Sunteți pe pagina 1din 11

METODE MODERNE CE STIMULEAZA INVATAREA PRIN COOPERARE

METODA INVATARII RECIPROCE


 Prin metoda predării-învăţării reciproce elevii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi profesori, de a explica
colegilor rezolvarea unor probleme.
 Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 4 în care fiecare are un rol bine definit.
 Rezumatorul - cel care face un scurt rezumat al textului citit;
 Întrebătorul – cel care pune întrebări clarificatoare (unde se petrece acţiunea? , de ce personajul a
reactionat aşa? , ce sentimente îl stapâneau? , ce înseamnă?);
 Clarificatorul – el trebuie să aibă o viziune de ansamblu şi să încerce să raspundă întrebărilor grupului;
 Prezicătorul - cel care îşi va imagina, în colaborare cu ceilalţi care va fi cursul evenimentelor.
 Metoda este foarte potrivită pentru studierea textelor literare şi ştiinţifice. Elevii aceleaşi grupe vor colabora
în întelegerea textului şi în rezolvarea sarcinilor de lucru, urmând ca frontal să se concluzioneze soluţiile.
 Grupele pot avea texte diferite pe aceeaşi temă, sau pot avea fragmente ale aceluiaşi text. Ei pot lucra pe
fişe diferite, urmând ca in completarea lor să fie o strânsă colaborare sau pot lucra pe o singură fişă pe care
fiecare să aibă o sarcină precisă.
 Avantajele acestei metode sunt :
 stimulează şi motivează;
 ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncă intelectuală pe care le
poate folosi apoi şi în mod independent;
 dezvoltă capacitatea de exprimare, atenţia, gândirea cu operaţiile ei şi capacitatea de ascultare activă;
 stimuleaza capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a selecţiona esenţialul

METODA MOZAICULUI
 Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi ;
 Se numara pana la 4,astfel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa aiba un numar de la 1 la 4;
 Se imparte tema in 4 sub-teme ;
 Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare (elevii cu nr.1 –fisa nr.1,cei cu nr. 2 –fisa nr. 2…)
 Fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie,care va fi insa predata de colegii de grup pe fragmente;
 Toti elevii cu nr. 1 se aduna intr-un grup,cei cu nr. 2 in alt grup…si se vor numi “experti”;
 ”Expertii” citesc fragmentul care le revine ,discuta intre ei,hotarasc modul in care vor preda;
 Se refac grupele initiale si “expertii” predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au studiat;
 Profesorul ve raspunde intrebarilor la care “expertii” nu au stiut sa dea raspuns si corecteaza eventualele
informatii eronate.
 Avantaje:
 Anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea sociala,cand individul isi imagineaza ca propria contributie la
sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie);
 Dezvolta interdependenta dintre membrii grupului;
 Amelioreaza comunicarea.
. CUBUL
 Se anunta tema pusa in discutie;
 Se imparte clasa in 6 grupuri;
 Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate;
 Pe fetele cubului sunt notate cuvintele:
a)”descrie”;
b)”compara”;
c)”asociaza”;
d)”analizeaza”;
e)”aplica”;
f)”argumenteaza”.
 Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel încât fiecarei echipe îi revine sarcină de a răspunde unei
cerinţe.
 Se stabileşte raportorul fiecărei grupe.
 Elevii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă sau etc.
 Raportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat cerinta
 Se aduc lamuriri, completari de catre profesor.
 Avantaje:
 Permite diferentierea sarcinilor de invatare;
 Stimuleaza gandirea logica;
 Sporeste eficienta invatarii(elevii invata unii de la altii).

TEHNICA FLORII DE NUFĂR


 Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tablei/planşei;
 Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala;
 Ideile copiilor se trec in cele 8 “petale”,de la A la H in sensul acelor de ceasornic;
 Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale ;
DIAGRAMA CAUZĂ – EFECT
 Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese, evenimente, fenomene, probleme etc.
Obiectiv – stimularea imaginatiei elevilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
Etape de realizare
 Impartirea copiilor in grupe de lucru
 Prezentarea problemei de discutat
 Dezbaterea in grup
 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
 Prezentarea muncii in grup
 Concluzii- evaluare
. STARBURSTING (Explozia stelară)
 Starbursting (eng. “star” = stea; eng. ”burst” = a exploda), este o metodă de dezvoltare a creativităţii
similară brainstormingului.
Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare.

 Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră


cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct
de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De
ce?, Când?.
Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer
şi o mai mare concentrare.

Etape:
 Propunerea unei probleme;
 Colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale;
 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe
întrebări şi cât mai diverse.
 Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
 Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea
muncii în echipă.
 Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri
la unele dintre întrebări.
4
. METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE
 Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul
discutiilor, extrage concluzii – clarifica/alege solutia corecta
 Pălăria albă – detine informatii despre tema pusa in discutie ,face conexiuni,ofera informatia bruta
asa cum a primit-o – informeaza
 Pălăria roşie – îşi exprimă emotiile, sentimentele, supararea, faţă de personajele întâlnite, nu se
justifica – spune ce simte
 Pălăria neagră – este criticul, prezinta posibile riscuri,pericole,greseli la solutiile propuse, exprima
doar judecati negative – identifica greselile
 Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi,inovatoare,cauta alternative {Ce trebuie facut?} –
genereaza idei noi
 Pălăria galbenă este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreaza optimist
posibilitatile, creează finalul. – efortul aduce beneficii
Exemplu de comportamente posibile :
Pălăria albă Pălăria roşie Pălăria galbenă Pălăria neagră Pălăria albastră Pălăria verde
Ce informaţii Punându-mi Pe ce se bazeză Care sunt Putem să Şansa
avem? pălăria roşie, aceste idei? erorile? rezumăm? succesului este
Ce informaţii uite cum Care sunt Ce ne Care e dacă…
lipsesc? privesc eu avantajele? împiedică? următorul pas? Cum poate fi
Ce informaţii lucrurile… Pe ce drum o La ce riscuri ne Care sunt ideile altfel atacată
am vrea să Sentimentul luăm? expunem? principale? problema?
avem? meu e că… Dacă începem Ne permite Să nu pierdem Putem face asta
Cum putem Nu-mi place aşa… sigur vom regulamentul? timpul şi să ne şi în alt mod?
obţine felul cum s-a ajunge la concentrăm Găsim şi o altă
informaţiile? procedat. rezultatul bun! asupra…, nu explicaţie?
credeţi?

TEHNICA 6/3/5
Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pe foile de hărtie care circulă între
participanţi, şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting. Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există:
 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp
de 5 minute (însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup)
Etapele metodei 6/3/5:
 Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
 Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru. Elevii primesc fiecare câte o foaie de hârtie
împărţită în trei coloane.
 Desfăşurarea activităţii în grup. În acestă etapă are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea
colectivă. Pentru problema dată, fiecare dintre cei 6 participanţi, are de notat pe o foaie, 3 soluţii în tabelul cu
3 coloane, într-un timp maxim de 5 minute. Foile migrează apoi de la stânga spre dreapta până ajung la
posesorul iniţial. Cel care a primit foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le
modifice în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le, îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuu.
 Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
 Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele.
Avantajele aplicării tehnicii 6/3/5 sunt următoarele:
 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima;
 similar brainstorming-ului, stimululează construcţia de „idei pe idei”;
 încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca individuală cu cea de echipă;
 are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi procesele psihice superioare (gândirea
cu operaţiile ei: analiza ideilor emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi abstractizarea; dezvoltă
imaginaţia, creativitatea, calităţile atenţiei etc);
Dezavantajele
 rezultă din constrângerea participanţilor de a răspunde într-un timp fix.
 pot exista fenomene de contagiune negativă între răspunsuri
 elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un blocaj creativ

TEHNICA SINELG
 Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii după Estes & Vaughn, 1986
 Este o tehnică de lectură analitică a unui text.
 Tehnica se aplică cu scopul de a:
 înţelege sensul unui text
 compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele anterioare ale elevului
 restructura cunoştinţele într-o formă nouă.
 Tehnica constă în citirea cu creionul în mână şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru
înţelegerea sau memorarea conţinutului. În procesul de învăţare, dirijat de către profesor interesează: Ce?
Cum? Cât? De ce? citeşte un elev un text ştiinţific.

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea Citiţi, timp de cinci minute, Nu este necesar să fie


şi explicarea lecţia din manual sau textul marcată fiecare idee
sarcinii de primit; marcaţi lateral textul cu prezentată, ci numai cele
lucru următoarele semne: care au o anumită semnificaţie
(√) Bifaţi dacă informaţia pentru cititor. Un paragraf
confirmă ceea ce ştiţi sau poate fi marcat cu unul sau
credeaţi că ştiţi √ = două semne.
confirmarea); Oferiţi texte cu grad mic de
(- ) Puneţi semnul minus dacă încărcare cu informaţii sau
informaţia infirmă/contrazice solicitaţi elevilor să marcheze
ceea ce ştiţi (- = infirrnarea); doar cu două semne: semnul
(+) Puneţi semnul plus dacă plus (+) pentru "ştiam" şi
informaţia este nouă pentru voi semnul minus (-) sau semnul
(+ = informaţie nouă); întrebării (?) pentru "asta nu
ştiam".
(?) Puneţi semnul întrebării
Oferiţi elevilor timp pentru
dacă informaţia este neclară, reflecţie asupra a ceea ce au
confuză, dacă nu înţelegeţi, citit '
dacă doriţi să aflaţi mai multe
despre aspectul respectiv (?
neclaritate, informaţii
insuficiente).

Activitate în Timp de cinci minute discutaţi


perechi cu perechea despre
cunoştinţele şi convingerile
personale care s-au confirmat
sau nu, comparând lista de idei
proprii cu textul citit şi adnotat
(pe marginea căruia au apărut
semnele).

Activitate Alcătuiţi un tabel cu patru Această activitate poate fi


individuală coloane. Puneţi în fiecare propusă elevilor care termină
pentru coloană un semn din cele patru repede de marcat textul.
gruparea cu care aţi marcat textul, apoi
informaţiilor pe completaţi câte 2-3 informaţii
categorii într- în fiecare rubrică.
un tabel

Activitate Se revine asupra ideilor Discuţia finală poate fi plăcută


frontală evocate anterior şi cu care au şi interesantă dacă apar
fost toţi de acord. Se discută întrebări sau idei noi ori dacă
dezacordurile, se clarifică unele persistă dezacordul dintre
aspecte, iar dacă textul nu participanţi.
oferă răspunsuri la toate
problemele se discută despre
posibilitatea studierii altor
surse.
TEHNICA FISHBOWL
 Tehnica „acvariului“ (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului în grupurile de interacţiune
didactică.
 Scaunele din încăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre în încăpere. Ei
îşi aleg apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă
controversată (în prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite întrebări legate de
temă).
 In discuţie, clarifică şi consolidează; discută aprins pe baza unor reguli evidente; orice idee trebuie susţinută
de dovezi; sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare; dacă nu sunt de acord,
argumentez poziţia mea.
 Cei din cercul exterior, între timp, ascultă ceea ce se discută în cercul interior; fac observaţii (scrise)
referitoare la relaţii, consens, microclimat, conflict, strategii de discuţie; ei completează nişte fişe de
observare, specifice.
 Elevii îşi schimbă locurile (cercul interior trece în exterior şi invers) – rolurile de observator/observat se
inversează.
 Este indicat să se abordeze, în discuţie, o altă temă/problemă.
 Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, reporter, ghid
etc. Tehnica are, prin urmare, infinite variante.
 Avantaje:
 îmbină elemente din „tehnica mesei rotunde“,
 dezbatere,
 forum,
 simpozion;
 asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie;
 permite schimbarea „programată“ a perspectivei asupra rolului unui membru al grupului.
METODA FRISCO
 Se propune spre analiza o situatie problema:
 Se stabilesc rolurile:
 conservatorul
 exuberantul
 pesimistul
 optimistul
Dezbaterea colectiva:
 conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara a exclude posibilitatea unor imbunatatiri;
 exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica;
 pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri;
 optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant.
Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise
Avantaje:
 rolurile se pot inversa.
 participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca;
 dezvolta competentele inteligentei lingvistice , logice,interpersonale.

. MASA ROTUNDA SIMULTANĂ


Asigură participarea tuturor membrilor unui grup şi se bazează pe tehnica braistorming-ului. Participanţii
se află în jurul unei mese şi vor trebui să găsească răspunsuri (cât mai multe la întrebarile sau
problemele propuse de profesor.
Regulile impuse de această metodă: răspunsul se dă câte o foaie de hîrtie cu problema fiecărui membru
al grupului. Apoi, la semnal, foile circulă de la unul la celălalt, în sensul acelor de ceasornic; nici un
membru al grupului nu poate fi „sărit”. Este important ca întrebările sau problemele să aibe mai multe
răspunsuri, un grad de complexitate asemănător şi să necesite o inaltă probabilitate de succes din partea
tuturor participanţilor (adică majoritatea să poată să răspundă).

TEHNICA BLAZONULUI
 Tehnica blazonului presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene,jetoane
,cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real
 Obiective -identificarea caracteristicilor unei teme sub forma simbolica sau scrisa
-realizarea unei sarcini comune intr-un timp dat ,intr-o atmosfera relaxanta si cooperanta
Etapele de realizare a blazonului
1. Comunicarea sarcinii de lucru-grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor reliza blazonul cu una din
subtemele....
2. Realizarea blazonului in grup
3.Expunerea si evaluarea frontala a blazonului

CĂLĂTORIE MISTERIOASĂ (se poate derula intr-un spatiu mai larg, curtea şcolii de exemplu)
 Obiectivul urmarit –exersarea orientarii in spatiu pe baza reprezentarilor spatiale prin indicatii scurte
si precise
 Definitie –un joc de imaginatie prin care copiii sunt directionati sa se orienteze in functie de pozitiile
spatiale
 Etape
1. Organizarea pe grupuri-copiii se impart in grupuri de cate patru .
2.Prezentarea temei,a obiectivelor si a sarcinii didactice
3.Activitatea in grupuri mici
4. Calatoria spre destinatie
5. Sosirea la destinatia locului misterios
6.Evaluarea