METODE SI TEHNICI

INTERACTIVE DE GRUP
Analfabetul de maine nu va mai fi cel care nu stie sa
citeasca, ci cel care nu a invatat cum sa invete .
(Herbert Gerjuooy)

Educatoare

DORINA DAN

Gradinita cu P.N.NR.15. Alba Iulia

1. INVATAREA PRIN COOPERARE

nvarea n grup
Desemneaz

activitatea de studiu a
unui grup de copii care pot sau nu s
coopereze.
Sunt recompensate performanele
individuale

nvarea prin cooperare

Desemneaz

o situaie de nvare
n care copiii lucreaz n grupuri cu
abiliti i cunotine eterogene.
Sunt recompensai pe baza
performanelor grupului

Aceast metod reprezint utilizarea , ca metod instrucional a

grupului mic de copii, astfel nct acetia s poat lucra mpreun,
urmnd ca fiecare membru a grupului s-i mbunteasc
performanele proprii i s contribuie la creterea performanelor
celorlali membrii ai grupului.
nvarea prin cooperare are loc atunci cnd copiii lucreaz mpreun,
pentru a rezolva una i aceeai problem, pentru a explora o tem
nou sau a crea idei noi, combinaii noi, sau chiar inovaii autentice.
nvatarea prin cooperare se poate aplica cu succes mai ales la temele
de recapitulare, sistematizare, consolidare, fixare, formare de abiliti
intelectuale i practice, pe parcursul unei ore ntregi, ori secvenial.

Ce fac copiii ?
Copiii se ajut unii pe alii s nvee, mprtindu-i

ideile.
Stau unii lng alii, explic ceea ce tiu celorlali,
discuta fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat
impreuna, se invata unii pe altii.
Copiii trebuie s fie capabili:
-sa asigure conducerea grupului,
-s coordoneze comunicarea,
-sa stabileasca un climat de ncredere,
-s poat lua decizii,
-s medieze conflicte
-s fie motivai s acioneze conform cerinelor
educatoarei.

Ce face educatoarea ?

Aranjeaza mobilierul din clas n mod corespunztor.

Ideal este formarea grupurilor in numar de cate patru
copii, aranjati de o parte i de alta a unei masute.
Stabileste criteriul de grupare (sexul, prieteniile, nivelul
abilitilor ntr-un anumit domeniu, diferite jocuri, etc.) i
dimensiunea grupului (de la 2 la 6 copii).
Stabileste regulile de lucru (se vorbete pe rnd, nu se
atac persoana ci opinia sa, se consulta intre ei, nu se
monopolizeaz discuia, nu rezolva unul singur sarcina,
se lucreaza cu culori diferite,etc.)
Explica foarte clar obiectivele activitii, specifica timpul
pe care l au copiii la dispoziie.
Pregateste spatiul si suportul pentru Turul galeriei

Avantajele nvrii prin

cooperare

Interaciunile la nivel de grupuri

pot crea la nivel cognitiv,
conflictul i dezechilibrul care
conduc individul la ntrebri
asupra nelegerii anterioare a
fenomenelor i l pot conduce
s emit idei noi
Discuiile n grup ajut pe
membrii acestuia s repete, s
proceseze i s-i extind
cunotinele. Pe msur ce
membrii grupului pun ntrebri i
ofer explicaii ei, sunt obligai
s realizeze conexiuni logice,
s-i organizeze cunotinele i
s activeze procesele de
revizuire rapid care susin
procesarea informaiei i
mecanismele memoriei

Elementele de baz ale

nvrii prin cooperare
Interdependena pozitiv
trebuie s lucreze mpreun
pentru a atinge scopul propus,
au nevoie unul de cellalt pentru
sprijin, explicaii, coordonare
Responsabilitatea individual
fiecare membru al grupului este
rspunztor de propria
contribuie la ndeplinirea
scopului propus
Analiza activitii grupului
grupurile de copii reflecteaz
asupra colaborrii lor decid
asupra modului de mbuntire
a eficienei acestui tip de
activitate
Dezvoltarea deprinderilor
interpersonale n cadrul grupului

Poster - Padurea
Copiii isi verifica cunostintele despre padure, realizand un Poster, in
grupuri mici, fiecare avand sarcini diferite:
1.un grup deseneaza si decupeaza vietatile padurii;
2. un grup deseneaza si decupeaza plantele;
3.un grup deseneaza si decupeaza casa si pe cel ce ingrijeste
padurea;
4.un grup prgateste plansa cu culorile potrivite{frunze pe jos, nori,
soare in partea de sus, apoi asambleaza rezultatele celor trei grupe
Toti copiii analizeaza daca cunostintele copiilor au fost corecte si
redate corespunzator

1.
2.
3.
4.
5.
6.

2. BRAINSTORMING

In traducere direct "furtun n creier" sau "asalt de idei" ,este o metoda utilizata
pentru a ajuta pe copii sa emita cat mai repede, cat mai multe idei, fara a se lua
initial in consideratie valoarea acestor idei.
Este cea mai simpla metod de a stimula creativitatea si de a genera noi idei intrun grup ; se poate practica oral si se folosete pentru a gsi cat mai multe soluii
pentru o problem.
Etapele brainstormingului:
Se hotreste tema brainstorming-ului i se formuleaza ca ntrebare.
Comunicarea sarcinii de lucru
Comunicarea regulilor
Activitate frontal de prezentare a ideilor
Inregistrarea ideilor
Evaluarea ideilor
Educatoarea va nota pe tabl toate ideile generate (inclusiv pe cele care nu au
legtur cu subiectul sau par "trsnite") n ordinea rostirii lor.
Nimeni nu va face nici un fel de apreciere la adresa ideilor emise, nimeni nu va fi
obligat s vorbeasc.
Sunt permise asociaiile de idei (auzind ideea unui participant alt participant o poate
dezvolta).
Evaluarea se face cnd ideile par s fi "secat,se opreste exerciiul i se trece la
etapa calitativ (analiza soluiile, ordonarea lor n funcie de realismul lor,
eliminarea celor incompatibile cu problema sau cu posibilitile momentane etc.).

Aplicatii practice:
Intrebari adresate la diferite
activitati:

Ce s-ar intampla daca nu ar ploua

niciodata?
Ce putem face pentru a avea un oras
curat?
Ce s-ar intampla daca nu ar exista
alfabetul?
Cautati sinonime pentru termenul
toc,etc
Cum putem ajuta copiii aflati in
dificultate?
De ce ne bucuram ca am intrat in
U.E?
Ce drepturi credeti ca au copiii?
Cum putem sa ajutam iarna pasarile?
Ce ati observat cand am fost in vizita
la..

Activitate de prezentare a
ideilor:

Educatoarea va scrie toate

raspunsurile copiilor,unul sub
celelalt
Daca copiii nu se implica in
activitate vor fi solicitati pe rand,
sau numai unii dintre ei
Evaluarea ideilor:
Copiii sunt invitati sa reflecteze
asupra ideilor si sa se pronunte
care sunt mai aproape de realitate
Fiecare copil opteaza pentru o
idee / se poate vota, se numara
voturile si se afla ideea cu numarul
cel mai mare de voturi
Evaluarea nu este obligatorie, pot
fi acceptate toate ideile, iar in
diferite activitati ele pot fi
confirmate sau infirmate

3. HARTA CONCEPTUALA

Este o metoda prin care invatarea noilor informatii depinde de

conceptele deja existente in mintea copilului si de relatiile care se
stabilesc intre acestea
Este o metoda ce structureaza cunostintele copilului, iar important
nu este cat cunoaste copilul, ci relatiile care se stabilesc intre
cunostintele asimilate
Desi a fost recunoscuta ca o potentiala metoda de evaluare a
cunostiintelor copilului, harta conceptuala poate fi utilizata cu succes
si ca instrument de instruire
Poate fi definita drept un grafic care include concepte centrale
{localizate in centrul hartii} ; concepte secundare {localizate catre
marginea hartii}, iar prin harta realizata se comunica felul in care
este inteleasa relatia intre concepte.

Aplicarea hartii conceptuale

Copacul

Se poate lucra individual, sau in

grupuri. Copilul deseneaza un copac

in mijlocul colii si prin sageti duse spre
margine deseneaza sau scrie tot ce
stie despre acesta.
fiecare copil contribue cu cunostintele
pe care le are.

Fructe de toamna
Se impart copiii in grupuri de 4-5 copii si
prin metoda Mana oarba,fiecare alege
un fruct, iar prin cooperare stabilesc
sarcinile: deseneaza fructul in mijlocul
foii A4, deseneaza sau scrie tot ce stiu
despre acel fruct si la ce ne folosesc
cunostintele pe care le avem despre
fructe.

4. METODA
PALARIILOR GANDITOARE

Plria albastr este liderul, conduce activitatea. Este plria responsabil

cu controlul discutiilor, extrage concluzii clarifica

Plria alb este povestitorul, cel ce red pe scurt coninutul textului , exact
cum s-a intamplat actiunea, este neutru informeaza

Plria roie i exprim emotiile, sentimentele, supararea, fa de

personajele ntlnite, nu se justifica spune ce simte

Plria neagr este criticul, prezinta aspectele negative a intamplarilor,

exprima doar judecati negative identifica greselile

Plria verde este gnditorul, care ofer soluii alternative , idei noi,da frau
imaginatiei {Ce trebuie facut?} genereaza idei noi

Plria galben este creatorul, simbolul gndirii pozitive i constructive,

exploreaza optimist posibilitatile, creeaz finalul. efortul aduce beneficii

Scufita Rosie Povestirea copiilor

Plria alb povestete pe scurt textul povestii;
Plria albastr o caracterizeaz pe Scufita Rosie in contradictie cu lupul:
vesela, prietenoasa, buna la suflet, gata sa sara in ajutor, dar
neascultatoare, n timp ce lupul este rau, lacom, siret, preocupat sa para
sensibil la situatie; arata ce se intampla cand un copil nu asculta sfaturile
parintilor
Plria roie arat cum Scufita i iubea mama si bunica pe care le-a
ascultat intotdeauna, iubea mult florile, animalele, ii placea sa se joace in
natura, isi exprima compasiunea fata de bunica, bucuria pentru vanator si
supararea fata de lup
Plria neagr critic atitudinea Scufitei, care trebuia sa asculte sfaturile
mamei, trebuia sa ajunga repede la bunica bolnava . Considera ca nu
trebuia sa aiba incredere in animale, nu trebuia sa dea informatii despre
intentiile ei. Este suparata pe viclesugul lupului.
Plria verde acorda variante Scufitei: daca dorea sa ofere flori bunicii
trebuia sa-i ceara mamei sa-i cumpere un buchet de flori; daca dorea sa
culeaga flori trebuia sa ceara mamei sa o insoteasca in padure; lupul o
putea ajuta sa culeaga mai repede flori, sau ciuperci pentru bunica,etc
Plria galben gsete alt final textului : Scufita putea sa refuze sa mearga
la bunica stiind ca trece prin padure; Scufita nu asculta de lup; lupul ii
arata Scufitei drumul cel mai scurt spre bunica; lupul o ajuta sa culeaga flori
bunicii afland ca aceasta este bolnava; animalele din padure o sfatuiesc pe
Scufita sa nu asculte de lup, etc

5. METODA R. A. I. Raspunde-AruncaInterogheaza

Este o metod de fixare i sistematizare a cunotinelor, dar i de

verificare.

Are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatilor copiilor de a

comunica{prin intrebari si raspunsuri} ceea ce au invatat.

Urmrete realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei

mingi uoare.

Copilul care arunc mingea trebuie s formuleze o ntrebare din

cunostintele insusite, copilului care o prinde. Cel care prinde mingea
rspunde la ntrebare, apoi o arunc mai departe altui coleg, punnd o
nou ntrebare. Copilul care nu tie rspunsul iese din joc, la fel ca i
cel care este descoperit c nu cunoate rspunsul la propria ntrebare.

Proiect Din tainele padurii

Intrebari si raspunsuri prin joc, la finalul proiectului :

Cine traieste in padure? - animale salbatice

Cine ingrijeste padurea? - padurarul
De ce taie oamenii copacii? - pentru fabrica de mobila
Ce animale traiesc in padurile noastre? - lup, vulpe, urs, veverita
Cine ingrijesc de animale ? - padurarul, oamenii care iubesc animalele
De ce se numeste aurul verde - are bogatii:lemn,fructe, ozon
Ce se face din lemn? - mobila, hartie. creioane
Cum putem ocroti padurea? - sa nu facem mizerie, sa nu rupem pomii
Ce fructe de padure gasim? - mure, smeura, afine
Cine impusca animalele? - vanatorii, cand au voie
Ce inseamna poluarea? - cand lasam hartii, sticle, mancare pe jos, cand
rupem pomii
Cine face aerul curat? - aerul eliminat de pomi si plante
Care sunt semnele toamnei in padure? - cad frunzele, pleaca pasarile
Ce se intampla cu animalele daca dispar padurile? n-ar avea hrana,
adapost
Ce se intampla daca se taie padurile?- n-am avea lemn, aer curat, ar fugii
pamantul

6. METODA BULGARELUI DE ZAPADA

Presupune impletirea activitii individuale cu cea desfurat n mod

cooperativ n cadrul grupelor.

Faze de desfasurare:

1. Faza introductiv
Expunerea problemei.
2. Faza lucrului individual
Copiii lucreaz individual 5 minute.
3. Faza lucrului n perechi
Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicit rspunsuri la ntrebrile
individuale din partea colegilor.
4. Faza reuniunii n grupe mai mari
Se alctuiesc grupe egale cu numrul de participani formate din grupele mai
mici formate anterior i se discut despre situaiile la care s-a ajuns.
5. Faza raportrii soluiilor n colectiv
ntreaga grupa reunit analizeaz i concluzioneaz asupra ideilor emise.
6. Faza decizional
Se alege situaia final i se stabilesc concluziile.

Lectura dupa imagini Padurea

1. S-au obtinut mai multe informatii prin lectura dupa imagini Padurea!;
2. Copiii lucreaza individual 2 minute timp n care au formulat intrbari de tipul:
Ce se ntmpl cu plantele dac dispar pdurile? Dar cu animalele? De ce
verile sunt foarte clduroase, iar iernile foarte friguroase? Ce se intampla
daca se tot taie copaci din padure?
3. Se lucreaz apoi n perechi discutndu-se rezultatele la care au ajuns i se
solicit rspunsuri la problemele pe care nu le-au putut explica.
4. Copiii se grupeaz, in grupuri mai mari, extragand dintr-un plic {Mana
oarba} jetoane cu: brazi, iepuri,ciuperci, veverite, i discut rezultatele la
care au ajuns. Se rspunde la ntrebrile rmase nesoluionate.
5. Copiii reunii analizeaz i concluzioneaz rezultatele obinute iar,
educatoarea stabilete c:
6. Tierea abuziv a pdurilor are efecte negative:
- dispariia unor plante;
- dispariia unor animale;
- alunecri de teren;
- calduri mari;
- seceta
- poluare
- creterea cantitii de dioxid de carbon.

7. CIORCHINELE

Stimuleaza realizarea unor asociatii noi de idei

Permite cunoasterea propriului mod de a intelege o anumita tema

ETAPE:
Se scrie un cuvant sau se deseneaza un obiect in mijlocul sau in
partea de sus a tablei / foaie de hartie
Copiii, individual sau in grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau
desene legate de tema data
Se fac conecxiuni, de la titlu la lucrarile copiilor, acestea se pot face
cu linii trasate de la nucleu la contributiile copiilor sau a grupurilor
Este bine ca tema propusa sa fie cunoscuta copiilor, mai ales cand
se realizeaza individual

Aplicatii practice

Anul

Alfabetul

Se stabileste cu copiii din ce este

format alfabetul
Fiecare copil ia o litera {sau
deseneaza o litera}, deseneaza
cuvinte care incep cu sunetul indicat
de litera
Aseaza litera la locul potrivit:
consoana sau vocala
La Turul galeriei se evalueaza
lucrarile, se corecteaza eventualele
greseli sau omisiuni

Se stabileste cate anotimpuri are un

an, cate luni are fiecare anotimp
Copiii numara de la 1-4 formand 4
grupuri, fiecare grup reprezinta un
anotimp
Fiecare grup deseneaza cateva
elemente specifice fiecarei luni din
anotimpul pe care-l reprezinta , apoi
aranjeaza desenele la locul
corespunzator
Se poate realiza si prin scrierea lunilor
si aranjarea lor sub fiecare anotimp

8. PREDICIILE

Aceasta metoda se poate aplica cu succes la povestiri sau lectura.

Copiilor li se vor da cateva cuvinte cheie, iar ei trebuie sa spuna ce cred
ca se intampla legat de cuvintele respective ; raspunsurile se trec
in coloana 1 si 2 din Tabelul predictiilor
Se citeste sau povesteste primul fragment, se scot cateva idei despre ce s-a
intamplat si se trec in coloana 3.
Se pune intrebarea :ce credeti ca se intampla in continuare? Predictiile copiilor
se trec in coloana1 si 2, apoi se citeste urmatorul fragment, se formuleaza 2-3 idei,
se trec in coloana 3, apoi se merge mai departe cu intrebarea : ce credeti ca se va
intampla, se noteaza predictiile si motivatia: de ce credeti ca asa se va
intampla..pana se termina povestea
Activitatea predictiv poate fi fcut o singur dat n decursul unei lecturi sau
povestiri, permindu-le copiilor s-i modifice prediciile pe msur ce se
povesteste.

Tabelul predictiilor
Ce credei c se va
ntmpla?

De ce credei asta?

Ce s-a ntmplat de
fapt ?

9. STAD Metoda invatarii pe grupe

mici

Educatoarea anunta tema si stabileste obiective la nivelul grupei

Se formeaza grupuri mici, 3-4 copii
Se cere copiilor din fiecare grup sa discute intre ei tema, oral, timp de 23 minute, sa spuna fiecare ce contributie poate avea la rezolvarea ei
Fiecare grup realizeaza sarcina primita
Fiecare copil din grup lucreaza cu alta culoare
Se cere copiilor sa anunte rezolvarea sarcinii prin metoda Creioanele
la mijloc {cand termina, fiecare copil pune creionul la mijlocul mesei,
cand toate creioanele sunt la mijloc inseamna ca acel grup a terminat}
Se analizeaza produsele prin Turul galeriei, fiecare grup spune ce a
facut, se fac completari, corecturi,etc

10. GANDITI/ LUCRATI IN PERECHI/

PREZENTATI
Se formeaza perechi prin numarare 1Copiii formeaza perechi si fiecare

2, sau dupa preferintele copiilor

Se poate folosi de mai multe ori in
timpul unei activitati
Se poate utiliza oral, sau prin
desen/scris
Educatoarea transmite sarcina care
este aceeasi pentru toate perechile
Copiii dezbat subiectul, sau rezolva in
scris, dupa ce cad de acord cum este
mai bine / corect
Daca sarcina se dezbate oral fiecare
pereche isi expune concluzia, se fac
completari
Daca sarcina se realizeaza in scris, se
organizeaza Turul galeriei, fiecare
pereche isi expune lucrarea, se
analizeaza de toate perechile, se
corecteaza sau completeaza daca
este cazul

pereche cauta cuvintele scrise cu

litere mari de tipar si le uneste
printr-o linie de cuvintele scrise cu
litere mici de tipar
Fiecare copil din pereche lucreaza
cu alta culoare
La turul galeriei se analizeaza,
completeaza, sau corecteaza
lucrarile
Joc- Sunetul interzis : copilul 1
spune un sunet; copilul 2 spune
un cuvunt care nu are in context
sunetul respectiv