METODA PĂLĂRIILOR

GÂNDITOARE
Coordonator seminar Pedagogie II:
Lect. univ. dr. Boghian Ioana

Grupa de studenți, specializarea Inginerie:

1. Lupu Mariana
2. Radu (Vrinceanu) Mihaela
3. Puiu Valerică
4. Macsim (Bârzu) Alina Dumitrița
5. Hegedus Maria
6. Stefănescu Marian Emilian 

Bacău, 18 noiembrie 2021

 METODA PĂLĂRIILOR
GÂNDITOARE
În toată complexitatea sa, activitatea instructiv-educativă presupune o sumă de
acţiuni interdependente, care sunt organizate cu scopul atingerii unor finalităţi.
Metoda didactică este calea pe care profesorul o urmează pentru a-l sprijini pe
elev să înveţe. Este bine cunoscut faptul că utilizarea unor metode diferite în
cadrul aceloraşi secvenţe didactice duce la obţinerea unor rezultate diferite în
procesul învăţării. Metoda didactică reflectă partea executorie, acţiunea realizată
de profesor şi elev în vederea producerii schimbărilor dorite în comportamentul
elevului.
Metoda celor „Şase pălării” a fost propusă de Edward de Bono în1986 cadrelor
din economie şi din producţie, ca un ghid în discuţiile pentru rezolvarea unei
probleme/situaţii (Sellnow, 1997, p. 40-41). Prin această metodă de lucru se
încearcă într-un mod simplu şi ludic ca persoanele implicate:
- să conştientizeze diferite moduri posibile de abordare a unei situaţii/probleme;
- să descrie problema din diferite perspective posibile şi relevante;
- să evidenţieze randamentul diferenţiat în abordarea şi rezolvarea problemei.
 Precizări metodologice: este o metodă
interactivă, de gândire critică şi presupune
interpretarea unor roluri de către elevii care
poartă o pălărie de o anumită culoare. Se
desfăşoară sub forma unui joc, mai ales la clasele
primare, implică respectarea unor reguli pentru
că rolul asumat este sugerat de culoarea pălăriei.
Pălărie Tip de Caracteristici Sarcini de lucru
gândire
Informează
Analizează faptele, datele problemei.
- se bazează pe Ce informaţii avem? Ce informaţii lipsesc? Pe ce
Gândire
informaţii, fapte, se bazează aceste idei?
obiectivă
dovezi Extrage dovezi, informaţii, evenimente.
Identifică perspectivele care apar. Ce informaţii
am vrea să avem? Cum putem obţine informaţiile?

Spune ce simte
- se bazează pe Ce vă place? Ce vă displace cel mai mult? Care este
Gândire
sentimente, locul dvs. în această situaţie?
afectivă
intuiţie, emoţii Ce simţiţi? Sentimentul meu e că…
Nu-mi place felul cum s-a procedat

- se bazează pe o Identifică aspectele pozitive

abordare Identificaţi punctele forte, avantajele, rezultatele
constructivă, pe posibile, posibilităţile de realizare. Care sunt
evidenţierea avantajele?
Gândire
avantajelor, a Explicaţi/argumentaţi de ce ar trebui acceptată
pozitivă
oportunităţilor, această idee/soluţie.
a punctelor forte, Pe ce drum o luăm?
a posibilităţilor Dacă începem aşa… sigur vom ajunge la rezultatul
de realizare bun!
Pălărie Tip de Caracteristici Sarcini de lucru
gândire
Se bazează pe Identifică aspectele negative
evidențierea Identificaţi punctele slabe, dezavantajele, riscurile,
greșelilor, a contraargumente.
Gândire punctelor slabe, a Care sunt erorile? Ce ne împiedică? La ce riscuri
negativă pericolelor, a ne expunem?
riscurilor Explicaţi/argumentaţi de ce nu ar trebui acceptată
această idee/soluţie.
Ne permite regulamentul/legea?
Se bazează pe Generează ideile noi
generarea de idei Identificaţi cât mai multe alternative de rezolvare.
Gândire noi, de Putem face asta şi în alt mod? Ce ar trebui făcut?
creativă alternative, pe Ce acţiuni sau ce măsuri ar trebui luate?
(lateral) flexibilitate și Identificaţi cum se poate schimba această situaţie.
mobilitate Ce dovadă ar putea schimba soluţia? Cum poate fi
altfel atacată problema? Găsim şi o altă explicaţie?
Clarifică
Se bazează pe Care este sarcina care trebuie rezolvată?
Gândire
monitorizarea, pe Care sunt etapele care trebuie parcurse? Care este
despre
definirea clară a concluzia? Putem să rezumăm? Care e următorul
gândire
problemei, pas?
(meta
extragerea Care sunt ideile principale?
cogniţie)
concluziei Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asupra…,
nu credeţi? Șansa succesului este dacă...
 Când se aplică această tehnică, sarcinile de lucru se pot formula în mod
diferit, în funcţie de subiect. De exemplu, elevii formează şase grupuri şi
fiecare grup abordează o problemă din perspectiva altei pălării. În alte situaţii,
elevii grupaţi câte şase abordează aceeaşi situaţie din cele şase perspective.
Membrii grupului îşi aleg pălăriile, le pun pe cap şi interpretează rolul cum
consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să spună
ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. 

          Purtătorii de pălării sunt atenţionaţi să-şi concentreze argumentele în

funcţie de semnificaţia culorii pălăriei purtate. Pentru a identifica problema şi
pentru ca elevii să identifice cât mai multe aspecte ale acesteia, profesorul îi
poate implica mai întâi în activităţi de evocare a experienţelor anterioare sau
le adresează întrebări.
Etape:
• Etapa de evocare – identificarea subiectului;
• Etapa de realizare a sensului – sarcina de lucru.
Este recomandat să venim în sprijinul elevilor cu elemente ajutătoare,
întrebări de sprijin, propoziţii lacunare, indicii pentru fiecare rol în parte
pentru ca elevii să înţeleagă corect semnificaţia temei.
 Avantajele metodei
Aplicarea acestei metode are multiple avantaje şi unele dezavantaje
pentru elevi.
Avantajele sunt următoarele: 
dezvoltarea creativităţii, gândirea colectivă și individuală;
 dezvoltarea gândirii laterale prin abordarea unei probleme din diferite
perspective;
 permite participanţilor să îşi prezinte opinia despre subiect;
 participanţii conştientizează existenţa unor comportamente adecvate, dar
şi a unor indezirabile în aceeaşi situaţie; conştientizarea diverselor
moduri de judecată posibile asupra unei probleme actuale şi cu
importanţă majoră pentru comunitate,
 dezvoltarea capacității sociale a participanților de intercomunicare și
toleranța reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt, încurajează și
exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor, dezvoltarea
competențelor inteligenței logice, lingvistice și interpersonale;
 determină și activează comunicarea și capacitatea de a lua decizii,
încurajează gândirea constructivă, complexă și completă;
 poate fi folosită la diferite discipline.
 Dezavantajele metodei
Remarcăm unele dezavantaje ale aplicării metodei:
 necesită resurse mari de timp;
 se pretează numai la anumite teme;
 necesită o pregătire suplimentară, în afara programei şcolare; o oarecare
tendinţă de dezorganizare în clasă;
 apariţia unor blocaje emotive sau cognitive la elevi;
 există posibilitatea ca metoda să nu fie luată în serios și să fie percepută
ca o simplă activitate recreativă;
 apare riscul identificării totale a elevilor cu una dintre pălării și refuzul
ulterior de a mai purta și altă pălărie;
 pot apărea conflicte între elevi.

Profesorul supraveghează întregul demers didactic şi intervine cu

explicaţii necesare.
Aplicarea corectă a metodei determină participarea conştientă a
elevilor, dezvoltă abilităţile de comunicare şi colaborare, creşte
responsabilitatea fiecărui elev faţă de propria învăţare.
 2. Aplicație

Clasa: a VI-a
Disciplina de învăţământ: Educație tehnologică și aplicații practice
Unitatea tematică: Unitatea 2 – Rețele de utilități
Subiectul: Aplicarea unor soluții de protejare a mediului: economisirea
resurselor și reutilizarea deșeurilor
Forma de realizare: frontală, individuală și pe grupe
Tipul  lecţiei: mixtă
Resurse 
Umane: 20 de elevi
Temporale: 50 minute
Materiale:  videoproiector (prezentări Power Point), calculator, manualul,
caietele special ale elevilor, jetoane, imagini, carioca, markere, recompense-
diplome; enciclopedii, filmulețe, fișe de lucru.
Competențe specifice:
2.2. Identificarea de modalități pentru economisirea resurselor și pentru
reutilizarea deșeurilor;
3.1. Să identifice căi prin care poate contribui la menţinerea unui mediu sănătos;
3.2. Manifestarea abilităţii de a lucra individual şi în echipe pentru rezolvarea
unor probleme;

 
 2. Aplicație
Obiective operaționale: 
Cognitive: 
OC1- să numească acţiuni de protejare a mediului din anumite situaţii
date;
OC2- să identifice în imagini situaţii de protejarea a mediului
înconjurător sau de poluare a acestuia;
OC3- să observe efectele unor acţiuni de îngrijire și protejare a mediului
înconjurător;
Afective: OA1-Să manifeste interes pentru activitate;
Psihomotorii: OP1 - Să exprime bucuria, plăcerea găsirii soluțiilor,
stimularea sentimentelor de respect faţă de mediu.
Metode de evaluare: observarea sistematică a activității și a
comportamentului elevilor, autoevaluarea
1. Etapa de evocare
După captarea atenției elevilor, voi enunța scopul și voi prezenta
obiectivele operaționale și titlul lecției Aplicarea unor soluții de
protejare a mediului: economisirea resurselor și reutilizarea deșeurilor.
 2. Etapa de realizare a sensului

Sarcina de lucru: Elevii formează şase grupuri

şi fiecare grup abordează problema ocrotirii mediului
din perspectiva altei pălării după prezentarea unor
filmulețe, imagini reprezentative, ,,Muntele de gunoi din centrul oraşului
după Festivalul Berii”.
Membrii grupului îşi aleg pălăriile, le pun pe cap şi interpretează rolul cum
consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să
spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Purtătorii de
pălării sunt atenţionaţi să-şi concentreze argumentele în funcţie de
semnificaţia culorii pălăriei purtate.
Pentru a identifica problema şi pentru ca elevii să identifice cât mai multe
aspecte ale acesteia, îi voi implica mai întâi în activităţi de evocare a
experienţelor anterioare și voi adresa întrebări privind ceea ce înseamnă
reciclare, colectare selectivă, beneficiile reciclării, forme de poluare și ce
putem face noi pentru a salva planeta, reducerea consumului de apă, de
gaze, de energie electrică, reducerea, refolosirea și reciclarea deșeurilor .
 Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul:

Sarcina de lucru:
Prezentaţi în mod obiectiv situaţia creată, prezentând numai
informaţii reale, fapte concrete şi dovezi. Răspundeţi la întrebările: Ce aţi
observat în locul desfăşurării festivalului? Unde? Cum era depozitat gunoiul,
resturile menajere?
Cei care poartă pălăria albă vor începe cu „faptele sunt următoarele”: aerul este
contaminat, deseurile nu sunt colectate selectiv, poluarea fonica a atins un nivel
ridicat, o parte din resturi au fost purtate de vânt în râuri, păduri, de unde rezultă o
poluare extinsă.

Sarcina de lucru:
Prezentaţi ce credeţi că au simţit participanții, la festival,
comparativ cu ceea ce au văzut a doua zi că au lăsat în urma lor?
Ce vă displace, vă revoltă din comportamentul participanţilor?
Ce vă place din comportamentul participanţilor?
Sentimentul elevilor este de revoltă, dezamăgire față de semenii noștri, nu le
place felul cum s-a procedat până acum, nu putem continua așa.
 Sarcina de lucru:
Prezentați aspecte negative și dezavantaje ale poluării mediului.
Elevii vor menționa că ne expunem unui mare risc, planeta este cea
care suferă și implicit toți oamenii și viețuitoarele.
Organizarea autoritatilor cu privire la strangerea deseurilor din timpul festivalului a
fost deficitară. Ne lipsește cu desăvârșire implicarea și organizarea și ne
caracterizează nepăsarea.

Sarcina de lucru:
Prezentați ce soluții putem adopta pentru a evita un dezastru ecologic.
Elevii vor menționa, că trebuie să începem o activitate de informare și
conștientizare a copiilor care reprezintă viitorul, a părinților și bunicilor pentru că
putem evita dezastrul ecologic prin reducerea consumului de apă, de gaze, de energie
electrică, reducerea deșeurilor, refolosirea și reciclarea.
Energia economisită prin reciclarea unei singure sticle de plastic alimentează un bec
de 60W timp de 6 ore.
 Sarcina de lucru:
Propuneți alternative de soluționare a problemei deșeurilor.
În cazul nostru, elevii vor veni cu soluții pentru colectarea responsabila a
deseurilor, cu recompense pentru cei care selectează și depozitează corect deșeurile,
aplicarea amenzilor, pentru cei care nu respectă regulile impuse de autorităi.

Sarcina de lucru:
Ce ar trebui să facem noi pentru sănătatea noastră și a planetei?
În acest caz elevii concluziona că pentru sănătatea planetei și a noastră – deșeurile
nereciclate sunt periculoase pentru animale, toxice pentru mediu, iar incinerarea lor
produce gaze cu efect de seră. Este nevoie de colectare selectivă a deșeurilor,
refolosire și reutilizare, iar cu banii obținuți pe materiale reciclate putem reinvesti în
utilaje folosite în activitățile de salubrizare.

În concluzie, autoritatile locale trebuie să se implice mai activ și să

implementeze programe sustenabile de colectare și reciclare a deșeurilor.
Până așteptăm ca autoritatile să se autosesizeze, fiecarui individ îi revine rolul de a
conștientiza că actiunile sale au impact asupra mediului și societății în care
conviețuiește.
 3. Recomandări referitoare la metodă și
aplicarea acesteia
Elevii din ziua de astazi sunt diferiti!
Ei gândesc şi procesează informaţia în mod
fundamental diferit faţă de predecesorii lor.
Marc Prensky, Digital Natives,
Digital Immigrants 2001

Metoda pălăriilor gânditoare se poate folosi în cadrul unor lecții de

comunicare în limba română, activităților extracurriculare, consilierea
elevilor (de exemplu pe tema Bullying).
 4. Aplicarea metodei pălăriilor
gânditoare în mediul online

Metoda pălăriilor gânditoare poate fi folosită cu succes și pe

platformele educaționale folosind următoarele aplicații:
- Wordwall cu următoarele activități interactive: lovește cârtița,
adevărat sau fals;
- Padlet (https://padlet.com) este o platformă digitală care permite elevilor și
profesorilor să afișeze și partajeze fotografii, videoclipuri, fișiere text, link-uri
etc. Cu ajutorul platformei Padlet elevii sunt motivați să lucreze împreună ca o
echipă.
-Prezi (https://prezi.com) este un software digital pentru
crearea de prezentări interactive;
 BIBLIOGRAFIE
 Maria Eliza Dulamă, 2008, Metodologii didactice activizante,
Editura Clusium;
 Petronela Savin, Monica Fichioş ,2017, Ghid metodologic pentru
învăţământul primar. Limba şi literatura română;
 Programa şcolară pentru disciplina Educaţie tehnologică şi
aplicaţii practice, clasele a V-a – a VIII-a, MEN, București 2017;
 Marrinela Mocanu, Magda Dache, Loredana Irena Săndulescu,
Manual cl a Vi-a de Educație tehnologică și abilități practice,
Editura Didactică și Pedagogică S.A., 2018.
VĂ MULȚUMIM PENTRU
ATENȚIA ACORDATĂ!