FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

PROIECT
METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE
REGULI GENERALE PETRU ELEVI
Înainte de producerea, în timpul producerii și după producerea unui seism

STROIE ( GROSU ) IONICA

Modul psihopedagogic Nivel I

CAPITOLUL I. Prezentarea metodei:

1
 În toată complexitatea sa, activitatea instructiv-educativă presupune o sumă de acţiuni
interdependente, care sunt organizate cu scopul atingerii unor finalităţi. Metoda didactică este calea pe
care profesorul o urmează pentru a-l sprijini pe elev să înveţe. Este bine cunoscut faptul că utilizarea
unor metode diferite în cadrul aceloraşi secvenţe didactice duce la obţinerea unor rezultate diferite în
procesul învăţării. Metoda didactică reflectă partea executorie, acţiunea realizată de profesor şi elev în
vederea producerii schimbărilor dorite în comportamentul elevului.
 Metoda celor „Şase pălării” a fost propusă de Edward de Bono în1986 cadrelor din economie şi
din producţie, ca un ghid în discuţiile pentru rezolvarea unei probleme/situaţii (Sellnow, 1997, p. 40-
41). Prin această metodă de lucru se încearcă într-un mod simplu şi ludic ca persoanele implicate:
o să conştientizeze diferite moduri posibile de abordare a unei situaţii/probleme;
o să descrie problema din diferite perspective posibile şi relevante;
o să evidenţieze randamentul diferenţiat în abordarea şi rezolvarea problemei.
 Precizări metodologice: este o metodă interactivă, de gândire critică şi presupune interpretarea
unor roluri de către elevii care poartă o pălărie de o anumită culoare. Se desfăşoară sub forma unui joc,
implică respectarea unor reguli pentru că rolul asumat este sugerat de culoarea pălăriei.

1. Pălăria albă: are gândire obiectivă; caracterizată prin: se bazează pe informaţii, fapte, dovezi
și are ca sarcină de lucru : să informeaze, analizeze faptele și datele problemei. Ce informaţii avem? Ce
informaţii lipsesc? Pe ce se bazează aceste idei? Extrage dovezi, informaţii, evenimente. Identifică
perspectivele care apar. Ce informaţii am vrea să avem? Cum putem obţine informaţiile?
2. Pălăria roșie: are gândire afectivă; se bazează pe sentimente, intuiţie, emoţii; Spune ce simte:
Ce vă place? Ce vă displace cel mai mult? Care este locul dvs. în această situaţie? Ce simţiţi?
Sentimentul meu e că…Nu-mi place felul cum s-a procedat.
3. Pălăria galbenă: are gândire pozitivă; se bazează pe o abordare constructivă, pe evidenţierea
avantajelor, a oportunităţilor, a punctelor forte, a posibilităţilor de realizare; Identifică aspectele
pozitive Identificaţi punctele forte, avantajele, rezultatele posibile, posibilităţile de realizare. Care sunt
avantajele? Explicaţi/argumentaţi de ce ar trebui acceptată această idee/soluţie. Pe ce drum o luăm?
Dacă începem aşa… sigur vom ajunge la rezultatul bun!
4. Pălăria neagră: are gândire negativă; Se bazează pe evidențierea greșelilor, a punctelor slabe,
a pericolelor, a riscurilor; Identifică aspectele negative, Identificaţi punctele slabe, dezavantajele,

2
riscurile, contraargumente.Care sunt erorile? Ce ne împiedică? La ce riscurine expunem?
Explicaţi/argumentaţi de ce nu ar trebui acceptată această idee/soluţie. Ne permite regulamentul/legea?
5. Pălăria verde: are gândire creativă (lateral); Se bazează pe generarea de idei noi, de
alternative, pe flexibilitate și mobilitate; Generează ideile noi, Identificaţi cât mai multe alternative de
rezolvare. Putem face asta şi în alt mod? Ce ar trebui făcut? Ce acţiuni sau ce măsuri ar trebui luate?
Identificaţi cum se poate schimba această situaţie. Ce dovadă ar putea schimba soluţia? Cum poate fi
altfel atacată problema? Găsim şi o altă explicaţie?
6. Pălăria albastră: are gândire despre gândire (meta cogniţie); Se bazează pe monitorizarea, pe
definirea clară a problemei, extragerea concluziei; Clarifică: Care este sarcina care trebuie rezolvată?
Care sunt etapele care trebuie parcurse? Care este concluzia? Putem să rezumăm? Care e următorul
pas? Care sunt ideile principale? Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asupra…, nu credeţi? Șansa
succesului este dacă...
Când se aplică această tehnică, sarcinile de lucru se pot formula în mod diferit, în funcţie de
subiect. De exemplu, elevii formează şase grupuri şi fiecare grup abordează o problemă din
perspectiva altei pălării. În alte situaţii, elevii grupaţi câte şase abordează aceeaşi situaţie din cele şase
perspective. Membrii grupului îşi aleg pălăriile, le pun pe cap şi interpretează rolul cum consideră mai
bine. Rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul
pe care îl joacă. 
Purtătorii de pălării sunt atenţionaţi să-şi concentreze argumentele în funcţie de semnificaţia
culorii pălăriei purtate. Pentru a identifica problema şi pentru ca elevii să identifice cât mai multe
aspecte ale acesteia, profesorul îi poate implica mai întâi în activităţi de evocare a experienţelor
anterioare sau le adresează întrebări.
Etape:
• Etapa de evocare – identificarea subiectului;
• Etapa de realizare a sensului – sarcina de lucru.
Este recomandat să venim în sprijinul elevilor cu elemente ajutătoare, întrebări de sprijin,
propoziţii lacunare, indicii pentru fiecare rol în parte pentru ca elevii să înţeleagă corect semnificaţia
temei.
Aplicarea acestei metode are multiple avantaje şi unele dezavantaje pentru elevi.
Avantajele sunt următoarele: dezvoltarea creativităţii, gândirea colectivă și individuală;
 dezvoltarea gândirii laterale prin abordarea unei probleme din diferite perspective;
 permite participanţilor să îşi prezinte opinia despre subiect;
 participanţii conştientizează existenţa unor comportamente adecvate, dar şi a unor indezirabile
în aceeaşi situaţie; conştientizarea diverselor moduri de judecată posibile asupra unei probleme actuale
şi cu importanţă majoră pentru comunitate,
 dezvoltarea capacității sociale a participanților de intercomunicare și toleranța reciprocă, de
respect pentru opinia celuilalt, încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor,
dezvoltarea competențelor inteligenței logice, lingvistice și interpersonale;
 determină și activează comunicarea și capacitatea de a lua decizii, încurajează gândirea
constructivă, complexă și completă;
 poate fi folosită la diferite discipline.
Remarcăm unele dezavantaje ale aplicării metodei:
 necesită resurse mari de timp;

3
 se pretează numai la anumite teme;
 necesită o pregătire suplimentară, în afara programei şcolare; o oarecare tendinţă de
dezorganizare în clasă;
 apariţia unor blocaje emotive sau cognitive la elevi;
 există posibilitatea ca metoda să nu fie luată în serios și să fie percepută ca o simplă activitate
recreativă;
 apare riscul identificării totale a elevilor cu una dintre pălării și refuzul ulterior de a mai purta și
altă pălărie;
 pot apărea conflicte între elevi.
Profesorul supraveghează întregul demers didactic şi intervine cu explicaţii necesare. Aplicarea
corectă a metodei determină participarea conştientă a elevilor, dezvoltă abilităţile de comunicare şi
colaborare, creşte responsabilitatea fiecărui elev faţă de propria învăţare.
CAPITOLUL II. Aplicație:
Clasa: a X-a
Disciplina de învăţământ: Educație tehnologică și aplicații practice
Unitatea tematică: Unitatea 2 – Reguli generale pentru copii înainte de producerea unui seism / în
timpul seismului/ după seism.
Subiectul: Proceduri de urmat în cazul producerii unui seism
Forma de realizare: frontală, individuală și pe grupe
Tipul  lecţiei: mixtă
Resurse 
Umane: 20 de elevi
Temporale: 50 minute
Materiale:  videoproiector (prezentări Power Point), calculator, manualul, caietele special ale elevilor,
jetoane, imagini, carioca, markere, recompense-diplome; enciclopedii, filmulețe, fișe de lucru.
Competențe specifice:
A. Proceduri de urmat
o înante de producerea unui seism;
o în timpul sesimului;
o după sesim.
Obiective operaționale: 
Cognitive: 
OC1- să numească acţiuni de protejare în caz de seism;

4
OC2- să identifice în imagini situaţii de protejare în caz de seism;
OC3- să observe efectele unor acţiuni greșite în cazului producerii unui seism;
Afective: OA1-Să manifeste interes pentru activitate;
Psihomotorii: OP1 - Să exprime bucuria, plăcerea găsirii soluțiilor, stimularea sentimentelor .
Metode de evaluare: observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor,
autoevaluarea.
1. Etapa de evocare : După captarea atenției elevilor, voi enunța scopul și voi prezenta obiectivele
operaționale și titlul lecției Aplicarea unor soluții de protejare în cazului producerii unui seism.
2. Etape de realizare a sensului:
Sarcina de lucru: Elevii formează şase grupurişi fiecare grup abordează problema ce facem în cazul
producerii unui seism ( îninate de producerea unui sesim, în timpul, și după) din perspectiva altei
pălării după prezentarea unor filmulețe, imagini reprezentative.
Membrii grupului îşi aleg pălăriile, le pun pe cap şi interpretează rolul cum consideră mai bine.
Rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care
îl joacă. Purtătorii de pălării sunt atenţionaţi să-şi concentreze argumentele în funcţie de semnificaţia
culorii pălăriei purtate.
Pentru a identifica problema şi pentru ca elevii să identifice cât mai multe aspecte ale acesteia, îi voi
implica mai întâi în activităţi de evocare a experienţelor anterioare și voi adresa întrebări cum ar fi:
dacă știu regulile generale în cazul producerii unui incendiu.
 Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul:
Sarcina de lucru: Prezentaţi în mod obiectiv situaţia creată, prezentând numai informaţii reale, fapte
concrete şi dovezi.
Răspundeţi la întrebările: Ce faceți înainte producerii unui seism? În timpul seismului? După seism?
Cei care poartă pălăria albă vor începe cu „regulile sunt următoarele”:
 Înainte de seism: discutăm cu familia și profesorii despre ceea ce trebuie să facem în cazul
producerii unui seism, privim în jurul nostru, în clasă și în camerele noastre dacă există obiecte grele și
instabile ce ar putea să cadă și să ne rănească în timpul unui sesim?, ( le comunicăm părinților/
profesorilor despre ele) ; ar trebui să avem propriul nostru kit de supravieţuire. Acesta trebuie să
conţină apă, mici cantităţi de alimente neperisabile. o lanternă cu baterii. un radio cu baterii. fluier.
jocuri. Părinţii/profesorii te pot ajuta să îl pregătești; Participă la exerciţiile de pregătire în caz de
sesim. Astfel vom învăța cum să ne comportăm.

5
 În timpul seismului: Dacă ne aflăm în interior, ne așezăm sub tocul unei uşi sau sub o masă/un
birou solid. Este periculos să stai lângă piese de mobilier. Obiecte grele sau ferestre care ar putea să
cadă peste tine. NU fugi pc scări şi NU folosi liftul' Scfirilc pot fi cel mai periculos loc dintr-o clădire
iar liftul se poate bloca; Dacă eşti afară stai departe/ îndepărtează-te de clădiri, stâlpi de electricitate
sau alte obiecte care ar putea cădea; Dacă te afli într-o maşină. conducătorul auto trebuie să oprească
cât mai repede posibil, cât mai departe de clădiri, cabluri electrice, poduri şi pasaje. Rămâi în maşină
până se opreşte cutremurul .
 După cutremur: Păstrează-ţi calmul! Nu intra în panică!; Urmează instrucțiunile date de către
părinți, profesori, etc. Mergi într-un spaţiu deschis. Ia kit-ul de supravieţuire cu tine; Fii atent şi
urmează instrucțiunile. Aşa vei reuşi să depăşeşti mai uşor situaţia.
Sarcina de lucru:- Pălăria roșie:
Prezentaţi ce credeţi că au simt elevii în cazul producerii unui sesim, comparativ cu ceea ce au văzut a
doua zi după producerea sesimului? Ce v-a placut din modul de evacuare ? Sentimentul elevilor este
unul de frică.
Sarcina de lucru: - Pălăria neagră:
Prezentați aspecte negative produceii unui sesim. Elevii vor menționa că ne expunem unui mare risc.
Este nevoie de mai multe exerciții practice de evacuare în caz de seism. Organizarea autoritatilor cu
privire la procedurile de urmat în cazul producerii unui seism este deficitară. Ne lipsește cu desăvârșire
implicarea și organizarea și ne caracterizează nepăsarea.
Sarcina de lucru: - Pălăria galbenă:
Prezentați ce soluții putem adopta pentru a evita un dezastru, dacă un seism se va produce . Elevii vor
menționa, că trebuie să începem o activitate de informare și conștientizare a elevilor, a părinților și a
profesorilor prin efectuarea trimestrială a exercițiilor de evacuare/ și sau în timpul orelor de dirigenție.
Sarcina de lucru: - Pălăria verde:
Perfecţionarea deprinderilor elevilor, profesorilor, părinților de a acţiona în situaţia producerii “unui
sesim”; Antrenarea personalului din conducerea școlii în evaluarea situaţiei tactice create (organizarea
şi coordonarea intervenţiei în caz de producerea “unui sesim” , evacuarea personalului şi a bunurilor
materiale, asigurarea măsurilor de protecţie individuală a personalului, asistenta medicală de prim
ajutor, şi executarea manevrelor tehnologice impuse în astfel de situaţii).

6
 Identificarea şi amenajarea localurilor de adăpostire în cazul unor Situaţii de Urgenţă generate
de producerea unui sesim, precum şi amenajarea cailor de acces pentru salvarea/evacuarea
personalului;
 Urmărirea realizării unor măsuri şi acţiuni de corecţie a caracteristicilor şi condiţiilor de
funcţionare/exploatare în vederea diminuării şi eliminării vulnerabilităţilor;
 Stabilirea regulilor de comportare pentru realizarea acţiunilor de protecţie-intervenţie pe etape.

Sarcina de lucru: - Pălăria albastră:

Localizarea şi înlăturarea efectelor dezastrului cu scopul de salvare a personalului şi diminuarea
pierderilor/pagubelor.
 Asigurarea înştiinţării, informării şi alarmării;
 Analiza situaţie create în urma producerii evenimentului (primire/centralizare a datelor şi
informaţiilor despre situaţia produsă, supravegherea şi controlul surselor de risc, evaluarea
pierderilor/distrugerilor provocate, stabilirea celor mai urgente măsuri de limitare a
pierderilor/pagubelor, stabilirea necesarului de forţe şi mijloace pentru lichidarea urmărilor dezastrului;
 Cunoaşterea şi aplicarea: PLANULUI DE APĂRARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI
DEZASTRU PROVOCAT DE SEISME; PROCEDURI DE EVACUARE A ANGAJAŢILOR
(personal administrativ), personal didactic, elevi ŞI A BUNURILOR MATERIALE.
 Localizarea şi împiedicarea extinderii efectelor negative produse în urma dezastrului ;
 Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de acordare a primului ajutor medical, transportul
răniţilor la unităţile spitaliceşti.
În concluzie, autoritatile locale trebuie să se implice mai activ și să implementeze în școli programe
sustenabile de evacuare în cazul producerii unui seism.
3. Recomandări referitoare la metodă și aplicarea acesteia:
"Elevii din ziua de astazi sunt diferiti! Ei gândesc şi procesează informaţia în mod fundamental diferit
faţă de predecesorii lor. Marc Prensky, Digital Natives, Digital Immigrants 2001 ".

BIBLIOGRAFIE:
Maria Eliza Dulamă, 2008, Metodologii didactice activizante, Editura Clusium;

7
Marrinela Mocanu, Magda Dache, Loredana Irena Săndulescu, Manual cl a Vi-a de Educație
tehnologică și abilități practice, Editura Didactică și Pedagogică S.A., 2018.