METODE MODERNE CE STIMULEAZĂ ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE

REFERAT SUSŢINUT ÎN CADRUL COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR

27.03.2022

Propunător
Înv. AURELIA DEJU
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 10 BACĂU

Munca în echipă îi bucură pe elevi, le conferă încredere în forţele proprii, ceea ce îi determină să îşi asume
responsabilităţi, să se ajute reciproc pentru a duce la bun sfârşit sarcinile. Consider că utilizarea alternativelor
metodologice moderne în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având cu
adevărat un caracter activ-participativ şi o reală valoare educativ-formativă asupra personalităţii elevilor.

METODA ÎNVĂŢĂRII RECIPROCE

 Prin metoda predării-învăţării reciproce elevii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi profesŢri, de a explica colegilor
rezolvarea unor probleme.
 Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 4 în care fiecare are un rol bine definit.
 Rezumatorul - cel care face un scurt rezumat al textului citit;
 Întrebătorul – cel care pune întrebări clarificatoare (unde se petrece acţiunea? , de ce personajul a reactionat aşa? ,
ce sentimente îl stapâneau? , ce înseamnă?);
 Clarificatorul – el trebuie să aibă o viziune de ansamblu şi să încerce să raspundă întrebărilor grupului;
 Prezicătorul - cel care îşi va imagina, în colaborare cu ceilalţi care va fi cursul evenimentelor.
 Metoda este foarte potrivită pentru studierea textelor literare şi ştiinţifice. Elevii aceleaşi grupe vor colabora în
întelegerea textului şi în rezolvarea sarcinilor de lucru, urmând ca frontal să se concluzioneze soluţiile.
 Grupele pot avea texte diferite pe aceeaşi temă, sau pot avea fragmente ale aceluiaşi text. Ei pot lucra pe fişe diferite,
urmând ca in completarea lor să fie o strânsă colaborare sau pot lucra pe o singură fişă pe care fiecare să aibă o
sarcină precisă.
 Avantajele acestei metode sunt :
 stimulează şi motivează;
 ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncă intelectuală pe care le poate
folosi apoi şi în mod independent;
 dezvoltă capacitatea de exprimare, atenţia, gândirea cu operaţiile ei şi capacitatea de ascultare activă;
 stimuleaza capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a selecţiona esenţialul

METODA MOZAICULUI

 Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi ;

 Se numara pana la 4,astfel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa aiba un numar de la 1 la 4;
 Se imparte tema in 4 sub-teme ;
 Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare (elevii cu nr.1 –fisa nr.1,cei cu nr. 2 –fisa nr. 2…)
 Fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie,care va fi insa predata de colegii de grup pe fragmente;
 Toti elevii cu nr. 1 se aduna intr-un grup,cei cu nr. 2 in alt grup…si se vor numi “experti”;
 ”Expertii” citesc fragmentul care le revine ,discuta intre ei,hotarasc modul in care vor preda;
 Se refac grupele initiale si “expertii” predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au studiat;
 Profesorul ve raspunde intrebarilor la care “expertii” nu au stiut sa dea raspuns si corecteaza eventualele informatii
eronate.
 Avantaje:
 Anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea sociala,cand individul isi imagineaza ca propria contributie la sarcina de
grup nu poate fi stabilita cu precizie);
 Dezvolta interdependenta dintre membrii grupului;
 Amelioreaza comunicarea.

CUBUL

 Se anunta tema pusa in discutie;

 Se imparte clasa in 6 grupuri;
 Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate;
 Pe fetele cubului sunt notate cuvintele:
a)”descrie”;
b)”compara”;
c)”asociaza”;
d)”analizeaza”;
e)”aplica”;
f)”argumenteaza”.
 Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel încât fiecarei echipe îi revine sarcină de a răspunde unei cerinţe.
 Se stabileşte raportorul fiecărei grupe.
 Elevii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă sau etc.
 Raportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat cerinta
  Se aduc lamuriri, completari de catre profesor.
 Avantaje:
 Permite diferentierea sarcinilor de invatare;
 Stimuleaza gandirea logica;
 Sporeste eficienta invatarii(elevii invata unii de la altii).

Exemplu:
Clasa: a II-a
Tema: Primavara - Activitate transdisciplinară
Arii curriculare: Limbă şi comunicare/ Matematică şi ştiinţe/ Educaţie tehnologică/ Arte

1.DESCRIE sărbătoarea Paştelui prezentată în poezia „ În ziua de Paşte” de Elena Farago cu ajutorul unor cuvinte ce redau
mesajul fiecărei strofe!
Iată răspunsurile elevilor:
strofa I - copiii cântă Învierea lui Hristos;
strofa a II-a - părinţii şi copiii ciocnesc ouă roşii în ziua de Paşte;
strofa a III-a - Hristos iubeşte toti oamenii şi copiiii cu sufletul milos;
strofa a V-a - copiii oferă cozonaci şi ouă roşii celor care n-au aceste bunuri pe mesele lor.

2.COMPARĂ următoarele cuvinte folosite de scriitorul Eugen Jianu în textul “ Buburuza”: primăvara, soarele, cuibul,
buburuza! Iată cum au rezolvat elevii sarcina de lucru:
● primăvara.............(ca o zână din poveşti); cuibul.................(ca un pătuţ de vată)
● soarele ..................( ca o minge de aur); buburuza.............(ca un rubin)

3. ASOCIAZĂ înţelesul pe care îl exprimă fiecare propoziţie cu ajutorul semnelor de punctuaţie corespunzătoare!
Raza caldă îl întrebă mirată pe ghiocel
 Micuţule de ce ai apărut aşa devreme
Le aştept pe surorile melevioreleletoporaşiibrânduşele
  

4.ANALIZEAZĂ exerciţiul următor şi compune o problemă în care să foloseşti elementele specifice ale primăverii: 102-
48- 27= ?
Fiind vorba despre îndrăgitul anotimp, primăvara, micuţii s-au folosit de cuvintele „puieţi de salcâm” , fiindcă activitatea s-a
desfăşurat în perioada dedicată plantării puieţilor „luna pădurii”.

5.APLICĂ cunoştinţele legate de scrierea corectă a cuvintelor subliniate din următoarele propoziţii:
a) Doi miei/ mieii zburdă pe câmpia înverzită.
b) În dunbravă/ dumbravă, au înflorit ghiocei/ ghioceii .
c) Prin poieni, zboară fluturi/ fluturii zglobi/ zglobii.

6.ARGUMENTEAZĂ:
● De ce se considerau copiii prietenii puilor?
Elevii au adus mai multe argumente:
- copiii asistaseră la ivirea puişorilor din ouăle mici cât patru bomboane, au ocrotit ouăle şi puii;
- puişorii au crescut în prezenţa copiilor.
● Care este mesajul transmis de textele studiate în cadrul unităţii de învăţare „Primăvara”?
- să preţuim şi să ocrotim natura în orice anotimp;
- fiecare vieţuitoare, cât de mică, are importanţa ei în natură;
- primăvara, odată cu reînvierea naturii, oamenii sărbătoresc Paştele, cea mai mare sărbătoare creştină.
În ultima parte a activităţii, elevii au ales să deseneze sau să confecţioneze obiecte specifice acestei teme:buburuze,ghiocei,
ouă rosii, etc. Lucrările au fost expuse în faţa clasei şi analizate de elevi.
 TEHNICA FLORII DE NUFĂR

 Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tablei/planşei;

 Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala;
 Ideile copiilor se trec in cele 8 “petale”,de la A la H in sensul acelor de ceasornic;
 Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale ;

DIAGRAMA CAUZĂ – EFECT

 Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese, evenimente, fenomene, probleme etc.
Obiectiv – stimularea imaginatiei elevilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective
Etape de realizare
 Impartirea copiilor in grupe de lucru
 Prezentarea problemei de discutat
 Dezbaterea in grup
 Construirea diagramei cauzelor si a efectului
 Prezentarea muncii in grup
 Concluzii- evaluare
 STARBURSTING (Explozia stelară)

 Starbursting (eng. “star” = stea; eng. ”burst” = a exploda), este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară
brainstormingului.
Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare.

 Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai

multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl
constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?.
Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer şi o mai
mare concentrare.

Etape:
 Propunerea unei probleme;
 Colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale;
 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări
şi cât mai diverse.
 Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
 Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în
echipă.
 Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.
 METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE

 Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul discutiilor, extrage
concluzii – clarifica/alege solutia corecta
 Pălăria albă – detine informatii despre tema pusa in discutie ,face conexiuni,ofera informatia bruta asa cum a primit-
o – informeaza
 Pălăria roşie – îşi exprimă emotiile, sentimentele, supararea, faţă de personajele întâlnite, nu se justifica – spune ce
simte
 Pălăria neagră – este criticul, prezinta posibile riscuri,pericole,greseli la solutiile propuse, exprima doar judecati
negative – identifica greselile
 Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi,inovatoare,cauta alternative {Ce trebuie facut?} – genereaza idei
noi
 Pălăria galbenă este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreaza optimist posibilitatile, creează
finalul. – efortul aduce beneficii

Exemplu de comportamente posibile :

Pălăria albă Pălăria roşie Pălăria galbenă Pălăria neagră Pălăria albastră Pălăria verde
Ce informaţii Punându-mi Pe ce se bazeză Care sunt Putem să Şansa succesului
avem? pălăria roşie, aceste idei? erorile? rezumăm? este dacă…
Ce informaţii uite cum privesc Care sunt Ce ne împiedică? Care e următorul Cum poate fi
lipsesc? eu lucrurile… avantajele? La ce riscuri ne pas? altfel atacată
Ce informaţii am Sentimentul meu Pe ce drum o expunem? Care sunt ideile problema?
vrea să avem? e că… luăm? Ne permite principale? Putem face asta
Cum putem Nu-mi place felul Dacă începem regulamentul? Să nu pierdem şi în alt mod?
 obţine cum s-a aşa… sigur vom timpul şi să ne Găsim şi o altă
informaţiile? procedat. ajunge la concentrăm explicaţie?
rezultatul bun! asupra…, nu
credeţi?

TEHNICA 6/3/5

Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pe foile de hărtie care circulă între participanţi,
şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting. Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există:
 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de 5
minute (însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup)
Etapele metodei 6/3/5:
 Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
 Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru. Elevii primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în
trei coloane.
 Desfăşurarea activităţii în grup. În acestă etapă are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă. Pentru
problema dată, fiecare dintre cei 6 participanţi, are de notat pe o foaie, 3 soluţii în tabelul cu 3 coloane, într-un timp
maxim de 5 minute. Foile migrează apoi de la stânga spre dreapta până ajung la posesorul iniţial. Cel care a primit
foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le modifice în sens creativ, prin formulări noi,
adaptându-le, îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuu.
 Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
 Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele.
Avantajele aplicării tehnicii 6/3/5 sunt următoarele:
  oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima;
 similar brainstorming-ului, stimululează construcţia de „idei pe idei”;
 încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca individuală cu cea de echipă;
 are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi procesele psihice superioare (gândirea cu
operaţiile ei: analiza ideilor emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi abstractizarea; dezvoltă imaginaţia,
creativitatea, calităţile atenţiei etc);
Dezavantajele
 rezultă din constrângerea participanţilor de a răspunde într-un timp fix.
 pot exista fenomene de contagiune negativă între răspunsuri
 elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un blocaj creativ

TEHNICA SINELG

 Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii după Estes & Vaughn, 1986
 Este o tehnică de lectură analitică a unui text.
 Tehnica se aplică cu scopul de a:
 înţelege sensul unui text
 compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele anterioare ale elevului
 restructura cunoştinţele într-o formă nouă.
 Tehnica constă în citirea cu creionul în mână şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru
înţelegerea sau memorarea conţinutului. În procesul de învăţare, dirijat de către profesor interesează: Ce? Cum? Cât?
De ce? citeşte un elev un text ştiinţific.
Etape Activităţi Observaţii şi sugestii
Comunicarea Citiţi, timp de cinci minute, lecţia din manual sau
şi explicarea textul primit; marcaţi lateral textul cu următoarele
sarcinii de semne:
lucru (√) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau
credeaţi că ştiţi √ = confirmarea);
(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia
infirmă/contrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea);
(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă
pentru voi (+ = informaţie nouă);
(?) Puneţi semnul întrebării dacă informaţia este
neclară, confuză, dacă nu înţelegeţi, dacă doriţi să
aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (?neclaritate,
informaţii insuficiente).
Activitate în Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre
perechi cunoştinţele şi convingerile personale care s-au
confirmat sau nu, comparând lista de idei proprii cu
textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut
semnele).
Activitate Alcătuiţi un tabel cu patru coloane. Puneţi în fiecare
individuală coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat
pentru textul, apoi completaţi câte 2-3 informaţii în fiecare
gruparea rubrică.
informaţiilor
pe categorii
Nu este necesar să fie marcată
fiecare idee prezentată, ci
numai cele care au o anumită
semnificaţie pentru cititor. Un
paragraf poate fi marcat cu unul sau
două semne.
Oferiţi texte cu grad mic de încărcare
cu informaţii sau solicitaţi elevilor să
marcheze doar cu două semne:
semnul plus (+) pentru "ştiam" şi
semnul minus (-) sau semnul
întrebării (?) pentru "asta nu ştiam".
Oferiţi elevilor timp pentru reflecţie
asupra a ceea ce au citit '
Această activitate poate fi propusă
elevilor care termină repede de marcat
textul.
 într-un tabel
Activitate Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au
frontală fost toţi de acord. Se discută dezacordurile, se clarifică
unele aspecte, iar dacă textul nu oferă răspunsuri la
toate problemele se discută despre posibilitatea
studierii altor surse.
Discuţia finală poate fi plăcută şi
interesantă dacă apar întrebări sau idei
noi ori dacă persistă dezacordul dintre
participanţi.

TEHNICA FISHBOWL

 Tehnica „acvariului“ (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului în grupurile de interacţiune didactică.
 Scaunele din încăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre în încăpere. Ei îşi aleg
apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (în prealabil
au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite întrebări legate de temă).
 In discuţie, clarifică şi consolidează; discută aprins pe baza unor reguli evidente; orice idee trebuie susţinută de
dovezi; sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare; dacă nu sunt de acord, argumentez poziţia
mea.
 Cei din cercul exterior, între timp, ascultă ceea ce se discută în cercul interior; fac observaţii (scrise) referitoare la
relaţii, consens, microclimat, conflict, strategii de discuţie; ei completează nişte fişe de observare, specifice.
 Elevii îşi schimbă locurile (cercul interior trece în exterior şi invers) – rolurile de observator/observat se inversează.
 Este indicat să se abordeze, în discuţie, o altă temă/problemă.
 Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, reporter, ghid etc.
Tehnica are, prin urmare, infinite variante.
 Avantaje:
  îmbină elemente din „tehnica mesei rotunde“,
 dezbatere,
 forum,
 simpozion;
 asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie;
 permite schimbarea „programată“ a perspectivei asupra rolului unui membru al grupului.

METODA FRISCO

 Se propune spre analiza o situatie problema:

 Se stabilesc rolurile:
 conservatorul
 exuberantul
 pesimistul
 optimistul
Dezbaterea colectiva:
 conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara a exclude posibilitatea unor imbunatatiri;
 exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica;
 pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri;
 optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant.
Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise
Avantaje:
 rolurile se pot inversa.
  participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca;
 dezvolta competentele inteligentei lingvistice , logice,interpersonale.

Bibliografie
 Elena Mîndru, Areta Niculae, Lucica Borbeli, Strategii didactice interactive, Editura Didactica Publishing House,
2010
 M.E.d.c. – Învăţarea activă - ghid pentru formatori şi cadre didactice, Bucureşti, 2001
 Lect.univ.dr. Mihaela Voinea, Tehnici de învăţare prin cooperare“TRANSVERVAL – INTERACTIVE TRAINING”-
Program de formare-dezvoltare continuă a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, Braşov, 2011