STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE

UTILIZATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

În cadrul activităţii didactice am sesizat şi practicat ceea ce înseamnă pentru elevi

aplicarea metodelor activ-interactive. Acestea îmbină munca individuală cu munca în echipă
şi în colectiv, dezvoltă copiilor o motivaţie intrinsecă, implică întreg colectivul, elevul devine
obiect şi subiect al actului de instruire şi educare, îmbină armonios învăţarea individuală cu
învăţarea socială, stabilesc relaţii de colaborare şi comunicare între membrii unui grup. Dintre
factorii ce îngreunează activitatea de grup se pot aminti opoziţia de scopuri, interese şi
obişnuinţe ale membrilor, dificultăţile de comunicare, de coordonare care cresc pe măsură ce
grupurile sunt mai mari iar dependenţa excesivă de ceilalţi poate fi favorizată de activitatea în
grup.
După funcţia didactică principală, metodele şi tehnicile interactive de grup se pot
clasifica astfel:
♣ metode şi tehnici de predare-învăţare interactivă în grup: metoda predării/ învăţării
reciproce,metoda mozaicului,citirea cuprinzătoare,metoda schimbării perechii,metoda
piramidei,învăţarea dramatizată,conversaţia euristică,dezbaterea şi discuţia în
grup,problematizarea de grup,jocul didactic, studiul de caz
♣ metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare evaluare
interactivă:
tehnica florii de nufăr, cartonaşele luminoase, portofoliul individual sau de grup,
jurnalul reflexiv, studiul de caz;
♣ metode şi tehnici de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:
brainstorming,metoda pălăriilor gânditoare,interviul de grup, tehnica 6/ 3 /5;
♣ metode de cercetare în grup, tema sau proiectul de cercetare în grup, experimentul
pe echipe, portofoliul de grup.
Voi prezenta câteva dintre metodele şi tehnicile interactive pe care le-am utilizat în
activitatea instructiv-educativă din ciclul primar:
I. Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, se bazează pe formularea
de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri.
Materialul necesar pentru aplicarea metodei: o stea mare,cinci steluţe mici de culoare
galbenă,cinci săgeţi roşii,jetoane.
Etape
 1. Elevii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau
se desenează ideea centrală.
2. Pe cele cinci steluţe se scrie câte o întrebare de tipul CE? CINE? UNDE? DE CE?
CÂND? ,iar cinci elevi din clasă extrag câte o întrebare, după care fiecare îşi va alege câte
trei, patru colegi organizându-se astfel în cinci grupuri.
Pentru elaborarea întrebărilor grupurile cooperează.
3. La expirarea timpului, elevii revin în semicerc în jurul steluţei mari iar fiecare grup
prezintă întrebările elaborate adresându-le celorlalţi. Elevii din celelalte grupe răspund la
întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
Se apreciază efortul acestora de a elabora întrebări corecte precum şi modul de
cooperare şi interacţiune.
II. Turul galeriei este o metodă activă în care elevii sunt încurajaţi să înveţe prin
colaborare. Poate fi folosită într-un exerciţiu de dezgheţ, combinându-se adeseori cu un
exerciţiu de evaluare.
De exemplu pentru a anunţa subiectul lecţiei noi „Rapsodii de primăvară” de George
Topîrceanu li se poate cere elevilor să realizeze un desen în care să reprezinte anotimpul
primăvara, cerându-le să scrie pe o foaie o definiţie originală a primăverii, o propoziţie despre
acest anotimp sau doar un cuvânt ce le sugerează primăvara. Produsele sunt expuse în clasă,
lipite pe un panou sau pe tablă, alcătuind o galerie. Grupurile vizitează galeria ,trecând ,pe
rând, prin faţa tuturor produselor , făcând observaţii, comentând,eventual notând pe o foaie
părerile unor colegi. Clasamentul final se stabileşte prin însumarea punctelor, câştigând
produsul care are cel mai mare punctaj.
Am aplicat această metodă şi la matematică, clasa I pentru descompunerea numărului
7.Elevii au fost împărţiţi în grupuri de câte patru, iar timp de cinci minute au avut de găsit
soluţiile de descompunere a numărului 7.La expirarea timpului de lucru, grupurile au afişat
posterele pe pereţii clasei, după care au trecut de la o lucrare la alta pentru a o examina. Unde
a fost cazul au completat lucrările celorlalte grupuri cu soluţiile potrivite .După încheierea
turului galeriei ,grupurile au revenit la locul iniţial şi timp de câteva minute au analizat
observaţiile făcute de colegi.
III. Ciorchinele este o tehnică de predare-învăţare care încurajează elevii să gândească
liber şi deschis.
Etape
1. Se scrie un cuvânt sau o propoziţie nucleu în mijlocul tablei sau a unei foi de
exemplu: părţi de vorbire
 2. Elevii vor spune rapid cuvinte legate de tema propusă
3. Învăţătorul va trage linii între cuvintele care derivă unele din altele
4. Se scriu toate cuvintele propuse de elevi fără nicio evaluare a acestora până la
expirarea timpului alocat activităţii sau până la epuizarea ideilor ce apar.
Spre exemplificare, la o oră de matematică clasa este organizată în grupuri de câte cinci
elevi cu sarcini de lucru şi roluri bine definite (secretar, cronometror, încurajator, observator
şi raportor).Pentru a realiza sensul acestei lecţii,fiecare grup primeşte să rezolve exerciţii din
cele patru operaţii matematice.
Exerciţiile sunt rezolvate pe foi de flipchart şi la sfârsitul timpului alocat sunt afişate pe
pereţii clasei. Se realizează un tur al galeriei pentru a verifica corectitudinea rezolvării. Ciclul
se repetă până când toţi elevii realizează exerciţii cu toate cele patru operaţii. La sfârsitul
lecţiei învăţătoarea culege impresiile elevilor într-o formă scrisă despre ora de matematică.
IV. Cubul este o metodă folosită în condiţiile în care se doreşte să se afle cât mai multe
informaţii în legătură cu un eveniment.Ca mijloc de învăţare, cadrul didactic realizează un
cub iar pe fiecare faţă a acestuia notează unul din cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează.
Am aplicat această metodă la povestea „Degeţica” de H. Ch. Andersen. Elevii au fost
împărţiţi în şase grupe, iar pe rând fiecare grupă a rostogolit cubul. Echipele au examinat
tema din perspectiva cerinţei de pe cub.
Exemplu Descri-o pe Degeţica
Compară acest personaj cu broasca
Asociază numele fetiţei cu un alt personaj cunoscut de tine
Povesteşte despre Degeţica
Analizează faptele ei
Argumentează pro sau contra de ce a început să plângă fetiţa.
V. Metoda Mozaicului
Prin această metodă se promovează învăţarea prin colaborare şi cooperare între elevi.
Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi timp şi
responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi.
Am aplicat metoda la clasa I la capitolul „Figuri geometrice”.Tema de studiu am
împărţit-o în patru subteme (1- pătratul, 2- cercul, 3 – dreptunghiul, 4 – triunghiul).
Elevii au fost împărţiţi în patru echipe şi fiecare a primit câte un număr de la 1 la 4,
având ca sarcină studierea în mod independent a subtemei corespunzătoare numărului. De
exemplu: numărul 1 studiază pătratul, numărul 2 cercul, numărul 3 dreptunghiul şi numărul 4
triunghiul. Fiecare elev investighează subtema dată şi fişa expert. După ce au parcurs faza de
lucru independent, experţii cu acelaţi număr se reunesc,constituind grupe de experţi pentru a
dezbate problema împreună. Au loc discuţii care lămuresc,clarifică noile cunostinţe ce vor fi
transmise echipei de învăţare din care fac parte.
Urmează reîntoarcerea elevilor în echipa iniţială de învăţare. Experţi transmit colegilor
cunoştinţele asimilate. Membrii sunt stimulaţi să discute,să pună întrebări şi să-ţi
noteze,fiecare realizându-ţi propriul plan de idei. Grupele prezintă rezultatele întregii clase.
Evaluarea s-a realizat în scris, fiecare primind o fişă de lucru.
Aplicând aceste metode am constatat că munca în grup i-a ajutat pe elevi să participe
activ la propria performanţă, le-a permis să analizeze diferenţele dintre ei şi colegii lor în ceea
ce priveşte dezvoltarea cognitivă şi modul cum învaţă fiecare.
Bibliografie:
Păcurari, O. (coord.), Invăţarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001
Păcurari, O. (coord) – Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003
Popenici, S., Pedagogie alternativă, Polirom, 2001