Perspective de modernizare a lecției

” Obiectul matematicii e atăt de serios, încăt nu trebue să pierdem ocazia pentru a-l face
mai atractiv ….” (B. Pascal)
În practica didactică, este acceptat faptul că un elev reține 10% din ceea ce citește,
20% din ceea ce aude, 30% din ceea ce vede și aude, 80% din ceea ce spune, 90% din
ceea ce face cu interes. Prin urmare, învățarea devine eficientă doar atunci când îl
punem pe elev să acționeze.
Proiectarea și împlimentarea corectă a activității de învățare la orele de
matematică se bazează pe nevoile interne ale elevilor, care urmează să realizeze
transformări creactive ale noțiunilor studiate, acumulând noi cunoștințe și abilități.
Profesorul are menirea să orzanizeze un process de învățare efirient, comportând trei
caracteristici importante: este activ, este orientat spre atingerea unui anumit scop și se
soldează cu rezultate măsurabile.
Aplicând modelul – cadru de învățare și gândire, folosesc la ore diverse
procedee și tehnici centrate pe elev.
La etapa evocare aplic teste logice – un bloc de exerciții și probleme ce conțin n
cerințe, dintre care primele m sânt rezolvate. A rezolva testul înseamnă a găsi metoda
de rezolvare a primelor sarcini și aplicând același procedeu, a efectua și celelalte
sarcini. Fiecare test conține un ”secret” mathematic, care trebue descoperit. În acest
caz, aplicând analiza și sinteza, comparația și analogia, inducția și diducția, elevii își
dezvoltă spiritul de observație, învață să formulize corect concluzii. Testele logice se
clasifică: a) teste verbale, b) teste grafico-simbolice; c) teste combinate.
Anagrama, care face parte din primul grup de teste logice, este un cuvânt sau un
grup de cuvinte obținute prin schimbarea ordinii tuturor literelor sau a unor litere. A
rezolva anagrama înseamnă a găsi cuvântul. De exemplu în clasa VI ( modul -
”oudlm” ), cl.VII -a ( ipoteză –”pătoezi”, demonstrația – ” emodrsația”, concluzia –
”ocnculziau”), apoi elevii râspund la câteva întrebări: Ce numim modul? Care sânt
părțiile unei teoreme? Această tehnică o folosesc pentru ca elevii să însușască mai
interesant terminologiea și noțiunile specifice matematicii.
Un alt tip de test cu valențe formative deosebite este cel verbal, care conține
sarcina de a scrie cuvântul omis. De exemplu în cl. VII-a la tema ”Liniile importante
într-un triungh”
Se numește ortocentru punctul de intersecție a ……….. triunghului
Se numește centru de greutate punctul de intersecție a ………. triunghului
Teste grafico - simbolice le folosesc în scopul formării priceperilor și a
deprinderilor de aplicare a informațiilor teoretice la rezolvarea problemelor, la
recapitularea, consolidarea, generalizarea și sistematizarea cunoștințelor.
Teste logice contribuie la însușirea conștientă a rezolvării ecuațiilor și a
inecuațiilor.
În primul tests sunt scrise soluțiile reale, iar în cel de-al doilea- soluțiile positive
la condițiile problemei date.
Triada reprezintă un grup din trei elemente cu proprietăți asemănătoare, care
constitue o unitate. La tema linii importante în triunghi, în clasa VII ( la lecția de
sinteză), le- am propus elevilor următorul exercițiu.
I II II
1. Punctul de intersecție a) Centru centrului H – intersecția înălțimilor
al înălțimilor triunghiului. înscris în triunghi.
2. Punctul de intersecție b) Centru de greutate al I – intersecția bisectoarelor
al bisectoarelor triunghiului. triunghiului.
 3. Punctul de intersecție c) Centru centrului G – intersecția medianelor
al mediatoarelor triunghiului circumscris triunghiului.
d) Ortocentru E – intersecția mediatoarelor
Dominoul matematic. 6 grupuri de elevi primesc seturi similare de fise, care se
impart în mod egal fiecărui membru. Pornesc jocul elevul căruia i-a revenit fișa
START, se transmite colegului din stânga și se termină jocul atunci când au fnisat
rezolvarea exerciților de pe fișă. Jocurile didactice cuprind sarcini care contribue la
valorificarea creatoare a deprinderilor și a cunoștințelor achziționate anterior, la
dobândirea, prin mijloace proprii, a unor noi cunoștințe.
Lotoul matematic (lucru în grup). Se pregătesc două fise de formă
dreptunghiulară, de aceeași mărime. Pe una se scriu exercițiile de rezolvat, iar pe
cealaltă – răspunsurile la exercițiile date. Fiecare grup de elevi, primește fișa cu
exerciții și cu răspunsuri elevii trebue să obțină un desen. Ce-i ce au comis greșeli la
rezolvarea itimilor nu vor obține desenuul initial. Această tehnică o folosesc la orele
de sinteză.
Mai des folosesc tehnica ”a învăța să înveți”
- elevul este actorul principal , el descoperă, fiind doar dirijat, supravegheat de
profesor;
- se dezvoltă aptitudinea de exprimare;
- se stimulează spiritul de explorare și se formează un stil active de lucru;
- asigurâ însușirea și aplicarea unor cunoștințe de către majoritatea elevilor
(chiar și cei timizi).
- elevii se stimulează reciproc, împărtășind idei, discutând și argumentând;
- se îmbină cooperarea și competența, dezvoltându-se spiritul de echipă,
toleranță, elevii învațând să se ajute reciproc;
- profesorul este privit nu ca un simplu transmițător de cunoștințe ci ca un
partner al elevului în învățare, preocupat să o faciliteze, rezultatul fiind rodul unei
colaborări.
Metoda ”Exercițiul”este productivă, o folosesc la toate lecțiile și anume la
rezolvarea problemelor, ecuațiilor, inecuațiilor, în scopul fixării și aprofundării ,
abilităților, competențelor formate. Aceasă metodă o aplic la etapa de evocare,
realizarea sensului și reflecție . De asemenea, exercițiu este utilizat și la lecțiile de
recapitulare și sistematizarea unui modul sau unitate .
Metoda ”problematizarea ” este modalitatea de a crea în mintea elevului o stare
intelectuală „conflictuală pozitivă”, care duce la rezolvarea unei probleme deosebite.
Tehnica Brainstormingului racordată la problematizarea o aplic la etapa evocării și la
cea a realizării sensului, pentru stimularea creativității, sporirea încrederii în sine și a
inițiativei; pentru dezvoltarea unui climat educațional pozitiv; întru implicarea activă
a tuturor elevilor. Studiul de caz – o altă tehnică particular problematizării, desfășoară
discuția prin care se încearcă solușionarea problemei enunțate; se bazează pe
cercetare și îi ajutî pe elevi să raționeze , să analizeze fapte, să ia decizii.
Brainstormingul cât și studiul de caz sunt nelipsite la toate clasele gimnaziale și cele
de liceu.
În concluzie ajung la constatarea că succesul unui professor de matematică, în
cea mai mare parte, depinde de cum putem sa-I captivăm pe elevi în activitatea la oră.
În ultima instanță, nici o metodă oricât de modernă ar fi, nu are impact asupra
elevului, dacă el este pasiv. Activizarea acestuia constă tocmai în aportul lui
constructiv în procesul propriu formări. De aceea, utilizarea corectă a diferitor metode
didactice contribuie la stabilirea unui echilibru între acțiunile exterioare și aspirațiile
interioare ale elevului, cee ace dă sens activităților de învățare.
 Referințe bibliografice

1. Nicola, iIoan. Tratat de pedagogie școlară. Ediția XXI București, ARAMIS,

2003.
2. Bontaș, Ioan. Edișia, a III -a, Pedagogie, București, 1996
3. 3. Carteleanu, T., Cosovan, O. Goraș – Postica, V. Lisenco, S. Sclifos,
L.,”Formare de competențe prin strategii didactice interactive; Ch. Centrul
Educațional PRO DIDACTICA, 2010.