Metode alternative

folosite la matematica în gimnaziu

Pregătirea temeinică de specialitate constituie o cerinţă a cărei satisfacere asigură afirmarea pozitivă
a personalităţii profesorului în realizarea sarcinii de a-i înarma pe elevi cu un sistem de cunoştinţe
trainice şi de a le forma priceperi şi deprinderi de muncă, de a folosi inteligent conţinutul lecţiilor în
scopul modelării personalităţii elevilor nu numai pe latura intelectuală, ci şi morală, estetică şi
pedagogică. Această activitate desfăşurată zi de zi, în mod sistematic, perseverent şi cu pasiune de
către profesor, determină atât dezvoltarea inteligenţei, memoriei, imaginaţiei, etc, cât şi formarea de
trăsături morale şi de caracter ale elevilor.
Pregătirea psihopedagogică, formarea unor priceperi, deprinderi şi obişnuinţe de muncă
pedagogică, tactul şi măiestria pedagogică, constituie un ansamblu de cerinţe fără de care nu se
poate concepe nici un fel de muncă educativă de calitate. Îmbinarea cunoştinţelor generale de
pedagogie cu cele ale didacticii şi teoriei educaţiei cu metodica de specialitate, cu psihologia
copilului şi psihopedagogia, utilizarea acestora în activitatea practică conduc la ceea ce se cheamă
măiestrie pedagogică, la o activitate instructiv educativă de cea mai bună calitate, cu cele mai bune
rezultate.
Un rol important în desfăşurarea activităţii o constituie alegearea mijloacelor şi metodelor
adecvate particularităţilor de vârstă şi individuale, metodele activ-participative prezentând în acest
scop numeroase avantaje: transformă elevul din obiect în subiect al învăţării în participant la propria
formare, angajează intens toate procesele psihice de cunoaştere, asigură elevului condiţii optime de
a se afirma individual şi în echipă, dezvoltă gândirea critică, dezvoltă motivaţia pentru învăţare,
permite evaluarea propriei activităţi, valorizează cooperarea, stimulează creativitatea elevilor,
creează o învăţare mai profundă şi o mai bună aplicare a cunoştinţelor, sunt apreciate de elevi, îi
determină pe elevi să-şi formeze propria înţelegere a materialului şi propria perspectivă, stimulează
învăţarea independentă, conduc la sintetizarea unor idei provenite din surse diferite,dezvoltă pe
termen lung relaţiile deschise, de colaborare, elevii învăţând prin interacţiune cu ceilalţi, nu unii
alături de ceilalţi. Datorită acestor avantaje, metodele active pot fi folosite la toate clasele şi la
majoritatea disciplinelor de învăţământ. Prezint în continuare câteva din metodele active ce le-am
aplicat la matematică în gimnaziu: Ciorchinele, Mozaicul, Organizatorul grafic, Turul galeriei,
Ştiu / Vreau şă ştiu / Am învăţat, ş.a.
CIORCHINELE
1. Etape:

1
- se scrie un cuvânt, sintagmă-nucleu în centrul tablei/foii de hârtie ; se scriu cât mai multe cuvinte
sau sintagme care par să aibă legătură cu tema desemnată prin cuvântul nucleu;se evidenţiază
conexiunile care există între cuvântul nucleu şi ideile generate de el sau între aceste idei, cu ajutorul
unor linii, important fiind ca aceste conexiuni să fie cât mai numeroase şi variate.
2. Avantaje: fixarea mai bună a ideilor , structurarea informaţiilor, facilitarea reţinerii şi
înţelegerii informaţiilor,stimulează realizarea unor asociaţii noi de idei, poate fi folosită şi pe
perechi şi pe grupe
3. Exemplu: La clasa a Va ,la verificarea primei lecţii din cap.,,Mulţimi”, am scris pe tablă
mulţimea formată din cifrele pare ale sistemului zecimal şi cer elevilor să scrie propoziţii adevărate
referitoare la mulţimea de pe tablă. Iată ,,ciorchinele” obţinut:

Se notează Este inclusă in

cu N
A 2 aparţine
mulţimii

0;2;4;6; Este

86 4,2 formată din

cifre pare

Are 32
submulţimi
Are 5
e 6 2 4
Multimeaes
te elemente
3 nu
submulţimi apartţne inclusa in

sta 6
mulţimii A
eem
1. Etape: vida 8 ente
MOZAICUL

împărţirea clasei în grupuri eterogene de patru elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de
învăţare numerotată de la unu la patru: fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere,
prezentarea succintă a subiectului tratat. Fiecare elev va fi pe parcursul orei învăţător şi elev pentru
că fiecare va preda fragmentul său colegilor de grup şi va învăţa de la aceştia părţile pe care ei le
vor preda; explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere; regruparea
elevilor în grupuri de experţi; învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului ( elevii
citesc, discută,încearcă să înţeleagă cât mai bine,hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înţeles
colegilor din grupul lor original); revenirea în grupul original şi predarea secţiunii pregătite
celorlalţi membri; fiecare parte a întregului este prezentată într-o ordine logică, ajungându-se la
reconstituirea întregului
2. Avantaje:se bazează pe învăţarea în echipă; stimulează încrederea în forţele proprii;
dezvoltă abilităţi de comunicare, răspunderea individuală şi de grup.
2
 3.Exemplu:
‚,Operaţii cu mulţimi”
Se urmăreşte cunoaşterea operaţiilor cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă, produs
cartezian.
Se anunţă modul de lucru:
 Elevii sunt împărţiţi în grupe iniţiale, eterogene, de câte patru;
 Fiecare elev din grupă primeşte câte o literă (A,B,C,D) .
Se formează grupe din elevii ce au aceeaşi literă, numite grupe de experţi şi fiecare grupă nou
formată primeşte o sarcină de lucru. Sarcina lor este să înveţe bine operaţia prezentată în sarcina de
lucru, citind şi discutând între ei pentru a înţelege bine.
(Elevii vor lucra cu manualul. Toţi vor citi prima parte a lecţie ,,Operaţii cu mulţimi” de la
pag.88, ,, Matematică”- manual pentru clasa a V a , editura Sigma)” .
Grupa A - răspunde la întrebarea ,,Ce este reuniunea a două mulţimi!
Grupa B – răspunde la întrebarea ,,Ce este intersecţia a două mulţimi”
Grupa C – răspunde la întrebarea ,, Ce este diferenţa a două mulţimi”
Grupa D – răspunde la întrebarea ,, Ce este produsul a două mulţimi” ( Se lucrează pe o fişă
pregătită)
Este important ca fiecare membru al grupului de experţi să înţeleagă că el este responsabil de
predarea acelei noţiuni celorlalţi membri ai grupului iniţial. În acest timp, profesorul trece pe la
fiecare grupă discutând cu elevii eventualele neclarităţi, monitorizând modul în care se implică
fiecare în activitate.
După ce grupele de experţi finalizează sarcina de lucru, elevii se întorc în grupele iniţiale, predând
celorlalţi operaţia învăţată, oferind şi exemple. În acest timp, profesorul scrie la tablă definiţiile
operaţiilor învăţate. Propune elevilor aplicaţii.
Elevii lucrează aplicaţiile propuse în grupele iniţiale, iar verificarea se face cu ajutorul unui poster.
Organizatorul grafic Completaţi tabelul
Denumirea operaţiei reuniunea intersecţia diferenţa Produs
cartezian
Notaţie
Cum se citeşte
Reprezentare prin diagrame /////////////
Cuvinte cheie
TURUL GALERIEI
3
 1 Etape.
- elevii, în grupuri de câte 3 sau 4, lucrează la o problemă, sarcină de învăţare, care se poate
materializa într-un produs, schemă, desen, realizat pe foaie de hârtie: produsele muncii grupurilor se
expun pe pereţii clasei, transformaţi astfel într-o adevărată galerie expoziţională: la semnalul
profesorului grupurile trec pe la fiecare produs pentru a examina şi discuta lucrările propuse de
colegi. Pot nota observaţii, comentarii pe materialele expuse, după ce se încheie „turul galeriei”
grupurile îşi reexaminează propriile produse, citesc comentariile celorlalte grupuri şi, dacă este
cazul, discută observaţiile şi comentariile colegilor lor, pe propriul lor produs. În final se
comentează împreună cu profesorul rezultatul activităţii.
2. Avantaje
- se realizează interacţiunea directă între elevi ( în grupul iniţial) şi indirectă cu ceilalţi colegi ( prin
intermediul produselor muncii acestora), elevii sunt încurajaţi să-şi exprime propriile idei, să le
discute cu ceilalţi şi să găsească împreună soluţii, învăţarea prin cooperare dezvoltă capacitatea de
a gândi, de a înţelege, de a comunica eficient şi de a fi creativ
3.Exemple:
1. La teme ce urmăresc formarea deprinderilor de calcul cu numere naturale (întregi, raţionale sau
reale, la calcul algebric) propun elevilor rezolvarea unor exerciţii pe grupe, iar redactarea o fac pe
postere pe care le expun, iar elevii trec ,examinează, notează observaţii. La final, când se încheie
turul, grupurile fac observaţii atât asupra propriului poster cât şi asupra celorlalte rezolvări, iar
rezultatul activităţii este apreciat de profesor.
2. Orele de rezolvări de probleme, în orele consolidare a unor deprinderi de lucru sau la finalul unor
capitole de geometrie , metoda poate fi folosită cu succes. Am constat că elevii participă cu plăcere
la astfel de ore, contribuind la propria formare, preluând controlul asupra propriei învăţări şi reuşind
astfel cu uşurinţă să transfere achiziţiile în contexte noi.
Succesul lecţiilor în care s-au folosit metode active constituie o dovadă a valorii formative a
metodelor şi a valenţelor interdisciplinare a acestora, iar fiecare disciplină luată în parte, dar mai
ales toate împreună, în care sunt folosite şi aceste metode, au darul de a dezvolta capacităţile
intelectuale ale elevilor, de a-i angaja într-un efort personal în cadrul învăţării, de a le modela
caracterul şi de a-i pregăti pentru viaţă.
Bibliografie
1. Ioan Bonteş -,, Tratat de pedagogie” editura BIC ALL
1. I. Neacşu – „Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Bucureşti, Ed. Militară, 1990
3 Ion Al. Dumitru- „Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”, Timişoara .
4 . Crenguţa Lăcrămioara Oprea ,, Strategii didactice interactive”, EDP, 2006.