ROLUL METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN TRIADA PREDARE-ÎNVĂȚARE-

EVALUARE. STUDIU DE SPECIALITATE -APLICAREA METODEI ,, EXPLOZIA

STELARĂ” PENTRU ACTIVITATE DE INSTRUIRE PRACTICĂ

Consider că utilizarea metodelor activ-participative, cunoscute și ca metode moderne

folosite în procesul instructiv-educativ, nu constituie doar o modalitate de a proiecta diferit
demersul didactic, de a ne încadra în actualitatea sistemului de învățământ, cât mai ales o
modalitate de a activiza și de a responsabiliza elevii în propria dezvoltare, prin ceea ce aceste
metode reușesc să dezvolte diferit față de metodele tradiționale în procesul cognitiv al
educabililor, iar aici nu amintesc doar dezvoltarea gândirii critice, ci și creativitatea, colaborarea,
exprimarea propriei opinii, spiritul de echipă și inițiativa elevilor. Cu siguranță, alături de aceste
metode se regăsesc, în fiecare demers didactic proiectat, și metodele tradiționale.
În ceea ce privește aplicabilitatea acestor metode în cadrul disciplinei pe care o predau ,
pot afirma că acestea sunt foarte ușor de adaptat conținuturilor prevăzute în programa școlară,
contribuind la dezvoltarea tuturor competențelor-cheie, a competențelor generale și specifice,
fiind plăcute elevilor, constituind și modalități prin care se poate promova incluziunea școlară în
clasa de elevi, elevii lucrând împreună cu plăcere, acordându-și sprijin reciproc. Prin sarcinile de
lucru diferite ale echipelor, rezultatele sunt diverse, opiniile diferite conduc la subiecte noi de
discuție, dezvoltându-se în acest fel limbajul elevilor, gândirea critică, concentrarea, capacitatea
de argumentare.
De asemenea, prin utilizarea acestor metode, elevii învață să critice constructiv, nu
distructiv, ceea ce ajută foarte mult la perceperea diferită a persoanelor și a lucrurilor din jur, dar
contribuie și la diminuarea absenteismului și la reducerea abandonului școlar, prin atractivitatea
și gradul de implicare al elevilor în demersul didactic propriu-zis.
În cadrul disciplinelor tehnice, folosesc cu succes metodele activ-participative în toate cele trei
etape: predare-învățare-evaluare. În etapele de predare-învățare, rolul meu, ca profesor, este de
îndrumător, de facilitator al învățării, rolul principal revenind elevilor, care, prin sarcinile
elaborate de către mine, trebuie să caute răspunsuri, să își activeze gândirea, să colaboreze, să
converseze.
Pentru etapa de evaluare, încercând să dezvolt elevilor și capacitatea de autoevaluare și
interevaluare, dar și să diminuez factorul de stres care se observă în rândul unor elevi în timpul
administrării unui test scris, utilizez metodele: fișa de auto-interevaluare, eseul de cinci minute,
portofoliul, proiectul etc.
Am observat pe parcursul activității mele didactice că aceste metode au impact pozitiv asupra
elevilor, iar rezultatele acestora au înregistrat în timp un progres școlar.
 APLICAREA METODEI ,, EXPLOZIA STELARĂ” PENTRU ACTIVITATE DE
INSTRUIRE PRACTICĂ

MOTTO: "Să nu-i educăm pe copii pentru lumea de azi.

In această lume, când ei vor fi mari, nu va mai exista şi nimic nu ne va permite să ştim
cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze" Maria Montessori
Nevoile și cerințele elevilor “actori,, pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbare
radicală a modului de abordare a activităţii didactice. Elevii descoperă o noua experienţă inter-
relaţionând în grupuri de învăţare activă: aceea de a studia, investiga şi căpăta încredere în
capacităţile individuale şi ale grupului. Aceste metode cu variantele şi etapele lor trebuie să fie
predate ca un joc cu reguli. Prezentate ca nişte jocuri de învăţare, de cooperare, distractive, nu de
concentrare, metodele interactive, învaţă elevii să rezolve problemele, să ia decizii în grup şi să
aplaneze conflictele. Metodele implică mult tact din partea profesorilor deoarece trebuie să-şi
adapteze stilul didactic în functie de tipul de elev: timid, pesimist, agresiv, acaparator,
nerăbdător, pentru fiecare găsind gestul, mimica, interjecţia, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda,
reţinerea, aprecierea, entuziasmul, în con-cordanţă cu situaţia şi reuşita va fi sigură. În timpul
derulării demersului metodei, elevii gestionează acel spaţiu pentru a-şi realiza sarcinile. El poate
fi modificat chiar de către elevi pentru a fi funcţional pentru stilurile lor de învăţare, având
iniţiative creative ce ţin de resursele materiale existente: trusele de lucru, model etalon, imagini
din timpul activităţii, procese tehnogice, uneltele şi utilajele din dotarea atelierelor şcoală etc.
Astfel ei învaţă să exploreze spaţiul în scopul de a-şi rezolva sarcina didactică, să coopereze, să
se acepte, să se asculte activ, menţinând ordinea pentru ca nu uită că vor fi evaluaţi . Un real
sprijin în pregătirea acestor activităţi este calculatorul, o imprimantă, utilajele din dotarea
atelierului şcoală, produsul final şi competenta profesorului de pregătire practică de a le folosi
adecvat.
In această lucrare mi-am propus sa prezint modul de aplicare la grupă, a metodei
exploziei stelare şi eficacitatea ei în desfăşurarea activităţilor de predare. Programa activităților
din învățământul liceal tehnologic oferă libertatea profesorilor da a-și alege tipul de activități,
metode și procedee în acord cu particularitățile de vârstă. Activitatea cu elevii trebuie
desfășurată într-o atmosferă destinsă unde ei să se manifeste spontan, să gândească și să
acționeze în funcție de situație.
Prin metodele interactive elevul intră în necunoscut, într-o aventură a descoperirii de noi
cunoștințe, deprinderi și priceperi el fiind participant activ. Metodele de învățământ (“odos” =
cale, drum; “meta” = către, spre) reprezintă căile folosite în unitățile de învățământ de către
cadrele didactice în a-i sprijini pe elevi să descopere viitoarea meserie. Ele sunt totodată
mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile, deprinderile și capacitățile elevilor de a
acționa asupra obiectelor, de a folosi roadele cunoașterii transformând exteriorul în facilități
interioare, formându-și caracterul și dezvoltându-și personalitatea.
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre
mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate
evidente. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situația de învățare în
care acesta este antrenat , ceea ce duce la transformarea copilului în stăpânul propriei
transformări și formări.
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativității, o modalitate de relaxare a
copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și noi
descoperiri. Starbursting (eng.”star”=stea; “burst”=a exploda), similară brainstormingului,începe
din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări, asemenea exploziei stelare.
Avantaje:
 Este ușor de aplicat oricărei vârste și unei palete largi de domenii;
 Stimulează creativitatea în grup și individuală;
 Este în același timp o modalitate de relaxare și o sursă de noi descoperiri;
 Facilitează crearea a cât mai multor întrebări care duc la cât mai multe conexiuni între
concepte.
 Dezvoltă și exersează gândirea cauzală, divergentă, deductivă, inteligențele multiple,
limbajul, atenția distributivă.
DESCRIEREA METODEI:
Pasul 1
Se scrie problema în centrul unei steluțe cu 5 colțuri ;
Pasul 2
În vârful fiecărui colț al steluței se scriu întrebări de tipul:*ce?,*cine?,*unde?,*de ce ?,
*când?
Pasul 3
Se impartie clasa în grupuri;
Pasul 4
Se lucrează la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu întrebări multe şi diverse;
Pasul 5
Se comunică întregii clase rezultatele muncii de grup. Lista de întrebări iniţiale poate
genera altele, neaşteptate;
Optional, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri.
CERINTE :
➢ Elevii trebuie familiarizaţi cu întrebările de tipul : CE?, CINE? UNDE?, CÂND?, DE
CE?;
➢ Metoda se aplică corect dacă se respectă etapele de utilizare;
 ➢ Fiecare tip de întrebare se scrie cu altă culoare pentru a fi reţinute cu uşurinţă;
➢ Întrebările elevilor se înregistrează/înscrie în”Portofoliul ”;
➢ Elevii pot confecţiona/desena stele de diferite mărimi în alte activităţi;
➢ Profesorul poate crea jocuri,exercitii,utilizând întrebările elaborate de elevi;
➢ Explozia stelară poate fi utilizată ori de cate ori profesorul propune rezolvarea unei
probleme.
Exemplu: METODA - EXPLOZIA STELARĂ PENTRU TEMA “ DEBITAREA
MATERIALLOR SEMIFABRICATE la clasa a IX-a
Deoarece grupa este de liceu am adaptat puțin metoda pentru posibilitățile adolescenţilor
viitori tehnicieni. Am pornit de la ideea punerii întrebărilor de către profesor în prima parte a
lecţiilor de predare - învăţare. De aceea am dorit o schimbare în reactualizarea cunoştinţelor,
elevii pun întrebările pe baza vizionării unor imagini și prezentări ppt, acestea fiind realizate în
ordinea logică a ideilor de evidenţiat.
Asezam pe steaua centrală imaginea cu operatia de debitare propusa. Pe steluţele
fiecărui colt stelar am ataşat întrebările DE CE?, CE?, UNDE?, CINE?,CUM?. Fiecare elev
dispune de mai multe steluţe pe care vor scrie întrebările monitorizând, astfel fiecare întrebare
fără a se repeta la următorii elevi. După ce se explica aplicarea metodei la lecţie începem
derularea prezentărilor, iar elevii au avut la dispoziţie 5 min să scrie câte două întrebări de
fiecare formă propusă. (total 10 întrebări de fiecare elev). După expirarea timpului fiecare elev a
citit întrebarea propusă, iar dacă a fost acceptată de grup și a primit răspunsul, acel elev și-a
expus steluţa pe panou. Acolo unde grupul nu a ştiut răspunsul elevul a explicitat întrebarea
aducând și explicaţiile ulterioare răspunsului. În final au apărut pe panou numai steluţele cu
întrebările și numele elevilor care le-au propus.
Materialele necesare aplicării metodei stelare specifice lecţiei de instruire practică cu
tema – debitarea manuala a semifabricatelor:.
1.Sursa de inspiraţie;o prezentare ppt în care elevii observă etapele operatiei de debitare.
2.Descrierea opratiei; elevii observă detalii produsului aflat în lucru, materialele, SDV-
urile necesare realizării operatiei de debitare precum și procesul tehnologic de obtinere a piesei
dorite.
3.Aplicaţia metodei stelare a lecţiei ; aspectul final al panoului.
Ca o concluzie, această metodă dă posibilitatea elevilor să pună întrebări logice, cu
termeni specifici meseriei.
 BIBLIOGRAFIE
1. Bocos, M., (2002), Instruire interactiva, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
2. Cerghit, I.,(1997), Metode de învatamânt, Editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti. 3. Cucos, C., (1996), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi.
4. Ionescu, M., (2000), Demersuri creative în predare si învatare, Editura Presa Universitara
Clujeana, Cluj- Napoca.
5. Ionescu, M., Chis, V., (1992), Strategii de predare si învatare, Editura stiintifica, Bucuresti.
6. Nicu, A., (2007), Strategii de formare a gândirii critice, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti. 7.Oprea,C.,(2003),,Pedagogie. Alternative metodologice interactive”,Editura
Universităţii din Bucureşti
8. M.E.C.I.(2006),,Metode interactive de grup’’ edit. Miniped, Bucureşti
Mușata Dacia-Bocoș, Instruirea interactivă, Editura Polirom, Iași, 2013