GHID DE

CONECTARE AUTENTICA
PRIN ALAPTARE

MAMA,
LAPTE!
O PERSPECTIVA
DE MAMA SI COACH

OLTEA TUDOSE
01
cuprins
INTRODUCERE: CUM AM AJUNS SA SCRIU
UN MATERIAL DESPRE ALAPTARE

02 ALAPTAREA

03 CUM NE PREGATIM DE ALAPTARE.

CATEVA SECRETE

04 IN TIMPUL SARCINII

05 DESPRE SANI. LACTATIA E

STIMULATA PRIN ALAPTARE.
COLOSTRUL

06 ANATOMIA SANULUI SI
MECANISMUL LACTATIEI

07 POZITIA DE ALAPTAT!

08 ALAPTAM LA AMBII SANI, LA

CEREREA “CLIENTULUI” SI ASA
STIMULAM SI LACTATIA

09 DIGESTIA BEBELUSULUI

10 UN FACTOR DE STRES, SCADEREA

CANTITATII DE LAPTE

11 RANI, DURERI, FEBRA LAPTELUI,

MASAJUL SANULUI PENTRU
DEZANGORJARE

12 DESPRE REALITATEA IN CARE NE

TREZIM DUPA NASTERE SI CE AM
INVATAT EU
I N T R O D U C E R E
 Cum am ajuns sa scriu un material despre
alaptare (in vara lui 2011)

Sunt mama a doi copii minunati, veseli si sanatosi. I-

am dorit si au venit repede unul dupa celalalt, la
distanta de 1 an si 7 luni, un baietel si o fetita. Venirea
lor pe lume a fost dorita, planuita si impreuna cu sotul
meu ne-am asteptat ca venirea lor sa ne schimbe viata.
Eram curiosi si bucurosi inca din timpul primei sarcini
de schimbarile care se vor petrece in viata noastra si le
savuram pe masura ce se petrec.
Venirea lui Matei pe lume ne-a confirmat ca ceea ce
asteptam era intr-adevar miraculos, de o frumusete si o
iubire careia ne dedicam cu recunostinta. Aceasta stare
s-a amplificat si prin nasterea Dorei.
Cu cat mai multi in familie, cu atat mai multa iubire
impartasita, veselie, energie!
Cresc in fiecare zi impreuna cu copiii mei prin
experientele de care imi place sa fiu constienta, imi
place sa simt ca invat mai mult in fiecare zi din viata cu
ei. Mergem in ritmul vietii, incercam sa nu fortam
nimic, invatam sa ne lasam in ritmul nostru, al
fiecaruia dintre noi. Copiii nostri ne invata prin

04
exemplul lor si prin multe altele, ca fiecare are un ritm
al lui, constientizez ca si eu am un ritm al meu si invat
sa mi-l respect. Am invatat la un moment dat ca sunt
cea mai buna mama pe care o pot fi pentru copiii mei.
Si invat sa separ ceea ce imi spune mintea mea ca e
“bun” si ce simte sufletul meu ca e spre binele nostru,
al meu, ce e in ritmul meu, al lor, in acord cu mine.
Bineinteles ca nu totdeauna lucrurile merg struna,
nu suntem toata ziua “zen”. Suntem oameni si uneori
suntem obositi, uneori pur si simplu nu merg lucrurile
chiar asa cum ne-am dori. Si bineinteles ca mi-a fost
greu si mie la inceput, ca multora dintre mamele
proaspete. Mi-a fost greu sa trec repede in starea de a
avea un copil pentru care sunt responsabila, sa ii asigur
lui toate nevoile si, in acelasi timp, sa fac ordine in
toate schimbarile din corpul si din mintea mea.
Doua zile dupa nasterea lui Matei am venit acasa de
la spital, l-am pus pe patul nostru, el dormea, si… ne-am
asezat sa ne uitam la el. Dupa o vreme noul nostru
prieten s-a trezit si cu Andrei ne-am sfatuit ca poate a
venit vremea sa il hranim. Perfect! "Bine, dar haide sa
vedem daca trebuie schimbat intai. Hai, doar ne uitam
asa, repede, nu il mai punem pe masa de infasat. Daca e,

05
il schimbam aici." L-am desfacut putin si am vazut ca
facuse foarte putin si am zis ca il schimbam chiar acolo
fara probleme. Dezbracandu-l insa, Matei a inceput sa
faca pipi. In sus! Jetul s-a redirectionat inspre capul
patului, l-a udat pe fata, in ochi, a stropit o mare parte
din patul nostru, cartile de la capul patului, hainele de
pe el si de pe noi, toate astea insotite de agitatie si
plansete.
Asa ca atunci am invatat ca lucrurile se intampla
uneori altfel decat le planuim si ca viata cu copiii e
amuzanta, plina de invataminte, haotica, tragi-comica…
si ca pot sa accept ce este, chiar ce apare.
In timpul sarcinii si imediat dupa nastere, am crezut
ca alaptatul e un fenomen natural pentru care nu
trebuie sa ma pregatesc, el se petrece de la sine. Am
aflat prin propria experienta dureroasa, pe care am
regasit-o la multe femei apropiate mie, ca e necesar sa
ma pregatesc pentru alaptat si ca alaptatul se poate
invata.
Ce mi s-a intamplat mie a fost ca, dupa doar 2 zile de
la nastere, sanii erau umflati si durerosi, aveam rani
sangerande la sfarcuri, dureri foarte mari in sani, de
parca mi-as fi bagat sanii in lava dupa care ii strangeam
cu clestele.

06
De fiecare data cand imi puneam copilul la san, ma
crispam in tot corpul, imi dadeau lacrimile si strangeam
din dinti pana cand durerile se diminuau si puteam sa
ma relaxez putin. Aveam rani de jur imprejurul
sfarcurilor, se facea crusta care se rupea la urmatoarea
alaptare de dupa 3 ore.
Cand Matei a facut o saptamana, am facut si febra
laptelui, adica sanii mi s-au umflat si mai tare, simteam
galme tari si dureroase si stiam ca asta poate duce la
mastita. Nu stiam exact ce este mastita, dar stiam ca
poate sa conduca la o stare grava care poate sa imi
afecteze lactatia, ca poate va trebui sa iau antibiotice, ca
poate mi se va opri laptele… toate astea erau lucruri pe
care vroiam din tot dinadinsul sa le evit. Imi era
important sa imi alaptez copilul!! Cu toata starea
disperata in care ma aflam, durerile, pericolul, stiam in
interiorul meu ca vreau sa imi alaptez copilul. Nu
stiam cum voi rezolva problema dar aveam certitudinea
a ceea ce vroiam pentru copilul meu.
Au urmat momente de disperare, dureri si incercari
disperate de a ma ajuta: comprese fierbinti si reci,
frunze de varza, creme, pompa…

07
Imi era clar ca ceva nu fac bine, ca probabil as putea sa
schimb ceva care ar duce in sfarsit la rezolvarea
problemei si cautam pe cineva care sa poata sa ma ajute.
Am dat telefoane oriunde am crezut in cautarea
informatiei sau a persoanei salvatoare. Am primit
printre altele sugestia sa vin la spital si sa mi se faca o
injectie care sa imi opreasca lactatia, de tot. Am primit
si idei bune, care m-au ajutat, insa nu era nimic maret,
cu impact mare. Cred ca nu am gasit, nu pentru ca nu
ar fi existat ci poate ca sa ajung eu insami sa descopar.
Dupa trei zile de plansete si disperare, am acceptat
ca am o problema pe care chiar nu stiu cum sa o rezolv.
Fara sa imi dau seama, lacrimile mi s-au oprit in timp
ce ma gandeam ca asta e, accept ideea ca nu stiu ce sa
fac si ca nu gasesc pe nimeni care sa ma ajute si asta e in
acest moment. Stand asa, imi trece prin cap gandul ca in
mine e puterea. Eu am fost capabila sa duc sarcina, eu
am fost capabila sa nasc, eu am fost capabila sa-mi
gasesc puterea interioara in nenumarate cazuri in viata
mea, asa ca tot eu voi fi capabila sa rezolv si alaptatul.
Am inteles ca acceptand situatia exact asa cum
e ea, mi se schimba focusul de pe partea goala pe
partea plina a paharului.

08
 Si, m-am ridicat de pe scaunul unde pana cu cateva
minute inainte plangeam, m-am dus la Matei, care avea
doar 10 zile, si… am vorbit cu el: “Uite, Matei, iti
propun sa facem noi doi impreuna o echipa, sa fim
parteneri, si sa gasim impreuna solutia, sa invatam
impreuna cum functioneaza treaba asta cu alaptatul.
Amandoi avem nevoie sa lucram impreuna, eu pentru ca
imi doresc sa te alaptez, tu pentru ca vrei sa te hranesti.
Eu sunt aici 100% in treaba asta. Noi doi putem sa
rezolvam impreuna aceasta tema.” Din momentul acela
am stiut ca am trecut hopul, ca totul urmeaza sa se
dezamorseze. M-am relaxat.
Ca prin minune, au inceput sa ajunga la mine
informatii folositoare despre tehnica de alaptare
potrivita si am schimbat pozitia de alaptat si perspectiva
s-a transformat intr-una pozitiva si increzatoare. Desi
inca aveam dureri, am simtit ca totul merge din ce in ce
mai bine.
Sotul meu m-a sustinut cu o iubire si intelegere
fenomenale, tot timpul mi-a fost alaturi, si-a asumat de
la inceput cu foarte mare drag rolul de tata. In afara de
nasterea si alaptarea copiilor nostri, sotul meu s-a purtat
si se poarta cu copiii nostri cu aceeasi atentie ca a unei
mame.

09
 Si bineinteles ca totul a functionat din ce in ce mai
bine. Cam dupa 2 luni ajunsesem sa alaptez relaxata,
fara dureri si fara rani, fericita ca am lapte suficient
pentru bebelusul meu foarte dornic sa creasca. Dupa cea
de-a doua nastere, am aplicat metoda cea noua inca din
primul moment. Chiar si atunci am avut cateva rani si
dureri insa toate au trecut in 3 zile.
In capitolele care urmeaza voi explica indeamanunt
aceasta tehnica si gandurile care au acompaniat
alaptarea, cu marea mea dorinta sa fie cator mai multe
mame si bebelusilor lor de folos.
Copiii mei au fost doi bebelusi grasuti si activi,
foarte veseli si prezenti. Mi se mai zicea din cand in
cand ca se intampla asta “pentru ca ai tu lapte bun”,
dar eu cred ca eu am lapte bun pentru ca eu cred si
imi doresc din adancul sufletului sa produc cel mai
bun, hranitor, sanatos si protector lapte pentru
copiii mei. Acum copiii nostri sunt lunguti si “colaceii
de salvare” aproape au disparut.
Vreau sa va mai spun un lucru care mie mi se pare
tare important. Desi eu cred si militez mult pentru
alaptare, cred in alaptarea exclusiva si in binefacerile
laptelui matern, in aceeasi masura inteleg ca sunt mame

10
carora nu le iese desi au incercat tot ce se putea. Inteleg
ca nu au reusit sa treaca peste dureri si ca au acceptat
sa dea copilului lapte praf desi nu si-ar fi dorit asta.
Voua vreau sa va spun ca sunteti niste mame
minunate si ca va inteleg cu adevarat. Nu e o crima
sa dai copilului lapte praf, este dimpotriva mai bine sa
stii ca poti sa suplimentezi cu ceva atunci cand ai ajuns
la capatul puterilor. Mai bine sa fii o mama linistita
alaturi de copilul tau decat sa fii macinata de vinovatie
si stresata ca nu ai suficient lapte sa iti hranesti
bebelusul.
Acest material are rolul de a crea o conectare
profunda mama-copil, de a incuraja iubirea si bucuria
de viata, de a transmite informatii care sa te ajute sa fii
mai aproape si cu iubire o mama relaxata pentru copilul
tau.
Si cum am ajuns sa scriu acest ghid de alaptare?
Trecand prin aceasta experienta, mi-am ajutat
prietenele si cunostintele sa rezolve situatii
asemanatoare, uneori chiar si la telefon si mi-am dat
seama ca am descoperit ceva ce vreau sa dau mai
departe celor care au nevoie, celor care se simt inspirate
de experienta mea.

11
 De fiecare data cand intalnesc o mama cu probleme
de alaptare, imi aduc aminte de mine si de experienta
traita de mine si imi doresc sa o ajut, sa o sustin sa isi
gaseasca puterea in ea insasi, asa cum si eu am regasit-o
in mine, sa isi capete increderea in sine, pentru ca
nimic sa nu o impiedice sa savureze experienta si
apropierea cu bebelusul ei.

Eu mi-as fi dorit sa am la dispozitie aceste informatii

atunci cand mi-a fost mai greu si de aceea le si public.
Este exact materialul pe care as fi vrut sa il citesc chiar
eu.

12
 02

C A P I T O L U L

ALAPTAREA

02
 Ma uimeste cat de minunat sunt femeile create sa fie
capabile sa isi hraneasca din propriul trup bebelusii, iar
bebelusii sa aiba din nastere reflexul de a bea de la
sanul mamei. E un dar nepretuit, de a produce lapte, pe
care nou nascutii il primesc cu bucurie, abia il asteapta.
Fiecare mama care isi alapteaza copilul traieste bucuria
ca din propriul lapte copilul ei se dezvolta si este
protejat. Ce simbioza miraculoasa!

Avem alaptarea “in noi”, asa suntem facute, asa

functioneaza lumea dintotdeauna, asa e facut corpul
nostru: al femeilor sa produca lapte si al bebelusilor sa
il bea. Daca folosim in mod benefic aceasta abilitate
innascuta, tine de optiunea noastra, a mamelor. Chiar
daca picioarele mele sunt astfel concepute sa poata fugi,
eu nu pot fara antrenament sa ma ridic acum de pe
scaun si sa alerg un maraton. Multe mame, asa cum am
fost si eu, avem surpriza sa aflam ca alaptatul se invata
si dureaza ceva pana cand chiar ne iese bine. Experienta
m-a invatat ca avem nevoie sa invatam ce inseamna
alaptatul si ne pregatim inca din timpul sarcinii pentru
ceea ce avem de facut imediat dupa nastere.

14
 Vestea buna este ca alaptatul benefic, corect, se
poate invata si poate fi de succes chiar de la inceput.

Vestea proasta e ca multe dintre noi aflam ca nu

alaptam corect cand problemele sunt deja prezente
(dureri insuportabile la sani, rani, ragade, nervozitatea
bebelusului etc.).

De alaptat, toate reusim pana la urma, la unele

merge mai usor, la altele mai greu. Ce-ar fi daca ne-ar
reusi usor inca de la inceput, nu am avea nici dureri,
nici rani, am depasi cu usurinta febra laptelui daca ar
mai fi cazul, am avea intotdeauna cantitatea de lapte de
care are nevoie bebelusul si am alapta atat timp cat
vrem si cat vrea bebele fara probleme?

Eu va propun o schimbare de perspectiva, de

atitudine, un salt catre increderea in sine, o
comunicare intensa cu intuitia proprie, cu corpul
vostru, cu bebelusul si o tehnica simpla, eficienta,
pentru a alapta.

15
 03

C A P I T O L U L

CUM NE PREGATIM
DE ALAPTARE.
CATEVA SECRETE

03
 Din punctul meu de vedere, sunt doua puncte
principale ale pregatirii pentru alaptare dupa care toate
greutatile care ar putea sa apara se vor depasi cu multa
usurinta:
• Intelegerea ca sanii femeilor sunt astfel creati
ca sa produca lapte
• Informarea corecta si invatarea

La un capitol urmator va voi detalia explicatii

despre anatomia sanului si despre cum se produce
laptele in corp. E valabil la toate femeile, sunt extrem
de rare cazurile in care o femeie nu produce lapte.
Informarea inseamna sa primiti informatiile corecte
despre cum functioneaza alaptarea ca simbioza intre
mama si copil, sa intelegeti cateva lucruri importante
despre un nou nascut si o mama care este pregatita fizic
sa produca lapte.
Invatam sa alaptam informandu-ne, gasim
informatiile in carti, articole, prin consiliere la
specialisti, la cursuri sau la alte mame care au alaptat si
pot impartasi din experienta lor. De atitudinea, de
increderea in sine si de angajamentul mamei de a-si
alapta bebelusul depinde succesul alaptarii.

17
 O mama determinata sa ii dea copilului ei ce e mai
bun poate sa creeze din propriul ei corp cel mai bun
lapte si indestulator pentru bebelusul ei. Si aceasta
determinare vine din intelegerea acestei nevoi a
bebelusului de a fi hranit sanatos, din intelegerea ca
suntem create fizic cu aceasta abilitate, din informare
corecta si exercitiu.

Dar nu va creati un stres si mai mare din asta. Eu

cred in urmatoarea idee: laptele de mama e ce poate fi
mai bun pentru un copil dar dragostea adanca (atentia,
relaxarea, ascultarea bebelusului, prezenta mamei fata
de copilul ei, increderea mamei in ea insasi si pentru
copilul ei, etc.) este ce are nevoie copilul mai mult si
mai mult. Si cred cu adevarat ca un bebelus prefera sa
fie cu adevarat iubit, sa primesca siguranta si protectia
parintilor lui ca o baza solida care ii ramane pentru
toata viata. Hrana pe care o primeste bebelusul, oricare
ar fi ea, e imbogatita enorm de dragostea mamei.

Relaxati-va deci si fiti in mod autentic alaturi de

bebelusul vostru, clare si increzatoare cu voi insiva.

18
 Va zic inca un secret: orice mama isi iubeste enorm
copilul si face ce poate ea mai bun pentru copilul ei, e
mama cea mai buna pentru copilul ei. Va puteti relaxa,
lasa grijile deoparte, si doar fiti alaturi de copilul vostru
cu iubirea fenomenala de care fiecare mama e capabila.

Credeti-ma pe cuvant, relaxati-va, mi-a fost greu

pana am ajuns sa simt intr-adevar asta, e grozav cand
ajungi sa simti si sa te relaxezi de la ideea de <mama
perfecta>. Apoi aflati in sufletul vostru daca intr-adevar
vreti sa va alaptati copilul. Daca raspunsul e “Da!”,
cititi si restul informatiilor scrise de mine si orice
informatii ajung la voi. Daca sunteti convinse si
informate aveti o probabilitate foarte mare sa va
bucurati de aceasta experienta atat timp cat veti cadea
de acord cu bebelusul vostru.
Din grija prea mare sau simplu pentru a-si exprima
parerea, cei din jur le descurajeaza in multe cazuri pe
proaspetele mame prin remarcile lor, prin ideile lor
despre alaptare, despre capacitatea mamei de a alapta,
de a produce lapte, despre cat de bine poate bebelusul
sa bea lapte la san, despre cat de mult sau de putin se
hraneste bebele, toti au tot felul de pareri si idei. Toti
sunt bine intentionati si incearca sa ajute in felul lor.

19
 Ceea ce este intr-adevar valoros si determinant este
ce isi doreste mama pentru copilul ei. Din punctul meu
de vedere, un ajutor din partea celor dragi este sa dea
incredere proaspetei mame ca face tot ce poate ea mai
bine si ca e capabila sa fie mama.

Fiti puternice pe pozitia voastra, ascultati-va intuitia

de mama plina de iubire pentru bebelusul ei, ascultati-
va bebele si aveti incredere ca el va va arata
intotdeauna ce are nevoie. Chiar daca in unele situatii
imi este greu sa pot crede dincolo de ceea ce vad, am
reusit de multe ori sa am incredere in mine, in
dorintele mele, sa ma las ghidata de intuitia mea.

Rezultatele au venit pe lungimea de unda a inimii

mele.

20
 04

C A P I T O L U L

IN TIMPUL SARCINII

04
 Inca din timpul sarcinii, viitoarea mama se poate
pregati pentru alaptare. Eu cred ca sunt mai multe cai
de abordare, toate valabile in acelasi timp, din care va
prezint aici doar doua:
1. pregatirea mentala, prin informare temeinica
si prin antrenament mental urmand cateva sfaturi si
tehnici practice.
2. diverse tehnici de meditatie prin care te poti
acorda cu starea de alaptare.

Eu recomand sa va pregatiti din timp pentru

alaptare, surprizele pot fi neasteptate si uneori chiar
dureroase, coplesitoare, intense.

O pozitie benefica a bebelusului la san este

esentiala inca de la prima alaptare si asta va trebui
sa o stiti pe cat posibil inainte de nastere. Aceasta
pozitie o voi descrie ceva mai incolo, asta este motivul
principal pentru care scriu acest material.

Fiti sigure ca se poate invata, chiar daca la inceput

pare greu, uneori e asa de greu incat tentatia de a
renunta e mare. Veti reusi sa invatati cu bine, si totul
va merge din ce in ce mai bine si mai usor. Aveti
incredere!
22
 Asteptati-va ca alaptarea sa fie un moment plin de
tandrete si delicatete cu bebelusul vostru. Savurati-l.
Celebrati-l. Pentru mine, sa imi tin copilul la san era un
moment aproape sacru, plin de liniste, de siguranta, de
conectare. Starea de relaxare a copilului meu la san este
o confirmare pentru mine ca el se simte bine, se simte
in siguranta, creste relaxat si in pace, este ceea ce imi
doresc foarte tare pentru el.

Sanii sunt sensibili, si inca din timpul sarcinii

simtiti schimbari, marirea in volum, tot felul de
senzatii, tensiuni, totul diferit de inainte. E important
sa purtati un sutien care sa sustina bine sanii, sa fie
intr-adevar pe masura voastra si pe cat posibil din
materiale naturale.

O informatie importanta este ca pe areola exista

glande care produc o substanta antibacteriana ce
protejeaza sanul in timpul sarcinii si alaptarii. Aceasta
substanta miroase a lichidul amniotic in care s-a scaldat
bebele in burta mamei timp de 40 de saptamani si
bebele il recunoaste, ii place si se simte in siguranta.
Inca un motiv foarte important ca sa se evite sapunul si
cremele pe zona areolei si a sfarcurilor si in timpul
sarcinii si dupa nastere.
23
 Si un motiv important sa pastram conexiunea
bebelusului cu mama lui prin purtare (vezi sisteme de
purtare sanatoase!) si prin co-sleeping (adica dormitul
impreuna cu bebelusul).

Desi am crezut ca e de recomandat sa ai o pompa

buna, de preferat electrica, acum nu mai cred. Acum
cred in atasarea corecta la san.

Mai mult cred acum intr-o consultanta in alaptare de

calitate care sa te ajute sa atasezi bebele la san corect,
daca nu cumva vei reusi singura. Deci, inainte de
nastere, pe langa informatiile de calitate legate de
nastere, despre ingrijirea bebelusului si despre alaptare,
faceti rost de contactele unor consulante in alaptare din
orasul vostru sau a cuiva care face consultanta si la
telefon/skype.

24
 05

C A P I T O L U L

DESPRE SANI.
LACTATIA E
STIMULATA PRIN
ALAPTARE. COLOSTRUL

05
 Sanii unei gravide sunt capabili sa produca lapte din
lunile 5-6 de sarcina. Uneori apar picaturi de lapte inca
inainte de nastere.

Sanii fiecarei femei sunt perfect conceputi sa

produca lapte, indiferent de marime, ei isi pot indeplini
perfect rolul: sa hraneasca bebelusul, sa ofere comfort,
caldura, siguranta. Multe femei au in general tot felul
de pareri despre cum arata sanii lor, sunt ori prea mici,
ori prea mari, insa privit din punctul de vedere al
felului miraculos in care sanii isi indeplinesc rolul lor,
orice sani sunt cei mai minunati si merita renunostinta
noastra.

Eu am invatat sa le multumesc sanilor mei ori de

cate ori am constientizat ce lapte bun si sanatos au facut
ei, perfect pentru copiii mei atunci cand erau bebelusi.
Am invatat sa le multumesc mai ales in momentele mai
grele ale copiilor, cand laptele meu i-a aparat de boli, de
disconfortul produs de dureri de dinti sau de febra, le-a
alinat oboseala. Am sani miraculosi, de confortul carora
copiii mei amandoi s-au bucurat: baietelul timp de un
an, fetita 3 ani si jumatate.

26
 Imediat dupa nastere, bebele cauta sa regaseasca
confortul cu care s-a obisnuit in timpul sarcinii. Mirosul
mamei, ritmul inimii ei, vocea si caldura ei sunt
singurele repere cunoscute pentru bebelusul aflat brusc
intr-o stare cu totul si cu totul noua pentru el. Aproape
de mama el se simte in siguranta.

Si asa e facut bebelusul ca din nastere are reflexul

de supt. Si cauta sanul mamei. In mod ideal, bebele e
pus dupa nastere direct pe pielea mamei, la san, el
apuca sanul si suge, o simte pe mama cu bataile inimii
ei, cu vocea si mirosul ei, ca o continuare a spatiului
intrauterin. O data cu iesirea placentei, corpul este gata
sa produca lapte.

(Fac o paranteza, sa va mai povestesc despre un miracol.

Stiati ca intre nasterea bebelusului si nasterea placentei
corpul mamei, DE LA NATURA, este capabil sa produca
o cantitate extraordinar de mare de oxitocina – adica
hormonul iubirii – din viata ei? Bebele nou nascut sta
pe burta mamei – ideal cu cordonul ombilical netaiat
inca pentru ca in mod natural nu e nici o graba sa se
taie din prima cordonul ombilical si nici sa plece puiul

27
de langa mama. Prin cordonul ombilical se transmite
hormonul iubirii si astfel arata cel mai plin de iubire
“bun venit” a unui bebelus in viata: in bratele mamei,
in mirosul si caldura ei, simtindu-i bataile inimii ei.
Suntem conditionate de natura sa ne primim copiii cu
iubire in aceasta viata! Ce miracol!)

Productia laptelui este initiata daca bebele suge din

san sau nu. Alaptarea stimuleaza activitatea hormonala
a mamei. Mama simte usoare contractii la alaptare,
semn ca uterul se reface, se strange ca sa revina dupa o
vreme la dimensiunea normala iar senzatia de contractii
dureaza cateva zile dupa nastere.

In cazul meu, minicontractiile astea mi se pareau un

semn despre felul miraculos in care e creat corpul meu,
corpul femeii, si despre simbioza extraordinara a mamei
cu bebelusul nou nascut.

Se pare ca alaptarea in primele doua ore de la

nastere este in mod deosebit favorabila tuturor acestor
fenomene fiziologice, dar si creste increderea mamei in
rolul ei si aduce relaxare bebelusului nou nascut.

28
 Aveti incredere in alaptarea exclusiva. Cat timp
bebelusul si mama invata alaptarea, este de preferat
evitarea biberonului, a suzetei sau a protectiilor din
silicon pentru sani. Toate acestea se deosebesc de forma
si consistenta sfarcului si de felul in care curge laptele
in mod natural din san. Bebele poate fi derutat daca
primeste odata un biberon cu tetina din silicon, o data
sanul din care curge laptele mai greu si in alt fel. De
altfel si pentru instalarea sanatoasa a lactatiei insistati
sa alaptati, si mai ales in pozitia benefica pe care v-o
explic putin mai incolo. Productia continua a laptelui
depinde de frecventa alaptarii si de stimularea regulata
a sanilor prin alaptare chiar de la inceput. Preferati ca
voi si bebelusul vostru sa invatati corect de la inceput
alaptarea pentru toate beneficiile care vin odata cu ea!

Lichidul galbui sau uneori chiar transparent ce e

disponibil imediat dupa nastere se numeste colostru, si
este exact ceea ce vreti sa primeasca bebelusul vostru cu
orice pret, fiecare picatura, “crème de la
crème”. Colostrul are un continut mare de proteine si
scazut de zahar si de grasimi, contine tot felul de
substante benefice digestiei unui nou nascut, al carui
sistem digestiv abia acum invata sa functioneze,

29
substante care protejeaza intestinele bebelusului de
bacterii, in plus o cantitate mare de anticorpi de la
mama, care il protejeaza pe bebelus in mod special.

Colostrul este hrana ideala si e special creata de

corpul mamei pentru bebelusul ei in primele lui zile de
viata. Daca nu exista nici o piedica reala, ce preferati sa
primeasca bebelusul vostru: niste lapte praf sau
bunatatea bunatatilor?

30
 06

C A P I T O L U L

ANATOMIA SANULUI
SI MECANISMUL
LACTATIEI

06
 Anatomia si fiziologia sanului si reflexul de a suge al
bebelusului sunt perfect concepute de la natura pentru
o functionare perfecta a alaptatului. Daca adoptati si
pozitia favorabila, benefica, va indreptati cu pasi repezi
spre succes. In imaginea alaturata gasiti informatiile
principale despre anatomia sanului in ceea ce priveste
lactatia.

32
 O informatie medicala mai recenta este ca sanul
mamei produce laptele “ca la dozator”, adica in urma
stimularii prin suptul bebelusului. Astfel se transmite
informatia la creier si creierul “zice” sanului ca poate sa
transforme sangele si lichidul interstitial in lapte.
Cu alte cuvinte, sanii nu sunt plini de lapte, ei
produc lapte la comanda, in urma stimularii. Astfel
bebelusul pus la san (in pozitia favorabila!), va trage din
san cateva secunde, uneori pana la un minut, timp in
care se transmite informatia la creierul mamei,
“dozatorul” incepe sa functioneze si laptele incepe sa se
secrete si sa curga prin canalele galactofore catre sinusul
galactofor si... in gurita bebelusului.

Corpul mamei “stie” sa faca cantitatea de lapte de

care este nevoie in functie de cat de mult e stimulat
sanul prin supt. Cat suge bebele, atat lapte va fi capabil
corpul sa produca.

Aici apar de obicei doua intrebari la care voi

raspunde dupa ce explic pozitia de alaptat:
1. cum ajung sa alaptez exclusiv daca i-am dat
deja copilului lapte praf si nu ajunge laptele de la san?
2. Ce ma fac ca am impresia ca bebelusului nu ii
ajunge laptele meu desi alaptez de o luna?

33
 07

C A P I T O L U L

POZITIA DE ALAPTAT!

07
 Pozitia este foarte importanta pentru ca de ea
depinde fie stimularea eficienta a lactatiei sau,
dimpotriva, ranirea sfarcului si infometarea/enervarea
bebelusului.

Haideti sa va explic de la inceput: Cand se naste,

bebelusul are deja reflexul de supt, adica el stie ca de la
san ii vine laptele, stie sa tina vidul si sa inghita laptele.
Si anume singurul lucru pe care trebuie sa il faca
bebele este sa poata sa mentina vidul in gurita in timp
ce are sfarcul si cea mai mare parte a areolei sanului in
gurita lui. In mod reflex el va inghiti laptele care ii
ajunge in gura. Ceea ce noi numim “supt” este miscarea
gurii combinata cu a tine sanul in gura cu ajutorul
vidului.

Mai departe: corpusorul unui nou nascut are

musculatura neantrenata, de aceea chiar daca ar vrea,
nu se poate aseza singur intr-o pozitie buna sau sa isi
ajusteze pozitia corpului pe parcurs. Pentru asta trebuie
sa fie tinut foarte bine la san, astfel incat, repet,
singurul lucru pe care sa il faca bebele sa fie
mentinerea cu usurinta a vidului.

35
 In pozitia ideala, sfarcul sanului este in cerul gurii
copilasului iar gura este plina cu o mare parte din
areola. Ca sa ajugem aici, va voi descrie pozitia pe care
eu o consider cea mai favorabila.

Pozitia benefica pe care v-o recomand cu toata

caldura, de care sunt convinsa, este pozitia pe care o voi
descrie in cele ce urmeaza, asadar atentie! Cautati-va o
pozitie confortabila de la inceput, asteptati-va sa o gasiti
dupa cateva alaptari, cateva zile, si nu din prima.
Alaptarea dureaza si corpul vostru trebuie sa fie cat mai
relaxat ca sa va concentrati pe brate, pe bebe si pe san,
si atunci luati-va timp sa va asezati confortabil, in fund,
cu spatele cat se poate de drept, cu o perna la spate,
eventual cu sprijin si la picioare. Eu am alaptat cu
succes pe un scaun cu spatar si brate si imi sprijineam
picioarele pe un scaunel sau pe marginea patului. De
asemenea mi-am gasit pozitia si chiar in fund pe
marginea patului, patul nostru este la o inaltime la care
pot sa imi sprijin foarte bine talpile pe podea astfel
incat sa pot sa imi pun o perna in poala si aceasta sa stea
orizontal. Pe perna puteti sprijini greutatea copilului si
va ajuta foarte mult. Eu nu am reusit sa folosesc perna
de alaptat sau nu am avut o perna de alaptat suficient

36
de ferma, de aceea nu o pot recomanda. Incercati voi si
vedeti ce va ajuta cel mai bine. Mie mi-a folosit o perna
mai tare din burete, ortopedica, din cele pe care dorm
eu, pe care o acopeream cu un scutec curat din bumbac.

37
 Bun, v-ati asezat comod, v-ati pus o perna in poala.
Acum luati bebelusul la voi astfel incat sa il alaptati de
exemplu la sanul drept, il tineti cu mana stanga, pe o
parte, cu burtica lipita de abdomenul mamei. Mana
voastra stanga ii sustine capusorul bebelusului cu podul
palmei intre omoplati si cu degetele tinem capul undeva
din spatele si sub urechile lui. Antebratul vostru stang
este de-a lungul copilasului, intarindu-i coloana
vertebrala. Pozitionati tot trupul bebelusului acolo unde
nasul lui este in dreptul mamelonului sanului drept.
Cu mana care tine capul aveti acum posibilitatea sa ii
dati usor capul spre spate astfel incat cand il apropiati
de san barbia bebelui atinge intai sanul (sanul, nu
sfarcul, vedeti imaginea). Tineti-va cu mana dreapta
sanul vostru drept. Ca in imaginea de mai sus, bebele
are mamelonul in dreptul nasului, el simte mirosul de
lapte si de san si casca instinctiv gura ca sa apuce. E
foarte important sa prindeti momentul cand bebele are
gura foarte deschisa si – pac! - atunci sa apuce cat mai
mult din areola, cu sfarcul in cerul gurii. In felul acesta
va apuca din areola foarte mult sub baza mamelonului.

38
 Voi apasati usor si formati sanul ca sa se adapteze
gurii bebelusului si el sa apuce cat mai mult. Bebele nu
sta prea mult cu gura deschisa larg, o mai inchide, o
deschide putin, iarasi o deschide larg, invatati sa il
stimulati sa deschida larg gura atingandu-i partea de
sub nas cu sfarcul.

N-o sa va vina sa credeti cat de mult din areola intra

in gura bebelusului, si chiar asa si trebuie, dupa cum
vedeti in imaginea de mai jos. Nasul este la distanta de
san. Bebele prin crearea vidului, trage lapte si ii ajunge
in gura. Apoi inghite si, prin aceasta miscare, preseaza
cu barbia pe sinusurile galactofore (care sunt in dreptul
areolei).

39
 Momentul determinant este cel in care bebele
apuca sanul cu gura. Stim ca bebele este pozitionat
corect la san atunci cand a apucat sanul avand gura
foarte larg deschisa, cu gingia de jos foarte mult sub
baza mamelonului, pe areola. Daca in loc de acest mod
apuca doar de mamelon, bebele nu preseaza pe sinusuri
si nu va putea trage laptele ci doar “mesteca” din sfarc.
Daca situatia asta dureaza mult si se repeta, apar rani,
inflamatii, nemultumirea bebelusului, etc.

Tot timpul alaptarii va folositi amandoua

mainile, cu una tineti bebelusul lipit de corp, cu
cealalta tineti sanul. Nu dati drumul la san pana la
sfarsitul alaptarii. Oricat de mic ar fi sanul, tot este
prea greu pentru musculatura neformata a bebelusului
si nu mai poate mentine vidul. Astfel ajunge sa tina si sa
“muste” sfarcul cu gingigiile in dorinta de a bea lapte…
treaba grea pentru el si dureroasa pentru voi.

40
 O pozitie asemanatoare este cea in care bebelusul
nu este lipit de pieptul mamei ci de partea laterala a
corpului, sub brat. Teoria este insa aceeasi. Aceasta
pozitie este confortabila mai ales daca ati avut o nastere
prin cezariana, daca aveti nevoie de o vizibilitate mai
mare cand puneti bebele la san, daca alaptati gemeni,
etc.

41
 Eu consider ca pozitia clasica, cea in care capul
bebelusului se sprijina pe cotul mamei, nu este deloc
favorabila. In aceasta pozitie nu puteti sa ajutati copilul
sa se aseze confortabil la san, nu puteti controla
momentul in care copilul apuca sanul, pentru ca nu ii
puteti “apuca/tine” capusorul cu cotul, pentru asta ati
avea nevoie de mana. Nici nu il puteti lipi bine de corp,
daca vreti sa tineti sanul cu mana. Si in aceasta pozitie
trebuie sa tineti sanul ca sa nu ii vina peste nas
copilului. Daca nu tineti sanul, ajunge sa ii “atarne”
sfarcul intre gingii si sa va provoace dureri, rani si sa
nu se hraneasca usor. Si asa mai departe, ati inteles
probabil idea.
Eu am alaptat foarte mult si in pozitia culcata pe pat
dar abia dupa ce s-a instalat lactatia foarte bine, cam
dupa 5-6 saptamani ale bebelui, pentru ca in pozitia
asta nu putem controla foarte bine si copilul si sanul in
acelasi timp si copilul are deja un control mai bun al
corpului. Punem bebele la san urmarind aceleasi idei
principale: barbia atinge sanul, mamelonul tinteste
nasul bebelui, gura larg deschisa, mult din areola bagata
repede in gura, mana sustine sanul. De altfel aceasta
pozitie a devenit favorita fetitei mele cand a crescut mai
mare si asa cerea foarte clar dar foarte dulce: “Mama,
lapte!”.

42
 Ma intorc la pozitia mea favorita descrisa la inceput.
S-ar putea ca bebe sa nu apuce bine sanul de la prima
incercare.

Verificati daca ati asezat bebele la san exact cum am

descris mai sus si repetati daca ati facut eventual
urmatoarele greseli: ati tintit cu sfarcul mai degraba
gura bebelusului in loc de nas, bebele a apucat sanul
fara sa aiba gura larg deschisa, nu l-ati tras spre san de-
ajuns de repede sau ati dat drumul sanului din mana
inainte sa se instaleze bine la alaptat.

Veti “depresuriza” gura bebelusului la alaptat

bagandu-i in coltul gurii degetul vostru mic. Astfel
puteti sa scoateti sanul din gura bebelusului ca sa
repetati in mod corect asezarea la san. Veti sti ca bebele
e asezat corect la san daca va simtiti confortabil, daca o
mare parte din areola, respectiv daca areola este inegal
introdusa in gura bebelusului, partea dinspre nas mai
putin, partea dinspre barbie foarte mult.

Va rog sa intelegeti acest mecanism al asezarii la san,

cititi de mai multe ori si exersati cu copilasul cu
convingerea ca va iese. Daca intelegeti mecanismul

43
si aveti succes de la inceput, puteti mai tarziu sa variati
pozitia. Sunt sigura ca si alte pozitii functioneaza bine,
chiar si de la inceput, la unele persoane.

Din experienta mea personala si cu mamele pe care

le-am consiliat de-a lungul timpului, va spun ca in
aceasta pozitie faceti cele mai putine greseli, aveti cele
mai bune conditii de a manevra bebelusul si va gasiti
cel mai usor relaxarea in timpul alaptarii.

44
 08

C A P I T O L U L

ALAPTAM LA AMBII
SANI, LA CEREREA
“CLIENTULUI” SI ASA
STIMULAM SI LACTATIA

08
 Motivul pentru care bebelusii se trezesc din somn
cand sunt foarte mici este pentru ca le e foame. Tot ce
vor este sa fie hraniti. Nu vor sa fie schimbati si spalati
la fund. Vor lapte! Spalatul la fund si schimbatul se pot
face dupa alaptare, chiar nu se intampla nimic rau cu
bebelusul. In schimb el va capata in timp increderea ca
nevoile lui sunt implinite si eu cred ca a creste cu un
astfel de program mental este foarte sanatos.

Sa zicem ca bebe doarme si a cam trecut ceva vreme

de la ultimul alaptat. Asa ca sfatul meu este sa incepeti
sa va asezati in locul de alaptat, sa va puneti perna pe
brate si sa il luati si pe bebe, usurel, pe perna. Il puneti
deja pe o parte, catre sanul care urmeaza sa rand sa
alapteze, cu nasul in dreptul sfarcului. Nu trebuie sa il
treziti si nici neaparat sa il manevrati, ideea sa fiti
pregatite ca primul lucru pe care sa il faceti cand se
trezeste sa fie alaptarea.

In alaptare, din fiecare san avem “felul I” si “felul

II”. Adica “felul I” este masa de carbohidrati si curge
un lapte ceva mai transparent. “Felul II” este masa de
lipide si e un lapte mai gras, mai dens. O hrana
completa pentru un bebelus contine tot laptele matern.

46
 Intre “felul I” si “felul II” bebe face un fel de pauza
mica. In cateva zile va dati seama de aceasta diferenta.
Ei bine, abia in aceasta pauza puteti sa schimbati
bebelusul. Daca atunci cand se trezeste primul lucru il
veti hrani, copilul se va obisnui cu faptul ca primeste
mancare la timp, nu aduna frustrari si, foarte
important, apuca sanul mult mai linistit.

Ideal este sa alaptam la ambii sani, cand s-a golit

unul, schimbam la celalalt. Din experienta mea, cel de-
al doilea san nu se goleste complet, sau chiar laptele
dintr-un san ii era suficient fetitei mele dupa o anumita
perioada. La urmatoarea alaptare, incep cu sanul din
care am alaptat mai putin data trecuta.

Sotul meu m-a ajutat foarte mult punandu-mi la

indemana un tabel pe care notam de fiecare data in ce
ordine am alaptat si la ce ora. Mi-a folosit foarte mult
mai ales la alaptarile de noapte pentru ca, trezita din
somn, eram prea buimacita sa tin minte. Era o hartie
scrisa cu pixul pusa la indemana. Alaturi gasiti un
exemplu de tabel, asa cum l-am folosit eu, pe care puteti
sa il preluati, sa vedeti daca va foloseste si, daca ii faceti
imbunatatiri, va rog sa mi-l trimiteti si mie.

47
 Debitul laptelui depinde de cat de deschise sunt
canalele de lactatie, de cat de largi sunt gaurelele din
mamelon pe unde iese laptele, de cat de flamand sau
obosit, mic sau mare e bebelusul. Deci bebele se poate
satura la un san intr-o perioada de timp de la 10 la 45
de minute.

Eu nu cred in sfaturile ca sa nu alaptezi mai mult

sau mai putin de perioade definite de timp pentru ca,
dupa cum spuneam, in afara de timp sunt si alti factori
determinanti.

Cred ca cel mai eficient este sa invatam cum

functioneaza sanul, cum se pune bebele la san ca sa se
hraneasca eficient, sa ne cunoastem corpul, sa avem
incredere in intuitia noastra si in bebelusul nostru.

48
 Puteti sa verificati daca bebele isi umple gura si
inghite lapte urmarindu-i cu atentie felul in care
deschide gura. Atunci cand bebele inghite lapte, el trage
laptele lung, ii vedem barbia tragandu-i-se in jos si il
auzim eventual cum inghite. Cand nu inghite laptele, el
trage scurt si des, in felul asta ori doar “molfaie” sanul,
ori chiar trage lapte dar inghitituri scurte si abia cand
si-a umplut gura inghite laptele. Cand bebelusii beau
eficient, ei au serii de supturi lungi urmate de
inghititura, la cateva inghitituri ei fac o mica pauza.

Tineti minte ca de o alaptare la fiecare cateva ore

depinde o productie buna de lapte si insistati inca de la
inceput sa alaptati la fiecare san la fiecare alaptare,
macar 20 de minute la fiecare san, in pozitia
recomandata. Chiar daca nu aveti lapte chiar de la
inceput, in mod normal corpul este deja pregatit cu
colostru si de cele cateva picaturi are bebelusul
extraordinar de mare nevoie. Deci dati-i-le lui!
Alaptarea in primele zile de producere a laptelui este
determinanta pentru o productie adecvata. Deci ca sa
asiguram aceasta depinde de o alaptare eficienta a
bebelusului.

49
 De altfel in primele zile de la nastere, stomacul
bebelusului e mare cam cat o biluta cu diametrul de 1
cm, deci cam cat o unghie. Atat este de mare “pretentia”
de la noi de a produce lapte. Deci relaxati-va si puneti
copilul la san ca veti face lapte suficient! Sincer sa va
spun nu e cazul deloc de lapte praf! Prin stimulare
mama incepe sa produca cel putin acele cateva picaturi
de lapte, cu care bebelusul este foarte multumit. Si
apoi, la masa urmatoare, corpul deja stie ca are de
hranit o gurita de bebe, si iarasi produce lapte.
Inchipuiti-va, deci, stomacul bebelusului de marimea
unei bilute cu diametrul de 1 cm care va fi umplut din
doi sani de mama. Chiar nu e greu!! Puneti din prima
clipa bebele doar la san, de cate ori se trezeste si astfel
puneti in miscare un miracol.

In plus, contrar tuturor sfaturilor pe care le-am

primit si eu in spital, am evitat suplimentul de lapte
praf, tocmai si ca sa alaptez eu cat mai des si ca sa imi
asigur lactatia. Un bebelus hranit cu lapte praf mananca
mai rar, e mai satul (din cauza compozitiei specifice
acestui produs sintetic) si nu mai vrea sanul si deci nu
imi mai stimuleaza lactatia in cantitatea si in ritmul de
care are el nevoie daca e alaptat exclusiv.

50
 La inceput bebelusii sunt mai somnorosi si adorm in
timpul alaptarii. Sunt asa de simpatici cum ii adoarme
pe ei chiar si mirosul de mama. Puteti incerca tot felul
de metode de a-l trezi: scarpinat usor pe spate, miscat
piciorusele, manutele, atins pe obraz sau ureche. Daca
inca ii mai este foame, bebele in general se trezeste.
Daca doarme dus si nu il mai intereseaza, lasati-l sa
doarma. Aveti incredere in copilul vostru ca stie ce are
nevoie si ca va arata si isi cere drepturile. Mie mi-a
folosit foarte mult ideea aceasta. M-am ghidat de multe
ori si inca e valabil in relatia mea cu copiii nostri. Cand
s-au saturat, majoritatea bebelusilor dau drumul la san,
altii pastreaza bine presiunea si adorm asa. Cand sunteti
sigure ca bebele nu mai bea, puteti sa depresurizati voi
bagandu-i degetul in coltul gurii miscand pana cand
simtiti ca da drumul sau bagati degetul si trageti usor
de obraz ca sa intre aerul in gura si astfel se
depresurizeaza.
Alaptarea se face la cererea “clientului”, eu nu cred
in dresarea copilului de a fi alaptat la anumite intervale
de timp. De fapt, atunci cand e alaptat eficient, bebele
isi creaza dupa cateva saptamani un ritm al lui, dar care
bineinteles nu e fix pentru ca si el creste si se
transforma sau programul lui zilnic nu e chiar in fiecare
zi la fel…

51
 Sunt foarte multi factori dupa care putem sa
verificam daca lactatia merge bine. Orice bebelus poate
sa scada in greutate, dupa nastere, cu 10% din greutatea
initiala. Urmeaza ca in aproximativ 10 zile sa revina la
greutatea de la nastere.

Semnele pe care trebuie sa le urmarim la un

bebelus alaptat sunt cele legate de digestie, astfel incat
sa stim daca se hraneste bine si daca nu, sa nu fie vreun
risc de deshidratare. Este important sa urmarim
daca face pipi de 6 ori pe zi si caca de 3 ori pe zi.
Cei mai multi bebelusi cer sa fie alaptati des si asta e
normal. Ei au un stomacel mic si colostrul se digera
usor, deci li se si face repede foame. E normal sa ceara
de mancare mai des decat credem noi ca e necesar. Daca
nu suplimentati cu lapte praf, puteti sa va orientati si sa
aveti incredere in cateva semnale ca sa stiti daca
bebelusul primeste suficient lapte. In primul rand il
vedeti multumit dupa alaptare, foarte probabil doarme
cam doua-trei ore pana sa ii fie din nou foame. Cand
lactatia apare si se instaleaza, sanii se simt mai grei, mai
mari, chiar mai tensionati si mai durerosi.

Dupa ce ati alaptat sanii se detensioneaza, se simt

mai usori, mai putin durerosi. Bebelusul bea de 7-8 ori

52
pe zi si cand bea, el inghite bine si eficient, asa cum am
descris mai sus. Dupa aproximativ cinci zile de la
nastere, caca bebelusului isi schimba culoarea din negru
in galbui si asta e un semn ca primeste colostru si mai
tarziu lapte. Scutecele se umplu de pipi, pe zi ce trece
din ce in ce mai mult, si asta e un semn ca bea bine
lapte.
Discutati cu medicul vostru pediatru despre orice
suspiciune aveti in legatura cu alimentatia bebelusului
vostru, cantariti-l si controlati-l ca sa fiti sigure. Si fiti
increzatoare ca aveti cel mai bun lapte pentru bebele
vostru, chiar daca nu curge suvoi din prima clipa, chiar
daca uneori aveti mai putin, dupa cateva saptamani
lucrurile se aseaza, viata intra intr-un ritm mai usor de
controlat, durerile scad sau chiar dispar, bebele se
invata cumva cu viata in afara burtii mamei, ca de
exemplu cu digestia. In cazul meu, laptele nu a parut
niciodata sa curga suvoi, nici macar cu pompa foarte
buna pe care am folosit-o. Insa asta nu e o dovada,
pentru ca intotdeauna am avut suficient lapte pentru
copiii mei si ei au baut eficient si s-au hranit foarte
bine. Ca dovada e greutatea pe care au luat-o fiecare
dintre ei in perioada alaptarii, doar din alaptat si fara
diversificarea alimentatiei. Ai mei au fost mai grasuti.
Insa oamenii sunt foarte diferiti si la fel si bebelusii.

53
 09

C A P I T O L U L

DIGESTIA BEBELUSULUI

09
 Ajutati-l pe bebe sa dea aerul afara. Parturile si
ragaiturile de bebelus sunt “muzica” pentru urechile
parintilor. Aerul inghitit poate sa ii dea dureri de
burtica unui bebelus care, la nastere, are un stomacel
asa de mic si ne dorim sa il scoata de acolo. Unii
bebelusi scot aerul afara si doar prin modificarea
pozitiei, de la orizontala pe verticala de exemplu. Cel
mai comod este sa il punem pe bebe pe umar si sa ii dam
usurel palme la fund ca la sticla de sampanie, se pare ca
in pozitia asta bebele ragaie cel mai usor si eu prefer sa
il bat la fund in loc de a-l bate pe spate, chiar deasupra
plamanilor. Asteptati cu rabdare pana auziti sau simtiti
ca a scos aerul afara, stati asa minute in sir. Eu ii si
ziceam “haide acum sa scoti aerul afara!” Baietelul meu
avea nevoie sa ragaie si in timpul alaptarii, uneori
refuza brusc sanul si il cerea iarasi dar nu putea sa mai
bea si era agitat. Il ragaiam si imediat continua linistit.
Dupa o vreme il ragaiam la fiecare schimbare a sanului.
Fetita mea nu a prea ragait, cred ca nu avea nevoie sau
poate era foarte discreta?

55
 Ambii nostri copii nu au avut colici, eu cred foarte
mult ca aceasta tehnica de alaptare ajuta in mare
masura si la evitarea colicilor. De fapt eu cred ca sub
numele de colici se ascund de fapt o serie de nelinisti,
emotii ale bebelusului aflat intr-o situatie de viata pe
care nu o poate controla (pentru ca este inca neputincios
din punct de vedere fizic), in care nu se poate exprima
prin cuvinte desi el intelege multe (eu chiar cred ca
bebelusii inteleg orice li se transmite, mai ales
emotional). Eu cred ca bebelusii nostri de fapt inteleg
totul, inclusiv ca ei sunt foarte mici si ca au nevoie de
atentia si grija noastra, de hrana la timp, au nevoie sa
fim tot timpul in raza lor vizuala, sa ne simta ca sa fie
siguri ca nu am disparut. In plus bebelusii sunt foarte
conectati cu mama, cu parintii, si uneori ne arata pur si
simplu, ca o oglinda, starea noastra de agitatie. Nu e
usor sa va zic “Relaxati-va!” pentru ca nu poti sa te
relaxezi la comanda. Dar poti sa iti pui in intentie sa te
relaxezi si sa fii cu empatie fata de tine si fata de
copilul tau. Si lucrurile se aseaza.

56
 O poveste cu talc din viata lui Matei la cateva zile de
viata: intr-o zi plangea des desi era alaptat si noi
credeam ca nu e satul, ca mai vrea sa fie alaptat. Sigur
ca la san se mai linistea, intotdeauna mirosul sanului il
linisteste pe copil, si iarasi plangea si se agita. Eu il tot
alaptam crezand ca nu am suficient lapte si totusi el era
foarte agitat. Ne-am dat seama insa ca de fapt el nu
putea sa faca caca si il durea burtica, avea burta plina si
umflata. Si am aplicat un fel de masaj care a dat
rezultate rapide. Bebele sta culcat pe spate si ii indoi
genunchii astfel incat sa ii poti lipi talpile una de alta, ii
tii talpile lipite si ii balansezi picioarele usor stanga-
dreapta. In pozitia asta se face un fel de masaj asupra
intestinelor si bebele poate sa se relaxeze si sa scoata tot
ce il deranjeaza in burtica. De altfel asta e pozitia
corecta de purtat in sal, in sling sau in marsupiu si
pozitia in care puteti tine bebele cat mai des cand il
tineti in brate. Aceasta este o pozitie favorabila
dezvoltarii sanatoase a soldurilor si relaxanta pentru
digestie.

Va rog discutati cu medicul pediatru despre orice

suspiciune aveti in legatura cu bebelusul vostru.

57
 10

C A P I T O L U L

UN FACTOR DE STRES,
SCADEREA CANTITATII
DE LAPTE

10
 Dupa ce lactatia s-a instalat, dupa 2-3 luni de la
nastere, unele mame se confrunta cu scaderea cantitatii
de lapte produs si acesta e un factor important de stress.
Acest fenomen se intalneste sub numele de “puseu de
crestere” a bebelusului. Si anume copiii fac de-a lungul
timpului achizitii fizice, cognitive, emotionale sau chiar
intelectuale foarte importante. Cu alte cuvinte ei cresc
si incep sa perceapa din ce in ce mai multe lucruri.
Crescand, ei cresc si fizic. Si deodata au nevoie de o
cantitate mai mare de lapte. De aici senzatia mamei ca
nu ii mai ajunge laptele.

Acest lucru se remediaza prin, ati ghicit, alaptat.

Alaptati putin mai des, la cererea bebelusului. Alaptati
cu certitudinea ca va sti corpul vostru sa creeze
cantitatea de lapte potrivita bebelusului. Inchipuiti-va
ca daca la inceput e nevoie sa faceti din doi sani
cantitatea de lapte care ar umple o biluta cu diametrul
de 1 cm, pe la 5-6 luni un bebelusi ar bea cantitatea
unei cani de lapte. Bineinteles ca se ajusteaza din mers,
si uneori acest mers este in salturi. Corpul se
adapteaza!

59
 Remediul cel mai simplu de gasit si care s-a
demonstrat ca are efect cu adevarat la cresterea
cantitatii de lapte este pulberea de schinduf. Luati
cateva lingurite de praf de schinduf de-a lungul zilei,
amestecat in mancare, iaurt, asa cum va inchipuiti. De
asemenea, de mare ajutor este lecitina de 1200 gr, de
cate 3-4 ori pe zi. Primele 2-3 zile se ia doza soc. Dupa
aceea se poate continua cu cate 2 capsule pe zi, pana
remarcati o usoara sporire a cantitatii. Acelasi remediu
foloseste si pentru canale infundate. Nu e nevoie sa luati
pe termen lung. Bazati-va ca alaptarea sporeste
cantitatea de lapte!

Eu am baut mult ceai de plante in care amestecam si

celebrul anason, pentru ca mie imi place, iar amestecat
cu alte plante, iese un ceai delicios. Chimionul e foarte
bun si in mancare, asa, simplu sau puteti sa il puneti si
in paine daca va faceti in casa.

Eu folosesc in familia noastra foarte des

medicamentele homeopate si naturiste la recomandarea
medicului. Va recomand, daca va inspira, sa va gasiti
medicii homeopati cu care sa rezonati.

60
 Incurajarea si programarea mentala la mine a
functionat foarte bine in situatii mai critice, cand eram
mai obosita sau poate bolnava, sa imi spun de cate ori
imi aduceam aminte ca sanii mei produc sufient lapte
pentru nevoile bebelusului meu. Puteti adapta aceasta
metoda si pentru alte situatii, daca va inspira. Am vazut
rezultate incredibile si asta m-a incurajat.

Am scris mai sus ca am invatat sa le multumesc

sanilor mei pentru felul extraordinar in care isi
indeplinesc rolul lor principal, ca ma pot baza pe ei, ca
mi-au hranit copiii cu ce au putut ei sa “pregateasca”
mai bun si mai hranitor si, ca un bonus, ca m-au scutit
pe mine de inconvenientele pe care le-as fi avut daca
trebuia sa suplimentez sau sa inlocuiesc cu lapte praf.

Sa alaptezi exclusiv e foarte comod pe langa cat e de

sanatos pentru bebe si mama.

61
 11

C A P I T O L U L

RANI, DURERI, FEBRA

LAPTELUI, MASAJUL
SANULUI PENTRU
DEZANGORJARE

11
 Un motiv important pentru care am ajuns la ideea sa
scriu despre alaptare este suferinta (durerile si ranile)
prin care am trecut eu si despre care v-am si relatat mai
sus. De aceea incep acum un mic capitol despre cum sa
ne ingrijim sanii in aceste conditii.

Voi scrie aici informatiile care mi-au folosit mie, sau

pe cele pe care le-am gasit din surse de incredere dar nu
am ajuns sa le si incerc pe mine. Sursele de incredere
pentru mine sunt oamenii de specialitate cu care
colaborez, anumiti autori, anumite site-uri in care simt
eu ca am incredere. Va rog sa incercati doar ceea ce va
inspira intr-adevar si, daca aveti indoieli, apelati la
medicul vostru pentru confirmare.

V-am vorbit intr-un capitol anterior despre ingrijirea

sanilor in timpul sarcinii. Am scris si despre alaptarea
eficienta si importanta alaptarii exclusive si, foarte
important, in pozitia corecta inca de la inceput. Toate
acestea imbinate cu increderea si dorinta de a alapta va
vor sprijini sa treceti mai usor peste perioada de
inceput, cand laptele incepe sa curga in ritmul necesar
bebelusului.

63
 De multe ori apar insa probleme si, cum ziceam, abia
atunci incepem sa ne interesam cum ar fi trebuit sa
alaptam de la inceput ca sa nu ajungem in starea de
acum. Ca si in cazul meu… … de care ma folosesc pentru
a va da lista remediilor adunate de mine.

Am inceput sa alaptez de la inceput in pozitia

clasica, din pacate, iar canalele mele inca nedesfundate,
presate prin pozitia neadecvata nu lasau laptele sa curga
usor in gurita bebelusului meu. Dar eu credeam ca el e
mic si nu are inca putere sa traga si de aceea l-am lasat
foarte mult la san. Dupa cum am mai explicat, nu
timpul a fost factorul care a dus la suferintele mele ci
pozitia neadecvata. Astfel sfarcurile mele, neobisnuite
sa fie mestecate de niste falcute de bebelus, intai au
inceput sa se irite, usor usor sa se inflameze si dupa
cateva zile sa sangereze in zonele in care devenisera
foarte sensibile, adica chiar la baza sfarcului, de jur
imprejur. Aceste rani s-au infectat, prindeau un fel de
coji, ca la orice julitura, dupa un alaptat si la
urmatoarea alaptare, coaja se rupea, evident insotita de
durere si rana nu reusea sa se vindece in felul asta. Eu
de fapt nu suportam nici cea mai mica atingere a bluzei

64
sau a sutienului, iar punerea bebelusului meu la san era
adevarata tortura la care nu puteam sa renunt pentru ca
vroiam sa il alaptez. Prin pozitia clasica la san de
asemenea nu stimulam lactatia si desfundarea usoara a
canalelor, deci intrasem intr-un cerc vicios, in care nici
copilul meu nu se hranea eficient, nici lactatia nu se
producea in mod optim, nici ranile nu ajungeau sa se
vindece.

Un remediu pentru vindecarea ragadelor, foarte

eficient si recomandat de cele mai pricepute consultante
in alaptare, este sanul bagat intr-un recipient de apa cu
(mai multa) sare. Ustura, dar se vindeca pe loc. De
asemenea eficienta este recomandarea clasica cu laptic
muls lasat sa se zvante pe sani si sanii la aer. Lanolina
pura ajuta foarte mult la vindecarea ragadelor si nici nu
trebuie neaparat spalata de pe san.

Nestimuland corect lactatia, sanii mei au inceput sa

se congestioneze. Iar in plus, in cea de-a saptea zi dupa
nastere, m-am trezit cu febra laptelui adica
angorjarea sanilor.

65
 Acesta este dupa mine un fenomen in care corpul
mamei parca tocmai isi da seama ca intr-adevar are de
hranit o gurita de copil si incepe sa produca brusc mai
mult lapte decat de fapt poate bebele sa bea. Sanii se
inflameaza, se intaresc, se umfla, se inrosesc, uneori
apar mici noduli intariti si durerosi.

Important de stiut in acest moment este ca inca nu

este mastita. Mastita se diagnosticheaza abia dupa ce
mama are 24 ore de febra, in plus de aceste simptome
descrise mai sus. Totusi, va recomand sa fiti foarte
vigilente cu aceste semnalmente si sa luati masurile
necesare pentru a fi in siguranta, pentru ca mastita este
inflamarea glandei mamare si poate fi periculoasa si
trebuie tratata de catre medic!

Cu foarte multa rabdare si masaj continuu,

angorjarea se va relaxa. Lucrurile se calmeaza dupa
cateva zile mai ales cu ingrijirile necesare. Pentru asta
va voi explica masajul pentru dezangorjare pe care
trebuie sa il faceti aproape in continuu din momentul in
care vi se intaresc sanii si pana se relaxeaza problema.
Repet, nu faceti altceva in afara de a va hrani bebele si
sa mancati, doar masaj, masaj, masaj.

66
 Iata cum se face. Avem 3 pasi:

1. Primul masaj este urmatorul: cu doua degete, degetul

aratator si cel mijlociu, unul langa altul, veti masa in
loc, ca si cum ati vrea sa desenati cercuri mici si
degetele voastre ar fi creioane. Va inchipuiti ca aveti
desenate pe sani cercuri concentrice care pornesc de la
baza spre areola. Veti “desena” cercurile mici cu cele
doua degete, din loc in loc, de-a lungul acestor cercuri
mari concentrice imaginare. Cu cealalta mana tineti
sanul din partea opusa locului unde faceti masajul,
astfel incat masajul sa fie facut inspre interiorul sanului
si nu catre coaste. Faceti masajul usor, nu apasati sa va
doara... oricum doare atunci cand ajungeti sa va faceti
acest masaj, nu va chinuiti si mai tare. Usor... Dar
continuati cu constiinciozitate pana cand ati “acoperit”
ambii sani.

2. Al doilea masaj este urmatorul. Inchipuiti-va ca aveti

un mar pe care il rotiti intre palme. La fel veti face cu
sanii, stanga-dreapta si sus-jos, stangul si dreptul. Este
ca si cum ati vrea sa “aranjati” interiorul sanului mai
uniform. Bineinteles usor!

67
3. Daca sanul este intr-atat de inflamat incat nu se mai
disting mameloanele, dupa ce faceti masajele de mai sus
indelung, puteti sa faceti presiune pe areola, nu pe
mamelon, cu degetele arator si mijlociu in stanga si in
dreapta mamelonului.

Ce ajuta este dusul cu apa calda sau compresele calde.

Nu puneti rece, va congestiona situatia si mai mult. In
momentul in care ati simtit primul semn de intarire a
sanului, incepeti masajul. Il faceti aproape tot
timpul, intre fiecare alaptare. Va recomand mai ales
sa faceti masajul inainte de alaptarea bebelusului, cam o
ora inainte de alaptare. Sigur, nu aveti de unde sa stiti
exact cand urmeaza sa alaptati dar oricum acum
prioritatea este dezangorjarea sanului, asa ca stati si
masati.

Repet, fiti constiincioase cu masajul descris mai sus

si veti avea rezultate foarte bune. In majoritatea
cazurilor sanii se dezangorjeaza in timp de o zi daca
faceti masajul constiincios.

68
 12

C A P I T O L U L

DESPRE REALITATEA
IN CARE NE TREZIM
DUPA NASTERE SI CE
AM INVATAT EU

12
 Alaptarea relaxata si eficienta presupune dupa mine
doua aspecte: unul care o priveste pe mama, cat de usor
iese laptele din san, si altul care il priveste pe bebelus,
cat de usor primeste bebele laptele. Daca ambele aspecte
sunt in armonie, bebele se hraneste bine, este multumit,
si mamei ii este stimulata lactatia si alapteaza relaxata.
E imaginea pe care ne-o dorim sa o vedem implinita in
realitate cu totii, si mama, si bebele, si sigur ca si
tatii/sotii isi doresc o stare relaxata si fericita in familie.

Insa eu cred ca multe nu suntem constiente de

realitatea in care ne trezim imediat dupa nastere si mai
ales zilele care urmeaza. Si cred ca lipsa de informatie
duce la cele mai multe probleme. Multe dintre noi avem
o imagine foarte romantica despre mama cu bebelusul ei
in brate, dar nu stim ca e foarte posibil sa fim foarte
obosite, ca lactatia sa nu functioneze snur din prima, ca
s-ar putea sa avem tot felul de dureri sau de
disconforturi psihice. Totul e normal, cele mai multe
mame trec prin asta si trec si de faza asta. Totul e nou.
Si totodata si emotiile puternice, bucuria si dragostea
nemarginite pe care le traim cu bebelusul nostru sunt
coplesitoare. Chiar daca pe de o parte e greu, miracolul
aparitiei unui copil da mamei o putere extraordinara.

70
 Foarte probabil multe proaspete mame pot avea
diverse emotii in legatura cu lactatia lor si cu cat de
bine sunt alimentati bebelusii lor, si bineinteles tot
felul de alte griji despre bebelus sau despre ele insele.
Ce ajuta in mod special este relaxarea mamei, daca
mama e relaxata si bebele e relaxat. Stiu ca suna
cam greu de atins dar nu e imposibil, stiu ca e greu sa
zici cuiva sa se relaxeze cand e tensionat si sa aiba si
efect. Si totusi, spre binele tuturor, incercati sa va
cautati instrumentele care va detensioneaza si va
relaxeaza si daca va uitati in viata voastra obisnuita le
veti gasi pe acelea care va fac placere si va bucurati de
ele: poate muzica preferata, linistitoare, poate o
mancare gustoasa, poate o discutie la telefon cu cineva
foarte drag, poate o meditatie, poate pur si simplu un
somn bun, o pauza sau o plimbare, poate biletele cu
mesaje pozitive lipite la indemana, fiecare isi poate gasi
ceva sau poate sa ceara ajutorul cuiva apropiat pentru
idei bune. Tot ce se intampla e nou si e uluitor, cam tot
ce se intampla e normal, cam toti proaspetii parinti se
mira cum trece timpul cand ai un bebelus foarte mic,
cam toate mamele sunt foarte obosite si au nevoie de un
timp pana se linistesc furtunile hormonilor si pana se
vindeca unele urmari ale nasterii.

71
 Parerea mea e ca perioada de 6 saptamani a
lauziei e “sfanta” si trebuie luata in considerare asa
cum e ea. Orice greutate trece, nu tine la nesfarsit, puii
care la nastere sunt atat de micuti cresc repede si nu va
vine sa credeti ca nu dupa mult timp comunica, vorbesc,
au pareri si idei pe care si le exprima… si ne uimesc pe
noi cu intelepciunea lor. Iar noi, mamele, ne regasim
echilibrul nostru, viata de cuplu, viata profesionala,
pasiunile personale si savoarea vietii cu copiii nostri
care cresc, cresc pe zi ce trece. Eu am invatat cu copiii
mei ca ei au nevoie de dragostea mea iar eu am nevoie
de sprijinul si intelegerea celor din jurul meu, pentru ca
eu am vrut sa ma dedic lor.

Mi-a fost greu sa accept ca nu le pot face chiar pe

toate, ca pot sa cer sprijinul celor din jur, mai ales
pentru lucrurile cele mai practice si ca cei din jur sunt
foarte dispusi sa ma ajute. De exemplu eu aveam nevoie
sa am mancare in frigider si sa ma ocup cat mai putin
de bucatarie. Am invatat dupa mult timp ca am nevoie
sa imi iau timp si doar pentru mine pentru beneficiile
psihice pe care le primesc eu si pe care le aduc copiilor
mei, familiei mele. Asta nu se poate chiar de la inceput
dar puteti incerca sa vedeti cum e.

72
 Un instrument de sprijin e sa va puneti in calendar
si sa ii informati pe toti cei care va pot sprijini ca aveti
nevoie de timpul vostru. Pentru mine, sa am timpul
meu, a insemnat la inceput sa ma ocup cu altceva fara
sa am responsabilitatea copilului, timp de o ora sau
doua. De exemplu sa fac un dus sau sa imi tai unghiile
linistita si relaxata in timp ce altcineva se ocupa de
copil, il schimba daca e cazul, se joaca cu el, il linisteste
daca plange si bineinteles ma cheama daca ii e foame.
Exercitiul meu era sa imi indrept gandurile in alta
parte decat copilul pentru o perioada de timp si sa dau
incredere celorlalti ca se descurca si ei foarte bine.
Copiii au mare nevoie sa relationeze cu tatii lor si
invers, tatii cu copiii lor, si mamele intervin din grija
mare, din dragoste, de multe ori la mijloc. Puneti-va in
locul partenerilor vostri, ai tatilor copiilor vostri, si
inchipuiti-va ca nu primiti increderea ca va puteti
descurca cu copiii, inchipuiti-va ca tot timpul apare
cineva care va corecteaza, care are o idee mai buna, care
nu va da incredere si care e sigur ca il iubeste pe acel
copil mai mult decat voi. Cum vi se pare, cum va
simtiti? Dati incredere oamenilor dragi de langa voi si
asa veti invata sa dati incredere si copilului vostru si
voua insiva.

73
 Si considerati-va cu adevarat o prioritate importanta
in viata voastra. Priviti-va cu empatie pe voi insiva, pe
copilul din brate, pe ceilalti copii daca aveti si altii mai
mari, pe partenerul de viata.

Ganditi-va si constientizati ca tot greul trece.

Imi doresc ca toate informatiile sa va fie de folos, sa

va ajute, sa va aline si, mai ales, sa va dea sentimentul
ca nu sunteti singure. Foarte multe dintre noi am trecut
prin situatii asemanatoare, multe ne-am facut ganduri
dar ne-am si bucurat de bebelus, de starea de a fi mama.
Inchei aici aceasta parte de informatii pe care le-am
considerat importante pentru inceput. Ma bucur sa
primesc mesajele voastre, asadar scrieti-mi!

Bucura-te de fiecare moment cu bebelusul tau!

final. 74