METODE DE ÎNVĂŢARE UTILIZATE ÎN LECŢIE

Potrivit noilor orientări tradiţionale, rolul elevului constă în a urmări prelegerea

sau explicaţtiile profesorului, de a reţine şi a reproduce ideile auzite, de a accepta în mod
pasiv ideile transmise şi de a lucra izolat. La polul opus, orientarea modernă atribuie alte
roluri elevului. Acesta trebuie să-şi exprime puncte de vedere proprii, să realizeze
schimburi de idei cu ceilalti, să argumenteze, să-şi pună şi să pună întrebări cu scopul de
a inţelege, să coopereze cu alţi elevi în vederea rezolvării problemelor şi a sarcinii de
lucru.
Cheia unei ore reuşite constă în colaborarea şi înţelegerea profesorului cu elevii,
în participarea efectivă a acestora, strategia şi metodele folosite de profesor fiind
esenţiale. Astfel, se recomandă o imbinare a metodelor tradiţionale de predare-învăţare
cu cele noi şi nu o respingere totală a acestora, cât şi o adaptare a metodelor tradiţionale
la contextul actual.
Astfel, o direcţie a efortului de modernizare a strategiilor didactice o reprezintă
accentuarea metodelor de tip activ-participativ, strategii care marchează un nivel superior
în modernizarea strategiilor didactice. Prin metode activ-participative se înteleg toate
situaţiile şi nu numai metodele active propriu-zise în care elevii sunt puşi şi care-i scot pe
acestia din ipostaza de obiect al formării şi îi transformă în subiecţi activi, coparticipanţi
la propria formare.
Puşi în situaţii variate de instruire, profesorii, împreuna cu elevii, trebuie să
folosească aceste strategii didactice de tip activ-participativ, având în vedere şi valenţele
formativ-educative ale acestor metode, procedee, mijloace de învăţământ, moduri de
învăţământ, moduri de organizare a învăţării. Ele reprezintă încercari în psihopedagogia
contemporană de constituire a unei adevărate didactici a intelectului, care să valorifice
potenţialul intelectual al copilului.
În aplicarea oricărei metode activ-participative trebuie respectate anumite reguli,
care vor fi anunţate elevilor încă de la începutul activităţii:
 ascultă persoana care vorbeşte;
 vorbeşte când îţi vine rândul;
 ridică mâna dacă doreşti să spui ceva;
 nu întrerupe pe cel care vorbeşte;
 critică ideea şi nu persoana care o exprimă;
 nu râde de ce spune colegul tău;
 încurajează-ţi colegii să participe la discuţii.
In plus, în folosirea acestor metode activ-participative se urmăresc o serie de
competenţe generale ce au ca scop învăţarea activă:
 dezvoltarea capacităţii de abordare sistemică a procesului de învăţământ, prin
evidenţierea interdependenţei dintre funcţiile sale principale (predarea, învăţarea şi
evaluarea);
 prezentarea principalelor teorii ale învăţarii, insistând asupra variabilelor care
argumentează ideea unei învăţari active;
 dezvoltarea capacităţii de aplicare a strategiilor de învăţare activă în procesul de
predare- învăţare a diferitelor discipline de învăţământ;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi de lucru în echipă;
 însuşirea unor metode şi tehnici de cunoaştere a elevilor şi de autocunoaştere.

De-a lungul carierei mele în calitate de profesor de limba franceză am aplicat la

clasă numeroase metode active, dintre care amintesc:
1. Prelegerea – metodă didactică tradiţională, dar care poate fi modernizată şi
îmbunătăţită prin preocuparea profesorului de a stimula interesul elevului prin
introducerea unor poveşti sau a unor glume, a unor imagini captivante în legătură
directă cu ceea ce urmează a fi prezentat, sau prin lansarea unor întrebări incitante ce
determină participarea elevilor;
2.Brainstorming (sau “asaltul de idei”), metodă ce constă în formularea câtor mai multe
idei legate de o tema dată, reprezintă o activitate ce presupune o serie de avantaje:
- toţi elevii participă în mod activ,
- îşi dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza şi de a lua
decizii privind alegerea unor soluţii optime,
- îşi exprimă personalitatea,
- se eliberează de anumite prejudecăţi,
- îşi exersează creativitatea,
- se dezvoltă relaţiile interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecaruia,
- se creează o atmosferă propice lucrului.
Această metodă presupune parcurgerea mai multor etape şi a unui timp mai mare de
realizare (ore sau zile). Profesorul trebuie să încurajeze exprimarea ideilor, să nu permită
inhibarea intervenţiilor elevilor, să stimuleze explozia de idei, să motiveze învăţarea
elevilor începând o lecţie nouă cu un brainstorming.
3.Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat - este o metodă activ-participativă, ce implică lucrul
frontal cu elevii sau pe grupuri mici, constând în a solicita elevilor să prezinte ceea ce ştiu
deja despre o temă dată şi de a formula întrebări la care se asteaptă răspuns din lecţie.
Exemplu: această metodă a fost folosită la clasa a VI-a pentru discutarea unor elemente
de gramatică (“Le plus-que-parfait”, clasa VI-a, L1). Am oferit elevilor, împărţiţi pe
grupe, fişe de lucru, conţinând un tabel cu 3 coloane : ŞTIU, VREAU SĂ ŞTIU, AM
ÎNVĂŢAT. Primele două coloane au fost completate la începutul activităţii de către elevi,
după explicaţiile mele, iar ultima coloană a fost completată pe parcursul lecţiei, în funcţie
de informaţiile noi obţinute. Astfel, ideile din cele 3 coloane sunt completate pe fişele de
lucru darşi pe tablă. Este de preferat ca grupele de elevi să aibă cretă de diferite culori.
Pentru o mai bună exemplificare am ataşat şi proiectul de lecţie corespunzător acestei
lecţii.
4. R.A.I (Răspunde, Aruncă, Întreabă) este o metodă activ-participativă folosită pentru
fixarea cunoştinţelor deja predate. Are avantajul de a-i apropia pe elevi unul de altul prin
comunicarea directă între ei, clasa devenind mai unită, predominând o stare de prietenie
si de joacă.
Exemplu: metoda a fost aplicată la clasa a V-a L2, pentru fixarea numeralelor de la
1-100. Elevii au făcut un cerc, iar cu ajutorul unei mingi pasate de la unul la altul, au
putut să-şi ceară unul altuia enunţarea in limba franceză a numeralelor, pe sărite. Elevul
care trimitea mingea spunea în limba română un număr la întâmplare iar cel care prindea
mingea trebuia să spună numărul în limba franceză. Dacă greşea numărul sau îl pronunţa
greşit, era corectat de colegii lui, sub îndrumarea atentă a profesorului.
5. Jurnalul cu dublă intrare este o metodă modernă de predare-învăţare prin cooperare
ce stabileşte o legatură strânsă între text şi propria curiozitate şi experienţă a elevilor.
Elevii vor luca pe foi împărţite în două, trăgând pe mijloc o linie verticală.
Exemplu: această metodă a fost aplicată la clasa a VIII-a L2 “Par monts et par vaux”,
manual Editura Cavallioti, L2. Elevii trebuiau să noteze pe fişe de lucru împărţite în
două: în partea stângă a paginii – pasajul din lecţie care i-a impresionat, iar în partea
dreaptă li s-a cerut să comenteze acel pasaj. În marea lor majoritate, elevii au ales partea
din text ce cuprindea descrierea munţilor Pirinei, descriere realizata de unul din
personajele lecţiei. Un avantaj al acestei metode a fost că elevii au lucrat relaxaţi, având
posibilitatea de a colabora între ei. Aceştia şi-au arătat interesul pentru frumuseţile
Franţei şi au demonstrat prin întrebările lor că vor să cunoască mai multe lucruri despre
goegrafia şi despre monumentele Franţei. Este dezavatajos, însă, faptul că această metodă
presupune mult timp, elevii întâmpinând dificultaţi de limbă în partea unde trebuiau să
comenteze şi să-şi exprime sentimentele pentru pasajele din lecţie, cerând frecvent
ajutorul profesorului.
6. Cubul este o metodă ce presupune explorarea unei teme, a unui subiect, a unei situaţii
din mai multe perspective. Metoda cubului presupune mai multe etape:
1. realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: Descrie, Compară,
Analizează, Asociază, Aplică, Argumentează,
2. se anuntă tema, subiectul despre care se discută,
3. se împarte clasa in 6 grupe, fiecare grupă examinând tema dintr-un anumit unghi:
a)descrie: culorile, formele, mărimile etc,
b)compară: ce este asemănător, ce diferă,
c)analizează: din ce este făcut, din ce se compune,
d) asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti,
e)aplică: ce poţi face cu…., la ce poate fi folosit,
f)argumenteză: eşti pro sau contra, de ce.
Se noteza ideile şi se afisează forma finală pe tablă sau pe foi afişate pe pereţii clasei.
7. Bulgarele de zăpadă este o metodă ce presupune reducerea numărului de elemente ale
unei situaţii pentru concentrarea asupra celor esenţiale. Presupune mai multe etape:
1. se impart elevii in grupe de 7-8,
2. se anunţă tema,
3. fiecare elev notează pe o foaie ideea sa în legătură cu tema şi o pune pe masă,
4. fiecare elev citeşte toate ideile şi le ierarhizează, reţinându-le pe primele două-trei,
5. se reuneşte tot grupul cu cele două idei de la fiecare elev şi se repetă operaţiunea
astfel încât, în final, vor reţine doar ideile esenţiale referitoare la tema respectivă.
8.Ciorchinele – este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează gasirea
conexiunilor dintre idei şi care presupune mai multe etape:
1. se alege o temă / un cuvânt ce urmează a fi cercetat şi se scrie în mijlocul tablei sau a
unei fişe de lucru,
2. se cere elevilor să scrie toate ideile care le vin în minte în legătură cu tema sau
cuvântul respectiv, trăgând linii între acestea şi cuvântul dat,
3. activitatea se opreşte atunci când se epuizează toate ideile sau când s-a terminat
perioada de timp acordată.
Elevii pot fi împărţiţi în grupuri mici sau în perechi, fiecare grup având cretă de o
anumită culoare, fiind astfel în competiţie (care grupă a scris cele mai multe şi mai bune
idei – la sfârsit tabla va arăta ca un curcubeu). La sfârşitul lecţiei, ideile pot fi
reorganizate în funcţie de anumite criterii stabilite de elevi sau de profesor,
reorganizandu-se astfel ciorchinele.

Exemplu metoda ciorchine:

VERBUL
 GR. I
GR.
III
GR
II
vouloi
chante r
r
être
choisi
r
parle
r finir
aimer
avoir

lire

-e -is
-es -is
-is
-e
-(iss)ons
-ons -s/x
-(iss)ez
-ez -s/x
-(iss) ent
-d/t
ent -ons
-ez
-ent

Je parle Je finis
Tu parle Tu finis J’ai Je suis
Il/elle parle Il/elle finit Tu as Tu es
Nous parlons Nous finissons Il/elle a Il/elle est
Vous parlez Vous finissez Nous avons Nous sommes
Ile/elles Il/elles finissent Voua avez Vous êtes
parlent Ils/elles ont Ils/elles sont
v

9. Discutia, metodă ce constă într-un schimb organizat de informatii şi de idei în jurul

unei teme, cu scopul examinării şi clarificării în comun a unor noţiuni şi idei, este
fundamentată pentru învăţarea interactivă. Discuţia conduce la crearea unei atmosfere
destinse în clasă, facilitează intercomunicarea, optimizează relaţiile dintre profesor şi
elevi, favorizează realizarea unui climat democratic la nivelul clasei, dezvoltă abilităţile
de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog. Profesorul trebuie să încurajeze
elevii să-şi exprime corect şi clar ideile, să vegheze asupra respectării regulilor de dialog,
să reaminteasca şi să rezume ideile principale.
 Pentru a face cât mai plăcută ora de franceză, este recomandabil a se folosi mai mult
metode informative-participative (conversaţia, dialogul, demonstraţia) si formative –
participative (învăţarea prin joc, prin cercetarea individuala, prin descoperire). Cântecele,
jocurile, dramatizările, cuvintele încrucişate, şaradele, rebusurile sunt foarte apreciate de
elevi.
10. “Caută litera” (LETTRE À CHERCHER) este o activitate ludică ce constă în
adăugarea unei aceleaşi vocale la un cuvânt dat pentru a forma un nou cuvânt. Elevii pot
fi imparţiţi pe grupe, cuvintele sunt scrise pe tablă. Grupa cu cele mai multe cuvinte
câstigă.
Exemplu: patre-pature, nier-ruine, rhume-humeur. Ca o variantă a acestui joc: se scrie pe
tablă un cuvânt, elevii trebuie să schimbe o literă şi vor obţine cuvinte noi. Exemplu:
sont-pont, sent-sont, pont-sont etc.
11. Un alt joc, “Cele şapte familii” (LES SEPT FAMILLES) este folosit cu scopul de
a fixa vocabularul tematic uzual şi concret.
Exemplu: 1. se împarte clasa în şapte grupe,
2. se anuntă tema -“La maison”-şi se împarte în şapte grupe
- La cuisine
- La chambre à coucher
- La salle à manger
- La salle de sejour
- La salle de bains
- Le grenier
- La cave.
Pentru fiecare grupă profesorul alege şapte substantive (exemplu: pentru cuisine: le
refrigerateur, le lave-vaissele, le micro-ondes, l’evier, le grille-pain, la cafetiere, pe care
le trece pe cartonaşe. Elevii trebuie să-şi ceară cartonaşele cu numele obiectului dintr-una
din camerele casei, folosind expresii de cerere (je voudrais, je te pris de…., il me faut…).
Castigă echipa care reuşeşte să obţină în cel mai scurt timp setul de şapte cartonaşe cu
cele şapte substative aparţinând unei grupe.

BIBLIOGRAFIE:
Dragomir, Mariana – Puncte de vedere privind predarea-învăţarea limbii franceze ca
limbă străină, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
Roman, Dorina – La didactique du français langue étrangère, Editura Umbria, Baia
Mare, 1994
Rodica Leonte, Mihai Stanciu – Strategii activ-participative de predare –învăţare în
ciclul primar (Metode), Editura CCD Bacau, 2004
www.edufle.org
Profesor MIHAI GICA
Scoala cu clasele I-VIII “Alexandru Sever” Moinesti
Judetul Bacau

Projet d`activité didactique

Date: 27 februarie 2013
Ecole: Scoala cu clasele I-VIII “Alexandru Sever” Moinesti
Enseignant: prof. MIHAI GICA
Classe: VIe
Manuel: CAVALLIOTI
Sujet de la lecon: Le plus-que-parfait dans la phrase
Type de la lecon: acquisition des nouvelles connaissances.

Objectif fondamental: Développer la capacité d`utiliser correctement le

plus-que-parfait dans la phrase

Objectifs generaux:
1.Formuler des énoncés affirmatives, négatives, interrogatives, exclamatives en
utilisant le plus-que-parfait.
2.Manifester de l`initiative dans une interaction verbale.
3.Participer spontanément dans des interactions en utilisant
le plus-que-parfait

Objectifs operationnels: À la fin de la leçon les élèves seront capables de:

OO1-Distinguer le plus-que-parfait dans un texte
OO2-Remarquer les différences entre le passé composé et
le plus-que-parfait
OO3-Faire l`accord du participe passé avec le sujet
OO4-S`imaginer des situations sur des sujets donnés en utilisant
le plus-que-parfait
OO5-Participer volontairement et spontanément à des interactions
verbales en utilisant correctement le plus-que-parfait

Stratégies didactiques:
-méthodes: SVI, la diagramme VENN, le CVINTET
-procédés: la communication, la stimulation de la communication,
l`exercice
-moyens et matériels: le manuel, des planches, des fiches de travail
-forme d`organisation: travail collectif, travail par groupes

ACTIVITÉ DIDACTIQUE
 I. EVOCARE
JEU de COMMUNICATION
Cherchez un copain qui………. Le nom
-chante bien
-aime l`école
-n`aime pas les animaux
-aime les gâteaux
-a des bonnes notes au Français
-aime regarder à la télé
-habite loin de l`école
-n`aime pas les maths
-aime l`ordinateur
-sait la conjugaison des auxiliaires à l`indicatif présent
-sait la conjugaison des auxiliaires à l`imparfait

5 minutes

II. REALIZAREA SENSULUI

1. La diagramme VENN

le passé composé le plus-que-parfait

Avoir?a
avoir / être – indicativ present avoir / etre – imparfait
a
avoir être -Temps compses avoir être
J`ai Je suis J`avais J`étai
Tu as Tu es -avoir / être +p.p
Tu avais Tu étais
Il,elle a Il,elle est Il,elles avait Il,elle était
asemanari
Nous avons Nous sommes Nous avions Nous étions
Vous avez Vous êtes -on fait l`accord du p.p avec Vous aviez Vous étiez
Ils,elles ont Ils,elles sont le sujet Ils,elles avaient Ils,elles
étaient
-les verbes qui indiquent le
mouvement et les verbes
réfléxives usent l`auxiliaire
être
deosebiri
deosebiri

5 minutes
2. La méthode SVI
 STIU
Avoir/Être – indicatif présent
Avoir/Être – imparfait
On fait l`accord du partcipe
passé avec le sujet au verbes
conjugues avec l`auxiliaire
être
Exemple:
1. Marie est allée toute seule à la
montagne.
2. Elles étaient parties à l`école
Les verbes qui indiquent le
mouvement et les verbes
réfléxives utilisent
l`auxiliaire être quand ils
forment les temps composés
Exemple:
1. Je me suis promenée au bord
de la Mer Noire.
2. Nous nous étions promenés au
long de la quai.
VREAU SA STIU
Règle de formation du
plus-que-parfait
Quand on utilise le plus-que-parfait? raconter un fait passé qui a eu lieu avant
Quand on fait l`accord du participe
passé au verbes conjugues avec
l`auxiliaire avoir ?
20 minutes
AM INVATAT
Le plus-que-parfait est forme avec les
verbes auxiliaires avoir et être à
l`imparfait et le participe passé du verbe
à conjuguer.
On utilise le plus-que-parfait pour
un autre fait passé
Exemple:
1. Costi est tombé malade parce qu`il avait
attrapé un rhume.
2. Hier, j`ai dessiné l`affiche; j`avais acheté des
fêutres avant.
3. Quand je suis rentrée, elle était deja sortie
Pour les verbes conjugues avec l`auxiliaire
avoir on fait l`accord avec le COD
anteriorèment exprimé.
Exemple:
1. Tu as vu Paul et Jean? Je les ai cherchés
partout.
2. Les filles? Je les avais aidées à réparer la
poupée.
III. REFLECTIE
1. Fiches de travail par groupes
La classe a été divisée en 3 groupes omogenes de 5 élèves. Chaque
groupe a des élèves “genies en hérbe” qui peuvent aider les élèves
médiocres de la même groupe.

Groupe 1 ( 5 élèves )
1.Mettez les verbes soulignés au plus-que-parfait et fait l`accord du
participe passé:
a .Je revoir mes amis français.
b. Vous venir voir le musée du Louvre.
c. Ils acheter des billetes pour le spectacle.
d. Quand je suis arrivée chez moi, ma mère partir au marché.
e. Le spéctacle commencer dépuis une heure.
2.Mettez les phrases ci-dessus à la forme négative.
3.Mettez en français la phrase:
Ei vazusera acest film de mai multe ori.

Groupe 2 ( 5 élèves )
1.Mettez les verbes soulignés au plus-que-parfait et fait l`accord du
participe passé:
a. Ils faire beaucoup de voyages.
b. Elle monter en haut de la tour Eiffel.
c. Tu aller chez des amis.
d. Vous devenir très fortes.
e. Quand le professeur est entré en classe, nous lire la leçon à haute voix.
2.Mettez les phrases ci-dessus à la forme négative.
3.Mettez en français la phrase:
Noi plecaseram foarte devreme la scoala.

Groupe 3 (5 élèves )
1.Mettez les verbes soulignés au plus-que-parfait et fait l`accord du
participe passé:
a.Nous baverder beaucoup pendant la récré.
b.Tu dire la vérité à tes parents ?
c.Elles entrer dans la salle de spectacle.
d.Quand mes parents sont partis au travail, je téléphoner déjà à mes
copains.
e.Vous rentrer après un long voyage.
2.Mettez les phrases ci-dessus à la forme négative.
3.Mettez en français la phrase:
Eu citisem toata lectia cu voce tare.
 15 minutes

2. La méthode du CVINTET

La thème du poem - la grammaire

Le premier vers – 1 nom
Le deuxieme vers – 2 adjectives
Le troisième vers – 3 verbes
Le quatrième vers – un court énoncé en 4 mots
Le cinquième vers – 1 verbe à gérondif

5 minutes
Exemple
Gramatica
Utila, necesara
Ne ajuta, ne invata, ne dezvolta
Invat sa traduc o propozitie.
Lucrand.
 REFLECTIILE MELE

Mi-am propus sa folosesc noi metode de invatare activa la clasa a VI-

a la lectia intitulata “Le plus-que-parfait dans la phrase”. Am incercat sa
combin jocuri de comunicare cu metoda diagramei VENN, metoda SVI si
metoda CVINTETULUI folosind diferite procedee, mijloace sau materiale.
Pentru inceputul lectiei am ales un joc de comunicare in care fiecare
elev trebuie sa relationeze cu ceilalti cu scopul de a afla lucruri noi despre
acestia.
Apoi , pentru a incepe predarea lectiei am ales doua metode acive. Am
inceput cu diagrama VENN pentru a schita o comparatie intre perfectul
compus si mai-mult-ca-perfectul din limba franceza. Folosind aceasta
metoda am solicitat elevilor sa gaseasca asemanarile si deosebirile dintre
cele doua timpuri verbale din limba franceza, reguli de formare a acestora
precum si de acord al participiului trecut cu subiectul .
Am continuat predarea lectiei folosind metoda SVI (Stiu, Vreau sa
stiu, Am Invatat) completand tabelul impreuna cu elevii, pe baza textului din
manual. In acest moment elevii constientizeaza singuri ceea ce stiu ei despre
mai-mult-ca-perfect.
Dupa ce i-am ajutat sa-si actualizeze cunostintele referitoare la
mai-mult-ca-perfectul limbii franceze, clasa a fost impartita in 3 grupe de
cate 5 elevi care vor trebui sa rezolve cerintele unor fise de lucru. Scopul
acestei divizari pe grupe este ca elevii mei sa lucreze in grup, sa se sprijine
unul pe altul, in timp ce se vor stradui sa rezolve acelasi tip de exercitii. Cele
3 grupe sunt omogene, astfel incat elevii buni sa-i poata ajuta pe cei mai
putin buni.
La sfarsitul lectiei, pentru a realiza momentul de relectie al elevilor
am pus in aplicare metoda CVINTETULUI rugandu-i pe elevii sa compuna
o scurta poezie cu subiectul GRAMATICA, dupa ce in prealabil le-am aratat
un exemplu.
Am incercat si cred ca am reusit sa alung monotonia unei ore
obisnuite de predare si sa-i determin pe elevi sa faca lucruri noi, necesare,
fascinante.
Ei s-au jucat dar au invatat serios !
In concluzie, aceasta metoda mi-a demonstrat ca implicarea activa a
tuturor elevilor in procesul de invatare ii ajuta pe acestia sa-si dezvolte
abilitati esentiale de asimilare a informatiilor, de comunicare si de dezvoltare
a sentimentului de apartenenta la grupul de elevi.
 Folosind aceste metode active de predare si invatare, elevii mei invata
cu mai multa placere, comunica mai eficient, gandesc mai mult, sunt mai
activi, mai creativi, mai responsabili, mai VESELI.