Implic Comunit

Teacher Guide 6: Participation in Education – edited version 2
WYG International
Ghidul 6
CUVÂNT DE BUN VENIT

Care este scopul acestui ghid?
Acest ghid vorbeşte despre stimularea implicării autentice a comunităţii în

viaţa şcolii.
 Implicarea părinţilor şi a membrilor comunităţii în viaţa şcolii;

 Implicarea altor agenţii / instituţii în educaţia şi îngrijirea copiilor/elevilor, în
cadrul unui proces intitulat „colaborarea cu diverse agenţii/instituţii/ONG-
uri”.
Ideile prezente în acest ghid sunt părţi ale procesului de educaţie incluzivă, şi
nu idei independente de acesta. Şcolile ar trebui să fie locul unde toţi cei
implicaţi se simt incluşi, în largul lor şi capabili să-şi aducă contribuţia. Ne
referim la părinţi, alţi oameni din comunitate şi din organizaţiile care
acţionează în cadrul comunităţii şi, desigur, copiii şi elevii.
Un cadru general pentru acest ghid îl reprezintă principiile educaţiei incluzive

şi modalitatea în care mediul şcolar ar trebui să promoveze incluzivitatea;
informaţii suplimentare referitoare la acest subiect pot fi consultate în ghidurile
1, 2 şi 3.
Acest ghid este dedicat:
 Directorilor de şcoală şi profesorilor, care vor încerca să dezvolte

participarea în viaţa şcolii;
 Inspectorilor şcolari, care vor avea datoria de a sprijini şcolile în timp ce
trec prin acest proces;
 Părinţilor, membrilor comunităţii şi reprezentanţilor unor agenţii / instituţii
din afara şcolii, care au interesul de a se implica mai îndeaproape în viaţa
şcolii.
Acest ghid vă va oferi:
 Un cadru teoretic care fundamentează modalitatea în care şcolile pot

acţiona pentru a încuraja participarea comunităţii;
1
WYG International
 Idei pentru activităţile care încurajează participarea comunităţii;

 Unele „instrumente”, sub forma unor liste de indicatori sau simple exerciţii,
care vă vor ajuta să identificaţi modul de intensificare a implicării în viaţa
şcolii şi de stabilire a celor ce trebuie implicaţi;
 Studii de caz despre alte şcoli care au reuşit să intensifice participarea;
 Informaţii generale care să vă ajute să înţelegeţi de ce o mai mare
implicare din partea comunităţii este un lucru bun şi care poate fi impactul
acesteia.
2
WYG International
CUPRINS
Cuvânt de bun venit

Cuprins
Cum pot folosi acest ghid?
Participarea comunităţii – Glosar
1 Bune practici în participarea parentală şi comunitară
2. Ce înţelegem prin implicarea comunităţii?

2.1 Pe cine putem implica?
2.2 Ce înţelegem prin implicarea părinţilor?
3. Cum planificăm implicarea părinţilor?

3.1 Cum pregătim politicile şi strategiile de participare?
3.2 Cum evaluăm gradul actual de participare?
3.3 Cum putem dezvolta propriul program de participare?
3.4 Cum evaluăm propriul program de participare?
3.5 Cum poate fi implicat mediatorul şcolar?
4. Implicarea părinţilor şi a tutorilor

4.1 Cum putem implica părinţii în procesul oficial de luare a
deciziilor la nivelul şcolii?
4.2 Cum putem implica informal părinţii?
4.3 Cum putem colabora cu părinţii pentru a îmbunătăţi
performanţele elevilor?
4.4 Cum putem organiza şedinţe eficiente cu părinţii?
4.5 Cum elaborăm rapoartele către părinţi şi tutori?
4.6 Ce înseamnă Acordul între familie-şcoală?
5. Cum pot părinţii să-şi ajute copiii să facă progrese la şcoală?

5.1 Cum putem lucra cu părinţii pentru a îmbunătăţi acumulările
elevilor?
5.2 Cum pot părinţii să-şi sprijine copilul şcolar?
5.3 Cum pot ajuta părinţii la efectuarea temelor?
5.4 Cum îşi pot ajuta părinţii copiii să înveţe să citească?
5.5 Cum îşi pot ajuta părinţii copilul în perioada examinărilor?
5.6 Cum putem implica părinţii în tranziţia de la învăţământul
primar la cel gimnazial?
6. Implicarea comunităţii largi în viaţa şcolii

6.1 Cum poate deveni şcoala într-un centrul comunităţii?
6.2 Cum poate contribui comunitatea la curriculum-ul la decizia
3
WYG International
şcolii?
7. Implicarea întregii comunităţi

7.1 Cum lucrăm cu familiile din grupurile dezavantajate?
7.2 Cum lucrăm cu familiile de romi şi cu comunităţile rome?
7.3 Cum lucrăm cu părinţii elevilor cu cerinţe educative speciale?
8. Colaborarea cu instituţii/ONG-uri
8.1 Cum lucrăm cu alte instituţii?
8.2 Ce instituţii, organizaţii trebuie implicate?
8.3 Colaborarea cu agenţii/instituţii/ONG-uri – Cum ar trebui să
implicăm factorii interesaţi?
9 Lecturi suplimentare
9.1 Unde vrem să ne situăm? Cum arată participarea la educaţie?
9.2 Implicarea părinţilor în educaţie
9.3 Programele de parteneriat în şcolile din SUA; Dezvoltarea
programelor şi rezultatele implicării în parteneriat
9.4 Cadrul pentru cele şase tipuri de implicare a familiei şi
comunităţii în viaţa şcolii
9.5 Politica şi monitorizarea Guvernului Marii Britanii în privinţa
Acordurilor între părinţi şi şcoală
9.6 Instrucţiuni pentru organizarea zilei de analiză a progresului
9.7 Ce sunt şcolile comunitare?
10 Informaţii suplimentare
10.1 Lista elementelor de autoevaluare
10.2 Mulţumiri şi referinţe
4
WYG International
Cum pot folosi acest ghid?
Sursă rapidă de referinţă şi orientare
Ştim că sunteţi cu toţii persoane active, care nu dispun întotdeauna de timpul

necesar pentru a citi materiale informative lungi. Prin urmare, centrul de greutate al
acestui ghid este secţiunea „Activităţi practice”.
Secţiunea Activităţi practice

Această secţiune vă furnizează idei practice şi verificate pentru a vă ajuta în procesul
de construire a şcolilor incluzive. Activităţile practice sunt prezentate astfel:
Provocarea Întrebarea care reflectă preocuparea faţă de o

problemă legată de activitatea dumneavoastră
profesională cotidiană Obiectivul pe care îl urmăresc
autorii prin prezentarea secţiunii respective din Ghid
Ce putem face? Activităţi pe care le puteţi iniţia în instituţia
dumneavoastră
Lecturi suplimentare Trimiteri către lecturi în acest ghid sau într-un alt ghid
din seria de faţă, sau la publicaţii accesibile publicului
din România
Vă recomandăm să Activitate practică ce poate fi efectuată cu elevii sau în
încercaţi timpul formărilor adresate cadrelor didactice ca
scenarii ale unor lecţii demonstrative
Reflecţie şi acţiune Întrebări care invită la reflecţie şi acţiune
Lecturi suplimentare
Această secţiune cuprinde o serie de texte care vă oferă mai multe informaţii despre
subiectele abordate în secţiunea Activităţi practice.
Listă indicatorilor de bune practici

Această secţiune cuprinde o serie de indicatori care pot fi folosiţi în auto-evaluare şi
care vă ajută să reflectaţi asupra activităţilor profesionale în vederea realizării unei
şcoli incluzive.
5
WYG International
Glosar
To be added before final publication
6
WYG International
Secţiunea 1
Bune practici în participarea

părinţilor şi comunităţii şi
comunitară
To be added before final publication
7
WYG International
Secţiunea 2
Ce înţelegem prin implicarea

comunităţii?
Photograph of Community members taking part in a school activitiy
8
WYG International
2.1 Pe cine putem implica?

Cartoon : illustrations of different citizens in thought bubbles carrying out their
duties The head of the Director is in the middle thinking
Provocarea PĂRINŢII POLIŢIA

BISERICA
Cum ştim pe cine să implicăm?
De ce trebuie să implicăm comunitatea?
Şcolile care atrag comunitatea în activitatea pe care o desfăşoară cred că există

SERVICIILE
beneficii atât pentru şcoală, cât şi pentru elevi. SOCIALE
efectuat pe un lot deCartoon

PRIMĂRIA
Un studiu of din Marea Britanie a raportat faptul că
200 de şcoli
Director- thinking
implicarea familiilor şi comunităţilor în acele şcoli a avut un impact pozitiv asupra
rezultatelor la învăţătură ale elevilor, asupra frecvenţei şi comportamentului acestora.
Procesul educaţional şi cel de învăţare s-au îmbunătăţit, deoarece şcoala a început
SERVICIILE
să fie considerată mai mult ca un centru şi un sprijin pentru comunitatea în întregul
ei, şi nu doar un loc în care elevii îşi însuşesc cunoştinţe. DE
AGENŢI I SĂNĂTATE
De ce trebuie să implicăm alte agenţii în activitatea şcolii noastre?
ECONOMICI
ONG-urile
În cele mai multe ţări din Europa, precum şi din restul lumii, cooperarea între agenţii
la nivelul şcolii reprezintă, de câţiva ani, o practică de lucru curentă, deoarece
colaborarea şi împărtăşirea informaţiilor s-a dovedit, în toate cazurile, că:
 Oferă beneficii pentru educaţia copiilor şi tinerilor;
 Sporeşte substanţial securitatea copiilor şi tinerilor;
 Sporeşte substanţial calitatea vieţii copiilor şi tinerilor;
 Creşte eficienţa muncii tuturor celor interesaţi.
9
WYG International
Cum îi putem implica?
Şase tipuri de implicare vă vor ajuta la crearea unor parteneriate şcolare eficiente cu
familiile şi comunitatea: modelul de participare prezentat mai jos furnizează o
structură în jurul căreia şcoala dumneavostră îşi poate organiza eforturile pentru a
amplifica participarea.
O structură model pentru participarea la educaţie
i) Părinţii – ajutor acordat tuturor familiilor să creeze medii familiale care să sprijine
copiii
ii) Comunicarea – stabilirea unui canal de comunicare cu două sensuri despre
progresul copiilor
iii) Voluntariatul – recrutarea şi organizarea acţiunilor de ajutor din partea părinţilor,
la şcoală, acasă şi în alte locaţii
iv) Studiul la domiciliu – furnizarea informaţiilor şi ideilor către familii, în legătură cu
modalităţile prin care îi pot ajuta pe elevi la efectuarea temelor
v) Luarea deciziilor – părinţii din toate mediile acţionează ca reprezentanţi şi
coordonatori ai diverselor comitete şcolare
vi) Colaborarea cu comunitatea – identificarea resurselor din comunitate care vor
întări învăţarea şi vor spori experienţa elevilor
Joyce Epstein, Centre on School, Family, and Community Partnerships, Johns Hopkins University,
Baltimore
Vă sfătuim să încercaţi: Încurajaţi-i pe membrii comunităţii să:

 Participe la activităţile şcolii, cum ar fi concertele;
 Ajute la coordonarea unei activităţii şcolare, cum ar fi un grup muzical;
 Acţioneze ca voluntari pentru şcoală, ajutând, de exemplu, la procesul de
predare;
 Activeze într-un grup de lucru din şcoală, de exemplu în Consiliul de
Administraţie.
 Furnizeze servicii comunitare din cadrul şcolii, cum ar fi utilizarea acesteia ca o
bază pentru servicii sanitare şi sociale, coordonate de o instituţie publică sau de
un ONG.
Vă sfătuim să încercaţi: Colaborarea dintre agenţii/instituţii/ONG-uri

 Implicaţi alte agenţii în procesul de predare/învăţare din şcoală, spre exemplu
puteţi invita un ONG pentru protecţia mediului la oră, să vă ajute la predarea unei
lecţii de geografie;
 Invitaţi la şcoală un furnizor de servicii publice sau un ONG, pentru a vă ajuta la
predare sau la rezolvarea altor chestiuni, cum ar fi căutarea unei slujbe sau a
unei cariere;
 Invitaţi alte agenţii la şcoală, pentru a sprijini lucrul cu elevii/copiii cu cerinţe
educative speciale de care şi ei se ocupă, cum ar fi agenţiile de protecţie a
copilului şi cele care activează în domeniul delicvenţei juvenile;
 Colaboraţi cu alte agenţii care se ocupă de copiii/elevii cu cerinţe educative
speciale.
10
WYG International
Lecturi suplimentare:
Citiţi Ghidul 4 pentru sfaturi privind colaborarea cu agenţii/instituţii/ONG-uri pentru
sprijinirea copiilor/elevilor cu CES.
Citiţi secţiunea 8 a acestui ghid pentru mai multe detalii privind colaborarea cu
agenţii/instituţii/ONG-uri.
Reflecţie & acţiune

Identificaţi în comunitatea dumneavoastră toate persoanele şi agenţiile pe care le
puteţi implica.
11
WYG International
2.2 Ce înseamnă implicarea părinţilor?
N.B. Atunci când vorbim despre părinţi, avem în vedere şi tutorii, adică părinţii
adoptivi sau alţi membri ai familiei care au grijă de copii.
Cartoons : Illustrate the following :
 Părinţii ajutând copiii acasă; de exemplu, monitorizând tema sau dând o

mână de ajutor acasă la referatele pentru şcoală;
 Părinţii participând la evenimentele şcolare, cum ar fi concertele şi şedinţele;
 Părinţii implicându-se în viaţa şcolii ca voluntari la clasă, într-o activitate
şcolară ca organizarea unui meci de fotbal sau într-un comitet şcolar –
consiliul părinţilor sau grupul şcolar de sprjin.
De ce să-i implicăm pe părinţi în viaţa şcolii?

Există numeroase argumente furnizate de cercetări efectuate asupra efectului
implicării părinţilor. Aceste cercetări au fost efectuate în multe ţări: Australia, Noua
Zeelandă, Olanda, Statele Unite, Marea Britanie şi altele, dar sunt extrem de
relevante pentru România. Cercetarea a demonstrat că:
 În toate cazurile, implicarea s-a dovedit benefică pentru educaţia copiilor;

 Implicarea activă are un impact considerabil mai mare decât cea pasivă (prin
pasivă înţelegând semnarea înştiinţărilor primite de la şcoală sau faptul că
părinţii se asigură că elevii au toate rechizitele necesare, atunci când pleacă
de acasă; iar prin implicare activă înţelegem diverse lucruri, cum ar fi
sprijinirea activităţilor şcolare şi ajutor la clasă);
 Cu cât implicarea se manifestă mai devreme în viaţa şcolară, cu atât mai
bine;
 Rezultatele se menţin în ciclul primar şi cel gimnazial deopotrivă;
 Părinţii care primesc sprijin şi sunt formaţi de către şcoală induc rezultate mai
bune decât aceia care nu urmează acelaşi proces;
 Implicarea părinţilor are, de asemenea un efect pozitiv asupra atitudinii şi
comportamentului elevilor;
 Părinţii tind să creadă că nu au nici o importanţă, dar sunt întotdeauna
surprinşi de cât de mult contează implicarea lor, indiferent de abilităţile lor
intelectuale sau de statutul lor social;
 Grupurile dezavantajate sunt întotdeauna subreprezentate la şcoală;
cercetarea arată că părinţii contează, indiferent de studiile sau abilităţile lor –
într-adevăr, copiii dezavantajaţi au cel mai mult de câştigat de pe urma
implicării părinţilor;
 Eforturile şcolilor cu cel mai mare succes în implicarea părinţilor sunt acelea
care le oferă o gamă largă de activităţi în care pot interveni;
De ce se implică părinţii?
i) Cred că ar trebui să fie implicaţi – acolo unde părinţii nu au această atitudine,
implicarea lor va fi intensificată dacă vor fi încurajaţi să înţeleagă că au
dreptul să fie implicaţi;
ii) Cred că implicarea lor va avea un efect – pozitiv – asupra educaţiei copiilor –
părinţii trebuie convinşi că, într-adevăr, aşa stau lucrurile;
iii) Şcoala pune la dispoziţie o gamă largă de oportunităţi pentru ca părinţii să se
implice.
12
WYG International
Lectura 9.2 Implicarea părinţilor în educaţie

Lectura 9.3 Programele de parteneriat din şcolile americane;
Vă sfătuim să încercaţi: Implicarea formală şi informală; Cheia

participării la educaţie
Părinţii şi membrii comunităţii pot fi implicaţi în viaţa şcolii pe căi informale sau
formale.
Cercetările efectuate pe plan internaţional au arătat că modalitatea prin care oamenii

pot fi determinaţi să se implice în viaţa şcolii pe căi formale este să-i implici mai întâi
pe căi informale. Aceasta înseamnă că trebuie create căi informale pentru părinţi şi
membrii comunităţii pentru a participa în viaţa şcolii, situaţie de care vor beneficia
enorm elevii.
Cercetările arată şi faptul că, cu cât există mai multe oportunităţi ca oamenii să se
implice, cu atât succesul participării va fi mai mare.
Participarea formală şi informală la educaţie
Implicarea informală
Implicarea informală poate însemna:
 Părintele vine la şcoală să discute despre progresul copilului său

 Participă la o activitatea organizată de şcoală, cum ar fi un concert
 Acţionează ca voluntar la clasă
 Acţionează ca voluntar la organizarea unui eveniment, de tipul concert sau mese
festive
Implicarea formală
Implicarea formală înseamnă participarea la activităţile unui grup de lucru din şcoală
sau comitet la nivelul căruia se iau decizii care privesc şcoala, cum ar fi:
 Consiliul părinţilor
 Consiliul de Administraţie
 Grupul de sprijin al proiectului
 Un grup de lucru din şcoală care se ocupă de diverse aspecte cum ar fi, de
exemplu, întreţinerea clădirii
Citiţi secţiunile 4 şi 5 ale acestui ghid. Selectaţi o activitate informală de implicare a

părinţilor pe care să o încercaţi în şcoala dumneavoastră în cursul lunii următoare.
Secţiunea 3
13
WYG International
Cum planificăm implicarea

comunităţii?
Photograph of teachers in a planning meeting
14
WYG International
3.1 Cum pregătim politicile şi strategiile de implicare?

Cartoon : Group of volleyball players in a huddle.
Provocarea
Ghidul 2 din această serie descrie pe larg procesul de planificare şcolară.
Participarea comunităţii este una dintre cele cinci arii cheie ale vieţii şcolare care au
fost identificate în acel ghid. Ghidul 2 descrie un proces de formulare a scopurilor şi
obiectivelor în fiecare dintre aceste zone. Cum transformăm aceste scopuri şi
obiective într-o politică şi strategie de participare?
Elaborarea unei politicii şi unei strategii de participare este importantă, deoarece:
 Demonstrează că lucrul cu părinţii este o trăsătură principală a politicii generale a

şcolii dumneavoastră
 Clarifică ce se aşteaptă de la fiecare şi ce se poate obţine
 Clarifică legăturile între principiile pe care le promovaţi (politica dumneavoastră,
bazată pe scopurile pe care le-aţi identificat) şi felul în care veţi atinge propriu-zis
scopurile (strategia dumneavoastră)
 Furnizează puncte de referinţă care asigură coerenţa activităţilor dumneavoastră
referitoare la implicarea părinţilor şi a comunităţii
 Sprijină încadrarea noilor profesori
 Vă stimulează în eforturile de creştere a participării, oferind un cadru adecvat de
măsurare a realizărilor şi revizuire a acţiunilor
 Asigură baza de pornire pentru generalizarea măsurilor de încurajare a
participării la nivelul întregii şcoli
Lectură suplimentară
Procesul de planificare, Ghidul 2
Vă sfătuim să încercaţi: Stabiliţi cine va fi implicat în elaborarea politicii şi

strategiei
1. Ratificaţi rolul directorului şcolii

Directorul şcolii are un rol esenţial în amplificarea participării părinţilor şi comunităţii
şi în stabilirea legăturilor de lucru cu agenţiile din afara şcolii. Acesta va trebui să
conducă şi să administreze procesele de:
 Analiză a activităţilor curente ale şcolii;

 Centralizare a opiniilor factorilor interesaţi despre ceea ce trebuie să se
întâmple în viitor;
 Dezvoltare în şcoală a un mediu incluziv care facilitează implicarea părinţilor
şi a membrilor comunităţii;
 Elaborare a unei politici şcolare de participare;
 Elaborare a planului anual de activităţi;
 Formare continuă corespunzătoare a cadrelor didactice.
2. Stabiliţi roluri pentru toate cadrele didactice

Toate cadrele didactice au un rol important de jucat în participare. De exemplu,
învăţătorii şi profesorii vor trebuie:
15
WYG International
 Să introducă teme de acasă interesante care presupun colaborarea elevilor cu

părinţii lor;
 Să organizeze ateliere despre curriculum pentru părinţi;
 Să organizeze seri tematice pentru părinţi;
 Să vină în întâmpinarea preocupărilor părinţilor legate de educaţia copiilor lor.
2. Delegaţi responsabilitatea către un cadru didactice

Toate cadrele didactice ar trebui să fie implicate în participare, dar directorul poate
identifica o persoană cheie care va conduce procesul.
3. Stabiliţi rolul mediatorului şcolar

Mediatorul ar trebui să fie implicat activ în elaborarea unei politici de participare şi a
unui plan anual de activităţi. Totuşi, nu mediatorii sunt cei care desfăşoară munca de
îmbunătăţire a participării părinţilor şi membrilor comunităţii la nivelul şcolii; ei pot
doar promova programul, dacă personalul şcolii a elaborat unul.
4. Înfiinţaţi o echipă de acţiune pentru parteneriatul cu părinţii şi comunitatea
Experienţa şi cercetările efectuate au arătat că înfiinţarea unei „echipe de acţiune”

este cea mai bună modalitate de dezvoltare a programelor de implicare a părinţilor şi
comunităţii în viaţa şcolii. În Marea Britanie, Guvernatorii Şcolii (echivalent Consiliului
de Administraţie) a stabilit deseori un subcomitet care să se ocupe de elaborarea
programelor de implicare.
Echipa de acţiune pentru participarea comunităţii ar tebui să includă cadre didactice,

administratori şcolari, părinţi, membri ai comunităţii şi, la ciclul gimnazial, elevi.
Echipa de acţiune ar trebui să fie responsabilă pentru organizarea şi implementarea
activităţilor de implicare a comunităţii.

Restul acestei secţiuni vă va ajuta să elaboraţi politica şi strategia dumneavoastră de
participare.
Lectura 9.3 Programele de parteneriat în şcolile din SUA; Dezvoltarea
programelor şi rezultatele implicării în parteneriat şi Lectura 9.4 Cadrul pentru
şase tipuri de implicare familială şi comunitară în viaţa şcolii pe care le puteţi
include în strategia dumneavostră.
16
WYG International
3.2 Cum evaluăm nivelul actual de participare?
Cartoon : the headteacher has put the school community participation file on a
weighing scale.
Provocarea: Cum ştim dacă e bine ceea ce facem şi ce trebuie să facem?
Studiu de caz pentru elaborarea indicatorilor de eficacitate
O şcoală oarecare şi-a îmbunătăţit modul în care îi întâmpină pe părinţi sau pe

nou-veniţi. A adunat aceste probe pentru a arăta că munca sa de relaţionare a
familiei cu şcoala are un impact mai mare asupra dezvoltării şcolii.
Indicator:
 Şcoala este primitoare faţă de vizitatori şi nou-veniţi.
Probe cantitative:
 Numărul de vizite programate sau inopinate ale părinţilor.
 Vizite din partea membrilor comunităţii/comunităţii de afaceri care nu sunt părinţi.
 Prezenţa la diverse evenimente pentru părinţi.
Probe calitative:
 „Îndrăzneala” părinţilor de a face vizite/de a trece pe la şcoală.
 Natura limbajului în care se elaborează anunţurile şcolii şi posterele.
 Oportunităţi pentru oameni de a face sugestii şi de a explora posibilităţi de
colaborare.
Metode/instrumente:
 Însemnări în cartea de onoare a şcolii.
 Cutii pentru sugestii.
 Chestionare „Primele impresii” pentru elevii nou-înscrişi.
Lecturi suplimentare :
Ghidul 1, Secţiunea 3.2 Cum putem face ca şcoala să fie primitoare pentru toată
lumea? Ghidul 2, Secţiunea 3.1 Cum putem identifica nevoile?
Vă sfătuim să încercaţi: Elaborarea listelor de indicatori de autoevaluare

privind participarea comunităţii
Iată două exemple de liste de indicatori care au fost elaborate de diferite şcoli.
Exemplul 1 Întărirea participării

Pentru înlesnirea participării, conducerea şcolii acţionează responsabil şi activ
Participarea este un element cheie al planurilor de dezvoltare şcolară
O persoană cu vechime din personalul şcolii deţine responsabilitatea pentru legăturile dintre
familie-şcoală şi comunitate
Avem o politică eficientă de colaborare cu părinţii şi familiile
Am constituit un grup la nivelul şcolii pentru activitatea cross-curriculară care are ca sarcină
revizuirea implementării, progresului şi planului de dezvoltare a participării
Consiliul de Administraţie este în mod activ interesat de componenta participării
Îmbunătăţirea participării constituie un punct pe agenda de lucru a întâlnirilor la care participă
membrii importanţi ai personalului didactic
Participarea constituie un element cheie în delegarea funcţiilor şi în aprecierea activităţii
17
WYG International
personalului didactic
Participarea constituie un subiect cu care noii membri ai personalului didactic trebuie să se
familiarizeze
Participarea părinţilor şi a comunităţii stă în centrul activităţilor de dezvoltare profesională
Oferim posibilitatea părinţilor şi membrilor comunităţii de a beneficia de oportunităţi de
învăţare
Exemplul 2: Şcoala noastră …

Are o viziune clară a lucrurilor pe care încearcă să le obţină prin intensificarea participării
părinţilor şi a reprezentanţilor comunităţii
Face ca toţi părinţii şi toate familiile să se simtă binevenite şi lucrează susţinut pentru a
construi şi întreţine relaţii strânse şi dialoguri productive
Acţionează permanent pentru a încuraja implicarea tuturor părinţilor în activitatea de învăţare
a copiilor lor, atât la şcoală, cât şi acasă
Oferă o gamă largă de oportunităţi pentru părinţi şi membrii comunităţii de a-şi spune punctul
de vedere, de a fi o parte activă a vieţii şcolii
Manifestă sensibilitate şi acordă sprijin, indiferent de mediul de provenienţă, nevoile şi
circumstanţele în care se găsesc elevii şi familiile acestora
Este parte integrantă şi membru entuziast al comunităţii în care este situată
Îşi revizuieşte activitatea împreună cu părinţii şi familiile, aceasta fiind o trăsătură importantă a
activităţii sale curente şi un element major în procesul de dezvoltare şcolară
Îşi bazează activitatea pe informaţiile şi probele disponibile/ informaţiile aduse la zi
Folosirea unei grile de evaluare

Pentru evaluarea performanţei şcolii dumneavoastră, puteţi să bifaţi pur şi simplu în
dreptul indicatorilor pe care credeţi că şcoala îi îndeplineşte.
Totuşi, dacă vreţi să stabiliţi ordinea importanţei răspunsurilor, pentru a vă ajuta să

decideţi unde vă sunt punctele tari şi cele slabe, puteţi apela la o grilă de evaluare.
De exemplu, stabiliţi în grupul dumneavoastră de acţiune un punctaj de la 1 (slab) la
10 (excelent), pentru a vă examina performanţa în diferite domenii.
Exemplul 1 Întărirea participării Punctaj

Pentru înlesnirea participării, conducerea şcolii acţionează responsabil şi 8
active
Participarea este un element cheie al planurilor de dezvoltare şcolară 7
O persoană cu vechime din personalul şcolii deţine responsabilitatea 0
specială pentru legăturile dintre familie-şcoală şi comunitate
Etc ….
Alternativ, mai puteţi folosi încă trei (sau mai multe) răspunsuri …
Exemplul 1 Întărirea participării Da Nu

Parţial
Pentru înlesnirea participării, conducerea şcolii acţionează X
responsabil şi active
Participarea este un element cheie al planurilor de dezvoltare X
şcolară
O persoană cu vechime din personalul şcolii deţine X
responsabilitatea specială pentru legăturile dintre familie-
şcoală şi comunitate
Etc ….
Discutaţi opţiunile şi decideţi ce este cel mai bine pentru şcoala dumneavostră.
18
WYG International

Cât de primitoare este şcoala dumneavoastră?
Puteţi să daţi şi alte exemple de indicatori şi de probe conexe, precum şi de
metode/instrumente pentru a fi incluse în lista de indicatori.
19
WYG International
3.3 Cum ne putem dezvolta propriul program de

participare?
Cartoon : Headteacher puts more documents on the scale to make it heavier.
Provocarea: Odată identificate punctele tari şi cele slabe, cum ne planificăm

programul?
Programele de parteneriat în şcolile americane: Dezvoltarea lor şi relaţiile cu
rezultatele implicării familiale – Steven Sheldon and Frances Van Voorhis
Vă sfătuim să încercaţi: Elaborarea unei politici şi a unei strategii de participare
1. Redactaţi o politică de participare
Analiza dumneavoastră vă va spune unde vă aflaţi în momentul de faţă. Următorul

pas este să vă gândiţi unde aţi vrea să vă aflaţi; aceasta este baza propriei politici
de participare. Cu alte cuvinte, cum vreţi să vă îmbunătăţiţi activitatea privind
componenta de asigurare a participării comunităţii, folosind evaluarea şi analiza
situaţiei în care vă aflaţi acum.
Studiul de caz de mai jos ar trebui să vă ajute
Studiu de caz
Iată câteva idei extrase din politica de participare a unei şcoli.
Şcoala doreşte să:
 Aibă relaţii bune cu noii părinţi, cu tutorii şi familiile

 Furnizeze părinţilor în mod frecvent informaţii accesibile cu privire la viaţa şi
activitatea din cadrul şcolii
 Construiască sentimentul de „proprietate” în rândul părinţilor şi comunităţii, pentru
ca să împărtăşească obiectivele noastre stabilite pentru şcoală şi copiii lor
 Raporteze progresul elevilor – discutarea viitoarelor ţinte, identificarea
modalităţilor în care părinţii pot fi de ajutor
 Aibă un program de evenimente şi activităţi
 Se ocupe de probleme personale, familiale şi sociale profunde
 Asigure formare, dezvoltare profesională şi sprijin pentru toate cadrele didactice
 Acţioneze ca un centru de contact al altor agenţii
 Folosească familiile elevilor ca pe o verigă de legătură cu comunitatea mai largă
 Ajute elevii să treacă de la ciclul primar la cel gimnazial
 Furnizeze părinţilor oportunităţi de a învăţa la şcoală
Documentul se caracterizează prin simplitate. Este redactat într-un limbaj pe care

toată lumea îl poate înţelege şi priveşte activitatea de participare planificată de către
şcoală.
2 Elaboraţi-vă propria strategie de participare
20
WYG International
Următorul pas este să vă transformaţi politica de participare într-o strategie de

participare. Şi aceasta va trebui redactată într-o manieră simplă. Luaţi fiecare articol
al politicii de participare şi specificaţi cum intenţionaţi să îl puneţi în practică.
Cu alte cuvinte:
 Ce acţiune va avea loc
 Cine este responsabil să verifice dacă aceasta are loc sau nu
 Cine va fi implicat în desfăşurarea acţiunii
Experienţa şi cercetările efectuate au arătat că un Plan anual de acţiune care include

câteva acţiuni pentru mai multe tipuri de implicare duce la cele mai bune programe
de participare. Încercaţi exerciţiul de mai jos cu echipa dumneavostră de acţiune
(vezi 3.1) pentru a-i face pe oameni să gândească pozitiv despre cum pot crea tipul
de mediu şi de program la nivelul şcolii care să îi implice pe părinţi.
Grupuri
Acest exerciţiu nu trebuie să se Exemplu de fişă de activitate
desfăşoare în grupuri mari, pentru că
participarea membrilor ar fi îngreunată. Fişă de activitate
Împărţiţi grupul în subgrupuri de câte Titlul activităţii Seara părinţilor
cinci persoane.
Cine este toate cadrele
implicat didactice
Coordonarea în timp
Cui îi este Tuturor părinţilor şi
30 de minute plus timpul necesar
dedicată copiilor/elevilor
discuţiilor
Când Februarie 2005
Materiale Unde Coridorul şi clasele
Tabele listate (vezi mai jos) din şcoală
Coli de flipchart, pixuri (sau cretă & tablă) Cum (Descriere a
evenimentului ce
Organizare va avea loc)
Rugaţi grupurile să proiecteze activităţi
care se pot realiza plecând de la
resursele disponibile (umane, financiare,
cazare şi masă etc.).
Fiecare activitate ar trebui descrisă într-

un tabel cum e cel din stânga. Împărţiţi Costurile (Faceţi o listă a
anul şcolar în două, alocând unui grup costurilor implicate,
perioada dintre septembrie şi decembrie cum ar fi
şi celuilalt cea dintre ianuarie şi iunie, în răcoritoarele pentru
cazul în care aveţi două grupuri, sau în părinţi sau
trei secţiuni a câte trei luni fiecare, dacă materialele şi
aveţi trei grupuri. echipamentele
necesare)
La sfârşitul acestui exerciţiu, întreg
grupul ar trebui să elaboreze un
Calendar de activităţi, prin întocmirea
unui program complet într-un calendar
lunar pe care ulterior să-l supună
discuţiilor.
21
WYG International
Citiţi ghidul 2: secţiunea 3 Procesul de planificare, pentru mai multe idei despre
elaborarea propriei strategii de participare în cadrul unui plan general de dezvoltare
şcolară.
3.4 Cum evaluăm programul nostru de participare?
Cartoon : Headteacher puts the report on rhe scales which move to maximum.
Provocarea: Să măsurăm progresul pe care-l facem şi să apreciem nivelul

succesului
Ghidul 2, Planificarea în contextul schimbării, analizează conceptul unui audit şcolar

realizat anual, o autoevaluare anuală care ne spune cât de mult am înaintat în
22
WYG International
comparaţie cu anul anterior. Evaluarea ar trebui să fie un proces continuu care se

continuă în fiecare an şcolar. Lecţia învăţată într-un an ar trebui să genereze un
program de participare îmbunătăţit pentru următorul.
Totuşi, cercetările efectuate au demonstrat faptul că, acolo unde programele de

participare sunt evaluate continuu, acestea tind să devină mai puternice. Asta pentru
că procesul de evaluare le furnizează şcolilor un cadru de dezvoltare şi coordonare a
programelor; acolo unde şcolile îşi evaluează propria performanţă, acestea deţin mai
multe informaţii în legătură cu punctele lor tari şi slabe, mai ales în cazurile în care în
evaluare sunt implicaţi părinţii şi comunitatea.
Cum ştiţi dacă aveţi suces?
Trebuie să aflaţi care sunt modalităţile prin care să puteţi fi siguri că aveţi succes.
Includeţi în strategia dumneavoastră articole specifice suficiente pentru a putea
măsura progresul. Puteţi începe cu stabilirea unei cifre estimative şi calculaţi cât timp
vă ia să o atingeţi.
 De exemplu, dacă doriţi să fiţi mai primitori faţă de părinţi şi membrii comunităţii,
puteţi înregistra numărul lunar de vizitatori şi puteţi vedea dacă cifra se
îmbunătăţeşte, odată cu aplicarea strategiei.
 Dacă doriţi să aveţi relaţii bune cu noii părinţii şi noile familii, administraţi-le un
chestionar pentru a afla ce sentimente au faţă de şcoală.
 Dacă doriţi să ajutaţi elevii în perioada de tranziţie dintre ciclurile şcolare, urmăriţi
atent evoluţia acestora şi a părinţilor lor, pentru a vedea ce a mers bine şi ce nu.
Dacă nu există îmbunătăţiri, e bine să vă revizuiţi strategia şi să vedeţi unde greşiţi.
Dacă stabiliţi o ţintă şi o atingeţi prea repede, nu e cumva aceasta prea puţin
ambiţioasă? – Se poate şi mai bine?
Ghidul 2 secţiunea 3.4 Cum vom şti dacă am reuşit în ceea ce ne-am propus?;
Ghidul 2 secţiunea 4.2 Cum ne asigurăm că respectăm planul?
Ghidul 2 secţiunea 5.5 Planul de acţiune pentru dezvoltare şcolară
23
WYG International
Vă sfătuim să încercaţi: Şedinţe lunare de analiză
Asiguraţi-vă că echipa de acţiune (grupul de lucru) se întâlneşte cel puţin o dată pe

lună pentru a analiza progresul înregistrat şi pentru a raporta echipei de planificare
şcolară (vezi ghidul 2).
Ajustaţi planul lunar, luând în considerare orice întârziere sau schimbare apărute în
implementarea acestuia.
Schema de mai jos prezintă activităţile din această secţiune, descrise ca ciclul anual
de dezvoltare.
Anul 1 Punctul de plecare

Ce facem bine?
Ce am putea îmbunătăţi?
1. Analiza
Analizaţi acţiunile curente
Vorbiţi cu părinţii & comunitatea pentru a afla
opiniile şi experienţa lor în legătură cu ceea
ce faceţi
Stabiliţi o politică a şcolii
4. Evaluaţi 2. Organizaţi discuţii ale echipei de acţiune

 Cât de eficienţi aţi fost? pentru a reitera principiile şi a stabili priorităţile
 Ce aţi învăţat? pentru anul în curs
 Elaboraţi un plan de participare pentru anul în
curs
 Stabiliţi ţintele
 Stabiliţi sarcinile şi activităţile cheie
 Stabiliţi indicatorii de eficacitate, ca să ştiţi care
sunt zonele unde aţi avut succes
3. Implementarea
 Oferiţi resurse şi sprijin

 Treceţi în revistă progresul
 Abordaţi problemele cu
fermitate
Directorii şcolilor au un rol cheie în evaluare, ca, de altfel, şi inspectorii

şcolari, care pot oferi un punct de vedere obiectiv, o bază de comparaţie
şi idei de la alte şcoli.
24
WYG International
Dezvăluiţi planurile dumneavoastră inspectorului local. Verificaţi dacă

planurile dumneavoastră sunt compatibile cu strategiile naţionale şi
judeţene. Verificaţi dacă există resurse naţionale şi judeţene disponibile
care pot să vă sprijine activitatea.
25
WYG International
3.5 Cum poate fi implicat mediatorul şcolar?

Cartoon The school mediator knocks on a door as a child looks anxiously out of the
window.
Provocarea: Asiguraţi-vă că timpul de care dispune mediatorul şcolar este

folosit cât mai eficient.
Mediatorul şcolar are un rol important de jucat:

 Să colaboreze cu părinţii pentru încurajarea înscrierii copiilor la şcoală.
 Să încurajeze părinţii şi comunităţile să se implice în viaţa şcolii.
Mediatorul poate acţiona ca un susţinător al educaţiei în faţa părinţilor şi a

comunităţii, încurajând oamenii să participe la activităţile şcolare, la viaţa şcolii,
inclusiv la procesul de luare a deciziilor şi la educaţia copiilor lor.
Dar rolul mediatorului nu este de a desfăşura de unul singur toată munca pe care o
implică programele şcolare de parteneriat. Mediatorul poate doar promova programul
în momentul în care cadrele didactice ale şcolii au elaborat unul. Bineînţeles,
mediatorul ar trebui să fie implicat în mod activ în elaborarea oricărei politici de
participare şi a oricărui plan anual de activităţi. Mediatorul trebuie, de bună seamă,
să fie membru al echipei de acţiune pentru intensificarea participării.
Rolul mediatorului şcolar
 Este purtătorul de cuvânt al şcolii în comunitate;

 Informează factorii interesaţi în legătură cu preocupările pe care le au familiile,
mai ales cele care privesc chestiuni ale educaţiei copiilor;
 Informează comunitatea despre rolul şcolii şi despre dreptul tuturor la
învăţământul obligatoriu;
 Înregistrează problemele care influenţează accesul al educaţie;
 Colaborează cu factorii de decizie pentru a identifica soluţii la problemele
individuale sau la cele ale familiilor care influenţează accesul la educaţie;
 Dezvoltă şi menţine încrederea şi respectul comunităţii faţă de şcoală şi respectul
şcolii faţă de comunitate;
 Monitorizează progresul şcolar al copiilor care riscă să abandoneze şcoala şi
încurajează participarea acestora la educaţie;
 Monitorizează copiii de vârstă preşcolară în cadrul comunităţii care nu sunt
înscrişi la grădiniţă;
 Monitorizează copiii de vârstă şcolară care nu au fost niciodată înscrişi la şcoală
şi, în parteneriat cu cadrele didactice, identifică soluţii de a-i înscrie şi de a-i
reintegra în procesul educaţional.;
 Monitorizează elevii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi îi ghidează
spre forme alternative de educaţie;
 Informează părinţii despre progresul şcolar şi despre problemele cu care se
confruntă copiii lor;
 Explică politica educaţională într-un limbaj accesibil familiilor;
 Informează comunitatea despre programele de asistenţă socială disponibile;
 Sesizează autorităţile atunci când apar încălcări ale drepturilor copilului;
 Semnalează orice caz de segregare în şcoala unde activează;
 Monitorizează (unde este cazul) implementarea măsurilor de desegregare.
26
WYG International
Pentru mai multe detalii despre rolul mediatorului şcolar, citiţi:
Ghidul 1 Secţiunea 4.1 Cum putem fi siguri că nu există discriminare în şcoala
noastră?
Ghidul 1 Secţiunea 4.2 Cum putem demonstra că luptăm împotriva discriminării?
Vă sfătuim să încercaţi: Elaboraţi un plan de integrare a mediatorului şcolar
Este foarte important să integraţi mediatorul în viaţa şcolii şi în rândul

cadrelor didactice. Integrarea este un proces esenţial. Următoarea listă a
indicatorilor de integrare a mediatorilor şcolari este utilă pentru
directorii de şcoală; ea a fost prezentată de minister tuturor şcolilor
beneficiare ale proiectului Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate, alături de detalii privind felul în care poate fi elaborat
planul de lucru.
INTEGRAREA MEDIATORULUI ŞCOLAR ü

Prezentaţi mediatorul şcolar tuturor tuturor membrilor personalului (didactic sau
nedidactic)
Convocaţi o şedinţă sau mai multe şedinţe cu toţi angajaţii pentru a le explica
rolul mediatorului şi implicaţiile prezenţei acestuia la şcoală
Familiarizaţi mediatorul cu sistemul de învăţământ şi curriculum-ul şcolar
Asiguraţi-vă că definitivaţi toate detaliile legate de angajare şi de salarizare
Prezentaţi-i normele PSI
Asiguraţi-vă că directorul şi mediatorul au aceeaşi interpretare a fişei postului
acestuia din urmă; clarificaţi orice neînţelegere cu ajutorul ISJ
Asiguraţi-vă că mediatorul are propriul birou şi acces la un spaţiu unde să poată
desfăşura interviurile cu părinţii
Asiguraţi-vă că mediatorul dispune de toate resursele rezonabile pentru a-şi
efectua activitatea
Asiguraţi-vă că mediatorul are acces la toate canalele de comunicare pentru a
intra în contact cu orice membru al personalului implicat în viaţa şcolii (director,
membrii din conducere, cadrele didactice, personalul nedidactic şi ISJ)
Elaboraţi un program iniţial de lucru, cel puţin pentru prima lună. Faceţi toate
demersurile necesare pentru a facilita discuţiile care pot apărea atunci când
planul se loveşte de obstacole semnificative.
Prezentaţi-i mediatorului persoanele importante din comunitate sau din rândul
părinţilor, mai ales acolo unde mediatorul nu provine din comunitatea
respectivă. Dacă mediatorul face parte din comunitatea romă, asiguraţi-vă că
ştie persoanele importante de contact din comunitatea română şi viceversa.
Stabiliţi programul întâlnirilor între director şi mediator, pentru anul care vine. (O
dată pe săptămână, dar nu mai puţin de o dată pe lună)

Verificaţi-vă după lista indicatorilor de mai sus şi faceţi paşii necesari
pentru a vă asigura că au loc întâlnirile la intervale stabilite.
Asiguraţi-vă că, la sfârşitul primei luni, planul de lucru este discutat, evaluat şi apoi
revăzut periodic.
Stabiliţi ţintele SMART împreună cu mediatorul şcolar din şcoala dumneavoastră (de
exemplu, pentru îmbunătăţirea frecvenţei, a înscrierii la şcoală şi pentru reducerea
abandonului).
Secţiunea 4: Implicarea părinţilor şi a tutorilor
27
WYG International
Photograph of parents in school
28
WYG International
4.1 Cum putem implica părinţii în procesul oficial de

luare a deciziilor
Cartoon : Teachers walk out of a meeting while parents sweep the floor
Provocarea: Cum îi putem implica eficient pe părinţi pentru a ne asigura

că opiniile acestora şi ale comunităţii se reflectă în deciziile pe care le
luăm.
Găsiţi mai jos o serie de posibilităţi de implicare formală a părinţilor în

activităţile şcolii
1. Consiliul de Administraţie Trebuie să fie implicaţi mai mulţi reprezentanţi ai

comunităţii, nu doar unul singur.
2. Consiliile părinţilor În majoritatea şcolilor, nu în toate însă, consiliile părinţilor

sunt formate din câte 3 reprezentanţi ai părinţilor pe clasă, din care 1 este ales şi în
consiliul şcolii, din care mai fac parte directorul şi cadrele didactice.
3. Grupul de sprijin al proiectului/Comitetul local de sprijin Acestea urmează să

fie înfiinţate de fiecare şcoală participantă în proiectul „Acces la educaţie pentru
grupuri dezavantajate”. În faza anterioară a proiectului, în care grupurile de sprijin au
fost înfiinţate în toate şcolile, acestea s-au dovedit a fi de mare ajutor pentru şcolile şi
comunităţile de care aparţineau, dezvoltând noi servicii pentru comunitate şi noi
facilităţi pentru şcoală. Astfel de grupuri de sprijin pot fi înfiinţate în orice şcoală.
4. Grupurile de lucru ale autorilor de curriculum

Un număr redus de şcoli din România au apelat la Grupul de lucru comunitar sau la
Grupul de lucru al autorilor de curriculum pentru a dezvolta parteneriate cu
comunitatea locală în vederea elaborării curriculum-ului la decizia şcolii. (Vezi studiul
de caz de la şcoala Chiliseni)
5. Grupurile de lucru
Unele şcoli folosesc expertiza părinţilor sau a altor membri ai comunităţii pentru a
găsi soluţii la problemele cu care se confruntă. De exemplu, o şcoală a încercat să
elaboreze o politică de transport, pentru a rezolva problemele copiilor care nu puteau
ajunge la şcoală; părinţii şi membrii comunităţii au fost implicaţi în analiza şi
rezolvarea cazului. Unul dintre părinţi lucra în domeniul transporturilor şi a sugerat
mai multe moduri de rezolvare a problemelor ivite în acest sector. Grupurile de lucru
de acest gen – activând pe perioade de timp mai lungi sau mai scurte – pot suplini
lipsa de capacitate şcolii şi pot, de asemenea, să ofere mai multe perspective asupra
unei probleme.
Vezi secţiunea 9.2: Implicarea părinţilor în educaţie.
29
WYG International
Vă sfătuim să încercaţi: Un exerciţiu de formare cu cadrele didactice din

şcoala dumneavoastră
Consiliul de Administraţie şi consiliile părinţilor există deja, dar, în multe şcoli,

reprezentarea părinţilor şi a comunităţii nu este adecvată. Acest scurt exerciţiu poate
ajuta cadrele didactice să vadă cum să-i facă pe aceşti reprezentanţi să se simtă
confortabil pentru a contribui eficient la dezvoltarea şcolară.
Crearea unui mediu incluziv

Scop
Identificarea factorilor care îi ajută pe oamenii să se implice în întâlnirile formale şi a
factorilor care îi împiedică să facă acest lucru; identificarea modalităţilor prin care
factorii de sprijin pot fi incluşi în programele de parteneriat, odată cu îndepărtarea
factorilor de stopare.
Timp necesar: 30 de minute
Materiale: Coală de flip chart & pixuri (sau tablă & cretă)
Organizare
 Împărţiţi grupul în grupuri mai mici, de exemplu în grupuri de câte 4 persoane
 Daţi-i fiecărui grup o coală de flip chart pe care apar două coloane. Una are titlul
„Ce mă ajută să mă simt implicat’” şi cealaltă „Ce mă împiedică să mă simt
implicat”.
 Rugaţi-i pe toţi participanţii să se gândească la grupurile în care sunt implicaţi în
vreun fel (nu legat de muncă neapărat). Fiecare grup ar trebui să întocmească o
listă de factori „ajutători” şi factori de „stopare”, plecând de la experienţa
participanţilor. Această listă trebui să includă motivele pentru care oamenii se
alătură sau nu anumitor grupuri, dar, mai ales, de ce sunt capabili să contribuie şi
să simtă că aparţin unor grupuri şi faţă de altele să manifeste rezistenţă.
Grupurile ar trebui să se asigure că fiecare membru al grupurilor mici contribuie la
acest exerciţiu, rugând fiecare participant să noteze, pe rând, câte o idee în
fiecare coloană, până când se epuizează toate ideile.
 15 minute alocate acestui exerciţiu
 După 15 minute, adresaţi-vă grupului reunit şi rugaţi-i pe participanţi să
întocmească o listă a grupurilor formale reprezentate în şcoală; acestea trebuie
să fie grupurile responsabile cu luarea deciziilor. 1 minut este suficient pentru
această discuţie.
 Treceţi lista pe o coală de flip chart
 Refaceţi grupurile mici şi daţi-le încă două coli de flip chart – una intitulată „ Cum
putem fi siguri că factorii de sprijin sunt disponibili” şi cealaltă „Cum putem fi
siguri că factorii de stopare sunt înlăturaţi”. (20 min)
 După 20 de minute, reuniţi grupul pentru feedback şi discuţii. Redactaţi o listă
completă a ideilor înscrise pe cele 4 coli de flip chart.
 Luaţi fiecare idee pe rând şi cântăriţi cum poate introdusă în agenda de lucru a
şedinţelor şcolare.
30
WYG International
Recapitulaţi participarea părinţilor şi comunităţii în forurile oficiale din şcoala

dumneavoastră. Sunteţi de părere că sunt reprezentate toate segmentele
comunităţii?
Există căi prin care să vă asiguraţi că sunteţi la curent cu opiniile grupurilor
marginalizate sau dezavantajate şi că le aveţi în vedere atunci când luaţi decizii?
4.2 Cum putem implica părinţii informal?

Cartoon: A mother shows a picture and talks to a group of children
while the teacher teaches another group
31
WYG International
Provocarea: Cum îi implicăm pe părinţi, astfel încât aceştia să se simtă

valorizaţi şi utili şi să contribuim la creşterea calităţii învăţării?
Practici folosite de diferite şcoli:
Implicarea părinţilor în procesul de monitorizare a educaţiei elevilor

Serile părinţilor sau zilele de evaluare în care sunt implicaţi părinţi, cadre didactice şi
elevi. Discuţii asura progresului elevilor şi stabilirea următoarelor ţinte.
Ajutor acordat elevilor acasă

Sprijin la efectuarea temelor. Sprijinul poate însemna ajutor propriu-zis sau crearea
unui mediu propice în care elevul să poată munci.
Voluntari pentru activităţile din şcoală

Părinţii vin la şcoală să ajute, de exemplu să-i ajute pe copii să citească, să ajute la
ore sau să distribuie pachetele de masă.
Participarea la evenimentele şcolare

Părinţii vin să asiste la concertele şcolare, piese de teatru sau alte evenimente
similare. Unele şcoli din România organizează multe astfel de evenimente, dar altele
prea puţine.
Educaţie la cerere
Unele ore de curs, cum ar fi cele de limbi străine sau părţi ale curriculum-ului la
decizia şcolii, pot prezenta interes şi pentru părinţi, nu numai pentru copiii acestora;
unora dintre părinţi le face plăcere să participe la ore alături de elevi. Alternativ, pot
exista cursuri dedicate special părinţilor sau altor membri ai comunităţii; ore de limbi
străine, de pictură sau desen sau dedicate studiului diferitelor culturi, cum ar fi cultura
romani. Unele şcoli din România organizează cursuri de predare a citit-scrisului
pentru părinţi şi comunitate.
Servicii pentru comunitate

Şcolile îşi pot suplimenta orele de activitate şi extinde serviciile (asigurarea de săli
sau alte facilităţi) pentru grupurile provenind din comunitate şi pot organiza activităţi
comunitare sau pot facilita asigurarea serviciilor sociale în parteneriat cu ONG-uri
şi/sau alte instituţii de stat.
Sugestii suplimentare pentru aceste activităţi sunt prezentate în secţiunile 4 şi 5 ale
acestui ghid.
32
WYG International
Vă sfătuim să încercaţi: Luaţi măsuri pentru a-i implica pe părinţi
Iată câteva idei practice şi posibilităţi de a întări legătura familie-şcoală, plecând de la

ceea ce faceţi deja.
Luaţi măsuri pentru a-i implica pe părinţi
 Implicarea părinţilor în coordonarea şi organizarea serilor pentru părinţi

 Elaborarea unor broşuri pentru părinţi şi elevi despre tranziţia de la un ciclu de
şcolarizare la următorul
 O activitate despre perioada de tranziţie în şcolile primare
 Includerea responsabilităţii pentru programul de Sprijin pentru Părinţi în fişa
postului cadrelor didactice
 Un program pentru sesiunile de sprijin pentru părinţi
 Acordarea de sprijin la efectuarea temelor pentru elevi
 Examenele naţionale: ce face fiul/fiica dumneavoastră în clasa a VIII-a
 Producerea broşurii Cum vă puteţi ajuta copilul
 Producerea unei broşuri informative pentru elevi şi părinţi.
Din ‘Successful Schools’ (1998) Community Education Development Council
Iată ce a întreprins o clasă pentru a-i implica pe părinţii în timpul primilor

4 ani de şcoală
Şcoala Apaczai Csere Janos, Cluj-Napoca
 2-3 şedinţe cu părinţii pe semestru

 Copiii au plecat în excursii la care au fost invitaţi şi părinţii
 A existat câte o zi a porţilor deschise în fiecare semestru, când părinţii au putut
veni la şcoală şi asista la lecţii
 La sfârşitul semestrului, părinţii au fost chemaţi la şcoală pentru a-şi petrece
după-amiaza jucându-se cu copiii, uitându-se la filme de desene animate,
asistând şi participând la meciuri de fotbal sau volei
 La sfârşitul clasei a IV-a, părinţii şi copiii au primit un cadou frumos (la
despărţirea copiilor de învăţător/învăţătoare) – un CD pe care copiii au fost
înregistraţi în timp ce povesteau un eveniment interesat din cei patru ani de
şcoală, cel care i-a impresionat cel mai tare şi o selecţie de fotografii făcute în
timpul excursiilor şi serbărilor şcolare din aceeaşi perioadă.

Analizaţi ideile care apar pe această pagină şi decideţi dacă vreuna vă poate fi de
ajutor la implementarea politicii dumneavoastră de parteneriat între şcoală şi familie.
33
WYG International
4.3 Cum elaborăm rapoartele către părinţi şi tutori?

Cartoon : Two parents are at home arguing over the child’s report, while
the child is in tears.
Provocarea: Cum ne asigurăm că raportăm asupra progresului elevilor

într-un mod prin care să câştigăm sprijinul activ al părinţilor şi să-i
motivăm pe copii să înveţe?
Rapoartele scrise
Rapoartele şcolare reprezintă un mod extrem de important de comunicare cu părinţii,
oferindu-le acestora informaţii specifice care îi vor face să înţeleagă mai bine cum se
descurcă copiii lor şi cum îi pot ajuta să progreseze. Totuşi, cercetările arată că
părinţii cred uneori că rapoartele şcolare sunt prea generale iar sistemul de evaluare
confuz.
Iată ce spun părinţii că aşteaptă de la rapoartele şcolare …
 O imagine completă a copilului lor ce poate fi înţeleasă şi o listă a achiziţiilor

acestora
 Rapoarte mai frecvente şi nu doar o dată pe an
 Rapoarte care stabilesc obiectivele şi descriu modalitatea de atingere a acestora
 Ajută elevii să se autoevalueze
 Echilibru între încurajare şi sinceritate
 Informaţie detaliată, şi nu generală
 Informaţii despre abilităţile de învăţare şi competenţele pe care elevii trebuie să le
deţină
 Mai mult feedback formativ despre progresul înregistrat şi despre următorii paşi
 Idei practice despre cum îşi pot ajuta copiii să se compare cu alţi elevi de aceeaşi
vârstă şi din aceeaşi şcoală
 Posibilitatea de a discuta despre raport cu cadrele didactice.
Vă sfătuim să încercaţi: 1 Introduceţi carnetul de mesaje
Acesta este un carnet folosit zilnic pentru a transmite informaţia de la profesor către
părinţi şi viceversa. Poate fi utilizat pentru a transmite informaţii cu privire la:
 Evenimente speciale organizate de şcoală
 Teme
 Lucruri bune pe care le-a făcut copilul
 Mici temeri sau întrebări
Profesorul şi părintele ar trebui să semneze paginile, pentru a semnala că au citit

mesajele.
34
WYG International
Ce metode aplicaţi în şcoala dumneavoastră pentru a comunica cu părinţii?

Organizaţi o şedinţă pentru a evalua şi alte abordări, cum ar fi cele prezentate în
acest ghid.
Vă sfătuim să încercaţi: 2 Ziua de evaluare a progresului
O idee pe care şcolile au considerat-o eficientă este Ziua de evaluare a progresului.

Aceasta îi implică pe elev, părinte şi profesorul de la clasă în procesul de evaluare, în
formularea viitoarelor obiective pentru perioada următoare de evaluare.
O astfel de zi este, în mod normal, plasată la mijlocul anului şcolar. Nu ţine locul
serilor obişnuite de întâlniri cu părinţii, dar le este dedicată tot părinţilor. Elevii vin la
şcoală în acea zi pentru a participa la la interviul obligatoriu de evaluare. Procesul de
evaluare are 6 etape:
Etapa 1
La începutul fiecărui an şcolar, pe discipline, profesorul stabileşte o medie pe care
trebuie să o obţină elevul în cursul unui semestru.
Etapa 2
În cele două săptămâni care preced Ziua de evaluare, elevul se întâlneşte cu toţi
profesorii în parte în timpul lecţiilor. Elevul are o Fişă de evaluare a disciplinei (vezi
modelul pentru această fişă în secţiunea 9.6).
Etapa 3
Elevul participă la evaluare împreună cu părinţii săi (deşi este posibil ca unii părinţi
să nu participe). Elevii vor avea asupra lor Fişa de evaluare a disciplinei deja
completată. Elevul se aşază într-o clasă special amenajată şi, supravegheat fiind de
un cadru didactic, completează fişa respectivă, evaluându-şi propriile performanţe în
funcţie de un număr de întrebări. Această fişă trebuie să fie luată în etapa următoare.
Etapa 4
Dirigintele discută apoi cu elevul şi cu părinţii acestuia pe baza Fişei de evaluare a
disciplinei şi a Fişei de autoevaluare. Folosind cele două fişe, dirigintele încearcă să
îl determine pe elev să-şi analizeze obiectiv performanţele. împreună urmăresc
notele obţinute la diferitele discipline; de obicei este destul de uşor de identificat
slăbiciunile semnificative. Dirigintele le discută cu elevul şi stabilesc ţintele împreună.
Este important ca punctele tari ale elevului să fie recunoscute şi sărbătorite. Ziua de
evaluare ar trebui să fie o experienţă pozitivă.
Etapa 5
Elevul şi părinţii săi se întorc în clasă, transcriu ţintele stabilite împreună cu dirigintele
şi completează un plan de acţiune prin care aceste ţinte pot fi atinse (exemplu în
secţiunea 9.6). Planul va fi apoi trimis dirigintelui.
Etapa 6 – Evaluarea progresului 2

Cam cu 6 săptămâni înainte de sfârşitul anului şcolar, elevii îi roagă pe ceilalţi
profesori de la clasă să revizuiască vechile ţinte şi să stabilească unele noi. La
încheierea activităţii, elevul completează formularul Ţinte revizuite din Broşura de
Evaluare a Progresului (vezi secţiunea 9.6). Broşura îi va fi dată dirigintelui şi,
aproape de sfârşitul anului şcolar, are loc o întâlnire între diriginte şi elev pentru a
evalua progresul făcut în anul respectiv şi ţintele pentru anul următor.
35
WYG International
Pentru mai multe detalii despre zilele de evaluare şi pentru consultarea unor exemple
de instrumente folosite, citiţi secţiunea 9.6 a acestui ghid.
4.4 Cum putem organiza şedinţe eficiente cu părinţii?

Cartoon : A group of parents are being lectured by a teacher. The back
row are asleep.
Provocarea: Cum putem dezvolta un spirit de încredere şi onestitate în

întâlnirile noastre pentru a obţine rezultate pozitive?
36
WYG International
1. Cum poate parteneriatul cu părinţii să înceteze chiar înainte de a începe.

Posibile probleme ale întâlnirilor
Din diverse motive, multora dintre părinţi li se pare foarte dificil să menţină contactul
cu şcoala copiilor lor. În vreme ce multe familii au o viaţă dificilă, părinţii lucrând
pământul sau având mai multe slujbe, alţii, deseori din cauza propriilor abilităţi
educaţionale limitate, nu au încrederea necesară pentru a lua contact cu şcoala şi a
sprijini educaţia copiilor lor.
Pe de altă parte, multe şcoli oferă posibilităţi limitate de a stabili un astfel de contact.
Acestea nu sunt de multe ori conştiente de faptul că există familii cu mulţi copii şi se
bazează, poate, mult prea mult pe scrisorile formale, pe mesajele trimise acasă sau
pe şedinţele cu părinţii.
Întâlnirile frecvente între profesori şi elevi pentru a discuta progresul individual al

elevilor – şi deseori cu participarea elevilor înşişi – ilustrează multe dintre problemele
implicate de crearea unui parteneriat eficace între şcoli şi familii. Deşi astfel de
întâlniri intră în descrierea activităţii principale a şcolii, fiind privite de toată lumea ca
o oportunitate majoră, experienţa de facto se dovedeşte a fi dezamăgitoare şi
frustrantă pentru toată lumea – elevi, părinţi şi cadre didactice. Studiile arată faptul că
părinţii consideră serile dedicate lor ca fiind frustrante şi neproductive. Aceste întâlniri
nu sunt, de cele mai multe ori, luate în serios, nu sunt analizate sau monitorizate în
mod sistematic şi devin rareori punctul focal al formărilor sau altor evenimente de
dezvoltare profesională şi şcolară. Totuşi, ele rămân elementul cheie în orice
parteneriat cu părinţii în vederea sporirii performanţelor elevilor.
Pe de altă parte, un număr tot mai mare de şcoli încearcă să dezvolte forme
prietenoase de comunicare cu părinţii, pentru a le permite familiilor şi şcolilor să aibă
un schimb real de informaţii şi să fie mai înţelegători unii faţă de alţii. Părinţii au
nevoie să vadă că au loc schimbări ca urmare a contribuţiei lor. Atunci vor simţi că
fac parte dintr-un proces.
2. Ce putem face? Câteva principii de urmat pentru a avea întâlniri eficiente
Există suficiente probe care ne demonstrează că părinţii cred că întâlnirile cu

profesorii copiilor lor au fost eficiente atunci când:
 Este timp suficient pentru un dialog real – nu doar un monolog în care

profesorii le comunică părinţilor anumite lucruri.
 Întâlnirile au loc într-un cadru bine definit. Acesta poate fi oferit de planurile
individuale de învăţare, de acordurile familie-şcoală (vezi 4.5 Acordurile familie-
şcoală) sau de ţintele aprobate anterior (vezi l4.3 Zilele de evaluare ale elevilor).
Întâlnirea poate fi, de obicei, intensificată printr-o discuţie care subliniază:
nevoia unei recapitulări a ceea ce a fost obţinut
importanţa luării în considerare a opiniilor elevilor înşişi.
 Întâlnirile pornesc de la probe accesibile privind progresul copiilor,

comportamentului şi achiziţiilor acestora. Probele pot fi:
o selecţie din lucrările elevului
o copie a unui raport recent
informaţii extrase din carnetul de mesaje.
37
WYG International
 Toţi partenerii părăsesc întâlnirea cunoscând care sunt ţintele aprobate, ce

se aşteaptă, în mod rezonabil, să se facă şi când vor face împreună următoarea
analiză a situaţiei.
Vă sfătuim să încercaţi: Întâlnirile/şedinţele cu părinţii unei clase
Şedinţele cu părinţii unei clase implică relativ puţini participanţi şi se axează pe

probleme care-i interesează în mod direct pe părinţi. Totuşi, unii părinţi – mai ales
aceia care nu au încredere în ei înşişi şi în şcoală – sunt temători în legătură cu
participarea şi se întreabă dacă preocupările lor specifice vor fi puse în discuţie şi
ascultate. Cadrele didactice trebuie să examineze mai multe moduri de implicare,
pentru a se asigura că aportul părinţilor este binevenit şi primeşte răspuns. Iată
câteva idei de coordonare a unei şedinţe cu părinţii unei clase:
 Asiguraţi-vă că toţi părinţii au aflat de şedinţe – prin scrisori şi mesaje trimise prin
copii (şi, dacă este posibil, prin telefon)
 Aranjaţi întâlnirile astfel încât să se încadreze în programul părinţilor
 Ţineţi întâlnirile în afara şcolii, dacă acest lucru vă e de ajutor – de exemplu, la
Căminul cultural
 Încurajaţi-i pe părinţi să-şi invite prietenii, familia sau membri ai grupurilor
comunitare, dacă acest lucru le este de folos
 Coordonarea şi organizarea şedinţelor trebuie să fie făcută în parteneriat; de
exemplu, prin rotarea rolurilor de preşedinte şi de secretar – pentru ca şedinţele
să nu fie dominate de un singur grup de părinţi
 Aflaţi care sunt preocupările părinţilor şi alocaţi timp chestiunile pe care doresc ei
să le aducă în discuţie
 Asiguraţi-vă că rezultatele discuţiilor din timpul şedinţelor sunt ulterior comunicate
şi celorlaţi reprezentanţi ai cadrelor didactice, mai ales conducerii
 Dacă va fi cazul, invitaţi şi alte cadre didactice să participe la întâlniri, pentru a
răspunde la întrebări şi a lămuri diverse probleme.
 Transformaţi întâlnirile în experienţe pozitive; de exemplu, puteţi începe
întrebându-i pe părinţi – „Povestiţi-mi despre talentele, preocupările copilului
dumneavoastră pe care aţi vrea să le cunosc şi eu” – părinţii se vor simţi astfel
implicaţi mai mult şi valorizaţi.
 Un moment evident necesar pentru organizarea şedinţelor cu părinţii unei clase îl
constituie trecerea spre nivelul secundar inferior, când implicarea părinţilor poate
fi foarte utilă.

Organizaţi o sesiune de formare pentru părinţi şi cadre didactice despre cum să
faceţi ca întâlnirile să fie mai eficiente. Puteţi folosi drept resursă de formare lista
indicatorilor pentru părinţi de mai jos.
Lista de verificare pentru părinţi care se pregătesc

pentru o întâlnire cu profesorii copiilor lor
(vezi pagina de mai sus)
Următoarea listă de indicatori vă poate arăta cum să vă pregătiţi pentru serile

părinţilor oragnizate la şcoală şi la alte întâlniri cu profesorii copilului dumneavoastră.
Amintiţi-vă că întâlnirile cu părinţii sunt organizate pentru că profesorii vor exact
acelaşi lucru – cel mai bun traseu şcolar posibil pentru copilul dumneavostră.
Profesorii nu trebuie priviţi ca o ameninţare, ci ca una dintre cele mai bune surse de
38
WYG International
informare oneste despre cum se descurcă copilul în toate aspectele vieţii şcolare şi
despre cum poate fi sprijinit să evolueze.
Folosiţi lista pentru a identifica ariile în care puteţi interveni pentru a profita la maxim
în urma unei întâlniri. Dacă puteţi bifa toate secţiunile din lista de mai jos, puteţi fi
încrezător că procedaţi corect. .
Lista indicatorilor pentru părinţi

Mă pregătesc pentru şedinţă
 Citesc notele cu atenţie
 Iau notiţe în cazul în care doresc să discut ceva anume cu un profesor
 Pregătesc o scurtă listă cu întrebările pe care vreau să le pun
 Discut cu copilul meu, pentru a afla dacă are vreo întrebare pe care să o
lămuresc eu la şcoală
Profit la maxim de pe urma întâlnirii
 Fac efortul să ajung la timp
 Ascult cu atenţie şi încerc să nu iau excesiv apărarea copilului meu
 Dacă mă supără vreun comentariu, încerc să nu las să se vadă acest
lucru în comprtamentul meu
 Întreb cum pot să-mi ajut copilul
 Iau notiţe
 Vorbesc cu directorul şcolii sau cu un alt reprezentant al conducerii, dacă
vreau să lămuresc ceva
 Profit de ocazie şi vorbesc cu ceilalţi părinţi şi cu profesorii despre
chestiuni legate de şcoală
După şedinţă
 Îmi laud copilul pentru comentariile pozitive, asta înainte de a trece la
observaţiile negative
 Discut cu copilul orice chestiune apărută în urma şedinţei, cât mai
repede după încheierea acesteia
 Încerc să aplic imediat orice strategie stabilită
 Dacă profesorul a promis să lămurească o problemă, îi dau timp să
acţioneze, înainte de a contacta şcoala din nou
 Dacă problemele nu se lămuresc, merg mai departe pentru a le rezolva
4.5 Ce înseamnă Acordul între şcoală şi familie?

Cartoon : The scene looks like a summit meeting inside the White
House. Two parents and a headteacher shake hands holding copies of a
home-school agreement while the press take phographs and hold
microphones.
Provocarea: Stabilirea responsabilităţilor noastre comune ca părinţi şi

cadre didactice, pentru a asigura cea mai bună educaţie pentru copiii
noştri şi pentru a ne clarifica aşteptările unii faţă de ceilalţi.
Acordul între familie-şcoală este o idee pe care multe şcoli o găsesc eficientă.
Acordurile între şcoală-familie pot forma baza unor întâlniri cu părinţii eficiente,
deoarece stabilesc punctul de plecare între şcoală, elev şi părinţi privind obligaţiile
tuturor celor trei părţi, în efortul de maximizare a calităţii experienţei şcolare a
elevului. Ele reprezintă o bază sănătoasă pentru întâlniri eficiente cu părinţii,
deoarece furnizează un punct de referinţă. În Marea Britanie, şcolile trebuie, conform
39
WYG International
legii, să aibă un acord şcoală-familie (vezi secţiunea 9.5). Toţi părinţii sunt rugaţi să
semneze acordul, arătând astfel că îl înţeleg şi sunt de acord cu el, elevii fiind,
adeseori, rugaţi să-l semneze şi ei. Totuşi, semnarea unui acord nu trebuie să fie
neapărat condiţia de înscriere la şcoală.
Un Acord între şcoală-familie ar trebui să precizeze:

 Obiectivele şi valorile şcolii
 Responsabilităţile şcolii şi ale părinţilor (inclusiv cele referitoare la prezenţa
copiilor, la comportamentul şi temele acestora)
 Ce aşteaptă şcoala de la elevii săi.
Acordurile conturează politicile şcolii referitoare la:

 Educaţia standard pe care elevii şi părinţii au dreptul să o aştepte
 Etosul şcolii
 Aşteptările referitoare la prezenţă
 Politicile şi procedurile referitoare la disciplină
 Politicile referitoare la teme
 Canalele de comunicare între şcoală şi părinţi
 Procedurile de înaintare a plângerilor
Acordurile funcţionează cel mai bine dacă sunt:

 Un produs al discuţiilor sincere între toate părţile interesate, inclusiv elevii
 Echilibrate, corecte şi imparţiale
 Agreate şi nu impuse
 Introduse ca parte a abordării întregii şcolii de a lucra cu părinţii
 Clare şi cu înţeles pentru părinţi; este important să se obţină tonul şi stilul
adecvat, astfel încât toate părţile implicate să ştie ce se aşteaptă de la ele
 Realizabile, fără detalii excedentare şi permisive faţă de diferitele medii familiale
şi domestice
 Frecvent revizuite.
Secţiunea 9.5 a acestui ghid, Acordurile familie-şcoală, oferă consiliere suplimentară
şi exemple.
Vă sfătuim să încercaţi: Elaborarea unui acord între familie şi şcoală
1. Utilizaţi o abordare ce se bazează pe colaborare

Cele mai valoroase acorduri sunt acelea care au fost elaborate în colaborare, printr-
un proces de participare şi în care transpare înţelegerea reală şi sentimentul de
proprietate asupra ideilor. Ideile pot fi generate la adunarea unui grup de discuţii a
părinţilor şi cadrelor didactice. Uneori, întîlnirile separate între părinţi şi cadrele
didactice pot facilita discuţii oneste, mai deschise.
2. Utilizaţi o abordare negociată

Pe următoarele două pagini vă sunt prezentate două instrumente ce pot fi folosite în
stabilirea conţinutului unui acord între familie şi şcoală. Unul poate fi folosit de
cadrele didactice, celălalt de către părinţi. Este posibil să se elaboreze conţinutul
acordului şi fără aceste instrumente; totuşi, ele le pot fi utile şcolilor. Vă rugăm să
reţineţi că răspunsurile sunt date drept exemplu şi nu constituie o listă completă.
Instrumentele ar trebui folosite în grupuri mici, pentru a facilita participarea tuturor. IÎn
40
WYG International
fiecare grup, o persoană (raportor) poate completa formularul. Rezultatele fiecărui

grup pot fi raportate întregii adunări iar priorităţile finale pot fi stabilite prin simpla
ridicare a mâinii. Alternativ, rezultatele diferitelor grupuri pot fi prezentate Comitetului
de Părinţi sau Consiliului de Administraţie,
3. Acordul trebuie să fie aprobat de Comitetul de Părinţi şi de Consiliul de

Administraţie.
Atunci când este aprobată ultima variantă pentru conţinutul contractului, aceasta
poate fi finalizată în cadrul unei întâlniri generale viitoare. Odată ce aţi trecut prin
procesul de consultare şi elaborare, puteţi produce ceva asemănător documentului
de mai jos. Exemple suplimentare apar în secţiunea 9.5.
Model de acord între familie şi şcoală

N.B. O copie a regulamentului şcolii şi a codului de practici ale cadrelor didactice trebuie să fie anexat
acestui acord.
Eu/Noi mă angajez/ne angajăm la următoarele Eu/Noi mă angajez/ne angajăm la următoarele
pentru a sprijini pe deplin şcoala în efortul ei de a- pentru a sprijini pe deplin educaţia copilului
mi / a ne educa copilul … dumneavoastră …
 Voi participa la viaţa şcolii  Voi motiva copiii să înveţe
 Mă voi asigura că fiul meu / fiica mea merge la  Voi prezenta clar ce li se cere elevilor să facă
şcoală şi este punctual(ă)  Voi acorda sprijin suplimentar indivizilor şi
 Voi informa şcoala în ziua în care copilul grupurilor de elevi, atunci când este cazul
absentează  Îi voi trata pe toţi elevii la fel
 Voi informa şcoala, cu încredere, în legătură cu  Voi vorbi şi mă voi purta respectuos faţă de elevi
orice problemă emoţională sau psihică pe care  Le voi permite copiilor să pună întrebări pentru a-
o are copilul, pentru ca să poată fi luate şi clarifica înţelegerea
măsurile necesare  Voi folosi o gamă variată de stiluri de predare
 Voi monitoriza efectuarea temelor şi voi da pentru a menţine interesul elevilor
ajutor dacă va fi nevoie, completând zilnic  Voi oferi elevilor activităţi de dezvoltare a unei
agenda de lucru a copilului game largi de abilităţi
 Îl voi asculta zilnic pe copilul meu citind  Voi oferi oportunităţi de învăţare prin cooperare şi
 Voi insista ca fiul meu / fiica mea să respecte de învăţare în grup
regulile şcolii  Voi oferi elevilor posibilitatea de a lucra
 Mă voi asigura că fiul meu / fiica mea îşi face independent
orele de somn înainte de şcoală  Voi respecta tot timpul confidenţialitatea
Pentru şcoală
 Semnătură …
Pentru părinţi şi tutori
Semnătură …

Revizuiţi anual acordul între familie şi şcoală şi repetaţi procesul cel puţin o dată la
cinci ani, pentru a vă asigura că noua generaţie de părinţi este, la rândul ei, implicată
în elaborarea lui.
Instrumente pentru elaborarea unui acord între familie

şi şcoală - 1
(vezi pagina de mai sus)
Tabelul de mai jos poate fi folosit la şedinţele cadrelor didactice pentru a etala
aşteptările lor faţă de părinţi. Vă rugăm să observaţi că lista de mai jos este dată
drept exemplu. Formatul poate fi generat şi în timpul şedinţei, înregistrând ideile
participanţilor.
41
WYG International
Ce vor cadrele didactice de la părinţi?
În tabelul de mai jos sunt enumerate câteva din răspunsurile posibile la întrebarea.
„Ce aţi vrea să facă părinţii elevilor dumneavoastră pentru a sprijini pe deplin
învăţarea copiilor lor?”
Completaţi coloana din dreapta cu un număr care arată care sunt sentimentele
cărora le acordaţi o importanţă mai mare. Scrieţi 1 pentru răspunsul pe care îl
valorizaţi ca fiind cel mai important, apoi 2 pentru al doilea în ierarhie şi aşa mai
departe. Puteţi adăuga pe ultimul rând orice răspuns suplimentar pe care vreţi să îl
daţi.
Ce aţi vrea să facă părinţii elevilor dumneavoastră pentru a
sprijini pe deplin învăţarea copiilor lor? Ordinea
A Să-şi trimită copiii la şcoală
B Să se asigure că sunt punctuali la şcoală
C Să se asigure că sunt în pat devreme în timpul săptămânii, astfel
încât să doarmă suficient înainte de o zi de şcoală
D Să le verifice zilnic tema
E Să sprijine regulamentul şcolii
F Să solicite zilnic copiilor să citească cu voce tare
G Să reducă numărul de ore petrecute în faţa televizorului
H Să participe la şedinţele cu părinţii
I Să sprijine activităţile de strângere de fonduri ale şcolii
J Să informeze imediat şcoala dacă li se îmbolnăveşte copilul
K Să ceară acordul şcolii înainte de o perioadă de absentare
L Să informeze şcoala în legătură cu orice problemă de ordin emoţional
/ psihic pe care o întâmpină copilul, pentru ca să poată fi luate
măsurile necesare
Ce alte răspunsuri aţi mai vrea să daţi?
Instrumente pentru elaborarea unui acord între familie

şi şcoală - 2
Tabelul de mai jos poate fi folosit la şedinţele cu părinţii pentru a etala aşteptările lor
faţă de profesori. Vă rugăm să observaţi că lista de mai jos este dată drept exemplu.
Formatul poate fi generat şi în timpul şedinţei, înregistrând ideile participanţilor.
Ce vor părinţii de la cadrele didactice?
În tabelul de mai jos sunt enumerate câteva din răspunsurile posibile la întrebarea:
„Ce aţi vrea să facă profesorul copilului dumneavoastră pentru a sprijini pe deplin
42
WYG International
învăţarea acestuia?”
Completaţi coloana din dreapta cu un număr care arată care sunt sentimentele
cărora le acordaţi o importanţă mai mare. Scrieţi 1 pentru răspunsul pe care îl
apreciaţi ca fiind cel mai important, apoi 2 pentru al doilea în ierarhie şi aşa mai
departe. Puteţi adăuga pe ultimul rând orice răspuns suplimentar pe care vreţi să îl
daţi.
# Ce aţi vrea să facă profesorul copilului dumneavostră pentru a Ordinea
sprijini pe deplin învăţarea acestuia?
A Acordaţi-le ajutor suplimentar, atunci când întâmpină dificultăţi la
înţelegerea propriei munci
B Permiteţi-le să pună întrebări
C Vorbiţi-le cu respect
D Încurajaţi-le creativitatea
E Daţi-le posibilitatea să înveţe un sport
F Trataţi toţi elevii într-o manieră egală şi corectă
G Acordaţi ajutor suplimentar înainte de examene
H Oferiţi-le elevilor activităţi de dezvoltare a unei game largi de abilităţi
I Motivaţi copiii să înveţe
J Oferiţi oportunităţi de învăţare prin cooperare şi în grup
K Oferiţi-le elevilor posibilitatea de a lucra independent
L Respectaţi tot timpul confideţialitatea celor implicaţi
M Prezentaţi clar ce li se cere elevilor să facă
Ce alte răspunsuri aţi putea da la întrebarea de mai sus?
43
WYG International
4.6 Cum ne pot ajuta părinţii la şcoală?

Cartoon : A long line of parents are queueing up to sign as volunteers in
the school
Provocarea: Cum putem profita la maxim de prezenţa părinţilor la şcoală

ca voluntari?
Folosirea părinţilor ca voluntari la şcoală este o modalitate excelentă de a-i implica

pe aceştia în viaţa şcolii şi o cale potrivită de a suplini resursele umane ale şcolii
pentru acele componente pentru care nu este necesară prezenţa unui cadru didactic
calificat. Comitetele şcolare ale părinţilor sunt resurse semnificative pentru orice
şcoală.
Cum putem folosi cunoştinţele, abilităţile şi experienţele părinţilor?
1. Creaţi o bază de date cu experţii locali din rândul părinţilor şi din

comunitate
Unele şcoli au o listă de inventar semioficială în care sunt specificate cunoştinţele
culturale ale părinţilor, experienţa de lucru şi pasiunile speciale. Astfel de resurse pot
fi folosite pentru a întări, îmbogăţi şi extinde atât curriculumul formal, cât şi educaţia
profesională şi extraşcolară a elevilor.
2. Identificarea voluntarilor care vor fi implicaţi anul următor

Şcolile care au puternice legături familie-şcoală implică adeseori extensiv şi variat
părinţii voluntari în activitatea lor. Implicarea poate fi stabilită informal şi ad-hoc sau
ca parte a unei scheme sau abordări aprobate. Astfel de aranjamente pot crea
contacte zilnice cu familiie din cartier, cu comunităţile şi cultura acestora şi, în acelaşi
timp, pot să le ofere părinţilor posibilitatea de a fi formaţi şi angajaţi.
Iată câteva idei generale de implicare a voluntarilor:
 Ca reprezentant al părinţilor în Consiliul Părinţilor

 Ca reprezentant al părinţilor în Consiliul de Administraţie
 Ca membru al grupului de sprijin al proiectului
 Asigurarea expertizei pentru elaborarea curriculumului, de exemplu purtând
discuţii cu privire la arii de specialitate, furnizând informaţii despre istoria şi
geografia locului, antrenând copiii la diferite sporturi, făcând demonstraţii de artă
populară.
 Sprijinirea procesului educaţional al şcolii, de exemplu ajutând la servirea
micului dejun, la bibliotecă, la coordonarea cluburilor extraşcolare şi a celor de
efectuare a temelor
 Sprijinirea activităţii cadrelor didactice şi ca personal de sprijin la clasă,
oferind sprijin la activităţile de educaţie remedială, tutorat şi mentorat
 Ajutor acordat organizării unei scheme parentale de sprijin pentru familiile nou
venite şi pentru acelea care nu au destulă încredere în ele însele şi în şcoală
 Ajutor pentru funcţionarea unui program de tutorat pentru părinţii copiilor cu
CES.
 Colectarea de fonduri pentru activităţile şcolare
 Întreţinerea, repararea echipamentului şcolii şi a materialelor educaţionale,
de exemplu copierea fişelor de lucru ale elevilor, pregătirea materialelor
didactice, colectarea materialelor pentru ştiinţă.
44
WYG International
Citiţi ghidul 2, secţiunea 4.5 Celebrarea succeselor, pentru mai multe sugestii de
activităţi de implicare a părinţilor.
Vă sfătuim să încercaţi: Părinţii – voluntari în activităţile şcolii
Iată câteva idei practice care au funcţionat în alte şcoli
La clasă
 Părinţii pot veni la şcoală să-i ajute pe copiii din ciclul primar la diverse activităţi
care implică abilităţi de viaţă sau sociale, cum ar fi schimbatul pentru ora de
educaţie fizică, legarea şireturilor, spălarea mâinilor înainte de masă sau după ce
au folosit toaleta etc.
 La elevii mai mari, părinţii pot prezenta abilităţi de viaţă cum ar fi cele legate de
îmbăierea şi îngrijirea unui bebeluş.
 Părinţii îi pot asculta pe copii când citesc, pot să se joace împreună jocuri de
recunoaştere a literelor, pot pregăti ora de desen etc.
 Părinţii pot veni la şcoală să vorbească despre slujba lor – coafeză/frizer, brutar,
agricultor etc, pentru copii de vârstă mică, sau pentru consiliere profesională a
elevilor mai mari
 Cu ocazia sărbătorilor legale (Crăciun, Paşte) sau a diferitelor evenimente din
comunitate (nunţi, sărbători etc.) aduceţi-i pe părinţi la şcoală pentru a contribui la
realizarea unor obiecte de artă (de exemplu, obiecte de artizanat tradiţionale) etc.
La teme
 Părinţii pot contribui la Clubul micului dejun aducând o băutură caldă în timp ce
asistă la efectuarea temelor, sau la un club după şcoală, Clubul de efectuare a
temelor, ajutându-l pe profesor să supravegheze copiii sau să-i sprijine la
efectuarea temelor.
 Unele şcoli organizează Clubul de caligrafie la ora prânzului, unde copiii pot veni
să vadă cum pot să-şi îmbunătăţească scrisul de mână.
După şcoală
 Părinţii au multe pasiuni şi hobby-uri pe care le pot împărtăşi cu elevii în cadrul

cluburilor din afara orelor de şcoală, cum ar fi clubul de fotbal, de muzică, de
pescuit, de artă populară (unde se pot utiliza materialele refolosibile), de desen şi
pictură, şah, dame
 Unii părinţi pot avea pasiuni cu totul neobişnuite, cum ar fi să colecteze obiecte
neobişnuite (de exemplu cutii de chibrituri, păpuşi, medalii)
 Un părinte poate conduce un club de grădinărit – nu e nevoie decât de o mică
bucată de pământ şi de câteva seminţe / răsaduri. Unele şcoli şi-au făcut nişte
grădini minunate.
 Acolo unde există acces la echipament electronic, clubul de informatică a
devenit ceva obişnuit la nivelul şcolilor. Acesta poate fi condus de către profesori
şi în pauza de masă. Şi, de ce nu, puteţi încerca un club de jocuri pe computer,
unde elevii să-şi aducă propriile jocuri şi să-şi împărtăşească experienţele cu alţi
elevi.
45
WYG International
Pe măsură ce vă sunt prezentate astfel de idei, vă veţi daţi seama de potenţialul pe

care îl au părinţii şi veţi deveni şi mai inspiraţi. În plus, părinţii pot veni cu propriile
idei de a ajuta şcoala, atunci când vor sesiza implicarea altor părinţi.

Implicaţi cadrele didactice în elaborarea propriei dumneavoastre liste de modalităţi
prin care părinţii pot ajuta la şcoală sau în clasă. Redactaţi o listă cu „sarcinile” pe
care le puteţi delega părinţilor.
Secţiunea 5:
46
WYG International
Cum pot părinţii să-şi ajute copiii să

facă progrese la şcoală?
Fotografie: părinţi ajutându-şi copiii la teme
47
WYG International
5.1 Cum putem lucra cu părinţii pentru a îmbunătăţii

acumulările elevilor?
Desen: O fetiţă stă şi-şi citeşte planul de lucru în timp ce părinţii şi
învăţătorul îşi dau mîinile.
Provocarea: Cum ne asigurăm că furnizăm părinţilor informaţiile şi

ocaziile pentru a ne ajuta pe noi toţi să devenim parteneri în procesul de
învăţare al copiilor lor ?
1. Ce ştim unii despre ceilalţi?
 Ştim ceea ce gândesc părinţii despre şcoală?

 Îi întrebăm ce gândesc?
Ce este important pentru părinţi? Ce este important pentru membrii comunităţii? Ce

ne spun ei nouă?
Ce este important pentru noi? Când le spunem părinţilor acest lucru?
Cum procedăm cu părinţii pentru ca aceştia să contribuie la atingerea scopurilor
şcolii?
2. Încurajăm părinţii să-şi ajute copiii să înveţe:
 Vorbindu-le despre curriculum

 Acordându-le mai mult de zece minute pe an
 Vorbind cu ei despre perspectivele de viitor ale copilului lor
 Oferind scurte cursuri pentru părinţii care doresc să-şi susţină copiii, de exemplu
« ajutor la teme », « ţine pasul cu copiii ».
Putem arăta că şcoala a început să colaboreze cu părinţii şi cu societatea?

Se bazează această muncă pe înţelegerea unor obiceiuri, culturi şi stiluri de viaţă ale
părinţilor şi comunităţii, mai degrabă decât pe aşteptarea din partea şcolii ca părinţii
şi comunitatea să se acomodeze cu şcoala?
Putem arăta că această muncă influenţează şcoala şi că, de asemenea, caută să
influenţeze părinţii şi comunitatea?
3. Cât de mult îi implicăm, cu adevărat, pe părinţi în educarea copiilor

lor?
Reuşim să îi identificăm pe elevii cu potenţial de dezvoltare, dar aflaţi în situaţie de

risc din motiv de:
 Excluziune?
 Comportament neadecvat?
 Absenteism?
 Hărţuire?
 Lipsa concentrării?
 Lipsa susţinerii familiale?
 Lipsa aspiraţiilor/aşteptărilor?
Îi implicăm pe părinţii lor? Îi implicăm în viaţa şcolară a copilului lor atunci când nu
este vorba de o criză?
48
WYG International
Dacă da, cum îi implicăm?
Vă sfătuim să încercaţi: Cum să-ţi ajuţi copilul să se descurce mai bine

la şcoală. Instrumente pentru părinţi
În Secţiunea 5 acestui ghid sunt câteva liste de recomandări pe care le puteţi

oferi părinţilor şi care i-ar putea ajuta să-şi susţină copiii în cariera lor şcolară.
Această secţiune oferă mai multe liste de recomandări de autoevaluare pentru uzul
părinţilor pentru a se asigura că aceştia fac tot ce le stă în putinţă pentru a-şi ajuta
copiii să evolueze bine în şcoală şi să primească cea mai bună educaţie.
Instrumentele sunt, se asemenea, folositoare pentru formarea mediatorilor şcolari, ca

şi a membrilor comunităţii cooptaţi sau aleşi să activeze în diferite comisii în cadrul
şcolii.
Fiecare subiect din listele de recomandări cere un Da sau Nu ca răspuns sau un simplu văzut.
Instrumentele pot fi folosite într-o varietate de scenarii, dar vor fi foarte eficiente dacă vor fi
folosite ca instrument de formare. Puteţi organiza activităţi de formare în zilele de şcoală,
după ore, pentru a prezenta părinţilor listele de recomandări şi a dezvolta liste proprii.
De exemplu, lista “Pregătit pentru şcoală” poate fi folosită pentru a ajuta părinţii copiilor
preşcloari să identifice cum îî pot ajuta pe copiii care urmează să meargă la şcoală. Poate fi
folosită de învăţător sau alte persoane (de exemplu, mediatorul şcolar) care poate discuta
listele de recomandări fie cu părinţii la aceştia acasă, fie cu grupuri de părinţi la diverse
întâlniri tip atelier.
În cazul unui atelier cu un grup mic, părinţii pot discuta subiectele din liste împreună şi-şi pot
împărtăşi ideile despre felul în care le pot îndeplini. Instrumentele pot fi folosite oral, cu un
formator sau conducător de grup care să le citească cu voce tare. Părinţilor care pot citi le pot
fi înmânate listele la sfârşitul întâlnirii sau al sesiunii de formare.
Instrumentele nu trebuie folosite în acelaşi timp, deoarece părinţii trebuie să se

concentreze asupra subiectelor individuale. Acestea vor fi mult mai eficiente dacă vor
fi folosite într-o serie de activităţi sau în ateliere pe diferite teme.

Nu prezentaţi toate listele de recomandări în acelaşi timp. Organizaţi întâlniri cu
Echipa de Acţiune pentru a stabili priorităţile.
49
WYG International
5.2 Cum pot părinţii să-şi ajute copiii să se

pregătească pentru începerea şcolii?
Desen: Părinţi care pregătesc un birou şi un scaun cu braţe pentru a ţine
copilul în poziţia în care îşi imaginează că va sta la şcoală.
Provocarea: Cum îi putem ajuta pe părinţi să înţeleagă cum îi pot oferi

copilului lor un mediu adecvat şi experienţe pozitive înainte ca acesta să
meargă la şcoală?
Vă sfătuim să încercaţi: Oferiţi părinţilor o listă de recomandări (aşa cum

este cea de mai jos) care poate fi prezentată la întâlniri (vezi secţiunea 5.1)
Către părinţi …
Următoarea listă de verificare vă poate ajuta să vă

pregătiţi copilul de şcoală. Nu uitaţi că toţi copiii
cresc şi se dezvoltă diferit, deci nu faceţi comparaţii
între copilul dumneavoastră şi alţii şi nu vă îngrijoraţi.
Folosiţi lista de indicatori pentru a identifica zonele în
care puteţi interveni în sprijinul copilului
dumneavoastră. Dacă puteţi bifa toţi indicatorii,
puteţi fi sigur că vă ajutaţi copilul să se pregătească
pentru şcoală.
50
WYG International
A: Listă de recomandări pentru părinţii copiilor preşcolari

Îmi pasă de sănătatea şi creşterea copilului meu
Copilul meu:
 Are o alimentaţie sănătoasă şi se odihneşte mult
 Primeşte îngrijire medicală şi dentară în mod regulat
 Aleargă, sare, se joacă în afara casei şi are şi alte activităţi care îl solicită fizic
 Joacă jocuri de tip puzzle, scrabble, colorează, pictează
Încurajez dezvoltarea lui socială şi emoţională
Copilul meu:
 Învaţă să exploreze şi să încerce lucruri noi
 Învaţă să lucreze bine singur şi să ducă la bun sfârşit sarcini stabilite de el
însuşi
 Are multe ocazii să întâlnească alţi copii şi învaţă să colaboreze cu ei
 Este curios şi vrea să înveţe
 Învaţă să-şi termine sarcinile
 Învaţă să se controleze
 Poate urma instrucţiuni simple
Încurajez dezvoltarea limbii şi cunoaşterea generală
Copilul meu:
 Are multe ocazii să vorbească şi să asculte
 Are acces la cărţi şi la alte materiale de citit
 Are ocazia să observe asemănări şi deosebiri
 Învaţă să-şi scrie numele şi adresa
 Învaţă să numere şi joacă jocuri cu cifre
 Învaţă să identifice şi să numească forme şi culori
Eu sau alţi membri ai familiei mele:

 Îi citim zilnic
Îi dăm ocazia să:

 Pună întrebări
 Rezolve probleme
 Clasifice lucruri
 Deseneze
 Asculte muzică, să cânte şi să danseze
 Aibă experienţe nemijlocite — să vadă şi să atingă obiecte, să asculte sunete
noi, să miroasă şi să guste alimente şi să privească lucruri în mişcare
51
WYG International
5.3 Cum pot părinţii să-şi sprijine copilul şcolar?
Desen: Părinţi care despachetează un învăţător-robot pe care l-au cumpărat

copilului lui
Provocarea: Cum putem să-i ajutăm pe părinţi să înţeleagă cum pot oferi
un mediu familial adecvat în timpul carierei şcolare?
Vă sfătuim să încercaţi: Oferiţi părinţilor o listă de recomandări (la fel cu cea

dată mai jos) care poate fi prezentată la întâlniri (vezi secţiunea 5.1)
Pentru părinţi …
Utilizaţi lista de mai jos pentru a identifica zone de intervenţie

în sprijinul copilului dumneavoastră şcolar. Dacă reuşiţi să
bifaţi toate enunţurile din lista de mai jos, înseamnă că oferiţi
copilului tot sprijinul necesar. Dacă aveţi nevoie de mai multe
informaţii, discutaţi cu profesorul sau cu mediatorul şcolar.
Vă sunt oferite modalitaţi pein acre vă puteţi ajuta copilul la

citit, la efectuarea temelor şi la pregătirea examenelor.
Există, pentru fiecare dintre aceste teme, câte o listă ed
indicatori pentru evaluare.
Lista de recomandări pentru susţinerea copilului şcolar

Îmi ajut copilul să fie pregătit pentru şcoală în fiecare zi. Eu sau alţi
membri ai familiei noastre:
 Avem tot timpul la îndemână un exemplar al orarului copilului
 Ne asigurăm că are echipamentul necesar pentru ziua următoare
 Ne facem timp pentru a discuta cu copilul despre ziua de şcoală
 Ne asigurăm că primim scrisori de la şcoală
 Anunţăm şcoala cât mai curând posibil dacă copilul nu va fi
prezent
Copilul meu:
 Îşi face ghiozdanul în seara precedentă
Îmi monitorizez copilul în privinţa folosirii televizorului şi a
aparatului video. Eu sau membri ai familiei mele:
 Limitez timpul în care copilul are voie să se uite la televizor sau să
joace jocuri video
 Am alte activităţi cu copilul nostru cum ar fi: ne jucăm, vorbim, ne
plimbăm etc.
 Când ne uităm la televizor, discutăm programele împreună
Îmi încurajez copilul să meargă la bibliotecă, dacă este posibil.
Copilul nostru:
 Merge la biblioteca şcolii
 Merge la alte biblioteci (dacă există) sau împarte cărţi cu alţi copii
Eu sau membri ai familiei noastre:
 Controlăm dacă copilul nostru foloseşte biblioteca în mod corect
52
WYG International
 Folosim noi înşine bibliotecile (dacă este posibil)

Încurajez învăţarea activă a copilului meu. Eu sau membri ai familiei
noastre:
 Încurajăm copilul să pună întrebări despre lume
 Ascultăm întrebările lui şi le discutăm
 Îl ducem pe copilul nostru să viziteze locuri interesante şi le
discutăm
 Ştim întotdeauna unde este copilul nostru şi ce face
Copilul nostru:
 Face sport,
 Îşi petrece timpul cu prietenii,
 Cântă la un instrument muzical, dansează sau cântă
 Foloseşte Internetul pentru a afla informaţii (dacă e disponibil)
Îmi încurajez copilul să fie responsabil şi să lucreze independent. Eu
sau membri ai familiei noastre:
 Ne încurajăm copilul să fie independent şi să facă lucruri pentru
sine
 Decidem nişte reguli acasă şi le punem în practică cu consecvenţă
şi în mod cinstit.
 Ne asigurăm că respectă regulile şcolii
 Îi reproşăm dacă încalcă regulile
 Îi dăm răspunderi în casă, dar ne asigurăm că acestea nu se
suprapun cu activitatea şcolară
Copilul nostru:
 Are responsabilităţi în casă potrivite cu vârsta lui
Ajut şcoala copilului meu. Eu:
 Particip în mod regulat la şedinţele cu părinţii
 Particip la alegerile pentru membrii Comitetului de Părinţi
 Susţinem activităţile şi funcţiile şcolii
 Răspundem pozitiv la cererile care vin din partea şcolii
 Ne oferim voluntar pentru proiectele şcolii
53
WYG International
5.4 Cum pot ajuta părinţii la efectuarea temelor?

Desen: Învăţătorul robot instruieşte copilul confuz în timp ce tatăl aduce
un vraf de enciclopedii
Provocarea: Cum îi putem sprijini pe părinţi să înţeleagă cum îşi pot

ajuta copilul în modul cel mai eficient la tema pentru acasă?
Tema pentru acasă şi studiul acasă pot oferi o oportunitate excelentă pentru părinţi
să devină implicaţi activ în procesul de învăţare al copilului lor, dându-le acestora o
idee despre activitatea şcolii. Şcolile pot face mult pentru a-i ajuta pe părinţi să se
implice în tema pentru acasă şi învăţatul de acasă:
 Fiind conştienţi şi sensibili faţă de moştenirea familială a copiilor şi, luând toate
acestea în considerare, modelând atât natura cerinţelor temei pentru acasă cât şi
resursele care sunt cerute pentru finalizarea lor
 Oferind o abordare pozitivă şi alternative constructive pentru copiii care au nevoie

de susţinere specială pentru a-i face să lucreze bine. Aceasta ar putea implica
resurse sau o zonă special amenajată pentru efectuarea temei pentru acasă. De
exemplu, cluburile pentru teme (vezi paginile următoare) au avut o influenţă
pozitivă atât asupra atitudinilor copiilor cât şi asupra calităţii temei.
Sunt lucruri pe care părinţii trebuie şi doresc să le cunoască pentru a putea încuraja,
susţine şi, unde este potrivit, ajuta pe copiii lor la teme. Acest lucru devine mai
problematic, desigur, pe măsură ce copiii cresc, temele lor devin mai avansate şi ei
doresc să fie mai independenţi.
Iată câteva idei despre felul în care şcolile îi pot ajuta pe părinţi să-şi ajute
copiii la învăţătură:
 Daţi părinţilor informaţii într-un limbaj accesibil despre:

Programul de lucru al copilului
Abordările şcolii vis-à-vis de metodele de învăţare/predare potrivit
curriculumului
Felul în care îşi pot sprijini copilul acasă.
 Asiguraţi-vă că fiecare subiect este legat de sistemul oficial de raportare
prin:
Analizarea progreselor copilului la serile părinţilor
Carnetul de note al copilului.
 Organizaţi ateliere de lucru pentru a încuraja implicarea practică a părinţilor
şi susţinerea în zone-cheie, cum ar fi matematica, scheme de citire în
doi/individual, IT&C, Ştiinţe.
 Discuţii periodice şi linii fierbinţi de ajutor pe teme specifice legate de
muncă, de exemplu linii fierbinţi pe tema pentru acasă/recapitulare (uneori
conduse de părinţi experimentaţi /membrii comitetului de părinţi).
 Asiguraţi-vă că implicarea părintească în învăţarea copiilor este un subiect
recunoscut al activităţii personalului didactic şi dezvoltării profesionale (de
exemplu, ghid pentru cadrele didactice, recapitulare şi discuţii în cadrul întâlnirilor
de catedră, activităţi de formare).
 Elaboraţi o politică de efectuare a temei pentru acasă bazată pe un contract
negociat între profesori, părinţi şi elevi. Întăriţi această politică printr-un carnet de
mesaje, a cărui eficienţă să fie revăzută în mod regulat.
54
WYG International
Vă sfătuim să încercaţi: 1. Planurile de studiu şi jurnale de acasă
Planurile de studiu şi jurnale de acasă sunt o altă cale de implicare a părinţilor în

activitatea de învăţare a copiilor lor şi un ajutor valoros pentru elev.
Unele şcoli au tipărit pentru fiecare elev un Plan de Studiu destul de sofisticat care
conţine un jurnal pentru anul şcolar în care sunt marcate datele testelor, vacanţele,
data examinării elevului etc. Jurnalul este folosit de elev pentru a-şi înregistra toate
temele făcute acasă şi acestea sunt semnate la sfârşitul fiecărei săptămâni de
părinte şi de învăţătorul clasei pentru a marca finalizarea temelor. Planul mai conţine
unele lucruri cum ar fi orarul, cuvinte-cheie pentru ştiinţe etc.
O alternativă simplă este Jurnalul temei de acasă – un caiet simplu unde sunt
înregistrate temele şi ‘jurnalul’ este semnat la sfârşitul fiecărei săptămâni de părinte
şi de învăţătorul clasei pentru a marca completarea acestuia. (vezi şi Caietul de
mesaje în secţiunea 4.3)
Vă sfătuim să încercaţi: 2. Cluburile pentru efectuarea temelor
Cluburile pentru teme oferă elevilor ajutor de care ar putea avea nevoie pentru a-şi
finaliza tema pentru acasă care prezintă probleme. Este o resursă valoroasă pentru
toţi elevii, dar mai ales pentru elevii al căror mediu parental nu este încurajator pentru
lucrul acasă. De exemplu:
 Mulţi fraţi, astfel încât nu există posibilitatea unor perioada liniştite, neîntrerupte
 Teme care prezintă probleme, la care elevii nu ar putea primi ajutorul de care au
nevoie, mai ales dacă părinţii lor au o educaţie formală limitată
 Unii copii au în îngrijire copii mai mici, sau uneori părinţi, care le iau din timpul pe
care ar trebui să-l acorde temelor
 Uneori, copiii au alte responsabilităţi în cadrul familiei, cum ar fi să lucreze pentru
întreţinerea familiei după orele de curs
 Acolo unde tema este folosită pentru a consolida munca din clasă, iar elevul a
avut dificultăţi cu acea parte de activitate, clubul pentru teme îi va da posibilitatea
de a primi explicaţii suplimentare.
Cum operează cluburile pentru efectuarea temelor?
Sunt ţinute uneori înaintea orelor de curs, ca parte a Clubului micului-dejun, unde
elevii ar trebui să servească un mic-dejun foarte simplu (o băutură caldă şi o felie de
pâine) şi să îşi finalizeze tema la care au întâmpinat dificultăţi. Acestea sunt conduse
de un cadru didactic voluntar, dar pot fi conduse şi de părinţi voluntari.
Mai obişnuite sunt cluburile de după cursuri. Aici se pot desfăşura o serie de
activităţi, inclusiv sporturi, teatru sau muzică, dar, suplimentar, este disponibilă o sală
în care copiii îşi pot aduce temele şi pot primi ajutor de la un învăţător, prin rotaţie.
Această activitate ar putea fi condusă de un părinte voluntar sau de un elev mai
mare. Este important să existe o sală de clasă disponibilă.
Când tema este programată să dureze câteva săptămâni, catedra care a dat tema în
cauză poate oferi o ‘clinică pentru temă’ o dată sau de două ori pentru acea lucrare.
Când copii mai mici sunt puşi să citească, această activitate poate fi asistată de un
părinte interesat sau de un elev mai mare care intră pentru 10 minute de două sau
trei ori pe săptămână pentru a asculta un copil cum citeşte la sfârşitul zilei de şcoală.
55
WYG International
Vă sfătuim să încercaţi: 3. Lista de recomandări legate de participarea

părinţilor la efectuarea temelor
Oferiţi părinţilor o listă de recomandări (ca aceea de mai jos) care poate fi
prezentată la întâlniri. (vezi secţiunea 5.1)
Pentru părinţi …
Lista de mai jos vă arată cum vă puteţi ajuta copiii cu tema pentru acasă.
Discutaţi cu copilul tot ce aveţi de gând să faceţi în această direcţie.
Cercetările arată că dacă părinţii exercită prea multă presiune asupra
copilului, îl împiedică pe copil să gândească. Încercaţi să transformaţi
efectuarea temei într-o activitate de rutină, parte a oricărei zile commune de
lucru. Găsiţi un loc liniştit unde puteţi face acest lucru.
Dacă locuinţa dumneavoastră este gălăgioasă, poate aveţi o rudă sau un
cunoscut sau vecin unde copilul poate merge să îşi resolve temele de casă.
Puteţi discuta acest aspect în cadrul comunităţii şi împreună puteţi găsi un loc
comod şi potrivit unde mai mulţi copii se pot aduna să rezolve teme.
Utilizaţi lista de verificare pentru a identifica aspecte de îmbunătăţit legat de
rezolvarea temei. Dacă reuşiţi să bifaţi toate enunţurile, puteţi fi sigur că
acordaţi copilului tot sprijinul de care are nevoie. Dacă vă îngrijorează aspecte
legate de temele copilului, discutaţi cu profesorii copilului.
56
WYG International
Lista de recomandări pentru părinţi în vederea efectuării temelor de

către copiii şcolari
Îi arăt copilului că eu însumi consider tema de casă importantă
Copilul meu:
 Are o perioadă regulată pentru efectuarea temelor acasă în fiecare
zi
 Are foile, cărţile, creioanele şi alte lucruri necesare
 Are un loc bine luminat şi liniştit unde să studieze
Eu sau membri ai familiei mele:

 Expunem într-un loc vizibil orarul şi temele copilului
 Ne asigurăm că nu este deranjat când lucrează
 Închidem televizorul în locul în care lucrează
Îi monitorizez tema
Copilul meu:
 Îmi spune ce temă are în fiecare zi
 Are un caiet de comunicare părinte /învăţător (Jurnalul de teme)
 Îşi finalizează munca la timp
 Verificăm când începe şi îşi termină temele
 Completăm caietul de comunicare părinte /învăţător în mod regulat
 Citim comentariile învăţătorului privind temele
 Ne încurajăm copilul să ia scurte pauze dacă este obosit
Îi ofer înfrumare şi sprijin copiIului meu când îşi face temele
 Ne ajutăm copilul să fie organizat
 Vorbim cu copilul nostru despre cerinţele temei
 Controlăm dacă le-a înţeles
Copilul nostru
 Cere ajutor uneori, dar îşi finalizează temele singur
Vorbesc cu profesorii să rezolve problemele privind temele

 Discutăm proceduri de teme cu profesorul la întâlnirile cu părinţii
 Vorbim cu profesorul dacă sunt probleme
57
WYG International
5.5 Cum îşi pot ajuta părinţii copiii să înveţe să

citească?
Desen: Un copil se holbează cu ochii mari la un exemplar din Război şi pace,
în timp ce mama îşi reumple ceaşca de cafea, iar tatăl umple rafturile cu alte
cărţi Pentru părinţi
Următoarea listă vă poate indica felul în care să vă ajutaţi copilul să citească mai
bine. Succesul şcolar depinde în mare măsură de abilităţile de citire. Când copiii
învaţă să citească bine în clasele mici, şansele să devină elevi buni sunt mari.
Însă învăţarea cititului este grea şi niciodată nu trebuie pedepsiţi copiii pentru că
nu învaţă destul de repede să citească bine.
Utilizaţi lista de verificare pentru a identifica felul în care puteţi sprijini copilul să
înveţe să citească. Dacă reuşiţi să bifaţi toate enunţurile, puteţi fi sigur că îi
acordaţi tot sprijinul de care are nevoie pentru a învăţa să citească bine. Dacă
sunteţi îngrijoraţi în legătură cu progresul pe care îl face copilul, discutaţi cu
învăţătorul.
Provocarea: Cum îi putem ajuta pe părinţi să înţeleagă cum îi pot ajuta

cel mai bine pe copiii lor să înveţe să citească
Vă sfătuim să încercaţi: Oferiţi părinţilor o listă de recomandări (cum este

cea de mai jos) care poate fi prezentată la întâlniri (vezi secţiunea 5.1)
Lista de recomandări pentru în ceea ce priveşte exersarea cititului cu

copilul
Ne ajutăm copilul să înceapă să citească

 Îi citim copilului nostru zilnic
 Îi citim copilului nostru poezii cu rimă.
 Jucăm jocuri simple de cuvinte: de exemplu, Câte cuvinte ştii care
sună ca şi cuvântul "pat" (ex. sat, bat, lat etc.)?
 Arătăm litere ori de câte ori le găsiţi
 Citim abecedare
Copilul meu:
 Învaţă rime, poezii şi cîntece
 Primeşte laude şi încurajări când recită sau cântă
Îi dau un exemplu bun copilului nostru

 Citim de plăcere şi pentru informare ca exemplu pentru copilul
58
WYG International
nostru
 Folosim dicţionare şi materiale de referinţă
Susţin progresul înregistrat în citire de copilul meu

 Îl ascultăm pe copilul nostru zilnic
 Discutăm cu copilul nostru despre felul în care citeşte
 Îi oferim ponturi ca să-l ajutăm să citească singur
 Finalizăm citirea când copilul nostru este obosit.
 Ne ducem copilul la bibliotecă
Copilul meu:
 Adoră să asculte poveşti şi alte texte citite de alţii
 Citeşte pentru mine/membrii familiei
 Citeşte singur
Dezvolt vocabularul copilului meu vorbind şi ascultând

 Ne găsim timp să vorbim cu copilul nostru zilnic
 Vorbim despre preţuri, diferenţe de mărci şi cum să aleagă fructe
şi legume bune în timp ce facem cumpărăturile
 Vorbim despre reţete în timp ce gătim
 Vorbim despre unelte şi modul lor de funcţionare când le folosim în
treburi gospodăreşti
 Vorbim despre programe în timp ce ne uităm la televizor
 Când citim o carte, vorbim despre ea
 Când copilul nostru ne spune ceva, ne oprim din ceea ce facem şi
îi acordăm atenţie
Monitorizez progresul la citit al copilului meu
Eu:
 Mă menţin informat asupra progreselor înregistrate de copilul meu
la citire şi îl întreb pe învăţător despre modalităţile în care îl pot
ajuta
Copilul meu:
 Îmi spune ce citeşte la şcoală
59
WYG International
5.6 Cum îşi pot ajuta părinţii copilul în perioada

examinărilor?
Desen: Mama îi pune copilului un cercel în ureche, în timp ce tatăl
asamblează un aparat de radio. Pe cutie scrie “Sistem secret de comunicaţii”
Provocarea: Cum îi putem ajuta pe părinţi să înţeleagă cum îşi pot

susţine copilul în timpul perioadei de examene
Vă sfătuim să încercaţi: Oferiţi părinţilor o listă de recomandări (ca cea de

mai jos) care poate fi prezentată la întâlniri. (vezi secţiunea 5.1)
Pentru părinţi
Lista de mai jos vă arată cum puteţi să vă ajutaţi copilul în timpul perioadei
de examene. Când se apropie examenele, copiii şi părinţii sunt mai agitaţi.
Încercaţi să fiţi vessel şi pozitiv. Cel mai important lucru de ţinut minte este
că oricât de uşoare sau grele să fie examenele, întotdeauna vă veţi susţine
copilul.
Utilizaţi lista de mai jos pentru a identifica felul în care vă puteţi ajuta
copilul. Dacă reuşiţi să bifaţi toate enunţurile din listă, puteţi fo sigur că
faceţi tot posibilul să vă sprijiniţi copilul. Dacă sunteţi îngrijorat în
continuare, discutaţi cu profesorii copilului.
60
WYG International
F: O listă de recomandări pentru părinţii copiilor care se află în prag de

examene
Îmi ajut copilul să repete pentru examene
În perioada recapitulării, copilul meu:

 Are un orar pentru recapitulare astfel încât recapitularea să nu fie
lăsată pe ultimul moment
 Are foile, cărţile, creioanele şi alte lucruri necesare
 Are un loc de învăţat bine luminat şi liniştit
 Uneori îşi invită colegi de clasă pentru a învăţa împreună
 Are parte de destulă mâncare, somn şi relaxare

 Expunem într-un loc vizibil în casă orarul de recapitulare al
copilului
 Monitorizăm recapitularea copilului nostru
 Ne asigurăm că nu este deranjat când lucrează
 Oprim televizorul când lucrează
 Ne lăudăm copilul ori de câte ori recapitulează
 Îi aducem băuturi sau gustări în timp ce recapitulează
 Organizăm activităţi amuzante de recapitulare, cum ar fi jocuri de
“cine ştie, câştigă”
 Îi oferim mici recompense după şedinţele de recapitulare
 Ne ajutăm copilul căutând informaţii despre subiectele de examen
în enciclopedii sau pe Internet
Îmi susţin copilul în timpul examenelor
În perioada examenelor, copilul meu:

 Se asigură că şi-a împachetat în ghiozdan tot ce este necesar în
seara dinaintea examenului
 Pleacă la examen la timp
În timpul examenelor, eu sau membri ai familiei mele:

 Încercăm să fim veseli şi să avem o atitudine pozitivă tot timpul
 Oferim felurile de mâncare favorite în zilele examenelor
 Îl ascultăm pe copilul nostru după examen, dar nu îl forţăm să
spună totul despre examen
Nu fac niciodată nimic în timpul examenelor care ar putea deteriora
încrederea copilului meu

 Nu ne comparăm niciodată copilul cu altcineva care se descurcă
mai bine decât el
 Nu îi spunem niciodată copilului nostru că ne-a dezamăgit
 Nu ne pierdem niciodată răbdarea când recapitulăm cu copilul
nostru
61
WYG International
 Nu comparăm niciodată copilul nostru cu ceea ce am făcut noi la

vârsta lui
 Nu ne forţăm niciodată copilul să înveţe dacă ştim că este obosit
62
WYG International
5.7 Cum putem implica părinţii în tranziţia de la

învăţământul primar la cel secundar
Desen: O şcoală primară este alăturată unei şcoli secundare printr-o punte pe
care merg copiii şi părinţii
Provocarea: Cum pot fi implicaţi părinţii în activitatea de susţinere a

copilului lor să facă tranziţia de la şcoala primară la şcoala secundară?
Trecerea de la învăţământul primar la cel secundar este o perioadă dificilă în

viaţa unui copil. Acest lucru este adevărat mai ales atunci când copiii trebuie
să se mute la o şcoală nouă, dar este de asemenea adevărat atunci când se
mută în cadrul aceleiaşi şcoli, deoarece nu mai au un învăţător ci mai mulţi
profesori. Este cunoscut faptul că mulţi copii se adaptează greu vieţii din
învăţământul secundar. Unii nu se descurcă practic niciodată şi înregistrează
regres.
Şcolile secundare, în general, implică mai puţin părinţii şi familiile decât şcolile
primare. Din cauza mai multor factori, şcolile secundare trebuie să lucreze din
greu şi să facă lucrurile diferit pentru a dezvolta o legătură puternică cu copiii
care se mută de la o şcoală la alta.
Mai jos sunt câteva idei pentru a asista tranziţia de la şcoala primară la
şcoala secundară:
 Faceţi un film pentru noile familii pentru:
A le ura bun venit la şcoală

A le îndepărta orice îngrijorare şi nelinişte legată de noua şcoală
A le sugera modalităţi în care pot susţine activitatea de învăţare a copiilor
 Organizaţi grupuri speciale de sprijin al tranziţiei şi aranjamente pentru

copiii vulnerabili şi familiile lor
 Întrebaţi părinţii care sunt deja familiarizaţi cu şcoala să stabilească şi să

menţină contactul cu părinţii noi
 Implicaţi părinţii în analiza aranjamentelor deja existente şi cereţi-le să

sugereze îmbunătăţiri
 Întăriţi şi sensibilizaţi procesul de admitere pentru copiii care provin din

familii din medii dificile
 Acolo unde contactele iniţiale nu merg, faceţi o vizită la domiciliu sau

implicaţi mediatorul şcolar.
63
WYG International
Vă sfătuim să încercaţi: Cum urăm bun venit elevilor noi şi famillilor

acestora – o listă de recomandări
Parcurgeţi lista de recomandări de mai jos cu echipa de acţiune şi un grup de

părinţi pentru a judeca dacă faceţi tot posibilul pentru a ura bun venit elevilor
noi şi familiilor acestora:
Când vin copii noi la şcoală

Şcoala acordă atenţie construirii legăturilor cu părinţii, tutorii şi familiile
copiilor noi care vin la şcoală. Oare se înţelege suficient de bine
importanţa acestor legături atât de către părinţi cât şi de către cadrelel
didactice?
 Ce modalităţi există pentru întâmpinarea acestor părinţi şi a-I face să

se simtă bine la şcoală? Cât de prietenoase sunt spaţiile unde primim
părinţii? Cât de prietenoase sunt persoanele din şcoală care
întâmpină vizitatorii?
 Ce aranjamente speciale şi sprijin special sunt disponibile pentru a
răspunde nevoilor culturale ale familiilor de romi?
 Există o schemă de prezentare a şcolii?
 Cât de bine răspunde şcoala nevoilor acelor copii care au medii
familiale speciale?
 Vizitele la domiciliu sunt parte a practicilor curente?
Acolo unde există motive de îngrijorare

Şcolile recunosc că grijile pe care le au părinţii legat de soarta copiilor lor
la şcoală sunt legitime şi normale. Şcoala se străduieşte să răspundă
acestor griji cu înţelegere şi în mod eficient.
 Ce proceduri practice există pentru a răspunde îngrijorării părinţilor
cât se poate de repede? Sunt aceste proceduri clare şi cunoscute
atât de părinţi cât şi de cadrele didactice?
 Ce recunoaştere a nevoilor speciale există în cazul:
Părinţilor care nu au destulă încredere în sine?
Părinţilor care nu cunosc sistemul?
- Părinţilor care lucrează până târziu şi nu pot participa la evenimentele
de deschidere a anului şcolar?
Adaptare după documentele Inspectoratului şcolar din Tower Hamlets,
Londra
64
WYG International
6. Implicarea comunităţii largi în activităţile şcolii

Fotografia unei şcoli în context mai larg
65
WYG International
6.1 Cum poate deveni şcoala centrul comunităţii?

Desen: Dirigintele stă de vorbă cu mai mulţi cetăţeni, printer care şi un preot,
un pastor, un medic, un poliţist etc.
Provocarea: Cum transformăm şcoala noastră într-o şcoală comunitară,

oferind învăţătură de durată şi întărind comunitatea?
1. Vă sfătuim să încercaţi să ajungeţi la membrii comunităţii care nu sunt

părinţi
La începutul acestui ghid, am examinat avantajele educaţionale pentru elevi

oferite de implicarea părinţilor şi a comunităţii în activităţile şcolii. Mai sunt,
desigur, avantaje semnificative pentru comunitate; în dorinţa de a localiza
şcolile în inima comunităţilor pe care le servesc, guvernele nu urmează cea
mai bună practică din lume, dar recunosc că implicând cetăţenii în viaţa
instituţiilor publice (din educaţie, sănătate etc.) creează o societate puternică.
Această formă de bună guvernare creează o societate în care oamenii se
simt implicaţi.
Multe dintre ideile deja descrise în acest ghid se vor aplica membrilor
comunităţii care nu sunt şi părinţi. De exemplu, părinţi ai căror copii au părăsit
şcoala ar putea dori să contribuie activând ca voluntari la şcoală sau ca
membri în Consiliul de Administraţie. Găsiţi membrii comunităţii care nu sunt
părinţi.
În încercarea de a construe relaţii cu comunitatea, şcolile îşi pot face

facilităţile disponibile pentru comunitate pentru a oferi asistenţă grupurilor şi
organizaţiilor comunitare.
De exemplu:
 Un spaţiu de repetiţii pentru grupurile culturale şi muzicale;

 Un loc de întâlniri pentru grupurile locale, cum ar fi organizarea unei
echipe sportive locale sau a unui festival cultural local;
 Furnizarea unor servicii de consiliere ocazională pentru localnici cu
ajutorul unui ONG local;
 Asigurarea unui spaţiu pentru un grup local de acţiune pentru a organiza
reuniuni publice, pentru a iniţia acţiuni în domenii de interes local, cum ar fi
realizarea unei aducţiuni de apă sau construirea unui drum de acces mai
simplu către şcoală etc.
În unele şcoli din România şi din alte ţări, a fost desemnată o clasă drept
Camera Comunităţii pentru uzul grupurilor comunitare mici.
Secţiunea 9.7 a acestui ghid Ce sunt şcolile comunitare?
66
WYG International
Vă sfătuim să încercaţi: Oferiţi cursuri pentru părinţi şi alţi membri ai

comunităţii
Guvernul are un obiectiv clar de a face din fiecare şcoală un centru al

comunităţii, prin care părinţii nu numai să se implice în viaţa şcolii şi în
educaţia copiilor lor, dar şi să fie capabili să acceseze serviciile care susţin
familia şi educaţia adulţilor.
O cale de a oferi acest obiectiv, care a fost considerată foarte bună în alte
state, este oferirea educaţiei şi a formării pentru părinţi şi alţi adulţi din
comunitate. Educaţia permanentă se bazează pe faptul că educaţia este un
proces continuu de-a lungul vieţii unei persoane, care pregăteşte indivizii
pentru o carieră nouă sau le oferă posibilitatea de a-şi petrece timpul liber
îmbogăţinde-se în cunoştinţe şi deprinderi şi care le permite să aibă un mai
mare control asupra vieţii lor.
Aceste cursuri se pot desfăşura în timpul zilei sau seara. Ele pot oferi o gamă
largă de subiecte interesante şi pentru părinţi, sau pot fi legate de sarcina
deloc uşoară de a fi părinte, de a-i ajuta pe copii şi a le susţine dezvoltarea.
Aceste cursuri au o valoare specială în zone unde mulţi părinţi au fost excluşi
anterior din experienţele şcolare valoroase şi relevante.
Unele şcoli româneşti oferă deja programme educaţioanle de tipul a doua

şansă, programe de alfabetizare şi profesionalizare pentru adulţi. Aceste
programe oferă o platformă solidă în cadrul căreia care pot fi furnizate alte
cursuri, puţin câte puţin. Mulţi părinţi salută posibilitatea de a învăţa la şcoala
copiilor lor. Ei ar putea să aleagă dintr-o gamă de cursuri pentru timpul liber
sau subiecte vocaţionale sau să-şi dezvolte aptitudinile şi să câştige noi
calificări. Oferirea de cursuri introductive legate de ceea ce învaţă copiii lor i-
ar putea încuraja pe părinţi să îşi completeze propria educaţie.
Pentru mulţi părinţi, câştigul de încredere şi auto-respect sunt semnificative şi

contribuie la angajarea lor viitoare.

Dacă vă gândiţi să oferiţi a doua şansă şi alte oportunităţi educaţionale pentru
comunitate, citiţi Ghidul nr. 5, în această serie, Lucrul cu adulţii, pentru a vă
ajuta să planificaţi abordările cele mai potrivite.
67
WYG International
6.2 Cum poate contribui comunitatea la curriculum-ul

la decizia şcolii?
Desen: Unui grup de elevi, însoţiţi de un profesor, i se arată o fabrică locală,
de către director. Toţi poartă căşti de protecţie.
Provocarea: Cum putem folosi cel mai bine resursele comunităţii pentru
a face curriculumul mai relevant şi mai interesant pentru elevi?
În multe ţări, şi în unele şcoli din România, comunitatea a fost folosită ca

resursă care contribuie la dezvoltarea curriculumului.
Studiul de caz de la şcoala din Chilişeni, judeţul Suceava, care poate fi găsit
în secţiunea 9.1 a acestui Ghid, descrie felul în care şcoala cooperează cu un
consiliu al localnicilor pentru a dezvolta teme de curriculum la decizia şcolii
bazate pe aspecte ale vieţii de zi cu zi a comunităţii, cum ar fi rolul femeilor în
comunitate.
Studiul de caz de la Buciumeni, judeţul Galaţi, descris de asemenea în

secţiunea 9.1, demonstrează colaborarea cu afacerile locale pentru a-i pregăti
pe elevi pentru câmpul muncii şi locurile de muncă specifice comunităţii
locale.
În unele aspecte ale educaţiei din România, Guvernul a fost foarte activ în
dezvoltarea unui proces educaţional nou care conectează educaţia din şcoli
cu viaţa elevilor aşa cum o trăiesc ei în comunităţile lor. Întregul curiculum al
formării profesionale din România a fost reproiectat pentru a aduce predarea
pe aceeaşi linie cu necesităţile industriei şi afacerilor locale şi cu experienţa
de viaţă a elevilor. Tot mai multe şcoli vor urma acest model şi vor iniţia
programme educaţioanale din ce în ce mai relevante pentru experienţele de
viaţă ale elevilor. Un curriculum care caută să lege educaţia de viaţa elevilor
este o cale diferită de lucru, dar una la care cei mai mulţi profesori se pot
adapta cu uşurinţă.
Exerciţiul de pe paginile următoare, proiectat pentru directorii de şcoli şi

cadrele didactice, vă poate ajuta să-i sprijiniţi pe profesori în procesul de
adaptare la o astfel de educaţie.
Secţiunea 9.1 a acestui Ghid, Unde vrem să fim? Cu ce seamănă
participarea la educaţie?
68
WYG International
Vă sfătuim să încercaţi: Dezvoltarea unui curriculum local bazat pe

proiect
… un exerciţiu de formare cu profesorii de la şcoala dumneavoastră
Împărţiţi corpul profesoral în perechi sau grupe de trei. Fiecare grupă are o
foaie de hârtie milimetrică (sau orice altă foaie de hârtie, de format A4).
Fiecare grupă primeşte o temă diferită, reprezentând un aspect al comunităţii,

de exemplu ‘Istorie locală’ sau ‘Situaţia angajărilor’. Grupele scriu această
temă în partea de sus a paginii.
Apoi, daţi fiecărei grupe bileţele (mici bucăţi de hârtie de mărimea unei cărţi
poştale). Fiecare trebuie să aibă scris titlul unei discipline, aşa încât fiecare
grupă să aibă un set complet.
Iată aici o listă posibilă a caracteristicilor /activităţilor comunităţii – puteţi

adapta aceasta la propria dumneavoastră zonă. Iar aici aveţi o listă cu
disciplinele şcolare – dacă sunt prea multe pentru numărul de grupe, atunci
faceţi o selecţie.
Subiecte Materii şcolare

comunitare
Femei  Geografie  Educaţie religioasă
Istorie locală  Istorie  Matematică
Vârstnici  Fizică  Educaţie fizică
Ocuparea forţei de muncă  Chimie  Muzică
Muzică locală  Engleză  Arte
Transport local  Limbo străine  Limba şi literatura română
Educaţie  Educaţie tehnologică
Sănătate  Biologie
Povestiri
Cultură locală
Grupele trebuie să ia bileţelele, unul câte unul, scriind pe foaia de hârtie toate
modalităţile în care consideră că pot fi abordate acele teme în activitatea
comunităţii. Iată un exemplu:
ISTORIE LOCALĂ
Literatură română  Oraşul /satul/ regiunea în literatură
Engleză  Regiunea în literatura engleză
 Versiuni englezeşti ale literaturii turistice
 Publicaţi englezeşti care fac publicitate oraşului / regiunii pentru
dezvoltare economică / investiţii interne
 Aspecte ale istoriie locale de scris în engleză
Matematică  Desenaţi la scară o hartă / un plan al satului / împrejurimilor
 Numărul tipurilor de case, unităţilor locative şi distribuirea lor la
populaţie
Limba română  Povestirea istoriilor locale
 Scrieţi o istorie a satului / zonei
Chimie  Calitatea apei
 Poluarea
 Analiza solului
 Afaceri bazate pe procese chimice
 Procese industriale
69
WYG International
Refelecţie & acţiune

Revedeţi-vă banca de date a contactelor locale (vezi secţiunea 4.6)
Include aceasta toate resursele comunităţii pe care le-aţi putea folosi?
70
WYG International
SECŢIUNEA 7 – IMPLICAREA ÎNTREGII COMUNITĂŢI

Fotografie a diverselor familii, inclusiv rome
71
WYG International
7.1 Cum lucrăm cu familiile din grupurile

dezavantajate?
Desen: Mediatorul şcolar vizitează o casă mică, dărăpănată aflată între două
proprietăţi moderne
Provocarea: Cum lucrăm, sensibil şi eficient, cu familiile care nu sunt

implicate în întregime în şcoala noastră?
Când lucraţi cu părinţii, pentru a construi o relaţie familie-şcoală, este esenţial

să puteţi lucra cu toate familiile. Familiile sunt de toate formele şi de toate
mărimile şi sunt multe varietăţi de experienţe familiale şi modele de organizări
familiale şi de îngrijire a copilului.
 În unele familii poate fi un singur părinte, altele pot fi familii cu mai multe
generaţii, sau copii care locuiesc cu părinţi adoptivi. Mulţi părinţi vor avea
două sau chiar trei slujbe, cu ore lungi sau antisociale şi probabil
aranjamente complexe de îngrijire a copilului. În unele familii pot să fi avut
loc schimbări dramatice, majore, cum ar fi boli şi decese ale unui părinte
sau divorţuri.
 Unele familii vor avea un limbaj particular, nevoi şi circumstanţe culturale

şi religioase, cum ar fi familiile de romi (vezi secţiunea ulterioară despre
lucrul cu familiile şi comunităţile de romi). Familiilor nou venite în sat sau în
împrejurimi, sau familiilor fără rădăcini le poate fi dificil să lege o relaţie cu
personalul şcolii şi cu alţi părinţi.
 Pentru unele familii sărăcia, sănătatea precară şi dezavantajul social şi

educaţional vor fi obstacole reale în calea colaborării cu şcoala.
 Vor fi, de asemenea, părinţi care au fost concediaţi şi dezavantajaţi de

propria lor experienţă educaţională negativă, care nu dau multă atenţie
educaţiei şi care nu doresc să aibă prea mult de-a face cu şcoala din
aceste motive.
 Unii părinţi pot să nu fi dobândit calificări în timpul şcolii şi se poate să le

lipsească încrederea în propriile lor aptitudini de a citi/scrie şi de a calcula.
Ghid 1 Secţiunea 2.2 Ce putem face pentru a combate discriminarea?
Şi Secţiunea 7.8 Bariere în calea învăţării.
Cercetarea implicării părinţilor din grupurile defavorizate este discutată mai
departe în Secţiunea 9.2 a acestui Ghid.
72
WYG International
Vă sfătuim să încercaţi: Idei pentru a vă ajuta să lucraţi cu toate familiile
Puncte-cheie:
 O bună comunicare,
 Sincronizare flexibilă,
 O abordare mai puţin oficială şi
 Ajutor practic,
Acestea vor ajuta toţi părinţii şi profesorii să lucreze mai bine împreună.
Dacă angajaţi un mediator şcolar, acesta poate fi un instrument cheie în

abordarea familiilor defavorizate. De exemplu, el îi poate ajuta să contacteze
alte agenţii care pot fi capabile să le rezolve problemele familiale.
Iată câteva idei practice:
 Faceţi vizite la domiciliu.
 Asiguraţi-vă că fiecare familie are acces la un membru de legătură al

personalului didactic pe care îl cunoaşte şi în care are încredere
 Aranjaţi consultaţii particulare cu părinţii, fie separat, fie la serile cu părinţii
 Asiguraţi-vă că există flexibilitate în timp pentru discuţiile cu părinţii sau

alte evenimente colective
 Organizaţi şedinţe cu uşa deschisă în zile stabilite din săptămână
 Asiguraţi-vă că tot materialul trimis părinţilor – informări, prospecte, scrisori

– este accesibil şi uşor de citit
 Dezvoltaţi strategii speciale cu şi pentru familiile speciale
 Faceţi reclamă şi diseminaţi informaţii despre alte surse de susţinere

pentru familiile defavorizate.

Discutaţi în cadrul şcolii barierele în calea participării care pot exista în
comunitatea dv. Identificaţi diferitele tipuri de grupuri şi indivizi defavorizaţi.
(de exemplu, familii monoparentale, grupuri sărace economic, victime SIDA,
minorităţi etnice.) Discutaţi cum puteţi uşura accesul acestora la şcoală.
73
WYG International
7.2 Cum lucrăm cu familiile de romi şi cu comunităţile

rome
Desen : Diriginta stă în biroul ei, înconjurată de cărţi despre cultura romilor şi
subiecte sociale ale acestora.
Provocarea: Ce putem face pentru a îmbunătăţi implicarea comunităţii rome

în educaţie şi a ne asigura că toţi copiii romi au posibilitatea de a reuşi şi de a-
şi atinge potenţialul în şcolile noastre?
1. În primul rând, putem crea un etos al şcolii care ia cunoştinţă şi înţelege

diferenţele şi similitudinile culturale.
În cazul multor elevi romi, diferenţele culturale sunt clare, ca rezultat al acestor
diferenţe culturale există întotdeauna o contradicţie între valorile familiei şi valorile
promovate de şcoală, atunci când intrăm în sistemul educaţional. Prin urmare, copiii
pot fi confuzi, neştiind căror valori să le rămână fideli. Aceste situaţii nu sunt deloc
neobişnuite pentru comunităţile de romi din României.
În aceste cazuri, nu este uşor să sprijini toţi elevii să-şi atingă potenţialul. Secretul,
dacă există vreunul, este educaţia incluzivă; Strategiile educaţiei incluzive sunt
potrivite tuturor copiilor indiferent de mediu, şi, dacă sunt folosite susţinut, vor da
rezultate educaţionale mult mai bune pentru toţi elevii, indiferent de mediul de
provenienţă.
„Dacă dăm copiilor romi dreptul la educaţie, atunci trebuie să-l dăm
tuturor copiilor”
(Inspector şcolar din Regatul Unit; citat în ‘Prevederile şcolare pentru minorităţile
etnice: paradigma ţiganilor’ - Jean-Pierre Liegeois)
2. Ajungeţi la părinţii romi şi la comunitatea romă şi implicaţi-i

Experienţa la scară largă a lucrului cu toate grupurile de minorităţi şi experienţa
organizaţiilor rome din România, cum sunt ONG-urile Romani Criss şi Agentia
Împreuna, au arătat că un asemenea proces cuprinde, ca o prioritate, atragerea
părinţilor şi a comunităţii ca parteneri în educarea propriilor lor copii. Acest lucru este
adevărat pentru orice şcoală, de vreme ce din ce în ce mai multe studii
demonstrează că succesul la învăţătură este mai influenţat de atitudinea părinţilor
vis-à-vis de şcoală şi de educaţie decât de statutul economic sau nivelul de educaţie
al familiilor din care provin copiii. Într-o şcoală cu elevi provenind din medii sociale
diferite şi culturi diferite, participarea tuturor factorilor interesaţi din acea comunitate
poate fi cheia succesului la învăţătură pentru toţi elevii. Experienţa la scară largă
arată că implicarea grupurilor minoritare în luarea deciziilor şi în procesul de educaţie
al copiilor lor (şi în procesul oricărei oferte de servicii sau activităţi a comunităţii) este
modul în care şcolile (şi alte organizaţii) pot maximiza abordarea educaţională;
comunităţile (mai ales părinţii) trebuie să se simtă implicate şi, cel mai important,
valorizate.
74
WYG International
Ghid 1, Secţiunea 3.1 Cum putem ajuta la dezvoltarea unui etos incluziv în
şcoala noastră? şi 3.2 Cum putem face ca toată lumea să se simtă
binevenită în şcoala noastră?
Vă sfătuim să încercaţi: Idei pentru implicarea familiilor rome
 Implicaţi părinţii în procesul de luare a deciziilor şi dezvoltaţi un proces de

management cooperativ;
 Încurajaţi părinţii şi membrii comunităţii să contribuie la educaţia elevilor şi să
susţină procesul de învăţare;
 Iniţiaţi activităţi care permit părinţilor şi profesorilor să se cunoască mai bine unii
pe ceilalţi;
 Dezvoltaţi un program de participare a părintelui cu activităţi planificate specifice
fiecărui an şcolar;
 Oferiţi servicii educaţionale şi comunitare pentru părinţi şi alţi parteneri din
comunitate, cum ar fi cursuri de alfabetizare şi alte idei menţionate în acest Ghid;
 Informaţi părinţii în mod constant în legătură cu activităţile şcolii şi progresele
copiilor lor;
 Organizaţi activităţi extracurriculare în care părinţii pot participa şi ei ca resurse
sau experţi;
 Încurajaţi formarea asociaţiilor sau consiliilor şcolare în care părinţii şi profesorii
sunt parteneri egali.
Aplicaţi aceste idei care au avut succes în alte şcoli
 Contactaţi şi uraţi bun venit tuturor familiilor rome la şcoală

 Identificaţi părinţii romi la şcoală care sunt gata să acţioneze ca ‘părinţi de
contact’ cu alţi părinţi din comunitatea romă, pentru a construi încredere
 Organizaţi întâlniri lunare ale părinţilor şi un buletin informativ cu apariţie regulată
pentru a-i informa şi implica pe părinţi
 Încurajaţi părinţii romi să acţioneze ca voluntari; folosiţi părinţii ca experţi şi
resurse la clasă (vezi secţiunea anterioară despre părinţii voluntari şi studiul de
caz)
 O mai bună comunicare cu părinţii despre serile de consultaţii. Planificaţi şi
pregătiţi cu grijă întâlnirile cu părinţii şi faceţi-le atractive şi folositoare; consultaţi
părinţii despre ce ar dori să discute la aceste întâlniri
 Evenimentele sociale; Festivalul tradiţional de meşteşuguri rome care oferă
tuturor celorlalte comunităţi din zonă oportunitatea de a vinde lucruri; o seară de
spus poveşti
 Contactaţi familiile mai rezervate prin vizite la domiciliu, de exemplu împreună cu
mediatorul şcolar
 Susţineţi mediatorul în probleme care privesc prezenţa la şcoală.
 O”cutie de scrisori‘ pentru sugestiile părinţilor, care pot fi anonime
 Încurajaţi participarea activă a părinţilor romi la procesele de luare a deciziilor în
consiliul părinţilor, Consiliul de Administraţie sau Grupul de Suport pentru Proiect.

Identificaţi orice lucrare a unui ONG care lucrează cu comunităţi rome, în
special organizaţii locale.
Contactaţi-i acum, astfel încât să puteţi primi sfaturi dacă apar probleme cu
părinţii voştri.
75
WYG International
7.3 Cum lucrăm cu părinţii elevilor cu cerinţe

educative speciale?
Desen: Dl şi dna Superman participă la o mică întrunire în cabinetul
directoarei. Ea le arată acestora planul de intervenţie personalizat al lui
Superboy
Provocarea: Cum lucrăm în mod constructiv cu părinţii elevilor cu

cerinţe educative speciale pentru a le permite copiilor să-şi atingă
potenţialul maxim?
Termenul nevoi educative speciale este folosit pentru a descrie copiii cu o
largă varietate de dificultăţi şi dizabilităţi. Elevii sunt descrişi ca având nevoi
specile dacă au dificultăţi de învăţare, ceea ce înseamnă că pentru ei trebuie
oferit sprijin educaţional special sau dacă au dizabilităţi care îi împiedică să
folosească facilităţile educaţionale general disponibile.
Unii elevi cu nevoi educative speciale pot avea dificultăţi în învăţarea cititului
şi scrisului, ceea ce ar avea un impact asupra accesului lor la întregul
curriculum şcolar. Alţi elevi pot avea dificultăţi senzoriale, dizabilităţi fizice sau
dificultăţi de comportament. Unele dizabilităţi pot fi evidente la naştere, altele
pot fi diagnosticate când copilul este încă mic. Alte dizabilităţi sau dificultăţi
pot fi diagnosticate doar atunci când copilul începe şcoala.
Cercetările au arătat că părinţii din toate mediile şi împrejurările au o gamă
similară de sentimente şi reacţii emoţionale când descoperă că copilul lor are
orice fel de dificultate educaţională sau dizabilitate. Toţi profesioniştii care
lucrează cu părinţii care au copii cu nevoi speciale trebuie să fie conştineţi de
gama de sentimente care poate fi prezentă în întreaga familie. Părinţii au
sentimente de tristeţe, disperare, furie, vinovăţie şi respingere. De asemenea,
au o dragoste şi un simţ de protecţie copleşitor pentru copilul lor. Chiar dacă
cei mai mulţi dintre părinţi vor ajunge să accepte dificultăţile sau dizabilităţile
copilului lor, sentimentele puternice care existau la vremea diagnosticării pot fi
oricând resuscitate în timp de criză sau stres.
Puncte-cheie:
 Ascultaţi temerile părinţilor

 Înţelegeţi că părinţii pot acţiona de o manieră care să le ascundă
adevăratele sentimente
 Arboraţi o atitudine pozitivă în legătură cu succesele elevului

Ghid 1 Secţiunea 3.2 Cum putem să ne facem şcoala să ureze bun venit
tiuturor? şi Secţiunea 7.8 Bariere în calea învăţăturii
Ghid 4 Cerinţe educative speciale
Secţiunea 9.2 a acestui ghid privind implicarea părinţilor din grupurile
defavorizate.
76
WYG International
Vă sfătuim să încercaţi: Idei pentru a vă ajuta să lucraţi cu părinţii elevilor

cu nevoi educaţionale speciale.

 Dacă sunteţi primul care trebuie să spună părinţilor că copilul lor are dificultăţi,
fiţi deschis dar sensibil. Acordaţi-le timp părinţilor să înţeleagă ce le-aţi spus.
Fiţi conştienţi de reacţiile emoţionale care pot apărea după anunţarea
problemei.
 Când vă întâlniţi cu părinţii, gândiţi-vă atent ce urmează să le comunicaţi şi fiţi
atenţi la felul în care ei pot percepe mesajul dumneavoastră.
 Acceptaţi faptul că părinţii sunt experţi când vine vorba despre copiii lor.
 Fiţi dispuşi să ascultaţi, nu doar ce se spune, dar şi ce înseamnă ceea ce se
spune.
 Amintiţi-vă că unele dificultăţi sunt moştenite şi că unii părinţi ar putea să aibă
dificultăţi asemănătoare cu cele ale copiilor lor.
 Fiţi pozitivi şi ajutaţi părinţii să simtă că fiica/fiul lor este binevenit la şcoală.
Alte idei practice:

 Recurgeţi la mediatorul şcolar pentru a efectua vizite la domiciliul copiilor
cu nevoi educative speciale.
 Invitaţi părinţii la şcoală ca să discutaţi despre sprijinul pentru învăţarea
copiilor lor.
 Oferiţi părinţilor informaţii despre cursurile de educaţia părinţilor (sau
organizaţi astfel de cursuri dumneavoastră) la care să poată participa pentru a
câştiga încredere în propriile lor abilităţi de părinte.
 Încurajaţi părinţii să aducă la întâlnirile cu părinţii un prieten sau un
cunoscut (mai ales dacă la întâlnire participă mai mulţi specialişti) pentru
ca aceştia să le ofere sprijin afectiv.
Reflecţie & acţiune:

 Discutaţi cu colegii motivele pentru care este bine ca părinţii să-şi
descrie sentimentele de tristeţe, disperare, furie, vinovăţie şi respingere.
De asemenea, motivele pentru care aceşti părinţi sunt prea protectori cu
copilul lor.
 Identificaţi câteva surse diferite de ajutor şi susţinere pentru părinţi
(ONG-uri care lucrează la nivel local şi organizaţii care oferă informaţii
despre dificultăţi sau dizabilităţi speciale).
 Discutaţi modalităţile prin care puteţi oferi acces la informaţie, sfaturi şi
susţinere părinţilor elevilor cu nevoi educative speciale.
77
WYG International
Secţiunea 8 – Colaborarea cu instituţii/ONG-uri
Fotografia unei conferinţe de caz
78
WYG International
8.1 Cum lucrăm cu alte instituţii?

Desen: Directorul vorbeşte la o teleconferinţă cu alţi patru directori (în
bule gânditoare) care sunt, de asemenea, la telefon.
Provocarea: Cum cooperăm cu alte instituţii pentru a garanta cele mai

bune rezultate pentru elevii noştri?
În Secţiunea 2.1 Pe cine putem implica? am explicat cum îi poate ajuta pe

elevi implicarea altor instituţii în munca şcolii şi cum este utilizată această
practică în şcoli în lumea întreagă. Şcolile reunesc diverse agenţii pentru a
conclucra în cadrul şcolii sau a-şi coordona munca în beneficiul copiilor
vulnerabili, în procesul cunoscut sub numele de colaborare multi-
instituţională. (Aceasta este în mod special cazul pentru elevii cu CES; acest
aspect va fi abordat în Ghidul 4 – Sprijin individualizat pentru elevi.) Totuşi,
ideile detaliate în această secţiune vor fi potrivite tuturor aspectelor colaborării
nulti-instituţionale.
În această secţiune vom discuta care instituţii pot fi implicate şi în ce mod.
Colaborarea cu instituţii/ONG-uri – rolul şcolii
Gama instituţiilor care pot fi implicate în şcoli este foarte largă; aproape toate
aspectele vieţii şcolare şi educaţiei şi bunăstării copilului vor beneficia de
abordarea multi-instituţională care reuneşte o varietate de aptitudini, idei şi
resurse, într-un mod coordonat şi unificat. Este mai mult decât probabil că
iniţiativa de a lucra într-un asemenea mod va trebui să vină de la şcoală,
deoarece dintre toate instituţiile, şcoala lucrează cel mai intens şi mai mult cu
copiii. Nevoile şcolii şi nevoile copiilor nu sunt doar nevoi legitime, dar
colaborarea cu şcoala va satisface şi obiectivele organizaţiilor şi instituţiilor
co-acţionare. De exemplu: implicarea firmelor private în şcoli va asista
sectorul privat să dezvolte o forţă de muncă locală calificată, care astfel au
beneficii semnificative de pe urma colaborării cu şcoala.
Veţi întâlni rezistenţă faţă de colaborarea cu instituţii/ONG-uri
Colaborarea cu alte instituţii nu este întotdeauna uşoară – unii răspund

pozitiv, alţii nu. Este parte a rolului şcolii să ajungă la comunitate, să
încurajeze şi să convingă organizaţiile să se implice; uneori, oamenii vor
rezista din cauza a ceea ce văd ca graniţe profesionale. Acest lucru nu se
întâmplă în ţările în care această abordare concertată este percepută ca cea
mai bună practică profesională mai degrabă decât ca o intruziune în
experienţa unor categorii profesionale. Aici inspectoratul şcolar judeţean va
trebui să acţioneze la nivelul directorilor acestor instituţii pentru a îndepărta
acest tip de rezistenţă.
79
WYG International
Cine poate fi implicat? Cum pot fi implicaţi?
Fiecare şcoală va avea propriile sale priorităţi, dar iată câteva idei.
Activitate Instituţii, organizaţii care pot

fi implicate
‘Conferinţele de caz’ obişnuite care să Servicii sociale
asiste copiii vulnerabili (copii care arată Protecţia copilului
stare de stres sau care au probleme de Poliţia
comportament în şcoală ca rezultat al Biserica
problemelor din afara şcolii), într-o manieră Părintele
coordonată pentru a garanta că elevul Mediatorul şcolar
primeşte îngrijire profesională la cel mai înalt
standard.
Desfăşurarea unui program de activităţi Cluburile şi asociaţiile sportive
extracurriculare pentru elevi pentru a le lărgi ONG-urile
aria de cunoaştere, abilităţile şi aptitudinile. Grupurile comunitare
Convenţii şi sfaturi pentru carieră care să Afacerile private
asiste elevii să-şi aleagă o carieră potrivită CJAPP / AJOFM
într-o manieră informată. Şedinţe regulate în
clasă în care oamenii de afaceri vin să
discute despre ramura economică în care
sunt implicaţi şi tipurile de lucrări şi ocupaţii
care există în ramura respectivă.
Program de formare continuă pentru cadrele CCD
didactice pentru a analiza şi rezolva ONG-uri
problemele cu care se confruntă şcoala. Orice organizaţie care
acţionează în domeniul specific
subiectului cursului de formare
Livrarea curriculumului naţional prin Agenţii publice
implicarea instituţiilor în predarea lecţiilor Afaceri private
legate de obiectul de activitate al acestora ONG-uri
(de exemplu, agenţie de turism sau
department de planning într-o lecţie de
geografie sau un reprezentant al unei ramuri
industriale într-o lecţie de chimie sau un
expert universitar într-o lecţie de istorie pe
subiecte specfice)
Abordarea locală a curriculumului naţional. ONG-uri
De exemplu, ca parte a curriculumului de Grupuri comunitare
geografie, elevii pot afla structura şi istoria Afaceri private
populaţiei locale ocupate dacă şcoala invită Autoritatea locală
reprezentanţi ai industriei locale şi a
afacerilor, universitatea locală şi / sau
şcoala de ucenici şi reprezentanţi ai
autorităţilor locale (departamentele de
planificare şi dezvoltare).
80
WYG International
8.2 Ce instituţii, organizaţii trebuie implicate?

Desen: Reuniunea profesorilor studiază o listă cu agenţii diferite pe un panou.
Provocarea: Cum ne asigurăm că toţi profesorii sunt conştienţi de

necesitatea de a lucra cu alte agenţii?
Colaborarea multi-instituţională va afecta tot corpul profesoral, de aceea

trebuie să existe o activitate la nivelul întregii şcoli în care să fie implicat tot
corpul profesoral.
Vă sfătuim să încercaţi: Elaborarea unei hărţi a factorilor interesaţi
Iată un exerciţiu pe care îl puteţi folosi pentru a elabora o listă cu potenţiale

organizaţii partenere care pot colabora cu şcoala.
Pentru un grup de 16–20 de oameni ar fi bine să aveţi două hărţi (dacă sunt
mai mult de 10 oameni în jurul unei hărţi devine dificil pentru fiecare să
participe şi durează mai mult timp). Acest exerciţiu este bine să fie efectuat cu
cel puţin cinci participanţi.
Circa 15 minute pentru exerciţiu, apoi pot urma discuţiile.
Harta trebuie pusă pe o suprafaţă plană ridicată astfel încât oamenii să se

poată mişca în jurul hărţii şi să nu fie nevoie să se aplece. Principalul
instrument pentru acest exerciţiu este o foaie mare de hârtie (cca. 150 cm X
150 cm) pe care se desenează opt cercuri concentrice (ca mai jos)
numerotate de la 1–8 cu 1 în centru.
1 2 3 4 5 6 7 8
81
WYG International
Mai avem nevoie de bileţele; pe fiecare bileţel se trece numele unei instituţii /
agenţii / persoane cu care şcoala ar putea colabora. De exemplu:
 CCD
 Protecţia copilului
 Servicii sociale
 Camera de Comerţ
 Bogdan Vasilescu – tâmplar
 Corporaţia Internaţională a Oţelului
 Fabrica de tricotaje Transilvania
 Copiii noştri, viitorul nostru (ONG)
 Primăria
 Biserica
Lista poate cuprinde toate părţile potenţial interesate la care vă puteţi gândi
când pregătiţi exerciţiul. Bileţelele trebuie să fie aproximativ de mărimea unor
cărţi de vizită. Pregătiţi, de asemenea, şi bileţele albe, necompletate.
Procesul:
Participanţilor li se cere să identifice cine cred ei că sunt potenţialii factori
interesaţi, instituţiile care ar putea colabora cu şcoala. Bileţelele sunt plasate
în jurul hărţii, în afara cercului exterior. Înainte ca membrii grupului să înceapă
să plaseze bileţelele în cercuri, sunt rugaţi să vadă, făcând un ocol al
cercului, care sunt diferitele instituţii, organizaţii şi persoane înscrise pe
bileţele şi dacă vor să adauge ceva. Acest lucru trebuie făcut fără a se
discuta. Noile instituţii, organizaţii sunt adăugate pe bileţelele albe.
Participanţii încep apoi să mişte bileţelele. Fiecare participant are voie să

mişte un singur bileţel o singură dată şi într-un singur spaţiu odată (de
exemplu, de la 6 la 5); bileţelele nu pot fi mutate din afară spre centru într-o
singură mişcare şi nu au voie să fie mişcate înapoi. Dacă un participant crede
că locul pe care îl ocupă un bileţel este corect, atunci nu este nevoie să îl
mute. Din nou, participanţii nu au voie să discute între ei.
Când fiecare a mutat toate bileţelele pe care a vrut să le mute, orice duplicate
de pe aceeaşi bandă sunt puse la un loc (de exemplu, uneori când
participanţii sunt invitaţi să-şi scrie propriile carduri, mai mult de o persoană
scrie numele aceleiaşi organizaţii). Facilitatorul începe atunci discuţiile,
întrebând dacă toţi participanţii sunt de accord cu locul pe care se situează
diferitele bileţele, încercând să ajungă la un acord /consens privind plasarea
finală a acestora pe hartă. Facilitatorul trebuie de asemenea să indice orice
omisiune evidentă.
Rezultatele analizei factorilor interesaţi sunt înregistrate pe o foaie de hârtie în

ordinea prioritară relevată de exerciţiu (acele organizaţii care sunt considerate
foarte importante vor fi trecute cât mai aproape de centrul cercului – cercul 1).
Această listă poate fi apoi subiectul unor discuţii viitoare, înainte de a merge
la faza următoare, care este aceea de a decide cum trebuie să colaboreze
şcoala cu fiecare organizaţie / instituţie / persoană.
82
WYG International
8.3 Colaborarea cu instituţii/ONG-uri – Cum anume să

colaborăm cu ele?
Desen : Reuniunea profesorilor. Un lider marchează coloanele din apropierea
unei liste de nume
Provocarea: Cum ne asigurăm că implicăm alte instituţii / organizaţii în

mod potrivit?
După ce aţi încheiat exerciţiul Harta factorilor interesaţi (vezi Secţiunea 8.2)
efectuaţi acest exerciţiu
Vă sfătuim să încercaţi: 1. Cum implicăm alte instituţii / organizaţii interesate?
Exerciţiul trebuie să dureze circa 30 de minute. Veţi avea nevoie de o coală de hârtie
mare şi un marker pentru fiecare grup. Acest exerciţiu trebuie desfăşurat cu grupuri
de 5-10 persoane.
Factorii interesaţi din exerciţiul precedent (8.2) sunt analizaţi unul câte unul. În
grupuri, se va discuta despre felul în care fiecare factor interesat poate fi implicat cel
mai bine în viaţa şcolii. În timpul acestei discuţii s-ar putea ca unele grupuri să
renunţe la unii factori interesaţi. Rezultatele acestei discuţii sunt înregistrate pe coala
de hârtie. Dacă aţi efectuat exerciţiul cu mai multe grupuri de 5-10 persoane, fiecare
grup va prezenta concluziile discuţiilor din grupul lor şi se vor reuni rezultatele tuturor
discuţiilor pe o coală de hârtie.
Iată un exemplu de însemnări pe coala de hârtie …
Concluziile discuţiilor
Factor interesat Prioritate Implicare în viaţa şcolii
(Mare/Medie/Mică
Vă sfătuim să încercaţi: 2 Planificarea acţiunii pentru Colaborarea multi-

instituţională
Pe pagina următoare prezentăm un format de planificare a acţiunii pentru

directorii de şcoli sau pentru membrul corpului profesoral responsabil cu
planificarea.
Planificaţi progresul în ceea ce priveşte colaborarea cu alte instituţii

sau organizaţii
şi
Fiţi flexibili; revizuiţi planul dacă circumstanţele se schimbă
Vezi Ghid 2 secţiunea 3.4 Cum vom şti că am avut succes? Pentru mai multe
informaţii despre formatele de elaborare a planului.
83
WYG International
Planificare pentru participarea la educaţie a directorilor de şcoală
Factor Data Activitat Cine este Ce va face La ce Cum vă veţi Cât credeţi De ce Cum veţi
interesat începerii ea responsabil persoana rezistenţă descurca că va dura resurse şti că
activităţii pentru legătura responsabilă vă puteţi cu această pentru a veţi avea această
cu această aştepta rezistenţă implica nevoie activitate a
instituţie această fost
instituţie încheiată
treceţi Când veţi Descrieţi Nominalizaţi o Descrieţi ce De ex. Explicaţi ce Care este De ex. Cum va fi
isntituţiile şi începe lucrul ce doriţi persoană va face de apatie, paşi trebuie data finală a camere sau când veţi
organizaţiile cu acest să se responsabilă fapt persoana suspiciune, făcuţi pentru activităţii alte spaţii, termina şi
interesate în acţionar întâmple pentru pas cu pas rezistenţa a depăşi echipament veţi şti că aţi
ordinea colaborarea cu personalului această , bani avut succes
stabilită în această instituţie rezistenţă
exerciţiul cu dacă va
Harta factorilor apărea
interesaţi
84
WYG International
SECŢIUNEA 9 – LECTURI SUPLIMENTARE
Unde dorim să fim? Cu ce seamănă

9.1 Godfrey Claff
participarea la educaţie?
Kathleen Cotton and

9.2 Implicarea părinţilor în educaţie Karen Reed Wikelund
Programe de parteneriat în şcoli din SUA;

Steven Sheldon &
9.3 dezvoltarea lor şi relaţiile cu rezultatele
Frances Van Voorhis
implicării
Cadrul pentru şase tipuri de implicare a

9.4 Joyce Epstein
familiei şi comunităţii în şcoli
Acorduri părinţi-şcoală, sfaturi şi informări (cu UK Department for

9.5
exemple) Education and Skills
Informaţii despre ziua de analiză a

9.6 progresului (inclusiv descrieri şi toate Glossopdale School
materialele)
85
WYG International
9.7 Ce sunt şcolile comunitare? Godfrey Claff
86
WYG International
9.1 Unde vrem să ne situăm? Cum arată participarea la educaţie?

În această secţiune vom prezenta trei studii de caz, exemple de bună practică în ceea ce priveşte participarea comunităţii
– două exemple din România şi un exemplu din Regatul Unit.
Studiu de caz 1: Şcoala Chilişeni, judeţul Suceava

„O şcoală pentru comunitate, o comunitate pentru şcoală”
Şcoala Chiliseni include o şcoală primară şi o grădiniţă, localizate în zona rurală, cu puţine oportunităţi economice şi puţine locuri
de muncă. Şcoala are circa 110 copii în 4 clase, plus o grădiniţă. Satul are un procent ridicat de populaţie de etnie romă, reflectat şi
în populaţia şcolară.
Din 1999, Şcoala Chiliseni a fost implicată într-un proces amplu de schimbare prin care şcoala a iniţiat şi dezvoltat relaţii puternice
cu comunitatea şi cu părinţii. Şcoala s-a schimbat atât fizic (clădirea a fost renovată complet), cât şi din punctual de vedere al
atmosferei dominante; aceasta a contribuit foarte mult la îmbunătăţirea mediului de învăţare pentru copii. Acest lucru a fost posibil
graţie determinării directorului care a condus un program de schimbare şi care, în acest proces, a reuşit să adune fonduri dintr-o
varietate de surse, mai ales de la finanţatori internaţionali. Un obiectiv major al acestui program de schimbare a fost să
îmbunătăţească şansele de succes şcolar ale copiilor romi din şcoală. Şcoala crede că progresele limitate la învăţătură ale elevilor
romi nu pot fi îmbunătăţite fără ca părinţii romi să joace un rol decisiv.
Obiectivele acestui program de schimbare au fost:
 Integrarea în curriculum a unor teme de interes pentru comunitate, în accord cu nevoile şi experienţele de viaţă ale copiilor romi
şi ale părinţilor acestora;
 Creşterea implicării părinţilor în şcoală;
 Atragerea părinţilor şi a altor membri ai comunităţii la şcoală, ca voluntari;
 Promovarea în rândul elevilor, părinţilor şi profesorilor a unor atitudini şi comportamente pozitive faţă de culturile existente în
sat;
87
WYG International
 Promovarea valorilor şcolii prin diseminarea practicilor sale în alte şcoli.
Programul de atragere a comunităţii în viaţa şcolii cuprinde următoarele elemente:
Activitatea 1 – Comitetul de părinţi
Comitetul de părinţi este un for de consultare a părinţilor referitor la activităţile pe care şcoala şi le propune. Acesta poate acţiona
implicându-se în:
 Decizii administrative, cum ar fi:
Renovarea sau repararea şcolii
Aplicaţii pentru sponsorizări
 Activităţi şcolare, cum ar fi:
O excursie propusă cu şcoala, în care părinţii sunt întrebaţi despre locul unde ar vrea să meargă copiii, cum să fie
organizată excursia, cine va oferi ajutor
Un eveniment şcolar, cum ar fi aniversările speciale
Propuneri şi sugestii pentru curriculumul şcolar, de exemplu, un curs despre meşteşugurile tradiţionale pe care comitetul
a considerat că ar fi util ca elevii să-l parcurgă.
Comitetul de părinţi ajută la recrutarea corpului de părinţi voluntari.
Activitatea 2 – Proiecte didactice
Proiectarea învăţării este un aspect esenţial al programului educaţional al şcolii. Aceasta reflectă încercările susţinute ale cadrelor
didactice de a introduce abordări pedagogice moderne precum învăţarea în cooperare. Părinţii şi profesorii se întâlnesc pentru a
decide proiectele pe care copiii le vor realiza şi în care comunitatea poate fi folosită ca resursă de învăţare. În medie, sunt selectate
patru proiecte pe clasă şi grupurile de copii din fiecare clasă lucrează la proiecte diferite. O temă de proiect ar putea fi ‘Animale de
casă şi animale domestice’ sau ‘Vecinii noştri’; toţi copiii dintr-un grup vor culege informaţii, vor desena, vor face fotografii şi vor
scrie povestiri şi toate acestea vor fi compilate într-un ‘portofoliu’ de proiect pentru fiecare grup.
88
WYG International
Activitatea 3 – Grădiniţă pentru romi
Multe familii din această largă comunitate romă petrec câteva luni în fiecare an departe de sat, pentru a-şi câştiga existenţa,
vânzând obiecte metalice tradiţionale. Prin urmare, mulţi copii pierd din educaţia de bază oferită de grădiniţă. Grădiniţa pentru copiii
romi este condusă de un profesor pensionar, care a predat mai demult la şcoală. Activităţile desfăşurate la această grădiniţă sunt
menite să îi ajute pe copii să recupereze rămânerile în urmă. Recent, aceasta a devenit o soluţie alternativă pentru un număr mare
de copii care doresc să urmeze grădiniţa, darn u pot să o facă din cauza migraţiei familiei.
Activitatea 4 – „Micii artizani”
Un aspect important al vieţii şcolare este educaţia interculturală. Graţie acesteia copiii romi şi români şi familiile lor ajung să
înţeleagă cultura celorlalţi. Prin intermediul acestor activităţi de învăţare copiii îşi înţeleg şi evaluează propria cultură. Această
activitate este şi ocazie de celebrare a meşteşugurilor tradiţionale ale comunităţilor locale. Toţi copiii de clasele 3 şi 4 fac cunoştinţă
cu meşteşugurile legate de prelucrarea metalului şi coaserea manuală a porturilor tradiţionale. Meşteşugarii romi locali vin la şcoală
ca să le arate copiilor unele aspecte ale acestor meşteşuguri.
Activitatea 5 – Sărbătorirea femeilor în comunitate
Această activitate are loc în cele două săptămâni care preced Ziua Internaţională a Femeii. Copiii sărbătoresc femeile, pregătind
daruri şi felicitări şi o piesă pentru femeile din sat.
Activitatea 6 – Seri cu bunici
Această activitate constă în ascultarea unor poveşti tradiţionale specifice comunităţilor locale. La şcoală bătrânii comunităţii, cei mai
mulţi bunici ai elevilor, spun poveşti tradiţionale şi întâmplări adevărate din trecut, recită poezii sau cântă cântece, în timp ce
femeile tricotează sau cos, iar bărbaţii muncesc în metal şi lemn, aşa cum fac şi acasă. Copiii pun întrebări şi au loc discuţii.
Consiliul comunităţii
89
WYG International
La Chilişeni, Consiliul Comunităţii este un mijloc important de păstrare a legăturilor puternice între şcoală şi comunitate. Consiliul
Comunităţii este format din directorul şcolii, primar, preot, un asistent medical şi doi reprezentanţi ai Comitetului de părinţi. Consiliul
comunităţii acţionează ca grup de susţinere pentru şcoală pentru toate activităţile şcolare, reunind reprezentanţi ai şcolii şi ai
comunităţii pentru a discuta probleme legate de şcoală şi de comunitate, deopotrivă.
De exemplu, fiecare dintre partenerii comunităţii poate decide să contribuie la programul şcolii, atât pentru copii cât şi pentru adulţi,
cu experienţa sa, la cursurile de educaţie pentru sănătate, religie etc. Un prim scop al Consiliului este să sprijine incluziunea
romilor, dar este concentrat pe întreaga comunitate şi problemele ei.
Parteneriatul dintre comunitate şi şcoală a fost oficializat printr-un contract oficial semnat de Şcoală, Primărie, Biserică, Sănătatea
Publică, Poliţie şi firmele private, în care fiecare parte şi-a specificat contribuţia la parteneriat.
Implicarea parentală
Se acordă atenţie specială stabilirii unui mediu şcolar care să fie prietenos faţă de părinţi. La şcoală există mai multe mecanisme
menite să consolideze implicarea părinţilor în problemele şcolii şi învăţătura copiilor lor:
 Un acord scris între şcoală şi comunitate în care sunt evidenţiate drepturile şi obligaţiile şcolii, părinţilor şi copilului;
 Stabilirea unei încăperi în şcoală pentru întâlnirile părinţilor;
 O serie de întâlniri între părinţi
 Informări regulate ale familiilor prin mesaje transmise părinţilor;
 O cutie poştală pentru comentariile părinţilor;
 Un panou în şcoală unde se afişează diferite anunţuri pentru părinţi;
 Chestionare pentru părinţi;
 Rapoarte trimestriale;
 O seară în care se sărbătoresc persoanele care ajută la şcoală;
 Ghiduri pentru părinţi privind politicile şcolare, activităţile extracurriculare etc.
 Structuri democratice reprezentative, nu selective;
 Recunoaşterea abilităţilor şi experienţelor de familie diferite;
90
WYG International
 O zi a ‘uşilor deschise’ pentru comunitate
Implicarea parentală şi educaţia adulţilor
Adiţional, şcoala organizează, cu ajutorul profesorilor şi a voluntarilor comunităţii:
 Cursuri de alfabetizatre pentru adulţi

 Cursuri în afara orelor de şcoală pentru adulţi şi copii
 Meditaţii pentru părinţi la limba română şi la matematică
 Cursuri de educaţie sanitară pentru copii şi adulţi
Care sunt lecţiile ce trebuie învăţate din acest studiu de caz
1. Construirea implicării parentale şi comunitare este o activitate multidimensională. Nu se bazează pe o singură acţiune, ci pe
combinarea unui număr de acţiuni diferite cu scopuri similare.
2. Înlăturarea barierelor culturale şi a prejudecăţilor nu se întâmplă pur şi simplu; aceasta cere acţiune planificată.
3. Toate acţiunile de atragere a părinţilor şi comunităţii cer o fundaţie solidă în care părinţii, membrii comunităţii şi cadrele
didactice se întâlnesc în mod organizat, discută şi iau decizii în mod democratic, privind probleme de interes comun – şcoala
este comunitatea şi comunitatea este şcoala.
4. Învăţarea prin cooperare este o abordare incluzivă, oferind nu doar educaţie de calitate, ci consolidând abilităţile sociale pe
care dorim ca elevii să le deprindă la şcoală şi să le folosească tot timpul. Învăţarea bazată pe proiecte este o excelentă cale
de a atinge acest scop.
5. Comunitatea este o sursă valoroasă de resurse umane.
91
WYG International
6. Stabilirea unui mediu cald, primitor în şcoală, este fundamentul tuturor programelor care îşi propun să atragă părinţii şi
comunitatea la şcoală.
7. Realizarea unui program de participare a comunităţii la viaţa şcolii necesită o conducere puternică, dedicată.
Studiu de caz 2 : Şcoala Buciumeni, judeţul Galaţi
Şcoala Buciumeni
Şcoala din Buciumeni este o şcoală cu învăţământ primar şi gimnazial dintr-o comunitate rurală izolată. Are 186 de elevi în cele 8 clase ale
fiecărui nivel, şi două grupe de grădiniţă pentru vârste diferite. Procentajul elevilor rromi din şcoală este de aproximativ 60%.
Rolul Proiectului Phare 2001 ‘Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi’
Şcoala a participat la primul proiect Phare, proiect în care a fost sprijinită de Agentul Local de Implementare din judeţul Galaţi care a fost alături
de directorul şcolii şi de cadre didactice în implementarea schimbărilor în cadrul organizării claselor (de la orele clasice la studiul în grup),
metodelor de predare (de la metode didactice în care profesorul este instructorul, la metode interactive) şi apropierii de părinţi şi de comunitate.
Obiectivele procesului de schimbare
Obiectivele şcolii au devenit următoarele:
 Crearea unui mediu în care copiii să se simtă ca acasă;

 Implementarea de noi metode de studiu;
 Crearea unui proces individual de învăţare pentru fiecare copil.
92
WYG International
Cheia acestui proces a fost implicarea părinţilor şi a comunităţii în educarea copiilor şi în problemele şcolii. Prin acest proces s-a dorit
schimbarea atitudinii copiilor, părinţilor şi a comunităţii, şi chiar a profesorilor. Acesta a reprezentat un proces complex de schimbare care a
implicat următoarele:
 Comportamentul părinţilor faţă de copii

 Comportamentul profesorilor în relaţia cu copiii
 Atitudinea profesorilor faţă de părinţi
 Atitudinea şcolii faţă de comunitate
 Atitudinea comunităţii faţă de şcoală.
Relaţiile anterioare dintre părinţi şi comunitate
Înainte de această schimbare, între părinţi şi comunitate era o relaţie foarte rece. Implicarea părinţilor în problemele şcolii se rezuma în cele
mai multe din cazuri la participarea la spectacolele ocazionale ale şcolii sau la participarea la o şedinţă planificată de director sau de profesori
în care li se prezentau anumite probleme şi câteodată avertismente. Comitetele de părinţi erau alese de diriginţi, dar aceasta era o simplă
formalitate, căci părinţii nu se întâlneau niciodată.
Implicarea elevilor, a părinţilor şi a comunităţii – procesul de dezvoltare
Era important ca acest proces să înceapă cu trimiterea de semnale către elevi, părinţi şi comunitate, prin care să se precizeze că urma să aibă
loc o schimbare importantă şi care va avea impact asupra vieţilor lor. Primul pas a fost aplicarea unui chestionar simplu la elevi cu privire la
viaţa lor la şcoală. Pe baza rezultatelor chestionarului, şcoala a pus bazele unui program de participare care:
 A promovat un model de colaborare cu părinţii şi comunitatea, şi
 A dezvoltat responsabilitatea civică şi spiritul de apartenenţă la comunitate.
Scopul a fost implicarea părinţilor şi a comunităţii în sprijinirea studiului copiilor printr-un număr de activităţi specifice:
 Vizite acasă la familii şi încurajarea părinţilor să vină la şcoală;

 Întâlniri între părinţi pentru a-i implica în procesul de educaţie şi pentru a li se prezenta modalitatea de predare;
 Dezvoltarea de activităţi extracurriculare cu implicarea adulţilor;
 Implicarea părinţilor ca voluntari şi programarea de întâlniri săptămânale pentru a le prezenta în ce constă implicarea lor;
 Consilierea părinţilor de către specialişti pentru a-i ajuta în legătură cu studiul copiilor la şcoală şi acasă;
93
WYG International
 Formarea de comitete de părinţi care vor fi consultate în majoritatea problemelor legate de şcoală;
 Iniţierea unui proces constant de comunicare cu părinţii, în care să se discute despre participarea copilului la şcoală şi înfiinţarea unui birou
izolat pentru părinţii care doresc să-şi expună ideile, fără a fi recunoscuţi dacă aşa doresc ei.
Pregătirea tinerilor pentru viaţa de adult şi pentru viaţa comunităţii
Rolul şcolii nu este doar să le predea copiilor, ci să formeze cetăţeni. Pentru a obţine acest lucru:
 Profesorii au adoptat metode de predare interactive pentru a dezvolta în mod echilibrat cunoştinţe, abilităţi şi valori;
 Elevii sunt încurajaţi să participe la viaţa şcolii;
 Elevii au fost consultaţi şi propunerile lor au fost introduse într-un nou regulament al şcolii;
 Şcoala se deschide către comunitate;
Dezvoltarea de puternice legături instituţionale cu comunitatea
Şcoala a depus toate eforturile pentru a dezvolta legături puternice cu instituţii comunitare astfel încât să creeze o reţea în cadrul căreia atât
şcoala cât şi comunitatea se bucură de colaborarea stabilită.
94
WYG International
ŞCOALĂ
BISERIC POLIŢIE
Ă
PRIMĂRI CETĂŢENI SĂNĂTA

E TE
Şcoala apreciază că aceste legături au:
 Încurajat sponsorizarea şcolilor din afacerile private;

 Identificat persoane care au acţionat ca resurse pentru şcoală;
 Permis colaborarea cu alte şcoli din zonă;
 Permis organizaţiilor non-guvernamentale să ajute la dezvoltarea profesională a unor elevi.
Un exemplu de cooperare comunitară

O firmă locală care se ocupă cu prelucrarea lemnului a primit elevi care să îşi formeze deprinderi de lucru în cadrul firmei, unii dintre elevi
obţinând rezultate foarte bune.
95
WYG International
Succese datorate implicării părinţilor
În primul an de şcoală:
96
WYG International
 Participarea părinţilor la cursurile pentru adulţi;

 Stabilirea comitetelor de părinţi active;
 Implicarea voluntară a părinţilor în problemele clasei;
 Implicarea părinţilor în luarea deciziilor;
 Implicarea părinţilor în studiul copiilor lor;
 Dezvoltarea de noi metode de comunicare între şcoală, părinţi şi comunitate;
Realizări obţinute în cadrul programului de participare în primul an
1. Crearea unui mediu plăcut în care şcoala este ca o comunitate

2. Şcoala şi-a recăpătat locul în cadrul comunităţii
3. Şcoala oferă o serie de servicii care vin în sprijinul persoanelor cu nevoi din comunitate
4. O şcoală în care părinţii şi elevii sunt consideraţi importanţi
5. Elevii pot fi siguri de faptul că vor fi evaluaţi individual de către profesori
6. Copiii încep să fie mândri de şcoala lor
7. Copiii încurajează disciplina, respectul şi cooperarea
8. Fiecare elev are şanse egale de succes
9. Elevii şi părinţii sunt deseori consultaţi în probleme de şcoală
10. Şcoala este locul în care sunt acceptate puncte diferite de vedere
97
WYG International
Studiu de caz 3 – Şcoala Glossopdale, Glossop, Anglia
Acest studiu de caz nu intenţionează să prezinte cel mai bun exemplu de comunitate sau de implicare a părinţilor în şcolile din Anglia;
dimpotrivă, el se referă la o şcoală în care implicarea este medie. Şcoala prezentată este una comună, nu una de excepţie.
Studiul de caz este, de asemenea, important pentru că demonstrează cum se poate ajunge la implicare într-o şcoală foarte mare în care
personalul şi părinţii au puţine ocazii de a se întâlni într-un cadru neformal. Şcoala Glossopdale este de stat, în care învaţă 2000 de elevi cu
vârste cuprinse între 11 şi 18 ani, într-un oraş mic, cu o populaţie de 30 000 locuitori, lângă Manchester, în partea de nord-vest a Angliei.
Accesibilitate
Accesibilitatea către şcoală şi profesori este considerat a fi primul pas în implicarea activă a părinţilor în educaţia propriilor copii. Părinţii sunt
încurajaţi să contacteze profesorii, fie întâlnindu-se cu ei, fie prin telefon, pentru a primi informaţii despre copiii lor; o astfel de întâlnire se obţine
foarte repede şi foarte uşor.
Comunicare
Se comunică foarte mult cu părinţii astfel încât aceştia să cunoască tot ceea ce se întâmplă la şcoală; cam de 2-3 ori pe lună
Structuri informale de participare în cadrul şcolii Glossopdale
Este de dorit să se acorde o foarte mare importanţă acestor ocazii informale în care părinţii se pot implica. În timpul anului şcolar sunt foarte
multe evenimente la care părinţii pot participa. Spre exemplu:
 Un număr de piese de teatru în fiecare an – piese de teatru şi serate muzicale.

 Concerte oferite de elevi care în afara orelor de şcoală fac parte din diverse grupuri muzicale; o orchestră, fanfară, o formaţie de jazz şi un
grup ‘a cappella’.
 Şcolile au echipe de sport, iar părinţii îşi însoţesc copiii.
 Părinţii sunt sfătuiţi să-şi ajute copiii să citească
 Părinţii sunt încurajaţi să participe la activităţi şcolare precum piese de teatru
98
WYG International
 Şcoala organizează ‚seri de interviuri’ la care elevii învaţă cum să se prezinte la un interviu pentru angajare sau la înscrierea la universitate;
părinţii participă în calitate de intervievatori.
 În afara orelor de şcoală se organizează cursuri de drept, spaniolă, arheologie şi coafură la care participă atât elevii cât şi adulţii.
 Implicarea părinţilor în temele elevilor (a se vedea mai jos în secţiunea ‚Părinţii şi temele’ şi ‚ Cluburi pentru teme’.)
Structuri formale de participare în cadrul şcolii Glossopdale
 Şcoala are o Asociaţie Părinte/Profesor activă care strânge fonduri pentru şcoală şi organizează întâlniri de interes pentru părinţi, precum
îmbunătăţirea programei.
 Consiliul de Administraţie are un rol activ în administrarea şcolii, ocupându-se şi de intervievarea personalului care este angajat. Există
sub-comisii pentru Programă, Comunitate, Personal şi Finanţe.
 Şcolile organizează serate cu părinţii, care sunt un lucru obişnuit în toate şcolile din Anglia; o ocazie, de obicei de două ori pe an, pentru
părinţi de a se întâlni cu toţi profesorii copiilor lor şi să discute cu ei despre progresele acestora.
 De asemenea, se organizează şi o zi de analiză a progresului elevilor cu implicarea părinţilor. Mai multe informaţii despre acest subiect, în
secţiunea 9.6.
Ce se poate învăţa din acest studiu de caz?
1. Implicarea părinţilor şi a comunităţii are efect doar dacă devine parte integrantă din viaţa şcolii şi din procesul de predare şi învăţare; nu şi
dacă este considerat un lucru care se face din când în când.
2. Implicarea comunităţii şi a părinţilor se bazează pe ceea ce are loc în mod normal în şcoală; părinţii ar trebui să considere şcoala ca un loc
în care sunt bineveniţi oricând, şi nu ca un loc în care sunt toleraţi din când în când.
3. Experienţa a dovedit că structurile formale au mult mai puţin succes în implicarea părinţilor decât cele informale în care părinţii participă la
activităţile obişnuite ale şcolii; iar părinţii se implică în structuri formale doar după ce s-au implicat deja în cele informale.
99
WYG International
9.2 Implicarea părinţilor în educaţie

Kathleen Cotton şi Karen Reed Wikelund
Această lucrare prezintă concluziile mai multor studii asupra implicării părinţilor şi a comunităţii în şcolile din SUA, realizat în 1989 şi
actualizat în 2001
Reprezintă oare implicarea părinţilor o resursă valoroasă, prea puţin exploatată, pentru şcolile care încearcă să ofere educaţie de valoare cu
fonduri puţine – un mod de a insufla mândria şi interesul pentru şcoală, de a obţine rezultate bune la învăţătură, de a spori sentimentul de
apartenenţă la comunitate şi de angajare comunitară? Sau este doar o altă responsabilitate care se adaugă celor multe pe care deja le au
profesorii şi administratorii – sau chiar o ameninţare pentru autonomia şi profesionalismul şcolilor?
Această lucrare asupra implicării părinţilor examinează în particular următoarele cinci probleme:
 Are implicarea părinţilor efecte pozitive asupra evoluţiei elevului? Dacă da, care tip de implicare oferă cele mai bune rezultate?
 Care sunt efectele implicării părinţilor asupra rezultatelor altui elev, precum atitudine, concept de sine, comportamentul în clasă şi
participare?
 Este implicarea părinţilor folositoare atunci când are loc înaintea perioadei şcolare şi în primii ani de şcoală sau în şcoala gimnazială şi
la liceu? Dacă da, în ce constă?
 Ce se cunoaşte despre implicarea părinţilor în comunităţile predominant minoritare şi/sau comunităţile sărace?
 Care sunt efectele implicării părinţilor în administrarea şcolii asupra rezultatelor şcolare ale copiilor lor?
DEFINIREA IMPLICĂRII PARENTALE
Termenul „implicarea parentală” este folosit cu un sens mai larg în această lucrare. Include câteva forme diferite de participare în educaţie şi la
şcoală. Părinţii pot sprijini comportamentul la şcoală al copiilor participând la activităţile şcolii şi răspunzând obligaţiilor şcolii (conferinţe părinte-
profesor, de exemplu). Se pot implica şi mai mult ajutându-şi copiii în activităţile şcolare – încurajându-i, stabilind timpul şi spaţiul necesar
orelor de studiu, comportament (precum cititul din plăcere), supravegherea temei şi a copiilor acasă. În afara casei, părinţii pot juca rolul de
intermediari pentru şcoală. Se pot oferi voluntari pentru a ajuta la activităţile şcolare sau la lucrul în clasă. Sau pot avea un rol activ în
conducerea şi luarea deciziilor necesare pentru planificare, dezvoltare şi educarea copiilor comunităţii.
Bibliografie de specialitatea referitoare la implicarea părinţilor
100
WYG International
Sunt sute de cărţi, articole şi rapoarte referitoare la implicarea părinţilor în educaţia copiilor lor. Aceste scrieri includ rapoarte de cercetare,
păreri ale experţilor, teorii, descrieri de programe şi ghiduri pentru planificarea programelor. O mare parte din aceste rapoarte au rol informativ
şi sunt cu adevărat folositoare, iar datorită faptului că implicarea părinţilor a devenit un subiect important în ultimii ani, este o informaţie foarte
căutată. Acest raport sintetizează informaţii din patruzeci şi unu de documente care tratează diverse aspecte ale implicării părinţilor. Datorită
faptului că o parte din ele sunt prezentări ale altor documente, apar şi alte scrieri adiţionale.
EFECTE ALE IMPLICĂRII PĂRINŢILOR OGLINDITE ÎN REZULTATELE ELEVILOR
În general, cercetările au demonstrat că implicarea părinţilor în studiul copiilor lor duce la rezultate. Cu cât părinţii se implică mai mult în studiul
copiilor, cu atât se obţin rezultate mai bune. Acest lucru este valabil pentru orice fel de implicare a părinţilor şi pentru toate tipurile şi vârstele
elevilor.
Analizând în amănunt cercetarea, reiese că cele mai bune rezultate s-au obţinut atunci când părinţii s-au implicat în lucrul direct cu copiii în
activităţile de acasă. Programele în care părinţii citesc împreună cu copiii lor, ajutându-i la teme, sau îi îndrumă folosind materiale şi instrucţiuni
oferite de profesori, au avut rezultate impresionante.
În general, cercetările au demonstrat că formele mai active de implicare a părinţilor aduc beneficii mult mai multe decât unele pasive. Dacă
părinţii primesc telefoane, citesc şi semnează comunicatele scrise de la şcoală, participă la conferinţelor părinte-profesor, beneficiile sunt mult
mai mari decât dacă nu s-ar implica absolut deloc. Totuşi, rezultate foarte bune se obţin atunci când implicarea părintelui este activă – atunci
când părinţii lucrează cu copiii lor acasă, dar şi atunci când participă activ sau sprijină activităţile şcolare, şi atunci când le sunt alături în clase
sau în excursii şi aşa mai departe.
Cercetările au demonstrat că cu cât mai devreme se implică părinţii, cu atât mai bune vor fi efectele. Educatorii arată în mod frecvent rolul critic
pe care îl poate avea familia sau ambianţa din cămin în influenţarea succeselor şcolare ale copiilor şi se demonstrează că cu cât aceasta
începe mai devreme, cu atât mai mult există probabilitatea de a obţine succese mai mari. Programele educaţionale care încep la o vârstă
fragedă şi cu o puternică implicare a părinţilor au demonstrat efectul pe care îl are această apropiere.
Ce putem spune despre orientarea şi pregătirea părinţilor care doresc să se implice şi mai mult în educaţia copiilor? Studiile de cercetare care
au comparat programele de implicare a părinţilor care includ componente de orientare/pregătire cu cele care nu indică faptul că orientarea şi
pregătirea arată efectivitatea implicării părinţilor. Cercetările din acest domeniu indică faptul că părinţii, în general, doresc şi au nevoie de
ghidare pentru a participa cu maxim efect. Orientarea/pregătirea capătă multe forme, de la oferirea de informaţii scrise într-un pachet trimis
acasă; până la oferirea de ateliere în cadrul cărora părinţii construiesc, văd demonstraţii şi practică utilizând jocuri de instrucţie; până la
programe în care părinţii beneficiază de pregătire în detaliu şi supraveghere continuă din partea personalului şcolii.
101
WYG International
Legat de activităţile de pregătire, părinţii ar trebui avertizaţi asupra următorului aspect: deşi cercetările indică faptul că activităţile de
orientare/pregătire sunt benefice, cei care au analizat aceste aspecte au ajuns la concluzia că puţin este mai bine decât foarte mult. Altfel spus,
în cadrul programelor care se bazează pe o pregătire exagerată cu părinţii, nu se obţin rezultate mai bune la elevi decât cele în care se pferă
o pregătire de bază, şi deseori se ajunge la stări de epuizare – probabil datorită faptului că părinţii se simt suprasolicitaţi. Cercetătorii au mai
descoperit că şcolile cu cele mai reuşite programe de implicare a părinţilor sunt cele care pun părinţilor la dispoziţie diverse moduri de
participare. Cunoscând faptul că părinţii sunt foarte diferiţi în ceea ce priveşte dorinţa, capacitatea şi disponibilitatea pentru implicare în
activităţile şcolii, aceste şcoli propun foarte multe opţiuni pentru participarea părinţilor.
EFECTUL IMPLICĂRII PĂRINŢILOR ASUPRA ATITUDINII ŞI COMPORTAMENTULUI ELEVULUI
Şaisprezece din documentele pe care se bazează acest raport se referă la legătura dintre implicarea părintelui şi rezultate şi fac referire şi la
efectele pe care implicarea părintelui o are asupra realizărilor elevilor. Acestea includ atitudinea faţă de şcoală sau anumite domenii, conştiinţa
de sine, comportamentul în clasă, timpul acordat temelor, aşteptările faţă de viitor, absenteism, motivaţie şi menţinerea la şcoală. Deşi nu este
atât de detaliat cercetată precum relaţia implicare părinte – rezultate elev, relaţia dintre implicarea părintelui şi aceste rezultate afective pare să
fie puternică şi pozitivă. Toate studiile de cercetare care tratează această temă au descoperit că implicarea părintelui are efecte pozitive asupra
atitudinii elevului şi asupra comportamentului său social.
După cum era de aşteptat, exemplul implicării părintelui care conduce la cele mai multe efecte pozitive asupra rezultatelor elevilor este de
asemenea, cel care prezintă cele mai multe beneficii referitor la rezultatele altor elevi. În general, implicarea activă a părinţilor aduce mai multe
beneficii decât implicarea pasivă, dar chiar şi formele pasive de implicare sunt mai bune decât nici un fel de implicare. În ceea ce priveşte
metoda de implicare a părinţilor care dă cele mai bune rezultate, nu reiese nimic clar din cercetare. Chiar dacă implicarea directă a părintelui în
pregătire pare să fie singura modalitate de a obţine rezultate, toate formele active de implicare a părintelui par să aducă mai mult sau mai puţin
aceleaşi rezultate în îmbunătăţirea atitudinii şi comportamentului elevilor.
Deşi acest raport urmăreşte în primul rând efectele pe care le poate avea implicarea părintelui asupra rezultatelor elevului, trebuie menţionat că
cele mai multe beneficii pentru şcoli şi pentru părinţi se obţin atunci când părinţii se implică în studiul copiilor. Personalul şcolilor beneficiază de
raportul îmbunătăţit care însoţeşte, în general, implicarea crescută a părinţilor. Acest raport se referă la dorinţa crescută a părinţilor de a sprijini
şcolile cu munca şi resursele lor în timpul activităţilor de strângeri de fonduri sau proiectelor speciale. Şi, cu siguranţă, multiplele modalităţi în
care implicarea părintelui aduce beneficii rezultatelor, atitudinilor şi comportamentului elevilor au un impact pozitiv asupra personalului şcolii.
102
WYG International
Cercetarea mai demonstrează că o atitudine mai bună a părintelui către şcoală şi un alt concept de sine al părintelui, se obţin atunci când
părinţii se implică în studiul copiilor. La început, părinţii se îndoiesc de faptul că implicarea lor poate aduce schimbări şi în final sunt foarte
încântaţi când descoperă contribuţia importantă pe care o au. Referitor la acest lucru, este important pentru personalul şcolii şi pentru părinţi să
fie conştienţi de faptul că implicarea părintelui este foarte importantă pentru rezultatele la învăţătură, comportamentul şi atitudinea elevilor fără
să se ţină cont de venitul părinţilor, nivelul de educaţie, şi statutul lor de angajat. Altfel spus, implicarea părinţilor cu studii, cu bani, sau care au
foarte mult timp la dispoziţie nu s-a dovedit a aduce mai multe beneficii decât implicarea părinţilor cu o situaţie mai puţin bună. Orice implicare
a părinţilor dă rezultate.
IMPLICAREA PĂRINŢILOR PE PARCURSUL NIVELURILOR GIMNAZIAL ŞI LICEAL
Părinţii se implică mult mai mult pe parcursul nivelului preşcolar şi al claselor primare decât pe parcursul nivelului gimnazial sau liceal şi, în
consecinţă, majoritatea cercetărilor cu privire la implicarea părinţilor s-a realizat cu copii mici şi familiile lor. Într-adevăr, acum câţiva ani,
cercetările cu privire la implicarea părinţilor în educaţia copiilor mai mari erau prea puţine la număr pentru a permite formularea unor concluzii
cu privire la eficienţa acesteia. Cu toate acestea, recent, au fost realizate mai multe cercetări cu participarea elevilor de gimnaziu şi de liceu şi a
familiilor lor. Această cercetare arată că implicarea părinţilor rămâne foarte benefică pentru promovarea performanţei şcolare şi a rezultatelor
afective pozitive în cazul elevilor mai mari.
Cercetătorii au identificat mai multe diferenţe în ceea ce priveşte incidenţa şi tipurile de implicare a părinţilor pe măsură ce elevii parcurg
clasele primare, gimnaziale şi liceale. Aceştia arată că, în general, părinţii se implică din ce în ce mai puţin pe măsură ce copiii lor cresc din mai
multe motive: şcolile sunt mai mari şi mai departe de casă, curriculumul este mai complicat, fiecare elev are mai mulţi profesori, părinţii elevilor
mai mari lucrează, iar elevii încep să stabilească o oarecare autonomie şi independenţă faţă de părinţi. Pentru aceste motive, tipurile de
implicare manifestate de părinţii copiilor mai mici nu mai sunt de actualitate sau utile.
Cercetarea eficienţei implicării părinţilor în cazul elevilor mai mari se axează de aceea, de multe ori pe forme diferite de participare: de
exemplu, supravegherea efectuării temei, asistarea elevilor în elaborarea planurilor pentru perioada de după liceu şi în alegerea cursurilor care
susţin aceste planuri, acorduri între părinţi şi şcoală cu privire la recompensele pentru îmbunătăţirea performanţelor şi comportamentului, ca şi
pe unele din funcţiile "auxiliare", cum ar fi comunicarea periodică între familie şi şcoală cu privire la progresul înregistrat de către elevi şi
participarea părinţilor la activităţile organizate de şcoală. În mod clar, implicarea părinţilor este eficientă în stimularea performanţelor şcolare şi
a dezvoltării afective la toate nivelurile şi şcolile sunt încurajate să iniţieze şi să menţină această implicare pe parcursul anilor gimnaziali şi
liceali.
103
WYG International
ROLUL IMPLICĂRII PĂRINŢILOR ÎN CAZUL ELEVILOR DEZAVANTAJAŢI
Până acum, acest raport s-a axat pe efectele implicării părinţilor asupra performanţelor şcolare şi a altor rezultate ale elevilor în general. Dar
ce se întâmplă în cazul populaţiilor specifice de elevi, în special al elevilor pe care statutul socioeconomic îi plasează într-un dezavantaj
educaţional în comparaţie cu colegii lor mai norocoşi?
Natura cercetărilor cu privire la implicarea părinţilor face ca această întrebare să fie mai uşor de abordat decât în cazul în care ar fi fost necesar
să se organizeze eforturi de cercetare cu totul noi cu orientare pe populaţiile dezavantajate. Aşa cum se prezintă, o mare parte din cercetările
generale cu privire la implicarea părinţilor au fost realizate cu familii cu venituri reduse, de multe ori fiind vorba de familii de culoare sau
hispanici. Uneori aceasta s-a întâmplat deoarece atât activităţile de implicare a părinţilor cât şi evaluările acestora au fost parte a unor
programe finanţate de guvern pentru copiii dezavantajaţi. În alte cazuri, cadrele didactice şi-au dat seama de potenţialul programelor de
implicare a părinţilor în zonele sărace, le-au organizat şi apoi au comparat rezultatele cu acelea obţinute în alte şcoli cu o structură demografică
similară.
Primul lucru pe care l-au descoperit cercetătorii este că părinţii aparţinând populaţiilor minoritare sau cei cu venituri reduse sunt de multe ori
slab reprezentaţi în rândul părinţilor implicaţi în activităţile şcolii. Există numeroase motive pentru această situaţie: lipsa de timp şi energie
(datorită numeroaselor ore de muncă fizică grea, de exemplu), jena sau timiditatea cu privire la propriul nivel educaţional sau abilităţi lingvistice,
lipsa înţelegerii sau a informaţiilor cu privire la structura şcolii şi a canalelor de comunicare acceptate, atitudinile percepute ca neprimitoare ale
cadrelor didactice şi administratorilor şi prejudecăţile cadrelor didactice şi administratorilor referitoare la dezinteresul sau incapacitatea părinţilor
de a ajuta în educaţia copiilor.
Cu toate acestea, poate una din cele mai importante constatări ale cercetării este că părinţii copiilor dezavantajaţi sau aparţinând grupurilor
minoritare pot şi aduc o contribuţie pozitivă la performanţele şcolare ale copiilor lor, dacă beneficiază de formare adecvată şi încurajare pentru
a pune în practică tipurile de implicare a părinţilor care pot avea un impact major. Chiar şi mai semnificativ, cercetarea risipeşte un mit larg
răspândit prin evidenţierea, aşa cum am precizat mai sus, a faptului că părinţii îşi pot aduce contribuţia indiferent de propriile lor niveluri
educaţionale. Într-adevăr, copiii dezavantajaţi au cel mai mult de câştigat din programele de implicare a părinţilor.
Din cauza problemelor speciale şi a potenţialului asociat cu implicarea părinţilor aparţinând grupurilor minoritare şi dezavantajate, trebuie să se
acorde o atenţie specială accentuării conceptului de părinţi ca parteneri ai şcolii. Prea frecvent, ca urmare a discontinuităţilor dintre cadrele
didactice/administratori şi comunităţile în care sunt situate şcolile lor, personalul şcolii tinde să privească părinţii şi comunitatea înconjurătoare
ca având nevoie de schimbare şi ca având puţine de oferit. Acest "model al deficitului", cum a fost el numit, este dăunător dezvoltării atitudinilor
104
WYG International
pozitive faţă de educaţie şi bunelor relaţii de lucru dintre comunitate şi şcoală. Îndrumările oferite la sfârşitul acestui raport pot ajuta şcolile şi
comunităţile să dărâme unele din aceste bariere şi să dezvolte veritabile parteneriate de lucru.
Merită să menţionăm, în treacăt, că implicarea părinţilor aduce beneficii şi membrilor altor populaţii speciale de elevi. Deşi investigaţiile pe baza
cărora s-a realizat acest raport nu au implicat o analiză în profunzime a datelor referitoare la aceste populaţii, cercetările studiate indică faptul
că elevii din cadrul şcolilor speciale, elevii supradotaţi, cei cu o slabe abilităţi lingvistice şi alte grupuri de elevi se bucură şi ei de efectele
benefice asupra performanţei şcolare şi dezvoltării afective ale implicării părinţilor în educaţia lor.
EFECTELE IMPLICĂRII PĂRINŢILOR ÎN CONDUCEREA ŞCOLII
Îndepărtându-ne de problematica implicării părinţilor în educaţia copiilor, ce se poate spune despre rezultatele generate de implicarea părinţilor
în conducerea şcolii? Termenul de "conducere", folosit aici, cuprinde orice activitate ce oferă părinţilor posibilitatea de a participa la procesul de
luare a deciziilor cu privire la programele şcolii. Aceasta poate include calitatea de membru în consiliul şcolii, de participant în cadrul unui
comitet consultativ al părinţilor sau în cadrul unui consiliu local de îmbunătăţire a şcolii sau de membru activ al asociaţiilor de părinţi-profesori.
Domeniile în care părinţii pot sprijini procesul de luare a deciziilor cu privire la programele şcolii cuprind stabilirea obiectivelor, elaborarea şi
implementarea activităţilor programului, evaluare, decizii legate de personal şi alocări ale fondurilor.
Acest domeniu al implicării părinţilor este unul din cele mai controversate. Studiile arată că majoritatea părinţilor ar dori să joace un rol mai activ
în acest tip de implicare, în timp ce majoritatea administratorilor de şcoală şi a cadrelor didactice manifestă o mare reticenţă în a încuraja
părinţii să devină parteneri în conducerea şcolii. Literatura studiată pentru acest raport indică faptul că deşi administratorii sunt de acord că
părinţii trebuie implicaţi în activităţile şcolii într-o varietate de modalităţi şi că personalul şcolii trebuie să încurajeze şi să formeze părinţii pentru
a se implica, ei dezaprobă implicarea părinţilor în domenii administrative precum selecţia şi evaluarea cadrelor didactice şi a directorului şi sunt
mai puţin entuziaşti decât părinţii cu privire la utilitatea participării părinţilor în alte activităţi, cum ar fi selectarea textelor şi a altor materiale
didactice sau stabilirea priorităţilor pentru bugetul şcolii. De asemenea, ei tind să considere că părinţii nu au suficientă pregătire pentru a lua
decizii legate de şcoală, deşi anchetele în rândul părinţilor indică faptul că majoritatea acestora consideră că sunt capabili de a lua decizii bune.
În acest studiu, nu au fost găsite exemple de programe în care participarea părinţilor în rolurile de luare a deciziilor să poată fi legată direct de
îmbunătăţirea performanţelor elevilor. Relaţia dintre participarea părinţilor la luarea deciziilor şi performanţele elevilor nu a fost cercetată la fel
de mult ca efectele implicării părinţilor în educaţia elevilor. Într-adevăr, cei ce au scris pe această temă indică faptul că este mai dificil să se
evalueze efectele implicării părinţilor în procesul de luare a deciziilor tocmai pentru că legătura cu rezultatele elevilor este indirectă. Din cele
şase documente care se ocupă de legătura dintre implicarea părinţilor în procesul de luare a deciziilor şi performanţele şcolare ale elevilor, nici
un document nu a putut demonstra existenţa unei relaţii cauzale, deşi unii autori par a crede că o astfel de relaţie există.
105
WYG International
Cu toate acestea, lipsa informaţiilor care să demonstreze legătura dintre implicarea părinţilor în conducerea şcolii şi performanţele elevilor nu
trebuie să ne facă să înţelegem că părinţii nu trebuie incluşi în anumite aspecte ale procesului decizional de la nivelul şcolii. Cercetători şi alte
persoane care s-au preocupat de această problemă au identificat beneficiile care, în afară de performanţele elevilor, par a fi generate de
implicarea părinţilor în conducerea şcolii. Acestea includ:
 Eliminarea supoziţiilor greşite pe care le pot avea părinţii despre personalul şcolii şi invers cu privire la motive, atitudini, intenţii şi abilităţi.
 Creşterea abilităţii părinţilor de a juca rolul de ansamblu de resurse pentru dezvoltarea academică, socială şi psihologică a copiilor lor cu
potenţial de influenţă pe termen mult mai lung (datorită unei interacţiuni continue cu copiii lor de-a lungul timpului).
 Dezvoltarea propriilor abilităţi şi a încrederii în sine a părinţilor, încurajând uneori continuarea propriei lor educaţii şi obţinerea unui loc de
muncă mai bun, oferind astfel copiilor lor modele mai bune.
 Dezvoltarea calităţii părinţilor de susţinători ai şcolii în cadrul comunităţii.
Cercetările indică faptul că tipurile de implicare a părinţilor la care ne-am referit în rândurile de mai sus ale acestui raport: participarea la
întâlnirile părinţi-profesori şi la funcţiile şcolii, participarea ca voluntari la activităţile desfăşurate în sala de clasă, meditarea copiilor acasă etc.,
oferă cel mai bun teren formativ care să faciliteze pregătirea părinţilor pentru adoptarea unor roluri în procesul decizional de la nivelul şcolii.
Aceste activităţi le dau părinţilor posibilitatea de a înţelege ceva din structura şcolii şi din programele sale de instruire şi oferă o experienţă de
bază în lucrul cu personalul şcolii. Aceste experienţe pot dezvolta cunoştinţele părinţilor şi pot creşte credibilitatea acestora în faţa personalului
şcolii pe măsură ce îşi asumă roluri decizionale.
INSTITUIREA UNEI IMPLICĂRI EFICIENTE A PĂRINŢILOR ÎN ACTIVITĂŢILE ŞCOLII
Cercetătorii au identificat lipsa planificării şi lipsa înţelegerii reciproce ca fiind cele mai mari obstacole în calea unei implicări eficiente a
părinţilor. Personalul şcolii care doreşte să instituie programe eficiente va trebui să manifeste atât o atitudine deschisă cât şi o bună organizare
în eforturile sale de obţinere a participării părinţilor.
Cercetările au stabilit că cele mai eficiente eforturi de implicare a părinţilor sunt acelea care oferă părinţilor o varietate de roluri în contextul unui
program bine organizat şi pe termen lung. Părinţii vor avea nevoie să poată alege dintr-o serie de activităţi care se adaptează unor programe,
preferinţe şi capacităţi diferite. Ca parte a procesului de planificare, va fi necesar ca administratorii şi cadrele didactice să-şi evalueze propria
disponibilitate faţă de implicarea părinţilor şi să stabilească modul în care ei doresc să îi implice şi să facă uz de ajutorul lor.
Alte sfaturi:
106
WYG International
 Comunicaţi părinţilor că implicarea şi sprijinul lor au un impact deosebit asupra performanţelor şcolare ale copiilor lor şi că nu trebuie să
aibă studii superioare sau mult timp liber pentru ca implicarea lor să fie benefică. Accentuaţi această idee în mod repetat.
 Încurajaţi implicarea părinţilor încă din primele zile de şcoală (sau grădiniţă, dacă este cazul) ale copiilor.
 Învăţaţi părinţii că activităţi precum modelarea cititului şi citirea unor texte pentru copii dezvoltă interesul copiilor pentru învăţătură.
 Elaboraţi programe de implicare a părinţilor care pun accent şi pe implicarea părinţilor în procesul de instruire: organizarea unor activităţi de
învăţare acasă, asistarea în realizarea temei şi monitorizarea şi încurajarea activităţilor de învăţare ale elevilor mai mari.
 Oferiţi părinţilor îndrumare şi formare, dar ţineţi minte că formarea intensivă, de lungă durată nu este nici necesară, nici posibilă.
 Faceţi un efort special pentru a obţine implicarea părinţilor elevilor dezavantajaţi, care pot beneficia cel mai mult de pe urma participării
părinţilor la educaţia lor, dar ai căror părinţi de multe ori manifestă la început reticenţă faţă de această implicare.
 Continuaţi să accentuaţi ideea că părinţii sunt parteneri ai şcolii şi că implicarea lor este necesară şi apreciată.
9.3 Programele de parteneriat în SUA:

Evoluţia acestora şi legătura cu familia
Rezultatele implicării
SUMAR
Acest studiu investighează datele adunate din peste 300 de şcoli americane care au depus eforturi de a elabora programe de calitate pentru
parteneriatele între şcoală, familie şi comunitate. Analizele se opresc asupra şcolilor primare; asupra şcolilor care beneficiază de un sprijin mai accentuat din
partea părinţilor, cadrelor didactice şi comunitate; şi asupra şcolilor al căror progres s-a datorat creşterii în timp a calităţii programelor de parteneriat.
Programele a căror calitate a crescut au fost asociate cu o mai largă implementare a activităţilor de învăţare care solicită interacţiunea între părinţi şi copii,
nivelelor tot mai ridicate de participare voluntară a părinţilor şi tot mai mulţi părinţi implicaţi în comitetele de luare a deciziilor de la nivelul şcolii. Rezultatele
identifică factori care ar putea ajuta şcolile să dezvolte programe de parteneriat de calitate şi sugerează că aceste programe înseamnă creşterea implicării
familiei în învăţarea elevilor.
107
WYG International
INTRODUCERE
Un număr tot mai mare de şcoli şi-au propus să devină parteneri ai familiilor şi comunităţilor, pentru a asigura o mai bună educare şi
socializare a elevilor. Şcolile caută ajutor din partea părinţilor şi organizaţiilor din comunităţile locale pentru a furniza elevilor medii de învăţare
care să le ofere sprijin şi o mai mare bogăţie de cunoştinţe. Totuşi, majoritatea şcolilor încă lasă la latitudinea părinţilor să găsească cea mai
bună modalitate de a se implica în educaţia propriilor copii. Unele şcoli încep să lucreze asupra elaborării unor planuri cuprinzătoare de
parteneriat, pentru ca dezideratele legate de implicarea părinţilor şi comunităţii să se transforme în rezultate vizibile.
Treizeci de ani de cercetare efectuată asupra şcolilor cu rezultate eficiente au demonstrat importanţa dezvoltării unor legături strânse
între şcoală şi familie (Chrispeels, 1996; Hoffman, 1991; Purkey & Smith, 1983). Un motiv ar consta în faptul că implicarea părinţilor poate
ajuta la sincronizarea cererilor pe care şcoala şi familia le impun elevilor (Teddlie & Reynolds, 2000). Cercetările recente asupra evoluţiei
abilităţilor de lectură ale elevilor, având ca bază de cercetare şcoli cu rezultate mai mult sau mai puţin eficiente, au demonstrat importanţa
extinderii eforturilor şcolii de a comunica şi de a-i implica pe părinţi în dezvoltarea acestor abilităţi (Taylor, Pearson, Clark & Walpole, 1999).
Taylor şi colegii săi au observat că, pe lângă procesul de instrucţie desfăşurat în cadrul orelor de curs, cele mai eficiente şcoli şi-au creat
legături cu părinţii în mai multe moduri, inclusiv prin reprezentarea acestora în comitelele şcolare, grupuri focus şi printr-o serie de sondaje
scrise sau efectuate prin intermediul telefonului. Lărgirea practicilor şcolii, ca cele menţionate anterior, ajută la conturarea unui context în care
profesorii implementează curriculum-ul şi programele de lectură.
Cercetările cu un caracter mai general subliniază importanţa eforturilor depuse de şcoală şi familie în sensul implicării familiei şi a
membrilor comunităţii în educaţia copiilor. Studiile au scos la iveală o asociere pozitivă între implicarea părinţilor şi performanţele şcolare ale
elevilor (Baker & Stevenson, 1986; Fehrmann, Keith, & Reimers, 1987; Henderson & Berla, 1994; Ho & Willms, 1996; Keith et al., 1993; Muller,
1993). Această relaţie persistă şi în studiile longitudinale care examinează impactul implicării părinţilor asupra performanţelor înregistrate peste
timp (Epstein, 1991; Epstein, Simon, & Salinas, 1997; Lee, 1994; Simon, 2001 Steinberg, Lamborn, Dornbusch, & Darling, 1992; Van Voorhis,
2001). În acelaşi mod, studiile au întărit importanţa rolului implicării comunităţii în dezvoltarea şi educaţia elevului (McLaughlin & Irby, 1994;
Nettles, 1991; Sanders, 2001).
Studiile internaţionale privind relaţiile create între familie-şcoală sunt o dovadă a acceptării largi a acestei chestiuni ca fiind vitale pentru
învăţarea şi bunăstarea elevului (de ex., Cairney & Ruge, 1997; Mendel, 2001; Ng, 1999; Sanders & Epstein, 1998; Smit, van der Wolf, &
Sleegers, 2001). În Statele Unite, tendinţele politicii educaţionale actuale (de ex., Programul Nici un copil nu este lăsat în urmă) şi a reformei
şcolare promovează parteneriatele între şcoală, familie şi comunitate, ca ingredient important pentru succesul elevului. De exemplu, fondurile
federale pentru Reforma Şcolară Multilaterală stipulează că toate programele trebuie să furnizeze activităţi de dezvoltare şcolară „pentru
implicarea reală a părinţilor şi a comunităţii locale în planificare şi implementare” (www.ncrel.org/csri/ninecomp.htm). Politicile de genul
acestora recunosc importanţa implicării părinţilor, ca parte a eforturilor mai ample de dezvoltare a şcolii şi a calităţii educaţiei de care
beneficiază elevii.
108
WYG International
Şcolile trebuie să planifice şi să implementeze programe de parteneriat, pentru a amplifica implicarea părinţilor. Conform opiniilor
exprimate de Hoover-Dempsey şi de Sandler (1995), decizia părinţilor de a se implica în educaţia copiilor lor se bazează pe trei factori: credinţa
că ar trebui să se implice, credinţa că implicarea lor va afecta educaţia copiilor şi existenţa oportunităţilor de implicare. Cercetările efectuate
asupra eforturilor şcolilor de a implica părinţii au arătat că aceste invitaţii pot avea o mare influenţă asupra comportamentului părinţilor şi a
performanţei elevilor (Eccles & Harold, 1996; Epstein & Dauber, 1991; Lee, 1994; Simon, 2001). Dacă profesorii dau teme de acasă care
necesită aportul părinţilor, de exemplu, se va crea acest fenomen de implicare a familiei şi de ridicare la diverse nivele de performaţă
academică a elevilor de gimnaziu (Balli, Demo, & Wedman, 1998; Epstein et al., 1997; Van Voorhis, 2003). Aceste studii sugerează că
eforturile şcolilor şi ale profesorilor de a implica familiile influenţează numărul familiior care se implică efectiv şi gradul şi tipul de implicare
parentală care se reflectă în experienţa elevilor.
Au fost elaborate relativ puţine programe pentru a ajuta sistematic şcolile să organizeze şi să implementeze planuri de a include familiile
şi comunitatea în procesul de educare a elevilor. Studiul de faţă examinează şcolile din Reţeaua Naţională de Parteneriat, pentru a investiga
dacă factorii de natură particulară care conduc spre rezultate mai bune ale programului de implementare rezultă într-o mai mare implicare a
familiei şi comunităţii.
Organizaţia Şcolile din Reţeaua Naţională de Parteneriat a fost înfiinţată pe la mijlocul anilor 1990, pornind de la cercetările efectuate în
colaborare cu oraşul Baltimore şi de la alte studii din Statele Unite ale Americii (Sanders & Epstein, 2000). În momentul de faţă, şcolile din
peste 20 de state din SUA, Canada, Anglia, Hong Kong, Australia şi Polonia sunt membre ale acestei organizaţii şi lucrează la implementarea
programului SRNP. În calitate de membre, şcolile primesc instrumente de lucru, formare, programe de parteneriat între şcoli care se adresează
familiilor tuturor studenţilor. Calitatea de membru este deschisă tuturor şcolilor şi este reînnoită anual, prin completarea şi trimiterea unei
analize la finele anului (UPDATE) privind progresul şi problemele întâmpinate.
Consilierea şcolilor se bazează pe teoria sferelor de influenţă suprapuse şi pe cadrul de implicare (Epstein, 2001). Teoria în cauză
susţine faptul că şcolile, familiile şi comunităţile sunt contexte importante care influenţează simultan învăţarea elevilor şi, cu cât este mai mare
suprapunerea acestora, cu atât sunt mai mari beneficiile în planul educaţiei şi al dezvoltării elevilor. Acţiunile întreprinse de personalul şcolii,
părinţi, elevi şi membrii comunităţii pot mări gradul de conectare şi de colaborare şi reduc distanţa şi disonanţa dintre aceste medii.
Ca un prim pas înspre realizarea programelor de parteneriat, SRNP încurajează toate şcolile să înfiinţeze o Echipă de Acţiune pentru
Parteneriat (EAP). Printre membrii EAP se numără cadre didactice, administratori de şcoală, părinţi, membri din comunitate şi, la ciclul liceal,
elevi. EAP este responsabilă cu organizarea şi implementarea activităţilor privind implicarea în cazul fiecărei şcoli. Mai mult, EAP din fiecare
şcoală este încurajată să-şi stabilească propriile ţinte, consecvente cu filosofia celor stabilite de echipa de dezvoltare şcolară sau de consiliul
şcolii, pentru a se asigura că activităţile de parteneriat vin în completare, şi nu contracarează, alte programe ce se desfăşoară în şcoală.
Un cadru călăuzitor ajută la profilarea a şase tipuri de implicare pentru a ajuta echipa EAP din fiecare şcoală să creeze parteneriate
eficiente între şcoală, familie şi comunitate (Epstein, 1995). Şcolile cu programe de parteneriat multilaterale implementează programe pentru
toate cele şase tipuri de implicare: (1) grijă – sprijinirea tuturor familiilor de a crea medii primitoare pentru copii; (2) comunicare – stabilirea unui
canal de comunicare cu dublu sens pentru a putea comenta în legătură cu programele şcolii şi progresul elevilor; (3) voluntariat – recrutarea şi
109
WYG International
organizarea părinţilor la şcoală, acasă sau în diverse alte locaţii; (4) învăţarea acasă – furnizarea de informaţii şi de idei către familii, în legătură
modul în care îi pot ajuta pe elevi să-şi facă temele sau cu alte materiale care apar o dată cu aplicarea curriculum-ului; (5) luarea deciziilor –
părinţii care provin din diferite medii sunt folosiţi ca reprezentanţi sau manageri în comitetele şcolii; şi (6) colaborarea cu comunitatea –
identificarea şi integrarea resurselor şi a serviciilor din comunitate, pentru a întări programele şcolare. Această tipologie a implicării asigură o
structură în jurul căreia şcoala îşi poate organiza şi evalua eforturile de implicare a părinţilor în educaţia propriilor copii, reducând prin urmare
disonanţa dintre familie, şcoală şi comunitate (Epstein et al., 2002a).
IPOTEZE ŞI ÎNTREBĂRI
Se aşteaptă ca programele de parteneriat care prezintă o calitate ridicată să îmbunătăţească progresul elevilor, prin sprijinirea implicării
mai multor membri ai familiei în procesul de educaţie. Sheldon (2003) a descoperit că, în ansamblu, calitatea programului este asociată cu
organizarea mai amănunţită a programului (de ex., întâlnirile echipei de acţiune pentru parteneriat, planificarea activităţilor de implicare şi
identificare bugetului), pe măsură ce programul se extinde spre atragerea părinţilor ( de ex., comunicarea cu familiile, recrutarea şi apelarea la
ajutorul voluntarilor, colaborarea cu partenerii din comunitate). Sheldon a arătat, de asemenea, că extinderea programului este asociată cu
performanţa pe care o ating elevii în cazul testelor standard naţionale. Studiul său nu a testat însă dacă gradul de calitate al programului se
poate corela şi cu gradele de implicare a familiei şi comunităţii, cele care pot media relaţia dintre programele şcolare şi rezultatele elevilor.
Cercetările anterioare asupra şcolilor din Reţeaua Naţională au identificat procesele şcolare şi structurile asociate cu nivele ridicate de
catitate ale programelor şcoală-familie-comunitate. Urmând firul logic, studiile au arătat că şcolile în care activează membrii echipei de acţiune
şi în care aceştia sunt sprijiniţi de cadrele didactice, de părinţi şi de membrii comunităţii, dezvoltă programe de parteneriat superioare calitativ
(Sanders, 1999, 2000). Aceste studii timpurii s-au sprijinit pe mai multe tipuri de date şi nu pot, aşadar, să clarifice dacă aceşti factori contribuie
la dezvoltarea programelor de parteneriat între şcoală, familie şi comunitate.
Studiul de faţă prezintă ipoteza conform căreia sprijinirea membrilor echipei de acţiune din partea şcolii şi a comunităţii învecinate
acesteia poate conduce, în timp, la îmbunătăţirea calităţii programului. De asemenea, după cum a fost menţionat şi în studiile precedente
(Sanders, 2000), factorii şcolari, cum ar fi numărul de ani în care şcoala a fost membru al Reţelei Naţionale de Parteneriat, au o influenţă
asupra calităţii programelor. Pe lângă aceste caracteristici ale şcolii, şi procesele şcolare au fost luate în considerare ca fiind instrumente de
măsurare a evoluţiei în timp a calităţii.
Cercetările efectuate în colaborare cu membrii Reţelei Naţionale de Parteneriat din regiune au sugerat că organizarea unor programe
de evaluare a afectat calitatea programelor de parteneriat de la nivel districtual (Epstein, Williams, & Lewis, 2002b). Şcolile de cartier care au
evaluat progresul programelor lor de parteneriat au raportat o creştere a calităţii acestora, mai puţine obstacole în calea muncii lor şi au
desfăşurat, totodată, mai multe activităţi manageriale la nivelul cartierului.
Există motive pentru a crede că evaluarea programului ar trebui să fie, de asemenea, legată de calitatea programelor de parteneriat
între şcoli. Ca şi în cazul cartierelor, şcolile care îşi evaluează eforturile de implicare sistematică a familiilor şi comunităţii în educaţia elevilor
110
WYG International
par a fi mai serioase în iniţierea unui program de parteneriat multilateral. Totodată, utilizarea instrumentelor de evaluare poate furniza şcolilor
informaţii despre punctele tari şi cele slabe ale eforturilor lor de a implica familiile şi comunităţile. Membrii echipei de acţiune pot folosi aceste
informaţii pentru a îmbunătăţi aspectele particulare ale programelor lor. În măsura în care evaluarea programului ajută şcolile să identifice
punctele slabe şi zonele care necesită îmbunătăţiri, se aşteaptă să se dezvolte o relaţie pozitivă între folosirea evaluării şi calitatea
programului, în timp.
Studiul de faţă extinde cercetările anterioare asupra calităţii programelor şcolare de parteneriat, introducând analiza datelor
longitudinale, date adunate de la şcolile care au făcut parte din Reţeaua Naţională de Parteneriat între Şcoli între 2 şi 4 ani. Analizele au fost
făcute pentru a răspunde următoarelor întrebări: Care sunt caracteristicile şi procesele şcolii care influenţează calitatea programului în timp? şi
În ce măsură influenţează calitatea programului implicarea familiei şi a comunităţii în educaţia elevilor?
DISCUŢII
Studiul de faţă care examinează evoluţia a peste 300 de şcoli, din peste 20 de state, aduce informaţii noi legate de dezvoltarea,
implementarea şi extinderea programelor de parteneriat ale şcolii în diversele locaţii unde acestea sunt situate. Aceste decoperiri identifică
unele componente principale ale programelor de parteneriat şi sugerează că există o strictă proporţionalitate între calitatea acestora şi
implicarea părinţilor. Analizele subliniază importanţa sprijinului colegial pentru dezvoltarea calităţii programelor şcoală-familie-comunitate.
Studiul arată, de asemenea, importantele conexiuni între calitatea programelor de parteneriat, implicarea părinţilor în procesul de luare a
deciziilor sau în activităţi de voluntariat şi amploarea eforturilor depuse de şcoală de a implica părinţii în activitatea de învăţare a copilului care
are loc acasă.
Dezvoltarea programelor de parteneriat de calitate
Au fost efectuate studii longitudine pentru a investiga caracteristicile şi procesele asociate cu dezvoltarea programelor de parteneriat de
calitate între şcoală, familie şi comunitate. Nu a fost surprinzător să descoperim că indicatorii de calitate ale programelor înregistraţi au
constituit instrumente de calcul al calităţii pentru următorul an şcolar. S-a estimat că cele mai multe şcoli au nevoie de cel puţin 3 ani de zile
pentru a implementa programe de parteneriat de calitate superioară şi cuprinzător (Epstein et al., 2002a). Totodată, munca ce se desfăşoară
într-un an de zile ajută la susţinerea programului de parteneriat în timp.
Totodată, analizele de regresie arată o puternică relaţie, cu caracter semnificativ şi independent între aplicarea evaluării programului şi
calitatea acestuia. Analiza longitudinală arată că evaluarea poate fi catalizatorul îmbunătăţirii programului. Când echipele de acţiune folosesc
instrumentele de evaluare pentru a reflecta asupra planurilor lor, activităţilor, succeselor şi eşecurilor, este mai mare probabilitatea că planurile
de activitate şi calitatea parteneriatului se vor îmbunătăţi. Relaţia între evaluarea şi calitatea programului nu reflectă doar implicarea serioasă a
111
WYG International
inspectoratului şcolar (Epstein et al., 2002b), dar sugerează, de asemenea, că evaluarea programului poate ajuta la facilitarea şi
sustenabilitatea acestor programe.
Studiul de faţă se adaugă literaturii deja existente pentru a demonstra existenţa relaţiei dintre nivelul şcolii şi calitatea programelor de
implicare familială şi comunitară. Sanders (1999), într-un studiu care se ocupă de programele şcolare de parteneriat din mai multe unghiuri, a
descoperit că şcolile primare tind să dezvolte programe de parteneriat şcoală-familie-comunitate calitativ superioare celor dezvoltate de şcolile
gimnaziale. Studiul nostru arată, de asemenea, că şcolile primare, în medie, continuă să accentueze mai mult aceste parteneriate şi să le
îmbunătăţească într-o măsură mai mare decât şcolile gimnaziale. Totuşi, diferenţele de calitate nu sunt fixe şi nici inevitabile.
Studiul de faţă se adugă şi literaturii ce dezbate problema implicării familiei şi comunităţii la nivel şcolar (Eccles & Harold, 1996 ;
Epstein & Dauber, 1991; Stevenson & Baker, 1987) explicând modelul măsurilor de extindere, model care include detalii despre diversele
componente ale programelor de parteneriat. Indiferent de nivelul şcolii, toate şcolile care îşi evaluează eforturile de creare a parteneriatelor şi
dezvoltă sprijinul pe care îl pot oferi colegii, îşi pot îmbunătăţi calitatea programelor care implică familia şi membrii comunităţii în educaţia
elevilor.
Asocierea între calitatea programului şi implicarea familiei
Studiul de faţă aduce noi dovezi că programele de parteneriat se dezvoltă şi se îmbunătăţesc pe măsură ce tot mai mulţi părinţi îşi
asumă un rol activ în educaţia copiilor lor. Pe lângă examinarea dezvoltării programelor de parteneriat, studiul a examinat dacă programele de
calitate se corelau cu grad mai mare de implicare a familiei şi comunităţii.
Şcolile care înregistrează un indicator de calitate a programelor de parteneriat mai mare tind să raporteze un număr mai mare de părinţi
ce s-au oferit voluntari pentru a sprijini şcoala şi elevii săi, mai multe ore alocate de părinţi pentru efectuarea interactivă a temelor alături de
copiii lor şi mai mulţi părinţi care fac parte din comitetele responsabile cu luarea deciziilor. Acest lucru poate fi important, căci cercetările
anterioare au arătat un nivel academic mai ridicat al elevilor din şcolile unde sunt mai mulţi părinţi voluntari, unde există o participare mai activă
a membrilor familiei în guvernarea şcolii (Haynes, Emmons, & Woodruff, 1998; Ho & Wilms, 1996) şi în şcolile unde cadrele didactice dau teme
care necesită interacţiunea părinte-elev (Van Voorhis, 2003).
Calitatea programelor nu poate măsura în acelaşi fel participarea părinţilor la toate activităţile din cadrul tuturor celor şase tipuri de
implicare. Şcolile care au participat la acest studiu au raportat fluentizarea comunicării cu familiile elevilor şi slabe variaţii în utilizarea
materialelor informative, sugerându-se că această activitate este desfăşurată de majoritatea şcolilor, idiferent de calitatea programelor de
parteneriat. Această concluzie vine în continuarea cercetărilor anterioare, care au arătat că aproape toate şcolile comunică într-o anumită
măsură cu membrii familiilor (Epstein & Dauber, 1991). În plus, şcolile au raportat vagi schimbări ale procentajului de părinţi care participă la
diverse ateliere, ajungându-se astfel să fie greu de identificat o relaţie între calitatea programelor şi aceste activităţi specifice. În ceea ce
priveşte activităţile de implicare care au suferit variaţii mai mari în procesul de implementare în şcoli, calitatea programului a fost corelată
112
WYG International
pozitiv cu participarea părinţilor. Programele de parteneriat de calitate superioară par să se traducă printr-o participare crescută cel puţin la
unele forme de implicare.
În comparaţie cu şcolile gimnaziale, şcolile primare au raportat un număr mai mare de părinţi voluntari, o mai mare distribuţie a
materialelor informative şi o mai intensă utilizare a activităţilor de învăţare care încurajează interacţiunea părinte-copil. Totuşi, gimnaziile au
raportat mai multe pateneriate şi un mai mare număr de părinţi care s-au implicat în comitetele responsabile cu luarea deciziilor. Concluziile
sugerează că gimnaziile au dezvoltat propriile programe de parteneriat, concentrându-se asupra unor tipuri distincte de implicare. Astfel,
teoreia care susţine că şcolile primare beneficiază de o mai mare implicare din partea părinţilor pare a simplifica realitatea. Concluziile ne arată
că studiile nu ar trebui să măsoare implicarea părinţilor şi a comunităţii ca unică variabilă (de genul mai mică, mai mare), ci să înţeleagă mai
bine diferitele roluri jucate de familii şi de comunitate în şcolile primare şi gimnazii.
Se poate ca şcolile primare cu rezultate bune să faciliteze tipuri diferite de implicare faţă de gimnazii. Gimnaziile care încurajează
acelaşi tipuri de implicare ca şcolile primare (de exemplu, părinţii citesc împreună cu copiii), pot, în cele din urmă, să submineze potenţialele
beneficii ale unei relaţii puternice părinte-copil, familie-şcoală. Programele şcolare de înaltă calitate care urmăresc stabilirea conexiunilor între
şcoală, familie şi comunitate, pentru a sprijini procesul ed învăţare al elevilor de gimnaziu pot să nu fie iedentice cu programele de înaltă
calitate din şcolile primare. Diferenţele care apar firesc în evoluţia copiilor, la trecerea de la vârsta primară la adolescenţă, sugerează nevoia de
instituire a unor relaţii distincte familie-şcoală, relaţii ce vizează procesul de învăţare şi performanţele şcolare ale elevului.
9.4 CADRUL DEFINIT DE CELE ŞASE TIPURI DE IMPLICARE A FAMILIEI- COMUNITĂŢII LA

NIVELUL ŞCOLII ELABORAT DE JOYCE EPSTEIN (1995)
Modelul celor şase tipuri de implicare elaborat de Joyce Epstein
CALITATEA DE PĂRINTE: Sprijiniţi familiile în ceea ce priveşte abilităţile de creştere şi îngrijire a copiilor, înţelegerea dezvoltării copilului şi
adolescentului şi crearea acelor condiţii în familie care sprijină copiii în calitatea lor de elevi la fiecare nivel de vârstă sau educaţional. Sprijiniţi
şcolile pentru a înţelege mai bine familiile.
COMUNICARE: Comunicaţi cu familiile despre programele şcolii şi despre progresul înregistrat de elevi prin intermediul unor canale de
comunicare eficiente şcoală-familie şi familie- şcoală
113
WYG International
VOLUNTARIAT: Îmbunătăţiţi procesul de recrutare, formare, activităţile şi programele pentru a implica membrii familiilor ca voluntari şi
organizaţi audienţe la şcoală sau în alte locaţii pentru a sprijini elevii şi programele şcolii.
ÎNVĂŢAREA ACASĂ: Implicaţi familiile pentru a desfăşura activităţi de învăţare împreună cu copiii lor, acasă, incluzând teme pentru acasă şi
alte activităţi şi decizii legate de curriculum.
LUAREA DECIZIILOR: Includeţi familiile ca participanţi la deciziile şcolii şi la susţinerea şcolii prin intermediul asociaţiilor de părinţi-profesori,
consiliilor, comitetelor şcolare sau altor organizaţii ale părinţilor.
COLABORAREA CU COMUNITATEA: Coordonaţi resursele şi serviciile pentru familii, elevi şi şcoală cu agenţii economici, instituţiile si alte
grupuri şi oferiţi servicii comunităţii.
Joyce Epstein, Director al Centrului pentru parteneriate între şcoală, familie şi comunitate, Universitatea Johns Hopkins, Baltimore.
114
WYG International
Cele 6 tipuri de implicare, după clasificarea lui Joyce Epstein
Tipul de Rolul părinţilor Comunicarea Voluntariatul Învăţarea acasă Luarea deciziilor Colaborarea cu
implicare comunitatea
Definirea Ajutarea tuturor Conceperea unor Recrutarea Oferirea de Includerea părinţilor Identificarea şi
implicării familiilor să forme eficace de voluntarilor şi informaţii şi idei în deciziile şcolare, integrarea
stabilească un comunicare şcoală - organizarea familiilor în legătură formarea resurselor şi
climat familial care casă şi casă-şcoală ajutorului şi cu modul în care conducătorilor şi serviciilor
să-i susţină pe despre programele susţinerii părinteşti pot fi ajutaţi elevii reprezentaţilor comunităţii pentru a
copii să înveţe şcolare şi progresul acasă cu temele şi grupurilor de părinţi întări programele
copiilor alte activităţi şcolare şi practicile
curriculare, decizii familiale.
şi planificare
Exemple Sugestii pentru Consultaţii cu Programe de Informaţii date Organizaţii active Informaţii legate de
din practică condiţiile de acasă fiecare părinte cel voluntariat la familiilor despre de părinţi, consilii susţinerea în ceea
care susţin puţin o dată pe an. şcoală şi la clasă -aptitudinile consultative sau ce priveşte
învăţarea la fiecare pentru a-i ajuta pe solicitate elevilor la comitete (de ex., sănătatea
nivel. Cursurile Vor exista şi profesori, toate nivelurile la curriculum, comunităţii,
deschise despre translatori care să administratori, fiecare clasă siguranţă, susţinerea
suportul acordat de asiste familiile. cursanţi şi părinţi. personal), de culturală,
părinţi şi educaţia În fiecare Sala destinată - politicile legate de conducere şi recreativă,
copiilor la orice săptămână sau părinţilor pentru teme şi cum să participare a susţinerea socială
vârsta şi la orice lună dosare cu activităţi voluntare, monitorizăm şi să părinţilor. Grupuri şi alte servicii.
clasă. Educaţia activitatea cursaţilor intâlniri, resurse discutăm temele independente care Informaţii despre
părinţilor şi alte va fi trimisă acasă pentru familii. acasă să facă lobby şi să activităţile de
cursuri de formare pentru discuţii şi Sondaj anual - cum să asistăm activeze pentru dezvoltare a
pentru părinţi (e.g., comentarii. pentru a identifica elevii să-şi reformele şcolare. aptitudinilor de
alfabetizarea Program regulat de toate talentele, îmbunătăţească Consilii şi comitete învăţare, inclusiv
familiei). Programe notiţe utile, timpul disponibil şi aptitudinile prin la nivel judeţean programe de vară
de susţinere a telefoane şi alte localizarea diverse teme în pentru familie şi pentru elevi.
familiei pentru a forme de voluntarilor. clasă şi de acasă. implicarea Integrarea
asista familiile în comunicare. Program normal de comunităţii. serviciilor prin
ceea ce priveşte Informaţii clare care Programe pentru teme care le parteneriate care
115
WYG International
sănătatea, facilitează alegerea părinţii din clasă solicită elevilor să implică şcoala şi
alimentaţia şi orice şcolilor şi cursurilor, sau alte structuri discute şi să Informaţii legate de alte agenţii
alte servicii. programelor şi care să ofere interacţioneze cu alegerile şcolare interesate de
activităţilor din şcoli. familiilor familiile în functie pentru aspectele vieţii
Vizite la domiciliu informaţiile de ce învăţă în reprezentanţii şcolii. civice, culturale,
în momentele de Informaţii clare necesare. clasă. Matematica, Reţele care să facă consiliere,
tranzitie către despre politicile ştiintele şi lectura legătura între familii sănătate, recreere.
şcoală primară, şcolilor, la şcoală, cu şi reprezentanţii Serviciu în folosul
gimnaziu şi liceu. programele, implicarea familiei. părinţilor. comunităţii din
Intâlniri cu reformele şi Implicarea familiei partea elevilor,
comunitatea pentru tranziţiile. în fixarea familiilor şi şcolilor
a ajuta familiile să obiectivelor (de ex., reciclare,
înţeleagă şcoală şi elevului în fiecare arta, muzică, teatru
şcoala să înţeleagă an. şi alte activităţi
familiile. pentru persoanele
în vârstă sau alte
categorii de
persoane).
Participarea elevilor
în programe
şcolare.
Provocări Oferirea de Analizaţi dacă Recrutaţi un număr Concepeţi şi Includeţi Informaţi familiile
informaţii tuturor mesajele şi alte mare de voluntari organizaţi un conducătorii despre programe
familiilor, nu forme de pentru ca toate program regulat de grupurilor de părinţi comunitare pentru
numai celor care se comunicare tipărite familiile să ştie că teme interactive din toate grupurile elevi, cum ar fi cele
pot duce la ateliere sau netipărite sunt timpul şi talentele care să le dea rasiale, etnice, de mentorat-tutorat,
(cursuri deschise) citeţe, clare, care lor sunt binevenite. elevilor socio-economice, parteneriat de
sau întâlniri la este forma şi Creaţi programe responsabilităţi şi alte grupuri în afaceri. Asiguraţi
şcoală. Trebuie să frecvenţa lor. Luaţi flexibile pentru pentru a discuta şcoală. Formarea egalitatea
li se dea în considerare voluntari astfel lucrurile importante liderilor pentru ca oportunităţilor
posibilitatea părinţii care nu încât părinţii să pe care le învaţă şi acestia să fie pentru toţi elevii
familiilor să împartă vorbesc bine limba poată participa. pentru a ajuta reprezentanti ai şi familiile pentru a
116
WYG International
informaţii cu şcoala majorităţii, sau nu Organizaţi munca familiile să fie altor familii, cu participa în
despre cultura, citesc bine. Creaţi voluntarilor: constiente de solicitarea programele
tradiţii, talentele şi canale bi- formaţi-i, combinaţi conţinutul muncii participării şi comunităţii sau
nevoile elevilor. direcţionale clare de talentele lor cu copiilor lor. trimiterea de pentru a obţine
comunicare între nevoile şcolii, Coordonaţi temele informaţii tuturor servicii. Aliniaţi
Asiguraţi-vă că casă - şcoală şi profesorului şi care trebuie făcute părinţilor. Includeţi contribuţiile
toate informaţiile şcoală- casă. nevoile elevilor, şi în familie cu cele elevi, (alături de comunităţii cu
pentru şi de la recunoaşteţi date de alţi părinţi) în grupuri de aceste obiective,
familii sunt clare, eforturile astfel profesori. Implicaţi decizie. integraţi serviciile
se pot folosi şi au încât participanţii familiile în decizii destinate copilului
legatură cu să fie eficienţi. importante legate şi familiei în
succesul copiilor la de curriculum. procesul educaţiei.
şcoală.
Rezultate Conştientizarea Conştientizarea Aptitudini în Îmbunătăţirea Conştientizarea Imbunătăţirea

pentru elevi supravegherii din propriului progres şi comunicarea cu aptitudinilor, rolului reprezentării abilităţilor, şi
partea familei, a acţiunilor adulţii. abilităţilor elevilor, familiei în deciziile talentelor prin
respectul pentru necesare pentru a Îmbunătăţirea şi a rezultatelor la scolii. Intelegerea bogate experienţe
părinţi. Calităţi menţine şi a deprinderilor de teste. Terminarea faptului ca şcolare şi extra-
personale pozitive, îmbunătăţi notele. invăţare care temelor. Atitudine drepturile elevilor şcolare.
obiceiuri, Înţelegerea necesită pregătire pozitivă faţă de sunt protejate. Conştientizarea
convingeri şi valori, politicilor şcolii în ce sau atenţie şcoală. Apropierea Beneficii specifice rolului carierei şi a
după cum au fost priveşte atitudinea specială de la părinţilor şi a legate de politici opţiunilor pentru
insuflate de familie. elevilor, prezenţa şi voluntari. câminului de înfăptuite prin viitoarea educaţie şi
Echilibru între alte aspecte ale Conştientizarea şcoală. Auto- organizaţiile de activitate. Beneficii
timpul petrecut cu comportamentului multor aptitudini, percepţia ca şi părinţi şi specifice, legate de
activităţi domestice lor. Decizii talente, ocupaţii, şi cursant. experimentate de programe, servicii,
şi temele. informate despre contribuţii ale elevi. resurse, şi
Frecvenţa la ore cursuri şi programe. părinţilor şi altor oportunităţi care
bună sau Conştientizarea voluntari. leagă elevii de
imbunătăţită. propriului rol în comunitate.
Conştientizarea parteneriate, rol de
importanţei scolii. curier şi vector de
117
WYG International
comunicare.
Rezultate Înţelegerea şi Înţelegerea Înţelegerea rolului Înţelegerea Politicile care Cunoasterea şi

pentru încrederea legate programelor şi profesorului, susţinerii, afectează educaţia folosirea resurselor
părinţi de rolul părinţilor, politicilor şcolare. Creşterea încurajării şi copilului. locale ale familiei şi
dezvoltarea Monitorizarea şi confortului în şcoli, ajutorului dat Sentimentul copilului pentru
copilului şi a conştientizarea desfăşurarea de elevului acasă în apartenenţei la îmbunătăţirea
adolescentului şi progresului copiilor. activităţi legate de fiecare an. Discuţii şcoală aptitudinilor şi
schimbări în Răspunderea în şcoală acasă. despre şcoală, talentelor sau
condiţiile mod eficient la Increderea în lucrul în clasă şi Conştientizarea pentru obţinerea
educaţionale de problemele elevilor. capacitatea proprie teme. Înţelegerea importanţei serviciilor dorite.
acasă pe măsură Interacţiunea cu de a lucra în şcoală programului părinţilor în Interacţiuni cu alte
ce copiii înaintează profesorii şi usurinţa cu copii sau paşii educaţional în deciziile scolii. familii în activităţi
la şcoală. în comunicarea cu de parcurs pentru fiecare an şi a ceea Experienţele ale comunităţii.
Conştientizarea şcoala şi profesorii. îmbunătăţirea ce învaţă copilul la comune şi Inţelegerea rolului
provocărilor propriei educaţii. fiecare materie. conexiunile cu alte scolii în comunitate
personale şi ale Conştientizarea Aprecierea familii. şi contributiei
celorlalţi în ceea ce faptului că familiile aptitudinilor de Conştientizarea comunităţii în
priveşte misiunea sunt binevenite şi predare. politicilor şcolii, şcoală .
părinţilor. apreciate la şcoală. Înţelegerea rolului judeţului şi statului.
Susţinerea din Îmbunătăţirea copilului ca elev.
partea scolii şi a aptitudinilor
altor părinţi. voluntarilor.
Rezultate Înţelegerea istoriei Creşterea Capacitatea de a O mai atentă Conştientizarea Conştientizarea

pentru familiilor, culturilor, diversităţii şi a implica familiile în concepere a perspectivelor resurselor
profesori preocupărilor, calităţii comunicării noi forme, inclusiv temelor pentru părinţilor ca factor comunităţii pentru a
obiectivelor, cu familia şi a acelora care nu acasă. de dezvoltare a îmbogăţi
nevolor şi modului conştientizarea activează voluntar Respectarea politicilor şi curriculumul.
în care acestia îşi propriei abilităţi de a la şcoală. timpului dedicat deciziilor.
privesc copii. comunica cu Conştientizarea familiei. Acordarea aceluiaşi
118
WYG International
Respectarea claritate. Aprecierea talentelor părinţilor Recunoaşterea statut al Deschiderea şi

capacităţilor şi şi folosirea reţelei şi interesului lor atenţiei acordate reprezentanţilor aptitudinea de a
eforturilor familiei. de părinţi pentru pentru şcoală şi părinţilor singuri, familiei în comitete folosi mentori,
Înţelegerea comunicare. copii. părinţilor care aduc şi roluri de parteneri de
diversităţii elevilor. Creşterea abitităţii două venituri în conducere. afaceri, voluntari în
Conştientizarea de a solicita şi O mai mare atentie casă şi a familiilor comunitate şi alţii
propriilor aptitudini înţelege viziunea individuală mai puţin educate pentru a asista
de a împărtăşi familiei despre acordată elevilor, în motivarea şi elevii şi a
informaţii despre programele şi cu ajutorul sustinerea îmbunătăţi practica
dezvoltarea dezvoltarea voluntarilor. educaţiei elevilor. predării.
copiilor. copiilor. Satisfacţia
implicării şi
susţinerii familiei.
Epstein, J.L., Coates, L., Salinas, K.C., Sanders, M.G., & Simon, B.S. (1997). School, Family, and Community Partnerships: Your Handbook for Action ( Parteneriatul Şcoală-
Familie, Comunitate. Manualul tău pentru acţiune) . Thousand Oaks, CA: Corwin Press.
119
9. 5 Politica şi monitorizarea Guvernului Marii Britanii în
privinţa Acordurilor între părinţi şi şcoală
Studii de caz despre cum au evoluat Acordurile dintre părinţi şi şcoală şi exemple
de Acorduri între Părinţi şi Şcoală elaborate în şcoli
De ce să introducem acorduri între părinţi şi şcoală?
Părinţii sunt primii şi cei mai indulgenţi profesori ai unui copil. Ei joacă un rol crucial în a-i
ajuta pe copiii lor să înveţe. Copiii reuşesc mai bine atunci când şcolile şi părinţii
colaborează. Părinţii pot fi de un real ajutor dacă ştiu ce scopuri urmăreşte şcoala şi cum
pot fi de folos. Acordurile dintre părinţi şi şcoală vor furniza un cadru în vederea dezvoltării
unui astfel de parteneriat. Procesul pe care îl presupune implementarea şi revizuirea
acordului va clarifica ceea ce încearcă şcoala să realizeze, iar acordul în sine va stabili
rolul şcolii, al părinţilor şi al elevilor în acest parteneriat esenţial.
Multe şcoli au deja acorduri scrise cu părinţii. Ele variază de la o şcoală la alta şi reflectă
etosul şcolii. Exemple de acorduri folosite în mod curent se vor afla la sfărşitul acestui
document.
Studiul Inspectoratului
În vederea pregătirii acestei monitorizări, Departamentul pentru Educaţie şi Calificare din

Regatul Unit a solicitat inspectorilor să întreprindă un studiu de bune practice. Acesta a
constatat că :
 procesul de observare şi de discutare a ceea ce părinţii, elevii şi cadrele didactice
vor unii de la ceilalţi este foarte util;
 cele mai eficiente şi realizabile acorduri se desprind din politicile şi practicile şcolii.
 acordul furnizează aşteptările clare de la fiecare dintre părţile implicate. Părinţii,
mai ales, se simt mult mai încrezători în ceea ce se aşteaptă de la ei ;
 ajutorul părintesc este valorizat şi i se dă statutul de factor important în procesul de
educaţie al elevului ;
 elevilor li se dau responsabilităţi cât şi drepturi şi resimt un oarecare control asupra
propriei lor contribuţii ;
 acolo unde se oferă monitorizare şi instruire despre cum ar trebui ajutaţi copiii,
părinţii au raportat o creştere a gradului de încredere şi o valorizare a propriului lor
rol;
 acordul oferă un bun punct de plecare în discuţia cu elevii, părinţii şi cadrele
didactice.
Studii de caz
Studiu de caz 1
Şcoala primară şi Grădiniţa Fundaţiei Sir John Cass, Londra
120
Şcoala primară a Fundaţiei Sir John Cass a dezvoltat o politică de abordare a relaţiei
părinţi-şcoală pe baza discuţiilor purtate cu părinţii, profesorii, conducerea şi
personalul auxiliar din şcoală. S-au trimis chestionare atât părinţilor cât şi cadrelor, iar
rapoartele au fost incluse în politica finală. Aceasta a fost discutată într-o întrunire cu
toate cadrele, iar părinţii şi-au expus ideile atât individual cât şi cu ocazia unor
întâlniri în grup restrâns, ţinute în Sala părinţilor. Politica este analizată în fiecare an
şi revizuită dacă este necesar.
Studiu de caz 2
Şcoala Archbishop Thurstan, Hull.
In 1989 şcoala a înfiinţat Grupul de lucru al parteneriatului cu părinţii (PiP - the

Parents in Partnership Working Group) incluzând părinţii, profesorii, direcţiunea,
responsabilul cu munca educativă. Obiectivul a fost acela de a analiza cât mai multe
căi de a-i face pe părinţi să se simtă în largul lor în relaţia cu şcoala, să înţeleagă
spiritul susţinerii reciproce şi pentru a înlătura temerile şi anxietăţile personalului faţă
de părinţi. PiP a fost responsabil de numeroase iniţiative importante în şcoală,
iniţiative care au potenţat dezvoltarea unui parteneriat părinţi-şcoală şi care au inclus
şi dezvoltarea unui acord între părinţi şi şcoală.
Studiu de caz 3
Scoala Superioară Stanley County, Middlesex
În 1990 s-a ţinut o întrunire între conducerea şcolii şi părinţi pentru a discuta deschis o
politică în stare să descrie relaţia dintre părinţi şi şcoală. S-a convenit că politica ar trebui
să acopere obiectivele şcolare, obligaţia pe care o are fiecare dintre părţi faţă de cealaltă
în materie de sancţiuni şi ţinuta la şcoală. Ideile au fost dezvoltate în continuare printr-o
acţiune care a reunit deopotrivă părinţi, cadre şi conducerea. Toţi copiii au avut ocazia să
discute propunerile de proiect, în special cele privitoare la fondurile puse la dispoziţie.
Propunerile au fost ulterior adoptate cu ocazia unei întruniri între conducere şi părinţi, fiind
puse în aplicare de atunci înainte. Politica este re-analizată la fiecare 2-3 ani.
Studiu de caz 4
Colegiul Melbourn Village, Cambridgeshire
Întrunirea anuală a conducerii cu părinţii a fost aleasă ca un punct de plecare pentru
consultaţii. Părinţilor li s-a spus dinaintea întrunirii că aceasta va continua cu o discuţie
despre ceea ce ar sta la baza unei şcoli de calitate. Obiectivul a fost acela de a forma un
grup de părinţi şi educatori – PACE. Intâlnirea respectivă s-a bucurat de o largă participare
şi doi directori au asistat grupul de părinţi. O agendă foarte deschisă a fost pusă la
dispoziţie, directorii încurajând grupul să-şi prezinte propriile idei despre cum ar putea
părinţii să-i ajute pe elevi să înveţe. După întrunire toate punctele au fost analizate de un
grup format din directori şi cadre didactice care au convenit să elaboreze un chestionar
pentru toţi părinţii. S-au primit chestionare completate de la peste 70 % din părinţi. In
acelaşi timp li s-a dat un chestionar elevilor de la clasa a V-a până la a VIII-a. Elevii din
clasa a V-a au identificat următorii itemi drept puncte importante în acord :
 la întâlnirile cu părinţii elevii ar trebui să-i însoţească pe părinţi:
 teama în şcoală;
 libertatea părinţilor de a discuta probleme de interes atunci când acestea
apăreau;
121
 teme;
 uniformă;
 folosirea corespunzătoare a echipamentelor şi participarea la cursuri cu
echipamentul cerut.
Ghid pentru şcoli
Acesta este ghidul oficial din Marea Britanie pentru acordurile dintre părinţi şi şcoală:
- un acord dintre părinţi şi şcoală este o declaraţie ce explică obiectivele şi valorile şcolii,
responsabilităţile unităţii de învătământ faţă de elevii din învăţământul obligatoriu;
responsabilităţile părinţilor copiilor şi aşteptările pe care şcoala le are de la elevii ei;
- înainte de a adopta sau de a revizui acordul dintre părinţi şi şcoală i se solicită conducerii
să-i consulte pe toţi părinţii elevilor înscrişi la şcoală în învăţământul obligatoriu;
- conducerea trebuie să întreprindă măsurile fireşti pentru a se asigura că toţi părinţii
elevilor din învăţământul obligatorii semnează declaraţia parentală care să arate că au
înţeles şi că acceptă conţinutul acordului;
- conducerii nu i se solicită să ceară semnătura unui părinte atunci când sunt situaţii
speciale legate de părintele sau elevul în discuţie şi care contravin acestei solicitări;
- conducerea poate de asemenea să invite pe orice elev, capabil să înţeleagă suficient de
bine acordul dintre părinţi şi şcoală, ţinând cont de faptul că îl priveşte pe el, să semneze
declaraţia parentală drept semn că recunoaşte şi acceptă aşteptările şcolii faţă de elevi;
- conducerea trebuie să re-analizeze acordul periodic;
- un elev nu poate fi eliminat din şcoală şi nici nu ar trebui să suporte vreo consecinţă
negativă în situaţia în care părintele omite să semneze declaraţia parentală.
Ce ar trebui să conţină acordul
Actul defineşte un acord între părinţi şi şcoală care să specifice :
- finalităţile şi valorile şcolii;

- responsabilităţile şcolii faţă de toţi elevii din învăţământul obligatoriu ;
- responsabilităţile părinţilor atâta vreme cât copilul este înscris la şcoală;
- aşteptările pe care şcoala le are de la elevii ei.
Secretarul de Stat consideră că toate acordurile ar trebui să acopere :
 standardele de educaţie;
 etosul şcolii;
 frecvenţa şi punctualitatea ;
 disciplina şi comportamentul;
 temele;
 informaţiile pe care şcoala şi părinţii trebuie să le ofere reciproc.
122
UN EXEMPLU DE ACORD
Părinţi/tutori
Voi/vom încerca să:
să am grijă ca fiul meu / fiica mea să meargă la şcoală regulat, la timp şi echipat(ă)
corespunzător;
Sa înştiinţez şcoala în legătură cu orice problemă care ar putea afecta activitatea sau
comportamentul fiului meu / fiicei mele, să susţin politicile şi acţiunile şcolii în ceea ce
priveşte comportamentul;
Să-mi ajut fiul / fiica la teme şi în alte situaţii de studiu la domiciliu;
Să particip la şedinţele cu părinţii şi la discuţiile despre evoluţia fiului meu / fiicei mele;
Să mă interesez despre viaţa fiului meu / fiicei mele la şcoală.
Semnătură/(i)_______________________________________________
Şcoala Archbishop Thurstan
Şcoala Archbishop Thurston va încerca să:
să se îngrijească de siguranţa şi bunăstarea fiului / fiicei dumeavoastră;
să se asigure că fiul / fiica dumneavoastră îşi valorifică întregul potenţial în calitate de

membru respectat al colectivului şcolar;
să ofere un curriculum armonios şi să preîntâmpine nevoile individuale ale fiului / fiicei

dumneavoastră;
să atingă standarde înalte de activitate şi comportament prin crearea de relaţii armonioase şi

dezvoltarea simţului responsabilităţii;
să vă informeze despre chestiuni şcolare în general şi despre progresul fiului / fiicei

dumneavoastră în particular;
să fie deschisă şi primitoare întotdeauna şi să vă ofere posibilităţi pentru ca dumneavoastră

să vă implicaţi în fiecare zi de şcoală.
Semnătură/(i) ________________________________________ Profesorul clasei
123
Elevul
Eu voi:
frecventa şcoala regulat şi la timp;
mă voi prezenta cu echipamentul necesar în fiecare zi;
voi purta uniforma şcolară şi voi avea aspect îngrijit;
voi participa la activităţile din clasă şi îmi voi face temele cât de bine pot;
voi fi poloticos / politicoasă şi amabil(ă) cu ceilalţi;
nu voi murdări sau degrada cu graffitti spaţiile şcolii;
Semnătură____________________________________________
124
A l l Saints C. E. Primary School
Wolverhampton
Acord între părinţi-şcoală-copil
Şcoala va :
a) încuraja copiii să se străduiască de fiecare dată ;
b) încuraja copiii să aibă grijă de tot ce-i înconjoară şi de cei din preajma lor ;
c) să-i informeze pe părinţi despre progresul copiilor cu ocazia unor întalniri regulate ;
d) să-i informeze pe părinţi despre materiile pe care profesorii intenţionează să le predea în
fiecare semestru;
Semnătura profesorului ……………………………………………….
Părinţii:
a) se vor asigura că elevul ajunge la şcoală la timp :

b) la ora 8.55 dimineaţa cei mari 9.00 dimineaţa cei mici
c) se vor asigura că elevul frecventează şcoala regulat şi vor da un bilet de
motivare dacă elevul este absent;
d) vor participa la Sedinţele Deschise pentru a discuta despre progresul copilului,
o dată pe semestru ;
e) Când este posibil, vor participa la festivitatea de premiere, atunci
când copilul este premiat;
Semnătura părintelui ……………………………………………………………..
Copilul va respecta Regulile de Aur ale şcolii:
1. Voi avea grijă de echipament şi de clădire ;

2. Nu voi părăsi şcoala ;
3. Voi vorbi încet ;
4. Voi fi prietenos ;
5. Nu mă voi bate ;
6. Voi fi de ajutor
Semnătura copilului ................................................................................................................................................................
Împreună:
a) nevomocupa deoriceproblemă specială;

b) îivomîncurajapecopiisărespecteRegulile deAur aleşcoli.
c) Vom susţine educaţia copilului pentru a-l ajuta să dea ce-i mai bun din el ;
125
9.6 Ziua de analiză a progresului
Obiective;
 Să întărească relaţia triunghiulară dintre elev, profesor şi părinţi.

· Să-i motiveze pe elevi oferindu-le feedback autentic şi angajându-i în procesul de analiză a situaţiei
proprii.
· Să-i încurajeze pe elevi să preia controlul propriei instruiri prin autoevaluare.
Analiza efectivă a nevoilor elevilor:
· Timpul minim pentru asiguarea calităţii;

· Discuţii punctuale;
· Feedback de la materiile învăţate;
· Feedback calitativ şi consiliere în vederea progresului;
· Implicarea activă a elevilor în propria instruire;
· Acţiuni convenite şi proiectate pentru a se potrivi cu scopurile fiecăruia;
· Implicarea părinţilor în monitorizarea progresului în vederea atingerii scopurilor;
· O recunoaştere a influenţei profunde pe care o are feedbackul asupra motivaţiei şi a stimei de
sine a elevilor, amândouă având influenţe majore asupra învăţării şi succesului.
Planificarea structurii zilei de analiză:
1. Elevii se semnează.
2. Elevii completează foaia despre pregătire. Toate cele de mai sus ar trebui să dureze aproximativ 20 de minute.
3. Părinţilor li se va înmâna Broşura de observare a progresului şi li se va citi evaluarea performanţelor copilului.
4. Se merge la interviul care ar trebui să dureze 10 minute.
5. După interviu elevii completează foaia de sarcini în Broşura de observare a progresului.
6. Elevii din clasele 6-8 vor face asta la bibliotecă beneficiind de ajutorul şi susţinerea părinţilor.
Părinţii pot de asemenea să completeze chenarul cu observaţii din broşură în vremea aceasta. Elevii din clasele 9-10 vor
completa propriile obiective în afara celor ale profesorului.
7. Aceste obiective vor fi obiective transcurriculare precum: studiul individual de acasă, organizarea, termene,
gestionarea timpului etc. Stabilirea unor obiective realiste li se poate părea dificilă elevilor; de aceea li se va oferi o
prezentare despre obiective realiste înaintea Zilei de Analiză. Vor exista de asemenea foi de informare despre
obiective realiste pentru ca elevii să se poată orienta atunci când completează formularele despre stabilirea
obiectivelor.
8. Elevii se semnează din nou la sfârşit.
126
Pregătirea diriginţilor
Diriginţii vor avea nevoie de consiliere despre rolul lor în evaluarea progresului. în acest scop se vor fixa
ntruniri.
Pregătirea părinţilor
Le va fi trimisă părinţilor o scrisoare care îi va informa despre Ziua de evaluare a progresului şi li se va

cere să returneze formularul cu preferinţa lor până la ______________
Toate întâlnirile fixate până la ________________________
Pregătirea elevilor
Elevii vor fi informaţi despre Ziua de evaluare a progresului în ora de dirigenţie în prima
săptămână a semestrului. Scopul acesteia este să li se aublinieze importanţa acestei zile şi că
participarea este obligatorie. Absenţele nemotivate nu vor fi acceptate.
Dacă nu participă din motive obiective atunci li se va fixa o nouă întâlnire într-un interval de 5
zile începând de _____________.
Ora de dirigenţie din _________ are scopul de a-i pregăti pe elevi pentru Ziua de evaluare a
progresului. Profesorii pot folosi această oportunitate pentru a sublinia importanţa zilei precum şi
pentru a dezvolta competenţa studenţilor în a-şi fixa obiective realiste.
Rolul profesorului/mentorului în timpul zilelor de evaluare a progresului
Instrucţia şi consilierea pe care elevii le primesc în timpul interviurilor individuale sunt esenţiale
pentru succesul întregului sistem de evaluare a progresului. Elevii trebuie să ştie ce au de făcut
pentru a-şi îmbunătăţi învăţarea şi progresul.
Interviul constă în două părţi principale, o evaluare a progreselor trecute şi stabilirea obiectivelor
pentru dezvoltarea ulterioară.
Evaluare
 Există ceva de neînţeles pentru elev în schemele de evaluare ?

· Ce-i place elevului cel mai mult?
· Sunt notele cele aşteptate ? Dacă nu, unde sunt zonele de maximă discordanţă? De
ce există oare aceste situaţii?
· Fişele de autoevaluare sunt utile ? Vreo problemă la vreo materie? ( Acestea ar
putea include temele, ce spune profesorul, dificultăţile în urmărirea lecţiilor, faptul
de a fi distras de alţii, confuzie în ceea ce priveşte noile concepte, faptul de a fi nu
mai putea face faţă activităţilor)
· Nelinişte, intimidare etc.
Fixarea de obiective
Cum ar putea fi îmbunătăţit modul de gândire al elevului?

Cum ar putea face asta?
De cea r putea fi nevoie de schimbare?
127
Finalităţile trebuie să fie obiective SMART în sensul că trebuie să fie realiste, realizabile şi
verificabile la un stadiu ulterior.
Obiectivele acceptate se leagă esenţial de următoarea evaluare. Iată câteva exemple :
128
Comunicare verbală Independenţa invăţării Confruntarea cu temenele limită
Voi ridica mâna şi voi răspunde la o întrebare în... Îmi voi face un plan de recapitulare pentru Voi folosi un plan de studiu pentru a scrie datele
Voi pune două întrebări în _____________ _____________ şi-l voi respecta. importante.
Ma voi oferi să fiu conducătorul în următoarea Îmi voi îmbunătăţi scrierea folosind un dicţionar Imi voi termina cursul de _________
activitate de grup în _______________ dacă nu sunt sigur. până ___________
Mă voi oferi voluntar să-mi citesc lucrarea cu Mă voi axa pe _________________ pentru a mă
Voi avea iniţiativa de a citi despre un subiect.
voce tare în _________________ asigura că voi termina toate sarcinile date de către
Îmi voi îmbunătăţi comptenţa de a folosi tastatura profesor.
Il voi întreba ____________ (numele până luna viitoare ajutându-mă de un calculator
profesorului) dacă nu sunt sigur de ce am de
pentru a-mi prezenta lucrarea scrisă în
făcut în ______________
__________________
Studiul acasă Organizare Contribuţia la lectii

Voi pregăti un spaţiu din casă pentru a-l folosi Îmi voi duce ghizdanul la şcoală. Voi continua să fiu activ la _____________
drept zonă de studiu. Îmi voi lua un stilou, un creion, o riglă în fiecare zi. Voi ajunge la şcoală cu un minut înainte de
Îi voi grupa pe toţi colegii pentru a lucra împreună. Îmi voi întocmi un grafic de înregistrat cărţile pe început.
In următoarele două săptămâno am de gând să care trebuie să le iau la şcoală în fiecare zi. Voi participa la discuţiile din clasă în
petrec 15 minute în fiecare seară pentru a ___________-
recapitula_______________ In timpul ______________ voi sta departe de
Îmi voi bifa fiecare sarcină îndeplinită în Planul ____________ voi ridica mâna şi nu voi ţipa
personal. atunci când răspund.
Imi voi petrece 5 minute zilnic planificând şi Ma voi oferi să iau notiţe când vom face o
organizând activităţiile de studiu acasă. activitate de grup în _________________.
129
Structura zilei
Sosire Durată Activitate
Etapa 1 Elevul soseşte cu 20  Elevul trebuie să e prezinte cu un plan de studiu
Înainte de de minute înainte de  Elevii din clasa a 8-a trebuie să-şi aducă foaia cu
interviu interviu. disciplinele preferate
 Prezenţa (se va verifica)
 Elevii din clasa a 6-a vor fi îndrumaţi către bibliotecă
pentru a-şi completa autoevaluarea
 Elevii din lasele a 7-a şi a 8-a vor fi îndrumaţi către o
sală pentru a-şi completa autoevaluarea.
Etapa 2 Elevul va fi  Elevul şi profesorul clasei discută profilul elevului pe

Interviul intervievat timp de baza evaluării la materia respectivă, inclusă în broşura
- 10 minute de evaluare a progresului.
 Elevul şi profesorul discută fişele de autoevaluare.
 Succesul este lăudat şi se stabilesc obiectivele pentru
următoarea evaluare.
 Alege dintre exemplele de obiective generale SMART
din broşură sau află dacă există o problematică
specială, legată de un subiect, apoi fixează un obiectiv
specific pe subiect.
 Elevii notează cele trei obiective stabilite în planul lor de
studiu.
 Fişele de autoevaluare rămân în clasă.
 Elevii iau broşura de evaluare a progresului cu ei pentru
a o transmite la etapa următoare
Etapa 3 Are loc după  Elevul completează planul de acţiune din broşura de
După interviu interviu evaluare a progresului stabilindu-şi cele trei obiective
asupra cărora a convenit la interviu şi paşii pe care va
trebui să-i facă pentru a le atinge (aceste obiective vor
trebui să fie verificate şi semnate de-a lungul celor 3-4
săptămâni de către profesorul clasei).
 Broşura de evaluare a progresului poate fi luată acasă
fie pentru comentariile părinţilor, fiind returnată
săptămâna următoare, fie părinţii o vor comenta pe loc.
130
Clasa a 7-a Autoevaluare
Nume_______________________________________
Vă rugăm să bifaţi căsuţa care credeţi că vi se potriveşte cel mai bine.
1= întotdeauna 2 = de obicei 3 = uneori 4 = rareori
1 2 3 4
Mă descurc bine individual
Ma descurc bine când folosesc cărţi pentru documentare
Mă descurc bine atunci când îmi organizez activităţile
Mă descurc bine pe calculatoare pentru a căuta informaţii _
Îndrăznesc să pun întrebări profesorului
Îmi este uşor să cer ajutorul atunci când mă încurc
Îmi fac temele la timp
Ajung la ore la timp
Mă pricep să completez toate rubricile jurnalului meu
Mi se pare uşor să-mi redactez lucrarea scrisă, să-mi corectez
greşelile de ortografie, de punctuaţie şi de gramatică.
Am încredere în mine când vorbesc cu adulţii
Mă descurc bine la activităţile de grup
Ştiu ce echipament trebuie să duc la şcoală.
Răspund bine la comentariile profesorului despre cum ar trebui
să-mi îmbunătăţesc munca.
Mă pregătesc bine pentru teste şi examene
Sunt distras cu uşurinţă dacă vorbeşte cineva
Cum mă descurc cu evaluarea înclinaţiilor mele (comentaţi aprecierile profesorilor dumneavoastră faţă de
progresele în vederea nivelurilor de obiective pentru toate materiile)
Sunt mulţumit de
Trebuie să mă ocup de
Încercuiţi răspunsul potrivit

Activităţile de la ore mi se par. Foarte motivante/motivante/în regulă/uşoare
Temele de casă mi se par Foarte motivante/motivante/în regulă/uşoare
Lecţiile noi mi se par Foarte motivante/motivante/în regulă/uşoare
In comparaţie cu anul trecut muncesc Mult mai mult/mai mult/la fel /nu la fel de mult
131
Lecţiile care îmi plac cel mai mult sunt
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Cel mai puţin îmi place

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Fac parte din următoarele echipe ale şcolii.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Activităţiile şcolare la care iau parte în afară de cursuri sunt

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Realizările din-afara şcolii de care sunt mândru sunt

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
_________________________________________________
132
EXEMPLU DE PROFIL DE STUDENT IN CLASA A 10-A
Name: xxxxxxx xxxx
Analiza 1
Comunicare verbală
Contribuţia la lecţie
simulare examene
Progresul faţă de
Notă estimată la
Independenţa la
Gradul de efort
Studiu acasă
Rezultatele la
Nota curentă
Respectarea
bacalaureat
Nota vizată
Organizare
termenelor
învăţare
Cursuri
obiectiv
Disciplină
Tehnologie 9 9 1 = 1 1 2 1 1 1 1 6 9
Limbă şi literatură 9 8 3 - 2 3 2 2 1 2 2 8 9
Limbă străină (germană) 10 8/9 2 = 2 2 2 2 1 2 1 8 9
Istorie 8 8 1 = 2 2 2 2 2 2 2 9 8
Informatică 9 8 4 - 2 4 4 3 2 4 3 8 8
Matematică 10 8 2 - 1 1 2 2 2 1 1 8 9
Educaţie fizică 10* 10 1 = 1 1 2 2 x 1 1 8 10
Stiinţă 9 3 - 2 2 2 2 2 2 2 Nu se 9
10 aplică
Observaţiile profesorului diriginte
xxxxx este un elev foarte matur care lucrează bine de obicei singur, mai ales când un anumit subiect îi captează atenţia. Informaţia de mai sus arată că xxxxx
trebuie să depună maximum de efort în timpul rămas, astfel încât să-i crească nivelul de pregătire pentru examenele din vară. Dacă ar putea să obţină notele-
ţintă pe care şi le-a fixat, xxxxx va avea rezultate de invidiat. Trebuie să înceapă un dialog cu profesorii de la unele dintre disciplinele sale, precum informatică,
astfel încât rezultatele să fie aşa cum şi le-a propus. xxxxx este un elev ambiţios cu aspiraţii precise către o viitoare carieră de success. Cu siguranţă, merită
cele mai bune rezultate; sper că se va putea menţine sau, în unele cazuri, se va putea bizui pe performanţele curenţe. Ii doresc tot norocul în viitor.
Semnat:
133
Ce semnificaţie au numerele din evaluarea disciplinelor?
Nota vizată Nota curentă

Nota prezisă + motivaţia de a evolua bazată pe un succes anterior. Nota pe care şi-a propus-o elevul se bazează
pe o apreciere
Gradul de efort
1. Întotdeauna lucrează la cotele maxime ale capacităţilor sale.
2. De obicei lucrează la cotele maxime ale capacităţilor sale.
3. Uneori lucrează la cotele maxime ale capacităţilor sale .
Comunicarea verbală
1. Foarte clară
2. Eficientă
3. Satisfăcătoare
4. Şovăielnică
Intependenţa în învăţare
1. Independent şi plin de imaginaţie
2. Capabil de muncă independentă cea mai mare parte din timp.
3. Satisfăcătoare
4. Întotdeauna necesită sprijin
Respectarea termenelor
1. Întotdeauna îsi termină munca la timp
2. De obicei îşi termină munca la timp.
3. Uneori munca este dusă la bun sfârşit la timp
4. întotdeauna întârzie
Studiu acasă
Întotdeauna lucrează la nivelul maxim al capacităţilor sale
1.
2. De obicei lucreză la nivelul maxim al capacităţilor sale
3. Uneori lucrează la nivelul maxim al capacităţilor sale
4. Rareori lucrează la nivelul maxim al capacităţilor sale
Activităţi la cursuri
1. Toate activităţile realizate la un standard înalt
2. Toate activităţile realizate la un standard satisfăcător.
3. Unele activităţi realizate altele nefinalizate încă
4. Probleme serioase în privinţa activităţilor
Organizare
1. Intotdeauna pregătit să înveţe
2. De obicei pregătit să înveţe.
3. Uneori pregătit să înveţe
4. Rareori pregătit să înveţe.
Contribuţia la lecţie
1. Întotdeauna atent, întodeauna contribuie pozitiv

2. În general atent, adesea participă
3. De obicei participă, contribuie pozitiv
4. Poate fi atent, poate contribui negativ
Observaţiile profesorului clasei

Frecvenţă şi punctualitate Contribuţia la activităţile de grup
1. Excelent 1. Contribuie din plin, în mod pertinent
2. Bine 2. De obicei participă în mod pertinent
3. Satisfăcător 3. Contribuie ocazional
4. Insuficient 4. Rareori contribuie
134
Evaluarea Zilei de analiză a progresului
Răspunsul din partea cadrelor didactice
1. Credeţi că elevii au o idee clară despre ce note ar trebui să obţină şi despre ce ar trebui să
facă pentru a progresa. Da Nu
32 2
2. Credeţi că elevii au tratat ziua de analiză cu seriozitate? Da Nu

34 0
3. Cum aţi califica utilitatea acestei zile pentru elevi?

Foarte utilă destul de utilă nu prea utilă
25 9 0
Cele mai multe dintre cadre au simţit că interviul de 10 minute cu fiecare elev nu a fost suficient.
Răspunsuri de la părinţi
Am pus o serie de întrebări părinţilor şi am avut 382 de răspunsuri.
1. Vă simţiţi mai informat despre progresul pe care îl face copilul dumneavoastră

ca urmare a vizitei dumneavoastră?
Da Nu
318 64
2. Ştiţi ce niveluri de obiective există pentru copiii dumneavoastră la toate disciplinele?

Da Nu
354 28
3. Sunteţi multumiţi de nivelul ţintă al copilului dumneavoastră?
Da Nu
332 50
Părinţii care au răspuns cu nu au simţit că unele obiective sunt prea joase sau prea
uşoare
4. Ştiţi dacă fiul / fiica dumneavoastră este pe cale să-şi atingă obiectivul la toate disciplinele?
Da Nu
367 15
5. Stiţi ca urmare a zilei de azi de ce are nevoie copilul dumneavoastră pentru a progresa?
Da Nu
358 24
Simţiţi ca urmare a interviului că fiul / fiica dumneavoastră ştie de ce are nevoie pentru a face
progrese constante ?
Da Nu
360 22
În ansamblu, cât de utilă consideraţi ziua aceasta?

1 = foarte utilă, 2 = utilă, 3 = satisfăcătoare, 4 = inutilă
1 2 3 4
141 145 56 40
135
Răspunsurile indică în mod clar că majoritatea părinţilor au considerat ziua foarte utilă sau utilă. Acei părinţi
care au încercuit inutilă, şi care sunt în mod evident mai puţini, şi-au exprimat preferinţa de a vorbi cu
profesorii pe discipline şi mulţi dintre aceştia erau părinţi ai elevilor din clasa a 8-a.
Toate rezultatele de mai sus sugerează faptul că ziua a fost un succes pentru toţi cei implicaţi. Majoritatea
cadrelor didactice şi părinţii au simţit în mod clar că a fost util să se întâlnească.
136
CLASA A 7-A
Broşură de
evaluare a
progresului
2003-2004
Nume:_______________________________TG:_______
137
Acestă broşură te va ajuta să urmăreşti progresul tău. Este responsabilitatea ta
să participi la zilele de evaluare a progresului şi cu ajutorul profesorilor, să-ţi
stabileşti obiective pentru a progresa.
Este responsabilitatea ta să ai grjă de această broşură şi să te asiguri că o

ai asupra ta la orele de evaluare a progresului la diferite discipline.
Părinţii tăi, profesorii şi dirigintele vor verifica această broşură periodic.
138
Procesul de revizuire 2003/2004
Săpt.
1 1.9.03
Înregistrarea realizărilor anterioare din broşurile de evaluare a progresului.
8.9.03
Notele vizate
3 15.9.03
Notele vizate
4 22.9.03
5 29.9.03
6 6.10.03
7 13.10.03
8 20.10.03
Jumătatea semestrului
10 3.11.03
11 10.11.03
12 17.11.03
13 24.11.03
14 1.12.03
15 8.12.03
Profesoriii vor completa evaluarea progreselor tale.
6 15.12.03 eachers willvor
Profesoriii complete their
completa review of
evaluarea your progress.
progreselor tale.
Crăciun
19 5.1.04
Evaluări pe discipline cu profesorii
20 12.1.04
21 19.1.04
Dirigenţie – Pregătire pentru Ziua de evaluare a progresului.
22 26.1.04
29.1.04 Ziua de evaluare a progresului – Părinţi şi copii.
23 " 2.2.04
Dirigenţie – urmează după Ziua de evaluare a progresului.
-
24 9.2.04
Paşte
34 19.4.04
23.2.04
35 26.4.04
27 1.3.04
36 3.5.04
28 8.3.04
37 10.5.04
29
38 17.5.04
30 22.3.04 Profesoriii vor completa evaluarea progreselor tale. eachers will complete their review of your
39
31
24.5.04
29.3.04 progress.
Profesoriii vor completa evaluarea progreselor tale.
41 7.6.04
42 14.6.04
43 21.6.04
44 28.6.04
45 5.7.04
Dirigenţie – Profesorul împreună cu elevul verifică dacă evaluările sunt completate satisfăcător.
46 12.7.04 _
Profilul elevului completat pentru părinţi incluzând comentarii din partea dirigintelui despre progresul
înregistrat
47 19.7.04
Dirigenţie – colectarea şi analiza răspunsurilor de la părinţi.
139
Punctul tău de plecare
Profesorii tăi vor folosi acestă informaţie pentru a stabili Nivelurile de atins.
Completaţi coloanele de mai jos cu rezultatele obţinute.
Geografie
Religie
istorie
Chimie
Eduacţie fizică
Muzică
Artă
Matematică
Educaţie tehnologică
Fizică
Engleză
Literatură română
Limba română
Limbi străine
Biologie
140
Ce alţi factori vor lua în considerare profesorii tăi când vor stabili nivelul
ţintă?
ü Atitudinea ta faţă de învăţătură
ü Dacă îti îndeplineşti sarcinile la şcoală şi studiul individual la un nivel
înalt
ü Frecvenţa ta
ü Capacităţile tale de organizare, de ex. să fii pregătit să înveţi
ü Să-ţi asumi responsibilitatea pentru instruirea ta şi să lucrezi independent
atunci când este necesar
ü Să ceri ajutor atunci când e nevoie
ü Cât de bine te descurci cu sarcinile date de profesori
ü Cât de mult contribui la lecţii
Tine minte – oricine reuşeşte dacă munceşte la nivelul maxim al capacităţilor

sale.
141
Artă
Fizică
Istorie
Religie
Muzică
Chimie
Engleză
Biologie
Dirigenţie
Geografie
Tehnologie
Matematică
Limbi străine
Educaţie fizică
Limba română
Disciplină
Literatură română
Nivelul ţintă
Nivelul curent
Gradul de efort
+/-/=
verbală Comunicarea
învăţare Independenţa la
Evaluare 1
termenelor Realizarea
Studiul individual
Organizare
142
lecţie Contribuţia la
Nivelul ţintă
Legendă: - mai rău decât s-a prevăzut / = în conformitate cu predicţia / + mai bine decât s-a prevăzut
FIŞĂ DE ANALIZĂ PE DISCIPLINE
Nivelul curent
Gradul de efort
_
+/-/=
verbală Comunicarea
-
învăţare Independenţa la
Evaluare 2
termenelor Realizarea
învăţare Indeoendenţa la
Organizarea
lecţie Contribuţia la
Fişă de evaluare pe disciplină (continuare)
Evaluarea dirigintelui
Evaluare 1 Evaluare2
Frecvenţă
Punctualitate
Contribuţia la colectivul clasei
Evaluare 1 Semnătura părintelui

Comentariu
143
Semnificaţia rezultatelor la teste
Nota dorită Nota actuală

Nota prevăzută + Provocarea de a o obţine. Nota pentru care munceste elevul, pe baza testului.
Nota pentru efort

4. Întotdeauna lucrează la capacitate maximă
5. De obicei lucrează la capacitate maximă
6. Uneori lucrează la capacitate maximă
Comunicarea verbală
5. Fluent şi perspicace
6. Dornic să contribuie
7. Satisfăcător
8. Nedornic să contribuie
Independenţa în învăţare
5. Independent şi plin de imaginaţie
6. Capabil de muncă independentă în cea mai mare parte a timpului
7. Satisfăcător
8. Întotdeauna are nevoie de ajutor
Respectarea termenelor
1. Întotdeauna termină lucrul la timp
2. De obicei termină lucrul la timp
3. Uneori termină lucrul la timp
4. Întotdeauna aduce tema cu întârziere
Studiul acasă Întotdeauna lucrează la capacitate maximă
1.
2. De obicei lucrează la capacitate maximă
3. Uneori lucrează la capacitate maximă
4. Rareori lucrează la capacitate maximă
Lucrul la curs
5. Toate temele de curs sunt relizate la un standard ridicat
6. Toate temele de curs sunt relizate la un standard satisfăcător
7. Unele teme sunt realizate, altele nu
8. Avem griji majore legate de lucrul la curs
Organizare
5. Întotdeauna pregătit să înveţe
6. De obicei pregătit să înveţe
7. Uneori pregătit să înveţe
8. Rareori pregătit să înveţe
Contribuţie la lecţie
6. Întotdeauna atent, întotdeauna aduce o contribuţie pozitivă
7. De obicei atent, deseori participă
8. De obicei participă, aduce unele contribuţii pozitive
9. Poate fi atent, poate aduce unele contribuţii negative
Comentariul profesorului de la clasă
Participare şi punctualitate Contribuţii în clasă
1. Excelentă 1. Participă activ, având contribuţii utile
2. Bună 2. De obicei participă, având contribuţii utile
3. Satisfăcătoare 3. Uneori contribuie
4. Motive de îngrijorare 4. Rareori contribuie
144
STABILIREA OBIECTIVELOR
Este util dacă împărţiţi învăţarea în paşi mici. Una din aceste
p o s i b i l i t ă ţ i e s t e s t a b i l i r e a o b i e c t i v e l o r . SMART
SPECIFICE : Alegeţi un aspect în

particular asupra căruia
să vă concentraţi.
"Să muncesc mai mult”
este prea general. " Să
predau tema următoare la
timp” sau “să folosesc mai
mult umbre atunci când
desenez” sunt mai
MĂSURABILE: potrivite. Ar trebui să se
refere la îmbunătăţirea
acestor aspecte.
Tu şi profesorul ar trebui
CARE POT FI să puteţi privi în urmă să
vedeţi unde aţi ajuns.
OBŢINUTE : "Contribuiţi cu un răspuns
la fiecare lecţie”,
"îmbunătăţirea notelor de
la testul de limbă", "să
stau la locul meu toată
lecţia" sunt măsurabile.
REALISTE:
Tu şi profesorul ar trebui
să simţiţi că puteţi să vă
atingeţi obiectivul. Nu
toată lumea va putea
obţine nota 10. Oricine trebuie să încerce să îşi
îmbunătăţească rezultatele cu câteva puncte dacă ştie cum
trebuie să procedeze.
Şi relevante: lucruri care intervin în timpul lecţiei şi au legătură cu comportamentul tău sau efortul
tău acum. Obiectivele ar trebui să aibă legătură cu ceea ce ai nevoie acum. Fixaţi o dată la care vă
veţi îndeplini obiectivul. 3-4 săptămâni este rezonabil. Semestrul sau anul viitor sunt prea
îndepărtate.
145
Trebuie să vă fixaţi obiective pentru fiecare din materiile la care studiaţi. Aceste materii vă vor ajuta
să progresaţi. Aceste obiective se vor regăsi în munca voastră. Şi va fi nevoie să alegeţi un obiectiv
la fiecare disciplină înainte să verificaţi modul în care aţi progresat cu tutorele vostru. Profesorii
voştri vor verifica dacă v-aţi atins obiectivele în 3-4 săptămâni de la data la care le-aţi stabilit.
Următoarele pagini sunt pentru a ţine evidenţa şi a revedea obiectivele propuse.
146
Alegerea obiectivelor pe materii – Recapitularea 1
Materie
Obiectiv:
Cum îmi voi atinge obiectivul:
Materie
Obiectiv:
Materie
Obiectiv:
Materie
Obiectiv:
147
O b i e c t i v e l e p r o p u s e l a Analiza p r o g r e s u l u i 1
Discutaţi progresul înregistrat cu profesorul de la clasă şi fixaţi-vă trei obiective pentru

performanţă mai bună. Completaţi planul de acţiune şi etapele de parcurs pentru a le
atinge.
Data analizei p r o g r e s u l u i :
Obiective de atins pentru eleva / elevul:
Obiectiv 1 Mi-aş dori să fiu mai bun(ă) la
Planul de acţiune Pentru a-mi atinge obiectivul am nevoie să parcurg paşii

următori
Obiectiv atins: Da / Nu Semnătura profesorului:

următori

următori
148
Alegerea obiectivelor pe materii – Analiza 2
Materie
Obiectiv:
Materie
Obiectiv:
Materie
Obiectiv:
Materie
Obiectiv:
149
150
9.7 Ce sunt şcolile comunitare?
Şcolile comunitare – atenţie acordată comunităţii
În multe părţi ale lumii, inclusiv Marea Britanie, Statele Unite, Canada şi
Australia, anumite şcoli au dezvoltat un punct central de interes pentru
comunitate. Guvernul României a decis să urmeze acest model.
Dar progresul va fi lent, datorită costului mare pentru a dezvolta sau reconstrui
şcolile şi datorită faptului că modul în care şcolile predau va trebui să se schimbe
pentru a urma modelul de includere.
Şcolile comunitare sunt mult mai mult decât şcoli care încurajează implicarea
părinţilor şi a comunităţii; sunt clădiri multi-funcţionale şi sunt folosite ca şi centre
comunitare cu multiple destinaţii unde toţi membrii comunităţii sunt bineveniţi să
ia parte la o mare serie de activităţi pe lângă activităţile normale şcolare.
Şcoala dezvoltă un simţ al “apartenenţei” la comunitatea locală şi astfel devine

un punct central al acelei comunităţi. Filosofia este că elevii beneficiază de
implicarea părinţilor şi membrilor comunităţilor lor în educaţie.
Cum lucrează şcolile comunitare?
Şcolile comunitare sunt centrul local pentru educaţia permanentă.
Educaţia permanentă
Aceasta implică un program diversificat de activităţi educaţionale pentru adulţi,

cursuri la care adulţii participă din interes faţă de temele abordate (de exemplu,
artă, dans, sport, meşteşuguri şi interese precum arheologia), dar şi cursuri
academice sau de profesionalizare.
Filosofia de bază a educaţiei permanente este că educatia este un interes pe

care oamenii ar trebui sa-l urmărească de-a lungul vieţii, fie cu un scop, cum ar fi
reprofilarea profesională, fie din plăcere.
Şcolile comunitare sunt incluzive
Accesul persoanelor cu dificultăţi speciale

Şcolile comunitare sunt fundamentate pe o filosofie a incluziunii, uneori sunt
construite special ca persoanele cu dificultăţi motorii să aibă acces, alteori
clădirile vechi sunt transformate pentru a fi accesibile pentru persoanele cu
dificultăţi motorii.
151
Implicarea minorităţilor etnice
În zonele unde există minorităţi etnice, evenimente speciale şi subiectele
abordate la şcoala comunitară vor reflecta cultura locală.
Educaţia pentru persoanele de vârsta a treia

Se desfăşoara multe activităţi pentru persoanele în vârstă, iar pensionarii
reprezintă o mare parte a celor care beneficiază de aceste cursuri.
Acordarea responsabiliţăţii
Oamenii sunt iîncurajati să aibă un rol în conducerea şcolii.
Munca extra-şcolară
Unele şcoli comunitare funcţionează ca bază pentru munca extra-şcolară în

cadrul comunităţii, încurajând persoanele să se implice în educaţie sau să-i ajute
să preia activităţi comunitare. O asemenea filosofie vizează scopul central
educaţiei, anume să-i ajute pe oameni să câstige controlul asupra propriilor vieţi.
Oferta şcolilor comunitare
O şcoală comunitară poate oferi:

 O creşă unde angajaţii îşi pot lasă copiii
 Facilităţi pentru sport, piscină
 Programe variate de educaţie permanentă
 Un club de seară pentru tineri
 Spaţii de întâlnire şi activităţi specifice pentru diverse grupuri
 Oportunităţi pentru membrii comunităţii să activeze voluntar şi să ajute la
susţinerea centrului
 Festivale şi concerte
152
Secţiunea 10
10.1 Lista elementelor de autoevaluare
Nr. Titlu Pagina

1 Introducerea mediatorului şcolar
2 Fişa intalnirii părinţi-profesor
3 Ce vor profesorii de la părinţi
4 Ce vor părinţii de la profesori
5 O fişă pentru părinţi, inainte de şcoală
6 Fişă pentru sustinerea copilului la şcoală
7 Fişa temelor pentru părinţi
8 Fişă de lectură pentru părinţi
9 Fişă de examen pentru părinţi
10 Fişa de monitorizare a progresului
11 Cele 6 tipuri de implicare
153
10.2 Bibligrafie şi referinţe
A se finaliza înainte de publicare
Bibliografie
1. Baker, D.P., & Stevenson, D.L. (1986). Mother’s strategies for childre’s school
achievement: Managing transition to high school. Sociology of Education, 59,
156-166.
2. Balli, S.J., Demo, D.H., & Wedman, J.F. (1998). Family involvement with
children’s homework: An intervention în the middle grades. Family Relations, 47,
149-157.
3. Cairney, T.H., & Ruge, J. (1997). Community literacy practices and schooling:
Towards effective support for students. Department of employment, Education,
Training and Youth Affairs, Australia.
4. Chrispeels, J. (1996). Family involvement în children’s and adolescents’
schooling. În A. Bloom J.F. Dunn (Eds.), Family-school links: How do they affect
educational outcomes? (pp. 3-34). Mahwah, NJ: Erlbaum.
5. Epstein, J.L. (1991). Effects on students achievement of teacher practices of
parent involvement. În S. Silvern (Ed.), Advances in reading/language research:
Literacy through family, community, and school interaction (Vol. 5, pp. 1139-
1151). Greenwich, CT: JAI.
6. Epstein, J.L. (1995). School/family/community partnerships: Caring for the
children we share. Phi Delta Kappan, 76, 701-712.
7. Epstein, J.L. (2001). School and family partnerships: Preparing educators and
improving schools. Boulder, CO: Westview.
O parte din ideile, exerciţiile şi contribuţiile la acest ghid au fost obţinute de la

următoarele surse şi persoane.
Materiale pentru şcoli: Implicarea Departamentul Guvernului Marii Britanii

părinţilor, îmbunătăţirea rezultatelor pentru Educaţie şi Aptitudini
Programele de parteneriat în scolile din Steven Sheldon & Frances Van Voorhis
SUA; Dezvoltarea şi relaţiile lor din punct
de vedere al rezultatelor
154
Implicarea părinţilor în educaţie
Kathleen Cotton şi Karen Reed
Wikelund
Ecaterina Serban Director, Şcoala Chilişeni
Maria Tudor Director, Şcoala Buciumeni
Rod Allard, Director adjunct Şcoala Glossopdale

Eleanor Williamson, Cordonator de
activităţi de după-amiază
Margaret Claff, Profesor de sprijin pentru
clasele a 7-a şi a 8-a
155
156

Implic Comunit

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Implic Comunit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teacher Guide 6: Participation in Education – edited version 2

CUVÂNT DE BUN VENIT

Acest ghid vorbeşte despre stimularea implicării autentice a comunităţii în

 Implicarea părinţilor şi a membrilor comunităţii în viaţa şcolii;

Un cadru general pentru acest ghid îl reprezintă principiile educaţiei incluzive

Acest ghid este dedicat:

 Directorilor de şcoală şi profesorilor, care vor încerca să dezvolte

Acest ghid vă va oferi:

 Un cadru teoretic care fundamentează modalitatea în care şcolile pot

 Idei pentru activităţile care încurajează participarea comunităţii;

Cuvânt de bun venit

1 Bune practici în participarea parentală şi comunitară

2. Ce înţelegem prin implicarea comunităţii?

3. Cum planificăm implicarea părinţilor?

4. Implicarea părinţilor şi a tutorilor

5. Cum pot părinţii să-şi ajute copiii să facă progrese la şcoală?

6. Implicarea comunităţii largi în viaţa şcolii

7. Implicarea întregii comunităţi

Cum pot folosi acest ghid?

Sursă rapidă de referinţă şi orientare

Ştim că sunteţi cu toţii persoane active, care nu dispun întotdeauna de timpul

Secţiunea Activităţi practice

Provocarea Întrebarea care reflectă preocuparea faţă de o

Listă indicatorilor de bune practici

To be added before final publication

Bune practici în participarea

Ce înţelegem prin implicarea

Photograph of Community members taking part in a school activitiy

2.1 Pe cine putem implica?

Provocarea PĂRINŢII POLIŢIA

De ce trebuie să implicăm comunitatea?

Şcolile care atrag comunitatea în activitatea pe care o desfăşoară cred că există

efectuat pe un lot deCartoon

Cum îi putem implica?

O structură model pentru participarea la educaţie

Vă sfătuim să încercaţi: Încurajaţi-i pe membrii comunităţii să:

Vă sfătuim să încercaţi: Colaborarea dintre agenţii/instituţii/ONG-uri

Reflecţie & acţiune

2.2 Ce înseamnă implicarea părinţilor?

Cartoons : Illustrate the following :

 Părinţii ajutând copiii acasă; de exemplu, monitorizând tema sau dând o

De ce să-i implicăm pe părinţi în viaţa şcolii?

 În toate cazurile, implicarea s-a dovedit benefică pentru educaţia copiilor;

Lectura 9.2 Implicarea părinţilor în educaţie

Vă sfătuim să încercaţi: Implicarea formală şi informală; Cheia

Cercetările efectuate pe plan internaţional au arătat că modalitatea prin care oamenii

Participarea formală şi informală la educaţie

Implicarea informală poate însemna:

 Părintele vine la şcoală să discute despre progresul copilului său

Reflecţie & acţiune

Citiţi secţiunile 4 şi 5 ale acestui ghid. Selectaţi o activitate informală de implicare a

Cum planificăm implicarea

Photograph of teachers in a planning meeting

3.1 Cum pregătim politicile şi strategiile de implicare?

Elaborarea unei politicii şi unei strategii de participare este importantă, deoarece:

 Demonstrează că lucrul cu părinţii este o trăsătură principală a politicii generale a

Vă sfătuim să încercaţi: Stabiliţi cine va fi implicat în elaborarea politicii şi

1. Ratificaţi rolul directorului şcolii

 Analiză a activităţilor curente ale şcolii;

2. Stabiliţi roluri pentru toate cadrele didactice

 Să introducă teme de acasă interesante care presupun colaborarea elevilor cu

2. Delegaţi responsabilitatea către un cadru didactice

3. Stabiliţi rolul mediatorului şcolar