130

mânã, lesne undeParc-i totidrumplânge. zi, mergândoeioatâta mare

burdhan*
ducei. vã ivestitul
ap! ti-ai în mori
artare
mergând mine v¯d pecerinele
înainte, Citeste
Subiectul
forulate. la I
nebun,deschidea,
CU pe pricopseal Testul 1
altfel Orbil, dar
schimonositur cele
fäcut _i ochii! uma
l ca cum te deHarap-Alb fie urechi, ghiol* TEXTUL 1
ea
duci, Nimeil. unde Dar c Setil ape,-Hai Setilä, tot de n-aveti
Fl«mânzil Harap-AIbGeril
peHai Mi, Dac-i Ei, a
crezi Râzi bo, vr tare-inoapte, nu mendrele Râzi i atunci omei Pesemne
Râzi 24 fiecare
se îñ de a apoi
un f¥rã
i chilimbof*
cum
primar bUcat, atunci sc¥pa _i catu, nesios fiul
o s tu, fi, de atunci
tu, vede de vedea tu pe ap da' b¯use
postat, a_a,puteti
orb. tutu. de râzi, vede [..J atunci
spunea de
râzi,
cuni_teSecetei, striga
al atunci râzi, de pluguri s vede
cuDinmine jlit, pân trebuie nu
c-aista-i nu se
cu c nimica; numai om se noi,
deHarap-Alb, gâtlej, dracului apa hai face
noi, ia
Harap-Alb, lumeaChionil,
gardul Mã
smanul! a_a se blestemul
iaacum. dac lptoace* înnumai Harap-Alb, _i poatebufne_ti ialt cu dintre
ru boit, rog, bate c avea gura de se tu tot
dac I-a nscut sã nicio
vede da iacadupå de la ia cuFlmânzil, Harap-Alb
drcnie
are fie atunci
mba Oancei în
cealalt¥; lsat cuchior în vrei, onanie*
înnu
mare iaca noi, stura
24dup isprav£. de
vrei, så-ti frunte unu-inepot ce Ce, Zise
de maeleîn pot textele
zise Dumnezeu. mâna Pe cufrunte Harap-Albbroa_telor zise de zise zice râs?
_i zise ti-acad. Ochil de de-o dânsulpeste
vede Doamne mori,
atunci zodia Harap-Alb
s-i deiazuri c£
Harap-Alb nici striga i Teste
atunci numai cu peste numnai
Harap-Alb: seHarap-Alb, atunci
foametea,
pmântul.
zise mai _i
pormesC
*împratul,
ra
Harap-Alb, Fata un pe sor parte Harap-Alb potoleasc
dar, raelor lui! usuc om în
Ochil, ochi, pefata lui în ce iart-m, i
_i-i Setil,
Se
i
Fl£mânzil,
Harap-Alb. gura mare:o de
Poatemruntaiele apuca. unde e o
îtgur
i un da vede mai
împåratului sine pornesc vede
_i i gârlde i
numai
pmântului,Pândil, vine i ochi. de-abia
rgaz cruia
împodobit acesta! sete. pormesc c sac îimpreunà.
mare
namilâ
uitându-se v setea
ân£ c nu c zice: lar alt
a ducei cå pealt doar frå Mài, c£
jos 10
acesta-i î)
doardac s se din Doamne râde minuntie
mare face
morilor începu acesta-i care dar,
pmântului. când tuspatru nu nici Ziseminunie n-am tund mâi,crap
de puncte
Ros vede
nu voi, tustrei om $i pentru
sat si broa_te te-ai cu
0zvoarele umblau unde
n-avem n-oi nu fie carevestitul pe
închiorchio_al", îlc¥t a-idarul
Harap-Alb. a mergând
sau mâi! mânca de
de cât de tinea s prpdenia
färä apelor, te puncte 70de
fi se de o í umble, mai tâ_ni mergei foame.
_i deoch! vede
e la fere_te înainte. înainte.
i duce cine a din
sit mai în degeaba nminesuptului. numai mai c£
capätä
a eu deChitil,Ochil, alta închis, [..J darie linciuri* brazdele
te toate _i, pântece pmântului;
apa în
multe-ti
mai r±spunde
ei
ucepe-aCOl Trummugl îi minunata: o
vine de când ^i destul c£ pe Grozav mare:
500 spinare. voi, stie oficiu
a_a peste ^i bucetä
$ frate ormu atâta fr
dal,
de pe a-l mai de nri de mai cemai de
1 o

renta<iemineral P Cu cânddinînStrâb¯tute
Taceala despartite
tUrburatã záplazurile*
caså rozmarin uluci satrespectuos
coCioabã lui realmente
împåienjenii.
de ru_inat.
vicleanå om *lptoc*a
jgheab. *burdhan
-stomac.
"ghiol -
*onanie- in do re
Aräcos
grea Pa deosebire gras,
(se) aiungea pocitanie
mergnumai
ând o
pe O Organele
enormecu
de
caSa
Din de peCreangå
Bojdeuca* [lui TEXTULlinciuri
Într-o 2 -
nimereasc
zhor.
Se de heia
na Oalãcapul cu decâtcerdaculfarå în i, din de lac,
om vede le cuprindea Si o
tot ocbilÅ
igl printr-o
mic îmbråcat
cude
compact, piciorul lui când de dos.
goana privind din balt. rsucea putere
me_te_ugul
cu de ei
era sâmbt
plcinte
o de de i deprtat
scânduri
[..J popå a
cap
slut, mâna psrile om
atunci
bucat,
de
Ogradasrac,pecetluitã
cu c£
cofit lemn nrile constituieCreang
glu_te turme
Amândoi de se pocitanie. acesta-i påmântul mai umbla
descult,
ltratul trenului, totul
de
Creang] din laDin în blci. gâtul là se
de lecturiseara tar, haine seara
siîntr-un asa tind* dedin de luna,
cU
pe
ovenesti.vin unditfãcute si, dosorice laolalt,
putrede era de
plimar* lon cu sUs CU ia
dup delicii
tesuturi ca
stesc oi, singurele mai
i, aceea, erau junimi_tii" aspre vestitulsågeata, la puterea in arcul i
estecat asemeni i si se npdit odat
i Creang, ciud£ decát
nutret s (penoaptea zav pe mult stele,brae. iaca el
cu Cu cum ale încerce vedeau aveai
i mahalauajunimi_tii aprin_i dup dupå
al în de Psri-L¯i-Lungilä. i omului
mujdeipsatadânc. mari atunci)
câinilor. fumul cu ironic el e la I^0 ce
vietatea semne scânduri care apoi $i
poate
zise oricrui
membrelor or_eneasc. sentimentul de ea, _iac* se soare
to t Harap-Alb
vânat vede
cu lini_tea la Povestea altä
de de ale fiorullipite dealurile de
buruieni i intuia fa pomenir în *bâzdâganie le
nu
aceluia?
ap." cu La Inluntru de la Ticului, prietenia iubitori mânástiresc, "închiorchio_at
încruntat. -
*chilimbo-
cineva. *a mânca dat
i ,dracul
stânjeneala scãpau c¥t Harap-Alb
päsi.
poale-n usturoi, sntoas
mei inferioare.
lui
pmântului om a_ezare co^ în i da
mas, desåvâr_it pe fa lui a_a _i
Acest
i Creang
de jolustcu . Ciric
sunt, unui _i deni-l
zâmbeau din
Harap-Albonanie a_a, Voiînchipui:a Ti-ai pornesc
cu tar înfäi_eaz
flori izisanecdot, cu de se
gantua*brâu, buciiCreangar nu _i dintre
Eminescu gardul
crude, de gsit!$-apoi, alt
de_ira
a_teapt omeneasc.
Aroneanu,
se mu_uroica de i alt - bucat dânsul;
pe cereau, pentrU având
sa artare, sus.
galben, a pe cerdac cei extatici* de când
bâzdâganie*
deasupra J Asta aflau tar, Valea Avea chitii tuscinci
îns marginii Oancei de cu ^i i
de nu _esurile doi. ti
nerbdtoare care trebuiedecât decum de [..] pe tran
înfäti_are
tinând ciudenie. pâine pene dacle se voia,
moldav slânin, ca mânca de credem pe Era,pmânt, Plângerii [..]Creang din prindea lungea un c
clisa", de lemn soarta - me_te_ugasa numai înainte.
bãutur
Teste
131
^indilea* asemenea, care triste ar sastisit*
colul
-
necoapt. om cu se
s ora_
dou a întâmpla
mai cå coborau de fi în fumurie de refuza ur¥t, tot. de se în _i
era O fi busioc [..] cltinând
literar cu mai
iarbap_eaplãcut nu alttel, de în chip ochilordecát brat [...]mâna grozav, lea Si
mai elgåinà muit så-_i odie
era far, care era slut mai
arc
_i: mai
se Cu s de
o i o i de o a i un pe se o
 boul întreg în frigare, vzut de
mult un fabulos
Flämânzil, i
alimentaie posibil în închipuire. El avea la Eminescu
de la Putna, îï
mâncrile care
constituie
aprind
o
cerul guri _i-l îmbib£cu mirosuri tari vek
într-oscrisoare pe Eminescu,
gratia* pastram
înclinri serpentbarerau
moldovenesti, cu care îmbia
crud dat de du_c totul în
din oal, cantiti mari pentru de capr
ca simul
sarmal
fript e
intern
pe spuz, vin
s prindàde veste. [..] apropierea nu era numai de ordin
Cu Eminescuîns alimentar.
om plin de umor trnesc [..J gata såînvluie pe convorbitor. Cuun potop de Creang era un
populare, fie dintr-un spirit critic obi_nuit
astfel desteptàciunea sa natural în faa
unor rani,
celor învai.
fe d
din
lar
instinctul de a-_i
Eminescu,
mare
lodezvl
cuiuniui
expresii neao_e, aduntor de producti populare i totodatä sociolog al. iubitor de_i
sànàtti ruralului
bordeiului.
fa de påtura superpus, nu putea fi decât rpit de acest autenticigeniu
ti al
G. Clinescu, Viaa luiMihai Eminese
junimist - membru al Societii Culturale *tind încpere mic situat la intrarea
Junimea. caselor trne_ti.
*_iac - postav aspru din lân. *clis - pmânt argilos care în amestec. cu
*sastisit zpcit, tulburat. apa formeaz o past cleioas.
*extatic care este în extaz. *a _indili -a acoperi o cldire cu _indril.
*bojdeuc cas trneasc mic, *Gargantua - personaj fabulous al celebrului
srccioas. roman Gargantua i Patagruel, de François
"plimar - împrejmuire de scânduri la prispa Rabelais, care întruchipeaz un uria_
unei case tr±ne_ti. mânc cios.
*zplaz - gard. *verbi gratia - de exemplu.
A.
1. Transcrie, din textul 2, dou denumiri de mâncruri.
2 puncte

2. Scrie în caset litera corespunztoare rspunsului corect. valorificând informaiile din textul 1.
Fiul Secetei, nscut în zodia raelor" este
a) Gerilã. b) Flmânzil. c) Ochil. d) Setil£.
Räspunsul corect: 2 puncte
3. Scrie în caset litera
corespunztoare rspunsului corect. valorificând informaiile alnte
Ochil are un singur ochi cucare vede
a) îl deschide. pân în adâncul p±mântului, c§nd
b) se concentreaz. c) vâneaz. d) îl închide.
Rspunsul corect: 2 puncte
4. Scrie in caset litera corespunztoare rspunsului corect, valorificândinformaile dintextul2.
lon Creang este comparat cu personajul
a) Flmânzil.
b) Setil. c) Geril£.
d) Psri-Läi-Lungil.
Rspunsul corect: 2 puncte

132
Evaluarea Naional - Limba si literatura româna
 Noteaz, X" in dreptul fiecrui enunt pentru a stabili dac este adevrat sau fals, bazându-te
5.informaile din cele dou texte. 6 puncte
Textul1
Enunul Adevrat Fals
împratul Ros.
Harap-Alb mergea la
Personajele fabuloase, întâlnite de-alungul clätoriei, _tiau unde
mergea Harap-Alb.

Cel de-al
cincilea personaj cu care seîmprietene_te Harap-Alb
esteOchil.
Textul2
Enunul Adevrat Fals
dimineat.
Soartaliterar a lui Creang S-a decis într-o sâmbt
camere.
Casa lui Creangå avea dou
Creang mânca foarte mult.
6 Precizeaz, în dou trei enunuri, tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos si
motiveazà-ti alegerea:
Harap-AIbvede alt drcrie _i maimare: o namil de om mânca brazdele de pe urma
guramare c£ crap de foame." 6 puncte
a24 de pluguri _i tot atunci striga în

texte date, valorificând câte

7. Prezint, în minimum 30 de cuvinte, otem£comun£celor dou
un element de continut. 6 puncte

dezvoltarea personal?
Motid prietenia dintre doi oameni este important pentru 6 puncte
Motiveaz-i
råspunsul, în 50 -100 de cuvinte, valorificând textul 2.

Teste 133
 literar studiat
9. Asociaz fragmentul din Povestea lui Harap-Albde lon Creang cu un alt text
moralä/
laclas saucitit ca lectur suplimentar, prezentând, în 50 100 de cuvinte, o valoare
cultural£comun, prin referire la câte o secvent relevantådin fiecare text. 6 puncte

B.
1. Scrie în caset literacorespunztoare rspunsului corect.
Insecventa mare ghiol de ap trebuie s fie în maele lui" exist
a) doi diftongi _i un hiat. c) un triftong, doi diftongi_i un hiat.
b) trei diftongi _iun hiat. d) un triftong i trei diftongi.
Rspunsul corect: 2 puncte
2. Scrie în caset litera corespunztoare rspunsului corect.
S-au format prin compunere ambele cuvinte dinseria
a) dräcrie, înainte. c) Harap-Alb, de_ira.
b) numai, Flmânzil. d) tustrei, tuscinci.
Rspunsul corect: 2 puncte
3. Scrie în caset litera corespunztoare rspunsului corect.
Cuvântul subliniat are sens propriu secundar în enunul
a) Itivine a râde. c) Mireasma de struguri coboar grbit de pe dealuri.
b) Copilul yine de la _coal. d) Clätori coboar din autobuz.
Rspunsul corect: 0. 2 puncte
4. Scrie în caset litera corespunztoare rspunsului corect.
Secventa striga în guramare c se usuc de sete" conine
a) dou expresi/locuiuni. c)o pereche de sinonime.
b) o expresie/locuiune. d) o pereche de antonime.
Rspunsul corect: 2 puncte
134 Evaluarea National Limba _i literatura român
 5. Precizeaz valoarea morfologic pentrufiecare cuvânt subliniat în enunul: ^i mergând ei
obucat înainte, Harap-Alb vede alt drcrie si mai mare: o namil de om mânca brazdele
de pe urma a 24 de pluguri _i tot atunci striga în gura mare cå crapå de foame.". 6 puncte

6. Precizeazà funcia sintactic a cuvântului subliniat în secventa Poate c acesta-i vestitul

Ochil" _i alctuie_te un enunt negativ în care cuvântuls îndeplineasc funcia sintactic de
atribut. 6 puncte
Functia sintactic:

Enunul:

7. Transcrie propoziile din fraza urmätoare _i precizeaz felul lor: unu-i Ochil pe fata
pmântului, care vede toate _i pe toi altfel de cum vede lumea cealalt," 6 puncte

8. Completeaz enunurile urmätoare, reprezentând mesajul unui copil pasionat de basme,

cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze.
Basmele autorilor (nostru - adjectiv pronominal) ne fascineaz i suntem
(mândru - plural) c£ (a crea construcie pasiv) pentru noi.
Discursul (sustine - participiu) la festivitate (a voi - imperfect) s£
sublinieze importanta (lectur -genitiv) în viaa elevilor. 6 puncte
Subiectul al II-lea 20 de puncte
Scrie un text, de minimum 150 de cuvinte, în care s descrii o fiin imaginar.
In redactarea descrierii, vei avea în vedere:
*precizarea a dou date de identificare a fiinteidescrise (nume, vârst, ocupatie, origine etc.);
*numirea a dou trsturi fizice _i/sau morale ale finei descrise;
"notarea unui pasiuni/unui aspect care fac fiinta descris¯ unic;
"mentionarea relaiei dintre fiina descris i cei din jur.
ulictajul pentru compunere se acord astfel:
*Coninutul
compunerii - 12 puncte
fetrea compunerii- 8 puncte (marcarea corect a paragrafelor- 1punct; coerenta
textului
1punct;
punct; proprietatea termenilor folosii -1punct; corectitudinea gramatical -
Punctuaie claritatea exprimri ideilor - 1 punct; ortografia -1 punct; respectarea normelor de
-1 punct: lizibilitatea -1
punct).
Notse !
acordCCompuner
doar eîna
nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare
cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte _i dezvolt
subiectul propus.
Teste 135
 Testul 1 model de rezolvare
Subiectul I 70 de puncte
A.
4 Dou denumiri de mâncruri din textul 2 sunt sarmale i plcinte.
2. d: 3. d; 4. a.
5. Textul 1
Enunul Adevrat Fals

Harap-Alb mergea la împratul Ro_.

Personajele fabuloase, întålnite de-a lungul cltoriei, _tiau unde
mergea Harap-Alb.
Celde-al cincilea personaj cu care se împrietene_te Harap-Alb este
Ochil.
Textul 2
Enunul Adev rat Fals

Soarta literar a lui Creang s-a decis într-o sâmbt diminea. X

Casa lui Creang£ avea douåcamere. X

Creang mânca foarte mult. X

6. Tiparul textual identificat în secvena dat este descriptiv. Prin intermediul acestuia, se
realizeaz un portret al personajului, prezentându-se trsturile sale, cu ajutorul grupului
nominal, ca în secventa ,alt dr¯crie i mai mare".
7.0tem comun celor dou texte este prietenia. În primul text, Harap-Alb, de_i este
uimit de înfäti_area personajelor fabuloase, nu ezit s comunice cu ele i s le devin
prieten, invitându-le s cltoreasc împreun ctre tinuturile împratului Ro_. In textul 2, se
evidentjiaz prietenia dintre doi scritori români importani, Mihai Eminescu i lon Creang,
Orelaie care faciliteaz intrarea acestuia din urm în lumea literar a vremii.
8.În opinia mea, prietenia dintre dou persoane este benefic pentru dezvoltarea aces
tora. Orelatie interuman apropiat, stabilit între oameni cu pasiuni comune, duce la
imptä_irea unorexperiene, la sprijinsau, în cazul scritorilor, la promovare reciproc.
Toate acestea înlesnesc evolutia personal. De exemplu, în textul 2, se prezint frumoasa
prietenie dintre Eminescu i Creang, prin relatarea modului în care poetul il prezint pe
povestitor junimi_tilor, introducându- astfel în lumea literar _i consolidând prietenia dintre
ei: soarta literar a luiCreang erapecetluit i, odat cu ea,i prietenia dintre cei doi.".
9. Fragmentul din ,Povestea luiHarap-Alb" de lon Creang îmi aminte_te de opera lite
rar F-Frumos din lacrim" de Mihai Eminescu. O valoare comun celor dou£ texte
este cunoa_terea prin intermediul cloriei. In fragmentul dat, Harap-Alb întâlne_te fiine
fabuloase care îl avertizeaz c, fr ele, nu va reu_i s îndeplineascåscopul clto
riei: ,unde mergetivoi, fär mine n-avei s putei face nicio ispravä". In textul asociat,
Få-Frumos fipromite fratelui su de cruce c va pleca în cltorie pentru a i-o aduce pe
aleasa inimi i, chiar dac este supus unor probe care includ moartea sa simbolic i
învierea, eroul î_i îndepline_te misiunea.
B.
1. a 2. d; 3. a; 4. a.
5..alt" - adjectiv pronominal nehotäråt; _i" - adverb de mod; mânca" - verb predicatiy
6. Functia sintactic: nume predicativ
Enunul: Vorbele lui Ochil nu sunt neglijate de Harap-Alb.
7. unu-i Ochil pe faa pmântului" - propoziie principal
.care vede toate i pe toi altfel" - propoziie subordonat atributiv
.de cum vede lumeacealalt" - propoziie subordonat circumstantial de mod
8. no_tri, mândri, au fost create, sustinut, voia, lecturii
Subiectul al II-lea 20 de puncte
Prietenia este o relaie afectiv, de cooperare între fiinte umane. Aceasta se poate
extinde din lumea real în lumea fanteziei. Astfel, o fiin imaginar la care eu tin foarte
multe este Cookie, prietena mea de când eram mic.
Ea s-a nscut atunci când mâncam fursecuri în grdina bunici. Avenit la mine, M-a
rugat s le imprim i am devenit de nedespäit. Noi douãam crescut impreun. Cookie
este acumodomni_oar frumoas, cu ni_te trsturi deosebite. Este înalt, are ochi
verzi i pårul lung, blond,curgându-i pe umeri caun râu de aur, faa oval i tenul de un
alb imaculat. Pe cap poat mereuo diadem fermecat care o ajut s cltoreasc
oriunde dore_te. Uneori, m ia i pe mine pe trâmuri de vis i ne bucurm amândou
de priveli_tiimpresionante.
Ceea ce e neobi_nuit la înfäi_area ei i o difereniaz clar de alte prietene este c£
posed dou aripi imense, albe, pe care, atunci când ne vedem în aer liber, le strânge pe
lâng corp pentru a nuo lua vântul în timpul vreunei conversai.
Prietena mea este bun _i blând, are simul umorului i prefer dulciurile. Pentru c
atuncicând eram mic am crezut c£s-a näscut dintr-un fursec, am botezat-o Cookie. n
prezent, de câte ori mnânc vreo prjitur sau ciocolat, ea apare i împrim desertul,
discutând despre tot ce ne trece prin minte.
Prietena mea, Cookie, este, de fapt, copilria mea.