DAN BARBILIAN

_BuCUREギ■,1985
EtrtTURA DIDACTICA 9l

4口 鬱
甲￨￨1可
鴫
￨口 ￨￨口 ￨:￨￨￨￨￨1目 111口 1:晏 甲｀
ミ
d日Ч
嘔ロ
リロロ
ロ
￨￨ロ
 NOrA ASUPRA EDtTtEt

Pleci.nd, de la.'inten!,i.a irci.li,al,d d.e a i,ntregi pwbl,icarea ol>crei

d,idactice a l,ui Dan Barbil,ian (din care sirlt ltu,bl,icate pin,d ht
frezerut trei aol,umo de geometrie ) cw un uolum' de al,gebrd., anr. inclus
i,n aceastd. carte texte cu o tem,aticd, aariatd. Am dori,t cd. acest aolurn
sd se adreseze ci,t noai multov cititori (d,eci nw nea!>d,rat speci.ali;-
til,or ) ;i sd. cuprindd. cel,e mai reprczentatiae dintre textele i,T cd
qepu,blicate al'e lui Dan Bavbil,ian'.
Material,el,e de bazd a!,c acestwi aol,tt'vn si.ttt: ,,Curstt.l, d'e Tcoria
lui Galois a ecotLqiil'or algebrice (i.n axiornatizaveu lwi Stailtit: )"
(1949-50 ) 'prectirn ;i ,,Cursu.l d,e Teoria nwmei'elor" (1955 ):,
rtn'r, rnsi, incl,us dowd. fragmente d,in f artea a treia a Co,,rstil.tti d,e .ll,gc-
brri trx'i,omaticd (194.5
-l946 tn) gi d.owd noaleriale iruedite ,, f eoren'i,e
de descornpu'nere transfinite structur'i. (Anexi. la cu,rsrrl de teori,t
g'rwptorilor si strnch+rilor )" (195A-51 ) ;i ,,Coriitr,uat'ea IVotei
qsxtp(a l,ucrd.r'ilor ;tiinffice (Nota fiind conlinutd i,n Opera fuIute-
waticd, vol,. I ).
, Intr-o onexd. publicd,ru Si un tert d'e geovr,etr'ie clernentard.
,,Indrcr,rnarwl ru,etodic al, Cursulwi de Georuetrie" (7953-Stl) n,e-
pubi.icat fii.nci aawt. Este unul' d;iu,tre cele rutr,i frwruoose gi intere-
sante texte d,e geometrie sinteticd pe care le aaern in literatura ruate-
rnaticd. rottt.drtd..
Parcu,rgind, nlateria.lele di'n acest uol,wrr, no-aw, gi,ndit ;i l,a
prejttdecata ca.re s-q. creat cd textel,e lui Barbil,ian, si,tct grew de
citi.t. La />rima oedere acest l.ucru pare ad,eudrat. Dar i,nlel,egerea
mecesitd. i.n acel,asi tin(> d,isfottibilitate gi lregdtire.
fn,telegerea o'perci lwi Barbili,an. fresu,pune o Parcwrgere pru,n
,grada,tie. Da aceea inch,tderaa rnai mwhor taxte, ct,t, tent,c'tticd. aariatd,
;i la niaele diferite, * plecat gi de Lu rlori'nla de a oferi fiecdrwia
:dintre posibilii c'ititori ai acestu,i uolctm rwt, text care ti ua fi irnediat
accesibil ;i care ta fi citit cu pldccrc. Aur, d,orit astfel sd deschidem
fentru, ci,li noai mrtl,li cititori, cal,ea s'|:re hclelegerea olterei ;i f erso-
nalitdlii l,wi Dan Barbilian,. Sferd.ru totodatir sd se 6nlel,eagd. cd.
ceee. ca indcob;te este cal,ificat drePt tendinfd. d,e incifrare este o

3
 i.ntrwckipare a ecloilibyulu,i i,nlre perfccliwnea Jormei gi bogd.,ti,e
con|inwtwl,ui.
Valoarea l,i,terard a _f'rrtgnteruteloy d,in partea a III-a a Cuysul,w'i
cle Algebrd axiomaticd
- gi anttme lec,lia de d,eschid,ere ,,Euarists
Galois ;i ideea de grw'f" .ft,cct,tuo g,i fragmentul d"espre ,,lrobl,emele
istorice"
- aa face ca ele sit fie citite cw fl,dcere de orice cititor-
C artea se ad,reseazii. clcc,i u.tloy categorii largi de c,i,titori :
elevi, stuclenli, 1>rofesori ;i d,asigwr twtwror iubitorilor tnatema-
ticianul,oi Dan, Bqlbiliatt.
- acelasi cw poetul lon, Barbu.
Seleclia ncateriahr,loti a 'ridicat unel,e probleme. Consultind
figierul, b.ibliotecii Facotltdlii. de m,atematicd, auind. l,a di.spozilio
si ,u,nele texte ined,ite Jurnizate de d,oantna Gerd,a Barbilian, a trebwit
sd al,egem, cee& ce este mai reprezentatia d,in cele circa 3000 d,e
pagini d.e cor,rsuri titograjlate*. In afara materialelor introd,uctiue
cxt c&r6r.cter general, utysurile lui D. Bqrbilian si,nt orientate i.n
urr'tdtoarele direclii : Teoria gru,furilor ;i structur.i,l,or, Teoria
aritru,eticd a idealelor, T-eoria lwi Galois a ecwatiil,or algebrice gi
Teoria algehricd" q, numerelor.
Auind i,n ueclere cd frimel,e cloud direc!,i,i si,ttt acoperite de
cele doud. rnonografi,i apdnde pe ci,nd, Barbil,ian eya i,ncd in z,iald.
pi anume ,,T-eoria aritmeticd, a idealelor (in inel,e necomutatile)",
apd.rutii. i,n 1956 in, Ed.itu.rct Academi,ei ;i ,,Grupuri cw operatori
(T-eoreruele de d,cscorufr,tneve ale al,gebrei)" apdrutd. i,n, 7960, i,n
Editowa Acaderuiei, an4 ales lerttru qcest aol,uru ul,tintel,e tersiwni
ale cu.rswrilor de Teor'ia lcr,i Galois (1950) s'i Teoria nurnerelor
(7955 ). El,e si,tot interesarcte nLt lxunlur. pentru cd poartd amprenta
fersonalitd.lti lui Barbilian, dar ;i Pentru con!'inwtwl l,or bogat,
generos, actwal.
Cwrsul ,,Teoria ltti Galois a ecualiilor al,gebrice (Au, axiomati-
zayea lui Steinitz)" se odreseazd tn primul ri.nd, stwdenlilor facu,l.td-

lil,or de noateruaticd. Partea t>regiititoare ce se i.ntird,e le pr,i,m,e/,e

100 f agini, ar putea fi, de folos ;i, eleailor d,in ul,t'iuca cl,asd, de liceu,.
d,e

Dacd. in Pagini.l'e m,anwalulwi de al,gebrd eleatli intilnesc i,n

sttwctwrile algebrice rei;te personaje no'i, i,n Prinoa Parte a acestui
curs aceste .personaje i.nce! sd. igi cleslu;eascd. rostul, gi sd intre
i.n acliune ; a'ic'i se desfd;oard. firul epic. Am aitott senzalia cd. este
exact textotl, l>e care-l cd.utarn cittd,, eleu Jiind, as f4 arctt sd. aflw ce
este Teort.a lui Galois.

*(Din b■ blioteca FacultⅢii lipSesc totu,i V01umele H,i HI alc Cursuld dc

ugcbri a、 iomatici(1945-46)
_・

4
 . Toate rezwl,tatele pregdtitoaresi.nt d,ernonstrate i,tt, cws. Este
renoarcab'il wodul, in care />rez,i,ntd. fruntoasel,e apli,calii, ale teoriei
lui Galo'is : Teorema l,wi, Abel, rezol,ubil,i,tatea frin radi,cali, l>entru
ecuali,,i de grad, 4 4 i,n caractev,i,sti,cd.2 sau 3, metoda perioad,elor
lwi Gauss cw apli,cali,i la legea recdproc'itd,tii pdtratice S'i d,e ase'
,w1,enea, remaycabild este si &nefra. : Teoria conextuni,lor galois,iene
;i, lroblerrua lui Steinitz. Nw exagerdm aJinnind cd. acest curs este
mai bogat i,n conl,inut d.eci,t marea rnajoritate a curswrilor actu.al,e
cu acel,agi swb,iect. Acest l,wcrw este insd explocabil, avind in aedere
contribwlia lui Baybiliam i,n acest domenitt (d,acd ne gindim. numai
la articol,wl, ,,Sol,ulia exkaustiad. a probl,emei lui Stei,mdz", apd,rut
i.n revista Stud,ii ;i cercetdri matemat'ice aol,. II nr. l,-1957, avticol,
c,itat d,e rnaternat,icieni derenwme ca: W. Krul,l,, A. Kwrog, I. Ka-
pl,anshy ).
amintim ruai i.ntii
Ci,t Priue;te Cwrsul, d.e teoria numerelor, sd.
swrsel,epe care le d,ecl,ard, chiqr Barbil,ian: H. Weber ,,Lelcrbuck
der Algebra Band III: Elliftische Functione?b und Algebraisehe
Zahl,en" (1 880 ), E. Hecke, ,,Vorlesotng uber die Tkeov'ie der
Algebraischen Zahlen" (1923 ), G. P. Lejewne,-Dirichl,et ,,Vov-
l,eswngen wber Zahlentheorie" cot, celebrwl sufliment XI al, l,wi R. De-
dehind,. Pentru a holelege ce inseamnd. aceste texte, sd. arnintim, doar
cd ynatew,aticieni de seam,d ca A. Weil saw J.-P. Serre declard. cd
se i,ntorc adeseori la aceste surse,;'i sei remaycdrut cd. aechea carte
a lui Hecke se veed'iteazd merew, u,ltima ed.ilie afdrind, i,n 7987 i,n
ed,itwva S75ringer, i,tt cittela ,,airstci" sale (ce ar face ca orice text
watewatic obi;nuit sd fi fost d.e noul,t depd.;i,t).
. Conlinwtul ctryswl,oti de teoria numerel,or este oarea,,trn cel,
tradilional: teoria l,wi Ded.ekind a 'idealelor, i.ntregi al,gebrici,
discrirr,inamt, ranoi,ficare, geornetria nuw,erelor (c,t l,wi Minkouski ),
teoriaunitdli,l,or giri,n, sfi,r;'it, fornr,wla nurnd,rul,u'i clasel,or d,e'ideale
a lati Diricklet. Aldttni de recenta traducere ,,T-eoria I{utmerelor"
a lui Z. I. Boreaici ;i L R. Safareuici acest text aa fi d,eosebit de
folcsitor celor ce uor sd. se inilieze in teoria ttwtnerelor.
Tyebwie spus cd arubele cwrsuri reflectd nu nu,,nei personal,i-
tatea profesorwlot'i, d,ar ;i contri,bulia rnatematicianwl,w'i Barbilian
An aceste dorcenii.
. Despre ruodwl curn Barbilian i;i pregdtea ;i redacta curswrile,
c,ititorul, poate afla rnai rnwlte d,in interesanta natd, alcdtwitd. de t'ro-
Jesorul N. Mihd.i,leanxt l,a Vol,. I alOperei, did,act'ice a l,ui Barbil,ian,
aPdrutd i,n EditwraTeh,nicd, /968, inti.tulatd ,,Despre opera didac-
ticd a lui Barbil,ian" .
Voi i.ncevca sd explic de ce arN. inclots Jragrrreniele cw oal,oare
literard. din partea a ireia o Cttrsuhti de Algebrd axiour,aticd inti-
tulatd. ,,Teoria lwi Galois" /r\\ra fapkil,wi cd se afld. i,ntr-ad,eadr
\
5
 a.ici i,ntr-wn corutext t>otriuit ). Na am uitat cd. prinr,a datd l-am,
i,nti.lnit pe poetul Ion Barbu in pagi'nil,e mqnwal,ul,ui de limbd. ;i
literatotrd. vomd.nd. - pt,obabil o da.td. cu, tnine mqrea rnajoritaJe
a cititoril,or din ti.nd.ra generalie
- ;i doar rnLtl,t nr,ai tirzi.u f e mata-
maticianul Dan Btrbil,ian. Pentn.t rnul,gi calca pind la cunoagterea
rnatetnaticianulwi Dq.n, Barb'ilion esta lwngd. ;i nw Antotcleauna
impl,initd.
Stirnitcd, 9i arlmirincl fe poet, sd i,nlelegem, m,i.ndvio ;i mai rnare
i,ncd a l,r.ti Barbilior.n pentrw ceect ce. a -fdcut in, tnatem,atici. Opera sa
ynatetnaticd, s-a i,nsctis cleja tn. crtrificiu,l 'uiu al rnateruaticii, estc
d,urabild. ;i, fdrd d a,ae& preteu.lia la pol>wlari,tq.tea dabind,itd. i.rt,

celd.lal,t gen i,n cq.yeBarbil,ian s-o erl>rimat, 'ne inspird. wn adi.wc

sent'irnent de ad,m,iralie pentru, urtu.l dintre cei mai mari matemat;u-
cieni pe care i-aw au.tt.
Fragtnentele d'iu, partea a treia a Cursul,wi tle Algebrti exio-
ynati,cd, sa referd,tiaaintarornanticti si zhruci,u,'tn,atd a lu,i Euariste
Galois, La o|era sa ;'t, la prohlentele apa-zi,s istori,ce (du,pl,icarea
cubului, tri,secliuruea mtghiullti , cu,adratu,t't't o(ict"tlui, corustrwctibr
l,itatea cw rigla si conrpasatl etc. ) Sirfi pagi*ti de literatr,wd., de i.storia
rnaternaticii gi d,e maternoticii.
Ironizind belia su,ccesul,r.ti .facil, ui,nat cle aSa-zigii rezolailari
ad probl,enaelor celebre, aceste t>ttgi uli aLt. ilql,oare rfl.oral,izatoare (cd,c'i
dacd, astd.zi sint r+ai Pwlirt,i cei ce itor sii. mtad,ratwreza cercwl , eristd
i,ncd destwi ferrnati;ti). Sti tnf,elegem c.ci iru aceste ri,ttdari se aorbe;te
gi despre atitwdinea .fald d.e u'tatem.aticd. i,tt. cel,e d.oud. ext:'eme al,e
ei prezentate aici.
Am inclus, de osetnenc&, rnritcrialul incd.it ,,Anexa la
cursul, d,e teor'ia grupurilor ;i stvw,cturilor" (7 050- 57 ) cil
titl,ul ,,Tearence d,e clescornPunere transfinite tn structuri"*.
Este o teorie transfinitd. analo*gd. teoriei Jord,an-Ht)l,7er, d,ezaol-
tatd. i.nilial de Kuros ;i, extinsd ct,t, mult aici,, d.e Barbilian. Eslc
wn material original, ;i iu,teresam,t.
Itt,Opera Matevoaticd,Vol,.I, apdrutd i,nI g6T rinEditowa Did,a*-
ti,cd. pi, Pedagogicd., a fost'inclu,sd ,,Nota as'u,fro lwcrd.rilor gtidnlifice" ,,

P. 7-63, Privttre noaterialel,e i,ttedite intevesante arn gdsit ,,Cox.ti-

muarea notei, asu.fra l,wcrd,ril,or ;tiinti,Jtce" pe care atic inclus-o
An acest uol,um. Pu,tem gdsi aici t+t'tele aprecieri pe care Barbilian
Le face asu,pra Ltnorq. clitotre cel,e mai interesante di,n' l,otcrd,rile sale.
Arn inch,ts si tt,tt, scwrt tnemoviu d,e actiui,tnte referitor la freoctr,pdril:t
waternntice (probabil feri,oada 1955-56 ). fntereswl pe care Bar-
bilian il, douede;te pe,ztrw teoria algebr'ic,i a nurnerel,or, pentru teoria

* C,rrsul este acoplrit de -rolutnul Grupuri cu operatori teoremele de

-
desconrpunere ale algebrei.

6
 θ
θゆ%協 グε
ιαSι /%α づαs,ι ο″
ουα
″
Jοαο
″αなι
bγ α ι
ιθグ
グαπ%%ι γ
ι
Jιι
θγ ,づ

α%り %,θ θαι

α夕και
ι夕んα″
′ 夕″″ε
εあγθ,ん ′πθαsθ tt γ り%″ α″ zε ヴ
.Es/ι タ
πグγι
らθι
″
%ο%γ ″α γ ιφι π″%θ αι jttι グ リ α ιι ″α ″
りε ′ι%グ sα α bθ ′′″ ι″ ιε ιι αε ι
`ィ

ジ ο′
`夕
,・

づε ει ο γ ο ι%づ ι ι Zα ι
ιη oα ι グθ
"′
ι ιgι %ι γ
sι αZJZα γι αι ι ογ グ ι ο γ ´ %ι %り α sι ι , %%″ ,2ι

ο
′ ″θ ε′ ιι 二 α 街 ια “
ルι /b′ %ι ια Z″ ′ ,θ %ガ J%じ 響 %α s".
f%ル %ι , α協 ″ %ε ι πs ′ 夕γ ―οα zι πθ χ″ ′ ,f夕 ιαγ%%α γ %Z πι ′
θ α α ′
θι″/Sπ ι %j′ ιgι ο %″ γ づι θ5`-54り ・Dι ジ α
''r′ θιSι ιιχ″ル gι θ %ι ″ りιι
`θ ιι―
%銘 ″ α γ ″aρ α γθS′ γ ttπ θ ο%′ ι χι ′α/ク ルs′ ψ″θ αιθ αι ιs″ γ ″%′%α
"Jπ
%`夕 %ら θ Jゲα ι。二%り Bα /ら ′ ι″α %,θ α γι′ り %θ αε %γ S%ι ″ ιgι ο %ι ′ γ づιι αsθ リリ α
μγ αクι θυ ι ″″,′ S― αθ ιγ %′ sグ sθ γ ゲ θぢ
ι ι 夕 ι υα j%づ ぢ %″ %ι ογ%ι Sι π ″ι″ γづ Jθ

θιφ″ ″ ι ιαtt α θ ιs″ ε %γ S.Ⅳ π αυ γ勿ノイ %s″“s″ θメ α θ″′ %%θ ″ルγ ttα ′

pづ α sθ γ
“′ sθ づ γθαア θθ″ιφ%づ %り・f%∂ γ %%α γ %ι ″ a%α ″ぢ %″ ″s/2ι %γ グ
gθ%ι γ α ιι′ι γι `%″O ι/ι ろ%jι 夕 ″ づυ グ ι″ ; `%〕 鶴 α ιグ ,ウ `%ノ ιιι α Sタ タ %α ″ ι―
,φ
θ
%漏りα.И φ ψ οづ ι′ ′′θ α ジ J″ 筋 %γ ιダ ι %'多 ι ιι αψ θ ειι ″ ′%ε %γ s α′γ″g∂ %″
ι γαθ α 夕ιθ α″ ι′″ づ αι ιψθ α厖∂ %″ %″ ι/α ″θ %α ―
α ι %ノ じαα S″夕 ″θ %ι あγ ″′
η″%′ πJ%グ gι θ %ι ιγ づεγ セ%/θ S,α χ りθ %α ι グθ.f%ル %α J′ γ
'ε
Cψ %%ι θ ′″ιφγ ο ―
3ι ιttι ″ ια %″ θεο %ι γθ J。

θ%α ′ろ %%α ′ %θ ι グθ α″ ιφι %ι γ θ γ ′θづ

ttι %ι α γι ″″%%ι χα ttι %

αιgι θ ι″ づι θ ι ι ι `%ノ
%ι %gグ sι ′ Oα g″ ・Sグ

f%υ /ι ttι αθ ぢπ″α `ι

θιsι ぢ π″笏%α γαルsι γ θ″α θ ″
α ιι ιsι α ″ι sα

sJ,多 ″ θ″グ Jθ グ И 凌ヴ
・ Sι ′%s″ α γル」Oα πι ガJ αι ワ″ο γo Pθ %れ θ α′γ ιj%″

夕 γο らιι ttθ Jι ′ し′ π ιο θοチ ι′ γOι sり ι ジ

,ι “
%π ι ′ι φ γθ ろιθ%θ %α ′ 鴫ヽοι ,ジ
%ι α υりπ″j%′ ι πノ づ αθ αι ′ ιs″ ″ι sθ %γ 化 ′θ′θ夕ιθ づι夕θ γ,α %α ι ε″ ι%グ ι θ ι υ α `ι

φ り %り 虎 れ″ σ
づα ガづゞ Sο ケ′ ι グ ?`′ `″

r%ル%π α ″ %z φο α ιιル θ イガι″ ιο γ グθり %ι α γιε %%θ ,ι ′%rι ι ι″ιgι θ ―

“
協αγ tt θ α/ι sι ′ %υ α ′″′ %ι グ θ ι %ジ ι ι´ι″ψα Sノ γ ″ι%%Jι %α づクι ι
ιγθ sα %′

滋θ ιιι %″s%ι φ ″ ψ /物 ― Zけ D″S・ π αθ ″ θα z″ s′α %θ 協 ″s γ ψ づ

γ γ 〃θ
μ θ %″ ι ια ιι χι%ι θ%/sπ ι づ rづzι %α ε θι
`α
sJろ ′ ι θ ′ι“ ογ%J%づ り,φ α
j″
γ∂ %″ ″ ι θづ Sι

蒻 %α θιsι ル多
″ %α γ θιια θιφ γι π″″ 夕ιιιγιs夕 ι夕z″ %ε 夕′″ο/%Jtt αs″ ″ガ .
=ゲ
∠,υ /θ αsあ θ γι ″θ ″Bα ″
`多
ろ ′ι″α%α γ ルφγ θじι″αιι αルι .

r″ ιι,ι ,φ %Sι ε ぢ ιιυαθ πυ グ%ι ι″ ι。夕 夕

/ι 多οι α
′κιι , あ″ Oι ″笏 ι,づ
sガ ′ %ι ″ ιγ ι
″“α θια ″ια ιιι %づ Bα γ ι づιづα %.r%″。 αιιsι 夕Oα ι ιυ ι ″ι αゞ ι%り γ ι α
pθ //Fε ″ ααメο γ″ づθ α・
′ ι
Zι―ιθ α″ α θ ′ιγ りzι αz″ φ ιBα γ ろづ ι
づαπ.]ど α %%sθ γ
`グ
づsι Jι

Sれ ι .″ ε″θ′α ″θ ″ψι %ι ″″′α%ι ttι αγ ιθιJα ι ψα γ・ U%θ γ ακ%ら ″グ

滋 j Bα 乃づ ι
づα %」 ι 夕θ αι ιψ″ για″ι S%ι ι ;ι ι ι″7づ %滋 ぢ %S″ φ %α ιづι
α ιι α
`/sθ
%j ε α″ια/OSι ειJα ジ ι りη夕 %α ″
ι%α ιづθづ α′
ι づ
ゞ夕 θιι を%ο υα ″θγり %
`″
κ%ろ ″ .
`%α
И協 夕おι /α ιθ ιι αθ ι′ り %ι ″ ιBα γ ろあα
う %り θ φι物″参 %Sa φ%″ %
πθ γ ttι Zθ θγιοg″ ι ブづ ゞ ヴgγ α %α ″ づθ αι ια θ
′α zι Jι .

Pθ α″ιι ι%ι υ
`ι
sι οグ ιθ αθ りι グ/θ α s彦 ルι メ″ι%ι a θπ%α づプ π%ι ″ ″γ あろ ″α γ ι
ゞ」α θθγ滋 %`協 ―sι θ %α け %α γ ι α ノιグ ψ グ
ι ι
%″ %′ %′ ι
ι ι/ι α %θ ι″ ′
″Jθ γ
・
D α θ″θθ α′ ′θα″ο ιθrlrγ ″α γノルι οSザ ι
ο αγι 」″υ
π′ %α ι
“γ
.Eゎ αル zぅ

γ ″,p′ 茂 ,θ ″θ
Jι
j α θιsι ι /り α
s夕 ′ ′
′′ ヮ′
″B″ γ ろ″グ α%sイ %″ θz π′ ιz θ ο
%θ`%Sα
%―
`%γ
ノ π′,′ ぢ
jπ
%θ 力 ″ ′θ αγ ι Jあ γ ηlに
`′
`π
 ★
★ ★

Sあ り%θ ι γε″ グ
πs″ α ιθ″′%力 π %%′ θ″ ′″り οπαγ′ι
,多 π′γ%α ″%ι αψι
ε ιづο αγιり %′ sθ ´ι %″ %φ 万笏αθ αγ″αθ ι s″ ιπο′ ″ Sα tt ιι炉り %あ γ グ jグ

一 ψι %%%″ づ
`J%ι
%″ 協づ ιι%%%ι γ θιθγ′ %″ 響り ′γ αノο
′%α ι
′,θ οηφιθttθ
'
,

πο ι
α′づづι
ι「 ″=Z,切 =Q′ /=G′
― .`%sι α %%α ,,π z%Jι ″ '' μ% α θι″
αゞ リノ ヴ協′ ιルゐS夕 ゞ ヴ
:・
.・

s′ %ι θ′
%ι り ″′」 づαθ ″ι グJ昭 グι⇒θ ・ )′

― φι %″φαπι
%ι γ %θ りα χ →∠ イ タ,sι α %″ χ∈ ∠ (π αづψγ σ
ι に ,7多

」r″ αυ αιο″′ %1∠ )メ

ー‐′ ,uniune''ψ ι πι /%γ ι %%り%π ι ″ ι%%″ り ,7づ %ο ノ
αι″θ 多 %
ι ″% ク 多ノι ` +Sα
U, ′ ,Sec,iune'′ ψ %″ /sι ″ ′ Jι

一′ ′inぬ ,oai'′ ψ%ι /%物 θ ′ι

〃ι ′ : ヽ “ :

一 ,,mullime nede,art益 "― π多 `″

′ %ι %ι υ づ ″あメ t
― mmユ toPologicユ ''一 sz多 ″
,′ ￠″″ゲ γ θθι″r″ ι″%″ ず ′
リサリ メ =
一 ,,inelul dc ansamble"― %%″ り %θ αψ″ 〃〃ο γ%%ι ″%ι 〃″%り 〕
一 φι π″Z`ル協りづ ′:,′ univoc''一 グ ″ι σ″υlり ,nelacinar''_緻―
ノ ιθガυ,′ ,ramiicarc''_物 喀
j%ι れυ ι/s″ r/ι θ ψ/ο θ ″ノメ =
― ,,valo五 ficat''一 θ αγ ι″ αυ α ι
θ γ ′rり % ι 響″ ″つ
″″ θ % sり ,″ L
%J― →メ
らοι
_′ ,ideal ι夕ηαχルん漏 ・
indivizibil'ブ ′ ー
ー″ ・
一′
′divizibil strユ ine''一 γ
ι“
′α
ノ υ
グ φγj%ι メ '
一′ ,sCaFa reCuren,ei''一 j%″ θ ″ιθ ι ι
″メ zι
‐
・ "T″ 1 ・
― ,,am scurtat'′ ― α tt sク 後クί θ α ′′
―′ ,suml einsteinianユ "― θ θ%υ クノ ね 虎 S多 α′ ιゲ 吼ゃ′ づθ′ι″ ;
`π
― ,,gratia de puncte"=7ι ノ α
ι sα %ι αノθ
グι αι φ %ヵ θノι
・ ・
rα ″″,j`″ ι υ αθ θ
%sノ /π ε″グチ ιιθιグ ″′ ι: ,;ciln「 urilC Calois,1
,夕
3′

corpurile finitc se acoper益 '' rα ″ イθ″ο ο′%θ J″ り, ,,gonind nllIIlit6rii

fraCtii10r'' rθ ιグ タ
πグ%参 %″ %?ι 夕 ι θγづイ ′ an■ llarc alc poli=
ノ ,,10curi
2zグ de
■omului'′ rγ ″aι づ %づ ιιφο ιじ%ο %%ι %リ ノ,,′ b este capabil de n va10ri'′
α υ α″θγグリ, ,,un,ir care sc rupe sigur in finit'' r'′ 夕 ι,′ /`′
`」

(bづ n
∂ι υ′%ι s,α ノ″θ%α /ノ・ 1
★
☆ ★

ガγ%り πノα″ο
Sι α協%θ りBα /bjZづ αん,多 ″%ι θ
/%J Sι θ
″θj″ ん ″ιιノα‐ ,多
`′
ι ″αI′「
jθ
ヽ RE〔 〕 r αμθ θπコ
(フ ゥ″ ″ ε α αθ ιS″ υθ π s″ αγαメ J,ι Joι

″ιαθ
ιιαsι ε%υ れι
"′
Sα Jι α %%%″ %%グ γι
″%ε ι `夕 .

M%″ %物 ιSθ θιZOγ ει %― αα

ι ″ %″ αι θτ
ιS/8ι ttι リカ ゞ″ Jθ γ 夕
,7ι
j′ グθL
ル γ
Sο %Fα θ
j″ り %J`α ノ
ι ι%α
α″ ;ι %α ″
づθ
む づι
οZι gガ Zο γttι ″′j,ι
Sι ε
プリ
α″ι
ι%α ガεα IⅣ εREST′ 勿 ″
%α ″ %γ θγ ει
JO/ε ι αι
ιメοS′ αJ″ ノ
クγづ″ι%物 ιク多
αθ
ια ″`π ノ
γグ
S′ %″ ι
リ γι
・
`φ POP HORIA

3
 EVARISTE GALO:S si:DEEA DE CRUP*

i Onsti ditiOnalュ rl
l lcgea unlc lucruri
urii s c01lstruCti(ヽ ;

n alv
εο
,tsι γ
笏りjα 勿′づprin dczv01tiri in serii,sau fractii COntinllて ヽ
Saι sau alttヽ
procese convergente ι θ夕γ
`ι θ ιιι第″グι′ ιθγ ルι j%′ ι
%θ ψ グJθ γ
・
夕
zε ′ αsOJπ ″
_S ι frγ ι」′mai precis i r(〕 ducerea
`α rezol,こ r五 ccuatiei la anunl(
CCuatii tip(ccuatiilC nOrmalc,printre carc ecuatia binOmtt nu e dc(:ft un caz
Pa“ i[l∴ r悧 ι
官 :r:「 電::梶 :潮 ::lT箕 第16留 [cuamor dgeb五 o,
consllnd tocmai din separarea nctediき °r d° ua problcmc, ′lPare cll

una謂
[靡 e電
■αgγ α′ i Gα πSs dar triulnftt abia cl
:gι 骨

]ξ ttr鑑 搬
::「
αι

iCtfCttltttl[緊 L肝 品化:Lf¶
inccputul secolului trecut,o datl cu teoria paralelelor sau teoria fllnctiuni10r
11」 rJゝ
li∬ :盤 器認
およ :盤 麗 ぶ
選]∬ 瞥 Hc着 ∫
霧l霜 宙魔:どI∬乳
a O solutiona・
Deocamdatユ sユ incercin■ sl prindem in citeva trlsttturi sunlarc aceastユ
figll■ l dc matematician ,i rcV01uliOnar, singuraticこ ,i nelini,titoare intr11
10atc Folosim′ pentru aceasta′biografia amlnuntitユ , datOritユ istoricului
P.D%ク リ′
′apユ rutユ in 1896 in analele sC01ii Normale:scricre criticl,bazati
hJ五 hG』 ds ttFa宙 ∝血 硫
∬ 謂¥漱 町 Ψ ttL」 :淵 獄 ::1∬
Evariste Galois s― a nlscut in 181l intr-0 1ocalitatc din iur11l Parisului:
BOurg l(l Reine sau Bourg-1'Egalit6,clll■ se nunlise,o vrellle,sub Rev01utic_
Dinspre partea tatこ lui cobora dintr― o falnilic de prOfcsOri particulari′
dirCCtOri de internat,sarcinユ pe carc,i O transΠ liteau ereditar fncユ din vremca
vOchiului regim.DinSpre partea mamci′ dintr― O familie de juri,ti・
Copilユ ria o petrece la Bourg-la― Reine printre fratii, Surorile ,i verii
]ui,flrh sこ cerceteze vFeO,COalこ a statului,instluit nunlai de lnaicユ ー sa,alc
cう rci silntiri religioase nu excludeau ideilc generOase, liberale, alc vrclllii.

(111ltura inilnii i― a flcut― o tatユ ー

sttu: singurul om pe care Evariste l― a
Ш Adcvこ Fat Cum ttngur ml貴 u五 e総
猟 錯
nlllll
1■ 11‐ ―
o scrisoarc trilnisこ cu putine : Ttti潔紺讐五F鷺」計
raclicalismul illtransingent, dragostea s五 lbatictt de libertate, care 'aveau
si distingtt mai tirziu pe republicanul Evaristc Calois,i― au fost transmise
dc la tatll slu,Nicolas Gabriel,ale cこ rui predici antircgaliste trebuie sユ se
ft intiphrit adinc in sPiritul adolescentului.
´ ragment(lecliC de desch■ derc)din cursul dc Algebra Axionnaticと , partca III_a
「 ota editiCi)
(1945-16),"TcOria lui Calois a ccuatii10r algel,ricc''cヽ
 Toatc mttrturiile din acea vreme sillt dc acOrd in a-1 lnfユ ti,a rC Eva―
riste,ca pc un copil iubitOr,i〔 tr'1‐ OPittt,11■ 〔
lparcllll ccI Putin・ Cum a fost

I革 運l樹IMi撒 鮒 縦i聾1踊 苺
脳 墨幣
nd dOmnia lui Carol al Ⅸ[lca.
in 1823 Evariste e trinlis la Paris,ca intern al licctllui Louis-lc― Grand
tlnde, 3n ciuda vigilentei daSCilil()r, billtuia un vint revolutiOnar・ Parisul
de dincolo de zidurile intcrnatului,frllnintat dc lni,cユ ri FCV01111ionare, cra
tOtu,i Culn nll sc Poatc mai prczcl■ t aiCi・

h in紺 鵠』
オ 1羞
慶crttλ 滞 :Ⅷll∬ ∬ :aE・蹴 ]業 l
1::』
a cantona curind in lllatcl■ aticilて ヽ
superiOare Opcrcle lui Gauss,i Lagr〔 tilge
le cunoapte incl din anii ultin■ cヽ de liccu. Aceasth confruntarc cu
lor c12S(｀
cercetarea matematicこ 全l face sl― ,i ncgliieze telnclc,colare,chiar celc de
matematici. Continu■ totu,i, 貧 n gcncral, sユ fic binc notat.
Dar inarea transfOrlnare,din acciti ani,se petrece in tipul sttu moral
Con,tiinta propriei sale s(■ periol‐ itttti tti patin■ a1301iticユ 鐘dezvoltl o dispO_
Zitiunc posacユ ,nelini,titoare_ Iatl cum c pretuit caracterul sこ u in cata10a_
gele clasei de matematici prcParatOarc:
Penultilnul an petrecut dc Ca10is lそ lI´ Ouis― le― Grand 1827-28:
Trilnestrul I: bun,dar apttrtc i
′, II: original ,i Ciudati
,, IIl: asculls ,i Original.
Gradatia in inrユ uttttirC e c、 idcntユ .

Din accasttt epoch nc rこ nlinc, dc la Ca10is tlrticollュ 1,,1)en10nstr〔 ltion

d'un th6oreme sur les fractions contintlcs p6riodiqucs'′ apユ rlll■ ln analて ヽ
lc
lui Gergonne,1828.ArticOlul c tlcPartc dc a anunta pe marelc algebrist de
lnai ttrziu′ de,i depユ §e,te cll n〕 ai lnlllt llivcllll,c01ar. E intcresant insi ca
document intrucit arat■ , cこ pin lS28 0i poatC ,i mai tirziu′ Ca101、 a vea

雌罫y獅網 》
1描邊
掛鰈
dactt e posibil)′
1獣 哺襲
SC PetrCC in an五 sli cel lllai lDosOmol‐ ユti:1830-32 cirl(1,intre
dOul POpasuri prill inchisori,11■ a parte la ll■ i,cこ rilC de Strad■ ale Parisullli

r:]品 ″潔鑑離∫
胤II景 灘F￡ 11lw量 ::1島 ∫ 』蕊
i鶏『
Stt spuneln deci,ci dupl cclc citeva rinduri infrigurate cu carc Calois,
=l
篇種1椰誡蝋紺
salt11l a trci dccenii′ cll Rイ ι,7Z α′
Z" ,i

G■ lois cra sigur in posesia notiunii de gen al unui corp de functiuni

algebricc, cuno,tea legituFa intl‐ c accst nllTIlttr φ,i cele 2 夕PcriOade ale
integralclor abelienc de prilma spet/a,Cit,i relatiile bilineare intrc rriOade
I)in n(,norocire, dill〔 tcestc strll
rinduri, carc tcrminこ scrisoarea― tcst
Obscur, ar autoriza plrcrea, cユ G〔 tlois
calculului functiOnal.Acca misterioasこ
cl la ,,analiza transcendent江 '',despre

10
 S 71 1
scrisori,cu ttreu:]T putcn corcsI)linde K'rellnei ral■ 1lri nlodcrne dc ceК ctareb
alta dccit calcul■ ll functional_

鶴帯]鮒t櫂鶴聟雀翼
PЖ
‖翼託駅 rtti潔「露
叫〔 ぅ
聴c鯉 躍 IIЪ tt11■ 1鯖 L霜
la10is′ n virstこ numai de 17 ani,dupユ
ゴ

器:話 ω
enttu
I∬ 撓盤暑
￨:獅 急よ

邸 ni露 ::tf11° :ruTd:: 1彗 湘F玉熱 1

celebru al lui Abel.Aceas Particularユ carac―
terul sau ccl Putill SPiritul de orぬ nc al ac(ヽ stui cllrtean legitimist care,mate―
t Cu° 廿 GlⅢ n■ 五 jOち fa● dC Sd壷 atOi銘
':Sλ
と∫1話
醗Жd mem“ u e К d呻 う
隠 織 導 ∬ 露

G蝋電 ]℃ 乱 ∫ :鼎 計 RC゛ 山
轟 dere
io■la la
cこ examenul de intrare la
“
5COala Iン 。 ,dih
litchl■ ic■ vara anului 1829,vine o datユ cu sinuciderea bこ
nu11li Nicolas― GabHel Galois(ca uコ nlarc a pcrsecutii10r lase ale regalistilor),
tri―

sl l■ 1■ breascユ definitiv viata lui Evaristc Ga10is.Noi ne inchipuiln foarte

bine ce trcbuic sl fi fost′ pentru inilna r(〕 vollltionarユ a lui Ca10is, 、 'isul,
Inttngtiat din coPilttrie,de a fi prilnit ca elc、
‐ alぃ colii POlitellnice′ una din

∝ 湘L濡11雷rcPreZenta 範品Ыc 1829,nu協

ultilnele cctユ tui rep.lblicane din accsti ani de ltcstauratic.

。
額 謝∬轟〕 lCtt par∝ “
simplul l■ iot市 ,ctt
,pentru
e cttderctt la Scoala Politehnic江
in acel moment un Palid rcflex
scoala Normalユ
(l ceea ce fusesじ Inai ttnainte. Se numea atunci ,,Iメ Ec01e Prё Paratoirc'' si
ぬZ“
]柵黒ifttI露篭嵐iml鋭 血
1鑑記 t五 inPAm“ 血1
".К
dC Stiintl, diSparc la fel cu cel dintiiu, rユ tこ cit de seclietarul Perpetuu, si

I踏 聾i椰 l∬ 憮 W為 漁 ∬ 鳳貯誌c:肥 t量
recunoa,tCm,cユ
ne Obligtt sユ ri apar in acest moment incom―
aceste cercetこ
pletc,i ttntr― un anume punct gre,itC・ TOtu,i se Vede,cこ Galois e in POsesia
principalelor rezllltate,

:Lttyft:1ビ 呪 ‖:∬ 富 鷺』TTR隠 胤 「ξ翼 i

Ц d漁 喘 彗 ::棚 。
Galois,intcm a1 5cOlii Normale,nu poatc participa la,,cele trei glorioase",
Dc aci,un surd resentiment lmpotriva d.G%づ g%α Jι ′ zιdircctorul sCOl五 ′resen―
tirncnt cc avea sユ ilzbucneasctt lrlai tirziu sub forIL■ a unui memorabil scandal.
Aici,含 n scoala Preparatorie(redevenitユ duptt revolutia din iulie scoala

選器 lぶ Ⅷ 留 L身 腎鴇 糧
de SCOalぅ NOrmall,printre cei mai l嚇 iftti讐 瘍 慶 革五 警
unul dintre c■ lugttrii laici ai closterului de la M6nilmontant.

1 Araiyse d'un m6moire sur la rdsolution algdbrique des eqralicns. Oeuvres pag. 11
(Nota D.11.).
■■
 11:l諄
lllinili肝 1:llli讐 :l:l'ア ll群
glas tntr_un atac semnat,,un`lcve de 蔓IIIIII撃i韓聯撚 i
din 3 decelnbrie 1830 al jurnallllui,,Gazette des Ecoles'',in care Cuignault

i:iger:llillluti:;il:〕
::I丼 :[1::ll釜 l:貯 」
轟[牌L『 1爵 llttlilγ :1:∫ l:=l[

五 °
ndu∬ wttgr:]借 Tiwal」 i::,T:1青 11lr温 翼101計 ,::譜
la cererea directOrului

灘t髪 W留 計 ,1掛 if翻

補 [1鮮 輔 恥 鶯 l翼螢

曇 鮒 堪脚 輔
O persoane.
Dar,11l Ga10is,tipul savant cedeazユ curttnd Pasul tipului revolutiOnar
sau,dupl propria lui cxpericnth:1,inilna incepu stt sc Iユ zvrユ teascl lmpotriva

椰 躍1芋蒔ユ
写驀織11遵 鞘鮮獄1
′
:∬
POpOrului′ . Toate revoltclc Parisului clin prilllユ ‐
vara lui 1831 11 、ld pe
l)arlcade.
Ceea cc contribuc sl― i adinccasch fclul amar si rttzbunhtOr e soatrta
pc care o arc al treilca,i llltimul sこ u lnemOriu cユ tre Acadelllia din Paris
Pο づssο %, inslrcinat cu ccrcctarctl mcmoritllui, 1l restituie dupこ patru luni
h五 Gtti:ぶ
1lr」 ‖ :]鷹 γ 守 :‰ 1".cParaЫ 回 ・ GJds apaIヽ oida
li tユ !五 Ca in〔 lmic Pcrsonal al regelui 5i dCZlさ 1ltuic impotriva lui accl,ir de
carC,Pin■ la urml,tr・ cbuia sI I rttPlln五

ふ「
.

cde鉗 糧
″ 1:[肝 宣1:11キ ト Ⅷ肝 説1描 ゝ 鑑ど
"rSeCui五
,d猟
11麗 ili量 l∫

鰍 r[‖ 亀 群
ぜゝ誌∫1:凛 :靴1lWI‖ ∫
甘鷺灘∬滉轟iF管
「
,電

蒲 :il網 i鱗《撃1藍 抵二 翼聯
壼 五中 〕銀 霞 H縫 &面 ∝ Fn亜 訛
昭 よ譜 11認 道%』 i管 1轟 #:よ)uln c()a dinti1 0cazie ca sl― l aresteze
Ziua de 14 iulic aducc cll ca prct('xtlll chulal.(}alois,in unifO「 nla de arti―
lcrist al Gttrzii NaliOnale,diz01ヽ ,ath llltrc tinlP,trecca cu unitatca lui pestc
l■ ■
POd al Scllei′ spre scrbユ rilc Orgalliz〔 ttc de pOpOrldl Parisului. Oall■ cnii
ltegelul interceptarこ 1■ ccle dOui c(lpetc alc podului fOrnlatia llli Calois,
t pelltru a― l
arunca din nOu Pcla―
prevcntie dC Cinci luni.La con_
lisoftrc,f二 ri siisesocOtcasch entic.
in accastl a(1011a scdere la Sfinta Pclagia, 1,i va fi adincit Ga10is

量 『猟F::譜 鴇還:ギ 乱 慧L彗:l葛￨

霊:窯 鷺 麓11糖 韓 :1:′

12
oameni din POpor,inclli,i o datユ cu dinsul,silit adesea sl ia parte la betiile
10r de rachiu,procurat prin contrabandtt de paznici,adeviratこ Otravtt pentru
Organismul sユ u sllbred,
Aceste scene,putin inlll壺 toarC,erau rlsctlmpユ rateinsl scara printr― un
ritual il■ lpresionant.Detinutii politiCi sc adllnau in curtea inchisor五 ,lnaint(ヽ
dc sunarea stingeriittn iurul unui tricolor,sこ cinte imnuri patriotice,sffr,ind
tOtdeauna cu lnarseillesa_ I´ a cuvintele ,,Amour sacr6 de la patric'' toti

轟 幣幾鐵iI難椰 苗搬
曝 勇 1押 福
声r瞥 癬
Nolls entrerons dans la carri6re
Ouand nOs ainё s n'y serOnt plus,

Nous aurons lc sublil■ orgueil

(ヽ

De les vcnger ou dc les suivre_

Bユ trinii defilau apoi p()dinaint()a tric01orului, li sユ rutau aPlecati
faldurile, ca sh urce apoi in cclulelc lor inghctate undC Ca10is rclua′ dc_a
lungul ceasuri10r de insomnic,firul intrerupt al meditat五 10r llli matcmaticc
La 16 martie 1832 Galois e pus il■ libcl・ tatc,pe garantia cuVintului
de OnOare,de,i nur'i iSprユ vise osinda Sttnhtatea lui schPこ ta tot lnai nlult
Dar abia ie,it din inchisoarc Galois cadc in mrcjele unei femci mc―
diOCre uncalth a destinlllui ,i po〔 tte ,i a politicii regc,ti・ I)esPre aCeasti

1轟 裁 wllF量 凛血
fユ p∵ e」
ih%PR霊
au cunOSCut― o, o nul■■c,te,,COqucttc 慶
『ltTIfTllま 胃盤:品I
亀
聴ボLttfi鰊鯛∬
i
幾W瀬 避il
r:鼻
tFIII:就 l露 :￨よ
tercnul lacului ttα G′ αθ ゲ
ι/ι , lingi Gentillv.
liartOri,i adVersari sc evaporeazこ ′intrc tinlP,ca prin llninune.Rこ nitul
ct arc trccca la tirg,cu chruta,pFnl la cel mai apro―
■ GJdS moarc a
:l e慨 観 l li
urmttbade 12 oК
lnai mic Alfrcd
■lulte lucrllri l■ ellmuritc din acest ducl au fttcut sl sc acrcditeze

ξ W■1僣 蝙 黒胤 anuttC盤Pentrll
∬鍬 七∫ 、 鶴 轟震
ぶ Pierグ
i封
,prcgこ titこ area 1111
(1(1lolS.

Pぶ 署 乱遺 瀞 電 Tl嵐 ■ ″
s二11:∫ ftよ
じZ:pOetul Arthur Rim―
tl計 :鷲 lChI ぶ
Cι ι
αθ ル
ιタιγεじ夕
′′rり θ″
ι s εαι
ガ′%γ αγι
α 夕α ι
ゲε″, fこ cutl sユ izbeasc■
多`Gα
′

Ⅲlg翼 彙 ζ鶴鮒留笙 71ilittF瞥 惣 こ fl♂ 話 fI艦」

`ι

lif灘 等 :認 :』 i

・ lra celuilalt nlatclnatician,contcmporan al lui Ca10is,la fё

dt〕 cit fig■ l dc sth―

搬 ム(艦「 LFttti担 #It踊 軋 七兵 [蹴 Ъ r:f謂 七 fI蹴 TtiSL∬ 留

Ｏυ
 x-lea (Ia Iurin, la- \'iena gi 1a Praga) ! l,{ot5"m, in treacit, inci o aserninare
a celol <ioi rlatcmaticieni. Operele amindurora suferi de un anume abandon :
scrisit in fulgeriri intrerupte,_ intre doui, inchisori gi un duel,
azuri pe care i trc acorda un destin nemilos ; a Iui Cauchy sc,
on[ pc vreo 800 de rnemorii, in voia facilitlfii unui taient
Io1.u;i spcctacolul accstei vieli prodigioasc nu trebuie s5 se tracluc5.
ci a operei algebrice a lui Galois
goari in afarf, de noi, devenitI
r care i sc aduc. lntocmai ca g
din mina vreunui megter iscu
Opera 1ui Galois nu poate fi desplrfit5" de a co intre
care citim in speciai. pe Betti gi pe Camille Jordan. eoria
ecuatiilor, asa cum ne-a parvenit, admirim in realita biec-
tiv in carc motirrele si intenliile se topesc
Sigur,'e drcpt's5. dim numcle^Iui fiind,c[
cl este ctitorul. Nu trebuie impins insl fe i'pater-
nitatea unor lucruri pe care le-a nu nit, ,despre
care nu a avut nici o nofiune clar5.. , ;. :

Apa se intimpl[ cu ideea de grup. E un loc comun, cir aceastl nofiune

:r fost introdusr in gtiinli de Galois. La fel se intimplE cu teorema certral[
a tcoriei lui Galois, care e atribuitS., in general, acestuia.
Itevlzind cu ocazia acestor le
trebuit sir recunoagtem partea de le
Galois e, intr-adevdr, creatoru
nolir,tnii de grwp in ceea ce are ea mai
sint elemcnte ale grupului atunci prod
SI fim bine inlele;i. Noi nu
modernS. de grup abstra-ct : acel co
bine cuno,scute. Ar fi stupid, int
i.ntrodusii in gtiinll destul de tirziu, la
maticianul armerican Fluntington. ,'
1)e asemenca nu e vorba de ide
tlesprc grupurile de transformlri (re
cxistenlei inversului. Am p5.c5"tui im
creatoiul teoriei gmpurilor continue (
clecit cu greu la nccesitatea postulhri
Afirrnalia noast c[ : Galois nu era in st5pinirea
ideii vagi, pe care ;i a ac despre grup, ca sistem initris de
opera{ii, Ddr, firi de de grup e goi de origice confihut
poziti'rr.
Cu toate accstea rezultatele lui Galois sint, in general, exacte. Abeasta
provine din faptul, cii Galois nediferind prin aceasta cu ni i,
sii, considerS. grupuri gata ftrcute : permuthrile de automor i
cle reducliune al unei ecuafii. Ceea ce deosebegtc pe Galois i
1 Pul:licarIi O.o.". d'Erariste Galois, Gauthier-Villars 1897. Ele sint in aIar5. ile clteva
,
articole juvenilc:
a) Sur la thdorie des nombres,
b) Lettre ii Auguste Chevalier. . :

c) Mdmoire sur les conditions de risolubilitd des iquations par radicaux,

d) Des equations prirnitives qui sont solubles par radicaux fNota D.B.).

t4
este cこ el夕 ,ι
nsl sユ o α′
ιaCC｀ asth realitate, cind incearcユ 貪 7α ι
づzι χ
ιavall―
`%771θ
seazh afirmatii inexacte

sttattr緊 肌譜L∬ 潔轟∫

1lⅧ rお 種
咄∫ 需縄肥irttitte露 :
(tOCmai ca topologia,in definitia lui POincar`:aria de a rationa exact pe
figuri gre,it fユ Cute)pare a fi, llnpingind lucrurilc pttnl la b■ ltadユ ,arta de n
iudeCa bine cu idei riu sau incomplet forinulate.
S■ spunen■ m ai intti, cユ ins益 ,i ternlin01ogia nu c complet fixatユ la
Galois,cl intrebuintcaZl Cuvintul grup in douユ acceptiuni:
1.Grup de perlnutこ ri,

:柵 d%dupli紹
Ln器 龍詳
・
muthri de%litere A,a se intelege cel p fI¶ 霊 壼
F:鰍 留亀
糞ξ .電
art, c, Pasai Care, 1lnpreunl cu vreo citeva altele,indreptユ tesC'nvinuirea
lui Poisson de lipsl de claritate.
Unui grup dc perlnuthri, Galois asociaztt un grup de substitutii,ca re
eXp五 a留
嘱 ξ::W翼 名 :1留 1:義 ム ぱ ■ s,H回 M Gdd、 a対 Oma

gこ Se,す 1ビ
ょ 盟 FT[′ :訂 咄 ぷ ∴ 鷺 讐 ぶ ぎ喘 :fI:ilidon pi血 uvc
des lettFeS n'influe cn ricn dans les groupcs que nOus consid`rOns,On devras
i彗
冨 :llも :1ず 1■ i:里 器 lF:I」 :lCaStttsL∬ II精 lξ Tcf'帯 よ 畦 tS:‖
d'avoir la substitution ST。

」
'′

脚 棚職場 勇寡場i場 鮮 蝠 ￨;.fⅧ 滋

チ
We】 s:ぶ ll牌 服
磐
「 i∫譜
[C:∬ ″ぎ
ltF驀
離
経Fi欄靴ζ
盤
堤哺 &「

撃 ittuttrma tm通 前 ,ぬ d並 ∝ p」 宙震
fll accSt caz c1 2nsutti COrP nOrmal(asemCnc、 a corpului(le rcductiunC),iar
“

ill11墓 撤蔦Жttw:Ⅷ f二 轟
l蝋曇』 鼎l
′
altcr(jaztt natura.ヱ ヽstfel la pagina 40〔 lrticolul θ, Galois ftfirln■ cl,coborlrca
grtlpului ecuatiCi(grupul llll Galois)そ lduCC automat descOmpunerca aces
tcia in factori, ce(〕 a ce c・ fals. N― av(ヽ nl dccit sl llc raPOrtこ 11■ la cxcmplul

器 冒ttt「 絆 ‖舞f[1を 認TI‥

蹴 :l留 ‖ l
幣彙
mm五 ∝叫 d,nu poate A牡 H―
昴 ぬ総喘 :iけ I:き 品 :Lilttf…
r ei centrale se ttn,ola in privinta naturii
ndttn pЮ p五 LhG」 d%m con_
器麻盤1輩 懇留:'『 後鳥蹴鞣1サ
.cz。 鰍よ [11色 3色 :ご [[l鰐 fFttI紹 :[

1:1:c :lな t:1llyこ 」 ill[1]甜 li: :等 llelせ al甘

15
lizei Cantitative in P■ obleme lorinale. Natural, forll■ al nu inseamnこ in cele
douユ cazuri chiar acelaoi lucru.
Aceastユ fOrmalizare a teorici ecual五 10r, Ga10is o sttvir,e,te夕 θ
%π %″
r′ 多 θ
′ ″″
ι′ ι″
グ,ィ メ
`,Cec
sε
tn limbajul mOdern,numim
"3ι
gγ
奪淵 Fttf惣1::ξ 券 τづ::筋 鶴γ ″滅 re宙 It fュrュ
ici o ttndoia11 lui Galois llai mult decit atit, cl a prevttzut rolul pe care
`
1■

ria ecuatii10r.I)in Pこ Catc insこ aceastこ

iunea ttn care plutea la Ga10is, ideca
in scrisoarea ctttre Chevalier, Galois
i ale descompuner五 unui gruP fatユ de
substitut五 Ca divizorul norlllal insu,i

飢幅掘瑞 i‖鮮 Wi絆 T轟驚

interiOarc
:

Dar
鮒
紹癬
%ι ′ ι グιgι ο
α″ιυ″γαι ttι″づ
ι αJ ι s σ
%づ Gα Jθ り ι θο%s″ づ
ι%づ ι θαγ
αび γ
″zα για

:Tr晰 `θ

雌翁 鶯囃
'ι

f雛
:種 glSe,te la autorul eifn stadiul curistic,
3n care noilc concepte trhiesc in prolllliSCuitate cu subiectul cercetitor, in
carc C anc・ pc a l i:
ncepte 1 lor de ld θ4gα %,
la,7ι ■ %%ι ″ιγづο
n ecuatiil era matelnaticia―
llului E. Steinitz(丁 urnalul lui(〕 rclle, 1910).
in dcfinitiv,a、 'enl dc distins in tcoria lnodernユ a ccuat五 10r dOuこ 1■ 0_
Inentc.Invcrsilld ordinea istoric五 J accste l■ omente sinti ::
1)]fθ ttι ′
ι
ιι
ιια
χりθ
″ιι S″ 夕ι
α づ
ι
EI Poate fi Colllparat`θcu momer itul Cristian vo■ Staudt alご eoふ ё
triei
prole

鷺庶鳳よ鳳鮨1
粕
sユ tur

“ 盤ll』 :臨 lme
昭i脚lWttfr.∫ 亜難墓
formale, oarecun■ intrinscc(), ale problcmei: structura grupului lui Calois
11

掛膊
perspectivel, 1五 Sl, tOtdcodat益 , o oare
″
i二
:bi3-
ax路 寵総 魚溜 ancelet dhl dezvdね rea geomc市 よ
:θ

icctive.
i lllll■
Ca b lttP9rT
tant prド ■e■
slste

16
 TEOR:A LUI GALOIS A ECUATllLOR ALGEBRICE
(in aXiOmatizclrea iui Steinitz)

INTRODUCERE

l｀ (30ria lui Ca10is a ecuatii10r arc drcPt scOP CIasifi―

carc〔 l difictlltitii reZ01Vttrii unci ecual五 algCbricc, cu aitl´・
torul idcii dc grup i ccrcctttrile moderne au arこ tat lllsヽ c■
aceasttt analizl sc dcsfこ ,Oari in cadrul,i cu ailltOrul unui
paralelism(mai precis,a unci anume coresPondelltc)intl e
dOutt str■ lcturl: o stnlcturこ cle grupul‐ i ,i o structuri de
corpllri. 1｀ eoria lui(〕 a10is sc integrcazユ deciin mOd fil(ヽ sc
n curs dc teOria grupurilor,i struCtllrilol,ca O aplictt―
Fntr-1】
tie a rezultatelor al)stracte alc acesteia din urrnl la o l)rO_
Ы enl島 ntl針
鷲 c:謂 電 轟 童 k,vom dcdュ § Ш■ un Curs dcシ
tul de cOmplet al teoriei lui Galois,mergind Pin■ la aplica―
tiilC acestcia la PIoblema fmphrtirii argumcntului fullctii101
elipticc, refcrind pe a10curi si asupra altor aspecte alc
tcorici,culn ar fi dc cxclnplu teoria llli Krull a extindc_
rilor scParabile infinite, sau cercetttrile lui EInv Noether
aSupra illlicrsttrit problemci lui Ga10is Cursul ■Ostru、 ア a
illccPc ca O intrOduccre grural― si structural_teoreticl,
aDumc・ strictul neccsar pentru expunerea teorici cxtin_
ヽccasth cxpuncre,odath terlninatこ ′vOm icveni la
derilor. コ
tcOria gupurilor, din care vonl extrage, iar益 li, strictul nc_
cesar pentru dezv01tarea lnai departe a teoriei ccua!iilor:(｀
vorba de capitOlul tcoremelor de descOmpunere. Dupi
care, voln continua cu expunerea teorici lui Ga10is mer―

獄 』 Ъ」 11:洲 &e讐 :肌 ∬ 1鳳 彙 ittkmdc

Acest fel de a concepe desfl,urarea cursului nostru,
1lu este, desigur,indicat din punct de vcderc fOrn〕 ali cl
dttulleaztt unitユ tii teOrici.

:¶ ュ
『11:eitta:∫
Prezintl lnsユ avantaie
unclc tratate, ctlm ar fi algeL 辞 ￨∫ fξ fit dC

2 _ c. 162
17
 Capitolu:l
GRUPUR:ABSTRACTE

l.DEFiNIT:A AX10MATiCA A GRUPUR]LOR

l° Ceneralitこ ず
NotiullCa dc gruP,intrOdllsこ in stiill“ dC Citrc Calois(1811-￨ヽ 32),
a fOst′ ′
グ γθs dcfinitユ dcabia la inceplltul secollllui nostru dc cこ trc E IItin―
gα ι

tingt011(1905):aceSta a dat,se pare,primul un sistenl(omPlet dC a、 iO〕 nc

alcぎ rllpului,pc baza c■ ruia sユ putcln constrlli o tcOri(ヽ abstracti a(lccstllia
ヽcccsitatca unei teor五 a apこ rllt ca o consecinti fiICascヽ と しfaptului cl
dcz、 Oitarc〔 l st五 ntei a scos la iveall nul■ lcroasc t・ xelllPle de grupuri, 'n lllai
toatc ramllrilc matematicilor i in multc cazllri,acestc excmplc all prilcjuit.
`dc altft)1,constittlirca unor teorii grupalc din ct,tn ce lnai gencralc(lar tr)tll,i
ll C〔 ll,Stl‐ そ
tctc
NOtillnca de grup abstr(lct→ i tCOria s(l plo、 11l dcci illllial dill Strin―
ヽ
111`lolalth a notelor comunc alc tlltulor accstor realiziri Particularc alc
_gerく

l錯 ∬1∴ uttP。 ■]l:l嶽 鳳cttHttPCttPttlt:雌 tユ urm訛l

illaporttint,sc elibereaztt teoria dc o seal■ ■dc considcratii neilltrinsec(P,(larac―
tcristic.(ヽ unui stlldiu inferiOr al acesteia(teoria ncaxiomaticユ ).

Citim mai jos citcva cxemplc,i Catcgor五 import〔 し

ntc dc grllpuri,Iっ c
,care l(ヽ int食 11)inl il■ diversc capitol(` de matc】 natici:
a)Grupurile geomctri1lof prOgritnllllui de la ERLANGEN:3ruPlll
lDroicctiヽ ,grupul afin,grupul oltogonal,grupul anallagnlatic,grupul centro―
afi11,grupul trallsformこ rilo■ birationalc al geonletrici algebricc i tOt aici
putcln a,eza grllpul Galilei― 一 Nc、vLoll al ]nccallicii clasice si grupul lui
Lorcntz al lnecanicii rclativiste,
b)Grupurile de pcrmutユ ri carc intervin in tcoria lui Calois a ecuatii10r,
prc(う llln si ttn cristalografie:grupurile homografice prOpriuと scontinue din
t∞ ria stlprafete10r lui ltiemann 9au tco■ ia uniforIIlizと rii.

c)Grupurile de transformこ ri continuc, din tOpologic: grupurile de

drlll〕 ■
1lri,de clasc dc drumuri ,i grllpclc llo「 .lo10g五 lor― ―toatc din toP010gia
algcI)ricl in sfir,it grupurile lui l´ ic dill tc()1・ ia SiStcmclor dc ccuatii Cu deri―
VatC PartialC・
ln cele ce url■ eaz■ ,vonl da cclc(loul sisteIIle de ax10me alc grllpurilo「
abStF‐ a Cte,i vonl demonstrcl echivalcllla lol「

18
 2・ Siitel魂 鶴l de Gxio鵬 o(S),i prirne:e scle consecinie

οご
O.И χ」 )´ γ
ιιじ
りι
′げ
′ι
ιι
′′
αD(1lc sint i o multin■ e πι
αιsα γ
″″ダ de eler.lentc
abstracte α,ら ,θ
"ι
, ..lntrc care se dOfinc,te οιθgι ″ιθ θ鴨ゃο zグ
′ SCris江 グιι χ ― ,ι

″′% multiplicativ:(。 )ZiCClla cl g cste gγ %φ `夕

,daCtt legea de compozitie(・ )
`ι

、
atisfacc urコ atttoarele cercri
θ
1 /1χ グ97t7α 夕,3ψ ″θ
α′θ
づグ■ %′ ι
わθθ
グι″″″ .

Dacユ 17,ι ∈ 夕,atunci αι==θ ―

→ `iar εesteグ %″ θdeterlllinat
2. _1■ グ
θ,7,α αSOθ ゲ
α′づ
υグノ
″ノグ
グ
I)aCユ 17,ろ ,`∈ 夕,atunci αι。し=二 ・ιr
“
ο″ι
3. 21χ ザ α 力θ」
ο′多
θ夕 ι
πグヴ
I l)ace &, b e 9, at b St xa:b au cite cel prrfiu o
solutie in g.
(Este irnportant de
II
rtlalie ic t'1asri, scrisi (:),
s-a definit
- in plealatril - o
ie ;i ci aceast.{ relatie satr-stace
cererLl.:
a: b implici t'tc: bc;i ca: cb pentru c:rrce c e g
loate acestea au fost'pre supuse lacit pentru a nu ingreuna sistemu]
dc aricrre) .
Defiu,ilie " Numim brodus grulal de clementc G1, a2, ., a* (in nrrrniir
finit)
P. : O,{rzcs ." d,,

proclust:le'-sucCesiyc de cloui elementc :

P,η =((・ ― (((α lα 2)・ α3)・ ′4)・ ― )・ α _1)・ αれ

“

Existcrlta inグ ,,i univOcitatea lui Pル sint asigurate de axiOma l.

Toorema'asociativitユ lii gclleralo。 0/」 ε ι ψ/θ α勿5
απS′ °γ∫〃ιg″ ψグιψα″ ″ιttγ ο υι磁た
ilソ る[″ :〃τ″ :維 んπ 扮 甥 Z解 ′協 i° αφ多 1″
`S`, COnServttnd ordinea.
Notind ad_LOc

(α lμ 2,.… ,α ″)=α ll・ α12,・ … αl,″

1・
α21α 22・ … α2″
2 ・ α … αlη l
'lα `2・

・ P%=α λ αん
2_.α 々 ,(た =1,2,… .グ )
.・
“
“
va trebui sユ arユ tユ ln ci avem

(1) Pπ tt P,ル .・ Pが 口… .Pれ ,

un de,firepte πl+%21.… +解
`=物
.

C甘 島肥 古 性驚 重ぶ肥 鑑
留 t聞 号
壇 ly盤 :識 :鵬 芋
19
 Presupunem dar c[ avem

Pn,r-mr+...+ni-t -- P*l p,z ... P-i-t

gi vorn ;rplica o inductie fhitva prioitoare l,a mr. Pc:ntr:u nt; : l, a\rem (obser-
vind r--rL Pr, : Pn -r' ant pe1yt1rt o1ice rtl finit) :
f'r,,,'P,n, ... Pr,,_r'aa: P-r.*ri,..*-i-r'ait: Pmr-ttr-...+ni-r+r;icum
,atr sc poate asimila cu un P1, se vcdc c5, pentru ,ni : I recurenta se
verificir.
SiL admitem'cum c5. ea se verificiL pentru wL,
- 1, atadar ce avem:
P^r*nrz+...+ni-t+l*i-L) : P*r'Prn, .'. P-r-r' P*r-r-
.
ldezultii atunci succesiv :

Pal・ P"2_.P″ ,1・ P"ι

′=(P"1・ P川 2… P",1)P″
`一
=(P.+,.2・ α
+″ :こ
.(P″ ′ 1・ 猜
`)=
=(P物 1・
P,れ
2.… P,句 1)α じ
″ ,一 P物
1」
郷2+… +笏 ,_1+{η ,1)・ 街μ,=

j-1)・ α じ==J)"1+"2+..,ら ,_1+"J == Iレ 2

=1)(“ 1.′ "2+… 物j_.+″ ι
`“

hCit(1)este demOnstrat.Dacl pun enl acuI11%=′ ′1+夕 … ￨`ι ′

`2■
(CCC〔 t CC COreSpundc la o alttt asOcicrc arbitrarユ a factorilor iuXtapu,i din P口 )
・
ヽoln a、 ス)a firc,te

P効 P"`2・ … Pれ I).2・ ・・ P“ J.
.・
'=P"=P“ .・

11■ definitiv,teorema asociativitユ ￨五 generale est()conlplct denlor】 stratユ .

Te()rcma clelncnt■ llui unitatOe iEχ

ら
ゞ″′力′ヅ %%σ Jι
ゲ ι%ι

鑑等 」t《 t:軍 瑞
週 i明 ■びfi《 乱″屁〔
Ъ ζ
`鴨

ll溜 聰 F訛
'111ド
o)Ecllatia
χαO・ =α 0

are,conlorin cu axioma 3,cel pulin o S01utiC in夕 .Fic`: una oarecaro din
aceste solutii a,adar ι
:α 。 .COnsiderttm acum un α∈G,ecualia αoχ 一 α
=α 。
are,conform cu a対 oma 3,cel putin o S01utie in G,fic aceca αd∝ i αO″ 一 α ;

rezlllti
ι Oα =(ι :α 。 こ=α
)α =α 。

`α

Oα =ι :(α Oα )=``α
`:α

adicユ (rclatia J,一 ''fiind o relatie dC Clasこ )

(2) ι
:α =α・

20
 Tot astfel,Pornind de la ecuatia αoχ ==α 。(a Cttrei s。 lutic
θ
%γ θ
′″0 7″

■otim cuィ ′ ),i f010Sind ecuatia χα。一 α (α ∈夕 ),COnChidem la:

(3) αι ;′ =α
Din(2),i(3)rezultこ Succcsiv.

ピ:・ =ι ;',`￨・ ι ;′
=ι :
`;′

adictt ι :=ι .Aceastこ ultimユ rel〔 llic arattt cユ ογ

:′
づθαγ ιsolutie a ecualiei
χα。==α o COincide cu ο γ″θαγιs01utie a ecuatiei αoχ ==α o Ceea ce inseamni cこ
aceste doutt ecuat五 au o solutie comunユ タ ι%グ θ″ (pe care o notユ m cuι ),i avem
conform Cu(2),i(3)
(4) ια =α ι=α ′ α∈
“
Existtt a,adar un elelnent ι―
→ 夕 satisfttcttnd relatii10r din enuntul
%%θ α%ι %ヴ Jθ θ Ctt c unic,deoarece construCtia
teorentcii nu rezultユ insユ ′ j″

ιdepinde,θ ι
lui Z φ%ノ リ
%α φαγ
ιん′′de alegerea lui α。
. Or, dactt ar exista un
彰′―
→ 夕 cu ι ′ ι
≠ ,i astfel ca
′ ′
.(4′
) ια =α ど =α ,α ∈ 多

atunci t■ In avea, folosind pe(4),i(4′ )￨

′ ′
ι ご =で 'Si`′ ι =θ

Oi ne al■ l COtttraZiCe Deciて '→

′
θιs′ ′ ,′ `cu(4),stc
υα θ.I〕 lementul ιs`γ ゲθι ″多 unic,QED
ιπι%%ゲ αι
′
`Jθ `
Toorel■ a inversuluio Pι ′
″7%メ ε
αγ ι α∈夕`κ ″′
′ J`″ ι
1-ι
jθ
t・

イ
,3“ ,2協 α ι%ι ″ むヴπ%%源 πル ′ sヴ %g“ ァ
,α
-1,α Sウ セ′ε
αSa α α =α α 's′
"′-lα
"滉
lntr― adevI「 ccuatiile,″ =`,iα π=ι au fiecare cite cel puli11 0 S01utie
′
`ィ

C,r」
帆ξ
。 I轟 品よ
織激証 臨l∬ り 壁鷲il';IIι
;露1lleα ″
Considerind agregatul grupal α:・ α,α ,aヽ 7em succesiv:
'弓
;′

αα
・γ一 (α α α
:・ メ==“ =α )。
“
:′
`。

・α
αα
:。 )=α ι="α
γ=α (α oα ア l。 :・
'′

:.

incit αl=α″.COnchidem,ca in tcorema precedentュ ,cユ-1),i ccuatiile

π
α=θ χ=ι au o solutic COmunこ ク%ゲ ε
α ″(pe care O notttm cu α avall
,i

αlα =α α1=θ ,QED.

θろsι ダヮα/ι . Elenlentul α-l so ziCCゲ %υ lui 4.

`/s%ι
Too■ oma lllliciti,ii cit■ l l ll i (la dreapta rcp.sting〔 1)
ヴ
Ec,`α ′ゲJ`α χ― い i χα=ι απ θ
夕ι θsο ιノ づθ %%jε ″ (α・b∈ イ )・

Facen dcrt■ onstralia pentru αχ=う .Conbrm cu axioma “

3,acα lstユ ccualiearecel

21
掛■Ψ弊 掘iplニ イ
nitiv ,v′ 三
ll掛 ′
ニ ダ′ 与i llC ftl■ colltrazicc.
Jみ :テ 11卜 1'三 ,ポ イ
郁
1)entru■ ι
′一 ι,demo1lstraliC an〔 Joド i

orema'1l v o lllti l‐ itilii inl・ crsuluio Pι ′ %θ γJθ タ

″
∈グ
T(、

ア
`″
'111〔

rem ii αα―■=―
貿
dril1li『 ,1lα _ι rOultl(ι =(41) l CIci in、 ersulど bilatrral
(ttヽ 1 llnic
ι πZ`/ι `)ゃ
Sづ s′ αrJθ ,π ),げ ι ε力J?α ァィ`IS“ rS「 ざ :(S). Jご /ど ,l17′

ο
lπ り
.∠ "多o′″ ″/ノ カ `(S′
′′ ヽ卜
,11lt i o lll11ltinlc al)Stractlぐ i o lege de
。
`′

`ル `:/`y.I)atく
compozilic(・ );ZiCem c嵐 ′ este un grup dacl legea de compozitie(・ )SatiS―
`α

facc urnlえ toftrclor c()rcri:

1′ ..1覇 θ
zπ アι
ι″,JJυ θθ
夕″′力Sjグ ′
′ノ」
ι ε′グ lc・

2'._/1χ グ
θ,π α2
`ι
ααsο rル ι
′カタ″″グ .
`γ

3′ ,1,ο ″復 ′ θ%a2ι ι りι ιん′″

αノ ι(la dr(■ っ1(1) l″
=ι
1]xistl ln('cel Plltin un clcmcnt ιastft,lcそ tl)cntru oricc α∈夕 sユ
`ι
av enl

ca:=- tl
1' . ,7 xiouta, iiL"tcrvtlui (bl drcapta)
I)entrt fit:care clcnrcnt tr e 'y t::risti, iir '.{i, ccl Pulitr ur-r erlemeni a'
irstfr'] czr :

r.l.'ri - c.

1l pri、 'irc la acest sistcll■ ,cn(し 」ficut,inaint(ヽ de tOatc,ul■ nl―

(｀
(S′ )a、
1()arclo obド (ゝ r、
｀
ali:
′
llaillllll o xioma θ u cstc idcntici cll axiOn■ aO′ multimC]グ nu・ 、te
1〕

tl(ヽ clarat■ 1lcdc,artこ iC■ 夕 Organizati dc ttstさ n■ ul(S')∝ tC l・ CdCttrtこ ,

lll1111五 lo■
ft(C.〔 lSta l― cztllti din axionl:131.

in al doilca rind sc、 dc c江 。xloTn(ヽle l′ , 2'sht rcspecti、・ idcnticc cu

c・

axiclnelcア ,2 din sistcmu1 6)dC tul(lc rて ヽ

zulti ci tcorema aЮ ciativitlli gclle_
翻 CC吉 'な

翼 i:::縄 よ ∬ R胤 凛 ちィ F帆 血 駈 n」 滋 π ″ u∞ r」 mⅢ ″
袖豆St質 )響t〔 …

群 がPhi青 Ta盆 ￨れ ぞ isteudc幅 )￨← )dCinex acela§ i S′ conCCpt

魁鳳耽
ι 認11:ち 年Wsfsh:鷺器誠LSttett Wil露
蹴腸玉普
loarelc Propozi;ii:
グ
■olna lo θ″θιグυ
β/s′ α′γ ψι
α ′
%'α ∈′ι
s″ π%″%υ ιS ι
αS/f″ gα
α′=ι ′fiind
,多 ,′
,づ
.

`α
Trebuie sl aritttm c■ o dat■ cu α'α ―=′ are loc,i relatia α
`z」
(α
llnul din elementele intro(bsc de axloma 4').
′
′ ′ ″′ ′
′
01,fic α in invcrs la dreapta al llli α :α α ==`, α exiStユ confo.■■
.c■
″ ′ ′
●xioma 4′ .Si formim agrcgatul grupal α ・ι ・α・α aSupra cttruia stt apliぬ m
t corell■ a asociativitユ tii generale(valabi11 :il(S′ )), VOnl obtine Succesiv:
′ ′ ′′′ ′ ′
α α αα ==α α・ αα
'′ ・ zα ′==α α : :
==ι
′
′ ′ ′′ ′ ′ ′′ ′
α α'α α ==α ・ α α・ α ==α ・ ι・ r7′ ==:`Z7′ .`α ==α ''α '==ι l

incit′ α′
α =ι , QED.
22
 Lema 2. Orice eleruent un,itate la dreafta. este pi l,a sti.rtga.
j.ie ,in element unitate 1a dreapta (introdus clc axioma 3') ; trebuie sir
alitirm ciL o clatl cL7 e6. : d avcm .,\i te =: a (a e 9).
Si considcrim pentru accasta, agregatul grupal o.d.a, unde zu' este
un in.,.erc r.1 iui a e9;;titrl cl. a' estc bilateral (conform lemei J). AplicinC
asor'iativiia tcl, r'orn avca sttccesir' :

αα物 一 α・
`′
7==ク ι′αα笏 ==α 〆 ・ ″ ==c‐ α ==α

・
cle u1ldeαι=α cu α∈′,QED
Teorema holollomiei.Pι ,′ ′
γ夕 γ
jε
ια,ι ∈′′ι
θ α″ ″
ι Z″ =み
多οSθ ′
秘″ι′
′ `θ
づじχα==ろ απ θ θι
J φ%″ 夕
`ι

`
"ιr,fie
intr― adcvュ α'un invers〔 11 lui αtti Sユ COnsidcrim elelncntelc t7′ み,i
「 ′→
bα ;fire,te Cこ Cu 4′ ,il′ ,aveln t7′ b′ わβ― 6.
ノ｀Sa fiind,von■ avea,aPlicind asOciatiヽ ・itatea:

′ ′
(5) α αb=α α・ら一 ι
ι一 ι

′
(5′ ) ら〆 ・α=ι ・αα=ろ θ=ι

Relat五 le(5),(5')dcmOnstreazl t(ヽ orcma,intrucit citin■ pe(5)ctt eCuatia α■=み

ax・ e ccl putin O sOlutie全 11下 ,anumc α′
ιli3r pe(5′ ),citin cl ccuatia、 α_b arc
′
Oi Ctt Cel Pulill o S01utiC lll夕 ,allui■■eι ,α

Eふ r dovedit,￡ n dchniti、 ′
,ci sistcmclc(5),(S′ )ぐ nt cClliValcntc.Rc′ tllti
Sn particlll(lr cl olc・ In■ entul t[1litatc it(:lClllentul invcls, 11ltrOdllsc dc(S′ )Silヽ t rt)、 一
FCti｀「 111liC(leLcrrllinate ctc

4° Voriettti importan餞 〕de grupuri abstracte

Ull gruP abstract g se zicc ε

θι ι
ノゲ
υsa u ι
7′ めι ιdaci Pttntru 01icc
2α ′
Zι /ζ

a,ι ∈ga、「em αι一 ら″ (a対 oma C01nutati、「itユ lil). “

′ este o consccinlユ a aKi01nclor grtlPul111
Axiol■a colnutativit江 ￨五 ′ 2ι

abstract dcOarec, cxisti grupuri ■lcconllltativc

Ull gl■ lP abStract g sc ziccヵ ι γ を dacl l)entru oHc(, α∈グ(,xisti tlll
`′

mmttr、 n■ 11lra1 9(α )一 a,adar lln numir'θilltlcg§ i pozitiV― ^astfcl ca si avcm

αCP(■ J=`

G[憲 pu● leルタ もfupu五 lc cll un nunlhr fiI五 t de elcmc1ltc)Sint

grupuri periodicc.'″ `(adiCこ
lntr― adevttr fie α∈ α“ cu夕 婦 intrcg
`,i Sh COnsiderttm toate demcntelc
望 :が 群 ギ :1肌 器 静 許e化 五 品 免 仇緯 ぷ 江73:島 itti盟 轟 nt:l還
IIlentelc α“ar fi diferite ar urma ca lndlinlea finit益 夕 sユ cOnlin1 0 Submul_
tilne infinittt ceea ce nu se poate. Existtt a,adar cu siguran,こ un intreg′ 多≠夕 ,ι

TttI織 ソ≦
易 》んftE性 :Clrポ 場
PFLLち 雀
1:」 lSTttit《 r編
Ｑ０
つ４
 ′ 物〕 cu αn vom obtinc ζ
・α"it α ″==ι cu
egalitatea α ι ψ￡
ntrCg,i pOZitiv′
QED.
Vom cita in sfir,it g/7ι ψγ/」 ι
ι″ι′
γ Iミ ルγ
″ ry′ /づ .Catcgo五 aaccastadegrupuri
este cca mai gencraltt dintre toatc catcgoriile`″de grupuri ncabstracte dar cu
toate acestea grupurile abstracte n■ l sint escntial diferite de grupurile de
transformirittntrucit se poate artttそ t cl orice glup abstract POate fi Organizat
ca grup de transfOrmttri.
Iatユ acunl axiomele care definesc grupul dc transfOrinユ ri
′ グ
O′ .И χ θ
%α ´γ ι″γんル /″ .I)atc sinti o n]ultime abstractユ [1｀ ]― mul_
timea transformttri10r,l o multill■ C abstract江 i夕 ]-1・ ultimea punctelor―
`′

α%ι ι ι ,ι αι ι
,α γι,precuIIl,i douこ legi dc coml)ozitiC:unaグ タ 多′
ιγ αγ ″(。 )intre
clementele
`ι
multimil[r],i alta cxterioarh r(ψ );zicel・ Ci mdtimea[r]
`ο

fOIInё aztt un grup dc transformユ ri peste multimeaレ ]daci cele doul l%i de
compozitie Satisfac urlntttoarele ccreri
l'′ .И χげ
θ
り]二 物ψι
ttα jθ
″
″θグ,づ [´ ]-2ι ′ι
づυθ
θ∵ι′
グづ.PCntr■ fiecare
r∈ [r],i pentru fiecare´ ∈[少 ]aVem y｀ (′ )=ク *→ レ]iar φ*eSte%グ ′ σ
ゲ `う

detenninat.
2'′ .И χづ
θ″ι
αづ″ι
んノゲ
r■ ク .

｀
Dactt pentru■ ,2｀ 2→ [7｀ ]aVem γ1(ヵ )=7｀ 2(ψ )PCntru Orice φ∈[ψ ]分
atunci Tl一 r2・
′ づ
3′ .И χ θ%α 7‐ ― タ γ
―イル´ιづθα″ご i,イ αSο θ rブ ん
′力'′ ι
′Vた Pentru rl, r2∈
/ゲ

∈[r]″ 多 %づ %ι ι gι α″ ιοοπ夕θ ″ノ ″ια″,ル`αγ ″ι ′ ′

θ″ prin cererile:
7′ rt‐ J′ 7｀

3:′ .r2(rl(ψ
))一 r21(ψ )'7｀
`ι
21→ [7｀ ],夕 ∈「ル:
31′ .2｀ 21=r27｀
1
′
4′ .И χグθ%α づ′υι/S“ ι グ (la dreapta)
￠
Pentru 2｀ ∈[r],i pentru夕
“ ∈[ψ ]eXiSti ccI Putin un r′ _→
[r]astfel
ca r'r(φ )=φ .

Denulnirea dc grup dc transforlnhri sc iustifiCi Pc baZa un「 _こ toarei

propozitii:
Toorem五 . 動「π″づ71fι α[T]α ″α″J9γ %″ γづι ογルγ ttι α″
αgγ %φ ′
%sι %Sπ ′
αχグ
θ%ι ι
ο″(S′ )fa,益 dC COmpunerea(・ )a transformこ rilor.
Vom verifica pc rind axiomele sistetrnului(S′ ):
2生 xiolna prelilninarこ o′ se vё rificユ in trnod evident, chiar sub fOrina
tare O,cttci mullimea r este nede,artう
′
AxiOma l' se verifictt dc asemcnca in mod cvidcnt chじ i l' si 3′ sint
identice.
Axioma 2'se verifictt astfel:cOnsiderユ m rを ∈ [r](グ _1,2,3)Oi
′ ∈ [夕 ],i fOrmこ m agregatele mixte 7｀ ′ ′ ),i r3・
′ 3r2・
Tl(夕 r2Tl(夕 )i avcm
succcsiv prin aplicarca axiomelor 3′ , 4′ , 1′ :

｀
T3r2・ 2｀ 1(夕 )=γ 37｀ 2(■ 0))一 r3(r2(Tl(夕 )))=r3(r2Tl(夕 ))=r3・ T2Tl(夕 )
asadar Obtinem:
r3T2・ rl(ψ )=r3・ T2rl(ψ ) : :
ceca ce Fnseamn益 ,conform a対 Omei 2′
′ ∈ ′
(φ [φ ]))Cユ

rュ
r82｀ 2・ ー 2｀
3・ 1｀
2rl.

1) Ceea ce se obfinc, firegte, prin lnmultire la dreapta ct (am)-r. p{ota D.B.}

24
 Axioma 3' se vcrifici astfel: fic 7'o [7'], existir, conform axiomei
4" , tlrt TI -> l7'1 astfel ca pentru oricc-,.f r= l.f 1 sir avru TLf o@) : lr.
S5" not[m TLl-u-=J, firegte cit J--> [7'], (conforrn iui3"). Fic acun Te [7]
qi si punem T(,1r) : iD*; aveur succestl':

一
抑¨
︲

獅﹄
げ問
Jr(ψ )=Л r(φ ))=ノ (グ )=グ ー T(夕 )1)

ｃ
ｍ赫
ｕ
・
︶
¨

山︲
ｂ
ａ
ｚｆ
．¨吻¨
刊
ｒ
ｅ
ｚ

ｔ
¨

ａ
ｓ
︰
ｅ

陽
却
舛
Ｄ
↓︶
ａ

岬
′ ｃ

イ
Ｔ
・ｓ ｕ ｕ

ｅ
ｏ
ｅ

ｒ
ｅ
”
呻
ｃ

demonstrath.
た
ヽom lncheia acё st alineat,dind citeva indicat五 sumarc asupra lnodului
こri.
in care ul■ grup abζ tract se poate 6rganiza ca grup de transforn■
Fie C un grup abstract.VOm lua ca multilne[r]ε んグ
αγ"z%″ づ
筋ιαG

奮ξ
ler督 比羅。ム筆
笙:`fttelttα 鵬脇凡:1置 wic■ l:
,議
99平 P9Zitie dill G・

皇 ↓:累 lTゝ お tttiじ :鮒 :鳳 営 轟il∬ lft緊 :∬ll轟 筍 籠 .・ i

interesantユ estc observatia Ctt aceastユ organizare a grupului abstract ca

grup de transformユ ri nu este cea mai generalユ deoarcce grupul rezulth sづ %φ Jπ
ι
γαπsづ υ
Jグ .

Un grup de transformユ ri se zice ι

γα%sグ ι
jυ
dactt pentru orice cuplu dc
puncte φ′ ,φ
′
′∈「ψ]existtt θ
ι」φ可 け,1 0 transformare T‐ ´[r]astfcl caグ ′=
_r(φ 7).
Un grup de transfOrl■ ■
五 se zicc π― ι
/α %sゲ ′
jυ dactt pelltru O五 ce ,ι
′
perechi de puncte φ バ ∈[ψ ゲ==1,2, … %eXiSth una,i O Singuri trans¨
lタ ]′
.′

fOrmare r→ [1｀ ]astfel ca ttγ =T(ψ l).

Pentru′ ι== l aVcl■ l un grup l― transitiV sau siIPPlu transitiv.

5° No,1競 nOtt de subgrup

Fieゾ un grup abstract:printre submultilnile nede,arte ale multi・ Ilii g,

cxistユ unele,rcmarcabilc,de o importantユ primOrdia11 ln desf益 ,urarea teoriei
grupu五lor.Aceste submultilni dnt a,a― nunlitele subgrupuri.
Un subgrup G al unui grup(PreeXiStent)g eSte o subnlultime nede,art五
a lui g astfel cl fatユ de legea de cOmpozitieグ ル多 α φθ αι
″わι s″ ιι%ι ι
ι ιιOγ
Jグ ,ι

αづ%G,aceastう submultime sh formeze ι α′ 夕ιs″ ,グ un grup′ adicこ axiomele

“
(S)Sal(S′ )Sl ζ 9 Verificc in G.
T ёoreln益 . Dα θ ″G ι ′%ι ク
s′ ιοs%ろ %%ι づ ″ι ι
,α γ″αι πづグ, αs(ル J θ α
7,り α ― →G,α ι
1ら
θ αのJ″ θ%a′ b,∈ G sa α υι′ 多
′%ε グ G'ι ιs′ ι %sπ bg7′
´ 2ι zι .

Sユ arithm c沈 ,istemul(S′ )一 de eXemplu― se verificユ 全 nC.

Axioma o′ sc verifictt nemijlocit.
Axiolna 2'sc verificl de aselnenea clci ea are loc in`%力 ′
ιg grupul G.

■l Rclaliaノ
(′
*)=´ *CSte adevirati fiindcユ avcln■ J(p)=p Cuク c IPI(Nota D 13)

25
 Axioma l′ se verifictt astfel:fie α∈ G,conform ipotezei avem α-lα → G
3(lici ι→ G.Urmeazl imediat cこ ′ 一 α l→ G,incit(α -1) lb=α ι→ G‐
-lι

「erificl dcOarece anl vユ zut cユ `―→ G ,i avem ι

1ヽ xioma 3′ sc ヽ α ==α
PCntrIIα
ξ
iilat, axi。 11la 4′ se verificユ §
i ca deoarece am vttzut cl o datユ cu
∈G avem,iα 1→ G,iar α-1`ι =ι nG)・
(貧
`ι
Teorema prccedenth constituie un criteriu gel■ eral pentru a dOvedi
c■ o submultimc(nCdC,art■ )a unui grup formeaztt ea lns■ i grup
Acest criteriu se silnplificユ in anume cazuri particulare.Astfel:Dacユ
submultimea G⊂ g c lornlat江 ″
ι %ι ι
%協 αづα″ ιttι ′
zι ι θαjθ ι (ale lui G)ι Sι θ
夕ι
γづ
ノι″ ι α θαα′
αε 2ι ∈GS`,α υι%ゞ グαι→ G,pentru ca C sこ fie un grup.
`'2Sθ `2,ら

G avem,Pelb鴇 ∈
α ・
たザ ・
孔五ユニ釜
鳥監
itt■ adevlr dacヽ eる

l晋 -1=α
―
culn′ este periOdic, deci existl夕 , n
α2'一 ιunde 2ψ >1,clCi夕 CSte natural.Rezulttt α 2'-l si deci α-lb=
2'1わ
=α ;貪 hCit vom avea αlう ∈ G o datユ cu α
2'-1ら → G,ultima implicalie
fiind sigur adevユ rat■
Asadar in cazulln care C este formattt din elemente periodice, criteriul
力 夕′ ′εα′づιづψγ θイグSι ιθ/cstc suficient pentru a ne asigura cユ G este grup;全 n
“
particular oricc sul)ll■ ultilne nede,artiル %づ ιa a lui g,satisfttdnd la criteriul
implicatiei produsclor′ fOrmeazl un grup:de ex.multimea fOrmatユ dintr― un
ι
singur element,α ′多
′夕 ι
,eSte un grup cユ ci aven■ ι ==ι
,ι .

`ク `・

″づ
介℃ 普 :#群 li〉 :ξ t∬』 Tち 猛 鬱 iltts器 葛 :り 繋 薄 :鬱 ぎ υ
「om vedca de altfel ctt existtt grupuri carc nu au alte subgrupuri decit grupul
"″
ヽ
tOtal ,i grupul idcntici aceste grupuri poarti numele de grupuri αらsο J%′
ドグ
″′Jι・
θιsι γ
υαγ
ι.Criteriul Produsului,金 n foIInularca sa de rnai sus(pentru
submultimi nede,artc dc clemente periOdice),Se datoreazl lui A.Kur".

6° Siこ biri de noliuni de grup

E vOrba↑ n accst alillcat, de notiunea de s′ 協 zgγ %夕 (illiPUSユ de teoHa

grupurilor cu opcratori).
Un sι %づ gγ %夕 eStC O n■ ultime abstracth satisfttcind la axiomele O,1,2
din sistemul(S)dC axiolllc ale grupului abstract.

lt・ 篤 箕∫
鳳:糀諸し
鳳 鰍i翼 風《
出
乱弓
許 :等雀
Un sclnigrup inte3Tal la dreapta,i la stinga sc va zice integral.
t後

Tillム
`.χ 。 `[′

ル ″ こ〔
:i弾 鼻sF::も 智 鑽 1霊 甥
夕
ζな普￨ly笙 〔
Jι

fiX)§ iχ ∈D i c clar ctt ea constituie

`・
i:I≦ 笠
unei submultimi D。 ⊂ D,aceastユ reprezentare este chiar biunivOcこ deoarece
χ∈Do ar exista χち χ′′→ D cu λ′ ′ ′
dacユ pelltru
′ ′
≠ ノ ,icu αχ ==α χ′
′ne― am
′ ′ ″
contrazice ttntrucit din 一 αχ =λ or,D fiind o mllllime
αλ reZultユ χ
、 ″
ι ,i ttn plus toti ι
7■ fiindグ ″グ(pentrll`z∈ D dar fix,i pentru χ care
￨ル γ
/7'1ゲ

ParCurge pe D)Iczulti Cl transformarea χ

*=α χ este nu numai biunivocユ
daぃ i″ ι″″θ%“ ″
″″(I)0=D)adicl θ εα
′グααχ=r are o s。 lutie in D pentru
Cイ

, ´
r′ v'∈ D,deci D estc gruP, QED.

2嗜 ;
 2. ELEMENTE DE TEORIA STRUCTURILOR

ア :1011unea de structurd

Am vizut mai inainte cユ Printre submultimile(llede,arte)ale unui

gruP abstractグ ,existユ unele remarcabile,allume subyupurilei multimCa
tuturor acestor submultilni SPCCialC fOrmeazユ ceea cc vOn■ 1lul.■ is′ /zκ メ
￨"´ ι
:

(gγτ
″αι ″)α gγ %ι %じ グ (mOtiVele le vOm da ultcriOr).
`ψ
Accast泣 lnultilne a tuturor subgrupurilor unui grup iOacュ un■ ol prc―
pOnderent in dezvoltarea teoriei grupurilor, 全 n special ttn ceea cc PriVe,tr｀
tema teorelllelor de descompunere.Dar privite dil■ ultiI1lul pllnct dc vedcre,
notiunea de structurユ este fundamentaltt nu numai pentru teoria gruPuri10■
.dar,i a altor sisteme algebrice(inele′ cOrpuri etc)De asemenea i geometri3
proectivl, teoria probabilitttti10■ ,10gica matematictt etc., se Pot incadra fll
teoria structurilor.
Teoria structurilor introducc in studiul sistemelof algebricc Puncttll d■
vedere colectiv: elel■ cntele unui sistem algebric ・■u mai sint cOnsideratc
pentru ele in,ile, dCCit accidcl■ tal, in prilnul plan intrFnd submultilnile dt,
clemente ale sistemului algebric cOnsiderat. Aceste colective si relatille lo「
mutuale devin un moment obiectul studiului nOstru cOnsiacrind祖 _le ca
%ι %ι ιcompOzitc alc unci noi multimi tOtale;structura(π
ι %α %%ι ι,多
な
`zι
一 vezi mai sus expresia,,structura gγ %夕 α
`ι
″″'j a unui grup)a Sistemulul alge
bric considerat,
Originea teorici abstracte a structurilor sc af11 llltr― un memoriu allui
R.Iledekind,din Math An■ 53,1900,,,さ ber die von drei Moduln crzeugtc
Dualgruppe''I in cercctユ rile lui K Menger(1928)delll・ lnirea impropric dc
,,Dualgruppe'',introdusユ de]Dcdekind,este n■ 1。 cuit■ cu accca cc ,,SyStcm
von Dingen''(syStё mc de choses)G.Birkhoff nume§ te,,lattice''aceca,1
nOtiunei nOi preferttm denumirea dc,,structure''introdusユ de 0 0re chruia
ti datorユ m,de altfel,ulna dintre cele nlat ill■ portante contriblltii in acest
domenlu.
Dグリ ん づ″ι
・O multimC Σnede,arti de elemcrltc abstracte α ′β ′γ′ …・SC
zice s′ γ%θ ″π/″ dacl in Σ sint verificate url■ ユtoarele axiOme:
I. Exist差 ￡ n Σcel putin ll■ Cuplu de elelnente α , βlegate dc o relatitF
a⊃ βaStfel ca
11.α ⊃ α pentru α∈ Σ
12α ⊃ β,lβ ⊃ γimplicユ α⊃ γ,α ,β ′γ→ Σ
II.Pentru fiecarc cuplu α,β ∈Σexistユ un eleim()ntα u β‐>Σ aStfel ca
I11.α uβ ⊃ α ,α Uβ ⊃ β
I12・ Dacう γED α,iγ ⊃ β ′atunCi γ⊃ αuβ .

III Pe・ ■ tru fiecare cuPltl∝ ,β ∈ΣexiSt■ un elcl■ ent α∩β― →ΣaStfel ca
II11.∝ ⊃ α∩β ,β ⊃ α∩β
l112.Dacユ α⊃ γtti β⊃ γ,atunci αn β⊃ γ
A対 omele l organizeazユ pe Σ ca multime partia1 0rdonat江 ;axlomclc
II+III COrlfcri accstei multimi partia1 0rdOnate calitatea de structuri
Sユ intrOducel■ l acull■ urlllitoarele definit五 :

1)Relatia α⊂ βι ιι θ
ルヴυα
Jι %ι グcu relatia
Sι
β⊃ α
2)Relatia∝ =β ιSノ ι ι
θんれ ″″ cu relatiile(simultane)α ⊃ β ゛
Jι i

β⊃ α
・

27
 Cu aiutOrul dcfinitici l,putem arttta foarte usor c■ sistemul de a対 ome
I ―
+II― 卜 III CStC α併ノ
0ご πr7ι ; accasta ttnscamntt cこ dach, in acest sisteⅡ l,
schiinbユ nl pe⊃ cu c,iPc U Cu ∩, chPユ tこ In un sisten】 de axiome cchivalent
cu prilnul,i anumc axiomelc l se schilnbtt rcsP Cu elc insele iar axiomele II
で 記 ・
留 比 ∫ 酢 ,:Ic∫ 盤 滋 ilザ
11.α ⊂ α (α ∈Σ),echiValenth cu 11,conform lui l).
,α ⊂ βsi β⊂ γimplicユ α⊂ γ
12・ ′ '',一 CChiValentl cu 12,t° t Conforln
lui l).
H.Existenta lui ∝∩β (∝ ,β ∈Σ)in siStemul de axiOme transforrnat,
rczllltl eVident dill accca a lui αu βttn siStemul dc axiome dat■ γ ιθψγοθ・
Apoi
′′
I11.,,α nβ ⊂∝ ,α ∩βCβ ,一 echivalelltユ cu I11,ceea ce se vede 2ndat壷
pc baza schilnbユ r五 ,11l II.,alui u cu n ,i a lui ⊃ cu ⊂ ; reciproc condit五 le
∝∩β⊂ α,α ∩β⊂βatrag,prin acclea,i schil■ 11)益 ri,pe I11-Dar I1l esfe
cchi、 Talentl,pe baza lui l),Cu ll11,incit I11骨 i I11l Se corespund dual.
Tot astfel I12 a(lic■ ,,γ ⊂ α, γ ⊂ βil■ nPliCl γ ⊂ ∝∩ β''se COrespunde
prin schimbarea l1li ⊃ cu c ,i u Cu n,Cu axiOma I12 Dar I12 eSte echi―
valenti cOnfOrm llli l),Cu II12; 全 nCit I12'i II12 SC C° respund dual.
in definitiv a対 On■ cle sistemului I J― II+III Ieprezinttt ο α %%夕 γ
Zθ

´ιγ′%π ′αγιa axiomclor sistemului l tt II I― III,i accaSta,prin intermediul

definitici l)Rezulttt de aiCi accasth propozitie ill■ Portanth:
P/J%θ lク グ%ι ど%α ιグι″ グ
グ・の力ιθ ″づθιι /ι ″ ′ ιο′
′ゲαsι /z``ι %γ づ
ιO/sι φο αισ
′ ,,ι

θ¨κ ′ U′ ∩ だSψ・φ
`θ
″ C,∩ ,u,
π `:ι

i省 鴛 【:rイ ￨(∫(選塩 lfilま relatia dc egalitate intrOdusユ de defi―

ntth惚
￡?撃 多ι
騎
:〔舞島
タプリ数
α∈動estc a豆 guratユ de α
⊃αナ
=色
Cに D C`.

Sづ ι /グ ,atunci β=α ′rezulttt

′ α.Dacユ ′ 一 β ,α
'′
astfel:γ =β inSeamnユ
α⊃ β,iβ ⊃∝,adiCユ β⊃ α,iα ⊃ βdCCi,C112),β =α
"ι

rγ α′
ιsグ ′ りαι ,,dacユ α=β ,iβ =γ ,atunci α=γ '',rezulttt astfel:
jυ ι

α=β inSeamnユ α⊃ `α
β゛ β⊃ α; β=γ inseamnこ β⊃ γOi γ⊃ β ・Dar
∝⊃ β,iβ ⊃ γne dl,Ctl 12,α ⊃ γiar γ⊃β,iβ ⊃αne di γ⊃ α Deci,
cu 2),α 一 γ .

「om dezvolta〔 lcull■ sistemul I I II I III, Stabilind un ,ir de teO―

ヽ
relne dintre care uncle、 ・or putea fi ulteriOr lllatc ca axiOme pentrtl o nOu盗
definitie a structuri10r

Toorema lHlicitllii lui∝ Uβ ,づ α∩β Elementele αu β

,ゲ αn βSr′′
″ガυ οε ノ ιγ ηα
,π づ
,ι ′ι/tZノ タαι ,じ β
・Pe baza principiului dualitユ tii
“ atunci∝ uβ 一 ψ ,i αUβ 一 gi
e suficient sユ demOnstr■ m pentru∝ uβ .Fie
`7ι

°rdヽ r二 Cu I12夕 ⊃g iar din g⊃ α,ig ⊃ βrezulttt gっ ψ .

4 2ein4F}し itり ￨こ

』
ξ υ
〔
〔 ∝
α γ
=α (α ttillltilllcl』 ,° ::∴inf∫ .=メ F⊃ 'も a」 l l可
le,lttξ
。
(11)ne dau,cu Ⅱ2,α ⊃ αUα =夕 .inCttt,ψ =α ,adiCユ ψγづ ′ αιづ″α″,avem
ι ,多 Zι

01α ∩ ∝ =∝ ・
T o o r cIIla c()]■ utativit■ liio Pι %ι γ ο γ
グθι ∝,β ∈Σ,α υι%
zι

・ Uβ =β Uい づα∩β =β ∩“ 11ltrく し devhr a、 7em succesiv αu β⊃β ,∝ Uβ ⊃∝

llcci uβ ⊃βU∝ ,i ana10g βu α⊃αUβ dCCi αU β=β Uα
“
28
 TeorErmit 21S O Ci a tF vittttil

に Uβ )Uγ 一 ∝U(β Uγ )(α ,β ,γ ∈Σ)

Avem (auP) uf - α,(α Uβ )Uγ ⊃β

dar 9i
(c,,Up) UT r y.

Din ultimele douiL rezulti, cu IIr,

(aug)uyrPur
iar aceasta din unni cu (a ty 9) U f = a ne dau, tot cu IIr,
(1) (aup) uy=cru(puv)
Aplicind acum acest rezultat expresiei (V u 0) U c( a\:em (folosind comuta-
tivitatea) :
eu(pu.r) :(pur) ua, (.rug) uarru(pua) :
:(P u o,) UT : (aU g) UT adic[ in definitiv (Ir) :

(助 αU(β Uγ )⊃ (α Uβ )Uγ

Din (1) ;i (2) rezult[ (aU p) U T : au (9 U y). Prin dualitaie vom avc.a deci
si (a 0 9) n r : o. n (9 n y)
Carusecinld. iwtediatd. Iru orice structotrd fr,tnclioneazd asoc'iatiuitatea geir,e-
rald. (atit fentru g oit gi fentru n ).
Schema demonstraliei este aceea d.in cazul grupal.
Teorema idempro{uctului. Pentru orice a,peZ aaem
(o.U p) 0a : a gi (an p) u oc :cr. Intr-adevir avem mai intii (cr u 0) tt d-c.d.;
dar q.UB=a gi o-=a'deci (IIIrl) ("ug) nd=cr. incit (aUP) ncr: a.
Prin duaiitate, (cc n p) U a : a.
Teorema monotoniei. Pentru orice perechi deinterr.alel)
din ),a=p,si 1.=8avem o(Uyr0U8, anyr9n3. In l>art'icular
.li y= 3 ne dau tu^t:9uD li any: pn8. ":9
Intr-adev5.r, avem :

crUyru=p, aUy:y:8
adic5" (Ir!) :

=9, at.l^1=8aU^f

rezult[atuncidinllrcir agyrpU 8. Prin dualitate g5"sim Fi any::pn8.

In particular din oc : 0 ;i y : I avem pe rind

c(rp; 9=o; y=8, 8=y

1) Nutnim ilierval cricc pcieche a, p + X ou proprietatea a r p. (No1a D.J) )

29
deci, aplicind monotonia :

αUγ ⊃βUδ ;β Uδ ⊃∝Uγ

adicユ ∝uγ ==β U δetC・

Pe baza termenilor de mai sus putcm da acum o noul definitie cOncep―
tului de structurユ luttnd unele din aceste tcoreme sau sllbiri ale lor′ drept
axiome ale ul■ui nou sisteln
・ O multime Σ nede,art■ dC elemente abstracte α,β ,γ ,…
Dの あ%″″ι
este o structurtt dacこ urmltoarelc axionle s↑ nt verificate in Σ :

11.Existユ 全 nΣ ′perechi de clemente α,β legate printr― o relatie a=β

astfel ca:
II.α=α pentru α∈Σ
ll α=β atrage β=α
I:Din α=β ,iβ =γ rezulti c(_γ l
.Pentru orice cuPlu ∝, β∈ΣeXiStう , in Σ, γuβ ,i γ∩β ″だた
II′
ガι
ォθγづ %α ′
,"多ι ,i aStfel ca: 、
IIl.Din∝ =β rezultl γu∝ 一 γuβ ,iγ ∩a一 γn β j

II:∝ Uα 一 α,α ∩ ∝ 一 α;α ∈Σ

II:.α Uβ =β Uα ′α∩β=β ∩α;α ,β ∈Σ ・
I11・ (α Uβ )Uγ =α U(β Uγ ),(α hβ )ハ γ=α ∩(β ∩ )i α,β ,γ [Σ :i′

II:.(∝ Uβ )∩ α=α ,(α ∩β )Uα 一 α i α,β ∈Σ・ S■ definilll acuin ttn Σ

JTT■ litOarea relatie:VOm zice cこ α ⊃ β ″αb`り ヽ グ ブ
ι グ ααθ″ ∝ uβ =■ rCSp
″ar″ ``%″
f′ 7:`″ π″づ″′θ
″α∩β=β
Sl arユ thm mai ttnt2i cユ in sistemul I′ 十 11′ , Iclatia χ⊃βlefinitl
prin ccllivalcllta sa cu ∝Uβ =α este relatia α⊃βdさ finittt prill cchi、 こ
lcntf[
accstcia din urml cuα∩β=β
αu β=α rczultユ cu I11(,iH:!夕 , レ Uβ )∩ β■ ∝Oβ
i,ltr_adevttr din
adicl(II:1)β 一 ∝n βadicユ (12,13)α ⊃βtt Sι llS"ι θ θ
ゲ″ια ″ο 夕α とル″′
ι 」J

αι %づ α⊃βi reCiprOc α∩β=β atrage,cu Hl,pe αU(α ∩β)=∝ U βadic泣 `ι

CilFフ
鵬t鷺ly'点 ∫甘
』i孔 霊鷺 』
ll∬ 留ettPl華 場 :ilt鳳 編l :「
vttr ecllivalente.

Too■ omユ .∠ υ ι%′ ι θ

J′ ι
α%%`′ α ⊃αに ∈Σ)グ α
,多 /`ル ι
δ″ ⊃β,jβ ⊃γ
α′
ul∫ ｀
ι グ∝⊃γintr_adevttr din II,rCZlllttt imediat, Pe baZa uncia
“ din cele
α
d° `,7θ
:frlililittfl量 dア dI∫ 111:日 liく :」 ilFiceasta inscamni ctt =γ ′
u β
βUγ =β , rezultl atunci succesiv(apliCind pc I11,i peI:)α Uγ =
― (∝ Uβ )Uγ =α U(β Uγ )=∝ Uβ =α adicユ αuγ 一 E deci dOvedit c江
“ partia1 0rdOnath
rClatia⊃ ,definittt mai sus,organizeaztt pe Σ ca mul,ilne
(aXiOmele I!).
S髯
ゎ βl∫ ЪLTttt瑞 留髪 島 f≦ 出 上 rtuθ tt17笹 ノLマ :7笙
=β Uβ =β ,adiCユ βUα =β 『 deci β⊃α;dar α=β impliCtt β=α ,i
atunci αu β=α Uα =α Sau αuβ =∝ adiCl α⊃β.A,adar α=β
atragc α⊃β,iβ ⊃α ・
Reciproc,din∝ ⊃β,i β⊃αaVem γ∪β=α ,β Uα =β ,i atunci(fo10-
Sind PC IIξ ,I:)reZultと α= β

30
γ⊃β ι ιαttυ 〆 ι αttγ ι θ θ
'イ
71温『翼よ程 lwil¥≧ α ded′ 夕 ″ α Zα
analog
uα 二
αο彿″ のあ グ力 αι %π
ιι り ⊃ +II′ Uβ
π ι ιI′ !), α ⊃α α u β⊃ β
・
βadiCユ γ =γ 'i γ
,多
′ Zι
(′
sづ S″

二 Uβ ==γ deci
`′

riア

;i二:『 :,1]i:Ful;櫛 Sau γU(∝ Uβ )=γ adicユ γ⊃αuβ

:=lЪ fi=」 .

Too■ om贔 。_4υ ι %ι θ

π り ″αι
ααι
%α α⊃α∩β
′β⊃α∩βグ
α ″α⊃γ,
γ″αθ

I群 ギ鳴釜i鷲 宅 蹴:Laど 辮
藍蓮FJ懺 lfSl星ポ axiomele I I II■ ―III de O parte,i
上 II′ de altユ parte,introduc acela,i SiSteln de inttrilni algebrice l
axiOmelc l′ ―
%θ ι
″ αJ″
gι %ι γ
1).
sι %/α

8° CitevcI I・ elalli Ce au loc:n orice st『 uctu『 こ

I′ ,γ ∈Σ;aveln relatiile:
Fie Σo structurこ arbitrarl,i“ ′β

γU(α nβ )C(γ Uα )n(γ Uβ )

γn(α Uβ )⊃ (γ ∩α)U(γ ∩β )

nulnite/`ι α
ノグリ
ιι″ιSt′ bα ず ゲ
s′ γろ%′ ヴ
υづα
′ιι
. Cun■ ele sint evident duale e suficiellt
si demonstrユ m una dintre cle, de ex. pe prilna
Or,aVem succcsiv:
αnβ ⊂∝,α nβ ⊂β

γU(α ∩β
)⊂ γUα ,γ U(α nβ )⊂ γUβ

γU(α ∩β)C(γ Uα )∩ (γ Uβ )・

in particular,dactt β⊃γdar altfel β

′γ∈Σ,avelll

β∩(α Uγ )⊃ (β nα )Uγ

nulnitこ γ
ιια
ノげααιS7イ わ′
πθα%ι αγ
づια
″θ .

Dactt pcntru orice clemente α, β, γ∈Σ avenl

γU(∝ ∩β
)一 (γ Uα )∩ (γ Uβ )

vonl spune ci structura Σ este″ づ

sι γ
づι%メ リ
υ″ .

in acest caz se aratユ u,or Ch aveln,i

γ∩(α Uβ )=(γ ∩α)U(γ ∩β

)

1) Drn punctul de zer]are al teoriei mul]'irriiolparfial ordonate, definiliastructu.:ilorprit:

sistemrri I -! li i III este rnai scraniiicatiri; totugi sistemul I'+ II'este prepondeLerrtt itttr-r>
desfigurare arnpl:i a lcoriei sti'ucturilor. (Nota D.R.)

31
 1)aci pentrr-r a e ) si pcntru orice (1 - p) e 2, a-vcm

γ∩(α Uβ )=(γ ∩α)Uβ

vonl zicc ctt structura Σcste%θ α %′ α/″ (nOtiunC intrOdusl de R.Dedehnd)リ
θ′ ′
″ε′sノ ″ ″ι ′′ `7グ s′ /づ ιlrfガ υ″ ιs″ ι 夕
%ο α%ι α/″ ′dar nu ,i reciprOc l(cum
rice競
『
`θ `γ

itぶ 11響 l∫
il■
電 猶
]ヤ
tr-O strllctlil l arbitrflri
靴 :猟 :Thttc管 ‰i路
)。場 場 ;

SC ZiC,,dup1 0 0re,cこ un clement α→ Σestc αnormal in Σdac嵐

⊃β
"蹴
pentr■ olicc interval(γ )∈ Σ, avenl γ∩(α Uβ )==(γ ∩α)Uβ

琳 il精 l∬ 盤鮮ギ態:‰ ι
,

世
1称 鷺
T繹
・edc u,Or Ch α― olmalitatea cste un conccPt α%″ θα%α ′
Sc ヽ ■ pe cind
―
β, rCSP γ―
n Ornl〔 1lit〔 ttca sint nulnal″ α
′ι%%α αι
ι∂
jα
,de accca sc,i Spune
)1 112蝋》11∫ le狙[nれ 菫T■1
`′

写 ;:″
Si α ,:O zice sθ 協げ γ%夕 ;(′ % sι ttS%ι ι
%′
SC]1■ 11■ orl "θ

9° Exemplc de s量『ucturi

l J″ ι
み ″ご ″り
ι/グ ,ん ,
づ `′ `′

datc nu:I乳
')
IttF:偶 ぢ
露∬留肌 鍔富群
ml∬11:[1尋 f驚 電
1覇
′
' ′

acclsf¥:葦 号
lhu:ツ '混
棚 ll留:現 :tttttttli量 轟 :常缶粗i訛 買
θ,D(11( O submultimc a lui fビ ,fOrmatユ dintr― un Sゲ ,7g%γ element a(cxtraS
dinュ lr),卜 cv′ 1.。 ta(五 ),i SC Va deosebittntre ιJ彦 %ι %ι %Jα
,i%%J′ づ
協θ α(α )
(1l sublilultimile multinlii m「 (printre care socotim pc L「 金 nsl,i,prCCum
α′
,10'1::]■ 111ltime″ ι ″o,%`ι ″%ι α″ι
,α γ
″″,Pe care o、 ‐
om defini mai jos)
formlln(■ olll lnultimC(]f):inelul de lllultimi― Vrcm sユ arこ thm in cde
ce urnlc zi cユ (ν )se poate organiza ca structurl(confOrlln cu sisttmul I十
+II+III de axiOmc)
in Prilnlll r￡ nd,c necesar sl definil■ O relatie dc Ordin c intre elcnlentele
lui(]f)ftStfel ca(]」 )Sh rezultc partia1 0rdonatl.
Dacユ ズ,B→ (if)astfel Ca И ≠ 0,B≠ 0,adic■ avind cel putin Cite
tln elcln cnt― voill zice ёユ И ⊃ B, dactt pcntru ら∈B existこ α→ И cu
み=α .

Pcntru O, vOIn scrie, prin definitie, И ⊃ O pentru θ

γたθ И∈(ル r),
aceasth definitie Caracterizeazこ pe O.
11l sffrsit,definim pe_4⊂ B ca echivalent cu B⊃ И (undへ ,fire,te,
,,⊃ '' arC intelesul din prilncle doul definitii)。

1r .\ceasta inseamnS,, firegte, ci. r'elaJia p n (z U y) : (p n a1 U γare 10C firる ca re]aⅢ a

YU (o, n P) - (f n c() U (T n 9)
gaib5. 9i ealoc; -rr'rttt scrje iltultci.γ Uは ∩ β)⊂ け ∩∝)U
ii (Yn iJ) iintcr.r:rI talc !), cr u-,8, 'i + I ! (Nota D B )

OZ
 Sf, arltlm acurn cl (J.1) cste parlial ordonati de lela-tia = definiti mai
sus. Or, axioma 1, este verificatl"^; intr-adevdr pentru A : 0 ?\'eT plin
defirrilie O = 0 iaipentru A +O avern A - A pe baza reflexivitifii rela-
' ,,:"
Iiei deiiniti. intre elemcntele rnul!irnii ,'1,i.
i1 al doilea ripcl, axioma I, estc de ascmenea verificati;intr-adevir
fie ,,1 > B ;i B = C. I)aciL C :-O avem (prin definilia lui 0!) { = O ial
dacir C # 0, atunci Iie c e C; exist[ b -- B i., c: b. Dar din ,4 =B rezttlt/a
existenta unui a --:- A ctt b : a. Curn,, :" e tranziti'r,i, rezultd. c : q adic/'r
A = C'cd.ci c e C. incit e dovedit cr-L (.;1,/) este par-!ia1 ordonata de ,,: "
definitl lnai sus.
Obserua're'int porlantci. Dacit IVI
nrcirte cliferite, atu,nci. elenrcrttul, 0---+ (r1
s5. presnpunem c[ O ar avea cel pufin
a * b. Prin definitie eLvem 0 c (a) r;
elcmentul c, vom putea scrie (confor
dc cite cel pulin un element\ c : o. ?i
dictoriu. Iierrlt:, dar ci deicii l'11 estc de ordin
2 2 atunci 0 este rrulfimea
deprtir.
' Daci l1[ arc un singur elcment, a\:cm prin definilie ca 0 s5- nu aibl nici
ul element.
In acest f el, sensul relafiei ,, +" (
Incheind aceastl digresiune, sir
ca structurl; trebuie acum si aritl
tionale AUB;i AnB satisficindr
Dac\A+0,8*0daraltfel
lilirr cererea: ,,r e A tJ B" este ecl
insir .4 e (M) iar B:0, pullem prin definifie Au0-= A,
D'ac/d A +0, B +0 dar aitfel arlritrjare il (M), definim pe AnB
prin cererea : dacir z4 ;i B au ccl pulin un clement comun, atunci ,,x e A n
n B" este echivalent c1t ,,r -+ t1 ;i x ---, B"; dacii A Si B n-au elemcntc
c()ilrune, definim A n B : L).
In sfir;it dacl,4 e (M) iar B :,0, pttlrem I n 0:0.
Sir arltirm rrcpm cir A V B clcfilit mai sus satisfuce axiomeior Ii.
I{ai irrti cat in (M).ln al doilea rindavem Au B=
=,7,A( Ae(lI); dacZr insi. A+0 9i B+A
alrtnci lui z1 u B !) ;i a: d' ne dau tiu B=A
a
et<:.in A,C= BavemC=AUB:intr--adevir
faptul estc evident peutru Ae(ll) gi li:0 iar peutru A.* 0;i B * 0
dar altfei a::bitrare in (I,/) ar,em succesir' : * e A tt 13 ne dir x -r-f. (.s7t1
x -+ B); dar C - ,4 aEhdil existS. c - C cu r: C dcci conform definiliei
lr.:i ,,=" urmcaziL C = Au B.
llaiionament analog peutru A o B, observincl cir in cazul A + O,
B + 0c1ar,4 n B : 0 avcm prin definifia lui 0: A ) AnB, B = An B.
In defirritiv inelul de multimi se dovedegte a fi o structririi. Se poate ulot-
clolecli ciL lrccastir .tr.*t*-:, cste distribr'tirr:,.
O proprietatc fo;rrte irnportantiL a inelelor cle mullimi- co.ltcePute ca
silircturi^, dea fi stritctu,yi cornflete: de altfcl vom intilni aceastir-
ploprietate"it"r.c"".
gi in studiul struct_iirilol glupale.
:T"it'lTliiL fl'*ernbiif, sau nu, i'difere,t)
L:, )l"",uJ;'iT';1,1i.o*';,:'ifTl'"l",1,'] ;#i,il
●０
●●

3-c 162
indati din axiOmele strllcturilor gcneralc IDach insユ cOnsiderhm agrcgatc
structurale in care intervine un nunllr transfinit de Operatii u Sau ∩,nu
lnai puten■ cOnchide ch elementu1 0btinut apartine structur五 datc.
Sl illt・ Oducelll conccPtul de structurh colliplctl
p五 n lll#益 toal計:C:翼 I「 l゛

i響淵 :1鮮
計:hC配 Ⅲ dュ ェ ⊂Σ面鋭 m… 世
冒1諄
γ
C10 ∪ ∝⊃ αi Cダ ・β⊃ ∝PCntru α∈θ (B→ Σ)atragc β⊃ l_l α
lこ

c∂ 1じ c,■
“
■
f ⊂ Σ Cxisti un tNlcment
。 [:・ 】
ダ:ltll。 :riliュ :1:TultilllC nede,artl
∝Cハ 」 “
6:・ α⊃ nα ;ε :・ α ⊃ 夕 pCntrll“ ∈』イ′(β ―
→ Σ),atrage r、 α⊃ β
a c llr jlr α∈

Cユ inclul dc multimi OSte o structurl completl sc PoatC fOartc u,o「

arこ ta (cititOrul o va face ca c、 ercitiu), dacュ definil■ u
α∈3t
α ,i rn ∝
gt ■∈
prin urmtttoarclc cereri:
Fic∂ に O multime nede,artこ de elemente И,(indiCCle i parcurgc o
lllllltime transfinitこ de putere 2M.ヽ「om definiヒ リ_4(am suprimat indicele′
′c Slし
′
'OStC Cclli、 'alent cu,,o、 isth
1)Cntru simplificare)prin cererea:,,■ ∈ uИ
И∈Jじ
ご
′′′
″″′ク″グ
′ιun■ 。→ al astfel ca χ→ И ;de aSemenea,、 7om defini n И
И C机
prin cererca:dacこ existi cel putin un χO→ 馴ιθ
マ′χO→ ∠ 夕 ′
多′
/7′ 0″ 'И ∈pに
`′
6て

at111■ ci ,,■
r este cchivalent cu,,χ
∈ nオ ―
→ /Pentru Orice R''
五 ∈ε Dach
1し

`c∂un
,lu cxisth nici aseIIlenea■ 。,puneIIIl ∩ HE=O iar dactt cxisttt un∠ 。 ―>訓 モ
JG机
cu_40=o atunci,prin deinilie,∩ И =0,
Z∈ 9t

2./α γ づ′″jJι Jづ %ι α
/ι α ″ι
Jι ィ αrグ 夕/ο ′
ιθι
づυ cι

Fie S,,_l un sPatiu proicctiv``J Sψ cu%-l dimensiuni, a,adar multimea

θ '13181鳳 盈 t鷲 &議 iattd轟 :
器 肌 観 irι ttr絲 維 is虞 11詣
『 spatiul Vid (Spatiul fユ r嵐
1111lo O, punctele sPatiului S,0_1. Clasa nulh este
pullcte).
ac∬
億 :π I漁 ∴ trteStぶ 瀧鴨 i¶ 蹴ys配11:[
ttturf:継『」
ccu〔 Llii Hlleare,i omogCne in numlr finit,cu coeficienti reali;putcm pre―

‖絲善槻難i淵 淋螺驚
帯削imふ etteJeえ
1藍 ￨卜 i塩

1織 ∬::ぶ 結:緊 蓋器 よ:nttettF∫ 梶胤青胃」 Ъ JiCl]:彗

縄 71鳳∬封 賀l曽tttll:[llli:A:出 品 :Ⅷ 鳳甜 群
き
::1鮮 i『 i二
cc dcfine,tC pc Sノ c define,te pC SI(e
estc o solutie a sistemului linear

34
鷲 幡 嚇 磁 榊 壽 椰 出
pentru Orice S,c(S,_1)l incit clasa dc nornlarc O,i sPatiul tOtal Sπ _l sint
´γ
づ″ι§
i′ ι
ι″
ヴ%Clementl)nu numai pentru inelul(S,=_1)dar,i pentru multimea
rに °
も f`量 五lilγ 場 勝 二 IIttl° ts″ 1:脇 笏 dド に』 dC
partia1 0rdOnatこ de accasth relatie・ "ド にD;れ
Fic acum S,,Sブ ∈[S″ _1],VOm dcfilli pc S,∩ SJ prin cererca: ,,S,∩ SJ
んん「S._1]ι ιS:∩
ζ S′ Sプ αタル(Sル _1)''・

杷讐乱f:離 電
ci義 111贅 軍3現 オ
°::易 ;棚 ,腸 棚 ′縦お品ir盤
eti置
∫
曇漏れ
′ 『路 犠督T:∫ ¶T量 %C:器 :1問 コミ
ノ
1蠣 sr虎 ぷ∬
:r:ソ ご:帖 ui閥 'sよ 二れえ鷲al瞥 ::,ui1
:ξ 1ギ :l盤 l
∝ V面 飢 b hncTc乳 ゛ 島 .h出
きⅧ ll∬ ぶ 寧 鋼 t撫 :[it:li北 鯖
Sノ “
11l fine pentr■l Sp Sf∈ [S._.]definilll Si u、prin Ccrcrca: ,,S,uSプ cste
identicl cu r￢ S unde ttt este multilnea tuturor acelor varictttti linearc S,
Scθ 叱
care au proprietユ tilc S⊃ S, S⊃ SJ''。 一 Acest clemcnt ∩ S existこ intot…
dcauna′ ′多(S,_1),CttCi am spus mai sus cユ (Sル _1)este O Structurl complet江 ;

pentrll ca definitia dc lnai sus sユ subziste trebuie arユ tat ci n S este o varic―
S c Slじ

tatc lincari adictt o nlultilne de clase de normare care stt fic solutiile tlnui
anumc sistem de ecuat五 lineare,i omOgcnc in numttr finit.
Cu definit五 le de nlai sus se poatc arita foartc u,or cこ S″ ―
l este o struc―
turユ :1lslm aceasta Fn grija cititorului

10° Structuri normate

Dψ ′ι″グ O Structuri se zicc,`ο /夕 ,7α r″

(nOtiunC introdusユ de K.Mcngcr)
da()l urmユ toarele axiomc se verifich:
`‐

IV Fiecこ rui elelnent∝ ∈Σa2 i se aSociazユ un llulll■ ■real l

αl,,■ 0■ ln(t
llli α′′
,astfel ca:IVl,Dach α>β ,atullCi αl>lβ l,I V2.Pentru α ′β∈Σ
aヽ Tcm lα l+lβ l=￨∝ U β l十 lα ∩βl(relatia normei)_
in pr市 inia structurilor normatc, 1lrmhtoarea p■ opOzitic, dat01itl
lui G.Birklloff ne dh o informatie pretiOas益 :

1｀ oo■ o■■1. θγ
げr` s′ /7`ε ι
π/″ ′
′θγ
夕α′
″ピs′ ′ ″ι
θ″ ルγ
/″
,多 7ィ .

Dcl■ onstratia se bazcazユ pe urmltOarea observatie: ″αθ ―

″`%″ γο
′
sι
′
夕
κれ/″ πο γ″ιαガ αυ ι%lα l=lβ iar α⊃ β ,α 力 グα=β .11ltr_adevttr,dacユ
am avca α>β ′ar rezulta l αl>lβ l(axiOma`,,θlvl),i ne― am contrazice。
A,a fiil■ d,Si considerlln α∈Σ,i(β ⊂ γ )∈ Σ iSe,tie Ch avem

rn("u0)=(yna) up;
1r lntr-o structurd, X, un element, 0, se zice prim elerrrent ciaci pentru orice ore I avem
.E > 0; definilie duald pentru ultim clement (Nota D.B.)

35
dactt deci arltユ m c益 lγ ∩(∝ Uβ )=￨(γ ∩α)U βl am terminat.Or, din
aplicarea repetatユ a axiolnei Iヽ reZultユ succesiv:
r2′

lγ ∩(α Uβ )￨=lγ l十 に U βl― lγ U αU β =lγ l十 ∝￨十 lβ l

― に ∩β ― γl― lα 十 lγ n αl=lβ l― ∝∩β +α nγ l

l(γ ∩α)U βl一 γ∩∝ 十 βl― γnα ∩β =β l lα ∩β +α U β l

瀞 科驀留∫ 裾 磐 器 魔,な 肥猟.ttrf'流 ″ ,総勝 i協 ¨′

り
ltt「 ly鳳 ど■
bょ °
Lh」 gebrこ ,de mter宙 n m unde cheゝ
c』 :密 :it・
Eχ θ
%φ Jι ル Sι γε
oι″z/づ %θ ″
%α ″
ι.1).Mul,imea varietユ ti10r lineare ale l11lui
Spatiu prOiectiv(multimc care,dupl cum am arユ tat mai sus,se poate orga―
niza ca structurユ )este O Structurユ normatと ,dactt definim norma prin
lS-1+dim S=1+(%-1)一 %=%― %unde″ り%S lnseamni di_
mensiunea varietユ tii lineare S,adicユ diferenta intre numユ rul %― -l de
dimensiuni al sPatiului tOtal S,_1,i numttul%al ccuatiilor lineare si homo―
gene Jづ %ι α
γ″%″ ι
φι%″ ι
%ι ιce define,te pe S・ 2). Inelul de multilni al unei
multimiル %イ ″
ι,dacユ definim nOrma prin lИ I― llumttrul elementelor αグし
/夕 θ
al submultim五 И (a,adar,Ordinul acesteia).
Se pot da si alte numerOase exemPle de structuri norlnate, dar nu
mai insistユ m.

3.FUNCTIUNI PESTE UN GRUP

11o Strueturo grupold o unui grup

Fie I un grup abstract ,i (g) inelul siu de mullimi ; de asemcnerr

f.ie l9l mullimea tuturor subgrupurilor lui (9. Yrem sii arH.t5.m in cele t:e
urmeaz[ ci mullimea I poate fi organizat[ ca structurS,: structwrd. grwfcrld
c grupu,lui 9.
Fie G1 si G, dou[ elemente din i91,, voln spune cir alcm G, = G,
irt, i9f , dac5" avem C, = G, in l9l. Incit l9) apare, cu aceast5. definilic, ca
mullimc partial ordonath.
Fie acum G1, G2el9'1, vorn defini GrnG, prin cererca: ,,Gr11 G, ir
i9l, cslc rrnul si acelagi lucru cu Crn Gr0n (9)" .

SiL aritS.ur ci aceasti definifie este coerenti, adic6: G, ltG, calutlutti

in, (9) este r.r,?L gruP. Tntr-adevlr c clar mai intii ci GrlG, este nedegartir
circi Gr, C, fiind grupuri au sigur un element comun : elementul lcr unitate
care este, de fapt, elementul unitatc a al grupulu i total 9.
Dac[ d.eci CrnGr: (e), am terminat. Dac5. insi GrnG, 1(e), sl
considerirm )c, !, eGrnG, asadar x, y + G, gi x, )' + Gzi e clar cir
x-ty G, ;i x-L1t ---+ G, deci x-Ly * GrnCr, ceca ce arati (conforrn crite-
rinlui-citului) ci Gr0G, este un grup
36
 in sffr,it,dacユ Q,G2∈ [`],VOm defini Gl u 62 prin Cererea: ,,61u G2
ク多 [`]este n G′ %(`)unde ttι este multimea tuturor G→ [′ ]Care au
C c ttι

proprietatea C⊃ Gl,G⊃ G2(e Clar C益 飢 nll e de,art五 ′ Cユ Ci arc ccl putin un

clement iグ ).“
S■ observこ m cl aceastこ dc・ finitie a lui G.u62 e pOsibili gratic faptului
Cl(`)este O structurtt coll■ Plet嵐 !

Rう Ininc stt arltユ n■ c■ Gl u G2,aStfel definit五 ′este un grup.PrOcedinl

ca l■ ai susi nlaiintii Gl u G2 nu e de,art益 ,ChCi orice subgrup al lui 夕 are
(a clemcnt llnitatc clliar elelllentul unitatc al lui`.Dach deci∩ G≠ (e),
C c enlじ

considcrll■ ■,」 ′∈ G, adictt χ,ノ ∈ θ , Pcntru G∈ θlι ; dar atunci χ-13'一→ G

PentFu θ ∈ 馴 t adictt χ-1ノ → ￢ G, lncit Gl u G2 eSte intr― adevこ I un grup_
「G∈ 藁

Tc()■ o lll I. _lf%″ カフια[“ θ

ι ttα ″/α ι
づ ″θ %γ ι
J′
″α⊃,づ θ ι
]′
″
ι Cι

rθ ″
′´θ
2″ げ
ι U,∩ ′ グ ′%夕 θttα づstts,ル γ
%ι α χ
″ θ s″ %θ ′
πγ″ `gjJι
.

Este,desigtl「 ,suficicnt sl artttう mcユ axlomele II din sistcmul de ax101lle

l+II+III al strllcturilor,gnt vcrificate Fn[“ ]・

Axiolla I1l se verificttl intr― adevこ i

pentru G∈ θ lι a、・eln G⊃ Gl ,i
G⊃ G2dCCi(Vezi axiOmole structurilor complete)

ヽG⊃ 61,1 0G⊃ G2adiCtt Gl u G2⊃ Gl,1 61u G2⊃ G2

「CC'R CC ttι

A、 ion■ a I12 SC Verificユ de aselllenea clci dacユ θ O⊃ Gl,i GO⊃ 62,G ED σ 2

cum 60→ pt, 、,。 m avea(axiOmele structurilor completc)60⊃ r￢ G=
C c ttι

=Gl u G2
E dar dovedit cと multimea[G]<[′ ]este O Structurユ .

θbsι /υ α
′グιル ψο α′
″. Se pOate arユ ta, fttrユ dificulthti deOsebitc, c江
7ι 2ι

“sθ
structurile grupale infinite %′
,づ
`ι θ %θ ″
Sι γ %γ グθθ
72z夕 ιι。 Jθ

Dcfinitia de mai sus a reuniunii grupale are, pcntru cn spune astfel,

cusurul dc a fi O definitie θχグ ″ノ
s″ ι グαJ″ ;inlporttt sh dユ n■ ,i una θ γ
θ %θ ι
グυ″ :

e ceea ce、「 oln face ttn ccle ce urmeaz '7Sι

Dら ″%″ 夕.O Sllbmultilne nede,art益 , dar altfel arbitrali,a unui gruP

abstract`se numeste un ι θ′
πψJι χ
・
Nu11lim g/%夕 gι 〃ια ι″ι′ ι
%ι θ%ψ ′ι χX,multimea tllturor agregate10r
grupaleル タ ι
グιιde forina α ・ αル al・ ∈κiar ε t=± 1(グ =1,2,… 移
'′

ilα :2… undc ). .り

COcrellta ultimei definitii eSte asigulattt de urmltOarea propozitie:

Too■ omこ .y2ιι

′グ
πια【 α′
7″ %/θ /α gγ ι θ
gttι ι/φ γ
ιθαι
ι グιル /′ %ι α
Z″
′
ざフZ夕・ intr_adevこ r fic α, b∈ Za,adar dOutt elemente din ′, dc forlna α==
=Π :',3`=± 1う 三Ⅱげノ
,■ ―±lj α ′∈κ.Avcm succe」 vi
l “ l "ろ

α
-1う
一 …・α
(α itzン >=
矛̀)―・ bllろ 32… ・ι
=好 %β「il‐ ―。α F・ b1lbF2.… ι
Fの α >_θ 評争…・θi7
θ ・
ピユ
ls:漱 塩 観竺王i.結 1品無 場矛尻島 ,ほ 品ltct'ォ バ t絲 ti記
37
′π′ι /agrcgate10r grupale de forma α α:2.… α =1,
`/θ )Cu′ X,c′ =:±
i・
1(′
多finit)・ inc↑ t e dOvedit ch五 〔este un grup. `∈
2′ ...,%; 夕

絆 ina noua面 Ⅲ eau血 u血 y%φ ttι Q U Q X ptte brmda

鶴 .d↑
θ
α′α
ι″
in(′ )!pul GlU G2 CSte grupul gencr,t de uniunea QuG2 `%′

,satisfacc axio―
mel。 .EIil]r Ctt uniunea grupaltt Gl u G2, aStfcl dcfinitこ
Axioma I1l se verifictt dcOarecc aveln succeslv:

G[U 2(″ ブル [′ ])⊃ Q uG2(din(夕 ))⊃ Gt,グ = 1, 2

CL競 G⊃ G2rezultユ

競鮮 Ъれ場Fξ ttiち がど」

モfこ 冒 [′ ])・ ― CttCi G

i
definifii ale lui GrgG, (ca element al lui [9], firegtc)
si adici G, u G, dat de prima coincide cu GriC, dat'd6
d. zult6 din faptul ctr in orice structuril tnfd;urdiorul, minimal
a arbitrarc este ttni.c determinat
Obseruare. Dc acurn iuaintc, notafia Grt) C, va irrsemna uniunea gru-
palI a subgrupurilor Gr, Gr- afariL dc siccifiiare -cxpresI contrarie.

12o lrlofiuneo de reprezentore

Fie G;i 7'douiL rnulfimi abstracte ncdesartel) (G;i 7'nu sint numai-
clccit grupuri) , vom zice c'a avcm o rt prezentayc a lti, G in I dacf, existil o
corespondentir rrnicS" de la G la 7', adicir o relatie frrnctionali intre elementele
Itri G gi ale lui r (asadar o rclafie astlel ca pcntnr .fiecare r e G sL existe
un f --+ T ;i n,tnna,i't,tnul, singt4r, c&r€ sd fie' irt, reialia consicleratd cu x).
rfieifunclionale date, face trecerea de
at, conform definifiei) care e legat de

I operalia f, in mulfimea tuturor opc-

zr, din motive dc simpiificare a vorbirii,

,liriSllr]l',1'11T"'.;.*.' I
" %T3;H' ;
I-aptul cit ! cstc unic determinat, sc exprim[ zicind cf, operatia ( :
: {(") elte tntiuo,'d tlt ]t G la 7'sau ci.',-cprezintiLrca cstc,lcasimenea uril-
t'ocd da la C] la I'.
r) Adrnitcm oi intler
elernentelc lui G, este defiuit5, o lelafie de olasl simbolizat6 prin ,,:";
acecasi ipotezi pentru elenrcntele lui T. (Nota D.B.)

3B
 O reprezentare a lui G物 7ち dati de Operatia ζ一 f(χ )CSte,in rneral′
ια ι α /″ , adic1 0xistユ cel l)utin un ξ ―→ T Pentru care llu cxistと nici un
I→ G2stfel ca ξ=f(“
`?,`ァ
)

Dacl insl, dilllpotri、 も, pentru θ ιξ∈ existi ε

/グ δ 力ιun 、_→ G
7｀ lr′

`:夕
astfcl ca ξ _f(χ ),atunci reprczentarea lui G in r este%ι Jα θπηαr″ ;vOm spunc
F″ α ειsι ′ αtt ch aヽ アem o reprezcntare a lui G ψιr,i cl opcratia ξ=fに )estc
Or/α ′ι筍ハ θ′′ r/♂ a lui ■ln ζ
・ 17ι

O rcpl‐ czentare〔 tlui G in 7｀ ,datl dc operatia ξ=f(χ ),estc o cores―

pOndenth み 多 づυOθ ″ (laci pentru ficcarc
,2`ノ ξ∈ existtt ε ι′夕 ′ ιun ∬‐
1｀ →G ,z`ι

(a,adar llnul sau l■ ici llnlll)astfCI Ca ξ =f(■ )1 0 astfCl dc cOrcsPolldCnth

estc dcci l)i■ lnivO(ヽ 1,i〔tcunari.
O reprezcntこ trc rt]ui C Pc 2ち dattt Cle oPcratia ζ ==f(χ ),CStC O COrcspoll―

驚」 〕 ′
l笙 響:111ぜ ぶ ,T〔 t緊]■ 鴇縄
z:Itt11lcttitttf笙 解d留 √
bit,nivOch si nclacunarl.
Si cOnsidcril■ l actlm inelelc de multimi(G),i(1｀ )a SOCiate rcspcctiv
nlultimi10r G,iT,i fic ξ=f(■ )0 0peratie Care facc reprezentarea lui G
in 2｀ (a,adar,f in gcl■ eral lacunarl);fie de asemenea G∈ ルんづ
(6)、 ″く π

f(G)=「 → (r),

｀
prin ccrerca:,,1｀ cstc multilnca ι
%れ /θ γacclor ξ― ク cllこ 二11け ),pClltrじ
′
Ic(1′ .

ric acum ∈(1｀ ), definim ana10gD

「
―
Ψ(1・ )==θ → (6)

Prill CCl｀ CrCa,t cste nlultilnca′ ι

′′ 0/acclor I→ a`″ G cu ξ一 f(■ ),pcntru
′
こ∈ I｀ '

ain θ sab―
Multimca 9(1｀ )=G CStC Ceea ce vom null■ il・ alllifha■ 〔
〕
夕%彿 ι
′′
タリづ
τりFα ′ ヮ r i cum operatia f este lacunar益 ,PlltCm a、 Fca 9(「 )=0 `り

`グ y/″ ε
α =0(O fiind,dC astl dath,mul―
(O fiind lnultimea dC,artl dill(G),′ 「
timea de,arti din(1｀ )).
Opcratiilc f,i9a11,intrc altele,urmこ tOarcle prOprictttti impO■ tantc i

lTuIP鳥
￨:i:111で
2∫

∫
紺∬‖ipオ 冥
しす i￢ ITぼ FJ.
lI I ::llil :i::: 1:[￨:￨∫
,磁 II:1)ili
undc,fire,tC, 9f(G)inSe〔 llun1 9(f(G))CtC
Putcm acum cllllnta propOZitiile urmitoarc:
Too■ oml,P″ ″γ〃rα γιφγι=ι ′αγιαれ ∵G伽 1｀ ′α′″イιθpど /α ノゲα ξ_f(革
S″ ノ θ γι
∂ αγθ α ′ じG夕 ι T,θ Sノ“
夕 θぞι″′ ι ″θごどsα ジ S′ Fご ′
2′ /S″ αυど″ιf9(I｀ )=「,′

ご c(r) `′

``「
Ｔ，シ

'['o o r: €] nl ir. Peu,tytt cn refrezentarea lu,i G: in, clatci de opera!,ia.

-E: f(r), s,i o cores'portdenlci bittttiztocd, cstc ttecesilr sltfitienl sti aaem
?f(G) :Gctr,fieGe(C).
]' 7P(「 li tNOta edilici).
)=f 1(F)in 110tatia tradilional■ ,11llagillca blvcrst a unci n■ lJ〕
lil〕

39
 T o o relnl. Pι ル″% θ αγ ιφ′Zι んι α/ι αι %げ G ′ ′l l｀ , r/α ι
″ αιο夕■
/ι
7″ tι

ζ=f(χ ),Sガ ル θι ογ
ιS夕 0%″ ι
″ ″わ れ %づ υ
θθ ″ ,づ
%ι Jα θ
%ル α γあ′ ″γ ι O■ r,ι ι `′
sι

′ει
ZιSα γゞグS多 ′θづι
%′ S″ αυι %sグ π%J′ αん 9fc)=G,げ f9(『 )=「 θ %G∈ 纏)
■ ∈ (1｀ )。
「
Demonstratiile acestor prOpё zitii nu prezilltユ nici o dificultate j de altfel
ultilna nu este decnt O consecinll imediatユ a celor dOutt dintii.
Pentru a valorifica principiile precedente in algcbrl, cste necesar s江
procedttm la O primtt specializarc a multimi10r abstractc 6,i7｀ ;vOm pre―
supune anume ctt G,i r sttnt α θttι 7z'グ π%ι ι
づ ゲ
φιεα
ιJυ ι

Dグれ″づ
ι・O multime abStractユ nede,artユ G este un domeniu multi―
plicativ dactt se pOate defini 0 1ege de compoZilie (sCrisュ multiplicativ)
intre elementele sale,astfel ca pcntrtl α′らCGs■ cxiste θ
ιZ ψ %un θ―
%′ づ →G
cu αみ==ι .

Dacユ pentru α′ろ∈(l existtt un θ→ G,i夕 ι タ ,,α づ%タ ル

%Jsグ %gtι γastfel ca
,ィ

αろ=θ ,atunci C se zice domeniu lnultiplicativ′ α/ι .

in cOnsideratiile Ce urmeazユ vor interveni′ z%%α づ domenii multipli―

cative tari pe care le vom numi pe scurt dOmenii multiplicative.

dom鳥 lC鰤1讀 漁∬ 鼈∬富L留 争

Tl留TTTЪ:r∬FT壁乳書
、 avem oん θ
″多
ο
%ο ψι″
ι滋
τ当し
7｀

49,1塁 . atund spunem d htrc G゛

Cu alte cuvintc o hOmomorfie intre dOuユ dOmenii multiplicative C
,il｀ π影り
este o corespondell,■ υθθ″″ιι GJ″ 2｀ υ ιιιιαZ Jα θ
(ι
″′ ″ ごιι
,α γ αrん =
G)Care pユ Streazユ produsele(adiCユ pentru“ care produsul ι s″ ι%%θ Oυ α
'多
γ
グαι). ttι

Daci corespondenta intre G ,i r estc biunivocl ,i lacunarユ atunci

holnomorfia precedenti estc Oゲ sθ %θ ζ ″ι .

Dacユ Operatia ξ=/1χ )ini110CO,te O reprezcntare a domeniului multi―

plicativ G pe domeniul lnultiplicativ r astfel ca pentru α,b,θ → G cuα b==ι
(dar altfel arbitrari)Sユ avem,iバ α)ズ ι
)=ノ ),atunci spunem cこ intre C,i
αGJα r:G=r.
(θ
r avcmを 。 ルS770′ ιι
%θ %ο ζ
`%乃
Cu alte cuvintc′ un hOmomorfism ttntre doul dOmcnii multiplicat市 e

者 θ
ξ:11∫ 窯r&;!r呂 灘譜Ъ 解1:諸」 亀 ∫ ぎ る鳥絲 ttγ 〔 ∴ I:負 身
Dacユ corespondenta dela r la G este,i Ca univOcユ adar dactt pentru (a§
ζ∈r ramificarea 9(に ))se reduce la un singur element),atunci homomor―
麓鑑 f硼 指轟 ∬盤 ■ 『 :″ 禦 l孫
°
u淵 戯 罫鳴 乳 糖 撫 l “
G,i T,i care se face cu pttstrarea pro 象 .Ы
O homol■ orfie a inui dOmeniu multiplicativ cu el lnsll,i este un ι
%α ο“
,′ 多θび jS協 ,O iSOmorfie a unui dOmeniu multiメ icatiヽ ア Cu el ttnsu,i eSte un
%ι グ
θ%Oζ ルS協 ;un isOmorfism al unvi dOmeniu multiplicativ cu ellnsu,i
estc lln ιz″ Ottθ
4μ S筋 ‐

13o Primo teoremd de homomorfism

T e o r e m [. Dacd un, dnrneniw rnultipl,i.cat;,u T este ,imaginea
tn,rtrfri
- itr,ty-wn h,ornotnorJ,is?n - a unui grwp G, atunc,i T este el
tu,t gru,p.

40
 Fie ξ=ノ (χ )hOmOmorfismul carc ducc de la G Jα 2｀ :λ ∈G′ ξ→ r
eCuatia ξこ =ノ (χ )aVind Pentru orice ξ∈2｀ cel plltin o s01utie in″ ,i astfel
Caノ (α b)==ノ (α )ノ (b)pentru α′う∈G.
Vom arttta cttin r smt verificate axiomele O+1+2+3 ale grupului
ttbstract Or,ln ccea cc Prive,te pe O,1 l ele sint verificate in orice domeniu
lultiplicativ′ iar cit prive,tc｀ rerificarea lui 2,ratiOnttm precum urmeazこ
l■
｀ :

1)Cntru∝ ′β ′γ∈χ,existh α,ろ ,θ → G cuノ (α )=α ,ノ (b)=β ′ ノ(θ )一 γi apOi,

tinind Seaml dc α卜 ι=α ・ろぃi deJ(α ろ
)‐ ノ(α )ノ (b),Obtinem:ノ ・ )=
(α ろ θ
=ノ (α ・ι 6)Sauノ (α ろ )ル )=ノ (■ )_ノ (bθ )Sau(∫(α )ノ (b))ノ )=/(α )(ノ (b)/(θ ))
(θ

【ldich α β.γ =α ・βγ ・

Fie acum α ′β∈r,ir,ぅ → G astfcl caノ (α )一 α,iÅ b)一 β(α ,み e対 stれ
sigur in G,cこ ci rcprczentare〔 ヒdattt de∫ eSte nelacunarユ dela rla G)
Ecuatia α χ==ろ arc o solutie ln G,fie χ O,deci αχO=ら ,de undeノ (α )
.′(″ 0)=ノ (b)adicl,deoarcccノ (■ 0)-40→ 2｀ ,α 40=β Ceea Ce aratユ cユ
CCuatia αξ=β arc O S01uliC 2n 7｀ .

Tot astfel sc aratl ctt ξα==β eSte s01ubi11 ln 2｀ ;含 n definitiv prilna

teoremユ dc hOnlon■ orfisn■ cste demOnstratユ ・
εθ
夕″sι ι
りπ″
ノ ルιdela Gla l｀
.Dac1 6[生 7｀ a,adar dach avem o ttο %θ ttθ ィ
そ
ltunci,ク %勿 ″り
″ α、
ノ(6)ι ι′
′
夕ιg/′ ′
ψ Sノ .

`′
E clal cn totul revine la a arユ ta cユ ノ(G)CSte un dOIneniu multiPlicatiV
clci dacユ ea,a atunCi,Cum avcm evident G一 /1G)一 Cユ Ci rePrezentarea,
° ah鉾
錨 FT悧 滅 溢 譜 :Ⅲ W棋 &慧 耀 孵 諧 蹴 ♂
Or′ dacl∝ ′β∈ りι→ G Clementele din care α,i βPrO宙 n:
α
ノ(G),fiC
ノ )=α(α β(eXiStenta lui α
,iノ (b)一 ′ろ2n G cu aceste proprietttti este a■ _
guratユ dc faptul cl α,β εα クθ″ι α
ιιJ%り /(G)Sttnt elementc_imagini)
,ι

Urmeazユ ∝ β (α )ノ (b)=ノ (α )inCit β→ノ(G)Cこ Ci α

=ノ ι
`Jι
α ι→ G・
ヽlineatelc carc urmeazユ constittlic o pregtttire a celci dc a dOua teorcme
コ
dc hOmOmorfism(precum,i a primei tcoreme de isOmorfism).

14° Automorfismele unui grul

Fie C)un grup abstract,iα ∈G dar fix;lui α ii asOcielrn transforlnarca

definiti a χ*==α -lχ α, pentru χ∈G
E clar cユ χ*→ G;a,adar,trecerea de la χ la χ*datユ de χ*=α -1■ α
este o reprezentare a grupului G ttn el lnsu,i.ヽ rllelll sh arユ tユ n■ ch ea este ull
automorfism.
Or, corespondenta χ*==α -1 %α CSte Cvident univocユ dela χla λ*
dc h
篇:ザ 鳳灘 「肝:甜 dat
ツせ ι:iiFC dttt patte ea ttndacunarユ
二 り
=αlχ α: aCel χ de χ 1lCfl:ltilullls「
* estё iα ,「 :l:督 si:F《 :r:]
χ*==α
l χ α eSte biunivocユ adictt nu putem avea χ*==α -l χ′α
,i χ
*一
lχ ′
′ ′
α αfttrユ a avea χ ==χ , Ceea ce sc vedc ilnediat: n― aveln decttt s江
'′

′
scuram cu α-1,iα in α χα = α―■ノ α. incttt χ 一 α―■″ α eSte o trans_
・

formare biunivOcユ ,i nelacunartt a lui G ttn el insusi.

m Sttfね p・
響謝鑑 ,■1考 孵 LI″ 〕 ら,1:僣 ;躍 iχ

ismf船 著 暮 l品 舗需
府翻:霧 I詭 ご l廿i■ なI常 捜
認rl:ど櫛 :

41
 Accst automorfisrn se nume;te automorfism inteyioy; pertru a carc
parcurge tot grupul G obtinem multimea ,40 a tuturor automorfismelor
iuterioarc ale grupului G.
\rom arirta la timp c[ mulfimea ,40 se poate orga.niza ca grup:grupul
automorfismclor interioare ale unui grup dat.

15o Descompunereo unui grup printr-un subgrup

16o Closo de resturi

Fie.9 un grup abstract gi G un subgrup al siru; relat.iu la G, putcn

defini ir g o relalie (par!ial[) de clas[, de mare irnportanli in teoria gru-
purilor-.
Vom spune cit doui elemcnte x, y -> G sint in relalia de clasi in ches-
tiune daciLavem,r:u,y unde zr-+Gresp. x: )t ? unde u---,G; in prirnul
caz spunerl cii lelalia de clas5. e o relalie dc c1as5. la sttnga, in aI doilea caz,
avem o relalie de clas[ la dreal>ta. Dar si ari.t5.m cL in ambeie cazuri, relalia
introdusl este intr-adev[r o relalie de clasI- ! Ne vom :n5"rgini la primul caz :
Or relalia % Rr j (mod C), (adoptim ad-hoc aceastii notatie ia care insi
vom renunfa mai incolo), este evident reflexiud; r; : e x, unde x e I ;\
e
- 9; dar am arltat c5. elementul unitate al lui g cste lnacelasi timp ele-
ment unitate pentru toatc subgrapurile sale. Dar G e gru,!, clcci c --- C incit
xRrx (modG), xe9.
ftelalia r Ii, y (mod -G) este simeiricS" adici dacl avem x Rr ! (mod G)
avem si ! \ x (mod G). Intr-adevlr avem, prin definitia lui R,, x: tt !
crtu,---+ G. Inmullind 1a stinga ct7 x,t,-7, cip1tS.m ot-rx: y sau linind seama
c5. ,,:" cste o rbt"lie de clisi, j, : x1-t ,. Or G este grir,I, incit u ---+ G ne
dL u,-r --* G. Rezult[ y R, u (mod G).
Relalia x Rr ! (mod G) este tranzitivl ; intr-adev5"r fie n Rr! (mod C)
gi y Rrz (mod G), adic5" N:%y, y:uz; tL, u--*G. Rezultva x:xq,oz:
: wu.z. DarC este grwl> deci odat5" ctttr,,u -, G avem;iwa ---+ Gincit x Rrz
(mod G) gi cu aceasta totul este demonstrat ; avem in x Rr ! (mod G) o veri-
tabili relalic de clasi (la stilrga). Totastfel se aratI cL x Rry (modC) adic[
t;: ! n, 1) ---+ G este o relafie de clas5. (Ia dreapta).
Este foarte interesant de observat corelafia strinsl care exist[ intre
ideea de clasi gi ideea de grup, corela{ie pe care demonstr-a{ia precedenti,
o pune, in parte, in evidenld.
Fie mai general, [1] o multime abstractS" de ,,puncte" gi If] o mullime
de operafii funclionale intre mulfirnea lP) si ea ins5.gi, a;adar astf el ca pentru
f e lfl si Te [7'] s[avem T(1) :0* - lp];altfel spus [f] esteomullime
de reprezentiri ale ld lpl i" l|l.
Definim in [1] o relatie R prin cererea : ,,dou5" puncte f', P" se afll
in relalia R, in semne P' RP", daci gi numai daci existl cel pufin un f +
-* [f] astfel ca p" : T(p')rt.
Definim de asemelea prodot,sttl, a dou5. operalii 7'r, Tr e lT] prin efectul
lor suprapus asupra unuil e lb1; frTr(p): T"(T,(1)).N" rezultiL deloc
c5" am avea 7', I, ---+ [T] pentru I, T. astfel definit, deoarece n-am afirrnat
c5. i7'] este multimea twturor reprezentirilor mulfimii lP) tru ea ins[;i.
Clar cる IntlllilllCa accstor perechi P′ ,P′
′nu este de,artる dad諄
・)I〕 [夕 1,[T]nu sint tlC,arte
oTota D.B.)

42
 ｀
ill plus, dcfiniコ n 7｀ 1 笙7｀ 2 ulllai daci Υ1(ψ )二 =
∈
ル[¶
iccs"cond,sC
daCh ii l〕

POa"dCmo耐 ra
2｀ 2(φ )pcl・ tr.l

urmlbarca propo五 lc:

鮮イ
ls(潔 ∬ タ
稚猟Z静 写〃
筑Ъ yル ク
l協 彬 務
ι
聘 7稚
Ci accastユ cOl■ ditic cstC Sllficicnth aceastそ t sc poatc 、 rcdca l・ cfttcttnd
(10mOnstratia din Cazul rclaticiノ ?l dC malsus.
Interesant cstc rnsl (lc 、 「ё FifiCat necesitatca cOnditici i Cititorlll va
putca constata:

・;覆 ゴ ょ 11盟 lllT晋 鴨

‖
鏑義T夕 `yサI撫 作 tCFltte轟 キ
:滝

13]γ 留ちダ Fき

恨
精 :鳳 :評 VHilT習
菫」
轟 :墨∝ 撥1豫
arcl『 ∵ 鑑 clTttFtt」 :ふ t■
柵l鴇「[jl計 ∬
ゝ窯lmで
Si rcvenim〔 l(um la rclatia dc c
!な 1::

llith mai sus),isう gISim toti rCprczcl

■,夕 '―>′ Sint Fn rclatie de clasl(la Sti
tttTr撫
膜謂1/舞 Ъ 篤
11猟 ::;[Fi:出)(118全 l織ilT)よ fぶ ∫
:i毀
器」
l』 :FIII勇 l::iI:i111'跳

面 &ifり 」ど ・ iぶ 鳥Li淵 鳳ぽ
IJI也 }雪
11:翌

lL均 W鍛畑1=覆1件i暉 :hT∬ 1:∬ :群 讐

d出 F瞥

訊旦
I「 1器 t∈

tnga
Subgrup111(〕 formcazi clas■ Pcntru Sine insusi.
Deoarece rclatia dC(ilasl de care nc ocupこ ln estc idcntic rcflcxivh in
夕,rezultl cユ multimca r sc descOmpulle intr_O sumi toP010giCユ *de clasc

ll盤 』l認 l,C揚 :影 笈 筋 Lttθ ガ ;椛

夕ι
ι夕ι夕
ι777″ γ ι
αろづι`『 ι θ
″αsι , ccre folosirca pe g
sub fOrmユ dc stlnl■ top01ogicユ dircc ttncit
oricarc pcrechc de clasc diferitc sl ntl aibl clementc conlune. Obtinem:

in lnOd ana10g putcm

a,adar cOmplcxele de forma
punzhtoare a lui(]金 n sun■ a
doutt cite dou嵐 :
l翼 始織鮪筈i聯離異
G=G +ノ G tt yt十 ノ G+.…
1)E evident cユ relatia ,;n " astlel definiti, este o re)afie (parJia)[) de c]as5 pentru [?] !
NOta D B。 )

■ Reuniune dsiuncti (Nota ediliei)

43
 in general cele doutt descOmpuneri diferユ dcOarece dacユ subgrupul G
este arbitrar e posibil ca o clasユ de resturi la stinga Gχ sこ nu coincidtt cu o
clasi de resturila dreapta y G.Referitor la cele dOutt descOmpuneri aveln de
fユ cutilrl:i[曹 aili:i:ili:::留
j"Pcttll『
[[蝋 孝 tS諄 漢 Ъ ]:Li
θゞ
drcptel au α
;‖ :埠

lH撃 電
:こ ゴ∬tよ ::鮮 ‖11え よ ′
dasde l■ nζ ゞ
l fire,te egal Cu ordinul subgrupului G.
:量
ttα j

轟 1糧 鮒 誂 螂
糊 集 Й 島 灸 F邊J淵 騨 点 轟 ね

17° Noliunea de divizo『 norma:

Am vユ zut cユ descompuncFea unui gruP ′, prill■tr― un subgruP al sユ u

G,in clase de resturi la stinga este in general diferittt de descompunerea lui
′′prin acela,iC,ln clase de resturila dreapta.Se pune ln lnOd firesc ttntre―
barea pentru care subgrupuri G′ cele dOutt descOmpuneri cOincid,adictt pentru
care subgrupuri G, orice clasユ de resturi la stinga poate fi glsittt printre
clasele de resturi la dreapta,i reciprOc P
Aceste subgrupuri remarё abile(din multiple puncte de vedere)sint
グυ″θ γづ
づ夕 ,θ /π α
ι づpe Care― i intrOducem prin definitia urm議 Oare i
`ι
Un subgrup G al grupului夕 se tticc″ づυづχογ %ρ γ4α ι(ln多 )un五 ziC:
subgrup%θ γ夕αι ,subgrupグ %υ αγづα%″ dacユ θγjθ ιclasユ deiresturi la st↑ nga este
2多

sグ タ α%o clasユ de resturi la dreapta

%%′ ι
W「 om vedea indatユ cユ notiunea de divizOr nOrmal adll■ ite si alte defi_
nil五, 10gic echivalente cu precedenta, dar cu mult mai selnnificative decit
ac asta; dacユ tOtu,i am ales definitia de mai suo ca definitie ,,prilnarユ '',
pentru a vOrbi astfel,aceasta e pentru cユ definitia ttn chestiune,se integreazユ
cel mai naturalttn dezvoltarea de pintt aici a ideilor.

T o o relnユ . θ θ
%α ″σα%ι θ ιSα γ
″ゞ θ
, sぼヽげι′
″φι γ :` θ
α%ル s%ら g/%φ
,多 Jiι

G α
ιg/%ψ %ι %づ 多Sタ ルι″リ
ツ づ
zθ γ%θ /%α ι θ
%多 ιιθ αι
J sグ ルι グ
%υ α
γグι(g10bal)
α
αι θπ γ
s″

脆′ 協 ″ 政紗鶴 ι筋 イt:‰ ￨ュ r ie Gα し∈
:冤 。O dasュ de rdu五
la stinga, arbitrarl. Dacユ G este divizor norial, atunci clasa Gα
coincide
cu o anume clasl de resturi la dreapta fieら G,bi→ ￠ :G″ ==ろ G Accastユ
cOnditie aratユ Cユ ろeste un element alこ lasei G″ (liindCユ avemろ → らθ!)
deci exist益 %0→ G astfel ca ら_%。 α .

Fie acum%∈ G;rezultユ %α ∈Gα . Cum%α → b G rezultユ existenta

unui υ*― → G astfel ca%α ==ろ υ* adicユ %α =%Oα υ*, de unde α-1%『 1%α ==ワ *.
Dar G este grup,deci笏 1,%『 1%→ G,ultima implicatie fiind chiar O α 夕αγ′ι
%ι ′
ι 『G(α g%%ι %ι :lJJl→ G iar%cG;dar G este pentru
あ:%『 1%∈
″ α7ら グ
′/α γ ″
sine O clasユ adictt ογ
づθιelement din C se poate obline Sub fOrma %」 1%―
pentru un anunlcタ ィ!―― ,i avem reciprOc %。 -1%― → G pentru%∈ G, deci l■ ul―
timea tuturor``Jl%COincide cu G).A,adar in relatia α1タ イ1%α =υ * putem
■
lua %『 %=υ ∈G a,adar α α =υ → G α
-lυ 二 *‐ αグθ″ α 『⊂ G φι
-lGα ′
多ιγ% θγ グθι
α∈ ′ !Cum α-1-→ ′ voln putea scrie,i:(α -1)-lGα -1⊂ G adictt αGα -1⊂ G,
adictt pentruッ ∈G avem αψα-1=ψ *→ G;
θ″ G⊂ α-16α in definitiv α-lθ α ==G
Rezultユ ッ =α -1ッ *α ααづ ceea
ce inseamnユ tocmai ctt G este(g10bal)inva五 at de orice autOmorfism inte―
rior al lui 6.

44
 Corl,dilia este srtficientd,. Intr-adevlr , ipoteza a-rGa : G, (a e 9),
inseamni c[ pentru orice u e G existi tr,* '--+ G c:r:r a-Lua : tt* adicil wa :
: &llx ad,icd Ga c. aG. Dar cum ae t, vom avea;i (a'r)-tQ,o-t: G adicS'
aGa-L : G ceea ce inseamni cl pentru orice z e G existi ux --- G at aua-t :
:1.1* -+ G de unde au:1)*a. id;cA aG c. Gq.. In definitiv Ga: aG adic'a
orice clas[ de resturi stingi este o clasi de resturi drepte dar gi reciproc
deoarece ae g:
Teorema este complet demonstratl; ea este ins5" de retinut si sub
forma mai sl,abd care rezulti din demonstrafie anume :
Pentru, ca un subgrwp G c. I s\ f.ie cliuizor normaL tn, I este necesar s't
s,u.ficient ca sd aaern a-r G a c. C pentru orice a e g
sau incユ :

αs%ι g/%ψ 多
θ ′
ιGSグ ルιψι
γ%り Sl(α -lGα c6)グ ιι
θα′
ιαα
′θπθ
//es%ι Jι

グ
′ιι θαγθ .

`/グ
Pentru a putea enunla o a dOua caracteriZare(de aSenlenea foarte
semnificativユ )a COnceptului de divizor este necesarl o l益 murire:
Multimea claselor de resturi la stinga(de exemplu)ale descOmpuner五
unui grup G printr― un subgrup al sttu G se poate organiza ca dOmeniu
multipliCativ oefinind compunerea(multiplicat市 益)a claSelor astfel:
αι }1,α , ar t domeniu
este,全 n sch tii claSe10r
a一 pro i stt acele sub―
tru care tiv (la stinga)
cste ι
αγι
.Aceste subgrupuri C sint caracterizatё de propozitia urlrlこ toare:
T o o relnユ . θο ′
2グ グ
′じα%ι ει 夕,グ SC勾″θ
Sα γ グι″ι″夕ι 夕
ιι
γ% θα夕ι% S'ι ろ
gγ %ψ
Gc・ ヵ ι ″わ ″ θγ′tθ %α J′ %′ ι ι θα α ι
O“ り%り %Jπ %ι ι
,′
″ あθα
′り
sιυ α ι θια
sι ′ο/
′
Jι ′
ι`s″
%γ グ %gα )α ′
(Jα sι ′
sι ι″ιsθ ο
%φ %″ ιγ夕ι %じ 夕φ γづ%θ S″ ヵι彿% α ttι%り %
ο ι%ι

ι″′づθ
αガυι α γι “
ε οηα″α ιゞ ι″ ″ グ ″・
.

夕「
Sグ 1山 de轟
学 ￡
l懲 LttL踏 itfi:調
‐ 器
=芳
7ト
Clasele
リ訴 91Fl'1llが 1_影 %4ろ 1り
h・
obtinllte sint identice cヽ ci pe de o parte,schilnbarea reprezen―
=lr影
tant11lui nu schilnbtt clasa,iar de alta,aln adlnis cユ domcniul lntlltiplicativ
‐
'出 1.重
易Li)il'■ %」 fず IIYLTeぷ 盤 #1幅 κ [thC:肌 濾 計
1==2'r7 1,ィ 『 1%α
=?2 1, ″ ,7' 1==α .

incit,pentrll′ ′∈G゛ iα ∈G avel■ α-1%α ― → G adicユ α-lG α c θ ceeace

arattt ctt G este di、 rizor l10rnlal(criteriul slab de mai sus)
εθ″ ,力 s/ど ご ′
sα ′ litem dar cこ G cste divizor nolmal;rezulth
,′

`7.Ad■
・
}l unde“ ′ υ∈G.Dar
``′
atlinci succesi、 :{α }1{ι }1={′ fα }1{τ ろ}1={%α
`′ `σ

αυ=υ *α Cu υ*→ G cici(l cste di、 「izor normal((α -1)-1 7α l=υ *→ G,

`ろ
*sau α7=υ *α !).lnC't{″ ′ζ
adici yα -1三 υ ι }1={″ ′
}1(υ ι υ*α ら
}1,dar
″7*→ G deCi{″ 〕 }1-{α ら
1{υ ろ }1,i(｀ ィ
′α ,i υιsint reprezentanti um
αγ
み/α ″
ゲai
:′ clasclo■
`α
{α }1,{ι }l reSpectiv,一 rezulti ci conditia este intr― adevユ r
nc(csar〔 t

l｀ corcllla cst()col■ plet dcll10nstrath

I Dacll G est<' rrrr gnrp, iar .I'- o rrrrrltirrrt clc enrlonrorfisme ale lrri G, atrnci urt subgrup
G, sr uit:e f etltis cle I:, rlaci, .f I,G) c (i penrrl, or icr' /'c 7i ; (Nota D 1) ).

45
 18° A dOua teoremこ de homomorfism
′
Too■ oln l. υαθ″ G `s″ ι ″づ
υグぇογ ′
多θ/ク %α ι α′ ルι
グ ￠, αι
ァ づ ″θ′
πι″Jπ ι
′″′ ′ ι
づ夕Z′ θα′ゲυ (tare,conform teoremci precedente)α J θ ′ θγ`"θ
αSε ′ ′ι γs′ ι J α
ι ル
ο′zク イ
ル ″J/カ ル γ ィ多だζ/2`ψ :送 ζ′ クι
Jフ
メ ε
′ογg/G. `γ

`JJsε `J`夕 `G,`sJι `ψ `′ `γ

arlllm ci domeniul inultiplicativグ /G in Chestiune cste o imagine

'′

I)acユ
h01■ Omorfl(intr-1ln hOnlomorfisnl)〔 l gl‐ upului夕 ,am terminat(teorema
intfia dc hon■ omorfism)
Or, intre g,i dOlnelliul multiplicativ`/G sel】 Oate stabi1l o corcspon―
delll籠 univocユ de la“ la′ ′ G,i nClacllnarユ de la`/Gla g,11l felul urnlltor:
Ficclrui clcn■ ent α∈G ii faccnl si corespllndl clasa G αdin′ /6 sau
αG′ indifcrent,G fiind divizor■ o■ lnal)din carc``facc parte;c clar cユ aceastユ
corcspondenti cste f`′ ilτ θ
θ″deOarece clascle(diferite)din夕 /Gn_all elcl■ ente
ullC.Ficchrci clasc G ι ′/G(α ∈θ)ii facclll sh corespundtt in g, mul―
C()11■
`∈
timea Clemclltelor dill`care Fi apartin i C Clar ctt corcspondenta estCチ ′
′α
″―
ε ′ ″, dCAoa■ ecc oricc clcmcnt din g intr■ lntr― o clasこ
fFノ .

`1,′

accasti col‐ csp01ldelllユ intrc g,1 夕/G Se face cu pls―

Sれ arユ tこ nl(:i
trarca produsclor.Or, clcIIlcntclor α, ら, αろ,(α , ι∈ )le cOrcsPundc dupユ
lcgea de corcspondcnll Stabilitl,clascle Gα ,Gら ,Gα ろ j dar G αι ==Gα ・Gb′
“
lr clasa― produs G`じ ιnu se scllilnbユ cind se schilnbユ reprezentant五 Claselor
i〔

Gα ,Gみ .Incit avcnl intr adcvlr,′ 一 ′/6,i teOrema cstc demonstrath.

19° Prima teoremこ de isomorfie

ToorolnI.Dα θ″ュ ′′
′″θ ′ ι力 ι ′
多″
ιづφε α″υ」 αγ
グ (subttlltelcS ノ θ)ι ι
lalι Jグ s′

θ力 ″ れ(力 ι ′ ルカθ θ`″

θグ
″ια
g″ ″ θθ ″′ πθ ηι 4″ S″ )α %,多 多 g,′ %′ うグatunci:
J//ι
-7イ

`0げ
1)夕 ι ιg/%´ .2)Rα 夕,`′ θ
α/θ α/θ ノα
ι″わ ブ″ゲυり′θ/%ο ′
`づ
fτ %α J「
αZJ`ィ ′夕.3)」 υ``α
S′
"″
′Jι イタ ′
sノ θzι %イ
jυ
zθ /,,2α ιG
,2θ γ夕 Zゲ Sθ θィ ″
ヵs″ ιrι ゾ/Gで2`π /「・
`″
“ Ci′ este un gruP,(tCCasta rezultl l〕 "ι
emijlocit din prima teorelnユ de
1lolnornorfislll.
Pentru a jllstifica pe 2),e neCesar sユ arこ tこ m,in Prcalabil,cユ
ι
:

..卜 1:frttf【 絲蜜 解is詔 りЪり ,み iflt夕 瞑紹

な肛笹p絲 色
α astfel ca f(α )=グ・Dacl deci notこ m cu l elementul unitatc din′vom
a、
Vea l・ α=α f(1)・ f(α )一 f(α )adiCh f(1)∝ =∝ deci cum α∈グ,f(1ト ア
a fi
clelln el■ ltll unitate din夕
1)=
.

■7`α /ι α グ ′υど/s,`ι Z″
ι ′π αレ′
″ ε%乃 θttθ ttο 名 θ″ f(α
`srι
ψ`′ ′ ルS″ ι
%ι α″ヴ
`″
一 げ(α )) 1, α∈ G・

11ltr― adevユ ra、 rem αlα =l deci f(α 1)f(α

)=f(1)relatie care are loc
i Carc aratユ ch f(α l)este inversul llli f(α ),d00arece f(1)eSte elementul
ill夕 ゛
unitatc din夕 .Sh revenim acum la asertiunea 2),din enuntul teOremei′
aSCrtiune pe care o vom justifica ttmpreuntt cu completユ rile fire,ti.
RC M tt r]飢 rudu五 b grupde」
intii ctt pentru orice G∈ [“ ], f(G)一 igr皿 猟 6ヽ こ [鋪1:I雫 し 呪
′ィO/elemelltclor din G―
ノ ηι
′ι
″ι″
ια′
ι多
′ゲ[夕 ],α ttθ ″:f(G)ι ιgγ %夕・
‐ β ∈ fo,"ピ 讐
,3ι sι S″
`π
h仕 dev壼 ,ieら
`γ
`′

anumc clemente
lβ
α,ι → G adicユ 」 1'鶏 せi脚
研 灘ど f(α ) ;
f(わ)=α ・
46
 Dar αlろ → G clci C e grup′ deci αlβ ― ′ CSte imaginea unui
element din G j ca atare α-lβ → f(G),lnCit f(G)→ 夕 1・

Reciproc′ fie「 ∈ [多 い i fie 9(F)ramifiCarea totalユ a lui F ttn′ ,adich

l■ ultimea ι
■ 夕ι /acelor α→
%γ θ lι
)→「 ・Sユ arこ thm c1 9(F)
estc %% g/夕 ι
φ `pentru care f(α
山ユ
.

Cユ 9(De■ e ned"a品 r∝
ソ
軋silpttα :競 γ幌Tり I:り 出
faptul cユ corespondenta ttntre ′ ,i

盤i攀 ∫
]TTbl記 騨 ド ぢ琶∫」腎級緯嘱
)￨.1繊 ン
∫にト
ceea ce ttnseamnユ cユ α lら apartine multim五 9(「 )ramificarea totaltt a lui F
in夕 .

incit, 9(「 )eSte gruP.

Stt adlnitem acull■ cユ G este divizor normal in ′ ,isユ dOVediln cユ
I(G),Care e un subgrup￡ n夕 ,este ππ αづυ力ο/%ο γ%α ιイタ
多夕 .intr― adevlr dacユ
ぃ b→
[「 こ :F榎 :温 編 乙 iS:lil」 :肥 τ:レ あ iv:HVtte peじ

α
1%α
Rezdtl cЩ -lπ
Iα fttμ α α の一 り の
1%α
=〈
==%*― → G,G fiind divizOr nor
り→■
π O Cttd
Reciproc― 。i aCesta este propriu― zis continutul lui 2)一 dacユ este
divizor nOrlllal ttn」 π,9(「 )Care este un subgrup↑ n夕 ι ιZづ ヮグ″θ/%θ「γ%α ιin sι

′ cユ ci pentru a∈ ′ ,iu∈ 9(「 )avem f(α l勿 α)=f(α l)f(Cι )f(α )=(f(α ))-1
f(%)f(α )=り *→ ,C■ ci f(夕 ι )=Cι → F conform definitiCi lui Ψ(F),iar
「
este divizor norlnal in夕 .

「
Sユ trecem acum la ultima Parte a teoremei.Sh nothm 9(「 )=G′ F
fiind un divizOr normal al lui夕 . PrinciPiul COresPondentei ttntre grupurile
′/G,1タ ノ 1l Stabilim￡ n felul urmltor:
「
Fie Gα ∈′/6 (α ∈6):lui θα￡ i facelll sユ corespundユ clasa f(Gα )=
=f(G)f(α )=「 α undc α =f(α )

(Estc important de observat ch deOarece homOmorfismul este o cores―

pondenth uniVOCこ ぅ i%ι ιαθ%%α γ
″α υι f9(「 )==F pentru ο γグθιF∈ (夕 )unde
,73、

(夕 )eSteグ %ι %J α
ι ι%2ι ″づ
%づ asOciat lui′ i vezl 12° ,prillaa teoreml.)
CoresPondenta dc mai sus intre N/θ i夕 /P′ ιι
ぅ α′/G′ αク/「 ,este
麗
!ζ ∫
Fc認 躙 騰酬ξ
¥Tsrt,1ゑ ごЪic富淵辮 :」
=髯 Rcciproc fie「 α∈タノ
F.Acestei clase θ
οπζ
ググι
γαι
ιりs″ θ
αιι
ι%ι %ι α
ι ,多

J%グ aSOCiem ralnificarea sa totall in G,anume 9(「 α),ralnificare

(π ),li
`軍
considerati,deocamdattt ca element al lui(′ )(inelul de ll■ ultimi asociat
luiダ ￨

ire,te c1 9(Fα )este nede,artユ・ Sl examinlm mai deaproape aceastユ

「
multil■ eΨ α
(「 )

m′ )』 e%∈ G tt α
∈
Pcn tru〔 lceasta sh notttl■ lcu 9((∝ ))ramifiCarca tOtall ln“ a lui∝ :

9 o jCdar
:す J芳 ]ド
こ 9{「 α)2
Jttr↓ 声I][milr電 eu→ 「
.feι z`ι ′
ノ″ゲ
″ι αノ G.Ψ
″グ ((α ))⊂

Reciproc fie α′∈9(「 α)a,adar f(α ′

)=“ ′→ Fα .

1 Ce f(G) ernlrltime nedesarti, rezult:l rlinlaptul ci G cste rrodeselr:tii, deoarece (i c grup

(Nota D.R.).
I f;. g ((t)) inseamnd, proCusul grLrpal irl cornplexeJor G 9i g ((z)) aclicS. rnul,1ir1ea tuirror
proriii;.r1or de {orma lt a c\t tL€G gi ae g ((y-)). Gioia D R.).

47
 ¨
﹄

¨
”

一
け
¨

中
ｄ
¨
:

ａ
ｅ
ルル︲
+ I'

Ｖ
Deci a' e de forma ultde, firc;tc,

Ⅳ
ｃ
ｕ〓
︸

面
〓
1 s1' vro( ,i1

ｏ
ｍ

ｓ
ａ
ｕ
ａ
ｒ協

ｆ
ｉ
解均
θ ｈ″
ｒ 一ｌ

↓畿 ︶

ｃ
＞じ虚

バｍπ

・
︶ａ ヽノ ■に
Ｉ ハ町ｒ

︲
榊

Ｃ ″ ａ

”
個
ｃ
物

の ↓
Ⅵ鉗
ｕ励

ｒ
動

／
ｔ，
ａ

“
Ｃ

︶ａ
１
ｅ
Dar「 ⊃ ″ deci 9(F)⊃ 9(″)(Vezi 12C)i ca atare crO→ 9(F)si deCi
rClalia α′ α-17′ 1=`% SC｀ ra scrie″ α-1=夕 %夕 ′
′
「 1=7`′ → 9(F)=G,
α'一 %′ ″.Rezult1 9(「 ∝)⊂ G 9((∝ )),si tinind se3ma de,nfl,ura■ ea con―
traric intre aceca,i termeni stabilittt m〔 ti sus,vom a、・ca 9(「 α)=G.Ψ ((α ))・

瑚 '∞ mメ ex.9(「 → 一
=G.∫ ll千 場ル ι』朋尻 `成みり嚇 :,Lμ 解 ピ∫ ″
Pentru accasta sl stabilim forma generalh a clcmentelor α∈9((α )).
Or,e clar cl Pclltru oricc υ∈9(″ )a、 ア
Cll1/(υ ′0)=/‐ )/(′ 0)=/11)・ α=α lυ ,

undc αO este un clcmcnt arbitrar′ α/、 ヵ″al lui 9((α )).′ υ

ιπ ″」
θグ9(〃 ).
αO⊂ 9((α ))Reciproc fic rr∈ 9((・ )),0ヽ iStHn′ un χ cu″ αO=α .Rezult益
O)=ノ け)ノ (α O)=ノ (`7)adic可 け)・ ∝=α deci/(■ )=ノ (1)adiCユ 年→
ノ(・ α
→ 9(〃 ).
lncit Orice α ∈ 9(に ))est()de forma■ ″。 cu χ→ 9(″ ),i“ O fiXat in
9((α )).Cθ ″ み′
″θ,ァ ル
9((∝ ))⊂ 9(〃 )・ ′。; in definiav 9((∝ ))=9(〃 )・
αO Cu
α。∈ 9((∝ ))dar
`ε
fix.
Or,am arhtat cユ 9(「 α)=θ 9((α ));incit tinind ocama c■ 9((α ))一
-9(″ ′0,(α O∈ 9((α )),dar fix),,i ObScrvind cう ■、 ‐
cln G=9(「 )⊃ 9(〃 ),
)・

(VeZi argumentul mai suF)rezulth 9(「 )一 α G・ 9(〃 )。 αO=Gα 。

E dar dovedit cユ 9(「 α )ι S″ ι7″ ιιιι″ %ι α Jル ι
グ′/G,i incユ %%グ εグ ιιι
′′
―
夕 α
ftグ ″′ceca cc inseamni ctt corcspondcnta ttntreグ /G,i′ /「 estC nu numai
,多
`ι

univocユ dela F/G la′「≠ r dar chiarレ 7`π グ τοε

αi cこ este夕 ιι
ιαθ /″ , rezultユ
din faptul cユ aceasti biullivocitate ι ι グタ7υ θ
′グノ
グυ e clar cこ avem
″.intr_adevユ r ``,7α
“κ∈
′ 雨ル笏
s′

penttu蒻 )物
場
κル 腸ガ t元 iT;Tl∫ 』
轟昼よ
avem numai Gα ∈′/G;ノ (Gα )=「 α ′
1:attLr虜
胤iT盤
clci α → 9((α ));
鷲歯と
alIF「 ι
∫営じ
マ轟盤訴
.S鼻
?荊 :

Rl■ 1lne sh artttユ m cユ corespondenta instituitユ se face cu plstrarea

prOduse10r.Or, elelr.entelor Gα ,Gろ ,Gα ・ わ (G′ ,Gι ∈
dupユ lcgea de coresPondentユ stabilitl lし ,Pβ ,「 α `/G)le COrespunde,
β(α =_flα ),β =/1b)).
Dar r αβeste tocmai produsul「 ∝・Fβ ;↑ ncit a、 Iem ttn definitiv isomor_
fisl■ ul(lin 3.
Tcorema este coli■ plet denlonstratユ .

εοs`θ 」
,多 %″ り%ψ θ″″
α =〃 ;(〃 fiind
夕″.Sユ pullcI〕 ,in particular,「
3ι

lupul identic al lui ′ ′ este ull divizor normal bana], al sユ u).

slll)ご

in accst caz e clar ctt G=9(〃 )一 adiCユ γ α,π

′θ
″ια タ
′α笏%づ ιノグ
だ11-este′ ″θ ″″づυ″zθ γ′
zθ γ `% teOremei
%Zα ι %`)COnform cu punctu1 2)al
(′

P101C(lente.f,ル メ%sψ %ノ ιπSθ γグιづ s%Zι J′ /9(″ )一 グ/6→ π/1-夕

`Fゲ
sθ %″ ル .

Aceasth specializare a teoremei precedentё ne dユ teorema ttnt2ia de

isomorfisE s%ι ルγ
ttα Sα %2%α ι
夕.Sub aceasttt formユ ,teorema captttユ o sem―
nific/‐ ltie impreunl cu teorema a doua de hOmOmbrfisln,
deosebitユ : luatユ
ca nc aratユ メ nim″
cこ 。ι
α
stうιiniaginile hOmomorfё (prin homomorfism)
づdiVi―
fire,tC)ale untli gruP,dacユ cunoa,tem,printr― un■ lijloc oarecare,Jθ ′
zor五 sli normali.De aici,importanta nOliunii de divizOr nOrmal.

48
 20° Grupul outomorfismelor interioore ale unui grup dat(Oplico口 e)

Ilic G un grup abstract,i240 nlultilllca tuturOr autol■ orfisl■ t10r s(1lo

illterioarc(14° ),vrem sh artttim cユ Иo se poate orgal」 za ca grup Fie Pcntlu
aceasta χ*==α l χαl ,1■ ｀ 一 ″ lχ α2 d° uh autOlporfislllc arbitrare din
「
И。:lc vOm llota班 『
.rcsp.12(α l,α 2,χ ∈6)・
,a urmttmR:
ProdRF守 智 欝 ctfis::緊LlduttCaiv pHncoplpullcrca(11l
Obtinutュ prin dd面 Fensul
uzual adicユ Prin s3bStituirca cfcctului uneia, in cealalth)a tltOmorfislllclol
?rl ,i 2r2, イ′
ル αε ιαsノ ″ 0/″ リ
フι area ダ*=
1■ α `. A,adar ?r2'1l eStc trallsforn】
=α ダ「 lα
l′ 2=(α l 2)-lχ (α 142)α
α グ
θ″ ′θ
`ι
ιz`′ z α ιθ%θ ′
ル
Zιs″ ιal llli G
E clar de altfel ctt Q`221■ CSte,astfel′ unic deterlpinat in raport ctl,11
2 a,adar 24o este un domeniu multiplicativ tare.
'1 2〔 Or, 全
ュtre grupul G,i donleniul nlultiplic:ttiv 1。 sc poalc stabili un
∠
hOrOollno■ fislll in scnsul G― ИO,in felul llrmtttor: Ficcユ rui α∈G ii asOcic111
autolnorfisnlul I(χ *=α -lχ α′χ∈G),COrespondenta aCCasta cste desigul
%%グ υθθ″ dcla G la ИO.Reciproc fiecユ rui 21(%ネ =α lχ α)li aSOCiem tOcmai
acel αdin G.care-l genereaz■ i evident cこ ,astfel,cOrespondenta Se dOvede,te
a fi夕 ι
ιJα θ
ィι′
′α/″ de la∠ 01a G (nu putenl spune cユ e biurivoch― in gcncral
nici nu e― deoarece e posibil sユ existe ccl putin dOuュ autolnorfisll■ e intc―
rioare diferite(adiCユ dc generatOare α diferite)dar Care totu,i SI aibユ acela゛ i
efect asupra Oricユ rui χ∈G).
Corespondenta illStituitユ se face evident cu plstrarea produse10r cこ ci
α,ら ,α ろ (α ,ろ ∈6)COrespulld autOmorfismelor χ*=α -lχ α,%*=ら lχ ら
χ*=(α ろ
,

)-lχ (α ら
); dar ultimul este produsul(confOrm cu dcfinitia dath
acestuia)ce10r dOutt automorfisme de generatoare α,ι

『綿響′
.

auゎ 認争
よ鶴 itαЪ 諸亀ふlTli∬ 8]nudt compun…
deci vOrbi de grupul automorfismelor interiOare ale unui grup
Puten■
〃ιθ
dat G l acest grup de autOmorfisme e numit uneori gγ %φ α ′ .

ИO fiind gruP,existユ in И。(cel putin)un autOlnorfism `πal chrui efect

asupra Oricttrui χ∈G este identitatea: acesta este automorfismul χ*=
lχ
==ι ι==χ ,ι f五 nd elementul unitate din G Fie Z ranlificarea tOtalユ in
C a elementului unitate C(χ *=χ )din ИO(C CSte,,e''gotic).
COnfOrn■ teoriei din 19° rezulttt cユ Z este divizOr nOrmal in G,i avem
isOmOrfismul G/→ И O・

Sユ cercetユ n■ llnai deaprOape natura acestui subgrup Z al lui G Iric

i:こ:総 l酬 ″ 当 式 竃 :置 []』 樹 狙 f:詈 鞣轟 誰 滞 』 繁 」 :lttll

(χ ∈G), aceastユ transforrnare va trebui sユ aibl ca cfect, asupra oricユ rui
χ∈θ,づ ″ι ,多 ι
グιαι =χ Ceea Ce inscamni εχ 二
ια:θ -lχ ιこ =%θ pentru χ∈G.
A,adar Subgrupul Z este multin・ ea tuturor acelor clemente θ―→ G
permutabile cu fiecare clenlent χ∈G.
Acest subgrup ζ este Ceea ce se chcamtt θ
ι′γ
%Z grupului G.E clar c沈
t′ _

Z este un grup abeliin・

Dacユ avem Z=Eα 蒻%θ グИOど G,i γ ιε
づ夕γ θθ .

O generalizare utilh a centrului o cOnstituie multilnea de θ

ι%ノ /α ′
グ/′ ι
θ7
卸 und SubgruJ.Re`un grup゛ G励
θι
%ι γ θγ%ι
αJづ zα ″ J%づ G ln ` multillnea r″ ″ :肌『 サtITttII∬ T:絆
αχ 一 χ α,Cu α cG.

4-c162
49
 Se poate vedea c[ centralizatorul este un subgrup aLlui g; dac[ notlm
cu ((C) centralizatorul iui G in g ;i cr Z (C) centrul lui G ai-em : Z(G)
: c n ((G). -
O a1t5" notiune utill este accea de ttormalizator (al unui subgrup) ; se
rrur,.re;te astfcl mullimea twturor acelor x --+ I pentru care x-t GxcG, G
{iind un srrbgrup allui g. E usol de v[zut ci rnultiinea acestor x formeazd
un subgrup alluj 9, norunalizatoru.l l,wi C in, 9; ii vom nota prin N(G). Er-i-
dent cir I/(G) = G.
Din definilie rezult[ c[ l/(G) este cel, n,tai cw,prirt,z'dtor su,bgrwf infd-
",szr,rdtor al, l,u,i, G, tn care acesta sd, fie diuizor noymal,. Dc asernenea e clar c5.
rY(G)= ((G) ;i c;" ((C) este diuizo'r normal i,n l{(G).

4.STRUCTURA DiViZOR:LOR NORMAL:Al UNUI GRUP

21° Noliunea de substructurこ

Fic Σ O structurtt genera11;o submultinle%ι αι

,α 1/r″ ΣO⊂ Σ, sc zice
″ %γ ″daci Σ
%θ ι
slι bs′ Oル γ
′%ι α
/″ ψι
%′ γsづ %ι sι γ
%θ ι
πγ″in sensul axiomelor I十
ttι

+II+IH(dC eXemplu)γ ιια′ゲα ,,⊃ '',づ qttι γα″づιι U,∩ ル グ%α αθι α αりπ Σ Jι .

づ
θγ′ι/グ %ι ″ιγ′
θιι
%θ α γιal substructurilor cste urlnltorul: Pι
ι %′ γι
ιθα
οs%わ π%′ ″″
τι%`″ ι ″ΣO α夕
ι
,″

クりs″ グθ
ι ′s″ ιο
%′ づ
,α γ
″ ル zι s′ /多 ι
ι″ι ι″ι
θιsα γ,グ
sノ

St′ θJι %″ θα づ%φ Jづ θα′づjJι

`θ `″
αU β→ Σ O,α ∩ β → α,β → ー
Σ O θ7ι Σ o S″ ル ι αSグ
ιι
g夕 /α ι.E clar ci conditia eSte necesari;dar ea este,i sufiCientl,cttci daci e
全ndeplinith,c■ Im ΣO este partial ordOnatこ de,′ ⊃''グ リ %Σ ′ iar uniunile,i sec―
tiunile∝ uβ ,α ∩β (∝ ,β → ΣO)― θ ο πθιφ%′ ι クιΣ ― satisfac a対 omelor
Ⅱ +晋 iし
t」 slttit響 盈 ぶ ll詰 Ⅲ ∬ lill:1夢錫 モ 3詰I暮 ぶ ′
筋 este
o substructurユ a inelului de multilIIli(′ )asOCiat lui′ deOarece operatia
u are in[`]alt intCles decnt acela pe care u 21 are in(ジ )・

22° Subgrupu‖ permutabi:e(0.Orel

DOuユ subgrupuri(11,G2ale unui grup(,se zic permutabile dactt avcm
GlG2=G2Gl' aCeasti relatie trebuie nnteleaSユ ↑1l sensul ctt ιJι ′ %ι ιι
ιι夕′ ′
θ― ,多

′%st`ι %づ gγ ψαιθlG2 S'%ノ タγ

zι クル
′γιι ιι
πι %″ ι
ι ιψγ ο
″%S%ι 夕
ιづg/%ψ αιG2 Gl,j γιθψ θ
づ/θ ・
T c o r elIL五 . P/0″ %s%ι gγ %夕 αι(lntr― O anume ordine)α αοπ″s,ι bgγ %―
グ
夕 Q,G2ι
%γ S″ ιι
ι ′%s%,づ %%S%贈 γ
%ψ ″αθ ″ゞ づ′ιπ%α りααθ ″Glゞ グG2S′ πι夕ι γ%%―
ιαろ グJ`,イ α 7多ει ε αz,α υ
s′ ι%Glu G2=G162 Cθ 夕 ″づα ′ιψι/%π ′ αら づι
夕αι ιι ι sι
`″
′多
ιειS`γ /′
intr_ade、・lr, dacl Gl G2 CSte ull grul)atunCi pentru Orice α∈Gl G2
OⅧ α
8Bち 1響 房17鰐 2uF錦
i漁
unui clement curent cste el insu,i ul■
&訛」
Clelncnt curent,Ob″ ι
編 ボ_毎 精 暮藷
6な
Z4 G1 62⊂ G2Gl ,多

′
→G162′ ″G261⊂
α
Pc de alti parte pentru α'∈ G2Gl,a,adar pentru α ==α 2αl Cu α2-→ G2,
lFど き 1'a'adar
と電
%θ
1ご 1‖ lil17グ :v6イ S2θ Zり l
6θ ′
ι〆クリ Jグ ι
αグιψι/%%″ αわり α′ s′ ιs2ψ θ
ιθ ′
″・VOm dovcdi aceasta,arユ tind
:GJ U G2=G162纏 lU G2 e gruP,
htate,imメ 趨 ``″
重 ci11lltia de permutaЫ

150
 Or,ι θ′
α ,′ θ″ Glu G2⊃ C■ G2・ Fic ins■ ■∈G.u G2,avcnl tttullci′ cvi―

.・ α
dent:χ 一α 21・
α 22'… α α
12・ α 2π lπ =Π ″■α2unde ttj∈ θ,4舗 ∈G21%
コ
1

f五 nd un numこ r llatural arbitrar(finit)・ Grupurile Gl,G2 fiind pennutabile

rezulttt cユ putern scrie α21α 12 a 12α 21 Cu屁 12→ Q,α 21 → G2,i deci expreda
lui χse va scriein consech■ ■ χ=α ll■ 2α 21α 22`723・ …αlが α2● =み 1ら 2α ■
3α 23・ …
・… αl● α2● undeろ .=α l1 0 12→ θ■ 2=α 21α 22→ G2・ _

計量
鱈 2証 ttr[讐
鷲 ]lゴ
'iら

:ジ1潔為静 ・
L狙 属
l疵 ∬
空貿Ъ ∫lt乞 を
2鳴 llttt計 帯寵 11∫ ず 緒
21。
∫
二Te蹴 鞠 2C上 1顧
deinOnstratユ .

θο
′ を″グ
″,ψ θ
″α 1′ υ
′″.Dactt G este′ グイgθ /,′ ο r,フ ι′
′′′ ′
、tunci pcntru
`sι `ル `α
aづ
“益鼻
Ⅵ 〔
"lif路 [∬ ;¶h ef【 G cttc dtor norm』
*Cu 7移 *→ G,i夕 ′∈G. Reztllth`′ χ
角
■夕*
avem
κ―■Gχ c G adicこ χ-1,`κ =夕 ι =χ α′グ
σあ
GXc XG.
χ
`じ

Pe dc alth Parte aven■ ,i Gχ

=π **Cu π∈G,i tι **―→G.Rezulth liFll換 :=16:肌 月比鍵 等lkQ二
18」 .‰
nitiv G X=X G ceea cc cstc suficient(teOrema precedcntl!)PCntru a con―
chide cユ GuX=GX
Teorem差 。 ししιαづυづzο γ ο /り ,多 αιαι7`′ ιづgブ ′
ι S′ ι ″げ
ι′ ε
ιチ″
"%0′
′
―
,%α ιαιs″ /%θ ι づg/%夕 αι
%γ グ “ %タ グ
ι [夕 ]α gγ ιJ%づ “ `夕 `ι `り `ι

ヽra trebui sユ arユ tinl cユ dacユ G cste `・

divizor normal inグ ,atunci pentru
oricc interval X⊃ y extras din[￠ ]avem X∩ (GUy)_(X∩ G)Uy.
Or,cum putcm scrie,ca in Orice structu通 ,XnGUy)⊃ (X∩ G)Uy,re_
劉髄贅 臆∫y.J翼『笹観ば¶1扁 鴛肌准
r基
JЪ 堪 升高野G,y→
SΥ

inseamn五 /==α y cll α―

Din z=αy rezultユ 全nstt α =χ ノー1,i Cum /→ X, y→ X(⊃ y!)
avem α―,X deci cu`ι ―→ G,aven■ chiar α―)Ar∩ G. ]Dar ttn ac(ヽ st caz e clar
cユ z=α ノ → (X∩ G)U y αι θづX∩ (Guy)C(X∩ G)Uy.
Teorema este demonstratと .

Too■ omユ . yィ ι
″づ%`α α
グυ γ
グι
θ/κ θ
/"ι α α
ググ″
ルタ
″ g″ ィ
ψ ル/%ι α
ガ Jづ

θsJ/多 ′
θ″%γ ″ . `zο
Fie[′ ]Structura grupalユ a grupului夕 ,i△ multimea divizOrilor nor‐

饉
I裁 趣力i灘客1# 質
葛l
編ξ
帯肌∫
cユ
瘍jl蒲 環鎌″ξ
i[∫ 場 椰え⊃
じ
avem,i GlU G2→ △・
1轄

σθ%sι θ
づ%ノ ″グ α%ι グ.Structura△ a divizOrilor norlllali ai lui′ este
%ψ ογι
夕
ηθ″%ι αγ″ .
民υ
 Capitolul‖
NOTIUN:DE TEORIA INELELOR

l. OENERALITATi

23° Noliuneu de grup cu 6peratori

グθ房解嚇 も π 'un′ mze■ rat cu O md,me α ι

repreTll懇 ‐
cπ ,7復 :留 l絶 寛ζ 7° deci

1llξ ∫ る
〔碓
【〔鸞 ::i::Str:alill:蝿
:縄 Inel ttnsu,i_―
ncユ
:ξ lil″ este un subgrup φι 多
liメ りS de,%π ι
(〕 /″ _
グ
′πι
αΩ αι
%″ θ θ
ルS%ι ι
%ο ィ /ι づ′ dactt pentru Orice Ψc Ω avem 9(G)⊂ G・
,ι

s%わ g/%夕 αZ Jグ グ′ (Chiar dacユ G nu este

噺≧
暫￡ 欄)1社囃￨ご
Un exemplu de subgrup pernlis ll avem in divizOr五 normali ai lui G j
intr― adevこ r
e clar cユ automorfismele interiOare sint Operatori ai lui C iar
pe de altュ parte dacユ G este divizOr nOrmal in g avem χ-lGχ ⊂ G, χ ∈ ′
`(,i reciproc, de altfel).
Multimea subgrupuri10r unui grup`′ ι
γ%″ Sι ′ιοttπ ゲ
%ι Ω″ιι ―
%ダ ο
Zθ γ ru∝
グ《7]鳳曇'″ Tr綸紹笙 ψ
ah膨 ″ urユ ].
ttu国
turor acestor subgrupurii trebuie sユ

騒 ll∬
畢 郁
暴 島 ち IIf(1牝
飾 il軍 聾
∩G2adiC1 9(Gl∩ G2)⊂ Gl∩ G2 θ%
χ∈GlU G2 a,adar χ =α l α2わ l b2・ ・・
… .,J2∈ G2 deCi ?(χ )=9(%)9(α 2)
arcce 9(α l),9(ろ 1),… ・,9(′ 1)→ frl,iar
(61 U G2)⊂ GlUG2 θ 9∈ Ω deci Glu
Zι

ln general, P nu este o structurこ lnodularユ

Nu、 ‐
.

Oln analiza nlai adinc aceste doutt cOnccpte, anume conceptul de

lgrup cu OperatOri,i cOnCepttll de subgrup pcrrllis de,i, O teorie generalユ a
1)Am aratatin alti Partc ci λο″ο′%ο ′
ZFls″ ″′este pcrmutabil cu luarea invcrsului.E upr
:insi s■ 1le din■ seaina ci proPrictatCa aceasta apa]line ,i 力ο ′″ο″ r∫i〃 07, lillnitatc la O(G)!!
`ο
(Nota D B.)

52
inelelor, ar trage cele mai lnari foloase dc Pe urma unei asemenea analize,
ne limitユ m,全 n pri宙 nta cOnceptelor in chestiune,la cele de maisus,rlmttnind
/jθ ′夕
っιει
sα /ι pentru
Prin aCeasta fideli programului nostru de lmprumuturi s′
dezv01tarea teoriei ecuatii10r.

24° No:iunea de inel

O multilne οde elemente abstracte α ,ろ ′′...,inzestratユ cu α

θ ο%″
legi de compozitie adllnarea(+),i inmultirea(。 )Se 2iCe cこ formeaz嵐
′daCこ 全
inel fat壺 oe aCeste douユ operat五 n o sint verficate urlllユ toarele axiOme:
1l Pentru Orice α, ろ∈ο existユ α ■ b=θ ―→ θ ,i θeSte %%グ θdeter―
I.ninat.′
12 Pentru orice α,ろ ′θ∈θ avem(α 十 ら)十 θ=α 十 (わ 十 θ
).(AsOcia―
tivitate).
13・ cユ αtt χ =b.(H010nOmie).
Pentru OHce α,ろ ∈οexistユ χ→ θastfel
14・ Pentru Orice α, ろ∈ο avem α十 ろ=ろ +α (COmutati宙 tate).
I11. Pentru orice α, ι∈οexistユ αb==θ ―)ο ,i θCStc%%づ θdeterlninat.
I12・ Pentru Orice α ′ ろ, θ∈θ avem αら・ε一 α ・ιι.(AsOciat市 itate).
H3・ Pentru Orice α′ b′ θ∈θ avem α(ろ 十 θ )=α ι+′ θ (Distributi―
vitate la dreapta)
I14 Pentru Orice α,ら ,θ ∈θavem (b tt ι)α =♭ αtt θα (Distributivi
tate_11部
lな axiomele l organizeazユ pe οca grup fatユ de legea de com―
lDOZitie(十 ),i anume ca grup αらιι %(axiOma 14);2nClt ο,Organizat de a対 o
jα

mele l este勿 %gγ 場ク αらι J″ α%`π ι ια″づ

γα%sε /り ιγ ″グυ″, adictt un夕 θ″%ι , culll se 7多

zice mai pe scurt.

Fatユ de aXiOmele I11+I12 e Clar cユ ο este un sa%り g/%pF%傷 ιι″ ιづθαιづυ ;

cttt pr市 e,te axiOmele Ⅱ3+I14 aCeStea aratユ θ a g/%夕 %ι αググιりυ αι

ク ι %(mO―
ddd盗 %%″ %ι グ
ιιο
%θ ψ 脇翻a
%″
雀 鶴
Sttι `α

lr3省 eT詈 fttf復 87α∈θ″ αγルχiar χparcurge pe θeste o

reprezentare a lui ο′%siie￡niu,i reprezentarettn general lacunartt pentru cユ
nimic nu nelndreptユ te,te stt afirmttm′ ,a priori''ctt ecuatia χ*=α χare o
S01utie χ‐>ο pentru Orice χ 0. Pe de altユ parte aceastユ reprezentare (Ca
*∈

Oi rCPrezentarea χα,de altfel)pユ streazユ ,,prOdusele'′ in grupul aditiv θastfel

incit ele constituie veritabile endOmorfislne ale acestui grup aditiv, endO―
morfisme care slnt bilaterale conform cu I13 1 114 De altfel, conform cu
I11+I12 Sfntem indreptユ titi Stt afirmttm cユ multimea ttn chestiune a endo―
morfismdor modulului θ′este un sellluFup multiplicativ:(α χ)ノ ー α・χy
efectul a dOuユ endOmorfisme suprapuse deforma χ ==α χ eSte un endomOrfisl■

槻 FI:2Lttf′ ζ 淵よ鴛 霧瀞
e:話
∬ :穏ittmll」 鳳
ι ∫
妨″ ι Ⅱ
尻挽 S跳

者if:俗 :懲 色ζ〔
Ъ褪係
iι 解itie semnificativこ
J・
a inelelor: %%づ 77ι ι
れι
ク多γ
α′
θ%sづ θ
%s%。 グ
θαst%グ
Zι Sι %ι gγ %φ %%J′ づ
ψι
グθ
α′
グ′
υι″
〃θ%θ φs%ι
ろ
ダαノ
ι
傷′ソ
“
25° Citeva consecinie lmediCte cie cxiomelo『 :‐ 卜il ale inelelor

AIn spus mai sus cユ axiomele l organizeazl inelul θca grup abelian
in transcriere hditiv五 ; de aici rezultこ , pe baza teoriei grupurilor abstracte
(Cap I),Ctt eXiStユ un ι ιι%ι %″ %"夕 αノ ι′π′ γ
α%sθ γゲιια″j′ づ
γ υ″,-1l vё m nOta

53
cu θ,ch cxisttt pcntru ficcarc ι
ι∈θ, 力ι
υθstι ιι
′′グα′
ァル ′′ ′
,S(〕 ′ぎ/ご α′づ
′づυ ′-11 ,′ F′

=ol■ ■nOt〔 こcu― α§

ヽ icユ cle sint ullic(leterl■ inatc. “ `｀ `γ

Mai rezultこ ci solutia χ→ οa ccuatici αtt χ =― ι (dar oi tt CCtlatiCi

t+`′ =ら ,dill cauza lui 11!)cstC ullic(lctcl・ minatl:cstc ccctl CC VOm■ ota
cu― αtt ι=ι ― イ ι§ i-1｀・Om null■ i cFrfr′ α′ イ
7 al lui b Prin α(VOm、 trbi, fノ

dc altfel,dc clclllcl■ t unitate aditiv,invcrs aditiv pcntru a scul「 ta vorbil・ ca).

O altl c01lseCintユ este faptul cl ln θ,ε αg,′ タαイクグ
υ,fullctionCazこ
=ィ
aso―

露‖F鳳 二∬駄
りFH∬ T点肌∬
温鳳:増き
品:Lli]J譜 TTI‖ 繋 [

10nCaZl l″ ゞ 7b7rだ 河 歯 た α
l・ g酬 翻 ″,h∬ 1測 b brma(卑 亀
)(4bノ )=
=#わ し ∈
θ゛m“ apd,MOdndo hlduⅢ c i耐 れ
,PCnttu produse,亀 ,ち

dC‖ fttr∬
ぽ鳳 ヽΣ
tti蠍 ユ
α 1・ cgtllii de d針 Hbud宙 ‖e gerdi
PCntru cazul a dOui sulllc .

ゴ=Σ α
Mai intii avcm′ .Σ み ι,:hltr― adevir cgalitatca sc vcrificう

PCntru′ μ==2 chci c chiar cOntinutul lui I13・

Dach estc adcvttrattt pcntru′ ―- l terlncniう ノ〔
ltun(〕 i cstc si PCntrll″
1け
,ι 1

hm面 い∞
…Ⅶ・作ち
J十
→=が 埠 亀半け れ=
”Σ ︲

いい“︲

“〒 コ ︲
，
〓

〓
ａ
ｒｂ
ｕ

α
α

sc vcrificl P(]ntru oricc nllll■ 江I

natural rl (finit).
Ｅ
︲箔 舗

ｍけ
く，

陀く
皿
︶
山

ｌ
ｉ
﹂
山

ｕ 、洲ソ
︲４ 凛Σ ｌ
ｒ

，
ａ

p'.rtea scrit' ;i ι」
)=
い

(比
”Σ ，
．
山
︶
“Ｔ 一 ・ Ｃ

ルで力一
ｎ
ｓ．
ａ
ｍ
ｃ
。
一

ａ
ｃ
ｕ
・
一

notind aVCa
出

==α VO■ l■
︲

`為
Ｓ
ｕ

“や 力 ︲
′‘︰１ヽ

ヽ １ ︰ ′ ′
” や 一 ︲

ヽ ︲ ｉ ｌ ノ

” Ｔ
ｆ ｉ ｌ ヽ

Σα ι
鴫一αl+α ら
2+… ・+α ら
α

α
一

"
︲

1
ルい
”﹃

”﹃
／１ Ｉ ｌ ヽ

”Ｔ 一 ・

、 ｌ ｌ ′ ノ

ヽ ︲ ︰ ′ ノ
′ ′

ヽ １ ︰ ′ ′
卜月１
十
十

ゝ型︲
ゝ御︲

〓
〓

α
α
︰ １ ヽ

=】1 α
ぅι
l+Σ 2+。1 …+Σ α
.ι =Σ ΣαJQ.E.D.
“
,ろ
1 `υ
`ら 1 1

De asemer:.ea, vom rnenfiona, printre consecinjele axiomelor inelelor,

,proprietatea
-foarte itxportantd.'a.0
:- ).a :0, peu,tru orice a e o. intr-adevir
avem, in grupul aditiv o, a a:0
-c) : ab pentru orice a €0. Pe de alti parte
aaeru pentru a, b, ceo, a(b ac c[ci se r.'erificlindatS. c[ ecuafia
a(b
- -
c) I x : ab are ca solutie r -' o (unic5. de altfel) pe x : ac : a(b- c) +
-
* ac: tt. - c) 1- cl: alb + (- c * c)): a(b + 0) : ab ciaci D + 0:
: b. Deci,l(bintr-adcv[r a(b c) : o.b ac. Rezulti atunci dln a a: o
- - -
54
´
cこ α .0=α (α ― α)=α α一 ααadicユ α・0=O clci ecuatia ααtt χ一αα
are ca s01■ ltie αα――ααψιO, Care este deci%,多 jθ ″.Ana10g se arath ch
O・ α== 0.
Voln mai Obscrva cl α (― b)=(― α)ろ =― αら ,i(― α (一 ら)=ク ら )・ ,

carc rezulti usOr din distributivitatea legii de compozitiC(・

derc"int∫
鼻 ・ )fattt de,,sch―

、 曇 面:t轟 multimea p),Ceι′ι′areια′

?。 cと ca ingur dement pe 0
形ιιdupユ %s″ ,jり cu nl
(elelnentul unitate aditiv al lui O)fOrllneazl φ /Ztt

se verifictt fOarte lesne;(0)este un subinel al inelului ο l).

“
26° Prima teoremd de hOmomorfism de inele

Dψ ′
グ・O multime Иν α,ろ ,θ ′……
nede,arttt de elemente abstracte
)SC ZiCe″ θ
cu doui legi de compozitie(+),(・
inzestratこ ''ゲ %θ んグπ α′タカー %%ι ―
ガψιグθα′
づυdacユ pentru Orice clcmente α′わ∈∠渕 「 avem α十 ら ,α ら → ∠″ .

Dach,in plus,α +ろ ,iα らSint%蒻 θdeterrninate,zicenl cl Иχ este

un dolneniu aditiv multiplicativ ′
αγι .

Dat f五 nd cl ln cele ce urmeazl voln considera numai domenii aditive―

moltiplicative tari vOm zice, pe scurt, dOmenii aditive― multiplicative
intre dOuユ domenii aditive― multiplicative putem defini, prin ana_
10gie cu cazul domeniilor mtlltiplicative, 一 hOmomorfii′ hOmomOrfisme,
izOIl■ orfismc etc. etc

De ex, un homomOrfisin de la dOmeniul aditiv-1■ ultiplicativ Иν

la domeniul aditiv multiplicat市 ∠y′ ,in semne ИLr→ Иν ′,este o cores―
pondenttt ιι θ
%づ υθ″″ιι α∠』 イJα ∠ル ,i%ι ι αθ%%″ /″ ″ιι イ′
αИ』 Jα Иy, datユ

菫夕鮮驚 せ嘉鍔肖i朧 1珊 鑑I樹 」

安だり=
『

α
%ル +勁 ′ ∬庁 ち栃券
祢革りЬ燎鵠
este opera,a+蒻 %∠ l車 er轟 :
十 din∠ χ ′,analog pentru(・ ),
Dacl, 全n dbfinitia precedentユ ′inlocuil■ ,,nelacunar沈 りcu ,,eventual
lacunarユ '',Obtinem definitia hOmomorfiilor intre dOul dOmenii∠ ν .

Etc.′ etc.(veZi Cap.I).

T00 re nll. Dacユ un dOmeniu aditiv_1■ ultiplicativ ι ι グタ 2,zgゲ %ι α sι

力θ
%ο %θ ttA″ ´ ―
%ノ γ%%力 θ %θ %θ づり
Sη tt α%%%リ リ ′α
%ι J θ ′%%θ グИルf ιι′ %s%ゞ づ げ%ι ′ s′ .

Cl И 「ιι sι
gγ %φ α グ
タ υ
づ,aceasta rezultユ nemij10cit din prima teoremユ
de hOmOmorfism
“ grupali de asemenea, eu,or de vユ zut c嵐 ′4』r, ca grup
aditiv,este abelian,ル づ %α θ
″οι ι s′ .

in al dOilea rttnd e clar cユ Иν este un semigrup multiplicativ i n― avem

decttt sh rcfacelll in cazul actual schema demonstratiei din cazul grupal′ ￡
n

:][&蹴 frive'te impliCatia,i univOcitatea prOduse10r precum l aSOCiativi―

cuバ と
」 警絡6T::reSpOnden●
つルあ e ndacunarユ ,e対 れら→θ
飢 ,θ

1) Cititorul poate verifica f5"r5. dif icuttdti, cd urmS,toarele condifii sint necesarq gi suficiente
pentr:u a asigura cd, o submul{ime nedegartl f) c o forrneaz5 subinel a1 lui 0) :
i, a- b -+f), pentr-u a,,b e d),ir)a,b-+ f)pentru a,bed) {NotaD.R.)

55
 Or′ avc」 ll in θ
ε)=α う+α θdCCi aplicind hOmOnlorfis::〕 111
,α (ι l―

ノObtincm sllccesi、 F:バ ″(ι ttε))=ノ +α θ),ノ (α )/(み → θ

′ ′ ′ )=ノ ′
ろ ル (),
′ (α )十
′
(ζ
′
r♭

∫(α′)「′′
(b)十
′ ∫(r)]=ス
「
α)ノ (ι )+/(4)/(ο )adiCユ α +σ )=α ι +`ι ε Fi Cllnl (ろ

α ろ, ε ∈ ′11」 , a、 iOIna I13 C VCrificttth i analog,Perltrll IIJ.

´,′

「 corclna cstc den10nstrath.

σθ′ιs♂ ′ ι
ノ″ j′ ′
ι′″ヴ
α′″ 1)ach avcin ο半>ヱ 4ェリ a(licユ (]`tch exist1 0
:′ ′′
カθ′
タ
フι
θψ ノdC la inellll θl〔 しdOmeniul aditiv multiPlicを ltiv ИJf, atunci′lρ
iι
`′

)。

″ ″ αf′ ′′
t7ξ ′
/1″ θ
rグ /, este un inel.
:θ
`を `′
Dcm01■ sllatia ca fn cazlll grllpal.

27・ TeoFemO O douc cle homomOrfism de inele i noliunea

de :deal

ic θlln in(ll arbitrar,i ω llll Subgrup θ ″′′θ

てり ′ι(deOCa11ldatl)al(I・ up11ltli
「
aditiv οal inclului θ; c(ヽ lar cユ (O cst(ヽ ″ ′′´'′
ι
θr,71α ′力みθりClCi ο,`α ま,1イ ル '

``jυ =ο
αごイノづυ, este αιιJづ α′
z.

CO,lfOrn■ teorell■ ci a dOlla dc llomOn■ orfism gruiDal, putelll deCiヽ :(,11)i

de grupul(firc,10, aditi、 ,)al Clasc10r dc rcsturi(aditive, deci de f01illt,

α― 十 ω, α∈ο)al grupului〔 lditiv ο′ftlctorizat prin divizOrul nOrmal(a(liti',)
(o i e vorba de gruplll θ アi abClial1 1)cstc un lnodul,ia、 cnl
/O Carc fiind aditi、 §
ο一 ο
/ω
S10rgallizlm modulul ο
ノG)σ α ノ
θ″ι
ιι
′グ ″
1,`′ ι
Jψ ι ′
ガυPrill cerereと 7′
jこ
t

龍話‰
淵 」
盆鳳脚 咄
蒲翡聾 畢i縄 静
l写
se punc↑ ntrebarea:in cc caz nlodllllll
批
Rlspunsul cstc dat dc urmitoarca propozitiC importanth:
Too■ o lll工 .ε ο,1″ ゲ ″αZll`θ ご ″,jsを ググ
S″ γ θ′′
ιι
′″ψι ′γ θ α″ ″″ι 夕′`,16) ,′ ?ο

了
フ
sι ′
グι,_″ r″ ″ι夕7%`ι ι
′グ
γ θ
αクar/ι θ ιαsι ″ψ ′ 多
グ″′
ι ′
ιαグs%s,多 ιグ
zり ι ι ιθαs,め πο ″タルィ″ `ι

ι■*=α κ,づ ごι
,ι sノ

ω S″ ルιψι ″ S″ ι′
γ οαι ′θ
ι ttθ (″ s,“ ι
tづ ′ “ιοα ′ιι′ι′θ′,3θ
ゲ `ル
Js,η
ダ =χ ααあθ ″s″ υ ど%α`“
ω ⊂ ωS'ctl ι に 秒ψι πο
%ι γ γりθια∈θ .

σο″″づ ′」αι “ θιsα γ″. intr― adevlr dach fattt de inmultirba ttntre cl〔 tsc
s′ ι 71ι

definiti mai sus, θ/ω este un inel, aceasta inseall■ nユ ′金nainte de toate, c沈
produsul de clase este%π グθdeternlinat a,adar C1 7i/笏 depinde de alegerea re―
prezcntanti10r respectivi.

J檬頼難を
靴
unde v∈ 0,gこ sinl
deci intr― adevユr neccsar沈
clDう ⊂ω pentru b∈ θ .

εο″″づ αι ιs%″ ι ヴιι

夕夕.intr_adevttr,dacユ aveln αω⊂ω §
ι Sι i ωα⊂ 6
“ θ,atunci produsul a dOul clase,definit inai sus,este independent
pentru α∈

:ゼ
α∈ο
Trnピ
),Cit despre νl ν2 a、
讐
rem evident αルγ ι
づ
:観 『憂
∬夏尋警
滅群1響甲七 θγJ Vl・ ν2→ ω iar pentru αv2+
11を )を
+ν lb■ Vl ν2 ν aVCl■ ■ v― → ω, deoarece ω este un submodul
1)Cititorul poate v(ヽ ,ifica f`rtt nici o diflcultate,ctt orice grup,ilnagine homomorfa(171tr二 un
hOmomorfisn■ l a unui grt:P abelian este el ttnsuゞ grup abelian(Nota D.B.).

56
 Asadar sub conditillc α ω ⊂ω,iω α⊂ G)pcntrtl α∈0,ll10dulul θ /ω
devillc un dOmeniu multiplicativ′ ″ /` a,adar ο /O estC un dOmeniu aditiv―
■11ltiplicativ in sensul specificat ttn 26° .Pc de altユ partc c clar ch in acest
l■

caz,avcm勿 %み 0夕 %θ %り θフ 舜S,%illtre inelul ο ,i domCniul aditiv― multiplicat市

ο/ω αα″αιι /ι θ
ιγια″ι′ αα∈ο′ αθ ιαsα {α }― )ο ′
ω,Clreia`ι tti apartinc.
卜
1■ adevttr cor∝ pondo■ aα →
clase″ グι /夕 ιαル%ο ″ 夕′ι ″ク
ιグο/ω n au ell
Jι 彙f汎
:11譜 :朋 窃 ′
∬ 鵬勝明&1誦
clase{α }∈ ο /ω i Se aSOCiazl in οmultimea clcmentelor cc apartin aCelei clase.
lll plus cOrespOndenta plStreazl prod■ lsele cttci la α , ι∈θ,i α ι‐ θ

富:S弾 雲よ
:lde影
}'{ろ い わ
{ら }dn″ i dar杉 ω ら
}=静
}{ら },ded produsde

rtte押
∬
お境:訛I tttだ 鯖ポ1幅TillЛ
cum se mai zice)al lui
二よ」∬ 置
鷲 u茸
11‖
i切
ο factorizat prin submodulu1 0 permis dc toate endo―
° C理
I識 ご品雀tど
風 ,「 l風[笙 [[′ te盤 鷺 lc:蹴IF』hi皿 :ザ
Teorema ttn chestiune introduce 2ntr― un lnod natural,i prin doui pro´
『
恵 」諄 幣 鳴 協 瘍 珊 鴨 冊 胸 寧 :° ま ざ llig′ ヵ淵
ィ げ 場 房づ
*こ
Vο ″θendomolfismele stingi χ =χ α,i dreptc r*=t7.し ale llli ο;vonl spllne
=
pc scurt ctt ω este un s%ろ 夕 Jα ι
%ο α%Jろ イ ιγαιφι ″0'S Sau incl,′ ι
,′ α″うタクノιγα7.
Aceastユ definitie, identificこ notiunea gencrall dc idcal cu aceea dc
idcal bilateral:acest fapt nu trebuie sユ ne lnirc, cleOarcce s力 ,づ ′ι
αιι
ιι
O`」 α
′
/′ ′
αJι se introduc ln cOndit五 le datc in celc ce preced(tcorema `gを `/ι
respectivユ
cxpriml o Proprietatc caractcristich a acestor idealc),一 in timP ce n9tiunea
lllai difcrentiati dc J″ ι αZ sc illtrOducc Printr― o sllbirc tt l]rltiun五 dC idcal
bilateral si anunlc:
」″ι αιαγ ι
ψぎr Sul〕 mOdulul c・●⊂θ ′perinis l`t drcapt〔 t〔 ldici cu αωc GD
,∈ 0
f″ θ %gr submodulul ω c ο′perlnis la stinga adici cu 6)α
αJ s′ σ c ω′
α ∈ 0.
αJι bづ ι
f″ θ α′ α′
ιr partca comunl a celor dot11 11lultillli dC idcale drcpte
`,・
oi stingi. Se pot da′ dealtfel′ exemple dc inele()arc sL posedc ccl putin O
specie de idealc din cele enuntatc.FirestC Cl ill inclc cOmutati、 ア c,celc trei
specii de ideale coincid.
IIn inel θ are douユ ideale bilatcralc banflleそ tntlme οlnsLl,1,1グ αιαι ′ lι

′ι%」
(0)fOrmat din singur elemcntul unitate aditiv,o al llli θ′ l ο c idcal (〕

bilateral,e clar;cttt despre(o),aCeasta rezultこ dil■ faptul cl(o)c SubmOdul

al modulului ο(subgrupul identic)§ iCh aVem α・0=0,α =0.
ψθγ
I″ 多 ιαπ″:idealele″ ιθγ グθιsφ ιθ
づ り
ηθι θ;intr― a(lc―
`Sint s,rら `ale inc1111lli
vこ r ele slnt sub-1■ Odule′ iar in plus′ avelll αみ― →ω odatl(Pil α, ろ∈ω cう ci
aveln θω ⊂ ω resP.oθ ⊂ 0夕 ι π″ff ε∈θ′
θbsι γッ″j`.Notiunea deヴ ″ι αιみ JJα ′
ιγα
J joacl,ノ
`′
σθ′
づαゲ π′′
θιθ″′rolul
pe care notiunea de″ グ
ッづ″ογ%ο /%α ιll loac五 ι
ιο/jα gγ %夕 %γ σ
ιογ
・Aceastl obser_
Vatie este desigur indreptユ titユ de cele ce `杉
prcced dar dcvinc perfect iuSti―
ficath dacユ arユ tttIIn ca in cadrul inelc10r,1、 ・enl un(11la10g al tcOremei?nt'ia
de isomorfism grupall este toclnai ceca ce vom aThta mai jOs.

57
 28° Prima teoremこ de isomorfism de inele
l「 ola■ den■ Onstra teorcllla in cazlll Particular uzual: ca arc atullci
tirlnlto]‐ lll cnunt i
″ι多″ο/11ι ′
Dα θ ″′ α υ ―
″ ガタι
グεα
′2υ θ′cstc o inlagillc 110nlonlorfi
z`ι
` `llれ

規 %′ 聯;筋 嘴 湯滅得子 7ι %典 庁蕊盤筋

%減 /%ど γ
ιz打 7衝 λ
`′

第グ ιθ
:夕
/`γ r71`αιグ ″
ιθ 力′
ι′
マ′ο′
ィ
l%
7//ε :θ /ω 2E20′
′cstc illcl,aceasta
/(O rS′ .

=θ
Cと θ urmc〔 tzユ nemij10cit din prima tcOrclni dc holl■ o
'′

lllorfislll dc inclc ――in al doilca rind,fie 0 1‐ alnificarca totali ttn θa i(lcalullli

′
(0′ )din
θ′c cl〔 cユ ω cstc un s″ 乃′
11・ ′多θ″frι al l■ li οcici(o′ )CStC llnul al llli θ
(prima tcOrcinl dc isomOrfisnl grupall)Sh arltユ m insi ci stlbluOdululそ ぅ⊂o
cste bilateral perlnis de donlcniul dc OperatOri ο:fie f l101■ 011■ Orfisllミ 11l ct
′
(luce dc la θ]aθ ;i fie α∈θ;c clar ch f(α 6))=f(a)f(`D)=f(α )・ 0′ =():′
incit mllltimea αω estc o Parte a ramifichr五 totalc ω,in θ,a lui o'(lin θ '

(ldicl αω ⊂ (O Firc,tC Cl la fel se arath cl (1)t7 ⊂ D, そ 1,adar in dtヽ finiti、 c・

(o este un idcctl bilatcrそ 1l al lui ο

Cttt privc,te ultinla parte a cnllntului,Va fi suficicnt sl arithln(ヽ さiso―
mO山 smd de""ル ″
ι″ω
Mai ttntii c clar cl θ≠ωeSte=0'PttC,∬
un inel(I lili#alЪ v(糖 1お ::
′tOCmailcgca
ま
躍¶
legc de corcsPondenll biullivocユ intre f′ ′ ′
ιι′どο de corcs―
pOndcntユ l)iuni、・ θ′ιθ ω§ ′/ω ,iο
i ο TOtul rcvine la a (1■ lta ci′
octt intre ,71θ ′
ικθ α ″COrcsP01ltlentユ biuniVOCi plstrcazユ ´γ
Sι θ
`77`ι
″ ι tru accttsta,
α+ω ′b+O Cu α,み ∈θ "Sι ` Fie pel■
,doul clase arbitrarc din ο /o;in lloll10n■ orfismul
ι
色 継解ム鮒 ξll血 協 み:霧 ′ ″%協 箭 :,t′ Z##[う ちittt」 F驚 ll∬:llぶ
ci clasc10r“ +ω ,ι tt ω ゞ j(α +0)(み 十 (0)=α ι+ω dill ο ′0(`′ ,1∈ ο ,

li sc asociそ 1パ clcmclltclc f(α 十 )=f(′ ),f(み 卜ω )=f(う

(。
),f((′ +ω )(ι ■
′
billlli、 ocう 、
十 ω))=f(′ み十 ω)=f(α ι )一 f(α )f(み ),din ο,adich corcsPolldCnt〔 、
`′

in ch(]stiunc・ ,PIStrcazl l)1‐ Odusclc,QED

29° Structuri de idea:e intrⅢ un inel .

Sl l■ olll1l cu 〈 θ〉nlulti11lt・ a ノ
7`/7`/θ r slrι 」
′ブ r7ο ″unui il■ 01 ο;(1ギ rflstI
r′

■ullime sC I)OatC Organiza ca s′ /“ ″′ ′″″prccun■ urmcazl:

′ ″
l■

Fic Ωち Ω"∈ 〈 ο〉l dCfinim【 ∩ 12′ prill ccrcrea:(2'∩ Ω 〔cル「

2′ tド

〈θ〉,aCCla,i intcles
′ l)c calヽ c il arc in(ο ),(illClul de multimi aヽ OCiat inclullliり )i
a,adar Ω′ rl Ω
′ ′ ′
stc PartCa colnunh inc](lor fy,(】 . I]clal‐ ch aceasti r)〔 [rtt、
(ヽ

COl■■
u llユ nll r dt・
,arti(lCOarccc, prccull■ l czulth dill tcoria grll puri10r,()l‐ icじ
s′ O″ ′ (2 alタ ル
″ι ′
′′ル′′ο2trc ca clelnlcnt llnitatc, tOcllllai clemcl■ ttt1 111litatt・
=ι `F″
`′
o al]110dulllllli `θ ο
Vcrifica l irヽ ′
′
2｀
,a fiind,cititOrul pOatc、 dificultatc cI 【 2′ ∩[こ (tcfiniI
(rr、 ]nai stls, ′srι 7イ ′ ′j,だ ′
′
1〕 cntrll d()finiti`t■ iniunii【 2′ u(2′
Putt,ll■ PrOCCda ca,i ill Caz11l grtll)al
ill(10uこ 1■ Oduri si(11ll11■ 0:
Pril)tr()(1(lfillitiC CXiStcnticl11,そ 、 dicI Pllllind【 2′ t,(】
1'= nΩ
,111ldtヽ c.,

Ω co
cstc〕 nultilnca tlittl■ or it(elor Ω → く。〉 11)rOp五 ctatca l)⊃ 【
Cヽ riΩ =12‖
firC,tC Cl∩ f2(trc fntclぜ Stll c(,i sc ac01‐ dl in(θ ).P(｀ ],azaを 1(ヽ tstci(lefillltii st,
Ωco
′
flrati foarte u,Or (｀ 1 【
】 u`y′ cste un inel.
■
)Jヽ ccst iso〕 ■orfislll dc,ル οα:`′ r cstc asig、 lrat,fire,tc,de prillla tcOrcil差 cl(isO]〕 lol fi卜 111=:1ll｀ al

(NOta l〕 3)

58
 Printr― o dlcfinilic`ヽ θ′′
S′ /ι ι
ε′ブ
υιγ ,,′ /α ′
′plecind dc la conccPttll de,″
イ′ ′:こ・ο 夕ι ιχ;fiC r(。 multime nedesarti dc elcmente alc unui illcl `7 gι ο:じ
ccca cc "ηvom numiun θ
`′
ο%φ ι
ι ″力ι ι′αr.NImim inel generat de complexul inelar

螺脚 メ 1憾 Ч ■ 此 ゆ 榊
de ttnsumare,1 lnmultirC づ
ι,1lul■ lrul adit nd,i Cl
finit.Se poatc arita imcdiat ch nlullimca agrcgatclor astfel dcfinitc,for―
meazユ un inel(apliCind criteri11l difercntci,i produsului)
Asa fiind vom ll■ lmi uniunc Ω u(2′ ・Ω ,Ω
′ ′ ′′
′c〈 ο
′ ″ 〉 inclul gcncrat dc
comPlcx:1l inclar Ω uΩ (uniulle.topologicI!)
Identitatc■ acestei dcfinitli COnstrllctivc ctl dcfillitia ヽ
Xiヽ Lcnlial五 ド
く じ
stabilc・ ite ca in cazul grtlpal.
Ctl accstc definitii sc aratil ill fillc,cl ll1711tiln〔 1.〈 θ
〉lorllllcFtzl o strtlc―
turl, lelatia dc Ordine partiall fillld dati(lc(θ )_
considcfillll acum mullitllea lθ l a/7′ ′
Sユ ″ブθり′s″ b″ ιク ′ ′
θ ノο/, ′I10〃 ″ ι′
7″
′ `ん j Sθ ′
ι
`ル
s cα ′π (0)
(り
i SC,tie c■ [ο ]CSte O Structurユ (grupalュ )マ ′夕7″ ′ ∩ `I′ ご αεθ′αゞ
deci cぇ 111〈 ο
〉,i7`′ Z〃 ιu arc intelcSul dc ψ/θ ″ι
ヮS g″ 」
ι ια″ゲ
φαJ′ ″′αんsθ /:ι ″ ノグ″
υ

麓
ごょ几
3[rtl∫ ■ ∬
ol norm」 ,ded uゴ unea a
'′

lSittgyP CSte dvレ

ttぉ )需 pal, in tl‐ ,lnscricrc そ
L(litivl); rel〔 ttia
,(lille palliali CStC tot accca dati dc(ο
レ
(le(′ ).
dc∩ !)a ttuch山
∬lI報l:離fttrar7rガ「
aぃ ￨
inmulitti譜 ]Oiぶ turor sut,ll■ odulc101 P(、 I】 ηiSe la drcapta
rcsP la stlllga resp. 1)ilatcral,(lc cltr(l domcl〕 i111(lc()1)Cratori O; obti【 lCnl
astfcl,ε αs?め sメ /′′ 「 ′′
″メ rs″ θ ′″/力 [θ ](VCZi 23° ,tcorcma asul)ra Subgrupurilor
,ι

unui grup pcrmise dc un dolncniu de operatori al acclui grup)mllltilnca

`θ

′ α」
′fθ /〃 /ι ´ g′ resp ん
Jε lCSp.SrFフ ル メ
′α′α′
ノ ο
′ ′
,′

′ ゲ
ノ「 `nlc incltlllli
α7『 s力 ′ノ,つ 〃 α′
′ご:`sノ メ
″r′ ′
z「 θ θ―
E clar ci α ε θs′ ど、ィ
ιιsノ /ヮ ィ
ε ″′ l,夕 π
`ル
7`′ ?′

`た
′
ィ′ι′́じ (in scllsul lui Dcdcltilld).
`ノ

Si notttm ca [ω ]r,[ω ]7,[ω ]CCIC trci ド111)struc ttl■ i(lc idcalc intit」
lc altfcl Tclatia CVidcnth [6)]r∩
C[tlC aVCnl ご [(D]′ =[て め]1lndc n inscamnl
PartCa colnll■ 1.()T,un idcal este ull subillcl,Itllill(l sc(lnla 11lsi dc fal)tul cl
lll cctzul cind sllbinelclc collsidcfatc sint idc111( 1)ilat cl alc, u ″￨ル ιゲノ′ ′′〈θ〉 ￨プ

、c rcduce la u defiI)it in[ο ], rezulti cl「 て ,)]:ヽ ドit・ o sに うsJ/′ r♂ た ?′

t llrii〈 θ〉a Subinclelol lui θl). ' a strllc―

11lceasti strtlctttrh a idcalolor l)11こ と
tcrillc(llii lll11li int.l ioac1 1111 101 fOartc
ill■
POrtant ttll tcoria ijlclclo■ .

30° Specil pttrticulclre de ideale

rπ ι夕Jg`ん θ
/`ι ι .Fic οllll illol,11,G″ (Iti′ 2
″ιοうαzι ラ ′
ル)′ ιclcincn tじ

arbitrare α α /ル χ θalC lui θ

〕
ガげ″
%場 お
.

Ij6」 ′
現
″嚇 レ設 警 iiCill三 ￨ぎ illl:与
SL arこ tim cユ multimCa accStor agl‐ cgaic foII〕 lCaZi intr―
ll「
bttf夕 1ち lj賀

、ユr
ad(ヽ 「 ll n
ide■ 1. IIai intii acc〔 lsttt nltllliIIIC forllleazi li]l sll:)【 nOdlll(11 1lli οcici pcnll｀ ti

1)lll gencral, ll■ l ptltcm afirllla,〔 tccla,1 11lcrtl(1● 3pr(〕 .It.Sp [て 01,(le,i c clal‐ cユ ュゞヽ
、st(
[4)J′

substructtlri alc structttrii[0]Sint subinultirnt(Sul)St ructllri fa、 ■(iC n)ale ll,iく ο

〉 .(Nota D 3.)

59
場rT蓄 就募 iボ彗∬
磁tl■ li馨 轟li zeメ

撃 傷
71潔
反∬鯰詰lgillttc鷺 ま 五 五:tsi:子 濫 籠 り
Tlヵ ;ζ .暫 湛 屁 鶴 直
dreapta(イ cOntinC Pe o!)・ Fire,tC Ch tOti ξ apartin ideal11lui pc carc じ
li

・
l(ヽ

1l genereazi
Analog sc dcfine,tc idealul(la Stinga)genCl‐ at clc o bazユ ζ。 =1,2,__ (グ

...,ア ル
);un ideal(la dICapta)gcncrat de baza こ,poate coincide cll idcalul
ril空 絲悧
隷 誹器 をi:】 ∫ 縞 ::輩 鴛 t鯖 :ettlcl‰ II膜 ぎlcttl.Ы
『
Cu titlu de observatie adttugユ m ch existh inclc in carcヵ θ
εα′
′
θideal cst■
generat de o l)azi finiti
l丁 1l caz PartiCularグ ″φθ/′ ″′ de ideal gcncrat dc o bazl estc cazul in
ι :″

care baza se reduce la un singur element ζ

Vorbiln atunci de idealul generat de clellnentul ξsau deゲ ″θ %Jψ ″
J″
r7′

ψ′
′(ζ ),(la dreapta resp.la stinga)
`グ
Un clement arbitrar al acestui ideal va fi αξ十 %ξ (reSp.ξ α+′ ″
ξ → ← →
l Se vedeぬ (o″ eSP.ζ 0ハ
4)

跳ま
話 青:「 ξ:13■ 胤色二.:1灘 1〒PrinCipal la dreapta c tot una cu icleal
princiPal la stinga (ambele de acela,i generator こ)
Orice incl θ θι %ノ αあυale cirtli ι
θα′ιideale sint princiPale, se nunloOte
力多ιZ ι ゲ αι
2ι αι夕γ グ%θ “α COnceptul de inel cu ideal principal trebuie deosebit
:。

de cOnceptul dcづ %ι`夕Z θ%彦 θα

ノιり αια′′ ,グ ″ι
α′′″γ ヴπθなα Jι ,CiCi Comutativitatc〔 た
//・

nu este postulath in acest din urlTli caz

Notiunea de ideal generat de o bazこ (finit差 ) sc Pcate generaliza pin L
la accea deヴ ′ θ′′gι ″ι γαι′ι%%ε θ %φ ルχ(ale Cttrui elemente formeazユ o nlul―
time de putere numlr cardinal e17entual transfinit)「 iC]イ ⊂ ο,un comp■ I
arbitrar i nuIIlimゲ ′ι ι
αιαγφι ′γ
7ι θ
′′αιθ″ψJ`χ ″′Ⅳ ′multimeaカ イ
ι ι%γ θ
γagre―
gatelor de fOrma`′ j十 ′ んι ζJ unde αを∈θ,ζ [CJ」 , ,lz.cじ , lar イ ι
`∂ :こ
s/ι ″ァク
タ多
ググι /ι ´α/θ %ノ 省θ′
θ θ α
ノι′イア ′ グ
ι∂′ マiれ ″ zル ′′αι
%γ α
」ル′ づιπ 1ィ >1
E`αciar cこ muliin■ eal in chcstiunc
``/′ `π
cste un ideal intr adevttr pcntitr

撃嚇 :が 響誂 筋ili)二
ア
′
鷺
店 翌:諄
ξ
夕軍
jl凛
′ :笹 税
I針 「′
こ理 りたζlし 新 ξ庄
力=1,2,… 'ど キ ル ,i(α た .″
)=(ι ι ′)etC llll aglegat dc accc:ゃ
:′
:)U(′ i

forl■ 1 (opelatia de uniune prccedcllth fiind 8貧 nditi fireゃ tc in inellll dc

′
′
mullilni(ο )i nu lllSeamnl,firじ ,tc,cl′ +′ ι este ordinul lliultimii fillitc
f′

′
)resPに ハ ChCi llnii″ 汁resp uniiこ たI)Ot fi C011■ uni multimi10r(′ :),(``∫
(α た
′ ′ ′
′ )

reSP。 (ξ f)′ (も ι
)dC Ordine π 1-esP ′
: (aa, + ut,tr)\i, aiirdar
hⅢ
ど
1』 雷胃t二 lI[繁 1lrttl11lCttgsL悦 1. intrc iuel generat de un
C011lpleX,i idealul gcnerat clc acela,i COlnP10X i flltre ele, nu aver.n in gencr.:rl
llici nttcar o relatic de inf■ u rarc

fr
1)1(ai a111ユ 111lntit : lti: E+;+ ...+ 1 daoi, lr> 0 iar clacit rtt <tl iivern rz:
ζ― ξ一 .… ― ζ pentru
; 7r2:0 putt,:m 0. E-t, 4-.0 untlo 0 cli5 prirnttl tnernbt*

ι∫∫ ′ル17,Pc cin(l οdin al doilea,estc O din οl!(Nota l)Ir2)

″〆′

60
 θうsι /υ α
′づιリ
タ%φ ο
γ′α′ ″ in cazul cind inelul οare un element unitattビ
multiplicativ, a,adar un “
element θastfel ca pentru ′c θtt aven■ `.α 一 α
,i αι=α , dCfinitiile precedente ale idcalelor gcncrate de o baz嵐 (c、 cntual
transfinitl)se simplificl.
Sユ considclttm dc exemplu cazul idealullli Principal generat dc lilト
element ζ; un element arbitrar al acestui idcal cste de fOrコ na ′ζ■ つ ζCu

鶴孝=1)鞠 精le」 l_° ξ

計鴇ξ
'フ

r屁 葦 tte11:1翼 場aattell鳥 r7117

tate facc ca ,,partca pur aditiv益 '',Pcntru a ne exPrilna astfel, din exprに ｀
Sia
unui element arbitrar al idealului gcnerat de ζ――Sユ Sc resoarbユ fll ,,1)altea
pur multiplicativl''l incit forma generalユ a unui clcmcllt dillに )va fi-11)
ipoteza existentei tlnui elclncnt unitate,_exprcsitl αξCll α∈0.
Observarc analogユ Pcntru idealul gellerat dc o bazユ :partea pur aditi、 1
%`ξ multiPlica ti｀・五′
ェ
`(Sumtt cinsteinialll)se resOarbe in partca pul・
cinsteinianl) `(Sll ln3狙

30° Grupul unitこ lilor unui ineli noliunea de corp

づ げFie οun inel arbitrari intrOducem urmitoarelc conccptc:

Dの βι J′

Un element α→ θSc ziCC Sグ ″g“ ′

`グ
α/Jα グど αクαdacこ ccuatiaは =み nll
,′

are o solutiC in οpentru orice ιc ο; definilie corCSpunz■ loarc pcntitl(ヽ le―

l■ entele sづ %gtι ι
αγ′ α ′ πgα .Un elementの 一〉θse ZiCC γ
s′ ′gγ ′ ′′′ αノγ ιタノ
α α,dacう _

eCualia αχ==ι (lre cel puli11 0 S01じ tie in θ , pentru oricc ろ∈ο; defilliliじ
corespunzitoare Pcntru elelnentcle γ θgタ ィ
′′′
ι′ αsノ イπgα . 1」 n clenlent `′ ‐,0′
α≠ 0,SC ZiCe αづ υjzο /α ι′%j“ οι α″ γ ια
,′
タノ αdaci ccuatia`ι χ==O arc ccll、 し ltill
o sollltieう ― →θθ tt ι≠ 0;definitie cOrespunzhtoare pentru`:jυ 」 ′ ′
ググル γο
=θ `:=σ
ιαsノ カ′ gα .E clar dcaltfel ch in definitia lui αca divizOr al lui zero la dreal・ ta,
ιeste un divizOr al lui zero la stinga i se zice cl α,i b sint divizoli ai lui zolo
ο
θ%ψ Zι %ι ′αγ
j 7ノ

Estc dc la sine inteles c3 va↑ nscmna clementろ づ

′′ι ιsク ι
g`F′ ′
′ みメ
′ ια―
,
′ `/α・
γ夕ιj in incle conlutati、
ι
ιγαιγ 7α , ″
ι グτメ
′ο αJ′ 多
,′ ′りz′ ′
θ ら,Jα ノ
ι e, aceste sPC(:i〔 l―
`gπ
lizhri nu se lnai ilnpun file,te.
Desigur cユ notiunile precedentc reprczinti o abstragerc tt unor t(,111-
POrtamente corespunzユ toare a elementclor unor inele spcciale(incle finitc,
inele complete de matrici,inelul operatorilor difercntiali Ctc)it()t ttn atヽ cste
modele de inelc se poate justifica,i indcpendenta conCeptelor illtrcdusc ヽu
ne voln opri asupra acestor problenle situate ir.afara cadrului acestui curs.
Un inelノウ了 /″ di、「izcri ai lui zerc,α αθ″ ιεοり ノ ″ υ,se zicc″ θ%ι ′ zグ ?``Jι ′
′′′
ιg/ゲ ー
′α′ιメexist江 全 "″ `グ
nsユ incle fユ ri divizOri ai lui zero,dar necomutativc Pe actヽ stca
din urinl le、 o tl■ nlllni silnplll inelc fユ rtt divizori ai lui zero 11lcle fう 1l di、 izOri
ai 11■ i zero posで dユ intrealteleo propriltilで
■ =t/7)' グ α′′α
≠ 0, αι ι
succcsiv αん ― α」ノ=0,α
`ι ``′
θグ αυθ″ι π =
O Ctim
111」 l:[1謝 ittiin労 111」
nu a、 'en diヽ
社 ,ε
fcメ Ii(I
・izOri ai llli zcl‐ o si
(χ ― ノ)〒
cum α ≠ 0, vom a、 γea neapユ rat χ ― _γ =0(altfel,ne― am contrazicc)■ (li(・ 1
■ = ν : ZiCCnl ch `7,η Sθ γι α′ θf′ α
・
`ι

Tcorem五 。 /″ J/― ′
ιり″θZ θ多 多ι′ ι′ ′ ′
ι′″グ7rr″ ι, ο/fr`: ditizor al lui ztio
ιαs″ んgα θ ι夕 ′′
ιι
sι ′
ιι ″ιs′“′
7g"Jι ら ′
α″γ`,″
φノ
α (Ascl・ tillnca colelativi fiind dc
,′

aSCml‖ “ `α

≧
_l減 ,1:tund宙 zor d h zcro h ttga単 & unul din divizor-ii
lui zero complementari asociali lui lら α =0;afirm ch a cste singular la

61
dreapta. lntr-irdeviLr a); =,. c (,', clcmcntul unitirtc al lui o) n-are nici o
solufie in o chci, daci ar avca una, fic .ro, ar rczulta succesiv '. d.fro : s,
baxo: be, ba.fio : b adicir 0 : D, ceea cc e contradictoriu cici D este
divizor al lui zelo.
Si considcrim ac'.rm rnai de aproape elernentele bilateral rcgulatc ale
unrti inel o (cind elc existir) ; acestc clemente se mai nLlntesc wrtitdlil,e,inelulu,i,.
Noliunea de unitatc a unui iucl nu trebuie confundati. cu aceea dc clement
unitate (ea: a, ae : d., a e o) desi c clar ci" prin insigi definifia sa elementul
rrnitate este o uuitate .
Cu privirc la unitifile unui inel demonstrirrn urmXtoarea propozitie
irnportautir :

Tcorcmii. I)acti u,;,t, inel o ort ccl, p'u,litt. o tuti.tate, atunci 1?tx.t\in1,€(t,
tltttrtor u,r'ritii{il,or irtelulu,i o _formeazd gru.p fald de operalia de tnmwl,lire l,in
inel: grufu,l tnultiplicativ ctl, ttttitilrlor. (Admitcm ci O+(o),altfel teorema
c banalir).
\-a t.rebui sii vcrificirm pe rirrd axiomele gmpului (nu poate fi vorba dc
o problcml de subgmp intrucit nu E;tim daci mulfirnea, presupusl ncde;zrrtir,
a urritililor inelului, estc continutii a priori intr-un grup preexistent.
Fie t,r rnulfimczr unitirlilor inclului ;i ttr, rtreU; produsul urur, cal-
ctrl,at tit o, estc unic detcrmiuat. Vrem siL ari.t[m ci a.,,ern utu. ---+ [/. Pentru
accast:r consiclerirnr ccrrafia utnzx: b undc beo. Or, deoarece ,rr este o
trnitatc a lui o, .cuafia u;.r -= b, b eo arc cel pufin o solufit: in o, fic ar:eea
r*; dar ru, cst: clc a-"errrerrea o utritale a Iui o deci ecuafia u2.y - ,1,* iLr-e sigui'
o solulie (cel puf in una) ir-r o, fic ac' ca r+*. In definitiv ;lvcm urx,* : D ;i
tt');t'* -- 1* (:ll leo rsi f't,.u" * o c[t't'i i/l .t/-:[*]\ -.0 adicr-t itrt,o,r** : b
r.diciL r** -+ p titr o soh"Lfie a t,cualiei tt1l,t2s': b cu b eo. Analog sc arati
<'ir ccuatia :y.1!1,u.. -.= b, b € o are o solulie in o. Concluzia: u, ?r2 cste un ele-
rnent bilateral rcgulat al lui o ailicir o unitate a lui o; in semne : ur.u,2+ U.
In atr doilcu rincl, asoci:rti'r,'itatca inmultirii fulrctioneaziL in Li, fiindc[
a(leastii. inrnullirc cstr: aceen din o, iai in o asociativitatea funclioneazd.
In al trcilca riurl, sL alirt;im ci in [/ existl un elernent unitate. Fie
rteU; ccuatiilc i!,N - u, t;I.t,: u eru citc cel prrfin o soir.rlie in o fie acelea
rt'spectiv e', e". Or, clacii b e o cxistir sigur un b' --* o respectiv 6" -' o astfel
ca b'tt: Zr resp- xlb" : b cI.ci u cstc o uilitate a lui o, adici un clemeut biia-
tcral regulat. Iiezult;i ;rtuirci diu ltt" :1{ ;i b'tt:= b c.ir b'ue' ,== b'tt: b
adic'a b1at,-t:' =-.= b sarr D. e' b, iar rliu e",t! ='= tt, t,r.b" : b rezultit analog
t"xt.b" : ltb" --.= b, t)".rrb"- - lt sa,t,t, t:"b: b. IReilaliile
=<i
bg' : b $ e"b:b
rntcle tt e o clovcclesc pc c' rcsp. e" ca clernente unitate'la stinga ,"ap.'1.. dreapta
ale ineltrlui o. E clar insi cl c': e" .: e, deoalece e"e': e" $i s"s': s'.
in definitir', este elementul unitate aI lui o si deoarece ecua,tiile et": b
lrentru orice 6 e o reztrltir imediat c - Ll.
Si";rrritr'rnr in sfir;rt cii pentru oi'ice tr e U existl u,'---+ Li ctr t.t,'u : e.
irrtr-adeliu' ocuafiilc rrr : r-ii 'tr.\ --- ( aursigul cite cci pufin o solufie in o
(ciLci rr cstc o rLnitatc a lui o) {ic rr'si;cctir- e.r'g:i ru" ad.ici ,td'x!: a, ltu," :
-: r. Afirm cir '/l' .- rr", intr-adevi.t' avcm r!'r,r.,r,t" .:,u''![.r.t" : (lt.tt : ru' ii
!r'ltlt'' : 'L!.' ''Ltl!'' -: '11ti:. :'lr.', adiCi|ll' --. 'Lr''.
Si pur,.em u,':.,u" :. tt-r. Il clal c-a rrL + ti circi a\.en ?r-l u: e
.,i uu-r: e dcci, u-t.ub ,- b, bu.r.L-l : b adicir ccr-rafiile u,-lx: b ;i
:rrt,-t: b co b €o au ccl pulin citr: o solutic in o anume r: xtb rcspectir.
.\: =-: I)LL. irrr:it ri-l rstc bilatelal regulat adtci or,-L --+ (1.

62
 'l eorema estc cornplet dr:monstratir : unitiiiilc unui inei (daci elc
existi) orgrinizate cu legca de compozific rnultiplicativi a inelului, forrneazir
un 8rup.
;i faptui r:h o conditic nccesarir
Obserudri. Din ck'rnonstratie rezultir
si suficicnti pcntm ca iin inel si aibiL rrnitirti cstc' ca cl sir ail>ir. elcmcut
unitatc.

ず
腸 tじ ・
″ 1'LI跳 ∬舞空:肌 1壁 31YIT∫ 〔
妥ど 」
胤t:雀 ∫{鷺 徴 1]1∫
V=0,挙 1 ″
0 501utic t=‐ 。≠ O adicュ
1‐ ■0=:0,atunci ar rczultaィ ι 0=0,
`-1・ `■
′ ・■0・=0,ι ガ0ュ =O adicl:rO==0,i nc― aln contrazicc.
′
` 1′
Analog dacl .v′ ′==0. ュ牡tunci, obligatoriu, t́=O Itczulti cこ 11ltr― ■ ll■

｀
incl Puten■ sて ｀′ι
″/rι て′
r θ ′
′″づ
′α′ι: daci a、・cn■ タ ィχ ==7■ ' rCSpC(:ti、・ ■′ ι一 り'7r
atunci_v一 l'(lι → (r,.,l,→ 。).
Sc zicc ctt lln elen■ ent unitatc(,stc lln elcll■ cnt intcgral (bilateral)
in inclcル ′
ι″ιillsl oricc clcillcnt intcgral l)1latcral cstc o 1lnit(ltc,cum SC
POatC∬
饉
:ill:幣 n。 .und degrup d u面 inor un血 hd putcm acum i■ Ю―
ducc notiunCa(fulldanlcntalユ Pentru tcoria ccuatil10r)de ε
θψ (SC mai ZiC()
cllnp clc ralionfllitatt,i tcrllllinologic lnai ア
、ccllc f01ositi↑ n spccial ill tcoria
eCuatii10r).
Un corp cstc ull illol″ びι
/」 ′″ ′ だιι′ ι
ィ′ι
,astfcl illcit multimじ a/ι ′
7′ ′″
ιθ
γ・
′
`づ
elcmclltclor salc′ ′」′ sユ fie g/ィ ψ :′
″グ
ιογαθ ιS′ τ
イグタッじι .

'7rFδ ``ル `″
Un corp este deci o mullin■ e avind ccl putin dOuュ ctlcl■ cntc difcritc
mllltill■C care cstc organizatl ca grup aditi、 7(cOmutat市 ),i alc Chrei toatc
del■ lcnte αび ιttrC・ ″ 協 ι
夕
7F・ ,7グ ια′θ α″ g/7`ψ ヴυ fOrmeazこ un gnIP
πげ α′グ′
`′ `″ `J“
n■ ulliPlicativ,一 ―cclc dolli grupuri fiilld lcgatc "′Prin lCgi dc distributivitat(ヽ _

O alti dtヽ fillitieそ l COrpului cste urnl江 toarea:un corp cstc tin illcl c%σ ′ ′´′ ″イ′
′
浮θπれ ′ ι
′′ιι た こルプ ′′ι ccuatillC rι χ=ら ,i■ ′_ら 5れ libユ citc crl
ぃ i astfじ l ca
`′
putil1 0 S01utie pentrllみ arbitrar iar`7≠ O Clar altfel arbitrflr(ho10nOInia)_
E clar ch un cOIP llll arc divizOri ai lui zcro; dacユ deci cOrpul cstc
r)
:服 勝 ;ン ∬
競L∫り よT[1盤 ■癬:盤 lRttTttuiIII二
‐
Inc°
Studiul al■ ttnuntit al COrpurilor(din punctul dc、 cderc al tcOriei ccua―
tii10r)va fi fttCut in capitolul urmltOr.

2. TDEALE pRrME $! iDEATE tNDrVtZlBtLE (MAX|MALE)

31o Divizorii unui ideal

Fie o urr inel t:rt elerncitt u,n,itcttc si (rl),, (D),, douir idealc clrcptegcnclatc
de citc un elernent;i astfel ca (a),-(b),. Oricc clcment din (a), cstc, conform
lripotczei, de forma ra ct r; € o, analog oricc clemcut din (D), c dr: folma yl,
cu j', € o. Cum (a), este o parte diu (D),, It (prin ipotez[), rczultir cL orice
elemcnt <lirr (o), cstc- de forma lD ; in partictrlar, cr:ist'i _t,o
,l: !rb. - o astfcl ca
l'ont, zice cd gen,eratoroil, idealulr.ti (b), cste un di.aizot,sling al ganerato-
ru,lwi idealulwi (a),; mai general, sc r.cdc cS b este un divizor sting al oyicirrui
clemcnt din (a),,

63
C darirtti舗
1;:L分 労明 ∫
筋 5'緋 ハ .re dcdc p五 ndpdら `ゞ
ι 敵サみ
声
“

1野 lilittfttiF;1聟 誓騨狙黛椰蠅淋:‖
群協 %競 メ し 出lt」 仇淵蕩;捌 9虜 勝 ち
i:誌
ι3楊 為グ
あFdd :グ

ap』 片,t,:がθ β競腸gttT漱 ∬J認 精品 獅i童 i量 ∫ 訛

'ι
aCC,ileT:leCttrcflentru皿
ep五 ndpれ nOinnca deと httte dc
°‐ ′
e」 宙 五Ы

撲 iイ 1留 ∫ 留訛メ 毬驚ict貪 ∬::ピ 鳳 ulnddedt pHndpム

n° !ゝ
:i3￡
′
SttT増 d弓 e」 ettC un ttvLor』 通 eahhi 4″ αθⅢ メπ ″ ″α
労腸 ι 絆 "解 "
lll鰍
置
de棚胤紺:富 滉∬ tlCi譜 ぶ ょ子翠ll黒 ∬
盤凛'ユ f留
C hL
油
ndふ 坪attI11‖ 出ldttutT重 ∬眸1111「札計̀'げ
ced,C Clar c1 0:+ω lり arc caracter血 nimal
Conforln cclor cc Pr(〕
tivJFl:ボ
鮒 :ギ
ri肌
ヤ五 1飢 r電 ￨ょ 1電 6 fieli耗 群』 :砒 鮎 乳
錢F=
m“ vap五 血 t numdc dc認 筋 ″ 彿 ″ 聞 力 た 出
オ ぶ a選 :ivll等 :雛 "¨
Consideralii airalogc fac clin ori 1 roi ' cel ma,i mic ntuitiplrt cottturt a\
iclt:irle]or o'r, o:i'.
Estc dc la sillc inteles ci tOt cc s― a spus Pinユ aici se aplich,i idcalelor
istingi ωl rcsp. bilateralc

32° Oettni:10 ideclelor indiv:zibile,i ldealelo『 prime

Un ideal cDr al unui inel οse 2iceグ グ

υJγ プ
うグJ Jα ′/`α タノ
αdac1 6)r<θ
pentru ο」
θ "′
ιideal ωチCu ωf> ω″(a,adar ι″り ′
,i dacユ ,′
pentrtl θ
γグθ υグ=θ
夕(drept)
7ι /ゲ ′
αろ ω7)a｀ アCm ω;=θ i dCfilli:iC COrespunztttoare pclltru idealcle
stingi `J
グ
π″alヴυlui
グ″り うグJ ι
α s`力 多gα .

Un ideal ιり ″α′ι/α ′cly care este indivizibil atttt la stinga cit,ila dreclpta,
se va ziceゲ ″ι′′bグ ι ″′ι/α ′,げ らず7′ ノ
ι″α′ヴ ′多″Jυ り
′′みブJ.

Sc、 ア cdc cユ prOprictatca de indivizibilitate pentrti ldcale cstc O prOprie―

t`ttc de maximalitatc(含 n raport cu θ′firc,te)
Un idcal ι ダα ′
ιγ αJ o)se zice ψ γゲ ,dach inclul θ /ω nu are divizOri ai llli
'″
Z()1‐ ()

1)acこ οeste flll di、 izOri ai lui zcrO tti aVem ο>(0)attinci e clar ch
(0)CSte un i(leal priln dar 夕ιncnPttrat indivizibil ldealul unitate ο estc
:′

,1ltOtdeallna prilll.

7l Ipoteza ci o are ciernelt unitatc nu c nccesatir,, in aceasti deiinitie.

e) col I tlf.' esle un cli-rizor cornrln al irlezrlclor tol, (')rtt CaCl
_. L
a-/CI;1 or c (rr + 6)r st

.r'r'..'.'i coi'. llic,te o.e;

84
 Z
Too reln I.fJ7ノ ・
′″ι′
′多
ι′οD ι
μ -3ι
〃ι
θ ″ ιαι
θ′Orjε ιけ α
,7′ ιろ αた/α Jノ
j′

ωθ
α/ι ιι α
′θ/α ′″ん″わグ
″ ″
J′
,ι sι ι夕
ι′
ιグ″ι
α
`Jθ
J φ/ル ι′
αγク多
ι″πJ ο/ω θ ι%%θ θ
γ
`ι
夕・ `Jι
S″

"グ C un corp ttα π 務 α 励 滋 θ″ ω

湖 ιψttCθ ガ 境芳::沸 ″ ,;'物 舞 θπ tt
′jι
Cゞ%グ /ο ). “
=ι
rczulth mai ttnttti de toatc, c10 >ω ;

ifcrite.Rttmttnc sユ ar■ tユm ch ecualiilC

e:ボ
』刷府[盤 呪計静艦‖
{α }{χ }== {ら }・
ittTLt,13れ
h pH鼻 静猟よ どllt

Or′ d00arecc ω:>ω ,iar ω cste bilate

ろ∈ο.Dacユ aplichlll

lil:1,lr}涙 iclα 11
l din ο
房
/ω TcOrema este dcmonstrati.

T c oreln五 . Dα θ″ ω θsι ι π j″ ιαιろグ′αJげαJ αJ′ ヮ

ιj θ α∫ θ
グ ιθα ο′CtD S″ ルι
響
″,θ θ
ィ タα ι
π rJ ω ι ιろ 笏ι γα7′ J7″“グ
υづ
sι グ
zづ うι
J″ .

霊
'ι

LttJll辮 ∫ 糊FtF‖ 肝11弾 1量

r蟄
emcttc:需
1:量 メ
『
1三 贔
湧
‡ 喝誕毎 :櫛
=撫
――ιO― 卜 α″0.

。珂 %d計 二 ∫ γχ 胤 1月 ′ 7″ じ 霧 」 凛 1几 attCl l
難 `湯
este indivizibil la dreapta,i
『 tcOrcl■ a cste dcmOnstratl.

gntcm紹 Ste corp rczdti cl απ

θ π
タガ
′j:dC
盤窟乳
∴打晶
∫
/ι

:・ :瞭iユ {1)a COrpului ο

′ω・A,adar θCSte cll
clcli■ cnt unitatc.
incit cclc dOutt teOrcme dc mai sus pot fi llltltinite in accastl pro―
lDozitic:
θ0772″ ″り
ιし,多 ι
ειsα γ
″ゞJs″ ノ 」
ιん′
″ψι
′″″ιθ ο
α/tzθ ′ /ω α`′ %Z′ づ′
/J=α /ι αο
jθ
ηι″
ο 多ノ/― 影 %グ
夕 ん ′ αι らグιαιι/α ′ Os″ θO“ 夕 sι γ αげら冴 ιZθ ″ 多ι夕ιι %フ ι′′αJι
″ θ ttι 2多 ιS′ ε θα θ
ご権/Jι ′ι/ι /θ ∫
jε αωS″
ルιろ
`Jι
グルι
θγαJづ %α づ
υり ι jι
.

=づ
In gcneral nOtiunile dc ideal Prim si idcal indivizibil nu sint echiva―
lentc, cxistュ idc〔 1lc primc care,ι sint indivizibilc,i CXiSttt ideale indivi―
rtttttLttlm“ P° tte
2ι

tta p五 n耐 面 Q
鶴 彙轟 :∬ t灘 』
「 "excmメ

r) Se exclucle incluJ nir1. (Nota D.Il.).

5-c 162 ?$
65
 ヽア
oln da insL in celc cc urineazユ ,conditi'SufiCiente pcntru ca cCIC C1011■
nOtiuni si fic cchivalcntc. 1'01n considera, anume, inclelc οdefiliitc prin
urlnltoarcle cereri:
1)ο POSedh elemellt unitatc,2)ο cstC dOmcniu dc intcgritatc(r′ S`′ ι
`Sし
ιιαsづ θ
'′

,a,adar cstc un incl cOmutativ flrl divizOri ai lui zcr6),3)OricC iCiCal

cstc idcal principal
Astfcl de ine10 οse numcscメ ′ ご ′
力ι 」
7ご ι ゲ α′ψ′ εψαι(11l SCns cla、 ic).
`7ι `7♂

To()■ ol■ 1.f′ 多ο″づθ

ιグ ル′ιε′づ α′ψガ ψαι(in Sens clasic)〃 てυ′
′ ι
llθ 'て Zじ
`ル
夕/づ ″ι
ι ゞJづ ′ι
αルιι グ′
ι″づッググわ
グιιsι αθ
οψ ι
/″ (idealele
2′ ο i(0)f五
§ nd CXCcptate).
Fic θun incl cu idcal prillcipd (ln scnS Clasic)i dCOarcce θarc clclllcnt
unitatc, llrmcazユ , conform pril■ lei teorc】 n()din そ lccst alineat, cユ idcalぜ 10 1)
indivizibileゞ nt printre idealelc prilnc. Itこ llline sh arユ thm ch rcciproca、 st(・
(le asen■ enca adevユ ratこ (exceptttnd idealelc ο,i(0))・
Fie(α )un idcal prim≠ ο,(0)dOCi ο>(α )iar α≠ Oj daCl(α )nu cstc
atunci existh un ideal(り cu ο> (b)〕 >(α )unde′ firc,tc, め≠ 0
indivizibil′
,ib→ (α ).Rezultl cl existtt α→ οcu α=α b.Ultima relatie ne dユ ,aplicind
→°
/"):{ο }一 {α }・ {ろ )・ Cumぅ 01み ),C dar cI ≠ →レ
l卵 撃
1夕 it11お ￨.°

m祀箇亀
κ
『ζ島h計咄贔嵐明唖
∫露:聯融
a,adar vOln avea si α ==α χOろ adicl,
1縛

integritate θμ ιιιπ ″
夕 ι
αノι:α =■ Ob.Rezulti ctt ι→ (b).I)ar atnllci
,′

(み )=ο
`′ "づ
Ceea ce colltraZice hiPOtcza,,ad absllrdum′ 'cu m cユ (ι )く θ (adic■ :

鷲 i批 帰 鐵 f脚
lf減 郷 [劇 iFtt」 フ→・
11l definitiv,(α )nu poatC Sl nu fic indivizibil si teorema cstc dclnoll―
strat■ . '
Oι sι γυフ′グ. Tc0101■ll`L CSte Valabill intr― ull cadru ll■ ai gcneral:(, arc
lnitate, nu arc divizori tti lui zero, Oricc idcal(drCPt Sau Sting,
`ア
()lelnent ■
indifercnt)este principal.
Existl,i altC Critcr五 pcntru cchivalenta int■ O idealcle prilnc,i idclllclc
′

詐11紹 (ぷ役ι
indivizibilc;dc cx.:′ ′ 多θ′グε
ιげ%`′ σθ ″ι αιグリrt′ ι
ルんJ′ α/ι 177を 77づ ″ι
,,ι α′ ′
″p`り ′″ιゲ ″
′ ′ど ,
`た

:籠 ∬ ご4γ 電 留摯 ∬鴇i:Lttle:∬ 』F撃 蜜

cclc dOui notiuni Sillt, ,i fll accst cadru, cchivalcntc
ittЪ

“
33o lnele cu olgoritm ol lui Euclid.

r\lgoritmul lui Euclicl estc un criteriu suficient dar foartr. com{r(1,

pcntlu a decide d;rcir utr incl este cu idealelc principalc (errcntual cu i<hal
principal). Pc dc altiL p:rrtc, o scamir intreagir dr: categorii de inelc (unr:It."
foarte importantc ca inclelc polinomialc I{ ix), 1( fiind un corp arbitrrrr,
inelul opcratorilol di{erenliali lincari ctc.) se subsumeaze accstci calc3olii
lnai cuPrinzirtoarc a jnclclor cu zrlgoritm al lui Euclicl. I)c acec;r studiul lor
sc rmpunc.

1) Nu nta,i'rorltim clo lrilatcraliialc, rkroalt,rrt.(, cstc contulilii-2. (Nola D-B.)

66
 DcJirilit. ['n incl r.r sc- zicc c'rt algoriltit tl lui Luclirl l:i stinga, dacir fic-
elemcnt a + o clar altIc1 arbitrar in o, i sc poatc asocia univoc un ele-
<:iLrr.ri
rnurrt ial r'aloarea lui rt astlcl ca nuilirnea',talorilor sd fie b,ine ordonatd
- -
;i:r-.tfel cirpcutrufiecarccuplu a, b din o cu b +O sir avem a:bq1r
unde srzz t, : O satt, dacit r + 0, otu.u.t.i lr, -- lbl, (q-* o).
I)cfinitia corespunzittoarc pentrr inclclt: cu algoritrl al lui Euclicl la
drr:apta.
l['e o r o ln il. itr oyice irrr.L crt olgoritnt, al lui Lrtclicl

Inclul οadnlite algoritm al lui Euclid la stinga,i Culll`ι ≠ O plltCnl

scl・ 1(ヽ
pcntru み∈col: ら==α グ1-/ unde sau /・ =O sau dacユ /≠ O atunci
り ￨イ lα 1)ar C Clar c1/=ら _α ヴ→ ωl,i atunci nc contrazicem cユ ci lα
l・

avca lフ ′
l

est(ヽ
11■ Prim clcmcnt dcci nu putcll■ ￨<lα l Rczulti cu necesitatc
γ=O pι 免′ γ θ/jι r ι∈ l,adichろ =`f adiC蚤 ,in(lefinitiv,■ ,1〒 (α )11)
,ι 2υ

]｀ c()rcma cstc dcmOnstratユ .

Estc(le la sinc intCles ch PrOpOZitia duall cstc dc ascinenca、 γ alabill_

θ′ιs′
(ヂ ″′″グ 朽
り ´θ 「′
7//α 夕 .こ ιザ プJ ε θ′″ι″α ″υοε 7`ζ 《 0/ブ ′
″ι ′′fjツ J″ Zι 7′ 7′
`グ
/1′ ″′ ″′ ι ″ ′ z′ 夕″″ ′ ι
r7′ ′
`/″
.
`ι `7′ `り

`“ `ι
Intr― adcvttr, sl considerin■ idealul ο; cOnfOrlll tcoTcmci cxistl α― ο
astf(ヽ 1 9a pcntru orice ろ∈ο sh avcm う こ =α ′, 7-)θ in PartiCular″ insusi
arc accasti fOrmtt adた こ cxistl ι→ ο astfcl ca α =″ ι(=`.′ )Rczulth
′グ ′ ・α9(ldicこ わ :≡=ι ろcu ι∈ο .

Pι ″ι ノγ づ ,多 θ
ιι Jι フ′′εO″ 7%ノ α″
jυ
ιttnsl (lu algOritnl al lui Euclid ろ′ ια′ι/ク ′
l111(11■ lzin cste inci valabi1l chci sc arati cl,in ilcest caz, oricc idcalら けια′ ιγαι
`ι
(｀

a rtヽ ,(ヽ ″げ ″ Z夕 ″ 力ι θグ タ αJ,gencrator11l sill sting J`/ε ′ ′

ガθcu ccl drept.
Ca alDlicatiC,Sl dcmonstrlm′ ″グ ″ι J′ ′
′″ α Jフ 7′ ιι /′ ′
0/′ ″ ″/ι g,ι s′ ι2ι ノ
ι
`'`ι

Jフ だノζ ιルJ″ t7ι ル′ 力′

tヽ rノ
″ α J, 一 ‐ arhtttnd cl accst incl()cu "′
algOritln al lui Ellclid´
VOnl asOcia ficcュ rui nul■ 1lr α≠ O dil■ τ,υ α ιθιrJ/ど αsα α ろSOJ%′ ″lα l a,adar
i′ 一 αdach α >0,,i lα l=― αdac■ ″<0.E clar(ヽ l multimcaヽ'a10ri10r
`rl CStC binc Ordonattt clci cOinci(lc cu multimea llul■ crclor naturalc(fユ r10)‐
ゴ
ヽ§[tf五 nd, si cOnsidcrim doui null■ ere α, ιcu `じ :、 0, ι>O dar altfcl
;含 mpユ rtirea lui αl(tみ ne dこ
`7=″ +/und(.firestc Oく γ<b;
arl)itrarc in“
↑
〕1〔 icest caz(α >0,み >0),,xiStenta a180ritmullli lui Euclid este probatl_
ie actll■ l `π ∈τ oi ι ≠ O dar altfcl arbitrcll i c clar ctt putenl scric
「
lα lヽ Cmn(α ),み =￨み ￨,Semn(b)

≠ 0)1lrmCaz、 Clヽ・
`′

Cunl αl≫ 0(cユ Ci ι∈ィ lr lι l]ヽ 0(CiCiみ Onl

α=ι ‐だundc
iと
)、

・ o</<￨ら
i#諾 た
長主larl:精 :FlrgI《 TC:1じ lil11(α
.
7′

)av cnl`I み.semn(α +/・ )・ 9′

・SC■ ■
n(α )Sall α==￨み sclnn(み )Semn(α )・ +,ノ scmn(α ).
l sCrlln lみ 9′

2へ a(1■ r,Punind 9′ .:;tlr1rr1 (rz).semn (b)

早 =.- q;i r'.scnur (.e) : , obfinem
みσ +″ ul■ dC /1< lDl (d:rcir r * 0) sarr / ..= 0 r:ici it'i
0</′ 〔 ιl*)
- r'si am vr'izut
ヽ

l〕 stc rcmar,abil Ci CIClnOutclc lut c)J rezlllti firi l)artC,,Pllr oditivえ '′
!(NOta I)13)
キ

Scnl■ (α )=■ lα ≠ 0(NOta D B)

67
 in definitir', c dovcdit cir inelul G c ctt algoritnr ai Iui Euclid- asaclar-
G csta iucl ctr ideirl principal.

34Э inele polinonli口 le

Printre inclelc cu algoritn■ al lui]Euclid sc gュ sc,te,i O CatCgoric fOarte

ilnpOrtantユ dc inelc P01inomiale anume inelelc polinonliale de O sillgllr詭

ιttW
°
騨 剛 ‖
ilfiWY露
渭鏃f]Illl誂 」 ::lC:llキ 譜 :農 朧淵 ::孟 ざ
五五
∬1綺
SPatiul llli Hilbert).

C繊
れ 1丼 lh祥 惨11砕ギ
ガンル誉』
accstei multimi).
≒蹴 )彙 !

l聞れ 1lumttr場猾 脇
鷲fT 棚 ・
:1,2,…
梓 natural finit) .,た ,ん

"」
「 ittnil器 舞 臨 淵 ち
∬ 滞 [‖ LCtル ざ ヽ 〔,κ .,】一―Sこ fic identic cu vcctorul
(0,0, ・.・ ,0. α,ら ,0,° , ・.。 ,`7″ 2,0, ...,0′ ″ ]._.,0' 0′ ・ .. α
ち, .・ ・,α ″ ".)CCCa Ce
ー 1 ._1
inscamnl, in dcfinitit.“cL introducem pcntru opcratia rt.:r" 'nL-1
",ュ

(inrnultirc lxtc-
r-ioarl) rcgula 0.xn =-",0, n:0, l, 2, ...
Complctlm mul]imea r-ectorilor cu vcctorul de cornponentc toatc nulc
in numlr finit dar arbitrar; mulfimea astfel completati o notim o [r].
Dcfiniur in o l*] o adunare gi o inmullirc satisflcind rcgnlclor :

=(α O+b。 ,α l+ι .).… ι十

,α ″ ら
爾)

(α O,α l,一 ,α .… α″
)・ (ι O,ら 1,… .り らブ
,… ・ ら塑)=(ε O,θ l,...〆 .+m)
`′

ulldC r2 Σ α ;げ 十 グ=Z,ι -0,1,… 。

,π 十 分′ .

`ち

∞Zユ pC ο同 岬 up abttan oと d→
hmuポ∬ 器
.

盤 llli胃 盤 Ⅷ 髭 ltirea din οcstc asociativユ .DistHbu―

tivitatca la stillg〔 た,i la(lrcapta functiOneaZtt dc asemenea in ο [χ ]deOarece
a vcn■ :

ε
l,… ・,`′ )・ [(α O,α l,… ・,α ″)+(み 0,ろ 1,… .,ら
(θ O′
")]=
=(ご 0,ご I… ・・,ε 2)・ 。十 ι
O,α l+み 1,… .!α +ろ .メ 2+")
(″
“ ")=(″ 0,lrl,…
1lnd● ′:一 Σ θ J);」 十 ′=ι ′ι=0,1,2,…
j(α J十 ろ .り ′
ι十 チ
ん .

68
Darル ιο,avem succesiV:α ι一 Σ (θ .α J tt 島)=Σ θ ブ十 Σθ ゴcuづ 十ノ=ι
θ i

aceasta inseamn■ lnsh cこ `ι `α

(″ 0,ノ 1,一 ・,`′ メ 1+′ 。…,名 +π +4年 )=

"+2)=(′ f′ ,″

`+′ `′

=(′ ・,4+″ )+(″ ,α ′・…,″ ′

た″)undO,firc,tc i′

`,`'1,… `′

(`:`,`ι l,… ・,′ あ

+m)=(ε 。 )(α O,α l,・ … α
,ε l,・ …'θ ″ ″),1

(4,`Fi′ ,… ・,″ ″+郷 )一 (ο /1,… ・,θ π

。 )(b。 ,ι l.… ,ι ,“ )D
il■ cit distrib■ ltivitatea la drcapta fn ο [χ ]eSte un cfcct al distriblltivitユ lii
ln dreapta din οj analog pentrll distributivitatea la stinga
in definitiv ο [χ ]eSte un inel.
Vom obscrva ctt ddinitia adunlrii a doutt elemcnte din ο[χ ]nC pt・ rmite
si scricl■ un clement arbitrar dn ο[χ ]Sub fOrma(α O,α l,・ … ,α ル)=α o χ°―
ト
十 αlχ ―￨― ・ .. +α π■'

′ち 場“χ°+α +α 2+… .卜 αと
り ふ モ ご
%c綱
Q… fttrittrr.1:Tじ :'T場
(din aproapein aproapじ )(α 。
,′ .,・
野
―ル 2)=α
'金 [」 fTr2∬
o χ̀
っ
1
l″
im,°
2χ .
Din definitia inmultirii elementelor din ο[χ ]reZultユ ch multimea:
χO,χ l,… .,χ '… .SC COmporth ca scmigruP ciclic rclat市 la inmultirCn di】 〕
り

ο [χ ]j ll・ tr adc、 通I Putem SCric conforn definitiei ttnmultirii α,,α 0,

απん働・α′ deCi baza "≠
l, ... CStc un domcniu multiplicativ.
ル ":=α 772χ "+7ル
几 χ χ O′

χO ca clelllcnt unitatc 4。 ■0・ ら,χ ル==

"α
E clar ch cl cstc asOciativ,i are pc
=α 。 らχ″indt multimca■ 0,■ 1,… .χ ".… SC COmpOrth ca un scmigrup
“ clCmcnt unitate)9.
ciclic(cu
Tot din definitii rczulth cl ・
■' s"ι ιφιγ
夕πクノ
αレι
ι`多 `′ lι ′
′ノ
′′ι′ ο
1`グ :

π `″
αλ ・αOχ ° 一 ′αOχ (α ,α O∈ θ)・
l・

Dα θ
αοθ
sι ι2′ %グ ιルγ
γ″″
グυおο
γづα
イ′ ′
θ
πづgι ′,θ [λ ]ι Sι ιご Sι ttι %ι α
ιβ ;

adcvlr dacl ノ[χ ], Sint dOutt elcmcnte ncnule din θ[χ ], fiC′ ル
"ι
intr― g[π ]
rcspectivろ ,cOOficient五 diferiti de o ai termenilor in χtt resp.■
・ 多f五 nd
″ι,i 夕
numercle naturale maximc ce apar in scrierca luiノ [χ ]resp.g[χ ].E clar c■

亀
11∴∫温￨:1liFlinttIF]liЪ 腸¶醐fLflttiti√ :(lf明 課1
オツ;l絲 ,lf∫鍔.鯛 1『 1ど
:1鵠 11肌f[者 ]lilllご nlc:堵l:r∫
attTT酬
瑞 ]llり :″ 親脱易み
‖ ″ 匡け ι
ξυ セθ
θ″
%夕
勾
1り

IIle,∫ 1,り ￨￨ル ))り ;:〕 :∫ ;傷 :み o lconCluJa accasta

:t%づ stι rit′
POatC SI nu fic valabill dacこ ο nu este fユ rユ divizori ai lui zcro!)

■
)c tl:イ =Σ σ ノ′ =Eε lり ,j+ノ
￨′ D.B.).
=′ ド。
la
2)Nu putcll■ spune
`α
Cう じPcこ ci ll‐ olll adlllis ci οal c clcrnc,lt
accasttt ll■ ultinle cstc■ln scmig、

o,〕 ilatc si deci llu pute■ l deflni in ο[″ ]prOduselc,'・ ■

".De altfel dacユ οll■ l arc clclllcnl llnitato
clcllncn tclc″ ° , ,1, nll aparlin]ui ο[″ (Nola D.B)_
]・
 Inelul θ[万 ]CSte ccea ce numim il101ul de pOlinOan■ o h nedetcrminata
λ pcste un inel preexistent ο .

Un caz particular cxtreln dc inlportant estc acela in carcヴ ′ ′

だZ,`ι ψ′
ご
l乳
:I鮒 笙 fttfril:4鼻 :￨]〔 胤 雅詰 #鯛 品
ちf∬ し1]撃 ,嚇 F″ :競I
r誰
轡[椰il鰐
髪:五秘総徽拶Vi静∴妻者 tru hddc P山 nO血 JC m cd Puln dOuュ
1童:糖■ i‖ ぶ "adCVttlrath Pcl■
Fiecttrui POlinom И ≠ ′aloare l∠ l chiar
o din ft‐ ]ii aSOCiCm ca 、
rJttThf躙
留壕書掛ぞ ∬wtte蹴
[■

郡祥
=0,R=Oj dacl lnsユ
luind σ
郡∬ ￨<IB〔
=β O+Iセ ■t:putcm satisfacc la И
И ≠ O dar lズ LtunCi putem scric
R=′ ;cvidcnt c■ R≠ 0■ avem
m al 11li Eucli(1_

締n:lil耕拙 ツ
&
ユ .″

捜肝晋]』 ‖ :淵 亀 1[]乳 :先 i

Lぷ冒珊rlと 1ll二 晴患
a‖
l
l+A.Cu l Rll<IBI

癬∬ 響
I R21<￨お l
手FJttI宅三 ∬ :糧
社 ルギ
:
tcrliillat_ :

Tt,務 部l翼義 趨 lilだ l地 僻 π 宵」ぽ ￨ぞ 1礼

1∫

[乳 幣I画 lilil撫 嚇 ‖II報‖littII聾 1井 ∫

書離i暮

鍵 Ili口酔 「1動 神ギlliWI誤サ ー鵠l競

'1属
J二 B91+](1,R]=B92+R2,・ .′ R,1=39″ ■ R″

lindc沢 .=.os(lll l R″ ￨<IBI(daCi Rル ≠ 0)

Adullind mclllbru cu mcl■ bru rclatiile prcc9dcntC t Cl`tr c1 0btinCm:
И = Bθ l‐ R ullde O==91+92+… .― 卜0″ ,iar R=r″ Avem deci
11 lui l]tlclid(la stinga)An(1log sc Probc〔
ill ioatc cazurilc algolitl■ ■〔 tzユ exis―
tClll(l a130ritmului llli Ellclic la drcapta.
Incltll ft‐ [χ ]cste deci cu tOatc idcalelc,idealc principale,dach cOrpul
7((〕 stc cOlllutativ′ ff[ガ ]cSte un inel cu ideal principa1 ln sens clasic(adiC嵐 ,

「czi 32 :κ
、 [χ ]arc elemcnt unitate,e dOmeniu dc integritate,orice ideal este

・70
principal). Asadar in 1([;r,], (Ir comutativ) ,i<iealele prime;i idealelc indi-
vizibilc sc acoperS. ; concluzia este r,'alabil[ ;i pentru Ii necomutativ luind,
firc;tc, in considerafie idcalelc bilateralc (vezi 3L' obseradri,;i 33'incheierea
consccintr':i teorcmei' res'pcctive).

3 CORPUL C'TURILOR UNUI DOMENIU DE INTEGR:TATE

35° Lerrlo infd,urこ toru:ui iso叩 orf

ι ザ/
ψ ′ 1/1焼 ′
]」霊71ん メ リ π 協 協 メ 馘 勘 戒 傷締 脇 ツ π
多 %解 レ
需
″ #メ 【
πθ 解ん["Fど 摯空耀胤竹*写 %=洗 腸 t留 協 協7″ 2'
“嘗《 ?tf諸鷺免zomorisnl■ y=Mち Ⅲ■ lea〃 ―
=(‐ ″ ―
-1√ ― ,i+ au intelCWl din tcoria multimi10r:
)+]f* 111ldc 'SI COndderinl n■
cxtrattl』 liaЫ
量
1キ liぶ 1∫ :7パ ∫
塀
hll.o cQrcspondenttt Ы
unム Ю
cⅢ nela
cullari duph PrinciPiul urmltOr:inscriell■ ″ ― (ジ ′一 M)十 ]ι CCCa cc
cstc,firc,te,olidentitatcl Fic aculn χ∈_//1 culll(′ ″ ―― ■f)∩ ル「 =Φ e clar
ca orl avcn■ ■ → .// ― ]f o,「 l χ _]f Daca χ ― ″〃 ― ]r ii asoclenl ln
_〃 *pe θ ι′ ″liar dach χ→ JJ ri asocicm in.〃 *elementul λ*=_八 ∬)(111
″s“ ゞ
そ
tltc cu、 'intc nOt全 11(l cll F cOrcsPol■ denta dC la.〃 laど 〃*,defininl:

I「
(・ )_V→ ・〃*:Pcntru■ ∈ン
//下 ]」 ,ir(.)=ノ け)→ ″伊 pentru rぃ l』 .

E clar cと cOrcsPOndellta instituiti dc F cstc univoci dc laン グla.〃 *

″*la_〃 (ClCi aplicatia idcntich cstc fircste nelacunarう
11 01acullal-l dc la´
ヽ
iar.た StC ull izomorfisml-1■ u oizOm()rfic― dcciinc1 0 aplicatie nelacl■ narl).
llal lnult, dc la.〃 *la.〃 corcsPondCnta t｀ StC neramificati cici aplicatia
nm・
計乱l織T精 1革 鳳 濯*ca
猟∬ 鑑鴇 ‐
d01■
ndЖ unttL
S■ orginizll■ acun■ pc_〃 ■
cnill l■ lultiplicativ pl‐ in(1(ヽ finitiilC
‐
ll】 nlヽ toa】 ^c
y*∈ ノ″*trci cazuri sc pOt prezent〔 l:
Fi(1■ *′
1)χ *,Ⅳ *→ ′〃 ― y atunci clclllentclc asOci[ttc ll■ .〃 slllt ccnforl■ l
(ヽ c10r c(,preced elc in,ilc,respectiv∬ ==χ *,1'こ =1'* Pun(〕 1■ at■ lnci

κ*・ γ*=F(■ 3')

2)ざ ∈.″ 一 ]イ ,」 '*∈ ]f*atunci■ * =A‐

,1'*=′ (1.);J→ ]f])Cfiniln:
■*・ γ*― =F(■ y)

*∈
3)A￢ ち ヽ Ⅳ*atullci Iキ =/(■ )j夕 =ノ (夕 ),・ ,「 → Ⅳ I)cfiniln i

κ*・ γ*=F(χ )
「
Definitiilc l),2),3)organiZCazユ pe/*ca dOmeniu multiplicati、 E
(ヽ ―col^esPondcnta biunivOcl ,1
1(lr cl ,n vilitutca accstOr definitii insc,i,一

71
nelacunarユ I・ 〃 ,iン 〃*Se face cu plstrarea prOdllsclor.11l dcfinitiv,〔 l、・じIII
intrc υ
ン〃 ゴ .`グ *,ilema a c demonstratl.
0わ sι /υ ガ/ヴ . Lema se aplicユ firc,te,i SiStemelor algcbrice cu dub1l lege
de c01■ pozitic;in particular ea subzistユ Pcntru inele rcsp.cOrpuri deoarccc,
dupl cum sc,tie, un dOmeniu aditiv_multiplicati、 'care este imagine
izomorfユ (intr_un izomorfism)a unui inel resp.cOrP,CSte tot un incl resP.
corp.
Sub forlrna sa cea lnai generaltt lema ttnfttsurltOrulul izomorf se enuntユ
astfcl:
Fic″ r O multimC nede,art嵐 食 ntre clemcntelc circia e対 sti anumite
…。
relatii(un arcり binare,ternare′),iar]f o submultime nede,arttt a lui〃 .

Dacユ ]f* este o imagine izomorf■ a lui M(intr― un izomorfism)atunci

cxistl o mullime″ r*⊃ ]f*′ imaginc izOmorfこ (intr_un izomorfism)al lui″ ・
Aici izOll10rfiSm ttnscamnユ corespondentユ biuniVOC■ ,i nelacunar嵐
pentru care relat五 le de care e vOrba mai sus cOnstituic ni,te COVarianti・

36° NotiuneC de corp al citurilor

…』
鋪ど淵1絲絶
笙騒鱒柵
Sこ cOnsiderユ nl toatc Perechile α F瑚暴Ail上
,i Si fOrmユ m dturilc α
ら-1-b-lα =I二 .vcrificim imediat urmltOarele
ろ
rClal五 :

1)ゴ ゝ・―
VCn■ α″==ら θ; 貧 ntr― adcvこ r dacユ
「 dacュ ,i nunlai dach
1二

÷ 場
″ -1-θ α■ (b′ ″≠0!)OperatillC fiindg￡ ndite,nK.
″=ι θatunci avem,iα ら
Rezdぬ tocm五 ・ Rcclproca c imcと atl:■ =α らl ctc.
;=÷ ら

÷=#
0÷・
α一

ε一
＋

α″ ■ ろθ
〓
２

Pcntrtr 2) avcm, notind cei doi membri cu r gi y : bdx : btl(ab-t 1-

+cd-L):'0, ad.*bc, bd1,:bd.(ad. lbc\(bd)-r: ad.ibc(bd. # 0c5"cib + o
d
Fi + iar 1( este corp: deii Ua + 0 ;i'ptitem vorbi db (ba1-t1.ln defi-
nitiv bd,r : bd), ;i cum l( este domeniu de integritate, urmeazl x : !.
Analog pentlu 3).
Notincl ct Q@) mulfimea citurilor *b $ * 0) se vcclc cx Q@) este un
domcniu aditiv rnultipiicatir.. E ugor de viizut r:L Q@) este uu corp. lntr-a-
clevirr Q (o) cste rnai intii unmorlulchcicu 1) putcmglsipentm oice !,
b

!-, Q (o), rrn cit X * 0(o) astfel ,u !- * .Y: -c-, aceasta estc evident :
r1"'t'v\tbd'
ε一

+(一 α θ α
=ろ ― 4
Ｘ

十ザ
〓

bθ )″
″

らα ら″

72
 Asta c dc ajuns pentru a conchide ch O(θ )CStC incl cici 3)arattt Cこ
PIoduselc sint implicatc iar asociativitatea,i distributivitatea fullctiOneazユ
in 9")ChCi dtu五 le ttsintinK,iar h X legne de asodaivitatc゛ と
Stribu―

tivitatc sint valabilel

Pentru a tcrIIuna trcl)uic sユ aritユ In c1 0(ο ) arC Cel putin dOui clc―
mcntcと fe五 tc l ci cCuath÷ X=争 CStC SOlubli b 9 o)pentru o五 cc

0")'pCntru。 五 0ぃ と ≠Odh К
Ch pentru o五 cc α
十∈ ce÷ ≠ ;ι cste

sigur ncnul,pril■ dcfinilic)

み]=blら 一
Or,c dar cl争 =み ιψ≠o゛ ÷=0・ ら-1=O gnt

clemcntc d■ oo)j dar÷ ≠ Ch dacユ 上=■

争 0,ね
b
a CC CStc imp∝ 島 il cttd b≠
ら
ar urma confOrl11 lui

r E c cOrP′
ユ 』≒ ギ ∫■ 北 [l牲 ∫濡 〕∬

mp五 vヴ c ccuⅢ a÷ X=÷ ′

e dar cユ X=上
どα
c針 。
。sdtte
'
a Sa il五
優 [α tiflム it l。 (:五 111夕 (θ ) cstC un corP carC SC nulnc,tC Cθ アタ解J
じ
′″γ
ダθ/″ θ″ 多%づ %J夕 ι
ι づル グ ′
π″g2′ グα力θ
.Evident cこ 0(ο )Cr.‐ ,

`′
Problcma carc se pllnc acunl cste de a,ti dacこ ,fiind dat un inel ο ,

desP de un corP,一 ―
Putcln glsi■ln
corp
divizori ai lui zero′ iar dacユ ο
este efユ rtt divizori ai llli zcro estc
sllficientこ pentru a putea cOnstrui lln corp al citurilor al lui θ.

げ ″θ
T o oronlЙ . θγ ,,oθ lι ′∂づ′
θg/づ ι
′′θsθ 夕ο
αノ′`χ ι
J,7`:ι ψ′″″″
α
%%ω `θ "イ “
■鮒晋
『御 cmtt bandll潔 llCW群
e domeniu de integritate,a,adar cO n 理i咄 ∴ Ъ 乳灘
COnsiderttm multimea tuturor perechilor α cu α∈θ,ib∈ θ―
,ら (0).Asc―
menea percchi vom arita simbolic p五 n=生 。in multim6a αa Pciechilor

pin cererea:″ θ
“″
ψθ
γ̀ ÷ダ÷
争putem dei五 o rda,e de dasユ `れ
Sttι

イ
タ ι
ルγJα ″ιαιθ
Jα S夕 ,′ %sι%π ι■ ∼ 三二″α
θグ,づ %%%α づααθ
″αα=み θ .

Si arユ tttm mai nnttti cl relatia in chestiunc este fntr― adevttr O relatie
b=ら α
dc clasL or,e dar cユ rda,a este re」 e対 v江
÷∼争 d α lcOmuta_ Cユ

tate l).in al do■ ea rhdrda,a cste dmetHch cttd争 ∼ atrage,con―

ti宙
÷
″=ら θadicl(COmutat市 itatea l)θ ろ=″ αadich(definitia)
fOrm definitiei α
■ ∼■.ln fine′ rda,a CSte tranttti裔 chci daぬ ■ ∼■ ￨■ ∼■ atunci

73
 αα=ι ι ,ι g一 〃 deci α ″g言 ら θg,bθ g=ろ 〃 (lnmultirile in ambii membrl
ζ
ttnt vila bile cttci l■ ultiplicatorii sint%ι %多ι
グpOtrivit definitiei nnsl§ i a perc―
ch■ or争 !)Rezultl e宙 dmt ttα Lり Ⅲ Cum α≠ 0,hr θeSte fユ rlと 宙 zo五

駈h五 zcrO,avem α
g一 ゲ Dar aceasta ttnseamnユ tocmai■ t二 . ・
、 ろ g
Relala∼ mtre percchne÷ eSte de■ O ve五 taЫ l■ reld● c de daSC.

Ca atarei ea induce ttn l■ ■

ultilllea c a pё rcthilor子 sPgrtirc in `′・
7sι
6 1さ
fttrユ
i)〕 llilt:五 [:￢ 選ミ1, care e bine deternlinattt printr_un reprczentant al
Slu(de altfel arbitrar)va fi numitユ θ ′′
,iar ttulti■ Ca clturi10r(adiCh Claselor
de perechi■ )va fi nOtatユ 0(0)・ Vrem sユ aritユ m acum ci multimea O(ο )
ι ι%π θ
sι O″ fatユ dC legile dc compozitie definitё mhi l.OS:
イ一
α 一ろ

θ 一″

ε 一′
十・ α″ 十三ιβ
０

一
∈

ら
:

ろα

÷リケ ?り ;争 :÷ ,: =lil::￨「
∝ さd“ ° b"rvi cユ de■ aЫ ぃ
rd4i几 理肌膨瘍Ltt」 躍:裁eCi tFebuie ca, fatュ de aCeste legi de
c n‐

:躙 :篭 ∬lTЪ 鴛と
』ラ
‖胤i¶ 鞘1革 剛塩清∬:鳳 二
l
(aCeaSta inaint9 de toat9).Trebuie de91 Sユ Vcrific益 ■ 91isChittbarel reprezen―
′
′
tantilor 2n cttturile― clase■ ,_1_nu schilnbtt ε
' ろ :α
Jα sι Jι ,,sum嵐
,i,,prOdus'′

definite mai sus(reprezentantii aCestOra din urmユ put↑ nd tOtu,i Sl Se schiinbe,

eventual).
Or,ieチ ∼ ÷゛チ ∼÷ adcこ aら _ι
.
'α
,l θ
ワθ′
α
.Trebde壺
:一
′′ ′′
αα+ι θ α
α+ろ θ
aritim ctt ′ ∼ si c沈 重′
二′∼■ .calculul ne dl s‐ cesiv i
ろ'α らα ' ι″ ια

′
α′+ろ ′′″
(α
θ)ι =α ′
ろ″α′+θ ′
ん ι′=ろ lα α″′+″ ′
θらろ′=ら ′
″′(α
α+ろ θ )

′′ ′ ′ ′′
αθ ια==ι αα θ=二 ろα αθ.Rezultユ tOcmaiceea ce aveam de demonstrat:

′′ ′′
α″ ―卜ろθ ad ! bc a'c' e.c
′ ′
がα ろ″ ι′
′ み″

Incit definiliile de mai sus sint coererrte cu eventuala calitate de

corp a mulfimii Q@). !^$ de legile de compozifie instituite de aceste definifii.
Sd ar[tim acum c5. Q(o) este intr-adevir un corp fatl de aceste legi.

74
 ]tai intii Q\o) estc ,r,nt, ntotlttl, cici Q(o) t: ncde;artl (Q are cel pu{in ul
erlcmcnt a cici o Lu'c, prin hipott'z:ii, cel pufin douir clcmeutc diferitc),
b
apoi prin dcfinilia insir;i a sumci axiomil implicalici cste satisficutir
dar: ;i accca a univocitiitii (vezi consirleratiile imcdiat precedente). Asoci:r-
tivitatca sc \:cri{ic:r ileascmcnca : se const:rtii printr-un calctrl cxtrem de
'irrrlrlrr .i clirs,'le (1, . , )' 1 ,i ; F (, t +) "" ca rclrcz(..rarrr
cor-nu11 clcmentul
″′卜み

″ 一わ
rf+/JFゲ
“ 上 ∈0。 )
b″ g

cleci ccrc douii r:ias coincid ;rtlicit avcnt in p(o) asociativitatc pentru adunare.
rt r'
' ]l + .f - ''. ,'
l'ie :tcuni ccr-l:lli;l
1., ,/ " o' itQ@)
ed
Ea arc sigur o solutic in (.1(o) :cstc citul-clasa der-eprerzentan t , .bc
bd
cnr11 scvcrificll imcdiat. A;adar cste dovedit c[ Q(o) estc un modui.
Cit Q@) csle scmigrup rntrltiplicativ fatir dc legca dc compozific mul-
liplicatir-i dc'finit rnai sus, sc justifici printr-un lationamcrnt antrlog.
Iliiminc distributivitatea. ' Or; dae I o. , + l-, Q@ calcllul.
面剖

bls
市 ε一
瓢 ︲
ｒ

α g+ヴ )α ε
=赫 十
α一

g+ く√
ι g+α イ
′ 一ｂ
′ ‘

維
″

(θ
′
︰ ︱ ヽ
υ

,
′“

g
０●
′

う″ざ b″

(rlirr clt.Iiuitia a,lurririi urrnt.rrzr si 3-

-1 't - a * a' )i' tr('{>- (t'c ('acl:
': ':'
b r, b /,ds
g'l- cici
trcsl)d =. bdgac, i'rr
- bs,l-{ bg
- bgiaf.
a/,10c

ReznltL imediat c[ cit.rile clasc a (: + l) ,, lt + lL -:L

j-+
b\,1 's,)'''b,t bg b d I

+ -o .l sirrt identicc (la schimbarea reprezentanlil r, suma nu sc schirn-

bg
bl). Distributivitatea functioneazS" deci in Q(o). E dal dovedit cl p(o) este
un inel (evident comutativ).
Pentru a termina aceast[ parte a demonstraliei mai trebuie s5" aritiim
cir Q@) are cel putin ctrouir elemente (clase) dif erite ;i ci ecuati i : I
^ bd"

.,, a eQb\ si cu 1+ 0 dar altlel 3 eQ@) are o solutie in mullimea

d "' b b
た♭一
＜
＞

claselor.
ο■ ろ
ｎＶ

Fie ;e clar cユ printre clasele din c(θ )aVem,i Clasele de repre―

摯
÷
・ｌ
ｂ

Eb gnt dgur dfente cttd dtfd ar trebd l÷

Ｓ，

zentanti

75
 =O ceca
l糧 ■
ib雀
静鮒麗賞tま身 舌認ち 1詰 盤
し
t焉
鍵:lali,=ら
'°

Cい 五Vヴ e ecual嗜 χ =÷ Cu÷ <00単 ≠Q dar dud∈ 00,

争

ca are o sd麒 艶 m00 anume÷ .÷ ι%′ 妨 S″ αγ協励πεガ ≠ 0

〒 券 "う
lα
争

グ
αθ″ ,多 πιαづ″
αθ″α≠0. Or′ ―
clasa repreそ fltant :;LCu b∈ θ―(0)eSte sigur
“
,ヴ

と
dasa ndこnα ら範 廿 ÷=」ltザ型
― r avem÷ 十 生=:》 =÷
adevュ

鰤dら θ
α=ら ′θ
!).Ded daぬ
÷ ″笏
%JO"),dtul_cla壺
÷
este arЫ trar in%θ

se dovede,te a fi elementul unitate al,c9'1'l mOdul,a,adar elcmentu1 0.

ReciprOc fie÷ un rcPrezentant arbitrar al clasei nule,avpln atunci neapttrat
α
∼ 0_D adicユ αら ==0. :
ろ う
Cul■■b≠ O reZulttt α =0.Cu aceasta,demOnstratia cュ 0(ο )ι ↓ιθοψ
e incheiat嵐 。 .
Sこ artttユ m acum cユ 全 nO(θ )e対 sttt un s%ら づ %ι Jづ zο %θ グ θ
%θ !Pentru
aceasta sl considettm in o(θ)mullittea lut,10r Clas,191 de reprezentanti
Cu ι∈θ一 ―(0),iθ ∈θ,Stt notユ In ci ξ≧aceastこ multilne.
÷
Stabililn lntre ο,i Ω 9 cOrespO♀ d,■ biuniVOCユ ,i nelacunar嵐 (chiar

mvoluiv→ dupユ prhcゎ iul ι

⇔Clasa÷ ,Stt
'ユ artttttmぬ ,cu acest prmdメ u′

:『 習[真乱需 為:fl&鳥 :∫ 苦1嘲距illttiX:チ 配蹴la乱 』Ъ∫

mentele二 (b∈ θ_(0)― Ca clemente ale lui c(θ )一 apartin aCeleia,i clase
θ

cttd penttu bp bz∈ θ

―o avem brう 2 ら 1ら 2C adC嵐
讐∼
号 o

Reciproc fiecttrei clase■ i se asocilzユ θ

α 夕%ノ θ: acela care
`%un
figureaz■ in expresia reprezentantului arbitrar `生 l al acestei Clase, cttci
ろ
acel θduce sigur cum am artttat chiaF adi,eaori la una ,i aceea,i ClaSユ
γ
αθ
αθ
:

dtul争 鰤
tul e O dasれ %un demelt an σ lol)・ Dα este%%jθ ;mtr_a_

θα ′
devユ r dad clasd tt is_ar asoda dd
b
ψγり
″,ftt ι′θ
",tunCi ar trebd

0
D in rdath丁 ∼ ゛ gnt fle■ QC° nccpute la demente an ρタッε
a
T'丁 丁
cι αsa(Nota D_B)

76
ca brc'
i si. brc"
'
z' sI aparfini aceleia;i clasc (anume
' \
bc
clasei consideratc a)
,

br bz b'
adiclt am avea b{'bz: btbzc" gi cum bLbz + 0 (c[ci b1, b2e o (0)) ar
rezulta, prin scurtare,c': c" si ne-am contrazicc. Incit c dovedit-ciclasele
dirrQ,a;adarclaseledeforma 9b rube o -(0);ic€oarlincun bun repre-

zentant (canonic)si corespondenfa c.-+cla ro +b' intre o ;i O estc intr-adevirr

qiunivoci ;i nelacunari.
_ Pe de alti parte adunarea si inmulfirea d.itt, Q@) fac din O c p(o) un
dorueni,a aditia-ruultipl,icatiu clci averr :

子十年一
brc'b, { brbrc" brbr(c' * ,"\
ろlι 2 ろ1ら 2

′ ′
′ ′ ′ ′ ″
ろ■
θ ろ2θ ろlθ ι2θ ろ1う 21′ θ )
bl ろ2 ろ1ら 2 ら1ら 2

l〔 ai lnult i acttt calcul aratユ clar ctt cOresPondenta Se face cu pこ strarea

sume10r,i prOduselor cttci sumei a douユ clase(a,adar Clasei― sumユ !)i Se

::長 #1こitξ ]」 :二l曹 「

ξ り
」」」
llil::ユ fima“
prOduse.Avem dar in
PreZentanllor lCanOnicil ai da―
Ω un dOmeniu
i漁
「鳳
un乾 ユOn廿 omo■ a mddd 呵 α
規理L∬ 智[:譜 冊 ittlギui σ ),iavem Ω (θ
.

=。mfュ urtttOrulu.
te tOate hPOtezele dn lema §
乾。mttleinHVavemindeph五

0(θ )⊃ Ω
↓
↑
0

Existtt deciで ι′多θ θJ/pO。 (ο )aStfel ca oO(θ )⊃ ο,i astfel ca 9。 (θ )20(ο )

Acest corp o。 (θ ルS′ θψ ε

ttι 夕ι ιγづ
ιθγα θ%ι %づ %J%づ αιれι
ιgγ づ
ιαι
ιο .Teorema este
`θ aritat cユ pentru fiecare domeniu dc integritateグ
demonstrath,adictt alll %sづ υ
%ι ι
inelul ll■ ul′CXistd un cOrp infユ ,urhtOr.
In realitate,am arユ tat ceva mai mult,i in aCeasta constユ importanta
,i illtercsul acestci teOreme:ci dactt dOmeniul de integritate θeste αびι
γづι
de inclul(o),(C〔 tZlll analizat in cursul demonstratiei)atunci existl un corp
inf151lrこ tor cu ψ/θ ´′
′ルrιι
ιι″ι%ク 多グ%α ′夕α′ιfatユ de ο:α θ ιSι αeSte ι
θθ%α づcorpul
dtu五
猛tム TIF糧 ∬ ・
ぶ匙K dar ddd arЫ ttarぃ
11静 :跳 :驚 i』 vユ Z■
cと ● 、isti ccl putin un K,actala este 00(0))・ Afirm ch avem necesarmente
⊃,0(θ
rt‐

Pclltru a iuStifica accastユ afirmatie、・

)

a fi Suficient sl arユ thm ctt O(ο )

estc corp[tl cituri10r pcntru dol■ ■cniul de integritate Ω, ′ ′2 sθ 夕

,s多 ′
ιι%sづ ″
θ ι
γα―
fο ″
メ 力 ″ α々ζ だ ″α εθ ′′
れ′ αι ′
ο
テιιι%α ″グ′
′ι ″ り Or,aceasta este imediat:
″

十 ≠0漁 rd・ d等 上
s′

Ω
7ゲ

Ωttd寺 ,子・
rタ

iC十 ∈゛ ∈ 」 dttQ `″

わ′み',cο ― (o),ε ∈θ,ε ′∈θ―

―(0)).Citu](la Stinga sttu la dre`lpta,indifercllt clci

77
σ(θ )C COmutativ,cunl am aritat)al Clemcntelo■ _clasc上
ι
, 1■′__cal_
わ
culat in O(θ ),CarC e cOrp一 nc dl,tinind seama ca a、 rcm`″ ≠ O odattt cu

争≠ O ICle.ciが 〆≠的 :

′ ′
/′
'て
`

み′ ι ιみε
ι bb'c"

l'
clasi.-r carc cstc cvidt-'nt idcnticir cu aceea dc rcprczcntatrt
L
. (c'10!), I);u'

c€oiarc'eo- O mtt dasaチ eStC un dcme■ arbitrar din p (o). lucit

cstc clar cir Q (o) cstc corpul()'lurilor llli f2カ ιsd″ s7r′ speciJicat lr,oi sus. I')itr
´
atunci deoarccc tと ヽ (1111

0(θ )⊃ Ω
↑￨ ↑↓
(20(θ )⊃ θ

(iZOmOrfismu1 9(θ )=σ 。 (θ )fiind,dl】

ptt cum,tim,o prelungirc a izomorfis―
mullli Ω ご θ )rezultユ ci 90(θ )CStC ι ο″ ε ′ιげ ιO/111i ρ′ ′
多αε ′ι′ゞ″Sθ ttS(ト
ccasta cOnstituic,i o juStificarc a dcnunlir五``′ lui
``γ
oO(θ )drCpt,,corpul cituri10r
d01neniului dc intcgritatc θ
■
'')

00(° )CSte h。 l mhil■ al cu proprie―

tatcalお FL]Tll誰 諾[lIF謂 1、fユ
ln■ 2て ⊃ο, ft fiind un cOrp arbitrar
(CVCntual chiar necomutalv)OHCC dt÷ cu α ∈ ο ゛ み ∈ ο り ),ε ttε πJα ′れ κ

cstc un element arbitrar dill o。 (ο ).incit o。 (0)⊂ fl‐

,i Cu aCCSta totul e dO―
vedit.
Cu accasta partca introductivユ a cursului este prOvizoriu incheiath:
teoremele de izol■ orfism II,i IⅡ precunl,i teoremele de descOmpunere cn

b¶ 糧
spccial sub aspectu1 10r grupal)vor fi datc in capitolul premcrgユ tor t∞ remci

3服 1:Frllci,iaI:鳳 P」:wa良識e pHma paic a協 d

lui Calois a ccuatii10r algebrice anume ι ιθγ
グαι χノグタ″ι
ι γクθ θ″ γ づ
ιθ/,aceastユ
teOric cstc in lin五 le sale mari, Opera lui Steinitz. Notiunile fundamentale `ι
“
de cOrp priln, caracteristica unui corp′ notiunea de extinderc separabilユ ,i
inscparabill etc. au fOst introduse de el.
 Copitolul‖ :

TEORIA EXT:NDERH CORPURILOR

INTRODUCERE

37° Structura subcorpurilor unui corp

Fic tt un corp arbitrar(eVentual necOmutativ),O Submultime′ 多 ι″ι α′

′
ι″
ゞ
a ll■ iZ,astfel ca fath de adunarea oi inmultireaグ グ ′ιlsユ fOrlllleze pentru
θ
sine ins■ ,i un cOrP,se nulne§ te s,ι ιοζ夕・E clar cl:φ θ %′ γ%θ αοs%ι %%ι ノ づ
貿ι
ιαι,α π ″ ″ α θθ″ %J%グ LS″ .ル ι %π S%ι εο″ αJ s″ 夕
ι
′多 ι,ι s′ ι π ιsα γ ,jS'´ θづι%ι εα

晰 F鶴 竹 フ
リ こまな
″ 協富Xlα 鶴易 宥
g″
`θ

励
implicこ χ 一 y→ ″
励PL'笛 多
雌 ]γ
),a,adar elementul unitate O al mOdulului〃 este cle―
mentul unitate
`絶 O al modulului Z;de asemenea″ ― (0)fiind grup multi―
“
Plicativ deci subgrup multiPlicativ al grupului multiPlicativ lf―
χノ 1→ ″ ― (0)de lndati ce χ,ノ ∈ 〃 ― (0)iar elementul unitate l al
(0)avem
grupului multiplicativ″ ― (0)estc elementul ullitate l al grupului multi―
plicativ I― (0).
S■ notiln cu[L]multilnCa tuturor subcOrpurilor cOrpului ■(e clar
Ch[二 ]e nede,arth)・ Vrem Sh artttユ mθ ガ φ %ι ι777 οttα %グ Zα %`ι グ協 ια [二 ]θ α
J′

s″ /ι ι
θ″%γ ″rs″ γ%ε ″
%γ αs%ろ θ
θィタタγづιθγι%づ 二 ; ceva lnai lnult,aceastl structur江
este θ O夕 φ
2多′ιι″ (in sensul din Cap.I).

adal.oh面 he tted“ 耐 de錮 ト

Fie,in accst scOp,F O submullinle nede,artl(dar altfel arbitrarl)

ふ∫
需¶1,珈 ι
ttt腸 ル
タ腸J[財
→
ξ m
→
elcmentul∩ ociat lui Z considerユ ″
″ cF
adi`ヽ ■ PartCa cOmuntt tuturor JY din fan■ ilia de sub¨ subcorpuri F_
E clar c五 〔lceasti parte comunユ are cel putin dOuュ elemente cttci fiecare
sul,cOrp″ dill F are un element unitate aditiv pe o din t iar ca element
unitatc lnultiplicati、 ・ pe l din ι.Pe de altl parte χ,ノ ∈ n 〃 inseamn益
″ ∈F
″,j→ fr ctl〃 ∈Fa,adar χ― y→ ″ cu″ ∈F(cユ Ci fiecarc″ ,fiind subcorp,
estr nЮ dul)hlCit■ ― _v→ ∩ ″ ;deCi∩ ″ eSte el貧 nsu,i modul al mo―
〃 cF f∈ ″
′
d,-,iiilui 1-.
I)acir consider:im insl r, 1,. (0) :,O(11
[)rH - - (0)), \ra rezulta.
firc.;[r', iv, .r'+ IL - Q) cu I/ e F adicl )iy-t + I/ - (0) cu 11e F adicl
^,:-r-,n@
|TEII -(0)) :nH -(0), a;adaraH- (0) estegnrp multipli-
HEF ITEF

79
 iLデ eT篭
猛 I胤 孔
∫七1:出 i腎 空
∫ 青官∴品phしな 11月 ギ
corputFLnddcrlll■ ′→[Z]astfd Ca
′ acum mullimca r′ a tuturor acelor〃

:;鵬 湯 :筋 汎サ
ι′
傷み ￨;跳 乱:∬ ilttiγ 写貿宅
「三c患 訂rn『 ξ 。1:
`性 i青
T電#:■i∫ 苦電
it黒 箕l'占 :譜 枕り 豚渉 境 ″ 〔F
ilor familici 17 in timP cc subcorpul∩ ∬ esteず ″ θ
/_

r acdd尊 ね
血hF・ HCF
■α
鉗 ∬ll載 濯T編 出IPu.。
朧漁」 t[L]O relatie de Ordillc diferittt astfel:

環 1・ 21も 静 鳳 軋 ∬胤 徹 試 idttliflL穏 1ふ 測 」爾 ).O avem

in accstc conditii,multinca[五 ]este O structurユ completユ .Pentru
i va fi suficient sユ arhthm cユ ′ ′%%:"%ι α
ctcristice alc uniunii in structuri coln―
ltilne nedc,arttt αγ α
b夕 γγ″de elemente
u,,sι ε
′
″t`%ι α′
%二 'proprietユ tile Carac_
tisfttcute clci ,,sectiunea in[L]'′ este
de Ordine din[Z]cSte aceea dilll(工 )

%″ ∈F;Fntr― adevttr cum F

Or,cu accste notatii,c Clar ci t」 ″⊃〃 θ
ry∈ F
→ [五 ]astfel ca pentru″ ∈F,i ff′ ∈F'
cstc dctfinittt ca multimea tuturor ff′
′ ιin F(dar arЫ trar,dealtfel)
si avem″ c〃 urmeaztt ctt pentru un〃 ルχα

JwtittI翼 軍
′
4ililグ
′
藍鮮′
寧 [ル 縫墨
∈ aVcm″ ⊃ ∩ 〃 =t」 ″ iar″ ⊃〃 oricarc ar fi″ ∈F.
「
Oricc I′ F′
II′ EF′ HcF

:∬ HC:盟 ‖硫Ti雰 ft誌撒

ttettl織 器轟:]】
里::si哺[二 ξ Πlilia ]r are doutt elemente aFbitrare
dealtfel din [ι ]).

d analogond輸 州 up』 い
Vom lncheia acest alineat cu urmtttoarea observatie important嵐 (care
や
ヽ結∫ ず
a cip l ttmdwa rup醜
『 ιグ
血 府讐鳳毒淵 『dttTt:場s豚篤llleξぽl吼 グ
i潤 l

p。

〔 ∝Ceseoum」 ∝ `響
mma cu demm“
解
留χ ttllttT∬ l昭 邸liT:は
dunare,scユ
dd哩 笛 Ы _o量 ∝ d Potte
dere,金 nmultire,i ttlnptttire
trar狂
簿Jttlttlir:鼎 ic訛 認 ∬鵠
Лh二 ;de a∞ menea′
′ αZ θ α
% ε z%ι づ
υ
potte v∝ nca血 ξ
, cu urmこ toarea
O夕 2o%′
乱き拓帯乱脇濡 ■
ttl島 』
π este corpul cttturilor inelului(dOmeniu de integritate l)′ generat
de complcxul y.
u。 ね
面he
ned"縄 Th網鳴 駆TTttc:r鍔 竜札号r胤 :肥 ∵
80
 [J 11 este corpul gcncrat dc complcxul HeF
HeIr
[J 11 undc al tloileu semnl-l
inseaurnii.,,uniunea in (Z)". Exact c;t in cazul grupal, sc iilatir cii accastr"l,
definilie cste echivalcntir cu definilia cxistenlialiL.

38° Noliune口 de corp priln.Caracteristica unui co『 p

Fic tt un corp arbitrar;numim`θ ゅ φγ ル π一 r￢ ″ ,ガ ι

",COrpul 〃 cF `ι

ヽ
F一 [L].E clar cユ π⊂ ff Pcntru Oricc∬ ∈[二 ];aceasta l・ czult■ din inshsi
eξ

lご 1:乳 f∬ 翼
『 171t話 ￨'1こ ∫ ll:鴇 ll孟 珪 :A,adar COrpd PHm■
Sユ nOtlln cu ιunitatca n■ ultiplicativユ din Z;firc,tC Cれ ι― → π ,icこ
ι≠ 0.Sl COnsiderlm multimea r a tuturor elcmentelor,ブ ?じ unde協 ∈τ

鷲掛狙 11離 itttl島 聯 議i=

+…
θ+θ )de faptu1
.resp.一 ι― ι .… 0・ ι
-0(0∈ ″,aditionarCa nu11),i dC faptul cユ ιeste iderllPotcnt・
cstc o imaginc hOmOl■lorfユ (intr_un
「 lr, dacこ instit■liln ttntrc ttF,i「 COres―
l accasttt corcsPOndenttt cste univoc滅
vcrs. Pe dc alti partc corcspondenta
dusele, cユ ci folosind dcfil■ itia lui '%θ

7:き 嚇:明 :厳鳳掃 li∬:Ⅷ 星

iCtt banal ein cauza
:灘 ぶtも 1:ち 讐 ,F」 あ:枇 Ъ二鳳∬Ъ乳鮒じ二I五
bい
慮聴 期彗
t夢 郷苫frW宜 ′り
■ l『
j[T上

許
葬 ご
∝ ′
賀
τ́醸 “
b&釘 ∞
gfli]き ]11:肇 r:￡ 11「 ll石 Lど (り ,:it:Tl』 i

腸
iiiI!II』 ::lllえ
Libile coincid(32° ,teorcma a treia)
C物
412を 構織俳榊:解 ∵ どτ ⊃F,avem
・Dar π dea
dhat織 属Li轟 幕 詣uf蹴鳳il「
金 t∫

π⊃
「
II
″

COnfOrln lemei ln chestiune cxistユ un inel R=2π astfel ca R⊃ 7:

Fづ γ
ιゞι
ιθ″αθ
ιsι %ι J R ι ι %θ θ
づ s′
γφ
ttι・ este insこ un inel fiindcユ e izomorf cut
「
lli計 :訂 讐
「 1ギ :認 T景 置 ∬罰
t:∫
器 trl羞 rttttittte麟
1) Izomorfismul conservd. ploplietatea de a fi domeniU de integritate (NotaD;B'),

6-c.162 81
 ac(=`:sta nu cste csential cu ε
θ,o′ グ
ι οι グca inelul ο⊂ K sl fie cOlnutati、・
,α ノ
"ゞ
d“ m面 u“ 耐 刺 激 ∝ 載 u面 効 4鋤 4ら ろ≠ O Ⅲ i励 4=歯
÷
“
rczlllth imediat din αみ=bα ,一 α,ι ∈ο)Rczultユ ctt acel corp al cituri10r lui
in π estc chiar cOrpul π,cici π cste corp priln in Z.Rezultれ ,cOnfOrm teOriei
「corpului cfturi10r, ctt R este cOrpul cttturi10r lui tt a,adar cOrpul nulllcrelor
ratiOnalc
A,adar dacl φ =0,α ιπ′κグθοψ %ι ″ ″%π αιι%グ 五 ιsι ι力θ″lο ゲ ε%ε ο/ψ 2τ ι
夕
ιイι
′′Zげ ιJο /γ α′グ
ο77α ′
ι ■ S夕多
g%γ タ
ィ θ/%→
ια″″りο%′ ″ α O ιSι ご0:
″ θα/ι /ι ″%θ ιψι ι ι
Oσ -0.
Zicerll ch πsi cxtensiunea lui Z ι sι ι?ι % θ Oζ
夕 ″ιθ αγαε ιι/づ S′ ′
θ″ψ ==0・
2)″ ≠ O adiCh夕 >O Afirm ctt nu se poate ca φ -1,全 ntr― adevユ r ar
inscll■ na atunci ca「 si fie izOmorf cu ul■ グ %ι ′%zr/J adictt F insusi sと fie inelul
'≠
nul. Dar fapttll este contradictOriu cttci e clar ctt ι→ iar ι 0. A,adar
ianume,cum am vユ zut mai sus,φ 「
eSte prim in acest caz(夕 ≠
0).
Culll啄 /(φ )CSte un corP,「 Va fi de asernenea deci,avind P c
">1§ π, ・
、om avea
chiar「 二
=π .

A,adar dacユ タ>1,iタ カ ;θ ο づ

ψ%ι φγ%π ιιづ zο 夕
′
ιθゲθ ,;θ Jα ‐
%θ Oψ り
s′

s′ 7θ /″ ιγ
ιsノ z`/グ τ/(夕 )sづ θ
ι′%α グ%グ θα
αづ
'ι
グ
′οκαο
″/φ ο ″
づυ%→ τθα
zヴι
γ γι″ ειφι ,ι

′″
α O θs′ :少 ι==0・ ZiCem cⅢ i prin extensiune Z⊃ π ιsノ ι 71/1 θOγ 夕 ″ι
ε
α/α ε
ιιγ
ググ `夕
θ″ψ %多 ι
Sι π″γ夕γ づ″多>1・
Dupこ caractcristica lor(cel mai mic intreg%>o pentru care%ι =0,
■Otiunea se asociazⅢ i inele10r nu numai cOrpurilor)一 COrpurile se impart
in doutt mari categOrii:
1)COrpurile de caracteristica O(cOrpuri care sint%ι α
夕″αιグ 形グι
ι)
,′

2)Corpurile dc caracteristica夕 numlr prim>1(printre cOrpurile

'lμ

accstei categor五 se gこ sesc neapユ rat corpurile finite)

θbsι γυα′
づι・ 1)OriCC COrp prim este comutativ.2)in oriCe corP cOmu―
tativ κ de caracteristicl ψ ≠ 0(deci ψ numュ r prim>1)avem(α +ろ )P=
=α ′土 ら',i mai general(α tt b)ダ =α pr土 ら'r γfiind un intreg pozitiv
sau nuli α, み′∈ K.

39° Noiiunea generalこ de extindere, ciasificarea extlnderilor

rp al slu,hr S un cOnlメ eX de
deme驚 :丘 #liり ち
島:夕 ″跳タ
フメガLSubC°
/夕 ιθθ
%ψ ι
ιχ Zttι S′ 夕
asι αttπ ″α ,`Sr/π
in二 ′θ
ογ″%J gι %ι α′″ιθ
γ οz夕 ′
ιχ%ι KUS(u_μ り
%α %π グ
zι %ι α″17多 づ
ηι′′″
`θ
′%%」`,―
7ι

″ %づ
喫 13dastfdobthutttvOmnOtaK6)゛ h VOm numiι ″ グノ ι/′ α 加 ′K
夕γ
jん %%J′ ″
%ι αα
″%π θ
ι″S・
Evident cユ avem κ ⊂κ (S), dach avem insl K=κ (S)extindcrca
alt柵
挽衡冒電
子 [電 詰ぶ:1鯖 It∫ ′
lir螢
T'ユ
′ 器:竜 ‖】 ￢ 51αι
=K(S')UK(S′ )uniunea din ttπ %ι ι ′
′,,`ι %ら /Z`_ル プ,ノ
(Z), f″ αθ
′ια ″グ
′′
″οグ
Jι αttι ,%ら /%,f五 nd uniullea din■ 1)

O multime adiuncttt S Se zicc%タ ガ″ ″daci pentru ο″

Oα ′ ゲε♂submultime
veritabil■ i nede,artユ Σ alui S(z⊂ ΣcS)a、・em κ⊂κ(Σ )⊂ rk (Σ )(s_Σ ),
1)Deasemeneaecrarcdayem,rr(.s'us") :r((s')(.s") :/t(.s")(.s').ScrnzLiPoart,olrscr-za
.c5, dacl S este o rn,lfime fiuiti S : (0r, 0r, ...,
0.) a'rr:rn /i(.S1 -1i(0,)(0r) .., (0r), (](:o{a D.B.'

oo
.{z
 unde /i(X) (S
- >) inscarnnir corpul /{(!) t'xtins prin urul{iurc;r adjunciit
complemcntarir. S - ).
Extindcrile se clasificir dupir ordinul ;i proplictirtilc rnullimii adjurctc.
l) Extinderi finite: cxtinderi priu rnul(imi adjunctc finitc.
1') Extind,cri transfitr,ile: cxtindcri pr:in mulfiuri adjunctc conliiii.itd
o ncull'ime adjtt,tr,ctd rnin,iwalti cle putart: tttorr,tit' curdinttl trttnsfinit.
Z) Extin,deri algebrice: extinderi K(.S) in carc -fiecq.rc derttt'ttt 0e 1r.('S)
cstc pernttttabi!, cr.t oricc el,emctr,t dirr, K (dcci rczultr,r. cottt,utatit) ;i astfcl incit
() satisfacc unei ecualii an\" -1- rrr()"-r + ... -l t n,-rl )- ctn,:0 cu cocfi-
cieufii (uu tofi nuli) in Ii.
Z') Extitt,tlari tratr,scend,ettte'. oricc extindcrc carc n,tt cste a.lgebricri cste
t ransceu,dentd.
j) Extiu,cleri lin,eure (la dreapta) : o extindcre K(S) se zict' littca.rdla
clreapta, daci"r pcntru oricc clemcnt 0 e .li(-S) existir in ruultitut'a adjunctl
.S un rrumirt -fitt'it dc elemeutc \1, N2, ., r" astfcl ca 0: rrr:{r I tr.rx,!
+ ... * a,x, cu 4.?. ---+ K, i --:1, Z, ..., r (numtirul natural r > l, r'ariind
odati- crr 0) . -- Definific corespunziitoare pcntru cxtinderile lincart' la
stinga.
Caz pc.rticul,ar irnportcrlf : cxtindcrilc lin,cor firtittt (la drcapta lcsp.
stinga). O cxtindcrc Ii(S) se va zice linear-finitl (la drcrirpta, dc ex.), dacir
c finitl;i dacl pentru orice 0 arbitrar luatin r((S) avern 0 : 4r,tr -1- azxz-l
+ ... * &,,fr,, ctr ct.i+ K(i:1, Z, ..., rl) clcmclttelc fi1, .\2,..., .r., fiind
t'lcmentelc rnul{irnii adjuncte S.
3' E xti,nde.ri n,e-l,inenre.
'f e o r e m [. 0 extinrlere K(S) lirt.cat' fittitii (la drcapta.) estc (.fornal)
algebricti, (l,a dreapta); orice ele'ment tlin cenlralitatorrtl, hti L fru 7i(S) rsle
algebric fald de K.
Fie 0e I((S) ; dacl 0 - 0 am terrninat cir.ci 0 este chiar algcbric.
Dacir 0 I 0, atunci avem ;i 02, 03, . . ., + 0 deoarece li(S) fifud corp ntl
are divizori ai lui zero. A;a fiind, sir considerim cgalitirfile (cc r ezultil din
iripoteza cl cxtinderca este linear finitir" (la drcapttr)) trmiLtoarc:
0 : ttpxl * azoxz i I arox,
02 : attxr ! ttr.t.t:, I I artt,
0′ ==%ノ χl+α 2J■ 2+ +α ′
ノ r

unde r, si,t eremen,':; -,,fl:1,T,*;

i";,;: ;,';,,
o,, r{ -
E clar ci nu toli a,.o pot fi nuli ; fic atunci chiar- aro I 0. ln arccst caz,
prima ecualie din sistemul precedent se rezolvir in ,v, (prin iumullire la
dreapta cu aror) !
C[pit5'm \ : aio\ i aioxz * a'soxt -]- . . . -f ailx, explesia pe car-e o
introducem iu. restul ecuafiilor. Dupi reduceri sistcmul devine :
Bz
- ur\:: bzrxzl bsxs + ... -f b,rx, +K
03 bzzxz* bszxs + ... I b,zx, dt
わリー→ κ fire,te.

o'+1=ら χ2+b3「 χγ+

2′ 十 ろrrχ r・

83

￨
 Dac5" toli brr(i:2,3, ..., r) sint nuli am tcrminat; dacir nu, fie chiar
b\ + 0 ceea cc nc permitc climinarea lui r, ;i dirm peste ecuaiii de forma :

03 - ui\2 - u'r\ : cszxt 1- cEzus.+ ... t crzxrt wi, u!, e K

ccje K.

Dacl tOti θ,2(り 3,4,… .′ γ

)Sint nuli am terminati dacユ nu,fie
Chiar θ32 ≠ 0・ Elilninhln pc χ3 etC.etc,
Se vede c江 ′pe aceasti cale,toti χ sC VOr elimina,cel mai tttrziu pinユ
・ ―
la fo10sirea ultimei ecuat五 (Sub forma acesteia duptt a γa eliminare!
aceasta se ttntelege de la sinc),ivOm cュ Pこ ta o ccuatiC de fOrma:

Or+1-夕 ι
,r_1)・ Or― り
ι町 0に 1-.… ― ∫
∫ 11)・
0=0
1)・
zι

Cu%∫ r-1)→ κ,″ =1,2,… .′ γ

.Extind9rea eSte deci_raγ %α ιalgebric江 (la
dreapta); eXprcsia ,,formal algebric'' trebuie luat江 ln sensul ctt nu aveln
%α なι
C′ らグs%φ %γ al extinder五 K(S)falュ de X,deoarece O fiind arbitrar in
,′

K(S),nu rezulti permutabil cu orice element din K(in plus,κ nici nu este
COmutativ,ln general).
Cu toate acestea,cxtinderea finitユ 」
【(5)pOSedこ elemente夕 ι
ιγαι
gθ ろγ
づθι
′
anume′ θαι ιαθ ιι
ιι Jι %ι %ι ιん%K(S)夕 ι γ%Z`′ αbづ Jι づ %あ υづα%α ιε%ル θαγιι′ι″τι ,7″

プ リ%K:θ ι%″ α 2α ′ ο/%″ ″ %グ K′ %K(S).Aceastユ afirmatic eStC O consccin■

Jグ

imediattt a primei pユ rti a teOremei care ne preocupユ dacと tinem seama de

:faptul cこ centralizatorul lui K ttn K (S)ι Sι ι傷 %θ θィタ (SubcOrp al corpului
K(S)).Mai general,sユ demonstrユ mcユ θ ι%ι γαι j″
α″
θ/%ι αリタ ″ι作タ ιs,ψ /α ―
`K′
,ィ

θ θγ夕α γらグιグαγ二⊃K ι ιっ ι%sπ らθθ夕αJ J%づ Z・

γ sι

intr_acevttr dactt notこ m cu ζ (K)CentralizatOrul lui K ttn L se vede cユ

ćonditia θ″=/θ Cu θ∈K este verificattt de cel putin dOuュ elemente:い i

l'a,adar ζ(K)are Cel putin douユ elemente. Pe de alti parte, dacユ /,

Z′
′∈
ζ(K)avem θ =z′ θ,iθ メ'=″ ′
z′
′
θcu O∈ K deciι (Z′ ― /″ )=(Z′ ―Z″ )θ ′
′
θ∈K adicユ ― 〆 → ζ(K).A,adar ζ
z′
(K)eSte un submodul.Fie acum
θ社 =21ι ,ι Z2=Z2θ ,θ ∈ K.Rezulttt succesiv 1=Zrlθ
孔 ,Z2∈ ζ(κ )一 (0)iaVem εz『 ;

1-Zlθ 1=21・ 1-/1・ lθ 1)θ

θ θ Z『 ・ θ Z「 Zチ =(4Z『 ,a,adar
(4Zrl)一 4・ 行 ζ (K)一 (0)
・este un subgrup multiplicat市 .COncluzia:ζ (K)este COrp.

督1lli;糧 Fほ どlI協∬Wtthr∬ 塁ぶぽ 単 曝…→

I)acユ deci K(S)este o extindere linear finitl la dFeapta, at■lnci pentrll
P′

40° Teorema schirnbulu: ,i conseciniele sale

Fic οun inel arbitrar cu clement unitate,i firユ divizori ai lui zcrO
軍n gCneral,necOmutativ),i K un subcorp al sttui sユ punem urmitoarl_・ le
definit五 :

Un elcn■ cnt χ‐>O se zice′ 力多

ιαγ″ι
ψιπ″ι
夕多
ιJα ″γ
ιαψノ
αφι ιlt‐ ,ln raport Sノ

cu elemen縫 lc%・ → θ =1,2,… .,7),daCh CXiSti α,→ K(グ =1,2,…

(づ ぅ .′

astfel ca χ=α l■ +α 2χ 2+・ … +α ″ π7=α ,χ ,(/1lumlr natural finit).

Elclncntul χ==O sc zicc linear depcndent de O multilne dCiarti dc
″,(ClCiル 0=0,α ∈ K― (0)!).

84
 O multimc nede,artユ ′finitl,de elemente亀 ,χ ・…,χ r→ θSe zice 2′

ιグ
%ι α グ%α ι
,′
φι %″ ″ι
%α ι ααγια
ψ″αφι 【dactt θ
SJι 」 /グ θ
ιrelatie α lχ l―卜α 2χ 2 ■ …・
・ Tら χr=° Cu αじ→ K implici α 二
・・ =0,ヴ =・ 1, 2り ・・・,γ i Se mai zice cユ
clelnclle=altltttleiも ・
きま場量_ent
lll。
)げ
lear χ―
indepcndente
1よcu χ ≠la dreapta
O este peste K.
ttntotdeauna
)ο
lincar independent(la tteapta,i la Stttnga)peSte x,deoarece la αχ =O sau
χα =O nu putem satisface declt cu α =0(α → K).
Notiunea de lnullilne(finitュ )nede,artttlinear independentl la dreapta

l瀧 ∴ 五
器轟鰍轟埋場 :Fttel:認 :翼 猛♂
]∫ :『 1主 [殿 r繋
dacユ θγ
グθιsub― mullime finit嵐 (nede,artl)a sa are aceea,l prOprietate.

Too■ oma schiml〕 ului(StCinitz).Dα θ″ χじ→ ο (j=1′

2,… ι
.,γ )S′ %ιJι %ι %ι ιJグ %ι α
γづ %α ψι
%グ ι
%ノ ι Jα α γιψι
α α ψι ικ,ゞ づ ααθ ″
K
S′

→
タブ (ノ =1,2,…
五 .,si S≫ 1)S'%ι ι
ιι%ι %ι ι αsttι θα χ,一 α プ,α →
%
iゴ

(Sumユ einsteinianl)グ =1,2,… .γ ′ ノ=1,2,… s,α ″ %%θ グ1)sン

`ノ γ ι
,2)α υ
.′

ノ α み 物 十 ら夕ι%夕 ,″ ιリー 1,2,… γ;ノ =1,2,… .,γ ;J=γ +1,_.

.′

`一
,′

― ・,S(α 揚′ろ ぅ
1→ K)・
o興 demonstra teorema prin recurentユ in raport cu γ
17‐ .

lク
nuh ttarふ 層t:li ll鳥 瓦ζ
atunci din 亀 ノ_2,… 。s)
(ノ ー
ノグ ,s).
2,… 。 γ=1,1),i2)
atunci ctt teorelna este adevユ ratユ pentru prilllele γnumere naturale,isユ ar嵐 ‐
tttln cユ rttnfne adevユ ratユ ,i pentru γ‐
+1.
e::諾 u琴
為
=鵬 お 1竹 Fll1/Jソ 已 1.電
11,2」
t:守 ,・ lηlll
fie linear independenti la dreapta peste K. Cum avem prin hipoteza
sユ
.サ

s> γ,pentru a arユ ta ch aven■ s≫ γ■ l Va fi Suficient stt artttttln cユ s>>/

adich stt arユ thln ctt nu puteln avea s==γ .

Stt adlnitem′ dactt e posibil,contrariu,adicユ fie s==γ ;atunci in ecua―

tiile (date de ipotezユ !) χ

基縦琳∫
嘱苓書
`

等[=ミiti,著
i導
nu u n山 :cd tth,COdden皿
JЁ[￨」
omogen益 (la dreapta)peSte κ ttntre亀 ′χ2,・ …'χ r,χ r+l Cu COeficienti sigur
1"rバ etttTふ
:警 北 憂j品 等
〔
富ぜヽテ
畷 lξ frソ お 11h drea
A,a f五
nd ttn ecua

d:【

:]i:ill:￨!j′ il
)Daci deci″
■
= 1,2,...,7)Sint linear independelltc(la dreapta)pestc X,e clar c江
aveI.l″ ,≠ O Pentru tOti″
`(づ
, づ=
し ,altfel datt de ex 角 =0,am avea`1″ 二十 0・ ″2-■
1,2,.. , ″
十 ...+0・ ″r=0,a.cκ _(0):COntradictic!(Nota D.B)

85
 <Ilcrtpta). tirurt'azir cir t:-xistir un i (l -.. y -l l, ..., s) purtru cl'rt' tt,*r,,lt ,

'f u.,*r,,10 ; Iic clriar (fiinrlt'ir clispuncm tlt'notatic) I .-- , -i-- l. Inr:it t't'iirtti:r
xr+r - 4ra1.iLlryxtn t.(ttr*r.,6,, -, 1r.nl,,). -,', sc poat(' rczolr';t in rnlrot'. I tr
-r'"+r li t'iplitirm t'r'ic.lcnt o ccuatic rlc lormlt :

2, ′ r+2,
I)acir acriur iulocuitn accst -1'.*, in t:currtiilc (clrrlt' rlc )rii>ottz.ii), r',
tr.i,t', -l- 6,,.r',(r. .. I, 2, . .., r'. l. r-l-1,
. , .s) \'ol1r cirpr"rta, tltipi
reduceri, tr:riatii cr-iclcnt clc forma ttrml"rtoiu'r' :

,ti : (1,ij:\:i -j - [rr,r', riudc i 1, 2, ′ l, 2, l,ι 二_′ ′

+2, ヽ

I)acI(lcci alう turilll 11ltiln(ゝ 10r cctl(11li C〕 :iar l)c.｀ ,+]二 ″年1,ブ ヽ
チ プ「
-1-わ
f+1,が '7(｀ 01lCI〕 idcm il■ ■ c(liat ci punctu1 2),i plinttul l)al t(.Orcnlci、 (・
ヽ ifiCl pc scara recurcntci.
'(｀ 1‐

Tcorcn■ a lui Stcinitz (ヽ sl(,(1(x,i dcll■ 01lstratl.

Introduccll■ 〔 lculln l■ otillnca foal‐ tcヽ ill■ portantl(lt. み ι
j“ ′ ′
it. ィ
.`y.「

1ln inel cu el(ヽ 11■ cnt unittttc si firtt di、 ‐

=″ `“
izOri ai lui zcro(dar altfcl(lrl)itrar)、 i
`ι

κ un s′ F/7ε ο4ρ al lui ο;ヽ・()]n zi(｀ cc■ o nlllltimC(7)⊂ Oa(lmitc o multinl(・

(あ ).μ ′
′ゲ
′″(lrept l)azl lincal・ 1(la dreapta)PCStC COrp11l X d〔 tcl:
a)(π )CStC Submultinlc a lui(υ ),in SCmllc(″ )⊂ (7)
b)CICmcntclcマ rl,7′ 2'・ …'″ r tllc lnullilllii(`′ )(/,Or(lillul mllltin■ ii initc
ヽ
(7r)), Sint lincar indcPcndcntC lat tlTに apta P(IstC ′
f・

C)P(ntru oHcc υ∈ (7')じ XiSti″ ′→ 【 ==￨,2,… .″ )aStfC〕 ca si (プ

a、 'cin υ=α ll`1+`r2`′ 2+… ・ 十 rr(adiCこ r admitO o rcPreZentarc lincari
rイ

la drcapta pcstc ff prin mi1loCirca inllltimci(′ `ι

r)).

CititOrul 、 L Put()a CXtil■ d(), fir江 (lificultユ ti, acCasti dcfinititヽ a bazci
,〔

lincare finite la cazul bazei lineare transfinite.

Lelnこ fundamentillユ . 0ガ ε タθル′

′,″ 777′ グ 多づ′″ (υ ),′ 7θ ι
,α ″ ,i′ ι
/ι ιんノζ 7

%力 ι
グ ιι oα ″%jι θθια 力移
z″ ι ια
′′
″ルZ`力 ′
ι α グ φ S′ めθ
ζr 」
S′ ι οィク
'ι `♂
κ⊂θ・
`ι
ア``ι `ι
ヽ Onl da acestci prOpoζ it五 O dCmOnstittie CXiStentiall・
llultimea(υ )fiind ncdeゃ arth,i nenul益 ′cxisti sigur un clement`亀 → (υ )

Cu%1 l fOrnleazユ pcntl‐ u el'nsu,l un siStさ ll■ linear independcnt

≠ 0;ё Clar ci夕 ι
la dreapta pcSte X cici pentru α∈ft‐ ― (0)aVem α′ 仁 ≠ 0,dCOarccc O n arc
divizori ai lui zero.
Or multimca(υ )fiindル ′
￠ι
グ″,numlrul sistemelor lincar indepcndentc
la dreapta peste X,ce pot fi extrase din(υ )CSte,firc,te,pグ ιιル′ι夕・Va exista
ザ
deci cel putin un sistan lincar independent la dreapta peste」 て,sグ sι 3 αカι″

『Tli壇 ユ
`″

「
α/α θ
θ ″θ タ
/ %多 αχづルα a,adar un sistem care nu mai adll■ itc un sisten■
多 J′ linear

麗T理露よ
ef雌 出l瑶 衰i∴ 滞鵠遮
讐 罵
Fie deci(κ )unul din sistemele lincar indepcndente la dreapta pestc」 【,cu
tll月 1迅 4rT
caractOr maXimal(Ordinul lui(夕 ι ),fiC γ ),conSiderユ mυ ∈(υ )― (%)1)・ Existh
sigur elementc αO,α 。→ κ(づ =1,2,… ./)%%ι θα″ ιastfel ca sl avem
ι%勿 ι
αoυ +α l%1+α 2%2+・ … +α r%r=Ocユ ci altfel sistemul(υ ,夕 ι l,多 2,・ ・・ %r)⊃
⊃(夕 多 ・ γ θ グタo″ ι ιπ′ι%ι Jα ′γθα ια ιS″ ιX,i deci
1,%2,・ ・ '%r)=(“ );α ル Jり
φ φ φ
'多
`γ
D Admitem ca(υ )_(%)nu c dcttrtl.(Nota D.B.).

861
(μ )″ αγ%α ゲ_μ %α vル んαιl ln special αO≠ O cici altfel am avea α l%1+… .

..・ ―lα =O Cu α 二= 1, 2, ...,γ )nu tOti nuli,Ceea ce nu sc pOate:(π

ι=0
)
"l rf r二
estc linear independcntla
`(」 dreapta pestc κ.Dar atunci rclatia α Oυ +α
sc scric υ=ι tπ 。(sumtt einsteinianl)unde L=― α ・α,(リ ー 1,2,…・.,7) `ι

Cず ets縄 五 『
prcccR肌 ｀ こ ヽfi∬ 発鯖 詭北 な盤 躯 ]Ckittlel∫ ∬f計
/・ 増
蹴 腸 議ι
溺 七
〕 「
増錯淑胤
s2グ tn朧
dせ
ur面 barea prOpo五 ,c:
Too■ om五 .θ /'θ ιθ χノ771″ ι
/ι ″ια/ル πι
グ
Jググ αα γιαクα )φ ιι
(ι
θ
%π θ″ Sι K
`″
ι
7,π げι θ ι α ι夕多ι
α/″ ルπ グ α″ J′ 7ι αι
(ιψ α)peste κ
Fie〃`″=X(S)0 0Xtindere linearh finith(la dreapta)pestC K(intr_un
supracorp Ω),i fiC σl,σ 2'… ・'σ tt elemcntelc multim五 adiuncte s:s⊂ ″
Multimea s fiind finitl,va admite cOnform lemei preccdente O bazユ
lincarユ (finitl)la dreapta peste X:fic(Zι )=(21,%2'… ・ r)aCeaSth baz益
'γ
Avem,desigur,σ ,=α けχJ(グ ー 1,2,… .,%;ノ =1,2,_.り γ ),α → K.
Dc alti Parte↑ nsh′ extinderea〃 =κ (S)fiind linearこ la dreapta peste K
Oブ

avcm pentru α∈κ(S):α 一 ちσ。(Suml einsteinianl)・ Deci α=ら ,α %ブ =

=θ ′メunde θ
7ι
ゴ=ι ′ ,(suml)eSte ttn K.
`ブ

`α cl貧 n multimea″ ⊂Ω
Am arltat dcci cxistl o submultimc(%)⊂ ″
cu propriethtile a),b),C)inCit leorema este dcmonstrat益 .

GFadul夕 がl bazei lineare(%)a cxtinderii linear― finite″ =K(S),

PCSte X,Sι %π タ タι
θ,rt・
gγ αグ ′ιχ′夕ι
″ι/力 〃 =K(S)ψ ι
2′ S′ ιK Aceasttt definitie

SC iuStifiCユ prih aceca cl de,i O extindere]inear finitl la dreapta peste K

pOatё avel,pestc ff,diverse baze lineare,un caractcr comun tuturor acestor
baze lineare estc r″ ι ′ια αθ ι
ιαジ g/α α(peSte K)
tι

Demonstrttm intr adevhr urmユ toarea propOttitie:

T oore nl五 . Gγ α″%″ %%ι グιχ″グ
%″ ι
γづ″グ%ι αγルタ ガιι(Jα αγια夕ι S′ ι%%
α)夕 ι
`ο
ψ K ιι ′
S′ ιグ%υ αγ
Z多 グα%ι α″ιχιグ%″ ι
γ (inVariant in rapOrt cu κ !).
jづ

Fie f7⊃ 必〔 O extindere linear finitユ la dreapta peste K(intr_un supra_

corp Ω);ψ θι
γづυグ
ιθ%″ ι
ογι%α φ″ι
θι″ι
%ι ″,ψ %′ ι %α ″γ
tt ι ιφ′%%J′ グ
%ι adiunCttt a
unei extinderi linear finite chiar baza sa linearユ peste corpul de ttncepere.
Fie decl
〃 一 K(01,02,・ … ,Or),I=K(rl,r2… ・ rs)

unde(0)este O bazl linear■ (finit■ )peste K a extinderii linear finite

rf=K(s)iar(r)este o altユ bazttlineartt a aceleia,i eXtinderi(baze la dreapta).
Rezulttt imediat cユ avem Oじ =α rブ ,α プ→ K,(づ =1,2,… γ .′

1,2,… .,s),irグ _ち
;
・
,ノ

ノー K・
`o`Cuち
Or,(0)estc O bazュ peste K a `→
lui∬ ′deci,lntrc altele clementele O。
sint linear independente peste K;dar atunci rezulttt din Oじ ==α 7｀
ノ θ% ι
ιο―
Sθ ん

惚sttT ttCela,argumen→ γ
/ι 夕
″Zα グ,2z夕 %ι %づ , cl s >>γ `ブ

>&in d」 hiiv
″
=stt灘為rtsl■ 魚
εο%sι εグ%″ .Dac■ o extindere linear finitl(la dreapta)〃 peste K e de
grad γ,atunCi orice submultilne finit五 ″ ιο γ″づ%γ ,a lui」 り,″ づ
πιαγ夕ι″ι
夕ι π′
,2″ ι ″
Jα ″″α夕ι
ι αφι S″ ιJて ,poate fi o bazユ lineartt la dreapta a extinderh″ pcste K.
intr_adevttr fie frl, %2' ・・・,tι r baza initialtt a lui ″ pestc X, iar υ l,
υ2, ・・・ υr;/elelnente din」 7,linear independente la dreapta pcste」 て, 2ヽ vem,
desigur,υ tJ%,,α → K'(り ,ノ =1,2,… .′ γ ),CiCi(%)eSte。 1)を lzl lillcari
`=α `ブ

87
drattirC漁
i ttγ 省 ° 糎i,11)m
bunil 至
° uittl_ 鴛
ill鳥
畷
∫ lVI“
π dc X(b〔 fa!ユ lZ■
簡
la drcapta),9ED.
:品 1・ 。
ba五 ■ H‐ ri
(finitl)a llli
To01・ 0111触 .じ ′
ιεθ ィ
ル′′
ιι夕7′ α ′
′′
′α ′ フ´て
″
ィタfr, `.rj,′ /″ prα r′
π%
Jα s/ι

θ
O,ψ タ
イικ ,グ γ ´γοε `gγ
・
f.consccintci `θ
prCCedcnte oricc subnlultinlc de ordilll■
1, cndenti(la drcapta)PCSte」 κ POate fi luatユ ca baz壺
lineartt a 11li″ peste K.Or multimea fOrmati din singurul clclncntど (olC―

楚 鶉 I批 郡 辞 ∬ 楓 ‖ ボ :IX警 蠍 Wl主
ctt pcntrtl ι∈∬ , c対 stユ α―)Jt‐ cu θ=α ι,i culn α・θ一 rczultユ ff⊂ κ i

lar″ ⊃ K,￡ nc2t

〔 rf=A― “
⊃
κ
.

RedPrOC ie″ ocxindcrcll露

sユ arユ tこ ln cこ んr
e de grad l PcstC κ 棚 詳l」 :le∬。
1:笛 ち
ltよ 通
じ亀 :
nI,estc lincar indepcndent pcstc X (anl n・
貪 ai obscrvat accst fapt).Pc dC

サ糧 』 懸 h員 ¶ 為 .嘱:t矯 ぶ 」夏 黒 鳥 irf属 《 ょ 鰍 』を1:IfЪ ttn

toatc cartrlctcrelc unci bazc ale lui二 『 ==J〔 , pcste X. Grndul bazci f五 nd §
i

gradul extindcrii(vczi teorema a doua cc urmeazユ dupこ lcma fundamen―

talユ )rczulti cl orice corP collsidcrat ca cxtindcre pestc sinc insu§ i CStC dc.
grad i ca atarc. ToOrenla cstc domollstratユ .

θ ろsθ γυα″ ι.Accasti teorcml simpll PIczint■ O ilnPOrtallll COnsitlt`ra―

bilこ pentru dezvoltarea mai departe a tcOrici ccuat五 10r.
Iatユ in sfirsit o alti teoremこ importanttt de care nc volll folosi ad(ヽ sca
l in cursul dezv01tユ rii tcorici;estc vorba de prOpozitia■lrmltoare.

radCl°・ .Dactt in lantul de cxin…

deri温 ∴ :∫ ::島 ,讐 』
!品 tl,lr‖ ム ″ ⊂二, 五re de grad γ pestc X iar■
c dc grad s peste」 げ ,atunci tt c(extindCre linear finitl la dTcapta pestc K)
de grllt〔
_■ ∬馬
i九 1,グ ル_π
r baza h〃 PdeX I■ ,も baza …‐
lui Z peste″ ;fie de asen■ enea χ∈二・
E clar c蚤 ,Potrivit ipotezelor, putcm scrie:χ =α ,(suml)じ =1,
・ ″tdれ
・
;'二 J,'ど il,171 lP'.:lザ 号
entttfiど
飢lii∬ :晶 『 ζ常 i

dC rd温
ぶ静器il己 γ 盆占万鱈lTЪ ∫ Tillま Anearこ Oa drcapり
ι
1ろ

ガ湯動。 維 劣′鴛Ъ ttZttθ ダ 〔γ7蟹 響1ツ71年 %「 鷺::ぶare111`ま Fttξ

[11ュ 『
caracterul
色:ヽ 131ill乳 」対
Sii〔

iュ 1[::[IfF[『 if]電 1::1:'lle adiunCtユ

`が

Or′ 全
n primlll rttnd′ e clar c沈 笏ノ 二・in al dOilea rttnd, sユ cOnsiderttn■
`→

を
芋難:性 醍IttsI基 夏 θ
締胤離 ぶよ
舜
r) Elementul unitat c multiplicativ aI unui corp este diferit de cel adiliv aI acestuia, adicl
de 0. (Nota D.B.).

88
 撫
淵†牌暴
Aて ■ a、・
》i軒 可
社lF[1馨 椰裏 11群
・2ι jυ
cln■ ― ιプ → K(づ -1,2,… .,s;_グ =1,2,… .,γ )
,ブ
li:量 椰‖
`cuみ ′
Rezult■ ,in definitiv,ch″ ,7,cstc o l)az益 〔
l extindcr五 lincar finite(la
dreapta)Z,PCStC X Cllm multimea clcmentcloI′ s, tcorcma
cste demonstrat五 `Fj cstC r・

θ ιs`/υ α′グど TCOICma inmultirii gradelor arc dOul rcciprocc(carC S― ar

putca nu血 teorcmde mplrl■ grad/3認 C為
)譜 Fr青 讐
競 .Dα θ ザ ′翻ι
脇島光
″ 」
蕊湧野 ι
Rι θ
グ ο
タγ
″ 鰐競γ
ε

メ′
αイ′
=″

#'7獄
グ
イ γ″′ん′

g房 ん箋
α
γ
フ
犠
ィ 1湛

ttθ
7′

rメ #∫ }ι
pcste」 ぼ .

intr_adevこ rsユ admitem cl二 n― ar fi cxtindcrc lincar finit■ (la drCapta)

cstc rfi din aceastユ hipoteztt rczulth"″
inlediat ci cxisti in」 ι ογゲ
ε′r ′ 多 ルι
`“
elementclincarindependente pestc」 7(cこ Ci intr― o cxtinderc lincar finith Pot `ι

cxista multimi de numai artea,cel mult,clomcntc lincar indepcndentc

peste corpul de inceperc,cite unithti are gracl111 1)azci!)Fie dcci un nunll■
′
ιキ dc altfcl dc clclncntc ,1, y2,・ ‐ 二 ′
・・'♪ 与
■
′*=,0*″ 多 >″
′
.
`* fiind astfcl ales ca
Dacユ ■ ″2,… ・,χ m Sint clementclc bazcl lui″ pcstc X,sc stiC(VCZi
1′

dじ luOnstra,a tcorOnd mmulli gra,ず C器

… 夕
*― 夕 ソ iflirЧ fttc拠 1と :i:ι
ー =*)」 nt γ ι
1,2′ *,ん 湯鳳 札
Jん Jブ .′

dreapta)Pcst(,A ・ (lacユ 『 ι
=1,″ 2, ...,'メ COnstituic l)aza lui Z relativl l〔
(1・ ()r′

pl胤
t,j「 蝋
ld!)Ch γ π
ムぉぶ胤iic稽 晨
*>γ も
Dar γ
:Ъ r乳11ボ (18[孟 ∫
ζc認
い
〔
≫ *"t=γ
ncit i csLc t・ xtindcre lillcar finitこ
*・

la 鮮:::ilall:111∬ :∬ ″
理￨:a聖為 i

'‖ igradC10rnc dlγ =雛 %dc undc%=ri筋

∫盟fittllttι ttFultⅡ
.

l蹴l盤
I(c」 ″ 冨
Fん 常 競f〔 〔
;θ ;∫ F現 5免 ″
亀″:製Itttttrtcrぶ :1席frЪ ;′ J%毎 脇 ::

`蘭 τ _:講 軋 点 詳 ニム
,当 雀 猛 裂 g夕
*>γ
fiO,′ ι
lll〔 Ψ ittitt dcmarQ
dc clcmcnte亀 ′ χ2,・ ・・,・ lincar indcPclldcnte PcstC X(la
'が
〔
「 =現 警Tち り
:.11が すノ ;コ :1,tyγ :lli詰 虎
Tず 号 PittT出 ごf
」
露lC糧身Tc■ ∬′
CM品
lプ 復r解 算 flC:‖ :II∫ 乱選馳 省:ζ 血
・夕
1°
多. Avcm at■
finit, fie ク inci′ γ
cu tcorcina illlliultirii gradcblor′ =夕 ,ル 2 dCCi
粥 =γ :%′
“Q.E.D.am an〔 llizat prOprictitilc csclltialc alc cxtinderilor lincar
〕
:こ

P,nユ aici′

l漱11∬鷹勢ま曇1)FI絲:J∵ 蒲嚇
i c1 0rice cxtindcre lincar finith arc ull grad finit. Sc pune
algcbrice― ― 。
intrebarea′ in cc conditii O cXtindere algebrich este lincar finiti; pentru
a putca rこ spunde, e necesar sl adillciln,in prclabil,noliunea dc cxtindorc
algcbricl. ]E ceoa ce facem il■ cclc cc urmcazl.

89
 2.EXTINDER:LE ALGEBRiCE S:RELAT:A LOR Cu cELE LiNEARE

41° Citeva leme

lFicノ f ull cOrp fundamental(nu ncapirat conlutativ)dintr― un、 111)rを t

COTP(2;un(ヽ loment o→ Ω se ziccル /7al αれι な ε(la drcapta)′ :″ て 'Xl■ cれ /グ

∈ ″,`rorグ フ
e、 isti`t′ ι′をastfcl ca sh a、 cm `ια
rt‐
),7=￨,2′
`′

…・,ル ′ ′numttr natural).Elomcntu1 0 sc、 'a

`ι
`0'=0(sumab/々in「
zicc`:な ど 、 イ
ル′ア″('だ 〔tll ￨ド
コ ′
(′

,,lotal''algcbric fa“ dC r)da(、 l avem R「 01=O undc沢 、 )、

1'I
Cu P[■ ￨=′ ′ I′ iO[・ :∈ II]
ゃ
oll■ al.1)r″ ι γπご α ″″ ご ′r″ ι′
ご″ 0→ Ω s″ ル grゎ /た ./rfrマ 7〃 ごÅ ′
′ 、
I′
‐`αrα だ
/て

θSα γ,グ ′ θ ″
ι ″ S″
S′
ル ι
、 ル /″ α
τ′ α′gめ ガε ル′ ″〃 rf■ ■ ′ S″ _ル ″ r/″ ノ′ あメ √
"“ ″″′ た
ル ′ ′ ′′〃力′K. 'ι

`7′ ":ど
(,こ ()1lecesar c〔 L O si fic 10rnlal algcbric fat■ (1(｀ A, を lc cast〔 1(ヽ sttヽ (1`tr i
rllninc si arう tinl c■ に ｀StC necesari si cOnditia α o:= Oι ′ cu `r∈ J(:()1・ :(l,t(i
puncm 4χ ll・ 1+“ 1・ 卜.… +α に1■ "1+α (α 。 =l!)゛ i7:_T―
-1+仇 ル十 ….十 ι",χ ″ 。=l!)avem,drcpt cOeficient(わ
"Iた
al lui」 n7(I
pe ιl+′ 1,iCum R[0]=O deindatこ ce P[0]-0,1lrmeazヽ lc1 0 cstc(Odatこ
Cu r)pCrlnut:lbil cuら l care,f五 ndc■ 9[万 ]∈ ff[・ l CSt(),iじ l arbitliar in」 (
ln al(loilcaゴ nd cstc evident ci cOnditiilC datc sint suficibntc((lill
cauza rcgulci dc ttnmultirc a dOutt p01inoamc!).
0み sd/υ ′
′グご
・COnfOrm lemei, 1ln clcmcnt algcl)ric fati(lcバ そ
:partinc
cclltrtlliztttorului lui X lll Ω .

olll■ 2. fプ ι θ γfε ι グ ′ι
θιrυ α 力ι ′
1“ sプ
タθ
′ θ′ α′θ
′
′ゲ
ご 〃 め ″′
/`7′
(ProPriu)
ο ごοノ ′ ′
多′′
α″θ″
グ ′ん ♂
イ′
ε `'「
ι ψ `た ′
ノゲ ′
′ゲ
`.`7′
γ,グ
'`ヴ
´ r_″ `Jι ttrι sι ご rゲ . 'ル
`:ノ `Sj`:`γ `ι

Reamintinl cl se null■ estc incl cuasi― polinOn■ ial un incNl ο,carl s'tiSI〔 lCt)
urmitoare10r trci ccrcri: !)Al‐ cさ lcmcnt unitatc,2)ヽ u arC diヽ 'izOri ai lui
zcro, 3)OricC ideal(sting Sall drcl)t)cstC principal 一_Inclelc dc p91i■ Oanle
de O ncdetcrlllinatl, construitc Pcstc l11■ corP arbitrar s,1lt inelご c■lasi― I)oli_
11011lialC
Si trc・ cclll la den10nstrarca lcmci in chcstillll(1.Nlai intii,in cl■ unt,11lnt
l c01lsidCrat este propriu dcOarccc pcitru idc(ilul
sublini〔 lt ch id()alul bilater(、
(0)prOPOZitia scヽ 'erifici ban〔 tl.Fie dcciで 。 ≠ (0)un idCal bilateral i in、 ir―
tutea ccrcrii 3)putem scric d● sigur ω ==(´ )″ ,ω =(2):(ψ ,9→ 0)DcOarcce
insl θarc clcll101lt ullitate(ccrerea J),plltem,duptt cum se 5tiC, Sl faに (・ In
abstractic(10 partca aditivl in fOrn■ a gencraltt a unui clcl■ l(:nt dintr― un i(lcal
gencrat dc o l)az託 ,putcln dcci scric tinttnd scalnl dc()galithtile prt,cedcnt(ヽ 1
7-`ι ψ ≠ 0,firc,tc),iψ =9υ (υ ≠ 0,fire,tC)・ 0‐ ,idCalu1 0 fiin(1う グ
(2′ ′,7た ,′ ′r
c clar c江 ω ,i dCCi 7`・ (p)7⊂ ′
(ψ ):⊂ ′01)
Zic ci ″ィ′PutCrl■ ・ t F`(力 (1、 e′ ■ ・■T (ヽ ull■ ″ω⊂6, そ ln■
):⊂ (1()、
``O i llltr―
(lv ca〔 ltunci %(夕 )77ω・Dar ″∈(´ )′ CStC・ ■v==´ α ′∈ο
l】
)dCCi l'∈ ツ(´ (ι )″

ri乳 餌 :T胤 編 ibrlttι l潔 属″

fF'札 轟二 li[ユ ::,lfli切 わiCa
t#凛
■itthl∬ '鞣 ギ ぷ1lFttlttsttlf)1格 F測 :Lゴ
1llё
F凛 詰韓賢
“
,' ,rt,l,)t irrsr':r:iru.i fircslc tlrrllintr:a elentr,rrtclot- ?/J clr .1.e (.p)1. lNora l).I3.)

90
\lt)1c.<o lrtuttcri :Ir c\si:itlt itt 7.r e (y')r ; <lar, ttrrn ir(71), -'' tt(,i,
to tttr t'lcttlclrt !
nr-,','l.'l:,ri rr-r - irl rlet:i rl(.r'- l) :0 incit tinincl scarnii clc <'clt'rca 2) ;i c'lt'
frrlrllil ci\ lt + 0, olrtincrn fin:rlmcntc- .t == / ct'ea (rL' L- colltradictoriLr.
ItczultiL (h), : ," " (f),.1 OI1D.
Lenur i|. ir oricc in,el cttttsifolittotttiql orit:e idcul l>rirn f>ro'frrtr sti
iteri.tubil cstc bilttteral - irttliui:ibil.
Fie o un incl crrasipolinornial ;i to un ideal plim (deci ncces;trrtcttttr
bilateral) propriu (co 3 (0));i r-critabil (o or) Si admitc.m cir- o :ir- fi divi-
7
zibilla dreaptit dcci ci am avca o=^,r(o, t,),. fiind un idcal drcpt. Avcm
(ccrerea 3) !) co, : (r), ;i cotr;forru' lentt:i 2, pntt'nr scrio or : (2) . J)itt c,.r,.: co
rezulti atunci f =. o, (firrir partc aditivir, conf. cu ccrcrcrt- l)). (lr, (' clal'clr'
^alir'tim
z t' or circi ,,t"r'rl .0, = t.l , sir :iL itvenr ;i o $ o. lntr-adr"u'itr cla<'l-r
6-co,arc-rista l,-+ocu 6:lt dc.ci rclatia / = rl;:Ir tlct'cnt y' .=fl-
s?Lrt, cxt (:ilcyilc t) ;i 2),
.;rclicit I t r + crr ccea cc zLr :ttra6lt'
.o : (or si nc-am contrazicc.-^t;^:0
.1
Incit e sigur cir. avLrm, pc lingiL n $ o, ;i o f c9
Daci aplicim acum relalici f - o-, homomorfismul o .-tolc'1 obli-
ucnrcvidt,nt{r}: {"] ili,cu{o.\ + {o}-;i-[::i I {tt}c:icirlrrpr'rcurrt;unvr-tzrtt,
avcrrl o { ro,'; t' r,.r.- ItclLlia i0} . {o1{r}, iir ,',.u'r'
-coutradictorie t'lrr.st'ir' tlitt trrLntbrtt tl
rloiltn ttu sint ttttlt', cstt.insi ('r irtirr(' deoart'cer r,r t'stt' 1>t'ittt
dcr:i o/o.r r)u are divizori eri lui zt:ro. In dcfinitir-, r'clovt'clit cir co cstc irrciivi-
zibil la dlcapta. Analog se ar:rtlL cir cstc indiviz.itril la sting-a yi clcci lcma .3
estt: dcmonstratir.
Oilseri;Lrfi,c. i)in tcoria idcalelor primc;i indivizibilc, rt:zultir !iniirt[
:so:.ulra dc rczultatul pr-cccclt--nt cir intr-un inc,l t'r'asipt-rlinomial, factorizar-crt
lrrintr-rrrr idt'al irriin lropriu ;i t;tritabil , cstc un corp,

42o Coructerizcred ertinderilor simple olgebrice

Cercctilrea se situcazl- deocamdatiL in caclrul gcueral al corpurilor nu

numaidecit comutati'i,e : fie deci K un corp funclamcntal (in g-,.:nerc, nccomtl-
tativ) dintl-un supracorp C).
Am clefinit elementcle algehrice fa!iL dc 1( (in scnsul ,,tota1" algcbricc)
ca fiind elemente 0 * O care sint permutabilc cu ficcare clcmcni din Ii qi
cirre anuleazra cite (ccl pulin) un polinom rrcidcntic nul cu cocficienlii iu 1i.
Prin extindere algeblici a unui corp -l( r'om intelcge, iu acrst aliuc:ri, rr
o c:<tindere prin elemente algebrice fatiL dc K -,st 'pertttr.ttbile intlt' tlc d,ouir
citt: dou5"; in particular o extindere sim|lii algeltr'icri a corpului K, r'a {i o
extindere a 1ui 1( printr-un singu,l element 0, algcbric firtiL clc /{: lf(0).
iu cele ce urmeazi ne vom ocuprt de extiudclilc simplc algcbricc (t'
vorba aici, despre un studiu descriptir,' ; existenlct. insiL, a accstor r:xtinclcri
algcbrice simple, va fi pusit ln eviden!i mai tirziu (si aLnumc, in caclri.rl crir'-
purilor comutative), d" citre o teoremit datolitir lui Steinitz si t:art. c cic
-
tipul teoremei lui d'Alembcrt din tcoria ordinarl" :r ccuatiilor alg-ctrricc).
Considerdm deci in !) un element 0 algebric ialiL dc I( c O si lic
91,$): arxr(i:0, 1, ..., la) polinomul neidentic nul (cventual rccluctilril
1r Rafiunea acestol dcfinifii va.fi rlati mai incoio (r\ota D.B.).

91
in」 【[ん ])pe Care_lanuleaz1 0(iPOteZa ireductibilitユ t五 lui 9[g]1lu c CSel● iall:
cestui aspect al problemei).COnstruim extin dcrc(1
asupra submultim五 J([0]aル ′
ιγ/、 ル/,,1′ ri`だ「
ο ′
ο ttι ,・

(SumHnノ ;ノ _1,2,… 。
,″ ι ノ∈κ・E
)Cu ε clar ci
izeaztt cu ゲ′
ιι, dacユ dcfiniln sun■ a tti prOdustll a
″

搬,#嘗彎r鼎珈魯垂 」
緊 Wソ T#I‖ S:篇
Y品 l∬
castl definitie arC SCns, din callzl に
ヽ
O estc pcrmutabil cu ficcare elcment din K).― Ci multimCa K dc、 11lc,
cu accasttt Organi7/are, un inc], aceasttt rezlllti,in cscnt江 , din faptul ci ill
corpul K(0)Sint、 ・ crificatc tOatc axiomt‐ le inclului.
COnsiderttm acum il■ clul P01inOmial X[r],i inCllll fOrl■ atiuni101 1Y li―
mtre K[月 ■ xp]putcm staЫ h un hOmomorittli
珊 輩寿adcvlr
T'airm cユ
ficcユ rui clcmcnt
lntr― 夕[■ ]∈ X[χ ]ii asocicm forI]latill:10)
P91inOn■ ialttφ[0]:〔 tCCasta rcvinc la Fn10cuirea lui t in φ[χ ]cu O E (il(1:(ヽ 1,

accasth asocierc nc ducc la lin φ[0]→ κ [0]:ι θdeterminat. ,tグ

Pdh謂 :wiriT磨 計 al肥 」』 :liぶ 乱 1∬ 留 bttiT二 ;≒ ∫ 1部 ゝ ‖

・
ducユ tOcnlai la g[0]・ ｀ OIn Obscrva ttnsl cl Polinomul ク[χ ]aStfel dcfinit ――
,i CarC C, CVidcnt,
‐ intotde〔 tuna la indcnlinl_一 nu cstc ,′ ′ 2イ θ detcrrlninal、

dcOarcce in f■ 10],dOuユ fOrnlatiuni polinomialc φ θ′ル ι

、 づ
,多 ′σι_″ γ ″ε αt′ t's`″
徽 寧 氣 :蹴 鼈 鳳 ‖
r」

avenl,i 7[0]=O undC

fT::e管 漱itLitlitザ 薔 岬 鮮
li澤
fOrma g:χ l=ψ
`′ (苦

′
])r adiCI(h〕
[ヽ ]∈ (∫ [・ [ヽ ^_/:ヽ ]
Cu夕 [■ ]∈ K[■ ],Or daChグ COnSt〔 11■ th
atunci夕 [、 ￨.′ :・ ]≠ :・ :-1【 1(lo
・ ']≠ _√

finitiv cOrcspondcnta instituit五 11ltre r[■ 1,i x10]CStC uni、 ,Octt dc ltt r_v
laム 0],i nClacunarユ in cel■ lalt sens raptul ins■ cユ ccasti corcspOndcntう
I「

sc facc cll pistrarcll sulllclor 5i l)rOdusc10r rczu111,dill insl,i(lCfillitiaヽ `、

1l111(・ i

Oi Pl・ Odusullli in κ[0].

Ill dcfinitiv a、 'em]】 omOmorfislnlll κ T]=→ [・
ff[0]・

Accst hOInomorfisnl pulle in cvidcnttt un idCd l)ilatcra1 0 c κ[丼 :ユ 螢fご

ca si avcm izomolfismul κ[■ ]/ω
=2ズ 10](Prinla tcOrcml(lc i′ OmcrfisI■
l

pentru incle).
E clar(ヽ ■ a、・[11l I:χ ]70フ (0)i flltr― ndevユ r dach anl avca ω =イ (■ 1
「0￢ Sh fic illclul nul ccca cc nu sc poatc chci f■ 10_⊃ fゞ ‐
ar insell■ lla inclul」 で
a(ヽ ,

iar dacl olll avca(o一 (0)ar inSCコ nna ctt ralnificarca tOtal五 11l f(レ 1,it lui
l話
懲lC‰ t『
l∬ 1)亀 腎よ
'critabil ,i PrOpl‐ iu
W■ ギlT唱 戚謂 ・ 1ボ 批 )Ch:lipt出 lI
〔
11)CSt C ヽ
・
Dar ωcttc l prim i m廿 _dcvュ
zori ailui O iar pc(lc altこ partc tl、・ mIヵ (〕
出風埋路品lCiIVtt■
lln idcal p面 nl、 'crital)il,i prOprill,C1lm insi 111l incl poli】 lomial Xぃ
tilri。 111[
1(C011-
struit PcstC un cOIP cul■ l C Cazul actllal, dcci cu a]gO■ itlll al llli Eu(・ li(1,la
′
グ″ タα ん
sting(l sall la(lrcapta, dcci cu idcalclc, 10atc ψフ rl鯖 losi―
')CStC l11l in(1(■
左
駅 留欄静 器 滉
樹 露淋 αF鵬 リ1カ
C″
`イ

11現 l』 Pκ :ギ ￨:タ ,・
ir Pc de o partc
Ca atare insh, cl coincide cu cxtinderca I((0)illtr_〔 Ldc、「
avem K[0]⊂ K(0)iar pe de altユ PaHC,Cunl X c X O],0→ K(0)イ αγrf‐ [o
/費 X(° ⊂ Xp]aギ a cl in dcinit汁 avcm K[0]=X(0)
ll/t調 1戦 醸fl.‐
「
92
 Pentru a desユ vir,i Caracterizarea lui f((0),trebuie sユ adincinl studiul
idealului 0 0r, ln 丞[[χ ]Orice idcal este principal iar,全 n particular,idea―
lele bilaterale au,θ θ
2グθ
γ%′ ι ttι づ2 α ια ι%ι α
グ ι%ι 41° ,α ε α
ゞグgι ″ιγα′ογs′ g
j′

,づ
′
γιタノ.Fie atunciノ [χ ]generatOrul lui ω: ω= (ノ [χ ]) `,多
`ι

Fire,te Cユ ノ[χ ]este un Polinom veritabil(nu o constanti=element

din K)ChCi ω⊆K[χ ](dCaltfelノ [χ ]≠ O CttCi avem§ iω (0))・
ョ
Afirm cユ :1)ノ [0]=0,2)∫ [χ ]eSte ircductibil in K[■ ], 3)coefi―
Cientii lui/[χ ]aPartin,in afarl dc un factor(COnstant),Centrului Z al lui K.
Afirmatia l)Se vcrificl imediat i avem/[χ ]→ (ノ [χ ])iar PC de altユ

]睡 雑
諾 fttt11lTl‖ ぷ
藤砕 多
■]ノ [χ ]unde S[ι ],オ [χ ]→ K[χ ]S′ ′″φθ
Zタ タ
οα ιづ
″ι υ ,′

鶴 濡 謝 熱 ir灘 諦 F盟 露 dHi淵糊 肌 轟 r[χ

].Dach deci apliclm relatiei/[χ ]=
孟
』犠}脚 冨胤薄
働酬 駒抑手頃
￡卿毬 C鮮
nu S 2)se .
afirm m pe∫ [χ ]punindノ [χ ]=
→ C・ Cb・ atcr』 va c対 飢 a
層 力 星島 ]∈ (/[λ ])・

露lecll,ililTll。 ::c3:itF馳 灘
と、
::
;:l:lぷ 11:1:11」 et:litllJ]1:ゴ
Avem atunci げ[χ ]=ノ [χ ]β ,i idCntificarea nc va da: α θ
pentru′ -1,2,… .,″ ι
・Ficindづ =″ z obunem β=θ 尻 lα
θ
″〕deci pelltru`一 ``β
oricc
avem α・ θ θ尻1=ε Cum∝ K rczulth ch tOti
づ lα 1・
αθJ=θ 罵 θ,,Sau ,・ θ扇 α・ ∈
εJι 尻l Sint(■ enlente
`θ ale centrului ・
Z al lui κ .

Cu aceasta caracterizarea extinderii simplc algcbricc K(0)CStC tCr_

l■ ■
inath,i putem rezuma ccle ce preced in aceastl P■ opOZitiC important江 :

sれ ;場 ′
滉じ腸芳勝九J脇 ∬%[1で 雌7鶴 脇λ
尻二ι 惚鶴,69ご
絆6%ル
%`′ ι
2ι ″みπιO α
θ sr/8ι ε
α9[0]=0,り α αO Saヵ ιφι
S4パ ″ε γ
%%ι αι
づι ι αγιιJθ ―

πθ%″ ″ル多 X,__atunci:A.)K[0]=K[方 ]/(ノ [χ ])Cu K[χ ]ョ (/[χ ])ョ (0)'B・ )

lν
%ι ″′
尻駒
んが現
ι″力ιθ
ι
ι悧7胤
″洵′
Z αιθ
θ
多
協 Fmち 霧場
∫ γち̀協%γ ttκ α
傷,ソ ″
:

7`ι
ゅィ
ιι
夕 K・
」.1).Dα θ″ 夕θZ力
`づ
θθ夕多
sθ θタィι 力,ι ψθ/′ απ′ 多ο,π γι /[χ ]α ど た, 力多 Ω , ″θ%`:
ガ π ⊃′
`′
υ
α Jο /夢 θ
″ ψ″ヴ
ι
%Jιιち ,02,α %%ι ′ づκ
(00ぎ K(り ,イ =θ
"″ s″ 3′ ι
″θψ ″θ
αγδ
ι%ι ″ιιι
θ″クιK sι εθ/θ ψ り ′ αι
77α り πι
ゲθ,づ α″01 sι εθγ」 Sク′ ,多 ル θ%02・
`ι
intr_adevユ r a■ rem evidcnt rf― (ol)→ I([λ ]/(ノ [χ ])→ f((02);in aCCStC
izomorfislnc clelnentele din K corcspund claselor dc resturi dc rcPrcZCntant

瑞 讐賞げl鵬焉」 品 安 tinH罵語hC胃 :器 T襦 甘 'c:器 職

計
ce10r dOuttiz01nOrfislne elcmentele din X sc vor cOrcspundc『
identic,一 Pe dc

r) t\dici, elemertlc 01, 0" cr, fLAil -- 0, i =- 1, 2 ;i asifel ca 0, s:t pcrnrulc ctt Ji, elttttelrt
cu clcnlent. (Nota. D.B.).

93
 n常
∬Ъ
:∬ 甘
[場 ∬
蒸nlel,11∫臨 ‖:11lk希 ∫
匙露]1ふ 鷺猟 1°
∞ mpll鵠 C∝ ∝ W耐
潔 ‖ :::FTttrttT瀧 置 諮 ￡ !mClil:llざ
c脱 S場
Ⅲ ι 往 oセ `j響 ‰μ :溜 亦鵬 f島 ∬ 呪 尻,lel″ ″ 胤lプ
′ ι j筋 /4ガ ピ 「」 「
I:腸 :'1メ イ ′ 属源」
(″ ″ 甥 i解 鶴 ち現ε ttoi〔 ノ 鳥 ,∫ l

[∬ 総
r`″ /“
fttlcttconsecin■ imCdiati a teOremd Precedente,dacl obscr―
“
vI11l c1 9 01 ・ nscamn1 9「 v→
0全 ″ (/「 ])・

43° Extinderi:e simple aigebrice ca extinder: lineare

Anl、 izut la tilnP cl o extinderc lincar finiti(la drcapta)(t unlli corP

K(fll gcncrc,1lcCOmutatiヽ 7)cstc fOrmal algebricI(la drCapta)in senSul ci
orice elcmcnt al cxtillder五 antllcaz江 (la dreapta)cel putin un polin01n cu
co()ficicntii ill A ;ln lDlllS,till■ Cr clcmentele centralizatOrlllui lui K,in extin―
dcrca lin(,flri c01lsider〔 ltl,sint chi〔 lr illgcbricc(in Sensul: ,′ tOtal''algel)ricに ')
‐
ftlti dc f■ nu inscamnl↑ 1lsi cl cxtinderca lincar■ ln chcstiunc cstt.
A(ヽ ctlSttl
llgcblicl in scnsul PrCCiZat fn 42° clci nu putem afirma ctt elcn■ elltele mlll―
〔
‐Cntual alc bazci)pel■nutl cu K,clemcnt ctl clen101■ t,
tinlii Salc a(liullCt()(c、
,i nici c■ acestc clemcntc sint pcrlnutabile intrc elc
「0111ィ lrita Fnsi cl()cxtill(l()1‐ c Silnpll alg(1lDriCi Csttヽ
ヽ dc grad finit 、 i

dCti(VCZi tに ヽ Oria cxtin(lcrilol lincarc)fOrmal algcbrici ctc

″′′
ιθ ｀ ′
ガて
To()1・ olll Io P`′ ,,7ι ′
″t α ιて ブ′ι″てJ, sグ ,,7ノ t' `7な じ′ '.v′ '″ b′
`
′→ II (づ =0,1,… .,"ι 一 ￨)′ Sウ シιε
`' `フ
/S′ ι
κ(0),(din 42° ),ど ■ゲ ,`み リ
フ″たたご α′ 一ε 。十 '('('

+ε 10+(302+.… +`｀ 凛_10川 1,,′ 7′ ヴ ′ノ g/α ′′″θ

`ι
′
ゲ ′ タ ィι%づ [χ ](din 42° )_
2′
_′
'θ '7ι
Pcntru a lustifida〔 lccasta,vOm observa lllai intii cこ clcmentele coT
gnt suSCCメ hlC dC o anuntt form■
:盟 :Iぶ
CI驚
「
_lcWYttt「 11り ヽ]/(ノ [χ ])eSte multimca tuturor poli―
noltmelor dc fortFna ψ Vi _′ ■計 ′χl, ソ
「
―り ′ ]fiind un rcprczentant arbitrar
l´ [χ :´

i甫
‐
倅 111享￨:γ l中 11lj弄 幣誓
tsi arbitrari din coIPlllム
lliti、 o clそ
′｀
蔀性ノL椰
+′
・
′
キ (/[χ ])SC Va scric ψ':■ :、 ・
′ :χ :
ヽ
]≠

111ldく ´卜 =バ ￨ダ
ポ 「‐
V ,i(lCci odati cu ψ[π ]∈ κ[τ ]VOm avea,iψ [χ ]∈ K[π ]‐

Inlportant CStC insi faptul ch rcprczcntantul urlic al tlnei clasc dc rcstllri

‖ 鳳 I ｀ j版 募 l曇 葦
idcalului(ア 1影 ])in carC ins■ ,oricc polinOln c de grad>,71 si deci in definiti、 ・
■colllraZicc.E dcci stabilit cl oricc clasl din X,]≠ [Ar)c de
nc f〕 :■
fOrma (_′

ε。+ご 1・ +… ・十ε )(・ }+… ・+{ε ′1){χ 攣 ・

1卜 1〕
〔 ″
,1■ “ O)十 ュ {ε
“ {ε

Asa fiind sユ considcrim iz01nolfismul κ(0)ぎ K[r]′ (ノ [・ ])全 n Carc

dliI)L culll anl nlai spus,iin alt■ Parte,01Cnlentelc c∈ IY sc cOreSpund l)iuni―

喘ユ:h獄 晨h認
‖Fニド '」
li鼻 ∬
lW翻胤 鳳 ∬1
llimT猟 ユ 9彙
a〕

94
 unui element α
′′
ιグ
′γα/din K(0),unul`Zγ bグ ″ ′ε
/α /dill Kt″ ]/(ノ l■ _)ii′ ι
‐ りθ
Ⅲ
一 vom a、 ca,in definitiv,pelltru′ ∈ A‐ (0);′ =`0+σ 10+… .十 (“ 1

!齢 ty胤『肝i鼻温 lぷ富
r:ギ
11各 鴇壇fmぎ 1円 盤月:忠 縄
Ci‖
:〔
estc unic detcrlr.inat!).
サ
εθ
′′
sι ε
グノ″グ
″ど″
ゲι″ ″′/ι ′
α ε イ α .EI′ ′ ど α ι ιγな̀ ι′ (0)rSた η′ ″て sグ 771φ 2`ヽ

`7」
Lご '′
`″ `γ

∵〔
`γ `′

T霊 ′[F許 雑五
g/α
〔
｀

l(諸mf7(サ ∫ :if't」 li'1:黙 dt Jn faph退

f二 :1。
Cl° 五 riЛ
じ ふ:計 :島 憚 :」
セ1l lkl乱 品ilど ふ 劇れmm
Fハ 1可 ,お 〃
ell盤
m嚇」 ::■1:肌tt‖ 宥Tllで li;111響 出∫ TttarFuり ,
:C′
″
ο づ夕
多 。+″ +… .十 ″ “-1→
`考
′ ′ο″′ 〃
ψ″
1),力 ρ
C ded面 gm￢ ゝ
%ι

Ⅲ
lχ 1■ (./L■ i″ lγ

u血
.■

1用 卜
'

'ar atragc`ノ
割 鳳 :4:rl出 サ
`′

I′
ヽ l constituic intr― ade、 lr o l〕 aztt lincari
pentru κ わ′ ιど α ノ
(0)COnsiderati ca extindcre lincarl a llli A clln■ :ι sι rグ

ιgγ α″%(Oj=OJ,Pcntruゲ ≠ノ ,iOく ′-1,0く ′く 夕 -1-,am

=α
〃 `″
`′
rezulti ci tOtul cstc “
vttzut chiar adineaOri ctt nu se poatc), 'く dcmollstrat.
Am aritat insi c1 0ricc extindclc lincar fil苅 th(la drcapta)CStC fol‐ IIl al
a臀
:賠 l鳳 !:ム れ
fttfT語 鰤 稀 l,∴ 器淑篠
:L讐 憾 1「

'tt調
静捌 章轍 l淵
Ⅲ
C■
淋 淵僣欄
智 ド 器鳳 竃 ic粗 :J督￨』
螂 」 ♯ 杖 d“ 」gdio無 五 dc
h憮
C¶
X;鳥
I鮒 lI」 1〕 :縄 F:RFttre鳳 [マ I
aョ
(Care e cvidcnt cuprins in ccntralizatO Ⅲ I‖ ぷ lt∫ T‖ IIltぶ 盟
(lin clen■ cntc algebricc fath de A‐

44o Cqzul extinderilor olgebrice orbitrore

Sir considcrirm mai intii cazul unci crtindcri algctrrict:.[irilc: ca t,stc,

in.acccp!iunca din.42", o extinderc a unui corp Ii (in gcncrc nccol-nutativ)
printr-un numirr iinit de elemcntt algcbrice (in scnsul ,,total" algebrice)
fa!ir de K ;i pcrmutabilc intrc ele doui. citc dc.rui.
Iiir' 1{ (0r, 0r, ...,0^) -- L, o astfel dc cxtindcrc.
;tfirur. cti I- cste littcard de grad finit t'cstc K.
Si uotirm, in accst scop, Hr..- R(li, H, 11r(0,) :. /i(0r, ()r),
..., IIu: H,-r((),) : /{(0r, 02, ... 0,), ... : t'clirr- cIL Putenr scrit'
χ =i/10⊂ 〃1⊂ 〃 2⊂ 〃 3⊂ ・… c. II ,- ,c. II,c- I-1, *, c ⊂〃シ
、― ■ .

E clar c1/fl fiind cxtinderc sinrplri algchrici :r lui Ii , t. liuLtu,ti dc ,;,rlfl

″′ ll′ ′ 」
f ″2
,,11´ Sた cstc la rindu― i cxlindi'r'r'sirnpl'L algclu-ici rr Iui l/, ; intr-
1) J)c{apt ccrttrrl Z allui /i(0) coincirlc cu celrlralizalorul I al iui,/i irr/f1tl1. iltr-:rtit.vir,r,
avtrnrrnaiinliiZc(.rricinsi'r,o.-ar0i si/:c;0jc7{(0) ;a.rcrnsucccsi.z:*1.-.ilc,}i\..ac10i:
: clq.Oi . c1{gp)0t -. cj(aili)-i) - r,(Oi+i4i) - (riOi)(0iai) tu. <lt,ci t+ Z acticit (cZ in
tlcfiniti-z Z... ( (Nr:ta D I3.).

95
::誂 対淵 む
苦L電 ∵露 露 ∬
― permuti cu Ff.=K(01)′
polinOm,neidentic nul, din K[χ ]′ ιθづdin
element TH鳥 ∬Ш 讐酵晏i夢軍
ttrl[χ ];ln definitiv ir2 eSte extin―

l1licf響
aplicatユ
世袴 11
iilil「 雌笙
り
墓
POrtiunii〃 0⊂ 〃lc″ 2 din lantul K C Z de mai sus,ne aratこ
C沈 ″2 eSte linearユ de grad finit%lπ 2 peSte〃 。 =K j aceca,i teorCmtt apli―
・
catユ sub-lantuluiヨ Y。 ⊂五 r2⊂ 五r3ne arattt cユ 五rs este linearh de grad finit
%■ %2第 3 peSte″ 。
=K etc.… .Finalmente(prin mijlocirea unei recurente
finite)rezulti Ci〃 λ=二 este linearユ de grad finit“ 亀%2・ … %λ peste
rO一 κ.Afirmatia noaStri cste demOnstratユ Ca atare,orice extindere alge―
brictt finiti Z_K(01_.01)este formal algebricユ peste X,elementele ce‐
in p
in Z,i′ entelc centFului lui ι′― f五 nd
― cユ ′
,total''a K.
,i ln Cazul algebrice silnplc, θι得lγ %Z Jら
θ
οづ′
κグ %
αιι クリX`%二 .Demonstratia Se
ι `グ

facc ca,i in Cazul extinderi10r si■ ple algebrice,tinind Seama de unntttoarele

l■

doutt faptc:1)OriCe oル eSte pcm■ utabil cu orice vJ(づ ′ノ=1′ 2,t..′ λ ;

,多
,,%J dOuこ numere naturale arbitrare),2)Baza lineartt a lui Z peste K.este
de O anumcr.■ ultime de molloamc de forma 01・ 0曽
2._olλ .

d∝
∬
￡
li二 Iwlllt‖
l盟
id・ 崩j財脇 iC∫ 11盟
u霞
1
:蹴 tI配 胤守 ∬tfe蕊 措 酬 おヽ』
蹴ettuお 彗
care sc vor vcdca.
intr_adcvlr′ tinind seama dc faptul c1 0rice element χ∈ん(01,02'… ・
Oλ ,… .)=ι クι″グJ%″ グ
cstC,夕 ″ ι,un element α θιπαJ(realiZat,adicこ ),aceaSta
'

inscamnユ cOnstruit peste X,cu ajutOrul unui numユ r arbitrar″ α ιdC

γル″″
Oλ ,rczultユ cユ Orice χ∈Z facc parte dintr_o extindere algebric五 ヵ%″ ″a lui
X,construitl tOcmai cu acei Oλ care intr五 貧
n constructia lui χ,deci χse va
cxprima lincar pestcXprinmijlocircauneibazeル %夕 ι
,COnstruitc cu ace,ti O.
um Z cste, identic cu uniunca, f% グ
(〕 πι′″″ι夕%%″ づ
窃 a J%ι %チ ′
θ/
unea― bth o
J多

C dtt Cユ u五 '(Z)!―
:惚
∫ ]塩 :肝 翼
謂 年後諾 穏 Inlorz′ cxtindcri finite extrase din 五, va
=1号 putcm afirma:o bazユ hnear→
l肌 :1:I∴
″′
∬‖
‖摯 ツ謀 77い
:鮒 tζ θιtt α
′ φαγ ιι αι χ′づ%″ ιιιグ″ιαγ″ノα%s―
タ 7′

力%づ ι %Sι ηs多 ′

″グα
′力ι39° (definilia 3)adictt fiecarc clement χ∈五cste actual
い ra翌
11‰ 譜 撫 J∬ :F】 cdcぉ rm』 』geb五 cl呻 dC K CeO節 ∝C
°HCC Ti l『
計
ι CXhttc dn動
昴肌謂:麟貯:」 ウ タ筋
.

πθα %(L)′ α ει γα′

7 ,′ ″αι ογイ γ ι げX %″ Jο zι

‐
協1:箔 〔 r鶴 詔1'f留 f,留 l籍 :I‰ 鴇ir留 ‰ ∬ ::ι 響 雀竹役筈:紹 轟 :後
n Z FicFnsユ α lln clelnent arbitrar al accstuia din
CCntFalizatortll lui ス[ 貧
tlrml,cum αapartine unei anulnc cxtinderi finite extrase din■ ,el va per―
Inuta,ln sinul acestcia,cu fiecare elclnent din κ ,i deci αva apartinc Centra―
lizatOrului lui」【全 n accastl extinderc finitl,adic嵐 全 n definitiv,va apttrtine
■lniun五 tuturor centralizatOrilor. incit c clar ch accastこ uniune cbincide
cu centralizatOrul lui X in五 .

96
量 茸猟f鰐鱗1喧臨b場期 鰐i鰐勇
ιι
%′ γ
P墨
%J ιχι
,%Jι /づ づ .
j》

45° TeOremこ (trOnsit市 itctec algebttsmulul)

C鶴 7軽 鶴ζ
Ъttntt」 ‰
♂
盤酵響盤榊
鑑ξ
p五 n
i■, el
「 ::肌凛ΨttЪ ttt:麓 塩態:よ 乱』F■
″[″ ],fanulat de
ireductibil￡ I■ コ οらμθ
Y[χ ]θ πθ づι%′ づ
づ ι,

`%θ
faCtOr de asemcnea anulat de O(vezi
definitiv O verific■ o ecuatie Cu cO
r乳
編「fソ ζf'鳳 ょ
誰盤 留
1

cOnform ipotezel)total algebrice fatl

de κ,QED.

46° Corpurile comutative drept cadru delinitiv

al teoriei lui G口 lois c ecuatilloF

i Fie in K[χ ]i nunim θο″

ο
αιιら″θ
グι α π inseamnl
")unde
cel mai restrins sub_
corpul pri
corp allui
Ti0 0 Fe mこ .Dα σ
″ノ[司 =α
`χ

K;ci numaiformal algebric fattt de X;intr― adev翫 ,O nu e permutabilcuル ι εαγι

κ ,el permutl cll
elelnent din
こ
, ci doar cu anume elemcnte din K,ln spetと
[ツ」
Clls締 ittЛ
瞥置itttiC&盤 :il:ば 冊 ∬蹴 場
肝房 罰ittp:::1:
dem嘱 謂釜 器増 里 ・
珊 富 性彙枠讐
PaFt?10 PCrml髄 ′
evl中 nt,C■ ム 品 ι 譜∬壮
ttJ騒 ∫
orice clc

■)Alt argumЭ nt:“ cZ,Z fiind d6ilを 1■ 1,intr‐ 3deVユ r● este cor,Prim.(Nota D.B.).

7 - ● 102 97
 αιαθ
%π ,9α ヵ多
ιι′
%θ ααγ
夕ι
ιθθ
,ψ %γ づ
ιθ/

47° CoracterizGl.ec extinderi!or sirmple ale coFpur::or comutat:ve

認∫
塾1憾 ll」鮮l選 ■為Ⅳ出sl■ 、
Pelltru accasta con
aぽ

螂翼
童
,i inelul de fOr―

r母
cttci」 (are
1)ω
cel putin dOuユ
=oRし 山 ユ 址 u血
h“ ぱ'%坤 赫 留 バ 電 fTLttPC乳
難肺 [:よ

F野 群 紐 ξ 喫ご

K(0)⊃ Js [0]

↓
↑ ↓
↑
∬ ⊃κ [χ ]

Ot:t:貯

三:Xよ IF
χli::う 見よ」1な 場 Ъ
柵
tlttLCTF:督

器
響討
"晟』PⅢ undem耐 :1蹂 cflS二
lnSu,1・
ぶ 盤 ti

静
ィ雀
』1島 品啓
馴m熟“絲純#幸響 C話
蹴 驚枷 躍 ュ
器■概胤
鳳柵
:・ a糟 嘱 構 T掛
↓ 偽 l』
;∬ ゛argumette ca範
hメ uSttgenerat ttЛ r乖響演
4場

′
v,h cazd ηavCm m K(り 。
θι ι
γsj″ ′″α を υ
らγづ
ο″ ttj%″
etQだ l ein五
mutative sint de dOul ,i
numal:llli′ filおidlilitillp::#fn::[:l[1::.C°

98
 :li 48° Construclia lu:Steinitz

Fiё 」
てun corp cOmutativ(daralII[lIRI[]:[:lイ meJil[
arbitrar dealtfel,din K[“ ],Se
tabilデ :者 lFrt」:1lFζ
dcre″ ⊃K ln care stt se gttseasctt cel putin un o cu J10]一 〇P(prOblema
lui d′ Alembert, pusl instt din punct de vedere abstract).La aceastこ lntre―
bare, Steinitz a rttspuns afirlnativ delnOnstrind urlntttoarea propozitie:
.Toorem益 ル%%
。Dα εαЛtt ι Sι ι%ん φ ο %θ tt υιγαろ グιθ %θ ο
ttι グ
Jづ ι″づ ι
夕 j″

じο
″ K(θ θ%%ι αガυ),づ づιグ あ グι,%K[χ
,′
],α ″
%ん εじιχ″sι ″θι χ″jπ αι
γι〃⊃
`π K′
夕γク多
ιγιαιθε ″γι ιθ “ sι gttsι α
″ ガιs″ sε あε
`ι
ι
ιφ″り %物 夕
2″ ′0,α sttι fα
ノ[0]=0・
`θ `ι
e得
槻 ふ 躍 。獄 ご器 ¶ I
]a luiノ [χ ](pOSibilitatea unci atari
盤 鯖 鱗 nici o dificultate)
ω=研 oo Culn
.月 ettЪ :盤 &品 器疑 雪盤 LttTttLarea ωcste Kl]o unde
prim;dar Jlχ ]este VCritabil,
a,adar ω κ[χ ]'(dealtfel ω ωeste,i indivizibil lncttt X[χ ]/0
ξ 7(0))'i deci
este uli corp. Se,tie(43° )ctt fiecare clastt de resturi din ffI″ ]ん )estC binc
reprezentattt de rcprezentantul sttu canonic,dealtfel unic deterlninat,,i care

li詰
鋼縣猛壇
皿1=LzttiiniattI「 轟
χiftiI nivoch,i nelacunarユ 1)duptt principit・ 1

ぶ}孟 縫方ftthま ヽ髪
:l已 tt惚
este de asemenea corP,iκ → {K}・

X[χ ]/ω ⊃{K}

↓↑
K

尉 竃 lttft啜普 響 融
Rezulttt din 35° existenta unui corp〃 ⊃K,i astfel ca∬ → 召:χ ]/ω

踊雪
F齢母 キ 悟』
♂
:淵 鍬
郡 ぶ ′
盟れilttT
≦二豆よ沈
∫ 場ゴ
;il静
1創 痛
,θ

蜀 i禦 響 唯撒 il讐 `ざ
θ ″イ
Gθ %sι j%ノク%ψ ο
γ′α ″. Dα ι ″01,j02s`ん ′αοz`″ Zο グ″ιαん%Jα γ
θγ
ttι ια′
ι
θ
φ 9″
J″ 多 %Zπ け/1χ ]φ γι
ιグι %″ α
"ι
′
c`%θ グαυ
ι%脅 ο%ο ζ
ルS筋 %′
K(鈍 )ど K(02)
%ε για9 α(α ∈K)ジ 01⇔
′ Q・
:intr_adevlr,conform teoremei precedente avcm izomorfismele

tr l. ィ(01)寸 K[χ ]/(4χ

]),K(02)OK[κ ]/(ノ [珂 )

r) tn tot cazul univocS, de la ll le {,It} gi nelacunar5 invels, biunivocS, cleoarccc reprezen-

tantul canoiric al orictrrdi cl-a,!;e din Klxllii estb uhic detcrminat. (Nota D.B.).

99
ln care,
α∈ K se

ir罫 :n:′
K(01)→ K(02)θ %α ιSθ /Jι γ
ιααγ
漏″″ %%″ .

'%ιechivalente(relat市 e la un cOrp fun―

Asemenea izOmorfisme se numcsc
叫a∝ br∝ hv』 叫 e pe■ ru… a
柵 胤 計￡翻 iF讐 虞 なlm詣 il益 ′ele “ intervenind in lnod csential ttn
definitia grupuluilui Galois al unei ecuat五 algCbrice.

3. DESPRE CORPUR|TE DE REDUCTIUNE.AtE UNE! ECUATil AIGEBR|CE;

NOTTUNEA DE CORP NORMAT

49o Despre corpuri de reductiune

/[r] un poliuom (veritabil) cu coeficienfii intr-un corp 1( comu-

Fie
tativ ; o extindere L a corpului K se zice corp de reducfiune al ec'.ra{iei
1)

-f[*) : 0 r-elativ Ia corpul fundamental K, daci ecuatia iu chestiune sa

descomput're iu.Jactori l.ineati cu coefic,ienlii4n L gi daci orice Llt corp L'c.L
care are laJ[ de _fix) :0 acea-st5" proprietate, coincide cu L (L are agadar
caracter minimai in raport cu 1{).
Sf, facem mai intii urmitoai-ea obserr,:afie impoltantl :
Orice corf de red.uclir,"ttt,e este o extindere algebricd. lntr-adev[r, fie L
ur corp de reductiune al ecuatiei flx):0 cu coeficienlii in corpul .I( ;i
fie 01, 0r, ...,0o loate rldS.cinile (diferite sau egale) ale ecuatiet ll*1: O,
vom ar5-ta c5. avem identitatea L: K(0r,.0s, ...,0,). NIai intii e clar cl
avern Z=1i(01, 02, ...,0,) cici €,,rt. L avern Jl,*): noil :-
- 0,), ao-+ K,
0tn L (ao este coeficientul termenului de gradul ce1 Lai inalt din /[x],
I 0). Dar atunci e clar c5. f[r] se descorrpune in factori lineari chiar
deci ao
in K(Or, 02, . . ., 0r) ti cum Z ttye caracter m'initnal,, urmeazir c5. avern
L : K(Ou 0r, . . ., 0o).
Din aceasti egalitate rezult[ imediat c5. Z este o extindere algebricd
a lui K, deoarece tofi 0, sint algebrici faf i de K.
lntrebarea care se pune este de a gti dac[ o ecuafie algebrici peste un
corp K (adici cu coeficienlii in K) are intotdeauna un corp de reducliune ;
propozifia de mai jos d5 un rSspuns afirmativ acesrei intreblri.
T e o r e m [. Orice ecctaf,ie algebricd peste un corp K, ad,mite cel pulin
ttn corp de red.wcfiiune.
Fie/[r] un polinom (veritabil) din K[r]; daci flrlr.:u este ireductibilt
in K[r], fie atunci qirl, . . . q"lx) factorii ireductibil,i tn,I{lx) ailfi Jlxl;
fl*l: qr[r]qrirL ... e,[r] i Cix) polinoame veritabile: (Ci/[r] even-
tual reductibil in Klx), admite'aici o astfel de descompunere, lucrul
este evident : in cel mai rlu caz tol,i factorii 9,[r] sint lineari gi atunci te-
orema noastrl este demonstrat[ clci corpul de reducfiune este, in acest caz,.
chiar corpul K. Gisirea unui probedeu constructiv pentru producerea acestor

D in tOt acest paragraf,coIPvile tOtttdcsratご sint toate comutativo 6。 ta D.B.).

100
factO五 ireductibili 9`[ガ ]este rns■ O alttt problem嵐 :important pentru noi
in teorema care ne preocup益 ′este cユ o asenlenea descompunere ιχ″ s′ ″intot―

d9auna)。
Sユ cOnsider■ m factorul,グ γιαπθ
ノあグ
ιイ%K[χ ], 91[月 ,teOrema lui Stei_

3推 11雪 を
T箭 鴨慇轟精都l=黒 此
『
θ
ι
亀
づ
坦鶴∫鑑t,ula濯
C1 91[χ ],i1 6datュ cu el, f[χ ]adnlite ttn Jfl J ψ%′ % un factor ireductibil

(ル リ
%ル ″ Jヴ %ι α
γ χ-01・ Dacl deci pr市 im peЛ χ
:)′
]Ca pe un p01inom cu cOefi―
Cien,五 in Jfl(ceea Ce c POSib■ ,cこ ci rfl⊃ K),i conSiderこ m descompunerea lui
3‰
41籍 魯墜 衡郷■[硼 lttt:『
ld笙 者維t“ Frt筈 ノ 蝋 fattλ
ridユ cinile unuia dintre factor五 ireductibili in 二
「1[χ ]ai luiノ [χ ]in deSCOm_
puncrea acestuia ttn Ffl[χ ]etC・
Sユ presupunem atunci ctt am,,adiunCtiOnat''lui K′ φγ づ%α θιsι
φγθειS,
un numtt s<響 (%gradul luiノ [χ ])de rュ dュ cini eventual nu toate diferite

辮
推 繹 湯 ;ダ 澪 ;苺 事

f[χ ]=(χ -01)(χ -02)0… (χ -01)ψ 3+1[χ ]… ・ψ[χ ]

“
P01inOmlllui ψ3+1[χ ]din″ δ
[χ ],i ireductibil ln〃 s[χ ]i Se aSOCiazユ ,dup嵐

乱llttF翼 選iFitts繊 昴ア 楡よ レ
lt∫
l]精
in evidentユ 貧
n ffθ +.[χ
￡
背 :F理 :結 _テi乳 Tn:
Cel pulin un factOr linear(,i deci ireductibil)χ - Os+1・
]り

メ =子
ヘ,adar, recurenta

誂1刹
funCtiOneazュ ; de aici rezulti cユ , deoarece ,4 este
alliatl普 mpunere din aprOape l■ aprOape
諭
tttrTSIrfttlleSC°
n finit, cユ ci gradele polinoamelor
l ￡
・・
(91),・ )り ・
,(ψ プ ・… merg descrescind,,i deci gradele agregatelor Π ψJj VOF
mergc descresc↑ nd, terlninindu_se fireste cu O.
incit e clar cユ va exista un corp ttrπ (%く 夕),ln
2多
Careノ [χ ]Se Va des_
compune in factOri lineari din〃 π=K(Ol,02,… ・,02).Cum″ π Cuprinde

.甥 ,,ち 場 〃協 競づ
協θ 露盤∬片翠雲
励′ eLtttide筵 ]よ
K prin tOate rttdユ cinile luiノ :五rπ este corpul de reductiune al lui
[χ ],adiC嵐
'■
ノ[χ ]fa■ de K(Vezi ObServatia dinaintea teoremei actuale).
Existenta unui COrP de reductiune pentru O ecuatie algebricユ arbitrar嵐
peste un cOrP cOmutativ este deci dOveditこ .

O alttt problem■ importantユ este aceea de a,ti daCユ COrpul de reduc―

tiune al unci ecuatii algebrice este sau nu unic deterlninati rこ spunsul este
ctt o ecuatie are ttn general lnai lnulte corpuri de reductiune,メ Otalitatea aces=
tora fo.■ ■
■lnd O Clas■ de echivalent盗 %%づ θ ″・
Pcntru a lustifiCa aceasth afirlnatie, eSte necesar in prealabil stt de―
monstぬ ma■ ― numita″ 卿″αφγ ιι%昭づ γ
タイ Zο %θ 7ル l iatユ ,mai mtti′ definitia
acestei din urmユ notiuni(de mare importan,pentru teOria ecuatii10r):

0 AmpresupustacitcS,odatScu %(j:1,2,,..,t) am adjunclionatluilll-, toaleeele-

lalterddEcini Oi,Ot' ...,rezultate dtr tolifactoriilineari pe cara Jltl, indescompunerea sa iu
H1[rl h factoriireductibifi ln II1[r], li pune in evidenfS. (Nota D.B.).

101
質 H de C° こavem ttOmor―
rpu五 ;daё
smefil彗金)'f理 島,電i夏 Z:量
1″ 留策1′ 蜜笙 1
:l袴 [う

隻TPm硫
lダ
古寝Hit盟 :飛狙 l孟 手

K→ Zン
Lcma prelungirii izo■ llorfo.F夕 π
ル %″ αα′ιφθ ι
ク多θ
α夕んι f[χ
α″
α′り
/ο %ο
7ル ,第 %ι
Zι
“ ′ ιι θψ
],f[χ ],polinOame veritabile,,グ αリ
%γ j

θο
γθο ∂
づ
グ グ
ttγ ι グSι θ
ογι
ψ %%″ れ
′ Zο %ο ψs%%ι κどX,づ α
sψ ;ε αf[χ ]― ダ
ιιχ
ι%―
夕J%― S″ ル リγια%θ ι づιづZ′ %K[χ ],α ι %づ 聖 協 οグ S%%Jα ιοθψ 多
%%ε づα7ι ク グ」K(0)ギ π (Ol 7′

θαγι ιSι ι θ 夕 ιZπ 電 づγιづ Zο %ο ,μ α ′

ιιグXPx(∂ %Sι ,多 S%Jα ψ π″グιグαι夕,多 α s)

,づ
′%θ αγιO→ 0,0ル タ 多αθγ ″α″ι′
ゲz″ α/ι J″ αγ
ααJ%イ f[χ ]∂ %″π%θ θつ ″ιγι α%θ ―
'Sttι

″%%ι αJ αθιSι %″ α り
αγO ο/″ ″″ι
り%″ αγ bづ ι
γαγ″αι%jf[χ ]`π ι %%θ θ
ィタ ″ιγι ′%ο ―
グ
ノ%%ι αJ αθι
s″ %jα .
'こ

Mai mt2i e clar cユ polinOamele f[χ ]prin chiar modul in icarc au fost
definite(anume:coeficientii 10r se corespund in
elemente ce se corespund in inelele p01inomiale
■oame sint deci sク タ多ιια%vcritabile,i de acela,i
zι

f[χ ]eSte ireductibil in Kレ ], p01inOmul f[月 estC de asemenea irecuCtibil

hX[χ ],CttCi altfel― dupこ cum se vede u,Or一 neam contrazicc.
Or, avem, dupユ culn,tilln, isOmorfismele urmこ loare

颯
助→器 ′
ヱ0→
計 '

cu descrierile binc cunoscute. Dac益 , deci′ arlthm cこ avem isomorfismul

― Z[χ ]/(f[χ l)
K[χ ]/(f[χ ])―

atunci lema va fi demonstratユ

d un КCZenh景 ∞
.

no滅 c」 dttd
∞ 面盈t14模 漫 瑠F憾 き rtta;十 Clasei(4χ ]}`j α
「 θ
づι%,π θ θψ Sο %ι

刷 響盤ガ FSl留 ∫ 胃濯fF電 :Ψ 吼 黒attftll:鷲洲 七

}Ъ

respective, De asemenea′ e clar cユ Or盟

脳
biun市 ocこ
,i nclacunar益 (asta, deOar 雛 〕 ][:>iglg:rf:盤
deci,in prinlul rind,o coresPondentユ biunivOcユ
)』 ::χ ]{t〔 1を

dne i曲 こ mcユ c∝ ∝
,i nelacunar五 ).
pOn精
:l北 理 を感JTettd駈 :品 a嗽
Rユ
trarea sumelor,i produselor. Or, pent
suma a doi reyezentanti CanOnici este tot un reprezentant canonic.

c∝ 詰zl臨 ∫ 淑l■ 北鵠∫∬ 憧 ,禅]警 第]∬ a鴬 ]レ

:

全
“
tului cl ln aceasta din urnll,f[χ
1耳 Pttrtir五 'a鳳 ]Se cOresPund,rezultこ ctt algoritmul
luiテ 1[χ ]テ 2[χ ]la f[χ
]ne dこ
],if[χ
coFeSpund resPcctiv
un cit,i un rest ce sё
cu ctttul,i restul algoritmului ttmpttrtirii lui γ D:
l[χ ]γ 2[χ ]la f[呵

/■
[χ ]γ 2[χ ]=9[χ ]f[χ ]+γ [χ ]
テ■[χ ]テ 2[χ ]=α [χ ]f[χ ]+7[χ ]
ｍ 一

1' Aceasta, deoarece rrlxlrrlxl 9i ir[,t]ir[z] se corespund in 'I{lxl tt

t Kl*1. (Nota D.B.).

102
unde, cum am spus, avem qlxl -+ Ql-xl
cial, rlxl <- ilxl. Aqadar {rrix)\{rrixl}
Cu accasta, izomorfismul de iorpuli
±描}■ 1;[府 讐y品 キ2聞 :

fζ [χ ]′ (f[χ ])==コ て
[χ ]′ (1[″ ])

este prObat in accst鯰 OmOrism das魁

物θ
(μ S%%ι K→ π,sι θ
θγ ∫1鍵 ζttiぶ げ 轟 島 [稲 乳 ふ :篤
ψπ%″ ;deall
ε
Cu a,i tt in izo■ oJiSmele K(0)‐κ[χ ]/(f[χ ])rcsp・ πl)→ Z[χ Л″]).Cum ]′

ll aCCSte izOmorfisme avem,iO→ {χ },η →{χ },rezultと ,in definit市 ,c6

avem K(0)Pr(O unde clcmentelc din K se corcspund cu ccle din π クタ
リ%θ グs%%Z It‐ → §
zθ i undC O⇔ 1,QED.
σο σ グ%″ .Sユ presupuncm c江 ぃ
『
,2s′ κ_I sicユ urma izomorfismului
'em
κ ど Z pe κ(=I)Se reduce la identitate;atunci avem,if[χ ]=f]χ ]

潔∬飢珊手
m)盟 椰シ
婚難i盤言1氏 鍵甲
:惧
nca arЫ trai a hi ltt mt.
f:1露 ∬
Too「 cmユ .7｀ θ
αノθθ
θψィ ι〆じ,ι ″ ε
J/グ ″ ″ ル
ιαι
ι夕π傷″φο %θ %ル γ
ι πια
Z″
zι Jグ

οs夕 γ
α`」 α
sα ″ θ
ιιカイ
ilα ′
θ″″
ノ .
`′

`gzι
「olll demonstra teorcma intr― un caz mai general, arユ tind cユ dacユ
ヽ
° fitS:if°
榔LttaiF讐 ≧¥1場 程λ 撹器isttfZF)躙 ∬」霊 ;

運1董鼈 聾繊i専 柵iⅧ ゴ

リガ耽
湘K→ "千 ndあ φ″ι
■ ι ″
gι αグο 」
ttο ′ s%夕 ιπり
i話
'」

ζ .

intr_adc沌 L ic ot resp.1,に
111こ i了 官讐
と.?0∫ 誓 占甲
iご
,お
iz∫ 蹴 l吼 &馬 i』 neaO. :
entul dc inductie finit益 ,stt presupuneln cユ α φγ
K→ Z,メ ntt la iZOmorfismul K(01,02,.1.,Or)→
77多

ι%″ gづ ι づ
″ο%ο ′s″ 04π `‐

2K(01,02,… ・,Or)γ <′ ル(ipOteza_tacitユ ー c10.se corespunde cu ol etc.

::盤 ∬聯装1鵬r胤ュ :誌 瞥 鳳iお llly∬ぉ酵

lアlal」 訊 ∬蹴諄
Faccm de asemenca Observatia eXPresユ un ratiOnament (inerentl intr―
prin inductie finitこ ),Ctt pentru γ=O izomorfismul K(01,… ・,Or)→ ヱ(51,
…。
Q′
Descompuncrea pdhol■ uld l型 ■ θ
,こ )se rcdllce la izOmorfislnlll K→ Z dat de ipoteztt D.
イ
・ い
Atta。 "ODレ
heduCtiЫ h in ace t‰ ξ 離鵠鮨ツ復ユsle埋
ttζ

f[″ ]=(ガ ー Ol)… 。(ガ ー Or)9r+1[χ ]… ・ 軌[χ ];

dc aici rczulttt ctt descompunerea lui f[χ ]全 nヱ (1,t,.1.′ 碑)[χ ]va fi datユ de
f[珂 〒 (χ -Ol)‥ 。(χ -lr)7r+1[χ ]・ …7.[″ ]、

undc,fire,te, 9r+1[χ ]J ・・・ Sint de asemenea ireductibili inス「(0., ・・.,Or)[χ ]・

t) Dealtfel pentru /
- l, izomorfismul E(Or, ..., 0r)=.Ea0r, ...,Trl se reduce la .cc!
demonstrat ln lema prelungirii izornorfe (Nota D.B.),

103
 Factorii ireductibili ttn Z[り 呵 ai prOdusului 9r+1[珂 …・9“ [χ ]Sint,
fire,te,ダ ー Or+■ ,.… ,χ -0。 ,analog,factOrii ireductibili ln I[χ ]ai prO―
・
dusului ttr+1[珂 … 。7.[χ ]Sint χ-Or+1,… χ Oo.Putem atunci sユ alegem
.′

aCe,ti factori lineari ttntr― o ordine astfel ca χ- 0「 +lsユ fie un factor linear
allui 9r+1[χ ],iar χ-0グ +lsユ fie un factor linear anui軍 ″ +1[期 (tOtul Se redu9e
in definiti,la o chestiune de nOtiune). Or, 9′ +1[χ ]CStё ireductibil peSie

『現盤鳳F軍 精
f9晰 濯記ぜlTぷ 群 嘘 唱Jゝ ル
常
Shtem a,adar ttn cOnditiile lemei prelungirii izomorfe tti Putem卜 crie prin
ull..are:

κ(■ ,… ・
,0″ Or+1)′ ヱ(C,… .L■ +1)

辮 粒維i溜 鶴‰imマl総if%rulh:灯 fi轟 ど k髪 :

A,adar recurenta functiOneazユ ― din aprOaPc ,i puten■ conchido astfel―

tn aprOape― ch avem izomOrfismlll ι =K(01,・ …,0")■ E θ α夕γ ι
′ιι γ ια
づzo%ο グ s%多 j K→ ヱ .
'3g′

`Jπ
Luind K一 π ,i ca autOmorfism K→ Z,chiar autOmorfismul identic,
rezulttt f[χ ]-1%],iK(Ol′ … ・,%)o灰 ¨1,… 。 ,bル ).Teorema este demon―
strat五 .

θbsθ γ
υαづ
ノ・ 1)Fie 二1 ,i ι2 dOuこ Corpuri dc reductiune ale unuia ,i
づ
acduia,i polinonl f[χ ]Cu cOeficientii ttntr_un cOrp K; ″αθ
″ι sι απ
χづ % θ
οィタ
・
Ω αSウ 診J θ %%σ j Zl一 二
αム ⊂Ω′ =1,2),α ι (づ 2・
Demonstratia nu prezintこ
nici o dificultate.2)ICOrpul de reductiune al multimii′ %づ Jι de ccuat五 PeSte
un cOrp K este evident identic corplll de reductiune al ecuatiei obtinutC
egalind cu O prOdtlsul primilor membri ai ecuat五 10r date.Ca atare,el apare
,i ca夕 を力ι
んιαθ
οィタ%γ り
Zο /′ ιγι
αθι
ノ%%ι α″
ιιθ ″ο
%α ′ γαα″
ι;acest fapt sc iusti―
j′
,多 zι

ficユ obscr宙nd ctt avenl identitate generalこ K(S′ )UK(S'′ )=K(S'US'′ )

unde uniunea din al doilea lnel■ bru trebuie inteleasこ ca intr― un inel de inul―
timi・

50° Noliunea de corp no『 m● :

Numim cOrp normal peste un corp X,一 un corp r care:1)este extill―

dere algebrictt a lui K;2)orice CCuatie algebricユ cu coeficien,ittn K,i irc_
ductibilユ peste X,are toate rldユ cinile sale ttn″ dacこ cumva are in月「pe una
(OareCare dealtfel)dintre ele.

Toorcma. 0/づ θιθο,φ αιγια%り ″

%%ι αι%ん ι θ
j ι%″ 夕 αなι
らγづ
θ Sた %"
ιι
ωψ %ο γ
%α J・

Fie l珂 =0 0 ecuatie algebricユ peste un corp K,i fie五 一 K(01,

02,・ …,04)unu1 0arecare din corpudle sale de reductiune・ Trcbuie arう tat
cこ Il este normal peste κ. ‐ ・

104
 01,cererea l)din definltia cOrpului n011nal estc evident vcFifiCatユ
deOarcce an■ arユ tat ctt un cOIP de reductiune al lnei ecllat五 a]gebrice este
o cxtindere algebric益 .五 cste algebric pestc K.Rttminc stt vcrificこ m celcrea 2).
Fie g[χ 卜 0 0 ecuatic algebrictt Festc κ,iredtCtibilこ in K si astfel
Ca g[χ ]Sh aib1 0 rldこ cin■ l situatl ln二 .

Dach e posibil ca,fn aceste conditii,g[λ ]Sユ ππ Se dcscompunユ total

n二
貧 (adiCtt sユ nu aibユ in L, Odattt cu τ, toate celelalte rユ dユ cini),atunci
considerind O altユ rttdユ cin五 で■ a lui g[″ ]―― Situatl lntr― un coIP de reducl
tiune al accstui polinOm、 'Om putea sclic echivalenta:K(τ )■ κ (τ
*)。

Avell■ ins五 五 一 K(0.,0,・ …りe″ ,■ )ultima adJOnctiune,accca a lui

t銘 成 ■髭 狙 」∝ β五 血 d二 *卜 m
・
l諄 計 Tbrl ip° T∝ .箔 ,∝
ttt SC五 eれ S五 ゛ 二 =XO゛ ン 0"… …
]■ %粋 )kこ と FPIぶ
… ざ'β
ユ
′ ι
レ 九 tottj協 鶏 :s″ 翼 ら 属Tul占・[lI僣κ
乱:F ttec:∬ IT琴
′
1月 :サ
Cum coeficicnt五
are cocficientii・ mmc inva_
lui f[%]。 11lt Chiar in f[珂
hrⅧ
Iう
el月
税 lll∬ icぶ [罵 ∬ 呪 .乳 協 :器 X,1:Ittt謂 珊
cOnchidem ca avenl:

Jre i∴ 品 量τ ζ:h』 禍ζ 五認i毛 冊哩r← 41'こ Tま it ilt:I:鵬 ill.ll｀

I

別 熱・
nile Ol′ ,00`″ γ―θ θυ∂夕
…。 ι Ordine.
r“ α′
″

五
→ 4身 批
鷺肌1拳 晩鑑懺 嘗
cal弔
la rindu― i, se reducO,pentru element(

Ъ
憚熱毎ly町 ∬:認証
膿即シ ∫孟
∬∬ゝ c鍔

Tooremtt recipro9五 .θ γ θ
′ιθθψ 夕γ ηα ′りιχι″%〆 ι
γιルπ グι″′ιθ
,θ sι

θ
θψグιγθ%″ %チ ι
″ θ″″彿κθ
づ π ″ず づα
なιら
γづι
ι・
“ cOrP norll■ al pestc un COIP K extindere
Fic二 =K(0.,0か 。… ,0.)un
finittt a ace,tui COFP X.Deoarece uII corp nOr口 4 eStC Prill definilie O cxtin―

上
桶鞭1燃秘騨鞘i盟垣
′
fI艶脳鋤書
薪
蒲
λ fttTti轟
1,署 樹11∫
驚
…・,(0.), ・・・ (0.))unde(0.),(グ ￨≡ 圭 1, 2,..。
」
t'ぉ
,%)in
`∬7: ′
物ι%γ ογ
rこ dttcini10r polinol■ ■
1lui g・ [χ ].

E clar deci trz apare ca unこ orp dё re中 じ

tiune peste rk‐ ,al eduatiei

Ⅱ g・ [%]=0,QED.
1

υα
0ろ sι γ ぢ
′θイ
タんψθ
γすα%′ ″.Cele douユ teorclne deJmonstratc in acest alineat
aratl cこ , in cazul extinderilorノ ′
′,COncё ptele de corp de reductiune ,i
"づ
corp norinal sint echivalente,

105
 in transfinit insユ lucrurilc nu sc lnai petrec la fel deoarece cxistenta
unui corp de reductiune pentru o lnultill■ e′%ヵ ′ ″ι″de ecuュ lii nu eSte intOt―
`deauna asiguratユ .

Pentru a aduce, 金 n acest caz, o prinll precizare ttn privinta relatiei

intre cele douユ no,iuni,VOm demollstra urmtttoarele propozitii:

Toorem■ .Dα θα%%θ οψ 二´ υ

れι″
づ ψ K φ
%ノ /― %%θ ο ″%α %π θ
ι ″ 蒻ヴ ″
′ π″ ′
/θ

捌協 〃 ′‰麟霊ζ ′
;γ 協 秘721′ 郷霧;:ち 筋解娑
Aceastユ propozitie
=ガeste o consecinttt imcdiath a prilnci teoreme din
adev五 ■olicc α∈Z estc pγ グ
acest alineat i Fntr― %″ のα ″ uゴ
“ αθ′
,ι Jι l elemellt %α Jリ

∬ 攪五 iL壼 積 肝111:胤 lt譜 蹴オ[肝 t[111耀 品1%み iI番 器

1朧 bm叫 he
協瓶 ]∬ 屋 出ご震驚∬Ъ ttC‖ 攘 ]ピ 器驚 l:Tが 屋 精liぶ
Citr篭
:‖

und lttr:°鳳甜 t=織 ∬l∬∬ lill:tr場 ::‖ TI釜 潔

:::r五
Ⅲactualtt rczdぃ ,Cum am spus,dhl pHma tcOremtt a acestlli para―
Nu estc inutil sl obscr、 こ nl(1■ 1ll cll111ltul tC011CI1lё i rlc mii sus,corpul
二 eSte in fond corptll dc redu(〕 titinC al【 Icclei nlultinl infinite de ccuatii ――
dar θχづ ″ι ′
s′ ″lui Z′ /′ みjι φθ S′ ″αノ
ι ″.Cori)ul二 ,dacl existユ ′este ceea ce nulnim
ヽ
θθ ″ ι γ π οり ′
′じ“ α ′ t・
イタ `″
′ %%θ rriた

TeOremユ .('γ りε ιr9ィ )π θ γ αιぃι れ″ε γεリ ヴ ″グ ″ ο″ グ`γ ι グ%ε ―

. ,
.ε

ブ ルιαιり多 ι αル
j ι?`″ ′,μ ″ZF′ ″
ι わ
ブ′ タ ι′ル ι″
"ι
ιε ′
ια ′ `S`ι
``ι 'ザ cxtindere trallsfiniti
o gλ [χ ]=O ecuatia Cu
11 0λ . Cllm tt cstc corp
tュ 0 1ui gλ [″ ]・
allふ
五_f[宙 &ル .T)e驚 1:￢ :,Ia緊 :黛霊
ね 鷹器往辞λ
歯ご皿
.

CCuatiCi g.[χ ]=0.

ric質 揮i難li留 ‐
賃側慶
典熱量 郵懇員
島:鏃
(l avcm identic L一 ∪ K(Oλ ),iCユ fiCCare K(0.)este nOrnlal,i cxtindere
λ
finit益 (chiar simpll)deCi COrp dc reductiune,i lC9i Ctl Caractじ r lllinimal.

彙
J鴬黛」
犠出訛l∬ lT:j ヴ∂αθα
liunC CStC CorI)nOrlnal%%%α
structi9 oarC,arC)adiCこ nunlai dac益

in celc cc urmcazと Vom considcra mai dc aproapc(lccastユ I)rOblCml

a面
辮 胤 tT器 lЪ ∫
Ⅷ
ダづ ι
sε γ′θ
γノθ
″ ιde ecuatil eStC un corplllL土
:α ″ 器 地 鳳 盟 ゝ臨 x
acestui corp este aSigurat五 ;lD acest scoP,von■ exPIne in prealabil principiul
れ
ぞ
誂柵 崎tttllittF"yγ
職認篤 lfTttι ;腸 ′ iξ
"nm_
106
 51° induc,ia transfinit蚤

Mai intii citcva dcfillitii:

NotiullCa de multimC paltia1 0rd01lfttこ a fost definith in alttt Palte a
CllISlllui.
′
o nlultilnc■ Jそ lstfcl cこ pentru α′ろ∈ν avem
NulIIlin■ inultill■ eο ′″0′ ι
αr″
αcうcu proprictュ tllC`グ πbsε z″ r ale relatiCi dC ordinc,,F'′ ・
Realllintilll ctt α⊃♭ 11■ scarlln五 み⊂ α′ch α く (ら inseamnユ α⊂ ♭ ゞ
α≠ ら;範 」fr,it,rё alllintim cユ α=ろ cst c´ γ グ′
′〃ゲj夕 多 ″ゲιeChiValent cu cererile`
sill■ ultan()a⊃ ゎ si b⊃ ク .

χ→ 夕
intr-O muitimc(Parlial)Or(10natユ ″, submullimea tuturor '

cu κ⊂α〈 ι∈″;daF fiX)Va fi notati cll R.;multimea Rα 一 (a)va fi

numiti multilnca α ,3た γ
グθγ
づθ
ι/1ui a.
De asellnencn, sllb11■ ■ltimea tutulor λ′
―〉夕 cu χ′
瑞1聾 ■査 よ lW鳳 留tン 1lf魅 資 留 ° 多se va ttce
⊃αva fi nOtat沈

聾 封
R`「
litt」 1し
グ
γ
(daCtt exist五 )′ κιdach rα =´ ;dimpotrivユ ,un element ω→ タ
%′ ル観ピ
Stt Va ZiCC(dacこ cxistュ )“ ′ ιj"ル αιπι ′″ dacユ ノ ω― 夕.Elementele prim,i
ι `留
単ltiln,cttnd existれ , sllt fiecarc, ,ィ ル げεdctcrlninatc.
0 1nultilnc Ord01lat益 :I so va ziccみ ル ごθ,7α r″ dac1 0ricc submultilne
γ
⊂ ]グ リ雀 じ γ ′′, そlrc un Prin■ CICnl(:1lt. ``ο
― I)ill accasti definitic urmeaz益
・『 `〆
ncmij10cit c■ mliltilnCa″ ea illsl,i,arC un Prin■ dencnt.
・
'α
3ミ
Cf;神 驚:盤 :鳳 :缶 jlぶ :』 肥 :瑞踏∫
:::霧
鰍 )d覇 鷺
O Inultime O'dOnath M sc zicc `イ ゲ s■ ′
く θ/α O′ zα ′
″, ααε
″ψι フγ
,ι
% ογグι
θ Zι

二
αgfレ f multinle〔 モfマ ￠ (“ ),are lln 11ltim clcnlcnt i lll cu宙 nte:dacこ multimea
anterio五 10r11li αarc un ultim clemcllt(Care,dacL cxistl,este fortamCnte
Ciferit de α ,dc00 rccc″ → Rα ― (α )!).O Inultimc″ %α γ αろ′
Z″ admite 0

ordOnare discrettt i ca accca carc rezulttt din Punerea lllultinl五

`ι
￡n chestiune
in cOrcspon(lclllユ
山 lor γαづθ夕 ′ιユ
皿
l,itlllivoc五 ,i nclacullarh cu mttltimea numere10r naturale.
駕caI
hC numttraЫ poate adnltte
潔 譲 l諄 ず 霊尉
「rabi11)adIIlite llumcrc・ ノ (care e nume―
rina pc carc ordOnarea
`α
numerelor
γ
ιαZι 0 1ash asllprh iOnalc.
Principiul inductici transfinitt・ sc aplic■ lliultilni101 bino ordonate l):
Dι%θ ′
:s″ γ
αrり
イ
αマ ιttγ θ
,多 ι
夕/彬 ′
″グψγ
:ル イタ
多″彬θ″ι″α %げグづ ι″ .

Fic P O p】・
'多
Oprictate dat五 (a,adar act■ la11),Pcl・ tru a vcrifica dac嵐
proprietatea P,p〔 lrtinC rttι ″/θ γclementelor unei multimi binc Ordonatc■ f′

prOsupusュ infinitユ , fi「 (]:te ｀

'Om arttta cユ :
1)Primul clenient αal lui IИ posedi proprietatea P,2)Dactt pent■
0∈ ν ,′ ο θclel〕 ■cntclc din ZCc― (α )poSedユ PrOpricStatea P,atunci elementul
`,ど
,POSrdl゛ i cl prOprict(ltcll P.
“
ス がЪ ′霧′ 鶴 .'1鼻 盤ぽ 惚 イ 響鶴宵 維 ttt ζ
7雪
認
clemcnte■ 0→ 」
r carc nu posedtt Proprictatea P(dactt existenta unOr astfel
aPttu∬
鴫身 ΨT‰ &り 露 Ъ翼暑 」 摺 :r鳳 搬嘔
Cα
'単crl賦
牌“
. r) Ci, oicc rnultime po?"te Ii bine ordonattr, aceasta este una din cele mai irnportante con-
secinle ale a:<iomci lui Zermelo a alegerii (Auswahlpostulat). (Notd. D.B.).

107
 R喝 ― (%)≠ 0.Or′ pentru χ∈ i ca atare
orice χ posedtt PrOprietatea P clemente
din if care%%posedtt aceastユ
αO posed五 ,i el proprictatea P,ё eea j}::I爵
e dovedit cこ prOprietatea P apartine tuturor α∈ン .

εοttsι ″
πιづ
′α2ι んι
づγογ
づα″づ γ
りづ ,ι ι
γα%ら π%り ι
ガ
■e y o mdlhe ψbheφOrdOnal」
′φ %α 2`θ ′ .

'多

proprietate care are sens pentru fiec, ツ:ツ 糧晋 塩ξ

T盤 ∫ lよ :l『 s:
POate COnstrui element cu element(adCこ Cu fiecare α ∈ 』イ),eXtillzFndil_sё
astfel ,,treptat'' la ttntreaga multime ■
f・

鍵 鮮 壺p鮒 囁師 換
″管「 槻 基
date力 ιれガ
:熙:ll房 鵬
θ漏 ″ィ ′
″)協
ら f惚 け響りせ ゴ制)躍 ):夕 !′
'式

ψ ル )s 耕l,,3脇 腸∬]脇λ
i′ t『 Iを
1)揚 :σ :

'別 θ場′
%ο ,一
%%`θPcntru χ∈]f,i〔 tstfel ca Φ(χ :Zγ
(&)・
sn dclnOnstrim lnai intii linicitatel dcterll■ inttii Φ(1)′ χ∈1/f (dilCこ
L品
出 11ゝ 珊 Ⅷ.1路 11譜 :糀 潔&∫ ;:鰤:lttI∫ 機
tuturor acclor■ ルr pentru carc Φ
0→ (λ O)≠ Φl(・ 0)O ascIIlenea multime
■fo este sigllr l■ cdesarttt Clci altfcl an■ cOntr3zicc ipoteza reducerii la absurd、
Cum if cstc bineordOnatl,JfO al‐ e ull prim clcn■ elll∝ b,laVem Φ(α O)≠ Φl(喝 ):
de altfcl“ 0≠ α a§ a￡ ncit Rα ;― (α O)≠ ()(1)!)Or,c Clar cユ POntru

も
lЪ 認、
TllcI∬ 鯰∫ tiゝ lt高 性
瞥L轟 盆
tt」 ЪI品 )亀 Л t lツ
contradictorin clci a、 ・cm,iΦ (喝 )≠ CDl(α
。
).

UIlicitatca I)rOprietltii Φ(■ )pentrll fi()(ヽ「

trc χ∈fF este deci de―
monstratl.
Pentru a dcinonstra cxistellta funcliunii Φ(")VOnl COnsidera ∂t a
tuturor multimi10■ R″ ― (■ ),χ ∈Jf.
AIultimea劇 じ cste O n111ltime billCordOnatユ ,%∠ <B(И
dacこ ″ら″,多 σ ,

B∈ 跡し―(y))aStfel:avem X<B dactt aヽ =011l α <う (∝ te suЫ nieleS Cユ

И =Rc_(α ),B=R。 (b))J・
Dactt ilnbogユ tim multimCa Jt cu clementul lf ca 11ltim elcmcnt mul―
tinICa gに そ
tstfel ol)linlltl contillLlユ cvident sl fic bincordOnatこ 沈′
ノ ″ダιασ
ιια,j
γ
θJ″ Jι ″′θ
γαづ
π′(Vezi nota din iosul Paginci l).
Vrcm sl donlonstrこ m prin inductic trall,finit江 (apliCatュ elemcntelor
lui♂t)c■ Pcntru′ セ εα/ι И c tt exist江 O fullctiunC ф(%)=Φ ス(κ )dCbrinitこ
pentnt fiecarc χ∈И ,i astfd Ca iclatiile dc rccllrent五 (&)S五 劇e ve五 ficate;
in particular,va cxista atunci,i pentrtl y()を lsemenea functic Φif(χ ),i afir_
matift noastri va fi astfel dclllonstrat
Or,cxistcl■ a funCtiCi Φ(■ )a50Ciati prinllllui c10.Blent al mullimii飢
este asiguratl,deO:tFeCe θ
γ θ γル αι
Jfι γ θαS“ ″ル ″ε
′づιΦ(χ )ea c d(′ finitl p●
`じ

1) Conform ac;estei definifii, relafia de inf?rsurate ,4 < B cstc aceoa din inelul de rrulfimi
(Nota D.r:.y

108
出品雀 青仇 :l枇 出 器 朧箭 警 讐￨&f‖ 闘盟 り
∬:辞 :∫
mentele'′ unei mullilni Vide.
Stt presupuneln apadar ctt Φ(χ )exiStこ pentru orice B― → 馴t anterior
llnui И ∈飢 adictt pentru orice B<∠ ;sユ arユ tttm atunci ctt ΦИo)existユ
de asemenea.
Douユ cazuri sint de deosebit:

anuml)メ￡現:L ,■ 2■1驚 践ぶ
器打 ち脱∂傷尻酢i )誂 ご
dOVedt,m
さ玉
acest
■ c轟 2
ca乙 ぬ
」ittt鍵 ぽ精七￡留'ctitttr濁澪
il∫ r)Jプ

犠道
愛lt盟軍 Iを IY:誌 都二
毯s艶 ぎ
害罐
驀朧li輔
￢雅尋ギ辮 :vi民 ∬鯛 窮 p曇 』盤 》∈ 瞥 卜撫‖棚 1
PC Φ
L`(b)Ca Valoare,in χ
■
ら,a lui Φ .(χ )二 ceba cc cSte cOcrent,cttci e clar
Cユ И→ {B′ }

質 場 鮮I慰 l富 」 」Ъ驚∵lm盤器 苦R :宝
議 牲 仁騨 lemonstrat.

5r Corpuri de reduc,une reCiLate(e対 St師

",i COllstruciie)
; Too■ o IIl a l.Fザ じ ]fο π 傷″ ι ′
θゲ α イ
ι みJ′ Zじ ,れ 力sε ′′ι θ ′θ″ ,′ ′ε ιθ″α″′
%総 `“
り」
`7ガ
5)タ ル
サ
″膜 彬
滉ゲ ∬ ∫雛 」ソ,三liJ,
Sl′
:il′ [」 iレ :ん (:イ i覧 t[″ :υ

=7:ε
'舞 VOnlarユ ta cユ puten■ constnli cla淑 夕(κ )printr_O inductie transfinit江
“ prinla ecuatiC dill]グ j duPこ cunl,tiII■ lui clli se asOciaz1 2n mod
Fic cぅ
ul〕 ivoc o clas■ dc cOrpll五 de rcductiunc∝ hiv■ lentc pttte X゛ i anume()
」nttrl clasl:clasa夕 (ω ).
Fic acum α∈ ]√ ,ib<“ (dar al
ficcarcら くこα existユ ,i c univoc dct
tiune一 fiC ea夕 (b)Care sint,i COrP
rele lui b「 rrebuie stt artttttn■ ,conform
transfinith,cと cxistこ atllnci pentru e

r) iltr-atlertrr,cuml nu:rrcultimelernent,rczultltcd,pentru/iruarebe Aexisl5c,:lpufin

unD'->l,asifctrcab<b'(r.lachb->A arlaceexceptie,Aar aTeapclDc;rultirrelementl).E clar
dcr:i ctr b --+ !)' .:,4. (Nottl D.R.)

109
 Corpllri dc rpductiunc CChiValente(pestQ J【 )Care sint,i COrpuri de Feduidiiune

1∬ 機:難鸞:総
pentr■ l toate anterioarele lui α.

善
助紳
Culn αarc coeficient五 父
n K′ Ca Fi va avca ,i in ttr`; pestё actst ttr′

}ι ∫
哲el壺 黒T星 籠1.lλ ry滉 Ihf::
灘 ilIIilililttlileiT3111顎
I)ar″ ,→ ffJ cユ ci aceste corpuFi apartin unei Clase夕 (bO)de cOrpuri
de reductiune echivalente;rezulttt atunci,collforll■ ul■ Oi teOrette c,■ 9"ute

2'議 :欄慶n師 鳳胤 轟T
築:轟辮 諾 甥 瀞露 雲≪lna ,i aceea,i claSユ de 90rpuri de
n adiOnotiunea
く α(Cユ Ci〃din K p五
[111踏 l琴 Ybj:ilil::ll属 11:le:lttli:ξle夕rf`provinc duC―
`este un corp
,e19ment■ ltim in multimea tuturor anterioarelor lui deα Fβ
tiunC al lui々 。 )F,Zult盗

澪c」 鶴 itJt驚 な蹴 shmょ ふ ∬瞥 :認 l品 :ヽ お::猛 iぷ tttrf

十oate anterioarele lui α).
E clar cl inductia transfinitユ functiOneazユ ,i teOrema nOastrュ este
dclnOnstratユ .

T00Fema 2.F″ ιコ
ピο%%″ づ ιろ
j%ι
ジα
ヴγι
ιOγ α
θ%α ″
″αιι
θ ―
づ なι
%α ノ Sε

み7を ιψι
Sι ι
″ K;ル ι
π%θ θ θ
″ γι ∈χ“づsι ψθ α
″ θα Sθ θ
グα′%解 ο ″%%グ υヽ
οθ%%θ θ
'α つ
Jθ γαπο
ι ノタ ιX′ ψ̀ ιX α
ル Sウ セ ο
Jσ ″θ
`χ ゅ %ι Kπ ιS″ ιι θ″ グθγ %θ ノづ%%ι ゞづφ ι %
″γ
οガご く `πχ,グ α
sク セ αSa αυ
Z θ
sι
ι,%Kυ ⊂K夕 `″
.

`ノ
Vom demonstra teorema cu alutOrul a対 Omei lui Zermelo.
ie∂ multimea tuturor clase10r de echivalentc′ (χ χ∈y (dё dare
iし
)′

「 in tcOrema l),i stt COnsid(rttm prima clasユ din ttι anume夕 (ω ),

c vOrba

ふ鼻FLttVT止 慨Fultte跳 :IsIIⅧ 郷 :lile乳 計詭著蹴 ::と

rcductiune.

五h試 ■認 轟 紺 LfLttl
arユ ta cこ puteln isOcia ecuatiei αun si 讐:栞
fを 、
ch Proprietユ !五 n
↑ chestiune:pentru
l,tr_adcvュ r fic らO ultilnul element al multiln五 anteriOare10r lui ″
(00 eXiSti Cユ ci]ど estc discrel ordonatュ pl:;:b撹
盤偲 :01夕
肝]蹴 Irol ec岬 ∝yく iiStti蠅
::
簿;ILI♭ 轟蹴 :l肥 饉 れ∝ ehaり
ca lア a contil■ てら
…in PartiCular
dttcinile ecuatiei″
C ipso facto tti tOate extinderile lui」
m cu π )multimea acestor extinderi D′ avem
1)acこ nOtユ (α
O prin rユ _

π(あ )― 夕(0),(e,dent)・
u axiOma lui Zerme10,facem sl corespundこ fiechrei claseグ (″ )∈ 飢
けｎ

(〕

subnlultimilor nevide ale acestor clasc)cite un clcmcnt al ei,a,ddar CitC

ｕ

cOrP de reductiune

1) Il clar cir, rr (a) este o clasd de echivalelrfe de colpuri de reCucfiunc peste Ii6 ;i del.i
pes'rr: I{. (Nota D.B.).

110
 ' Notind cu g funclia selectivl a lui Zermelo vom defini

K.: p[r(r)l : 919(a)) ;i K": glr(a)]

unde, in a doua formul[, presupunem a * @ (clci pentru (t + Ln lltl a\:L\m

r(a) : e(a) l).
CorpurileKo sint deci univoc determinate. l! plus din K,=1{60 (ceea
ce e evidint, conform definifiei lui a (a)) gi Ku c Kr,, (ceea ce rezultii din
b < s., b ( bo gi din ipoteza inducfiei transfinite) se deducc imediat ci alt:m
Ko= Ko.
Teorema este demonstrat[.

4. EXTINDERI SEPARABILE; $! INSEPARABITE

53o Despre polinome seporobile gi inseporobile

Fie K un corp comutativ dar alt{el arbitrar 5i iuelul de polinoaurc-
asociat lui -I{[r]; un polinom glxl i ait(' e Kix', se z.ice scfarubil' dacit
este iyeductibil,in K[r1 gi are intr-un corp al s5u de reduc]iune trrnnai rddci-
cini simple *'.
Pentru dezvoltirile ulterioare din acest curs este importani s[ cunoal-
tem crjterii de separabilitate resp. inseparabilitate pentru polinoamcltr
dintr-un inel K[21.
'ln
acest scop e necesar mai intii sir spuuem citcva cuvinte dcsprc
conceirtul de deriaata a unui polinom din punctul de r-ederc al algehrei
abstracle (adicl inclependent dc c.rricc notiuuc cic continuitate) .
Fie glx:: r.t.p,r rn polinom din Kixl; deliniur drept delivatiL a
stl definific: presupune c[ ?ii "
alt{el tot prin defini}ie, puucm: deri-
f.,I ?f," $:, l;: ,;li' :'":i,n=ii' ;"t"q"';
oatc arirta foar-tc uqor ch ea satisfacc
rt-'gulile formale dr' caicrrl cu derivar;e : cierir-ata nnci snrnc cste egalli c,.t
s;uma derivatelor tcrmt:uilor surnei, etc. ctc.
In particular, criteriul ca uu polinorn s'i aibir ridicini multiple rlminc
;i el valabil: un 'polinoln &re rtiddcirti mwlti?l,e atu,nci;i num.a'i ottnt.ci cind
*re cel pulin o rddici,t'ri cotut.rtti crt ltolinonul siu dtriz'at.
Fie acum .Qixt,: an.ti e Ktx) ;i sil presuprrnem cir el estc insepa-
rabil: polinomui derivat .4'lx'1 - ia,.vi-r tvebu,i,e sii fic id.etttic rtttl, clci
9lr)este ircductibil crr ridtrcini multiplc (gi dt'ci dac{t g'1x.1I0 atunci
01x], P'lxt, ar avea ccl pulin un facior linear in co:nun adich ../[rl s-ar
,descompune in K[s]). A;adar ia,: g (i este aici rrn arli{ionatoi). Or, cum
existl cel pufin un ai + 0 cu ri > I (altfel P[r] ar fi o constant[] avem
pentru acel a, i'l:- 0 undc: I esl,: eletnentul unitctle din I(; aqadar K este
rle caracteristic[ p 7 0, deoarece i + 0 (polinomul derivat dacl nu are c?.
prim tcrmen pt] 41 iI arc atunci yte iaoxi-t undc a, cste primul coeficient nenul
s) tr)aclt insl polinomul @lx) este ireriuctib;I ln -k[r] clar are rtrclEcini tttttlli.ple
(lntr-un corp de rerlucliune) atunci @ixl sc zicc polino:n insepatabil.

111
 aIFfttξ 」
l月 菫
al『
#]tl糧 :あ thぷ
2'+…
一 αpχ '十 α2,χ
羽 復 :よ 》 獄穐
・adc益 ,pcntru tOtiづ ≠ 0(mOd
ttttё
φ)trebuiC Ca`/`=0
(Citi avclll totu,i pentrl1 0riCe′ :づ ・ 1 ≠ 0, deci づ・α:==O nu poatc avea
l()c dccit cu αι=・・ 0, 2 ・α α2==Oj ね cユ
2・ 1,≠ o avem α2=° etC.D′ `==Odeci
arC daclグ
10c saueste
cu 2.1 =O saunatural>lcu
primlll cu α ≠ 0
′ ・
1ltunciグ ・1=O ca si pentru tOti Ceilalliづ >づ Cu α ≠ 0.Si atunci,sc vede cl(lri
岬 和 嗣 tipli dC加 `′

…
A,adar pentrtt ca inelul P61inO .露
CI Putin un pOlinoln グ
(｀ タ′
sι φαγαろづJ cs
ε
ごιαιどσ /α α γjθ rげ `01・ ″ ι κ 樹
ψ , corpul 轟 鰐 巽 嚇
`π
sl aibユ fOrnla

(*) 夕[χ ]=αO+α ノ 2+α 2,χ 2p+… .(unde sigur,α O≠ 0!)

Fornla(*)alui aχ ]Ile arattt ctt el so scrie ca O′ functie`de χ

':
夕 ]=α 。+多 ly+α 2t… ・■9・ (y)'夕 χ p
[χ 2ノ
.
Sc Poate mstt hdmメ aCa σ正月 e゛ ゞ func_
tiO de χttdici stt avem:91け )=2」1褐 rll乱 ￨:C deP sl・
夕[″ ] 92[χ pl] _ :
PHn accst proccs(Care evident se termintt in finit)vOm obline pざ

織重 響巻揚隻樅 引 l緋 飢 揚 lfttI
i辞 Ⅷ聯∬懺 轡 と
場ぽぷ 出よ
騨塩肝 O atunci, pentr■ 9r[χ ],(ireduCtibil)

‰%滅
Tt謂
″ι″
::I誌
b夕 σI」
:鑑 il:ぎ 1識 %扉 :哩 a驚
Jl:塩
are dgur rttd猛 面 『 み 七
fTE鍮 ぶl
〔[urma imcciat O:[χ ]=0,i ne_am l ぶ leず ざrsttl益 昴 f』 ∫場 ル
/α ′I Fic Or[π
bグ

。!) ,.
7-1)+α 1)χ +… 1)=α
]=α ∫ 望 1(α
『

欝l富 lIF 嚇]
亀ご 分ル
:・

am demOnstrat urmltoare
ntrγ iCe.:「

l i
:

l i ヴο ι α″ り ′夕″′ 夕
41ぢ ・ ιπψο
ι ι ″つ夕
`Jgur l'diliC nl)' iC° ん′
[χ ]](α gγ ,″ %θ :.

g:務 ″げ協 絡孵 協ぢ 協 笏
″ ルι■ん Jル ″ φ
'多
rら 'α

>lil
“ :s″

>Osユ fie nuli adlca￡ [″ ]ar fi O Con―

l Etc.inscamtllユ :ar llrn■ a ca toil COeficicntii`,Ctlづ
〕
stant■ .par E[″ ]nu C Constant dcci cxistユ αじ≠ o(づ >1),i:deci pOntru toti¨ ● ,ti j,づ・1=0ヽ
Nota D.B.)

112
 2S l'<,linortuL 9|,.7 :;ii .fit r[t .f ctrtt,t:t.

(・
t:ヤ
)
ノ:三 =￨:λ
'rl,γ
>0
,t;:ir (,i
... 1 esit'. itlt 'foli,tl()r'it sr htrab'il I
31 (ld.t'r;,!'iu rutu,l d.iii tr.,t,i'r'.r:i.erulii pol'r,;toncwl,u.i, 9yx) (,resp Qixl ceea ce
rc;.'iitt lt itcclayi lucrit) si ttir _lit o futere p exactd a crtrpului K (futl>ao preala-
],ilii nortn.cirr:l .

\-orn dcrnonslra ruai incoio suficienta acestor conditii.

.Sir liiccm acum urnrLtozrrelc observafii : f.ie n gradui polinomului inse-
palabil 9'.x\: dat:ir r.ro estt: gr:rdul polinomului separabil Q din , (**) avem
cvident fl, ,.. noPr : nrilulrul nlrtural zo se numegte.gradul, redus al lui'fixj
;i t'I este c:vident tgal cu nuur.iirul rldlcinilor d,iferite afe acestuia
lntr-:rdevhr.fitr t,(i , l,z, ..., no) r5.d[cinile 1ui p[r] intr-un anunxe
'l':'o o" r'cd.cliu''l: ^' '':"t";;,: - un ractor constant:
u;; _;;t
de unc1.c urrncazir (vqz.i ('F*))
喝 百

(rt" -
．
・

′ _rl
=r).
︲

Ilacil <lcci notitnl cu Q, e rlrdf,cinS. ;r'factorului xd - rr vom avea

0i''
- "n
-= 0 pentnr Iiet:are i -- l, Z. -.., rar. lncit:
‰Π

夕
皿︲

i ll 童 /-0:′ )二
χ

(・ -0ィ )'r
1

, t.rinr :; sint .,liftri1i intre ci cloi cite doi, tot astfel rior fi 0n cacl din,
g, -.=;,0,(i +.i) arurrna ff',: $!i'aclicl t, =.. atc'tdi * j ji
4"9i QLf'] n― ar mal′
fi sqparabil. Agadap 0, (0 - I, Z, . . . , lti aPar ca rldlcini toate distincte、
clouir citc clouir ale polinomului inseparabil

′[・ ]一 Π (χ ,0`)'「
1

Rczultユ aceastこ consccinti rcmarcabilユ : 10atc rttdttcinile polinomtlluit

inscl)arabil夕 [■ ]au αθ
どιαジ θ ″ 〃ι trZ′ jク Jづ αι ι:少 7.
`Jれ `″
Adttugこ m observatia ci in cazJl“ cれ ractcristicii ψ=O un polinom_
lreductibil nu poate fi dccit sど ψααbグ ιadich cu rユ dhcini sillnPle, chci dac江 ´
γ
面 mdiメ Q… Ztta m
緊 轟 留 1肌 津識 ザ illttiatta idれ
CiCnti10r shi:ψ >1(Vezi l din teo―
rcma=糧
precedentl).
Polinomu1 0rSe nime,tc Oi p61inomul de grad reduS asOciat lui夕 .

Sユ demOnstrユ m acum C詭 全 n conditiile l),2),3),oriCe p01inOm′ [χ ][

/3bグ ι(γ ι
θグ θθαι
ιθ/ι ttθ グル ι
ιノθ
%ι ι
′
esCc jη sθ ψα ´ノ )。

8-・ o.162 113t

 Fie deciノ [χ ]un Polinom cll coeicicnti intr― un corp K de caracte―
risticユφ >1,i Sh admitem c1 9[χ ]SatiSface la 2),13)1)actt artttと mc嵐
fn aceste condit五 9[χ ]reZult五 づ
γι夕
κι り
み am tcr】 ninat, cユ ci atunci, din Jι

conditia 2)rez■ lltこ C〔 1 311ai Sus c1 9[χ ]arc rttdiCilli lllultiP10

`ι

Sl prcsupune.l■ prin absurd ci C:χ ]STar dcscOinpulle in五 ご

[χ ]

た一
＝
一
μ
乳λ」 911χ

︲
undc CIχ ](づ =1,2,… .,ん )slllt tOヽ i factOrii clc dcscOl■ ■ pullereグ γ
ια%ε ―
ιjう づin κ[χ い i diferiti dOi Cite doi,al llli■ ■ E、 'idcnt、 十 λ
Jι
2+:・ ・十 1・

+λ .>iCユ Ci numttlul tot』 de factori de descOmpullcrc(difcriti Sau nu)

este evident mai marc ci l(pril・ iPOtCZa rc(lucctii la absurd)
Deoarecc orice rttdicill■ ■ 1し li Ci´ V](メ ー 1,2,… .′ ん)cste una a lui
Ctχ ]rё Ztltこ ctt corpul dc rcductiunC a llli ゴ[Yi C6htill(｀ corpurile de reduc―
ti■
lnC alc ficcir■ li CJ[■ ]deCi dacと ,cstO o rttdlci11l a lui gl.l este rこ dユ cinl

_]淵 WlliC=離 電
し
::liふ
anulrtc Cl[ガ ]oi in gaO[χ ](FO ≠ 1),f)T〔 ハ‐
11鳳 ‖力11認11::1胤 al∬ 肌風̀〕響詳
島 :]l
ぜ:10「 1(liCilll cOnl■ lDI col l)utin,i Ca
)′

‐
atttre,s ar dcscompllllc K[■ :(allfCl i(li、 izorul lor colntln′ a、・illd confOrn■
algoritmllllll lui Eutlid cOcicioltil ill lK fv]ar trcl〕 1li sl lmpaltl ccl●
/ι ルι
doutt polinO〔 1 lll(｀ グ ′´
′レル`′ ′ ′
ヴ′ε: Cl をlr(:Oin(id(ヽ (lcci, in afarh dc uil
ねdm‐ c∝ 面 ■― cu i∝ arc h P■ QcI甘
`ル
=0`。 [■ ]11l afari dc O cOnstantl,(｀ c(,(1 :Lll(ll淋 ilぶ 掃T蹴 1を 響
1lulcazl pc 91[χ ],apoi ′ ι
cinlと 、 ac(■ St(1・

Si pllll()nl atllnci
'マ "Z`7' 1ド
. 「

●:I]=9:Ip 1 2

ル
〃 ′
ι′
τψθ
αιιメ′dυ ιιブ
ルπ′ ―″
7`′
`ん `′
,o」 (■ ), V― ・ fiirld P01inOrllul dc grad rcdus
cccd fczul[l cl α cst()● ●ldこ cin■ lllultiPll
`〕

al l■ li C`[,‐ :・ COr110rn■ (ヽ clor cc pl・

′
de ordinク `pClltrL1 91[■「 i Culll PCntl‐ u Ci,i,c eStC rttdicin■ multiPlユ de
ordill ρr(cOndilia 2)1),reZultユ tillind‐ ldビ forlllul`l dcscolllPuner五 lui
C[χ ]Cl VOm avca φ
r=λ lグ・ adiCl sca lllを
:
)'';, :' 'P/ -tr,

Erriilcrrt cir ultirna cg.rlitat(' se c\tindc aualo[l la to{i i -.. 1, 2, . . ., lt, :

L, -: P'-'t'
Conforrn calculului crl putcrea ! in K avem ins5. succesiv :

ノ,7当 _θ j当 ノ
■口=OIノ T一 レ
J→ K).
'(eVident,ε ι

114
 A,adar eif[ギ i
ム′
′、′ (lC l11■ d(〕
「 r()zultユ fhcind prOdusul tutt1lo8
acestOr ttIガ ]i:

たＯ
Ｈ皐・
tt r]
沢
`:χ

dici prrnind cl clc obir:t'i r' , , ir' ,

・一
＝
〓
興︲
pr].
R`[χ

L-Itima rel:r{ic inscamni ir."sl couforni cu 2) cd, avem h: I circi C/.:,]

fiind poiinomul clt'gmcl rcrlus ii1l,.ri $[r] cste ca atare ireductibil.
Dacii deci l; . I rczultr-L din i.u -l- Ir i- ... + tr,,) 1 cI- ).,> I ;i deci

cl, r /1>O cici λ

,・ ヵ ・lar diIIん
r/′
=ぃ iλ ,一 /7.(タ ーγ
l>())rczllll益
ii1

颯 1-91ド ヽ́ タ
ー
[・
:― ((1′ χ
J/1),7-亀
=.θ ィ しJprl
(lcci cocficientii lui颯
1■ 卜 11)ar tOti(｀ a putcri夕 t,Xactc dc clcmente dill X,
(CttCi γ― ら >0!￨)i(111・ こnlill ca rttart'duptt ori(ヽ c1lormare cu inul din ci≠ ()

ceea cc cOnducc la()cOntrtt(lic;iC fati dC C01lditia 3).

incit sufici(・ Ilta(:ollditillし 1 1), 2), 3)estc dOVedit益 .

54° Corpuri perfecte,l imperfecte

Numim θbψ ψιη彫′″1ln corP(COnl11lati、・)X・ Stfし l cl illeh■ ]COn―

αじP01inOamc scParabilc r′ ´θ れ′α ゲ /ι ル あ り
ιι。
tin(1'2'`タ ル :ο
`[χ
cこ Orp de caracteristich′ =0
"`′ `r′
COnfOrll■ celor cc prcccd c clar(〕 五 ()1‐ i(ヽ

()ste perfcct in sensul aCtStei defi】 ■ itii・ tin`1lt c〔 iz dc corpuri perfecte sint

cor"rile algeb責 c inchiseに lgel)rぶ sch― abgeschlossc→ :un Corpに Omuね tiv)
」f se zicc algebric inchis daCh()rice polinolil dill「 J」 [χ ][tre da cOrp de rё duc―
1lune
・ pe K lisI;i.
lin corp K se v.ziccイ π ィθ
′′dacl inclul X[I]dOntine Cё l Ⅲtitt un
`タ
P01inOm inscparabil(dCCi pe■ lru lul COrp ilmpcrf,ct CXiSth cxtindcri inse―
Parabile). .
T oore nl】 .Ⅳ ι
ειsα /,fゞ a夕 fiι ′
ι′″ ″・ ει πθO′ 'つ κ 〆θθ /α θ′
ι/グ s″ θ
″ /チ :ι

″ >lSグ ιθ θ ι Fι ι∂
ル Sι θ
tt ごβθ
φび ガ ι∈Xs``ル ι ψπ
“ θ ι ι4ι ιFα θ
tt α′ ′
%%づ ψ
`ι

`ι
′
Jι 夕 ι%」
,ι %K.
αづ
COnditia cste sllficientl. lntr_a llc、 「lr llacl in accastl c01lditie K[χ ]
ar contine cel putin un polinoln illscParabil,acest pollllolll ar fi de forma::
r]unde g[ノ
f[χ ]==g[χ ク ]CSte pollス lo■1lil dC grad rcdus al lui f[χ ]: Cunl tOti
coeficientii lui g[ノ ]sttnt in宙 rtutca ipotczci puteri p cxacte dcヴ emente

115
/din K rczulth pc baza calculuiui cu putё roa ψ ci t_Vi Sじ ▼a prezenta、 tl b
fomla f[π ]=(b[χ pr ll)2,i deci fiπ ]ar fi reductibil in K χl ceea cc cste
incOlnPatibil cu caracterul sユ u de inseparabilit〔 ltc: 1lc contrazicen1 11lcit
conditia este intr― adevir sllficient江 .

Conditi〔 l eSte necesar益 .intr_adc、 通r fie α―→」 (astfcl ctt nu este putele
p exacttt al unui(anume)clement din IL‐ :sユ aritim si acest caz cユ inelul
K[司 cOntine pOlinOamc inseparabllc(si arithin a,adar ci ne c6ntrt―
zicel■ )
COnsidcr polinomul f[χ ]=χ ′― “
iC 9[ガ ]un faCtOr ireductibil ill]K“ l al lui f[■ :: daCl βCStC O ridl―
「a lui f[,]flltr_un corp de reductiunC al accstuia atunci c clar cユ fi χ
cintt ]

se dは Omp11llc in factori liniari、 _β in K(β )iβ ' α二 O dccif[■ :=

=χ '一 βν=(χ ― β)'.inCit 9[χ l,さ n diヽ rizOr a lui f[κ ]CStCゃ i el un prOdus
de factori Ogali cu χ一 βfie qχ ]=(.__β .N■ SC I)Oatc ct、 み=l clci
)ハ

atunci 9[χ l=χ ― β ,deci β→ A adic■ αar fi putcrcヵ cXacti in A;

deci乃 >1,i deCi 9[χ l CStC un P。 linOm ireductibn in KIrTI(prill iPotez■ )

cu rユ dttcini multiple a,adar ゲ

%Sι ´α/α ι
ヽ
,i dcCi X ar fi llllP(.rfCCt Cccaて c
jι

contrazi(〕 c hipotczll: K pcrf∝ t

i)o Obscrvat ctt deOarcce 91χ l CStC illSCl)aral〕 11,gradtll sluみ sc(livi(1、ヽ
'q10 Puterc pr,γ >l a lui沙 (fOrmul[L%一 ん0ク ア! un(1じ (1lm lui′ ιr()lul
liiん ):darん <夕 ,i cumん <ク CSte atullci impOsil)il(力 nll S ar mai(11、 :i(lc

Ću p)reztilth力 =ハ i dё c1 9[χ ]一 f卜 ¨

in privinta CXiStclltei COrpuri10r ilnperf(〕 ｀
Lrll と
ct(F sc POatC dCn10n、
ογグθ
ιι ダリ フガιだ /″ ″%sε ιαι%″ ″ゞ
づπφι ″ ′ ′ 」ε ο′ 〃∂ε ι
″ ι
ブεピど θ 夕″ ヽ
、 `ソ
,多
`:′ `“
ψ /1s″ ￨('Sた
π%ε οr♪ グ 笏夕θびθ ″ ・
6ο rカ ユ γrr″ ε′ι 。′Fic」 【un c01‐
′
と
P(cOnlutativ)dc Caractcnstici p:、 l il
rfグ

犠』 吼
`′ `デ

S・ u dC配
1::‖ ffltti131lIFriツ≠ α,ar Lll■ na(:tt αp==α 二
Ⅲ
hncο J〃 yガ rldhh■
′
′ ′ =α ' dcci
′
_α =O deCi γ一 α i COntradictie.
(∝ ― ∝)'-O adiCtt α
A,a fiind,sc pOate intimpla ca unclc ectlalii r2-α =0(α ∈A)Sユ
se dぃ cOInI)unl in X(daci COrpul κ cstc PcrfCCt,こ ぇnl vizut ct tθ αιじ sc des―
compull in K)゛ i anume acclc cctl(ttii SC CIcsc01■ lPun linmr il■ Jil accasta
se intilnpl■ Pcl■ tru acelc elcIIllCntc din」 (cc sillt ptlteri´
‐ cヽ actc alじ tlnOr
clement( din I■ ,i numai pentru acestca.
Si admitcm ci cOrpul X cste impclfcct,i fiC Jf multiica tuturOr
acelor cOrespunzユ toare la citc una(,i numai lina,cum aln vLul)dln toatc
accle ecuatii χP― α =0(α → K)CarC nu se dcscOInPlln in K.Reprczcntipl
fiecarc c10incnt prin simbolul∝ _α lル (α rユ dttCina lui χp_α =0),i intr。 _
ducem lx〕 ntru accste simboluri urmltOarelc legi de cOmpozitic.

α ,+ら 1/2=(α 十 ろ
lノ
)1/P,α
1/p=(″ ι
ソP・ ら
)1/p;″ ,ι → X
Considerhm atunci extinderca 1{ (-i{) iui K prin ;1f in sensul
- Iitte a de
'teorier extind.erilor ! observS.m €xpres cir operaiia extindere a lui K igi
ptrstreazi_un sens definifiilor (*) d" rnai sus (se poate procecla gi altfcl :
-gralie
fie l.ltn = K(at!o e I1) mulfimea tutr+ror corpurilor de reducliunc ale ecuafiiior

.116
f :- a : O, (a -+ K, a nu e putere exactl in /Q ; produsul cartesian eventual
frensfinitu.folopind o bine ordonare a m,-r!.timii tu'turor L',lu - este un corp
care inflgoarl un corp isomorf cu K; putem drci construi un, corp lt isornorJ
cu acest prodgs cartrzian de corpuri gi care si infirgoare pe Ii insugi (teorema
iaIllur{torului isomorf). E clar c[ extinclerea Ii(M\ este atunci un subcorp
al acestui corp A).
Corpul 2, Krtp se nurno;tc cor.l>ul, yi.ddcinilor lui 1( ; e clar e A avcnl
Kc.IAte.
Analog putem construi corpul riditcinilor' 1ui Tiria adicd pe -i(r/rq gi
avein Krle c.Krl?', etc, ctc. Oblinem astfel lanful (cventual tlansfinit)
3⊂
K c K1/'⊂ Klメ ♪ .… c rf1/メ ⊂ .…

Este clar cこ ul■ iunca ttlturor corpuriloT clin accst lant este un corp
pJ■ i￡ p pe」 Cd Care ttfl,oarユ PC κ
ル TT露 ″箕 総 rl:轟 ta rczultl imcdiat din chiar definitia
sa ca uniunea r%″ %γ ο/ム 3/メ :rttdicina d0 0rdin βa Oricttrui`∈ P coincide
cu o rttdttcinこ de ordin p a unui elemcnt αapartinind unuia cel putin dill
COFp■ trile rt■ 力 ca intr― un inel dc iullimi!!),ca
^(definitia uniunii ginditユ
′
atare F dacこ nu apartine lui x1/'λ apartinC Sigur unui Xlル λ cu )、 ′メ )、 .

Cra P are caracter minimal accasta este usor de 、ヽこzut

R″j%`“ りα α/γ ιz%ι ′
α″″
ιJ ε″夕θ ″ ″%ルι θαγ Oゆ K(ε θ ι イ
′αι
づυ)′ αγα ・
′
ιι―
`ε `じ
/た ″夕 >1じ χづ S″ ″οι ι
χれ″ι /ι α sα θαγιιε O″ pι びιι
ε・ "ι

``θ
O nOtiune anal%こ acclcia de cOrp al rこ dttcinilor un corp dat K dC
caracteristicユ φ >l este aceca de corPul puteri10r lui K:フ ソ ιJ″ 解ιαノ ″ 0/
ケJ"づ K ε
'`れ
αι 笏グδ αγιs,″ 夕″ι γ
づρι αθαιclcmentc din κ ,se aratユ Cu
χα
`ι

"影
u,urintこ (f010Sind calculul cu puterea φ)Cl aceasti submultime pe care o
notう tn XP― ¨α lui Br este un stlD(:OrP: ス:'c ft‐ . Dc ascmcnca in virtutca
acel.la,i calCul cu putcrea p rezulttt izOInorfisnlul К _― K'dat de α⇔ α '
cu α ∈ X.
E宙 dent cユ dacユ corpul K estc pcrfect avcn■ Kp=X,J/ι θ
″γθ
`.

Too■ om五 . θγ りθιι χ ガ郷ι για ιgι レづθ″Lα %ル ο

ψ ´ι
びι′K ι
ε sた
θ
%夕 φ ルθr.T∞ rema e banaltt Pentru caracteristica "θ dactt cxtin―
p=o(chiar
`ζ
derea nu c algebric益 !)

Re deci φ >1,VOm arこ ta cこ 五'一 L ceea ce c suficient,confom

Observatici precedentc.Or,d∞ arcce orice α∈二 ι s″ ι γ
φイタ グび タダ′づ
ια σ′%″
numai un numユ んι 'α
(in COnstructia sa intrこ rル ″ de elemente adiunctiOnatc
ale cxtindedi二 ⊃ K)e clar Ctt problema se reduce la cazul extinderilor
砒 ebriCe finite ceea ce inseamnl・ cと va fi dcalunS Sl demo■ strこ m teorema
pentru O extindere simpltt algebricこ .

D C5 aullirnoa .t( (r) cste ua corp (e '.'orlra do construcfia lui -l((n4 prin primul procedeu)
rezultd prin detiailiile (c) 9i tlin faptut cf, intre 1( 9i K(n{ exist[ o corespouden]l biunivoctr 9i
nclacunar5, dat5, de a H ollp (ae I?1 ; avcrn dar, izornorfismul K * Nllp (Nota D.B.)
r) E'rident ci, nu esto voi:ba, daspre produsul dircct ci despi'c coastruefia cornpozitul'.ri
familiei dn corpuri oveutual ,ca lirnitd inductiv5, (Nota edifi<.i)

117
 °
躙 梅器 雷り糧郡
妻畔 予職 ゴ
ぎ臨 3te:
｀
;

κ (0)⊃ X,X'(02)⊃ X',K(0)⊃ Xν (0')⊃ X'一 K

, 0...,0・ -l slllt pcste K♪ ′

あ3ご
ι θ%少 ι″
γ ιιγ l, 0',...,0し -1)″
`1,
・ fi liniar depcndeite‐ peste 'ι
κ
PCStr―
=X rezulta cl l,0,… 1,02二 1盤 nt
(・

li lliltr

gcbHctt pestc A'一 κ

ded″ 婦 ″ ir「 [り lllit混 !1薇 精 l″ι
CXindCre」
g/“ み z´ ι
s′ ικ
'一 X.Tinind seama
′ °
:l轟 Ittr鮒 飛高 覇 OP,YttЪ f∬ lCt轟 ￨∫
T]v[lP郡
「 」 妥
拙 :
o.11.D.
'rcorcl■ ■. θ/た ιι 、′′
「 7gι ι
′θ α ,.ι /グ (ヽ μん θ
夕ααttι 傷グε %φ ι
″ づ グι′
θ,ι

れど θ ″ι
/″ グ θε
′
`ι

ι
sA ′
′ ・
`′

l i
`ψ

'憲 ∫
a t pr01)1( i extindcri silnple

認オ:
(〕

聾壺
ゲ
Cζ

Oh為
言l悧 認 聯ツ(移 )卵 織tri二
環
ムPIxと l通
κ(0)==ボ (0')COnfOrm t
乱(1111(li(:it cF(111ldcrea f( )、 K' cste ) 帯 キ絲 1■ 跳拝
55つ Criteril de separab‖ itate ale extinderi10r algebrice

E vorbを1 1)illcintelCS dc cxtindcrile alg(ll■ lice ale corpurilor de carac―

i cristicエ ク >1・
Ch?『 Sr笛
絶ぎ撓 ぶ讐 轟躍 縫
Sll:乳
pぬ n3hTe輩 灘 1
Dcl■ ollStrttl■ ■pe rilld urmltoarelc l)ropozitii:

試紺 ・
」 ι
″
鷺 ソ
フ ι ド 免
り
券脇観 洗解 筋 冴く;磁 Z雀

"五ι ι
α
ソ αギ ιιg/
Jα
::χ
γ
θれ 洵 ゲθ %JK(0)夕 θ ″
O,づ ″ι
/%。 θ
χα ′
S′ O″ Sθ
`s,α
'`イ
ん
グυ4′
`:ι
′̀ S′ ι
θ 」
【・ `%β
`ん 1)φ
747/。

`θ
intr― adevttr Orice echivalen,■ '落Ittdユ
peStC X,va trece pe O intr― o,ltユ

:Fね tti酬 嗜1『 瞥1皿 鼻

Ъ 温 ]弩 誕
e謄 蹟
a∬ 観』れ鮒溺彿 j

遠
Iを F卜

主
憔 ・
擬三1努 麒鮮 麻絆炉 ir猛
avcm CiTl雲 111:鶏 農n雷 麟1度 lttAl鮒島潟[轟 箪 I
ct gr iK(0)⊃ K・

1) inclusiv echivalerrfa identicd, (Iiota D'8.)

118
 JoBla 2.つ α
】 ガ θι
ε χι ιoJgめ γ
J,7ル γ ′ε z夕 ″ X(01,02,.…
″.μ 夕 ,0,″ )`rれ j
K ι ι sψ ′θ θ
″ルι ιOi αη ι
αγ α″ ′
″多,3″ θ
」″′″ ι
′勿 グ
bデ ι
`I(Ol,… ・
sι :α ttι ,0,1)χ f′ l

`ο `″ `′

″ιgγ ″′ ′
ι グZ
♀ α力協θ ψο
sど ″″θ
χαε
ιⅡ ″♀ι θんイ
υα′
ι,7rd/`'ノ α αA′ ″θ
″7ι ′ ァ
メc′

S%夕 αθο″ Ω⊃I、 θ グラ

α/ι リ ,θ γ
″′ θ/ル ι′ ι ι γ %ε ″ィ
`″
′だ ιじ
`ガ
/が ι ′
`",」
′
′Zο ′0,. t｀

Preciz■ m ch extinderea■ ⊃κ Obtine aici prill〔 、

`ι `♂

diOnclillni sl.lcctiSiVe:
s(〕

K(01),K(01)(02)'… °fiecarc Oi fiilld algcbric f〔 ltl dc cXtinderca lui κ

轟 鼈¶ざ懲∬Wiム 1:Al h塗 群
きピir熱 、
1鳳 trid」 ltliょ 11奇 ￨ツ
ldar aceast`l nu interescaz■ (lici Tot〔 lstf(1l pentru Ot,を t(1)
A,a fiind′ ｀ ア
Om obscrvit ]nai intFi(・ l pentru ,′ ι二, 1, lcllla 2 d(ヽ Vill(・

lema l,inctt vom demonstr〔 l lcnlrt 2 Prilltr_O indllctic col■ Plet薇・

Admitcnl dar,ch〔 tfirll■ atie CStC
tld(,vヽ ま ltこ pentrll ″
` - 1 01cnlcnt(1 0:
extindcrea Z*一 κ (Ol,02,.… ,0″ 1)poSCdHl1 9ricc suprttcoI・ PΩ ネ (10n、 け
-1 ,う

nabil ales)II婢 oClliValentc PCStC K゛ i nu11lai atitea,ol‐ icum al1l va」 〔t asu Prtt
″1-1

corpul Ω *.Fie五 *て 2 Zr una dill accstc IIノ ′ ´ α″

leClllvllcntc(′ じι 」υ′んrI();rCZulil
1

Cユ L*[χ ]1て J・ Lナ :χ ],i deci(lit(ヽ こf″ [π *:χ

t｀ St(ヽ Polil予 )11lul din I´ 」 irCdllCtibil

野
締
L*(0,`)マ→ Lr(0鳥 1)undc Oml じ
r‖ 静括静1露 摯il露 I
c,put()11l atunCi(｀ ollstrui izon10rfislllul
Stc o 7‐ ldttcini tlil,itratrこ a llli fml[■ ].Acざ st
izomorfisin cstc dllPtt cull■ itil■ 1lni(ヽ dctcrlninat(1(・ 0,"く ,0“ .clci clelllcIItclc
din五 *se corespulld biulli、 'oc ctl CCIC din んr Collforln (・ 1l λ *■ 壼iF。 (〕 11111
CI繁
恭測T:讐ifξ ポ :蹴 鯖猥]‖ 鷺猟畿
「1lIF出籠黒
:〕 li"[ぶ 』
∬
relaivざ la K!!)Poltrll ficcarc din crlc い ChiVilcntc二 本_二 r
Ⅱ“1
rclativi, =
1tt--1 ;ti
la K in tOtal vom avea dcciff nl.if,,: f-[rr9 t'c:hivalentc relative la K (.,<i
ll
numal atited). Lema este demonstratit.
I-erna 3. ){umiu'r'il ec:hitalenlelor_ rel,aliut lu \i alc, *te,i es,lintleri etlte-
brice firtite a : K(9r, 0,, ..-. ,9*), _Uirrare_Ou este algabr,ic peste K(Ar, ...
...,0, r)!!) este egal, c'u gradu,l lui I- peste K, stulci Si tnr.mai s.lrntci ctt,rl
,fiecare 0o t:slr s,:'parabil fa!tr de K(0r, .".,0,-.) (daci lru 0, cstt: inseparabil
lrtunci nurnlrul echi'r,alentelol e <- grad. cxtinderii).
Intr-adevirr, dacl,, cste gradtil ltri 0a pesttr'Ii(01, 02, ..., 0,_,) iar
n! gradul srlu redus &vem zd : n1,p'1, rr ), 0 agadar.
Or, conform teoremci inmrrlfirii gradelor c clar cL prod.usul ft n, c,st.:

gratlul lui I rc'lativ la -K. lncit <Iacir ayern /; : 0 (, : 7, Z, ...,)fi a,lirri

dacd fiecare 0, este sefrtrabil peste, K()1, ..., 0,-r), atunci e clar c[ a.'veur sji
””

淋 ΠＨ ・
ＨΥ‘

1) Inchtsiv echivalen]tr iCenticS, (Nota D.fi.)

119
 Rcciproc,sユ admitem Pc(*)i atunci pΣ ■ -l adicユ Σ4-0,i fiindc益
,′
ィ>O rczult■ /`=O Pentrtt fiecarc '- 1, 2, .., タ ル
多; Cu alte cuvintel
fiecare O,cstc scParabil pcstc K(01,・ … ,0`-1).Lcma este d9ci demonstrat五 .

Lonla 4,″ ε ″ F″ //θ ιχイ

グタ
″θ /θ ′′gι ら
″ じ
ε″ル げ ′″ L― K(01,.・ ・,0拠 )
力としαプ′ ι s′ ι “
sι ψα/α ら 夕Sた K(01,.― ,().1)α J%%θ ゲι χιれ″ι ′′
ια L⊃ K ι ♂
、 ′`01
sι

S`´ α′αみグι
ユ
'′
`'pcstc K. e o consed叫 hedatこ al麺 d
precき
^ よ
罵 LIW:輝
:・ lcT‐ [TZttL Cゞ
しgradul llli L fattt de I(este un inva―
riant al cxtin(lcrii Iン ⊃K inscamnユ cユ cxtinderea K(τ )este numaidectt
scparabill cユ ci altfcl,cOnstluind Prill adiOnCtilユ ni sllccesivc un,ir(finit)de
9=跳 nd Ql L゛ 缶edd p五 n Ko,vom
li讐 曽 1(轟 f賓 樹 t「 Ittcillir゛
ll inseparabil''dcci cOnfolll■ lenlei pre―
ccdentc, gradlll L⊃ I【 va fi lll〔 li
maFC dCC't numirlll cchivalente10r lui I_
rclそ ltivё la K si ca atarc aln colltrazice ipotcza lelnci actualei cc・ l putin un
Oi n」 ar mai fi scparabil P(15te K(01,02,・ ・・,0`-1).
A,adar K(イ )CStC SCParabilユ pcste K dcci T ω te separabil peste K_
QED.
Oα ′ 少α γ″ε7α γ 力″ρθ ι
γ′ん
″・ 7′

θθ χ″リァ,メ σ
ィθαなθbj/jε 議ル ι ″夕れ ιJι πθ sι φα
γαら
グ ル′
夕ごじε″朔 ご
θ θ zづ Jθ

力′ルγ ι ´αα ろ
づι″ル′ ″〆 ια s/θ θ
砂
'3/θ
.

`θ `Sι “ `ι

♪.n cl誌 :lれ :itr:c∴ 島 籠 LI!2bl・ ガ :081￡ cf苛 :鯖 :e誌 :研 嗅 謂 讐

atunci c clar ctt fictOrlll in K(01,… ・,0.1)[χ ]al p01inOmului i:ё ductibil in
K[χ ]antllat dc OF estc dc ascmcnea separabil(adiCh Cu Fldtttini、 simple)
輛 ltcm dar in cOndilillc 19mei 4.Concluzia este imediatユ .

Mai gじ ncral i οガθ χ ′

イ %α ι
γιαセθ ″φγ
b7づ ε jπ ι′
ι %ι ιs″糀γ
α ″α αζ
れZι ノ
て
θノ′7`J′ ι力κι ど `θ
α/α れJ″ メαααια ει
sι εθ '%ι
´ ´f/ι S/θ Sι 夕 ノ ィ
タ .

intr― adcvュ r daci cxtindcl・ ca cste il■ finith′ un element arbitrar al sttu
′
eStC´ ′ ′り7,1ャ 「
ゲに じr“ α
ιdcci apartine unei sul)extinderiル %グ ″Care eStC deci″
(lonform`ルobseivaTlel precedcnte,separabil江 :clcnlentul considerat este atunci
ct il■ su,i separabil QED.
Obscrvind, in fine c■ o extindere algebrici separabilユ are tOate el(■
mclltclc salc adiunctc,fortamente separabile putem enunta ac“ t rezultat
gcneral:
Tooro mユ ざAレ θιsα ′′
″ ゞJS筍 亀εグ
ιμι夕ικι′̀%ε α O ιχ′
れ ″ιγιαなθろγ′
εtt α%%%づ
θ
θψ κ″ιθα/α θ
′ι
″グ ιφ>1(ル ′
sあ θ ι″Sα %グ グj%j′ ″
)S″ ルι S■ αγ
αらグ
ιグル′ ″αιK,
aじ α Oγ イ ′ 毎′αJ物 ,′ Jψ ′″多
″ Sα ιθ α″ 傷 θιr sガ αあ ″ αθ s′ ″ ″ θ夕 づι′″′θ .

`%ι `α
“
(〕 b17s′ ε ググ
″ ごケ
Jァ 7′α′αStlma,difγ enta,prOdusul,i citul a dOuユ elcmente
Zθ
“

scptlrabilc fatこ de un corp κ sintincユ clement,Separabile fatう oe X・

α
intr_adevュ r′ dacユ , ,sint ccle dO■li clcrnentc in chestil■ ne,cxtil■ derea
K(α ,β )este Separabilこ ,deci a+β ,α ― β ′・β,i αβl(dactt β≠ 0)Sht
separabilo. “
T9o■ om五 (Transitivitatea separabilitユ tii).Dα ε
ααι ιs`φ α γαら グ
ι ル″ s′

♂ι″ε
α/θ ι θ
′ι θ
αγ%″ ケづ
′θο
ゃ sι φα
sι γαιfJル ノ″ごθ傷′ ηθο,ψ X,α ′
%%θ づαι
s″ ιsι φα/α わ
グJ
,IF″ どικ .

lntr― adevユ r fie O, ε

θ l, ・・・′θ polinOmului separabil anulat
"I COeficient五
H.Extindorca K(ι O,61,・ … ,`m)eSte pril■ ipotez盗
dc∝ :ε O,θ l,… .′
悧→
θ
scparabilユ .

120
 Fiecare θt poate fi gttndit ca elemё nt separabil pestc K(θ
O,匂 ′…・,9`-1)
,i Cum este separabil peSte K(θ 。,ο .… ,θ imcdiat(lcma 4)c五
l′
")reZultユ
K a,adar cユ α insl,i eSte
extinderea K(θ O,ε ., ・・・'θ
separabil fatこ de K・ ")eStC Separabiltt pestё

56° Noliunea de corp separabii maxilnal ai extinderii algebrice

Fie二 =K(Oλ )o CXtindere algebric五 (eヽ ア Cntual infinitl)h corpului K;

cOnsiderttm multilnea Σo a rtι ι
%γ ο
γace10r elemente din tt care sint separabile
fattt de x.
E clar cこ ΣO estc un corp(penultima teorcnli din 55° consecintl)i estC
clar de asemenea ctt Σo este cea lnai intinsユ subextilldere a lui t⊃ K carc
sユ continこ numai elementc scparabile faltt de κ :Σ O estc εοψttι Sθ ψα`7ろ ゲ
ι ,・

移αガ霧αJ αJ ι %づ Lレ ι Jα ′
グυla K).
Este de la sine 2nteles cL aceasth notitine sc impune numai in cazul
unci caracteristiclφ >lCユ Ci numai in acest caz Puten■ avea■ >Σ O.
Fie O c五 一 Σ。; el este sigllr inseparJ)il adicl polinOmul ireductibil
f[χ ]peste K ant■ lat de acest e c cu rこ dttcini multiple.P01inOmul de grad
Tedus al lui f[χ ]eSte separabil,i ca atare dacえ insemnlm cu τ =
=1,2,… .″ ,0)rユ dこ Cinilc sale,avemで ′→ ΣO(づ =1,2,… .′ ッ ι。
`(づ
).Dar O fiind O
Tこ dユ cinこ a lui f[χ ]existユ Sigtlr unグ (α α/%%7ん αJ π πg%γ )Pentl・l Care
"%' sり pr
O'「 一 年 五 一 Σ o existこ τ → Σo astfel ca O=/三
`=0.incit pcntru orice O∈

Fie五 一 K(...,0ル ・… )O extindcro arbitrarユ (in coI・ puri comutative,

iV ra“ dc η dacユ C対 並 1
:T?:ξ 猶 1∫ l■ Ttt un dement PH面
i書 n:￡
etth温 1:磁 ″ 露 :∵ lttl離
ゲ ]朧 鳳 讐 ざ :留 凛 11:
iar『 『
]:[:こ :illllr:lIII:lnil doutt mari subctiviziuni duphcum corpul de
nncepere K este infinit sau finit.

A)CAZ∪ L CORPUR:LOR DE INCEPERE:NFINITE

5ア Teoreill通

Fjθ κ %%θ θ ″θ θ%%″

`zガ
υ,ヴ α′β″ ο%″ ι Jθ πι′″ なι ι/″ ε′.ル ″ ″ιK″ j′ Zι γ
じαγι 勢%%J Oθ J′ %′ グ%′ ル θ αθ `α ′
Jf;α `
gι ―
β Sψ αγαbjJノ %ノ αι %“ θり ιχιづ′
ι″ιγθα αι
υ:Kに ,β )=K(0). ■
αK(α ,β )ι ιθ `Jα
夕万πり
ιづ `′
bγ jε %ι
Sι Jι %ι
lntr_adev翫 ′
"″
fie f[χ ]=O resP.g[司 =0 0CuatillC Cu coeficientこ ￡ n K
うi ireductibile pestc X la care satisfac αrespectiv β. Fie de asclnenea
C_l,α 2,。 …,α P reSP.β l,β J,… f β り
δmultimea tuturor rttdttcini10r″ ￨ル γιιalc lui
f[珂 reSp.ale lui g[χ]ぐ ntr_un corp de reductiune COmun),i sl notこ m α i三 ∝ ,

乳 ―β ・

121
 』 え
:Iitil[三 i14i[jlttlitrll)°
[):五 lblЪ llf:を
1:Clib][ill l,i。 1七
Dmun lui f[%]=0,g[χ ]=0・ Variind
塩 ]:

Fttλ tthem mm読 unnumttμ a鯖

′
>α l+β lχ anllnlc ′
(s-1)ascmc l:・ :枷 :犠 謝 凛e町 袖 [憂
pot afla in X.1)utcm insl,″ ι
οαγ
ιιιK ι
S′ ι″り
′″づ
協ιαグ j%づ ″
グ ι ,si alegem αグ %K
σdifcrit de
un elel■ ellt tOate sollltiile ecuat五 lo■ lineare considcrate deci astfe]
Ca αじ+β ″
ε≠ α l+β lι ,θ → K・
/箔 (疑
_K(洋 (♂懲 鶏 r∬ l:乳 ご農尊∫重要 こ,市 )β :三 %雑 』 雛 ∬ 勝百
⊂K(α ,β )!).
Pentru nccasta vOnl
い C°
fiCIC‖
n‖
争tL][ぷ
`:雌
110imele g[ダ 1,f[0-θ ″]au
Dar,ill`lcela;i tilnP,nu lau de(
ar anula pe f[0-`χ )atunCi ar trebu
anume natural din,irul l,2, 1..,夕 ′ )

一 αl+β ■
θCCCa CC nu se pOate(prin l
A,a ftill(1,rezultl aPlicind a〕 goritmul lui Euclid POlinOame10r g[χ ],
f[0-ε ](Cu COて｀
ficicn1li in‐ lll(3), cum am mai sPus-0)Cこ faCtOrul linear
“ :職
:;:inci詰 縣 属孔!::監 F‐■ .lir滝
l毒 [1lilililil:lli[:∫ 1:[:I静 r￡atl.
ο夕グ
γα ε εラ 力 ι
″じ ι ι■ノ′′ セ θ
ι
ιι ″ ル ′″だ́ μ θル ″ι
ι′′
′ιψ α―
jη
asι ,ψ .θ /」 ,7′ /ι /″ Z夕 sι
``″

"ι 鑽
`子

%ξ F雲 貿
1を貨,(i γi祐 電 [軍 ム 聾
1lcu Ob 03… … ,0お
Calttl鳳 fTcよ
1駐 :守 `:曝 轟積lihァ ヽ ■げヽ jl営 磐
ぽ c絆 :∝ 軍 1・ l
`[`:官
∬翌I嘲 絆tr五れれ鳳已婦 ユlal憮 :∬肌鍵ュ ■n蒲 _∫
五 「
L』 :も
,
cOnchidcl■ l c五 o fattt de X.
are elell■ ent prillliti、

:赫解郷澄
i種 を 棚
押塑愕rギ亀 嶋 %〃 甘 F路
,lcma 4,caz parti_ stc scParabill,05°
cular).
Din cele ce prcced ll■ ai rezulttt urmユ tOarcle consecinte:
O extindere ttlgebricユ finith a unui cOrp de caractcristicユ φ ==O are
intOtdeauna element primit市 (fire,te separabil).
O extindcre algebricユ finiti a unlli cOrp perfect de caracteristicl φ >1
are elemcnt priinitiv.

B) CAZUL CORPURILOR FINITE

58o Despre rdddcinile primitiue ole ecuofiei binome unitore

Fie xhI - 0 o ecuafie bino_nrir unitarS" cu coeficienlii intr-un corp

-
prim un numlr natural a'rbitrar in cazul cind zc este de caracteris--
zr (fu este
tjclP-;-0 i1r.daci n este de caracteristicirf > 1 atunci la este g 0 mody'^
dar altfel arbitrar).

722
 Orユ dこ cintt χみ― -1==0(intr_untll din corpurile dc redllctiune
a lui
lal,acestei ecuat五 )se ZiCe,″ α″θづ%″ ′ιογαグルんα %づ ι タノリ
ヴ ttι

E clar cと , ln corpul dc reductiunC in ch(ヽ stiune, rldLCinile ecuatiei

cacl d2ca
formeaza
st subgrup

in al d01lca rind e clar cl χみ―

― c in
tiune in factOri ιsι ,ィ グ
linearitinind αιザ
タ多
ιttι ind
χ l deci Seama de (m
f′
‐[χ
]=λ ・
多 %α j pentru κ =0
f'(χ )este nul益 夕 ,ι 0a
inCユ
喘溢 ∬七 ¶組
illl電 ]:r」 1:111葛 :]∬ :ittllJ:1」 1° Tl■
C毬
麟 。豆
gur
ル rttdttcini ″勾診γグ
ιι
・
Demonstrユ m acum urnlこ toarca propozitie funttmc・ ntal■ .

T o o r olll蚤 . G%φ 笏 τ′ うZヴ ι

α′υ αJ γ″′″σ
げ グん夕ο/φ ο
′グπο″多
Z`J%J f[χ ]一
一 ノ ーー1
"ι `J′
`sι ι夕″ルg/%夕 θゲθ7カ .

Pentru a lustifiCa acest anunt,vom aぬ ta cユ 全 n multimea rュ dicinilor

lui χルー
ー l existユ ce_l少 %′ ′
ψルマ
″′αale clrci putere genereazユ intregul『 up.
Fic,lntr― adevユ r,ん =9i19[2・ …〆'desCOmpuncrca in factori primi diferiti
a numユ ru]ui naturalん .

E clar cl ln grupul nl■ lltiPlicativ al rldicini10r cxistユ cel lnult r73:g`

elemente O pentru care stt avem 019`=1(づ -1,2,_.,s);intr“ adevttr′
・
polinOmul χ臓9'-l are cd multん :g,■ ■dttcini(aceSta in mod sigur,dacl夕 =0
iar dactt φ >1,acesta este incユ sigur cユ ciん 幸 O mOdφ !1)Or,avemん :7`<
く ん;existこ dcci ttn grupul rr.ultiplicativ al rユ dttcinilor cel putin un element
9`pentru carc O::′ `≠ 1.S″ α
γ″ι
″%α ιπ
θりε
″ιι
ι%θ zι %″ trJ ttt二 0カ
:ク
:`ι sι ια
ι
θ/α ルル ι■αθιg:`(reamintinl cl se c]■ eaml ordin al unui element dintr― un
grup multiplicativ cel mai mic nu興 ユI natural― dacl existユ ー care afcctat
ca exPOnent accllli elemellt il rcduce pe acesta la unitatc i fire,te cと , dacこ
.gruPLll eSte finit Ordinul elementului divide Ordinul grupului).
0「 ,c clar clで :;t=Ol=1 2nCrt ordinul lui τ
`este un divizOr a1 11li
g″ ;ziC ctt accst divizor e chiaI,P intr‐ adevttr,cOnform definitiei lui′ avem
1≠ 1=
e宙 dcnt(cu O<ν <,1)τ ノ=0∫ :7「
l cttCi γ
o一 v≪ /,-lsiaVemdeiaτ ::て

=0::qt≠ 1.incit e dOvcdit cこ τ

`cste dc ordin exact,:J
Or, dcoarcce constru9tiile,i ratiOnamentelc precedente slnt efectuate
pentr■ fiecareグ ー 1,2,… .,s VOm Obtine in COnsecintユ un,ir de clenlente:

1 2 6

ale grup,llui muitiplicatir.' al ridtlcinilor lui r"- 1, astfcl cI ordinul fiecirrui

r, este eg:ll cu q;u. S:l considerilm atunci cler.nentul

5-- LI'!...',

123
al acestui grup multiPlicativ i culn grupul in chestiune este`働 θκα%。 i Cum
ordinele elementdor τ %ι ψ′ ′ク γ
ιι″ θ%″ θ ι
′ιαο πα,rezulttt cl ordinul
`ご jα
produsului va fi tocmai`s′
'Oι
pOdusul ordine10r
`%ι l)夕 〔 ″″θ″乃 .

AIIll cOnStruit deci un element ζde un Ordin egal cu ordinul grupului

multiplicativ din care acest element face parte: ζ λ=・ 1, Cum oricc Putere
■
(intreagユ Pozitivと , sau nul江 )a lui ζeste incこ O rttdユ cinこ a lui χ __l careハ
嘱 學′… ψ4
:謂 品 :':徹 el[&:ξ 噂 :温 鴛 雀 I:鉗 奮 電 器 品億ド
in definitiv,e dOvcdit c■ acest grup este ciclic.

Oι sι7υ αγ
ι.Rttdユ cina ″α″θ
cOllstrtlittt POarttt numele de γ 夕γ
グuliJjυ ″
a ecuatiei χ″ -1-0.Numl‐ l tuturOr rユ dttcinilor primit市 `%″
e ale acestei
あ
CCuat五 este egal cu 9(ん )adiCユ cu numttrul tuturor llumerelor prilne cu
,i mai mici decit el.Acest numこ r se ,tie ch este egal cu 9(乃 )一
=λ
(1-÷ )(1-÷ )… (1-+)。
Dintre puterile llli ζ ・nulnai acelea slnt ele in,lle rttdttcini primitive,
pentru care expOnentul α al respectivei puteri′ este(Inai IIllC deCit 乃),i
priln cu んl il■ tr― adevlr, in caz cOntrariu ordinl11 lui こ αn― ar mai fi ん ci un
numlr natural sigur nlai lr_ic decitん C n―
,i ca〔 ttaFC ζ ar Putea fi rttdttcinl
primit市 う Polincmul(χ ― ζ)(%― ζl)… 。(λ ― て,(力 )-1)fO・ mat Cu toate
rldhcinile priIInitive alc lti χ■― _ l se zice polin01n de divizillne circularユ 藩

59° Cimpurile lui Calois

Numim cimp al lui Cralois un cOrP fillit COmutati、 ―Cum Orice corp
finit este comutativ(teOrelll(1 lui lVeddcrbrun),rezultユ cl colpuHle finite
,i C'1■ purile lui Ca10is se acoperl.

51ぶ 弾 1島 ζi淋 、 安1'T上 北t潔 義曇盤℃ 軍

露 problemei Ga10is in vederea rczolvttr五
elemcntului prilniti、「 pentru crnzul cOrptlrilor finite.
nc x un corp iJ■ it arhtrar;服
altfel cOrpul sユ u prilll■ nu ar fi finit,i :11壼 l:]z汎 .電hfT:ilal註
teristich φnumれ r prim>1.Notttm cu πcorpul prim aHui K;,tim c五

πぎ≧τ/(φ )。

COnsiderう ln extinderea」 κ⊃ πj anl vこ zut la tinlP (teoria extinderi10r

lineare)c10rice submultimeノ %夕 ″ a unei extinderi admite o bazこ lillear盗
peste corpul de incepere. Cunl in cazul nostr■ l extinderca ス[⊃ π cste ea
FnSユ ,i fi■ itユ (adiCユ aFC un numttr finit de elemente)Va e対 sta in K o submul―
time(finittt firc,te),astfel cユ orice element din K se va exprima linear
peste πin raport cu aceasttt submultime(baztt linearl).Fie α
l,α 2,・ …,α F
aceastユbazl,aven deci pentru ε∈κ ,θ =α ィα。 (Sumtt Cinsteinean五 ,づ 一
-1,2,...,7)t° ti α π ・
`→

1 Reamintim cL intr-urt grrp abeliatz (fiait) ordir.ul produsului x rnde x e t)e otdin nr
1t
iar 1 de ordin a 15rint, cr,n, este egal cu zn.n Memonstrafia este de altlel foarte simg}tr.
* PoLiuom ciclotomic p{ota edifiei)

121
 in expresia lui θcoeficicnt五 ク
l Sintク εdeterminati′ Cユ Ci chctt aln aVea
,i θ==α :α ィCu CCl putin un α;≠ クリar rezulta cユ α
"り
l,α 2,… .,α r,ar fi linear

l)=∬
″′
′7″ ι
ク′
りα
掲鳳 、
icP蹴 ∬操明
π ″′′
′
守蹴e,tttC,脱
″ο ′ ク
″ιし
′ιαι″
θ づ%π 、
1湯易 ″ γ紡湧競
'onl()btine evident
:
r
￨づ
`θ
sづ g%γ 多,ク ,′
ψ
elelnentc.Observind cユ este gradul extinderii(lineare!)K⊃ π COnchidem:
,′

Teorem五 . θγづθιιイ%φ αJι %づ Gα ι θ αιε αγαι

ιιガSガ θ″φ >1, ,づ αι
gγ ααγφι sι ιθ ο
γ夕%ι S″ %φ γリタ
π αγι ιχαθ″φ
r
ι
Jι ″多
`sι%ι ι .

Rθ θづφγο , aceste douユ numere φ′γ″

θ ι ″
ιγづ %″ (″ %″ Jα ″θ 夕%θ 7カ S%ι )
2ι夕ιι,グ αθι′α,づ θ′
%夕 ′ ιZC″ Gα 」οり
s.Este ceca ce vom 'ん
arユ ta in cele ce urmeaz五 .

Sl observttm mai intii cユ deoarece K este un corp′ K― (0)este un

`イ

grup multiplicat市 dc Ordin φ″-lj indt pentru orice ε∈K― (0)aVem

′「-1== 11),i deci θ
,少 クπ 一―θ=0. A,adar tOatc elementele≠ O ale cilnpului
χCu coc3fi&ett h πi dar¨ ∝ t
長鑑鳳 翼:t譜 脚 tianT粗 留 叫 ぶ ttt
Too■ em益 。2｀ θ′′
ι
`Jι
%ι ι
″ι ′ι ′
%づ ι
′%夕 αιι
グづGα ′
θゲsK″ ιεα/ι ιθιι―
′
``′ r―
γづs″ ″夕 sι ″ιgγ αα ,′
夕 ι θογφ %ι 磁 %φ 夕グ 7π S'%ι ,イ 商 θク !J」 θ´ θJづ ο協 %′ z′ グノ 一 ″

κ′
θ
ι′εθ
`ε qμ θ
グι″′
づクιαε π `S′
“ “
Fie ded
`Sι
,K″ douユ cimpu五
π″90rFurile lor pr,mc rcSPCCtiVei e cl alLT重 PR』 ifttl'ま [」 [ オ 盗札 謡
Cu“ ′ (夕 ).Tinfnd seam■ de tcorcl■ l precedentユ rczlllth′ αφ 〆″ιθι″
tα J/iε F,多
′ ′ ′
,′

φγ ιZ″ ′
ιgグ /Jjた θ%θ び′(cu plecare de la π 1→ π ,l dela l'・ ′'-1'″ ==0′
reSP l′ ・
′ χpr_1′ ・′ χ=0'′ unde l'。 ′ctc.au intelesuri evidente)cユ vom
′ ≧二 ′
1′

avea § i 丞 〔 て [′

incit rcciproca de care Vorbean■ lnai sus este demonstratユ .

ObserVこ m, in Plus cl,pe baza teoremei din 58° toatc elcmentele ≠ 0

ale unui cil■ p al lui Ga10is fOrl■ eazこ ■ ln gruP cicliC inultiplicativ.
Rこ nゴ ne doar sh aritim ctt φι ′多ι ιθα γιψ prim,i>1,i %力 pentru
ルθ ιαγ ι′ Z2″ %″ /′ πヵ′
θg γ>0,β χ イsι ″脅 ―
2ι γα″ι υ″γ%π %ι ― § i夕 ′%″ ι
'′
α ,,lο
ゲJS解
― αθι
ιぃゲθ
θ%φ αJ′ %づ G′ Jο Js`:ι θ
α/α ι
γグS″ θ
″夕 ,づ ″ιgγ α″γφι
S′ ιθ θ
`gοψ%ι s″ tι

φγづ
π `″

intr_adcvュ r fie πun cOrp priln de caracteristicユ タ datこ ′dar altfcl

arbitrar,i fie二 ⊃πun cOrp ttn care ecuatia χ 〆― 一χ==O cu cOeficienti in
πse descompune in factOri lincari(eXiStenta lui Z CSte dupユ cun■ ,tinl aSi―
gurati).Fie in acest二 ,0,1,… .rユ dttcinile ecualici χメ ー χ =0.Zic c≧
普:lil¶:I_∬ 署:譜 滉摯iFlttf吼 鼻」
器」 1竃 乳r―
f譜
?3就 :

ι χ夕
nentユ lntelesul de multimea tuturor rユ dttcini10r din χ= ale ecuatiCi
pr一 α=0,ろ 夕 r_b=O adictt folosind calculul ca putere
=0!).Avem r_(α
α φ ,

(α ― ろ )夕 ― ろ)=0, apadar α ― b→ K.Fie incこ α∈K,ib∈ K一

― (0),din αノ =α ,iろ Pr=ろ rezultこ atunci,(linind seama,i de cOmutati‐
vitate!)(α :b)メ ー (α :b)adiCtt α :ι → κ .

incit」 【 e grup aditiv si fこ rユ de O― e gruP Inultiplicativ;食 n defi―

nitiv′ K este col‐ P,i anume corp finit(cOmutativ).

lrCiiecuatia pesten x?r-l

- I - 0areexactpT lrld{ciniaceastaeevident cAcipr -
l;EC(mod p) lr.Yezi 58'. Deci ecuatia ilr chesiiune, care- so verillc6 pentru orico ce.K (0) nu
a,re altS rdd[cin5, dccJt acelea din .L
-
- (0) :

125
 C5, acest corp e de caracteristicl ii > 1 datii, e c]ar; fie p grad,rl sli-r
peste zc (are sens s5 vorbim de gradul slu peste r. clci K este mullimea
finitd) ; atunci f? este, cum am vLzut r:.umfuul elcmcntelor sale. Pe de alti
parte insi elemeutele'corpului 1{ se acoper5. (prin construc}ie !!) cu rld[-
cinile ecualiei xP' - x : 0 peste a dar aceasti ecu:rlie are toate ridlciniie
sale, d,iferite d.oud cite dowd clci derivata ei,nusepoirte nnula, adicl, fr?' x
fiu are ar derivata sa, nici o rldS.cin[ comuni. Incit e clar ci corpul- K
,are exact 1' elemente. Dar atunci dh Pe
- j>" rentltiL imediat (P > I l)
P-r'
Cu aceasta teorerla de existen!5. a cirnpurilor lui Galois este dovedit[.
Obseraalie. Din demonstratie r-ezu1t5. ci un ci'nr.p al lui Calois esle corp
cle red,uc[i,wrue al, ecualiei d.e defirti{i.e (*?'
- , :- 0) 'l>este corful 't'ri.nt,.
Vom mai observa. c7l. orice cinr,.p al, lui Gcrlois eslc tnt, corf perlect; intr-
adevlr fie K un crmp al lui Galois (tl,r) li &e Ii; avem aP' - a adicia-a -
: (at'-1)r; or, a.b'-'-* K, QED.
SE revenim acum Ia problema elementrilui p,..initiv pentru corpuri
finite. Fie l( un corp finit ;i l{ (5) o cxtindere a 1ui /{, de asemenea corit
fi,ni,t. K (S) este deci un cimp al 1ui {ialois de ecuafic xb' - n:0 peste
corpril sdu prim zr (aceastl ecualie poate fi ginditl si cu coeficien]ii lui K).
Dac5. C eK(S)
- (0) atunci c verifici ecualia xf'-' - I : 0 care, cum
gtim, admite o rldlcini primitivS" 0 (ale clrei puteri gcnereazl toate elemen-
tele grupului multiplicitiv aI rldlcinilor acestei ecuafii). lncit e clar c5.
K(S)cI{(0) c5.ci ScK(S) ! Dar e evi<ient c[ avem ;i K(B)r/<(0) clci
0 + K(S). Irrcit K(S) : K(e).
Extinderile finite (adicf, prin rnulfimi adjuncte finite !) de corpuri
finite ^(adici un numlr finit de elemente) sint extinderi cu element primitiv.
In particular orice cimp al lui Gaiois este extindere simpll al.gebricl
a corpului sEu prim.
Cu aceasta teoria elementului primitiv este complet edificatl.
 Cap:tolul V

TEOREMA CENTRALA A TEORIEI LU:GALOIS

(EXT:NDERI NORMALE SEPARABILE FINiTE)

60° Tooremg
Fづ ι 二 ⊃ K ο θχ″ ,oル γι 夕θγ′
′ 夕Zα J″ Sθ ψ αγαιづι″ 力 %グ ι″ .И ι%%θ り「
θ /グ グ%%Jg/ι ι Gα ιοグs ′ 【 ιsJι θgα J ε夕
1°
ψ夕 J″ ′ ι
ιι ι′ィづ ι ′ ιιαιづυ Jα 」 g/α ″%ι
れ αι/づ づ L⊃
ιχι K. `J多 `づ

2° Dα θ″ff ι sι ιθ Oつ り ″′ ι′′′
,z`れ 〃 ⊃Kα ′ :″ ′
θづ g/α れ ιι れ―
χι
グι γづづL⊃ ″ ι s″ ιι
`2`′
gα ιθ θ ガゲzι′ ′g,′ ′́ ι′勿
ι`r/,Z⊃
づGF・T,ヴ α/」 γ
z2′ α″ゥ′ιι ググ タιグθガづ∬ ⊃X
ιιgα ι θ%ル ι ′グθιιιασ ′ιマ
ィリαfげ πψ G″ θ %グ (グ g/2`ψ %7ル ′
′
θ ιαノ
ね Jα κ).
3° Grupul extindcrii 〃⊃K
g,′
`sι
ιs′ ιグ,`″ %s′ ια ″ο πθ 筍
`j五
″sf″ ι″ 夕多G*″
jα γα α θ″〃 θ sι ι りっ
多θ/″ zα ιψι ιX′ ノ π″θ
S′ ′g/,ι φ%J(α ιSθ ι
%″
)α J・ ιチ グ′′αι ′
′
ググ″ ⊃ K `ι

ι ιり
sノ zθ %ο
ゲθ %グ /G″・
Eχ ι
4° ルι ′ α L⊃ X θ ι乃グ
s′ ιルι s″ ,D`α ιた夕多
″ゞ づ s″ Krull.
んグ
Zι G,I
`/ι
EJθ η
5° ι
zι ′ι∂Jθ 夕 /″ 多
α′ ι″ιヵ′
ιSれ ιεθ,`sι rbα ι α″ヵ″`%θ
4易 ″ げ
° `θ ‐
」 Extindcrea Z⊃ F■ f五 nd scParabili finiti,adnlite elettlent primitiv
O:五 一 K(0);daC1 9〔 ∈ 二I=K(OI)=X(0)dCCi Oricこ rui
`avem
顕 li corespunde o substitutie O→ Z一0,(Ot este o 7altユ Iユ dttcinh a ecuatiei―
normale-la care satisface O).ReciprOc Orice substitutie O→ 01 lnseamnこ
un automorfism aHui ι relat市 la rt‐ ;含 ntr_adevユ r avem echi,alent K(0)→
→ K(0。 ); dar aVem,iZ⊃ K(0,)⊃ X deci dac1 0 are gradul%Pcste X,0,
va avea acelaoi grad peste X(cICi ecuatia nOrmal■ la care O satisface este
ireductibiltt peste K)・ Aplicind tcorema impこ rtirii gradelor rezulth ch extin―
derea K(0`)⊂ 二 e de grad 7 deci五 一 K(0。 )deci K(0)=五 一 K(0。 ),inCit
ech市 alenta(iZOmOrfismul relat市 革 K)K(0)→ ,k‐ (0,)eSte chiar un auto_.
morfism.Dar atunci e clar c■ ordinul lui′ este cgal cu gradul lui Z f吋 こde
K adictt cu% cユ ci am vttzut cユ aVen■ tot at,tea autOmorfislne cite substi_
tutii O→ 0`(`=0,1,… .,π -110。 =0).
2° . Sユ conslderam schema

■⊃ ″ ⊃ K
E⊂ G″ ⊂ ′

Zf五 nd nOrmal,i separabil Pcste X, este normal,i separabil peste″ ; de

篇ltt l常 ∴ittT遮 甜 lttl∫ 轟 ∬ぶ乳 7譜 酬

ordinullui G〃 .Dar conform tcoremciFmphrtirii gradelor,gradul lui ff⊃ κ

ヽ
127
 轟軍 鎖響欝縮111‡
壁cr晏 1灯糧贔1′ 讐
磯耀鮮lF質 ∬ 許 曇絲稗]fttillel富 IiI
膳i焼 』[ギ T.l瓦 鳳P∫ノゝAsI鷲 盤1:Lu島 lTll盛ピ
IPな ￨:器 if[I

畔出 TttfttI幌 ￡ I攪 認乱
Aplicfnd acestei identitこ ti autO ポ lliIIrvttWiCI =鰹
este un αttι rθ ttθ ルs%al lui″ )obtinCm c宙 dclll l
ィ
ノ[χ ]一 ノЧχ]一 オ [三 1月
l[」 ・′
・ ツ[χ ]

undc,fire,te tO:i.〃 [χ ]VOr aVea coeficienti tOt lll rf ii v。 l fi ire(1:lctibili in

・・ LlocuindFn ultima identitate pc κ

[χ
cu O obrincm:

0=ガ [0]ガ [0]… ・_〃 [0]

a,adar unul ttn factoriir este sipr nulific acda cHar r[0]=0.
Cun■ Pdinomulyi[″],iガ [χ ]Se COrespund Tn autOmorismul ff[χ ]→
■ ″氣[χ ]・ CZulth Ctt vom putea scrie tcorema prelungiril isomorfe)〃 [0]→
→正
m・
μ [0`]unde O` CSte aceea rこ dhcinh a lni A[χ ]貧 n Carc c trccut1 0 dc
°春
蹴 :]出 l[よ :l曇
7プ (り e un aubnЮ Iヽ
冊 鳳 ・ 耐
(0)=Z(Cこ Ci″ ⊃ K,iX(0)=ι ):
mdhi
tot astfel din〃 頭 ⊃ K rezult五 〃 I(0`)⊃
X(0`)CttC1 0.estc evident o ridl―
cinこ a lui_F[κ ],i deci O functie ratiOnalこ de O(ι つ K C norm組 !).Rezultユ

:∬ :L∴ li∵ 梅ξ
」 離:II:腎 轟』
:I灘 星モ よ∴∬
lttc∬ ti#Ъ fツ ￨° :
clar de altfel ctt urma Pc ttr a acestui automorfisΠ l este chiar autOn■ orfislnul
2r adicュ ″ → 正rIo Grupul lui lr⊃ K este deci indus dc G*″ i conforl■
teoriei gcnerale urmeazユ cこ acest grup estc izomorf cu G*≠ ∬/θ ff・
Dactt II⊃ K este eXtindere normaltt atunci ttr cOincide cu tOti con―
*ff este chiar g,i prin
(grupul lui Z⊃ κ)deCi θ
iugatii Stti fattt dCグ
urma■ grlf蹴 aCtt Caら omorf cu夕 /〃 ヽ
弯[I∫ 了
∴霊雷よ
.

rca Z⊃
〕 κ este inchisl Dι ″ど
んブ′
ι
`Zsゲ
ス:γ π Zι .

Fie L⊃ I⊃ K;avem Z⊃ ″G″ ⊃ ″ : tintnd Seama dc fapt11l cユ

grupul lui Galois al llli Z relativ la」 り estc r]″ si ci oxtinderea 〃G″ ⊃″ :

este normalユ ′avem aplicind rezultatul prcccdellt(functiile c,〃 sint ace―

lea,i ca li pentru Z⊃ K!!):

gruplll lJfGI⊃ Il寸 一 ・ 竺 二 idm出 漬 饉

石 灰 3″
爾 可 6″
・
ncit gradul lui」 YG]7
全 cste l,i deci HGI== ff.

128
 Fie acum C e ((9); L= K are e
formlm polinomul glxl : II(r -- $lt
dent c.1 coeficienlii lui g[r] se aflir 1
elementale) ; cum ins:i HG= K ave
Or gradul lui g [*1 este egal cu ordintr
deci gradul lui Z fa![ de HG (colpul i
mult egal cu gradul lui g[r] (circig[;v1
■口

-irad (L= IIG) ( ord G. I)ar, gra

G Il C ( ord G. Dar avem G H G=G
０

G H G: ord G H G: ord G ;i cum grupurilc sint finitc vom avea in defi-

nitivGHC:6'.
Conform teoriei gener:tle rezult5. atunci ciL intrc (G) Ei (Il) avem un
izornorfism strirnb de structurir, corcspondenla biunivocI gi nelacunarh in-
stituit[ de acest izomorfisrn fiind chiar involutivir.
5o Conexiunea perfect[ dintre (G) ;i (f/) conservS. elcmentcle normale.
lntr-adev5.r fie Gc I Ei 9[e G, Ae I dac'd G cstc divizor norrnal in g
atunci A-rlIA --+ G. Consider i e IlG ;i ii aplic automorfismtl A-LllA ;
capirt succesiv A-1)IA lt, : lt,, lIAh, : Ah; aceastS. din urmir relalic
inst:rrmn5, insS- . FS.cind uz si de
infzi;urarea co A : HG (A e 9).
invariant fali te 1(. (c5,ci odat5. c
al lrri I/G fa! n HG conform ob
tofi conjugalii sii falL de 9).
Reciproc; daci. ll este norrnal peste .I( (L= H= K) el coincidc cu toli
conjugafii sii fa!5. de G : cum la corpuri intermediare conjugate corespund
sutrgrupuri conjugate ;i reciproc (ceea ce se verifici imediat) rezultS, cir grupul.
C11 coincide cu toti conjugalii sili ir g adic5. e divizor normal in 9,
Cu aceasta teorema ccntral5" este demonstratl.

61o Procesul de rezolvore ol unei ecuqlii olgebrice

I,Ietoda, pe carc o vom descrie mai jos, c1e rezolvare a unei ecuafii
algcbrice aparfine, in plincipiul siu, lui Galois : exprlnerea ei insl, o vom face
ca aplicatie directS. a teoremei centralc.
Fie liun corp (comutativ albitrar) ;i ,f[r] : 0 o ccua]ie cu coeficienli
in Il;i ircductibilS. in K[r]. A rezolva ecuatia flx):0 insenurni- a da o
mctodf, de construcfie a unuia din corpurile sale de rcducfiunc.
Aceast[ constnrctie sc face, folosind ca e]emeute cle discufie grupul lui
Galois al ecuafiei f lrl : 0 relatiy la K sau, ceea ce c tot una, grup1l l'.ri
Galois al lui Z relativ la 1(.
Si. ar[tim mai intli cum putcm indeplrta cazul unui polinorn /le;]
inscparabil, (agadar, cum putcm reduce problcma Ia cazul extinderilor (uor-
malc) scparabile si, firegte, finite).
Fie rl, gradul lui /[r] : 0 prcsupus (evcntual) inseparabil, iao gradui
sl.u rqdus, weryn : nof'unde 1 este caracteristica (P> l) iar z e-xponentul
de iuseparabilitate al lui/ [r].
Am viizut (53') ci I conline un corp separabil maximal Xo gi cir orice
element din I care este in In este rldicina unei ecuafii deformare xp?
: 0 cu a ---+ I,n. - o-
9-c.162
129
 Fie`grupul lui Galois al lui r_peste x,i G grupul asOciat lui Σ。
prin tcorclna centralユ : avem schema:
κ ⊂Σ。⊂二
夕 ⊃ G⊃ E

Σ。⊃ K ёstc,fire,te,extinderea finitユ (ca,i五 ⊃ κ );in plus ΣO⊃ A cste

,i Separabil五 .

五 V山 市 hζ :為 =颯 OL DЖ 番
n決 ュfral品 」 織 u柵 ¶ :織ficicntittn K,i ireductibi11 11l A‐ [χ ]
l, car。 平 tisface O, c clar c1 0rice automorfism al lui グ ducc pe O,ε γ ♭`
Sι φαγαろ J″ ノ タ″θK litr-O alttt rttdlcinユ a lui 9[″ ]deCi tOt intr― un clc・ I■lent`二

τ
scparabil`′ fa:ユ dё K・
Fic Σ。
un element din Z― 年
(admitem二 >Σ O): satiSfacc dup蚤
胤 露ふ具lf‖ ]讐 よ」 Ⅷ:rg者 能 品属∴ξ lmξ響1:ムf烹 肥
dttdilew
諄喘:∫ カメ Υ 桃∬菖 蹴記 llⅧ Iぶ c':WЪ ttl∴ 号
誹1野》 :幸lThi撃 鰹篭 比讐 e篭 宅 穿l撚 111
S:parttllonddcrlln ded O exindere nonnⅢ
SeparaЫ i五 thえ ⊃
κ l■

,i fic`gr■ lpul shll al lui Ga10is.Fic sche■ la:

κ <″ ■<〃 2<… ・ <二
… >E
`>Gl>G2>・
unde g>Gl>G2.… >E cstc un,ir dC COmpozitie al lui g iar〃 1,〃 2′

...COrpurile asociatc lui(11,G2, ・・・,prin teorema central五 .

認 穏き露光:[11附 脚 T躍 )綿 ∬
r:詰
n∝ ::蹴 rTl鷲 ][

la o ecuatie nOrmalユ peste X:grupulF[1lII:lliitl:￨lhittn腎 :甘 号

を
elelnent p五 Initiv O.care satisface '1■
ill[1易 κ
1よu″ ∝
Cda面 d unc∝ p血 釘
盟::rl:w鳳 ぜ
Tl几 滅 厳 tn甘 1耐
Odath〃 l construit considerttm schema
rfl<〃 2<.… <五
Gl>G2>・ … >E
grupul lui Galois al lui tt relativ la r.fiind,cum,tim,61・ Asupra ac∝ teil
scheme ratiOnttm la fcl,i obtinem cxtinderca normal嵐 〃2>二 ■Care, ca

虎轟
ユ 桑rT嚇 よ∬TttЪFT五 ad血 tcm corpu五 intcrmedare noト
cユ ci grupul lui Galois al lui〃 2)ヽ
este factOrul Glノ G2・ CarC Prin ipoteztt estc silnplu.
Fl
Grupul lui Calois allui tt relativ la ttr2 cste 62,i deci Odatユ J72 constrllit
putem considera schema
∬ 2<・ 8<・ … く L
G2>G9>・ … >E
130
etc.etc.Din aproape in aproape′ duPl un numttr finit dё semenea,′ ′α,′
Sゲ
響少 '' aiungem deci sh cOnstruim pe五
J」 .

Important de subliniat este faptul cユ dificultatea efectuttrtt acestor

筆
聟i曇離農血 1轟
Hё lder asupra echivalentei,iruri10r de cOmpozitic.
喜萌麟 暴酬淵 :

Sユ dtt■ ll acuIIl o metodh de a cOnstrui un corp interlnediar cunOsc2nd

subgrtlPul Cユ r■li el trebuit sユ i se asocieze prin teorOtta Centralユ .

Pγ οろJθ %α づ %υ ι/s″ este mai simpl益 ;ca se reduce la un simplu criblu

efectllat in lnultilnea automorfislnelor grupului lui Ga10is,i anume indepユ r―
tind pc acelea care nu invariazこ corpul dat clement cu element.E necesar
,i SllfiCient pentru aceasta ca transformユ rile ttn chestiune sl nu invarieze
elementul pHmitiv al acelui corP intermediar fattt de COrpul de ttncepere.
Fie deci二 =K(0)O extindere norma1l separabilユ finitユ ,de grup
al lui Ga10is′ ,ifie C un subgrup allui 夕.Transforlnユ rile din C stt le nOtttm
ll。 ,嶋 ,… ・ 駆 h_.(ん ,Ordinul lui′ ;tr(al)。 autOmol・ fismul identic)i conSi―
derlln polinomul

(χ -0)(χ ― ツ10)… :(χ 一 γぁ_10)。

Cocficient五 Stti,functiile Simetrice elementare de 班 =0, 1,2′ … .

… 1,ん -1)sint evident invariate de C(argument:dacユ `0(づ 班 ∈ G atunci

町QI,(」 -0,1,2,… .ん -1)sint ι οα′ι autOmorfismele din C si deci
Σ('100W10・ … =τ se transformユ 全 n班 年一 Σ町町。0班 班10.… a,adar tot ttn τ ;

terlnenii sumei apar in alttt ordinc).Ca atare ace,ti COeficienti(τ )apartin

lui∬ G′ zjθ %″ G⊃ K(6)・
θ″ αυι

K〔 τ,ヽ 13懲 :∬ 胤 ti紺 ■ 轟 呪 範 」 争 ⊃胸 ecFぶ 1り e謂 鵠 謂

lui「 avel■ ,1 71')ン 71.

Pe de alttt parte O este elemcnt primit市 allui Z peste K((6)),i9[χ ]

t出
者 雷電 ぺ 轟品な
i糊 鼈 :littF2Ⅶ 淵讐庁′
ぷ
詰 :汎
Dar in K((6))[丼 'i』 ]CXiStl dcia polinomul,
Φ [χ ]=(χ ― 野。0)(χ -2(10)… 。(χ 丁 ー10)
'Iカ

anulat de O,deci 9[χ ], de gradん 'divide neapttrat pe Φ [χ ]de gradん

・ ち
器晋 監
踏 轟
(11

ク
楡 暫
帯重革誓 毛
詠
ぶ ど:彙 :署
l￡ i鴨

F Despre condilille Ca o ocualie algebricこ sこ fie ireductibi!こ

Fieノ [χ ]O CCuatiC algebricこ Pcste un corp K;faptul clノ [χ ]eSte ire―

ductibil ln K se traduce prin aceastこ prOprietate remarcabiltt a grupului lui
Gabis allui∫ [χ ]=O de a fi transitiv,i ι
γθ θ
″γθ
・Este ceea ce ne prOpunem
3〔 t artttユ IIL in aCest alineat.

131
 httPttca T:職 i淋電I鑑
illlportantl,i in alte
tr五 le programului d
Inょ 磯
9ciazュ cunl,tiln grupuri10r de transfOr―
=F
este o mullilnc de punctc
vom putea(m Cazul tanzi―
o transfOrmare r∈ g cu
este intranzitiv.
(Cu夕 ∈
y dar fix,il｀ ∈タ

鶏鑑 詣l∴ 絲∬雀筵
latia(夕 ′Rグ ′″
)三 (φ =2｀ ゆ)este。
pentru multimea￠ .

e multimea y se desParte atunci in

es:淵
撫 翼ぶり桃 覧il認 計 腸 勝腸″
胤ιも
ヽ ″
α α″ 多
θづ ι″
s″ ′γα ι
グυ ピ
pe』 イ ,i reuniunea
`ι
%′ sι %sづ
`ι unui numar arbitrar de clase pOartユ
(pe』 )α 顔
ln acest caz nurrtcle
de ″θ ιηグ% `Jι ケ′
,,多ノ/α πzグ ι
グυグ
ノ″′
ι .

Lema l. Dα ι
″ノ[χ ]ι ι ι
″θι
づι
グι
″ ]α ι
ι″′
ιづg/zιク′
Sι ιS″ ′
′αι ,′

ι
フιづGα ′
θグs ι
s′ θ力ι
rγ ″′
ιレタグ
υ `%K[χ
.
`′

]=O eSte ir nOmul

nK[χ ]Sau夕 κ [χ ],
Cユ ノ[χ ]=O avcm
/ilん Sttnt P cu ccl
タ
Zα .

‐ レ Fie FO rldこ cina necomunl ln chestiune,i `grupul lui Ga10is al lui

'イ

f監 恩∬譜語 』=0゛ ん聞 ≠0 1au hVer→ .Dacユ I∈

`obⅢ
cm,

オ 0]=A[・ 7]=0§ iガ [χ O]=ん [χ ざ

[・ ]≠ 0

蒲響;雪 T襟壼鷲
猟L椰 (砕 ilf墨
Cum/1′
Rezultユ
九 Slnt
atunci A[χ 。
p01inoallle veritabile avem(χ :),(χ :)≠
]=0,■ [χy]=o,ん
multimca(4),21∈ g nu coincidc cu multimea(λ
=幡Φ'慰
・
[″ ざ 0]≠ 0,ん [■ ]≠ 0′

dユ cinilor
Cこ

`)a tuturor rユ c clar

)<(χ づ
luiノ [χ ]:(χ き )dar(■ )este o clasユ de tranziti宙 tate.incttt
cユ ` cste intransitiv.
Loma 2.Dα ε″ ιθ%′ ″αノ[χ ]ψ ι Sノ ι K θS′ ι′
για夕 ガιグ
′″夕多X αJ′ ι
′′θj gγ ι
■夕′
ι
s″ % αJ J%づ Gα ι
θグs ιsノ ι″
γα″″グ
ιグ71.
`θ

Fie√ [χ ]三 (F(死 ))π .%>l unde F[χ ]are cOeficientii in κl,i c ireduc
tibil Fn K[χ ].E clar cユ ノ[χ ],iF[χ ]au aCela,i cOrp de reductiune,i aCelasi
ざrup al lui C』 ois(Cユ au aCela,i grup al lui Ga10is rezultユ din f,ptul cこ au
1)Urmれ toarca dcfiniliC estc subinlelcaSi:少 ′ ″
,少 aPalllll aceleia,i clase dach exista 2｀ =→
′ ′ `
Cu´ 1=tr夕 ・Aceast a sc intilllp]こ ,ntotdcaulla in grupuri tial〕 zitivc(Nola D.B).

132
 nccla,i cOrp de reductillnc夕 ι S″ ι](cttci ttn definitiv grupul lui Galois al unei
CCuatii CSte grupul lui Galois al corpului sユ u de reductiune COnstruit peste
corpu皆
:難 Lお 猛
:1,警 l跨 ::麗 ∬ i Ftt m corpd de redu∝ hne COn_
ドidcrati avCm五 一 K(社 ,χ 2,・ … ,χ π).
Fie de asemenea χ χt2 d° uユ rttdttcini arbitrare ale lui F[χ ]i cum
(ヽ l cstc ircductibil peste」 `1,
(puteln scrie cchivalenta:

κ (綺 1)→ K(χ
`2)

Accasti cchiva191■ Setppatc Prclungi iZ9甲 91f,P'nl la ccl〕 ivalenta

二=K(1´
'■
―D)→ κ にD)
11,.… ,χ (χ ,1,χ .2,… .,■
`1,ガ `1(π `」

care cvident constituib ull autbmOrfisll■ al corpulti de rcdtlctillnC L rcl〔 ttiv

la 17.

/α ・ '[1.'Iし i脚
1殴 器
refFljL盆 轟 l五 覚 :詔 躍 llツ た サ :'s:住
"。
1lumerelc l,2,… .,%mtr― O altl(anu五 ia)ordine′ rc2ulti c五 ′ cstc trallzitiv
chci cxistl o pernlutarc
π O m∝ m凛 郁
m脚 五 hm“ 俎 ∝Ⅲ 6
的 急 ::1脚 )申
ノ[χ ]二=0(gindit Ca grup dc pernlutiri)care aPlicこ pc r,l pestc r`2, QEl).
Too■ Om触 .P`″ ″ γ θι θクι
αι /[χ ]=θ ψι S′ ιι
マ′
ιθ
rグ
″ KSタ ル グ
θ γ′ゐθ ―
ι `h
づ Jα ′
ιづ ′
多K`s″ ι′ 多
ιθιsα γ,jS牲 ル づ ι
′ιιε αgγ %ψ πιぶれ αι ι πJ Gdlois sタ ノ ι′/α ″ガプリ
υ
`ι
.

Neё ёsitatea este dath imё diat de lё ma 2,suficienta CStC dati de lcn■ a l
cici dacユ カιげ
φο′
ιχαθ
αg/夕 ′
φ夕′
′ιθα
ノ り ιノ
γα″′
グιグ
υ,ccuatia va fi rcductibilユ
Zι ,

atunci confOrll■ clllema l,grupul slu`ιar `Sノ

fi necesarlnente intranzitiv si nc― aln
contrazicc. Tcorenla c demonstrath.
θιs`/υ α″θづ %3ψ θ
για%ι ″.Din deiljonstratiile preccdente rezultユ cこ Pro―
ノψ ′ ″〃θcα γ α ε
′′ ′
デsノ ゲ
θ θ
αε
prictatea din cnuntvl teOrcttci csteグ ′ ′ ψ傷′7`ザ K・

`″ `%′
 Capitolul VI

REZOLVAREA ECUAT::LOR PRIN RADiCAL:

1.INCADRAREA CRUPUR110R ECUATllLoR BINOME

63° Corpul de reductilune cl unei ecualii b:■ 9me

Fie χη― α=O o ccuatie binoml cu coeficおntii ttnti_un cOrP X,i fiC
二 unul din corpurilc sale de reductiune.Demonstrユ m maiintii urmユ loarea
propoziti9.

hmこ .Dα θ″ζιSJι θ )γ (α ,0%解 ι ″″″θ

グ′多
″αι
ε%α χπ― α=0,i″ αθ
″
asOciate“ ルー 1=0,
Jづ

O ι
sι ιθγ
ttJ″ θ
ゲ%″ ′γ
げ%グ ′
グυ″αι
θ づ
%α ノιづbinomc unitare `j
α
′%%θ ヴθ″
jθ
ια ″γ
″″″ε
れ″αι
θ%α ι
づισχ 2-α lξ
=O θ ι″ιルγ αO″ ,`″ ε′
θ ηノι
γg
ジ少 θ
Jι s′
"多

響:曽きオlel∫ 三￡Rtt arЫ traぬ a hiλ “ ―α

=0い 助゛ Sユ
punem dent cユ τ→ 二.Avem atuncisucces市
ξ=で ξ
,C宙 :

'一 α=0,τ “― α=0,τ 一 α=0

2α
ζ
ttξ

″
(Cユ Ci ξ ― π=0,prin ipotezユ )

ιasociate
deci t'__ 1==0.A,adar T estё o rttdttcinl a ccuatici binome%%グJα ″
r冊
倉
′
01詰 :a″ 観 、
lal盟鑑 紺1∬ l;襟 織「 1■ lt¶ 署
ζ=距 。Reciproc orice elelnent Z de foFma ξ=Omξ Cu%intreg,i
pozitiv(eventual nul)dar altfel arbitrar,estc o rこ dユ cinh a lui λ"― ― ″ ==0
cacl a、 /cln

(0° ξ
)・ ― α=(02)拗・
ξ ― α一 ・
ξ ― α=0.Rezulti cL avem:
I-: K(e,08,028,..., o,-rq) : r{(8,0)
Lema este demonstratl.

64" Teoremd
Grwpwl l,wi Galois al, u,ne'i ecwalii bimome uttitare zco
- A. : 0 Peste un,
cctr'p K esle izoru,orf cu, u,n su,bgruf al grupwlui linear l,otal.
u,*:Att*b
cottstrwil peste i,nel.wl, gl@).

134
 intr_adevこ r, am vttzut cユ notat五 le fiind cele din lema precedenti′
loate riOこ cinilc,cuatiCi binome ・κ ― α=O sint date de ξ ′=ξ 。 00.Sユ
obscrvttnl↑ n accasti formulユ cユ poatc fi gindit inod%adictt Poate i con―
:iiderat drept un element dinイ"多バ%);aCCasta,deoarece avem Oめ =1.A,a
riind c clar cュ fieCttrei r■ dユ ciniξa lui χルー α=O fi corcspunde in″ /(′ ι )

″
′→″
υ
%′

バ→゛ υ
ι,j物 ′
ー
ιsゲ %g%γ ″istfcl ca ζ==0・ こCユ Ci dacユ am avea rι ζ==oυ t ctl
%≠ ,ar rez」 ta Oク
購:唾{∫ 」
1朧ムてむ
モiF濯距
'2イ

ι∈υ
ficcユ rlli夕 /(%)i Se aSOCiaztt c宙 dl :

atm」
li丁 理とeirmm飢 a悌 口 五Юtt um∞ ∝d9ntte一 m教 1)_'
rld“ ini10r ccuhtici ・
n■ ullil■l五 χ ― α=0.A determina gmpul lui Caloisll
acest caz rcvine dar,la a iti cuni se transform五 in″ /(,3)C3nd aplicこ m lⅢ i
λ (二 IStC “
m relativ la Xl
()「 ,an■ vl

dё l::O;η 11,■・111:l]￨
ωq釦 一Q帆 句=0,q咽 =Ql馨
A,adar,Oricc aut6horfism tt al 託
Lttli3F電 鞣 ご理乳 よ乳 tニ
s可
alti Iこ dttcin■ Cuatiё i χ
(eVident tot primitiOこ !)a ё '-1=O iar pc ζ Fntr-0
t雪 ばire,tC
鑑 鮒 電量:&;C漱 :l焦 rttCulltC Cuvinteluilldat;i sc asociazユ

(*) 0→ 6° ,こ → 伊41)

undc`7,ι ∈τ/(π )iar 47 C Prinl Cu′ ιclci O° cste tOt rttdユ cintt prillnitivる (Vezi
58° ,ol)scr、 Tatic).E clar ch α,ibS'1■ t univOc determinati.
Rθ θづφγθ
θ ,oricc alti rユ dicin1 0'α J%jΦ [χ ](deci tOt primitiv五 !)
′ り
,i OriCC altユ rttdユ
`%s″cinl ζ αれじ ψ。[χ ]unde
ψo este factorul lui ψ[χ ], ireduc_
tibil in κ(0)ゃ i anulat dc ξdeterminユ un automorfism al grllPuluilui Calois,
anumc transformarea:
′
0→ 0′ ,こ → ξ

intr― adevこ r,avel■■ evident

X(0)→ K(0′ ),(avem Chiar K(0)=K13′ )
cici este cvident c■ 0[χ ]=O
este O ecuatie nOrmaltt pcste K);deci cum
♀:PTユ :まlCl」 li露 :::lt鳳 lfye量瀧 曇 昴 ;キ が,器 ド鳴 弯 よ
メ
′plltcm,exact ca,icu O, ・
χ α =0,inCit
ξ ξcOnstrui toate rユ dttcinile lui ―
avem κ(01)(ζ ′
)一 二 adiC■ ultima echivalenttt este un automorfisュ relat市
]a K.
Avcln dar, o corespondentユ biuniVOCユ intre grupul lui Ca10is al lui
χπ― ″§
i multimea transformユ rilor(*).
°
rdOnatれ
.:せ 霧轟品■∬ ■憾llT■ 那:T出 蹴iC°
::i宙 1」 ∫
,

av。

ξ'=(04)・ こ=伊・+わ ζ
0。

1) listelrmportant de notat
ci in timp ce 0a poatc fi considerat drept o alli rzldicin1 arZ,rl-
tvardalti (D[r] (c[cicilarcsO["]:0estenormalBpestel(), lnschimb00E nurnili,prmtefi
socoti.t6 co: o alt[ ilculciuf arbiwafi a lui r] [.r] clci echi.ralenta I e E<considerati ca atare
peste }i(o) A }frcl ne aratd ce oDe : QIE, anuleaz[, odallr cu _E, un factor ireductibil :in
7r(0) : Ir(0') a lui {[;u] (Noia D.B.)

135
incit efectul esteが =α zι ttiろ undcク ,ろ → η (,み )iarin plus αestc prim cu
%adicl o unitatc din“ /(′ ,),nu e Obligatoriu ca,α sユ paた urgh Jθ α
ι″multimca
unithtiloT. : ::: ・
TransfOrmttrile%ホ :_α %+み astfel definitcル η%ι α ―
ガ ル″ ′ιS“ う

轍ぽ
選ヾ 熱 ζ
驀礎静
faptul cユ unit五 lile:unwi inel fOrlllleazl un grup

壁潟T)h
dOuh autOmOr

拙出
espol■
品】 珈 鶏麗宕
denla dintIC grtlpul lui Galois
i19r′ %Jγ :π んα″ノ
θttO′ Jル ,づ θ′
″α ―
πψ γ
Criteriul prOdusului― ceca cc e sufi

Strare,pr9d'SC101, avCm in definitiv

〕alois.
′′J φα″グι Jα /ι ″β脅
7妨 γθαらづ
ιι_ 1)Dacl ccuatia binOmこ dat■
:65° cα z響 ′ Zι

χ ―
― αこ =O cstc%%づ れ γ″atunci orice rユ dicintt a sa cste(lc fOrllla O° 。l unde
■l semmicl
ね
'〕

midvtt l c:号 a,d'1° mluitarc date′

l∬ Ъ:話 lid:ip・
Cum l este ttn』て,ca estc invariati dc grul)ul lui(〕 alois a,adar in trans―
formユ rile grupului%1-1-O anume i
1 0→ OC′ ξ→ 伊ξ

職電 ι i器
:ユ
α
ι
だT盈 屁監∬il■ ttiξ Te:u器 ザTlt甲 胤
π ル ια
γんθθ′
arЫ 廿
%% S,ι φ gγ %ψ , PcstC ≠
g″ ;ι
ヴ
):%*==α
J%づ Jク unitatc gι

“
ttι fι
(7ι (α

〕r&11孟 貯現場
%―
11孟 rTlilttα T轡 1[鶴 搭留監
asociate ecuatiei date χ
1健 『 1■ 1
α=0,CSte cuprinsl in corpul K al coeficienti10r
五cestei ecuatii.
in aceξ t caz o este invariatユde grupul lui Galois deci O― 伊 devinc
O=Oa adicユ ′ deOarece O este fこ dttcini prilnitivl,α =. 1.Grupu1 11li Galois
ιsrι ″
ιθれ zθ ″
多οゲε %%ん S%ろ g″ π φα J gγ %φ %;"グ θげεθ9`*ニ タ ι+ら ,ι ∈τ′ Jづ
('ι )‐
Nu este inutil sユ observユ n■ cl, deoarecc ultilnul gruP CStC izomorf
1,1:≧
祖 艦::場 %C壁
￨」 き[「 二」F』 『 lZll:
iI:ItF撃 : :lil罰 '‐
l se afltt deia ttn K!)CStC izomorf
cu un subgrup al grupului multiplicativi al;rttdこ cini10r ectlatiei asociatc
χπ―二 1==0,grup care dupユ cun■
,tiln eSte ciclc de Ordin,多 .

εθttsι θ
j,多
″
′ ル ′
α物″α θあ″
,多易J物 ,2).:Daci cё u燎 轟 ″ C_α 二 O estc dc g/α ″
´γづιg>1,づ αγ ″グ″θ sα φγ
jJlα
,′ り!η Jι グ
υ ″O ι s′ βθ んK,atunci,grupul sこ u al lui
Galois cstc sau identic sad i2omOrf ё llな ″
%φ ttJ πι′
炒ιグ
θαガっι
θ′αιαιγ ―
″α″
%″ ″ bi,Ome de grad prilln asociat χq_1手 0.
'チ

θゲ ι
,,多θγιθ `′

LuCrurile staul ctl tottll altfel dac■ O nu e,tc ln K; iar ecuatia cste
li dc grad P● m ttl■ dccst caz,aplic全 ,d rezultatul general,vom observa
bil101■

mai intliぬ τ/(7)eSte un,θ θ ψ ale cttui ulllati sint,deci tOate elementele sale
′%%ι ιCarc prccum,tim Satisfac la ecuatia 29 1‐ 1‐
`ι
0. ,
136
 (2)fOrlncaztt ul■ grup mtlltiplicativ
Or din l)(CaZuri particularc,vezi mai
is al ccuatiCi binomc ullitarc dc gracl
´
llp:a13ruPUlui ciclic de ordin g― ―l
orpului X!)

漁
ょ脚ι‖ 肌紳I宝補 j佛
° ;辮 郡
多 絲灘rt17壼 笙
caracteristicii
鉦織胸諸
tOttlsi si
l器 1鯉 品鴇 tldl淵
accast五
lttБ

caracteristicl. cl insh nici am spus

Wiル t腸 翡
脇 ゴ1鼻 :精: F懲 1認
nCdetClm量 11lY][[■ ざ,iWttCtta:誂 ?::if『 見:‖
「卜
il:lillキi:i事

66° Citeva p『 oprietd:i口 le grupu:ui linear totOl pesteイ (■ )

VttЪ ttl∬ 躍 il腎 1:朧 ,Ⅷ灘 l∫ irlhl誉 量:rttittIれ

じ′′ )estc egal ctl′ ι・0(フ ル
),11ltr― adcvttr Oricc transfOrmare din`e de forma
tι
*=α イ
(フ

ル+b ullde b∈ )iar αCSte o unitate arbitrartt a lui r/(π ).Or′

ntlmユ rtll unitユ ti10r coincide
`/(,多 cu numこ rul numerelor prilne cu ′ ι,i <ル j

a'3dar:l:「 Parte b este capabil de%

ち
力lll'1:l」 ;lillls:::[11lJIII lind
Pe depcaltユ
b sttia
o datユ ,i numai o dat嵐
fiecarc din celc′ αsユ ia o datこ ,in■ llllai o datユ (ln lnod
`valori,flcind,iPc
indcpcndent dc b)Cele Ψ(第 )va10ri,VOFl■ aVea in total un numir dc ,79(′ 多 )
transfornlこ ri ale grupului g.
%J`θ S′ ιル′′ ι グυ;chci date fiind τ *∈ イ ル αarbitrar
Gγ ψ r,tι バ ):luind pc
*一 。 ;eXiStユ
ttι

`7グ
in grupul unithti]Or lui″
`〕
ι),VOm detcrmina astfel b=2ι
/(′
2ι

deci ccl putin O transformare ttn`care ne dtlcc dc la ι ιla′ ′*grupul夕 cste

tranzitiv clci π,i tι *Sttnt α γみ /α /ι ln“ /(′
′ ι′α bι ι
づα%α ι″ για
`)・
ι
ι夕ι 2;ι θ″ιrγ ι αψrぁ 2 α
ι ′
zθ づ
G′ ι
ιφ ι
ιJ`ι θ π Sι α `ι
ψ′ ″ε Jι sι ′′
j′ ノ j ιθ
κα ′ "夕
,j%Zι ttα c`分 ,θ
`>2.
lntr_adevir ciach notttln cu グ′grupul linear homogen peste r/(γ ι
u五 ぬ
)

=α %。 tC arЫ ttari m″ /o
:糧]rcr翼暑LI:脳 器盟:甘 Lざ じla′
′ ′
:′ → ′ ,(se arath fttri de llici O
′
dificultate).Or,unitatca din′ fiind transformarea`ι *=`ι ramificarea
totall a acesteia inグ estc cvidcnt subgl‐ upul zι *==π tt ι(al translatii10r)pe
′
care s益 -l nothm cu「 ;avem dar“ /P→ ・Cum′ este cvident abelian avem
(VeZi teoria grupurilor metaabeliene)ctt「`′ ⊃ D夕 骨 i cum P estc ciclic′ ur_
meazユ cこ Dg este ciclic(Sau identitate),incit dach nu avem D夕 =E′
hvcm oricum D2“ =E,prinia parte a afirmatici nOastre cstc dar iustifiCath.
ad■ litem aculn d D夕 =E a,鋲Lr ぬ g este abelian; fie π*一
Sユ
一 ″ι■ ろ,i%*==α ′ ′ b′ dOuユ transfO■ mユ ri oarecare din g i scr五 nd ctt ele
ろ′ ′
み+ι ′;全 n Particular,pentru
`十
sttnt permutabile se obtinc cOnditia α +b=α
b=0,ib=1 0btinem α=l adic乱 /(′ ι)are o s″ 夕 多
gttγ ″unitatc・ Rezult嵐

“
137
 聟脳 l曽 望蹴 静 )讐 :in猶 :
鳳 跳惚蹂 Fn註蒻 ,従 予 ,

nut織 ]肌脇 θriれ 螺(面r“多dCcstemttbttan“

ゞ
Conditia gユ estc evidOnt suficientこ
Sitこ ltl cユ
pentru
treaメ a2
mctaabelian ,i Cu ,ir de
vユ
り
ι . ]Rez■ >"2

compozitie(Cユ Ci e finiり .

6ア Procesul de re20iVare a unel ecuciii binOme

Acest proces const■ in a reduce rezolvarca unei ccuat五 bin01nc arbi―

trarcダ 2_α =O peste un corp κ,la rezolvarea anumitor ecual五 binOme
canonlce.
iF:ffFl:器
vl・ &選ら甘∬曽け Llc需 ∫
糧器婁 署li留[
1田 既
unitare χ -1_0(veZi 63° ).
E vorba acurn sユ efectuユ ln o nouユ reducere a prOblemei.
Demonstrlm ln aceastユ pri宙 ntユ urmこ toarea propozitie.
Lem■ 1.Rι χ θJυ α″
ι αι θ
%″ り
ιづι グルθμιcι %′ ′
α″ι χ"-1=0 /ι υ ι
j′

γ
θ′θ
ιυα/ι α ι
θ%α ″″θ
γら げ%θ %θ %%夕 αγ
ι .
`7“

χ -1=0,づ =1,2′ 。… ,7

物 θ γ υ
771鮨 ぶ絲 盟,dノ _1=0
等∬諸認 婁省 靴編離名
am vLutcこ e ciclic de ordin%。 Fie η=J19》 ′…・,gir descompunerea
in facto五 primi diferiti a lui%,am aitat ctt pentru fiecare fj exiSt1 0 rttdユ ￨―

・ -1=0′ α it=1・
cin1 01 a ccuatiei″ ιOγ α
グια
χθ :0:α
赫
∝MP 1=O ind dttcい 韓
J gシ
,多

就喘淵 憲 λlぷ鍔
皿
∝ dede m Sメ ow“ Кd耐 』腎t:lttL胞 ザ〃 錫丸 」
abellia野 :」

グ1liti・
省ツ三26:き sde"勝
:″

ξ鮒霊雀 1渕 留〔
:〔 空」
鰍亀 1:〔
qθ

(0.)× (02)X ・ … × (Or) (produs directl)

unde(0.)este grupul ciclic(aHui sメ ow)de Ordin gン .

χつ-1=O fie ea ξSe exprim沈

Rezulttt cユ orice rユ dttcintt a ecuatiei
n mOd unic prin:こ =げ・
金 ・0『 2… ・0メ r undC%c(づ =1,2,… .,γ )Sint ttn_
tregi
孟:五 r dovedit cl, daci cunoa,tem rユ dユ cinile Ot ale ccuat五 lor binOme

uttabづ ° CF盤
盤:乳 瑠鷺 乱認篭」ltta督
屁ム再∬『 『 釜弔航L
uFIIlltoare:

Lema 2.Rι Zθ ι
υαγ
ια%%ι づιθ 夕ら
%α ′ づ %ο %ι %%夕 α γιαιルγ%α ノ
S_1=0,
,9タ ダ% >lγ ′醐%ι Jα γιzθ ι
グ υαγιαιθ%″ j bづ %ο %ι %%づ ι
jι
αγιχ -1=0″ ιgγ α
α π
′γ ″協・

138
 lntriadevュ r fic)1)o rユ dユ cinl α乃イ
″γ ″ a ccuatiCiダ ー
αγ 1=o
(J-1,2,… .,s).
Rcz01varca lui rS― _ 1_o se reduce atunci la rezolvarea stlcceSiV五
(l ccuatii10r bi■ ome(neunitare!)

χ2-0(2)=o,… .,χ α-0(S

q-Ol■ l=0卜
″ 1)=0.1)
1=0
a∝ 呻
dノ
von:Tc:胤 ぷtr選 ∴
よ』置itttiT
:沈

両 ら∈ /(2)。
y=0。 ソ
“
辮 謂」
Iム 詔τ
名絶認 蹴讐r焦‖aポ ム」響 ■収 轟L導
C-Ol=0.
eCuatii χ
Tinind Seama c1 0(t)inseamn■ o rldlcinl(arbitrar益 )a lui αイー1=o,
(′ =1,2,… .,s),i Ch aVei(χ α : 1)″
_1=Oa,adar(0(。 ))α =0(` 1)rezJtユ Cユ
0(`)=01`./0`'「 P.

ancttC讐 主
S
鴨IFsittti。 び
ぉYI)■ 1ltrI° ■盟讐肌i:LrfeOお rFil[
ノ ―- 1 =0, expresia

￨、 岬L ttγ 伊 Yoい ‐ナ
■ S‐

in dcfinitiv rezolvarca e rさ dusユ la aceea a ecuaticiノ ー 1=O de grad

prim f>1, QED.
Ca∴ 『
∫群∬畔 監
∫悧 lly=計 踏計ど滞。
雷器諄
誡珊 請
I GRUPULI:L1l GALOIS AL ECUATIE:x -1==Q DE GRAD PRIM q
2.DETERMiNAnEハ

68° Cazul carccteristlcei p>1

Lclnこ .Gγ %φ %ZJ%グ θα

ιθJs αι%%π J θ
′%φ αJJ“ ′Gα ι
θぉ ″ιgγ α″γ ι ι sノ
g/%φ πιθグθι
″ θ″ιθ γαj%γ .

Dι %θ %s″ α
′づι
・ Stim Ch elcmentele unui cimp al lui Ga10is de grad γ
,i Caracteristictt φ sint ridユ cittile unei ecuatii χ'7‐―χ ==O peste cOrpul

l) ,Se Va fine sea.m[ cA avem fls

- l- pfis -l)a - l:0, apoi din ,as-l _ h :0
(rrq : t) rezriltd 1xi8:'2y - !t':0, etc, etc.

139
 Prim π.intrucit ccuatia binoml unitarユ χ'7_1_1≡ O e dc ordin prim cu ca―
racteristica adnlite o rldユ cinl prilnitiv■ 0.
E clar, c1 0 c elementul prilnitiv al cttnlpului lui G〔 1lois X, a,2dar
κ =冗 (0)UrmeaZユ O anuleazユ un PolinOm de grad γireductibil Pcstc πD
Cユ
I)cci grupd lui Galois are cel lnult γtransformユ ri:trccerilc dc la 0 1a
O〔 1ltユ rldlcin■ diferiti a luiノ [χ ]in realitate are exact γtrallsforJ■ ■
iri,dac■
vrem sl folosim prOprietatea cl πc corp pcrfect,i deciノ [λ ]SCparabi1 5i
tineln scalllこ ch extinderea e norinal沈 .

1)c dc alttt Parte aVCm in transforinarca

(1) χ*=″
'

un automorfisn■ al luiヨて,intr― adevttr transformarea c univoc嵐 .I〕 biunivOci

f一 χg urmeazl(亀 一 χ
deoarccc din χ 2)' O deCi亀 =χ Mai departe,e
2・
-l in virtutca identitユ
nelacunar五 ,chci pentru χ*∈ κ putem lua χ=〓 ル*p″ til
χノ =χ 。
+ dイ
≧ご筆界
十ずDeci(1)e 鋭 』嶋 TT∬ltJ驚 艦
tλ
LiⅧ llttTri鷺 Ji・
un autOmOrfism allui K,i anume un automorfism rclativ
la π chci elementele lui π (clmp al lui Ga10is de grad l)satiSfac la χν=χ .

COnchidelll cユ (1)e tranSfOrlnare a grupului lui Galois. Puterile ei

χ*一 方'P′ ρ== 1,2, ...,γ genereaztt un grup ciclic.Putcrea p==γ e chiar
identitatea clci χ ==χ χ∈κ .Niciuna din puterile infcriOarc l■ u ne
''pentru
dユ identitatea altfel elen■ entele ctinpului lui Ga10is ar satisface tOate la
Numlrul lor ar fi φρ<prccca ce e im―
o ecuatic χ
posibil.
"― χ=O Cu p<γ o
h cOnduttegmpd h G』 dsarT:珊 ￨′
ciclic de ordin γ. Rezultユ cl e efectiv ゴ 讐出 rCOn,nc un grup
χα-1=oθ %gφ γ
ι
T e p r clllユ .Gγ %´ %ι ι
ι jι j
ttj Gα Jο Js αZ ιθ%α ′ ′ 多αl力 /り ″

留吼協″協筋 ん
″ :%協 %α 蒻 為趾湧
“
%溺 ttγ
妬解
;え :Jι

Dι グθ%s′ γ
αノづ
ι.COrpul de rcductiune al ecua!ieiノ _1-O esto π(0)
unde O,inseamnl o rユ dユcinユ primitivtt a ecuatiei χC-1=0。 Deci e un
,多

corp finit(,i COmutativ,fユ rユ teorema luiヽ Vaddcrburn,ca ori ce extinderc

din Teoria lui Ga10is):a,adar un cttmp al lui Galois.
Fie p gradul sユ u. in virtutea lemei Prccedcnte grupul lui Galois e
gupul ciclic dc Ordin P.
Toatc elementele extindcrii π (0)cOincid deci cu rユ dユ cinilc ecuatiei
″'p― ‐χ ==O peste 7「
Ca atare O≠ O verifictt ecuatia

0'° ―
■== 1

r) Altraliorament tnei expeditiv; ff fiind finit, admite obaztr de grad finit peste 7c
Agedar e algebric. Elementele ;nrl.timii sale adjuncte peste 7c sint separabile cici n e oorp perfect
Piin urmare I( admite elemsnt primitiv 0 relativ la zc. Polinomul/(z) ireductibil peste n pi care-l
anuleazS e de grad r. (Nota D.B.)

140
 InsIL ordinul multiplicativ aI lui 0 este prin definifie q. Urmcazl,
deoarece q este ce1 urai mic num[r care satisface la rela]ia (l)

fo_t:0 mod ?.
I)cci
{z) p:sr
Cutnl" - |- 0mod q,aYeminci 02'
- 1 : 1

,A';ada1 0 verifici ecuatia xD' - fi : 0prin urmare z (0) e continut in cimpul

lui Galois I( de grad r. Potrivit teoremei impirlirii gradelor avem
(z') r : t?
Din (2), (2') conchidem p : 7.
A;adar grupul lui Galois al ecuatiei ra
de ordin n, ltid"'r e ordinul clasci {p} in gru
GlQt), z poate fi definit ca cel mai rnil intrtg
(mod q).

69o Cozu! corscteristicei p:Q

Criteriul, l,u,i, Eisenstein.
_.Fie flx):0 o ecualie (ll*1:aonn *...+ atxx*...+ ao) ct
coeficienJii intregi. DacL q ) I e un numir prim pentru care
q.n #0 modq
&n_r! 0,...,&t= 0,... do:0 modq gi ao* 0modgz
atunci fLxl e ireductibili in corpul uumerelor ralionale A,
D emon stralie prin, absotyd,
^ Presupuncm dimpotriv[ cYa flx) s-ar descompunc in inelul glx).
Conform lemei lui Gauss, aceast[ descompunere atrage dupi sine o descom-
punere in g(l*).
lncit am avea
ノ[χ ]=g[χ ]ん [χ ]
unde

〓三
じ %メ ‡ iii‡ lダ ‡ レ >Qυ >0
ili‡
cu bo, cnin G.
Identificarea ne d[
ar: bucu

as : btcs
In virtutea ipotezei urmeazi
(3) b, + 0, c,* o modq
(4) bo = 0, co * 0 mod4

141
 Existi deci uu cel dintii b, asa incit
(5) bo * 0 rnodq.
RelatattitteltuP,Flil考
}:〕
]CliVi‰ ま;」 lea forll11

α FO十 b`_lε l+… .十 ろ。

θ,_.
`=ら
Membrul intti se divide cu 9 cユ Ciづ く %<夕
pentruグ <%prin ipoteztt se divid cu g. `+υ =%,i tO'“ `
Dc asemё nca partea subliniatこ din membrul al doilea, se dividc cu g
cユ ci toti b′ Cuノ <づ Se d市 id cu g prin felul cum am ales pe bt urmeazユ ι O=
`ε
=O mOd g ceea ce e imposibil in virtutea lui(5),i relatici a doua din(4),
daCユ tinem seama cユ g e numttr prim.
Prin u...lare descOmpuncrea luiノ [χ ]pesteの e contradictorie,QED.
Tooremユ .Gγ πψ%Z ι%づ Gα ″οjs αιιθ%α ″ づ χ?-1-Oθ % gψ ガタ π
φι ι
Sι θ2ψ π
ο ι夕γ′%α ιθ
α γ
αθ′ι
γづ ο
sι づ″夕=O rθ θ暉物ι′α %%`γ θ
Z′ ι ιθγγ
αガθαけ
ι
s″ ιg/%φ %ι ε
グθι
グθ″ιθγ′づ%(1-1). “
Dι%θ s′ γ
α″ι .COrpul de reductiunc al ecuatiei COnsiderate este勁 (0)
“ dlcinユ prilnitivユ a lui χ
unde O o o rこ C―_1.Ca atare O satisface la ecuatia

O 鋼 =缶 =…
…
…+χ +1
Aceasttt ecuatie e reductibilユ sau iFeduCtibilユ peste κ
″o dattt cu trans―
formata sa linear嵐 ノ[ノ ]=F[夕 +1].A、 ア
em din(6)

』=塑土
Л ザ生二=プ ‐ ″
+θ ν +1+… +α →
+… +α プ
Primul coeficient f五 nd l e nedivizibil prin g>1.COoficientul general

9(g-1)… 。(g一 づ+1)

θ:=
12 グ
,j=1,2,...′ g 1

i』 ]″ :littlFtttiソ 171liサ lfl潔 驚雷li罵 盟:111淵祗THI・

6;=O mOd gづ =1,2,… 。(2-1),i,全 n Plus,ε : 1≠ O mOdg2

Sttnteln deci ttn cOndit五 le criteriului lui Eisenstein, Conchideln la ire―

ductibilitatea ectlalieiノ [夕 ],i deCi a ecuatieiノ [χ ]・

normttatta∬ :諸 ill∫ Ъ 吻
お乳 η
轟 守iツ
,管 &謂 !出 :1『 111警
iげ
霊
φ=0-eSte de grad g-1.Dcci grupullui Ga10is este de Ordin g-1.
ac:Tttit:託
問Tl盤 齢 留t辱 ″ :メ :lTrttWTttrリ
"n ll』
142
prilnl este(oricare ar fi caracteristica)subrup al grupului ciclic de ordin
f-1.
Deci, 2n cazul de fatl, grupul trebuind sユ aibユ chiar ordinul f― -1
cOincide cu grupul ciclic de Ordin(9--1).

3.TEOREME DE DESCOMPUNERE(iN GRUPURI)

Acest paragraf,i urmtttorul constituie o digresiune gruPal teoretic■

indisPcnsabilユ dezvoltユ ri10r ulteriOare.

70° Definilli

Fie夕 un grup abstract′ un interval G′ ⊃ G′ ′ (G′ ,G′ ′subgrupuri ln

ゾ)SC ZiCe normal dactt c′ ′este divizor nOrmalttn G′ .

Un lant G。 ⊃Q⊃ G2⊃ ・… ⊃Gπ sc zice lant normal dacユ fiё care
Gj estc divizOr nOrmalttn G,l adicユ ′dacl lantul are nurnai interVale nOrmalё
′
.

Un interval G′ ⊃ G′ se zice,多 ογη J φγ づ

ttα%″ αθ ″θυ ιγ夕″ら ,i dac■ Orice
jι

lant l101mal de acelea,i CXtremitユ ti:Gち G″ ,Se reduce la cei doi termcni
G′ si C′
′ .

Un lant nOrmal avind tOate intcrvalele nOrmal pril■ 6 se zice fづ γ%θ γクπαι .

Celebra teoremユ JOrdan― Hё lder ne ttnvaltt Cユ dOul,iruri normale cu

cxtremitユ ti COmunc,au aceea,i lungime,i factOrii(adiCi grupurile factor
date de intcrvalele consecutive alc lanturilor)izomOrfi intr― o anunlitl ordine.
Scopul dezv01tユ rilor din hcest capitol cste stabilirea acestii rezultat
fundamentali

71° Teorema a doua de izomorfism

Fげ ι留 %%gγ %夕 αらSJγ αε ι;α αθα θ s′ θ″グυり

gο γπθγ
%α ι αγG%π
グ s%ι ―
gγ αγ ″
γαγ′ % ′ αι%%θ り 「 '%′
少 bグ :

“ 1)Gn「 ι S′ ιαグυづzο γ%ο γ

%α ι∂%G′

1る[‰ 鯉 乳 席 劣1宙 ‰1,椒塁 鳳 %honttra,a

i者
lui 2),一 prin mij10cirea primei teoreme de izomorfism(veZi Cap.I)。
ιχグ『
諺れ %λ ο ψ s%′ ι 勉
%θ %ο
G施 高 昴 11lIL∫ :;∬
:ユ
“ “evident univOctt de la G la Fdeu res―
マ え き
turi α .Aceastl coresponden,l eSte
りlU/G/「
lξuitti asOciem in「 uG/P clasa
G/F
「
・
導諄 質1書 fli淋
forlna αα cu α∈ (i si α∈ deci o
forlna αα 二=α F. Cu alte「cuvinte
reprezentantul,curent al oricttrei clase din P u「
G/「 pOate fi norinat pttn沈
la un elellnent din G′ 全
ncit e clar cユ ,potrivit principiului de corespondent沈
fixat,θ γりθαγιづclase din uG/F i se asOciazi cel putin un elelnent din G
「

藍鮮継冨l警滋憾1鰐贔幸
′′ 掃F器温s認
lor αα 'i se asOciazユ clasa α′ ′
α 'P adictt tOcmai clasa care,θ θゅ γ
′ %ι %Zι
gι α
ノιθ θ ′ ′
ゃθ
嶋 zク グι″ グ%「 u G≠ P cOnstituie produsul claselor α F,α F.

143
 Sユ cう ぬthm atunci,in hOmomolfismul G一 uG/P astfel stabユ it
ramificarca in C a identitユ tii din「 uG/F. 「
Aceastこ ralll■ ificare cste fire,te fOrmath din toate acele elementc■ din
CcユrOra,in hOmomOrfismul precedent li se asociazユ clasa「 (adicユ Clasa

著サ ゴ
「 ふ:￨[ilttt施 点」 ∫施
θ orice element din:鯖G∩Itttil層 n『
cl:FI亀
li竃
γι
din G n「 ;θο jφ 7・ P se aplic沈 食
ttns■ hOmomorfis―
m」 pi『
ε′
ι
哩鑑 騨]1歯肌∫
'lcnIま
θ 夕″″ θ
∬■fil汎 ∬1論:罵樹 守ffltt「 ヒ 。 .. nf∝
φγ
物多α′
θ/ι ,多 ι″ ttθ ゲノ
S″ ιOstc divizor normal in C,i avem ё
onforl■
actaleia,i tcoreme izomorfismul P u G/「 → G/F∩ G. Q.E.D
εθ
%sι θ
ルを″ク%φ θ α″″
″ ″ И⊃B ι ιπ′
・Dα θ ιク′
/ιιι
γυα
ιπθ
γ%α Z αづ
夕 ′
:κ ―
ι′ s′ s′

ι%γ α g″ ι
φ αι″ α JZι づ αγ ε f′ ,多 s%ろ g/?`夕 αγろ′ι αγ ′%′ α′夕
″多θJ `%′ ιγυαJffι θ ∩ _1⊃
⊃ ε ∩B θ sι θ ″ `り
ι αsι フ
タι ′
θ″ια ′Oγ ″ι
αι .
'′

intr_adevこ r, deoarecc五 ⊃ B este normal, ,i deOarece avcmィ 1⊃

つ (■ ∩6)UB⊃ B intervalul(И ∩C)UB⊃ B Cste a fortiori norlllal ,i
deci cOnforll■ cu punctul l)al tCOrcmei precedcnte(in carc И capユ tユ rolul
lui`)intervalul」 ∩θ⊃ (И ∩σ)∩ B adicユ ε ∩И ⊃ C∩ B este inctt nor―
mal′ QED.
72° Teorema
Dacこ ∠/BD este un cit■ ormal in`,i dactt εeste divizor normal in“
議
unlI鍔 nT:∬
乱選/1盟 ∬ ∬
:eふ ξ∬ 魁宙 z∝ n∝ m』 m御 で m
Ou∠ =ε ×∠ ×θ =И × B=B× θ.Deci un clcment arbitrar
,CuB=θ ′
din θ uz4 se scrie ca iar unul arbitrar din ε u23 se scric θら unde
′
θ, θ ∈ θ α∈∠′ら∈ β, Or avem succcsiv:
′ lθ′
(θ
α)-1(θ う)(θ α)一 α-lθ ろθα一 α-lθ lθ 'α・α 1ら α'・ α-lθ α :

′
insl: α-lθ -lθ 'α ==θ ]∈ C clci θ-lε → θ iar C estc divizor normal in g
α-1ろ α ==ι l→ B cユ ci B este divizor normal in И .

lθ
α α ==θ 2 → C Clci(フ este divizor normal ttn`

′
in definitiv,(θ α)-1(ο ろ)(θ α)=θ .ι lθ 2→ θ U B Ceea ce arati cユ ε uB
estc divizor normal in C u ИりQED.

73° Lema lui Zassenhaus

″M/″ Ⅳ/%S'多 ι″
Dα θ a′ θ傷″θ タィ
ιγグ,`θ γ%α ι ι γttθ ノ
タ″αgγ %φ α
Z″ αZι %γ j
gγ 夕
ιφ 夕 α力ι%θ J αυι /θ %ο ttβJS%g`Z″ ιgγ ttψ %γ づj′α
π づ `%s′
ιJθ /り ′

mv(l[nI'{) n,u(NntuI\
￠U(]イ ∩,3) %U(Ⅳ ∩%)
“
E usor stt ne cOnvingen■ cこ aceste cttturi reprezinth grupllri factori:
fntr― adevir(teorCma a doua dc izOmorfism,θ θ
%sθ ι
づ%″ )deoarece intervalele

r) AsimilEm grupurile factor cu citurile foru'tnle corespunzltoare ptrtind vorbi aslfel tot
otit de bine de cituri normale ca gi de intervale; con-renfia e fireasc5, iar din punct de vedere
structural este de importarltA. (Norta D.B.)

t41
 M⊃ ″0, Ar⊃ ,ι sint nOrmale plin ipotezユ , intervalclc:
Ar∩ ]f⊃ Ar∩ ル,]」 ∩Ar⊃ ]」 ∩グ
ル
“
vor fi de asemenca norn■ ale,i dCCi deoarecc avcnl
』f⊃ ]f∩ Ar⊃ y∩ ′
み,Ar⊃ Ar∩ ]f⊃ N∩ ′
ル

ll rezulth,conform teoremei precedcnte(Jnd succcs市 lui]」 ,iN,101ul lui

,u(]f∩ Ⅳ )⊃ 術ZU(]f∩ π),フ ιU(Ⅳ ∩ ]f)⊃ %U(Ⅳ
),Ctt intё rvalele夕 ′ ∩ 7,Z)ヽ 'Or
fi“ incir normalc.
Pentru a ne convingc insl c[ intrc citurilc in chestiuue aver]r izornor-
fism, r'om aplica direct teorcmaa doua de izomorfisrn. Sir putlem, pcntru
sirnplificarc :
S: Mn -V, T: (M nn) u(N nm,).
EclarciM= S=TqiAr=S=?. Or, deoarcccaverngi
S= I= l{ 7,m: il4i S, S: ?= l,I nn: ril S
vonavea EirnTt 7- : tnn S, n,n7- : r",nS
Oblinem succcsiv :

mu(MoN) _ ?ruS _(ntu'l)S S __

=
m,U(ll[nn) rnu-[ (ntuT) Sn(mu7')
￨′
(am dat LuJ (rn u I) u S rolul lui I ! \)
Dar m este divizor normal in ,41 deci (cum arn arltat la timp) tn este
a"-normal in M, incit
(mu f) : $ n m) u 7' : (T n rn) uT
Sn : 7'
Agadar, avem izomorfismul de gmpuri factori
nt,u(MnN) S.
mu(i[ nn) = T'
Schimbind pe il,I cu 1v- ;i pe nt, cv t, deducem
2(Ⅳ ∩Jの
.二
%U(Ⅳ ∩%) T'
Compunind cele doutt izomorfisme, rezulth tocmai izomorfismul din
enuntul lemei lui Zassenhaus,QED.
Mai rezultユ din demonstratie cユ S/r(citul intermediar al lui Zasscn―
hauS)este de asemenea normal.'
74° RAFINARILE LUi ZASSENHAuS

Sユ cOnsiderユ In↑ n structura grupalこ a unui grup グ doul lan!uri Cu

extremitこ li COmune(dar altfel arbitrare):

(G) G。 ⊃ Gl⊃ 。… ⊃ G`_1⊃ G`.… ⊃Gr

GO=″ 0,Gr=″ 3

(〃 ) 〃 0⊃ Jfl⊃ .… ⊃ IfJ_1⊃ ″ J。 … ⊃ 翼

10-o.102 145
 Construill■ づ
%′ ι′
ια′
′ ″′′
Jι lui Zassenhaus
G.ノ =G`U(θ l_1∩ ″ ノ)'・ /J一 ″
JU(〃 ノ_.∩
G`)

づ=1,2,.… ,γ ; づ=0,1,2,...,γ
グ=0,1,… ・,Si ノ=1,2,… .,s
Denumirea de intclcalttri rezulttt din aceca ci avem(eVident)
Gを 1⊃ G″ ⊃G`,pentruづ ′ノcOrcspunzユ tori
″ブ_1⊃ ″プ ⊃″ブ
じ ,pentruグ ,ノ coreSpunztttori
′
De ascmenca c clar cユ Pentruノ <ノ avem Gガ ⊃G`片 in palticular
ア
a、 en deci G。 ,F_1⊃ Gじ ブ _1⊃ ″」 戸 nCntり tinttnd Seama de faptul cl
' Iノ ,じ

Q。 =Gj U(Ct_1∩ 〃 。)=G,_1-G`_lu(Gじ _2∩ _ぃ ,s(,i analog

=S)=Gぅpracticユ in lanturile
pentru(〃 )),C01lChidelll cユ intercalユ rile lui Zassenhaus
date(G),(″ )θ γ ″J%α γ ι(tCrmenii fieclruia din vechile lanturi apar printrc
tcrmenii lloilo■ lanturi COrespunzユ toare).Intervalele de forma G`_.,,一 G`,。
reSP・ ″ブ1,r=〃 ブ
。se numcsc intervale parazite,i se suprimユ din noile lanturi.
Cum fiecare nou lant preZinth evident γ(s-1)rcSp.S・ (γ -1)ter_
meni a,adar γ(S-1)-l reSp.s(/-1)-l intervale ttnseamntt cユ dacl
scldeln numttrul corespunzこ tor dc intervale parazite(a,adar γ-l pentru
l製 在
li■ T肌 盤ξ
惚』器 濾7肌 ∫胤1:躍 1品「
まよ鑑ttta濶 ;埋 猟
general nccesitabilユ .

Teorcma Schreier″ Zassenh aus.Dθ %ガ Jα ″%γ づ%ο ル

%α Jι θ ι χ″ι%夕 ″j θθ%%,多 ιSι ιγαんs/0/%″ タグ % γψ %か リ タιZα ssι %乃 απS '%

αο ″ι″Jα ″%/J′ %θ α夕
`ι
多ογ
%α ιθ″ιαθ θ
ια %ん gJ%ι (υ ι
,り ι /夕 αら ″),り ε
%ε 夕%γ げ θ
J″οηπ gα ′
θ Jι

G,,J_1′ Gな J,iI′ _1′ ″′ Zο θ ψ .

_1-N,IfJ=%
,じ

Notind pentru`づ simplificare c_1=y,G`=%,I′

"″

se Obscrvユ ilncdiat c嵐 ■ormalitatea noilor lanturi ca si izomorfismul facto―

rilor col■ iugati rCZulttt nemijlocit din lema Zassenhaus,
Cttt prive,te egalitatea lungilnilor υ
ι/づ ι
α ιale
bづ ι noilor lanturi′ ea rezultユ
とnね メd Ctt Жdc h叫 面 atル %[li明
factorii coniugati f五 nd grupatittn pere( 競 脱ly緊 統二 AliWatti
′%α θιJα ,づ ι
グ%φ (din cauza izOmorfismului).

Toorellla Jordan″ H61der. Dο %グ ,づ γ%γ グθ%ι χι γ

ι ″り θ
%づ ″ ―
θ
%卿 π θ
θ 作α ″渤 ″
%%滋θグ %ο
雀脇欝 得 留〔
ζ
%ι .

1∫ (絲 i」 l蜜,iruri Cユ pユ tユ m douこ lanturi nOrmale

de aceea,i lungime veritabi11,i cu factOr五 coniugati iZOmorfi 2ntr― o anume
ordine,dar intervalcle vechilor lanturi f五 nd nOrmal prilne′ ele nu adnlit alte
rafinユ rinorlnale decit celc nule l incit toti intercalatorii dintre G`_.,iG`,
lall島
轟 ∬ ιユ ご ど ヽ ∫ Li『 :狩 [よ flti鳳 ぷ
1盤 吼量監群 ξ 社 :∬ 聞 :

鷺鋸謂結
ctttul G`_1/Gt el ttnsu,i care nu e nul, prin ipotezl)Sint de aselllenea nule

:1謝 洲lnI鼎ll菫臓護 蜃II

}書 ま
1∫
gilne,Or,aceste laniuri Sttnt fire,te chi
cユ factor五 sttnt izomorfi de la un lant la celllalt(全 ntr_O anume ordine prescrisこ
desigur de teorema Schreier― Zassenhaus).

146
 T00Fenla n dolla :l lui Jordan. Fづ づ π″ 2″ ι π% ′ απψ
%α Jゞ づπ %ジ γ%ο γ%α J αια ι θα `αJα %r“ ι
θγ ,づ ι θ%j′ ″ ,ι χグ ″ογ ″ α
rづγι s″ z″
θγグ グ/θ %ο び ″ rF′ γ ο“
`ι
θγ%α J φ ∂%α Zα %%ゞ づγ 夕θγπ αJ αυ′夕 "γ
'多
,多 多 ιαメαε′ α%“ 郷 θ θγイづ″ιノ
,′

ι メα
θ′ο
γ″
Zιづ γJ%づ ,″
zι %θ γ
%α Z″ α
ιゞづ″
ιαε
ιια ,づ
Jπ ,`gグ 協ιθ α
θθα
・ S′

Demonstratia Se face ca m cazul precedent,aplicind teorema Schreicr―`ι

Zassenhaus.
″ψα
θα γ′グ
θ%ι α
γづ%φ ο
γ′多α
α ιノ
ιθγ ιグノθ
/″ αメ
多―
″δι
αι/:se referユ la,irurile
dc compozitie ale unui grup.'ι `綱

∫∬ぢ追ζ
care l蝿 路鮒∬ [“ :T′鯖筈
S:路
lliま 譜普:駅 粛 蝿品郡顎 財 ￨

hil釜 精洲 庶∬ 唱 肝 出 F『 Ъ ::酬 飢譜 棚 1腸
К錢 lm“ 面 a h Gddsa∝ uttm¨ 肛e d tth un
結 鴛 鶴 品 轟ど
%u貴 五
::I肥 ぶ絆譜
Ztte」
:ltluttTrl誡 塩
Ch Cu accea,i hnJme゛
『]ふ
姦i絆服 胤亀∬ i殿
乃づ
υαJι %′ ιに 出 Omori dcla un factOHi乾
撃 鳳 fθ

75° Teorema a trela de izomorfism

Accastと teorelntt sc prczintユ ca o cOlnpletarc fireascユ a teoremelor de

izOmOrfism grupalel ea nu are ttnsl o relatie directュ cu teorema」 Ordan¨
H61der.
T00Fem五 .D“ こ αυι%Jα %′ %ι αθ ″グ
υ″θ/づ 夕
ιθγ
%α Jづ ′ ⊃G⊃ gα 力
α
υι%グ zο %ο ′S%?ι J″ ιg/″ 勿 ルθ
′ο /グ /づ
`,7`j

′/Gぎ 窒
G/g

intr― adevttr,si considerttm hOmomorfismul ′→ g/g pe Care sユ ‐

1
notttln cu ω l accst homomorfism ω duce divizOrul normal G allui′ in divi_

m° morfiSIInul`1/g-61:pe carC Sユ ー
1

nit塑 duilili:選 讐al g ttn d市 izOrul normal l a

lui￠ ≠
1硬 101lliGi°
G/g

G⊃ g
`⊃つG/g⊃ 1

`な
′た ⊃
1
6/g

山血homomo■ sm厖 ″
E dar d維 ″ =`ω l;a」 dnd aCest■ %″

懲 電
紹諸ξ鰍発計響li淵 説ttt」 滉 tti波熱 着騒
讐 :∬

=Υ 147
totaltt in`a lui l din:空 竺cstc chiar G Incit aveln in definitiv izOl■ Orfisinul
G/g

グ/Gて 2姜 Ql]D. ,

4.GRUPURI COMUTATOARE 51 GRUPURI META‐ ABELiENE

76° Noliullea de grup comutatOr

らh彙 ぶよ り
鳥 tf凱
ル 多
ら
ctatca cl
Il認 :鴇 T粗 鮒霞貨[1#:檸 露詳
αろ=ら α・■,deci cOmutatorul mlsoar沈
1√ .サ

(pentru a spune astfcl)

tbatcrca(10Ca11)dc la COmutat市 itate.
〔
COnsidcrlln cOmplexul tuturor cOmutatOrilor din ′ :α o t77 cu α
″
硼Wtty″ ω
%磁 ″
′

Ψ七
::器 t夕 Å
鑑,Ⅷ器′ 切
;″
i「 1こ

の中 "ψ 祀 %Hemの F,Ⅳ em

躙 t認 漁tぎ 嚇 c卜trui un lant・
αιS%贈γ
多ゆ づθ
ο筋グα′
οαγ
ι %γ
alc lui′ de exponenti din Ce 2n ce mai mari:
";ふ ′ ⊃ 9′ ⊃ の 2′ ⊃ .… ⊃ り'′ ⊃ ...

Accst lani preZintこ importanti fn unele chestiuni de teOria grupurilorコ

Dacユ avem 2:グ ==夕 ￨+1夕 , atunci avem ,i のf+1′ =0`+2′ ′adic益
lantul SC Opreste Sigur la gj′ (dactt nu mai mainte).

皿麟fFヴ輔栃朔;励 ¥轟鰐ン
シ霊猟善聾
暉
留粘ζ
胤嚇]湯 嚇嚇 j′
ι
協扇 ,ι
Eo Acest cd m読 mic hdceづ poartれ
.

Dacl avem 夕1⊃ 夕2 atunci aveIIl,1 0名 ⊃ の多2'2ntr― adevttr, din

rTc:釜 "携∫ br an G2 deO Wb
靴崎 黒 :1翼 認 鳳 :llPl∞ 1覧
mllt漬
“ nd Seama de
defitth subgrupuh cOInu霞 OL К
zttty:潟 e澁 賜薬鏃:ザ
吻催鱗乾レ〔
11維 imi軍 ■7所 a,
Γ
λ 留′愕 ぬattm m=E vom¨″ 2Ъ attLぬ
`♂ 1盤 .ゴ b.琴
Sh縄
彦理 し 彦 :r:蹴 :%ι ヽ 6留 ′ん γ筋 筋ろノ こ ろ)厩 Zダ と
胤黙 .%iCu#}」
il■ tr_adevこ r,fie α,ら ∈ i:
`:avem mai nn■
f(α Oろ
)=ノ (α -1ろ -lα b)=(ズα
))-1(/1ろ ))―
1/1α
)/1ι )=ノ (α )。 /1b)

148
a,adar ttθ フθ θ
,ι′ ゲ/Jι γι
ルS″ ′ι ι″
,7ι
jυ
22ι sノ s′
jFa″ ″ιφγ
θ′%Sπ J θ
θ%%ι α
′Oγ づ
α′α″ο
z薦
ι′
ι′%`′ ′
/ι .

in al dOilea■ l■ d,imaginca hOmomorf嵐 (全

ntr_un homomOrfism)a unui
grup gcnerat de un cOll■ pleX Cstc grupul generat de inlaginea hOmo3110rfこ
a conlPlexullli; accasta se vcrificl illlediat pornind de la faptul clノ fiind
un h縦 一dill夕 Xι Xの Cuち ら
′θ・
…∈
11も り織e詳署a√Ftg轟 ￨(xulルcOmutatori10r `.
si alll arltat
Ciノ (ι
r o ι)_ノ ろ
(α )。 ス ),ln definitiv rezultユ ノ
タ′ =釘 夕・
lf`71 gι ′/α ′
′dac江 ′ cstc un grup cu opcratOri′ avcll■ ωO`==_F/ω
Of:il■ d ul■ Operator
`θ
arbitrar al lui′ .Demonstratia CXact ca mai sus(Se va`′
tine SCal..a dc faptul cl o cste un ttο ttο %θ ttCS〃 多! de la夕 la ω夕⊂
Itczultl din ultinla ObServatie, aCCastユ タγ Oψ γり
ιια′ι り、 、θ για′
ι″
″: の多
`),
estc tlll(sul))grup perlnis dc ογjθ ιoperator al llli Z sau,cu alte cり vinte:
タ
タtiti∬
ldllil:reil′ 留
し 電
響移笙iの ω
′⊂夕 ω 9′ cici ω
2夕 ⊂ 夕′=
=20′ .Obscrvttnd cl din ω 夕 ′ =2ω `sau rezult■ (prin iterare):
“
=ω 92“ ==ω の 2夕 etC.
夕ω・2グ ニ

con(〕 hidell■ ca PCntru g′ , c122′ cste de asemenea total invariant etc.

Lantul SubgruPuri10r cOnlutatoare cste a,adar un lan,total invariant i
全
ll Particular el estc un lant princiPal(lant de diVizori norlnali),mai parti―

ノ
cular, cl cste un lant caracteristic.
ttF蹴
fl盤計 全
淵 ちν ″ メ:竃 ′ゑt轟11マ 照鴻鳳ri:諦
b:こ
artttこ /」
′一 ′′の多;avem deci′ 多=δ 夕・⊇ar'δ 夕=δ 夕′=Ecユ /の ci factorizarea
i3`ム E aratユ
鬱 じ」 増軋 蹴′ふ11で 1:Iよ 最 `彦 り1謂 aこ え 食了
Cユ

=易
GDα θ″ /%θ %`α ιsι ι 夕
ιん αづυげ
zο /%α J´ sを Aθ ι θ″ jα %′ α力ι θ
￠/G ιS′ ι αろιι σ
,多

のグこθ⊂ adevこ rsユ 1lotユ m hOmomorfismul′ 一 ′/G cuノ avem

deCiフ 降 ′`.intr―
=E adiC沈 ∫ο 髪 =E Ceea ce inseamnl cユ homomorfismulノ
aplictt pe χ∈タイpeste clasa G,,づ αι%″ ι
α′α''din′ /G;altfel spus,0多 ⊂G.
ι
Reciproc,orice subgrup G cu G⊃ の este divizor normal in′ iar
`ら ,aceasta rezulttt imediat din
`/G CSte
faptul ′/の グesteG abelian,i
cこ abelian,ch este divizor
din nOrmalttnぐ
observatia cユ 全
ntr_un homomorfism(ln
Spelこ ′=→ ′ノ タ′ prOprietatea de a fi divizor normal se pこ streaz嵐 ,or
Gノ タ 多 e divizor normal ttn acesta cユ ci`/多
culll` an
Caspus,abelian.Cユ ′′
subgrup al lui`/の `e′
G eSte abelian rttulttt imediat aplicind teorema
a treia de izOlnorfism.
び%g/%ψ ′θ αιφθ
γ Sι α″%%Jα 夕 ″″ιθ θヽ
やο ″
″げι(Jα %′ πθ
γ%α ιθ ι
ι%%ι ゞιψι
′θ E)θ %ル θ
ttι ′θ/づ α
ろιι%り ,ι sι ι%ι ι
夕 α―αみ
ιι移%ゞ づγ
ιιψ/θ θ
Jグ ・
Cユ rcciproca este ndevttrath,aceasta rezulttt imediat din observatia

∬
二撃
Gデ _2/Gr_.este
yI質
abelian.
淵i:鮮11部を
み鮮鮒 鳳 t
Avem deci Q_1つ のGr_2 'i deCiの 2Gr-2 E adicユ Gr-2 este abelian.
I)in aproape ttn aprOape,conchidenl cユ
% α
′づ θ
γ
りθ ∂
ι ゝα % ιιι
′ este abelian.

α 夕 こ
%%θ s%ら gγ J s″ Sι

Sι r`e`〔
%ι ;ち :″ 111」 [gi等 Iα e後 ′
れ鋤 ;dtt dnら G Кzdぬ い Ond。 五瑞 うじ
よ 性 2『 堺 TЪ
(fire,teづ >1)・ `tf省 `:[ill[イ

"こ 149
 77° Despre grupuri re2olubi:e

Numim grup γι2ο ιグJ un grup meta― abelian cu,ir de cOmpOzitiC・

Jク

rem五・5づ γ 期′ ιθ θ″θ 2″ %π %づ gγ ″γ̀ %み ″ αγθ ルα ο

α
ttθ 易1° `グ Zα
/1

intr_adevttr fieグ un grup rezolubil,i

(1) 膠 >夕 1>G2>・ … >Gr_1>E′

出詰
f:盟 宙 壕hrittTttR轟 て
糧:躍毎 ∫乱f潔選Tり だ讐

h計 誂 Tif葛 ∫
ふ柵 説
I隠殿 IЪ:霊 黒1:跳 t認 留出産
r」
く の ■
pК が1ぶ 量,μ ⊃ …⊃ ♂′
⊃…
I¥tg4`>9J`σ “
l′ g'⊃ .

Pu」 身Ъ ζrtttz洲 灘
dent abclienc′
11:IIツ 珍霞 :I解 7拶 兆移 ε亀
鮒留 [
deci din
rezultユ

J♂ →
影

m面 絆∬猟hetwTc:漁 fTttfi′ f乱 樹霞
eG卜 β
ヵdeL餅 lβ

兜黙 絲 弁
韓フ樵蜘 i軍ぷ努i市螺 重
,i Simplu rezult益 ′=(α ),QED.

留
巴difκttζ 監霊竹胤f“絶
ian m叫 h鯰

a clementelor lui′ am putea extrage submullimea(づ %%夕 ″

物 )

...,α -4,α -2,α O==ι ′ α2,α 4,。 。。;

拠凛 期 ∬讐 爵 識 ilT駕 異どT穆 撃乳驚蠅

ictie.A,adar′ este finiti
εθ θ
づ ″づ α
グαι
%sι ″ %ι .び %gγ %夕 θ
″ りθθsグ %φ ι
Jづ %ι α
θο″
″グ グ
%ψ γ%.
intr_adevユr am vttzut cユ un asemenea grup e finit, deci dactt n― ar fi
de ordin numユ r priΠ l ar avea subgrupuri υ
ιγ夕αι
グ″ι,i φγ
9φ /グ リCttCi int】 卜un
150
・n｀ じ
賓毬,uttP1/場 場
場″蕩り場
η
u mtereseazユ ad)』 grupdd tot』
θゲ
θι ιde ordin Prim. :グ Oφ Zι SF%ι Jグ
.

″ f"″ /-2ι g″ ι
frina 3.Dα θ φ ι
ルιυ
′α ι∠ >Bι 夕
,θ γ
,多ηαJ ψγづ %'′ θ
%α ′ ヴ J`′

l≠ ″ ご′
‐ ′
′ιgγ ψsゲ ι
ψι γ ι'陽
ε ・ `タ
″/θ θ
`ι '″ ``ジ
Argumcnt: in orice homomorfisln(in Spel益 ′ → rileノ α/J
告 )infl,llrこ
PrCCuln ii prOprietatea de a fi divizOr nOrmal,sc pistrcazl.
Cθ ′zs ι
εタィ″グ ι ″ゲα′″.Fα ε″ο/グ リタ″,ι ι
づsり γα
ιθ θ θ g″ づια J多 ″多
%り gγ ηψγ ιZο ―
′ι
2ι ιsル グ
デ ειグ
εり″ι"つ
ο/″ 力ιψγ ル "ψ
C° mp留
`rε 't,ci sint insl,i silnpli clci e vorba de un,ir de
・
嵐:,鵬 』 noastrこ c iuStiCatl.
ltCZ,lth accasti prOpozitie importantl.
Too■ ιg/“ 夕 /ι gθ J%み θ ιル み
o ll■ io θ θ /づ グ・intr― adcvユ r fic g>61>
′ Jι s″

>.… >Gr_2>Gr-1>E un,lr dc cOmpozi`ie allui g.Grupul Gr_l estc ciclic

dc Ordill prim,dar Gr-2≠ Gr-1 0StC si CI Ciclic de ordin prim dcci Gr_2 eSte
G′ _3/Gr-2 CStC illsi ciclic dc ordin Prim iar G;_2 0Ste finit, Gr-3
finit i cull■
1czultl inci fillit. Din aproape in aproape(sau printr― o inductie finitl)
rez■lltユ : F finit, QED.
Cu accasta,digrcsiunea grupal― teOrctici din paragrafelc 3,i4de lnai
sus,cstc terminatl.Putclll trece acum la studiul prOprietユ ti10r cOrpurilor
ciclicc(teOrenlele lui Lagrange),care cOnstituie prilnul pas pe cale a rezolvttrii
eCuatii10r prin radicali(teOremele lui Ga10is).

5.CORPURi CiCLiCE

Dψ ι づ″ι・COrp ciclic lf relativ la K e O extindere normalこ scParabili

finiti″ ⊃ I〔 de grup al lui Ga10is ciclic.
Extinderea f五 nd nOrma1l separabilユ finitこ ,se,tie de la teorema cen―
traltt c1 0rdinul%al grupului c cgal cu gradul extinder五 .

I′ oll■ 1. Dactt Z⊃ 」 f e o cxtindere normalユ iar A⊃ K,atunci extin―

derea rヽ uZ⊃ ゴ ゝ e de asemenea norlndlユ , iar grupul slu al lui Galois e un

subgr■ip al precedentei. in semne:(=生 二

11三 )⊂ (11)
Dι%θ %s″ α
ノづι
・ Avem 五一 K(0)unde o e tOtalitatea rユ dう cinilor unei
multil・ ■
i dc ccuat五 cu cOeficienti ttn K.Prin aceasta am exprimat ctt Z⊃ κ
e o extindere norlnalユ .

Dar,evident(intrllCit A⊃ K):AuZ=A(二 )=A(0)deCi A u L⊃ A

adicこ A(0)⊃ A e ttncl cxtindcre normal益 ′de aceea,i multime adiunctユ Ca ,i
cxtindcrea datユ
∠
三二
.

Fic 2`∈ 1)un automorfism arbitrar al extil■ derii construite,

(― ;〉

El se reprezinttt printr― o anumittt permutare DI a multimii adiunCte cOm―

メ eta Dcd班 hvaHazユ pe KcA†
atare,9r invariaztt pe二 ln intregul sユ 留 藁1:電 器:鳥 ∬:胤 [1:ポ bT ]

Prin urmare pttStreazl sumele,i prOdusele a dOuユ elemente din二 ,i

le mentinc ttn五 .

lm
 In definitiv t[ este o reprezentare biunivoc[ gi nelacunarir a lui i, pc
el insugi cu p[stlarea sumelor si produselor : e un automorfism al ]ui /- si
zrnume un automorfism relativ ia /{, potrivit obsen,atiei de mai sus. E iicci
prolrat, cir.

{¥)C OEI).

78'. Teorema lui Logronge gi Reciproco

Conclilitt necesayit;i suficientti ca corpul, cicl.ic H t'este Kde gr,ri ti, si

poatii. f,i coustruit l>rin, radicali, este ca rdcldcir,a fri,mitiud. a uu,itdlii s:i _fic
ea trususi cottslruitd pritt, radicoli iar rt
f : 0 telrtnta are
0 tnocl p. Pentru, P
loc fd.rci ultimq. condi{ic.
Demoustra[ia sufieien!c,i.
Curn If >1( c cxtindcrc norntalir iar 1i( er) =K1), sintem in con<iitia
Icmei preccctenre. conctri<tem .t (+#)
,nu .."o ccerot ,"" (ff])
u, urma / 11(e") \
c subgrup aI g.rpul"t (#) ciclic de or<lin ir. Prin
"" I K(;')-J t
rngrupciclic dc ordin,r unclcrz e nn di'izorallui,,
rt : A, rnodm

鳳予慰∬賦ぬ曇徳∬
皿糧1紳 嘩1麟 V∬ (CJ=X(S,6)e un corp l出 c de grad%peste Xl→ .

h露 思

(2) Hiz) : H*, K(e,): 1(*

Fie 0 elementul primitiv al extinderii separabile finile I/x = ii ;i

1[ automorfismul generator al grupului strtt ciclic g,n.
Gradul corpului ciclic 11":1(*(0) peste 1(* este, cum am vdzut. egal
c,u ordinul ru al grupului. Deci 0 este un element de grad tn: are m conjugali
distincfi, anume
o,ou, ott', . .., on*-'
Formvam suineie (ciusteinieue)
′
う０

■ = ὴノ Oγ づ=1,… .,"ι -1

ノ=0,1′ …。
,“ ι-1
unde "4 e rirdicina. primitir,[ dc ordin rna:unittrtii. Prinurmare r2 econlinut
impreun[ c1) e n, in 1(*,

1)c″ cstc rユ dOci nこ prilllitivtt a unith● i dC Ordin π (Nota D.B)

152
 APlicllld automorfismul gcllerator ttn(3),avcm,,CCCSiV′

ゴ
+1, ′
71-η ウ
0・
lTγ
η =η `け
+1)0・ +1

η γ=7・
'1｀
`

∫
駆囃∫
Ъ∫ 留1∬ F明:出柵1『 :伽*:I驚 縄
I盤 [:[lbl∫ ∬ :よ
7r este un elcment O`al lui″
Parabili(finitl)cOnchidem,cユ

rr=0"ct→ 〃*,
sau, conforn■ dcfinitiei radicalului′

r,=/7,o`→ ″*, ′-1,2,… .,,,I-1

Sr1 introducem acestc cxprcsii in (3).
Gisinr
(4) .quort :'id, Qr-+ II*, i : t, z, ..., rL
Avem insl
(4',) ,o tg\tr: Qo, Qo + II*
crici nrembrr,tl intii este suma rircli.cinilor polinomului dc delinilie al lui 0
(cci.r"l1ia cu coeficicnlii in 11) , Adunin<i membru cu rnembm ccle ll ccuafii
(i). i'), obtinern :
” イ”リー

一
Ｑ
十
σ

(5) n'r,O : 十/ひ 」+.… +/0"_1, o。 → ″*

j + 0 rezultl":
ciir:i, pentru
ot-'r'., t'" I
: .r,r_-- l :'"'"' -:1l : o
A \j_
I)ecircce'ai - | I 0 pentlu j + O ;i m > l.
Cum ru t' 0, mod conchidem din (1)
1,
nt*0 mod.t',
asad:LL ecuatia lincari in 0 din (5) e solubili. Avcrn

o: *(n,-t fo;+ . +vo;,)

-t)itr
0 fiincl element prirnitiv al iui .I1r
= Ii* toate elementele din f/* se cxpr-imli
prin radicali asupra unor elemerlte din Kx :K(eu). Curn, prin ipotez[, e,, c
constiuit prin radicali peste K urmeazl cil H c.H* poate fi construit din I(
prin radicali. QED.
Observalie. Dacva e, e deja adjuncfionat lui 1i, riemonstrafia arati cir
/l poirte fi coristruit din 1{ numai, dacl. tr, t' 0 mod 75.
Ｌυ
●０
１
 79° . Citev● leme

Pentru a demOnstra neccsitatea conditii10r din teol・ ema lui Lagrange

adicユ reciproca acestei teorcme, avem ncvoie de citcva lcme.

Lema l.ε θ′
,′ ヴ
″α%ι θ
ι ガ,づ
Sα γ θ′
Stttθ ′ ″ θ
α`“ ″αbjπ ο
%″ ″θgγ α″
S″ θK “
夕/ゲ ″
多ψι `α

メ ー ∠ =0, ス→ A‐

Sタ ルιγ ι θ ιjわ
づ
ι″′θsrι 五 =α 2,α → ζ ;力 ιυ
θγろ
ιル4s`γ ルιp%″ ι
γι7′ %″ ″″
αrο ゆ ・
`ι
“
'tJ%づ
Dι γ αづ
′ι
・COnditia e Suficienti, cici
r/1sノ

"7ο
ノーα C=(χ ― α 4 1+￠ χα]+.… +α 9-1):
)(χ 「
Sl aritttnl cl c necesarこ .

Punem χC― И _/[χ ]g[χ ]

undc .ノ [χ ],ig[λ ]Sint douこ polinOame ppste X dc grade"1, ιCu
′
(7) 協 十 %=ク
Fic πl, 介
ι2... ′
ι″rユ dユ Cinilc lui ノ[χ ]intr― un corp dc reductiunc al lul
′
χ9--24. Se,tie ctt avcm:
(8) χj=ダ 。C,′ づ=1′ … .′ 協

unde ci sttnt l・ ldこ cini dc ordin g ale unitユ tii,iar.。 O rttdlcilll PartiClllarh a
CCuatiCi binOmc date,
(9) χ8=И・
inmultind lnembru cu membru ecuatiile(8),gttSim
(10) θ=χ ttε ε→ K
unde c e o altユ rttdユ cintt de ordin f a unitユ tii iar 7 ultilnul coeficient din/[χ ]′

cu un semn potrivit ales.

Din(9),i(10)reztlt嵐 (ridiCind ln ultima la puterea g):
(11) C二 ∠
θ ・〕
insユ din%+夕 ι=f urmeazこ cl%cste un numユ r pozitiv mai mic
decttt numttrul priln g.
Ca atare(′ %・ g)Sttnt prinlc intre ele.Existtt deci doi intregi pozitivi sall
nega¶
c費 ,li艦 お咄御声轟肩ella μ
avem succe」 v
物μ
θ
'μ
==∠
εαμ == И l 9χ 、
ス ー (Cμ ∠
χ
)1, θ→ K
_4→ K
E deci prObat ctt Иeste putere g cxacttt a corpului.Q.E,D.
K αιgγ α″ 夕γづ1″ルg 夕θα″ι力 εθπSι 貨多ι
ル チ″″11::;: :ウ 多;角 jθ :「 t省 夕」%舅 :° αJアαγαθι
夕γ′ θγJsι づ
θα夕 '′ .

・ h a demO■ dd PJ面 iv
)c温 iT当 幣 『 tr轟 lm:lfT'a rdCK opate dJm対fi cOnceputユ ca exoc■ ltat■
Prin eXtrageri numai de radicali de indice prim.

154
 lrie I
prima adjoncfiune de radicali peste 1( pentru care ecualia ll_x1:0
sc clescompune. Cum extinderea e normal[, separabil[ descompunerea
are lot numai cind grupul lui Galois GLI) al cxtinderii If a devenit intran-
zitii'. Insrr I e tranzilir', cibi f lxl : 0 c ireductibili peste Ii. Agadar GL
c nu sribgtrup veritabil alTtti g. Crm (9 e de ordin prirn 4 urmeazl GL: E.
Dccl
(12) L=〃
Prin urmare tt e corp norlnal peste K.
Fic A penultima adionctiune,i/π radiCalul dc indicc prim prin carc
五 prOvine din A:
二=A(/И),И →A.
E clar c■ 24 nu trebuic sユ fie puterc,′ cxacti a llnui elelnent dinノ ヽ
altfcl am avea二 =A deci A ar fi ultima nu penultima adiOnCtiune,i ne― am
contrazicc,Dc aici rezultl,in、 Firtutea lemei Precedente,c五 (12')%r=∠ ′
este i「 cductibilユ . Deci

(13) grad(二 >A)=γ ′ γ >1

Pc dc alti parte gl■ lpul Z peste A,金 n virtutea lui(12), cste C A sub―
gruP al lui `.
Nu puteII■ avca Gゴ ヽ==E, altfel, ar urrl■ a ca mai susゴ ゝ ==″ ,i deci
五 =A.Avem instt in virututea lui(13)tocmai Z>A.
Rinfne deci GA=夕 . Extinderea ttr⊃ K f五 nd normaltt separabilこ ′
atunci tti」 げ⊃ゴ ゝ・ COnchidenl(gradul unci astfel de extinderi fiind egal cu
ordinじ l grupului lui Galois)

(14) grad(Z⊃ A)一 g

cこ ci″ =Z§ i′ C dC Ordin g.Din(13),i(14)conchidem
(15) g=γ
illstt γ≠ ´′altfel cxtinderea separabil沈 ″⊃K ar contine elementul
ダ ク
inSCParabil yπ =/И (.ndiCinこ a ecuatiei ireductibilc '一 И=0).COn_
χ
clliden g≠ ・QED.
φ
θ
協脇7筋協響Z%傷 7ら もり
″πα
ttz,0潔 ,7熙 ′
ι θO′ ι
′
,α
グ ′
″ ぢ,多 〃 .
窮筋 9づ

'7“
Dι ′
んο′
,s″ γ
α″ι
.Am vこ zut in lema precedentl,cl φ ≠ g.Notatiile fiind
acelea,i ca aC010,11l baza lui(15)ecuatia(12′ )devine

χC― И =0
=〃 .Deci
Ea c ircductibill in A,Allrl vこ zut ctt avemニ ニ

″=A(/И )
rJ G este cortcxiunea Krull.(Nota D.B´ )

155
 in■ 〃 C COrp■ ormal.Prin urmare odaa cuソ 万 contine,i Celd■ lte
rユ dttcini alc ccuatiei binome ireductibileo Contine deci silnultan pe
, 9
/乙 3/И
A,adar ff COnline pC C・
Sユ reveniln acun■ la teorema din 80° si sユ dcl■ onstrユ lll necesita tea
conditiei din entlntul teOremei ln chestiune.
Fie 二⊃」 【 un corp ciclic de grad%construibil prin radicali siグ gr11-
pul slll.
Dacユ ′ι=9192・ ・・ gs
c dcscOmp■ lnerca llli′ ιin factori prinli existl(g′ gruP ciCliC)un,ir dC(い 111-

POZi!ie
' 多 >Gl>G2>・ … >Gs l>E
de fa電
:乱 ふぶ甘
嶋[II:糧 r御 1・ lζ ttLt p五 n teorcma coltrd五

κ <〃 Q<〃G2… ・<∬ G、 1<Zl)

｀
,i punind pclltru uniforlnitate g=60,E=Gs,i deCi jて ==″ GO, ι ==rrGθ
potrivit teorcl■ lci centrale urlncazユ cユ grupul cxtindcrii

〃G・ +1>〃 Gt,づ =0,… .,s-1

este G・/G・ +. deci ciclic dc grad g`+1.

Cum L prin ipoteztt poate fi construit pril■ radicali din K e cltr cユ
+l e cOnstruit prin radicali din」 【,a fOrtiori din」 げG`
ヵrθ ι
山 C de yad Ⅳ 血 偽HmК P疵
i∞ niXl認 l撫 こ 比 :∵ 器 轟 ■tea ultilnclor dOul leme urllleazl
偽+1≠ O modφ ′ ヴ=0,… .′ s-1,i
Cα
i+1→ 〃G`+1

c,+1→ 二'グ 0,1,2′ …。

ln definitiv π≠ O mOdψ ′ε ,s-1.Ultima
relalie spunc 9ユ cα
in K),Cum ε `+lSe COnStruiesc Prin radicali din K (sau sint
cl coll,inuti
ε
πSe exprimtt rational cu ogl,892'・ …'Ccs rCZultユ 2 in,tlil se
construie,te prill radicali din J〔 sau e continut fll κ .

5.TEOREMA I A Lu1 0ALOIS

80° .Lemこ
])acI■ ln lant llOrnlal de subgrupliri

\ If , a conr.-xiunea lui Dodekind. (Nota D.B.)

156
 unind pe g a) identitatea E arc factori meta_abelieni

(r) ?駒
(轟 )=ユ
た唱…π
de treapta ntr(i: 1, z, ..., n),grupul insusiemeta-abelian de rrcaptzr
! ru.

,ど 1カ し=1

,mn∫ ξ
螢簡冤グ
で
p五
ettea c e宙 denttt pen
I°
G, ciLci ii vctn,

O グlGl.91(争
)-0"1(
S1 0 presupunenl valabiltt pentru subgrll
う０

′
″
″
の導 ε
`_1_1
・
ｌ

s5.o stabilirn pentru Gt.Avell■ din(1)in virtutca permlltabilitilii luiク

ｕ

orlce omcmorfism

adictt
砦 ン 際 )=1
″
夕 ''G・ =Gt_1
″
1_1

dcci,01)erind cu gギ
λ
ill amindOi menlbri,i linind scam前
[dC(3):
° メ″
慾t=1
unde C treapta de mcta abelianitatc a lui G・
Σ %`ヵ
1
,cュ ci tOti eXPOncntii
operatOrului g f。 10siti:"Zt,i】
]“ ′
みS'nt daliり Sau presupu,i nlinimali.
I)in(2),(3),i(4)urinCazl,lprin inductic,teOrema Q E D.

81・ . Definilia radiCalului

Null■ in1 7′ α″イ

ε′ι01‐ こdこ cin1 0arccarc ecllaliei billome

■r― α =0
Fi ll nOtう m cu

lrα
ｒ
ｒ′
Ｏ
 In, corpuride,reducliune ddferite toate r ecwatili b'inome d,efinesc
cite wru radical. In, acel,a;i corp deredu,clittne, e ei na d.efinesc simul,tan,
rad,icali, totdeauua. Altfel citul a douil rirdicini ar urma si fie cu necesitate
un radical. Exemplul de mai jos arath ci aceasti imprejurare nu are tot-
deauna loc.
lntr-adevir siL considerlm ecuatia
xi- a:o
unde a e o nedeterrniuatir, peste 1( : n (a) undc n e corpul prim de carac-
teristicS. 2. Clitul a dou5. rldicini cste evident o ridicinl cubicS. a unititii.
Ecualia la care satisface rldlcina prirnitivir cubicir a unitifii este

(s) x2
- x + I :0.
Ea e ireductibil in r(a), altfel am avea o riLdicinir conlinutl chial in
a (a). Ridi.cina nu poate aparline lui r, circi cele douir elemente ale sale,
<;lasele {O} ;i {1} nu satisfac la ecuafie.
Rlditcina nq poate conlinenedeterminata a ci.ci ar urma ca a s[ fie
algcbric peste n. InsiL extinderea 7E (a)=n e transcedentl.
Sf, aritim acum c5' ecuafia nu poate fi rezolvatiL prin adjoncfiuni
neccsare de radical, pornind de la r(a).
E clar ci fa{it de ultima adjoncfiune ecuatia devine reductibilir :
grtrpul ei sc coboalir de la Grla Gr: p.
q

Fie atunci VA tq prim) ultima adjoncfiune cu .4 in penultima extin-

dere A. Numim A, extinderea criticd: adicir cea din urm[ extindere a lui
';; (a) prin radicali fa![ de care ecualia (5) e incil ireductibili, dar dup5, care e
cle :rjuns inci o adjoncfiune ca ecualia s5. se descompunS..
E clar cL4 nu e putere q in A, altfel A n-ar fi extinderea criticl, ci
insir;i extinderea ultiml (a descompunerii). Se dovede;te utor in aceste con-
difii (q, prim !) c5"
xq-A:0
c ireductibilS, pestc A. Deci gradul extinderii I fih peste r\ este q. Prin
ipotezi, aceastir extindere confine o rirdicinl ro a ecuatiei cuadratice (5)
ireductibil[ peste A. Deci A(ro) e de grad 2 peste A. Avem infigurlrile :
ぐ
A⊂ )⊂ A(γ ∠)
A(χ 。
2

Teorema impir{irii gradelor ne di I : 2q'.

Curn q e prim urmeazi. q:>),

(6) A(ro) :^(tA)

lnsl 4 :2 e chiar caracteristica lui A. Deci cxtinaerea n(fi-Z) = A.
e inseparabili. (polinomul r;s ,4, inseparabil). Dar (5) e ecuafie separabile.
-
158
金httl轟 謝.税 器塁 』」」のρttun“Кh梵 rmЫ lCale ttheun

」′
nu poFよ 疑:I鶏 澁 鳳:T肝 淵 肇
I∫
d」 de∝ ⅢdP― α =0 d° uこ rユ dユ

∬ゞ撚墨盤猟i:部Fitti鯨 鐸:還1嘉善
ecuatiei
蝋 :

ノ =α =0
definesc silnultan radicali.

82. Definifio expresiei de rqdicoli

O expresie de forma
`ぉ
一
丁

夕1_____
α
λ-2+… 。+/α t,α・→ κ
il insemnlm pe scurt cu

. _ Aiqi ql {"1 nurtere naturale arbitrarc : nu, rt,untaidectt prirue ;i nu u,ymai-

deci.t necliuizibile cu, caracteristica.
Prin expresiunea de ra_dicali infelegem o funcliunc rationali. de monomi
radicali, construitS. pestc 1r..
E clar ci un polinom de mo,omi radicali revine la o sumi de monomi
radicali.
- !ec!un cit de dou5, polinoame dc radicali revine la un cit de doui sumc
de radicali.
Suma de monoame de la numitor

y=14+]f2+… .+]イ ル
cste lldlcina unei
eliminind pe rind
Liltimul
r:讐 :慶 l,attRrll:L:歴
siiu termcn este tOclnai
電
話:fLI: 撃 』 ir:≧ %lbtinclrl■

P=Π (ν l+ν 2+… i- . Mr)

d de hdt t puncm in toatc rnodurile rS.dicinile

:誅 肝サ
Ъ競記jザ
159
 E clar ci
Π (・lfl十 ]f2+… .十 ys)
r=
]′ fl■ iイ 2+・ ・・ I』 」s
estc inctt silnetric in rttdicinile diferite de l alc urlittttii§ i Ca atare egalユ cu
o sumユ de monoalne radicale peste K.
1)eci citul de sulne de monbame radicale

Ⅳ 二十 Ⅳ 2+… 。+Ⅳ F

]ム +』イ2+・ … +』 fs
devinc prin al■llPlifiCarca cu 7｀ :

(ヽ 1+Ⅳ 2+。 … +Ns)2｀

P
ln(le 7)este in I.2へ sadar
■ , o sumtt de mOnOalne radicale.
Itctincl■ rezultatul:
O CXPrCSiC dc radicali crtrbitrarユ Pcste K CStC egalユ pinl la urnll cu 0
sul■ l dc nlon01ni radicah i

%に L%… ルに当ら…″ 賞' α

型
(S)χ =F +/α :′ +.… + F ト
α:ノ → X
un(lc inumcrCIC Superioare sint indici rナ ル
多ιι
亀ク0"ι ″り

83° .Teorema lui Calois

O ccuatic algCbric1/[χ ]=O ireductibill peste corpul l cu O rldttcinl

rCPTCZCntabiltt prin radicali(pcSteス :):
1)arC un grup al lui Galois rczolubil;
2)are toate rユ dttcilllle individual rezolubile prin radicali.
I)じ ,′ ι
ο′ι
s″ γ
α′ι
グ・O ecuatie C individual rezolubilれ prin radicali cind Iユ d■ ―
cinilc ci slnt reprezentabile prin radicali in cnte un corp de reductiune cOn_
vcllal)il ales. Este colectiv lubiltt prin radicali′ cFnd rユ dこ cinile ci s,nt
nlluntrul aceluia,i corp de reductiune,
rCPrCZ(11ltabile prin radicalil reZ°
Atragem atentia cユ demOnstratia de maijos c indcPendentユ de natura
caracteFiStiCei sau de faptul′ 全 n cazul caracteristicei夕 >ン 1,Ch φintrtt Printre
divizOrii indicilor radicalil r.
1｀ recem acunl la demonstrarca teoremei. Prin ipotezl, o ridユ cinこ κ
a ecua:iciノ [π ]=O e reprezentabill prin radicali pestc K sub forma(8). ′

160
 Desfacem suma dc monOamc radicalc(S)pc rilld ill srllne mai scurte
in cc prive,te atnt l.umユ rul nlo■ OalneloT si l■ 11lgilnea lor

χ==γ ttI,

::

％ 了ｒ
π
=7 の 十L 11

91
〓
χ

+/万 :

=「 ザ計 十
χ y麗
蔦
α
t,=1,2,_。 ,_■ 91′ 1-1,2,・ ‐
・み '

_V=γ `″ , +/ α:,

%1=1,2,¨ ,力 9f i=L',==二 生
十り
χ=r
i′

ら 十/ 可
「 /万 iラ
Ｎ
Ｉ げ
′ Ｖｙ
＋

in fiecarc din acestc sub― expres五 elinlinこ m radicali prin mctodelc

clcnlcntare si obtillem ecuatii Φ[χ ]=O Cu COeficientii ttn K・
Ficcarc ccuatie e ul■ prOdus dc factOri care se constrllicsc cu rldttcillilc
prcccdentei.Ultima ccuatic arc O rddhcini coluini cv ccuatia /[χ ]=0,
anume rldlcina(8).
Intro(luccm prescurthrile de notatic

71=筋 1,7192 夕 ん2'.… ,:佐 92-。 9ん =′ ″λ

gi=協 1,91憂 =プ ′
ι _・ りgif`… ・2か =フ
";′
`′

ば=′で,9ざ gダ =%ダ ,_.′ 9ざ9ギ ….タ ト=″ ι

卜
2
161
 Ecuatiile O[", : 0 sint atunci urmaitoarele :

陛
Qr:

比
xq,
- h: 0

︲︲ 陛︲︲籐 ︲︲
ridユ cin

Φ
一 Ⅱ (ノ 2-α 2

九
yl`)=0
Φ 1

-Ⅱ gO―

比
(χ α3 y21)=0
1

=社・α

陶 ︲μ ︲ ド ︲い ︱︲
Φ
″ λ―α
.― 夕λ∂=0

光
︲
(χ _■
1

Φ
ち一搬け
「―αO=o

ｖ
ｌ
′︶ 二
l-1

搬釜♂ 4_哺 =。
%=一

ー
1_1イ ′_1

%=I釜 :;_4-ノ _o

五
(χ
づ_1`′ =1
`→

Φ
.け 搬卜 _

”
α ―」
イ′_1,`′ )=0

ツレ
iχ F′ l′
_1
′

１
`=1五

Qげ .=豊 銑判…."宙 (ぶ・――α

・
働=。
J=11′ =1 -1…
1
`Ⅳ

鶴れ″ ′
力〃 げ 叫→=0
,力

Φヵ
み、¨
λN_12=Ⅱ Ⅱ …・
グ =1,′ =1 1・
Φ
力
″ ・′
ル13 般 路…
… 脚―ぼ 叫→=0
[成 ′=1ぅ ′
=1

N埴
Φ席渤卜し ・ y粒
1… 衡 (横 ♂4-α トー lJ一 ∝∵ノトダ階
in ecuatii10 de inai gus s_a ptls pentru prescurtare
χ χ +ノ λ.`
`一
(9) χ 一 χ+yλ ,=十 y,′ ,・ ′
`:′

島″
…Ⅳ
■-1=χ 十 ,Ъ ,`十 二
」ァ+… .+y》 ム
ち
`N￢
ｒυ
０“
 鱗 灘婦 ギダ 珊
1震
農:棚 撤 』
鮮 ecuatie
N[χ ]=0
Φル年 ル
are ca radユ cinl
(9′ ) π
こ¨√ Ⅳ一タ
ル+ノ 1年 ′
“
-1′
+… ・+yが ■,,N・ +y卜 ,J
就・ プ ″抑ト
I∬
Л 」 d ie血 Ыc -0¨ 山―
器 1lT盟 も J撃 織 ￡猟 TuⅢ “
l odul cunoscut
(10) = o modT[r.Jo,,,,,...,,N1_x7
Φm∝ uⅢi pⅢ dccOn飢 ■ ■ "dn
[∝ 釘 ∫ LI胤 譜it:C∬ :凱 ∬箸le Π
ΦStraturiltn dc ccuat五
lll .

coeficitX:F≒ rf:II:品「
‖子L fiecare din ecuatiile
11° tl

]-0 91[χ
“
9:[χ]=0.… 9ツ・[χ]=0
?:[″ ]=0.… 9F2[χ ]=0

1[χ
9,[・ ]・ 0.… 9ル ]=0
==0
︲ ％
91'1[χ
`」
陶 ﹂ 版 ド ・

9,1[χ ′ ]=0 9ソ '2[χ

`]=0
‐0 ・ . 2[χ
J]=0
ー

9:'1[χ t]― 9ド
”
Ｔ■

・]=0
1[χ
9,1[″ t]=0.… 9rレ
１

'Nl'1[χ ,t iⅣ -1]=0
―
91'・

Ⅳ ]=0・ … ?夕 ¨ ギ[χ じ
.JN l,1[ん jN 1″
9rヽ ′
¨ィ _■
… `N-1]=0,
麟
ィi、 1]==0・ … 9:… 'Nl′ ざ[χ j.Nl]=0
:Ⅳ
l'1[ガ
91…
卜♂

Ⅳ
じ
・ ‐
9卜・・ [τ ′̈・]=0・ …9卜・
り

V・
ト 'ッ [χ j tN l]=0
「
１

163
 S■ observユ l■a ctt in virtutea tablouri10■ (I)。 i(II)fit ,i a relat五 10r
オ ―tλ
(9)fiOCare ecuatie 9イ ・ [銑 た れた]≡ O CStc ι夕ιο%″ in χ
ti
di淋
,,″

撮
iW畔 1:簑ll『 !:讐 鮮柑1器 官猟■ 離 富覇
`た
'ifttξ
Cu 60eficie■

衛ん e ttd■ ∞
,す :]
rp“ К
l「

置 茸島 :踏 ∬ 雹化
同 ne =0ど
す 11点
cOn■ m su∝ dv corpu」 enttlЧ
Sユ 1五
"沌 lsforlnata in χ

::#i鮮 :蹴 ft熙 3器 :
薔
需∬ΨttC譜 :雲 :.li∬ l∵
iギ
unde all■
F翡。撃FⅢ …
1)uS
O=タ フ
多
ヵ,_.クπ
ト
Ψと
"弓

1品 吉告llSCimnこ 。
corpd de reduc,une pestc〃 _lal dtⅢ d ccuat五 n

そ五
din l13,Ctttl:Sll:占 cittifFl:1農 li:rill hterlllediul ulthnllllli ttlat dC 00出
・
Φヵ
乃′:た Ⅳ [χ ]=0
cu coeficientii in κ・コ
｀Poi prin intermediul celorlalte straturi toate rldicinile
tuturor ecuatii10r Φ din tab10ul(I)Cu coCfiCicntii in」 κ .

P/グ タ
′z`/復 α″ιAι %%θ θψ″ θ
′′′
Jlaα Z,φ ι
s′ ιK(extindere finitり .

Sl aplicttm in(11)COneXiunea G a lui Krull.Oblinem

(11′ ) 夕 =GK⊃ G=1⊃ θ″ 2⊃ ・… ⊃ G″ 。_1⊃ GA=E
unde z e grupul lui Ga10is al cxtindel‐ ii nOrmalc finitc(nu numaidccit
separabile)
K⊂ A
Ficcare dill cOIPurile intermcdiare(11)Sint cOrpuri nOrmalc pcste
e de un∝ ∝ uⅢ ● hOm→ ぃ1酬 ―
よ職 燎 露 L:i濯 鳳 ∫猛 堰 I∬ strat la vrcI「.e,cユ un 9orp intermcdiar
lois.Deci fiecare din″ ‐
ol‐ iant

ii」 ビ A. `estc in、

`_.⊂
ungire izomOrfユ c10rice autOlllorfisln
automorfisln al extinderii nOrn■ ale
itii Se ,tic C■ avem izOmOrfisll■ ul

(12) (Hrr-H,)e#f
1lndc in pl^il■ ul n101■ lbru se inlelege grupul lui Galois aI extinderii din
Parantez益 .

I)c aici rczulttt in primul■ lnd ch G〃 t e divizOr nornlal in G〃 J_1 ,i

dCCi学 ]antul(11′ )ι %ο γ
%α ′ .

ln al doilea rind,n■ embrul lntFi din(12)f五 nd grupul lui Ga10is al llnci

CCuatii binOme cste un grup meta_abdian de trcapta 2-a(cel lllult),iar il.
azul cind ccuatia binOmユ are forn■ ユinscparabili,chiar idcntitatea((ヽ az

か
鷲薄J緋寛j塀鶏角 腸月蒻lμ… ω
(ヽ

r豚
C無
嗜 。尉卜 :樹 電
COIPuri nOrlnale
:‰ 翌iltttt13:胤 ∫
格 爾 留14路濶
」 :

X⊂ 二 cA

164
de unde rezulti (acqle;i argument c4 mai sus)
(13) Il=(Xと 二 )

Avem ins■ ('n Virtutea permutabilit獄 五lui g Cu orice ol■ o ll■ OrfiSm)

の20多
GZ)一
,20(タ メ
(lι
=1
Cid“
,鳳 り計
懲 11出 弾 冒il規 lttfa踊
Ч■
鵠灘 北ぎ翼
∬
ハ
2∫

ノL■ l ult treaP

C lllCta_abclian(lc c()in■

柵 鮨ι
静:驀 義 毀聯
(11)),()・ ■dicill■ ,i(l CCtatici(レ 漁
ニタ
.′ .。 み
..r== li滞 性
11sl o・ ldユ ci五 わ
,7':dill'(b)lnuleazユ ,o cc,atiC binolll■ 9 din stitttul
cel lnareノ .Prin llrmaTc(intl‐ un corP dc reductiune COnven〔 tbil ales),c ull
radical dintr o oxprcsiじ lincari dintr― o r■ dicintt de forma _11タ ョ,,ブ Clin
C ridユ Cinl a 11・ Ci ecuat五 :bin9mc din
rilldul precedoll La rill(lul ciッ シ
_.ノ
(lcdali rind,a,adar radic・ a14intr-O expresie binOm■ in J,1ノ
_ち ,ノ
ii a,a mai
cltAPa、
icttC異 猟 ∬ ‖ :鼈 視 胤 Ⅷ lll:庶 1“ 酬 it岬 宰た試
bi11(individual)PFin radic〔 1li.QED. 「

7EOREMA LUl GALOIS A DOUA

86° Despre Fttd6Cinile de 9『 口dl『 :m ale unitこ lil

PrOPOZitille din (tccst alincat sint nccesarc del■ onstrll・ li tcorelnei a

dOu[L tl lui Galois; `}ccStC PrOpozit五 au, dt〕 altfel, ,i un intCl・ cs intrinsec.
Tco■ ■. C)じ て
el■ z`α rた ら り π″ ″
%ο 夕 ι′多夕α″ ′θg夕 ′ タル9, ■9--1==0
′
′ノφ′ ,′

srfε αψ`S′ ′ ι ι グう〃″ψγ ′グ

力′′ r′ ″ 認αθ
″
´`Sノ ιfr夕 ιθθィク κ ′`(`7/`7θ ″ιγグ θ
θ″グ
υγ ι
″′<夕 i″ ′′ 夕 >1
=ο `ガ
力 =O Sα ααθ
`θ
Zノ
‐
aι

1)emonstrin■ tcorcll■ ■ Prin recurcnthi Ca se 、crifici banal pentr■ l

`ι

グ=2 cici rnd■ cinile salc sillt atunci± 1(pentru ρ≠2)sau l(pentru ψ=2),
ittl,± 1-→ K. VOm pた supullc deci cユ teorenla este adevttrdtt pentru tOate
]11ln■ crelc prin■ e lnai ll■ ici dcclt 9,i VOn■ arユ ta cユ in accst caz, ca se、「crific江
ii pCntru g
Polinomul ttα _l cstc produs de polinoame scparabilc clci derivata
S:1 9χ α1≠ 0(avemク <ク pel■ truφ >1).Putem deci aplica teorcma ccntralう
ui cazuri slllt de exanlinat:φ ==0,夕 > 1・
T)t〕

Cazul夕 ==0 11■ acest caz grupul lui Galois al ecuatiei CSte lln subgruP
_1.
`ll glupului ciclic Cゥ
Stt considerlln cltinderea″ 一 κ (c2′ ε3'・ ・・)undc c2,c3'・ ・・ Sint
10atc ridlcinilc(Prinlitiヽ t・
)de Ordine prirrle f′ ale unithtii・
Prin ipoteza ratiOnamentului prill recurent益 ,〃 Se construieste din【
1lulllai prin radicali l '1l P]us grupul ecllatiei χ2--1 ==oψ ′ s/ι 〃 este un

165
 ・ ′
:irtta,号 器
説 FIPL威 ,jriΠ 』 ′ぜifh北二 tし ■
」Ttllぶ り ::∫
1詈

COnsiderttm descOmpunerca lui γin factori prilni,fie γ== ρl.。 2・ ・・'″

Grupul ciclic Gr admite,irul de cOmpoziliC:
Gr>G″ /ρ .>G//ρ 2>・ … >Gァ /",¨ ρ
lρ
ヵl E.
Not￡ nd cu A corpul dc reductiunc al ecuatiCi χ″-1=O peste r′
Vom obtine apliCind teorelna centrall(G,CStC grupul lui Galois al lui A fath
de〃 !),ir.ll de corpuri intermediare
r<ffl<〃 2<・ … <Jf2 1<A.
E clar cユ 11l accst,ir dc cOrpuri illtcrl■ lediare fiecarc frteste corp normal
peste″ を
_l de grup allui GaloisGィ 。 ¨。_1/G″ ノ
ρl,2ヽ ¨ρ
a,adar degrup allui Ga10is
′ 1。
′
2ヽ

ciclic de ordin ei,fiC「 。 り

,. I)eci」 :estc corp ciclic Peste″
Cum numlrul
priln ρj este Cu pt く γ く 7-- 1 く〔g inseamnl cユ r■ dttcina`-1・prilnitivtt a uni―
tit五 de grad Priln a,SC gユ Se,tC inん r prin constructia lui」 り : ρ。・く g deci se
va gisi,i in∬ Indt″ :sc Poate construi prin radicali din ffr l(rezol―
ventele lui Lagrange).
`-1・

dc c￡ 器 脱::Ttttr躍 狙
iil憲 二 」[絆 諾ム 即罵ぶl]』 酬
ぷ‖
din precedent■ ll, dcci in definitiv ctt z7L sc construie,te pril■
radicali ″ ; or
acesta e collstruibil prin rそ ldicalii dinム :(ipOteza recurentei)deci A se con_
struie,te el insu,i prin radicali dil■ A‐ ,i tcor('Ina cstc delnonstratl pentru
acest caz.
εαz%J夕 >[.in acest caz grupul ccuatiei.″ ― ￨=O pё ste X cste un
subgrup al grupului aceleia5i ecual五 Pcste cOrpul pril■ ■πdec〔 tracteristica 夕′
deci, oricum, un gruP ciclic(in§ 2 al accstui caPit01 am dctcrlninat cxact
grupul lui χ″―-1=O falこ de π; este un gruP ciclic Gv unde v este ordinul
α
lui夕 in grupul ciclic multiPliCativ al cOrpului g/(1).Fic Gσ grupullui χ -1==0
fall de rt ,c clar ctt Gσ ⊂Gν ;i deci σcste ull(li、「izOr al lui g-1(Cユ Ci V este
dda unul).A、 ´
cm dcci fn particular σく vく f-1・
COnstruim cOrpul″ 一 K(c2,C3,・ … )undC C2,c3,.… au aCeea,i
semllificatic ca in primul c〔 lz.E clar ci grupul lui■ -1-O pestc r,fic
“
G,′ este un subgrup al lui Gσ deci/dividc pcダ ー l prin intermediul lui σ
,i aVel■ γ く 7‐ -1・

翼燻:鼈ュ∴
culn r_ l este polinol■ l separ(tbil sau produs(lc ascmenea polinoame

讐 曇 轟職!滅
lilri騨。
pi pcstc Ffj_1.
l「 :
Or′ r■ (1■ cina cρ sc,te in∬ しrgument ca in primtll caz)
,sc gこ
cttCi avcm ptく γく g-1<7<夕
iar et estc Prinl cll caractcristica ψ `-1(acela,iそ .

Putelll deci aplica metoda rezolventc10「 lui Lagrallgc,i COnchidc din aprOape
in aproape la constructi〔 L luiノ ゝdin K, prin radicali.
Teorel■ la cstc cOInPlcL dcmonstratユ .

θうsι γυα″ιJ″ ι
ψογ
ια%ι ″ in cazul cind caracteristica p>lp■ ltel■ afirlna
ceva mai mult decit()ste afirmat'1l partca a dO■ la a teoremci precedcnte;
a nunle:

/α ttε ′り(1脇腸
′瞥場
,〃競 :5%‰ 解用
;∫肩 ,,篭 鰐 ;協 〃
嚇鶴″ 協
P>:Pentru carc P=l modψ .

166
 Numirul P estc ceca ce voln nulni`%α /gづ %ι αι
%づ Gα Jο づ
sα ι
%づ g.
Afirmatia preCedenti se vcrificl u,OI I COnSiderim toate numerele pl― e
ク<1)Cuダ ≠ 夕;eSte sufidcnt si aIこ thm(Pistrind toate notatiile prece―
dentc) cユ
ρ O mOdク
`≠
lntr― adevir, dach all■ avca ρ:= O mod夕 ,ar urnla ca,dcoarccc〔 lvel■ ■
クー 1=O‐mod γ,sh avcm,if≡ l mod φ・ Dar aceastユ congrucn■ puSユ
1,ngi f _‐ ),i llngl dcfinitia l■
」 li l), duce la O cOntradictic.

87° Teorema
O`θ 鷲 ノ づθ∫[χ ]=O θ ι
ιg/7″ γ θ ′ ′ιθ
7ο JZι づ γ″づ ′じθ′ιε′づυ/ι ″α%bjι ″
´ γ ι γα″ づσα
`α
ιJル シ メガrJ ο′ χ δ′ づ
ι ι ″′γ αγαθ
″θガ "Ⅳθα =0;ε ε 認づ
′jθ
j′
ψ′ ψ '`θ“ sだ ′ O鶴

(S夕 ψ
rイ じ′ あ)`4″ づ γ jυ
`γ

′′ψガ筋 j"づ ″″Ⅳ s″ ルιαグ′ γづ″ ″ιψ,″ ″αづ粥Jε げθ αttι γ― `ぅ

gル ιιαれづG′ ′
'多
θづ sP′ =ο
θ γ
α ι′ε
′ /'S′ jθ “
ιづ,φ ιタ ι
ルγ ε αγαθ′
ι
=￠
γづ ε
s′ づα夕 >1.
Dι ,ん θ′,s′ /α イ
ノ′ .ObSCrvill■ mai intii c■ o extindcrc algcbricttfiniti Z Iン 5か
:ll cirui subgrup dt・ clcmente separabilc coincidc cu _3‐ , Poatc fi COnstruiti
pHn留
五::し 、
.rf“ .O un dementぷ n l nedtuat h S.n andeazュ un Pdト
nonl inscParabil、 ′ pr]=。 undc」
[y]==g[χ [J′ ]e p01igonul dc grad redus_

Dcci χ 3グ C SCIDarabil。 lncit .じ 。satisface la ccuatia

χ〆 _α =0
cu cocficicnti in S・ Dcci g[y]e linear.Gradul luiノ [χ ]este exact ,'・・1)eci
(:xtindcrea,S(■ 。)⊃ S e de grad pr.Daci illcう
二 >S(為 )′

cOnsidcrlln ul■ olcl■ lcnt χl nesituat in S(χ O)・

El cste Fnci ridicina unei ccuatii`

″ ・ ――″1=0
)'‐

cu cocficicntii nn s.
Avem lllstL
S(・ 。
)(・
rl)>S(・ 。)
altfel■ l ar fi S(■ 。
).Cul・ ■ arc grad finit pestc S,ajungcl■ l cu necedtatca l■
・
o extindere
S(為 ,■ ,… ・,・ .)

χ子`― αl-0, α _Ci

`→
cu grad mai mare dccit toti ctiViZOrii gradului lui J_DS. Ca tltarc,o cxtin―
(lcrc carc sc acOperi cu二
五 一 S(・ 0′ χl,.… ,χ .)
1)upi accastl observatie,considerim (alth】 OtatiC)COrpul de reductiune
・
(dCCi normal)二 ⊃J〔 al ccuaticiノ [χ ]din enunt.Fic S corpul illtermcdiar
fOrmat din tOate clemcntele separabile poste X. E clar c■ S c il■ variant
dc grllpul lui Calois′ =(Z⊃ K),i Ca atare c corp normal(multime cOm―
plcti dc rttdlcini)Avcm dcci

(1) F鋼 →番 嬌de五 d∞ ne対 unm m Kr■ llll.

167
 Insl extinderoa二 ⊃ Sヽ niaro del■ ■clltC Sepalabilc afar■ (1じ aё clca situatc
,Si Ca atarer6ridё ё
lё mё nt al sttu:λ
ll■
:dざ o anuleaztt un polinoln illseparabil
Ψ ]du [χ polinO血 きraa ledus γ pr]linear.ln
[分 χ
,r.A,adarガ e rttdttcinユ a
unei ecuat五

_ 9[χ ]=ィ 1-α =o, ι

t→ Si :
γ
Avem deci χぎ tt α‐Prin urmare,:

鍵 F:F井 :1蹴 XsI'1中 alttmb面 S号 19り E Fdlt市 ehS

Dё ё
l ζruplll GS 1ll extihdё "Ⅲ⊃Si cstt・ idcntitatca::
rii五

1・ 1‐ GS'豊 IE I :

:Z叩 %渉 11縄漁 t∴ 轟品]∫ 孟 鍋Ⅲ轟 と

範 κ 曹り Ⅲ イ ,90nthutュ
a対

lξ ]薔 認 鳳 I「 獄:認
1留 °面呻
ittIギ 需IIク 型
i
undC ft Sint tOti diViZOrii priinil difeFiti
AIn demOnstrat cu alt1 0ca″ ie ci dacl ■⊃A c cxtindcre algebric■

讐磁り
;fI翻 脳討rttI格 訛島tiT議 11般 :LぷilT「
. (Aば )⊃ 【(T))⊆ ヽPF) (ィ

Ldnd A=S hr pe耐 rurttdlT淵

tユ til extil151 1■ tOti d市 iZOrii primi` 悧嶋¶Tサ 詰i鳳 :き

′ ― (S⊃ X)⊃ (S(3,t)⊃ X(C7.)).

Sこ Punel■ l i
S*=S(ε 7,), X*=K(C7.)

u:」 dⅢ 5*PX*醸 e Subgrup d Jupdd

ツTttir鵠 1福 FdeⅢ
g este lnet(1-abelian pFill dё
insュ finitie.se:stie ci stlbgrupul unui grup
■eta― abeliall e inc■
l■ Illcta― abcliall. Deciグ *e meta=〔 tbelian.Pe de alttt parte
rup tt hi G」 ds d und ccuaⅢ ).Ded′ *
乱lltt
'fあ
ein.は
″ ι
:/θ iθ ttbら ′
)

Mai departc al・ t,In:

: S tt f■ (0), .

unde oじ O lllultilne completユ dc ridユ cini,cttci S⊃ κ estc cum am Vユ zut

cxtindcrc nOrl■ all.Prin definitia lui S,l■ ■
ultil■ C■ 00f611nattt din eleIIlcnte
SeParabilc fa,dc X,a,adar din clementc scParal)ilじ ,i fath de x]⊃ K.

168
 in clcfinitiv avctn, iit
.s* : 1{+(0)

o extindcre uornall (corp tlc r-educliune) printr-o multimc completE finit[

de r-rdlcini scpirlrlhilc : asudai, o erti.t'ttlcre norncald sefarabil,ci, linitd.
(9*.
-{sa fiind sir consiclt:rllm un sir dc corupozilie allui

{2) 夕*>、 (り
I I Cil>.… >G斉 >E
Prin flplicarca c()ncxiun五 l■ li Ded(ヽ kil■ di」 7 0btinein(cxtindCrc norn■ alこ sepa‐
■abili finitl!)

(2') K*=〃 グ <″Gr<=Gざ <.… <〃 G声 <〃民 一ISす

'le雌 赳 CI∞ mメ emc耐 d∝ 叩 e lind“ ama d
.Td謝 {器 11!T鳳
*<″ リギ
に 脅
爾
Gr<″
号・
→ G動

Fe<s→ き手
Insi grupl■ 1 ′*(. I(z01ubil Prin ul・ 1.are,iru1 1lu dc colllPOZitiC(2)
arc factori ciclici dc Ordil■ c Prill■ (1グ ヽ
`. no■ lllale scparabile c■ grupuri ale
Prin urlllarc avcin fn(3)cxtinderi
m GJdsdぬ cc■ 1替 dar″ Gtt σ θαψ審1諸係 √
grupului cstc tln div14or prill■ 9∬ al(
r c divizOr al lui fV*.
イ甑lし ♀
111官 写 [1‖ :

gruP allui F,unllrulヽ

Cそl atarc Ordinclc grupuri10r ciclicc(3)illtrtt printrc divizori Prinli 9?
ai lui Ar.Dι θグ,prin iPOtcz五 ,s,π ι
rldユ cina cク de ordin f`a unitユ tii `JIル
/ゲ グ′ιCα /′ ε
′ ι
ιγづ
sJづ ε
“
α 夕、Prin cOnstructic
cStC〔 ldionctiOnath lui A*〒 X(C,2)・ Deci
′
sc glsc,te in〃 G鷹 1
COnform tcorelllci rcz01vclltelo■ lui Lagrange, concllidolll, cユ :〃 Giト
POate fi COnstruit prin「 adicali din〃 Gれ 1.

顆 絲
∬
Dι θグ,′ ク多α夕 γθαpa F′ ″αφ/θ αψ ご,S*pOatc fi cOnstrtlit Prin radiCali din:Jて *.

イ
籍 「
hcru e valaЫ l aoadar pentru cOrii習
1群 :LI鮒 鮮
i'sCrttttlё
量ま」
ブ
lil」 謎 1lT望 111[1き l:1111:攣
:亀 穐
:i:!i lillililiS'S::ユ
規場
ιtttJ糖 考
」111鑑 l計品Fl:ir瘍場 ″
げ:Ⅷ llI穏1■ O e colcctiv rez。 lubilユ prin radiC,liヽ

169
 θι
sι γ
υαイ
ノι
・Reiese din demOnstratie C嵐 , dac■ rttdttcinile cgゲ de ordinc
prilne ale unitユ !五 ,Ordine egale cu divizor五 ordinului Ar al grupului ltli Galois,
dnt deia adiOnctiOnate corpului K de incepere conditia sllficientl din
enunt SC Simplifich:se reduce la cOnditia Ⅳ ≠ O mod夕 .

88° Teorema ‖Ⅲa G口 lois completこ

εο%″ ″づα %ι θι
sα γ″,,wttθ グ ι αοι
%″ ″θ θ%α ″ιノ[χ ]=OS″ 力ιθ
θ′ι
ε′づ
υ/ι ″
ο―
ら
ぢιαφγ グ
%γ αα づιι
αリタι S′ ιθ ο ο
Jzι
ィタ%Z ο グリθづ
ι′
″げJθ γι ιθ α: , S″

1)Gγ %夕 %JSグ ルιγ ιgθ ι

%ろ づ
ι
翻 脱薄嚇絲ありτ
傷〃肌′ 郷 ル物み
協 7漏
S″
,α Zγ %蠍
γ =7192・ ・・ 9,″ (γ Ordinul lui夕 in ″/(g))

rr:Q*Qo...Imi (′
′
じOrdinul lui φin ″/(g`))

/・ ニ ん・・・9'ル ガ
プ=20J19じ ノ 2ι (γ
`′
" " " "“ /(gi′ ))

/`′
._7=2り 肛・… 7可 ι
.¨ πを¨
′ .¨ .′ (/`′ ¨
・ιOrd夕 in啄/(g`J.“ ′
))

甥 」 ′竹 υω ψ 研笏釘 し 焦 み p″
協ヵょ ノγα″ 形〃 7(′ :斃あ
i∫ [γ s協
tt

"¨′
Dι%οづι
%sι 全
o Suficienta a fOSt de■ onstratこ n cOnditii mai tari gi<0
unde 9 e marginea lui Galois.Sintem in mユ
lme ti階 甜 乳h::Ч
:L:量
“
e de ttunS tt dOvedm m cond_
iradら cュ
suri s― o demonstrttm in cOndi¨

ぬLil:::縄 1:讐 Ъ °
tiile de mai sus, cユ factor五 primi g ai lui FV sttnt diferiti de Caracteristicユ
メ ギ :管 l話讐 ソ∬漱 n_ar htra m grupd m■
cativ al lui啄 /(2), n_ar avea un ordin.Prin uFmare Schema reducerii lui g
:iう t● 1ト

prin夕 n_ar putea fi inceputユ .

Deci,sigur g sint diferiti dc夕 .

Pe de alttt Parte,e clar ctt rttdttcina de Ordin g a unit嵐 ;五 se expriln嵐

cu primul element al clmpului lui Ga10is(夕 ,γ ),Cこ Ci elementele nenule ale
celnpului sint rユ dttcinile ecuatiei
χ
pr 1==1

la care in virtutea lui φr― - 1 =O mod g, satisface,i rttdttCina de ordin g.

Pe de alttt parte π(ca)unde πe cOrpul priln′ e un cllnp al lui Ga10is
(Cel mai mic care contine pe cc.Dacユ p e gradul cimpului,elementele nen■lle
satisfac la
χ
1==1.
'°

incit cO satisfacc la aceasti ecuatie.Dar p C Cel mli miC numttr pentru

Care夕・ =l mOd go Asadar p一 γ
・

170
 Rczulti dc aici,ch ε″sau cimplll lui Ca10is(p′ γ
)Sint Simultan cOnstrui―
bilC Prin radicali(ε ,clement primit市 ).
Dar c,nlpul lui Calois(′ :γ )CSte ciclic dc grad′ ′PcstC π
・ in virtutea
tcorenlci lui Lagrange conIPlet■ ,C COnstruibil Prin radicali atunci,i numai
atullci cind γ≠ 0,mod′ ,i Cind c夕 t pot fi construiti prin radicali(din π )・

Iterind, concl】 iden ci e.l c construibil Prin radiCali atunci,i numai

ぅ≠ O nlod夕
∴%‖ σ
fltunci cind γ 5i Cil■ dC,,ノ s3nt construibili prin radicali.

∬ 霊 織
ritta二
トル ヽ♪
。
Ⅳ ぶIWl,電 器 露 ′ 織 iЪ

「 Rι ι
づπι
"′
γご ι
f“ ια′
%ι .

′
θο ιθθsα /″ ゞJS′ 夢
りrJ′ θ εC co s″ ル ι εθ′
ιS力 t,あ ゲ
ι φ /Jπ γααづθαZ`
"″ '2ガ
″
'多
ム
((lintr_un corp : ,i llt〕 Ci din
`イ
cOrpllli pri]n π)este Ca g S″ .″
θγ
ιrJ%ι ′
づう
F,I sε ′
IstrJイ ,3α j
θ■ stι s.

in rezulnat conctitiilC din cllLulll Sint suficiente pcntru rczolvarea l■ ■

i

ノ[・ ]prin radicali.

S′ ψ/θ b″ %ε ″s'"′ ιπθ sα γ
ι .

“ abil ttxin■ continut in corpul dc rcductiune=

Dacl Σ e corpul scPal・
J_⊃ 」
【 am arユ tat, ctt Σ(〕 cl lnstl,i nOrll■ ■1, cユ c construibil prin radicali
dill κ ,ici Σ ⊃X arc accl■ ,i grupグ (ti⊃ ムこlIIsu,i. ,′
(〕

E deci neccsaF,C,Σ つ五I sl fic construibil prin radicali.

Si considげ 差m un,iF dC COlllpo五 tic al grupului cxtinder五 noFInale
scparabile finite Σ⊃ κ .

′ 豊 。>61>Gち >…
6‐ .>Gs_1>G゛ =E

,i ,irul corporal

〃6。 <″ G] <″ 6。 < … <″ Gs l<″ G、 , ∬ 60=K,〃 Gド =′ .

Conforrrr tcoremci centrale extinderca

(16) ″GI十 二>″ G`

arc ca g■ ■P al lui ca10i,factPrul Gノ θl+ェ insユ グ e rezolubil.Deci Cノ Ct+le

ciclic de ordin prim gぅ +1(づ =0,… ・,S-1).Dcci 7:+l cstc unul arbitrtt dintre
divizor五 primi ai lui ナ ル
Deci(16)e un cOrp Ciclic.Cul■ l,IPrin ipotezユ ,Z e cOnstruibil prin radi―
cali din K′ rezulti cユ 〃G`+l c cOnStruibil Pttn radiCali din〃 (lt. :
Conf9rm teOreiel lui Lagrangc.complctc e necesar ca偽 ≠ O n161夕
ゞ Ca lt∴
」
1111:ざ 1混 llt:Il11lalttl de ln.ai su% cも nditia nccesarま
:

II
suficient嵐 )pentru construirea prin radicali a lui cク t este reductibilitatea
lu1 7t prin ・ QED.
φ

171
 7.METODA PER10AD=LOR LU「 GAuSS
CU APLiCATIE LA LEGEAI RECIPROClTATII
A LUI LEGENDREI :

! 89° Principiui metodei lui Gduss

in§ 2,am determinat grupul eё uatiei binOme de grad prim χ -1=0

“
(pentru caracteristictt φ=0,i夕 >1,夕 ≠ g)。 Am gユ sit cユ gr■lpul lui Ga10is

:湖 晋
滉措tl:iり 守ξttFe鶏仇 3∴ r:踊
schelna rczolvこ rii acestei ecuatii prin teoria lui Ga10is
れFっ ぁ子
馬 li雪曇
量 :『

E vorba sユ treccm efect市 la rezolvarea acestei ecuatii・

rFy}:1癬 `1風
Stim a priori
■ン
li鮒 l語 樹 ら 1武 鳳ittt毬 ィ血c留 潔 13諸 .電

照盤i‖ 創圧
はК :ぶ :i艦 急認r叢漁 ∬事i群 :leざ
tiv al fiecユ rei ttnf沈 ,urttri ciclice din schema teoremei ccntrale.

con.11lli脚:::き 』
霊‖ 群:li計 &:鍵 甜:鳳 盛
お塩鴇皐 :縄 」
鮮まI =飢
′″>′ ″.>`γ /91,2>° ‐1>夕 ″
/ク L.
/9.72¨ 格 E
π く :∬1<″ ・ <″ た■1く
2<:°・ 二 :
1‰

∬
lttt壺
増
きボ1がλ
FЪ n:き 量::懺 1写 f[:1乱 計守電
朗]鳳 :¶ l
α1+χ α2+… .+χ +1
ノ[χ ]=χ

prin deterlninarea unui lant intreg de imprilnitivitate

ノ[_fl[/2[・ ・・九[χ ]]・ … ]]

,i reduccrea rezolvユ rii la ecuat五 le

[χ ]=0,ス _1[χ ],… ・

ノκ ,/[χ ]=0.

DeterIIlinarea acestor rezolvante ёindepeidenttt dё chestiunea rezol¨

vユ r五 prin radicali.

attil場 階場
例 号l%ζ 釜 「
詔i管 窃;り l巡 穐 :簡 tttTeⅡ 笙〔
prin radicali a ecuatiei de gradu1 5,icu memoriul lui Zα gγ α%gι , Rι sο ι θ
%ι ″%s
`紹
it出
l髪 γ
籠往翁客 雀:∬『 餅∬Ittlil¶ [e『 l∬ 晰留鰍
pe urml,全 n,cOala Normalユ ,dtea
:ξ :

晶上Ie#:Fttlliharin:hceu
“ l,m五
“
Gddy:忍 脊現
Galds are la baz■ o anu血 repre2entarc a grupului hi
itユ

172
 Eё uatia
メー1二 1=0

酎C棚 」 盤譜l覇 』
鮨盤年 Ⅷ縄盤11出 ぶLち e aЮ de
cttnlpului lui Calois τ′
(2)de gra0 1,Sint reprezentate biunivOc,prin

(1) gS, S∈ イ(2-1)

%%πιs ιθ θ
」 リタο′%″ ο 7-…
αs″ αιγιsι zι γ 2多 1.
Am vユ zut cl transformttrile grupului lui Calois al ecua!iei%C-1-0
dnt dё formd
O→ 0°

undc O e o rttdユ cinユ lprin■ itivl a ecuatici iar zι strュ bate elementele unui anume
subgrup al grupului multipliё ativ夕 _.al corpului.Grupul acesta este ciclic.
° ettnⅢ
・ deun deme■ %=ご 』h′ け
早聰 I上 と
y∬
増 創
盤 nそ r

S。

(2) 0→ 0♂

Dacユ γ一 g-1(caZul ψ=0),%一 gS trebuie sユ coincidtt cu genera―

_l adicこ cu g i trebuie sこ luユ ms=〓 l reprezentarea devine
toarea g a lui′α

O― → Ogt

Dac嵐 夕 >1'am vユ Zut ctt γeste ordinul lui φ l■ grupul mllltiplicat市

din啄 /(2),Deci,dactt φ一 g° mod g trebuie stt avem .

gCr=l lnod g
Priゴ defittitie aVel■ 全
ns五

gSr=l lnod g
Cum σ′ ,i sγ sint lninilnaliり reZultこ

σγ=g-1,sγ =g-1.・ .σ =s.

COnchidem,cユ gγ %ψ %J Jzり οグ
Gα ι s ιgι %ι γ
α″″ιφ%′ ι
γグJι θ
α/α θ
″ιγ
グsノ グ
ケ
`θ

(3) 夕 =gS modg

lncit formula(2),unde S are semnificatia din(3)pentru ψ >ぃ
￨:欄c伍∴
認
i este

為ユIttΥ I説黒η]LTPJdhGdds
Aculn intcrvine o nouユ ipOteztt care,全 n cazul φ ==0,Se verificユ u,Or.
./.武 ″″″εづ″りιι
s{77)
(4) 0,OgS,… .,0′

s′ ″ノ′ィ ″ゎ″じ
rァ
″θ″″ι
″ノιρι ′ε
οζ♭ φγ
ノ グ″多π sノ 1/ι .

`γ
ワー
 Iltr-adcrr:"rr, peltru ? : o:rm virzut cI s : 1, ;i r - q -- | ;aveni dcci
in (4) toatc rirdiLcinilc ccuafici ireductibilc
xtt-t*...+r*l:O
EIc sint, intr-o altl ordinc
(5) 0,02, ...00-1
Culn cctlatia(,ireductibiltt peste π sc ;tie cl,

(5') 1, 0, ., 0e-2
formcazこ O bazl lincarh.I)cci Odati cu(5'),i(5).
in CaZul p>1,sc poatc arユ ta cユ puteln alcgc o rユ dicinユ primiti、 ぬ
O ole cこ rci coniugatC(4)si fie lincar independente fatこ dc π
・Demons―
Stratia n_。 dこ maici PIcfcrim sこ nc Puncm la adttPOstuliPOtezciノ ,i′ h eXem―
plcle numericc(unde Fn Orice caz ridttcina O de cOniugate lillear incependcntc
trebuc gユ si■ 1),s-O VC」 fichm dc fiecare datl.
Teoreuri. l)acti 9" c subgrupctl d,e ordin al gru-l>ului lui Galois 9,
a;adar gru.ful cicliL: gettdt'(tt d t.

(s) 0
- 0r'/
u,n,dc.
γ =グ
αυ
θ′ %′ /― π
πσ ′
ιαググηψε /づ θα〆ι
ιιιJ Gα %ss(θ ,ノ )r
“
リ `″
r.,′

ζ +0"タ +.… +0"σ .… +0"g｀ ,

"`-0燿
夕 =g° ′g・ ′.… ,g(ノ ー1)S
2多

πι
ιι%ι κ ιφガ協づ ι αιε ο ″%ι %j″ σα Sο θづαι″ %づ 絶 φ γれ ′ ι″ι 解4θ α
"″ ".
“ ι “
θι sι /υ α
′づ `υ
・,,PeriOadele relative''(ι ,ノ )rintrュ printre perioadele,,abso―
lute''(ι ,げ )α l・
ObServatic importantユ pentru ceca ce urmeazl.
Dι %ο %s″ α
′づι
・Am artttat pentru夕 =0,i am postulat pentru夕 >1
c■ elementele(4)sttnt linear― independente fattt de corpul Prim π .

Dar cOrpul de reducliune π(0)al ecualiei are grupul lui Galoisグ rヽ

Cum π (0)e extindere normalユ separabilユ (π ,COrp perfect!)finit沈 ,tim(Vezi
teorema centrall)cl ordinul γal grupului e gradul inf五 ,urttr五 π(0)⊃ π .

A,adar aVem in(4)o bazユ lincartt a lui 7「 (0)relativ la π.COnchidOm

昴
_α 〆F lχ ∈
″ バリ,%∈ π

Un element din″ 夕′ e complet caracterizat prin invarieFea lui de ctttre

transformarea generatoare(5)a lui `θ ・ A,adar trebuie sゑ avem (sumュ
cinstcinian益 )
・・ ・￠り
〆 =α oθ
αじ
1)]Existう radttcini primitive dc clasa de conjugare ce nu formeazこ baz6.Vezi Cursul 1945
-46(NOta D B.)

174
adicこ

(α
α,_∫ ,0° =0・
Deci(baZa lincarl) `一
α αJ.
` ∫
Dind luiりvalori cOngruente modノ obtinem

ら 一 の
α 2′
α -1)′
(ι

αl=α ∫+1==α 2ノ +1 ・ ・ ・ α -1)ノ +1

(ε

α∫_1==α ∫+∫ -lχ α2ノ +∫ -1== ・・・ =α (ι

_1)∫ 十∫-1

in definitiv obtinem pentru elementele din″ 多efOrma necesar沈 ,i

evident suficient沈
χ一α σ情
ゴ
1,α
s・ π
`ζ `∈

unde ζ m Sint perioadele lui Gauss(ι ′ ノ )definite ttn enunt.

Aici ζσδ
・ Sint evident linear independente,n virtutea linear indepen―
dentei elementelor(4)ale baZei.Deci〃 ιc de gradェ a,a cum prevede teo―
rema centralユ .
“

編′盗
誌 蒻σ gi・
み
■
le dtt intregul corp
唾 」 retti a■
「 ″′ θ=π (ζ 物).

tt e un element primitiv al lui″ ′″

E dcci probat cユ ζ .

90° Rezolventele lui(3ouss

Fie g′ >go dOi terIIleni succesivi ai,irului de cOmpozitie relativ la

grupul tt al eCuatiei χ C-1=0.A,adar ι′:ι -9,Cu? numttr prim.
Presupunem〃 ′ rimit市 al lui″ fatユ de
π,i deciっ ifati de rg￠
`じ ζ de signaturユ `υ,ノ )ale lui
(ι

Causs.Coniugatele ei fa lois “
al extinderii″ ′⊂二)
sint `ι

′ ′
go,ζ Rげ ,ζ g2げ ′…・ζ
ζ (9■ )げ ′
゛
n
■ numar dc
′
ι :ι =9.
Lc inscmnこ m globd cu ζ〃 .

175
 Ilczolr,enta iui Gauss O",,. este ccua{ia c:r.r coeficientii in I1 9",,ltt carc
satisfac -(,,., irsadar r:cualia de delinilie a. elcmcrrtului primitir, (*o:rI inf'h;u-
ririi ciclicc 1I9,, -,:. I19,. Ea arc grupul ciclic'9"o : 9c,:c dc grad prim.
ln modul riccsta, iczoh,arcir ccualici, colrstructiiL lu,i L, este redr:si la
rczoh'area u o succesiunc dc eculLfir ciclice dc grad prim :
(6) ()!o:'i , (l)1!:,,, ' ' o.r-, 'r,,
rrnde c,, : q - I si r, ,= l. Ficcarc ccuafie arc cocficicnfii iu corpul dc lt-duc-
tiunc aI prcccdentci. Irrirna arc cocficit:nfii in r.
tlltinra perioaclir estc chiar 0 ;rsa incit rczohrarca succesi\re a ecualiilor
(6) duce I:r curtoa:;tr:rcl riirllcinci 0.
Accasta c mr.'i.oda rczolvcntelor lui Gauss. Ea cstc dcci o aplicrLfie
a teorici lui Galois. Iloatc fi infl'li;iitir insri 9i ca o apliciLtie a rezoh,irii e,cua-
tiilor iurplitnitii'c. I)esirrc rLccst :r:ipcct nu vom vorbi aici.

91° Cα icului cu perioode

・enth CID′ ′
‐
,の a、 cll■ nCVOic sl calcullm
IPcntrll a gう si t,xplicit ficcttrc rczol、
funCtiunilc sin■ ■cntarc‐dc PcriCade(ζ )de signaturユ (`′ ノ)in functie
ctric(〕 clc.■
′′
jll′

dc Perioadelc dc signaturこ ,ノ )Sftu,lnai bine zis,sh cunOa,tem Va10area in

(ど
′
″′′,a ac()slor functitllli.
Calcul■ll sむ rcducc, din tprOaPc in ap】 ^oapc, 1〔 l urlnユ toarca OperatiC・
Sこ cxprilniln linear ttn functiune dC(`解 ′ )Produsul a dOutt periOade de accca,i
signatur■ . IPc c)〔 Pr(lSiile lin()are dcfillitive ale functiunilor sinletrice clcn■ en―
tare vL:ギ l粗
1:覆鳳∫
Ittiti潮駐 鷺l11話紹 dc teoria ld Galot e
urn■ ltoarea:
ノ
F夕 π″ ι′″θ ″ψιブ
οα′ιζ′ζ ′
″′ごι
α
7′ιグ
υιZα αθ αs'Sな α
,′ ′γみ(ι ′/1r 2ι
S″
ε■夕/力 %″ ι′ゲ%ι ′/ψ /ο α
`Jι
ι θ ζζ “ `ι
,′
'ι

“
,3.
`S%Z′
Lucrul este tt priori Posibil,clci
'′
`η ι sC glsesc ln 〃 ιale chrui
dCme=:品
糀溜t乱 柵 譜 :蹴請 `″
;eS眺鵬 緯 」 “
gndwこ e,ル
Numユ rこ m astiCl exPresia care se deduce´ ゎγ
%α ζ punind J din aceea a lui
fn■ olul lui夕 2多
ア
、a10area intel「 zis益 0. “
Obtinel■ l
1+1+ +… .+1-ι
O=
ζ
ε orl
Asadar
。 =ι
ζ .

Erprrmarea linearS" zr produselol C,, _(.r, se efectueazd- potrivit urmitoa;'elon

identitifi care conduc la asa numita formulS" a lui Gauss ;

鰤
︻い

Sr=
・
九局

Sげ
・
〓
九﹁′

+″
ζ
αζ 0"σ
TO"yS〃 Σ O'ク
“ ゴ=0

″Ъ
Ⅸ ノ=菖 ζ
〓

Σ ι
Σ た

+ダ
“ +ル
gSと
'

176
7ιt″ ι
′ ι %グ リs,`″ zι づαグ %ι ι づ
″ ιSル 多
/π ′
7%ι ,,lι ,π ι ι′
,%%α づ
″ιθθ
ι夕ι
γグα〆′
θ ι
7ιι′ιsな ηα ―
`/%ι J,ψ ιグθα″ι′ πιι ,,′ _1み αθカプ
αγφ′グθα〆αSり %g%ι α
γ″
ノ%γ ″ ,ノ )θ グ,ク ル gι ″ ι
γα bsο ι
'ル
,′ ,′

′
(ι (ι )α

′ια θιια,づ
sグ g%α ″%′ ″ .

サ lu∬ I:電薔 乱111」 i場 ユ∬譜!l[ふ 獅 甘身::111株

rュ
in ca賄 #・ ￨」 3。
singur sisteln de periOade relative(ι ,_F)r, Ceea ce e posibil chci se glsesc
rn π 夕じ

92° Logec reciprocitMlii口 lui Legendre

Accast■ lege dominユ teoria numere10r(ca,i diVCrsele ci extinderi).

Are,ln teoria numerelor importanta pe care teorema lui Abcl o are in teoria
inⅢ i1111::ュ alil:ri滉 r督
詣:鮮試
ュde L%endК ,a10st Rg面 樋
'棚 野
ein督
縄島胤1■ :1lR滞 漱計 柵:IttleTttdli鷺 轟讐藍 1
stein dl 〔
lc(,stei forlnulc o dcmonstratiC elementarユ dar incl lung嵐 ′bazatl
pCdll:野
電:棚1:y盤 鳳 韓』Ъ出 詣計器 ∫器 :朧 inou→ a ac“ td
legi′dedusユ tot din considerarea unei ecuatii binOme, a§ ad.I全 , punctele
de plecare,inruditユ cu denlonstratia lui Eisenstein,dar diferitュ 1,princiPiu_
Demonstratia noastrユ se bazeaztt pe cxtinderca teoriei lui G年 lois la
CCuat五 lC binOme unitare de grad priln,i caractcristica difcrittt dc zqo´ fapt
llecunoscut pc vrelnea lui Gauss,i Eisenstein.
Fie t ti夕 dOuュ numere prime Ⅲferite fntre ele si difeHtc de 2.
COnsiderユ m ecuatiaィ _1-O mai Fnttti intr― tn cOrp de caraCteris―
tictt arbitral益 ,dar diferitl de 7.]Ne propunen■ sユ calculttm prilna rezolvantユ
［

a lui Gauss, sau mai bine ziS ecuatia la care satisfac cele doul perioade de
一

signaturユ
２
〓

′=2;
ヽ

("
-(so'
Problema aceasta ecunoscuti (e propusl" in,,Ifoderne Aigebra" vol J^
Van der Waerden). Formula 1ui Gauss ne d[ (pentru s: l):

ζ̀ ー
oζ gェ Σ ζ gOJ g2た +1
人=0

adicl
ん=嘘

1=Σ ζl_g2た 11
2

(7) ζマ
goζ
ん=0

E)istingeln dOuュ cazuri:

一
﹂陛Ｆ︲︲

Cazul,

1) Vezi ,,J.P. Serre, ,,Cours d'arithmetiquel' (nota edifiei).

12 c. - 162
177
 Avem
0-l tl-l
(s--+ 1) (s-t- 1) :ga-r- l:0
Cum q- I e perioada lui g urmeazir
(I) -1 : g'!'
intrucit O -' e par avem evident
2

(II) lfgzr'+r:6 modq

Deci toate perioadele din membrul al d-oilea din (7) sint nesingulare
Prin urmare membrul al doil:a e de forma :
(8) a(r, I b(r,

an 6t, D numere ne-negative.

Dar membrul intii din (7) e vizibil invariat degr_1de transformare
"generatoare 0 --- 0'
Membrul al doilea devine
(S',) b(r, I a(r,
Urmeaz7L asadar din egalitatea lui (8), (8') sa t q,: D sau (e: (r,.
In toate cazurilb putem sc"rie

(go(.",: +]((*
2
+ :*,)

Dar
q'+b:q-l
z
iar (., + (.' : - I ca suma tuturor rldlcinilor primitive.
Asadar
(9) (d(r.: q-r
4

物
・
Atunci din (I) rezultl, c.l existi un ft pentru care (II) se verifici. Prin
-urmare una din perioadele din membrul al doilea din (7) este singularS.
l..rtru fr :
{- Celelalte, se aratr-r intocmai ca mai sus, se gru-
(."a ;)
peazd. intr-o expresie de felul

o十 り
宇に
178
Cu α+― う==g_=.1__1 ==`電 ・ A,adar egali cu
:」

g-3
4
La accasta trcbuie sユ adユ uginl perioada singulartt dc signatllr壷
=生型
θ ,ノ =2,egall,cum s― avこ zut,cu■
子
1.in definitiv

O 二―g-3_9+1
飾 =笙吾 4 4

」)ζ 一
Ecuatia Care dユ perioadele este a,adar(ζ ♂十 ζ
・ -1)

22+7+ (-1)29+1=0
4

Discrilninantul ei este
q-1
D=(-1)2・ σ

Acum,trecem la demonstrarea legii reciprocitユ ￨五 Pユ tratice.

Fie夕 >l un numユ r prim diferit de夕 .

響
1儀 稲1動機鮮書等機熟 艶善典礎蓬
aiutOrul rュ dttcinei prilnitive g
:こ

g%・ ==g“ mod g

unde%sint luati lnOdulo g― -1,e clar ctt subgrupul resturiloI Ptttratice areヽ
reprezentarea
g:`° ==g2“

ea,adar grupul aditiv din inelul啄 /(2--1)generat de clasa{2).Ordinul ei,

este cd mai mic 2ntreg%cu 2%=O modg-lJ adictt g-1.

Deci grupul resturilor ptttratice e un grup ciclic ttα _1

2
1)istingem doutt mari cazuri
I・
夕 γι
Sι
夕″ι
γαι
づθttθ α%ι οg.
Aceasta inseamn■ , potrivit ce10r sPuSe
(10) φ =gS(mOdg)

(10') S=2ノ
AIIl artttat ttnsこ ,cこ gS este gcneratoare grupului lui Galois ′ OgS'
" 0-→
al ecuatiei χ -1==0.
C‐

179
 In r.irtutea tui (10), (10') e c1ar, ci (g,invariazi individuai perioadele
I. , (r, de signatur ir e :O nZ^ ' ,-f : Z
Dcci
(i1) f-,1?.(t:a2 modp

S[ introduccrn sirnbolul iui Legen ar" ( P ): +1 dup[ cum f este

\q )
sau t1u rcst pitratic modulo q..
Cazul de fat5- se subdivide in subcazurile:

︲
２ 一

〓
一
1) 2ん

２
￨

Citim pe (11) ■タ
ヽ １ １ ノ
／ １

十
〓
︲ １ ヽ

2)
￨(1う
一十笙二=劾 十二
吾 14

Atunci(11)ne d盗
(12) (-1)夕 =

Ctll■ lと 二 =2λ Кzllltt cユ (一 De rr,.od p cum am

′
aritat.in definitiv ?==ω 2 mOd φ

φ -1 -2ん
3) +1

In acest caz ayem (-1) non rest pitratic modulo p. lncit (12) ne d[
(-1) :91
q

,deci obligatoriu q non-rest PttratiC modφ :(ゥ

ト)E=-1
Irecem acum la:
Cazwl II. I non rest ptttratic mod g
Asadar
ψ =gS
s-2ι +1
180
 : ′=2
t
Obserr'5.m cii perioadele (c, de signaturzr e
-(*0, `一
stllt coniugate ttn acest caz fati de transformarea
O― OgS genCratoare.
Il grupultli lu:Ga10is′ r・
Ca atare
αl
(13) (_1)丁 .f ≠ ω 2 mOd φ・

Distingem subcazurile

夕 一ｇ

〓
1′
)

trelalia (13) ne di

←
力)=-1
2′
g-1
) J- 1,
伴ｔ

尋clatia(
ω2 mOdφ
一

ｓ
ｅ︹
ｅ 刊

(14)11, .
一

Dar,ln cazul de fat嵐 rest ptttratic lnodulo夕 : Citiln pe re―

latia(14)
ν

= -1
︻
︻

一
一

２
φ一

２
＋

〓
λ

ん
２
一
２

3) +1

Acum(-1)e non rest pユ tratic mod g.

Citim pe relatia(14)

←
升)=-1
1nspectttnd ipotezele ,i conCluz五 le celor 6 subcazuri l), 2),.3), 1′ ),
2′
)3′ )conStatim verificarea urmtttoarei relat五

雫
(争 )(ナ )=(-1)午

poate fi

3, duce
Explici―

181
 CapitOlul V‖
APLICATllLE TEORIE:LU:GALOls

1.TEOREMA LU:ABEL

93° 0『 upul unei ecuc:ii generale de grad n

Ecu:ltia

/1・ )=・ 4+島 ル 1-S2■ 7 2_.… 土 S,-0

1灘菅 疑響ユ
ギ鵠rttJ勒 :
3:霧 ε ル グ
Щ.,1∫ :.llめ ちι 写務 み ερ “
"ω ψ
/“
:紛;痛 瘍〃 ttψ

撃 壁 l拠 椰 椰
i轟 樹 群
鳥 m pOlinoa並
ノ[χ ]=χ 2-Slχ ″
―ユ+… .士 S, `
9[χ ]一 χ ― σlχ 1+…
″ に
.土 σπ
COeficienlii primei sint Fn′ %α %ι ″ι ο
ψ ″%θ α%ι

率ISI'S2,・ …,Sπ ]
iar al celei de a dOua Fnグ ″ ″ιル γ
協ググ
%%づ φθ
%ι %ι ιグ%ο %グ αJι

κ [Cl'σ 2'・ … ,σ ] ・
“
dn cOrpul颯 亀,も ,1… ,.り ..

￨ ギ∈ζ[Sl,Sち ,.:.,S,]
un polinOm al inelului.

■82
 El ate o formir canonicS" unic[ (aceea cutermenii asemenea redu;i.
Dacir in aceastir forml inlocuim pe Sr, Sz,. . .,So respectiv prin Pr, Pr,. . .,Po
oblincm o formafiune polinomiali unic dcterminatir

;r.--+K[or,or,...,6,o)
Corespondenfa
(1) P>+r,
o univocl in sensul indicat gi evident nelacunari" (pentru fiecare formaliune
:t existl cel pu]in un inel P din care derivS"). Pe de altl parte reprezentarea
(l) se face cu pf,strarea sumelor ;i produselor, fiindcir orice caleul din
K(Sr, .Sz, . . . ,S,] se poate interpreta dupi inlocuirea S', )-> P, drept un calcul
valabil in 1([or, 62,...,6o] flri ca reciproca s5, fie a Priori evidenti.
Incit reprezentarea (l)- e un omomorfism.
Sit considerirm un polinom

P [Sl, 52, . . ., S"]

cu tcrrneniiasemenea redugi, a c5.rui imagine in (l) este rc:0. Aceast.l

imagine este insi formalia polinomial[ Plor, o2, ..., 6o). Deci trebuie si
avem
(2) Plor, c2, . . ., o,o] : 0

Dac[ in acest polinom inlocuim pe 6d cu funcfiunea simetrici cores-

punzS.toare de (u (gi ne ablimem s,i facem cal,cul,ele !) clpitim un element al
inelului de polinoame K(\r, Er, ..., fi1. Deci (2) este identic nul in €u
Asadar rezultatul in (2) continuf, s[ rlmini nul dacl facem inlocuirea
xi H [u. Prin aceasta ins[ (2) devine

P[S1, 52, ...,S,] : O

Agadar ramificarea totali a lui zero in omomorfismul (l) este con-

struitlnumai dinzero. Atita e de aj ns, ca s[ conchidem la izomorfismul

K[Sl, Sz, ..., Sn] p K[or, 62, ..., e,f

gi de aici la izomorfismul corpurilor citurilor acestor doui domenii de

integritate

Aci elementele adiuncte corespund in ordinea indicilor iar elementele

din K sint individual invariante. Polinoalnele

ノ[χ ], 9[χ ]

au deci coeficienti cOreSpunzユ tori in izOmorfismul de mai s鵬 .

183
 Iu virtutea urtci teorcurc cunoscute douir corpuri dc rcducliune c()rl-
s:tituite pc-ste (3) sint in prt'lungirca izouror{ir, l:r 6 anurnilii coorclr;n'.u'e 11

indicilor ri d irciirilor.
l)ispunind dc nota!,ic putcm l)rcsupunc cL ordinea t- cclL naiulLliL^
C'onchiclt,m dr:ci Ia izornorlismul, prclungilc al lui (3)

l((S1, S3, . . ., 5,,)(rr, .yz, ..., .\'o) n

(.4)
p1((o1, 6t, ...,
"")(\, Zr, ..", Z")
Sir inscrnnlrr cu C) izomorfismui (3) ;i cu l1 un autornorfisnr ar1)itrur
aI p;:imului nrcnll)ru din (a) r'elativ I:r 1i(Sr, Sr, ...,.S,,).E' clar-cir trriuslor-
m:Irea
(5) OF == f2-」 ^112

e tcprezcntarcir ユ a 11■ en■ l)rului:112-lca din 4 pc ci irtsusi car(r invzr-

billl■ ivo(〕
riazir pc K (o,, °2,・ … ,%3)(■ CIIncnt cu clemcnt.
Dacir rr. si υsint dOul(ヽ lcmclltc arbitrarc din al cloilerr nlcmbru din ({}
a\rem

(%17)・ =("+7)(2 1lf)=/21」 Ω+υ (21′ Ω=″

・ υ
tt ・

]・ Ω
=″ o lJ`'rΩ l月 f2=zι ttυ ‖
(か υ)'一 (2だ )Ω

cici `2-1,24,(2 sint izoll10rfislnc sttu [tutolnorfisnle

F_deci dOvedit,cl lr cstc automorfism al membrului a1 2 1ea din(4).
A、 rcm deci in(5)cum u,Or se pOatc、 「cdca O cOresPondellll biunivOcl si
nclacunarこ cu pistrarc― a cOInptlncrilor a grupuri10r dc autonlorfisme ale
celor doi membri din(4)respeCtiV pcste corpurile(3).Dar:cvident

K(σ l,σ 2,.… σ 2)=X(ξ l,ξ 2,・ ・・,ξ・

π
)(ξ l,ξ 2,・ … ξ )・

Si deterlniniln grupul de autOll10rfiSnle al cxtinderii

(6) κに1,ξ 2,・ …′ζ

π)⊃ K

E clar (extinderile transcendente simple fiiud izomorfe intre ele) cL

avc-ln rlrm5.to:lrele prelungiri isomorfe

K(ζ l)→ Kに .)
K(ζ.)(ξ 2)→ K(ξ
`1)(&2)

K(41)に 2)…・ に″
)―― K(嘲 .)(a2)・ … (ξ ち)

unde ξ,.,ξ ...,ξ

jl,
este o perinutare arbitrarユ
,π a luiこ 1,ξ 2,
E deci probat ci grupul lui Ga10is al extinder五 (6) e grupul simetric
グ
"!

184
 icc(,rt dill(LCCStC antolnorfisll■ i｀ 111ヽ (lriatzl、 i Pt)f((6■ ,σ 2, ・ ., σ2)CIC―

lnent「 cu elcmcllt,cici σ dc ζ, I)CCi grulDul t Xtilldcrii

`sttnt functii silnetric(ヽ
´

Aに 1,こ 2,・ …,ξ ル ・σ2)

じ

)⊃ ft‐
(σ l,σ 2…

infユ ,urtt po(lcola al extinderii tOtale(o).

Dlr`(σ l,σ 2,・ ・・,σ 2)e cOrp intermcdiar..sti血
dё lれ lё mele tё orcl■■ei
centralei c沈 :reciprOc(6′ )e ttnf益 ,urat dc(6)(Gl‐ upurile lui(6)骨 i(6′ ))Deci
grupul l.li(6')ё ste gruplll Silncttic′ %!.
Am arユ tat insユ ci grupul extindcrii(6′ )。 izO甲 0・ f9u al′ c、 tindCrii.

′
(6′ ) κ(Sl,S2,・ …,S.)(χ l,・ 2,

Prin url■ arc grtlpul lui Galois al acestci cxtilldcri cstc〔 frupul silnctt‐ ic `2じ I)

θbsι γ
υα′ Ecualia 9[χ ]arc cvidcnt ridicini difcritc,clci、
j′ int llc(lc―

慧
I慶 ど]:摯 l鴛 番 :I:群 七 Y鷺 ]=ム 篇記
響滞l曇 1離 ξ :i出 T搬 :

l■
:separabile.
oaliさ : : ■
COnchi(len■ ch corpul de reclllctiullC al lui_′ [I:;(6‖ )c cxtill(lolc s嗜 〕
a‐
rabill

… 2.GENERALITATI ASUPRA GRUPURILOR DE PERMUTARI ・・

94° Permutttri ciciice

Fic 7 0 Pcrnlutarc de%litere αl,α 2,...,α ιoi[2‐ ]grupul CiCliC fillit

tOte unul de alt」 :4ё tt gruP,Inl ch
憲‖ iti」 lIIIIh蜆IT鋭:† 貪
13等 irc in clasc i celor″ literO d,p■ accst
prll■ ciplu

[α l,α 2,… ・,α π]=[α じ

1][α ,3]・ … [α ち]

1■ llde in al doilea membru s― au indicat rcPrezentantii・

Una din aceste clase se numeste ciclu.∠ sα ″αγθ
づθ J ι
J′ ι s″ ιθじ
Jα s`デ /α ―
ι Jι

sタ リ
υ α
′ια%z′ ″け
%グ リグιπι
夕ιιメα″″ι,ι %g/"φ θ
グθθ `Jθ
jι
ノ Jり

ry占
,′ .

P∝ mЛ ttittll[‰
a、 ア
cコn omOInorfism.
雪
Iガ な
1り:ボ 場譜t:織:1鵠 1.[霊 ti∫ れ
、
Dさ ti

[τ ]き 上生
[′ ]

unclc[ι ]e subgrupul lui[r]care invariazl toatc litercle cicltlllli、 t}rul)111

[τ ]C CiCliC.
Dacユ r e transforlnarea sa generatoare,i,ん Ordinul ei avem lll

tddr: 17,

185
nl, litere diferite. Altfel ar urmir
-'l'tlr: gr, h' < m

Prirr urmara at' + I trcbuie sratranzitczc incl litcrc din mullimca (ar)-
InsL literelc ai cu r ( /l sint inrzariante. Prin urmare ueapirrat numirul
literelor c mai marc ca /4, asadar ccl pu{in ru. Nu pot fi insir mai multc ca ne.
lncit in (a, ur... &*), arrlt: Gr, avcin inscris cfectul lui 7-
fi conce.ftr,lti ca ,frod.usu[
asupra literclor din primul cicllu. Permtda'rea poale
cicl,e.l,or salc.
Cum ciclelc aceleiali transforrn:iri sint l'.'rrir literc collluno, sir.i t'rrtru-
tabile iiltrc elc.
Un ciclu dc douir Iiterc se zicc transpozilic. Se constalir cir avcnl

(i\ d.z . .. e,,) -== (a, ar)(a.r fla) . . . (a, a,\

Conchidem, cir orice transformare e produs de transpozilii.
Paritatca-sau imparitatea numlrului de transpozifii este,o proprictate
inclependr:ntir de descompunerea in produs d.c transpozitii. lntr-adt'r,lr o
pcrrnut:rrc are un efect determinat asuDra discriminantului

II(.r, - rr)
A;aL fiiud observirm, ci o transpozitie li,,.i) schirnbri scmnul detrrmi-
natului, circi proclusul pozrte fi scris

II(r, - r,) : (r, - r:,)[I'(:u,,

- r")

unclc -| Il' c funclic simctricl dc i gi 7.

Deci o permutare are in orice descoutpurrcre un numiir par sau unPar
dc transpozifii.
Cele pare forrneaz:'r evident subgrup, avcm insemnind cu / pc cele
pare, cu .B pe cclc impare ;i cu I o permutare impari.

B= 7'A, 1'-rB c.A

adici B='l-A, B,- 1-A + B : 1-4. l)eci indicele lui A in 9nr t,Stc 2.
Grupul ,4 se chearnir grupul altern ;i il inscmni.:rrr cu (9r1 .

11'o rl r e rn ir. Grup'ul ctltent' g^,,t Poate Ji generat cta lotte ciclele lel&Ltr.
(abx) in care l>ritnel,e dou,d litere sirtt fixe.
Dcm,onstra[r,r. Dispunind de notalie r:orn lua a. : 1, b : 2.
'I'eorernn c crrident[ pentru n, : 3 circi toatc produsclc dc tranq>ozitie
sint de forma (a x)(b :v) : (x a D) sau de forrna (x b a) : (x a b)2.
Presupunem teorema adevirratl pcntru n l.
Iiie 7 o transformare din 9,, descompusl in- ciclc.
'
l)acIL ciclele nu confin liteia u proprietatea rezultir in virtutca ipo-
tczci . I)acir rr, figurcaz'i nc putem aranja, astfel ca ciclul ci s[ fie ultinru]

186
 Avclln in defillitiv

(4) yヽ =「 l F2… ・Fた (が 1ヴ 2)(グ 1グ 3)… ・ 1ち )(Jl夕・

(グ )

1_
I)acこ づ l cum′ z>3 aveln la indelゴ nl pe 2.
COnchidem ciclul

1%)(づ 12)=(1夕
(グ
'2)(グ 1=1)
Inmultiln la dreapta cu el lnai sus Obtincm
｀
γ(1%2)=(「 .F2… .Fた (ノ 1げ 2)… ・ (ゲ 1ゲ ん)(12)

y謝 躍讐 1ぽ
留iホ #礼 dar nu con■ ne pC tt Dcd
lil∫ iIナ Ъ ]露 :‖
(5) 1｀ =(12場 )(12χ 2)_。 (12χ ′)(12ん )

Accla,i lucru,ctl permtltarca roltlrilo■ lui l,2 cilldゲ 1==2.Sc・ obscrvこ

組ulllai,c五 (21夕 1)=(12")2
R■■1lnc cazul, ctndり 1≠ l sau 2.
Existi atunci ciclul(1 2 ,1).Transformind Pc(4)cu(1 2 げ
1)obtinenl

里:一 (12,1)-11｀ (12グ 1)一 .F2… 1lヵ (1,2)(1'3)・ ・・ (1ワ .)(1夕 1)

「

1)c(li T illtrl in cazlll(1(,Inai stls.Avcln dcci,ln virtutea lui(5)scriS■ pentru l｀

7｀ 二 (12ヴ1)(12χ 2).… (12χ :)(12%)(12,2)2

0ED

95° Teorema

Dα θ
″Ⅳ ι%%αづ
ッグ″
ο ttα J α
γ%ο γ J Jィ ι
:`"!sα παι′
πづr"!θ αγ
ιθθπ′
づ得 ′
ιθけ
θιτ
2
`π `

ザ
ι/%α ″ (α ら θ), αι
%%θ リ

Ⅳ =“ ″ !・

Dι 夕
%θ %sι γ
″づι
o Primul caz′ Ⅳ αづ
υづzθ γ%θ γ
ttα J α″J%グ 多π !.

Grupul夕 χ)llnde χ Parcurge toate literelc

":cottine transPoziliile(ε
tbCtれ
漱i∬編ι7ettlm齢 酬II∬ :施 ぉ f盤 鷺
盆 ∫
胤
=“
preccdente urlneaztt A「 ″!.

∠ι″θグ
Jι α θα7.Ar α づ
zθ γ%ο γ%α J αJ J%づ 夕
"!.
2
`ッ
Pentru%=3 teorema e evidentl cttci夕 ″l e gcnerat de ciclul(1 2 3).

187
 I?r'esupunem n > 3. Atunci o transformare l>ara e J- - \O. b;t.; :;1,
grtrpul 7'-1,\IT:^ A c invar-iant in 9,, iar ciclul (a b c) dcr,ine (o .r
c'aci r.-1

l)eci -\' coutine pe (b ax) si o dati cu cI'pe (b ct. x)): (.tt. tt -t). Lrrnraz.r.
ハ:=ダ タ
,￨ OED.

96o Teoremo lui Abe! (in demonstrofio lui Kolmor)

O ectaa.lie garucrolti de. grail tr, , 4 f'ttd tlt. ittt, corl> d.L'. cGt,(.r!.;'i-strt!i ,t;'i.,t-
liar ti e i r t tli'". i dual n. er e: ol,lr,b i l ii .P ri,n, r od i c,tl i.
c grupul -.itnc-tric 9,,,. I;ic ./,,, qr-ilrLr]
Dcmou,str*!r.c. Gt'upul ecuatici
)
altcnr. L.nul sau altul din clt: it'inscmuiur cu litera G.
Llunr ll --' '1, clispunclt de ccl 1'rutin cinci litclt'clistincl t' tr, it, .l , ,'
J)rurcru A - (d. b c), I) : (cr. b)(d t'\. Curn amincioui sinr pa1-r. .inL
continutc sig;ur it (9,,.
2
E clar i:ir cclmutatorul ,4 . 1i e in g'G citci 9G C SC】 ■erat dc tOti
connrtator-ii. -,\.r'em
A " B : A-tl)-ra B := t1-rA2 : A.

グ
As:iclar A ---+ OC. Clum 9G t-. dirrizor norrnal i:t C iar G : (.9,,

“ 一
1,

¨一
alrlicin<I tcoienra preccdenti urmeazir pcntm G: 9*t

リ タタ!==′ ″1.
タ

iar- pcntm G :
＝一
２

ク
′

‘
〓
爛τ・

綱丁´

ヽ
in ba/_a accstor dOuh lclatii llrll■ て〔
tZl

夕 r"￨_グ ″:>E

pcntru oricc ′ A,adar ′′

11 1lu c rczolubil pclltru み>4
′
Dcci ecuatia generaltt dc grad >>´ l csteノ ′
zα グ
υづα′ ιchiar,1lerezolubil壺
prin radicali. `α

97° Rezolubilitatea prin『 αdicGli c ecualii10r generOle de grgde

。Cter:stic6(n==2,p==2),(n==3,p==2,3),(nこ =4, p==2,3)1)
':C9『

離 増乱 Ttth滞 籠 l識 :ir鴛淋 し,de tt К sP[tt持 hn面 c

cu F2:, ダ3:￨ プィI P]imul dintre accstc grupuri are Ordin pril■ A,acl〔 tr i

1r ,\irts1 iillltirl iir'l)uic i:onsiderat ca. o c(,nrplc1arc. la tcor-clra iu; Al,cl.

lSS
 ciclic si deci rezol■ bil:Cel dc al doilea are un lant(Chiar■ lll,ir)dc diViZOri
norll■ ali■
`31>`3!>E
2 de factori de ordin prim,(leci ciclici.
Prin ullnare c rczolubil.
in ce pri、 =c,tc夕 J! ObServlln cユ adlllitc subgrupul CJ αιι
″α (grllpul lui ,ι

Klein)fOrnlat din transfcrmlrilc produse de transpozitii COmPICmcntare

E,(23)(4 1),(3 1)(42),(1 2)(43)
.ヽ cest grup e divizOr ,n 夕41 intr_adevir dac■ S cst(, o pcrnlutare
arbitrartt din ′4! a｀ ‐
Cm
Sl(α ι)(じ ″)S=(aS bS)(σ S″ S)

unde αS,ι S,(S,α S sint diferiti lllt】 ‐

C Ci.0])tilleln a,adar tot un l)10dus dc trans―
POZi,ii COmplementare_
G4COnStュ evident din Pcrlnutlri pare.1)cci c cOntinut il・ ′ 4!(ca diViZOr
normal′ fiilld divizOr normal clliar in′ 41)・
inCit グ4! adnlitc urmtttorul lant dc di、 'izori norll■ ali cu factori de
ordin lriln (a,adar ciclici, sau abelieni):

夕4!〕 ‐′4!>′ 4>E

2

・erific■ obser、 nd ch avelll PClltru ce]c trci

Abclianitatca lui G4 Se ヽ
B=C,iJ2_β 2=
'貧

permuthri ale sale ИりB,C,ncidenticc PrOPriettttilC И・

=ε 2=1.Asadar」 。β =И -lB-lИ β =∠ BJ B=θ =二 J.
OFdintll grupului lui Calois 2!Se imparte cu caractcri、 lic〔 1, Pじ 1ltru
φ =2,Ordinele lui g3!li絶 !pentru
ψ =2リ タ =3.Tcorcma lui Ga10is a
“
dOua nu ne spune l■ illlic fll aceste cazuri, deci lc cxcludem.Rう 11■ inc dftr sL
considcrinl ccuatii gcnerale de grad si caracteristich

(ル =2,ヵ ≠ 2)′ (′
ι=3′ ψ ≠ 2,3),(′ ι=4リ タ ≠ 2,3).
in felul acesta factor五 primi ai ordindor rinl'n nlai nlici decit carac―
t eristica
TeOrelma lui Calois a II― a,ne asigurl cl ln toate accstc cazuri(inClusi、 ヽ
binettnteleS Cazul caracteristicci φ -0)CCle trei ecuat五 gCllCr(llc dnt rczo―
lllbile prin radicali.
Functiunile prin carc sc obline(〕 Onstruirca corpurilor norl■ ale inter―
11lediare date de,irurile lor de compozitic(functi111lile care apartin tcrmcnilo■
ace10r ,iruri)pot fi alese astfcl

%=2, xl― ■2

%― ￨, ),■ 1+ε
Π(■ ′― χプ
・ 2+e2.3 (C3_1)
,ル ー 4, Π(χ ),(・ 2+・ 3
χブ ‐ VI I.)2,_V2+」 3 '1‐ れ
`―
Nu illtrilll in detft]iul calculelor,c〔 Irc、 'a fi 1lsat cititolヽ 11llli

l) Eclar, grupul altcrn grrt e cliv.izor rror-nral itt grrr circi S-17-.Scu Sarl,ilrar
c5, ti ?-par
e o transfornlarc pari. ${otd Dtsj

1891
 3.ORITERIUL DE RECUNOA,TERE AL CONSTRUCTll10R
CU RIGLA Si COMPASUL

98° Pentru a lmbrユ ti,a cit mai multe cazuri, vOm vorbi de construc―
ヽiile Care pot fi efectuate,in geometria analiticユ peste corpul comutativ
K de caracteristicl arbitrarユ Prin intersectii de drepte,i de cercuri,(a,adar
in geOmetria analitich peste K)prin intersecthri de sisteme de ecuatii de
forll■ a

αχ十 む 十 ε=0

.2+,,2+α .+β y tt γ=0

,cu coeficienfi in 1{.
E vorba de un criteriu clc lecunoa;tere a posibilitllii unor astfel de
consl.ruc{ii oricare ar fi nedeterminatele (mlrimile arbitrare) w, a, ..., t
ale problemei. Agadar corpul coeficienfilor ecualiilor de mai sus este
K(u, v, . . ., t) cxtins eventual cu mirimi construite tot pr-in intersectiri de
,dreptc ;i cercuri.
Sir rczolvlrn sistemui (1).
Putcm totdeauna reprezenta parametric drcapta punind

■=χ 。+ζ ω,y〒 y。 下 ηω

nt・ °hl ω
:厭 計 ・
C un paramdru arbttra■
Ⅷ幾れれn4h¶111[:[ぽ 七
2)ω 2+(2ガ
に=十 η Oξ +2yoη tt )ω +ノ (χ O,lЪ )=0
αξ+β η

Daci ecua{ia e reductibiiir co se g5"se;te chiar in corpul coeficien}iIor.

DacL c separabili (ceea ce se intimpli totdeauna pentrul a Z, dac>a e ireduc-
libil5) adjuucliuuea ei ne d'ir o cxtindere de grad dublu fa{5. degradul extin-
derii precedente.
Acela;i lucru, dacl este inscparabili (caz carc se prezintl numai cind
l', : z-iar a ;i I nuli
tr;.
In orice caz, prin constructii cle acest fel, construim peste corpul
I{(w,u, ...,t) al coeficien}ilor o extensie de grad Z'2. ... .Z - 2". Ea e
normali., c:ici cu fiecare adjuncfiuue a unei rdddcini (r, radical ! clci
ecuafia (Z) in cazul separabilitS.lii si caracteristicii p : Z nu se rezolvi
prin radicali) este implicit adjunctionatS" ;i rS.dicina conjugat[ to'funcliune
linearir de oi. ln felul acesta, adjunclionim pini la urml mulJimi complete
<le rS.dicini alc unor ecuafii cu coeficienli in K(w, u, ...,t), cum u;or se
poatc vedea (prin functiuni siuretrice).

1) in dcfinitiv e cazul cind iu plarLrrl geomctriei ana]itice a, unui corp Ii

de caractcristicS,
!, : Z an intretruittat ,,compasul"si nu cercul genera). Ecuafia unui cerc trasat de ur compas
lafirrnafia parc paracloxali,) arc totdeauna centruL in origine. lntr-ade-25,r ccratia lui cste

(″ ― α)2+(y― β)2-′ 」=″ 2+y2+α 2+β "― γ

'=0
190
 Fie 0 mlrimea a cirei construclie face obiectul problemc-i de geometrie
(algebricl) propusl. Dacl o putem construi prin radicali, ralionamentul de
mai sus aratir., ci ca aparfiue unei extinderi de gradZ. DachF[r] e poli-
nomul ireductibil cu coeficientii in K(u, u, ...,1) pc care-l verificit, toate
rld[cinile sale sint confinute in extindcrca normalir.
Asadar corpul de reducfiuue a lui F[r] e un corp intcrmediar aI
extinderii dc grad 2'. Conform teoremei impirfirii gradelor, c un corp de
grad 2"'.
Numim gror,p al t>robl,etnci, grupul lui Galois aI corpului dc reclucgiune
al luiirlr]. Cum am mai arltat.,si altir dati grupul lui Gaiois al unci extin-
deri eventual inscparabilc coincide cu grupul lui Galois aI corpului scparabil
maximal (corp normal) continut in extindere. Gradul acestui corp separabil
este un divizor aI lui 2"' dcci de forma 20.
-E cleci dovcdit :
Cortrlilia necesard, ca o constru,clic geonr.elricri, d,it't, geotnelria a*uilitica'
lestc tr,r't cor.P arbitrar sri. se efectweze prin intersecfii de drcpte gi ccrcuri, este
ca ordinul grctpu,Iu,i l,u.i Galois sd fi,c o ,ltuterc a lui 2 (mai scurt : grupul lui
Galois si fie un 2 - grup).
S:i arltiun suficicnla acestei condifii.
Fic mai general rn .P - grup adici uu. grup de ordin 1b", dcst:ornpuuerca,
in clase date de grupul automorfisrnelor interioarc ue dir

,*Ehr:.p,
unde c e numirul de elementc al centrului iar kr> I indicii fn I '.ti grupurilor
stabile (grupurilc care invariazS- un elerment) ale clementclor ne-ccntralc.
E clar ci. avem ltr:.1t't, sr * 0. Incit relafia preccdentir

c : 0 (rnod1)
Cum c > I urmeazra c ) 1. Prinlurmarc un y' -grrp are un centru (o 1.
Factorizarea gflo e tot uny' -grup. Dacir (, Jralnificarea totalfl-i =
cen-
trului situ urmeazir.
(rlIo> I

cu (r/(o abelian (centrul Id 9l _q). (, e divizor normal in I ca ramificarea

unui divizor normal. Exist[ dcci factorizarea'9f(, care c uu / - grup gi
ramificarea totall" (, a centrului acestuia, deci lanlul de divizori normali

>(r)(oll
cu factori abelieni.
Clu;rl,l. I e finit acest lan! se tcrminl" obligatoriu prin '9 (altfelprocesul
s-ar continua indefinit). Avcm a;adar lanful normal dc factori abr:lieni,
lcgirrd pe I de identitate

Se gtie, c[ in acest caz I e meta-abelian. Iiind finit e rezolubil.

Conchidem:

191
 C… た」 ¨ 側 hⅢ d∝ 址 d∝ 叩 tmm五 m｀
i柵 ち が働 対 ャ
Sユ ne ttntOarcem la problcll■ a nOastr沈 .

5■ preSupuncΠ 、こl grupul N al unci problel■ c gconletricc c un

2-grllp. Att arhtat cと c un gr,p rezcllubil
Deci ad■ nite un,ir de cOmpOzitie de factOri dc Ordinc prime care nu
pot fi aici decit 2. ム
Prin urlnare ёOrpul dc reductiunё mai bine Fis lluclcul siu separabil
Se,0■ Struiё tttO din cbilDul de ttncbpere prin ttnf■ ,uriri normale

κ <〃 1<〃 2<・ … <S

unde〃 +l dC° rdin 2.Cum〃 じ<″ ′
口 .l c
Gを
`<rfj+l arc grupullui Gllois Gノ d este 2 Prh urn■ arc r,+l prO宙 nc
話 :観 llillぶ RttЪ I1lril∬ ti:撃tnt pユ tmtic O,dat dc ccuatia cu COCfi―
Cientil lll〃 t

6);+,ι ωl+υ =0
carc poatc fi illtcrprtrt[tti cil pro、 ア
cllllld din intcrscctia CCrcului Fi diCptci

￨==0
ヽ

:
Asadai s sc c01lstruicste〔 liil 」 (Plin inttヽ seCtii dC(lrcPtc li Cercuri
1‐

〕´さ′〔
〕
:二 ι(ldar CXtilldefむ 11lscparal〕 i11, 1lu llltli putchl こ
lfll‐ ll■ tt nilnic
l)cl cユ
゛
intrucnt pentl u/> l ccuatiilb'62r― 卜zυ l■ u ttlai pot fi Obtinutc prin astfcl
dc intclscctii

.〕
衡t],lfh∬ ユ
ギ lil■1町 ‖鳳d tt ic_12_gЧ
iti鶏
I普 )∫
tru cxccutarea(｀ OnstructiCi Prll■ linii,i drepte.
suficiel■ ti pct■
)

Acest cirz e totd,^auna lcalizart dach p -- 0.

Sau dtlci二 [(,cO「 P pcrftヽ ct,id〔 Ltele problen■ ci algcbricc I)CStt)K Sc
itiC,Ch atunci K(ι ,… .′ ノ)(lStC lllcれ ull corp pcrfect
Pentrll p:.o,i`,り
pentrtl toatc celclalte cazuri lll care〔 ,cuatilt problclnei
c separabill, cu c、 ccptia cazului p==2,cOnstrtlclia pOatC fi()xccutati prin
じ
i導
tcris tica
塙ま 多 思訛富lilltttI∬ 甘
,お り :≒ i」 讐 「「寵:1:鍛 よ
1lTalヽ
Pentrll″ _=O peiltru ca collstrllCtia sl pOそ ttこ urma prin intcrsectttri
dc drcPte,i ctlcuri rcale,e nccesar si gilldiln ill Prealabil pcづ ridttcinh a lui
V2+1=()ttdi unctiOnat corpului de inceperc.Accasta nu tldllcc nici O modi―
ficarc Or(linului 2■ 〔
l gruplllui p■ o blcn■ ()1

sauゲ apartine COrpului dc reductiul■ e,i atunci cxtillidcrea prinり c

Cユ ci
iluzoric sau,二 ∩X(」 )一 X,i atunCi dupl o tcorcml cunoscutl,grupul llli
Calois rlmillc tば ｀
Ci(1,ipぜ Ittru X{イ )ci(ゲ ),Ca pentru X⊂ 二 .

192
 A71θ ″α

TEORIA CONEXIUNILOR GALOISiENE

51 PROBLEMA LUI STEINITZ

`ぃ
1.GRUPUL UNEi EXTINDEttl

l° Gener● I腋 1“

1と

否aぶ TllC士 :誡 :譜 F露 瑞 .Tll:fttlF:Я 需 縞 ¶‖ [

corcsPOndente(c6nexiunea galoisianl)intre structuri: structura subcorpu―
rilorづ ″ι
ιγ%ι α γ rela un anume
subcOrp(conCePit Ca prim
`α `(veZi element mai
definitia al acestei structuri′
jos)ale unui ―θ
corP,relati、θψ ′ルι%″ α
2ι %ι %―
ιαι
),グ Sι /%θ ι
%″ α g,′ zψ α
ι″α %%π づ α%%%θ gγ ι
″ αsθ ιグ
αι θθ′
φ %ι グα α″
.A
Zι construi
teoria lui Ga10is ttn ace,ti termeni ttnseamnd,dupこ 0.Ore,a deterlnina cOn―
ditiile nccesare si suficiente asa ttncttt corespondenta, de care vorbeam ll■ ai

協̀″ Ⅲιθグ
e anu血 tocaractere:sl iら ceea
力
群 肝TettIぶ 塩鰤野悦ι
S午
gα s'α %″ ψι θ
びθιあ
・
S01utia datこ de Steinitz acestei probleme(de altfel cu mult maittnainte
dc intrOducerea punctului de、 ア cdcre formal al lui Ore)arc un caracter ex―
haustiv γιJα ι
げυ%́s″ Zα %%α %%7'多 グιθααγ j dillllpotrivュ , nOi nc PrOpunen■ ln
2ι

acest capitol stt dユ m problemei lui Steinitz al cttrui enunt prcciS ll VonfL da
mal iOS SOlutia abS01ut exhaustivtt VOm reghsi′ drept cadru%ι θ ι
sα γ,cadrul
lui Steinitz(θ θ
ゅ %/づ %α Jι )cu limitttrile cOrespunzユ toare(eXtinderi s(ψ α
%θ γ
′
′αろ″ιルフ リづ
ιι)VOm fi arhtat astfel cこ extinderile nOrmale separabilc finite
(全
n Cadrul cttrOra Galois ,i Steillitz,i¨ a■l COnstruit fiocarc in felul slu,teoria
lor a lui Galois,fユ rl lnsユ αル θ ο%ジ づι″j″ ι%ι θ ″ s夕 α
′ιαacestui cadru)cOn_
stituie, ctl α ′ιυ″γα ′
, sヴ %g%γ αspecic dc corpuri′ COmpatibiltt cu ceca ce Orc
surpri・■ de ca esential in teOria lui Ga10is.

2° Defini:::,i prOpo2:lii preliminare

Fie L un corp arbitrar(in gencral′ neComutatiヽ ').Un autOmOrfism al

lui Z estc o corespondenttt biunivocl,i nelacul■ arこ a lui ιcu el全 nsu,i′ COres―
pon(ientユ care se face cu pttstrarea stlmelor,i produselor.
Fie」【 ⊂ 二 un subgrup al lui二 ;un automorfislll al lui■ relativ la
K este o cOrespOndenttt biunivoctt a lui』L cu el全 nsu,i′ COrespol■ dentユ
al cと rui
θ
efect asupraル ι″γ
%グ elcment din K esteグ ″
ι%ガ ′
αι
ια,i Care pユ streazユ sumele
,i prOdusele,

13 _ c 162 193
 nOtlm cu夕 multimCa tuturor autolnorfismelor lui l si cu夕 mul_
Sユ
timCa′ θγautomorfisme10r lui Z rclati、 γ
%γ ela K;evident c壺 ,多
`″
`⊂
Lema l.]」 %″ ″ α 夕 ι ιzι ′ ιgγ ィ
ιψ (ル ″ 〃ιε ′ご
sι どυ ο%′ 42/227771α げ
グθS
″γ
ιφιθο%珍 」
クτ
ιπθだαα ￠O%07ノ リ S名 り
ιιο `ι
/)メ %勿 ″ づθ α ιヮ ι
′ιsfι ι クα
g/ι ち
971 ιル 夕‐ sι
`ι
r′

Pentru夕 sc PrOCedeaztt cxact ca in cazul grupal

`ι
`′ teoretic
Pentru′ ,avem o problemtt de subgrup.Fie/1,■ 2∈ ′ a,adar■ 1(α )=
=α ′ ∠2(α )=α unde α∈K;c clar ch H`=И『 1→ ク arc aceea,i prOprie―
tate:_4『 1(α )=α ,α ∈X,deOarece И lИ 2(α )=」 rl(`7)adich ИJl(α )=α
『
:

全
ncit_4『 1→ ′ .

A,adar∠ 451z41(α )=И 矛1(α )=α adiCと HJlJl→ ′j′ e grup.

Grupul 〃 careり 貪 n dCSfl,urarea teoriei, loaCl un rol fundalllて ヽntaI′
sc va numi g/7多 夕 ι χιj%α ι
γづづニ ュ K;dacこ J_cste corp normal pcstc X,
atunci tt cOincide cu ccea ce se cheamユ gγ φι
``ι
ιιルιづGα ′ οグ
s α ιJ7`づ ノ
zι ´だんじ ガυ
′αK.
intre cclc doul structuri,structura grupall a lui〔 夕,i struCtura(｀ ()rpu―
rilor interlncdiarc alc extinderii L⊃ κ, sc POatC Stabili o cOrespoll(lcnt沈
pe baza urmltorului prin(〕 ipiu:
Stt nOtこ n■ cu(″ )structura corpurilor intermediare ale cxtindcrii
ι ⊃ K,i cu(G)Structura grupalユ a grupului`.
Fic G∈ (G);lui G Fi asOciem in二 ⊃ K,nlultilnea〃 a tuturOr,tcclor
clcmente″ Jん 二 care sint invariatcづ κ グυゲ″,ι αJ de ficcare autonlorfislll(lin G.
E sigur cユ existi cel putin un ascmenea clcment:oricare clcment din K。
`ι

S″ αγ
″′″%θ ″」げι s′ θπ%θ ο
ィタ.Fie力 1,力 2∈ 」
ビ゛i=1∈ G,aven■ prin il)otcz五
)=れ , リー 1,2.Rezultl _4(乃 1_み 2)=/4(力 1)一 И(ん 2):〔 iCCasta
∠(力 づ
とu→ 二
deoarece a■ ltolnorfisl■ lul este pern■
← .A,adar:И ψ
l― り
utabil cu ltlarea inversului in grupul
=ん 1澤
LTCLよ 1尋 倶 孟n3iCllil場
presupunem 2≠ , VOm avea ,i721
ん ° 二
(Care are singur cel putin dOutt elementc cユ ci″ ⊃ K)este un corp:`ο ゅ
′′
多′ιγ′
πιαグαγ!r/ι oι γθα″ι″ αG∈ (G)la〃 → (″ )θ う ノク多ι わ夕 づs7ィ s,ο υ θ θ ′
ε ι εα θ
ι "`ご `
π グψ ノJ〃 ″ψ πづ
ι ゲ ″れ (G)ゞ j?α ι
ι θ/ψ σ蒻″`α
″ ψ
'多
%ι %ι /α F'ル
(″ )j C Clar c狙
″ este 0 0peratie″ グ υαιι″ι″(din cauza caractcrului maximal al ltli rr!).
「on■ scrie〃 一 〃(l,ivOm
ヽ `π
Spune d〃 este rο %ι ,vク 協″ J``グ D"昴 物
Fie acum〃 ∈(〃 ),lui〃 li asOcicm ttn′ multimCa c a/ι %/θ /acclor `7.

αク″0%0グJs%ι α夕ιtt care invariazユ pe″ ι %ι %′ θ ′

ιι ″ι κ′ .E sigur cl(,xistこ Jι
`ι

cel putin un aSelnenea automorfisln i cel idcntic.

`ι

Stt arユ tユ mcユ G este un gruP(s%ι g/″ ι 夕αJ ιじ夕 Fic五 1,И 2∈ G'iん ∈π
,ι
)・

勝 齢蜃就郷J級帯端
'

1ぢ iic)11'物
″範 O iC darctt G de o oPげ a● e
脇 t協 3(響 lfttitta護 ∬ 盟 tximal al lui G!)VOm scrie G:=G″
j Kγ %JZ.
,i VO■ n spune ch G cstc εο%ι χづ
π%ι αルι
Asupra operaliilor″ ,G demonstrlm urmユ toarea proPozitiC inlpOr_
tant泣 : ・
L o ll■ a 2.Fゲ ι五 ⊃ K οι
χ′%″ ι
グ για/b夕 γ
αγ″″ιg/zィ φ ′ Иノ′
ιθ
づ Zι :

1)0夕 ιγα
′ググ ff,Gs´ %′ α%ガ%θ ′
Jθ 多οι
ο%ι ααグε
″φι %ι γ (Gl⊃ G2)∈ Zι
(G)'′ ∂
S―

´ ι (〃 1⊃ 〃2)∈ (〃 )α υ
ι%〃 Gl⊂ 〃θ2,′ θ
`ψ
ιιグ
υGIfl⊂ G〃
“ 2)Dacユ ″∈(″ )reSpect市 G∈ (G)α ιチグαυ
2・
`υ
θ1″Gπ ⊃〃 γ ιψ .G〃 G⊃
Zイ ,θ

“ G″ G=G(″ G))
'

⊃ G;(″ G″ inscamn■ Prin definitie″ (Gr),analog

3)P`%ιγ夕ι″じ∈(″),グ =1,2 γ ιsφ ι
ειグ
υφι%′ γつ ′
ιG`∈ (6),グ =1,2,`ン υ″0:
G(Ifl U〃 2)=G=1∩ G″ 2,・ (61 U θ2) 〃 Q∩ 〃 G2・

194
 1)Fie(Gl⊃ G2)∈ (G)i elelnentele din I Gl invariate individual de
Gl(prin lnsl,i definitia lui」 Y Gl)Sint invariate a fortiori,i de G2⊂ Gl'iリ
εαα ιαγι,elc se ghsesc ttn multimea″ ′ %γ θ
γelemente10r invariate(indi宙 dual)
de G2,α グ グθ″′ ル〃 G2:〃 Gl⊂ 〃 G2・
タ
Pentru G」 げ1⊂ G〃 2, argullent ana10g.
2)Fie〃 ∈(〃 );G″ eSte multimea tuturor automorfismelor din′
care invariaztt pe」 7 element cu element.Cu alte cuvinte elementele din」 Y se
glsesc in multimea ι γelementelor(din二 )invariate indi宙 dual de G″
%ι %γ θ ;

aSadar〃 ⊂ 〃 (G″ )一 ″G∬

ArguⅡ lent analog pcntru G」 り G⊃ G
coJ。 ユ甜1角 与
計7(7ご も 砒)ICaI轟 』r堵 こ1牝 '衛 Lと ゴ雫
aえ はement cu demelltlぎ %%維
aFЪ ∴1ユ e盈 篭
lva五

G乳 ∩
,carc五
i■ il覧
判 翻野 ぜ 襲 鮮 ど冒 岬
T瑚 」ざ frげ
PЮ p五 崚綱 e⇒ ;勾 dnhmaFI宏 e鼻
zicind,O datユ cu O.Ore,ctt operati」 甘 翼 tttt猟 壇 滞 T捲 腎
(″ )θ θθ″ιχグ π%ι gα Jθ づ
s'α %″
Acさ asth impOrtantと notiune(Care se prezintユ ,i in studiul altor sistcmc
algcl〕 rttc decit cOrpurile),Se pOt intrOducc abstract,a,a cum a fhCut O.Ore,
prccull■ `urlmeazユ :

Fie夕 ,多 'dOuユ multimi partia1 0rdOnate,i9,9′ dOul operatii func_

′
tiOnalC definite resp.全 n夕 ,i夕 Valorificate resp.lnグ ,i夕 ,univalente,
n plus, cererilc urlr.ユ tOare:
,i VerifiCind, 全
I.Pentru(φ l⊃ 夕2)∈ 夕 aVem
′
(ψ f⊃ バ)∈ 夕 aVem 9(ψ l)⊂′9(ψ
II.Pentruφ ∈夕 avem Ψ9(φ ) `
Elementeleφ → 夕pentru carc 9′
accastユ denumire se va justifica mai
lcu 9 9′ (グ ′SC ZiC perfecte sau
)==ψ ′
pentru orice夕 ∈夕reSp.9ヴ (ψ )=グ pentru oriceグ ∈グ ,COnexiunea galol―
danl計
∬
tf孟 孟■ 『雷∬1‰ ζ∬:lふ ぞタ
:讐 ノ笏γ″
θ グ
ι滋ι
γ′ :。 ttπ .

Fic夕 O multilne partia1 0rdOnat■ i「 ψ='(φ ∈′)0 0peratiC univalentユ

φ ∈ 夕 laun F→
care face trecerea delaun 夕 VOm Zice cl「 este un OperatOr
de inchidere pentru夕 dacユ verifictt urmユ toarele cereri:
「
I′
F⊃ φ,H′ 。7=F,Ⅱ I′ ・Dach(φ l⊃ 夕2)∈ 夕 atunci 71⊃ 2 「
Sh verificln■ abstractユ de lllai sus opera―
ch in conexiunea galoisianユ
torii 9′ 9 ,i 9'9 Slnt OperatOri de inchidere pentru´ resP.pentru g夕 .O vom
faCC Pentru Ψ′ 9. ′
A,a
Mai ttntti′ e clar cユ
｀
pcntru Orice夕

雪
∈ 夕 avem Ψ 9(φ )一 F→ 夕・

苦
計
⊃
よ轟富 :「 E準 ら
:]聰 ∬I:fi鴇 量 ら ア
″ ;T眠 ガ j'」 移 ∫:ヽ i愛 :′

9(夕 2),adiCユ avem succesiv 9'9(ψ

タ1⊃ 2・ CFt prive,te cererea II′ )⊃
9′
『
⊃φdeCi 9 9'9(φ )⊂ 9(φ Dar 9 1′ ・9(少 )⊃ Ψ(ψ )deci 9 9'9(φ )==9(ψ )
)・

de unde 9'9・ 9′ 9(φ )=9′ 9(ψ )adiC1 7=F・

1) Atragem atenfia c5., inchiderea topologici (Kuratowski), este un operator de inchiderc
in sensul lui Orc, dar reciproca (subinlelegind c5, P este o structurd, !) nu este adev5,rat5, (Nota D.B).

195
 Un clement carc coilcide cu inchidcrcil sa, se zice inchis ; elcrn,-'utele
perfecte dintr--o conexiune galoisianir sint deci, in acest scns, clctlcnte
inchise.
in particular rclatia I q' qlll: q (1) (saug'q q'Ur'): 9' (l>'), cdrc
se demonstreazi.la fel) aratl'L
cildnt,agiu,ea ttntLti. clunerlt estc tut' clent.cttt ittchis
reciproc insi, orice clemcnt inchis se oblinc ca irnaginc a unrri anumc clc'nL,'nt.
P.entru cazul ciud g: H, g' : G (3 -.. (G), - (H)) r'om spune ci.
Il cste opcratorul dc inchidcre De dckincican "'
G G 11 c.stc operiltorlll clc
inchiderc Iirull,
,4 cortstru.i teoyia l,ui Calozs l>entru o e:r.lindcre I. = K, d.e gru,f '4 itt-
settyttt,ti a gisi condili'il,e %ecesare g'i suficiente ltcntrrt, ca. sti a'oent, II G II H
pi s'im,ultctru CIIC:G pentrot, He(H) ;i Ge(G)
Pcntru a putca ataca aceastir problcrnir cste ncccsar sir introrlr.tt-unr
incfl uncle concepte indispensabile pentm desfirsurarea disculiei (in cirdrul,
corpurilor comutative, binein!eles).
!-ie .I- = .K o extindcle arbitrar[; nurnim bazd. algebricrT a a.ccstc'i
t'rtinderi, o submul{ime (H*") a structurii (fI) astfel ca pentru oricell e tlI)
sii cxiste LI'p - (I1*) cu propriet[fi1e:1) H ) H* 2) Extindcrea II = IL*
cste algebriciL.
Orice extiudere Z > lf adrnitc o bazit algeblich trivialir: (I/)l l;ac[
I- = K gste o extindere algebricir, atunci cxistir o bazL al,gebricd mininx,.lir,
{orrnat5. diu.tr-uu singul element : .K.
Fic Il e (H) ; numim i.nfd;urarea al,gtbricci a lui 11 mullimea )r, a
tutrlror elementelor clin, L algebrice peste If. Afirm cir ), este wn, corf . lotr-
adcvS.r-, fie a, p e Xr, ; extinderea prin elementc algeblice II (a, p) estc sigur
algebricl" deci cr z p-I (cind 9 + O),care aparlin acestei cxtincieri,
- I ;i fafir
sint clcrnentc algebricc de 11. Deci Xr. cstc co'r-.p (extindcrea algt'lrricir
nraxirnali ar,prinsd. in Z a lui Il).
Faccm observa(ia cir. dacit II, = H, este o infl;urarc algcbric;-r (dt>
corpuri intenlediarc) atunci Xr,: Xp,; intr-aderr5.ravem mai intii )*r, c
- Xz, cici orice element algebric fat5" de f1, este (ir.baza transitivitilii algr:-
lrrismului !) un element algebric fali dc llrcici ecualia algebrici pest,' Iy',
Ia care cl satisface p-oate fi ginditl" cu cocficicnlii in -[/, (cici H2 ,- IIr).
A;adar )r,,, c )s,. In clcfinitiv )r, =: )rr.. In paI'tictrlar pcntrrt oi-icc
He (H\ si orice H*e (H*), ((11*), taza algebricir. a lui L - Ii) li','1n
,fi -- 4H..
Daci 11, > 11, este o inflsurare arbitrarl, avem )2, - )77,.
Introducem acurn intre structurile (H),(C) doul noi conexiuni rrnLlu)L-
G", H* care in considertrtiile noastre ulterioare au, c drept, doar un rcll
tranzitoriu insl important.
Fie -FIe (H);lui 11 ii asocicrn in (G) multiurea C*II a tuturor acelor'
autonrorfisrnc din I care lasl pe 1/ global invariant (adicir invariant in
totalitatca sa).
E u;or de vlizut clG*I/esteunsubgrup (alluig);icclar cLG* H-.(, H.
Irie acurn G e (G) ;i si cousideri.m in (Il) mullimca F a tuturor acllor-
r-'crrpuri I'I carc sint global invariantc de automorfismele din G; e clar cir"
aceastiL multime I nt este de;artir clci contine cel pufin un element : Ii G !
Tininrl seama de faptul cir structura (i1) este completf, (cum am arltlt 1a
timp) rezirlt:i ciL putern considcra corpui H* C - U Ho pentru ficcarc:
Hqeg

196
Ge(G), cotpril H'+ G cstc evideut unic determinat (clupi cum; dealtfel, C'FI{
este un subgrup rinic clctcrrninat cle indtrtl ce -H cstc dat).
Operafiilc unir.alente Ct ;i 11i' 'iustitu,ie i.rttrt: (H) ;i ({;) o coilc^itttte:
iirrloisianci (in sc.nsul lui Orc), ccea ce se poatc verifica foartc lesnc.
Lerntr 3. Iic Z -: /i o c:vtintlcre arb';tr&rti,s'r. 1{ e (17) a;ad,ar L'.:: II ,-,

--: K; gru,t'ttl ext'ittdeyii L

= II este CII.
Iiie l' rnultila,:,ea tttt Ltrot' rLutomorfisrnclor lui Z, czrrc sh iur-aricze elcrnr.nt
cu clcnrent pa, H'. I' c's[c a;adar gr.upul cxtinderii I- = H.Ii clar ci I' c- I
cici II: ,i{ I Or, mullimca tuturor automorfismelor iiit, I care inr,ariazi
pt: 11 t'lerncnt ctt ,-.Icmt'nt c'stt-' (prin dcfinilic) G /'1. incit c clar c[ l' =: G 11-
Obs,:,rualit:.. Concluz.ia c valabill ;i pcntru corpur-i n('cornutativc.
Probleura ,dctermiuirrii grupului extinderii H = I{ c mai delicatd,
tleoarece dacii r:stc i.rdcvirzrt r:ir urmal) pc II 'a oriclnri automolfisnt dh I

clin G* 11) estc un automorfism din grupul cxtinderii II ) Ii, rcciproca nrt
eslc necondifionat adeviiratit.
Vom spune cl oricc automorfism di:n I carL. invariazir pc. II (in totali-
l:ttea sa) inducc un autonror{ism din grupul cxtindcrii II = k (adicir ar-c:
;rcclasi eLcct asupr-a cxtinclclii H - K ca gi u,n anutrl(:;rutomorJism al aces-
1<:ia; ceea ce nrl r,rea cleloc si spuni cL cele dou5" automorfismr: coincid,
tlt'oarece t-lc nu sint clefinitc pc ace€a$l multirne !).
in gcncral ins.l, nu oricc autornorTisrn al cxtindetii tI : r( cstr-'indus
dc (cel putin) uu autoruorfisrn din G* H (adic1 de un autoruorfism tlir, I
t'arc sir invaliezc global pc .F1) .

Daci insir, dimpotrivi, accst luclu sc iltimpli":rtunci z.icem cit gtupul

cxtinderii H = I{ estc indus dc grupul G* 11 (adicl" dc uu anumc subgrup
dc automorfisrne tlitt, '9) : in cliferite cazlrrri particularc (pc carc lc vom analizit
rnai incolo) acest fenomerr. sc intimpli. De altfel accstc cazuri par-ticrilarc'
sint clc ajuns pc;rtru a acopcri ncvoilt' tcorici noastrc.
Lenra 4. l-ie L > Ii o cxti'rttlere arbitrarti ;i I-I e (Il) ; iat ti gnrpul
extirtd,eyii H = K este'itt,thts de gru,Pu,l, G'\'- H, ctttutci grufrrl, cxtintla'y,ii, H = Ii
cs{c izomorf cw grupul _ioclor G*IIIC Il.
Intr-adevlr, am vizttt ci urma oriclrui automorfisur din G* I/ per
/1 cste un automorfism al c'xtinderii H = I{;a\rern:rsadar o corespondcnll
univoCS" clc la G* 11 la grupul '3o al cxtinclerii H Ii. Conform ipotr:zei
rczulti cir aceasti corcspoudentii este nelacunar[,=cu altc cuvintc. orice
;rrrtomorfisrn din 9n poate Ii prelungit pin5, la un autourorfisrn dint C*' H
(corespondenta aceasta nu cstc ;i biuuivocir, deoarece, in general, mai multe
:rutomorfisme clin G*I/ pot avea aceeagi urmi pe 11 adici pot induce lln acela;R
;rtrtomorfism din 9). Pc dc alt5" parte coresporldenta aceasta se face evident
cu pl-strarea sumelor ;i produselor (cici urma unui L-Iement din G* H pc H
lstc: cfectul, limitat la H, a acelui elernent). Avem dcci honomorfismul
('* Itr Eo. Sd. c5.utirm ramificar-ea in G* 11 a uuit[lii cli:n gr; c clar c[ accasttl
-
rtrnificale trebuie si continir toate acclc automorfismc din C*11 a clror
trrrnir pc 11 este identitatea (;i numai pe aceasia. !) Or', accstc autornorfismu'
sint evident cele dinG H;i nu exist[ altelc cu aceeasi proprictate (clciGIl
arc caracter maximal). A;adar avem: E ?G* HIG H, QED.

1)Aceasta f1lScaln,ユ pur,i siェ nPlu, cfCCtul J力 %″ ′

αι′
α″ a acclui autolllorfislll(lin g lriai
gelleral,urma unuiautomOrism“ c夕 Pc un cOrp intermediar〃 c(″ )eSte °
izon〕 orfisnll]〃
relativ la″ .(Nota D B) =Fr‐

197
 3° PrOblema grupului indus

nl灘 sよ ;Ъ 輩 :[∬ Hil∬ ∫

#∬ よ 讐T身 増 (能留乱瞥frc V° rbeam 11:∫
Lenaユ .Dα θ″′π′ 均Aな %/″ んι ιZ⊃ ″⊃K,二 α pα ″′rα ノ j%″ ι/ι ″αんs_
ειαιタル
′″´%/″ αιづ」 げ,α ′
2ι づg′ ′ψ ι
zr/多 θ χガ αι γグ
2/′リ」り⊃κ ′ `χ′
,多 7′ z`s αιgγ %φ τ
s′ ιι
ヽ
G*″ `ι `ゲ

Fie Z=″ (π )extindere transcedentユ purh a lui″ ,i fic′ 。grupul

extindcrii″ ⊃ K.Un clcment γ∈I sc scric i夕 =P[グ ]:σ [″ ]unde″
inscamnl(in ambele polinOame)cttte o submultime finith,nu numaidecnt
ace(Il,i,din夕 .Fic町 。∈ ;definiln 0 0Pcratic 2r aplicatl asupra elementelor
夕°
lui L astfel,1,I― ・ F]:(,'10[夕 ｀
E]unde E cste identitatea(,i Ca atare va
[″`。
fi omis■ ln scrierc,mai departe)Sh arュ tュ m in Operatia t2r astfel definitl
,づ Jグ %グ ′
αι″ι
αグ ′ιψθ
%ι J%ι Jれ θα%θ ∬ [〃 ]COnStituic un autOmorfism al acestuia.
Maittnttti e clar ch tt este o reprezentare,′ ′′
グυοε″de la=[〃 ]la″ [″ ];
cici un PolinOm arbitrar din〃 [π ]cste unic dcterminat de cOeficientil
mol■ 9amelor sale′ adictt PolinOame ac acelё と
',i
,i mOnOame coincid dacユ
nunlai dactt monoame identicc au cocficientii identici.
in al dOilea ril■ d e clar cユ aceastユ cOrcspondentユ este nelacunarユ .

111lr_adcvir,deOarecc,`O cstc un automorfism(al lui∬ )OriCe polinom

Sc明 :f黒 :b熙 ゴ枷FL]彗 li悧 饗己

∴認ralt研 葛鼻 「:こと
ご
polldenta inStituitユ dc tr ttntrc″ [″ ],i″ [″ ]eStё l)iuhivOcl,inelacunar益 .

Fie acum P′ [″ ],P′ ′[″ ]∈ ∬ [″ ];aCCStC polinoam('P′ ,P′ ′POt fi

.evident gindite ca elemente ale inelului polinOlnial(peSte ttr)Oblinut prin
adiuiCtiunCa(inClarュ )la力 r a tuturOr ncoctcrΠ linatelor carc apar 2n expre―
pttI飛
ツ
だIifl'Fl″ 〔
[■ 1踏 lf肌 ま
ぶ 轟F″ ∫
亀 :↓

十 タギリ ,1■ ‐…
″ ・ J「 4・
・ γ4-・ χ夕=げ [″ ]刈 十
φIや イ
十 (夕 [″ ])γ :Operatia I Pistreazl si翼 オ
'=Aル
Pentru produsc,a、 ‐em,cu accca,i obSCrvatic ca mai sus: P′ [″ ]・
け
・Iつ [π ]― 夕11_ir ψ;:_ダ rχ 争+′ 1・ ノ
2_.χ ′
r+″ , deci(P′ ′ =
,十 [″ ]・ P′ [″ ])以
=(4… .午 φ 頭° l… ・″ r etcっ ctc.:氣 conscrv■ iproduseleo in definit市
l.グ ρ ■
+ノ +プ

opcratia,こ CStt｀ un automorfism al inelului polinOmial〃 [″ ]:∬ [″ ]=

=(″ [″ ])・ ,Or,COrpurile c￡ turilor a douh dOmenii de integritate izomorfc sint
ele ttnsele izOmorfe i a,adar, 凱 ((lefinitと pentru L ca mai sus, adicこ
(P[″ ]:9「 ″ ])Ⅸ =pЦ O[″ ]:Qγ [″ ]=(φ [″ ])氣 :(Q[″ ])野 )este iZOmor―
fislllul 五 ぎ 二V illdus de domcniilc de integritate ∬ [″ ]oi(″ [〃 ])裏
in corpurilc lor alc cituri10r respecti、・c adid in二 ,i IF・ ]Dar avem: Zγ 一
=(″ [″ ])]=‐ 工ⅣO[″ ]一 〃[″ ]=五 a,adaF Operatia,r este un automor―
fisn■ al lui■ . E dar dOvcdit ch grupul ′O estc indus dc ′ rcsp. de G*″ .

Pcntru a putca cnuntをl tCOrcma importanttt pe carc o avcm in vedere,

、om prcstlpune cuncscutユ
「 1l rli■ htoarea teoremと datoritl lui Stcinitz:

Toor(l lll五 .rie五 ⊃x o extindere arbitrar五 (ln cOrpuri comutat市 e);

α′ ιィεグ」
f″ _ sι ´ο αιο
′ ιノ″ι ″グ
ゲ タル 五〔夕″グ
%ι ttθ ιχガ%″ ι
γι′ γα%sθ ι %′ ″%ι ιιgα ″
″
/t 「 ″]F″ J″ ′
α ισ lι づ
πルγ ιαむ ガκ[″ ](ノ )a θ
あ/グ θ θ
ψ ttZ%づ K(″ (Vezi
`Jι
Van )・

dcr ヽ aerden,
"ι
1‐ I, Pag 212, cd. II).

198
 Scnsul acestui enunt este urmユ torul:dac渡 五 一 K este multimea
tuturor elcmentelor din L carc nu snnt Fn K,atunci cxisttt in二 ― K(≠ Φ)
O submultime″ (eventual de,artユ )cu Caracter maximal de ι ιιttι %ι ιαなι
ιγグθ
ι
θ
777′ψιπグι%″ ιφι ιK astfcl ca orice element din五 一 K(〃 )este algebric
Sι

PeSte K(〃 )― COnsideratユ iz01at,extinderea Jt‐ (″ ),apare deci ca o extin―

derc pur transcedentこ i noi am nulnit― o lnsl,ln enuntul de mai sus,extin―
derc transcendentl,,nelegatユ ''deOarece,in general,avem ノ ≠ Φ ヽた oln mai
Observa cユ clemcntelc dinノ sint,%gι 夕 zι γ
αιtranscendente fati de X, dar
K(y),u cste extindere´ Z″ transcendenth a lui K.
Putclll■ acun■ enunta prOpozitia urll■ ユtoare:

θ
離花絣赫燃 認後 瀞翅
惨
∬ ⊃ K ι %″ 傷s′ ιθ*」 り
sι ιり

"
.

ai intii s■ Observユ m cユ
Ⅳ【 din Z ⊃ 〃 ⊃ K rezultユ succesiv _⊃
」
)(ノ )=Z;a,adar二 =″ (グ ,ノ ).
ョ■1『 話:島 孟鼻札鮒り lrelI(″
cedent fatユ dC r cici altfel,deoarecc
∬ ⊃ スr este o extindcre algebricこ ,acel elelllent ar rezulta algebric fa1l dc
κ,ceca ce nu sc poate.Sh arユ tユ m insl cユ 〃 (″ )este O extindere夕 %γ ′ 7α %S―
θι
%″ ι deloc evident a priori cこ ci dOutt nedeterllrllnatt‐
fatこ ι%″ ιφι
Sι θK Si carc rhnlln nedeterllninate fattt de
o cxt si nu maifie algcbric indcPend9nte peSte accastL
cxtindcre!).
c嵐 ntre χ′,iχ ′
全
′
ar exista 0 1eglturi
cu coeficient五 全 n 〃 . Rezult■ cL
χ′
): α メθγι′
ογグχ′′cstc algebric Pcste
nl multilnea tuturOr cOeficienti10r
′ ′
′
ctt dintrc χ ,iχ ・

Ц ttPIti瑠 計√ 臨潔lJttrtJ〔ょ 」 瘍湯 θ赫〃 7省 t諸蜜箋￡ ゴ【

urlneazl cユ θSint algcbrici de」 【 deci a fOrtiOri fath de extinderea lui
tO:i
K(ln Spetュ ′
ft (χ ):
′′
A,adar χ estc algebric Peste f((χ ′
′ )((θ ))iar aCCSt CorP cstさ algebric
′ ′
deci cユ χ este algebric PeSt(〕 」 ′
PeStC K ′
(χ )rezultユ て (χ )Cu alte cuvinte cと
Fntre ′
′
χ ,iχ exist1 0 1eglturこ algebricユ (gigur neredusl la o identitate,cttci
fn∬ ― care ttnfユ ,Oari pe X l ca a fOst presupusl ca atare)cu coefiCientii l■

量i器 五 ■r揚 1射 電 s∬ とfttλ 諄聟 黒c肌 IIT∬ ∫ 場ゝ 晶』

′
」器
SC POate relua intOcmai pentru mai l■■lllte transcedcnte χ′
′χ
′
X‐ , ...′
Not嵐 (DB.) `て
cOnsiderユ m atullci extinderea ″ 一 〃 (〃 )⊃ Ki e clar cユ ca sc
Sユ
afll in ipotezcle lemei preccdente cユ ci avem/⊃ ″ ⊃ K(■ 01ul lui tt din lemi
ll 10aCtt aiciプ )Dacユ deci野 。 este un autOll■ orfism al extindcr五 ″ ⊃ K,
Voln putea gisi o prelungire a lui?10 plnl la un aut01norfisln 2r al extindeHi
〃 ⊃ K
COrpul Z fiind normal pestc K(″
pcstc/=〃 (〃 ),Ca atare cl admite o)(PIin iPotezl)Va fi a fortiori nOrmal
rcPrezentarc ca corp de reductiune
peste/Prin lnij10circa clase10r cOmpletc dc rttdユ cini(α λ
「lL詣
VS」 ツ =品%撃躙 )Obtinutc pril■

認肥曽ぷrttЪ 田I∬ W｀ト ミ

puterea multimii adiunCte z=プ (… .,(ら …・),unde(%)inseamnl mul―
)′

timea tuturOr rュ dユ Cinilor diferite ale p01inomuluiム [χ ]ireductibil cu cOefi―

199
Cientii ill .ィ (c〔 t COrp llo■ Inal pestc/, 二estc cOrp dc rcductiune al unci
u cocficient五 in /)・ 』 f2ι ″夕ι
づ α φο″― 2多

onat嵐 (ceca Ce realiz■ m cu axiOma lui

utt cite doul).
Ontine explicit elcncntele α
l,α 長
,… .,
linOmuluiム [%].

HJ智 留飢
ノ i:‖ lll畷 ::Tl∬ ギツ撚 ¥よ [lnd盤 器。
還TCP輩
≦ 鷹曇 鳳罫 留r島 も
露肌品灘蹴よ静殿ぶ驚:]Wりii盤 島
‰場鴨tl混 ::鷺 ギ° ・
::管

『
]:::社 :!■』
」 h:島 &t朧 翌辞ふtll量絶夫
rこ dttcinilc ι vOrfi prcsupuse intr-0〔 11lulllit■ ordine pe carc o vom fixa folosind
逍 λ
PliCarca repetatユ aaxiOmeiluiZcrnlell,su:[itnlillilllili:1警 λ
dttdi給
li計 ￡ 1:島 品 d′
li∫ Iま な
llri:lil
路 毬淵 洋盟 /.mre
→ て es“ e宙 dent e凸 市 缶
len:こ peste K),i polinoamclc■ [χ ],i■ [χ ](Care Se corespund￡ n izO―
morfismul』″ [χ ]→ グ
'`[χ ].RC dC asemenea
α αi,… ・ α r益 (通 Cinile lui ]′ l・

A[χ ],i bl′ ろ … ll・ι :′ldiCillllc

.りluiノ I`[χ ](in ordinca prefixatユ de care c
vol‐ ba maisus)Aplicilld tcOrcma pl・ clungirii izOmOrfc(sintem m finit acum)
7oln construi un izOmol― fism,
ヽ

オ
〈) ./(α l,α :′ イ
…・,α ll)ギ ・ (ι [,ろ P,・ …,ι I"1)
pc carcil dctcrminim力 ι
ttο ″グ
ι′
ぅ
じθldiCI α
.fiinddatittnOrdinca α
(〔 l,α i,… .,α
(1,―
Ordinca clcmentclor ιl rczultl unic dctermintttl)pe baza urmltOrului
PrinCipiu:ち este Cel nlai mic indicc din multimCa l,2,… .ノ zl θ
θ ′
%φ αあり
Jθ %

:箪 f:4S笙 [1(総 ]可 ぶ:「 P』 ]11ち l営 l翼 ∫

工il∬ :盤」
謄:甘
ギe田
i讐
子』Lttlttri設 鼻電
liFT丸 轟
m嗣
卦 :庶誡∬
d∞
柵ea両譜∬T副
sp∝ On呻 ∝ К ■、 霞 ∝ ■Ⅲ
響 :li槻 lT atthCC離

■1∫ 宙盤猛hI「嘔∬i瞥 ■ 麗撫詰Tl」 穐

deme計 rr認:露 量
こ
∬漱i∴1雷 』Ⅷ∫
l量 :l拙 1■ 丑讐
吼 盤
'器餓鮮胤幡11鶏 ¶
indiceづ
讐〕 3ξ
cユ rui indice superiOr estc(ヽ ι
Z夕,zα リタ
,グ θ ,colnPatibil cu izomorfislnul
.イ 針,の ど″ψ
←,り
indicilor rllna,i. Este de altfel de la
iC acdaグ 212:鍬
:凝ま
:s■ llttillF帆 主
:二:」
α
i aParc ca o rユ dユ cin■ a factorului luiハ [χ ]Oblinut prin ll■ pttrtirea acestuia
,cu produsul ace10rて )vcntuali factori lineari pe carcノ l[χ ]li Va fi lユ sat ￡
n
プ レD;analog cuわ P pcntru/γ [χ ]

1)Dc fal)t〔 tccsta c、 tc llumai Цn mod dc a vorbi:cxistcnta COrpului comun dc rcduc● une A
〔
al pdinoainclorパ [″ l CStC asigurat乱 (le cxistenta lui二 (Ca COrp dc redllc● une cOmun al poh‐
■oanld orみ [″ ]夕 )l iZollnor6smlll′ て2′
・ (Carc e de fapt un autOmorfism)adiCh dc′ [″ ]:→
こ主.″ lola peA cll■ 氣 !cNota D.B.)
'I[rl;iilrealitatc ceca cc iuStificiln cstc drcPtul dea】

200
 Omitind din prOcesul acestei nul■ lritori,toti factOr五 li1lcari(evident
lll acela,inumlr)Pc care noilc polinoallaci― arlユ sa inフ ′(α l,`影 :)rcSp.ln″
狙(b争 ′
ιl),
、アom considera in(α dup■ a dOua suprimarc de elcmente― primul
l)一

驚筑穐
錯 iガ 絨 賞 霊ふ淵Ъ
ttfT『 :LT:塊 盗資ifL4
.l砕
a d011〔 L Supri「.larc)carC
]氏
pOScd■ (mcreu in acccasi ordinc Prcfix[Ltこ
l)dupユ
(ι
a indicilor elementelor佐 ),cCl mai mic indiceゲ cOmpatibil cu izomOrfislllul
′ :,α 〕 ギ /1(ι ,ら ら1),fie acda t
l・ 1'′

PrOcedlln acul■ lla o nouユ (cvCntual五 )exCludere dc elemente(ilttOriu)

"1,α
adjOnctiOnatC,i apliclln iar益 ,i principiul celui mai lnic indice etc.′ etc.111
Estc cvident cう ,in accst fel,iz01■ OrfiSmul(*)aparc ullic determinat
Od〔 tttt cu prcfixarca Ordonlrii clementelor clasci(bl).
Izolporfismul(*)asifCl(｀ Onstruit,pune in c宙 denl1 0 allumc coresPon―
dellt■ 2ntrc clemcn telc clasc10r(`11),(bl),COresPondcn■ pe care O vom nota
(fOrnt〔 ll)Cu
(21)⇔ (ι l)・

■ accasti coresPondCnth cSte cOnstruit五

Si adnlitに ,111 llC Lll■
(lupl princi―
piul preccdent pentru totiフ ti <λ (λ , un ordinal transfittit fix,dar arbitrar
aleS)a,adar Sh avem

(**) ″ (レ J,(α J,… ‐

,(α だ))→ ・
/・ ((bllI,(ろ Jy,― ・ ′
,(ι ス)■ )
⇔ｎ
おり ｕ
う Ｐ
ら

PCntru toli λ`<

ｕ

Si ariLtiim ci (**) t' r'alabil ;i pcntru

Ｃ

′
ｔ

λ
ｅ

)■ 7'
accasta sl notiln

../r^, : lr {@rl, . . . , (ur,)), #i', - xfy ((b)\ , . . . , \b,;)'!t ) ; i, -- i,

/t'{ : uU.r.rr^,,
ffitt - 2,rri:
undc din cauza binc ordonliii indicilor 'tr, uninnilc dc,coipuri pot {i gindite"
;i ,,mengenteoretisch". It'ttve cor.l>u,rile f{, ti.'( pu,tenr, dtfirti, urr, izornorfisnt.
cara sti prelwngeascd oricaye dirt, izontorfisntale (xx) (adrnisc ca. r'alabile prin
ipoteza recurenjei transfinite).
intr-adevirr- f.ie x e #I ; el aparlinc, conform definifici hti /(i ccl pulin
w:ui;/(^,;icurn ().) cste bine ordonati, cxist[ sigur un 1>rim elcment Ii (uu
cel mai rnic ).') in rnullimea tuturor acelor ).'pentru clte J'(^, contine.,pe,n-
Or, conforrn cu (*.*) ,si cu notatiilc introduse mai sus e clar cL ffr^ e /(\.,0"
Asociem atwnci lui r,gtndr,t tn lf7,o, acel, cleutertt y---+ //!!, c&re corespwn,delwix,
gind,it in, :lf,7,, in, isoru,orfisnr,ctl, lf,yo= *T;. in acestfel, corespondenla dola
lf { la ffY este evident univoc[; mai mult, ea este in mod manifest, biunivoci
;i nelacunarl (de la s'(iv l'a /fX) dir: canza izomorfismelor (**.). in plus, aceastl
corespondi:n!1 se face evident cu pistlarea surnelor gi produselor c[ci dou5,
elemente %1, %2e /f{ pot fi iniotdeauna gindite intr-un aceia;i }f ,; arume
aceladotat atcel, mai m,are dintre ceidoi indici ),irgi )'i, ce se asociaz5, dupii,
1) Potrivit acestei constructii, elementelc o, resp. 6, care vor {igurd pinS la urmd in izo-
mor{ismul (*) vor fi in numd,r (egal) in general ( z,. Dar rrimic nu ne impiedicd, sf gindim operafia
de omitere. (Note D.B.)

201
con、 rentiade mai sus,lui χl resp.χ 2'° r,ln izomOrfismul(de tipul celor
din familia(**))dintre acel″ λ =Sα %l sα %2,cu cxclusivitato,iノ )`を ′
sumele,i prOdusele se cOnservl.incttt
``(づ
avem dreptul stt scriem/オ → /1・
izomorfisln care, dupl cele ce preced, apare evident ca prelungirea
oricこ ruia din izOmOrfismele(**).
Pornind acuma de la izOmorfismul〃 ダ→〃ギ̀゛ ,considerind Poli_
noameleノ [χ ],iノ [χ ]に icこ ror cOeficienti ttnt evident in/f resP./1・ ,

construim prelungirea izomorfユ (sintem aculn din■ ou in finit!)unic deter―

minat嵐 (apliCind iarユ ,i principiul celui mai mic indice,princiPiu deia fo10Sit
pe・ rも
1■ 星チ 腑 t蹴 !lλ 話 鳳 で 殺 ど丁 拠 盟 L′ ォ =∪ ろ
′=プ
〃λ ((α l),…
′
・,(α λ))etC.,etc(veZi notatiilC dC mai suS),i cHn felul
urinhtor:
“
ヽ
(***) プ((亀 ),(α 2),… ・(α O)■ /1((bl)γ ,ψ ttI,… ・,(bDI)
care izOmorfism, este o Prelungire unic deterlninat益 .

Izomorfismlll(***)aratユ Cこ ipoteza cOnstructiei transfinittt se verific益

pentru Orice λ .

Astfcl′ existenta unui autOmorfism

)=″ I(… ・′ψ))u,… Ⅲ

/(・ …,(α J′ …。 ):

_/■ este pro―

al luilL care sl fie o prelungire izomorfユ a izomOrfismului ttF―
bath.Cunl 班 este o prelungire izomOrfユ a unui automorfiOm、 91。 al lui Jり ⊃ K
(VeZi Cazul二 =K(χ ))′
e dOVedit cl orice autOmo」 ism aHti″ ⊃ K e urma
unui anume automolfism aHui二 ⊃ K′ QED.

2.EXTINDERI DEDEK:ND

4° . Teoremo l

εθ ″α%ι θ
%α づ ι グ,づ sグ リ
Sα γ θづιπ
ιあφι %θ αοι
%ι γ χι
づ%α ι
γιι ⊃ Ksグ ルιαι ―
Jιん夕多 α%θ %θ んグ
グづ s″ ι ιθ αルι
sι θαγιαづ%∂%″ ,%γ ″づ Σ″十⊃ ″* α
γ Jι ら
Jι/ι ヴsα ι
α ι
αι /
gι ι ιzづ %′ ι ο sι φα γαう夕・ jι

ι
s″ ι%ι ar cユ 〃 G″ *=〃 *).D
vttr fie reductibil peste〃 *pi cu cel putin O
rttdhcinユ 全 nΣ ″*fic aceea 01;fic 01,02 0を ,づ >l multimea tuturOr rttdユ ci―
nilor luiノ [χ ]Cuprinsc ln Σ 4ι γ
夕ι・
″*rttdicini pe care le presupunem″ ゥ
Considcrttm polinomul g[χ ]=(χ -01)(χ -02)・ … (χ -0じ )de grad
j;automorfismele din G〃 *(grupul extinder五 五 ⊃ K)care invariaztt pe
r*element cu element a,adar ccle din θ″ *transformtt orice element alge―
bric fatユ de″ *tOtintr― ul■ element algebric fati de r*deci avem(Σ ″中 *⊂
)G″
⊂ΣH*i tinind SCamと ch G″ * c grup se conchide (prin COnsiderarea
r鷲∫grl艦 :■ 1よ:::Y∬ ∫
仇f響 1島 縄
譜Ъユ)総騒
zメ モ:』 i:性 再

猟婁盟I:器11■ギ iほ 群 『∬
二 理P置就誌瑞壕ァ !hよ ￨■ L

202
 rc GH'+ !). Or priu ipotcza H C H* '-
,ii in -H* adicir tot acolo unde ii arc'
acesta este ireductibil peste I{i' '.rr-

;x;; %1i""1i:',::lll'i"; illl I i]'J ;

deci o datd cu una dintrc elct, toatc celc'laltc sint cuprinse in 2p* dcci )s* =,
= H* este extiitdere norntttlci. Pcutru a arita cI c separabil'i si considerlm
un 0e ).,*, cl vcrificir o ccualic algebricir f l*1:0 pestel/*ciciX71* e infi-
gurarca algebricir a lui 11* ; daczi / [.r] cste ireductibil peste I1t atunci co1-
i'hict..m ca mai sus/ [r] coincide in afari cle un factor constant cu un polinour.
g [r,.] care are numai rldlcini diferitc' (comune cu ./ir']) incit Zp* = H*
estc ertindere separabilti.
Condilia csle suJi,cielfrT. Admitctn dar cir orice )77n : 11* c extindelc
norrnall separabil[ sl vrcm si al.itlm cit, H G H : H pentru o,rice.f1e(I/).
Vom aritu -ri i.rtii c\ It G H = If estc o extindere algebric[ pentru
orice II e (H).intr-adcvirr fi
fa!5, dc I/.Fie / [r] un iro
:/ LOl cstc fire;tr,' in 11 (0)
algebric, cum 0 estc algcbric
mului) ca 0 si fic algebric pestc 11 ce
absurd. Deci 1{ [r] cste un inel dc polinoamc. Sd. artitdtn cd 0l> H (")"
Intr-adevirr, daci- am zrvca climpotrivit 0 ..: Pi-=l: Q i.l P, Qprime intre
ele;i cu coeficierrlii in 11) finind scalra ci, ;:/ tOl ;i inlo_cuind aici pc 0,
rezultatul trebuie si fie o identitatc, c:ici ': c transccndcntii. Conchidern (priu
mijlocirea divizibilitirlii diu 11^[r]) ., Q I11 cste-o unltate a 1ui fI [;.1 ;i cit
deii putern scrie 0: P [t]. Incit polinomul -/ l-qL.l) -- ; trebuie sir fie
identic nu1 altfel r ar lezulta transcendent pestc -If ccea ce aur:rr5"tat cit nu
se poate. Dar gradu). accstui polinom cstcr evident ru n 1i, evident, eurn
tt, > | avern a fortiori lntt >> l, citti arenoe P l;1 este de gracl m > 0; dar
atunci acest polinom nu poate fi identic nul, dacir insl rt, : 0, Polinomul
f l-P l-rll- r sc reduce cviclent la ur polinom dcavcm
-acest
grad cfectiv egal cu 1, ajirdar
in definitiv 0+ Il (t).
polinorn estc inc.l neidentic uul. Incit
eonsiderim acum infir;urarea algebrici Xr(-i ) H(=); putern scric',
evident : L : If F) @) (-/) (normarca lui Z, dupir Steinitz, pestc corpul
intcrmediar H (r) ; -el, algcbric[ fatl de H (r) (9{) iar .# transcedenti
nelegat[ fa!5" de H (r).incit putem scrie I - )ar,r r., dcci I cstc normal ;i
separabil peste /J (.) (E), prin intermediul nucleului bazei algebrice'I/*(t)
asociat lui 11 (r).
Putem aplica deci teorema rciativir la grupul indus gi obtinem cl gl upul
extinderii algebrice Es(,) -I{ (;) este indus deC* Xn(') inXpl"y . Cum insl
)s1a1 este invariat de G H(r) (am mai alZrtat ; vezi deraonstralia necesitirlii)
rezulti agadar ci grupul in chestiune este indus chiar de C H (:).
Fie' c9 [r] : 0 ecua]ie ireductibill cu coeficienlii in 11(t) pe care
o verifici 0; polinomui g fr] este separabil cilci Xr(') = i/(r) este o -sub-
extindere a extinderii >n* .: la(,) r 11* unde .I1* este un element din baza .
'
algebricS" a lui Z = K, asociat lui H (r).Cum 0 -> H (") urmeazL cS. rnul-
ridicinilor lui uI
linear 9i deci 0
a )n(") = H (t in
acolo, incit -Ff a

1)Nu e neapユ rat nevoie si cereln ca〃 G″ =″ pcntrlllITt」

nchidcrea si aibi loc pentru orice〃 *Vonl aFata Cる ea are10c p
￡ ミT]ヽ ェゞ讐
I∫ 最、キ ;m91

2o3:
 prccedcntci. Grupul accstei subextinderi este insユ tran4itiv pe n■ ultilnea(o)
)牟 I(→ (0`)● eOrema cxtinderi10r
e fi prelungitこ P￡ nh la un autOmorfisln

,キ
aZ沈
島
ν ∫∫農:漁 wttbttltti :°
dC
(g10bal)pc〃 )((0))adiCユ
(τ
a fost considerattt drept multime cOm_
ultilnei cxtinderi estc cunl aln vlzut,
■
T脚 舞 f摺 詩 clttP】
fost intrOdus avem τ→ 〃 G″ .Din IG〃 (■ )″ Obtinem G〃 G〃 ⊂
⊂ G″ (τ )⊂ G〃 Deci G″ (τ )=G″ ・ A,adar O→ ffG〃 ceea ce contra二
zice iPoteza・
Urineazl cl cxtindcrea」 げ G力「 ⊃ rf este algebricl,i deCi

Σ夏*=Σ ″ ⊃ 〃 G″ ⊃ 〃 ⊃ 〃*

unde″ *(dn baZa algebricl a lui Z⊃ K)SC asociazユ llli″ .

Din lnfl ctt Σ″ ⊃ scpa―

rabilユ .Dactt nOm g[%] l aco10
(deCi SCParabil e lui g[″ gユ sesc
nΣ 〃 .Prcsup
全 o)mai marё ca l.c,mΣ ″ e normal
Sよ
Rttξ ifttul肝
aceasta.
身響瞥灘
∬嶋i謝 よ
t乱 [翠 !:器 f器 響∬Fe胤
銀
e ms∞ FrII:駈
eTttT∬
=II(″ )(ノ )reZulttt 麟域
I騰 諦琴聯遂f
cユ ニ este normal
invariat」 Obal dc G〃 .

incttt,grupul lui″ ((0))⊃ 〃 eSte indus de G〃 `.

ins嵐 ″ ((o))⊃ ″ e extindere normalユ (Separabil五 )finit嵐 .Deci(0)
f五 nd 〃′grupul sttu′
multilnea rttdユ cini10r unui polinOnl ireductibil pestc
αル づ ο
γづgrupul inductiv G″ ,rezultユ tranzitiv pe(0).Deci G〃 muttt pe
/″

O;rezulth atunci O→ IG″ :absurd.Deci(0)este neapユ rat de Ordinul l

adici g[″ ]eSte linear Dar atunci O→ 〃 ,icum O∈ 〃 G″ ul mcazユ ∬ G″ ⊂
c″ adicl,in definitiv′ ″ G〃 =〃 .

Teorema e complet demonstratこ .

θο %sι θ″ ″づ πι ググα ι″.Eχ ιグ%″ ιγ グ α ι

なι
Jιγグθ
ι″ι″ι
んグ%グ リ
ι%ι sι αθ
θ γ
ψι″θ%
ει
ιι%ο γ%α ι ιs″ α γαι
`′づιι:ι χ ι
づ%α ιγグJι α
なι ιづ
γθι″ια
ιんづ
%″ づ
ιπιγ ιJα ι
づυι
αιοψ%Z
ルι%″ α
πι %″ αιK s'%ι gι %ι γαι″ιαι んグ%α づι
%ι .

intr_adevir estc de aiunS Ca o extindere sttfie dedekindianttrelativ la

baz〔 t sa algebricユ pentru a fi general dedekindianl. Or′ dacユ extinderea este
algebricこ relativ la corpul fundamental atunci acest corp formeazユ pentru
sine baza algebricユ a cxtindcr五 Aplicind cele ce preced,rezulth enunturile
in chcstiunc.

5° Teorema 2
Eχ ι づ
れ Zι ″Jι αι″ιんじん″グ ιんι″ιθα/α θ
′ι/Js″ づ
θ″ φ >lS′ %″ ′
zι θSα γ
ι ―
%ι %ι ι αなι
θι (。 i deCi normale separabile).
ろγ″
Fie Z⊃ K O extinderc dedekindianユ de caracteristiCa ψ >1,dactt nu
estc dgebrici atunci rezultl imediat Z>"Σ r dCCi exist1 0-→ L cu O子 )Σ r

204
 iC g[χ ′r]unpOlillom cu coeficien■ ittn Σ ″ 協″ づ んsι ψα/α bづ ι
″,de grad
К ιルγ
「′多ψ
r(′
>0,γ
ι >0).Elementul τ=g[Opr]este eVident transcendcnt fatl
de Σx,altfe1 0全 nsu,i ar fi algebric fattt de Σx, deci fatこ de K,i deCi
O―→ ΣК ceea ce e contradictoriu, a,adar putem vorbi de inelul polino―
11lial ΣК[τ ](deci Cu ideal principal).
in acest caz,Polinomul g[χ 夕 r]一 τ
9Ste ireductibil ttn Σκ(τ )[χ ]CiCi
altfcl,el s― ar reducc(lema lui Gauss)Chiar ttn Σκ[τ ][χ ],i deCi untll cel putin
ldin factOr五 descompuner五 nu contine pe τcttci polinomul in chestiune,
r)一 ―T,eSte linear ttn τ O rttdicin益 ″a acestui factOr(ι este atunci evi―
g(χ ル
dぬ τ範 弩 i al‐ rezdね 」gめ 五cPde
努 t:讐::llttm株 鍛 l晶 :」 〆]― τ nu se descOmpune in Σx(τ )[χ
Dar atunci′ deoarece g(0′ r)=τ inseamn】 c1 0 este inseparabil peste
]・

Σx(τ ).Dacユ deci nothm cu A corpul ΣK(τ )extinderea ΣA⊃ A este sigur inse―
*un element al bazei`句
algebrice din Z⊃ K, relativ la A.
Parabilユ・Fieノ ゝ
Culn extinderea este dedelく indianl urmeazi cユ ΣA■ =Σ A⊃ A⊃ A*
privittt ca extindere ΣA*⊃ A* cste separabil益 (teorelna l)continind totu,i
O s■lbextindere ｀Sigur inseparabil壺 : contradictie.Rezlllttt ι==Σ K
ΣA⊃ ノ
QED.

3.EXTINDERI KRULL

6° Criterii pentru ca o extindere sd nu fie Kru‖

Sユ introduceln lnai ttntii cOnceptul de sθ ′

α′
″αιsα ι
ι%γ づαι
ι%ι J夕 ,多 %′ づリ
′
"多
α″ %夕 多
誓穐 二 =K(… .(Oλ )… ・)O extindere a cユ rei multime adiunctユ a fost
completati Pin■ la O Inultilne de clase adiuncte de coniugare(fath de grupul
cxtinderii;admitem cユ ,astfel completatl,multimea Clase10r este bine ordo―
n試 嵐 電乳 血
(畿
￡
IttЪ R乙 鴇 1.nd attm′ =E膨 rtllDdは in“ 。
二 ⊃ K)Cユ Ci atunci extinderea este desigur o extindere Krull.Deci dach
1祖 1観 肝
はよ :竃 :enl12蒲 富 諸 Ke塩都 Ъ T撻 襦 ∬ 黒 え
aceasttt proprictate.Sl notこ m Σλl=κ (.… ,(Oλ l)),a,adar Σλ l este o sllb―
extindere a lui Z⊃ K, datユ de tOate clasele de indice cel mult egal cu λj.
`ヽ
畷 :ュ 11ビ 1 1ll亀 :i10も In:l
λytti;∫ l皇 ￨[11° 31hi「 itti:llilffiltiRtli∫
ultilnii claselor cu aceasth prOprietate;
V° ml乳
語 濡 ∫ ム,ielよ 」tccst proce%am determhat pe(00;reZU■ ■
ch ro,`+1)va fi prima clasl ll■ multimca(Sigur nede,arth,′ α ε″ G Σλ
a tuturor claselor(0,、 )Cu λ >λ t avttnd proprietatea de a fi IIli,Cate de `>E!)
G ΣλJ

い V劇 。
l量穐 :FilFs鳳 1ぅ
￨

、 就 I志 ibl∫ γお フJ,.."(0為 )・ ・り Sc Va tte scara

dt sttltul‐ i a multimii adiunCtC(.… (0.),… ・ )・

12ollla l.θ χ′
ι ′
′r77/`二 ⊃K,θ %ο
ル ψ α/″ ″ιsα π カ ′
ι夕″,α γ
θ g/%ψ
Ⅲ″
sθ
力 ヴ
J′ /リ z′ ,多

￨ 牲:餡 c維 〔
/懲 :麗 :L iecare corp hた rmcdar Σ
tt ll10taⅢ h gtt Cde
dc lllai sus)are o multimC adiuncth formattt din clasc dc cOniugarC fatユ de

205
9, e clar c[ X1, este invar-iant in totalitatea sa de g $ dcci avem conf. unei
propozifii cunoscute,: ((X^, - .Ir:))
=. 9lG2^,)).,unde1(.piimul terrnen e grupul
de automorfisme indus de g in extinderea -
Dar;i )r.*, este (global) invariant fatE"dc I iw 2^o*r-)r,;rezult5"c5.
p"t:- conccpc gr:upul.((Xri-K)) ca indus in X1u de grupul (()ru*r=K))"
Incit avem homomorfisrnul
((rr,*, - K)) <2 ((X,., = K))
Divizorul normal corespunzltor, cste grupul pe care G >^, iI induce in
?.^,ar-
K, deoarece e clar c5. G X1, invariazS. global p" X^,*r. Sd."notlm acest
divizor normal cu ((rr,*, = )r,)). E sigur ci. acest $up + E, ciaci, prin con-
structie (0^,*r) c migcatl de G 17.,. incit :

((xr, = l()) r
=((xr.,*, I()) / ((>r,*. = xr.r)).
S5. notim cu j X1, : i I putcrca unui sistem complet de reprezerrtauli
- grupul
din factor precedentrt. Deoarecc ((r4*r-)^,)) > E rez:ulta ci
((>^,.rr=/()) cuprinde osubmultinre formati din'uiiunca zr doul (cel puiin)
submullimideputerelXl,:Ki. Dac5,iEr,*r:/(lesteputereamullimii((rr.,*r=
r 1q), vom putea scrie
lX1,:Kl x 2 <l)1,*r:Iil
Deci pentru un i fiuit (dar arbitrar) deducem
2x2× × 2く I
Σλj+2:KI

Prin ipotezと ,multimea are un numユ r infinit de salturi ttn multimea sa

adiunCt嵐 ;aceasta va contine deci,i O Submultime%%,%ι γ
αろづ
J″ de asemenea

salturi.UltimainegalitatesemaiscrielΣ λ.+1:KI≫ Fじ unde Ft este numこ rul

士
Ⅲ盤[電 器li∬ 鷺織∫
#elttAl∬ 溜 11灘漁i黒 管
i infinitl), cOntinuti二 ⊃ κ j VOIn aveaり ana10g
scara de salturi e ea↑ nsユ §
i

lΣ λ
∞ :K ≫ F∞ ,unde F∞ ￡
nsealllln■ multilnea tuturOr fractii10r αグα″づ
θι
O,■ ,ん ・…,九 ・… fユ rュ parte ttntreag嵐 ,de lungime finitユ sau infinitユ l― ,i
∞:」【l este,i ln Cazurile ana10age puterea grupului ((Σ λ
unde lΣ λ .⊃ K))
。
indus de ′ 全n Σλ∞ ⊃ K.
Dar orice punct de pe segmentu1 0≪ χ ≪ 1, are abscisa sa reprczen―
tablll全 n lnod unic Printr― O fractie diadictt finittt sau infinittt de forma prece―

1鑑 』
l年∵ノ
Ъ1,a,adar
ittit・ .°
Ce:[[Ce asemenea fractie reprezintユ abscisa
punctelor χcu O≪
puterea IIpultim五
≪ χ≪ Sigur nenumこ rabiltt A fOrtiori,grupul((Σ K))de ∞⊃
λ
putere Σλ∞ :KI>F∞ eSte,i el nenumttrabil Cum ttnsユ Σλ∞ 一
`li:rc:1li■ Σλ
Ψ `′

∞ este invariant de′ si deci((Σ λ∞ K))eSte indus de′ i

urnneazユ cユ Σλ ⊃

DA,adarl Σ l eSte si puterca mullimii((Σ λ X))(Nota D B)

λ
`:It‐ `⊃
206
 ∞⊃ K))て 2N/G Σλ
ca atare avem((Σ λ ∞,i deci ′cOntine O multime nenu_
mcrabilユ de clasc de rcsturi adicユ ′ι%ι %%%ι γ
αろじ J′
QED.

賓批急野‰警宅筆者じ
復 り漏%%勿 α %ι 翻
Ontine cel putin un COmplex∠
・
%%S%ろ gγ %φ
infinit
mumerabil.Douユ cazuri sint posibile:
I. Sau Orice subcomplex finit din ∠
4 genereazユ un subgrup finit al
lui“ .
“
II. Sau exista cel putin un subcOmplex finit z4 care genereazl un sub―
grup infinit al l■i 夕 .

eFF:塩
subgr軍 lし よ e』 lhi員 れ ‰ 持 3魚 ♂
tezci,fiecare subcOmplex finit(α l, α2・ ・・ α
ordinul sttu.θ %″ θ/″ θ
ιι
2多ιι夕
%多 πり″`irl:lll∫
%g α夕α`)genereaztt
ι /′ ′
un gt finit;fie
%ι %%%″ gゎ lg,
urineazユ ctt g se
`き
desparte in urllnltoarele subnlultil■ ifユ rtt elemente comune.

&,g2 gl,g3 g2,・ … ,g`+1-gじ ,.…

astfel ctt fiecare χ∈g intrl ln una din aceste submultilni,i numaittn aceea
Fire,te ch avem:

lgl=￨&￨,lg2 gll_lg2 lgll′ …・ g`+1-g。 ￨一 gt+11-lgり ,… ・

incit,g este o multime numerabiltt deoarcce este o sumユ directユ numc―

■abilユ , de multimi finite.
εαz%J II.Presupuneln a,adar ctt existユ n z4 un subcOmplex finit gene―
全
rator de grup infiniti e clar ctt un asemenea subcOmplex poate fi presupus
oricttnd,タ ル
多グ%リ タαι;fie」 κ ordinul sttu.
2多

Dacユ avem K== 1,am terΠ linat,cユ ci grupul corespunztttOr eSte atunCl
infinit nulnerabil, f五 nd ciclic.
nsユ K>> 1,considerユ n■ grupurile g*′ g**generate de complexele
Dacユ 含
de ordine<κ ′subgrupurile g*,ig**f五 nd date de g*==(α λl,α λ2_.α λκ_1),
g**― (偽 ″),unde αλ.,α λ」,...,α λんeSte subcOmplexul minimal care genereazユ
pe go E clarch g*,g**sint grupuriル %夕 ιdeoarece rt‐ este un ordin%グ %づ %α J;
de asemenea e clar cユ g==g* u g** deci pentru χ∈g, avem

*―
χ=θ F θ 」 ・ο
ξ*θ まθ 獅 ′θ
*∈ g*,θ **∈ g**

″zf五 nd un intreg pozitiv.

Dacと δ一 max(g*￨′ g**)atunCi′ desigur,δ >1,altfel g*=g**=
― E,i deci g=E, adicユ gn― ar fi infinit.
Pe dc alti partc numユ rul cxpresiilor fOrmal diferitc ale elcmentelor

掛尋I離 則i椰 盛
イSι ″メ
α
鱗l搾》
翼態鷲
J″ ,ル ガノ
榊仙 鼻
θextrase din familia cxpresiilor fOrmal diferite ale elementelor
χ∈ g estc a fortiOri lnai lnic decit num■ rul fract五 10r.
Dar acestc fractii sint ttn cOrcspondcnta biunivOch cu o submultimC
a numcrelor ratiOnale de pe segmentu1 0く ″≪ 1,deci puterea acestei mul―
tinli de fractii eSte numerabilユ Rezulttt ctt grupul g(infinit prin constructie)
(est(ヽ i cl nunl()rabil
ゃ

207
 Cu accasta lema 2 estc courplct dernonstratL
'I'e o r e rn a 1. Dacti tiltr-o cxlirtdt're L ) K'dc gntt' ittjinit fiecare
grul> i^tr,finit int'his l{rtil,l este ncn,nm,cyabil atu,nai, e xtind,erea nu este Krul,l,"
Intr-adcr'f,r fic G un subgrup infinit numerabil al lui I (existcnta
unui ascmcnca G ir fost probatir;r,ezi lema Z). Cum avem C IIG = G,
rczultir cit" C H C cstc de aserneuca infinit. Dar G -FI G este inchis I(rull
cJ.ci avcrn H G H C -- H G etc.), deci confornr ipotczei G II G este nenumcrabil
irrcit in G H G-> G zrvcrn sigur GI{G r, G, QED.
'[ c o r o tu il 2. Dacri'intr-o t:;l.ittdere L = K, d.e grLtf inf,itxit sul.te:vlirt-
ierr,le L = II, d,e grwp infiitit, au o scord tle salluri infinitd., extincleyca cste
n eltvrtll ei qttd..
intr'-adcvir I conline - conf . cu- ipoteza ;i lema Z - cel pufin un
subgrup infinit numerabil G ;i avcm fire;tc CIIG - G, deci C H G cste incft
inf init. Dzrr cl este gi grupul extindcrii L = H G care, avind, conf . ipotezei"
o sc:rrl- de salturi i:rfinitc arc Lln gr:up infinit (in spela G H G) nenumerabil
(lcrna l). Incit in G I{ G:r (j x1'cn1 mu1!r1ri de puteri sl gu,r diferil,a deci G H G>
r-.G, Q.t.D.
'I'errromlt principalia. Drtinderile algebrice de grttp infinit
s[ttt c xtirrrleri ncltrtt,llcieu,e.
Si arirtim mai intii cI o extindere nlgeblicl- are o scari de sall,rtri
'claselor d,in, clase tle orLlin,firr,il.
.fcrut,atd intr-ader,5r salturile sint extrase dinmullirnea
de conjugare (0^) ale cxtinderii. Dar 0^ cste algebric falir de.I(incit"
in clasa sa dc coniugare (firc;te in scnsul: mulfimea conjugatelor hni 0^ fafil
dc 9) toale clementelc verifici una ;i aceea;i ecuaJic (ireductibitrS.) pcste K-
-\sadar clasa de conjugarc a lui 0 coincide cu muljimea tuttrror- rld:aciuilor
(distincte) cliu Z ale'adclci ccualii dc grad. (redus),'fie tto. ReztrltS. irrecliat cir
orice clasa de conjugare este de ordin finit, deci orice salt este de ordin finit.
Fie acum L = H o extindere aI c5.rui grup GI1 este infinit. Conform
celor ce preced, rezulti. c[ ((X^. *, > X1r)) sint finite (nota]iile sint ca in lema 1)-
Prcsupunind -cr"L ((Eri: I1)) e finit, izornolfismele
((Ir,= H)e ((Xr,*,-H))l(Z^r*, - Xro))
arati cii ((r,,u *, = 1/)) e inc5" finit. Or, pentru i : 1., grupul indr:rs ((X1, - H)j
e finit circi el are cel mult atitea elemente cite permutS"ri adrnite multimea
(finit[, conf. observaliei de mai sus) (01,) a elementelor primului salt (01,).
lncit putem conchide : (()r, - H)) e J'it'r,it pentru orice h finit (k, intreg
aceasta, deoarece recurenta finitl functioneazS..
-pozitir')
Si -adrnitcm acum c5. scara de salturi a lti L H este ea insd.;'i
=
finitir (salturile sint finite, cum am virzut). Dacl deci notim cu )\n indicele
ultimului salt avem: (()^* = II)) e GHIGZ^*. Dar C ())^r: I cici
altfel, ar mai e)iista un salt dupi cel clreafostpresupusultimul lncit ((E1* =
= l{)) = G II ceea ce e absurd cf,ci C I/ a fost
presupus infinit iar (()^r): I/))
a fost dovedit finit.
Itczulti dar, prin absurd cd I' = H are o scari infinitS. de salturi,
da,ciL grupul s'iu G I1 este infinit ; in definitiv_, aplicind teorema a doua-
din acest-alineat, rezultir c5" extinderea e nel<rulleianl.
Conseci,'u,lir. irnediatd. O con'dilie necesetrd pentru ca o extindere algebrici
,*ir fie l(rull, este ca grupul siu sir fie Jinit.
in alineatul care urmeazl- vorr. ar.lta cI aceasti condilie este suficient[-
208
 フ゜C『 iterii pentru ca o extindere sd fie Kru‖
Teo■ elll a l.θ γ
グθιι
χιづ
%′ ι
γθαむめガε
″ι%ι ι
ι%ι ″
ιιφ イ
771ゲ ι
づυι
sι ιθ幻づ
%― ,′

′ι
γι ス %ι J.
:γ

intr adevュr fic」_=K(0)O astfel dё cxtindere,iだ χ]=O eCuatia

cu cocficientii fn K si ireductibill ln K la carc satisface O.llie dc ascmenea
O=00,01,_.,0._1(%>1)・ ttdttcinilc′ グθ/夕 ιale luiノ [丼 ]Situate in五 .

Grupul extinder五 L⊃ Й〔este dat atunci de schema 00-→ 0ィ ッグ==0, 1, ...

… .,%-l j ttntr― adevttr avem pe de o partc K(0。 )→ K(01),ClCi∫ [χ ]cSte
ireductibil peste X,iar pe de alta K(00)⊃ κ (0。 )⊃ K prima ttnfユ ,urarc
de la st￡ nga rezultttnd din faptul c■ 0。 este elel■ ent prilllitiv.Cu teorenla gra―
dului unei extinderi simple algebrice ,i Cu teorcma ttnmultirii gradelor,
rezultユ imediat cttavem K(00)一 K(01),i deCiiSOmorfismul K(00)→ K(Ot)
cste un automorfisln. Invers,orice autOmorfisln al lui Z rclativ la 丞[se
manifest益 , cvident, prin cfectur sュ u asupra ll■ ultilnii adiunctC ,i deCi, din
cauza existentei Clementului prilnitiv el poate fi adus la forll■ a canonic詭
00→ 0,(グ =0,1,… ・′%-1).
ⅣIai rczulti cユ grupul′ al extinderii Z⊃ ふ〔este ttn accst caz finit.
Fic acul■ ■G ⊂ g un subgrup.Considerll■ polinomul

g[χ ]=(χ -00)(χ -01)・ … (・ -Oμ l)

ullde u.cstc ordinul lui(〕 alc chrui transfornllri sint

00-→ Ot cuづ =0,1,.… ,μ -1.

Evident cユ g[χ ]are COeficientii ttn 17 G cici ei dnt functii sづ %ι ι
γケι
de 00,… .′ 0。
(づ =0,1,… ・′μ-1)si Ca atare invariante fatユ dc orice
substitutiC a acestor O。 , ..., Oμ -1 ln ci in,i,i,in Particular de acelea din G、
Rぜ □ faCtOrd動 Ы 範
“ d
g*[χ ]く grad g[χ ],i ёtt“g*(χ )are rュ鎧締 里 , 1:W畿 11柵 l驚 l'
G″ G estc grupul extinderii Z⊃ ″ G vOm avea lθ 〃 GIく IGI=′ %・ Putem
scrie chiT IG〃 GI=IGIC■ Ci G〃 G⊃ G deci,G〃 G=G.
COnchidem,tinttnd Seama cユ grupurile sttnt finite ctt avem G∬ G〒 G
adicl, extil■ derea este Krull.

T e orelnこ principal益 . θ/Jθ ι ιχι づ%″ ι

/ι αgι ι
ι /グ ″ιgγ ″φ j″ %り ′
`″
ιO ι夕ιづ%α ι
γιKγ %Jι .

`sι
Se,tie(vezi｀ ran derヽ ヽraerden′ I,pag. 129) c沈 全ntr_。 extindere alge―
briぬ 二 ⊃ K arbitrarユ , multimea tuturor elementelor separabile fattt de
corpul de ttncepere K forlneazこ un corp interlnediar Σ a,a nulnitul corp
separabil(ma対 mal).E clar cユ orice element separabil este transformat de“
:Σ global invariat de`.Rezultュ de aci
tOt￡ ntl― un elelllent Separabil,adicユ
ctt m,ltimea adiunCtユ a lui Σ ⊃ K se poate completa Pinl la o multime

錦 朧 t認 稿 出 ∬ l』 諄 鰍 :轟
み fttli嗅 曇 i鋭 II鮮 i捕
壺器 覧』し 讐
冒 事 雲Ⅷ意 事 Fl indgettr硼 1 _｀ :

sch爺 ]硫 lim犠 燻翼li鰭 ∴ :鑽 l111° 呻 暑 )登 rう

Σ =K((Oλ l),(01),(02)'… °)

14 - c 162 209
 Desigur ctt clasa(Oλ l)COntinui sユ fie mi,cattt de`clci acest fapt nu
dcpinde de(bine)Ordonarea multimii Claselor.
Considerttm acum multimea claselor adiunCte dupユ schimbarea efec―
tuati

(*) (Oλ ♪,(OD,(り ,… Ⅲ(り ,… ・

c clar ctt partea subliniattt continutt sユ fie bine ordonati(全 n veChea ordOnare).
Stt punem Σ.=K((Oλ .));dacュ Partea subliniatユ din(*)COntine clase miscatc
de GΣ l, atunci, cun■ aceasttt parte estettncと bine OrdOnatこ , va exista ttn ea
o primtt clastt cu aceasttt proprietate,fie aceea(Oλ 2)・
Aducem aceastユ clasユ
(Oλ 2)含 n locul al doilea dup江 (Oλ l)fttr嵐 全nsユ a schilnba nilnic altceva din(*)・
ire,te cユ avem Σ =K((Oλ l),(Oλ 2),(01),… ・,(Oλ )・ … ).
「 Punem iarl,i Σ2=K(Oλ l)(Oλ
=);dacHn partea subliniattt din

(Oλ ♪(Oλ ♪′(00… り(00… ・

existh clase mi,cate de G Σ 2 Va e対 Sta,i O primtt clasl(Oλ 3)Cu aCeastュ pro―

prietate.D■ m acestei clase primu110c dup沈 (Oλ 2)flrtt a schimba nimic altceva
,din restul clase10r. Obtinem OrdOnarea

(Oλ ♪,(Oλ ♪′(Oλ ♪,(OJ′ …。

,(00,… 。

Interind acest proces′ este clar cユ vom obline(prin lnijlocirea induc;iei

「
transfinite)o reOrdonare a multim五 de clase de cOniugare adiunCte astfel ca
Σ =κ ((Oλ l),(Oλ ―・り(Oλ ,)… ・);aCeastユ reordonare pune in eviden■
2)′

subextinderile
Σl=K((Oλ l)),Σ 2 K((Oλ l),(Oλ l)),… ・
Or′ deoarece prin constructie G ΣJ mi,ctt pe(%t+1)urmeaztt c嵐 ,irul
・・ COnstitue o scarユ de salturi,i deci i se aplicユ tot ce an■ spus
1皿
(Oλ l),(Oλ 2)・

i踏 ‰
試CdⅢ bde・acdo au bd“ ■
た
:肥 :場 野鏡瀞論 … K))→ 1((Σ ,⊃ ((Σ +1⊃ K))/((Σ ,+1⊃ Σ
じ
,i Cunl tOate aceste grupuri induse,sttnt induse de un grup finit(de`)ele `))
vor fi finite,lncit,deoarece avem((Σ Σ,))>E reZ・ lltユ IΣ +1:KI>
・ indus
>IΣ ,:K l inseamn益 ′θα `+1⊃
′
′りιι %α l,Ordinul grupului
((Σ
`:Kl unde lΣ
K))Dar,deoarece avem(vezi lema l):((Σ t⊃ K))て 2′ /GΣ
`⊃
Cユ IΣ くl e finit O dattt cu ordinul lui ′ ,i anume avem φι `urmeaz江
%″ γ
%θ γグθ
ιづ :

`:コ ultimこ relatie,i din lΣ

IΣ l≪ ￨′ 卜Din aceastユ り+1:f(￨>IΣ ,:f(￨
`:κ
(SCriSユ Ceva mai sus)reZultュ c1 0rdinul lui((Σ ,⊃ K))nu pOate cre,te
indefinit O datl cuグ i existユ a,adar ult!i頭
KI=IΣ れ:K・ Dar,全 n acest caz rczu] l二
;irla】
『ュヽ
ゞ
魚
clf量
]1!号 1+二
一 E.Cu alte cuvinte scara de salturi se opre,te la Clasa(Oλ ),i deCi este
ル
finitユ .Cum avem identic(pentru oriceグ )((Σ り⊃ K))ど 多/G Σj reZultこ ′
pentruづ 一 カ cユ ((Σ λ⊃ K))ど 多 ;deci putem vOrbi desPIc ′ ca despre
grupul indus((Σ み⊃ K)).

1) Xir' e notat aici pe scurt !. ceca cc nu procluce nici o ambiguilate. (i\ote D B).

:2■ 0
 ConsiderirmcorpulX,,(c X !) ; avernr/,: K((0^,), (0^.)...(0^o)) fiecarc
(0^,),, :1,2, ...,1r, aparc acicalo clasir de conjugare dinmulfimea adjunctl
a unei cxtinderi al,gebrice : potrivit unei observalii pe care am f icut-o rezulti
c5" fiecare clasl" ( 01,) este finitS" agadar c5. ), este extindere fiuit5. prin ele-
mentc toate separabile. Ca atare (vezi teorema clementului primitiv, conse-
cinfl) 2u - K este o extindere cu element primitiv >o : K (0).
Conform teorernei 1 din acest alineat rezulti c.1 X,, > K este extindere
KruII. De alt5" partc avem ((Eo = K)) - (X,, - K) unde paranteza simpll
inseamnl- grupul absolut aI extindcrii Xr=Ii; uitima infl;urare de grupuri
rezultS, din faptul cir ((X, r It) este indus in X, de grupul total9. S5. notdm
f:(X,r1i).
Jinind seaml de izomorfismttl I = ((X, - ]i)) vom putca folosi pe
I in locrl lui ((Xu = 10) f5.r5. ambiguitate. incit putem consiclera schema

「
⊃ ⊃ E
“
κ ⊂ ″ ′ ⊂ Σん

κ ⊂ Z

in care functiunea lui Dedekind resp. Krull de la linia illtii la a doua

insemnttm cu r resP.G iar de la linia intii(partea ′ ⊃ E)la a treia,c■
〃 resp. G.
Extinderea Σ″⊃ ぶ〔 f五 nd′ cum am vユ zut, ]Krullcianh avell■ : pentru
un G∈ (G), unde(G)e Structura grupali a lui ′

(**)G″ G=G
Operind cu G″ obtinem

(***)G″ G∬ G=G〃 G

Dar″ G este ttn definit市 ,un corp intermediar″ al lui Z/K・ Cum
′⊃ G avem G〃 ′ ⊃ G π G adicユ タ ⊃ G〃 G chci extinderea Σん⊃ κ
Krulleianユ : Prin urmare totalitatea autOmorfismelor din care invariazユ
「
pe ヵr G element cu element cOincidc cu totalitatea automorfislne10r din ′
care invariazユ pe27 G=〃 element cu element. E clar ctt avem G ttrG=
=G〃 .Relatia(***)devine G″ G∬ =G〃 G Pi deci G″ =GIG.in
definit市 じ iG=G″ G.in10cuind ttn(**)Obtinem G〃 G=G, QED.
Teorema fundilllental五 . Eχ ′リタ多″ι/Jι ι αな ιろγjθ ι K/グ Jι づι,Oι
Sι α
θθφιγ″ι ι
%ι χグ%α ι
γヴZι α ι
なろ γグ
θιグιgγ %タ ル%夕 .

intr― adevユ r,tinind seama de faptul cユ cxtinderile algebrice de grup.

infinit sint nekrulleiene (veZi teorema principali din 6° )propOZitia precc―
denti este o consecintユ a teOremei stabilite anteriOr,cユ orice extindere alge―
bricユ de grup finit este Krulleian益 .

211
 4. PROBLEMA tUI STEINTZ

8o Algelrrismul extinderilor
cu conexiuni goloislene perfecte

Pentru a rezolva problema lui Steinitz in cadrul pe care ni l-am propus

(extinderi cornutative, dar altfel arbitrare) estc suficient sit demonstr'Im
nrmitoar ea propozilie.
Teorerni. O extindere contwtatdad, L= Kcare e s'itnctl,tatt deciekirt'
,l'ia'nLi ;i krull,ei.an,ir, e algebricd.
Odati aceastir -teoremir demonstratii, problema lui Steinitz este rezol-
vatL cS,ci Baer, a arS.tat (vezi lucrarea sa Abbil,d'u,rt,gseigen-Schaftett alge-
bra'isclter Erweiterwtr,gen", Matlt. Zeitschr.,33, 1931, pag. 459-419) ci irr
cadrul extinderilor algebrice, extinderile cu conexiuni galoisiene perfecte
sint cele normale separabile finite.
Pentru dernonstratia teoremei iu chestiune, trimitem la lucrarea noas-
tr5. ,,Solufia exhaustivi a problemei lui Steinitz" dir,,Studii ;i cercetiri
matematice", vol. Z, fasc. 1, 1950 pag. 189-213.

PROBLEME

Cap. I
l. - Extinderlle Q le) ;i @ pt) sint transcendente.
2. - Un corp finit I1, extindere a corpului finit 1l, este o extindere algebricS,.
3. - Fie K(x) o extindere transcendent5 simplS a corpului K ;i y '-> R(x) ctU-> I(.
..l'tunr:i R(x) este extinderea algebrici peste 1( (y) iar R (1) este transcendentd, peste Il.
4. - Fie Il(r) o extindere transcendentl simplS a lui I(gi Aun corp intermediar; I{ c
cA c 1( (.v). Sd se atatec'd. Aeste o anume exiindere transcendenti simpli a lui 1l (teorema
iiui Li.iroth).
ILrdicafie. Se va observa cA x este algebric peste A. Fie

folzl: zn ! arzn-L + ... + ao, ar'+ L

polinomul anulat de r, gi ireductibil in A [e]. Sc arati, cu lema lui Gauss ci polinomul

.f It, z) : bo [x1 z" 1 br1t1 z|'-L.+ .. . + bn I*l

rcblinrrt dinTo [:] prin gonirea numitorilor, estc dc forma

s' .f lr, zl : tt lxl,s [j] - g lxl h lzl

.unde q este o constantA din -If iar g lzl, hlzl anume polinoame din A [z] . Apoi, cu teorenia inrnul:
Girii (resp. impS,rfirii) gradelor se conchide la teorerna 1ui Liiroth.
5 - Grupul automorfismelor lui 1l(r) relati're la Ii este grupul homografic
o. x )- b
9: , ad'-bc*O.
c.x,+ d

2r2
 Indicatic.SC Va Obscrva cttin exerci:iu1 3,gradlll llli X(″ )pestC Xυ )eStC CCi nlai mare
din gradele polinoamc10r夕 [″ ], 9〔 ″]Cu coef in x, undc

夕[″ ]=ノ
,fraCtiC irCductibi]五 .

`[″
c″ ク rr
l.― icノ +ク ″十 f=0,O ccuatiC algcbrica dc grad 3 peste un cOrp I(dc caractcris_
・tici″ =O 「
sau夕 +2, 3_ Si se arate cユ cOrpul dc rcductiunc al accstei ecualii e fOrma」 【 (0)
undc O=″ ´
2 '3
・ 1'″ 2,″ 3 fiind rる dicinile ccuatiel iar`≠ O Sこ Se gttscasci ecuatia la Care
:satisfacc ,,clcnlcnt1ll prinliti," 0.
2二 sa sc detcrll■ ine gradul cxtil■ dcrii X(0)⊃ κ din e、 erё itiul l.
3 -Oricc corp finit estc corp normal.
4_ric■ ⊃ Iっ κ un lant de cOrpuri astfcl cこ 二 cste normal peste κ ;attlnci tt este
norn,al oiゴ cstc X(、 ran dCrヽ vacrden)
5.― =Orice corP cuadratic cste nOrmal.
6 -Daca un polinom/[″ l estc ircductibil in ff[″ 〕atunci/[″ ]Se descOmpunc in orice
oo■ p nOrmal ir peste rfintr_un numir de factori de acela,i grad,coniugati fatう de」T (｀ ran der
・
ηVacrden).

Crク .III
l.一 Fic π un corp de caracteristica夕 > 1,iπ レ)。 eXtindere transcedentこ simph a lui
_.Atunci:
a)Ecuaua z'一 ″=O eSte ircductibiltt in π(″ )[″ ].
b)Extindcrea 7C(″ 17´ )este inseparabiltt peste π(″ ).
2_一 Fie X (″ ,勁 。CXtindere pur transcendenth a corpului」 て。
Conditia neCesar嵐 ,i sufiCiCnttt pentru a avea
￨

K1//′ /yl=κ レ,ノ ,障 十/勇

cste cuク ≠ 2(夕 ,caracteristica lui』

`).Generalizare P
3. Dach extinderea K (″ ,y)eSte pur transcendenta,i de cara cteristicaク 〕>l atunc
extinderea κ (″ 1/P,y1/p)C OnSideratユ peste I=κ (″ ,ノ )nu adlnite element primitiv

εαク
・ア .

l Fie X(0)つ K o eXtindere llormalユ separabiltt finitこ (O elCment printitiv)_Fie de ase‐

menea A⊃ κ o cxtindere arbitrarる (comutativa)a lui K.Atunci,conditia neCesarう ,i suficient五
Pentru ca in島 ,urttrile X(0)Dκ ,A(0)つ A sa aibュ acelasi grup allui Galois cstc ca:

A n I{ (0) : I(. (Van del Waerden)

2. - Fie L > K o extindere normald separabilS finiti de grup a.lui Galois 9. Sd se

.determine :

a) Cel raai cuprinzdtor corp intermediar 11 construibil prin radicali peste -I(.
b) Cel rnai restrins corp irtermediar H* fath" de care I este construibil prin radicali.
c) Daci (H : K) este gradul Iui I{ peste I( 9i dac5, (L: H') este gradul lui Z peste I1*,
s5, se arate cd,

(H:K\:(L:H*).
(SevapresupuneGaracteristicap:0;cesepoatespuneincazul unei cara.cteristici?5> l).

213
 Indicalii ln::い 。ソa cOnsidcra l〔 111111l COIntitatorial

ク ⊃ の 多 ⊃ の2ク ⊃ … ⊃ タ イタ_⊃ …

fil l))sc l′ a COlnsi(lcrat l‐ a(licallil rczolubil `' a1 11liク

Pentru c)se Va aplica tcol‐ cllla a(l ollct(1て ヽizOl1lol fis■ )1)(:ll(11l grl,1 11l i(In a),il))ヽ Or
( ′
folosi teorcnlcle lui Calois I,i IT)

C‐
■ク. アf
l_一 Si se detcrmlll(ヽ lantul cOllll(at("iそ J al grupu】 1]i lincar dt.()ソ arialili pestc.(′ ノ ￨)
2 -_ Si se rczolve prin n■ ctOdそ t pcrioadelor l1li Gauss, ccuatia l)i】 ](,1)li dC gra(l I)ri】 11
″37_1=0(Caracteristicaク =O SC Va considcra,i cazul unci caracicrislicc´ >1)
3 -Fiincl datる o ccuatie dc gradu1 4(lc gr■lp al ll」 i Ga10is 6 si lc arate ci srllI｀ ■ I111li

Galois al rczolverltci salc cubicc cste izoll■ orf Cll grllPll1 6′ G o 74・ ll]dcレ L (.Stく 'g]■ lp■ll cuat(ヽ ■ll al
lui Klcin(Van dcrヽ ′ aerden)
4 -Ecuata lllCtaciclic■ ,ircductibi■ dc glad Prim`≠ 2 Pcstc llll COI P」 Y dc llulnerc
rcalc are sau O si1lgurユ ridiciコ i reali scnu toat(ヽ ridici】 nilc salc sint lcalc(17nll derヽ Vacrden)_
 PROBLEME ISTORICE*

1.PROBLEME ISTORICE

Nun■ im astfel o gruptt de prObleme care au agitat antichitatea ori

'remurile lnai nOi,PrObleme sterile,rユ u puse,dar despre care s― au scris zeci
、
tde tOmuri uitate
Nu se poate nega insh,cttorva din ele,O influentユ hOtユ ritOare asupra
pt五 ntCi Astfel, dcscOperirea geomctr五 lor ne― euclidiene are la Origine lncer―
cttrilc naive ale matematicieni10r veacului a1 19-lea, de a demonstra a ■ra

嚇∫
∫∫ 器:1紺 Af辮:l聟 蹟
intr― un
:∫ 翼ξttgbxlle::嗽 ∬
露Ъ嚇訴
cerc stl la baza intregii dezvoltttri de mai pe urmユ , atttt a TeOriei
:

Ecua留
薔比titte騒 。
isI::抵 la漑 1:胤
ilnPOSibilitユ tii Cuadraturii cercului a d ?6〔 鮎:評 騎器ゴ
11翼 灘″鮨き
a numerelor.
in schilnb celelalte prObleme nu au alt interes declt istOric. Ele sint
de mult clasate,i lumea speciali,tilor o stie. “
Dacユ ne ocupユ n■ totu,ittn acest curs de citeva din ele,O facem din dOuユ

鷲 Fi#き al誕 脚 瀧器i絆 響群驚i蹴

i全

1導 麻・
Ⅲ uStl e a
:民
『 .°

aJd■ ∫ 宙L計出 府l鷺 見 ∬潔:翼 ふ謬肝∬l鰐 1:L■ 1紺 T

l服 T∴ 驚R]1鑑 ∬誕 霜1鳳 幌縄猟[鋼 寝:∬ 麓 1lt鷺 鮮全 ::織 tよ

驚琴 驚tlli「 よ 蹴]Trittalnarddpu斑 ら saL m五 degrab嵐 ,Pttcd

」 鋸ぶ∬ll概 ■
1o pК g狙 祀,単 anume m ttnsd po五 五 職雅よ 諸RT慶
de multl ca imposibil Toti viseazュ 吼』 ‖∬よ穐出I驚 亀
sこ 需勝 :篤 :電
Sau S硼 1罵
壼l『 讐 群 I岨 』跳1鴇 iPtl,sdu,le hメ darざ t reduse h
deVT識
」ふ鮒よ 蹴 !1:彙 減ヽ詩eFT肥 鴇。 ntt m‖ d ih_
:鞘 t柵 翼 器 l器 露 帯轟鮮 鍼 重榔 X
matici nu trec in cele lnai bune cazur :郡
*「 ragment din Partea III(Teoria lui Calois) a cursu]ui dc ゴ
ゝlgcb■ i A、 icnnatici―
1945ノ 46 (■ ota CditiCi)・
¨オ Teoria Ecllatii10r algeb■ lce adlctt Tα )rh lui Ga10is(nOta CditiCi)

215
ii une;te mzri ales, cstc oroar('ii rlt' a st'itrJ'orma si un anumc irrst,nal dc,r:gr.r-
rucntr: iluministr-'.
I-a Congresttl tnatcmatic din Oslo, diu 1936, riD) prltut vcclca dc a1:i,,;Lp,
ur:. trisector al ungtrriului. llra imlrricat aproapq prcott-stc cu unfcl dc,su1:rnir.
;i purta bocanci ghintui!i, dc :rlpinist. L'u p'.rr incult ii cr"rrlcit p,.: umer-i. '1'r,,r'r,l
hieratic ;i indeplriztt printrc congresisti, cu toatc sennclc urrui cr:il cousinrtir.
Am intrebat pc uu coleg norvt'gian, cine e accl straniu pc.rson;r.3iu.
,,11 chcaml Larssen. A irnplrtit ungJriu). in trcj, (]r1 colnpaslrl ;i spcriL, cl:rci
inspirafia. iI va sustilc, ch il \-a pu'.('{r inrpirli si iu pirtlu".
E drept c5. nu algurut,ntt,lc tc<iric.i lui (ialois sint ccl-' tuai poii i\ iL(,
pcntru a descuraja triscctorii ;i cluplicatoi-ii. Dal uici altt' arslrmr'I11,-. ruai
clerrrcntarc nu au puterc asupra lor. l;clix Klc.itt, pentlu a comb:ite a('r,;lstli
lonnir :r scmidoctismului, printrc profcsorii clc liccu, a tinut citcrra r r'r-i la
Gottingcn o scrie clc confcrin!c, tiplritc mai apoi sub titlul ,,Elerur.rrtar-
mathcmatili vrln eincnr 1'rcjhr.ren Standspunkt aus". E, o carte adnrir'.ririli,
in care probleurele istoricc sint rcspinse'prin urgurucntt: elt'rncntarr:, iourtc
ingcnioase. Dar e o citltc.tot peutru rnutcmat-icieni si foartc pulin pt'ntru
diletan(i.
Zt:lul cu.adr-:Ltorikrr, ;rI eucliclir,nilor sau al trisr'r:tolilor n-a scaz ut,
nici n^-a ctcsr:ut, cu aparitirL ;t<rc,sior rrohtutc.
lttcit conscmnirrn nuntai, cu tot sccpticisn-Lul, roslui r,ducator al pirr:t-
.grafului dc fatr'l.

PROBLEMA DiN DELOS

Aceasttt problell■ i are()origini fabu10asl. Sc spullc c■ locuitOrii(lil〕
insula Delos au intrcbat Pithia din I)clfi, cc trcbuic sl￡ ntreprindユ Pcntru
a fi izbttviti de n101inla ciulnei,carc PuStia pe atunci insula.Pithia a Ordollat
sユ se indoiascユ 7cstit pc carc 2へ pollon ll ave〔 、Fn
insul五 .
`tltarul dc aur din tcnlplul、
Grecii,cu spiritt11 loI(le rigoarc,au intcleS Sユ dublczc cxact altalul,i
au ttncrcdintat prOblema geometrilor de pe atuncio Calculul nulncric la greci
食nVe,1■ 2nta fOrme geomctricc ,,Calculat'' lnselnlla la din,ii ,,COnstruit cu
rigla ,i c01nPasul''.
〕[irarca si tcama lor va fi fost lnarc, cind au、 ア
五zut c■ problclna pe

li∬ ∫11朧 F∫ 1器 詰 せ ∬ 幌 樹 :ち 獄 li輩 智鮒 緊 llty翼 1笹 在

dc Acaden■ ii ,i cOnsiderat■ ca relevil■ d o geometrie superioarユ . Pentru
a o solutiOna,P′ α ′
θ inventeazユ doctrina locurilor,geOmetricc. Secole Fntregi
,多

ea r江 Ⅱline in centrul preocuplri10r,t五 ntei eline.

Ht少夕θε γαιθ ″づク多εルグ θs(Cel cu lunulele)a transformat putin prOblema,
inlocuind― O cu aceca a ″ο
ι πιαタ タγ
οφθ
″り%α ι
θ ι.Ecuatia problelnei cste
`″
(luttnd latura cubului prilnitiv ca unitate):
%3=2

=牡
ceasti ecuatie de gradul al treilea,pentru care grecii nu aveau nici
un sistellll dc scriere,ci,i O apropie ttl110cuind-O cu urIIntttorul sistem:
夕 一２

l χ
〓

χ う′
care poatc fi interprctat ca inserarea a″ θ 2zι α
%″ 夕 グ
グタγ
θttθ γ
′″θ
ttα ″
θintFe l,i2.

216
 fuIeruttlurr,c, ciiscipol lri .lui Platon, iuvt't'tte;tzi tur tlispozit.it' ruecanic
.constind din cloul par:abolc-- carc, priu intersccti:t 1or, livrcazi lungime:r
r.r,currosctrtit. LttLlctt .;i --lrt'hilus tlirt 7-orcnt, pitag-circ'iceanu1, rlau altc
.rolutri.
In secolul a1 \:I-1ca ccoul problernci nu se stiuscse. Eriocrtts scrie ul)
intrcg refel'at asupra soluliilor pc carc ficcarc geometllr, in opt secolc dc:
,cultur5. grcccasci, se sirnlise obligat s[ Ie dca cclcbrei problentt-'. I'rin ci
aflS,rn ci l\i,icotnede inventase conchoida izrr Dioclcs cisoida, pcntru a construi
"cea de a doua medie proportionali.
Spectacolul acesta, al copiliriei ;tiiirlci noastrc, zrplecatl pestc margi-
nile trumii algebrice, ciLiltind siL ;i-o apropie ;i sucombind, pini la urmir,
'intr-o inccrcarc prea timpur-ie dcao stirpini, t'intr-arlevirr patrtic. Nu tot
.acela;i lucru putem spune de incercirrile ,,modelncr" rlc:r rezol'u'iL trstlcl cltr
probleme : cu instrumentele graficc lLlc cclor- r'r'chi clar-, cic ccl,r urtti multc
ori, cu cunostinle inferioarc chiar cuno;tin1c:lor cllicntc clin accst stadiu
indcpJrtat al ;tiin{ei.

TRTSECTIUNEA UNGHIULUT

Prolrl.orna a fost clezbf,tutir iutii in yscoala lti I'l,aton. Un secol mai

-tirziu, D'inostyat imagina o curbi mccanicir. (in dispcrarc de a rezolva problerna
,r:u rigla gi compasul) carc cl5,dea in acela;i tiurp
;i o solufie cuadraturii cercu-
lui. Dc aceca curba a primit numele de cuadratrit,ect l,u,i Diu,ostrat.
DupiL alti sutir de ani (150 i.c.n.) problema nu-;i pierduse intcrcsul.
Nicontede folose5tc conghoida, inventati. de el pe.ntru duplicarea cubului ;i Ia
trisectiunca unghiuiui.
I)ificrrltat.,.e algcbriciL a chestiunii e ugor clc exprimat. Ea depinde de
'construirea (doritiL c"-L rigla ;i compasul) m sinusului unei treimi din unghiul
dtrl. Dctcrrninarca Iaturci necunoscute se facc apoi prin constructii cunoscute,
tu rigla gi c6mp21s111 (intersectarea ccrcului tligonometric cu o paraielit ia
rlirr rur''trul,orizontal dusir la o distanlir. egaiii cu sinusul).
Fie a urrghiul dat. Sinusul siiu poate fi determinat cu rigla ;i compasul.
,Punc'm

sin c(: cr,lal<1

Se ltie, cI" ar,,em
α 一３
α 一３

う０
十

:
ｎ

sin a 4sina
-
″θ/″ ″″σ
intrebarca revine deci la urmユ loarea: ″αθ ゲπ″`7 ι
θ α′
グご′ ,′

(2) 1 n*' -
I
3x - a:o,lai1(1
;hoaie fi, construitd. coo rigl,a compaswl'?

CUADRATURA GERCULul
Culll voln vedca,cind vom da argumentul PCntru respingcrca accstei
probleme′ natura ei este diferitこ de a celor preccdentc.Cu drept cuvint cstc
cca mai cclebrtt prOblemttistOricユ .Locutiunea,,cuadratllra cercului"a chzut

217
摯 dOmeniul comun,pentru a ttnsemna culmea lucrurilor abscOnsc si abstrusc_
In realitate, prOblema e dcfinitiv rezolvatユ din a dOua jumitate a veacului
trecut
in limbalul propriu tcoriei lui Ga10is,rczultatul memorabil gこ sit dc
F 五づ%″ ιttα %′ ルpentru numttrul π (adapt2nd foarte ingeniOs lnetoda folositi
de〃 ι/″ ιグιιpentru a arttta accla,i lucru despre baza ιa 10garitn■ i101 ncPc―
rieni)este urmュ torul:
Pα ε
″夕ιθ
θゆZι ι%%%ι ″
ιθ
ιγ/α ノ
グο′
多α
ιι ι
,ι χづ%グ ι
/ι α勁(π )ι ι 〃
ιπι
あ
/α %Sθ D_
`″
In ce fel acest rezultat serve,te la respingerea problel■ llei cuallraturii
cercului,vOlll vedea intr― un alineat v五 tor.Deocamdatこ ,enuntul problemeiニ
S″ sι θ ο%s′ γ
%づ αsθ αθ
%γ グgι αゞグοθ″ι
φαS7ι ιι
α″%γ α%%%づ φ″′
/α ι′ια″りι 77'υ 4-
ι
ι%′ ″θ
ιιαθ
ιιαα%%%グ θ
ιγθαα
ι 。
`θ

Luttnd raza cercului egali cu l ecuatia de care depinde prOblelna cst(:

(3) ￨.2=π l _
2｀
,adar sc cerc s■ sι εο%Sι γ%グ αsθ ″θ/7r γグ
gJα ,グ
θθ鴨誉 αSttι ι
,POrnind de la lungilnea
datユ 1, θγ ″″″θ ′
%″ αα θιsι ι
づι θ%α′づ り .

Origina prOblemei pare stt fie ceva mai nouこ decttt aceea a,OblCnlei
din Delos.Pc timpul lui DinOstrat(inVentatorul cuadratricei),a,adar cam
prin anu1 350 1.en.prOblema era ttn tOatユ actualitatea ei.Un secol lnai tirziu、
geniul lui コヽIchilnede, anticipttnd cu mult asupra spiritului matematicilor
grece,ti, intuieste natura iratiOnalュ (Chiar transcendentl)a problcmci ,i
inventcazユ pentru a O dezlcga lnetoda ι χ力α s″ グιり(a aproxllnat五 10r il■ lpinsc
cttt de dcPartC)・ E adevttrat,cl la Archimede“
nu e vorba de aric,ci dc lun―
gilnca cercului― ― dar aceasta e secundar.
Criza civilizaliei,t五 ntifiCe grece,ti a fOSt imposibilitatea de a concepe.
numlrul irational.
Nu cucerirca rOman■ ,ci infirmitatea 10r de a dcp■ i anumite preju―
deChti privitOarc la rigOarc matematich,一 de a accepta,i altC moduri de
cxistentユ matematicl,一 istOvestc Curttnd geniul grec.Archin■ edc,singur
facc O cxcepticI P」 n aceasta,Archimcde apartine mai mult cvului cel nou_

CASuS IRREDUCIBILiS

Dupir ce 'l-artaglia gS.seste ;r Cardano publici forl■ ula rezolvirit

ecua{iei de gradul al treilea (sfir;itul secolului al XVI― lea)Cntuziasl■lclc s_au
potolit curind in fala urml-torului paradox.
Formula lui Cardano d5", intr-adeviir, Prin eXtrageri dc ■ldttcini
reale, rS"dircina real5" a unci ecuafii de gradul al treilea cu cOeficicllti rcali
cind aceastS. rirdicini e unici.
in cazul cind toate r[dS"ciniie ccuatiei sint reale, radicalii cic inclicE
trci din forrnula lui Cardano, poart[ asupra unor cantitS.ti imaginare.
AceastS" impr-ejurare era ficutS. sI" tulbure pe contemporani, ncfami-
liarizati cu calculul numerelor complexe. E adevirat , cit, Tlibte ariitasc, cir-
in asemenea caz ecuatia poate fi identificatl, prin modificlri usoare, ccuatiei
care d5. tangenta trigonometricS. a unghiului divizat prin 3. Deci ccualia
poate fi rczolvat[ priu funcliuni circulare.

1)ヽ γ
czi dc c、 ■Iiroll NicOlcscll,Analiztt Matclnatici(n。 la cdiliei)

218
 Dar intrebarca cstc dacl forma algebrich a rttdicini10r ecuatiei poate
fi sal、
ヽ
そ
lth P Astfcl s― a nlscut problema cazului ireductibil al ecuatiei de
gradu1 3
Fic/[χ J==0 0 CCuatiC dC Sradul al trcilea cu cOeficienti rcali si
%1, ■2′ χ3' rttdttcinile I)iscrilninantul

D=(χ 2-χ 3)2(■ 3 ・ 1)2け1-■ 2)2

este pozitiv sau nul iD>0, dac■ ridttcinile sint reale. 1)acl πl c real, iar
■2,χ 3imaginar coniugate,atunci(χ l― χ2),(■ 1-・ 3)Sint imaginari cOn―
iugati,こ L,adar au un produs PozitiV,PC cind.T=― ― ■3 eSte pur ilnaginar Deci
/D e pur imaginar.Urmeazユ D<0.
Pc de altユ parte,lntre discriminalltul″ 〔
tl lui/[ヵ ],i diScrili■ in〔 Lntul Δ
al hcssianei c対 stこ legtttura D=二 -27△ .

A,adar,θ ο′
りα″りα%ι θιSα γ″,り SグリθJβ ん′
″ θα ι
ιガα ε′
め′θ″s″ αグ
b″ /″ ″″θ
ゲ′ι
げ
S′ ι△ <O rcsp.D>0. `'c
′
ιαJι ゞグ″ψ γ
づιιι
`γ

IntrOducind aceasttt valoare in fOrnlula lui(〕 ardanO′ collsta tこ m ci

cxprcs五 lc・ dc sub radical五 cubici devill pcstc tot imaginarc. Astfcl sintem

励協」響 ヮ づ ″ 筋
cOndu,1 la prOblema,,casus irreducibilis'′ ,ctl enuntul u・ Inュ tor i

εα
′′
α
Z鰯 l∬ τ J脇 箭 聰島
″箕傷
%'詈 %胤 筋 :瘍 :,1み ,ζ ,∫
2ι α
γι′グ ″づθ
αι夕
,′ %θιγ
ιαι
グ リ /α s″ ル ・
Aceastユ problemユ mai mult incl decit problema cuadratur五 , este d()
altユ n teoria construcI五 lor Cu
naturi decit cealaltこ l ea nu se lncadreaz益 全
linia,i colnpasul

PROBLEMA POLiCOANELOR REGULATE

]〕 oligoanele regulate au interesat lumea vcche prin virtulilc aStr010gice

(c li sc atribuiau sau prin silnb01ica lor religioasl.Eptagonul stelat cra pus

il■corespOndentユ de egipteni,cu cele 7 PlanetC Si C'Zilele sttptこ Ininii Pen―
tagonul stelat era OnOrat in,cOala lui Pグ ′
αgο γα .

Teoria lnatell■ atich a inscrierii poligoanelor regulate de 3,4,1 5 1aturi

se gユ se,tein Cartea a Iヽ a a Elemente10r lui Euclid. Faptul c嵐 ￡
r―
nscrierca
poligonului rcgulat cu 7 sau cu ll laturi nu c atacatユ ,lastt si se crcadi cl
geometrii rccunoscuscrtt dificultatea
Rena,terea descOperユ teoria poligOanelor regulate, iar gcOll■ c trii tinl―
puriloI Inai noi o reiau,pentru a O duce lllai dcParte.
Cel dinttti insユ ′care aduce vederi noi,i indrユ znete in aceasttt teoric
cste K″ ι
ιγ.in cartea sa fundamental沈 (ac010 unde se giscsc legilc care li
poarttt numele dar,i O multime de speculatiuni aStr01ogice,i pitagoreice),
in〃 αγ%ο %づ θιs」 γ%%α ヴιづιγづ(Cartea despre armoniccle lumii),Kepler recu―
nOa,te cユ laturile poligoanelor regulate convexe sau stelate, de acelaoi
llumユ r de vttrfuri′ satisfac la una,i aceCa,i eCuatiC algebricユ .Apoi propunc
cel dintii o clasificare a acestOr poligoane:in cele care se pot conslrui gOo―
metric(cu rttla,i COmpasul),i CCle Care nu admit accastユ proprictate l.

1) Vezi M. Chasles, Apergus historiques, Gauthier-Vi1lars, 1899. Am impnrmutat acestei

cdrfi cea mai mare parte a referinfelor istorice din alineatul de fafi, mai ales cele privitoare
la antichitatea gteaclr (Nota D.B.).
つ乙
 Astfcl, printrc ultilncle, el apazl cptagonul,i poligonul cu ll lを tt tll i´
Nc intreb1ln ttnsi care ar fi fost pozitia lui fattt de poligonul regul(tt(ヽ 11:
17 1aturiP PrObabil, 1-ar fi adttugat tot acestei ultilne catcgOrii, gr(→ ill(1
astfel Cttci Poligonul cu 17 1aturi seinscrie tOtu,i Cu rigla,i col■ ■paslll, dtヽ 、 i

nu cxisti nici O indicatiC′ bazattt Pc ana10gie care si nil arat,c〔 t FIT[11‐ 1

Sユ nul■ liln rcpede ,,llcmoriul despre poli3oanC Oi p01iedrc'' Jl lui
PoinsOt(inCCputul secolului trecut)in Care problell■ a ttnscricrii P01i30anclo「
regulate est()prezentati ca acoperindu― sc complct cu prOl)lel■ ia di、・iziunii
pcrioadelor functiuni10・ Circularc.
Trcbuie retinut numai,cL:in l■ Od cxPlicit,cu Kepler,in n■ od 01)st llr
mult mailnainte,se punc gcomctri10r prOblcma φθ ι
なθ α%`ι θ
//侭 ノれ ιι
′
:

G″ sj,′ θαι
ι%%づ θγι γイ 〃σブ 7ι′θ′ ′θαι /r'α α Jθ γ
,′
´θgθ α,zθ γ σ
y,7rrた ',〔 ′、
せレ″
Jグ ′
′ S賀 7.:
,ノ

ι
sθ γ
ゲι′ι ,多 θιθ θα
γ夕 /2ど″ι σθ ″ ι
″′ ′ タタ グ ご%′ 夕
`ι
ιり
α ダ ι
θ%夕 α ヽ
F′
・ “
`ι ,′

A fOst sortittt unui studellt `α

al lJniversithtii
`ι
Gι οg′ ィ
γ ′
gι ″din(:「 ヽ 1111_
gcll,lui(,α /ι Fγ グ
″/グ θλGα ′
ィss,bliat Pc atunci(lc 18 ani,failna dc(l
`s′
dcド (ヽ 1)1)(｀ ri
un nou tip dc PoligOn regulat,il■ scriptil)il cu linia,i colnpasul,Pむ lin、 1(■ 1(

trei tipuri din cartea a Iヽ [l〔 t lui Euclid(′ 多 =3,′ ′=4,′ ι -5)1)li CCIC C(lr(・
'―
′
sc deduc din acestea prin dublarea nulllこ rului vttrfuri10r.E vOrba:dc ψθ J'gθ フιι 2ι

γιgク 7α ″ノι 7ノ laturi.Prin tlceasta,Gauss gこ sc,tC tOtOdat五 5i Criteriul・ dC I(ヽ cu―

nOa,terc a tuturor poligoanelor rcgulatc inscriptibile cu rigla ,i compttisul.
I)ar nu numai atit.Descoperirea lui Gauss deschide Fntr― adovユ rp()rtile
algebrci moderne.Ecuatiile de diviziullc ale ccrcului pe care lo■ inllic,te l■

Gauss sint cazuri speciale de ecuat五 prilnitive rczolubilc prin l‐ adicali.Citirca

asiduユ 〔 l cユ rt五 lui Gauss ,,Disquisitiones artill■ eticac'' undc se giscit(1 ,i
prOblema poligonului cu 17 1aturi,i a lllCll101‐ iului lui Иbι Z(l(,sPrc irezt,lubi
litatca prill radicali a ccuatici gCneralc dc gradu1 5, conducc Pc Ga10is la
tcorcll■ cle sale.
incit data acestei desc6Pcriri trcbuie c01lsel■ natl: 2θ フα′ ′ヵご/デ θri Jl

Causs se gこ sca Fn vacant〔 L d()P〔 t,tc, こ tCash,la Braunschweig. 1 0ati

iarna rcflectase intens asuPra legユ turii illternc, dc ordin aritn■ ctic′ `t ridl―
cinilor ecuatici de diviziunc circulartt I)ar viziunea clarl tl acostei lrlter―
dept.ndcntC,a rttdユ cinilor′ 11-〔 t aVut― o(cun・ Sil13ur povcstcOte,ntr_O SCriso〔 lr c・
citrc Prietenul slu Gι γ 7り ,7g)dccit in din■ illeala Zilei■ llentiollate,lnaint(, d(:

a se da jOs din pat.

Ele a,a dC COnvins dc importanta descOperirii slle,incit sc hOtill,tt・
ア
SI Piardtt din vedere filologia(Pcntru carc a、ea totu,iO netこ gユ (luitユ vOcatic):
貧
l1 1837 1asl studiilc dc sanscrith pentru a invttta ruseite,Ca sh pott[1(｀ iti
P`ι %gι ο
pJ7ι ノ
/づ αlui Zθ ろ
αθび
os,)',in original,isi se dC｀ 「
oteze cu toati sir■ tlinta
atelnaticilo■
ll■ .

Tagebuch''Pc Carc a、 ・ca sl-l c01ltinuじ

2錢 dOua zif,l inccpe failllloSul Sユ u′ ′

§aiZeCi de ani de zilc(,i fl・ Care se ghsesc urmelc celor mai l■■ultc din ideile
lui lllatematice:Gauss publica foarte putin),inSemnind Pc SCurt dcscOp(ヽ rirea
Sa CPOCalユ .IteprOducem,dupユ un facsilnil pc carc_l avem inainte,全 nccPutul
Prilnei pagini din Jurnalul lui Gallss:
1796
Pγ づ ′み αgaι あ sゲ ′ ′
′ι
グ′グι/ sθ θ
ノイθε
′′
′′
′「
了
′ ′ι た,sグ レι
メ ′ てて―
タリ /′ sご Jz`sι
,θ
7′ tι 7ι ,ι

″′
プ′
づαクル
θ `θ
sι グιl17′ rrわ ιφαγι
ιS・ …
`′

`′
]`「 タ
′ θ
フ 3/`ι ′￠Sワ
=」
r) la care s-al' pulco adttuga poligollul(le 15 1atuli idelltificat ca illscriptibil cu linia si
cornl;asrrl inaintc <lc Garrss (N。 (aDB).

220
 Aceastユ descOperire n― a fost imediat inteleasl de contemporani PrO―
fesOrul slu′ Kastner,poct tot a,a de ll■ Cdiocru PC Cit dc lnediocru llllatemati―
cian,declar■ la ttnceput prOPozitia lui Gauss― 一falsl.Argurl■ entul era urlllユ ー
torul. Ecuatia Care dユ impttrtirea cercului fn 17 pttrti CSte ccuatia binOmユ
χ17_1=0.Cum gradul ecuatiei e impar(mai multi prim)O reZ01Vare prin
rユ d19ini Pitrate c imposibil■ Gauss ii rhspunde atunci, ch nu clc ecuatia
χンーー1 二
=O e vorba,ci de ecua,attF:二 _三 L==o, carc c de gradu1 16==2生
χ Fギ
I【 astner parc atuncl,lntr― adevユ r,lzbit de tと ria argunlё ntului l)ar in

curind lcvine asupra acestui mOmcnt de sllbiciunc,Pentru a lua■ ln tOll doll■ i_

nator,declarind ctt chiar dacこ lucrul e adevttrat,nu arc nici o importanti′
ntrucit￡ nscrierea decurge mult mai u,or,,Cu alutorul tablc10r trigonOmc
含
trice''.Apoi ttnchide toatl discutia ObServind cこ germenii intrcgii teoT五 se
gttsesc Fn cartca sa,,2生 nfange grOnde derl肛 athel■ ■
atik'ち dar totu,i Cl,Kistncr,
n― agttsit dc cuv五 ntl sユ dezv01te intreaga teorie, care nu lla■ eritユ atit〔 L
ostcnealユ 1.
Problema poligoanelor regulatc e astfel inchisこ ,O dati cu Causs. ln―
y雪 邪軍 i:駕
∫
駄∫
ocupユ 。
l:躙rT:ifF寵 認::器 iお
i astこ Zi,Cum am spus,cercuri ttntrcgi(lc diletanti Rttmine insl difi―
:ri:ぶ ]亀 I性

認Ittlnl部11露礼
lょrtil蝋淋II
」° r pHv■ Oare h c6nstruclne ge。
輩
::r滞 ∬
b・
瑠轟鵠 KlilttP肝 慧aful urmitor,dupユ ア ■
de recunOastere al acestor cOnstruct五 ′ne VOm ttntOarce asupra cclorlaltc trci
cc、 ol■ da critc五 ul

PrOblell■ ёistorice pentru a arlta ci nu satisfac la acel criteriu neccsar si

suficient.

lMPOSIB:L:TATEA CUADRATUR‖ CERCULUl

Construct五 lC Cu rigla ,i COmpasul echivaleaz益 , algebriccite, cu rczol―

varea prin radicali pユ tratici a unei ecuatii cu COCficientii in cOIPul de ratiOna_
litate al prOblenli.Admiteln acest adevこ r,de altfel u,or dc intuit,prin anti―
CipatiC,rezervindu― ne sユ ー
1 lntemeiem rigurOs in paragraful care urmcazこ _

Imposibilitatea cuadraturii cercului 、Ta fi dOvedittt cind vOn■ 〔lrita,

ctt rユ dユ cina
ccuatiei(3)nu poate avea rhdicinユ cuprinsユ in corpul de ratio―
nalitate al PIOblemei
Care este acest corp P
Un cerc e dat prin raza sa pe care an■ luat_O egall cu l Ea apartinc―
deci cOrpului priln al corpului lnユ rilni10r ge01netrice,care este corpul nume―
re10r reale ]Deci cel mai restrins cOrP carc ttnfl,urユ datele prOblemci estc
corpul夕 al numerelor ratiOnale.Fic夕 (S)O CXtindcre algebricこ a lui夕 .

Dacこ problema cuadraturii cercului ar fi POsibill,ar trebui si avcm

/T→ 夕(S)
unde /Fcrこ dュ cina pozitivi a ecualiei(3)

1) C. F. Gauss, scrisoare oi.tle Zimmernraril, din 26rnai 1796. D;aunschlcig G.N C. -\io-
ratsclrrift1927, pag.'775-57 (Nota D.B.).
＾
０´
１
ツ″
 Dc aici rczulth
夕(/∋ ⊂夕(S)
Pe de alti partc avcm
π→夕(/T)
asadar
の(π )⊂ 夕(/司
Din aceste infユ §urユ ri conchiclem
夕 ⊂夕 (π )Cの (S)

Prin urllnarc`π (π )C un COrp intcrmediar al■ nui COrp algebric, deci

algebric. Potrivit teoremei lui Lindemann,全 n foria adaptatユ in alineatul
precedent,corpul`2(π )e o extinderc transcendentユ .」Ljunge■ la,adar la O
contrazicere.
P■ oblema cuadratur五 cercului c imposibil五 .

IMPosiB!LiTATEA PROBLEMEl"CASUS IRREDuCIB:LIS“

c∝ puF讐 僻品lil黙
Ininant pozitiv:
]マ ‖左
『
l器 fL綴 晋
需二 :r境 粘T譜 :蹴 [:蟄 :

(4) D>0
Dach a,a― ZiSul,,casus irrcducibilis''ar fi reductibil, atunci ar exista
χl a lui f[χ ], CarC S■ apartinl unei extinderi」 Y a lui K obtinutュ
o rttdユcintt
π
tt lputtd asupra unor demente
:#鮒 :][智 1ボ 雷″〔
胤潮野
i tt
:υ

Xl→ H
″ 一 K(pl)(92)… ・ (ps)・

Avem′ cvid(ヽ nt:

〃⊂κ(/5)(91)(ρ 2)― ・(ps)

π
“α
ιrd:f魚 筆免 ″m宙 ifι
rtutea l■ o.

(5) `γ ■1→ K(/a(pD(p分 ― ・♪ (ρ

Sユ faccm ol)scr、 ratia,Cl χ

l nu se poate glsi ttn K(/⊃ ):
(0 ・ 1→ κ(/Dl
intr― adcvll‐ ,altfcl ar trcl)ui stt avem:

K⊂ κ(χ D⊂ K(yDl

222
 ins5. prin ipotezl f[r] e ireductibil peste K. Apadar extinderea simpliu
algebric[ K(xr) c cle grad 3. Pe de altl parte, gladul Lutl{(llD) este 2sau 1,
dupf, cum ecualia xz - D: 0 e ireductibill sau reductibilS. in K. Daci w
e gradul finit al lui l{(l/fl peste K(rr), ar urma si avem, conform teoremei
inmultirii gradelor
3w:2satt 7

ceea cc e absurd.
A;adar e probat (6). Comparind (5) ;i (6) rezultit.i 2 |
F-ie atunci
(7) r>r
cel mai mic irtclicc diu girul
1,2, ... s

pentru care avem, potrivit lui (5)

(8) x,--, KfilD)(p,)(p,) ... (p,)
Presupuncm ;irul de adjoncliuni (5) rafinat la cxtrcrn : adicir totr
radicalii (p,), d" iudice prim. Atunci ;irul (8) ale acceasi calitatc.
S5. punem

L: K(llD) (p,)(p,) ... (p.-,)

(unde, pentru r : 1 avem evident L : K(VD)
Din definilia lui z, rezultl ci A c ultinr,a adjoncfiunc din ;irul
(ソ D(pl)(ρ 2)・ … (ρ l)
Pentru care/[″ ]rユ nline ttnctt ireductibil.
A,a fiind,Sl insemnユ m cu g gradul(prim!) al cr:r-urtiei binorne la carc'
satisfacc ultilnul radical ρ7:

ρ争一 ∠ =0,И → A
ire,lu,clibil,ri, sai com,-
競腸脇:∫ i!:l:[i冊 評 #∬α想IAttf caz A e o putere perfectil.
ノ滋γ
sa:.a

.Urmeaz誰
f a unui elelnent al corpuluil z4=ι
P't' : tq

si cum p, e real iar I aparfine corpului real A, avem obligatoriu

?r:t->L
pentru g illlpar §i

P,:tl--*A
pentru g=2fζ .

COncluzia c ilnposibi 乙,cユ ciar urma caノ [・ ]Sl fiC rcductil)il in

A(pr) A
ceea ce contrazice dcfinitia lui A.

223
 Asadar ccr.ralia
(9) xa-A-)
la care satisfacc p,, este ireductibil[.
Itezultir cir gradul lui A (pr) peste t\ este exact q:
Pe de alt:.r parte, din relalia (8), care se scrle aculrl

rr * ,\ (p,)
conchidem
,,\ c A(4)"c r\(p")

Cum, prin ipotezii, firl c irccluctibil in A, gradul t'xtinderii A(rr) fafl

de r\ c cxact -1. Daci inscmnf,m cu u .qradul lui A(p,) fa![ de A(r,) urmeazi,
din teorema inmulfirii gradelor, intocrnai ca mai sus
I:3t,
lnsLqcprim.Asaclar
(9') t1 .- . 3, ti.- I

Ilczultir
{10) A(.vr) : A(e,1

Dar grupul lui Gaiois al 1ui l;;ui pestc A e un srtbgrup al grupului simetric
'9r! c1c gracl 3. Prin ipotezl"r, acust subgrup invariazl pe
l,D-*A '

rrsadar c constituit numai din transfolmirri parc. Prin urmare c un subgrup

ciriar al grtrpului altern (9 3,1,t.
Dar f[rl :0 e ireductibilir in A. In consccinfi arc un grup al Iui
Galois tranzitil'. J)ar singurul sul-rgrup transitiv al ld g 3!/2 este el .ii-rsu;i.
Deci grupul lui Galois al ccuatiei cste I t!23.
Avern pe dc aliir parte infiguriLrile
n c a(rr) c.l^(xr, xz, xt)
Curn ccuafia f i:vj:0 e separabill, gradul cor.pului de reductiutre
L (*r, xr, xr)pestc A este egal cu ordinul grupului lui Galois, adici 3.
DacL w e gradul lui A (rr, xz, ra) peste r\(rr) avem, ca mai sns :
3 ,- 3 zz

adici ra: l. UrnreazS-

(to') A(rr) := -\(xr, xr, x")
Conrpatind (10) c,.n (li)') conchidem

.\( i., ) ,. :\(r,r, ;ur, rr)

)2+
 Agadar A(p,) este corp nonnal gi deci ecualia ireductibill din (9),
(9',)
'
x8-A:O
arc toate rldicinile ei cuprinse in A(p,). Aceste rS.dLcini slnt p,, eQt, ezpt,
undr-. e este rf,dicina primitivS., cubicl a-unit[!ii.
RezultS.

e: -r? pr)
-A(
P,

Dar A (p,) . construit din subcorpul*K al corpului numerelor reale,

numai prin radicali reali. Ar urma deci, ca e : sl fie К軋
平
ceea ce e absurd.
Problema cazului ireductibil, a,a Cum am definit― o este p五 ncipial
ilnpOsibilユ .

QED。

2.CONSTRUCT:lCU R:GLA 5i COMPASUL

ELUCIDAREA● ELORLALTE DROBLEME ISTORiCE

Sユ substituiln conceptului empiric, de prOblemこ rezolubil■ cu rigla

,i COmpasul,un concept pozitiv.F狂 嵐de aceasttt precau,ie ar fi zadarnic s益
sperlm o teoria matcmaticこ a acestor constructii・
Puneln a,adar in fruntca cercetユ rii url■ ltttoarca definitie:
θ 夕γοうZι αιgι θttι ″
γづιι ιγ ιzθ ι
%bづ ιtt θ θ簡誉αS%ι ′σ
%Jづ %づ α,づ θ
sι ∂ α
辮α ι
γ
ιυゲ
%ι ια ″ιι
ι γ`%″グ
ππαγ
夕 ια%π %: sιg%ι %ι χ。夕γ づ%:
1)づ πι
ι/Sι リタ α ι″γ ι
φ′ ι′
2) ,, ル αγ ″ Jι ,づ θ
ιγε
%γ ′ ,

3) ,, αι ει
γθ%γ り ,

じ
%ι γ
θ α sι s%θ θθ %″ 笏ογtt ψ%%θ ι
sを υθ ιιο j γ
γルg%γ づ φづ
%j″ づ
υι´J%S τ
ι%%%%渕 γαι
夕%%θ ″
ι“ α οοι
SOグ リグ .

considerttm acum aceea,i prOblemttin tratamentul ci Prin geometrie

柵辮 艦∫理
Sユ

柵Ъ
ttelnttil¥辮 ぷ彬 timea tuturor acestor mttilni,i cu劣
COFpul priln. COnsiderim,,corpul prOblemei"
″ ― の (S)

Avem de deosebit intre:I)Sθ ι

多 α αjγ ι
″づ ι″″α夕γ
θbJι %θ j′
含
n care prin

捌 鵬Ъ χ
翼:胤 ‰ 留昭
脱酬 蹴 野tFcmi」 1酬 Ъ
/(χ )==0,de care depinde necunoscuta o a problemei;II)Solutia lnii10Citユ
a problemei unde(θ %/OJο Sげ γ
ι ι
α夕%%θ ιJο γaccesor五 a,adar dupl prealabila
adiOnCtiune la″ a unei anumite multimi Σ de nedeterminatc)urmttind
S01utia geOmetHcユ alungem sュ construim peste
I*=I(Σ )

13-c 162 225

un alt corp de reductiune L*al ecuatiei f[χ Cum S01utia geOmetHctt revine
]・

1410peratille l),2),i 3),c cl[Lr,Ctt Z*ProVine din〃 * printr― o succesiune de

adiOnCtiuni pltratice din elemente luate extinder五 imediat anterioarc.
S■ observユ In ctt avel■ (COrpul tt f五 nd seParabil):
' 二 ∩″ ホ =∬

Altfel ar exista un clement O din″ *=″

(Σ )depinz↑ nd veritabil de une10
ne｀ detё rlninate Σ ,i situat ttn corpul Z,a,adar algebric peste r.ノ ゝr urma, ca
u'dettnedetⅧ t'JgebHCPde r,ceea ce e il■ lPOiЫ 。
慧 l宙 鶯 l姦 !:鷺
L⊃ ∬ ,二 *⊃ ″ *

au accla,i grup allui Galoisプ Altfel spus:タ タ タタι

ι ″ι″ι夕%%θ ι
ιιιασ
θι グ
Sθ γづ
`%α
夕
Sり
:。
:た llezultateurmユ toruli dac1 0 prOblemユ c rezolubilユ cu rigla゛ cOm_
pasul,atunci existtt un cOrp de reductiune二 *al ecuatiei f[ι 幻 ==O a prO_
blcmei ,i un COrp de incepere ″* a,a ttncit Z*prOvine din″ ネιχει %sづ υ,

pγ づ
%′ γ
_ο s%ε θ
ιS力 ι
′zι ″ια″′
θ%ε ノ
づ%%グ φ″′
/α ι
りθιγ
ιαZι .

Reciproc′ dacl o mlrime χo apartine unui cOrp Z* extindere finit嵐

din Л味,prin「_nii10Cirea unei succesiuni de rttdユ cini pユ tratice din mユ ril■ i7o,多
%勿 タ
ル多 ′ιθ
αグ ιγια7ι ,atunci χo se poate c6nstr■ li cu rigla,i COll■ pasul。
θ
intr_adevユr dach aveln dea face cu un radicalreal1/蕩「atunci fl constru―
illl din ltlnginlile luXtapusc α,i t,ca lnedie prOportiOnalこ a lo■ :cu rigla

,i COmpasul,ln felul cunoscut Dach avcln de a face cu un radical dintr‐ un

numュ r cOmplex

1/ラ
三
戸再グ
ろ

atunci figurこ ln pe α +づ ろprintr― un punct C din planullui Gauss. ConstruiIII

ci轟 左 i sus radicalul realyyα 2+ら 2_y両 .Apoi lmphitim in douユ unghiul
pё care θ εttlface cu axa θχ(conStructie cu rigla,i cOmpasul),i transpuneln
′
sё gmenttlν 死 pe bisectoarea interbartt a acestui unghiu,in a」 ndouこ とrec―
tiile(COnstructie cu rida,i COmpasul).Deci afirmatia c intemeiatl.
l Dupユ aceastユ pregユ tire, si trecenl la delnOnstrarea a doutt teoreme
care,全 mpreunユ リ ne dau criteriul cttutat.De,i caZul care privc,te COnstruct五 le
cu liniaヽ ,ilCOmpasul este acela al caracteristic五 夕 =0,le vom stabili totu,i
￡
ll cOnditii mai generale.
T e oTcln五 .Fjι ογ夕 z*θ ο%Sι ,′ ″′φιsι ι%π θθγ夕 」
夕 り*α ιθαγαθJι γグsι づθ″
"%θ %″ιみ′.″ 1,夕 ′ αι γ″″α―
ψ ≠ 2,α αγ αJち Aθ 7 αγろ γαγ,φ γ″%α 毛′
οπ″づ S,ι θθιSづ υι,,%夕 多
j″
%り

θ
づあ
りψ″
ιγ
α′
づθ
ιyO・ ,φ θ
ιυゲ
″γg%Zグ グ
ι θ
α,ο ″
α″θ
″ 7づ 〃ο
%Os″ α ″
″づο
π″%′ θ
αι
ιγα
″″ε
タ 'ι

%4J子 φ;7:朋 θ
′ 嚇ル
θ
γιs,ゃα
γ
αろ
づ″
ιじι″
%%%g
:
2S αJ%グ 2.
ノ %づ

夕ι ι17串 ′ι
Sι

・
Dι ″ι
`考 %ο %sι γ づ・ O Ccuatie ptttratictt ircductibiltt e separabiltt in toate
飢た五φ =2 Ceva m読 mdt Tttdト
:翻 :盤 諸 7:写 idil111∫W胤 "五
111織 量
elぶ 群 ∬ a潔 :l鳳
鋼li器 計請訛 a路 ぷ謝 =器
，
２

６
“．
 djoncfiuni succesive de elemente
ecedentului. Itezulti ,r.t""i, li
H*.
Scini pltrate Vi t:-Fl* ne di. ur
co.rp
conjugat al lui [(crr t _- H*) ;tu

_Vt _ H" (Vt)

SI admitem.atunci ci procedeul descris in
enuirt aplicat de n _
nc:;i cius ta o extindcre (S ;-;ltJ;;;;ilil['.#;iT,;i 1 ori

A: 1/*(s)
care e corp normal peste ,I/o. AdjoncfionSm
acum r.ldicinirc pi.trate
, tf6, W, Vil;, (o_* A)
din tr,ate conjugatele lui 0 fa!i. de,f1*.,Daci.
g [r] :0 c ecuafia ircductj-
in H+ verificath a. o, r";ili"*fi";il-
,"#;?t..r".",r,icienfii "."Iri;,;;;
x : (+
V6, +l[d,, ... + /6_-_il
ale ecuafiei pLxr): 0 cu coeficienlii in .H*

A(/8, W,, . .., liO,-l--) : r/*(S, r)

unde multimea adjuncti

s+x
e o mulfiu-re completi de conjugate.
Asadar
L(yo-, ...,Vs._)
corp normar peste H* anume :
;Ii, *1't"i:,'Ji[l',:fiiuo?ii,tL ei corp nor-
probit prin rccur,enfI, cl Z* c corp normal,
O,,n iXr,!ili extindcrc sepira_
lui z* peste -Fl*. vom intrebuinfa
toi un rafio-
".*.rto;:lt:*ff"""Trg'aclul
un.em.ci
(rq
- t)
normal,
ern scrit

A:= (/0, V6r, . /0._J.:.A(0r,!___

t)s, .,.., 0__r) (ソ 51,/Q, IrfJ
A")
sc vecle atunci ci sradur adjorcfiunii rui/6r
E vori:a dc gradul"frt[ ;;i. il., {a1i dcprecedenta estp2sau
ir"T;r i.djoncfiun-ii rrin prirnur mcmhru,r.
o{fa
4U,
」
d:∫ ′i』 r∵ 糧 dd h Aね de H*deγ rh―
鷺鳥■∬ 五 gradelor, cこ gradul corpului
c∝
輩 鼻 :∬ “
lult士
in enunt,
A(7■ ′… .ソ 0働 _1),pe Care_l obtinem prin a%‐ a operatie deSCrisユ
fatこ de″ *,e o putere 2r a lui 2.
E deci probat,prin recurent益 ,Cこ gradullui ι*falユ de〃 *este o putcre
23 a lui 2.
n電
ぬ。
rf幡 翼:品 l∬ 視誌i:り 1'W」群鮒1¥讐 場T当 ル 瞥
C°

∫
盤鑑ぽ
』群よ
Ci2翠

relative la tOti cOniugatii

T軒
α β
曽躍喘謡ぶ∬:111:』 1■ 庶1麟
αβ ,
J ai lui .

`′

鶴翻 ″し易』肌 働 lり I:″ :場 力ち脇 ￡ 観 鷲 脇 虜晩 ′ダ 窃 ″ 多γ潔 免

αι笏%θ づZ*ψ γ θυづπια夕多″* ψπ% ιクο %ε ′づ″」 Sttθ θ
ι ιαιγ
Sグ υ ″″″θ ″
%づ φ″ι
ノαι
ι′
φ%γ ι
′%α α S%夕 γ
α%π ογι ″
ι %α“
η %″ ιαグ
ttι
″θ %θ ″“
%π ι
αづ %ι αづαtt α%″ ι
γjOα γ
夕 .

Dι %ο %s″ α
ノσι
・Dacこ 夕2.c grupullui Galois,conform unei teorcme asupra
l留:里漁常t『 寧肌占liぶ量
打 冊ツなf普 漑よ
胤ふ諄∫
prin cOnstructiuni Succesive de corpuriintermediare ciclice de ordin 2,altfel
spus,prin adjoncす iuni de rこ dユ cini ptttrate din elemente apartin↑ nd corpului
anterior.QED.

CRlTERIUL DE RECUNOA,TERE AL CONSTRUCTilLOR

CU LINIA,I COMPASUL

Too■ om益 。Pι ″ ε ο

αθψγι %″tι Jιgι θ
″″ ″saヵ ι/ι zθ J%ら ″″ο
/イ θ %γ jgJの
,り ιο鴨誉 αs%ι ι %ι ει
“
Sα ″ ,'S%μ ι″ι%ι ′ θα gγ ￠
ιφ %Jル ιり Gα Jο Js`α ιφ 7ο ら
`ι
づ s″ αづろあ
7ι

グ γ αグ%θ gα ιθ φ%ノ ι γι26 αJ%づ 2. '%ι

"θ "ο
Dι ο %sι γ
α″ι . Conditia C necesar益 .intr_adevユ r, dac五 五 e corpul de
reductiune,i
`“
I COrpul de fncepere(eVident de caractcristicユ ψ ==0)al pr。 _
Ыem軋 am疵 ■ cn grupu m G」
cu gruPul lui Ca10is al infユ ,urttrii二 *P彗 害*電驚 T」 露 乱 器 ∫ 認
『
adiOnCtiuni pユ tratice succesiveo Dar二 *e corp norlnal.Prin urllllare,o datユ
cuFavem obligatOriu adionctiOnate,i rttdttCinile ptttrate din toli COniugatii
lui O fatこ de Iネ・A,adar g este obligatOriu de ordin 2S.

11111:1:v:ゞ 111:int,t de ordin 20, in virtutea teoremei delnonstrate

corpul de reductiune L al ProbleIIlei prOvine din」 りprin adiOnctiuni succesive
de rユ dこ cini pこ trate.Dar,dupこ cum am artttat,aceasta alunge pentru ca ne―
cunoscuta χoa prouemei,stt POatttfi construittt cu rigla,i cOmpasul.QED_

IMPOSIBlurATEA PROBLEMEI DIN DELOS

Problema din Delos revine, cum am artttat la a cOnstrui cu linia si
compasul rttdttcina tt a ecuatiei(1)
χ3_2=0

al numerdor rationale.
"e COrpul夕
228
 Aceast[ ecua]ie e insi rreductibili. Putem da mai multe argumente :
I ) E ireductibill in virtutea faptului c5" e o ecualie binoml de grad
prim, care nu se reduce, decit dacl,Z este putere 3 exactS. in fr. Fie uf o f.rac\ia
ordinar5. simplificati a unui numf,r dir. I al cirui cub ar putea fi egal cu 2.
Am avea
Zu1 : vtg

Deci u3 se imparte cu numirul prim 2. Atunci chiar u se imparte cun2:

u :2u,
Relatia devine
uB : Z1IUB

Citim ci. u3 ;i deci u se imparte de asernenea ct2. Concluzia e contra-

dictorie, deoarece ot, u an fost presupuse prime intre ele.
Deci ecualia e ireductibili.
2) E ireductibilS. in virtutea criteriului lui Eiseustein pentru un numlr
prim g:2.
Intr-adev[r to]i coeficien]ii ecuafiei, afari de primul, se impart cu 2,
iar ultimul nu se impar-te cu 4.
9tr
sint
cien
Alt argument : Cum ecualia e ireductibilS, corpul intermediar A(xol
are gradul 3. Deci, orllinul grupului lui Galois (gradul corpului de reduc-
ligt") se divide cu 3 gi deci nu poate fi o putere a lui 2. Prbblema e impo-
sibil5.

IMPOSIBILITATEA TRISECTARII UNGHIULUI CU RIGLA

9r CoMPASUL
Am v5.zut cI. problema revine la a construi cu rigla 9i compasul o ridl-
cinf, a ecualiei (2) :
(11) 4xs
- 3x
- a: 0, lel < 1

cu coeficien\iiln A@), unde a e o nedeterminald, (extinderea fl(a\ e trans-

cendent[).
S[ ar[t5.m c5. ecuatia e ireductibil5..
Dac[ ecua]ia ar fi reductibili, ar admite cel pu]in o ridicini ru din
A@). AceastS. ri.dicinl ar fi de forma
χO一 φ[α ]ル [α ]
unde pla) Si qla) sint polinoame ale inelului A@\ Importi foarte mult sl
ne dim seama, c5" cleqi lal < l, totu;i inelul A@l e un inel de polinoame.
lntr-adevlr, el are ca imagine omomorf[ inelul de polino-ame Alxf.
Llai znro dirl^ Alr) nu-i poate corespunde in A@) decit polinomul identic
nul, clci a nu este algebric ci transcendent relativ la A. Prin urmare,
intr-adevir, frla1 e izomorf cr frlx).
Putem presupune polinoamele fla) qla) prime intre ele. Ar trebui
si avem identitatea
4pt-B?q'-eQs:0.
229
 r lnd cu
nlal sus,
7 divide
inelului」

,β → ク,β ≠ 0.
クー β

マ=β ?:■1れ3::艦 ξ i恭
lf露 麗riぶ ∬
ei′

ll裁 lilu° ・
Шat
l)ψ =∝ α,α → タ
`￡
2)夕 =α ,α → タ
T)Avё mipentru χO:

α
χo― γα′ γ = → タ
β
Ihtrbdicind in (1i) obfinem
4T'q'-3Ta-n,:0, T-rq
, r.. Ar urnra ca a sd. fie alge.bric, ceea ce am exclus. Dcci acest caz e contra_
{uctorru.
2) Avem pentru ro
α
為 一 γ′ γ 一 → タ
β
Ecuatia(11)COnduce la identitatea
4γ 8_3γ ― α -0, γ― タ

htt
Ъ&躙Wil跳Lれ 驚 ぉtf場 Tt躍 警出 iユ (ら .

P五 nm駆 乱 1鳳 7mttti譜 #li∬ ピ:揚 為I[驚 ¥Lit.h%・

饉∞ PPЫ °
五五
『 蹴 照Hl撃 :Tl:11軒 鑑凛尊ぶザ∼
c州 1・

DETERMINAREA TtJTUROR POLi00ANELOR RECULATE

:NSCRIPTIB:LE IN CERC Cu LiNIA ,I COMPASUL

gn琴 =yi ―
(COS」 ちl)2

230
5i deCi O datこ cu nl江 rllnea complexユ di13 Planul lui Gauss

O一 COS生 +^n生
χ
・ 1 . : ￨ % %

Dar aceastl lnttrilne e o rユ ddcintt a ecuatiei binome unitare

χπ―- 1 ==0, . l ・
t 、

peste c∝ pul夕 al numerelor ratiOllalellど iё OF山

「
n・ 9毀 irgrIPulei aHli Galoi十
鵠1lifⅧ 鵬 ′ 五
t

c器 Iよ ]::ltta nec∝ ar嵐

acestui Poligon sう sc POath executa cu linia,i c01nPaSul este
゛
Sddmtユ ca h∝ erea

(12) . 9(%)-2S
Stt punも m pentiu descompunerea lui%in factori Primi噸 oγ ″づ
ι
夕=7ツ z:1… ・77
Avem
1 90多 1丘
)一 壷
7
ク 7
僣̀-1)
in10cuind in(12),Obtinem cOnditia

(13) 童 α
夕″
1金
(7:-1)=23
1 1
Deci obligatOriu l
: ら -2,α c>1 1

::Ilill]it∫
lll撃 」
:T讐 ltfT:[占 』 lry::]子 ilttiri::tyt告 甚 斜1::alf
lti翼 :° [」

(14) 免 =2,α l>0,α =2′ … .′ 力

`-1,″
.

Introducind in (13)obtineln

2α
ユlⅡん (g`-1)=2・

1)e aici rezulth

(14′ ) %=21`+1′ づ=2,3,… 。

,k.

Condit五 le(14),(14′ )se reZumHn llrmttoarda

(15) %=2α ■
(2ル
￨+1)(2祐 +1)… ・(2λ ″+1)
αl>0,

231
悌%α ιルι
εαγ
θα ι
θογ
づづ
`%ル
2カ
`+1
ιπら蒻
雹 〔轟 F甥絵 α″ (.e■ Sグ αι痛 夕,Cこ dv可 たlm hedat
9(%)=2・
Toatこ prOblema se reduce dar la deterⅡ linarea tuturOr numerelor prillEle
de forma 2■ ‐ +1.E O problemこ 全 nci nerezolvat益 .Iattt singurelc rezultate la
care s― aa]unS・
fie toti 2. lntr― adevttr, dacユ 乃
ar
cupH」 lililFl」 :I:Fipilit'lζ :lel::『 mp冨 ′am av“
iSユ

`g:=2あ f+1=I(22)r+1=(2ι ◇ 1)(2'(r_D十 .… +2ι +1)

conform divLibilitユ ￨五 Cu χ+α ,iχ 一 α ・Fiecarc din cele dOuユ sulne din
Parantezユ contin Cel putin doi termeni a,adar sllnt mai IIlari ca l.Prin
¨ are 2お → l n‐ ar fi prim.
+1:
Avenl deci aceastユ forlni lnai tare a nuⅡ erelor prilne 2み ―

g=22"+1
Pelltru π =0,11,2,3,4 obtinem numerele verificate ca prime
g=3
9=5
レー171 poligonul lui Gauss
g-257
夕 =65537
Pentru%=5%%%α りθ
り,%ι %numttr prim.Frecventa numerc10r prime de
Щ ユ este necunoscut益
尉
武em cOnduュ
aceastユ foェ .

h acea"ユ tewTl。 e ttatteazユ

problema insc五 erii cu五 gla,i compasl
Ⅳ%″ α づ夕ο′
是。ユ″鶴 紺 1￡
なο α%ι Jι γ
%笏 ι
αιιθ %%ん %“ 笏み ″
ι」α りπ
ι %γ Jo/%α

π=2`士 (22β `+1),α ≫0

`==1
%%α ι

22β `+1
sイ %″ %%名%ι γι φ 7グ タ%夕 ,θ ο%″ %ι ια ′πsθ γjι ″げ ιγι θ%J″ タ
ルグα ,j ιο鴨誉 αS"J(COnditia
`%θ
〃ιυ〃″α 協%“ り蒻翻ι
ι θ
n ecesar五 ,i Suficientl).
%
湖ι
´ 紛 鶴 ″ 務 脇脇協Z競 房ι
θα
;免′
ιルι づ ′ づo shgurユ
%g“
%γ Jι s″ %%夕 dat五
ο
″ ι
%%%ι γ
/ι Jι “
ψ//i%ι
'多

"/%漏
3,5, 17,257,65537.
A,adar aVem,cunoscute pinユ azi(1+1)5_32 tulpine de astfel
de pOligOane regulate.

232
 oBsER\rAIrE, CU pRrVrRE rA IMPARTTREA UNUI UNGH! GENERAL
lN n PARJI EGATE

Ecuafia de care depinde problema este ecuafia binomS"

X" - e't :"r.0

cu coeficienlii in corpul numerelor rationale fr, unde si' este un numer com-
plex unirrodula r, tr a r,s c c n d e rzl pest e 4 . I) cci e'' j oacl. rolul un ei nedeterminate.
Ia,tL de 91.
A;a fiind, r.ruafia binoml precedentl este ireductibili in Q. Armeazt,,
r:I grupul iui Galois estc grupul linear complet
xx:axlb
pt-ste inelul ffl$,,r.(hdinul slu este
rt q(n)

Pentru ca si, existe o constructie generall cu rigla ;i compasul a implr-

firii unui unghi (general) co in z p[r!i ar trebui si avem conform criteriului

n,q(tr,) :2'
Punind pentru descompunerea in factori primi dif*ili
%-91ち g夕 .… ?I・

condilia su scrie

Ⅱ g:`Ⅱ (g`-1)=28
Cum a, -. i urmt-'az,i

f`=2′ グ=1,2,Ⅲ … ,ル .

l)ar q, sint diferigi" Deci, obligatoriu

ん =1

Relafia devine
2C・ =2●

la care put()ll■ totdeauna satisface luttnd αl==s.

toareRIlill::lill』 [:lilll:ilri『
llillluilie generalizeaza pe accea privi―

%%η 滋
∬鰯 腸
幽γ が期解鶴γ
tty晩 易″解Z務 ⑫ι
‰ι
%=2・

Se poate demOnstra, dar aceasta o llsllln in seama cititOFului,cユ sin―

gurele unghiuri care pot fi fmpユ rtite egal cu ri31a,i COmpasul sint cele care
Subintind lattlri ale poligoanelor regulate cu aceea,i prOprietate.

233
 TEORIA NUMERELOR ,
(Aritmetico in corpurile de numere a:gebrice}

Cび T4/fN]｀ 1ヽAfⅣ rE

alfru sぬ a⇒ К pr銘 ha p五 ma… ea

む缶sulfeFttaTttr飢 計罫 と
t性 」 ∫ 畿6婿 ■ι 彙1計 11:称ぼ現
humeX電 薯 乱 ∬
stracte si a 『
c cu grilユ cunOa,terea ndgebrei Ab―
teoriei lui argument se obtinC mai u,or pri■ mij―
19acele a faptul e mentiOna tュ demon―
S・ い
宝 ∫
:Ⅸ
llFl捨
計 L.喜 e:e」
(in eXpunerca modernizath a lui R Fricke),mcmOriile Originale ale lui
R.Dedekind
Punctul de.vedere nOu, va10rificat全 ll cxpunerea.n。 がstr江 ,leste dezv01-
tarea consccventtt a teOriei unititi10r ii teoriei clasice a idedelor in ordinele
cu element― unitatc nu numaidccit principde,i2ntr― un anumc grupoid de
dda■ ttammm ttm cP中 「
'in監 lCt脱 ∫Ⅷ :漱
Ъム」
江躊
:

:着 略∫ 釧 l吼 い出姜
at obth.dC H・
野留 剛
Gre■ .Atragcm atm―

4a consttdrea tt」
IllhCrttde nOastr→
::鑑 籠:i∬Fi艦旨 鮮きまI:&∫ tilttL
」 geb五 ∝ ′ tf潔 F糧 蛸:m盤 [艦
轡 慌ζ ttlittume exind“ , i l: 11. :

Aceasth publicatie CSte prin■ a, I11li』 pune

ζtt terllline cu O introduccre fn teOria d ∫[:lp:lllttllei]F町
'i pr°

1) i)ir; plcate, aceast[ intenfic nu a fost oraterializaili (Nota .-c1 )

つ‘
●●
４
 Capitolul l

TEOR:A LUI DEDEK:ND A:DEALELOR(

1.CORP DE NUMERE ALOEBRICE.DiSORIMiNANT

l° istoricui noliunii de intreg algeb『 ic

Causs a f五 。ut prinlul pas dc la Euclid incOa9e,in llrgirCl■ 9tittQii缶

hL ll‐
・
韓 鳳:協乱elttlil ,
9ま
1■ er奪 11lil、 ∬麒
れШdとn dc“ 流―HⅢ
=糧
ω

岬 面 flК ぬ 山
m mmⅢ mメ 品 i劇 mz」 饒

: l∞ P嗣 “
了 ′ ,
“ 11・ … ′

ctte raportul perioa(lelor arc valoarea ■L二= ― c unde c c rttdttciha■ cubich

｀ 0)

∞mメ Ⅲ
Ttt a耐 )・

:「 impュ rtirCatar`ului lell■ niscatei ttn pヽ rti ёgale conducc lal`Oiも ilerarCを と
unOr divizori complec,1, de forma : ;｀

(1) 1: α 十 みi,｀ α′ろ→ τ′

unde α,i b sint elelrlcnte alё inelului“ al llltrё gi10r fatiOnttlli.

Poligぶ 露町 漱[■ ::lご 塊i孵 :謝 1撫Hittξ 咄ポ 漱

柵
ゲ′
」
%JJ%り π
ss P.
Gα
嵐dc G〔 tuss in cartca sa dc n.are faiぶ 主
,ι

ヽritlnetica inelullli r e indica

ノ
Dお g%貧
nI‖ 為 61猟 Ld「 h¨ 」L dL icdё :゛
legi ca special teorerna fundamentalユ de descoln―
punere tori pl
Orice nu五 益r′ ―
→ r diferit de
factori prinli,abstractie fttCind de ev
土 i(unititile inelului).

235
 Aceea,i aritIIletic嵐 ■ormalユ intnlniln ttn inelele

1+/=葛 . 1+/覇 ,α +♭ -1+了 11

(2)α +げ _2,α +♭ ,α +ら

α
+b・ lr2,α 十♭ 十い三
/■ α 型→∠
丼1,α +卜
響
α′b→ τ

Cu° b甜
宙話肥腎諄Frtte計 ∬:鳳 ょ L∫ I nmh infi減
仁
litぶ
(3) αtt b1/D,α ,う →
“
D→ ″

nu au aritmeticユ nOrmalユ .Cca mai simplこ va10are p“ tru“ ic aceast五

:器 猛∬鴛:1lξ ち,1品 二 :量 hPょ Ⅷ「

le腔 認 〔糧選鶏ご
nu e prea cOnvingユ tOr.
De acё ca al・ egem din inelele(3)cu aritmeticl nenOFm■ 1五 exemplul

(4) α +げ 葛 ,α ,ろ ∈τ .

COnsiderユ m in acest inel乃 r nulnこ [u121. El adllnitc urn■ ユtoarelc dOu五

descOmpuneri in〃 :

(5) 21-3・ 7-(4+/=司 (4-/=司

Re謂 聯讐 Ⅲ
『胤11.糧 器極 Care d宙 d bttc num∝ dttd血
avem 〕

十イ=石)=(α ′
(α
′
+ι /=司 。+ち lに 5) (α

l+5ι 2_(α ′
α 2+5が 2)(α :+5ι 3), αι∈″
′ .

Ldnd α==1′ ろ==0, cOnchidem

(6) ィ +5鋪 -1′

conditic neCesar五 .COnditia e,i Suficicnt五 ,cユ ci

ボ端毛―量型琴鴇がこ■=α ′
+r葛 〆
′
α,ら '― → ″ .

236
 Se vede imediat cn (6) are ca singure solu{ii

(6) a--{l b:0i a:-1, b:0.

Afadlil藍 ellillil:讐 ui」り_

:露 :『lililill
unul dintr― dnt. Dactt
(5)nuFn,五 ar fiale■
unitttti reductibil,
ar l― stt avem
(7) 9=(α +ろ γ-5)(θ +4仁 5)
unde nici unul din factoi membrului al dOilea nu e o unitate,cu alte cuvinte,
unde nOrma nici llnuia din factOH nu este egaltt cu l.
insemnind cu 9 cOniugatul lui 9,rezulttt din

(7) ?豆 =(α 2+5ら 2)(ε 2+5″ 8)

F'5cind aici, pe
-Tnd, e
: 3, g : 7, g: 4 + /- 5- avgrn de considerat
urnritoarele ecuafii diofantice (ecriafii ln'numere intregi)

〈8) 32=(α 2+5ら 2)(。 2+5″ 2)

(9) 72=(α 2+5ι 2)(ε 2+5α 2)

(10) 21=(α 2+5ら 2)(′ 2+5ご 2)
fla care avem de satisflcut, separat, c\ a, b, c, d intregi.
Pentrn a satisface la (8), cum nonnele din membrul aI doilea trebuie
s5. fie mai mari ca 1, conchidem obligatoriu

(8')
215b2_3, ο215だ 2=3
“
Aici nu putcm lu lnc
rylai lnare ca membrul lci
30「 u..・ ■a sl fic Pこ tra (8)
,cu norlne mallnari ca
Pentru a satisface la(9),tinind seamユ cこ no.■ ele din membrul al dOi10a
1■

sint presllpuse nlai mari ca l,cOnchidcII1 0bligatoriu

(9') 〆 +5ら 2-7′ ε2+5ご2==7

Nu puteIIl lua aici lみ ￨>l respectiv lα l>1′ ■ltfel mombrul intii

devine mai lnare ca lnelnbrul al doilea.
Nu Putem lua lう ￨-l reSp.￨′ ￨=1,altfCl ar u`.1la,din(9')

α2==2, ε2=2,

adicユ :2Pユ trat perfect.in sfir,it■ u putem lua nici b=o resp.′ =0
却ビ
ヽ f∬ iIW譜 露 eftts駆 機 動 cu n∝ me mバ mj“ LA絆 赫
numttru1 7 e ireductibil in″ .

237
 Sユ 11‐ ccclll la cCll■ lia(10)・ NOrmele lnclllbrului al dOilea trebuind sユ
fi(キ 111〔 li llla riて
ヽ ()bligatOriu
`1 1, a vcll■
t10′ l α2 1-532=二 3, 2+_5″ 2==7
θ :

(Sau idelltificalca ccalalti:22+5,2〒 7′

2+ン 2〒
ε 3,cccO ce′ revl■ 9′ 1,
scllinlb[11ca nOtatil10r)AIn rccunoscur instt mai sustc泣 :iccar9 Ⅲn CCuatiile
dlofan・ ticc(10′ )C imPOSibill.
Conchidcnl ci nu1llcrdc 4■ /-5,i4-γ =5 sttnt ireductibilc ill inc‐ lul″
.

Car〔 :ctt・ rtll anOrmal al diヾ izibilitユ til in ff cstc dOvedit:am gユ sit ul■
nulllれ r21-I care adnlitc in″ dё uXa l)descompuncrifn factori ireductibili,

1静網∬dlF撒 離耳
喜又 、
鼻
露 ]tl計 潔 ∬ 111魅 群litr胤 冊 罵:轟 ぎヂ題f:珊 よ i:き 器常
meticac'', lcputatこ inlbordabill clliar pentru speciali,ti(lCCtiile lui Dirichlet
〔 ・
tヽ C'I口 腱 ヽ
lulgarizarea ncestei sectiuni a V― a)」 Dificultatea
colD mttrtlll‐ isit′ 、
LC∝ tui capitol din i,I)isquisitiones'′ a fostl■ muritこ de,Felitt Klein t stこ t6cmai
←
fll faPtul ctt aゃ a― n llll■ ita cOInpuncrc l form,10r PtttratiCe marcheazユ inttul「
tiltヽ a idcale10r. ` ・ ・
Cl重
地.)eキ lil∬ ‖∬ユ なstttittf輩 器 蜘脈鍮lr邪 露 鳥離 [:ll蛯 :,
m:L創 鶯ユ 温
i訥 lCil:淵 ::ぶ 習11∫ :fI潔ir操 淵 :鷺 ::=

flれ i 淵讐lfttm『 ∬
雌サ ∫ ゎ輛i霊 1‐ 五 ￡
1競 i∬ 蹴漱i:1肥
Pl詰
:IttFT訛 槻鮒18:1婿 や 胤W霊
‖F鼎i謬 ‖ttta“ IttШ ギ 『
a nuTh sttu char p五nttc mttem面 de述
“ Elcv si c01が bOratOr al lui Petcr Gustav Dirichlet a fOst insttrcinat dup沈
C躍
‖
冨 l轟 樵 :岬l淵 :撃 :器1器『 『 [憮跳樽甘
無I ′
ollesungen ilber Zahlen Theorie′
I)iric11let ,,ヽ「 ′recollstituitえ ,i cOn■ plctat嵐
(1()1)c(lekind dupユ notelc sumare cc ltase la cursurilc din 1855,-58。 .::
. I)ar inccpind clc la a doua cditic(1871),i cOntinuind cu editia a treia
(lo79),i a patra(1894)′ aI´ eClii10r lui DiFi911lct,Dedckind aduce stllutia
()oinplcti((11)fi(lCarc datl altfcl fundamentati in vcdcrea unei cit n■ ai lnaFi
it器 ttti‖ 猜 Jndm dtt w山 灘
取認 :督 躙蹴 F篭iV鯰￨'C…
Ⅱ
」ヽユ 範 COIPullC idC lulftte
￨五
alSCbrice 2'. . : : ′ ,
1' Sc rccunOa,tc la fC】
,cと 21 mai a(ln■ ite,i o a treia desconlpuncre ill factorj ircdllctibili
din″ ,diferiti de ccle dol点 dc%ompuncit(5):21=(1+2y=動 (1_2√ =司 。(Nota D B.)
( ■ in cditia 2,suI)lCmcnttll in care Dcdckind dtt prima redactare(COmplcti)at∞ rie
salc a idじ ddOr cste al]ヽ lea■ POartュ thlul necollforlll",ber Komp91● ol dCr Hnaren qllaで
F午
ti“ hen Fttmerl''. `
Suplenlentpl, ,11 ledaCtarc totdcaulla alta, こin edi● ile S ,1 4 cstcal]【 I lea ,i pOarti
titlul corespunzitor continuttllui,,も bcr ttc Thcorie der ganzcn algcbraische■ Zahlen'' c、 Ote D F_)

23β
 Ideea centraltt a lui Dedekind este ln10cuirea notiun五 simbも iiЪ bl mttt
.Kummer,cu aceea deづ αι
￠ nOtiu,C Jり

POi intreaga algebr江 ,i intreaga teorie

pleth, din 1871, de chtFe DOdekittd,

algebricc a Nunlerclor all ipttrut ,i
Oblc■ ll c.To〔 Lte,afarl de aCeea a lui

omplct,mOtCmaticianul rus zo10tュ ref

intr6duce ordined ttn divizibilitatea numere10r algebricc,cu aiutorul noliul」 i
de,,sistem de resturi′
′
,Sur la theoric des norrtbrcs cOmpleXes'', J6urnal
de Mlオ ・
1∬ 91L.1,,9)れ ι
(′

F d1 0 dttt solutie cu ttutOrul forn■ lor dc coc阜 1

窓W¶ha北 :Ⅷ l計 七 ∫l憮 1破 h:『 咄轟 「 !せd算 :嶽 r翻 嶽対 ildl(、

attll贄 '職
tttl群 網 梶Ы irh ttaa ЩmF血 五
J°
H島 11
ill腎 劇 Ct por面 nd薇 」 la O gcnclttzarcf
れlltttittЪ 群∬ 戴Fl° ・
Iotivcle pentru care a prefcrat O
ゝ ,I

槻tf籠 群 性1:鋳 l穿 境1現雷 ご 挙

『『
ciettttii Matematicc din Pl agi,aceea,i gellcralizalc a lclllei lui(〕 auss,reghsit江
n1894 de Hurwitz,prin alte mijloacc.
含 .
Trebuie mentionattt instt teoria di、 ・izibilitttit intregi10r algebrici a lui
H.Prifcr,venit■ mult nnai tirziu,prill(tnii 1925-26,cu aiutOrul congluen―
te10r infinite.
'■ ｀ ditntIIli霊
TeOHa hi Hur宙 tz a aruncat mir¶
PliCitatea ei,Pentru un lung,ir de an‐ 1乳 町
:;:ず 1醐 [
do tё oria llumcrelor prOpuse in uni、 crsitこ tilC gcrmane adoPtau prczclltarc〔 I
lui nur、 vitz. Dc atunci lucrこ rilc lui EInHly Noctllcr, Spciscr, Artin, Cl
Cheva■ cyメ ]Kcizo AsanO ii LTzko、・astlpra t∞ rici numcrelor in algcbrelc n←
atul idcilo■ lui Dedckilld asupra tuturor aritme―
comutative au stabilit PFil■ ■
ticienilor IIlentionati lnai inainte′ incllisiv HllI、 vitz. I)(,atunci toti tcorcti―
cienii numerelor gindesc ded()ヽ indian.
in pl・ inlul caPitol al ac(ヽ stui cllrs、 'onl prczcnta intii〔 tritmctica in Or(li―
nel(ヽ cu clcnlent unitat(l nu numaidecit PrinciPalc(tcOria lui Dedekind a
は om岬 J∝ m「 山 c“ d驚
】 lII囃 脳 鳳 Ъ癬 盟 b柵 1路 ∬
隷 凛 魚itttittWl獅 鳳 】 鳳 i燎 moda→ 鶴up… d∝ 尊 d“ ∞m_
PU】 lC「 1・
Expunerea nollstrユ va cluta s五 ocolcascユ Oricc lmprulnut fな cut tcOrici
llll(lo]ois stu algcbrei al)stracte.

F COFp de numeFe Cigebttce

O,0ノ Lィ マ
e翻詳鳥 窓『Ffcttti躍1ま :器 宙1。 悧認
wttЪ イ n覆
iI】 ″

1;1i,i'i - 0, Frltl : 0, . . ., F,[r] : Q.

239
 i襲 ∬襄
LI■ lW翼撒 種
(1)
螺 椰∫
髪 1∫ 量
F[χ
事静
]_0.

撃 :∬ :rt:
il111,
rLttli::
te constituit
'°
(2) x=[夕 ,Ol,02,...,08]

generyITッ 島箭 箔I雪盤1農 塩
出繁為懲寵 :IFe⇒
'Su玩 9rp磁

`:篤
P[0■
(3) '02,―・●Q] ,9[01,02′
・…′Q]≠ 0

臨盤善 e‰ 鍮胞 δ・b…mⅢ Ю
・ 恵
づ
u
櫨卜 T∵
acest subcOrP al

(4) q(or, oz, . . ., o,).

cefere sau corpul fundamnental. It.tidir_

ncte.

m distingc itttre corptnil,e de ,trurr,rrc

corpurile d.e numere' algebr,icc jur gi
teoriei lui Galois,
p de numcre algcb
c algebrice, agadar
cazul unui corp d
s(0)
elemrntrrl adjunct 0 care anuleazl polinomul F[r] din (1) anulcrrzi" sigur
gi un tactor ireductibil al accstuia. '- -
)E
■ ubmultimca(3)a lui」 formeazュ cOrp(subCOrp al iui JO.

1::夏 Ill tlliadouttexprOsilni(0'一 こ

ultima dfer量 dez"0

240
 intl‐ _adc、 着,din aProapC in aproaPc′ un polinOm F[χ ]cu COeficientii
ratiOnali scヽ POat()des(〕 olnpune intr― un produs de factOri ireductibili cu cOefi―
Cientii de ascmcnca ratiOnali(貪n caZul cel mai simplu′ al unui F[χ ]ireduc_
tibil,a、 ,(m un sillgur factor F[χ ];in cazul cOmplotcl reductibilitユ faCtOri ti′
lincari):
・
[χ /m_1[χ ]
]=ノ [χ ]・ Jil[χ ]:.… ・
Dar 「
F[0]-0.
I)eci

.′ [0]・ /1[0]・ I“ _1[0]=0

・…・
11■ sh intr_lln cOrp un P】 odus e nul odath cu unul din factOri.遭 コロЮほz嵐

ノ[0]=0・
Ecuatia f′ 〃 ″泌 ″pt'ste corptl夕 al numerelor ratiOnale
F′ ￨′

(5) ノ[χ ]==0

la calc satisface clementul adiunct O Se numc,te ι
θα″ιαιαttt鴨づ
′づ
ι .

Allturi de corIDul dC numere algebrice夕 (0)Se“introduce un corp de

numcrc‐ algcbric(1,cxtindcrc lnultipltt care fi apartine univOc:

(6) α (Ol,0″ ・… ,0.)

undc 01== 0,02, ・・‐
,0“ reprczinttt totalitatc・ a rttdttcinilor ecuatiei de de_
finitie (5).
Corplll(6)Prim(ite numele de ε οψ %ογ%″ グ ιπ%筋 ι γ なι b//iε ιsau de

rχ ノィ″θgα ′
:″ οイSjα 夕
′″〔1 lui夕 (0). `α

Nα a(Pcntru ttlllelegerca cursului nu e nccesar益 ).

Cu alutOrul ιιογ
θ ,%θ j ι
ιι″多
ι%″ %Z%イ φγら
滅 づυ′a cttuiidee urcttla Lagrangeト
Putein del■ onstra′ ctt corpurilc de numerc algebrice cxtinderi lnultiple sint
pinl la urrlli corpuri de numere algebrice extinderi silnPle.
Obscrvttm mai fntti,ctt dactt D[χ ]C Cel mai mare comun divizor al
illi::Ill∫ ′[χ ]'prin Opera,i ra10nale,di宙 zlnd
IF:∬ ]攪 Ъ り ]'1週 ∬ F[χ ]Cu un alt polinom′ cu acelea,i
rユ dicilli ca F[χ ]′ dar simple.
Presupuneln aceasttt operatie cfectuatX,dcci F[χ ]are rttdttini simヘ
Ple.Fie
(7) 01: 02, ・・・, OⅣ

bttittlj:ぶ [魚
腎鳳側ё
題 ′
ihaК 礼亀 χ
…′Ⅳ
゛punem
(0 E =: #r.0t * xr' 0, J- ... J- rrsO:,,.

Sユ insemnalll cu Ξ ceea ce dcvine E cind apiicdm una elin cele N I

permutユ ri ale indicilor lui 0r, 0r, ..., 02r rnenlinind pe aceia ai luii
`

- 162
16c, ―
24tr
1ibx,!-.. xN. Avem
(9) ',E, I E1 : xr(il, - 0,r) + xz(02, . 02r) -f .. +.h(Or, - 0ro,)

,i+1
Cum permutirile i ;i j sint <iifcritc iar rirclirciuilc (7) ale lui F [ri
sint diferite, nu toli coeficienlii Jui ,r,r, xz, . . ., r- din (9) pot fi nuli. Deci
(9) reprezinti. un polinom linear neidentic nui. Fic

(10) Q,;r, rr, . . ., ;r:r] : fl(!, fr)=

uidt ih mc血 brul al d6ilea ligurcazi toatt ccl(」 εキl difcrcnte alc pCrmu_
tatc10■ lui Ξ =Ξ 。 .

PolinOmul Φ[■ , χ2,… ・,χ 正 1lu C idellti( 1■ ul, cl()I Prin coi■ structiじ
e produs dc P0111loamc lincarc ncidentic nulc Coeficicntii mOnOame10r sale
(duPユ reduccrc(、 terlnenilor asemcnca)Sint functiuhi intrcgi cu cOeficienti
rati01・ ali(7)alc cCuatiei Cu cOeficicnli ratiOnali(1)。 Cunl membrul al dOilea
dln(10)r■ millC n(.schimbat la tOatc pcrmutttrilc cclor N variabile,t()t astfel
,i COefiCiCntii mOnOamelor,inル /′ %α ごιr′ ′/%ι ″:れ ιst'″ 多ι″ια γιπ傷,グ dill primul
壷r常 1盤 IIJf:∬ ITご 賛
membru.Deci ace,ti cOeficimti sint functiu,i ratiOna10(intrё gi)Simetrice

現 1■
coefi(:ienti ratiOnali.
,・ :・ in P“ 1。 m ndtttkld cu
Si demOnstrttm proprictiltca gcnCrali urnlitoarc : 1)ac江
..,ガ N]′ ヽ
Φ ■[ガ 〕,χ 2,・ 2,.… ,VN]Sillt]f P01il10tlll■ Cl■ Cidcntic i■ ulく ′ cu
… .,Φ y[・Rl,χ
,cOcfiti。・
nt五 ratiOnali,de variabilelt・ ■ ,cヽ ist1 0 sul)stitutiC dで ヽ こ
1,_V2,...,十 、 110ri
ratioll(lle

■ =′ 1, Ý2=″ 2,・ … ,´ VN=/N

′
carc.l■ u anuleazl,ici unul di1l POlinOa111● (]√ filiit).
Fo10sim inductic relativ la N
Pentru N=l avcm ull lllllnll‐ finit(lc P01inOamじ .ф l[方 11,
・al・ iabi1l si dc c● eficienti
92['1]′ …・′Φ″[■ 1]neidCntic ntllc, dc O sillguri 、
rati01lali.
Dactt g cste pFOduSul gradclor 10r′ existl ζ va10ri cOmplcxc(un nu.nll‐
lit)alc lui χl carc anuleazこ vrcunul din aceste polinOame.H∫ 黙 づ
fiェ ογJ existこ
fJ tt g湘 OH rⅢ ユde dc h均
E clar cl nё Puten■ arania intr_O infi I器 :T鷺 子 れ 」:T:ゝ 撫 i船 ょ::Ⅷ:
nal五 ″1==/1 Carc Sl llu anuleze polino〔 ,Inl・ lc.
Presllpunem prOprietatca adcvttrati pcntru oricc lr si pcl.tru un
mumこ r dc variabile】nai nlic ca Aア .Conccpern polir10aIIlele

(10) .,`V″ ],

ca 1.t6lino**e de o singur[ variabilii ;t:o. Coeficitrnfii (nenuli) si:nt un ar]ulrre

nurnirr finit -tr{ de polinoame cu r:ocficien{ii rafionc.li du ccl rnul'c i\. variabiic..
In virtutea ipotezci inducti.rrc existS o substitu$ie rafion;rlA
`(11) .r.=′ 1′
χ2=/2,・ … l χr「 _1=/N‐ -1

242
care nu anuleazl niciuirul diu roeficienti. Avern r]t:ci in (10) un numlr r'[,-i'
11c polinoarnc in .rn,, iiei<I,:rrtic nule, cu cociicicn jii raf ionali. Conform primer
pirr{i a demonstt'atici, r -rislii ct'l pufin o sulr::titufie ::afionalL

(11') ta-: v-

carc nu anr.rlt-'azl niciunul riin acele poliiroirmtt.i i,: .

ln dcfinitir., exi-<th o substitufic ra{ional[ (11), (11') care nu,,anuleaze-

nici unul din polin<ranrt.l,. (10). Froprie.tatea r.. dernonstratl prin inducfie.
Si facem in acc:.stl prciprictate gr'nefal5. I't : l. Conchidem c[ exist5r
o substitulie rationali. ,..; , , ; ,. :.......,

carc nL1 anuleaziL pL'(10). Sau ceea cc < tot una, ch c-xistL un sistem de cnefi-
cicnli ra{ionali il2) asa incit cxprcsi;r

(l3)]E:7r.01.ii,:.a"|...,/*',0t,,.
siL ia t'fcctiv,\-!'r'trlori <lifcritr.r:r-incI suptttrcnt rlditcinile Ia celelf lp.p1n,rte.i.
Fic 0 uhe, oarcctirc'. din'rirriricinilc (?). Ptrnr:rn

｀!#三
G[]]二 一ΞO,(7｀ 一 Ξl)
可事
"ユ
(14) (7｀

0
undC,ド b SSmnul E figllr(,1lzユ tOatc fritiilc dedu.'sr' ,liri arさ へ
T-E Prin apl●
ce10r N!PcrnllltttFi負 (1ユ cinilor(7).
Puncm dc ascn■ crlca . :｀ ・
1 . :

｀
(15) ″(1｀ )=に 一Ξ。
)(1｀
二―二1).… (7｀ ΞNI_1).

E clar, ci」 げ [r]COntinutt sこ ヽibi acceasi c｀ XPr(.SiC Oricarc ar fi rユ dこ c■ a O,

｀
fo10sitユin(14),Pc cind exPIcsia lui G[γ ]、 ariazi cu alcgerca lui O. Oricum,
adt=(r)cit,iG[7「 ]rこ mfn invariallti lalexecutarc● ccloI N!permut五 i
ale ridttcini10r(7).I)eCi COCficicnt五 10r Sint fu1lctillni ratiOnalc, intrcgi,
雨
耐電ヽ 静nttfttcT踊
轟二
are
:瞥 鷲
pHn url■ ■
騒 11を 1」 l諸 鴇
「力厨鳴[¶ 器l:1 l■ :,
(J6) .、 ″ ^[Ξ ]≠ 01

Si facc■ l in(14)倉 nloCuirca r=Ξ .obtinCm

′
(167) θ[Ξ ]=Oπ [Ξ ]‐

Dね (16),(161)scoatem
qΞ
0== ]

″矩Ξ]

24a
 Dar O cste una din ridicinile(7).in definitiv Obtinenl:

Q=器 い器 …臨=器
unde G`[Ξ ],i″ ′
口]Sint formaliuni polinOmiale cu cOeficientil ratiOllali,de Ξ
.

Avellll deci
, の(01,02,・ … ,ON)=の (=).

Dar E din(13)apartine eVident extinderii din primtll mclnbru d acestei

inf■ l■ riri.Avemお ci,i inf■ urarea contraぬ _Prin urlnare,

多(01,02′・・ .,ON)一 ′(E)

tlntt Ξe rユ dicina pOlinomului ratiOnal〃 [r]din(15).

A,adar COrp― le de numere algebrice nOrmale(a cl・ Or ll■ ullime
adiunCttt Constituie totalitatea rと dこ cin」 or ecuatiei algcbricc F[χ ]=0)
dnt corpuri de numere algebrice pur,i simplu,adicl extinderi simple
騒 artttユ ml cユ proprictatca are loc,i PCntru extindcrile(6)ale luiタ
printr― o submultime.
(17)￨ 01,02..… ,0.

a rttd盤
::il° Iュ rtu rsubFupul「 fmuti五 1011こ d■ drlilor o care lllVa■ iaz五
rttdttinile Submullimii(17).Punind″ 0=Ⅳ ― ん c clar,cと null■ こId Pe■ lu― 1■

tyarilor din「 este筋 !Fie γmultimca Claselor dexompunertt la s償 襲p al

」 mpului total de pO...lutこ ri Prh subgrupul Γ.Un sistem complct dc rcpre
zenta,単 ai lCestoi clase cOntineマ =」〕
生 rrmutこ Fi.
恥側

昌 ==昌 0, こ 1._,ユ 昴 !_1

Geea ce dcvine Ξ supus la ccle協 !pe「 Illutこ ri ale grupulni F.inscmnhm cu

轟ル
.,ル ・…,ル リ
2′Z!

coeficient五 polinolnului。

(19) ″ [7｀ ]=(1｀ 一 Ξ♪(r_El).… (r― Ξ !葛 1).

“
Pullttll

A== 亀 L― 卜 κ2ん D+ ._. +ガ 燿 !乃

"!

unde■
La`sint ni,te五le
permutこ nedeterminate.
lui r e clar,cと んじ,i deci A nu se schilnb五 .La permu―
tttile din siStemul γdc rcPreZentanti ai Claselor de restu五 relative la r′ e
oclar,cさ
(19)Capttt1 0 rttdttcinl Ξ >筋 -1,Sig‐ diferitユ de cele prece―
.dente′ deci A se schilnb五 .
`ル

1244
」
γnt‰im訛 橘潔囃潔:lォ 器響7r乱 慨智轟
暇驚 驚f鍛
existenta unei ttn10cuiri
::」

礼 =牲 ' χ2==γ 2,… 。,χ =γ 物

“
de numere raliOnale,pentru care
A=亀 λl+γ 2ん 2+.… +,Ъ 切 :乃

lia va10ri diferite pentru cele g permutュ ri din

γ :

==A,Al,A2′ … .,Aα _1.

Punem inc■ A。
(20) σ
[r]〒 (r_島 )(r_Al)… .(r― Ac_D∵
占
(21) π [r]=(T_A。 )(r― Al).… (2・ ― Aα _1)

・lnde O este una, anunlitユ , din rttdこ

′
〃 [A]≠ 0
Ficind r=A Fn{20),Ol)tinem

0= ■A]
H ′
[A]
⇒id∝ i

=器
ヽ
……
Dp aici conchidem ca mei sus
a(4, 02,.. .,0,) : g(L\
1o9"*-r1de':zl polinomul-EIr] din (zr), cu cocficicntii rafionari. Ii deci
doveditl in toatl generalitatea aceasta
Teoremtr. multiple sint
corpuri de.numere
O demonstra! sc gltsegtc in
toate tratatcle mod deill|abrden,
Moderne Algebra I, edifia I, pag. tZ}.

3P Colituteo de A - modul finit

o,corpurilor de numere ofuebrice
Teorom,, I. DacL a$) e un corp de numere algebrice iar ragradur
ecuafiei de definifie a elerneniului adjunit 0:

.flxl : o

,/[0] : o

245
atunci夕 (0)Se dovcde,tcタ ー modul finit,(u lnzl minimalr de grad"
PCStC 夕・ 、
Mai precis,fi(care clemcnt X∈ 夕(0)r dr fomla
X=ち _1・ 0″ -1+,′ ″_20" 2+.… l γ 10+/。
cu χ -1,0・ -2,… .,o,1 linear independenti peste夕 .

`,numere din Z iar Oπ

Dι %ο ′
,sι γαノル .Prill definitiC,Clementclc X∈ 夕 (0)sint de fOIma
l ( :.

0 -器 '｀
_
(2) (′ [0]≠ 0, :
「
unde P[0],iO[0]Sint formatiulli Polin()mialc ctl cOCfiCicntii in a.
Afirmlm,ch polinOamcleノ [χ ],iσ [χ ]ヽ int primc intre eleo in adel五 r,
.■ 1.m.C.d. a1lor trcbuie si fic O cOnstant■ (carc totdcauna poate fi redu艶

Ыd tCbdCS■ こ 宙ノ ロ●ded Sと
(｀

:[朋 l跳 肝TtiI:鷺 r(c)1lstant(cici ecuatiaノ

認」
dユ
nlを ]=‐ 94e [χ
dcfinitie c POStulath irゞ d,ptibilユ ). ヽ : ￨ : ヽ
1
1

Conforln unor tCOreme cunOsdute dcsprく ヽく てヽln■ ai lnarerё Omui divizOr

・
:t dOuこ polinoamcり CXiSt■ o reprczentarc linca】 五 ac.m.mod.c.cu aittor● 置
polinoamelor date,i cu COCficientii luati din aCて ｀
1■ ,i illel de p01inoame夕 [χ ]。
2ヽ vem decl l .
0+[χ ]・ 0[・ ]十 ./1[χ :・ _fiτ ]-1′
´
→ ″「■
σ+[∬ ], ./・ [ヽ ]― ]

Ficind in aceasttt idcntitatc χ == O rezult江

0+[0]・ σ[0]-1 . ,1 ,..

undC 9+[0]e O fOrmtttic P01inOmialヽ cu cOefitientii ratiOnali.Prin urmare
putenl scrie: .

χ_P[0]=P[0]f上 璽 _

9[0] σ[0]9+[Q]

. 1 io existcnia r:nrri ;Llg.ritm aI luiEuclld pentnr poli-

-[u;'iiiic,l,;:ea forn].uiei folosit!.sti'r
noarnele dc o'ra.ria'bi15,. F'ie.{6[.tl sr.Arfxl rloui polinoame dr o i.lariabill dinineiri{ K[*]lcoir:
struit p::ste ccrpul (nunumaiilecit cornutatiz) if.;\-rernlirul de implrfiri strccesive (Ia dreapta).
,40: -lrBr-l 4", A1 : A"Br+ Aj, .,.,An_z:.4,r-rBo_r* Ar,Ao_t: AtBui care-sc rripe
--iE1-nr gradele resturilor li olerg descfcsiind.
in finit, c;ici
Pc acest lant se citeste c5. orice diviiortcomun (la tlrebpta) DA'; =- A* D.Al: lr e Si al
Iui l*. 1); la dreapta la. stinga citim, din .npro:rpe iaaproape, cdJn divide (la $qeapta) pe,{,
si ,{n. Deci e ccl nrai maie di-rizoi coinuu (!:l drca,pta) al acestei pefeghi de polinoame.
Dacil io re\atja Aa.-" : AutBn_tf 12, eliminim pe rlnd, ou ajutorul reia.fliJor de Ia
stinga, pe Ao-r, Ao-r,. . . obfinern pentru lB o exlrresie rie felul A* : AoAi -:,- .lrAi cr AI
Si l{, poiirroame din I{[r]. In particular, penlru /tl. : l, ctblinena o ye'pymlntai,s lineo.rd. a lti 1
de &ceastd' /olrrd (Nota D,B.).

246
adic江 :

%=P+[0]
tllde P+[0]C O altユ fOrmatie lDOlinOmia1l cu cOcficienti ratiOnali・ Sl pullcll■

1+… +夕 10+ψ O,φ

(3) P十 [0]― 夕πO″ `十 ′π_10の ・ 夕・
`→
Afirlrlユ mcこ 金
五(3)gridul tt Poatc fi c6bOrit,ub gradulん al ecuatiCi dC dc―
finitie.
intr_adc、 だtr,lmpttrtirea polinOamelor P+[χ ],i/[χ ]ne dこ

PI[χ ]〒 /[χ ]・ g[χ ]+0+[χ ] 、

llnde restu1 0+[π ]e nulSau de gradl■ ailnic ca gradul′ 多al luiノ [χ ]11l ftCeast江
:==o.()btinご
iden'titate s■ ,facё ln λ ln

, ｀:: 1 l IPす [0]==0+[o].

in dcfil■ itiv

(4)i χ〒 ?",10ル 1+g層 _2012十 一・+g10卜 10,夕 夕 .

`こ

CL茸 atttli
:紺 管賜ど
brma(4):
ヽ隠還
:讐 量
i‐
』:器 プR`∫ 『 欄徹 fl」 :∬

Sti xri,pe(4),9江 ィ(0)C un多 ―

lnOdul finit de baz首

(5) 0に し 0% 2,… .,o,1.

｀
Rfttf五 きsユ arュ 饉m ci baza(5)じ minimalュ ,cu altc cu宙 nte,cl llumcrelc
(5)sFnt lillear independente peste 2.
Presupunen dilnPotriv沈 ,ci ar filinear depcndente,a,adar Ctt anl avca

2+・ S10+SO=0
(6) S._.0'-1+S._』 0昴
… 十

S`→ タ
undё ntl toli S`Sint nuli.

:F.凸 瓦 聯
き諾
Iζ O■ 7∬ 畔 母7」 1,7′ 粧 Ъ
慧li歩
Deci e sEur cユ
1+S._2ず 2+… .+slル
(61} S[g]〒 S8_.イ +S。

e un polinom de grad“ 多diferit dc zcrO,mai precis

(7) 移 >″ ι>0.

247
 %
夕
"く
Luate impreun江 (7),i(7′
)dau o contraziceК .

E dcci dOvedit indircct cユ baza(5)e minimal益

.

飢 nu盤 写筋 91%鰐 ″ 勝場 着腸″邪Fdbaが mhim路 l夕

°
ascm』 ￡易 :L‰ rT de numere dgebHct etthdtte m山 リュ
T』 。 de

山 拙 FiⅢ 明〆∝ P」 山 Ш… 北め 武e tthdtt multiplL

Demonstr5m teorema prin inducfie, relativl la
m.
Teorema e adevirati pentru fii : l, cici se
teoremei I. confundl cu o parte a

計I乳 こ16段 ill轟 ご

il― ムce demen χ
∈K e de fOrma

(8) χ =7101+/2ω 2+… .+7μ ωl,々 ∈ 夕,0`→ K

clci 」
て a fOst presupus a′ _mOdul finit.

諸
器 認蠣獄 聯 島o驚ililif
e監

:∫ il[tell:薫 :1llill[::le]liliCilluill,Iifileり
][liili其 ii轟
方∈ κ (0“ )
e de fOrma
(9) _10》 1+λ λ
χ=んλ _20>2+・ … +ん 十ル K
1・ 0腱 。,ん
`∈
I DacS' am folosi nola de la sfirgitul
aliria{*lui prccedcnt, lecr(r.a l.l ar ij. cc.rsccinld
irnediatii a teorernei r, c5.ci toat'e corpurilc d.e numere
argebriee, e:rlinder j ,Tr:jrjrl(, r.r jr.aIe
urm5, extinderi sirnple (Nota D.ts,). J

2*8
 Dar,conform lui(8)

れ =41ω l+72`ω 2+… ・+γ μ μ

`ω

γ
ノ α′ ω′→ K
`∈

Cu aceasta(9)devine

(10) χ -4■ +ち π2+.… +γ vπ ッ, /`→ タリπ K(0")

`→
unde am suprimat dublul indice al cOeficienti10r γ
ノが i unde am inscmnat
produsele ωμOL cu π 02′ ・…,Om)一 K(0%)・ Citim pe(10),
C嵐 `.instt ―
夕(01,02,… ・′0れ )esteの evident,(0.′
mOdul finit.

Obsι γ
υ″売 .Nu
Ш■leazユ dc 10c cユ baza■ ,π 2,… ・Ъ e minimalユ .Se・
Poate ttnsユ arユ ta u,Or′ f010Sind faptul c嵐 劣 e corp′ existenta unei SubmultiIIli
■,レ ・…′π
λa lui
2′ Tl′ π ・ …′
2′Ъ Cu toate proPrictttile de bazユ minimalユ .
Dar aceastユ proprietate n■ o vom folosi. De altfel cxistenta bazei
alinilnale reiese,i din nota de la sfir,itul aliniatului 2・ . .

4° Algeb『 ismu:corpu『 :!o『 de nume『 e口 igeb『 ice

O extindere a(01,o2,.… ,0%)se ZiCea algcbricユ dacこ orice elemcnt

∬∈ の (01,02,.… ,Om)satiSface la o ecuatic algebrictt cu coeficientii in夕 ・
Din faptul ctt clementele adiunCte oじ sint algebrice nu reiese numai―
decit′ c■ orice element dinグ (01,02,・ … ,0")e algCbric.
Trebuie fこ cuttt o delnonstratic`

TOo■ O m io Un corp de numere algebrice(extindere simpltt sau

multiph)e algebric.
Dι %ο %s″ γ″″ι.Fie夕 (01,02,… ‐
'Om)corpul de numere algebrice,luat
pentru generalitatc extindere multipl五 (%>1).
Conform teoremei II din 3° ,eタ ーmodul finit.Dacこ (ω l,ω 2,・ … ,ω 〃)C
baza,avem pentru χ∈ 夕 (01,02,° … ,Oa):

(1) ″ =4ω l+γ 2ω 2+… ・ +勧 ω″′ γ タ

`∈

χ∈切(01,02′ ・… ,Oπ ).

Avem deci pentru elementele χω

`ale cOrpului,conform lui(1)
χω
`-71`01+/2,ω
2+… ・ +鶴 `ω r,γ ノ`→ タ

リ=1,2,.… ,21/1

249
sau, cxplicit

(rrr,- x)a, :_rzraz-1 ...+t',7,o,,-=0

rrra, i (rr,
- x)a2 I ... -r rMz6M : 0

rnual -1- rzvtr,. I ... + (r** - l)coro : 0.

Avem ttn sistem lineai gi orlrogen de M ecualii cu l{ necunoscute satisf5-cut

d r valorilt, nenule r,r,. L rrnr.azi-

γll― ― κ γ21 … . ″Ml l

2Tμ
￨

.12..ヤ 丁i`F2.￨=°
′
1』 Z
フ γ2Z …・ ― χ
'M″
l

sau dezvoltat, .
' χ″+ρ
協_.%Ml+… .+P.χ ttρ 。 =0,p`→ ″.

Deci orice elel■ lcnt χ al cOrpului c algebric in rapolt cu夕 .Teorema c de―
monstratユ .

5° Discriminttnt

Dり %%づ ″ι
・Fie夕 (0)un corp de nuttere algebllce l,iχ ∈グ(0)・ Dacl
00 == 0, 01, ..., Oπ _1

sint rユ dユ cinile ectlatiei de definitie(1,adar%,gradul cOrpului)nunliln cOn―

1)ai ld χnumercle oblinute din expresia lui
iugati χ )==χ ,χ (1),
(° ...,χ (π
χttn10cuind Pe O pc rind prin 00, 01,...′ 0,ι _1.
PIai precis dacと

χ =γ ″_10ル 1+γ π_20% 2+… .十 γ10+γ 。

e forma canonictt a lui χ,cOniugatul χめ e definit de

χC)=フ ′ 1+γ π_20『 2+。

(1) ル lo子 … +γ 10`十 γ
。
unde Ote rユ dユ cina dc indiceづ a ecuatiei de definitie

ノ[χ ]=0.
COniugatii nu fac numaidecit parte din cOrpul de numere algebrice
夕 (0)Dar fac sigur parte din extinderea galoisia五 益 夕 (00,01,.… ,0._1)a
a ccstora.
l E cscntialtn accastこ dcfinitiC,faptlll cこ グ(0)C CXtillderc silnP〕 こCu■ CZu]la(■ l diFI LOta
こ
de la sfir,ittnl aliniatul■ li 2つ n。 li11llea dc colljugat Ⅲ dc diSCriminanl sc POatc cxtindc,i cOr「 uril。
'
…,Oπ )(Nota D B)
'(01,02,・
(250
 ri齢 ・ ∫ツ゛
長鰍 場絣 脇
t窃

蹴 鮒飾 善 》 留∬ .′

¨ 憫→ ,…
￨

D■ %″ ι.Numim αグ
sθ γ
ク づ %α ん′al vectOrului[ω ]Cu%cOmponente din

濯lT:atebHce夕
“
(0,le grad%′ Pltratd determinantJd con―
i:屋 1∬

' D[ω ]=lω r),ω ω7)12

r),… .′

乱trllttiヨ
ateb北 :易 l￡ 1:盟 lttCCt°
」°
r%_a五 壷cOrp」 d de numcre
1ヽ ti in夕 _

″ :nぉ Hn
vedoftt° 窪〔
h(り aVem penttu cottuga,componeddor
需
ω,t)=/J:π _101 1+γ ′
,2_201 2+.… +/ム 10t+″ ノ ,。

り=0,… %-1,ノ ー 1,2,… .%.

.′

Pcntru determinantul
COniugati10r:dC inlnullirc a detcrminantilor ne dュ

r)ω y).… ω∬)￨=lγ ′ γ ー11

lω ′,1.… γ
ノ,2-■ ,。 ￨・ 11 0`・ … 0サ
イ≡ 0,1,… .,%-1,ノ =1,2,… .,%,
iar pentru discrimnant
112.
(2) D[ω ]一 ￨ろ ,0 /ブ ,1.。 .γ ′
,2-1 121 l o`.… 0『

・ ′
脚 辮倅
島 榊孵 鯖
1経♂ 留
駄 T部 鋼躙
Ca atare,mcmbrul al dOile〔 ιdin(2)e ratiOnal.
Teorelna e deml」 nstratl.

同 製l11:ょ 雌 鳥 慶 ¶ 翼 r塁 :瑞 ち乳 ]譜 討 leT潤 ュI∬ 磐 雄 1%

a acestuia este,ca discrilnin(lntul lui[cO]sユ fie diferit dc zerO.

D[ω ]≠ 0. "「

Dι 7′ 3s″ α
″ι.Cum l,0′ ….,0″ -lo O bazユ a lui夕 (0),putCIn scrie:
"′

251
unde M e o matrice cu lalinii ,
Sr z coloane cu coeficientliln A
___r__ ___ _-

*r, _ q
vector-ii,..interpre_tafi ca vectori cogradienli, scrisi sub forma
unor matrici
cu linii gi o coloan[.
rz
A;adar in (3) avem efectiv o inmultire de matrici.
- condifia- ca [<o] s5- aib5" componente linear dependente peste 4 se
scrie matricial

ω
ｌ ２ ％
／ ′
︲ ︲ ︲ ︲ ︲ ︲ ヽ

ω︰・
鶴

〓
〓

０
に) (γ ,ω )

unde membrul intiittnscamnユ produsul scalar al vectOri10r[γ ]§ i[ω ],primul

interpretat ca vector contragradient,cu componente nu tOate nule.
Din(3),i(4)rezultl:
どＤ

(γ I′
/2,

轟坤中l靖 狙r基叩鮒:ぶ片竃
菫 湘署器
(6) 17.,/2,… ・,%)ν
Cunl prOdusul scalar trebuie stt fie nul iar(1,0,・ ・・,02-1)e liniar inde
pendent,Obligatoriu componentele vectorului(6)sint nuleo Aceasta ne duce
i肌
m乳 ‖¶胞7留 :::sttF柵 :ふ 鶴縫抽hmtttl跳 皿造
care e tocmai deterlninantul lnatricci ν :

(7) lz7f l=0

Reciproc,dactt determinantul(7)e nul,putem determina%numere
(4,γ 2,… ・,γ π)nu tOate nule,aoa ttllCit Cele%cOmponente ale vcctOrului cOn―
tragradicnt din(6)stt fie nule.
Avem deci pe rind′ f010sind(3)
ー ０ １・

ヽ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ′ ノ
ｙ

〓
０

(γ l,'′ 2,
辟
一

=0

(γ ,ω )

unde nu toli r, sint nuli. Deci componentele vectorului [ar] stnt linear depen-
dente.

252
 Sc.oatem deocamdati acest rezultat provizoriu (pe care am {i putut
presupunem cunoscut, din teoria spaliilor lineare).
s5.-1
-
Conditia necesar[ gi suficientS., ca vectorul [co] s5. fie linear indepen-
dent, este ca determinantul lMl al matricei prin care e obfinut din baza
miniruall: (1, 0, ...,0"-1) in (3), s[fie diferit dezero. A'iremins5., in virtutea
lui (3) pentru vectorii conjugati lui [<o]

[C・
D4]

Ca atarer rezultう pentru deterlninantul cOniugati10r, 全

n virtutea inmt■ ltirii
deterlninanti10r

l ωl:)ω y)...ω r)￨=lν l11 0, 0:.… 0, 11,

iar pelltru discriininant

D[① ]― 』イ12 11 0, o:・ -07112

づ =0,1,… .,7多 -1.
Dar 11 0,… ・ Of 11 e un deterlllinant VandermOnde.Deci

胤 ihe‰ I出 ゴ蹴 柵 鶴 ■葦Fttt臨 佃 冨
よ
diferite,altfel∫ ]Fiノ ]ar admit(f鑑
′
[χ [χ
質蕪
,i deciノ [χ ]S― ar divide cu un polinOn■ veritabil,de grad inai nlic,ceca ce st江
含mpOtri、 ,a ireductibilitユ tii・

e nul
8露 計廿
:I罪
(1:「
』事
。e nul atund,i numai atul■
)Ь
￨・
ci cind lyl

incnt constatarea prOvizorie de lnai sus ia forma echivalent五 :

COnditia neCesar■ ,i sufiCientこ ,ca vectoru1 97-ar[ω ]Sユ fiC linear inde―
pendent,este neanularea discrill■ inantului sユ u

D[ω ]≠ 0・

Din(3)urmeaZh atunci,insem」 nd cu ttr-l inversa matricei nesin―

gulare ν :
ω
ヽｌ︲

／ １

ヽ １
ー

︲ ︲ ｉ ︲ ｌ

︲ ︲ ︲ ︲
ω ・・・ω
〓
Л
イ
︲︲︲︲ノ
０

一
・
・

， ノ
一
０

E clar, c[ potrivit acestei formule orice element .r e fl(O) se poate

exprima prin mijlocirea lui (1, 0, ..., 0'-r) [near peste fi, cu ajutorullui
(cor, <,rr, ..., <,l,). Deci r.cctorul [co] este o baz5. a lui A(0) gi anume o bazb,
minimi, cici e linear independent.
Cu aceasta totul e demonstrat.

253
 Obsentalie impo.rtantd. Citiru pe (8), cir toli di.scriminanfii nenuli din
4 at acelagi semn r semnul discriminantului ecualici de definifie. Acest
(0)
sern,n constant e numit semrutl, corpu.l,u,,i.

2. |}'NTREGII UNUI CORP DE NUMERE ATGEBRICE

'Wod,ul,c
primitia,' dt imty,:g,i. 'i'e
oy:tn,i fi+titu.din,ei g- mod,::lelar
d.e tntsegi.

t'. Defini;ie
In de nuntc.re uigebrice. Fie 6 inelul tutu-
ror intr C,,,) trn corp cle numere algebrice
{m > r) lir.
Am demonstrat in 4", $ i, cl & (0,.,8, . . . 0,) c algeblic, asaclarcS.orice
elernent xe @ (0r, 0r, ..., 0*) r'urifir:ir o ctuafii: ilgcbi:ici.

(1) xM * ru-txLI-r + ... + rt x i /o : 0

cu cocficienlii in A.
Deci orice clement xe ilt. i0r,0n,...., 0r,1 anuicazl un polinom algebric
cu cocficienlii in fr.
- Acestegalpolinom il putcm prcsupunL. ttoymat, ca- in (1), adic1. de pritn
coelicient cu 1.
Definitit:, Un polinorn a1 inelului Alfls<: zit,: nyitmetic cind c normat
gi d<,' coeficienti lntregi rationali.

:YM * Cu-r ^)t-L -L Crr-, fr'-'+ ..' I C, r I Co

C, --+ G

- ., Definifie, Ut numlr .v se zice i,ntreg algebric aI corpului de numere

algcbricr. fl (0r, 02, . . . 0.) cind
l) apariine hi A (0r, 0r, . . . 0.) .

2), :rn.uleqz5. un polinom aritrnetic (nu numaidccit iL'r:ductibil).

xM * Cw_t xlr-r .i Cy_zXM-2 -:- .. . - Cr.v -l- C,

dc gr':rd intirnpili or.
TocrOma I.intl゛ gii colpului de numcre algcbrice夕 (01,02'・ …'02)。
cvcntual extindcre multip11(協 >1).― Situati in夕 Sint situati chi^r in“ ,

υ劉 %sι /α ι
・Fic■ -2,cuク ,i91ntrCgi ratiOnali pril■ i llltre ci′
“
嗅 叫︺

7
＾
︲
ｎ 訂

七
ｂ

`づ
・
ｅ

ｈ
ａ

Ｃ
・

ａ
ｃ

un rrumii.r din @. Trebuie si, artttim, ca daca望 二c

9
intrc'g rational, adic5. 17 : -1 l. Conform defillitiei
﹁

11古 …
ヽ
夕 一争
︱ノ
・

ttil" 'r cw-,(')'-' , %イ 斜

＋

十
Ｃ

〓
０
‘

ε 7:: :'
`→
2,il-,.'
De aici deducem

〆 一ｇ =― ε″ ]ノ 11- σ ″-2マ _.… _61タ グ←2_6。 9″

-1
"2φ
1n deiinrtrv

〆 一ｆ
一
(1) ι→ %'

Dar e prim cu /.
17

Deci,dacS.g*= i, contine in dcscompuuerea sa factori primi diferifi

de factori primi ai Iui y' ;si dcci ailur ptl . fntroduci:rd in cei doi mcmbri ai
egalitS.!ii provenitl din (r)

lM: qc

descompunerile in f;ictoli primi ale l, q ;i c, constatS.m c[ membrul aI doilea

confine factori primi nu apar in membrul intii, ccea ce contrazice unicitatea
d.-scompunerilor in factori prirni din (d (proprietate bine cunoscut[, din mate-
maticile clementare).
Ccnchidem f一 ± 1
夕 一ｇ

↓
“

Cu aceasta teorema e demonstrati.

Teo ro tn a ltr. I'otalitatea lntregilor corpului de numere algerbrice
(cventual extindere rnultipli) A{0r,02, .,.,0-), (n, >- 1) formeaz[ un inel :
inelul tuturor intregilor corpului.
Dι 夕
%ρ %sι γ
α′づ
ι.COrpul este el insu,i un inel.Aveln deci dc verificat,c益
o submullime(nede,artl,Cユ Ci contine cel putin elementele lui Z,cOnform
teoremei I)fOrmeazユ subinel.
■d shtem nevdu ωentru a:Itl盤
recurgem la un fmprumut neinselnnat :¶猫。
I]」 ll訛 警群職r感
de recunOa,tere al unui subinel:O submultilne nedc,arttt a unuiincl formeazユ
subinel, cttnd diferentele si prOdusele a doutt elemente arbitrare alc sub―
multimii,rimin cuprinse in submultime.
Fie deci∝ りβd° i ttntregi algebrici_arbitrari din ttz(01,02,… ・Om),iar

O I『 ‡蹟寓‡ ::￨‡ 1[革 1二 :

PolinOamelc aritmeticc anulate de α ,i β′COnfOrm definitiCi mtregilor_
牡vem
プ de ar■ tat cユ ′

「9SP αβ
γ― β
sint,1ltl‐ (g181 luiグ (01,02,,-0,2).

255
 ・Punem
insemnlm cu γuna Oarecare din combinalillC α― β,i∝ β
(3) 0`ノ =α `β ′ j=0,1,…
。,α -1

グ=0,1,… ・ 一
,ら l

sau, suprilnind dublul indice:

ω l,ω 2,・ ・・ ,ω ″′ … ,ω Ⅳ
unde
Ⅳ ==α ι
Avem ln
p・ =IIT2`写
o fo`...atie polinonlialユ cu coeficicntii in″ de dOuこ argumente α,iβ
putcm cobori in fOIIIlaiia pOlin01niali
sub α resp. ι,cind evcntual il intrece′

....五 ,ca o(10mbinatic lillCari cu cOefi―

e

γωた一 Qと ωl+θ 2″ 02+・ … +6ル ωル (ん =1,2,_.Ⅳ )Sau explicit:

(61.― γ)q+62102+・ … +CNl ωⅣ=0,
(4) ε12 ωl+(θ 22 γ )ω 2+… .十 CN2 ωⅣ =0,
QA ω■+ε 2″ ω2+・ … +(θ ⅣⅣ 一 γ)ω N=0・
in cttul cind,de exemplu β-0,aVem γ=α rcsp.γ =0, deci sigu
γc un ttntreg. Presupuncln deci α≠ 0, β≠ 0. Atunci numcrclc ω″==ω
din(3)釜 nt
・ dife五 te de zeroo Eliminarea lor din(4)nc d江 `

611-γ ε21 … .θ Ⅳl
612 ε22 γ …・ CⅣ 2 =0

σlⅣ ε2Ⅳ θⅣⅣ ―

―γ
Dezvoltarea prilnului membru ne dl evidcnt un polinonl aritlnetic
anulat de γ.A,adar,γ e un ttntreg al cOrpuluiの (01,02,… .′ Om).COnCllidell■ '

ch tOtalitatea nntregilor corpului夕 (01,02, °

・・ 0")forineaztt incl

2° . Primitivitatea lnelului tuturo『 intregilor untti c。『p

de nume『 e algebrice. MOdui primit:v de intreg:

DグJ%づ′
づι・Numim submodul(mai SCurt:π ο 認%J)al COrpului dc numere
algebrice夕 (0)O submultime llede,arttt y a,a nncit pelltru∝ ′β∈]f rezultう
(α )→ ″・
―β
Rezulttt imediat(f010Sind nOliuni Clelnenta■ c de teOria grupurilor),Cユ
』イ e subgrup al subgrupului aditiv al cOrplllui[2(0).
Dグ π づ ι・ Un mOdul″ cOntinut in inelul Ω al tuturol‐ intregilor lui
夕 (0)Se nume,te ttθ ″%J″ ι,%′ γ
`′ ι♂.Existこ mOdulc dc intregi:de exemplu Ω
inSu,i Sau inelul . ]Dar ace,tia stnt I_rlai mult decit inodule, sint inele
N― avem insユ decit sl“luttln din 12 o rnultilne finiti s‐ Lu infinitl ηιdc elcmente
pe care sユ le compunem in toatc modurile prin adunarc,i SCldero Obtinem
un ll10dul]r de Fntregi,care in general nll lnai e inel.

250
 De.finilic. Lin modul ,11 <lc intlr:gi st. zicc 'f rintitiu cincl con[inc un vccto'
m-ar [roj linear independent. Aici 'rt c gradul corpului de nttmere algebrice
.q (0).
Tcorcm[. Inelu1 O al tuturor-intrcgilor din 9l (0) este pliuritir'.
Demonstralie. tsie fLx): fo fro ),- /n-rx'-L *...rt x * 1'o + 0r*+ 0,
ri+ fr, ecuatia de dr.finifie a clemcntului adjunt 0. Gonind numitor-ii
frac(iilor r1, ccualia sc poate punc srlb forma :
C, x'' * Cn-t fro-7 + ... Cr r * Co _-- 0, Cl- €
Avcm deci
σ.≠ 0.
ε.0'+ε ,210"-1+.… ==01610+ 9。

(ε 厖0)2+θ π _1(C.0)ル ・ +・ … ε1613(Cπ 0)十 Co Cr 1=0

Citiin pe itce:rstir ecuafie, c5. elerncrrtnL
=.='.Cn 0 din i,.,1 (0) lLuulcazit
●■

un polinom aritrnctic, deci e intrcg. Consiclcrirm vcctorul I

．
︰

(1) (1,T,τ 2,… .,T71) 「

】,i dcci τ )f)intrucit
Componcntele lui sint toatc lntregi,chci τ― 【
Ω c inel.De asemenca l― →Ω,cttci nntrcgii ratiOnali sint cvidcilt ttntrcgi
」
fで ′
gCb糧 e議
『 1:滉 淵 審T吼 好鴫L惚 ■ 轟■.伊 ヵ c
datユ dc matricca diagonalユ
`留
(%・ _.1
dc dctcrmillat cgal cu(⇔ )ε 巫与上 ≠ 0

榊 鮮熱緋
3° . Va10r:ficarea discr:mingni‖ o『 Vecteri:o『
dln moduleie prinlit:ve de int『 egi

む蕊りお 刷 持mh“ 」
∞り dd dド nШ
…
贈ξ
d叫
.un m°
Discrilninantii veCtOrilol‐ 夕 "耐 “
7-ari din if sint va101‐ lficati in inclul″ al

二d鼈、
fntrcgilor ratiOnali
y‐ mbmり cmd l d・

熟l鸞キ 曹 or)
li誓
ωr) .… ω:''
D[ω ] 011 ω∫1)

o(it-1) tujr-r, ... ro!'-tt

I)enronstri-un mai 11ltii urmirtoarezr :

Lem[. Conjugatul unui intrcg〔 Llg(lbric din`2(0) r.-' un intrt:H algobric

al cxtinderii galoisientr の (00,01,・ … ,0._1)

17 - c. 162 257
 Pentru demonstratie considerユ m un intreg ω al corpului dc numere
algebrice夕 (0).El e o fOfmatiC POlinOmialtt de O cu"efiCiCntii in 2(VeZi
§1,3° ):

(劾 ti: It,tr-rql'-'* rn-20"-z )-... 'l- rr0 | ro.

Conjugatul co(') este prin definitie formaf,ia polinomiall

(Z') 41(il- r*-r9l-r+ro_201-' +...f rr0r!ro,

deci aparfinc sigur extinderii galoisicnc q(lo,01, ... ,0,. r.Pc <ic altiLparte
c'l anuleazir polinomul aritmetic.

(3) ノ'[κ ]=″ nf十 ('...χ M-1+… .十 lχ +6。

`｀

(4) 1'[ω ]=0,

Sit introducern in Pi.r:l substitu(ia
ヽ
(s) I=ち _1■・ 1+/2_2メ 2+・
ニ ′
… +'′ ]y+フ 。 ,

obtinem
(6) 1)[I]=0レ ]・
unde Q [y] c un P01inOm cu cOcficicntiiin夕 ・])in(2),(5),i(6)rczultl

0[0]=η [0]
sau, avind in vcdere(4)

9[0]=0
A,adar pOlinomu1 9[ノ ]are Cu p01inomul de definiticノ Dtt・ こ
diCina
Oin comun.Deci c.m.m.c.d.a110r e un POlin01n veritabil, nu o・ constantユ .

淋ll者ム椰∫
考ir::∬ ittI∬ fl灘 』
翼ll■:il躍"∬′¶1緞T警 粘
つ[3']§ i.′ [,']estC(ln afartt de un factor constant)Chiarノ Ь ]・

A、・cln dcci idcntitatca

(⊃ 9[y]=ノ [夕 ]・
g[y]

undc g[y]c lln alt pOlinoln cu coeficient五 ratiOnali.Sl facelll in(7)全 nloCui_
Ica y=01.Deoareceノ [Oi]=0,gユ Slm
σ[0』 =0
Sau,tinind scama dc(6),(5),i(2')
i P[00]=0.

25S
 1)cci ω(:'〔 tnulCaz■ ,i Cl un polinOll■ aritlllctic, anumc accla,i polin01n
aritlnetic(3).Ca atare se dOvede,tc a fi un intrdg al extinderii galoisienc
夕(0。 ,01,・ ・.,0,_1).
Lema cste demOnstrat■ 1).
Si neintOarcem acum la foFmula(1)COnfOrm lcmei membrul al dOilca
c un p出 nom cu∞ dⅢ mτ 出 五 tttκ
siene Asadar O Colnbinatie inelari〔
insユ in l。 ,teorettalII,ch
“]rT:博 F憲 Ⅷ :ぶ 鮮
￡
ttntregii oricttrui cOrp de numcre algebrice,cventual
cxtinderc multipll,f6rmeazユ inel.Ca atare D[ω ]din(1)apartine acestui
inel al tituror intregilor ga10isieni, deci cl un intreg al lui 夕 (00, 01, 02' ・・・
… Ⅲ 鴫 _.).Pe de alth partc am arltat、 c■ ヽ it inタ
'

c、 ralol・ ifiё
in virtutca tcorclnei'I din l° ,こ bllchidさ ii dtt Dib「 c va10rificた It in
TcOrema c dcmOnstratl. “

4C. FinitudinecJ relativ lc τ ,

a moduie10r primit:ve de intregi

lncepcn■ lntii prin accastl obscrvatic banalュ dar ncccsari Pcntru a

Cヽ PliCai t仰「InillQlogia: , I … l Ⅲl: : 1 1 , :
θガθ θ%θ ″をグ ]〔 グカ7ι γ‐
πll θ
οψ 4Jι ′
77ι ″げご αι ′
gで レjε ι ′
マ′
7 7:=解 0ノ ク
′
… s/ι J
ι
ι″j`″ : ` :(
イⅣ ⊂ ]f

intr_aclcvttr′ inlllultirea Cu clen■ cntcle lui POatc fi intcrl)retatユ Ca

e inSl,ad10nin10← at Sustragc五 l→ dn if imin
“
rit掃 lare.Prin deinⅢ
Dグ′ ″″′ ‐ZiCcin,ch ull mOdul Л f din〃 (0)cξ tC“ ― θだクJ_ヵ ′ i ,7ι i:′ cllld
cxistl lln vcctoT[ω ]cu″ ιCOmponcntc din lY,a,a incit sユ avenl

I=ε l・
c・ DJ I― ε
2・
Clb 2+・ …｀
+6れ ・ ″
,fち ∈ o)′

“
■∈ ν

undc CJ, cilld ilr nu are elemcnt unitatc trebuie ginditi ca aditiOnatori
(nu multiplicatOri).Aici evidcnt ndhllul,π e finit,dar altfel arl)itrar
Dゲj%づ′ゲιZiCem cl un modul.■ r din corpul dc numerc algcbricc rtp
面血m組 1,dnd tt ddnⅢ a
盟 缶#盤 ヽ11∬ :∬ タ
ア:]ソ 11埒 lP vector
debazこ liniar indepcndent Sinterl■ ttn
nlsuri sl dcnlonstrinl o tcOremh central五 ,care c cllcia 11lultOra din rczul―
■
tatel()viitoarc

modu孔 ∴讐1品 詳ぎ詩糧i射l縄 七 肝》ぷ■1:Ъ lllC滉 唆 芳

[1鴇 こ 1趾 i′

111景 m叫 hm
H {rtta:塩 課￨‰ 鮒
ated。 年 出席 Wttl‰『 骨 1‐

1) Cu primele propriet[ti a1e ieoriei 1ui Galois (pe oare insir rr-o prcsuplrriitrr
;tirrti) lonrcu
dcvinc e'rident5.9i oa atnre tlemonstl'atia poate fi supiilrertir. (Nota D.B.)

259
vcdof:喘 器tt:り ∬:lltttttelれ oremei
dSC五 面nanhl Dレ ]d un“ attfd de
3° e un ttntreg rati9nal.
in definiti、「multimea、・ ectorilol ω din]f,de discriminantiけ ntrcsi
ratiOnali), nenuli′ nu b dc,artl

】 ヽ 110rilc al)s01utc lD[ω ]l ale detcrmillanli10r dc care c voFba Sint dcci

T〔

淵 細:纂 1竜静CttX■ :別
淋 椰ヤ i∫

va10are absOluti millimum l△ .′ ￨・

Curn ro.1 c, prin construcfic, r-ector- lt,-l;;l_ linear- iurJependent (r'ezi

S I , 5', t('orcrna Il), rlmine numai <1c arirtat c[ oricc r e ,41 se exprimi pcstc
fco.1 cu aclitionatori din G. Aven in orice clz, it Al0l :

■ =γ lω l+γ 2o2+.… γ
.o2,4 → 多

■∈ _lf,

° baZtt a ldグ (り ,一 Vc五 ゛ J,5° ,tcOrcma IIo Sl demonstrim′

liC}:習 ′
Prcsupuncrn priu absurd cir, de exemplu,,1,e veritabil rational・ El
in intcrioml intervalului a dOui numere cOnsecutive clin夕 .I)1‐in
cade dcci
urmare c de forma
′
(2) 1=ε +′
′ ε → 7,′ → タ

(2′ ) o<￨″ ￨<1

ln10cuilld in(1)OblinCm′

(助 te : C<'tt* l<or +','zro2 | rrot, | ... roau

oI:,r'-Cco,
Cum :i + 1,1 , <o, -+ -?11 iar C poalt fi intcrprctat ca aditionatorj, ulnreazil

(4) oin 11
-
Cu accastil (3) sc scrie

(.5
) cof :1., f rrori...r^@n
Considcrirur r.t,ctorul

, [。 *]一 (cof , cor, o,r, . . ., or)

c、 ident situat i】 ■_l′ , c01lforll■ lui (a). Avcm pentru determinantul cnnju-
gilli〕 Or

lく Ft')(・ )1)_ .
。 cofll : llco{d)6rt'r ... o,tl)l

260
Cum u,Or se poate vedea″ !mlnd SCama dc(5).De aici conchidem

(6) D[ω *]一 ノ2 D[ω ]

sau,avind in vcderc(2′ )

(6′ ) ・ ID[0*]￨<ID[ω ]

鍼 血 FO〆 ■DbЧ C酬 耐 震 r『
ConfOrm lui(6')1lo 3■ Sin deci in fat
“
鮒 1認 11』 ‖ 出 盟 d鳳 鶴
din]J care realizO:lz■ ()、 イ
aloare mai l■ ich a discrilninantului dectt vectorul
[ω ]. Accasta contrazice definitia lui[cO].
E deci dovedit in(lirect,ch γ
A,adar i: : `din(1)nu pOt fi fractionari.
′
j→ ″,イ
′ =1,2′ … .ん

1)acユ nu ctlprindc elcn■ entul unitatc,ace,ti γJ==σ i Se interpreteazユ

_l」

Ca adtbnatO五 lclin puhchl dc vedё χ ′e

clil■ ctt ace,ti aditiOnari pot fi luati alxl五 Fl五 者:l量 iFi∫ w5胸
『
i一 εl%+θ 202+… ・ 十 ε20π ,ε %'
`∈

χ∈]f

E dt・ ci dOvcdit ci avem ttn"uni g modul finit de bazこ n■ inin■ al■ .

5° .Schimbo『 oo b● =ei minim● :e.Numこ rul fundOmental

●:unui mdul primitiv de intregi

Tc(,■ o ln■ .Discril■■ lnant五 baZelor minimde ale ul■ ui lllodul pri―
lnitiv Jf slllt egali intrc ei cu numlrul fundamcntal△ .r al lnodlllului.
°
dddi M・
h宙 北霧博
鰍窯ム.緊 締島翼
c堂 漁ξ糧#甘鳳撃
∬
0:′ =ε ちωj,0:=ε ttω j′ ,

6ち →″
― ε等― F
づ=1,2,.… ル
タ

ノー 1,2,… .,多

sa u, 11l scricl‐ cl■ atricialh aditiOnlrile din ]//fiind cOnceputc ca inmultiri

din′ (0)
′
′ ′ ′ ′
(1) [ω ]一 θ [ω '], (2) [ω ]=C'′ [ω ']

unde C',,ic‐
′
′Slllt douこ lnatrice de ordin%cu cOeficientii in″ .

261
 Din(1),i(2)scoatem
′
[ω ]一 ε ε'[o'] `′

prin
ins益 ′ iPotezl,Vectorul[ω ′
]c linear indepcndel■ モ
i Scriiid relat五 le
lそ t care cOndtlc identificarca cOmponcntelor din cei doi lllembrii,i f010Sind
independenta lineartt a componentelor llli[0']Sinten■ condu1 la%:,relatii
.care exprilnl, ctt ε′
′′
ε e matricca unitate:

′′
し 6′ ε =:1 :
′ :1 1:,II::11・
lε ll・
lf′
￨二 :: _
lnstt deterlninantii l ε′ ′′
￨,ilε I Sint valorificati in″ .Ca atare avem
′
(3) lε ￨一 ± 1,lε '71_± 1

Tinind Seainユ de definitia cOniugati10r.unui elementメ d“ lucem din(1)de

exemplu 、 ::: : .:: : :,:・ `:,::

[0′
(:)]=ε ′ ′
′ (り
[ω ]を =」 0,1・ … ,,,-1:

Di′
r)ω (t).… ω (DI豊 ′ ).… ω
IC・ ;′ lε ￨101(1'ω

(→ D[ω
`′
″
]=」 IGl12卜 D[ω
′ `“
]. ・ 一
`(01
:: .

lI事鍔 獄 席勲輔 ididbdt

糧 猟酬獄
i dilratiOnali.

「」
formula(8)din§
五
Ea generalizcazユ 1,5° .

百二 1111:[1留 [1亀 ζ
:栽Q[1」 ;:F8111琴 卵 iЪ
b:`l二
壇
寵lifi“
Q・ lli ll10d叫

′
]豊 D[。 "]i: : =:
′
D[ω

Dc aci concluzia:discriminantii baZC10r lnillimale alc unui modul pri―

miti、 r de ttntregi]f au aceea,i va10are△ ″,Culn printre aceste baze din teorema
principalユ dil1 4° ,υ αJο αγια αろSθ ιttι ″ a lui zゝ M aic o iiterpretare: ιタ ァ
レけ %リ タ
%7/7物

￨△ ″￨夕 ιFr al υ αι
θγグJο γ αらsθ J%ι ι αJι ″イ sθ γグ%グ ,多 α%″ Zθ /%ι 77%Jげ .Sι ,ん %%Jι グ△yι
Sι %%￠多J rOγ ´ 77`ゲ タ (0)
`ι

`ι

6° . 0『 dine primit:ve.Ordin pr:ncipal.

Numこ r fundomentcI : :¨ :

′
Nun■ iln θ′
α″%lln inel de intregi ln acela§ i tilnP τ ―n■ Odul finit. A、 7ind
in vederc tcorema din 2° , conchidem cユ inelul Ω al tuturor intregilor din
如 債V… 山 Cm■7irt■ m樋 ∝ end
19:き
換 1塩ilT電 誹 富 鳳 ぶ )・
:・ ・

262
 Dcci tOtalitatca Fntlegiloi din corpul夕 (0)fOrmCazこ un Ordin(pri―
mitiv)pe care_l numim θ/′ グπ ψγ′力θttα J
``ι
Oricc subincl al lui Ω,in acela,i tilnp lnodul prinlitiv,cste ln virtutea
acelcia,i tCOrelne un“ Inodul finit, dcci un ordin. Nulniln accste subinele
θ′′
″イ タ
ιθ ψγ j物 グ″
づυι
=へ
m 、izut in alil■ catul precedcnt, ch fiecユ rui ll10dul plilllitiv ]f de
intregi i sc asociaz■ un intrcg ratiOnal△ ,′ :夕 1``%ル 2`′ _/1ι 夕
ι〆α
′%ι ′
ι′
αZ α πグ
′グJ“ ′
ιπο .

Δ
″alttrサ :」 ]Iミ総 ∫ 議∬警 m鳳 響響惣塀¶
冨:淋uli
a〔

cu cOmponentele in ο
va10rii abs01■ ltc`、 ,cliS(rilllinanti10r ne■ .

Nulnlrul fun(lalnental ΔΩ al lui【 )'1 lnselnnう m numai cu △ Fi-1

″zr,,3グ ,%%夕 ι
%″ γ ′α ル
多
ια ″ε
J α θ
ψ l′ Z賀 ヴImportanta lui in teorcma nume―
``Zル `“ "7ι
1(:10r cstc considcrfll)111 , :
E clar,intrucit]」 ,i θ sint Submultimi alё lui Ω,こ こficcarc din numerelc
△■
′,i△ a sint lll■ ai lnari ca△ ,in va10are absolutユ ,cユ ci l△ l rc「 cZintl lninト
mun■ 〔 lbsolut al discrillninantilor.De aci sau din formula de transforlnarc a
discrilninantului,rczultユ ,ch△ divide pc toti△ .,i△ ′ ・

3.NORME.DEFIN:T:A:DEALELOR.
RIuCTURA NORMATA A rDEAuttOR
ST・

件
導メ
4°
II子 1重
′§2 putel■ scri(〕 :
鱗榔鸞i榔i絆∬亜
7, - C,a,, i: 1,2, ... tt

ε → τ′
j′
ノ=1,2′ ….%
Sで ヽ11

(1) [μ ]=Ⅳ [ω ]

llndc fV e o lnatricc dc Ordin夕 ,cu cOmpOncntcle C,,→

Dψ プι″ル・ Nunlim normユ a modulului plimitiv y “
din οvaloa■ ea abso―
lut■ a dcterlninant■ llui lnatricei fV care lcag■ o baztt nlininla]ユ a llli θ c■ lo
bazl l■ li】 limall a lui llf in selnne

(2) ノ (ν )=abs.INI

l万 n(1)avcm inch pentru dcterminantii cOniugati]Or

)...μ
μち
?μ 」 f)￨=IⅣ I(or)ω 」).… ωl)￨

,i dcci, Pcntru discriminanti

(3) D[μ ]圭 I N 12D[ω ]

263
lmcTc晋 鳳胤 :鴇 M.1彙 蝸ぷ
亀 け mh叫 五
:tttijL11・ “
S:五

. △]f一 INllハ 。

(幼 : ノ (ν )=abS.INI一 /西 罵可瓦

1
力多
驚協′
号ι
協肝励メ
η腸 レ五
ヶ etatca importantl:
π″― ιο′ α力多ψγ グ υι ι :);;I朋 %′

ο″%s″ ιル γ%硼 α (2).

J''3j′ sι %静 ″%夕 ηαγ
"α
/α J,づ %グ
″ ι″″ιπ′″ιOα Jι 場 J′ ′υθ:θ %ι α/θ ι
φγグ S′ ιれ ′
″
“
=…
2° .Lihilorea品 61i語 石 口品。
:こ dご lel:ip」 品たIvL i
. . intr‐ un o『 din prim:tiv

Lenl五 . Dac■ : :
(1) ・ Лf'5/11″ :

mi1lI:1'11° ranul pHmit市 0,avem intre norme

繋 lU智 :]ritttttlu19:P五 ・ . :`1 1 :r
l■ il l二 ￨:1.1
‐
′
:

(2) /(ル r′ )(ノ ′(■ f′ ')

′

・
sel■ ntll

品∬温il■ ′
壇1liギ 瑠・
egal intrind in(2)atunCi,iゴ i壼 ii atinci tilld llit`rャ

「 器
iiё ,i ttn (1)・

鶴多
尚聯 甲
″
(3) [μ ]=S[μ `i StJ→ ″

■
lnde S e o lnatrice cuル ι
linii si夕 ιc010anc cll cOCfiCicntii fnグ .Dach[ω ]eO
baztt minimalこ a lui θavem,年 virtutea acelcia,i teorcme

′
′
(4) [μ ]一 N″ [。 )],[μ ']一 N′ [ω ]

IntrOducin(1(4)in(3)Iczultl
′
N′ [ω ]=SN′ [ω ] ・

Llnde[0]e un Vector lincar independent.

Identificarea cOmpOnente10r din cei oOi lnenlbri ne dl′ f01osind inde―
pendenta liniari a lui[ω ]un numユr cle%2 egalithti cFtre exPrilnユ 貪n definitiv
cgalitatc〔 t m〔 ttrici01ユ : i :
′
′ ′
Ⅳ =SⅣ
I)e aci urn■ (・ (tz l

"￨〒 ′
(4) abs.IⅣ abS・ ISI・ abS・ IⅣ ￨

264
 Dacユ 』f' ==21fjj ill■ atFiCea Cire facc trecerea de la'O bazユ lninimal■ la
tlta cste, culn〔 Ln■ aritat in cursul den10nstratiei teOremei din
K‐ ゞ2,5° ,egalれ
in va10are absoluti c■ 1 1. Ca atarじ
al)SISI-1,i deci(4)ne di

ノ いJ″ )=ノ (M′

一
Ｄ

Itcciproc, pr$upulruli (5). ltuultil abs. iSi : 1. fia atarc ditt (3,]
urmcazi
lir.l"'',. .. ,it',,'ti) | : i.Silpito', ...,I"r;Ji)l
;i ridicin d Iir pirl r';r 1

I)iy") - D[p'j.
I)cci discriminautul iui ;r" t-'egal cu al Iui v.' adicI" rctiizaazi rninimunt
r:alorii absolutc pc iy''' -, ]1". Cu altc r:urrintc e o bazi minirnali atit a luil
-1I" cit;i a lui M'. Orice uumirr clin -lU cxprimart peste ff cu aceastS. bazir
poate fi luat ca nutuiLr diir ,l,I". Colchidcm l[' : -11".
E deci dovedit, ch in (4) avc'rn
"*"()r") > _,r"F,l')
cgalitatea intrind atuuci ;i numai rttunci cind )4' -= )'1".
Lema cstc demonstratl
Teoretnii p rirreipal ir. Ordincle primitilc rrrlniit limitare
maximal[ pentru ruot]ulclc primitive.
Denr,onstra!i,e. trie

(0
un lant veritabil ascendcnt dc module prilnitive din ordinul prill■ itiv θ _

Confbrn■ lemei‐ pF∝ edente.avem 2n acela,i timp lantul veritabil descendent

de norme
(6',) ノ (Ml)>ノ (″ 2)>・ … >ν /(‐1/fλ )>・ … ン:1・ .i !::
ins[ (6') sint n.umere naturale. Lantul (6') sc rupe sigur in '{init. Deci
Ianlul (6) nu poate coltinua indefinit, riltfcl (6') insu;i ar avca un numir
indefinit de termeni
A;adar (6) se rupc in finit. : i

3". ldeolele unui ordin. Structuro ideolelor.

Surbgrupul multiplicotiv o! ideolelor

Fie 0 un ordin (prirrritiv). Nurnim ideal aI lui d un submcrlul 7 per-

mis de @.
Aceasta iuseamrri nrai precis : o submullime 1 nedesartS. a lui @ asa
incit, pentru a, p e f avem (q - 9) --+ 1 (proprietatea de submodul) iar
pentru o E 0, a.E l avem o 6x. ---+ 1(proprietatea de perrnitere).

265
 Proprictatea de permitere se mai noteazユ simbolic astfel

θJ⊂ 」

Organizユ In idealele din O cu ordinea parlialュ a inelului de ansamble

Cu∬ e:乱
・ 1離 1le爾 冒 :量 ま
ふぼモ1llucturュ comメ eth・ Ded o sec―
lⅢ ne infinittt nみ de ideale e valorificat五 ln inelul dc ansamble.Ea este
O multime nede,artユ cユ ci tOate｀ idealele,ca tOate m6dulё lё ,au un element
collrllln: pe zero. Este un modul, cユ ci dacユ

α,β ∈∩」
λ
asta ttnscamnユ
α′β→ ム

pentru Orice λ. Cum √λsttnt mOduleり ё

°nChidё 血

(α )=ム
一β
.: 二
￨

pentru orice λ′a,adar

(α )→ ∩」
―β λ
Deci e dOvedit cユ ∩み e Submodul. 1 -
Fic,mai departe α∈∩ムレθ⊆￨夕 ′ : 、 _=
adictt α→ ム′θ∈θ′ .
pentru Orice λ
.Urmeazこ ′ム fiind ideal

α→ ri.
θ '_.￨
・ .・ Oα → n」
λ
Ded I∴
:fttwl鷺 孔dt cュ ∩ム 〕
mメ ett n p[畢 鳳 計
Σ :ま ξ :用 躍 ド
確 鵠 l
T‰lttt譴 認:ri.C°
ConfOrm unci teoreme cunoscute,Inultilnea t■ turbr idealelor din 0

∬
ガ柵話聰轍i鷲シ讐干 ubm° dd← aISface h
譜・
entdO⇒
「胤∫
ム
E unl鳳 :(鳳
′ ′
(づ)=θ り+″
θ 十ノ =(づ +ノ )

.・ .θ (f十 ノ)⊂ :√ +ノ
266
 til習
II:鶯 f∵ )1lFttC胤 士::lttIIIЪl
u.樋 き 胤 絆 1∬ 蒼
“
loatc idcalelc carё ￡ nf五 ,urI PC r,i」 ,coinCide cu reuniunca lol‐
IUJ=」 十J

lll afartt dc accastl organizarc a idcalelol ca structurユ (COmplect今

W
蕊 i撚 :盤群泰珈 肇整i二lCii
dOu■ idcale din〃 ,icu r・ ノcomPlCXul rczultat din toatc produsclc de forlll,

・
づユづ∈f,ノ ∈ノ
Totalitatca sul■ lclor finitc(lc astfcl(Tc PrOduse fOrllleazl un idcal nenul_
intr_adevir, acclc sunlc forlneazl lllodul cttci

Σ″
λ ′― Σづ
グμ λ ″=Σ jλ ノ
ヴμ μ

undc lncnlbrul al(lollca inseamnl tot suIIli finit■ de prOdusc de(ヽ i apartine
multiln五 sumelor consideratc.
Forl■ ■
cazユ idcttl,cici,cvidcnt,PCntru θ∈θ,tinind scal11■ cI I c idcal,
av ell■

θ
Σ″ノ
λμ=Σ θ
ゲλ
グμ=Σ づ
″μ・
Deci lnOdulul sull■ clor cOnsiderate c pcrlnis dc θ
.

Acest idea1 1l notう mc■ l IJ(firl punct).

1)cfinitia lui cstc

(1) ∬
J=[∬・J]
adicl submodulul generat dc cOmplexul I・ ノ .

Idealul」J sC nulne,te p/。 α%s%ι づ″θ α

ιιθ
ιγI,J.
E clar cユ ,dacこ ∬,i」 Sint nenulc,idcalul produs e dc asemcnca nen■ ll,
cttci cuprinde de exemplu clcment■ llづ ′ノ,Cuづ ∈(I-0),ノ ∈(J-0),Sigul
nenul.
Am organizat multimea〃 a idealelor nenulc cu o lege de compozitic
satisfttcind la ilnplicatie ,i uniVOCitate.
Sユ arhtim cユ satisface si la asOciativitate.
intr_adevlr,fic trei idettle F′ J,K din υ/.Considerllfll produsele efec―
tuate ttn Ordinele

(IJ)K′ I(JK),

Folosind definitia(1)pute]n scne

(IJ)〒 [」・J],(IJ)K事 [[I・ J]K]

ultimul mcmbru inseamn首 ,conform definitiilor tOtalitatea suttelor
de forma :
ノ
Σ λ)ん ッ
μ
(づ

267
 ・
柑:
finite
強
冒 1樹 [lЛ l鰍 cttr:乳 ∫
ノ)κ ё nerat de t6atc sumele
C江 (√
at de cOmplexul gё
I・ ∫・K:
l」J)X一 [I・ J・ κ ]

Ana10g
I(JK)=[∬ [ノ ,K]] ｀
Membrul al dOilea este totalitatea sunど ё fOrma Σげ 1.ん ν Acestea
1(Σ ノ
′ L脳
10r dё
e∬ )・

露 r∫ 1胤 1∫ ¶ 橋P瀞 1♂ f;『 1)dil∬ 糧盟

電熟
C:[1灘
∬ 蹴 品署￨∬ 1:焦
『 醍議 11ノ :TttIIIttI#雫 ldea apare ca
r(ノ κ)_[Iザ .K]

Dar in virtutca asOciativitユ t五 全n inelul θ, urmeazユ

r,ノ .ζ 〒み」lζ l.:.￨ :_: :

,i deci

E deci dovett c江 dddenendq∝ ga盤

o voln nulnl
comutat市 )⊃
∂%%π ″γ
.
ιααι%ο ″
笏れ formeazユ ￨

懸ぶ淵73瓶 牌'温 』
I[
Dacd. ord.inwl, 0 conline
refrezintd eleme,ntul
赫笏 _f顆 笏
%0/品
in響 亀 utea faptului c5. 0 contine elementul unitate :
」⊂ θ∬
iar in virtutca faptului ctt r este

in definitiv

(2)

Pe de altユ parte evident

(2′ ) θ・I⊂ Of⊂ 」

cュ ci r e modul.Din(2),i(2′ )cOnChidem

θ」 事Fr ,

(,ie宙 dent r θ =r)Propr7etatea c demOnStrat嵐 .

a dvEl解 箔鮒雀省
〔蜜::鵠r馳:l胤 守:L讐 [?i駕 蹴:laTT甘 猾
ξ:

1) tntr-adevir I.l:.tr.1 dincauzacomutativlti.tiilui0.Urmeazi, II: lI (NotaD.B,

268
ac■ llll. ill ./ existl o categorie de ideale generate de un singur elen■ ent,
nulllite idealele princiPale. Fiecユ rui elelnent nenul ii coresPunde un ideal
principal(α )dinン・Dactt θ e un elelllent unitatc,se pOate vedea u,or Cこ
lui(α )全 i COrespund toti asOciat五 lui α′adicユ nulnercle deduse din ″ prin
ulliri Cu O unitate a Ordinului θ.Dacこ conveniln si nu distingem intre
inl■ ■
numerele asOciate(ceea Ce e permis,cユ ci formeaz■ o clasl)putem spunc
cユ corespondenta ttntre α ,i idealul principal(α )este biunivoc沈

α⇔ (α )

Ceva mai mult′ tinind seama de definitia ttnmultir五 idealelor se recu―

nOa§ te u,or C1 0 asemenea corespondenttt plStreazl produselc

励 ⇔ (α )(b)

Deci divizibilitatca ttntregilor din 〃 a

θ revinc la divizibilitatea fn ν
idcalelor principale.
Rezultatul negativ cユ descOmpunerea idealё lor principale(sau ele_
mentelor)2n produse de idealc principale ireductibileinu c univOc益 ′e datOritユ
unei Optice pa4iale.Dacユ ne ridicttm la divizibilitatea Fn sernigrupul total
″〃 al,ideale10r, divizibilitatea pOate dcveni nOrmalユ .

Aceasta este intuitia care a stat la baza reconstruir五 aritmeticii cu

ajutorul teOriei ideale10r, de ctttrc Dedekind.

4° .N。
『
ma ideclelo『

T o o r e ln tt ldealele nenule ale unui ordin prilnitiv sttnt mOdule

primitive.
Dι ttθ S″ γα″ι Fie θ un ordin primitiv,i[ω ]o baZユ minimalユ .Dacユ I
,多

c un ideal nenul din θ existこ un element η ―)I nenul.

Dacユ ωi e un element al bazei[ω ],e clar cユ ηωじ→ 」 .

Avem deci ttn

η[ω ]― (η
ωl,η ω2,・ … ηωπ)

un vector%― ar din」 .Acest vcctor e linear,independent. lntr― adevhr altfel

aln avea

(1) γωlη
l
+γ
2ω 2η
++° … +γ %η =(γ ω)η =0・
"ω

cu γ ω)全 nseamnュ produsul scalar al vectori10r [γ ],i

`nu toti nuli.Aici(γ
[ω ]Cum η ≠ o din(1)urm caz嵐

(γ
ω)=0

Ct1/,llu tOti l■ llli Deci[cO]ar fi linear dependcnt,ceea cc all■ exclus.E dcci

dO、
‐
edit indirect ch l c lnodul prilniti、・ (de intrcgi).
Dらβれ′ J′を・ N′ι 977プ ″ ο/%″ αり ″ιαι
%′ 2,′ ′
′夕 f≠ O a1 0rrlinului primitiv
`″
θ,11● ll■la:sl dc n10dul prilniti、 ′in θ `ι `ι

269
 Fこ cind aplicatia reZultatelor din prilncle douユ alineate cnuntlln:
1. Idealul r e _Inodul finit cu bazユ llllnilna11.
2.Dach[η ]C O“baZl minimalユ a lui f iar

[η ]=Ⅳ [ω ]

transfol‐ 1■ arctt lincari carc lcagユ O bazこ Πlinilnal■ a ordinului θ dc [η ],

atllnci

´
イ(I)=二 abS NI=γ △I:△ 。
/・

″ξ
景緊 肌ul壼 :1[:t∬ ‖町 ettτ
夕̀έ″要 」
1聟 ittTttlledir胤 君
prinπ inmultir(〕 ,adic■ la c01■
Plexul
:盤

θ → θ
`7,α

Daci nu avcm in θ elcmcnt― unitatc idcalul Principal cOmplet este

θα十 ″αCu τ aditiOnator.

3:::::IIFililFifl‰ illll°tiV嵐
dul perlnis de ′
ρded ideal.
(lntr_un ordin care nu e ptinciPal)_
■adЪ 肌紺サⅧifttattFl■ ね :に 耐狂
"a Potte i demo耐
測cdmllザ :1∴ llllil:￨,露 1艇 計露ポi品 :[1lf11シ )W:ll un
itF:『

ノば(α )=ノ F)ノ (0

Dθ %ο ηγ
″″
sι ]O baz■ minimaltt a lui r iar[ω ]O bazュ Ininimal辻
a lui θ.Avcm `.Fic[η

(1) [η ]=Ⅳ [ω ]

´
(2) ″(I)=abSI Ⅳ
ν I

AvOm pentru complexul care genereazユ pc r(α )

」・ θα =Iα

chci f・ θ ⊃ f,din cauza elenlentului unitate iar r・ θ ⊂ 」′f五 ndctt r e idealヽ

Deci r(α )e o sumュ finittt de elemente ale complexului rα ,adicユ

(ε lη l+・ … +ε πηπ)α ,C`∈ ″・

in definitiv I(α )Se compune din sumele

Cl(η lα )十 θ2(η 2α )十 .… θ″(η ,α )

Ct∈ .

“
270
 Citim pe aceastユ relatie, Ctt vectorul

[η ]α

e o bazユ minimalこ pentru idealul I(α )・

La fel[ω ]α Sё dOVede,te O bazユ minimall pentru(α )=θ α ClCi Cel

mai general element din θα e de fOrma

(61ω l+ε 202+… ・ 十 επωπ)α =01(ω lα )十 .… 十 σπ(0%α )

θじ∈ τ .

A,a fiind S五 全
nlnultim in(1)Cu α :

(3) [η ]α 一 Ⅳ [ω ]α

Puneln

(4) … [お ]α tt ν [ω ]
! ￨
(5) /(の 一abS yl
´
Din(3),i(4)deduCem:(6)[η ]α =ν″飛r[ω ].Am arユ tat ttnsh cこ [η ]α e0
baztt minimaltt a lui」 (α )・
Citim pe(6)
′
ν″
(I(α ))一 abSI Ⅳ ″
￨一 abSIⅣ labS yl

Sa u!in↑ nd seama de(2),i(5)

ノ に(a)一 ノ F)ノ (α )

5° . Proprletこ :ile nOr:nel unul ide口 :

Dttndu― se o ttnfユ ,urare de grupuri abeliene ttn transcriere aditivユ (mO―

dule)′ ⊃/Se pOate ttmpttrti multimea elementelor din′ 全
n clase de
dup■ relatia,pe care o vom nota,,=′
′
echivalentユ

,,α = ろ''este echivalent cu ,,α ― ろ―

→ ′F'', α,ら ∈ ゾ

緑ツLIt鴨 ワTttl鯖 ぷ農ち爾郁

de echivalentこ ,i deci cu o lmpttrtire
aceasti illlpユ rtire, Inultilnea′ F formeazl ca inslsi O clas益
猟 i髪1∬り苺
.

Dach nulnユ rul dc clase este finit, el Poarttt nume]e dcグ %″ ゲ

θιJι ι
fr/グ ′

′
π ′ ,i Se noteazユ cu[′ :ノ′]・

Toorem[ll.Fタ タ t″ αιI≠ (0)α J グ′ θ

″αι%%グ ″ι γ″″%ψ γ づ綱りιげυθ ,

・
π″ッ
%グ タ ノ `ヽ Zα sι 7θ γ`7ι sε ο
″多夕Z`π ι
/グ グπο ′ ゲ
ιグ θ ψγ71 夕7″ “
23ο ″%J77f′ 」
7′, Cstc finit ,i
`グ

`7,′

271
そ
たヽイ
Clll :
ノ (1)=[θ :I]
1lndcレ ク^(I)11・ ヽC.a lllll■ llol・ nla lui r in♂ .

υθ
′%ο ″ た.Estc clar,nlai intii′
sι /α ′ cこ atit O cit,i r fOrmeaztt mOdule
ftbstractc,11■ scnsul dc nlai sus,fati de adunarea din タフ
(0), 11lCit exprilnarea
(din enunt are scns.
DcOarccc θ cste nlodlll prilnitiv′ difcrit de modulul nul, el adnlite o
b〔 lzi ll■ ini11■ ali[ctb]pcStC τ :

_1=6'lω . 卜 C2(02 1 … .― 卜 (1.=02, 0.― → θ′″∈ θ′Ct∈ ″

.

ic)v∈ (/― -0) iElc】 ■cl■ tul ncnul v cste un intrcg algebric, deOarcce
fそ lcc「Partc(lin I⊂ θ。(ltt atal・ ,al■ ulcazl un polinon■ aritlnetic pcste“
(ヽ .

‐
ν"+」 〃 lν 1+… +XO=0,X`→
(1) ・
・ ° l κlν
“
])actt toti Xt-0,ar rezult〔‐ヒv"=0,sau,cum ξntem ttn corpul夕 (0),V=0・
Deci existこ c(ヽ l Putin un I・ J ≠ 0.Fie indiceleグ chiar cel mai nlic cu accastこ
proprietatc Scriind cgalitatca(1)in aceSte condit五 ,i SilnPlifiClnd cu vi,
ObtinCm
V“
1+κ ″ -1+.… +Xり
′ =0,κ =≠ 0
=_lv"―

j― ―κ に ■_.… __κ ,+fν

1′
) ri___ν “ 2_1/―
′

pitin pe(1′ )Ch(.lemcntul馬 → (″ -0)eStC,iin r,deoarcce interpretttndu― i

1lf露
ltti仇 ま
ll角 ビ 1聖 TH'putem face uz de cahtatea de modul al hi
%I%%`%ι γιg γα′づθ%α J%ι %%ι .Pe de
Rezultatul este urmtttorul:ι χjs″ αθ
alt■ parte,elementele din f intrtt printre elementele din θ′deci se exprilnユ
Cu[ω ]lincar peste″ .

(2) y=ε .ω l+… ・ Cπ ω,,夕 ∈」′ εじ→ τ

in、 ,irtutea rezultatului de lnai sus,existこ n r elementeノ ,care exPri_

全
matcin forma(2)au primul aditionatOr C.≠ 0,cこ ci dactt κ este un element
din(イ ー 0)Cuprins ln J,i elementul

Z=Oω .+Qω 2+… ・ 十 επω ,Z→ r

“
este un element din f dc prirn aditionatOr nul,atunci element■ 1

Z tt Xω

este sigur cllprins in I(deoarece r cste perΠ lis de θ),i de priln aditionatOr
nenul. 、

272
 COrtsiderユ n■ 1■ mullilnCa tuturor(,lemcntelor din I, pe ccle de pri■ ll
aditiOnatOr nenul,■ niniln ln valoare absol■ lth,λ l(ル l Poate fi considerat chiar
pozitiv).Fic τl un astfcl dc elemcnt.Avcm

年.==み lω l+― θ2■ 02■ …・ +C,.02,ε じ, T】 ≠0

`1-→

nci
de pr辟 鶏 ￡留 ;∫ l∬ 監 is穐塩 轟 ∬ ず 讐 Ъ 」器 驚 淑 :淵Iぱ
de al dOilea aditiOnatOr ncnul nu cste de,artl.Existl deci un λ2>"O ⅡlinilTl
ln va10are absolutユ ,printre toti aditiOnatOr五 nenuli ai lui ω2 din eXpresia
(2)a ace10r elcmente din f de prim aditiOnator nul.Fie τ2 un clement din
l care realizeaztt a cest ininiln.

(3′ ) τ2=° ω■+乃 202+ε 32ω 3+・ … +ε ,20",C'2→ τ・・ 2≠ °

in accla,i ll10d gる siln elenlentelc τ3,・ ・・′τルaVttnd expresia

′
) τ =Oω .+… .+00`十 .+ε ぼω2
`+σ l+1,,oι +1+…
(3′ ルtω
・
λ ″′τ 0(j-1,2,… .′
`>0,ε ノ`→
z)
`≠
unde dacユ insemnユ In cu蒻 ′ ω
intr益 全 `multilllea
n exPresia acelor clemente aditionatOri10r
din l carc nenuli ai lui
in(2)au prim五 ` carc
(`-1)aditiOna―
tori nllli,λ t realizeaztt minimul va10r五 absolutc pe ″t(グ =2,… .%).
ν
Sユ arltこ mcユ
vectorul[τ ]=[■ ,T2,… ・ τπ],τ f fOrmeazl o bazユ
minimalユ a lui f peste ″ .
`→
Fieノ ∈ I.COnform expresiei(2),y se CXprim■ linear Cu[ω ]peSte τ .

APlichm algoritmul impユ rtirii lui θl,i力 1

(r) εl=力 191+4 ￨,11<λ l

Introducind (4)in(2),oblinem

(z') ノ ー (2.負 +4)ω .+… ・ 十 C,0.

Dar avem
(5) y-91■ -401+・ … +θ 2o.′ θ 啄
`→
Dar η ≠ 0,Cum y― gl年 1→ I′ rezulttt din(4)cユ am gttSit in f un element
de prim aditiOnatOr mai mic ttn va10are absoluttt dccit L ceea ce este absurd.、
A,adar/■ =0'iノ ー 偽 τl Se exprmユ cu[ω ],deci in forn■ a(2)cu primul
adiliOnator nul.Fie acum .

(4') θ2=ん 292+γ 2,1/21<ん 2

↑
mpttrtirea Cu rest a lui∂ 2 din(5).Elementul

(5′ ) y― 免TI-92τ 2=0・ ω■十 γ

202+万 303+・ …
….+5π ωπ
′乙 → ″
- C・ 162
8
273
マ
tre pe/2=° 'Cユ
ci altfel am cOntrazice definitia lui λ Apliё lid in felul 2・

acesta algoritmul全 mpユ rtir五 de%Ori,alungem la egalitatea

ノ ー 71年 1-92・ 2 ・ ・・ gπ .π
o
(6) .・ .y=91 τl+92τ 2+… °十 gπ τπ,7t→ r,.→ Iノ ∈I
′
器 霊:τ鵬 1轟 善
riゴ
dem胸 葛λ
晨理こぷTド 搬 亀酬
:peste 啄。Ctt accasttt bazユ este lninilnal嵐 , se vede ttn felul urm沈 lor: daOュ
ar exista o relatie

(7) ん.年 1+ん 2τ 2+… °十 んπτ.-0,ん 。→ τ

ću coeficicnti nu tOti nuli, din (3),(3′ ),(3′ )ar rCzulta:

′
.

0 1 きく自呵 =0
ntru グ<づ
ntrl づF=′
ntru ブ >づ

r:輩 ぬb]∝ te ll le:1。

lmcarli晋 話 亀』
器∬ 縛 1」 nt轟 計T∬ :∬ F

.(7″
) Σ ε′`=0,(ノ
づ=1
tん ='1,2′ ….%).

Relatia(7″ )ne spune cユ intreg五 ん。nu toti nuli, verificユ un sistem

linear,i omOgen de% ccuat五 cu%necunoscute. Rezulttt cユ deterΠlinanttll
ｏ

０
ち

Cガ =
ん
Ｑ

l θπ
π 2 6π 3-・ L
.€ste nul.
Aceasta inseamn[ insi
(8') hrl'r, . .. h,n: g

.ceea ce contrazice definifia lui /'ro de a fi toli ncnuli.

Deci [t] constituie pentru I obazl minimalii peste 6.

"274
 Dacユ notim deci N=(ε j)aVem
・

(9) [τ ]=Ⅳ [ω ]

a,adar, aplicind dcfinitia nOrl..ei

/(I)― absl N I
ヽ

unde l Ⅳ l este dat dc(8)sau lⅣ I=ん 1ん 2・ … λπ,deci,culll乃

`>0
(10 /F)=ん 1ん 2-・ ル
π
Fie acul■ ■ χ∈θ. El este de forl■ la

(11) χ -61ω l+ε 202+… ・ +ε ttω ,,ω θり εじ∈τ,■ ∈

`→ `

imp嵐 轟∫
L品 約 ル為∴蓋&岳 台λ
l.Avem
χ― φ ωl+6772ω 2 ・ 十 Qω ″
・■1≡ /■
"θ `→
Facem impユ rtirea
σ2 夕 2乃 2+γ 2'° <γ 2<ち
Avem deci
χ ― 夕lτ .― ψ2τ 2 γ 101+γ 202+… ・ +θ πω.,C,→ は

Aiungern dupユ %astfel de operatii la rClatia

(12) χ― Σφ 。一 Σ γ
″_1 `τ 0=1
ω夕0く γ り
う
`<λ
,φ t→ ″

sau

(12′ ) χ一 Σγ
￨=1 `ω `=Σ=1 φ づ
を
砂 ,→ `τ
″

Membrul II din(12')este Clar,un element din」 .Deci χ ,i Σ71ω o Sint

elemente din θcongruerite,mod I
Rezultatul este urmtttorul: Orice element χ∈θestc congruё nt cu
un element de forma Σγ づ
γ<λ じsau:θ γθιθ
ιαs″ 潔%夕 ι笏%γ ″γιヽ
`ω `,Cu o≪ %″・θ
%ι α
/ι %ι α ια ιιαsι タ γπグ
ル γιZι %″ α
(γ ″ α
%0%ケ ). :
Stt arユ t■ mc■ o Clasユ Inoo l nu pOate contine dOi reprezentanti canOnici。 .

PresupuneⅡl ca am avea
”Ｔ

πコ 〓

＜
ん
´︹

ω
一

０
３

χ
ω
χ

275
Cu
″
(13′ ) χ'一 χ → I
Atunci ar rezulta

(13") Σ
t_1
(γ :― :′
→J
γ)ω じ

Aven din cauza lui(13)

｀
l
γ
i一 γ i′ ￨<ん 1
Dacl γ
l≠ γ ,am avea in f un element careln forma(2)are primul aditiO―
i′

l■ ator nenul,Inai lnic,n valoare absolutユ decttt λl. Aceasta contrazice ins江
definitia lui λ Deci
l・

′
ソi=γ i′

′ ′ ′
iχ 一 方 are primul aditiOnatOr nul.in acela,i fel,9onchidё m
。
・
γ:=/:′ ′ (づ =1,2,… .%)
′
.・ . χ ==χ "

Rι z%Jι αι%Z: θ θJα s″ αづ% αιsθ θ夕 ク%%ι για J傷 づ θ 夕γづ% 」2多 %% α″夕 ι αιθθι
%づ ι
zル sづ %g%γ γ ιφγ ι″
ι%ι α%ι θα%0%り θ .

Avem deci attttea clase cite elemente de forma(12)avem・ Numこ rul

札 賜 ll糧 :Fλ 鴨 告輿 電 Wi]潔 盟譜 :丸 i諸 じ「 W#iふ 曇
`警
de λl,.み 2・
...・ λ %%協 ″γ%J
`.Confruntttnd
Jα sι Jθ γJttj θ %ο ″ I ι
θ sノ ι
cu rezultatul de mai sus rezulttt cユ
ル %げ ″,i

(14) [θ :I]=λ lλ 2・ ・ …・んπ

Comparind(10)Cu(14)conchidem la
′
″(r)_[θ :」 ]
ン
QED.
Pentru demonstrarea a,a― ZiSei,,formule a nOrmei'り demOnstrttm urmト
toarca:
Lema Io Fづ ι αα′ ″ι%% 夕 οαπJ αbsι /α θ′ 膠 ,づ αθ%″ s笏 ろタル
′%θ多 ο″%Jι αι
〃′ ′ %″ づ ′ ′ιθ sα Jι
2多

′ 'α ιづ
′ θ ・Ⅳπ%″ γ
ιル%り ι %ι αιθ ι
α sι α J%グ
′
′ u″ ″ ″ ι ιgα ι Jι s″

θ%%%夕 %″ γ%ι αι θ
ィ Jα sι αιιZ%jZ′ 多0′ 〃 ∩」 %′ ''1).
'′

“
Dι%θ %s″ α
′グι
・VOm ′scrie intervalele:
in forlna″ ′u″ ′ ′
⊃ 〃 resp./″ ⊃ 〃 ∩″
′ ′′

グ 'u″ " ′ "

′ ″
,reSp・ イ ∩〃

1)Cu a do■ la teoremtt de izomorflsill clin tcoria grupllrilor lucru]sc PoatC dCdllcc inlediat
(Nota DB.).

276
 l∬ Ⅲ:柵 ittl鷺 雷艦富よ
淵腑甜Ъ 猛yttiЧ
′ ″ Ъ
:艦 ‖慶
Fic{α }O Clasi din prima descOmpunere cu α→ 〃 u〃
Decl a、 rern

′ ′
′ ′ ′ ′ ′
′
α 一 ″ 十 ん ,ん ―,ノ タ ,λ ―,′ ′

Decl
′ ″ ″ ″
)={乃 +ん }一 {ん },″ → ″
{α

AsOciem clasci{α
″ ′′
}=(ん }Clasa{{ん }}din a dOua descompunere.

(1) {ん ″)" {{乃 ″}}・

S■ arユ tttln ci aceastユ
′
coresPOndentユ este biunivOcユ ,i nelaCunarユ . E

鳳露:需:響 lf:露 [鞘 猟i7鳥 鼈J維 !l孟 期錆温錯辮]

′
″ U je｀
[:」
′
:r翫
′
′
orice clash dil■ ad.lite un reprezentant in 拶′ . Pentru a
/′

dovedi ci cOrespondenta (1)eSte univocl stt luこ n■ un alt reprezelltant

′
′→ ′
′
λ ― ノイ al aceleia,i Clase.Avelll

(υ λ″=ん "+乃 i λ
f→ る

ん ′ ′′
Din(2)rezultHnsユ c嵐 f=2′ 一 ′ ',￡ n definit市

′
(3) 乃
f→ ″ ∩″ "

Avem succeslv
′ ′′
(1') {λ ′
'}― {{乃 ′
}}={{ん ''+乃 i}}={{λ }}
Citiln pe(1),i(1')Ctt la schilnbare arbitrarユ de reprezentant luat in
′
′
J′ ,clasa corespunztttoare nu se schilnbユ .Ca atare coresPondenta(1)este
lnlvoca.
■
Fie acum{{ん "}},メ → ″″O Clasこ arbitrartt din a doua descompunere.
Avcm:
″Cプ ′ ′′
(4) ん"→ ″ U″

tt dn"ma“ xom‐
狙 P′ 説rttfttW11° 1習 m19araa dttd・
Ea este chiar biunivocユ ,cttci dactt prin(1)avem

{λ i′ }"{{α )},α → ′″
(5)
α ″
ψ }￨― (〔 }),λ f′ ,a′ マ′
`′

277
din(1),i(5)avcm
(6) {{ん f′ }={{α })={{カ ダ}}

asadar

(6′ ) み1′ ― λ :′ =だ → ″ ′∩″ ″ ⊂ ″ ′

dcci

{ん f′ }={力 }

Lema estc complct dclnonstratl. `′

Lcllla lI. Un ideal f+(0)al untti ordin primitiv θ,(:stc cl lnsu,1

0rdin primitiv.
Dι ″ぅ
θ グ
%s′ /α ′ι. S― a aritat anterior cユ f estc un ll■ odul prill■ itiv, deci
″ ―mOdul finit de bazユ Illinilnal■ . I)c ascmenea, fiind cOntinut in 61,el
COntine numai intregi algebrici dinの (0)・ Pentru a arユ ta cl cste ordin pri―
Initiv,trebuie sユ ll■ ai aritユ lll cこ estc inel,ceca ce,ficind uz dcinf五 ,urarea
r ⊂ ο,revine la a arttta c■ o dattt cu α, β― f aVen■ ,i αβ→ r sau cl

(1) ∬・」⊂ f・

Dar dcOarcce r estc idcal al 11li θ, avcnl

θ・」⊂ I

,i deCi Cum J ⊂ θ′avem

∬・f⊂ θ.rc∬ .

QED.
Sinteln acum in mtts■ lrユ si demonstrttnl,,formula normci''.
ToOrolna II. D′ %α %― sι ″ο″づ
″ιι∬'I′ ′≠(0)α
zι Jι /″ づ
θ %傷 Z%グ ψ/づ
qaem `α
mitr,o 0,

ノ(I′ U fi′ )ノ ば'∩ r")=ノ に′

)ノ (I″ )1)
′ ′
づ
Dι ttο %s″ /α ιθ. Fユ cind uz de lema II, deducelll cユ I′ u I′ resP.I′
′
sttnt ele insele ordine prilnitive. Sユ arユ tlln ctt」 ''resp. f′ ∩J′ srnt ideale
ale lor. E clar ёtt avem ttnfユ surユ rile

′
(1) ∬ Uf′ '⊃ I′ resp. I′ ′⊃ ∬′nI′ ′
Apoi
′
(11)(I′ Ur").I′ ⊂ θI′ resP. I′ '(」 nf′ 1)Cθ (I′ n fl′ )⊂ J′ ∩r"

′
Relat五 le(1),i(1′ )nc arattt Ctt r'resP。 」 ∩∬'' sttnt ideale ale lui r′ u r'′
′
resp. I′ .

1) Luincl pe structurrl idealelor ordinului (9 ca norm5, logJf (I), teorema II ne demonstreazd

ci aceasti structure este r; structuri, notmatd la{i de aceasle norrnS. strr:clurali (Nola D,B).

2tB
 ′
′ ′
′
「om nOta norma lui f′ 全
ヽ n I′ u ∬ rcsp. nOrma lui f′ ∩ ∬ 全n14'cu
′ ´ ′ ′
′
(2) κ .′ u2″ (∬ )resp. ノレ ′
(∬ I′ ∩」 )

APlicind rezultatele teOremei I,deducem cユ ∬′are ttn I′ ∩I'′ un indicc

finit,resp.cユ ∬′∩I′ ′are￡ nI′ ′un indice finit si ch

´ ′ ′ ′
′ ′ ′
′
(3)ν ″′′u′ ″(1′ )=[(∬ Uf″ ):I′ ]re,pノ ′″(I′ ∩ I′ )=[∬ :(∬ ∩ ∬ )]

Aplicind rezultatele lelnei l,la cazul nOstru ctnd indic五 s2nt finiti,
avem
′ ′ ′ ″
(4) [(」 uI″ ):∬ ]=[I′ :(I′ ∩ ∬ )]
sau cOnform(3)
´ ′
ノレ′′ ″
u′ (I′ )=ノンノ (I′ ∩F″ )

国 °baz沈 面血五れ aM
Γ.IaFE拷 鼈 zttl盤 :Lli#iFihい′
uI′ ).Dach avem

(5) [ξ ]=σ [ω ]

atunci : ￨,

(5′ ) ″´ ′
(I'UI′ )=abS 101
1n sfirsit dacユ
′
[η ]=P[ξ ]

aVem ,1
′′
″′u.″ (I′ )=abs.IPI

IntrOducind (5)貧 n (6)avem

′
(7) [η ]=P9[ω ]

sa u

(8) ″(∬ ′
ν )=abS IPOI=abs lPl abs・ 101

COmparind(8)cu(5'),i(6′ )avem

(8') ノ (∬ ′ ′
)一 ノ ′u.″ (I′ )/F′ Uf″ )

deci fmpttrtind cu
´ ′′
ν″ (I′ U」 )≠ 0

279
avcm
ノ/(I′
′ )
(8″ ) ノ ノuノ (f′ )=/(.′ ″
u」 )

in acclasi fcl sc dcducc

′′
′
′ ′ /′ (f′ ∩」 )
‐
(8′ ) ノ /(I′ ∩ J′
)ノ ′
"″ (I′ )

Comparlnd(8″ ),i(8"′ )cu(4′ ),rcZult江

0 =零
滞
sau
″
ノ (I′ UI″ )./(I′ ∩ J"):=、 /14(I′ )ノ (ノ )・

QED._
0う θ
。/υ づ
θ.Interprctind confOr口 tcoremei:I′ norl■ a ldcalului r al
ordinului prilnitiv θ,ca indicclc(finit)al lui fttp θ .

“
/(I)=[θ :J]
‐

,i tinind seanla de o tcorelll■ a lui Lagrange, din carc sc deduce ci dacl′

′ ′′′
:

intr― unlllodulグ a、・eln do11l sul)】 l■ o(lulC′ ′ ⊃″ cu indici finitittn“ astfel ca

g⊃ ″
′
⊃ ″ "
atunci liczult■ relatia

″
[`:″ ]一 [グ :〃 ′ ′
]・ [″ :″ "] L :

Putem da urmこ toarea dem01Strllie tf?」 fPl,iギ eC9dentei A、 ア

cm、 pe rind

ノ′(I′ ) 〒 [θ I′ ]

′
グ (I‖ )
ψ =[θ /′ ]

′ ′
′
ノ (I'UI′ )=[θ (I′ U」 )]

′ ′
ノ (I′ nI′ )=[θ (I′ nI′ )]
Deci
.rf U') _ i0 : I') : l(1, U I,,) : I,.l :

"{(I' u I") l0 : (I'U 1")l

-4r(I' o I") _10: (I'
_1.1")): lI,,:(1, n /i,)l
.,rQ") I"fl0:
Aplicind lema f, dcducem egalitatea (9), deci gi forrnula normei.
2Wi
 6". Pregitireo teoremei lui Dedekind
Defini{ie. I)iuclu=sc dotu-r idealc A, B rle unui ordin plimitir'0 al
.corprrltri cle nuurcrr: algebricc !,t(0), se zicc cii ,,.1 tliuide (aditir,\ t'e B" dacit
aYem inf[;uraren
A=Ii
Teortulit ideal ncnul I c. A forwetrzd.
0 tnul,inxe fin'i,td.
Demou,strali,e. h'ie clat idealul nenul 15i un clivizor arbitrar -l - 0,
al sriu :

(1) 0=JcI
Fie doult clcmcntc x;', x" ---+ 0, astfcl ca

′
′
イ2) ガ'=″ mod 1

undc relafia de colrgruenlii estc cea clefiniti priu ;v' '1"'" 6 1. adic:-r con-
gruenla carc rezultiL din implrfirear lui. 0 in clasa mod 1.-
Din (1) ;i (2) rezultit

(2′ ) t' : .r" mod ,I

Dcci Olic(ヽ clasi din dcscOmpuncrea lui`1■ odノ cStC un loc conlplct
de clasc din llescO■ lpuncrca lui θ mOd I,J lnsu,i CStC o clasi din prilna
descOl■ lpunerc S― a demonstratinsこ cl nulnこ rul claselor desconlpunerii unui
Oran PH血 iv`duptt un dcd I』 θ
'1淵 lcChfitti
i18普 乱 1需 粗 Iり 認
:翼 1∬ ul」 里 詭 111ふ 』 acettor Cい CdC ini五 ,゛ 価 tttea
Tcuniuni16i dc acestさ clase este finit五 ′,i ca atarc,i diVizorii lui r,carc intrこ
printre accstc rcuniuni. “
Ⅳο″ ″:I)in punctul dc vedere al algebrei abslracte,spu,cnl cl structura
idealelor Ordinului prilnitiv θc,teノ ο
γαα %グ α%α ,adicl orice idcal〔 trt ull indicc
fil■ it in O.Rezultこ atunci,exact ca in cursul demOnstratici(1■ 1l ul■lttrul idca―
lelor diferitc infl,urtttOare alc lui r cste finit.
Dグリ
%″ り in Ordinul θ,un ideal N sc ziceタ リ
ιυヴ
/あ ′
J dac畿 lvenl
`・ `7グ

(0)<A7<θ
i daCtt
つ rF nu adlnite divizOri veritabili,afarl dc r.sau,in altlimbaj′ (laci din

ο ⊃ r⊃ N
rczult嵐
Sau IE=6i Sau F==Ar

D名 ″%″ グ
ι・intr_11■ ordin θ′un ideal P se zicc ψガ,π dac江

P<0

281
,i daCl, din
αι→ P, α,ら → θ

rezultユ α_>P sau b→ P,

in alt limbaj′ daci din

αb=O mod P α′ら→ θ

rezulti α
=o mOd P sdu b=O n10d P ':

dusd:電 留【
麓a貯 酬ご
:お鳳 絆t孔 .undd P五 m P ttcこ と
宙de pЮ _

Fie dOuh idcalc И ,3 astfel ca ・

.И BcP
,i aStfCI Ca
_4￠ P,i B￠ P i l i
Existi deci elclnentele α′らastfel ca

(1) α→ И,β → P,b→ BIら → P

Dar avem

(2) α♭→ 五 B⊂ P

RclatiilC(1),i(2)luate lmpreunl,dau o cOntradた tie, da,ュ tinelll

scama ca F estc Priln.
Putcn■ aculll arユ ta ctt intr― un Ordill θ cu elen■ ent unitat9,cxistユ idbale
prinle, mal precls:
Toorelna IIo f%ι γ_勿 % ο/れ ′ 多θ θ%ι ι ι夕ι %′ π
,多 %`′ αι
″,ο 燿じ ″ι
ιづ αZ ″ι′イー
υjz′ うグ ι″ヴ %θ ιsι ι夕γり%
Dc aci va rezulta, deOarece ideale nedivizibile existl￡ n θ′全 n virtlltea
lill■ ithrii maxilnalc′ cユ existi ttn θ ,i idealc prilnc.
Dι ,%θ %sι γ
α″ι
.Fic deci Ar un ideal ncdivizibil din O.
Presupuncm,全 n cadrul unui ratiOnament prin absurd,ctt cxisttt dou壺
elernente α, ら―→ θ astfel ca

(1) αら→ N

,i(2) α→ N b→ N
COnsiderin■ inf五 ,urarea de idealC ´

‐
(3) (α )u‐■ ⊃ N
282
Afilmtr cil ca estr: o infr'rsurarc tzrrc. lntr'-nclcvir.r-, rlr,oarecc avcur r:lcurent
unitatc, a\rem Si
a-(a)
sau
a->(a) c (a) u N
in virtutea prirnei relafii (2), rezultS" deci

(3') (a) u rY > l\r

dar try' este nedivizibil. ItezultiL decr,

(a) u -N'- ro

Cum ln grupul cornutativ, fafl de adunarc, 0, rcuniunca de ideale coincicle

- 0;i ]Y astfel czL
,cu suma grupali, rezultS" c[ existl a v
- ;:

a'ajv:1, l--0,
sau
{,4) q's- 1*r, v--+lY

Dar, din (l) rczuitir

a'"ab-a'-McI'
;Lsad:rr, c,onfor.rn (4)
(1 * ,) D--* tr

Dar N cste idcal si deci din v -* N, b

din (4') avem - 0 rezultit vD
- Ai, ca atarc
(5) b+A'
Rela{ia (5) contrazice a doua relalie (2)
Idealul N se dovede;te a fi prim
,lljD.
_,Obsgrya,ti,i; Reciproca acestei teoreme, adici implicafia ,,prirn" +
,,nedi.adzibil," o vom tranga mai tirziu.
Regul,i de calcul cw id,eal,el,e.
I.f%′ 作%%ο γ
″づ%θ ′′
%夕 %″ り
γι ″θ
αり
2多α
ιθJθ γιs′ ι″グ
s″ γ
ヴιπ″
グυ″メα
ノ″″
ιγ ι
夕笏,2θ
グ .

`π

(∠ UB)D=И D u BD
intr_adevttr culn avern

∴
ヽ И uB⊃ И resp.∠ uB⊃ B
283
rezultユ si

(1') (И U3)・ D⊃ ■・D resP.(-4UB)・ D⊃ B・ D

sa u′ tr(ヽ cilld la produsul de idcale

′
(1′ ) (■ UB)D⊃ И D resp(■ UB)D⊃ BD
sau

(2) (■ uB)D⊃ 4D
‐ u BD

R(・ ciprOc fic I∈ (XUB)D・ El estc,dc fOrma

(3) I=Σ (4`十 ι

`)′
.α i→ 五,ι
`→
B,ど ,→ D
A,adar
χ=Σ α :+Σ ら
ノ
`′ `

Dcci t→ lD u BD. Ca atarc, avem ,1

_‐

(2′ ) (∠ uB)D⊂ 4D
‐ U BD

RclatiilC(2),i(2')ne dau relatia de demOnstrat:

ば UB)D一 JD U BD

Ⅱ.D“ あθα θι
γ ι
ι%ι タ
ル
″π%j′ α ′
θ,`α /D ιθ づ
″ια
J φγj%θ J,D=(0,♂ → ら
り』 s′

たκづα
α υι%′ ,s″ 力γ′
づυ
′′αι
ιαφγ O″ %Sグ ι
π j,づ
メ″″αιSι :ι :

`チ `″ "夕

(И n3)(α )=五 (′ )∩ B(α )

intr― adevttr′ avem
(1) (И n 3)⊂ И rCSp.(И ∩ B)⊂ B
deci
l′
) (И ∩ B)(α )⊂ ■ (″ )resp(∠ ∩ B)(認 )⊂ B(α )
a,adar
(1'′ ) (∠ ∩ B)(″ )C´ 4(α )nB(′ )

Fic rcciproc κ∈ .4(″ )n3(α )Deci el are fOrmclc

(2) ■=Σ α
ρμ λ=Σ ι
′ο
ノ′:α .→ 刀 ,

し→ お ο
`,θ
→ο
ブ
284
Dind in(2)pe″ faCtOr comun′ rezulttt O.ο ブ→ θ′

(2) ■=α Eα
￨ `,
■=″ Σちθ
'
`ο
ゴ
sau

(2″ ) χ ==′ α,
・ =イ b α→ ′
1

う― B
→ θ
`′

dcci
′α 一 あ

.・ . `う ・=わ
sa u, din (2'')
α→ J∩ お
I)ecl
χ→ (■ ∩ ″)(イ )
Avem decl
(3) 1(″ )n3(′ )⊂
′ (・
4∩ 3)(`7)

Din(1"),i(3)rezulti

(■ ∩ β)(ご )=24(α )nB(`7)

_2,チ J θ
γ γ′ルιθ, θsιεう αθ
π′ 〆ιづ α:`リ ピリ
リ ′
リ
θ αε
ι ′″
Zο ′二
III. f,lι ′ 'ι `タ `′
2fs tr′
`α
Zι :

`ご

(1) Π B[⊂ ∩ B

、 声
ヽom denlonstra relatia pentru doutt idealc, Pcntru lln nunllr finit
oarecare de idealc, ca deducindu― se lll l■ od siln,lu, prill lll(luctie・
Avcm
(2) 31・ 32⊂ θ・Bl⊂ β.rcsP.31・ B2⊂ B2⊂ お2
`・
deci

(2) β]B2⊂ Bl rCsp.お 132 c B2

,i deCi
3132⊂ お1∩ お2

θοり
,sθ θ
げタ″. Dacl un ideal J⊂ θ diviclc o scctiullc(lc icleale, divide
レ
゛ 脳°
pr¶
lr dacこ
1農

(3) nB`C.4
din (1),i(3)rezult詭
Ⅱ B,⊂ _4

285
 Iヽ「. D″ И,Bs′ %″ ″οzι ″グ
″ια″
ιαι
ιθγ″げ
%%ι 勿ヴ0,α υι,%
`″

(И UB)(И ∩ B)⊂ ИB

嗜 試 e a ttu面 u血 叩 de
PЮ ttlt督 ∫Itta鎖 概 :棚 l de ddhb面
(1) (∠ u B)(И ∩ B)c∠ (∠ ∩ B)uB(И ∩ B)
sau cunl avem

(2) /1(∠ ∩ β)c Иβ resP.B(∠ ∩ B)cB∠ =∠ B

rczultこ rela,a de dcmOnstrat: 」

(3) (∠ uB)(∠ ∩ B)⊂ /1B _

σο
πsσ rグ フ″.Dα θ
″O αγ
θι夕
ι %%グ ι % :_・
z′
%ι %ι α″ιsゲ ι
αυ .:
.′
i И uB≡ θ ・
ィ
ッ″%%ο グ
●: :: r f
И ∩ Bご =_4B

intr_ad(、 、
■
「,aplicl五 d(3)a↓ em
,tl: : :1':′ : 、 . 1, _:、 :::
θ (∠ ∩ B)⊂ ИB

m θ
estcmaccstcaz elettitunilittalsemigrupuluimultiplicativユ
l出 置
'必 'I l. ` ::11.鼻・
￨・
ハ ￨と リゴ 11 :
Din III r(ヽ zultl全 nsl ′
`4) :1 .1:￨: lill ,ユ ・
) : ■
(4′ _4Bと И n3 ・

(4),i(4′ )nc dau rclatia de dcmOnstrat:i 、.

(5) И ∩ B=∠ B
Dφ ′と 1)Ouユ B al,Ordilului D SC zic″
lク グυグzぁ げJs″ ″れ ιD,
くlacこ ldcale`′
И uB_θ ヽ:■ i

れ励 ツ 統 鬱η 肥 勝 嚇蹴 肌 棚 勝嚇 ″∬脱
r) Rcl:riiu
lrrirne (uota crlifici).

286
 7° . Teorema de descompunere c !ui Dedekind

Dの β
り′ι
グノづ
ι・Un ideal π<θ a1 0rdinului θse ziccゲ ″αじ
ιz`,多 1/Oγ 夕
″,daCm
ntl admitc decnt un singur divizor nedivizibil.
Se obscrvtt cl ln ordincle prilnitive cu element unitatc, cxisth ideale
uniforme: idealcle nedivizibile, care nu au alt divizor ncdiヽ rizibil decit pe
ele in,lle
Dの 0%づ ′げι.Un prOdus de ideale uniforincを 1le ordinului θ,sc zice ψ′ ′οル
`S
αι
″ιげ αιιタ ィ
タ,tわ /%ι %″ χ づ
協ι ,daci nu putcm grupa ttn nici un fcl factorii shi,
astfcl ca sl ol)tinCm tot un PIOdus de idealc uniforme
Lelnこ . Fie intr― un ordin θ, cu clcnlcnt unitate trci i(lt〕 ale l`′ υ,砂
astfel ca sl avem
(1) υ ⊃ lrυ .
Sl

(2) υ uυ =θ
=ヽ
tunci rezulth
ι
η ⊃ ￠ :

Dι ,π ο
ルs′ /α ′
グι.Avem desigur
(1) ,`ψ ⊂ θη ⊂ η

Dar(1),i(1')nc dau
ψ ⊃ U′ ι
υ
``υ

sau culn lprOdusul cstc distributiv fati de reuniunc,i tinllld Sc`lnla de(2)

(3) υ ⊃ tι
(υ U2)=%θ
Dar θ cste elc・ ment unitate ttn senligrupul n■ ultiPliCa tiv`ll idcale10r i
a,adar din(3)re2ultユ
毯ソ ニ)'′ . OED_

Teprcm a lui I)edekirrd. Fie0 un.ortl'in,l>rim,il,iu cu el,emenl

utr,itale, al corpulu,i de u.umere algebricc 90(0). Atwtci orice,ideal A al,lui 0 ctt

(o)<A<0
adnr,itc o descom,pu,nert. in, produ,s de icleale wni.forme rnati.tne,

't---"'Tl,

unic deterrtinat plnd la ordinea Jactorilor.

Demonstralia. $Iul{imea tuturor divizorilor lui ,4 in (! este, precum
rezulti din Teorema I p. 281, finiti; a fortiori multimea (A') a tuturor dir.i-
287
zorilor neclivizitrili cstc. finitl. Ea nu cste de;art'i, cici daci zl estc nedivi-
zlbll, ea il conlinc pe A; dacra A nu cste nedivizibil atunci, in virtutea limi-
t5.rii maximale, exist[ un element in (N).
Extragem deci un clemcnt N e (N), dar care odat5" extras rimine
fixat.
in mulfimca tuturor divizorilor lui ,1, distingem dou[ submullimi,
disjuncte, dar necomplemcntare. Prima cste mullimea (ru,) a tuturor divi-
zorilor rn,i care se divid cu N, dar carc nu au nici un alt divizor nedir-izibil
afari de I/, iar a doua multimca, divizorilor qi care nu se divid cu N ;

N=nt,o Ar1r,
Ambclc'accste mullimi nu sint vide, cici primzr il conjine sigur pe :\;,
iar a doua pc 0. Accste mullimi sint ;i finite circi fac partc clin mulfimea divi-
zorilor lui ,.1 , carc estc finitl.
B-ormirrn :rtunci produsclc

(l) ; -: 0 //ri rcsP. '/ : n tti

rrncle inter-sccfiilt:sint flLcutc asupra tuturor ln.i tesp. nl
Sir :rrirti-rm cI- irr-cm
i') n
- (at,,) rcsp. z ---+ (tL,)
intr-:rtlcr.:-rr', .r\:cm
,\:=7ti,=;

un<le tz.. cstt: un elcmcnt our".^rc clin (rn,). Dac[ insii ar cxistl un ideal
nedivizibil N* astfcl ca sir avem

(2) -\-,k : ;

conform piopri,.tirtii III cliu alincatul preccdent, rtr rczulta

(Z') ,\-x = z; : ('l ttt,, = flrn,

I)ar- .\ f iint[ ncciivizibil, din \Z') tczrltL ch c:xistiL tn l/n i, astfel ca

(?") N'i' = r7r.;

,ccca cc contlazicc definilia lui r'tr.,. i)eci prin relagia (l') este doveditS, linind
s('ama de faptul banal, cL; cste divizor al lui.4.
Obscn'iLm dc ascrlc)nca ch at'cm si a cloua relalie (l'), circi altfel, cum z
irstc: c.livizor nI lui ,1 ar rczulta, printr-un rationament analog ctr precedentul,
r:i cxistS. rtn rz, astfr:1 ca
.}i : rt,,

('{'ci'r crc contr:rzir'r' riefini!ra lui u,.

28B
 Am dovedit deci c5, r este un ideal uniform, 9i ci existl un 11 astfel ca

(3) t+x,r*N.
Idealul A U {",) este un divizor al lui z{. Dac5. insd. am avea :

1v-=,4U(1)
cum @ are elernent unitate, ar rezalta:

l*(l) -ArJ(l) .^-

ceea ce contrazice (3). Deci / U (I) este un z, ;i ca atare avem

(4') Au('ti=x
Avem lns6.
Acx
5i cum din (3) rezult[, c5. avem gi

aYem
(4")
asadar

I
Considerirrn acum secfiunea
An(n)
Elementele acestei secliuni sint de forma

tT , cu trl '--+ A, t -> 0

S5. ar'5.tim c[ muilimea T a tuturor elementelor I de acest fei formeaz6 idea-l,

intr-adevir, tlaci
t'\ --- A; t"n-' A
avem ;1
(t-t")T+A
agadar T formeazi modul. El este chiar permis de 0, cici daci avem
tntA, oeo
cum .4 este ideal, r zultir c[
otrl-+ /
agadar T este permis de 0, deci el este ideal.

lg-c,162 2
289
 A.tulci putem scri(〕

ri∩ (1)一 Tη

sau,cutt θ CSte un clettCntiunitate,iar r este idcal

(5) rη =rθ η_7｀ (η )

deci
l II 4∩ (η )=r(η
Din II rczultこ c江

7｀
η =r(η )⊇ _4(η )「 .4η ￨:
「
a,adar sctlrtind cu η

(III) 市 ￨

I盤 I,i乱
饉m
メ dⅢ an∝ md r■ mⅡ 酬dC‐
l f
0,Ⅲ
ll
♂,vama“ ￨
く

(6) ィ (ァ )ノ (r缶 ))〒 ル

4′
(∠ )/(η )

I)ar nOrma cstc distributivユ fat■ d♀

.innlultiTC,Cincl wnlll di11lrc fact。「i
cstc principal.′ A,ュ dar rClatia(6)sel sCrlc

(6) : ノ o/(r)ノ (.)〒 ィ (И )ノ い )

, (η )eStC instt un idcal ncn,1,alぜ el am contrizice relatia(3).

Deciノ (η )este un numlr fi面 t,diferit de 2erO`a atar"含 n“ 1)putenゝ
´
scurta cuノ ″ (■ ),1,Obtinem relatia

IV I/(又 ドバ r)￨■ ″ (∠ )￨

AvOm,pC dC alttt PartC,ま elatia C宙 denth

‐
(7). '(■ 2)=(.)2

Si scctionlm atunci relatia rr cu(.2).Rezultユ

∠ ∩ (η )∩ (η
2)=『 (η )∩ (η
2)

sau folosindll― ne‐ de(7)。 i dc faptul cユ (T12)cstc di・・izat dc(η ),

(8) И ∩ (■ )2=(rn(η ))(η )

出urtti暮 1霧群ぎ :キ
n4跡
事事
帯轟お,榔
1290 =群
 Avem intr´ adevユ r`i li
2 →
η Z′

deOarじ さc η_→ z, iar ′ este idcal, iar

η
2_AT

・ tぎ 棚 説 鴨 鶉
庶 l♂ 品」′ ∬膜
踊湖 掛 手 羅1‖ 計 眺 ￨ギ :

/1U(プ )=′
sau
(9) И u(η )2=ア メ

m da,anormd h Иl h O￢ 道
。.慮 』ザ■
nd Wama dc o,de

/(→ /(r∩ 綺))ィ 綺)=ノ (И )・ ノ (η )ノ (■ )

sau sittplificind cuル タ●(η ),avem

(1の , ノ (aノ (T∩ (η ))も ノ (И )ノ (ナ ヽ

cec〔 l cc, cOnfornl Iヽ「′revine la

ノ (→ /(r∩ (→ )=/(aノ (r)ノ (綺 ))

よ
illif:1::1」 :i:l瞥 )uri暑 :￨:1::[]lε し
11:樹 :1 91 norlna este distrib■
ttiv五

(10′ ) ノ(rn(→ )′ =ノ (r輌 ))

Pc de altユ pirt/e,insこ , a,a cunl,tim din Pag. 285, avem

(10'') T∩ (η )⊃ T(η )｀

Rclatia(10′ ′ )1五 brcunュ cu(lo′ )ne dュ

2｀ ∩ (η )==r(η )

APlicind aё um trelath nOrlllё i lui‐ r,i lui(η )。 btinem

r(r」
ノ /(T(η ))一 。 ″
/(1勁 ちク
(η ))ノ ((η )),

ceca cё , Pri【 l scurtaic; Iё ャine la

ノ (■・U(η ))=1

291
sau linind seama de intOrpretarea nornlei ca indi(〕 e,la

V.

Dar cum avem I -+ x

agadar

agadar

VI.

Cum θ este cu clenlent unitate,avem

Ⅵ L I車 ￨

Aplicttm lclatia nOrmci lui 7｀ ,iz.Avem

(11) "t/ (T u z) .ff ('I n x) : rf (T)
"f Q)

Primul factor al primului membru este 1, iar al doilea meurbru cste conforrn
IV. N (A). Dcci avem

(11') /(T∩
、 ス)=ノ (И )

Dar avcm
Z⊃ И
De asenlenea, cOnform III
r⊃ 五
a,adar

(11') 7｀ ∩ χ⊃ ∠

prin u....are din(11′ '),i(11')reZult五

r∩ x=И
sau,cOnfOrmヽ「II.

「III.
ヽ
IИ =rXI
Pe de alth parte ius[ avem

(13) nUx:0
cacl daca am avea
dUv.<0
292
π u χar admite un divizol ned市 izibil fie el耳 1,astfel ca

(12) πu xc Nl<0
′
(12′ ) π ⊂ ハrl

Dar s― a demonstFat Cユ π este un idcal uniform,a,adar din(12')rezUlt五

ヽ1=Ⅳ
sau confolm(12)′
χ CⅣ

ceca cc estё contradictoriu.Relatia(13)este deci demonstratユ prin absurd.

Pe de altユ parte lnsこ ′aplicindヽ ″III,rezultユ

(13') π⊃ ∠ =rχ
APlic,nd lema dmoonstrat益 ′rezulttt dill(13),i(13′ )cl

(14) π っ r.

Sl arユ tim cこ r→ (解 :).intr― adevユ r avem

(15) Ⅳ ⊃ π⊃ r

,i daCh ar exista un ideal indivizibilコ V′ ≠ Ⅳ ,astfel lncit sユ avem

(15′ ) N′ ⊃ T
din III ar rezulta
′
Ⅳ ⊃ ∠

A,adar Ⅳ ′este u■ diViZOr al llli∠ ,care din callzこ cこ este nedivizibil

′
,iCユ A「 ≠ iV,nu se divide prin」 Vi dcCi

Ⅳ → (%`)
(15'′ )
・
。 .fV′ ⊃ χ

Din(15'),(15"),i VI・ SCOatem ins■

′
Ⅳ ⊃ θ

ceca cc contrazice faptul ctt Ar′ este nedivizibil. Este deci prObat cユ r→
→ (″ 多 Ca atare aVem
T⊃ %`=π
`)・

(15'′ り ∩

293
 RelatiiIC(14),(157′ ′
)lllate la lln 16c he dau:￨ ,.:￨

(16) : T -.71. ll

icind in l・ III′ inl6cuirea (16) avem

「

I]【
: i:::::::::::::::::::￨

undc an■ dovcdit c工 ′π cste un ideal unifOrm.

Dar z este,precum am dell10istrati un d市 izOr al lui_/1.Ca atalc mul―

1:‖ :l兵
I)cci
翼〔
鮒￨‰ 評
黒:Ficttt習 糊跳身 譜∬I
ll需 lWォ :」 ittI∬ 尋

(1⊃ ￨"九 :く (■
、 )1,:i::￨￨■ :

Cui(N)′ rCSP(Ⅳ ).■ ullmca d宙 Z∝ ■Or ncd宙 z島 Ⅲ 触 ltii

・
サヽ LiЪ l洸
Confcrind l」 χr01ullui 4,gユ sitt Pc,trl z d9,99n・ p■ nCrPa l
(lS) z― .zl
cu ■l ullifOrln iar

(17′ ) : (Ⅳ )′ ェく (Aア )κ

ltc」 nc_vOm gisi relatiilC

(18′ ) Xt=π グニ 1
`+lχ `+1
Cu
′
(17′ ). (Ⅳ )xι +1<(Ⅳ )z,

紺∬ 抒l艘凱島肝
岬窯継1批蓋 ル
「
器ォ
lL楡 pentlu ic,T,f(γ)イ
:

vidl. lu c'tO lnultimCa

Dac■ (Ⅳ )κ
r ar aVea m■ car dOuユ elcmente χ″nu ar fi unifOrm,,i ca
atarc ar adlnite o descompunere(18‐ )iar lantul(17′ ′
)ar putca fi continuat′
ceて ,(、 ce nu cste cazul.
Deci(Ⅳ )χ ″nu COntine dcdt un singil clcmcnt,ァ κestc unifOrm iar
′ ′
rClatiile(18′ )sc pOt SCrie pin■ laづ =こ ん T l.Intr94uci■ d(18′ )suCCesiv una
intr― alta,(lpoi in(18),iin IX.gこ sim ・

X .4=π .π l i..π ″ πん=z″

un(lc Tl._´ ,π ″Sl最 t ideale unIOrmel ・ :

PI撫 lド 舗,IIF鮮 軍 牲籠
評程:響課弊
=憮
￨

29■
 daca aln avea

Ьπ ブ .≠
(19) N・ ,Ⅳ _Ar
`π

ar rczlllta,folosind implicatia ;,nedivi2ibill=ぅ priIIn'', cユ

(的
′
, :
本・bclc lё l■ !五 ゞnt
l・

l)● ■ヽドⅢ ,1 :

宰 ぶ
∬ Iど
:尋

brmc maMInc
L■ }_a潔 l‖轟星ユ
pe N,resp.Ar,N′
1町 LAl∫ 寸
N‖
I・ tt produs
‐
deideale
nd ca dede ncdivizibilc
u面
ca prodllsul￡ nctt ideal uniforn■
asOciate
czulta
etav￡
≠ ,ar a、 ,ar l‐

1・
π ブqi πプθ:⊂ πJ¨ ⊂ ハ111
`π

ceca lce ar cOntFaを ice calitcatea delideal unttorⅡ 卜a lui πtiノ '1 . = :
Cu aceasta,teorell■ a dc existentユ eSte complet dcII10nstrdtl.:::r i

記caliC計 群灘1獄 ]湯 itttttV晋 ]重 さ

1:■ ■ 譜 猟 露 RT∬ :all鮮
bme ma対 mede h o ied X,■
l. DOi factOri diferiti ai desco ] 器 :轟 温 :品 &左 41achicよ ■五Ы
雲 F鴇 iな I∬ 箸■:常 」T:F:W認 :漁 T:1::指 1鮮 認:al∫ ま
ie d亀 ,鷲 彗 FttefttTsIT僣 響LXl督 e廿 :二 ∬淋ふ彙 =署
1。 rfacbL
intr_adevlr cum avcln :

N⊃ И =た ,1:::■ 1「 1・

sl cum aveln implicatia l,五 δ

diiri2ibil→ prim'′ existユ 冗i cu proprictatca
i r: i ';.'it , ,i, r:r :

AI
i : :'. : ii'. : )l )'Trt .

￨ , : : ::￨ : t,I ・ :ヽ :::: : ::iri l : : i;:: :1 : l.:

cu alte cuvintじ ,:nulnind s,g%列 ″aメ descOnlPulleril untll iddal in,lo..
dus de idcale uniforme(eVentual maxime),multimea
"″ divizOri10r ncdivizib■
‐
asociati faCtOrilor, cOnchidem c五 :

Sグ g%α ι
%γ αο
γ′θ″γヴ′θ
ι sθ θ げ″ιαθ
%ψ %チ χ ι ルιθ
θづ′
多θ
グ %π π″J″ ι
″ιε αι グγ
θ″ sι

〆げ
υず″θγ
グJθ γ πι″り
υづ2jみ づ
Jづ αグJ%づ ノ
4 `ι `″

295
 Fie acum
(20) A : l;ltrti2 ... Tcr :

_ tt-a-,
tt tLltra . t . -,ttrt
-

dOutt descolnpuneri ale idealului θ >И >(0),ln produse de ideale uniforme

夕
3α ″多 .

“ Din
“ cele de mai sus rezulttt cユ intre multimea factOrilor fieclrei des「
compuneri si Signatura descompunerii rcspectivc existl o coresPondent五
biun市 ∝ 五 ,i nelacunar嵐 ,dacユ b電 ユm in aCCea゛ PcFCChe idealul uhiform il
X°
“ H翼 樹a路 :壕器計 :繁州:∬ 鰤糧tHccca゛ :nd,mea d宙 zoJor
nediⅥzibili ai lui■ .

導鰍 憶棚 ib鰍 駆
剰
∬
lledivizibil a―
税 』犠 lttl蛸
iat. Ca atare avem
rii idcale10r unifo...le de acela,i ideal

h:h
Acum luind pe n : ?Es, gi dac5. r' : 4 este idealtil uniforrn din a doua
descompunere, de acelasi ideal nedivizibil asociai, nf,, g[sim

Ar。 ⊃ ■。⊃ И =π 6π i… .π [

sau, deoarece π u πl _.π ″=θ ,i tinind seaml de lema precedent盗

demOnstrat五

(21) π。 ⊃ π。

in mod analog conchidem la

(21') π。 =) 7=0

sau
′
(21′ ) π :=π 。

ln mod analog, conchidem la

(ZZ) nc!: n, (i. : 1, 2, ... h\ OED。

θろ
sι ttα ″ι.DescOmpunerea in produs de ideale uniforme maxime a
unuiidea1 24⊂ θeSte comparabiltt cu descOmpullerca ttn nivelul“ F a numerelor
intregi ratiOnale 2n prOdus de puteri de numere prime diferitc. 5i ac。 lo,
puterilc de numcre priIIne, din descOmpunere,stnt maxilne.
 Capltolul‖
DESCOMPUNEREA IDEALELOR:N ORDINUL PRINCrPAL Ω

1.TEOR:A LUI HtllRWITZ A IDEAuヨ LOR

l° .Lema lじ :Gouss― Dedekind

Situttm ccrcetarca lll cadrul unui cOrp de numere albaeb五 ce′ extindere
finitユ K― 夕 (0.,02,・ … ,0")a lui夕 .Fic Ω inelul tOtal de intregi ai lui K.
T e o r elll a il〕 chiderii aritmetice a Ordillului
prillcipale Dacユ α→ X satisface unei ecuatii aritmetice cu coeficientii
intregi algeb五 ci din Ω

(1) α“ +И 彼_.3m_1+… .+■ 。=0,И Ω

`→
attlnci α este cl insu,i un intreg din Ω

ユ 肝
.

導器
ふ濡∬ま雰 ギユ ギ ]器 糀 』
W管 lbm銀
in aC犠 itazamMP“
陥 ∴ [i雪 ∫ lll習 :(″ 響 鵬 te″ .Dactt χ∈Ⅳ ′
avem
″=σ l距 +.… +Gttμ τ
・
",θ `→

cumf響 (ぷ 壌抱
t猟
掘 計ギl品輛 艦
χ parcurge Ar,,iω V care ll realizeaz五 .Dacユ
"elementul dinコ
θれ =gれ γ切 +γ 卸′ γ切 <γ π

:乱 fT計 :乳 fli『 詳 ′Ъ 讐 ふ ∫ lRele:盤 〔ぶ IP‖ 亀 緊

議 ′ fη
nenul,ceea ce ar da o cOntradiclie.

297
 Elclncntul
χπ_1二 =χ 一-9物 ω
"″

ar()deci coeficicntul lui μm egal cu zerO. Proccdind asupra lui″ π_1,pentru

γ
μ772-1' aや a Cull■ anl prOccdat aswa lui究 , PCntru μ ,glsiln ull ωm_1-→ rヽ
ctc. I)intt la urlnl avcm: “

■ ==9101 F9202 十 ‐ 「 →ハ → ″
… . 十 g"ω ″ χ∈ ♪、′ω r′
fじ
`―

1北 1淵 」ユ
￨ケ 跳 守争
「 人ァ
∬出 据P塁 昌1篭 I肌 棺五 :il器 1さ

a lui Ar peste τ,deci N este C― lnodul

[ω l,ω 2, …・ ω
finit.
"], COnStituie o bazユ
Sこ trcccm la dё ttonittiea tё も
reieilナ 6ゴ liltZiζ e:
Ctlm,prin ipotezl,in(1)И Sint intregi algebrici Pcstc″ voln avc(l:
: ′ : : :￨ :::.: :￨:

(11)‐4計 十ε‖lИ｀『J 1+.… +θ P∠ 『)=0,Cワ →‐ イ =0,1,_."ι -1)

:`+ε
(グ
.: ￨ _:ti`: :: l. :! : ::￨: . :
C6磁 iderぎ mlisibinё lul Ω*毬 lui κ :■ 1 1 1● ::i・ :

l i l i l ::Ω 準キ:[″ ′∠
"_1)・
…)メ しマ] : ■ ..
Un clemcnt Oarocare al inelului cste deci de forma

(2) υ
Σα∠ ・ Иれ
′…′ 『 g°
1

'i: :`: : ! :: lt i :￨.

undc cOcfici a 10r inseamnl iterarea

sumei。・ Cu a lgrattu・ l lui″ in(2)sub
,7z;de ascn■ noamele iCare illtr江 :1■
compuncrca Ω*ゞ nt elemente din Ω* in numttr
‐
finit.Fic aceste lllonoamo_ :

i: I L: リ
絆ユ102,・ …
,ω と , :
Elb f6rmeazF o bazi de膠 lmOdul pentru_Q*,cum u,Or Se poate vedea′
incit Ω*este un r― .1。 dul finit`.￨ .
l eventual neVerit,Dil asceldcnt de c7_
_。 du縄 :r111平 lant'l asc,1lell′

(3) [α ]″
⊂ [α ′r2]″ こ 。… F[α ,α 2,… 「
。α・]で C.… ,

unde indicele“ josttnseamnユ generarca peste啄 .Fie Arreuniunea 10rin sensul

teoriei mllltilni10r.Se poate u,or COnstata cこ N cste un submodul allui Ω*.
COnfOrln celor demOnstrate lnai sts,ハ rare O baグ 江finittt pestc″ ,i ca atare
rantul(3)se rupe la un indiceグ ′dOci

Ⅳ _[α ′α2,… .′ ″]“ =[α ,α 2,… .,α・+■ ]τ

298
Prin u「 n■ arc hven■ rclltia .｀

αl+1= 6`α i―■ 6`_.α l 1-￨ ... +;σ l`7,、 C′ ― ″

sa u,simplificind cu α ≠ 0,

αt一 σ αl-1-ε ・-2:.._c.=0′ ε′→ マ

・ `1lα

ccca cc dO、 Lcde,tc caracterul de intreg al lui α. =QE)

:i` = :

: ‐l ‐
Lema lui Gauss‐ Dcdol【 iЁ d:F′ が

√
[ヽ ]=Coχ
π+6.χ・ ■ +… .十 ε2.=ε ―_ω l)(χ ― `)2)・ … 0 ω″),

`け ・
Jれ ο
%%夕 θ φι
ζ ″′
:ιoi1 6Li.11:,0"ノ α
ιγ″
″″冴″
ぢ)o`.F√ ο
″″″ :::
'4

_fl[χ ]:=ノ
[λ ], 9=ω l
∬
=ω
avcm l

(1) : 1 ・
.l:√ 購 ■ ):
]F/11χ ].)に 、 :。 ″

舞 L首 :F節 聯777￡ 7′
協霧霧
箭 虎 1蕊森
%昴 γ
2`協 ο ″′ .Ficヽ 1“ :,iI :‥ ●: .■ :=￨: . :￨ :
`ι
_た [χ ]一 α
dczvOltarea luiノ l[χ ]inノ
Oχ
2 ・

[χ
+α lχ 7 2+.… +α π
]undc′
“ 1 `霧
_1,4。 二`Cも ｀

este corpul nulnereloi cOn■ plexe.Se

・

poate u,or arユ ta,prin recurentl,cユ din(1)avclll:

(2) α
F=6。 Or+Q。「ユ
「 十…。
十θ %-1
.夕 寺0,1'・ …′
ln(2)inmultim
:,::￨:::￨コ
cu O':
・ : :::′ ヽ::… い ::'
、 :1: :「 ` :・ !

(2') α,o・ =600'+J+θ .0'古 S-1+:..十 σ,む ロ

0.塁 霜1lsお √たり畢′7Ъ l乱 7ぷ『 編 :紺誓■∫

寵
‐
ゞ ●ITI■ 1971111:算 =「 111 ‐
,Vel■ ■ 1 1 , _ iti‐ ｀ 1 ｀十 . ・

60ω
・ +α
+6.6'+α
incit in(2')avem

(2") ″rOJ二 二θrilω o―・ ― C,+ρ .-2二 .… _ε ♂ +"'I

、S― %一 ″,… ち %-1 “

299
 ′
Cele%relatii(2′ ),i(2′ )luate la un loc,le c■)liCitユ m in urmtttorul
tab10u:
-2+.… +6。 ,2_1
2+… .+61,。 .

ωπ
2+・
_■ ,l … +θ "_1,2_.
五
鋸ЪユP,r量織 計乱t胤蹴■』
n∝ un∝ C・ e cu coefide叫
]μ
1
1,。 ,ω 2,… .′ ω
π

El poate fi gindit in夕 (01,02,・ … 0"′ ω).Ca atare dcterminantul sユ u este nul

ε 6。 ,._1-α r
Q.π _2-α r
=0
ε%_1,。 ―
― αr

unde,in afarl de simetrica diagonalei'principale,avem elemente din inelul

total de intred al luiの (01,02,… ・,Oπ ).
Deci,α r anuleazユ pentiu γ=0,1,… 。,%-1,un polinOm aritmetic
cu coeficiettt五 in Ω Care este inelul total dё intregi al lui Z(0.,02… ・ 0"′
0).Dar confo■ In teoremei demOnstrate anterior,Ω estё aritmetic inchis.
Attdar αr(γ =0,1,… .,%-1)este un intreg algebric din夕 (o.,02′ ・・・,0れ ,0)'
deci α″→ Ω.QED.

6o/ο Zα γ. Dactt not柿

勇[χ ]=・
工χ ]″ =2,… 。′件-1,
″ 一 ω
`

coeficientii luiん [χ ]vOr fi,ln baza unui rationalnent prin inductie,in treg
din夕 (01,02_.0れ ,ω l,o2...ω 。
).

2?.Lema ld Dedekind
滋∠ rイ
Dα ε B√ ィ s`%ι α
θ%″ φθ
Jれ ο
α %θ θ
%ι θ θ
づιりづσ
ψj`%Ω ゆ%J αι
%θ θ
′
多%“りιγιαagθ らγづ
ι 'ヴ ,づ α7φ γοαZι s%ι Jο γ CrXり θ%θ θ■ Cづ ι りづ .づ %ι J%J″ ク″%γ θγ
``ZrOノ γθ
θ θづ
イ″影
γagげ Zο γZ%グ タ rOり ′ ,勿 ι
″%%θ げ ∂%″ θθびり θづ
ι″′づJ%づ ′√ィ “
ο%α グリ ″づ
ι りJ%`
B[χ ]ε %bノ タγα%Sα ια ′sF%″ ι
ο ι
ι%ι %ι θ″づ%Ω `jα .

`ι

侭′
Dι%θ 夕 ″り
γ ・ Dacl
ι avem
型
∠[χ ]=α 。 +Qχ り +… .+α ,一 α。(χ ― ∝1)(χ 一 α2).「 。(χ ― αα
・
)

B[χ ]=ι 。
%υ +ら lχ ' 1+。 … +ら 。=b。 (χ 一 βl)(χ 一 β2)。 ・。(χ ― βυ
)

300
Sl
6[χ ]一 五[χ ]B[χ ]=θ O(χ ― 鳴)・ … (χ 一 αレ l)。 … (χ ― β
)(π ― β υ)=
=θ 。(χ ― ωl)(χ ― ω2)° … (χ -0。 +ぅ )
atunci un produs oarecare αらJ este de fornla
・
(1) α
ルJ=α OboΣ 'Σ
“
β '

′
tlnde α′resP. β sint produse de rユ αresp.β ;aCeasta dcOarece =塾 =
dこ cinile

pキ 釜
耐 αβ
多,。

r∝ funclu五 dma五 Ce dementare de rttdこ dde resP .

Desfttcind Parantezele ttn(1),Obtinem:

(1′ ) α =α obbΣ α ′ 'β

`b′

Cum ttnsユ avem α。

ろ0=二 εO,iar rユ dttcinile α′βintrtt printre rユ dユ cinile ω′
rezulth din (1'):

) α ′
(1″ 島 一COΣ ω
unde ω'sint prOduse de ω..
Dar rユ dttcinile ω satisfac Polinomului C[ヽ ],Cu COeficienti din Ω.Cum
Ω este aritmetic inchis′ rezulttt ch ω ゞnt ttntregi ai lui夕 (0),deCi ω → Ω ;
la fe1 6。 → Ω.Din(1″ )rezultユ αじ ろ」→ Ω .

QED.

.1周 , 脇」 豚 ジ町イ醐 ″勿α %ω グ… %ι

aθ
わ
づιο
ノづ夕
γグ%
夕 ι 〔作 易 簾,7子 」F(2P∫rtι 筋勢″
→Ω α
Zづ , %筋 :′ ,′ :′ f;′ ″I
グ
′α″り%ι ι ttα φ γι
θι″ι
%ι ″s,%′ αり
υ″ り
zづ ろJι
φ/づ %θ・
ル.Prinゎ OteZユ avem
`α
Dι ttο %srγ α
ノ ・
∠[″ ]B[χ ]==ε ε*[χ ]
unde dacユ ε resP. Cr Sint coeficientii lui C[χ ]resp.C*[χ ]aVem
“
ε″=CC苓 ′ λ=0,1,… 。
,%十 υ .

C rttn tt h a ttd ttmamde 4珂 ゛ Cu COttd叫 五 範

等

atti〕 島
ノF鼎#c盟 ∫
L∬ 器慶 常
轟giAttrt:1艦 ふ』
tiei, avem:
α =α
「 づ=0,1,...,Cι '
`
け一
÷ ノ
=0,1,・ ."υ

αJ し rttmin
Atunci elemcntele ln Ω.Produsele α
ルJ Sint divizibile prin C.
C
QED.
301
 3o, Bszo ideolelor .gi inmufltree"id.eolelor
su qiutqrqllFzei
Am demonstrat-cl.intr-un ordirl ,prirnitiv 0,cu eleme4t unitate, orice
ideal I este 7-modul finit, gi dcci, in aceasti calitate zrdmite o 'bazii de
9-modul.
Idealul 1 admite chiar o bazi de ideal pcste 0. Cici dacl [4,, o.r . . .
... arf este baza sa de 6-modul, atunci at- I.
Cum .I este ideal si elementcle o ar, o e 0 sint in 1. Dar 0 are *elemcnt
rrnitate, deci 0 > G.Prir_ urmarc oricc"'1te -[se exprimir in fe]ul ori.tr',tot,

(1) ! : oter* o{z + ... * o*ar,ot+ (9

Luind insir pe o, elcrncnte arbitrare dtn 0, exprcsiilc de forml (1) r5.min in

f.Deci (ar, o, . . . a,o) formeaz'i o bazia (eventual neminimalS.) pcstc 0.
Teorem[. Dind.u,-se douti itleale A, B ale otditttr.lni. prind.liu 0 cet
elemant uttitate, d-e bazd Peste 0

lar, nr. . . arl resp. iE, b? . .. bk)

prodercri.lor AB esle tounai idealul d,e bazd peste 0, (ar, bt),(i,: 1,2, .. " h:
j:1,2,...k).
- Demanslralie. E'ie x e A, Y e B. Avem
h
*.: \roior, oi,ol'- (!

{a ,;
qt : \ Oi'b1 dt+ A, bi---+ B .

J:L
Atunci avem

"y: Eoioi'a,b,
Dar arbr+ AB (i :.1, 2, ...,1t'; j : 7, ?-, ..., /,) li notind OiOi : Otj,
rezulti :
: Ott
- 0
lrl "y EuOn,anb,,
' Un element arbitrar ze AB este insir o surnii de produse r.n1" Incit
dind factor comun pe acela;i arb, care aparein diferitele sume din expresia
sa, formatl conform (3)" rezultl
Z : Z Qtfl6b1, ()tt - 0.,' qob.i.- AB
QED.
Caz farlieular. Dac:a r4 este idealul principal general clc-c, atunci evi-
dent, s estetraza sa. Deci (e) B arebaza (abr,ebz, ...,dbo).

-w2
 4° . Teorema Cさ a micこ a idealu!ui complementar

itiSlllrilぶ 言 11:::[普 il[:llil:f6u?ξ ・ 11::r:慧ll諾 :`野 !と 』I∫1『lp」 桑

I:￨

ズ
■ B=(ε ),6→ τ′ θ ≠ 0

⊇ど″ιοんS′ /α ′
ル.Fie[α O,ク 1-.α κ
], αj→ 」
baza dt idell,Pchste Ω,左 'ldi」 ・
COnstruilll pOlil■ olnul・ 1'

И[χ ]=ら 究ル+'α λ

_lλ れ
・
+… .+α lχ tt αO'

Si COnSider■ m polinoamelё Obtinutё din И[χ ]prin ln10cuirea cObfiし たnti16F

cu c01ljugatii lor in extinderea ク
P(0). '

И。
)[力
ソ)λ ん十 α
]一 α 121χ
″1+・ … +α
f'χ +α『 ',づ =0,1,… .′
)=″
,3-1;α ソ :

Forll■ lm polinOmul de grad πλ

︹π
聾

]一
］

[″ ∠ (`)[ガ ]
「

Coeficieulii zrcc.stui polinom sint expresii polinomiale de 'dq>. Dar tofi

ai - 4(0). Deci
&j: Tr-r,,,0''-r -p . ' . -i- To, i, Tr, i - fr
;i priu dc'lini1ie

a'i', : t'r- r,r0ti)a-r + ... l'/o,i, rr,r--> A

J',ii{t"t"^"u{.:t
ienjii sii sint ;i ei

Pe de altl parte ar,i) sint intr-egi ai extinderii galoisiene! q(0,0$),. . .,0(o-1)).

Deci coeficienfii lui F[r], polinoame p *te A dc a(i) sint de asemenea intregi
ai extinderii galoisiene, a;adar cupringi in inelul tuturor intregilor (ordinui
principal) (') al extindcrii galoisiene.
Atunci, conform unor teoreme demonstratc anterior, fiind cuprin;i
gi in firsi in A sir.t cupringi in 6.
Deci
Ffx): Tlxl
, I:.
trnde f [rl are coeficienfii ^(r + G. '

‐
303
 Dac[ notirm

B[χ ]=Ⅱ ∠(1)[χ ]

￨==1

Vom avea
∠[χ ]B[χ ]=町 倒

Coeficienlii \i Alx) sirrt in C),

I[r] in G, deci tot in
cu Alx). Coeficienlii c
cupringi coeficienlii d
slnt chiar intregi galoisieni, deci anul
nitiv sint intregi dir, fr(O), adici sint cupringi in O.
Fie acum c G, c * 0 cel mai mare divizor comun al intregilor
rafionali yr(h :0, - 1, . . ., fuc). Vom avca

(z) Tt: c'(ib, I[r] : cl+lxJ' lt- 6

In definitiv, din (1) ;i (2) rezulti

Alxl Blx): cl+[x]

unde z{[x] giBlxl au coeficienlii in O iar coeficienlii produsului 1or, divi-
zibili prin intregul (rafional) c.
Aplicind lema lui Hurwitz, demonstratra in 2", rczultd c[ produsele de
coeficienli ai lui,4[x] gi B[r] fie ele arb, se divid de asemenea cu c.
Punem:

(3) a.nb, : c}a,, 8rr * C)

Considerlm idealul B generat de toate elementele D,

B一 [ろ 1,ら 2,・ … ′bみ _D]Ω

“
,i idealul D,gencrat de δり :

D=[δ :′ ]Ω グ=1,2,… .,λ ;ノ =1,2,… .′ ん 多-1)

(夕

in宙rtuteaヒ elor demonstrate 2n 3° ,aVem,conform(3),

(6) AI3 : (c)D.

Dar orice yn este, conform (1), o sumi de a6b1, sau contorm (3),

(4) γ
″=θ Σヽ′
304
 Pe de altユ Parte′ じ,ca cel lnai lnare divizor comun al numerelor γと,

sc exPrilnl linear pesteぐ ,in functie de γ″ .

θ=Σ θ
rrλ
7.に 0

Atunci,lnmultind in(4)cu θλ,i Sumind′ dupこ ん′♂ em dupユ ce ll dユ m ttn

dreapta factor comun pe θ ,i stingen■ la un 10c ternlen五 dc acela,i δι j・

ε=θ Σθδ
薔′θ
′ lJ→ :′

“
sau scurdnd in i夕 (0)卜 uι ≠ 0′

(5) 1=Σ θδ′

・ lノ

:精 ■.■ llilttncPc t deciD⊃ Ω

.Dar D m un量 e」 市
nΩ ,

(6') ￨ : D=Ω
Compa五 nd relati■ e(6),i(6')conChidem c■

И B=(θ )Ω =(θ )θ → 7,ε ≠ 0

QED.
σο πsι θ
づりι.1)f%Sθ ダ んな 夕
ιφ%ι ,′ %%J′ グ
φισ
づαι
″υα′グ
ルαι
aο γ%`夕 2π ι
ι′グ ,多 Ω
aVem scurtare. I)in relatia

(7) ИX=∠ y五 ≠ (0)

rezult江
X=y

βa`辮 θ
窒〔雀∫
Y蹴 :ヽ 鳳∬き
t驚 瞥電。
Ⅷ妻鵠 tF 4 ied
Bttχ =B∠ y
Existこ deci un θ≠ 0, θ→ astfel ca
“
(ε )X一 (θ )y
Aceasta ttnseamnユ

(θ
・ Ω)X=(0・ Ω)y

sau
θ・ (Ω X)=θ 。(Ω y)

20 _。 .162
305
 clll Ω 」I=I,.csP
Culn hヽ ア Ω y_y,rezultl:

ご・II=θ ・ y

sall scurtind cu,≠ 0′

X=y
)′
QED.く
12).f′ /れ ′
ιο ι ψん ι
7`ιづpaι Ω,π jυ ″グ
,ι ιづι
夕αι
ιαα″グ
ιグυ
″,θ θ
づ%θ ιθ
%θ ι
α%π ι
_
ご
メ́んで ′
υ″ . `α
`″

フι″ι
ソ ′
077S′ ′ ゲ
αιι .

111 0ricc chz,d市 izibilitatea multiplicat市 五 a dOutt ideale implicl pe

cea aditivl: Cici dacユ avem
_ C -4β
rczult江

H=И Ω ⊃ И B=ε

l)resupunenl, rcciproc, cユ aven■

(8) _4⊃ 6,И ≠ (0)

Conf()rnl tcoremei idealului complementar e対 stl ln Ω un ideal B

astfcl ca `

(9) AB一 (θ ),θ → τ,σ ≠ 0.

1_)in (8)rczulti
∠ B⊃ CB
sttu conform(9)′

(θ )￨⊃ σ・B I
Dacl[ι l,み 1,… .,ら れ
]estc baza de ideal a lui CB,avem

b:→ (ι )

decl

ll一 ´b"b`→ Ω
ι ,づ =11,2,￨...,解
fic
B=[み ―
1,ろ 2,… 。
,ら
"]Ω

AVem confolm 3° , θ B=(め B ´

｀
sar′ thhullittd Ci И
｀
εBz4=(ι )BИ

306
 ラ nf9rm(9) .
'u tC° , (C)ε 一 (θ )β メt(ご 、
≠0
、 ￢,pliCttnd(1)reZulth
C=Btt QED.

‐,°・Te,「 9mo fundamenta:l c ittDedekind lぃ 喜atamentu11じ :JuttitZン

f夕 ιθγα
グ%%ι 夕 γグ
%ι ″ι Ω α ιttι ′
,グ リθ
rιθ
ゅ ′θクイ ′ク
tε /ι α
ιgι うゲ ι Z(0)θ γ
7マ ケ′ ,′

ぢι
″α′И,υ ι γ
″′αろづι■ 夕 多%C′ ι(0)≠ И <Ω ι
ι S′ ι γ
φθ′ク ιゲ ″ι′
ι ι夕′
ι″グ77=′ み
グ′ご
`じ

`S′ "
笏んグθα ι 協づ
γ πα ′,ψ ′αι αο γ″ι αルθ ιογザ
ιθγ :

`′
“ `π

■ =ALN2.… Nル
「 Dθ ο%s′ γ
α′′
θ
,2ι :

Dupl cum§ tiln Z4 are un nunl■ r finit de divizori inlΩ .Ca atarc printrc.
、 aCe,tia cxistユ un五 ncとvizibili.Fie
Arl,enttl dintrc acc,til Avcm

_A‐
.⊃ И
COnform 4° ,2)rez■lltユ

(1) И =｀ 1∠ 1

ぇ e受 ∬驚l塩 ぶ島
?需 lttJtttf:I鳳 1五 出譜 需諸乳i踏 しま
II

(2) И.― N2∠ 2

Cu Ⅳ2,ideal nedivizibil. Iterind Procedeul voln scrie

(3) 4`=Ⅳ ・
+lИ じ
+1

蹴Ъ肥 霊 考
[鋸 1:91F品 轟再
誠 警拇 硝準lh鶴 聯 (1),am ouine pCntru Oriceた ,

(4) И =Ⅳ lN2・ :・ Иん Иπ<Ω

Ⅳ■

Notind
NlN2・ … Ⅳ κ=Dλ

D″ va fi,ィ pentru 9riCe々 ,conform cu(4)un diViZOr al llli И ′ ぅi VOm avCa

(5) Dん _lⅣ 〒 D″
・
sau :

(6) D&「 .2つ ん,

807
 in(6)nu putem avea egalitate cユ ci atunci am putea cOnform 3° ,1),
scurta in(5),cu Dパ i ar rezulta Ⅳ ″=Ω ′ccea ce ar contrazice calitatea de
1』 taЫ l
漁 :le:出lZ麗 襲塊 r」缶 監 場 :ma'adat COnfom 161,hntd Ve五

Dl>D2>・ … >Dκ >.…

ceea ce contrazice faptul c益 24 are numai un numユ r finit de divizori.Existi
deci unん ,astfel ttncit∠ L=Ω ,,i intrOduclnd ttn(4),scriS pentru acelん

И =Ⅳ ■Ⅳ 2・ … Ⅳと

cu Ⅳ t idede nedivizibile in Ω.Partea de existenttt a teOremei estc demon_

strat■ . Pcntru unicitate, fic

(7) И _Ⅳ.N2・ …Ⅳκ=、 lⅣ :。 …Ⅳ :・

douユ d∝ cOmpund ・
tt dede ned■ izi歌 de」 Иと
nΩ .Fユ
譜Ъ
電
a゛
卵
r五
a restringc gcneralitatea putem prest
Din(7)rezultユ

Ⅳ l⊃ Ⅳ 14V;...Ⅳ i,

m,C対 並 ユun既 ,ie d dj冨 I

融蝸ふ譜量鮒詣胤ξ
場Jp五
tea comutat市 itユ tii),aStfel cこ

IVl⊃ Ⅳ l.

Culn ambele din aceste ideale sint nedivizibile′ avem

(8) 銚 =既

hl:1淵:T胤 膜飽詰慶 ° uュ pr° duК egttQ de dmendune m盤

:1:電
de numcrOtarea idealelor din cel de ari:Oill]le認 ::ij::ム:二 :diSpunind

側 慌[質
Dacユ ん<ん ′
,scurtind,icu Ⅳ
=,Obtinem
Ω =Ⅳ l+1.… Ⅳ l,

unde in dreapta apare cel putin un ideal nedivizibil.A,adar

Ω =Ⅳ l+1… .Ⅳ l,c Ⅳ l+1<Ω

308
,crca cc d■ o c01ltradictic, cOmparind extremclc.Deci

′
(9) λ一 ん

Comparind relatiilC(8),(8′ ),i(9)dCduCem,i unicitatea.

OED.
ヽ
0わ sて ′ιDacl ln descompuncrea lui∠
rt,α グ 全
n ideale lledivizibilc′ deci
primc,stringcm idcalclc cgale la un 10c,obtinem o descompunere dc forma

И =PF・・Pr2.… P″
″

unde P′ sint idealc ncdi宙 zibile,deci prime.Notind Pル =π ,(リ ー1,2,… .′ γ

),
OblinCm dcscOmpuncrca
И =π lπ 2… ・ ん
「
care cstc toclnai descompunerea in produs de idealc uniforllle a lui∠ ,pusユ
il■ capitolul precedcnt.

2.TEOR:A LU:DEDEKIND A IDEALELOR

J° . Fie O un ordin prilnitiv cu clement unitate al cOrpului dc nuimere

algebriccグ (0).Avem urmtttoarea

Tooreln五 . びル グ
αιαJ∠ %`φ /ル んαιJ%づ 0′ υj′ ιπ%φ γο″%S″ ι″θ″αグ
″り ッづ―
2ο γづz,ι /J′ αιダけ B,θ αヴs″ づ

θ >B>∠ ′ θ >ε >И

∠ ⊃ Bθ

Dι ttθ ルs′ γ
α″ι:Din moment ce∠ este nep五 m′ existtt divizori ve五 tabili
,ご d Chror produs de d宙 獄
麓1・ 網 r芳 盟∬撃詰紺
鳴色ま
れ象
(1) ∠ ⊃ fJ ∠ ψ 」, ∠ ψJ

Considcram reuntunile

B=И u」 ′ ε一 ∠ uJ
Desigur, avem

(2) B⊃ ∠ ,C⊃ ∠

n(2)am avea una din infユ ,urユ ri

Dacユ 貧 slabユ ′de cxemplu

B=∠

309
ar rezulta 4 = z4 u ノ
ィ

ceca cc contlazicc(1) .・ ・ И ⊃ I

l)eci avcln sig口 r

(2′ ) B>_‐ l, C>И

l)e de,altユ P〔 trtC, dactt aln avea

(3) θテ ruИ =B
innlullind in(3)cuノ , ,i〔 tpliCind distributivitatea)ar■ 9zュ lta

(3′ ) /=」J UИ J
θ、

Fiecare din termcnii ll■ embmlui alidoilea din(3)ゞ nt infl,urati cOn_

fOrm(1)in И ,dCCi,ar rezulta

OJr=J⊂ И

ccea ce contrazice(1).Dё ci ( ・ :

゛
h皿 的
『 :; Pe.dc altれ Partc, avcm

BC=i(I UIИ )(JU,4)=IJ u ИJ UIИ U′ И ⊆ ′1.

QED.
ToorOm五 . f″ ′ 7-タ タ ク′φγ
ルOγ ′ イ
%づ ′
グυθθ πι%ι %″ グ2α ι
θ グ
,θ γε ″′
ιゲJρ

Иttγ %%“ づ
%,″ づ
υ′″ι ′ ιφγο″Z`S″ ια′υ
づ/θ γ
づφ″
づ%づ αグs″ グ “ ``タ
.

`%sα ι. Dacl И cste un idcal priln; teorema estc banal、 ‐

`′
Dι ,多 θ%s″ γαι
'γ
げ erifi―
Cat五 ′CttCi И P 4`
五 ■Prょ 搬』轟ご
tユ tii
DЖ ttИ den叩 m,F“ upu“
din ellunt, atunci, confq.■ 1l ted
B,C astfcl inCFt Sユ avcm
奮塁rttfr記 覧
И ⊃ Bθ

(1) θ >B>И

θ >C>∠

Cel putin unul din B, C se sustrage propriettttii′ ClCi nltfel dactt ar

exista P:,P/ Prime astfel ca
ヽ
PI⊃ F, 3つ iΠ η
:

(2) P:′ ⊃ ε, ,C⊃ ΠP;′

310 .
江￨‐ rt.zult(、 dill:(1・ )=sP(2); ・ .

P:⊃ ■, Pダ ⊃_4
(3) .1⊃ ΠP:Π P/
1i 」 nll S― ar il■ ai sustragc proprictユ !五 din cnunt
Fie dcci rll:、 accla dintrc B,6 1care,u satisfacc PIopriCttttiildin enunt
iar 24i cclllalt.へ vctt Conform(1), . ′

〈4) /1⊃ llノ

_‐ `1l θ >ン 11>21

メ411111(、 tc dcdi I)riln,clci idcalelc prilnc satisfac tcoremci Иl este deci

in situatia llli A. Aplicllldu― i acelca,i consideratii si iterind′ gユ siln un lant
・
veritabil asccndcnt de idcalc veritibilё ale lui θ

メ1<ィ 4i<И 」 <・ ・・

cech cc dё ntraziOさ ililllitaida l■ axirllal江 . . .

‐
QED
ImplicafiC,,prim nenul→
:

2° n●divizibil“

cadrul cercetir五 1l constituio ordinele prilnitivc cu element unitate

attЪ 五飢漬 Ca Ci dacn dMd..produs dc
鷺 ∬ 讐 [1111庶 ttFittF襴 lul din clc
intr_adざ vir, fic .
αb→ P;α ′ろ→ θ
ltczult五
PЬ (`7)(ι )
Deci l
sa, P⊃ (α )' sau P⊃ (b)

,ditl, cum,ave面 `clelllcnt ullitate

sau P← α saul. 1)、 ←_ι

Too■ oln l. f,′ ″_π ル ッ″タルタγ

夕πグυθ ο ι
ιι%ι κι π夕″
′θ″
ιんグ
″♭αJ Jづ

P子 ′
j"ι ι ι夕 ιι
″づυた `ι
=ι

(0)ク Sι ,brι

%σ π
Dι 夕 α″ι
sι γ . PiSupunem prin labsurd ici aveln′ R tu proprictatea

(1) θ:>R>P

D∝ ic対 sti‐ γ→ α astfa ca

γ→ RI｀ γ→ P`

311
 Considerlm factorizarca lf/P;i not[m clasele ei cu { }. Ataglm unei
clase {r} clasa de reprezentant
!:rx
(2) {r} >+ {y}
Afirmlm c5, corespondenfa (2) este biunivoci gi nelacunarir.
Intr-adevlr, schimblnd arbitrar reprezentantul ln {r},
aveln

{*} : i* +- P} > {r(x + p)i : {rx -l rp}, ? - P

Dar P este ideal, deci rp --+ P. Agadar

{r*+rp}:{rr}:{y}
Incit corespondenfa (2) este univocS. in scnsul considerat. Ea este chiar
biunivocS, deoarece dacd.

{rx} : {rx'}
rezultL
rx=rN'+O ?-P-
sau
r(r - x') : P'-+ P
Cunr r ++ P, rezult/a. x tc' -+ P
-
deci {x} : {x'}
Corespondenta este chiar nelacunarl, cEci avem un num5.r finit de
clase.
considerlm clasa {lJ. Ea este in (2) imaginea unei clase {r}
U*\ :Atunci
{t}
Deci rx-1: p--+P c R
sau
1:rx*e rfi-+R, p---+R

deci 1 -* R

R:0
ceea ce contrazice (1)
QED.

312
 3° . Imag:nec unul ideci din θ

D=∫i机づ
ノι
′・COnsiderttm inf五 ,urarea inelar■

夕 (0)⊃ θ

・
L謬 月∬ R鳴 ル :λ ttatti舞 み 」況 it‖ t景 :『 』鳳 鳥 ′ χ冬 お
astfel ca
χP⊂ θ

・r. . ・
Sh artttこ n■ ctt P forlneazユ θ nudt■ l.
intF― adeVttI I nu este multimea vidl,cユ ci

θP cθ
′
Fie atunci %ち ノ ∈P
Atunci
χ′
ψ→ 0

r′ φ→ θ′ ψ∈P
I〕 eci
′
(χ ― ノ )夕 → θ

Asadar P formeazl modul.

Apoi
P⊃ θ

chci, θP⊂ Pcθ

Fic atunci
χ∈ P, θ∈ 0
Cum avem
χ
ψ⊂θ
rezulth
´χ
φ ⊂´θ⊂θ
deci
´χ―
→」P
Dcci θP⊂ P
,i P eSte chiar θ―
ll■ odul, inf嵐
,urtttOr al lui θ
Un ideal P c θ sc zice γιg%Jα ιdactt P >θ
Too■ emユ .θ γ ιグ
″θα
ιψπ%P≠ (θ )ι Sノ
ιγ 」
磐%ι α
Dι ttο ,多 s″ α
″ιo Deoarecc P≠
`θ
(θ ),CXiSttt un elenlent

π→ P′ π ≠ (0).

313
 Cum θcstc ordin de intregi,rczulthicュ r attulc誓 れμ p9un。 口 aritmetic
■′
πm+Cπ _lπ ■ Oji c:→ ″ .
「 +、 … 十
"入 C。 :=ま

. Putem presupunc CO≠ 0,altfel luう li coeficientul nenul de cel lnailnic

indicc ,1 lmplrtiln cu putcrca coresPunzitO〔 lre. Cum

f`￨ : :￨.1・ εが_一 π 十 σ万 π叩11・ ∴ -61冗 → P

"Tヽ _■ ・

rezultユ c4 P、 COntine un intreg I。 110nal nenlll′ ο

Atunci(ι )⊆ P≦ θ
ー
,i putenl sユ i3plicユ 聾 lui(θ )teOreml p■odusului:ф JJiviz9ri:騨itti diViZati_
Existこ dect idcalele`priln c Pl,`:=,Pれ ,19,lui O iasttel ca .=・ 1、

(θ )⊃ P12」 …。Pル

Dintrc toatc produscle l)`⊃ ￨)de accst fざ rdぎ d、 .zoi plimi lttin pe
cel de dimensiune IIlillim■ γ ,

(1) (ι )⊃ PlP2・ ・口
)ァ

sau cum
i(ε )⊆ P
rezultこ
: :,,■ : : : :: 子

P⊃ PlP2… Pr :
) 「
●:

Dar P cste prim,deci divide cel putin u■ P● ,fie FI Pr

l)⊃ P
Culn din 2° ,P`fiind Prim,■ enul,estc nedivizibil,rezult益

P=P
I)eci,conform(1),

(θ )う .21P2・ :'P
Pe dclalti partc i

(6)ψ P.P2・ … Pr-1

clci γeste dilncnsiunca rllinimユ ,produsclol dQ divizOri、 :pritti ai lui(θ )

diviz〔 lte de(θ ).1)eci cxist1 0-0,astfcl ca

O→ P122■ ・:P"_1 -

(2) 0→ o.
1314
 Pc dc altlL :phrtc

0f) c- I)rl).... I',.-rIt - (c) . c0t

P c- (.
c
-\sadar
0

,-f'
I)c dc altl-t lralte tlaclL "'-.. (, r(zulti

0→ θcr

ceea ce contmzicc (2). I)cci

⊥→ θ
θ

Decr P>θ
QED.

pnllD P c- 0, esle ruodr,tl 'it'tver -

PP:O
Teorcm [. ),Iul!'intctt idealelor prirue (P).ale oytlinu,lui pr.intitia 0
cn, element ttttitcite se tlcsface iu, t!otr,it categorii, ,ilr'r,, ntotlu,l inzters

PP : 0, P nefiind inr:1

si' cele cu r,utititlc'local,ti

'tW---1 t, ? fiind.ordin,

(pestc tot, produse dd modulc)

Denoanstralie. Sl aritlm cIlprodusul de moduler -IlP estc un ideal al
Iui 0.
Intr-aclevir, prin clefinilie ar.em

I′ ・P⊂ θ

Lo PP⊂ θ '

315
D面
係鑑識″:鼈
u淵 綺壼五
n d ttpemζ dea
潔
lt∫
θP c P
sau,lnlllultind Cu P la dreapta

θoP・ P⊂ P,P⊂ IJP

.・ .θ oP P⊂ PP
Deci IP este un ideal tt lui θ
ヘvcnl lnsa sl
コ

(η PP⊃ P
cこ ci P⊃ θ ,i θ are element unitatc.
Din(1),i(2)rezultこ

P cPP⊂ θ

cu」 P P ideal allui θ.DaI P este prilll,cOnforln 2° ,nedivizibil Dcci avell■

Sau r l P一
'Pcazul
ISauI.:PH.IPP=θ
l

Analizttm are o unitate localこ in夕 (0)・ Sユ atttttm cユ 11■

acest caz,P este un ordin,care ll contine pe P ca ideal:un idealizator al

lui P.
intr_adevュ r din I. rezult嵐

PoP⊂ P

(3) 0.P・ F・
。 P⊂ P・ Pcθ
Darin θ ⊂Ω puten■ scurta cu un ideal(§ 1)

.・ .P・ PcP
Deci P este inel
Si artttttm ctt p este 7 modul finit.in primul rind se pOate dernonstra
c a la alineatul precedent ctt P contine un fntreg nenlll θdin“ .

Cum avelln
r・ Pcθ
rczulth
P'c c
,1, pC de alti parte
一
Ｐ

0-Pc -
316
 鷺量[盤 lTず1き αpttmL de O:un通
endh a
Ⅱ∝
κ
lθ =θ → Pθ

θ≠ 0

Ca ideal a1 0rdinului prilnitiv θ,el este 7 modul finit.

Fie[ctDl,02,… °,CO π]baZa sa de″ modul.Avcm
″θ=[01,ω 2,・ …′ωπ
]7,0。 一 Pε

Elementele‐ 聖
=gnt deci elemente din夕 (0),Cuprinse 2n f.Ele ll
genereazこ chiar pe p peste″ cu coeficietti arbitrari′ dupユ cum rezdttt din(4)3
Deci p este″ mod■ll finit.El s― a dovedit a fi inel.Deci p este Ordin・
Din(3),i din
P⊃ θ⊃ P
rezultこ ch P este chiar un ideal al lui P.

メ uscfL珊 ぎ卜 蹴 穏 ≧謂 :器 tttl柵 胤 撃 、7盟 t品 獄 Fttal

dectt θ .

ConsidcIIm cazul II:

PP=θ
urユ tor
Sユ arhtttn■ ch,in acest caz,P nu lnai adlllite alt idealizator infユ §
al lui θ′decnt pe O insu,i・
intr_adevttr, presupunell■ θ′⊃ 0

′
(5) θ P⊂ P
′
Cum θ ⊃ θ are eleIIlent unitate rezultユ

′
θ・P⊃ P
′
dcci θ・P=P

.・ .θ
′
P=P
inmultind cu P,Cユ pユ tttm
′
θ PP=PP=θ

O′ θ =θ

.・ .01 c θ

3■ 7
 Oncl・ idem l
Compafindヒ ul(5湾 さ

α 一 θ

1)c de alth Partc,■ 5 nu poate fi inel,cユ ci aln avca

P・ P⊂ P
sau,11lnitlltind Cu P´ :
P・ FrP⊂ _P・ P⊂ θ

.・ .P・ IDP⊂ θ

■)・ Oc0
, .・ .P一 P,1⊂ θ

,ccca cに ヽcontraク icc resularitatea lui ・:Ip>θ

η
Dcci」 ♪ α%ι グ
nu cstc inel,全 nctt denulniretttdb,7多 θ ルυι
/s din aceξ t Ъaz aparё
jllstificatユ

。。 叩° tu menthnё a m
.

メ rゞ w漁澤11:樅 :1':牌I:職・
uち 酪rhtbr allui O,decit θfnsu,i. ・‐
9｀

'Stratュ

εt7″ 夕α リ
θια″ リ
/ノ タフ
ιφθ
7′για%″ 。
Dα θ=Ω ο
/″ グ%Z夕 /グ %θ
,ι
″α″α グ ィ(0),α ι %ん θ
グψ/グ %α θ α ι
ιしογjι ″
ι ・
`″ j ο
′
αた1″ グs夕 α/ι ,,ヴ ″θθ ″づ
θιづ ″ιαJ αγι,%θ グ%ι Z%υ ι/S. '多
J`′

‐
intr― adc、 lr fic P un idcal veritabil, nenul din Ω cu proprietatea

PP一 P
Sc stic ct tn acest caz P eSte un 7 mOdul finito COnsiderこ ・
れ '

た (P二 ())■ IOdulul τ )eStC un modil cuprins in P:

(′

ι=レ ]“ CP
“
ConsideTin■ lantul de -lnodule din■ '
“
(6) [ι ]″ ⊂ ,ι
2]“⊂ .… ⊂ ,ι
2.… ,′ “
―■ ⊂・ …
[′ [ι ]“

‐
ln宙 ■耐 cЛ 血 Ⅲ 血 ma対 mJepentil器 Z篭
PCSte r),rezultl:cl l江 ntul(6)ζ e rupe ttn ,き ま :f`[∬ 監 」鼻
■
latllrali夕 π, ptlltru circ

r″
ι
=ε "_lι “-1+… .+60,ε ″
`→
｀
lnuleatt un P011■ oml aritmetic peste
Deciノ そ deci este 2ntreg din t'
多 (0):‐ “
′―
→ (2

813
 Cum I a fost luat arbitrar il /' -9, ;i cum (f : Q, rgzultiL
P cO
impotriva regularit[fii lui P, demonstrati mai inainte :lP,> Q

5° . Teorema fundamentalこ ￨口 lul Dedekind

″
響 響ι Lemこ .ρ ∂
%〆 ι
ι―
sι ι
ιげグι
″ グ υ ′
ιφγ α
らイιP≠ (0)′ づ
タルο
γ″″%ι ψγ
ゲ り 炒グ

ツ￨`17:γ VTiγ ∵
,多

協γ で &%勿 `″

統 ギ 争
"θ
“
ツ ″
P>P2>P3.… : ::
17雁 7“
■

′
, Dι %θ ,多 sι γ
α .VOm arユ ta
″ι cュ dacユ

′く ′′
,,多 (チπ
rezult五 : 1 l i
′
′
P"′ >P″
1 lntr― attvユ r avem i .
′
(1) P″ ′ =Pη ′―“′.P“ ′⊂ P“ ′f2=ID″
2′ i′
i

Dac■ ぃ (1)am aVea cgalitate

O) ″ ′
ギ =.′ ■
1,Inultind in(2)cu ID″ ′
,ar rezulta
′
′―″′一 Ω
(3) P″
b」 i t 'il : ￨
″
夕
′ι ― ,71′ L≫ 1
「
., Decl
P″ ′
′―m′ ⊂ P<Ω
1‐ Relatiile(3),i(4)nc dau O qontradictie. ,メ :
Atunci lantul
P⊃ ,P2⊃ P3⊃ 三 .

St,,VCIitabil deSCrescユ
β tor.
. OED. 1 `
Too■ oma fund:l lll o ll l ll lユ 1 11li poヽ d clξ i n d.Fグ θ ′
〔
マィ
んググJ υ ι
γグ
′αら ,ι sづ ,多 α
′θ′
γゲ″γ
ι%ヴ
′″″
θ′タグΩα
ιεο
ψタル
′グ〃
θ″″
物ε α
セι― /ι
`″ "ι
ろγ
ゲ 夕 (0):
θι`α 、
Ω >X>(9)
4 β
βグ ο
ttφ %″ ζ4″ ″ 1'イ
%φ /ο ′%Sイ ι14ク グιψ 7・ l?′

`ι
グ
グ%f2. ,
`,θ

, 13■ 9
 Dι 夕
,"%s′ γ′ι
ゲι.∠ arettn Ω un di宙 zor prim P(nedi宙 Zibil)‐ :

(1) Ω >P⊃ ∠

P admite instt modul invers P.inmultind cu r,pe(1),。 btinem:

PP⊃ P∠

.・ .Ω ⊃ P五

通習
轟 cup五 ns m Ωded un
l■ .寝 :un ttmodd orOdus de emodd→
e」

PA=∠ .

sau′ 全
nmultind cu P,

(2) Ω∠ =∠ =PИ .

Daca am avca
∠ =∠ 1
din (2), ar rCZulta
∠ =P′
sau, prin iterare
PttИ =PИ
,i dCCi′

Pπ ⊃ ∠

pentru orice夕 ,3,ceea ce ar ttnsemna,confOrn■ lemei precedente, c■ 24 are o

infinitate de divizori dife五 ti,aceSt lucru este lnstt imposibil.
Deci din(2)rezult沈
∠.>И

Dacユ ∠1<Ω ,1l tratim pe∠ 1,ca pe∠ ,i glsim un ideal allui Ω,_42,Cu

∠■=P/2, И2>∠

Procedeul se poate repeta de cite ori∠ .Cum ttn Ω aveln lirnitare

maxilnalユ pentru ideale,trebuie si gユ siln un`<Ω
z4,==Ω 。
Atunci introducttnd relatiile Oblinutc′ una ttn alta,obtinem:

∠ =PPl.… P“ _1

cu P,P`ideale p五 me ale lui Ω。

Existenta deSCOmpunerii este complet demonstratユ .

320
 Pcntru a arttta unicitatea descompuner五 , sユ considerユ m douユ astfel
de descompuneri ale lui∠ :

(3) И 一 P.P2・ … P力 σ 192… °9■

cu P`′ σt ideale prime ale lui Ω .

Putell■ presupune,fユ rtt a restrlnge generalitatea,72く た。

Atunci din(3)rezultユ
Pl⊃ 0■ 92-・ σL
,i Cum Pl este prim,existtt un 9,fie e1 01,prim,cu

Pl⊃ 01
(4)
P.=01
11lmultind in(3)cu modulul invers al lui Pl-91,Oblinel■ egalitatea

P2P3… °Pλ =o203… ・σ=

in acela,i mOd Obtinem atunci egalitttile

P2=92
(4′ ) P3=03
Pλ =9れ

Dacユ insユ nu avernん <〔 ん,duptt ultillna scurtare,ar rezulta

Ω =9λ 92+2・ … 9■

unde′ membrul d doilea,contine cel putin un factor prim O.Deci

+19み +2・ … 0■ ⊂ 0ぉ <Ω

Ω =σ λ

ceea ce este contradictoriu.Deci

ん =ん

,i aCeasttt egditate impreuntt cu(4),(4′ )demOnstreaz五 ,i unicitatea.

QED.

i辮齢蠍 卿 1鼎蠍樅
醐ギ
un ideal B din Ω adnlite descompunerea,n ideale prilne:
δ
,%`>0
(1) B事 9F19`2.。 .0『

21-c.162 321
si fie ,1 = B un divizor al s[u. DacE, A admite descompunerea
,1 :Pf'P?...P:', nxt)o
idealele P se glsesc printre idealele Q. intr-adevlr daci P este un idea]
prim oarecare din deseompunerea lui .4, cum avem

P) A: B: QT'Q;'...8:'
rezultl c[ exist[ un a, astfel ca P = p, Deoarece P este prirr sau, cum Q.
este nedivizlbil, P: Qn. Deci P se confundi cu un anumit Q.
Deci ,4 admite descompunerea.

(z) A : Qr'Q't, ... Q:"

rnde m, S 0, iar 0' : O
Mai mult, avem
(3) .mt < nr

Aceasta se demonstreazd" cu ajutorul existenlei rnodului inr.ers.

Intr-adevir presupunind cE existS. un z', de exemplu i : 1 , astfel ca
rni > t|,r
adic[
,nr > nr

si inmulfim inflpurarea de ideale

Qf'Q't" ... Q?' = Qi'Q!' ... Q:'
cu (Q11)", rzom obtine

QT''n'Qt" ... QY" = Qt" ... Q:'

unde no,
- mt ) 0, ;i conforrn celor ar[tate mai sus, existi j + 1 astfel ca
Qr- Qt

.. .Q,.:
i+r
Q,

ceea ce este absurd gi proprietatea (3) este demonstrati.

Atunci fie C idealul din Q definit prin

C : Ql,-",,Q?-,,, ... Q1",-^,, n, _ rno D 0.

Rezulti atunci
B: AC

322
 Defin,ilie: Zicem cir inelul O (nu neapfu'at ordinul principal aI lui
0(0)) aie teorie clasicir a idealelor, daci orice ide al ,4, veritabil ;i nenul
din O, admite o descompunere in produs de ideale prime

∠=PF・ P72.。 .P″ r

unicir, pinir la ordinea factorilor, gi cind din

A= B

unde B admite descompuner-ea

β=σ ・
・・0『 J
f・

rezulti
/1=OT・ 0ケ ・… Om.
cu

(4) 0く %1く グ j-1,2,… ,s

。
`じ

sau, ceea ce este totl una, diVizibilitatea aditivユ implicユ pe cea multipli‐
cativi.
=ゝ
tunci, dacユ inelul Ω are teorie clasicユ a idealelor, rezultユ cl orice
ideal B are un numユ r finit de d市 izori cこ ci combinal五 le de πz`,care stt satis―
facl la(4),ゞ nt in numttr finit.

≒
鷲 乾1硝掛露雌聯 iIIl…げ
さ
Ω >P≠ (0)

in宙 rtutea limitユ rii maximale,existユ un diVizor nedivizibil N al sttu

Ω >Ⅳ ⊃ P
in virtutea teorici clasice din Ω,ハr admite in descompunerea sa in
ideale prilne numai pe cele care aparttn descompunerea lui P,care este priln,
adici numai pe P, ExPonentul la care intervinc P trebuie sユ fie insi cel
mult egal cu l,adicユ cum Ar´ <Ω ,chiar l.
Deci Ⅳ 一 P.
Din cele de mai sus,i din definitia teOriei clasice a ideale10r intr― un
inel oarecare,rezulttt cユ Ω,ordinul principal al corpului de numerc algebricc
夕 (0)′ este cu teo五 e clasicl a idcalelor.
SI arユ tユ mc益 ,reciproc,orice ordin PrilnitiV θ cu elernent unitate dill
の (0),Cu teOrie clasicこ a idealelor,este chiar Ω,ordinul principal.
intr― adevユ r, avem sigur ttnf益 ,urarea

Ω ⊃ θ

323
 Fic

[ω ]一 [ω l,ω 2,・ … ω π]

baza lui θ peste`′ §i

[π ]=[■ ,π 2,… ・,π η]

baza lui Ω peste“ Dar[cO]este clliar O bazユ a lui夕

(0)peSte′ _
2へ
,adar avcm
π
な一 Σ γ
ガωル グ=1,2,… .,2,ち → ノ '

=1
sau

Σθ
けω′ ∼ 6`→ θ
(助 Ъ =1ち =可 , 6)を
j=1,2,.…
′ ,π “
Q戸 ら→ τ
Luind in(5)cel mai mic multiplu cOmun θ,al numerelor C`,vOm avё
a

田 Ъ=÷ ,1=多 J-1,2,… π

A,adar Ωare pde″ baza[争 ,キ ,…

÷ ]

烏
:I!二 」
lil111ldlPclifi:議 。
Kll:み
aa::L::il:118″ ]

(6) ]f⊂ θ

Pe de altこ parte avell■

Ω θ =]fθ
θ
sau, cum
Ωθ 一 Ω

deoarece Fn θ avem element unitate

θΩ =Mθ
Dar prin definitle aVem

ιΩ ==]f
sau

(6′ ) lイ 0==_l√ .

Deci dinI(6),i(6′ )rezultユ Cユ ]f este chiar un idcal allui θヽ

324
 ConfOrln definitiei sale,■ r nu cste idealul nul.Fie atunci μ∈(M-0).
]t ezulth

(μ )CM
「
Cum in θ avem teorie clasictt a idealelor′ rezultユ ch existi un idea1 2ヽ ⊂ θ′
astfel ca
yN=(μ )=θ μ
sau
y三 _θ
μ

Deci y admite un modul invers fattt de θ pe三 =]f_.

u.

Atunci,cum avem
θΩ ==]グ
rez■llti
θΩ r-1=θ
sau “
ΩθiИ -1=θ

Dar θ]ご -l este un modul. Deci Ω adlnite fath de θ un nlodul invers

θ21/f-1.
1l insemnttm pe acesta cu Ω-1
Cum avem
Ω2⊂ Ω
rezultユ
Ω2Ω -1⊂ ΩΩ-1=θ
adica

(7) Ωθ ⊂ θ
Dar θ avind element unitate rezultユ

(7′ ) Ω ⊂ Ωθ

Din(7),i(7′ )rezultユ
II. Ω ⊂θ

Din l si II rezultユ
Ω =θ
OED.

4.TEORIA RAM『 lCARII

Fie θ■ ln Ordin prilnitiv cu element unitate din corpul de numere alge―
brice彰 ,(o),i fie φ Cu ttntreg rational,priln in″ continllt in θ .

Idealul
(夕 )=ら ⊂θ

325
generat de / in @1) admite, conform teoremei fundamentatre a lui Dedekind,
o'descompunere in produs de ideale uniforme maxime din0.

(1) (p):noTr-..ir-L

8tft"i.,t'ie : Yom zice c5. descompunerea (1) a lui (1) in 0 e.ste rarmif,icatd.
in in (1) cel pufin una din -omponentele r, nu este ideal priin; in
@, dac5,
caz contrar ea este n,erarnificatd.
In ordinul principal O al lui q $), -componentele uniforrne maxime
zil din (1) sint puteri de ideale prime P,io, . Incit definifia de mai sus devine :
descompunerea idealuiui (1) : O ?

ア
( 1 ',)
(φ )一 Pr]Pr!.… Pド

din ordinul principal C), este ramificat[ dacd existi cel pufin rrp 1i ; cu m. { "l
dac[ to]i m; : 1, descompunerea este neramificatZ.. ^
1

Lema l. Dacd, |ncadrttl de ma,i sws, e.t:atn l,---+0,

astJel, ca
′

ら¨

％ 一ε
％一 θ

:
上︲

＋︲
(2)
μ

Ｌヽ
一ι

7. $z* "'

unde c este cel rnai mic ny*kiplu cotil,un al fracfii,tot,

tt odird rel,atia frim, cu
C

cel, mai mare diuizot cornun al notnodrd.toyil,or, atu,nci atem

D (lr, Vz, . . ., po) = 0, mod ca

inlel,egtnd pr!.n D, discrim,inantul, aectorului (pr, 92, ... p-*) adicd pdtuatu
d, et ermin ant ul, ui c o nj u gafil,o r co mp on ent el o r v ect o r wl u,,i-.

Demonstralie. Fie
[.or, ., ..., o,]
o bazl" a lui @ peste 6. Atunci, deoarece *r --+ 0, avem
n
う０

tr, : E 7/161 cni, ?ni, ---+ €, ,i : 1, Z, -.. m

j:i

Din (2) ;i (3) rezultl

／
”

”
１Ｉヽ
Σ戸
Σ日

′ ｆ ｌ ヽ
″ Σ

” Ｔ カ ロ

(2') ci. : I ct pt : *rrrr): m,,) o,,

Ｊ

d:r
〓

1) Vom intrebuinfa de acum inainte

si denumirea $i notatia ,,descompunerea lui 10,,, even-
tual firl a discerne intre element gi ideal : vomlSsa pe cititor si fac5, singur aceaste discernare
(Nota D.B.).

326
 Pe de alttt Parte, cunn λ→ θ, rezultユ :

, 'λ 二 ω
ルら→ Jノ

“
(2") 。..θ λ =
Σ θらωノ
-1
′

Din(2'),i(2“ )rezultユ :

(4) θ
ιJ_Σ θ _lfJ-1,2,… .%
￨=1
“

la誕
燃IttJ∫[考て
霧IXi帯11週 北
Σ嗚耗
J=Σ 4JttQη =
J-1 り ノ‐1

-Σ Σθ yむ _Σ θ 筋 ν )=θ ち ￨_7f l
`′`協 `′ ` `(Σ
′ `ノ `″

confOlm「 Oprietユ ti10r determinanti10r,sau,pentru unづ Oarecare

(4') Σ θ ]為 ノ=ら
J′
lylづ -1,2,… 。
",
ブ=1

Fie acunl θ', cel mai lnare divizOr cOmun al numere10r θ

,. Rezultユ

θ'一 (亀 ′σ2…・ θ2)

′
θ=Σ θ
:θ
`

inmullind ttn(4′ )cu ε

`sumind dup五 `, rezultユ

θ ′
イ J′ 地%二 4θ ε IMI
こ Д 耳 `lyl一
(5) .・ .θ (Σ Σ 爵
名′ ′
)=θ lyl
` J `ら
Egalitatea(5)este O egalitate intre intregi ratiOnali.Deci

′
θl l1/11=O mOd θ
′
Dar θ este prin ipotezユ ′relativ prill■ cu θ. Deci
(6) lyl=o mOd θ

327
Din egalitatea(3)se deduce instt pe O cale binecunOscutl.

(3′ ) D(μ l,μ 2… ・,μ ,)=liγ 12 D(。 1,ω 2,… ・ ω

")

Aceasta este o egalitate ttntre intregi ra;iOnali・ Din(3'),i(6)rezultユ deci

D(μ l,μ 2,… 。μ●)=O mod ε2.

QED.
Ⅳθ
ι夕.Dindu_se%fractii Ordinare

O ■ ,生 ψ餡
71 92 9,

presupuse ireductibile, fie 2 cel mai lnic multiplu com,i al nuttlitOri10r

10r ,i .

(7′ ) 1生 ,‐ %
g g g

acelea,i fraCtii aduse la numitor comun,Avem

(8) (g,解 1,%2・ … %o)=1

int■ adevttr, altfel,am putea gユ si un numitor comun g'<g la care
em fractiile(7),グ ar fi tOtu,i multiplu de a,deci,ide f,ceea ce e,te
滉譜
Reciproc dacl se dau fract五 le(7),i g eSte un numitor cOmun allor,
care le aduce la forma(7′ )astfel ca sユ avem(8),este Cel mai mic nlultiplu
comun al lui g・ .

Fic↑ ntr― adevttr λ,cel lnai lnic lnultiplu comun al lui g`,,i fie

(9) *' Y; : t,z ...

qk-
tr,.

Deoarece q este multiplu comun d" q o, iar fractiile (7) sint presupuse
ireductibile avem
(10) 9=O mOd λ
Fie
%=(牲 ′物 2・ … 協 z)

・%〒 Σ %:μ %t→ ″

1 `′

`2‐

Fie de asemenl

μ一 Σ %:μ
￨=1 `

328
Dac1 2n(9)inmultim Cu%′ Pi Simlm dupユ ヴ
′avem
%
夕 It
F ん

.・ .″ 多ん 三 μ 2

. んλ =01■ od 9
夕
Prin ipotez嵐

(1,%)-1・
Decl
力
(10′ ) =O InOd f
(10),(10')demonstreazl propozitia.
Deci 3n enuntul lel■ iei l de mai sus,′ ,cel mai mic multiplu cOmun''al frac‐

ti■ 。r三 生′貧

nseallanl,,cel mai mic multiPlu cOmun''al numitOrilor fractii10r
θ

ireductibile cu care sillt egale‐ .

づ
Dの α%づ ′・Fie τ∈2(0).Se
ι nume,tc πγ
%α lui τ,suma tuturor conitl―
gati10r lui τ
′
S(・ )=τ +τ +.… +τ O 均

SITl犠
『 1鮮 鑑 総 署施場Ъ∬
郡 』露 『li鮒 聟ツ
手[:∬鰭 嘔
galoisiene,deci S(τ )eSte un fntreg al :「
este chiar in 啄 .

Este util pentru cele ce urmeaztt sユ punem discrilninantul unui vectOr

sub o anumittt formユ .Se,tie ctt avem,Prin definitie

D(o1, to2, .. . oo) :

1.1.11.[

r莉 ω夕刊 .… ωソJI
“

nattittl淵 f』
von■ avea
」 謝1鳳 蜘縄 C胤
li:猛 :チ ξ :Tサ 現納鳳
ω J+ω :ω ′+・ …+0「 ⊃
ων―
⊃
`ω
adictt tocmai,deOarece αの み0=(α ろ)0,

S(ω ′
)

lncttt avelll
`ω

D(C01,ω 2-。 COら )=IS(0`ω ノ)￨

329
 Lema lio Dα ι″ φ′ιs″ ι z",郷 α J φ/づ 協′%α j夕 %gダ ιθ
αl′ jα
γ(υ l,
υ υ θ
θι07摯 αγθ″υ “
ザ"`%J“
湖 リJれ の ″ んθ
づ αυι解
2…・ ル )%%υ ゎ /ィ (0),α
“
r...づ
(11) D(υl,υ 2… °υ")=D(υ fl υ
′ J)mod夕 .

φιι
γ%ο ′づ
ιιγ ,%α ι
%γ α J。

'多

Dι%θ %s′ γ づι
″ ・ Deoarece D(υ l,υ 2, ・ ,り
in baza teoremei lui Fermat i ")eSte un intreg rational,avem

(11) Dpr(υ l,υ 2,・ …υ

2)=D(υ l,02,・ … υ
■)mOdφ ,

pentru orice γnatural.lnt■ adevttr,aceasta se vede aplicind dc r ori teorema

lui Ferlnat.
Notind cu 2■ un termen generic din dezv01tarea lui D(71′ υ2,・ … υ
avem ")

r(υ
Dク l,υ 2,・ … υ9)=(Σ 跛 )'7

Dar pe de altユ parte, aveln,i

(12) (Σ 班)pr=Σ 班ノ(mod φ)

unde congruenta(12)trebuie privit■ la inelul Ω,de exemplu,relativ la idealul

generat de φin【 2.
Membrul II din(12)Poate fi￡ nsユ pri宙 t ca dezvoltarea determinantului
care are in liniaグ ,i co10anaノ ,termenul

S′ (υ J)
`υ

int■ adevir in ccea ce priv"te Va10area absoluth avem, termen cu

termen, aceea,i eXpresie,in ambele sumeo in ceea ce privぃ te Semnul,
dacユ φ >2,el se pistreaz江 ,dac嵐 夕 =2,aVem

(_1)2「 =1=_l mod 2

incttt termenii care 2,iSChimbl semnul,pot fi inlocuiti cll termenii cu semnul
nealterat′ dar congruenti cu ei・ Deci

(12) D夕 r(υ l,υ 2,.… ′υ")=iS'r(υ `υ プ)lmOd ・

φ

Pe de altユ Parte′ aVem

r(υ
ツ)pr十 υ υ r mOd
)″ 十 .…
(13)S夕 ・ )=(υィプ (可 ′ +(υ 9-⊃ ψ
7プ
S'-1)ク

unde congruenta eSte cea din Ωrelativ la Ω

".A,adar
rυ r)mod夕
υ
Sグ (υ じノ)=S[(υ t υ
Dpr]一 S(υ ′′ .

330
 De aici rezultl

(13′ ) IS夕 r(τ

`υ
ブ
)￨=IS(υ fr弓 ダ)lmod ψ .

Conform observatiei de mai inainte, aveln insユ

(14) D(υ lr,υ :r,… 。

,υ ttr)=IS(υ fr υ
ダ )￨

Strttngfnd la un 10c relatiile(11),(12),(13),i(14)avem

D(υ l,υ 2,・ …,υ )=D(イ

“
,υ ダ,。 ..υ 4r)mod夕・

unde relatia de cOngruenttt eSte,deOcamdat五 ,ginditユ in Ωadic益

(15) D(υ l,υ 2,… ・メ■)=D(υ fr,υ ダ .… υ ,ο → Ω

l')+ψ θ

範 tre∫ ]:∴ I:71&ま ち J12「 T3竜 塩 輩賜le攪 ∬'Ml腎 灘: :31ち

complet demOnstratう .

QED.
Treceln acum la:

TeOFOl■ la direeti a ramificユ Fil.Dα θ″ 夕 ιsノ ι αJ

ογαづπ%ι prづ ″3タ ゲυ θ7`ι Jι θ,3J夕 %夕 αι %%θ づ ιZ″ づυり″ι 夕
ι 多ι ″γ%ι ル ′ α″
"τ `α "π `
`鰺
△ θ ″J(岸 濯グ,,f認 夕
ιグ .

△θ=O mod夕 .

Dι んsJγ ιι
づι.Fie
"3ο
(16) (p)=π ■ 。。O πr-1
descompunerea lui(夕 )in produs de i θ,φ f五 nd
ramificat in θ, rezulttt ctt cel putin ompunerii
(16)nu este ideal prim.Fこ rtt a restrin supune c嵐
π este aceia.
Cum 7t diVide un prOdus de divizori prillni ai sユ i, dacユ P este idealul
priln asociat lui π avell

(17′ ) π⊃ P,
unde putem sl-l presupuncIII Pe_lr,Ininiln cu aceastl proprietate.Cunl avem

P>π
existユ lln ,77> 1, Inaxlln cu proPrietatea

′
(17′ ) Pい >π

38題
 Stt aritユ lll cユ avem
%</Y
intr_adevhr, din (18),(17″ )rezult嵐

(17) P“ >π ⊃ P・

Fic

X=■ …・ んデ
ー1

ínmul,im relatia(17)cu x;aVem

〕 ⊃
(18) グ χ π x⊃ Piξ x

Dacl in(18),prima infぁ urare ar fi slabユ ,adicユ am avea

(19) P“ χ一 π x

in(19)avem dOuュ descOmpuncri in prOduse de ideale unifOrme maxime

r:∬
Sil:Illilil彗 爵
毬[Ψlil:盆 ∫ 『1:L醗 1え
::r乱
]曇 li」I:1を [rlT::孔
P“ =■
ceca ce contrazice(17″ )Dacl acum am avea
%>″
ar rezulta
Pれ χ ⊂ PIァ

ceea cc imprcuni cu(18)ar contrazice fnfl,urarea tare deia dcmOnstratユ :

(18) P"χ >π ′

<ル「
Rezultr dcci ″ιく
in virtutcn l■ i(18′ ), deduceln existenta l■ θ,a unui υ,astfcl ca(20)
υ→ P“ χ,7→ π′=(夕 )′ υ→ ο
Conforllt cclor de mai sus, existユ un ,′ _→ O n■ illini cu proprietatea

夕
%夕
r >〃
Avem
r⊂
(20′ ) ノ→
υ P"'π χク Pど χ⊂ πx=(p)

Dacl [ω l,ω 2,… 。

,ω ,]

332
 ―
→ θ, aVem
este O baztt a lui θ Pesteじ , Culn τ

(21) →″
υ二 Qω "θ 。 ′
lu de ψ
;altfd′ υ
ar i
‖鼈量￡ it滉 理 縄縄 器l彙 '精
itお
'nu este mdtむ

l)in (21)rczult嵐

(21′ ) υ 『r mOd
Fr ω
'r=思 θ
p

Pe de alti parte, cOnform tcOrelnel lui Fermat,aVcm

ε
イ =θ ,mod φ
(22)
Din(20′ ),(21′ ),1(22)rezultユ

Σct ωrr=O nlodタ

adica
r=夕 →θ
Σι
`ω
夕 7,フ

→
l)ecl

ツ
ー澤テ θ
ω rr,7υ

lぷ
marcl:翡 #1』 。 譜haI訛 」 ム
t2ittltt宥 if留 り:肌∬∬ :

ditiile len■ ci I Rczulti

`;電
2≡
ω:r,.… ,ω 9r)=O mOd ψ O mOd P
(23) D(Ofr
APlidnd lerlla II,deoarece ωi Sint intregi din R(0),aVelll

fr,G)fr,.… Jω ,r)=D(ω l,ω 2,・ … ,ω ,)mOd夕

・
(23) D(ω
Din(23)(23′ )tragel.cOncluzia

D(CIDl,ω 2,・ )=O

… 'ω π mOd夕 ・

Conforln definitiei lui Δ。, reZultl

△,=O mOd少 ,

OED.
333
 5,TEORIA CLASiCA A IDEALELOR
IN SEMIGRUPUL sTRUCTじ RAL ORDONAT Σ

Ne situユ in cadrul unui Ordin prilllitiv θ cll clel■ ■ent unitate din
ll■

corpul de numere algebriccの (0)・

DO%%づ ′づι
・Un ideal∠ ⊂ θcste/ι αι jzα ιatunci cind nu existh nici un

ordin prilnitiv θ*,θ * >θ ,care sl― l ad■littt ca ideal.

T oore nl五 . Dα θ″ づ ιαJク ∠ づ
4, υιγ″αろ″
ιs`%ι %π ′, α″′
,`」 ′
ι το″%Z 力ι
υιγ
s′

α′
%″ θ
ヴι ιι sι ι/ι αι
づzα ″ .
`ι `ι
“
Dι ′
′ 多
zθ ′
′ ιo Existtt deci F modulul_4-l astfel ch
sノ ′
″

(1) И l∠ =θ
*un oldin"m五 ち 疇 W嶺 ∝ 』 hO“ К 4adtte pe∠
dd le° “
(2) θ*⊃ θ,θ l=∠

ち写
僣 ::3猟 継塊遺
iふ 選 躍Tiltttle21:vI謡 1[1鱗 謂乱 η
tzdth lЪ

(3) θ*0=θ

Dar avind element unitate′ avem

O*θ ⊃ θ*
Apoi
θ*θ cO*θ *cE θ｀
Deci
(31) θ*θ =θ *
Din(3),i(3')rezultユ
θ*=0

倶 う
♂1[郡IIIIdι
i普 :Of左 11#型 ;:fr二 lli凛 ::鵬 ￨ど [
:::∬ fll:Ъ i【 l:3誅 ILinVers in θ,admit un idealizatOr P′
ordin,lnfユ ,urユ tOr veritabil al lui θ。
・ .15 >θ , deci s2nt nerealizate.
DatOritl acestei observatii,putem enunta:
TeOrem触 . び%づ ″ι
αJ∠ ⊂ θ,,′ ι
滅づ″
α′イ
%´ γ
αι夕
多″θ
をιθ
/Jθ ι αグ
υ
θ‰ ′Ю″ α
を′ ″ ;ド θ 誉 γ̀%φ γ ο〆 ι
iF%ιチ ;傷 ;θ
%%ιπα ιヴ′
′
ιαι
ι ψ告 ν多 S θ′θ ″ φ ヂ 7グ ttι rlク %%グ %″

γα
Dι%ο %s″′Ja Di宙 zOrii primi ai lニ
Vatiei de'7,懲
mai sus,mOdul invers rell
`づ
タlFiヂ realttati au,conform Obseト
r懲
胤 :3Sζ lel庶 ∫
猟駕
Ц 割 整 1ギ
lor primi,i OblinOm teOrcma.QED.

334
 Consec'in!d,.Idealele A realizate impreunl cu orice divizor al lor / din
@ (se mai zice : rad,ial-realizate in 0 ; mullimea divizorilor lui ,4 din d, con-
stituie razahi A in 0), admit modul invers : este produsul modulelor inverse
ale idealelor prime din descompunerea 1or.
Obseraatie. Din existenla modulului invers si a descompunerii in produs
<le ideale prime, pentru idealele radial realizate din 0, rezrlt'a pentru aceste
ideale, implicalia divizibilitS.fii-multiplicative, de citre cea aditive pentru
idealeie radial-realizate din 0. Incit pentru aceste ideale, am avea o teorie
clasicir, d.acd am, ;ti cd rnwly.iruea lor ruw este desaytd : este ceea ce ne pro-
punem s5. demonstr[m in cele ce urmeazl.
Teoremi. Mwllimea \
a ideal'el,or radial-yealizate (i.n ,ipoteza cd
ruu este d,e;artd) d,in ord,iruul primitia cu elemeytt urtitate,0,formea:d: sem,igrul>
_fa{d de inmwlli,rea ideal,el,oy, An, acelagi timp swbstructu,rti ct slrttcturi,i totale a
d d e al el o r l, ui 0 ( s emi gr up str ot ct wr al- or don at ) .

Dernottstrali,e.Fie A, Be X. Daci avem

ε ⊃ ИB

■lnde C este un ideal oarecare cu aceasttt proPrictate,oricc divizO■ priln al

lui C este,desigur un divizor priln al lui_4 sau 3 deci adl■ lite acordul invers
lclati、「 la O. Ca atare,C adΠ litc O descompunere in PIOdus de ideale prilne
din a rcalizate′ deci avttnd lnodul invers. Deci ε arc,la r,ndul slu,lnodul
invers relativ la θ.Ca atare, el este realizat
Deci И B→ Σ
APoi oriCe ideal din raza lui rl u B estc un ideal din taza lui χ
4 si din
raza lui B,deci este reralizat.Deci,i-4UB→ Σ
Cum aven■

И ∩ B⊃ ∠ B`

orice idcal din raza lui z4

∩ B este un ideal din raza lui tt B.Dar avem∠ 19→
→ Σ.Deci orice ideal din raza lui∠ ∩ B este realizat.Deci∠ ∩ B→ Σ .

OED.
ι ユ
血 pli出 俗 Fttλ ttχ 轟 点 1導 iぶ il:Ci∫ c:漢 留 吼 1蜘 L:I盤 凛 カ
B→ Σ,cu
B⊃ И

tadicl idealul satisficind la relatia

」 =BC,
atunci C cstc un idcal din Σ. intr_adevユ r c cste un divizor al lui И, care
este radial―― realizat′ deci ideal din Σ

.θ ′ ι づ
LclllЙ j%P%ι 夕多%Z αιι%Jθ ″力」αι%%′ %″θg,ψ γが解 γα ο,多 α;,
αιαι夕γ ″
多′
ιjθ
′ι
ιιγ %多 `θ
J.
"ダ

335
 Demonslr7,,tie. Deoarece P + (0), el -conline un numd-r din A $),
'c
- P. Rezulti t- o deci r este intreg algebric eL
; an:uleazi un polinom
aritmetic,
(1) i"olC*-t-'2-1 I ...+Cr4'-A;lc20 Cr---G, Cn*0.
Simplificind in (4) nu numS.rul nenul {, rezultd.
(4',) -n,-h-Lc^_ra"'-r-l +... + Cn:o,Cb+0.
1'o!i termenii- sumei, pin[ Ia ultimul, sint sigur in P. Rezulti. c5. gi
ultimul este in P. Deci P conline un intreg ralional nenul, Co.
. P._ {" p cel -mai mic lntreg rational nenul, in valoare absol.uti, confinut
in Putcrn chiar presupune f > 0. D3ce p este numir prim, partea de
existenli a teoremei este-demonstrat i. Dac5"-nu, avem
一
３

f:ab,a,b---+€,a,b4p
⊇ar P eSte ideal l)rim,ce_l divide pe夕 .El divide mttcar unul dintre α
sauろ .InsMn ambcle cazuri,dlm peste o contradictic,α ,iら fiind mai mici′
in va10are absoluttt decit ψ .

Deci ψeSte prim,i partea dc existentこ este demonstratユ .

Dacユ idealul P lllai contine lnsl,i al dOilea numユ r priln g,atunci al″ em

P⊃ (ψ )U(2)=τ
unde p五 ■olo叫 degem tted出
idealul priin P allui θ,cOntille pe l,d( 鰍:『::誕 :お :1:lttt蹴 蹂語
Q.E.D.
θι υ
sι γιづ
′ι
・Esteclar cユ ,i reciproc,orice numユ r prim ψdin“ este con―
tinut intr_un ideal prim P al lui θj clci avelllタ ー )θ φ′ iar θφare in θun
divizOr nedivizibil in θ′deci prim.
。 h量 金 :∬ 饗
i〃
貨 雀〔
メ″プ″箇∬
亀 考
笹
e寃 よ
塩 ∬「
宝柵 :ι :ettζ 1:だ
univoc si nelacunar.
me din θin clase, douユ
通
Puteln face cl■ iar o ttmpこ rtire a ideale10r p五
ede p血 e ind m aceea゛ dasこ di島
Relatia definitこ este o veritabiltt relati ∬盤′ TTel:i眠 ギ]認lin
,i tranzit市 ユ .Este clar cユ puterea multim五 clase10r este infinit numerabilユ ′
existttnd o corespondentユ biunivOcユ intre ea,i multimea numerelor prime
din″ .

Sユ considerttln acunl numttrul fundamental al lui θ,△ θ care, rcanlin―

tiln,este pユ tratul deter■ linantului coniugati10r unei baze a lui θpesteグ ,

ど 識il麗 踏 ぎ肌懸 諦∫ 盤御∴僣貪 iW鮒 艇(選1:鵠 f鳳

maxilne,conforln teoremei lui Dedekind din Cap.I.
Sユ scrien■ aceasttt descolnpunere astfel:

(6) (Jr)- itiz... noPfflfi\. ... Pfl,

unde π,sint idealele uniforllle propriu」 zise, adictt cele care nu sttnt puteri
de ideale prime Evident, a priori, una Oarecare din categoriile de ideale

386
 gnt К
悲轟 ∬慇litr】翼肥胤 rttC沈 鳥'Pa… spe“ v通 Pα ea―

・ ん・
れLγ 揚
grLiFl]サ 弔 撒I鏃
ルれ 』脅 深Feat出″ α%%の 1互 l:し
t傷 tム sづ g%α %γ ″ ψ%γ ″a lui(△ 。
6θ 7夕 2多
)・

Lcln益 。θ/づ θ ιづ″ιαJ ″Zι %″ Oα づ

υ″zづ ろ
グ ″グ
J sι γ %θ %(△ θ)ι S′ ιγ
α″ヴ
αJ για zα ι Jづ .

° づ
%S」 /α ノι: Presupunen■ cユ idealul z4 ⊂ θ este divizibil strlin
Cu (△ 。ア(筆
(7) ス u(△ 。)=θ

Fie C un divizor Oarecare al lui∠ ′eventua1 24 insusi:

θ⊃ И
Rezult嵐

(7′ ) ε u(△ θ)一 ο

Fie P un divizor priln oarecare al lui C.

P⊃ ε

P nu poate divide pe(△ θ)Cこ Ci din(7′ ),i din

P⊃ (△ 。)

ar rezulta

P⊃ ε U(△ ο)=ο

ceea ce este absurd.Dactt ψeSte numこ rul prin continut in P conform lemei
precedente, avem
P⊃ (夕 )

Dar avem ,i
△ο≠ O mOdタ
cttci altfel ar rezulta
P⊃ (φ )⊃ (△ θ)
ceea ce am vizut ctt nu se poate.AplicFnd teorema directtt a ralnificユ rii de―
monstratユ 貧n Paragraful precedent, rezultユ cユ タ nu cste ralnificat in θヽ
Descompunerea lui(ψ )全 n ideale uniformettn θeste deci chiar o descOmpu_
nere tn idcale prime diferite:

(3) (ψ )=Pl P2・ … Pπ・

Dacこ P`este una din componentele produsului de mai sus′ fie Oヶ
prOdllsul celorlalte.Egalitatea(8)se scrie atunci

(8') θ
φ=[Pt σぅ
鑢 ― c.162 387
adicユ

１ 一′
０
Ｐ
θ

〓
′
(8′ )

θ,チ eSte,e宙 dent,un tt modul i五 tとnの ゛).Rela,a(87)ne Spunc ch cleste

mOdul invers pentru P`.Deci orice ideal din descompunerea lui(ψ )admite
l■ Odul rclativ la θ.P este insユ unul dintre P,cttci el divide pe(夕 )・
Deci P
adlnite modul invers.

山zお 呪鳳 itttT:鳳 針 1∴ 留 ￨:翼 埋艦,:∬ :LttI驚

記 :甘
deci rcalizati′ dCCi are si el lllodul invers,deci este,i el realizat.
Deci ノ
4 este radial realizat
QED.
θbsι /υ α″ι. in lema precedenth s― a dcmonstrat de fapt cl orice ideal
P,care nu-l diVide pe(△ ο)are mOdul invers.Se poatc arhta,pe o cale ase―
rrlユ nhtoare,ceva mai mult:Chiar idealele din signatura lui(△ θ),Care intri ca

盤
:需 1(糖 彎満 づ:]ど
′
く 夕
檄よ 露∬認lli砒 濯
鷺;r:精 机髪 ¶配 [」
Pentru Orice グ, 1 く ≪ , avem
θ△。=Pa+,9α +`
unde am notat cu Oα +`,produsul complementar lui Pご +i din(6)E clar Cl
O記 +`竃 d・llul invers cユ utat.Putem deci enunta:
T este m°
′ ′
θγ ιづ
αι
Jθ α
ιttγ づ ιJ%j θθ
御多α α/ι 夕
ιι力′
を ι″θ
′ ″sjgJ7α ι
′ι
/α ψ′´/ん `-2Js′ αι
ο πJ
(△ θ)α α物 夕ι %θ α%ι づπυι
γs.
Dc aici rezultl:
″θ<Ω ,α ″
Dα θ ヴθ ε
″グα″Oπ θθげんθづ″ιθ %θ γ
グづ%ι φγ づθづpα ′αιJク ブグ(0), ,ι

aπ ′
多θ
づ(△ 。)ι γ
ιら%づ ιsa αづ
b″ づαι
α ι
ιπ%,ル γ%ι φ %γ ιrα αグθ α %か 9/%ι θ
″jα ι 7ι %%
α
`ぅ '多
Jι

5'%ι ι
ψπιγ ιづ
′″ グι
αι %ι グ
ι夕 ′ づ%θ リクι″/グιSθ ο鴨ゃ%%ι /ι αSα ∂% づ″ ια %%ψ γ 夕
ν `ι
Zι ttι

夕2'α κづ :cttci altfel orice ideal priln al lui θ ar adnlite nlodul invers relativ
la θ,`%ι
Oi deci θ ar avea teorie clasictt a idealelor pentru tOate idealele sale,
ceea ce, conforln cu ccle ce,tilllり illlplictt θ ==(2.
6ο %sι θ
力多′″.Rczultユ din cele de lnai sus ci cxisttt O infinitate dc idealc
pHlne ale lui O care au lnodul invers.intr― adevこ r aln、 ア ユzut cl θ are o infi―
nitate de idcale prilne,pe de altユ Parte,ln signatura propriu― zistt a lui△ 。 ,

apare un num■ r finit de ideale.Existh deci o infinitate de idcale care rttn■ in

雀n afar嵐 , deci care au lnodul invcrs. ConfOrlllll celor demOnstrate mai sus, ele
d lea
概 t[:守 計 aF「 群 ∬ 穐 I:空 1%de d・ 'm mod band,char raと
lf%″ リ
― タι αΣαj′ ι
,多 ι ″ι
%づ θ/α α
グα /ι α
J`″ α
Jο ″ι夕 ιtt ιsJι ′ι ι
,α γ″′ι
αθ θ πι
%′ り
Z―

,″ ι
″θα
γοり 71ル ″づ
′αι″
′ ″ι
θイ
`α
α
′ιψγづ ι
ηι・ ιルイリθ, γ ι α
′グgα ′ /7′

`.
Lemユ 。θγ′θιゲ″ιαι υι/づ 協ろグ
J zι ,o,ル ″多π αJZじ ι
りθ,α ιεル ,・ tr」 〃ι
げ ′J夕 γJ'%α Sο θ
グα″
Pα ′%ケ ι%ο グ%Jグ %υ θ/sP-1,ι s″ θO夕 %′ ι
γι αJttι J P.

E=P
′

Dι%θ %s″ αJ`

′ Avem desigur
P>π
i338
 Dar π divide un produs de divizori prillni ai sユ i. Ca atare existユ un″ 多
nat■■
ral astfel ca

π⊃ P"
S皿 多
m価 m cu acetttユ prop五etata
硼 ∬ ::r器 巡
(9) P>π ⊃ P"
cu lnodulul invers P-l allui P,Iczultユ

θ =P-lP>P-lπ ⊃ P“ -1

P-l π este un″ ―modul,permis de θ,cuprins in θ′deci ideal al lui θ

.

Dar aveln sl
P-1つ θ

deci
P-lπ ⊃ θπ 一 π

deci orice divizor al lui P ■ π este un diVizOr al lui π.Culn π are ca singur
divizOr priln Pe P rezultl ctt P-l π este ideal uniform avind pe P caideal
prin■ asOciat i rezult嵐

(9') P⊃ P lπ ⊃ P“ -1

Dacユ prima infl,urare din(9)se reduce la O egalitate,totul este de―

mollstrat,dacユ 全 nmultim cu P in ambele pユ rti.Dacユ prima ttnfl,urare din
(9)eSte tare′ relatia(9′ )dユ pentru P-l πaccea,i situatie pe care o dtt pentrll
πrelatia(9), Cu singura deosebire ctt in ultilnul termen, exPonentul este
scttzut cu o unitate.Aplicind acela,i prOCedeu ca in(9),Obtinem
′
(9′ ) θ >P 2π ⊃ Pに 2.
Refttdnd ratiOnamentul,ajungem ca,dupユ cel mult%-l ori,sユ ∝rieIIIL

θ >P― (に 1)π ⊃ P
Se deduce cユ :i」 P―
('2 1)π eSte ideal al lui θ,,i deci, cun■ P este nedivizibil
in θ′rezulti
P― {"-1)π =P
sau inmultind Cu P“ ―
■
π 一 P“
QED。
θろsι ァυα′jι ｀Culn puten■ enunta:Idealele din signatura unifOrmユ purヽ
・ノ
a lui(△ ぃ)nu au,nici unul,modul invers.Altfel,conform acesteileme unele
din idealele u■ liforlne pure din descompunerea(6)a lui(△ 。),ar fi puteri de
i■ eale Prime, Ceea ce este contradictoriu

339
 Putem acurn sl enuntl-m urmitoarea
T e o r e rn i. Cortd,itia u,ecesayir. si suJicientd ca un ideal A al lui 0
'sa fi1
itt, \, ad.icd fie rattial-rcalizat, ,tt, ,i A sd;fie ctiaiilbit strdito cu oyice
sri
'itleal.ditt, signaturct propri,r,t-zisd, al,ui (A, ) , (rn,ti s-curt si Jie tl,ili,z,ibil strci.il
,cu, sig.natr;ra profriu-zisd a lui (Ar)).
Deruon,stratie. Cond,ilia este necesard. Fie A c. 0 un ideal radial rea-
lizat al lui @. Am vitzrt cii oricc divizor prim aI siru admite modul -invers
relativ Ia A. Dacl" ar erista in signatura propriu-zisii aI lui (A6) tin Po*,
(descompunerea (6)), cu
Pa+i ) A

ar reznltii cit Pu*, aclmite modul invers. Atunci -d+i respectir- cste conform
celci deeL treialerne din acest paragraf, o putere alui Pr*; deci :;u,, nu este
ideal nnilorrro pur |i, Pu*u nu intr.1 in signatura uniforrnS, puri. a 1ui (Ar),
ccea ce este contra-dictorir-1. Dcci

LT)l*i +.l 1Lt

t
;-l
t t, )
L,
-

Cull■ Iち 十i eStC prilll nenul, deci nedivizibil, aceasta implic沈

(9) Pα +`uИ =θ ,づ 一 」,2,… .′ ,′ .

ln relatia(9),pcntru Oriceげ ,cu semni―

nu adlnite Printre divizor五 sli prilni,
allui.4 adll■ ite I■ Odul invers,ca atare,
_4 are,i el unl■ Odul invers, deci este
ntru toti diViZOr五 lui∠ ,deci И este

QED
6 COMPLETARILE TEORIEI CLASiCE A IDEALELOR IN Σ

ordntWiVtflltt■itt」 T de
r Ω,num∝
inelul tuturor
cdrh∝ 烈0 1 θun
intregilor algebrici
dinの (0),avem in Σ,adicl in multimea tuturor idealelo■ lui θ,radial― reali_

〔 露ユ]翼I≫翼
蜘:冨:辮i灘穐讐 寛猟轟uttu棚禦
l
l. Orice ideal∠ 4 din Σ adnlite O descOmpunerc unicl ln ideale prilne
ale lui θ,care f五 nd divizOri ailui И,siint tOt in Σ
2.Pcntru idcalele din Σ avem implicatia,,diViZibilitttt五 multiplica―
tive'' de cユ tre cea ,,aditivl'', adicユ dac壺 24, B sint dOuユ ideale din Σ,in
relatia

И ⊃ B′

de aici rezulti ch existtt un ideal C al lui θ,astfel ca sh aven■

B=∠ θ.

.340
A posteriori ε rezultl de asemenea in Σ,cttci ll divide pe B care cste impli―
lcat in Ω .

T oOTc nlユ . Dα ε″И,Bs′ π′αο%″ ゲ″ια ″j%Σ ε Jι

``

И ⊃ B

`ι
ゲ″ ιげ
丼sι ″ιZク ′
α Jπ θ
z`′
jψ α
Z(α ),(α )Cθ ,α Sび ι
J θ
α

〈1) И― (α )UB
Dι ,π θ%sι γαι
ヴι. Deoarece idcalele din Σ all teorie clasicこ a idealelo■ , お
adnlite o descOmpunere ttn ideale prilnc, unictt pttn■ la Ordinea factOri10r

(1′ ) B一 Pil Pク .… P粋 ,st>0.

in virtutea aceeleiasi teorii clasice a ideale10r ,i a COnsecinte10r ci,

rezultユ cユ z4 adlllite descOmpunerea

′
(1′ ) 五 =P[IP:2.… P静

0≪ γじく sら り=1,2,… .,筋

Observ■ m aici ch tOti Pゎ Ca divizori ai llli B,se gユ sesc in Σ

Formhn■ urmと tOrul ideal:

(2) θ =Ⅱ P許
+1

,==1

De asemenea fie

(2′ ) εじ_P7Ⅱ ′
Pフ
+1

尉∬ :i『 ]淑:滉 ぶ]Cir:盤癬.糧 胤

∫
,C`→ Σ .

Este u,Or de vttzut cユ avem

(3) εをP,=ε ′ づ-1,2,_.′ %
asadar
θ,⊃ ε
Avem chiar
(4) εt>6,グ =1,2,_.′ η

寵ig空 1∫nIP慶 塁:1:Ъ :譜 rMce u丘 献飢

ea descOmpunen通 eddOr
Din(4)rezultこ ,pentru oriceづ ,existenta unui α →θ,astfel ca
`―

αゥ→ ε
`,α
じ→ ε,ヴ =1,2,… .′ %

3島 を
 Fie atunci
α α l+“ 2+… ・ +α

E clar ch avem α‐
→ θ. Dacユ puncm

ノ =(α )UB

culnノ este un ideal din raza lui B′ este de asemenea radial― realizat,
deci se gise,te in Σ :

ノ → Σ

Deci`′ adlllite o descOmpunerc in ideale prillne,Oi cumコ ′este un divizor

al lui B;descOl■ ■
punerea este de forllna

(1") ノ =P]l P12.… P和

(動 ptく ∫
:,づ _1,2,… .,′ 7ι .

Pe de alttt parte avem conform(1′ ),i(2′ )

И づ-1,2,…
. 6.⊂ .′

,l Cum avem
∝を→ ε,cИ
rezultユ
α ー 覧 +α 2+.… +∝ → ∠ ,

“
I)eci

(α )⊂ И
Dar avelln sl

B⊂ 五
asadar

(0 ノ =(α )UBcИ

Conforln teoriei clasice a idealelor, existentユ in ΣJ rezulth cユ

(5') 0く γく少
・
=1,2,… .′ 夕,多
`,づ

Presup■ lneln cユ ar exista unグ 0,astfel incit sl avem

(5'′ ) 為。<ψ ぉ
adicユ

γ
け。+1く ψち
342
a,adar
P子
じ
。cP:j・
+1

Avcll■ deCl
+1
く7′ ) α→ (α )⊂
ノ⊂PI・ CPI・

Pc de alttt Parte insl,avenl pentru oriceゲ ,,i pentru oriceノ ≠ j.

αブ → Pr,+1
`
cacl
、

αブ→ εブ⊂ Pド
1

Revenind deci la rationamentul nostru rezlllttt c五

→ ・
α=α l+α 2+… .Jα 物 Pif°
1

Cum
・ lnsa a、 ém
+1,
ノ→ PI。 ノ≠ グ
“
Iczultユ ch avcin ,i
+1
(8) α
ィ。→ P7・
Dar
+1, j≠
(8′ ) αり→
。
PI・ グ
。

demonstrate mal sus

Confornl celol・
Din(8),i(8′ )rezultユ

(9 ち→t=1
α 占PP+1
1)ar aヽ・elll
+luP[J+1-θ
Pi・ , ′≠ グ

+l ar avca un divizor conlun,el ar fi li O putere a lui

cttci dacl PI'+1 li Iウ
P,,i o putere alui P,,ceca cc este il■ posibil in aceste conditii aVen■ ,i

APル
+1-血 P:J+1
i=l t=1
aう adar,cOnform(9)
αjo Ⅱ Pr,+1=ε
じ=1

′
ceea ce estc absurd. IPotcza(5′ )fttCuti nc― a condLIS la o absurditate.
Deci pentru Oriccづ ,avem↑ n(5′ ),

γ じ=1,2,… .,解
`=ψ ,′

343
Deci din(1′ ′ ′′
),i(1′ )reZultュ
ノ =∠
sau conform definitiei lui′
∠ =(α )UB・
QED.
T e oreln屋 . D″ θ″∠,Bsり %ι ″ο%″ グ″ιαJι α s″ ″ π
′ιχづ πづ
αιαιε ⊂ θ,
″り
υづ2づ ιグ
Js」 γ蒻 %ι %B `%Σ
ε uB_θ
α
S∼ J′ %θ
`ι
∠ (C)=(0)
%%″ ι(0)ι Sι ι%%グ ″ι
αιψγ
グπθ
′ ια
φα づ
%θ .

Dι%θ %s″ α
″ι・Avern infユ ,urarea

_4⊃ ∠ B

undQttl:諾 elュ
l鼻 肥 乱譜 灘[:aftttia31冨 b』 0』 hら
astfel lncit sユ avem
(10) 五 =(α )UИ B
Fie
(11) (α )一 ■ π2… 。πル

descOmpunerea lui(α )in produs de ideale ulliforme maxime,。 i fie respectiv 、

■ ,P`,… .Pl idealele prime asOciate lui■ ,π 2,・ … πル ・
Deoarece 24→ Σ rezulttt cユ z4 adlnite o descOmpunere全 ,produs de
ideale pri■ ne

(11′ ) ∠一PF・ P,72.… ョン

Din(10)rezultl insと
∠ ⊃ (α )
a,adar cOnform cu(11),i(11′ )

(12) PT・ Pr2… .Pr力 ⊃.π 2.… πみ

n(1動 ,彎 adar゛ un■ .P■ em pК s‐
pune留 1番 兆::LttPlmembruこ
PI⊃ ■

Cum singurul ideal prim care l d市 ide pe■ este Pi′ rezulttt deci c盗

P.=Pl.

POtte■ 『酬群亀守曽
瀧lfl:lT」 獄鴨量岳島精]騨 :

P2⊃ π2

344
 In acela,i mOd COnchidem la

P。 一 P`
in definitiv avem
んく た
→1

P`=P:づ =1,2,… .′ ル.

Dar Iち ,Ca ldeal din Σ,este radial realizat,i deci adlnite modul invers.
Conform unei lcme demOnstrath in§ precedent lezultユ cユ πJ este o putere
′多,a lui Pゎ π 。一 P子 ',グ =1,2,… .ル .

A,adar relatia(12)devine

2… .り ヵ⊃ P子・P`2…
(12′ ) PTIPザ .PIι πλ+1_.π ん

Nll putcln avea′ 多

j <夕 ,pentru nici unグ ,cttci presupunttnd ctt pentru
2多

un anulllitグ ,fie el l,aln avea

夕
多1<第 lj
,din
)]].…
P『 1⊃ Pr・ 」 πλ
P;'あ +1.… π″

.ar rezulta prin inmullire cu(Prl)'1

θ>Pl⊃ P『 1″・⊃P12… .PI″ π πも

"+1-・
ぬd tt m… e嗣 酬imd"mm赫 ≒
‐
聯 ∬群:脚 ツ∫
n・

″ι
,く ,′
J■ =1,2,_.′ ん
,sau

(13) (α )_■ _.π ん=PrlPヶ .… P″ ん

σ
unde C este un ideal dill θ, そ
t chrui semnificaliC CStC u,or rle vttzut.Attadar
din(13)骨 i(11′ )avCm
(α )=五
Sユ artttユ ill cこ
ε uB=θ

intr_adcvttr din(10)reZultュ

И 一 Иθ u∠ B=∠ (ε U B)

,i inmllltind aceasti rclatie Cu И-1,rezultl

ε uB=θ .

OED
345
 Toorema normei.Pι πJ7%α θ%グ α 五, B所 ′
グι 3 sι 綱ゲ
ダ φarF Jθ

s″ 常θ
″%γ 夕 θ
γ″θ
%α ′Σ,π θ
γttα ι ι 物%Jを クια
あυ
sノあ :
`ι

`θ
´ ´
″ (∠ B)=ν ″(И )′/(B)

・Vom demonstra aceasttt teoremユ

Dι%ο %sι Fα ″θ tinlnd seama cユ noma
unuiided И allui θ este indicele lui И in θ .

Se,tie ctt θ/五 §

iθ /B au un numュ r finit de clase, fie acestea "2 rel■
pectiv 77F.
Fic{α i{ι ブ
)(づ =1,2,… .物 ,ノ =1,2,… .,%)un siStem complet de
`}号ai lui O mod И resP.mOd β
reprezentanti ・
Cum∠ , β→ Σ, se,tie din teorellna precedenti cl existと un ideal
θ⊂θ,care satigace conditiile
θ uB=θ

(14) 」ε =(α )(α )⊂ θ

Reunind n■ embru cu membru ultima relatic(14)cu identitatea

」β 一 ИB
rezulth
И (ε UB)=(α )UИ B
sau conform primei relatii(14)

(15) И =(α )UИ B

Sユ atttユ lll ctt multilnea{α αι

ノ}(づ =1,2′ _.,77J′ ノ=1,2,… 。 ,タ ル
〉
`十
formeazユ un sisteln complet de reprezentanti ailui θ mod z4 B. Cun■ aceast壺
multime are exact%%elemente diferite(cOnsiderind diferite acele elemente
Cナ ■り Va i demOnttrtt p五 n acettta
'記 ′
:]r認:TT搾 私 :配 :1蠍
′
:嚇 与 adicユ ″(И B)este chiar%", adici
ν
produsul llli Й′(И )Cu ν
夕(B).
Sユ PresupuneIIl atunci cユ am avea douユ perechi(づ ,ノ ),i(づ ′ ′
,ノ )astfd Ca

ИB
`+α ノ=α :+α ;mod
α ι う
adica
(16) (α `一 αl)+α (ι ノー ι;)=O mOd∠ B=O mOd」 .

Dar α→ И incit ultimul termen al p五 mului membru din(16)este

COntinut Fn И.A,adar avem

α α:三 O mod_4
`一
,i aVem{α un sistem cOllDplet de reprezentanti,rezulti
`}fOrmeazユ
% 一 α:

′
(17) .り ==づ
 Dcci relatia(16)dc宙 ne

α(ろ J― ろ;)=O mOd∠ B

Cul■ ■IB c ideal,rezultユ
οαθ(bノ ー ろ;)CИ B
APoi aveln ,i
(И B)(θ (ら J― ι
′))CИ B
Decl
(18)(θ αu И3)(θ (ち ― ろ
′))=((α )U∠ 3)(α ち― ろ
′))=И (ο (ろ J― ろ
;))⊂ ИB
Cum И se gttse,te ttn Σ,el admite mOdul invers.inmultind cu acesta
ultill■ a Fnfユ ,urare din(18)′ rezult嵐

;)⊂ B
θ(し 一 ι
adic五
ち― ろ
;=O mod B
sau deoarece{ι ∫
}fOrmeaztt un sistem cOlllplet de reprezentanti ai lui θmod
B, rezultユ
ち =ろ
′
)
`
(17′ ノ=ノ
Deci dou■ elementc αJ+α ι J,iα :+α ιi nu PCt fi in aceea,i Clas五
mod.l B decit dach corespund la acecapi perechc dc indici.
Sh arユ tttn■ ch in orice clas■ lnOd И B existtt un α ■ αら ブ .

`―
Fie nntr_adcvttr χ∈θ, ,i fiC αを , reprezentant■ ll clasei lllod z4, in care
■e gttse,te χ・ '
(19) χ一 α j tt γ,“ → И

Conform cu relatia(15)avem

(19′ ) α =ノ α mOd∠ B,ノ → θ

Dac益 ろ′este reprezentantul clasci lnod B ln care se gttse,te y, avem

y=ち ′β→ B
十β
a,adar din (19')
α=(ろ Jtt β)α mOd ИB
′ ・・ α mOd ИB
(19′ ) ・ =ろ Jα tt βα=ら ,α
Deoarece βα→ ИB・ in10cuind Pe αdin(19′ )in(19),aVem

χ =α t十 ろJα ―mod И B

347
 官λ ″ dthea dasdor mOd И
B,a ttab■
事織 」
イな点繋
rC攪∫
t
ded∫

(θ :И β)=%π .

QED=
οZα .Teorema de inai sus adll■ ite o generalizare importanti,folosit■
θθγ ,′

adesea in aplicat五・
″∠ → Σづ
Dα θ α/」9<O s,′ ￠ ″ι
ιαο%″ づ α αι
ιι%づ θ, 多θγ
″多αφιι
Jι ιι,Sσ ε
ο夕π―
夕θ″″ θ
α,%ィ ″
グ少′
づθα″
グυ :

`ι
`π

ノ (И B)=υ ″´(∠ ).〃 (B)

intr_adevir, lB adL■ ite, ca ideal al lui θ, O descompunere in ideale
uniforlme lnaxilne.Izol五 din accastユ descOmpuncre,acele ideale unifOrlne,
Il■

m Σ Adeddep五 me ad血 t modd

韓避 lF乳 ∬糧 :離 寸fl常 亀 pective din descompunerea lui」 B sint
se ghsesc全 1■,ΣL]Deci
二
墨lf[1lila8:::lil∫ :ミ tF塁 :Ine,adnliFnd mod11l inver■

(20) B=B*B′
unde B* -+ I iar B' nu are nici un dirrizor prim in ). Atunci avern
」 B=_4B*B′

´ ´
(21) ″(∠ B)=ン タ(И B*B′ )
ノ

Dar AB+ si B'sint divizibili stririni clci divizorii primi ailui AB* sint sau'
ai lui ,4 sau ai iui B*, ca atare se glsesc in X, iar B'rtu are nici un divizor-
prim in X. Deci pentru A B* ;i B' norma se comporti multiplicatir'.
′ ′
(21′ )
″ (五 Bネ B′ )=ン ク(‐4B*)ノ (B′ )

Pe de alttt Parteノ 1,iB*f五ndin Σ,avem,confom teoremei precedente

′ ´ ′ ´
(21′ ) タ(И B*)一 ν
ン ″(И )ν″(B*),

inc,t din(21),(21'),i(21")scOatem

(21"′ ) ノ (И B)=ノ (∠ )ノ (Bホ )ノ (B′ )

Dar B*,i B′ ncit avenl

sint divizibil strこ ine, 全

′
(21) /(B*)″ (B′ )=ν/(B*B′ )=/(3)
incit din(21'"ぃ i(211V)sCOatem
ノ (∠ B)=ノ (∠ )ノ (B)

QED.
348
 Ω °rと nd shu p五 ‐ ‐
dPditrg∬ 』糧 l轟 器 ■ ま 鍬 [鷺 鴇 謡 :.物
DグJ%り″ι
・Sι %%π ι
ゞιιι
θπグ%θ ι ,cel mai mare d市 izor comunん
O,′

ん =u77

al tuturOr idcalelor χale lui Ω, care sint in acela,i_tin]p ideale力 ale alui θr

Z=ん
Sユ artttinl ch existユ cel putin un astfel de ideal nenul in Ω .

Fie [ο l,θ 2,。 ,.′ θ]

“
o bazl■ linilnall a lui`2 peste 7,i

[01,ω 2,… ・'ω π]

o baztt ll■ inil■■al■ a lui θ peste τ .

Avern (lesigur′

(1) じ=Σ θを
ο ωノ
ブ ,Ctノ →イ =1,2,…
′-1
(づ
.,π )

観&,電 〃島
w藍 L膜 軍]垂桑l翼 灘 avem din(1),relatia
tFIXLツ
c」

=ε ツ
(1') ,自 ε 』σ
れ=lσ liC,ハ =自 ω
ノ ″ ルgご ′
⊂Ω 6為

A,adar,dindu― se un elellnent arbitrar din Ω,cl este de forI13a

τ=Σ ε:ω・,Ci→ τ
A

deci
C'一 ΣθiCω κ=Σ σ σじ
χο
τ=Σ O。
(Σ Ciθ )→ θ
■ た 0 1 た `力
'Σ
incit elementul θ― → c Ω genereazユ 貧 n Ω un ideal(C)COntinut￡ l・・
θ.El este chiar ideal allui“θ′cユ ci f五 nd perlnis de Ω,a fortiori este perl■ is
de o parte a lui Ω, anume de θ
・
.

incit existenta cOnductorului, diferit de idealul nul,este doVeditユ il■

orlce caz.
Fie{σ }multimea tuturor idealelor c ale lui Ωdivizibil strユ ine cuた .

uた 一 Ω
“
349
 Oi fie{S}multimea tuturor ideale10r αale lui θ,di、「
izibil strhinc cu乃

αuん =θ
de dn{° い Cdeと n{S}e対 並10 COrespndeⅢ
bh二 黒 ￡竃 誇 滉 l出
譜 ゴ

(助 a:0ftu ae{o}

(→ t-:d)a ae{s].

Cu alte ctlvinte, dindu-se idealul o( arbitrar in {o}, a obfinut prin (3)

-este trn ideal ai lui 0, confinut in {s} ; reciproc, aflind un ideal al lui @, arbi-
trar in {s}, a oblinut prin (4) este un ideal aI lui O, continut in {o}, mai mult,
transformS.rile (3) gi (a) sint inverse una alteia.
Mai intii a din (3), ca sectiune de 7-module este de asemenea G-rnodul;
.e clar confinut in @. El este chiar permis de @, cici din

a <-0

q.c. a-

-rezultl 0ac.OCI : 0

0ac0ac.C)ac s-

.deci 0sc.0Oa-:a
Calitatea de ideatr al Iui a este dovediti. S5. aritlrn cI- avern a --* {s},
adici
,(3',) auk: a
Intr-adevIr, avem
eu k : (0 n q.) u k : 0 n (zu k)

Deoarece structura modulelor dh fr(O) este modulard., fl(0) fiind un

,grup abelian, fa!5. de adunare, ;i c5" avem lzcA.
Atunci rezultd. mai departe
aUh:0n(uuk):0nCt:0,
adicir tocmai relalia (3'), doriti.
Apoi in (4), aca produs de'l-moduie este lrn 6-modu1. El este evident
"continut in Q. El este chiar permis de O, clci
Ωα 一 ΩΩ蒻 一 Ωα

S■ arこ tttm ctt avem α→ {σ },adid

.(4′
) ∝uん =Ω
珈
 intr― adevユ r avem
auん =Ω ″uん 一 Ωαu Ωん 一 Ω(α uん )=Ω θ 一 Ω

謂亀窮ま
ndttcli糧1鑑 ∬躍 :::出 8′ l」 」
価 Ъttlぷ 塩ポ盟 :『

adevttr presupunem
intr―

,“ → {σ }
多=θ ∩α

Din cele vttzute maisus,rezult■ ι→ {S},atunci Ω″→ {σ }duPュ cum

aln Vttzut, deci
(3'′ ) Ωφ Uん =Ω
′ α
lnmulぃ 血 relatia(3′ )cu
′ ΩιαUλ ∝ =Ω ∝千 α
(3″ )
Pe de alttt Parteり avem
免α⊂み⊂θ

た∝⊂ α

.・ .ん c∝ ∩θ 一 蒻⊂Ωα .

｀ “

貴 ω
訛』1翫′1こ 徹 騨。Ω _⊂
sau conform(3“ ),

(31｀ ) αC Ωα
Pe de alti parte,aVem
Ωα⊂Ωα
dcoarece
α Cα

Deci Ω α == ∝

) ΩαC Ωα =“
(3｀
Din(31V),i(3V)rezultユ
Ωα =∝
dぬ
￡f縄:露話 器 晶hO赫
Ъ
,α → {S}
α一Ωα

Avem,tinind seama de modularitate Fn structura″ ―

modulelor lui
″ (0),
(4′ ) θ n“ =θ ∩Ω(α )=(ん Uα )∩ Ωα =α U(λ n Ωα)

へvem structura idealelo■

」 lui Ω

kvaQ:ku o": O

351
deci
kno(a):kaa
incit din (4") avem
0na: aU (k nAo) : aU ke : au ka : a,
"relalia (3).
Acum considerS,m corespondenta

α― α α∈{σ }, α―
→{S}

乱1点 ア
Lift,咄 i:l」mlh∬ 富lsttλ ∬猟艦iSttulln悩
yttTttξ サ
:菫 :臨:鷺犠:粥i場:鰭弊駐 理
θ n αl=α

ＢＥ
Ｉト
° ∩ α2 α
rezulth, cOnfOrln celor arユ tate,ctt aven■ ,i

αl_Ω α

α2 Ω α
deci
・
・■ =α 2

Corespondenta(3)sau(4)ests 7‐ leci biunivocユ

Prin coresPOndentユ definittt ordinea partialこ este plstratユ , cttci din
(s) d,L= d.2

rez:ultra 0 n ar=(9 fi az

(6)
Reciproc, din (6) rez,tltl"
"'at-6z
Ωαl⊃ Ωα2

deci(3)Egalitatea inter宙ne numai simultan in(5) ,i(6),全 n virtutea biuni_

vocitユ t五 .

{σ }eSte stこ p￡ nit de o teorie clasicユ a idealelor nenule(de altfel putem

exclullllI:::￨ュ
lif∫ :}」 1)1118::な rece α′
avem
__Ω

(7) α =glg2・ … gた

cu g⊃ α,ideale prime ale lui Ω ;aveln evident

352
a,adar avem
Ω ⊃g`uん ⊃αuん =Ω
.・ .g`uん =Ω ′ g`→ {σ }

α
T[鮮・“
deci(2 adrnitc o descoln‐
∫L粂 薄l』 脳
{σ }′
punerFi;;`∫

ψ ●g`
`=θ
avem,dupユ cum,tim´ 〔
S}
`→
g`=野
Decl avem
`

Ωα=野 1野 2… の た

(7') =Ω (φ ´2…・夕と )

Afi..1.ユ In cユ

Aψ 2… ・夕″→ (S} :
lucru pe care l vom dcmonstra lllteriOro incit sectiodnd in(7′ )cu θ′rezult益

(7″ ) α〒φl ψ2… .夕 た

,α ∈{S},φ → (S)・

Sユ artttttm c嵐 ,夕」 gnt ideale prime ale lui θ

夕1,φ 2,… 。 o Presupunem
Cユ un ψじn_ar fi priln.El nu cste nici nedivizibil′ deci existユ un%cθ ′ astfel
ca sa avem
(8) θ>%>ψ
`.

Evident,%り θ→ {s},dedi trednd la imagini, obtinem

(8′ ) Ω >v>g`
cu_Ω → (σ }Ω eSte imaginea lui θcユ ci avem
Ω ⊃Ωθ⊃Ω′
θ avind element unitate′ deci
Ωθ =θ

Relatia(8')este ttnsユ absurdtt cユ ci g`este prim in Ω,deci nedivizibil.Nc― am

contrazis.Rezulttt cユ tOti φ θ .

■1轟 罵 ′
`Sint ideale prime ale lui

詣V:l寵 :揮掛 ∬
Wiき 射 観 畿￡
:Tれ 浸
Descompunerea este unic嵐 全
n{s),ClCi la douユ descOmpuneri ale lui α

(8″ ) α=φ l夕 2-・ ψ″ φ 抄 …φl,ψ :→

`,ψ
{S}
`・
23-c 162 353
21
corcsprurd in {o] douir dcscompuneri al.c lui Oa :

(e) {)a - Qlraf, . .. {)pr -= a|;olr; ... {>1r;

Dar lelatia (9) estc ginditit in CJ ;i acolo, plintr-ur-r la(ionamcnt invcls
cclui ficut pentru a demonstra cit,p, din (7") sint ideale prime, rcztrltr-r cir
Afr, A.F| sint idealc prime. Deci din (9) in virtutca unicitirlii, rezultiL
h: tt
;i
oJ\:op; i.=1.2,...h,
.' . f, : ii i :. 1,2, ... h.
l)cci dcscourpuncrea (7") cste unicit. Si ar..irtiim cir in {s], divizibilitatca
aditivir implicir pc cca multiplicativl.
Irie iutr-adevlr
(10) a=b, a,D
-, {s]
'Irccindla imaginile in
{o}, rezultl c[ existir i, astlcl ca

(10') 9: nt, q.: dla, ?' : Ob

uude y
- {"}, deoarecc avem T = B. }'ic rr --+ {s], imaginca sa in {.s] :

rczultl"
CLb : o.aOc

t)b : Qaa
Scc{ionind cu 0, oblinem
(10") b:otc, c---+{s}

adici tocmai ceca ce tlcbuia demonstrat.

Rilminc, pentru a completa demonstra{ia, s[ ar[titn cir {s] cstc sc'migrup
fafir dc inmulfirea obi;nuit5. a ideale-lor.
F'ie intr-adevlr, a, b e {s}. Presupunem ab tl lt < 0.
Deci tt,b rsi /a au un ideal prim comun, fie el 1. Rezultl

(ll) abc.abUhcl> <0.

hi ab, deci fiind prim, fie al lui a, fic ai lui

A;adar- y' cstc un divizor al D-
l)resupuncm, pcntru a facc o alegcre,

a-p
I)ar <lin (l l) rczulti
ltcabU hcp <. 0
ll,s 1d 21t

aU hcl, < 0
ccca cc cstc contradictoriu.

354
 -r\sadal ab + {s}, {s} este semigrup.
Am mai fdcut obscrvatia cL {s} cste adicr daci n * {s} atunci
oric. divizo' al lui a este in is.}. Atirnci 'adial,
d.aci a, b e {s} rezulte di; 'n i ;;-;
cir avem
aUD--+ {s}
5i din Lt.tb= aD ciL avcnt
a n D --+ {s}.

Deci {s} forrneazl ;i structurir ; estc un semigrup structural-ordonat.

I)e asemenea {s} este ;i radial.
11."-I domne;te o teoric clasiciL a iclealeior. Folosind un rczllt:it al lui
.ht. (ire-llr se poate demonstra cir avem chiar
-.

{s} c x,
) fiind semigrupul structural-ordonat al tuturor idealelor lui 0, divizibil
stniinc cu structura uniformL-purl a lui A,
SiL arS.tim peltru a incheia, si u' comprcment important al
""t" tcorici
<'lasicc: :L idealeloi <tin
{sl, i""iiiliri'*ti"lt"t."'#,^.';;i.
intr-adevlr, sir insemnip g" n(a) norma in 0 a unui idcal {rc\,
ctt v(e) nonna in O a unui ideal o.O. ,si

l)acl a ---+
{s} avem
Aa:a-{o}
;I
(12) a n'o --. tt
I)c dc altit par-te, avem
(12') xU|:e
cici
aU 0 : aU h U il. ,- A U a .: e
Aplici,d in grupul aditiv o, tcorcma a clo*a clc izomorlism, a'cur
qUO 0
a. anO
ircliciL din (tZ) ;i (iZ')
■

o
″

a.
I )al sc stic. crii avem
Ω

,(")
一 ∝

; J7(α )

I )t'r'i v(e) : n(o.1

Ir fLGi'ctl Zrrr Thooric rlcr Ort-lnungen

- algebraischer Zahl-un d F n nktionen-Krirpcrn,
llailr. ,\nu. 97 (1927) (No1zr D.B.).

355
dacd a, cr se corespund in coresponden![ diutre {s} gi {o}. Atuncifie a, b e {s}.
Avem
n(ab) - v(Aa\: v(QaQD) : v(Aa)v(Qb) : n(a)n(b)

Deci teoria clasici a idealelor din {o} induce in {s} o teorie clasicl a idea]elor,
cu complementul ei, multiplicativitatea normei.

u. s pmERA LrZir+ E Lo R
J#iIil RcrAsrcE

Degi nu intr-o directl leg5.turi cu preocuplrile de pini acum ale actua-

lului curs, teoremele pe care Ie vom da prezintl generaliztrri ale unor impor-
tante teoreme clasice, din inelul 6 al numerelor intregi, gi ca atare prezintf,
interes.
Se gtie ci in inelul G aJ.numerelor intregi pentru- orice numlr a,a $ A
nod p, p prim
= 1 mod ! (teorcma lui Fermat).
ae-L

Teor Gma lui Fermat: Fie 0 un ordin primitiv cu element

unitate din corpul de numere algebrice A(fl Si P un idea-l prim ai s5u.

Dac[ a. ---, 0, e * 0 mod P

ayem q're)-l : 1 mod P

Obseraalie, Deoarece in cazul inelului €, norma idealului principal

prim (y') este chiar y' termenul ,,generalizare" este intrutotul justificat.
Demonstralie. Factorizarea 0f P are un numir finit de clase, anume
tocmai lfe).
Fie v : ff(P)
qi
(3) 0, q, a.2, ...tdy-L

un sistem complet de reprezentanli ai lui 0 mod P.

Deoarece avem a t' 0 mod P pentru oricei, 1 < i < v- 1 avem

aant' O mod P
c5.ci Pfiind prim, implicalia in P a produsului ar atrage implicalia unuia
dintre factorii in P, ceea ce nu se poate. Deci

({) a&.t=&t modP lqiqv-1

Daci ar mai exista un i', astfel incit s5. avem

(4'l aai = a, mod P

35,6
 ar rezuJta din (a) gi (a') c5,
a(at-ei)-OmodP
.' . ct - al = 0 mod P
d.eci i : i'.

ln ({) Ia I diferi{i corespund i diferi}i, incit cind i va pqrcurge

- . Decituturor
mullimsa
aceastl multime.
celor v
- I indici de care e capabil, gi 7 va parcuige toai[
.Iy.BJind atunci cele (v - 1) relalii (4) care se oblin clnd i parcurge
to{i- indicii de care e capabil, rezulti
t]'-Td.ra, .. . &y_r = aya2 . . . &y_L mod p
sau
[(r'-t - l)arar... ay_L
= 0 mod p.
^P
cu 0,
fiinlt prim, pentru unul dintre faetori trebuie sd avem congruenta
mod P. Pentru A, aceasta este exclus.
Deci ea subzisttr pentru d-L 1
-
α' 1-1=O mOd P
iα ノ{Pl-1_1 =O mod P.

ema hi Ede⇒ PED

視 rか li場 富 L:響 驚 肌 智 :器 Ъ讐麗

)U(%)=″
(α
atunci
α° )=l mOd
(″

ullde 9(匁 )eSte functiunea lui Euler

E(n) : %(1-ナ
)…
・
(1-ナ )

肥eJttll:紛 ヽ
Γl鳳
y∬ プ′ぬ aこ tocmai numttrul numerelor lnai

T eo re trr a I ui E u le r. Fie o un ardin primitiv cu element unilale

di,n @(A) pa gt,$t <0 unideal teritab,il al, sdu ,iar a -,0, urt element din, 0 cu,
proprietatea
(α )U贄 =θ 。
Dacd g(r-i) este ノθιαι夕αノια ε ′αsι Jθ γ ル θ
ノ Z″ グ
θγり OlYt, de refrezenlanli
divizibili strdini cu \t, αι%%θ づαッι夕,1

α9(銑 )=l mod(m)

357
9(翼 )Sι αο
Jι 〃ι
ゞ′ιααυ
ιαO ι
πψ/ι Sが t'α ′ θ
2α ′αg″ α′9(,7)′ =77ι
7ri g:
`,7`″

α詢 =ノ 0(1-フ ・ =赫
岩 )(1赫 )一 (卜 )

′
′l〃 ι ι夕J7,ι で
'α ι
ιル θ ″ ・
」′ιごねグ ″夕ι9Rイ ルθ
′ ψl,ψ 2,・ …,ψ r S′ ′
多ιι
οαι
ιググιαιι
ι
`α
・ :′

Pentru demOnstratic,demonstrim m ai lnttti urmtttoarcle:

Lell■ a l.F7・・ И, B″ ο ん グ
″θαι αろづ
′υ ノ ι %`θ ′αづ
ι ,7 ′ ,7`′ ′ ′7ι ι υjzづ ろグJ
`' `ガ `′
タ
sι /″ グフι `ι

_luβ 一 の
%り ,θ ゴ
Иι ,(7″ ι″
(5′ ) α +ら -1,″ → ィ
1,ら → 3
ιs″ ιO κ ιsθ θ
%ψ ι j l― → θ
γ ルι ′
―
%′ ′
′
?ι ,多 θs影 れ ι わ ″ ?ι 7多 7ι %ι だ ″カル∠ ,j B θルー
θ
γグ%θ %(5),ゞ ザ `α “ `ヽ

_わ
αO' αl, ・ ・・ ―■
' CCν
rcsp.
βO,β l,… っβμ
-1

cu v=ノ (■ ),μ =フ (3) 1′

s″ ルιαθ ″srs′ ιι 。′´ι

7ι θι′′/′ ´/ι γ
ι
,シ どブ多
ιαり
ι″ ″:ル イ
ブθ ιθ″∠ γ
ごsJウ .“ ′B,sJs―
rじ ′
%多 ルι
多 ′′Jθ
`ε
γ{π ロ =0,1,… ν
'ι
-1,ノ =0,1,… ・μ-1,′グ′ `θ
′多
イ
.′ι″ι '′

`:%t`タ `.ノ

畿 ,プ
=一 αじ α
ら す βブ
′ ′F αJ ゲθ 夕 ο″ И B.
メリ ιζ
認″ %%sts/`7Jz ιθ″ι
ψιど′ ′ψ /ι ′ αタ
ル Zィ ι

θ
/グ ,多 ,多

mod.B
=ι
a h
`Jι
t漁
'ノ

e対 .ま ヤ篭γ
徽北 17肝 lcSi』 チ ふ鮮∬富)C:塩
(6) χ=λ α+χ ら

Dacl α:resp βブCStC reprezcntantul clasci mod.A resp.mod B a

lui χ avem:
(6′ ) %=%+α ,α ′→ A
′

′ ′ B
χ=β ブ十 わ, ろ →

Din(6),i(6')■ OZlllti cと

′ ′ ′
・ =(β ブ+み )α +(α J十 )み =α・ι+β Jα 十 ろα十 〆み
・
`ι

Dar din cauz■ 1‐ clatiilor(5'),i(6')avcm

ら +α ′
'`ι ら→ -43
lDcci
.r=α ιtt βJα
・
mOd Иβ

358
 Atunci cum sc,tie cl multimea clase10r din θmod ИB este tocmai
´ ´
/(И B)=ν ″(∠ )ν″(B)=ν μ

Deoarccc■ ,3 sint d市 izibil strttine,,i ch multimCa(■ を ,,}COntine CCl mult

vμ clemente distincte, cum in fiecarc clasi existユ ctttc un χ rezulttt cユ

{χ }COntinc chiar vμ elemente ,i Cl含 n fiecare clas■ existh`ル exact unul_

,.′

Dcci〔 Aち }fOrmeazュ un sistem complct de rcPrezcntanti mOd IB・

L(,1〕 lal lI. f′ り ε″
γ りθ フ
,rJ ゞ ′ο
ιαイι″
′ 力′ ,72α 」,α 7`夕 :ε O′ ι
zι ″づ′α′
づ
Jι ′
ιιι ′
Sα り Jι ,多

■ S″ 7ε J′ ′ ιオ αοrι 4s″ αιイ0%ο ″ ИBs″ α

`′
あ″/′ 夕γ ′ ′″
′ 針7 ″ υ
イづzイ レ
`'
J ,多

ルε ∠B
ttι

`;ε =r″
s′ ″ク l′

(7) (″ 薄)U ttβ =θ

αα ′
ιε どSp βメθ
ογι
s夕 物π″
″rθ づsタ ルι″
づυづ ゲ
Zづ らι ′
j s′ り
″ j′
θ Иγ
′ψ・B
2ι

`s′ `′ '′ `げ

(8) (“ )uB一 ο
1)UИ 一 θ,(β ′ .

Dι 夕%θ ′
rs′ /α
″θ・εθ π″ゲ″αιS″ ι′
ιι
θιSα /α : PIcsupunelll(7).Atunci exist■
こ → θ astfel ca sh avem
・ゴ
(7′ ) J戸 ,J=l mod∠ B
こ
Dar Pc de altこ Parte aVem
(7″ ) χり =ら ら十 β
′αmOd∠ B,α → И,ι → 3.

inmullind(7'′ )cu 4・ J,i!inind Seama dc(7'),rcZulti ch avem,

′
(7″ ) ζ ・ら十 ζ β
`,α
″α=l mOdヱ 4B ,ブ

.・ .も Jα ι+4む β =l mOd B
・ Jα

sau dcOarece ι―→B, ,i deCi ζ α,ι ― B, Iczulth cユ

`′

ζ
″βJα =l mOd β .

udddB呵 hら p五 demttde ■
К
釧ら川 1:針 11群 ツ::欺 棚 tξ
le petrecc'n6rl, cl cstc chiar egal c■ l θ

(β )UB
ノ θ・
″
)am trage concluzia pentru cong】 「
1)ach in(7′ ucnta mOd И,si ratiO―
nind in mOd ana10g,alungem la relatia

(α =θ
`)UИ
ceca cc del■ Onstreazユ necesitatea.
Cθ タ
タ′″グ
αθs″ ιSグ グ
θグιι
″.Presupunem (8).Rczultこ
“
(8′ ) λ ,=l mod∠
`α
,μ ノ
βノ=l mOdB,λ ,ぃ J→ θ ,

359
adicユ
′ α′ ι′→ B
(8″ ) `-1+α λ ,μ Jβ ′-1+b'′ →∠′
Din relatia(5′ )avem
`∝

α 十 ら-1, α → И ′ b→ B
: :｀・ : :

' ■:￨ : :
・・。(α tt b)2_1
.・ .α 2+2α b+ら 2_1

(9):: : ― ・・ α2+ろ 2t=l

・ mOd ИB -1
Din(8′ ),i(8'′ )reZultこ

、α 2_(1+α りι
2=ぅ 2 mOd∠ B resp.的 陽ク ′2=α 2mOd∠ B,
2=.(11+、 ろ
)ク
`み

deci cOnform(9),
(9′ ) λ ル2+μ ノ
βノ
2=l
α mOd∠ B.
`α 1 11｀ 11.. . :
Fie ξ ー λル十 μJα
`ノ
″ri・・ :

AveIIl
ζχ =(λ 十μ
ノα)(α 十β
′α
)■ 914■ , 1.￨
,う jら
`ノ `′

2+μ ′陽Z2mOd ИB
ζ %Jノ =λ ια ,ら

sau conform(9′ ), `ノ

: ζ =l lnodズ B,ζ → 0 … …
`ノ`′ `′
Rezultユ
(χ )UИ B=θ r
adictt relatia(7). `′

QED
σθ %sι θ
げ%′ ″づ
η多夕θ/Jα %′ ″. Atunci rezultl cl dindu― se dou6 ideale И′B
divizibil strユ ine ale lui θ, l l
∠ uB=0

糧 ;盟 ゝ識 酬 f留 オ 鵠 猟 f穏 ::留 LⅧ ユti糧 剥
lui Euler, aveIIl i l ::
(10) 9(∠ B)=9(∠ )9(3)
`庶
intiadevttr selectユ m pe acei ul lCIIIle, diVizibil
strユ ini cu z4B. Conform leIIlei II, Or五 sint diVizibil
strユ ini cu ∠ resp. B ,i reCiproc. ,

∝ α
β′
`b■

鮮
deci (∠ B)・
槻盤鰍浦
鳳露 :η ￨

360
 ・
蜜 7髪 轟 留 7玉 [鴛 留
鮒 t観 鬼″∬ 撃絶 留 ￡ 「 筈 」 ed、 。arecare
▼eritabil oi nenul al lui θ forlneazユ un senligrup multiplicativ; adictt sユ
arこ tttm ctt din

(11) (α )U毀 =ο ,(ι )U飢 =θ ,α ′ろ→ θ

rezultユ

(α
ら)U箕 一 θ

lntiadevttr dacユ b),i.飢 ar avea un divizor prin comun, acel五 ln

L° rie dl.oメ
(α
銑ieal hi O■
rittlふ gy:脱 #1■撃
亀bttfl:市
e lnsa.
Fie decl

α■,α 2… ・ ′αo(a)

attil蹴 り dTd∝ Cn numtt de 9o)de К FeZenね ■ と宙州

配艦 驚

(12) (α `)U"=θ ,づ =1,2,… .,9(92)

Fic α→ θりun element五 1lui θ,divizibil stttin cu錠

(12') (α )U毀 =θ
dar altfel arbitrar.
Multimeど nthere10r
αα■,α α2, ・・・,α αO(`屁 L

se repartizeazユ in clase de reprё zditant divizibil strユ ini cu`R, chci conform
celor artttate lnai ttnainte,toate aceste numere dnt divizibil strユ ine cu m.
Decl avem
(13) [ ri: : : αα mCd m .・
`=の
Ele se repartizeazl chiar in tlaζ e diferite, pentru αα,, ″α ′ide indiciづ ′を i′ '

diferitil cttCi din

αα α mOd餓
`=α
l′

reを もlti t :￨ : ::
′
(12′ ) α(α
`一
αJ′
)=O mOd針 ・

′
Confoェ ェ
1・ cu(12′
),c対 Sttt α → θ,astfel ca sユ avem

α'α ョ l lnod贄
′
′ ′
(12′ ) .・ ・ ″α(“ α )=α `二 ″ mod 91
`二 `′
つ０
●Ｕ
inmultitl cu α' ne di insユ
′
(121V) αα (α ,一 α
`,)=O mod毀
.

cOmparind(12″ ′
)cu(121V)reZultこ

α ・ =O
αぅ mOd m
`―
′
.・ .づ =づ .

r‰
ノ par￡ 繕 :lal襦 i&JRttFTlメ ♂
Obtinem cユ
樹 盟L器 鶴∫
L‰ す 」
7ぷ l[1曇

α9(■ )α lα 2-・ α9(乱 )=αlα 2 ・ αo(工 )InOd m

(13') .・ .(α 9C)-1)α lα 2-・ α9ra)=O mOd賛 ・

Conform cu(12′ )exiStユ αl(づ =1,2,_.,9(錠 )astfel c五

α:α t=l mod91.

(14) α
iz`… .α ι
(a)α lα 2・ … αda)=l lnod毀

inmultim ttn(13')cu α
iα :・ … αt(2).Obtinem

(13'′ ) (α 9(乱 )-1)α lα :・ …α lα 2・ … α9(説 )=O mod舞

`(a)α
Din(13''),i(14)rezultユ
αO(■ )_1=o mod肌
.・ .α
°(a)= l lnOd錠

Pentru a terlnina demOnstratia ttntregii teoreme,trecem ia

Dι ″
ιγ ιαJ%り
%づ %α γ 9(m).COnform teoremei lui Dedekind,餓 admitc
in θ′o descompunere ttn ideale uniforme maxilne

(15) 餓 =π lπ 2-・ ■

de ideale priine asociate Pl,P2, …・,Pr.Acestea sint singur五 divizOri prilni

ai lui載 , cici dach un P,priln, divide pe

P>錠
el divide unul din πt, deci se confundi cu un P`. Deoar∝ e instt πぢ
, πJ ctt
づ≠ノ
′n― au nici un d市 izor prim comun,avem
πじUπ ′=θ づ≠ ′

362
 De aselncnca oricare π,este divizibil strユ in cu o■ icc produs de ccle―
lalte idealc πグ
, pentru acceaii ratiune Aplic↑ nd relatia(10),in al cュ rui dO―
mcniu sttntcln, dc un numir de,′ ori obtinem

(15') ?(毀 )=9(π ])?(π 2)… ・ 9(π ″ )

Sユ l determinhm atunci pc 9(冗 rul claselor factorizこ 1‐ ii

θ′ `),adiCi
π, de reP.CZCntant 4‐ F divizil)il strhin cu π numユ
`

(16) (″ )uπ ′=θ

Dacl αcste■ lnul oarecare dil■ rcprezcntantii aCCStOr clasc,afirmttlll

c:l avclll

{16′ ) α→ Iう .

intr_■ dc・ vユ r altfcl ar rezulta

―>′ ち
“
(`r)⊂ P`

,l Cum avcm πj⊂ P,

ar rezulta (`1)Uπ iC P,<θ
ccca cc cstc atturd.Rccip■ oc din(16′ ),rttultこ (16),cttCi daci am● 量 av ut

(α )UT,<θ
ar rezulta c■ (α ),i πj au un divizor prinl ideal veritabil,cOnlun.I)ar singurtll
divizor priln al lui πt cstc I),,a,adar

(α )⊂ P,
.・ .α → Iち

Deci a deterlllina numirul claselor de reprezentant priln cu π

seamntt a deternlina numユ rul clase10r de rcprezentant care nu intrユ 貧 nP,.
`, in―
Si dcternlinll■ ■,din contrl,nunllrul clasclo■ lui θ/π : de rcprezentant
nP,Cum
貧 avem
Pじ ⊃ π
`

clasele din descompunerca Iち /π ,intrュ printre clasele lui θπ

ノ
π
Dar atunci nn θノ `.
n P,
πり
c2te clasc are P・ ノ `aVell.tocmai
,adici tocmai atitea clase de rcprczcntant￡

(P,:π ′
)

Dar avcm deoarece numユ rul de clase cste finit

ぽ̀:→ =券 号=州
363
_ A,adar numこ rul de clase care nu au reprezentan,iin P` este

C嘲 一 =4→ 二
七丼讐
分 :」
adictt conform celor arこ tate mai s“ , avcm

ば→=4→ 一岩 ,わ 」1211)
inmultind cele γrelatli(17)貪 ntre ele,,i ti,ind i,ealna de(15')avem

硼=《 →げ …耐=レ 0-郷 ][7?l網 ]4

(18)

…PO― 婿 ]

Dttnd factor comun in primul factor peノ r(■ ),in al dO■ e,pe″ (π l)
etc. obtinem

.硼 〒4■ 4-4→ [― 満 ][‐ 満 ]…

:_ …P― 満 ].__
unde Pl,P2,… ・ Pr constituie totditatea divizor■ or primi ai lui91,tinttlld
teama c1 7Tl,π 2, ・・・ πr Sint divizibil strユ ini,iCユ in acest caz′ norlna este rnt11‐
siplicat市 ユ,de asemenea ctt aVem(15)り reZultユ

硼 -4町 ー
ト 満 ][一 満 ]I卜 満 ]Q,P・
 Capitolul‖ :

GEOMETRIA NUMERELOR

五 dO teo」 a geome¨
嵐mai strline preo―
de care rezultatele

l.TEORIA LUI MINKOWSKl A IDEALELOR

l° .Fie θ′un Oran prilnitiV cu ёlement unitate al corpulul de numere

algebrice″ (0),iΩ ,Ordinul p五 ncipal din劣 (0).
Considerttm modulele generate de citurile de lntregi nenuli din θ

9+,♂ ♂′
→θ
E darcユ asemenea module nu inai stau obligatoriu in θ′ba chiar nici
in Ω.Aceste O― modulele numimじ α ια」ιψγづπε φα //α θ
づ ″θ
Jι %α γθα ιιJ%づ θ .

Sユ arこ 髄mcと aceste module formeazl grup f叫 ユ de ttnmul,irea Obi,―

nuittt a θ modulelor din″ (0).
Folosind notatia generic嵐 ==π fie θπ.,i θπ2 dOuユ ideale princi―
÷
〕°
・ lui Produsu1 lor este multimea tuturor elementelor
:ile頻 t;11鷲 li:[II『
′
Σθ■ °"π 2,° ',° "→ θ. ￨
(1)
E clar cユ dementul(1)Se mai SCrie in fo....a

′′
π■π2Σ °θ'=ο πl π2,θ → θ .

Notind
πl π2=π

e clar ctt avem

Oτ .Oπ 8==θ π

865
Dar din cattzr-r cir 0 continc clement unitate avem si infitsurarea contrari,
clcci cgalit:rtr'. Itirminc cic ar'ltat cI" ; cstc un cit clL clembnte din (!. intr-a-
ck'r'iir, daci. aycm
O)1 A2 tt t
",
-.- t Tc .== -:1- t '
<or, cor' , ctr, 't
ro';
- 0
i:{
lr.zu 1t i,
-= 7rr ;: -- t:'1, , ,l,i, ot'r, c,t,r' , t"t'r'
-, 0
cDl c0:]

I)coarccc uc girsim in grupul multiplicatir.' al tuturor modulelor diu

9f (0), irlplicalia dovcditir rnai sus ne arati cir urullimca tuturor idcalcior
principalc fractionare forneazir semigrup urultiplicativ.
El are t:hiar elerncnt unitatc, carc cste

0'-.0'lt 1-0
Pcntru a arirta cI" iivcrn chiar un grup, trebuie s5' arirtim cir ecua{ia

X0n:(9
posedl o solrrfic, ideal principal fracjionar al lui @.
Iiic
X: O;r-L

care existf, ;i cstc in rnul{imc, deoarece iE + 0. Avem

Aic-L0n:0n-Lr:Al:0
Deci mulfimea tuturor idealelor principale fraclionare formeazi grup-
iI- notirrn ad-hoc cu G.
Ntrmim ideal, frac{ionar al lui 0, un O-modul de forma

AArc: Aic
undc il este un ideal aI lui 0 iar r este un cit nenul de elemente din 0. Avern

A(9n:A02--:,1 (0 co"l: A0-'-A(9a') : A' , qs"1@.

(,)" t ao" I (o" (o"
^"
Deci orice ideal fraclionar este un cit dintre un ideal intreg al lui @
gi un numlr din 0. Reciproc, orice modul de aceast[ formi este un ideal
fracfionar, fiind de forma

で ′′
♂≠01
￨+=∠ 十
366
 Pentru G)" =: l, obfinc'm chial idealele propriu-zisc a1e lui @. I)eoarecc
produsul r douiL idcalc a1e lui 6t este din nou un ideal al lui 0 Si in A(0)
nu cristii divizori ai lui zcro, cum ne afllm in semigrupul multiplicativ aI
tuturor modulelor', rezultir^cit ;i idealelc fraclionare ale lui 0 formeaz,it
un semigrup multiplicativ. I1 notirm cu S. Avem evident

s>G
Putcm acutl dc-*compune pc S in clase de resturi rnod G adicir defin
urmirtoarea relatie dc clasir intre idcalele frac(ionare ale lui S. Douii ideale
.7, B --- S se zice ciL fac parte din aceea;i clasii daciL avem

A:gB,g-c.
Sc poatc u;or vcrificar cl'r. a-vcrn de-a face cu o veritabill" relatic de clasir.
llai mult, orice ckLs:i admitc uu reprezentant ideal (intreg) al 1ui 0.
intr-aderrlr fic -{-- .rn ideal fractionar dintr-o clasI oarecare. Atunci
(o

idcalul_」 =θ ωlcste eVident in accca,i Clas■ cu=型 L deOarecc se obtine din el

ω ω

Prin inl■ ■
ultire l cu un ideal principal,deci din G,,i eSte idcal(lntreg)al lui θ

dcald― 生 θωl=∠ θ =24.

ω
Sc ;tie ci mulfimc-a idealclor intrcgi a Iui @ cstc infinitS"; a fortiori
S este o mu1lirnc infiniti. Ne intereseaz[ ins5. dacii rnullimea claselor din
impir(irea in clase, de mai sus, este finitl sau nu.
'leoreama 1ui \Iinliorvski nc laLsir" sl dcmonstrlm cir. :
l,[u,],!imea claselor d.c i,deula frctcliona're al,e lu,i 0, de reprezentant dntre g
diaizibil strd,in, cu cotuluctoru,l, cstc fitdtci.
I)ernonstrind aceastl teoremii, se va putea deduce pentru ordinul prin-
cipal, O, in carc condnctolul cste chiar C), ;i deci in care fiecare ideal este
divizibil strlin cu conductorul, cI" rnullimea tuturor claselor descompunerii
semigrupului idealelor fractionare, dupi subgrupul idealelor principale
fractionare, este finit5..

2'. Teorio formeelor lineore o lui Minkowski

Fie
〈
(2) Lrlx): air:rrf dr,zxzi ... * ai,,xn

:14
t: ), L,..., il

"toforme lineare in z nedeterminate cu 6r;j, coeficienti reali. Fie /) dctermi-

rrantul lor in ipoteza D + 0.
Vom trebui si demonstrim o anumitii teoremi de cxistenti-i a solutiilor
unui^sistcm dc inegalit[!i in care in primul rncmbru figureazl formclc Iint:are
(2). 1n accst scop sir studiem proprietirtilc accstor forme lincare.

367
 Observユ m maif旱 ぜic五 %__uplele de nuIIlere reale

(亀 ′χ2,・ ・・,4)

nI聞
3:鳳 rttlttt『
Aveln
T胤 ょ 協奮増柵11:1:精TT譜 !量

・9∽ ′
l° ―φ′ ′ ′
)≦ 9(φ )+9(夕 ")
″
cこ ci?(グ ータ )=￨二 [χ '一 χ]￨=￨二
′ ′′
[χ ]一 二[χ ]￨≦
'′

≦￨二 [χ ']￨十 1二 [″ '']￨=9(グ )+9(ψ ″ )

Deci 9(夕 )Organizeaztt spatiul a:ilttil° diStantl.

2° . Punctele care satisfac la c〔

9`(ψ )≦ ろ づ=1,2,¨ 。
′%
`
undeろ Ψ
`sint numere reale,PozitiVe,iar
nendi」 ユrJ五 t `cOrespund unor二 `de deterlninant
∬覇 χ 島 路 よ 1:」 島 ￡

χ
`=二 `[χ ]
..are lineaFtt de determinant nenul,este o schilnbare de coOr_
fiind o transfo■ ■

:11楓 斃 よ樹 lfr認 宥 撫 上 ∬ 瞥 鑑『 d∴ 翼 』署 :胤 翼 冊 :

[χ ろ
`]≦ `

dete■ ■
■linこ un domcniu mユ rginit. inctt ,i dOmeniul inilial este mユ rginit。
3° . Aveln convexitate:
′ ′
′
Din 9(φ )<ら ,9(φ )<b
rezultX

9(イ <ら , λ >0

≒ t手 合 つ

lntr― adevユ r ttn virtutea linia五 tユ t五 ′aveln

二
く年七 ≒
f争 )=IL[=芋孝
・ 丁
F]￨一 撃鋼 +ホ 馴 1丁 ￨≦

￨ホ 4州 ￨十 1嵩
≦ 互χ
句 ″増
￨=嵩 1響 ￨十 ホ 1互 ￨<
<七 3+上
l+λ
3_L
308
 4° .Avelll proprietatea de continuitate.
Dacユ φ eSte un punct oarecare iar ろun nunlttr real,i pozitiV Oarecare,
atunci existユ un λ,astfel ttncttt stt avem

9(λ φ)<ろ

intr_adevュ r putelll alege un λ >0,astfel全 ncit sh avem

ι
、 1珂 λ]￨<一 一
λ

)盤狂 1
Cu aceste proprietユ ti puteln demonstra ctt functiunea de punct 9(ψ )

i灘 ボ∬iitln暉

(3) 9(φ )=9(ψ +0)≦ 9(φ )+9(0)・

9(0)≧ 0・

TOt din l° rez■llt益

(3′ ) Ψ(0)=9(φ ― φ)く 9(夕 )+9(φ )=29(φ )

Di《 (o,i(3′ )rezul髄

29(ψ )≧ CP(0)≧ 0
.… 9(ψ )≧ 0.

Vom numiin hiperspatiul afin{(χ l,χ 2,・ ・

・'χ 7)}peSte cimpul numerelor
reale,multimea′ a tuturor punctelor care au toate coordonatele ttntregi
gγ α
ιづα″ιφ%%θ チ ιa spatiUlui.
Lc硼 益 。S″ φγ ιS%夕 を
ι%ι %θ″α θttι %り 傷Z銑 ″ι″
α ι
<bl
<b2
<ろ π_1
く〔 ろ
,

%%θ O%′ づ
%ι %″ づ%%φ %%θ ιg― →′,g≠ 0.∠ ι
θ %%θ グ″ο
夕θ%イ %J 2多 all definit de

910<寺
920<与
(⇒
﹄丁
＜

9“ -1(ψ )
﹄丁
≦

9. ● )

2 - c.102 369
translalat de la origirte lo toate punctele gratiei g tld o acoperire cu, dornettii con-
t(fie ale sfaliulu.i, fird interferenle.
Dι ttο ′
,s′ γ
α″`Avem deci de demonstrat ctt dac江 ,i ttg″ Sint doun
dOmcnii Obtinutc din(5)prin translatare din origine inJpunctele
"tg′ gratiei g′
′ ≠g′ ′atunci
ICSP・ g′ ′ g′

∩ =0
"lg′ "lg″
unde O insearnnir rnultimea vidiL.
intr-ac1c'rrirr, presupunem prin absurd c[ ar exista un q, astfel ca

q + 9Jt*' 61 !Jtr"
Deoatccc nvcm
(l Ws'
-
r↑ zult嵐

′
g=g'十 夕
unde夕 ′estc un punct din 901,la fcl

9=g"+夕 ′′
,夕 "→ 凱
Atunci avem
′
一 グ )≦ 9,(夕
′
)+9ι (〆 <￨卜 ) 十
与=う J

リー 1,2,… .,%-1
′
-φ ″)≦ 9,(φ )+97(φ
″
) 十 =ろ π
÷ 与

Dar relaliile (4') inseamni, conform (a), ci g' - g" este un punct din "l cl
esteinsl diferit de zero, cici am presupus
g'+g"
Pe de altir parte, g' g" este un punct al gratiei g, ca diferenlir dc
doui astfel de punctc. Deci- in ft existi un punct al gratiei, diferit de zero.
Aceasta contrazice ipoteza.
Ne-am contraiis. gED.
Defini{ie. Zicem cir doul varietiLli cu un punct comun sc traverseazl,
cind vecinitatea acelui punct comun e,stc orneomorfi, cu vecinS.tatea a
doul plane (resp. hiperplane) care se travcrscaz5-.
Axiorna 5. Dacir qr(?) Ibo:0 9i ?j(lr')*.4- 0 sint frontiere cu
i + j a doul corpuri Dtr. ;i !ltr.. cu un punct comun, ele se traverseaz5..
Consecir.rld.. Colpurile !Jt., ;i !Jt.,, in situatia axiornei -5 ir.u punctc
.comune.
Luind acum ca axiome peutru spaliul afin r- dimensional (xr, :t-,,
..., 1", 2", 4' ;i axiomn 5, obtinem urmirtoarea
",),proprietiLlile
:370
 'f tr o r e ur ri. Domen,iul g)l tlc ruai sus, dtts 'pritt tt'ntrsloli i itt, ficcarc
,ptnrctge g da o acoperirc ut, intersti!,ii a spaliu,lu,r.
Dem,onstra{is. Afirmim cir exist[ cel pulin un punct al frontierei dc
inchidere f, a hi 9Jt, care nu contine nici un punct al unui !Jtr, cu g' + g.
Prin aceasta cxisten{a interstiliilor este asiguratS..
Prcsupuncm dimpotrir'5., ciL n-ar cxista nici un punct nI lui fo, centru
de o astfel de r..ecinitate. Atunci orice punct ? e I, c centru dc vecinS"tiLti
carc are puncte comune cu !Jtu,. Ca atare, 71 aparlinc lui !Jt*, sau fronticrelor.
Ii clar cll 1 nu poate fi punct interior lui !1t",, ciLci am contrar-cni
Ia lcma- de mai sus.

f-\)ton9lts,.
incit obligatoriu 1 aparfine unei frontiere/j cu j + rt.
Dar con{orm axiomei 5 ;i consccinlci, in acest caz fi, !i l}Jt-. ar avea
incl punctc cornlrne, impotriva lemei.
Deci teorema este dovediti prin absurd QED

Teorema lui lliulion,slii. Fie lu[:v] - i ou,t,, i.- 1,2,...

..., n,, rt,Jorntelirrcare cle dctenninant lDl : i*ni I + O.'-='
l.-ic br, bz, ..., bn, n rr,u.fiLere reale pozitivc, clt conditi,a

brbr...b">lDl
At Lcr'r,c'i sistemtil, dc ir,t,egalitdli :

iL, lxtl <bt

lL, i*)l <b,
lL"-rl*11 <bn-,
lL" [r]l <0"
adnfite o solwlie nenwl,d, Pwnct al, gratiei (adicd. nm sistem (*r, ."r, . . . , r'n)c'tt
xt, intregi ralional,i nu toli nul,i.
Demonstratie. Fie St domeniul tuturor punctelor p dir. spaliul afin
real (xr, xz, . . . , xn) ale clror coot'donate satisf ac simultan la (6). De asemenea,
fie ![t domeniul tuturor punctelor ale ciror coordonate satisfac relafia
島丁 硫丁

lLulxll
i:t,2,...,n-1
lL"lxll

Yolumul acestui domeniu, existent, in virtutea celor de mai jos, il

vom nota cu -/.
Presupunem prin absurd ci in !t nu existl nici un punct nenul al
gratiei g.
●０
 httsl盟 鮮五五
凱
′h量 :猛 Ⅷ漑 lfealiZette」
1『
∬譜 乱 :デ

Dacユ 7%este un numう r natura1 0arecare,sユ considerttm un hipercub

al sPatiului afin“ 一 dimensiOnal real(4,Z2,… ・′χ,)de laturユ

2協 +2θ

,i aVind ccntnll in Origine

Sユ translatこ m domeniul tt de la o五 gine la toate punctele graliei g.
Fie 9配 。dOmeniul astfel translat ttn punctul g.
Este clar cユ hipercubul cOnsiderat conline pentru fiecare laturi cel
n ttntregilne,deci ttn totalitate′ el con―
men五 肌 ク. Pe de altユ parte, fiind in
plica lema demonstrattt mai sus.Re―
operire a spttiului′ 島rユ interferen,e;
rcubului,fユ rtt interferente・

1謬 1品:∫ 魂
l計 勝Tlド 鍔
楷'服 轟 踊 iI監
『 11翼 胤,1蹴 iste

p%+1)7
ヽ″
olumul hipercubului este ins嵐

(2%+2θ
1誡:鷺:舞
)・

『 :亀ピ:∫ 凛縄1驚
deoarece iecare dn
tl肌 ettperCub′

(2物 +2の 2≧ (2%+1)7

adica avem

≫ ノ
(絡 )π

pentru Orice夕 ″
多natural.Trecttnd la lilnitュ ′pentruり 物 ―
→ ∞ ,avem,
(7) 1≧ ノ .

漁躍蹴[観 1 liF淵誂e舞 潔1甜 d:闘 :・

銑尊
h卜 adev翫 ′

IZル [χ ]￨一 ろ..

﹂ ト ー ー ■ ■ ｒ 晨 Ｉｉｌ Ｂ 層

蹂ty冒 ′
ポィ葛亀鯖 鵠 鵬 話群℃FLょ n pu耐 」gra,dg:
￨二
`[χ
]￨<ろ・,づ =1,2′ … .′ %-1
i二 ]][く ら
,
"]χ

372
S/4 nu COntinこ inCこ nici un punct nenul al gratiei′ :Inegalitatea

blろ 8… .ろ 言≧ IDI

fiind satisfユ cutユ ,putem

aplica rationamentul flcut mai sus,i ghSi pentru
volumulノ *al dOmeniului corespunzitor"l*,cこ

(7') 1>」 ホ

pe凱 監li鵠 忠朧 :搬
け>い ぬdd am m嵐 轟
F乳
(7'′
ヽ 『 =l器
J* >J・
Comparttnd pe(7′ )cu(7′ ′
)reZultュ
(7) 1>」 *≧ Jl)
ESユ demonstrttm acum cユ ノe対 stユ ー
oi Sユ l calcuiユ m efect市 .

、Existe■ ta lui J revin9 1a e対 Steュ ta integralei

鍛
レ&"… 中 ,

cu care ll identiicttm pe J.Mai ttnt兌 1,confOrm celor aritate mai sus,adic嵐

confoIJ..PrOprietユ tii 2° ′dOmeniul,肌 este mlrginit, adicユ integrala se facё
pe un domeniu mttrginit.
Apoi facem schilnbarea de coordonate

(8) X`=ム [χ ],ヴ =1,2,… .′ %

E clar cユ aceasta este o schimbarelinearュ de coorlonate,de determinant

::1よ 七」lt χ
t Sintintr_idevttr un sistem de coordOnate pentru sPatiul afin
}」
Sil席
bュ ed::蝋:Fi:■fと ∬宙お 世 ∬錯 L■ 乳 ∬ 計 譜I:黛eVaia_ I錯
″７
´
¨
︲︲ｌ１
軌鍛
ｒ﹂１ｌＪ

dtt dX2… 。dX"

ｄ

一
χ

１１１ プν

D
Ｌτ
一

EInde in dreapta aveIIl de― a face cu o integral五 %― uplユ . I〕 ar integrala din

dreapta existl ,i eSte ega1l cu

ろ1ら 2 ・・・ ろ体

IDI
o Estechrcユ P五 ntr― un ra「 ■
。amentanalぎ 中
ゞノ>l dar acttsta nu are impor‐
拠ユ, pentru raぃ onamentul nOstru tNota D )iCZultユ

373
Deci;i intcgrala din stingzr cristir ;i deci,/ cxistir si avtm

(e) .t' !!-;'rt

'1)l

IlclLrtiilc (r ) fi (9), lturte inrprcunr-L nc dau

′
,lι
2 . _ /′ ′
` 11)

C(｀ tt CC CO】 lStlllllo o cOntl‐ azict:rc l)Cl〕 tru ipot(.z〔 、

ιlb2.… ι >1'
“

un punct a]graⅢ iノ Cu carc tcorcnla cstc conl―

Plct ttln:罵 ふIn,te対
Stこ

QED.
EI′ グ″′げ′
αノο
γ′″ ′
′ 1′ ′
′′
たoで もた,′ αr`に 1/Z、 ル″ ご
ιθ″′
,″
′
′
′り″ι
″ヾ青′
r`′
「
t｀

``′ `「
(0′ 71iZrg″ ご "ι
`グ
「 ,

Fづ ι ム ]=Σ α ,'=1,2′ ….,,ι

[■ ,,1ノ
J-1

′
」9″ 協 `′ ι
ιαγ′ルルじαι
J′ ,′ :

″′″γ
ιイグ ′ ″メ
1° ・ =1, 2,… げεた,イ グ
.,′ , `｀ ′∝′
′Sル ′
ノγ ゲ
`ヽ `ノ

(/≦ ′
7)

2° /“ グ=/+1,/+2,…
タ ル′ .,′ ′ +S,″ +S+1,… .,′ ′+2s一 〃 ,
θ ル ¨ ″ γg″ 濯嬰 続 御 〃郷 (■ 7ω 可 %g滅 郷 ω焼
解 第 り筋 ザん 絆

∝″+、 +`,,一 αr+,,′

f′ ι
′′ι ″αご
`予

77-γ =O mOd 2
α
7ι %′ ψγづ
″″ψ んグ
ノ′
づ
1-γ
′
S一
― 2

化 //j=7,2,.… ,s.
Dα θ
わ 1,ι 2,・ …,ろ ,sr"ι %%"夕 %ι /ι γ
′α φθ ″
グυι
,α sψ Z衛 ′ι Jι
=イ
“
(10') b′ +s+′ =し +・ づ=1,2,… .,s
り(10′ ′
ゞ ) わ
1ろ 2… ・ら
,≧ IDI

374
 !″ ιDlι srι ″
′ ι
οれι
ιι
Z″ θ
ιι 力ι
/″ ι αだ 五i[I]α rlrフ ι
α,″ 彿Z7`グ ル/%ι 7ο /7ゲ ″θ θゲsゲ s′ ι
%2ι 7

“ 」 77′ gα ′
づ が
r″ ′
`74'

γ +1,γ +2,…
,,′ 。,γ +S-1′
..,7+2s-1)

″
′″多
′たヽε
θιψ′
′″り
ιθSθ ι
′″ご
′ ,φ ππθ
″αιg/α ′
ヴθ′クdin spatiril afin rt - dintensio-
77ι γιαι
た'Fie二 7+′
'ι

Dι ttο ′
′s′ /″ す
[ガ ]=_4″ 十 ]十 1,r-t B,*rl_x1
`[χ
グ=1,2,.… ,2s

Sl considcrv.r.m sistemul dc inegalitirli

￨二 1 [χ ]￨<ろ 1

￨二 r [χ ]￨<ろ ″
1□ く →
μ叶 隔 団 ド
11デ 十
(11)

出卸 隊午 r中 判 <午 '

_s国 ≦ 斜s□ ≦ ‐
μ 衿 ド 午 ,

Fie llt mullimea tuturol punctelor din spaliul afin ru-dimensional

inecuatii;i M, mullimea
:r'cal, ale cirror coordonate satisfac sistemul (10) de
punctelor din acela;i spagiu, ale ciror coordonate satisfac sistemul (11) de
inecuatii.
SI arittim incluziunea
\12,\ M c $t
Fie intr-adev/ar pe M. Daci coordonatele sale capitl numele gencric
de(χ ),avcm

(13') lLu lxll < bu, i : 1, Z, . .., r

APoi
Zr+・ [χ ]￨=/И『 +ヴ [χ ] +B:十 1[χ ]<

、
(13′
′
)
<y望
弓
要≡=に ル_ 1,2,...,S 1
Apol deoarece
Lr*,*rlxl : Lr*,ltcl
37う
,l Ca
舛 +`一 ろr+δ +`

dttel計 e品 tS+ム … ・
認ず 1泄 ∫
饉 留 翼 魂詰 “
(13′
") ILr+s[χ ]￨=二 ″+2● [χ ]￨=

一 И 十 騨細 ≦ y平 一 時 嗅 な
"編
′
incttt avem din(131),(13″ )Oi(13″ ),cユ φ→ 凱・Deci relatia(12)este
demonstrat益 .

■f cOntine un punct nenul al gratiei

Atunci va fi suficient sユ arユ tう mcユ
多 Co」 omcul121adpunttVaicottittΨ
Fie△ dete.11■ inantul sistelnului 鮒鴛轟蹴酬路乳
二
o notatie ad― hOC, vom scrie

(14) △ =￨二 1二 2… ・ 五r∠ r。 1.… ∠r+s Br+..… Br+sl

unde senlnele dintre bare semnificl,e clar,vector五 ―lin五 ai determinantului.

inmultim ultimele s linii alelui△ lCu/=1.Se,tie c嵐 obtinem astfel pe
(/=η θ
△.in dete..1linantul astfel obtinut Sユ adunユ m linia γ+″ la linia
γ+S+づ .Se,tie ctt determinantul nu se schimb益 .Obtinem:

(/11)'△ =IL二 2-・ Z″ Иπ

+1… .И r+s Zr+1… .五 ″
+δ l・

nmultiln liniile γ―
全 S五 +1′ … .,γ IS,in acest detcIIninant cu 2.Ob_
tinem un determlnant egal cu 2S(/=1)1△ .Apoi linllle γ+s+″ 金 nmultite
Cu(-1)Sユ le adunュ m lini■ or γ+づ ale determinantului nou Obtinut.Se
,tie Ctt deterlninantul acesta nu se schilnbユ prin aceastユ operatiざ . ln linia
γ+づ ,VOm obtine vectorul corespunzユ tor formei

2∠ ,+`― ZF+S+`=2∠ r+J― Иr+`― /可 Br+じ =

=∠ r+`― y_lB″ +c_ι ″
+s+`.

輸 出 血m■ ■叫hut eSti盤

a chrui schilnbare poate rezulta din 認 :硼 淵 温%愈
determinantul formelor ι ]
`[χ

(14′ ) 2・ (/=可 )θ △一生'D.

Deci,全 nsemコ Fnd ttntre bare modulul dete...linanti19r,avem

I△ ￨ 可lD戸
I
・

376
 Tinind Seama de(10′ )prOdusul cOnstantelor sistelnului(11)este insl

らlb2 ... うπ ろlι 2 ・・・ ιπ

(/212' 2・
Prin ipotcza (10") avem lnsi

ら
lb2… .ら ,≧ ID I

サ ニい
≒■ ≧ ￨

indt pentit sistё mul(11)avem Satisfユ cute conditiile teoremei lui

■
Iinko、 vski Existユ deci in ttr si deci,1 ln "e un punct nenul al gratiei de
puncte g.
QED.
e=翼
∝
こ孟i場」
器瞥nfeltwtteJ¶ 1課
1∫ 糧 1:∬ itte
劣(0), 41ptt urmュ toarea r91ltie:
D91l ideale lracliOIla「 eИ ,β Se ZiCe cユ sint in aceea,i Clasユ dacユ

. 4:Bg
unde'g este un ideal principal fraclionar al1ui 0. Aceasti impirfire in clase
a idealelor fiacfionare inddce in multirnea idealelor intregialelui 0 o impir-
fire in cldse, care ievine Ia urmitoarea :
DcuS ideale (intregi) A, B ale lui 0 sint in aceeasi cias5. dac5. exista
{i', cd" --+ 0 astfel incit

(15) ∠ =■ _B.
ω

toarea formユ
Se lnai poate pune legea de llnplrtire in clase,i sub urlnユ :

Doul ideale∠ ,B ale lui θ dntin aceea,i Clasi dacl existユ λ→ 夕 (0)
in a,a fel↑ ncit sユ avem

(15′ ) И =ん B

Este clar cユ (15)ilnpliCl(15′ )cttCi CID ∈ 〃 (0)・ Reciproc dacl o bazユ

D
く

minilnalユ a lui θ peste τ este(θ l,θ 2,… ・′θ.),atunci se ptie ctt aceastユ bazユ
il genereazこ pe夕 (0)peste夕 .Deci daci avem(15)cuん → 夕 (0),aVem

ん一 /1ο l+γ 2° 2+… ・ 十 γ2ο π′/`→ タ

377
 I)atci r' estc urr rlultiplu collrun al ntrn'ritor-ilor lui r', avcnl

c',
rr: C, cr-+g i: 1,2,..., tt
U

Asadar

″Σ に
Ic,o,
-,o a-0

み
θ
` θj ==
ε CC c-((; c-A
I)r-in urmarc ('stc satisfi-rcutri;i relafia (l-i).
Accirsti" din urtnit formiL a dcfinitici cstc cca datii clr'l)t:clcliilcl.
Sir considcrinr ircum rnultinrr:a ) a tuturol idc:rlclor (intrc.gi) llt. lur
0 radial r:caliz'atc, acJiciL idculcle ..[ alt: Iui (f , carc clc imprcunii t--ri toti divi-
zorii lol , uu rnai sirtt idc'alt'in nici un ordin allui ltt (0) infi;u:-itor vt,ritalril
rrl lui 0.
Conform cclor dcmonstratc in cupitolul pr-c-ccdcnt, I s-a dovedit l
fi, pc dc o partc :
l" nrnl(imca tuturor idealclor lui 0 difcrite dc idcalclc din signaturzr
ulriforrlii pr:ri a numir,rului fundamental A" al lui 0 ;;i ltpoi, tinind scama d('
r-c.z.ultatclc lui I{. Grell ;
2" rnulfimr:a tuturor idcalclor Iui 0, divizibil stririnc cu conductorul ft-
iar pc de alt[ partc, organizirtir cu operatiile clc inmul]irc r idcalelor-, r-cu-
niuuc ;i intcrseclie a iclcalclor-, un semigrult structural-oltlonat.
Am arittat cI, in impirrlirea in clasc a idealt-'Ior, ficuti mai sus, in orict'
clasl intrir citc un idcal intrcg ; nstfel incit, atunci cind cstL. \,orba clt' clas<'
tru rnai este nevoic, nici micar principial, sh se spccificc dacir estc vorba clc
o clasir dc idcale fraclionar e sau intregi : cu atit mai rnult cu cit, ne intercscazit,
tlc fapt, clasificarea indusir dc accasta in ruultimca idcalclor intregi. Avcnr
nnnirtoarca
'I'e rr l o rrr ii. ),[ulli,nt,cu clastl.or 1iirt, iur.l>itr'lircu in, cil.lsc de ]ilii slts./
dc re'pre:t:nlant (iulrcg) siltrat iu ), cslc firtitit.
Dutlottstrqfic. Iiit' -'1 e ) ;i (t,.lr, to2, ..., coo) 1-razl, pr:s1c /6', a lui.l
,\tunci oricc elcnrcnt clin ,{ cste dc forrna
― ‐ ('
￨―
(2D′ ■π
′ ,
\i+

I)acこ considcIユ l coniugatii 011), 02)...,0(,〕 -1'a lui(り , ca】 rc llu miri sint
l■
・ｈ ｕ

cvcntu.rl -.ituati h i4(0), ci in extinderea gnloisian,'lril(0, 0'rt,6'z', .. ., fiLn-r"

..1 .,w\v,,

sc ;tie cit clcmcntclc <o, i;i ghsesc conjugalii o[/) prin inlocuirca 0 in c-r-
ｃ

prc:sia lincariL carc il di1 pc or, in funcf ic de 0, ;i de puterile salc, 0','. Corr-
sidcrim erpresiilc dc: fortna

C・ Dlプ
)_Vl十 ωy):T2+ ―
l ω7)・ ■

0,1, ′ -1,
′ ■′∈ 7'

un(lc cOnillgarc(l zcro cstc clcn■ cntul insu,i・ Fic lD dCte■ lllinantul ,01
ヽ
S(:ゃ tit,cえ をcSt(1(ヽ tt,■ lill:Lnt CStc lll■ nulnlr intrcg ratiOnal,D(ヽ nul.
1く 1ョ

378
 -{.tunci sistt:r'nul clc incgalitirti

… +01メ )´ <7両
0)■
ω 10)ヽ 1
ω∫ 。+― V″
￨

116) 16Dll)・ 1+ω 夕)■ 2+ … +o7)■ ″ </1D「

o)1″
1)ヽ
1+ω 91)し ヽ
2+・ … +ω ツ 1)v″
'≪
syl D I

c.ste uu sistem dc incrgalitit{i sati-siiLcind conclifiiL' lui trlirrkou.-sl<i, chci in

sistcinul dc {otmc rcspectiv, iu afari clc {orrnc cventrrrl rcalc, apar fornrc
complcx conjugatc clouit citc douit, dcolrccc odatir cu solutia complt'xii
0'i) n ccuzrtiei dr: dcfinilie ireductibilc cu coc{icicnfi rafionali tr 1ui (). aparc s!
conjugatul complex al lui 0('); accla;i lucru cstc valalril ;i pentm ar[i). Apoi
ilc.oarccc

/D14 =DI

,i ci 11lcnll)fii(lrcpti ai siStCmului dc inegalitⅢ l(16)sint tOti Cgali intrc ci′

c()nditiilC llli MinkOwski rclativc la cOcficicnti bri γl五 Sint Satisf■ cutt〕
IExist■ (ltヽ ci, collfOrln gcncralizlrii tcorcmci lui llinko、 ,ski, relati、・c
llt forll■ elc lill(・ trc il inlaginar cOniugatC,CCl putin O S01utic dC COll■
を
“ pOnCntc
((1, r2, ・・・メ ■)intit'gi rationaliり nu tOti nuli.
ヽotiril

￨17) α =01 θ
l十 ω2ε 2+… ・ 十 ωル′ル

clirr cir o.* (A - 0).

Dar, pc de altir pilrte, elementele

(17′ )
)rl+ω lグ
)′
2+ . * .li) c,, j =.= {), l, ..., rr - t
`)(プ

sint tocmai conjugatii c('ailui o(, cum se poatc u;or vedea iitcind inlocuirilc
rcspective prin conjugalii 1ui 0, in (17'). Atunci cL'rm (cr, cz, ..., c,) cste o
solulic a sistcmutrri dc inegalitirfi (16), al-cm

lα l <ブ ID I

llll
α <了
116′ ) l lDI

(2 DIく
￨∝ 丁lυ l
つ０
７‘
 lnmullind inegalititile (16') membru cu membru, obliuem:

(16′
′
) lα α
(D・ °DI≦
…α ￨ノ ロア
￨￨"=IDト
Afirmim c5. in membrul drept al inegalitrtiill6") avem tocm ai nla),
adic[ norma idealu]ui_principal generat de-a in ti. lntr-laevir, fie o, ,r,,'. .' .
-.., o, o bazYa a lui o peste (6. Atunci ideaiul principal (a) are ca'baZe pe
(ord, ora, . . ., ood)
Se ;tie din Cap. I c5,

一
Ｖｙ
△一
ノ

α＆
↓
〓
unde Ao re_sp..A, sint pitratele determinan{i1or conjuga}ilor uneibaze a lui
(a) resp. 0. Atunci aver

´
ンク (α ) =/ 処
―卜α)._α ●―
)￨

aici, conform relatiei (16"), avem chiar

′
は6″ ) ノ(→ ≦ IDI

sin
cin
im
in
in
scrie :

(16") .tlr(a) .< D

Pe de altl i,.arte, am virzut ci avem

α→ _4

(18)
.・ 。 (α )CИ

Dar deOarcce 24 → Σ,d市 izibilitatea aditiv益

(18)impliCtt d市 izibilitatea
multiPlicatiV益
rα
)
一 ИB cu B ideal al lui θ

380
 intr― adevirin descompunerealui(α )in prOdus deideale unifOrlne lnaxi_
me apar,iideale uniforme corespunzこ toare diVizorilor pttlni aillll И,carc sint
acele ideale uniforlne s,nt pute五 de ideale p五 me resPcctiVe,
situati ttn Σ,Deci
,i Cum idealele p五 me au,i modul invers,cxPonentii Sint Cel putin egali cu
cei din descompunerea lui∠ Clllll aceasta se poate spune despre toす i diVi―

::1■ 露 攪4f跡 躇[1組 鼈鞘

:誕
ctt mttcar unul dintre factori este situat in
ll『 ;l畦 12。 肌 駕
槻 1ls:督 猟認
1la sc comporttt totu,i
Σ′no■ ■
multiplicat市 .Deci avem,confom cu(18′ )

・
ノ (→ =ノ (∠ )″ (3)
■leci cOnform(161V)

(19) D>ノ (→ =パ И)ノ (B)

Dar l D I CSte deterlninantul coniugati10r unei baze a lui И.Deci

(19') I D II=/瓦
unde△ /1 estc numttrul fundamental al lui z4.Pe de alti Parte sc,tie C益

(19f′ ) ″)=y評
.“

A"fiind irurrl:rrul fundamental allui 0. Jinind seaila dc (19') ;i (19") inega-

Iitatea (19) se scrie acum in felul urmltor:
Ｖｙ
一
札一

Ｂ
／

>
札

/瓦

sau, decarcce △И,i△ ′ Sint nenuli si radicalul se ia cu semnul+,

(2o 匹 ′>ノ (B)

′
Observttnl ch in cazul%== 1,i ttn cazul%=2,in ipoteza cユ Ittdこ cinile
eCuatiei de definitie sint imaginar coniugate,nu putem lua decit inegalitatea
″
m破 t益 (16′ ),i alungem la inegalitatea m破 th

￠0') llE >.,1r@)

Sl interpretS.m rezultatele: Egalitatea (18') afirml cir pcntru orice

clasi, de reprezentant intreg situat in I existii, in semigrupul rnultiplicativ
comutativ cu element unitate aI claselor, o clas[ inversS.; deoarcce idea-lele
principale (gi impreunl cu cele principale fraclionare) formeazl clasa unitate.
SI aritlm c[ intre c]asele {,4} de rep^rezentant situat in X si inverscle
lor {B} existi o coresponden!1 biunivocd. Intr-adevlr, fie {B} ;i {,8'}, clorri
clase astfel ca s5. avem
{И }{B}={1};{И }{Bリ ー {1}
381
`ヽ (,()asta lllsc〔 tllll11

′
(21) JB=(α )И B′ =(α )

′
∬ 脂 般 i]`i〕 √緊 til:c愉 ￨よ 11lFttllT瀬 :轟 蹴 還 I訛 t常
1)il■
(21)rezultl

B一 A嗜 ,ぼ →
■
卿り う θ
J)〔 tr dcOarく ヽ
c(ヽ
`4→ Σ,cl adl■ itc modul invcrs,i dcci in(21')putClll scurta
cu cll

仰り に ″ →θ
(l),ぼ
Eぎ alitat● そ
t(21'′ )1lC ar〔 Ltこ Cユ ′
3,i13′ fac Partc diて 1(lccca,i Clasl:

{Б }={B'〕

R(,cipr()(ヽ fi(￨(loul cl,lsc(_l),i〔 И′ ‐

laヽ ind accla゛ iinVCrs tB)

′
(22) ■3=(α )ri′ B=(γ )

1111(lC din cauzl cl l― tt111 luat Pc」 B2ntrcg,ii putem lua,i pc(α ),(C/′ )intregi.
ininultill(l Prillla rclatiC(22)cu■
′ i tintnd scanla dc comutati、 ritatc
早
・
si dc a(101121t・ 1(tti。 (22)a、 cm,

∴ ИB4′ =に ).4′
′
4́/1′ B=(α )∠
′
/1(α )=(α )・ 4′

閉 И一喘
∴ )

R cl(ltia(22′ )nc spllllc ci avem

{И ∠′
}一 〔 〕

I)eci olic、 .citt、 ■dc Σ arc o clasl inversl,llnic detcrlni―

rcPrczCntant ill
1lati,i dotll Clase,carc au ttcel(1,i inVCrs,(〕 oincid: rり ″ γι夕 ι′ ゲι ιαθ」 ′ε′
αs′ Fο ′ ′
′ 2zι

1'´ ′
′ ′ご了多 ι
α′′777Σ
′ ゛メ ′
ι″′
t“ 7ε ′
αSι ′ ′
ο′ゲ ′
ιυσ
/sι ZO/,ι χ グs′ ″θ ο “
/θ s夕 ο″ι ′′ ー
7″
r`'ろ メ
フ
′′′71'θ θ
′ `′
.

`ル
`ヽ `♂

I)ach vOnl arita clcci cl ll■ ■

lltilnctt acestor din urnll clasc estc finiti
、ft fi dtヽ l13 ollstra t,11)Cntru multimea Clase10r dc reprczcntant in Σ

382
 Dar am vlzut cir in clasa invcrsi, existentir intotdcauna, existir ttn
Ieprczentant (intrcg) B, dc normi. L",numir carc Iru dcpirrde declasa
aleasir, ci numai de inclul 0. =y
in 'r'irtutca inegalitllii (20') valabil5. in orice caz, multimca normelor
accstor reprezentanfi Zl ai claselor inversc, cstc sigur finitir. \/om arltta c[
mullirnea acestor reprezentanli siguri nenuli cstc ea insii;i finitir.
intr-adevlr, f.ic B un ideal ncnul dar alt{el arbitrar aI ordinului pri-
rnitiv cu element-unitatc 0. Avem
(23) -4r(B) c I)
intr-ader,[r dacir

-a'" (t3) " 't

;i
(1,Ct,,.. Ct,

cstc un sisteur conrplet rlc rcpr-ezrutanfi ai lui 0 nrotl ./J, atrrnt:i 5i

(23') | l\, r]_cz,...,l f ,'..

cste un astfel de sistcm. C[ci din

| *cr = I +cimocl .8,

rt:zultii
Ci:CimcdB
asadar
, : j.
I)eci clerncntcle sistcmului (23') sc lcpartizcazitlit v clas.' <lifcritc, adicir
tuturor -*i nurnai cite unul la ficcarer. I)eci avcm :

Σ l+θ・=Σ θ
を mOd B

.・ .Vtt Σ ε
:=Σ θ
i n10d B

.・ .ν
=O mOd B
adica
ν一 ノ′(3)θ ⊂ B

ceea ce demonstrcaz五 全
nfl,urarea(23).
′
Deci idealul principalノ ″(3))are printrc divizorii sユ iidealul B.
Dar un ideal nenul al lui O arc un numlr finit dc divizori

383
 こ W7強t]群 杷:]電 蹴器:S鳳 鶏∬
盤濫:∬ 重視認:牌 計
multimea idealelor B,reprezentantii canOnici sus amintiti,este ea ttns五 § i

finit嵐 . Dar cum in orice clasユ inversl unei clase de reprezentant situat in
Σ OiC■ Orice astfel de reprezentant este ln mod trivial situat ttntr― o astfel de
clasl′ rezulti cユ n■ ultimea insl,i a acestor clase este finitユ .

Din corespondentl biunivocこ susamintitユ rezultと cl multimea claselor

de reprezentant situat ttn Σeste finit■ . QED.
0う sι ′
υα″ι
.Dactt excludem cazul%=1,i%=2 cu coniugare imagi―
nar益 ,inegalitatea strictユ (20),ne dユ , deoarece

/(B)≧ 1

Ca
/扇 >1
.・ .△ ′ >1

Numユ rul fundalnental a1 0ricユ rui ordin prilnitiv cu clement unitate

dintr― un astfel de corp,este strict inai lnare decit l.
ι
εθ夕sι θ
グ%ι ″. Dacl全 n teorelna de mai sus, faceln pe θ ==Ω , ordinul
y田 義h:謁 塊
fl麦 :』 ∴ Ⅷ∬ぜ#llゝ 量
∬素i為 :L』蹴]社盤ζ
multimea tuturor claselor este in acest caz finitユ .

T o o r e IIILa generttrii bill are a idealelor din Σ

O/づ θ
ιグαιαJ z4∈ Σ′ι
sι ι
gι んι/α ιαιο ιαz″ αι″ο%グ ι
Jι 2,多 ι″
ιιιαι
ιsα ι
ι .

Dι %ο %s″ αげ
ιι.Sユ arユ tユ ln cl multimea Claselor dc reprezentant situat
in Σ,formeazユ 全 n senligruplll total al claselor,un grup.PIai ttnttti este clar c五
ca fOrmeaztt un subsemigrup,cこ ci dac沈 {И },i{∠ ′ }Sint dOuュ astfel dc clase
′→
cu_4,′ Σ,avem
′ ′
{И }{И }={И ∠}
Dar∠ X′ →Σ
,deoarece Σestil激
1=職
t請
de ideale.AIn aritat Fnsl ci selnigrupl :理 t爵 lIP111ま , 群 !

tare, cユ ci dacユ

{И }(B}一 {∠ }{B′ }4,B,3→ Σ

rczult沈
И B一 И B′ (τ )τ → 夕 (0)

Dar deoarece avem/4→ Σ,el adlnite lnodul invers,,i deci avem

B=B′ (・ )T→ 夕 (0)

{B}={B′ }

辟 :[‖ Ftt」 境r跳 電

駆:aI智 ∬ i7].msュ
grup ttadar O五 Ce demett are

384
 Dacl, A e X, existl w m nat'ural, astfel ca si avem

{∠ }-1
π
(2o ・И ― (α )

unde α―
m
-O deoarece∠ este un ideal intreg al lui O,dCCi,i puterea sa∠
・NIlai mtllt deoarece∠ → Σ
este un ideal intreg al lui θ.a,adar α→ (α )⊂ θ
≠ pu駁 ・
δЪ 理 盆 ∫
『
(α )⊂ ∠,(α )→ Σ

APlicind o teoremtt din Cap. II, rezultこ ca existl un β―

→θ, atfel
ca sl avel■
И ― (α )U(β )

Q.E.D.
n Σ avem nu o teorie clasic江
θιsι γυα」 .Rё zultユ din aceastユ teoremtt c益 ↑
jι

a idealelor,dar chiar toate complementele ei.Aceasta rezult沈 ,i din demons¨

trarea celorlalte complemente(lnultiplicat市 itatea normei′ etc.)ce era fユ cu髄
dinainte.
dif
pr“ fattL職 棚
℃ 蟹
t揚l器 ド
ュ
Fie deciの (0)un cOrp de nume
priinitiV satisface・ deci unei ecuatii algebrice pest6夕 de gradu1 2′ pe care
o putem pune in fonna
(2 αχ 十 ろ )2+4 αθ― ら2=o,α ,ι ′θ→ ″
sau

(2動 (2 )2+D=o,
αχtt ι D=4 αε― ら
2

Dacユ ″2 estc cel lnai lnare numlr natural,Pitrat perfect, divizor al

lui D,Punem
D=_`J2△ ,′ ,△ → ″

unde△ nu lnai are nici un factOr veritabil,pユ trat perfect.Ecuatia(25)se

scne decl

c5′ ) (Z ax I b)2
- dz\: A

Dac[ asa cum am presuplls, 0, elementul adjunct aI corpului de numere

algebrice dat satisface ecuafiei (25), atunci numlru1

2α O■ ろ
(2o τ =

este desigur ttn Π(o),i Satisface ecuatiei

プ 下 △ =0

25-c lG'
385
deci este un intreg din A(0), avind valoarea

":VT
NIai mult din expresia (26) a lui r deducem
夕(・ )=夕 (/ス )― 夕(0)
Deci τ,lntreg algebric dinの (0),este un element primitiv al extinderii.
Vrem sユ determinlm￡ n orice caz o bazユ a ordinului principal al lui夕 (0)
precum,i numttrul fundamental al lui Ω .

・
Deoarece T este element primit市 al extinderii Z(0)oi Cユ Se,tie,cl in
acest caz elementele
l′ τ

fOrmeaZ益 O baztt a lui夕 (0)pesteの ,cel mai general elcment din夕 (0)Va
fi de forma

(27) s tt γ
/瓦 S,γ →タ
Analizユ m numerele de forma(27),lntregi,deci cuprinse￡ nΩ .Presu―
punind ch s十 ケl伍 este intreg,iS― /1/西 Va fiintreg(ga10iSian),‐ deCi Suma
2s,i prOdusuls2__γ 2△ sint intregi galoisieni,cuprin,i in夕 a,adar Slnt cu―
prinse 2n啄
(28) 2s― intreg

s2__γ 2△ =貧 ntreg

l° , Presupunem ch s este intreg, ratiOnali din a doua relatie(28)se

deduce atunci
γ2△ =全 ntreg

Dacユ punem
(29) γ=上 ,(%′ υ)-1
υ

rezult益

%2△ A
――一― ==lntreg
υ2

99′ )
・.△
。 υ2
=O mod
ceca ce nu este posibil dccit dacユ υ==± 1, deOarece△ nu lnai tte nici un
factor veritab■ Pユ trat perfect.Dar υ =±
l atrage,conforlln relatiei(29),

γ=二 intreg

386
 i ai lui A(0), cu' sintreg' au neapirat
9i s * r;]/A este
regi' e intreg'
;ipe "t"i "n
deoa ste intreg' Atunci din prima condilie
{28) rezult[ : _,
zs zcI t, c G

2c{t
.'. s: z

d'evine
:sau utilizind fotma (29) alui z, a doua relalie (28)

(2θ +1)2_%2△ _intreg

(28′ ) 4 υ2

→″
∴0+げ 一七許=m廿 嘔ι
2△
...4“ 2 =intreg
(28″ ) υ

(30)
4A:0moduz

cem∬ T:;1][」 t翼 ∬t器 配1讐麹

aυ
TI壌∬響:s調 爾盤1組 絆
A§ adar U :2w
,i relatia(28″ )se sCrie
4u2L : lntreg
4uz

uzL,
: rntreg
u)z

Dar w este un divizor al lui z, deci (u, ztr)

: 1' deci
△ =O ψ2
mOd
2=上 1

υ_± 2

Relalia (28') se scrie acum :

・+1)2_“ 2△
′ (2θ
=全 ntreg
(28″ )
4

387
Se Vede pe ac9asttt relatie cl%nu pOate fi par, cユ ci tt「 nu este intreg

Deci %=2θ ′
+1
i relatia(28″ )se sCrie
§
(2θ +1)2_(2θ 2+1)1△ _intreg
4

∴里
≠ =晦
(31) △ =l mod 4.
COnditia(31)este necesartt peitru ca ln Ω sユ existe intregi s+//rcu
s nefntreg,Ea este chiar i,i sufiCienttt chci in acest caz numユ rul

′
+1,
132り z=s tt γ
ン7 unde s_■ 生土上′ γ_]θ ら〆→″

este un intreg al lui夕 (0).lntr― adevユ r din relalia(32)aveln:

0 ″=午 +年 F=θ +イ r十 響
Notttm
上学二_、 ∴F=ハ ーt
Deci relatia(32')se sCrie
′ ′ ′→
(32″ ) z_θ ― θ +δ (1+2θ )θ ′θ
`
,0'あ ・
d鉾 J∝ ch∝ uⅢ cu cOCfidⅢ
蹴ぷ‰Ⅷit:]賠 肥∫Ъ
z2_z+1 △ =0
4

1踏 肇棄綸椰 li望 1犠 :盤 ザ樵熱

Pメ
Ш
∝
1,δ

茸鸞itlli普竃驚
1鰹 留
醜軍
Z=ι ′+ι '′ δ,ε ',ε ''→ ″

388
 〆arbitm五 ■
舌 Felfl』 11オ le brma閉 側〆 hⅢ hFり
千鐵К J・

勿+υ /瓦 %,υ →″
este un intreg din △, el apare ca diferenta

■ ニ上_十 二L夢型二/・ ― +÷ /・
(■ ザ )― [夕 )

a douこ numere din modulul generat p∝ teグ ,de baz嵐 1,δ deci t6ti ttntregii
din Ω se exP五 mtt Cll aceastユ baztt peste″ .

A,adar in cazul

I. △ =l mod 4,
baza lui Ω peste l′ estc datこ la sistem

l, δ :
in cazul
II. △ ≠ 1,‐ od 4, i

singur五 intregi s tt γ
γA din Ω,sint cd cu sI,i γttntregi. ￨
cum yFeste intreg toate exPresme

θ+θ ′ ′
lに らθ∈″ ,

Lint intlcgi・ inCit baza lui Ωpe,te″ h acest caz este

l,/A

Atunci, nun1lrul fundimental al lui Ω este pユ tratul deterlninantului

COl・ iugat■ Or
unei baze,adictt in cazul I.
ト
δｙ

ン．．
ｌ ｌ

一一
△一
一
一

iar in cazul II
にＦ

＜
２
ロ．．
︲Ｆ︲︲︰︰︲

・
２

△
４
一一
．

Observ[m c[ cazurile A : 0, A : I se exclud. lntr-adevir in primul

caz aVem D=oメ dcd pentru ecua,a de deinitiC∬ こ鷺
eCuatia fュ cutユ ireductibil五 peste`7, nu mai este :話 f批 ひ 非撃 澪
mai este pこ tratici noi am plecat￡ nstt de la ipoteza cOrplllui ptttratic.De
asemenea in cazul△ =l D ecuatia(25)se deSCOmpune in 2 ecuatii dC gradlll
l, corpul nu mai este phtratic.

2.TEORlA UNITA73LOR

Problellla unitユ tilor dintr― un ordin P」 ■litiv cll element unitate a fost
184Q mt卜 m meiodup■ 斑cat m Mon愛 ト
模珊[:lr翻盤環窮盤き
Dψ %″ グ ι
・Fie O un ordin primitiv cu clemen← unitate tn corptll de
numere algebrice夕 (0).
Un numユ r c→ θse numeste %%′ ′ α′
θa Ordinuluiら dacユ ecuatia ヽ

(1) ex:b
este solubilS. in 0 pentru orice be 0.
E clar conditia de mai sus este echivalcntf, cu
cir.

(1') εθ ==θ

in @ coincide cu intreg 0. Atunci definilia se urai

adic5. idealul generat de e
poate pune intr-o forml echivalenti ;i astfel ; un rlum5r este unitate drLcl

(1") ノ (ε )=1.
Definitia este echivalenttt cu prima: intr_adcvこ r daci avem (1″ ),
atunci idealul generat de c in θ are in θ indicele l,,i deCi COincide cu θ :

鰐鶴i抑塾弊
童T蝉槻:讐 備讐
relatia(1″
∬樅
lntill暴
ユ
).

■∫翼讐i翼:夕咄1粗 ∬ Wi潔 品 ia乱 %嶋 讐 」 理:計 ll

9漑
im.mduメ
面ne de dov鋤 thメica,a prOdusdu
icat市 ,mdtrュ
争
Fie deci c′ c′ doutt unitユ ti din ・Avem
θ

e0:0; e'O:0
Deci
ee'A:e0:O
,i deCi Ce′ este unitate.E clar ctt c adIIllite un invers situat in θcユ ci ecuatia

g,r:l
r) N'.r l[: 1l tniazul A - - L e(,J/-A): e(E este ,9(}/-{ adictr corpul uumere}of
g6mplexe rafionale.

390
estesolubilS, in X. Daci e.'este solulia acestei ecuafii, s[ arlt[m ci e' este
de .asemenea o. rinitate. Avem intr-adevir din

CC′ =1
Ca
ec惣 == 10-θ
sau
c′ εθ =0

Dar confom (1')rezulttt cこ

cυ 一 θ

器篭
』 l:
黒i]1鑑 ∬
un夕 2ι natural,astfel lncit
よ
譜lil:す 1慶乱可」lli鑑

eπ == 1

,i Cle■ lente neperiodice,nereduse la l de nici o putere naturalユ a lor.Pentru

unitユ tile periOdice,numttrul natural minim%,carele reducela l se nume,te
πZ unitユ t五・ Unithtile
θγ′J夕 多 periOdice fOrmeaztt un subgrup al grupului unit辞
ti10r,ChCi dacユ ,estc o unitate de ordin夕 23,iar e'o unitate de ordin″ ダ,avem
物′ ′ ″′ 1"=1
(aC')物 =C物 ε'効 "′ =(C物 )"′ (C′ )"=1れ
'。

Apoi,dacユ c este o unitate pe壺 odicこ de ordin夕 π,iar,'este inVersul ei,avem

CC′ =1

・ (ε C')π 〒 1・ =1
物 ′鶴
.・ . ε・ε = 1

C′ "==1

L e m il. Fie a an namdr din 0 care i,rnpreund. cu toli conjuga{di l,ui

(eaentual, nesituali 6n @\, este mdrginit 0n modul, d,e un nurndl real ,si fozitiu

￨。 ￨<ε
lω
d)￨<ε
(2)

DI<ε
lω
“
M″ ″ %%解 ″ι
JOγ ωιιル%づ ι
s″ あιι %α J υ
υ りα″ .

`α '3″
`解
●●
ｎυ
 iι .Fie ω un numユ r din θcu conditia de maisus,stt formttm
Dθ %θ %sι /α ノ
funCliunile simetrice elementare S.,S2,.… ,Sπ de ω ,i de coniugatii S■ i・

(1) S*:I61(h)6(d)
undeづ 1, J2, … り
.este o combinare de O, 1, .… ん-1, iar suma sc face
.′

dupユ toate aceste combinユ 五.Punlnd in locul lui O ,i a cOniugati10r Stti,

valorile lor in functie de O dementlll primit市 al extindcrii,i de coniugatii
sli,situat in cOrpul gdoisian, sc constatれ cれ St este o functiune Silnetricユ
illl:Li剛
跳縄fttr計 ::吉:書 』 :ti::乱 躍 1混評 1:鷺 お l謙 :甘轟 麗訛
ま
Deci toti St sint numere rationale Ei sint combinatii ineiare de ω ,i de cOn_
jugat五 Sll, deci de tntregi g』 oisieni deci Sル sttnt ci in,1,i ttntregi galoisieni
Fiind,i laliOnali ei sint chiar in″ .

Pe de alttt parte din(3)rezult

15`￨=IΣ ω('pω 餞)・ … ωrJ Iく Σ lω「JIIお {り ￨・ … lω {fal l

Sau tinind scama de ipoteza(2),

(3') ドバ Σ膠判国 鯛 一 日 矧 <Σ ■ び

て 働

unde (i)anseamni nllmュ rul de combinttri de%elemente luate c2teん .

Dar St sint cOeficientii eCuatiei la care satisface ω peste″ :

′
(3′ )
-1+_.+S.=0
ノ ー Slχ π

ふ器 :」:肝 l∫ :柵 誂 ]ぽ 1」 翼 瀧 l縄 1:t理 すL(為 露 lCttI

PeCtiVこ・Prin urinare,pentru toti ω de acest fel nu cxisttt decnt un numttr
finit de ecuatii(3“ ).Deci,i multimea rこ dこ cinilor acestor ecuat五 estC finitl.
Cum lnul,irnea tuturor ωse gユ se,tel11111:::facξ
tゎ (3″ )cu cOnditia(3′ )′ ,i multime :ililIPtttu:サ鵠 fi
ca este Vidi QED.

減∬
′ 身。
,陽 勝 脇″
傷ι ′
協 雛ifttZり 出 ″7鶴 ″」窃
,Oθ %α グγ″″″θ
り′oグ Jι αι ογ″り
%多 ι
″夕% αι
ιZ%イ
Dι%ο πs″ α″
′ι
・Fie c o ul■ itate peHodictt a lui θsi%ordintll ei:

(4) ε“ =1

Apllcind cOniugarea ln(4)gttsim

ε(`)"== 1

・ .I Clal lコ _1

392
 Deci lcO I SatiSface Pcntru OFiCC J la∝ uatia binoml■ 列 =1.Dar lε OI
eSte un■umユ ェIcal,pozitiVo Ecuatia mai sus pomcnith nu a】 ‐ e insユ decit
o singurユ rユ dlcin■ realユ ,i poZitiV■ 1 1. Deci,

IC(01=1
;:￨ :。
1■ .icr)￨<2

モ
Jnitttt饉 。peⅢ dLce at mOdulul coniug4■ Or mュ rginit de tin humttr 2,
caro nu depinde dじ unitatea altas■ .Aplicind lema,r“ ultこ cユ nwltimea 10r
ユ cttci lnllllimea unitユ ー
毬 te finitユ sau d%β lt益・ Ultima posib■ itate e_ste excl■ ミ
,■ 6r pe五 odice conti■ e pe l,i PC二 1. .
stt artttimiⅢ 屁ipFCICI Cl dacユ ■oduld′ el,i
um nun■ ttr.ε din O arё 】
cOBjllgatii lui′ 山 gコ 蹴t dc l
(4:) : 、:`( : IC(■ ￨≦
1,

1linCi C CStc● 幸 轟 単 し periOdid a l正 θ. i,

int卜 adev■ ■ avelEl■ din(41).cユ

lε
(0仰
￨=ICOI"≦ 1・ 1・ :`
Dar,uterea inui cOniЧ gat CSte coniЧ Fatul Puter五 ・1)む ci '
. ￨(C")￨(0≦
1・

譜:,讐 響 11押狙蹴 脱 露t:1,a牌 』

T芳
繕:蹴i18『
+・
・
ど ' 一 c・
・

ScurJnd￠ n cOrpulグ (0)de CXtamplu)Cu c"rezult■

(4″ ) εえ=1,ん >0 `￨ ,

′
Ca ataFe C ω te un numttF dill C′ P∝ iOdiCo Dill(4′ )reZultュ

″
ν
″ (e・ )=/11)=1

Dar pe dc〔 ユtこ Parte

: ・ l ■
・ (♂ )c(C)｀ ,i :
, ',￨'′ : 11 1 : ・ ￨ '. 、 ;, I● l l . '
: : ; ! i
子

・・ ノ (ε・)≧ /1→
・ `
い'・ ・,ン (3)=1
。
￨:￨■
,i C reZultl o unitatei conforln celor de mai sus, clliar o l11■ itatc peri―
odicl.

398
 Deci subgrupul unitユ ti10r periodice din grupul total〔 咀■
lnit4ti10r este
finit.Fie%ordinul lui. Se stie θ″θ7z“ ιsι θαz pcntru oricc c din accst sub―
grup avem
e%== 1.

Deci c intri pHntre rttdユ cinile de acel ordin%ι , ale unitユ tii・ Dar fiind
in numユ r de%,cle epuizeazユ multimea:acestor rう dユ cini tot↑ n numttr de%.
Deci ridlcinile de ordin,π ale unitユ t五 sc aCOpcri cu unitltile periodice
ale l■ ig.Ordinul夕 %al grupului unitユ ti10r penOdice O革 e illeapユ rat pari cici

篇 Ъ亀魅 柵 eT騨 ]ζ I=11胤 薔 1認 識 [1」 輩 rソ :ザ 1;.d■ ::a

Pe de altユ parte se,tie cユ rttdユ cinilc
de ordin"2・alc;unitttt五 fOrlncazュ
un gruP clli9 fa“ de inmultire・ Rezultユ cl grupul,■ ultipliCativ al unitユ tilor
・ ‐・ 1 )'
2π

periodicc este ciclic,generat,■ e eXemplu de e扇

`

.
θbsι γ
vα ι
づι Deocamdattt am artttit cユ grupul unitユ ti10r pe五 odicc
COntine pe +1 ,i pe -1・ Ar fi interesant dc vlzut dactt intr― un ordin lnai
e対 受
0, Oa)′
11:」 棚
...,01・
:T:柵:L::留 ё圭1鳳凛 手F静 琳 1霊 電
1)existと
,una realユ ,fie ca OF),atunci grupul unitユ ti10r perio―
:

]C‖騨∬紺締獄熱
轟繊弩
臨I
aceste unititi ar fi rldユ cinile dc ordii
χ%=l are(pentru%par)dOuュ rュ dユ cini reale:± 1,C CSte o rこ dttcill■ a
acestei ecuatii diferitユ de acestea, dё ci ξ
ёte comPlCX■
{ギ
Considerttm ttn corpul galoisian,coniugarca clll a lui c=ε
Dac五 :
ε=ε O→ 分 (0)=夕 (0'° ) :=i l
atunci
a(u --+ fr(U1itll .: .r:l , : :

unde O(ir c:sic (ionjugarea realf, a lui 0. Deci a3(06t) este uu corp de nurlere
reale ti dc,ci e(il cste un num[r leal. 'i
Dar
^tltrt- _ I ' i

c[ci gi
C“ == 1

上pal c ctte un coni「 sat d ldピ ●

な
r肌 ぶ :lit艦 11鳳 議ふ蓋 i CStC tot 1. Noi aln presup田
1[星議
.

土 ± 嘔
lnstt ε ≠ ± 1 1)()Ci ne― aln contrazis t θ nu mai arc nici o unitate peri(xlicれ
afarユ dc‐ + 1,i― ´ 1・

S■ pr、「stlPllncPa■ d in θarぃ ist,゛ i unititi ncperiOdice adich′ a,a cum

´
Se intdCge,じ lcmcntc ηcu′ ″(η )-1ゞ Cu η ≠0.
“≠ l pentru oricc解
Ziccm ci Llnithtile lleperiodicc ale ordinului θ

ηl,712,・ … ,4ν

394
sttnt α
γづι
夕,3グ づ
θrづ %θ ″ ♂ ι
tt」 ι
, cind existi ni,te intregi rationali
`%ι
%1,%2′ ・…′%ν ,nu toti nuli,astfel
`少 ca stt avem

(5) ν-1
・….η γ
F句 伊
η
Din re14ia(5)deduCem Prin 10garitmareり 貧
n baZa e,de exemplu

(5') lt.10sぃ ￨十 協210g lη ll+… .+7ν 19glη 引 =0.f

Daci convcnlrlll a nota coniugarea identictt a lui η cu ηa),.=η llp
),_.,ザ
iar ccilalti COniugati Cu ηじ ",din relalia(0′ )Oblinem prin coniugare

彿1log 〕 筋210glη ξ)￨十 +%ぅ 10g lη 」)￨=0,

(5'′ ) lη ∫￨卜 .…

づ=1,2,… .,%

Si nc ocllPユ m tt Sistmui dc∝ uat五 lineare

ｖΣ ︲
〓

躍1蝋 歴誓響1軍 iユ驀

ー
ま SP「 Cili C° mplex
響職蓬
争丁 イ 1,C)l de r益 γ lj:gale.
Airmm■ putem lcduce sお 1織
=γ +S-l ecuatii dstinctc,∝ よ」11』 Lまま
:Lttlltttl語 麗

:酷Iゼ 作下で
'ユ hi、 :を

当講磁 #》蝶
6)pentru unノ >l transforrnattt intr― o identitate de un anuIIllit vectOr de
く
colnpo,cnte realel(■ 1:`il・ :ダ1):: l Ⅲ l. .

Σ 場10ご ￨ザ )「 ≡
.0

se deduce, daci notitt cottЧ ]atlll unui tt ci 7:

Σ.予 19,1可 〒0 ￨￨￨′

■t .
°
二場i8き li夕 il:二 b l `1.::￨ .:
adicユ tocmai rclatiaづ +s din(6)tranSfOrmattt int← o identitate de acela,i
vector ,i reCiprOc.
el∬
高金 器 糧乳ぽ瞥 理虞 蜃 ]脚羞 l aC"ta 鶴靴
I麗
私‰躍 電
dttemul(6)1/d un siト
9ξ

」
illT]:1サ 11111:]ヒ 襲][霊 塁
ll_AinieluSttnfel■

395
 Pe de altir parte avem
.(η
″ )-1
′
a,adar
β・…η
ηη
;均 r)￨=1
+D12.1.lη +1)12==1 :
.lη ;り ￨… .lη F)￨lη ソ
.・
「
cこ ciditFilll∫ 嵐 atQ
番∵
lliuき
lll児 I貯 1見 Ll′ ltc躍 lll::mplett C°

(7) ￨ '1°
g lη r)￨=o, ノ=1 2 ν

tlnde `]乃

γ ＋
んi=￨:

く
(7′ )
γ11奮

Din(7)drdllCen、

(71') 眈Ⅲ 一
予
:L義
単 deCI Ⅲ ⅢⅢ Oと 量佗 de/+ふ
鑑 著 、搬 T 譜
臨 訂 デ オ野 」 lr::器 乳 ∫lギ 僻 ,ぉ 面 nd u t ci
p五 mul.

dP
(6) ulta ' ′
∬ tttl器 肥 鳳 農
獄 鳳I
.■ l‐ 10glη P I=0,「 =t,2,.::,π ,
i : ‐ ・・lη 夕 )1豊 l,づ -1,2;∴ t,ル 「・ :

,COボ Ornl cdOr dc,lonttrate ar alttll官 Ъ

ノ
ヽtunti relatia(5'')ne Spunc c■ irl鍔
metic lincar_depclldentc,atunci sistemul(6)ii dcCi,i SiStCmul
,
義 繁…η
,並 ali[

(6′ ) ノ中
Σ り蝠■
l
4==0,を
下 1,2,..=:`=

:admitc O sOllltiC, 11'trcagこ

`=/+S-1
ratiOnal`, ncnuli.
Reciprt)c afirmttm ctt dacユ 」stelnul(6')1'adinite O"lutie intreagi
fttiOn【 11l ncnull(物 ′解 …′郷ソ ・τ〔
),筋 ￨― dicこ
"・

(6.′ ) 1%1嬌 り￨=0,ぢ =1,2′

Σπ′ _.′ イ,

,-1

atunci unititfile neperiodice '\t, '42, . . ., Tt, sint aritmetic linear rlepurdcnte.
D h acc"Ⅲ 4d。 。
メこ・n:P“ mdi二 unmde
卜謂h普「
aぃ
s- lro,P.ド f評 :l編 :L■ 蹴翼∫
sint t。 ‐ Pic、 2 tlar iliol(,P,「 CChC`li n

396
 或
。_伊 棋3了 乳:黒瑞猥 ;蹴 ∬野覗Iilttt漁 盤 1用よ
Avem 「 [ζ

Σ %′ )￨=0,グ =γ +1,… ・
10g lη ソ
,γ +S-1
′=‐ 1

・
・・ΣπJ10glη ,+り ￨=0′ `-1,2,_.,s-1

押」
∞巧
響1ギ蜘 押詳
だ押 ギ 騰l117TttI }」
W議 翼ilλ 竜まみ +s_i reiat五 Fり sc五 SC deducem

O: 』台脳物
Ⅲ II″ ￨)二 〇

1シ
unde coeficientil λ ifiC]tia:din(7').Din
■ relatia(8)dtouCem in壺
`au Se■

J(と 二
十bJl"￨)二 〇
sau conform(7″ )

Σ η+° ￨=0
10g 「
' ブ‐1 ,

Luind ,i coniugatul accstei relatii Obtinem

Σ 10g ηソず'￨‐ 0 .ヽ
adic1 3ェ l total tocinai celc/+2s-2+2=γ 卜2s=%relatii(5″ )Dar
aceste:1 lnse_anin五

: J)“ ν
lη『 )μ η)":2.… η =1, グ=1,2,1..,ル
ll

月
`・

￨(■ 1'1)ツ
1(lr)ン 2… .(η ))"V〒
ザ 1, ゲニ_1,2,… .メ み

F)ar I)「 o〔 lustll(五 ntre c()niugati,Sto coniugatul produsuluiり deci

l(η r・ η
r,… .η vり )・ )￨=1, づ=1,2,… .,′ ,

A,adaち col■ f0111l cclor dctnonstratc mai 3naintc,unitatca

η
Pη F° … ηψ
・『
CttCIO tl・ l■ itate“ IbdiC益 ′ε.Fic atunci π Hoada ci Avem

η
rlnη rOa。 _η Tザ
「 "=em=1
,i deCi unititilじ ■eド riodiCC ηl,η 2,… ・′η,Sintlaritmetic linear dependente`

397
 Dグリ
%″ づ
ι・VOm zice cユ unitttlile neperiOdicc

(9) ηl,η 2,… 。,■ ッ

v finit,ale ordinului 6rl s￡ nt linear― dependente,dach existl,tグ ,た ,ィ 1ク ιγθα′

′、
nu toate nule ",7γ

αl,α 2′ ・ … ′αV
astfel incit si ayem
(9',) ユ
η〔η83… .η :ν -1
, P clar dependenf a lin-ear5. aritmeticr. a unithtilor r rtrage ddpi sini
dependen{a -c5"
lor linear5.. Vom demonstra ins[ gi recipioca
Arn v5.zut c[ conditia necesar5,
metic linear
si admiti o
cu cuvint, s
(9) s[ fie lin
Atunci reciproca de care este vorba mai sus se enunf ir. astfel ;

Teo remA: Dacdsistewtwl de eutaliilin.eare cu corfi.ciutti rrul.i.

ｖ
Σロ

(6′ ) r,iog jntql : o, i : t, Z, ...,r. .i- s - 1

αα″多
づι
ιοsο ι
%′ り
ιγι
α″″%ι %%ι ″′
`″ %%ο ′ダ αα,"づ ″
ι,グ οsθ Z7rノ グ
ιイル′
′rJg″ γ
α′ゲ
ο%α Z蕩 .θ

πι夕
ι%ι ″ .

″″
Dι %ο ttι γ ι:Deoarede sistemul(6′ )arc S01utii rcale nen■ llc′ puterr■
sユ le clasificユ m in felul urmitori
Vom numl づ
%ι %sづ %あ ι
αunei solutii,tl,■ 2).… ,■ ν
′nulnirul μ′μ く v,
pentru care
、
χμ ≠ 0, 4+1- .・ ・ = ′二
え、 ‐ 0.

Afirmユ mcユ pentru orice sOlutiC nenull μ>1 lntfiadcvttr,daci all■

avea
亀 ≠ °' χ2 ・ ・・ =χ ν=0,
ar rezulta,全 n10cuind in ecuat五 lc siStCrl■ ului

(10) i χl log iη ll)〒 :0,づ 〒 1,2′ … .,ノ ′

:. ・ .

Dar ηl eSte o unitate nePcriOdicユ ,,i deci cel putill pentru unゲ ′avcn■

lη f`)￨>1
・
・・η
fi)≠ l
1｀

.・ .log lη il)￨≠ 0
一３
９
８
 Atunci din rclatia(10), SCrisユ pentru acelじ , rezult沈

χl-0

ceea ce arn exclus.

Sユ notlm dc acum ttnainte cu μ+1,minimul dimensiunilor solutii10「
sヽ temului(6′ ).Avem
μ +1>1,μ >0.
Sh considcrlm o solutic
, の , ...,α μ′αμ+1' αl+2= ・・・ α v=0
= `7」
｀ α二+1≠ 0
1" t l
care rて ,ttlizeazl accst n■ iniln. Fie atunCl,1

-&i: - -----,
ur:
&p*l
.t - l,Z, ..., 1r

Om″ ea
inlocuind in sittem、「

α
l 10g lη r)+α 21° g ηr)― 卜….+α μ+.10g lη 簿11-0,
sau flllPirtind cu α
μ+1≠ 0,si tinind Seama de notatia(11),

(11′ ) θ
l 10g lη l)￨十 210g ηPI+.… +θ μ10g
ε lη r)￨=log lη 鮮11

‐甲
み =1,2,.… ′ι

」%沸 __二 1島
°
=rⅢ
〕:∬
ceea
e∬ 詰t縫 胤TerT暉 11響 υ
lui
‖
μ+ 1, n
全 aceasttt calitate. Deci
壺 (鼎
¶ 鳳 ::TttliF胤 [じt翠 tOttdc u面 t■
量俎l.d tt u品 ユ

(13) ζ
〕―プ切
『 ・『
9…
ημ
ηι
+1

undC惚 nt範 廿 eが 可 bn山 caFe SC VOr d∝ emina dteHo■

常 b,'↓ 徴 t♂

(13') lζ :￨=l 21だ ・… ●

:

η
ll爾
11η l"μ l■ +・ ￨・

"μ
Rdatia(H′ )in,ISC md POate scric.pentru`=1,

μ.11=lη l・ η21´ 1・ … ημl%,ε l,rcali.

1・
(11′ ) lη l

399
 Introductnd Pc (11′ )in (13′ ), obtincln

+ザ
(13″ ) l cl=η ll物・+Q′ η21"2+rr・ …
ζ l lη ュ￨"μ

Din rclatia aCeasta Obtinem prin coniugare%reldtii le aqda,i tip

sl anume
′
′
) l r)￨=lη r)￨“ 工ゴ
ζ μ ご
+σ
lη 夕 '+Cノ
)￨″ .…+ο
(13′ lη r)￨“

づ=1,2,.… ,%
Dacユ 後,cste intregul cel mai aproPiat de numユ rul Fed θ
.J,(ん _
1,2,.… ,μ ),avem relalia

●
→ ロー
乙÷,あ =嘘 …ト ￨く

Obser軽 mぬ putem facc Pentru%れ Clmult 2 degeri care tt satisfac■ _ト

rdatia(14).Facem una din aceste alegerl,l Punem _ _‐

πL=― %', 乃=1,2,… .,μ ′

Relatia(14)se scrie acum

(14') ￨ご λ
÷,ん =1,2,_,μ
J+%み ￨く .

面na″ llil■ 2棚 l∬異

■lic dintre ei).
1:轟 ∫
‰轟靴」 欝∫ 需鮒l肝譜オ鳳
ゐ
Sこ definim numerele cプ ,(ノ =1,2,… .′
μ, づ=!,2′ … ,")aStfel

中 ヽ つ=仁 1鯖 馴 鷲
11・ ‐
Din cauza rd4五 10r(14')vom aVさ a atunё i l::: ￨

lη ∫ 十σ
1

(14'′ ) ノ 4)￨'′ .≦
lη
り
∫18ノ `T

; ・ (ノ ー 1,2,… ・らμ;`づ マ:112,… t,多 ) `

Din(13′ ′
′
),i din(141′ )deduccln atunci

l l l
(15) lζ :′
)￨く
lη fピ 1・
71冷
F)￨'2ヴ …。lη ∬夕
￨%`= `!
―・ ,勁 。 i
-1,2,… 。
(づ
r
・ :400
 MFrd醇 1革T鳳 1ギ彙‖器)1ざ 諄 蟹肝 椒 l;:鼻 計
賢
‖
￨〔 141<(1 .1′ ゲ=・ 1,2,… .,′ ′Pentru Oricc J natural

′
詢Γ
ギ,1署 u品
tur」
',′ ≠ ′ 、
.
stFtl incit si avclll
露
l鞭 fCdtttltt lⅧ 農篤tllH[守 ζ I

(16) 'cttTll驚 でr=ζ 。

′

Tモ FA機
1鳳 準茸罵
1』 l∬
lll脚 :::鳳 鳳号」 L、 letn
1量

メ =ら /)10g lづ ),?=1,2,…
i l° ￨￨こ 11)￨一 :](グ lノ ,′ ,

(1ア ) ′

i l(vl`1'二 =i(膚 t卜 で′
)10s
,′ iザ
),イ =1,2,… ,,″
・ ,デ 〕

undc aε フ,IIs(・ 11lnni cxPOncll(li intr(gi cOrcspllnzれ tori lui ζ iar ″ CCi COres、
弓
PllnZtttOFi ltl ζ
/.
`り

mと mtt J「 器c‖l:[駄 よ
鮎:L群 T:潟 子
1現 盟
acdia゛ ちmeFbru clll
(171)_0二 Ё [:,り
1-":;二 j(′
′
二″
)]正 夕
)￨￨:〒 g:lη Jiら ,… 1,￨た
::■
‐ 」こ.1 .´

Relatiile(17′ )nc ar試 五 c14■ m satisficut la sistemul(12)oせ ζ

01uliat l
rcill
・ 弓 十ι ′
{″
`ノ
」体― ι ,ノ ■ 1,2,_.;μ
)〕 ,
I)ar(12)■ u are nici O s01■ tic reaい ncnullo A,acar

′
π′一 多l+ε J(ι ― ′
“
)-0,ノ =J,2,… .′
μ ,:_
≒
∴ら一年壬ヂ ノ
=￨,乙 ―ル

詭
cれ 」
武num∝ e… nれ
囃ぜ吼竜L躙謂ツ
gi rez血
Dar縄 :総 r艦

( 亀 , '2,・ ・・′― fμ ′1,7)

V― ロー
'

20-0.162
.:401ぇ
:::liti:::尋 :L｀■ 冨
婁裁 と 111二 i:ii甘 TI二 F
蕩i竿:illilil鯖 壺1!:霞
:」

to五 lor,Iczulti cl cl adIIlite,i O s01ul

QEI)
=へ
cum putem si den10nstrユ m ul■ llユ toarea
ToOrem■ . Dα ε″ ′′ θχ,s′ ″ cι %夕 ″ ′ αψιγグο″づιι,α ′多θj θ/グ ε sr′ ″そ
`θ%′ αγ夕″ ιι `sゲ
ノιJ771α ゲ,%`ι J″ ″ι′″力多αθιsι ι″,s′ づθ′
グ%θ α/― 〆ι ι: “
夕ι77α ι″″ :

Dι ttθ %s力 ′
ιι
ιグι Fie .
,
■ ,η 2,・ … ′ηり ν >′

unititi apcriOdice din θ. ν Sユ arithnl cl sistcmul

: i':1,2, ...,
Σ

(6′ )
r,log lIl')l O, t,
戸

-uncl-e cele I conjug'iri au semnificafia de pin5. acum, admite o solufie rcal-.1

uenull'r.
Avem in (6') un sistem.de I
noscutc, peste corpurile numerelor f識 甘
t燎蝋滉
躍
:翼 l乱 11::航 誌
lincirrii, rangul ; aI acestui sistem nu poate depユ ,i pe Cel lnai lnic dintrc ν
;i l, deci pe l.
τ ≦ ′ <v L‐ :. 1:■

ヽ
c■ c dcぉ ehen■ 伍轟 は憲胤 ふ :it驚爾[h服
nenulc,unui numお de T― ― ￨>o nec 乱遭 配
“
celelalic.VOIn obtine desigur cite un sistenl de solulii reJし ,ncniL pentru
fiecarc dintre sistclnelc de valo五 date necttnQocute19r luate ca arbitrare.
Dar tcorema precedcntユ spune cユ in accst cazi sistemul(6ι )adlllite,iO s01ulie
intrcagi rationalユ ncnulこ i cOnfOrm criteriului denlonstrat Fnainte,rezultユ
Cl unittttile datc sint a五 tmetic linear― dependeュ te
. . QED_
θι υ
sι ″αノ
jι
・Trebuie sl specificin■ cユ rangul τeste nenul deoarcce altfel
tOti COeficient五 ar fi nuli

(18) log r'≡ 0,グ ー 1,2,

η .′ り,イ =1,… .,′

Dar atunci si

(18') 10g lη )-0,グ =γ

ソ +S+1,… .,γ +2s一 l

chci

lη F十
鋤
￨=￨ザ +S+。 )￨, ん_1,… ・,S-1
deOarecc acestia Sint complex coniugati・ APoi,cum
，
いゝ

)￨-0
型

10g lη メ
［

402
´
deoarece q, t'ste unitate, rezulti

ソ+S)+10g η+2'￨=0
10g η ;″
.

1 1・ .19g lη ;r+→ 12_1。 gη メ

+｀ ):=0
・
・・η
ソ
+'2=η ソ+26)2_1

(18″ ) lη「 +'￨一 ソ ￨-1

η+り

St」 ngind la un loc relatiile(18),(18′

′
),(18′ )ar rezulta

η
∫り=

ceea ce arttnsemna dl η′sttnt u,itユ ti periOdice. incit n■ ttcar o neCunttutュ

nu este arbitrar江 ,i deci pentrll acea nccunOscutこ 五u Putenl avea dela inccP■ lt
valori intregi rationale: teorema dell■ onstfat益 lnainte apare intru tOtul
necesarユ pentru a conchide existenta soluti■ Or intregi rationale.
Totceea ce am fユ cut pintt acum,a fostin ipoteza ci dtpと ce am exclus
dintrc cOlliugirile galoisienc(in numこ r dc%)ale unti numttr din θ′a dOua

l縦 尉::ξ :il濯 鮮 オ∬」 ′ 盟跳畢

l'筆 5蹴 淫
i曇 脊篭:鼻1∬ lill
aceleaoi ca,i pintt acum),ne― a mai rttmas cel putin↑ nCh O Coniugarc,adicユ
γ+S-1=ι >0.Sユ vedem corpurile夕 (0),PCntru care″ =0.Accasta
lnseamna _
γ+S-1=0

(19) γ+S=1
Ecuatii(19)are in numere naturale,numai soluliile
γ=1,s=0 .・ .%=γ +2s_1
,1
I --- 0, s -- 1 1x:r:r2;:Z
Prima s01utie ne dこ un cOrp″ (0)de grad l,adicと tocmai夕 ё
cea ce
constituie desigur cazul bttal.Dar″ ■■COntine alte unitユ ,decit ギ ーl Si
-l A dOua s01utie di u五 c6rp patratiC de rldttcii complex Qoniugate.sュ

漬謝 乳 樹 ∵淵 盟 乱 性 ぶ P∫ 野 Tム 鸞 :f:た lⅧ i皿鵠 部 灘
periodicc ale orぬ nului PrinciPal,fOrmeazユ un grup ciclic,de ordin fie elタ ル
z

care este numlr par.:Fie`c un generatOr al acestui grup.Deoarece c― → の (0)

aveln

(2Q ″ (0)⊃ ノ (C)⊃ ′

Sユ apreciem gradul llltimei extensi di■ (20).Am arユ tat cこ in acest caz
unitttlile periOdice ale oFdin■ llui principal sint tocmai rttdicinile de ordint11夕 雄
ale unit■ tii, Satisfac deci・ ecuatia

i,u --.' r

403
 T)ar c,generind grupul lllultiplicati、 そ
ll accstor ridicini,fiind adic■ 0
■ldicini prilnitivtt dc ordinul′ %′ a unitこ tii, CSte o rユ dttcinl a polinolllului
de di、 'iziune circulari de diviziune circula11, P,″ [χ ], care cste aritmetic si
Fn cazul corpului≦ η de caracteristictt nulユ ,cstc il‐ eductibil I)ar el are gradul
9(%)′ 1・ nde 9(%)eSte indicatorul l■ i Euler.Dcci gradul ultimei cxtcnsii din
(20)cstC Chiar 9(筋 Deoarcce am prcsupus ci gradul cxteヽ iti勁 (0)>′
)・

este 2,rezulti din teorema bine cunoscuttt dc teoria cxtens五 lor alPcl)rice alc
corpllrilor,c■ 9(タ タ
多)diVide pe 2, deci

9(物 )=2 sau 9(,ん )=1

Cunl, anl arhtat, ,夕 多este par, descompuncrea sa il■ f〔 lctori pril■ li ill
咤Feste de forma

.… : 筋=2?11_.´ i″ , Lt > 1, L!; > l, }fi t-tutDcrt: ilritn<:

k>0.P,>z
Asad(lr avclll

' IΨ (″ 3)=2C-1夕 1‐ 1・ … hit-'(..f , -- t) (.b. - t) . .. (;0, l)

Sil.ltlinl ilDoteza

,
.2lnr1 : I

Atunci toti factorii y', din <lesconrpunr'.rca iui ;iz, tli,;ir:rr si :ir.urrl :

/r--l), ,/-l=-l)
'' ' li -: I

')
.' . 'rlX --,=

irt insii, fr(b1

lrr:cst caz nt rrrai contir-rc altr: unititi dcr;it 11,1-1.
;ii considerhrn ipottrza
e(m) : z

nt.'zultir din e'xprcsia lui p(,ni,) ch sa.u

,t :0. rt- 1 .: 1 sau ls :'1, a' :: [ : O,'lrr--1 : ?, ″,‐ -1=0

-' k,:0, a,
- Z :;au A - 1, e,- 1, .PL---= -3, at, r--- |
,nt, : 4 s?.u ,71 : 6

骨1&d,全 nP三 車 ul・ Caz.ec■ llia eSte

メ ー 1

404
sau culn
L[χ ]=κ
2+1
C一 生 1の (C)=″ (イ )

iar in al 己oilea caz, t.cuatia `Isttヽ

)-{: I

蒸l cum
」ヽ1・ :=■ 2_.+1

1 1lil′ b
2

夕(C)==″ (iγ l)

in aceste dill urini cazllri,dcoal‐ ccc 9(フ リ

リ=Jり rCZulti dill incluziunca
(20), ch
7(0)=切 (C,

si deci accstc・ caztlri sirlt

′ (0)=ノ (i)

Sl
ル
タ10)二 ='0(iV3,

山 〕 ,hT tt dl押 d:iCa ttC d cO←

脚 ill絆 窯 ‰ ∬ ￨‐ IptlluHd fa鴎
面
通tili11111ぶ 留 :卜 lT土 l品 T:鵠 訛篭l鷲 ぱTttlttr,altc
r= (), ,(o)nu COntine llici o unitate iperiOdicl. intr_■ dcvir

∬聯請
l)acユ

th
PatratiC l颯 宴子
llλ
unit
争
ぎ饗1蠅謂帯l諮可
li
′
″
イ (1)-1
1 ・・。 lη 万1=1

・・
・ lη ll可 ￨… 1

1η 12-1
1η l=二 ITI=￨
,i dICi n C・ Str o unitatc periOdicユ .

405・
 Reciproc,dacl の (0)este″ Sau un corp ptttratic imaginar, avcrt
,′ = 1, s==0, sau γ=0, s== 1, deci ttn ambele cazuri′ ==0
Sユ recapitulユ m i cOnditia necesar五 ,i suficientユ Pcntru ca `==0,este
Ca 夕 (0)ヽ とfiC夕 Sau un corp ptttrttic imaginar.
Daci″ =0,in グ (0)nu eXiSttt unithti aperiodicc,ci numai unitユ ti
PCriOdiCC
l)ar,i acestea se reduc la+1,i-1,dactt corpul夕 (0)pユ tratiC imaginar
sau″ difcri de corpul lui Gauss sau corpul lui]Kunllncr
Vom arこ ta cと reciproc dacユ ι>0,dcci dacユ ″(0)nu・ OSte nici夕 ,nici.
un corp pこ tratic imaginar, 夕 (0)are pCntru orice Ordin primitiv cu element
unitate al sユ u, unitユ ti apcriodice.
θ
めγυ
″ a Acum apare iuSIiCttc::嚇
皿
s′

timpul,c■ dacユ e対 stユ unitユ ti aperi [h;ゝ Tlei器 _fi::霊

ι=0,rezultユ ,cum am vttzut cこ nu existユ unitユ ti aperiodice.

I`Om五 .Fグ θ θ %%θ γαづ ψ/づ %J″ jυ θ%θ Jι %`夕 ι″ π″多げ″αιι αι θθ′
,多
φ ι
ιι ι γθ
α ιι>0. "%%θ
なιι
γ ι α α%φ ι
π″%ι α
γ
jε `多
`α
`〃 (0),α gγ
Fヴ ι

. ιl, θ2, ・・・, θπ

%″ ,ι ι フ
1,′ 7π ι/ι ι %%ι οα″
γιαι ι %%Jι αι
びθι αγわづ
′″α/ι ,,づ ααθ″ γ ∈θ, fie

10g lγ 〕
“￨
″ )=Σ θ
り
(γ ― :

t=1

%%″ ιγに'′ ′
ιsι α ιθ ′
ιαgα ι γ・ra)=γ ・Eχ づ %Oο %%づ ι
%%″ ″%gα ′ Ojsづ α%α グ
α Sι 夕′ ′ι
ι
η α
SJ」 F打 ″ε sα αυ
ι%′ 夕 % l,ι 2,・ …,θ ια
ι%″ γ θ γわ″αγ
け ι,, ″αγ %ι ι ι
οα″ πι
ル
′
α″φ%`ι /2ι ら+1=ε ι+2-・ … 〒 θ
`″
,皇 0,

. ″ (η )≠ 0

・
ι
Dι ttθ 夕sι γ
αノイ
ι.Fie D numユ rul fundamental al lui θ,ぢ dicュ pユ tiatul
detemhattd● cottug4■ 6r und bttill星 ら マほ
ni,tC ntmcre realё :PoZitiVe, care ξ五 〔 亀l密:孟
, e'1句 1'∵

.ら ￨!〒 π
ク+t+`り
′=1:::.… ・
,,
(21)
・
ら2,…
1ら
.′
i=1/51
ι '

dar altfcl arbitrare.Asemenea numere se pot glsiintOtdeauna cユ ci dind lui

ι
l,b2,ろ θ
, ...,ら 7,ι ″ ι″+s-1 li,te Valori reale pozitive arbitrarc, definilln
+1, ...り
pcわ r‐ -1,2,_.,s-1)COnfOrm primci condil五 din(21),iar pcろ πastfel
“ `(′

(21') 嗅ユ "/
dac■ s)>0 1)acl s==0,luhn■ ろ1, ...,ら ,-1・ bitrari oi defini】 n peろ r astfel
1「

(22')

406
 . Conditiile (21)sttnt lntotdeauna indeplinite, prin accstc dcfinitli.
Fiじ
6Dl,ω 2, ... ωo

o bazl a lui θ peste τ.Fie ..

ZJ[χ つ
]=Σ ω∫κル グ=1,2,… .,′ 多
ブー1

Dato■ tユ COnditii101(21),conⅢ tille din ipoteza teorcmei lui Minkowski

pentru forttelc lincaFe・ inlabrinar coniugate,este satisfユ cutユ Pclltru sistemul
de inegalittti

lι
`[』
￨<ら ,,グ =1,2,… .,7,γ +1,… .,γ +S-1,
(22) ￨ム +δ [χ ]≦ ろr+バ , γ+S卜 1,… ,γ +2。 _1
1ι r+2s[χ ]≦ らr+2δ
Ettistュ deci un vector de l,tregi ratiOnali nenuli,rl11, `r2, .. ,1271, aStfel
l■ c,t, cl sl satiSfilュ illdζ alitュ tile(22)
Fie lnsa

(22′ ) αlol+α 302+… ・ +α ルω%=γ ,″ ι→ τ

:Deoarece[ω ]COnstituie o baztt a lui θ, rezu11l γ→ θ Cunl avem : :

(22″ ) γ(1)=α lω lり +α 20p+.… +″ 1。 F,

Tczult益
二,[α ]=γ ), j‐ 1,2,… .,ル
“

.ヽ
,adar inlocuind P,ste tOt inegalit■ ,ile stricte cu incgalitユ ti nliXt9,
laVern
OI≦ ろ,, ′=1,2,…
(23) lγ ,″ .

卜
らmembru
∫
.mmil冊 電1話 L〔 c盤 :囃 ¥孟 ど
ふュ1借 糧fe:視 翼筆
23イ )
く ・ マ0・ …/り ]≦ ι2-b%=1/5
ノけ)=レ lら

Pc de alti Parte avcm

. `/(γ )ン 1

.・ .1/PI Ⅱ′
げ′'￨≫ 1

′≠ ●

'. r.lγ 的￨ン 1

「
鰊
≠
プ
`

407
sau,(1(;oarcct collforrl〕 {23), avcm
l l
′
II′ lγ `Jlン Ⅱづι :
′■
` ,―
rezlllti

O→ 一 =雨
H猛 了 :訂
た可
1__1

ie :
「
A(わ )=`110gみ1+θ 210gみ .+.… +θ .10g b奮

cu ε acciR、 i cu cci dill cFll■ ntlll lCnlci.A、・ ll■ (ヽ

Щ→―颯Jづ け %嵩
四 ∴プ崎Ц の議 仲g嵩
釘
∝
d∞町耐mttη ,ギキン
Ldd bgギ >Q
行
Din(24)Iczdttt ini誠
イ
・ ιくlρ
行 lγ
:
l

四 島
g嵩 く引
… /コ
l γ
l

Atunci in(25)putCna cOntinua)irt■ l inegを llititior

FO二 A,H(1同 bg台 毛

h燒 ツト

=10ぶ 1/万 I Σlε

イロ : `￨・ 1 .. :: ￨ ・

Dacl εestc un numir care maioiea71 Strict pe Σ lε :￨,av(・

■
,‐ ‐1

(26) ￨″ (γ )― A(み )￨.<ε

Observlm cユ con(〕 itillC(21)1lc― au Permis sユ lull■ l■ rbit:31で ,primele

/+S-1-ι
408
constante 6, unde deoarece t Z l, revine cel pulin un D pc care si-l putern
lua arbitrar, cciialli s[ satisfacl la condiliile (21).
S[ luim atunci cp c2, .. ., c/, ntlmere rcalc arbitrarc, ctt.7:=. . .:cn:0.
E clar ci, dcoarece t > 1, putem s[ luvam cel putin un c, nenul. S:r
dnm lui C de mai sus, acceptiunea pe care a avut-o, num.lrul care majoreaz[
strict pe E lr, l, dar in aceast-I dcterminare a lui r,r.
Fie ). un numrir natural arbrtrar. S'i alegent numerele rt:ale pozitive

ι ,...,blλ 〕
F〕

rn a,a fel ttncit

(27) A(み )`]一

Σε
ι10gろ 1詢
‐2),C
,=● 1

unde co sint cei alegi niai sus, si de aceea a fost inut'il sir m:ti scriem in surnii
uitirnii (n - t) terrnerri. Aceastir alegere se poate face intotdeauna, ceci
n-avern decit a Lua J
- 1)0 dintr-c 6 arbitrari, ier pc Drli snl dcterrnin5"rn in
consecint[.
Ceilal1i D adicir. Dtljr, . . ., b,?j, rezrtltL confor:n condiliilor (21) sI insern-
a:rim cu Trlt, nuilr[rul corcsolrnzltor ^(, acest.ci alugeri. Conform rela]iilol
(25) ei (27), at"*:
26′ ) i9(^ri^i)-z)'Cl <(.
d.ar conlorm relafiei (23'), avem

(2助 ,rftot) < t}/Dt

・
亀盤
ろJ
rき f`盤 ∬llWFf為 lhlT‰ :撃 LttTl■ :チ:[nれ 跨
'1:;fな
ttn conditia(27)、
Dar u dcPinde dc λ des. PIin
r私
織 8 1暑 :計 ia認 髭胃 ゝ 塩 臨 e督 :
idcale ttn totilitatc lnlrginite in l■ odul. COnforln■lnui rationament care s― a
■
nai flcut in paragraful precedent, o multilne de idcale ale llli θmttrginite
よ :L器 1」 I:導 il#Fγ I門
菫 lil驚 挫fttlittLrttlill糧
′ ′′
(、 ぃ¶)=(γ λ ≠ λ
`q),
2俎
,adar, duPl cunl sぜ §tie γ[λ ′
],iγ [λ ″]Se dC° Sebe,tC Printr― O unitate,

｀
(29) 壼 L=■ , η unitate a lui θ
γ[λ ′
′]

Nu Patem aveattnsl
″ (γ 曲 )=夕 ″
(γ fλ j)

409
chci avem conform(26′ )

′ ′ ′ ′
(2λ -1)θ <″ (γ +1)C λ ≠ λ
/

″ `1)<(2λ
(2λ -1)ε <″ (γ ・l)<(2λ "+1)ε 12.・
,

Deci
g?(γ ′
[λ ])≠ ・グ (γ [λ ′
′])

・・・ プ (γ ぃ1)― プ (γ ぃ鯛)≠ 0

・
・ ￨￨― Σθ
・ Σ■10g lγ ハ ρ
.10g lγ 〔]￨=0
'=1 1-1

∴シ叶器 却
sau conform(29)Σ θ
。10g lη °￨≠ 0・

t=1

・・・ プ (η )≠ 0 QED_
Tool'oma I.Dα θ″″>0,夕 みθιχづ π%づ ι
″′″
ψιγ
づο″
売θ・ sι
`′

Deur,oustratr.e. Deoarece t 21, putcrn alege un sistcur de I constante

reale, astfel ca
ct: l, cz: ar : 0

Atunci conform lemei, existi o unitate 1r, in A, astfel ca

(3o プ (η )≠ 0

Cu膨 2(η )bOreSpunztttOr acelor constante,sau din(30),

10g lη l≠ 0

・・
。 lη l≠ 1

Unitatea vl este deci aperiOdicユ chci dactt ar fi periOdic五 ,ar e対 sta un,%astfel
Ca

η"==1

・・・ lη lπ -1

・・・ lη l=1
deoarece lη l′
daci CStC solutiC a ecuatiei χπ -l este solutia realこ ,i POZitiV益 _

TOoTcma II.pα θ″″>0,ι χげ″ sノ ,′ %%タ ィリα

φι″ο
″J“ ′α
γ夕%ι ガε
ι
グ%ι α―
γグ′
ル″ι
ψι%″ ι
%″ θ , `%θ

410
 Demonst'ralie-. Am vizut cf, ln ipoteza din enun!, existl in 0 o unitate
:aperiodicl, fie ea 1r, Ilt. * l.Dac[ I : 1, totul este demonstrat.
Presupunem t > l. Atunci, cum avem n 2.t > 1, rezulti n > l,
,deci existi cel pulin 2 conjuglri galoisiene.
Consider[m matricea
(1og Ilf') l, tog l',ll') l),

Notirrn cr: -1og I q\41, ,, == f 1og 1r,ftr ;

Cu aceste constante, din carc c, sigur nenul[, c, eventual nenul[ (aceasta

:se poate clci avem dreptul Ia I
constante nenule, deci ;i la Z, i, fiind mai
9(y) corespunzitor, din lemii". Conform
mare sau egal cu Z), si. construim pe
lemei, existi o unitate neperiodicl Tz+ 0, astfel incit 9(n) ; a:, adici

ら10g lη F)￨+θ 210g l η

12)￨≠ 0

ヽ
(31)
ll疑 ‖
耀‖ 釧 ￨≠
0

Observ■ ■l cl din insl,i aCeasth cOnditie rezultユ ηl≠ η Dacユ ″=2 2・

ne oprim la rclatia(31).Dacl″ >2,Iczult五 %>2,i putem cOnsidera ma― 聴聴

tricca,
０・ ０２

０１ ０２

０ １ に２
ｇ
０
０
ｇ

η
η

一
口 ”
．
ｇ
０
ｇ
０

η
η

ヽ
口 ”
‘

整 [榊 域 螺 lal亜 ぷ 1∬ 職 撃 理絆 l珊 1
arbitrare,construim pe y(γ )din lemこ .Existtt a,adar O unitate neperiodic嵐
判3 a lui O, astfcl incFt
ε )￨十 θ )￨≠ 0
l log lη ∫ 210g lη ￨十 b310g lη ∫
adit詭 `つ

(31′ ) ≠ 0

′
e『
aln tealli群 :la:if[,c:littil」 1:::五[11lhttc:ittξ 12fま ,1:inFifЪ :t[言
ltこ m″
漁尋η:ltti∬ ∬tJl:1,ギ 1∬ 魁
乳靴elT精 ミktf∬ 」
譲
′
(31′ )

411
 ,COniugarea ιare sens.De asemenea c≧
Observユ in cと ,dcoal‐ ccc,ι ≦ ι
rat● namentul llu ind POatc fi cOntinuat pe accastl cale duptt treapta ′,
cttci nu lllai sint(・ 11l siguri clc nulitatea a(フ 7 -― ,care ne lndreptユ ー
/)COnStante ε
tc,te la aPlicareを 1 lcmei.,
nantd ttanspusud m載 Hcd
と
n cP計 翼Inl:::ぶ 鰍ittSiirttdCttl面
′
)cStC nenul, fiind egal cu acesta 31′
din urln益 . I)ar accl dctcmlinant este chiar dcterll― inantul sistelnului lincar
,i OmOgcll(6′ ),pcntruソ ニ =′ .N enulitatea dcte■ 1■ inantului atrage insユ dupう
sine inexistcnia｀ lrcunei solut五 rCale nenulc Dar,cOnforn■ critcriului del■ ons―
trat,aceasta inscalnn■ ch unitこ tile aperiOdicc[tle lui θ,η l,η 2, ・・・,η te
intre elc,sint aritmctic lincar indcPendentc. ` QED_
dife五

θろγ″ ι.Am den10nstrat dcci cl orice sistem de mai mult de ι

sι 7α unitttti

認FttЪ :lじ :轟霊:∬ 電鵠:蹴 l¶ 農ざitit』 鮒譜サ Ъfポ

寵∵蹴 sFf導:鳳,:1漱:盤 肝丁滞 P器し
f・ r誌
ap“
Iθ aiv羞
∬ 棚狂魔 :監 肌 1拙 「∵∬器」 l廿
tttW乳1鯖 fll滞 樅
』 u通 hQ
:
edttd∝

%`
ToOrOma.rο ′ α′
α7グ ι ια π′
ιグι
″グJθ γ ′ググ
多ι″―夕 ガ れ φγJ彿 グι θ%ι Jι ttι %′
`%θ
脇
+S-1%ア ′
:iι

ε
り多多
ιιgι πθ
メ γ
′
移
筋
α
レ̀ :#郷J筋%″ 1望 弊
″
θ/α ιsttgγ 2ψ ι
ιグι ι
″―
`υ

ttι

rづ
Jθ γ夕θ
γ jο ″θ
イι グ ルθ .
`%グ
`ι

Dι ″ zθ ″ α
s″ γ
′″ in θ″unitこ ti nepe_
rlodice `. stin.ch in ipoteza din enunt exiStユ

(32) ηル η 。,η ′
"…
diferite intrc elc ,i chiar aritnletic linear― independentc. Dacl,n θnu lnai
existこ alte unitユ ti aperiOdicc,luind ca baz■ sistenlul(32),i un generatoF
al subgrupului unitlti10r pe五 odice′ totul este den30nStrat.
i者
0.轟 ∬IWc真 lh鯨 五 :;撃 守 楓 躍 F::」 もli:ぎ 霊 i∫ ソ :『 ]漁
din ζ,i din elcnlcntelc(32), este aritlnetic linear― dependente. Existtt deci
niSte intregi ratiOnali nu tOti nuli α,αl,α 2, ...,α ι
,aStfel lncit stt avenl relatia
α
(33) ζηll… .η =1 lι

Rczulttt cl nu putem avea α =0,deoarece ar insemna cum nu toti

α,α i Sint nuli ctt elelllcntcle(32)sint a五 tmetic linear― dcPendcntc.Deci aVe鵬
α ≠ 0,,i deci din(33)

(33') α=η F°・ ・η%

ζ …「

%も ,,llttf為 』
Ttti鴛 :癬 鰭全 ∫
r為 よ
t∝ i
fi∬ 儡 t責 警謀F通
％ 一α

)
〓

(33″ P, ε
ζ=ε η …η j=―
(1・ 1, 2, ι

unde E este o anumitii. riidircin[ cle ordin a a tnititjii nu neaph.rat cuprinsS

in 0, nicinX.car h *(0).

112
 Dacl ln(33)lulm C01lJugarea galoisianl,avem

(331″ ) ((:)′ η 夕 1,′ {:)・ lη )句

=1'づ =1,2,… ,%,α ≠0
Ficind acelca,i operatii Ca Pcntru ζ
,gこ silln

(331V) O=ε
ζ it)Q・ … ηll・ , づ_1,2,… .,%
を一 ― 螢―
θ
α
“
ul■ de Et este o rttdicinl de ordin αa unitttt五 , eVentual nccuprinstt in a,(0)′
sl vanlnd cu多 .

′=1
ε
(34) .・ .l εjl=1,づ =1,2,… .,%
′cstc un nun1lr natural oarecare, definiln i
Dac五 ′

(35) ルC
「η7・ ・― η
r一 ζ
ζ F i
unde,%.… .,“ り
,Sint niste intregi rationali, Care se vor deterlnina pentru
ficcarc/.Trecind la coniugarea ttn(35),obtineln:

ゞ)=ζ ンηン ・… ηメ ι
ι 丁″
(35′ ) ζ ε ′づ=1,2,… .,%
lラ
'・
)π

in10cuindu-1 ln(35′ )Pcζ(4)prin valoarea sa din(331V),8hSilll

゛7+物 ■ う
(35'′ ) ζs`)=η lつ・ …。η ∫
017+笏
′り=1,2,… .,%
DacHn(35")luユ m modulu1 0btinem:
I ta6l l(lDl : l'rili)lcr'-nl n$lc$+m,\...110' |""*n'ri : l,Z, ..., tt,

r Vorn determina acum pe nLL, ffi.2, . . ., ml in a;a fel incit sI avem

I (gul oS rco | ruo <I h:= l, z, ..., t.

I

II intr-adevlr, aceasta este posibil cdci daci Elrco) este cel mai mare
intreg cuprins in rco, luIm
%n: - Elrc).
in felul acesta am satisf[cut la relalia(37). Fie pytnumerele definite astfel:
dac[ i:7'2'""n
-f o dacn l';'/)l<f1, j:1,2,...,
v,,:lI lrli,i< t

E clar ci alegerea lui p1, nu depinde de unitatea ( aleasl, nici de nu-

mirul natural z. Din definifie gi din relalia (37) rezulti

In(tlt.r+ilI <|1<,rt1str 1::rr,,r,, . . .',f

sau conform (36),
(36',) I(10 |: l4!D 1"'+-,1 r)<i)ltcl+nz...l ,t[o'ltct'int <
{ llf,lrldl}lli)lurn ... Irl,,lu,,, i: l,Z,...,rt
413
unde llltil■ ul numttr nu depinde nici de ζales,nici de γ
,ci nunlai de baza
ηl,η 2,・ ′
… ηが i de cOniugareaづ :1l notlm cu y`.Dacユ

y=max3{χ ″ }
avem
(38) lζ PI≦ ν
unde if nu dcpinde,nici de ζ′niCi de γ′nici deグ .メ 生sadar lnultilnea tuturor
',i anume a,a
ζr,pentru toti ζ,i tOti γ
,Cu η多
2 de data aceasta bitte definiti′
cum am convenit,are elementele,i cOniugalii elementelor mttrginiti g10bal
in n■ oduli′ ■
■l unei leme demOnstrate anterior,finitユ
ea este,confo■ .

area“ ダリ tO● nu血 tO面

fra∝ iぶ 〃 ∬ :Ⅷ 1lifЪ ぶ T品 上 脳 :F:僣

ψ ノ=1,2,… .,ι
(39) θ
メ `
fJ′ 夕′,igノ primi intre ei
Atunci unitユ tilc

(39') O-1,ζ l,…

ζ .,ζ
9ブ
1

vor avea o reprezentare ca prOduse de c,iり ′dedusユ din(33′ ′

)in Care expo―
nentii lui ′vor
η fi respectiv:

(39") ■ ,上 ,… ,僣 ′Tlン ∫
gJ g′ gブ

rduい 9つ laSユ mod%′ tOcmtt gノ reStu五 と 艶 量 e,

dcOar星 :rttul繕 i::二 電 9J A,adar multimea

(4の
上 =0,生 _E[争 …立 塑 ι― E[7]
9ノ gノ ]・ 号
este, altfel ordonati tOcn■ ai lnultilnea fract五 10r

° 1 2′ 1
(40')
2ノ g′ gr

Dar,cOnform definitici,multimca dc unit4i

(41) ζ
O, ζ
l, ... ζ
″ブ_1

are,ca exponenti ai lui ′

ηJ in reprezentarea(35′ )(づ =1,)tOCmai multinlCa
(40),in Ordinea ei,sau ttnt■ o alttt ordine′ multimea(40′ )Asadar′ elementele
五 hレ m・ nere diferita
阻 L灘 オ 糧 肌 ご覧 rttCaexp呻
ηη
ζ2… ・
l・ :`一 η ず …η
η メ 11・
`・

414
 u,, ul wmere reale, astfel incit cel pulin pentru un 70, avem u, * xr,, ar
rentlta, prin impS,rlire

nlr-"i . -- '1it-"i : l, w,u

- ulo + 0

Aceasta in 5' a unitililor 1, deci 9i

dependenfa I lor nu se poate. Agadar nu-
merele (41) sint de q, 9i fac parte dintr-o
mullime finitl d de (, nici de j, nici de qn
Avem desigur
q,SN
sau
N!: ly'* : 0 mod Ai, j:1.,2, ..., m.

Atunci reprezentarea (33"), pentru orice ( este urmitoarea :

(42) ζ=Cη /Ⅳ・ηZ2/Nネ ・… η /N・ ,7ゴ ∈ ,ノ =1 2,… 。

l・ ;ι
,″ .

“
*nu depinde de ζ o intr_adevユ rn― avelll dectt in(33")sユ aducem
,i unde rl「
null■ itoru1 9′ pttnこ la Ar*,al caFui diVizor este prin ttnmultirea sa,i a luiタ ル
cu acela,i faCtOr′ 全 ntreg, convenabil ales.

戯 ふ T:」 畷 柵 lT樹 縄選 :肥 ∬ al]鷺 繋 表 野 讐 ::珊 λ

0,cユ ci η′insu,i are in aceastユ reprezentare numユ rtttorul Ar*≠ 0.
￨

la elelnentu1
“
Atunci fie/,mil■ imul tuturor acestor numユ rこ tori pozitivi(dactt ζeste 0
unitatc§ i ζ―■este o unitate cuprinsる ,nθ ,i ζ
Dactt ζeSte unitatea arbitrartt aleas嵐 ,i dacユ ?ι `unitatea care-l realizeazl.
este numlrhtorul exponen―
tului lui η,din rePrezentarea ei(42)fie

(43) gr〒 αι
γ,十 ろ
`.0<ι ′
<γ ι

lmpttrtirea Cu rest a lui g,prin γ unitatea

`.E clar cユ

ζ「“
,ζ 3

ιDacユ
"pe ι
ぢ器理露11lui η
are in reprezentarea tta Ca numユ rュ th戯
n―am aVeaろ ,==0, ar rezulta o cOntra , ∫
′ ′ ′
・…ず界が′ 弓―啄
′ノ=12,… -1
'=C′ η
l〃 η
α
(44)ζ `ζ
:`パ
.,ι

α τ
`→
in inultilnea tuturor unithti10r aperiodice alc lui O′ care in reprezentaiea(42)
au pe g`==0,existtt una,care in aceea,i rCprezentare are 9`-1≠ 0,de eXeⅡ l―

plu chiar η /ι _.este,pe aceastユ multime(a unitュ tilor Cu g,=0)

`_1.Dacユ fι _l POZitivi, va rezulta in acela,i mOd Ca pentru
lllinilnul exponenti10r
γ
l cヽ la un g:_l arbitrar pe multilnea COnsideratユ avem

(43′ ) llt: et-t, fL-t, dt t - G

415
 Atunci, fie ,-r( o unitate din accasti mr-rltirne care-I reaiizeazir p.- ,,-,
Din (a) rezulti
1=C″ η′
ハ｀η″
・・ ′ 摯
川
ζだ
`ζ
fζ
句
ギ 子 η
:会 ,

(44′ )

7:′
→ τ ー 1,2,… 。 -2,α ′
,ノ ,α l_1→ ″
,ι

′
RcPetind acest ratiOnalnent de r ori, 、0.1l gこ si f unititi

ζ
′ _lζ ′...,lζ
′ι

ヴ
%″ ι
夕ι ′
%″ ′″ι″ι ′
多ι
グク αζιθ
αs″ ,astfel
`多
Jθ Zι illctt intrc Orice ζ,i acCiti jζ Si aヽ
rtヽ
m
%1…
(44″ )ζ ι %_lζ .ュ ζα
l=C(“ )),α → ″ グ 1'2,_.,メ
メ
` α
iar e(1`))fiind o ridこ cini de un anulnit ordill llenul a unitユ
tii′
dC data accasta
cuprins■ ln θ,si chiar unitate a lui θ,ccea ce rczultl dill(44').Ea cste iIIsユ
unitatc pellodici deoarece o putere a sa nenllll este egall cu l I)eci′ dac■
lt estc un generator al grupului ciclic al unititilor,avem

c(C))=llα , α→ ″

Rclatia(44″ )se sCrie acum

(15) ζ=■ α ′ 2-″ 薦α′

12ζ α ″,ら 一 化',ノ =1′ 2,… ,ι ,
lζ

unde baza lζ ,2ζ 。 . ′ζnll depindc de ζa■ lCS. Dar accast■ bazi estc chiar
(a・ itmctic)linear_indcpendcntこ ,cttci mat亘 cea transformttriiと n vechea b21
ml。 ,政 nぬ ngd満 a宙 nd
f∬1翼 詭∬糖[::∫ 品ょ
lcnte diferite de zerO
∫
lttV exp五
O, iar pe diagonala sectlrldari nl・ nlai
eleⅡ
OED

3.DETCRMINAREA NUMARULUi cLASELOR DE IDEALE DIN 0

PRIN FORMULA‐ LIMITA DlR:CHLET‐ DEDEKiND

I)aci θ este un ordin priinitiv cu eleIIlent unitate al corplllui de xlumerc

algebricc の(0), aln lmpir,it multimea ideale10■ lui θ in clase,i neam
誡淵T]f鷺 :″ 酬 tttLC量
載:結 翻[℃ Ⅷ 鍔織 ]驚 lfbl性
pune prOblema determinirii nuinirului natural care este ordinul lui θ, ca
O fu,Ctiune de cOnstantele corpuluiク ,(0),i ale lui θ
′Dacユ ス:esteto claSユ arbitrarュ di_rl G, fie B un reprezeTltant din 2,
dar tttfcl arbitrar, al lui K.
: ミln demonstrat ch pentru orice B∈
コ Σ, existl un ideal.″ al lui θ, nu
ncaplrat in Σ, astfel incttt

(1) Bゴ =に ),γ →θ

416
uude (a) estc un anumit idcal plincipal aI lui d. Din (t) rezultir insl c[ avcrn

- I{
,s/

S5" ar5.t[m c[ pentm un B --+ X, B * ,K-1, altfel oarecare, corespondenla

dintre (a) ;i,4 estc biunivocl. Intr-adevir dindt-se un (a) in prbprietatc

B- (")

cum B -+ X, rezult| c/a B divide ;i multiplicativ pe (a), deci existfl un./

care satisface la (1), dcci cu ,5{ ---+ I{. Reciproc, clinclu-sc tn d e1( cum
B -- Ii-L, existir un (ot) astfel incit rela{ia (l) si fie satisfitcutir deci cu B=
= (a). E clar cI coresponden{a
,il *--> (a.)

estc univoclL. I)ar gi in celiLlalt scns e a estc univoci, clci dacir avcm

B,il' : (")
I),il" : (a)
rczultI
13.il' : Bil"
gi ctrr.n B
- 2, cl admite r-podul invers, deci avcrrr
,s4' : .d".

I)cci (l) da-r o coresponden{h biunivocii intrc idcalelc (e) catc se divid crl B,
qi iclcalele ,il e I{.
Se ;tic ci mullimea idealeior de norml rnirginiti cstc finitir. Vrcnr. sir
dclr:rrniniLnr atunci numirrul ;1,,, al ttrturor idealelor il n -I(, astfel incit

I, ￨.イ ′(ノ )ヽ 2υ l

undc &t estc un nurnS.r naiural ar-bitrar.

Peatm aceasta functiunca, in gcneral multiforruir

(o) >'-+'
trcbuie uui{orrnizatS, intr-o anurnitf, accepliune a accsLui terrnen. I)ar tofi
a, r'alori alc ;rcestr:i fuuctitur.i, se obtin unul din altu1 prin inmultire cu o
unit:rt.r din 0. Sir facem ca fiecirrr.ri (a) sn-i corespundi numai un numir finit,
fixrLt de c(, ceea ce, desigur, insearnirit oarecum o unilormizare.
I.-ic a un intreg neuul din 0,lui ii corespund conjugalii in corpul galoi-
sian, de asemenea ncnuli. Dacir
72 .152 6
477
 1'化 圧1五 hl府 警IBrdl謂 3:縞 ば PrttLiSttilWPlliソ
・
♂¨ {ュ

0
considerユ n■ sistemul linear de nccunOscute θ ,

神 洲到電
淵 ― ^ι .(α
)

[謎 珊
∬詣∬ flぶ ci島 l'S鷲 藉 tsttttI・ t‖ :di。 邸「
豆ト
::盤 ∫1'tr:な tれ 指t温 乱淋認器 蹴胤 喘 :CndCiQ Dぬ
`糧
θl, ε2, ・ ・・ , ει

ic acu】 1l α* un asociat arbitrar al lui α din θ, adici gcnerator de

「 idcal principal in crl.1〕 l estc de forll■ a
accla,i

(2′ ) *=ζ ∝
“
undc ζcstc O unitatc din θ, a,adar

(3) ζ=c2れ =/"η ・… η卜, α′α

l・ l… ・′′….グ

I´ uind in(3)prillnclc r coniugiri si logaritlllind nlodulii, obtincm

(3′ ) 10gζ に)一 Σα

ユ サ
Og η),ん -1,2,… 。
メ .

`=1

incit adunind relatille(2)cu rclat五 le de accla,i rang di,(3′ ),i tilllnd

scatta dc(2″ ),obtincm:

7り 士← ツ
J+げ 0副 η
・=1
￨=bg鼻 りん=ム 乙… ′
7m
Obscrvlll■ insl cl dinc in(3),va10ri lntregi arbitrarc lui α ,t7.… .ι :ι ,

Obtinem prin(2′ ),numCre α tt asociatc lui α.Mai mult,Pc`ι ll putem deter―

lnina astfcl incit multimca dc ζrcspecti宙 si coincidユ cu acea multime de ζ
Pentru carc
O≦ α <7J7

volm da lui αt(グ == 1, 2, ...,ノ )astfel de va10ri ttntrcgi′ 貧ncit dacこ `1。
cOrcs―
Punde confOrm(2)unui αO determinat,sこ avcm

0Sc,,*ni,.<1.
418
4,vor rczulta unic dctcrl■ inati.Deci alcgind in clasa dc asocicrc un α o oare―
care,dar odatこ ales,fix,puten■ glsi″ 多asociati,corCSpunzind alegeri arbitrare
a lui α,金 n lnultil■ ea valorilor salc.Estc clar ch acestia nu depind de alegcrea
lui α .Clci
。 fie五 O o alth alcgere arbitrarl,cと ruia li corespunde sistelnul de″
numere reale σ . Dacユ
,。

。 ― δ 一 化 ; づ=1,2,.…
ε′ ,′
`。

iarら ,vor fi numcrele alese corespunzltoare luiど ち,adich

O([:。 十 α
`<1
voln avca
r,。 α:=[`。 ― ″ ￨―

「 `

dacこ ″,corcspund unci unitユ ti,i dCci sint intrcgi[,1_dCCilsistCmul de αalc,i

cstc invariat.
Anl rcusit si norl■ ■こm valo」 lc functiunii

(α )メ → ∝

astfc1 2ndit accasta si nu aibtt dccit夕dctcln■ inlri′ ul■ de夕 んnu dcPinclc dccit
2多

dc ordinul θ ,i anume este, precun■ se,tic Ordinul grupului ciclic al lnitl_

ti16r pe五 odicc din O.
ReVenind la Obicctul nostru, adicl la 。 lutarea lui И″ , observlm c■
in l)aza corespondcntei biunivoce stabilitc,tlccasta revinc la cttutarea num益 ―
rului de(α )Cu BЬ (∝ ),1lnde B_→ Kl:,i Cu o conditiσ rcstHctivtt pentru
(α ),こ Orcspunzltoare lui r, dacと in loc dc〔 、ceasta vom cluta ttnsi numlrul
gencratorilor ca1lonici de ace,ti(α ),VOm obtinc un nulnこ r deク %ori mai m〔 lrc
ccca ce desigur sc va clilrlrlina dup■ o llnPlrtirt ctl ク
".
S■ glsiln o conditiC rest五 ctivこ pentru(α ),COrCSpllnzユ toare lui r.1)ln

(1)rCZultこ ,dcoarcce B→ Σ′,i ci nOrma cstc lllch multiPlicati哺 ,cl

引/.(3)ノ (プ )=υ l。
(α ),

ヽ
sau tinind 、〔llna dC I.
〔

II. ￨_l,(2)<1『 「・
‐ (お )￨

E clar cl din II cu(l)rez.llttt I.in defillitiv,'noi cttutim numttrul

acelor∝ cu(a)CB,i carc satisfac la H.
Fie acum
[β l,p2,… ・′β
″]

419
o bazl a lui B pestc“ . DcOarece ∝ → B rczult江

(4) ター Σ β 1,・ :→ ″′
1■ ‐ 1 `｀

sau trccind la cOning■ ri

(4') ♂胸=Σ β
ソ )ガ -1,2,… .,″
`ん
`=1

Daci acunl χl, ■2, ...り ″πCStc un punct scneral din sPatiul ttFill %
dilncnsional real R,, definiln

(5) ♂詢=Σ β
∫λ1,た =1,2,… .ノ )・

`=1

Vom considera dOmeniul accaloI PunCte(■ 1,・ 2… °■2)pentru care

aVem
II′ . 0<lα [1l αP]・ … [″ ]￨く _/r(3)
“

E clar cこ dacユ ・′χπ

(χ .,%2,・ ・ )CSte un Punct al gratiei de pullcte′ din I(2,
α(D ttnseanlntt tocmai conillgarca de ordinた ,incit a satisface relatia II,cu
∝→ Bcθ ,i reciproc.
Noi chutlm deci numユ rul tuturor punctdor gra● ei din domelliul de―
finit dc II′ .

rol■
ヽ lnai face asupra acestui domelliu inc■ o restrictic.Pentru accasta
observttnl cl urЦ Fnd un rationamcnt anralog celui din Paragraful Prccedcnt,
la sistemul{2)se pOt adュ uga relatii carc O sユ ー
l trallsforme in acela,i siStem
Fnsユ pcntruん -1,2,… .′ ク ら VOm numi acest sistclll sistemul(22).
Itestrictia dC Care cste vorba se refcrl la nornlalizarca gencratorullli
lui(α )dC CarC a fost vorba mai sus.Vom cere dcci puncte・ lor(■ ,″ 2,一 ・,χ .)
ca αrespectiv sL satisfacこ relatia

O b劇 脚 ￨=十 b劇 ♂ ―州 +』 薇 MЧ ん=Lム … 脚 ,

0く θ.<1

relatie care reduce la(24),daCユ αCOrespundc unuil)unct al gratici,i reCiproc,

dacこ α este un reprezentant norinat satisfttcind la II,cl corespunde unui
punct al gratiei din II′ cu cOnditia(6).
A,adar,numユ ゴnd pul■ ctele gratiei dOlrl■ elliului D al c益 ■
or αcorcsl)un―
zitor p五 n(5)satiSfac lal II cu COnditia(6),oblincn.numこ rul de reprezen―
tanti αnOrmati,adiCユ ,a,acum am vユ zut,pe%И ″ .

Fie そ
ltunci

(7) m筆 {1°
glり P〕 =]f
420
ν este sigur un nulllユ r pOzitiv caci deoarece η,sint unitttti aperiOdice ale
lui θ′existユ sigur o coniugare a lui η rei I1lodul dep嵐 ,este l, astfel
` al cユ
incit logaritmul ll10dulului dcP■ ,9,tC O・
α ]obtinuti
Stt maiorlm Fn conditia(6):la care trebuic si satisfaci [ん

din χ,confol‐ l■■(5),logaritm五 cu Ⅳ conform(7),iar pe ι cu l,collfol■ll(6).

・
Avem
(6') log lび 鳩￨≦ 上 1。 gl」 ■
・… 〆可 +′ ]f,ん -1,2,… .,%
,ι

sau, dupi cc al■ l ri(hcat logaritlllii, avcm

(8) ￨ご
相￨≪ r雨FttTT面 "]le■″
adici. conform II',
(9) :“ 月￨(75″・(3)Cl″
Dacユ coniugarCaん a clementului PrimitiV O este】 ‐
eal■ ,avcm 2n(9),
pentruん rcspcctiv o f6rllli realユ de cobrdonatele χl, ■2, ・・・,∬ 督dCCi ttn total
γforme reale.Dacユ coniugarCaん este comPlcxユ avcm de fapt in(9)numaiS
rClalii diStincte pe care le puteln scrie punttnd in evidentユ ],artea realこ ,i
partca illlaginarユ a llli α [た ]

￨%[朽 十υ
F]￨、 /2θ ″
iづ
´
(お )er″

l lr[た
]￨ヽ γttN(3)eV′
ん ==,′ +1,″ +2,.… ,,′ +S

(9′ ) ァ
￨が 句￨≪ yフ フ(3)e″
′

メ
ヽvcll■ dcci inc益 2 s forllle lincare realc de coordonatelc_t., χ2,・ ・・ ″ク
_

lmpreunl cu p五 mele avem m total,´ +2s=%fOme lineare reale de

coordOnatele χl, χ2, ・・・,χ ●
・
Determinantul acestor forme lineare estc insl nenul,clci 9.′ β2,・ … ′β2
cste un vector linear― indcpendent peste R
Asadar transformユ rile dela χla α,1′ ,i υpcntruん rcspectiVi,sint trans―
forl■ llri nesing■ llare. COnsidcrind formele lineare obtinute ca ni,te noi coO■ _
donatc,obtincm un dOmeniu mユ rginit,conform(9),i(9′ )Deci comeniul
initial dat de punctele(χ ェ ′χ2, ・・・,″ Or αsatisface la(9),CSte de asc―
")al Cl・
nlenea mこ rglnit.Deci tti domeniul D,、 alc ch■ ui punct《 datt αSatisttcind la
(9),eSte de asemenea l■ lirginit,ceca ce,a priori,numai din finitudinea punc―
tclor gratiCi Sale de p■ lncte, nu era denlonstrat.

421
 ・
¨
． 一
呼
動

ｄ
ｎ ♂ ︲一

一
一
沖瘤
％ ¨︲

ｈ
ｉ
ｃ
ｍ
﹄

(10) 7J=ILづ
Ｉ
，︲
ｉ
ｕ =1,12,_.^′ ュ
Fあ
Notind
α [ル ]
α[た ]二=
(10′ ) ″

雨
γ
aマ cm cl脚 se obineと n■ o■ ёcoordoiatc tt SPl'1● Fill与
￨,terel,t五
IP O anull.e%
・ ・

“ :::1 :`・ :・
π

(0′ ): : =(D=Σ :り ■
ρ 1 ::・ ・ : 1
1=1 :,:: .`: .

,i Ctt T COrespunzユ to五 punctclor din D satisfac la cOnditiile dedusc din III.
ノ (3) i
7「
1]・
…マ ]+Σ θ
り10g lリ ワ
[″
￨

: オ‐1
・

0≦ θ
`<1_
Deoarece fnsユ unitatca s― amユ rit de y5。 ri,fiecare laturユ a gratiei S― a
llllrit tot de attttea o五 . in Rπ fiecュ rui p,■ Ct al gratiCi fi corespunde in l■ od
biunivoc cttte un hiperctlb, de laturl l, avind unul din vttrfuri acest punct′
intr―un anumit l■ od Deoarece latura hipercubultli s― a mirit prin transfor―

marea(10)deツ 笏 0五 ,rezultこ cユ volun■ ul hipercublllui unitar s,a m沈 五t

de型 o■ .

Traslnd in domeniu vechea retCa de drepte care unea PunCtele gratiei

inainte de transfOrmare,vom 6btine O gratie formatl din%∠ 2υ PunCte.
Volum■ ll ficcこ rui hipercub al acestei grat五 va fittCici latura sa este′ in
フ

nde■lllitⅢ ―
半 Dぬ ,vdumm apЮ 対m面 v d domeゴ dd D山
・
lliラ

夕
%И 2ク

422
Aceasta nu estettnsユ decit O aproximatie grOS01anユ c■ ci se socotesc in volun■
toate acele cuburi alc gratiei Care au mlcar un punct comun cu domeniul D.
Dacl ll vOm schillaba pc υln υ ,vom obtine un alt domeniu′ dat品
cOndit五 le III COrcspunztttoarc Prin schilnbarea de coordOnate(10), aCest
nou domeniu va fi tot ccl cxPrilnat dc III′ ,ln ale chrui conditii n■ l intrこ 全nsユ
η. A,adar aCest nou donlcniu va avca volumul nulneric egal cu cel corespun_
zユ tor vechiului η.Acest luclu n■ ■trebuie s■ nc lnire cユ ci sinteln in alt sistem
dc coordonatc. Dar aproxllnarea volumul■■ l nou va fi fユ cutこ mai bine de

exPК darμ ,d¨・が>略 d mpⅢ 士

ぬ a h興 ユ
∞cuぎ Ⅲ Vai m轟
finl,fatユ de SiStcnl■ l de coordOnatc considerat.
ヽ Dac沈 針 vom facc Pc 2 si Creascユ nelimitat,isユ tindこ la infinitl aprotti_
areaヽ ア
1■■ oluinului carc cste lncreu acelaOi,va fi din cc in ce lnai bu五 1,,i la
lil■ ■iti vom avea chiar cgalitatea Jguroasl. Notind acest numttr, carc d■
volumtll,i Care c inva」 ant fa“ de diferit五 η,Cu 7,vOm avca deci

Иυ
T′ ― lim____.,ん

. :● l ,・ ω→∞ υ

Pe de alth Partc, considerindu― l intr― un■ll din sistemele dc coordonatc

arl,T2, ・・・リアル
,全 n carei― aln recunoscut invarianta fatこ de 2υ ,VOm aVea

=∫ dア
,, 7こ
D

undc」D,i coOrdOnatele corcspund unui anunlit 2,de exelnplu cel considerat

la inceput,,i D cste cat in accste coordonate dc III′ ,cu(5′ ).
Pcntru a calctlla accasth intcgra11,sl observttn■ cl avem

(11) … d7=ld■ d万 2… ・d万 ,,￨

unde coordonatele″ 1,T2′ ・・・′ZJ,Sttnt cOnditionate de III' Faccl■ ■ o nou■

schinlbare de coordonate:
71]一 亀

]=み
アγ

(12) 1凛 ″ =4+`+/・ Tみ +.+6,じ

+勾 1,2,… .,s

Iン +S+4=み 一γ づ=1,2,… .,s

+。 =lZ,+t tts′

Anl recunoscut l■l ai ttnaintc,cttnd am demonstrat llllrginirea d01neniullll D

C■ iaCObianul」 l al transformttrii(12)compuSユ Cu(5)este nenul Pentru a
pute〔 t facc integrala
ｒ１１■１′″
７

ア
ｄ
〓

423
trebuie s■ -l calculln■ cfecti、 /. Avem cai

(12')A _
∂(あ 1, 房2, ・..′ 房π) _ ∂
01,あ 2,・ …,房 π )
∂(百 [1];=〔 :]′ … ,7["]
∂(01ブ ″
2, ・・・,″ ,) ∂(=[:]屁 12], ...′ 覆レ]) ∂(■ ,/2,… ・,/● )

confOrm unor reguli cunoscutc.Dar′ cOnform(5'),

. ∂覆[ん ]

り
]

∂z`=β

a,adar,primul determinant functiOnal din(12′ )este tOCmai inversul deter―

lllinantului cOIlliugati10r bazei lui B′ adicユ :
∂■,房 2,・ …,″ , 1 1
∂
(7[1],7[21,… .,7[q) /瓦 llfttν ″(3)

Pentru cel de al dOilea determinant din(12′ )fo10Sim pe(12),i dup嵐

calcule dementare alungem ctt el este tocmai 2Sじ ち indt avem

Jl=法
″
7)
(12′
(。

(12′
′
′
)
dT7‐ =d■ … .d万 ″￨=IA dχ
,

l・ … d■ 。￨=

一 d巧 …・Ⅲl1lT瓦 d年 1 ・ d″
・
1可 π争ソ 丁 デム画ァ
「
Facem acunl o noul schilnbare dc ёoordohate,i anumc

;t : 9r

zr: ?/
(r 3)
zr+i: l/pr*, ゲ=1,2,.… ,s
"o.00,
zr*i*s:{{*usin 0,, ゲ=1,2,.… ,s

Iacobianul ,[" aL transform[rii (13) cste in valoare absoltlt澁 un produs

de determinanli
０
ｎ
Ｓ．

―/ら ,再
(13′ ) ,j=1,2,._,∫
一罰
一斜
プソ

０
。
ｓ
Ｃ

424
ceeacese vedcadunindliniar + i + slingitliniar 1i,iar coloana r .l.,t.i-.:g
liug[ coloana / -l- i qi folosind dezvolt'area lui Laplace. Fiecare din determi-
nanlii (13') cste
"2 ., -l , d".i
insl egai

(13") l,==+
ASadar

rlv : -==: cl:rd;, ... dz,,:

lY Lol'tr(B)
-
( 13"',)

rr
ly LolfflB) 2c
Observirm cr"r pliuii r tlintrc p, sint susct,ptibili de semn, clci

P;: )ji -, at.!, i: 1, 2, ..., r

pe cind ceilalli nu 0,-nrr sint allccva dccit argtrmentele de atl+il, deci ei variaz$
in domr.niul
(14) o-S 0, < 2;, i : 1, Z, ..., s
Intr-adev:ir la tree erea dc la ?Lil la-Et;l inegalitirfile dc dcfinifie se re-
produc, incit dacir vom.limita pe p; la
(1{') pi} 0, i : l, 2, ..., r
vom obtine un dorncniu a"lori rnai nric. iucit calculind integrala pe acel
Zt
domeniu, vom obfinc pa

lim些
a1@ 2'U

Deci avem inegalitililc

′
ρ =1,2,… .り ι+1
(14′ )
`>0,グ
Atunci conditille III:sc transcriu:
0<Pl.… Pダ /百 f.… /高1/高 こ・…r孫 ≪ノ(3)
.・ .0<ρ .P,+1(ν″´(B)
`…
19gPl〒 を
写og(Pl:.・ o+1)十 iθ ル
λ10glη pl,ル _1,2,´ ,"`+1
III"
Ⅲ
‖
…
ξく γ:
り√′
:メ
0≦ Q<l unde ttλ =￨:」
f′ s tt

O≦ 0`<2■
425
Trecem la noile coordonate ‐ ll・ ｀、

}=10gρ・′ づ=1,2,…
ρ .,ι +1
(15)
0が =0。 ,づ =1,2,_.,s
JaCObianul J3 eSte tocmai
(15′ ) J3 P192・ ι
…ρ+1
1)ecl l}`:

(15り d7=喘缶Й廿二 夢 た
ldT… dprdρ .… d。 dOま

Trecclll la noile coordonate date de schilnbttrile と

elt。 。
rdonate:

Relatiile IH'′ se scriu lCum i:

II11′
′ ・ 0<6。 (ン (3)
ハ
=・ .

p芦 一
る70g60+LCtみ ″ 脚 -1,2,.。
10g lη ￨ん "″ +1
.、 0く 166・
ぐ 1

:・
lncttt iacObianul J4 al transformttr五 (16)este :: …

たた PI… ・
41%1都 D1
bglη 0… 0

(16) J4=
綺れ +lbglηF刊 ￨… れ
+l bgげ 川

・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・・ ・ 1・
…0
0 1

u dttd Fム 性
譴 ¨mm゛ Л
耐¨m山 川
dhh醐 +ke
Obtine in linia ″11, urmユ torul vectOr:

』÷bgノ all… bgノ

l・ (哺 ,0… .0

426
sau ■
1,0,0′ ...,0

←
り 晩
adica

『 ￨=書
￨￨]￨lli::I]‖
Determinantul din(16")cstC un numlr fix allui θ care sc nume,tc γι
g%′ α―
ノ
0′
′ιlui O,i se notcaztt cu P、 1)cci
7ι

1
P】
1九 ￨=ε n

lnt■ oducllld in(15"),oblincm CtL.

■
d7 Plρ 2… ・ Pr+1
lγ σ 1)d6。 dε l_.dC,dO.d02
2S―
西￨ノ (3)^・ ()

undc domeniul dctva五 atiC al variabilelor este .

(17)

DOmeniul(17).arc l,Sfir゛ t limitele constante.Facem deci integrala

_レ r下
D D
l満 島亀… dfr dOl… 観=
=諸為「4Bl12す 需
adic嵐 ,cOnfornl celor arユ tate pe drum

l lim“ Z五 22s-lπ `P
・2r″ →∞ η
`υ

l/五 ￨

sau
JP
hm I生 竺=二
22π
(191 砂 → ∞ η

りe導鴛紺嶽
警1鴇 :r侃 おも
Σ゛需 &f竜1:霊器富ち
K`′ avttnd

(20) ノ (ノ )(ツ ′

427
 iar Al este num[rul[idealelor .il dir. K, satisfS.cindla (20), rezultl
h
a*:1,,4,*
l:1
g[,_*AL
;- !,;
{zt) rim u'' : * ri* -11,,.
u+* 79 ;!1ui+a l!)

Pentru fiecare termen aI sumei din membrul drept din (21), limita
existi ;i este independentE", de a, conform (19)'fie ea'9.'

(19') g=拠 ギ宅
冊; ￨
atunci membrul drept din(21)esteそ ,i attnci dvei c■ ,1limita din membrul
stttng din(21)exiSt五 ,i este egalユ cu
l :￨

(2η lim l年 =姥 .‐υ→∞ ″

A,adar problema evaluユ rii numユ rului claselor se reduce la problema

ё
valuユ riilimitei a cttrei existen■ a fost ub五 。
Istratl,lim型 堕:Pentru aceasta
口→∞ ″
vom intrepHnde studiul se五 ilor Dirichlet. :
DグJ%″ づ
ι.Se nume,te Sι γ
づιDグ γ
″λ
εJι 4 un simbol de foima

(23) ´ αロ
Σ
=1
lπ
″戸 ,
unde α.stnt numere reale,iar s este de asemenea un numttr real

Tooremユ .Dα θ
″σ>O ιι%%%%%α γ
ル″φι
ttγ %θ α
s″γι

。
→ 1半 ￨<ε
″ "磁 “%%″″
溺
c`%α ι

(24′ ) S(%)一 ″1+α 2+・・・ +α

“
協%θ づsι γ (23)ι s姥
α 夕ι %Oγ づ
%′ γ θιη″
解″:γ ι
αJ,>:σ 、
″ηttγ %ε O%υ ι
ttι %ι ″
αノ%777θ ′
(θ
グ`α″
ι ιS),づ ″
ιθづα
O″ %ι ι ′
α り″′
ιγ
″αJ οノ げ
″%θ ノ
,′
θ
ιι
,￠ttt%π α″
F多 ιS, Sι

“
9り =[争
428
 De'monstrctlic. Conform definiliei (24')' avem
.t- S(ra) - S(n' - l)
(25) nt '11,t

′
s壺 瞥i=a器 ■::∬
』癬r,COnfOrm 譜胤鵠 f琺鍬1:営 農畿.r盤 魚
紺
ntr― adevユ
全 cu(25)
△
一ト=L
ケ
S(rr)-S(n-1)
,Σ

力
二二 十 一 一
一 三型 δ 面￨卜 ￢戸 )
鼎
(ん +ι )S 1〒
ん｀
ん `=た
IISOけ
Эnditia(24)din
Aplicind condilia (24) ipOtezh avem

十 ん1)° 十曹 f+― 一 164σ

lal<c-ffi;
"+1)° 峰
i164° (十
+、 1)S
C」

一
Et:* (十 一
(ん

<_(ft +C 1)"-"
、十 ≒
'ゼ缶+た
E'-o
+ 116%° 面=〉
戸
￢)<

<#+fた シ ∫
#く
π+1 _

≦
肩
「τ+SCん Σ
l∫

[争 )° χ
δσ +・

Care,tinil■ d seama
Itttegrandul din ultilna expresie,contincinfactorpe(1:)°

de liΠ
:il『 filllililriliSI翼 :￨よ Ъ:lll'ililJ雲 1::::itil種 甘
:elユ :IFl∫ tclι
integrandul,i deCi'i int
preCedente

十κん 一筆子κ
十
四<:誓与 Lピ I升 考 I島 ll 々

Calculind llltima integra11,Obtinem c壺

いド 考饗￨+∴ [蔦
豊丁一πァ耳≒戸
=]・

,obtineln cユ
ヽcgliiind sCttZtttOrul ttn ultima parantez沈

ぃ￨<t筆与十
ぎ誓 ・
t≠ 。
429
 Fircindu-l pe /+ s[ tindrr la infinit, i A j lespectiv tinde cirtrc zcro.
Deci, ;ilul sumelor cstc unilorm con\rerg'ent. I)cci serizr este uniform
convcrgent[.
QED.
Conseci.ttlci. Cu, acc.lctr,si itotalii ca ntaiszs sri l5rsesrtprutcr, ,;, girul 99')-

cslc conuergeut si cti. l,irnita sa cste a.

\26) Ii,,, S(") : ,,.

1I+@ ,)?,

Atunc,i seyia Diricltlct (23) estc lnt,ifortn, cou,tergenld, (cu ternteruii friai,li
ca func!,iu,rti de s), .fenlru. oricc s :'. -l
intr-adcrrr"rr din (26) rezultl cir", pentru orice e > 0, existii un -ly', astfe]
incit pcntru ,ra l:- N, sir irvcm
r.s(n) _ ni< .
... |t, ,l

(.21')

'i
IS(z) I_ 1- e
i<lcl
Dcoarece, pc,tru r,,"' S -V, a\rcr,. ur.r. ,umir finit deilqLi,existiun/astfel
incit, pentru ra S li, sL avem | 'o I

(z't,') i-Ul.r
1,, I

Fie
C : max {lal * u, I}
Rezultit cir pcutru orice rt,, avem c5.

(27)
1半 ￨<θ
Aplicind teorema de mai sus,pentru σ -1,rezultユ cユ seria(23)este
uniforl■ convergenth,(cu terllncnii priサ iti Ca functiuni de s)pentru orice
σ >J.
εαg ψαπづ
θ%Jα γ:PresuPunem in(23)cユ α,-1,pentru orice%,i Obli―
nenl serla

(23り
ル=1
透÷ .

430
「
Deoalece in acest caz avem

S(′ 多
) = フル

S(%)
ー 1
l0

S(ru)
ltm': 1
,r+@ 10

condilia suficientir din enuntul consecinfei este satisficut[ ;i seria este uni-
form convergentir pentru orice s > 1. Ea define;te o functie continuir de
s pentru s > 1, pe care o notim ((s):
∞
︲ 一が
Σ︻
(28) ζ(S)= >1.

in punctul s-1,seria(23′ )este SC五 a armonicl,deci dupユ cum se

,tiC, diVergentl,,i anume,irul sulnelor partiale tinde cユtrc∞ .A,adar,全 n
s_1,functiunea ζ(S)are un p01.Si arユ tユ mcこ ea este infinitユ ca l
S-1
in acest punct, sau, Inai riguros, ci avem:

Too■ oml.lim[(s-1)ζ (S)]-1

unde s tinde cユ tre l prin valori mai mari decit l.
Dι ο %sι γα′グι.E clar cユ pentru orice numlr natural%>1,avem cum
u,Or Se poate
"ι
calcula,c嵐
＋ ｒ﹂ ■ｌ Ｊ ％

” ′ ｌ■■１１υ

l
ｌ

dχ
(28) ――
S
<―
%S―
< 虹
S
′ %>1
χ χ
一

Pentru n:1., avem

山一
２ ′ＩＬｌ︲υ ｌ

１ 一Ｆ
＜

〓
グ

(28′ )
跳
う乙

insuinind inegalitifile (28') pentru un numir A' > 1 termeni

incepttnd de la 1, obtinem
Ⅳ ｒｌヽ ■ｌυ ｌ

山 一が

N+l
ｌ 一グ

I
＋
＜

\J

十<1+告 (1-函半
i
lzs"r jr(r (A´ +1)S 1
<,上
T)

481
 ′
Ficind in(28′ )pe A「 Stt tin(11 la infinit, a、 clll

s士
)<J+―S-1上
丁<ζ ←
_

く
<“ →
■丁 至
S-1
―― ￨

1く ((S)(S-1)<S

l)cci lilnitit (ヽ 1111(111

1inl[ζ (S)(S-1)]CXiSth,i avelll

ド→ 1

li】 n[`(S)(ヽ 一‐ 1)]-1

0.E.D.
llic acull■

(291 9付 _二 十S>1
0 scric I)ilricl〕 1(ヽ t cu cOcficicllti ι
7.nu ncaplrat l,,i Cu conditia de cOnvergcntユ

7)=′
(26) lim S(プ ∞ ノ
′
"→

i格
。
Hcc PTICξ t摯 艦 ざ
S根
:繁 轟t霧 臨需P罫1踏甍露智lⅧ
gencralizinl tcOrema de mai sus ln felul ul■ ユ
accste condit五 sユ tor: 1■

T● ()r e ln■ .lim[(S-1)9(S)]=α

S→ 1
unde s tindc cltre l prin valori mai mari dccit l.
μθ
Dι 夕 ′
ι ″ι
s/″ α .Fie

(30) S(′ )=α

ル
+ぅ ″
%

COnform conditiei de cOnvergentユ (26),avcm Cう

(30′ ) .limら π=o

Sユ calculttln diferenta

△π=争 α
6 ,OS
π

432
A'rrern, conform (30)

rZ s(n) -S(ir,-I)-o
L,tt,
- no ,2｀
ε′
ι

na )- nbo (r,
- l)α ― ′-1)ι π_.― α ttbn- (it - l)b,-,
- (′

ク ′ὶ
`S
Avem

・一 ―
，

α一が
Σ ′
ι
ユ ′ιπ― -1)み 2_1
進
一
(μ

〓
,』 1△ 1争 ,E チ多
S

―争+冒 励
・(÷ ボ +
≒)=摯 +Σ 魂∫
Decl
,+1

(31) ― α lb"￨十 S'Σ 引 み%￨∫

1,き 1券 ,自 JJ(券 号≒

Deoar'ece avem (30') rezulti c[ cxist[ un B, asftf"-l incif

(3勾 ll)"1< B prrntruoricc l

,iCユ pentru oHce δ >,0,existユ 製nN,astfel incttt sユ avem inegalitatea

(32′ ) ろ,￨<δ pentru o五 cc π >Ⅳ

Sユ luttm in(31)pe%>Ⅳ (pentru un δ ales);Rezultl cOnform(32)

,i(32'),

α場扇≒δ
"+1 ,)+1

#― Ё +SBL%∫ ヂ ヂ:=
1,自
￨十 Jく
Sδ
,■ lπ ∫
I ,sB$ [131 *,r S lylt
- ?tL'-L "2, J *' tc ,,!i*, ) s zco

Degarece s > 1, avem, linind seama de variafia lui r in integrale, ch

28-C.162
433
 Deci inlocuind in(33)vom maiOra CXPreSiaj apadar,avem
″+1

111券 ―α自 ÷ +SB,と

∫÷
十
1"= 卜 砺鷺
Ⅳ l-1 ″+1
"+1

岬 =7)=+SB∫ チ ∫=
ギ
,〕

+Sδ +Sδ
"』
1∫ :芦 :許
l N+1

=扇 T十 認 b訳 Ⅳ +⇒ い -77幸 ≒ 耳
洋 出 ホ 寺 戸 ]

Flcindu-l pe ηosユ tindtt la∞ ,conchidem′

口 ⇒ ― 颯 朝 ≪ J聴 Ⅳ +⇒ 十
丁ぜ￨「 詰

sau,lnmultind Pcste tot cu(s-1)・

91SllS― リ ー 昨 ― 収 Ⅲ く 僣 ― ⇒ヨ 聴 Ⅳ 十 ⇒ い
瀞

Fユ cindu-l pc s sl tindl ctttre l,obtinem

llim[9(S)(S-1)]― αlim[(s-1)ζ (S)￨≪ δ .

→ 1 S― ,1

sau′ conforln celor demonstratettn teorema precedent五 ′

(3o llim[9(S)(S-1)]― αlく δ

S→ 1

unde δ a fost ales arbitrar,deci,i arbitrar de mic.Cum membrul stttng(34)

nu depinde de δ′el este riguros egal cu zero.

lim[9(S)(S-1)]一 α=0
S― →1

Decl
lim[9(S)(S-1)]一 α
S― → 1

QED.
Pentru a reveni la problelna noastrユ de deternlinarea nul■ こrului tt al
clase10r de ideale ale lui O cu reprezentant in Σ,a,adar a1 0rdinului grupului
de clase G,sユ notユ m cu″ (秒 )numttrul de idealeノ din celeん clase avind ca
norma 7P/:
ノ (ノ )=η

434
 Atunci vom avca

(35) S(秒 )=Σ プ 1

(ツ )=班υ

cユ ci Siυ inseamnユ deci,tOcnlai numユ rul de ideale din celeん clasc de norml
mai micユ sau egalこ cu υ.Rezulth atunci conform cu(22)c益

S(ツ )
liln
T→ ∞ υ

existユ ,icユ aVem

←
。 hm重皇
生=た ,g_f券 芸
帯予 υ

A,adar aplicind crite五 ul de convergentこ delnOnstrat la se● ilC Dirichlct,

rezultこ ch seria

勇イ
ツ=1
(ツ )
も″
δ

este uniforln convergentユ pentru Orice s>1 ,i cユ define,tc deci pentru

s〕 > 1,o functiune COntinuユ de s,peclli:」 tur〔 、
ei,cu ordinul prilnitiv cu element― ■
lni :Tξ ::も

O いのヽ1+ 'entru a aritl legユ

Pcntru θ =Ω aceastこ functie nu depinde dccit de X=″ (0)・ incit

vom pune prin definitie '
(37′ ) (s,Ω )=ζ (S′
ζ K)・

Dacこ K夕 =, a,adar Ω =7.afi■ ■ ユlll 1■ ёユ

″ (ω )=1

intr_adevttr orice ideal din tt este principal,i generat deci de α→ ら '

″(α )=α ,indt dac嵐

iar ν

ノ(a=η
rezult嵐
(α )=(ツ )

A,adar Se五 a Di五 cl■ let care define,te pe ζ(S,多 )eSte chiar o se五 e Rie―
mann(α 多 -1)

7り ζ,0=二 ÷
“ “
435
 Aplicind de asemenea ultilnul rczultat se deduce cユ

lim[(S-1)ζ (S′ ο)]

S‐ 1

existh si ctt a、 ′ em
(38) 11霊 リ
[(S 1)ζ トの]=乃 g。 ￨

conform cu(36)Formula(38)esteル γ %%ι αι %グ ι

グ ″Dづ γグθん ノDι ″ ι
ん ヴ%α Jι .

Numユ rul clasclor ん se poatc calcula p五 n aceasttt formultt printr― o

serie Dirichlet ttnm■ lltitl cu un factor,i tOtul trecut la lilnitユ ,pentru s― )1,
Ccle ce urmc〔 lzヽ sint de fapt cOnsiderat五 COmplemcntarc
Fie κ ∈ G oi f∈ κ・Deoarece K-1→ G fie

ノ→ K 1,J→ Σ
Avcm
(39) 〃 =(∝ ),ノ → Σ

Dactt in dcscompunerea lui r ttn ideale uniforme maxilne punenl ln

cvidentユ partCa din Σ ,i partea care corespunde signatutti singulare(partea
singularこ purユ )adiCl p■ odusul av￡ nd ca ideale prilnc corespunzユ tOare ideale
prime d市 izoarb ale lui△ 0,(VeZi Cap.II),aVem

40) r〒 Rr′ R→ Σ

inmultind lll(40)cuノ ,Oblinem cOnform(39)

(α )=〃 =ノ RT一 Pr,R′ → Σ

A,adar y este un ideal tOtal singular(ln deSCOmpunerea sa in ideale
uniforlne lnaxilne nu are decttt ideale uniforlne de ideal priln asociat′ divizor
de△ 。nucleu total singular al unuiideal pHncipal al lui θ,(α )・ Reciproc dacユ
r are ca nucleu total singlllar un nucleu total singular al unuiideal principal
al lui O′ (α ), atunci r este intr― o clasユ din G. intr¨ adevlr fie prin ipotez益
dat(40),i

(40′ ) (α )=R′ r R′ → Σ

inmultind(40')cu R,Obtinem

R(α )=RR'TR′ R'→ Σ

R(α )=rR′

[R][(α )]=[I][R′ ]

436
unde am notat cu[]Clasele de idealc alclui O.Dar[(α )]estC Clasa unitatca
lui G′ iar.[R],[R′ ]→ 6.A,adar

[I]=[R][R] 1→ G
eX→ G“ Ж Op∝ ユ cu dddc狙
:鳳 鷺 「:野 淵 :胸singular
n ulge ]l最 pur este nucleu singular pur

{も Iユ mに は
{41) ノ (⊃ 一 ノ (R)ノ (r)
sau daca
R=Pl・ P62・ … P[ん

eStil'i:珊 nCrea lui」 R ttn ideale prilne,existentユ ―

deoarece拓 ご→Σcu P― →

(41′ ) Jπ 均 =Й ttPlつ ノイ
′(P,2)… .ノ (PI″ )ノ (1｀ )

Stt scriem fOrmula(37)in forma

勾 : の一ふノOδ
ζ′
“ “ CG κ

輛崚 鮮 航 榊亀 1鷲
trmen btte dedde de normこ egd狂 彙ad∼
鴨鳳 1:i誂ぶ場r2お

問 ζの一ふ
l′
赤 κ cG
=
る ノ (R)S Is清 ―刈
unde aln nOtat S multilnea tuturor nuclee10r singulare pure ale idcale10r
principale ale lui θ,(α )・

intr_adevttr,seriile din ultima expresie din(42′ )pOt fi ambelc maiOratC,

termen cu termen de seria cOnvergentユ de la mij10c cユ ci termenii lor intrh
printre ai acesteia din urml,a,adar ele sint de asemenea cOnvergente pentru
s > 1, sau avind termeni pozitivi sint absolut cOnvergente, deci pOt fi in―
lllultite Fn modul obi,nuit Dar prin inmultire Se Obtine cOnfOrm celor artttate
mai sus termeni ai serici ζ
(s,θ )din(42)care pOt fi pu,ittn orice ordine′ deOare¨
ce seria este absolut convergentユ .Dar chiar orice termen al seriei ζ
(s(0)SC
Obtine astfel cユ ci cOnfOrm descOmpuner五 (40)′ ,i a Observatiei de mai sus,
el SC POate pune ca un prOdus de un ideal R din Σ ,i un ideal r nucleu sin―
:gular pur al unuiideal principal allui θ,(α )inCit egalitatea(42′ )estC demon―
strat嵐 ,dacユ mai facem Observalia cこ descOmpunerea(40)este unich.

437
 S'i aritirm cir rrvcrn sr cg:tlitatcar

(43)
′
え
た両T百 T=ノ 暮1-
可 レ
゛
ク(P)｀
, S l

undc aru notat cu -\' tnultirnea tuttuor idealelor priurc ucsingulare P rrlc lui
0, iar- plodu,sul diu rucmbrul clrcpt al lui (a3) cstc un produs infinit coni'cr-
gent cJeoarccc scr-iir asociat:r, r.uurnc
I --]* est't.r convcrgcntir
-/r'(l>)t -t
intr-adcvlr, c]orfornl unor cousideralii tiiementarc dr- tcoria progre-
siilor geomctr-icc u't'etn cl-r fiecarcr terrnen din produsul infinit, t'str. surna scrici
geomctricc clcscr-escirtclare de ralic --J- '
"l'(l')"
I
(43') l ‐
″ (I))ゞ Jr (I>)t

l)aci IaccLrr proclusul scr-iilor ({3') pcntm tofi Pe,\i, vonr obtjne t',
sel'ie de tcrnrcn gc'ncral (aplicirrn mu)tiplicativitatca norrnci)

ノ′
(Pll P`2-.I)計 )｀

1lnde idealcle din Pa]lantczユ Parcurg o datl,i nulnai o dati idcalelc din Σ .

ln virtutea cXistentci,i uniCititii desconlpuner五 idealelor din Σ, in idcalc

Prinlc.Toatc ser五 le dc carc a fost vorbaり f五 nd absolut convcrgente,obtinem
deci prin inmultirC,Seria dill primul membru al lui(43),cu carc cgalitatea
綽助
T指 。::1『 #移 )pC(句 ,。 bthCm

→ 《もの=恩 1_ノ sノ s'S>1'

(P),・ 層 (7り
“ Sir ariitfun cir ultima selie din (44) converge pentru s .: I. Pentru
aceasta sir considcrirm funcliunca ( (s, 1{), uude, deoarece in Q nu existir.
ideale singulare, mullimea .Sf) este r,idl"; atunci avem cir

(44′ ) (S,X)=Π
ζ
ヽ
1-餓 S
港 √ (P)―

1録脳郡rl撫欄書 1ず 1獅 Wユ Ittr∬
cda五 」
ndulpeθ h Ω単
象壁tiち lfl乳 器
び蹟¶i乳 fa:『 !hind seama

(38′ ) 1露 [(S-1)ζ (S,K)]=ケ χ

adicl seria ζ(s,K),さ Ste diVergentこ pentru s-1.

438
 Realnintindu― nc din CaP. II, de reprezentarea idealelor prilne nesin―
gularc ditt ψ pc idealele prilne din Ω,divizibil strhine cu conductorulん in
aiutOrlll acestui conductorん ,

ΩP=夕 ,P∈ Σ,夕 ∈Ω,Puん 一 θ

θ∩タ ー P,多 ⊂Ω,多 uk一 Ω′P→ Σ

,i tinind seama cl pcntru aceste idc』 e avem ch,

(45) 箕 (夕 )=″ ^(P)

rezultと cこ in(44′ )intrユ tOti factorii produsului infinit din(44),ittn plus intrユ
acei factori corespunzユ tori unor`2 care divid conductorulん al lui θ deci un
numttr finit de factori. Fie ace,tia:
■: ::,
夕1,多 2'… ・,ノ ′

Atunci(44′ )se pOate scrie tinlnd seamユ de(45)

(4o ζ
←,o=恩 (1_/(3_,)二
瑞
aceasta,deoarece in produsul infinit(44′ )se pOate schilnba ordinea factOrilor
inmdthd m“ O cu思 ,S>1,Conform 1441,oblhem
赤
こffl≧ デ十二(1-Ц の→=ζ ●,S>1
￨′ ,の

(46′ )

lS― llに 所0==1 一 町の 刊 に の

「 理 磁 齢 ―・
S>1

Sュ facem ttn(46′ )pe s Stt tindtt ctttre l,prin valo五 mai mari decttt l.COnfOrm
cu(38,38′ )oblinem:

り γ
χ
』[1-銚 影
リー
司露黒デ十一
カル
『
“
A,adar, lilnita existこ cユ ci fiecare din Celelalte expres五 are sens Pentru a
o calcula efectiv sユ observユ m cユ avem

′
(47) 9Ω (ん )=m(ん )Ⅱ [1_境 (夕 1) 1]
`=1

439
unde <ogr(ft) cstc I cr, introdusiL in Cap. II, rt-latir. Irt !1,
dcoarecc ?r, ?r, . i ntultirnca dir.izorilor prirni ai lui /a irl
Q si coufornr cclor
I)eci relatiu (46") cltvinc cotrform cu (47)

(4s) vt :t'7
+#,I,+-
Iterrrnirrtinr ci conforrn (19') aplictrt ld 0 ;i lui () . av cnl

\4e) .,: l:Tr.j/j--,.,

znttv E") , - zpl/di'l
'3t, ,

undc
′
s`este gradul
nullllrul de corpuluil
conjugこ ri colllPle、 c dar necOniugatt,co】 〕
〕PICX,
さs rcgulatorul lui θ ;

Iた 2regulatorul lui `2;

1ま
』
″甜‖ 搬 1111辱 i∬ 蹴 lrlirtri
Ъ
/馬 nunlirul fundamcntal al lui θ
/瓦l numlrul fundame五 tal al lui Ω .

1)cdckind a stabilit tll‐ lllitOarca forll■ ulI Pc carC 0 111illll fユ ■l dell1011-

0
stratic :

‐
ケ
=
undC 912(ん ),reSp 9。 (力 )rcPrczinti functiunea lui Euler referitoarelaル ,rdati、 i

la【 2,IcsP,θ ′,i unde avem (47)rcsp.O relatie ana10gI Pcntrw?。 (ん ),anumcl
I)ach
Pl'P2,・ … ,P認

nO,
sint divizor五 prinli ai lui λ ￡ atuncl _

(47') ?。 仲)=ノ (力 )Ⅱ [1-″ IP`)―・]

0こ =1

Din rclatiile(49)se deduce

lπ π
S(P。 :%)

(51)
2物 /1△ 。 ￨ (P。 :%)/画
22π S(PΩ :μ )
γ
(PΩ :μ ) /1萌
2π 1/1面
一
△

Dar intrucit
︲一
︲σ
Ｖｙ
田

=m(ο )

440
lrude !t(0) inst'enrn'.-r in<licclc joldani:rn al iui 1; in (), rezult:L in (5 1),

151') !.-(t1:-'")- -l-

r (Pn: p) !t(0)
trnrnutlind relatiilc (50) gi (51'), mcmbru cu mernbru, oliiinern cr-r

′ gん 9Ω (ん ) 1
(51′ )
γ
χ 9。 (た )91(θ )

Dar confornl(47),i(47')rczulti Ci avclll

雲(た )Ⅱ [1-'0(′ ,)1]

ΨΩ(ん )
＾

t==:
Ｄ

9試 ん
) ノ )血 1-ノ (PJ) ・
(ヵ ]

「 0● =t

l)al・ I c01■ 10〔 rll inflsur■ ri10「

Ω ⊃θ⊃ 々

aVem,tilllll(t Scam〔 tc■ inscamill indicii jordanicni in Ω rcsp.0′

(■ 1 'I IcsP,√

￨´ (1)SJl(θ )一
′ )

'1(ん

∴端 =Ц ら
[tヽ そ
ldar, 全
nlocuilld ill(52)′

(52′ ) 叫 =町 の
qr(k)
L:
U - J/(pt)-r)
lnlocuind p" 3q(ft)- dat de (52') tn (51"), oblinem
^ eo(D)
,
_1.JHえIItl - *(s)-,1
gみ 糞l―
(5o
筋 バP`) 1]
￨.=1

Pe de altl Parte,din(48)scoatem

(54)
券=器 麺
s浩
441
 Comparind pe (S:; cu (54) obfincm

Ⅱ [1-m)(夕・)1]
鰐 Llフ 缶
i_1

Π [1,4P`)1]
を=_1

sau′ trecindu l Pc 2【 (ん )in mcmbrul」 §i linind scamh dc (ai)

Σ一
″Π
?Ω (ん )
■［ =912(ん )
■ ″r(r)
― 引 /・
(P`)1]

・
′
.イ (1'1)'ハ (P2)… ・ `1｀ (P″ )
・Σ
1

・ °
′ ・
cS 7｀ ″ (2｀ ) [.イ (Pl)-lIノ ′(P2)一 J] …・[ン (1ち )-1]
I)ar indcalelc P1, P2, . . . , P,t sint divizibil strlinc doui cttte douこ ′ dcci
llorma pc elc sc comporti multiplicatir.. Agadar

ノγ'(Pl P2・ … P2)

(55) Σノ ‐ -1ゴ H
lcS (2⊃ [ν イ
《■)二 1][ノ (PJ二 1].:.[υ ″(Iう ι
)一

輸 出 武 h皿 dば Σ 一 R面 m… 武 鋼 mF“ a
元 …
…
:竜 1:な :驚 tttЪ 』 ∫
打:hrttfTt∵ 」
∬譜胤淋IrR漑 ≒
選電」
鸞■
idcal principal(∝ い i un idCal l.D→ Σ,astfcl incit

(56) (α )=Rr
(α ")一 R"r"

Cum T'' admite o descompunere in idcale uuiforme maximc, unicir, ;i cumin

descompunerca sa toate idealele prin e asociatc sint singulare, rezultl ci
'I''o fii are \rreun factor prirn din X in signatura sa, eI este cleci total sitrgular.
Curn R"'- )J, r'czult[ din (56') cv, T'" este partc singularir maximd :i'unui
icleal principal, dcci 7'" -> ,S. Dar avcn pcntru orice lr. natulal
T-ilt -> 1.m+L

clci 7-'r? adrnitc rnociul 1rv6.rS, confor-m cu

(a.) : ltT-.
l)cci puterilc uaturirle alc lui 7' sint cliferite intrc ele. Elc sint cuprinsc
toate in S. I)cci in S cxistf, o infinitatc dc idcalc, deci S cstc infinit, ;i seria.
\- - '- * cstc clriar o scric veritabillL.
I

tt' .,lt('f)
442
 ′
foatc と
しcestc collsidcratii dC l〔 、lornll11■ lin■ iti l)iriclllct-1)cdclく ill(1

Pin江 〔tici sint inlportante prin faptul cl:

compari pe力 allui θ cu χ 〔 tHui Ω formula 48),
transforml in cazullui(2, seria l)irichlct corespunzltoarc, ln produs
inflnil」 fO況
l粗 111ぁ gencral izolcaztt Partea din sc五 e corespunzind idcalelor
singulare,cealaltユ punind― o sub formtt de prOdus infinit(formula 44).
colnpar■ aceasth Parte nesingularl cu tOati seria Dirichlct corespun―
ztttoare lui Ω (form.lla 46).
,i,in Sfir,it′ demonstreazl convergcnta p■ rtii Singularc Pcntru s== 1,
dind expresia pl■ 1五 coreSPunZltOare din seric,pcntru aceastl Valoarc(for―
mula 55).
Pel■ tru a scoate mai binc ttn c、 ・idcnttt il・ POrtanta accstoT(｀ ollsidcr〔 tt五
・
sユ facem urn■ ltoarea aplicatiC:
量
ヽln arit〔 lt(cap・ II)C1 0rice idcal pril■ l f' al llli θdividc tln intl・ cg
ratiOnd Priin,タ
P⊃ (ψ )

'I'inincl scurna dc rcl〔ttillC Carc cxisti ill+1‐ (ヽ indicH jor(1〔 tni(ヽ ni collclli―
tlcnt c.ir
′
r(r'))⊃ ´
(… (`/∫ (″ ))'‐ (r)り

1・ 。ノ (I))=ψ r

. 「Onl
ヽ Ftlllli idcllul ll′ idCal dc grad′ ′ .

`:1ヾ c til■ cFCSCaZtt idcalclc priinc regulatc, adici ncdivizoarc alc cOndtic―
10rului λ::dc.:gradi l,,i anume voll■ dclnonstra umユ toarea:
Too■ om五 .」 ″ι ιφγ
αル′ げη γ
ι θ″ιg/α ′ア″リ
Zα ′
J′ ′ タ多0/o/″ り
ttι ―
ο γι
`Ft″
″ じルψ ″′
"ル
″ .

"多
Dι ″多
θ,3sr/α ノ
」ι:Idealdc P carc satisfac iPotcza teoremci au in Ω o
il■ ■agine OP==`夕 ,de asemenea ideal priln regulat cu care se coresp■ lnd in
l■ lod biunivoc ,i pentru care avein

Й′(P)==飢 (夕 )

incit mtltimCa idealelor prime regulatc de grad l din θsc corcspundc

biunivoc PHn COresp6ndenta canOnici dintre idealele prilnc nedivizoarc de
cOnductor ale l■ li O,iΩ ,Cu multilnea idealelor p五 me regulate dc grad l din
Ω Va fi deci suficient sこ delnonstrttm teorema pcntru θ=Ω
Stim Cユ idealele′ se lmpart in clase dupユ 全 ntregul ratiOnal prim ψ ,

pe care ll contin.Dacユ ↑ nstt idealele夕 1, 多2'・ …,多 れcontin intregul夕 .

atunci descompunerea lui(ψ )全 n produs de idealc prilllle Fn Ω va fi dc form〔 t

(5o (ψ )=夕 r夕 響2。 ..イ λ

,"ち ン 1.

Dar afirlnlm ctt in clasa corespunzltoare lui ψnu lllai cxisth alti ″ ;

int卜 adeVir,全 n caz contrar,am aveaタ ー タ,・ ・.(夕 )⊂ (夕 ′´ ≠ 夕,, tlsadar

443
cum divizibilitatea aditir:i implictl pe cea urultiplicativir ar insernna cii cou-
trazicem unicitatea descompuner-ii Iui (p.) h ideale prime, in f); a;a iucit
toatc idealclc din clasa lui (2) intrL in formula (56) ;i evideut, reciproc, oric,'
9, din (.56) divide pc (1) deci intrl in clasa tui (y'). Trccind in (56) Ia nornr,'
Ittreut ci
(-57) l5b : ,fv{,\l)L,',, ... lr?'"u, r,nto }-- |

dacl ru cstc gradul lur 9,. Este clar cir avem

(57') l : )'llt )- rzlnz + .. . -)- rh,nt,t,

agadtr, tlin cauza condifiilor 'Iatcrale (57), avem l q a r.salit'irt-rra irrtr.rvt.-

t-rindatrrtrci;inrrrnaiatullci,<lincauzaIui(.l7,)cind
′
′ 2,.… ,7″
:= Jリ タ
′ == l,
`i= 1,「
tldicこ atunci c￡ nd夕 cste
‐
nc】 anlificat,i tOti′ nt de grad l_Confol■ ll for―
1■ ulci(44′ )aVcm C■ `S↑

O,η 一
ζ 真翼(1_m″ )→
ulldc夕 Parcurge llaul;imca tuturor idealelor prime din Ω
ッ
ヘlllzut nlai sus ctt lnultinlca tllturor idcale101 P五 n〕 C dilltr o clasi
vこ
corcspl】 nzind unui anulnit´ ,CSiC finith.Sユ trngem 12 u】 ■loc in Pl・ Oduslll
infinit dc l■ ■ai ba ordinea
factOri10r in pr OduS)factorii
SuS(aceSt lucru cOresPunzind
sc Poatc face,aceluia,i夕
cttci putenl,iSl
schill■
l)resupunenl ctt ci
sint夕 1,夕 2,.… ,多 れ,i ctt au gradelc/1,/2,. . ., γλ.

Avcnl
ζ
(s,κ )一 Ⅱ /1 /1 1
,+ (t - _… ′1 _V^ヽ
l-',,)(t -- p-",) ... (r -- .h-"n)
rrnde, deoatece oriccr 1> pri:m iutrii intr-un ideal prim din C), produsulsefacc
dupir toate numcrcle intregi rationale prime, pozitivc.
Presupunind prin absurd cir. toate idealele prime dc grad 1 a1c lui Q
formeazir o urul{ime finitir. Atunci stringird la uu loc factorii cale corespund
la,r;: 1, t'otn fo:'rna cu ci nn produs finit si vonr avea'

(5s i r(s,Ki - II'' i r,+-II,, _7_".

ri>2

undc priurul protius estt'finit iar difcritii 7) iru pot apilt'a de rnai rnultc orr-
(lnl usor sc poatc irttcle'gi'.
\roru nrajora ultimul factor din (58') in felul urnriLtor : cleonLecc zrvcrr^

/tン 2

444
r(〕 zult■

__1 < ″ l_
(5鋤
1-φ S` 1-′ -2ド

1)atr lllai avcl■ l si

(59′ )
1≦ 1_φ
1 -′
-28

0<φ -26<1,
infinit din (58') cstc la rindul sriu un pro-
Fiecare factor al produsuhri
mult /r ( ir, factori. lncit cornpletind cu I nurnirul clc lil"ctori
clus, dar de cel
din ficcate factor al produsului infinit din (58') dc ascmt:nea cu I firctorii
relativila anurnifi p, cat<: dispar eventual total dirr produsul infinit;i linind
seailra dc (59) ;i (59') r'czultir

(69 ●≦
ζ H*l_ψ
,η 平 (TttT)1
undc de data accasta produsuliufinit din (59) sc Iacc tclatir'la torrtc rlumc
rele intregi rationale primc f , pozitivc, diferite. At,etn

(60′ ) 等,η ≦ P寺 椰寺 ド
「
l)ar palanteza din (60') este conform celor ari.tatc tot:nr:ri fnnctiuneit
lui Dirichlet raportati la corpul 4 func{iunea lui Rienrann

1
"'(s' n)
\t--o;:
lncit (60') sc scrie astfel :

(60") ((s,K) 5 n*-J- (*(2s,*) '

1
-'p-''
Inmulfirn aceastl inegalitate cu (s - l), r > J, si ar'<'rl

(6J) (, - 1)((r,K) < tr* ,L-',?1-, ("(2s, 8)\s - t)

Flciudu-l pc s sir tindl cltrc i in (61), cxprcsiilc tlin l6l) sc coruportf,

astfel : pri:.nul merrbru tindc cite limita'finit[ rX conlorrn (.38';, in al cloilea
rucmbru primul factor fiind un produs finit, in cart' nurnitorii care nu tind
nici unul citre 0, pentru s tinzi.nd cirtre l, tinde dc ascmcrlea
cltre o liuritir finitir , al doile a factor este o functiune e1e s defirrit[
445
i
、 continuHn punctul s=2,incit dacl s→ 1,2s→ 2,pi ζ2(2saリ ー
1(2,3)o limith finith:in sflrsit ultimul factor se anulcazl la limith;incit al
doilea lnelnbru arc pentru s― ,l o lilnith bine detcrininatユ ,finitこ 早ianumc O
・
、enl deci la lilnitl inegalitatea
=ヽ

γχ ≦ 0.

1ヽ ceastl inegalitate este ttnsh absurd壺 , cユ ci atit γ cit,i /sint nulnerc

strict poztitive′ deci p■ Odusul lor este strict poziti、 L Nc― am contrazis Re―
zulti cう l■lultilnea tuturOr idealelor prime din Ω,de grad l,este infinitる .

Aceasta inscamnl cl,i multimea tuturor idcalc10r primc din Ω′de grad l
si divizibil strttinc cu conductOrtllん al lui θ estc de asemenea infinitユ ,cttci
divizo五 i primi■ lui々 全 nΩ ,forll■ eazl o mllltill■ C finitl,l a fortiOri divizorii
primi ai lui ft in O de grad 1.
Itezultatul sc transferir, aga cum am arirtat ;i tra @ OED.
Sir nunriur .[' mullirnea tuturor- idealelor 1ui O carc intrL intr-o clasi
,:lin G. Elemurrtclc lui I au proprietatca ciL pentru oricc A e l', cxistl" D ---+ f
(ur 1) clirr clasi invc.rsir 1ui [,a.]), astfcl incit

.1D : (,r)

I)c lis,-'rucni:u pciltru idcalcle din l', lr.crn rnultiplicatir.itatea normei

_1r(A).1 (D) :.t.(")

Yom .spori mullimea dc ideale in Ielui urmltor': vom cxtrage din scmi-
g.rupul claselor acclc clase care au invers, deci carc sint dnitlti ale semigru-
pului; din acestc clasc vom extrage acele perechi de rcprezentanli apartinind
a clasc inrrcisc, pentru care norma se comport[ multiplicatir,. Toate idcalelc
accstol pcrcchi lc r-om ingloba intr-o muIlime I. E .1o. cir avem

(51) f =I
cr-rci ciaselc diir I adrnit reprczentanti in I, pe carc norma se cornport:r
ruultiplicativ. \u putern ins[ preciza dacir ;i in ce caz avem in (61) inclu-
ziunca str-ictiL, adiciL nu putem spune dacai avem clc-a face cu o sporire verita-
bil-r. a lui l. \'r'cm siL arf,tiLm insi c[ erpartenen{a ]a T cstc o proprietate
a uuci intlcgi clasc cic ideale, adicii ci I cstc un loc complct d.e clasc de idcale
iiic atunci A e T: Conform definiliei existl pentrn clasir lui ,{., o clasir inversii-
si in accast'h clasir" un idcal ,4', astfcl incit s[ a\zcm:

° ′
(6υ ノr(И H′ )==./′ )ν ψ(И )
''(∠

Dcocamtlatl, clcOaliccc И ぅi/1′ fac Partc Clin clasc invcrse, avern c益

И■
7=(α
)

446
sau, aplicind(62)
° ′
(62′ ) (И )″ (И )=ノ (α )
"・
Sユ faccll■ in clasa lui z4,o schill■ barc arbitrar■ dt〕 rcprczcntant, adic壺
sl luttln un z4*,Pentru care existi z`,υ → θ astfel incit

(63) (lι )24=(υ )∠ *

Cユ clasa lui И *areinvcrs c clar,chci[И *]==[rl],i[J]are inVers in sel■ li_
grupul clasclor,prin ipotczユ . S■ arユ tユ m cttin[И ]-l CXiStユ un lcPrczcntant
de nOrml multiplicativl cu z4*.ヽ「oln arita ch acel rcPrczentant cste tot_/1′
pus mai ll■ ainte in cvidentユ .Mai mult,putcm〔 lrlta cl oricc idcal∠ 1′ *din
,

′ ‐ ′
clasa l■li」 ,clasこ care cstc[И ]-1,Satisfacc accstc ccrel‐ i.II・ ic〔 1,adar И ∈
′ ′astfel incFt
∈[И ]==[」 ] 1,Existl deci,PHn ipotezl,7ι ちυ

′
(63') (%′ )=4′ =(υ )∠ リ

inmultind egalitユ tile(63),i(63′ )rezulti

′ ′ *五 ′
*.
(64) (2ι )(`ι
')И ∠ 一 (υ )(υ )И

Lu2nd in(64)norma,i tinind seama cI Pe prOdusclc全 1l c[lrc mこ car un

factor cste ideal principal, nornla se colllp6rtユ n■ llltiplicativ, de ascnlenctl
tinfnd Seama dc formula(62)fⅣ cm

(65) /o)ノ ')ノ (И )ノ (И ′

)=ノ ω)ノ (υ ′
)ノ (И ち 1'*)
"ι
Pe dc altユ parte din(63),i(63')se deduce

(66) ノlι )ノ )=ノ (→ ノ(∠ *)

ノ (%′
“′
)/(И )=ノ (υ
′
)ノ (И
′
*)

inmultind relatiile(66)mcmbru cu mcmbru,oblinCln:

(65') ノ (%)ノ r)ノ (И )ノ (И ′

)=_/1r(υ )ノ (υ ')ノ (И
*)メ・ *)
(.4′

Col■ parind(65)cu(65′ )deduCell.

(62′
′
) ″(И *И
ν *)=ν″´(_4*)´ ″(J7*)
′

incit am arュ tat cユ F cstc un loc complet de clasci mai l■ ult,ci nOrma
estc distributivユ pe produse de ideale luatc ln ll12od arl)itrar clin cltnsc in、 ′
erse
E clar ctt idealele din P au modul invers,cttci dach J∈ i cum cxistl
ノ
4′ , astfel ca sユ avem
′
ИИ =(α )

447
lez.ultii cri uvutn
/ lt\
-41" l= 0
\uJ
7t
d"ci -1'- este rnodul invers pentru ,{. Atunci rczultr'r ;i impiicafia divizibili-
a
tirtii urultiplicative de cltre cea arbjtrarir, atunci cind divizorul estc in F,
conform cu cele vlzute la teoria lui Hurwitz a idealelor. Dar pentru a demon-
stra finitudiuea numlrului claselor gi formula limitl Dirichiet. Dedeliind, am
Iolosit doar implicatia celor ctoui divizibilit[ti qi existen!a bazci finite p""ti"
iclealele diu l'l 't cir acelca;i propriet[,ti'sint satidfircute 5i de idealelc
"ci"-
din T'. Iucit clasclc de ideale clin'F (am vlzut cir T' estc .rr, 1o. complet dc
clasc), formcaziL o mulfimc finitit 6. Fic Il ordinul ei. Il clar cii avem

H>h.
transalca c-xistt'rt(t'i int:galitlL{ii strictc fdcindu-se odatli cu aceea, a inclu-
ziunii strictc in (61)" l)aciL K e 6, .rom nota la fel ca ;i inaintc cu A,u numirul
rlcalclor din 1( dtr norrnh s u;i vonl pune
︲
ｉ
ｍ¨
渤 一η

〓
ｂ

薔鳳
１ 一
´
ヽom putca rccunoastc cユ g nu se schilnbl nici Pcntru aceasti extcnsiul■ ea
cl〔 tselor,,i ci cl》 u dcpinde dc clasa aleasユ ′
,i ctt avcm

227SP
= 石 %lγ 圧 ￨

tlllde litertヽ lt,carc intervin〔 tu aceeasi semnificatic Ca,i inaintc

Dacl lloLin■ cu,r nulnこ rul idcalclor din「 de norin五 ≦ 2υ vom vcdea
l′ l fcl ca si inaintc,cl lim trlク cxistl,i Ch avem
ir→ ∞ 7″
・
” 一
︲
ｍ
％ υ
一¨

(6⊃ ==gFf

Dircir voru introcluct: seria Dilichlct corespunzi.toare f(s,I) :f,

' l9
'Et u(J)'
rrrrde F(ru) inscamnl rlum:Lrul idealclor din f de norml n, ea ya {i con-
vergentii pcntlr-r orice s > l, ;i vom avea formula limit.1 Dirichlet-Dedekind

((;s) lirn ((s -- 1) ( (', fl) := gH

448 ハ
 AceastS. serie se poate pune sub {orma

1
I (s, t.)
E" '-d(r)'
unde ,I parcurge i<1eale1edin I odat'i ;i numai odatir, iir {iecare termen il
scr-iei corespunzind lui -f Q) - /t, st repetir de .F (zr) ori.
\,-om caracteriza idealele -I in felul urmS.tor :
Cel mai general / zr.re forma . '

幼 I=Rτ .

艦etぶ t遣:」 脳e∬ °

血叫・メde uiお rmじ 甲Ⅲ霞
∝Ⅲ
“ e ln∝
““
Vo■ l caracte五 za pe a9q,iτ :4fITlil,τ
: :.: = l

singulare pentrll care existtt tln′ idel ∬li:1:ICudealelettr

(70) τノ 皇 (ι ) ￨
ノ(・ )ノ (ノ )一 ″Ψ )

intr_adevttr un astfel de idcal este divizOr singular cel mai intins, al

unui ideal din「 ,de exelnPlu al luittnsu,1,CICi din(70)rezult■ τ」→
「
Reciproc, dacユ 年 este dat de(69), atunci deOarece r― → , existユ un
aStfCl incit 「
」

(71)

I)ecl

(71′ )
Rτ 」 =(ι )

NOttnd
Rゾ ー プ :
31Sim prinla relatie din(7Q)Apoi avem,co■ form(71),tinind seama ctt R→ Σ

ノ(τ )イ (プ )圭 ィ(→ iノ (RJ)=

一ノ(→ イ(R)イ (」 )一 ノ(f)イ (ハ :〒 .′

〒 ″F)イ (ノ )=ノ (の

;i rezultii ;i a doua relalie din (70)vom lui i _

1 prin τeste url■ lltOirea:
,4, doua caraclerizare pe care o da
t silt divizor-ii rnultiplicativi ai vechilor T,
: :, : : ,,
(12) T: t r'
29 - c. 16? 静鐸
 astfel incit aveln
′
(7γ ) ノ (7・ )=ノ (・ )ν ″“
(・ )

lntr-adevtrr dac[ r satisface Ia (72) qi (72') qtim ci, deoareee 7'- S,

avem rR + E, astfel incit

(73) 2｀ R=(α ),α →ψ

ln10cuind Pc l｀ dill (72)in(73)re2ult五

Tτ
′ ―
(73・ )
尽 (α )

am gⅢ plPa d“ C″ 0,回 口 J=住

A,d謄 宙 鳳 1::iRデ
(73") ノ (τ t')ノ (R)=ノ (α )

Aplicind in(73"),Pc(72′ )gttSim

′ ゜
ノF(τ ).″ (τ )フ (R)=ノ (α )

・・・ ノ (・ )″ (・ 'R)=ノ (α )

・
・・・ ノ (T)ノ (S)=ノ (α )

フ i話 稚 積 貞:alぶ l:](1じ ょ1:ξよ

芋 lilill:￨￨:IIIIII・
(74) ττ′
r.D_(′ ),R→ Σ

an(ぷ
(″ )′
rezultユ
1
」 ctt
1』::1脚 鳳鷲
es
計∫
∬淵出ふ
』∬
Din(74)
ノ(TT')ノ (R)=ノ 0)

(75) ノ (7)ノ (R)一 ノ (ι )

Din a doua relatie din(70),mai rezultユ

ノ (τ )″ (・ 'R)=ノ 0)

(75') ノ (τ )ノ (マ `)ノ (R)=ノ (ι )

dぷ 5talttar′
批軍出 ld‖ 壻 ≧
t.ind an accste ttu五 ,0
■otユ m(Tl.

450
 Procedind ca in cazullui P aiungcm la fOニ ュ
ニ.ula

ro ζ
卜,動 =思
(1_ノ (a→ 藝→ ―
ラ υ (→

me an L adた 五
a tteddor
lttct￡ T,e淵 1器 T鵬
よ 甜露:rp五

Cum avomに ′
動=ζ ←の一真
1

二百―ノ(P) り だΣ
rel s

rczulti

Σ嘉
ξ{S,1) =ξ ●,1)・ 年 )ノ (ザ

麺s雨 ,・

inmvltind cu(S-1),i treCind la limiti avem,dacユ tinem scaln3 dc(68),

(SC dOVede,te convcrgenta seriei do la numユ rユ tor pentru s==1,la fel ca,i
pcntru cea dc la numitOr a cttrei convergenttt a fOSt demonstrattt inainte).
Decl

(77) 二
ん=4)元
黒赤
ObSCFVllld ca a、 ′
cl■ si Ca mai inainte
‘Ｔ
Ｔ
聾Ｈ

ζ(S,X)一 Ⅱ
PCΣ (1-″ (P)-0) (1-段 (夕 `)
`)―
tlnde

夕1,′ 2,… .′ ノι

sant idealele primc divi"are deみ ,ln Ω rezultこ

″
助 ユ ′
=ζ ←η二(1-町 の一
つ
451
 in10cuind Pe(78)i五 (76)Obriem i l

(76′ )

・ ⊃手 垂 ・←町 のつτ 繁 )赤
avern tinind seana de
“cu (s:- 1) ;i trecind la lirriiii.peniru s--*
inmul{ind rcla{iri (76')
(68),
1;

￨.ィ ァ鍾(魃≠)著→ 赤 ・・
云

(79
考〒音善(鑽 ).繁 )赤 ・
FOrmulcle(77),i(791itte ddu o comp:ratie a llli〃 cuみ ,iz
 TEOREME DE DESCOMPUNERttTRANSFINrE
二l i山lISttCTunilギ 11::「 :￨￨■
l.li l・ 1′ ',、
11:

:Anexこ lo cursu:de teorio grupurilor,i structuri:or, 1950-51)

:::ヽ
Ll

:w:き
h」 41府 鴇∬爾祖
t胤 乳 k憮3:了 灘器∬轟fT胤 姜
ininitc
Cl∫ °
‖
fttt難 響留緊ど鴬珊l
誕Ⅷ肌 出冨 1五 全 '
庶[子 1繊
館I鵠 蹴 糧]部 鵬 l ttT鳳警撫鼈電驚撫恥鼈
cazului grupal infinit in tratamentul
un cclc nou de ldcl_
ご棚 書鴛f罷 ヽ la肌
誘
ハ訛蹴嗅 廿
:FT,t:癬 竃 :
Ⅷ 鮮::柵 :肌 五辮 糧よ
rdonate. I・ ncit,■ orⅡ lそ■itate
a″
撃鍔 酬幌糧 露 稲F盤 :‐
e logic echivalentユ ,1■ .tFansfinit,

In sf全 ■,it,p五 ntr― o inllnle intiFire a inotiin五 dё inteFValttOrlllal p五 nl,

ρ
lre scる Pau
も
量[6rd:1:堤 :r lantuFi

馳∬鏃 ,■ 191讐 冒 ∬諄[ :せ

‐ :・ ■ 11:!:.: ::i::1.
- 1.:: : ::―
: : ::′ : ::;三 ': :￢ :: : : 111 :l・ 1・
・ =:i
・ `: : 1 1:■ `1::■

::.:`::; ::''° :

″ 二 え́
″lル 芳ん σ・ζ
嘉よ:並lif:innalen ,1夕 ,し

=￨″
づ
″力■彙θ:4イ タ
初,″ イ
δ πsb。 レ
πづι1945,l rζ usest→ i ar】 ihi■
aici prin C11.
，
︰
↓ ３
１５
４
 Pα ″ r
“
Rハ FINARI:LE KLIR05‐ ZASSENHハ υ57RANSFINITE

CatttOlul l
T:PtR:LE TRANSttNIE DE LANTURl

1・ CA● RUL STRuCTmt

f.Struct“『i cOmplete

Si7洲 tC αS``夕 多
″ι J εο ′ ,Cind intr_insa pOate fi
dciniRSF奪 蹴 鶴勇 ガ “ "ψ `r″

3-u′ α,3→ Σ
C鵠 樋 冨 gumm樋 ,Ш ポ ∝ m vJ面 i針 五 h
ゞ 鶯 鯖 瑶 撃 鮒 鵬 ∴ 認 l:

1. Pentru un numtt finit dё argumentc cOincide cu reuniunea Obi,nuitl.

2.Dacユ ∈ (a),atunci X.⊂ u Иc
“
3 Dacユ И ⊃ 4a pentru α∈ (α ),atuncitt c u И.
1)c aici rezl■ lttt cOnsecintele

2'.I)ac■ ∠*⊂ メα _(α ), atundi И*⊃

pentru α― u Иα
3'.Dac■ J*=И αpentru α→ (cl,atunci И *=uИ
=
int卜 a¨ vttr,din 2 1i din∠ l c Иc И*⊂ Иα⊂ u∠ α
И*=И
Oh こ nИ *L ll￡ 貴
rezulti
utta h 3 1 ν ′
.

I「 meazお И *⊃ "aacこ*c u ttα

ux.,∠ 品』 1.m宙
,

[lil:爛 nlila:gelょ:T[t:° l:::ll:tllifrillu::な 「

え
It,ilil*ξ
雌 耐 em¨ dⅢ ump饉 ∝組 鍛 tゞ d饉 ∝ 湖 血 ∞ mメ 償 e鍵 売
剛 麟

θ γ
πθ′
解″Σ θ
s′ πpγ jtt ι ″ω,α s``,3ピ ι
η′6θ ttψ ′
″″θ
物夕蛯
Jι 711ι
r″ .)r e inれ
`θ

踏 豊
』就鞣菫
掛∫ 錮:雌
縞 4
tual infinit鷺
F=u oλ
Punelll, pFin dCfi五 tic
ヨ =n4
adeVこ r,pentFu α∈ ← )aVm 4.⊃ 。λ
PCn tr[lil::T吉 ViFtutCa lui 3′ u.,..ca21 2き ・
:iltttVCiiCate.lntF―

ス .⊃ u五 `
Mai dcPal・ tC′ dacユ И c_4.「 nt‐ α ∈ (a)詭 Seallln■ ch Jこ ‐ oλ pentru un
:lnunlc ),. 1)oci, collfOrn■ lui 2, uFmeaZ■ 3申 :

cu五 五
“
prOP04減 C VettCateF星
譜 盤sI:r■ 酬苫 略よ
in sir■
argunlentc aratこ cユ n 4α COincide
l* estc・ dc aselnclli vcdficatユ .
￡ tま

]〕 ual puten■ cllunla

θ壺
′ε
保ι
げ凛Σθ ″̀ ″
ル ι膨
』ro nl凛・
ὶ"湯 廃
。
“グ%α θ Ω
“
,々 メ ttθ tt sr`“
ο

2・ .Complotitudinec… OoF grupOl● ma」 m● L cu op● rCt● J

Fic〃 un grup inzestrat cu domeDiul de opelato五 (σ ),i(プ )° StruCtura
tuturor subgrupu五 lor perlnise de(σ PFintre ele intr■ cvidentグ si 7.Dほ d
)・

structura(グ )° ecu p」 m oi ultim element.

Conform ultimei tcoreme din l° ,e de aiuns Si a轟 薇m ch(プ)・ C ChS―
ccndcnt― complet■ ,pentru a stabili astfel colnPletitudinca ci.
Fie J.o multilne arbitrarユ de s■ bgrupllri perlnise dc(σ ).Cmider社 1■
SeCtiullea 16r
B=∩ Иα
din inelul de ansalllble.E claF,Cユ B C o submultime nede,artユ ChCi fiecarc
Иαcon!inc Pe l・ Ea satisfacc la criter■ ul Subgrupului, lntrucnt pentru ■)
И pentru o五 cc∝ .A,adar「 ly→
・
(′ )° CttCi Pcntru″ ∈B adic■ ■→ J,
ビ メ モ器 lTLItχ 話 ′ 會 鼈 装 :∬ 払 マ
°
urincaz■ ■ → °
4g⊂ Иαpentr■ lo五 ce αadic■ ■ → B.
Aceastユ functiunc B unifo■ n(ッ
■■v40rifiCatュ ￡ )°
are prolド iCtこ tile
l*, 2* ,i3*。 Proprietatea l* e evidcntユ . Proprietユ tile 2* 5i 3* evidcnte in
inel■ ll de ansal■able sc tra1lsp■ ln'n(g)°・

3° ● oscendent『 esp.descendent
Structu『 i siob‐ distribu薔 じ

Σ 辞 鷺
」
a、
[零 lfii壺 [i:[lJ糞
[オ

30[U ttλ ]― U[B∩ 五」

1(fililona輛 ム a lun

lnde l e un ordinal eventual transfi面

、 t.

空泌
 o structuri I descetr.dent sl,ab.clistribotliud.
I)cfinifie duali, pentru
O structuri. atit cit ;i desc6-ndcnt slab-distributivl se'nii-
ascendent
nreste structu,rci slab d,ostribwtiudl.. ..' ri
E clai', ci structurile finite sint in mod banatr'slab=distributil-c. n
Ia submullimile ci total ordonatc
ascendent resp. descendent slab
i ..1, ,i: ':..::
nalc nuinai iii structurile inlinite
' si!
l

ita' aeiitrise ii un'anurie capirt.

.. !. l.
4'. Distributivitqteo slobf pscendentd o structurilor grupole
: :'cu',operotori,;'lhciximuleir,l. '" r'' :: i
" " : , :.,.
...,..,j!r:..:: :i i:::,r i ; :. i,,

T n. x,im,ald. rcl,;ttt'.t'ri lu doyyt,etLiul

de
.: i
oper e a.s
.,:,
-: ::.^ ::i: I

ceIel'ea
. .
F-ic ,4, o mullirre artritrari. de subgrupuri aic lui.f; per-misiL <Ie (o). Daci
).'e (I) avem succesiv
・シ
Pctむ 功ス
:

お ∩ ム ′⊂ B∩ [Uム ]

・ U・ [お す
h::〃 知ど h:[U И
:む
i]￨
サ

lrplt:,i:￨:￨111に Ⅲキlё ■lr..「 Ⅲ(110n.nut in[u И

λ ]

￨。 .::l ::: `￨:: ￨: ;

. χ〒 ″λ 1 1・ ・
.″ヽ :■ λ
ヵ∈Иλ
χλ ヵ
`デ
:: :: :::i t: ::::‐ ,:￨: : ; :: ￨:: : : :
cuづ init dar」 tttl arbitrar si cu:品 ir・ 品 ゝ
ケ
c↓ entualeξ h itieど nli・ Prin 左
urinarc“ apaltil■ .Ficノ λ、ultilnul
e uneireuniuni de un numユ r finit de∠ λ′
element al accstci nlultin■ i finitc,tota1 0idOnate.

dぬ
Urmё
P 認i椰
■ ,1・・
L寿識キJ:轟 器]ふl拿‐
・
6′ i彗
―
i

0[￨“ 41← ￨:"hit1 4λ ]1 ,,

.9ら ,ι ttα りあ9カ あ″
′ スさま
立ガ と
.striユ ご
由 ￨￨二 。 。.轟 sus r,9.loa,tcm
ci `ヴ valabilir','Avem.
c mai general aceast6.
'i.
￨
θ
Tcorel■ l益 .0″ づιsJγ %θ ″
%γ ″gtupdlれ Σス 揚
〆ιθ
bれ 夕ι
ιtt ιι ―
ttsθ 多 s′

どθ sι αら αづ
sι ″
γら7ι lν ″ `ι
''′ `′

"ι :1:: 11
, ・=´ 'た ´ ‐ ｀
■ ::・l]1・ : ・ :ヽ , , : 1

nume―

456
 (2つ

０億
h市 Ctf吼 ・ bm嗅hC厳 』 ordon轟 a ttru∝ u血
∬ ツ 撃 渉 Ⅷ ∬ 鴬 1■
■,pcrQ tte― negative avem sigur,
punind de notatie
′
λ >χ
″ ::・ :

Punelll ‐:f lll'千 :(ず つ:."

= ギ,Tt撃 )tF41〒 (11)11

Cu五 12・ ,1 3 slllt prilnし eld aザ ch=｀ ::1 1

'itrご
μ2″ 十一V・ 3== 1

cu ′
μνnumere htre♂ C6洗 五
idtt1311.し ￨わ 性1れ と
り cュ

B uИ z=τ 。
. :=
(2) 「f i114ヨ 1言 イ:・
ッ‐ . :
contidё ttnl fh stilと お
°
rdお mpr:1ま (り ｀
■ctillei infiliL:
'1お 1,」 菫ごゎ・ 1・ .. r…
ぅ
Oi ttn aceasta conlPonenta general圧 (22).Fie

・ ‐・
か
警k2う ・
Ulll■ eaza

α =土 %2″

尋
〔 難義ざη鷺 ぽ
:黎 轟2 ・
Tず ■け
γ1? 1ふ
cca lnal

壺… τ'1キ
■
… …
i f〒
E clar, ctt ι
t nu
:了
±%2″
+″
,.″ ≠ Q mod 2.:
apartine niCiu■ uia din subgrupurile

(23),z>χ +y
457
 dcci apa■ inO Sectiunii infinite n■ ..E deci dovedit,ctt singurul delnent
ce Poate apaFline aCestei sectiuni este θ.El apartine,int卜 adevttr cユci e
comun o■ carul И7.Conchidem

u ttJ一 (0)

)
(2・ Bじ [oИ 夕]=B
Dtt cum B=(3),ovident
g>B

Con■ parind reLlillC(2),i(2')aiungem la inf■ urarea tarc:

B∩ [Uん ]く n[BUИ っ]

E deci probat, ctt nu oricate structurtt grupalこ estc descendent slab―

distributivこ .

Obsι γッ″J`.E対 stenta insユ a sJ7燿 %γ Jゐ r l■ ←banal ル scι π′ι%′ s′ αら―

″海″jみπι づυιeste asiguratユ .De exemplu,dudele modelelor din 4° sunt astfel
de structuri.

2.■ PURIE DE餞 呻 SHIITE

―

°
↑. N● liunea de lant

Fic(″ )O multime Jθ ιαJ θ″ο ″cu p五 m element∬ 。§ if`′ ′ ι ′

ιttι ,3ι
"″ mm"3ブ %“ J"J」 ε
P,dar dtfel ttbitrar嵐 ,Pc care O nu【 ttθ γ
ガ '解 .

iC(G)O multime′ ο ′α″θ γ′θ π″どcu夕 え%=i鶴 薄jtt Jι ttι ,dar altfel
「
arlitittthiIS撹 "ι

″5t:rlも 夕lttθ %認 ι得′

二 J喜 鶴a“ 7轟
“"jl"ε “"α

(3) ∬
―
G
intre multimile(・ ),(6)ι tt φおι
γα7ι αθθ
び奪 7算7Jθ γ [

“
(4) ノ >χ "

(41) GJ⊃ G3′ ′

n僑Jメ 」egem ace就

sc五 ∝ま [賓 :tirη T出嘱 :i乳 驚 こ器 rrr p五
Cind corespondenta(3)e bj"%jυ θιこ,i nelactlnartt atunci egalitatea in
(1')atratt duptt sine egalitatea in(4),一 conditie necesar■ i Suficientユ .

Dacユ legユ twa(3)e biuniVOC嵐 (メ nelacunarユ ),multimea(λ )a indiCi10r

se zice f得 ´
γリタ
多sι θ″ .

O subIIldtirne tOt狙 ―ordonattt cu prim,i ultim element din structura

Σ,ln COrespo山 n■ identid c■ Oa nns■ 1(luati Ca mullime de indici)eSte

苺3
椰 :榊I噺驚♂
ぎ 躙 摺祠 臨器
れ
httul:Cli黒 ″協′ :競 鰍%メ ″聯θ ι徹 s″
C°
,ぁ
nttar de ceca cc sc PttCC h
βθ
ιιSθ γ
:π ttι %α 効ガ 懲婦1`jJ″ 跡′
pα /′ θj%′ g/αι 夕
ιノ
″″ルレθ
θπ ′ srづ ノ
jα J“ J. `げ

`げ
“
2° .Cele,cse t:puri λ, μ 2)de l● niuri tFOnSttnlte
・ `, v`(j==1′

P α ι
∬ ι
a仰
“ 鵬 篤F為縁択さ 謬:認 L倫 I θWι γChC S%θ Sθ r“
resp.uIL ―
∫ο/イ αノ χ -1.in caz contrar G,sc nulll
%ι αづ ttsp.″ ιsr ご
J″ α77sθ ι″〆 ι .

`ん
Caphtul CiO rcsP 6″ ∞ nu poate fi dccit ascendent clelnclltar o五 asce■ l―

彿 塩 峨 潔 胤 魔 WttFt
驚 著 慧 II塾 通 l豊 難 [1拶
G略 == ∩G″ resp.6.v..= u Gr
″>″ 。 多く A..

in cde ce ul■ lleazユ msemnlm p「 θ

adicl substructur〔 1 llll E fOrmati di ‰ity笛 盤螢響 髪』よll』亀1蹴 さ
G.F_⊃ G⊃ 6″ む

｀
Disc五 minttm urmユ toarele,asc tipuri 2L(げ =1,2;■ 一 λ′´,ソ )de
hnturi transfinite:

Tabln t,ipurilor T;

Tipul Termenii G, Structura .S

ヽ Ｌ

elementari etrementare aFbitrara

traDscendeEt ascendent slab dlst五 budv五
(eventual) eventual)
Ｌ陽

elementare arbitrartr
Gau transcendentr descendent slab-distritrrtivd
(eventual) (eventual)

transcendenti Gr. elemertar (aSCendent slabttstnbutiv益

(eVCntual)
6*u transcendent bilateral slab― distributtv益
(eventual) (eVentual)

l r2Se hCe p五 n anume mユ 士 i ttι %―

れ 湖aA,IIず ∫LRst計
無温」e wttude
官

A醜 鳥lユ
売磐
d景 鑑:Ftttttl∬ uat∫ 篭:螺
459
 I)c asemcnca,treccrca de la v`1l μ =1,2)este trcccrca de la un caz
1lSuL θ わ /ι
gcneral la tttul pl■ ●Cullra COn,il・ utlll:F「`(グ イZ響 グ
%ι %Sι
?響 年 窄

柵￨
ε″γαθ ι
′γ%ι 7″ じS. :: lι ttι

ス
」I「 鮮 事ギす:写イ
驀i‖讐 ギ 1響

3° . Lanl● riidense :

uド
de c。 締:議庶 ￡蝋ぶ謝:]∫ llttti留 鶏∴nt譜 織1輩
ad,cindu_i o anume intlrirc.
ln ceea ce urrl■ eaztt ne propunen■ sユ adinciln aceastこ notiune.
plet→・
11ど ■
RC(GJ un lant tr血 sfhit dc tt脆
lI諄 警
C° nSIト
derlln un indice■ descendel■ t transce 上ヽ
'°

(5) G￠ >:U'G″

dar altfel arbitrar.Puneln

(6) G″ ホ=Uθ っ′
′
″ く ,`

Fie(χ *)multimea tutuお r indicilbr intrOdu,i pc tccttLSttt Cale.COnsi=

dcrlm(2n inelul de ansamble al tuturOr multim■ Or)reuniunea

r7) (X)一 (χ )U(″ *)

con受 路ま島:WЪ 織潔舞

111群 T宙 lu雷 1督
at lui χ
キ no‐
p●

(8) χ >χ *>亀

pentru o五 cd五 く χ din(χ . ' )・

Dacユ χ' c un al doilea indice descendent transccndcnt, cu χ' “

<χ ′
atunci din(8)urmeaZ五
χ>χ *>χ
′
(8') .. >χ '*

ll出
lungir:u」 】 ∫
:llilミ i夕 l')put,P199nstrui pentru(Й
r)o Ordonare, pre―

Sこ completこ m multililea subgrupu五 lor(G″ )Cu mullimea subgrupu五 10r

Gτ tt din(G)pinttla O multime(Gz)・ Avё m ttntre X,iG″ o COrespolldentユ uni―
VOC益 Oi nelacunari

X_Gb
.Culn din(5),(6),i(8),(8′
)uFmeaZ五
G夕 >Gが ⊃ G″ 1

‐
G夕 >Q・ ら Gz′ >G蒸 ′
.

-460
e clar car
′
X'>X′
irnplicii
Gx'= Gx"

Deci (G3) define;te un lan! cu (X) ca mu1lime de indici.

Nunrim \G*) deu,siJicarea descendentd. a lui (G1,).
Dnal se definqte densificarea ascend.entd (Gr) t 1ui (G1).
Defini.lie, Un lan! I, pentru toate intervalele

Go = U G,,
xl<x
resp. G, c. 11 C*|
xr>,

t:[肌
:¥渋:脇節 ttЪ 質:悧 離 x就 亀
)ι 電
:ち ぶ騰宝fiぶ 9維 解
denth (evident).
S籠
ι
:ι %α漏 錦 :Z‰ 潔 響 箕 llg:乳 留留 鮮 f笙 禦 孔1`貿 :∫ [:そ 箱 ∫ 41ま ま
cendenti ё desartl.
Teoremao Dι %sttθ αγ ″ γι2L αZJα 暉″ι ・
ια夕″Sι γιαz″ ι
"グ
Dι ″zθ ,多 sι /α ι
げι. Considerユ m fnttti densificarea descendentl.
Tipul μ
Tや d tt`rttm2ne ,aと ぬ 証 dtナ lhT鵠
VeHね Ыpotrivit observatiei de lllai sus ncatins
cendent descendent χ.⊇ aCttG″ ==uG= :1乳11拠慧 :錯 :朧
un%*in(X).Altfel ar trebui confom relatii10r(8)din 3° sh avem(5)din 3° ′
ceea ce e exclus.Dacユ avem(5)din 3° ,atunci χ de宙 ne descendent dementar′

attin:=ど 恥
轟 習,霧 匿総ぽl`*ザ 躙 続露 l尋 覇i暴輝 ￨

=Ъ
L驚 冨 lr認
れ lttfu轟 畔
ど dnc de exa血 nat琴ipd、響 織 酬 畢
R江 .倉
(X)are ca succesor imediat indicele tX:出 鳳11轟 臆 :グ ￡
Tc農
l∬ :穏11品 釜itLiPTIWF:絆 rt繋χ*(aS9Ci争
clci intre χ′―
′
鍛l計 讐 :鴛 群∫
猥Ъ
卜1 ,iχ nu poate intra nici un ll■ 1″ )・ 本1lfcl ar
rezulta:
χ'+1⊃ χ >χ *⊃ χ
′

a,adar ObligatOriu χ一 χ′+1.Deci χar fi d9o99nd9■ t elem9■ tar,c9niT]=

ipotezei.
in definitiv indicii in(X)rュ コ全
n toti elementar― ascendenti.Litera λ
a tiplllui se plstreaz益 .Se pユ streaz沈 ,i indiCele,cユ ci dactt G多 e transcendent
∞
Ⅳem,confol.1.deinitiei Captttului transcendent

(9) G″ ∞ = u G″
″く ″￨"

461
 Dcci χ_■ u poate avea ttn(X)un precesoF imediat.Acela n― aI PutCa fi
dectt un κ*(aSOCiat unui τ Ar trebui deci ca
)。

(9′ )

1)ar(9),(9′ )dau O COntrazicerc.Prin urmare G″ ∞ rユ minc transcendent ,i

duPtt densificare.incit tipul λi liter益 ,i indiCe,se pユ streazう
Sユ trecen la densificl五 le ascendente.Tipurile dualc λlj μ1 1や i perlη uth
F01urileo Conchidem p五 n dualitate, cこ dcnsificarea asccndenttt plstrcaz五
incユ ficcare din tipu五 le λ′μ
`(j=1,2).
ln仕 _￡ 認塩盤島Лギ守llettrttErT:edttlν t鳳
COntintt un indiCe descendent transcendent χ
::bl
・. Dactt dupユ densificare′ χ′
ar deveni descendmt elelmentar,precesorul sユ un― ar putea fi decit unul din
indic五 noi din(Ar): un χ* asociat unui indice ascendent transcendent ″.

Ar unna sa avem
′
χ >χ *>κ

Dar intFe χ'ぅ i″ CXiSti cel putin un χ"cu

′
χ >χ ">π

Nup■ ten avea nici χ >χ *niCi%き >″ ''CttCi intervalele χ'>χ お,χ
'′

'>χ
ゴnt,Prin ipote72o,pri‐ e. Ar uma″ *=χ "′ Ceea Ce c ilnPosib■ ′Fntruci[
″"e un lndice■ ou.
E deci dOvedit,cユ tiPul ν ゛Pユ Streazこ litera.
`￡

uT撃 守:li誡 :盤 r路 :rf&∴ :蹴 :群 ■:留 鷺謝1盟 :乳

譜器∫
' G″ ●=uG´夕
>7.
densificarea nu-l atinge.
lnctt pユ strarea tipurilor prin densificare estc comPlct stabilit嵐 .

NOta Beneo fπ ′
o″ θιια θι%ア 筋ια″″ Jα V● θ7プ リ′γθS%φ ″ωθ
ι
′θ θ .A,adar tOate intervalele "り "7/iJι "Sθ "―

"』 "sι

Q⊃ UG″ ′

te“ 囁enilor descendent transcendenti, nule

C.― UQ′

462
 Lan$urile p am v'izut ctt s`π ″,π ″多Oα bα %α ιごι sθ ι,3″ ι漏 ′ι%sa.
Cit privegte l,anlwrile λ%π υ Oγ ノJ夕 γιS“ 夕彿 Sι (fttrュ aviz contrar) οttlig″
toria tlescendent dense.

聟 .hterv● lele lan[rrilor. Tcrmcni primori, tcrmcni sccundori

f,IJ′ γυα′
″ι″J,多 lanfurril,e l, slnt prin definifie clturile simbolic.e

Gs+t
C,
, ,6e l@) - **)
￨

Interuale.l,e diu. lanlurile p., citurile

+, xel(x)-rol
Gr-t-

Intevualele din l,anlurile v, citurile

Gn
χ ∈ [(χ )― 。]
・
U G,,
ct <,

Atit numttrユ torul cttt,i nunlitOrul acestor cituH sint te.IHcni al lan―
tului(G3)COrcspunzltor.Pentru tipurile λ,iμ ,ln inod evident,pentru tipul
りln u工・・・a conventiei de la sir,itul alincatului precedent,i ratiOnamentului
ul■ ■
1ltor:dacこ χe descendent elementar,adicユ adlnitind un precesor ilnediat
男―
-1, atunci
UQ′ =G._1

Deci numitorlll cttului apartine lantului・ Dacこ χe descendent tra】 Ncendent,

atunci(G多 )fiind pHn conventie deSCendent dens, u.u■ eazユ

uG″ ′==Gτ
″′く ″

骨i iarl,i numitOrul apartine lantului.

Totalitatea te..■ ■
enilor unui lant fOrmeaztt ceea ce vom numi″ γ
筋 協j
pπ ttα γ
づai lantului・ Submultimie de termeni primari:

(G″ +1)pentru tipul λ

(G3_1)pentru tipul μ

(UG″ ′ )pentru tipul ν

constituie′ θ
ァ協 ″sι θ
%得 ″α7づ ai lantului・
`%り

403
 襲ざ
細 需 沖
漱 宙聴 母織 3警
′ i糊
fi secundar(altfel ar avea un precesOr inlediat(し ,
iΨl
` b.lRAFINARILE KURO,立
AStLκ 責Aus TttANSFINliЁ =

1° . Indicil binari

Fie(■ ),(y)dOul multilm arbitrarc deindici adicユ dOuユ multimi totral or_
donate,cu priln,i ultiln element χ 。,χ ∞( )resP。 ( )yO,y∞ dar al■ el arbitra五 .

eft鱒 熙 ‖1淵 i轟 f蹴 i肥 畢
)￨け → pe
師 1識1鳳 l器 :盤
′′′ ′
(ノ ノ)>(χ ノ ) pentru χ >χ cu夕 ちノ' Oarccare '′

′′′
′
'ダ )>け ノ )pentru χ '一 κ′
′ Cuノ '>ノ ′
′
(χ ・
La fel
′ ′′ ′
(ノ缶 )> (ノ 蹴 ) pentru ノ >ノ ' ,i ノリχ Oarecare '′

′ ′′
(ノ χ)>(ダ ノ )pcntru夕
:=ツ ′′ §iダ '>χ ′′ .

imeと 肝 l:灘 l獄は

乱域二彙ど 塩a喘11:∬I葛 .(綱)乱(#)apar
t (″ jノ 0): (″ _17“ ) ( ) reSp. ( ) (yOχ 。
), (ノ ∞χ
")
un prim,i ultim elCment.
“
Deci multimile binare a doutt multimi de indici sint mai departe mul―
,imi de indici.

2° .早 a籠
,こ
にKY『 9,77・ Siell口 us′
ず
Consideぬ m dbuttlanturi(G″ )L(I」 )de acelea,i extremitむ i

G‰ ∞豊Ω,G″ 。
=∬ν ==γ O=ω

aparti道 nd aceluia,i tip r:anume respecJv tipurilor Tじ ′ら =11,21

ノ=.1し 2). ' ,(づ

du le″ 1:柵 11誡∬鵬 ι

晩競が
eQ′ ば♪゛ 1,」 ト 9°

Formulelc rafinttrilor KuFO§ ―

ZoSSenhaus s9￡ nfユ ti,eaztt diferit,dupユ
cum r=λ ′μ,v.
Rグリ劣″ ιιプ″%Jzι りλ
/づ

°r e m ao Multillile le elemente din structura S a intervalului

Ω ⊃:『 :°

(1)λ Gz+1,ν =G″ U(Gz+.∩ ),χ <χ ∞,ノ <y。 。

(2)λ =ν +1,z一 〃νu(∬ y+10'Gz),ノ <ノ ,χ <z。 。
=ν

4641 “
nchお もct
全
(1′ ). G″ ∞3∞ = ε″
∞

(2′ )λ L[γ
∞,∞ ==

sint

111

(χ ∞∞
O+1,yO),(χ げ );(y。 +1,χ O),け・ ) ・
“

(3)

aiadar pentru y' > y"

(3') Gr+1、 ′⊃
υ 611年 1,υ
′
′

Fie acum

Pe de alti parte, din (1)^ rezultf, inc[

Gメ ′
′
+171Gィ (11:考 ′
． Ｃ

:
ｍ
ｈ
ｄ

′ ′
>χ ′' avem ″ ]>χ ′′+
Ｏ
ｎ
Ｃ

Jinind seama cユ , ln virtutea lui χ 〕

(4',) Gr'1t,y') Gat'+t,yt'

E clar, de asemenea, c5. inegalitatea

(x*y*) > (x * 1, y)

se acompaniaz江 ′din cauza lui(1′ )λ de

G**r; = Gr*7,v

30-c162 465
 E deci dOvedit, c■ lnfl,urユ Hle sint pこ strate de corespondenta(χ +
1-1,y)― G″ +1,".Avern deciin(G″ +1,γ )un lan,de extremitユ ti

Gκ
げ ∞ ==G′ ..==Ω ,G″ .+1:九 ==G■ ==0

,i COntinind pe(Gr)Ca submultimc:

∞ 一 Gち ,G″ +1,ソ 。 Gz(χ <∬ ∞)

Gち γ

Accca,i COncluzic pentru(″ γ+1,″ ).

Avem dcci in(Gィ +1,γ ),(G″ +1,,)'nChiSe cOnfoム ..cntlniului′ rafinユ Fi
(Kuros― Zassenhaus)alc laniuri10r(GL),(Iν ).

Rグ%″ γイ
ιι′
づφ%ι πりμ
ToOrel■ 肌.Multimile de elemente din structura S a intervalului
Ω ⊃ ω :

(1)“ G“ =GR_lu(G7∩ ″ν
),ダ >χ。,ノ >拗

(2). ″´ =″ y-lU(〃 ν ∩ G″ ),ノ >y。 声 >為

lnchise cu

(1′ )(. G″ .γ 。一 Gも

(2′ ). ″ ,.凸 =″ γ。
sint rafinユ ri ale lanturi10■ (Gr),(″ ν
)de tip μ,cu extremltttti∞ mune。
Dι%θ %sノ γ
α″ι
・Luttm prin dualitate,din teorё ma precedent五 ,rezultatul
,i(ノ χ)Cu χ >■ ,y>拗 ,inchise cu
ele insele multimi dc indiCi(χ ∞ル ),
tilrn,i pHm denlent_ De asemenea e

Pentru
Ltthllβ 躙辮 ::搬L撫 ￨

(s) (χ y')>(″ ダ′
)

′
agadar pentru y'> ダ reZultこ din (1)μ

{s') G″ ′ ⊃ G″ ″
Pentru
′
(6) (χ 'ノ
)>(χ :′
ノ
'′
)

cu%'>χ ''iarノ ,ノ ′arbitFaFi,aVem in virtutea lui(5),(5′ )

G=″ 夕 ⊃ G′ ″夕
′′
∞
Dar din(1)μ Obtinem
G`′ り
∞ ==G3″

466
Din(1),FeZ■ lltユ inc五
Gノ ノ ⊃ G,′ _1

′ ′
Cum ttnsユ din χ >χ "url■■eaztt χ -1 >ガ "conChiden in definitiv

′ ⊃ G,′ ′
y′ ′
(6′ ) G″ ,′

Pe de』 tユ Parte cvident(″ ノ)>(埼 y。 )sC aconIPaniaZl ln,、 lirtutca

ld(1費
tf粒よ 話篤
し 貪
servaに mpreu説 cu o),い 7)￨(0,(6り nc■ drCptul
s■ afirmttln,cu((聰 ν
),inchis conform lui(1')μ ,C un lant.Din(1')μ ,i(1)μ rcZulth

G″ Jb=G., G〃 ∞ =G., χ >χ 。

in definitiv avem in(Gσ tt un lllち

(Gc)Ca submultimC・ Aceea,i COncluz IIitfFtilttllttlbil.Cil:二:IIlp:
demonstratユ .

Rφ ア θ″
jφ
jι
ttι
jν
"α “
TCOFOm_aA M■ lltimile de clemcntc din structura S a interval11lui
Ω ⊃ co:

(1)ツ G'7=UG多 く,U

βCn″ ν 万>ガ 。
,ノ >y。
]′

(21v I脚 =U∬ げく,U[・ ツnG,]′ y>y。 1ギ >χ 。

]nchise c■l

(1′ )v G″ 凸 一 G..

(21)ν 為 0.― 氏 b
gnt rafinユ ri delantuF■ Or(G.),(〃 )de tiP'Cu extremitユ ti COInunβ
ё
.
ν

=Il;}llll￡el[l身
de illg:r(1」 電
″ ξ
ttЪ∫
[〕 〕
キl
:範 :ξ
iF
mCht盤
￡鑑乱ち織I∬ Tttlc詭
′
(7) (χ 夕)>(χ ノ ')

atrage

(77) G〃 ′⊃ G″ ″
4POi′ pentFu
′
(8) (%ly')>(ダ y")

cu%'>χ '',iar y',ノ 'oareCare aVem,in virtutea lui(7),(7′ )

G,′ ′
α_つ G“ 夕",′

467
Dar
G″ ′
′y∞ _G/″
l｀ ot astfel
G.′ ,,′
⊃ uGが ′
.t*く (κ

Dar din χ′〕

> π′
′
rezult五

uGメ ⊃ G″ ″

in definitiv

(0′ ) G″ ′
■ つ G"′ ′
γ″

in
linind
. vederc (J), seama,
:\.@l)..> (xo!.o) se acompaniazd,
(s), (8') conchidem, cL (G,r), inchis cu"G,oro, ? irn lanl
de G,u - G,"r, gi avind
1l'1;i
dr' cxtremttd.lr !), <,i.
Pe de altir parte din (1') ;i'(1) rezultS.

Crrto : Gro, Gryo: Gr, * ) fro

incit (G..,,) ;i.tot astfcl lHr,)

-
apar ca rafinlri ale lanturilor date (G,,) ;i (11r).
Teorema e demonstrati..

3o. Echivqlenfo rofindrilor Kurog-Zossenhous

Teor enhaus a doul lanturi de acelasi

tip.T (: 1, au mullimi de termeni (primari;
echivalente, re.
.. D.gm-on,strali_e. DaciL (G"), (f1r) sint.lanfurile
rafinirrilc 1t lor Kuro;-Zassenhaus, numim
de tip ? date ;i (G"r), (Hr,)
conjugali fermenii urmitijaief#
perechi :

r:^
Gn*t*., Hy*i*, Gt41,y, Hy+t,*, l

(r<x@t t'<!@l
r=μ
G″ Oγ :, ″γ
。獅, Gz二 Jν ″ ,

(″ >″ 。,γ >,0)￨

7-_..
l-v

G"oro, Hro*', Gsa, Hy,

(t > x", y>y6l

corespondenta e evident biunivocl ;i nelacunari, cici fiind dat un

conjugatul
in virtutea
echivalente i
r) Pentru ?: ), rafinS,rile se scriu (Gr+td, (Hs+r,r).

468
 Capitolul‖

INVAR:ANTE TOPOLOGICE ALE RAFINARILOR

1.:NVAR:EREA TIPURILOR

Ъη
(7 - ),, .1, v), cazul
範
htよ 胤P
島ブI冨 り2rだ 鑑:a∬ ど
11盤 電

2° .Cazり l λll ,

pК ぶ獅胤魔 」き を脚 認L‰ 《ご り dl:

К ィ
i:￨￨:￨￨::nl雛
群 』∫
:illllキ
1::￨:i士

p五 n韓銘 L Captte demenね 祀 ′ 乱

11〔

′ 吼 滞 mⅢ 7輝 7,7お 止監轟凛
]I:ム 詔」 弯 '認
ettim 「
m∞ tOtal∝dOn飢 ユ けり
:

+1,フ
al lui(■ ,C(χ +2,yO),Cum u,Or se poate recunoa,te.
)exiStiinCユ
ー
(ノ +1,→ Cuノ <ノ∞′χ<χ ∞ e un indicO ascendent
`&g量
La fel se aratユ ,c嵐
elelnentar.Pe de altこ parte indicele de inchidere(χ ∞ノ∞)e elelnentar,cユ ci
admitc in(π +1,フ )un precesor imediat.La fel,(ノ ∞χ ∞
・ )・

E deci dovedit, cユ γ αμ%ガ γグ

Jι (G″ +1,y),(ffγ +1:″ )θ ο
%ι クι ψαィク多
%″ s″ α ″
ご″ %ι %じ ヽ αιJα 多
′′%γ づ
ιθγ )α ・
(Gr),(〃 υ α ″
ι

3° .Cqzul… 12
λ ' .

銑
mc二 ごl:盟 離∫ lz,1.輩 :nl。 鰤
皇露i服霊塊 化∫ L ttritabil,
tr・
E important sl'。 bserヤ 益
m, cュ lё traistё ndOnta aSCendehttt a indicilor
l‐

(χ +1,y)Cu χ<χ klJノ <ノ ё

￡t,i transcendentぎ capユ tului″ 」 ∞ち nu f。 lo_
Se,te faptul cユ G.v.. e capttt“
elementar:
h卜 adev翫 ,cumル entwt鳥
≧究ち∬市TT
e ttan∝
,i CStO SuCCesOrul imediat al lui(χ 十 tな 」
ッ+1)este iasce■ .
:.夕 収 f堺 ::な f帯 認轟::T準 :1:電 itJ′
』
Lち t

469
 el穏
軍】
ァ呉
討;T:laみ は:」 温itllゼ 城■ 譜 ∫
1:警 七IttL
cerere a capltllllli transcclldent, clci
=ふ
u H1,+t,., : i uHr]r.r- uI U (/{r,, 0 G*)]r.,,@,,<16

Ins'r, prin ipoteeI

(r) u ffν _〃 ,∞
νく ,。0

lnclt
u ftfγ →l,,==∬ r∞ ″
∞, ■ <"∞ , 夕 <y∞

′ 'ノ
<yO χく ″∞ 」武 鶴 ∝ ndett dem∝ ■島
贄 虻 ∫輸 翠 ∬ 紺慨 1ちt.L→
Indicele(χ ∞y∞ )e,i el transcendent.Altfel ar exista un precesor imcdiat
(″ +1,ノ )Cu・ <″ ∞,夕 <ぅ ち・ Cum ttnsこ ノ∞ e transcendent, 3′ +1 <夕 ∞
_

Dcci(χ +1,y+1)existこ ぅi aVem

(r*y-) > (-r* I, y+ 1) > (*+ l, J,),
cee& ce am exclus. l'errnenul G,*r* satisface gi la cealalt[ condi]ie a capd-
tr.rlui traascendent. Intr-adevf,r, a\rem, neglijind termeni con$inufi in alti

UG,+r,y: G; U [fi (G;.*,('l Er)]ror*

unde E + I = r*. Rlmine, jinind seasri de (l) :

u(:ヵ .1,F=Ci u[u〃 ν ]γ く‰ 一 Ω

in definitiv
uG″ 卜1,1==('.。。
γ∞, χ <χ ∞, y<y∞
incit amfndouユ rafin羞 五le sint lantu豆 λCu Ω caplt transcendent.
Retinem rezultatul:
Rら″%α 7づ Jι %π %ノ ,Ч ,づ %%イ ″
α%′ λ2(Veritabil)s%%ι Jα %ノ 得γ
づλ2υ jι αろ
イιι .

“ de`Jαfatユ nu e vorba de o conservare a tipull迪 `′

Deci in cazul `ι
inclusiv
indicde. ]Rafinl五 le pユ streazユ litera tipului dar mo,teneSC indicele 2, ccl
mai tare.
づ
θbsι 7υ α′・No饉 m,cユ demonstratia de mai sus folose,te din dist五
ι bi
tivitatea slabtt ascendentこ a lui S numai completitudinea.

4° 。Cazul、2

淵礁得
5震 ll悪 ::ピ 棚 記 11盟ム 葛憲:ⅧiTtl臨
:l量 ξ
:鮒[iHCll:llliSIttrt℃ 」
彗繊Tl島 古缶総紆夕igy&電
470
PCr碑 〕iド ,Celc dou■ lanturi f五 nd aici ogallndrcPtユ titC)reZultl netranscendenta
asccndenti a indicilor(y+1′ ・ ),3′ ,χ <∬ ∞ ,i transccndenta capl―
<y。。
tultli Cχ 」,∞ .

in definitiv:
′ぜのrげ ル″γJι ι ′ ′θ ″ ′α得′%γ ゴ λ2(Veritabile)s`JJ′ ′α,多 ′グγj λ2?ι /Jrα らjJ`.
`′

5° .Ca2ul μll

ded∝ ∝
゛
L.ぶ RttP,■ 樹::肥 kЪ icI。 ノ
>ツ ndent deme山 .

夕>フ aVem mレ ,夕 _1)un pК ¨ ぶ :乱 『 品 き あ 1'3歴 轟 1)]鰐

preccsorul imediat al lui(χ y)=(χ フ)CSte(χ -1,y∞ ).PC de altユ parte recu―
nOa,tem cl(・ ,」 ,C un succesor in■ cdiat a1 11li χ γ
oyO.Deci Gズ 。.e un capht
clementar.
hS m Q。 時 un h叫 ぃ A∝ Ⅲ ∞ tatare r武 m
min譜 賞 “
Retinem:
]?ら ′ι
″γ ιααο α%′ %γ グμl S`%′
%″ ′ j
Jチ
j′
Jα %′ μ
'h ttJttК
l・
``γ

6° ,Cazul μ
22

Presupunem(G″ )de tip μl,iar(〃 ″

)dC tip μ Facem observatia,intOcmai
2・

12,ctt netranscendenta descendenti a indicilor(χ y),Cu χ>・ 0,

ca in cazul λ
ノ >ノ o,'i transcendenla Capユ tului ffy。 祐 nu folose,te imprejurarea ctt G.0
e un ittL:盤
T‰ 夕。 e ttanscendent,は ,ノ ー 1)C対 羮 沈 ゛ e precesor
imcdiat al lui(χ y)・

χ >∬ 留 :璃 島 町 亡 T琳 盤 鍔 レ llttl胤 露 譴1望 R:lヤ ニ 駕

>(ノ ー 1,χ )>(夕 。
・ 。
)・
Ceva mai mult,″ γ.=O satisfacc,1 la ccalalttt cererc
a unui capユ t transcendcnt. Avem

∩″ yz郵 ∩ [″ γ_lU[″ ′ ∩ G夕 ]]C ∩ 〃υ 一 ″.0

,>γ ●

in definitiv

ルー 〃 γ
∩″ υ 。る,y>乃 , χ >χ 。

岬e器 ¶為
め
Netranscendenta deSCendenttt a indiciloT(ッ χ),y>yO,χ

m pOate酸
>κ O Se doVe―

(χ ,ノ
ピ :Lfttlil:i:illiialヵ l)。 lilX/(i。
珠
ノ
蠣聯:職 属器難
。)e transcendent. Cealaltユ
￨
cereFe
ca G′ θ.sこ fie un capユ t transcendent se ve」 ficユ astfel.Avem

∩G7″ =∩ (G2_lU[G″ ∩″ ν])=0(G,。 u[G=∩ ∬ J]),>ァ

・
,

neglijind termenii in島 ,urユ tO五・Aici an Pus,cOnfom ipotezei:π =ガ 。+1.

471
モJllncaz五

∩G`ク =(61∩ ″υ >ソ D=ω

)γ ).。 ⊂ ∩〃 γ

incit
∩G:τ ν==G′ 0,.0 '
Structr-rra S comuniL lui ('., ffν e particularizatこ cOnf9rin tip、 l11li lュ 2・
Itefinem :

t, sr-r,ltt lattturi ytr.u,eri.tt,tbile.

llufin,dril,e uny,i lau.i 1t+r;i wtr,u,i l,an! reritabil,
Obser',tutie. $i aici, din distributivitatea slabl desccndcltl a lui S n-arrr

-'o. Cazul ,422 ',

Baz.ali.pc observatla dc la inceputul deruonstraliei cazuh-ri

^ rolurile lui G rr conchidem, cI" rafinirrile (c,r) 91, ;i i:er-
nrutind ;i (rr) iiiter,ireni
descendent elementari ;i capltul co tLanscendent. 1"' ' ;i
Deci ra-firctirile a d.ou.d, l,anluri u, (veritabile) stntt lanlttri ll,, r:tritabile.

8'. Cozul y11

conform ipotczei capS.tul co c clementar. Priri. urmare putein punc
i :. + 1, t: yo -f 1.l
.t;o
stc uD. Ian! v, 'r'critabil, adic5. diicrit dt--
) y descendent transcendent. E clar
descendent,,trans-
t am avca (*y)>
dir, y)1t' rezultz'r

construit cu acela;i y este d.escendent transccnd.ent.

U, p fi .de foroa (y'x*) 6o y . y'. Dar (yx) > {y, +
+ l, (yi)
n-arepr6cesorimeldiat.-
S5" observalia, cra (x*y*) resp. (y-r-) au succesorii imediati
{a,cenr iarS';i.
(ril) resp. \ax) $J dccr capS.tul <o e elementar pentru arnindoui Ianturile.
Deci, fdrd. cererea dens,itdtii ilescenclerut'd stipulatir in Capit. I, S Z, 3.
pentru lanlirrile v, putem :
"rr,rrrlu
DoyL'lanl.wri v, (dintre care unul diferit de un Vt) au rafindri de tip
v, aeritabil, (diferit d" pr).
Si arltLm cL si densitb.tea descendentI se mosteneste de citre rafiniriie
lanturiior y.
AIn vユ zut lnai sus, cユ indicii
cendenti suit de dOuユ feluri: cu ブ 鶴 ′
ζ滉 盤轟よ
ttti典 訛
t盟
硫
ノー フ da・ Cu χ>ア dё sこ endent transcendent.
specie avem, neglijind termenii continuti
in altientrtl un indice oe prilna

U GI写 :U[U(G″ 1∩ 百 γ′
)]夕 ′
くタ
′
くら =UGグ 々″

472
 :― 二古́
,■
uゥ 1″ Gj」 に'hit l葛
`属
]￨ ￨
1)at'printipOle■ (″ ν
):destettdent a:ns.Aladar,夕 fiittd iranscendeit:

二
--」U| Gi′
二 :b(G
C.', :b
1: 1を″く
U Gi′
″
く″y .V:
I′ l : 'た
).′ ″′t,,。.
ψH ∩
(G 〃1)=(
llク ノ丁σ
)〒 Vツ
ク
'
.｀

neglijl五 dl
IPclltru ull illdice dc a・ dOua plDccie avei neglijl五 d ternlenii
111 altii:

l)G*,,y,. :- U ,
G-',.i glGt,:,n Hi;*\i,,rtr: u' Ci,,: G.
": *'!'<ry ,t <fi <x xt
:

c[ci (G,) e"descendeut dens prin, ipotezTi iar x clescendent transcendent.

Avenr ins5.

G,1 : tJ G*,. U (G,'n Hr) - G,U(G, n Hu): G., ,, ,

tt<x
incit
:
uG.,y′
`ち ′く y
=Gl17
・
・
`｀ :

ccea ce dovede,te c6mplet del.sitatea dcsccndentユ a lui(Qυ ).

1,Cit ttn tO■ th rigoarea,″ ο
%あ Jα %′ %/づ
l α
γ %γ ヽ
∫ グν
i%″ ″ l.

la stiictura s
』
a dellSititざ ,五 tiし ere dし
deci:さ [11lJLcililittllll::∬ ちよltl definirea intervale10r lanturi10r v).
:‐

9° .Cazul γ12

・lPIeSuiune平 (G」 )11eitiblll‐ t iar(=j)dc tipul yJ Ver■ lbil,

嶺 よ ∬ n,ell,tlllqi,i

■為高Ⅲ
lluni:ltlll::督 1:rJitし

…C叩mti議 ―
c`hま :inギ 11」ls:」I習 ldelttranscさ

ざ嵩° 」
b:城鷲轟
(ノ Oχ
t品 よニズ婆ム :l芳 蓼 「
η電
紺月を議 』
O),tran,Cendttt,M■ dQPart9 1V'平
il
￨

adicI

IDecil

473
 Densitatca pentru tipul dc indice transcendent(χ ly)Cuノ deSCendent
transcendent se facc analog cu demonstratia din Cazlll μ12・ Avem,folosind
dist五 butivitatea slabユ ′ascendenta,a lui S
uG″ ′
γ′ =uG″ ′ u[u(G.n〃 7′ )]夕
′っ =U6手 U[Gπ n(u〃 )]
′
{″ ]′ )く ￨,v〕 lt′ く′ く″ ジくァ

=uじ ′
″ u[G″ n″ ν]==G.ν
ダ く ,

Notinl,ctt delllonstratia pintt aici n― a folosit faptul,cユ G..e elelnenta「

群lil域if搬 蠍鱗IIt摺聾難
批∵ざ
Cend電
よ 常 :蹴 :tl』 糧 麗 mil B鳳 愚 轟 irtran∝ endettd hdCd轟
。 ),Ca in μ12・ Rttmine dc ve五 ficat incユ a doua cerere.Avelll,omitind tcr―
(■ y。
mcni infユ ,urユ tori:

∩Gα ″ =∩ [u6.′ U(6.∩ Jfν )]=∩ [G.U(6i n ffν )]γ >.。 ⊂

("→ ン 1“ ぃ■ ) ズ′く
「
⊂ (∩ ″ν
)夕 >γ 。一
〃 ,0
ln defillitiv
∩G↓ ッ ー G.0,0
(■ メ
)ヽ ぃ。
場 )

Densitatea pentru indic五 (yχ )Cu χ >ァ dcscendent transcendent,

ntoclnai ca lnai sus,cu schilnbarea rolurilor lui(3,i」 り.Densitatca pentrll
全
indicii(y死 )Cu y deSCendent transcendent, ca tn cazul vl.,cu schirnbarea
rolurilor lui G,i″ . %π
,,ル づ
A,adar/ィ リ Jι %“ づJα り vl■ t,7α り ν2υ ヴrα らづJ st協 ″J′ ″′げ J v2
υι
γ αbづ ι
jι
θ。 “ `γ

10° .Ca=ul γ22

lll盤
Lメ u」 宙 T点 1:路 盤 :』Ⅷ 禅:出:柵
∬ tluc器 施
″ν
ハ ,i densitatea descendentユ fnれ rul tuturOr indicilor(χ y)desCCndent
transcendenti.
Schimbind■ olurile lui C,i″ obtinem COncluzii complementarc.
′]α ι
θづ〆θυα
θ′′ι α7`グ7%″ アイJι α′
Oπ ″Jα %ノ タ
ιγ 2υ ι
γづι
αιづ
ιιs“ %′ ′4呼 7デ
｀
ノ
2
υθγ夕αι夕ι . `ν “
11° . Din tOattt discutia de】nai suS se desprinde unmユ toarea

dpu五 1轟見
ち :朧 ullilfm乱 乳轟ぎ 臨奪i筆 縣爾踏 lボ fil雷 総
necgali■ ,7｀ 2 」lc apartin tipului r2(le indice mai mare.
rafin益

12° 。Completare pentFu 10nturile b:nec『dorlcb

Un lant trattfinit bineordOnat,seanlntt un lan,(G″ )'n care multin■ cQ
(■ )a indicilor e bineordonatこ :orice sllbmultime ncdc,art益 [″ ]a lui(・ )
adIIIlite un prin■ element.

474
 Acestor felul,i de lanluri le vcin■ zice αs`ι %α θ″
ι′ιJ%θ θγ″θ9,α ι
ι .

へ́1lturi de ele considerlm citegoria dualユ a lanturi10r〆 σ

sθ ι πJろ ,ど ―
ttα ι J′

c″ FFθ ル ′σ,caracte五 zate pHn prOp● ctatea:oricc submultime nc_de,arti[χ ]

“
a mllltinlii(■ )a indicilor adlnite un ultim element.
■α マ:rι αsι ι π″εん′resP.ル SCθ %″ ι′ ι ,3ι θ
″
,多 ノイθ′
多α′
ι αφα″ ι 炒 ′
rcsp. "チ `γ
`'ι “"jλ
弥 tr― adevir fic κ<■ ∞ un IIlldice al unuilant ascendent bineordonat.
he pe.… Dぬ ad面 縫
鳶:道 :討unluilant叫
un PHm
ユ W譜 lT」 L&胤 ∫
C°
t.Prin un..arc u■ astfel de lant
apattinc tipului λ. 1)ual,Iczulti cユ dcSCelldent bine● rdollat apar―
tinC tiplllui μ .

T e o r olllユ. ltafin/arile Kuro,― ZaSSenha■ ls PlStrcazi bil■ eordonarca

asccnclentl sa■ l descendenti a lanturi10r (inClusiv indicclc tipurilof
■i lcsP. μィ

勲 悧勲1鶉
).

熙 即翼
,Cこ [%]C(κ )nu e de,artユ ,Ca atare
admitc lln Prim element■ *.「 ie[y]multimea tuturor y carc aparin sub‐
ultinlca[χ *夕 ]a lui[χ y].Cum[y]⊂ (y)nu e de,artユ ,admite un Prim―
Il■

CICFnCI〕 ty*.

辟鮒iWia曖、
ガy]⊂
圭
孫itW≧ r転灘淵奥
(■ ノ)admitc in■
*y*un prim clement.
Conchidem,ctt lnultilnea(χ y)a tuturor indicilor binari c(ascendent)
binじ ordonat■ .Dual′ rczultl,cユ 血 ullinlCa(χ y)a tuturor indicilor binari a
dOuユ lanturi(Gα ),(″ υ)descendent bincordonate,c desccndent bineordonat嵐 .

De aici, aceste teorenle:

π″ 厖 り 商 rα ″ ″ノ 臨 γ″θ陥漏 ら一
。鴨 gimι 鴛 貿i∫ ≒ lゼ t∬ ル 7芳 ζ ttκ リb夕``θ γ
メ ″θ鶴
漏“′“ “ “

x 量1ぷ聯(盟琳熙 榔
.

bineOFdOnatO.
lntriadevttr(κ 夕),i(3'χ )Cu κ >χ 。
,y>yo sunt descendent bincordollatc,
ca submultimi alc nlultimi10r totalё (χ y)si(y")din aCest caz.
Plstrarea indicilor tipurilor■ ,Iし (1｀ 一 λ ,■ )Se face potrivit teoremei
din ll° .

2" ]NYAiIANIA DENSIIATII BTI"ATERATE

1". Dcasitotco bihtcroli

Tipurile i li t, sunt prin natura lor respectiv ascendent gi descendent

deuse. (vezi Capit. I, $ 2",3"). Pentru ele se pune numaiproblemaunei densi-
tic;=rri trnilaterale,

475
:曲側
C甘
:1留 盟乳『t:Littiツ:lム 試
∬IWl:ll:織
I
:助 t,:揺
riantci:binoordOllュ
射
尋fM. : : : : 1 1
lll iI駐
. ｀ ｀

. : ′ l｀ '.′ f i ll l:: =
2° . InvariOnta tipur::0『 bineordonate, prin densifidore l

ll五 :Ⅲ ■
￨←ヽ
ltidcnt,も i五
86:Ⅲ )Ⅲ tC「

,
___群 輝機導警ザ
(X)≡ (χ ).Uけ *),(1)計 1(ず )一 via4 ・ 1■

Prin definitic fieClrui * apaFtind

■ uniVOC un anunle indicc 7, desc(lndent
iranscendent, din(χ ).
Fiё [下 ]と ∈ r)p subⅢ .1■ me nedさ sartこ dar illtfcl arbitrarl.Cuit inclel(」
dё ansambl(l sint distrib■ ltiヤ e av ell■

‐
[X]一 [■ ]U[χ *][・ ]∩ [´
Vホ ]一 ヽidi
*] iI
Ctl

レ]=[X]￨[元 ],レ *]〒 [本 ]∩ [χ

insemlllm cu[ア ]mu]tilrlnca tuttrOr indicilorア 8olc`3inzhtも rilacelo「

χ* din 「%ネ 1.
id`in trbi ta2tiil :. : i・
:

biξ tutia sc uiv‐

1.[λ *]亭 Vid,[χ ]`=ne宙 d.

[N]」 tiCよ 鳳∫
緒1富癬 壼
:F41Ⅲ
l Ⅲ町
:18藍
]⊆ (→ _ζ ⅢⅢ
Ⅲ timei

2 `[χ *]==nevid,`[χ ]年 id. .

・ 1・

]ま
日 と冒 鳳 111]iliギ 喫計 庶 li摯 書:I計 ぢ 質 :1111選
din[■ *]acュ reiimagine e ζ.Acest ξ*trcbuie stt fic Prim― element allui「 ■*].
Altfcl,cOnform formulei(8)din§ 2° ,3° ,ar exista un ξttn[π ],Cu ξ>4'Ceea
Ce e il:ll:ド ・
島ё
t∫ ep五 mlま さ hl」 品詰 ttttI:'11iL巌 Ч .

3.[χ *]=nevid,[χ ]=nevid.

E clar,cl[ア ]C dC asemenca nedc,artユ lit t:filtedilliltiま liloi卜
ξpξ 組́ 回い卜甲卜
:⊂
Dad
ソ::乳偏
詔 :曇 薄轟
ti常 ∬甘 1'i
l∞
i : : ド
1●
= デ :::■ ‐

η一 Millim[ξ ,ξ *]

476
 Fo10sind(8)din§ 2,3° ne asigurこ 口i ca maiddlモ dξ *ё prim_clementil
lui[χ *]・ De aici rezultユ ,cユ η e pri平 ―element in[X]一 [χ ]U[χ *].

¨鍛淵jl鉦 警∫
ぽ熊1柑IIilllll‖ ∫
『
ficarea ascendent嵐 , lant i deSCendent bineordonat.

Capit I, §2,
Pユ strarea indicelui tipului
3° .
λt resp. μl e garantath de tcorelna din
=I
strarec de,「 bilatera!e prin rofindrile Kuro,一 Zassenhaus i
3° . Pこ itこ
「i
in ceca cc urmeazユ ι
ヴ ι
ψ%/グ Jι ヽγSψ・μ タ
zα づ
l S%%ノ ク ι
αγり″ι ι″
″ι ι %″ α
ヴ ι
ιαr.
Elё a, tOatCI caracterёle ё
ontintltl全 五i r mai pttin l′ γ
αιι
ι′
″″
`ι
ι
みヽ″ θ
′/グ ′ ,′
=?′
Sθ クレ
ιφι
″′夕 7多 λ
■ l夕 .μ .″ ι
;γ ι ウク多
σαι
θια
ゞ タタ彦
′7ι ιλ2 γ
ιsψ l μ2:査 hume hscenl
“
dent resp.descendent slab distributivユ`θ. : 'ι

De asemenea,Jα ″ γ グ
Jι
γ φγグ磁ι Sθ ο∂%ι ″づ
γι:caracterele lor din tabla r
fttlly筆
,多 l、

rこ 面 θ 冴″溺 gα ι■
L雷 :聡静 貿等fiCTさ てr醐 で ,笏 ″Ⅲl
筆子
r″ %ι λ ・
Indicele レ ‐+1,y)cu χ<″ ∞,ぅ ′ky∞ e descendent transcendent
atunci,i nuttai at■ “
l り')｀ 夕o iar`′
'SilCFnd
dCSCendent transcendent i .
‐
2 ,′ =,,o iar capユ tul FfA∞ transcendent i
3_ 夕 二=夕 o, Captttul 力ry∞ elementar iar χ desdelldent transccndcnt.

肌 聾∫ 譜市篤hf器
蹴爵 講 詭嚇 ∬ 諸 雛 ｀ 車
e蟷 ∴ Ⅷ 七
滉∫盤著
λ∴鷺論」 隣 ゼb ttmdent動 ∝mdl・
r inferiori din(G″
l■ t

+1,ν )・

紹 ledttmd intte tttbiこ 6Ⅲ hⅢ 轟 疵五 ￨:

ende・ dめ と並Hb■ 市ユね1に メト

‰ :鍔 t穐 .た 訛 i出 守 : :￨ . : : : :: :. ::

lJ G,,,,1,r, r.+11(uダ く]=Gr,PT″ +1∩ 〃

(;, 'PtFユ
」=Gル +Lν
xt .,- l, yt) < lx+1, ll
(
- 予ノ
v、

Specia 2
Avem, tinind scarnir cr s estd aζ tё ttdさ nt slabrdistfibutiサ こ: : :

UGlitli“ U`fィ ′
く
くlhTLyF Y呼 1′ 「 IP′ ダ イ ン ャ lⅢ「

11‐ l i￢ 10惜 ″U[U(91′ ￨,■ ′J■ J■ )]」 F

〒 ′ ′り +lo(U均 」即
U:[C″
「′
:[9ノく″ ;<γ
Ｌ４
¨マ

７
Dar=ッ∞ e capat transcendent.Doci
u″ ノ
′ (y●
=〃 7∞ =Ω
νイ ●

Rclatia devine
(1) uG“ 岸 く・ ′+1
ィ
1,
■) UG″メ′
く″i3九 1″

Daci t c descendent elclnentar′ attlnci κ =7+1,i dα gi

(2) UG予 1墓 Gtti=G′ =Gメ +1_

Dad χcd∝ cendent ttan%end機 訓翼ttttl(arttlth:∬

,′ <r.Tinind Seamtt de dcllsitatea
putclll sCric G´
= UG″ ′ c UGノ′キlcG`
て ノ く″
'
in dcfinitiv

(2') ∪G子
1) G″
=G″
・ 1.夕 。
e probati「 nt‐
spedPFlltFLIム 淵盟鵞品t.d dCnitatca rrinttr」
ε J
Sttι

‰ fiind clemcntaF aVem y∞ =フ +1・

Caphtul″ Nediiind te.1llenii
'α

C01ltinuti in altii avem

UG∴ 3″ ′ U(G″ ′.l∩ Iラ )]″ ′く″
十J)く (″ J lll.l=U『
"年
+ln I→ ′
=G″ ′U[U(G″ ′ く″ ]″
″′く ア

Darん fiind transcendcnt(descendent)avemダ +1<κ pentru once

′
∬ <∬ . A,adaF
く″⊂ UGづ く″
[U(G,′ +1∩ Iy)]″ ′

inct relatia precedelllt■ devinc,tinind Seamtt de densitatea lui(G』

:

UG許 uG″ ′ =6。

= 'ノ 一 G″ 十t,γ ゛
摯子 )く t着 :,ツ 」 く″
Densitatea e Verificat■ ,i pentru specia 3.
Fjタ グ μ ,jV
°
hI:丼 ;敬 驚椰熙蠍 翻 ti島認 :

“1.y<ダ ¨ iar y axendent tra、 ccndenti

478
 2. 夕 =ソ゛ iaF Capttttll 力ry.transcendcnti

3. y=y.., capユ tul I,。 elelnentllr iar χ ascendent trallscendent.

aritユ n■ ,cヽ Gzy C cgal cu sectiunca
tutuF』:aj』 星l::こIFt[I」 lⅢ :Spede s■
S′ 夕
′廃♂ ア
Avcm,nesrlli,ind anullle tcrlncni in■ ,urati dC alt五 (fOrmulele de ra_
inare,ltate cazultLi V′ Sint vralabile in partic■ llar,i Cazului μ):

nG“ ′
夕′ =n[uG″ ′ U[G:じ ∩ Jfy′ )]γ ′
>ダ
,′ ダ >″ フ ″′くイ

In ViFtlltea dabei distriblltivithti deSCCndcnte urineaz■

∩ G″ ′ ,′ =uGノ U[G.∩ (n〃 :′ )]

ノ ,′ >〃 ″′<タ ′
タ >γ

DaI「 』 cStC a“ 銀 dcnt dens Ca atare(∩ ら・ FOrmtta de宙 nc

り ]・ 戸

nGノ ノ
ノノ >型
UG″事′′
く″
u"″ ∩ ″』 =G`′

Sかιε
づ
`2
AvcII■ ,fn Virtutea(逓 stributivitit五 slabc desccndentc:

島G′ ′ 一 ∩ [u6こ ′ u(Gノ ∩ ″ y′

)]γ
′
ン ..′ >.
ξ′ (″ ′
,′
∫′
プ >Ⅲ '∞

=∩ [∩ [6ξ ′ u(Gノ n″ γ′)]γ ′>,。 ]/′ >″

く
`′
=′

=∩ ′ U[G″ ′∩ (〃 γ
[U Gξ ′ ′
′)]]″ ′
′
>″
ζ <″ γ >`,0

incit〃 恥 e capttt transcendent.A,adar ″

∩″ ュ =″ ,0=0 1ncFt
′
γ >γ ●

(3) nC″ ′
′ =∩ (U Gξ ′)″ ′>z
″ ′
"′ >〃
ツ こ′
<″ ′
∞

Cbnttdcranl doua cazuFl:

Indiccle ガ, ascendent transcendent. Lantul(6。 )fiind Plin ipOtczエ
asccndent derls aveII1 lllfユ ,uri五 lC

Gを 一 nG″ ′ ⊃ ∩ (UGぼ′ )ノ >J⊃ G￠

″′>″ 竜くル′

in definitiv

(4) ∩(uθ し
く >==G″ =G“ ノ
∞
,=′

479
(ダ )
￨ :∩ ,(U9亀 ;く ,″ 〒:Uf:た i■ 97=〒 f〃 ω: .
'′
) ‐
1‐
1 :

'11と

U%を ∩G″ うC.(U6ξ U竹 )∩ G=′

IU{埼 ′
く″
Incit(5)dcvine
'f1 Crtt;,
rtY'>tY@

Prin ipotezl- r e zrscendent transcendent iar (Gr) ascendent dens.

Deci n G.,, - G*. Rcla{ia ia forma
rt> x

∩Gノ y′ CG″ n[uG=′ U″ テ ′

]″ >″
″′
ノ′>″ γcc ξ′
く″′

Aplicind distributivitatea slabtt descendentユ obtinem

lt G,,,, c.G, n lH u in ( GE, ))r*jU

x'!' > ryq <r' Et

sau rnajorind incZt ;i linind seama ci (G,) e ascendent dens

11 G,,y, ,=G,, n l-H, tL ( n G,, )] -. G.,n iltr; U C,,) : .C,
, 1'.r''>"1* 1'>n , ;r , i
") i

I i '
'llr""',':
Pc de altこ Parte

G″ ′
夕′⊃G″ ∞ =G″

(6′ ) ′
∩C″′
ノ′ ⊃C′
｀
: ′″γ>J)'あ .

:`00
 Din(6),(61)cOnChidem
∩G.′ ノ′ ==G￠ ==G“ γ
∞
″′γ′‐ メν
。。

Prin urmare densitatea e verificatユ ,i pentru a treia specie de indici。

3° . Din tOatユ discutia din acest aliniat se desPrindC urIIlユ toarea.
ToO■ oma. Rψ %″ /グ ιι K%/ο キ Zα ssι %Zα 7rs α ″θ,4″ Zα 夕
多′π/づ rt, 7し
らじ
Jα たr′ ι″ι%s(cu Structur■ lntユ ritユ dupユ cum urmeazユ : Sλ =ascendellt
t協 S慨
綿 i:潤 湯尻蕩 :lLStttl潮 庶 よ
uFOsy標 :tettf漱
teoremei din§ 1,11° ,Plstrarea(eventu』 )a bineOrdonユ r五 ,conform teoremei
din §1, 12° .

3.CARACTERUL ACOPERttOR AL IRIAFINARILOR KUROS― ZASSENHAuS

l° .Definilie

Cind sublantul care rafineazユ un interval adnlite intr― adevttr drcPt

capete, capetele intervalului(dupl eventuale ttnchideri transcendente sau
elementare care prelungesc forml■ lele de rafinare),ZiCem cこ rafinユ rile Kuro,―
Zassenhaus sint acOperitoare.
=ヽ
ceasttt problemユ se pune abia pentru lanturile transfinite.Voln arユ ta

・
la sfirsitul acestui paragraf,cユ e対 stユ lanturi transfinite,altele dec￡ t cele din
al服 「
lTぶ路資
『1:ぶrFi鳳∬
taЫ
:盆
εαz“ ι )、
11

G″ +1,γ
∞ Gτ +1, るL+1,z∞ 五 +ュ
rυ

G″ +1,γ 。 =G″ ,〃 夕￢1,″ 。一 ∬″

Ultimele douユ relat五 sint de la sine ttntelese,cttci prOvin din formulele

(1)λ ,(2)λ din § 3, 2° .Primele doutt relatii prOvin,i ele din(1)λ ,(2)λ dacl

昭
″ [f色 :`鴛 :ぷ ζ 蝋写
f]:露 :lf繊 :11亀
spunzitor prin aceste forlilule lui y=ノ ∞ resp χ ==χ¨
む
壕琴 .
榛
tt#《 +IT::窓
Prin aceastユ conventie numttrul terlFnenilor prilna五 nu se modific嵐 .

Wiこ 亀社な携
ユ lijl彰 筆ギ 農よ鳳∴
∬]誡 謝
rl『
出
Acelatti lucru pcntru rυ
tお
+1.

Cα z%Z λ12

UG″ +Lダ
く =G″ +ル ギ井i,オ =lろ +1
y∞

G″ +1,γ 。 =G″ ,ら +1,γ .一 〃ν

31 -c.162 37 481
 Despre ultima linie, aceea;i observalie ca rnai sus. Inchiderea Hu, 1,nn:
: Ho+r e introdusS. prin conrenfie, in acord cu (2)^. inchiderea transcendentl

uG'"'r,i.r*: c'-'

o vom justifica intr-un alineat special.

Cazwl ),r,
l) C"r,y,y, :Gr+r, U H5,;1,*, : H"*,
!' 1!*

Cr+r,ya Gル +1,4。 。=〃 ν

″γ
-
Ultima linie se intemeiazd. pe (1h ,i(2)λ .Relatine din prima linie vor fijus―
tificate intr-un alineat Special.
Cazul'p-r,
Gη 。=G″ 1′ ろ 埼 =″ γ_1

G"一 G″ ,ら 鰤 =亀
器胤婦ui笛∬猛寓」グ'°γομ ttn§ Lグ
α φ %ι θ ι グ ι全 n acord cu
:｀
.

・
%″ %sι /グ %υ %′ ,
ma五 ,mbogitesc
l:L酔 塩dttliSia烈賊品
s￡ 11mea
七_.―termenttor
_1'1″ 片p五
1-=夕 = G″ ,ラ ,7 1 unde y。
=フ ー 1,χ 。一覇-1.
εαZグ μ12

∩Gη ′
′
=G″ _1, ″ γ.=″ γl
ツ >ν 。

G型 ∞ =Gz, ∞ ==〃 ″
五rγ ″

inchiderea transcendentユ ∩Gη ′==G″ _l va fi lustifiCatl lntiun alineat

special. Despre celelalte inchideri, acelea,i observat五 Ca ttn μll.
εαZ%J μ22

∩Gη ′ =G″ _1, ∩〃γ

″′ 一 Jf9_1
γ′>,0 ■′>″ ●

G〃 ∞ 一 G″ ,″ ″
γ∞ 一 ″″

inchiderile transcendente din prilna linic vor fi probate intr― un alilleat

sPecial.

Cα ztt vll

Gη .=uGチ ″均 =U″夕
′
ノ
く ′
夕 くγ

G〃 ∞ E=G″ ′ ∬ 夕
″∞一 Jf″

482
 Ultima linie are ca indreptllire (1),, (2), din S 3, 2'.
fnchiderile din prima linie iint iritrodirse prin convenlie in acord cu
(1), si (2),.
Termenii din aceast[ linie trec printre termenii secundari ai rafinirilor

G″ ,ラ _1′ 〃γ
′_l cu夕 。=フ ー 1,χ 。=π -1.
π
Oazul ve
∩ Gttγ ,島 あ一 U物
O=U角 隻″ <γ

G″∞ ==G夕 , ∬ ッ 「
″∞ ==力 ,

inchiderea transcendenttt din prilna linie va fi probatユ intr― un alineat

special.Despre celelalte inchideri,acelea,i observat五 Ca in cazul νll.
C熙 ιツ22
lι

∩G″ UGノ″′く ″′ n ff7/′ =u″ ′

γ
ノ >y. ア′>,。 y′ く夕

Crvn: G., Hvn: H,

Fentru ultima linie sint valabile observatiilc din vrr. inchiderile trans-
cendente clin prima linie vor fi probate intr-un alineat special

2". Verificoreo inchiderilor tronscendente pentru tr"

E de ajuns si verificim

UGr*r,uol,.r*: Gx+t

pentrn (IJr) Ianf ).r. Avem

gGx+r,r,.: I lG"U(Gn*r, lt Hy,)1u,ar*: G, U (Gr*, n Hy,)T<y*
')t'1!*

Folosind distributivitatea slabユ ascendent五 obtinem

uG″ +1,γ : =G′ u『 夕+1∩

ダ く ノ∞
′ )]一
(U″ν
/く γ∞
G『 u(G″ +1∩ Ω)

c[ci capital Hr*e transcendent. in definitiv

uG′ +1,γ ′ =G″ +1
ノ く γ∞

3° . Ver:ficarea inchideri10r transcendente penku tipul p

E de ajuns stt verificユ m
` ∩G″ ′ = G″ _1
,′ >夕 ●

483
pentru(〃 υ
)lant μ Avemり tinind teamtt de distributivitatea slabユ descen―
2・

dentユ a structurii S:

l'C'Y' : )]γ >γ 。=GC― ■u[G″ ∩ (∩ ″夕 )]

∩ [G″ lU(G″ ∩″ッ′ ′ ′
γ >,0
r,, \
,' .,o., ′

Insi capitul I1,,0 e transcendent,deci(∩ 〃 = 0.Asadar

;;>yO)==y・
∩Gグ =G._.
′
ν >ノ 。

4° : Verificorea inchiderib『 tronscend● nte pentru tipul γ

E deajuns stt ve五 ficユ m

∩G″
′
UGノ ″′く ″
γ >,'。

pentru(〃 υ)laniッ 2・
Avem

∩Gり ∩ [じ G多 ′
U“ 3・ ∩ 〃 ν ′
)]夕 >拗
>恥 了 く″

b.市 糧lurl量鳳 J2httl盤[■#譜:岳

ξ
ultima relatie devine
este bilateral slab distri_
virtutea dcestei observatii

∩G″ .′ 一 uG″ ′ u[G″ ∩ (∩ 〃γ

′ )]= uG″ ′ u[G″ ∩ω]
,′ >,o /′ く″ ′ γ >γ 。

cttci capitul〃 ッ
。e transcendent,dcci∩ 〃ノ
′
。一 ω.A,adar
〃γ
γ >ツ 0

∩Gη ′ = uG″ ′
′ ″′く ″
ν >ノ 0

5° . Teoremo f:nalこ

R afinlrile KurOs_Zassenhaus a doul lanturi de tipuri rt,rノ ,cu extre―

mitユ ti COmune sint lム nturi de tip rIIa、 (,,ハ
aCOperitoarc′ bilateral densc resp.
bineordonate odattt cu lanturile date ,i Cu intcrvale coniugate de for]ma
KurO,_Zassenhaus.
Dι ,%`′ ι γαノイι. PrOprietatea de acoperire este rezunlatul discutii10r
こ n acd pttagr」 ,Pお 缶
s′

aК a ipdd∫
bineOrdOnユ rii(cttnd ultimele douユ pr 踏 ytF s:よ
鑑 普isP零 :I=112∫
turi10r date)a foSt Stabilit■ 1,i§ 2 ln§
Rユ lllttne sユ
illstifiCユ m proprietatea pri宙 toare la intcrvalele cOniugate.
D小 %″ 物.Dθ 修′″げ′ ιγυαιιale 3ι rafinlrilor σ,F a douュ ｀
lanturi C,I de
tipuri 2｀ t,Tノ se zic θ
θ名 ′
り%gα ι
ιCind ι
θ7″
`ι
θ
%グ グ′ ,′
φγザ
街α′,s′ ′
″θθ′
′%gα ″・

434
 In virtutea accstor definilii couchidem
?iltttl i., Dou[ intervale conjugate au forma
G″ U(G″ +1∩ 〃 υ+1) ″ υU(〃 ″+1∩ G″ +1)

G″ U(Gμ +1∩ ffν ) Ffυ u(Ifν +1∩ G￠ )

Deci sint tocl■ ai citurilc coniugate ale lui Zassenhaus relati、 ・c la inter_

・ 1,
v』 ele■生=f″ I:_=翌 L生
π Gz % 〃 ″

L血 ∝湘 山 輌 ,需 州 hd面 iい bma
需 r'+1,γ
lui Zassenhaus).Aici…π +1-χ ∞ .

■
ぃ 3μ .Doutt intervale coniugate au folllla
“
Gr_lu(Gτ ∩〃 ν )
II 1)_\ u (H , et G,)
Gr-, t) (G"n Hr-r)' Ho-ru (Hon G,-r)

IJeci sint citurile conjugate ale lui Zassenhaus relative Ia interr-alele

y=≦L_ 工 _″ ″
夕
π G″ _1' ,多 〃 υ_1

Datorit五 aC9peririi, in cazul μ. eventual μ12,intervalelc coniugate

,
〃γ G▼ γ
,C■ χo=万 -1,aparlin fafinttrii(,i au forl■ la lui Zas―
∬ y,._l GF,夕 _1
senhaus).
rづ plι ιッ. cind tern■ cI■ ul priinar are un indice χ sau v descendent trans_
cendent intervinc o ttmpreiurare care trebuie examinath de aproape,i care
face specialitatea cazului ν .

Sユ Presupunem, de exenlplu, clille6七 ei:[1lCnt trans_

cendent. Lantul(Gπ )fiind prin defi ::れ iflξ も
鮒
=uG″
７′

G″
″′く ″

Dacl indicele χノe deSCendel■ t transcendent, culn rafinarea(G夕 ν

)apartine
tipului v(teOrema invariantei prin rafinare a tipurilor)intcrval■ ll de terlllen
p五 mar Gry e sigur nul, cユ ci(Gtty)e deSCCndent dens.Conjugatul acestui
intcrval c de asemenca nul,cユ cittχ Cu χ dcscendent transcendent e descendent
transcendent, iar(五 ry,)desCendent dens.
Dac■ indicele χν e descendent elementar, atuncl obligatoriuノ e deS―
cendent elementar.Intervalul dc terlren P五 mar G″ y Se scrie atunci,tinind
sealnこ de(7):
G.ν
UG子
<″
)
U(GZ∩ ″ν Gπ
G`,ν _. uG″ ′ u(Gz∩ ∬y-1) G″

485
 帯1芦郁id… m血 &¨ 赫湘
懲Ti盤螢 d∞ }
desEIЪ 翼鍋謂蹴
nul, din cauza densitltii

彗
IttvtrTIle鰭 ぶ￡
De aici urmユ tOarea cOncluzie importantユ
ι η
滋あσ
″
.

α%%ル が輻 篤 %:蕊 務('留 Ψみ 等

%′

::譜 llTle'ち :協 腸″」ξ

ttittLF
潟 Ъ還温およ :庶h:Ltttふ i∬
§1,4° ).

路年
1夕
患話露竃
蹴謝珊Ъょ淵謂鼈
L_り lfr″ ∩島 ) 鳥 _lU(二 ∩G″ )

G,-t. u (G"n Hu_r),' Ho_, u (Ili, n GJ

鷲‖灘∫
靭 量attTTh
ln definitiv putem enunta urlnこ tOarea
.ssenhaus.

α υα
′靱 筋
ι干脱 蒻 嗽2ん 鵬 :多 多
鵬
;筋 斃蒻
鑑藷鮮
“
弱訛?おW甘 1鋼
考
6o. Exenrplul de lonfuri cu rofindri Kurog-Zossenhqus neocoperitoore

Fie r respectiv y un numlr intreg ne-negativ curent.

Considerim lanturile

Gl=(2夕 )′
ffl == ←り
プ

de cap.ete G : Q;i (0) : <o, din structura (f) a grupului aditiv 6 al numerelor
rntregr.

4E6
 Termenii lanfului sr^nt descendent elementari: G1 are precesorul ime-
u
diat G 1 . 'fot astfel I/1 are precesorul imediat 11 r
l+, , l+y
Capltul (0) : transcendent in alnindOutt lanturile.intr_adevユ r上
" ∞
e un indice ascendent transcendent. Ceva mai mult,avem pentru(Gl)de
exemplu :

∩Gl=∩ (27)=(0)

cum s― a demonstratin Capit.I,§ 1,5° .La felca ac010,schimbind■ olul num》

rului priス n2cu numttrul priln 3 se stabile,te,cこ

n″ 1-∩ (3″ )=(0)

γ

in definit市 lanturile(Gl),i(∬ 1)au tOate caracterele lanturi10・ de

tip ■2, mai putin unul: structura S nu estc desccndent slabdistributivl,
a,a Cum s― a arltat in Capit. I′ §1, 5° .

Deci nu sintem ttn drept sユ ne a,tept■ m la rafinこ ri]Kuro,一 ZaSSCnhaus

acoperitonre.ヽ ron■ arita chiar,cユ rafinユ rile sint in realitate neacoperitoarc.
Culn 2,i3sint prinli fntre ei urlneazユ
(2″ )∩ (3″ )=(2″ .3υ )

Prln urmare

)n(3り ]=(2″ +1)u(2Z3り =2・ ・[(2)u(3y)]

+り u[(2″
(2″

ins1 2 si 3ν sint prilne intrc ele. Ca atare

(2)u(3ν )=τ
incttt Gl l=″ 2″ =(2″ )=Gl
″ ν

Astfel
Ｑ７

Ｇ
〓
∩

１一

１
／１一

一″
＞
／

Prin tlrmare
uθ l l >Gl
″ γ′ ″-1
1
>°
ア
Conchidem,ci rafinirile sint neacoperitoare.
θιsι γ
υα″ι.Exemplul lantu五 lor(G),i(H)de nlai sus e proplls de KurOs
me縛 ぬ αル蒻″ ゛ruH
鷺m15ettua:e∬ ]ξ ユ lTttnT abdutp五
admit teoremユ
Jordan_Hё lder,cttci
intervalele nu sint izomorfe.
Teoria nOastrユ arath α ιθ
ιteorcllla」 ordan_H61der nu sc POate aPliCa:
r』 nユ
11:蝋 嶋 巽]:SttT■ れTrattiぽ 耽 我 燿θz%"″ ル タ商

487
 Capitolul‖ :
iNDEPARTAREA REPET:TIILOR

l.lNDEPARTAREA PRIN ELIMiNARE A REPETITilLOR

l`. Segmente de『 epetilii

ettISf考
mdttPtttTe器 nI群 !鳳 11la群 lrttr浸 悧景
:・ 静
Considerat五 le lui]Kuro,sc petrec￡ n cadrul grupal,i privesc un singur
fel de lantu五 : descendent bine― ordonate(a,adar subspecii ale tipului μ).
Ceva lnai lnult,la Kuro,e VOrba nuln五 deindepユrtarea prin contragere a
repetitii10r.
Noi ne prOpuneln sl cxtinden■ ti通
structural, pentru tOate felurile de la 鷺
∫
lfflilf翼 :1翼 :t:11:[:LCil翼
consideral五 全 ndeplltと rii prin elilninare a repctitii101
troduceln nOtiunea nouユ de sι g%ι %ι ごιγ
1.■ ι夕ι
ι″グ・
O submultimCに )de indici ai unui lant(G″ )fOrmё azユ un se81■ lent de
repetit五 cttnd
αグ
l.θ γ %(4)≧ 2
θ
『笹ζ
駕惚 am子 π急島tl[」 そ・
」 」並rudu由 [笛 lι S cu
Gξ l⊂ G⊂ Gξ 2

apartine lui(Gξ )adiCtt G==θ ξcu

lく ζ く ζ
ζ 2・

3 S%ら ι αタィ%J(deschis)ε οんS′ j″

%jt tι (Gこ )ι 2″ 3′ ε′ιゲ
θ %″ ι
γυク Jι %z′ 」
ι
.

Precis aceasta ttnseamnユ

Pentru(G″ )dC ι
″ λ :

ξ+1→ に),Gこ +1-Gξ ′ξ∈に )

cu exceptia eVentualtllui ultim element al luiに ).

Pentru(G″ )de ι
リタ ltt:
ζ-1→ に),Gξ _1=Gξ ,ξ ∈(ξ )

cu exceptia eVentualului pゴ m element al lui(ξ ).

488
 Pentru(G。 )de″ ψ v:
(ξ )COntine in afartt de indici descendent transcendenti numai indici
StlPu,i COnditiCi

ξ-1→ に),Gこ _1=Gξ

cu exceptia eVCntualului priln elel■ cnt al lui(ξ ).

4.1/ク ″ り
%ι αに)ι αχげ多
πα ′
″relativ la cererile l,2,3 de maisus.
Un sι g%tθ %ι αιγ ι ′
"ι
φ″ ′ ク ′多%ι ジι′ taz cFnd toti termen五 stti Gξ , cu
∈
ξ
Sι

11き
。
`′

ら
(ξ
I」 li::eyti」 1:llIき az江 clasl, deci poate fi arこ tat printr― unul
oarecare Gこ
din termenii shi.
s′ ″sι gπ ι′
Eχ づ ι″ιγ
ι づ′
p″ ャグ
2ι rご イZ``ι θ .

intr― adcvttr, orice m■ lltilne tOtal ordonatユ poate fi conceputユ ca o

structurこ ,i dCCi ca un lant.N― avenl decttt stt definiln

α uι =liax(α ,ι )α ∩ら=1lin(α ′ろ )

Dacユ multimea CSte compactユ structura e completh,lolnd pentru

reuniunilc si sectiunile infinitc definitiile

u αλ=0(α λ), ∩α 一 ι(α λ).

,、

Asa fiind oricc interval inchis resp. deschis(de exelmplu intervalul

O≦ ξ≦ l Sau o<ξ <l din multimea numё relor reale)ieprezintユ un
scglnent dc repetitii ne― nul,care coincide cu intreg lantul・
Un cxellaplu mai putin banal cOnst沈 全
n integrarea unui astfel de interval
C翼
魂 糞 Iu与 :肥 肌彙 五:gn翼:ll砒 Γ h曇 ]L:品 淵lwttL:ifTl壇
descendent transcendente.TOate ccrerile l,2,3,4 sint satisfユ cute.

2° . Eliminarea segmentelor de repetilil, POSibilitatec elim:nd『 ::

pentru:anlu『 ::0(λ )asCendent bineo『 donate

Eκ %j″ αα
segmentddderepOttittAF透
ⅧllI:『 盤』 認騒
/ι eli『
dat(Gz)la lantul COmplementar(Inai
complemeitar江 )(Gr)― (Gξ ).
Elinlinarea e ψOsづ ι
″ι″′dactt Pril■ aceastl operatie nu apar nOi intervale
Fn lantul coti■ Plementar.

:嘔 ::慌 :T漁盟%鳳 靴I■ む

電憲 ll躍 種1::∬誕
計 (警
un h主 :
sau elementare.

器
∝ gil品 ∬ ふ 盟:1虚
」
。
,ザ 襲
nttl∫
l clement
adlnite ultil■
tir:TttlTg:野
:き 撃 跳;驚
Dι ηtθ η ′
sι γ″ι
.ConfOrm ccrer五 l din l° ,submultimeaに )nu e dttartこ ・
Admite deci tll■ Prim element ξ
c.

489
 Introducem multimea cOmplementartt a luiに )

((χ ))=(χ )一 に )

(2・ e:‖
]∵ 1∫ イ 讐%χ ξ ξ iO轟 乱 ::」 ]温 ち 宙静1ギ ∫ Jユ 誇 宙 ≒葛 鷺讐 T[
exclus Presupun,nd χ<χ ∞ urmeazユ χ+1>に )Prin urmarc intervalul
″χ<ξ 01nSCmnこ m
termenului primar G″ este vechiul interval G`+1>G″ .Dα θ
cu X succesorul imediat al lui χin submultimea bineordonat■ (け A、 rem
+1=ξ 。,deOarece l■
))・

χ+1>ζ O Nu putem lua χ ■■■

llimea χ<に )ar
admitc ln ζ O-l un ultim element,cOntrar ipotezei.Rezultユ ガ+1<ξ 。
d
T胤 1磯
fttlemilellely=1li]lr三 i姉
んθ
Dθ ′ んsι γ
α′α′
り /θ Sι ′
″′ι
′ι
ιπグ
″θ zげ sp/ι s′ /7κ ′ S αrα フ
ィ 7“ 」
z′ ・
`%ψ `7θ "/α
s′ γ
θι υαグ
′ιCOnditia din enunt pOate fi fOrll■ ulat■ ,i astfel: prilnul
elclllent ζ O al lui(ξ )e(descendcnt)tranSCendent
ln(■ )_
De aici rczult■ :

Dの θ″ (ζ )θ
ο″ノづ%ι 夕ι χ∞,解 Zι ″グ″ ια ′οノ
αJ-0″ ″ο′ ″ (θ y)一 (Gこ ル θ%`力 多
,α ノ ″ι″
Sグル″ ′πι/ι ′
απ′%%協 α J″ αθ″G夕 ι(dcscendent)″ ι
んS(,i daCユ inchidcm multimea
cu capitul transccndent Gξ D).
Altfel,daciに )nu cOntine pe χ∞ multimea(G″ )― (Gこ )fO・ meazi tot―
deauna lant: Chiar dacl(ζ )contine pe χO, cユ ci χ> (ξ )adlnite un priln
elell■ ent χ
O care ne dl capitul inferiOr cIDO==Gtt al lantului l‐ ezultat prin
clilninarc

3° , Posibilitatea elinlindril pentru lan:urile tt,iV

iザ
O』 lilliV・ ν詈 lRIla淵 『 淵 朧 1131鮮 ¶ ∬ ポ T冒 篭
adlnite priln elclllent.
as′ /α Jι .Punem
Dι%θ チ iarl,i
′
))=(χ )― (ζ ).
((χ

′→ ′
Dacl existユ un ξ に)Cu ζ >χ resp.こ '<χ ′numai
Fic χ∈((χ

篤li3冊
盤 Avem
))・

Fttlttξ 証 ;u″
К
Ψ・='>χ
<χ ;』 Jtt h宙
ceea ce e exclus.
ト
?ξ
deci doutt cazuri de considerat:
1)・ < (ξ )・
in aCest caz orice interval descendent transcendcnt

G″ ⊃ uGノ
′
″ く ″

Ch hteⅣ al dn任 J.Acecal COnduttc Pentru hterv」 J

]轟 蟄 [1と 対 1ど ポ
劾χ>(0,P五nゎχOtezl
Existユ deci pcntru orice
al ml■
mdt静
鴇#こ 」
乱厳 1訛:謂 ■
dement
timii ,『

(1) ,i>u>(E).
490
 Dactt χ tette tdescendent elementar, e clar, cユ

χ-1>万 >に )

草d∝ 穏T響1と ::鮒:lpl盟 ∝

h血 釧
V』 Q⊃ Q￢
亀咄 Ψ
_

itt」 :′

(2) uG″ ′ =uG夢

l軋 ∬精ぷ」
批『11lma讐 諦漁
al dOilea. Asadar

(3) uG″ ′ ⊂ uG夢

′ ′
″ く ″ ″ く /

Pe de alth parte evident

(3',) Uθ ル<″ ⊃ UGが .

Din(3),(3′ )rezulti(2).Cum Ve(deSCendcnt)dens conchideln

UG夢 ≡ θσ
′
″ く

れた Ⅳ』缶 a郎 ―
温e譜 吼聴よ乱さ1認Ⅷl∫轟胃Tt&“ ゞαα
d。

tt ν
ππ
π ″
′
“″瘍夕脇:棚 朋
湯 箸
ち協γυ写%″
筋 筋 〃
%″ %γ S

∞五dr祐 ,httd CD
龍“ipl∫

詣」』 緊盟llttelttγ 鳳1編鰍

ぬr謝 事Lttrttil棚 Ⅷ肌島itti暮 [鮒 』盤 轟聾 ￨

2 'NDEPARTAREA PRIN CONTRAGERE A REPETITIILOR

l° . Definili口 cOntrage『 i:.T:pul laniului cOntros

agere a repetitii10r se ap・ licこ numai

easta mai putin generalユ decttt metOda
t.

珊 穏Fiど 部1壇 メ
frぶ 札
憂∫器
491
 indcPttltarea prin contragerc se zice φθ S'み ブ
J″ , cind toatc intervalele
lantului cOntras se gユ sesc PHntre intervalele lantului dat. Ctt alic cuvinte,
cttnd nu apar intervale noi.
Contrar lndeplrtユ rii prin clilninare, indepttrtarea prin contragere nu
afecteazl capetelc lantului,in sensul ctt de rllnin tOt(2,i cD. SC POatc insl
ntllnpla ca un cap■ t transcendcnt s■ devini clemcntar dupl aplicarea
貧
contrliFthcc caz, cind contragerca∫
osibill,lipFluF:詰
nu se schilnbこ , cttci intervalele rinll 潔 『llは 1
i lfi:」
la nulnir). Tipul y・ ==v ar putea dcgenera in tipul μ dacI Prin COntragere
aufoslfre:1常
∫λ
ξ
r:ζ ::Inllil:¥1:11]:iCIき::1=tllttt sau descendenttt sc
pttstreazl prin contragere intr_adcvII,dacl o submullimC[■ ]interfe―
reazi cu submultimea contrash[ζ ]li admitc ull l)rim Sau ultilll clelTIcnte
in[ξ ]^Sau in afari dc[ζ ]COntinul sl l adnlitl,i(lupl cOntragere
lncit putenl enullta acCasth
T(,o■ o lll io Prin contragcrc(posibi11)un lant dc til)フ 、reSp_ :,c()n―
tinul sh rユ nlinl lant dc tip λresp.μ . Indicele singur pootc coboriin unelc
cazuri cu o unitatc. lア n lani rlC tip v contilll■ 1 11l gcllcral sl rinlllll lanl ν
sau suferl o degcnerarc a indicelui resp.a specici:dc laッ 1〔 tl■
BincordOnale〔 t sc Pユ strCazl prin colltragere.

2° , Posibilitatett contragerii ln ianiurile λresp.μ dense

ln ccea cc urmeaztt e vorba dc lanturi Cu tOate caractcrele din tabla r
rale tipuluiλresp. μmai putin Caracterizarea structur五 S carc c luat■ aici
ε
ο,%φ Jι ′
″(a,adar mai particularl ca la tipurilc為 ,μ l dar mai generrall ca la
tipurilc λ2'μ 2)a,a incit Sユ putelll vorbi de densitatea lanturilor.
Bineinteles e vorba de dcnsitatea ne― banali:ascendenti pentru tipul λ′
descendentこ pentru tipul μ .

TcOrc】 1■ 1. in lantu五 lc )、 rcsp μ dcnsc Orice segment de repetitii

n■ll,cu priln resp_ultiln element poatc fi contras
s″ ″
Dι%ο ん ″ι・Fic(G″ )lantul λdin enunt 5i(Gξ )Sesmentul dc repetitii
nul.Dacユ ζc prim elemcntul multilll五 に)aVCm

Gξ 一 Gξ ζ∈に )

Insel■ nllllcu(Gメ )lall:ul cOntras. Indicelc λ*aparlinc uncia sau alteia din
submultinlilC χ*>(ζ ),χ *<ξ ,χ *=ξ ale lui(χ
εα′ 多
ι′χ*>(ξ χ*<χ ∞ avcm χ
)Dacl *+1>に)
ア
).Intcr、 alul de
termel■ p● lar Gグ din(G″ ホ
χ*+1<ξ .Deci
l■
)eSte vechiul interval Gp幸 +.⊃ G『 ..

6α ″ιが,ィ <ξ .Avem in(χ )relatia χ*+l apartine

multim五 J()a indiCilcr contra,i lntervalul dc termcn primar G″ ネdin((L拿
(χ )

este vccl〕 illl interval Gが +1⊃ Cr*・

almil:tII量
erf品「cat篭
・ょ監霊高ittaC芦 ッ￨ち 鴫
乱止
:‖
Sl examinユ m asadar subcazd ttn care multimea χ*>に )ar adlllite
priln― elelncntlll 万*.

492
 舌L挙3雅
な→胃LIlelJ精 譜批 F躙盤諦 撃irttk■ ム
ε acest interval e identic vechiului interval Gξ .+1⊃ Gξ ホ
[=Gひ .

IPOteZa π* descendent transcendent ttn (χ ), e cOntradictoric 11ltr―

adevユ r,全 n virtutea densitttt五 lui(G。 )Puten.scrie

εlホ =u ′
θχ .
″ く 1*

ヘvelu illfisuririle
コ

U%く U鍵 'UG」 ⊂ ・
望
7⊃ 誕 (.=能 <卜

Uh.iina inf5-sur-are sc justificit prin observatia, cii r." Iiind plinr elernt'irt a1
rnultimii x*-(€) avern G.,,cGE pcntrtL oricc .v' .{ l,t'', c:ici:egrnentul (G,}
c nutr. Deci G,-,cGq.
Din celc doul infvasurirri contrarii conchidcrn

G;:t)G",
,-
:G;*-
,,q,-+

insi, prin definitie, segmentul de repetilii nul {f.,) e il1aximaI. L'rrneaziL

(.;* (Gg) adicS- a*
-' Ilezumind - ((), ccca ce e exclus.
discu!ia din cele trei cazuri dc mai sus conchidem, ci toate
intcrr,alele lanlului contras (G,-) d" tip )':,int vechi intervale. Contragerc.l
'e pcrmisiL.
Prin dualitate rez.e.ltatul se extinde lanturilor ir din enunt.
Corusecinld. in lan!uriie asccndent resp. descendent bineordonate,
ccntragerea segmentelor dc repetitii, nule e posibilir.
<lenst',-
Intr-ardevir lanturile aparlin tipului ), i'esp. p. si segmeutul de repetifie
are obligatoriu un prim resp. un ultim elcment. Incit propozrtia e r1t1 caz
particular aL tcoremei de mai sus.

3° . Posibilitatea contragerii in ianlurile λrespl lt

ln ceea ce urmeaztt nici o ipotczi nu c fhcuth asupra naturii structurii

S a lanturilor.
Te()】 'ol■ l五 . intr_un lan, )、 resp_μ orice segl■ ient dc rcPCtilii llul,
cu ultil■ resp prill■ clement poate fi contras.
lT露
ぷ御 換.驚 :惚I盤 ¶:1わ λQ SCgnК ntd dercpct五 nd■
綺 ι⇒ ltimul clement pe carc multimeaに
admite,Prin ipotezユ .Un indice cOntras χ *∈ *)aPartine fie mullimii )全 1

π*>ξ ,fie multim五 χ*<に COnsiderttm accste doutt cazuri.

(■

″J■ *>ξ .Dacこ χ*<χ ∞ avem totdeaulla"*+1>ζ dCci

)・

θα
intclvalul cu terlllcn prirllar G7ホ
`ι
din(Gι 。
)CSte in acest caz vcchiul illterval

*→ 尊mea O Sauχ *+1く O Sau χ* +1=ξ *,

ζ 7ざ 71ゞ r二 里 」籠:暑 鷺麟 、alul din(G″ +),Cu G″ Ca termen prllnar c
vechiul interVal Gグ +1⊃ Gπ 中
.

493
 Qρ 竃 通耐 た 面 d耐 ∝湘 Qρ G舟 .
…
ddど 鍵 la韓 …
In rezunlat intervalele lantului(G″・)de tip λsint vechi intervale.
Deci contragerea e posibilユ .

Prin dualitate rezultatul c valabil pentru lanturile μdin enunt.

4° , Posibllitatea contrageril:n ioniuriie v

Lanturie v considerate aiciゞ nt mai generale decit lantu五 le de acela,1

nume din tabla r,cttci structura lor S e supusi numai conditiei de a fi com―
pleth.

Tcorem五 。intr_un lant v Orice segment de repetitii nul,Cu prim

element poate fi contras.

ユπο“ia隻
Dιγ
α′づ
ι・ s′ Notatiile fiind acelea,i Ca ln alineatul precedent cOnsi―
d∝
■,ソχ .窯. 期1詰 Y翼『 輩 申
interval G″ ⊃ uG″ ′
e ndeauna un v∝ Ы j二
Eと

z%Zχ *>に
εα )・
Avem
uG″ ′ ⊃ uGル
″ く(″ 十 多′く ″*

mepabrul al doilea fiind luat Pcste(Gの 中 Dar fiecare termen din primul
)・

membru sau face parte din al doilea ttembru sau e 2nfl,urat de terlllenul
G:preZent in aceasta■ .Prin umare ttntre cei doi membri existtt sittnfistlrarea
contrarユ . COnchidem
uG″ ′ 一 uGル
″ く ″= ″′<″ ■

indt intervalul Gが ⊃ u Gtt din (Gグ )de terlnen p五 mar Gグ coincide cu

vechilul interval Gz傘 ⊃ uG″ ′ .

in cOnsecinttt toate fltervaiele lantului COntras((3″ )Sint vechi li■ ter―

vale. COntragerea e posibil嵐 .

5° . Completarea reluitatului pentru lan:uri:e ascendent respectiv

descendent bineordonate・ dense′

T oOre nl五 。Segmentele de repetitii din lanturile ascendente resp_

descendent bineordonate, dense, sint obligatO五 u nule.
α
Dι%θ %sι γ′ι
グ・Fic(Gり un lant ascendent bineordOnat, dens, dintr-0
structurユ S completユ iar(Gξ )un segment arbitrar de repetitii.Lantul(G″ )
apartllitilllui λ
・
bineordOnユ rii(ascendente) submultilnea nede,arth (ξ )
admite un prim element ζ .

′
l Pentru″ <ξ e dar.PCntru″ ′
→ (り in宙 rtutca nul量 i segmentului:Gξ =■ .

“
494
 Sユ adnlitcln ca ipotezユ a unei induct五 tranSfinite:

(1) Gび 一 Gl,ξ *<こ

pentru toti ξ*<ξ dinに ).

′
Dactt ξC(desCendent)elementar,existh atunci ul■ ξ Cu

′
(動 ζ=ξ ′+1,こ → に )

COntinut in(ξ ), ln Virtutca ccrerii 2 a collcxiunii scgi‐ Ilcnte10r dc rcpctitie

′
,i a relatiei ξ>ξ >ξ
Cum ξ′<ξ urmeazュ
.

(2′ ) ′=6ξ
θξ .

Potrivit cererii 3 din §1, 1° , pentru tipul λlllnlcazl inci

(2″ ) Gζ ′
+1=G′ .

1)in(2′ ),i(2″ )rezultユ ,tinind Seamtt dc(2)

(3) Gξ =Gこ .

Dacl ‐
ξ e(descendent)tranSCendent, a、 cln

(4) Gξ 一 uG″ ′
″′
くこ

ClCi(('ど )eStC(deSCCndent)dens.
Pentru ξ一 ξaVem in mod banal

θξ=G:・

Pentru ζ>ξ ・
Cm
aヽ

u Gχ ,=u Gξ tt u[uG″ ′ ]
,′ <ξ *くξ ζ ′ ″<ξ

. ⊃ uG″ ′ .
u Gξ
*く ξ
ξ ″′
くこ

Deci,cum u6[￨く nsecintユ a iPOtezei(1)′ ― reZultュ *<ξ

ξ
4=GE' C°

(4′ ) uG多 く:=Gア

・

Din(4)′ (4′ )conChidem

(3′ ) Gζ =GF。

495
 '∴Lt概『 どき写 ξ∬
ati五
脚 1嵐 PlPl品 轟 織
竃mtFせ
Gξ
〒
G[

PCntru tOti ζ∈(ξ )=Loadar scgmentul dc rcPetitie e nul

Rezultatul se transpune duallanturi10r descendent bineordonate dense.
θι
s`/υ α
″θグ
″ψο
για夕
多″.Demonstratia aratl,cこ teOrema c mai general
′
valabilユ
・
:

n艦
descef胞 蜂 晶:鶴 L.Segmentde de repeiⅢ aSCendtt resp,
::rttI駆

bineol[:」 :e,t:ょetlttefll:li」 覧
ll::」 [暑
1:titT::11:lini[::き . descendent

dhef“ 電子 宝艦喘Lぶf賢 謝』 Ft:』施%ご lw3mtr:i,lx:

nalatユ aco10.

6° . Completarea rezultotului pentru laniurile v bilateral dense

denxt計 脱 :1獄 轟l鯖 t盟 tl∬管ぜ

お∬観:歌五認t轟運 a七

TeorOm益 . f%ι 各 夕 りZα %ν ら り ι

α′ι
γαι′ι
%s ι
θα′
ιsι g%ι %″ ι
ιι′ι ι
ψι″
″グリ ,′

ι
Sθ ι %ι ろ
%″ ι り%ι ο
γαθ
,`α ι
ιφθ
ノj% θ θ α
%ι γ
`多
sι

バ″α
.

″
Dι %の
e罐 。
留 轟
Un Segment de:朧
譜 苫 腑 蹴諄 甘
f蹴 l鯰
謝 :te配
,盤 11‖ Lttt翠 !

嶽 毀 糧艦 胤淵 :tFTe蹴 』鵠
剛 PL庄 脚

496
 CONTINUAREA NC)TEI ASUPRA LUCRARILOR sT:lNTIF!CE

La activitatea mea,tiintifiCユ de dinainte de 1940 consemnath in

,′
Notユ asupra lucrこ rilor stiintifiCe''*an de adユ ugat urmitoarcle:
Lucrarea in manuscris PI[79]a aplrut ulterior sub acela,i titlu in
」 rCSberichte
al〕 der Dcutschen Math Vercinigung,(Bd・ 50,51).
lli租
試 Ph猪 :∬ 税 1la∬ 守捲 こ
Abelschen Theorelns im GrOssen.
需
#讐謝∬躍留ayi‖ 淵ま滉 :

Lu∝ atta 58:Geom針 ゴ

eメ Tconh鷺 ′
St五 nte in cea lnai lllare parte cuprin 児1職 ∬ぷ li,■ 雅rtta:五 ぶ
manil』
T鳳 張ポ]す 話漱』翻:跳 留Ll譜i鷺r・ c m re山 蹴 e
de 48.
nainte de 1940 a1l dc spus nulnai ch ca
Despre activitatea didacticユ 全

liTttliき 1:::臀 審::::封 :ITRi蝋 僣ii亀 撚 寵:.Si[撃 :1:[

=艇
1935■ 61ふ :雹 事:二[:謂 器 :l露 」;13:雷 :ヤ 置ξ糧蟹ふ 盤:孔li
cevskyan■ ).
Curs de llatematice Generale(1939-40).

ACTiViTATEA,T‖ NTIFiCA INTRE 1940-1954

intrel;精 よ
91:,」
γ ″(Ittgf《 雀7ζ f(:[1:織討
::L:議 :蹴 :″ l電
ultilnii cinci aniり fttrユ sユ fi pこ rttsit preocupttrile mele algebrice principalele
SfOrtユ ri le― am indreptat chtreノ ι ογグα夕 ι%%ι γ ι
ιOγ (de Care algebra modernユ e
legatユ a,a de Strins),i′ ι ογづα夕ν″ι γ″″α″
ttθ %づ Gα Jθ ゲ
s(a ecuat五 10r).
E Posibil sユ ollnit inai lnulte din lucrttrile din aceasttt perioad五 . Timpul_
ce lni s― a dat pentru a redacta accastう nu-lni perlnite sユ ー
listユ nli consult
biblioteca.Trinlit la listele ana10age pe care lc― am 2ntocnlit pentru ⅣIinister
an五 trecuti・ Se pOate iar五 ,i, Ca trilnitcrea li periOdiCul in care a aplrut
lucrarea sユ nu fie fttcutユ cu toattt acuratetea・ Dユ insl o imagine destul de
apropiatと activitこ tii nOastre.
M■ lilnitez numai la lucrttrile publicatc. IIarluscrisele forlneazユ un
multiplu』 acestora.
1.Teorema lui.JoaChimstahl,i problema desf■ ,urate10r(in geometriilc
lui Hibert― Hammel).PoSitiVa 1 942.

* Nota,publicatこ in 1940, a fOst incltlsi ill prim■ ll volLlm a1 0perei rnatematice a lti
D.Barbilian,Editura Didacticユ 。il)edagogicる 1967.(Nota CditiCi)

32_c162 497
 2 0 teorcml de geometric neeuclidian益 . Positiva 1942 117-10・
3.Parabola cubich(Gazeta Matematicユ XLVⅡ ,9,1942)
4 Cilindrul anallagmatic(Gaz 】Iat.XLIX,3,1943).
5 TOp010gisches Kennzeichnen der Halbeinfachen reellen iヽ lgcbrcn
(BulCtinul stiintifiC al Academiei Romane 1943)
6 Axiomatizarea lVIecanicei Clasice(Curs 1943-44,Editllra Facul―
tユ tii Lucrare oHぎ ndユ
dC Stiinte)・
7.Aufbau der projektiven Geometric in der zLbsoluten Ebenc ()Io-
natslleftc fir Math.und Physik.B,50, 1943).
8 Da宙 d Hilbert Evocarc,1943, Numerus■ ‐()1.X(BiOgrafic,tiill
lifiC益 ) ‐
9. 〕Ietrisch― I(onkavcヽ crbandc Disquisitiones llath. et Phys. 1'1_4,
1946.
10 ゝ
Iodernisierllng der Beweises des Dirichlet― JaCObischen Satzcs
(]Iatelllatica XXH, 1946,Timi,oala)・
1l Neu Gesichtspunktc ibcr klassischc Satze aus dcr axionlatischen
Algebr〔 l Disqllisitiones V11_4, 1947
ア
12 Zum ZcrlegungsPIoblem dcr =ヽ lgcbra. Disquisitionesヽ 11_1, 1947.
13. Solutia exhaustivユ a teorelnei lui ヱ
ヘbcl(asupra pOsibilititii ,i
inlposibilitユ tii rcz01vlrii prin radicali a ecuatii10■ gcncrale pestc cOrpuri de
caracteristici p>1).Studii,i CerCCtと ri Matematicc,v01.I,No,1.1947
14. Teorellla Rcmak― Schnlidt pentru dcscompunerile directe infinitc.
Analelc Academiei R P It Scria A.Tom.H,Memoriu1 21(anul 1949).
15 Teoria lui Galois,i Legea Reciprocit4ii Buletintll stiintifiC al
Acadclnici R.P R Tom I1 1950.
16 Lユ rgirea notiun五 dc grup resolubil.T011l I1 1950(Buletinul stiin―
tifiC al R.P.R.).
17. Lttrgirea noliull五 dC radical.Buletinul Stiintific al Academici
R.P.R.Tim III No.1,1951.
18 11l jurul teorici lui Ca10is a ra(licali10r.Bull St al Ac.R.PoR.
「Fom III, No. 1, 1951.
19。 Solutia eXhaustivh a problcnlei lui Steinitz Studii si Cercetttri
llatenlaticc, ヽ″
ol. I11, 1950.
20 Asupra grupurilor fユ rユ torsiunc ale lui ヱ
ヽ. I 〕Ialtcv. Studii si
Cercetlri llatematice Tom II13-4' 1952.
21 Norinalitate 10calユ si normalitate integralユ . Studii ,i CerCetユ ri
llatell■ atice, T01n Iヽ た
1_2, 1953.
22. 2牡 ritlnctice necomutative
cu teorie cxhaustivl a idealelor.Lucrare
r a revistei Studii oi Cercetユ
de aproapc 100 de pagini, apare in Tomul Iヽ ri
llatematice unde sc gユ se,te ttn faza corecturii ttn,Palt.
Citez ttncこ articolele urmこ toare apttrute ttn Gazeta platematictt in accst
interval,ultin■ ele douh avind un caractcr lnai elementar,prilnul lns■ cu un
nivel st五 ntific foartc ridicat.
23.O probleml de structurl(Gazeta Matematictt L.2,1946)(o P10-
blemユ de teo五 a inelelo■ ,i anume a inelului lui Hamilton,al cuaternionilor).
24. Metoda lui Laguerre de interpretarc ttn real a imaginarelor(Gazeta
llatem.,i Fizic江 ,Anul I,vol.55,No.2,i3)(Geometrie superioarユ ).
25.O proprietate a cilindrului de revolutiC(Gazeta]Ⅵ at. ,i Fizici
vol.IV No.11,i urmユ toarclc).(Geometrie superioarl),
La accastユ listtt trebuie stt adaug urmtttOarcle cursuri litOgrafiate de
Facultatea de Matematic籠 。 i Fizicl lnregistrate mai jos sub 26-30 fiindch
nselc
intr― 含 sint cuprinse rezultate originale Pc care le socotesc foarte impor―

498
tantc,i care pintt acum n― au trecut in alte publicat五 ale mele. Citez: 0
teorie a accesibilitユ tii prin lantu五 quasinormale,teoreme de extremum,i
de tip」 ordan― H01der nOio Conditiuni Ca O structurユ grupaltt sユ fie l■ odular嵐
resp.cuasinormalこ ,2生 nunlite capitole din teoria noastrユ a lanturi10r de coln‐
pOZitie infinite.Cea dintli formulare,i demonstrare a teoremei lui Galois Ⅱ
asupra conditiei necesarc,i Suficiente pentru rezolvarea prin radicali a unei
eCuatii ne_generale,caracte五 stica p>1,O teorie generalユ a reducerii simpli―
d町 五und htrv」 nom』 p五 nxhmpTЪ
rezultat complet in teoria Kuro,― Ba 盤 器 l鷺 轟 :pttmi讐 冨
nele,nu in inele,cu O discutic eXhaustiv益
sffrsit o teOrie a nunlerelorttn cuas五
a problcmelor cardinale ale acestei teorii:multiplicativitatca normei, distri―
t::i:蹴
措 富 1計 :l音甜 ::t北 :景 ‰『 鮒 ::吼 :I盤 :lR盟 1北 嶽 ユ
cianul gerlnan H. Fitting se oprise,o teorie generaltt a idealelor bilaterale
(allgemeinc ldeal― theorie),ln necomutativ,cu toate cele 4 teoreme de des―
compunere I.E.Noether,(ceea ce e la indeminユ ),II Lasker― Noether, III.
Descompuneri ln cOmponente relativ prilne, IV. Descompunere in colnpo―
nente uniforlne モ」 ltiIIIlele trei descompune● sttnt foarte ascunse.
in acelasi curs am dat o teoreml exhaustivユ pentru descompuncrilc
ef::踏
指 :鳳 二管 1」 島 ]::il現 路 ■ 麟 遺 n。 ¶ 霊 &:翼 誂 1署 Ⅷ
teorcme de transferare ale teOrici clasice a idealelor,carc se cxtind la comu―
tativ si aratこ ratiunea de a fi a teoremelor de transferare binecunoscutc
datorite lui EInmy Noether, lui Artin― ヽran der ヽVacrdcn si lui H. Grell
latこ acele cursuri:
26.Curs de algebrユ axiomatic■ (1948-49).Litografiat de Facultate.
27. Curs de teoria grupurilor,i structurilor(1950-51).
28.Teoria lui Ga10is(1949-50)
29.Tcoria Numerelor(1949-50).in realitate 1950-51.
30.Teoria Numerelor￡ n sistemele ipercOmplexc(1953-54,in ma_
nuscris, va fi litografiatユ vara aceasta).
Lasla o parte(lntruC2t n― am publicatia lattndemin沈 )rezumatele apユ rutc
全
n Buletinul de sedinte al SOCietユ tii de Matematice ttntrc 1946-1948,sub
prezidentiile lui V.Valcovici,i G.Vranceanu, ale unor lucrユ ri de algebrユ
ramase ln manuscrls.

in definitiv activitatea lnea ptiintifiCユ de pinl astlzicuPrinde un numユ r

de cel putin 48+29=77 de lucrttri publicate.Numlrul tuturOr lucrlrilo■
― publicate sau lnanuscrise― ―reprezinttt caln de 3 ori accastユ cifr益 .

in ceea ce prive,te ecoul lucrユ ri10r lnele(e vorba de cele publicate ln

romane,te ttn perioada 1949-54)mentiOnez ci algebristul rus L.Kalu,nin,
al cユ rui nume e legat de progrese llnPortante in teoria grupurilor, Ini― a
cerut de cur2nd printr― o scrisoare adresattt prin lnstitutul lllatellnatic al
い upn mК tt mde∞ ntrib可 五
さ 視器 Hl:畷 鳳 鶴 fT誌 1温 lTい
hem面 rけ urndd h CdOと n"劉 畔:占 野liHctWI観 アよ
糠
neuen Normalitatsbegriff'',ヽ ヽ rolfgang Krul1 5eful scoalei algebrice germane
prelucreaztt cu lnijloace propr五 lucrarea nlea 19(S01utia exhaustivtt a pro´
blelneilui Galois)pentri a o face cunoscutと ,cum clleclarユ el insu§ i,i Cercurilor
matematice care nu,tiu rOmttne,te,punind accentul pe noua mca conceptie
 1い と Chdと rectmC宙 itoarc ale cer―
忠if3r:懲 ‖騨:† ポ
&艦 lお じ:通 s:21nbogユ tirea ei cu dOmeniul exten_

有 :l鳥簡∬F歯盤貧
Iよ ぶ温li篇 島署laacestiarucdⅢ tura hicu rezd―
:ecenzia Pc care marele algebrist,生 G.
gユ

KurOぃ ,O fate ttn re宙 sta deぢ entializarc s。 宙eticユ a publicatii10r matematice

…拝 LI職 :珊i講酎
u驚
:聰 l野窺 :4蝿till
acult4ii de Stiinte.
「 32.Curs dc Algebrh Axiomatic益 (TeOria lnelelor)1944-45 1dem.
33 Curs de Teoria lui Galois a ccuatiilor.1945-46 1dem.
34. Curs de Fundalncntelc Geometriei. 1949_1950. Ideln

S盤
tdor鼠 蹴毬糧 1鷺 主
λnt驚針
1管 tSemcttrd
tizarea unOr ttctt asupra
gcOnletrii cu fundamen―
grup funda―
ln e■ 」 peste un cOrp necom■ aiv野
coincid cu geOmetria hermitich iar cin 猟 111ぎ 二 f邸 。胤 臀 :fu剛 1:I
d∞ rrictti『
焼llttT肝 幌品
clasc10r'' コ 澤IttiL認 を
ヘIl■ fhcut un curs intrOduct 買i,慨 樟
i認 服
螢
1蠣諜識善
L肝 警
■lai ll,Or eXpusl
Jn∬ 夢棲
主需響I
Cu ocazia accasta am ficut mai multe cOmpletiri ;i rectifiChri de
dcll■ Onstrat五
Notez aceasti generalizarc a unui rezultat cunoscut,pc care aln con―

淋椰 鋤躁 I島 難i翼濁
rclativ kulnlnc」 enc de grad l au ideal 難
lill:^静 lilI:(ililil∫ :1:i:[lilth』
2.
li駆 i:電 :増 i」 ヽ:遺 tl干 1'11サ キ
hil
In marginea celuilalt curs,clemcntar,dc l｀ c9ria]ゞ ulnerelor,pe carel―

鵠蹴電
対:謂 Ⅷ』
alll
e翼

報畢
ご覇豊nittl蝿 l鮮
鉾彙iW基 沼Fittr事 [l熟 :

numere algebricc,estc un rezし ltat

Ъ 缶虚 霧cm』 需 器彙
cla〔
infinitl, pentru s==1, functiunea lui Dedekind L(s,
χ), Ce generalizeazユ
de numere
ul demOn―

clementari
n■ atelnatic

榊 il鮮 渾ittlif錨 電灘薦

撮電菅鱗 :勢
青 :SI滉 :is讐 総
1° ifrrS8留 :計 翼斎ifTT:￡ 費Fi雷 &fl監 iよ C穏

.500
I)olllnia― sa afirmi ctt demonstratiO ar fi Ctlprinstt in ,,Zahlbericht'' al lui
Hilbcrt,unde n― alll putut― O gttsi.ゝ「u pot afirrlla dacl llPsa pe care aln obser―
‐
、'at o,i care,貧 n timp■ll congresulul a fOSt p」 leiul unor discutiittntre mine
5i d. Chatelet, apare,i ttn Hilbert ln Orice caz rinlin indatOrat d Chatelet
l‐
entru a-lni fi indicat Posib■ itatca unei exPediCri elementarc a cazului special
al teorernei progresiei aritlneticc
.ヽ ceasti chestiunc are ilnportantこ , intrucit luilld ca punct de plecarc
cxistenta acestei demonstratii dementarc a cazului l +nr
― al progresiei
aritlllcticc, am putut da un nou fundamcnt clelnentar PIopozitiCi existentei
unel infinitユ ti de idealc prilnc de orice srad in corpurile de numcre ptttratice.
Dc data aceasta ttnsl,cu folosirea legii reciprocitht五 a lui Gauss.
Restul tilnpului lni― a fost prins anul acesta dc corecturilc la cartca
,,Tc01ia a五 tlnctich a idealelor''cc― am tipll‐ it la Editura Acadellllliei,R.P.R.
ぅi de FedaCtarea unci pttrti a tratatului dcメ ヽlgebrtt Abstract■ ce in― am obligat
sユ facヽ sh aParヽ 貧 n Editura Tchnicl
ln lunile viitoarc vreau sl continui initierea nlca in Teoria Corpului
Clasc10r.AIn rugat pe ctttiva prieteni an strュ initatc,in tilnpul congresului
ー
sユ lni trilnit■ literatura corespunzユ toare,pe care nu ini― o pot prOcura in tarl
(aStfel n_am putut obtine aprobarca culnpl■ ■
rii cursului lui Chcvaley tinut
=t T01く
10,,The theory of classfields'')
ヽln de gttnd sl sfir,esC redactarea Tratatului de=ヽ lgcbr1 2へ bStract五
ヱ ,i
sl ml lngrileSC de scurgerea sprc di■ 'crsc revistc a numeroaselor memor五
de Algebr嵐 ,i Tcoria lゞ umerelor pe care le― an■ scris in ultilnii ani.

501
 :NDRUMAR METODIC AL CURSULU:
DE GEOMETRIE

Asimilarca cuno,tinte10r cursului de geometrie are pentru studentii

Facultit五 de matematiciぅ i fiziCユ ′mai intii o insemntttate didactic江 :li va
lnarma mai binc Pentru a preda aceasti disciplinl la rindu1 lor; arOi, 0
￡nsemnitate ,tiintifiCユ : li va punc in mhsurtt s■ inteleagl ■ lai bine alte
ramuri de matcmaticl,fie aplicate(geometrie descriptiv益 ,cristalografier
teoria ma,ini10r′ astronomia,optica),fie teOrctice(geOmetria diferentialュ ′
topologia,teoria functiilo・ Cu tOate cこ av ell■ de a face cu un curs de geo―
)・

metrie elementar■ ,trebuie spus cユ 含

n celc lnai inalte ramuri ale geometriei,
全n teoria sPatii10■ ,Curbe de exemplu,rationamentele locale,fntr― un petec
foarte lnic de suprafatl Sau intr― un fragment foarte lnic de spatiu avenn dc a_
face cu un rationament geometric dc tip elementar.
Ceometria porne,te de la expel‐ ienttt ca l fiZiCa,i meCanica.E■ are
drept obiect legile transformユ rilor de pozi,iC ale corpurilor′ in care se face
insユ abstractie de tilnp. Geometria se dezvoltュ din realitate prin abstrac―
tiunC, dar continuユ stt ο gι グ
%α ι
αsε ″fn inod credincios accasth realitatc...

La noi Geometria a fost reprezentatl ln trecut de G TiteiCa(下 1939),

iar astttzi de G. ヽ″
ranceanu, ale cttrOr lucrユ ri au contribuit ,i contribues(1
1a progresele acestei,tiinte・

...lⅦ unca studentului fn apropierea cuno,tintelor aCestui curs collSt江

in i citirea manualului′ rezolvarea problemelor(prOpuse in indicat五 le metodice
de fat益 ),fOrlnularea rttspunsurilor la prOblemele pentru autocontrol, rezol―
varea problemelor din lucrユ rile de control, audierea lect五 10r oi participarea
n tilnpul sesiunil,apoi sustinerea examenelor orale. ...
la senlinar五 ￡

l.― CITIREA MANUALULUl

l. ■Ianualul dc Geometric trebuie citit γαι
づθ%α ιsi θγづ
ιグθ.Nu se va trece
mai dcparte decit duPl o limpede rntelegerc tt matざ rialului precedent Se
vor restabili toate argumentele pe care autorul le― a OⅡ lis din demonstratii,
範 vederm pК a mttd br dm"山
Ld∝ ,Jと i燎
2. Se va stttrui rnult asupra axio: , 皿∝ .針 ud耐 山 め de
sl se convingl numaidecit,ctt toate notiunile introduse oglindesc,in abstract
ri離
i蟄 壁I鳳 精:幅
観ll:[事 y:f誌 ∬ 1『 :器 おT増 桑
11詭h」 ￨:
ana10age.
3. Citirea manualului e ttntr― adevlr PIofitablll dac益 ′dupi ternlinarea

:路 晟,留 l銃 tl出:覆 紺議J潔 懸習e,TC肥1lrf精 1:北

∬
502
sau oricare altl stiinti consacrattt culloa,telii lum五 materiale(criSta10grafie,
opticこ ,astronomie)sc Valorific■ cunO,tintele de geometric cユ Pltate
4 Sc recomandユ cu toatユ insistenla, ca Studierea l■ anualului si fie
inSOtit■ de un caiet de cOnspccte, a cttrui intocnlire va fi condustt de reguli
ce se vor da mai jos
5_ Nu trebuic uitat cl fiece teorcml collstユ din ipotcz■ , concluzie ,i
del■ o■ stratie lpOteza ca,i cOncluzia se descompune de obiceiin lnai multe
pユ rti Sil■ ple Toate pユ rtile ipOtezci trebuiesc folosite in delnonstratie(altfel
sau demonstratia e gre,it■ Sau enunttll e inutil ttnchrcat)
E bine si se ttntocmeascl o schemユ a teorcn■ elol nlai conlplicate, cu
indicarea 10cului anul■ le ttn care cutare sau cutare partc a ipotczci intervinc.
Studentul trebuie sh tindこ nu numai la,γ zθ ,i7θ /jgα /θ α teOrclnelo■ dar
mai ales la ο ttα %″ α/ι αmaterialului achizitionat,fellll ttn care o tcoreml se

Sprilinュ pe alta, gruparea lor in mhnunchiuri constituind rispunsul la o

ntrebare mai generalユ ,ierarhizarea teoremelo■
含 in teorcme cardinalc(tco―
rem c― cheie),i teOreme pregtttitoare sau dc complctare.

‖.― REZOLVAREA PROBLEMELOR

l. Citirea manualului trebuic ll■ plctitユ cu rezolvarca problemelor.

Treccrea la rezolvarea prin propr五 puteri a problemclor trebuie precedath
de analiza celor reprOduse in curs sau ttn indicatOrul dc fat■ ,cu S01utia 10r.
Se pOatettncerca apoi rezolvarea problemelor propuse in Ordinea rccOmandatユ .

2 Fiecare pas in rezolvarca unei probleme trebuie lnotivat prin refe―

rirca la axiome sau tcoreme din manua1 0 exceptie pOate face,in cursul
de geometrie,unele proprietユ ti silnple de,,ordOnarc''pe care studentii mai
putin initiati Se pOt multumi Sl le ia de la figur五 .Dar§ i aiCi 2mprumutul
llcut figurii trcbuic rcdus la un nlinilnum
Se va evita folosirea unei teoreme a cttrei dclllonstratie nu e cunoscuti,
Ю∝ u∞ 鶴置 de un ttЮ r&響 由・
器 量il鵠 翼 [紺 鮮 鑑 ぶ 誠』ure,te
“abia prin demonstratie・
Dacユ studentul intrevede mai lnulte ctti de rezolvare a unci prObleme
°Va]鳳 e∬
縄 %鳳肥 覧
d.通 pЮ emd e Ы Ы
ne ca ttude■
intocmeascl un plan scurt dc rcz01vare.Un asemenea plan(supusinsl modi―
dⅢ
ficこ r■ or, pe lmttsura dificultユ ti10r￡ ntllnite, cind Problelllla nu intra intr― un
tip cunoscut)poate precede chiar atacarea problemei
Rezolvarea problemelor de un tip deterlninat trebuie cOntinuati pin嵐
la cユ ptttarea unei adevttrate ttndeΠ Fnユri in acest ordin de chestiuni.
3.Toate prOblemele,i exercit五 le trebuiesc rezolvate cu de― amユ nuntul,
fttrユ oIIlisiuni,金 ntr_un caiet de lucru(fOile V01ante se vor evita′ pe cnt se poate).
in geOmetrie,unde instrumentul de rezolvare e rationamentul,redac―
tarea va fi ficutユ 全
n proPOzit五 COrecte,concise dar nu eliptice,cu sentilnen―
lel:黒
身 ∬籍■1淵量
翼1::騰 attettlil甘 瑞:lr」 盤鷺配e寵
dd∝ dF銘 Hs゛ d∝ M並 ユ 耐 こ ユ
駆轟 鼻 ∫Ⅷ e鴇 ∬ 蹴 欝 llど …

縄1
se va■ ttI鶴 朧monStra,ei
:■:!憮 i

珊1盤 Л朦:T:lf Iま Sau

ｎυ
民υ

●υ
 Figurile sc pot executa cu mttna, dar numai dactt rezolvitorul itti ia
sarcina sユ nu ttmprumute nimic nemotivat din figur嵐 ,ci situatiile a,a ZiSe
evidente sl le raportezc la teoreme cunosctltc sau axlome adlnise. Altfel
e expusla gre,eli gravc.Cel putin lntr_un priin stadiu,cttnd intuitia ge01neIIicユ
a rezolvitorului e inc益 ,ovユ itOare se recomandユ ca figurile ceva lnai cOnlFli―
cate sl fie trasate cl■ linia,i COmpasul(inclus市 echerlll)
4. O problemユ pOate fi consideratユ rezolvatl cind din mate■ i■ lul

i選 暉 熙 孔 社
I爵 菫需 撚 亜 掛 御 蝋 Itti
彗
presupuse destul de gencralc,全 n acord insユ cu elluniul(de eXelllPlu′ latllrile
unui triungh echilateral datc egalc ct1 3,3,3 vor fi presupuse de mlrilllc
hde mtte d∝ れ → .Paltた I証 _
]鍬 需 藷 品 鐸 ¶ 』 :鶴 鍵 羅 ative ale cOnstantelor universale,■ ,e,
numttrul e=baza logaritmilor nepcrieni)vor fi introdusc abia la sfiriit,
cind se trece la aflarea rczultatului numeric.
5 Datele numerice trebuiesc controlate de― aprOape, ca sユ conccrde
cu natura lucrurilor sau cu conditiile practice.Astfel se va corecta o Pro―
blemユ 食 n care e vorba de un patri cu latura l,i diagonala 3,cttci collfcrm
unei teoreme,diagonala patratului de latur嵐 l e1/2.De asemenea,nu prt fi
prilnite date ca acestea: cateta de 2 metri§ i ipotenuza de l,5. Tot aド :ず el
probleme cu meridiane ale pユ Inintului n■ ai■lal― i decttt 400 milioane de l(1lo―
mctri;trenuri cu iutcli Ca ale luminii etc.… .

Un mijloc de a verifica exactitatea unei solutii este varicrea metcdei

器
8Ъ響∬乳,1需 c][_Fif魁 ■II鴛 ::lllll∫si:=y亀 ∬ lur bunl
:lt嵐

ゎ
rdPttTl∬ Ъ
°nare a aparddd bjc』 rcハ
嶽anta unui mare numlr dc verificiri
1'鳳 鷺
1-
ttr糞 オ
cantitative.

::1.― CAIETUL DE LUGRU AL STUDENTULUl

l.Acest caiet se numc,te caiet de conspect.El este indispensabil nluncii

studentului.PriI「_ele pagini ale caietului vor cuprinde un repertOriu de defi―
nitii′ de enunturi de teoreme(cu schita demOnstratiei),i de formule pe care
studentul全 l va consLitui cu ocazia prilnei lecturi a manualului.
Foile caietului vor avea o margine latera11 liber五 貧n care studentul
va trece problemele adunate de elttn、 アederea consultatiilor.
2. Se punc un pret dcOSebit pe forlna exterioarこ a lucrttri10r.Caietul
va fi scris curat, 全
ngijit,i ttn Ordine. Ordinea in executie e dithtoare de
mttsurユ a ordinei in cuno,tintele studentului.
3. in caiet se vor trece variantele demonstrat五 lor teoreme10r din
celelalte lnanuale pe care studentul le are la indeninユ .Schen■ ele demOnstra―
ti■ or cu indicatia locului ttn care e folositユ fiecare parte a ipotezei. Solutiile
definitive,i rispunsurile nu numai la problelnele de control,ittntrebttrile de
autocontrol, dar la toate problemele pe care studentul le va fi rez01vat in
timpul antalui. emele stt fie
zind unei ter.■ e e se refeぬ (

11lullli, constru consと ructii

504
 iV.― CttREREA DE CONSULTATl:FACULTATll

l. Dacユ 全
n mersul studiului materialului teOretic sau rezolvユ rii pro―
blel■ elol studentul lntttll■ pinユ dificultttti, el trebuie stt cOnsulte in scris pe
profesor,cerindu― i indicatii SCrise.
Consultati■ e pOt fi cerutc privitor la lipsa de claritate a unor definitii,
、
enunturi de teoreme, pttrti ObSCure din demOnstratiile cuprinse ttn manual
(dintr_。 prea mare conciziunc sau din omiterea referir五 la materialul anterior),
grcutiti pe Care le ridicユ rezolvarea vreunei probleme etc. .
2 in cererile lor de cOnsultat五 student五 trebuie sユ arate precis ce vor,
an■ lnlc asupra cttrei pこ rti din demonstratia unei teoFeme Sau solutia unei
lprclbleme se ttntinde dificultatea pe care nu o pot trece. Dach teorema sau
「 1器
職 輩%ittSξ 路 ∬ Tぷ 描 亀 轟 :協 聟 ∬ 」lyl&器 il』 躙
blellle,studentul sl llmureasctt bine natura dificultllli pe care o intll■ pin蚤
→i Si alユ ture planul de rez01vare pe care a clutat sユ ー
l inloCmeasch..,

V.-lNTREBARI PENTRU AUTOCONTROL

DuPl prelucrarea lnaterialului teoretic,i rez01Varca prOblell■ elor tre―

buiざ redactate in caietul de lucru rispunsurile la intrebttrile pentru autO―
control,cuprinse in indicatiile de fatl la sfttrsitul fiecユ rei tcme.
Rttspunsurile vo■ fi documcntate. Rttspuns■ lrile monosilabe prin
,,da''§ i,,nu''tFebuie cvitate. Exprilm area sh fie concis■ si concretユ ...
intrcblrile de autocontrol insemnate cu steluttt nu au caracter obli―
gator Ele privesc PC Studentii l10ritori de a aprofuncla lllateri〔遇ul prO_
RrftElului
Dupl lcdactarca ittspullsurilor la intrebこ rile de autocOntrol,stlldentul
、a llccc lを l cxecutarca lucrlril dc control corespunztttoare

Vi″ … LUCRARILE DE CONTROL

l. in tilnPul〔 Inului,studentl■ l trebllie sl execute un anume n■ ll t.う r de

lucI[tri de control ltecenziilc pc cf、 re profesorul le trin3ite, diept rこ splins
stlidentului,1l punc ttn 31■ ttsuri pc acesta sl illdCCe gradul la carc a izbutit

港量F]FT鳴 ￡ :」 I.[::ぎ 盤littiC∬ lt:∬ 苛じlttwi視 五』

::: ]・

intrdblrile pentru consultat五 .

ScOpul lucririi de control este acest alutOr pe care facllltatea, Prin

reccllzii,1l dl studentlllui in lnunca sa
2 1ゞ u trebuic trecut la exccutarea lucrユ Tii de contrOl inaintc ca,Prin
an■ liza prOblemelor lcz01vate cuprin〔 、 c in acest indicator, studentul sユ ー,i
fi ttnsusit tchnica rezolvユ rii acelor tipuri de prOblc]■ c Rezolvarea PrObleinei
de control trebuie precedath, de cこ tre studcnt, de rczolvttri prin i)utcri
PrOprit a problemclor din manualul respectiv, indicate la sfir,itul fiechr(3i
こ
ellle.
3 Lucrユ rile de col■ trol trebuiesc executate de sturlent pt_Isf)nal.メ 、
ltfei
P10fe30rul recenzent llu e pus ii■ misurtt sる indice studentului li_‐ sl■ rilc sale

505
efective, gradul de insusire a cuno;tinfelor. Studentul nu facc nici un prc-
gres in invillturi si apare nepregltit la examenul ora.I.

V‖ .― LECTIILE SI LUCRARILE nRACTICE

in timpul sesiunii se organizeaz■ pentru studenti leCtii,i Se.ninarff.

Scopul lcctii10r acё stora nu cste dc a reface cursul, ci de a atrage
atentia asupra schemei gcnerale a fiecttrui capitol din curs, de a lll■ uri
originile realc ale notiunilor de bazユ , de a ierarlliza materialul punllld in
evidentl teOrcmele centrale, dc a sublinia factOr五 istorici in dczvoltarea
disciplinei respcctive.
La acestc lect五 sc POt ttnctt prelucra mai amユ nuntit anumite prObleme
din curs,ll■ ai ales cele schitate in introducerea la program.
ScOpul lectii10r este llrgirea orizontului st五 ntific al stlldentului si
aiutOrarea lui ￡
n organizarea c■ lno,tintC10r Cユ pユ tate.

- P&EGATIREA PENTRU EXAMENE

VIII.

i. in tirnpul prcgltirii exarnenului studentul va c5.uta s:i prelucreze

din nou materialutr dupl rnanual ;i conspcct. De data aceasta va (-'aruta
si1. impinga pregitirea pini acolo incit, in demonstrarea teoremelor si repro-
ducerea definiliilor, eI sir se faciL liber de manual.
Z. La examen se pretinde studentului, totalul cuno;tinlelor pre\.:lzut,,-
de program- Studentul tr-ebue si gtie sir demonstreze teoremele din cur-. si
s5" rezolve problemele corespunz[toare:. . .

lX. ― LITERATURA

Nu vclnl recolnanda studentului decit cユ rti accesibile:fie direct de la

Litografia「 atcultltii, fiC din librttrii,fie pe cale de anticariat.
Ca lmanual se recol■ landi:
И.N.Pι γ
ι θλ
ψづ れα― Gcometrie,1953(traduSユ din ruse,te),Lito―
Jθ

grafia L‐ niversititii,,ViCtor Babe,'' Cluj

in ceea ce urlllcazl,aceasti cartc va fi arこ tattt pe scurt prin litera P.
Manualul unic deliceu(Geometrie)pOate fi f01osit,insユ tinem sュ spunem
clar,ctt nu constituie in nici un caz lnanualul de bazユ .2気 cela este curst■ lP.
UII viitor profesor trebuie sう ,tic Ceva lnai lnult decit elc■ ‐
ii shi.
Pentru lecturi suplimentare se recomandユ :

三μ%ο υ.Geometrie SuperiOarl(tradusユ ,n■ omaneste).

∬グろγ
ι ″ Fundamentele Geometriei(Grundlagen der Georlletrie),
,ι

editia 7-a, tradusこ in ruse,te.

Pe cale de anticariat pot fi achizitionate:
∫.″ α′α %α γ″.Lectii de Geomctric(Le,ons de G6om6trie,1925,Armand
Colin, 2 vol.), in frantuze,tel)・

1'Apユ rute fn limい rm“し

ntt fn Editura Tehnicこ :Geometric Plani, 1960,Cecmctric in
Spatiu, 1961.(Nota editici)

506
 面ι発
オ低Kl Ca exercit五
l轟' 競
'
∬me Frtt6 de G6om←

G・ づ
ノιθ
グαi c e Geometrie。 19301).
『

:NTRODUCEREA LA PROGRAM.:NDICATil

lntrOducerea cursului P are lnsemntttate principalユ . Se arat■ acolo

(fこ rユ defOrmare)din
り,θ ガγづJι
ψγ
り%ι γα%sJα ′
づι
consecinte: /ι Z%J″ α″ι
Jι

Sん y(Vezi partea III― a

triilor,Pcntru plan:
)゛ 缶
andOrmm
de igtti愉 1lF駆 指
雷鼻詰ml∬ :甘 ∫
i鷺 1理 ;:狙
b)COmpunerea a douユ egalitユ ti indirecte dユ O egalitate directユ .

C)COmpuncrea a doutt egalitユ li direCte d■ o egalitate directユ .

d)COmpunerea a doutt egalitttti(de Spec五 arbitrare)dユ O egalitate・

。賞
威cPTr:艦ュ
1俎 Tare
eg』 e ad血
deigu五
によι
acこ d cOmpun∝ e

f)InVersa unei egalitュ li direCte e o egalitate dircctこ

semidreapta
θ ttF i」 l)eEI:1::llaSI;群 la cgalitate dirccttt care transfornl■
h)Existh,食 n afari de idcntitate,O singuli transfOrlnarc dc figu五 egalc
care lasこ ア
punctele unei drepte豆 ■ in repausi sinletria de axユ Xy.
1『

etria dc axこ コ ■″perlllutユ intre elc cele douこ semiplane ale

k「

drept:! 搬
︱︱︱︱︰Ｆ

i)Existユ o simetric care ducc un punct ,4 pcste un alt punct B.

Egalitatea segmenteior 2)si unghiuriior se introdr:cc acum prin urm[-
toarea
Dψ %グ ノ
グι .
二 賃 五C eg」 e dnd
provin unul din :冊 ∫l獄呪 糧 ftti∬ 糧 1器 itt「
1)Ne perl■ litcnl ca,pc lingこ
bibliOgrafia indicat■ in Dan ]3arl)ihan, ―
― Pa8ini inc ditc
Vol I, Editura Albatros, 1981,pag 22-23,stt nlai reconlandill■ urillitOare〕 e:
Traian Lalcscll_La G6om6trie clc Triangle,II ed,B■lcarcst, 1937
N. N. lvlihttilcanu― cOmplemcntc de gcOmctrie sintctica, Editura I)idactic■
,i Pcda―
gogic■ , Bucuresti, 1965
N N.Mihこ ilcanu― I′ ectii cOmplCmentare de gcometric, Editura Didacticう ,i Peda
gOgici, BЦ cure,ti, 1976
C Mihdescu一 Gcometria elelncntclor rcmarcabilc― Editura Tchnicこ ,Bucurcsti, 1957
E Ⅳ[。 isc― Geometrie elementari dintr― un punct de vederc superior― Editura Didactic五
,i Pedagoglcユ ′Bucure,ti, 1980
E Moise,「 . Donos― 一 Geometrie― ― Editura Didactlcユ ,i PCdagogici_Bucure,ti,
19832∫
常里覆
看計 l里 Ldtttchritatesarputeacomメ eta a対 ma 。α
cu cererea:egJ丑 ,b trans_ 益
formtt dreptele in dreptc Nu e nevde_Aceastユ proprietatc se poate demonstra(cu interventia
cxpresa a axiomelor λ,iづ ).(Nota D B)

507
 ln l■ Odul acesta,dezidcratul cursului P,ca Geometria s■ fic intelneiat性
pe nOtiunea prilnitivtt de lni,carC,i Silnctric, poate lua ttntr― adevユ r fiintl l
gιθ
夕″
ιι′グαα ′
ψα
,′
′
θι ノ ″ ″ι,″ ι
σα′θ
″,e o cincmaticユ ↑
n carc se facc abstractie
Zげ

de tilnP. `gα
'
La lttnluririle pe care lc、 「OIn aduce in legttturl cu telna III vOm arita

露常諸鶏 輩 彗 rま e.
Lobacevsky.
認:蹴 話e■ ま
省 富留
∬ %〃 写
:電鶴彙‖漫
ι
In oricc caz夕 γυι
%力 %, ε
%″ 多%′ ψOα ノ
ι αj sι ″′
7′′グ
′θ″
,ψ ιε
ι ι「だ ク
グθ
` sι

溌寧%,霧 ′
`ど

貿峰
"ι

%′ 第ξ r鯉 1〔 t∬ ‰g絲 留〔
,/箕
￡留fゃF[夕 ￨メ :[
pOZi,ie in,eltttoare)
θ
α♂ι づ
多″′
グ α %″ ′
ι
ι ′
γ
"1｀ `r"gみ
'7τ Jι sι rι Sイ
〔 ″ι
ピ"
Fie in selniplanul inferiOr al drcptei_4B descnate douユ uiglliuri
ま θИ B-90° ,iヤ DBИ <90° cu laturilc egale∠ θ ==BD.Cumぶ σИ Б+
nt nq〕 ardde Cum gnt eゞ dに
主孟 β c孟 ∬ ∫LiC淋:lめ ,1急 J.BD」
〕gisc,tc l■ intcrsectia mcdiatoarclo「
]√ θ si Arθ alc segmentelor_al B,i CD.
『 _ヽ、
'cll■

(1) ネ θJ(1=→ 〔θBD

ヽ ca unghiuri
ヽ Dai ,,rredem
P (2)ま θИC=ヤ θ二
4β +ま β■C,

す θBD=す θB/」 +ま И BD

Ctl accasta(1)deVinc
ま θ_4お +ャ BИ σ ==ヤ θBИ +ャ ri B」 ′

Dar ぶθИ B=ぶ θBИ ,ca unghiuri la bazユ ale unui triunghi isoscel_
Rttnllnc
ま BИ ε =ぶ И BD

adicl orice unghi ascutit e drept:

ErOarea s― a strccurat o dat■ cu vorbele,,、 edcm pc figurl''.
Trebuic sh ne fcril12 cu oricc PIct(lC aceそ lst嵐 locutiunc care corupe
ratiOnamcntclc.=ヽ farこ ,binettntelCS,dc caz11l cttnd figura e fこ cutl cu exactitatc.
Dar chiar si atunci trebuie si cttutOm s■ justificttm prin iudecattt raporturu3
de Ordonarc nlai complexc,cttci geometria cstc,ln definitiv,o,tiinttt exaCtユ ・
ln rcalitate n― avem drcPtul sl scriel‐ ■rclaliile(2)dedt dactt cclltrul
de rotatie θSe gttse,te in planul superior. Insi prin natura problemei rξ ■力 ′γ′
(3)s`g″ sぃ ′ ιθ ろ″
ゲgα ″
ογれ ルsθ ,π リ タ ′ jィ
ル′ο
」′
ア σ
`′
7α 2%ι (de acc(,a,i partc cu :i」 [')

fa● dC∠ B)・

Iati cum poate fi artttat riguros acest lucru:
Fie BE segmentul egal cu C=4=BD de pe sclTlidreapta BI(Cu ori_
ginca in 3).Centrul rotatiei Carc aducc Pc lθ pestc BE cstc,cum u:● I Se

508
poate recunoaste D punctul Q in care bisectoarea interioar5" a Lu + BAC
taie perpendiculara pe AB ridicatii" ln mijlocul ,l/ al acestui segment.
E clar c\ AQ taie perpendicular a in ceea ce am numit semiplanul inf erior.
DacZ" O e centrul rotaliei care aduce pe AC pcste BD (deci un punct
tot pe mediatoarealuJ^ AB) avern egalitd.tile
d'irecte de unghiuri :
A-M ,-E- _s
す9И ε==ヤ OBE

一
″″
フ
ぶ εИθ ==ャ Dβ θ

″″
3dunind obtinem

′
ぷ

／
ヤOИ θ==ヤ σBE+ま DBθ ヽ

Sau(unghiurile fiind luatc cu selnnul plus sau θ

lninus,dupi cun■ sensul lor e acel al ace10r
unui ccasornic sau contrar);
ヤσИO==ま σBθ 十 まθBE+ま DBθ _

Dar まDBθ +学 θBE一 ヤDBE,lncit

ヤ OXθ =ま σBO十 ぶ DBE.

Insi unghiurile まOttθ ,i まσ″θ Sint invers egale Suma lor clir zero.
｀
【rlll(,a∠ 1
ヤ0∠ θ=ヤ のBE.

11、 1 =:Drだ く 9oЭ c un unglli pozitiv C2〔 ttarc

すつ五θ<45°

c un unglli pOzitiv Conclliden■ c10 sc glse,tc in unglliu1 6z4 o′ deCi Z′ Z多 ―

′S`′ 夕
ノJα ′′
ι2'1/1リ メ
:′ 0/

Tem。 1
Figuri direct′ respectiv′ :nvers e9ole.
Compα rarec uttghiuri10r,i segmentelo『 _

Indicatil

Tcnla l cOrespunde llaaterici caPit01c10r I,i II din P, asupr〔 L acestei

nlatclii avem de fユ cut■lnele Obscrv(ltii.
Dど ο′ ,s″ α
,7ι グ
′αθ′Z%ι fff″ ιιgα ι
づ′ ιnu c cOmplet江
α′ S― a ol■ lis lnentio― .

4Bθ ,i ∠ B′ ′
=`グ
rar(｀ fL urコ nito21elor cど lzuri de figurh unde ∠ C sint silr.e―
tricc_ Studl‐ ntul poatc dtlce nlai dcParte disctltarc■ 10r ln lDartea
final■ a demo■ stratiei Se va folosi proprictatca ch difcrentelC (in
1) Iiezultir clrn r:gatit5.liic <CAA
-*EBQ, XQAB :XEBq. tn tcrt avcn insb nevoie
dercciorocS, toi asa de usor cle stabiii'1, i: de a;uns s5, oltserzin ci,, princonslrlr:.!1c, clistar{c)c
lui B la AC ;i ilL sict cgal.e, rt* !)A .- (l-rt. {No,a ll.R )

509
 1oc de sumc) ABB" - CBB",
AB" B - CB" B, de unghiuri
respectiv egale sint egale.
7-eovema unghiwlui exte-
r'iorr se bazeazS, pe adevS.ru-I.
intuitiv ci fiecare segment
poate fi imp5.rfit in jumltate.
F5.rl translaf ii (f5"rn postula-
tul lui Euclid) dar cu axio-
3″ rnelea- j date in comentariul
introducerii, stabilirea,,dicho-
tomiei segmentului" se poate
{ace cu toat[ rigoarea, precum urmeaz/a:
rie И B segmentul.COnfOrm axiomei i)exist1 0 Simetrie de ax■ χ ノ
care transformtt pe И in B.Dar_4≠ Bo confOrll■ axiomeii)punctele X,iB
apartin la semiPlane dife五 te ale axei.Deci χy taie segmenttll∠ B ttnt■ un
punct interiOr ν .POtrivit axiOmeiん )punCtul』 ご se transfOrln嵐 含n el lnsu,i′
iar silnet五 a c O transformare de figuri egale.A,adar

「
∠動 =MB.
Privitor la rezolvarea problemelor de cOnstruct五 prin lnetoda locurilor

翼椰邊郡鸞剰饉鼎 鐵ギ1珊rl蹄 潔
Astfel,prOblema cOnstruir五 unui cerc tangent(peste tot interior sau

誓露1鰤難鮮lI聾 ∬
難翼 節
ral,au 4 intcrsectii COmune,ce nu se pot construi cu rida oi COmpaslll
TOtuOi prOblema e rezolvabill cu rigla,i COmpasu12).
Abstragerea ce se recomandh aici nu e nettilarea tangentei cu un cerc,
el:Ittittξ t鶉
潮撃 輝 麦 轟 増犠 li押 精』 l』 llttRlよ l紺電
atunci printre cercurile isogonale cercurilor date.
intrユ
De aselnenea alegerea punctului ce trebuic sユ construiIIl are lnare inl―
portant嵐 .In problema de lnai sus′ nu centrul cercului cこ utat,ci unul din con_
tactele sale reprczintユ alegerea cea mai potrivitこ

Pγ οろJθ %の I.
Fie triunghiul oarecare」 B_4σ . Se ia pe selllidreapta И B′ respectiv Иθ′
segmentul Иε′==И θ,respectiv∠ B′ ==∠ B.S■ sc arate cl B′ ε′,i Bθ se taie
intr― un punct I Pe bisectOarea unghiului BAσ .

Dι ttθ %s″ γ
α″ιintii trebuie probat cユ B′ ε′taie segmentul Bε .

Excludem cazul triunghiului isoscel n _4, cFnd Bθ se confundこ

全 cu
C′ B′ Presupuneln deci,de exernplu:
∠ B>И c‐ .

l) ExistS o demonstrafie fir5, dichotomia segmer:iului si {ird. postulalrl iri Euclid. \'ezi
c5,rti1e lui Efimov gi Hilbert, recomandate. (Nota D. B.)
3) Problema lui Apollonius
- se poate da o solufie prin inversiune (nola edifiei).
510
 Rezult[ AB'> AC, AB > AC'. A;adar, segmentul AB,e tliat de
B'C' pe cind AC, nu. Aceasta inseamn5. cti B gi.4 se g5.sesc in semiplane
diferite, pe cind C ;i A in acelagi semiplan fa![ de B'C'. Decisegmentul BC
e t5"iat intr-un punct (interior) 1de cltre dreapta B'C' de separalie a celor
dou5" plane.
Faptul c5" 1 se gise;te ;i in interiorul segmentului B'C'rezult'a, prin
analogie, schimbind rolul punctelor B, C cr B'C'sau mai simplu, din irnpre-
jurarea c5. 1 este un punct din interiorul unghiului BAC ;i ca atare se g[se;te
in interiorul segmentelor ce se sprijinS" pe laturile unghiului (si trec prin 1).
OdatiL ce ne-am asigurat de existenta gi apoi de situafia punctului 1
(a;adar de relaliile lui de ordonare) trecem 1a demonstrarea proprietllii
c5. 1 apartine bisectoarei interioare. frebuie sir al.Iti.m c5"

● BИ ∬ =ぶ εHJ

Principiul e urmユ torul: ′ ιθ ′ιθ

ι ′
づ αυ ι″多グια′′″ιαιθ″″θ %″ 多ι夕ι
gカ リ
%γ グ
γ
ごSψ・ι ″sι g″ ι
:θ %ι ιs′ ″ιι ιθ
gα ι ″夕
′ι″%'%ル gzι γ
″(Sau,daci nu,construim)α ο ″ 2了

グ″′
多gみ 力′ gα ι
ιθ α″
'イ

/′ ι ιs″ ιιεθ′
″グ%″ θαι θ ι
/1′
′ Jι p7・ 17′

θ,π οι
θ″gど ス
ヽceste tl‐ iunghiuli sint indicate: BI_/1
ゴ
,i B′ JJ_Trecerea la egalitatea lor O facel■
■]ai intii prin perechea de triunghiuri BИ θ
′
,

3′ .4ε , cgalc rn virtutea cazului J de egalitatc

′
(^{B==JB′ ,■ 6二 =J6′ ,ず BJC=ま B′ Иε ).
1)ill cgalit2し tca lor rczlllt■ ま _4BC一 ギ _4B℃
[i ま .1(｀ Iダ _ャ 」εI, Egalitatea ultilllelo■
'g′
器 群 1蹴 雷Л ttiΥ ttiけ 禅 鮮 ε
′
ま Б℃ 〕 ==ま B6B′ .Pc de altユ parte Bα 一
=B′ C ca diferente de segmente respectiv
egalc. Ilclatiile Subliniatc aratユ ci triunghiurilc BIε ′,iB′ IC intri ttn cazul
al dOilea de egalitate Url■ leaztt lα 一 IC.Consideゴnd§ i egalittttile ИC′ =
=■ 6,И √ ==И ∬ constatこ In cユ triunghiurilc_4θ ′ J,i И Cr intrュ 全n cazul
III dc cgalitatc Asadar ぶ IИ ε′=ま 」 lC. _―

P″ οιルπα II
Un triunghi cu dOul inlltinli egale e isOscel.
θ,多 sι /α ″ι
Dι ηι Fie B∠ C triunghiul ,i BB′ ==Cσ ′inlltil■■ile egale。
Triunghiurile dreptunghice Bθ ′ i C13′ B au O pereche de catete egale si
ε §
ipotenuzele egale Cad ln al treilea caz de egalitate al triunghiurilor drept‐
unghice.Urmehzユ ま_4Bc=ま И6B′ deci triunghiul B∠ θ e isoscel.
Pγ οι 脇α III
Zι 夕

Un triunghi cu dOui nllediane egale e isOscel.

Dernorcstyati,e. Fie BAC triunghiul ;i
AC, rcspectiv AB. Prin ipotezi,

BB′ =ε ε′ .

511
 Demonstrttm pr9POZitia pア in absurd p admi口 nd,dimpOtrivl,cl t五 ‐
unghiul iBz4 θ n― ar fi isoscel.2へ ,adar,Cl alll avea dc exemplu

(2) Иε <И B
Aplicttm o simet五 e in raport cu punctul B',respo ε′
.Fie B.,re,pectiv
εl,silnetricul lui B′ resp.θ . Conchidem

(3) εBl=И B resp.Bθ l=И ε .

De asemenea rezulti din(1):

BB.=ε θl,

ca indoitul lnedianelor datc.

Triunghiurile B.BC,iC.ε B au cite doutt perechi de latutt eg」 e iar
laturile celelalte nn urmュ toarea relatie,consecintユ a lui(2),i(3)

3.6>θ .B

(4) まεBBl>ま εlε B

Triunghiurile CBB7。 i Bcc′ au perechile de laturi egale εB=Bε ′

BB′ =ε ε′,i unghiurile dintre de ttn rdatia(4).ConfOrm reciprocei teoremei
mentiOnate,urmeazユ
εB'>BB'

sau,全 nmultind cu 2 terlllenit acestei neegalitユ ti,

(2′ ) ∠0>∠ B,

contrar lui(2).E deci dovcdit,prin absurd,ci triunghiul B∠ C c isoscel cu

vfrful in И .

P/θ ろ′
ι夕πα 」Iア
Un triunghi cu dOuユ bisectoarcヴ %ノ ιメ
リοαγ
ιegale c isoscel.

Dι %θ ′
多 ′ι.Fie
s′ /α づ BИ ε triunghiul,i BB′ ,Cθ ′bisectoarele interioare
egale
(1) BB′ =σ θ′
Presupunern dilllpotrivl cl triunghiu1 13И 6 n― ar fi isoscel,cこ alll avea
de cxcmplu

(2) ャ B>ま ε

r) D3monstrafii directc, deasemencafd,ri postulatulparale)clor, in Gazela lIa'.tm., Xl-II

pag 436 9i X\rIII, pag. 29. (Nota D. B.)

'512
 ibCd if温 涎
3menm¨
MB「 1:111ぜ 攪l爆:乱 督晶
l責 lLiTttTギ
′
(3) εD=α C
ょ

Scopul rrostru cst,' si rolosim prolrr-ie,tri!ile trir.rngliiului isosccl, pro-

fitind <ie ipotcza (1) pentru a arlta cr'r tle cotrtraztcem' Am reu;it
intr--adevir, cuil. ar-atir (3), siL construim '.trt t)
triunghi DC'C isoscel cu virf ul in C'. ,rl
in virtutea ::imctrici in raport cu ]f
イ
湾
rezuLiir"
′
ャ 6:DB'=ま σ BB′

′/ く
sau
′ ｀
Ｂ 一２
(4) く σ'DB′ =ャ
ち夕
_′
ヽ、
、 :、
Pe de a1tir. pzrtte avclll lrtctt

８
θ 一２
(s) ま 67ε B′ ==ぶ

Figura arat'i ci B' c' interior trinnghiului CC'D. Ace-astir situa{ie,

hct5"ritoare pentru dernonstratie, tr-ebuie siL o justificim stlict logirr.
Conform teor-...mi-i ungliiului cxtertor ar-em

*BC'8,>*AB,C,
si deci poirir,'it si.metrii'i in raport cr-r -lf

まDB′ θ
'>ま 五 B′ C'.

Citiln pc aceastl■ elatiC,Cl dreapta B′ И intrl ln■ lnghiul C 'B′ E;i ca

atare taie segmentd ε′ D(intr―un punct interiOr).Fic E acel pullct、 Mai
r嵐 Ⅱrne sh arこ tユ m clB'se g■ se,te intre C,i E.

fⅢ￡督FTl盤lt3′ I11:胤ょ rrittei。 ][hiTttr111:‖ :輩 現 盟盟獣

轟W猟 鳳『hemi淑 絆 咄几轟蝿
i瑶
渉5管 ユ:#￡ 乱
全 乳捲 ′ ∬ 」響 説 pr血 du semiplan,
推md■
:Lttle温 欝
罰 ∫ えd]∬ Ts:unchl D apa導
∫ぷ謙i∬
p五 Parteび :F尋 1:鴨 ittg,慮 髭
an.Pe de山 ユ
s el■ liメ
deterlninat de BB′ .

Conchidem cユ β ′se ghsc,te intre E,iC.

′
E deci probat ctt B′ se afl■ ln interiorul triunghiul■ li」 Dε ε Ca atare
unghiurilc B′ Dθ ,B′ θD sint difercntele urmtttoarelor unghiuri

′
ャ B℃ D=ぶ σ CD― ま 6'ε B′ ;ま B′ Dε 一 ま ε Dε 一 ャ C′ DB′

33-c.162 513
 ′
0 ヤ B'CD一 ま ε εD_す ′
ヤ B′ Dθ 一 ヤε Dθ ― ャ
耗ト

Dar anl arユ tat cユ triunghiul εε′

D e isoscel.Prin‐ urlnare =・
′
(7) ぶ ε cD=ま G′ Dε .

Pe de altユ parte din(2)avem

181 ま
COmParnd(6)cu(7),i(8)conchidem
=<ま
ぶ B'CD>ま
=
B′ Dθ .

Deci nn triunghiul DB′ c avelll ineg」 itatca de laturi

B′ D>B′ ε

saul in宙 rtutea simetriei f叫 こ de y

(9) BC′ >B′ ε .

hm五 %』 e hr
∝
attTlr螺 鍛::Lttli」 (Υ &Taお tttCh“
問
Contrar lui(8)
=>=
E deci dovedit,prin absurd,cユ triunghiul【 BИ c e iSOSCelin∠ .

θらsι γυα′りθ・ PrOblemele II,HI,i lv Sint demonstrate cu materialul

din capitolul intii′ 警 adarifこ ぬ pOStulatul]ui luclid.Ca alalc sint=dc、 ,こ luri
de Geometrie Absolutll).
P/θ ろι
ι%α ア
Stt se cOnstruiasd un triungli Иコ Bc cunOscind lunginlile ′ _BC,
ろ=ε ∠′ θ=∠ B ale laturi10r.Discutie.

:ittlⅧ &β l〕 11:&ボ

『
町 l:mt∫ ξ∬
∫ ttξ ￨[::lI[∵
∫
ξ 誌
itillil二 ::ど

1) Drpi Bolyai se nume;te Geometrie absoluld,

gcomelrie carc rcalr Ji ctrlrs:iL r,in an-
samblul axiomelor f5,r5, insi vreun postulat de paralelism. Geomelria lui Lotacevsclv are la
bazi o anumitS, afirmafle asupra paralelelor. Deci, impreund cu Gecmetria (.rclidjane intrf ca
subspecii in Geometria. Absolutd,
Astd,zi de numeste Geometrie Absolut5, geomelria,'mai gercralai. car, s(. ICale cor-
stitui fdri postrrlatul paralelelor ;i f5.r5. axiome de continuitate.

514
 Existユ deci cel lnult dOuユ solutii B∠ ε,iB∠ ′
douユ cercuri auC cttci
cel nlult doutt puncte comune. in r6alitatc cele dou■ solut五 revin la una
singurl,intrucit BИ ε,iBИ ′ εsint cgale ca simptrice fattt de Bc.
Iヽヽο π″
/ノ α ″ια″ sθ づαα θι づθ
Sノ ι Oん s`γ θ
/1r′
′づ
グ・Ea trebuie consideratl ca un
7ι

C° mp糧
翼itttw滸 壇:よ i爵 盤∬Ъ
ni tHungh aratユ
ditii Sint necesare pcntru existenta solutiei:
cユ ul■ nユ toarde con―

a<bic, (Z) a>ib-ci

aぼ
Ъl撃 ]龍 Iど 71,Ъ ]lfb〕糖 Ttttdeunde∝ К uie o■ 0籠 e
dreapta BC Pentru a preciza presupunem,cl indic五 sint astfel ale§ i ca B
resP C s■ se ghseascl intre Bl, C resp.B′ θ」 .

8ヽ ＼
、g≧ ソ ″
ヒ b
0

,A,ven'l
B{":cla-b, B1Cl : c-yttib.
Verifici,m, cl
(3) BlCz < BLB', (4) BLC| > BrBr,
tntrucit ace*<te relalii revin la
c+a-b<2c,c*a*b>2c,
adicl la
a<b-1-c, a>c-b,
evidente in r-irtutea lui (1) ;i (2).
Citim pe (3) ;i (a), cl cercul (C) are uu punct interior C, gi uu punct exterior
C, faf L de cercul (B). Ca atare, conform axiomei 9, cele doui cercuri au un
punct comun. Acest punct nu se glsqte pe linia BC t centrelor, altfel
cercurile ar fi tangente gi n-ar mai avea puncte in acela;i timp interioare ;i
exterioare. Deci construcfia conduce Ia un veritabil triunghi B.4C (;i Ia
simetricnl sraa BA'C in raport cu linia centrelor).
Studentul s5. arate singurl), c5. acelea;i condilii (l), (2), necesare ;i
s,rficiente pentru existenla unui triunghi de laturi a,, b,c, pot fi puse sub
forma concisi dar echivalenti:
_ &4 _ ba _ ca * Zbzcz g Zczaz I Zazbz S 0

Se va descornpune primul membru in factori si se va folosi ordinea de mi-

rirne, de exemplu a>b>c, a laturilor.
1｀
SL arate, de aselncnea, cユ (1),i(2)sint eChiValentc cu luare imprcunユ a inegalita―
,10r α<み ￨― σ
′ら<ι l‐ α,ι く α十 ら.(Nota D B)

515
 I^"7'1IEB,4RI DE AL] TOCONTROL

i. Suma a tlouii unghiuri e totdeauna un unghi? Dar diferenfa?

2. In cite regiuni impart laturile unui triuughi planul? Cite din'ele
sint unghiuri ?
3. SIL se girscasc[ drumul ccl mai scurt intre doul puncte (de aceeasi
pa1'te a unci dreptc) care atingc dreapta.
'{. Ctrm se poate dernonstrar strict logic, ctr axiornelc a
- j din comen-
, -
tarul introducerii, ci- un unghi ft .-g"l cu eI insusi, in ordinea CAB
a iaturilor ? "

ズalett Cll dOuh unghiuri drepte F=δ =9oO,are cclelalte douユ unghiuri
И =D esale.(SC Va f010si sil■ letria f4ユ de mediatoarea bazei Bθ .Pα ιγ%ι α―
ιγ多 se numeste・ 7ι れ 」Sα ε
′ ,ι ι力 /f iar、 ア
a10area cOmuntt S― И 一 D,ι ′んgカ グ
%Jι %づ
′ιε
`′

_k‐ /Zじ /グ .)

6. Sl se arate cこ sulna ullghiuri101 intr― un triunghi」 BC e egali cu

dubllll unglliului unui anumit patrulatcr al lui Saccheri(sc vOr d・ lCe din 3
,i C Perpendiculare pe dreapta care une,tC IIDijloacele laturi10r И B,iИ 6.)

T e nt a ll・ ●

F:9uri translolote.Segmente copab:le de un unghi

indicatil

Elenlcntul ■Ou ll constituic introducerea postulatului lui liuclid.

盤概 Ъ
淋 :篤譜aれ牌盤 払
躍盤轟
規競がぶ井 罵lぶ
ア
Dげ」 lダ Se llumefte translatie o mi,Care fこ rユ u(9az
punct fix sて 、
special) idClltitatea.
`ル
-4:vionaa ft). Existl transla(ii.
Axioma dou5. translatii e o translatie.
A-viornet. tlanslatii c- o translatie.
A riomtt afie ;i rrumai una singlri care clucc un punct
A peste un
eC° rttpunz壼 oarc m打 0七 anJⅢ e sau n_au
魔
pundぎ 靴l′ を kΓ 慧品 ザ
M Euttd“ ubお ■
hH鑑 」illぶ 電 ll,ボ 計 乱 罵 :農 高埋
:』 りず ■ a

De aselllenea poate arこ ta c■ 1::fllyIIP選 raleislnlllul

(reCiprOcitatca, tranzitivitatca)sint CC
:■
E important de obscrvat(Si Se demonstrczc!),cユ'tilia]liapξ
pOStulatul lui Euclid
mぬ a聯
∵ 電塁 lI乱 Ⅷ Fttg総 雛 :

】 職 詩 [難 :繊 〕ulllscrie`ο ′ご♂ ι
ιτun cerc
3)SeslllCntele de cerc sint capabile de un unghi cOnstant. Evident`7ァ `′

del■ 10nstratiileヽ ア
Or fi ttntreprinse duPユ ce materialul teoretic al tellici II va
i fost asinlilat.

516
 1,pr市 inta materici,avcll■ de observat uim■ toarelc:
PIOPOZitiilC ttn care intclvinc inscriptibilitatea in cerc a patrlllate―
rului s￡ 1lt dcmonst】 「ate dc obicci pcntru un anume caz al figu五 i,ial valabi―
litatea lor pentru celelalte cazuri se adlllite,,prin contin■ itate''.Principiul
continuitit五 nu pOatc fi justificat elementar Daci renuntll■ la cl lnsl,
demonstratiilc devin cnteodatュ foarte lungi.in general,dcl■ ■ oistrat五 lc bazate
pe mttsuri(lc unghiu】 fi,pentru a fi con■ plect riguro〔 lse, trebuic Prccedate de
iuStifiCiri, tldcsea grc6aic, ale rclati■ Or de ordonarc din figurユ .

ふ」OdifiCind notiunea de unghi se poate intrOduce uniforll■ itatea ttn

enuntul teorelnei patrulaterului inscriptibil,i sCurta l■ ■
ult aplicatiile, fュ cttn―
du― le libere dc cOnsideratii de ordonare.
′ ′ ′
力% ``′ =gλ づ ε
PI「 lr llι θιψ′ごι′ ″',″ figura a dou前 ご♂.′

ψ′ ιOarccarc だ, ご ,′ ,

nlll■ laidecit secal■ te Cind“dlcPtele se taie fn O■ lnghi■ll complcct ll・ .ai Poate

i arttat pdn`輪 θ」B ξ

in bc de/ゝ .DuЫ acidd壺 prevhc ch ,θ nt

colnPlectcイ ト ,ご )se ttc ′

=グ・
drepte,nu scmidreptQ Dou■
〔egale
unghiu五
cind existユo mi,care(rOtatie Sau translatie)Cu cfectul`:f=″ :,∂

‰ 赫 秋 血 H COl■ lPI山 イ )￨イ ミ

Printr-011■ 1,c arc,cu prilna latur1 71/PeS ュ ∬ ぶ I菫 真 i本 奮

d出 Ⅲ ど ｀ 十 イ ｀ 一 了｀ +イ ド =グ ヽ P五 nd品 Ⅲ た L.ユ ■ も 愛 e unghm記 e

COinPlecte cu′ α
J"″ JJ′ ψαrα ′
θιじSint イ
cgale rntrc ele,i egale c■ l i17/7gカ グ ′.

"tィ
Se arattt usor cl〔 ldunarea astfel definith are toate proprietユ`ι tilC adunこ rii
dill■ lgebr壺 . R ezultこ in sPeCial forlllulelc

′ハ ＼ /へ ″＼ ンヽ、
ι,ら +ι ,α =0,α ,み =― ι
,￡ ,

acユ rei interpretarc e urlEユ toarca:doutt ullghiuri comPlCCte invcrs cgalc sint
egale ,i de sel1lne contrare.
De aici rezulttt incl ulmitoarea formull impoltanti pcntru aplicatii:
｀
/グ ＼ /＼ ノミ
(1) ド+/`ヽ 十今 =∝
イ ・.(2)ι ,α 一 θ+θ ,α b′

Cu nOtiunea de unghi conlPlect teorel■ la fundanlental■ a inscriptibilittttii

:i reCip`rOca ci, prilnesc llrlll沈 toarea enuntare unifOrnll,elibcratこ dc ca2ui
de excep:ie:Dα ε
α_4,B,C,Ds,`′ ′
ノp′ ′
Ff′ ψ ″―
ιr′ ι τ θο/″ 夕 α′
ら ′
存/′ ′
″ψι π f′ ?ι

εJ/θ 況′ ′
みσj」 θB=ADB,
/X /＼ ′
ァ
θεヶ θε, どαθど ″
`′

/r′ ′
κrι _4′ B,C′ D″ イ%ノ ′
′ι
`′

`p`′

r′ /θ ″げ ′
ι
“
ι οι
グ″」′/δ ,S′ ″′ 4sゲ F′ ′Zご
/＼
■6B=■
ノ＼
DB,ご ゴ ι 夕″ /``夕 κ rι Sり

φι ιιε
ιγθ `ε
・
`′ 'Oι
'ι
`′
O justificare bazath Pe unele cOnsideratii intuitive,a accstci PrOprietユ ti
(Sub 9 fOrmi diferit■ )sC gttseite in lectiile lui Hadamard vol.I
Intr― adevlr trebuie hotこ rit totdeauna,dactt pe un cerc P■ lnctele C,D
vin de acccatti parte sau dc pdrti deOSebite ale coardci_lB,clciin PI‐ in■ ■
ll caz
Λ Λ Λ Λ
avem Jε B=IDB in al doilea:_lCB=π ― ■Dお

517
 in privinta teOriei paralelogramului atragem atentia studentului, cユ
′
trebuie si distingtt neted ttntre ″ιsθ ′
づι/ι α
Parale10granllllui(Patrulaterul
,i paralele),iθ づ
Jι γ
グιピ
,′

chile de latul1 0puse

3)O PcreChe de latu五
fmplrtite ln Pユ rli egale.5)Unghiu」 le

Mecanismul demonstrat五 10r accstui fel de chestiuni constl lll verifi‐

carea unuia din aceste c五 ter五 si f010sirea rclatii10r Suplilnentare de carё e
decur a criteriului.Astfel iecare

ti樹
ut江
l:ル 勝1習 跳ittelLs::
ι
.

ぬ
∝m聟 温ま摯t吼 :[驚 鴛r悦 覇 ∬蟹鰤:嗽
1静 軍:1島 :r五 七 ￨

:Ⅷ 謄路 llylT潔 精鷺
L秘 1:電 bttiまT¶ 1甜 盟ξ
二 量
lli電現
interesul s■ _l facem stt intre ttn aceastユ specie.

鳳 きs(Te留
lndtξ l蹴
t留
‰::醜 七
:s::1::ate ilnbuniti■
n論
,a,a

ghu五 指
∫1:量 ぶ 詰 1轟 賞計島肥.d翼 藷 議 =〔

逮
l器 ∬
Ul■
leL『

trapez cu laturile egale,i antiparalele bazclol se zice isOscel.

Recomandiln studentului lnai ridicat o lecturtt criticこ a cursului. Sa

[「 『ぽ豊
酬顆 ムT翼‰∴ ご
fiき結「∬l∬ 錯
『星:露 :1:F賢 隻
〔解維
streze,pentru triunghiurile cu toate unghiur■ e ascutite, COncurenta inllti―
milo■ ,fttrユ postulatul lui Euclid,numai cu proprietユ ti ale sil■ etrillor,valabile
si in Geometrh lui Bolyai_Lobacevschv.
Sttcaute anume sユ 全
nsc五 e in triunghiu1 2ヽ BC un tri■lnghi de perimetru
nliniln,i sl arate cユ bisectoarele interiOare ale acestuia sint inllti【 nile triuli―
gl■ iului dat.

P/θ ろJι ,π α F
Compunerea a doutt simetrii fatl de dOutt punctc∠ B e o tmnslalie
′
de directic ИB,i de amplitudine 2 ИB.
Ыtrar dhメ an■ y cCtt Ce de宙 nc P
supu翼 維 :〔 釜留 鶴 ュ1:f;胤 ザ 壇 ce
al・ devinё y supus sin■ etriei fatユ de B。
RecunOaptem cユ ズ
4 3 e dreapta ce une,te mi110acele laturilor iェ l triunghiul
Py9・
Ca atare
PO‖ ИB

PO=2И B

Deci trecerea de la P la g se face direct prin translatia de care c vorba

in enunt.

r) Un poligon sa zlce sim4lil ciird segrnentele care forzneazS. laturilp 1ui nu se taie (in in-
terior). (Nota D.B.)

518
 P/θ bJι %α ff
Compunerca a trei sin■ etr五 fattt de trei puncte_4,B′ εe o sinletFie
fatユ de lln al treilea punct D.Figura∠ BCD e un partte10graIIl.
D∂ %θ πs″ γ
α ・Luこ m silllletricul』 イallui P in 10Polt Cu И.Mai dё Parte,
″θ
simet五 cul N allui]イ in raport cu B.in sfir,it simetricul θallui Ⅳ in raPOrt
cu C.
Conforn■ problemci l trccerea de la P la N estc o translatic de ampli―
tudine 2■ 3,i dlrectie」 B.
efr∫
Li:深 晃
翼 署
彗lall』
漢 漱 i鶏甘
∬ :.￨ヨ I湯
擬 詭 縄監 留 #Is:IIよ ￨:i tran:曜
]ヽ
16D=∠ B iar θD e opusユ
liln Paralelo―
gramu1 24 BCD. E clar cipunct D e u,Or de directia
deterIIlinat.COnstr■ directiei∠ B・
Dぬ
亀Ъ 淵[F認 齢 P,sup“ peゴ nd」 md五 ilor de centre X,B,C,D
tiei 2■ B ξ i translatici inverse 2 εD.
la vechea pozitie,R ezultユ de aici,c読
a simet五 ile_4,B′ C(a,adar dacユ 11
lplthnl pinl la urnll tOt punctul iP.
duce pe c in P,au ceca ce e tot unaJ
pe P in Q
Deci efectul succesiv al sillletriilor 」′B,C este o sillletrie fatl de un
alt punct」 D. '
iJ/ο ιZι 夕
για frr
Sl sc generalizeze rezultatele de nlai sus i compunerea unui numこ r par
de ttm杖 面 坤 de dtte punde e o La劇 Ⅲ
impar,o simet五 e fattt de un punct(Demonstratia( 3柵 :野:L∬ 船 混部 :

P/θ み ァ
7ぎ ′:ι IT「

Sl se cilcuⅡIscric poligonului Xl,■ 2… ・ 」πun poligon 31 32-・ 3●

均bCd mu五 coК spunz澄 Oarc B』
:ぽ 茫 』 illЪ `H,unde
第 :咄 皐 Γ
Sθ Jι ′
″り
ι.PIoblema are solutii CLiferitc duptt cunl″ c par sau impar. Se
vede ilnediat ctt B.trebuic stt fie un punct fix al lniscirii rezultate din coⅡ l―

punerea simetri■ or fattt dC punctele∠ 1, 五2,― ・ ,■ , in aceast■ ordine.

Dac■ 夕多e impar, conform problelnei Iヽ「 cOmpunerea acestor silnetrii
este tot o sil■ ctric fath dc un punct O Singurul punct fix al acestei silnetrii
este θ.Dι δ j
φγοみιι%α α み多 グ″ んsο J%″ ιcorespunzユ toare lui Bl=θ・
ιθsれ gzι γ
Constructia rezulttt de la sine.Luユ In un pllnct arbitrar Bi ,i ￡nCercこ msユ
sc五 eln poligonul(3).Nu rcu,im,in general.Ajungem la un punct Bl+.≠
≠ B{.Dar Bf,iB力 +l Se cOrespund in simet五 a de centru O.
C■lm punctul cttutat Bl e punctul fix al acestci sinlctr五 ,e clar cl so―
lutia prOblemei e dattt de mijlocul Bl― θ al segmentului3131+1
Pentru ル みPar, compunerea simetriilor de centrc Иl五 2,… ・ Иπ (in
aceastユ ordine)este o translatie,COnform prOblemci IV.Dacこ translatia c
veritabilユ ′nu ad■lite punct fix:deci problema n― are solutie.Dacこ e identi―
tatea,atunci adⅡ lite toate punctele planului ca ptncte fixe, asadar o infi―
nitate de solut五

1) Presupunem propozilia ade,riratl pentru 2(re

- 1) resp
(.bn
- 7) puncte 9i aletdm cE
eadeverati T)entrr Zrrxresp 2nt r 1 prncte. In special ea sc'rerilicir pentru I resp. 3 puncte cici
cc'ircicle .1r pro'l.,icn-ia, I:'es;,. TI.I)eci e genera) valabiitr. (Noti, D,ts.)

519
 p驚
goaneЪ サ
貸サ』蹴喘ξ
∫ l■
:腎
1。 窯『∬Ⅷ謂:111電 ∬誡 [
∠I∠ 2・ … Hπ Dar daci existi unul,exist■ o infinitate,pentru bFiCご P'Pct
de inccPcrc 31,そun plan.
Folosind rezllltatul din prOblema II avcl■ incユ : 1 _
Patru― punctcle Иl∠ 2И 3И 4 CarC admit un patru― puncヒ B138β :B4(,i
deci o infinitate),ln cOnditiile din enunt sint Paralelogramclc :
P/θ らι
θ7Joι ιT‐
Cercurile circurLSCriSe cclor patru tringhiuri ale unui patiulater coln―
plect trcc Prin acelatti punct.

, Dι οブ
′′′
α″ιAceasti
sι chcstiullc binc cunoscut■ (teOrema punctului
lui]f,22ι “
ι
りSe deinOnstreaz■ d()obicei in citeva rinduri.Acele denlonstrati
nu pot fi privite ca五 guroase,intruclt se sprilintt pe relatii de OrdOnare pre―
luate figur五 . Geometria e insl ,iO,tiintユ exaCtl nu e el■ pi■ ie ,i astfCl de
demonstratii trebuiesc privite ca prOvlzorll
Exemplul e binc ales pentru a arita studentul■ ll dc cile precalllil trebuie
it￡
驚辟 謝 i]1増 篤 ∫留 結 匙
賞躍 ccstc inconvcnicntc
[電:Ⅷ tW鯖 精暉:I留 lh
vom arita cum pot fi indepユ prin introclucerca
rtate f、
′:unghiurilor col■lplecte''de care〔 t fost vorba in indicatttle de la inccputul
acestel tel■ ■
e.
intti si precizえ ln notatille din figuri
Fic ИBθ D patrtllaterul collvex care,prin complectarea interscctiilor,
ne di patrulatcrul complect И Bε DEF Aici E rcsP F inSeamnl intersecti■
laturilor opuse 4 B,CD resp.Bθ ,∠ D Pentrll a PrcCiZa,vom presupunc
d ε )息
8K誼 :ilゴ 器 ￡ til:七籠 :五 sc t五 unghu■ oI BEε ,ε FD.■ e se
taie intr‐ un al doilea punct]f,in general diferit de C.Toat■ sfortarea nOastri
con_ntt乳
11曽 T七 亀慧 ゝ籍
」‰ :■ (留 ￡
な
Tよ tC:1盟 :L dtua.e de
ordonare din figurl:punctul]グ 1lu apartine interiortllui patrulater■ ■
lui con―
YeX r4BCD,
\rom demonstra acest lucru prin redrlcere la absurd. Fie climpotrivi,
:11 interior patrulateruld ABCD.
A Ca atare M se glsegte de p'Itrti dif erite
cr1 -E resp. F fatYa de BC resp. CD. Deci
din patruiaterul inscriptibil B)'ICE resp.
CI"IDF rezult;i
4 B).tC:r- + BEC, + CIID :n- * CFD,
・・。 (1)ヤ B』 イ D=(・ ― ヤByθ )1+

+(π 一 ヤε』fD)=ヤ BEε 十 まθFD

(figura falsiLr undeャ BMD inseamnl spatiul inchis de

1,S:iroatrari,tarigLrros,cuajntorul;rxiorn:icleordonarr::,,oricedteaptS,irapatteplanul
in cloulr serniplane", cl.r intr-ul patrulaier compiect exisiii un singurrirf, de cxemplu C, care
e interioi segmentelor foi:maie cle vldurile clc pe clreptele ce ttcc prin C. S5, se dernonstreze !
(Noili D.i3.)

520
:漑 %寵 主」
零もyttf∬ も:庶 l∬ 鳳『1:鵠‖批 ft芯 ぶ
蹴 ]:鷺
導t
ま BEC十 ぶ 6FD=ヤ BEC十 ヤ EBε 一 ャ B」 D=ぶ ECF― ま BИ D

sau,in vilitutea llli(1)

(2) ま β]rD_ま EσF― ャ BttD

Citim Pc(2)cユ B″ D,Care a fost definit ca o sumユ de unghiuri(,i ca

atare ar fi putut trece dc mhrilnea r),e in re21itate lnai l■ lic ca,(un veritabil
unghiu).
Prin urmare, ]f se gユ sc§ te in interiorul triunghiului BCD. =ヽ stfel,
dacl s― ar gisi Fn interiorlll lui BttD inclusiv laturile, spaぃ ul BMD Care
cuprindc pe■ ar fi mai mare sau cgal cu π (si SC demonstrezc).
Tot din(2)Iczultl

(3) ャ B』 fD<ま E6F=ぶ Bε D,

ャ BIl」 D+ま CBD十 ギ εDB<ま βθD十 ま εBD+ヤ θDB=π

lfBD, ぶ θDB>ま ′
insュ ぶ CBD>ぶ ■ ]fDβ ,A,adar αル チ
ιイογ
じ

ま ByD十 ま ]fBD十 ぶ]fDB<π .

concluzic absurdこ , cici suma unghiurilor dintr― un triunghiu e cgalユ cu π .

E deci probat,prin absurd,cユ ]fn■lse gユ se,tc in patrulaterul convex

И BCD.in C nu sel、 oate gisi′ iarl,1,CttCi pentru]f二 =θ incgalitatea(3)
devlne absurdユ .

in definitiv]イ se gisc,te pe arcele celor douこ

cercuri situate in regiunea de partea Opusユ a lui_4
col■ uni senliplanelor deterlninate dc Bc‐ ,i CD′
aSadall「
盤
:ittFtell:Rtttprilnaetapユ a del■ lo■ ―
Stratillsulul,111ユ
tor constユ 口evaluarea unghiu- 1
全
]fD.
lui■
Prin constructic,C Se glse,te Fntrc E§ iD.
A,adlI (figura (figura
rea,1ユrea,li)
)

(4) ャEMD一 ぶE]fθ +ま ε]fD

驚
rb買
類∫ytttrtts轍 納F器ま
翼偶 亀
まEЛ f6=π 五BC
=ょ EBC=ぶ
ぶCMD=ま CFp
521
in10cuind ttn(4)oblinem
(5) ぶEyD=ま ∠BC+ま 6FD― π 一 ャEИ D
insュ ]f,iズ 4,am artttat,se gttsesc in semiplane diferite fati de ED
Citim atunci pe(5),c嵐 ]fEИ D Se gisesc pe un cerc.
La fel se aratユ ctt MFИ B segユ sesc pe■ ln cerc.
Cu aceasta totul c demonstrat.
θろ ′
υ
sι ′α″ι .Cu lnetoda unghiu五 lor cOmpletc aceastttlungユ del■ onstratie
XК
ttfe量 譜鯖l舌 塀gl驚 謂li選 監rl踊身Mi瞥 挽i
I′ dn htude
patrulaterului tti insemnこ In resPCCtiV cu D′ ε,E′ punctele unde laturile
∠F′ BF,И B sint tliate de a patra.
°
gι
笏 ″ ″形 巫 鰯 マ1協偽J″ 〃 多 斃 ι彫 嚇 解 fttκ 6留 『 ‰ fttt箕
SeClie ttr a cercurior BEC,CFD.
AplicFnd descompuncrea(2)din■ Ota de la indicatiile telnei II.aveln:

/＼
EyD=
/X /＼
E』 FC‐+σ 』fD
Dar,in virtutea teoremci de inscriptibilitatc de acolo, urn■ eaz五

/X =EBε
/X/X,ε 〃/＼
E]fθ D=ε FD
sau, schilnbind notatia dreptelor care forllleaztt unghi■ lr■ e din membrェ
al doilea:
｀ /＼F
や _/`>,どFD=BF′ ε И

Substituind Fn(1)Obtinem: :
＼″
／″

/X
EID=∠
/h
/＼BF+BF/F一
B′

sau,schimund notatia laturilor unghiulul din llltimul membru

/＼ /＼D.
E]〃 D=EИ
Teorenla de inscl「 ilDtibilitate din ■Ottt arattt cユ punctele ルfEノ lb se
gユ sesc pe un cerc.La fd,punctele fИ F∠ B. i
Din cOmp〔 、 rarca cclor doutt demonstratii Se poatc vedea care e avan―
taiLL[f010sirii(ln P10blemcle de acest fel)a unghiurilor complecte.
P/ο ιJι 夕α τ
′
2ι」
Se dau douユ puncte fixe∠ ,13,i un punct lnobil ε pe O sellnidrealDtこ
ИX Sc ia pe ttB de partea opustt cu∠ un seglnent BD_И σ Prill D se
duce O dreaptユ care lnt全 lne,te pe」 B6in』 fa§ a incit unghiurile B]イ D,iC‐4B
sユ fie direct egale.
Se cere loc■ ll geometric al punctului』 f.
Sθ J2ι ι
づι .Avem binuiala cこ locul geometric e un cerc ce trece prin B
」ユ
鰤 Atunci,cum
mtemdatこ pe condderarea dl職
n頑 ntte混
unghiul ま BMD 迅 驚::詣 ta管:甑ツ性
suficicnt sh a■ ltttn■ ctt dreapta D]f trece printr― un punct fix.

522
 Construinl un unghiu DBE direct egal cu C/1B,i de latur江
BE=∠ B
Constructia e bine deterlllinath′ Prin
enunt:Opusa sclnidreptei BИ .Punct 島]]::,1llelllaBD e cunOscutユ
Triunghiurile CИ B,i DF―F Sint direct egale ca avind CИ =D3
BИ ==EB iar unghiurile ま ε」 B, ぶ DBE direct egale.
De aici l■ rmeazユ , ctt elellnentele omoloage din aceste triunghiuri fac

窯∬∞
嘔:篇 atte錨麗‖
躇計
Кttund ht卜 OЮ Ⅲem… a“ ―

ャε」B=ャ (ε B,DE).
Comparind cu egalitatea de unghiuri din enunt cOnchidenl
ャ B]fD一 ま (cB,DE)
Aceasti. rc'iatie arati, cL Dy trece prin E.
X)ar avem inci r:gaiitatca directl,Prin constructie ャσI B=ま DBE_
lucit rczuiti /弩

B]fE二 =DBE
in definitiv]I sc gユ se,te pc cercul bine
dcte■ ,inat ce trece prin E
1■
§i e tangent
in 31a BD.Dacユ limitユ m variatia lui θ
numai la selnidreaptこ ノ 4X loclll luiゴ ビ e
numai o parte din acest cerc(sl Se de…
terlnine care parte).
Obserastie. Se cere reexaminarea critici a acestei demonstralii ;i inlo-
cuirea ei prin alta, compiet riguroasi, bazatd. pe consideralii de unghiuri,
complete sau pe justificarea tuturor relaliilor de ordonare preiuate in de-
monstratia dr: mai sus, de la figurl.

fN r2Eβ _iRI DE∠ ぴrο 6ο NTRO二 二И rEMA If

l. Ce devine bisectoarea interioartt a unui unshiu cind laturile tind

si devini paralele P
2. Ctttre ce valoare tinde l■ 江rir.lea unghiului cind laturile lui tind s洩
devinh Paralelc P
3. Sユ se cnunte teorcma bisectoarelor interioare cind douュ din laturile
trilaterului devin paralele. Cttte cercuri tritangente adlllite un astfel de tri―
later P sユ sc exPliCe rezultatul.
4 Stt se arate c■ semnul de paralelism i are tOate propJetこ ￨]e
abstractc ale semnului de egalitate=(reflexi宙 tate,simetrie transit市 itate).
5.Fic ABCD un patrulater nc― simplu(laturile Opuse Bσ ,■ D secante
fntr― un punct r interior segmente10r)cu alnindOul perechile de laturi Opuse
И B一 CD, 3ε =.4 D egale.Ce se poate sPunC despre patrulaterul silnpll■
ИθBDP
Aceeatti ClleStiune pentru un Patrulater nc_sillnplu cu O pereche de laturi
(OpuSC)egale,i paralelc.

523
 Stt se recunoasci necesitatea llnentiunii′ ,Simplu''in urlllltoarele douユ
criterii ale paralelogralnului:

∠ B=CD′ BC=И D,iИ B‖ εD・

6. Sl se levintt asupra probll_3mei III, tema I ,i sl sc del■ onstreze

rapid concluzia cu ajutorul teOremei dreptei ce une,te inijloacele a dou江
laturi.
7. Pe fiecarc ccrc§ i pe fiecare dreapti hotユ rlln un sens de parcurs.
Cercurile,i dreptele astfel llrlodificate le nulnim,,Orientatc′ '.Un cclc orientat
e tangent unei drepte orientate numai cincl in punctlll de contact sensurile
dc Parcurs coincid.
fフ ,ι /`b″ /」

Cite tangcnte oricntate,paralele,i de aCela§ i sens cu o dreapt■ orien―

tattt datl,se pot duce unui cerc orientatP
Cite cerculi oricntate sint tangente la trei drepte oricntate P
Clte tangente coinunc orientate adIIlit doutt cercuri orientate,i care
e asezarca 10rP

femo o lll-o
FIguri osemeneo. Relolii metrice
Omotetio. lnversiuneo

lndico!ii

I)in punctui de vedcre al foudirii logice, teoriile din aceste capitole nu

cer introducerea nici unei a-1te noi axiot e cum a arir,tat Hilbert in Fundamen-
tele Geornetriei. Totugi, din nevoi pedagogice, in toatc aceste capitole se face
in mod tacit uz dc axioma lui Arhimede.
Segmentele nu mai intervin ca mS"rimi abstracte, ci pdn mijlocirea cite
unui numir real : ncd,sx(,ra. segwtentlt|,ltt,.
Acolo unde se intloduce misula, se splllle cir unui segment ii cores-
punde ca mlsurS, un numlr real. iY.z e neuoic sd. se_presr,tfu,n,d reciproca:
-oyicd'ru'i
nwmdr real i,'i cores|ttnde rut, segmetr,t care-l adm,'ite ca mdswrd..
Acesta e conlinutul unei axiome mai tirzli, a;a-nurnita axiomlt a compLe-
titudiuii (sub alti formir : ax'ioma lui Cantor).
Pentru buna lnlelegere a asemin[rii (si mai tirziu, a ca.pitoielor despre
mlsura ariilor gi lungimecr cetcului), sfituim studentul sL revadS.inCursul
de Aritmeticl; teoria numerelot ira{ionale.
Notiunea de figuri omotctice trebuie cornpletatl" cu notiunea de figuri,
direct asetnc;tea. Douia figuri se zic direct aserlcrea cind provin una din alta
pri.ntr-o omotetie de rapolt pozitiv sau negatir,, (indiferent) urrnatir sau nu
de o translalie.
Agadar cee& ce in culsul P se numcsc figuri direct res?ectia invers
omoteticc conteazS, totdeauna ca figuri direct aseulenea.
Capitolul invcrsiunii prezintir o deosebit5- iTportantl. nlateria e
modernta,;i nu are lici un corespondent in Eiementele lui Euclid.
Ceea ce constituie noutatea (fatir dc migciri gifa![ de omotetii) a trans-
forrnirrii nurnit5" in',ie'tsitut,e este lmprcjurarea ci face sl corespuncil drcptelor
nu dreptr: ci, in gcncral, ccrcuri..

524
 Inversiunea iese a,adar dill cadrul, de Pintt acum,al transfOrm嵐 五lor
lincare.Ⅳ πιθι フ′
αんげb/%α ′ ′ク α ′′ グο力′ αタル
sわ ″ α ′
′ιεグγθ%ι α
′′
″.De aceea nu ,τ
`,θ
`′ puncte
trebu■ si ne mire cl cxist■ `ι
singularc(polul)carc nu au omolog.
In cursul P,proprictユ tile inversiunii sint rapid stabiliteぅ i unC‐ le chiar
trecute sub tユ cere(proprictatea cea lnai illlportanth i aceea dc a phstra
tlnghiurile de thiere ale curbc10■ ). Studentul ar face bine sl― § i COmpleteze
CunO,tintele cOnsultind dc excmplu cttlti lnai COmplctc in aceasttt privinth,
cun■ este Tratatul de Geometrie allui Rouch`,i COmberOusscl).
Fundalllentaltt pentru invcrsi■ lnc e tcorenla puterii unui punct fat五
de un cerc. Studentul poate face legtttura cu ol■ otetia observind ctt c01■ ―
punerea a dOul inversiuni de acela,i pol e o ol■ 10tetic I)e aici′ din teorema
puterii si din Proprietatea omotetiei dc a trを 11lsforlna ull ccrc in alt cerc,
rezultl firi nici o sfortare ch inversul unui cerc ce nu trece prill pol e ull cerc」
e de aiuns sl colllpuncln invcrsiunea dati ctl il■ versiunea care art〕 ctl putcre′
puterea polului fatl de Cerc
Proprietatea, olnish ill cursul P, anumc ctt inversiunea transforllii
curbelc cc se taie nll]イ sub un anume unghiin curbe sc ce taie'ni%r′ sub un
りC tta de mpo■ a試 ぃ u,Or de ttab通 t mdto dュ mm
l:部 .hVeFs eg』
Pentru buna intelegere a paragrafe10r privitOarc la cercuri,recomandlm
studentului sl citeasch mai intFi inversiunea,i sI ICdelnollstrezc tcoremele
relativc la cercllri pe figuri sinlPlifiCate prin inversiunc(tinind scalmユ de
proprietatea fundamentall a plstrこ unglliuri10r dc tliere).
r五
Studentul va delnonstra ttnt貧 1,ca excrcitii:
1.「 igura silnplificatユ (prin invcrsiune)a dou■ cercuri care se taie
cste figura a douユ drepte conctlrente
2. Figura silnplificath a doul ccrcuri tangente c dath de dolll drcpte
paralele.
3 Figura sinlplificati a doul cercllri flrユ puncte colnune e datユ de
douこ cercuri concentricc.
Pe aceste figud dcvine intuitiv clL cercurile ortogonale la doutt cercuri
date formeazir un fascicul. Dc asemenea, spcciile fasciculc・ lor conjugate apar
imediat.
Desigur plintre cercur-i trebuie s5. l5.sirm si"r trcacと ,i dreptele (cazuri
lirnitl de cercuri, cu rnz.r infiuitir).
1)]Rcconlancl■11l de ttsclllenca NN_ IIillXilcanu σο″￨´ Jε ′
″ο ′ θ Jε gθ ο″τ グづ
′′ ′
πι
ι」fr`7(_R‐ Ota Edilici) “
`づ
2)11l pritntll rind sc stabilc,te lln c`lz particular trecul sllb ticerc dar folosit in cul.sul P:
invご 1、 illl■ ea Plstreazi contactcle Din triullghitlri asclllcnca sc rcc■ llloa,lC ci O illversiunc de Iぅ o10

‐ Cl● 鋼¨ 帆 Шい 電 mェ Hθ h卜 J、 蟷 mmt“ η uptt bm Ja∠ T′ =鶴 ИB・

Ъ
…
D,ci dacλ 4́B sint lpu■ ctelc infinit veciTlc pc o curl)前 ctl pullctclc =I′ r′ sint,i cle ininit
vect:le pe tra1ls[o「 mata C′ tr ticit
il■ 4′ B',confOr■ l formu]ci devinc la voia l]oastri dc mic o dat6
“
ctl И B I〕 」。i itl′ crsiuilca pistrcazi colltactcic ie atllnci Cl,C2d° ui Curbe care sc taic intr― un
punct y≠ O Transformatele lor εl,C2sc 「
taic illtr― un punct if′ .■ angentele 』
rr]t,]fr2 1a
Ct,ぼ 2 sc tranゝ [ormi in(loui ccrcuri「 .,F2CC trCc Prin οrcspectiv tangcntc in fビ ′ la Ci,ε
(√ l:i prOprictatca dc n■ ai slls,a pistrttrii contacte10r)
`
Fic』 f′ ri,y′ i tangentclc in]f′ Ja εl,C`,i dccila r.,r2・ C° nform
tcorici,diamctrele
in O la rl,「 2 stnt l)CrI)Cndiclllare pc■ flll,■ f221・ Dcci tallgclltclc θ5.,OS2 ill° 〕 a rl,r2Sint
′
parable cu yl■ ,■ ら ■・Dュ r OSJ,OS2 Snt simctricc,fa■ de hnh ccntrdor cu』 イ Tf,M′ だ 。
Dectぶ Crs
.lfl rl■ 亀 c in・ ′ cgal cnぶ Mir′ χ
`(Nott D.B)
525
 intregul capitol despre cercuri poate fi stユ pinit consecvent cu aceast益
づθ
metodh aル g%γ づ α″θ%グ θ
ι(figuri simplificate).
Recomandユ m studentilor mai ridicati Sl― ,i COmpleteze cuno,tintCle
t札 d Apollo面 us cu LctuH占 nc五 Ⅲ m盛
l:珊 t:::1:la』 請 ■ 鳳 ∫躍 」 tul lui Rouch6 si ConlberOussc_
P/θ みJι %α I
Fie X BC un triunghi inscris intr― un ccrc dat, de centrtl θ. ヽ破rfurile
B,C sint fixe,vl■ ful z4 insh lnobil pe cerc.Sユ sc giseasc嵐 locurile geometrice
ale i centrlllui de greutate C,ortocentrului∬ ,centrului cercului lui]Eulcr T/7.
Sθ ′
″づ ιl)・ Se stie Cこ punctele G′ 〃,71/‐ sint a,eZate pe o accea,i semi―
drcaptユ de origine θ,iar distantele 10・ la O sint prOPortionale cu

θG θ1 0 TT/‐
2 6 3
Deci loctllille geon■ etricc cttutate corespund doui ctte doutt Fn onlo―
υιale chror Valori se citesc pe(1).
tetii de centru θ ,i de rapoarte夕 οg夕 づ

m試 三:智 鴇 ∫:貧 鳳 器 P盤 度 寸fillm18鴨 搬 a盤 1,智 魁 ∬ %

mii10C」 Segmentului Bε se stie,din teorema medianelor,cユ Gea§ ezat pe
sernidreapta∠ ′
И a,a ttnCttt

/?\ A'C 1-

A'A - 3

Dar.4 descrie cercul dat (O), Citim pe (2) ci G descrie transforrnatul

acestul cerc prin omotetia de centru -4' ;i de raport pozitiv a .
t

ta 21lθ h raportulづ
升一毛
→ Ъ ,i de razユ 4,unde
0
R e raza cerc」 dρ ).

疑孟留t婦 魔淵鷺
寵塊i哩 [ぶlFttC」 聟騒mattYtょ ほ
∬
ccrcul cu centrrrl in punctul I1o care imparte pe OGo in raPortul° 0_3)

l de raZユ 3(÷ Dar dn И0-上 Ⅲ hem

・ ′
)=R・ 3
И θ Ψ
=3-1′ =÷ adChi陽 =÷・
Ca atarc avem O∬ 0-3,÷ OИ =2θ ′∠ t

Prin urmare″ O e simetricullui θ fatユ dc Sc‐ .

in definitiv, locul lui」 F este ccrcul sillletric cercului dat(θ )fati de

dreapta Bε .

in sfir,it,locul lui″ rezultl,confOrm lui(1),Ca transformatul locului

lui G prin Omotctia de ccntru O§ i de raportた 一 二L.Aveminsh avantaiulSユ

deducem pe″ din locul lui〃 determillat mai sus.Citim pe(1)Ctt T7 descrie

1)Daci presupunein cunoscutS, intreaga tcoremd, a ceicului lui Eulcr, locr,l l,-ri lY a1,are
imcdiat. in problenr6 insla W intervirre nurnai prin propr:ietatca ( 1).

526
omoteticul locului lui ttr fatュ de centrul de omotetic θ§
i deraportul々 ==弓
￨.
Prin urlnare locul e un ccrc de razl三 ≡i si de centruフ ア。 asa incit
2

θフア。
__1. Dar θ∬ 0=2θ И
′
.

θ〃 0 2
Prin urlnare θ予7。 ==θ _4′ .A,adar Centr11l cercului descris deフ ア'e
chiar mijlocul H′ al scgmentului Bθ .

″αf・ Putem pleca de la determinarea directユ

Oι sι /υ α a locului lui∬
si deduce locul lui G.
'Prcven血 ms■ c、 proЫ ema bc:場
se lncadrcazttin tema H)e destul de co 署lttl」 出轟『
見 ∫:器[漱 iⅧ
厳Cutlf撃 il翼
111∬ 乱1(昔理 鴛捜塁fll::鳳 オ軍iainghid
Λ
B″ ε
are lat■lrile perpendiculare pe laturile lui」 B∠ 6.Deci este sau egal sau supli_
nlentar ,,Vedem pe figurユ ゼ cユ Bffθ e suplilnentar cind e de aceeasi parte
cu BИ θ fatユ de BC,i egal in cazl■ celllalt.Deci cind И descrie un cerc ce
trece Prin BC,ortocentrul」 げ se glse,te pe Ctte un arc al cercului silnetric
cu aceasta fatユ de BC
Un asemenea argument nu poate fi decit provizoriu.Adevttratul ratio―
nament e lung si se ttntemeiazユ pe o analizユ amttnuntittt a situat五 lor din
figurl. Il trecem aici pentru ca studentul sユ compare,isユ ,tie stt disting五
O demonstratie rigurOastt de alta numai plauzibill.
Un憫 五unghi ∠ Bε nu poate avea declt cel ll■ ult un unghi obtuz.Prin
lrmare,unul din unghiurile B,C(de exelnPlu B)poate fi presupus totdea■ lna
■
aSCutit・
Ca atare,intttilnea θc'cade totdeauna de aceea,i parte cu∠ fatユ de
dreapta BC.Pc dnd ttnttltimea BB′ Cadc de aceea§ i parte cu И,γ ι s夕 ι
θιjυ

se confundtt cu BC,/ι ,夕 ιθ
′″υcade de Partea opusユ lui И dupユ cum まC<
<=′ 7ι ι
ψθ
ι
グ ==γ ι
7ヤ θ ψι
θιま
C>二2 。
in cazul dndま θ>二
jり

2
￡ ′
lllbcuiln scllnidreapta CC′ cu selllidreapta opustt εε '.lncttt puteln enunta
la o parte cazul interlncdiar ャθ一
(,Sind deocamdaぬ 二
「 ):
Sellllidreptele BB′ ,CC'全 n cazul まθ <三■respectiv semidreptele BB′ ′

′
CC′ 全n cazul θ >>=Se gttsesc de aceea,i parte cuz4 respectiv de parte opusユ

cu И fl「 l de dreapta」BC.
S■ cユ utttnl suma unghiurilor pe care aceste senlidrepte le fac cu Bε .

Gttsiln tntr― un caz,i in Celtialt respectiv

(3) 業 εBB′ 十 ま Bσ α =π ― ま B― まε ,

″
(→ ヤ ε BB′ +ま お εθ =÷ 一 け ― の 十 一 ー B))一 Bttθ .

(π ← テ

527
 Asadar aceste sume sil■ tl■・ ai n■ ici ca ;r. Conchidern :

i五 五ltil.lile BB′ ,CC′ alc triunghiului BIC se taie in Il de ac,:t'a,.i parte

cu」 θ
ειυde parte opustt cu 」 dupl cunr L
′ ^i < yesisectiu c > -.
-z'z
/θ s´

in cazul θ 一 三生 avem″
2
Din(3)respeCtiV(4) rezulti
ま B″ ε 一 n-A respectiv +BHC: +4,
dupa culn C<サ respeCtiVま 一
ε>‐ 】
Luind il■ lpreuntt rezultatcle dc lnai sus,conchidem I
Dacユ =4 c mObil pe cercul(θ )CirCulllscris triunghiului BИ ε,ortOccntld
″ descric scgl■ lente caPabile, Si11lctricc arcelor pc care dreapta Bε le taie
in cerOl■ l(0)。 Cu altC Cu宙 nte∬ descrie cercul simetric lui(0)fat五 de
dreapta Bε .

θbsι γ
υαι
イιff.Cu notiunea dc unghi complet dcl■ onstratia din Obser―
Vatia I Se reducc la citeva rindllri.
Tinttnd seama din ct・ le ce s― au spus dcsprc unghiurile corllplctc,iadu―

mК Л∝h耐 amК h螂 dⅢ mettmd ЦШttdtt adtte

“
urmユ toarea descomupunere

/＼ ノハ
、
BIC=B∬ ,И 6+ 五
ィ、十
Иイ)｀L
Dar sunla a douユ unghiuri complecte drepte tte dtt unghilll complet
pe care l― am nul■ lit nul_ Rclatia devine

/＼ /ヽ
′
B″ ε =446,И B=θ
/XИ B=一
/＼B′ C.

eg』 c%盤 :il罵 :∴ 聟認l塩 1鷺 濫 1勝)器i累 辮 鰐を

ご , t、

″ )=今 ■
cu Iィ adar 〃 BC se gttscsc Pt accla,i lerc. Altfel sp■ lsi
ctric lui(B∠ σ
. A§ _4'コ

descrie cercul sil■ de Bε )fatユ .

P/θ らJθ 夕α ff
`ヽ 2ι

in virful fi al unui paralelograrn」 BCD se ducc o sccantユ care taie

diagonala BD il■ E iar latllrilc BC,CD in F,iG・ Sユ Se arate c五 JE c medie
proportiOnaltt intrc EF§ i EG.
θ F Dι ″zOタ ル
s′ /α ′
jι

ア ″ 生vem de arう tat cユ

コ
ИE2=EF・ EG
sau ceca ce c tot una

(り
#一 器
528
 Culll il■ figu■ l avcl■ drc.pte pal‐ 』ele tliatc de sccantc,c■ utユ lll sa puneln
in lcgヽ turi cei doi lllcl■ bri ai relatiei(1)Cu altC rapoarte,de unde PropOFtia
(1)Si apari imcdiat.
Scginentcle DB′ 五F/ι sψ ι
θ′jワ
БD,_4G thiate dc paralelele HD,Bε
/ι spι υJB,Dθ nc da■l
`だ

_4E ED GE ED
(2)
FE EB `lE EB

Din l2) reztilti concluzia (l).

Probletna trII
SIr sc giscasci in plauul unui triunghr -4BC un pulrct I4'a;a iacit
distarn!elc 1t virfuri sii fie proportionalc cu laturile.
Sh se ar..a.te c5 existir" doui astfel de puncte 1lt 1W'invetse in r-:lport
cu ccrcLll circumscris (O).
Dentonstralic. Cererile 1a care trebuie si satis{ac5- punctul tr'J,' sint

アИ
フ Tア B 予
γσ
(1)
BC C ■ _4B

asadar dOuユ cOndit五 . 2ヽ PliCind llletOda locuri10r geometricc,i fiC'nd ab―

θ
stractie in(1)de al dOilea/ι s夕 ιガυal treilea raport obtinem

ラ
フ
rε
Bθ フ
アメ C/1
(a respectiv (3)
TyЯ B■ 17B εB

Citilll pe(2)rcspeCtiヽ・ (3), cL T7 Seagユ sc,te pc cercul lui APollonius

asociat triunghiului relativ la latura C∠ 4 respectiv =4B.
r ale acestor doutt cercuri
Asadar aveln doul solut五 :intersect五 le 1/1「 ,Tγ
ale llli メ
ヽP0110nius.
Dar din(1)putem neglila primul rapo■ t.Urmeazユ

7B
予 _4B '
(4)
lyσ
`4σ

Prill urmare′ solutiile prOblemei T,IT′ ′sc gユ sesぃ i pe cercullui Apo1lo―

11lus asociat latur五 BC.
Retinem acest rezultat interesant:
θ rι りθ 2`′
′
づαι
ιZ′ 」ψθ
ιι′
οιルS α
sθ θ
グ じフィ
′ι
ι ι
γり%%g力 づadicユ cercu―
geomctricc ale punctelor T「 care saisfac la cererea(2),γ ι ψι θ
`″
rile locuri
`′
`ノ `/θ `グ
″jυ `づ

(3),γ θ
s夕 θ″げt'(4)ル γ ′αrι ル
、 Sθ グ
θ′ι
ι .

Din teorel■ la bisectoarclor

"ι
`%,多 se ded■ lce imediat constructia acestorcercu三 .

De exc■ Plu′ cercul(4)e cerCul descris pe distania piCioarelor bisectoarelor

unghiului X Ca diametru.
Ni sc cere sh arこ tlm cユ punctde 7,″ 'Sint inverse f叫 ユde cercul(θ ).
Dacユ concluzia c adevttratl, atunci cLIcurile lui Apollonius s'nt propriile
lor inveFSe fali de cercul θ,i γ
ιθづ
ψ/θ θ .

84_c.162
529
 Se arat5. uso:.'1) cl iegitura intre un segment MN;i segmentul ;tr{'N'
corespunzitor in inversiunea de po1 O ;i putere # este

(s) M,N' : _.- 14i.,,., vN.

OII .ON
In cazul de fali puterea este fr : Re. Fie lV un punct aI cercului lui
Apolionius definit de (a). Aplicind formula (5) segrnentelor IN'8, U/C oblinem

lT/,8: R2 .WBt ll-,C: 4' .WC.

olT-.ots ot4-.oc
Dar OB : OC : R. Priu impirrfire deducern
′
T「 B Iア B
′
予
アε И′
C‐

A,adar,cercul lui Apollonius(4)se transforml in el食 nsuoi fattt dC Cercu1 0

(dC aiCi rezulth cl e ortogona12)lui θ).Cull・ TT/se glse,tC′pe doul astfel de
cercuri′ inversul slu se cOnfundtt cu a doua intersectieフ ア a acclora,i cercuri.

P/ο らι
ι夕″
zα IT/

razd∫ 覇秘オ鰭
嶽『驚∬Ъ
離‖電:譜 li七[fTI'I職 ツ:ツ
『翼鐵 豊 野球:り髪:熱驚i器
秘‖ 臨選 n semn si va10are, cu
e iau segmente egale, 金
:質

θP=″ ・ ■ 'IDD′ ′ θ′
P′ 一 λ・五 B.

⇒ Deoarece Oχ ・ OⅣ ′=()Ⅳ ・OAウ =た ,punctclc眼 ヽ ′ ′

κ sc giscsc Pe acola,i「 Cerc.

Λ /＼ ′
Din il■ scriptibilitatc rczulti cgalitatca unghitlri〕 or θ■イN=03√ ′
ゴビ , deci asel■■こ1larea triunghiu―
rilor Oyハ r,ON]イ Urmcazユ 21/f′ N′ :]イ N==θ ]f′ :ON=0』 fθ _lf′ :Olイ ・ θN=￨ル ￨:Ottr・ 10N・
λl
in de五 mtiv,″ ′
N′ =一 ・ ∬ N.
θ]」・Ofゞ
2)Se poュ tc folosi lDropriCtatett ftli l(、 1■ ,llし ali a inversiunii dC piStrare a unghurilor,de―
・nOnstrattt intr‐ o lloti, la indicatlile actstei teinじ Dar se poatc proCCda mal elementar astfel:
Fie P,c interSectiilC Cercului lul APollonius cu cercu1 0.Raza θP talc a doua oartt cercul ld
J、 Pollonius in P′ .

Avcm OP,OP′ =R2olci cЭ rcul lui ApЭ llolllu3 se transformi tn el insu,i.Dar OP=R.
Asarl■ rOP′ =R,cu alte cu7intc P=P'.Dccitangcnta in P la ccrcul lui Apollonius e raを a
θP a lui.
Cu accasta totul e dcmonstrat
3)Pc sernidrcapta△ resP∝ ti7 Δ′Segil■ cntul И B rcspectiv.4′ B′ transPug prirl transla,e
apare prevこ zut cu un semn Segll■ entu1 0P rcsP∝ ti7 0′ P′ din(1,are acela,isemn.Deci P,res―
日 tiV P′ ,Vine pe seinl■ reapta O_4 rcspectiv O^1′ sau Pc semidrcapta opusこ ,dupこ cu【 n semnul e
Pozitiv sa口 Elegativ

530
 ．

ハノ ｎ
早ｆ

ｑ
Sa se alatc cit punctele P $ P' dcscriu doul cercuri fixe (Q)

ｉ
ｘ
Ｉ
a-caincit unghiul razelor OP, O'P'rE.minc dlrcct egal cu un uughi
ce caz dreapia P P' trece printr-un punct fix ?
Sο ι
%`づ ι
・Principala dificultate,i principalul interes al acestui exercitil■
consttt in evaluarea rigurOasユ a unghiurilor din figurユ . Student■ ll va cttuta
Sl-5i 全1lSu,easci tehnica folositユ mai ]OS.
E colnod sl ■otttm unghiul forlnat de douユ selllidreptc D, D′ din
Paranteza(D,D′ )ln tot ceea ce urmeaztt egalitユ tile Se refertt numai la un―
ghiuri direct egalel).Doutt unghiuri(Dl,Dl)si(D2,D`)Sttnt deci egale cind
existl o mi,Care prin care sι %グ ル′
ι ι
夕′ιιD2,D`Sint aduse respectiv peste
scmidreptele DlDf.
1]clar cえ va10arca unui unghi e deterlllinath nul■ ■ai in afarユ de lnul_
tipl五 ntregi de 2π . Sc rccunoa,te u50r, cu alutOrul teorenlei Paralelelor
全
tユ iate de o secallti,cユ suma a douユ unghiuri cu latura llllijlocie comunh este
unghiul fOrlinat de laturile extreme:

Dc aici rez■ llt江 (D,D′ )=― (D′ ,D).incl odatュ toatc aceste egalitlti
au loc in afarヽ de multipli de 2π .

Dupユ aceste llmuriri sl trecem la lczolvarca problemci.

Punen■
′
(θ 」′θ」 )一 ,(△ ,▲ ')一 δ
・
“
Rezulth din cllunt Cと に,iδ ξnt mユ rilni datc.
RelatillC(1)ne sugCreazこ sh cOnstruim pe θP γ θsψ ιει ′
tυ θ P′ triunghiul
′
PCθ γιS夕 ιθιグυ P′ 0′ θ direct asemenea cu И '0′ B'7ι sφ ιθιづυ ИOB.
Rezulttt cユ Pσ θγ
ι θ
ψι″υP′ 0′ 0′ e isoscel cu宙 rful ttn O respectiv 9'.
づ
Descompunem unghiul(9θ ′△′
)dupユ cum urmeazユ
′ θИ′ И′ ′
(2) (oθ ′△)=(Oθ ,θ P)十 (θ P′ )十 (θ ,△ )

Conform relatii10r(1)Semidreptele θP,θ И de o parte,i△ ′ ′

И B' de
alta sint Fn acelatti tilnp identice sau Opuse.Prin lllnlare′ Fn ultiIIlii doi termeni
din suma(2)全 nloCuirea lui θP,△ ′prin θИ,И ′
B′ sau ntl schimbユ rezultatul
sau face sh aparh un terlncn egal cu 2π cc poate fi neglijat,cOnfornl con―
ヽentiCi・ Obtineln
′ ′′ ′ ′
(3) (oθ ,△ )=(Oθ ,θ P)+(θ _4,θ И )― ￨(θ X′ ,И B′ ).
θ′
Dar din asemttnarea directh a triunghiurilor P9θ ′И′ B′ aveln
′ ′
(9θ ,θ P)=(θ B',B′ 五 )

incit (3)dcvine

(4)
′ θ′
(Oθ ,△ )=(θ ∠′ И′ ′′ ′ B7_4′
)+(θ ∠,_4′ B′ )+(θ B′ ′ ).

1) Uughiurile formate de semidrepte (D, D') nu sint aceteagi cu unghiurile complcte'

l\ A'; ae care
1D, am .rolbit irr alt[ parte gi care sint formate de dtepte.

5311
 h艶 unghd り
ИFeL∝ d.Jl輩
‖
北Ⅲ:T:ldtti」 :露
“
doi tormclli din(4)sint invers cgalc,
nitiv(4)se scrie

(5) (Oθ ′Δ′

)=α .

Schinll)ind intre clc r01urile ce10r doui ccTctiri,obtineln din(5)

(5') (α θ′
′△)一 一α
・
Pe de alth Parte asenlttnttrile triunghiurilor POθ ′∠
4′ 0′ B′ ,iP′ 0'θ
',

∠OB nc dauり tinind SCaml dc(1):

(0
oQ
R′
:_Q! _
R′
P0
∠
′
B′
=ん
7,
0半 =撃 =#執
De aici rezultこ

′
(7)θ 9-ん R′ i (7′ )θ ′ 0′ 〒 λR

(8)σ P=た IC′ ; (8′ )0'P'一 んR;

′
c(5), 17)i cspCCtiス (5'), 17′
CitilΥ l l、 メCl Segli■ entu1 0(P rc、 PCCtiV θ 9′
e cunoscut in dircctie ill scns siヽ Valoare.
Prin urlllare punctclo o,i9'Sint fixc,Expresiile(8),i(8′ )aratユ Ch
10cu五 le geometricc ale lui P si P'sint doui cercuri de centrc O,iO′ Ce trec
respectiv P五nθ ,iθ '・

Rユ Ininc acum de artttat cヽ unghiul razelor OP,9'P′ e cOnstant.Folo―

siln urmユ toarea descompuncrc

(9) P,α P′ )一 (CP,(ソ H′ )+(θ ′И′ ,θ И)+(θ И′ 9'P′ )・

“
Dar triunghiurilc Pθ θ, И′0'B′ flind direct ascmenea, semid[cptele
Om010agc f(lc unghiuri egalc

(10) (θ P,θ '■ ')=(θ P,/′ B′ )。

′′
Tot astfel[tscininarca dirccti a triunghiuri10r P'θ θ′ИθB ne d嵐
′
(10′ ) (θ И,0'P′ )=(И B,θ P′ )・

Am ficut￡ nsl mai sus obscrvatia Ci SCmidlcPtclc θP,0_4,iX′ B′ ,

′ ′′
△ cit,iO′ P′ ,θ И ,iИ B,△ sint in accla,itimp identicc sau opuseo incit

(10),i(10′ )Se mai SCriu

′′ ′
(11) (OP, θИ )=(θ И′△), (11′ ) (θ ■,0′ P′ )=(△ ,0′ И).

Dudnd(11),i(11′ )in(9)OblinCm
′ ′
pP′ ο'P′ )_(△ ′θИ′ ′
)+(θ И ′04)+(θ И′△)=(△ ′△ )・

532
A,adar un[ュ iul
(CP′ 0′ P')一 δ

c constant. Cu aceasti pril■ lh parte a propozitiei din cnunt e den10nstrat■ .

lア ltiI「_a
parte a problclnei se rezolvユ astfel.
Dad δ=O sau δ二 =π se stie ぬ dtapta PP' trece prin 7).stt
centrul de
artttim
omo10gie exteriOr S sau intclior S′ al celor dOui cercuri(9)oi(σ
cユ aceste doul condit五 suficiente sttnt,i necesarc ca Pl)'sh treach printr― un
punct fix.
Fic I Punctul fix Prin carc trecc PP′ .Punctele P, I 9′ corespund in
doui figuri direct aselnenea Sう inselnnhln cu J′ omologlll lui f in aceast五
asemユ nare directl Avem(P∬ ,P'I′ )==δ Dieptele PJ tti P′ :′ au un punct de
intersectie bine determinat P■ 3/α ″ιrι:=“ ιδ=O sα 7ィ δ=π cilld aceste
drepte coincid.
Presup■lncll■ δ ≠ 0,常 Pu1lctele F,if′ Sint diferite,altfcl ar cOincide
cu P',a,adar I S― ar gisi pe untll din cercuri.ccea ce excludelm l)。

Pc“ 器 脚:き :鏃 膜i識霊樹δ号

]:Isf職 職‖ 肌∬i
ll『 :耀 Ъ
acest cerc,cユ ci contille punctul」 .Deci Pozitia lui P′ pe(σ ′
)rezllltユ fixこ ,

ccea ce e absurd.
incnt conditiile δ=0,δ =π sint,i neCCSare ca PP′ こi treach Printr― un
punct fix.
Problema V
Se dau doul" semicelcuri : unlil dt.
diametru ,48, celirla1t dc diametru O,4 undc
0 e centrul primului semicel/i. O per-pendicu-
larX in C pe cliarnetruL comun taie sernicercul
ce1 male in D iar pe al doilea" in E. SiL se
arate c[ arrein relatia
A ε θ B
ADz:ZAE!.
Dentori,stralfo. Intr'-ade\-:r,r' se qtie ci avern
KD2-∠ ε・∠ B, ИE2==五 じ・_4θ .

Dar∠ B=2И O.Rezultl relatia dill enunt.

■

P/θ らJι ttα ′

丁f
am:
飢∫孵↑
Jil鷲轟 ぶ ぷ
1鱒I];猟 ギ翼 :壁
1鼻

ι
=2/
3T【:ぎ%響 21「 んfrFil識1」fFi封 :竃 :ly∬ 全ふ:dat
(1)z2=ψ 2+″ 2,
(2)′ 2=g2+y2
r) Cazul cind f s-ar gisi pc unul din cercurilc (O, Q) trebuic c{arninat dirtrt. Se gisc;te
c[ imprejurarea. se produce atu nci si numai atunci cinrl (p), (B] siut taogeDt 9i D : 0 saii D : :r.

533
 Pe dc altユ partc, dacユ C e proiectia lui И′
′pe△ ′din triul■
tthi缶
′ ′
dreptunghiu五 ℃Иunde,evident C∠ =χ 一 y,И ℃ =′ ■ g rezulti
2=(夕
(3) ι +7)2+(χ ― 夕)2.

Problema se reducc la eliminarea lui χ,i y intre ccuatiile(1),(2),i(3)_

E)ificultatea e algebricこ .

Introducttnd、 'alorile lui χ2,i y2 sCOase din(1),i(2)in(3)obtine.「 .

lllai inttti

O_J2+2ψ 2-2■ y.
de unde

ウ
可
・，
，
十
ｄ

ｄ
ｉ
前，

ｖ
ｎ
Ａ

ｅ
・
ら
︶ａ

Ｖ
ｎ

ｕ
Ｃ
ｅ
ａ

ヽ
十
ψ
〓
′″

１ ︰ ︱ ノ
ｇ
′
≠
・

．
い

Ｐ
ｎ
ｎ
ａ

割
ｃ

l1ln
・

P/θ らι
ι夕2zα 71
Sh se redemonstreze prin inversiune teorema cerclllui lui AponOnius_
Dθ ttο
"sr/α
″ι
.Fie∠ B un segrnent fix,i P un punct a,a incit

O 勢 一ち γ
一∞nsta■ 狙

‐
Folosim o inversiune de pol B,i de putereた .FielP',1-//1'transformatelc
puncteloI P,i」 .Formula transformユ rii unui segment neldユ

P'X'一 ￨ん ￨ ・ Px _
BP・ B∠
Sau tinind seamユ dc(1)

O Pr=器 。
534
 Inversiunea rユ Inine fixl, sc cite,te pe(2)ctt γ e COnstant atunci li
numai atunci cind P′ ∠ ′e constant.Deci locul lui P in conditiilC(1)e trans_
formatul prin inversiune a1 10cului geonlctric al punctelor P de depユ rtare
constanttt fattt dC un punct fix∠ ′ .

E clar cl 10cul geometric allui P′ e un cerc(ε ′ Prin urmare loctll lui

)・

∴謝T詰 胤甜肌4),daC嵐
f譜:‖∫
笥 器 (g`[駆 麓 猟留t∬ d葛 槽
hげ mⅢ a llecem‐ 並dmi m O山 饒 ∞
中 nB馘 らぜ∝
(perpendic■ llartt pe β′
)treCC Prin B.
m
(C′

γ
・
BИ ′= [・lλ￢l・ ・
B∠

insュ B_4′ ・B∠ 一 lλ l incit cOnditia deVine

/-1.

in cOl■ cluzie,locul geolnetric allui P e un cerc cu celltrul pe∠ B cind

″ ≠ 1,O dreaptl perpendicularユ pe∠ B(cum se,tie)Cind/=1.
P/θ うZι 夕 α y■I
2多

ittittχ dud° К Ca載 五 BC

響 atぶ 富 ‖ 淵 tiぶ 鑑 葛 1耕 i盟 “
ι
Sο J%′ グ
・Fieノ centrul cercului exinscris triunghiului B∠ εrelativ la
賀針
藍[lt発
1li11: ie c五
Se u cercl■ こci(J)oi
∠ sint de pユ rti
diferite ale lui Bc iar n urmare
imtettn懸
iltx』
』 『留 y),一 dt議 e coarda S∫ ぬ
l anume ll ―
i甘 in}i∠ P Cuげ ).Cea md apro,ath de∠ Presupunem
cこ c re晟 島 ∬ :」

ИK>И P.

Existi deci ul■ punct」 【'pe∠ Pa,a↑ ncttt

(2) ИK>И K′ >∠ P.

Raportulん ′一 生 e subunitar.Deci OmOtetia de centru_4,i de

′
Sttmユ Cercdげ )intr_un cercげ ),inCユ tangentぃ S',irつ
I]翡 11牙 ザ
(3) Иs'<∠ S.

肘
ひ質ち基
襦ま鸞群轟榊 IttII幣 絲藷膜
535
 dusc lrrin l:'la (J'\. Pt'ili urrnar:e, (,/'1 r.srr,' iuci. cercul exinscris aI triunghiulu.i
E'AC', relativ Ia unghirrl .4. I)cci (3) se scric
.P' '< ?.
Din ccle ce prec.d conchidem c[ ireccscr pL-l1tru nr inimurn perimctrului
2,1> estc ca (./) s[ treacii prin P.
Se tttie c■ Prilltr_l11■ Punct P trcc dou■ ccrcuri tangente la douユ drじ Pte
」I,i_41/.lin l■lijloc silllplu dc a le construi c urmitorul
‐
′
Ducenl prin P o sご σ ″ ′
肝′′
′ ′
′
ι」〆/′ ´たrθ _4_■ Xy.Fie B*′
,′
,i
ε*interscctiilc Cu scnlidrel)tclc
"ι “ `:/`ι `7Sご
`ι

Considerttln cercul(ノ *)exi]・ SCris tlliunghiullli B*=lε *relativ la unghiul

i4.Semidreapta^4P taie pe(、 ′*)in PullctCle X*,i〃 *,dintre care X*cd
lllai aprOape dc■ 01notctia dc cclltru.4 §
i de raport.

ん =・
P ∠P
r-espectiv (5) λ一
Af〔 十 」夏 ∼

aduce cercul(ノ *)pOZitia(√ )1-esPCCti｀ ‐(F)ce trece prin P.

E clal・ cユ P tangent la″ /ιグθ
(I)oi(ノ )Sint cc,le dOlli ccrcuri duse prin,Ay. Jσ

」X,_4】「.Elc apar tansClltC clliar la sど フ んlr」 γ

じ″ ι
ιι■‐ ■
Fatユ de tallgcllta in A*rcsP(ヽ Cti｀ ア″*cercul(J*)apare exinscris res―
pectiv illscris triunghi1lllli fOrlllat(lc tangentl,i dc^4_k‐ ,`lW「 .

E clar ci cercul(ノ )respectiv(I), 01・ 10teticul lui(」 *)relatiV la(4)

″ごspθ ι
″ グ
υ(5),pユ streazユ fati de tangent〔 t in P aceeasi situatie.
Conchidclll cユ ntlmai cercul(」 )conVine problcmei noastre.
Fic BC tangc・ llta in P la ccrctll J astfCl determinat.
Dα ε″夕 ″力ι グ″ιzr夕 ,o夕 ι
γ物 ιιι り2夕 ικ ″ e clar,din celc arユ tate,ctt acest
ι
lninimum e obligatoriu realizat
'2ι
de triunglliul
'sι Bttε si este evident atins(clCi
'′ `ι

B∠ 6 face partc din lntlltimea triunghiurilor considerate).

Existenta lninilnului poate fi stabilitユ princonsideratii de cOntinuitate_
1)ar acest fel de a conchide e strlin geolnetriei.TFebuie dat aici un argument
elelnelltar, direct.
Pentru aceea observiln cこ sccanta B*ε * folositi la construirea lui
(、 ア)a fOSt α/bゲ ι
/α 夕. incit Oricarc ar fi aceastl secantユ procedeul de mai sus
l′

duce la accllsil)Cerc(J).Dar■ *>_4P,semnul egal intervenind atuncう

ft‐

,i numai atunci cind P se gユ seste pc(ノ *),a,adar cind B*θ *deVine BC.
Avcrn deci pentru raportul de omotetic(4)inegalitateaん く 1.
Ca atare■ Sく ИS*,adich
夕≪ダ `・
egalitatfa intervenind atunci si nulllai atunci cind Btt ε*se confundi cu」 BC_
Deci existenta minimului e probatユ .

θうsι γυα′
づι・ Rezolvarea problemci prccedente se bazeazユ pe rezulttttlil
presupus cunoscut, cこ dacユ S, r sint contactele cercului J eXinscris triul■ ―
ghiului BИ ε rclativ la unghiul tt cu 12turile И B:_4C atunci ИS==И r_
tt ι+θ
=φ =α ・PrOprietatca nu se gユ se,te in CWSul P insh e clasicこ .

r), plin conditii indcpelder'.e de alegerea secanleiBtC* : sd treaci,prin P,

Ccrcul e definit
si lie tangcnt5. \a .4X, AY p situat de ceaialtS. pa.rte a torgentei irt P fate de l. (Nota D.B')

536
Se gl,cite in Orice caz ttn toate nlallualclc dF t■ igonOmetrie. Iattt demon―
ムtiarё a el
Dacこ 」で c contactul luiノ Cll BC avem BR= BS,σ R=67｀ Dcci
∬ r=IB+ノ + βR■ ε 4B+
堪ε
l+∠ ゛ .1鷺 」■」 .in+εdefillitiv
lε
7・ 2■ 15=′ +み +ε
lε
_
.7t〒

rθ
fN rREEJttr DE Hこ Cθ A-2υ マθ■ iE几 ´irノ ■j 二´1 ]I∫ ]√ ´1 2fゴ α
「

l. Slllt trci cazll■ i tlて

ヽcgalitatt oi trei cazuri dc ascrtlttnarc
■
lndこ cazul I
Se por■ te ghsl o rc3ull de incl■ lorizarc care sh fach si cOresっ
li III dc cgalitate cazul l tti III dc ascnlれ nalc i esalititilC de laturi se inlo―
cttiesc prill pr〔 )poltli C〔 lzul II de cgalitate si caz■ l II dc aseinttnale(dOui
triunghiuri cu dolll pereclli(te unghiuli egt■ lt))intri sau nu in aceastユ rcs ultt P
t un■ sc cxplici faptul ci in cazul II dc aseinttnare nu illai c vorba de laturi,
2 Cute● l crlla biset‐ loarclol si srヽ ‐
crifice ci biscctc)area ullni triLlnghi
lSOSCel C Sl lnc(1lana
3 Sc itie cl un unghi si bisectoarele lui taie pe o sectlntl o divizillne
arnlonicl.(jea lnai gcncral■ diviziunc〔 lrmOnich poatc fi Oblinutl P'aceasti
cale P
in cazul afi■ lllativ sh ie arate cl l■ lijlocul unui segl■ ent c conillgatlll
´
〔trlllo:lic al punctului dc l〔 t infinit(Se、 a folosi risPunstnl la llltrcbarea 2).
4* Si se aratc direct,prill calclllc tle seglllente pe o dreaptl, ctt dacl
〈И BCDi c o diヽ ― iziunc armollici cu rl ε,お D percchi colliugate,avem iden―
titatea^l」 〕2_]」 ■ .]fε undc]f e mijlocul segmclltului BD_
Sit se arate pe aceasti cale(f010Sintl tt,01-cn12 puter五 ), Cl C● Icul llli
Apollonius c ortOgona1 0ricユ rui ccrc cc trcce plin extrenlitllile Segll■ ent■ll■li.
5 Care sillt onlotctiile in acclali til■ ■p trallsfor■ 11li de figuri cgale,
6 Si se aratc ci p■ Odusttl a doul ol■loletit e tot o olnotctie sau poate
o translatie
7. Cu.■ _se pot caracterizそ l dreptele dil1 1)1〔 tll Carc se transform■ ln elc
inselc Printr― o on■ otetie P
S. Sユ se dedllctt din i‐ lspunsul la il■ trebaIで a7,ca o consecinth imediatこ ,

ch centrele de omotetic a tlci fituri,doui cite dou■ omOtetice sint trci puncte
c01ineare
9*. Sl sc recunoasc江 ,Iprintr― un rationament, cl omotetia transforinユ
doui curbe tangente il■ douヽ cllibc ta1lgentc_ Clln■ poate fi redelllonstrat江 ,

folosind accasti propozitie, PrOllrictatca intclsectii10r tangentelor cOmune

a dol1l cercllri′ de pe lillia centrclo■ , de a fi celltrc de on10tetie pentru aceste
cercuriP I)ar reciproca l
10. Fie」 ,3 dou■ puncte ol■ olo■ ge intI― o transforlllaTe de figuri egale
′
Oiノ 4',お otctic fixユ ∬ _Cc fcl de transformare
transforn■ atcle loI Printr― o ol■■
′
e aceea care lcagtt direcI PunCtele /4' si お P
Jl.Fie _4」 36D un Pを tr■ lelogranl si _4′ B'ε
7 un triunghi ascmcnea
′ ′ ′′
cu И Bε .Se ia sil■■etriculメ 4′ D′ ε al lui Fi′ 3′ σ fati de latura И ε si sililletricul
′ ′′ ′′′ ′
И D′ ε al lui И Б ε fati de mil10Cul θ al laturei rε
Alllindoutt percchile de patrulaterc J Bε D, .4′ B′ ε'D7 ,i _71 Bε I),
′ ′
∠ 13′ ε'D′ adxl■ it descoll■ puncri fn tl‐ iun3hiuri respectiv asemenea.Carc din
aceste pcrechi de patrulaterc sint aselmellea P Carc e criteriulP
12.Care c cfcctul a douh invcrsil■ ni dc acelaぅ i P01'SI se redel■ onstTcze
cu teorel■ la putc・ rii,i Ct■ teoremelc desPrc ol■ 10tette, ch inversul■lnlli cerc
ce nu trece prin pol e lln cerc.

53T
 13. Din cine e formatユ totalitatea cercurilor,evcntual dreptelor,care
taic ortOgonal douユ cercuri concentricc P
14*. F五 nd date doutt cercuri fユ rユ punctele comune sユ se transforIIle
prin inversiuni in douユ cercuri concentrice.(Se vor transfortrl■ a ttnt,i intr― o
dreapt嵐 ,i un CCrc, Sc va intersecta axa de sinletric a no五 figuri,cu cercul
ortogonal acestuia din url■ ll descris din piciorul dreptei drept centru. Cu
polul intr― una din intersect五 Se va face o ultinl益 inversiune.)
15*. Teorema axului radical pentru douこ cercuri fttrユ Puncte cum
ilti場 ttt fttrtt calcul P(Rユ spunsul e afirmativ.Se、 ア
or folosi rezultatele
:l]ti∫ :サ

Tem● lV
Poligoane regulote.Mこ su『 a cercului.AFii

:ndicatil

llaterialul acestei teme ll constituie capitoleleヽ 「III,iIⅨ 〔din curstll P■ )_

Atragenl atelltia Studentului asupra marei importante a infOrlnatiei

din curs asupra poligoanelor regulate(cOnvexe sau stelate)ce pOt fi insc五 se
￡
n cerinC:Q器
:Υrξ lI::3:llkurllltttoarele.(]auss a arユ tat null■ ai sι %θ π
クづ
ιご
ノ
coilditiei, Ca un PoligOn de■ln numユ r priln夕 de laturi sl POati fi construit
cu linia si cOmpasul:ps″ ルθ″ιルγ
″Oα ψ =2%+1,み αθ
んルγ〆ι
ルγ″αυ

(1) 夕 =22ん +1.

Pcntru λ-0,1,2,3,4 se obtin pentru tt numere prime.
E οψγθらι ι%ι テ″ιグ
ι/Oι υ
α″″θ
%θ ″′de tcoria numerelor, dac7嵐 numerele
prime de forma(1)Sttnt in numユ r nelnttrginit.
Ⅳθ ιιs′ ι
αιι
αformei(1)a numlrului prim ψa putut fi,i ea demonstratl,
dar inai tirziu,cu aiutOrul acelei pttrti fOarte inalte a algebrei nunlitユ ]｀ ′
οj,
7′

Jttι
j Gα ι
οグs3).
TeOrcma conlpletユ fn aceasttt privinth e urlllユ toarea:
i sufiCientユ ca un poligon regulat de,多 latu五
Conditia neCesar嵐 §
饉unnユ toarea de}
sう
mpasd e ca%sユ ad血
::黒:な :1lnttCど 1肝 :が
C°

(2) ぅ=2っ Oφ ´2φ ψ4…・夕

′
"`_1,
γ≫ 0,
unde φO,ψ l,夕 2,ψ …夕
"-l Sint numere in(1)).(び
3・

diferite intre ele(夕 .cOrespunde prime de forlma(1)a

第ιZι ″グ
%α ′lui
θs′ θ
Gauss,loat3
″ 協ιθφ ο ′
luiん 2′ ,′

Sj″ `φ
Jづ
φ (2)).
`π

■)Aacユ PoligOallc regl,late,misura cercului oi arii precunl sein dicこ in titlu(Nota editiei.)
2)Dacこ in´ =2ル + lCヽ POncntul,,arc un factor impar α,attdar dacユ π=ら 。α,α =
α 1)+2。 (・ 2)+.…
=2″ +1,num■ rul夕 nu pOate fi prim,ciciク =2ひ +1=(´ +1)(″
(α
+1)
3)TOt de teoria lui Galois llcpinde demonstrarea imposibilitatti altOr prObleme cclebre:
d■ lPlicarea cubullli′ triscc● ullea unghului, i:nposibilitatea unci formule cuprinzind numai
extrageri dc radこ cinircalc pentru ccuatia de gradu1 3,cind are toatc sol■ lliile realc.

`)in(2)indiCii nu sint sllccesivi.Astfe]夕 5 1ipSC,te Sig■ lr,cttci(1)pentru i=5 nuoこ uID

nulllう r pr血 .(2)3),i4),nCte D B)_

538
 In actuala stare a cunostintelor nOastre, singurele numclc ilrinlt・ de
fOrma lui Causs,utilizabile ttn'(2)i gnt ψ。 ,φ l,´ 2,ψ 3,φ CunOa,tem deci ln 4・

facen. abstractie de factOrul arbitrar 2r coresplinzitor dubl嵐 rii

lfl[lil:l]lこ
h」 a‐ ∞mpttd,こ ■mЁ
toate ttl』 :正 itte孟 ∫指 鵬 冊 1器 i∬
θα″ιθ
O%s′ γπθ
′ゲグθ %ヴ ぃ グθ
%ι グ οηttψ αS%ι ′ルθψθJゲ gο απι
′ι
θ′ι島 ∫箭 f:協 拶 ち/Sι
ι
αιι ′〆 ιο んγ α ヴα ππ θ夕′
′
π″現場ソ霜乱[tfe肌 封:量 ;:D物 ″ ノ ψ ル %S″
ぞ
%τ s′

gα

ubふ
盤 麗 ]絲
:稔 主「ierea 響ふ鯖 覇灘 富蹴
(緊 decagonului stclat se trateazこ
`五 dc medie si extremh ratie
ana10g. Latura corespundc segmcntului exterior
al razei. Se gttse,te

Jl。 __

Dar pelltagonul cOnvex ,i decagonul stelat subttntind prin latltrile

l.Dr arcc suplilnentare (1:i+3:Iテ ー π
)・
Dcci apotema unuia eiumユ tate din latura celuilalt,,i reciproca ヽ;adar
日

ヽ １ １ ノ
／ｆ ︲１ ヽ
１

Ｒ
〓
一

一
一４

一４

adicユ

y/10-2/5
(3) 亀= R.

SupraPullerea de radicali nu pOatc fi ridicatl,...

ι
E iinportant de retinut,cユ ′ο/グ α′
%sθ γ
りιづ
γj′ %θ θ
γ θ
θα″ιαgθ ′ J%づ 夕γι
ει′
どづ%ψ π%θ ι ′θ τι〆ι′ι 夕 ′ `“ `
%ι ι
O″ OJο gゲ θ (nu insユ ,i logiC)イ %Sθ γ για 夕 ι%Jα gθ タ
ィルι
グ .

IntrOducerea nOtiun五 de aric constituie unul din capitolele

`ι cele
“ mai
adFnci de fundamentdOr geometriei.Aici cursul P,din lipsユ de spatiu nu mai
dtt indicatii axiOmatice.
S■ spunern ctteva cuvinte ln aceastこ Privintこ .Pelltru mai multe detalii
tゴ Il■ iteⅡ l la Fundamcntele Geometriei de David I[ilbert sau la Ceometria
Superioartt a l■ li Efimov.in tOt ceea ce urlneaz■ vom face aPliCatia COnclu―
ziilo■ lui IIilbert la cazul ge01■ etr五 10r in carc axioma lui.へ Ichimede e datl.
Expunerea e lllsれ putin sChinlbatユ .

θ
θ ′
Trebuie distins ttntre ″タαα
リ γιαariilor,i%″ s2ι り
′ariilor(teoria ε
οタィル
クι
ι '′

"″ `J cum ll zice

Notiunea Hilbert) l)echivalente(poligoane cu aceea§
de pOligoane i aric)intr_。
prilnこ fazl,POate fiintrOdush firh axioma lui Archilncde ci numai cu axiO―
mele de egalitate(cOngruent江 )ale triunghiurilor ,i COnsecinlelC acestOra.

1)in tot c、 .,a cc urmeazる

,prin,,poligon''inlelegeil■ ,,pOligon simplu'',adici o linie frinti
tn,tllstt aお cirel laturi(in nulnir finit)nu se taie intre cle.(Nota D B)

539
 淵距
ic‖ )pょ:猟etitIPt;〕 irl朧謝
電』
e ldiК ∝mu mv‐ s%dら
Rezultユ imediat, cこ P01igOanele cgale sint,i cclliValentc. Rczultこ mai
alcs faptul innPOrtallt(consccil■ 1五 a PrOprietiti10r abstracte ale relatiei
dc cOngruenth) alcnti are Oprietユ tilC abstracte
ale relatiei dC sinlctric, tatc
′
g4等 グ
Щ d:1:f計
′ ち ぷ し ご ξ肌 ∬ 場′ ■
十 五 5i B―十 B'Sint dc asemclll Polむ Oanc cu alii cchi、 Valente:J tt И 一
一 β +B'.
澄 江 axi011■ a llli´ ミrchilllcdc,1lsh`7/,ゲ ′
θデ′
′r si7″ s7ィ sr/α ε
ノ,7ι i din五 十
「
+_4'==B+B′ si B=BP, 11コ Jc■ +J′ ′ B+Br,_/f,■ ',3,B′ sint
poligoane nu pu縫 11■ conchidc h_1 _五 l.

Tο αι どογ ′ :を ,Isatl continutultli)し ?だ メ

′ ′′
θ′ ―
′″″ご ′J″ Sε θ ογι
``ι `"′ ψ ′
ι ノ′σ
″ ′ ιs″ /θ α′ ゲ ′
`Fsfィ
ゞ7:sル t7ご F'rイ た ごJ 、
:ι
′
1′ ノ
〆′θ′
ァ
=σ =ご
`ε
lati principal()lc lllonncllte alに ヽRccStlli prOces dc intrOdllcerc a lll■ surii_
Se dcmOnstre〔 lz魔 ゴ
n PriIYlul rilld, c■ dou■ ParalC10grallle de aceea,i
bazl oi acccL10i inlllllllC Sillt echiv〔 llcnte.
∫
ス ' 3θ ′

Cnzul de figuri se cxpecliazi" nunraidr-cit, firi

D
′
Д B′

ariorra lui Archimcde. lnsii ?: rrl rt r:

.ft,gttri (ご
′ ιι
′ι ′ 7-
`"!α

r
ゴ
ει 力,ノ ″′
て'′ ′
f′ たιf″ ゲ
θ多どゲ
`Jι
“
′

Fitul｀ a i aratl cir {iccarc triunghi BAC e echiva

般 lh砒 h贅 ゞ
し、 ル 湯 瓶ι
せ青 嚇 nt echttde■

biTCi
)ICCett baz■
e

T五血継f¶ 環
∬Tl『 祝r簡 :蹴 盤歯∫ お:ぶ∬ 7喘 :霊 緒
iお

d:瞥 ま
ま l鼻 1:正 腎∴電c:緊 tttif耀 :雷 誡111が 17t轟 猟
r:
a」 l∫
dCeも て
魔 :),誓 ま [・ hhJeun面 ungh lル 脚 rh砒・缶 ■e sc recu―
"力
岬 Qと n“ 血 鰤 面 甲 喘 “
中 ち ほ れ銀
… … tイ :レ Ⅲ
卜
10cnttc cgale llltre clc,i deCi defil〕 “ care se asazえ in
csc un nunllr lnod sin■ etric

540
 １
triunglliului(nu depinde de latura alcasl).Prill dcfinitic e luat ca

一２
d.lt@
lllisuri(sau continut)al triunghil■ lui.
PrintiO cOnventiC asupra semnullli llllsur五 t■ rici unui triunghi se
aratこ ci sunlを し1■ 6Sur五 ar五 10r triunghiurilor individl131c din dcscOmpunerea
unui p01igon in triunghiuri, ′ ιιαι
″ ′γ′
ι″″′Jl'J``″ ″ιpl′ ′ γリ
リ. Acest numlr
`srο =ι
intrinscc c luat prin definitie ca lnisuri tl ariei poligonului. `′

a fundalnentali ci poh―
goane￡ 」;19凛l:ll『lttltll'lCitep01igOane
prOPOZi●echivalente X+B一 И ′+
ぶち 認i弓 孟∬樹:::総 霊iュ 11含轟 l境絆Tlり ￨:滉Ch
conccPutt tOtdeallna ca cliferente dC P01igome cchivalcnte: _4+B=
=_4'十 ,3=B′
/1‐ ⊃
ν
″ 〆̀所 θ ″α ″αθγ ιθん
.

υ“
′lin∫ 彗
ttι :l潔 intC∬ 場」
I:‖ 11ぶ
"´ e de pttgoane 〕
′
gο
ntc cinll all acccasi lnttsllri sau(in vir_
J―

・ a ttc● 質
l富 鶴 署躍 ltttfltcI)1:轟 IfCyCe山
lar ci prin aceastl llrgirc a notiunii dc ccl〕 ivalcnti ariilc devin
E (ヽ
sustractivc
lntr― adevユ r c01lfOrl■ ■dcfinitiei llllsulii li illdcPcndclllCi Ci fa,l de
° 1鴇
」`柱 す0=は り
+げ 〉
tr彙
把 T脳 )」 (昴 蕩
JllJ二 鴬 !下 i茸
^tccsta cste scnsul teorici lui■ Iilbcrt a ariilo■ 2).
11l prczentarca teorici ariilor, cursul Pi ca dc altfel toate expunerilc
didacticc, Prcsupune cxistenta nulniruluicarcnllsoarl o alic. Asa trcbuic
inteleas■ prilna din ccle patru axioli■ c pC tel■ ciul cう rora sc dez、 'Olth intreaga
tcoric_I)hnl aict un cnunt l■ lai exPlicit al axiOnlci in chestiune:
e un numm・ 湘 はPOぷ i→ Carc se
chem」 1月 力)り ゝ
淋,Tolg∬胤¶re au acceaギ i lllisuri a arici(sau,m ai
scurt i acecali arie)se ZiC echivalentc.
Stlldel■ tul sユ rctintt insh,din accstc cxPlicatii,Ciご i′ sど ご
′ι
′α ?ι /グ j α γづιj
frだ l`:♪ θ
′ ′
むθιψο
αιι/′ /Jg,`γ ο
s″ θυι″ゲノ″ ′
.A clniiterea dク ノοナ ξ
I[ヽ accstei'S“xistenle `′

simpliriCユ insi exPunerea,rlmine lln expcdient didactic.

Inc■ o dati,tOt ce prccedc priveste ariile PoligOallelo■ ,,74`α ″
ググ′ α―
ιstι 夕γ
′
」l′ ご
Jθ ′r′ ′θヵグ
sど ど ιο ι ′ ει , cuin ar fi cerctll
′
`Jι `/b″
iヽ tragem atentia Studentului cl,11l cursul P, 1(10ria lunsinlii cercullii

Fi arici c、 ,Icului nu sint destul de exPliC[tt(｀

Sei Pare ctt autorul ′′名
″ じadc、 ‐
zイ ι illtllitiヽ「 (Pc carC il fornlulcaz■
hrul
explicit pentru poligoane, in axionla l), Ca nllsura ari(・ i ccTcullli cxisti.

I鎖 ¨ 配mm轟 呻
申 棚 庶 ∫ Flttlllltca p… lclturi e indcPendenttt de
lscrise dc 2■

cu misura cercului(a chrei existenth a foSt adlllisi′

“fiindch coincidc
natura poligoanelor inscrise si circllnlscrise intrcbuilltatC,
pr」 θrj).

l) Rcexaminincl dernonstlaiiile lrri IIiil-.crt, Ia ad:ipostui as;onrri lui -\rchinrirk'. :r'pca1e

chiar arit:r coincide;rfa celor dorri, definitii.
:l iisPuuerea lui I-Iiibert e rliferitd. E1 adnrite echi./alen'la .susrracti'ui, ar ariitor, prin defi-
1);tie. irati apoi c5, ntitsura ari;lor po:rtc ii inirotlrrsit {irr:'r nici o asiomi cie colliruilate, chiar
1iit5, postrrlatul 1ui Archiurede.
3) Hilbcr:t -;orbegle <le cottti;tutttl orirj, irenl:'rr a accel)tua ce acc,\t rrnn)5.L r:u se introtluce
obiigc-torirr ca rezultatul l::rci nrisrrri. i\r,icle apartir:1ui D B.)

う41
 Nu este instt nevoie de aceastユ cerere suplimentar益 .

Cu existenta mlsurii ariei pe■ tru p01igoane se poate dovedi´ (veZi

leCtiile lui Hadamard,v01.1),exiStё nta mlsur五 arici cercului,prin simplu
rationament.
' inc2t avem douユ
cユ i pentru a face riguroasユ expunere din curslll P
relativユ la acest subiect.Sau intttrilll axioma l,cerind ca Orice regiune inchisユ
de O curb沈 (uZua11)sユ admit1 0 mttsurtt a ariei;sau ne referim la tratatele
に e eXemメ u」 h Hadam節 の ,unde薔
Aceea,i ObSCrvatie,i pentru lu: 穏 :糧 mif賓 乱 ∬ 計 te pК s_

榊1:写i撚平檬壺
]緩
埋 :酬「I柵 辮 g置
de fel■ ll
Fl昇
poligoanelo■ (nu numaidecit
regulate)inSCrise ,i circ■ llnscrise, intrcbuintate
Nu e instt nevoie de aceasth nouユ presupunere. ]Existenta lnユ Sur五
Ctt T螺
謡需 監 :結 猟 ∬載 T観 :I:Iよ
stu numere iratiOnale din Cursul de Aritmetic江 .

P/ο ら πα 」
Jι 夕

Suma distantelo「 unui punct P din interiOrul unui poligon regulat de

7η laturi,la acele laturi e egall cu de夕 2z ori apotema
α
Dι%ο %s′ γ″ι
.Dacユ 全
ntrebuintttm teOremele privitoare la arii prOpozitia
e evidenth ■Inil■ punctul cu、 71rftlrile p01igonului.Suprafata p01igonului s― a
descOmpus in suma a′ 71 triunghiuri

S=等 +等 +・ ・砂ぃ
2

ullde夕 1,..・ ,´ 712 Sint distantelc P■ lnctullli P la latllri iar ιlatura poligont■ lui.
Pe de altユ parte′ dacl α e apotenla avem
湖一
Ｓ
〓

２
α

(2)

Comparttnd(1),i(2)urmeaZユ

ZΣ p.=J・ %α \ fr:'*a'
Propunenl studentilo■ mai inaintati sユ dea o demonstratie indepen‐
dentユ de arii.

Problema II
Diagonaleie fLri virfuri comune ale unui
pentagon regulat se taie in medie ;i extrem[ ralie.
Deruonstratie. Fie A BC DE pentagonul regulat
Ei BD,,EC douir diagonale flrS- r,irfuri comune,
iar ltl. puuctul lor de- in-terseclie. Ordinea de
succesiune pe cerc a virfurilor arati c[.44 e intelior
fieclreia din coardele BD, EC-
Sn insemnim cu Ze lungirnea unuia
din arcele subintinse de laturile poligonului
542
 ε==÷ a unghiurilor din Planul
(a,adar ).ln Virtutea teoremelor de inlsurユ
unui cerc sc lccunoa,te numaidecit,cユ aven■ :

∧ Λ Λ Λ
y=
(1)3ε 」 BMC=2s,(a BDε =DBε =c, (3)塑「CD=χ Dε 一 ε .

Din(2) ,i(3)conchidem, ci triunghiurile BCD 。iε ]FD sint asemenea_

Asadar
Dχ εD
(→
θD BD
in virtutea lui (1)triunghiul CB』 f este isOscel cu virfu1 2n 3.
■ttrnleaza B]f =お θ =DO.Cu aceasta(4)devine
DLr Bν
BM「 BD
Prin urlllareБy e segmentul intcrior de rl■ edic,i extremtt ratie・ Pr。 _
pOZitia e demonstratユ
θろ υ
sι γιι
ιヴ
ι.Rezulttt din del■ ■
Onstratie,Ci Segmentul(interior)de medie
Si eXtrenl五 ratie al diagonalei cste chiar latura pentagontllui.
P/θ みιttα
ι III
Aria unui trapez e ega1l cu dublul triunghiului cu virful in lniiloCul
unei laturi ncParalele,i cu baZa chiar latura opusl.
Dι zθ %s″ γ″づ
ι・ Fie И Bθ D trapezul
iar B6, DИ laturile neparalele.
Prin mii10cul]r al laturei Bθ duccm
paralela EF la ИD.Parale10gramul_4EFD
e echivalent cu trapezul,cttci se dcscompul■
respectiv in partea conlunユ 4B]fF
ヱ Plus cite D
unul din triunghiurile egale(cazul al II― lea
de egalitate)B]fE,θ χ F
Pe de altユ Parte parale10gramul e echivalent cu de douユ ori trj・ lnghiul
」MD chci are aceea,ittnlltime cu aceasta(baZa ИD)。
Cu aceasta totul e del13onstrat.
P/ο らJι 夕α Iア
2π

Fie И」 Bθ D un patrulater convex.Virfurile opllse]5 si2)rttlllttnind fixe

se aplich celo■ lalte v￡ rfuri И ,i c aCecasi translatie(destul dc mich a,a incFt
convetttlttlr:::1戯
1膜 i]:感 ∫
12'38'】 iCttζ tfel obtinutareaceea,i arie cu
patrulaterul dat.
α
Dι %θ %sι γ″ι
.Fic△ o dreaptユ perpendiclllarユ pe BD.Prin ipotez沈 ∠ε
r」iftξ 星:,「 :善
li:「 i1li:i』
:SiCttliiSini_leril:I]1llirlili〔
llili重 :
BИ D′ BCD fa● de baza BD.La fel′ α′′
θe egalこ cu sumaど +γ 'a in■ ltim■ or

543
 ′
din 3∠ 'D,Bσ D fath de BD.UFl■ neaz乱

α +γ =α ′十 γ

仰
′ ′
αBD I α BD l γ おD

〓
一２
つ 2 2
′ ′
.・ .supr.ノ 4お σD一 supr 五 おて D.

Cu acessta totul e delllollstrを、

t Studentul sl generali7_eZe lDrin inductie
cxercitiul artttind ci:
T)ach virfurile nepercchi ale unui Poligon cOnvcx Иl■ 2И 3・ ・・A2λ _1■ 2z
cu n■lmhr par de laturi sint stlpuse llnci aceleia゛ i translat五
(carc nu stricl
―

菫
convexitatea),、「irfurilc llcrcchi rhnllinind fixe a、 ・eln echiヽ alenta de arii

Ｏｃ
supr.:tr1l'i, ... Arn-rAr?,.: supr. Ai.4rA; ... A'",-rArn

Pγ θらι
ιフフ 「
レ
′ ′
Un triungl〕 iJ′ 2 _4′ cti virf■ll F fix oi virful∠ pe un cerc dat rο ′
``ι
)′

variaztt rl■ ninind direct asclllellea cu una din Poziliile Sale」 4`′
′
.

Sl sc arate ctt existh ill plan un punct fix `F∠_4′ ΦJ′ sl

Φ apa incit aria
′
′a triunshiului
riminh constantl(anumC Simetricullui F fatl de latura O'θ
″
O′ Fθ direct asemenea cu H:F_4′ ′).
′ ′
Jθ Fie θ centr■ ■
Dι ttθ ″s/γ αノ l cercului(θ ).Existtt un triunghi bine deter_
tt constrdt pe ′
mmat OTθ′ θ Fd士 ec:aTl跡
′′
E clar ch θ 」Fθ rezulti direct aselllen 3 野 f薇 量 1輩 ■ 3tF:黒 塩
′′ ′
lui F fatユ de θ θ
Dach θ oi■ sint respectiv prOicctiile lui F pe O′ θ′ ′ ′′
.

′ ′ ′ 骨i」 '∠ dill ase^

111lnarea directi a triunghiul‐ 1lol θ Fθ ', 24′ f724′ rezulti asemユ n areaダ イ
γιε′
ιソ
■
a triunghiurilor O'Fθ , 4′ ■ .

1)eci laturile ol■ oloage din aceste triunghiuri sttnt prOportiOnale iar
■
lnghiur.lc a oricare doll■ seglnente omoloage luate celor dOuh trillnghiltlri′
egdettt■
譜き
dar avem
F■ F五 ′ Λ Λ
′
ИFO=_4′ Fθ
′
Fθ Fθ

Citinr pe accste rclatii Ch triunghiurile∠ 4Fθ si∠ ′

FO′ sint asemenea.
A;adar
′′
Ott θИ
(1)
θF O′ F
Sii puncrn pentru prescrlrtalc
′
θF一 r, 0′ F=生 0′ И = t''. OA : t'.

Din(1) rt・ zult江

ε
(2) γ ==― 一 γ
′
θ

544
ω)de Centru
貧 Sユ
O゛ de ex瞬
nsemnユm cu tt proiectia lui( 普
de raZこ datユ
Ъりん
.Perpenと cdara pe面 locd
lu_4餌 taie pe FΦ in mijlocul θal acestui segment.Avem deci

(3) θ∠ =θ QF・
A,adTi:rfR I奪
灘 ∫T電よ[l撃 ￨:htersect五 ale ld F∠ respcciv ΦI cu
O・
F, Φ
1ツ l卜肥 ζ二&理
conchidem
ittT器 詣ν]鵠 儡 鮒 tiaFК 面
′
′
(4) FИ =Φ 班 .

Sttinsemnttm cu ω puterea punctului F f41 de cercul(θ ).Avem

′
′
lω l一 F∠ ・F∠
n virtutea lui(4)
au, 全

(5) lω l=FИ ・ Φ班・

′ ′ ′ ′
Dar din asemttnarea triunghiurilor ∠ FИ '′ θ Fo′ de inlltimi FИ ′
Fθ rezulth
′ ′ ′
′
θ 0′ И '∠
・
(5′ ) FO F∠

inmultind(5),i(5′ )membru cu membru obtinem

m #同 一″・。
Fie S aria lui∠ lΦ ∠σ θ
"゛ ′″
=÷ 0り ″・Rdatia(6)
aria lui Fθ .Fθ

devine(puntnd Fθ =θ ):

(7) S― 上生 σ
2
θ
.

E deci dovedit cl S este constant.

ln宙 rtutea lui(2)formula(7)se scrie ttnc嵐

(7') S=

Problerna VI
Fie At FA" un triunghi cu virful F fix ;i care in varialia lui rEmine
direct asemenea cu o pozifie fixd. A'oFA['pe cind aria triunghiului A'OA",
5-q 162 545
 cu virfnl <D fix, rlirnincr constantd.
′ ′′
■ Φえ =S.

S[ locul virfurilor ,{' ti lI" .

se giseascf,
Dentou,stratie. Proprietatea c r-eciproca aceleia din problcrna \-
F

A'FA" de inlllime F,4.

″
Construc{ia e bine determinatl si
0′ 乙__ ゝ ο deci O' gi O" fixe.
NotaJiile fiind acelea;i din pro-
blcma V formula (Z) de acolo dir :

1-チ
￨=÷
・
Dc aici rezult5.
".t2
(i) L=-l-l
c'2
3
c
o
respcctiv 0チ ー1-÷ ‐
Ultima solufie intervine, bineinfeles, numai cind

S<o
AmildouS. relatiile (t) gi (Z) determinf, v:r.loarea lui z' : O'A' in functje
de cantitS,{i cunoscute.
In rezumat :
Dacf, S < o avem pentru ,4' douL locuri geometrice : Cercurile con-
centrice de centruO';i de razett date deforrnulele (t);i (Z).
Dac5. S ) o, avern pentru A' ut singur loc geometric :
Cercul de centru O si de raz/a datd- de forrnula (1).
Schimbind rolurile tui O' ;i O" punind O" A" :;; , FO" : c" obfinem
pentru 24 " Iocuri geometrice date de formulele
Ｓ 一σ

Ｓ 一σ

′
′
十

γ 2 γ''2
一

respectiv ′
′
ε 2
'′
ι 2

in tOtul coreSpunZtttOare loCurile lui z4′ 。(]Dealtfell‐

douユ figuri direct asemenea,ie αψγづογづClar,cl ll ￨:fl
din transfOrmatele p五 n asemttnarea directi ale loc l ￨::I1lti19P[:S淵

)Cazul
■ F=Φse expediazユ u,or.Triunghiul И′ FИ ′′ascnlenea cu triunttui dat
И
de Suprafattt dattt S are cLmensiunilb cunOscute Locurile lui И′,i∠ ′ /sint douこ 『
cじ rc■■ri cu
`F五
centrul￡ n二 (Nota D B)
“

546
 obseritalie. In realitate consideratiilc de mai sus aratr, cir locul lui ,4'
c o parte din cercurilc mentionatc (ar;rtii a;adar necesitatea condiliei). Su-
ficienla se probcazi fiLcind tz de rezuLtatclc <ie la lLroblema \-.
P roble.flt q [,- I I
liie a', rz" doul drcpte carc se taie in I iar F un puirct fix in afara acestor
dreptc. Se inseaurnh cu ,4', A" intetsectiile 7ui a', a,, cu ul] cerc rrariabil
dus prin 7i ;i 1.
Dac[ <D * F e un alt punct fix din plan se cere si sr-- g[seasch tri-
urighiul A'QA! de arie rninimir sau maximl.
s okt li c. u nghiuril e triunghiulu i A' F A " r ezu.ltva, din p at ml at erur inscrip-
tibil ,,l'I;A"f , direct egale cu anume unghiur-i fixe:

.―
′′ ′
"=二 FI∠4″ , =π ― FI∠
―

∠ 五
―
lL乙 'И '
.

「
I)eci triunghit1/1′ 17/1′ ′rユ Ininc direct asenlenca cu un triunghi fix,
si ziccm И .

PIoblema de maxim si minim se rezolvユ

`,17И `′ (confOrm笏 %θ づ解ι
ιο″ι″ι′
″αι
αγι
il acestui fel dc chestiuni)含 n10duind― o cu o problemユ dc cOnstruclic: ,,貧 n
」
cOnditiilc din enunt sl SC dCtcrlnine triunghi■ ll=4'Φ z4′ ' a,a inC't aria lui
si aib1 0 valoarc datl:
′ 7'一
И ΦИ S.

Din discutia POSib■ itユ tii acestei constructii Va rczulta minimul(sau

lllaximul)Suprafetei И Φ∠″
′
・
RezolVim problema p五 n lnetoda locuri10r geometricc.Facem abstrac_
′ ′
tiC Ctt И Sc gttse,te pe α'(,i deci,cこ ∠ 'se gユ se,te pe α'').Ne gttsim atunci
in conditiile prOblemei VI.Locul lui∠ ′e dat de cercurile dc acolo。
Deci s。 1口 tia prOblemei ce COnStructie e dattt de intersectiile dreptei α'

cu cercurilc(0′ )::Cele dou五 10curi geometrice ale lui И '.

Sユ insemnlm P'prOiectia lui θ'pe〆 .Punem

θ′
P'=グ .

Conditia de pOSibilitate a prOblelnei este,evident,datユ de inegalitatea

/>φ ち
unde,′ `e dat defomula(1)respectiv(2)din prOblema VI.incit inegalitatea
e cchivalen燃 cu
〆戸

Ｓ 一σ

ダ、
≪

1+=respeciv
一

547
 sau

(1) S>(響 ―J)σ reSpecuv 2)sく (1-伴 )σ

I)ouir cazuri sint de considerat :

Cazul I. f' ) c'

r\{enbrul zrl doilea din egaritatea (z) fiind negativ, evident ci. rel.atia
(2) c irnposibili 1) (c5.ci s 2 g). Rimine numai relalial t). Ea arat5" .i
s
ca minimum valoarea "d;i;;

〆一
／ １
Ｓ

一
う０

′
一
1)σ

１ ヽ
realizatlr pentru , :!1,'^gicl.pentru A' : p'. in acest caz (e crar) A,,
coincide cu proiecfia P" a lui o" p" a" (in virtutea analogicideroluriintre
A' $ A").
in rezumat, suprafala A' a A" admite in cazul de fatr. un minim egal
cu (3) gi realizat de proiecliile A, : p,, A,, : p,, ale lui O,, O,, respeciiv
pe a" a".
Ca:ul, II. !' < c'
rnegalitatea (1).devine acum imposibill. Rimine numai relalia (2)
carc alatir c5. S admite un maxim
〆戸
、１１
一

(0 S=(1
σ
，ノ

′
И=Pち И ′
鼻尻ξ
計盤乳t'rl undc Pヽ P″ P′
:乱 :::a::t∬ l器 :一

轟
ds篤 〔
ボf衡予電
解聟鯖覗器hi警袢
鱗糧野
I,i F e destul de lnare, a,adar cind
:五
Pγ οら″
ι%α /1■■

賦帯毛 樫押導 撫彊 『I響盤詩種整

,de lungilne detcrΠ linat江 ′a,a FncFt Sユ avem

S― Sl+S2

∝ det五 unghu■ Or cu宙 Jdm P′ de baze respeclv

ダサ iSpS2SintSupr」

・)Afarユ dc cazul夕 ′=ο ′

,Cind intrこ insこ in rclaua(1)(Nota D B)

548
 Dι ,%θ %s″ γ
α″ι
.PreSupuneln intli dreptele △1,′ △2 paralele.Fie ん
1, ル
2
distanicle lui P la aceste drcPte.Avem

25.=Ji・ 力1,2S2=ι 2・
ん
2・

Considcrinl idcntitatea

′
lλ l+′ 2λ 2=(′ 二十 ι
2)。 十 (′ 1-ι 2)・
ｕ
ａ
↓

お .+雰 2-lJl十 り ・
響
+仏 ―り 上 号=生
λl+力 2
Dac■ P se gist,te in afara pa11lelelor, Inta
2 reprezinti dist〔
lui P la lnediatoarea bandei iar力 1 ん2 jumこ tate din lungimca constantユ

a bandei.Dac■ P se glse,te intre paralele,expresHlc /Jl・ 塑 豆 _ん 1-上 Fsi

perinutこ selnnificat五 lc. 2 ' 2 '

A,a fiind Sl punem(1)Sub fOrma

0 4+月 2=仏 十 り r生 号型2+競 作 り

)
respectiv

O 現歩貯
∼ 島諷ら +対 m)
Dupユ cum
lelclor. Observttm)Se
θ″glSe,te
ι
γιら%づ ιfn
ιχθexteriorul
″%s, ′タ respectiv
タ%Jι づ夕 interiortll
%α ι %ι %α Jjι α
771ι ′ bandei
ιθαzι ′Z Jl― ― para‐
′2=0・
Citim pe(2)respeCtiV(3)ci exiStユ O Parale11△ la distanta

嵩 仇… 叩面V嵩 い う
fati de mediatOarea bandci,i un segment de lungime determinath JJ十 ′
2
respectiv Z.― ―,2a,a ttnCttt, dacl S e cu
acest segmcnt,sユ aveln Suprafata pe Care P o formeazユ
S 51+S2・
Sユ presupunelIIl aculn dreptele△ 1,△ 2inCidente in θ iar P intr― unul din
ullghiurile】 [lθ X2f° rmate de aceste drepte.E clar,ctt putem lua segmentele
ι 2° riundc Pc dreptele△ 1,i△ 2 firtt ca S.,i S2 si se schimbc(puncttll P
l'i ι
,lm↑ ne acda,i).
Sl luユ m pc laturilc△ .′ △2 Cu plecare dc la O scgmcntelc θν l==ι
l,
θif2 ′ 2 2n aSelnenea sensuri ttnc,t](1,i]〃 2 Si fiC dc aceea,i parte a drcp―
tci θP.

549
 Construiln Pe θ]fl,θ Лど2, Ca laturi,pal'alelogralll■ θ_7fl_lf]f2r illScl■ 1_
nlm cu_lflⅣ l,]r2Ⅳ 2Proicctantele laturi101‐ tritnghiul■ li二 Oyl″ 2 iar N c
proiectia llli‐ lf pe θP.E clar cユ ele reprezinttt prOiect五 lo laturilor triunghiullli
θMl北 r2 Pc o dreapttt pcrpendic■ lartt pc θP. PIoicctia lui M.M2==‖ θA′ 2
1'1:/2 Sint dc
1cL討 畷 1:frttC8霧 .糧 cf七 ↓c霜
ЛfⅣ =Mi Ⅳ l+Ⅳ 2N2・ : ヽ
'prin constructic]イ
inmultind L obtinclll
' aici in amindoi nlcmbrii cu 2空2 '
)]fl+θ PAた .
θPJf一 θノ '
A,adar aln gユ sit o dreaptユ A reprezcntatこ de θ]√ ,i un scgmcnt′ =OJJr
pc aceasta a,a incit ' 1
S一 島 +52.
Obsι υα″ 」
,′
・ Rczulti din demonstratie,Cl P,1△ sc g前 ｀CSc in lcgiuni
difcritc relativ la△ 1,1△ 2・
`ι

0魔 ″υ″ α Fi PЮ PO■ a dO・ OH::1謂

gco11■ ctric,nu e altceva decit reciproc〔 mヽ 軍 ∬ 癬 mmi認 ギ
Cu intrOducerca semnelor pentru a五 1,dcmonstratia]ヽ Siln「/1ifictt mult,i
caphttt nlai mare generalitate.
Iり ′
θろι
ιタル
ια IX
Fic ИBε D un patrulater convex circulnscriptibil lllllli cc,rc tθ )S15()
arそ tte ci ccrcul θ se g■ sc,te pe dreapta E「 cc ullo,t(ヽ mi110そ lCCl(〕 (liagollalclor
ИC,BD.
Dι 夕ο づ
%s′ /α ′
2多 ιl)Ouる cazuri se l)ot pr9zenta: patrulaterlll c p`li〔 1lC10-
gra11■ sau nu.
Dacl e paraldogram sc vede numaidecttt ci c romb(Simctria in raport
cllθ pcrllluttt intrc cle laturilc Opuse,deci Pcrl■ uttt Virfurilc lopuse:ca atalば
θ estc colinear cu ficcare pereche de virfuri opuse. ゴヽltfcl splis, diagontllele
paralelogramului sint bisectoarele unghiurilor din virfuri, a,adar axe dt,
silnetric Pentrll paralelogram: Parale10gramul e un rOmb)Cc1ltrul θ sc
可1° aCCle dagonalelor E,Fa,adar prOPHetatcaと n cnun■ 」
∬ 韓計 1:I∬
presupune deci,ctt И Bε D nu e paralclograrrl_
PLlterl■

Conditia cirCtinlscriptibilittttii nc dl . :

ИB tt εD=JDC+∠ D. 1
1「 ic R rtlza cercului(θ ).inmultind aici cuご 生 in amllldoi lncrnbril
2
obIincnr
(z) 五θB tt θOD=Bθ σ +И θ,

「
III icclrcia din percch量 c
dt drcPil∫ 署jl:[Cll『 ::Ilil::::出 iroblema
lrevttzute
l″cu segmcntele rcprezentattヽ
de laturi,clci cazul de exccPtie(佐 +ι 2-O Cu И Bε D paralё logralrn)a fost
indepttrtat.

1550
 Conchidem deci la existenta a douれ drepte△ ち △ ,i a dOu■ Seglnente '′

′ ′ ′
deterlllinate ι,ι asa incFt pentru orice punct P din inteHorul patrlllaterului
4 Bc‐ D sl avem
′ ′
′
(3) ガ Pβ tt εPD=f7ザ ;お Pε +お IJD=I′ 'Pノ
′if′ ′ ′′ ′ ″
unde r′ ノ§ 」 Sint seglnentele ιsi″ .

Compa」 nd (2)cu (3)obserVinl'c■ θ facc parte dintFC PunCtele din

intcriorul Patrulaterului И Bε D pentru carc

(4) f′ P」 ′=J′ ′ ァ′′ P、

Stt deinonstrllll aculn (lc()astl leml.

JLθ θ
φ%%θ ′
%″ιιθγ P″ リ フι′%′ ι/づ θ %ι ウ
ョαι
γ%′ α′
7・ ι″多
′ 423CD ψι′じιγ多多εαγι αυι傷
′ ブノ 7ι

じ
θんづ
υα′ ″α α
Jιι απ づ (イ )ι Sι ιθ〃 γιαψ ι膨
・ ′
Hot五 五tor pentru den■ onstratie este faptul cユ dlcPtcle△ ,i△ ′ ′Se gttsesc
lespectiv in rcgiuni deosebite fati de p rclativ ltL laturile opuse ale patrula―
terului ИBCD,asa cu]n rczulttt din Observatia r de la sir,it■ ll problcmei
「III.Ca atare patrulaterul_4 Bε l)ea,czat in intregil■ c fn llna din regiunile
ヽ
′ ′
′
lll care Δ △ illlPart Planul・
″
Considerユ m mai intli cazlll cind△ ち△ sint paralele.Relatia(4)se
′
′ ′
sclic inscnlnind cu 777′ ,ん dcPlrtこ rile lui P la Δ,Δ ,iPunind din nou r'」
′
′
'′
′ _
=′ ,I''J''=ι :

′ ′
′
/1′ ι =力 ′
'′

I)eci punctl■ l P se gise,te pc pardela la directia lui∠ ゝ si∠ゝ′ ′ ′

binedeter―
′ ′
′ ″ ′
nlinati′ care inlparte grosiinea bandeittn raportul ん :ん ==ι :ι fic interior
fic cxtcrior(una din doul)1.)A,adar locul e o dreapth
Presupunem acul■ △′ ′
′△'concurente in」 .Avcm fnc江 (2)
m avemり m aCdatti⇒ ungh
ぉ rmaPttepulFulRu五 ぶ
::1謄 f2de :乃
′
bC」
=ん′ 税 i′
′
=Z′ :ι '.Triunghiurile
fOrlllate de P.,P2'i de proiectiile 10r pe Δ′△ 'sint a,adar OmOtetice fatユ de
`:ん `′

ccntrul」 .COnchidcm cユ Pl,P2Sint Colinearc cu J.Iン oCul geOmetric este deci

tot O dreapth.
rie E Inijlocul diagonalei Иθ.Aveln evident echivalcntele de arii
(baZe ii ttnttltinli egale):
И EB=BEc, .4ED=DEC
｀
HEB― 卜 εED=Bπ ε―L И EI,.
′
A,adar E c un punct″ 力多 ι りο′2ι ι α 」И Bε Dε ′ ιsatiSfacc′ pentru
ψ ″′
了 マ
Jα /ι /`ι ′ι ,′

inlocuirca llli O cu r,1〔 t

`″ relatia(2),,i deCi la relalia ccllivalenttt acesteia
`γ

rlin(4):
」′
Eノ =J′ 'EJ″
I´ a fel urmeaz益 ぬ
′
miiloCul F」
din interiorul Patrulatertllui care sat i翼 ::1:iぶ
ua ttagOnde e un punct

17ソ ′一 f″ 町
∝
".

」 0墨 脚
“ 搬証#∫ 讐1∬『 忌H∬
md山 d Pullcば 0・

1) Conform obserrafici ca punctt:le iutcrioare atel:ui, ABCD se gi,se.sc

iatr-urra singurd, d.in
rr:ginnilctliatc dc L', L". (r*ota D. B.)

551
 fNrREBIRI DE ИびrOCON rRO二

1. Cunl se poate 2nscrie un pitrat ttntr― un ccrc al cこ rui centru nu e

marcatP
2. PoligOnul regulat dc 12 1aturi sc POatc inscric cu linia,i cOnlpasul
(dublind numユ rul de laturi al exagonului) Problelna revine la trisectarca
unghiului dc 90° .Cu toate acestea studentul ,tie(fユ rユ dCnlonstratie)Ch prO―
blema trisectiun五 unui unghi e insolubill prin constructii Cu linia,i colll―
PaSul
Cunl se exPliCh acest paradox P
3. Sl sc aratc, cユ dacユ ιe seglnentul づ %′ ι
γjθ
γde medic ,i extrem漁
ratie al lui α,reciproc:α e segllllentul ιχι
ιγθ/de ll■ edie si extremこ ratie al
′
lui b.
4.Cum sc POate arユ ta geometrice,tc(prin comparatie de arii)ci c、 ―
presia c eg』 江cu osumユ de doi radicali din expresiiratiOnale P
5 Ceinseamn■ afirlnatia,Cユ numirul πe incomensurabilP Ce inscaFnn■
afirmatia,Cユ πe transcendellt P
6. I)c cite ori e mai lnicL aria triunghiului cOmplilnentar dccit ttria
′
unui triunghi J Bε datP Dar aria triunghiului И ′ B′ ε dctcrnlinat lle
mii10acele seglnentdor И″ りB″ ,ε ″ (punctul〃 ,ortocentrul)?
7 Cc se poate spune de asenllnこ rile care plstreaztt ariile triunghiurilor l
8:卜 .Existtt transformユ ri care nu sint dcplasiri nici silnetrii ,i c_‐trc

plstreazl ariilcP Pcntru a da rttspunsul la aceasth intrebare importanti s嵐

se ccrcctcze cum se transforintt aria unui tri■ lnghi cttnd dilatttm cotele puncte―
10r fati de o aXこ 全
n rapoltulた 。Se va considera apoi produsul a doutt astfel

dc transfOrlnこ ri fatユ de dOuh axe arbitrarc de coeficienti de dilatarc たsi[L。

' ' 'ル i

Temo V

Relolii de incidenfi, porolelism

gi perpendiculoritqte

Geometria in spatiu nu e, din punct de vedcre al cOntinut■ llui′ Itlai

grea dccit geometria planl. E doar mai cOmplexユ , prin introducerea unci
dilnensiuni lnai mult.
Cu toate acestea,initierea in geolnetria in sPatiu POate sこ Par江 全
ncepl―
torilor grca din cauza imposibilitht五 ,aiCi,dc a rcaliza figurile l).Ar trcbui un
adevttrat atclicr pentru a ttnzestra o clas■ de geomctrie fn spatiu cu I■odclcle
necesare demonstrttrii teorcllnelo■ ,i, Inai alcs′ rezol、 71rii problemclor.

D Figurile perspective, din textc, au o valoare pur conven{ionalir, Sint un mijloc de a Iixa,
ideile. In nici r:n caz nu lc putem Iolosi la. misur6tori exacte.

552
n ar%a,a de greu de stab■ tp五 nratT譜
(Cel putin intr_un priln stadiu), crau 猟tt配 絆I蒼 彗i留1:t盟 ∬譜
dd'1〒 ncapユ rtt demonttrttα
:『 謡∬ふ:耀彙∬11蹴
り
lric apare inchisi acclor in,i Care,cu ll■
se spune curent,,nu vttd￡ n sPatiu′ .I)ar lipsa,la inceput,a unei intuit五 sPa―
tiale nu c O dificultate dc netrecut. Pcntru situat五 silnple de figurユ se pot
impro宙 za modcle rudinlentarc(dc eXemplu,la demonstrarca teorcmei cclor
trci pcrPcndiCularc).IP(｀ ntru situatii mali complexc apelim la un simt,cc
trcbuie cultivat,al analogii10r forllaale cu Planul・ 2｀ Stfel sitllat五 lc de fiStlr■
貪 ヽ
ntr― o piran■ idtt respectiv intr― o sfcrtt sint alnaloage, nu ttns■ identic、 , cu
situat五 dc figurュ din triunghiフ ′ ιsφ ι グυun cerc.
ar putea intocnli un tablou `″
S― de figuri corcspunzitoare,ce ioaci rolllri
analoagc in cele douユ geOnletrii, caln in felul llrnlltor:
Ceometria pl,an,d Ceontetria tu, sfali,w
punct punct
dreapti plan
paralelogram paralelipiped
triunghi tetraedru
poligon regulat poiiedru regulat
CCTC sfcrir

Prevenim insl" cL nn e toLba aici do un dictioniu'car:e si conducii la

traclucerea autonorniL a oriciLrei proprietiLli dc geomctrie plauiL intr-o lno-
prietate de geometrie in spatiu. E vor-ba dc un ghid, aclcsea util, dar dc rll'.rltc
ori in;cliLtor. Astfel din analogia poligoanc.lor regulate cu poliedrelc regulatc
nu trebuic si se conchidir Ia existenta in spaliu a unui numl-r infinit drr til-,uri
de poliedrc reguiatt'. Se demonstreazit, ci. existS. nurnai cinci astfel dc r:oli-
eCr-e. Sint apoi figuri in spatiu care nn au in plan nici un analog. A;a : de
exemplu, cilindrul. (fotugi, depinde dc punctul dc vedere. I)in punctul dc
vedere al teoriei grupurilor cilindrul dc analog ccrcului.)
Dupir o indeletnicire mai lung5" cu geometria in spafiu, rationamcntul
corectind intuitia, ajungem ,,s5" vedem in spaliu".
Prirna greutate speciali dc care se izbegte incepiLtorul c definifia di'cp-
telor paralele in spafiu. Trebuie sI mediteze bine asupra definifiei fatlL ckr
definifia din plan. ,,Drepte care nu se intilnesc oricit le-am prelungi" nu inai
convine in spatiu, circi aceastii situalie e comuni perechilorgeneral,e de drcptc.
Trebuie adiugat dcfiniliei cuvintele ,,cuprinsc in acela;i plan" ca ea s[ de r-inir
t-.xactir.
Atragem iali;i atcntia studer.rtului asupra deosebirii i:ntre descriere cf)
dreptei perpendicularc pe un plan (dreapta perpendicula::ri pc toate direcf1ilc
planului) tricriteriwl,tlerccunoa;tei'e itl unci perpendicuiare pe plan (dr-ciipt'.'i
perperrdicularir pe do u ti directli).
Ilecomandlm studentului si. facir legirtura (arl.ificiall, dar care ajutl
intelcgerea) intrc teoria unghiurilor diedre din spafiu ;i teoria unghituilor
Ia centru, din p1an. linghiurile cliedre nrr sint egaic cu unghiul 1or plan 1'an-
ghiul determinat dc sectiuuea drcaptri irr dii:dru) cil,cflrezentale (sau, clacii
\rrem: mdstnatc) de acest unghi intocmai curn unghiul lacentru eret'rezetiiat

1)Am putca zice:α ′

α,dar defi■ li,1le si]lt dc rcgulこ 〕
u SuPraabundc・ 1lte.
ttπ ″ cconolnic(、 ,】

(Nota D.B)
Ｆ″
Ｏυ
∬1選 :::里 翼′
1器鵬 T:駆 :fl∬ 苦
1ふ::輩 1:1■ fl盤七
熾 eJ
l)111lZitOare ci in l)lan.

αf
P/ο ιJι ,″ι

Sptti■ ttЪ :I∫

1lici una nu trece prin∠ 4.
露trノ 争′
甘 認cS灘 千
s:itttlchミ∫
鏃ξ 粋
flal: :、 :‖

掛
む?り
:ド ]鸞 擾i蠍七
ⅣJ:二[暉り f響」
i響
と
濡ハ ζ
肌摯わ
PI飢lilrrittF」 Ctthe pundd drat∠ ゛ と℃ aメ a P″
:ξ
,adar planelc P′ § 's'nt cunoscute iP′
′′
_tc(lstc PlallC Sint difcrite, cici contin respectiv dreptclc α',iα Care
t温
品 rill』 喘誕 2蟷 Rc:l.出 譜 Wl.al品 甜電 器 色鳳lttf針
Nll pOt avea o a doua dreaptユ unh z4∠ 4** И И*Cこ ci ar coincide
cOn■ ≠
Cum dlcal)ta Cこ utttti`γ aparlille atit lui P'ciぃ ilui P'′ e tocnlai ttr」 *_
]う a rlsilundC la cererca problemei fiindctt se afll in acela,i Plan cu″
′
rcsPCCtiV
′ ′
′
,i deci c sccantユ (s tl・
lPを tralell)cu fiCCare din drcpt(〕 le ι
7′ ,α .

`/′

P/ο ιJ′ α 」F
“
olosind sectiunC(l planl in figura formath de dreptele,i planele deter_
「 dc cinci puncte in sPatiu sl Se demonstreze teoremalui Desargucs:
11linatc
(1011■triullghiuri plane.lBθ ,4'I〕 ′ε'cu v￡ rfurile de acela,i nume in perspec―
1lvl,au latllrile dc acela,i nulnc concurente in trci puncte colilleare.

D`フ ′
′ο,ι sJγ αθ
・ iC P planul figur五 ce10r doutt triunghiuri,i θ intcrsectia
(｀
「
()1111lni a drcptc101・ 1.4′ ,BB′ ,ε C'
∠
`ゲ

In flfara planullli J9 sc cOnsiderl un punct Лf".Sc une,tc ]∫5Cu θ ,i se

iを 、pc accasti dlcaptこ un punct_lf4 difCrit deヨも,iO.
Stt insel■ nttm cu△ 4う drCapta Mへ ]4.Ea deterinini cu fiecare din drcp―
′ ′
101c J■ ′BB′ ,ε ε cttte un l)lall P451'P452,P453'Cユ Ci lc inflnc,tCin θ .

Perechilc de drepte(1lf4И ,14И ′

),(]f43,14B′ ),(fF4C‐ ′
′
]√ 5ε )se gttsesc
in citc unul din Planel〔 ,1ち 51,P52,P453 A,adar Se intilnesc l),1■ cite■ln punct:
21fl, 』
ピ2, 』
イ 3・

Punctclt〕 B,C se giscsc,Prin constructiC,rcspectiv pc dreptele ■r4M2,

]f4]f3‐ A,adar dl Capta Bθ sc glse,tc ln planul P231 deternlinat de punctelc
｀ ′
´√2,1/3,lf‐ l Pe dc altl Partc l〕 ullCtclじ お',ε sc giscsc rcspcctiv Pc drcptele
l√ 5Ⅳ 2'・ 亀 ン 3

A,adar(lrcapt(1 3'C' st, gユ 、

じぅte in l)lanul P2% detCrlninat dc ]f2,
^lf3, J」 5・

1) Se intilncsc sau sirt paralcie, lluteru Iolosi arbitrarul cu care sint luate punctelc i/n,
-yl6, ca paralelismrl sifie evitat. De alticl, ([acA nir nc -sfiim s5, lucrem cu ,,puncie la in{init",
clificult:rtczr, rlisp:r;-c. (Nota D. B.)

554
 in definitiv punctul e de intersecfie
al dreptelor BC, B'C' se girse;tein fiecare
din planele (bine determinate gi di{erite,
vczi observalia de ma jos) P ,rrr, P rrr, apadar /

apartine intersecliilor lor : dreapta A*

determinatiL de punctele fuI ,, Mr. /4ヽ
La fel se arat[ c5. interseclia Q res-
petlir y a perechii dc drepte CA, C'A' ｀
こ ヽい、ら
iespectir. AB, A'B' se glse;te pe intcrsecfia O
Ar, respectiv Ar" a per:echii de planr: Prr,r,
P.r, rcsp. Prr , Prra (aici A, inseamrrii dreapta
cicterminat| cle My M).
Dar pul■ ctele 241′ 」 Y2,」 ば3 dCteHnin江
■in plan P123,Care contine fiecare din drep―
tCIC△ 23,△ 31,△ 12'i dCCi punctelc“ ′ βり γ dC PC accstc dreptc. insh“ , β,γ sc
glscsc evident,iin Planul P al figur五 triunghiu五 lor date.
Urlneaz益 , cl α, β, γlpartin intersectici △ a planelor P ii P123・ Cu
act'ftsta totul c dclnonstrat.
θろsι ッαノ リ・ Denlonstratia, pentru a fi colnplet riguroas■ , arc nevoic
ι,′

(1●citcva comPlectiri. Trel)llic rccunoscut′ ci datoriti arbitrarului cu care

と
〔 「3 Sint diferite
1l fOst luate punctele■ lf4, ]f5' pullctclc rezultatc]rl,″ 2,」 珈
flll rc clel),i nu Cad Pc drcapt〔 t]f4‐ 1/5 1)C aici urlllcヽ azヽ cユ dreapta y2y3
]lti COntinC PC]4 Sau if5'altfcl〔 lr 2tvca doui puncte difcrite comunc cu P245'
(1、 cxcnlplu′ §i i ar apartinc A,adar]/3S ar glsi irl P245 dCCi nn P245'P345'
く l,ci dc dreapta M4』 f5 C(｀ Ca cc c cxCluS.
inctt e sigur,c■ Pl〔 tnelc I'234,1)235'i allを 110agel()101 sint bill()dctcrn■ inate
fi difcritc Fntrc(1lo.
Nu c llcvOie s■ rccunoa,t(｀ n】 , ch pu]lctelc(diferite)L「 1, 」
Ч「2, lf3 Sint
ll('COlinearc Chiar ttn acest caz,11l care I'123 C nedeterlninat, pullctele αフ
β,了 COntinuこ si fie colincare pe drcapta△ =△ 23=△ 31 △ ]2・
θう υ
sι ″″″ιAccastこ dcュ onstratic a teOremci lui Desargues nulnai Prin
tlatii dc asOCicrc (dC IC3iturl)din sPatiu arC CCa nlai marc in]Portall■
l‐

1)(ntru fundanlcntelc Ccometrici

IDcmOnstratia sc datOrestc llli Cavlcv
P/ο らι
ι夕πα 」JJ
͡
riind dat un unghi ЯθB si se slscascl locl11 1)unctelor FF din spatiu
′ θツ Pc dreptelc θИ,θ B sh cad五
proicctiile θИ ,υ B′ ale scgmentului
aド a↑ ncFt

chi〔 tr θИ′十 θB′ Sh■ lnllnl constant■

pe laturile unghilllui iar suコ nfl .

5θ ′
%ノ ゲ・Fic P Piciorlll perpendicularci din_lf pc planul π==ス 40″ al
θ
t11lShiului. I)in teorel■ la celor 3 pcrpcndic11larc rczulth inlediat

FDИ '」 L OИ P3_上 B (〕

il■ cit prOblcnla ill sP(ltill e redusl la problel■ la planh a dcterl11111lrii

10cului lui P analog definit cu nf.
1j Pianeie tletcrrninate le ,1.(rXI" si tlc {icca,rc tlirr drcptcle AA', I}ll', CC'sint cliferite
lri:uctelc l,[D ]l'1., -ij', vin in accste planc si in afara intersecfiiior lor Alu]\Ir, (Noi;.t, D.B.)

555
ll酬 精]Ⅷ lll抽
″ 場I
Bθ .ユ γ
理器∬∫
躍 ∵
厨現′
,Pず
r

＝
晴 ′
ム1
θ
′

′
ハ

de aserrrcni:rt

∫ i141弊 litti畢 ぶ
IIttr投#響 」 fh′ rrinc intrr, ,ii
′
′ ′
Ca atarc И se gise,te Fntrc И ,iθ ,adiCh

′車 ′
′
θ_4′ ==0_4′ _・ l′ И

P se gisc;te de aceeasi partc cu A fa)i. deOL Sc glsegte deci dc partea

opus5,lui B fa![ dc OI. Urmeazi cI- 1 se afl5. intre P ii B. Prin proiectie
conchidem, cvr B" se afl'a intre B' ;i B, agaciar d.e partea'opusi lui O fairi de
PB'. Ca atare B'se giLsegtc intre B" ;i O, adiciL
′
(2) OB′ ==OB″ ― B′ B′

Dar segmentul Pl are accea,i ttndinare И =B fa,ti" de dreptr:Ic 0;d "

08. Ploiecliile
sale pc aceste drepte sint deci egale.

′′′
(3) ズ И =B′ B″

Avem dc asemenca,punctul r fiind pe biscctoarca lui盗 .

′
′
θИ =θ B′ ′

Adunind(1),i(2),tinind seanll dc(3),i(4)obtinCm

′
θ∠ +θ B'二 =20И ′′
556
 (-u atarc o.l" c cunoscut: c jumltate din suma constantl din cuunt.
i),,i punctul I c cunoscut. Dcci dreapta AB e cuuoscuti.
1,ii'i, ':;:r*:i:ilT"':.il:u1'.t
i:b'ii o'ff
A, OB care taie pe AB in Ao Bo.
,4aFl,
,0.,1, o
Locrrl lui P c dcci reprczcntzrt
clc scgmentuL4oBo.
Sir tr.ccem la prcblernir in
:,irr.tiu. Fi.r J[ unpuncI particular al
IocriIui. l),.lci pr-oie-clia sa P p.e planul
'z s,.'giscstc pe scgmentul4oRn.
Drcplrl-' j[l' ;i iUI'] fiind
pr:-pendiculare pc ;i sirit pzu'aIeitr.
i ),-'c i I I P , kI l' st: girsu;c ir-r acelaqi
Plall O Cuprinzttnd,i drCPtelt｀ ‐l B cu carc arein comun punctcle P≠ P.
In dcfiniti、 ' planul?c Cunoscut, cici contine dreptele diferite, bine―
〈ictt.1‐ minatc MP,i ИB Estc plan■ ll perPcndicular pe π (cュ ci COntinc pc
_1ノ ノ
'共 π)de_a lungul dreptci И23.
Insl nu intreg planu1 9 cOnstituie locul lui』 ピ. Dacこ △α,Aυ sint perpen_
diculare ridicate in J O,i30 pe π,ele sFnt continute in σ,cttCi sint paralelc
cu_1′ P. COnditia necesarh si suficienti ca un punct』 √din o Stt Se proicctcze
pc segmentul И03。 e ca stt apartinユ bandei paralelelor△ α ,△ ゎ .

A,adar 10Cul punctelor]√ c fOFmat de banda paralele10■ △α,Δ ゎ .

P/ο みJι %α Iア
Fie△ 1,△ 2,△ 3 trei dreptc ParalCle ttn spatiu,i P23, P31,P12 Planele
deterlninate de aceste drepte luatё cite dou益 , Sユ sc arate,ctt proiect五 le.lfl,

1〔 :iJ3ffflu:li」矛Inct din spatiu]f respectiv pc aceste planc se gttsesc in

´、
Dι %ο ′ rα づ
ノι.「 ie 9.unghiul plan al diedrului(P12,P13)・ Ducem prin
』
`sι
r un plan O,Paralel cu planul unghiuluia.E clar■ ュ
σ⊥△
..Cum Δ
211△ .
△311△l reZultl,ctt avem ttncユ 0上 △ 0⊥ △
ヽa inこ メ
andeい Pぉ ξ 2り 3.

∫ 器 鶯ri籠
最批,111罵 淵:1:r:
nき
perpendicularユ a celui de― al doilea.〔

魂農∬ 腑 瞥′島I席
3躙:'躙常塩
討ソ書 i鷲 zユ un diedru cu unghiul plan drept.

:pl選 蹴
鼻 :II撃 ■
C Perpendiculartt pe P23・
鰐 g∬ r ttЪ ttL;
策cI肌挽r11lЪl轟 討
′
81計:∬[ギ警 品 ;:』 肌 滉 :蹴 オ ∬ ン 3:1∬ T電 1出 れ
tinutユ in σ.La fel sc aratこ cユ perpendicularele■ r y2■グ』
′3 din if respectiv
PC P31'P23S2nt Continute 2n O.
Cu aceasta totul e demonstrat.

557
 fNr′ ?EBメ IRI DEノ υ rOσ ON2り ぞ
ο二 ∫PEλ ″ 1｀ f「 E Lr1 2｀ E]fИ ア

1.Andoglll postulatl■ ui l■ li Euclid(printr_un punct la un plan trc(ビ

tt11[配 ご
numd Ⅲ
皿ingu⇒ enutt penttu sPⅢ ニ
:Ъ 轟肌慨」
:ソ
2. Relatia de paralelisln a dOutt drepte in spatiu eSte reflexivl,silnc―
tricと ,i trallSitivユ .Dar
relatia(le paralelism a doutt planc P

_ん 2.iei】 ,現 テ Siunc dc Pol θ§

i de putere negativう
clnli・ 24′ se duce dreapta α perpendicularユ
111lci:ltlill:aξ
pe θ∠′ .Sl sc aratc cl accastれ corespondent江 (И ,α )pOate fi obtinuth intcr―
P de drepte,i planc Perpendiculart,
露:￨:11『 冊 :I暑 111 1l rili:11=arも
一 Pcntru o putcre pOzitivlん 2 PrOpriChtea nlai c adevttatこ P

BCD_F poate i de」 五,urat pe un山 〕

dus Pintt ungh PdedruS,И
5. Care e locul punctelor din sp〔 、
tiu dC undc un scgment/1B se vedcs、 lb
un untti COnstant“ ≠ォ P

6. Carc sint cOndit五 le ndcesarc ,i sufiCientc Pclltru a p■ltca cOnstl｀ 111

1111 t五 edru dc trci f(〕 te datcP

Temo Vi
VOlumele,i suprofeiele pi『 amide:o『 ,:p『 ismelor.
Volumele,i sup『 afe,ele CO『 puri!or rOtunde
lndicolil

Am arユ tat in llmuririle dc la tema IV cこ cxistenta mこ Sur五 肛ici poli―

30ane101 POate fi dem01lstrati riguros(de,i deStul dc abstFaCt)Cu axioma lui
Arch守
鴬h牌 :」 1::IPll点 1:rlも 翻lょ ￡驚腑1牌 よ
諄IFttn momcnt
dat stt arttthm,ch doutt tetraedrc de intttiini egale,i baZe cchivalente sint
echivalcnte. Aceastl demonstratic se face Fmpttrtind cele dOuユ tetraedrc,
P五 n Planc Paralele cu baza duse la aceea§ i ttnttLtilne,ln acela,i,numユ r de trun―
chiuri de piramidユ dc 2ntttimi fOartc mici,i neglijind apoi′ 全n compararea
acestor v01ume′ infiniti mici de Ordin superior.A,adar,demonstratia se face
cu folosirea calculului diferential si integral sub fO..1■ a silnpl嵐 ′
initial五 ′
a lui
Cα υ
α′づ
ιγづ .

″づ ι ι§i Dι λ夕
bι γ 多(Vezi「 undamentc・ le Geometriei lui Hibert, capit.IV,
sau ale lui Efimov)au artttat,ch este aici o dificultate principal嵐 .Cユ dimpo―
trivユ cu ceca ce sc intllnplユ in plan,teoria volumelor poliedrelor nu poate fi
fntemeiatユ fユ rこ mprumuturi Analizei.Deci αθ
全 %ο %sι γ
α′づ
αι多
多づεαυ
αιγ
づα Zづ

‖鰍7鼈 鮒 鼻 :筆 炸r亀譜髭
c蹴
enuntこ m mai complect axioma l:,,orice corp convex inchis de o suprafa■
′
(uZual益 )are un v01um′
.

E adevttrat cユ existenta mユ surii volumelor pentru cilindru con,i(mai

“
aleS)Sferュ poate fi demonstrath cu forma a対 omei l din cursul P(enuntatこ
deci null■ ai pentru poliedre).

558
 Studentii curiOぅi Si Cunoascう del■ onstralia pOt COnsult〔 L leCtiile de
Ccometric alc lui」 .I―ladal.lard,vol.ll(nota dCSpre voluinc)
Studcntul trebuie s五 ―,i fiXCzc bine in nlilltc■ nolllentelc Principalc ale
tcorici n■ ■surii volulncnlor.
intii c cercetat volul■ lul unei prisll■ c pa】・ticulare: paralclipipedul.
Se aratこ pe rind,cll)paralelipipedul oblic e echivalent cu un Paraleli―
PiPcd drcPt dc acceaoi intttillle,i dC bazh cchivalcl■ 11(C pasl■ l ccl mai grcu).
rヽ poi, foarte ll,Or cユ u】 ■
paralelipiPcd drcpt e echivalcllt cll lln parそ 1loli―
Pipcd dreptul]ghi dc accca,i lnlltilneぅ i del)azユ ccl〕 ivalcnt江 .

Rezunlind, sc conchide cl un ParalcliPiPed oblic c echivalcnt cu un

ParalClipiped dreptunghic de aceea,i lnこ 1'ilne,i dC bazl cgaltt in iniltilne ii
laturi cu baza pardeliPiPcdului dat.
Rcveniud asupra teorcrnei misurii volunlului ulllli paraleliPiped drcIPt―
un5;hic avcm rezultatul final : volumrtl unui paralt)lipiped oblic(ヽ egal cll
lrroclusul arici hazei cu in[]timea.
I)e la paraleliPipedul oblic sc facc un P〔 ｀
S inaPoi sprC PriSll■ a triunghiu―
larl.Sc ftrath ci formula volumului sc mcntinc(ChCi un paralclipipcd c format

lni常 m洲 盤 義:#腱濫跡許:富鰍lcttryf留 ″s維 47

ギ
ghiulare dc aceca,i3nlltilnC SC Obtille CXtinderea volulnului paralelipiPcrlului
la o prisml oarecarc.
1]dc observat, ci pinl aici nu poate fi vorba dc nici un ,InPrumut
flcut Analizei(afartt de teoria numttrului irational Care nu intervine decit
la gisirca efectiv■ a forlnulci volumului;compararca volulllclor′ 、 c poateface
insl,Pinl aiCi,,i fttrl tcoria nullillului irational,insl cu axioma lui Archi
lllede).
Pasul inlcdiat url■ ■itor este dclnonstrarca echivdentci a dolll tctra―
o(lre de acceasi inttltime si de baze echivalente.И ″θづり,aι ι
γυづιγ α″θ ,,α %ι ′
ι
全 “ nlici dc Ordin
,

n felul lui Cavalicri′ prOpriu analizei(neご liiarea de infiniti ``/ι

SuPer樹 )ζ

ir.t urmCazュ tcorema,carc lcducc aflarca vdumuld tctracdrdi

la vOlulnul prismei triunghilllare: posibilitatea dcscompunerii piralnidei
nittλ ittI[
幡::輩1::[∫ Lttr麓譜瞥a::星 :聾idci需generalc.l』 諧曲器離 ∬
mului tetraedrului la volumul pirall■
Formula v01umului conului oi v01umului sfclci sint consecintc imediate
ale fOrlnulci prisnlei.Sc adlnitc ttnsユ tacit cユ Inisura volumul■ i aceStOr corpuri
existユ .Altfel,trebuie demonstrat(veZi〃 ααα″″γ α,loc.cit.),cユ limita prin
carc se introduce inこ sura acestor corpuri rOtunde c indePcndentこ de prismele
respectiv poliedrele 2nscrise,i circumscrise,de numユ r de fete mereu crescl―
toare, folosite. La cilindru′ aprOxilnarea se fa9c prin piran.ide inscrise ,i
circullllsCrise.
Aflarea suprafetei SfCrci mai poate fi dedusユ ca aplicatia unei teoreme
(ι
ιογιttα J%jG%ι ググ
′1)al Chrui cnunl ll lnregistrlm aici:
)Preveniln
■ cum am mai fる cut si in cazul arici dreptunghiultli:dcnlollstralia rigurOas五
a formulei volunlului unui paralelipiped drcptunghic nu poatc fi dattt dccit daca prcsupuncm
cunoscuttt tcoria llumcrclor iraliOnale
uli]Ctts:鼻
…sFt譜 Ttte無 器出α
lTh″ iε :嘲 邸
」 ユcfr
care definesc misura dinlensiunilor sale,fn gcneraliraliOnale.I)in masurarca volumului Oblinem
′
:奮

■rul ana10g(α レ ο f,α ろ:′ σ ).Dacる α,ら ,ι sintnumereleiratiOndeiettedinmこ surarca dinlcn_

'ギ
:′

stunilor sc aratこ (in Aritmetic■ )Cこ ultin■ ul,ir definc,te tccmai prodllsttl a b ι al acestOr numcre
ra● Onalc.(Nota D B) `′

559
 ,,Aria nlscutl Prin■ Otatia unei linii frintc sau curbel)in iurul unci
ax、 c cgali cu lungimea cercului descris de centrul ci de grcutate,inmllltit江
cu lungilnea liniei′ '.

Delnonstratia c de o mare simplitatc.Ea poate fi gユ sitこ in Tratatul

lui ltouche,i COmberOusse, 1931, vol. II.
1｀ corema lui Guldin,inaintc de constituirea calculului integral avea o

mare importantユ .5i ast■ Zi e utill,cici din compararea arici deduse pe alt沈
CalC,i prin teorema lui Cruldin,se poate preciza pozitia centrului de greutate
al 111lci linii curbe.Stlldcnt五 Inai ttnaintati貧 i pOt da ca cxercitiu aflarea cen―
§
trtlllli de greutate al unui arc de cerc cOmparttnd formula suPrafetei unei
ZOllC Sferice,din curs,cu forlnllla datユ de teOrema lui Gllldin.
Studelltul care silnte de Pc acun1 0 atragere cこ tre matcmaticile supe―
rio`lre sユ asilnileze binc teoria poliedrelor regulate(cele 5,,corpuri platonice'',
culll mai sint numite,fiindctt au fost descoperite dc PlatOn)Aceasttt teorie
cpん ′
″αι
γιψ′
α ″αι
ιθグ
ι 夕
多
グルιε γα
″ダθ %ι θ
%0びι
′un capitol foarte ttnalt al
lizci,desprc care studentul va afla cFte ceva ttn an五 III oi Iヽ r.
_l111■
'′

Atrageln ttnsh atentia cl in cursul P nu e de loc delllonstrath existcnta

corpuri101 PlatOniCe.
in curs se ar試 1,ci daci c対 stttt苦
dccit tetraedrul,cubul,octaedrul,do l :吉 l∬ :業 塁httS犠 11ち 鑑#
stratia ar trebui continuatl.
p粗 tttSWa篇 S為
Lc∝ 盤 鷺 器 虞躍 吋∬ letttTIul:ぽ ∬す 1露 肥
rC・
8111ate.
P/ο らι
ι%α I
Volumul unei prismc triunghiulare are ca mlsurtt aria unei fete laterale
inmultith cu iumtttatea distantei muchiei opuse la acea fatl.
Dι%ο %s″ α ′売・Fic ИBθ И′ ′ ′
B′ θ PIisma.Prin muchiilc BB′ ,ε ε ducem
plallc Paralele resPcctiV la fetele Иε∠′ ε′,∠ B∠ ′B.Se formeazユ paralelipi―
pedul ИBDθ И′ ′ ′
B′ D′ θ .Luind ca bazttfata ИB∠ B′ avem pentru volumul
′
sこ u valoarea S・ ″ unde S cstc aria lui∠ B∠ B′ iar r inこltimea relat市 1.
′
la aceastこ fatユ ,adiCユ deplrtarea intre planele paralele∠ B∠ B′ ,iDθ D′ ε・
′
Prin urmare r estettn acela,i timp distanta muchiei cC'cuprinsttin Dε D′ ε′
la planul paralel tt B∠ ′
B'.Prislna triunghiularユ este iumユ tate din paraleli―

PiPcd.Ded volumul slu cste tt S unde〃 ,i S au intdcsul dC mai sus.

Pγ θみι夕α ∬」
″ ,多

intr_O prislnユ triunghilllartt cele trei produse formate cu distanta unei

much五 la fata Opus■ ,ilユ rgilnea acestei fete s￡ nt egale ttntre cle.
Dι%θ %s″ γ
α′づ
ι・Fie ιlungimea comuntt a muchiilor:れ ,ん 2,ん 3 1lrgimile
fete10r;Jfl,〃 2,∬ 3 reSpect市 distantele acclora,i fete la muchiile opuse.
Conform proprietユ tii din prOblema l avem pentru volumu1 7 al prismei

7-歩 Jみ・ ん〃
fl,7=号 瑚 27=÷1・ 2・ Jん 3・ 〃
3

1) Linia u::bl rectificabitd,'. care admite o lungime. Pare paradoxal, insd se <lo're<le$te
ia analizS, c5, nu toate liuiile continue 9i mdrginite au o lungime. fn orice caz, curbele uzuale :
.curbele algebrice ;i chiar numai analitice sint rectificabile. (Nota D.B.)

560
Comparind obti■ em
乃1∬1=ん 21f2=乃 3〃 3・
Pγ οιJι %α rrr
Pe lnuch五le unei pFiSm9 triunghiularc de bazttz4BC se iau ttn acela,i
ns l翌gl■
:轟 :層 4ぉ ぶIFふ 話￨マ ilmdd corpdd
sё
′ 7.
_4Bε 五 B′ ε

Sol,ttlie. I'ie de exernplu a(b(c ordinea de

mirrime a segmentelor a, b, c.
Prir. A' ducem un plan paralel la bazl',
carc taie segmentele BB', CC' respectiv in Br, Cr.
\iolumul corpului ABCA' B'C' s-a descompus
in volumul prismli triunghiulare ABC A' BrC,
plus volumuf prismei cuadrungulare, de virf A' ε′
' de bazi,
gi trapezul B'BrCrC'.
fnsemn[m cu If, depS.rtarea muchiei AA' la
fata opus[ BC B, C, gi ct h, lirgimea bandei
paralelilor &fi, CrC. Aplicind formula din Problema
1 0btinem
′
(1) ∠ Bε И B161 =:α 乃1・・

Pe de altL parte avem pentru volumul prismei A' BL B'C'CL

・
１

′ ′
И BlB'θ 61= 島
一３
１

′
И 'Bl B′ ε 6.=
一２

(勾 力l ffl.

Adunind membru cu membru(1) ;i (2) rezulti

И BC∠
′
B℃ ′=÷
c-6t.+b- α
0) 十 1〃 1=
(α 3 )ん
１

alblc
一

・λl
一２

ffl.

Am vttzutinsユ 全
n PrOblema II cユ prOdusul λ
l=leindependent de mucl■ ia
aleasya:

んlJf.=ん 2∬ 2=λ 81f3 ω 2.

Incit(3)ia forma simetricユ

(4) ABCA'g'Q':a*b*c
6 ^2
3S― c 162 37
501
 lllattflぷ hpa武 1 0 pHsml日 un―
gh」 謂官 =盤 観
よnメ an care sュ

鶯I週部 濾 賞
洗1471:∬憔 榊 桑

７ 一２
一
И BC‐ 24′ B′ C'

undeア e cunOscut.insi fOrmula volumlllui unui cOrp de felullui

И Bθ 五 '3'C
o cunoa,tem,din prOblema III.Aplicind formula(4)dc ac01o,egalitatea(1)
de mal sus devine

７ 一２
一
つル

unde c, み′θ
, clD2 au Sel■ nificatia din PrOblellla III.
Fic C centrul dc greutate al triunghiului И Bε ,iИ *,B*′ ε*picioarelo
medianelor.Paralela din И*la directia muChiilor Pirarnidei e cuprinsユ 食
n
′
fata 131θ l Bθ ,itaic Pe B'ε in I.COn10rnl unci proprietユ ti CunOscute avcln,
′
in trapezul B′ ε εB

ら+ε
(3) 一 五 И*

Paralela dusl prin G la direcfia muchiilor taie triunghiul A'B'C'it

.AA lg =
chiar centrul sfu de greutate d, cici inrparte pe A A in raportul
A*G 1

A*A 3
forrnate' cu paralcle prin 0 la A A* :

Ec - A' L :
_il;=EG z
,
(4) ...3.GC:z.AAr+A',A
Introducind in (4) expresia (3) gi inlocuind pe A'A cu c obf inem
(s) 3AG: a -7 b I c

A;adar punctul d e cunoscut, cici G G e paralelS" ;i de acelagi sens cu

rnuchiile;i, conform lui (2), are valoarea cunoscutl

(6) σG=二
G)2

562
 l鮮 『
樵ピ !・
譜
聾識響椰 捕 撚1琴聾ふe辮 1￡
Dactt am llsa problema in acest stadiu,sOlutia ar fi incomplectl.in
rcalitate noi am demonstrat numai atit :
cind problema e posibill arc o solulie
binedeterminati: planul definit de G ;i
dreapta D. A;adar trebuie inch arirtaj, ,._
c.l e;i suficient s[ lu[m A'B'C' : (D,G\ vl
ca s5- avem o solufie a problemei.
E clar cir nu pot fi luate in conside- C'
rare decit dreptele D al caror pran (D, 6)

ヽ
１ ＝
１

θ ヽ
taiemuchiileA Ar, B ar, L Crintre capetele

六
４ ︲
Ior (,4, A,), (8, Br), (C, C,). E usor atunci

ヽ
ヽ
お
de arE"tat cu (5), (6) ;i tormula (4) din pro-
blema III, cir ABC A'L w e rn adevirr 5
jnmltate din ABC ALBTCL.
Problema VI
SL se arate ci volumele V ;i y''a dou[ tetraedre SABC si S',4'B'C',
care au unghiurile triedre din virful S egale, sint proportionale cu produsele
muchiiior care concurS. in acele virfun
′
lア

SИ ・ SB・ SC
Dι %θ ルsJJ/α ′
づι.Presupuncm tetraedrele cu unglliurile triedre cgalc din
S, S' in suprapunere.
A,adar S==S′ iar И ′ ,Bち c′ ,pe semidreptele SИ ′SB,SC.
Duceln prin И ′un Plan paralel la baza И BC′ pentru a forlna douユ
piralnide omotetice ale c江 ■Or volumc,tiln sl le comparim. Planul Paralel
taie muchiile SB, SC respectiv in Br, 61. Cr.
Dacra V,1 e volumul piramidei S A' BLCL S
avem,potrivlt unei teoreme cunoscute

① 一
券 書デi
Pe dc altユ partc
SИ SB SC
′
S∠ SBl SCI
s И3 SИ ・SBoSC
′
sИ 3
SИ ′。Sβ l・ SC.
Incit proporfia (1) devine

(2)
SИ ・SB・ Sε
「 ′
・SBl・ SCl
L SИ
563
 ConsiderユIn tetracdrele И'SB.61,iИ 'SB′ C′ de acela)i Virf′ ',ide
baze situate in acela,i plan.Ele au accea,i inlltime.Deci volumele lor 7.
″Se au ttntre ele ca suprafetele bazelor:
,iレ

「1
予 31 S θl
(3)
7′ B'SC

I)ar triunghiurile din rnembrul aI doilc:r au un unghi comun. Se ptie

suprafe{ele }or sint propolfionale
c5" cu produsele }aturilor acelor unghiuri.
Deci (3) se scrie mai departe

T/1 SBl・ Sε .
(2') ′
ア SB'。 SC'

inmultind pe(2),i(2') membru cu mcmbru,i Simplifidnd fractillC,

rezult嵐 :

/ SИ SB SC
ア' SИ ′SB'SC′

adicユ tocmai■ elatia cerutユ .

Pγ οろι
ιπα 711
Care e raportul、「olume10r generate de un paralelogram И BDC Prin
■otiri succesive in iurul laturilor adiacente∠ B,i∠ ε ?

%″ ι.COrpulgeneratderotirealuiИ
Sθ 」 BCDttniurullui∠ B cformat din
′
cilindrul generat de dreptunghiul C D D′ ε format de proiectantele vttrfuri19r
D ttgeli:ll〔
]t``」 l
lilllihiuileS:]:bffI」II:::
′
五 θ θ, BD′ D.
in definitiv corpul generat de rotirca
paralelogramului e echivalent cu cilindflll
rir
‐ generat de rotirea dreptunghiului. 1ヽ ,adar
avem pentru volumul coresPunZユ tOr(tinind
seaml,cこ И B一 εD):

4=π 〃i・ ∠B

unde ffl e inlltimea par」 elogramului relativtt la baza∠ B.

2
Permutind lolullaturilor∠ B,iИ ε,rezulttt din(1)pentru volumul予
al corpului niscut din■ otirea Paralelogramului in iurul laturii Иε
つ″

ア2=π ∬ 6・ _4θ ′
r

unde″ 2 Cinユ 1;ilnea paralelogramului relativi la baza ИC.A,adar

(3) 五 B・ 〃 1-ズ ε・〃 2

Din(1),i(2)deduCCm

ら・JB―
τ ・ ″:・ ИB2

ア2・ 」ε =π ″:・ ∠ε2

、

Sau,tinind seamユ de(3):

7」 ・IB一 ア2・ 五θ

in cOncluzie:volumele celor dOui corpuri slnt invers proportionale cu lun―

gilmilc laturilor in itlrlll cユ rora au fost rOtite.

P/θ ろ 「/11
′ α レ
Dintr_un punct θ*fix din spatiul unei sfere datc(θ )do Centru1 0§ i
`,π

raza R,se dllc triedre tridreptunghice variabile care sint thiate de sfcrユ dup江
coardele И ち4′ ′,β 句B'′ りθ'ε ・
′′
Si se arate,ch suma ptttratelor acestor coarde e constantl
Dι πθ
πs′ ″
αノづ
ι・insemnim cll五 ,B,C mijloacele acestor coardc.Avem

iltt,, - R, -oAr, BB,r: R, - oBr, ed,r: R2

- oc2

1_
(l) _l(l:e"r+ B,g'ziC,Cr1_ 3Ir _(OlrlOn, tOTrl
4',
Prin O ducem plane paralcle cu planele triedrului tridreptunghic.
E clar c[ aceste plane trec respectiv prin A, B, C cl,ciOA,OB, OCsintper-
pendiculare pe muchiile triedrului si ca atare paralele cu fe(ele. Prin acea.sti
constructie se forrneazl un paralelipiped dlcptunghic0O* AA* BBx CC'P
unde virfurile de acela;i nume s.int opuse.
Avem din tdunghiurile dreptunghice din figuri

(勾 θ*θ 2=θ *И 2+∠ θ2

(0 Иθ2==∠ ε*2+c*02=θ *B2+θ *ε 2

Din(2),i(3)rezultこ

(4) θ*02_0*И 2+0*B2+θ *62

565
Dar din(3),prin permutユ ri circulare,obtinem

θИ2==θ *B2+θ lσ 2,

θB2_θ ヽε2二 θ*∠ 2,

Oθ 2==θ *■ 2+θ *B2,

de unde,prin adunare:

θ∠2+θ B2+θ ε2=2(θ *_42+θ *B2+0*62)

Sau tinttnd seamユ de(4):

θИ2+θ B2+θ ε2-2・ θθ*2

1ntrOducind Fn (1)Obtinem

И ∠ 2+B'B′ 2上 ε
′′ ′ ′ 2_12R2__8・ Oθ *2
′ ′ r_ ′

Membrul al doilea e cOnstant. Cu aceasta totul e dcmottstrat.

P/ο ら
ιιタ
ルα IX
Stt se cirtumscrie, resPectiV inscrie′ unci sfere un clllndru al cこ rui
v01um,respectiv alie total益 ,stt fie intr― tln raport dat た fati de V01umul,
resPcctiv aria sferei.Discutie.
Sο ι
″づι
o COnsiderttm inttti cazul cilindrului circumscris.Fie R raza
sfelei. Ducind prin ax〔 t cilindrului o sectiune planl ca deterlllin■ in cilindru

/千N8粁
ヽ Tギ 鶏{『 覇警曜ぶ桑
罐 unui dianletrll perpendicular pe direct五 le la_
ν // turil°
θ la atare И B=ル ″V==2R′ BC==PO:こ =2R
A,adar И 23θ I)este un Pitrat delaturユ cunos―
D
ノ ε Cutユ
0 征Lulth′ cこ fOrma cilindrului generat de
rotirea acestui dreptunghi nn iurul axei 」
PO(cilin_
drul circumscris considerat)e binedeterminat,i
deci ft nu poate fi dat arbitrar. Mai mult h are valoarea binedeterminatf,
urmS.toare 1). Pentru volume

1) drnindoud, aoeste rapoalte au fost descoperite de Archime,fle. (NoH D. E.)

566
iar pentru arii
2=7i2・ 2R■ 2π R2 6π R2 3
2=
4;R2 4π R2 2

S[ considerlrn cazul cilindrului inscris.

Ducem■ id O漱
全 甘l盟電認1:甘 酵 野咄 電
λtttF」洲
atf紹 蹴 c.nと dd震 z鵡 と
:ュ
幣 盟曇iせ
n
cu
triunghiul drepttlnghic θ2C, egalユ

yR2_χ 2.
Avem pel■ tFu 101urllul cilindlului

2)χ
: 2● (R'一 χ

iar pentru suprafata total壺

2■ /R2.T%2.′ 2χ +2π (R2_.2) =2π (2χ /R2_χ 2_■ Ft2_.2)

Ecuatiile prOblё mci Slnt

助ィ硬2_■ 2+fぞ 2_χ 2_た

(1)÷ 型書」: le respectiv Q)
2R2
.

Prilna conduce la ecultia de gr‐ adul al trellea

(3) (士 ん =0
)3_(景 )+上3
a cirё i rez61Vare se face prin foHnula lui Cardano(veZi Cursul de Algebr■ ):

o■ =ey 十♂
y=
unde e e egal cu 1 sau cu

-1土 y-3

Dお θ′
り
a Pentruん =亜 二 ccuatia adn■ ite o rttdicin五 dublユ
下
一
“
=÷・
Cealdttt rユ dlChユ ー( ∠三l e negatiV五 _生 sl dccl inadlnisibil嵐
pentru problema geometric嵐 de la care am pornit.

567
 Pui■ uん >与 ecua,a o adntte O ttngurこ rttdidnl redi Sttsitu● a

青 =O in primul membru al l■ (3)di semnul pO五 iv.Pentru subsitutii

negative, fOartc mari in va10are absOlut嵐 ′ semnul este acela al lui

(考 :)3, asadar negativ.

inadnlι::1liCll暑 ][1]d[[鳳 :jl]「 ::」 :11:::ユょ

real争
,i anullle una llegativこ ′
Pcnttuん <与 OJiv mst c。 ゴ
ω orm llatui prouem→ ,ecutta 0
are tOatc rユ dユ cinile redel).COnfOrl■ l teOremci lui Rolle ridttcinile ecuatiei

(3)desPart in acest caz rttdicinile (t等

)一
―
―署,(イ:)==Iilalederivalei.
E sigur deci cI" una cel pufin dintre rldi.cini aceea, mai mare ca /J
3
e pozitivi.
Pe de altュ parte una cel pulin din ridと cini e negativ嵐 ′cこ ci suma
tuturor rユ dユ cini10r e ntllユ .cum prbdusul rユ dttcini10r e egal cuニ ヱ ん
,cu
ん>,0, cOnchidem′ cユ ObligatOriu, dOuこ rttdユ cini sint pozitive iar cealaltュ
negativユ
・Rttmin
.

numaF現 1ま 誤競詳
le.e inadttiSibili pentru lr:blema geomelriCユ
in rezumat,problema geomet五 cこ admite:dOuユ s01ulibentruん <墜 ,

λ _写 ,面 d O s01u.e pcntiuた く・
o s01ule pentru
字 in gLnellisoiu,■ e
uite cu五 da゛ ∞mpttd,轟 d deメ nd de。 ∝
:瑠 器 ∫Irttlttitttl・
uⅢ e

πんく ∠ ]γ θ
Dづ ιι
″θ ″υ θJ%%%Jθ グγ θγ
/π げs αι
づ″ 多 解 α
Jグχグ%%α %J%ヴ %sθ %gι

φιγ
%χ 〒 ・
事
%″ R・

Dupユ gOnirea radicalului ea se transformユ

in III』 :t:IIint:la:illi:ュ 1:よ l』

0 5(1ぅ 4+42ん ―o(看

)2+￠
ん
_1)2-0

一
士
χ 一Ｒ

・ .(6) y 3-2ん 土/(3-2ん 5

)2_5(2ん -1)2

器」
FttI揺 爾緞憮 i熊 盤髪 般整
t荏

1豊
Ga10is a ccua,i10r (Nota D.B.)

568
 E rcl■ larcabil, cユ dactt PIcsupunem extras/5 suprapunerea de radicali
din(6)poate fi ttnloc■ lith cu o sumtt de radicali(vcZi algebra de clasele de
liceu)2へ §a inctt pttnl la urlll益 , s■ lprapuncrile de radicali asupra expres五 lor
care contin peん disPar. Se gユ sc,te

0十 一

・
土 平

１１日＝ⅣＶＦ ，
γ

，
/

Ｃ
ｌ︶
ｌ ｄ

﹀ａ ︲
ｒ

ａ ︶

Ｃ 一Ｃ
Prirnul radical e lotdeauna ん >>0. Deci conditia necesar漱

ｎ
ａ
Ｏ

ａ
aibi
si suficienti ca ecuatia (5) sn §i deCi tOate reale estc dattt de

(8) んく二十
4
75

Rこ dicinile(7)sint dOu■ cite doul egale,i de Semne contrarc Numai

cele pozitive conVin problemei.
in rezumat problema geometricユ legatl de ecuatia(2)are dOutt solutii

ddん <ギ ´ ∞hⅢ ∝mdん -1+/5 Ⅲ dmaddん >1+「

4 4
Solutiile sint date de fOrmulele(9)。 Ele pot fi cOnstruite cu linia ,i
compasul.
2π 鍬 の αあ 瀦 凌 α夕 醐 れ М ″ 伽 んく К獄 嵐
平
ctt suprafata totaltt a cilindrului lnscris atinge un maxiln pentru
χ=l√ 平 ・R
IN TREB′ RI DEガ び rOε ON TROL RE二 E二 ′4
」 rr丁 ′ TEル f∠ アI

l* Care dintre prOprietと tile de lin五 concurente ale triunghiului(lnedia_

toare bisectoare mediane)Pot fi extinse imediat tetraedrului,i Sub ce formttP
De ce demonstratia COncurenteifnュ ltimi10r nu lnai poate fi extinsユ in spaliu P
2. Dacユ 含
n v￡ rfurile unui poliedru regulat ducem plane tangente la
sfera circumscrisユ ce poliedre obtinem P Se putea prevedea rezultatulP
3* Cum se transforlnユ aria unui triunghi cFnd il proectユ Il■ pe un Plan
oarecare din spatiu P Dar aria unui poligon P Dar aria unei curbe inchise 7
Ceお
Tl:::Z甘 鳳∬1:L轟 ]轟 緊i(田 喘需 Hl盤 乱FT品 鰍 :

5, Sh se gこseasci volumul sferei lui」 へpollonius relativユ la segmcntul

α,i raportulん (loCul puncte10r P din spatiu ale cユ rOr distante la Capetele
segmentului stau in raportul λ).
6. Ce descrie un punct din spatiu Supus tuturor lni,cこ ri10r ce las江 0
dreapti fixこ P Dar un punct fixP
7*. Conul poate fi definit ca locul descris de un punct supus tuturOr
Hli,Cユ rilor ce lasこ 全n
repaus elementeP Sユ se dea o demOnstratie rigurOas江
aimp:鶏
#慢 i::∬ 嚇 :亀 IXC露 1『ta∬ littldュ la spalu dc戯 面,aⅢ
proprietltile inversiun五 .

9。 Care dintre propriettttile fascicOlelor de cercuri pot fi extinse la

p
fascicolele de sfere ,i Sub ce formユ

569
 C″ ES rfび NI PENrRu Lll‐ 6RIRILL DE Cθ NrROェ ・ ,

7｀ ι,π α ∬

1_Fie B∠ θ un triunghia cu И 3く _4ε si И]f mediana virfullli 4.

Stt se arate ci]fH B>IV∠ θ
2.Dactt P e un punct din Planul unui triunghiu И Bθ suma P_4 +
十 PB+PC e maill■ are ca serniperimetrul triunghiului DacI P e in iiltc―
riorul triunghiului,aceea,iSumh e lnail■ licユ decit perilnetrul.
3.Punctul P din intcriOrul unui patrulater convex ttBε D pentru
care suma PИ +PB tt Pε +PD e minimi cOincide cuintersectia r a di(1_
gonalelor Иθ ,i BD
4. Sulna medianelor unui triunghi e lnai marc ca selniperillllctrul
,i mai mici decit perimctrul triunghiului・
4D respectiv mediana ,i bisCCtOarea corespunzltoare
5. Fic _‐ l_lVf ,i ノ
virfului И ,m■ rginite la latura opusこ Bε ′in triunghiul BИ σ. S■ se arate c■
24ν >∠ I)selnnul egal intervenind atunci pi nuiai atunci cinll triuttghiul
И
e isoscel, cu virful ttn .

6 1ntr― un triunghittnlltilnlle au,ca lnirinlc,o ordonare inversl ordo―

nttr五 laturilor.
7.Prin virful И al triunghiului И Bε se duce O dreapti Xy perpen―
Λ
dicularユ pe bisectoarea unghiului B∠ C Si se demonstreze ctt dacユ if e ull
punct pe aceastユ dreaptユ dife五 t de И pcrimetrul triunghiului Byc e mai
mare decttt acela al triunghiului B∠ 4ε .

punct:・ LBゝ lttl 轟 食 fぷ ll

trebuie c biliard din p■ln c 10ve,te,i Se
reflecth Ptele Dl,D .… sl ciOcneasc嵐
o alti bili a,czatユ 貧 n punctul B.
Sl se arate,cユ drulnul parcurs dc bil■ e cea mai scurtl linie frinti cu
cxtrelnitユ tile in∠ ,B,i inscrisユ figurii formate de cel,,ι drcpte,31l ordinea
datl.

DQ島 量 Ъttffえ Ъ累 銘 乳 躍 l∫ 慇 Ъ 8vttlttnlf.Ъ r」 鍵 鼻ll服 :

lalte Sl ia pc/4D si pe prelungirea lui」 Dε respectiv douユ scgmente z4″ リ
εK egale cu」 DG.Si sc arate ctt patrulaterul]て 正〕
コリF e de asemenea un pユ trat.
10. Se di un unghiu dFCpt ИθB,i dou■ drepte perpcndiculare intre
ele duse printr― un lDunCt P・ Prima taie laturile unghiului ttn∠ ′B,cea de a
doua, in C,D.Sl se del■ onstrcze, cユ perpendicularele duse din punctele
D,θ j θ pe dreapta θP taie pe∠ B segmente respectiv cgalc cu ∠ P, PB
a,eZate ttn sens invers.
CerC,i Z4′ B col 10r duse printr― un punct
P cerc Prin P se tangenta intr― un punct
y (0).Sユ SC arat ∠,_71B tale pe aceast江
pa t constant, cu
1) LucrareaI de control: terna I, II
Lucrarea a I[-a de coutrol : [em& iII, I\:
Lucrarea a III-a de control: terna \r, VI

570
 12. Doui tahgente la un cerc ,i COarda de col■ tact impart ttn douユ
Pirti egale perpendiculara ridicatl intr― un punct oarecare al coardci de contact
pe dTF=寛
『慶 富l『 1脱 rc dtt o dttapt五 五
肩rF諄 ∫ xl mt■ un punct
fix variaztt rttlninind tangente intre ele.Care e locul punctului de contact?
14. Fie dreapta tty,i dOuこ puncte И,B. Sユ se gこ seasctt un punct y
͡ Λ
pe dreaptユ a§ a incit unghiul」 _lfχ stt fie dublul ungl■ iului B均 .

15. Fie z40, Bθ dou■ raze pcrpendiculare dar variabile ale cercului
(θ ).Prin_Al ,i B se duc paralele la douユ direct五 perpendiculare, date.S益
se gユ seasci locul geometric al intersectiei acestor drepte.
16 Fie И BCD un Paralelogram iar E,F mijloacele laturilor opuse
IB,iCD・ Si Se aratc ci dreptele BF,i DE lmpart diagonala ИC in Pユ rti
egale.
Λ
17.Fie」 B, C doutt puncte lnobilc Pe laturile unghiului fix Bノ 16, a,a
incit sun■ a BИ tt C∠ I■ mine constantユ .Sユ se deterrnine pozitia punCtelor
B,6 pentru care distanta BC e minimこ .

18. Se dユ un cerc,i un punct fix∠ . O dreaptユ mobiltt dusユ prin z4

イP
taie cercul in B§ iC.Pc mijlocul y coardei Bθ ridictt o perpendicularユ 』
egaltt cu ]イ ∠ . Care e locul lui P P
19 Dacユ pullctu1 6 e miiloctll unui arc∠ B iar D un pullct oarecare
pe acest arc sl sc arate ctt pentru D≠ θ avem Иθ tt BC<∠ D tt BD.
20. Pe cele trei laturi ale triunghiului ノt Bθ se construiescttn afar嵐
′ ′
respectiv inluntru triunghiurile echilaterale B∠ ε′εB'И ,∠ ε B.
Sl se arate, c沈
1)И И ′=BB′ =σ ε′ ;

2)Dreptele ИИ ′ ,BB′ ,ε ε'concurユ intr― un punct Fl

3)Unghiurile βFθ ,CFИ sint egale intre ele.
21. Sl se construiascこ un triunghi cunoscind unghiul BИ ε ,1 lun―
gimile"ι ,iん ale mcdianei si in壺 ltimii relative la virful∠ .

22. Sユ sc construiascユ un triunghi cu unghiurile date,i Cu virfurile

pc trei cercuri concentrice, date

dttα :icP:∬ 品 鶴 露 nttlttli村 :鋼 ξ漑 計 :」 脚 t腑 ‖ ￨:

al centrelor diverselor pユ trate cc rユ spund la chestiuneP
24 Se dtt un cerc, o drcapti si douユ punctc P c ale ccrcului. Stt se
caute un punct■「:pe cerc a,a inCit dreptele]/P, _lご O Stt taie pe dreaptユ
un seglnent de lungllne datこ .

25. Sユ se taie un triunghiu dat cu o drcapttt a,a inc￡ t Seglllentele

interceptate de laturile triunghiului(,i prelungittle lor)pe aCeasttt dreaptユ
五 lttgtti」
視 篭:ic θ゛doul置 lT`漁
Sユ

punctul И se duce o secant五 ン 4θ l ca 1:ё ::『 1#ぢ

『
翌 ￡ i卵
in f.Tangenta↑ n C la cerclll θ ,i perPCndiculara in i「 e diametrul BB′ se
taie ttn y sc ccre locul lui_l√ `留
cind sccanta variazユ .

27. Se dl un triunglli B′ 4θ dreptunghic in ■ . O pcrpendictilall

v血 aЫ l DE pё 口 enuzュ 籠 e htu貴 C'VhDヴ ‐Se…
10cul gebmetric dl intcrscctiei iv a dr 増♂ 量 r幌 :霊
rι 夕
για ff
28. Fiind date douユ cercuri cOnccntricc sl se duch c dreapti p(ヽ care
cercも l exteriOr si taie o coardi de dolll ori il■ oi nlare tlecit coarda tii=1l de
ccrcul intoriOr

57]
 29. Pe laturile AB, AC ale unui triunghi se iau dou'a lungimi egale
BD : CE. Si se arate cir dreapta DE c divizatl de BC invers proporfional
cu laturile AB AC.
30. Laturile unui poligon rimin par-alele cu dircctii fixe pe cind vir-
furile, mai pufin unul, descriu drepte fixe. Se cere locul geometric aI acestui
virf .
31. Sr: impart inirltimile u.nui tliunghi intr-un raport dat. Prin pu11c-
telc de diviziune se duc palalele la laturile triunghiuiui. Sir sc glseasciL ra-
portul dc aseminare a1 triunghiului astfel format cu triunghiul dat.
32. Fie a, b, c simetricele unui punct O din plan in raport cu mijloacele
laturilor I3C, CA, AB ale unui triunghiu. Sir sc aratc, cir dreptelc Aa, Bb,
Cc concurt"r intr-un punct P ;i c[ O Si P se corespund intr-o omotctir.
33. Fie ABCD un romb circumscris unui cerc. S5. se arate cit o tangcntl
mobilS" MtV taie pc laturile adiacente AI3 C I segmcntcle A M , C.\ de produs
constant.
34. Fiind dat un cerc;i douir punctc A, B si se ducii o coaldir paraleid
la AB asa incit dreptele care unesc pe A,B cu cxtreuritiililc coardci siL se
taic pe ccrc.
35. Prin cxtremitf,lile A, B a1e diametrului ur-rui cerc sc duc doui
coarde AC, BD carc sc taie intr-un punct P din intcdorul. celcului. S'a se
aratc cir- avenr
AB2: AC . AI? r. BD. BP
36. Pe laturilc AB, AC, BC al.a unui triunghi luatr:. ca baze se con-
struiesc trei triunghiud isosccle APB, AQC, BRC asemeneaintrc cle : primele
douir in afari iar ultimul de acecasi pairte cu BAC tatd",l-c BC. Sii se arate
ci APQR e un paralelogram.
37. S[ se duc5. printr-un punct dat O o secantir care si taie pe douri
drepte, cu plecare de la douir puncte lixc A, -8, doul segrnente AAI, BN de
raport dat (problema,,secliunii raliei" a lui Apollonius).
38. Fie 11, r, rr, rz, ysraza cercului circurnscris gi razele cercurilor tri-
tangentc unui triunghn ABC. Distanlelc de la centrul cercului circtrmscris
Ia centrele cercurilor tritangente se inseamnir respectir,, at d, dr, dz, ,73. Si
se stabileasc[ rela{iile
グ2+α :+′ :+″ :
R2=″ 2+2Bγ =イ ー 2Rγ 2- .(ゲ =1,2,3)
12

39. Fiind dat unghiul I3AC Si cercul circumscris rcspectiv se duce

bisectoarea interioarii AD care taie in D pe BC ;i in E cercul circumscris.
Fie D'-E'punctclc analoage relative La bisectoarea exterioar[ din A, a tli-
unghiului. SIi sc demonstreze, cf,
BEz: EA' ED, BE'2: E'A'E,'D.
40. Sc 11[ o dreap t\ XY;i un ungh i fu dc virf .,1 fix uesituat pe
dreaptl. Punctul B fiind pe XY sc ia pc cealaltl laturi a unghiului un punct
C a9a incit
AB' AC : k2.

Care e locul lui C cind unghiul BAC se rotepte in jurul lui .4 ?

572
 41. Diagonalele unu.i Patrulater inscriptibil 4BCD
ヱ se taie 金nE. Sユ
se arate c5"

И B・ Bε BE
∠D・ Dε ED
42. I)acこ douユ triunghiuri au O pereche de unghiuri egale si altユ pe―
reche dc unghiuri suPlimentare,laturile Opusc acestor■ lnghiuri sttnt propor―
tionale.
43 Fie И B diall■ etrul unui cerc,i∠ C tangenta in∠ .Prin punctul ε
se duce o a dOua tangentttz4D la cerc Sl se arate ci perpendiculara DE
dusi prin D la dialnetrul_4B e thiatl ln pユ rti cgale de dlcapta Bε
Λ
44 Un unghi _4θ B sc rOte,te in iurul Vttrfului slu O.Laturile sale
intilnesc laturile unui unghi suplimentar de pOzitie fiX江 n Иoi B・ Si Se
含
glseascl locul puncte10r care lmpart pe И B intr― un raport constant.
45. Fie α,β ,γ trei puncte pe laturile unui triunghiu a,a ttnCttt

(Bα
2_θ α2)+(θ β2_五 β2)十 (■ γ
2_Bγ 2)=0

Sl se arate,cユ perpendicularelc ridicate ttn ry,β ,γ pe laturile respective」 BC,

εИ,IBs↑ nt cOncurente.Cazuri Particulare
46. Suma pユ tratelor a dOu■ laturi opuse ale unui patr■ llater convex
plus suma pitratelor diagonalelor e egaltt cu suma pltratelor ce10■ lalte douユ
laturi plul de 4 ori ptttratul depユ rtユ rtt lllijloacc10r acestor din urml laturi.
47 1n orice triunghiu ИBC, prOdusul distante10r punctelor B, 61a
bisectoarea interiOarユ a unghiului И e egali cu ptttrattll iumユ tユ tii lui Bε
inai putin pユ tratul sclllidiferelltei laturi10r∠ B,И ε .

48. Sl se deter■ line toate poligoanele regulate cu care se poate executa

un pavagiu al planului.
49 1lie ИB,CD doul laturi ale unui poligon reguiat,separate de clte
o singurl laturi jBC si fie F intersectia prelungirilor lor.Sh se arate ctt patru―
laterul θИEC e inscriptibil.
50. Fie 24 B,246 1aturile pentagonului Fi decagonului regulat inscris
in cercu1 0.Bisectoarea unghiului∠ θC taie latura∠ 413 1n D.Stt se probeze
asclnttnarea perechilor dc triunghiuri ИεB′ И CD,iИ οB,Dθ B,isこ Se ducユ
relatia

五B2=AcT2+雨
2

51 Sユ se gユ seasc嵐 locul puncte101 pentru care pユ tratul distantelor la

virfurile unui poligon e constantユ ,i egalユ Cuん 2.Ce devine locul cttnd PoligOnul
e regulatP
52. Sユ se arate, cl π e cuprins intre 3,i4considerind perilnetrele
cxagontllui regulat￡ nscris,ipユ tratului circumscris.
53. Ce eroare colnitem dacl ln10cuilln selnicercul cu suma laturilor
triunghiului echilateral ,i pユ tratului tnscris ttn cerc P
54 Cele dou■ triunghiuri opuse ce se formeaztt unind un punct oarecare
luat in interiorul Paralelogramului cu virfurile acestuia au↑ mpreun■ o aric
egalユ cu jumこ tatea ariei paralelogramului.
55. Orice dreptunghi c iumこ tate din dreptunghiul care are ca dilnen_
siuni diagonalele pユ tratelor construite pe laturile adiacente.

573
 56. Dactt diagonalele pユ tratului convex inscriptibil z4 Bθ D se taie in
unghiu drept, aria patrulaterului e egali cu iumltate din suma produse10r
laturilo■ opusc.
57 Fie∠ BCD l■ n patrulater inscris.Cu proprietユ tile ariilcr sユ se de―
onstreze formula
■■

∠C _4B・ 五D tt Bε ・CD
BD _4B・ BC+∠ D・ Dθ

58. メ
生ria triunghiului ale cttrui lllediane au lungiillilc∝ , β,γ e datこ de
formula

S=÷ /― メ
ーβ4_γ 4+2β 2γ 2+2γ 2α 2+2α 2β 2

(Sd. se deducI de aici cit a, $, y satisfac inegaliti.lile laturilor unui triunghi.)

59. Dac5. ct, b, c, d sint iaturiie consecutive aleunuipatrulaterconvex
;i e, / diagonalele si se arate ci aria patrulaterului e dati de for:mula

S一 +α 2_戸 * c'- d2) (Zef * - c2 !

÷ /12グ
az b2 d2)
-
Si. se aplice aceasti formul5" patrulaterului inscriptibil si trapezului punind
rezultatul sub o form} cit mai simetric[.
60. Sl se arate, cir aria unui patrulater in acelasi timp inscliptibil ;i
circumscriptibil e egal6 cu ridlcina pitratS a produsului laturilor.
61. Prin mijiocul fiecf,rei diagonale a unui patrulater se duce o para-
lel5" la cealaiti. Intersecfia lor se une;te cu mijloacele laturilor. SI se arate
ci patrulaterul e astfel impS.rfit ln patru p5.rti echivalente.
62. Dacl. douir poligoane de acela;i numlr par de latuil au aceleaqi
mijloace ale laturilor, sint echivalente
63. Daci A gi B sint suprafefele a doul poligoane regulate asemenea
一

inscrise si circumscrise unui cerc iar A', B' ariile poligoanelor inscrise qi
［

circumscrise de un numer dublu de laturi avem

一
¨
ｌ一

１一
１一
γｙ

１
〓
〓

+告
″

〃
３

一２

Sl se aratc cユ avem B′ ―_4'<Jtt■ 生 ′

Ce proces convergent rezultl dc aici pentr calcularea lui π (media

aritmeticユ geometricユ a lui Gauss)P
64. Fie douユ drepte care se taie in 24.Se descric un ttir dc cercuri tan―
gente celor dOuユ drcPte,i SucCesiv tangente intrc clc. I)actt θ24 e distanta
la∠ 4 a cerctこ ui celui n■ ai Itat§ i θB raza acestuia si se arate cl sutta
ariilor tuturor acestor cc rcuri
depユ ttlllpttrtite cu aria celui mai indepユ rtat este
eg■ 1l cu

(0五 十 θ3)2
4θ И ・θB

574
 65. Si sc inscrie intr― ull cerc un trapcz cunoscind aria ,i lungilnea
comunユ a laturilor neparalele.
Ce problcml de maxllnunl ,i lninilnum rezultttP
66. S■ se construiascユ un triunghi echivalent cu un triunghi dat ,i
cu vttrfurile pe trei drepte date.
67. Sl se ttmparth un triunghi in pユ rti prOportiOnale cu dOuユ lungil■ li
(late printr― o secanttt de lungilnc lllinilni
68. Se dau trci segmentc fixe. Sl sc giscasch un punct care unit cu
extremittttilc sCgmentelor si formeze trci triunghiuri cchi、 'alentc.
Tι ″zα lfI

整茸則fギ繊
燎lttit職 考 ユ‖謂ふ漱龍
鳳
70. Fiind dat un Plan P,i dOul puncte∠ 4 ,i B dcol)arte oi dc alta
、l se g■ scascl in Planul P un punct_lf a,a FnCit diferenla_1/■ ― ■/1,s江
fie maximl.(PrOblemュ analoagtt pentru minil■ um sumei_lfH_]fB cind
_4,3,sttnt dc aceca,i parte a lui P.)
71. Proicclia unul unghi drept pc un plan care nu c ParalCI Cu nici una

盤 き 霊::∬ lyill酔 [艇 :iご 響∬窯器fI紺 整ftttttw皿

cu planulP
72. IDaci printr-1lna dill diagonalele llnui paralelogralll ducem un
Plan oarecare,perpendicularelc cobOrite pc Plan din virfurile celeilalte dia―
gonale s,nt egale.
′
73.Fiind date in spatiu Seglnentelc egale H B′ 五 B′ s■ se glseasci
o axユ a,a incit print卜 O rotatie in iurul ci segmentcle JB′ J′ B′ s■ se supra―
′
punMn ordinca И 一 ∠ ,B一 B′ .

74.Sユ se gこ scascユ locul geometric al mij10clllui unui segment de lun―

girne constanttt care se sprilinl pe dOul dreptc nesecante de direct五 per_
pendicularc

planeTttFTl∬ pl∫ :∬ :瞥 露r:』 :1蹴 覧

織 Ъ
:職器賢 FaiC」 l 憮
B pe acelca,iPlanc,sullla rユ ■途ne aceea,i pentru tOate punctele C de pe dreap´
taノ 4 B Generalizare,pentru un numir oarccare de plane
76. Orice linic din sPatiu Carc sc Proiccteaztt pe doutt Plane sccante
duptt lin五 drepte c ca Fnsユ §
l o linie dreaptユ .

plane date,i de dOuユ

∬
電lυ 」
ll翼 uユ
punct:7ic路::tibl(首 :1∫ll串iPЪ :よ Iき

78. Care c locul punctelor a cirOr suml a distante10・ la dOtltt plane res―
pectiv la trei plane datc e constant五 ノ '°
79. Sl sc gユ scasch pe o dreapth un punct a,a inCit Sulna clcPこ rtこ ri10r
luila dou■ planc carc sc taie sl fic lninilnユ ・
80. Sユ sc taie un unghi lγ )liedru cu patru fcte Printr_ull Plan a,a inCit
SeCtiunca si fic un Paralelogram.

…轟肝∫ 1∫ 覇 Iず ff憑 ¶棚 l常僻tiCttiC路

trei dreptc sint in acela,i Plan.
:

'搬賄
unpiLお 11き ふ91:靴 LitFttW鳳 品財it麦 跳:I∬ 11,電 :翼 :九
ИθB c medic proPortionalュ 含
triunghiului И B. ntre ariile Bε ,iS∠

575
 83. S6se taie un triedru tridreptunghic Printr― un Plan a,a inCit Sec―
tiunea sュ fie un triunghi egal cu un triunghi dat.
84.Sl se verifi9e geOttetrice,te, cu alutorul mュ surii volunlelor,
dezvoltttrile cuburilor binoame10r(α 十 ろ)3,i(α _― ら)3.
85. Se dau trei drepte doul cite douユ nesituate in acela,i plan,i se
… 税.SifT:輩 乱∫
l淵 :m轟 :fdfLtttil認 獄￡蹴:ittL
nlai lnic■ decttt suma celo■ lalte dou益
87. Dintre toate prislnele cuadrangulare cubul e acela care realizcaz江
maxilnuln volumului pentru O arie totalユ datユ ,i lninilnuln ariei totalc pentru
un volum dat.
88 Sユ se ghseascユ 貪
n interiorul unui tetraedru un Punct care unit cu
l descompunユ ￡
virfurile sユ ー n tetraedre echivalente.
「olumele a doui tetraedre cu o muchie comunユ ,i unghiurile
89. ヽ
diedre relative la aceastl lnuchie cgale,sttnt proportionalecllprOdusulsupra―
fete10r adiacente (unghiului diedru).
90 0rice plan ce trece prin lnijloacele a douユ Inuchii opuse ale unui
tetraedru ll lmparte in pttrti echivalente.
91. Sc dこ un unghiu triedru,i ttntr― una din fetele sale O dreapth Se
cere sユ se duch prin dreaptユ un plan care sユ formezc cu triedrul un tetraedru
de v01um dat.
92. S■ se ducユ Paralel cu o dreaptユ datユ respectiv printr― un punct
dat u;3'1認
野l#襦雷
dru ttn Pユ Iti eChiValente_
ti葛i:itlT∬ le opuse de direct五 〇 rtOgonale inllti―
mile ,i perpendicularele comune muchiilo■ opuse trcc prin acela§ i punCt‐

576
 ANEXA LA:NDRUMARUL METODiC― lNDICAttl:
LA PROBLEMELE PENTRU LUCRARILE DE CONTROLl)

1.Fic И ′sinletricullui И fati de.lf.Atunci flfИ C>_lfИ ′

C-1lfИ B.
2.Din PИ tt PB>И B,i ana10agele ei Obtinem 2 Σ PИ >Σ И B・
Dacl P e interior triunghiului,din∠ B― 卜 _46ン PB+Pθ ,i Celelalte
relatii analoage obtinem a dOua inegalitate.
3.Avem PИ tt PCン ИC,iPB tt PD>BD de unde PH+PB+
+Pε tt PD≧ Иε tt BD一 ИI+BI tt θf tt D」 .

2%。
シリ」
1:11:lilLi」 ilゴ :1ト ;夢 Iliti｀ it∫ llil1lfliani
TiteiCa). ^ ^
5. Fie ι >θ deci」 9>ε .Folosind teorelna bisectoarei ordinea in care
sint situate punctelc cstc B,D,』 √,C,de undc■1/f<θ +И ′2<B ttИ ′2=
=D deciИ D<∠ M.
6 2S==α みα==ι れ ==θ ttr,iα <わ <θ implic■ ん。 >/Jυ >み θ
7.Fie B'simetricul lui B fatユ de`γ・Atunci

BI+]fθ =FM+]fε >B'ε =B′ И +∠ θ=BИ 十 」ε

8. Fie■ fl, ノ 2, ・・・, J√ ,, Punctele unde bila

Dl,D2,.… ,Dπ ,i fiC Иl Simetricul lui∠ faぃ de Dl,
de D2 etC.Atunci Иl,]fl,M2Sint Colineare si la fel
=E ИπB∩ D%,ν π_1=∠ π_1■ イπ∩Dπ _l etc.Drumul Иルfl北 r2,… ・,χ πB esic
cel lnai scurt dcoarece el corespunde segmentului z4π B mai scurt decit
orice linie poligonaltt cu acelea,i Capete, corespunzind unei alte traiectorii.
9.Din egalittttile de triunghiuri△ ИB″ 一 △〃σ =△ 」 K=△ βεκ
rezulth B″FK romb,i apoi Cull■ _4BI==θ BK rezultユ ″ BK=90° .

′
10. Sユ notttln cu ε ,θ ',D'punctele ttn care perpendicularele cobOrfte
din C,0,i D pe Pο taie drcaptaノ 4B. 1;粍 oparale11laИ B,i notttm
Cu 9 reSpectiv R intersectiile Ci Cu C( , :1)」 31nθ
Din faptul ctt PC,i σC sint intttimi ln triunghiul Pθ O reZulth ctt θε
este a treia inlltime deci P9上 θ6,i PO llθ B.

■
)Alcttuite de ingrijitorul editiei.

ー ●.162
3ワ
577
 AnalogO estcortocentrul triungiriului PED deci PlltOD ,si ['Ii li AO.
Atunci AOPR ;i OliD'O' fiind paralclograme rezultir AP : OR : O'D'
. din paralelograneleOQBP;iOQC'O'rczulti
,si PB: QO: C'O .

ft. Fie Q;i R punctelc in care J{,4 respectiv )[B taie paralcla prin
P la XI si,{ie.S ;i I punctX" ."X,4;i IrB interse'ctcazi tangcnta irr
.l!t Ia ccrc. Atunci avcm A()P: SMA: SALI: Q'IP dcci triunghiui
PAQ este isoscel. Analog se aratE c5. 9i triunghiut PBR este isoscel deci
PQ:PIt:PA:constant.
12. Fie P exterior cercului O iar A qi B punctcle de contact ale tangen-
telor din P la cerc, ,11 un punct oarecare pe AB ieir 1l respectit' S punctcle
in care perDendiculara in XI pe OII taie AP respectiv BP. Atunci patrula-
tcrcle y∠ Rο oi Mθ BS s,nt inscriptibile,i avem Rθ ∠ =RM∠ 4=0=
Λ
=Sθ B.Rczultユ cgalitatea triunghiurilor△ θBS=△ θИ R deciθ R==θ S
asadar
l ∠M oi
24Ar ta tele de
contac peノ 4 Ar
resPcctiヽ Pc И]ビ .

∧ Λ Λ
Notttm∝ =rloP,β =∠ PO=rPN.
I'riunglriurlle {))11' ;i P7-J fiind isoscelc rc:zultir 90' - ,.12,

α+β
^lTQ:
l'1"'A
(r/'I- .- 90o
- plZ dt'ci l1I;\:: i80o - : 180'
- 2 .

lf parcurge un arc capabil dc scgmcntul_lfA‐

Itczulti c江 」 ,i dC unghiul
Λ
180° ― И≠2.
14.Fic Иl ・
simctricul lui 4 fa!■ dc■ ・Cum Яly cste biscctoarea un―
ghiului B』fv dactt σcste unul dintre punctele de intersectiC alc cercului dc
ccntru Иl,irazl JlB cu χ rezulttt cユ punctul]r sc afll Pc intersectia me―
)・

diatoareilui BC cu n5‐ (Vezi Titeica prOblema 237)

′
15. Fie`J,i′ Cele doutt drcpte de directii Pcrpendicularc datc. ヽotind
cu:ur punctul de intersectic al])aralcle10r la ccle doul dilcctii date deoarecc
‐
θИifB cste inscriptibil ,i triunghiul θИ B cstc dreptunghic isosce1 8、 cm

論 =Zb=45°
′ ・
deci νθeste par」 cll cu bisectoarca unghiului
ヤ (″ , ″). I´ OCul、 a fi deci un scgment de dreapt■ .

16.Fic lf rcspectiv A‐ PunctelC undc DE rcspcctiv BF taic pc ttC.

Fi′・ pe X3 ,i C pe CD astfel incit 〃 6.‖ BF‖ DE‖ 4G dCCi E_4GD′
〃
EBFDぅ iB″ び Sint parale10gralne.Cum Иガ ー BE=〃 B rezulth И]イ ニ=
=И N一 Nε .

17.Fie pul■ ctde」 B,i C Pe laturile unghiului astfcl lncnt I B=′ 4ε §i

E∈ Bε ,F∈ 五C astfel incit Eお =F
Fic C respectiヽ「″ proiectille lui E rcspecti■ ・r pe Bc.
Atunci βε 一 G″ <EF deci pozitia cttutath este cca pentru care
И B一 ∠θ .

O alth demonstratic avelln scriind relatia cOsinusului,1 0bServind c嵐

ι2=(b tt θ )2_2ら θ(1+COS_4)Oste minim cind bθ estc maxim deciι =θ .

18. Iriunghiti IIPA fiirrd cl.reptung]ric isosccl rczultir 1'IPA: 45'.

<lcci 1i aparline unui arc capabil de segrnentul O,{ ;i unghiului dc 45".
578
 ^
Fic DE_DB cu E∈
Λ
19. ИD,atunci_4DB=2E=constant.Rc―
zulti cl E apartine unui arc de cerc cu centrul in θ capabil de scgmcntul
■ B si dc unghiul_上 /5).Dar ИD+DE este maxim simultan cu∠ E deci

=△ 能を
電Fftti留 だЪ
Fuげ af勝 l冷″≦
霧f'マ 。 了
Λ Λ
′
Cun■ Fε _41-∠ BF rezultユ cユ
"栓
patrulaterul_4C′ BF este inscriptibil
4FB=120° .Apoi FИ 雪 =BCr implicユ jFC-120° .Atunciブ 〕む一
deci´
Λ Λ Λ
=120° deci ИFθ B′ este inscriptibil。 1_4Fε =И θB′ -60° Atunci BFB'一
′
=120° +60° =180° de unde rezultこ cOncurenta dreptelor∠ ∠ ,β B′ ,θ α .

21. Fie ИD inlltilnca si ∠]f mediana cOrespunzitoare lui 24. Se,

construie,te triunghiul dreptunghic ИDilf cunOscind ipotenuza,l o catetユ
,i Se ia in prelungirea lui z4]イ punctul И ' astfel lncFt ]イ ン
4′ ==』 f24 =ニ タ

Atunci C va fi intersectia luiッ D cu arcul capabil de segrnentul ИИ ′,i "αde

Λ
unghiul 180° 一 B_46.
22 Fie И , 3, C virfurile triunghiului cユ utat situatc respectiV pe
cercurilc de raze/1,72,γ 3'i fie∠ 4'I,'C′ un triunghi asemenea cu cel cこ utat
de unghiuri cunoscute.
′ ′ ′
Construin■ ln illteriorul lui∠ B′ ε punctul θ care verifich rclat五 10
′′ ′
y+:
θИ
′
a ;, -l:::2
θ B′
aeci unul clintre punctele de interseclie
― ―― ,一 a <lou5,
θ B' ・
, Atit
γ2 ' θ'C′ ″3
cercuri 2ヽ Pollonius care reprezint■ locul geometric al puncte10r θ′ cu
proprietatea ccrutl. ︿
期
Λ
Prin O clucem acum trei drepte OA, O B, OC astfel lncit =B′ 0′ ∠′
′′′
3θ C=β θ ε .Rczultユ asemユ narea triunghillrilor BO∠ cu B′ θ′ ′
И §i Bθ ε
′
cu B'0′ θ de unde se deduce sと aln oblinut triunghiul cユ utat(cazul γ
.==,′ 2
de宙 ne problema 376 din Titeica)・
23.Fie X,3,C,i D cole patru puncte date.Virfur■ eP′ 0′ R,s de
ptttratului cerut sint situate pe cercurile de diametre∠ B,Bε , θD,D∠ .

Λ
Deoarece A PR=45° Iczulttt cl PR trece prin mijloacele semicercurilor de
dialnetre ИB respectiv θP ce nu contin punctde P respectiv O.Obtinem
deci in general patru s01util・ Nedeterininarea apare ttn cazul dnd mij10acele
semicelcuri10■ Opusc coincid.Aceasta se intnI.nPll dnd‐ 4ε =BD,i ИθttBD.
in acest caz unind centrtll θ al pユ tratului cu lniiloaCelc diagonalelor 24ε タ
BD se obline un triunghi circptunghic deci loc■ ll gcOmetric al lui θ este un
CerC(a se vedea problema 41l TitCiCa)
24.Fie αdreapta datrま 111。 tこ ln cu∠ respectiv B intersectiile lui.lfP
5i■ ノσCuゴ .stt prcsupuneni PlC DiCnla rczolvatと ,i duccln prin P un segment
Λ
PR egal,i paralel cu И B.■ tunci cum BR‖ И P reZulttt σBR: =PyO=
constant.Rezulti cOnsLIuctia si anume B este intersectia arcullli capabil de
scgmcntu1 9R,i dC unghiul cgal cu P]f9 cu d (doul" solufii). A se vedea pr-o-
blema 324 din TitCiCa ttll Care in
locul lui d se ccnsiderS" un cerc.

579
 25. \otdm ct ABC triungiriul dat ial cr JI, i\', f'' (situatc pe AB'
BC, AC) punctele de interseclic alc dreptei ciutatc cu laturile triunghiului.
\''om construi punctele colineare )17', N', P' astfel incit M'N' : ,'1,11y' ;i
rV'P' : YP (lungimile MN si NP sint date). I)ucem apoi cercurile cores-
punzir-rdlocoiil.rico.oetricr: Lic punctelor dc unde -'l-{'-\-i sc r.edc sub unghi
180'
- B iar -N'P' sub unghi C. Construim:rpoi o s.'cantu'r ce trccc prin A,'
cart: sit detcrminr: cu celc doul- cercuri segmentul B'C' : BC. Notind,4' :
: lI'B' n P'C'obtinem un triunghi A'B'C'cgal cu ABC.
I-uind ac:rrri, BM : B'M' pi CP: C'P' problema est e rczolヽ rath
Λ ͡
26 1 Deoarece patrulaterul IC),IO este inscriptibil avem I]fO=」 εθ
Λ
dcci fε θ -- IAO. Itezultir egalitatea triunghiurilor dreptunghice tr IAO :
=∠ゝJO]f deci t)[I -- AO: raza. Deci M aparfine tang'entei in,4'la cerc.
27. I)eoarece DE Ei,4C sint iniifimi in triunghitl DBC rezulth cir ;i
Λ
]イ B estc inlltiΠle deci Byθ ==90° .Deciコ F apartinc ccrcului dc diametru Bθ .

28.Fie O centrul celor dOuユ cercuri de razc γrespectiv R,И mi1loCul

coardei chutatc iar」 3,i C intersect五le ei Cu cele doul ccrcuri.F01osind tco―
lema lui Pitagorattn triunghiurile OИ B,iο ИC,i rclatia ttε =2J B oblincm
3θ ノ42=4γ 2_R2,de unde constructia ccruth
29. Scricm teorel■ lla lui lylenelaus pentru triunghiul ИDE tう iat de
sccanta Bf,i Oblinein rezultatul cerut
3rヽ In cazul cilld poligonul ar fi ull triunghi problcnla este u,oarl 10Cul
fiind o drcapti ce trcce prin intcrsectia Ce10r doutt drcptc fixe.PrOblema are
ull rttspuns ana10g in cazul unui poligon oarccare dac■ dreptcle fixc date pe
carc sint situate celcフ ι―
-l vttrfuri sint concurente. Cazul gcneral sc reduce
considera un caz particular nebanal
la acest caz§ i pcntru a da o sugestie von■
,i anume cazul unui patrulater∠ 1∠ 2X3■ 4 pentru care virfurile Xl■ 2И 3Sint
situate rcspectiv Pc dlcptclc neconcurente グ1, `J2 'i ″3 Fie θ ==″ 1∩ ″2 'i
ダ3 Paralele prin θlaグ 3・
Fic B3=″ ′ 3∩ ■2■ 3'iSユ nOtin■ cu B4 interscctia
I)aralelei prin B3 1a∠ 3И 4Cu Иl_44
Atunci Patrulaterul Иl■ 2И 3∠ 4 are｀「金
rfurile И l,■ 2,И 3Situate pc trei
drepte concurcnte ttn O deci B4 ParCurge o dreapth〃 ce trecc prin θ.Dach
notilrn cu]f punctul de pe五 2Z44 aStfel incit B4北 「 sこ fic Paralel壺 cu z4333
(deCi J 87ビ お4B3paralclogram)obServ■ Il■ cl triunghiul И4B4fF arC lungimca
laturii B4・ r COnstanth(egall Cu И 3B3)'iu]glliurile din』 ど ,i B4C° nStante
indifcrcnt de pozitia patrulatcrului,deci И4正 〕
4 eStC Constant■ in lungil■ e,i
dircctie.
Rczultl c1 714 parCurge o dreapt益 obtinutこ din′ prin translatia dat滅
dC B4∠
・ 響猟 1詰 珊温五 現繋壼#託 プ争
4・

J∈ 』 譜″ ぷ f器 轟品
intersectiile paralelei prin f la BC cu ttB respectiv Иε.Analog obtinem
punctele P∈ Иθ′0∈ BC,R∈ Bθ ,S∈ И B dudnd Paralele prin K rcspectiv
YN∼ △ ∠ BC raportul de asemユ nare
J la laturilc∠ B,И ε.Atunci culn△ И」
fiindん avem∠ 北r_た _4B,И N=ん Иθ′χ Ⅳ 一 んBε ,i ana10g εP=ん Иε ,

ε9=力 Bθ ′BR一 んBθ ′BS=ん И6.Rezulth NP=ズ 4ε (1-2ん ).

Sこ notttm χ Ⅳ ∩PO=ε l, Ⅳ y∩ S沢 =Bl, SR∩ PO=∠ 1.Cum

測 髄 Ⅳ 馴 И B“ d Ⅳ Q=R9“ un“ 島 Q=ν Ⅳ +

#=#К
十 Blν tt εlⅣ =2β C(1-2ル ) + kBC : BC (2-3,b) deci raportul de
aselnttnarc este 2--3ん .

580
 32. Notind cu G centrul de grcutate al triunghiului∠ 4 BC observttlll cう
G cste centru de greutate,i pentru triunghiurile θИα,OBら , θCθ .Deci∠ ″ ,

Bι ,f(・ au un punct comun P care lc lniumュ titc,te,C01incal cu θ ,i G oi

astfel incit OG=2PG
33.Se arati cユ OⅣ C=]イ θ2 ,l cum MИ b=Nε O rcztllti△ ∠Mθ ∼
∼ =OArε de unde

型 =二 deci xν .θ Ⅳ =И θ2__constant
Иθ εⅣ

34 Fie CD coarda paralcll cu И B,iP==И ε ∩ おD

R■ mttnc s■ gisim pozitia lui P pe cerc.Notind cu R raza ccrcului avcn■

Pε ・ P∠ =θ _42_R2 ,i PD・ PB=θ 32_R2 si 'cu】 n丑 ―==L.c_

―
PD PB
Z山 ユ =COnttant ded bcd M P dc hi¨ 中 a und
(発 )2==疑 囃
∝К
埋 ず押 ピ 品 高 ]≒ れ pC∠ Б _Dn ttem轟 a dunghu■ or И DB
… ・IC=И B・ ∠E.
、i′ BF ave]■ ■PB・ BD一 _4お ・ BE si analog obtincm
′ P■
prill adunaTca celor dou■ egalititi ObtinCm lelatia ccrut■ .

%.Awm翁 =金 ゛ =#“ d△ PR卜 △ Иβ a Am―

器
log aヽ 'em△ R60∼ △ И Bε Dar RC=BR dccl△ PBR=△ Rε θ de unde
RO=PB=И P.Analog И O=PR dC undc rezulth cl И ORP eSte para―
lelogram.
37 Pl‐ csupun problema rezolvatユ ,i ducem prin 3 0 paraleltt la 24』 √
carc taie lfN in P.Atunci二 生 =望■ si dacl二 ll=ん rezultユ 翌三_=
И]f' θИ И』f BⅣ
=島 =∞ ね ・ Dd dire中 h PN但 とぬ a h yn deix飢 ュ
・
“
Oi aCCasta rezolvtt problema.
38.Notこ m cu θ centrul cercului circumscris iar cu F respectivら ,f2,
︿
助

13 CCntrele cercurilor inscris sau cxinscrise

͡
Fie D mijlocul arcului BD.Atunci BrD= de unde BD=ID
Fie F,i G prOiectiile lui r,1l pe_4θ .

DaciL li este diamctral opus lui IJ in cercul O avern \AIF - LEBD

deci

BD γ
de unde 2Rγ ==И I. らD_И IB==puterca lui」 ==R2-― ″2.
r・
2R ИI

in cazul ∝ К dd e対 郎 面 s Nem and∝ BD=Dム メ と n

#=者
ascmユ narea triunghiurilor BDE,iИ ムG dedi 2Rγ l=BD・ 11_4-」 lD・ 1lИ =
=α 2_R2.
Relatiaグ 2+α i十 ダ:十 婿 =12R2 se Obline f01osind relatiile
民υ
００
 ／１ ヽ 、 Ｒ
stabilite ,i relatia ,′ 1+ γ
2+'′ 3=4rtD十 /iCare Se pOate stabili
∠ .B.θ
eventual trigonon■ etric folo」 nd γ
=4R shサ shラ 」nサ '・ =
=4R sh二
2
cosi cos■
2
).
2 "t.. I
39.Aven■ triunghiul BDE asentenea cu ABE avind unghiul din E
Λ Λ
comun si DBE=B_4D。 Rezulti

=舒 ded BE2=И E・ DE゛ andog BE2=И Eつ 1

。
誕
『
B′ ⊥ Xy,iC′ corespunztttor lui B″
40.Fic B′ pe Xy astfel ttncit∠
Λ Λ
′ ′ ′
astfel indt И B′ ・∠ε 一 ん2 si B′ Иε ==B∠ 6.Atunci△ И B′ B∼ △ Иεθ de
͡
′ ′
unde rezult壺 ∠θε ==90° deci C se aflユ pe cercul de diametru∠ ε .

41.Avem triunghiurile asemenca △ ∠ BE″ △ θED,i△ ∠ED∼

∼ △ BEε de unde

lg― 券 ゛
券=券 通
ゴdnd Fod“ d

d∝
“
utt egali呻
得・
券一{誓￨
O alttt solutic se bbtine fユ Cind raportul ar五 lor triunghiurilor∠ BC,i
‐lDε・
′
42,Fie∠ BC,∠ ′B℃ ′t五 unglliuile avind B_4ε =」 ∠℃ ,i∠ Bυ 一
Λ Λ′ ′
′ ′ ′ ′ ′ ′ ′
B′ ε =
=180-X'B′ ε .Luこ mB′ ∈∠ B′ astfel incit σ B′ =ε B′ deci И

=c秘 ″
=盛 d△ ∠ B9∼ △ 〃 F℃ ′ 醍 un“ 一 山r
月ま千 筆
′′ ′ “
B′ θ =B′ ε .O solutie simplユ constこ din a folosi teorema sinusurilor.
4芋
Ⅲ田 littl曹F 芭 1』ID壁 型 垂 Lttf≧
基 写 σF BF・ CD
=lp::lil:ち
:[万 ∫
量ユ
Fittil:_ん .

ObscrvS.m c[ triung hlnOAB rS.mine tot timpul asemenea cu eI insu;i"

deci ,<i triunghi, l OIVIB v a a\rea aceeaEi proprietate, Rhmine si arlti"m c5'"
in cazul cir:d un triunghi arc un vir:f O ffu, r,irful B se migci pe r: dreaptl-
;i triunghiui rii:,inc tot tinpul asemenea cu eI insugi, virful al treilea A'I
descrie o dreaptir.
Fic■D∈ _4ε astfel ca 成 _翁 ゛ぃ θ
D ctl器 =晟 Attm
deci△ θⅣε ∼ △ OyB.va fi suficient sユ d6mOnstrこ m cこ :И Ⅳ taie Bσ

582
it.itr-un punct fix P ;i aceasta
-
rezulti dacl arirtirm cir unghiul illPC
-
cstc

ｄ
ｅ
ｃ
“
constant.

︿
͡

町
Λ ͡

Dar NAθ = =θ B6
十 Иθε = И Bθ ―卜 ∠ Bε こ O-]IPB cstc
Λ Λ
patrulater inscriptibil. Rczultir cl lグ Pε ==]fθ B= : Colrst. ;i
problcina e.ste rezolvatf,.
45. Fie M punctul de interseclie aI pcrpendicularelor ridicate in
g pe AC respectiv in'y pe AC ;t fie z' proieclia lui ,'11 pe BC. Atunci avcm

- )IC2 -
a's)z
- " "::r{,1 :':;,'-t::,'
,rYf'u:r,^:';*
<1e unde lezultli cl-r. a si a' coincid.
in particular problema se poate folosi pentru a dumonstra concuren{a
rnedi:itoarelor ;i concurenfa in5,lfimilor.
45. tric patrulatcrul ABCD ;i n[, N mijloacele lui AD respectiv BC.
Se calculeaz:.t rnai intii .l1I/2 scriincl relafia medianei in triunghiul z{.liD iar
apoi se inlocuiesc valor:ilc trui :1-\'x ;i Dnl2 folosind rclalia medianei in triun-
.ehiurile ABC ;i DBL.
47. Ducem din B;i C pcrpendicularc pe biscctoiLreer clin,4;i oblinern
punctcle D e AC ;i Ii eAB cu AD : AB si ,42- : AC.
Trapezul BDCE cstc isoscel dcci inscriptibil a;a incit avem relafia lui
Ptole meu

BD・ Eε tt Dε ・ BE一 Bε ・ED一 Bε 2

_llai rユ mine sl obscrvim c1 6D‐ 二 BE=IИ θ 一 И BI・

48. Conditia necesarl este ca 2■ si fic un llnultiplu al unghiului poligo―
nului regulat deciル (ツ -2)π
多
_2■ .Se observtt ciフ ぃ iん sint numcrc naturalc
′多

>3 dc unde l― ≦ rezultこ π <6 Shgurclc valo■ carc ve五 icれ

÷
(′
t-2)ん ==2%sint,ι ==3, 4骨 i 6 corespunzind triunghiului cchilater′ Pl―
tratuluitti hCXagonului cu=‐
care se,tie cl Se poate cxecuta un pavai al plantllui.
Λ Λ Λ
49. ,Avem OAL + liCO : OAB + 180' ACD : 180'.
-
50. l'riunghiurilc ACB;i ACD sint isoscele cu unghi colnun deci asc-
menea de unde ,4Cr
- AB',4D. \{ai
^u"^
ffi : fr:(fr -- 54"
deci;i trir,rnghiurile AOB 1i BDO sint asemenca, dc unde OBz - AI3' BD.
Adunincl ccle <louir lelafii obtinern ACz + OBz : AB(AD + BD) : AB2-
51. Notim cu C centrul de greutate a1 poligonului r4r,4, ... ,4, adici
unicul punct cu proprietatea !G,4u---> : 0.

Ar,-crn IUIA:: ---)

--+ -> de unde
X{G + G.4,

→ →
MИ :=ν G2+2_llrG・ Gム +G五 :

583
 Σν∠:=π y62+2πえ・Σ蔵・ GИ :=%yG2+Σ G∠ :=ん .Σ 2

rezultl ifG2==constant deci y se afltt pe un cerc cu centrulttn G.

Dacユ Poligonul e regulat cu centrul ttn θ si R este raza cercului cir―

culnscris,locullui■ f este un cerc cu centrul in O Fi de razユ ■fO=l′

雫
52.-55. Se vor efectua calculele.
56.Aveln no雀 ndcu y==∠ ε ∩BD ,i folosind teorelna lui Ptolelmeu

S=÷ ∠y・ BD+=yε ・BD==∠ c.BD=÷ (∠ B・ CD+И D・ Bo

57. Avel■

S′ BCD=:く ИB・ ИD Sin И +BC.CD Sin 6)一 ― B・ ИD ttBε

(И oCD)Sh′
号

,i ana10g S′ BcD=:‐ (XB・ BC十 JD・ D6)sin 3

de unde

ИB・ ИD tt BC・ CD Sin 3 2R sin B Иε

И B・ Bε tt ИD・ DC Sin И 2R sin∠ BD
O demonstratic frumoastt datorat■ lui I― Iadamard a acestei teoreme a
り
n,,Complemente de geometrie sinteticれ
dOua a lui Ptolemeu poate fi gttsit嵐 貪
dc N. N. Mihユ ileanu pag。 95--96.
58.Fie C centrul de greutate al triunghiului∠ BC,i∠ simetricul lui G ′
′
fattt de mijlocul laturii Bθ .Atunci 3GCИ este paralelogram.Rezultl c■
伍Ш ttd BG… dtte:こ n ttallele iШ ttdd∠ BC hr温 am

este egaltt cu aria lui ИBG ded÷ とna五 a S a triunghiului∠ BC,Deci

lS―
SBG4′ =ly%(%― →(%_D(%― γ)一 :‐
/

unde%=÷ Σ α
Λ
59 Fic θ ==∠ ε ∩ BD,iα ==И θB・
Иθ・
2,Sin α―
Atunci S== ΣSИ ο
B== Σ
Ψ
Folosind relatia cOSinusl■ ui avelln
glgr‡ gだ
軍筋 ぷ
S∫
.″

584
 ι2_Oθ 2+θ D2_2θ B・ θD cos α
″2=θ D2+θ ∠2+2θ Doθ ∠ cos α
de unde

E_α 2_ら 2_ι 2_α 2=_2cos Σ θИ・θB=-2グ cos α .

Atunci

÷汽 ーE)=:/
2`fI E)解 グ )=
=千 /(1-COS宅 )一 =S
学
:adich relatia cerut沈 .

in cazul Patrulaterului inscriptibil folosind relatia lui PtOlemeЧ

げ =α θ十 ら ″,i notind α+b+θ +″ =2ク obtinem

s=r(φ _α )(p― ι )(φ ―′

)(´ ―θ )

Pentltl trapez folosind evcntual rclatia(COnSCCinttt a relatiei lui Euler)

2+/2_み 2+グ 2+2α ε

θ

undlじ α,i θsint bazele,sc obtinc

S一 /ψ +α +α 二 の ψ 十 ″+ε ― → 0-“ 上
の ぃ θ十 ″一 の
:舞
A sc vedea,i Hadamard vol.I PrOblema 417, N. N. ゝIihttileanu,,Comple―
Inentc de geometrie sinteticこ ′
' pag. 203, F.G II Pag. 827 problema 626.
60.Folosind relatia α+θ =う 十 ″avem p― α一 ″ etc,.dec

S=/(φ ― α
)(p― b)(φ ―θ
)(タ ー α
)=ル ιε″
61.Fie patrulateFul Иβε D notttm cu E,F,G,I mijloacele laturilor
ИB′ Bε ′ε D,DИ ,icu y,i Ⅳ mij10acele diagonalelor z4ε respectiv BD.
Fie θpunctul de intersectic a paralelelor dusc prin y ,i Nlc. diagonale
Avcm
S″ FC== 4 SИ BC'S″ ∝ =1‐ SИ οD deci SMFcG==三 S′ BCD・ Dar Oル fl」 BD deCi
争

SOFCG==÷ S′ BCD,i ana10g pentru celelalte patrulatere.

Z鬼
お電li嘉 蹴鳳1:ユ問[∬ :」 :野 l::LttЛ :latudor
punctё le E′ F,G,I acelea,i cu mii10aCele latulilor patrulaterului И ′ ′
B′ ε D′ .

585
 ′
Sユ obser、・ユm maiintii cユ ■_4′ BB'′ BCPθ Б ,θ ε'DD′ §i DD′ 」И 'sint para―
ア
lelogrflmc deci ИИ '￨I BB711 εε ￨IDD'・
Fie χ y o dreaptl perpendicularユ Pc ИИ',iα ′ら
,ε ′″interscctiile drep
telor∠ ИちβB′ ,CC',iDD′ Cu ca(tOatc fiind perpendiculare pe χ ぅ′ Atunci )・

urIIrtttoarcle trapeze au arii egale S′ 刀洸 =S′ ′

F′ b。 ,SBCrb=Sぉ ′
c,め ,ScDた =Sc7′ σ

5i SDィ α ′ Folosind aculn faptul ch aria lui∠ Bε D,i a lui_4′ B′ ε'D′

`==SD,′
se exprilnl
`2・
in acelasi llllod ca suma ariilor trapezelor de mai sus cu semnul
Pl■ lS Sau lllinlls lczulth_3 .`BcD SИ Fn nlod
′B′ c′ D′ 。 CaZul general sc rezolvこ
ana10g.
Accasth PIoblemi cste tcorenla lui Prouhct, vczi「 .G.lI Pag. 748
■o. 1575.
63. Fie F", ″,laturilc poligonului regulat cu,多 laturi inscFiS rCSpectiv
D.2性
exinscris in cercul de razi f■ tuncil■ Otind cu a unghiul dc ccntru corespun―

薦 ∝ 瞭 面 い グ =2ブ m■ ち =心 n争 亀 =2R電 .Pttu

子

apotema pohgonuld inscHs avem

…
β
2=R cos子 :Atund avemi S,一 =4=
=か R重 nttcosテ ,5′ "=B=″ R2tg:ち ´1'=2ば 2● nttCOS÷ ,B′ =2π R2 tg÷
,i VCrifiCarea rclatii10r este imediati.
Inegalitatea cerut■ rezulttt inlocuind H′ ,iB′ in functie dC И ,iB,i
de aici rezultユ cl,irurile S7,iS, sint cOnvergcntc,i au lilnita aHci cerculul
(π R2sau π luind R-1).
64.Fic θ ccntrul primului cerc dc razl R==θ β, 3 fiind punctul
Λ
tangentl la 0 1aturi a unghiului oi nOtttnl ∝ =0∠4B si γ raza ccrcului al
doilea tangcnt la prilnul cerc,i la laturilc unghiului.
Ducind prin centrul celui de― al doilca cerc o paralell la_41〕 ,i cXpri―
n■ ind sinusul lui α in triunghiul dreptunghic astfcl fOrmat avem sin α =
_R― γ二23 dc undeん =上 _生三型重 .

R十 ″ θ_4 R l+sin“
Reztlltユ cユ razele ,irului de cercuri tangente la latuFile unghiului,i
tangente intre ele s2nt in progresie geometrich de ratieん deCi raport■ ll cttutat
este

1+メ +膠 +… =1辱 (1 -|
4 sin
sin a)z
α
(θ 五 十 θB)2
4θ _4・ OB
65. Fic trapezul isoscel A BC D at ADll BC , M ;i .\, mijloacele laturilor
lB respectiv CD qi CE inlltimea din C iar MP perpendiculara din Mpe
CD. Dirt asemS.narea triunghiurilor i{l,-P ;i CDE avem pelltru arie expresia
S : CE'.l[.tV : MP'CD. Notiim S : &e ;i AB : CD: 1. RezuItS. deci
n{P : Rzll.
Construcfia cerutE va fi deci realizatir in felul urmitor. daci AB: 1

este o coardS" in cercul de centru O ducem ML: /42/1 perpendiculara ln

mijlocul hi AB pe AB iar paralela prin I la AB va tiia cercul cu centrul
in O ;i de razd. OXI in punctele N li.iV'ce vor fi mijlocul laturii CD (MN va
da dt:ci direclia bazelor). Plaximul corespunde cazului ML:Y: Zn[O
I
deci A? <ZIIO'AB iar minimul corespunde cazului cind B coincide cu C-

586
 ヽ se vedca F.G.DI. prOblelna 574 nr.1650 pag.784,
ヱ
66 Fie■ ,ダ 2, ″3 Cele trei drepte datei fユ dnd eventual o translatie
putem presupune cユ l И BC are vttrful∠ pe 4;dudnd apoi BB'￨￨∠ ε
triunghil■
cu B′ ∈″2,i pe urmユ εε′
IИ B′ Cu c′ ∈″ 3° btinern triunghiul cttutat.
67. PrOblema se reduce la a construi doutt puncte.lf,iA「 pe laturile
unui unghi cu vfrful￡ n И astfel incit aria triunghiului_4■ fAr sュ fie datl iar
lungilnea ifAr lniniln五 .Dar

]fAT2_И χ 2+И N2-2Ⅳ И・NA cos И =(И y+∠ Ar)2_ ｀

-2И ν o_4N(1+cOS И )

‐
Dar S一 上 ∠ rlf.И N sin∠ deci■ _lf・ И N f五 nd constant Иν 十 五 l■ Cste
2
■1lnlm clnd∠ z7f==И Ⅳ .

68.Fie И 」 B,CD,if『 F Celetrei scgmente fixc.〕 Iai intii vOIn gttsilocul

geometric al punctelor y astfel incit S」 By==ScD]r.Sユ notlm И B∩ εD==0
,isユ luユ m punctele P,i c aStfel incit OP=_A43,iθ 9=CD(P pe∠ B iar
9 pe θD).Atunci S。 ゴ 〕]f==Sο 9y de unde rezultこ c五 ]f este pe nlediana triun―
ghiului θPO.
Punctul cttutat va fi la intcrsectia CC10r dOul drepte cOrespunzind locu―
rilor geometrice pentru S/1f′ ε
二
=SMcD§ i SifJB==Sirど F
′
69.Fie D,iD′ doui dreptc date si punctcle X,3,ε pe D,i∠ ′B′
′ ′ ′
,

ε , pe D′ astfel ca ИИ ,BB',ε ι sl fi(〕 paralcle cu un plan dat π.Fic

punctele]ゴ ,_A ぅ i P CC impart scgmcntclc J」 t BB',6θ ′
￡ntr― un acela;i
raport dat dcci

]f■ _n‐ B Pθ
′ ′
_lfИ IVβ Pε ′
Duccm prin И ′dreapta D′ ′paralclえ cu D oi 1lotim illterscctiilC paralclc10r la
′
_4И duse prin B,i prin C cu dreapta D′ ′prin N′ ′5i P′ ′Vol■ nota cu f▼
′
Oi P′ intersectiilC paralelei prin]f la D cu drcptcle BN′ ,iCP′ ' Atunci
deOarcce f型 生 =J三二 =」Ξtt rezulti cl planele
)[A' I'N" .\:B'
.1{lV'-Iy' ;i N" A'B' sint paralelc. Altfel spus -\ se afll inti-un plan
paralel cu D;i D'dus prtn l[; accea;i concluzic sc noate tlagc si pentrti P.
Vom ar5.ta ci de fapt ri/, rY gi P sint chiar colinearc.
Planele BN"B' .,si CP"C'sint paralele cu; (conlin dou5" drcptc col1-
curente paraleie cu;). De aici rezulil cir -tY.i\-', PP', C'P";i B',N'" sint paraleic.
Vom avea atunci
′′ ′
N′ β ИN′ yN′
′ ′
P″ ε ∠ P′ MP′
′
N_ N′ Ⅳ N′ N′ ′
B'
=⊆cP,7 _ P″
P' dc unde .lIN′
Dar ′
′ 7,
P′

Ⅳ B′ BⅣ ε
′
PP' P′ ′ε′ MP′
Ⅸ n Ж耐 1」 Ⅲ e器 一 ゛ ね メ d“ ArA-'ilPP' rczultiL M, Ar $i
北躍井
P colineare deci locul cste o dlcapt沈・

587
 ヽ″
ezi PIoblcma 432 bis din Probleme rezolvate din geometria Fn sPatiu_
de Hadalnard a lui Pcrepiolkin.
70.Fie B'silnctricul lui B fatユ dc planul P,iC=∠ B′ ∩P;atunci
C este punctul care reaHzeazユ maximul diferentei(reSPCCtiV minimul sunlei)
datoritこ inegalititii triunglliului
71.Fie Xヽ イrful unghiului drept,3,C Punctele in carelaturile unghiului
′
taic planul iar五 proiectialui I Pe plan Atunci 3_41<BИ ,θ И '<ε И ,i
Bc2=/1B2+J C2>J′ B2+И ℃ 2 dc unde deducern cこ unglliul B_4℃
estc obtuz.
Dc ascl■ ■
enca,prOicctia unghiului opus la virf cu B´ 41C este un unghi
obtuz in tilnp cc proiectiile unghiurilo■ aliturate sint ascutite,ceea ce rezolvl
p五 mヽ
:lttΓ c器 監∬llareohurユ parddi cuメ and rezdt■ ch prdtⅢ
sa va fi un unghi drept(veZi problcma 920,TitCiCa).
72. 1)iagonalele parale10gramului ￡niumithtindu_se apar doutt triun―
ghiuri drcPtllnghice egalc.
73. 2鮭 xa de rOtatie va fi interscctia planelor mcdiatoare alc segincn―
telor И_4'si BB′ .

74.Fic´ lol「 doul drepte,P9scgln・ Clltul

dc lungime datl.Dcoarcce I P⊥cOmunl

`B pcrpcndiculara Bσ (prin
a c(ヽipOtczユ dreptelc sint perpendicu_
larC)rezulti ch H P est(ヽ PcrpCndiculari pc planul_4BO deci,iИ P⊥ И9・
I)acユ y este miiloClll lui Pσ triunghilll ИOP fiind drcptunghic ttn■ iar J]√
medianl rezulti И]f=1≠ 2.Pc dc altl parte conform rezolヽ 71rii problcmti 69
,tim Ch ν Se afli intr un plan paralel cll ИP,i Bσ duS prin mijlocullui ИB
deci locul cste ull ccrc.(Aceca,i COncluzi(ヽ rezulti si din Observatia cユ Бy=
=И y=1/2)
75. Fic Pl,i P2 CClc dollこ plane date,6 111l punct pe tt B§ i sl llotiln
cu И.,31,ε.respectiv И 2,32,62 PrOiCCtiilC punctelorメ ‐ 1,B,C Pc Plょ nclc
‐
nOtttln _4ε 一 %, BC一 ″ a、 em in trapezele
Pl resPcctiv P2 Dacユ
X/41島 B,i‐‐lИ 2323 urmitoarele relatii(′ ′ 多十 ″)661-π ИИl+"`Brl ,i
(″
ι ′ι
十 )CC2=π И′ 21 ″ τBB2 de undc(η ι+′ 3)惇 ε.― 卜θQ)=′ ′・1■ .■ (‐

十 五■2)十 π (B31+BB2)=('7多 十 夕 み)(71‐ 11+ガ ■2)deOarece ИИl+И ∠

‐ 42=
=BBl+BB2,de undc rezulti c■ ,i punCtul C are accea,i Suml a distan_
te10r la cele dOuユ plane Accea,i dCmonstratic cste valabil益 ,i pentru un
nunl首 r oarecare de planc
76. I´ inia din spatiu COincidc cu drcapta de intersectiC a celor dou嵐
plane proicctante.
77. Punctele clutate se afll pc planelc bisectoarc ale unghiului dicdru
forlnat de ccle douユ planc si PC planul mediator al segmentului deterl■ inat
dc cele doutt puncte in prilnul caz resPectiV pe dreapta care este locul gt・ 0_
■letric al punctclor egal depirt〔 lte de cele douユ drepte ttn al doilea caz.(.｀ Ceas_
ti dreaptと este bisectoarea unghiului format de paralelele la cele douユ dreptc
dusc Prin mijlocul Perpendicularei comunc.)
78.Fie Pl,P2,P3trei plane s■ notttm Pl∩ P2=″ ,P2∩ I P3=ご ′
P3∩ )1=`J′ ′
。Sl rezolvim mai inttti prilna problellltt Pentru aceasta obscr―
'

・ mai ttntii cユ dactt punctu1/se afll pe o dreaptこ △ ″atunci suma dis―

vこ ll■ ‖
tante10r lui Иla Pl,i P2 eSte accea,i indifcrcnt de pozitia lui M Pc△ .Si
considerhΠ l acum un Plan P′ dus prin_l」 perpendicular pc″ ,isユ nOtinl cu
]′.,]f2proiectiile lui]_r Pc Planele」 Pl,i P2(Care Sttnt continute in acest plt■ n)
Locul punctelor din.rp′ cu proprietatea c盗 ]I]イ 1-■ ]ffИ 2 este constanti este
fornlat din patru segmente de dlcaptl(ce fOrmeazl un dreptunghi)perpen_
diculare pe bisectoarele unghiului format dc Pl∩ P′ ,i P2∩ P′ (ne baZttm
IJe faptul cl suma distantelor la laturi a unui punct de pe bazaunt■ i trittnghi

588
isOscel este constant壺 ).Rezulttt c■ 10cul este format din drcPtele paralelc cu
″ce se sprilintt pe laturile acestui dreptunghi(deci patru portiuni de plane
perpendicularc pe planelc bisectoare ale diedrului).
Sユ cttuthll■ acum locul punctelor care au sunla distantelor la cele trei
fete ale triedrului de lnuchii″
′ sl fie constantユ .Pentru aceasta sl lulm
,″ ,″ '′

11∬ r吉
盟ぽ:l‖ ξ
准 」
ぜ肝r」 ::1譜 lttt■ F'Si冨 %%■ 1
altlll paralel cu cl putem presupune ch Лr este fn planul ИBε . Notind cu
ifH., _lf_1/2' if]f3 diStantele lui _lf la fetele triedrului avell1 70メ Bc =

=ZЮ B十 ‰
′ ο+ん 。
β
c=}(Mifl+y・ lf2+・
zε lf‐ilf♪ .

Deci orice punct din planul И BC cste un punct al locului.

79.「 ic Pl,i P2 CelC douユ planc date iar″ drcapta dat■ .Notill■ ==
=Pln P2'i ′
Я ==α ∩ Pl, B==α ∩ P2・ ObServind cl pcntru O drcaptこ `7′

parralell cu″ Orice punct arc aceea,isumユ a distante10r la Pl si P2prOblcma

′
se transforl■ l in acecade a g■ si Fn Planul π format dc Paralelele la〃 dusc
prin″ Punctul pentru care suma distantc10r c n.inil■ 1.I)ucind aculn un plan
′
P PCrPendicular pe α problcma sc reduce la problclna de geometrie pl[Lni
l‐ lc a gisi pc o dreapti punctul pentru carc suma distantelo■ la laturilc unui

灘せ織‐￨:翼踊urul:utr軋『電
:認 ∫
HCtttFtti需 :il≒ FT彦 ∫
′
l
■ostruヽ a fi unul dintre punctelc z4 sau B,i anume ccl mai aproPiat dC″ .

80 Notind cu Pl,P2,P3,P4fetelC unghiului poliedru§ i`′ =Pl∩ P3'

′ ′
」 == P2∩ I'I Planul de sectiuneヽ ‐ a fi dus Paralcl cu α ,iグ
81 ヽoln fo10si proprietatea cユ planelc dusc prin much五 le unui tricdru
de lnlucllli θズ,θ B,OC Pcrpendicular pe fata opuStt Sint concurente duP■o
(lrcaptこ ″ Pclltru aceasta alegeII■ punctele B,i C astfCl lncit BJ⊥ θ4 ,i
CИ ⊥θ_/4,i obseぃ ア
lm cこ intcrsectiilC acestor Plane cu planul IBθ s'nt inll
tinlile triunghiului И Bθ .

Dreapta situati in lllanul θBC trccind prin θ,i pcrpendiculari pc θИ

va fi perpendicularこ Pi pe planul dus prin θ_4 perpendicular pe fata θBC
deci,i Pc′ .コ ｀nalog,i celelalte doul drcptc duse prin celelalte fctc prin 0
sint Pcrpendiculare peグ , deci cele trei
=i pcrpendiculare
drcpte pe muchia
se afl■ in Planul opusユ
perpcndicular pc〃 dus Prin O(Vezi problelllele 890,
891貪 n TitCiCa)・
82 2へ veln din teOrenla catetei aplicatこ n triunghiul dreptunghic SCC′
全
И Bε )SC′ 2==]fθ ・εε ,i
′ ′
runde cc′ cstc inlltilnea din C a triunghiului
︱

inmultind cu
一２

.13 ol)tillCm sisB=S.4BC・ SOJB.

83. Fic O virful tricdrului tridrcptunghic,iИ ,3′ ε punctelc chutate.

SI duccln θD⊥ Bθ in planu1 03C atunci rczultl,i∠ D⊥ Bε .CunOscind
triunghiul И 23C Putem deci construi triunghiu1 0BC cunOscind ipOtenuza
Bε ,i piciOrul I)al lnlltilnii COrespunzind unghiului drcpt.1)eci se pot dcter_
mina segnlentclc θB,iθ ε・La fel se poate afla si θ_4.
84_ Desenati cuburile de laturユ α■ ―ろ , duceti planc Paralele la fetele
cubului la distanta α,i eXPrilnati V01umul cubului ca sum■ a volulnelor para―
leliPipedelor Obtinute‐
85 Prin fiecare perecllc dintre dreptele date puteln duce cite o percche
de plane paralele, aceste trc・ i perechi de planc vor mlrgini paraleliPipedul
cttutat.

539
 86. Ducind un plan perpendicular pe muchiiie prismei si notind cu l,
B, C intcrsec{iilc salc cu muchiile irregalitatca ccrutiL se rr:duce \a AB -
+BC>BC.
87. Notind a) a, b, c lungimile muchiiior paralelipipedului a,"'ern vo-
lumul V : abc iar aria A :2 (rb + bc I ca). R:amine doar sir folosim ine-
galitatea mediilor pentru a ar/dta cl atunci cind produsul ab,bc.c{t, este
constant suma este minim[ cind ab : bc : ccr iat atunci cind suma aD 1
* bc ca este constanti produsul abc este maxirn cind a: b: c.
i
88. Punctui c[utat este centrul de greutate al tetraedlului.
89. CeIe doui tetraedre pot {i asezate astfel incit muchiile lor egale ;i
planelc fefelor alS"turate acestora sI coincidiL. Fie BC muchia lor comunii
;i AH, A'H' in/al\imile tetraedrelor corespunzind virfur-ilor -4 respectir' ,4'
iar AI{, A'K' inialtimile triunghiurilor ABC, A'BC corespunzitoare virfu-
rilor,4 respectiv,4'. Atunci an,em AHf A'H': AKIA'K': S,s6fS,1,ps de
unde

l,-ssco Srcr.Szrc
_;E!:4!_
Vs'n'c'n' Srcn,'A'H' Sscn" S;.zc

90. Si presupunem ci planul secant EFGH trece prin mijloaceie E

si F muchiilor AB ;i CD (iar Ge BD, H e CA).
a1e
Dat fiind ci cele douir piramide patrulatere DESFH si CEGFH at:
baza comun[ 5i inillimi egale (deoarece CF
- FD) rlmine sh- dernonstilrn
ci. tetraedr ele' DAE h ;i CBEG'au acelagi volurn.
Avem insti
7D′ E″ ∠D・ И″・′L И〃
/′ BcD ИD・ Иε・И B 2_4ε
;i analog
予
Ъ66ε BG
ア′BcD 2BD
Din tcOrema lui llenelaus avcm ttns江
型 _⊆ユ.二 2.≡ =l de unde 6B IfИ
EB GD Fε ″И GD ″ε

mu券 一千 ゞК
州ぬア
"=7“ ど
・
91.Baza tetraedrului este deci cunoscuttt rllninindu― i s江 -l dcterminim
din faptul ctt se poate afla inlltilnea.
92.Folositi prOblCma 90.
93.Probleml clasicこ .(VeZi prOblerncle 942,945 in TitCiCa.)

590
１１
●´
、．

C UPRINSUL
︲︲︲ム■１日１１１１１１１１１１１ ・１１

NOfa asupra edillei ・ ・ ・ ・ . . .. . ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ 3

三varisle Ga10is § i ideea de grup ・ ・ . . . . . ・ ・ ・ ・ 9
TeOria lui Ga10is a ecualillor algeb「 ice . . . . . ・ ・ ・ ‐ 17
PrObleme is十 oHce . . . . . . ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ 215
丁eOtta numerelo「 . . . . . . ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ ・ 234
丁eOreme de descOmpunere fransiinile in structturi . . . . 453
COn‖ nuarea notei asupra lucra百 10「 slinJiCe . . . . . .497
「uml melodic al cursului de geOmel‖ e
1n」 . . .. . . 502
I T10寸 C。 .hノ
t:覇 ￨よ !ξ器 讐 ldl,pttleTeケ :err:577

591
●
・
´ｒ