Moshe Idel

Rdul primordial
in CabaLa
T otalitate, perfecfiune, perfectibilitate
in noua sa carte, eminentul cercetitor al Cabalei Moshe ldel tfateazd
con[inuturile unof texte cabalistice, mai ales pe baza documentelor
manuscrise, ciutlnd rispunsurile pe care cabaliqtii le-au dat in problema
emergengei riului. EI avanseazd ipoteza diversitiqii radicale a teoriilor riului
din Cabala teosofici, pfacdcand feconstructia temelor cabalistice anterioare
acesteia, Spfe a demonstra ce gnosticismul nu a fost unica ei sursd. Denun-
gXnd sdricirea Cabaler prin reduclionisme qi omogeniziri, caractefisticd lui
Gershom Scholem qi discipolilor sii, autorul indeamnd la o noud examinare
a numefoaselor surse cabalistice, prin eliberarea analizei critice de tirania 9

unor metode rigide qi prin acordarea unei atentii sporite fluiditiui concep- j
tuale, incoerenlei qi chiar contradictriilor ce se pot gdsi, eventual, la aceiaqi
autori sau in aceleaqi cd4i.
rT
,,Sper cd aceastd cafie nu va fi cititd ca o criticd la adresa textelor analiz^te, €
niii ca o apologie sau teodicee, ci ca o incercare de a asculta qi de a discerne
intre diferite voci ale trecutului, in toati varietatea 1or. A iudeca punctele 1or
de vedere idiosincrasice qi a da verdictul ln privin[a validit'igii 1or constituie !
o altd. etapi, care, dupa pdrerea mea, nu poate fi atinsd recurgind la stan- 'a

dardele moderne qi ignorind parametrii istorici specifici ai acelor puncte de )c

vedere: iata de ce, in acest cadru, mi intereseazi mult mai putrin, sau chiar E

deloc, iudecata anacronica qi mult mai multintelegerea." s

Moshe Idel N

Gdndkea lui Dumnezeu gi originea rSului . Itzul Ei gxndirea divini in

Cabala din Castilia la sfhrqinrl secolului al XII-lea . Literatura zohaicd. o c
Hegel despre gfrndkeapuri qi neg ttyitaleaabsoluti . Strucfurile decadice
!

qi rlul primordial . Despre afinitnEile dintre Cabala teosoficd gi sursele ante- t

riout . Dumnezeul atotanptnzdtorin iudaismul antic . CabaJaprovensal- E
n)
cataland . Cate\ra surse ale Cabalei gefoneze . R. Meir ben Ezekiel ibn
Gabbai: coaja precedd frucnrl . Cabala safediand Ei rlul primordial Per-
. C
E
F
fecgiunea Ei rdul in Cabala lui Luria o Intenlionalitatea divini qi crearea
riului . Cabala popularS, hasidismul Ei nnul antecedent
c
!
U

-
,i
c.

ISBN 978-973-46-4883 -2

EDITU
WWV'1, ,ililx[ilL|flruruIL|Uil
ia! .3t i'
+4r hl ii cade publicata gi in edilie digitala
Moshe Idel, Primeual Euil in Kabbalah: Totality, Perfection, Perfectibility

Copyright @ 2015 Moshe Idel

@ 2015 by Editura POLIROM, pentru editia in limba romAnd

Aceastd carte este protejati prin copyright. Reproducerea integrali sau parfiald, multiplicarea
prin orice mijloace gi sub orice formd, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea in format
electronic sau audio, punerea la dispozifia publici, inclusiv prin internet sau prin retele de
calculatoare, stocarea permanentd sau temporari pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea
recuperdrii informafiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum 9i alte fapte similare sivArgite
6ri permisiunea scrisd a detin[torului copyrightului reprezinti o incdlcare a legislatiei cu
privire la protecfia proprietdfii intelectuale gi se pedepsesc penal gi/sau civil in conformitate
cu legile in vigoare.

Pe copertd: ilustrafie din Jehan Thenaud, Introduction d. la Cabale, manuscris dedicat

regelui Francisc I, 1536

www.polirom.ro

Editura POLIROM
Iagi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506
Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. BBA, sc. 1, et. 1,
sector 4, 040031, O.P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei:

IDEL, MOSHE
RduI primordial ln Cabala: totalitate, perfecriune, perfectibilitate / Moshe Idel;
trad. din lb. eng. de Maria-Magdalena Anghelescu. - Iagi: Polirom, 2015
Bibliogr.
Index

ISBN print: 97 8-97 3-46-4883-2

ISBN ePub : 97 8-97 3-46-5230-3
ISBN PDF: 978-973-46-5231-0

I. Anghelescu, Maria-Magdalena (trad,)

141.331.5
296.65

Piinted in ROMANIA
 9IA6
y\touITod
o1"1rr
nc ra
ell6n
P"lal
EP AI
?EE.l
ncselaqSuv suaIBpSBtr^[-BrrBtr/\I ap BEJEJ
Fzal8ua eqIuII urp aracnpB.\L
epryIqprepad' auqlcagrad' atuillulo;,
EVqe) uI
Tvlp"rourlrd InEu
IepI aqsow
MOSHE IDEL (n. 1947, Tdrgu-Neamf), profesor de gdndire iudaici la
Universitatea Ebraici din lerusalim qi cercetitor la Institutul Shalom
I{artman, este doctor in frlosofre .,, Cabala. ln 1999 a primit
prestigiosul Prize" pentru "peci"lirurea
excelenfi in domeniul gAndirii iudaice.
"lsrael
lucr[ri publicate includ titluri de referin![ precum: Tlrc Mystical
Numeroasele
Experience in Abraham. Abulafia (1987), Kabbalah: New Perspecliues (1988),
Hasidisnt.: Between Ecstasy and Magic (1995), Messianic Mystics (1998),
Absorbing Perfections: Kabbalah and. Interpretation (2002\, Kabbalah and.
Eros (2005). La Editura Polirom au ap6rut: Perfecliuni care absorb. cabola
gi interpretare (2004\, Ceea ce ne uneqte. Istorii, biografii, idei (Sorin Antohi
in dialog cu Moshe Idel, 2006), Ascensiuni Ia cer in mistica eureioscd. stdlpi,
Iinii, scdri (2008), Fiut tui Dumnezeu gi mistica eureiascd (2010), Evreii lui
Saturn. Despre sabatul urdjitoarelor gi gabatianism (2013) qi Mircea Eliade.
De la magie la m.it QOL4).
rg8"' "' ludoJd aunu ap xapul
Ilg. . . allDraoqqg
rgg"' "''nPr ordsap
ABI|BJg ulp u"urqeN 'U rS uupeqe6oldr.rc 1ueur8e.g un '7 Exauv
69g' ' ' ' ' '' ''FIn?r gafuapoce.rd ole oclu€Isoru grg1e.rd.ra1u1 'g Bxauv
Igg'' ' ' 'es uleocS u! 1nlngr ep acgo8ap e1pg1a.rd.re1ur rA
ng.r ppugE 18 p.4las umprd a.rdsap BUBInqV uBqBrqV 'Z Bxauv
Ltg'" ' ' FrusFlsBo.roz $ ,DqqDA .DrpI. ulp gural O 'I Bxouv
.'aleurJ rrfe,r.resqg
TZg"'
?09''''' " luapacoluB In?r $ lnursgpgseq 'glupdod BIBqBC 'g InIqIdBC
T?2"' .' pp.routpd lngr $ puEIpoJBs BIBqBC '9 p1o1tdu3
"'
S6U 'plorueds e1uqe3 1*
rrfplunclun oIB olerpJoruud e11.re1n4 't InIolIdBC
g0A' '' pgp.rourg.rd 1ng.r a.rdsap $z.rgl IBur oc.r?sllequc lrgroqulg 'B-II B Bolred
0gI"' " "'efuaXsgxa qpace.rd gcrlelsodt eeungfe,rp4 'g p1o1tdu3
6TI' ' ' lup.roruprd pgl rS aalpecop alFnpnrts '6 ploltdug
Lg' ' ' ' ' ' 'mlngr eaug8go 16 nezaurunq rnl Borlpugp 'I 1nlollduC
gg"'' ' lurp;orugd n?r ap pndrl re41, 'I sog€d
II .... e"rocnporlul
6""' ""9fe3al4
surJdnc
 '( rl'u) ggg '069 '7gg-zgg 'dd '11 '1oir '7961 '11se.rncng 'teruepecy Brnlrpg
'ucSog {<
'q'q ap 'perl 'S 'I 'III 'tatJozo1tJ o alrotrs? ap ua8aTat4 '1a8eg g'16'.9
'n$ozo1tt o attolst ap ua&aTat4 '1eEe11
^B'I
(('olaqru€ n€ o oJBc ed rr{g1qee.r €ruJoJ - eriecgruuras
ar€urqrul Fls€ace ug pug8n.rlsrp 'n.re.r1uoc alaqtue FuIquI 1a lurds
rnl Incruralnd u1 'gur.rog rS g.rn8g ec leredslp ep lg?B olse ec
€aor 9?IEIoEI run B ep rnlruolrolur u p.rdse tA pcrleqps 'g1eso1oc
orEprocul o olso ["'] 'ngs ln1n1urds pulqc olso Bo 'rn1 ,roll;ror.rcs
InrelcerBD 1o1 PurtuJalap Pldnl FlsEocB r$ 'nozautunc uJ Io^BIp
ed 'eurq uJ Inpr gpur.rdnc ps rcep lecracul B aurqgg '1n1o1 putg
nazauuno '["'] oluqgg rn1 re1dn1 In^Ilcolqo gler '1n1osqe urroc
ed ec elsoce ed g8ualeiul 1-ps '1n,rr1e8ou rS nazeuurnq ap Boopl
ug ppur.rdnc FS t"'l 'nozeutunc u1 sul.rdnc pulrJ €c nozeuwno
uI plo^Blp '1np.r '1n,,lr1e8au p8eelafuS gs 1e1dn1 B oruqgg ["']
elngJ sele reur rS 'eo1ey1ea.r glpol Bo uJ oJs nu arBc Booce olso
plnlosqe Fiulg op IeJ or rBO 'Flnlosqe efulg alsa nazouutnq"
e6Z 'J cqqapry-Dq qalug,'q4ereq4eg IIBIJBN 'U
,,'oze[e1o.rd l-gs Bc 'gpoce.rd II InPr t6 eleurq opur.rdnc 1ngg"
lt"nqspppH utynbbt7'1e16 tupffeg
.'eruefugs gpoca.rd €IIIqcoc allrnrcnl olsol uI ?c TIEUV"
1 'dec '6gq BIJ€od 'tutuouttutg saprod'o.reaop"ro3 gqsohl
..'lnlcnrJ ppeca.rcl eleoc eunuep1o1ul"
TtI 'd 'gT '[o^ '.toboi7.16r, 'ore,roploC aqso]4tr
(.'oloulq €un€oploluJ gpecord pgg"
qgII J 'qapnqaa pEltlw'1e,(du11 €pnqo^
.('IwnI AlSetB utp urrro.rd
BarBlozoprS eurn.r FcpuTg '"ogn4slp o1 1* prnl e16epp1c IU" [1nlltu]
orznlB oc€J BolsocE elBol BI J€I '€iuelslxo ppaca;rd slsa./?ls"
e?gl 'J '11 '.tor1og
,,'puna.rdrug nFU 16 aurg lep gllnlllsuoc]
also ufg1rp1o1 uaunr{ca;;rod e.rec n.rluad In^rloru alse elsecy"
 J,e mal se fait sans effort, naturallement, par fataliti; le bien est
toujours le produit cl'u.n art."
["Riul se face IHrd efort, ln mod firesc, printr-un concurs nefericit
de imprejuriri; binele este intotdeauna produsul unui megtegug."J
Ch. Baudelaire, Curiositds esthdtiques

qu'il m'en souvienne / La joie venait toujours apris la peine."

"Faut-il
["Si-mi amintesc ci tu plicere/Veneai mereu veneai dupi durere."*]
G. Apollinaire, Sur le Pont Mirqbeau

,Lumea - nu doar a noastri - e fragmentatd. $i totuqi nu se

desface-n bucifi."
Cornelius Castoriades

* G. Apollinaire, Scrderi olese, edifie ingrijitd de Virgil Teodorescu, trad. de

Mihai Beniuc, Editura Univers, Bucureqti, 19?1, p. 33 (n.tr.).
'(ag0f) seqelT Bpnqa1 op rDqoz ulp D?saN :nlzrgl IBur otucllqnd po; ne
'plp.rorugd 1ng.r 'ycru .repcp.red potu ug gzueserelur eu eJBr In1aalqns n4uad
aluBAoloJ op llqosoap 'a1uu1rodurl oUBoJ llpnls 1a.11, 'sof rcur aluuorfueur g
roa Balsacu .ru1 'g.rolqqea.laa rflu ep alecgqnd $oJ nB BIBqBC u! ngJ e1 e.r;,rgrd
nc gpnp ep Eulznp oe.rl'9961 ulp nryqs naur ppur.rld ee.recJlqnd u1 e6
'osuonlauJ oJlsuou eprfnasgp n4uad olorp ap ratu
.rog8eloa 16 rnplnlqsul pa.rrlodoep csarunflmu 16 u4psnral urp uurrr1.reH ruoIBqS
1nFlnl.rlsul [B elBsuB^V erlBpnl $pnfs ep In4rraC BI ap aleru apfplrnrlcu ug
?BrpBcug e-s rf.rgc lalsocu IIJpzrlBoJ BpeorJad 'polqns lsacu BI Eorrr BalocJuolu[
1a $ luuSu.ralap B 'Iqdlapv BJnlIpg BI ap ("c!Brqa Brnlerallal e orusp.rqg"
p$ce1oc BoruqlBuopJooa'vrey r?lteqvsllg lB llqBuru Insaralul 'nps lnsoralur
ap 16 plulnulls tsoJ B orBroqula elueze.rd lgau! laJlsB 'gaprqa Equrll uI 1nlnloa
-nru plnurluoc nquad 1nsoralq leuprdxe e-$ elsece 'ouu1g141 BI 866I mlnuu
plndaaug BI ep ossBIBC CIUaqog rp nc ayfus.re^uoa o-rlul 'alou ug aluuolfueru
1soJ nB alss ogcreurar rur 'seur4 ouolqs .rosego.rd p1u1a.rEe.r nc rrfes.raauoc
elosuorerunu ep lengeueq u gfeg ep Inrpqe r* 'e1aru ele llpqs elIB ollnur BC
'gpgp.rourl.rd rn1 erfuude :gaIlsIIBqBa Brnleraq qg lua5lxo mlnpr IB
laadse un ep alu8e1 ecr8oloq .rog$eur8uurl BslBtopBA I Fd B ap aJBcJocuI o
'sJBuLrn uprd 'a1se BlsBacV'pruo eurgrd ru1ued IaIB €lqu alulueza.rd ?uns nlzJgl
pw lpedocsap rue-al orut ad alelle allnur rur 'gcre.rqe Bqruq uI olotlge alocu
u[ glep urul.rd nrluad elezgeuu rA e1e1rc qsoJ nB olo aqulp aleun ia1e11p1c
-eds ap al$pnp uU lcunlB pugd alep.roqu grasosnJ p.nJas elgfuuuura gpece.rd
ac alulpJorugd eleseco.rd e.rdsap gzBolurl 16 aslrcsnuuru ug csasgE as oruc olos
-rns arlulp eAalVJ rBoO 'uB 18up1ecu 1e olunl 91 e1'zp.ry,-rrlf uI prlurqa Bqurl
ug plecqqnd lsoJ B alatu rFre8ele.rd u epud o .ru1 'ur11usruel BI op asool?ya.t
arua7 ad puaqqsly rolurulptul BIJos ulp eped lncq; B oJEc 'npt 76 aurq atdsap
ynUW ?lBln?rlur pleuo$uumlug gfuFe;uoa o luzruBEro urB 0002 rnlnuB BrBA
uI 'Flnluawop alE elBllroln€ op oulpnls ug e1efl1Eau JEop alollB .rer 'rcunle
pugd alncsounJeu ele e4u!p elaun '1euo$eueua-ard m1n-puntfl.t11 elB elureu
-qug elapedsB nc aaBJ B-ap nuoaB arut 'allpaur etllslluquc aleFsluur BAqga
luclqnd urs '(266I) (e$uuewa gpeca.rd aJEc lcu un uc ufpltuprp u$cu.r1uoa nBs
ea.reEe.r1a.r gc1pe1 unlurl ep pldacuor pzBel"4 orsc lac uI 16 (g96r) .plsBrl-aq
Bpnqe1 ueq pIABC rnpurqsg 1naroa ulp cllsllequc ppgra1u141" ap pdnco os orua
1nun u! plcads ug 'gcprqe ug nlzrgl IBur elucllqnd alaur eprpnls oJlulp alaun
uI 'arI1sIIEqBc alac u! 1* 1gc 'ecgslpqeca.rd aI.uqBJalI ug lglp 'lcarqns lsaae
ruilued 'eaw Brurdo ug 'a1uuaa1e.r e.ruluaurtldns asJns ep eunflnru o 1uedoc
-sap ruu dru.q el1u1 'zlqrv1 gUBIIaBJsI als! ar uI',I!iglr.u$Ig IB nEJ lnpugC"
Inllrl qns '086I ug 'gcp.rqa Bqrun ug lrclqnd FIEBd pnou op nlpnls Inun B
psupxa aunrsJaA o 'gfuesa ug 'a1sa pp"roru.nd pg"r a;rdsep FIBJ op ln1pnls
n
gfega.r4 [.
4'i
sa
u'
1!
10 PREFATA

Moshd Cordouero pi Ilhah Luri.a de Bracha Sack (1992) gi, desigur, nu in

ultimul rAnd, studiul lui Asi Farber-Ginat Coaja precedd, fructul (1996).
Mai mult decAt at6t, in ultimii treizeci de ani cercetarea in privinla rela-
fiilor dintre cultura evreiasci qi cea iraniani a fost accelerat[, in special ca
fundal al literaturii rabinice. Cu toate acestea, nu se poate discerne vreo dez-
voltare paralelS in studiul misticii evreiegti, dacd facem o comparalie intre
primele observalii existente in cartea publicati de Adolphe Franck in 1843
qi cele ulterioare. Multe dintre disculiile care vot urrna nu reprezintd decAt
o notd de subsol la capitolul irano-iuclaica aflat in expansiune.
 '(rl'u) ,.llrucopu e,ta Inluprugd" urrd (acrlqrq elBlrc roun B ?csBou
-gruoJ Baunrs.raa n.rlued oJenurluoc u! Ezrlrln IoA o erec ad '266I ,BIuVuroU urp
pl€uorsaJrlocrolul ?crlqrg Bolelorcos ap glecqqnd ptngdt.tcg Dtugts nDs Dqqlg)
luoruBlsal InIqcaA uJ snpErl '(arznJuoc 'soeq =; nqoq-nUq puvluor Equrrl uI *
lsoJ E eJape^ op lcund lsecv 'our^rp rIJnlBu BJ"JB ur lanlrs BJo Elsec€
'1np.r lulsrxo B EcBp 'pag 'us erfee.rc ep llreJlp [Blo? rerr{c nus llreJrp
Bc +Bur8urrrr g €alnd rB Io (oJurrrJn uFd 'seco.rd lsaae uJ JolcBJ crun
Bc lndoruoc olsa oJBc 'nazouwnq ml auJalxa rurpJo roun BluosJoura
ap gdnco es urfee.rc 'ecIIqIq lrrplplar ep l.re8alafuI pnop rolec lr^Ir+od
'orylttu ra rr{ee.rc loun oIB e"ruolgfrusuuJl Ba ecTIqIq alelesJal e+v"z
-e.rda.r 16-e"rua arirzodns o uaral ?Fru ruru +ol a8r?6gc ps lndecq B ,oJ+
-seou roro IB locos rnlnu.rd plndecug u1 pqeqo:d 'mz.rg1 reur 'r6n1o;
'rnlnruo B Arsnlcur '11ig1rpe.r eeunr{ceg.redun ap ppqesuodse.r
p?BJsprsuoc ure 'p1ue1srza"r 'p.rncsqo JoI BJnlBu ec sndnsa.rd uru 'rig1r1ue
Jo+saru u ua.r Eounrsueurp le.rgduau uarulqns ps pJF,iI 'nezouunq ep
IEIoJ?rroc BJo aJEa luelsrxaa.rd npr ep FurroJ glnunue o ap pdnao es 1o1
-rduc lsecu'aIIqIB ug'sofruur Elncslp ruol eI eJepal ep eqcund JoJ?r ele
Irolg+aJJat Joun +rlrJlod 'elurpJoruud r{g1r1ue elsaou alluJ nazauunq ap
ele.rado ap{cur1s1p ulp lm}Ilsuoc ag ps rer{ea.rc p seco.rd pEa.r1u1"rer
'erqruns rA ecllouq 'e1ua1srxea.ld e{urg a16ru na lepaco.rd B nozaurunq
oJBc uI BJorueru a.rdsap ozoletl ps alasJal eleurFd uc pqrznuld alsg
'liracnd p 1o11duc rnpurFrd e{uase e8elefug B op rrnpou rar? orluJ glurc
-cns ericurlsrp o nc decug gs rur-r{alrur.rad 'pplop.reces upoc6 a.rdsap
IaIIqIg .ro146rp1cads ur{decuoa lEnIoAa E eruc uJ InIeJ eurq ruur aEal
-aiu3 e ruluad 'rnlnpr eiueS.reura ep 1nsues aynpug8al re e.rlurp r{1mu
're.ue r*or8rlar rlrolrpugE ad lrqugq nB-I *nqoA-Dn ???oJ rnlnsolrolsru
r5 rnlncFaun?ul olotuel eJEc ug 'alesraa .roleurud prcads wy'ytacog
parynC urp lolrduc rnlmuFrd q6rpqec ep e+lroJo ag.rg1e.rd.ra1ur ep
lrncol
alpur ug udnco ruol eu pzeeruJn ac alac uJ 'lgoluJoldxa pcu; p1dua16e
16; aiurcesuoc olus ale+sul "rep 'gE.ru1 p.reci ad luldacce 'unuroc col un
alse lacrla8axo luuuTruopeld luns oluuoTllperl 116ara.raa allrnlerelrT
9UJApOIII SAJA1OAIAC UI 3.lC€drUOC" usrBpnr ull
oJocnpoJ?uI 1
L
E
-
E
-
UI
L2 RAut pRttvtoRoIer, lN cABAI"a

de multe ori inleles ca principala viziune in iudaism de citre evreii

tra*ifionaligti gi de numerogi specialigti deopotrivi.
Insd odati cu aparilia principalelor qcoli ale Cabalei la sfArgitul
secolului al XII-lea gi la inceputul secolului al XIIIJea, relatarea
Facerii nu a mai fost in,teleasi ca tratdnd despre universul creat, ci
despre un proces intradivin, ceea ce inseamni cd intunericul qi Tohu
ua-Vohu se giseau iniuntrul domeniului divin gi erau inlelese uneori
ca frind in conexiune cu riul. O astfel de interpretare are la bazi
inlelegerea divinitnlii ca infinit, Cosmogonia a devenit teogonie, de
fapt o anumiti formi de autogenezi divin6, care a precedat sau a
fost paraleli cu procesele legate de crealia lumilor inferioarel. Procesul
emanaliei a fost conceput de numeroEi cabaligti nu doar ca o revdrsare
din exteriorul divin, ca in neoplatonism, ci ca un proces intradivin.
Acest proces de autogenezi a insemnat ci gi ceea ce cabaliqtii infele-
geau ca fiind riu a devenit parte dintr-un moment al vielii divine, des-
chizAnd astfel o poarti pentru o serie de speculatii care diferi radical
de considerafiile in vogi in cele trei religii monoteiste cu privire la
spiritualitatea absolutd, bunhtatea, omnipotenla lui Dumnezeu. Deqi
nu exista in toate cirlile gi gcolile cabalistice, acest punct de vedere
a devenit destul de rispAndit in sute de tratate cabalistice, cele mai
multe dintre ele privitoare la procesul creafiei ca fiind constituit intoc-
mai precum un proces de emanalie care presupune o formi de exis-
tenti a unui riu primordial la inceputul acestui proces. Aceste puncte
de vedere au avut un impaet asupra dezvoltirii Cabalei qi au devenit
mai dominante in secolul al XM-lea. Este plauzibil ca noua dinamicd
inaugurati de aceastd interpretare a Facerii si fi avut un impact asu-
pra speculafiilor similare ale lui Jakob Biihme, iar prin el, gi probabil
qi prin impactul Cabalei cregtine, asupra frlosofrei lui Hegel.
Dar aceasti conceplie a Facerii ca autogenezd divinb ar trebui gi
ar fi mai bine si fie totugi infeleasd nu doar ca o apari{ie subiti, ci
pe fundalul unor dezvoltiri din iudaism gi din afara lui care avuseseri
loc cu secole inainte. Despre aceasti manieri mai diversificat[ de a
inlelege primul mileniu al erei cregtine vom discuta in cele ce urmeazi,
presupunind ci aceasta ajuti la inlelegerea atAt a iudaismului din
acea perioadi, cAt qi a emergenfei Cabalei. Pentru a inlelege mai bine
diversitatea punctelor de vedere existente in iudaism inaintea emergen-
tei Cabalei, este preferabil si renun!6m la acea inlelegere monolitici,
dominanti generatii de-a rAndul, referitoare la temele disponibile in
iudaismul precabalistic. Intr-adevdr, viziunile monolitice ale acestei
religii sunt destul de dominante in discursul intelectual despre aceasti
religie. Este gSeu de subestimat impactul ideilor conventionale asupra
percep{iilor generale ale unor fenomene religioase largi ca iudaismul,
nu numai in publicul de rAnd, ci qi in rdndurile specialiqtilor. Reduc-
fiile, simplificirile, uneori distorsiunile nu sunt doar accidente in
interpretarea acestor fenomene, limitiri legate de perspectiva unor
ap allraJo IIlrupsIP laun B orBrrrrn Bc 'lalBqBc I8 lurapour illsTlBlcads
BI ElIspE g aleod 'cp1qe.r 1ec 16 cllqlq Ioc 'r16ega.raa rFnlural{ a1e
lscal Turrr lrnlerls pnop oloc op ptBJ gcluo8uluu rulqa lroaun 'pllraJ1p
IBcTpBr uc e$rpu.q ep dlt rnlsocu E aruluoza.rd g :opf1prua p 16
.rog3opulpa.rr Fpugr u3 g,rglodoap'ua1u11c1un ozanluaccu r-Fs InsoJalul
n€oAE ra g16lp1ceds $ polernupe tS tgc'repqu3 1r{uauodo tglu 'laJ
un-rlul .rolulour'1u1r,r'crlrur ra IruapEJBc nc 'g1uep1s!p BIBqBC ru1uad
e.rfe.rudwoc op IIqBFoJuoc uourJol 1da.rp pr,res u ep lndocs ug 'cpe 16
cgprllue Bc Basape salefug'urslalouour ep lsgdruls IaJ un luldope lsoy e
'rusppnl ul IaIBqBC Balellc1un e$uaprrre E ruluad 'aIBs rollrgllo^zap B
13 pptusppnl Brnleu u1 a.rp!.rd nc alndaauoce.rd 1ap1 ep elefuangiul
luns to1116rleq€c u ppads ug 'nprg1 .ruru op rar^a FolIpuVE roun
ea4e11pup1.ro BTuIIqns u nrluad ?lucolur znozaurunq rnl uaunlfueyad ad
Inluoccu a1!.rnd;qa und e.ruc 'aprrelpeu *gxopolro" loun B rS p,relpaur
ursqeuo$pperl lnpsurlard u'larfearc B aclulqsJ llroal Taun ufuals.rxe ec
'ac1111ouour acIEpnI TIrTpugE ufu1,r1.rd ug e1p11dun e1eza1od1 ac ap ?lBJ
'e$e.reue8 pc1un o-qulp roloc Inzuc ug $ .re1qc .rup 'a1pay1p nfu-rauaE
ug asgcs .rola.redo [nzec u! Jaop nu 'aunqseqc gllurnuu o e1 sundsp"r
.rnEuls un rugsg8 ps ne.rE alsa Ec guruBasug BlsE JEI 'cluoJcelp 15 tga
'cluo.rcugs 1g1u 'e,rllucglutuas ap Flsap Fpog1pour r$ a1u1plea1p ep
rrnzgr r.radoasap 1od es 'alooas rolvlg p8unl B-ap prTBJqa ug g{p11rr
-IlEaJt €oJBJluacuoc Eleol nc 1* npqs ap arecoJ Ec ocluouuc Jola$a?
ue.rulcedse.r Eleol nc 'crurq?.r Inursupnr ug olulnrrrJoJ alac tunca.rd
.rupc.rgred ug 'aseog8la.r ppcu.rd ap apoteru ug .rogfgllnurluoa upgod
uI 'TaIEoIodoJluB nBs JoIFnlBnlIJ 'gepoloursoc '1a1Eo1oa1 e.rdnsu nroal
aidsap Bqrol also pc eg 'aps .ropldrauFrd ufupFrd ug Frgzgu.reua8
elduns areJo os Es ITcgTp elsa'go1rpugE.ro1g1u IB lunpololur r$ so1E11a.r
pgua8 ap lulaue8 16 pnlpc alpur op lBlE nc putuoc ug 'atFaJTp ap
1g1e afuulsruncqa u5 'pua11ur larl B Blernp ad 1e11o,rzeq '1nruslupnl
Ec alro1s1 pEunl o nc $ xeldwoc ap lglu sopl1a.r uaruouaJorceru rnun
ufuraud q saIB IEru ?luoul?red ep lrqesoap olsa e{ea.rasqo ElsBacV
'alBllluap! ap lErnllnc nBs
puor.feu d11pun BarB?nEa u! aIBIJB 'gznec ug alouuosJad ru1uad sale{ug
ap lnlosqu 1$ aguepodrul 'lrpcgqdu4s a16ru ?gcop tpur TEru luns nu
Belsocu ?alrolsr aJBluoIJo ap cruopucu sJncsrp un nrluad 'g1ep o nu
alutupdxe rela 1soJ nu p6a1e.r,re ;fgq1uap1 alBIrBA rorga ale teulelg
eEroap nes seuof suu11 'uplsu1g uaqty ec '16u11s1p lro11pugE luns
.ro1 rFrole8udo.rd pugc 1* .rurqg '?clllrt reru oruproqe o gldopu as pugc
Icunlu 'aleuopueqe Jsn{c IJnzEa alTrrrnuu ug.re1 'alelnrrrJoJal 'glpqa.rlug
Inuuos qns asnd apqa.rl IaJ 1sacu ap oIIJ?zrIE.rauaE 'a.ruzpulndod ap
Iirga ug nus aful.raguoc ug.rudu pugc rcunlu esalafug g 1od g8e1u.4s ap
IaJlsB Jerqc r6eq 'gfuarpne Eauaruasu o o49c ap salefug ap.ro*n FourJal
ug 'Ere1 pur c11qnd un-rluU elrpugdsg.r nes racg{g,rug Joun Esilusuarl
16 gluptu.rog lo$n g gluod Fs arua gp8e.r o pp8 B ap Balu1lsacau urp
p1ue.r5a1u1 aped cuy IJo alpur ap 1a 'lpnplATpul r.ro+Elailaa r{rurnue
suscncouJNl'
74 RAUL PRIMORDIAL IN CABALA

cabalistul cre;tin Johannes Reuchlin, un fenomen pe care propun

sd.-l numim reuchlinizarea Cabalei.
Nu mai pulin pirtinitoare sunt aborddrile unor disculii mai spe-
cifice existente in literatura rabinici, de care ne vom ocupa mai jos
si care ignord aspectele sale mitice, transferAndu-le din nou aparilia
in perioade mult mai tArzii din Evul Mediu. O teologie uniformd a
rabinismului, formulati de cAliva teologi evrei din Evul Mediu gi
adoptat[ Ei de specialigtii moderni ai Cabalei, care considerau aceast5
tradilie ca rnitocentrici Ei deci intrinsec antirabinici3, a complicat
nu doar inlelegerea rabinismului, ci gi evolulia varietililor de gAndire
evreiascd din cadrul cercurilor rabinice. Chestiuni ca teurgia, adicd
impactul activitdlii umane asupra divinitifii, ;i apoteoza, adici trans-
formarea omului intr-o frin!5 superioard, care jucau un rol central
in economia literaturii cabalistice 9i imaginau forme de experienle
extraordinare, nu erau considerate de anumili specialigti ca fdcAnd
parte din ceea ce un cabalist ar fr putut invila sau deduce din sursele
evreieqti disponibile, in special din cele rabinicea. De pildd, transmi-
terea orald era considerati ca si cum ar fi fost vorba numai despre
corpusurile scrise, fdri a se acorda un posibil rol semnificativ trans-
miterii orale a materialului odati cu sfdrEitul Antichit[lii qi pdni in
Evul Medius.
Problematici este qi presupunerea impliciti a cercetdtorilor ci
evreii medievali erau familiariza\i cu ideile care se gdseau doar in
corpusurile clasice existente, Biblia ebraici, Talmudul gi literatura
ntidrag, heikltalot qi piutim, adich in vasta literaturi poeticd scrisd
in principal in lara lui Israel la inceputul Evului Mediu. De fapt,
teme, concepte gi chiar texte aparlinAnd literaturii pseudoepigrafice
sau legate de aceasta gi de ceea ce se numeEte literaturi apocalipticd,
scrise la sfArgitul Antichitdlii in cercurile evreiesti, dintre care unele
gi-au croit drum ulterior in midraEln, nu au fost considerate suficient
de pertinente pentru o istorie a iudaismului, nici n-au fost integrate
in studiul misticii evreieqti in Evul Mediu, ci numai foarte recent gi
sporadicG. Din punct de vedere deopotrivi istoric gi fenomenologic,
discontinuitatea,bazath pe o stratifrcare istoricl destul de neti, a fost
tonul dominant in cercetarea de specialitate, cu rezonanle inci destul
de manifeste in unele cercuri erudite chiar gi asthzil . Sentimentul
dominant este acela cd un zid acustic ii separd pe evreii medievali,
care erau gi figuri rabinice, gi cabaligti de temele qi ideile din Antichi-
tatea ldrzie, care erau cunoscute intr-o mullime de cercuri evreiegti.
in acest context a fost studiati Cabala pdnd de curAnd, intr-un divor!
absolut de unele dintre sursele ei de bazi, iar acesta este gi unul
dintre motivele pentru care un anumit tip de cercetare care imbracd.
forme diferite, in special aga cum apare in studiile lui Yehuda Liebes
Ei ale mele, a intdmpinat mult[ rezistenlA.
o+BrdoJdp IBru rapr nuoulier?uI ror^e lrun Ec l?4suoluop € lnuriuot
JorFJ IB tor.ralue alnasouncau alpru rBIu alac'acteute.tu ri ecre.rqa a1e1
-Brl op euripur o-Jlutp lmlrlsuoc u.ra uu.rurn$ EI op rrcalorlqrq plnuri
-uoc 'eped plIB ap od 'rrcTsult rnlmusrJlsuoJoz pcrpu 'uBruBJI tusrlenp
lurnu-u6u mloce rurunu p^rsrcap piuengur o Brnq-IJIE os I apun 'o.reortr
-a?ue ruplocJac B ?lueurtuop BroJs uI Ernupq as lgcop r16are.r,ra olaural
ep glurdo.rdu reru 11nur 16 gugd ruolplocraa ?JasaslJcsep o
lgcep plsrpnp urind ruur ?Inru'rlcun?E
BJo Fcllsou8 ea.ruc6gur Fc luJlsuoruap B
toualue alncsounaau ala oJ?urp alpru 'p1doc BqIUTI ug acrlsou8 aluaru
-ncop esuoJerrrnu urp glrnlqsuoc 'rpuurureg 3u51 BI ep Bcelo1qlg 'oIBl
-uepnJo.ropr5rla.r ep eluupodlur alrunrlsaqc eJlurp B^olgt uI rrJglacJac
erica.rrp lBqunqcs ne'LV6l u1 '1ae.rs1 rn1 erui urp 'gguo141 EarEtr\I p8ugl
ep ue.nun$ BI ep ollrel6ad u3 plluluac '976I uI '(fd13g) rperuruuH
5eg e1 uun 'alncsounaau lce?orlqrq Joun eIB e.rofeur ulradocsap gnoq
a+€?rlBrcads ap Ba"IBlecJac ur
aluacor rrPquln{cs alaulf 'InulsrlBno
'so[ reur Elncsrp uro^ IJ a.ruc ad rnplcerqns u .rulncq.rud
pour uI rer 'lereue8 uI rnlnusrapnr B a?rJaJrp lra8elaiu! teun e.rdnse
16 piuangul o gqIB ps rnqaJl rB oJEc rS 'alulrprceds ep EarulacJac uI
(llnru ruur 16; loces op ele+gtunf uurrlp uI col lnAB nB a.ruc 11in1or'e
eleun zolurlqns Es rur-rieyur.rad 'lerprouud pgl e1 a.rrrrr.rd nc alrrJoo?
luns gieg ap rnprpnls p pdrcuud plcarqns pc orapel uI pug^V
'asuor8qe.r
lrnlBralrl ap
eruJoJ Enop oloc ap elergrJolel 'aunuroJ aJBorJo?uB asJns eundnsa.rd
aruc ariecqdxe o 'ec11souF r* ocr+slleqec a1aura8o1o1nu aJlulp JolrJEu
-purase B qruolsr ariecrldxa FIIE o 16 uur8eur aluod es 'saaylcads"n4
maN:qppqqnyLrl 836I uJ lpru ps ?Bcretul rue runc e$y'usotrEIu ep
eprincsrp aJlurp aloun ug nr.rozurord JEop plepJoq€ g B^ ec eunqsaqc o
- f,qqs\L r{BrEsI rnl B reloc e.rdnsu rS 'giuvrr.rd ElsEacB uI l-npugurJn
.rur 'ureloqcs uroqsJaC rnl E BI€qBC e.rdsep rlunrzrA u.rdnsu 'gcsetalla
-r?uu aluaupriuasa 16 glsrpriue+srxa grrr.rlodoep ar8rla.r ep punoJ
uc 'lnlmusrcrlsou8 seuof suBH ep olup aualJo8Saptaq rFrplald.ralut 1u
cru.relnd lnlcudrur leuoliuaur mqa.r? lu '1xeluoc lsece uI 'ra Bale8urdse.r
u3 ag 'ecr8olodq niu.redruoc Ieun B nES aclrolsl II|BIIU iaun raiuaurlrad
ea.reldaccu uI ag 'usrlenp a.rdsep aapsrpqut royrincsrp rolFolglac
-roc Balelrroteru luiuangul B areo Bac alse - g{glrqcrluy p1r6.rggs u1
op +1ugap ap na.rF rB giulsad op Inlsep gseor8rle.r a.ruc6tu o - Iusrc
-qsou8 e.rdsep ounrzrl Blrrunue O 'recpolodll 1ulpnll1urrs ap r61nus
aorlsou.E aiuengur ep ruoruJal uJ lgcap alucrldxa lsoJ nB nu eJBc 'upqe3
uI alsrlunp eiurpuq €r lulcalap nB rJolglac.rec tirurnuu eJ Beac B
uiualsrxe op +uor puguli'e1ncu ap lrqosoop alse eunrlsaqc plsuacv
sugcnoou.rNr
16 RAUL PRIMORONT,IN CABALA

de dualism decAt se credea in cercetarea anterioari a iudaismului

din Antichitatea tflrzie. ln ambele cazuri, cursul ulterior al cercetdrii,
care a inclus gi contributii importante la studiul apocrifelor gi pseudo-
epigrafrei iudaice gi creqtine, a produs o lntreagi biblioteci de analize
gtiinfifice care au contribuit la o inlelegere mult mai complexi a
iudaismului, intr-o perioadd cruciali^pentru emergenla iudaismului
rabinie qi a creqtinismului incipient. In aceste doud forme principale
de religie, atdt de diferite structural gi conceptual, elementele dualiste
s-au atenuat considerabil,
Cu toate acestea, in secolele urmitoare, astfel de elemente dualiste
s-au intors sh joace un rol mult mai vital in unele forme de cregtinism
din Europa, in special odati cu aparilia miqcirilor lui Bogomil gi a
catarilor, iar pufin mai tdrziu in unele pirli ale literaturii cabalistice.
Aceasti revenire in paralel a dualismului reprimat este un fenomen
absolut fascinant. Documentele aparlindnd Cabalei au fost scrise
dupd formele creqtine eretice de dualism din Evul Mediu, in vecin6-
tatea lor geografrci, degi temporal ele coincid doar in parte, qi, firegte,
au fost considerate ca fiind inlluenfate de formele gnostice de dualism
din Antichitateatdrzie qi doar mult mai pufin de formele medievale de
dualisml2. Aceastd inlluenfi era considerati ca fiind legati de afinitnli
istorice, nu numai de aseminiri fenomenologicer3. Tipurile de dualism
implicate in aceste documente au fost considerate de savanti ca tra-
tind, atAt metafrzic, c6t gi etic, opoziliile puternice dintre bine qi
riu, iar chestiunile legate de sursa riului au jucat un rol important
in discufiile savante, in abordarea critic[ a Cabalei. Totuqi, cu exceplia
unei monografri scrise ca tezh de masterat la sfdrgitul anilor 1930
de Isaiah fishby qi care se ocupa de conceptul de riu in Cabala
lurianila de la sfArgitul secolului al XVIJea, nu s-a scris nicio analizi
extinsi a chestiunilor legate de dualism gi rdu, deqi de^-a lungul anilor
s-a publicat o lungi serie de articole pe aceasti temd. In aceste studii,
problema dualismului a fost menlionati intr-un fel sau altul, insi
doui evolulii importante care au avut loc recent nu au fost integrate:
una bazati pe supozilia cd dualismul radical a fost un fenomen religios
mult mai rar decdt se piesupusese anterior, iar cealalti legati de
originile gnosticismului.
Studiile penetrante dedicate de Ugo Bianchi qi de studentul siu
Ioan P. Culianu gnosticismuluil6, de Shaul Shaked dualismului zoro-
astrianld, de Gedaliahu G. Stroumsa sethianismului gi maniheismuluil?
gi studiul in mai multe volume asupra diverselor dualisme din diferite
culturi de Petrus Franciscus Maria Fontaine, The Light and the Dark:
A Cultural History of Dualism (J.C. Gieben, Amsterdam, 1986-2006),
precum gi spectrul mai larg de abordiri dualiste descris de unii sau
altii dintre cercetitorils nu sunt suficient reflectate in studiile de isto-
rie a Cabalei. O integrare intre exemplele qumranice a ceea ce spe-
cialigtii au numit dualism gi noile evaluiri ale dualismului in analiza
tusrerlsouE ur olualsrxa ogrinrse rS luluaunp nB aJEc ecrlue rl6ara.rrra E
e1eure8o1o1rur ulp lerrdsul B-s BIBqBC Brargc lrrr}"rlod ezalodl 'o-lnrpJ nB -i
.rurqc 'Baur uarargd pdnp 'rA E?1BIoBI euorfcung 1od azalodr pnop sIaC -t
'talBqEC urdnsu nrzJgl reur r€ runcard'eur16arc-oapnr lalac e.rdnsu nus r
ac4dqucode qrnlBJalrl u.rdnsu'rnlnuurun$ e.rdnsu auoruulJnz/ouar4su '(
-oroz aiuanuur Iaun raiualsrxa Bolelrlrqrsod apnlcxa nu 'rpuurtuull
8ep u1 ap acrlsou8 rFnlere?rl ep ecgriuul6 alazrpuu gdnp e.ruoluoguI e
'aarlsou8 alolx4 u3 r1$ararrta orual Joun raiualsrxa erirzodns '.rn8rsaq !.
's€uof suBH rnl rolrrpn?s ppudur qns '096I rolrue p1r6lggs nc gl€po -t
cr.;rcads nruaruop lsace uI aa.r€laJrec lBunuop p aJBc 'rapqu3 IE JorJa?uB r
1nolqel lpcllrpour ea.rd ne-u ezlnurslrllsou8 le.ndsur nE er€r r16ara.r,ra
acrldrpaode alotuq u1 a.urrud nc g3.re1 IBru lFur pJ"cs o ed glrpugdspr a
uzalodr rS 'u.acrepnr ag 'euaruuJr erJ raiuangur pprfualod e.rou8r u s
grp; 'rnlnusrcqsou8 oIB ouarJruoleld-cr3-ro osrns alepqrsod ad Tqcu€Ig
o8n ap snd pluaccu :crlsrleqeo (rnlnursrlenp" .ro1uo1p?ocJac reriualu !
ledpcs nB luaaa.r ruru alerrrudxa arlsou8 rnFr,usrpnp alasJns u1 elaFd
nJ aJopal ap alapund '€aueurosu aO 'saBIBq€C ulp rnInEJ JolrrJoel J
ufunFd u3 u$nd 1ec 'luepodur leJaprzap un g e a.rud rtug 'crlsou8 1ac E
rBrunu nu 'ueruu.rr InIBTJalBur 16 e.ru.raprsuoJ uJ BnI B op Ba?€lrsecou E
'laJlsv 'uuus.rad er{ce.r1xa ap oleol luns 'po8.rDd nus zog 'sapto4 c
acrurqo ola?ullnc luns runt 'rusualosa lsaJe urp riuelrodurr ruaurJol t
rrun Fc plduy pulrJ lep sele reru '1u{uangur lsoJ g Bs JrurquJ Inrusual 1
-osa 16 Bc Ba?Elrlrqrsod ap guurquJ Dqqnpq urp aparqns Joun e,rdnsu
ouorJ?suoJoz Jolarual plcedrur ruarcosrp ps IIJgIp a?sa ga undnsa.r4 :
'77Puprnc op lurfuapr^a B-al EoJalacroc a.rea ad 'ueruopqug t
Inpnurlp& uc'nrpay4l rnF^g plndacug BI op ocrurq€r alunqsaqc a.rdsap I
.rulnarlred pour uJ 'elcarqns a1p e.rdsap BqJoA Bre pugc rcun?B o?Blncsrp
lsoJ nB rnlnrusrepnr e.rdnse ouolueJl elefuengur 'ariereue8 Brur?ln
uI'lgc nc uluude.g teru lglB nc elsa eracgl p?suacv '16pIB?o| adeordu
oJoag+ o-.r1uud plBzrJalJBJBc lsoJ e 'a1ztg1, €alulrqJrluv urp Intusrc
-r1sou8 op o+Erpatu lsoJ nE nu eJBc 'r13ere.rrra raFqEC nus rrcrlsrur urd
-nse rrsrlenp ap auarJlsBoJoz roITunIsJoA ale apaJrp aiuongnn alapqrsod
ap piBJ rrrJapour rJolploeJer rilnur reur rolal Eaurpnlle 'uelsace olBo?
ng 'orr16a1aJla alarual rS ursFlseoJoz oJ?urp JolalJuluoo ale aprlos rcru
rzalop alaun lu8ngpu nB ereorralln rrpnls 'tot1o2 ni.rgc ap r|-rpd roun
rrurrqJol B pllcglp ap Inlsap ezalodr adgzeazeq es oJBc 'asuouas ripl
-ruge aurind epuog JBop nelsrxe Bs Ba.roundo.rd u3 r6eq 'urra Barurqcel
a.rdsep 16 repqug ale auaruerr alasJns e.rdsep vle1r-rl eruc 'g7g1 ug
glep euud glecqqnd'r1aue.rg aqdlopy rnl e egre.rSouoru B?uengur ep elap I
ele.ra8ns ruoal raun uieg ug ?rael asepac ralBqBC u FuJapou eaJarpnls
u! aqsrpq€J rnlnusrlenp "ropur8Fo Beunrlsaqc 'aped pllu op ad
'ra ayrsardxo allJaJrp luns
urnc e6u 'ucrEolouauroueJ us urinlqsuoc uI F?IJaJIp ap ?gcrJo rS durl
uJ Ba g ualnd rB orzJgl op lgorJo 'epqeg urnae.rd ylSela.rna auaruouaJ
Joun a1e alcadse Jolrrunuu oIazrIEuE lig8oqur; aleod rnlnursrcrlsou8
L7 EUSCnOOU.lNI
18 RAUL PRIMoRDIAL iN 0ABALA

gi ipoteza ci pot exista, influenle gnostice asupra Cabalei

de asemenea,
nu exclud acceptarea unor teme zoroastriene, atunci cAnd ele pot fi
dovedite. O matrice evreiascS, timpurie a gnosticismului gi, mai tdrziu,
a unora dintre temele cabalistice, precum qi reverberalia unor viziuni
zoroastriene n-ar trebui inlelese intr-o manieri exclusiv5., iar eu ope-
rez cu ipoteza naturii inclusive a spectrului surselor care au inspirat
Cabala, ca rezultat al acumul5rii gi amalgamirii unor elemente variate,
care le-au parvenit diverqilor cabaliqti in proporlii diferite, in cadrul
,,fluxului de tradilii" care a ajuns in Europa din Orientul Mijlociu in
timpul Evului Mediu26. Punctele slabe din teza iraniani a gnosticismu-
lui gi dualismului suslinut5 de $coala de Religionsgeschichte, precum
gi din unele teme pe care le sublinia n-ar trebui si ne facd si uitim
unele dintre contribuliile sale care, dup5. p5.rerea mea, sunt absolut
evidente in cazul explicirii maniheismului. imi propun si revin asupra
acestei teze, deoarece nu vreau s[ sugerez ci ag imbrdliga-o pe cea
a lui Adolphe Franck. Cu toate acestea, se pare cI unele elemente -
nu multe - existente in aceste doud teze ar trebui examinate intr-un
spirit mult mai deschis decAt cel cu care s-a operat pAni acum.

De la dualism la pseudosimetria subordonatd

Vom examina o serie de texte iudaice, scrise pe parcursul a doui
milenii, care reflectd ceea ce eu numesc o pseudosimetrie subordonatd
a puterilor divine. Aceasta implici un mod de a vedea ce se bazeazi
pe o polaritate intre nigte entiti,ti pozitive qi negative, polaritili
prezentate prin utilizarea unor paralele intre ele si care au fost create
qi deci subordonate unei frinle superioare, de obicei lui Dumnezeu.
Ipoteza existenlei unei cauze generatoare, cdreia ii sunt subordonate
toate celelalte cauze, este evidenti in toate textele evreiegti ce vor
fr discutate mai jos, constituind ceea ce este descris de obicei ca
monoteism. Insd, degi polaritatea este esenliald pentru disculiile de
mai jos, ceea ce md va interesa mai mult sunt descrierile polului ei
negativ, care, in multe cazari, este desemnat ca fiind rdul. In pofrda
recurgerii la termenul de simetrde, este evident ci autorii pe care ii
voi aborda mai jos au conceput polul bun ca superior celui rdu, iar
fiinla superioari ca partizanl a celui dintAi in lupta cruciali dintre
cei doi poli. Tocmai acesta este motivul pentru care propun utilizarea
termenului de pseudosimetrie, dAnd curs avertismentului lui Shaul
Shaked de a nu subscrie la prea simpla ipotezi a existenlei unei
simetrii in cazul dualismului, nici mAcar in cazul zoroastrismului2?.
Prin recursul la termenul pseudosimetrie incerc de asemenea sd evit
utilizarea unor termeni ca dualism extrem sau radical, fa!5 de un
dualism. moderat sa:u relatiu intr-un alt caz28, sau angajarea intr-o
lungd serie de tipuri de dualism, aQa cum ne invatl studiile docte
BriBaJc lepacoJd nB ac rip+r?ua ?E?srxa nB EraJpo ?rlrJlod Z'l DaJnD[ vrp
uriururgu e1 sundspr un uc glndaJuoJ alsa rnlnpJ BeJ€eJc pc puureasuJ
e?suatv'yg1'Mtacnf, IB lu?oprates Inluauncop nJ Bcrualod o graprsuoc
IJ rJolg?acJac rip ac drurl u3 'rrursrlenp ap apraads auarJlsuoJoz eruJoJ
raun lnlcedun gzea6ge prcsl urp In?asra^ 'p1agu1e16 aqsotr{ p1u1a.r8e.r
pulg Ia allurp luaurua reru Iac 'uolplacraa Joun lrlrrlo4 nrlzod reur
llnur lrqeqord alse alaurq erEJ uI ar3olorxe ap RruJoJ o Frunsu 169 plag
-o.rd ac aruarl ap 'ecFro8alea urind reur llnru alse ErJlalurs r6ap 'cFoB
-aluc poru un-r?ul pluurudxa 16 gluaprrre ?nlosqe elsa nazaurunq Inl
rlod rop Jolec BaJeuopJoqns ',,1n9.r rS elaurq 'ealreoru 16 eieur a?ureul
snd ure-ri rzelsu na p1e1":gl'ge luouoralnacl ug rA pzec alsa r6elecy
'..ealaurq rS pgr sacrnd B nu lFuI eard rn1a3 urn8 urq" :gt'g DlTuaJaI
m7 a1ua?ugl4, ug aliasg8 as g.reirrurs orelnruroJ O 'es,,Belsoce o+Bo?
cBJ oruc 'lnuruoq luns ng iapc psel \LDr,aroql re16F1sar 6 lutoyotlsl
eeced e16ern13gps ac IoC 'rnlncl.raunlug drqc nep 16 Burrunl Jsaur
-aoluJ ng" :l'gf DTDSI-oJalnaO'alse alasJel alsace eJlurp lncsounJ ruru
1a3 'niupcads re eprdord nrlued aJBsuBI ap gduru.r o ad ec ale?as
-rel r-npugluaruoc 'aIIqIg EI Lro ollntu op graJoJ as EIBqBC 'parla8exe
pJnluJolrl o puII.{ 'acrlalrlue aldaauoc uriuoc ac a?asJel Flsrxa epun
'ocrurqa IaIIqlg op ri.rpd allraJlp uI arrlarursopnasd 16 a.reuop"roqns op
pzEq ap a.r?soru Elrolgr BorarJcsap ur.rd cgrldruaxe gs rru-rialrurra4
'plcelur seruqr e elezuelod IIrIpugF eiuepodun tolalocas p8unl
B-ep raJAa rFolpug8 Elun{:rroc as aJEc nc alenlcalalur rS eleJnllnt
afuelsurncrlc alrou ury p?1nzal ec rou priuelsqns oruJoJ uj rJnpugr
e1u1eda.r ug alala.rd.ralur luns uiplr.relod alaluauodruoc pcgrlec eruc
aleldacuoc r6aq 'rrepquC uI rnlnusrepnr €oJucgrlsou8 nc ednco es
aJBc Ba.rBletrac nc arie.reduroc u3 'r.rn1dnr nES aunrlaqal 'ursuuourlue
ap gledncoe"rd urfnd reru 'pleuorsual urind reu gpnldoJuoc arJolsr
o pluu€uun g aleod Inpusrepnr urinlo^r.a u1 'u.ro8alec relsere eiuurr
-aloJ pugundo.r4 'rusrepnr a.rdsap olrrpnls ug rede LEJap anur?uoc rBru
purg Bt rogriurauaE pEunl e-ap rl6ararla rrrnllnJ a1u alcadse roun
e a"raFelaiur Blrrunue o alruuad aleuopJoqns rorJ?arursopnasd urro8
-alEC 'pcgosoal BIBqBC uI Inzec elsa runc e6e 'ereouadns aiurg raun
lpuopJoqns rJoeJeJ Baueruas€ ap alsa rS glalduioc arJ?arurs o ed lezvq
uoeJBJ JEop elsa otec (uts'rlDnp ep InuauJa? u1 .ro6n ea.rd s.rncer rnun
B oJupnla o ri gcreecul es a'rJlauls ap ersardxa u1 eara8Jnral urJd
'"rouadns nrdrcuud rnun eleuopJoqns puru aleque 'raruo8oal nES raru
-o8oursoc IE lerpJorulrd pluaurour uJ alaurq gpeca;d orBc rnlngJ uuelqord
:solreur alepJoqe g e ards asale 16 Ecrlsrluqec aJnleJelrl ur elua?srxa
rr{ncsrp JolaseoJaurnu E pluesaJalur FcrlsrJolcBJBc o JBop rc 'areolgurrn
alur8ed uI Fzeasaralul pur nu aJa?B Bc ErJlarurs rcru'lnursrlenp nu psul
'.seeece gdnp lurpaurr uo4aq4lda ?sacu BJUrlee B ap Erolau lliurls ne .ref
'alsrpnp purg Bc leJaprsuoc nB-aI lJolglac.rac rip a:ec ad agrinesrp
Bcgr1ec B ep Balelrsecau B?rAe rol 'r16orar,ra alelxal u! usllDnp
"p
InuarrrJal u1 eareS.rncoJ pugzrleurrurtr\I'cztruerrunb rnlnlarJaluru ale
6I EUSCnOOUJNT
20 RAUL PRIMORDIAL IN CABAI"A

qi care au fost socotite rele. Ceea ce pare a fi important in versetele

biblice de mai sus este ceea ce eu propun si numim o totalitate
externS, atribuitd creativit[lii divinitilii. Polii opuqi nu sunt inielegi
in Biblie ca parte a structurii divine interne, aSa cum vom vedea in
Cabala, ci a structurii creafiei, inleleasi ca frind fapta lui Dumnezeu,
in intreaga sa complexitate.
Simetria contrariilor care pot fi inlelese ca bine gi rdu este insd
evidenti inEcclesiaslul 3, intr-un capitol bine cunoseut, unde subordo-
narea fald de un agent superior este absentd:

1. Pentru orice lucru este o clipi prielnicd gi weme pentru orice lnde-
letnicire de sub cer.
2. Vreme este si te nagti gi vreme si mori; vreme este si sddegti qi
vreme si smulgi ceea ce ai sidit.
3. Vreme este si rineEti qi vreme si timiduieqti; vreme este si d[rAmi
qi vreme sd zidegti.
4. Vreme este si plAngi gi weme sd rAzi; vreme este sd jeleqti qi vreme
sd ddntuieqti.
5. Vreme este sd arunci pietre qi vreme sd le strAngi; vreme este si
imbriligezi qi vreme sd fugi de imbriligare.
6. Vreme este sh agonisegti qi vreme si pr6pideqti; vreme este sE plstrezi
gi weme sd arunci.
7. Vreme este si rupi gi vreme si coqi; weme este si taci gi weme sd
grliegti.
8. Vreme este si iubeqti gi vreme si urigti. Este vreme de rtrzboi gi
vreme de pace36.

Aici contrariile nu au nimic de-a face cu natura divinitifii, ci cu

o situatie deviati mult mai complexe, exprimata in limbaj antitetic.
Insi in alti parte, in aceeagi carte [7.13-14], citim de asemenea:
Socoteqte cu mintea faptele lui Dumnezeu: cine poate sd lndrepte ceea
ce El a strAmbat? ln zi de fericire lbe-yom touahJ fii bucuros, iar ln zi de
nenorocire lbe-yom ra'ahl gdndegte-te cd Dumnezeu a ftcut qi pe una gi
pe cealaltd fzeh le'umat zehjsc.

Poate ci ar fi mai bine si traducem expresia ebraici zeh le'umat

zeh lntr-o manieri mai opozifionali, ca ,una opusi celeilalte", adicd
touah lbucuriol opusi ra'ah lnenorocireaf. Aici avem de-a face, fhri
indoiali, cu subordonarea polilor opuqi, care sunt descriqi simetric gi
antagonist. Mi se pare plauzibil si citim versetele din capitolul7 ca
determinare a enumeririi contrariilor din capitolul 3. Aceasti abor-
dare biblici, impreuni cu alte influenfe, stoici qi pitagoreici, a fost
elaborati in Ecclesiasticul, adicl in Cartea ?,nlelepciunii lui Isus, fiul
lui Sirah37.
Nu in ultimul rAnd, ritualul de Yom Kippur al celor doi lapi ispi-
qitori, unul dedicat lui Dumnezeu qi celilalt lui'Aza'zel, include unele
oJrBJqa IaIIqIg IE crldrla trnlqs 'zEc ocrJo uI 'crun sundspJ un pl€porcp
glsrxo nu arec ru'?uad 'gxalduroc aunrlsiqc o plBI - elou rapr roun
BoJBJasur ru1uad aluluoldxa nldrurs 16 .rnd lsoJ nB n€s 'nBJ u1 a.n,rFrd
nc eruel Joun e1e IJEzrlBuEc elosJal alsoce aJEo n€luaza.rdeg 'r16ar
-al^o aplparu ug 'unluozrJo asJoAIp u1p 'suru1gd nu oJBa rou olapr ap
ele6ueloap ag$upcads 1elernaug p alasral op IaJlsB .rcun uiualslxa JEr
'leuuou poru u! ureundnsa.rd lgcap aluru rurrr l1ntu arrpug8 ap elugeqrl
o srur.rad B aleJgrun aaIIqIq rr3o1oa1 raun eiuasqe 'zec acrro uI 'aJBI
-runs FaEalaiu3 luepuodapur lureue8 nB a?asJal r6ealocu utt a rua[err ps
pqrsod aq,sa 'arlsrlequJ rnlnlslJeluru BzBq ad a.rapea ap alelcund tulnru
-rog nu-rsq nu rfuu,res rop r16ace ea orua.rl ap 'gsu1 'acllqlq JolalasJal
B gJrlIrJ a.ra8ala{ug o nc urind eard pundseloc are-c 'elrpugqop luaca.r
epnldecuoa rJepel eseoreurnu ap as-npursolo; 'nfcerrp ol1nut reru ug
lasJaA r6ulecu BI ep IJps nealnd a.ruc 'aleroqula uppJoqe a?IB 16 nuzrlqn
r3ap 'lapr ro1 epFrdo.rd ruluad eJEsu€I ap adure.r a16ru ad EJ llnru reru
llnru rc 'a.ruolrpaaop JBJITqJB e1xa1 aldrurs Bc lg?B nu acrlqrq olasJal
alaun salaful n€ ulSrpquc runc Bopal rualnd rcunle 'lqorry laursl
16 uosua,ral uof rnl alu sns reru olruaruod .roprpnls Inzuc uJ urnce.rd
'lurp.rorur.rd nFJ rnun raiualsrxe E arolrurpe EO aJrlqrq u{ncsrp JolasJalrp
u a.reEala{ug o g'1u1ze.rda.r 'sns ruur leuoriuaru rue urnc u6u 'ale.redsrp
aluatuele roun 1nolqel Fcep '16n1o;, 'eiF:sad grnlurelrl BlsBarB uI
pcruoueSaq aJBpJoqB o ag4uopr Fs rcru '8o.r1ug un Bc gy.urd gcIIqIq
BJnlBJalrI uI npr ap lucnt Inlor rcre zanIBAa gs zauoriualul nN
'7 plolrduc uI uepa^ urol runc u6e 'uo1e14 rS elcopedurg
'u.ro8up4 rnl apgosolrJ u! Br 'aluzuelod lrgpJoqe eluaprle nuauriuoc
alaun ar€c or?ulp 'a1ce.r1squ alarualsrs ap tpur ruur gludncoa.rd 1so3
u pcear8 ee.upug8 'aurarp rolcuruod ualurldapu! ap nes aunricu ap
ollJnpou op lpru IEru lusa.relur Bra cllqrq InsJncsrp aa drurl ug'r6p.rur r$
'Flproqpla 16 gcrluurelsrs Bra gcuel8 BgosolrJ 1ay u1 'e1e8oq rIIB?ep uI
Epunqu o{.raruoq Inlqs runc rcruJo}ul 'es uiuro.rt urp E.rncap erec ro1a1de3
relunu tc'as tad nazauunq rnl B rJarJcsap raun alurrpep lsoJ nE nu
pu6ed g.rnSurs o recpru rcru 'lunprnlpul rIIqIq loydec unrcrN 'Io oIIg
-ualur 16 alelrurarp e.rdsep e?Erlelap uiupcads nuzrurnJ as nu :acrlqrq
acrEoloal alrrplurl rS nura IeJ BI '- qceqronv qclrg InI e aricurlsrp
EsuorureJ ap lBrullqns rucnl - PcrBJqa BIIqIg urp e?uourua^a Joun
JoIuaIJJsap uiugrr.rd ug crldrla Bro Jrlqrq Inpls runJ retuJoluJ 'gc 1n1duy
luirlllqns ernqa,trL .rol ropopr E aJBsuBI ep pdurer o lpur r?ru nuJa
orrrqrq alalasJol re ru1uad r6ap 'rFoa1 .ro1 apFdord nrluad eJeollpa^op
a1xo? uJ lurrrJoJsuurl nB-eI rl6rpquc ap olrroJo apuorirperl eluuzruoruJe
eg:plerdralur rS .ro1 uiualsga 'ealsaae oluot nC 'a1ua8.renp Fpproqu
guudxa oruc e1rncs acIIqIq aze.r; ap IncrBzour uJ rnlngJ € aleJgrun
gEoloal laun efualsrxa undnsard nu '.rn8rseq 'oell6lpqua ap allroJo
e1Fg1a.rd.ra1ur uI Bauoruase ep Eapal ruol rrrnc e3u 16 'Houy IeBrsI g rB
runa 'r.ro1u1acJar rrun eeBfap lerurlqns nE runc eSu 'alsrpnp nielouoa
TZ f,uscncou,tNl
22 nAul pnlltonow lu cABALA

a lisat mult loc speculaliilor care merg in mai multe direclii, fapt
exploatat de g6nditorii evrei de convingeri diferite.
ln literatura rabinici vom gisi un alt cuplu ce reflecti o polaritate
antiteticd, gi anume cele dou[ atribute divine desemnate ca middot:
unul al jude ciltji, din, sau, potrivit altor texte, al dezastrului - por'anut -,
iar celilalt al milei, rahamimao. Ceea ce se ia in considerare aici este
nu atAt opozilia dintre riu gi bine, cAt doud moduri de guvernare a
lumii, in care judecata este necesari pentru o situalie echilibratd in
lume. Altundeva, rabinii vorbesc despre incercdrile divine de a crea
lumea mai intdi cu ajutorul atributului judecdlii, iar apoi cu ajutorul
celui aI mileiar. in plus, in domeniul antropologiei, rabinii postuleazi
existenla a doui porniri sau instincte: Ieler fou, pornirea cea bunh,
qi leler ro', pornire a cea rea42. Potrivit unei formullri rabinice care
interpreteazi un verset biblic, in evolulia personalitilii unui individ
aceasta din urmd este cea care apare primaa3. Se pare cd existi un
paralelism intre antropologie gi teologie: in ambele cazuri existi o
anumitd formd de pseudosimetrie,legatd de moduri de comportament.
lnsd pentru expunerea unor disculii medievale de care ne vom
ocupa mai jos, o alti sursd cardinald este determinanti. Ea este Sefer
Yetzird,, tratatul enigmatic Ai compact care nu se gtie cAnd gi unde a
fost compusaa gi care a formulat cel mai interesant exemplu de pseudo-
simetrie subordonati, atunci cAnd autorul lui anonim a scris:

Deci toati chestiunea aceasta, un lucru opus celuilalt, a fdcut-o Dumnezeu:

binele opus rdului, binele pornind de la bine, rdul pornind de la rdu.
Binele distinge rdul, rdul distinge binele. Binele se aduni pentru omul
bun, rlul se adund pentru omul rdua6.

Se pare ci prin,,binele pornindde la bine, rhul pornind de la riu"

se sugereazi o formi de statut ontologic al binelui qi riului. Altundeva,
in capitolul 5, autorul recurge la versetul din Ecclesiastul 7.L3:
,,Dumnezeu a ficut una opush celeilalte"*. ln capitolul 4 existi o listi
de gapte contrarii, dar de aceasti datd termenul ebraic utilizat pentru
a reflecta relalia este temura, care poate fr tradus ca ,,inversul". Astfel
citim, de exemplu: ,,Inversul vielii este moartea, inversul pdcii este
riul"a6. Aceasti carte confine, prin urrnare, o formi de sintezd intre
materialul din .Isoio qi cel din Ecclesiastul, exprimatd intr-un mod
mult mai articulat. Degi problema aici nu este doar a perechilor
antagonice, este greu sd vedem in aceastS. carte de mici dimensiuni
o atribuire a r[ului lui Dumnezeu insuqi. Mai mult decAt atAt, intr-o
enumerare a celor zece aqa-numite abisuri ale realit5fii, descrise in

* Tladucerea Bibliei dd aici (7.14): ,,Dumnezeu a ficut gi pe una Ei pe cealaltd",

dar Moshe Idel introduce direct versiunea propusd de el mai sus qi consideratd
mai corecti (n.tr.).
urFlBrl l-erEc ad aularursopnesd ap tuEFodurr drl mlIE InlxeluoJ uJ rs
E1I
FlnzP^ rnqall r€ rnlnPr rs rnlaurq elaldeJuoc arlurp eulautsopnasd '"u
'rlsaraJ^e ocruou€c
Jolelxal IB crure? Insuas Ecrldxa B ruluad a?Bur8erur 'ecgosolg rA gcrlrur
arrpug8 ap euuoJ al1e a"r?pc ep ateluaru8er; JorJaluu aura8ololrur Joun B uI
o-.
arrigSoqurS ap Fnpour rc 'urglaaral ale azEJ aleumd ug sndnsard u-s
IU
runc e6e 'ecrurqur rriglFolne EJluoJ lrleJlzar g JB-s ac Fcr?rru BIBqBC
JO
o rS cryu-uou srz-eSu Inrusrurqer aJluJ pluluaruupunJ aricrperluoc o
pc
pzua6rip.yuS nu sol reur eriuale a8erle E au a'r€c Inuauoual '1a31sy 'sns
AJ
ruru al€Jarunue alac runJald 'eruluaur8e4 aaruouer olrJpleJl n.rluad
e1
€re1 ruru elenldacuoa alxaluoJ eJeJo ps arec 'arapa,r ap alcund rou Joun
ugar8 alruuad u nrluad aleudorde rrpaur Ec elEJaprsuoJ ornqaJl sns Ie.
ru
reru ap apuorirpe.rl apinesrp 'auralxa asJns urp puruazlord ng.r ardsap
p1
runrzrl Jolrou BaJBldaJJu mluad erualqo.rd o rnlrlsuoc u ap epedap
:€
'pncs a4 'sol reru Bzrlaue ruol aI aJBc ad aJl1osoal JolrJnlcnJls olrJpllo^ ,E
-zap n.rlued ppunJ Be rlJas JoA aJBJ 'areoualue acrurqeJ alpug8 ap
JolaruJoJ e alenurluoJ o JBop rc 'rcr€ Jrlsrleqec agrceds cnuru alsa nN "r
'6rpBI uI a1e1Furnl ed rS re"I ug eleluunl ad 'lu.loutzr
alelgurnled rS luecour alelqurnled a'e1$eu as pugc'Inruo rBI 'lnpur leoJr B ir
'r
rB lnru;r :leerc e I[ 'nFJ 1ac
od 1ee.rc e-1 rS 1de.rp 1ac ad 1ee.rc e-1 'elecepnl
:r
leorc € ri epur l€a-rc E Ig 'i.oli€Irelac gsndo eun 16 lnceg e nezeuurnq rcap"
'ngs ilns.rarrur nESl lnsndo r* rucn1 unl-rluJ Elsuoc] BS € atunl plseoce
uI 'lg eU l€lup^ncaurq 'luVJS iaC luerc € ar €aac 1o1 pc rirl$ gs rnqo.rl rV
-(
:plorueds arirurl €
-xa ap lsrlsqur un te>1qse1y gqsontr uaq Jeso 'U ap 'IoI.t3:V Inprou uI J,
'eaI-IAX Iu m1nloJos E rrurar? rarur.rd plr6rggs BI srrcs lul€rl un-r?urp u
,
'nlduraxa "rn8urs un JBop nep ps ru-riayrurad rA rlSrpqec ap ElEnurluoc
o
lsoJ B arieur8eurr ep aJrJlorurs auJoJ e.rdsu; ecru.ralnd eaunrsuador4
'€aI-IIIX [E rnlnlocas pl5.rggs BI ap rerla rJosolg 16 rl6rpqec 'uolrpug8 rrun
ad luiuangur €-r Be $ ptlzparala,S ulp nierurge nc alrlelnoeds reur Fpp
-roqe purquroc aLzrgl gcr6urprur arirzodtuoc plsearv 'erEol-IIIX IB rnlnl
-ocas Inlndacq ul nus BaI-IIX IB rnlnlocas plrSrggs aJds sucs 'otntual
6ntpt711 lelnlrlur lBlarpau 6e.rprur un-rluI l€rlu?ep r€ru poru un-rlu3
e?Bllo^zep lsoJ nB prlzp nJag u7 alualsrxo uJsr?uor op egrnldn3
'llullul ep PurroJ o pug^B 83 alrat
plsuaJs u! asrJosap luns olrJnsrqe gc 1n1de3 l€rurlqns ernqa.\L 'alaldruoc
'
rJappJap raun e alred ec 16 niprylear a1u alurnlBu rJnlBsBJ? allB nt
gunardurg 'panusoc aralnd o BI pJaJaJ as gqe;8ap raru ra 'ulrrTp lnqlJle
un nes puuun piuFegns ap eunrlsoqs o JEop alse nu 1ne.r '1xa1uoc
lsace uI 'prprorulrd lner ardsap.€uneaplolu3 nu r6ap 'ner ardsap "ro1
.rogrinasrp Inlxaluol u3 rlSrpquc rilnru ap glere;a;d g BA ..rnlngJ lnsrqe"
ersardxa 'loleur;n ploldec uI €apa^ urol urnJ gdng 'rupgr rS alaurq
arnlrlsuot al srq€ eaprled p rS eaparl 1e 'urerluoa ap rqcaJad raurt
truscnoouJNr
24 RAul pRuraononr,lu cABALA

aici, cel dintre masculin qi feminin. Polaritatea masculin-ferninin a

fost considerath in sursele rabinice ca transcendenti fali de oameni
gi ea constituie inc[ o dovadd a importantei simetriilor polare in gAn-
direa rabinice5o. Existenla acestor doi poli, distincli prin sexualitate,
a fost conceputd de cabaliqtii importanli ce ftceau parte din curentul
principal al Cabalei, cel teosofrco-teurgic, ca esenliali pentru structura
qi funcfionarea oportuni a realit6lii, cel pulin in anumite cazuri. Cele
doui pseudosimetrii se suprapun, din moment ce principiul feminin era
considerat a fr cel riu, aga cum vom vedea infra, in
'Despre "locurile"
riului in Cabala". Existenla polaritilii masculin-feminin qi structurile
simetrice care o reprezintd arati cd un anumit mod abstract de gdn-
dire, care nu este doar o problemi de dualism religios al binelui 9i
rhului - dualism care dd formi multora dintre disculiile pe care le
vom analiza mai jos gi care este, firi indoiald, adevirat -, gi-a pus
amprenta asupra principalelor segmente din literatura cabalistici.
Totugi, ceea ce transpare implicit sau explicit in multe dintre aceste
disculii este o pseudosimetrie, de vreme ce o anumiti axiologie preferi
binele qi masculinul riului gi femininului.
in principiu, polaritilile pseudosimetrice subordonate se pot dovedi
uneori dualiste, c6nd nu sunt doar diferite una de alta, deqi sunt
simetrice, ci devin chiar ostile, in special cAnd o stare de tensiune
sau lupth intre ele este inieleasi ca fiind cruciali pentru inlelegerea
funcliilor lor, precum in cazul zoroastrismului sau maniheismului.
Ceea ce ar trebui considerat eserr{ial pentru emergenta unei situatii
dualiste este nu atAt simpla lor existen!{ sau existen{a structurilor
lor polarizate, cdt procesele dinamiee implicate in relafiile dintre
polaritifile antagonice. Ziua gi noaptea, mAna dreapti gi mdna st6ngi,
masculinul gi femininul sunt polare, dar nu in mod necesar dualiste,
iar daci cineva insisti si recurgd la acest termen il putem califrca
descriind aceste viziuni ca dualism armonic. Dupd p[rerea mea, fac-
torul antagonisrnului este cel care poate transforrna o pseudosimetrie
intr-un sistem pe deplin dualist, afa cum putern vedea in ceea ce
sunt considerate a fr zoroastrismul gi maniheismul ortodoxe qi in
avatarurile medievale ale acestuia din urmi. Daci o infelegere pasivi
a unuia dintre cele doui principii care constituie polaritatea este
evidenth, elernentul dualist este atenuat. In schimb, lupta accentueazi
polaritdfile structurale, creAnd astfel forme mai puternice de dualism.
Putem vorbi deci despre o gamd de sisteme pseudosimetrice, care
conline la o extremitate a spectrului concepte simetrice non-dualiste,
iar la cealalti extremitate pe cele net dualiste, indiferent de conceptul
de subordonare. ln oriee caz, cu cdt subordonarea este mai puternici,
dualismul devine rnai slab.
Ilatarea de fa{fl nu se concentreazi decAt asupra unui anumit
subiect din vastul mozaic al teoriilor cabalistice gi nu are ambilia de
a indeplini dezideratul de a cataloga intregul spectru al discufiilor
 '(xl'u) Es BrSolool u!
FlsqolEul (nazauurno rnl trhorus B FuBoqcszXoru €Irool gcrpe .(pr8oloalo.r'oNs :i
plduarp EuuosJad pl arr^Fd nc aorurquJ olnuldo ordsap ne?ncsrp pugc
lro
'qn7sntsa1ccg ug 16 no; rnl ea?rec ug ec ,ululrratuau eiur.roJns ap e1efie1
olcarqns nes nazourun(I aJ?Fc ap mppr BaJBaJc e.rdsap Dn)sl-oJalma(I
urp sns reur luuoriuaru InlasJal .TeqlulopJaJes upoc6 urp e1red acBJ oc
ueec '1 oalacnd urp alosJaA pnop aleruFd nulncsrp rr16rrcqec Fo atgc
op luaplla elsa crla8axa sJaruap ?sal .r16qequa op asrJcs rrJeluoruo?
alasuoJarunu u; ale1a.rd.rolu lsoJ nE aJEc acruouec ala$al uI alua?srxa
np.r e.rdsep ap{nasrp elerd.ralur B op Erolau op plu^rloru olsa BurIJd
'a?IJaJIp osrns rar+ urp g.rede ps 1od ne.r e.rdsap a1$ncs;p ,gapqug
alu als^arparu alaruroJ naro runc e$e ,gpuorilperl pJnllnc o-Jlul
'*Jazqlv suuroq[ rnl E rlJool rourpp Insuas ug ,gu.rapourlsod
elEoloq o u.re8ns E op arucracul o nus aaJrpool o ur{nd pru 1g1u nc rS
pcllFa op EluJoJ orcru Elurzo.rdar nu lcarqns rn?saJe B Bzrlaue nrluad
ualaEep.rur teu€eur1 ap aseor5qa.r aurJoJ ep eur$pur o eundnse.rd eeur
BeJBpJoqE gc unds Es aroAau alsa ruru nN .Ia ap 1u8a1 elsa oJEJ nes
nazaurunq apa lrqesuodsa.r .rolceg crun rnrpc 1u .ruurr.rd ldug un ec n
'1ng,r leraua8 B a.ruc lecgd mun IB lellnza.r BJ nes ,aJBoJa o ,eunrs.rolsrp
o 'rarfua.rc lnsaco.rd uJ orzrg? T€ru oJe?Io^zap o Bc nu mlnpr alrlJoal luns
rcre ?zuasoJalur ou oc Booc Fc purueasul ulseocv .e$Frede ap ruatu
-Ja? uI eleurq gpace.rd InEr oruc u,r Bun :BleuopJoqns aulaursopnesd
ap ecgrceds aurJoJ reun u.rdnse BJluocuoc JoA as n{ncsrp alareolpurJ11
nFJ BI AJrArJd nt
ilincsrp ap oledrauud asrns Io.lL
'runqsoqc e?sacE ltslErl nu oJBr rapqpc rrJolplocJoc aJlulp
giptu ad lufuengur E-r es e$dacuoa ,urr1usn.ra1 urp mlnusqunp 16
rnlnursrcrlsouE p.ra8el;l{ug u.rdnsu ln^B E-l suuof arec ad pudurl pur
-rouo ap Xuoc pugur$'Trrpatrt In^ff uI lulnc.rada.r E-s arec 16 glpflqclfuV
p116lg3s el pgqruodslp Bra oruc Brarl u o ,gluelrodurr aunr{do o ap.rald
spuof 1n1 u$curlsrp'lnlnursulsuoJoz e guuruulJnz B?upuBA ap plBsaJa?
-uIoN 'rcullu ep ad'rrfglrurarp IrupBc u3 g.rn1dru o ad Bc InB.r opaA aJBc
nueeldr8a-uulrrs ,lnursreqrueru mI e eJBurJn Bc rer
lac 16 'a1red o ep ad
'lsrpnp plrls nBS uBIuBrI lac :seuof suEH ap esndo.rd alepotu Enop alac
u! alualsrxe rcrlsualceruc Joun u erfeurquroc o alsa ElsBacB ,e.raparr
ap lcund ?sacu uI(I 'auT^Ip rrJnlcru?s IrupBc uI pugr purr.rd ug,rnlaurq
Ealureul lupde B lngr pc elfizodns :Fcr?srluqec oruproqe plrpugdsg.r
ruru Bac le.rgdeau alsa nu o.rec r$ InBr nc ooBJ B-ap aru oc 3.re1 pur
11nur durgc mun pugulfuede Bc FsrJJsap g aleod a.ruc ,eagrcads r$ncsrp
op ar.ros p.rn8ugs o leurnu EzuasaJalur Rur IoTV .EIBquC uI npr a.rdsap
guffcn(IouJNr
26 R;,UL PRIMORDIAL iN CABALA

a cerei soarte este rea53. Extrem de important pentru inlelegerea de

citre noi a acceptdrii unor puncte de vedere cu privire la prioritatea
riului este faptul ci in unele cazlon, in Biblia ebraic5, primul nhscut
este fiul cel riu, ca in cazul lui Cain, Ismael qi Isav. Tocmai in acest
context, tradiliile privind demonologia, legate de figuri ca Asmodeu,
Satana, Ismael, Lilit etc. au fost adoptate de numeroqi cabaliqti. Cu
alte cuvinte, relatirile prestigioase antice din cdrlile canonice au impus
problema r[ului independent de circumstanlele istorice ale scrierilor
cabalistice sau de interesele idiosincrasice ale unor cabaligti individuali.
O a doua sursi de refleclii asupra riului, secundar[ in comparalie
cu prima, sunt evenimentele istorice. Cel mai important dintre ele
este distrugerea templului gi situalia exilului sau diaspora, care nu
se referd doar la o catastrofd anticb, ci a fost conceputd ca avdnd
repercusiuni directe asupra cabaliqtilor ingigi. Mult mai pulin evidente
sunt posibilele repercusiuni ale unor evenimente contemporane, ca
expulzirile gi pogromurile sau pur gi simplu catastrofele naturale,
asupra reflecliilor cabaliqtilor pe tema riuluisa.
O a treia sursd este constituiti din refleclii ontologice cu privire
la sursa si natura rdului, unele dintre ele influenlate de izvoare reli-
gioase gi frlosofice. Astfel, de exemplu, impactul unor izvoare zoto-
astriene este propus in cAteva cazuri importante care vor fi discutate
mai jos, Ia fel precum gi al unor izvoare frlosofice, degi interpretate
in moduri noi in comparalie cu sursele lor originale. Cabaliqtii utilizau
aceste tipuri de refleclii mai degrabdL pentru a interpreta izvoarele
evreiegti clasice, iar nu atAt pentru a emite niqte teorii sistematice
despre rd.u.

Cdteva surse midraqice

Cel mai important fragment midragic care a servit ca un text doveditor
major pentru multe dintre disculiile cabalistice referitoare la statutul
primordial al rdului se afli intr-un midraq clasic, Genesis Rabba'.
Degi acesta este un fapt recunoscut de orice specialist care trateazi
despre viziunile cabalistice asupra riului, confinutul acestui midrag
abia dacd a suscitat vreo analizi qtiinlific[ detaliatd in contextul
impactului asupra Cabalei. Sursa mitului este R. Abbahu, un personaj
amoraitic de la inceputul veacului al lV-lea, bine cunoscut ca activ
in Cezareea gi legat de tradiliile mitice55. Permiteli-mi si incerc si
reflectez asupra semnificaliei potenliale a acestui midraE:

R. Tanhuma'incepu astfel: ,,El a flcut totul in mod potrivit la timpul lui"

lEcclesiastul 3.111. R. Tanhuma'zise: ,Lumea a fost creati la timpul ei,
cdci nu ar fi fost oportund crearea ei mai inainte". R. Abbahu zise: ,De
vreme ce Preasfdntul, binecuvAntat fie El, creeazi lumi qi le distruge
 uI 'gcr6eJprur BJnlpJalrl uI FIBuTBJBTu ounrzr^ o puglcagar Bc aselaiur
?uns pnurle[ urp nfncsrp aleun rS rnpSelprur u pcr?rru BJnluu ,aJEurJn
urJd '0eluE^ps rnlsac€ B FJEIrrurs aurpnlrlu F1IB o-Jlurp rrrcue lunc
gdnp 'rqirpquc Jolg+e eprfncsrp le.rrdsur nB arec ecrurqeJ asrns alace
gzuaztleur8J€ru ac elalduexa eJlurp 1nun JEop alsa B?soce tn8rseg
(*sloqnuJal
"rezrq ldaauor un r6psul Be'Bour eare.red ednp,eg gs
TopnEEy, ',,1ope33y, o1a:Bzrq" a.r?urp Inun Bc sns r€tu ap p6urprur
€rJcsap a.rec 'nlduraxo op 'dqqsil qBrEsI rnl B Baocu ua arie.relcep o
eruc ru1uad Inlrloru rS alse €+saav 'alBrJBA rcol ep arurilnu o aluez
-e.rd gugurp.r gs 15 eza.rlsud es gs 'acru.rqa rolrJerrJs p eleie; eldrlpur
nc Inrruzotu ur 'ec sruuad e 'gcru.rqa EIIqlg lgcap - purqJol c€o1oe1
- gcrleurolsrs reru pulrJau 'gcrurqur BaJrpug5 .a?nceJl rrunl JoIecE B
esrce.rd urn+cnrls u.rdnsB BAac azeJoqela Fs apurlald oJBc FIrqBg erznlc
-uoc oclJo 'Eeur BoJaJBd pdnp urfnd 1ec 'pcrperdur; ecr6u"rprtu rer{ncs1p
B pcrzgelatueu rA gcrleruolsrseu 'gluraans BJnlsu ,alur.nc otp nC
'aJeolprrrJn e1a1oldue uI Bapal ruol runc e6u ,qcrlsrpqec
BJnlBJalrI urp alerpJourFd elaldey ep e1e8al alasacord ur ga1osad lnlrrq
-ue+sqns e1 ea.re3.rnca.r ug aleod lelncreder e-s 6e-rprur uJ qJaA rnlsac€
efpedy 'ss1asod olsa rcre ?Bzrlrln rrerqe InqJaA - asurdsa.r nus alecrJ
-rlecsop +soJ nB a"rec rfglrlua eleJ€ vlec nqoA-pa nqoJ BI os-npurJoJer
',nqqay ssauaC uJ +Blre o?sa oJEc 'nqeqqv 'U rnl eleunu ug pryuaruod
'aritpu.rl plle o olsa lxo?uor lsacu uJ F?uBSaJeluI 'a+ncerl Jolrrunl Brn+Bu
op alrqasoap erds 'unttuotl'g1ncp1d JBAopE-r?uJ alsa arunl BlsBacE gc
FUI^p uzrrdrns pugcrpur ec criu.rprur lruolne ap selaiug g eleod e.ruc
'ug\v\"'qauutq crlqrq Fuau.ral ad ?uaccu un alsrxe es T DaJacD[utvt
pqrznuld alsa 'qe,e1q ourol{S 3o.rd a.r1ga ap EIBro arinasrp o-r?ul lu.ra8ns
u-s runc u6e '1de3 aC 'reole EI purzrry ericea.r nc gqe.r8ep reur rc ,rrun1
JolsacB € PIIJo?uI Frnlcruls BlIIunuB o nc acBJ B-ep crluru pugrrueu eri
-ecrldxa 'nezauurnq op osnJ?srp ?soJ nB eJuorJalue elrrunl ,pcFol op d$
rnlseJe urroJuoC '6e.rprru ep gle"re8ns lgrap elso nu pzalodr plseoce JBp
'eluercgap urind 1ac nes eleJ g 1n1nd g ru 'nazourung rnl 1ncp1d nu-r nu
erer 'oJeoualue eprunl pc puureasul €?sV 'aped EIIB ep ed ,plsrs.rad
aJBc plenpe Berunl 16 'e1red o ep ad 'asn.rlsrp BJasasnJ ac ,e.reura;e
'a1ncer1 apurnl e.r1u3 a8urlsTp arur 'nquqqv .g rnl plusud ug rS el6esp8
os aapr p?suacu 'q.rcr1dur1 'unpodo Inluaruoru BI pleoJc lsoJ B 16 gunq
alse pluoze"rd eeurnl Fc Beapr Jerler uI locs tfeur.rge pnop alec pc
luaprla aqsa'qnuo,16 74 '1i1.rag;p ruerurol pugzrlrln rieq .,uurnqu"J .U
rnl B plualcesqns elfuur.rge u7 rb TnTsntsapcg vrp elalasJel uI luaprle
olsa Ig 'p.rodural lnlcadsu :ru?sou 1nlxoluoe ug 6e"rprur rnlsacu earaE
-alafug n.rluad IBrcnJc g e a.red ac Baac zerurlqns ps rru-rialur.ra6
'gq"[I8'T DaracDd)
"unq [elrEoJ] ere asnrBJ ac
lol pc nozeuluno lnzp^ e r$" lnlesre^ olso nq€qqv .u ml lmlnluolunSJ€]
1n llontr" :oslz sequld 'U '"rntnq Bru nu Balaca ep lpupc ed] tncnq gur
Blseoce lBournl] oqo :snds e 1g 'ulseece od o-1ea.rc B pugc qugd,luom.tqotul
17, suucncouJNr
28 RAr-t pnlltoRonr, iN cABALA

pofida faptului ci ea se gisegte in una dintre sursele cele mai rds-

pdndite ale literaturii rabinice.
Presupundnd existenfa unei ,,doctrine a crealiei iudaismului" unifi-
cat6, aEa cum credea Tishby61, este dificil sd includem acest mit intr-o
asemenea ,doctrini" presupusi. De fapt, ceea ce avem aici este o
ipotezd gtiinlifrcd ce susline ci iudaismul rabinic a depigit qi a distrus
gdndirea mitic6, qi cd abia mai tdrziu cabaliqtii au provocat intoarcerea
acestei gAndiri refulate gi victoria ei asupra rabinismului triumfal
de mai inainte. Aceastd schemd, propusd mai intAi de G.G. Scholem62,
a fost mai degrabi reiterati frdel de I. Tishby63. in sine, ea este rever-
beralia unei imagini a principalelor curente din iudaism ca eticd rnono-
teisti, o viziune formulati de modurile iluministe de gdndire, care
includ mai tdrziu ginditori ca Hermann Cohen gi Yehezkel Kaufmann,
al ciror impact asupra unor aspecte ale modului in care Scholem
inlelege Biblia Ei rabinismul iudaic a fost destul de spectaculose.
Insh, permildnd un loc mai important miturilor gi mitologemelor in
aceste doud straturi de iudaism, care includ disculiile fragmentare
cu privire la unele forme ale rdului primordial, emergenla unor disculii
cabalistice va apdrea nu atAt ca o revoltd contra unui rabinism non-
mitic, ci mai degrabd ca un anumit tip de exegezh a unor texte gi
probleme discutate deja mai inainte ln textele tradifionaleo5.
Totuqi, mitul cosmogonic al lui R. Abbahu nu este atAt de unic
sau bizar, ata cum putem vedea din maniera in care a fost tratatd
o alti sursi midraqici66. De fapt, potrivit unui alt midrag larg rds-
pdndit, Dumnezeu nu a creat lumea intr-un mod simplu, ci a trebuit
si-i asigure o persisten,ti stabili, cum aflim dintr-un fragment al
cirui impact asupra Cabalei a fost Ei eI foarte important, dat fiind
cd este vorba despre Pirqei de-Rabbi Eliezergl , din secolul al Vl-lea:

...9i s-a iniltat/intAmplat in gAndul Siu si creeze lumea, gi El grava

lumea, dar aceasta nu persista, ca in parabola regelui care voia s[-gi
construiasci palatul. Dacd nu graveazd fundaliile qi intrdrile pe teren,
el nu poate demara construclia. Aqa gi Cel Sfdnt, binecuvAntat fie El,
grava dinaintea Lui, dar ce grava nu subzista, pAnd nu a creat Pociin!a68.

$i potrivit acestui mit deci, prima incercare de a crea lumea era

descrisi ca nereugitd, iar Dumnezeu a trebuit si creeze Pociinfa,
una dintre cele ryapte entit[li descrise acolo ca preexistente crealiei
lumii, in scopul de-a o susline. Putem speerrla de aici ci persistenla
lumii este legatd de anumite forme de performanli rituali, descrise
ca pocdin!6, aceasta fiind imaginati ca stabilizatoare a acestei lumi.
Verbul tradus prin ,a grava" este mahanf, un verb mai degrabd
rar in primele doui straturi ale ebraicii, cel biblic gi cel rabinic. insi
intr-un manuscris versiunea este mahariu, adici ,,El a distrus", acelaEi
verb ca in fragmentul din Genesis Rabba', dar aceasta este, cel mai
allnrll '1sr1uqec unaJ^ nBS crlsrpquc lxal un lrulglug g ps EAeurc Bo
llnru nc alrnuul 'pl'r6g.re1 'puureesu; ac BaoC 'Inl $lap B alzJgl 1aru
lFur ?puoFad o-.r1ug Basepe 'lsguqec '1un1uoaa 'eaueaap eaacu pdnp
egqe 13 'acrurqu.r relfrpu.rl e p.rupua8etr eapud nc Jarqo l.roaun 'crpnurlul
lnsn&roc nc Bnurluoc a1 'gare.rqa €IIqIA nt alqpnls uadacug r*g e.a,aurc
'aleuorfrpu.rl rfglrunuroc raun IB IBtuJou ?unlncTJJnc un pugur.rn 'gc
Eurrruasul als€ rBI 'ptlla u1p IrnErJ alaun ap rerqc 'gurpnls Brnqarl gcep
'n1z.rg1 ?Erpnls Ernqa.r? a.ruc ?corqns un Era BIBqBC 'gpuor{rpe.rl pcsu!
-er^a EalPlarcos uI 'lsrlBq.Bc BlBpoaJA lncsFu E-s nu rueluru Ec luepl^g
BIBqBC uI rnlnpr (.olrrnrol4 ardsa0
!
't
{l
'rrJaporu luBABs un eunds JB runJ e$e 'aluuorzero areolrpaAop alxol Bc
I1
ruop nu'o.resue1 ap rfund uc ra ru1uad Ealsaau lsoJ n€ a^peogluruas ap
E
lgc p?BJE pry.rourFrd InEJ nc aJEJ B-ap nB pc aJaprsuoc as a.ruc e.rdsap
nes acBJ B-op nBaAB orar pn4a ralag uTp eprfeur.rg;e e1 13 1gc 'ac16
-BJpru 16 ecllqrq a1xa1r6ue1eru EI sJncar ne rl$rpquc 1€o.ratunu ap lple
gc pldeg 'raIBqEC log.rnlndacuJ BaJ€lacJac uI lueragns luoJ lnurf u-s
nu aJBc ap lcadsu 'eclpnupq lS tgc 'ear$erpru 1g1u 'ecrurqu.r apuaEal I
roun aIB rrrelualuoc ap rura?rl uaE un u1 pug8.rnaar r6r6ug 1e leurFdxa 1
ne-s r1*rpquc nurFrd 'g plolrdua ug sale ruur 'so[ reru eapaA ruol runc
gdng 'ecllsrlequc esJns ug pneds ug 'a.runurluoc rrJ 1rugde nB arua+
rolsaru ep niuulquroc aluaJlp 1a.pse rB 'lilraJlp ruarrrral uI rep 'e1sa,rod
r6uaece unds a1a qc ezalodr'ppuorirpu.rl a?Elarcos o-Jlug'1u.reua8 e rar{
-€a.ra ol€ eprfrur alesacold erdsap rrfnasrp ap IaJlsE.roun e{uelsrxg
'zrolaurq gpaca.rd
IngJ pc ezalodr tolp3lpquc graulod 'u.roqo.roc aret aunrzr,r o 'rurn1 ra1
-sore EoJBarc ap alurerrl aluorc FJasasnJ rpJ rrrowuo ap ufu.reuaF ap ?26
'c16urpgr oJapoA ap pund rnun rrJoJuoc 'so[ leur ep oJlseou .ropr{nas1p
In.rpur ug pugr Inruil1n uI nN 'rnlnpr IIUIFITo B pcrlsrleqec uara8ala{ug
r* ue,r ug ufugugs psJEA 16g e.rec urepv ap rferaua8 rruoruap orlurp
gc$u.rppu er{u1a.r alse sof IBru ep a.rlseou aprfncsrp u! ruaAal BA oJBc
aunqsaqa O'vZ'T DaJaJD[ ug pleuor{uaru Ealeluncsqo BI nueluoruoc
un Br 'rariua.rc u rz uurrd uX lea.rc 1so.; e rrf.rour p.raEug Bc a?sa ezalodr
',otunquog Ec lncsounc 'nlpel I !nF^S plndacug u1 ap 'nrz.rgl ruru BAoc
Se.rprru un-rlul '',puplp ep.ru8nps e n.rluad 'plulTurll amqorl
"ar?ouo
a.r1u.rod ap purir rnlnpund BaJulncsrp r6ap 'p1e1sa?uoc amqoJl nu Flnl
-ulpzar eafasnurnrg'reriupung u ap8e.g rlrpls Bpgod. uy'Uoddttsrr.'a!l
-snd ug nes 1oun3 ed lrnrlsuoc aEa.r mun InlBIBd nc 'nqo1y-oa nqo6 ed
plFulsuoc 'arun1 qlsuece pruduroc ruluouu lruolucrpord ',Dqqpy szsauag
u! nou urp el*asp8 as cruo8oursoc rnlnsaco.rd plndacul EI ap rnppr
alauralqo.rd ru1uad soJalur un plragar aluod ac aJalBqzap Erarl u O
'csaarlsrlBqBc olxal u!
a?uelsrxo olelrc pnop urfnd Iac u! el$esp8 as r6ap 'eruora o 'gquqo.rd
[uIcncouJ,Nl
Bo RAut PRttr,tonnw iN cABALA

dintre textele menlionate mai sus ii erau bine cunoscute 9i considerate

canonice. Degi acesta este un Ioc comun, el merit5. si fre subliniat,
deoarece explici natura puternic exegetici a creativitllii evreieqti,
inclusiv a Cabalei. Diferitele sisteme cabalistice, mai slabe gi mai flexi-
bile decAt cele filosofrce, au furnizat, ca qi acestea din urmi, strategii
in scopul de a da sens unor anumite Iiteraturi canonice anterioare,
aI ciror mod de expresie fragmentar ;i asociativ este bine cunoscut.
Ceea ce noi, in chip de cercetltori critici, am putea socoti doar texte
doveditoare, era cunoscut de cabaligti cu mult inaintea teoriei cabaliste
mai largi, pe care o utilizau tocmai in sprijinul acestora. Acesta este
gi cazul disculiilor referitoare Ia riu menfionate mai sus.
intrebdri legate de natura riului gi de modul apariliei sale au
impregnat in mare parte literaturile cabalistice. Dar r[spunsurile pe
care diverqi cabaligti le-au dat acestor intrebiri vaiazil considerabil,
iar disculiile lor in jurul acestor subiecte joacd roluri diferite in eco-
nomia diverselor sisteme cabalistice, in special a celor teosofice, iar
in unele cazuri, chiar in disculii aparlinAnd aceluiagi sistem, existi
mai mult decAt un singur punct de vedere despre riu. De fapt, lindnd
cont de diversitatea conceptuald a acestor sisteme, de natura lor
eclecticb. gi de tipul lor de discurs, in mare mdsurS. asociativ, ipoteza
existenlei unei teorii unice, care si unifrce disculiile cu privire la
natura riului in Cabala in ansamblul ei, sau chiar numai in scrierile
unui anumit cabalist, se poate dovedi a nu fi mai mult decdt exerciliul
futil de a propulsa o cdutare modernd a coerenlei in haosul pe care
il prezinti materialul disparat din trecut. Totugi este posibil si discer-
nem o tendinld existenti in cea mai mare parte din direcliile princi-
pale ale Cabalei teosofico-teurgice: numeroase proieclii ale multora
dintre disculiile anterioare cate traLeazi evenimente din afara divini-
td,tii ca gi cAnd s-ar referi, in mod esoteric, la nigte procese intradivine.
in astfel de proieclii, diverqi cabaligti qi-au imaginat ci descoperi in
cadrul planului celest complex aI divinitdtii sursa ultiml a riului'
Aceasta implici o trecere de la ipoteza ci riul poate fr un efect al
unor fapte divine la ipoteza ci riul face parte din natura divin6, iar
mie mi se pare a fr cea mai importanti schimbare ce catacteizeazd
principalele qcoli cabalistice, in comparalie cu celelalte surse evreieqti
ale lor.
Dati fiind complexitatea hirlii teosofice, identificarea unuia sau
mai multor atribute divine ca surse ale rlului sau ca rdul insugi nu
este echivalenti cu a vedea intreaga structuri divini ca riu. Mai
mult, logica structurii dinamice a celor zece sefirot, care organizeazl'
calitilile atributelor divine distincte qi procesele care au Ioc acolo,
inl[nfuia fiecare dintre aceste atribute intr-o relea, minimalizAndu-le
independenfa, care era imaginatl ca inglobdndu-se in aceasti dina-
mici mai largd. Aceasta inseamni cd depersonalizarea conceptelor
 Beleluelod 'arrleurrsopnesd ep oruJoJ pnop B areunde.rdns p1'seecv J
'"ppuglq plucapnf' nes .(rrunrcrqpls B a.ra1nd,, Bc E e.ralnd -€
FsrJJsap lsoJ
E?sBacB 'rJnzuc esuorerunu uI
.,pJBoIJeJ:ur Earrrnl ug g.ruo3gssap
as ac al
oluBulluop asaco.rd uc glndecuoc 'gururural aralnd o Br LrnzBc esBoJelunu to
uI Flecgr+uepr 'erig.rpdrul nes XIUI1IDW,pugfas Butrlln ep 1u8e1 olsa InEr 9
'ac4srpquc alul€r+ ep a1e"1auea o-rlul a?uelsrxe ,Vnzec 111" efin*,r1 I
'rolafurg p 3.re1 mur rnlrulceds ea.rulseunq aluJeprsuoc uI nur eruc n
'alesug ale u,r aloJ Bc Jesaceu pour uI nu JBp ,rlrlu8au ruarrrJa+ uI aleJep n
-rsuor g 1od ryr .ro1ac e1e1dsg.r 16 1ge ,xaldruoc sorusoc rnun q;gu.relrn5
Ba?Blrsaeeu ?glv 'ruaurBo ap rrrqeSeu ruarfiJal u1 alndacrad g 1od elcoJe I
rrupr eIB Inun rc 'luaurulroduor ap npJ poru un lu.rgduau nu nep P
',,e1u1rraras" nes .,erirlsnf'ec rB lupal g eluod a.rec ,utg ctetqe InuaruJal J
aJeolBrrrrn epur8ed u5 ri rare ecnpur? ppcapntlnuaura; .pleuoproqns I
alr?aursopnesd ap nlduaxe ?lB un BzruJnJ s BI arnqrJluoc ,rrn11nc 'I
aseorarunu ep lglu u3 lrpugdsgr E.ru1 ,eruelsopru ep p1e8e1 eldue.rp nc u
arie.reduroc ug 'ngr ec Fugls $ulgur InusqoqurS .elpcl]lfuapr as eJBc '
nc nes a8rerua InEJ aJBc urp ,nazeuurnq FI u p8ugls Bugru Bc nus -
'qoqsn4-nq u?p-pq ?epp?W,a.rdsy rrigcapng F+nqIrlB Ec nus ,Fi.ro.{ B
nes piurln4 €c gsnpuJl g aluod eteJ ,qntnaag ,Bocurc e onJas ur$ -
'eluoue;ur guT^Ip erB?seJruuru o-J?urp Jerqc eurlold pg.r gc eundns
-e.rd as 'aluelsrxe JolrlJosool ealel}roteru ug alrpugdspJ ep
Inlsap luns
aJBc 'unz€c olle uJ JEJ 'era.ruorJo.;rrl tot{as e1de6 .ro1ac B areolea.re
nus a.ra8alaiul uc 'g1se1ac FunI tr uc ri gseelaiul,eu?g,era.r1 B o.qlas
urp pur6ar ua'luur8eurl alse 1np.r,r.rnzec e?IE uI .a"r1pugS ec gleuori
-uaru olsa puT Ip eJulsaJrueru elseace ,rcap unzec aleun uI .lrple$ua.r
-aJIp Es eiuelsrxe adecug 16g pg"r apun ap 1ncol alsa ,a.rlprig8-ec ee 16
rroaun pleJaprsuoc 'ueunradelaiul nes qDultqoH,pul^Ip a.ralnd Enop E
'a1xa1 Jo1.IB urroJuoX 'nao6oqop[ ,axpugp Bc Besape BsrJosap ,nxay
ntglas 'puytlp eJe+seJru€u euFd ep 1e8a1 elsa In€r ,- 1 plolrduc
ug 'so[ reru ]BrIBlap Blnasrp ruol al olFru ad - a1xa1 alaun uJ ,4o4las
a+nunu 'auurrp Frelnd acez Jolac EJn?cnJls uJ alua?sxo ,elIJoJIp IJncol op
eruripur o-Jlurp pugrgde Bc esTJcsep ?uns alar allrelnd,psug acrlsrpqua
rgosoo? ep ole^orparu oruJoJ alIB uI .srnazauurnq InI e g8ugls augtu
Bc aurlrrp rrrn?cnrls IrupBc u; rodu g1e;3e1ur lsoJ B arec ,elerp.rourl.rd
a?B111ue o uc prirur lndacuoc lsoJ a uB?BS ,t?qpg Eeppc urp ner
e.rdsep rolrrJoal B Japrouqcs IoBr{arW rnl B aluaaal razrluue +I^Irtod
'prprourFrd InFr BI ,e1e e.rlurp g.rn8urs Eun BI eprincsrp
BlIruII au a ap a?ureuJ 'acrlo.rgas rilunl IrupBc uJ alus "roprrAnsug u
rA rnlnp"r € aJlnqIJlB ep errrJoJ aluugodurr reru alac F+sl^er uI car+ ps
rcap rur-rialrurad 'arupdod ruru ,aJuouelue rlFololyrr op eruJoJ Joun
pugruJn 'ner ap a1e8e1 luns olezrlBuos.rad reur rrn5g roun elu aruroJ
Elalgc opun 6ecruourep rA ecrla8ue apunl ec ,ouurpu.r;ur oJEoIJaJur
olrJnlcruls ur psul luoprle urind reur alsa eJBc rucn1 ,g1sa1ac a.rnlcruls
o ap ale8al luns oprpluJl aJuJ uI BJnsBtu uI Fluaptrra olse rnlnpr
I8 sutrSnoourNI
82 RAul pRtn'IoRolal, i\r cABAt A

bine-riu, pe de o parte, si cea masculin-feminin, pe de altd parte,

este de mare importan!5 pentru inlelegerea logicii formelor teosofrce
de Cabala, intrucAt ambele sunt privite ca necesare pentru menlinerea
ordinii celeste care modeleaz[ realitatea, cel pulin in epoca pre-esha-
tologicS. Dup[ cum vom vedea, existi cazuri in care prioritatea riului
implici gi prioritatea femininului in cel mai inalt domeniu divin.
Inlelegerile specifice ale rdului sunt determinate de calitdlile spe-
cifrce legate de ,,locurile" divine, care joaci roluri diferite in sistemele
teosofice. Asta inseamnd cd exist[ o interacliune intre unele tradilii
mai vechi gi succinte despre rdu, de gisit in surse necabalistice, pe
de o parte, gi logica internd a sistemelor sefirotice, pe de alti parte,
iar rezultatele acestor interacliuni determini teoriile corespunzitoare
ale riului.
in general, cele trei sefirot Bind., Geuurah qi Malhhut sunt legate
de calitili feminine, vhzute de multe ori intr-un mod negativ gi av6nd
propensiunea de a fi puse in relalie cu gi considerate ca linAnd de
partea stAngfl a schemei ierarhice cabalistice a domeniului divin. in
general, numeroasele reprezentiri ale arborelui celor zece sefrot sunt
aranjate ca o structuri tripartitd de linii sau stdlpi, cu partea stAngi
ca negativi, constituiti de trei sefirot, iar dreapta ca pozitivd, consti-
tuiti de alte trei sefirot, iar linia mediani constituitd din patru sefi.rot,
un alt exemplu important de simetrie care, in acest caz, este mediati
de o serie de alte puteri. Degi nu mediazd intre alte sefirot superioare
ei insegi, prima sefird., Keter, este descrisd de obicei ca punct de por-
nire al acestei linii mediane alcituite din trei sefirot: Tiferet, Yesod
qi Malkh.ut, in timp ce, in unele cazuri, le-a fost adiugatl, qi sefira
Dq,'at.
lin sd subliniez cd aceste ,Iocuri" diferite ale riului, existente
uneori separat, fac numai foarte rar parte dintr-o naraliune unifica-
toare, imaginati pentru a descrie un proces continuu de cobordre de
la un nivel divin la altul. in majoritatea cazurilor, ele constituie con-
cepte foarte disparate adoptate de divergi cabaliEti, degi se pot discerne
anumite incercdri de a crea o harti mai integrat5, in special in secolul
aI XVI-lea. Chiar daci unele dintre diferitele teme cu privire la sursele
riului sunt articulate in aceleagi scrieri, nu prea existi o tratare
sistematicd referitoare la aceste disculii despre riu. in multe alte
cazuri ins5, existd disculii despre toate structurile narative constituite
din cele zece puteri, ale cdror ordini interioare reflecti intreaga struc-
turi a lumii divine a celor zece sefirot18. Aici, disculia sistematicd a
structurii riului este interpretati ca respectAnd logica ierarhici a
structurii divine pozitive. Uneori, aceste puteri sunt descrise in mod
foarte explicit ca frind demonice. intr-un caz important, un cabalist
influent la sfdrqitul secolului al XIII-lea, R. Yosef Gikatilla, a descris
riul ca prezenli a unei anumite entitdti care nu se a{ld la locul ei
 TAT
slJJ
'prrgc uI pugr urp 'sof reur o?Blnrsrp II JoA aluusoJalur ap lsl
ruarlxa rrznlcuoo raruc ole 16 palqns lsecu EI arinqFluoc oJuru o ?nAE nE po
azrIBuB reJpc ale ',,1n1cruy ppace.rd afuog,, lBurC-JeqJBd .V ap ?Butuas BP
Iorr1rp Inlualacxa rorp alelar? alalcarqns ep ardo.rdu as llqosoop pour uI BE;
'aJqsrleqec rofuoal p
mpads p8arlug p?srla.r uJ Bruar? ps gundo.rd -Jn
r6-gs a.ruc glelduroc agerSouotu orcru urnr€ gugd.rup ,>1aeg eqaerg ap OlII
oJaAopJoC rn1 .ropridacuoc EzrlBuB ec ,a.ru1ncr1red alcerqns BI aJuoXuaJar alF
gincsp aseoJarunu rB uneard 'gn1npu nuupo1l ,eFrnT {Er{lI erdsap OJE
dqqshl rnl B agerSouour Bluanllur r* ngotlog ardsep uosJIoI\ .U.g ala
rS .(qqsg qercsl mI aprpnls 'unsouu.rg u1 prfrur glnu$ piulra3nroc o Inl(
'uraloqcg ml [B [eJaua8 ruur prpnls ec ,aluuqrodun eperqns roun alucrpap EIIJ
ala a"r?urp alaun 'e1eq€C uJ mlnpJ rrunrlsaqc oIB azrleue aurfnd lgcap -uo
p?sffia nu runcu gugd 'r6n1o;, 'a)qsrluq€r apc4ae.rd rS apriupceds u3 ap
luegrodurr IoJ un lecnf u nFJ €I arrnr.rd nc rrJoal ep durpa lsBA ?sacv -8C
'esnlpal4l 1n^g uJ rl6ara.rrre ololrla ep eluldope e1
rt8oloqrsd ap rl*acar8 aruJoJ roun plcedrur qns ,unzea o?I€ uI ,nBs ,a1a
a.r?urp re1dn1 u 16 uru.rod nus alcuqsur Fnop E acrurqur rar{cu11srp u nr
aped ec rrooun topuauruo e gclRoloqlsd elinlrlsuoc ug pugJ purFrd u; po
1€nlrs purg Bc In€J +BlEJl nu rlirpqua uun ,pug.r 1nurr?ln uI nN .zsolla -JO
-1npu1 g rol nus a3.ra16 rol os raiualsrxa aIB aIoJ alalueuodruoc ,iuoe1 aJ
JoIIB lr^IJ?od 'pugc ad 'ng.r ap Flaurq ue"re.redas uI plsuoc BA Inuoluqsa Fl
'aluurrn ec 'rS 'rnlnea?satuu aIB ouaaqueu rS ouorJlseoJoz alrlJoal op 'lo
a16a1uruu arua lurluae uarrrra? un ,celsaure ap eriunlrs urp eped pugcgJ -ll
Ec 'aJeouoJur afrunl pugu8a.rdurr Ea srJcsap lsoJ u ,a1se1ec oIBs olrun e^8,
-ppqr J€ arecrro
U '1nel 'acrlsrlBquc asrns Jollnur lrlFrlod ,1pur ru141 Jul
'olerprorurrd alasaco.rd nc e.rnlg8el olalu uI
p.rg; rSg"rui .rep 'rrrr.ra8nr?srp rB rnpg.r B Bsrns gpqrsod Bc u?€raprsuoc op
ure 'pcgapru glaueld o 'urnleg mI u psuoralu.rad uiuangur ,rtrnzec p
alaun uI 'aur^rp munl EJnlBu BIBJ1 E ap rol alrrnpou uJ n8r u[ aJaol alr
-IraJar Jolrrrnqsaqc Brual ad ne.roqela nu rS rusruoleldoau aJlpr lpur
ruru n€urlcul 'Ba1-IIIX IB rnlnloaas pcolfrur e1 ap Jr1e1 uqr ureqerqv
uaq r1uqi1 'g uc'qSrpqua IiW'ores u1uoc6 urp q$rpquc.rolrurnuu o1u 16
BIIBInqV I'u€r{Erqv rnl rollraurs lnz€r rqasoopu] also Elsaav {opr-uounBlN)
uoruretr\I uaq gr{sotr{'U rnl rrrrpug5 plcedun qns prceds ug,"rnd gcolalur
uc lndacuoc EJa nazourrrng oJBc u1'garialolsrJe ap Inlsap eJepJoqp o
nuldopu ra rcFJ 'Iligllul^1p € puJa?ur BJn?cruls nJ aaEJ B-ap cruru BoAa
nu InFr arec ru1uad rlSlpqec nelsrxa Fc zerurlqns ps rur-rialrurad
'g elelolrdec uy'n{ut papal ruol runc u6e ,raur"rads rlJrsoJr
16 I IB
lBuruosuJ a1ruoJ Inzuc uI "rulnarped pour uJ ,areloc.lac u! lmqlJ?B r
+gcap +uepodurr ruur lptu IoJ un ucnf ul rFgsuldap Bruq ,uaur eare.rpd
"-s
pdng 'ur1a ep sof rurrx ag 'uyt]p minruaruop lrulungul ag ,aurp.rozep
nes arusuldap ap zBc un tsc r.loaun salaiug a?sa InFJ ,1de3 eq .llualnc
suscncouJNl
 RAul pnruononr, lN cABATA

Tbei moduri de riu primordial in Cabala

Capitolele urmitoare vor trata despre posibilele surse ale concepliilor
cabalistice despre riul primordial gi despre recurenla a trei moduri
principale care explicd existenla primordiali a riului, esenlialmente
in sAnul divinithiii. Cel mai rispAndit dintre aceste moduri este
modul naturalist, adici presupunerea ci atAt in istorie - in istoria
biblic6, firegte -, cdt qi in naturd riul precedi binele, ata cum se
poate vedea din faptul cd in Biblie primii nisculi sunt mai rii decdt
frii ndsculi dupi ei, ca in cazul lui Cain, Ismael gi Isav, sau in faptul
ci fructul este precedat - iar in unele disculii chiar protejat - de
coaji, sau in faptul c6. steresis - inexistenfa, aga cum o inlelege
tradilia aristotelici - precedd existenfa, inleleasi gi ea tot in termeni
aristotelici. Aceasti abordare este reprezentati in numeroase cazuri
prin aforismul ,,coaja precedd fructul", care a fost inleles ca operativ
nu doar la un singur nivel al realitilii86. Acele conceplii sunt proiectate
in sfera divini, considerati ca habitat al proceselor descrise de Biblie,
atunci cdnd este inleleasi simbolic ca referindu-se la evenimente
teosofice.
Al doilea mod este perfecfionist, adich prezenta riului cu rid[cinile
lui in domeniul divin nu este un fapt considerat ca defrcienfi, ci
dimpotrivi, ca perfecliune, de vreme ce crealia ca totalitate este
priviti ca atribut al lui Dumnezeu. Totalitatea, afrrmi reprezentanlii
acestui punct de vedere, are nevoie ca totul si fie prezent, ca o
condilie necesari a perfecliunii in lumea celesti, conceputi ca para-
digmn ideal[ sau ca arhetip a tot ceea ce se gisegte aici jos, sub ea,
inclusiv riul. Este o abordare mai platoniciani, in pofrda viziunii ei
antiplatoniciene care plaseazi riul in cer, pe care o putem discerne
incepdnd din Cabala secolului al XIV-lea gi care este bine reprezentati
chiar mai tdrziu, in formele safediene ale Cabalei. In acest mod de
a gAndi, conceptul de prioritate a riului nu are nicio importanfi, dar
face parte din ipoteza c[ o divinitate infrniti trebuie sd cuprindi totul.
Ipoteza mea este ci, in aceasti abordare, binele gi riul in cel mai
inalt domeniu divin sunt inlelese ca fiind distincte, iar nu coexistente
intr-o manieri indistincti sau intr-un amestec. In anumite cazuri,
pe care le vom discuta in capitolele 4, 5,6, existd o leglturi intre
aceste puncte de vedere qi intenfionalitatea divind, ceea ce inseamni
ci viziunea premeditati a lui Dumnezeu este cea care a permis exis-
tenla rdului, in esen!6 ca o entitate instrumentali. Degi reflecti
anumili termeni qi chiar anumite forme ale gAndirii filosofice, precum
cea paradigmatic5, lin sd subliniez ci aceasta nu reflectl cdtuqi de
pufin esenla vreuneia dintre filosofrile pe care le cunosc. Acest mod
este strAns legat de o infelegere armonizatoare a realitifii, ca o reflec-
tare a lumii celeste.
alu?rlrqrlca#ed ep pldecuoC 'rsplunseeo.rd ar3o1oa1 ap ros un 'a.rucgund
uud ereuorfcag.red ap secotd un pcrldrur crpuqlec Inporu ac dunl ug -c
'lceyrad nazeurunq un eundnsa.rd a.ruc 'plsruorice;rad Eec :nezourunq p
a.rdsap ollraJlp runrzrl Rnop ap e1e8a1?uns rrnpou Enop alorurlp '1deg a
oO 'Ienpelelur arapal ap pund urp elueurcseJ luns eruc rfglxelduroc ur
pugaJc 'calsouru rA aricurlsrpur '1rugu1 ed elezuq rgosool nc '1n1p nus p1
IaJ un-JluJ 'olurcosu lsoJ nB aluo? rc 'ayourodo.rluu ourlrp rrn+cruls -s
ap 1u8e1 alsa nu rJnpou roJl olac a.r?urp Inunrcru 'nrdrcur.rd u1 P
'uluqpC ep rloc6 r6uelacu uJ nes rl6rpquc r6e.roiece OJ
elrJarrcs ug alr.redocsap g 1od ala or?urp pnop oJluJ n€s roJl oloc aJluI 'F
ezelurs olrrunue Ir 'IiIJeJIp rl6rpqec ap p+Bluezerde"r purg ec eseala{ug a1
omqarl nu pcqsrrne ericurlsrp glseace ec p1de3 lururlqns amqat I€
'lsrlurnleu Inpour uI lgcep pluiunuo.rd ruru llnru erienlrs o 'e.r1se.re1 'l
Jolala.r € BsJns ec lndacuoc alsa lseleJ 1ne.r 'r.rnpotu Fnop alaurrlp ul J
'ruraque{oed llrug rS qpua.ry qBuuBH 'suurrr91 lenueurug Joun aIB a
acrJosogl allJaucs plcaual o runr eie 'puraporu gcsuroJla ua.npug8 ug P
altrsa.rdxe al6asgF rig a.ruc aurpnlrl€ o tor.ralue Intusrupnr u,r lgcap +1nru e
ruru plunluacce alse Fuutun Bolulrlrqusuodsag 'erinlo,re g?suocu €l t
puurun ue.ru.redooc 16.roluzt uJ punq rBru arunl o elruuad eceJeoep 'ElsTur t
-qdo gunn urp alac uI pluraprsuoc g aleod oruproq€ FlsBocV'Elecolsrp -
orsnuo o g B luJaprsuoc a?so oc Baac nes dq ruqp lsoce u.ruda.r e ap o
BroAeu ap 1eFa1 a?sa urlrp In-szsJDqlnC'ocruourep uelnd 'Buun urp aloc I]
ug 'pnluarra e.reua8 e n.rluad 'a,rr le8eu llptltua nr ra rlJpralseuru IB a
16 uer\ ug refurures rrJpsJgl pseco.rd ap nes 'erlrlrzod aiurg ee.rco"rd u I
16 gurururag Ersrrue nc olocu Bca?sorue as e nrluad 'posa nus Enou B a
onJas'1cund sot ep ruru Iac e.r1gc 'lnraroJo nes ppug8 'uplp rnln-sod
-oJ'tlluD In.rlunpury lcund lI"uI ruur lec urp re{utuas rlrgroqoc lnseao.rd e
ap g1u8e1 rJoaun alse ?salao sodottl7uo ec urlrp rnlnruoruop e aur5eun (
BJqaIac '1deg aq 'luupodun lor un pcuoIurpcsuru leurruos rnlnlerJo?Bru a
eaur8Burr 'pour lsace u1 'g1dn1 ap gurJoJ plrrunue o ecrldur aleod
ourq ap rn1 uare.redes uifnd lac nes rnlnpr ua.rud.nlxa rcgc 'plrc11durr I
gcruo8u erfelouoc o aJB poru lsece tn8rsaq 'urlrp Inruauop urp eua5
-olne ala+uoruoru ep e1u8e1 e1uo1 'alelqrqqcag.rad 16 arucglrnd 'celsaure a
ep alaldecuoc ad snd Inluecou ap l€zTJapEJBc e+so poru lsacy 'g ri
7 alelolrdea uJ Fruues no rpru 'nrz.rg1 reru ruelal ruol BreJpc u.rdnse
1
arieunge 'eeI-IAX IE rnlnlocos u alelgunf Bnop B uI olu?uoruepunJ
nieaour snpe E-r E?socu Ea €ulueosug or aaoc 'eFrnT {ErIiI mlnurqeJ
reIBqBc JBop crlsrJalc€JBc polu lsace BJaprsuoc lg'mup,J Dulr?cocl
:age.rSouour g8earlug o lecrpep p-I eJpc f,qqs$, q€rusl rn1 aleurrn ad
'crlreqluc l-npurunu potu +sace BI IJaJar ruol oN 'auerun uiglurrpe u
rode .rur 'epuorieuerua Jolasaco.rd u rglug reur glue.r8alur alrud Br BlBJap
-rsuoJ alsa a,rr1u8au a?uauala elacB ep lliglpyrrp BaJBcgund 'pzelodr
plsaace u3 inrz;g1 reru BrqB col lnAB u alo aJ?.uJ aricurlsrp ep saco.rd
un J?r 'aurrrrp TaJoJs IB la^ru IIEUJ rEru loc uI ap pcuJ elourq nc 13ce1
-saruB alsa InFr BTaJPJ lrrrrrlod ezelodr F+srxa 'pue.r lnurrlln uJ nN
SUSCnqOUJNI
s6 RAul pntuononr, iN cABALA

a lui Dumnezeu este cel care a fost adesea legat de modul cathartic,
iar el cere ca omul sd-l cunoascd pe Dumnezeu nu atAt prin revelarea
sa perfecti sau ca pe o fiinld perfecti, ci mai degrabi participAnd,
prin faptele sale, la actul siu de purificare a domeniului divin, gi
anume prin indeplinirea poruncilor88.
Aici ne va interesa in special o viziune cabalistici a cdrei existenli
in primele faze ale Cabalei a fost negati de cei doi cercetitori care au
contribuit mai mult decAt oricine altcineva la analiza teoriilor cabalis-
tice despre rdu, Gershom Scholem gi Isaiah Tishby. Potrivit afirmaliei
lor, la lnceputurile Cabalei, adici in diversele forme ale gAndirii caba-
listice de pdni la mijlocul secolului al XVI-lea, nu existi teoria unei
emanalii a rdului care sh nu fie mediat qi si provind deci direct de la
Dumnezeu, fapt pentru care ei ii atribuie lui R. Ilhak Luria originali-
tatea instauririi ei8e.
Marea cantitate de material cabalistic care a fost adunat qi analizat
in primele patrr. capitole gi in primele pn{i ale capitolului 5 arati
cE aceasti evaluare este foarte problematici gi provine dintr-o viziune
savanti romantici despre R. Ilhak Luria ca un geniu religios, care
a ajuns de unul singur la o inlelegere cu totul noud gi inovatoare a
Cabalei in ansamblul ei. Acest gen de istorie a Cabalei, bazat pe
centralitatea unor idei inovatoare qi a unor salturi de la o formi la
alta, a creat o discontinuitate puternici in locul unei serii sau unor
schimbiri mai graduale, ce caracteizeazd. de fapt dezvoltarea acestei
gtiinle tradifionale. Iatd motivul pentru care am prezentat mai sus
materialul evreiesc precabalistic discutat in aceastd,Introducere" Ei
de asemenea in unele dintre capitolele de mai jos, deoarece el a atras
prea pulin aten{ia cercetirii gtiin,tifrce, care a considerat rolul sdu
doar ca o chestiune de texte formal doveditoare, niciodatd ca punte
de lansare.

CAteva observalii semantice cu privire la titlu

Capitolele urmitoare ttateazd despre ceea ce eu am tradus in limba
englezi ca euil [rdu]. Totuqi, termenul ebraic ro' a fost doar rareori
prezent in mod explicit in textele pe care le-am analizat. Noliunea
de ro'a, adic[ riul ca termen generic, se pare ci nu a fost utilizati
de cabaligti. Au fost alegi alli termeni pentru a transmite entitifile
sau faptele negative. Cel mai rdspAndit in literatura cabalistici este
qelippa, tradus de obicei prin ,cochilie", dar care inseamni gi
"coaji"
gi este o imagine proveniti din lumea vegetald, pentru a reprezenta
partea grosolani sau exterioari a unei entitifi a cdrei parte interni
este considerati pozitivi qi ca scop ultim al creirii fructului. Din cdnd
in cdnd, coaja este conceputd ehiar tntr-o manieri pozitivi, naturali,
sau chiar protectoare a fructului. in numeroase cazuri ale folosirii
arEc €ac a+sa npryaurq 8xu prBp Irn8rs urll gs llcglp uoaun olsg .IEIirBd IFIS
?gcap undeJdns as nu oJec 'a1pa;ip rur8urur ep 1u.reua8
,ltugapeu pn1 'F[€i
-decuoc durgc rnun BaJ€aJc e1 pqu"r8ap rcru amqrJ?uoc alg .earlurua?srs pug:
alFgl€.l? gzeefu.rnaug nu 'rrnlenlrJ Joun ue.ntnldapur nr nes rrlcal rur.u 9uJ€
alxol Joun earule.rd"ralur nc pdnco as a1"red oJ€tu re{u uao oJ€a aJ?urp Blu€
oa.reurq rrirzodo a+saJe .rude e.rec uI rolalul€Jl
BJn?Bu ,IaJlIu aC uqle
'g.ro8alec r8u,r 16 alduu alsa
ralsoou E acrlsrleq€c rua8aleiuJ € pJe?rzurud uaped ?lcager rurEeun alli
alaau 'areparr ap lcund lsace ur(I 'rnlnrualsrs I€ Julncr1rud lcedse crun qlB
BAUI
?sooe op cgrcads pour uI p?usaralur o+sa nrr aJBJ JBp 'arrrle8au alcadse
,crluuralsrs Foa
1S pur"rdnc e.ruc exaldruoc reru rJn?cruls Joun B alred ea rc
poru un-J?ul aws uI gseala{ug arnqeJ? a.rec'gluapuadepur lulol olelrlua Eq
o ut nu aliaFd luns arrrluFeu alalaedsu 'urnsgru alBru o-J?uI .atetF
-u1od o-.r1urp apud o Ic 'ours ug auo8alec o JBop nu p,ule8ari eaped
EJaprsuor areo 'gleurq aJBpJoqB o plurze.rd ppeul alsore aluo;
'ar6o.r eaJuolnc nus e8uggs Bupru irusl ,lncuaunlu!
:Foruqa? pJaruuru o-rlul nu JBp'crloquns ruru poru un-rlu! nEJ EI FraJaJ
as eJBa ruoruro? rilu rflnur g?srxa'uq6aae p8ugl od 'nps psndo r3nsug olu
NPS
alorunu ug gzue.r8a?m ua rcgc '.a1red plppac" ap Fsuas nc Bcruru
-uru arsa.rdxa o 'uclruqaz .DJDTID..oJ1?s Blrpupdsgr Erel alse aJapel ap sEr!
pund ?saa€ urp Flu?pnlruoc reur r* JBITIC 'aun$urrT.rdpfualsrxa ,stsata1s Is "
,urururegTurlncsuru sns
/guiJoJ op acgosopl elaldacuoc nes 'n€J 1ec4de.rp 1ea
'pru.rod Fnop alaD'aleErulsrpTariea;c'auaunluygununl,nlduraxe ap Iols
JOU
'Ec ',,aJocnpo;r1u1" F+suere uI a?Bzrluue epqruodsrp rlSararlra alasrns BIT
uI 'sns IBtu lnzpl rrre-al arec ad apr{rzodo luns pfuupodun a.ruur aq ad
'ufnasrp asuororunu ug.rede psnurod lsrlunqF suas uJ alsa aJBc Euarq
BA
ap puelosor8 uapud urudas B ap nes tsuEJq ap auuoJ olrurnue Blrla B
ore
op Brolau e1 16 rauu.lq ualelund e1 anmrd nc rliararrra epunr{cnrlsur
au
.rur'*rnlngrF B Funq eaped" '7a7os snsnn'uezr:.SoJ e"'7a1osad:a1at.
E?B
aXaloadse axCsap rqJol e n.rluad JnqurBIEr un pzeozrp1n os unzea alaun
Iez
uJ '*Iligllrnc[ apralnd" 'qntoqaT-nt1 pqoq nes'*ea1e1und" 't1oloqo7 nc
aripodo r{r luns a"ruc ',,niplrrndurr ep.ra1nd" nes sa?B?rJndutt" ,t1o,tuny. -IT
mtrnuaru.r:: ,l €oJrsoloJ elsa piuel.rodurr a.reur oo '0orrunrseduroc nBs raFru BI€
mtn?nqlrlB sndo ea saleftrg 'rligcepnt 1e urlrp InlnqF?u nc lurcose
Ieu
a?sa oJBJ 'u?u!p pp.rnld \J urp ilruaulJo? rA elsa lrpugdsp.r a1"ruod -Bq
'(InlcruJ
Iat
ppaca.rd B[Boc" :alaurq nc lroder u! mInEJ uiuapaaa.rd :so[ pru op arl -stl
-seou Jolazl1eue IB priuasa lcadsu un aFurge aJuJ rusrroJu un E?uoruoJ NP
Jorr Gof ruru ap aprincsrp allurp al1nu! '1deg eq 'Bs ap olocurp ap ncs 91
acr'{1}rgas nurnl lnrnf urp auJalxa elalcedsu BI F.raJoJ as oJBc ,za1yuofgt1
:p.rn1d BI T.rnzec a?lntrr uy'tuofnl p?rerqa ur ',,ura1xa' 1nuarurq BI IJoJar r6
urolnd au parlsr8uurl ap dr1 lsece u-1 nrlrzod 1ac ad ppaca.rd l-arBc 'pu
arleEau Ar+Blor padse un aI piupegai Bc 'Bruouolur uelred ap EiuJ PA
auulosor8 eiuapace.rd u1 a8.rncor os pc Bapal ruorr'uauuol rnlsaJB
llirgd 'cI
gilscnoouJNr
s8 RAut pRttvtonour, iN oABALA

determin[ tratarea, ori axele ritualiste porunc5"/picat sau pur/impur.

Astfel, incoerenla este un rezultat absolut natural, iar mai multe
interpretiri ale aceluiagi subiect in maniere absolut divergente repre-
zinti o situalie normalh in nigte texte poligenetice. De foarte multe
ori, incercirile'gtiinfifrce de a introduce o inlelegere sistematici a
autorilor, qcolilor sau subiectelor cabalistice sunt mai degrabi o iluzie,
importati din analiza altor forme de literaturi teologice, filosofice
sau psihologice in analiza unor genuri mult mai asociative de litera-
turi exegetici gi performativd, care constituie domeniul vast gi variat
numit Cabala.
Iati motivul pentru care o incercare de a descoperi o anumiti
formi de ordine in diversele tratiri ale gAndirii cabalistice ar trebui
si procedeze intr-o manieri mult mai modesti, discerndnd, de exem-
plu, recurenla unor abordiri similare, care pot fi descrise ca moduri
sau modele, ori analizAnd semnifrcalia unei anumite terminologii gi
urmlrindu-i frlialia, toate acestea adiugdndu-se altor abordiri, isto-
rice gi bibliografice. Aqa cum vom vedea infra, mai ales in capitolul 5,
acelagi subiect care a fost lnleles in cercetarea de specialitate ca parte
a unui sistem cuprinzitor qi relativ transparent, adici natura gi rolul
rlului, poate fr inleles in numeroase alte forme, existente in aceleagi
scrieri care au fost analizate anterior de cercetitori.
Astfel, deqi principalul obiectiv al disculiilor de mai jos va fi rdul -
gi intr-adev5.r termenul ebraic Ra' apare din cAnd in cdnd in contexte
semnifrcative -, inlelegerea cdmpului conceptual mai larg este o parte
substanlialh a acestui obiectiv, iar aceasta implici a avea in vedere
varietatea opoziliilor care afiqeaz[ un aspect negativ. Inutil s6 spun E
cd voi traduce frecare termen de mai sus nu prin ,,riu", ci in funclie
de semnificalia lui particulard, gi numai dupi aceea voi comenta
nuanlele de negativitate, in misura in care este posibil si o fac.
Dupi cum am menlionat mai sus, studiul de fafi se concentreazd
asupra ipotezei ci anumili cabaligti gi-au imaginat riul ca parte inte-
granti a proceselor primordiale. Uneori aceste procese preced emer-
genla domeniului divin al celor zece sefirot, referindu-se la cele mai
obscure momente din pro.cesul teogoniei. Totugi, cabaligtii nu afigeazi
sentimentul ci subiectul ar fi atdt de misterios, sau sublim, sau peri-
culos, sau cd este dificil de exprimat in cuvinte, c5. este ceva inefabil,
limbajul lor frind mult mai catafatic decAt ne-am putea aqtepta gi
neposedAnd decdt rareori o oarecare formd. de esoterism.
O alti observafie importanti cu privire la disculiile urmitoare
incepdnd din EvuI Mediu este legati de conceptele din subtitlul acestui
studiu: totalitate, perfecliune qi perfectibilitate. in multe dintre ele vom
intdlni disculii despre perfecfiuni: despre perfecfiunea divind, a lumii
sau a omului. Majoritatea sunt exprimate utilizdnd cuvintele legate
de rddicina $LM, care se referl la completitudine, rareori utilizati
 'nezouuno rnl PTEZ
(ro
Flxoluoc uI Inugs uI mlnpr eiualsrxe ri plrseceu F?nIosqB Fiulg o aleEi
pc le8eg rn1 erieur.rge ap a16a1utru€ Ba 16 'g 16 1 elelolrduc uJ Bope^ ITrun
ruol runr s6u 'unzec alpru ruru uJ BIBqBC u! E?srxa ariuluaurn5.re IUOA
ap pruJoJ alsBacv 'sapnp?. rn1 apiecgruruas erlurp Bun elsa oJBc rnls€
'rurpn1r1a1druoc ra?sace e aged Er rnlnpl EaJapnlcur rS 'Fnzec alaun uI AIBO]
'rcap 16 - aurpnlr?elduroc rurunu nu - alulrlulol Eurrr€osu1 uaunrfceg.red
unav 'ng.r 16 aunrica;"rad 'nazauurnq eJ?ur pJnlg8el o 'nrpary 1n^g 16 e
u3 'rlSararlo uncJac e1rtunuu ur sndrur B a?€lrle?ol ri ng.r 'nazaurunq 'Ilqe.
artuJ pcrlqrq u"tn1p8a1 'elurlnc atIB nC 'pcrlsrleqec EJnlpralrl u1 prcads -Irad
u1 'npr 16 lcag.rad nezaurunq un aJlurp ernlpFal rcunl€ FqJBosqE ps qzea
?rnqerl nE alo gc 16 a1e1rp1o1 e.rdsep acIIqIq elelosral e1 elucrlde lsog IBru
ne uueunricegred e.rdsep rlSece.r8 acpup olrunrzrl Fc FurueesuJ BlsBocV -reu.)
'e6ales elualnd eJ?ulp Bleun nes nozourunq Inl olmqlJle purg rrse.rdxe -alul
alseJe e1eo1 'crlo.rgos mlnruaruop eaunrica.;^rad gcrpu ',,p1caglrad uiurpe.rcu qzee
FurueasuJ etEJ ',o7otuta7a6 ,oynuauaoqa1a plrnu6rqo reur nes 'uIoI E
eaunrica;rad" uc ecnpetl aleod as oJec ',o77n4-ap ,a7nutta7a6 ',o77n4-ap Elu
ntuta1ai FcrJeqoz urSolouuural, u7' yoq-nq gnutaga| Bc alularperu eetBJqa aric
rrserdxe ug al6esp8 os aunxouoc p?sBecu 'purq.ron cr?uuuas 'ruca.r5 und
Insuas ug 'eurq ap rurunu 1e8a1 urrac purg Bc FUI^p eaunriaagrad ardsep era
alrunrzrl rB gcrurqa BIIqIg uI aurlrp"Jlxe nfplrlelol e alrud Bc rnlnpJ E?J€
BaJepnlcur a.rlul aunrsual luerc e aunricag.rad ap lsreloueq InIBapr nc e?xa
- pdrcuFrd lue8e Incrun uc lndaeuoc tsoJ B IU oJBc uI rJnzec eIesEoJ -In
-arunu uI sns ruru lnzpl ruu urnc u6e - nazeurung rnl luoJc B-s eJ lol
ernqrJlB r-aJBc a+srolouoru rrunrzr^ Baleurquoc'alBoJc JolauououoJ rAea
Ifp?I1e?o? Esrns e+se 19 gc ezelodl EI ap puru.rod lndacuoc osasnJ rusrol InIO
-ouoru ap ldacuoc rrupc IB 'cllqlq rnlnazaurunq lucrlde Bre InueurJe? OlJE
pugc rcunlu 'rurusralouaq ap FruroJ o-Jlurp alred uc [aunrice;.red ap 'g [
Inrpe?sl saplapl erdsap r16ece.r8 rarfdacuoc plcedur elcagal es a.red -o?s
',,aunricayad" ap lnsuas nc prruJqo purJoJ F+uaJnc ruru Boc 'Tntuta1aS 16 l
'aurlrp .ropiualur IB sercns ap 1nun alsa ua.rd nu EcrTqrq Blro?sr IJNI
urp plFzer oJEc Inolqul 'ruaur€o ep 'epg alrJnleaJc ep 1uFa1 lsoJ B rt -uIe
'nazeuurnq mI +ca.rrp lelndurr lsoJ B-I nu eumica3:radun ap dq lsacu rSaq Inqi
'rusruraJne un upz{qn Fs Bc (eJuo?uferncu; reru lsoJ B-u pcqqrqlsod upeo Plr-t
-Ired up Jolrarle B1.reos prp 'lualodruuro Buneap+oluJ nu urind lee nus
'1ae3-radurr nazeurunq un gqu.r8ap ruru gzualole.r rnpldure;, ea.ra8ru1srp lBIJ
'pdolod 'ruouluo .ropuFd plucgd :aluaruruele ep er.ras o ec aruoJl ep -BJi
'gluapr,re g e ered aJBc Boc alsa purlrp eaunriceg.red nu 'acre.rqo IoIIqTB aa
ap ri-rgd eseoJarunu uI 'rustelouoru al6aurnu es or BaoJ ep nes crun 'er
€J nazeurunq ml luproee prcads 1nln?Bls ap lpru ruru llnru p1uEe1 alse E
Balulrlelo+ 'alurrrnc alle nC 'crun nazaurunq Bc lndacuoc ?soJ B Ie JEop ElI
gc ruluad 'p1o1 ernqFlu r-aJec rnlrueur8erur InJpaJ ug'a1ue.ra Jolauotu -aJ(
-oue; 11ip111e1o1 u.rdnsu pugu.ra,rn8 ec leurSurur Bro Ig 'nlpantr mp^g el
Baluruurp epuorirpu.rl q6ararrra eIIJqEJa?rI uJ nazourung mI 1ngaluor uJ 'Jn
sHgcnqourNl
40 nAul pnnrtoRotc, iN oABALA

insi o complexitate suplimentari a apirut odati cu viziunea

despre domeniul divin ca fiind influen{at de acliunile umane, ceea
ce poate fi numit teurgiees, reprezentdnd acum un Dumnezeu care
se schimbi qi deci o divinitate care poate fr perfecfionath de acfiunile
umane. Astfel, uniunea statici a fost grefatd in numeroase cazuri asu-
pra unei viziuni despre divinitate care era asociatd cu perfectibilitatea.
Aceastd complexitate, generati de acumularea a trei concepte: con-
ceptul biblic despre divinitate ca totalitate, conceptul grec despre
divinitate ca perfecfiune/bine qi conceptul cabalistic despre o divinitate
perfectibilb, se baza in unele cazuri pe un concept legat de riu, aga
.orn u- menlionat mai sus. ln aceasti relea de relalii complexe a
fost grefati qi pseudosimetria subordonat[ de extractie zurvaniani,
Ia care ne vom referi in special in capitoiul 1.
Dati fiind reticenla marii majoritili a autorilor evrei ai Bibliei
ebraice gi ai literaturii rabinice din primul rnileniu al erei noastre de
a construi tratiri teologice sistematice, este difrcil si evaluim natura
precisi a multora dintre aceste legituri complexe. incepind din Evul
Mediu, literatura cabalistici este cea in care aceste complexitifi au
fost combinate cu sisteme ontologice dinamice, considerate a descrie
structura interni a divinithfii, fiecare cu accentul siu specific pe ceea
ce am numit mai sus locuri ale riului; afirmarea totalititii crea$iei,
legatd in Biblie de univers, a fost inleleasi acum ca parte a domeniului !

divin, inserdnd anumite aspecte ale rdului in acea structuri celesti. (

Se inlelege de la sine ci diferili cabaliqti au tratat in mod diferit I

ambiguitatea termenilor-cheie, natura complexi a acestor legdturi qi i
fluiditatea conexiunilor dintre aceqti termeni, iar orice incercare de I
a descoperi o viziune generali despre riu, perfecliune sau perfecti- I
bilitate tinde, dupi pirerea mea, si reduci o refea complexi de relalii I
la o sirnpl[ afirmafie. Iati de ce modurile, modelei.e, diferite forme (

de ordine sau orice fel de clasifrcare mai detaliati pot fi mult mai (

potrivite cu materialul existent decAt orice teorie generali, bazatd

pe convingerea ci nigte termeni generali aplicati la Cabala ar fi (

capabili si sesizeze aceste fenomene majore. Acele categorii ar trebui

inlelese in cadrul unor discursuri mai complexe, legate, cum am mai i
spus, de performanla rituali, o conexiune suplimentar[ qi vitali care (

nu trebuie niciodati uitati cdnd vorbim despre Cabalaec. 1

Nu in ultimul rdnd, in legituri cu clarificarea conceptelor din

titlu: termenul ,primordial" semnifici, in cea mai mare parte din
disculiile care vor urma, procese care sunt esentialmente presefirotice,
adici dinaintea procesului de emanaiie a puterilor divine care au
participat la crearea ulterioari a lumii. Asta inseamni ci, daci rdul
existi in numeroase locuri qi ln sdnul sistemului sefirotic - ceea ce
numeam mai sus olocuri ale riului" -, ceea ce ne intereseazi mai
mult aici sunt acele procese care preced emergen{a ierarhiei complete
ac nuo8aloiug rrlBgequc ac Eaoo BI oJEollraJa.r alcadsu Eurle uru.rn
a1e1dr
JoA aa apr{nasrp allurp aloun 'aslJcsnueru Jolaluaruncop BzEq ad sep
pur 'grplac"rao BoJunurluoc p?rseceu re elaiurcosuoc JBr 'nlduraxe ap I?ru
aa E
'gcr.reqoz BJnlpJalrl nc Inzec also urnJ uSu 'e1erp1ep reru lol azrleuu
op Fluluatuncop rzglsu alsa roIBqeO B rrrnrp gugd ep Eore1aoroc ul ln9r
pur8.reu rurrrnu p?nasounrar ?soJ E aJBc alulrxalduroc A 'p.reua8 u3 nE a
'p1ea.ra rS gurnrp 'alse;ruuur pfp11pe"r ufuaS.raure ap ele8al luns tunc laJ 'orllo
e1 'rn1np.r lair,ra8.reure Bounqsaqc ap 16 glu8el olsa a,rrlrur.ud esaco.rd ulp
rolsacu u alrud o 'ea1-11ry IE rnlnlocos olu acqsrpqBc ola?ueruncop ul ulp
'BIrnrI InI
EI€qEC uJ rnlngJ Brnl€u u1 a.u,rFrd nc runrzrl op IaJlsB raun ap niec AIBJ
-IIdurI E?srxo 'so[ ruru Bapal ruoA run; pdnq 'crlo"rgesa.rd mlnruoruop E IEIU
g?cuxo wur a.ra8alafug o n1 lmqlrluof e 16 'uFn1 {Br{iI 'U 1nI u.rdnsu rnqsr
rqasoopul'ruerpa;us.ro1l1*rpqec e.rdnse pudtur ?nAB u oJpc eum?saqc o gJE
npg;rourodo.rlue glBz
BJaruaur o-JluJ gotglas ololsalac nuur8erur 16r a.reor-relue
arrlsrleqec atxat BAolgS'Totglas rolalelola.r E arqr€rol Elncsounc lgoop IEur
alIEuI ruru asacoJd rS unpruls Joun efuelsge nuur8uurr 16g q6rpqec atruc
r{nunue pc pldug luaprAa relu oc uI ac ulp lpa^ep u-uu rS ,668A!fBEeu IIiBI
ar8olo4 Er lrugur ap d grrrlrzod arEoloal ec qot{as ola1uuarua ap rerunu -TlcaJ
1e8a1 nruaurop un Bc acrlsrpqec lorJosoal e araEeleful ap Fpour leq ap a
-urqrs ne-rru'cssra.rAa Imusgxouodo.rluu a.rdsap' 9961 .ropuu plndecug 16 F
e1 e1uc11qnd olatu ale olocl1.ru allulalao 16 tunca.rd'a1uft18eu olurro?Bru lIIAJ
o+sacu na In?c€1uoC 'EotIAX IB Inloces urp'arz.rg1 reru BIEqBC a.rdsep 'Pls
16 tgc 'lapqup agrnlndacug a.rdsep lgle nelpJt olocr1.re opace o?Bo? INInI
urp uincsrp alallraJlq '.na3rO InI IB crlsrlequc 1n1r14" gg6l urp saqal.I 'lali
Bpnqo1 mI Frpnls ug al6asp8 as rr?orrJoseld rnpnuauop E areproqu 80ac
g?suaru ul gsuolie"rd er{nquluoc O 'acl?orgase.rdns Jolrruouop B pcr}srl AIJC
NE 1
-BqBa uaJa8alaiug nJluarl "reluaunldns lur.rale{u un a.rdsap pupler?
aruaarJ '"ra1uqug plndacug 13 egosoal a.ldseg" 'aug ug 'r* ;unlutfi"
IN^G
'.cr1sr1eqec 1ur-ra1e141" :JorJalln elucqqnd 'a1ocr1.re olIB ug lBJp?cuI B-s EInl
aruc 'sr*csnuuru Turxalerrr ?Inut ruur ln.rgdu u durl Fnas uI psul opa
'86.rorJa1ln re
IAIIq
plcudur ap 16 urnra.rd '1apqe3 B auolsr ap alulgtunl 16 locas pruFrd
uI aluaXsxa alalalerud ap tS r16e.rec ptglas aaaz rolac €urrlcop ap 'Pu
'e1red oJeru rurrr Boc uI 'nednco os *pnls aloqurv ',,lotglag eq? aloqu BA
uetrt Jo aFBurI aqg," uzal8uo Bqurl uJ rnlnrynls e 'glrncs reur ,pcm.rqe
eAB
aunrsraA uurFrd '1pp1ac tv\ ',,?oJLlas ap snsa.rd 1'l.u,t 7o"rylag" e.rdsap lnun
a+81
:ue r6ulace uI alecllqnd npnls Fnop allu rS 1e.rcn1 ruu .nozauurnq Tnl
,016I e.rd
IB npr lnpug8 e.rdsap new mlnrpnls eallp8ald nc lualuuocuor -uoc
roIIuB p1r3rg3s BT 'r'olulllerceds ap Baralorrac ug plBrur?soqns ?so; '841'
B errlsrluqec ragosoal ea.re8alaiug n.rluad crlo.rgasu.rdns rnlnruaruop .NSE
rrrn?Bu rS rr.rn1an"r1s eiuupodurr 'runc pugd 'prFaloso guu?cop o ad uc
p1u1ze.rd II nruaruop lsoorn ap e1e3a1 aluaruncop a1rurnuv ,JapN,Eula1p
ouu
AIE;
oru?saJrueru eruud EI ?IurJuI BI op Baracorl ap a1uEa1 alea ag /og
uqg, 'qlutsm urp ea.u6er ep a1eEa1 elaseco.rd ar; :1ot{as acez Joloa a Baa
€au
t, sugcn{-tou,LNI
42 RAUL PRIMORDIAL IN CABALA

domeniu presefirotic, indeosebi in ce priveqte emanalia unor seflrot

rele inaintea celor pozitive. Fir[ indoiali, disculiile despre riu sunt
chiar mai complexe, tinAnd cont in special de teoriile despre perfec-
liunile divine, en uogue in disculiile frlosofice contemporane cu primii
cabaliEti, care ar fi putut inhiba nigte disculii inlelese probabil ca
implicAnd imperfecliunea atunci cdnd se refereau la Dumnezeu.
Tlebuie si insist ins[ asupra faptului c[ eu nu presupun ci toli
cabaligtii care au scris despre acest subiect isi imaginau domeniul
presefirotic in acelagi fel, ci dimpotrivi, existi o diversitate de abor-
diri, dintre care unele nu ne intereseazi aici. Nu presupun nici ci ar
fi existat o tradilie oralh care a fost transmisi pentru o lungd perioadd
de timp gi care se ocupa de acest nivel al divinitifii, cu toate cd in
unele cazuri - puline - din anumite gcoli speciale se poate discerne
o astfel de tradilie, de-a lungul cAtorva generalii. Totugi, trebuie sd
subliniem cd se poate intreziri o anumitd corelalie intre disculiile
despre stadiul presefirotic qi chestiunea surselor anterioare ale Caba-
lei, o problemd care mi-a devenit tot mai vizibili odati cu progtesul
cercetd.rii, mai ales prin studiul lui Liebes ,,Mitul cabalistic al lui
Orfeu" Ei prin numeroasele disculii pe care le-am avut cu el de-a
lungul deceniilor.
in acest context, permiteli-mi si atrag atenlia asupra propunerii
mele din cAteva studii anterioare cu privire la problemele legate de
adoptarea unui tip simplu de metodologie pentru a inlelege religia gi
la necesitatea de a adopta o abordare perspectivistdl00, care recunoagte
validitatea mai multor tipuri de analiz6, desi, fireste, nu a tuturor
rezultatelor posibile existente in cercetare, ci doar a celor ce pot fi
verificate filologic Ei istoric, care sunt la fel de valabile qi, in opinia
mea, pot invalida altele. Astfel, accentul pus pe complexitate nu ar
trebui considerat ca o forml de recunoagtere a tot ce s-a spus in cer-
cetare pe o anumitd temi religioasi, ci ca o recomandare de a privi
semnifrcaliile atribuite subiectelor religioase in sAnul structurilor lor
mai largi, care invit5. la descoperirea unor relele mai complexe ce
modeleazd sensul unui anumit concept intr-un anumit context. Dupi
cum vom vedea mai jos, eu presupun c5. o anumiti formd de fluiditate
conceptuali impregneazd gAndirea unor cabaliqti importanti, ceea ce
inseamni c[ nu vom gisi decAt rareori un rS.spuns simplu la o anumitd
chestiune, chiar in scrierile unuia Ei aceluiagi cabalist.
Despre literatura cabalisticd putem spune, intr-un sens, ci afi-
qeazd mai degrabh o structuri caleidoscopicS., dinamici prin natura
ei gi schimbitoare sub impactul unor variabile personale, istorice,
sub impactul unui material nou etc., iar nu niste sisteme stabile,
care si poarte amprenta unei semnifrcalii centrale sau a unei structuri
profunde, in felul in care o intelegeau gdnditori idealigti ca Schelling.
Recurg la caleidoscop ca si evit inlelegerile qi mai radicale ale naturii
gdndirii gi literaturii cabalistice, precum: accidental[, contingenti,
nus arrJapou roloporu rA .roprgp.roqu lmpuc uI aJappcaJd nc ,a1e1xe1 'ulueEr
snds ap n€ or Eoac sUBAB uI rJoaun FzBolrrp 16 a.re1a unsundser ucsuasg8 rrJnlB
ps JsarnppJls os orBJ 'ep!8F opolaru Joun eruBJIl ep gcI?F EzrlBuE '3ut11et
pugJaqllg 'rfugc 1$ea1ec€ uJ nes IJolnB r6erece u1 'pn1ue,ra ,lsp8 urelnd rJnlcru
el eruc ed.rolp{crpuJluoJ JBrrIc rS .ropumsual 'raiua.raocur ,elunldacuoc 'apquli
tecr.rol:
II{PIpFU erfuelu eJutu o tuppJoce gs plrur.rad eu €s aJBc poru un 'ulnce
pugd ep lac ap lIroJIp poru un-r?u; u8o.re1ur el B-ap 16 ,esr.rcsnuBru EJn?€
urp EJolaaE B rqesoepur 'acqsrpqec asJns JolosuoJerunu B oJuurruuxe -rJE 9r
Pnou o EI ocrEoluI ou B-op ero^au o EuruBosul E+sv .o?sepour rEru
nznlcuoc u1 ua8unfu gs ec 'lcerqns ?rrunue un Fzeelerl a.r"c elxa? alptu F+Iurnr
reru +gc ruezrluuB gs rS 'au.repourlsod rS eutaporu alepua8e ap riur ac Bea
-eqr1a 'e.ruolgzuFrdnc rol Jolunlcnrls uiurlFrd ug nus eleluaruupunJ Jol AlBlIP]
rlrnluu e{ulrrFrd ug epleuaE e1{pcapnta.rd ap 'pqrsod 1gc ed ,rfu.reqqa gdno
acqsrluquc Joleluuoluru Eerezrluuu EI ruarreolul ou ps undo.rd ,luepac ac axe
-erd p;ul8u.red u;1euor{uaur ruu-el a.rea ed elr?otu urp 'lns.rncslp lelol rol Jo
zazrulole Fs BcJorug E pJp,{ 'Fn?BJa+rl ralsacu aIB aJuo?ces alapdrauFrd rrrTrd
ru1ued Jecpru n€s ro FIqurEsuB uI BIEqBC nllued eIrqBIB^ ea€oloqrsd -JAC u
JB NU
IJBzrJelcEJBc nus ecrlerualsrs ezrluuu',,opungo.rd" r.rnlculs,alu.rauaF
erurdo
Trnlpsprl e.redocsap ps rol aa eruzrlelol ap ale^rluluat ep proJlp ,urf-rude
rrul a.r€c ralEqBC oIIJptEJl a.rlulp alpru ?c 'Burrn JoA eJEc eprinesrq u 10d
'olurcul reur er{e.reprsuoc uI E}Enl IOJnJT
a16uo
luangns o?sa nu nes ple.rou8r o+sa pcgrcads arincsrp o el3arnpzp8 arec
EzBq ap g.rupclgud B.rnlcnrls Elrrunue o pcep eselafug g 1od nu erec t6 eFt
ocrlsrlequc olxol alare JEop EzuasoJelur Fru rcru e.ruc nrluad Arloru ep al
'areolurr ep a11sdr1 eluaurprfuaso 'uoru ue.re.rgd gdnp '1uns rn1 u.rdnse Iuau
ec$osoru e1p{cege"r nus'epqeg uJ rnlngr e gpqol8 e.rezrpnldecuoc plIE
B.EP
orrJo nus 'ursrepnr uI mlngJ u.rdnsu nes '*a1e1r1ear', ur rr"rrazauurnq 16
rnlnpr u.rdnse ep.raua8 all$cage"r Ec putueasul BtsV 'lsrlpquc lnunuu InI IE
psar
un ar?Fc ep Jolruorurol B pcrsuJcursorpr eeJezrlrln uFrd 16 tunca.ld -Bq€3
'- ulsaau g aluod ITqIxaU ep lgclro - ure?srs ?rrunuu rnun E ele.raua8 aprinr
BJnlcruls uFrd 'ptuFrdxo al aJBc ru€uun Jolosrolrp arfualu pugpJocu
PS el
to1 rnpl.ruJluoc u pcgrceds BJnlEu ep alecgrlec rurunu rc ,aurs ug auJe)1
asaleiu3 g 1od nu Frnlure?rl Blspeae uI npr a.rdsap aleldeauoc ec ep plBI UI PJ
'axalduroc rutu +Inru aarlaua8olnu rur8eurr Joun IrupBc ug rnpp.r er{F
Ep€ol
-ude a.rdsep uElEIaJ Eouoruasu ap gcrldun'aleuorieuuuo rIJF+Eler e1u JB Pt
ezBJ olerurJd ap nes cgo.rgese.rd cgosoal Inlalru ap apud oJuru rBrrr Bac -Joq€
ug e1u8a1'rcre gzuasoJalut eu aJEc nEJ erdsep alaldeauo3 .IJnlru nEs
Inrue
IJnloquns Bc racrqo ep esalaiug rcr+srJelceJec pugluaze.rd ,rurp.ro nus lior
orualsrs Joun B alred uc arJcsap uralnd ol eJEr ad 'ppquls ep plsap '
gJoruuru o-JluJ uzuelnc.radal os oJuc erincsrp ap aurJoJ F?srxa ,r.rgqurrqcs Bc Ir
JolesuoJarunu epgod ur'olBJ ru1ued Inlrloru a+sg 'Fnpour a?IreJTp ug,rou
IIuIF(
eJapal ep epund nc elu8nluoc ?uns oJBc 'acruouua LrnIEnlrJ rB a1xa1 ep -caJr
e1e8e1 'a.ruor.ra1uu eldecuoc azoJolroJ ps opurl 'gfualacxe uFrd ,rqeprunc ?uns
else aJBc 'elulrzor8rler ap puorirpu.rl dr1 un 'FcrlurJrqel nus parlour{ 7ot!
8V qugcnoou.[Nl
44 RATJL PRIMORDIAL iN CABALA

postmoderne, vor aperea inlelegeri mult mai interesante si neaqteptate

ale Cabalei, tematica r[ului primordial fiind un astfel de exemplu.
Asta nu inseamnd irn apel la ablinerea de la orice metodd speci-
ficdl0l - dimpotrivS., el'e o recomandare de a recurge la trusa cu unelte,
dar cle preferinli dupa ce savantul este in stare si critice metodologia
pe care o alege gi s-o aplice cu pruden!5, dupd o analiz[ a conlinutului
textului, IErh sd impingi premisele acestuia prea departe prin adop-
tarea ipotezei c5. savantul ar poseda o cheie pentru inlelegerea unei
vaste literaturi in ansamblul ei. Un tip qtiinliiic de discurs, spre
deosebire de cel al cabaligtilor inqiqi, nu trebuie si totalizeze qi sd
generalizeze, pornind de la unul sau doar cdteva exemple, in privinla
rraturii Cabalei in ansamblul ei. UrmAnd direcliile de cercetare pe
care le-am propus, va rezulta un discurs mai fragrnentar cu privire
la gAndirea cabaliqtilor, dar unul care combinl mitul cu ritualul,
viala individului cu interesele grupului sau ale naliunii gi o fiziologie
cu o anatomie. DupS cum vom vedea rnai jos, eu atribui o impiortanfi
mai mare unor forme de sinteze modeste decdt revendicirii trnor ino-
valii conceptuale, unor interseclii eclectice mai degrabd decAt insisten-
lei asupra gdndirii sisternatice, mai degrabi schimbirilor qi reacliilor
decAt unor structuri de gdndire stabile sau ,profunde", tnai degrabi
rolului creativ al interpret[rii decAt reacliilor la evenimentele istorice,
qi, in plus de toate acestea, eu vid rolul principal al unui savant in
stdpAnirea materialului care aparline cdmpului gi subiectului pe care
le investigheazd, frind capai,,L s[ aduci in disculia critici material nou,
din manuscrise qi tipdrituri care n-au atras suficient atenlia cercet6.rii,
daci au atras-o micar, sall care au fost interpretate diferit. Totugi,
sper sd fiu in md.suri sd ofer, in unele dintre capitolele de mai jos,
gi interpretiri diferite ale unora dintre principalele faze ale Cabalei
din punct de vedere metodologic, indeosebi in ce privegte analiza
unor aspecte ale gdndirii zoharice qi aparilia Cabalei lui Luria. l'l
Nu in ultimul rdnd, disculiile ce vor urma trateazi continuturile 1
unor texte cabalistice, iar principalul meu efort va fi acela de a le inte-
roga qi de a obline rispunsurile pe crli'e cabaligtii le-au dat la ches-
tiunea rdului primordial. Aceasta nu aie nimic de-a face cu teologia,
adicd cu descoperirea unei viziuni sistematice despre Dumnezeulo2,
nici cu teontologia, adicd cu existenla gi natura lui Dumnezeu, nici
cu teodicee.tut qi cu atAt mai pulin cu concepliile personale ale auto-
rului de fa!i, ci are scopul de a arita existenla unui spectru larg de
opinii cabalistice asupra unui anurnit subiect, acesta frind gi motivul 3

pentru rare am evitat si m5 refer la numeroase cnrfi gtiinfifrce, unele

dintre ele fbarte recente, care incearci si reconcilieze viziunile despre
Dumnezeu cu viziunile despre rdu gi care igi exprimd uimirea gi l
'.:onfuzia in privinla eticii gi moralitifii lui Dumnezeur0a. Impresionat 5
frind de acutele sensibilitEli etice, de profundele sentimente religioase
 roJp-qcs ralad rnl ale rs uBo qdasor rnl alrrouts uI luaPr^a nrcnrl 'l aseoI.!
'tulssDd'san1gcadsta4 maN :UopqqpN 'lopl Fan 'g
IBUOIl
'62-02'dd'santlcadsta4 maN :qr4DqqDX'uapt iTgg-g2p 'dd '".radsry11 e u1' '1ap1 'g
16 ea.
'(uarocnporlul" lurceds ug'uag eaw sg€rSouou rA i66-p1 'tld prceds u!',tolrr
-a7ul oaunT'1ap1 1ze,r 'gzoalodu e.rdsep .ru1 1g 'dec 'o,!ut lzea 'ar3.rnq ardseq '7 ardsa
alottn
'sa m 1ca ds o4 ma N : qop qqox'u ap1 Ai"ursrpqquy snsra^ rusrurqqGg(' #'ff :i, InAUc
'.aurn1 a.rdsep €xopolJo ap 3r
BAunrzliru rs erfdecuoc" :97 'd 1s rza^ '4aroonpo.r1ul" ug orBnurluoc -olne
glseocu ad 1o;, 'tI 'd 'Bauaurase ap l"lnlnursyepnr u ratfua.rc
ul lza^ 'Bural"gxopol.ro '
uur.rlcop":91 'd r5 1206'nru na rurgs oc Boac n.rluad pluulala.r ap lrqasoap olsa ICFI
tzollo
rulnSurs e1 e.ra8rnca.r glseacv '(pJrlus urfrpurl" rS mlnrusrepnr euulcop"
'dd "cr1uu
alrrsa.rdxa rede epun'lI-gI 1S pen'?I 'gI 'dd'1n1npt DutrlcocI 'r(qqsg goy'Z 'el3ol
',,slqrlN sne Sunydg,qcs" 'ualoqcs 13 pan '(0IA-92,I 'dd -saI{J
rza,r;.rarfua.r3 etue.rp" ur.rd rnp-e.r e arfecrldxe ep lndq nrluad Jnoclg InBd -olul
,!rq e lnppr Dcrlsrpqlurs ug lnul.roduy +uatuala
un llnlrlsuoc u lolrdua lsacy 'I
allrn:
a+o.l,,l
ezr.Ie
IAI€q
'Bara8alalu! 'so! I
'16n1t
llnru ru{u 11nur 16 gcruoJauue Blucapnf 'ao1ap JBIqJ nes 'urfnd reu '*.tPr
lInIII pzaosaJa?ur Fur rrupBc lsaJE uJ 'aa ap alar :aJapaA op apund tnou
Joloce rc l3grcads rcFolsr rlrlaluurEd pugJo{rEr 16 au-rapou olaprBpu€ls
OJEC
BI pug8Jnaal gsurla U alBod nu 'Bour EaJaJFd qdnp 'oJEc'pdu1e E1p
UJ lU
o orn?rlsuoc rol llipllplle^ Elur^Ird uI FlcrpraA ep B r* aarsurcursorpr tacut
oJapa^ ap Jol alalcund ucopnl v .rr]I BalB?arJBA FlEol uI 'rn1n1nca.r1
pqBr
al8 I'oA olIJaJIp oJlul ouJarsrp 3 ep r$ elpcse E aP aJBcJaauI o E rc
.ropi
'aacrpoal nus arSolodB o Br rcru 'alBzlluuu Jolalx4 EseJpB Bl pcrlua
(alBuun ulJd -ua1:
o Br alrlrc u ro^ nu aJBolPrrrJn oIIur8Ed Ec 'Jads
'EcrlsIIPqBc -oul
BrnlBJolrl uI alualslxa ngr e.rdsap Jola?decuoc 1e lu.rudstp Is .lBlualu giue
-8e.ry ln.rapaleJ ap pulg luar?6uot {Eatroundrur lgcep Ealaundxa ?Inru aFo
rBru nrE EsoJalur B^ FIAtr 'rfuerl*uoc lsoJ nB nu r6r6u1 [16r1eqec arec 'lnle
ap rep 'upqe3 ?€?ueruq€ nB aJDc aorJo?sr rS apnldacuoc alrrgllo^zap AJIA]
arBJaprsuor u! PsuI pugnl 'ac11a1uduns FPproqB raun 1n.ro1nfu nc ad
'eorrol puu:odtualuoJ rulnsul na ruolap B op eJecJacu! o glu;za.rdar eiul
oru sJaurap naru InrJdoJd 'a?sruJaporu IJppJoqB Joun a1u aletcgrlJe FSi
e.rds
Frgcrldu urrd 'rJ?6ou rruuJodualuoc atBJ I-B cJacu-gs tol uI 'r6r3ug
rlSrpqec IrJolnB ep (nrl6 algt urp 'eluproqu ?soJ nB nu Balsace acoJeoap Iau
-do
'.nazouurnq InI BaFBour" nus 'gurArp Biuarcsruruo nus u{ualodruruo 16
prproulrd 1npJ allurp aprfela.r BI alrlud nc acrsulc alauralp rsg8 rfa,r Inl
nu aJeolgurrn elalogdea uJ ao ap FluI 'csa6plr9dtuJ ol nu (zazrluue al €F
,e1li
rolaualqo.rd Brdnse nurdo roJ?a alu JolFolne ap asuorSrla.r ala,ulceds
-Jod lsoJ nE oJur nUB Fs :EtpoJlp Inlol nc alsa rJrB earu earaundo.rd -IJa
'ri-rgc .rolsace rB rJolnu rlJolplacJaa e1 rsp8 uolnd al aJBc ad rnlng.r 'n
B 16 nazaurunq 1nI rIJnlBu olu olucrlsgos ap ruallxo alazrluue ep 16 e1s
9n suscooouJNr
46 RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

8. Pe urmele lui Scholem, vezi Tishby, Doctrina rdului, pp. 15-16, care vorbeqte
despre,,caracterul gnostic proeminent al Cabalei"; Ei, de exemplu, Dan, Despre
sfinlenie, pp.2O2-233. Mai multe pe aceastd tem6. inft'a, in ,,Observafii finale".
9. Aceastd problemd meriti o discu[ie separati. Dupd cum mi-a spus Hans
Jonas intr-o convorbire pe care am avut-o la Ierusalim, la sfdrgitul lui 1988,
el ii trimisese proiectele referitoare la cartea sa in germand despre gnosticism
lui Scholem inaintea publicdrii ei qi primise reactiile acestuia, chestiune care
ar putea fi confirmatS, probabil, printr-o examinare a arhivelor acestor savanti;
tot el mi-a spus cd linea cursuri la Universitatea Ebraicd, la sfArqitul anilor
1930, citind traducerile ebraice fdcute de Isaiah Tishby din german6. Vezi Ei
infra,,,Obsewalii frnale".
10. Aceasta a fost teza lui Wilhelm Bousset qi a lui Richard Reitzenstein, iar
mai recent a lui Geo Widengren. Aceastd tezd nu a fost respinsd de Hans
Jonas qi nici de Ugo Bianchi, qi mai este incd acceptatd de unii cercetdtori
moderni ca Stoyanov, Tlte Other God. Altii, precum Culianu, in Tlrc Tlee of
Gnosis, au criticat-o aspru.
11. Pentru punctul de vedere potrivit cdruia grrosticismul este mult mai aproape
de iudaism, vezi, de exemplu, Culianu, Tlrc Tlee of Gnosis, sau Gedaliahu G.
Stroumsa, Another Seed. Yezi gi Idel, Kabbalalt.: New Perspectlues, pp. 30-32.
12. Despre posibilitatea unor influenle catare asupra cfulii Bahir Ei asupra lui
Abraham Abulafia, vezi cele dou[ studii ale lui Shulamith Shahar,,Catarismul
gi inceputul Cabalei in Languedoc",Tarbitz,vol. 40 (1971), pp. 483-508 (ebraicd),
gi ,,6crits Cathares et Cornmentaire d'Abraham Abulafra sur "Le Livre de la
Cr6ation". Images et Id6es Communes", Cah.iers de Fanjeaux, vol. 12 (1977),
pp. 345-361. Cercetarea de mai tdrziu din acest domeniu nu a adoptat aceste
sugestii. Vezi Scholem, Origins of Kabbalah, p. 234, n. 72; Schneider, ,,Mitul
Satanei in cartea Bahir"; Ei ldel, Studies in Ecstatic Kabbalah, pp. 33-44.
13. Scholem, Madda'ei ha-Yalndut, pp. 30-34; ident, Origins of the Kabbalah,
pp. 316-320, 363-364, 389-390.
14. Tlte Doctrine of Euil, passim.
15. Ugo Bianchi, Zaman i Ahrmazd. Lo zoroastrismo neLle sue origini e nella sua
essenza (Societd Editrice Internazionale, Torino, 1958); ident,,,Alcuni aspetti
abnormi del dualism persiano", in Atti del conuegrto internaziortale sul tenta:
La Persio, nel Medioeuo (Roma, 1971), pp. 149-164; idem, ,,La doctrine zara-
thoustrienne des deux esprits", in Selected .Essays, pp. 361-389; idem, ,,Le
dualisme en histoire des religions", Reuue de I'histoire des religiorts, vol. 159
(1961), pp. 1-46, gi coleclia de studii pe care a editat-o in Le origini dcllo gnos-
ticismo (Brill, Leiden, 1967); precum Ei Culianu, The Tlee of Gnosis.
16. Shaked, Dualism in Tbansfornwtion.
17. Yezr Another Seed qi Sauoir et Salut, pp. 243-258.
18. Vezi, de exemplu, Mircea Eliade, ,,Prolegomenon to Religious Dualism: Dyads
and Polarities", in Tlte Quest: History and Meanirtg in Religion (University
of Chicago Press, Chicago, 1969), pp. 727-I75, precum gi in The Tbo and the
One Ei Zalntoxis; sau Frey, ,,Different Patterns of Dualistic Thought".
19. Vezi Franck, La Kabbale ou la philosophie religieuse des Hdbreux. Vezi gi Ernst
Mueller, ,,Despre Sefer Yetzird", Metzudah., II (1943), pp. 108-109 (ebraicd);
ident, A History of Jeutish Mtsticisnt, p. 65; qi, mai recent, Stroumsa, ,,AZoro-
astrian Origin to the Sefrof?". Pentru mai multe detalii pe aceastd temd,
vezi infra, ,,Observalii finale".
20. Yezi, de exemplu, Kohut, Angelologie und Daentonologie.
21. Yezi, de exemplu, Schefer, The Origins, sau diversele studii ale lui Joseph Dan.
 'salpuu rriBArasqo" 'o4u1 tS IzaA 'sllfPllul^Ip Inugs u! lrcrldur 'uEo'
lerprorurrd rusrpnp op IaJ un'( iII'd'mlnprourrlco1l ,(q,IslJ'nldurexa ap 'lza1 'Ie
'02-6I '9I 'dd'm1np.t
Dltrrtco(I'fqtlsg :yg-19 'dd 'fipDqoA-DU la,DppDI4I 'uoIorIOS 'nlduraxa ap 'lza1 '09 'Furat
'arunloA gnop u! '(1,86I-986I 'llAe.rncng -oroz
: (pcrE
'ncsaururg €rntrpg) 'n1unl D prnpnrls Dc Daioynrcacag purnlsod Bs Ea.rurtnl
ug 'uegolg €acrrtr{ ugruor InJosolg arlpc op ouropou ragosolrJ e qluegodrut lsurg
ErnlJnrls o ec elndecuoc lsoJ u '.roSradns nrdrcuud Inun Esur pleuoproqns
olso nu or€c 'er.rlaturs op puroJ o-rlul rolrrr€r1uoc ufualstxaoc Fc zaruqqns ps
aql P
rru-rfe1ru.ra4 '*1q8noq; rrlsrlenqJo suralled luaraJJIO6' ',(arg 'nldurexa ap 'rza1 '62
flrsre
'6tI 'd 'pog alotodag y'1uaura.r194 '97 speiq
'08I 'd 'pog ayn.rcdag y'1uaurer194 16 lzan 'VEn-tgV'dd 'uue.r1 pue ue.rurn$"
$ :qZ-ZZ 'dd lurcads u! 'gZ-I 'dd. 'uoqotatotsuo4l ul utslryne 'pa{eqs 1zo 'LZ
'..apu$ roprfe,l.rasq6" 1n1r$.rg;s rS
-souE
'00I 'u '1 'dyc 'o{ut 1S 1ze6 '9rI 'u '66-86 'Lg-Vg 'dd 'uag 'IapI I3 '(188I 'erpuoT
'IIrlT ol€8po.I) arnlDrall7 cluoools-oqaarC uo sa.mpaj ra$aqql telsep sosotr^l '92 69I
arl.. '
'paas raqlouy'usrunorlg
-ETEZ
llgV-gW 'dd 'poua4 a1duag puoras aUt Jo s8ult1.r4^ I.lslmaf '('pa) auols u!
'gZ :o1ua,
',,arnl€JalrT crlsoup ur saornos qsrlrel" 'uosJ€od 'y .ro8.rtg 'nldruaxa op 'IzaA
'sfossg papaps'rqcuerg'p6 r11ad:
',,lurdo;rdy mlnluauo €aJezruala-ouet1" erdsap al$aqro,r arec DNS L
'EZI-gZl'dd '(9002 'puellrod 'proJxo 'uorlezqv'r3 rlsu^af 3o .{ru.rqr1 u€urllrT)
usrcpnf l1!a1cuv uI ssaco.td puD au1,L'ura1g eqseg IA :89-8 'dd '(t002) Z-I'll
't1o1c
't1ta1.ton@ salpnls qslmaf ',.4^llcodsrad uersrad V tuo{ BurF1ug crpnurluJ Y
'vv't
:(sapr€d'> or{l poralu[ oqal saSug rnod aqlJo aIuJ aq;,",(u1a1qns e^g rarr€tr\l
Inrynls elsa luelrodurr ap lrqasooq 'gZI-VZl 'dd't13tg uo suotsuacsy'tuapr INlTI.
olsaJ
i6gl 'u 'ggg 'd 'suotlcaJn4 8utq.rcsqv 'uapt i,,I-rlptr-uplq IB ngr Inpug9" 'lapl IzaA 'gZ
'1 1n1o1rduc urp apfncsrp '(LL6
€I AP
u! aqnu reur rS '79-99 'd.d.'pop raT?O aq;'rouudolg 13 pa1 '19167 'eqdlep
-u1q6 'ssar4 eruuali(suua4 3o ,{1rs.ro.rrun) waruoc uDluDsDS sq uI llnog aql '(Er jE
Sutpoag :pn'talD1 uolunrl ar1,1, 'upuncag r€qs urnte rEI '16-Ig 'dd 'uaqoslog InIIls
INI E
'uaroy iglf -ggt 'gI 'dd 'uaql paloaLJ aH ap1uaf, puo aIDW:ourarqcs :(866I '28-
'BluBIlV 'ssar6 epr.rolg qlnosJo ,(1rsra.rrun; ,(,ynbtgy a7o7 Jo 1snq aql lD 7us!u 'c nr
-D',rlsporoz puD 1us?Dpnf 'uapr i(gg6I 'uruquel 'ecgeury yo sser4 dlrs.rarrru11;
adeo,
otuo1tqog clpnTup1 u1 utsluDlrlsDoroz puD ',Cyruot7sttr17 '7uslopnf tausnalq
qocpf :98-09'dd'(ZI0Z 1eg-Eu1.rdg; gZ'lo^'11tlysDN ',,sosnsrncxg oarl{tr,:slxal
Jo aa
uEruBrI IaIIBTBd puB arnl€rallT clulqqug ur ,{pog a1eural oql Jo uorlezq€apl
pue uolllsodruog 'uor1cn.r1suo3 eq;," 'uapt i6g-gV'dd '(6002) 88 'lo^ 'mapag IJOl9
g1"y '.,serr1erruN crpnurleJ o/d; ;o luaurdolairaq oql uO :lxaluoC uBru€rI suB
JBJ
puB lxa;, crpnurp;," 'upunceg IBqS :Zl-6gI 'dd '(996l) Z 'souaual 'uqcoufl
Jo {oog crdorqlg aql ol ocuala;ag lercadg qlta\ salurJ u€rqged ur IeBrsI
pue u€rl" 'ua.r8uapr1y1 oa9 1691-991 'dd '(9002) malaaA mo7 ozoptog Is tz
JOIF
-u€xg uerrlseorozruBluusus v :spooN fre.roduraluoC snsral ernldr.rcg" 'arapr ",a1d'
:gg-1g 'dd '(7993 'urrpsnral 'loqro) lunllDH ploD1-a7 PnoA-D1.! nlag :ptanq-a7
itfut
p,ltaN '('spo) plaJurals 'Z IS ru^rlBH 'g 'ueurlg a ug ',,,{lrntrrluv al€rl Jo flrunru oruc
IUSI:
-uroC qsr^\af ueruo1.{qeg aq1 ut lq8noqJ Jo sapory pue sruroN u€rsrad altlg
puu uorterntlttrry" 'ruapl igp-94 'dd'(0102) 0Z 'lo^ 'M :94-91 'dd '(6OOZ) UUb
pue uBruErI :rorrrtr\I oqt ur roqlo su€
6I 'lo^ '1yg ',,.req1ouy au6 ^rar1 s^\of '*ol
aq;" 'uetnlg !(9197 'ue8utq1.t;, '{caqals rqo6) $aruoJ uD'tuD.rI sll u1
atd
pnulpJ agg uu8a,(eg
^o{BB urlqeg 'ytr r$ soqrleg
IorBC ap plellpa oloclye ap arfcaloc
a15a
Bluacar '11u.raua8 IEru luarural u! rur 'p6I 'ggl 'dd '1 'saFog aq1 'qreqtn VaL 'ZZ
LV ouscncouJNl
48 RAUL PRIMORDIAL iN EABALA

32. Vezi,deexemplu,Levenson, Creatiort.and.tlrcPersistenc,eof Euil,p. [24;Morton

Smith, JAOS (1963), pp.415 sgq.; tsianchi, Sellected Essays, pp.378-381. ln
manuscrisul qumranic al lui /saia versiunea este mai aproape de simetrie:
,,Eu produc binele Ei creez rdul". Vezi Kister, ,,On Good and Evil", p. 512, n. 49.
Pentru o abordare mai scepticd a supoziliei cd tr'acerea 1 are de-a face cu
rdul, vezi Smith, The Priestly Vision of Genesis 1, pp. 62-64. Pentru juxta-
punerea Ecclesiastu.lu.i Ei a versetelor din Isaio, vezi, de exemplu, Comm,entary
on the Tolmudic Legends, ed. Tishbg p. 92, de care ne vom ocupa infra, in
cap. 3, sau fragmentul lui Angelet pe care il vom discuta infra, in cap. 1,
divind, perfecliunea Ei r[uI". Vezi gi Scholem, On the MysticaL
"GAndirea
Shape, p. 57. Ar trebui sd suhliniem faptul ci acest verset a pdtruns in
liturghia evreiasci, degi termenul ,,rdul" a fost inlocuit aici cu ,El creeazd
totul". Aceastd totalitate diferd de totalitatea miticd ce glverneazd discursul
omului arhaic, aga cum este inleles de Claude L6vi-Strauss qi Paul Riceur.
Yezi Symbolisnt. of Euil al acestuia din urmd, pp. 168-169.
33. Vezi Moshe Weinfeld, oDumnezeul creator din Facerea I gi profefia din Deutero-
Isaia", Tarbiz, vol. 37 (1968), pp. 105-132 (ebraicd); Levenson, Creation and
tlw Persistence of Euil, pp. l2I-I27 ; Sommer', The Bodies of God, p. 177 , n. 17;
gi Smith, Tlte Pri.estly Vision of Genesis 1, pp.72-73, cu notele de subsol afe-
rente.
34. Yezi Israel Knohl, Codul genetic al Bibliei (Kineret-Zemora Beitan, 'Or Yehudah,
2008), pp. 167-168 (ebraic[).
il5. Acest tip de opozilie a servit drept rarnpd de lansare in.*rulte scrieri cabalistice,
incepdnd cu cartea Bahir, ed' Abrarns, p. 121, $9.
36. Fentrrr recurgerea la aceste versete, vezi, de exemplu, TB, Hagigah, f. 15a,
la R. N'losh6 din Burgos, discutat ia Shaked, Clarification, pp. 135-136, qi
1l'ishby, iloftrinu rdului, pp. 62-63.
3?. ^lsus, fr,ul f.ui Sir"o/r. 11"tr"4,33.7-15,42.15-43.33. Vezi John J. Collins, Jewish
Wisd,am in tke Hellenistic.Age ('t & T. Clark, Edinburgh, tr997), pp.80-89.
38. Vezi Knohl, The Divine S5,mphony, pp. 16-19, qi cartea sa Credinle biblice
(Magrres Fress, Ierusalim, 2007), pp. 9-23 (etrraicd). Vezi gi infra, cap. 4.
39. Vezi ibident.
40. Shlomo Naeh, ,,Poterion en cheiri hyriou: Philo and the Rabbis on the Powers
of God and the Mixture in the Cup", Scripta Classica Israelica XVI [= Studies
in Memory of Abraharn Wasserstein,II, H.M. Cotton, J.J, Price, D.J. Wasser-
stein (eds.)l (Ierusalim, 1997), pp. 91-101.
41. Yezi Urbach, The Sages, pp. 448-461.
42. Rosen-Zvi, Demonic Desires.
43. Vezi Ecclesiastul 4.13 Ei diversele lui interpretdri midraEice. Ibidem,pp.7l-72.
44. Yezi diferitele puncte de vedere formulate mai recent de Liebes, Ars Poetica
i.n Sef'er Yetzird, passim; Meir Bar-Ilan, AstroLogia gi alte qtiinle la eureii din
Isratl, in perioadele romano-elenisticd, ;i bizantind (Mossad Bialik, Ierusalim,
2001) (ebraic[); Tzahi Weiss, ,,Soft and Hard: More Comments on the Syrian
Ccrntext of Sefer Yetzira", Kabbalalt, vol. 26 (.2012), pp. 229-241 (ebraici).
45. Sefer Yetzira 6:7" Pentru surse despre rdul necesar pentru a distinge binele,
vezi Shlomo Pine,s, ,,Truth and Falsehood versus Good and Evil: A Study of
Jewish and General Philosophy in Connection with the Guid,e of th.e Perplexed
1,2', in L TWersky (ed.), Studies in Maimoniaes (Harvard University Press,
Cambridge, Mass., 1990), pp. f24-L25, n. 88.
46. Sefer Yetzird 6:7"
47. Sefer Yetzird, 1:4. Despre profunzimea rdului, vezi Scholem, Origins of the
Kabbalah, p. 28 si n. 42.
 'ru€pv rnl €orBorc ap runJB PlB8oI also nozouumo rnl Bolunu uI
aLfi J
aruqrrrrqcs Fll€ o opun 'e1g 'g' 7oq4o.tag 'gJ u1 el$esgS os nrIBqqV 'U rnl lmqrrls
lgu IIE ull 'BgZ '1 'q4a7a741-or1 tlazug, 'rplul:er{rleg {eU€N 'U InI B ar{ncsrp
uluelrodurr 16 lzen 'Z0g-I0g "dd 'I '(196l 'ru11esn.re1 '{oox p€ssotr\i)
^sU-Bq 'ssara
Ia^€qC 'O'qC 'pa '6t:g€ slsauap uo t.roguauraop teqsy uaq e,tqeg 'U n€s Paxa
'(.qfl7 .DrpI) qZ6Z 'I 'III 'rmpz 13 lzen 'g 'dec u7'r..ttttt Plncsrp tuo^ arBc e:rdsap go f,p
'Z0T 'd 'spua&a.1 ctpnluloJt atp uo ,(toluaturuoS'vuotey ulp lalrzy'g 16 ulzg'g 'e1aut
lsoJ g ps .rud re a.rlurp rrurrr6 'so! raru ap rJnz€r allnru ug Bapal urorr urnc s*e '(
'gnpg.r rrJnl€u e.rdnsu .ro1 .ropfcage.r 1e e.ruaold op lcund un €l Bc lrru lsacB uur::(
u1 nua8rncar r16r1eqec r$o.raurnlq '00I-96 'dd '(266I 'uer1oqo11 '^el1) troluanl
'urlIe
$tH ot papclpae puD topltutg qplrQlg s'tH uo apnorg 'C tuDlIIr \ ?qqDA ox ulP !
paryasard 'DclDpnf puo r1npo33y uo s,tossg - ,,"'safg aulry noqJ uado"'(spa) oc!t7
uururallnp a'1 'pue1.rnp 'S'f '{uewlr{ary'H'g 'apnerg 'g'fuaqtun1g 'f'H uJ ,ZL.T
'lqdosopq4 pr€rlroJ sapqqly cplqqeg" ',{o.r.re11 AoaZ uara A # 7:g ,oqqng
srsauae $ pan '8gt 'd '11961 'srre4 Jre37e91csag) anfu1stttV11aq arnnnc p
anbz178uoaV a?ossa141 'uapt ig1 'd '(Bt6I) Z 'lo^'aouDllst.tqp aor1t8tiy',.1111urpd
aErsIuBIlsIrqO ol suep aur€ruas BI op alsrruug1lrur a-r8o1od{L eT" 'no19rueq -JOSS
ueaf lza^ '11$a1e.rrra
awol roun Inlxoluoc u3 'erzrgl ualulrqcrluv ulp oclrusoc satp
olunlcrc Bl or€olrroJar egrfepcods o.rdsoq 'Z6I-16I 'dd. 'npryg ':1co1sura1y sJa,r
IS :3II-6II 'dd 'ztgl rnD ulp tunluo7g'ssn11 iglp 'd, 'saptuotutloll 'udupe4
297 'd.'ntza.ra a1o $ nfurpa,tc aJrpg i{qqsr; i1g 'd 'adotlg Tocl1stytg aql uO '
'ualoqcs :41,-1L 'dd 'ulTtlsatag qasp,Dq 1n1r141" 'uralslloC-uaqsog rzea 'turprur ac!19
lsece e.rdsoq '0, 'd 'I 'lanurqg 'pa's8tnssa1g puo statot4 uo t.toytaunao7 uy '68'
?lelrc olso lrru mlsacu e gprcads gurroJ O 'ept, .oqqoy sa$Drcapfl I$ 'gZ 'd !$1tn
'Lit.oqqDy smaua7'glaprud arelnruroJ o ri; rzen'89'd'Z:6 ,Dqqoy slsaua2'gg
'VgV-IgV'rld'(1002'3.rnqs.ro1e4 Is '
-?:tu€s) 'v 'guno.I 'g"pe 'urstct3st141 umpurlS uta|sog la spoa qslaQl. 'ugI
:poqcs ^olro
otauoqdoaql aqJ 'III Tunrul.tcs uI '.,gI:eB? lolerplroH raJas pue
z:98 r{coug u q "q}I€d Jo uatr\l> :arorl crqcoug aql Jo srroH aq;," 'rro1.rg 'y '"tI
la.rpuv :06I-Il,I 'dd '(geOf 'uolacupr4 'ssa.r4 flrs.rorrrull uolacurrd) rustctgs,(7ttr
qslmaf tTtog u1 uoltopaay puo lDnfy :n?a741 c?tsDloqcs'uapr i614-961 'dd 'qe
'(t66I) tr1dosoytt14 puo 7q8not1tr tls.tmap Jo lnurnof ',,sornl€rollT 1ec€e141 pue
-AJP
loleq{raH ur uorllpu.\L pue qoog" 'zlr€,rs 'O la€qcrtr\l :'bbs 697'dd '(ggOf
'ue3u1q1;, 'lcoqerg rlgtolN) totroqc aql Jo saaog aqJ 'uuadp11 pr^Bo :(prrBrqo) :Lt
lg-g 'dd '(900U ) gg 'lo^ '1n,oq ';o1er1{laH Brnluralrl u3 rar{rpurq 1nlue1" 'uapt PUD
:(FcrBrqa) gg-lg 'dd '(9g6l) 96'touts ',.eeresa€3 ur nq8qqv 'U l€uB{€J." 'uaII -oJa
r€q rratr\i :gg-91 'dd '(L}OZ) V1 ',C\ta|tnn9 s?lpry] qslmaf '*e;rodrog n1eor3u141"
rlsrr\af aql uro4 acuoprlg luar.rrdurg :a.rnla.ralrrl loleqrpaH ur uor?nqrJllv 'Jna
snourz(uopnas4 3o ecueS.rerug arlJ" 'uBlsnog 'S u€UEBU :(pcr€rqo) lerir,rude ap Ins
srnr u!) cilolBrplraH €rnl€rolq uI nqeqqv 'u rnl Burrlaoq" '.rapreuqcg Iauqrrw '99 9zE
'g 'dec 'o,tJuq vat'gura1 glseoce ed rrlelop o?lntu r€w nrluod 'tg u!
'eL 'J 'py2lDrag 'gJ'nldtuexe ap '1zan 'gg TD}
'I ssauaC Jo uotstly trysalrd aqJ 'I
'qlltrts :tOt-gO 'dd 'saapqnT Jo qoag aqJ'p8eg :61-91 '7I-II 'dd 'tuotldtutg
uI'
au?a1e aqg '1qorq1 :tgl 'd 'Uag Jo acuarylsrad a1p pun uol?Dar7'uosua,ral VaL'Z,g
,lt
'ZIZ-AIZ,'VLl 'dd 'uot?ryag c?xsou7 aEJ \za 'I9
nc
'g0I-?0I 'dd '.,,ropuop 'suorsuoJsy" 'uapt'nlduaxa ap 'rzal 'EIuqeC u!
'6r
Jollrrlorurs ufuelrodurr ruluod 'gg1 'd ',,1,rosuo3 sll pue u€rllur^aT" '1ap1 pon '69
:AF
'€gZ J '(166I 'urqesmel 'uru(du1er1smo;1 au8srytr) IopI 'ntr 'pa'rloauD,Dd louJoj'69
'SV-LV 'dd 'pr!4a ntag ug Dapod s.tv
uI
uo
'saqa11 :(986I '€uSolog 'gqu) qprnual qso.tptw tI '('pa) Iusrad orn€w IzaA '8?
"duscnoouJNl
 RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

57. Este interesant faptul cX pericolul ca aceastd lume sd poati fi distrusd prin
raportul sexual al monqtrilor gigantici primordiali existenti in mare este
exprimat utilizAnd acelaEi verb HRB. Vezi materialul midraqic care recurge
la acest verb, citat de Idel, ,,Leviathan and Its Consort", pp. 154, 158.
58. Genesis Rabba' 12:3. Yezi qi Goshen-Gottstein, ,,Mitul Ma'aseh Bereshit",
pp. 7l-72. A se remarca aliteralia du Abbahu Ei Bohu, in special in modul
in care cele doui cuvinte sunt scrise in ebraicd, fdr5. vocale.
59. Path.s of Faith and Heresy, p.25.
60. Aceastd strategie de a crea ceea ce putem numi un ,,iudaism rabinic compact"
nu este o excepfie. Vezi, de exemplu, cartea sa The Wisdom ofthe Zohar,vol.lI,
p. 684, unde descrie cAteva disculii talmudice ca fiind,,rare gi necaracteristice".
Vezi Ei Scholem, Origins of the Kabbalah, p. 80; qi Gottlieb, Studii de literaturd
cobcrListicd, p. 29. A se compara, totuqi, cu ldel, Kabbalalt: New Perspectiues,
pp. 161, 357. Yezi si su.pra, n. 2.
6I. Tlte Doctrine of EuiL, p. 13, de doud ori.
62. Major Tlends, p. 34.
63. The Doctrine of Euil, pp. 60-61.
64. Yezi recurgerea suslinuti la termenul ,,mit" in contextul literaturii midra-
qice in, de exemplu, Bae\ Studii, l, p. 77; ident, Israel printre neamuri (Bialik
Institute, Ierusalim, 1955), p. 82 (ebraicd); Irving Jacobs, ,,Elements of Near
Eastern Mythology in Rabbinic Aggadah", JJS, vol. 28 (1977), pp. 1-11; Stein,
Maxints, Magic, Myth; Goshen-Gottstein, ,,Mitul Ma'a,selt, Bereshit"; Idel, ,,Levia-
than and His Consort", pp. 148-152; Fishbane, Biblical Mytlt and Rabbinic
Mytltm.aking; sau mai recent in Maurizio Mottolese, Dio nel giudaismo rabbi-
nico. Intntagini e mito (Morcelliana, Brescia, 2010), posslnr.
65. Vezi Idel, ,,Rabbinism versus Kabbalism", pp. 281-296, precum gi atitudinea
mea generali din Kabbalah: New Perspectiues, in special pp. 156-157; gi in
mod particular Liebes, Studies in Jeuislr, Myth, precum gi studiile menlionate
in nota precedentS.. Pentru mai multe detalii despre rolul exegezei, vezi infra,
,,Observa!ii finale".
66. Vezi supro, n. 60.
67. Despre acest midrag, vezi Stein, Maxints, Magic, Mvth.
68. Capitolul 3. Vezi qi Baer, Studii, I, pp. 110-111 Comrnentary on the Talmudic
Legends, ed. Tishby, p. 99, Zolnr, I, f. 29a; 'Auodat ha-Qodesh IV:3, f. 116c;
gi, de asemenea, Har Shefr, Mallthin Qadmain, pp. 58-59, 64, rr. 236.
69. Vezi modul in care fragmentul a fost citat de Mosh6 din Le6n in S[eqeL ha-Qodeslr,
ed. Mopsik, p. II2, in varia, qi de R. $em Tov ben $em Tov, Commerttary on
Ten Sefirot, p. 66.
70. Genesis Rabba'1:8. Pentru o analizi a acestui mit, vezi Goshen-Gottstein, ,,Mitul
Ma'aselt Bereshit", pp. 58-59; Liebes, Ars Poetica in Sefer Yetzird, pp. 162-165,
168, 222; gi Baer, Studii, i, p. 132. Vezi Ei, de exemplu, Comntentary on the
Talntud.ic Legends, ed. Tishby, p. 104, pe care il vom discuta infra, in capito-
lul 3, Ei, urmAndu-l pe acesta, R. $em Tov ben $em Tov, publicat in Ariel,
Shem Tob ibn Sltem Tob, pp. 125, I27; Ei Cordovero, Shi'ur Qomah, f. 65b.
71. Tanltunn', pericopa va-IeEev 4, citatd inComntentary on Prayers and Blessings,
ed. Shmuel, I, p. I22; vezi .si ibidem, p. 123.
72. Genesis Rabba'28:4. Pentru a vedea, de exemplu, elaborarea relafiei dintre
aceste generalii qi rdu, vezi cartea lui Elior de Ia mijlocul secolului al XVI-lea
,,The Doctrine of Transmigration", pp.246-247,263, nn. 30, 31, qi'Emeh
Im-MeLelzh, f. 2lcd.
73. Schneider, ,,Mitul Satanei in cartea Bahir". Cf. totuqi viziunea lui Tishby,
DoctrirLa rdului, p. 1.6. Pentru literatura adilionali pe aceast6 temd, vezi gi
Liebes, Pouestea lui Dumnezeu, p. 130, n. 30.
uBurnH puB .{pog aur^ro aql uo :oJuauJoJrod o1 a.InlcnJls rJtou." 'tuaP'r
:ZtZ'gVZ'68I-1,8I 'VLI 'ZLl'89I '09I 'lg 'dd 'saarycadsta4 maN :qolDqqox rS rza.r
'1ep1'nlduraxo op'rzal'earleuno;.rad €c olnzpl'aluelrodurr ro JolaruJoJ Bal€lrr 'rqqslr
-oferu ug '.BIBq€C a.rdsap rqasoapul rS praue8 u3 leuotfrpu.rl Inursrupnr a.rdseq 'gg
'(PcrBrqa) (666I'urq€snJol qa'Lug,
'sse.r4 sau8eyll) 2pJuauoutad ug nos onpupc :toutg ad pqzno Daco; uBruFS €af ir\-
uuueqco rnl I€ nrpnls Inluusaralur rze,r 'eqqep11 gS ero;, ug .ro1 urfula,re.r arlurp
a1*e.rud ac ug '- (alelllrqrlcaJrad" lnueur.ral .ra;erd rcru op n.rlsou pdocs ug
- (aluBlsuoc ruguor{ceyrad" e rS .,rrunrfaa3.rad" e eec 'ruo8elec Fnop alac uluad '18 's8zrss
'ggl'd'(eg6I'arourrlleg'ssar6 flrsrelrun sur1do11 'oco
suqof) ror{ateH oIIr^u€rC 'y 'pe ',pun1uu!ts" p.tolt1 aqt to uotplatdngl 'Ielrv'
un o1 nuau.to8a1ot4 'fuoutnp p1.to1g lo soapl uolislrqC puD lDc?sso7p tezlrdg -olrdec
oo-I rnl aIB araoualue alrurdo e1 rS e.reo1r.re3a.r 'a.reolecgrpa eJJaurar IzaA '98 aql ua
'6ssau{rBo '99r-Z(
q8norql 1qEr1" 'uosg1o16 1i :979-1,W 'dd 'II 'loa 'torlog aqt to tuopstT4 aqJ'gg InIII'f
'18-99 'dd 'poatlpog at11 lo adotlg 1octlsty41 aW uO 'Vg
'7 exarty 'o.tjuz uo lt
rzer rS :tr6-gg 'dd '(6002 'orlruur) t.mal nlDlzlry p ctp.totldag to tpn$ aqt 'qsawi
.tol Toutnop arg '"qepqqex trl€lscg s.EU€InqV E€q€rqv ur e133n.r1g .rauu1
q8nolql ac€a4 .reuu1" 'IopI 'W isatlsaq rluoua1'rl7-uasog 'nlduraxa ep '1zan 'gg lcaIT
'..aIBuU rrfea.rasqg" ug '1eqe1ap rew '13 g 'dec u1 '1 'dec plndecugel'o.!u1 a1'ZB c?pnu
'1nlssDd'smaf s,urnlDs 'lapl rS lipcrcrqe; tgl'ZZT'dd '(OgOf
'ur11esnre1 ')tIIBIg p€sso6) csa?arna xusluap ap llpnls 'I^oT 'H uBuEr{oA IzaA 'I8
'Z Bxauv 'oltu1 ver'nq.r e1 oruollroJar orapo^ ep elcund elsece e.rdseq 'gg
'.,1q8noq; cqsrlBqqsy ur uorl€cgrl 'o'!u1
-cuES sll pu€ Ir,rg Jo uralqord eq;," 'uosqocuf u! m1npr B rrpproq€ rolsac€ € alBuoI
gzrl€ue ap rJnz€c eaalgc rS VaL'Z plolrdec u1 'e1.red ug 'ednco ruol eu eJ€t u1 rS:
op 'gg-gg 'dd'oun7 mI DpqDC '{ruoloqts ug lecrlqnd tlerlsucMoso 'U ul BauIPr
rS '1o1rdec lsacs uI nrzrgl reru 'e.rzg 'g a.rdsap prlsuou erfncsrp u! rrurpJozop
€aunrlsoqc -!qqD'
15 lzen '996-997'dd',Cnrycuos puD aruo71'ef,epa4 i1g-6tr 'dd 'adoqg
aIfi uO'uraloqcg plncsrp 1g urnc clu!q
1oct1s,(yg eSe 'luadtag aqlJo tarcas'eilpallp 'JC 'e t
'7'dec 'o.tlut vely'92 -uIAa-
'p 'dec u1 'o.t!ut alelncslp rS esnpe.rl U rol ar€c 'qLl 'eVl 3; 'nldurexe 'ulals
op'698 Ng srred'sItr u1p aruruoue eleluauEe.rg:ggt'd'U'Ioa'toqog at11 Jo r€aN.
luopsttb. aty"6 ',(qqsry
:68I 'd 'adoqg Toctlstyttr aqt uO'ureloqcg 'nldruoxa ep'ye6'gg {II€18
'qW6'J'(91,6I'urrlBsnral) IILylo^ -€JpII
'loboi7 .rg, 'oro^oproC ?qsontr 'U nss 'lgl-gel 'dd'uotlocglr.roTg 'paleqg ug
l€lncsrp soErng urp gr{sontr'g m1 pluau8e.r; rzon'eldruaxa al1e nrluad '69-Ig 'dd
'ssauq.rnq loulun7 '.uosJlo I IS :9lg-609 'dd ',,.nqag Balr€c u! DuotDS Inllntr"
teprauqcg i? 'u '6II 'd ',,1n1cn.rg ppece.rd e!eo3" '1eurp-.req.reg ver',t1t1og ea1 tsan?;
-rec a.rdsap lercads poru u! rBI 'gtg 'd'ptct7nyoqoc p.mlDrall'l ap ?tpn?S'qa11llog
prnlc
lSgV'OgV-AgV'dd '11 '1oa 'rDUoZ aq7 lo tuopstltr aq"; itqqsrg igg'7y-gy'dd '(aJr1i
'adotlg 7ocr1s,{741 aqt uO '.ualoqcs :L6V 'd's8uog lo EuoS aql uo flo1uauwo3
'II Io
'nldruexa ep 'gzen 'gcrlsrl€qur €rnleralrl uJ rrincslp ?auoruase aseororunu gfsr-xg 'gl
'ZgZ 'd 't3o7oaq1 7oct1s,(141 arlg 'ourolqg uag rS 4?:Ed
:qe?t 'J'1ounug,-ot1 nlag '*ol ura$ uaq irotr ua$ 'E: Lrl 'u '78 'd 'tus!c!ls!u
* atSotu 'a1&tnag'4Ia.{ :gZU 'd 'o,n.rog .rg. 'prsu11-aq Bpnqa uaq pr^Eq 'U Inpor
:gg 'u '?,LV '69? 'dd '.ror1og atll Jo utopstlg arlg ',(qqsr6 'nldurexa ep '12a1 '91 ,
u1!4
'9r 'u
IS IZI '0I 'u 'gUI 'dd '..1n1cn.ry gpece.rd e!eo3" '1eurp-.req.reg rS l,(qqsr; p1 e3:n:
B gI Blou IS 06 'd 'uaptqt rS unce.rd 'tr1 1n1as.re,r u1 dqqsq, rnl E losqns ap alsa
elou rs 'I0I-00I 'dd ',{qqsr;, 'pa 'spua&aT )lpnrulDJ aql uo ttoluaxuuoC lza1'VL ur.rd
I9 suscooouJNl
52 R,fi.IL PRIMORDIAL IN CABAIA

Action in the Kabbala]h", Misltqafayim,vol. S2 (1998), pp. 3-6 (ebraicd); idem'

Absorbing Perfections, pp. 3, 13, 31, 60, 67,73-74 etn': idem, Ascensions on
High, pp. ?, il, 16-18, 68, 114-115, 120'121 etc.; ident, Enclmnted Chains,
pp. ss-sa, 47i idern,,on the Performing Body" etc. Pentru anunoite aspecte
din cabala la care m6 refer ca oergetice", adici legate- de invdtarea prin
acfiune, vezi id.em, GoLem. lr'ezi Ei Abraham Elkayam, "Intre referentialism
gi performativism. Dou6 abordiri in infelegerea simbolului cabalislic", Da'at,
iof. ZS (1gg0), pp. b-40 (ebraicd). Pentru o aplicare recentd a teoriei perfor-
manfei la iudaismul antic, vezi Angela Kim Harkins, Reading with an ,1" to
the ileauen: Inohing at the Qumran Hodayot through the Lens of Visionary
Tl'aditions (De Gruytet Berlin, Boston, 2012), pp' 46-68'
89. Scholem, Mad'd'a'ei-ln-Yahadut, p. 34; Tishby, Doctrina rdului, p' 16; qi ident,
The wisd.am of tlrc zohar, vol. II, p. 458, unde vorbegte despre ,emana$ia
secundard originata in sistemul emanatoriu divin". lnsi cele scrise imediat
dupd aceea, iiidem, pp. 4b8-459, invalideazi aceastd afirma{ie. Tlebuie spus
ci ieoria catharticd pL .r.r" a formulat-o Tishby a fost anticipati de David
Neumark, Tbted.ot ha-Fitosafiah be-Yisrael (Ierusalim, 1971), vol. I, pp. 179-180
(ebraic6), a cdrui analiz[ nu este menfionatd in scrierile lui Tishby. vezi insd
Idel, ,lim.lurn", P. 85, n. 147.
90. Vezi supra, n. 40.
91. Vezi viziunea stoicd din Cicero, De Natura Deorum II, 13, care pornegte de
la ipoteza unui zeu perfect, deoarece cuprinde totul. vezi y infrq, cap. 3, n. 1.
Peniru expresia a totalit6fii", vezi Evanghelia gnosticd
"perfecliune/implinire
1Yuth,21:8-9, cfl, Bentley Layton, The Gnostic Scrip'
a Adevdrului, Giipet of
turcs (Doubled"y, N"* York, 198?), p,255, discutatd pe scurt in Liebes, ,sefer
Yetzird in R. $lomo ibn Gabirol", pp. 120-121, 9i in wolfson, ,,Inscribed in
i.he
Book of the Living", PP.244,249.
92. Despre conceptul ae inlinit caUalistic ca perfecfiune, geleimut, vezi, de exemplu,
R. Azriel din Geron4 sha'ar ha-sho'el, ed. M. schatz (Ierusalim, 1997), pp. 30-32.
R. Azriel tinea foarte mult la termenii legafi de riddcina $LM, ca substantivele
galem, haqlanta qi h'iqtalm.ut.Vezi, de exemplu, ibident, pp' 30-31; Commentary
on the Talrnudic Legends, ed. Tishby, pp. 47,49, 83. Totalitatea este de ase-
menea foarte expliciti lntr-o formuld utilizata de R. Azriel, aceea cd 'nu
existl nimic in afara Lui". Vezi, de exemplu, Sha'ar ha'Sho'el, pp' 35-36' Cele
mai multe dintre aceste expresii apar in comentariul lui Ibn Gabbai despre
cartea lui R. Azriel Derekh 'Emunah. Vezi 9i Tishby, Tlrc Wisdom of the Zohar,
vol. I, p. 235. Permitefi-mi s6 remarc inc6 de aici cd existi o corelafie lntre
accentul pus pe perfec[iunea divind, ca in gdndirea lui R. Azrigl, qi discufia
despre r,tr"" i6nl.ti, aqa cqm vom vedea ln analizele gdndirii sale din capito-
lul i 6e mai jos. Despre distinclia dintre Dumnezeul biblic, neinfeles ca perfect,
qi cel grec, filosofrc, vezi scurta, dar importanta remarcS a lui Howard wettstein
din Divine Evil? Tlrc Moral character of the God of Abraham, ed. M. Bergmann,
M.J. Murray 9i M.C. Rea (Oxford University Press, Oxford' ?01-1)' p' 332'
93. Vezi, de exemplu, Commentary on the Talmudic Legends, ed' Tishby' p' 57;
Sheqel ha-Qoclesh, ed. Mopsik, p. 99; Pard'es Rimmonim, IX:3, I, f' 57ab;
R. Aaron din staroselie, despre care vom discuta mai jos, in capitolul 6. Pen-
tru formulele aramaice, vezi Zohar,I, f' 34a,49b,87a, 94a,2t6b, II, f' 46b,
55a gi in special importanta disculie din II, f. 184a, unde expresia "perfecfiunea
a totl se bazeazd pe existenla binelui gi a rdului laolaltd. Pentru qeleimut ln-kol
ca atribut al lui Adam, vezi Migdol Yeshu'ot, ed. Cohen, p. 86. Pentru mehei-
menuta'geleimata', vezi, de exemplu, Zohar, I, f. 84ab,85ab, 141a, 186a etc'
94. ln frlosofia evreiascl exist[ multe discufii despre perfectiunea umani, care
urmeaz{ formulirile existente in traditiile filosofice greceqti qi musulmane'
€ar€urnsB ulJd al€AlozoJ luns rS lldaJp nes rie^our^ou rzr^rpur roun BlrEos €l 'auBuITr
orr^rJd r.r lllaclldxa alsm BI alspBJ5orlor luns €IBqBc u! raocrpool aloualqord '80I aJBJ 'E
'0gZ 'd '1 '1ott'nx1o7 aUl Jo xuoPsly\ aq"1, 'dqqq;, Vo 'Z0T '44 €9{
'eI-I 'dd 'qElH uo suolsuacsy Baur aap€c prceds uI IzaA 'I0I -laqalu
'aualutsArnz rB auerrlseo.roz alollloru
Io4't!
op ?lup olse ufncsrp olrurnue pzueu8erdrul oc gcgrcads en'rlcadsrad '1cry eeunrt
^srorrlq lnaN 'sp'lrolyl p?O !S 'SI-II 'dd 't18t11 uo suosunsv €otu uo1'rec IzaA '00I 'qgt J
'86 '06 'dd -uad'9
'*slqclN snu 3un;do.q;g" es u rA urnca:d 'unnl lnrrcx ulp Truluou€ .ropl$tpqec loel c
rollJolJrs lrrdnsu qraA lsoo€ BI IorlqEC uql 1nI rua8rncal lnlcudrur EAJasqo aJBc :t9'd
'Tg-0g 'dd 'qppqqDy u1 salpnts urp uraloqrs rnl IE nrpnls pluugodruy 13 lzan 'ze
'l,tg-6gg 'dd '"n1qdg s€,ll 1I pu€ ssau8urqloSl ol lno paIIBC all puy"" 'sau16 'uueui
rza,r 'uuuacr,ry uI lorrq€C uql Inl B Psrns epqrsod nrluad 'tZI'l6I 'dd 'I ulalsll1
(rpqoz y6
'"rar1z1r:r4 'po 1za1 '.luuerua" purueasul atet'laiodp, pqlal pdnp ,rup 'ltaga
',DrlpqJa, Inqro^ e.rude opun 'qgl J 'I 'rDqoz r$ rza,r irg'u'9W'd rqasoapug -olrder
'gW-??V'dd '"nog.rg rnl 1e trlsrleqec ltr1lnf' 'seqatl u! lelncsrp - €9I 'J '1'.trtt1og erfncsr
'nlduroxa op 'lza1 'EI€q€C urp elsruorfeuBruo rauool erdnsu lcudtur un lnl€ € orlul
aunlzrl ptsuocv 'bbs 69 'cld '.,1orrqe.p uqr ourol$ 'E rr! Qr14a .la'lag" 'soqa11 ',tot1o2
Flncsry o urna u$e 'erfeuuure gpeaa.rd arcc ',$g cl€rqa lnlnqraa eeruzrlqn ugd e.rdsap
'g*arq o nes aunlzlcs o ec saleiu; g aleod at ?uoruruola un BI ap puru.rod alaS'(
uc 1e$uueura plndecu; a.rdsep lorrqeC uql lnl €or€lelor urp erfncsrp 16 pen nu" g
-osB a
'sruspolald pu€ rIBIuqq€X qsrmag" $ ,,yo.qlag oql a^oqe u€W Jo a8uurl aq;,"
'IopI IS urnaa.rd '0et-907 'dd '(ZI0Z) ZOT 'AOf ',,t1u1eqquy lecrqdosoaq;, ttoya
Jo osrg aql pu€ (os-utg).{1pgu1 5o ldecuo3 aq7" 'uapy i1o1aoa.t 1* suncsy olaArlr
'5re6-en8a.rqel€A:8I-gI 'dd'grtbanaq puo tlyytgJo sToog'ra1qce4 rzaa'g1rpugd '28{8
-sg.r 3re1 op lgl€ od 'plsrldrurs ep 1gc ad'nicurlsrp rolsoce a ?crllrt c nJ?uad '66 'nldur
'VgE- LVE'dd'tloyoqqoy aqt
lo sur"$tlg'ureioqcg rza1 'alelrlelcads ap €orelocroc u1 rS elecrlqnd a1e1xa1 aq". u!
u! lnrsounc aurq lsoJ e r3 acrlsrpqec rrncJal oll€ ulp eur,ro.rd 'no ludnco raJa{
uru-ru or€c ep qporuodo.rluu reru Porpecap Brnlrnrls ap PraJIp or€c '1n1nlru -d3.rag
-lliul Inugs u! alsolac 1ulwnl rarl e uiualsrxa €I rolrroJar orapol ap InlJund '86 PCtlso
'gLn-L6g 'dd'pctSu1oqoc Ftrnptayl ap ?tpn$ 'qe1111o.9 rS 'I 'u'
:(Pcrurqa) ggt-ow 'dd'(rgor) 9z'Io^ 'zlqroJ '((rlsarac rolrulurnrl' €uFltop BI ep a1
e.reo1l,il.rd urrf,(e11 .re1i 1eqi1 'U mlnlsrl8qsc u plolsrde O"
^EpBN
IoB rza^
'€aI-tAX Iu Inplocos lnlndaeug u1 'rn1n1rugur Inruauop urp alred puVcRI Bt
rroaun osrrJsep gtg/as-rcdrq alacB 'SoqojEoj ataz alac erdsep rrincsrp nlluad '16
'gg 'u 'atdns IzaA '96 Psu!
'gg 'w '2, 'dvc 'n4ut IzaA '96 08I-6
PI^EC
' uttssod'(9002'rleuurcurg'ssa.rg e3e11o3 uotun snds
ArorqoH) Eulag-77ar14puo 'a?pa\mouy 'anU1A:'tuslnpnf urapouard ur ssautddog 1€Ipa
troslenureg-qsorlJ'H lzaa'ptseror,\a E:rosolg ul rqasoopul '1calqns lseee erdsoq erfeu
't6g-Igg 'dd '(966I 'ueprel 'llrrg) :{u€rd 'q'pa 'uo7s1 Taaatp':t7717 lo snaf aqJ 'xuap!
uI '*gns qslx\af orll luo;r; r(caqdo.r4 pua ocuopraor6 'uorlca;.;o4 uo asrl€a-\L
pc11sf61 y" 'uolueg pe4 ig1-1 'dd '(f OOf ':1.roa rrre51 'sser4 ue114141 ul \pU) t"tou
ron€g 'f 16 uepuy '1 'uosulqog 'I'pa tsalpnls 7o&a7 puo ynuqdosoytt14 :sap o1
-luoutloq sasoq1 to l!?noqg aqJ ul'.,sct1r1o6 puu 'arrty 'uor1aa3ra6 u€runH uo -JoJJ€
"
sapruomre141" i{e.ue11 'Z uarra \:19-2,6 'dd '(81,6I) 1yyy1 'manag fyalton@ ,
to,o(
Vslmaf '*sapruour1el41 o1 Surp.roccy ^{BT aql Jo esodlng aq;," 'uo1spe1p ur€IrII l rrrsllE
:(0102 'uolsog 'ssa.r6 sarpn?S cruop€cY) s8uog Jo Suog 'sapluotulDq 'sapluos ulrd
-.tag 'itoXnatasq? a\l u! qproJ'xuary :(066I'EluullY 'ssard sraloqf,S) ltolpal alca
-.od umung uo sapl1tolulory'.reu11ay uaqceuotr\I :92,-99 'dd '11961 'u.riroue11 'sltt
'puu18ug .troN Jo ssa.r4 d11s.rallu1l) frois?F7 P?lpanaryI Uslmaf ut stossg uo s
uI 1Uc11qnda.r '"nsuor1ca3.ra4 rnod> s.sapluourBtr\1" 'uueur11y ropuaxalv IzaA 'tuap
suscnoouJNl
54 RAIJI, PRIMORDIAL iN CABALA

unei varieteti de solulii legate de metempsihozi. Despre teodicee in gAndirea

religioasS., vezi studiul lui Doniger O'Flaherty The Origins of Euil, pp. 1-6.
104. Vezi, de exemplu, D.Z. Phillips, Tlrc Problem of Euil & the Problem of God
(Fortress Press, Minneapolis, 2005); Di,uine EuiI? The Moral Character of
tlte God of Abraham, ed. M. Bergmann, M.J. Murray gi M.C. Rea (Oxford
University Press, Oxford , z}ll)i sau Encountering Euil, ed. S.D. Davis (John
Knox Press, Louisville, 2001).
105. Vezi qiinf'ra, in,,Observalii finale", despre a{-rrmafiile lui Scholem gi Tishby,
potrivit cirora experienla furnizati de vicisitudinile Holocaustului poate sd
ajute la infelegerea simbolismului cabaligtilor.
lerprouud ng"r ap pnd11
__ Io{[
I Bo+rBd
ps eleod
fqt{sg t
ur{of) sL
proJxo)
to .ta7co-
poC /o t
'9-I .dd
Berrpug.l
 Primele trei capitole vor fi dedicate celor trei tipuri de a inlelege
emergenla riului ca pe un proces primordial: primul este ascensiunea
riului ln gdndirea divini ca un eveniment orimordial in drama cos-
mogonici, aga curn o regisim in tipul zurvanian de zoroastrism, iar
ca urrnare vom analiza repercusiunile sale asupra unei multimi de
surse precabalistice gi cabalistice" Al doilea se refcri la existenla a
doud tipuri de decade, cea buni gi cea rea, l.rrin analizarea unor texte
din Antichitatea tdrzie pini la ulele surse cabaristice medievale,
care trateazi despre cele zece sefirot ale rdului ca prirnele emergente
in cadrul procesului teosofic. Al treilea capitol trateazi, despre proee-
sele din sfera celesti a structurilor sefirotice, aga cum se referi acestea
la emergenia primelor fiin{e distincte, sub influenla categoriilor aris-
totelice de sferesis Ei existenfd. Esen$a capitolului o constituie articu-
laliile specifiee ale acestui subiect in primele etape literare ale Cabalei,
cunoscute noui din Provenfa qi Gerona gi din unele efecte ale lor de
mai tdrziu.
Scopul principal al acestei p[rti este si arate c6 o diversitate de
surse precabalistice, dintre care multe ,:l .r f,ost neglijate in cercetarea
de specialitate, poate fi responsabili ,r: ratdrile primilor cabaligti ryi
poate permite articularea unui alt tip de istorie a Cabalei, care este
dependentd nu atfrt de sursele gnostice, cAt de o multime de alte
surse variate, mult mai plauzibile. Abordarea este ternatici, in clireclia
celor rnai multe dintre contribuliile lui Gershl,,n $,holem la eonfe-
rinlele Eranos.
Erel rutu lpur ru1ceds un-JluI alualsrxa 'sof reur ap elgfnasp aJlulp
alaun nrluad eluaup"rad 'afesed EAo?VJ Bllc IoA 'Ilu^arparu rfuu,lus
rBo.rerunu ap plncsounr olsa BIUEIJuA .rep 'plncsouncau alse 18.re1
1eru aplcos aIIJnlBJls ug asuorSrler oluELrBA ralsaae efuangul 'alaquu
ap lrfpggdurg 'luapacatd punt&tn un pcrldurr Blsuaae .ru1 '- rie.rg
ec a16a,rFd al nu orur - rusF?seoroz ap lrpugdspr reru pdll e1 ap
arallap o glurza.rda.r ndrcuud gnop rolac eIIETIL{ 'alserpo pc alnzpA luns
a.rec 'rfq1ru$rp Fnop Jolac IB ple1 aluoaos 1-r* .ecrse1c" ndrcuucl pnop
alac ap snsa.rd ruru alun nldpupd un lEAaIa B oJBr 'pxopo.ralaq uc
EuBrJlsEoJo? Brxopopo ap glndaauoc 'p1s1a1ouoru I€ru aunrsJal o Blsrxa -aJuoJ
'crselc mlnurslapzuru Iu - lnlosqe cgce.rd - rnlnrusrlanp JEJluoc 'Ia$sV u$car
'esns Teru a*uuor{ueru rldrcuud pnop alaa luraua8 B aJEc '?Iugul pdurrl
ollE
nes uBArnZ to!.radns ngdpuyd rnun eiualsrxa eaundnso"rd 'ursruea.rnz alse
Ec ?lncsounc 'rnlnursulseoroz B gluanltu! u$nd ptu FuuoJ o gsul
'r8 IntrolldeC u! lcorqns lsacB BI ruoAor tuo^ - uBFlssoJoz Inlnlu ta lrsl
?aJe1(
-srlunp B puroJ o nc rfezlreg1uruJ nu.ra pa.rE gosolg gun 16 pc e.rud as ap al
'11nur rulq 'srusrlunp e.rdsep auaF?seoJoz loprincsrp 'p.rnsgur a.reca.ruo
o-J+uI 'a1e.ro1upur e1a 1* g 1od ursrcqsouE ap aru.ro; ollv 'gelec 16 rzua8
ap ro
-Iq1e n1zJgl reru JBr '$rqrre nus [ua11r:saru 'gpro8oq'rueiqaqlud :BJ alnc
-sounc 'ale.rarpeur a+u€uBl Joun e.rdnse gcprelnd glua.rdure o 1usg1 u r*
'lalsq
-nclu
lpugdsp.r aFBoJ lsoJ B arec'arErlal ap u€aqruuru pdrl alsa pfu.req.rorra.r -slJE
olsacu arlutp gquepodur rutu EeC 'IE{ar alle asuorerunu ep leldopu
BO?Sai
lsoJ ? rusTpnp ap dg lsaw'IFIIar lalsace olu FzBq ap eprdpuFrd am1 -acoJ(
-l?suor 'ee11op [B-ap 1nlac u.rdnse rnlnurud B pluug gapololeqso Buo?crl
elua
nc'a1e a4u! Brlplpq 16 ,pnop Jolac IB lrlt?ozaungl calsouli: uc plueza.rd
'a1e.u
Balellleau 'ngg plpqdg ec 16 ?Buuasop 'uuurpqy nus n{ure141-Bsuv
alxal
'np.r plFrds 16 - 1ntuslapzeru'ursr.rlseoloz nrluad guaruJal urp 1nun e ei
IoIB ap - pznuro nBs Epzul{ Brnqv rrgpod p1F1ds 'alerp.rounrd palnd ap$
?nop B lefuelsr-xa uzalodr lulnuuoJ E-s olocy 'ruulJ?s€oroz rnlnusqunp JBT ,
ale ocrselc JolaurroJ llntu pzearolup 'epluaprcco rer{eztprrrc BIJo?s! uJ
-soc
alncsouno luns runa uSe '1ep11e.r aIB alsllunp alaurJoJ aJlulp aur{nd ng
Baun
aEal
RlsUOpJOqns OrJ+Aursopnasd o :lnursruB^Jnz
rnInPJ eeur8r.ro 16
nozouruno Barrp{.rgc
FI
1 p1o1rde3
 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

de fragmente ce descriu aceasti viziune heterodox[, descoperite numai

in textele medievale scrise de diferili autori greci, creqtini qi in special
arabi. Una dintre cele mai remarcabile mdrturii se afli in celebra
descriere a ereziilor a lui Shahrastani din secolul al XII-lea, intitulati
Kitdb al-Milal wa-al-Nihal, Booh of Religions and Sects fCartea reli-
giilor gi sectelor), in traducerea englezi a lui Shaul Shaked:
Zuruaniag. Lumina a ficut sd apard fiinfele luminii, toate spirituale,
luminoase qi divine. Dar cea mai inaltd fiinfd, al c5.rei nume era Zurvan,
a avut o indoiald, iar din aceastd indoiald s-a niscut Ahriman, Satana.
Dar unii dintre ei au spus: Nu, ci mai degrabd [a fost in felul urmitor]:
Marele Zuwan a stat gi s-a rugat 9.999 de ani si aibd un fiu, dar n-a
avut niciunul. Astfel, i-a venit un gAnd gi a zis: cd aceastd cunoag-
"Poate
tere este inutil6" gi din aceastd unicd refleclie a apdrut Ahriman, iar din
aceastd cunoaqtere a apirut Ormuzd, Ei ambii au fost in acelaqi pAntece.
Ormuzd era mai aproape de poarta de iegire, dar Ahriman a utilizat o
stratagemd qi, divizAnd pAntecele maicii sale, a ieqit afar[ inaintea lui
Ormuzd gi a luat lumea in posesia sa7. Se spune ci atunci cAnd el lscil.
Ahrimanl s-a prezentat in fata lui Zurvan Ei atunci cAnd, privindu-l,
acesta a vdzut josnicia, rdutatea gi corupfia care se gdseau in el, detes-
tAnduJ, l-a blestemat qi l-a alungat [...]. Unii dintre zurvanieni pretind
cd ar fi fost ceva r5u cu Dumnezeu din eternitate, fie un gAnd rdu8, fre
o corupfie josnicde, Ei ci aceasta este originea Sataneil0.

Pentru bunul mers al disculiilor ce vor urma, lin si reliefez temele

care ne vor preocupa: entitatea rea a aperut inaintea celei bune, iar
sursa acestei entitSli este indoiala divini, gdndul sau refleclia. Expre-
sia ,,gAnd rdu" apare numai in relatirile arabe ale zurvanismului, t
care sunt relativ tdrzii, in timp ce alte surse recurg Ia expresii de -a
genul: indoiald, putreziciune gi refleclie. Cu toate acestea, este evident
ci Shahrastani nu a inventat-o, de vreme ce expresia ,,gAnd rd.u" apare
gi in textele zoroastriene originale, cum ar fi in Yasna 30:3, 32:5,
sub termenul Aka nxa,inyu, qi intr-un text pe care-I vom cita mai jos,
precum qi intr-o descriere timpurie suplimentari a religiei zurvaniene
ca erezie. Mai mult decAt atAt, gi termenul opus acestuia,
"gdndul
burl', uohu manah, se gesegte intr-un alt text zoroastrianll. Se pare
astfel cI nu existd. niciun motiv si ne indoim de autenticitatea relatirii
mai tArzii cu privire la existenla unei formuliri mult anterioare a
celor doui tipuri de gAndire divind.
Entitatea rea este evident un fru - spre deosebire de viziunea
zoroastriand. rnai ortodox5, unde ea este un spirit rdu - qi astfel este
intAiul niscut al lui Zurvan. Natura mamei este necunoscuti in aceste
surse, dar este evident c5. nagterea implici pintecele unei femei. in
orice caz, potrivit altor viziuni, Ormuzd comite un act incestuos cu
mama sa in cadrul actului creafieil2. Cu alte cuvinte, aparilia lui
Ahriman depinde de o gAndire greEiti sau de o indoiali care a generat
'rrurunl olrgc od cse6Pd Ig 'rrigldorp rollg rornlnl €rdns€ Brl€uturop FIIB os lBJ
rolrurunl rnlniuud sugtu uI r€I 'Iar.rolple*ug apfe.reuaS tole.rqeuel Bsrns INI
urp r€r 'rn1rug,repe elrriereua8 peclnd lr-u$rnl InJoAzr u1q 'rer.ro1g1eAug nc
1n1r.rrds rS pp.rplape p1l.rrds luns ola :elES IIrIuoA Inluaruoru ug qugd uI'
eurs nc apeod o[ gs r?t 'alprrds Fnop erle u1 snd e 1A eatunl ezeu'rerrnE gs ols€
Ec Inuro lEerc E Ig rBI '["'] FlBqurltlrs g aleod nu erEc 'er{cunJ ruqdepug els.
.ro,r rSg rS 'eg e,re1s n.r1ug 1S nps plcalord ep erfcun; ug to1 all.rndocs nc Ee
alelrru.ro.luoc uI a?srxo gs sunlu n€ alo J€r :erfr.rede 111pEald E-eI orec lcaro.rd
1n5e.r1ug rA 1so3 nu r* luns eJBa olec el€ol url ,,rr,ra1$eounc lnazeurunq" e1 aq
€e
:alaJeolpruJn rurlra'uolglacrec ap TIJ?
AJE
a?Blrc sap reru 1ac eleluaur8ur; uTp Inun-Jlul 'nutTdtcstp 1D PIUDW
pluunu-e3e uI 'erplJuotr\J BeJBtr\I BI op srJcsnuelu +sacu IS rusluuAJnz Inp
aue
orlurp llu1pntl11urls BJdnsB g+rualnc uriuelu sBJIB nB rro?g]ecroc EArigc
'so
JEr 'rnlncrJeunluJ IE llulplec rB uururnl IB Inun 'ecrlelsodr alr.rrds gnop
'g'.
ep gdnao es eruc 'uerun$ BI ap allJel6ad u; p1lradocsap a?rec o-JluJ
EJB
F?srxa 'ea1e1rura1ed ecrldrur B pJFJ'gregturs g.reprqFunlJl grnpnJls O
lua
r?saroJ^o osrns oloun urp sBrur"EV eI op
'Inl
uBturrr{v/n.(ure1tr-er3uy pueruB^trnz €I ao -eJr
rEI
ela
'?JEorJaJnI BJnlBu
ap 'e.ruurln ec 'pu1g 'utnlsacu E calsaruu ep urirpuoa ezue.raua8 rc
'rarfea.rc 1nlcu pzBaJoIIeIrB nu Bs eliSredy 'gcrlulsodr Prnluu ep €Aac ag
puglpdgc '1up lueurour un €I P+BzrJorrolxe lsoJ B erec 'ngs lrrelceruc uI pu
afuercgep raun BoJB?saJIuEru elsa rc 'uurrrn2 rnl BalecgrJnd puguorf -sal
-ualur pcr?Jeqlec e.ruc6rur o-Jlurp apud acu; nu UBAJnZ rn1 p .t'rlru8oc 'l-
'llr
Inlae urp uerurrqv rn1 eriFrede pc pldeg zarurlqns gs rur-1ia1rur.ra4
'?+Euoproqns eTJlerurs In1
o1
-opnasd o sns reru lrlunu IuB ec Baac rutuso? gcrpu 'rps re rg rop rec 16 'aJ
aluupd un :pJ€lnTqFunFrl crlce.rd elsa EJnlcn.rls to1 p rg rop rec rS urt
Flncsouncau €s €ratual 'uetttty urp gsnduroc'aurlrp auuosted reun.rd e -Su
glrlredupu^c pJnlcru?s o gclldun sns IBur ep erincsrp 16ag'euuurlnsnu P.
rolasrns TIip?IIIqBg uiurnud uI elrlecl1urues rlqnp lrlua nu mlnruetuop :
[r
rrJolglorJac 'zec e)uo uI 'eurq uc glndecuoc 'ttunrtdolafug ualureul 'eL
.redu npr 1ac ppug5 nES Bluropug gc plde; Iugcrerlrar ps omqa.\L 'u
'4rrunnrzaJlnd" B rS ,,rr1aropug" Bountsterr rS lxaluoc lsace uI Pzeeu 'el
-oriuaru aJBa oJerJcsap 'urlnlnursrJ+seoJoz ocBJ o JBqqBf-IB pqy, a.rec ad
EarorJcsap ug 'ea1-1y IE Inlocos urp orJnFpIIr o-J+uJ 16 eliasp8 as (n?J
pug8" ersa.rdxa '16n1o;, 'mlnusluu^Jnz a1u rrglular a?IB ep Puneaplolul -!t
oleJoqoroc ?uns nu JoI IrJF?BIer elrrlelap .rur 'nrzrgl ruru ap rS ua11ry p 91
€J
1nlocos urp 'nz.rg1 Ar?BIaJ luns aqBJB elesJns Pt zarurlqns ps urj,
'srequr€ asJns elle ug rS pleluauncop lsoJ B I€
ue^rtz rnl IB ngr ppug8 a.rdsap Erelnurs
aunrzrl O 'nPJ 1aa plFrds I€
6e rnlnYu VINIOIUO Is nSZtrNINnO In'I VSUICNVC
60 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

$i in mdna tngerului tenebrelor sti dominafia totali asupra fiilor inqe-

liciunii. Ei piqesc pe ciile intunericului. De la ingerul tenebrelor provine
coruptia tuturor frilor drept6{ii Ei toate pdcatele lor, nedreptitile lor, toate
vinov[fiile lor qi faptele lor ofensive sunt sub dominalia lui, respectAnd
misterele lui Dumnezeu, pAnd la venirea Sa. Iar toate necazurile lor gi
perioadele lor de durere sunt cauzate de dominalia duEmdniei sale, gi toate
spiritele de teapa sa fac ca fiii luminii sd cad6. Insd Dumnezeul lui Israel
gi ingerul adevirului seu17 ii ajutd pe toti fiii luminii. El a creat spiritul
luminii qi al tenebrelor qi pe ele a statornicit frecare faptil8.

Polaritatea aici este deopotrivi antropologici - existi doud spirite

in om gi existi doui tipuri de oameni - gi cosmologic5: izvorul gi sursa
menlionate in text sunt legate, de fapt, de doi conducitori cosmici,
desemnali ca inger qi ca prinlle. Aceste polaritdli sunt legate gi de
forme diferite de comportament etic. Totugi, oricAt de deterministi
este o astfel de lecturd a fragmentului, e clar ci fiii inseliciunii pot
intinde capcane frilor luminii gi ii pot face sd devieze. Astfel, aici nu
este implicati o predestinare totali. Degi imagistica este una a sime-
triei, creatorul divin este in mod evident de partea spiritului adevi-
rului, iar acesta este motivul pentru care conceptul de pseudosimetrie
subordonati este mai potrivit decAt dualismul. Cu toate acestea, epoca
actuali este considerati a fr sub egida Prinlului tenebrelor, iar asta
implicd gi cd rdul vine inaintea binelui frnal, intr-o manieri care
aminteqte de concepliile zurvaniene.
In fragmentul de mai sus nu se menlioneazi gAndirea lui Dum-
nezeu sau ,gdndul rdu". insi trebuie subliniat faptul cd, in acelagi
tratat qumranic, imediat dupi fragmentul tradus mai inainte, trei ter-
meni apar impreunh cu gdndirea: mahageuet ma'aseh,,,gdndul faptei",
qi mahageuet qod,eg,,,gdndul SfAntului" sau al ,,sfin!eniei"20, iar mai
tArziu ntahageuet qodegehhah, ,gdndul Sfdntului" sau al ,,sfrnfeniei
voastre"2l, qi mahagautoz2, ,,gdndul Siu", in legdturi cu Dumnezeu.
Aici crealia gi predestinarea sunt legate in mod explicit de gindirea
divind. Pe de altd parte, intr-un alt tratat qumranic existb o opozilie
intre mahageuet qodego, ,,gdndul SfAntului/sfinfeniei sale", gi mahageuet
Mastemah, lui Mastemah", ingerul numit peste puterile riu-
"gAndul
lui23, gi mahageuet rige'am,,,gdndul riutilii lor"24. Aga cum a subli-
niat Menahem Kister, intr-un anumit caz din manuscrise, termenul
mahasaua semnificl o anumiti formi de arbitrarzs. De altfel, expre-
sia ,Dumnezeul cunoagterii" de la inceputul fragmentului citat din
Manualul disciplinei traduce expresia biblicd 'El lta-De'ot, care apare
in I Ssmuel 2.3, qi care ar trebui tradusi literal: ,,Dumnezeul tuturor
cunoagterilor", de vreme ce termenul cunoagtere este in ebraici la
plural. Ar putea acest plural si fre inleles aici ca referindu-se la
doud forme de gAndire qi Ia Dumnezeu care exista dinainte de ele,
in sensul triunghiului teologic zurvanian?
 :qu6a uc r*ucsap nBJa EuEleS 16
snsl 'eal-Al iB rnlnaBaA IE 0l, Iru? uI BrJas aJBc {EunuBIBS ulp a}uB.}Tdg 'ola a
pzealulal o runc u6u 'aur16a.rc-oepnr runlzrl raun ln.rJlod '1ay1p a6 BI AS-
'Buel"s nc cr?uopr JBrqc nEs nFJ pulg Bc lnasgu Inrcxu! qJeprsuoc eI Fai
eruc 'gueluenrnz aunlzrl o lelnurnrduri g Fs ueruolrqug lnpntulu& Ec JOJnJn
Bale?rlrqlsod augurg.r au'layXsy'aerpug? lutu lac'sns1 16'lncspu Inlgug erude
'1aeuu1eg 'Tgs !u Ig lop 1ac 16 nazeuurn6l uI pug?suoc ecqluro8oq rnurerl ulp te
e$Frede nrluad loJ lsoce ep arfecrldxe o sndo.rd nu cqruro8oq rnFlnu -a.rdxa
rlJolplaJraa tg,repe-e1ug l$ 'pueruulJnz psrns o 'acqrwo8oq ralec ri 1gc lnuar,u
'acrpnurlel ilunlz1rr lgle aunruoc asrns reun uzalodr ap EII^Jos ourq -iIqns
leur g JB otual ?nop aloc aJ?ulp Bolullugu e1 a.n,rFrd nc EurqS-Bf Inl -ngJ a
u$urr.rasqo Ec qsu! a.red ag 'rado.lng p1sa-pns ug "ropguro5oq rer{lrede ua1 Xana6o
-uTBu! aloces Enop nc urfnd 1ac 1rugde B ueruolrqeg InpnurIBJ.lgrrulug erirzoc
'pluappa guralqo.rd o Elsrxo 'c1Fo1ouo.lc orapal ap pund urp ,$n1o; BaJrpr
'nozaurilng rnl IB ?ncspu purFrd Bc BrrElsS e.rdsep pcrlpuo8oq Eaunrzrl 'nozaL
nc arfu.reduroa o-.r1ur.rd nezaurunq ml 1u ?ncspu purFrd Ec rou€?Es B raruai
a.rela.rdralur E1seaa? sndo.rd B IU'rs(lncsgu-lnrg?ul uuelug" ec ,uurqg-u;, IBIU J
lae.rsl luacal leur sndo.rd € runa u6B 'nes sIauE?uS 1e ?ncsgu lnlglul" '.ta1dr
Bc suasep g aluod oc Baao'MuDlnS Joqqag ua cnu reru nps elaqu"ry ed -ral ra
pzeeuorfuaur II crpnurleX nrlsauru un 'pcgrp ap 1nlsap fused un-.r1u1 r6u1ac
'auaruulrnz IIJIpU9E u pfuengul ap gruroJ ElTtunuu o ulueze"rd eleod -urno
eruc 'ldacuoc .rnEuls un zazraa.rd ?s uI{ rcry 'erocrurquJ ssJns op ol€l
-aIJaA a.reru o-rlurp purue,ro.rd IlIpBr? op ariepduoc plspl o 'ueruopqeg OJBC
1npnurleJ, ug csasg8 as euaulseoJoz rurpug5 u e.ralSeounc ap aruJl] alsE .
'g plolrduo ay'o{.ut aJelrrms auralqo.rd B[ rrralal tuo,r 16 ecoda
gqslldurp gzalodg o alsa 'auaru€rLrnz allJncrac u1p Ia ap elrurr"rd agapr 16 aIJla
tuslupnl uI 1n?ol nc lugdslp g rB rarla ep druE rnloce urfuedsrp nc -P^ap
glupo.rer'ue.nun$ BI op ro[.ue?Sad ru Lrolmcol uurfnd ap qgrep alncsouna -AUIIS
lsoJ U JB-u auaruE^.rnz apunlzrl BraJpa lrnFrlod ezelodr 'zBc acrJo uI NU IJ
tod I1
's!?$a1a.rna aplpaur ap nrya4 In^d ug.rupqo 16 '4lu!16arc-oapnr
!.ro1ni
tlurlrd op ll{Ef}qclluy p116.rgys El aXncsounr U 1n1nd g ru ue.rrung ?lsrur
Bl ap alFal$ad urp alalxa? u! aluaprxa arepol ep alalcund ,o1uaca.r op 16
gpaEns alnunuu gdnq 'r.arzJg? Ealullqcpuy u1p mlnrusrepnr e.rdnse tr;Iur!
auomeJr asJns Joun p lcedurl ep g3.re1 relr llnru puuoJ o-.r1urp a3.rud BSJNS
pugcRl ea tn8rsep 'le.roprsuoc mqarl .rB Fqrznuld lcedun ?sacy AIFI
'aluaur8u.r; olsace ug aun{caJ.rad
ap ldacuoc una.rA pl apnle acBJ os nu rcru 'nezeuurn6 rnl BJnlEu BI
praJor as B+saJB aJEo ug Brnsgru ug 'nunpgla6ug rnplpuds ua.rea.rc ug Inllrl(
cl1.reql€c cprlu Elsgxa
nu'rnlnursruelJnz Inzuc ug 16 uc ,p1up o ?cuJ .sns Io€rs
pu eluuo$ualu auaruua"rnz algincsp ap al$alugre arpc poru uri-.r1ug olEoi
rS .ro1
'e.npupE ap pnd-r1 gnop atrac ug rE gpagar as orec 'liuFd rop rolaa B pugl)
elelc g{g11.re1od raun e{uelsrxa rupJoprsuoc es undo.rd na ,gcrue.rurnb alsol
EcolollqTq uI a?riadocsap alBlBrl alaun nc plnlgSel ug efap grosElEulrlas our o
al rFolg?aaraa arec ad .ursrlenp" op ap{g1e!"rua FEugI ed ,1e;1sy -aSur
19 in'Inyu vsNlcluo r$ nszsNr^rnc m'I vsurcrNyc
62 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Ei afrrmd cd. cele doui clase au fost create de Dumnezeu; dupd cum vid,
prima este Hristos, iar cealalti este diavolul. $i ei spun cd Hristos a
primit partea veacului ce va veni, dar cE diavolului i s-a incredintat vea-
cul acesta33.

Degi diavolul n-a fost descris aici ca primul niscut, aga cum este
cazul in unele tradilii, este totugi evident cb lui i-a fost dati dominalia
asupra primei epoci din cele doud menlionate in acest fragment, ceea
ce inseamnd ci domnia lui o precedS. pe cea a lui Isus. Aceasti ipotezd
amintegte indeaproape de diviziunea dintre Ahriman, care guverneazd.
primul, qi Ormuzd, care va domni in viitor. Astfel, putem inlelege
mai bine expresia talmudici recurgand mai degrabi la teme pretal-
mudice decdt la cele posttalmudice.
in tradilia rabinici existi afirmalii despre gAndirea divini ca
impenetrabill, inclusiv o disculie care incearci sd atribuie moartea
tragici a lui R. Akiva, unul dintre cei mai venerali maegtri din lumea
rabinicd, gdndirii divine3a. Conotafia posibili este aceea ci gAndirea
divini poate include o form[ diferiti de logic[ religioasd, care-l remite
pe cel drept unei morli nemeritate gi tragice.
in acest context, lin sd invoc o alti tradi{ie existent5. in cercurile
evreiesti, cu privire Ia afinitatea dintre primul niscut ;i puterea
supremi a rbului. Incd de la inceputul Evului Mediu, potrivit unui
mic numir de surse ebraice, numele primului niscut al lui Adam nu
este biblicul Cain, ci o frguri descrisd de consoanele ebraice 'GRYMS,
care pot fi vocalizate ca Agrimas. Este cazul unui midrag tdrziu,
intitulat probabil, conform unei surse Ldrzii, Midrag 'Aukir. Este un
midraq cunoscut numai din citeva fragmente care au ajuns pAni la
noi qi au fost reunite de mai mulli cercetitori din secolul )O( sub
acest titlu de Midrag 'Auhir3\. Potrivit unui studiu recent, afinitatea
urmltorului fragment cu Midrag 'Aukir n-a fost totuqi doveditds6. Cu
toate acestea, se pare c[ existd un consens Etiinlific asupra faptului
c5. fragmentul ce va fr tradus mai jos aparline unui midrag. Mitul
care ne intereseazd aici se desfdgoard dupl cum urmeazS:

Adam era o persoani absolut dreaptd gi, cum vizuse cd moartea fusese
decretatb din cauza lui, el practica asceza, finAnd post qi separAndu-se
de femeie Ei dormind singur3?. Lilith, al clrei nume este Pizna, il desco-
perise Ei ii dorea frumuse[ea [...J gi s-a culcat lAngd el gi a dat nagtere
de la el unor demoni gi lilithi, iar numele primului niscut al lui Adam
a fost Agrimas. Agrimas s-a dus si Ei-o ia ca femeie pe 'Imrit Lilith, iar
ea i-a ndscut nouizeci Ei doud de zeci de mii de demoni qi lilithiss.

Paralelele la anumite concepfii exprimate in acest fragment, exis-

tente in alte midragim, vorbesc implicit despre siminla lui Adam, iar
o dati chiar explicit, spundnd cd aceasta s-a transformat in demonise.
De fapt, aici existd o ambivalenld: practica ascetismului se presupune
InrurJd er"c aJlurp 'Ips 1e IU lop rec ad rB urrtrp glul un aundnserd e.rec eundni
'guuruurr.rnz psJns o rc 'uerrlsuoJoz rnlnusrlenp s Bxopopo ounrsJal o '6sluou
lsoJ B nu nrzrg+ mpiurprur Bsrns pa eundnserd uolnd 'alurdordu ep J?I (iu
1nlsap luns rJn?rua8ord enop Joloc aleunu .rur tolepuoy fuuos.rad rnun -srxo'1
a16uu es r aJBc grnlrue8o.rd o Blsrxa rJnzBJ elaqru€ uI ''tu^g ad pcsuau
-Iglul o-s Ia ac elureug 'rode lrsgrgd e-1 ec arios ss uruud 'rrz.rg1 ecr3 ::
-EJpuu rolasJns 1ul.l1od '1sog u a.rec 'q1rp1 gllrunu pJruouap ererueg ,Bs .re1 'qtt
urios nc lndecuoc €-l arec ed 'ruepy rnl 1e lncspu-lnrglu3 alsa snuru8y u€Pv
e.ralSeu
Tseruu8y sns reur eluuoriueur ocrurqa elesrns ur 'aueruu.rrJnz Jolel -ocsap
-xot ruroJuoc l1uilul rnpdurrl 1e 'uurrnT IIlpfFI^Ip IB lncsgu-lnTglul es-npu
o+sa ueurrJr{V runo rerucolul 'IaJlsV 'uururJqv rnlerunu B BJeor"relue osesnJ
purJoJ o olsa a.rec 'rundurutr41-u.r8uy rnlorunu B pluerJul o 'snuruEy
e" gzeozrlaco^ 11 Ie aJBc ed 'ournu lsecu uJ ruapol gs efap esesndo.rd
'1rur rnlsace € aunrsrol o lucrlqnd nB oJBc lJolelacJac TTurIJd a.rlurp InlI'\i
Inun ?soJ B erec 'Staqzurp srnorl '..seruFr8y ure lurepv] ruo mlnru m1n1d
-Fd Ie ?ncsgu rnpruFrd alournN" :a1sa leluaur8e.g pSe.rprur le^Jasuoc nC'sE
nB aJ€c esJns alseJe aJ+urp BAelgJ uJ luaJnceJ luaurpad pfunug
,aalBlr
'r6psug eriua.rc u! pluol qns
-srxa rnInEJ e giugurgs o eundnserd erec 'reriee.rc reruuJp ur.ro8alee 16 BI PU
'- a.reolpca.r? lnlosqu arienlrs o rcre alsa EoJapFr l6ap - rnlnruo Barappt un el
nJ aJBJ B-ep aJB aJBc ',,1ueururop 1nlrru" :tn1npt D p,ct]sqoqlms es tntz:g
B uI a+rJaJrp BJ Flurza.rd e1 .rnocrg InBd arBc ad 'rn1ng.r mp?rru ele 'sw,u.
ruo8alec gnop orlul erfuurquroc o rcru ruene rcunle 'qlIIIT a.rdsep rn1 nu u
-nluaur8ur; € FupruelJnz EJnleu gluldecce alsa prBC 'uBA uJ raiurures rnun
BoJESJB nc aunrsJal ElsEacB azarcos€ gs ro6n lsoJ B-I rn1n+xal Ip neJla ?eJa1r
Jolrlrc rnun pr eundnserd urelnd '6e.rpnu rnlsaae aIB ocrselc ocrulqur alrJnJ
olrunrsJal ur Inzec elso wnc e6u '1rar1dxa luuoriuaru alse nu leurures
Inlurral€tu r6ap 'gc 1n1dey lerurlqns oFqa.\L ''Tpueplsuoroz Eer€proqu olrIua
ap pJaJIp eruc 'pueruelJtrz aJBpJoqB o ep a16e1unue Fururruag ea.relnd BeJlp
ardsap Rcruouap eunrzrl FlsEacV 'ra uaur8uo e1 a.rrrrr.rd nc erfecrldxe Ealun
otxrrr EzeazruJnJ es nu 16 glelrla alsa arerueJ-uoruap rnlacu IIuIEIJo Be}JE
eaunrlsoqc 'ururureg uotuap un nc a.ruldncu o-.r1uFd luouap gzea.reua.E EC E
arec ruupv ardsap ocrselc ocrurquJ epinasrp ug 16 uc 'sns ruur ap
Inlxol ug 'r6n1o;, 'qllITT 'urururo; rnlruo?cuJ ?tuues ad rcr€ psnd alsa -IB?3
ropuoruap u.rg.raue8 BurcrBS 'r{Blasqotr tr rnl B eJuolg.Ercn erqus ap azoA aFala
-les r-Fs arnqa.r? oJec lac alsa Ia 1o1 rS toluourap IB 6orug.r1s nes oruel
PzEe
-edpc 1da.rp lndacuoa alsa seur.r8v Beece aO 'r?Jolruoruap BoJururcap
uze1,o
gcsua.rdo us a.roldun l-ps Ia EI aurl oJBc Iac elsa seunr5y 'rcunly uee3
'Jorqncns rnlnuauoual eIB erfeu
aruJoJ elaurr.rd a.r?urp Bun also '1deg eg 'ruoruap r6oreurnu €prcn Fs alse
pqeduc alsa Ia ra 1n.ro1nfu nc rer 'ua ed lurre"r5 urlrp elarunu nc erqes o
lup B-s r r{ElasnlotrAtr Inl pa alSasuolsr as 'oo.ropqlrlll B Tg rolruouop B
eruregrlo.rd Bruroue psrJcsop lsoJ B ac gdnp 'cr6erpgu lxal ?sec€ uI nrzJgl -BOA
rc141 'agedap ee.rd gsurdruS a pugc rcunlu gqeqo.rd 'g1ucr1r.rc 'dun1 B SOl
r6elece ug 16 eged glIE ap ad 'e1sa .rup 'agrud o ap ad grrrlrzod g e 'PP^
e9 In'Inyu vsNrcruo IS nszfiNlr{nc Inr vguloNyc
 TREI TIPI]RI DE RAI' PRIMORDIAL

este eel rdu. Mai mult, atdt in zurvanism, cAt gi in midragul anonim,
Ahriman/Agrimas este sursa demonilor. Avdnd in vedere apari{ia
numelui Agrimas, putem exclude posibilul impact al maniheismului
gi al bogomilismului gi catarismului tdrziu, potrivit c[rora Dumnezeu
are doi fii, primul dintre ei frind cel rdu, sau al acelui bogomilism
potrivit cbruia primul nd.scut a fost Isus qi abia al doilea diavolula5.
In aceste cazuri ins[, numele Ahriman nu apare, gi tocmai de aceea
este imposibil sd presupunem ci mai degrab[ sursele gnostice decdt .I
cele zurvaniene au influenlat acest fragment midragic.
Posibilul impact al zurvanismului asupra midraEului anonim, evi-
denliat mai sus in contextul numelui Agrimas, poate fr consolidat
dacd ludm in considerare o altd similitudine. intr-un alt fragment al
midragului cunoscut ca Midrag 'Aukir se spune ci ,,atunci cdnd Israel
a rostit cAntarea [Nunterii 21.L7), oAtunci I'Azl a cdntat Israel la
fdntAn[ cAntarea aceasta", Cel SfAnt, binecuvintat fre El, a imbrdcat
un vegmAnt al splendorii, pe care erau scrise toate [apariliile cuvAn-
tuluil 'Az in Tora"a6. ln zurvanism, termenul'Az reprezintl puterea
concupiscenfei, care este o paralelh negativd laZuwan, iar Zurvan este
descris gi el ca avdnd un veEmdntaT, aga cum este cazul lui Ahriman,
care este descris ca primind un veqm6.nt de la Zurvana8. Se cuvine
si menlionim cd A. Marmorstein a semnalat deja o altd afrnitate
posibili intre acest midrag gi Iranae. .:l

Este evident cd un anumit material midragic menlionat mai sus

Ei-a croit drum spre Europa, cici numele Agrimas este cunoscut in f.*
unele surse aEkenazi, indeosebi in cele apropiate de hasidismul
agkenazi din secolul al XIIIleas0, iar o parte a acestor surse a fost
menlionati deja de L. Ginzburg Ei A. Marmorstein5l. Legenda este
citatd aproape in totalitatea ei in comentariul rdspAndit pe scard -:-
Iargi al Pentateuhului ce apa$ine comentatorului aqkenazi din secolul
al XIIIlea R. Efraim ben $imgonsz. Se pare deci ci din aceste surse
agkenazi, sau din sursele sau paralele lor, unii cabaligti au adoptat
o parte a mitului, care qi-a gdsit calea pAni Ia unii cabaligti din seco-
lul al XVI-lea, in scrierile cabalistului agkenazi minor R. David ben :\:
Ilhak Ginsburg din Fulda, intr-un voluminos tratat manuscris inti- ::3
tulat Migdal Dauid, scris in 159553. Totugi, mai importantd pentru i- -

istoria Cabalei este mdrturia lui R. Nathan Neta'$apira din lerusalim,

un cabalist de la mijlocul secolului al XVII-lea din scoala lui Luria,
care a inflorit in Europa, indeosebi in Italia. Acesta scria:

ln Cartea secretelor std scris, cu aceste cuvinte: ,,CAnd Adam s-a separat
de femeia lui timp de 130 de ani, el a clat naqtere spiritelor qi lilithilor,
S3
iar ei sunt nocivi pentru oameni l'olamotl". Iar in midraq sunt enumerate
mai multe zeci de mii de spirite Ei lilithi, iar acestea ucideau oamenii
lberiiotl, gi Cel Sfint, binecuvAntat he El, i-a permis lui Metuselah cel
drept gi el a scris numele divin pe sabia sa gi a ucis douizeci de mii clintre
 oJ?ulp iit
lac qBI;s
IIUAUI€CT
olBrauln:
'rgrrrsruBrJBlrurq op nBs
'rolIqtlij.
?lBuopJoqns aulorurs ap PurJoJ o PJosstdops aJuc reJ^o nElsrxa Fc 'na le"redas
pa.Ic rpuruBosul ac Baac 'u€urrrqv rS pznuJo Inl riucryap luns ocrlqrq
rFplulor ?r^rJ?od rur*pdsl er.r7ulriuagr.rces rdef rop rac'uur1 ug snduroc
1soJ B arec 'otol uar?r.d nJag qelnlqrn 'nrpalq F^g uI surs raJoJ 'egn1 i
IB nrzJg? nl-re?uaruoc rnun ?rlrJlod 'pc pldu; lerurlqns mqall JV 'turlesn-:
'ruaJ?xa polu un-J?uI n-r1uad
necgrldure o rrl*ququc rur 'gluupodun ap lglB BJa leurruas F1nIEIJ -i?ul s't'
-a?Bru aaunrlsaqo aprm prnllnr o-Jlul apua8el raXsaJE ppedurr leraEexa uaq pl..'i
ep na.r8 g 'lr.ra16eounc pruod urp l€cugur g B ap .reur8r.ro plucgd uc -ocas u1
'r16quqec nun ru1uad 'luepodurr ap IaJ a1 aluod toluru lecpd un ?€r leldope
-aprsuoc alsa urepv m1 p lecpd lsace 'g plolrdea u! rqasoapur 'But.rn asJns a
JoA oc alalolrdec uI ?1nur reru Jurqc papol ruol urna u6y 'rzuuarlBu Inlocas
erioe.rlxa ap +ol a?1nur ruru alac 'ual-IIAX IE rnlnlocas BIEqBC urp rrzrgl Prreas a
asJns aloun uI Jerr.{a 16 'rzuua>16e alunarporu asJns a}rrunu€ ug '- nu alse €pr
rres Jtqnv. Io oU - nrzrgl pie.rprur u! ueruulrnz lnu rnun alrJruelule ?soJ E a
'.rolg8ur,ruor ap 1n?sap poru un-Jlur 'a1use"r1 g 1od 'e1xa? Jo?soce BzEq InIusIpl
ad '1ag1sy '?Elrc ara nv Jtzdny. FIIIX pcep .rerqc 'nrdrcuFd u3 ur{nd uI ?ncsi
1ac 'pqruodsrp BJa seruu8y e.rdsap plused Ec F?Bra ac €oac 'alerdoc SNS I€TL
nes aluuor{uaur luns "4qnv, {otpt747 urp aluaur5u.r; aJec u! alalxal
ardsep nu rur 'lrcr1dxa pour uI luuor{ueru alse soruuSyTseuru8y olarunu o?B?ru'J,
aJBJ uJ rJnz€J ardsap rBrunu IcrB lrqJo^ rue pc zauqqns gs uli AUIAIlJ
'raiururas rFrsoJr In?xaluoc uJ 'uetuuL
zalarfualur a1 ps undo.rd rurg erec ed 'sof raw op ocrl.srl€qec nincsrp olso uE.
oloun uI Ar?Bcgruuras IoJ un ecnl ua leurruas rnlnlerJel€ru ufuupodurr ue.ralnd
ler 'sns mru ap 1n?rur uI aluuoriuau rolruotuap rr"rgra;11ord elaluds u3 -u9AnJ
rin3o1 pIIB as ua '1rur ?sao€ uI gleuorfuaru alsa nu ruB op 691 ap drurl lBcPrqu
urepv ap UEA uJ alusJp^ laiururas erual r6ep 'pc zarurlqns gs rur-rfalrur Bl laEr
-rad 'nazeuurng mI purolnfu nc ufgyuuurn FuoluAIBs alsa lderp 1ao IaBrsI i
qulasnlatr tr J€r 'rneuarJ?suoJoz alosrns uI Fluelsrxa 'tuoruop rS ruauruo IE luari
a.r+rrrp ra1dn1 raural B pJEIc eriu.raqxerral rtrB rualu uc a.red aS '7 Inlol lBprlosl
-rduc ug ilrolo.r uroA aruc u1 'urcy u1p :{BqiI 'U 1nI I€ nllll ?rpJ rnln+xol -IAa 'iul
FJulrrurs uun aleod 'aX.luc FlsBacE lnzg^ e u"rrdeg u€qteN 'g rer '1u1rc
1so3u p*u.rpru aJBe ug'pcqsqeqec eun pquqo.rd rcru lac 'a1rec o lulsrxa lgrop
u Ra Rulrr€asug BlsV 'Ezea1;p l-aJpa ed'nqny, {atpry41 op F?rroJrp olso BOOAp
g{uu"rn8rs nc JBp'1u1rc ug gluuor{uau 'uyzog-or1 "rarlag tolala.rcas B opuc 'grlnlo'r
1da.rp arrragal ar€J as aJBc EI IIirEe Bole+.quapr a?sa orEJ oapt urE-N IUSIIiru
nazauu
"eelueqle]N 'U rnl mlntulra plr$"rggg 'leuolfuaur e-s tunc u*e 'lruorr g rB-u rnlnus
solu;.r8y gaep '1fo1 ad gpgcn 1-gs gnlnd g .rB Io 'unl-rfualul ralsoce 1yr1.r1od erir.rec
'IA ["'] '*"py rnl Ip lnrspu lnurr.rd 'sotnrr.r8y pugc gugd 'gdr1c o-.r1ug re 'urtuou
se m1flyu vsNrcruo rs nf,zoNr{nc m'r vsr{rqNYc
 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Mdrturia lui Agobard din Lyon

Tlatarea midragici reflectd o versiune mitici a ceea ce am propus
sd privim ca impact al unei teme zurvaniene asupra formelor precaba-
listice gi cabalistice de iudaism. Totuqi, dupi pirerea mea, qi un alt
aspect al disculiilor de mai sus care descriu o teorie zurvaniani a apa-
rifiei lui Ahriman gi-a lSsat amprenta asupra unor surse din iudaism.
Supozilia cd r[ul este generat de un gAnd divin a reverberat in multe
forme ale Cabalei, asa cum vom vedea imediat mai jos, precum gi in
capitolele urm5.toare, dar iqi are prima formulare in Europa, intr-un
text scris cu secole inainte de naEterea Cabalei. O epistoli scrisi de
Agobard, episcop de Lyon, in prima parte a secolului al IXJea, este
sursa uneia dintre cele mai importante qi relativ precoce mdrturii
despre existenla unui anumit tip de mitologeme printre evreii din
Europa. DeEi unii cercetltori care nu se ocupau de mistica evreiasci
au atras atenlia asupra scurtului fragment din epistola lui Agobards8,
contribulia sa la inlelegerea istoriei misticii evreiegti a fost mai de-
grab[ neglijatdse. Unele dintre aceste mitologeme au paralele in lite-
ratura evreiascS. anterioari, mai ales in literatura heikhalot60, iar
alte pdrti ale acestei mirturii provin din anumite forme de halakha
palestiniani, aqa cum a demonstrat, intr-un studiu incisiv, R. Bonfil6l.
PAnd in acest punct, nu s-ar pirea cd episcopul, care era mai degrabi
impotriva evreilor, ar fi inventat tradilii stranii ca si le atribuie
acestora. Totuqi, printre numeroasele mitologeme existente in epistola
sa figureazi Ei una care nu are nicio paraleli anterioard in forme pre-
cedente de iudaism, degi exist[ mai multe paralele mai tdrzii ale sale
in literatura cabalistici Ei in forme de gAndire neevreiegti anterioare.
Acesta sunl in felul urmitor:

Ei spun Ei cd divinitatea lor este corporal[ gi se distinge prin mddularele

Ei funcliile sale corporale qi c5, la fel ca noi, ea aude cu o parte a corpului,
vede cu o alta qi vorbeqte sau face tot ce face cu c6te o altd parte; qi
astfel, corpul omenesc a fost pldsmuit dupi chipul lui Dumnezeu, doar
cd el are degetele inflexibile gi rigide, intrucAt nu lucreazd cu mAinile
sale. El qade ca un rege terestru pe un tron purtat de patru fiare, iar
casa lui este un fel de palat mare. El gd.ndegte ch.iar qi o mulgirne de gdn'
duri inutile gi deqarte care, reduse toate Ia neant, se transformd t'n' dem'oni62.
Cum am spus, ei rclateazl nenumhrate lucruri abominabile despre zeul
lor, astfel incAt adord o imagine pe care au pldsmuit-o qi au inilfat-o
pentru ei ingiqi, in nebunia inimilor lor, nu pe adevdratul Dumnezeu,
complet nestrdmutat, despre care ei nu gtiu nimic63.

intregul fragment reflecti diferite concepte, dintre care pe unele

le regdsim in diferite surse scrise evreiegti anterioare. Degetele rigide
sunt menlionate intr-o versiune speciald a speculaliilor Shi'ur Qomah,
'ueI-XI IB rnlnlocos Incolftru BI ap poul 'p1u1uaprcc6 udorng urp rrarla 'qnuo$
a"r1ur.rd EUI^Ip earrpug8 urp rnlnpJ erir.rede a.rdsap rorJool raiualsxa apl5lr oI
u pluepodun BpEAop o also preqo8y rnl ErJn?JBtu :arznlauoo uI eleun a
'naru Inlocrpe ad V+uzvq qzrluuE €lJncs o ri apnlaur e.re"c 16
sns r€ur ap pluau8u4 uI elue?.srxa lllulap Blalgc ad lurfr.rds 'lguog
ualnag rnl Frpnls €I proJal as nu dqqsql 'lepnrc poru uI '6eInI plurlpap 'nezautu:
o-1ei1pur
l{tttlcsysagl FI€rFBuro EararJcs ug lnrpde nrpnls un-r?uI elearlqnd eaece lnaz erCs
'
EJ 'ra Jolrrplap B Fluesa"ra?ur gzrluuu o ucseasg8 Fs Jerqr eelnd .re
,o!1lo1tt?
'crur retu JBrqJ ?JoJa un nt JEr 'sns reru eleuoriuetu JoIraJAe ,,o1aJo1srur,, -up? ap
lgcap urind r€ru nu II B oleraprsuoc luns ea uI alualsxa alapr gc JBt 'o,tBt
ezelodr r.redocsap.re dqqsr;'a1Saropq es ele?rlrqurJ rarpc e ap ,pruqo8y oIruIplu
rn1 ulolsrde rlra ra ErEp psul 'BIBqBC uI mInEJ rarroe? rlJpllo^zop € J€op 'na
ere8elaiul plIB o nrluad p"reqo8y rnl rarrnpgru eiue^,ra1al BzrlBrurunu rS ielrei
e ap BaJBcJarur BaJpJ as rJnzBc elaqup uI 'sqTaJAa ap Jprunu srur un 'rnlnd.rcr
alerBInpi
nc reop grnlp8al EqIe ps ag '- [i r?s] ,,saXoysodn" BI ep aurlo.rd gcpurg
aluod - gurldep elelrlrqEg o RqIB nu ps og Brrnppur ec ealelrlqrsod
lepaeds E eJBc 'dqqsg qBrBsI eapurlard runc e6e 'Eclrelosa arirperl 'arBoua
BJ ralBqBC aIB nrzrgl reru ap olupllo^zap mluad a?uelalarr rcap rS aIBs aie
,,p.re1ndod" arirpe.r1 o JEop €Joprsuoc aI B ep pqrznuld Arloru un plsrxa -aJd eu
nrJ'zeJ^ aJrJo uI 're.Jol Jolr.roJa alalalsrur" alsarunu Ie ar Baac lBIeAaJ elolsrda
ne-r ra rer 'rre.rria nc Eqrol ap rz ep rz Balpls Ie Fc lxa?uoc rSelecu ur ernqLrlE
ezeauoriueru p;uqo8y 'pXIIo u1p ta.rlo roun olmqrJlu g 1od ac uidecuoe gqe;8ap
plurzardar ele 'earu eere.rpd gdnp 'rS acr8o1oa1 nirzod ap aurJoJ a?rrunue 'lelUuo
Flcager sns rerrr ap plueru8er; ui aluuoriuaur rolaloorqns EJnIBN nqIDlD..
'alBrpJorrrud aprndunl uI reop lncarled ne-s aJBc eluarurualo ap rcap JEr'^^-la
. UY'
EqJoA purgou 'nnurluoc secord un parldun ar Eeac '1n1uaza"rd a?so urlBl -E}II UI
pluau3u.g uJ lezrlrln pdrug 'rrttze? eleun uJ urind 1ac 'uuourop csuu -ep rBru
es aJEc urp alec ?uns aurlrp ap;npug8 nES InpugC 'ruouep nrlued 'sgPJBQ
pJuorJaJur trzgelaru FsJns oeJA raru 16 ruoJlxe usrlenp un aundnserd as FCSEIa.T-
nu 'zEc ocrJo uI 'a.ruolpruJn eaunrices uI s?rc tol aI elec ad ola+xal urp rra
oJ?urp 1nun uJ Eapal urol urnc e6e 'rra8ug lnrgdu nB aurlrp l.rnpug8 rrJnlJE
ap Fndrl alIB urp praJFJ 1,ru1od pzelodr oarl ?Elsrxa B BcEp qaJ+uI alsa 'E
p6 'apu6ep Bc alBeUrIBc ?uns gc n.rluad '1uzr1ee.r nu-s nu aJBJ aurlrp ep ESu.
T"rnpug8 alac€ urp pug.rgde ec r6Frcsep luns 'ra erlurp rrun urind 1ac un-JJui
nes 'nuouleg 'r16are.r.rre eleg4 uI aJuorJelue alap.rud eJB nu alrsJnc ug rS r-u
aJalcaruc ul.rd leriueprzre In+uou8er; rerunlq 'qelcl€ adncoard eu ps allnur
rnqall.ru-u 16 rJo+placJao a.r?pc ap luacoJ olelnrsrp lsoJ nB eJBa rJarJrs 'rusIEp
B[ oJeo]rJaJar rlSarar,ra runrzrl Joun ale rJarJcsap a]1nru reru Flsrxa -BdE €
luaur8er; lsace udnp l€rparur '191e lgcap lFur rEtr i 'IBI|IuI gsrms lsoJ ?IB UN
E apun 'nrco1fi141 Inluarro ap apedap aFBoJ ErnleJalrl ap dI? rn?sace -Eq€car
raiuelsrxa e aaoaard Ar?BIaJ ppe^op o IaJlsB rua,re rS 'urrrrp d.roa ap 1n1dae sndord
-uoc op 'a1red u7'ris go1nq7nU ernlerolrl ap 1nlol m1u; alSalurure lepd
un-J+uJ uoJl un ad leza*e nezeurunq rnl BalarJrsaq 'qea+uels:xa qauoQ
rn,?qs ela?xel ap pluroqo.roceu ri ,elT"re{ rolne un ep eluuoriuaur
L9 rnlnyu vGNrcluo rs nszsNl loc InT vsuICNVc
 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Rdul Ei gAndirea divini in Cabala din Castilia intr

la sfArgitul secolului al XIII-lea l
j
Nu poate fr nicio indoiali: conlinutul epistolei lui Agobard le-a fost
necunoscut evreilor medievali. Asta nu inseamni ci ideile pe care
(-

I
episcopul le atribuia evreilor care trdiau in Lyon au incetat sd-i preo-
cupe pe acegtia sau pe evreii din alte pirli. Un anumit interes pentru
g6ndirea divinh, mai precis pentru ,abisul gdndirii" ca sdlag al acelui l
Tohu ptimordial, se poate discerne inch din Cabala proverrsali, aqa e st€
cum vom vedea mult mai detaliat in capitolul 3, deEi chestiunea put(
riului nu este expliciti acolo?O. O preocupare aparte pentru problemele natl
rlului, care dephgegte cu mult ceea ce existd in formele anterioare 9dn,
de Cabala, se remarcd la cabaliqtii din Castilia incepdnd din a doua ceg
jumdtate a secolului al XIII-lea, unii tratAnd in mod explicit conceptul der
de gdnd r5u pe care urmeazd sd-l discutdm imediat mai jos, in vreme frag
ce de ceilalti ne vom ocupa in capitolul 471. Cat despre subiectul care atnl
ne intereseazd. aici, existd paralele la conceplia privind originea demo- caa
nilor, aEa cum este formulatd in epistold. Unul dintre principalii Han
cabaligti activi in Castilia, R. Mosh6 din Burgos, a dedicat conexiunii cons
dintre gdndirea divini qi crearea riului un fragment interesant, care cosn
va fr citat Ei discutat mai tdrziu in acest capitol. nilor
Cea mai apropiat[ paraleld la pozilia exprimati in epistola lui SUS t

Agobard citatd mai sus se gisegte la un cabalist din secolul al XIII-lea, nati
activ probabil in Castilia, al c6rui nume este R. Yosef ha-Ba'mi-$ugan pur:
ha-Birah, care se poate traduce ca R. Yosef core uine din Hamadan, pute
adic[ din Ecbatana, un oraq din Iran, dacl termenul Hamadan trebuie literi
infeles literal. El a activat cel mai probabil in perioada pe care eu traCi
o numesc fereastra de oportunitate a Cabalei, adicd aproximativ intre
anii 1275 qi 129572. Gdndirea sa cabalisticl a fost investigatl mai dou 5
recent de mai multi cercetitori care au studiat scrierile sale neiden- ce pr
tificate pAnh acum, existente in manuscrise, dar nu prea existi detalii denr'
semnificative despre viala lui sau despre ceea ce ne poate interesa cau
aici chiar mai mult, originile sale, dat frind numele sdu73. Era un este
cabalist teosofrco-teurgic, ceea ce inseamnd ci admitea statutul divin -1
al celor zece seft.rot gi presupunea c5. activitatea umand poate avea grup
un impact asupra dinamicii structurii seflrrotice. itt una dintre scrierile sefir,
sale, eitim: ;i lir
pnor
De unde au fost cr:ea{,i demnnii? V-am dat cle infeles deja ci acest lucru iEi este
are originea in gAndul po care El l-a gAndit despre calamitatea Lpar'anutf precr
lui Israel, frindcd atAt ingerii, cAt gi demonii au fost creagi din gAndire, D
dar cei dintAi au fost. cre*$i din gAndul pur qi frurnos, iar acegtia din aces'
urmi au fost creali din partea stAngd?{. impr
purg purrn urp alar '1u1e.r1 ?saau uI B^apunqe eleuoriuaur 'g.rndun
r* p.rnd 'Totgfas op apucap Enop rolot erincsrp elsa lolrduc m?saca ur-p
BaJunurluoc urp altarqns alaun ru1rrad pfuupodurr Elrqasoap o aO 'a,llp'
'quuruenJnz urfrzod u1 16 urnca.rd ljnut
'p.leqo8y mI erJnpg{rr e1 plep.red o olso acoJaoap 'pluulrodun a?sa ISI r
Eul^1p uarrpug8 urp Inpr BI Bs EarIJoJaJ rep 'a1ar rop.ralnd ealulFroud
nES In+Burrd a"rdsap a16aq.ron nuJasojl'g'rucn1 ?sacB zarurlqns gs u1i rA
'4uaprrrg 'ora.rnd Jolae a1e Ilalosad) rJnnprzar Bc orJDsop e1 rS e.rnd p4/as AIF
araz alar urp alaarJ +soJ nB oJtsc alellrndun ap r.rn8uer nes adruE Ealr
araz B eiualsixe eulEuulr i*;;ason 'g '1e1e.r1 r3elece uI B^apunllv ul,\
'gleiunuo"rd ruur rS alsa un
*uouep-qre un nes BSAJ
InrusruulJnz nr Baurpn?rlfluts laq5uuqre un Bc
BAaJ BI o?1urlJl a"ruc tulnBuTs op surroJ uJ 'Flrlecgruruas alsa 'ruoruap !lF1
-ua
/uotuap BI BarrraJal uI rnlnlernld nus rnp.ri1n5u1s BoJBzIIIIn alSarrud ec
u1 Jasoa 'U 1nI IE urDpvc ppaloJ 1nlulurl urp olrualord 'a1e1rc pnop IBru
alac arlulp uiuedarcsrp pc€p qorlul ghtr 'rrpuo{1per1 narla acrro €c aJlL
'aarurqer aleldaca"rd urp a1.red oJ€ur reru eac pururldopul uc 'rieuorirpe.rl nai
oFBoJ ruoruJal ug 'r6ucsap nBJo rruourap apun 'BasutaJ,ra EJnleJalrl aIn
uI suosuor un zBc unrcru uI a?sa nu 'p1sa1ac pnqe8au puIAIp aralnd 'uol
o-Jlurp purua,ro.rd ea 'utpa6 'ruourep a.rdsep aunrzrA PlsBocv 'rr.rnd UDS
rnppug8 gsndo purrJ sc Esrrcsap alsa arur 'n{glprupa ppug8 ur Fluu 'eal
-urasap 'uo.r elalnd o ap rfe.raua8 1so; nu nuoruap pc luopua also sns INI
ruru ale?rc uepeurutr{ urp Jaso 'U 1nt alaluaru8e.g ug ur{nd IoC 'ropu
-oruap rariuarc uuralqord nc rerunu ocBJ B-ap pUVAB uc rc 'cruo8olusoc AJE]
nes cruo8oal lxa?uoc rnun B alred ea Jusocou pour u! pleJoprsuoc IIu
alsa nu Eul^Tp ea.upug8 gc pp1de; uiurnFrd uI gprocuoa uBpBluBH IITB
urp Jaso 'U 1nI alalueurFerg I3 tgc 'p.reqo8y rnl Brrngpru lgl€ pc -ou
urguor{ueur Fs ourlnc aS 'BafXI [B Inlocos urp uofl ulp roparla +InqIrlB aJe
oJapal ap ppund 'g.rnsptu oJBcaJBo o-rluI '16 acrlsrleqec alueruFe.rg aur
Enop alaruqln o4uI Eleduelsqns pfuapuodsaroc o Flslxa 'Ia$sV 'npr op lnl
a1uFe1 rlralnd gcrpe 'qotnnag rc.4fas apundsaloc rrfglruruiuc ppug5 ec €n
durrq u1 'euurrp rarualsolfirr rres pasag ntglas apundsa.roc lnd ppug8 AJE
pa opadunl asarar sns reru ap Jololuoru8u.g plxeluoc urq 'a1ernleu ala
-p.rdns a{urg ep auuoJ pnop alsJ acnpo.rd u ru1ued a.ruoluarc ea.ralnd EE
are aJBc Ear alsa EuI^p eorrpug8 Fc luoprr'a alsa 'r6n1otr, 'pJEIc alsa eSr
nu ruoruop t6 Fre8ug gzuo.raua8 orec rnlnpug8 u gcgtcods e.rn1e11 F1
nl
'grl8ugls llllrcd] InlnqulB BI aP -o
?ruaA nE etec'ut1tl r* Tutbtzoaul alo.r elgalnd rS elelr.rtds rS truourap IcrB oO AJ
'["'] uotrrop un l€arc lsoJ B flnuo,rod-ot1 paa{ot1Dirl rrfglrruepc ppug8 um tc
.rer te8ug un l€orc lsog e '19 oll ?Elug^ncaulq 'lugJS mlag efey ug gfpug
?s or€c sLlDroqq onoioqou4lnd ppug8 urq ;1|ue.rc ep*ece lsoJ nB apun aO
:Jolruo{uap ri .ropraSug olasJns ?soJ nB oJeD EqarluJ
as lsrluquc r6ulace 'aluruug ruru rJnpugJ €Aa?BJ na terrapu-.r1u1
69 rrl'rnYt voNrcruo rs oszsNnlno m'I vsuloNYc
 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

legate de cei zece regi idumei, disculie existenti intr-un pasaj din
R. Yosefcare a fost din picate corupt8o. Aceste puncte de vedere diferi
de cele citate mai devrerne in carte, aga cum le-am discutat mai sus,
ca ;i de alte disculii ale acestui autor din Comentariul asupra Genezei,
care ne-a parvenit intr-o manieri trunchiatl. Acolo el descrie aparilia
a zece seftrot in ,flokhmah primordiali", imaginate ca m6.na dreapti,
pe cdnd cele zece ranguri de impuritate sunt descrise ca aplrAnd din
mAna stdng681. Pe scurt, avem o teorie a unei pseudosimetrii subor-
donate. De fapt, existi diferite explicalii referitoare la sursa riului
in scrierile aceluiaEi cabalist si orice incercare de a oferi un sistem
bazat pe teoriile sale este condamnatS, dupi pdrerea mea, la eEec.
Tlebuie subliniat faptul ci intr-un studiu care se ocupd de influenlele
iraniene asupra iudaismului, Shlomo Pines a atras atenlia asupra
posibilului impact al unor surse iraniene asupra acestui cabalist82.
O pozilie similari cu cea a lui R. Yosef din Hamadan g[sim gi
intr-un fragment scris in aramaic[, ce line probabil de literatura
zoharicd, degi pare si fr fost pistrat mai intAi de un cabalist italian
de la inceputul secolului al XIV-lea, R. Menahem ben Benjamin Reca-
nati. in Comentariul la Pentateuh al acestuia, care e plin de citate
autentice din Zohar ce pot fi identificate in tipdrituri qi manuscrise,
existd un fragment care ne intereseazb. cu deosebire in acest context.
El nu se giseqte in manuscrisele zoharice, dar a fost incorporat in
colectia t€rzie de material zoharic publicat intitulatd Zohar Hadash,
fiind preluat, cel mai probabil, din cartea lui Recanati. Si acesta este,
la rAndul lui, un fragment trunchiat, trat6.nd despre raliunea poruncii
sacrificiului, care are o paraleli destul de apropiati intr-un fragment
ebraic publicat anonim la sfArEitul Sefer ha-Nefesh ha-Haklrumah a
lui R. Mosh6 din Le6n. Voi examina mai intAi textul aramaic, ca si.
revin apoi la unele elemente din paralela sa ebraicS, pentru cAteva
precizdri:

Pe partea stAngd existd o altd parte, impur6, numitd qi gAndire qi numitd

gAnd rdu, deoarece rangul de mai sus se numegte rriu Ei acesta este
motivul pentru care se numegte gAndul cel riu. Acesta este compus din
toate vrerile rele gi din toate chibzuielile rele Ei din toatd reaua curvie
Ei din toate lucrurile rele din lume, gi acesta este motivul cd prin toate
aceste vreri oamenii se pAngdresc pe ei ingiEi. Pe acest gAnd rdu se ridici
diferite ranguri impure, Ei toate se ridic6 spre a-i spurca pe oameni,
folosindu-se de aceste vreri gi chibzuieli ale gAndului rdu, gi alunci per-
soana se prihlneEte din pricina lor qi aderl la acea parte. Iatd de ce
omul vrea sd sacriflrce un holocaust pentru a se purifica, fiindci, atunci
cAnd sacriflrcd, el vrea sd-gi abatd voinla inspre gAndul sfAnt. Iar norul
se inaili din aceste grdsimi gi din unele mddulare I'imnturintf interne in
acele locuri, iar gAndul rftu se inal!d83 primul gi toate iau din el ;i se
saturi cu el. Dupi aceea, un alt nor se ridic6, iar acesta este mai subtil
[...], iar cAnd persoana se separd de gAndul rdu gi trece de partea gAndului
JoJnlnl llnlndacui gtlpBl lndea alsa [PuBurn] ualpugF" gc ezaTodr rnlnpu
p?s1xg 'BslsIIBqBc rn?saoe 'Eatu EatalBd gdnp 'psug aurirede g-nu a.rec IIIqNS
'uga1 urp gqsontr 'U 1nI e qDLunUqp'FI-oq qsaJaTl-nq titgt e alugdrl esri'
uI aul
Ialilpa lnlr3rggs BI acrlsrpqeo alarros alasrolrp nc gunardurl 1ec11qnd
InJo!;
'ruruouB arlsrlequr lueur8e4 un rg?uI mru zapJoqe ps rur-rialrruJad rcunlr
'1s*lnSJoAUr a.redu glduarp eelred urp J?r 'ne.r pugS m?nJDuoz
oc ap
EalJBc uJ Flrrunu a Ba JBr '1ecr1dxa rrre urnt e6e 'rruourap 16 apuolrfgu -;red :
16 apiglFrndun e1eo1 a?Buurua luns gFugls eelrud ulp"'" :nunrod p'l 'Iuettr
lnInlJDluauoC BaJacnpoJlur uJ 'a.re.ra1r1 aps rriglrmlce lnlndacuJ el 9clplr
Jelrrurs a.rapol ap pund un 1e ri leruudxa E rleueceg uraquual4 'U alEol
'ue^tnz ap alnagJ ncrJrJcus ap ru€ ap onu o gdnp orAlr.
uip s
ecnpo.rd as 'ueurrrqy ad leraue8 B-I aJEc araundruocsop nes nrqnp 'ne.r
rnppug8 eriuede gc urguoriueu ps aurlnc aS 'rnFlsn€coloq IB Jou olsa
Belrop IE un op cyo8ep gleluazardar a.rua61ur o 'g1sa1ac ee.upug8 nc E1ittrl
*
lce+uoc un IeJlsB as-r-npugirur.rad 'soraruted ngs pleedun qns ap I-Prd
-nsa Ern?secu eera8u.rlu rS npr e1 rurpug8 BaJeJapB op luzn€c mlngJ
B.{AI
eiuazard ap aluruul pru lupasod - uuurn tnlnpug8 ea.raFe.rlsns gltqtsod
alsa 'ngr rnlnpug8 nes r5ugls rrJnlBI epud o puuaJo tepe6y '?carqns PSB
rnlsore ele acrsJqo elet uJ ri 1ga 'ecretue.re altrinaslp uI ?gtu a.rudu rA vq
rrclJrJc€s BI ap JolaursaJlru Baleurnsuoa ur.rd eIaJ JolrJa+nd rriglaries lUa
e e.reco,\ord op pE +sac€ qlcaual HfulA Inqro1 'rnplsnecoloq Br?snq IlJul
(^^-
dl:r
-uor urp a8reure eJBe *Jou" purud ap pluJnlps puIU 16 nlcgrJces urp
alred o pururud ec glndecuoc alsa EoJ €Jn1€l'laJlsv 'cr?oJrJas nluoruop 'qst
rnpFa.rlu3 rrJFcgrun pdocs ug 'g1sa1ac ealpug8 u1 'graqrl utnte 'ouuurn uil
'lxa
u.rrpug8 Balurape pugirur.rad rB rl6arac a1e.r uirgd relsualxo eiuaza.rd ap t^^,
d:
u€urn ppug8 IeJls€ pugJaqrla'e1er aprn5uur Prnlus rS pipug as Jolrrnl
-sneooloq u gse.rF ealrud gc aundnse.rd cuuqoz plueur8erg'1de3 aq alB:
'so[ ep Barunl urp oloJ -€Ji
.ro1a1deg €sJns 'uBulIJqV ad le.raue8 €-l aJBc ng"r ppug8 ap e16e1urue ac
u€i
poru un-JluI mInFJ e gsJns ee luur5urur a?sa ngr lnpug8 'arapa,r ap EJN
laund lsec€ urCI 'Jolruarueo "ropiglundrul BsJns g B Rleraprsuot a?.se 16
olulrluo pruJn urp FlsBacB rurutol 'zec acrto uI 'IaJ?sB salaiug arnqa.r? i:
EJ
aJuc Iac o1so Up,pr InuauJal ga aluod 6'qntn'aap nt{as e+sa Eo FcEp
qarlul Rur rep 'Fug?s IIirFd pugurirude Bc slrcsap agsa pugF lsacv 'rnl ala
'Je
-npr IB 16 rnlnpug5 p 8u,r cr8o1o1uo 1n+n?Bls gqer8ap rBIr also Blsacv
'gcrlelsodr alelrlua ap purroJ o 'a1ur,rnc alIB nc '8ue.r un BJ Pleurrrasep 1lI
'ear arelnd o Flsrxa ErnJpJ u.rdnse ppug8 pcrpe 'rnlnur ea.rlpug8 lnl
-JC
e?se pc gurueesu3 ec Baac 'glrmlsuoa FruJoJ o rJ JE runc rS ea 't1o,ng
nnn{oqoytr acrselo reur8ulurs € eJal gJnlcal o ap plutolord elsa a.ru1a.rd u
-ra+ur p?seacy'p8ugls eelrud ed as-npuggu Ec srJcsap r3 lecgrer a?sa ngJ 'g
3!
InpugC 'rnlnruo aleiurrop ap e1u8a1 'e1at.ro1p Bsrns ernlr?suoJ oJEc nPJ
pug8 ap lnldacuoc elsa pugJ purud
uJ rcre Pzeasara?ul Pur ac BaaC 'l
:t
'eslnun ourlap In?ol rcunle 'nrPslqcug E
plsoloc ee.rrpug8 u1 'acr.ro lgcop l1nur IEIU 'grope Inlol lgcuJ 1e31se 'or.rnd U
tL n'rnYd vsNlcluo Is nsz[Nl Inc Inr vsuloNYc
72 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

acliunilor gi ci ea se apropie tot mai mult de gdndirea celesti pentru

a Iega totul laolalti, pAni la acel gdnd care se numegte ototul'"8e.
Sunt douh gdndiri celeste mentionate aici: cea superioari, numiti gi
,,gAndire inchisd.", ca in fragmentul zoharic, ceea ce corespunde primei
sefire, gi g6ndirea inferioard, legatd de sefira Yesod, simbolizati aici
de termenul hol, ,,totuVtoate". Prin inillarea gdndului uman purificat
la cer, domeniul sefirotic ce se intinde intre Keter;iYesod este unifieal..
Astfel, doud forme de cult sunt discutate deopotrivi in textul zoharic
qi in cel ebraic anonim, ambele scrise, dupi pdrerea mea, de acelaqi
autor: prima formd este legati de gAndul reu care a fost induplecat
prin corupere. sd elibereze gAndirea umani din strAnsoarea in care
o fineeO, cealalti frind intoarcerea gdndirii umane eliberate la gAndirea
pu15. celesti.
Insi sacrifrciul este inleles drept culminant intr-o a treia fazi:
rostul sdu este de a elibera gAndirea cuiva de sub dominafia gAndului
riu, pentru a facilita astfel aderarea la gAndul pur gi pentru a provoca
apoi unificarea domeniului sefrrotic. De fapt, supozilia ci sacrificiul are
de-a face cu partea stdngi sau impurd este formulati intr-un manu-
scris anonim ce reflecth tradilii cabalistice castiliene, intr-un mod
foarte interesant: ,,Toate sacrificiile posedd ceva din partea stAngd,
qi anume reziduurile pe care le-am menlionat mai inainte"el. Trebuie
si spunem c[, potrivit unei alte discutii zoharice, existi o conexiune
intre gdndul rdu gi sacrificiu: cabalistul anonim inlelege funcfia ritua-
lului ca pe o ardere a gdndului riu gi o extirpare a lui din sfrnfeniee2.
in ambele cazuri, este difrcil si discernem existenla unui efort de a
integra sau reintegra riul gi binele, aqa cum se intdmpli in una dintre
viziunile din Zohares.
Afinithlile conceptuale dintre textul zoharic in aramaici gi textul
ebraic anonim, pe de o parte, qi concepliile lui R. Yosef din Hamadan
despre gAndul cel riu ca o entitate ipostatici, pe de altd parte, sunt
absolut evidente gi sunt chiar mai convingdtoare daci le comparim cu
scrierile lui R. Moshd din Le6n, care nu recurge la o astfel de viziune
ipostatici despre ,,gdndul riu', aga cum nu o face nici R. Yosef Gikatilla
in scrierile sale ulterioare, teosofrceea. Aga cum a subliniat Elliot
Wolfson, existl in Zohar un anumit rol jucat de partea cea rea in
cult, pe cAnd in scrierile rabinului din Le6n nu se regdseqte o asemenea
concepliee5. TotuEi, expresia Mahagaua 8o'o indicd, in unele texte
zoharice, o entitate ipostatic6e6. Pe baza acestei distinctii, putem
admite posibilitatea unei influenle a concepliilor lui R. Yosef din
Hamadan asupra corpusului zoharic, un punct de vedere avansat de
Yehuda Liebes referitor la alte subiectee7. Pe de altd parte, este clar

'' ...whiclt receiued a bribe, spune M.I. in textul original, ,...care a primit un
qperf", referindu-se la partea grasd a holocausturilor, care saturi rangurile
rele (n.tr.).
 'aclloqulF alunEc
,ailuanqzr
ocr?srlBqac IItBorc raun Borulnr 16 lga €rulrd 1g?B lmlllsuoc B arBc un lrul
'Tntaqog lsoy e p.redo gnou plsua?V 'Iou aloll€ pugam rS aarlour a[qra^
pugroqelo 'rou runliepel gunduroa gs Rrnspw ur nero r* gpoleru aseorrolsFu
IBIC a
ralsace olarual p.rese{gnug u1$11uquc pugc Beruar^ esruea tunu .[..'] glopeds
op IES
(ereol€Aour eleqeg" rununu ps undo.rd oc €ooc glurze.rda.r ,JDqoZ o4qc
,BIIIls{iC UIP J
ep 13 uc '- uupuurell ulp JosoA rS u9a1 urp lnurqer rl$neqrec
- rualnc
Iarl ap pdpul.rd u3 1e1uaze.rde.r 'e.rep.roqu ap poru nou lsacv .aua8oJala
aluIBuJ reru e.rrpug8 ap rrgluauo uapur.rdnc ec gurtdlcsrp Br raleq€C e axald alxal
-ruor rerrr rrgproqu reun ee.re1*uu q 16 rqca^ ocrlsrleqea nfrpe.q allnw rcru BAUAU
roloc olB ol€ug olozBJ €l lelsrsB n€ rruoaap gnop alsacv [...] .BiBqBc ulp uI Ea
oluorna loleludrauFd rornlnl B orruIglul ap plcund 1de.rp 9661 16 0lZI lOIII3
arlulp €rIrlsEC Ereprsuoc .rupe$e uolnd J.'.1 .rop161pq€c E orrulglul ap BIII1E:
n.rluac luelrodtur un osruoAap BrUlsBC elcuuro.rd ,92,61 pue ap alureug pcul aunrz
nc Iu
:rriuur.rgu oloreolprrrJn Eap luns
-nlcur IBpunJ ep eu-Feun ElsBaaE rur {rl6orallaau 16 r16ara.r,ra ,e1u.rn11na uBp€l
rIJE asJalrp urp olocu ntsa8unfa aJEa 'oclJolosa q6oraJAe rr{rpu.r1 ap Inlxa
riglaFurl roun IB aunrznJ op pund un lelsrxa u BrlrlsuC ur Bc eundnsa.rd
or€c '- ,(qt{stl 16 uraloqag }nl IE - alelrproads op Beralarroc uJ ?ueu arlull
-Fuop lac ap lIJaJIp arapal ap ?cund un sndord rue .crJur[oz rnlnsnd.roc Bap
raiua8rerua a.rdsep pug?ncsrp ,a1aur aprpnls '-^olu
Inlxaluoc ulp Fun-r?ul 6b.
'PclrEqoz BrnlBJalrl -Bnll-
ule8oq le.reue8 nE eruc aprinlorra na zaur8ulur rrul aJBc uI Inpou EI aun
praJa.r as aJEc ounr?saqc p?1e o 16 zep.roqu gs lu-r{alrur.rad ,gsug pqel arnq€
-ea.rd u1 'p?Eagrun BJEorJoluE psJns o-Jlurp guuro.rd Bs nu nes 1od a.ruc 'gFu
'atIJoJIp Iu1pn?HB roun earulcogoJ ala W u.repo^ ps rc ,rupzruourJu oI nu poru
ps undord no aJBr ed 'acueqoz IJBproqB allJaJlp a.rdsap EqJo^ alsg -nu€
'IIiFlIul^1p urgrgl rurrr ad Bcgrluapr aleod es arua rnlnpr ar€
IB lleuJ 1ac
BCOA
Bsrns ap giu; eulpnllle glIB o rcre zoproqu ps lrop 3y .eurnrp $tunl IE
rorJaJur (BJnd FINI
lalru un EI 9IBIIB 'ee.r glppac J€r nus Runq uun ,e.npug5
:gze:
ap azulsodr pnop B ?€cJnJrq dr1 rnun uzalodr rc tnd rnlac u"rdnse ngJ
rnppug8 raiuapeca.rd aounr+saqJ ulsrxa nu oloru ,16n1o; .preorraJur
€aJI
ArlEIeJ gzulsodr o alsa orec 'alcrJls rr{pcepnf otglas ap 1e8a1 npr r,i}1np
AJ€J
-u-u8 p cqelsodr mplnlu?s luJcusuoc Arlecgururas luaur8u"r; un B?slxa
lpca
B'crrer{oz lnsndroa ug 'gluepaca.rd uaunricas uI lnzel rue urnc gdn6 rSe1.
f,FE'
PrrrBr{oz BrnlBJalrT 'l€J!
?8c1
ICTE
'"(96zT eac - grzl) uogT urp z'o;, ura$ ueq
gqsontr 'U" uI 'o$ut aantqseqa p?s€ere BI ruala.r ruo1 .sns reru luuori Iaru
-ueru ure urna e6e teguns ?xa?uoc un-J?u,r munps oao|oqnTry JBJ ap
laP
68*
Intsop puoruJo+ u1 rrre8.rncar r-znec urp ,u9a1 u1p gr{soiltr 'g 13 sns ru1r
ruru snpeJ? rrrerloz 1nlxa? a.r1ug pa€oloulurJa? o+Blrugie o Blsrxa Fc
eL m.tnyu vuNrcluo Is nszsNr{no InT \isuroNyc
74 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

in nota ataqati acestor consideralii, nota 66, se spune:

Aceastd conceptie despre Zoh.ar ca zenit al unui proces determinat care

s-ar fi petrecut in cursul a doud decenii, de la 1270 la 1290, nu este insd
identic[ teoriei suslinute de Scho]em sau de Tishby, potrivit cdreia opera
aceasta este compozilia exclusivd a lui R. Mosh6 din Le6n. Consider in
schimb c6, in interiorul acestei euure cabalistice, care a benefrciat de
avantaje importante provenind din aparilia simbolismului liber, au fost
contopite elemente mai vechi, printre care conceptii gi simboluri teosofice,
poate chiar qi scurte tratate...ee

Ceea ce inlelegeam acolo prin elemente mai vechi nu era doar o

anumiti teorie a riului, analizath cu caiiva ani mai inainte in articolul
meu despre ,,Gdndul rdu al Divinitdfii", ci ;i cAteva tratate de dimen-
siuni mai mici, cum ar fi unul referitor la Enoh, care mi-au atras
atenlia in mai multe rdnduri gi care ar putea exemplifica persistenla
unor texte mult mai vechi in interiorul Zoharuluiroo. Eu am propus
o lecturd a Zoharulul pornind de la mai mult decdt un singur fundal,
deci nu doar in cadruI dezvoltirii Cabalei in Spania, ci gi pe fondul
unor tradilii ipotetic mult mai vechi, nu numai al celor reprezentate
la inceput de aga-numi{ii cabaligti ,,gnostici" din Castilia, ci luAnd in
considerare chiar teme agkenazi si poate chiar unele hermetice, pre-
cum gi acele teorii ale rlului incorporate in Zohar care pot proveni
din zurvanism, prin intermediul tradiliilor evreieEti din Franla. Asta
nu inseamn6., insist, ci ag crede in vechimea literaturii cabalistice, aga
cum o pretind cabaliqtii inqiEi, sau a literaturii zoharice, ci rationa-
mentul meu se referi la posibilitatea ca unele teme gi poate chiar
documente mai timpurii si fi alimentat literatura medievali numiti
Cabala. Aceast[ propunere de inlelegere a Zoharului difer| de teoria
recentb despre un grup sau nigte grupuri de cabaliqti ce ar fi parti-
cipat, probabil, la compunerea literaturii zoharice - aga cum au propus
Yehuda Liebes Ei, intr-un mod diferit, Ronit Meroz -, degi s-ar putea
eventual combina cu aceasta.
Conceptul despre precedenla impurithlii asupra puritllii, existent
in sursele evreiegti qi neevreieqti menlionate mai sus, a fost proiectat,
in alte disculii existente in literatura zoharici, asupra proceselor
teosofice care au loc in cea mai inaltd sferi divin5.. Astfel, de exemplu,
afldm dintr-o disculie zoharici, a cdrei sintaxd gi al cdrei continut sunt
departe de a fi clare, pundnd, prin urmare, probleme de traducere:

Vino gi vezi: capul101 inceputului credinfei1o2, Candela tenebrelorlos a strd-

fulgerat in GAndire ;i s-a indllatlpetrecut in GAnd, qi a provocat aparilia
multor scAntei scdpdrS,toare [qi le-Ja aruncat in 320 de pir{iloa, qi a curdlat
reziduurile lpesoletJ lexistente] in gAndire105, iar ea a fost purifrcatS. Astfel
deci, intr-un mod similar cu acesta, s-a in6lfat in GAndire, dup[ ce fusese
purificatd de reziduurile ei, iar ea a fost purificatb. Cele care aveau nevoie
aloc uJ rsEF as e arBd sns rBru op alelEtrJ BI PIaIEJEd PlErdoJdB rEtu eIo.l
aeC ''rrocrJuqoz rrJnluJotll ale r{"rpd e11e ug rB epqe3 uI erueJlap rBIu ase
rA plsrxa prp.rorur"rd saco.rdmun IB nlcrpur ec Jolrelugts eaur8urul IAJ
lBi
'Golp8ugls eol.red op eli
-El
IFI€UB] 'pcyueelnd B.ra or€c ololugcs o Icp l€lsFo V 'lFunl e1e rf.rgd n.r1ed
uI rolroluprs olrolugcs ug 'rolugcs olac€ urp 'r,ro1nc rerl eleJ urp pJeser
-edas as raezaldu* oloc rBI 'e1.red e.recag ad neacnlp.rls rrolnc ep rcezeldu6
alsaae [JEr] 'uo1nc ap rcezelde6 ug e.rpdgcs arec ["'] Es€oruruJ erfnlrlsuoc o ?u
nc rA ug lcadse nc lu€ru€rp un EUB es osuotfa.rd a,rlerd alsacu erlug 'eug 'n
olueurerp ep rd1g1s ed 1nuo.r1 l1p8a.rd e LormmzH ,o6rag1 q1y pde3 pug3 Jo
'lt
:pluaprrla ?nlosqe olsa ala eJlurp BJoun ealelurle8au zvc ?sace uI Jer 1u
'q1se1ac Borunl urp aricn;lsuoc o-r+urp epud pugcqg Bc nou urp osrJcsop
(ra rnlnsJncsrp
luns elralugcs IE Jncsqo IBIU Inporu r* urualos puol e
.DJqI. etn?:EJolrl nJ oleasElJPdurg ec 'gcueqoz erirzoduroc FllB o-rlul S
'aunrloas FlsBocB uJ JoIJa?ln snds ap a11nur ieur -l
BoAB ruol'ElseIoJ ea.npug8 uI elualsxa elrlu8eu .rolalaadse u eur8rro 8
elrqrsod ardsap 193 'ptg/as eurr"rd rcre plurzeJdar ealpug8 gc luapne F
alsa 'crlo.rgos rnlnruelsrs 1n1ndacu3 ap gdnco es a.r€c '1xa1uoc urg J
-
'aunricagred op nrpuls rnun B eJezrluor ap rnpsocord 1rupec uI rollrnnp
-rzet E aJeunurla e) Icr- lsacu EelaiuT'toqog uI 'sns reru leuorfuaur e
ru€ runc pdnp 'auaru€AJnz alxol alaun uI UEAJnZ rnl BalrpugE ulp B
uur.urJr{V rn1 er{Frudu nc g"rn1p8e1 ug ruaunduroosep ErJoel ap al6elururu II
crJur{oz plueur8e4 urp Furlrp ee.npug8 uI rJnnprzeJ Joun uiuelsrxg -
'ptg/as Bnop B eluod nes
u
eur.rd 'p+1uul o+JBoJ alulr+ue o a+sa ezrrec ug ea.upug8 Bc lueprle also e
',,raiurpa.rc lnlndacug" leuoliuaur elso pc pulg +BO 'roragrica.up a1uo1
uI Iolugcs Jolsoce BoJEcunrB uud aluuruIla ellJnnprza.r purg Ec rare '
alndecuoc luns apalugas 'luepr,re ?nlosqB 'a.rBurrn urrd 'a1se crloJgas S
mFrua+sls rrJgueruo EoluruuJ ourlrp rr.rrpug8 le slsJDllloc ap pseco.rd
.ru1 '191u3 reur 1rupde nE oJBc alet luns InInBJ ap.ralnd 'rortotlog urp s
rrierelcap ollu raun rS urncard 'lueur8ur; rnlsacu rnlnlnqap 1ral"r1od
'16n1o; 'arrnrnq u1 e.repuoduJluot o ec plndacuoc elsa 'rria1sF1 e lapred
t
uI €aJIAr nc 'ralugcs Joun BaJEJaueF ugd rJnnprzer ap ea.rerudeg
'a.rrlrzod - ra alalBllnza.I JBr 'aJBSaJau g B e+EJeprsuoc rurpJo reun
IB lec pqEJBap reur alsa 1nolqul 'IoIB p+Bzrlrln ecrlsr8eun alsa pcqrlu
ap lgcrJo 'oloce ap elencBla ?uns olrJnnprzeJ JBr 'ealpug8 Ezearl
-auad e.relnd ap gur.rog g 'utpug8 raIeJB earuagund nes JolrrnnprzeJ
eared"rrlxa rode .rur lseaord un pc€oloJd a.rea 'a.rrpug8 u1 tolarqauel
ulepuuc'e.reouedns rFralnd ee.rereSlrygJls :alrJaJrp aluoruruele pnop
'
B pua.re BJ purlrp eelpug8 plurzardor lcedruoc luaur8er; lsacv
'qoIelJ€d
o-rlurp efalsul rS elrud o-Jlulp orJnanq :resoceu e runc e€e else 1n1o1
.rer '1ei1pug €-s pugp ug '1ef1gug €-s puVC 'a1r6.rg,rgsep rp^ep€-rlul lsoJ nB
sL n'InYu vsNlcruo rs nszoNltnc n'I vsuloNYc
76 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

mai enigmatice qi influente tratate din teosofia zoharici, 'Idra'Rabba',

I\{area Adunare [SfAnt[], qi 'Idra' Zutta', Mica Adunare [Sfinti]lll.
Potrivit lui Yehuda Liebes, aceste pdrli ale Zoharului sunt mai t6rzii
gi au fost compuse, probabil, cdndva dupi 129L, cdnd regii cregtini
din lara lui Israel au fost inliturali de mamelucill2. in vechea com-
pozilie st[ scris:

Am fost inv6!a!i cd: atunci cAnd a stat in intenfia Capului Albrrs si aclio-
neze cu slavl intru propria-i onoare, el a pregitit, a pus la punct gi a pro-
dus din Candela tenebrelor o singuri razi, iar aceasta s-a rispAndit in
trei sute gaptezeci de direc$iirra. ScAnteia a rdmas, iar aerul pur in mig-
carea-i de rotalie a inceput si iasd gi sd sufle asupra ei1l5.

intr-o alti compozilie,'Idra' Zutta', cate vizeazi continuarea pre-

cedentei, citim:

PAni la facerea lumii, ele nu se priveau [unele pe altelel fa{d in faf6, iar
acesta e motivul pentru care lumile primordiale au fost distruse gi lumile
primordiale au fost frcute. Iar cele care n-au fost frcute intr-un mod
stabil - be-tiqquna' - s-au numit scdpdrdri gi scdntei [...]. Scdnteilelziqinl
se numesc scflpdrdri lni{ofin) [Ei] sunt ca fierarul, cAnd loveqte in frer el
provoaci scdpdrarea scAnteilor [ziqin] in toate directiile, iar ele sunt cele
care ies inll6cirate gi scdnteind qi se sting imediatrrc, qi sunt numite
lumi primordiale. Iat[ motivul pentru care ele sunt distruse qi n-au rezistat
pAnd in momentul in care s-a creat 'Atiqqa' Qadiga'rr1 qi artizanul s-a
apucat de treaba lui. Iar despre asta suntem invdlali in inv[!6tura lorll8:
ci scdpdrarea a generat scAntei in 320 de pdrfi, iar acele scAntei sunt
numite lumi primordiale qi au pierit imediat [...]. Din,Candela tenebrelor"
a iegit o schpirare, un ciocan puternic, care a lovit gi a generat scAntei,
Iumile primordiale, iar ele s-au amestecat cu aerul pur gi s-au indulcit
reciprocrle.

Este evident cd acest fragment constituie o interpretare a mitului

lurnilor primordiale din Genesis Rabba', care a fost combinat cu ima-
ginea scdnteilor ce se sting. Pe de alti parte, paralela la primul citat
de mai sus este Ei ea evidenti: cele 320 de scAntei. Totugi existi unele
diferenfe, care sunt importante tocmai din cauza organizirii celor
doud disculii in jurul uneia gi aceleiaqi imagini. Conceptul de ,Candeli
a tenebrelor" a fost inlocuit de termenul mai antropomorf 'Atiqqa'
Qadiga', capul celest, descris acum ca artizanul care produce Ei ris-
pdndeqte sc6ntei. Evident, acest termen reprezintd puterea creatoare
care este capabili s[ genereze o structurl stabild, dar numai dupi
o serie de incerciiri care au eguat. Se pare astfel ch existi aici o dua-
litate de factori primordiali activi: mai int6i fierarul, care este o para-
leli la actele Candelei tenebrelor, Bufirw'de-Qardinuta', iar apoi 'Atiqqa'
Qadiga'. Frimul este incapabil si plismuiasci o structuri stabild,
lsoJ nu-u pcpulg IruaB nc lucalsaruu nu-s aJBc 16 ,rrralyice.r:p a?Eol uI 'PII<
pquqord 'uEA ul olEsJpA 'a1yttn uautas gcrpu ,efurrues r5 ra ,rnlnre.rag ,ob
eloqu"red ur tsJ 'oseoururnl riplrlua reop nu ?uns e1ralugcs 16 alFrp.rpdpcs .BII
EroJgc 1rnr.r1od Baunrzr^ BI oanp JE ar €eoa 'nrrprlluJ alBlqua o BI arznlB -€n
prrgc9J Bc nruauop lsoaB urp rlJolglacJao op F+Bcgrluapl lsoJ € cJola"Iq EdI
-aual Elapue3" 'sn1d uI 'aIO oJluJ alulrlu8a gluunuu o rS p ,e1pray1p EJE
alenxas Tiplllue gnop r€op nu gcrpm ',n1nbyoru,1ruqqrqce gc u8nppe 6y -cp
'y61FA|fBFau purg Eo ulndecuoc alsa aleds ug aluds
Elsalac gurSo.rpue oi
Ernlrruls ecrlolodr gc puruuosul ElsV 'EleJ ul pie; ururureg-urlncseru ?IE
rariu.in8guoc esdrl BI EJaJaJ es pllnz .DJqI. Irr1uaur8e.r; rB ec uoecu Jol
ep rnpap ng '*rrlndaruJ BI uasdrl eJBc urunuaJ-urlnJsurrr EJnlcnJls nJ ala
g;n1p8a1 o are luau8sr; lsaru '11ury larueq lelurlqns e una u$y 181
-B
'zzr IN
IoABIs e1e1urur6a.r
lrroJuoc u r* lmpug.r € ropqlg rornlnl Inpq1nduc pugc prrgd .llDllrrFr
1soJ B 1nlugrrgd rS 'ln.rgdslp nB rol olau€oror 13 lr.rord nB rl€rprourrJd ri8a.r
.ru1 'pfe; uI RIEJ lrar.rd ne-s nu ra 'nrq111q0a un ?Blslxa E pupc pugd ragp lIJI
'la
:srros Els rrfrzod .tr0
-ruos ralsoae p prruurd uI 'Bsrrr urqsa8ns Bprlosuoa alrod a"rur 1Ur
lolrduc
i
gtrau8e"ry un el6asg3 as apun 'yiap1 urp ullosool ep leldoede retu 1ec 8t
.gcuuqoz BJnluJaTr! rrJ E-S
1nt{rq alse al J ',n7n;Qta&-?p ,n4ls poqnur5rua
1B
ltrupodun lxas un Elslxg ',rraprfca"rrp aleol uI u{ugurgs lrus Ia nes et
la oJBJ ruXuad Arloru 'aliuamo.rd nus aloanpo.rdo.l ep Epquducur ,gu# ol
-oJpue Ea?Eltluo BI Earpu 'a1uds ug aluds Jolruaruuo rrrgoJc uaur8prur Ie
BI arznlB acBJ ruruouu Inlsrpqsc rcru Bc alsa ueu uzolodl .EIlqBXs lu
FJnpruls o a.rn8rsu gs pqudeaut '- ,ounbbf-aq .nI - luArapuur BAac p
purg uc psrJcsop alse giuarcgap ptsuacv '*piuJ uJ p{ey,, 11,rpd nu-s nu ol
J
ale :lulsrsJad nu nu alurpJorur.rd apurnl a.rec n.rlued InAr?oru ul arznp
ocEJ a.rar 'luaur8e.ry rn?saaB plndaaug rrrEcIlIJBIa Fs ur€JJocuJ FS
'Ozrluouap t6 Frnnprza.r ap e1e3a1 aldacuoc nc pune.rdur! rDUoZ v!
-
e.rude atec 'utbtzpz{/ InuoruJa+ nc ocal a-ap EoAB aqeod,utbtz,,,ralugrcs"
mlnuarure? u g,rrluEau uiuap,r Bc urarurlqns ps aurlnc aS ,.(lura?saruu
ne-s" BurueasuJ aJBJ 'Dnalo,l?tu rnlnqJa^ eriFudu elsa sof reru ap egrfnc
-s
-sgp ru1uad 1uau8e.r; ?soce rrI ap ?rqesoaq .suas EaAB JB-u
luepodul u
gnop alaa ar?uI Fcalsauru IaJ+IB raga tnd Inree nr erirzodo uI puru Ec -
psnpop g aluod 'a1red pl1e ap e4 'rig1r1ue alrurnuu raun alu aruo?Iqzr -
alcadsu Joun EaJEnuelB ep 1u8e1 q.ra.rr un purg Elsocu ,alralnpug lsoJ ns
:a?FaJIp apund gnop BI ap puru.rod g aluod rol BrnlBN .(acrluu
Bsnpap
alrurnf nc aerluopr 'pquqo.rd reru Iee '1uns apalugcs nus u?b?Z -
'ocuuqoz rr{rzoduroc gnop alac Vzvan"ra}cvJur ac
}agosool Erualqua a?sa I
'Iplap uI pluopunqe 'yigguralp u Elroruodorluu Ernpruls o ,1dug eg
'gcrloJgas eJnlaruls e1 gqeqold 1uur Ioc pJaJaJ as aJBr ,.rn1 equa.r1"
aaug 165 Balrop p 'eprica.np aleot uI Jolrolugas rals"radsrp Eznuc urp
LL rnTnyu vuNrcruo Is nszsNnroo In.r vsurqNvc
?8 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

inseminate intr-un pAntec de femeie. Aga cum susline deja tradilia

rabinici, cel pulin implicit, din aceste seminle au fost creali demonii.
Pentru cabaiigti, chiar de la primele documente, cum ar fiSefer ha-Bahir,
circuitul materialului seminal este un aspect important al metabo-
lismului cosmic, iar importanla lui a crescut odatd cu evolulia de la
literatura zoharici Ia Cabala lui Luria. O disfunclie a masculinului,
care este imaginatd ca deversare a sperrnei intr-un loc impropriu,
este conceputi ca sursi a riului, iar viziunea mAntuirii, legatd de
tiqqun, este asociatl in Cabala zoharicd cu un act sexual perfect in
cer, in care organul ce reprezintd conductul spermei insemineazi
femela corespunzi toaterzT .
lin sd subliniez aici, pe scurt, doar ci simbolismul falic larg ris-
pdndit in Cabala, inleles de unii cercetltori esenlialmente intr-o
manieri anatomicd, ar trebui imaginat mai degrabi intr-un mod mai
fiziologic gi activ, si anume cu rolul de a ejacula sperma, o interpretare
care are a face qi cu rolul chintesenlial atribuit de principalele gcoli
de Cabala idealului procreafiei. Potrivit unei exprimiri explicite a
lui Cordovero, precum qi multor altor declaralii implicite, falusul este
descris ca ,,organul seminlei". Numeroase neinlelegeri savante ale
disculiilor cabalistice pot fi evitate uqor printr-o astfel de schimbare
in modul de a inlelege un ideal fundamental in formele tradilionale de
iudaism, procrealia, si in multe forme de Cabala care au urmat aceste
tradilii si care au creat suprastructuri pentru a explica semnificaliile
ei ascunse.
O asemenea lecturi. se potrivegte perfect, de exemplu, cu menfio-
narea regilor Edomului, care erau descrigi in Zohar ca murind fiindci
nu erau cis[tori!i128. Inseminarea seminlei sfrnte intr-un loc impro-
priu, cum s-a intdmplat in cazul lui Avraam, este descrisd in Zohar
prin termenul ta'arouet, ,,amestec", iar acest amestec trebuie curilat
de componentele sale negative, aqa cum s-a intdmplat cu naqterea
lui Igm'a'ellze. Mai mult, termenul nilol,,,scAnteie", poate si insemne
in Antichitateatdrzie gi in ebraica medievald gi o picituri de spermil30.
De fapt, lectura atentd a oriciror texte cabalistice, urmdnd ca unele
dintre ele si fie discutate sau cel pulin menlionate mai jos in note,
arat[ ch semen uirile poate fi descris ca unul dintre pulinele ,,simboluri
cuprinzitoare", adici termeni care se referS. la cea mai mare parte
sau la totalitatea domeniului sefirotic gi la influxul care trece prin el,
cum mai sunt, de exemplu, numele divin, anthropos celest sau arborele
celesti3l. ins[, mai mult decAt celelalte simboluri cuprinzS.toare,
sperma este una dintre cele mai dinamice Ei sensibile teme din istoria
Cabalei, dat frind ci ea face parte din viala mundand ;i nu doar din
imaginarul religios.
Permiteli-mi si insist asupra noliunii de simdnld/seminlie a lui
Israel, cardinal[ pentru numeroase disculii de mai jos. Versetul din
Isaia 45.25, care poate fr tradus ca ,,fntru Domnul se va indrepta
pzBa?olduroc as ?uauBuoduroJ ep rrnpou gnop elec 'zfrrlaliaarcoJd B FIB1 eldarp
-rdec eiuel.rodrur ad snd Inluacce nc pluldnc aridecuoc o 'o*rpruolugpo UIP IN
ap inursrBpnr uI pugcrJo lgtap ,rur.t reul 'apqrsod alecgd aIaJ rBru eleJ INIB
ar'?urp Inun €J gleur8uun lsoJ B aluc 'tauuads e pur.ralnerlxa elsrlxa
ap EieJ goueqoz Baurpnlrle nt 'Eaut eererpd gdnp 'gplocuoc 'sns tetu urp J
F+IJaJo'reiurruas B aJrsoJr Bc alurpJoluud aur,rrp radpc eare1arfua1u1 €IJOlS
'snIBJ Bt atttas enou e-ep ralaa u rA tatE o
'dec 16 alpug8 ea atttas Bnop e-ap relat B lJoaun nes reurud eounlzrA aIaJoc
ep p1u8a1 e$g'rlqDg Bo?JBc uy'aze1 oles alaurrrd utp gcul €IBqEC 'Ia ul-,
ug a.rede 16 uapp u1 ri al6asp8ar as Ba:aqJal olso gctSolorzg aunrzrl alred
glsBeJV 'apud pll€ op ad 'leurures InIBrJalBur 16 'epud o ap ad '- e.upug8 rJnlQc
rcap 16 - JaroJc 16 dec a.tluJ plrpugdsgr 3.re1 eeunrxauoe tselurluuaJ 'a1ou
FS uli '1xe1uoc lsetu uI 'esrBal-IIIX lB Iocas ap rnlnySrggs BrIr+sBC uI alau
,otp1-o1otd e,npug8 ap dll rnun teiuelslxo Bp€Aop eleod ruarru rcunla ottEri
',otp1 ep gleiuangur lsoJ B-u aJB+Br? p?suatu gc rnplde; eiurnud ug eulua
a1u1da.rp rue pJ€C 'p lnlopdec u7'n$ut +r-ztleue 16 snperl rJ B gzealrrJn EAJA]
ac luaurFerg un-Jlul 'rnlngr raiuapece.rd 1n?xeluoc uI rJnlrur Pnop alac }BiEJ
FzBalBr? {uqil 'U 'IoTB lsulluexe crr€qoz pluaur5erg ap Pluepuadapur JD'.tlo',
araundelxnf o 'pqeqord reru lat 'a1sg 'pluaprle e?se 'urepv op PIBSJP^ -o.rdr-
eiugrups a.rdsap '1rur qppnlac e 16 asrulsrp alrunl a.rdsep e16aq.rol Ecpu
areo .pqqpy slsaua7 urp m1n?rru earaundelxnf 'ercy u1p {€qil 'U -oIiu
ap luorlqnd prSolur ?xal lu€lJodun un-.r1ug 'gc lururlqns arnqa"\L
'In1ng uiuupodrur 16 quuads ed snd Inluatce ar?ul eprit
eliela.roc o F?srxa rlirpqec rip lilnru e1 'ra e oJBurJn ec 'rA gcueqoz etr';lt alsa
-Bralrl ug gc p1de3 ruorullqns ps apuc eS 'acrJeqoz rrrnlurelrl ap rirpd op a
olrrunue uJ ?aJcas un Bc alndacuoc 'aarlorgasatd aluaunua,ra ardsap aJ€
'pquqord '1q.ro,r rua?nd 'rurul^Ip lenxas Inluauupoduroc ug gdpc o u1 OIE
arr,urd nc oullrp arueJp raun rruaurral ug'1ee.rs1 rn1 rariunuas4aiururas al;qa
uip11p"r1uac e a.ruzrSololru o ernlr?suoJ ro1 eiuengul qns - sofretu elnc Eel
-srp ruol arec ardsap - alelp rS sns reru op aeqsrlpqec eprincsrg 'tcre rloc
udnco uralnd au nu oJEc ap .rep 'aurs uI pluusale?ur aunrlseqc o alse AJE
'g1'g nancng urp g,ule8eu pac 16 gn4rzod eac 'raiururas aIE rrfaarrp IELU
Bnop aIaJ ap 1u8a1 a+so lBurruas InInIBLro?uru erdnse gcrlaua8 eunrzrl o-J l
ep xaldruoa lsoDE pc€p luaraJrpul 'gpuorieu lgcop plunlFrds gqer8ap -SE
reru el€lrlua o ec'1ants7 sn.ran e.rdsep eur16a.ra eprieur.rge nt eIIJFluruJ
-uoc urp 16 urncerd 'r.rrapruuurquN Inl In?Jot uI P?ualsua 'BIEqBC urp 9ze
gJuorJalue pciJelosa aridacuoc o-rlurp pqeqo.rd ourrrord leultuos InIBTJ uI
-a?eru ad cr.reqoz In?ueeta 'Eaur eerargd gdnq 'zsreJaolrrl urgcgr.rolS ep
uiuaselurqa 'sns1 nc crlcerd 'nezeuurng nc apnlurds apiplugu ug 'nF
lrsp8 ne 'aurlned aluaurpriuasa 'aul?6a.rc alrJnlaal ac drurl u5'gaqaua8 'ln
'ppuorieu Belulrnurluoc 'garerqa BIIqIg urp elapred Joun uJoJuoc '1eru BIi
-Ilqns ne to1 e alred oJuru rEIu Bac uJ 'r16ara.r,re alIJn?JeT 'ursrurl6erc -no
-1
uI mlnlosJel aI€ alsrlusralrun priualod rS apnlrrrds reru alrJnlcal 'l!t
16 ursrepnr urp glsrJelncrlrud 16 gcrue8ro raru ?Inru eounrzrl arlul LL
rcruralod raun IE a.4urod ep plaund lsoJ € ',,1aets1 rn1 erfurures PtBo? €r1
6L InTnYU YtrNrCIUO Is nSZSNWnO inT VSUIONVC
80 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

unul pe celSlalt nu doar logic, ci qi in virtutea importanlei care li se

acordd in tradilia evreiascd, indeosebi in cea cabalistic5. Se poate
spune cd acest ideal de procrealie este legat de o atitudine mai general
pozitivd fald de realitate, o anumitd formh de amor ntundi, ca sd
recurg la expresia utilizati de Hannah Arendt. Pe scurt, aparilia
structurii celeste articulate, dupi o formd de androginie care implica
ernisia unor scdntei/seminle, semnifici faptul c[ structura apropriati
indicdnd poate o formi
"echilibratd" -
a masculinului gi femininului,
de egalitat€ttt -, reflecti rnaniera in care cabaliqtii teosofrco-teurgici
iqi imaginau structura de bazi a domeniului lor divin: el conline
componente masculine qi feminine, cici este destinat sd. genereze
suflete prin acuplarea dintre componentele masculine qi femininelse.
Permiteli-mi si subliniez ed versiunea zurvaniand a zoroastrismului
implicd, pe de o parte, ci aceastd divinitate este bisexuald, iar pe de
altd parte, rolul jucat de s6mdnla cosmici in cosmogoniela0.
Nu in ultimul rAnd, interpretarea textului 'Id.ra'Zutta'ca vorbind
despre o structuri androgind celestd, preexistenti structurii sefirotice
gi irnaginatd ca negativi, concordi cu teosofia antropomorfi mai gene-
ral6 a cirlii Sifra' di-leni'uto' gi a literaturii 'Idrot, precum Ei cu
acele pirli din cornentariul zoharic al Cd.ntd,rii Ci,ntdrilor care sunt
apropiate de literatura 'trdrot, sqa curn a subliniat Sh. Asulin, care
a pus in lumind qi irnpo*anla aspectelor androgine ale acesteial4l.
Dac& aeeasti ipotezS este acceptath, putem descrie dezvoltarea ima-
gisticii antropornorfe in aceste compozitii ca pe o rniqcare pornind de
la o structur& rnai unificatd spre una rnai dif,erenfiatfl, vizdnd crearea
unor lurni, adich a unor sutlete qi rnai variate, iar apoi, prin oameni,
crearea copiilor. Este de fapt tiparul general al primului capitol din
F crce re o.raz, unde androginul nediferenf iat este conceput ca nepro cre ator,
qi unde actele de diviziune, eare sunt fundamentale pentru intregul
capitol, culmineazd cu separarea bdrbatului gi femeii. Conceptul de
gAncl riu al lui Dumnezeu il ajuta pe cabalist si regAndeasca primul
capitol al Facerii intr-o nouh rnanierh, proiectAnd evenimentele extra-
divine in cea rnai inaltd sfer6 divin6.
0 altd imagistich esenfiald pentru teoriile despre rdul primordial
care au devenit influente in dezvoltbrile ulterioare ale Caba-lei este
interpretarea listei regilor edomili din Facerea 36.3L ca reprezentd.nd
lumile primordiale care au fost distrusela3. Termenul este
"edomit"
asociat in ebraicd cu culoarea roqie, asociati la rAndul ei pe scarl
largd in Oabala cu atributul riului. Faptul ci ei sunt mentionati ca
domnind inaintea domniei fiilor lui Israel, potrivit Facerii 36. a fost
interpretat ca o referire la preexistenla riului inainte de aparilia bine-
lui, iar exemple pentru acest tip de imagini vor apd.rea in numeroase
texte pe care le vom analiza mai jos, indeosebi in capitoleie 4 9i 5.
Voi incerca sd inleleg acurn care au fost temele ipotetice implicite
care au inspirat disculiile enigmatice de la inceputul cirlii Sifra'
 'arielrasqo plseace pzuaroqoJoJ 'sns tetu lerurlqns rue rune e6e
'rolgzulrdnc loquns un Bc leurruas rnlnprJo?Eru ecrlsrSurut ap lecnf
1n1og :ofeur luapd un Be glndacuoa lsoJ B raiunuas € ual uI aaJesrpA
oJuturn Bc JBr 'suas lsace uJ l,tnzea asEoJatunu uI €apel tuol tunc
u6u 'gcpuqoz uarrpug8 ep eleiuengur IaIeqEC erica.rrp ug gluepodurr
serupJ E aruc arfdacuoa o '1uu1uras rnlnlurJalelu € aJalnusuuJl o-J?uJ
?lsuor ec 'ppapr Flanxas Bounrun lndacuoc B aJBc r€olorxe a?uunue
raun ea.rualpur Jerqc 'aura1 raun refuernca.r erdnse gcrlsl?Els gcJelrrar
o lgcop l1nur IBru rcru pFA ng'qnuqqop ntglas orlpc ap putg ntgfas
Ba.ruulruasur pleuoriuaur a?sa apun luaur8e.rg un apnlcul (EgI J 'l) mlnr
-oqoz p r6nsug Flnqep gc pldeg 16 creuar Fs uli '1xa1uoc lsace uI
'prrrBrloz prn?Bra1. op dll lsacu u! rnFlaarqns eiuugoilurr
aundnsa.rd'p1se1ac Elaural rS 1sa1ac In+Eqrgq or?ulp ealelrp8a lqrzneld
'1ruqr1rqca e.rdsap Ezaaler1- awc ',o71n7 (DrpI< tnlrrlxal plndacug r$
'oJ€urruasul ap lepdo.rde cft1 un U € €raprsuoJ os ac Eaac na plurJose
'11un1un u gzoalodu ep puroJ o-rlurp aped acu; BlsBaJB lcunlu 'g1ce.roc
elsa erilzodns paup .rer 'u{rzoduoc gnop alal aJluI glenldacuoc rS
pJBJalq eJuuopJooc ap purJoJ plrurnue o pundnserd gs mqerl re mlrzod
sundsp.r un asns ruru ap ezalodr u1 ua 'tatulads ruglncufa u 16 'q{ug
-ug-pfe;-uou ap erfengs o v)',Dyn,17taj-p ,o$19 urp rnFlxol plndeoug
u1 'sns ruru asucsap elurpJourlJd IIJgls E erucgrlJa.r o BJ psualaful es
Ba1rsoru a?sg 'IaurJods rn1n1o.r ue.re1arfua1ur nJ Elurtos€ g aleod aa
aunqsaqc o '*gfura" pcrpe'ut'C'Cng In?ug^nc pugruelJxa Bt olocu sucsap
alsa Ig 'urroutqa! nJ EIBnxes errun ap lce un-r?uI '1er{ol ruq uourl$
mlnurqeg u ecrlsur8ro rri"rour tugluazarda.r lrupuJ u3 'crlo.rgas lnru
-auop oluqpJts ururads a.ruc uJ Inpour orJcsap ,DnnZ ,otp1,'lueurulnc
re plcund rS gqeqord e?se ar€D 'ga p1r6.rggs BI rururol Fc zarurlqns
gs uli 'zeJ acrJo u1 'arielaaeJo?ne ap eprirut aaruoSoal alezu.r; EI ara?
-IurIJt o ea 'gur,upeJ1ur Barunl ug g1e.r8a1ul lsoJ € BurlrpeJlxa gclloetl
uolslrper 'eluvrnc olIB nO 'In1nsoeq alualnd eleuoriuaru luns epun
'gapoSoursor BeJeuJsep ro nJacDl 1u loltdea lnrur.rd u! g?ua?uuoauoc
apa pprfrur BzBd 'ruupv rnl IB Iunxes luepued ec 'erorua; pzea.raua8
a.rec e1{aaqp o ep ?€urJn alsa '26'1 'nJacpd 1r,ur1od nazeurung rnl IB
Iac nc relrurls 'urupv rn1 p urSo.rpue plcads€ pugc 'tuacng p loltdea
purlrd ug plep.rud o rsg8 uralnd 'eleqdacce olso ozEJ reurr.rd u aur8
-oJpuu rFnleu uiur,rFrd uI Earu uzalodr gle61'pzr-J E?sBatB leznBc B IJB
reJgc IB olelrlua o lelsrxa e 'rariuarc e 'plrinarau 'eze1 eturrd lqeqord
arnlrlsuot e.rec 'glerodue? BJnltn.rls aa.rpde E ap alureu3'pc alsa uaur
uzelodl 'FieJ ul qiel a1rzebu uelnd roun BrI{rBJar lnrgde B pugo glul
-caloc ?soJ E plseJau arienlrs Fls€ocv'Ialugcs ri Fgrgdgcs BJ eslrJsap
'e.reura;a ligllluo nc olurcosu 'pieJ uJ giu; nualpls nu aJec 'aluncepeur
'alurqqrqceau rfglrlue Joun IB lueurou un 'undnsa.rd'1e1srxa u a;"rouod
-orlue .roprie.rn8guoc B nus ptglas ataz JoIaJ B a?ua?slsJad ri; a1e1nc
-11.rBrlrn?Jru1s ur{!.rude ap a?uruul '?oJpL €Jn?€Ja?rl u1p 16 ,ngn,tuaj-tp
r8 ImnYu VSNICIUO Is nSZSNWnC In'I VSUICNVC
 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Sau, cu alte cuvinte: relatarea biblici a creatiei incepe cu o anumiti

formd de confruntare intre Dumnezeu Ei puterile sumbre, precedente
probabil, dar se termind cu androginie, dihotomie Ei culmineazi cu
imperativul procrealiei, in timp ce pentru cabaligti, nu numai Zoharul,
dupd cum vom vedea mai detaliat in capitolul 5, ci chiar procesul crea-
liei incepe cu procrealia divini, legatd poate de androginie, care a
devenit tiparul proceselor emanalionale, gi culmineazl, cu crearea
lumii inferioare. Aceastd inversare radicalS juxtapune puterile sumbre
cu inceputul unei anumite forme de procrealie eguatd gi cdzuti. in
timp ce Biblia ebraici era interesatd, cel pulin in scoala sacerdotali,
si elimine natura lui Dumnezeu din cea a creatiei Sale, cei mai mulli
dintre cabaliEti erau interesali si creeze o continuitate ontologic[
intre cele doud., in contextul accentului pus pe totalitatea inclusiv[.
ln timp ce cabaligtii erau interesali de o interpretare a crealiei bazat6,
pe analogia gi imitalia reproducerii umane, gcolile sacerdotale erau
preocupate de disparitatea dintre cele doui.

R. Mosh6 ben $em Tov din Le6n

(L248 - cca 1295)
Un contemporan al lui R. Yosef din Hamadan, mult mai bine cunos-
cutul R. Mosh6 ben $em Tov din Le6n1a5, activ in cAteva orase din
Castilia, a fost Ei el interesat cu deosebire de procesele care au loc in
gdndirea divini, precum gi de chestiunile legate de Tohu si r5.u la cel
mai inalt nivel aI divinit[fii, El a fost considerat de numerogi cerce-
titori drept cabalistul care a scris cea mai mare parte a Zoharului,
deEi recent aceast5. declaralie fdri rezerve a fost pus[ la indoial5.1a6.
Indubitabil, acest cabalist afigeazl un interes aparte pentru pro-
blema semnificatieiltlj Tohu ua-Vohu gi este plauzibil sd-l fr interpretat
nu doar o datd, aEa cum menlioneazi in una dintre primele sale scrieri
existentera?. Altundeva, el menlioneazd Tohu, impreuni cu pustiul
sterp, intr-un context unde este pomenit si aerul primordial. In exor-
diul poetic al tratatului siu teosofic $ugan'Edut din 1287. el scria:
Cici inlelepciunea provine din'Ayin', de la o extremitate la altarji. astfel
incAt intreaga construclie Ei intregul palat stau in secretul lui .{r lr Qod-
mon'' qi lDeuteronomul 32.101 ,,Tohu urldnd a pustiu"'" 11s.

Cum aerul primordial sau'Ayin sunt identificate rabinul din Le6n

cu prima sefird, se pare c5, Tohu ar trebui si flie inteles qi el ca legat
de un nivel foarte inalt in lumea divini. intr-un c,az, el'il identifici

* Eterul primordial (n.tr.).

** Biblia din care citez dd aici:,,pdmAnt pustiu, cu urlete sdlbatice" tn.tr.i.
IcFC't"'l lrq€zrsesur rrrund B-ap olso pcpull''onro8aloiul gleod 1-ps e.rec
Blouro lsoJ e-u pugd gfualsrxo ?Blsrxa B-u Baoc€ ap rerucol IA 'rnrllqezlsosur
r.rn.rnd €-ep else rnd lurp.rourr.rd lmae 'p1so1e3 BuBoJoC rcp3 'eeunrcdel
-efu1 e acuo op elureul else gA 1nlo? ppocord ac eoec Fc IiIl6 Fs ernqe.\l
:BrJJs Io eJBc aldsap 'pnJas uruud uJ Jol nE ac ele?uaruruele
ardsep urpu€ ugerl urp gqsontr rnl IB nllr? ErgJ Inlplurl ug 'nrzrgl re141
'arela.rdralur eruud nrlued zaldo na rcp 'ptglas €rur?1n e1 'lrleuralp
'nus nno|oqDry e) atylas rcuqd aprnnprzal BI arrJeJal o ec usealaiu3 g
aleod ersa.rdxa plseeau 'FlBp o pcul xolgosolg BaJEoJa BI es-npurJeJal
'rqr"IFlpug8 alrJnnplzal" 'Dno6oqout'Dq plosad ersa:dxa e1 a8rncar
ugaT urp Inurqer 'l7a1pot naUDC) ayouot&atuo4 Jo qoog ES B uI 'IaJlIu
aq 'alurdo.rdu pnldeauoc r6n1o1 luns ala gc arud es rru erru 'unnprzar
1JBxe €uuruasuJ nu nqol li,ag'pug/as euud E) nqoJ ardsap ugaT urp
gqsontr rnl aIE ppos uo6n! 16 n,nto7./O. ulp .rolaluaur8er; ppuog ad
rJnnprzeJ a.rdsep a+xel pnop aloc rurlrc RcBp sap rBru 'rcre gluepr,ra 'uetu
eara.rpd gdnp 'a1sa raruoSoal IB la^ru IIBUI reru lac EI Flualsrxa a.rrpug8
ep gurJoJ plrrunuu o 16 unnprze,t ap Eaapr aJlurp po?Elrul;v 'Ba urp
eleunurla lsoJ nB elrJnnprzor ac gdnp y3 'ngay'gruor.radns otglas ap
plauetrra lsoJ E ec gdnp erqe arrpugp plrunu Bac elsa 'qoutlqo'f['ptlfas
Bnop B-ap Bac 'sns ruru elecola alxal gnop aloc uI pc alsa uaur ezalodl
'atglas raurFd IB lleul ppund u1 e8unfu 1od nu alrJnnprzal nes In€J
pc puueasuJ BlsV 'ssinqqlDry o.ryfas r.es qpuqqol? Brurlln 'a.ruouagur
eurlrp azelsodr reun In?xeluoc uJ 'nrz.rg1 rer[ BrqB uergdu rorr gc 16
gaug cnpord es nu olrJnnprzoJ gc aundnsa.rd as :poru rn8urs un ?gcep
?Inru reru ug aseleiug g 1od uie.relcap gnop alsacv csr*ele nc unruoc
uI crruru e.re-u rS rrnnprzeJ ap purJn orcru op psuilu a nu ["'] Flsaleo
eaunrcdalaiul" gc arJcs ugaT urp Inurqer '1e1e.r1 rAelaae uI €^apunllv
'r.qrlrnnplzal ecrro op glecgrrnd 'g.rnd ra FIIlqns eralseounc o
elso pugc rcunla lgrop glerF^ap€ ?lrwnu a nu Barrpug8 gc eapa,r riaa rcgc
'elr.rnnprzer oluol op plecggnd lsoJ B er gdnp lgcep qDuqtlog 1tutnu B-s nN
:rurlrc 'esru9a.I urp 9r.{sotrAl rnl r-npuguri.redu Br tueloqrs 'C'C ap
rglu! ruru lecgrluepl 'nI?Il FJ9J rr+srleqec luaurFer; un-rlul 'zerlJunle
gugd ap Joso4 lsrluq€r lI€ arpcrro ?gcop ?1nru lpur - FUT^Ip 16 guuurn
- IFIpugF Balelrlurluac ed lnluaece aund 1a 'aps aIE rJarJcs aleun uI
'rsrugaT urp gqsotrt Flsale o runc e6e 'rriglrur,rrp e aiags
elIBuI reru lelac ale rJplBJl olsatu ug csasdrl 'grBoualue eaunriaes
uJ lnzp^ B-s runc pdnp 'gauuqoz BJnl€JelrI uJ e?ualslxe aJJoruodorlue
apu€eurr 'Balsoau oluol nC 'Flenlnur g;n1g8a1 o pup^E aa asrJcsap
luns pttJas eurFrd 15 pg.r rceq 'npJ ap eaunriou ne Jarr{t 'rn1 e aunrzrrr
ptIB o nt laurquoc alse pugJ JBr 'enrle8au lnlosqe BJarueru o-rlul
srJcsep 'nqoJft pttJas uruud allurp erienea relc iunua un-JluJ aundord
ugaT urp Inurqer 'IaJ?sV 'oqrpllclldxa lnlosqs Braruuru o-J?uI InBr nc
88 rn'InYU VSNICIUO rs nSZtrNWnC nI VSUIONVC
84 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

atAt timp cAt [a existat] acest rang al aerului subtil primordial incom-
prehensibil, niciun lucru n-a putut persista gi subzista, gi tocmai de aceea
s-a spus: ,El construia lumi Ei Ie distrugea", cdci toate aveau nevoie de
aerl60, dar aerul nu era sesizat, iar ele nu erau capabile s6-l sesizeze, gi
acesta este motivul pentru care toate au fost distruse, de vreme ce nu
puteau subzista, pAnd cAnd Cel SfAnt, binecuvAntat fie El, a provocat apa-
rilia unui [alt] aer, care este sesizat, din aerul care nu lpoate fr] sesizat. Iar
din aerul care este sesizat au fost emanate toate lucrurile [ca un lanlllol
Ei ele au subzistat, pentru ci infelepciunea este sesizati de inlelegere
iBnal, cici toate cele qi existenfa nu subzisti decAt datorit6 lnfelepciunii.
[...] cdci Infelepciunea este inceputul tuturor lucrurilor, qi temelia tuturor,
gi edificiul tuturor, gi chintesenla tuturorl62.

Avem aici un recurs clar la mitul din Genesis Rabba', inleles ca

indicdnd domeniul cel mai inalt din sfera divinitlfii. Este o paralele
la citatul pe care l-am dat mai sus din Sugon 'Edut, ande Tohu era
menlionat impreund cu Aerul Primordial. Acolo distrugerea lumilor
era cea nemenlionath, in timp ce aici Tohu esle cel absent. In cartea
sa probabil mai tilrzie, $eqel ha-Qodeg, scrisi in L292, Mosh6 din
Le6n spunea:

Tbebuie sd qtiti ci El, trinecuvAntat fie El, qi-a reinnoit existenta lmeti'utai
gi a ereat lrrrnile in conformitate cu secretul existenfei [sod lm-me$i'utJ"
'ilebuie sd gti[i de aceea cd infelepfii din vechimel6s ne-au invdlat qi
ne-au spus c6 pdni c6nd Cel SfAnt, binecuvAntat fre El, a creat lumea
Sa, El qi Nuurele Lui erau una, qi s-a inlltat/intdmplat in gdndul lui sd
creeze lumea qi tEU o distrugea din fafa Lui [sau dinaintea Lui] gi ea
nu subzista, pAnd cAnd... etc. [...] Ce magnificb 9i sublimi este aceasti
chestiune! $i iatd, se cuvine s{ gtili cd, inainte de Cel SfiAnt, bineeuvAntat
fie El, lumea era gi apd in api, iat toate acestea ar trebui cunoscute, gi
ceea ce infelepfii, binecuvAntatd fie-le memoria, [au scris] in Levitieus
Rabba'tu ['Psatmi 33.7] ca intr-un burduf apele mlrii". lnainte
"Adunat-a fi creat lumea Sa, era El qi Numele
ca Cel SfAnt, binecuvdntat fre El, sd
Siu, singur, iar existenta Lui n-a fost generath mai inainte, pAnh nu s-a
indltat/intAmplat in gAndul [Lui]... etc., pAni cAnd toate lucrurile nu s-au
inillatAntAmplat in gAndul [Lui], de acolo au fost generate, iar diversitatea
emanafiilor s-a extins [de acolo]. In orice caz, chestiunile la care s-a frcut
aluzie sunt dispersate in cuvintele inleleptilor, binecuvAntati fiele memo-
rial65. 9i intr-adeu6r, e necesar si revii qi si citegti cu precizie toate aceste
probleme, cum am spus de la inceput, fiecare dintre ele conlinAnd adev6-
rata credinf6l66 16?.

Evenimentul creator, care este descris ca gener6nd ,existenta

Lui'r68 - adici, in acest fragment, sistemul sefirotic -, este legat de
gdndirea divini. in prealabil, a avut loc un eveniment descris ca
distrugere, dintr-un motiv care nu este mentionat in acest eontext,
dar care ar putea si aibi ceva de-a face cu primul respuns dat in
Pirqei de-Rabbi Eliezer, cap. 3. Disculia despre domeniul sefirotic ca
os ac Jolal JoJnlnl rriurur alrrlElnJads ap gurPrls o?sa aJBJ 'rnlnlorBruu E
s ?lnlosqB tsaulpro !6gsul ul €luolsrxe Fcssrouuler Ps 'Frnd 'gur,rrp es U
aluro^ ug leldurglupellgul B-s '["'] glcay.rod Eroluuru o-rlul a?srzqns ?s t,.
Eqlraru oa alpglod rarfanrlsuoc e 16 llornpugJ raunq efualstxa ad eaunl E
solus rr.ropualds
Tntl1sut gs aulq e rrpc Inxngur urp ouBua ps 'rrunrfca;red a
1nd1g1s rA mleurq InluoruppunJ 'e.rnd rS g?ugJs efuolsrxo pcserouulor Fs
E
rn1 e g.rnd eerrpug8 ug ;S ee.rolSuounc uI lelduglug4eilpul e-s pugc rer"'
:rrueprueruquu 16 zauo.ra8 luualuur nuapnlJur
arBc 'oJBoIJaluE alasJns lapg ap Inlsap erdoc r6-e ep eiurpual BaAe
InlsTIBqBc 19cru1u! '- ureloqcg rnl Blncsounr Bra r-nu or€c - seruqBN
rnl BalIEc uI alualsua eleluBrJBr' 16 a"re.reprsuoc uI pugnl ?uaur8ErJ
lsace zallC 'a1a.r alcadse ri apnpur arec 'plcegrad erunl o azaeJc gs
erfualur uane 'urnd Ec psrJcsap 'pulnlp ua.npug8 'luaru8u.r; lsace uI
'serurq€N lenur$ uaq u,n6oqal 'U InJrlealca '- sol reur lurpaur rqrol
ruol aJEc aldsop - lalo8uvJeso1'U nc pquqord uuroduraluor 'lsrluquc
un op IEJaI{ plurdoc lsoJ e eruo 'BrlrlseC u1p 016I JoIruE aIB aarlsrl
-eqBJ elFalros aJlurp €un 'so8rng urp gqsotr{ 'U u1p luulrodur lueur
-8u.ryun rglu3 reru Bproqu IoA 'npr ri gur,up ua.npug8 arlug prnlp8al ap
ppads dr1 un neacpJ a.rea q6rpquc rop runJe zeproqe gs rur-rfalrrurad
+aIaFuV Joso^ 'U I5 so8rng urp gr{sow 'U
:Ingr rS eatrnricoJrad 'Fulnlp BorrpuB0
'arrpcl?Burslqo.rd ap trnlsap else ugaT urp gqsontr rr.l rD'qoz ulp Iirgd
Jolsacu 1e rolne ap n{glrlec Barrnqlrl€ arec ruluad alalrloru arlurp
1nun o?sg 'ugarl urp InurqEJ BI pluesqe lrpp^ elso 'sur1s nu-s a.ruc
eltrunl BI alolnurJl ea topelugJs Brua? IS 'lrracpruqoz ragosoal 1u .radar
ep pund llu un 'rn1np.l .rop.lalnd re rfueluaza.rdar uc rfrruopa ropSo.r
rnln?rru eiuasqe 16 runcard 'acueqoz IIrIpugF a1e rfrgd elaun uJ Fluapr,re
ap ?gle rriglgpe.r eiuelsrzqns ru1uad alulrsacau o Be 'ururureJ-urlna
-s€ru Tolr?aunsopnasd raiuupodun eiuasqe :pluapecard eaunrices u3
lednco ruu-eu eJBr ep ele?El"r? nc erfu"rudruoc u3 giuasq€ plqnp o alsa
.ro1 eprfunprep a.rdsep 6 ptglas uurud uI col np or elaseco"rd ardsep
ugaT urp 9r{sory m1 aprincsrp uJ ?uusaralur ared ac €aaC
.". l*
relqc e.rede ac ea.rrpus' ap s1u'a1 alsa ri
","r'31*""t:r:":r,If,lffifiJl
a+se mlnpund Baur8uurl ar ap g1e1 'prieds lrsarSo.rd Fzuaam 16 lcund
un nc adaeug aJBJ eJullolzep o ec ariea.rc ardsap pcgosolg ueur8erur
Blsrxo'.tot1og ug r* ec'u9a1 urp gqsory e1 pc zauorfrraru ps ernqot
'6e1.olBulz€Eeurul nun1"
es€oJerunu ardsap alSaqror' ugaT urp purqeJ 'rirgc ralsace u alred
pllu uI 'apullgBaJJTtrAI mI InuaruJal e1 S.rncar ps Bc 'erueyoluo o uc
16psuisep aruoSoal ep luesalalur nlduraxe un alsa *[nT B piualsrxa"
98 ImOYU VSNICIUO rs nsZSNINnO rn'r VSUTCNYC
86 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

bazeazd pe examenul rational Ei pe speculafie, iar aceasta este o tradifie

fiabil[, transmisi ce]or ce posedi inlelepciunea fiabili qi ascunsi [...] care
este aceea ci existenla in general nu poate subzista, decAt dacd [exist6]
Ei existenla binevoitoare Ei existenta pernicioasi [,..], pentru a-i rdspldti
pe cei drep{i gi a-i pedepsi pe cei rni [...] lEcclesiastul 7.141 ,,Dumnezeu
a frcut gi pe una gi pe cealalti" [...] pentru a arbta ci EI a creat un lucru
gi opusul seu, aga cum a spus profetul llsaia 45.71:,,E1 intocmeqte lumina
Ei creeazd intunericul, EI produce pacea qi creeazd rdul, Eu, Domnul, fac
toate lucrurile".. $i iatd, din aceasti intenlie a fragmentului putem fr in
misurd si intelegem cd Dumnezeu, binecuvAntat fie El, a creat un lucru
qi opusul sdu qi a ftcut un act de pace perfectS, pentru a desdvArqi, prin
desdvArqirea sa, intru bine gi dreptate in inima lor. Iar El a creat rdul
ca pe o noud crealie in rAndul creaturilorlT3.

Aici conceptul de perfectiune gi viziunea despre includerea rdului

[in aceastd perfecliune1 se gesesc impreund. La un cabalist de la incepu-
tul secolului al XIVlea, R. Yosef Angelet, afrnitatea dintre gAndirea
divini gi emergenla rdului existi intr-o manieri foarte explicitdrTa.
In partea inci nepublicati a comentariului siu asupra Zoharului,
intitulat Liuenat ha-Sappir Ei scris cam prin 1325, glsim o viziune
care diferi de interpretarea efemerh a rhului primordial si care se
apropie de fragmentul lui R. Mosh6 tradus mai sus:

Sd qtiti cd atunci cAnd s-a indllatfintAmplat in gAndire sd creeze lumea,

s-a indllat in gAndirea Celui care are o cunoaqtere perfectd, sd o creeze gi
sd o desdvArqeascd lle-hallelol, cu [ajutorul] luminii qi intunericului, Ei al
fetei qi spatelui, qi al binelui qi rdului, dupd cum s-a spus l0cclesiastul 7.141
,,Dumnezeu a lhcut qi pe una gi pe cealalti", El a creat un lucru gi opusul
siu [...], ambele potrivit secretului amestecului fha-hamzagahl, iar asta este
ceea ce spuneau sfintii noqtri strdmoEi llsaia 45.71:,,E1 intocmeqte lumina
qi creeaz5 intunericul, EI produce pacea Ei qeeaz6. riul; Eu, Domnul, fac
toate aceste lucruri". $i, corespunzdtor acestor lucruri din lumea celest5,
existi ingeri buni, sfinfi qi puri, gi ingeri ai distrrrgerii, producdtori de
teamd, gi spirite [rele] gi demoni qi lilithilT5 i76.

Aici rdul este o parte primordiali a viziunii instrumentale, care

pornegte de la ipoteza ci, firi existenla acestuia, lumea nu ar fi per-
fect6. Cu alte cuvinte, cunoaqterea divind perfectl a introdus con-
trariile in alcituirea lumii. Eu am citit acest fragment ca si cum
contrariile ar fi apirut ln gdndirea divind inainte de a fr puse in
practici in lumea creat5.. Deci ipoteza aici nu este un accident, nici
vreun eveniment cathartic, ci o alegere premeditatd. Meriti prin
urmare si subliniem ci riul nu este integrat intr-o retea mai larg6,

* Biblia din care citez dd aici versiunea: ,,Eu intocmesc lumina qi dau chip
intunericului, Cel ce shldqluieqte pacea qi restriqtei ii lasi cale: Eu sunt
Domnul, Care fac toate acestea" (n.tr.).
ap purJoJ o rJ 'roru rfulrc rl6rpquc rop rac ep aleur8eur eloc luns nu
pcr1reqlec oJBpJoqB oaJA rcru 'eriee.rc uI leluaunJ?sur IoJ un puruqd lu
dtu
-epur Ec inpJ nN 'plrsnlcur ar€proqe p?sBaJB BI rnqlJluoc 1n1nd u ,ecr1sr1
-pqBa alrgosoa+ uJ luelrodun ap lglu IoJ un lecnl e a.rec ,u{gluplp IB
tIurJuI ap lnldecuoc eJ€a nrluad Innrlou purg plsace 'a.reolpzur.rdnc
-lo?B also Be?Blrurlrp ec undnsa.rd arec runricagtad Joun eIB alrsnlcur
olaruJoJ 16 eseralur rol eu raru 'rrunriceglad re rlrsnlcxo rrueuJal uJ
Balelrurlrp nrJrsap 'alred eJeru rurrr Bac uI 'ap3o1oa1 pugc od .alelol
rrunrznlcur Eoun4saqc gqur8ap ruru +gc 'aunrfcay.red ep InIEepr p.udsur
mlourq eiuepodrur +gle nu rS 'e1e1rp1o1 ep pldacuoc nc alurcose Bc
gsualefug alse ueunricaped 'eunricas €lsBaJB u! aluzrluuu a+xal pnop
.ro1ec.ropriuarldur erdnsu luoruoru un zo?cagar ps rur-rielltuJod
p1rc11dxa
aFBoJ a?se rrJBJ+uoJ JolsocE rariuarc Bo?ElrluJluoc r6ap topr.rerluoc
Bounrun BI n€s liqsJeul e1 a.nrrl.rd nD crruru aundnsard es nu tolgos 0
-o1g o1e alac nc arie.redruoc uJ oIBs .ropridecuoc rtiglrcrun e r.ra16eou IF:
-nceJ ralsace upgod u3 'sorrng 'aunrfe"r .ro1 eudord ad rBurnu a1azroq CE
luns ufepcads .ro.rgc ap 'gosolg ap gsealafug g aluod nu ac efualsrxa E
ep FurJoJ o ec glndacuoc alsa ufualsrxaoc glsBace rer ,1ng.r 16 elaurq al
gzrr.rlodoap Bzualrpatuard gurnrp*BJnd earrpugS"'rtTv'osrpluapr^e In
lnlosqe alsa '1o1rder lsao€ uI pzeasoJo?ur eu aJ Inlrerqns rurucol raap Ir
IE
'FuIrrIp ea"rrpug8 rS ng.r a.r?urp u"rn1g8a1'16n1o;,'Jac uJ pU€ os era8aleiu; IS
alsuacu "rer 'elsrzqns € ep eJuorJoJur reriuarc Brolou uJ JBSaJau also Ie :P
ipgr aliasg8 as purnrp a"r€?saJruaru eurud uI nN 'a1e1r.rorrd op purroJ
oerl rlrqu?s E prgJ 'p1p1oe1 pp.r ri 1ec 'alaurq lglu plrsareu eiualsrxa
gc aundnsard e.rec 'Fulalp uarrpug8 lerado B aJBc ur m1nporu ea.ra8el a
-eiu1 nc rerunu rc (rJnlua.rc allulalor eluo+ uI rnlngJ eiualsrxea.rd nc dl
ecBJ B-ap aJB nu ge.r8e.red lsoc€ uJ o+Elre alalxol a.rlurp 1nunnrN ,!
'urreuorica;.rad o B ap uourolos rn1 rariualul IB +Ellnzer uc ,1ngr 16
'aleurq rS grrl"rlodoep auriuoe ar€c sac purll Bc 'nqqlnry'pt4Jas Bturlp €
ardsap a16aqro,r p {apoQ-nt1 Taba! ugal urp gqsory .U 1nI Ealr€c uI
gc tuguoriuau ps aurlnJ eS, 'sLrJp'qoz €I oJaAopJoC rnl InrJeluauoc I
uy'7aaotD,ol ap pldacuoc nc euna.rdrug 'nrz.rg1 retu Ia 16 e.rudu rep
'sns r€ru lnzyl urB-I eJpc ad '7anatn,???{l FclJeqoz ep cr}u€rues pJoJrp
- qn8nzzunq - \c\e lezrlrln InuauJaJi 'Bar€Jqa uy qo?oztuorT ,gues.rad l
wy qt8azaunE :pluudeg also ruoruJal rop rac oJluI BJouos BalBJ.rulJV
'1o1dec rn+seo€ 1n1ndacul e1 'sns reru luuoriueru ure urne e6e ,euur.rlse
-oJoz reru gzelodr o 'alueruleuu '16 -
,rrulepunlla leztleue rua-al arec ad c
- rqcel ruru eorlsrlequc nirpe.rl 'a1rud ug urind 1ac 'ulcegar aleod ea eeec
'aunrfcaJ;ed ec lndacuoc ca+saruu 'ner 16 aurq aJlurp ..rnlncalsarue I€
loJcas" rnun razalodr erfFedu also g plolrduc urp rrinasrp eJlseou aIaJ
-Bolpurn mluad piuepodurr aJBJaJEo o aO 'sns rcru ap acrJer{oz aprinc
T
-srp eJlurp olaun uI plsrxa unc u6e taura;a nFJ ap eaunriou rcru nre
t
ruale nN 'IIurnI eaiasnurn.r; oliaigSoqurJ gc FJoprsuor as aJBc ,ue1u1rc
-grcads r6-npugrlsgd uc lndecuoc alsa rc 'pcrlalurs alulrlua o pugreue8
L8 rn'Inyu vsNrcluo IS nszsNl^Inc n.I vsulcNyc
88 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAI,

simetrie care necesitd. r:oexistenta contrariilor chiar la inceputul pro-

cesului de creafie, in seopul de a genera perfectiunea.
Tlebuie si subliniez ci, deqi in aceste doui texte gdndirea, notiunea
'Ein Sof, nu este rnenlronatl, ci aceea de gdndire divinh, putem fr
siguri cE ea era bine cunoscutd unor cabaligti teosofici activi la sfArEi-
tul secolului al XIII-lea qi in secolul al XIV-iea, ceea ce inseamnd ci
infinitul ca formi de totalitate trebuie si includd qi elementul riului
pentm a fi intr-adevir per{ect. Cel putin potrivit anumitor cabaliqti,
totalitatea qi perfecliunea nu sunt in mod necesar in conflict, ci ele
pot sd gi concorde, contrar ipotezei lui C.G. Jung. in mod curios, in
anumite cazuri, gdndirea pur5. este irnaginatl ca adipostind contra-
riile, prin unnare qi riul, o problemi la care vom reveni la sffirqitul
acestui capitol.
Totuqi, pe lAngd perfec$iunea lui Dumnezeu ca totalitate, in unele
cazuri - dintre care unul se afli in ultimul fragment citat - perfec-
tibilitatea omului este cea facilitati de existenta riului, ca o provocare
de a-l dep6gi. fin sh subliniez cd o alt[ form6 de perfecliune a crea-
turilor premeditatd de gdndirea purd. glsim la importantul cabalist
spaniol R. Meir ibn Gabbai, iar punctul siu de vedere va fi citat in
capitolul 4, ,R. Meir ben Ezekiel ibn Gabbai: coaja precedh fructul".

Responsum la rhu al lui Pseudo-Gikatilla

gi gdndirea divind
)ilVlea Ei inceputul secolului al XVlea
Cam pe la sfdrgitul secolului al
au fost scrise cdteva rdspunsuri cabalistice la nigte frctive intrebiri
anonime. Ele i-au fost atribuite lui R. Yosef Gikatilla, dar Gershom
Scholem, care a editat cea mai mare parte din ele181, a remarcat in
mod pertinent ci atribuirea e sigur eronatl. Ultimul dintre aceste
responsa. rispunde la urmhtoarea intrebare:

Maestrul nostru sd ne spun6 cum a apirut rdul din bine, conform secre-
tului acelor regi care au domnit in fara lui Edom, qi cum au stat lucrurile
cu aceastd chestiune: ,El construieqte lumi qi le distruge"?182

intrebarea sebazeazh pe inlelegerea zoharici a regilor edomi{i ca

avdnd legdtur{ cu riul qi cu procese teogonice primordiale. ins6
evider,i aici este inserlia termenului ,rdu" intr-o manieri absolut
explicitS, o vi.ziune pe care am vdzut-o mai sus gi in cazul unei discu{ii
a iui R. Ilhak din Acra. in rispuns, cabalistul anonim citeazd mai
rnulte discu{ii rabinice despre g6ndirea divin5, eurn ar fi ascensiunea
lui Israel in gAndirea divini sau afirmalia: ,Taci! Aceasta s-a indllaU
intAmplat in g&ndirea ldivindl", sugerdnd astfel ci soiulia dilemei
se gisegte in legdtura dintre terna rnor,tii regilor edomili gi lumile
Fc 16 plsalac BoJrpugE q p?slxa alrrnnprzal BraJFc ?r^ulod uounrzlA
'mqntoqog B.rdnsu olrrJelueuor ap oloaurp .rurqc 'gsu1 'ocr reqoz alFplpJl
BI rlJ€luaruoc srJcs nu eJEc rea €l salu mur 'r13rpqei ap aFras o EI Brual
ElsBaJB u8udord e mluad Fluercgns alsa 'gcr.reqoz elaqe1 ug unspE o
urnc e*e 'r.rnnplzal ep rFrrpug8 ruglgFnd Bural 'uolsac8 olEol nC
'1dug ug !a BaJezrlunlcu rS nazaurun6
rn1 sa.rdxa pour uJ uunueplolul inqlJ?e I-B FJRI 'aurarp raiuro,r IB lel
-InzoJ Bc rnln?J ge{ue8.rarua EalrnqrJle rt.lued pqrzneld rutu s?rrol un
'ppropug grq;'1sog B BaJipugp 'uogund o p-ap rriglrseaau Flxaluoc uI
rJnzec asBoJerunu ug 'lapqep Buolsr u! ulua.rncal pura? o a.reur.rn urrd
alsa FlBrcrA pulltp BaripugC 'g 16 g alalolrduc uI prupos nc ruru 'alpo1
-purJn alalolrduc ug elduraxa alle ollnur BI rualal uro1 'BcgFnd o u-ap
Eroleu ardsap 16 purrrrp ee.rrpug8 uJ -rJnnprzal Joun u{uaza.rd ardsap
ralJoal ap elduraxa ap Jgrunu cFrr un ?Bcap sns retu ?purru€xa rue nN
RuerpaJBS BIBqBC uJ
PUI^Ip Borrpug8 uI / oul^Ip IIrTpugS earecglrnd
'gsralo u1 lrcrldxa poru ug lrJaJer nu-s orBC Jaso 'U
16 o.raaop.roC gqsory rcgc 'pageg uI a?nlsouna lsoJ nu 'osr.rcsnuuur
aulfnd uI rutunu csasg8 as oJBc 'aaqsrlequc r.rnsundsp.r alsacu gc pldeg
lerurlqns amqat 'aurlrp rurpug8 e ri rnlnp.r urualqo.rd ru1uad saralur
ep snld u3 nlduraxa un arnlrlsuoo luledas ele?a.rl lsoJ nB aruc arual
JolglB Ea.Iruna.I 'zec oatJ.o uI 'pJBzErl ap aunr?saqc o alsa eBlpuIAIp
ue.npug8 u3 p.rede gs Tnln?r rE co1 aceg oc uaac ga aza"re8ns Fs ?srl€quc
InruruorrB uc pqrsod atsg 'lsrluqur InrzJgl rurr llnru u1 pugd acrJurloz
alrrncJac e1 ap togruaeap p5un1 €-ap rnp?carqns B aloJras ua8al
-afug taun Boralnusue.rl uraundnsard gs JBsocou also pcep qar?u! pru
tog.rnsundspr u gagu.rSrdaopnasd Ern?Bu arapal uI pug^V 'p?carqns
p.radoce oc foJi'ris op tF^ un-JluJ runcB FsuI lugu 'guralp uo.rrpugS
nc p:rceds uy 18 'utncol pD ualoqas BcJBrrraJ wna e6u ',ogng ,otp1,
nc a?ElrrrrJoJuoJ uI '.ropelugcs E pcuuqoz Beunrzrl ne aJeqeJ?ur ut
eleuorfuaur ngr ap ale8el alorue+ runor e uJ rcap gpuoc psundsgg
'wrIFnE amulplsap os nu Brurur ragc 'arldxa o-^ gs lrnpgEug elsa
Iw-nu ollu rBI 's[awnuB] erfualur o FrpJ 'Bsul-.r1urp g"rgducs rolugcs ollnlu
16 'nps lnsoJeq nc pl€Aorru ad glecnq eece a16oao1 16 .rrco3 urp rag op
g?Bonq o olpocs arec JBJaIJ.ruEn3ol*eru un er" :nJcnl lsoce Flsuoc ac u!
Ba urp ege rfaa 'unds o-A €s rue orec ed uloqe.red alSeouna lfarr gcep leq
:aFcs 1e rody
'rumlsaqc ap FtaJ lol ap pdnco as ea.rrpug8 rcgc 'gplueprcur Bc FsF sap
al$o purlrp earpug8 u,l FnpugE Joun Beunrsuarsv 'aped g1p ap ad
'puprlp ea.upugF 15 'aped o ap ad '1nu.r uc lrcrldxa asalafq 'asnrlsrp
68 In.Inyu vsNrcruo rs nuzsNr{nc In'r vtruroNYc
90 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

exist[ procese cathartice care separi hrana de reziduuri, disculii

bazale uneori pe un joc de cuvinte pornind de la ebraicele solet,,,fhini
pur[", si pesolet,,,reziduuri", toate acestea le putem g[si, ca reverbe-
rafii, qi in chrli care nu sunt comentarii. Astfel, de exemplu, cabalistul
safedian R. Mosh6 Cordovero scrie: ,De acolo, din gdndirea celest5.,
purcede catharsisul reziduurilor din fdini gi ape reziduale, El a curilat
hrana de reziduuri"l87. CabaliEtii menlioneazl acolo gi amestecul,
'irbbuuiah, deEi contextul este nu atdt ontologic, cdt mai degrabi
spiritual qi nalionalr88. Altundeva in cirlile sale, gdndirea divind este
consideratd a fi locul in care se decid decretele relel8e. Iar conform
unei - iardEi - alte discufii, in gdndirea celesti au fost create lumile
care au fost distruse Ei s-au regenerat apoi, in timp1e0. in alti parte,
Cordovero vorbe;te despre gdndirea lui Dumnezeu, in care toate lumile
existente au aplrut gi au fost distruselel. Desigur, acestea nu sunt decdt
cAteva dintre analizele lui Cordovero cu privire la sursa riului, iar
de celelalte abord[ri ale sale, care nu relateazi neapS.rat evenimente
din gdndirea divini, ne vom ocupa infra,in capitolul 5. Aceste trathri
reduc divergenla aga-zis puternici dintre gAndirea cabalistici a lui
Cordovero gi cea a lui Luria, asa cum a fost subliniati in studiile lui
Bracha Sack, cel pulin in privinla chestiunilor reliefate in acest capitol.
Jin si semnalez aici o anumiti versiune a Cabalei lui Luria care
oferi o sintezi a disculiilor zoharice analizate mai sus gi legate de
gdndirea divini, intr-un mod care di satisfaclie abordlrii zoharice,
fdrl a i.nsera terminologia tehnic[ a lui Luria, lntr-o manier6. care
il apropie mai mult de maestrul s[u, Cordovero:
Din secretul ,,Candelei tenebrelor" care este Hohhmah, au fost aruncate
320 de scAntei, ca un ciocan spdrgAnd roca dur6, scAnteile din aceasti
[parte] qi scAnteile din cealaltS. [parte], aqa a fost secretul acestorjudecSli
aruncat din secretul gAndirii [...], iar cele 320 de judec6li au fost epurate
din Hohh.mah in Bind [...], iar din Bind au ieqit cele Eapte vase [...J1e2 Ei,
cum ele [provin] din rddicina judecililor, n-au persistatle3.

Conceptul de ,,ridlcini ale judec5lii" are o lungi istorie qi indepli

neEte doui funclii diferite: in primul rdnd, face parte din imaginea
paradigmatich existenti in mod explicit la R. Mosh6 Cordovero, asa
cum vom vedea in capitolul 5, ce presupune ci tot ceea ce existd. are
o sursd celestd. Pe de alti parte, conceptul de rdddcind presupune o
formi de diminuare a domeniului celest ca sursd a riului, deoarece
ridbcina este privitd ca fiind mai pulin reain actu decdt manifestarea
inferioari. Presupun ci secretul gAndirii se referi la gdndirea divini,
conceputi ca surs[ a judec6{ii. Este vorba despre o relatare ce reu-
neEte, intr-o manier[ foarte plauzibili, elementele existente in textele
zoharice menlionate mai sus, f[r5. a introduce o terminologie non-
zoharicd.
Jolac pugzundsa.roc '.roc e1 lecJn nB Jol ele elegns ecez elec rer 'elreos
?Bnl ne-ol lolrrlrqcoc] alo rer tolrlqcoc eallud op luns ar€c acoz rolec -u
al€p lsoJ ne r.rndml ocaz rorpc al€ 'rrrlr€ru eJaz rolec Inzec uI rcep IaJ €rI el
'glucgr.rnd rS g1e{g.rnc lsog e elue{ugs .rer '.o,sof ep rol Inrol BI lgroqoc nB -r
alrrlrqroc r$ 'r.rnnprze.r ep plufg;rnc lsoJ € €orrpug8 eoece gdnp .rer 'p1sa1ac
'p
ua.rrpug8 ug leldrugluyl€llgul n€-s elrelugcs pugc 'rer{eueura 1n1ndacul
Ei
el lsoJ B wnc eAe 'guelq urp alunnprzar ecgr.rnd rS elcales e n.rluad r$
ai
"rep Jrsol rnl rrrpzug^ Bznec ulp 'a1red o ap ed :n1qnp Inun alsa ridolaiug
ocaz rolec rr{roru Inlrloru ["'] enezeuunq pcseoJal to1 urdnse prs€auruop o
ES €rlrqcoc rA ;:1'u - rnlngr ua.ra1nd1 .DrDTlV. (nr1?S' rnl uerelnd uI I|€p 3,
oU gs ro Jrsol rn1 rrrpzugl rnlnlecgd Bznec urp 'ec gfurlnd nc olse runC e
E
;Eur^rp ealpug8 nc aunrxauoc uJ ealsece elEo? 'rueruor ap -1
rircn urlruur lsoJ nB eJBc (arzJgl Bal€lrqcrluv urp raJle ul6eetu ecez
rolac alundnrl uI rol rololegns urie.r8rursuerl BI rS grsol rn1 ropierg
BlJEos e1 16 glucrldB lsoJ u 'ruBpv rn1 raiunuas e uEA uI rrJPsrp^ 'l
a
Inz€c uI pseolaiul ?soJ B runa 86B 'prprounrd mlngr eur5rpe.re4
'aoraulQ ep IngJ pJedas aJBJ Bricalas Arsnlcur 'p1sa1ac Beunl I]
pzueJedo oJBc uI rnlnporu eara8alaiul rulued pu8rpured o Bc a?Bur8 E
a
-Brur luns rnlnlBnlrJ elelualllala 'zec acrto u1 'asurdsar 15 elucgund
?uns alrJnnprzeJ arBe uJ Incol alse P?salac Ealrpug8 'lncelsauru ?rsos B
arBc urp Brica.rrp g JE aJBarJO 'lnJolpurn ep 16 lunceJd '.roua1uu 1e1c
a
L
pluaur8erg ap ?leroqoroJ lJ B ar€d eJ pJnpal o 'unnprzer rS guerq ap
celserue un p?sxa aJrpug8 ap snsa.rd r€ru gc aundnsard as pcup nes
'aleor.ragur olruauop urp puruel arrpug8 u1 sunfu ne r16a.rec alrJnJrnl
aJEc uI ppour uI Jelam u1 sunfe B F?Bca+sarua BUBJq pJBp 'e?urlnJ
allp nc 'ra eprplep aleo? uI aur{sns as Flsalao Ernlcnrls 16 a16e1sod
eJEc Buuos.rad erlug ariereduroc p?seace FcBp JBIo reruco? elsa nN
'a1llrt{coc nc elerudurot luns elrnnprzar JBI 'alrJnnprza.r eleagr.rnd
luns eruc uI Ineol elsa 'yV uaqcupry 'sW ulp ugaT urp ?qsontr 'U
rn1 pluaur8e.r; op ol*a?urure aJBJ prarueru o-Jlu! 'g1sa1ac BeJrpugC
' allrlrqcoJ e8utdser
',rgJeJe
1e 'eq6elsod oJ€c rou€os.rad rnlnpug8 Ealn1.rrl ur,rd '1sod op Bnrz ug 1S 1ag
ET 'elrrnnprzoJ FrBJ€ l€cunr€ e 16 eue.rq 11tur.rd e rS lecgrlnd €-s Els€or€
'e.rrpug8 al*aurnu as orrrc lD,DlL llplaqqoq) U1sopt eeunrcdelefug e1 sunle
ne r16e.rec elunJcnl pugc rcunle rcgc'ru"r.tot1oz uI srJcs Fls runc '1ecg e1
gurur EI ap rS purrur BI Jorerc BI op BaJgroqoc gceo.rord lgJnJlul 'e61p?sa[ec
nc EugtuBesB as 1a lsod ap alalrz uI rep '["'] €eurBr l€rugru B puvc
"ruroJ
rcunle Ia uI leJlur nB er€c r{.rgd olace o?Bol B^ola B ep gcrpe 'lecugur
€ oc Boac €cgrpow e ep lndocs uI ["'] ,6rozouorfuelur Fs rnqerl rE Ia arec
n.rlued lnArloru alsa €lsoce .rer '1e ug le.r8rrusue.rl g gs IoBrsJ 1rn1 er{unuesl
urp aueos.red reun Inlegns ec pqrsod o 'ourec Blourc pcugupur pugc '91e1
:lxol rnlsacB Inro?nB
elsa BrrnT nu pc a.rarpd op g B ared 1a r6ap 'p1rn ul.&{e11 'U op lelrc
1uau8u.r; un-Jlu; Fluepr^e elsa nipcapnf e gsrns Bc purlrp Barrpug9
16 In'InYU VSNICIUO rs nSZSNr rn0 rn'r VSUiCNVC
92 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

zece [de partea] sfin{eniei [...]. Cei zece martiri corespund celor zece lde
parteal sfinleniei [...]. Acele trupuri au rdmas pentru Sitra''Ahara', iat
sufletele lor s-au urcat la cer pentru a provoca perfecliunea2o0 unui anumit
loc sfAnt din cele zeee a\e sfrnleniei2ol.

Separarea dintre suflete qi trupuri in aceasti lume este consideratd

expresia unui proces care se deruleaz[ in prima etapi a emanafiei:
cele zece scantei se a{ld la un loc cu reziduurile gi trebuie separate.
Este absolut evident cd textul reflecti o abordare a ipotezei rabinice
potrivit cd.reia atunci cind Iosif a rezistat tentaliei soliei lui Putifar,
simdnla i s-a vdrsat printre cele zece degete. Avem un exemplu de
amestec, care in acest caz constituie o situalie primordiald, nu o
dezvoltare ulterioard, aga cum e cunoscutd in zoroastrism: cu Luria,
existenla, atdt la nivel inferior, cdt gi la nivel superior, este intr-o
stare de amestec, cu toate diferenlele dintre ele. Iati motivul pentru
care separarea binelui gi rdului este un model mult mai fundamental
pentru activitatea uman5, asa cum am v[zut Ei in primul citat din
aceasti sectiune, unde contextul este legat de o purifrcare in timpul
actului de a mAnca.
Dupd cum a subliniat Tishby, potrivit unor texte luriene, existi o
complexitate inerentd deja in primul stadiu al emanaliei, ce cuprinde
ridicinile binelui Ei riului deopotrivi, qi care r[mdne astfel pAnd la
cel mai de jos punct din aceastl lume, unde scdnteile sunt cufundate
in cochilii. Se cuvine si subliniem ci aceasth coborAre a corpurilor
fralilor lui Iosif la cochilii aminte;te de ipoteza lui Luria potrivit
cireia trupurile regilor edomili morli coboard gi constituie domeniul
cochiliilor, ipotezd contrard uneia dintre viziunile zoharice referitoare
la extinclia imediati a scAnteilorz02. Cu alte cuvinte, gdsim aici tra-
tarea evidentd a temei cathartice impreund cu conceptul perfecti-
bilitetii divine, o chestiune la care vom reveni pe baza unor texte
suplimentare, in disculia noastri despre Cabala lui Luria din capi-
tolul 5. Important in acest fragment este menlionarea dimensiunii
teurgice a morlii celor zece martiri, o chestiune care a fost analizatd
temeinic in studiile lui Sack qi Liebes intitulate ,,Moshti Cordovero
Ei llhak Luria".
Complexitatea prezenlei binelui gi a rdului in divinitate chiar din
prima etapd este legatd de necesitatea separ[rii prin spargerea cochi-
liilor, bine cunoscutul concept de geuirat ha-kelim, pe de o parte, gi
este in conexiune directd cu alte aspecte din historia sacro, dupi
cum vom vedea in capitolul 5, pe de altd parte.
Tlebuie si spunem cd cei doi cabaliEti impirtdgeau nu doar con-
ceptul de rdu existent in gAndirea divini, ci qi conceptul de catharsis
gi de amestec, reprezentate in multe cazuri in Cabala lui Luria, in
texte pe care le vom analiza in capitolul 5. Astfel, polaritatea creati
 PI
ul
SI
'sns rElu e?B?rc auaruB^Jnz olalolBJue{ ulp }* P?E19AuI g -f,
alEod orical ap iaJ?sB O 'Fiualslxo ap aruroJ allElalac rS Bc glual3ga ep
leJ BI rlsrpquc op FlBroprsuoc a?se glBlueru Bat rBr '?3€ololuo Fiual P(
-slxa ap o?FaJIp auuoJ 9lslxs 802*!-gJdnsBap nBls oJuc sns ap aFurnl rA
luns aSB 'npqaoc ardsap ag 'aruafugs ardsap ag 'ulaurc al6apug8 runc -t
e$e" pc pugulisns 'gur.rpop plseac€ uJ IpcrpBJ ruru Jurt{c alse ,ro;, ura$ u
lB,Eg IauJsI 'U 'ual-IIIAX Ie 1nlocas ug tet 'ro.sns op xngur un r-grdnsu
aFurle 'a.npug8 r-ur.rdo.rd nJ ale?IruroJlroc uI 'pueosrad o pc aurf o.
-sns oralopro3 '1deg aO 'e.zuorural ?sacu e8alaiu3 dqqsg a.rec uI FIaJ 9
uI clllur also nu ga nrlued tulunu ',,1a.rauoc luaturuola" un alsa nu T
e.npugE ury 1nluaurrualo pc aur{sns e tS *aluzuor.ralur' e1 rrfdacuoc .I
o?sacu eJnpal r-u ru1uad sorJos Alloru unlclu pFA nu na JBI 'nn.a1cu11 a'
-s1p {plllua pnop luns nu rucnl lilunue Inun alFrgzrpnldacuoc rS -I
ee.npug8 lTlglluFlp Inugs uI'TVluIp mlac rrllco uI 'aruloarac uI pluluoz -l
-a.rd alsa oJec uI Inpou uI FITIn alsa au nu 'pcr'1rur rS .plarcuoc" Ieut a,
'BIJnT rn1 ea.ro8alefu; nc arfu.reduoc ug'rr"uglvzuoualur" nes pJgosolg It
reur 'gpluaru reru g E rcap g?€raprsuoo a:u1a.rd.ra1ul 'Pul^Ip ea.rpug8 I
u! FzeolnJap os aa secord Inun u alrud ac 'rfruropa .rop8a.r JollJnllru J
oJaAopJoC ep E?Ep uarele.rd.ralur er?ul glsilduns e{curlsrp arec ru1uad a
Inlrloru alsa B?soJV 'alBlrurllp uJ Arsrcap luotuluala un rc 'u1e1uaur E
alicagar gldurrs o alrurrad nu EuIArp eartpug8 uJ sltep ?soJ E €^nlv 'U a
rn1 p cr8e"rl 1n1r$.rg.ys uraJgc lrrrr.rlod FctulquJ erfeuugu 'uaueurasu eg o
'geslnlcg.uces upSupd e el psndsrpald 1de.rp gclurqBr BrnlBJelII ulp PcuJ
pluJaprsuor asasnJ puerun ua.upug8 .rur 'a.ruoluero 'pcrla8re e.ralnd T
o ec ea.rude Ba aJBc uJ alet 'ursrupnr utp arrpug8 a.rdsap aJBoIJaluB I
a1p{dacuoc ap riufuangq ?soJ nra ul6rpquc tn8rsag 'in?ol Brlatual
a.ru 163 16 glsrxa qc aundnsa"rd as apun 'F?leu! o1.reoJ FUI^Ip gzulsodr o I
E B pleJaprsuoa olsa 'ralBqBC a1e a.roferu alauJoJ ug 'eatrpu-u8 '1aru.rn
€r[Jn €T 'ul^1p InsrnJsrp nr nus FIBIJaIBTu uriea.ra na ariu.ruduroc
ug 'or8o1o1uo aJapol ap pund urp aq€ls lerrr alosoco.rd n.rlued snaol
un Bc reop nu r161pqec ep glndacuoc lsoJ B pul 1p BartpugC 'pcBJ
o Fs TrJoTp?aJJac r.roaun rieutlcug Suns uInJ 'pcrluo ounlsuorulp o prpJ
'cr8oloqrsd sacord rnd un Bo lglap IaJ?lB Fseolaiul arnqa.r? Eurlrp BaJtp
-ug8 ug col nu aJBc Jololuoruluala uiuulrodrur 'pugr lnurqln ug nN
'g 1n1o1rdec uX'o.rJut ?E?Io^zep
U EA nJcnl lsacu Jer 'rnlngr E guerJnl urSololrtu ug IEJluat [oJ un
uanl.rorr 'riruropa rr3a.r u1 ri gur.radsygiugurgs Bc la?ugJs BI areolnaJal
',n7n,7uaj-7p,D4!S 13,o77ng,o.tpl( nc EJn?EBa1 ug 'sns retu elelncsrp rur8
-urur pnop oloc ?J leuoriuaur amqa.ql 'np.r erdsap.rol altrfdacuoc uI Ars
-nlaq 'g u 1eu€errn B-s Tgaap gcuualnd urind ruur alsa'1ca.rrp peluoc uI
1du3 ep nBIJle as a.rec 'r16rpqut rop Jolac alrunlzrl ar?u! LrolPlacrac op
86 rn'rnYu vaNrcruo rs nszuNl{nc In'I vsuloNYc
94 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Hegel despre gAndirea puri

gi negativitatea absoluti
Permiteli-mi si
abordez acum o expunere legatd de acceptarea unei
conceplii cabalistice similare cu ceea ce am vhzut mai sus gi care a
afectat, probabil, cursul filosofrei europene. Aqa cum am spus in,,Intro-
ducere", in filosofia evreiasci gi in Cabala pot fr vS.zute mai multe
tipuri de sinteze intre Dumnezeul biblic, mai dinamic gi imperfect,
gi viziunea greacd a divinitilii ca perfecliune, legati de actul cunoag-
terii. Diferili cabaligti au oferit diverse forme de sinteze, cu propensiu-
nea prevalentd inspre sublinierea aspectelor dinamice ale divinitifii,
Cabala extaticd a lui Abraham Abulafia frind o exceplie importantd.
Aceste sinteze n-au rdmas numai patrimoniul unor mici grupuri de
cabaliEti, ci qi-au croit drum spre cultura europeanl, prin intermediul
Cabalei crestine.
ln lucrarea sa La Kabbale ou la philosophie religieuse d.es H1breux,
Adolphe Franck susline ci aceleaqi idei care se gisesc in'Idra' Zutta'
cu privire la metafizicul'Ayin, acel Nihil din care a fost emanat totul,
gi la conceptul de limlum se gisesc gi intr-un remarcabil fragment
al lui Hegel20e. Este o remarci neglijati in cercetarea de specialitate,
atAt de studiile Cabalei, cAt Ei de cele hegeliene, dar care meritd o
examinare mai atent[. Mi se pare c5 observalia lui Franck, oricAt
ar fi de corectb dupd plrerea mea, uiti totuqi s5. recunoasci o afinitate
mult mai profundi decdt cea vizatb de el. In opinia mea, pe lAngi
statutul special al lui 'Ayin, Ei inlelegerea ,,gAndirii pure" ca loc al
negativitilii absolute este ceva ce intdregte considerabil legdtura
dintre Hegel qi Cabala, evidentd intr-o mullime de alte disculii din
scrierile filosofului idealist german21O. DeEi nu existi nicio indoial[
in privinla faptului cd sursa dialecticii hegeliene a binelui qi riului
in Dumnezeu a apdrut sub influenla scrierilor lui Jakob Bdhme - cum
a recunoscut-o el insuEi deschis in Prelegerile de istorie a filosofiei -,
propriile surse ale lui Bdhme sunt privite de cercetitori ca avdnd
legituri cu Cabala, cu toate c[, din cAte gtiu eu, cercetitorii n-au
legat inci de Cabala subiectul specific al prezenlei riului in Dumnezeu,
potrivit lui B6hme211. insd scrierile lui Biihme nu includ punctul de
vedere care uneqte negativitatea qi gAndirea purh.
Dar pentru scopul nostru, ceea ce conteazi este ipoteza plauzibil[
cd el cunoEtea, la fel ca Schelling, cdteva concepte importante din Cabala
lui Luria, pe care le menlioneazi explicit - ca pe 'Adam Qadnton -, iar
eu consider cd era familiarizat Ei cu teoria pe care am discutat-o mai
sus, despre legitura dintre gAndirea divini, descrisi. ca puri, gi locul
negativitilii:
 'F+BuopJoqns arJ?orursopnesd Eprlos PqBrSap rBru nBldopB erBc 'r?6rl
-Bq€c nJlued 1uu,re1e.r urind reru a - puBIuJeE ugosolg uJ lncsounc eurq
uoruJol IIB un -..1€cTper 1ng.r" gc Eurueasul E?sV 'uIAIp nruauop lleuI
r€ru Iar uI ele ap lespdo.rd alsa InpJ gc rnplde; upgod u1 'rnlngr e1u
epcrp€J alauroJ ap alednaoard urind reru luns eruc 'ecrlsrluqec ropriel
-ncads e ppriuasa ericelp pzueruJn nu rS luusalalur alsa ,zz"p?nlosqu
a1eTrr,11u8au" BrsaJdxo BI Insrncer Pc zorurlqns gs rur-r{.e1lruJad '6rzrJPI
-nruroJ re elarur?F erlurp Bun uI rqasoapul tazrlly 'f'f seuroqJ rnl
B pIBcrpEJ er3o1oe1 '1uace.r ruur 'u11u ap ad rer 'rr.Sremzuasog zuuJd
rnl perrpup8 'e1red o ep ad 'luiuangur ne '8uq1eqcs nps rnlnuerod
-ualuoo ep aldecuoc oluunuu nc puna.rdurS '1e8e11 tn1 e€o1oa;,
'g plolrdec ug'otlut rualal ruol
ounqseqc FlsBecB BI JBr 'rgs .rop6euun Eerrpug8 lpru luiuangrrr u
oJepal ap lcund lseev 'rrzJolruaruuo Inruauop u! r€unu erol uI pqurlld
os ololer gc ri to11ez psug eurf.rede e g.rp; 'rnleurq p "re.r1uoc 1da.rp
BunaoploluJ alsxo ES ernqaJ+ InpJ pc apurlard apun 'so7a7rcaqJ ngs
pEoprp urp uol€Id rnl IB oJopa^ op Inpund ecrzurquoc eJ eurpnlrlu
o glurzard EruJn JoA ec alalolrdec urp alred ereru r€ur eac 13 runca.rd
'sns ruru ap eprincsrp gc 1n1dug lerurlqns elnqoJ+ 'zec aauo u1
'pcrlsrleqec BoJBpJoqB ep ue 16
alielururu erullu1runl JorJolue rS rrdrcuud pnop alac aJlurp 1nun purg Ec
crreunlul a.rdsap ourr{gg rnl Beunrzrl 'lal eT 'gralliglluTnrp 1nruaruop uI
alSasg8 as oruc rnFlo^Erp B.rdnse atuqgg rnl Bounrzrl nc gpqrleduroc
alse'4t1ng Ba1.rec u1 ufap plua?srxa 'nozouurnq mI IB lnqlJlB un alsa
Bu€1BS BIoJpc I,rulod ezalodr Ec zerurlqns 9s uli '>{cuuJd rnl BolJBc uI
eriuele prcads s"JlB B aJ 1xel urr ',n11n7 .prpl< arJ ps pqeqo.rd urfnd
a+sa oJBc rep 'aurpnlr+Jec nc cgrluapr o-s 1od nu aJBD ad 'pcqsrpqec
psrns o Bcrpur e a.red liglltua a1p n"rluad snrol ul 16 plsalac gzelsodr
o Ba ,,prnd e.upug8" ep rnpldacuoa uriuede 'aruqgg qo>Ief na rS pur
-spnq nc '1a8e11 rnl ale aze{ JolsoJB Inlxaluoo u1 'r.rnpugr a1u1ada.r ug
plercosu else BelelrllleFau Fc oleol nC 'pTz{cu€Jd ap a+Brurlqns olac ap
le.rgdeau nu rSap 'acrlsrpquc apridecuoc ap ?1nur rulrr llnu erdo.rde as
pluaur8urg ',,BJnd alpugF" ec o-pugcnperl FsuI '(*g1duns ;"'1 a.rtpug8")
,,aydtuts y"'1 aVsuad' e) ,,aquapag taulal'uueuraB ersa.rdxe Ia snperl
B oJBc uI ppour purg aiua8Jalrp e+ue+rodun reru oIeJ or+urp €un
'>1cue.rg ep p?IJaJo gz$uerJ eoc op FreJIp sns rutu ap €araonpe.\L
'ilzfslUc?N) \ncl'ul\u elsa '11co1f1ureu BeuerusB ep 91€nI 'atec 'famloaau
-npsqv) pa4o&au-ry1osgo efurg elseote uud 'p.rnd ulfcu.rlsqe psul olsa
g.rnd gfuug Elseocv '["'J '.rrleu5u.ralop lrqasoap pru rs lrcolfiur elec g eleod
nu psul urprd plndecug lnldrurs t* leuru.relapeu 1n1rco1[nueu rS 1gc tnd
pugE 1g1e 'gurr;rlodoep elso Ba ocareoop 'lnlndacug olnlllsuoc pnd elulng
96 In'InYU VSNICIUO Is OSZSNIInO In'I VUUIONVC
 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Note
1. Vezi Jonas, The Gnostic Religion; Stoyanov, Tlrc Other God; Shaked, Dualism.
in Tfansformation; qi Andrei Oigteanu, Religie, politici ;i ntit. Texte despre
Mircea Eliade 6i Ioan Petru Culianu (Editura Polirom, Iagi, 2007), pp. 153-164.
Aceastd tezd a fost dezbdtutd de cercetdtori in ultimele doud generalii, dupd
cum am menfionat in ,,Introducere".
2. Yezi, de exemplu, Le troisibme liure d,u Denkart, cap. 90, p. 97, cap. 106, p. 108,
cap.222, p.233, cap. 316, p. 301, cap. 404, p. 362.
3. Stoyanov, The Other God, pp.16l-174.
4. Yezi infra, capitolul 3.
5. Se cuvine sd-i mullumesc regretatului prof. Shlomo Pines, care mi-a atras
atenfia asupra materialului zurvanian. Intrebarea dacd zurvanismul este o
erezie,ln comparatie cu zoroastrismul mai strict dualist, sau numai o variantd
de zoroastrism, este foarte importanth din punctul de vedere al istoriei zoro-
astrismului, dar irelevantd pentru majoritatea discufiilor noastre de mai jos.
Pentru a doua pozilie, vezi studiile importante ale lui Shaked, Dualism in
Tbansfornation, qi Stoyanov, The Otlter God, pp. 322-323, n. L27.
6. Adicd secta zurvaniani.
?. Acest episod aminteqte de naqterea lui Isav Ei Iacov din Facerea 25.22-26,
care va deveni un topos in multe dintre disculiile cabalistice de mai jos"
8. Pentru referinte suplimentare la gdndul cel rdu - pensde mauuaise - in sursele
arabe, vezi nota de subsol care insoleqte traducerea in limba francezi a
acestui fragment, in Shahrastani. Liure des religions et des sectes, I, trad. de
Daniel Gimaret gi Guy Monnot (Peeters, Louvain, 1986), p. 639, n. 25.
9. Sau putreziciune, vezi imediat mai jos.
10. Shaked, ,Some Islamic Reports", pp. 56-57. Vezi Ei o altd traducere, in Zaehner,
Zuruan, p. 433: ,,Fiinfele luminii emanau frinfe ale luminii, qi toate erau
lnzestrate cu spirit, lumini gi autoritate: dar fiinla supremd al cirei nume
era Zurvan s-a indoit in privinla unui lucru, iar Ahriman [care esteJ Satana
a apdrut din aceastd indoiald. Unii spun cd n-a fost aEa, ci cd Marele Zurvan
a stat gi-a murmurat [rugiciuni] timp de [noud mii] noui. sute noudzeci qi
noui de ani ca sd poati avea un fiu; dar n-a avut niciunul. Atunci, a cugetat
qi gi-a spus in sine: "Poate cd 0umeal asta nu-i decAt un nimic": iar Ahriman
a apdrut din aceastd unici refleclie; iar Ormuzd a apdrut din acea infelepciune.
$i amdndoi stdteau in acelagi pAntece, iar Ormuzd era mai aproape de poarta
de iegire: dar Ahriman a pldnuit in aga fel incAt a sfAEiat pdntecele maicii
sale qi a iegit afari inaintea lui qi a inqf[cat lumea [pdmdntul]. Se spune cd.
atunci cAnd a stat inaintea lui Zurvan Ei [Zurvan] l-a privit qi a vdzut tot
rdul, toatd ticdloqia gi coruplia din el, l-a detestat qi l-a blestemat gi l-a
alungat t...1. Unii dintre zurvanieni cred cd dintotdeauna a fost ceva rdu cu
Dumnezeu, fre un gAnd rdu, fie o coruptie rea, gi cd aceasta este originea
Satanei". Pentru analiz{, vezi ibidem, pp. 60-61, 270-27L,9i Shaked, Dualism
in Tfansformation, pp. 17-18. Pentru o traducere in limba francezd cu impor-
tante note de subsol, vezi traducerea lui Gimaret gi Monot mentionatd mai
sus. Vezi qi discu{iile lui Zaehner, The Dawn & Tbiliglfi, pp.272-214,217,
qi Bianchi, Selected Essoys, pp. 368-370, 382-389. Tlebuie menlionat faptul
cd o micd parte, chiar de la sfArqitul acestui fragment, i-a fost cunoscuti
intr-o traducere latind lui Franck gi a fost citati de el in Zo Kabbale ou Ia
philosophie religieuse des Hdbreux. p. 370, n. 3, dar n-a discutat problema indo-
ielii lui Zurvan sau a gAndului riu.
tra,o11ualag "C'H uI '*sIIorcS uururn$ oql ul sloquri(g s1r pue 1rrg,. ,uezlrp
r{Br{llfl '1uecol reur 'rS IzoA 'gzg-01,9 'dd ,sfossg papaps,rqcuegg uI olSasFE os -
'rrfdacuoc Fnop alaa urp .ro1a{ue8ro^rp alu oluole a?JBoJ rrfereduroc uzralgc ad
plezuq 'u€ru€AJnz rnplcudurr I€ oJapal ap plcund urp crue.rurnb mlnrusrlunp
e gluopnrd reru llnw aruproqe g 'r1*erer.re rrrnlrrrolrl aIB auoz e1p ug 16
sunrlgd n€ auorr?seoroz eloldacuoc tunc plBru lcedurr lsacv .gg-IA .dd .n1 .1ol
'st1.tory pa1ca1p7 aVJ ur '.qcoug Jo {oog cruo^€Is aq? ur ourrJ;o ldacuo3 aq1 !
pue i(8o1o1eqcsg" nps InloatlJB 1$ pan '96I-06I .dd hI .1ott ,st1.ro1t11 papanoC
11
auJ = ag-gL 'dd '(zg6l) I .lo^ ,Dcrcpn{,-oao4 ,.soc.rnos luolu€lsal pu€
^taN
qsr^raf 'rau1qe4 ur qlBrIAJo sornl€arC pu€ ql€ry\., n?s Inrpnls rza1 'luaruelsaJ
rnlnoN e.rdnse rA ecrue.rtunb rrJnl€.ralll erdnse ra lnlcedurr lerfueprae € sauld
ouolqs 'nel B1 aJeolrraJor prual o ep pe8al pu€rJlsuoJoz Bun op rc ,eu€ruel
-rnz ptrtat o ap pdnco as nu rSeq .(Ecr€rqa) ,g?,-gVZ.dd .(0102) XI-IIIA .Io^ 1
'7o17n18a7ry',,avtVI Frrurq€r Ernleralrl nc ro1 erfelar rA nldura;, BaIroO IB-ap rnloc
BJn?a"lalrl ug aldacuoc 16 aunrcgSn.r ap alnrurorJ .nBJ ap ee.recg.rrnd rS I
1ndro3"
13'LZ9-L6V"dd '.p,rg pue poop uO' ,laafrr:(pcrerqo) e1l-g1l .dd ,(9002)
In 'lo^
'1oyytq8ayg',.cruu.rurnb <lnrusrlenp> uI Furrunl ap lnldecuoc IS Z6gbf,.
ta1sp4 ruoqr?uary igpg 'ggg-Vgg .dd ,yto1ta4 a1dtual puocas aq1 Jo s?ut1t.t74
qslmaf ''(pa) auols trg '.,arn1e.ra1rT uprrBlcas uerurnS,, ,uary:gL-gg.dd ,(g66I
T
'sBxoJ 'sllrH puBtr{c.ru quoN '.ssard Ieqll) swaluuay1?l\ug to sanDJ ,(.pa) rluo^\
-soIJBr{D 'H'f u! '*se,rrlcadsre4 nelq :uururn$ lB urs{€nq.. ,1ueru1q qBJoAaO rza^ t
'guuruu,r-rnz erfecqdxe pugldope rA praua8 ug gcrue.nunb pJnleJalrl ur usrlBnp
I
e.rdsaq '86-16 'dd '(0102 3uapra.I 'l11rg) zuunlv puo tqnca4 ,C1tstantun ytoa
ma71to suoqnqlrtuoC iln|ot1cg:09 lD sllorcs DaS ppae arlJ,(.spa)JarozJ ruEqs
rA ueurgrqcg 'H aJua.L4aBrI ug ,*uu;rurn$ pu€ ursru€rrlseotog,,.uuurlfl
^o{BE
luarar rer :2, "u '69Z'd '(Zg6t 'e.rpuo1 .o8ecrq3 .ssar6 ,{lrsraarun o8ucrqg)
{s€rJ 'U'Ayperl 'II 'soap1 sna817ag lo ,Ctogstg y ,apBIIU Bocrrtr{i :69-19 .dd ,pop
raU?O aqJ ir,ouei(o1g 119-69 'dd '7t13121m1 q' umDe aqJ ,rauqaaz ig6 ,V6 ,Z .u
'96 'dd '(696I 'srr€d) alrory ratrN Dl a7t sqtd s?rannor?p suanta?ssa sryrcg sa7
'.raururog-luodnq r7 :gIZ-ggI 'dd '(996l) g ,suor?t1ag lo t.tolsr;1.,,,acueprag aq1
Jo y 'uerrun$ pue eqdi(.rcodv .alqlg aq1 ur luauoduoC uuru€rl oqJ"
^ratnag
'uo1srr-r1g ppuq :2,1-gg1 'dd'(?96I) g'1ot',sanbqarcD sapntg / uarpnls allcsltazs7
'"ual3r.rqosuelurnS uap ur snrusrlpnq raq.. teFraqrapllly\ .g :gpp-ggp .dd
'"ue.r1 pue ue.rurn$" 'pa{€qs :66-96 'dd ,(196l) 1 ,youtnop uoluDrl-opul
'sapotr{ ratrAJ BI ap slrrcsnuuru sal la atusrua l.r;ez a1" .urualgng-ausaqcng .f
igpl-gfl 'dd rqasoapul'LVT-LEl'dd ,(ggOf
IS ) 6"1otr,,utnyuauD$a& snpy
'"ue"rurn$ op s1rJcsnueur sap un su€p olrualraz oqli(tu u11,, ,pneqcr141 IJuaH .gI
'97-97"dd l.zet'
'ruelsu.rqeqg nll 1nlxal ardsap .rer 'tutssod,anbryc,Cc sdual.ulq.ro3 rzea .rnlnursrl
-rewsr urdnse mlnusu?suoroz ardseg .ner
lnlcedurr lac ppug8 urp lncspu B-s
Inuotuap orBc uI FIaJ armsap Ia opun
,g egou .d {(tl6l sln'rrag .orreC
IS ItU
'srJ€d) slaxtuDaap sag 3a rDqqD[.-p pqv, "sauualudJl suotSqat p suDutlnsnu
srnasuad'1ouuotr11 ,{ng r* 172,-94 'Ig-09 .dd ."q"rodag crruelsl auros., ,po{€qs 'tI
IzaA
'€lou ga.ruol€urln rA
runcard 'gVZ-gVZ'ggA 'dd '(096I) I1IAXTCC ,anb7otsv lournof .oua1uu,r-rnz
ausropzuru np oquru rarssop o1 .rnog" '1ouuo141 .(np ep 1e3o1o1ue Inl€ualuru rzal
'rgel8ouour ralsoce uo.recrlqnd Fdnp rur 'lg7,gZ? ,EZV-T?,? 'dd,uootnV.rauqaeT .g1
'19-6? 'dd ',,sauraq;, qsr/rraf pue u€ru€Jl orq1" .saur6 r$ .g61-961 .dd
'uoynuuolsuo4l ul utsrlong 'po{Bqs rzo,r ,ursr.rlsBoJoz uI 1enllr ap pArlceJa
pruroJ o €c as Bursru nc pznruJ6 rnl Inlsacur ardseq .gZ? ,EZV .?g-gg .dd
{uap!q1 rzal 'ue^rnz tn1 .ggI-IgI 'dd. ,uoatng tauqaez
.urf,os" a.rdsoq \zay.?,1
'lCI 'd 'ztoqnwnJsun4l ur usrlnn1 ,pa{er{S IzaA .II
16 rn'rnyu vuNlcluo rs nuzsNr{n0 m.I vsuroNvc
98 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Y. Hoffman (etls.), ?ft.e Probletn of Euil and its Symbols in Jewislt an'd Ch'ristian
Ttadition (T. & T. Clark, Londra, New York, 2004), pp' 84-87'
16. Existi aici o oarecare ambiguitate: nu este intru totul clar dacd fiecdrei
persoane i-au fost date doui spirite, precum cele dou[ porniri din literatura
rabinicfl, sau dacd fiecare spirit este dat doar unei singure persoane' creAnd
dihotomia dintre frii luminii qi cei ai tenebrelor. Se pare cd ultima varianti
este mai plauzibild.
l7. Mayah1. inrmito' Despre aceasti expresie, vezi Idel, Golem, p' 3ll; idem'
Lumea ingerilor, P. 158, n. 6.
1g. III, tb-2i, The Dead. Sea ScroIIs. Study Edition, F. Garcia Martinez qi
e.j.C. tigcUelaar (ed. Ei trad.) (Brill, Eerdmans, Cambridge, Grand Rapids,
Michigan, UK 1997), vol. I, pp. 74-77.Yezi qi ibidem,IV, 16-19, pp' 78-79,
The Rute Scroll, pp. 91-92. Despre acest fragment, vezi Dimant, ,,Qumran
Sectarian Literature", in Stone (ed,'), Jewish Writings of the Second Temple
Period., p. 533; Shaked, ,,Qumran and lran", indeosebi pp' 434-435; Erder,
The Kaiaite Mourners, p. t47 ; Kister, ,,On Good and Evil", pp' 511-513; Eliade,
Zalm.oris, p. 108; P6trement, A Separate God, pp' 177-179; Levenson, Creation
and the Persistence of Euil, pp. 4l-42; sau Orlov, Darh Mirrors' p' 13'
19. Pentru conceptul de izvor asociat cu conceptul de generatie, ca surs6 a riului,
vezi fragmentul cabalistic mult mai tdrziu al lui R. Yosef Alcastiel, pe care
il vom discuta inft'a, in capitolul 2.
20. 4, 4-5, The Rule Scroll, PP. 95-96.
2L Il, 19, ibident, p. 236.
22. 11, tl, ibidem, p. 231.
23. Despre acest nume pentru conducdtorul entitdlilor rele, vezi Ei Jubilee 18.9;
shlomo Pines, ,,The oath of the Physician", republicat in The collected works,
vol. IV, pp. 1?0-171; Philip Alexander,,,Demonology of the Deacl sea scrolls",
in P.W nittt, .1.C. Vanderkam (eds.), ?fre Dead Sea Scrolls Fifty Years After
(Brill, Leiclen, 1999), vol. II, pp. 341-344; Segal, The Booh of Jubilees, pp' 202-
210; qi Yoram Erder, ,,Prinlul nMastema' intr-o lucrare karaitd", Meggilot'
vol. I (2002), pp. 243-246 (ebraicd), precum Ei ident, Tlte Karaite Mourners,
pp. 145-148. Vezi qi Rosen-Zvi, Demonic Desires, pp' 55-56'
24. bergamentul rdzboiului Fiilor Luminiiimpotriua Fiilor Intunericului, ed.Yigael
Yadin (Bialik Institute, Ierusalim, 195?), p. 334 9i paralelele citate la p' 335
(ebraici).
25.Yezi studiul sdu,,Cfiteva caracteristici lexicale ale scrierilor de la Qumran",
io Pergamentele qumranice gi lumea lor, ed. M. Kister (Ierusalim, 2009), vol. II,
p. 568 (ebraici).
26. YeziKoirr:tlt, Angelologie und Daemonologie, qi in special shaul shaked, ,,Iranian
Influence on Judaism. First Century B.C.E. to Second Century C'E'"' in
WD. Davis qi L. Finkelstein (eds.), The Cambridge History of Judaism,
(Cambridge, 1984), vol. I, pp. 308-325; qi Richard N. Frye, ,,Qumran and Iran:
the state of studies", in J. Neusner (ed.), christianity, Judaism and other
Greco-Rom.an Cults: Studies for Morton Smith. at Sixty (Brill, Leiden, 1975)'
partea a III-a, pp. 167-173. Pentru un studiu al cercetdrii influentei iraniene
u.opru frgurii satanei, vezi Rivkah schaerf Kluger, Satan in the old Tbstarnent,
trad. de H. Nagel (Northwestern University Press, Evanston, 1967), pp' 151-
!62, care acceptd impactul iranian asupra catorva aspecte ale Satanei, dar
nu se ocup6 de versiunea zurvaniana a zoroastrismului. vezi 9i Kohut, Ange-
tologie uid Daemonologie, pp. 62-72, care afrrmi ci unele aspecte ale figurii
satanei sunt derivate din conceptele lui Agromainus. Acest punct de vedere
a fost acceptat Ei de Theodor Gaster, ,,Satan", in G.A. Buttrick (ed')' The
Interpreteri Dictionary of tlrc Bible (Abingdon Press, New York, Nashville,
'uBA U! rAlUrIuaS BaTBSTFA €CsOAOrd arEC (rnlnrusrloCsp E FrBIC BCrlrJC O alsa
elseacv 'puesrod psrns o nc pcrruolod o €l gJaJar as SJoqzurC 'errg a.r1pc ap
rolruorrrap B purlrp ea.re1*eu o.rdsep gzealerlt orec 'Iosqns ap plou Eurrlln uI 'lt
'gp 'uu '8tI 'd 'n '1on 'sma1" aUi /o spua?a.l 'Ercqzurp JzoA 'qlas rn1 earal$eu
IS IaqV rnl Ea1.r€oru orlurp Epeorred ec gsualeful 'g'g nracDl e e.relard.lalur
o-rlurp auraold 08I lrupurnN '1.It1Z ,DqqDA slsauaC IS 'qBI J 'u1anrLg,'gJ IzaL ' Lg
'09 'u '7gI 'd 'tuotuap 'qonnle '{rualoqcs 13 1ze1 'Ia ap olrunar
nt1ny, 6o.tpr741 urp elaluaur8er; erlur.rd acrlqnd II nu Fs srcap e eree nrluad
ldeg 'pqecgrluaprau 'ruruoue Se.rpru un op rc 'Eol-IAX IB rnlnlocos erieuen urp
rr{rpe elaumd arlurp aun ug eesg8 os runc e|e nEny,|ntpt7,,g ap g1e8e1 o?sa nu
arfncsrp glseac€ qc pzeelueurn8re Ia 'ggg 'u '/6 'd '0I 'u uI rS 6 'd e1 'Surprru
?soc€ €l aruolrraJar aslJcsnuetu rS r;rnry.rpdr1 urp alncsounc olat€p aleol lerpnls
B orer '(pcrerqa) 19996 'urepsnrof Jo .{1rsrarrru11 1(orqaH 'etle1rcsrpy oyng
lalrDnae 76 ntsg 6otpry41 '.nqqy 6o;pt7l1 :nouaq|o ap lpunu alncsounc alnptatd
aatpnS?o lrFnn7 'e1nap sourv rnl e laJolcop ap gzq eluel.rodurr runc€ rza1'gg
'(PrrBrqa) 80I 'u 'Ig 'II '(196l '1u.ro1cop ap Rzal) uDrlits bata4'grty 7rc9
Ir{cBIsI tr :(grr€rqa) ZZ,'u'V LI'd '1 '1ol '(696I 'urqesnleI) uasog-oq To?nty, .ntag
'IaTrzV uaq upqprqv'U '('po) r{cBqrn 'g rulB{U :Zgt 'd '1lts|cltsouC rqlmaf
'ureloqcg rza,l, '1opq:1eH Ernlerolrl 16 6e.rprru lsace orlurp alllplr-uge erdsaq
'0t 'd '(0ggl 'snrulr^) raqng ouolqg 'pe 'noJ qobaT qsotplr,t/ 'razorlg uoq
q€F\L 'U BI Borocnpo.rlur toqng ourolqs rS ure1s.rouue141 'y 'urelsdg ureqerqv .gg
'lerudas gle8rlsa,rur arnqa.rl arec
aunrlsar{c o ougruer €lsBaJB 'euerrlseoJoz piuenlpr op purroJ o Icr€ glsrxo pceq
'696'd 'suorlcatta4 Eurqtosqy 'ppl $ \za1'q6Z'J (prlpuary '9,6 'nldruaxe ap {lzo1 'tg
',(oJeorrolu€ alasrns r$ gcgoso4 BI€qBC arlurp
apfglruge erdsaq" '6 1n1o1rdecu!'D,4u1rS rzerl 'eluruug reur leuor{uoru rue runc
e$e 'nazaurun( 1nI Ie $ Iop nulsrxa arzrg? Eolelrqcpuv ulp eurlSarc-oepnr
olasrns u3 ec eundnse.rd 1a 'gg 'd e1 'eauauras€ oO 'l,g 'd '(61,6I 'uolocuud
'sorras ue8urllog) uolv tzay'nozautunq rnl I€ a'reru reru InU EJa BuBIBS
pc luapr^a g r€ tunc rS ec lueuSer; lsocs e1o.rd.ra1ur 3un1 '.9 IIEC or ep nr1$
nN '80I 'd 'stxoru1o7 'apellg IS :IgZ 'd. 'aununtgstrllC-o?pnf np atfio1oVrltr
'nolgruBq 13 pan 'g8I 'd '(gl,6l 'uoproT 'llFg) s:cas uD,tJs1rr13-t1mma1 rcJ
acuapzag clJsrlSod 5Iu1uIaU 'f'C 'uflDl 'f .{'V u1p Borocnp€rl lc'Z'gT:Og uolrpuDd 'gt
'8ung 'p IrBC rnl B pcrlq€ueqrsd Buoal uI Bluornror Erual o
olso '€u€l€S rS snsl gcgruosred o urnc eSu 'rusgu11Serc ug np.r 16 ourq orlurp
Eaunrzrrs '0ZI-9B 'dd 'stottt7ttr tltoq 'to1tg runc€ rzo1 'gg 'd 'aug aqj puD oW
aql'uapt IS '80I 'd'stxotu1og'apBIIg :ggl 'd 'po7 raqto ar11 't'ouef,oX,S IzaA 'At
'?I 'u IS p6I 'd'III '1or'p1oaatpalu FtltDrqa prntDrayl ap ?!pn$ 'uruqg-e;, IzoA'Ig
'eg1 '1 'Totaaqa1'gJ 'Ot
'76I '99I 'dd '1 1o.t 'saEog atlg 'qc€qrg 13 pan 'q6I 'g9I 'dd
'16961 'ouelrl4l 'Qqcrv e1 lecrlqndall a8o1o1g?uo1 ap arloryqDaorl 'qe,ra,qcg
osrotr\l'W r* iatSo1ouotuaDe pun a6o1oTa?tty'?nqox :€III J 'tun1osa4 'gJ TzaL'62
'Z6I-16I 'dd 'tIt '1ot,'p|onarpatu X,rlorqa prn?Drairl ap !pn$'BurqS-€J :(gcrBrqo)
ZrI-gZI 'dd '(9002) UI 'Io^ '1o11tq8aptr ',,t1seuey41 Brsotr l ap uaunrfou :efuezror4
e1 uerun$ BI oO" '4cu141 laueuep i9LI-LLI 'Lgl-TVT 'dd '(ggOt 'rleuurcurg
'ssord CnH) ssausnoalq8rg to ntlcoal aqi pup qproJ uDlrn?cas aUJ :uotun$ lo
umne aqJ '!raploqce6 uorz uag ls;au.moptr afDrDX aq1 troprg l(6961 'erpuol
',(rerqrl lsolA pue Iseg.) rus'tolDN pup sllolcs uDap?tf aqJ \apot6 IIBIJBN \zoy 'gZ
'?6-86 'dd
'arusttntt7stttlg-ogpnpnpat8olo?Il;'n.ol?rluugrn1erurdo'nldruexeep'agsa€lseocv'l,Z
'gL-qL'dd'U1IW lF1maf u1 salpnis 'seqarl 13 lzen 'gII 'd
'satrsaq cluoluae 'r^Z-uosog igV- 29 'dd'(ZL6T) ZZT 'lo^'glorlcs11asap ualps'tpuol
-ua&ny41 ualpslnae np 1Jt.tr1csya7 ',,ueturn$ tuo4 qof Jo run3re; aql ur spro A
uBruBrI eerq;," 'pa{€qs InBTIS 'pla$uoar9 'C suuog rS VaL'gZZ 'd '(Z96I
66 rn'InYUVSNICIUO Is nSZSNTInO In'MUIONVC
lOO TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Pentru sursele rabinice, vezi qi infra, cap.4, n. 65. Tlebuie menfionat faptul
cd, deqi sursele rabinice pomenite aici sunt anterioare fragmentului despre
Agrimas discutat mai sus, probabilitatea ca acesta din urm6 sd poatd fi sursa
celor anterioare ar trebui, cel pulin ln principiu, si he gi ea avuti in vedere.
Fentru repercutarea acestei legende asupra teoriei Iui Luria despre aparifia
rdului, vezi infra in acest capitol qi in capitolul 5. Pentru o discu[ie a versiunii
rabinice a legendei, ca referitoare deopotriv[ la cuplul superior gi la cel inferior,
vezi in special textul lui R" Mosh6 din Burgos, publicat de Scholem, ,,R. Moshe
mi-Burgos", pp. 50-51. Textul cabalistic pune accentul pe tema semintei lui
Adam. Pentru incercarea de a postula o influenla a acestui mit asupra con-
gtiin$ei de sine qi a lucririlor pictorului suprarealist romdn de origine iudaici
victor Brauner, vezi Emil Nicolae,victor Brauner. La izuoarele operei (Editura
Hasefer, Bucureqti, 2004)' pp. 72-73.
38. Vezi A. Marmorsteim, Deuir, vol. I (1923), p. 138. Un text aproape identic
a fost publicat, dintr-o alti sursd manuscrisd, in acelaqi an qi republicat ln
Ginzburg, Hatnkh.ah 11s:!ggod'ah, p. 249; vezi 9i Scholem, Kabbal'ah, p. 35?'
vezi gi versiunea gasitd in tratatul aqkenazi de secol xIY cartea amintirii'
ad.icd cronica lui Jerahme'el, ed. Eli Yasif (Tel Aviv university, Tel Aviu
2001), p. 113 (ebraicd). Pentru Lilith qi Adam, vezi celelalte tradifii dintr-o
varietate de surse, adunate gi discutate intr-un jargon jungian in siegmund
Hurwitz, Lilith, th,e First Eve,trad' de G. Jacobson (Daimon Verlag, Einsifdeln,
1992)" Fragmentul nostru nu a fost discutat in antologia sa. vezi 9i paralela
semnalata de scholem, Jewish, Gnosticisnt, pp.73-74. Pentru un studiu recent
care ldmuregte afinitatea dintre o descriere iraniand a cuplului protoplast 9i
viziunea rabinicd despre androgin, vezi Shai Secunda, ,,The Construction,
composition and Idealization of the Female Body in Rabbinic Literature and
Parallel Iranian Texts: Three Excurses", Nashin: A Journal of Jewish women's
Studies and' Gender lssues, vol. 23 (2072), pp. 60-85. Pentru dimensiunea de
penitenli a mitului adamic in iudaism, vezi Riceur, The Syntbolisnt of Evil,
pp. 237-243. Cf, 9i Geo Widengren, ,Primordial Man and Prostitute: A'Zet'
vanite Motif in the Sassanid Avesta", in E.E. Urbach, R.J.Z. Werblowsky Ei
C. Wirszubski (eds.), Stadie s in Mysticism and Religion Presented to Gershom.
G. Scholem (Magnes, Ierusalim, 1967), pp. 227-234.
39. Vezi in special lalhut Shimebzi despre Facerea 5, paragraful 42.
40. Aici, ca qi in alte cazuri in textele magice, Lilith nu este un nume propriu,
ci o formX de categorie generici a puterilor demonice feminine'
41. Marmorstein, Deuir, p. 139.
42.Yezi Zaehner, Zuruan, P. 192.
43. Legend.s of the Jews, vol. V, pp. 165-166, n. 63. In discu{ia sa anterioard, in
Ginzberg, Halahhah ve''Aggadah', p. 245, el oferea o altd explicafie pentru
Agrimus, o derivafie din grecescul Agrimainos, care inseamni "sdlbatic". Mai
tarziu s-a rdzgandit, f6ri a mai menliona propunerea anterioard. ultima
etimologie a lui Ginzberg a fost acceptata de scholem, origins of the Kabbalah,
p.296, n. 191; vezi Si i'dettt, Diauoli, demoni, p. 61. Vezi 9i J. Bidez, F. Cumont,
Les Mages Hell'ttisds, zoroastre, ostancs et Hystaspe d'aprds la tradition
greque (Paris, 1938), vol. iI, p. 386. Intregul context al pasajului citat mai
sus, impreund cu o versiune manuscrisa, vor fi discutate in altd parte in
contextul transrniterii unor mituri in iudaism referitoare la ingerii c{zu$i,
care diferi de ceea ce se gase$te in apocrifele cunoscute. vezi, pentru n1oment,
Ide\, Ben, pp. 98-99, n. 1?6. Deci forma mitraicd/romand pentru numele lui
Ahriman, Arirnanius, nu constituie sursa formei ebraice. Pentru aceastd form6"
vezi Bianchi, Selectecl Essnys, pp' 208-216.
srnror lI€ un n.r+rrod 'cro3 lsaru ap lBluonuul tsoJ g Fs Bq€s Ec lrqrznBld
alsa rS 'm6ay41 DaUnJ ap rfe8al qSqequc ap mlncrac urEolouourop urp Eru!
lntsouno olsa oN utp uoruv 'g0l-L0t "dd ,pnot1so141-n ppDu4ory.nqur(eueg
:pgO 'l '(lZgI 'BriauoA) roll{-Dq ntazl ,eqeg ursqBrqv .U .Bal-AX
Is rnlnloras
prlrS.rggs EI 'rzal'oN nlp uoruy tolruourop e rruelodgc ratls e rc .seuru8g rn1
ea"reuor{uaur FrRI urepv a.rdsap crsulc 1n$e.rprru al Insrncor ruluod .Il,-gg .dd
'qsn.tpt741 og sct*Cqdnpyl zuo.r4 .pr8e1q gS 1zo6 .7 .dec ,o.t!ut lzat.lnursruur.rnl
gpeca.rd clSe.rprur rnlnlnu € puerrnl eze8exo Fo Rlere arec .e.rcy ulp
{€r{il .U
rn1 u e.rela.rdJolrrr Blrpour a.rdsep 193 .*rlSere"rira rolrJnlenlu ee.rrurldapug r$
ueunl Inlrl I" 'g'dec'o,tJut lu,att &apoy-ay pragqoqory uJ .urqesnrol urp errde$
usqleN'U ap i€lEA urp ?Blrr pluaur8e.rg nus 617I ,Z0I-I0I .dd.,ranbnsa4-ot1 .to,o!
'p1 1 'nldurexo ap 'rza4 'rruoruap pzearaua8 ru€pv Erorec 1u1.qod rapua8al e
gcrpnurlel-cr$Brprru €aunrs.ra,r ep pluAela aU€oJ ero BrrnT rnl B EIEqBC gls€ace
Bc ruarurlqns ps ruolnc re-g '1o1rduc lsacu u! sof reur aapal ruol urnc gdnp
'gul^1p ea.rrpug8 u! rnlnpr efueza.rd a;rdsap perlelnceds reur er{dacuoc nc rA 1gc
'seruuEg rnl In?ilu nc lgle luzrrerlrrupJ uro .lelr1 nps plodrcsrp urfnd 1ac nes
'er.rn1 rcaq '16I 'u 'g6U 'd 'qoyoqqoy aql to sugflltg .ualoqcs rza1 .Eunarl
lnAe U Fs arnqarl pc undnserd 'e1as.rns 1e uaugdpls rSg a.ruc u! Inpow a"rdsep
na nr16 olgc urp tup 'suuo11 urp rezaolg .U 1nI s rolaprcas D aUDJ o-r\u!
rurucol easuS as nlp?op pauaurasu un ec ualoqcg rn1 rerfem.roJur BsJns alsa
e.rro nrl$ nN '€6I 'J 'IBILA tnl e qoroJ nXnbbr7 rzal 'rzeuerl$g ur.rn1 :1uqf1 .g
ad '1n.rosago.rd elrc r33 ar€c 'zlurtr{ utp ?r{sory .U ap gsrrusu€rl pluro er{pe.r1
o qdnp 'p111 uru({eg 'U op pl€lra lsog e .seurr8y rnl rnlarunu ealruourod
prpJ Fsul 'luaur8u.g rnlsaae a ?lrncs reru aunrsraa o pc leuor{uem aFqo.ql
'B0B 'J '(g0gl 'Bu^orqnc) 11 'duc 'q€llur-Bq .gg
Ie, ,Bruaqs ryVag "ur,e{,oB 4A, yad
'urrdu$ ueqleN .U ap glelrc .puer.rnl alrer o olso Fqsq
-oJd 'crSeru lcaJa ar€ oc grrlsgu alfualur ap gr[roJ o puru€asu! atex,qDuDnaDX .?g
'(Fcrcrqo)
0ll-60l 'dd '(096I 'rurlesn.ral) qo1oqqog-aq .pDA pattx,ureloqcg uot{srap IzaA .gg
'0G 'd 'I 'lo^'(966I 'urlusnral; uueurainl;4 .pf, .Zg
laof
'99 'u '99I-99I 'dd h 'lo^'smaf aqt Jo spua&aT 'Ig
r!2lov,
*o.tp1yt1 ,tr .(9g6l .be.rag
alarunu yrzueuor{uou: es 961 .d e1 .96 .dd rauag) uuerrr
-o5nD,I 'I 'po 'surrol11 urp ruzealt 'U ml lmqule ,qcnatoryad aqt uo trDXuaLuutoJ .0g
'U 'u 'tEI 'd'.naag"6V
'ZZI-IZI'6II '69 'dd'uap1q1 'gtr
'I9g'6gI .dd'uontng .rcuqaez. L,
'allqlg ur olualsrxa zV, ?wrqa rnlnlu€Anr rolaluornco rornlnl
Flxoluoc
u! teuorluaru a$a rlalnv. i:atp17,t7 apun ,e6g-qgg .J ,gIgI Dueralpog-proJxo .str^tr
u! lualsrxo nrz.rgl rS runroue rzeua:1*u 1n1xa1 r$ \zo1 .Zgl .pg-Ig .dd ,r.us!c!t
-soue qsrmaf '{ruoloqcs $ pen '(FrlBrqa) L0?, ,g}i..dd ,(606I) g .1otr,7oq6g,-ot1
"uralsdg {uer.{€rqv rS rzaa'nfeuug€ ra+sace ale aluerre^ o}[E uluod .(gclerqo)
8gt 'd '(ggBI) II 'Io^ '.rcqn!-og u! raqng 'g ep lucqqnd 1so; e luaur8u{ lsal .9?
'gll "d ,(1996 ,elprsrno-I .ssard xouy urlof ralsurulsolA)
uotlout?nut7 uotlsr;VC puD lqlmaf u! aa,[ piln unpv :uo4calng lo srsauag
ary 'uos.raprg y ,lep 13 1zo1'I9I-09I .dd ,pog ratilO aqLL houuz(o1g va1.gV
'
6Z-
LZ'dd' ilog Jo su181.r6
ary,tr 'i(paqe1g.6 .ra5ruoq rzo1 'aorselo auarpur rerflzod r€rluoc .glqrzod ec
glndacuoc elsa aurs ug urfue.rcord 'urunua; uoruap un nc erfearco.rd ep gur.ro; o
ap 1ngr g5eeg luaurEurJ lsac€ r$ap ,gc urquorfuaru ?s arnqarJ .aruaru alIB raun
seurr.rEy ad arnqr"rle I-l orec 'rnlnSe.rprul eaunr{e.ruu rS .ralg IE lncsgu lnurud
o?sa urBC opun 'Fcrlqrq eeunrfe,reu arlug arfrrpurluor orcru Flsrxo nu .laJ?sv .?'
r0r Iolnyu vsNrcruo rs n[zsNrrnc rnT vflurcNvc
IO2 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

cabalistic la versiunea rabinici despre generarea demonilor de citre Adam, in

Safed, inaintea lui Luria, vezi Cordovero, Pardes Rimnr.onim, )O(VI:8, II, f.
58c, gi contemporanul sdu mai vArstnic R. Yehuda lIalleva, lafttat Pa'aneall,
Ms. Dublin, Tlinity College, B. 5.27, f. 51b.
56. Shaked, Du.alisnt in Tfansforntation, p.24, n. 42.
57. Yezi E.E. Urbach (ed.) (Magrres Press, Ierusalim, 1978), p. 64. Yezi ibid,em.,
n. 34, qi in observalia sa din introducere, p. 29 (ebraic[). Despre punctul meu
de vedere cu privire la existenla tendinlelor spre binitarianism la inceputul
Cabalei, vezi, de exemplu, Ben, pp.50, 201, 653, 656-657, 604-605 9i notele
de subsol la aceste disculii.
58. Vezi introducerea lui Hugo Odeberg la 3 Enoclr, The Hebrew Boolt of Enoch
(New York, 1973), p. 28; qi Ch. Merchavia, Biserica versus literatura talmudicd
si ntiraqicd. 500-1248 (Mossad Bialik, Ierusalim, 1970), pp. 71-84 (ebraicd);
iar mai recent, Anna Beth Langenwalter, Agobard of Lyon: An Exploration
of Carolingian Jewish-Cltristian Relations (tez[ de doctorat, University of
Toronto, Toronto, 2009); Jeremy Cohen, Liuing Letters of tlte Law: Ideas of
the Jeut in Medieual Christianity (Los Angeles, 1999), pp. 123-146; qi Kanarfogel,
,teering througlr. tlre Lattices", pp. 27-28. Niciunul dintre aceqti cercetitori,
nici cei menlionali in urmdtoarele doud note, nu au pus la indoialh fiabilitatea
mdrturiei lui Agobard.
59. Este surprinzdtor faptul ci niqte cercetitori care se ocupi de istoria misticii
qi a esoterismului evreiesc, inclusiv de Sli'ur Qomah, au ignorat mirturia lui
Agobard, care este datatd cu siguranld din prima iumdtate a secolului al IX-lea,
in Europa Occidentali. Vezi, de exemplu, neglijarea acestui fragment discutat
in articolul meu despre ,,G6ndul rdu al Divinit5lii", publicat in ebraicd in
1980, in Peter Schiifer,The Origins of Jewish Mysticisnr (Princeton University
Press, Princeton, 2009), indeosebi pp. 306-315, care a ignorat total gi o lungi
serie de articole in ebraicd in mod direct relevante pentru subiectele discutate
de el, care ar fi pus desigur probleme propunerilor sale. Vezi, de exemplu,
A. Farber-Ginat, ,,Cercetdri referitoare la Slt{ur Qomah", in M. Oron qi A. Gold-
reich (eds.), Massu'ot. Studii de literaturd cabaListicd ;i filosofie eureiascd tn
mentoria prof. Epltraim Gottlieb (Mossad Bialik, Ierusalim, 1994), pp. 361-394
(ebraicd) qi bibliografia citatl de ea. Nici studiile franceze pe aceastl temd
nu se situeazd mai bine - vezi Charles Mopsik, Ch.emins de la Cabale (Lfclat,
Paris, 2004), pp. 309-324; sau cele englezegti, cf, Idel, Ben, pp.91-92, n. 134.
Despre aceasti mare problemd in cAteva dintre cercetirile moderne ale misticii
evreiegti, vezi deja [del, Ben, pp.7l, 107, n. 2t5,123, iar cartea lui Schdfer
este unul dintre exemplele ei cele mai ilustre. Neglijarea de chtre el a problemei
r[ului in general in studiul sdu pe tema inceputurilor misticii evreiegti este
numai una dintre numeroasele mari protrleme conceptuale care i-au bintuit
eforturile de a face fa!6 ,,originilor" misticii evreieqti timpurii, bazate foarte
mult pe importanla unei reaclii la creqtinism. Pentru o problemd similard,
vezi qi cap.2, n. 43.
60. Vezi Idel, ,,GAndul r[u al Divinit5lii", p. 357.
61. Vezi Reuven Bonfrl, ,,l}aditiile culturale qi religioase ale evreimii franceze in
secolul al IXlea, a5a cum le reflectd scrierile lui Agobard din Lyon", in J. Dan,
J. Hacker (eds.), St&dii de misticd, fiIosofie gi literaturd, eticd. eureiascd, dedicate
lui Isaiah Tisltby (The Magnes Press, Ierusalim, 1986), pp. 327-348 (ebraicd).
Bonfil a oferit cAteva refleclii interesante in privinfa posibilelor implicalii ale
discufiei lui Agobard asupra unei alte infelegeri a istoriei misticii evreieqti.
Despre dimensiunile halakhice ale altor pdr$i din epistola lui Agobard, vezi
acum Hayim Soloveitchik, ,,Agobard of Lyon, the Scroll Ahima'ats, and the
Palestinian Halacha in Early Medieval Ashkenaz", in J.R. Hacker, Y. Harel
 'g8I 'd 'umog at11 Jo 77n3 aUJ tsaqarl-l'nou reur '14 lzan
"tusrczlsl'tu lf,at?ntu'al&lnal 'x11egr$:(pcrerqa)rg-VL'dd '(616I) g-g'1ot'ntag
7a7y, ',,a1es aluorJcs urp elueur8e 4 1* Totylas ocoz olac ardsep u€pulupH urp
Jasol 'U ml InrreluowoC" 'IapI 'W :(866I 'esse:8e1 '.rarpra1) asQuaC pl rns
arlolualullto) un,p nnzu8otg - u'DpDluDH ap qdasoT 'uapr ig64- 7gI 'dd '(166T)
lI'p^ 'qotoqq?ry ',.llpgul 1ueu5e.r3 un(p rlrns u€pBruBH ep qdasol 'E ap qDqsDJ
raJas np nuuocur llrrsnuetu uq" '4sdo141 salr€qC :g6l-ggt 'dd'rDlpz aqt u?
salpnts 'seqerl :ggZ-gVZ'dd'ptctlstToqoc prntDraTq ap IpnE 'qeIInoC :(pcr€rqa
eelredl gg-lg 'dd '(LZLq'erpuoT) uralsurod 'S' 'zlnourqeg 1 'slaruurlz I'S
'pa 'a1po.tg Ia.DrslA poaaqtllT la(p.tsr1 UpraAL pnol-aH nJag w7',,<qeleqqey
rauuJ> oq? o1 Surprocce pZ srsaua0 uo qsBrprl I pcr.ro8ally rty" 'tuapt :(pcrcrqo)
ZI7-qOV '9LZ-992'dd '(gget-fg6l) TX '1ott'nJag plrtj ',,ttg.tel uql r{pqil 'U
rnl ?lmqrrle pafuq-nr1 rcluD,DI ralas [uirpr] rnlnroln€ euelqo.rd alSaaud ec
uaec u1" 'uueur11y rapuexalv :19-61 'dd '(Ie6I {rrrlesr:.ral) xunasnry uaqcsu
-trg lut uagpnlcspuog aqcsllslpqqox a8rutg 'utalorlcs uoqsraC rzaa 'ur{nd
epeo; urrlS oJ€zrl€rol rA piur,r rnJpr € ardsep 'feuoslad lsoce BI a.rrrrr,rd nC 'gl
'B0Z-IlI 'dd '(IO0Z 'ur11esn.ra1 'ssa.r4 seu8e141
ol{l) tqsraqL atoposl Jo t.totuaytr u? aln Ton|utdg qslmaf lpoalpaw u salpnis
:1u1rD,aUS qD,aW '(spa) snunldag 'g 'z1r.ra,o.ro11 'C 'uralsprlg 'p taqsralg 'g
uI '.,06uI-oLul '"solllun?roddg ;o /rropurl\' s.t{BlBqq€x oqJ" 'lapl aqsontr 'zl
'VLV-Lrt 'dd '11 '1o,r 'tnqog atp Jo tuopsqy aql
f,qqsl,l tzen 'ucrrerqoz Ernlerolrl uJ ArsnlJur 'guerplsec BIBqBC uI Inpr ardsaq
'(pcrerqo) Z6g-g8g 'dd '(186I 'urrlusn.rol) odotng uX 4iataLna nc'tlsnu allrnl
-ndacul'('po) ueq qdasog u3 ',,gueqr1sec B1eqBD uI npr ap mlnldacuoc [B nrpnls
un - ;arinlolar o nes oranurluoc o €rlrlsuC urp €lBqEC lsoJ V" {uoro IBqorI I 'L
'8gg 'd 'ala1druoc
atadg 'p1ong uaq niy ug lecrlqnd 'tafinat3 na.nslrols? DI nuplualuoC VaL'OL
', 'w'gVI 'd ',,1rosuo3
sll pue ueq1e1.re1" 'IepI uI lelrc ru€-al a.rec ad a1efur.ra;a.r rzair '.,ere1ndod"
luns pc as-npugzurlord acrlrur alaluaualo uzrpurS.reur e ep acgrfurrlA upcrecug
a1p e.rdsaq 'LZ 'u 13 ggg 'd ',,suo11rpe41 snot5rlag pu€ IBrnlInC or{J" '.ruuog '69
'(Fcr€rqa)
g6V-g6V 'dd 'uaptqt',,ie1equ3 Inrpnls u! nou 1$ qcan" 'naur lnsundsgr rf
:(garBrqo) ggt'd'(686I) tg 'lo^'uo'tg',1a1eqeC Inlpnls u1 greur8eurr eriu,r,ou1" 'gg
'..snurrpnB urnrosdr srJorra er.re1s.(ur ["'] oprloJ"'"
:6gI 'd 'laav rurlorDx ao1olstdg'III 'lorr 'oc7.tolstg ap?uouJaC olualunuory'Lg
'gt-I? 'dd '(gI0Z) egl 'to^ 'g@1 ',.se8y o1pptni ,{1.reg eq1
ur ursrcr1sd141 r{s1a{af ur r{Brrsa raJos Jo uorldeceg aq;," 'ssrar11 q€zJ rza1 'gg
'a1.red p11e ul uauoual Inlsoce erfecgruures ep dnco gur gs .radg 'gg
'tlotuo@ rn,lqs ap e1eFe1 rapr alurru uI ne uo,t1 urp rrarlo tp^ope-rlu!
:ptruopnlcuoc oJorcose o elsq ',,a1e8al luns ["'] rnl Jolrurgru a1e1a8ep"'" :(prrurqo)
IAI 'd '(pt6l lro ^4.aN) uosspr^Eq '1 'pa 'uaqg-aq puDrlllry;arlag 'urqnraa
uaq uoruIBS uy'qoutoS rnlqs ulp plr€re{ aararrcsap uI Elualsrxa Bounrzrl IzsL 'Vg
'plucgrporrr .ro$n '661 'd 'mo7 ar17 Jo stagaT Fumt7'ueqo3 rnl €aracnp€rl 'h 'gg
'16 'd'uaolostog 'ue.roy r$ :99-96 'dd
'uoro-rruqsn),I 'pa 'utzog-nq rD,DltS €l uoro 'W rnl aarocnporlur :lgg 'd
'..llipllu$Iq IB npr InpuVC" '1op1 gzel '68I 'd '(Z68I) raav rulIorDX aoyo4stdg
'I11 'lo 'Dc'uols'tg otualunuory yC ',,sououro€p ur rnluB?ral 'lueanbau
"DlTtDuuaC
pe ernb
orruol €lcunc unlcoJJo 'aenb 'Bu€A 1a ungradns allntu tunllr ru€rla
a.re1rFo3" : alsa 'sof reur €lncslp
rol o arec ad 'e1urur1qns @zeq Ie ur1e1 ppur8r tO 'Zg
LIZ-L1Z'dd '(ttqZ 'urlresnrel 'alnlrlsul {llurg) s?rrU
-zrpmqrs uout'ts .tossaJo,t4 ol paluasard salpnls : fto7stg Uslmaf u1 ,Qtuntuuog
pup atoulqqDg 'dtqstapnaT :TDpnf uott 1.ndaq pu IIDUS nldacg aTJ'(spo)
80r In"InYu vsNlcruo Is ntrzsNrrno In'I vsuloNvc
104 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

74. Publicat anonim, in Sefer ha-Malkhut, f. 85ab. Despre calitatea de autor al

acestui tratat a lui R. Yosef din Hamadan, vezi Gottlieb, Studii de literaturd
cabalisticd, pp. 251-253.
75. Despre acest termen gi posibilele lui surse, vezi Scholem, Origins of the
Kabbalah, pp. 726-127 qi notele de subsol insofitoare, qi Dauber, ,Pure Thought",
precum qi discu{ia noastrd din cap. 3 infra.
76. Sefer ha-Malkhut, f. 84d-85a. Vezi gi Felix, Teurgic, magie gi m,isticisnt, pp. 289-
290. Tlebuie subliniat faptul cd R. Yosef recurge la legenda ascetismului lui
Adam gi a nagterii demonilor din el, in Sefer ha-Malhhut, f. 85a, imediat
dupd discu$ia tradusd mai sus.
77. lin sd subliniez c6 recurgerea aici la expresia ,gdnd pur" - m.ahagaua tehora -
ca legat de Hesed diferd de modul in care este utilizati aceastd expresie ln
Cabala anterioard din Gerona, unde ea se referd la gd.ndirea celesti, in special
ca sefira Hohhmah, care este locus al celor zece sefi.rot. Vezi materialul - parte
din el publicat din cdteva manuscrise - despre cele zece sefirot sar hauaiot
existente in mahagava tehora, in studiul meu sSefirot mai presus de Sefirot",
pp. 243-245,266-268 qi nn. 132, 153, p. 277, n.206, unde am discutat qi
despre originea acestei viziuni in R. Abraham bar Hiyya, lucru subliniat deja
de Scholem, Origins of the Kabbalah, p. 270, n. 153, gi acum de Dauber,
o"Pure Thoughtu", iar intr-o manieri mult mai detaliati, infra, cap.3. Vezi
gi mai jos discufia noastri despre gdndul pur Ia Hegel, la sfdrgitul acestui
capitol. I
9:
78. Vezi Kanarfogel, ,,Peering through the Lattices", pp. 224-225.
79. Sefer ha-Malhhut, f. 102d. Yezi qi ibidern, f. 98c, 102a, 103a. Despre Dumnezeu
care creeazi lucrurile opuse, vezi concepliile lui R. Yosef discutate in Felix,
Teurgie, magie gi misticism, pp. 83-84, n. 145, p. 86. s
80. Sefer ha-Malkhut, f. 97c. Cf. qi ibidem, f. 97d-98a, 98c, 99a-d. Acegti regi
sunt descriqi ca derivafi din sefira Geuurah, dar precedAnd totugi regatul lui
Israel, legat de sefira Tiferet. Cf. Zohar, I, f. L77b, gi Liebes, Studies in the
Zohar, p. 128; iar despre cele doud decade de sefirot, vezi infra, cap.2.
87. Joseph de Ham.adan - Fragment d.'un contm.entaire sur la Gendse, p. 17 (partea
9i
9(
ebraici), qi pp. 82-83 (partea francezd), Sefer ha-Malkhut, f. 108c. Pentru
aparilia celor zece puteri impure din sefro Geuurah, vezi qi idem, Com.mentary
9?
on Ten Sefirot, Ms. Paris BN 835, f. 90b-91a.
82. Pines, ,,TVo Iranian and Jewish Themes", pp. 49-51. Vezi gi Schremer, Bdrbatul
9€
Ei femeia pe carc i-a creat, p. 175.
83. In ebraici, aici avem un joc de cuvinte: 'OIah, carc insenmnd sacriliciul
holocaustului, dar qi un verb care se referd la ascensiune.
84. Despre acest clivaj al gAndirii la inceputul Cabalei, vezi ldel, Kabbalah: New
Perspectiues, pp. 46-49, Ei Alterman, Deuequt, passim.
85. Textul aramaic ttilizeazdMahaqava Setima'ah'Ila'ah. Aceastd sintagmi apare
qi in una dintre scrierile lui R. Mosh6 din Le6n, ca referitoare la prima gi la
a treia sefird. Yezi Sheqel ha-Qodesh, ed. Mopsik, p. 24; Ei The Booh of the
Pomegranate, ed. Wolfson, p. 264. Sensul hi satum in acest caz este existenta 9€

tuturor lucrurilor in spaliul puterii divine, amintind oarecum de felul in care

se recurge la acest termen in Hegion ha-Nefeslt ltaJAtzuuah de bar Hyyia,
pp. 41, 43: ha-furah ha-setumah. Recursul la aceeagi sintagmi ln fragmentul
aramaic, in Zohar qi in cartea ebraici a lui Mosh6 din Le6n aratd ci cele
doui texte sunt legate unul de celdlalt in mod terminologic. lnsd, in alte
locuti, Zoharzl recurge la sintagma Hokhmah'Ila'ah Setima'ah.Yezi Gottlieb,
Studii de literaturd cabalisticd, p. 176.
86. Cornmenta.ry on the Pentateuch, f. 58c, republicat in Zohar Hadash, f. 46c.
Cf. Idel, ,,Gdndul riu al Divinitd{ii", pp. 360-362; qi Liebes, Studics in tlw
'strtBrqv ap alaunzor solcrpnflsoJ le roqoz €I oraolrroJor oJopeA op oloIII olol
-cund 'BIBqBc ap orralBru ur rcla^our puluaasu! ac €aoc ap piBJ pxalduloc oulp aql
'cgv
-nlrl€ o Pcrpur (a.t€olpnun l€rpaur Blou uI alBuorluaur u € pzeauun oc aIalIB rs
Bc 'plulrc €rluurrgv "(prl€rqa) LV 'v'ZZI .d ,(100A irpy 1a;, .sse.r6 ,(lrs.raarun
'qa1
^l v IoJ,) tlxx-IXX '1otr'opn,a1 -f anrDr{oz artpn$ u! trptllonzap toN ,(.pa) alIE
zoretrt 'U u3'u.totlog rS gcsererrre urrlsru o.rdsap rols€C seso;41,. neru
1n1oc11re 16 alac
'g?,T 'd 't181g uo suo8ua?sv'xuap?:(qcqtqo) 0g .d 3(9002 .urrlEsruaI) ouunqaw
ofro,og & .rct1og launbblL !ry !rynrofiD alo acrcrqa afra?rcs,qegmoC url€.r;g BI Inlu€
€aru EoJocnpo.rlur 'Bauoruase ap ig16-116 .dd. yzat,le.reue8 ug .rS ,[r1.u - p4ec 'Br&
OJBC
-IJIpou rcre 'nulrumq raIpnBIC B gugruoJ Bqruq u! Baunlsroa uI ILV ,66?,-16Z
edu
'882-9g6 'ddl gg 'u '0gg 'd IS '9IZ 'glZ-TlZ'dd'saa1qcads,tad maN :qopqqDx.1ppl .66
'kroqoz oql Jo uo4uazrul eq;,,, sruerqv mI aw
BI IS
1nlpqs rzaa 'gu.reponr eec ug rS oJ.rndurrl Bor€lacroo uI ag€c o ec mlnrotloz
.rop.rgzrpnldecuoc rS 1ar{1.rede efurlr.rd u3 rrfrzod alolrraJlp ardseq .6t-g .dd a.red
'(0002) g '1ot'u4a77ng ocrcpnf oruodslg ,.suor1u1dupy rroql pua solrls.r.ruN
cyteqog" 'utapl igg-91 'dd '(9002) II ,'A.a ualpnts aqcslpnf q{ Eun&rutatall maN
np gltttlcs7zaT - Sa(IADd'*.reqog saqcng sop n€qJny req" ,zo.re141 lluog :66I
-ggl 'dd 'a1oqo1 ol ap sulluar.l3 '4sdo14y i1,-1 .dd '1.1ot,,.tot1og ar1lto uops174 ar11 In!c
'r(qqslJ'nldurexa ap 'rzal'cr.ruqoz mlnsndroc e1e e uauodtuoc alasJaArp o.rdsaq .96
'ggI-?8I 'dd'saa4cads lnP(
-rad maN:qopqqox Bour Balruc rS rzarr:gII-g0I .dd,.rcqog arfi ut sa?pnts.L6
'0Zg 'd 'cupqoz mlnuoalxal alo tuor,
nIlu
ryryfcag'seqe11 IS :69?-ggt 'dd '11 '1ozr '.nqo7 aqtto tuopst1y1ar66 ,r(qqsw IzaA .96
'Vg 'd'ssau4.rD(I IDurutnT ,96 ""
'ngr ppug8 nu 'crlelsodr glndecuoc
aoc also ua.r ee.rru.rod gcly 'qfglrurarp u,u.r4odurg g1dn1 ac uerulnp Bc ,nazau aql
-urnq 1nI pcrululod eJ psrrcsop '.o1o;r rururod" g8nfqns os Inruo e1-npupug8 r-nl
.rep tolruauruo olrnqrrl€ luns aI *alar alunpug8n epun ,gUI .u ,?g .d ,(266I Fer
'peJBS) zIoJoH 'V'g'po 'tut1oqsary-otl raps u$ €iltle:llC p1 eg{ncsrp r6n1o1 rzen .p6
'96g-069 'ggg 'dd 'III 'Io^ ,.toqoz aql to ulops!il1 arg ,,(qqsrg, rS ')qla
naz0
va1'bbs 67 'dd 'ssau4loe IDununT ug lucrlqndo.r ,"sseu:1.req q8no.rqt l{El,I"
'toqog ep pdnco os or€c uosJlo \ rnl mInIocrUB u pzel updycu!.rd alsa alsaacv .g6
'eL?, 'J 'IlI'q6g6 'J '11 '.tor1og '76
'7 mlsi
1n1o1rduc uy'o.ttut slJcsnuutu lsece u! alualsrxo nW EI areolrroJar ocqsrluqBc
ep$rpu.4 a.rdsap snds ap allnru reru llnur aoAB ruo1 .c6 J .69g NS slred 'sl4tr .16 Ya
'VE 'u teqr
'Vpl 'd. 's.to.t.tt741 tltoq ,to1t6 13 pan
'e6B-Z6g 'dd '1orr rS 'd '1o.t ula
'III 'ggp '11 '.ror1og arltto uopstlyl arp ,(qqsr; 1$ pan .96
'869I J 3tgZZ BuBrolpog-proJxo .str\i $l
u! gsrrcsnuuru gruroJ u! plualsrxa 'ouueruolv ueuuqol tnl oauopanoC uI lS 'nlf
'qggl 'J '988I SIf 'ryoa anep 's141 ug 'urruouu ,pgu es or lxq un .cql J .gI .IoC .69 ?olDt
'rro ollnru ap e.rede oao{oqotu epun ,996-696 .dd ,1e op pslrcs A1r
alouot&auo4 ar17 to zloog aqJ ul plualsrxa nIcUIrrBs aldsep er{ncsrp es e8unl IBlci
u,!p p,pr oap{mlou raurEelurs e{uesqe glurze.rde.r g rrfncsrp ralsocu ln.rolne u!0
_DJ
olso nu ugorl urp gqsopg gc zo.re8ns or€c nrluad olaarlour arlurp pu1-I .gg
'0gI 'u '7'dec'o.rtu1
13 pen '7o,ot71ag uopy,'npt ruo un ec lndecuoc a1so,,o|ttg ono{oqoy41
,net lBI
ppug8 ec drurl ug',oaog uppv. pllevJe.re ug .unq ruo un Ba lndacuoc olsa unq FI]
ppug8 apun 'egg '1 ',tor1og Taunbbs ug rS rzan 'e1g 'J 'fiqolfl.-Du! pq2laro,oy -68
;a/ag a.rdsap nrr€luatuoc ui 'qDpnTaA pllu?W.lB,&(€If epnqo .U uI lecrlqnd .lg
'sns rBru op InlBlI' ap csalururB aJBr tuoulIol ug '.1I
aqt
'Z,TZ 'd 'uosJlolype 'agouotdatuo4 aq3 Jo Eoog aq1 ,u9a1 urp ?qsontr u! gslrcsap
olso trrsrupnr e1 apqar gll€ o BI ap Barrpaluo1 .669 .d ,111 .1oa ,nqog at17 to
DJN
uopsry ary '{qqs.rr u! acrruqoz a1xal rolle erfncsgp 13 pen .gg1 .u .ggl .d ,,tot1og
IB
eor rnrnyu vsNlcluo Is nf,zsNttoo rnT vsurcN.v.c
106 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Invention of the Zohar", pp.56-61; idem,Kabbalistic Manuscripts and

"The
Textual Theory, pp. 295-333. A se compara insd cu maniera distorsionath,
de fapt inversatd in care au fost prezentate, in acelaqi volum din Kabbalah,
punctele mele de vedere despre hermeneutica zoharici, ceea ce am numit
,,Cabala inovatoareo, de citre Elliot R. Wolfson, Anonymous Chapters
"The
of the Elderly Master of Secrets: New Evidence for the Early Activity of the
Zohanc Circle", Kabbalah, vol. 19 (2009), pp. 169-171. ,,Propria" sa viziune
despre subiectul hermeneuticii este totuqi mult mai asemdnitoare cu ceea
ce descriam eu in fragmentul citat mai sus. Inutil si spun ci qi in cazul lui
Abraham Abulafra, un alt reprezentant principal a aceea ce am numit,,Cabala
inovatoare", am subliniat importanta contribulie a unor elemente anterioare,
agkenazi, la hermeneutica sa. TotuEi nu impdrtdgesc punctul de vedere al
lui Wolfson, cd avem o dovadd a ceea ce el numeqte ,,activitatea timpurie a
cercului zoharic" in textul cabalistic publicat de el.
100. Vezi Idel, ,,Enoch is Metatron", republicat in ldel, Lumea ingerilor, pp. 98-100,
qi mai tArziu inBen,pp.4L0-417, qi fascinantul studiu al lui Liebes,,Mitul
cabalistic al lui Orfeu". Fapt interesant, discufia lui Liebes ca urmare a
unei observafii a lui Robert Eisler referitoare la posibilitatea ca vechiul
erikapaios orfic sd reflecte o versiune ipostaticd a mult mai tdrzi:a,fui'Arikh
'Anppin zoharic, cea mai inaltd configurafie divind in chip de cap, coroboreazd.
teza lui Adolphe Franck in privinla antichitdfii anumitor pdrli din Zohar,
unde intr-adevir acest concept joacd un rol central in teosofie. Yezi infra,
n. 111, qi Liebes, Studies in the Zohar, pp.21l-212, n. 178.
101. Vezi infra, urmdtorul citat despre ,,Capul Alb".
102. ,,Credinf6" inseamnd, in simbolismul zoharic, sistemul acelor sefirot, care
este considerat caracteristic credintei cabalistului. Vezi Yoni Garb, ,,Secretele
credinlei in cartea Zohar", in M. Halbertal, D. Kurzweil, A. Sagi (eds.),
Despre credinld.. Studii despre conceptul de credinld gi istoria lui Xn tradilia
eureiascd. (Keter, Ierusalim, 2005), pp. 294-gLl (ebraicd).
L03. Bulina de-Qardinuta'. Despre acest concept cardinal, vezi punctele de vedere
ale lui Liebes, Secliuni ale lexiconului zoharic, pp. 158-167; gi Har Shefi,
Malhltin Qadmain, pp. 77-93; iar mai mult despre aceasta vezi infra, in
discutarea fragmentului'Idra' Zutta'.
104. Cf. Zohar, I, f. 156a, unde este descrisd o situalie similard a numeroase
sc6ntei generate de un fulger luminos care loveqte un fier, ca parte a momen-
tului creafiei. in unele versiuni ale acestui fragment, Iumina este infeleasd
ca un punct. Vezi, de exemplu, Cordovero, Pardes Rimntonim,, V:3, I, f. 25a,
citdndu-l pe R. Yosef Caro, Maghid Meisharim, p. 201.
lO5. Cf. The Book of the Pomegranate, ed. Wolfson, p. 265l. pesolet ha-mahagava.
Nota lui Wolfson, ibident, la r. 4 indica paralelismul at Zohar, Il, f. 254b.
Pentru degeurile la nivelul superior al domeniului sefirotic, vezi textul lui
R. Azriel din Gerona din Comm.entary on the Talmudic Legends, ed. Tishby,
pp. 104-105, care va fi analizat in detaliu infra,in capitolul 3. Vezi qi R. Nathan
$apira din Ierusalim, Mahabberet ha-Kodesh, f. 33b.
706. Zohar,lI, f. 254b-255a, publicat intr-o compozilie numitd Heikhalot. Despre
acest text, vezi Meroz, ,,R. Yosef Angelet qi ale sale nScrieri zoharice,",
pp. 332-333. Nu cred cd acest fragment face intr-adevir parte din compozifia
heikhalot cabalistici, iar limbajul Ei conceptele lui sunt mai apropiate de
abordarea 'Idrot, aqa cum vom vedea mai jos. Acesta este unul dintre prin-
cipalele texte doveditoare utilizate de Luria, potrivit versiunilor conseryate
in'Etz Hayyim de Vital. Vezi, de exemplu, Sack, Cordovero qi lthak
"Mosh6
Luria', pp. 314, 333. Sintagma aramaicd mi-go mahaqouo, care se regdsegte
 'gzp-LW 'dd.'uag 'lapl IA ig7 'd 't11tyy qslmaf u1 salpnts 'seqerl lggg a16a
.-t8g 'dd '1 '1ot' '.tot1og aIfl lo ruopsl4t aqg 'fqqsr; uJ Fsnp€rl '8062-q682 'J 'I11. :lBr{1
'.tot1og',ol1ng.orpl u! ldecuoc mlsete e erfncsrp ?l1e o IS lzo 'rapx $ log u1g, alEn
epur.rdnc oc lsoloc dec rnun p luul.rodrur ldecuoc un 'aIIZ ap ugrlgg Iar InlugJS 'l,II -uF
'oJ€olJalln ecruoSoursoc eloseco.rd oP.
urp elred cug nu 16 redsrp epalugcs Fc puru€osug 'rcrlsr8eurl Ialsacu rurolroC Elil
'EB1Z 'I 3lI'roqoz ulp rolra?ugrs Inlxoluoc ug e.rede gr€Irrurs gur8ulurs O 'gII ' ,rn
'q98I I '111"tot1o7 '911 e.rds
'p88 'I 'nqqIDW-Dq raJas W lecrlqnd 'xuopv, ppaPJ
(oreolralue acrlsrlequc r.rer.rcs ug efap
?oso 'U 13 pen 'unnlL rrf.rgc lnc.rac ulp ua
g1s1xa g.rn8g Rls€ocv 'e1fu.r8 glnd ec elndacuoc luns o[ururnl 'zec lsece u1 'i(q
'7otu6og rn1 er.rlerueqE ed glezeq p.rn8g o 'gu1urn1 ap unlal ap 8le pueruo os
InI
apun 'e6g 'J 'gg8 Ng slr€d 'str\I 'u€p€ur€H urp Joso1 'U mI tumqul€ I-I gs 'q7
undo.rd no arec ed 'p,tylas acaz alac atdsap nl.toluaaoC Inruruoue nc rrica.rrp ap 'na
0rg uI puqp€.rr ec rerfea.rc 1u lc€ Inlnul.rd e e.rerrcsep ?ls€ace B.reduroc os V '?II
',,roIIqlV pq1y" else.rdxe n.rluad ',Dllnz
'€9
.orpl. ulp lnlueur8e.r; 'oLJur y3 \zoL'rapx ntglas '11qeqord 'pugzundsaroC 'gII 9sP
g71 'd'.tot1og a1fl u! salpnts '?,ll -uo
'lg-gg 'dd ',,rD1.loz or{l Jo uorluorrul aq;," 'sure.rqy gS lzen
asg
'00I 'u 'otdns rzal^ - prpl pnop alac ap $ ,o1nSuaj-?p ,e4?S ap gfuesa u1
glelueze.rde.r olso BIBqeC 'xnatqVg sap asnatEtTat arydoso1yld ol no apqqox oll
u!
'>lcuerg e1 gc leuorfuour omqar; 'ppnldacuoc olelrprng op z€c un puglsolu
'ga
Br aslrcsap g 1od a1x4 olsocu gr rulc lrua^ap € rpnls olsoce ut61'lnlnr
oJa
-DqoZ o torpl. r.airf.d'Ioqos :(pcr€rqo) LZZ-\OZ'dd '(ZIoe) 9a 'Io^ 'tlo\oqqoy
',.3uruea1,11 pue ornlcnJls i.ofinz .orpl. atq.& - BrpI oql urorJ ourrJ slq? sI
otl
luora.Urq t*og" 'uap1 iutotupoS utltEpn'geqg "re11 :gOt-OO 'dd'otanoploS
'('s
?qsow 'a'('pa) {cEs 'g uJ ',,omlarallT lorpl eq1 o1 uosueduoc EI pue rrobu,el ola
urg, ue{e,e141 ur rlBur{oqs eq1 ;o e8erul aql Jo l€nrlsuoC alqnoc arq7" 'uapt
AJ€
:egt-ggt'dd',to1t.tplupSoarolupC01c'tlslluInuDxuauoC 'uqnsvrnl€alerl€lap
uplocroc roun Inloorqns lmlrlsuot B rJpunpv Fnop aloc erlurp efueregrp '.luocog 'III
'g8I-ZgI 'dd'ulorapoS utqqlon 'geqg.re11 iggf -rut 'dd'c1.tot1oz'tnlnuocual af) (0
runtfcag'seqerl i06 'u 'IgI 'd'pct1sr1oqoc prntorayl ap !!pn$'qo11l?op IzoA '0II ,JD
'q/"gl I '1 '.tot1o7 '691
' Pzl
6LT-?gl'dd'urotupoS ulqzllory'geqg re11 rzal
'olBlI^IlBarJ ap rc 'ngr ap aleEeleu €t rollalugrs e a,re1e,rd,ra1ul plp o nrluod '80I 14',t
'Zg 'u '98 'd '.ssou In
-:1.req q8norql lq8IT" 'uosg1o16 iAgI 'u 'ggl 'd '.rot1og aqt u! salpnls 'soqorrl Bi
:68Z 'd '1 '1or'.rct1og atg lo tuopsty,
aq; 'z(qqsr;, 1S lzen 'qggl 'J '11 '.tot1og'791 In1
'(qcr€rqo) 79-97 'dd '(166I 'o
'rur1usn.re1 'urupqsn.ral rlDauo,Dd TouJoj ;a/ag terlqselv grlsontr
^€8srtrt)
uoq Joso1 'U BI Borocnpo4ur u! Inlcarqns na zolarl orec u! plag 1* '18-t8 'dd €
',,ssouqluq qEnorql lqBIT" 'uosg1o6 luatuoru n.rlued lzan 'leredes nrpnls IB
ta
mun Inlcalqo olnlrlsuoc ps puglurn €ls€oc€ 'rn1n-er 1nruoruop ug ea.rerlur ur.rd
ou€run rrunrfceg.red ue.re8urle EI areolgoJar ugoT urp grlsontr 'U mI oluorras €I
ug rS 1gc 'roqoz u! lple a.rede e.rec aounrlsaqc e1 sof reru lroJor rol Etu nu In
pc zarurlqns Fs uli '6le-tlg 'dd ',,eun1 {BrIiI lS oro^oproC 9qso141" '>1ceg €a
rS urnca.rd i..guerpe;es uIBq€C uJ pur^rp ee,rrpug8 uJ / aur^lp rr.rrpugE EarBcU o
-Irnd" u! 'D4u'lel op a?Bllc aropo^ ap elelcund $ gzen 'alzrgl Bolelrqcquv aq
urp larlo rfugs r{eq,rgq acoz rolac ea+r€oru ap '€69 '1 'qqaga7,1tr-or1 tlalilg, u\p sI
rpl€rBrfi€g IIBIJBN 'U InI € €aocu €c rrglardralur roun 1r,ur1od 'g1eEa1 alse 1
eeunrf cag.ra4'€8gI J' 11'.tot1og rzazr'unnprza.r ep eere{p.rnc ardseq'gluapecerd 't!
eaunrfaes u! l€zrluuu cueqoz Flxol u! yS urncerd 'qZgZ ] 'II'e1t 'S '1 ',tot1og '9
'nldrrroxo ep '1zen rmloz u! rrnzec allntu ug erude 'snpe.r1 Flxel u! rro rorl ap p7
r0r InlnYu vsNrcluo Is nsztrNl^Ino InT vsuloNYc
108 TREI TIPI.]RI DE NAU PRIMORDIAL

118. Aceasta arati cd inaintea autorului lrui 'Idra' Zutta' a existat o invdfituri
care a combinat deja mitul midraqic despre lumile care au fost distruse cu
o interpretare cabalisticd bazatd pe scdnteile ce se sting.
1L9. Zohar,III, f. 292b. Vezi Har Shefi, Malkhin Qadrnain, pp. 162-188.
L20. Zoltar,III, f. 253a. Istoria termenului eiqin in ebraica qi aramaica pre-zoharice
este un deziderat, care va ajuta la luarea unei decizii cu privire la valenfa rea
a acestui termen. Vezi pentru moment, de exemplu, TB, Berakhot, f. 58b,
Baba'Metzi'a, f. 107b. Din cAte gtiu, din lectura materialului magic de la
inceputul Evului Mediu, conexiunea drntte ziqin qi maziqin se gisea gi in
acest tip de literaturi.
l2!. Zohar, I, f. 100a, d,espre zohar, radiafiecare Be rdspAndegte in toate direcfiile,
pe de o parte, gi ca generatoare de descenden{d, pe de altd parte. A se com-
para qi cu textele suplimentare la Zohar, I, f. 250a, gi II, f. 14ab.
122. Zohar, II, f. 176b; am utilizat interpretarea dati acestui fragment de Yehuda
Liebes in studiul siu ,,Zohar qi Eroso, 'Alpayyim, vol. 9 (1994), pp. 78-80
(ebraicd), combinati cu traducerea lui Daniel Matt, The Zohar, ed. Pritzker,
vol. V (Stanford U.P., 2009), pp. 545-546,572,n.65; vezi gi notele de subsol
ale lui Matt la acest fragment. Vezi gi Elliot R. Wolfson, ,Woman - The
Feminine as Other in Theosophic Kabbalah: Some Philosophical Observations
on the Divine Androgyne", in L.J. Silberstein, R.L. Cohn (ed,s.), The Other
in Jewish Thought and History (New York University Press, New York,
Londra, 1994), pp. 168-170. Vezi qi 'Idra' Rabba', Zohar, III, f. 142a, unde
structura masculin-feminin ca emergentd este explicitd. Vezi qi Har Shefi,
Malhhin Qadmain, pp. 114-115, 226-227.
123. Cf. Matt, The Zohar, ed. Pritzker, vol. V, p. 545, n. 3.
t24.Yezi gi ldel, Kabbalah & Eros, pp. 58-59. Despre aproprierea zoharici a
mitului lui Adam care creeazd demoni, care a fost discutat mai sus, vezi
Zohar, III, f.76b-77a, tradus in Tishby, Tlrc Wisdom of the Zohar, vol. II,
pp. 542-543.
125. Yezi Yehuda Liebes, ,Zohar gi Eros"; Wolfson, Circle in the Square, pp. 60-63;
Zohar, ed. Pritzker, vol. V, p. 561, n. 35.
L26. Pentru alte exemple cdnd sunt aruncate scintei ln toate direcfiile, vezi Zohar,
I, f. 156a, III, f. 30a. Cf,, totuqi, importanta tliscufie din Zohar, I, f. 16a,
tradusd in Zohar, ed. Pritzker, vol. I, pp. 109-110, unde punctul este lnfeles
in mod explicit ca sim0nt6, ceea ce inseamnd, in acel context, inseminarea
sefirei femirine Bind de cdtre Hokhmah; salu'Auod.at lta-Qodesh,IV:5, f. 116d.
Vezi qi Frank, La Kabbale ou ln philosophie religieuse des Hdbreux, pp. 213-
214. Acesta pare a fi un exemplu pozitiv care este un termen comparativ
pentru precedenta discutie ontologicd despre irosirea spennei. Nu pot aborda
aici rolul jucat de materialul seminal in general in cartea Bahir qiln Zohar,
unele aspecte ale acestui rol fiind deja men$ionate de Liebes, Secliuni ale leri-
conului zoharic, pp. 253-254, g 365; Abrams, Partea feminind a lui Duntnezeu,
pp. 53, 64,87,92, lO4, !2I, L29, L37, 148, 180; qi Wolfson, Aleph, Mem,
Tau, pp. 130, 149-152. Lectura atenti a ruror imense corpusuri de literaturi
cabalistici teurgico-teosoficd, de exemplu a cir{ii Baltir, a Zoharului, a Sefer
ha-Peliy'ah qi Qanah, precum qi a Cabalei cordoveriene qi safediene, arat{ ci
centralitatea temei seminfei transcende intr-un mod considerabil ceea ce se
poate ghici din lectura relatirilor savante asupra subiectului. Vezi Benayahu,
Ma'amad.ot u-Moslr.auot, pp. 69-73; gi Pachter, Shemirat ha-Berit.
127. Despre recursul la versiunea din ?8, 'Eruvin, f. L8b, in literatura zoharicd,
vezi, de exemplu, Zohar, I, f. 19b,54b-65a, aaruTtqqunei Zohar, f. 121c. Vezi
Liebes, Studics in the Zohar, pp. 61-65. Vezi gi ldel, Kobbalah & Eros, pp. 32-33,
 '88-Z
'(y191 'euro6.re1) g:II 'rlountug, bllaaqs'lquplv rIaI{ .U ,nlduraxo ap .gzon
'nlpantr 1n^g u! Elncsounc-aurq pclEoloyzg aunrzrl o olso auerun olalu1nppur IZOA
oluol urp puruaaold Bc l€urruas InIBrrolBI^tr 'rrfncsrp ap rnrr uJ F]srxo €IrnT rnl '?c
pIuqBC u3 re1 'ugg6 'qBgIZ 'J'qaqsory-q
UDn{aJ nes'tr16-914'dd,otanop.rc3
'nt{
?rtsow 'a'('po) {cBS ap glecqqnd l{.rpc rolsecu eaped 13 ,cqgtl ,cqg6 .cg6 ,at6
os o
'qeg8 'clg 'qeIZ 'J 'rlorotryg ntag 'uapl n€s :(B6Z .g ,1 ,qolaqg-og ug glurdoc
€cB
16 '*o.re3 Joso 'U yS {equ:11y r^oT-€q gqsory ueq ourol$ .gu ,g .dec ug sof ,nJa1
leurpe4) cgg 'J 'II 'I:A)O( 'Lu1uo1au![ saprod lg0l ,0U .dd .gI .1o,r !2, .d urn
'(986I 'rurlssn.rol) gI '1ozr lggl 'gL'LA'd '11 1oa :16I .III-0II ,lZ,O?,, LT .d.d
'ua)
'6 'Io^ :?IU-SIZ'Ag 'dd'g '1o,r iggl 'd '2, '1oa 'uapt i6g1 .tg .dd ,g .1orr.,uapt
ittZ'Sgt'dd 'g '1ozr 'uap! i6g6'OOZ'6Ll'0ZI 'dd .16161 .ruqesn.rol) .Io^ 'na
I
.1 ,11 ,.tot1og '!xa'
'tlsopog .totlog zaunbblL'.tobo17.rg. 'o.re,rop.roC :qfgl-qggl urp
erfncsrp eluelroduu'nldurexe ap'rzea'rolpzur"rdnc loqruls un ec uuuads n4uad .IgI 'Jo\
BpJ
'699'u
plcads uJ '6ll-9rl 'dd'tttotupoQ utrt?7ory'rJoqs reH le21 .g,tloppru e.rdsap ^Il
,Tolosoa-or1 .u ,ggl "d,71.rag-nt1 prlxuaqs ,relqceg !0lI .u ,69I .d -8r
lalD,Dg itl 'p9
'"8ugegng auurrq" 'uap1 !119-g1g 'dd 'Eu1ag ,sotg ,a8on?ut ? .uosJlol\ IzoA .0gI
'?lou Boreolpru.rn rS 'qgg 'S 'qsapoy-Dq laraqqoTlDly.a06 J .I €o
sol
',tot1og rza1 'rnlnpr e$rugap rSpsug uc roqoz op gslrcsap olsa uBA ug lefupres
EorpsrqA pc leuorfueur aFqa.\L 'g0I 'd 'II 'Io^ ',tobo17 .tg,IS 'qgZZ .J ,TDauD,od '89
Toutoj'.reb$e1y Joso1 'U v!'eLgA 1 '111 '.tor1o7 ',outuaqa741 ota,og,eor.ruqoz 'J
Ilrn?Bralrl IB rorrolln Inlurls uI g?ualslxo Bounrzrl IS ,uIII .J ,III,rorloz vay.66T
'? 'u 'g?g 'd '6 '1o,r 'ra42tr1.r11 'pa'nqog.961
'qggl I 'qopnqaiT WEU\W'1ef,(e11 rzaA '.arleulurJoE uBE.lo,, sc
mlnsnlsJ €orauosop n4uad '0gI 'd 'gI "Io^ I3 'gg-?g 'dd ,g .1o,r ,ruaprqr nc 'II
r* e.redtrroc os € :gg 'd '91 '1oa '.nbo11 ,rg, tzoA '.orofunuos 1u ueEro" €a snI€J lz
erdsoq "tr1 "d's1oqtu'Cg g sa8nut1'ap€Hg rzoa 'orueyo.rorq Bc pl€nxas ecnsr8 al
-urur ruluod 'ar{euerue op 1* cgosoaq Inruaurop ug .rouadns la^1u un ap g1e8o1
also eurreds '96 'd '{qqsrg, 'pe'spuaEaT clpnurlDg aqX uo tloluauuog ugelap
gr ruorurlqns gs ourlnc oS '6lI 'u 'g 'dec IS '69 'u ,g .dec ug sof reur e1u11c 'g€
op
elefuue;e.r rzaa r$ lgl 'u 'ZIt 'd '"1q8noq;, cgsqeqq€X uI uoll€rgqcues slr
puu I!^g Jo uralqord eq;," 'uosqoc€f ap esugrls o1efu1.rege.r lS '609 .d .11 .1o,r '{
JU
'.tor1og
aqlto tuopstlyl aq; ':(qqsq, rzair'aunrcqo8 Br nFJ n4uod .aped p1p u1
SU
€lgr€ roa pc .reds unc e6u 'erfcelp plts o-4u! ?zealrlgt rlSrpqec a.rlurp rfpur
roloc € glcoroc ue.reSelefug pJ alsa ne undnse.rd oc Booc tep ,qo,h7a6-ot1 o
IBIU
ntag uy IJ rB runc 'BIBqBC u! usrlacse ap alduroxe €^olgc -u6rxo pc pldey Io
saEV alpp?W aqy o?
t
lulu{qns arnqo.\L '882-g96 'dd '(9g6l 'puo.rsso.r3 '{ro1
^roN)
an?g aw uorf, :l ,c1z|onlt.udg Ilslmaf '('po) uoorc .v uI ,.ulsrcpnr 0
luorcuvJo €
sespdurl lecrlocsy" 'epee.rg uo^ols IS :gg-g? 'dd '(096I 'urrpsn.rel; aunloy
aanqnf raDg I qoqzlL '('po) uorBg oI€S uI'(pc!€rqa).acrse.rprur rS acrpnurpl
olosrns ug pful.regns rS qrzacsy" 'qceq.rn urIBrJg $ pan .OT,Z-ILI-dd ,(1002 -
'a
'auruq e.r1o51) adorng funyag-q|t\aw u sur4.lslrqC puD sma,p t.spe; .re8ug
u€A 'H'f teu8rg 'V'W uI'"r(lald rz€uo{qsv r(.rn1ua3-qg1aA\L ur wsrcllaasy
puu 'urslcqo.rg 'uop.u(yery" 'otup? iggt-tgt 'dd '(166t ,e.rpuo1 rS r1.ro; alo1q u
€
's.roqs11qn4 puBIrBC) sa?y a7ppq47 aqt u! apw SuTtuocag,{'spo) rolaorld\ .f, ,
'ueqo3 '1''1, ug '.ursrcr1sf1q qsralal f.rnluoC qluoolrlrll q IBapI rpocsy oql pue
ap141 Sururocog :qlBqqBS aq1 daey oq \ sqcnung" 'uosJlr)l6 1oryg lgg-11 .dd
e
a
'(Gl6I) IA 'Io^'gg"'upuno.r8{c€g cmr€lsJ puB crurqqeg s1r lsupEy ursrcrlacsv
s,udqegu 'gorcze1uu11y 1991-611 'dd'1nog aylto uo1cls,Ct14.eurg rzan .BIBqEC
urp .ozacse" rasndnsa.rd e.rdnsu gfugurgs erdsep oc5osoo? .ropunrzr,r e1lfuc
-11dun r$ €pqeC op aruroJ pnop olac orlul ls€rluoc lsace op uirapunlp dnco
pur gs .redg '69I-IgI 'dd. 'ugl .mo ulp trnluory'ssn11 rzon .Og?,,gZZ-92,6, Lg-gg
60r Iolnyu vsNrcruo Is nszsNwnc ml vuurcNvc
110 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

p. 46, iar viziunea sa a fost adoptath de mai mulli cabaliqti, cum ar fi, de
pildi, aqa-numita Scrisoare SfAnt6, de largd rdspdndire, atribuitd lui Nahma-
nide, care trateazd despre uniunea sexuald. Vezi Seymour J. Cohen (ed. 9i
bad.), The HoIy Letter (Aronson, New Jersey, Londra, 1993), pp. 99-101,
copiatd uerbatim. de discipolul lui Cordovero, R. Elia da Vidas, Reshdf
Hohhrnah,II, p. 474, qi de Cordovero insugi, 'Or Yaqar, vol. 4, p. 22. Deosebit
de importantd in contextul nostru este aproprierea acestei viziuni fiziologice
in'Idra' Zutta', Zohar, III, f. 296b, unde moartea protagonistului literaturii
zoharice, R. $imon bar lohai, este o formd de experienfi orgasmicd ce implicd
o formd de ejaculare. Cabaliqtii au adoptat aceasti viziune - vezi, de exemplu,
Recanati, Comentariu la Pentateuh, f. 62b, sau Cordovero, Pardes Rimmonim,
YIII:24, I, f. 54c, unde menlioneazi qi legentlele anatomiei -, iar unii chiar
iEi imagineazd simAnla celestd ca fiind constituitd de toate sefirot. Yezi
infra, n. 134.
l32.Yezi, de exemplu, Isaia 26.2,28.5,45.19,60.21, 61.9, 64.9, 65.9, Ei in alte
pdrli in Biblia ebraicb: 1 Cronici I6.L3, Neenrio 9.2, sau Psalmi 22.23. Yezi
qi Michael L. Satlow, $ssdo; The History of a Rabbinic Ide{, HUCA,
"oWasted
vol. LXV (1994), pp. 137-175 (indeosebi pp. 161-162, 168, unde el sugereazd
posibilitatea unui impact zoroastrian asupra inaltei evaludri a spermei de
cdtre rdbinul babilonian); Pachter, Shemirat ha-Berit; despre sintagma zoha-
ric6. zera' qadiga',,,sdmAnfa sfdnti", vezi Wolfson, Venturing Beyond, p.27;
pentru surse suplimentare din Cabala, vezi in special pp. 36-37, 49,54-55,
87-88, 158-159, Ei a se compara cu Roniani 4.16, 9.6-8 salo Galateni 3.27-29.
Expresia ,,seminlia lui Israel" apare in cea mai veche referire la Israel din
sursele extrabiblice. Vezi D. Winton Thomas, Documents frorn Old Testam.ent
Times (Hatper & Row Publishers, New York, 1958), pp. 137-141. Despre ames-
tecul seminleilseminfiei lui Israel ca picat, vezi Ezra 9.2, 10.19, qi discufia
lui Jacob Milgrom, Cult and Conscience, the Asham and the Priestly Doctrine
of Repentance (Brill, Leiden, 1976), pp. 7l-73.
133. Vezi mirturia lui R. $lomo ibn Adret: ,...intenfia lui Onan de a-gi distruge
simdnfa, [acestea] sunt lucruri care nu se spun decit cu gura lipiti de ureche
qi [aqa] cum le-am primit, in qoapti, nu trebuie sh le spunem decAt tot in goapti.
Iar acesta este un secret din secretele impregnirii". Vezi R. $lomo ben
Abraham ibn Adret, Responsa, I, ed. Ch.Z. Dimitrovsky (Mossad ha-Rav
Kook, Ierusalim, 1990), pp. 15-16 (ebraici); qi Idel,,,In a Whispef ,p.475.
Secretul impregndrii inseamnd aici asocierea unui suflet al unui mort cu o
persoanb vie. Vezi M. Idel, ,,Comentarii despre Secretul lui'Ibbur in Cabala
secolului al XIII-lea gi semnificalia lor pentru inlelegerea Cabalei, Ia inceputul
gi in ilezvoltarea ei", Da'at, vol. 72 (20L2), pp. 5-49, vol. 73 (201D, pp. 5-44
(ebraicd). Nu este aici cadrul in care si analizdm legdtura dintre impor-
tanla materialului seminal qi ideea conceputd de R. Yehuda ha-Levi, in
secolul al XII-lea, despre trisdtura speciald a poporului lui Israel transmisd
din generalie in generalie qi tradusd ca segullah in cartea sa Kuzari.
tS4.Yezildel,Kabbalah & Eros, p. 34. Vezi pasajul elucidant dinZohar, III, f.90a,
unde persoana care igi varsi simdnla in van este numitd in mod explicit
,,rea". Vezi qi ibident, II, f. 219b. S-ar putea foarte bine ca aici sd existe un
joc de cuvinte intre termenii ebraici Zera' qi Ra'. Yezi gi Pachter, Shemirat
ha-Berit, p. 155; Ei Mark, Revelalie gi rectificare, pp. 130-134. Deosebit de
important este accentul zoharic pe vagin ca ,,receptaculul potrivit", m.a'na'
heqera'.In comentariul lui Cordoveto ad locum,'Or Yaqar, vol. 13, p. 128, gi
in al siu Tefillah le-Mosheh, f. 4a, termenul ebraic pentru,,in van", Ie-uatalah,
este infeles ca opentru puterile externe", aclicd pentru puterile tlemonice. in
acest fragment important existd o indicatie ce poate fi consideratd mai mult
 lInIu
€rrcB^ar'c.lBIBdos#fi"Jfff :,il;il::?,T:+##:X"#'ST5";".: ul 'a
'68 'u 'g 'dec'o.tJut r$ rze,t i16961 'erpuol 16 uceq11 'ssa.r4 ,{1rs.re.rrufl IIauroC) 'tlolp
WaJ pnlqlg o lo nato7 paalpary puD lualcuv aqJ :oll ra$DW puo qlrog ts '8
aUl 1?,t 'asDarcul puo alUral a9,," 'uoqoC i(ura.re1 rS :tul'tssod'19661 'fa1ar1.rag .ou.
'ssar4,(11s.re,rrun €ruroJrl8J) arnqnJ clpnulDL ur xag SutpoaA :?aprsl ?DurDC ap 1l
'ugui(og IarusO :gOg-pOg 'dd '1oatc D-l arDc ad otauat 6 Tnpqtpg'.reure.rqcg lpJlu
lzaa 'crurqe.r Inrusrcpnr u! aleapr rarfue.rcord rafueyodurr earelSa.rc a.rdsa6 unE
'99 'd 'sururqy '61 'pa '(900U 'saIaFuV so1 'ssar4 queqC) pos aIfl lo xag IICTd
ar1,6 '1rsdo141 rS i17 'u 'VEZ 'd'.tor1o7 a1# ur salpnls'saqarT 'nldurexa ap '12e1 '2,91 '€06
'(?rrerqo) Zyy-WI'dd
'(zI0z 'olnlllsul :Irlsrg '.{ilsrazrrun saqarl opnqaL TntosaJotd'nrqou PSIIu
^{arqaH) UI .I
1nynuala1td ap?1pap rlpryS 'Dpnqap nrryad '('spa) JJor{orN 'U'tr\I 'zoroIAI 'U
'qreC 'f uy' ,,.tot1og rS u9e1 ulp gqsontr orluJ procezop un erdseq 'nufurgcod grg; -rodt
lecgd un," ngs Inrpnts 'luocor reur 'rS IzoA '99l-6gl 'dd'V"tag-or1 lDrlluarls vr-9
talqcu4 :LgI-VgI'dd.'tusqoquts sI pup lppqqox aqt uO'ueloqcg IzaA'9gI InINC
'0lZI rolru€ plndecul u1 'eruedg ug pqeqo,rd IBru Ioc o-1rsp8 eIEqr
E a'r€c od 'ocgosoal runrzrl raun eiualsrxa Flsale BUBInqV aJBc ur nldwaxe onc
'9LV
IIB un mlued '6 exeug 'o,(ut 1! rzen 'praua8 uI €ru€dS u! n€s €rIrlsBC ABU.
uJ lsoJ B Bg€Inqv orar ug ua Inurlln 'gL?,I ap alureu! pqeqord Fl€lsal€
uoq
IoJls€ alsa gur^rp EraJs plpul reur €oc uI olod€c lorl rolor rar.roal efuelsrxe 'Pld
.rer 'pcrreql alnsurued urp piuasqe ap gpeorred gEunl o gdnp 'g8ZI tS ggZf
aqca
arlul €rlrcrs uI psrrts lsoJ B Bg€Inqy rnl Eo1r€C 'q882 I 'III 'rDltoz ',oJJnZ
a8n.
.DrpI. ttlp aurarp aleduc rorl rolac rarrool pugzundsaroc 'Il 'd '(188I n€lsarg)
4aDrC 'H lord sap Eols1tnqa1 '01 unz {ttt1cs7aqn7',JO-eq ralag s€U€FqV aulJi
ureqerqy" 'r1eur11e1 'y 'pa 'lO,-Dq nlag es e u1 'nyay otrJas urp puruelord erfnr
olsoloc aladec lorl Flsrxo Fc Eg€lnqy u€q€rqv m1 ezelodr nc e.ruduroc os v 'ggl -saI
'IEI 'u 'ptdns rS lzoL'EgZ '8BI 'dd 'gI 'lo^ I3 'gll 'd 'tuaplqt
luau
rS rzel 'crloJ5as mlnruaurop € oJorJcsop €c oIBs rrrpllo^zop e 13 reur.rads uIp
eeurSeurl ardsaq 'II 'd 'tr '1ot'';oboi7 rO, :za^'urzrrp rS u€run apruouop u! '62-t
'e.rndrur r.rolnd nes r{rqroc nc rarulads mlncolsarua plocued erdseq 'gge 'd
'gg-1
'(l,l,6l 'uolocur.r4 'serrag ua8urllog) ,(esdr1 'g'pa'usqoqutg puo lrv lpuolllp :LZ
'n4; ',(uremseJeruooC Epueuv rzel 'leururas mlnl€ualetu e1e elcedse pnop -Bq
aloc ruluad 'elg 'd 'II 'Io^ 'g 'd 'i '1o,r 16 '2,1 'd '1uap1qt 13 1zo6 'p1nce1deca.r opl
nes uralxa 1ec rS lerfuase nes uralur 1ec :elcedse €nop nB atec'lorljlas a.rdsap
9zB
rrunrzrl FJBIrurs olsa 'IndJot ezeereua8 aJBc aaunlsu€dxa gzeazrtiec ec 'g1e1r.r 'vct
'gu.ra1ur e.ralnd o ere euuads pc uzelodl 'crlorgas Flnruolsrs rerfeueura e lza
a.rulcogar o Bc Jeln v! 'fl,roz-Dq tloddtl-ot1 'qurads ep rr.rnlgcrd rlrgrruoJsu€rl alp
€ gluBsaralul oralrcsop o glsrxa 'gI 'd '(fg6l 'rurl€snrol) p '1otr'toboa tg, uy
gc urpuor{uour ps omqa.\L 'gg 'd'Toaoqsory-n loppluo,ay1'r.qeAeweg u! lelrc IZAA
'e1uep.g u€qerqv 'U rzo^ 'o.rairop.ro3 rn1 epoc$ u! qolDpn-q rnlnuarural a rBI
prelrtrns oraEalolul o erdsaq 'q76 '1'uupaquos 'gJ'gcrurqer erfrpe.rl urp FcuJ 'la?t
'rza,r 'lnceldacar un aurlap 'ra lnfos nc lenxas lc€luoc un pugle 'erec €raurog 'nl
erdseq '€6t 'B6g 'p'e06-p66 'g 'tuotlotay-al pasag 'IBInzV urerlurqv 'U BI 9CII
oroloproC rn1 rr.rrpugS ole ulpqraa odeorde apr{e.req.ra,ra.r gS gzon '.,rl$ararla II
rolrrnlenlu ee.rruqdepug rS uur.rnl 1nlll4tr" ',9 'dec 'o,tJut rB rza.r :auarpaJ€s acF
raI€qBC u rS 1gc '?nlnroUoz B lglu BoraSoloiul nrluad gluepodury ap ruorlxa llq
elso 'Ber €a1.r€d EI g8unfe Fs loJls€ o-pugcrpardurg '.ra1n u1 re rr.rg.rlspd u r$ llq
elugs raiurures e.rdnss arerluacuoc glseacv 'rar{ea.rco.rd ln5e.rp ap reop nu 'ro
alenxas alceluoc aurferlug E ap lfp?I1qlsod lnraurel rS gprzar rcr€ rer'rnlnpr rS'
agralnd BI p8unts Es IaJls€ 13 uea ug pl€srp^ og nu ps eo ec n.rluad 'efugurgs -BII
gzee.rlspd ueurn lnur8ul gc Insuas u3 'o.roaop.ro3 rnl E aunrzrl eudord lgcap op
rrr nlnyu vsNrcruo Is nszsNrNnq rn'r vsuroNYc
tt2 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

138. Vezi M. Idel, ,,Androgyny and Equality in the Theosophico-Theurgical

Kabbalah", Diogenes, vol. 52, nr. 4 (2005), pp. 27-38. Vezi qi prezentarea
unor pozifii din g0ndirea rabinici de cdtre Schremer, Bdrbatul gi femeia pe
care i-a creat, pp.339-340.
139. Idel, ,,On the Performing Body", pp. 254-267.
140. Zaehner, The Dawn & Tttilight, p. 215; i.d.em, Zuruan, pp. 111, 128,266,267.
Cf, qi cu Lilian Silburn, Kundalini: Energy of the Deptlts, trad. de J. Gonthier
(SUNY Press, Albany, 1988), care se ocupi de rolul semintei in procesele cos-
mice; vezi gi Mircea Eliade, Yoga: Imrnortality and Freedonr. (Bollingen Series,
Princeton, 1971), sub semenltrad. rom.: Yogo. Nernurire gi libertate, trad. de
Walter Radu Fotescu, Editura Humanitas, Bucuregti, ed. a II-a, 2013 - n.tr.l. lt
Pentru viziunea despre sdmhnti mai degrabd ca proces decdt ca substanf{,
vezi Wendy Doniger O'Flaherty, Wornen, Androgynes, and Ather MS,thical
Beasts (University of Chicago Press, Chicago, Londra, 1980), p. 20. Pentru
repercusiunile teurgice negative ale virsdrii seminfei ln van, vezi Gikatilla,
in textul publicat de Abrams in Partea feminind o lui Dumnezeu, pp. 185-186.
14I. Contentariul nr.istic la Cdntarea Ci.ntdrilor, pp. 232-280.
L42.Yezi M. Idel,,Eros: Path of Unity and Polarity in Kabbalah", in L. Sullivan,
F. Merlini, L.E. Sullivan, R. Bernardini gi K Olson (eds.), Looe on a Fragile
Threadll'amore sul filo d.ella fragilift. - Presentations of the 2011 Eranos
Conference, of the 2008-20 1 I = Eranos Yearbook I Annale 7 0, 2009-2010-2011 l5
(Eranos Foundation / Daimon Verlag, Ascona / Einsiedeln Daimon Verlag,
2012), pp. 296-322. Vezi qi punctul de vedere al lui Gikatilla, in tratatul
existent, de exemplu, in Abrams, Parteo feminind, a lui Dumnezez, p. 183.
L43. Cf. Liebes, Studies in Jewish Myth, pp. 88-90; idenr., Studies in the Zohar,
pp. 134-135, 219; Har Shefr., Malkhin Qadm.ain, passim; Sobol, Partea 'Idrot 15r
a Zoh.arului, pp. 126-198.
144.Yezi Liebes, Stud.ies in tlre Zahar, pp. 7l-74. Vezi qi su.pra, nn. 131, 134. 15!
145. Asi Farber-Ginat, ,Cu privire la sursele sistemului cabalistic timpuriu al
R. Mosh6 din Le6n", in J. Dan, J. Hacker (eds.), St&dii d.e misticd, ftlosofie 16{
qi literaturd eticd eureiascil dedicate lui Isaiah Ttshby (Ierusalim, 1986), p. 96,
n. 65 (ebraicd); Elliot Wolfson, Theurgical Dimensions of Prayer
"Mystical
in Sefer ha-Rinrmon" , in D. Blumenthal (ed.), App roaches to Medieual Judaism,
vol. III (198?), pp. 40-79, qi introducerea sa la editia lui din The Bah of
the Pom.egranate; idern, through Darkness"; Mopsik, Chemins de la
l6l
"Light
Cabale, pp. 256-306; Meroz, oCabala, gtiintd qi pseudo-gtiinf6", pp. 123-141;
162
Daniel Abrams, ,,oSecretul apelor de sus qi al celor de jos". O lucrare necu-
noscutd din Cabala castiliand timpurie", in J. Garb, R. Meroz, M.R. Niehoff
(eds.), Pentru Yehudah. Studii dedieate prietenului nostru, profesorul Yeh,uda
Liebes, pp. 311-324 (ebraicd); gi Avishai bar Asher, gi post ln scrie-
"Pociinfd contemporan
rile R. Mosh6 din Le6n qi polemica zoharicd cu mooahismul
creqtin", Kabbalah, vol. 25 (2011), pp. 293-319 (ebraicd). Pentru o noud
datare a activitdtii tdrzii a lui R. Mosh6 din Le6n, vezi Yehuda Liebes, -Anul
mortii lui R. Mosh6 din Le6n", in curs de aparitie ln Meir Benayahu's Memo-
rial Volume, ed. M. Bar Asher, J. Kaplan, Y. Liebes (ebraicd).
146. Vezi indeosebi Liebes, Studies in the Zohar, pp. 85-138. 163
147 . Yezi Alexander Altmann (ed.), ,,Sefer 'Or Zaru'a by R. Moshe de Le6n", Qouetz 16.1

'Al Yad, vol. IX (XIX) (1980), p. 264.

148. A se compara cu ceea ce scria rabinul din Le6n intr-un alt tratat despre
cele doud extremitdli care cuprind cele zece sefirot, in al sdu Commentary
on Ten Sefirot, ed. Scholem, ,Ibo Treatises", p. 371. Ib.r
149.
"TWo
TYeatises", ed. Scholem, p. 331. Cf. Zohar, I, f. 19b-20a; gi Munk,
MClanges, pp.287-299.
 'BI J 'IA 'loc 'qoxuDq2lDv-o1.1
qsaJaN-olt'u9e1 ulp gqsontr uI !S '6tr? 'd'"to1r.tp1uB7 DarolupC Dl nuoluauoJ 'r$
nps I€ €I BuoraC urp Brzg 'U rnl Eorocnporlur u! ufep glsrxa ounrzrl gls€acv'ggl
'(pcrurqo) gL-LL'dd tl
eJ(
'(466T) 1g 'lo^ 'sagpryg qslmaf '.,nr1uoc a.rds aur8.reur EI aq .rolalugs lalugs
BzqJrorrr€latr{" 'u.,(upa4 €arABH IS :qg 'J 'tloEt?op 'pnuloJ umutpa1o4 2V2.d,
',,tn1satag qasp,Dq I\IIIN" 'ure1s11og-ueqsop rS 'V:91 ,oqgog snpoxg rt ya 'gi LT 'VgT 4a
'6 'dec 'nzay1g nqDy-ap nbn4 e1 groJar eS .ggl
'g 1n1o1rduc ug -01
lurlulap €epal ruol umc uSe 'azouolaE raIuqEC Insuas u! 'pJ!/as BlsBacB urp
tolooDq urflredu gluuorfueru olso opun 'pI 'III '1oc'tlouoqtlop-ot1 qsataTl-ot1 ln,
J
ntag 'ugal up gqso4 u! plualslxa alfncsrp gluupodurr o rS rzea, tog.rn:cn1 Pn
UE
rornlnl p aur8uo ap lcund uc aunrcdalefuS ardseq 'ZVSM'dd'tlo1oqqoy -ol
aqt lo sutSrro 'ualoqcs u! Flslncsrp alsa tunc e6e 'ee1-11ry I€ InInIoJas
or
E arurorl Bnop B u! psrJcs 'unnl errrlvtal11 u1p rolo-ra€ ardsep Baunrzrl
nc u.reduroc os V 'Ig 'te 'dd 'utozupo$ u?1t?7DW'geqg ru11 rS rzea :ggt .d II(
-n
'.1n1cn.r; ppace.rd €f€oC" 'lBurC-raqr€d u3 lecrlqnd 'eZLg 'J 'lt uaqcug6 'sW .ZgI :I
'gel-tgl 'LZ "u'gV 'dd'sutor17 paryDqtllg'1ap1 rza,r 'arfeuetua BI rolrraJar Bc
.1g1 Dl
261$ pq.re,r BI ugaT urp gqsontr rn1 u e.raSrnce.r elrpupdsg.r ap Flsap erdseg
'(6991 'EPdrc1 to
'lL
'aqcszlr.rg '13) qsata111-oq nJag '('pa) {ouilaf 'V IzaA 'nlpantr In^g uI pluanu JE
-ur rS gcp.rqe ug psnperl '3ailns atdsap DauDC'snua1e.g-opnasd rnl a alreJ
'g
o-.4u9'nldurexe ap 'a1Sasg5a.r es
teu ep epuydep efura gc'aropol ep pund 1sow '0gI t!
'9 'd 'rysdoppe'qsapoQ-oq Tabaqg IB
rzaa 'selefug ep pqlsodurr BAar purg ec u3(y, m1 e a.relardralur o uluod .69I
'lg-99 'dd 'o1oqo3 atdsap rrpnSg 'ualoqcg ug lecqqnd cr?srpq€c ppueluur 15
3u9a-I urp rnFurq€r p qsapo$-ot1 .ggT
IzoA '6I 'd 'rpsdolq 'po Tabar1g u! €c IoJ €.I to
'g0I 'd 'II 'lol '.toboi1 .tg,'o.ralop.rog e1 aredu arec '.rnlnlara.rc 'Ji
eg.rnnprze.r" eruEelurs nc e.reduroc as V 'ZI 'd 'e-II € Balred '(Zl,gI 'SJaquo-I) '€
soqqd io.tp11ty'fa.roy urp u.rrde$ sugould 'U eoI-IIIAX IB Inlocas urp crprseq In
,3
In4souru €[ rcrunu glep.red o lgadocsap urv 'gr€r olreog eur8elurs o alsg
'gg'Ag'uu'28-18'dd',,ssou:1.ruq q8nolql 1q5r1"'uos;1o1y1 1* lzon 'gg7'd'Lgl I
'Z,e 'rt'?,9'd '.ssau>peq q8norql 1q8r1" 'uosgloTyy nc ereduroc as s
e rS 'lgcre.rqa) 6l-L 'dd '(Zg6I) 11 '1ot'ato1E1od lqlmaf ut salpnXs TualDsnraf a1
'nurslepnr uI caJE Inlrru urp Arloru rnun ezoJroru€lotr^tr 'srpurud ug erro1g1g3" t
'IopI 'W rza6 'rcrlue pa.rE lgosolg a.rdsep eq;ro,r olsa pugc '.tot1og ug rS u9e1 urp
gqsont m1 ap gfncsp aqlrrrnu€ ug r$ glsxa agosolg e.rdsep aunrzrl €lsuoc€ '€our '
t
Bararpd pdnq 'ggl 'u 'p 'dec 'o.tJuz rcqqep uql FI I€ orapa^ ap lnlcund rzal
'ra.ro;, p.reogalue ec g6 orlrqcoc o ec ogoso11l ardsoq 'UDruq7oH 1de.rp pleuorf
-uoru lJoaun olsa arar 'fiqEIoW 'eur111n n 'qoluqtlo:El'gutJas enop € olso nu 1
plecggnd earelnd Brarpc lr^ulod earela.rd.rolur aundo.rd uosJlol6 '? 't'gg7, '
-VgZ'dd'alouot&atuo4 aql to 2loog aqJ ugorl ury gqsotr{ rn1 urfrpe €l ss Blou uI .ggl 't
'rnlnpr ufuaza.rd ap E?ElcaJB €ar alsa p.qlas q11euy rutu eai o
.
ldey ep pc osarer 'sns r€w gIapc 'q?g7, 'J 'lI'mln,nqoz e lolDqylaH €op€d
ug plualsrxo Baunrzrl nc luaurSurg rnlsace ur{eleduroc u1q 'qggg I 'uapt% 'ggl -
'qlsolac eeunrcdalafug a.rdsap EunrJ rnl pluour8e.r; o,tlut vat rS !11 .u .l
,
'IgE 'd '"$|?lTuI^IC IB npr InpugC" 'lapl uI lecqqnd 'qtgg I 'rp uaqcurjl1tr 'sW .tgl
'3AI-60I 'dd '(lZOf ) IXX.I 'lo^ 'ftylCW'"uga-I
ap sosotr l sop UFTIoS aqcsrls{tu aluuerlaqun aurg" 'ureloqcs woqsrap IzaA 'ggl
'bbs 494 'dd 'uosg1o11 'po 'a?DuDr&auto4 at11 Jo 2loog aqJ us e prceds q
VaL'Zgl
'ggl 'IgI 'dd ',,9iurr13-opnesd r$ plugfS 'epqep" 'zorory 1S pan .191
'VgZ'd'uustullv'pe'o,nn7 rO,'Ogl
8rr In"rnyu vsNlcruo Is oszsNr n( rnT vsulcNyc
114 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

166, Vezi supra, n. L02.

167, Shekel ha-Qodesh, ed. Mopsik, p. 13. Vezi qi ibidem., p. 78. Pentru o traducere
francezi a fragmentului, vezi Mopsik, Motse de Ledn, Le sicle du sanctuaire
(Cheqel ha-Qodesh) (Verdier, Lagrasse, 1996), pp. 101-102.
168. Vezi Guide of the Perplexed, II, cap. 26 qi 36. Oricdt de maimonideanl este
de fapt inlelegerea frlosoficd a secretelor Torei ca tratdnd nu atAt probleme
textuale, cdt mai degrabd despre realitatea naturali, ea se regiseqte totugi
in gdndirea cabalisticd a lui Abraham Abulafra. Vezi M. Idel, ,,Despre secre-
tele Torei la Abraham Abulafia", in B. Brown, M. Lorberbaum, A. Roznak,
Y.Z. Stern (eds.), Religie gi politicd tn gdndirea ebraicd,. Eseuri dedicate lui
Auiezer Rauitzhy (The Israel Democracy Institute, Merkaz Zalmat Shazar,
Ierusalim, 2012), pp. 415, n. 200, 438, 449 (ebraicd); Ei Idel, Seoets and
Pearls.
L69. Sh.ehel ha-Qodesh, p. 104.
170. Pentru Zohar, vezi, de exemplu, l, f. 2a, II, f. 180a etc., qi, in repetate
rdnduri, ln R. Mosh6 din Le6n, Shekel ha-Qodesh, de exemplu pp. q 21.
Vezi gi Munk, M4langes, p. 288; Scholem, Origins of the Kabbalah, p. 427,
n. 145; iar mai jos, cap. 3, n. 235, Ei-cap. 5, nn, 14, 175.
I7L. Studies in the Zohar, pp. 96, 98.
L72.Yezi ibidern, pp. 85-138. Vezi qi IdeI, Ascensions on High, pp. 125-126.
L73.Yezi Sefer'Amud ha-Smalit, publicatd de Scholem, Moshe mi-Burgos",
pp. 208-209, Ei copiatd uerbatim de Nahmias, Migdol "R.Yeshu'ot, ecl. Cohen,
pp. 59-60"; vezi indeosebi nota de subsol a lui Cohen la p. 59, r. 16. Vezi gi
Shaked, Clarification, pp. 134-150; qi infra, cap.2, ,Cdtnva decadologii caba-
listice ale rdului qi binelui". R. Mosh6 a fost studentul fralilor R. Iacov qi
I,thak ha-Kohen. Pentru o viziune despre riu existentd in scrierile lor, vezi
infta, cap.4, ,,R. Iacov ben Iacov ha-Kohen gi fratele sdu, R. Ifhak ha-Kohen".
Vezi Ei concepfia lui Ibn Lavi, in Huss, Monturi din aur fin, pp. 129-130.
O concep$ie intru cdtva similard se afld in R. Bahia ben A"ger, Commentary
on the Pentateuch, despre Facerea 2.4, discutat de Gottlieb, Studii de lite-
raturd cabalisticd,, pp. 14-15, deqi gdndirea nu este menfionati. Trebuie
subliniat cd R. Mosh6 din Burgos a frcut speculatii qi in privinla relaliilor
sexuale dintre Adam qi Lilith. Vezi Scholem, ,Moshe mi-Burgos", pp. 194-195.
174. Yezi Liebes, Studies in the Zohar, pp. 134, 224-225, n. 298; Iris Felix, Capitole
din gd.ndirea lui R. Yosef Angelet (tezd de masterat, Hebrew University,
Ierusalim, 1993) (ebraicd); Si Meroz, ,,R. Yosef Angelet gi ale sale oScrieri
zohariceo".
175. A se compara cu lista citatd din cabalistul anterior, R. Yosef din Hamadan,
n. 76 supra, care ar fr putut avea un impact asupra lui Angelet.
176. Ms. Londra, British Library 767 , f.230a. A se compara cu viziunea existenti
in Zohar, III, f. 80b, qi la Wolfson, Lurninal Darkness, pp. 88-89. Cf, gi Zaehner,
The Dawn & Tbiligh.t, p. 215. tin si subliniez, pe urmele lui E. Gottlieb,
c{ existenfa tuturor contrariilor, inclusiv a binelui qi rdului, care existi in
prima creaturd, ha-Niura' ha-rigon, se gdseEte intr-un tratat anonim ?gftol
ha-Kofer, care este fre opera lui Gikatilla, fre foarte apropiatd de el, existdnd
lntr-un unic manuscris, Ms. Vatican 2L9, f.7a-8a, unde se spune, inter alia,
gi ci ,,rdul qi tenebrele se afl6 primele din cauza existenfei"; a se compara
deja cu importanta remarcd a lui Gottlieb din ale sale Studii de literaturd
cabalisticd, pp. 115 qi n. 44. Vezi gi infra, cap. 4, n. 55.
l17.Yezi M. Idel, cabalistice ale secretului incestului in Cabala
"Interpretdrile
timpurie", Kabbalah, vol. 12 (2004), pp. 89-199 (ebraici), pp. 149-154, unde
discutam despre posibilitatea influenlei maniheiste, in care existd, de ase-
menea, conceptul de amestec. Acum prefer alternativa zoroastriani, care a
JB aJEc luFeull aldsap ocrreqoz alxal rolnunuB Brrnrl ap al€p alrrploJdJolur aa
pc Bzolodr ordsoq 'III 'l0I 'tgl 'Z0I-I0I ,66-16 'dd ,ptuot.n1 otnqplptnug ug -osE
oarmrupry'zo.reg41 urp e{urre;e.r olaseoJorunu rzaa ,ursru€lrnl uJ leurruas
1nlsu apur
-e1eur rS ralugcs olsace a.rlurp Eaunrxouoc erdseq .cgg ,clg .J 'JDqsoI utppv. €I€
'qeuraft urffug 'U .d
,1agay 'pe ,1n1tsy,-ot1 rapas rnsslx'g6I
1S lzen '6gI
^oc€I 'rrfglr.rndurr .ro1l.re1nd e prn
€.1€
psJns €c ?z?gr Inlnl€ls e.rdsep alalxal .,,rrfg1r.rndurr ale aluapacald apralnd
:uoqox-€r{ pl^EO 'U" rS ,,uaqoy-eq {Br{iI .U ,nes e1e1e.r; rS uaqoy-eq ,roce1 'o?l
uoq Aocal '9" 'p 'dec 'o.ttut yA lC 'St1Vil .dd ,.tot1og atll u7 ,(pn4g.saqer1 pu91
IzaA 'srsrerl?Bc e.rdsep rS r.rn.rcnl alsece a.rdsag .rfrurope r5e.r alde$ rac pcryV .Z6I
loE
'V9-29 '99 'dd 'utorupoS utlttUory ,llaqs rBH u!!
15 lzon
'sns ruur pleaola ugoT urp rnlnurqeJ Eaunrzrl ap a16e1urue oJBc gJarueur
'qa
o-rtul gur^rp eerrpug8 ug csesg6 as ar€c alrrnnprzor e.rdsep ,Z6U .d ,(Ig6T teu
'Erl€sruoJ) 'Io^ '.tobo1g .tg, lS '!C 'Lg'd ,(tg6l .urrlBsnroJ) g .1ott,,toboa rO, -16T
II Plu
'qg8 'e0, 'J'qoluoj rn,lqs '06I
'putg 'puglas Erarl B urp 'u€l
purcsap olor alolarcap pr purrgu uI .16n1o;, .q6II
1e rrfncsrp o IB I ,tuaptql.6gI
'q09I I 'qaqsory-q qon$al'BgI IJAI
'cggl 'Itolalng,'o.ralopro3 rS i6 .duc ,otaaop .fl11
J
-roC ?qsory 'A rnl opqoC Io Baper ug lurrlqndar ,,,ugn1 alol
{EqiI IS oraloproC
gqsol I" '{rBS ap l€lrc Iarral€tu lnluulrodrur 16 1za6 'q691 .J.qattsory-q qDnUaJ .LgI '96
'tgI-EgI 'dd ',,up1e4rp qdesol. .U 01 patnqrrqly osuodsagl, .uroloqcg .9g1
JOII
'Iarlsucly gasotr r* ,ro;, ua$ uaq ura$ 'U ml ola$a uI aIn
arrlsaluBJ nEs oorlaqlgs ep.rnpugS ardsep plueurSe.rg ^oJ ,,,pul,rlp Ba.to8Brlar rs
-41?
.ggT
1npr :(07pI Bcc - 0ggl Ecr) ure$ ueq ,ro;, rue$ .g,, ,7 .dec ,o.t!ut 13 IzaA fu
^oJqdesol. .U o? polnqrrlly osuodsagl, ,uraloqcg
'0/I 'd ',,BIU1e:UC .pg1 '08
'aunrsJaa Enop B glrqrzneld e.red es rur orru tret,,,cog",Jp, ',.u
IncrBruure ec r€.rep'.,pururn1" gcrpe't6,Increrqa ec plrlo g aleod U?tL €urJod .ggl
'0lI 'd '.,eilpB:UC qdasol 'U ol polnqrrlqy osuodsag" ,uraloqcg .691 va
rS
'prs€Il-aq €pnqa uaq pr Bq 'U rnlnlsrleqea epocS u! oluolsrxo rolrrolnc -E
rS
p.rolnfe nc eunrce8nr op olrcruqo? nc 1n1nur{uoc le.rudruoc ure-r rS ualoqcs op
lecqqndau tunsuodsat un lecrlqnd ruu apun t(pcrurqa) tI-T .dd .(t66I .rurlus tu€
-nral 'ssard sou8etr\l) tEsua1tly4 ranaH 'O ntog mTntosaJo.td apupap opqoC ts
16 pctotqa agloso1Tl
ap .DIDS 1nl n6oug ,(.spo) Fraquosog .g ,1ueur
?!pn$
-BIO 'O'1apl 'W ug'.1efr13eu crlsrleqec tunsuodsat un :oluopc 18 rlouonaolf
'lepl 'I I izl 'u 'gOZ'dd '(996l) p '1ot 'yasaty, ,,.asr1eeq1 ur\ou{ulf rty ,zo?g,
7opn8y," 'rqeqzleg q€pnqo1 :IgI-0gI 'dd ,o.toy qdaso7,fr1saa,o1q.:ra1y1 1S 1za1 ,L
'grI-EgI 'dd ',,e1p1ergp qdasog 'U ol potnqulqy osuodsagl, ,ureloqcg IzaA .IgI .I?
011
'.(Inlcn{ gpace.rd efeoc :reqqeg uqr lar{azg uaq
rIoI I 'U" rS ,.gurarp EoroSerlar I3 InFr i(OVrI Ecc - 0ggl €cc) ura$ ueq ao;
^oJ .p0? ,02:11
uro$ 'U" '7 'dec u3 'o$ur eqezrleue rS esnpe.4 g e pugurrn olaqrue J
p1
'qsapo@-or1 ?Dponv, urp lnluaurEerJ rqasoopul IS ,qI/ .J,punxug,-Dt1 njag,tol
ura$ ueq ao;, ure$ 'U 1nI € pcreruar Blrncs rzal ,pu$1p eerrpug8 euorfueur 'l
e g.rgy 'rarfee.rc ueunrfceyred rS ng.r e.r1ug grn1g3a1 ap nlduraxa l1u un utuod '0gI 1n
'a1red o lgcap plurzorder nu erfncsrp eluaze.rd 'r
ar€c urp IapI ap lnxalduroc erdsap allntu ruru rcre unds ps 1od nN'gZ"d'6LI -4
'..BLrnT rnl r$
BIBqBC uI Inpr rS eeunrfcegrad"'g 'deJ ,o.tlttt rS rzea ,aunlfca;red rS ngr a.rdseq o
'rrfgcapnf p 16 relur IB 'olnqrrl€ gnop alac orlurp azalurs rS eles alrrarrrs a
u! pcgrurrras ar€r 'qrol lsoce BI uaurf oreirop.roJ .6L2, .d .11 .1o,r ,.rcboa .tg,'g71
'Esnlcxa rnqall rE-u a+sraq A
-Iu€ru osJns .roun rnlnlcedrur Bol€trlqrsod lcru r$ap .aalseme a.rdsep acrlsqeqec a
.ropr$decuoc e eur8r.ro o uc 'elsraqru€ur Jolasrns e.rdnse lcudurr gqeqo.rd lnae
srr rnlnyu vsNrcruo rs nf,zsNr{nc rnT vtrulcNyc
116 TREI TIPI'RI DE RAU PRIMORDIAL

fi legatede rdu sunt de fapt anacronice, vezi Har Shefr, Malkhin Qadmain,
pp. 100, 167. Conceptul de riddcini ale judecIlii are o lungi istorie, qi a
fost dezvoltat in special in Cabala secolului al XVI-lea.
194. Adic6 si utilizeze abordarea cabalistici a rugeciunii, aga cum este formulatd
ln textele lui Luria.
195. Termen larg rispAndit ln teosofra lui R. Yosef din Hamadan, ce se refere la
lntreaga structuri sefiroticd.
196. Zohar, II, f. 153a.
197. $a'ar Rtnhha-Qodef, p. 25. Despre a mAnca in Cabala luriand, vezi Ronit
Meroz, din R. Efraim Pencieri: Predica lui Luria la Ierusalim qi
"Selecfiuni
in actul de a mdnca", in R. Elior, Y. Liebes (eds.), Cabala lui
"Kawanahn
Zario (Ierusalim, 1992), pp.2ll-267 (ebraici); qi iardgi ln cap. 5, -Amestecul
gi riul".
198. Pentru mai multe detalii despre ritual gi rdu, vezi infra, cap.5, ,Mitul lurian
qi indeplinirea ritualurilor evreieqti".
199. Desigur, cobordrea este cltre lumea cochiliilor, ultimul stadiu din cele patru
lumi cosmice.
200. Dupi cum afl6m din continuarea discutiei, perfecliunea este legati de repa-
raJie, tiqqun, adici de un caz de perfectibilitate.
201. Sha'ar Ma'antorei Rashb!, publicat in Cornmentary on Zohar on tlte Song
of Songs (Ierusalim, 1898), f. 61b. Despre acest text, vezi qi Bracha Sack,
,Mosh6 Cordovero gi l{hak Luria", p. 333; idem, Cabalo lui R. Moshi Cordo-
t)ero, p.246. Despre chestiuni inrudite, vezi Freedman, Man and the Theogony
in Lurianic Kabbalah, p. 119; qi, de asemenea, supre, textul lui R. Mosh6
Cordovero. Vezi gi infra, cap.5, n. 176. Este posibil si avem aici o formi
de paralelism lntre doul decade, intr-un mod care amintegte de conceptiile
cabalistice pe care le vom analiza ln capitolul urmdtor. Pentru discufii ante-
rioare despre cei zece martiri in Cabala, vezi Meroz, Yosef Angelet gi
"R,
ale sale "Scrieri zoharieeo", pp. 329-333. Fentru rectificare sau ldqqun prin
moarte, vezi deja Cordovero, 'Or Yaqar, vol. 15, p. 140. Pentru rectificarea
semintei virsate in van a lui Iosif, vezi Tiqqunei Zohar, nr. 69, f. 110a;
Wolfson, Language, Eros, Being, pp. 310-311; qi Mark, Reuelalie gi rectiftcare,
pp.237-239.
202. Yezi supra,,Literatura zoharic6".
203. Yezi diversele puncte de vedere din Migna care afirmd cd uneori gdndul este
capabil si descalifrce sacrifrciul.
204. Yezi Tishby, Cdile credinlei gi ale ereziei, p. 26.
205. Vezi Ben Shlomo, Teologia misticd, pp. 64-65.
206. Tishby, Cdile cred.inpei gi ale ereziei, pp.26-27. Afrrmatia sa de acolo, cI nu
existd riu in gAndirea divini in scrierile lui Cordovero, ar trebui, desigur,
corectati corespunzitor concepfiei citate mai sus in acest capitol qi cu atdt
mai mult ln cap. 5. Yezi qi Huss, Monturi din aur fin, p. ll3.
207 . Cf. 'Or Yaqar (Ierusalim, 1986), vol. L4, pp. 44,49, 9i vol. 7 , p. t79; Ei Liebes,
,Cordovero gi Luria", p. 39. Vezi qi afrrmafia absolut explicit{ a lui R. Shabbatai
Sheftel Horowitz, un urrna$ al lui Cordovero, ln Shefa'Tal, f. 18ab, 52a, in
privinga efectului imediat al intenfiei care survine in g6ndirea divind purd.
208. Ben Porat Yosef, citAndu-qi maestrul, f. 44b.
209. Pp. 186-187; vezi qi p. 162. Trebuie subliniat faptul c6, in propria-i snalizi
a Zolnrului qi a iabalei in general, Franck ia mult din'Idra' Zuffo'. lnclin
si vdd in posibila sursd a lui Hegel un text care seamdni cu fragmentul din
Derehh'Emunah de Ibn Gabbai, ed. Shatz, pp. 54-55, pe care il voi traduce
qi analiza infra,in capitolul 4, Meir ben Ezekiel ibn Gabbai: coaja precedi
"R.
fructul".
IIPT.IA 'scSou 'O'CI ap pc.r+ 'nc13o7 :1p\u! oauDd 'acL/osorul roplull?i olpadop
-nug :uJ;or.'pB4l 'd '(c/,or 'proJxo .ssa.r4 uoparelc) arsll€la
tal l\ op .puJl E
.?,TZ
'ctEo7 s1aEag uI 'gg $ ' 7:1'cg8o7 aqJ : sacualrs Tocttldoso1ty4 lo otpaodo1ctcug o
(766r U
tueqly 'ssa.rg 1q619) Lusnlralos7 LrraJsa41 oj ssacrv ,uapt ltutssnd ,(000A u
,(ueqry 'ssard trlgns) auoqg 'qO ap .pe4, ,tustcr.tapsg ura?sagl u salpn?S e
:1tollrpp.ll 'uo1lout8otutr 'ttldosoaql : nlduexa op .or^red ouro?uv mI a1u rrpnls
alaluelrodur rzal'nes Inlxoluoc rS ourqg,g ardsaq -gg7-LgZ.dd ,(g00A) Z ,gI .
't8o1oatlg puo ,tt1dosotrtq1'.Urg Jo ,(Soioaq;, crleurra11 aql puu ,8ur11aqcg ,1a8e11 u
'eruqaog"'q1e.r.gc141 '1''g rS rze,r'aruqgg rnl rolasrns e ar{ecrldxe gll€ o uluad I
'III-00I 'dd'"s1qcl.1q sne 8'.rngdoqcg" ,uraloqcg .nldurexe ep ,lzen .Bs iralruc uI t6
urlqcnaU op olunior ?soJ nB nu lsrluqsc lsace €l alua?s*a ng.r erdsap elyrfncsrp
'Euorap urp Iarrzv 'g e1 nuesg8 as runc eiu l,tqt71 a,rdsep rrincsrp alrrunue r
alrtusuerl lnrnC g r€ urlqcnog FD FIBropu! orcru plsrxa nu rSaq "aurqgg t
rn1 ee.rrpug8 'e1eod lcarrpur 'leiuengul U Fs €leqeC ardsap urplcnoU ml n
elrrprcnl Bc €al€lrlrqrsod e1 ,g,r,(oy .gfuengnrr ep
lrre;a;r ne-s Iapg rS 1gc 1g1y
EruroJ €lseoJe p8eau nu pc a?,€ol nc .luelrza rpru EAoc alse .g .u .gg6 ,g .u
'LLZ 'dd'auqeg qocof ap ayt1doso1tt1d o? Es Borercnl uJ lu€soralur I€rralpru
un ezuolrc r6ep '9.ri(oy r3nlo; 'o1oce gleuoriuaur egu.r8orlqrq r* 961-961 .dd
'apqp} o7 ap suo4dar?U.'('spa) Iarruop,Xlasro ug ,...rnoures9ru un,p anbruo.rqc
:opq€C lo orusrluulsalo.r4" 'leuuaey arcnl r$ 1I .u .Z6g .d e1 g1e1rc uge.r8oqqrq
,luap! ,.gZZ .u.?6I-g6I ,gg-l,g
lurceds ul 'ggl-tgT 'dd. '?utag 'sotg 'a?on?up7
1
'9g-pg "dd' nq;'tu a y17'qda2y'uosg1o16 : t gt -l gf .dd,(9002 .uneqzrog4,e4ceq.roq;)
ppqqDy aqclrys?rrt7'1'pe1 uueureS8lg-lpgrqcs .6 u1 .,,upqqux arp pun aurqgg
qo{Bf" 'uuuura88rg-1prurqrs urloqlllA :6I .u .g0g .d ,(g002 ,ue8urqg;, ,.re{eur
-olN xpl tr) 119,16-.ranuqa8naN €{Iuontr .pa 'uo11o7uolluoy-tto4nt&a7u7-uo4dazag r
:Euapsg pun Euntp14lny ug ',,.(.rnlueg qluaalq8rg oql Jo uorlnlo^ag lucr8ol
-odo.rqluy oql ur srolced se unzlql,L pue 7n31tg 5o sourrlroe eq1 :1ueurua1q!r1 a
-ug aql puu 'ecuercg 'qupqqey aq;," 'pepno3 a uosrllv :(966I .u€3l1n1s)
Sunqansta7u1 aqcqlqcnlcsa8suotg.dazat auta 47J stuot1o.todtuoc unlqat sla ?
ppqqox ate 'z?uq1a7 pun alaqQg laq zuD$qns an?nplnlpul arq ,uapy:ggf .d
-
IBIcads u!'ggV-g?t'dd '(966I) g17'suot7qat sap artolslqJ ap annay..so.r11a1
sap enbrlsdur la sagpr sep enbrsz(qdel?N., ,lopg ouuesns i91 .d ,.,s1qcr51 sne
8un;doqog" 'uapt '.ggV 'lgg 'dd 'qo1oqqoy aql Jo sul?rr7 ,uapr iggg ,ggz- LtZ
'g0Z '06I 'dd 'spua.g, ,tofo741 'welaqcs rnl a1e rrfe,r.resqo aloluelrodwr rzen
'E1eq€C nc 1nllu nes IaJ un-r?u! lBzIrBrItuEJ Bro aruqog ec undnserd rrrol€locrac
'p.reue8 u1 '96g-?6g 'dd'auqzg qocDf ap atqdoso1ttld o.1 'gtf,oyrzo1 'olrrucnl
aleol n€ls arer uJ'acrlelsodr liplllua ap a1e1r.re1od o luns ?rtaN rS op rl3ecy
'002'g0I'gt'0g'1,'d.d'uaptq3 y6 pe6'902 .d .(166I,fu€qlv,ssar4
tr1qng;
c4stg41 puo nr1doso7y14 t.nga7-qftaatuaaas ar17 lo ft1do.tflo1g
lonpalpryI uV
:alu1aog'sr1ea1y1 rlorpuv pzea.ra8ns urnc uSe .EIBqBC ap lcund lsacu ug 1uf
-uanlliur lsoJ B pcep alsa Ear€qar?ug rer .n1q rS eq e.rdsep alSeq.rozr erec .auqgg
e1 efap plsrxe rrfplrur^rp Inrorralur urp al€llpnp pl1e o rS pc snds arnqa.\L .IIZ !
'1VZ-ggT'dd'(1002'uosuory
uosef) {18noqa urapory puD luanuv u1 sa.LuaqJ 7oct1st741 lFlmaf :s.tot1d
-DpW cl?sllpqgoy 'qo.rq 'T proJuBS 16 :?0I-00I .dd ,Butag ,sorg ,aEDnEuDT
'uosJlol\ :OgZ-gZZ'gZZ'dd'(966I t€urrolA,1.re311n1g.y nu?tpo.ro4 saqcsll
-a$av sID olDgqDX rap a1toarlylco.tdg arq taqclry suorpuv igm-AgZ.dd ,(0I0U
'urpag talfn.rg ap
rollul\) s{u€rg 1ne6 rS Frequazlolg uasrnf.rlsng pard 'pa
'uosnag puo zllto,t 'IIA 'Io^ 'tust1napl uouraC Jo t1ooq.rcai1 u1 ,"ursrupnp
o1 drqsuorlelog s.rusr1eapl ueruroC lfce8al cqsrleqqsx ro rusrlnuas-rluv
.reuu1" ':1uerg InBd rzol 'epqeg rS le8eg nc prnlp8el u1 elcadse e1p a.rdsag .g1g
Lfi InTnyu vsNlcluo Is nozsNr,[no In.I yflulcwc
1T8 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Bogdan, Constantin Floru qi Radu Stoichif[, cu contribulia lui Pavel Apostol

gi a lui Gustav Offenberger, Editura Academiei, Bucuregti, 1962, p. 171 - n.tr.l
273. Ibidem, $ 87, p. 127 lftad. rom.: ibidem, p. L74 -
n.tr.l. Aceasta face parte
din controversa dintre Hegel gi ceilalfi gdnditori idealiEti. tin sd subliniez
cd, aici, gdndirea purd nu are nimic a face cu conceptul kantian referitor la
gAndirea care gdndeEte in afara unui obiect. Despre necesitatea edstenlei
rlului induntrul divinitdfii, vezi mottoul pe care l-am citat din Prelegerile
de istorie a filosofiei ale Iui Hegel. Despre conceplia lui Hegel in privinfa rdu-
lui, vezi Peter Dews, The ldea of Euil (Blackwell, Malden, 2008), pp. 81-117.
Vezi gi textul zurvanian tradus supra, pe ldngd n. 10.
2I4.Yezi qi ideea lui Hegel potrivit cdreia rdul este legat de un act de cognilie.
Cf. Lectures on th.e Philosophy of World History: An Introductioz, trad. de
H.B. Nisbet (Cambridge University Press, Cambridge, 1980), vol. III, p. 206.
215. Ed. Abrams, g 109, pp. 193-195; Schneider,,,Mitul Satanei in cartea Bahir";
qi Scholem, Origins of the Kabbalah, pp. 66, 148-149.
2L6.Yezi Pierre Deghaye, ,,La Sagesse dans I'ceuvre de Jacob B0hme", in Sophia
et I'd.m.e du monde (Albin Michel, Paris, 1983), p. 174.
2L7. Theaitetos 176a.
2l8.YeziId,el, Old Worlds, New Mirrors, pp. 162-164; vezi qi pp. 111, 169. O alu-
zie la termenul lui Schelling dunkler Grund (,fondul intunecat" sau ,,baza
sumbrd") apare in aqa-numita ,,celuld germinali" a Stelei izbduirii. Vezi
Franz Rosenzweig, ,,Urzelle des Stern der Erldsung", in Kleinere Schriften
(Schocken, Berlin, 1937), pp. 357-372. Vezi Koyr6, La philosopltie de Jacob
Bdhme, pp. 280-281, iar in Cabala,vezi infra, cap. 4, n. 110. Vezi 9i Christoph
Schulte, ,,Zimzlm in the Works of Schelling", Iyyun,41 (1992), pp. 21-40;
idem., ,,Zimzum in der Kabbala Denudata", Morgen-Glantz,7 (1997), pp. 127-
1401, idem, ,Zimzum in European Philosophy: A Paradoxical Career", in I
U. Haxen, H. Tlautner-Kromann, H.K.L.G. Salamon (eds.), Jewish Studies c
in a New Europe (Copenhaga, 1998), pp. 745-756. i
Zl9.Yezi lucrarea sa Godhead and the Noth.ing (SUNY Press, Albany, 2003),
lndeosebi pp. 31-32. Pentru o formulare anterioard acestei aborddri a lui, I
vezi studiul s6u ,,Hegel and the Christian God", Journal of the American ^
Acaderny of Religion, vol. LIX (1991), pp. 71-91. d
220. Existd intr-adevbr in mai multe texte cabalistice expresia 'Ayin Gamur, care
poate fi tradus{ ca absolutd", dar ea inseamnd in aceste surse
"negativitate i.r
hyperesse. Vezi, de exemplu, Nahmanide, Comentariu la SeferYetzird,, publicat
in Scholem, Studii despre Cabala, pp. 94-95, n. 37. ir

:
1i
d
o
ir
d

f(

e'

S(
a?rEd cBJ oc eriBruJoln op aruroJ o?Inul uriuoc ele .EaI-AI I3 Inloces
uI IrqBqoJd a+JEoJ esrJcs 'ual{Douncag $ tnryto pc e?ncsounc .[nu
-Bruou luoulalc inl a?TnqIJlE elrJalJas +uns nIJoA ellJndlurl uI rlsarer^a
arua8ololrru Joun BiuazoJd nJluad eldruoxa alaludbulJd aJlurp 1nun
'aluapuedapur rA alFre;rp
pincsrp e?lntu ruru oreraprsuor uI urgnl FaBp alrsp8 g 1od rzaaop rorpc
ep 'a1e.l rog"relnd B epecap Eeuaruase raun uiualsrxa BI areolrJaJar
avrgl Be?Elrqcrluv urp arJoa? o Elsrxo qBarer,re rJncJeJ alrrunue uI pc
elsa Barr ezalodl 'punq Bac ad o-pugpacerd Bc psrJcsap alsa BoJ Bpecap
'rrnzuJ aloun uI 'acr?srl€quc olac uJ rqasoapu3 ,ele,rerparu olasJns uI
opecep elqnp rolsece elalap.rud rodu ep.roqe rorr rS 'e1er Felnd oraz Jolec
u 'e1ppa1ec esndo 'aunq r.ralnd ecaz urp glrnlrlsuoc Boc ,arSolopeaap
ep erelncrlrud aguo; eruJoJ raun eiuepodun a.rdsap ?ncsrp Es BcJoJuJ
rol rclv 'mlnruaruop lrJolglacror ap IaJlsB oluJeprsuoc urind 1ac nus
reJla ep peJrp poru ug e1e5e1 uincsrp Joun In?xoluoc uI ,rqrurl olIB uI
18:
lurlsgd nu-s eJBc.rep 'pcrurqo equ{ ug rlSarar.rre olasJns uI olualsxaur es
'rqca.r pur rr8olopucep pie;e.rdns u1 a+Eocs a ap erzeco o r5 arnlrlsuoc eJ
ra 'rqco,r reru atual Joun alu pp1e.rd.ra1ur rou pugluazrur ,epecap ep
eruorJolue r.rndrl Jolsece E eJuurqruoc ap rou rJnpou reop nu tIJaJo E u
pcrlsrleq€a BJnlEJolrI ec undnsa.rd na 'rin1o;, 'eruo.Eorusoc ri egosoel 'F
'(
ug lucnf nE-I orec ad rnplo.r ap rS Jol rIJnlBu ole rou Frgle.rd.ragur
sa
allnru 16 rc 'apecap ap Frndrl elsaru aJ+uJ ol€crlsgos reru uieurquroa
JBop nu rueAe acr?srlequc oIIJnlBralrI uI 'snrpotr{ rnlnlg lnlndacur u
EI ep purueao.rd alac erunuu 16 'rrz.rg1 ni1e1e.r luns rq.SereJla elo?xaq. .L
uI aJsc 'exeldruoc reur rrincsrp roun rr.rarirur 16 a1e eJ?urp eroun rug8 :6
q
-nfuoc Bolelrlrqrsod 1up u ocruouer olo1xa? uJ apucap ap a?uepuadapur
q
Irndll rolg?s eiuelsrxg 'ea+ncsounc-aurq +uns pr?4a rala,S uTp lrnsrqe u
acez 16 ptlas ocez Joloc oIB nus rcrurquJ Inusrcpnr uI FlBaJr lsoJ u tz
EoIunI EJoJpc p"ro1n[e nc rJrurnl oaoz Jolac B nus oJeo?ea.rc r.rniunue e
ecaz rolac ue.re8nepu 'cIIqIq Inursrepnr ug raun.rod acez olaa t6 Fptd -
acaz oloc :FluaprAo alsa gcsBIaJAa BeJrpug8 u3 rolepecep eiuepodrul
rusrcpnr uJ 16 osrns olarurrd uJ oln8olopecoo
IBrprorur.rd pg"r r3
acrpBcap olrJn?cnr?s
u plo+rdBc
I2O TREI TIPUru DE RAU PRIMORDIAL

din concepliile categoriei socio-religioase mai degpabi vagi a iudeo-

cregtinilora. Mai mulli cercetdtori au atras deja atenfia asupra acestui
fenomen, incepflnd de la mijlocul secolului al XIX-leao. In anumite
cazui, afrnitifile intre aceste scrieri 9i textele legate de mistica
evreiasci sunt cele care au fost semnalateG, cele mai importante frind
similitudinile dintre anumite disculii din tratatele pseudoclementine
qi Sefer Yetzird.T. Dupi cum a subliniat Jean Danidlou, unele teme
din aceste scrieri amintesc de viziuni existente in tratatele gisite in
gtotele de la Qumrans. intr-un mod mai particular trebuie subliniat
faptul cd Shlomo Pines n-a afirmat cd textele pseudoclementine ar
fi influenlat direct Sefer Yetzird sau viceversa, ci numai ci unele teme
din aceste tratate, care circulau in anumite cercuri evreiegti neidenti-
ficate, au fost impirtigite Ei de anonimul care a publicat Sefer Yetzird.s.
De altfel, aceasta va fi gi ipoteza mea de lucru in disculiile din acest
capitol, si anume cd materialul incredinlat scrierii in cercurile ebio-
nite gi iudeo-cregtine reflecti, in unele cazuri, idei gi teme de origine
evreiasci ce au reverberat qi mai tdrziu, nu neapirat intr-o formd
scrisdlo. Se pare ci subiectele potenfial pertinente conservate in aceste
scrieri, importante pentru inlelegerea istoriei literaturii esoterice
evreieqti, nu au fost epuizate incd in cercetarea de specialitate. Doui
teme care vor reveni in disculiile medievale evreieqti qi care se gdsesc
in aceast{ literaturi meritd o investigalie detaliati: pe de o parte,
faptul ci riul precedi binele, iar pe de alth parte, ci o decadd negativi
constituie paralela uneia pozitive gi, probabil, o qi precedirl.
lntr-un discurs atribuit lui Petru, in cadrul unei lungi confruntiri
intelectuale qi exegetice cu Simon Magul, arhiereticul care a venit
,primul", adici inainte de Petru, citim:
Cnci [...] Dumnezeu a statornicit pentru lumea aceasta anumite perechi,
iar cel care vine primul din pereche este de riu, iar cel care vine al doilea
este de bine. $i astfel, fiechrui om i se di ocazia judecitii corecte, fie el
nitdng'ori infelept. Cdci dac6-i ndtAng qi-l crede pe primul venit, lAsin-
du-se migcat prin urrnare de semne gi minuni, el trebuie, din acelagi
motiv, s6-l creadi qi pe cel care vine al doilea; cici va fi din nou convins
de semne gi minuni, cum a fost qi mai inainte. Iar de-l crede pe-acesta din
urm6, va invila de la el ci nu se cuvine s6-i creadd celui dintdi, care vine
de riu; gi astfel, gregeala primului e corectati de indreptarea celui de-al
doilea. Dar dacd nu-l va primi pe acesta de-al doilea, frindci l-a crezut
pe cel dintAil2, pe bunl dreptate va fi condamnat ca nedrept; cdci nedrept
este ca, atunci cdnd l-a crezut pe cel dintAi pentru semnele sale, sd nu-l
creadi pe al doilea, degi aduce gi el aceleaqi se':nne sau chiar unele mai
mari. Dar daci nu l-a crezut pe cel dintdi, rezulth cd poatc fr convins
s6-l creadi pe cel de-ai doilea. CAci mintea lui n-a devenit atAt de complet
inactivi, ci poate fi treziti printr-o dublare a minunilor. lnsi daci-i ln{elept,

t ln text apare shnple (,incult"), iar M.L noteazd in subsol simple-mindcd (n.tr.).
 '('4
EA aruc te.ralq snd.roc 16urn1ace e elred plIB uI plualsrxa 'pluegrodurl
erfncslp o elsa ouerun apqca.rad ap pl€sala?ur u$nd leru 'nou urq
'E?BuopJoqns al,rleursopnasd o lTurnu '?de
10[(
ruu or eaaa nrlued nlduraxa sounrJ un E?eI ''z.Bapeoru 16 efupr 'uun1
sul
16 ale.ruos 'pcog 16 Eununl 'ueldeou rB emz 'plugurgd 1$ prec lncgy
tBu
B aruc 'lndeaug BI op crun 1nazaurunq rAnsug Ia puIL{ 'g.re.r1uoc rS [-nr
lqca.rad ug .roprdrcupd .rorn1n1 erfcurlslp 1ncp3 e" nozauurnq'Frglnuuog lde
Iaun ll^r4od '1a31p oO ''rnozauun6l ruluad 16 nu 'rueuruo n.rlued ln2
lgcap Inzec a?sa nu Blsece prep Jerqt 'rrrela oFEoJ poru un-Jlug'r3p.rer [B-i
lelnruJoJ alsa lnurFd auIA aJBc InlnFJ pldrcul.rd epun 'r,eurluorualt aur
-opnesd al?n?uto ug rS acnpo.rdar es aqaaled ep pldacuoc 'zvc aarlo u$
u1 'aped ?l1e ap ed'- plaurq eapud ap alse aa Beac plulzarda.r erua sul
ISE
- n:?ad rnl BaluIEu! lTua^ e rS rnlngr uapud op alsa ac Eaac plurzerda.r -u!
a.rec '1n8etrq uotuls r* 'a1rud o ap ed 'urlueurelcopnasd In+BlErl uTp
Ia
luglnc ap 1nro?p1.rnd'n.r1e4 ar?urp gorpe 'rqca.rad uldo B-ap lalac Barul Bal
-uruJuoc olsa aurluauelaopnasd olrJal.rts ru1uad glueuq.rad .rup irollpr 'Iq
ulp TS lncarl urp r.rn8g purrdnc auerun epqcarad 'er,Ea.recopuyr rode
16 upoq olsa Ig?uJ 'ue.ralieounc rode ri u{ue.rou5l alsa rglug 'n,rz aceg
es rode .rer 'aqdBou olsa ryluJ runc IaJ EI JBr 'ruelluoc g6 lqaarad ug rr.r
allrnmnl a?Bol urapaA rou" '1xa1uoc rtelace ug eped EIIB u! pzelullqns FI
os runc e6e '1duy eq ',,.ro1undur1 plndacug" BI ap rulqc alBlrunrp ap
olelpauroJd eureqcs raun rruaruJal uU glndacuoc alsa 'rnlaurq u.rdnsu Pn
FIn?r e ep.rodurel Balull;ogd aundnserd a"rec "oI BJnpruls rc 'cuolsr '9.
luaprcce ap eungsaqc o ruop .repu$u luns nu rgcarad ecaz alaC cs
EI
'rr9?BPPllB a11nur retu aunds aa
ruo^ F^ lqca.red elsecB e.rdsep JpI 'so?sFH rS ppr.rqquy 'Ba?oz B !l.rnureau a
a.rlupd Inluganc ououres ps sFuIJl lI €A ac 1ea 16 elunruuau aleol 'Bnou B
inqe4 'aurur nc $ uoung 'e1do e :Flnruo lnl.{ l* p.ro1-qrds1 'eelde$ u i6a1 9
ap lnJo???pp asrory $ quelcgEuru 'sase8 e laocul r* ,rus1 'eecutc B :c€BsI a
-
lA $u.rls1g 'ur1ud e lueulay 16 uoe.reg 'e1e.r1 e iaop 13 rrfuuSp lsoJ nB
Bnop V 'eqca.rad urry;d poy np laqv 13 '.rolprndwg plndecug u1 ep
up3 1
r{unl lalsacB rcop alrugru ?soJ nE lIqJoA rue a.rec e:rdsap rqae.red acaz aIaC 6
-
:?rnleralrl y6eaacu ug a
luaprxa'luau8ulg lle rnun 1nlxaluor uI ?TlIc omqar? luau8e.g lsacv "I
1
'0rrolruourBo rornlnl FsoloJ
ug luns unq lntuo ep e1ga16eur olac rep lpugrup aulq cEJ nu ac ouuros
e16e.ra16etu rnlnpr eaped ep also orac Iac ycgc ipour lsacu gdnp pnupr $
au(uas a.r1ug aEurlsrp err rA n.rcnl Inlsace Barunurluoc l$psug ugd Ballop 1e
op serlB g B^ Ia'Iglulp 1ac o.rds sBrle a nu 'ro1;nppruql op op^au pug^Bau
16 du1 e1 Ee4ug pulg 'e.rec Elaurc gtep rBO '?rlsuou u$nasp ug lraplod
1ndru11 Bl lexgre rue rrrnr e6e 'r{efg,ru! rluorrrBo Iiol ap alncsouncer luns
roplocorrnt alD alclc olllral-rrc 1*ep 'aunq reru luns alo arlulp a.ruc e8alefug
ea e$u.reduroc ur.rd rBI iroleloternu e e.ruods o-.r1ur.rd Ballop lB BI acorl BA
lglulp 1ec ed.rqrrape-rluJ lnzam B-l ?aup r$ 'alauures o8upslp.rr4qc e4eod 1e
rzr rvrcuowlud'InYu Is acl(wcso slrunJcnuJs
r22 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

constitui centrul analizelor noastre din acest capitol: existenla a doud

decade diferite in Biblia ebraic5:

Jindnd seama ci existi cei care, neglijandu-qi propria mantuire, li fac

pe plac riului, dar Ei cei care, stdruind spre propriul lor folos, lncearci
ia faca pe placul Celui bun, zece lucruri au fost prescrise spre a pune
veacul nostru la incercare, dup5 numarul celor zece pligi ab[tute asupra
Egiptului. c6ci atunci cand Moise, urmand porunca lui Dumnezeu, i-a
."iot tni Faraon si lase poporul siu si plece, ardtAndu-i semne ca mdrturie
a misiunii sale cereqti, aruncandu-qi boiagul pe pamant el s-a preschimbat
in garpe. Iar cAnd Faraon n-a putut fi determinat, cu aceste mijloace, s6-9i
dea consimlamdntul, cdci avea libertatea voinlei, din nou magicienii au
p6rut a face semne similare, cu ingiduinfa lui Dumnezeu, pentru ca decizia
regelui s6 poat6 fr doveditl prin libertatea voinlei sale: fie de a crede
mai degrabS semnele aduse de Moise, care era trimisul lui Dumnezeu,
fie pe acelea ce pareau mai degrabl ticluite de magicieni decat aduse de
fapi. Caci cu siguranli el ar fi trebuit si inteleagd chiar din numele aces-
tora2L cE ei nu erau iucritori intru adevir, fiindci nu se numeau trimigi
ai lui Dumnezeu, ci magicieni, aqa cum d[ de inleles qi tradilia. De altfel,
ei au pirut a susline lupta numai pAni la un anumit punct, iar dupi
marturisit ei inqiqi, ceddnd in fafa superiorului lor. Iatd de ce
""u""
a fost "r,
pricinuitd gi ultima urgie, uciderea primului n6scut, iar apoi lui
Moise is-a poruncit s[-qi consacre poporul prin stropirea cu sAnge; gi astfel,
dAndu-i-se daruri, cu mari rugaminli i se cere sd plece cu poporul siu22.

decade au fost menlionate aici, una buni 9i una rea' 9i este

Doui
evident ci cea rea, constituiti din cele zece pligi/urgii, nu doar c6 o
precede pe cea buni, Decalogul, ci ele sunt Ei legate una de alta in
uirtotea numirului comun, constituind astfel o formi de simetrie,
degi corespondenlele detaliate intre elementele celor dou6 decade nu
sunt men,tionate.

Acestea fiind spuse deci, admirabilul Petru incepu si vorbeasca la randu-i

astfel: ,,TYebuie sd percepefi, frafilor, adevirul despre regula legiturii, de
la care cel care nuse indeplrteaz| nu poate fi indus in eroare. c6ci de
vreme ce, aga cum am spus, noi vedem toate lucrurile in perechi qi contrarii
qi cum noaptea e prima, iar apoi este zi; qi mai intAi este ignoranla, apoi
cunoaqterea; intai boala, apoi vindecarea, la fel lucrurile greqite vin primele
in viala noastr6, apoi survine adevdrul, ca tSm5duitorul asupra bolii. De
aceea, de indata ce poporul nostru iubit de Dumnezeu a fost gata a fi
riscumpirat de sub oprimarea egiptenilor, mai intai s-au produs bolile,
cu ajutorul toiagului transformat in garpe, care i-a fost dat lui Aaron,
iar apoi s-au suprapus leacurile, prin rugaciunile lui Moise. Iar acum
deci, cand pdganii sunt gata de a fr izbivifi de superstilia cu privire la
idoli, r[utatea ce domnegte asupra lor gi-a trimis anticipat aliatul ca un
alt qarpe, chiar pe acest simon pe care il vedefi, care ticluieqte minuni
ca si vd uluiasci Ei si vi ingele, iar nu semne de mantuire, ca si vi
converteascS gi izbdveasca. Tocmai de aceea depinde de voi ca, pornind
astfel de la minunile ftcute, si-i judecali pe fhptaqii lor, care e natura
'ezoar?srluq€c olac BI Arsnlcur 'r16ara.r,re alaural e1 alap.rud eaalgc efep
esBsBJl a.rea 'saudeg 'V'qC op snpeJl rS lecrlqnd 'an7oa47 clJsouC
ctldog y lnunu 1n+€?€rl BI roJer pprnlnFolecoq IE 16 "rop8g1d rapecep
p prcads 1nlnlBls e.rdsep rrincsrp plsrxa 'ursrcrlsou8 ep elerdo.rde
nes acrlsou8 'atztp1, Belu?rqor?uv urp alxo? ellnur IBur uJ '1de3 aq
'olelorpau olxol elerurJd ug reurnu 'urq6 elgc
urp 'csasg8 es olaluauncop 'al€lo?rl raruJoJluld p e.repa,r ap plcund
BI op puru.rod tep 'ntztgq reru +gcep piege.rdns e1 lr6ar ne-u r6ap
'r1$ara.rzra olrJncJac uI oruaJ^ap rBru sunJlEd ne eurel elsacE 16 ga rcep
aundnsa.rd tuolnd 'enpugE urp rede rruoruap BreJBc lraulod urfdacuoc rS
serurr8y elerunu ec 'aruoualue eladela ur aluaza.rd nEJe nu aJBc erua?
16 tursp5 lgcrulu! 'eluapaae.rd edela ra.r1 eloc uI aluolsrxo Jolaruel B
plr6e.r8 e.re1e.rd.re1ur nes eJula.rd.relurer 'erfeurquroc glduns o BI pcnpoJ
es gs Elsace Ba llqpnuld ur{nd r6n1o1 alsa 'ade1a e.r1ud B-ep roloc
plnuriuoc e"rdsep +gC 'ouT^Ip aprplounld elalce uI rnlngr ueursFro
e1 e.rrrrr.rd nc ocr+sqeqec apriepcads ug lBurrulnc ne rri.dacuoc JoJpa
a1e 'qe,rarperu reJle Jolrunue e.rdnse :1 plolrdec ug o-luuorfuoru rue
runc e6u 'p.ruqo817 rn1 elolsrde ep €?Blueuncop topa.r,ra s"rdnsu Euuru l'
L
-e^Jrrz piuengrur ap EZBJ e.r1ud e o 16 pquqo"rd au.racsrp urelnd 'IeJlsV
'(eJacnporlul" u! aleuorfuaur lsoJ nB erec errBrqo IaTIqIg ole e?esra^
alocu uJ oJeo?rpa^op a1xe1 gsgS ne-r6 arec 'e.reoualuu lli1p€rl roun ele
niuurquroc ep riglrs.re,rlp raun p alellolzep plnunue o Ec aurq ruru
esalaiug g ?od rusrepnr urp rrzJg? reu rrfdacuoc 'eiuangur ep undrl
o?sace pugiTrupy 'eur16e.rc-oepnr eg.rndn.r8 ep elulueze"rder Ererl B
'uerurn$ BI op e11rel6ed u; elrsg8 olotxol ap a1u5e1 eprndn.r8 uI Enop 'l
E 'FDrErqe BTIqIg u3 uurud :r16era.rrre elec ri eueruulrnz apridecuoc
a.rlul p"luoc ep pzEJ ptn8urs o lpcep llnru rerrr o?rupu ualnd urorr
B
'- IaJlIe ap 'unzue aqe a+Inur ug rS uc - IprpJorurJd rnlnp.r eurel ed '1
erfrpe.rl g.rnSurs o nc e.rado u ep alrudap e gzelodr rur-ur.rdord oc arueJA r
oC 'Ea g ualnd Jp plcaJrpur op ?gcTJo 'aurlueurelaopnesd alalxe? uI -
ouoruelJnz Jolropr e p{uengur o r6n1o1 FlsTxa 'erinlos €nop € pldope es a
tr
EcEp Jerqc 'eca.ruoep 'exeldtuoc ap lg?B aunqsoqc o-J+u! prcop nu FS
JaJaJd 'easns retu +nzpl B-s tunr e6u 'aurluaurelaopnasd Jolac p au€Fro e
o Ec elxel olsoce e.re;e.rd
gs ?soJ B JollJolg?ec.rac eiurpuel 'p1reo141 E
EaJBtr I BI ap rolasrJcsnuur.u ue.rr.redocsep nc gtupo 'rzlnursluelrnz n
rA
Ere euTluerualaopnesd alueur8e.r; alsacu u! oluelsrxa ufplr.relod rasJns
1
ea.ra8alaiug n-r1uad FlIJaJo erinlos 'eal-XIX IB Inlocas urp Barulocroc uI
a
'oloc€ a+E+ncsrp 'aueruulrnz oU '1 1n1o1rdea ug aleuoriueur 'acruerurnS B.
ag 'e1e1xa1 16 au4ueurelaopnesd alaluaru8e.g uI e+ualsxo eluuopJoqns €J
aprJ+orursopnasd a.r1u; o?B+ruge o Flsrxe paup o?sa 'allseou rorual IB at
a.ropel ap ppund urp 'ureund o-au ps mqa4 JE eJBc ad ea.ruqe.4u1 Pc
CE
'sz*Inlaulq P 6e1unr3 un e
Itunle 'so1og nc lrrucnl ocBJ Ec€p rep :rnlnpr eel.red op e prolmldpg rcunle
'so1o; unrcru prgJ lunumr acBJ FoBO ';a1deg Brn?€u e e.rec 16 rnp.rolrnldg; B
8ZT TVICUOWIUd'rnyu rs UCTCVCSC UITUnJCnUJS
I24 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Gershom Scholem nota deja similitudinea acestui text gnostic cu

elemente existente in cartea Shi'ur Qomah, care aparline corpusului
literaturii Heikhalot2?. De altfel, alte afinitili notabile au fost semna-
late mai tArziu, ln privinla unor teme apropiate de cele care apar in
acest tratat gnostic, dar diferite de cele din literatura Heikhalot, gi
care par si fr ieqit iar la suprafali in Evul Mediu28. in edilia lui
Baynes citim urmdtoarea versiune englezl a unui fragment coptic:
a fdcut cele douizeci de degete dupd asemS.narea celor doud
"El
Decade - Decada care este ascunsd qi Decada manifesti"2e. Un alt
exemplu de caz vechi al unei duble serii antropomorfe de decadl se
gisegte la Monoimos Arabul, citat de Hipolit Romanul. Discufia lui
Monoimos include qi o viziune a Tetradei, adici a sacrei tetraktys
pitagoreice, a c5.rei insumare se ridici la zeceso.
Aceasti doctrind a celor doui decade, existenti in c5rli care n-au
fost scrise in ebraici gi care nu este probabil si fi fost cunoscute de
autorii evrei din Evul Mediu, amintegte de o viziune impliciti in
Sefer Yetzird, unde existi doui decade, una a celor zece sefirot qi o
alta a abisurilor -'omaqim -, fiecare av6nd o serie diferiti de numesr.
Fiindcd unul dintre aceste abisuri este abisul riului, el a atras discutii
asupra acestui subiect in numeroasele comentarii cabalistice ale cdrlii.
Pe de alti parte, este posibil ca decada celor zece degete de la mdini
sd aibi o paraleld in cele zece degete de la picioare, deqi in cartea
insiEi, aqa cum a ajuns pAni la noi, un atare punct de vedere nu
este menfionat3z.
Sd abordim acum un alt tip de surs5, bine cunoscvta Didascalia
apostolorum, unde Isus este descris dupd cum urmeazi:

...inceputul al cdr"ui nurne este Decada. Ia aminte, tu, Bisericb Catolici

a lui Duurnezeu, care ai fost izbiviti de cele zece pligi, qi ai primit cele
Zece Cuvinte, qi ai invdlat Legea, gi fii credinla [gi cunogti Decada], qi
crezi in Yodla inceputul Numeluiss.

Fragmentul acesta, ca gi cel care urneazti,trafeaz1, despre legltura

dintre inceputul numelui lui Isus qi decadi. insd o asemenea viziune
este probabil completatd de o viziune mai generald despre Isus ca
atare, poate despre trupul sdu, nu doar despre nume, ca legat de
zeee: ,,Cdci atunci cAnd El a rostit celeZece Cuvinte, El l-a semnificat
pe Isus: c5.ci zece reprezinti Yod, dar Yod este inceputul numelui lui
fsus"34. intr-o manierd mai expliciti, conexiunea dintre ioto qi Isus
ca om se ghseqte in textul gnostic coptic menlionat mai sus:

...acea unicd trdsituri indivizibil5 este [...] o trdsituri a [itereif iota'',

cu multe fele qi nenumlrafi ochi36 qi nume nenumbrate, iar aceastb [tr5-
sdturil este o imagine a acelui om invizibil perfect [...], constituie un fiu
perfect al unui om perfectsT.
BIlqTg u1p .rcuuod aaaz Jolor rapecep B aJBsJeAur o lualedB 'gunq uun
snsraa €ar Bun Bc aslrcsop g ?od ec aldug ep Epucap o gpasod Io arfulp NI
eJBrag !ru,r1?pod rolspuoJ InoJa a?sa ounl rBr togarne e 'areur.rn ur.rd -P
'gS .ropuourep erueladpc erye Eoqnq"er*ounq rolaurrnl p pltt! rnl alu 9e
iropnldgy InsoIoJ uJ rrnlpJs acez alec na erirzodo uy'rSoqoq rer.fua.rc
Fuolunulrup irolpouep rarualadgc ap afuFop acez" alec e.rdsep lIqJoA
g rB eJBc rolrerAa elerunu ay'1.nquaq lelnlgul 'eeI-XI IB Inloces ulp sr
clpadolclcuo u€rrlsuoroz lxel un-JluJ csasg8 os opecop pnop'r6n1o1 IN
'BaJ ?pBcap +e
aF
Elslxa nu llua^Jed e-eu arua n{ulnaads ep crurqeJ pd11 ug 'o1ur,rnc
alp nc 'nBS 'BllB ap Bun Euqsrp es €er eaa 16 Eunq apucep orBJ BC
ug nincsrp raun lrupec uJ alu?uaza.rd luns nu opecop Enop alaa Ecru eu
-TqBr Ernleralq uJ'euquauralcopnasd aletulurl ap allqasoap ards'nr16 EJ
olgc ur([ 'sof pur €zrluuu ruol ol a.rec ed BIBqeC ep acr8.rna1-ocgosool
aleruJoJ ur 'gcrEtaua reru llnru FJarueru o-Jlu! 'nrz.rp1 ruru Jurgc aurler
r6
16 'gcr6e.rpnu rS gcrurqer Brnlurolrl u! alualsxe pincsrp aloun ug ufop
AI€
?luaplAa alsa ppecap o ap a?rn?rlsuoJ JolrJnlcn:1s eiuegodun'zea octJo
BCI
uI 's?saqarrl Epnqa mI IB nlpnts un op 16 ple.roqo.rot ounrzrl'epqeg
u! nrz.rgl ruur g.rede ps auqAerc-oapnr orue? Bc nigllpqrsod ue.recqdxe
mluad 16 tugldopu o-s sndo.ld rue FruJn uI IuE u,uigc nc JEr 'zracqsll
-BqBc olac 13 ecqsotrE elarue? oJ?ulp JolrurpnlrFrurs no o-?rJaJo ure e.rea ad D!i
e$ec11dxe nc pugruuase as alularpaur egrfncsrp 16 ecque alaure8ololgr
arlu1p "roLrfplpgu razeuaF e ariuarldxa Blarl V 'apud plIB ap ed 'csera.rla nu
Bel
Ielalpaur IBIra?Etu un-rluI aluldopu g 1n1nd nu 16 'gsr.rcs nes plero
r-ul
'gcpralosa Bun Bc gquqo.rd'arirpu.rl o ec 'luepuedapur 16lup 'a1red o ap
ad 'sns IBw alullc ologal uI Blncrp qnlnd n" aJEc 'a"ruoualue r1$ar '$
-e.r.l,e eureEololnu o?nunrru ppagal sns rurrr aleuoriueur aur16e.rc-oapn1 ltit
ag{pul1Bc Boace g.re gzalodr ETarl u o'pug.r 1nurqF ug nu '1$ 'alxal 're
a.rlul acFolsr elceluoc ap IaJ unrcru grgg 'pcrlsqup p{uaprculoc ap OI
aunnsaqc o orurrrJn uud luns a1$p11ugu.re1 'e.reprurs lrznpuoc u1 sunfu u!
nB a?xol r6uelacu 1u1a"rfue1ur nB aJBc rJol?+acJac 'luapuadepul pour ap
uI 'Fc g rE ale?llrqrsod snop E O 'ruou116e.rt-oopnr 16 aarlsouE as.rns nB.
ep plefuangq 1soJ B plelorperu EIBqBC Brorgt 1r,rFr1od rrolplecraa
roun rozalodr p.rpec ug 'a.ruopralsod llSara.rrra JolasJns urdnse ug$a.rc st
-oapnr rnF+uawncop plcudurl II rB nfuclldxe arlulp Bun 'BllB ep ed FI
'p1ng.r B ap€cap leun gfplllBrluaa ezelodr rS 'e1.red o ap ad 'epqug os
uI Flnpr e ap.rodural $iqlFolJd ralJoal ale erelc nso.rdxa o?Inru ruru lIE
?lsrxo 'a.ruolpuun apug8ud uI €apal ruol runc e$y lq6alarlo rrcrlsrru B En(
?JBoIJalF BoJB?IoAzap nrlued lrndnl8 raJl roprurrd url.redu oc alxal :cl',
JolsaJE ra{ualsrxe e gllqtsod e$ecgluuras a orec :alsa Bor€qarlul InI
'6jP.t!21?f, raJas W ec 'ro[ 16 r€
rcazrarl lnJ?runu agqllsuoc aralq op pnop rA rcazgnop alar nc gunardur3 uI
aJBc '6e,.TopBcap lrualsrru" e.ldsep alseq.rorr ruruouB lruolnB 'roll$el -B
-e.r,ra ll{1pe.r1 16 aur{uoc ac 'pcee.r8 ug 1* gldoc Bqu4I uJ luolslxo a\zrgl In
Balullqcquv u1p ur13a.rc ?Blerl un 'q{aaat? ropralq alararytry ul nc
sz,t TvrquoilIud'InYu rs gcrcvcsc s'rrunJcou'I,s
T26 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

ebraic5. Aga cum a subliniat Shaul Shaked, aceasta face parte dintr-o
polemici cu evreii, cirora li se atribuia discursul referitor la credinla
intr-o decadi reaa?. Indiferent daci textul de mai sus reflecti intr-ade-
v5r o doctrini istorici a celor doud decade sau numai o confruntare
prin inversarea unei ipotetice pretenlii evreiegti, aici avem o mirturie
a existenlei temei celor doui decade printre evreii din Est, o decadi
buni qi una rea, inainte de secolul al IX-lea, ceea ce intiregte ipoteza
cd in cercurile evreieqti dinaintea Cabalei exista o astfel de viziune,
ce putea deci sb aibd un impact asupra Cabalei medievale.

CAteva decadologii cabalistice ale riului

gi binelui
ln cele mai populare disculii despre Cabala qi in unele tratiri qtiin-
,tifrce ale subiectului celor zece sefirot, ipoteza impliciti este ch acest
num[r epuizeazf numirul puterilor divine, iar sistemul decadic poate
fi inleles ca atare. Centralitatea unui sistem decadic unic ar trebui
totuqi nuanlatd considerabil printr-o varietate de factori, in special
prin afrnitilile intre puteri qi indeplinirea poruncilor, ceea ce este
cunoscut in gtiinla domeniului ca teurgie. De altfel, semnifrcalia diver-
selor tipuri de simboluri importante, cum ar fi cele antropomorfe,
arhitectonice sau vegetale, care tind si explice intregul sistem decadic
ca pe o singuri unitate, abia dacd a fost abordati. Ipotezele simpliste
cu privire Ia importanla exclusivd a unei decade sau a unui singur
tip de simbol cuprinzitor devin problematice prin existenla a mii de
disculii alternative, care cer justificiri solide unor astfel de ipoteze.
De fapt, conceplii care presupun c[ existl nu doar un singur set
de decade ale puterilor divine si cosmice g[sim in multe surse ale
literaturii cabalisticeas. Astfel, de exemplu, multe texte vorbesc despre
o decadi existentd in infrnit, opusd decadei revelate a celor zece
sefirot. Logica acestor texte presupune o formi de gAndire platoni-
cian6, constAnd in zece sefirot ceregti gi statice care alcituiesc para-
digma celor inferioare gi mai dinamiceae. Aceasti viziune se incadreazi
intr-un tip mai larg gi mai variat de speculalii pe care eu le numesc
presefirotice, adici straturi ale speculaliilor teosofice, imaginate ca
preceddnd emergenla celor zece sefirot, care sunt descrise in'cadrul
lumii emanaliei. In multe dintre aceste texte, ipoteza ci gi puterile
suprasefirotice prezinti o formi de antropomorfrsm este absolut evi-
dentd, o chestiune care califici substanlial natura neoplatoniciand a
acestor puteri. in plus, existenla celor zece sefirot cereqti poate fi
infeleasi ca permilAnd aparilia celor doud serii de decade, dintre
care una este descrisd ca impuritate.
Alli cabaliEti vorbesc despre decadele existente in diferite lumi
cosmice, presupun6.nd existenla a patruzeci de sefirot, corespunzitoare
?uns ec4srlequc eiurpuol elecu 'e.repezr ep lcund lsecu urCI .esr?epg 3Jt
Ea1.r€c ury pcul lB?caUeJ rBIc o+se Io +Vcrulug ,1epqu3 E areproqu IUI
plseece u1 nr.rndrur+ a1.ruoJ alsa a.rele.rdralur ep poru lsacv .BscrlorlJes
mlnwa+srs 1nu9s uI 'au1alp eg"relnd oJ+urp Bun uJ p?€nlrs alsa mlnpJ aJl
Bs;ns '€c€.rnel-ocgosoe+ BI€qBC uJ ala elequeza.rder luns urna e6e IJ
'acrlsrleqec loprincsrp e aped oJeur reru Bac uI .prepuncas alsa TotEfas B]
aaaz Jolac Bounr?saqr 'sns reur eleuoriuaur rr{ncsrp ap ap:ndr1 u1 -Il\
'ur5.rna'1 rS e
Fursrloqurs uc 'ecrlsrluquc oleruelsrs a.rlurp eJEceU r-zeszr.e1leJuc ac Ir
elasacord ap e1e8a1 ?uns aJBc elcorqns ep aun{1nu o n.rlued ocrloJges E}
Jolrruauop e exelduroc rrJnlcruls ep niecrldurr .rolepqrsod uiur,rl"rd u1 cs€
mlnruaruop rE lJoruas roun B aruzquerlSuoc ep esdq Ecsuorurn ou ps v2
lgcap eleod nu 'gcrlsrleqeo Egosoal ap pdnco as ec gcgriurrl* e.rn1e.r -B
-olII ptrHIC 'aIBs ollrnlndaau; BI ?gcap a nu rol alrrplerl ug qSrpqec -t
ap eluurlrdxe Fpdncoerd rolapdrcur.rd € B?€cgrsJerrrp rS R+Brlelep oc
a.rer.;u3o1rec ap dr1 lsecu 'r6n1o;, ' ,n?o.qfas eraz rolac Jolaualsrs e aJeopz aJ
-urrdnc reur alFolouauouoJ o BImuJoJ eelnd os E-ep elureuJ ,elasug e1a o[
u; esalaiug mqerl .re uedncoard ap 1a31se .roun epieurqruoc nes 11611 ?e
-uqec r16ece oJlurp Brrupcag ep ecgrcads epnldacuoc ap.rgdncoa.r4 'ez
xolqrurn plolrdec ep
u! +sJoqEIe g E Fzuarurn er ?carqns un ,lIztVI ruru rq6rpquc ed 16 .rn
1e{uangur nu-r orBc trl6lpqec.rolturrd allrorrcs ug rA ua111ry IB Inlocos al
urp rzuue46e Inrusrprsurl uI oluuoriueur 1so3 nB ,ourzrrp eiueze.rd nes cI
1iptltua ocaz Bcrpe 'Totonoq acoz 't;:nzec oloun u1 .o"tatloTdutaluoc o 'eJ
alrpC rzlturnu-eie ep 1e8e1 .roglBqeqec I€ crar plrlunir-u6u ug aluuorf -Ja
-ueru +uns rurrunl acaT 'nnr16r1eqer ap alncsounc lsoJ g ps ealnd .ru-s el
'aluoualue rlSera.rle osJns ap aluiuengur aleun ,e1rp€ursr alB+BJl uI IE
olualsrxo r€olopucap 'sn1d u1 'ysnTpaIAI 1n^g uI Blncsounc lsoJ g Es In
'1a1o1sr.ry tn1 octzgloqa741 uJ FlelJosuoc '- rr.ru.rluoJ ocoz Jolac E - e.roF al
-BtTd InI ploqe? ec yqrsod a+ruoJ alsg 'ssrusrro8ulrd uI luolsrxe ,gpucap lse
o em+r+suoc eJBc op€Jle+ Ia+urJs pldacuoc 16 ,apruoturury rn1 erEol -u
-oluo urp 16 uuuacury '1qe.reg-1y e1 ap o-1u1dope n€ a.rec ad ,elu.redas
acnusoc efue8rlelur eaaz Jolac er.res :q6r1equJ aJlec ap ,Foare.r r6ep
'e1ezrp1n rA alncsouna a1e 16 ?soJ nE oppcap gnop al1e ,11nur rey41
'1o1rduc
lsace uI sol ruur l€zrluue 16 snpe.rl prse;l-aq Epnqa uoq p1,t€O .U 1nI
upoc6 urp 1nluoru8e4 ug €apaa ruol runc u6e ,q.u1e.r1 r6elace ug aleuru8
-[BurB ?soJ nB opmap op arua?srs olasJolrp 't"rrtzec a?rrunue uI .zeacqsq te
-EqEc alulurt allreJlp uI alup luns p.nJas rolsocu .rola.rerunti n-i ryrpd ezi
uJ runrzll rolsoce eznec urp FllnzoJ eJEc elaFcluc J€r ,rr{pcapnf p 1ec Pp
ed 16 1gc 'Ielur 1n+nqTrle 1g1u apuFdnc puElas erecag ,a1xa1 rollnu EIJ
reru lrlrrlod 'rna1a oJ?urp orucag ug elnurfuoc TonJas rolace elfplrpc EJ
uytd'1o.qlas o+Iuleler ar+urp ar€ceg uI Elelreuoc ag Fs a4jas rctecarl -e
pugfnu.red 'rnlnruelsrs 4rpcgrun Balulrlrqrsod ep e ap pdocs ug ,aaez el
el1e plstxe p4/as arucag ug 'e1xe1 alle a?lnru uI .'elurnl nrled .ro1ea o-J
L?t IWCUOWIUd.InyU Is SCICVCUC S.UUnJCnUJS
128 TREI TIPURI DE BAU PRIMORDIAL

polare, dar asimetrice, ceea ce-i permite riului doar una sau doud
surse intr-o structurd ierarhicS. mult mai larg5. Totugi, exist[ cAteva
discu,tii cu formuliri explicite privind existenla unor decade pozitive,
bune, pure sau sfinte, opuse altora impure, negative sau rele. Aceasti
abordare simetrici - asimetrici, de fapt - n-a fost discutati decAt
tangenlial in cercetarea de specialitate, dar ea meriti o descriere 9i
o analizi mult mai detaliate, deqi in cadrul de fald este greu de oferit
un inventar exhaustiv al surselor pertinente60. O astfel de simetrie
decadic[ este evidenti lntr-un scurt fragment, a cdrui paternitate nu
este clar6:

Am aflat ci intocmai cum s-a inilfatAntAmplat in gAndirea Lui si produci

drept inovalie cele zece sefirot sfrnte qi pure, ce sunt [destinate] s6-i
rispliteasci pe cei care indeplinesc voinla Sa, la fel s-a indltat/intAmplat
in gAndirea Sa si provoace emanalia a zece sefirot de lpartea] stAng6,
care sunt o emanalie separati din Causa Causaruntgr.

Codexul Parma, care pare a fi unicul manuscris in care existi

acest fragment, conline tradilii cabalistice din Ecoala lui Nahmanide62,
dar gi de la cabaliglii geronezi aflali in leglturi cu. R. Ifhak Orbulos
gi cu unii cabaliqti aparlindnd Cabalei castilieneGa. Nu prea existi
[aici] material cabalistic scris dupi inceputul secolului al XIV-lea.
Dupi pdrerea mea, ultima alternativi, aceea ci autorul este R. Mosh6
din Burgos, este mult mai plauzibili decdt prima65.
Putem presupune deci ci, la un moment dat, pe la inceputul celei
de-a doua jumitdli a secolului al XIII-lea, a existat o teorie ce descria
un tip bifurcat de emanalie provenind din aceeagi sursi celesti, Cauza
tuturor cauzelor, emanalie ce consth din doui decade, una buni gi
una rea. Deqi gdndirea este menlionati aici de doud ori, presupun
cd nu trebuie sd decodim acest termen intr-o manierd teosofici, adici
drept referire la o sefird, oricdt de inaltd ar fi ea, ci numai ca rever-
beralie a expresiei talmudice confruntate cu emergenla intenliei divine.
Logica acestui fragment referitor la cele zece sefirot pozitive sau
sfrnte este explicati de referirea la indeplinirea umand a voinlei
divine, cu alte cuvinte este un tip teurgic de logicd, qi implicit putem
presupune ci cele zece seft.rot negative erau menite sd-i pedepseasci
pe cei care plcdtuiau. Ceea ce cabalistului anonim i se pare irelevant
este succesiunea acestor doui tipuri de emanafii, plauzibil simetrice,
deoarece nu este clar care dintre ele o precedh pe cealalti. $n si
insist asupra acestei prime conexiuni istoricegte cunoscute dintre
emanalia bifurcati gi indeplinirea voinlei lui Dumnezeu. Ea repre-
zintd o explicalie teleologicl a riului, pe care o gdsim ;i in alte cazuri
in iudaism: riul este necesar pentru a-i rdspliti pe cei neascultdtori,
intocmai cum binele este o risplatd pentru indeplinirea voinlei divine.
Cu alte cuvinte, o anumitd formi de pseudosimetrie cosmici subor-
donati este clar legatd de o polaritate a comportamentului etic.
+uns lornua, alsacv 'olFraJlp acrlorllas unlcru?s ep alBlTxalduloc
glsBocE aJEraprsuoc uI pugnl lBrunu psBalalu! lcaroc [t B^ rol Bgosoal
'eaur ea.re.rpd gdnq 'opucop ap Frndp alptu luur urlsg8 gs gqlsod alsa
p$lpqec rop Jo[rurlp alForrcs u3 'snds rBru lue tunc gdnp .1dey aq
'€a1-IIIAX IE Inloras urp ueedo.rne- sa Frusrprseq EI gugd zn u! selu?.r B
orec uerural un 'rrplseTl-eq Bpnqa1 uaq pr^BC 'g e1 'esndo l;re1nd acaz
aloc EI arIJeJaJ eJ '- To.tnutal-Dq luolo, - sJoJnTual ocaz Jolac eaurnl"
laur8ulurs reriFredu e.rdnse ur{ue1u 3e.r1e gs ur{ '1xa1uoc lsoJu uI
'0rnrzrg? reru ap D.nad-Dq ntag u3 16 uaynpl p
rnlnlocas pcolfrur El ap punuagoq nJag u3 prcads ug 'acgosoal .ro1
Tlrtpug8 aI€ ilz.rg? reru llnru egrfe.req.ra,ra.r ug 16 urnaa.rd 'ro1 lllodrcsrp
rS p1su11-aq upnqa uaq pr^BC .U TS 6eTzeua4$y urop$ uaq Jaso1 .U
ap F+rnlqsuoc 'ue1-nry IB rnlnlocas plndaaug 16 eay11ry [B rnlnlocas I
pry6lg3s u1 ap rl6gequc roun B pcr?srpquc pluoc6 o-rlug 'cqe;ura reur
.rep '.ro1 ufuengul qns 'ri ,rso8.rng urp gr1sotr{ 'U aJlpa op rolJalln
'euo.rap utp lalrzv 'U InI a11raFas arlulp ulalgc uJ lqosoapu! cruqal
uatuJal uc ?Bzrlqn ?soJ B uoural lsacv 'o^llrzod auurlp .rogrelnd ap
I
olar a?uepuud ec sale{ul lsoJ E 1a ppoc6 g1seace uJ Jar ,V .dec,pt74a11
I
.raglag u1p nincslp BAalgJ 'p{uase ur 'alu.raprsuoc uJ urgnl Ec€p '.luap
-ued" else uarural mlsocu e pluepodrur reru Boc ur{ecgruuras .rcgosoel
rrl6rpqec ru1uad gsul '"a1fn1g1sqns" nus (oJelnru.red" '.qunqcs" ,e1a11u
a.r1u!rd :FcrEJqa BqurTI uJ rJrucnl alpru ruru purueesu! nrnu4lnuauua?
tep8uls v1 'lornuaS :a,rr1e8ou lotglas acaz alac BI rlr[raJa.r Indoos a
ug 'pcruqal ap 1nqsap .ro1 ul8oloururJol uJ ?ErpBcuJ E-s aJEc uorrrJa? .
un-.r1uud pleurr.rdxa olso Erllarurs 'aluelrodrur lJnzar alrrunuu uI e
'glBllBlop rBru EzrIBuB o ??uoru
ft
a
1* gluapua lnlosqe also BIEqBC gzuoluatuqa aruc acruIqBJ elas.rns 13
lueur8erg lsacu ar?urp €aurpnlqruTs r€p tol.ropepl BrJolsr lese.rle.r ap r* B
auoTrlseoJoz rololxol u gsrce.rd BlBp leurrura?ap op na.rE alse 'alucgd
UTCI '$iplpprlp g.rgfualod u"rdnse oru I! lce lsocu e.rea ed ppudurg
t-
16 nazaurunq rn1 raiurorr uarrurldepu3 :rarE.rnal ale scl?srpquc rS aclu
-rqu.r e1p{ncsrp ap csalunu€ luau8e.rg Fncs lsace uTp a^qoru pno(I 1
I'
'rerollrluauFd BalqJJ^ ugrd ea.ra1,ru1 eaoao.rd BA arBc 1e3 ed qurulco.rd g P
rS e16e.rgwea.rd tl t" 'lnlruolpalC efirroa pururldapul 'rnlnrqluorC ufuro,i
el$eounc 1a 'gldeelp Balec r,rlrd 'pldealp Balec g?BrB rg ldalefug lr.rrds
laau 'ueurqelyl 1n1 uaunradelefug e$em16gps e.rrpugE 5n.rpa B u! ruo rnull n
a
:rlrsrJlsaoJoz ug 16 acnpo.rd as pJelrrurs ounrzrl r
o gc p1du3 elsa 'nrpnls rnlsocp [B arapal ep plcund urp luupodun IS
.rep 'lncsounc urind pu 'r$n1o1 'eeocqsrluquc ll.rrpug8 e gluelrodun i
glueuoduroa o 'eleropul prFJ 'a1se 1a.rur 'erfe.rauaF uu41p ulp Folgloc F1
to
-rec rflnur ruru ap lul1utap alezrlBuu lsoJ nB alus alTrglsaJluey\l .e€lna1
sns rBru lrrunu ruu na oc eaac urp aped acuy g* pc;ulqer BrnluJalrl e
ug el6asg8 as .nozouulnq FI rafulorr u e.rpqdapu!" ap pldacuo3 E
6Zr TyICUOWTUd TnvU rs SCIOVCSC U.IruOrCnUff
130 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

inlelese de cabaliEti ca fiind emanate concomitent cu sau chiar inainte

de sefirot cele sfinte, sau ca un fel de invelig al acestora din urm5.,
sau, dupi mulli alli cabaligti, constituind un domeniu dedesubtul
domeniului divin. Nu md intereseazl aici o descriere detaliatd a
sistemului puterilor demonice in aceastd qcoal1 de Cabala sau in
oricare alta, ci numai chestiunea emergenlei primordiale a sistemului
decadic al rhului, aqa cum a fost inleleasi aceasta de cabaligti. Astfel,
de exemplu, intr-o declaralie a lui R. David ben Yehuda sunt men-
lionate ,,cereqtile temurot, care sunt temurot ale lui Keter"7z. Dupi
cum am vlzut mai sus in capitolul 1, anumite exemple de paralelism
intre decadele pure qi cele impure exist6, in repetate rdnduri, in
scrierile lui R. Yosef din Hamadan, degi el descrie cele zece sefirot
impure, calificate drept reziduuri - pesolet -, ca pe o emanalie a celor
zece pure73. Deosebit de important pentru dezvoltarea ulterioari a
Cabalei este modul sistematic in care trateazi, R. Mosh6 Cordovero
Pparta spre temurof, in in{luentul sdu compendiu Pardes Rimmonimla.
Vreau sd subliniez ci relalia dintre cele doui decade n-are nimic a
face cu o sizigie, ci este mai degrabi o chestiune de oglindire in
decada rea a structurii celei bune.
Permiteli-mi s5" prezint doui citate gdsite lntr-un manuscris ano-
nim de dati tArzie, din secolul aI XVII-lea, provenit probabil din
Africa de Nord, care conserv[ totuqi conceplii teosofice ce decurg,
dupi pirerea mea, dintr-o lucrare cabalistici scrisi mult mai devreme,
probabil in Spania inainte de expulzare:

Secretul acelor ,,regi care au domnit" letc.l [Facereo 36.31]75 este secretul
aeelor temurot qi qelippot lcochilii] care au fost create primele, inaintea
domniei unui rege asupra frilor lui Israel, ladici] inainte de emanalia
sfrntelor sefirot, dar existenla lor in potentia a precedat-o pe cea a celor
zece sefirot ale temurot. Iar infelepfii, binecuvAntatl le fie memoria, au
spus ci cele zece sefirot au fost primele in gAndirea [divind], iar
"inceputul
gAndirii este sfArqitul faptei"?6 [...], iar ternurot au fost primele, pentru
c5 ele sunt judecat5. $i influxul a coborAt asupra lor de la Causa omniarn
caus&rurl ftri niciun intermediarT?.
Cabalistul anonim, a cirui identitate voi incerca s-o sugerez mai
jos, presupune ci decada negativi a fost creati inaintea celei bune,
dar cd in gdndirea divini cele zece puteri pozitive au existat primele,
insi doar in potentia. Altundeva, in acelaqi text, se spune:
Vd voi incredinla incd un secret referitor la intrebarea de ce cochiliile au
apirut in gdndire mai intAi, dar sunt sfArgitul faptei78. Aceasta este ca in
parabola regelui care voia si construiasci o cetate t...1 Si a dat de gtire
la toate cetele sale sd construiascS. Iar fiecare ceatd a construit un loc
care este un loc pentru ea, dar regele nu qi-a construit incl locul pentru
sine pAnI cAnd toate cetele lui nu qi le-au construit pe-ale lor, pentru ele
 :qBdfBi uqr Joso 'U 'urll?snJol EI Etueas nD rBru
'eeI-IAX IB rnlnceeA B eruraJ? Enop B uI JolrJoUuJ lsrluqec un u1 1€
al6esg8a.r es JBIrrrTs lxeluoc un-Jlug loJnluq lnuerural e1 ue.re8.rncag
'ggleliuetod poru uI urind 1ac 'pdun1 lo+ Flsrxa rolrrrucnl rornlnl
alaiuasa BreJpc +IAIJlod Bounrzr arunuu 16 'pueruuearrru arirzod o Brrpur
aqeod 7onlas rolsace p priualod 1nlnl€?s erdsap erfdacuoc 'sn1d u1 'eg
uiualsrxa ap Ftuapuodap 'plue8ur?uoc a?se gotg/as ro?secu efua{srxa
ac dunl u1 'grusaceu a+se eg efuelsrxo rcpc 'lotgfas ap erolau aJE-u
nazaurunq ''8?BUIC-JaqJE1I ap .rolg8ur,ruoc pour uI leJlsuotuep +soJ €
EaI-II1X 1e rnlnlocas pl6.rgys e1 ap r161pqec ro?rurnuu u.rdnsu lcudurr
TaJFJ [B 'euuecrrry rn1 eerrpug8 uI a+ualsrxa apridaauoc ep al6alurure luetu
-Eery punlln uI BsrJcsep Egosoel 'lenldacuoc oJepel ap pund urq
'aIBS aIrJarJCS uI
rrnpugr a1e1ada.r uI lerprouFd mpgl F?cerqns +Bproqe E lsrpqec lsece
'p plolrduc uer uopa^ ruol runc gdng 'ure1.red g1p ep ed 'ra E e.rezrl
-Bnlca ep ri e1e11prfua1od ep eaunr{ou nc 'a1rud o ep ed 'puglas eurFrd
ap pcrpe 'a.npug8 ap p1e8a1 srsJer{lue ap rrunriou u erieurqruoc o rJrB
plsrxo Ec uarurlqns gs lue?rodutT g 'ErcV urp {BqiI 'U rn1 rurpug8 e
piuengur o urind lac B?cegar 1e1p purFrd 16 gc undnsetd 'sns terr a+E?rc
aluaur5e.r; Enop aloc a.r1ug epiplru$u ap luoc pugurf 'arapol ep lcund
,s8{Bqil .U
lsece pldopu or€c p-rn8urs 'a16e.rg 'o1sa nu Io 1nI Bgosoa?
ru1uad Ecr?srJalcuruc ea r$ alse eurlrp epunricu mluad a?ueruru?sur
I
luns xotglas Ec urroe? r6eq 'rretcy u1p {BrIiI 'U op FrBJe u! ruruorce
lsecu BI srncoJ g ps aJBc ?srluqec llu una.rA a.rdsep gfurl6ounc ure
n51 ',,1r6.r9;s ep grpJ Inru$n '1ndecul ep prRI Inulrd" gclpe'ytoqy,
qaq uoroqv, '46aa qaq uo6tg-oq ec ue glEpocep 'oqqv, 'a aoa-Dq
EcrBJqe ersa.rdxa uI lua?srxo ruruoJce un EI ?Ieru.ro; ea.raS.rncer 'pug.r
puFd ul 'BrcV u1p {BrIiI 'U Inl ua.npugE nc epnldecuoc 16 ecrSolou t
-nuJe? I|FIIUUB azapeJ+ ps a.rud lep 'turuoue olsa luaurEu.rg InurI+IO
'r8elBIe^OJ
lsoJ ne o?Bugur 16 a.rnd 'a1ugs eloc TotTtas pugc gugd 'otluagod a? lsoJ
B n.rcnl lsoc€ Jg^ope-rlul '08elo op orolau aru-u Ig rep 'Ig ep eroleu n€ J
otg xol IIrrIoqE Boln1"rrl u! lqoq€ also nu Ig rep 'e11oqe g rB ole 'lfloqu 1
g rB Ig pcep 'urnc r* ec elsg 'eurfuaru eI oruc 1n1r.rrds alsa Ig ler 'tn1
alaluoruulsur luns go.nlas acez oloc '1r3rgys ap prpJ Inurgln rS lndeaug
ep FJFJ InurrJd rode 'atunu nps lnludrcur.rd else aruc'tloiom?rl?r olorunu
P
else erec 'neg elaurnu olsa ar€c '19 ag luluganceurq 'Ig op plula^ar lsoJ B -
efurorr pugc pugd 'o71ua1od ur rS 'a.r1pug8 ug elaur.rd lsoJ nE p.njas
acaz alac pc n.rlued 'pt1tas acaz^eJo
elee 16 '1r6.rgys ap ?rEJ Intr4lln 16 lndacug
'l
I
op prEI Inrurrd a.r1ug gfua.ra;rp orcru Flsrxo nu pc punds €s BorA €lse
rBI '6t..€un nera rnT oIawnII rS 1g 'eeurnl leorc g ps 'lg eU lelup^ncourq u
'lugJs IeC ec elureu;" Inlortas olsa €lsoca .rer 'esuncsB 1t*1 'a4ua7od ut e
nerc gotgfas eiaz oloc;er '1g1ug IEur lsoJ nB eJBc '.'c1a r8o.r recy" :sr"rcs g1s
ot Boac alse €lse .rel 'FsuI-JluI lpcol e 16 r$nsug eurs n.rlued lepd un ,
?rulsuoc u eleEe.r rcunle €rqv 'ale uI EurIIpo e1 leze3e ne-s nu ri 'elesur a
r8r Tvlcuowlud'Ioyu rs sclcvcsc fiTlun,lcnu.ls
132 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

CAnd a iegit secretul lumii celor zece temurot, atunci sfrntele sefirot au
iegit dupi asem[narea sa, potrivit secretului inversirii cercului inainte
qi inapoi, la dreapta gi la stdngas?. inaintea iegirii sale88, au ieqit gi alte
puteri de sefirot8s.

Fdr[ indoiali ch referirea la lumea celor zece temurot qi sefi,rot

implici ipoteza unui proces paralel: cele doui lumi emerg din cel
mai inalt domeniu divin in acelaqi timp, ca doud ramuri care ies din
aceeaqi ridicinl, iar acesta este motivul pentru care apar termenii
la dreapta qi la std.nga. Cabalistul mizeaz6, pe tehnica permutbrilor
de litere cu ajutorul unor cercuri concentrice pe care sunt scrise
literele alfabetului, astfel incdt miqcdnd unul dintre cercuri sunt
generate combinalii noi. Insi remarcabil este faptul ci, potrivit lui
Ibn layyah, cele zece sefirot sunt descrise ca frind dupd asemdnarea
celor zece temurot, ceea ce indici precedenla apariliei acestora din
urmh. Intr-o astfel de viziune, inlelegerea efemerh a riului primordial
este neplauzibilS. Putem vorbi aici despre o simetrie inversi, inspirati
probabil de o bine cunoscuth imagine a pecelii care Iasd o amprenti
ce este inversul ei, imagine recurentd gi ea in unele discuiii caba-
listicem. Aici, emergenla structurilor metafizice opuse este descrisi
recurgandu-se la viziunea din Sefer Yetzird, care vorbegte despre per-
mutarea literelor ce poate produce, prin utilizarea aceluiaqi set de
trei consoane, semnificalii opuse. Aceasti legituri dintre teosofre Ei
combinalie nu este noui; ea se inspiri, in veacul al XIIIlea, din ten-
dinle esoterice mai vechi gi a avut impact asupra unei anumite ver-
siuni a Cabalei lui Luria, cea a lui R. Israel Sarugel.
Cu toate cd extinderea puterii rdului la o structurd ce cuprinde o
decadi completi ereeazi. o puternici simetrie intre puterile pozitive
gi cele negative, aceastd evolulie nu a fost inso,titi totugi de o creqtere
Ei o intensificare a activit5lilor puterilor rele sau a discufiilor caba-
ligtilor pe aceasth tem6. Dispunerea puterilor riului in schema siste-
mului sefirotic mai degrabh restriclioneazi decdt sporegte potenlialul
mitic al multiplicdrii acestor puteri, intocmai cum este cazul cu cele
zece sefirot divineez. Destul de ciudat, in disculiile cabalistice de mai
sus putem discerne o arcanizare a subiectului celor zece sefirot nega-
tive, In textul manuscrisului Parma, subiectul este descris in cadrul
unei tradilii, pe c6nd in celelalte cazuri textele sunt prezentate in
mod explicit ca un secret. Ocupdndu-se de primele procese din dome-
niul divin, deci gi de un subiect potenlial sensibil, sursa primordiali
a riului, e uqor de inleles de ce secretul este important.
Permitelimi, totuqi, s[ precizez semnificalia secretului in acest
context, ca qi in rnulte alte disculii din Cabala: nu este vorba despre
un mister, o chestiune ce nu poate f,i infeleas[ decflt cu ajutorul unor
simboluri vagi. 0 descriere de orientare ,rnisterioasi" a simbolismului
cabalistic, amintind de viziunea creEtini a centralitilii misterului qi
 rA
'prasruRdB ar Ednp ?rEdslp ps alluatu lrelulnrllB prosasnJ
aJBc 'olorqrun luprlosuoc B urspv rnl 1ntscgd ,auBrun egun$ce ap
I
luapuedepur 1rupdu nB alarqrun t3ap ,zuc orlro ul .e'ralqrun ppesod nu J
oJBa ?perap o 'e1e1enet p.nJas ocoz rolac ereoFadns ,gpucap plIB o A
Elslxa pc ezalodr a.rudu apun ,1e1e.r1 r6ulecu ug sof IBur lelpaurl FU€ as 1s
eunrsuo? Bls€ace BAIozer E ap orecJaau! O xol BalB?IJoFolue aundnsa.rd
a.ruc BrJoal 1* 1o4las aJaz Jolec aIB a.rqtun EJ alar lo1ue1nd ucqsr8uurr
P
a.rlu! ?crguoc un plsrxo pc F+BIB rnlnluaur8e{ B Flu1cgredns g.rnpal -ar
o $ .rerq3 'r'rpc1lsTluqec €rnluJalrl uJ lJnpug.r a1e1ede.r ug e.rede 13 uI
BIIIIu:{IC Joso1 'U 1nI aIE rlzrgl reru arpslluqec allrarrrs urp g.rrdsul es
I
aunrzrl plseacv 'nEJ aurAop eu€Fro op nps 1ncol also nu oJ col un-JluJ -u
gupr.red ps el6appprls os ar€r BAac :arecolsrp ap zac un ec ?$gop
!8
slsa InFJ 'lunrzrl af.raq lalsaae ll^Ir?od .00r?BuIC-reqJBd ap lelncs1p al
lsoJ B raIBq€C mp+nqop e.rdnse pedu4 !nr?c IB ,so.rotl ep pldacuoc In
nc ecBJ B ore plTurII Bc FInEr Baunrzt,r gc undnsa.rd 'EeJ Eoc Epucap -4
ap lednco rnlncol B parpe 'rn1np.r e ppuor{un?rs BorarJcsep ,ere.r1 u -E
o .rur 'elulrurrl Bc nEJ ap pdnco es ar Bnop e o lsns reru lalncslp urB oJ
e.rec a.rdsap 'e1e1r.rnd ep FieJ rnlnpJ uiuepeaa.rd aundnse.rd ac ,ecrluo aAl
sounrzr^ :rnln?J aIB aluoJrp rFoo? reJl aJluJ Fzalurs o rcrB rua^v o
'uu.rolgzundsa.roc lupd un or€ pt"qlas etvceg wgc ,yo"4las oaoz rolec -J
e a.rrpugSo o-r* g.rqun o lrms etec ,grlqgopy ep sof rBrrr luns ac ,ftorglasl -u
ocoz rolaa ,go1e1epd pundse.roc orec rrltqcoc $ g1s5xo ,lorklas ocoz roloc
alu IIIqcoc ?lsrxo runc lerucoluJ rcgc ,rur{tII.I al$eurnu os oJBc ,rn1 rraurag 16,
op
p $ laeureg FI olaroqrB asorunu os ala gc nrlued ,e1e.r gS alncgldeu luns
-JO
'ggqcoc acaz oloc '\o"tglas ocaz rolac alorqrun rq .[...] alrqrzraur lIuoAop g
.re-16 allq.rosqB lsoJ U Js olo 'leznec B-al arec ruepv Inl pleagd lsoJ g rB-u PSI
op rBI 'p.rqurn o oru rucnl ocuo gcpurg ,u.rqurn Ba IeJ BI ,erfuueure [ap -E
seao.rd un] uud oleuewa lsoJ nB rS epnlplds ?uns alBIe^aJ p.nlas ecez Plu
rolaa olrrlrqroc rEI '["'l "rnd ao1 un-Jlug o4u! gs 1nn nu-16 llrua^nc] JoI FlE
1ncol u1p 1r6ar ne pugc lrnlqsuoc nB-s ogqgpoc rA
,rar{euuure
[mpsacord] TBI
psnd lsog B-area e'lalluql ualred op o BIIIqroc rBJ 'punq ee.rru.rod gpaca.rd ulp
Bar Bar ae"rlu.rod tunc IoJ e1 'p1o1 ppaca.rd Brpqcoc acareoep ,ro BIMaoa DAJ
,1111qcoc to1
1A plee.rc lsoJ B rapN tDr{asl nc lualuroauoc rcgc eeped
ep 'ne al"laaar p.4jas aaoz alac rBO 'arlrqcoa oorl raru ,nucalsaure unpp InI
aur{uoc nu elecepnf olocs 1c?c ,eguelsopu Boraru else Jbg ulgr. BurnN lu
osF
JOI
:prseg-aq Bpnqa uaq pr^BO .U InI rpoc6 p.rpuc urp .ruruoue
lxal un-4u1p lruerro.rd 'priuelsqns lueurEe.g un runcE EpJoqE ro^ llu
'r6o?rprua aueos.rad ra.rpcFo g1ec11dxe g eleod .nldpur.rd ug ,e.rec ulp
prual o ad eele.roqela qap aurfqu ss B op lsoJ nB .ro11$qeqec ua.re8ap Ioc
16 pcFalosa erirpe.rl .rup 'lecqdxe $ salaiug g aleod arec laorqns un
lor!
pqe$ap reru olsa InlaJcos 'ytnzec alpru mu alac uI .e'uraloqcs lnl
eg.rg1e"rd"re1ur gprN.rour qJaruuru o-Jlu! luruJn nB a.rec FolplacJac Jolace
ellE
u glrie.r8 a.ra8ale{ug o 'Baur ue.ra.rpd pdnp ,alnlrlsuoc Ba .rep .q6ere.r,ra e?uI
$cl+spr B FIUBAES Barunl uJ Jplapu-rlug ?lsFa .euq6a.rc BIBqBC op NB
88r TVICUOWIUd'InyU rs SCrgvoso u.rrunJcnuJs
134 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Nu in ultimul rAnd, potrivit fragmentului citat, rdul reprezinti

umbra celor zece sefirot. Aceasti legituri poate fi detectati deja,
degi doar parfial, intr-un tratat anonim ce apare in mai multe manu-
scrise gi intitulat Comentariul la Sefer ha''Iuun, care se apropie de
R. Yosef ben $alom A";kenazi sau poate este chiar compus de acesta.
A fost scris cel mai probabil spre sfArgitul secolului al XIII-lea. Aici
se spune ci emanalia primei sefire este in afara timpului qi se produce
ca umbra corpului sau a mAinii, deqi ideea de riu nu apare in acest
contextl03. Potrivit unei afirmalii existente intr-un text autentic al
lui R. Yosef A,gkenazi, existenla cochiliilor este considerati necesari
pentru subzistenla inslgi a arborelui, ia1.eu presupun ci arborele la
care se referi este al celor zece sefirotr$a, Acest punct de vedere a
fost adoptat in numeroase disculii de Mosh6 Cordovero. Se pare,
intr-adevir, ci a patra pozilie are surse mai vechi105.
Permite,ti-mi sd abordez un ultim fragment, ce apare intr-un r[spuns
cabalistic de la sfdrqitul secolului al XV-lea dat de R. Yosef Alcastiel -
un cabalist activ in Valencia, in Spania - unui alt cabalist, mai cele-
brul R. Yehuda Hayyat. intr-una din cele mai fascinante disculii ale
sale, care a fost descoperiti qi publicati de G. Scholem, cabalistul com-
bini conceptut de decade cu formula precedenlei rdului ca o cochilie;
astfel, citim ci

expansiunealoo formelorl'l din'Adam Yogor108 este o primb expansiune

de o mie de generafiiloe, cdci este sfArgitul celor zece rna'a'marof 9i fiecare
nla'arnar le cuprinde pe toate zece, astfel incAt fiecare cuprinde o suti,
iar fiecare le cuprinde pe toate celelalte, astfel incdt insumeazi o miello'
$i iati, expansiunea sa [dureazS] o mie de generafii' lar 'Adam Beli'al
existd qi el in acelaqi mod, [constituit de] formele a o mie de generafii,
cici lspune Ecclesiastul 7.14] ,,Domnul a ficut una contra celeilalte"*, iar
El a precedat aceste lumi pAnd la revelalia sfintei emanatii, iar acesta este
motivul pentru care Isav a fost intdiul niscut, inainte de lacov, iar fiii
sili[Facerea 36.31] ,,au domnit in lara Edomului inainte de a domni vreun
rege peste frii lui Israel", cdci coaja precedi fructul pentru aJ proteja ['..J'
$i iatd ci intAiul ndscut [Cain] a inceput sd se inspire din acele forme
actzatoare qi destructive care inseamnd Cain, Qina' di-mes'auuta'rrt,
puterea qarpelui I...1. $i iat6, imediat ce s-a deschis izvorul pAngbritll2
din cauza existenfei lui Cain, a meritat si se extindd in lumea aceasta
pentru o mie de generafii, iar expansiunea pomului vielii si fie ascunsd
in tot acest timp. Dar milostenia Lui a prevalat dupi transmigrafia qi
purificarea primului'Adam in [sufletele] strdmoqilorlls, iar pomul vieliirla
n-a fost ascuns mai mult de doudzeci gi qase de generaliills.

Acest fragment nu urmeazi neapirat concepliile exprimate in

qcoala cabalistici a lui R. Yosef Aqkenazi qi R. David ben Yehuda

* Versiunea romdneascd a Bibliei din care citez traduce aici: ,,...Dumnezeu

fdcut qi pe una, qi pe cealaltd..." (respectiv, fericirea qi nenorocirea) (n.tr.).
ngr ardsop Sunp 'p IJBC InI raridacuoc e.rdnse pudun uneJA ?nAE nB
runrzrl alsoce paup BeJBqoJ+u! Eslrlcsap ougrupg '611lgs rrlodrcsrp 16 B
rpJBA\BJr{oS ar?Er op aleldope rS aluldepe 'alncsounc nEJe euaruulJnz
orual Fc lueprla alsa 'zec ecrJo uI 'euaruulJnz 13 eueulsuoJoz auel Jol E
uerrpug8 ug u.r5alur B op ruesreAiigns roun alrrnFoJe pl€ropug ul asnd UI
g 1od nu 'epqulncsrp uoaun luns a.rrpug8 ep etuelsrs olalrJoJrp aJ?ug
elurpn+qnurs u1 allpd nc urqJoC ap o+BInurJoJ eprieurrge eJlurp eleun
r6eq 'rrrueurTJqv ep u€ruplrnz pldeauoc ep a16e1urur€ ac prqun o ?II
rS
elsa rerieueure p1r6.rg;s gc plduy BI ro+rreJer - I1'\B1V p€urqv pdr(ug
PS
Ba1IIAX I€ IncEaA urp mlrulsautu selu reur rB '16IT uJ dely u1 lFnur B1
u eJEr 'rp.rurrle.rqog BefIIX IB Inrue^ urp lrJns rniruolrpugE arnqFrle
II ulqJoC f.rue11 o.rec ad - oJepol ap lcund un Brola eu e.rec 'np.r II
16 g.rqurn oJlurp e.rn1gFa1 rupuor{ueur Fs arnqar+ '1xa1uoc lsacu uI e
'e?Bcgrselc .ro$n psul es nri ea 't"
u
\\zw+ EIBqBC ap alaurJoJ orlurp BJollnru E ocr+celce rlrnleu Irup€c uI
'yo.tntuay acoz JoleJ E Eeecu ed rS 1gc 'alerp.rourud rogrnnprzeJ BrJoal I
al
1g1e urrsg8 ps gqrsod also 'BrJnT rnl BIBqBC ur rqosoopuS 'nz.rg1 reur r€
BIBqBC ap eg.rndrl ug 'ealsace oleol nC 'crpurap rua?srs rnlsoce EaJerJc
'r
-sap rulued lBAaepB urind rcur alsa 'gluapuedepul ale+rlue o Br ala.r 10,1
.roprelnd E EoasuTJlur BJnlcnJ?s FzuonuruTp orec 'nnprzeJ Bc ngr ep 0It
pldacuoc ac ep EIBI 'rurn1 mlud nc 'ecrlsquqec erue?srs 16 e1xe1 asuo.r 'gl
-eurnu ug 'acu; B-op nE ac eldrlpur acnusoc rJnlcruls Joun aaJBIncrFB OJI
ap g1u8e1 olso acrpucap JolunpnJls E aJ€JeJrlo.rd glseecV 'rrra.relueur ou
-r1dns alep.red eJE eJEa 'exaldruoc ruru lpru rrnlcnr?s roun IrupBc urp
Bun ruop pulrJ BaJ uec 'epecap e1p 16 rsp8 uralnd epscop ap undrl
gnop olac oJlurp InusrlaIEJBd csarnpzgF aJEc ecrlsquqec aleue?srs uI !a
'elarrrJoJ pece.rd olarqrun 'sns reur ap plueur8erJ ug psul 'rainurreui -ur
olE
16 re.rqurn ela.roJ€laru EIBJB o urna gdnp 'gur:og rBeaece rE ra 'epecap
-eIi
'gcuaurnu pJn+cmls r6eeaae JBop nu asaSgppdurg'ap.r elac 16 uc 'aunq
To.qlas acaz eIoC 'a.ruolpruJn epur8ed uJ Blncslp tuol aJBc a"rdsap e1xa1
-li
sul
a+IB uI ri '1 plolrder uI lnzpl B-s runc pdnp 'acrlsrleqec Farrcs ellu uI
plua?srxa ounrzrl o 'nnnprzal BO eIeJ gotglas acez Joloc Baunrzrl epnlcxe teJ'
'urnJe gugd elucolur ocqsrlequc .rolgincsrp u alred eJ€ru rutu €ec uI B
FlsgJruuru os arec 'gleuoproqns alJlorursopnesd sns rurrr lnunu ruu oc EI
eaec rrq.ued uricelpe.rd gc rnpldeg Brdnsu erfuele Ee.r1e gs Irop Sr
'ocr+olrlue aldacuoc pnlJur oc alosJol ad rqasoapuJ'cIIqIq FJ
IB
InIEIJolEur ed plezeq e.ruolpzuprdnc orJosorJolsr o EJaJo snp€r+ Inluau lse
-8e.rg '9 plolrduc uI ruoloJ ruol orec u1 ldeg un '3.ru1 rpru llnur crlqnd acn
un-r+ur'pllrpdll FurroJ u3'eiuraasuoc uI olaznJTp puTg'upqe3 op lirgc P
elrpugdspr ruru alec urp Bun-Jlug alerod.rocuJ lsoJ nE rnlner eural ad 'E?!
Iorlsucly mI apunrzrl'IaJlsV 'errlnlnuliuoc +EzB{iBJEd e-r a.rBc 'leqqup op
uqr rratr\I 'U Tnl e '6apo$-ot1 ?pponv,'eaI-IAX IB Inlocos urp ropqpC B -n
FrrsEIJ ererrcs o leiuengur u pluaurSer;'uraloqas ruoqsrap luleuruas B 'efe
urnc e6y 'Be+soce nc ounruor aural Blalgc pqTB gs a.red 16ep 'prse11-aq Fl
e8r wlquowrud'rnyu rs ucrovcso u.rrunJcnuJs
136 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

ca umbre, dar este bine qtiut ci el gi Corbin au fost ani la rdnd in

contact unul cu celilalt.
Termenul temura presupune o anumitd formi de simetrie, iar o
astfel de simetrie este evidenti fie prin cifra celor zece sefirot, fre,
uneori, datoritd structurii antropomorfe a frecdreia dintre cele doui
decade. Degi astfel de simetrii nu se produc in modul cathartic sau
in cel perfecfionist, ele se produc in lurianism, unde existi ipoteza
recurenti ci prima scdnteie, care este ;i prima emanalie, conline
atdt binele, cAt qi riul, ca in cazul structurii literei Yod\zo. La fel ca
in cazul scdnteii, care confine practic doui decade12l, Fi acest Yod
este conceput in aceeaqi manierdlz2.
Simetria dintre cele doui decade este evidenti intr-o carte scrisd
in 1553 in lara lui Israel, probabil la lerusalim, de faimosul R. David
ibn Avi Zimra:
Tlebuie si qtifi cd, aga cum Binecuvdntat fie El a emanat zece coroane
sfinte, la fel El a creat, uis-ri-uis de acestea, zece coroane care nu sunt
sfinte, ci sunt de partea stAngd, cici ,,Dumnezeu le-a creat pe una contra
celeilalte", pentru ca ei s[ se teami de Dumnezeu, iar El s6-i pedep-
seascdl2s.

Din context nu este clar dacd ,coroanele sfinte", un termen de

largi rispAndire cu referire la sefirot in Cabala teosofici, au fost
create inaintea celor care nu sunt sfrnte sau dupl ele. insi dintr-un
alt fragment aflat in comentariul lui Ibn Avi Zimrala Ci.ntarea Ad'n-
td.rilor reiese clar viziunea precedenlei pirlii rele, degi de aceastd
dat[ autorul nu se referd neapirat la structuri decadice:
$tifi deja c[ privaliunea precedi hauaiotlza qi acesta este motivul pentru
care s-a spus despre cochilii ci au precedat hauaiot gi aqa sti scris lFoce'
rea \.2-Bl: ,...qi intuneric pe fafa hi Tehom, iar Domnul a zis: oSi fie
lumini!"l25 etc.". $i la fel este deci qi in cazul fructelor din pomi, cdci
cojile prececl fructele pentru a proteja fructelel26, iarjudecata qi obscurita-
tea apar de partea privafiunii, precum lumina qi milostenia de partea
existenlei, iar ceea ce trebuie si inlelegefi de aici este prioritatea emanato-
rului asupra emanatului, cici emanatul era potenfial gi a fost realizatr2T.

Primordialitatea procesului este reflectatd aici prin recurgerea la

versetele biblice qi la conceptul de privaliune celestS, care a jucat
un rol important in Cabala inci de la primii sdi pagi, aga cum vom
vedea detaliat in capitolul urmitor. Acest lucru trebuie subliniat, in
pofrda afrrmaliei explicite a cabalistului din continuarea fragmentului
tradus ci de cdte ori menlioneazi cochiliile se referi la puteri nese-
firotice, aflate dedesubtul lumii divine a emanafieir28. Nu pot explica
semnificalia acestei contradicfii, insi, aqa cum am vdzut in fragmentul
tradus, emanatorul qi emanatul sunt menlionali explicit in contextul
 'aaFusoa oiul$ op alalBrBd
Irniuel Bnop pzeareua8 ola J?I 'purJads op ExnlgJrd o d elsa ElsEacE In1
pc plduy gcqdun errperap rrnlaruls Fnop Fzuoreua8 po1 Bral;1 pc [n:
uzalodl'zec ecl.ro uI 'ocrpucap Fnp11;?s 16 epnlaur ocrursoa gunl ru1ud Ba
olet orlurp erucal; gc eundnserd ura1n4 'g p1o11dec uI Bepal ruol -as
urna pdnp 'prnzec osuoJorunu ug p1euo1{uou alsa mlnpJ ufuepaaa.rd In
opun ptpslleqer pIEocS o-.r1ug prcads ug 'plueppcu g eluod nu oc u!
ldeg un 'raruaiugs EaluIEuI EIIIqcoc Fo pnop ap pzuauorfueur p1xa1 IUC
'glucgpeds alsa nu FInEr eiuepaae.rd r$ep :auaq proN 'FIBlTuaEuoc lB
e$uedu ap nus elulrulrr8uesuoc ep aunl?sar{J o 16 elsa ErnlcnJls F+suacu EI
?cup lxa+uoc urp JaIt BunBaploluI asaral nN 'InFsrsJBr{lBc Errool nc
EpJoruoc nu'- rcprlarurs lueuraE ap purJoJ o aluod - aJ:rouozr Bc aslJcsap LAt
acldo.rluulceru T.rn8g pnop olaa 'pFrls lernlam+s ursllap.rud lsacv -o?r
Pa
'orrleluaiugs VAqV, apugdnc orBc 'lugJs rnlnuo -"1!
1ntgrppul rS uayed op ?ls orsa'galgqcoc VAW, apupdnc 'Ip,nag uopv.olso Ic9.
e.rec 'u111qcoc .reg ia.raceg uI BorerrrJoJ .rer 'e.reurro; ug ur{ee.rc 16 arfuo.ra ug og
u1{euuura opF{cug $ - ppluggs eun'rnlnuro Etuople lwrrs'rlorCrsy, tpt lgurnil -act
1n1$.rggs e1 gugd lalfeueurg l5unl] lnlndacug u1 ap 'epefugs rA eqgqco3 nJl
:e1ap.rud
un+cruls pnop arlu! gfuappaoc rS ar.rleurrs op FunoJ Ellurnuu o pl€1nc Plsl
-rFE alsa 'eal-IIAX IB rnlnlocas plndecug el qeruaj, u4rffug 'U -u9
^ocBI
o-?BlnrrrroJ B runc u6e 'eun1 ml raIBquC E runrsral ,""" tiffil$r"" un-
lso
Borunl rS gcrzg u1 gupd 'elieuurue # p4las uurFrd EI ap pulrrrod :c11 ep
-Bluolsrsou ap lglu poru un-Jlug gluurr.rdxo pcep JBIqc 'exelduroc
apoal o alsa 1ag1se pclldrur as oc BoaC 'I paracDg ulp cIIqIq mln?asJal
eldnsu eleloero.rd luns Eo?soce oleoJ, 'e1a.r r* eunq r16e.rac Fralnd -dap
.roun u$Frudu cserrl.rd aJBc aclzrJularu olaluaurluo^a Ic 'gcyztl BI eJeol Brlu
-lJaJar aallelo+slJu alaldacuoc nu purrJrsop'pcgosoal BJnlcnJls EI IcrB ?uns
alucqde alaqure 'e1e1cng paca.rd a.ruc apfoc EI a.r€olrJoJa.r 'gpleEazr au€
uac 16 'ra{uelsrxe FJBorJoluE uc aunliurtr.rd u1 a.ruolr.rage.r 'pcr8o1o1uo
eec :piuepacerd rSeaacu e.rdsap csoqJol aJBc arusrJoJ€ Enop B EJEIo
uaraundulxnf alse 1ueur8u.ry lsocu uI a?Blnou o U B e.red ec eea3 PI^
'alJlarurs ap FruJoJ o Bcrpur PSIJ
aluod elsuace 'gpnlnur gfuepuodsaroc o-J?u! g u aleu'Furur luns aJEc
'rnlnpnrg u rS uloa BaJEzrIqn nc punardurg lsof pur eopal uroA aI e.rea ad poI
rnlnusrJoJu oIB IunIsJoA alosuoJalunu uI pJBJ ap Flsop r6p.rer else 16 Ec I
F1uap1zre tnlosqu alse'7o7oanr1 ad a1-npugpacard €c oluluazo.rde.r toprl eurfr
--rqcoc ee1e11e.rn1d ul ue.reS.rncag 'ppqlsod o?sa prnpal Bouoruase o $ap eza
'ecez ap 1e3e1 uc sela{ug omqer? lomanq pplnld pcep .rn5rs a+sa nN NES
'ppnldacuoa alellprng ap zec un tuaAu IoIB pc undnse.r6 'u".,lotglas rct1 Pnotr
eleu4rd ppaca.rd uaumiurrl.rd gc ecqdun gs a.red BlsBaaB oJuc uJ lxoluoc tag'
un-r?uI 'JoS u?9, ppacard nu eunriurrr.rd olaru urargc lprplod er{dacuoc OJB
u1 e8.rnca.r Fuolnu 'e1ruc $eeece urp col IIE uJ 'laflle oO rolullr{coc
ug p
rer rvlcuotlllud rnyu IS scrovcso fl'rrunlcnu.t,s
138 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

in acest cadru general este posibil5 includerea ,,alterit5fii" brutale

a descrierii pigdnilor, gentiles, imaginali ca fiind rdul, iar procesul
emanaliei reprezinti de multe ori o bifurcare intre doud sisteme
opuse, provenite din aceeagi rddicini. Tlebuie subliniat c5, pe baza
mor{ismului fundamental care inspird teosofiile pe care le investigdm,
atAt domeniul binelui, cdt gi cel al riului posedi structuri izomorfe.
ins5, in sensul disculiilor noastre din capitolul 1, cele doul structuri
antropice trebuie privite intr-o interacliune dinamicd, aga cum pre-
cizeazi accentul pus de Cabala lui Luria pe amestec qi cregtere inte-
rioarh, nu doar in dimensiunea lor anatomicd.

Despre afinitifile dintre Cabala teosofici

qi sursele anterioare
Dupi pirerea mea, aparilia disculiilor cabalistice care tlateazi despre
precedenla emanatiei celor zece sefirot negative fali de emanalia
celor zece sefirot pozitive necesitd o explicalie istorici. Din cAte qtiu,
principiul rdului care precedd binele nu apare in mod explicit in
sursele evreieqti scrise in ebraicd inainte de emergenla Cabalei, iar
aceastd schimbare poate avea o legituri cu p[trunderea in Europa
a unor tradilii mai vechi, oricare ar fr fost sursa lor iniliali, care au
produs acest rezultat. AvAnd in vedere ci cele doui componente ale
disculiilor cabalistice: tema preceden{ei rdului qi ipoteza referitoare
la existenla a zece entitili, exist[ deja intr-un anumit material din
Antichitatea tdrzie, in privinla c5ruia cercet[torii sunt de acord ci
are afinitili cu concepliile evreiegti, se pare cI putem vedea in tra-
tirile cabalistice iegirea la suprafali a unei idei mai vechi, existente
in cercurile evreieqti din Antichitatea tdrzie.
lin si subliniez ci viziunile existente in Cabala gi explicate mai
sus printr-o posibili afinitate cu unele idei exprimate deja in tratatele
pseudoclementine difer[ intr-un mod destul de substanlial de viziunea
gnosticd a rdului, care retrograda aparilia puterilor rdului pe o treapti
mult inferioari in autogeneza pleromei divine. in plus, ocuren,ta moti-
vului apariliei prioritare a decadei rele in gdndirea divind aminteste,
pe de o parte, de teoria zurvaniani a gAndului riu al lui Zurvan, de
care ne-am ocupat in capitolul anterior, iar pe de altd parte de frag-
mentul polemic zoroastrian existent in Denleart, tradus Ei analizat
de Shaul Shaked, pe care l-am menlionat mai sus ln acest capitol.
O chestiune care meritd subliniatd cAnd compardm materialul analizat
in acest capitol cu o parte din materialul cabalistic din capitolul ante-
rior este ipoteza cd puterile riului care au apirut chiar la inceputul
proceselor intradivine au rimas ontologic existente dupd aceea, deve-
nind parte integrantd a structurii realitilii in prezent, nu numai un
eveniment efemer.
BpBcap ap FiBJ ocruJe?nd oArlcE rrllzodo roun elE errroldurs eurecsrp
(oriuJudor op
?od os nu Inldocuoc nc oJBJ E ep aru1u IoJlsE pug^€au
'ppqrlra,ruocur rA luulurqaau ep g u a.rud sns rsru ep elalueur5u.r; ulp -
g,rqu8au BpEcap 16eq 'ulsuerB nr Enurluoc p1dn1 o-J?uI alsa a.ruc 16
punq Bo1.rud nc unuroc uJ arruru aJB nu e.rec giualsFa op dr1 rnun u -
gcrpu 'olecrput ;n1np.r" B luoel reunoJl efuelsrxa uraundnse.rd gs urzuao 1
IITaAB nu 16 sns reru op alelueur8erg u! ppagoJ es nu '- ulsruelJnz 'l
ug 16 lsrpnp FruslrlsEoroz uI urlsg8 urnc e6u - ecruo8elue arlce 16 1
e
-,
1c 'e1pe31p JEop g JE nu urnc 16 uc 'epucep €nop aloc a.r1ug pcru.relnd
ea.rd a.rer{ua.reJlp o 'pqrgrezruocur npJ rnun pldruoxe rcre ureae r6ap 'uc e
to
a.rud es 'eelsecu oleol nC 'g1r6pdap gquqo.rd g eluod nu ec arucrnJrq
-
'n{e1rpe.r EJnlcruls luluaurlle n€ aJEc elosrns rSasug ug gcr8ololuo
erucJnJrq o glsrxo gc puruuosur Elsp .ru1 'prp.rourl.rd pcalseuru urp JoI P
B
BaJBnaBAo nes €orucgl.rnd rcru'eunq r.relnd ug a1ar.ro1ua1nd B aJBuJoJ
olr
-sueJl o Elslxo nu pc aundnsa.rd urelnd '16n1o;, 'pluoprrre lnlosqe ,eeur
T8
ua.ra.rpd gdnp 'e1se EeJuuopJoqns JEr 'aluepuedapul luns nu rnlnEJ
ep r16e.raa agrelnd 'pp ep Boocu Bc aluproqe o-rluJ .rerqc 'gsu1
al
'crlorgas
-8
Inrueuop qns ep eg.relnd sl FreJer as 'q+IU.I r€ laeurug rieuoriueur
Fc
luns apun 'qsauaqg-on ro.DW erfceloc urp pluau8e4 uI ?ualsrxa ur
'rJuur ruur priuelod runrsuel reun IB zuc p.rnFurs 'sns reru olulrc alel eJ
-ueur8e.rg ug r6n1o1 +Bnlueace olso nu ele eJ+urp lnursruo8elue 'epucep
eF
gnop olaa luns o+Jurls1p ep lgclJo 'olaurq 16 apnleur aruc colsoru€ N
un-Jlurp elrud ecuy InEJ ?a ueepr 'eug ug 'ri eunlicaJrad n-4ued.rBseceu ed
olse InFJ BIoJFc 1ur!.r1od uaapr rode '- unq g E luJeprsuor else .aurs JE
ug 'a.ruc - Ieulruas mlnleTJoluru B aruaolsrp o-rlurp elred ecug pg.r uI
pc ezelodr luunuuxo rue olocy '1 plolrduc ur lBzrIBuB uru-ol e.ruc ed 'nI,
'cr8ololuo mInFJ ep u{ucqdxe e+lelaloc ul lgcep tusrlenp ep glurdo"rdu EIi
reru ounrzrl o ruel€ rcru 'Baur ea.rerpd gdnq 'Fnlcmls oloque ep ar
alrSppgdurl luns gcrdo.rluu eln5g rS 1gc 'ecaz Irupurnu 1g1u :rn1np.r 16
mloulq .roprelnd E Ecrrlerurs er{nqr.rlsrp o +nzFA ruu lolrdea +secu ul
aArlBJBdruoc rriB^Josqo B^a+gc
'lsoJ ne-u 'r6n1o1 'ruatuap 'ssrnrzJg? reru ep -el
'ng 1p1g1ac olsa snsl ea du41 ug 'lode Inzec e o"ruc 'nezauurnq ml IB -3J(
?nasgu punrd lsoJ E raJIcnT gc aundnse.rd '1e8e11ep gleldopu 'aurr{g,g IJN
qo{Bf rnl Baunrzrl IS 'rrrcluucleq IruoIcIoJ urp eriea.rc ep e1e8e1 IIJolsT 'e#
ep eur$1nur o-J+uJ a.rudu Euecs ra plcedtur qns JBr ,rrrguro8og 1n1 'tu
er8ololru urp snsl 16 leeueleg rn1 eiuertaas rS apur.rdsep os aunrzrl eze
E?sEecB urq 'lnpJ 16 aleurq ulurze"rda.r e.rec 'arfue.rc u3 riecqdrur rueure8 aIu(
.ropfu"r; aIE runrsJol oseoJorunu uI aurler rnln?J rS rnlaurq ollJn?cruls Ins(
a.r+urp InrusqoIEJEd ep a16a1ururu aJBJ Frual o 'pug.r lnurrlF uI nN EIE
68r TVTCUOWTUd TnyU rs SCICVCSO S.rrUnrCnUrS
140 TREI TIPTJRI DE RAU PRIMORDIAL

pure. Avem aici o structura care ar putea si se transforme intr-un

iel de dualism mai antagonist, deqi subordonat, sau sd devini un
mit al bdtdliei perpetue dintre bine qi rdu, dar, din cdte gtiu eu, aqa
ceva nu s-a produs.
Un alt mod de a inlelege doui dintre fragmentele de mai sus, cel
al lui A]castiel qi cel al lui Iacov Hayyim femah, este de a vedea in
ele reflectarea unui dublu mare lan! al fiinfei, cel bun qi cel riu, o 5.

teorie necunoscuti in cultura europeand occidentali' care a privilegiat

o viziune platoniciani a realitdlii. Teoria a dou6 serii de patru lumi
cosmice constituie o adaptare originali a inlelegerii mai cosmice a
cabalei, pe care o preocupd nu doar domeniul teosofic, ci iqi extinde
reflecfiile qi asupra lumilor infradivine. De altfel, cele doui lan{uri diferd
de cel al lui Platon numai prin dinamismul lor qi prin posibilitatea
frinfelor umane de a interveni in acest dinamism prin activitatea lor
religioasi, ceea ce am numit mai sus teurgie, deqi aceasti-temi nu
se reflecti in cea mai mare parte a textelor evocate acolol3a. Avem
aici inci un exemplu de apropriere a unui concept frlosofic de largi
rispflndire de cfitre cabaligtii din cultura europeani, dar inversandu-i
sen-sul, o propensiune care ne va interesa imediat, in capitolul 2L35.
Nu in ultimul rf,nd, acele imagini ale dublei decade, ca lumini D
opus[ umbrei sau ca mAna dreapt{ opusi mdinii stf,ngi, diferfl de o I
altd imagine care apare in alte cazuri, puline la numir, unde sefrof lrl
ale impuritifii sunt concepute ca inconjurAndu-le, uneori pentry^3
le proteja, pe sefirot cele puie, aqa cum coaja imprejmuiegte fructulr36.
Aceastd viziune este importanti qi pentru dezvoltarea Cabalei din
secolul al XVI-lea, in care cochiliile sunt descrise captind scAnteile
divine in cea mai de jos dintre lumile cosmice.

Note
1. Vezi analiza diverselor decade la sfdrqitul materialului midragic din studiul
lui Hananel Mack,Iutidrash. Numbers Rabba'qiinceputul Cabalei din Provenfa",
in H. Pedayah (ed.), Mitul tn iudaism (Beer Sheva, 1996), pp. 84-88 (ebraici)'
2. Idel, Kabbalah.: New Perspectiues, pp.7L4-L17, L20'122, 136-153, l7L; idem,
Absorbing Perfections, pp. 239'246; idem, Kabbalah in ltaly, pp. 122-123'
Pentru multe alte exemple, vezi mai jos in acest capitol. 1.

3. Vezi, de exemplu, Mueller, A History of Jewislt Mysticism, p. 65; Stroumsa,

1

-A, Zoroastrian Origin

of the Sefirot?", pp. 19-20, despre care vom cliscuta in
,,Observa{ii finale".
4. Yezi Hans Joachim Schoeps, Theologie und Geschichte des Judenchristentum.s L

(Mohr Siebeck, Tiibingen, 1949), pp' 3?-61; Dani6loq ThCologie d'u Juddo'
Christianisne; Annette Yoshiko Reed, ""Jewish Christianity' after the "Parting I

of the Ways'", in Becker-Reed (eds.), T'he Ways that Neuer Pofted, pp. 189-231; l
F. Stanley Joneso ,The Pseudo-Clementines: AHistory of Researcho, The Second
1

Century, vol.2 (1982), pp. 1-33,63-96; Rosen'Zvi,Demonic Desires, pp.36-3?'

53, 154, n. 5, qi urmitoarele doul note.
Fuqncsuru r€r 'n?tr relrlc llcfldur! IS rorraJxrr €c rcop 'eetunl pugu.re,rn8 ec
lndecuoc also InuruIruay :eqca.rad g1p o pleuorfuou olsa epun'gV4-4V4 'dd
'IIIA)O( hnX-nXX 'dec 'III 'utap?q! $ tO 'GE6-TqZ 'dd 'IIAX 'duo 'uaptq7'91
1
'IeZ 'd 'IAX 'AX 'dec'tuaptq7'21
'9g6 'd 'II111S 'dec '11 'satyttuop auUuaual1'gl
'enlz lcap 'efeeuSurp gpace.rd 'eelduou lcep 'e.rees e.rec -
ug re$ea.rc B IJarJJsap ralac€ a.r€rurn ugd '1 oatacog urp IrrglEIoJ urJoJruoC 'gI g
'0gI 'd 'ry1 'dec 'uap?ql'?T
'6Zl'd'IIIA 'Io.r '(186T 'spldug pu€rC '{uudruo3 Eu1qq1qn6 srreurprog) u
sraqp{ auaclN-afltv u! asnp€rl 'y11 'dec '111 '?uaua13 Jo suot7tu8ocay'El t
'InFr 9crpv 'zI
'8 'u'88r 'd'(1002) '
g'lo^'qqDqqoy '.ueu:Cg eq1 ura.rqdg '19 o1 Eulp.roccv r{coug puu urepf 'ruapr ,l
:OZt-Ott 'dd '(966I) I11 'Io^ 'tt1doso71t14 puo Tq?noql qslmaf '"qEIBqqsX osau '(
-oroC u! ursrcr1sf141 pue 1en1lg uo srlreruag ewog" 'uap1:(PrIBrqo) 0IZ-602 'dd tl
'(266I 'url1esr.ral) pqnqa rltuv lq olrotualu ut npnry 'nuqrout r* nlan 7o I
TuBts Tntagco,tDC '('spo) flzlpeg 'V'IqI€C 'W'I uI'.gc11sr1eqec upololuqsa ug
elfe811se,rur O 'Ila1a eururnl u;" 'xuapt:T?I-OVI 'lI 'u 'LL'gI'dd'uag'1ep1lzo1 'II
'tgV-gLV 'dd 'p '1o.r '$Erolyl patcanoC aqg 'seur6 uI luc1q
-ndar '.BzruaC-orlsC aql uro.r; uorllsodruo3 uurtsFqC-qsl1r\of B Jo lueru8e.rg"
rol Inpnls rza6 'nrpoy\tr 1n^g ul nelstxa eu11$e.rc-oepn1 undnr8 gc plere or€c
'pe{eqs peqg $ sourd op luzl€ue r$ lucqqnd csolarlo Inluouncop olso nrl$ou
1nlxoluoa ug luulrodurr op urorlxg 'ZlC-Igg 'dd'pa1rc6 raaaN lDqt stn74 aq1 a
'('spo) poau-ro{cog u! '.eur8lsl Jo osru oql oos uBllslrqc-qslarrel, pr6" "re8ep U
'C urlof rnl Inrpnls lzea 'qu.re lu^orpou rnpl€rroleru e.rdnse aurl$ela-oapn1
9
.ro11$decuoo ulfe.raq.rarre.r e1 el.rayd nr saurd ourolqs 1nI tr€ oropoA ep lnlcund ap
u
p1e3a1 usrelo.rluoc ardsaq 'gft-6gg 'dd 'y '1oa 'sryto117^ pa?tanaC aqJ 'sauld IzoA 'gtr
'lfpegutS go s1u1o6" 'sauld '6 1o
'?6-96 'dd 'atusluotgst.u1g-o?pnf np a8o7ay11 'no19rueg 'g oi
'06-gg 'dd 'sc17nauatutag s.ottlloEtC qdasop 3ggog, ':1o1.ro6 rS Pu
Iza^ :g8I-8gI 'dd '(?86I) A)O(X 'Io^ 'g1o1o '*e.rnldpcs Jo asn s11 :t1onza17 ntag 9
uo ssorl€Arosq6 eurogu 'uuuri{u11 ra1e4 larSssod '*f11.re1y4g;o s1u1o4" 'saug,{ '2,
I-n
'ItI 'gI 'dd 'uag 'IopI IS itg 'u '69-Ig 'dd'ssauqtog
igl'u E
loununT'uap! 'Z6I-16I 'dd lqosoapug 'qryd aql 3uo7y'uapt iVg 'u rII
'98-ZB 'dd 'ossau:1.req q8nolql 1q3r1" 'uos31o1y1 pgcods ug r* l1-g 'dd '(966I)
I'IIIA Io^ 'oruoutoy ',1i(1ue11suqC qslmaf - {11uepsgq3 euruueqof' 'q1e.rgc141 n
saurel igg 'd'paag nqSouy'eswno.4g lggg-9g7'dd'(LL6T'uep1e1 'IlVg1. lasrclt ro
-soug puo f,ltuot1st.rt17 goqo syodag qslmaf t1log :uaaoag u! sramod o(ql B
'p8eg g uely 12,11 '0I 'dd '(996I 'ua8ulq11;, 'r1ceqe1g tqolN) pro7 aql to Ta?uy FI
aq? puo poe lo auoN aqJ 'uap? 2OLZ-69Z 'dd '(986I) lg 'Io^ 'aouvltslrqC
op
aol1t?tn'"urs1c11s{141 qsuaof pue f8ololsr.rqC uellsurlC-qst,u,aj" 'urnssog 1.ru1'
:6 'd '(096I) Zg 'Io^ 'aouotlst.tt17 aoqplrl 'oursrcr1sf141 qs$of uI gU'I 1ep1ezg"
B(
'ladsFb se111p i6yp-977'dd'"nagl6 lnl IB trtsrleqsc F1II i"'utapy212 '69 e1e1ou IuI
'VLT 'gg'pe 'dd 't1trCy47 qqmap u! salpnts 'seqerl igtt-Ztt 'dd 'tusqoqurtg 1B!
sU puo qopqqDx aqt uO 'uapt i'bbs 0g 'dd 'urs1czlsoug lqz.maf 'ruoloqcs 'g otl
'09-69 'dd '(266I .:1ro1 ,ra1q 'ucr.raury;o {.reurureg pcrSoloeq;, qsrraaf) uJ
tlmb4uy ap7 u aaflDe artJ'(pa) ou!^orl 'I aarl ul'.aaIrlEC eq1 ur flpeqs!.rq3
Ioa
r{slmaf roJ oruoprlg flu.re1r1" 'uolreErunng UoqIV 'luaca.r reru 'rS '.ggZ-EZZ'dd
'(996I) 0I 'Io^ 'VC1H'.f.rn1ua3 prlr{J or{lJo olpplntr eq1 u1 i(1rue11sFqC pue
wsrepnlr 'u1e1srouue14J 1; :86-68 'dd '(906I) gV'p^'flg'"seu11ueu913-opnosd B6
sal suup qrn! s1uaur91g soT" 'uuuurEreg 'f :SII-0II 'dd '(g?8I 'urqcso1o.ryl un
unqryapnf pun sn'us1a?laoug'zleetp qcgulaH rnl oIE leraruogd ap eplpnls IzaA 'g un
I'r rvrquowlud'rnYu rs gcrcvcsc srrunJcnuJs
T42 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

guverneaze lumea ce va sd vie. Vezi qi P6trement, A Separate God, pp. 469-470;

gi Wolfson, ,,Light through Darkness", pp. 82-83, n. 34.
19, Clementine Homilies,II, cap. XVI, p. 231.
2Q. Ibidem. cap. XV, p. 231.
21. Probabil notoriile figuri ale lui Iane qi Iambre/1\damvri.
22. Clementine Hontilies,III, cap. LY pp. 128'L29.
23. Ibidem, II, cap. D(XIII, p. 235.
24. Yezi indeosebi W. Bousset, Hauptprobleme der Gnosis (Gdttingen, 1907),
pp. 136-159. Vezi menlionarea lui Zoroastru in Recognitions' cap. XXVII,
)O(VII, pp. 140, l4l; Hom.ilies, IX, 4, 5, pp. 275'276. Vezi qi Geo Widengren,
,,Der iranische Hintergrund der Gnosis", Zeitschrift fiir Religions' und Geistes-
gesclrichte, vol. 4 (1952), pp. 97-114.
25. Yezi supra, notele 4-6. Yezi totuqi P6trement, A Separate God, p. 470, care
neagd posibila influenld zurvaniand asupra iudeo-cregtinilor.
26. Baynes (ed.), A Coptic Gnostic Tfeatise, p. 18, n. 4.
2?. Scholem, Major Tfends, p. 365, n. 89. Meritd sd notdm, de asemenea, ci
Baynes insdqi (A Coptic Gnostic Tfeatise, p. 10) face aluzie la legdtura dintre
acest text qi Cabala lui R. Ifhak Luria. Pentru alte afrnitdli intre textul
gnostic qi teme evreiegti, vezi gi Idel, ,,Despre doctrina divinitdfii in Cabala
timpurie", qi urmitoarea not6.
28.Yezi Arthur I. Green, Keter: The Crown of God in Early Jewish Mysticisnt'
(Princeton University Press, Princeton, 1997), pp. 30-32.
29. Baynes (ed.), A Coptic Gnostic Treatise, p. 17.
30. Refutation of AII Heresies, VIII, cap. 5, trad. de J.H. Macmalon, inAnte'Nicene
Christian Library (Edinburgh, 1968), vol. 6, p. 320; pentru o analizi a acestor
decade qi a panclantelor lor evreieqti, vezi [del,,Sefirot mai presus de Sefirot",
pp.274-275; idern, Kabbalah: New Perspectiues, pp. 114-120; idem, Absorbing
Perfections, pp. 239-241; iar recent, studiul meu ,,Despre doctrina divinitIlii
in Cabala timpurie".
31. Sefer Yetzird. I:4.
32. Aceastd idee existi la cel pulin trei cabaliqti diferifi: Nahmanide, in Comen-
tariul ln Sefer Yetzird,, publicat in Scholem, Studii despre Cabala, p. 92, R. Yosef
ben $alom Aqkenazi, Cornmentary on Genesis Rabba', ed. Hallamish, p. 239;
qi la R. $em Tov ben $em Tov, Sefer ha:Em.unot, f.30a.
33. Did.ascalia apostolorum, ed. R. Hugh Connolly (Claredon Press, Oxford, 1969),
p. 86. Vezi qi Wolfson, Along the Path, pp.193, n. L7,217, n. 138.
34. Didascalia apostolorunt., p. 216.
35. Expresia,,trbsdturd de iota", cdnd este vorba despre atAtea chestiuni pe care
le include in ea, pare sd reflecte expresia evreiascd de yod";vezi
TB, Menalrct, f.34a.
"trdsituri
36. Descrierea unor fiinle cereqti, precum ingerii, care posedd. nenumdrali ochi,
este cunoscutd in sursele evreiegti; vezi TB,'Auodah Zarah, f.2b.
37. Irenaeus, Refutation of All Heresies, VIII:7, in Anti'Nicene Christian Library
(Edinburgh, 1968), vol. 6, p. 320. Despre acest fragment, vezi Ginzberg, I*gends
of the Jews, vol. V, p. 63, n. 1; Frederik H. Borsch, Ch'ristian and Gnostic
Son of God (Wipf & Stock Pub, 2007), pp.67-75; id'em, The Son of Man in
Myth and History (SCM Press, Londra, 1967), p. 202; Idel, Absorbing Per-
fections, pp.239-243; Wolfson, Along the Path, p. 193. A se compara aceastd
viziune cu recursul lui Origen la epinoiai pentru Isus. Vezi Agoston Schme-
lowszky, ,,A la recherche d'un dialogue perdu: Ies ant6c6dents du d6bat sur
Origbne", Kabbalah., vol. 6 (2001), pp. 38-39. Despre materialul care aparfine
acestui personaj gi pentru cdteva observalii sumare asupra lui, vezi Werner
mI apclpap pcrcrqa prnilnc 6 anpup? ap llprys :pJ ,Dtaqs.(.spo) Iaslorx .H JAUJi
'saug '7 'ssn11
'g ur '.elrndurrl €l€qBC u! IIiglIuFIp euFlcop o.rdseq,, ,IapI .g, au1|l
'ee8urdse.r 1r3 pursr.rlseoroz nr lua.rnc aI .tns
e.re rSnsug qudpe,eg 'lgg .d ,nlDS la ;ronas ,esurnorlg t6 :lOg-rug .<Id ,(f
ZOi -aI[
'eqd1ape1q4) uoDD otrpoog lo sqrolyL puv aJt7,rc11ey1trf.rue11 i76-61, .dd .(gt6l) FlsB(
6g 'Io^ 'mataag ,CpaltonQ qslmaf aq,; ,,,,(pn1g e,rrle.redurog v :DDITVS-TV 'Jad
I./$JH" 'pqluesog qepnl l19-16 'V?,'O?, 'dd ,(916I ,:1.ro11 aaalq ,SJO !&log-DT u1 U1
lmm?H qnm clwapd qolpoos ,uosprrreq IaBrsI :tzg-gtg .dd ,(106I) gI .lo^ aqso'l
'maqaag tpaqtonQ qs?maf al"l1,,,^af e fq ,sarllncgJlq olqlg Jo uorlcolloC spua
lsoplo eq;," telqceqcs uourolos rza^ .uoBC ei(pe,eg rS .uelsrue8;y uI BrEr? [,totg
a.ruc 'rq:1ug-18 I1t{IH 'lnursr.rlseoroz nas Inrusroqgu€ru nc rrnlp8el pug^B Bc
lndecuoc 'Bal-XI 1e Inlocos urp feuosled un arlu! psrJcs €srolorluoc o nrluad .1, 'Iqco
'rvz-\vz'dd
'utoys7 ol uorl uD'trlsDoJoz zuo.tg ,pe:1eqs rzol ,Drutp tnl e.rn8g erdseq .gy tza|
AJ€'
'Z0I 'd '"snof oql lsureEe scruolod ueu1seoro7.. ,pe{eqs IS :9g6-gg6 .dd .(g16l
'{cars:lrurD,J) traEuae np arn?I a\a?B.tor} aZ ,(.pBrl) acsBuatrt ap u€of IzaA .g,
'I0I '68-g8 'dd '(OOOf .lo^ .DnDpnf
) Il
-ouo.t1 '"poued crurelsl fpee puu u€ruBs€S eq1 ur ,sru,a1 aq1 lsuru8u scrwolod
'(6961
u€Lr1s€o.ro7" 'po{Bqs InBqS rzal 'lnursrepnr lerrdsur nE aJBc ,asrotr41 rS ruBBJAy
urnca.rd 'afeuos.red ap rrJos raun e 13 Jolruouap e arueladgc ldel;p Eotloq ardseq .p7
:6Ez'
'Flouy 1ee.rs1 r* raprouqcs laeqcry\l rnl ale e.nlp8e.rd u! olrrpnls IS (7002
JasoA
-ua7uO
'uepral 'lpr.g) luollDrqy to asdt1ocody ar6 lo Tout7t.tg aqt prDmoJ :ot1do.t8
-tdapnas1 cluanols Eutltano4ag Bs €a1.ruc rzel .r16are.r.,r.a aleur8r.ro ec11e1odr e1
ruoAe aI a.rec ed olmnrsJol urelrode.r ps Fqrsod alse ,r1*ara.rae e;Fcode olrurnua
e1 e.rrrrr.rd nc {InX ropuexaly mI oIB aluocor npnls roun lrirFlod ,gc 16 snds
arnqo.\L 'Vg 'd 'uag'lopl IS :AAVVn'dd ,era.r1 e eelred ,(916l ,uaproT ,IIIrg) II{F1Iu
Eutq.r
Ilxgg 7o q??xus uo?rory .toJ satpnqg :slpC uDutog-ocar7 raqlo puD utslDpnl'
',rlo't4z
't1tuot1st.tt17 '('pa) rausnoN .f ul .,,f1ruur1sr.rq3 d1.reg go e8e1r.ra11 qsrr!\af
ruroJ.qlnntr oqJ"
rolsaJ
'lJery 'V 1.roqog $ ;zan .FIeJo €oru BcJ€ruer urp alur€uJ reur auaaN
Ia oselrc oc Boor nc nes '- gg
.u 'LgV ,TL 'u ,09? .dd ,,.na;.rg mI
IB crlsrl€qec
p1ry41" 'seqarl rS rzel - eepr rSeaac€ lc€xa €rurlqns a.rec .saqarl rnl
InIocrU€
uI olualsrxa alozol arlurp €un nc luornc e1 lue.rede g € grFJ ,ILZ-V1?, .dd
ulsT?111
'.FuI,rlT aql Jo {oog orJl ur paqrrcsul., ngs prpnls ug ,erelec.rac ep erfce.rrp
Elsuoc€ ug 'rur1*e.rc-oapnr al*eurnu Ia ac Baoc E pzrpu€ o ,luepuedapur ,1r.r
-aJo E uosJloiA BlBqec
'luecal raru lInW .96 .u .l,l,I .d,r77t1ttr qs?maf ut satpnlg ,tuapt
igL'u'M-OVZ'gg1.-gg1 'dd '.tot1og a1# u! salpnts oIBs oIE IS ,IZI .d ,.,1o.rrqe.g Flxal
uqr ourol$ 'Eu! prlz?a nlag" ,saqarl:?g .u,L6t,gZ .u ,96I .dd.q?od aUl erlurp
Euoly 'uosg1o16 uJ 'el€ro erpcrunruoc o €c l€lrc .oropo^ ap naru lnpund VoL.gV pc 'Bo
'?g-09 'dd 'saatpadsta4 maN :qoloqqtrx ,IapI a1.Zt
'9r-Ig 'dd ,(966I) g .1ott,,Ct1dosottltd puD Xl?nor11 rqlmaf
'KrlqDg-oq alag uy loquri(g crlsrluqq€X B Jo sloog uerlsrrqC-qsrtraf :I1y sr e.rec '
?Brn ao.\[ aq;," 'uos;1o11 'U ?oilq $ ttlopqEty aIfl to sul&lro .ualoqcs va1.Il
'6I 'd '"LtorLlas eq1 ;o ur8ug -sa$1a
uer4s€orozV" 'esumo.rlg rS lgg 'd 'tustct1s,C741 tlslmapJo t.to4stg y tollany{ IzaA .0t 'ua.r8ue
'gg-gz'dd'(206I .sallaxn"rg,ureanol) ,IIA)O(
agoty-a7do7 llrcsnuory un sq.rdo,p sanbca,tg sa4p7 sap satq7st747 sa7 ,(pa) '(zo6I
lcuz(laqqag 'v IS :6I 'd'*itotglag eq1 3o ur8u6 u€ulssoroz y,, ,esurno.rlg IzaA .6g
'(pcrerqe) 0I 'u 'leler? lsace e.rdsap egu.rtouqrq
,tE '9L-LL'dd
'(II0Z) GZ 'Io^ ,n1?not1g qslmaf m salpnls ua1osn.tap ,1:paj
rorlg 'U uJ ',,p.44a17;a3fag p ueurs Inlxoluoc a.rdsap rrfu,r.rasqg,, .ssre1y1 IqEzJ rze1 .gg
'Z,l?,-lIZ 'dd '(696I {ro^ fa^cl I .g.X op 'porlur r* .pe.r1
'srutp 'ueu.f,.g eq1 rue"rqdg y* lzan .OgZ-gVZ^roN).dd ,1 .1o,r ,(6161 ,p.rogxo ,ssard
,
uopar€lC) uoslr]'6 'TcI tr 'U ap .parl sXxag n6oug to uoqca1ag V :s?souC talsraod :ow-ag
Irr TvrcuoruIud'rnyu rs ficrovcso s.rruoJ,cnum
144 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Bracha Soc& (Ben Gurion University, Beer Sheva,2004), pp. 131-f48 (ebraicd);
Liebes, Studies in Jewish Myth, pp.4, 153-154, n. 6.
49. Idel, cabalistic", *Seftrot mai presus de Sefirot" qi Image of
"Material
Man above the Sefirot", precum gi Huss, Monturi din aur fin, pp."The
104, 108-114.
50. Vezi ldel, lSefirot mai presus de Sefirot", pp. 249-254; Gershom Scholem,
,Hitpatehut Torat ha:Olamot be-Qabbalat ha-Rishonim", Tarbiz, vol. 2 (1931),
pp. 415-442 (ebraici).
51. Vezi ln special R. Yosefben $alom Aqkenazi, Commnntary on Genesis Rabba',
pp. 175, 176, 215 etc.
52. Yezi, de exemplu, Commentary on tlrc Talmudic Legends, ed. fishby, p. 34;
sau ldel, ,Material cabalistic", p. 182 gi n. 65.
53. Vezi Idel, ,,Sefirot mai presus de Sefirot", p. 261, n. 110.
54. Mai multe pe aceasti temd vezi ln capitolul urmitor.
55. Vezi Idel, ,Sefirot mai presus de Sefirot", pp. 270-271, nn. 168-169.
56. Vezi Scholem, Origins of the Kabbalah, pp.335-336. Timpul gi spatiul cdrfilor
legate de acest cerc sunt dezbdtute in lumea savanti lncepdnd de la mijlocul
secolului al XII-lea, pdni la mijlocul secolului al XIIIlea.
57. Yezi gi Tishby, Doctrina rdului, p. 29.
58. Vezi supra, in,Introducere'.
59. A,ga cum au subliniat Wolfson, Lurninal Dorhness, pp.31-32, n.54, gi Farber-
Ginat, precedd fructulo, p. 1L9, n. 4, referitor la punctul de vedere
potrivit"Coaja
ciruia riul provine din mdna stdngi, acesta existd in Pseudo-Clemen-
tine Hom.ilies, XX, cap. 3, p. 340. Vezi indeosebi analiza detaliati a acestui
fragment pseudoclementin tn Schneider, Sotoned in cartea Bahir",
pp. 309-315. "Mitul
60. Cdteva dintre decadologiile care includ gi o decadi rea vor fr discutate gi in
capitolele urmdtoare, in special in cap. 4. Yezi, de exemplu, R. Yosef Alcastiel,
in Scholem, Cabala lui Luria, p. 35.
61. Ms. Parma, de Rossi 68, f. 75b. Acest fragment important pare a Ii primul
caz explicit de emanafie directi a unei structuri sefirotice rele de la Dumnezeu.
Yezi supra,,Introducereo, n. 89.
62. Scholem, Studii d,espre Cabala, p. 83, n. 7; idem, Diauoli, demoni, pp. 191,
196, 208-209.
63. Vezi Scholem, Studii dcspre Cabala, pp. 8, 32-34, 4l; ident, Diauoli, d.emoni,
p. 187, n. 7; gi Idel, oComentarii despre secretul impregntrrii in Cabala din
Catalonia", Da'at, vol. 72 (20L2), p. 26, n. 8? (ebraic{).
64. Vezi Scholem, Origins of the Kabbalah, p.276, n. 167.
65. Despre aceste scrieri, vezi Scholem, ,R. Moshe mi-Burgos". Despre teoriile
sale cu privire la rdu, vezi supra, cap. 1, ,G6ndirea divini, perfecfiunea gi
riul: R. Mosh6 din Burgos gi R. Yosef Angelet"; de asemenea, Shaked, C/o-
rification, pp. 128-182.
66. Vezi ldel, Kabbalah: New Perspectives, pp. 1?3-199; ident, ,De la structuri
la performan!6. Despre corpul divin qi acfiunea umand ln Cabala", Mishqa-
fayint,32 (1998), pp. 3-6 (ebraicd); idem, Absorbing Perfections, pp. 3, 13, 31,
60,67,73-74 etc-; idem, Ascensions on High., pp.7, 11, 16-18, 68, 114-115,
120-l2l etc.; idem, The Performing Body", pp. 25L-271; ddenr, oSome
"On
Remarks on Ritual and Mysticism in Geronese Kabbalah", ln Jewish Thought
and Philosoplry, vol. IU (1993), pp. 111-130; idern, ,Despre identitate"; sau
idem, Enchanted Chaines, pp. 33-34, 47; precum gi Mopsik, Les grands turtes
de la Cabale; Yair Lorberbaam, Imaginea lui Dumnczeu, Halakha gi Aggada
(Schocken, Tel Aviv, 2004) (ebraicd); Garb, Manifestdri ale puterii tn mistica
ebraicd; Elliot Wolfson, Dimensions of Prayer in Sefer
"Mystical-Theurgical
 'JII 'dec 'nzag1g 'g-ap ob.tt4'69 JAJ
'LL BIou 'otdns 7za1y 'g2 o7
'losqns op t
Btou ulp uraloqcs EI BorrraJar 16 'gI 'd 'm1npt Dutr'lco1l rza1 'Flcarocur alsa sa
'urrn1 rn1 urfdacxa nc 'e1uqe3 ug uidacuoc ap IaJlsB raun rafualsrxe e fqqsr;, rS N
uroloqcs arlpc ap ea.re8au pc snld ug nldruexa un alsa 'e1xa1 gnop alsocts urp ?It
epedtuq asoror runc eSe 'rrfglrrnd u4 e1e TotTlas acoz rolac B pl€rpotuou erfeueurg OI
'!zo^Bzle>{ {uqil'U e1 op o-1grud B or€r',€qolI uaq u€q€rqv'U 1nI BIpqeC 'g
gluuorfuaru alse gurSud rSeeece ET '4"'a.rolpaur FJRI'.rolaznec rornlnl azneC 'I
Bl op JoI e.rdnse €aual Inxngur .rur 'plecepnf luns ola lgcnrlu! '191u5 leur -o
lsoJ nu lornluq ocoz olac pc rnlnldug epgod ug rS 'ra1de; plrSrggs alse rlrrpug8 FJI
plndecu3 .re1 'e.r1pugF ug aleurr.rd ?soJ nB lotglas ecoz alec :snds ne r.r1*ou
rrfdalefu3 re1 'lotnural ed a1-npugpacatd Totllas ocaz aloc 'qpriualod €ra rol -D|
€luolsrxo rel'1or{as Jololugs rerfeuuure Balur€uJ '1eers1 rn1 .rolg e.rdnse e8a.r r6
rnun erurrrop ap alureu!'rrnlndacug BI olearc lsoJ n€ a.r€c olnl$poc'1otntua1e1 aF
.royagd Inlorcos alsa <lruruop nu-or€r 13e.r .rolece" 1n1eraas"'" :qgl J '1 lred
'IZI uI( yag 'e.rpuo1 'strt nc €ruduroc es e iqTg J '0ggl SJf '{ro1 i$aN 'sI I '1,1,
'lg 'u 'g plolrdec u! elncsrp BA os aJ€c urI
erdsop 'puelpoyus eIBq€C ug rS ro ea.racnpo.rda.r rza,r l1u1rc luaurEe.rg Inrol?rurn '?u,
u! rS oreduor pluoluas lSueacy 'ZgZ-VgZ'dd '(Ug6I) y '1ot''satpn1s c?Uuas
to Tou,mop'.,e11o1spry ol polnqrrllv Surz(eg ego {.ro1sr11 oqJ :<uorlcv ul lsurl 'I
eq1 s1 lq8noq; ul lsrld o{,L"" 'u.rals 'W'S rzo^ 'afualuas lalsoca es.rns e.rdseq '92,
'1 plolrdec 'otdns lzott'r8a.r r16acu e.rdsaq '91 'na
'Z0I-e8 'dd'otaaoptog ?qsory 'A lnl DpqoC'{cl3s rzo^ '6g1 egeo4 '74
[nr
.rolprurn 1n1o1rduc
uJ lze^ 'repqe3 eg.rnlndacug €I alar e1r.ra1nd mlued uorural Inlsoce llrpz{pn 'Ia
erfnlora e.rdsep allnru wtrAl 'LVT'u'Vg'd'tus1c1lsn;r 6 ay?otu'a1&tnatr 'xllad IzoA 'gl, u!
'qIgI J 'qopnqal pTulry'1e,Q(u11 rzol 'glarnlcnrls urarp Borunl uJ lo^F
tl€ul reur Iac prrp€'p61ppo$,obbt7y, rn1 pluapuodsoroc olso arac oqrqcoc o
'uJ
ec rS .rep '.ro1 p Sqeaug €c (oreolraJur lo.qfas vl oreolrraJor ec pddl1ab a.rdsep
InI
olsoqro^ e.ruc elelrnSrqure r$eaace ardseq 'Ig-62 'dd '11€t\l InI Borocnporlul -u
1S urnca.rd 'gg 'd'uapgql $ pon '6VZ'd'g€ntr 'po 'srorrtry aql lo qoog aq,L'7,L oJa
'(pclBrqo) 89 'd'(Z16I 'zrpy1e;, t1rs.rarrru11 IaJ'1e.re1seur ap pzol) rnlnrpqoz
^l^V o arDroqola ap rrnpol1l 'plsog-aq -Ja
olluodD pdnp a{otaua? o ol a!.rDqoz lxa} rnun
opnqal uaq plaD1 'A ap ..rcaa1-Dr1 ntag" 'qcra.rp1o.g souqy' lza^ 'lo,tntual erdsep
pI^B(I 'U mI Iarroal efuaraocur nrluad 't6 'd'(6261 'turpsr.reI) rnsnIy-Dq
ntag'4e1ag1spnqa1 'U Inl B BaI-IAX IE Inlocas urp g.relndod uaper uJ ruluoua
elerdoc lsoJ nB rrfncslp alsac€ arlurp oloulf 'gtz 'VZ?,-60?,'6SI '88I 'g0I 'dd Incr
JOI!
'uapt%'nldruaxa ap slza^ les ualruc uI Iro alpru ap prnluallDrnlual lrruawrol
u1 a8.rnce.r pI^€O 'U 'L6'd "D,nrpz.rg, 'prse11-eq Bpnqa1 uoq p$€O 'g IzaA'Il
'(Ecl€rqo) LZ-II 'dd'(066I 'uug l€rrrug
'ssa.rd i(11s.ra,rrun u€ll-r€g) uo4os rapuDxalv 4I nqoa ml a$)rlpap a?lDrqa
11,t1pup? ornlDraiq ap ?tpn?S :nlaqg laIV, '(pa) qsrurBIIBH '141 ug '"prsu11-eg
€pruIoA uaq pl^BO 'U Int [B 1u!,aual-pv ?oJO,-DIt nutD,DJ rnl lnsuos" 'IopI 'ni '01
'996'?,gz
'rD9
'gg7-Lg6 '16-?6 '16-68 'dd',oqqog slsaua7 uo tlo1uautaop 'nldurexe ap '12e1 '69
'IIZ, '60Z'dd '*so8.rng-rur oqsol I 'go 'uraloqcg ,tS :L1Z-VEZ 'dd 'gpoqoa-oq
la,Dpory '('po) waloqrs ug gluclqnd 'so&tng atlpc p7ogsldg es e 'nldurexe op'yzen 'gg
'(r
'"p€I uJ p8unte Fs eloce Br 'uI
.PII
ollrurod €A os nu 'Iigllu1,rlp laun rolnfe ap alsa BAau]c pugc rcunle pr l€l€lsuoa
€-s IS" :Vg'd'uaptql $ pan 'gg'd.'uollD7utoJsuo47 u7 us1'lDne'po:ler{S tC'tg Jo
'1us'tt7ls7'tu
6 at8ptu 'atE.mal'xr1ag rS :69-1p 'dd
'Io^ 'saut\L u! lusrcpnf o1 saqcootddy'uuo1.u1urY-Dq :(Ec
'(896I) III IDaa?paW
sil lvrcuorurud Tnvu rs scr(rvctrc ollunJcnu.ts
146 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

80, Vezi gi sentenfa existentd la R. $em Tov ben $em Tov, citatd in Idel, ,!im.lum",
p. 69.
81. Ms. New York, JTS 1650, f. 35a.
82. Yezi Gottlieb, Studii de literaturd cabalisticd, pp. 23L-232; 'Otzar Hayyim,
Ms. Moscova-Ginzburg 775, t. 226a; gi idel, R. Menahem Recanati, p. 193. Jin
sd subliniez cb prezenla unui material anonim al lui R. Ilhak nu are nimic
excepfional, deoarece existd multe texte manuscrise gi chiar tipdrite ale lui
R. Ifhak din Acra, iar eu sper sd demonstrez paternitatea sa in studii separate.
Vezi, pentru moment, cdteva exemple de acest fel in studiile mele mai recente:
Idel,.R. Menahem Recanati,pp. 191-206, satidem,,,On Jerusalem as a Feminine
and Sexual Hypostasis: From Late Antiquity Sources ofMedieval Kabbalah",
in M. Neamfu, B. Tdtaru-Cazaban (eds.), Memory, Humanity, and Meaning:
Essays in Honor of Andrei Plequ (Zeta Books, Bucuregti, 2009), pp. 93-94;
precum qi infra, in capitolul 4.
83. Vezi Idel, R. Menahem Recanati, p. 193.
84. Pentru alte discufii pertinente despre R. Ilhak clin Acra, vezi infra, cap. 4.
85. ,,Coaja precedd fructul", pp. 123-126.
86. Vezi Gardet, La Pensde religieuse d'Auicenne, pp. 56-61.
87. Cf. Sefer Yetzird. II:4.
88. Nu este clar Ia care termen se refer6.
89. R. Yosef ibn Tzayyah, Sefer Tzeror lta-Hayyim, Ms. Londra, Montefrore 318,
f. 200b; Jonathan Garb, ,,Cabala lui R. Yosef ibn Tayyah ca o sursi pentru
inlelegerea Cabalei luriene", Kabbalah, vol. 4 (1999), p. 287 (ebraicd). Despre
acestcabalist,veziidem.,Manifestdrialeputeriitnmisticaebraicd,pp. 187-194.
Acest cabalist a fost inlluenfat de R. David ben Yehuda he-Ilasid. Vezi M. Idel,
,,lntre Cabala din Ierusalim qi Cabala lui R. Israel Saruk. Sursele doctrinei lui
R. Israel Saruk referitoare la rnalbug", in J. Hacker (ed.), Shalem (Ierusalim,
1995), vol. 6, pp. 165-1?3 (ebraici).
90. Vezi Idel, ADsorbdng Perfections, pp. 370-371. Vezi qi Commentary on the
Talmudic Legends, ed. Tishby, p. 92.
91. Vezi Idel, Golem, pp. 149-154.
92. Yezi Liebes, ,,Myth vs. Symbol", pp. 212-242.
93. Vezi, de exemplu, M. Idel, ,,Johannes Reuchlin: Kabbalah, Pythagorean Philo-
sophy and Modern Scholarship", Studia Judaica, vol. 16 (2008), pp. 30-55;
idem,,Jewish Thinkers versus Christian Kabbalah', pp. 63-65; vezi gi recurge-
rea destul de sistematicd la termenul ,mister" pentru a traduce ebraicul sod,
in special in studiile lui Elliot R. Wolfson sau Peter Schiifer, in cadrul unor
in$elegeri mult mai largi, de orientare creqtini, ale Cabalei, ceea ce eu propun
si descriem ca o intelegere reuchliniand a Cabalei. Pentru impactul lui Reuchlin
asupra lui Scholem, vezi Idel, ibidem; vezi qi impactul asupra lui Adolphe
Franck qi indeosebi in Ginsburg, The Kabbalalr, pp.206-214.
94. Yezi Idel, Absorbing Perfections, pp. 167-169. Pentru propunerea lui Liebes
de a nega pertinenfa termenului simbol in anumite cazuri din Cabala, indeo-
sebi din cea a lui Luria, vezi studiul sdu ,,Myth vs. Symbol".
95. Acesta este unul dintre numeroasele exemple a ceea ce eu numesc perfectiunea
exclusivd a celui mai inalt nivel al divinitdlii. Totuqi, aceasta inseamnd cd
in prima sefrd existd un astfel de amestec. Despre amestec gi rdu, vezi sapro,
capitolul 1, precum qi infra, in capitolul 5.
96. Aceeagi afirmalie apare fi imediat mai jos, ln continuarea acestui text. Pentru
importanfa limitei in contextul rdului, vezi chiar inceputurile Cabalei, aqa
cum le vom discuta in capitolul urmitor.
97. Pentru acest cuplu de puteri rele la inceputurile Cabalei, vezi Dan, ,,Samael,
Lilith".
 'e6Z 'J'I (yDqUS-DH ,z1rmoro11
qerusl .g rS
vay'g 13 7 elelolrdec ur eluaurSerJ ollnur IBru rzal ,rrocul ep alureu! ?ncsgu '
at ABsI a.rdseq 'ggg-tgg .dd ,puounl otnyptptaug u! Dar?nrupry .zo.ro141 rf
rzo1 'orscolsrp €a npr erdsep BIIII€{IC rnl Erroal ap e1u8e1 aunrzra o plurza.rd
rarfncsrp p Erel reur InlxaluoC .7p.d,1nag rcpqqps,ualoqcs ri rze,r,1uaur6u.r;
rnlsocp Inlxoluoc a.rdseq 'gg-gg 'dd ,o7tn.7 m7 DpqDC,ureloqag uI l€crlqnd .gII
'ur€py gdnp rrfe.raue8 ,
op 9Z €l p?Ep tsoJ u pc eunds pcrurq€r urirperl arec aldsep ,e.ro; e1 arznle P
ac€J larlsacly ec a.red eg 'urod rS ,urupy rS plrurnu .gzrrlrzod erfeueura pc1pv .rII e
'ueedorna-1se Inusrprseq n.rlued gcrlsg
-olcerec uolplarJoc ap pl€Joprsuoc prual o pugzrl€u€ ,ursrprseq r$ urrnl rn1 -
sleqeC 'BI€quC ap rqce^ reur alaruroJ arlurp Bole?rnurluoc lecgldurexe ure s
nrpnls lsec€ ul '0tz-g6r 'dd '(gr0u) g0r 'lo^ 'uof ',,urslplsEH 01 qBIEqqBX
uro.rg :s:1.rudg s.lnos srH puu brppes;, aqJ,. ,lopl rzerr ,ua1-1g4 I€ Inlocas uI a
rSorug.rls ul urepv rnl mplogns erfe,r8rursuerl e.rdsaq .pav,,fullry, n.rluad u
oJ€oro €cnu o olsa Blseoaa rep ,44gy, elso Baunrsrol guBFnI €IBq€C uI.gII u
'1 plolrdec u! I
,
'otdns Te1ncslp 'gZ-gI ,111 ,au1dtcstq Jo Tonuoyg crue.rnrnb 1nlxol urp 1nluoru
-3et1 rzar tepturs lxoluoc un-rluJ rolzr op lnldecuoc nrluad .gZ.gZ apqd -
lC .Zf :
'pg 'u 'gg 'd ,o7tn7 rnl npqDC,uraloqcg
Jzen '"gfglgndurr 1e ur€C.. ldorp psnperl g aleod or gcreruere pruroJ o alsg .III -
'gg?-6ry 'dd'suotXcala4 Euqtosqy,lapl ,nldurexa ep ,rzen .BrcV urp .U
,rqcerr {BrIlI
1nI alForJcs u3 nldnraxe ap r€ru ocrlsrleqec osrns oJu ounrzra plseocy .0II
tD,tuD.oat aI JoluoJa.I uc
'tonop',1n1uganc" pugle.rd.rolur ,u...unrueau ap arru o-Jlu! lrcuuod u-1 a.ruc ed a
1n1uErnc"'" tgivor pxulosd urp mlnlasra^ p.rntul pzuelrire.rS erfncstp e8ea4ul .60I
'Ig 'u 'gg 'd'oun7 mI oIDqDJ.ualoqcs rzo1 .errnT rnl €I€qBC uI '
IN
?luoJnc rualap BA €o rsp 'urg prur.r4 u1 ppuorfdacxa orrraJar o rcru rua^V .g0I
'ocrlorgas elualnd gcrpe ,ptnj .791 'l
'?
'erfeueura n.rlued uarrral un ,7nga66od1?H .g1l
OJ
'cqgg J '11 ,1 'dec
I1
'ny; eyeo4 'I.atuo1aruty saprod urp oralopro3 rn1 urinasrp rqosoapu! rza6
'gZI-gZl 'dd',,1n1cnr3 gpece.rd efeo3,, ,1eurg-roqred r$ l7g7 .d tII.lo^,rDqoz aql '8
lo uops1114 arlg 'fqqsr; :gZg-gtg 'dd ,(ZL6l ,uapral ,11ttg) unuot&1ag aq.tg
rg ug ',,ocuassg pue ady., t:1sao1qra/y\ .Z.f'U rzarr .eridacuoc plseoc€ e.rdseq .gg1
'9 plolgdec
'o.ttur r{'1 plolrdec 'otdns rzet,rrurnl ueunrfcag.rad nrlued .n1.,p.r ealelrsaceu
e.rdseq '69 'd 'qsrurel1eH 'pa ,pQQo[ slsaua7 uo t.toyuauutoC nps .?0I '
1e IzaA
'r8r-8t ildd
'santg.cadsta4 maN :qopqqox,1ep1 rzea ,pcrE.rnel-ocgosool BIBqEC ug olxoluoc
oll€ u! Iorqrun eeul8eurr e.rdseq .Vg .u,gZI-92,1 .dd .,,p1cnq gpace.rd B[BoO..
'1eurp-.reqreg :gp-97 'dd ,*lotElag aql o^oqe u€W Jo o8eurl oqJ., .IopI IzaA.g0I
'sns r€ru Fsnp€Jl 1so3 e elred
o arer urp '?gl-ggl 'dd ,.,cr1sr1uqec ,lopl ul
1erra1e141,, lucqqnd
1nlxol rza1 .Z0I
'18-81 'dd 'adotlg 7oct7s,Cy41 aql uO ,uapt i6g7 .d,spua41 n[rry41 ,uu;eloqcs IzaA .I0I
'ZgI .d ,"1npn.rg gpace.rd efeo3,, .961
'96I-0ZI'dd',,cr1srpqec
Ielrol€trt" 'lapl uI olBlncsrp lsoJ nE prselT-aq €pnqo1 uaq pr,raq .U pI 1e
BIBqBC ep .relncrlrud pdrl nc lxol m+sace al$pl1ullv .eZ.J,rgaxuaqs-Dn ro.oq .66
'ZgV 'd'n .lo^ ,.totp7 ar17 to
ulopstful aqg 'r(qqsrg, ug snperl ,egl .J ,UI ,rDqoz,nldurexe ap (IzaA 'acrr€qoz
rlunrzrl pruJoJuoc e1,sa Totglas rolsacu a1u e1e1ed .roun refualsrxa ezalodl .96 'uL
Lrr Tvlquowlud'Inyu Is [clovcsc f,TlunJcouJs
148 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

116. Scholem, Cabala lui Luria, p. 36, n. 65, referindu-se probabil la'Auod.at
ha-Qodesh.,Il:37, f. 53b. Mai multe despre vederile lui Ibn Gabbai referitoare
la precedenfa rdului, vezi infra, in capitolul 4, "R. Meir Ezekiel ibn Gabbai;
coaja precedi fructul", iar reverberatiile acestora in R. Isaiah Horowitz,
ha-Slwlah, despre care vom discuta infra, in capitolul 6.
lL7 . Cf. Idel, ,,Sefirot mai presus de Sefirot"; idem., Image of Man above the
"The
Sefirot"; gi idem,,Material cabalistic". Pentru istoria celor patru lumi cosmice
Ia inceputul Cabalei, vezi importantul studiu al lui Gershom Scholem .l/it-
pathut Torat ha:Qlamot be-Qabbalat ha-Rishonim", Tarbiz, vol. 2 (1931),
pp. 4L5-442; ibidem, vol. 3 (1932), pp. 33-66 (ebraici).
118. Cf, Farber-Ginat, ,Coaja precedd fructul", pp. 125-126, n. 54, care se referd
la Henry Corbin, Auicenne et le ricit visionnaire (Berg International, 1979),
pp. 34-35. In acest context, care este legat de Avicenna, Sohrawardi vorbegte
despre umbrd care se mateializeazd intr-un al zecelea arhanghel. Cf, qi
Corbin, ibidcrn, pp. 68-69, qi lucrarea sa En Islam iranien, vol. I! p. 49.
tl9. Ibidcm, vol. II, pp. 54-55.
720. Cf. Likkutim Hadashint, pp. 18-19. Despre existenla dualitdlii ln Yod, vezi
gi textele discutate ln Wolfson, Language, Eros, Being, pp. 282-283.
I2L.Yezi comentariul la Vital, Sefer ha-Lihkutim., pp.99-100, care va fi tradus
in capitolul 5, .funestecul Ei rdul".
122. Ibid.ern, p. 18. Vezi qi supro, n. 35.
123. Metzudat Dauid, p. 44. In altd parte, p. 411, el citeazd dintr-un cabalist
necunoscut o viziune care trateazi despre temurot. Pentru ipoteza ci riul
a fost creat drept risplatd, vezi qi cealaltd carte a lui, Migdal Dauid, f.65b.
Pentru un alt exemplu de precedenfi a structurii celor zece puteri impure,
vezi textul lui R. Yehuda llalleva tradus la inceputul capitolului 5 gi frag-
ment!.rl lui R. Mosh6 H.ayyim Luzzaito care va fi tradus infra,in Anexa 3.
Yezi infra, ln capitolul 5, fragmenteie despre creafia cu inten{ia de rdsplatb
din scrierile asociate cu Cabala lurian6.
124. Despre acest termen, vezi discufia noastri din urmdtorul capitol. ln cea mai
marte parte din cazurile in care apare precedenta ontologici a privafiunii,
forma utilizatd este la singular, hauaia, insemndnd cd existenla este precedatd
de privatiune. ln numeroase cazuri din aceastd carte, hauaiof se referi la
puterile sefirotice. Cf., de exemplu, f. 33cd, 43a, 44c,60b, unde el citeazi
fragmente din R. Ezra din Gerona in acest sens, precum gi in f. 34d, unde ii
citeaz6. pe R. Ezra qi pe R. Azriel, unde se discutd despre hauaiot. La f.7Qc,
el se referi la un fragment, care se gdseqte de fapt in R. Yehuda Hayyat,
Minhat Yehudah, runde havaiot trebuie inlelese din nou ca puteri sefirotice.
Vezi qi f. 78a.
125. Forma ebraici ya-Yehy conline consoane similare celor din hauaia.
126. Cf. qi Migdal Dauid, f. 16a. Aceastd precedenfi implicd imprejmuirea acelor
sefirot ale purite$i, dar acest lucru nu este explicit. Yezi infra, n. 136.
127. Ibidem., f. 64d.
128. Ibidem, f. 65b. Vezi qi declarafiile similare existente in ibidem, f. 67a,74a.
l29.Ibidem, f.35a.
130.'Adam Yashar, f. 83cd. A se connpara gi cu un enunf similar existent ln
Commentary on 'Idra' Rabba', ed. Weinstock, p. 137: ,A fost emanat un vas
care cuprinde toate cele zece puncte din'Azilut, Beri'ah, qi toate cele zece
puncte din'Azilut, Beri'ah qiYelirah qi'Assiyah, ryi toati rddicina cochiliilor".
O astfel de viziune a reverberat in qabatianism, unde Nathan din Gaza com-
pard cele zece sefirot cu zece rduri, care simbolizeazd puteri negative. Vezi
Scholem, be:Iquot Mashiah, p. 26, li fragmentul tradus infra,Tn capitolul 6,
,Cele doud Table ale Legdmd.ntului (ha-$elah) de R. Isaiah Horowitz", din
 ulp '
'g ln
IZAA
-uroc
'lol-
acaz
SBA
u! l
'evL
'
JOIaCT
'ecq
'1ud.{r
'coL',
I! OPE
vze"
BI Pr
PlBPA
'IIun
I€UI
p1eldr
'8 Bx
-Eeq
'olndr
'q99
INPJ
lsITBq
snpBr
'sns r'ur op ezr ." ru *tli";'u':;i'":ry".J:',T# tX".?"T1.J",t;i',,'"i ,r, tzoA '
'srusg€Irnl ug lerprounrd rnlng.r
B Fcgosolg ar€rolllqo g" 'g 'dec 'olur rS l,,ropuap ,suorsuocsy" ,lepl 16 IzaA 'ggl '
'
LZZ-SZ6'dd'surot17 parynqcug,IapI rqosoapul IzoA .?gI
'rLL'd'(V96r rs Yt
a1$eq.r
'e.rpuo1 'l!,rull T ual1v aSroepl oIIIBg 'g'f ap 'pet1 ,puq41 lo t&o7ouau
-ouaqd IS 'gg7 'd '(9g6l '{e1a:1.reg 'ssa.r6 uru.rogrle3 go i(1rs.raarun) uosqoH '(6r6
'pa
a PJoJor
'lGgI to satnpa.l at11 'uo1?!\av lo tr1doso\tt14 aqt uo sarnpaT,leaell IzoA .ggl
'69-89 'dd 'Iag Jo sut8t.tg ar7,tr 'fpequ1g.6
.re8ruoq IS :6I? 'LW'dd'(g96l '{ro x\oN '{oog u€rpuatrAl) paaqs .U op '(r86
'pe4 'uo1&1ag aa4o.todruoS ul surailDd 'uap! '.V6 ,69-gg .dd ,aug aql puo 'utf
ocrIua
oql aqJ'tuapt rzal^'euelpur elduraxe nrlued rel ,g0I .d ,slxotu1og .opBIIg .6gI or.ll a
'gg 'u 'I 'dec 'otdns r$ rzoa :ggl .d 'poC raqlo azg ,aoue{o1g .1g1
'qIgI 'qUvI J
'z1ta,ro
'qopnqaa pqutru vl1e,&(eg gS urnaerd '1ar1sec1y urp sns rcru ?€lrc pluaurEe.rg
lpqq
!S '/8 'u '1 'dec 'otdns rzot '1o,,{yag uopy, etdsaq.ggT tS gf 'uu ,V .dec aIBOlr
'o.ttut lzet'e.rnd alec ed a1-npurnufe.rdurg Er alar ap.relnd n.r1ua4 .qola$
lDpoal
6?r TVIOUOWIUd TnyU Is gCI(rvCfiO STIUn.ICOUJS
 Capitolul 3

Privaliunea ipostaticd precede

existen!a

Dumnezeul atotcuprinzitor in iudaismul antic

gi in mdrturia lui R. Iacov ben Reuven
lntr-o serie de texte care au fost discutate in studii disparate, tema
Dumnezeului atotcuprinzdtor apare ca un teologem evreiesc din Anti-
chitate pAni in Evul Mediul. Este o chestiune foarte complexi gi
vasti, care nu constituie totuEi decdt o mici parte din diversele viziuni
teologice existente in iudaism in acea lungi perioadi, qi ne vom ocupa
de ea intr-un studiu separat, ce se va extinde gi asupra cAtorva dintre
discutiile de mai jos. Totugi, disculiile antice gi cele de la sfdrqitul
Antichitdfii despre Dumnezeul atotcuprinzitor nu abordeazi in mod
specific chestiunea riului gi de aceea nu le vom studia in acest context.
Conceptual vorbind, natura atotcuprinzitoare a lui Dumnezeu, care
presupune includerea totalitdtii, este o temi ce implicd prezenla riului
in sAnul divinitilii ca totalitate, motiv pentru care aceasti temi
cuprinzdtoare va fi abordatd in repetate rdnduri mai jos, numai in
misura in care este vorba despre unele texte medievale gi de la
inceputul epocii moderne. Aceasti viziune atotcuprinzitoare implici
o depersonalizare a conceptului de divinitate, degi ea apare in unele
cazuri impreund cu abord[ri mult mai personale gi antropomorfe.
findnd cont de prezenla simultan[ gi, dupi plrerea mea, indepen-
denti a anumitor motive (ce vor fi discutate mai jos) atdt in Cabala
timpurie, cAt gi in primele faze ale gdnditorilor evrei din secolele
al XIIJea gi al XIII-lea cunosculi in sudul Germaniei sub numele de
hasizi agkenazi, presupunerea mea este ci primii cabaliqti au moqtenit
o traditie evreiascd. mult mai veche, impirtiqitd gi de autorii aqkenazi.
Aceasta este o chestiune interesanti in sine, ce meriti a fi discutatd
mai detaliat in altd parte, in contextul surselor Cabalei, dar pAnd
atunci ne vom referi pe scurt la aceasth tradilie comund, in paginile
ce vor urma,
O anumiti viziune teologici ce poate fr relevanti pentru discufiile
subsecvente provine din nou dintr-o sursd creEtin5, dar de data aceasta
es runc BSE 'snlnud rnl Brirzod E+uazard B ruluad JDSJa,-oq $ {a,C-oq E
rcrurqa rruerrrJol BI nou u1p a8.rnca.r 'uruedg uI Eal-AIX IB Inlnloces e
plndecul u1 ar{ue.rc ap a.ralnd purld ug B.re 15 pTIopBII€A ep osuoJ[S
ap alerunu lpnl E a.rec 'so8.rng uTp JoUAV 'uqelec lrgeluoc un 'sns e
ruur luuoriuau snlnud rn1 rnp{unue B pcrerqa eunrsJal F1IE o-J?uI P
'IelEq€C Elrolsr urp alaadsu rolrunu€ u ari8al P
.I
-efug pnou o n.rluad plueqrodun alse ElBp reJgc B eunrzrl o ppaga.r Be
ri plrcqdxe e+ruoJ g e a.red FrI TliplluT^rp Inugs uI mlnpr ufueze.rd 1!
16 erapur.rdnc?olu 'lIurJuI arlul Frn?pEa1 glsueay 'plFlodoap rnlng.r ri o
mleurq p .rolpuliuoc 16 lrugur Bc plepolol srJcsop 'nezeuurnq rn1 u e
ereolpzuudnclolu IIJqBU ezalodr alse sof rutu lurpaur elelncsrp II JoA ec e
epunrzll mluad gluugodurl '€xopopo Fueruueerle arfrzod o ?lroga.r nu -t
eunrzrA Bouaruose o.rer 'u{ue8uguoc 16 gcrSololuo €alulrsacau prrulodoep
Flslxaoc urlrp rnlnruauop Inugs uI'laJlsv'alua8urluoc 1de.rp'raiuelsrxe el
el" nueruop elIBIaIec a1eo1 16 tesecau 1da.rp 'ur.up 1nrueruop eJlul P:
ulicuqsrp €ecpJ IU 'resecau purg Ec lndacuoa BJe nezeuurn6l ruunu rcpc Bl
'?uprlp BJaJs nc ariule.r uI Frlur nu aldeauoa olsoce uurulnsnu rnlnJos ul
-o11I Fure?srs ug 'sns IBur op rnpluaur8erJ JBJ1'uoa 'gsu1 'relua8urluoc Pr
16 arusacau $plgua ap aguo8elec BI eJrArJd nc ueruuocrlu eJepal ap rrl
lcund Inlncsounc aulq opouo.r gs ered rlJurluoc ap eqce.red Enop V EJ
'elulrpqrsod ri g{uelsrxa ed plppac 'ng.r 16 aurq ap elaldacuoa ed gluzuq '1:
eun :g{plruhrp Inugs uI gzeelrrep es arec EIBnp eiualsrxe o nrJcsep p(
ec aldacuoa ep rJn?os gnop JopeJAa arnqrJlu e1 ur16e.ra Flsruolod In
'nti"E" relsecu plndecuS e1 'aluruug ruur luuoriueru e?se snlnBd lsocv AJ
'rEIE.ro gcpralod o-rlurp eped aaeJ nu r€ 'snlned alunu ad 'urnce pugd BC
lecgr?uepreu Jo+n€ un-J+urp aJoJnpEJl o alsa pluaur8ur; gc e.red ag IU
rA
'rle uI elgelnlsgps lnpg '1ng.r eceg 'le U rB oulcrro -I?
'Brrourc gc€p rBI 'In?U $ alourg 'rrdlcu1.rd ?nop plsrxo nozoutun6l uI pc BU
perc ra '..ro1 .roleluvrnc 1yrr.r1od .rerqc rS ["'] alourq 16 ec 1a; B[ Inqr plsrxo
Ig ug IS '19 ug luns 116.r91s 16 lndecug nB ar€c eprnrrnl a1eo1 '1r6.rgys rcru
'lndecug erB nu Ig aa aruar^ ep 'gc eunds as '11nru IBur IS 'e1e.r ep"rn.rcnl [r*]
gzaeato 19 'aunq alrrnrcnl qzeaalc runt rerucolul 'lnlol BzBeaJc 1* glsue 1g
ec oruorA ep 'ec eunds es snld uJ '€lsrxo B ep BelBlrlrqrso4 16 In?uolsrxg
luns erer 'lnpg IS olaulg 'gdlcur.rd gnop lg uI laJls€ Elslxg 'B?srxa B op
IIiglIIIqIsod e $ pplualsrxg el.ro8alsc u[ pUB os Ig Ec rA 'e1e11.ror.re1ue
pJqI rolro?uu '1n1o1 Vzeoalc rS glsrxa oJEc Inozaurunq a?se Ig Fc paJc
16 'nazeutunq uJ lBrE^apB na parc IIor a qc 11116 Cs alnqarl hgrepe-.r1u1
:p6e1e.rr'e rrcT?sltu llrol?larrer arlpc ap FlBlrasqoou lnrorl
E erer tola.r,re rar8olo4 B oJolJcsap BaraolgrrrJn snlned arrrnuu rnun
arnqlrlu II '0ZIT rnlnu€ prnf ug pqeqord IBur lac 'eruocseg nes46
eruudg uI Jo+rJoUuI BoI-IfX IB IncBaA urp ?srualod un 'ua,rnag uoq
'U'gcrerqa uI esrJrs eluenuur ri elrpugdsp.r rcrurelod raun lruolnv
^oc€I
'glrualnc erfuele psul sEJlB II ?s pJFJ 'rn1np.r u p6a1e.r,re rrunlzra uiuel
-srxa plsele arec 16
EcsBraJAe e+JBc o-Jlu! pl€Aresuor erJnppru o-rlurp
rer viNsJsrxs Yoscsud YcrrvJsodr vsNnriv^rud
I52 TREI TIPI,JRI DE RAU PRIMORDTAL

gisegte ea in cartea lui R. Iacov ben ReuvenT. Vedem de aici ci aceasti

carte a lui R. Iacov era cunoscuti in anumite cercuri din Castilia la
inceputul secolului al XtrVlea. Aqa cum a demonstrat A. Farber-Ginat,
categoriile avicenniene inspiraseri unele idei cabaliste despre riu ca
parte integranti a existenlei, inci de la apari,tia primei creaturi care
include tot ceea ce a fost creats. Pe de altd parte, categoriile binelui gi
riului ca douh principii - autorul lutilizeazi termenul ebraic 'iqqarim -
existente induntrul domeniului divin par sI reflecte un tip de argu-
mentalie care este totugi total diferiti de gAndirea avicenniani, la
fel cum este striind gi de viziunile neoplatoniciene, lisdnd deoparte
neopitagorismul. Fie ca sursd a binelui qi riului, fie ca entitate neli-
mitati care cuprinde totul, inclusiv binele gi riul, o viziune despre
Dumnezeu atribuiti evreilor este inleleasi ca inglobdnd cele doud
principii opuse, ceea ce implicd o existenli primordiali a riului.
Fragmentul de mai sus fusese citat de R. Iacov ben Reuven in
numele unui cregtin care il atribuie evreilor numai pentru a-i respinge
continutul. RecurgAnd la un mod filosofic de argumentafie, autorul
combate soliditatea teologici a acestor teoriie. Se poate pune intreba-
rea, ca gi in cazul fragmentului lui Agobard citat mai sus, daci aceste
mirturii reflecti intr-adevdr niqte conceplii adoptate de anumiti autori
evrei. Este difrcil sd validim acuratelea acestor atribuiri, dar, in spi-
ritul anumitor studii moderne, indeosebi al scrierilor lui Saul Lieber-
mannro, pare ci ar fi mai plauzibil s[ presupunem existenla in rdndul
evreilor a unor idei care nu ficeau parte dintr-un consens, qi cu atAt
mai mult in cazul de fa!i, dupi cum vom vedea imediat mai jos, c6,
incep6nd din secolul al XIII-lea, idei similare erau intr-adevir expri-
mate intr-o mu$ime de scrieri evreieqti. Faptul ci R. Iacov, frind
probabil din Gasconia, ar fi putut cunoaqte un creqtin din aceasti
zoni care ar fr reflectat anumite viziuni ale unor evrei mai vechi,
continuatori ai tradifiilor a eiror existenli e atestatd de Agobard ln
Lyon, este o ipotezi pe care nu o pot demonstra concludent prin
informaliile pe care le am. Totuqi, pentru ci R. Iacov Ben Reuven a
scris inainte de ernergenla literaturii cabalistice, intr-o zon[ destul
de apropiati de centrele in care aceasti literaturi a frcut primii ei
pagi, aceasta nu este, desigur, o intAmplare. Ea poate atesta faptul
ch teoriile despre riu ca existent iniuntrul sferei divine nu au fost
de origine gnosticd, nici vreo invenlie a primilor cabaligti.
Se cuvine si subliniem ci cele trei texte principale invocate mai
sus, care trateazh despre conceplii evreiegti: Agobard, tratatele pseudo-
clementine gi mirturia ltri ben Reuven referitoare la o afirmalie creg-
tini despre viziunile evreilor, au fost conservate in scrieri neevreiegti.
tinAnd cont de faptul ci cele trei texte sunt total independente, nu
avem niciun motiv sd presupunem ci a fost vorba despre o tradifie
unicd ce ar fi reverberat de-a lungul secolelor, ci mai degrabi ci cele
trei fragnente reflecti variante ale unei credinle adoptate de anumi$i
un op slftrlrd g ?od oc aiB}1uo?od arrrroJ ap nruouop FSartuI BI IBIo trp
-ads ug os-npuFaJal '*auntieAr.rd" ',,piurgau" guureesug srsaJaSs' .as nd alac
aluldureluoa nes Flleleaa op eun c€o1o1uo elu.redes g lod ea ,aurarp agIp
t
ezelsodr e11deg ug'elcurlsrp IiF+I+uo u1 ,gcqelolslrp Berrpug8 ug ,g.ra;e.r nu
'T164
os nu olg ''rpruunlqns Earunl uI EzBoInJap as ac acrzg .rolesaao.rd e
pzrleue ?unq IBur o EI oselJas a.rec ,ecgosolg runrfcu.rlsqu ?uns ,stsatals -6er
nus 'eaunr{u,rFd rS EruJoJ 'Euroluur ,acqalolsr:e IpIz$ ltrJoJuoC .acqal -opn
-o?srJuoou Frpla.rd.ralur op au.roJ alosJalrp opuacsueJl e.ruc na.reldupu lEur
ep e1-rudu dq un a+sa Blsacv 'lIrFB?s rnlnrollpug8 eliualur ap llroJlp
1nlol nc elsa purudxa eI oJBc Jol{uarrrJal ro emqIJ}B Ir aJBc ed lnsuas ?soJ
r6ap 'acrlalolsrJB cglceds luns aJBc aldecuoa re.r1 luldopu nu rcr8.lnal Inld
-ocrJosool rllSqeqec'FIBJ op Inparqns elAarrr.rd oc Eooc ug ,r6n1o;, .srarunl TA I
ardsap EcIIalolsIJB BauRrzrA lgcap reru llnru ,rcr3.rna1-ocgoscr5l r$11
lpru Inlsi
-BqEc lrurlrd ap ale.roqula aruq alrtunue n.rluad erfe"rldsur ap ppllduc EU
EsJns o ornlllsuoc aualcluoleldoeu rA euaTrruol?Id ele.ruoazr ,p.reua8 ug ulrd
uIp
RuBlB+ec-I€suaaord upqe3 'Ftc
PlSB
PUIE
'11ip11pa"r p -ud
Ia^Tu lluul rurrr lao urp pugzurcsap Br rnlngJ u elrcrldxe aFBoJ rlJoal 'Fc
laun eiua8raura lu.rqduau gcrpardurl nu pcEosolg glB?uaur oulpn?q€ o 1918
gc ee 16 p+BrB pagosolg a$rzod F?IB o ,uaaneg uog ml Bun1"rpur ap INP
a16a1unuu arac poru un-Jlu3 'gc guuruasul B?sV .erie8au nus aunlfenFrd 'roq
ap pur.roJ o nu JEr '.rnazauurn6 olsa arac Fuoleurerrn8 BI ap pupa^ -Ids
-o.rd '1n1npola+ul sns ap osFusuurl uc aseleiug +uns InBr 16 aleurg Fol
a+sa
-€q
r'ur pu' os oc ror lcsc '1e lfl
;J?t:."Pd:ff$ IruO
"n ":t311'iX"""1$TJX:
l-arec Inun rn1 e.rdnseap Blsrxo pa pldug lueprAo Jesorou pour uI rcop eEtn
eu!^aq 'e.r$ nu Ia epun op 'er€olpcarl ollapl r* cnpo.rd as ec apunrfou ,1npl
1* eleurq [mln?celalw B.rdnse ?crpB] rnl e.rdnse lrzoqols B orea lp.ro11uo.g "!:
16 gflu4l 'B.rnseur snd e-r a.rec nrnl u;rdnseop .ro1eu.rorrn8 un rode Ftslxg
uno
:agcs rode ler 'ulsaau ad ezueula,l"n6 ,rn1npa1e1ur .lor.redns a.rd
I-aJBa -IIOT
1e
EAac orrcsap E"r.rusetrt uql uurrruoleldoeu ;o11pug8 lruqolar ,eal-X
olJE
Inlnlocas Blzn1upuy uJ .rolror^a pqeqo"rd allqruodsrp .rep ,ursrupm ap .
eluepuedepug arrrlepcbds asrns uJ nulsrxa ,aunr{u,rFrd uc es urfucglu BI
-uras El oJBolI,raJaJ ouarcruo?eldoeu epridacuoc -n5r
ep alIJaJIp ,nu.r aldsap
alrlroq pc zoruqqns ps uri'acrlsquqea ala1xq EpJoqB E ap eluwuJ -uI
'rpnls alacB $
ug gluzrnda E nu rnlnpJ Burol pcup .rerqc ,r.rnpug.r a1e1ada.r u3 AJE
?soJ
alBzIIBuB ri elucqqnd lsoJ nB sof reur lerpour rol al arec ad e1a1xa1 BCr
"lta nB rcre aleuo$uaur t?eu
'r16ara.rae rrcqsFu rrJolp+ocJac ep eletr15au lsoJ
grnppur ap Fndrl ra4 alac FoEO 'nur 16 nazauurn6l ar?urp erfula.r e1 3I
eraollraJeJ giurpa.rc 'elocas Jollnur p8unl E-ap lrpi allraJlp u! rarAa ElS
89r ViNU,ISrXS yCqsOUd YCIJVJSOdT VSNnrivAIUd
154 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

anumit substrat. in unele dintre fragmentele care au adoptat aceste

concepte aristotelice este evidentd gi tema trecerii de la poten,ti la act.
in tradiliile aristotelice gi neoaristotelice, cei trei termeni menlio-
nali mai sus ca un intreg nu au primit un statut ipostatic, aqa cum
se int6mpl6 in teosofra cabalistici, unde ei trec printr-o puternici
schimbare conceptualdls. lnsd., cel pulin in ce priveqte hyle, interpre-
tarea maniheisti ii oferea un rol mitic, foarte ipostatic, o paraleli la
rolul jucat de Ahriman in formele zoroastriene de dualisml6. Mani-
heiqtii persani recurgeau in mod explicit, in acest context, la numele
de AhrimanlT. De altfel, o identificare a materiei cu rdul este evidenti
gi la Plotinrs qi in unele surse medievalere, degi e departe de a fi un
principiu sau o putere primordiali, ca in maniheism. Acest punct de
vedere, maniheist sau plotinian, presupune un tip concomitent de pola-
ritate durabili, contrar celei efemere, caracteristici anumitor discutii
citate mai sus din midragul Genesis Rabba', precum si anumitor
disculii din Zohar. Situalia este diferiti in neoplatonismul evreiesc,
mai cu seami in cel al lui R. Ilhak Israeli gi cel al lui R. $lomo ibn
Gabirol (Avicebrol). Acesta din urmi presupunea existenla unei forme
universale cereEti qi a unei hyle universale, care ar fi existat la inceput
separat, iar apoi ar fi fost unite prin voinla divini20.
Conceptul d,e hyle a fost puternic asociat in fizica lui Aristotel cu
steresis sau privaliunea. in ebraica medievali, conceptul de priva,tiune
a fost tradus prin divergi termeni, precum he'eder, care este mai
comun, 'efesz| san'afisahz2 gi, mai rar, prin 'Ayir'" - care ar trebui
tradus literal ca ,nimic". Termenul 'efes a fost utilizat intr-o intere-
santi disculie a Iui Bar Hiyya, care descria facerea lumii printr-o
reunire a formei qi materiei, dupd ce sferesis a fost eliminatd, toate
acestea in contextul gdndirii divine pureza. Totuqi, spre deosebire de
interpretarea teosofici dati de primii cabaligti acestor termeni, ca
referiri Ia procese intradivine - interpretare despre care vom discuta
mai jos in acest capitol *, Bar lltyya insugi discuti despre crealia
lumii extradivine, o diferenfi care schimbi radical conlinutul acestor
concepte, aga cum au subliniat pertinent G. Scholem, Isaiah Tishby,
Georges Vajda, Efrayim Gottlieb, Gabrielle Sed-Rajna qi Jonathan
V. Dauber, o chestiune asupra cireia vom reveni, cu unele detalii,
mai jos.
Diferitele curente ale Cabalei care au inflorit in a doua treime a
veacului aI XIIIlea in oraqul Gerona din Catalonia s-au bucurat de
o atenlie speciali in cercetarea modernizs. Ipoteza de bazi a majori-
tilii cercetdtorilor din acest domeniu a fost aceea cd toli cabaliqtii
activi in acest oraq aparlineau aceleiaqi qcoli de Cabala26. Prin urmare,
scrierile lor au fost analizate compardndu-le unele cu altele, cercetitorii
Iisdndu-se ghidali de ipoteza cd acelagi sistem teosofrc a stat labaza
diverselor scrieri cabalistice. Insi, dupl pdrerea mea, este foarte plau-
zibil faptul ci ar trebui si distingem aici intre doui mari gcoli: una
r.roeun 'a1ezqr1n lsoJ nB elxe? e?secv 'elrec ErurJd ug a1ue1sffie e?ueru EUn
-alo BI nee8.rnca.r gulrn urp Bo?sacu oJlurp aloun '*g?a?|oa.tg Dartst;.olsl -nEI
DI aflroluauoS # pr!4a nJag el alrrru+uauoa :Inqro >1uqi1 'g ed Eze
luaprlo pour uJ pzearuJn IJ olo IJnzBc olsocu uJ rur 'uuorap uI alu? Ilrol
-uaza.rde.r aulq Eauaruose ap luns oJeralrl r.rnuaE Enop alIB 'sn1d u1 toJB
euoAnag uoq AocBI 'U mlnluuoririeur IlT6II
-sns Inuuroduraluoc lsoJ p aruc (seJQrnbso6 urp 1e IncBeA urp -Iro!t
m1ulseuru plduraxa JpAopB-JluJ nerrrJn 'ezauo.ra8 "el-IIX
alrua?uetuoc urp aP l
'so[ reur ?Brpeurl BIEJI ruol eI eJEa ad elalcarqns oJBo :elso EaJBqoJluI Eau
'stetzg 'U InI Ie anpnlalvl n1apua?al InlrvryalaoC uJ lualsua funuJ
un ap luJoqoJoc e+so eJBc 'ngs rnln.rlsouru alaurnu ug luaur8u{ 1.rncs 'IIIe1
IIB un Ezea+rc'u.rcy urp ryqil 'U 'ngs lnue.rodualuo3 'qF ua+oso suas uEql
un urfuoc oJBc alolurlnc BI pnurl€;, e.rdsap nps InlJBluoruoa uJ arznle 'r(qq
BacpJ prAEO uag'gZgT uI Errcs arec 'uoeg uql rua$ 'U ml lr^rrlod JO1S
'unuglnfuod ??p
crurqEJ rnlnldacuoc u a.rule.rdralur^oJ
o eesp8 es osrrsnu?ru er{ue
a?nunue uI JEr 'rrecrurqe.r elepue8el urp alcorqns qzea1;er+ ac oluaw 3ln3
.
-Eu.r; ngs mlncrunq olatunu uJ Blrr 'plrre6 ueq ruuqurqv InI plodeu EC
'pTneq uaq .ra6y 'U 'osncpJ o '>Ier{|I uoq urerlerqv 'U 'nes lmcos .rurqc op a.
pquqold 16 'apua8el olsace ufep asuluauoc prAEO uaq rueqerqv 'U alE0
'g.rnppru olrunu€ gdnq 'pcr1s{€qeJ gpoa6 plseacu uI aslJcs alatuud o-rlq
luns nu lr.rBluouroc alsacB PsuI 'nEJ e1 16 p.raJa.r as aJBc 'eluuop.roqns -eJe
rrJlarurse llrunu rrru oc eeac a.rdsep puglurl acrurqeJ .rolepue8el ap rnqaJ
rA ecllqrq JolalasJeA ap up1eldle1ur rsp8 ruelnd lrru+uauoc o?secu uI I€UI
'|jl?!JacD[ In?xo+ u1 e.rr,rgd nc rrJB+ualuoc 16 urnce.rd '1ar.rzy 'u TnI I; eunri
'19+u1p 1ec ad ?1nur ?BzEq 'lIBIpIoc 'Buoreg urp Brzg 'U TnI IE Inun :ocrp nc I
-nrulul alepua8el a.rdsap alrrJuluouoc :BIIB op Eun a1u8a1 sugrls +uns
e.rec u{rzoduoc pnop urp uuro.rd eunrfces p?seoce urp ale?Blrc oJ+ulp lnda
al1ntu :ar€ra?q ag"rnuaE ap puguri aunrlsoqc o nc decug ps lrop sV AIIIJ
uql
nu-r r4frpquc 'epuorirperr ermuroJ *, t"""nJtil"J ffirut:-Till; 'csor€
ezeua8olnu uTp pzBJ o nr ecBJ E-op pug^B uc 'niglrurrrrp rnlnruouop JOIrU
psur.rdnc urp Insocord q 1e1ue1dsuer1 ne-l oruc 'r16rpquc ep salaiug nincr
.rup 's?sa"{a?s Bcrlalo+slJe
BI Jo+IJeJoJ uc seleiug BJo '- utto,-ata 6at -u1od
rersa.rdxa e e1.red - u1tn, Fcr€rqa v!'fq?u 1nueurre? tet'o1tt1tu )ca vleelc aP l
lsoJ B Berunl pc ezelodl ep 'r16are.r,re rJncJec esuoJerunu ug 'g1e1rpce; un$
?soJ E ocrlo+o?srJe .roleldacuoc ea.reldopu pc zarurlqns gs rur-rfalrur Flue
-Jad 'PIBIIB+ap IBru ezrlBve o uJuJ ?lrsaceu EruoIBlBc uI +rerqns ml alour
-soce olp eqcedsu elrlunue pc a.rud es 'r6n1o;, 'rspuulelec 16 o.gpsuarro.rd .TUB}
BIBqBC uy 13 u4tqog r.a1u;r.;c uI gcrpe 'er.rndurrl EI€qBC uI rnln?r ueu€ €I FI
-Fo T6 Ernlau ap a1e8e1 eleurelqo"rd ep ufep lednco nu-s rTro?p?ocroC -e.rfu
'szrolpruJn 1n1o1rdec uJ Blncsrp urol aJBt e.rdsap 'eur.rp rpre8u.rle.r Fclur
Iouool 1nlxeluor uI lurproruFd pgr ezea+er1 Balrop IE Tcpc 'Igtulp urnc
rnlac upoc6 op reurnu udnco ruol eu IoIV 'laTnl .roplodrasrp u rS lapru -orfui
-BurqBN) uBrurIBN uaq grlso6 'U Tnl B EIIBI€oo 'res rrlodrcsrp na InqJO 'lcB
)teqil 'U nps mlnrJ E 16 se"rgpbsod urp pr^BO uoq ruur{Brqy 'U InI E alsea
99r V.f,NgrSrXq YCSCSUd YCIMSOdI vSNnriVArUd
156 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

gregit utilizate sau utilizate chiar abuziv, pentru a descrie un scenariu

de descendenli din puterile divine, al ciror tip inilial de existenti
rezida intr-un intuneric gi un haos care inglobau totul qi care, treptat,
au devenit distincte, s-au separat qi au creat o structuri speciali,
cea sefrroticd, imaginati a avea o intruchipare antropomorfi qi totuqi
spiritual5, o formi de anatomie divin6, care funcfiona, frziologic, ca
un cuplu de puteri masculin-feminin, pentru a produce un rod: lumea,
dar mai ales sufletele umane38. Din acest punct de vedere, teosofia
cabalistici reflecti axiologia biblici gi rabinici, ce concepea procrealia
ca pe un ideal foarte important:re gi care privea tranzilia de la stadiul
primitiv, haotic, la unul diferenfiat, adicl la structurile acestei lumi,
culminAnd cu imperativul de a procrea la sfdrqitul cosmogoniei, ca
pe o dezvoltare pozitivelO. O posibil[ lecturi a relatirii crealiei din
Facerea 1 este o serie de evenimente care incepe cu instaurarea ordinii
drept creafie, lavansAnd] pAnI la procreafie. intr-un fel, inveliqul,
coaja existenti in lumea superioari, precedi fructul in expansiunea
inferioari a domeniului sefirotic. Degi R. I,thak Sagi-Nahor, R. Ezra
qi R. Azriel nu au utilizat niciodatl aforismul potrivit ciruia coaja
precedi fructul, se pare ci l-au considerat totugi ca pe un principiu,
indeosebi ultimul dintre ei, astfel incdt acesta ar trebui luat in serios
in orice incercare de a schila o imagine a gdndirii lor. Procesele de
diferenliere includ o anumiti form[ de respingere sau de refuz, in
virtutea elementelor sumbre existente la nivelurile superioare ale
procesului crealiei, care corespund menlionirii lui Tohu, Bohu, tene-
brelor gi a lui tehom. in primele versete ale Facerii. Aici, riul este
identificat uneori cu acele elernente. Logica sistemelor ce urmeazi a
fr descrise mai jos este aceea ci cel mai inalt nu este in mod necesar
Ei cel mai bun, iar diferenlierea este un mod superior de existenfi,
cdci ea actualizeazd potenlialuri ascunse, in compara,tie cu forma
indistincti de existen,t6. Aceasti abordare se conformeazl deopotrivd
accentului biblic pe actele divine de separare, care sunt formative gi
decisive in primul capitol al Facerii. Un atare tip de explicalie a
forlei de intelegere a sistemului emanalional in Cabala timpurie con-
trazice deopotrivi abordarea gnostici qi pe cea neoplatoniciani, doui
tendinle considerate de cercetitori ca fiind bazele conceptuale ale
primei Cabaleal. Voi incepe analiza cu cei doi discipoli ai lui R. Ilhak
Orbul, R. Ezra gi R. Azriel, chci scrierile lor sunt mai voluminoase
qi mai pulin compacte qi enigmatice, ca si revin apoi la sursa gdndirii
lor in cAteva discufii ale maestrului lor.
Conform lui R. Ezra din Gerona42, o frguri principali in faza mai
tdrzie a Cabalei geroneze, ha.uaiot, un termen ciruia este difrcil sd-i
dim o traducere precisi si care se referi, dupd pdrerea mea, la o
formi de entiti{i sau existenle43 ce se afli deja in cele mai inalte
sefirot,
 '(rl"u) (grqurn op
llrodocB Bra ac sooc gulrunl BI acnpa"'s 'Io{qlg € pcs€orrgruo.t BoumsroA ul ,r al[Brrl
OBI
'co1 a.ru 'Totoaoq lJoaun olilunrr'aulalur aurlrp Folnd "roun Baunrsuud }PS
-xg'oslo?Dnor1 ru1ued crlsrle+cuJuc a?sa FruJn uip ulsace ruurnu 16ep IBIU
'1n1a66od7tt1- 1n^Iluelsqns rer 'g$6, aXsa Furcpppr plIBIEac lcrlo.rges
Inrueprs 'saco.rd rn?saJe Inlullnza.r I$ +gc 'rrumsuudxa pseco.rd 1g1u IIJIP
puglcoga.r 'oorfuuuruo" 'lnlllv, lnArlu€lsqns lu"reueE € aJBc '72g, epse asEo
alpusuuJl o e nrluad F+EzrlHn Funluoc €urcppgr te1 'Totglas acaz Joloc )tsqiI
erfuuurua elsa purFd :aurlrp runrfce ap allraJlp lJnpo{u gnop p1uoc6 alE o
FlsBocB u! atrJocsrp urelnd gc e.red as '1de; o(I 'erllurJ sEA un-rlul ?nop
apunrlgd JB llugq €Aoc JBr 'apeunlug uI suncs€ BAac rnlelzap JB-s -uoe
urnc rS Ec olso 'e1p e1 pttJas o BI ap rol Beunrsuudxe gcrpe '1nllu uI e arfr
pcqorgas Efuelsrxe ap pour un-J+urp prcaoq Jolsare BaJoca.\L 'srazau
16 ear
-o.re8 a1a1xa1 ug ufap Flslxa 1nxnl]ur l1rusuer+ # p"nJas olalFoJrp arluJ
e.rn1gEe1 cBJ orec - go"tou$ - olrnpuoc .roun ur{r.rede po ri 'e.raureluoc
F^Irlo
BIIIJOJ
ug lnurfuoc olsa aJBc xngur ap purroJ plnunue o 1de.rp gcrpe 'Frng.r 16
'Eiua?
gdu uc asrJcsop 1rrns latDapq pc sot TEru JF^apB-JluI sapo^ rrro1 'asBA
rBsoce
o?sace aldtun a.lec lnurfuoc ap EruroJ alrrunuu o ornlr?suoc prcnnq
E VzE
pa aundnsard uralnd 'auprlp apun$cu n.rluad oluarunJ?sur nus os€A
also
gzauoJoE upqeg ug alndecuoc luns TotElas ac oruoJl ag 'sol reur
"a -aual
ap efuuayeJ aloun uI Bapoa ruol runc e*e 'Totglas Bra.rl E 16 unop e ug
os-npuggu Bc asrrcsap +urts prcnnq \cgc'LrlolpnDq rB ptgfas a.r1u3 piua.r
alE aJ
-oJTp o plsFa ec a.rud es 'rn1n1ueur8s4 BaJacnper+ op luluazo.rdar alsa
uI '2
e.ruc 'e.n1ra ap pour ruq1n rn?sace ?rlrJlod 'arzrgl reru purlJ ec r{plrXua
op al
SOIJAS
ro+IE u 16 rc to1 B JBop nu erieuuura JEp 'alerp.rourud ec 7orcnnt1
ula.rdralur JB '*JBp' ec gpdoc plseacu e8aleiug a.rua 'g.rn1cal plt"1eat 'ntdrct
pugc ad '.rS" rcunle Furuuasul -an ulndoo ,rur 'nrp.ru1 reru rAn1o1 alsa efeoc
.ro1 rar{euuura lnsaco.rd 'elualsrxee.rd ripgqua a16ru luns Xorcnotl riep erzg
'gc elueum8Je €A purFd :ariuru.rgu Fls€ace rllc E ap l.rnpour Enop eaunrt
FlsIxU 'erpagslleqec gpoc6 plseoau ug prcads u3 e.redu ea rS 'eriuuuura 'p6r1a
ap rnpsocoJd plndecug ardsop azauo.ra8 acpsrlequc agr{nasrp ru1ued IIurpr(
ple4uac also ',,nou BAoc alsa upuuuure.rup46 nalsrxo lotnno{' €c psnpu4 ulp la
'|oppnqau yn1{o,-aq-an niCotl prcnDq-DU oraprqcsap ap upruJod Bc tIa
'rurn1
'e?crJaunlul urp Burrunl InIpBll
gse! Es lncgl B llt - *lg nc e16arn1*p1ps EuIunI 16" - cr.reunlu! uI nsro orec e1{ear
fprynmil alefualsua ?uFrrnl BI sors B IU - eclraunlug ug oca.rlod os ec ep6 1g" alIoso
'.lalieerc BoJBIBIoJ parpu '*asuncs€ ruru o1ac" r$ 'DnDqJaW gcrpe '.rcugpe tEauln
ruru a1oc" :alraunluJ ulp Bulrunl gser Rs lncg; s tA '"lU nc al6arnl$pps
Ec tc'
BuTrunI 1s ageunluS u3 eca.rlad es ac e116"'" 'tzziz ptuDTl ("'rrrucnl osunasB
16n1o1
IBlu alat 16 rcugpe lBru oloc g.redocsap IU" pr snds e rS '..(iEuuunl olJ
9SD :nezauwno srz B Is" [g:I paracDlf *.Ilfuotu Brqun pururnl BI ocnpE 'pleTaa
yt" 'luaplE) urfry, oqsa alc 't1osgfy, lgclpe] ..asuncss ollrnJrnl cuaun?ul '1u1dar
urp alBocs lg" Izz:zT nol] sucs alsa lunr u6e .roF.rn.rcn1 er{e1ezro.r lgcap pfuels
qslxa nu 16 nou eaac alsa er.{eueuro [op lnsarord] rBp 'lalus]srxa efepl ne.re nIiEUe
Lgr V.i,NSJSTXS YASCqUd yCrJV,r,SOdMNnIiVArUd
 TREI TIPT]RI DE RAU PRIMORDIAL

conform distincliei noastre, in sAnul acelor sefirot concepute ca fiind

vase limitate, create anterior prin procesul de emana[ie. Detaliile
acestui dublu proces, adici al emanaliei sefirot, pe de o parte, gi aI
expansiunii hauaiot, pe de altd parte, necesitd cercetiri suplimentare,
ce nu pot fi efectuate in acest cadru. Tlebuie menlionat totuEi cd, in
gcoala cabalistici geronezd, existd o distinclie explicitd intre expan-
siunea existenleilexistenlelor * in ebraicd hitpaggetut ha-hauaia sau
Inuqiot - qi expansiunea formei: hitpaggetut ha-lura\r. Cele doui
moduri de expansiune au o legiturd mutual6, de vreme ce R. Ezra
vorbeEte despre expansiunea sufletului in form5., pe care eu o inter-
pretez ca expansiune a hauuiot in sefirol, concepute ca formis2. $i
aceasti preocupare pentru o dubli emanalie ii distinge pe cabaligtii
geronezi de Ecoala cabalistich a lui Nahmanide.
Este de un interes special si subliniem faptul ch primul act legat
de crealia multiplelor hauaiot, pe care le putem considera cu destuli
certitudine ca anterioare momentelor existenlei lor distincte, putem
presupune, pe baza unor paralele la viziunea lui R. Iacov ben $eqet,
c6.trateazh despre crealia unei prime emanalii ce includea totul, intr-o
manieri care amintegte de ,,prima creatur6." existenti la R. Ilhak
ibn Latifs3. insi aceastd primordialitate nu este un caz de existen![
independenti a lor in raport cu Dumnezeu, cum pare a se intdmpla
in primul capitol al Facerii, ci de existenld a lor in Dumnezeul infinit.
Ipoteza mea este cd modul de existen![ al acestor hauaiot implici qi
o formd de rdddcini a riului, aqa cum voi incerca si demonstrez
mai jos.
Dupi cum subliniam gi altundeva, intr-o analiz[ detaliati a con-
ceptelor existente in acest fragment, existi aici o interpretare teosofici
a unor conceplii neoplatoniciene din gdndirea lui R. Abraham bar
Iliyya5a. Dimensiunea teosoficd este reprezentatd in acest fragment
de termenul 7o:Ayin, Neantul lNihill, care se referi indubitabil la
prima seft.rd.'s. Pe baza acestei identificbri vom inlelege qi celelalte
doud faze, ce vin mai apoi: lucrurile profunde, care se afli in obscuri-
tate, reprezint[ carul, Merkaua, ce corespunde celei de-a doua sefire,
Holehmah, o putere descrisi explicit cu cAteva rAnduri mai inainte
de acest fragment ca,,existent6.in'Ayin"56, in timp ce lucrurile ascunse
reprezint5. istorisirea Crealiei, care corespunde celei de-a treia sefire,
Bind. Asta inseamni c5. in intunericul primordial se aflau existenle
sau entitdli - care coexistau intr-o manierS. compacti, constituiau un
compus, ceea ce poate indica sensul cabalistic al importanlei lui
Merkaua, ca referire la complexitate -, iar ele au fost scoase la lumind
la un moment dat.
Valenfa teosoficl a acestui proces nu este evidentb din formularea
existenti in pasajul de mai sus, dar ea poate fi extrapolat[ dintr-o
paralel[ la acest fragment existenti in Comentariul la Cd.ntarea
Cd,ntd,rilor al lui R. Ezra, unde cabalistul vorbeEte in termeni destul
rclu op Jolesocord In?xaluot uI Eur^rp €arrpug8 PzBauoriueu EJzg 'U Inlse
'ed{111 .rug ed nou ulp l-npugurJn '9c uauatuese ap snds arnqe-\L naJDl
'1 plolrduc u7'ntdns o-Jlu
lnzp^ E-s tunt e6e 'u9a1 urp gqsontr 'U Inl aIrJoIJcs uI noca lnAB nE EAJP
16 gzauora8 €I€qEC uI Ppunqu lor lsac€ ardsap eprinasrp rur 'leriuasa
IoJ un gceol 't1nut14o71 'pu{as Bnop u 'azrrleueure rolasocoJd psa.r FuTru
-alur uJ 'gc urguoriuaru Ps arnqa{L '6eolocB ep F+ruo^ord gleuger reur INI I
ouoluru o-Jlurp l€a.rc lsoJ € Inuo ac durl ug 'p.ruoua;ur arJaleru ap un n
purroJ o-rlurp gcrpe 'nqol rnl eIB ri-rgd aryurnuu urp rrunl E 16 rn1n1 eiuel
-ugurgd B 'rnlruoc BoJBarc pulrJcsop Ec '*unnprzot" '1a1osad rnlnuaruJel 'attJa
B lxo+uot ?soc€ uI urir.redu alse €lEqBC uI npr ardsap rogrincsrp ep esun
areorJalln.roprinlorra I€ aJapel ep plcund ulp ?uuseJolq ap llqasooq alure
'Incuoun+ul JBrqc g ealnd JE lgcep ngJ ep adeo.rde reur else e.rec 16 'a;1;a
cuounluJ uI lua?srxa BAec BI PJaJaJ as crlqlq Inlasral uI oJPc '*Ililour -IJNC
Brqrun* 'qaanu1nf InuoruJal ap ?eluozeJde.r ',r11e8au relu llnru uzlac 16 rc a+lBI
'rneulp.rozep 16 ,raurpnlrlcedruoc 'alep.rncsqo ap eunrlsoqt o reop olso BI II
nu sns reru ap plueru5u.g gzeauoliuaur ac Eaac pc t6n1o1 erud ag +ueu
'ggJO.-Oq rEq
ttbbotu r1qa$oq-oq :Butrunl g.ruofuocu1 aruc tolgzuudnclolu arreunlul Bcuos
g+Iurnu olulrlua o efap orrcsop Brzg 'U gc pldeg leuoriuatu aurlnc aS -uoc
'coclloJges tualsrs rnp-Be.r1ug e alaldruoc rrJorJcsep IrupBJ ug 'a.reoua;ur
7d4as olplelar 16 eleuor{uelu luns le?rt 1nluoru8u4 gdnp lerperur zerls
1de3 ap \3 'pu?g nnJas el gugd. tlntuqqoTT oty/as u1 roiriglrlua erieu T6pcl
.?TUIJ
-erua pcrpu 'rarfue.rc Inluoruoru lepaca.rd nE BourpJozap 16 lncr.raunluJ
rcaq 'reaurpro glrlunue o-Jlul rol B eJound ap 1ce un IeJ+sB ern?rlsuoc uldurr
Furrunl EI rol aaraleocs JBr 'gleuop.rozap FJaIuBur o-Jlul oloce nBUB os Piuel
a1a 'u.rzg 'U Tnl ll^Irlod :qsuncse 16 ppun;o.rd lgaap llnur IEur alse olul {EqiI
-uncsqo uI lorcaDq JoIotB eiueze.rd '16n1o;, 'sqPuI^Ip ueltpug8 uI a+ual o-rluj
-srxo 'auIAIpEJlur Jolrapr E alJoal ap EurroJ Plrrunuu o ap erdo.rda oI oc '1e6a5
Eaac 'acaz ap lFur reru luns 6 \ot{as nc oal+uepr le.rgduau luns nu IUAIn
plaapU'e.rzg 'g rn1 e eparldxa ap plsap rife.rulcap roun uJoJuoC PIn?S(
'?ePuBTcIuolBId 1eEa1
urirpe.rl uI erJalelu 16 ng.r ep a1e8a1 nurprozop Bounrzrl ep e16a1uruu
r16e.rec.ropfglrlue B oltuq FIPJ 16 PFoIrrB 'g1aur1srpur EalarJcso(I 'atunl ITT6}T
p?suacu urp ropipplua u.rdnsu gzeap1zetd ac alcur?srp riglrlue .roun Is'r"
e{uaS.reure lru.red aJBc ortrJoJ roun B e.nruud ep 16 a;ulru{ ap JorJslln -JOlUr
lnseco.rd mluad a.ruceld ap lcund ea a16a,r.ras 'a1ue1spe rolac B nus eng
'ropfglrlua B FruroJ prFJ 16 ol$rll PrPJ ernleN 'wulo?DnDq rolace ale Pnop
rrsaldurr" BJ esrJcsop prJrrs nqog $ nqol 'err.apun11y 'rn,,ftualo?) aVaI NBS D
-Btu 16 FurroJ prpJ IS 'plgrll FrFJ ?uns arec ?olDaD'q rolace JoJn?n? 1nlq -uedx
-ur€sue EcIpE '["'] *sqmaqqoq uI nBJa eJr.;c Xolpapq elace aleo;," :€zeauun UJ .PC
urnc pdnp ntlog lil eriucgruures arJcsap sJzg 'U 'anpntuyoT a1apua&ay 'o.tB1u
nl InlrDlualuoC u!'plep o FtuI 'seueeau gdnp +Brperur srJcsop alse I816.
pcrlorgos Brnpruls pzuoruJn e.rec ragieuerua lnsaco.rd tar' Ls,,qoulqqq$ AIITIEl
u! asuncse 16 apungo.rd ?uns erBc 'lotoant1" a.rdsap uolgupruese ep PUIU
6er v,iNorsx[ Yoasffud YcIJVJSOdMNniivI'IUa
160 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

sus70. Conformmodului in care R. Ezra igi imagina procesul emanafiei,

totul dintru inceput laolalti, iar apoi procesul de emanalie
a fost creat
este legat de separare qi distinclie. Dupd pdrerea mea, separarea
este un proces care are loc intre intuneric gi lumin6, pe de o parte,
gi intre hauaiot ele insele, pe de alti parte. Prima distinclie este
descris[ in Comentariul Io Cdntarea C&.ntd.rilor:

,,El a pus capdt intunericului" llou 25.31. Se qtie ci intunericul este'Afisa,

qi este imposibil sd-l desemnezi ca Yetzird., ci [ca] Beriy'a1l, iar Beriy'o
insdqi inseamni cd El a curdlat de intuneric, care este ffiri de sfArgit gi
de limit572, un alt principiu lhelal) gi o altd emanafie?s [...], adici El a
pus in intuneric o limitd [...], iar freclrei m.idda Si h.avaia ce sti in puterea
acelei 'afisa El i-a dat [posibilitatea de] a cerceta, Ei anume dupd ce El
a scos-o din potenlialitate in actualitate, El a operat prin acest act qi a
filcut middol qi vase care pot fi cercetate qi au o limitd. [...] lumina se
afl5 in puterea intunericului, utilizAnd termenul Yetzird [Isaia 45.7]
"El
a intocmit lumina gi a dat chip intunericului", iar asta inseamnd [.Iou
L2.221 ,,El scoate din intuneric lucrurile ascunse gi aduce la lumini umbra
mor{ii"7a.

Expresia ,,cel5.lalt principiu Ei cealalti emanalie", daci aceasti

versiune este intr-adevdr corectS, poate ardta cd, potrivit lui R. Ezra,
in sdnul primei manifestdri, intunericul ca indiciu al primei sefireI',
a existat un fel de bifurcalie; sau, dimpotrivi, daci se accepti ver-
siunea unui singur principiu gi a unei singure emanalii, [a existat]
o limiti pusi intunericului de citre o entitate luminoasd. Conform
acestui cabalist, termenul leelal reprezint[ o emanalie a unei idei
desemnate ca liyyur, existenti in gdndirea divind76. Lumina este
descrisd ca o dezvoltare ulterioard, formatd dupd ce fusese creat
intunericul, printr-un act de limitareTT. Din formularea utilizati de
R. Ezra, ,,o altd emanatie", referitoare la formarea luminii, putem
afla despre existenla unei alte emanalii anterioare, a intunericului,
la care se referi probabil afirmalia ch actul descris ca Beriy'a esle
superior gdndirii pure, deci superior sefirei HokhntaltTs. Creafia este
inleleas[ 9i ca o chestiune de purificare. Abia apoi este menlionatl
actualizarea existenlelor divine distincte?e. Tlebuie subliniath aparifia
descrierii unor hauaiof ca rAuri mici, care sunt numite gi ape80. TYece-
rea de la ape la rduri semnifici limitarea ce are loc dupi existenfa
compactd a acelor hauaiot, gi ea poate avea legituri cu referirea ante-
rioard la crearea unor vase. Dinamica fluidului care este prezent in
vase, ceea ce eu iau drept hauaiot, esle descrisd o datS de R. Ezra
ca dependenti de faptele umane:

Din influxul luminii lui Hokhmah decurge emana[ia, iar Tora qi poruncile
[au menirea] si binecuvdnteze. sd shnfeascd, s[ uneascd qi s6 deschidl
pentru ele izvorul Ei sd pogoare pentru ele8l sursa vielii [...J, cdci acolo
este sursa pentru tot qi de acolo se trage via!a82.
EocBd r61lnlsPlPs B Ig .r€r 'coJ 'apg rr8ugS p.ra8ug IeIrqBc .re1 'gulpuF8
16 pde 'lg og lBlug^naaulq 'lugJs lnloC B elde.rp gulgur 1n.ra8ug olsa olocE
IIBqlAtr pc g{e,ru3 au BlsBacV '.6solleuIeald oluncol ug eaced e16arn16gps 19" 9pIq
:[Z'gZ aoil slrcs Els runc eced u! nqog'6BnFJ uI 1rn1€gps u-1* nqol leorc B aucu
1g 'aced ug 1rn13gps e-11t nqog 1€arc E IU '"ollBlrolac psndo eun ed lnc9J E
nozouruno 9c" ifvl'L In$D1gapcg ug sucsl also oc Baec rBI [q]'pqEorag
adecug unc 1* ec a'g [BralII nc] gdeecug Ps amqarl ec ep rEI 'u"fntrI eJzG
ogrl Blsace EIIe as [e ul> sucs pls tunc u6e 'lercuoc nrcnl ulf Lnqag o$a UI ?
ec r! 'nr1o1 Jug efapl eie oc B^aJ Lnqog olsa aO 'nqoq eut^op rA rrueureo -olur
pzEolnrop arBa nJcnl un LnqoJ also oC" :[sucs ?1s] BBrlqDg Balr€c uJ rBI [E] eiua
-oca
:pluepodur a1.rec glsuace ulp alueurpad efusud BIiI
BAa?9c IaIJzV 'U FzEaJoqPIo arao uJ Inpou arBnur?uoc uI BpJoq€ uro^
'rsaur^rp .ropumfae aIB osaA nes aluolurulsur Bc Totglas ap pldacuoc PlBU
olsa
lerceds u3 'eluulrodun acrlnu atual Blalgc 'ual-IIX IB Inlocas urp rIBs alse
-uelo.rd rolec ri nu gqeqord JBp 'rzauoJa8 .rogl6rpqec lEzIuJnJ E a1.rea
'InIn
p?sBarv 'r?qDg BolrBc - auoraC ug rincgs lsoJ nB ralEquC €uolsr ug rAed rual
lurFrd ra.rpc IB I1lFo raun oIB apriuase apincstp pugluouroc o-tncgJ B ap
'luelrodrur zEt un-JluI tur 'gle.roqelo IEru PJotueru o-JluJ Prua? Pls€ace IBOJl
luproq€ u erec 'n.uuo;ap u1p IaFzV 'g 'erzg 'U nc lrqeqo.rd e1u.r; alsa
'1sr1eqea In"rpugt ruru BI rS urlsp8e.r O 'lnqro {Bttil 'U InI E rcru aleod rA
IOPI'
B.rzg 'U rnl B Euralqord o .ruop else nu luapacard mInEJ rauoa? Inlpuc ruJoJ
uI nqog $ nt1otr rn1 e.rdnse acqsrleqec loprincsrp BareJluacuoc PsuI
[?ut
-IAA
€uorac urp Iorrzv 'u ' gLoJ
'elz,
EISE
'gluaJc Berunl 15 tunce"rd
'a"reopragur aurlrp alalnqrJlu aliarnurla.rdug nes eu$uoc ri rc 'ariea.rc
mlued luarurulsur un Jpop alsa nu aunrcdalaiul plseecu runte rup Brqtr
'n lu1n{nny Bc plncsoune 'ntacog B EJrutuBJ€ EaJatnpeJl uI Plualsrxo aoll
ounlzrA o'rn1 numcdalaiul 1ruoqnlu nc sawnl ?Barc P nozouung erarge Ig" I
os E
1r,r].r1od rrunrzrl e erunurliroc o !I B e.red e1seec1tr 'v{ptuqqog ap a1eEa1
alesacord nc ?tsrcose a+so alurpJourud .ropurnl uere8nrlsrp a.rdsap.oggrg BIS
Ig o
swauag u1p Ftlur 'nfina.tg oa;l.sluols! DI In'IJD?uawoC u1p ezouoJo8 Iunrs
BOJE
-JaA a?rurnuB uJ Ea lururlqns amqa.\L 'lorcanU rS ea lxaluoa r6elace ug Elg
riualsrxa 'alunnprzar ri ni*our sJqrun '1nor.reun1ug urnca.rd 'rrrrle8au $ls
ldeg ap luns aruc ruouua+ u1 ruaErncat eridecxa nc 'p1pug rulrr Boc o,t ,t
BJaJs uJ luolsrxo Ec nFJ a.rdsap ltaqdxa poru uJ Pcs€aqJo^ gs Ia aJBc uI 'osll
a{ncsry o Erzg 'U €I zolca?ap gs 1r6na.r rue-tr ?uozo.rd ug gugd'16n1o;,
'raiuelsrxa u eunrsuedxa
uluuoliuau sns retu ulelduroc aluod .rolade ealglo8od 'rrapud F1p also
ap ed 'a1a ug gzeaspd ac mpxngiul u Eoc 16 'a1rud o ap ed 'osBA Bc 'alre
ocrloJgas .rog.ralnd € Bac :ollosoal ap dr1 nlqnp un ad rc\e gzeazeq as oc UAJB
'pcrlslpquc ar8.rna1 E urgulrrasap ps undo.rd ec eaac u pzauo.ra8 BIBqBC erfur
uI rJglnurroJ alelduroc IEru olac 16 aleurud aJlulp Bun o+so Blsuacv 'Ie$r
r9r v.l,Ns,Lsxs Ycscoud YcIJVJSodI vsNnliv^Iua
162 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

intre ei, El ii domind, IbcAnd pace intre ei. De unde afld.m cd este Bolru?
Dupi cum std scris: "El face pacea qi creeazd rdul". Cum? Rdul [provine]
din Tohu, iar pacea din Boh.u. El creeazd Tohu qi il sildqluiegte in r6u.
lcl lar Tolru este chintesen$i pentru hauaiot gi este Air W2, iar aspectul
sdu este verde, ficut ca o linie, care este un semn de limitare, un loc in
care nu exist6. Hauaio perceptibild, qi este subtil [doq] gi lacunar gi confuz,
ca un lucru eliminat, cdruia i s-a Eters orice urm5, a cirui pecete nu este
vizibilI gi a chrui concretele nu este realizatd, care nu are miros gi nu
miroase Ei leste] elementar, rece gi cald sunt amestecate. [d] Iar prin
expansiuneae3 simplit6liiea spiritului in ap6, ea il atrage gi il capteazi
prin reprezent6rile ce pot fr proiectate in ea, in conformitate cu esenla
voinfei din care derivi existenla ei. $i tot ce este cufundates gi ascuns in
adAncul voinlei gAndirii devine vidit, dezvdluit qi vizibil in fapt6e6.

DeEi R. Azriel admite in mod deschis cd citeaz6. din cartea Bahir,

el nu indicd exact unde se termine citatul. De fapt, acesta nu este un
simplu citat. Afirmaliile din fragmentul [a] provin din doui paragrafe
ale cirlii Bahir, paragraful 2 Ei inceputul paragrafului 3e7. Fragmen-
tul [b] este constituit de paragraful 9 ;i parte din paragraful 10e8.
tcl gi tdJ sunt interpretirile conlinutului fragmentelor anterioare date
de R. Azriel. Nu este scopul meu se tratez aici problema versiunilor
acestor paragrafe dir' Sefer ha-Bahir, asa cum sunt citate de cabalistul
geronezee. TotuEi, trebuie subliniat faptul ce s-ar putea pune intre-
barea daci R. Azriel a omis paragrafele 4-8 deoarece, asa cum mi se
pare mie, paragtaful 9 se potriveqte cu disculia din paragraful 2, sau
daci - aqa cum este plauzibil - inaintea cabalistului geronez a existat
o versiune din Bahir diferiti de ceea ce avem noi in ediliile tipirite i:r
si in manuscrise, probabil o redactare foarte timpurie. Ca sd analizim
versiunea cdrlii citate ala cum apare in fragmentul lui R. Azriel, ::-:
avem aici un exemplu evident de asimetrie subordonati: existi mai
intAi dou[ locuri, unul al binelui gi altul aI riului. ln primul, -i
Dumnezeu I-a pus pe Bohu, in al doilea pe Tohu. Deci cei doi termeni
biblici sunt imaginali ca fiind ulteriori, cronologic vorbind, celor doui c3
locuri. Este dificil de inleles ce anume sunt aceste doud locuri, gi :t:
putem presupune cI ele reflecti adoptarea noliunii de abis al binelui
gi abis al rdului din Sefer Yetzird.. Acestor doui cupluri, cabalistul
anonim le adaugi cele doud mdini divine qi cei doi ingeri. Deqi este )s
mai uqor de inleles relalia dintre mAini gi ingeri, este difrcil de evaluat ii
cu exactitate modul in care aceEtia sunt legali de locuri. Este imagi-
nat5. mAna care l-a pus pe Tohu in locul rSului? A ficut-o oare m6.na a

stAng5?10o intr-un alt paragraf al aceleiagi cirli citim: .J

tt

Ce este aceastd ntidda? Este forma unei mAini, care are numerogi emisari, i(
iar numele tuturor acestora este riu, rdul cel mic qi cel mare, iar ei fac
ca lumea si fre pdc5.toas6, de cdnd Tohu existd in partea de nord, iar t,
 .
'asacord olacE rBI
c€J I
u! InloJ €Jrldxe as I € FJPJ ?Buoriuelu elsa ariBuEtuo op In?docuoc
'I.rBs!
'1xe1uoc ?sece uI 'raiualsrxe raiuelsrzqns p pdrcur.rd mlou Ec IaJo;,
In?ilu nc rB rc 'airu1srp Jolrwnl 1n?Iur nc J€op nu l€Icose 1so3 u 'npr
ap RurJoJ o ec 'glecapnt ep pldacuot rJrv 'Elsrzqns 1n1nd u ea 'rrurnl
Bu9u
nlr""n; e1 epeo.rnd as e ords alrunal elnqrrl€ Pnop Jolac epunrice e1
-Feu
eara8rncet uud rurunl\l 'Blsrzqns 1n1nd e-u lJol] €alunl a.rec n.rluad lnrr
-r?oru puru Blsoce 'orrnezautunq rn1 eiuro,r rurldepuS 1n1nd ne-u 16 uro;, IPnIE
rtpnla 1n1nd te-u ajec'rg.r rolaa ru rcap 'un4oJ rnl rB ru€'( rrfrurnu-uie alse
pugd In+SI
leluazarde.r nB 60rIIurnI rr.raceJ Bo?uleurp - IoJoI BoJEIoAaJ e1
rnlau
?nceJl nE aJEJ erlu o elaa urp - eorIliBraua8 ap 716 alae 9c apurlard
1e '1pur IEtr I
'r'r?elsrsred ne nu rrunl elace eJ€c ruluad Inlrloru purg 16 '!
B?sace 'uigcapnf mlnlnqrJle p.ro1n[e nc rglul relu €orunl azoeJJ Fs lec Pnop
-JaauI B nazauurn(I BrarPe lrrr'u1od garse-rprur ezalodr nc el-npugurquoc ruat
rS ,oraar6u.rprur rrierurge a?le as€oJaurnu pupneJ 'gxelduroa eFEoJ 'lnur
gJaru€ru o-JluI asrulsrp a1rrunl a.rdsep p6erprur 3{ PJaJaJ as IarJzV 'U IEIU
'actpntuyay a1apua?al DI InlrpluauoJ tJI'soruI^IP Inlueuop uI IIBuI 'IeFr
aF€oJ lelru un BI rnInPJ rafuelsrxa uzalodr EZEaJoqoJoa ac alueruala ruPzl
alrrunue opnlcur 'u.rzg 'g op luiuangur pun;o.rd Jolnu un 'euolap urp AlIJP
IolJzV'g u1 urrsgF o urnc u6e 'puolieuelua mlnsoao.rd u.rn1ca1 '1de3 eq 1B?sr
'FzuaruJn ac alac uI Bepal urol Iunc gdnp '1ar.rzy 'U 1nI n?s'
p olpug8 op Fporu nc gluan.r5uoc rin1o1 alud ee 'plcallpur urncaJuo es r
also npr 1* 4orcnnq arlulp e.rnqp8al r3aq 'nq.r ep g1e8a1 a?sa IaJlsB -orlu
atec'ptgfas eecu nc ?Bcgrluapl ag Fs arnqa14 nUoJ 'Inqro {€qil 'U InI InlSI
g,rulodoap ri e"rzg 'U Tnl 1ur.r1od 'r1otut14o71 nuJas uI lolono'q JolsacB Jolru'
refuaza.rd BzBq ad 'a?cuqsrpur 3c asrJcsap 'Totoaaq n.rluad PsJns Bc el€p
1e1a.rdra1ur a+sa nqoJ Inuaural r€runu '[a] ul
'tpl 16 lcl a1a;er8e.red u;1e 'so0I
o-lrJaJo B eJBc ad ea.rela.rdJo?ur alsa rcrB 9z€asala:lur ou eo aaal JBO -ualu
'p'rIeIJzV'U ap eluIBuI luo?slxa'1xa1 lsace u1 ggcqdxe alsa ngr $ ntlog a;e:3
Jiiirfp ua1u1.ugt '- IcIe zozruourr€ e1 9s undord rurl nu e.rec ad rS un e
alJac glsBacB urp tJnzec alle uJ 16 uolglecrac ap alBl"uluas lsoJ nB 'J?qD
oJEc - ngr ri nqoJ ar?,urp erieler u1 e.n,u-rd nc elua8le,up rolrunrzr^
epgod uJ '5,e1*Inpr [aur,ro.rd1 aruc urp 1ac" ldarp ']IreJIp lelo? pour
un-J?ul slrcsap o\sa nUoJ 'nt1ng-nq "ralag urp Ser8e;Bd llu rnun 1r,ur1od ug su
'e1red ptp
ep ad 'rnlngr uigl.rouelue ;eza1odr1 e11e 16 arnqlrluoc rg?uI e{uas
ruru luuoriuatu alsa nltoJ allq!:g ug pc 1n1de3 'zer arl.to uI 'nqo1 nl qzeall
B al€ruroJsueJ? o-rlul Blsuoo aleod giua8rorua PlsBaeV 'Ie urp glua^r ulrd
e1 pSar e pc eundnsard as arec 16 rat5olounla lzrFlod Ia uI luelsrxa nu rS
B^ac pulg Bc 'nBJ urp aurnold olaurq Pc auurosul ps pqrzneld a1reoJ e olsa
ac Baae 'zatn7oJ urp purualord Bc salaiug a1sa nqog gc ezalodr alsa 'zn;uc
sns raru ap urincsrp u1 aridacxa o rnlrlsuoc u a.red ac Boec gsul uI col
plcai
'nPJ
roraP8ugls eaFud eP
olsa ec op r$ 'eur,r oloc€ op luo uI gluolsrxo EeJ eo.rru.rod 'rer 'elecgd 1[uoc IeuI^c
rruour€o lpcug eie 'eorunl Ez€olnJop oJ€c In€r lgcop €^acllv t'n'u nqoJ LNTOI
89T viNsJSiXS YOSCSUd YCIJVJSOdMNnIiVAIUd
164 TREI TIPI'RI DE RAU PRIMORDIAL

Presupun cd procesul de emanalie care conduce la aparilia 'exis-

rar
tenfelor" din intuneric, descris odinioari, pe b7z-9 unei surse necu-
noscute, ca ,intunericul care inconjoari lumina"lu qi ca dezordine, 9i
care permite receptarea unor forme distincte ale unor - probabil -
corpuri, aga cum s-a vizut mai sus, constituie o actualizare a unui
potenfial. in acest context, R. Azriel interpreteazi verbul ,cteeaz1"
ca referitor Ia actele distingerii sau determiniriilr2. Aceasti axiologie,
care vede in entitilile distincte o formd superioari de existenfi, este
bazat6. pe vectorul descendent, care consideri structura celor zece tn
sefirot Ei, de asemenea, a universurilor hiposefirotice in termeni pozi- SO
tivi, in comparalie cu intunericul indistinct aI domeniilor superioare,
esenlialmente hipersefrrotice.
Chiar mai importanti este afirmalia existenti in Comentariul la
rugd.ciunea zilnicd. al lui R. Azriel, in care acesta comenteazh expresia
biblici ,El creeazi intunericul" ca desemndnd ha:or ho'mit'allem, o
sintagmi pe care propun s-o traducem ca ,lumina care oculteazi",
explicati drept "ceea ce este [preal intunecat ca si lumineze [qi] se
oF
numegte intuneric"ut. A"!. cum vom vedea in capitolul urmdtor, aceastd
sintagmd a fost atribuitd, in legdturh cu rdul, de citre R. $em Tov ac

ben $em Tov, un gAnditor de la inceputul secolului al XVJea, unor 5U

sfin!i", unul dintre ei pirdnd a fi R. Abraham ben David. fo

"cabaligti pr
Fiul siu, R. I,thak, qi dupi el qi discipolul siu, R. Azriel, se referi gti
de mai multe ori la cel mai inalt domeniu al lumii sefirotice ca frind
IT
cel ascuns, ha-ne'elam, o dati in legituri cu versetul din Ecclesiastul
L2.14:,Cici Dumnezeu va judeca toate faptele ascunse, fie bune, fie J
rele"114. Dupi pirerea mea, R. Azriel a citit biblicul ne'elant ca pe
cl
un termen tehnic referitor Ia Keter saa 'Ein So/ qi a inleles binele r:
nr
gi riul ca existente in cuprinsul siu.
Mai incolo in acest comentariu, R. Azriel descrie entititile men- ir
n
lionate in Facerea L.2, Tohu, Bohu qi intunericul, ca existente intr-un u
loc numit Tehom, care nu are sfdrqit, ajungAnd pAnh intr-un loc numit
II
'Efesrr'. Prin urmare, lumea a fost construitd pe ape, iar eu presupun
o
ch aceastd viziune corespunde expresiei ebraice Mei'Afsayyirnrrg. Tohu
ua-Bohu sunt descrise ca api care acoperd cerul gi pimdntul care
el
n
exist6, gi care-gi fac aparilia de indati ce apa a fost eliminat6lr?. ln
li
acest context, cabalistul menlioneazd qi crealia pe deqeuri, 'a1ppo,
a
existenti intr-un alt fragment din Genesis Rabba', 9i introduce un
s
calambur legat de tema curilirii de reziduurile [pesolet] frinii [solef]118.
p
ln principiu, aceste disculii pot fr inlelese ca avAnd de-a face cu crea- I
lia lumii vizibile sau inferioare, nu cu procesele sefirotice. Totuqi, ima- fi
ginea este inleleasi ca reflectflnd preexisten-la acelor hauaiat, pe care
a
le numegte qi 1urot, fonne", sau d"imyonofll$, ,aseminiri", ce nu pot
e
fr contemplate decAt dup{ eliminarea reziduurilor, referindu-se astfel
e
la metamorfozele lor urai tArzii sau inferioarelzo.
 'r.irlipcapnf 16 ra"rualsoiilu alolnqple lepaae.rd nB alo
tet'qnuq7oV7 ot{as ap alupaceJd 1so; nB alar alac rS aunq a1a1de3 pc loJls
1od
BTuJgB InlsrlBq€c tupuns potu un-rlu-I 'oer"ola.r qununl ualalnd Enop B
OJBC
'aunq ilu5unl ua.ralnd o+sa alo aJlulp eun't1nuq1og u\p aleuerua lsoJ
nB Iulurnl pnop" 'epee t6ueece urp luepodurt iunua lle rnun 1I^IJlod -Brul
.BAJ!
'qlurroproqns aF+aurrse ep nlduraxa llu un alnlllsuoc ac Booc 'e1ue1rod
-un reur pulg Ea asucsap luns olarurrd r6ap 'p1p1ou1 gUB os rnppr 16 etrU'
mlaurq apurcpppJ'a.t1las laurud psuFdnc uI olecolsarue lo'IDaDq rolotu una
'oddt
IB ?aunuJalapau Frpels ug 'uaacu eC ''zrJolrJnnptzal E nss mInEJ
u aruig.rnc ep psacord Jol +nAB e ac pdnp 'nrzrgl r€tu ErqE lsaJruelrr ol ',
aur^ap alaulq iauaq npN 'nqoL u! lcurlsrpul potu un-rlu! o?ua+sFa AIBC
nqoJ
'rn1ng.r 16 rnlaurq salouJacsTp e1 16 plnte arerlrrurle PlsEacV 'rariea.rc
BaJEzlI€ar srur.rad e 'rrralgraglp IJrt)oI ug elueuodtuoc Fnop alat alluI undr
ueru.redes upd 'ea.ruururqa r5 ea.reip.rna .re1 'epqels lJnlcruls laun lFun
ufue5laura luclpardur; € rzrca?saruu lsocv 'gzrTip?I.rndun r* r.rnnprzor un-J
ap ee.ufg.rnc gleuoriueu alsa nrzJgl reru BrqB .rer 'gtotuu rS purlsrpur -uau
porrr un-J?u3'Totoaoq lgtuJ ruur asasg8 os aJEc uI lac alsa rnlnclJau
-nlul [E $ nt1otr mI Inruouroq 'e.,a1eurq nc lecolsatu€ also orec InPr olaul
ap lrcrldxe pour ug 1eFa1 alsa nqoJ 'vzrg+ucapnl ap gcrpe 'uqp ap JBrtIc ad
og'a
- alreo rieaace urp oJBoIJa?ue .roprfnasrp unoJirroc - $ nt1ol',,unnprzoJ*
'1a1osad vuaurJa? ap aleluaza.rda.r 'rnlncuaunlul ollJalnd rS 1o"ry'as e.r1ug Uls
calsorrru un Elslxa Ec pIBJB ede a.r1pc op rlruadocu B BaJ 16 1gc 'mrig.rnc pulg
eroJu?aru 1g1y '1o1rdec lsaJu uI nlzrgl rBIu tuolar IIroA eJBt u1 guralqo.rd PraJ
o '16nsu3 Ia lgcap solia.rd teru EAac euriuoc aa luerdrceJ ap PtuJoJ 'pT^
o alsa a.ruc '16gsul UprttltqoH ?gcop aunq IBur g B aluJoptsuoc luns .roun
'qnuqEop u3 asur.rdnc pulg uc osrJcsap 'Totonoq pc '1xa1uoc t*elacu Ao&
uI slros alsa ac Beec BI - BlSa
tzrgzaq ap auelapoleldoeu glpp.roqu sndo
?nlosqe alsa aJBc * nrdrauFd lsooe rugcltrde pcep 'puuruasug oc BoaC as 1r
'uYZv
'sTloluopu$n1e.rd qunSrtu nfrnr8elalq" t[g' II rrulosd] o'7u
srJcs Els urnc e*e 'eununl p;reofuocul IncIJounlul JBI 'ErBJBuIp ed tloc ne BISEJ
ala?cn4; aSeo'1 rA 'sole also rolrolu! ac oIBwIut? ug e1*asgE as oc 1ol r€ 'g.reof oI In
-uorug o unl€arc laJgtrro p611e,ru1 'nr1og ptvosa.rdrul rS p;reofuocug nr7o,;
toJE0
?c arJcs -tzod
1a 'gur8ud liuaoce u.I
"loTJzV 'U 1nI InrJuluatuoa ug '1xa1uoc 16u1ece u3 acaz
.ro1g.rn[uocu! mlncrJounlug eriuagruuas BI ap csau.rod gs r.rop 6y alsa'
'alEo
'larlllrlrgPP.r BruEas u3 asnd luns o13o1 rs '1n1np.r Bultgpgr ulp asar Ingr rBI
sezea
'rn1eu1q €urtEpEr ulp or€sgr Bulrunl [.''] Ilulurnl BruPos ug snd olso unq Inun
rucnl un 16 luuluruxe $ lefg.rna g6 .rnd olsa oc 1o1 rsr '.ro11nrufo.rdug FInc
-FaunluI Btueos ug snd alsa ngr rucnl r$ elelgndnrr t3 nnptza.r olsa ac loJ - Eqr
rS 'a
:,DJ tInlnEJ -ncau
-srxo
Inlxoluoc ug rycrldxe oslJcsep luns aprnnprzar 'gsu1 zec un-J?ul
seT viNsJsrxa voscsud YclJv,tsodl vsNnl,i,vAlud
166 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAI

Se cuvine si subliniem ci aceste disculii relativ lungi confin pulini

termeni filosofici, iar ei nu reprezintS., dupi plrerea mea, mai mult
decdt viziunile colegului siu mai vdrstnic R. Ezra din Gerona, ale
c5.rui puncte de vedere au fost preluate masiv de R. Azriel in acest
tratat anume. Astfel, de exemplu, R. Azriel se referi la versetul din
Iou L2.22, care fusese utilizat deja de R. Ezra, cum s-a vizut mai
sus132. Conceptualizatea celor trei noliuni aristotelice in termeni teo-
sofici, atdt de evidenti intr-un tratat al lui R. Azriel pe care-l vom
aborda imediat mai jos, lipseqte totuqi in discufiile de mai sus, degi
ea apare in alte contexte in acest comentariu, unde influenla filosofic[,
in esen![ neoplatonicianS., este absolut evident6133. Acest context mai
filosofrc este cel in care este menlionat termenal Mahagauo ca legat
de un act divin13a. De altfel, dupi cum a subliniat pertinent Alexander
Altmann, scrierile lui R. Azriel sunt cele in care apare, dupi p[rerea
sa, pentru prima dati o acceplie oarecum demonici a termenului
qelippa,,,cochilie", in textele ebraice, iar el se referi la unul dintre
textele citate mai sus135. in acelaEi context, R. Azriel vorbe;te despre
riddcina binelui, in care se a{li sursa luminii, Ei despre rddicina riului,
iar ele sunt descrise dupi cum unneaz6: ,,e imposibil si se schimbe
ceva din riddcin6"l36. impreuni cu o posibili versiune a enunlului
lui R. Ezra cu privire Ia existenla a doui tipuri de emanalii sau
principii, dac[ aceasta este versiunea corecti, putem vorbi despre o
anumitd formi de predeterminism, care indici un dualism destul de
moderat, pentru cd este lipsit de orice formi de antagonism, iar
asupra acestei chestiuni vom reveni imediat mai jos137.
intr-un scurt tratat despre principiile rugiciunii avdndu-I ca autor
pe R. Azriel din Gerona, cele trei concepte aristotelice reprezentau
cele trei sefirot supreme, ,,privaliunea" - 'efes - simbolizdnd sefira
Ketert3\. in consecinlE, spune R. Azriel, urmdnd cel mai probabil
direclia lui R. Ezral'le, orice schimbare poate avea loc numai prin
intoarcerea lucrului la surs5, elimindnd mai intAi forma, iar abia dupd
distrugerea ei o noud formi va fi dati de aceast5 sefird, ca forma care
se gdsegte in ,,domeniul" privaliunii din sistemul aristotelic. ins5, in
pofrda similitudinii proceselor, existS. discrepanle evidente in modul
in care filosoful gi cabalistul inleleg utilizarea acestor termeni. Pentru
cabalist, 'efes este probabil identificat cu 'Ayin, ,,Neantul", care in
sursele filosofice originale se presupune cd are a face cu meontologia
gi care semnificd aici plenitudinea frinlei ce transcende Fiinla ins5gi,
reprezentAnd astfel conceptul de superesselao. Conceptual vorbind,
privaliunea este priviti aici drept contrariul sdu precis din fizica aris-
totelici: ea semnifici plenitudinea formelor, deci a Fiinfei. Altundeva
la R. Azriel, domeniul lui'Ayin este descris ca locul coincidenlei con-
trariilor (coincidentia oppositorunl) - o conceplie care demoleazi com-
plet inlelegerea filosoficb a priva{iunii ca absenli sau potenlialitatelar.
o Bc nu JBr (aJBzLIoFep o ec pqur5ap reru p,rr.rd g aluod uauoueJ 'ttte
lsace '1deg oO 'Irqels AIIEIaJ ouPurFJ JE eJae '1a.rauoc €Aac BI PJeJeJ -tuoa
es ec pJBruud r-eriecgruuras u1 a.n8ngpu o Ea lgcap lup luglnc mun -uoc
Insuas uI aleqrrnqas o ac gqe"r8ap ruur rcun?B PIIAIJd arnqaJ? 'uor1uu6a EAeI
rn8urs un-Jlu1 rcp urgdnco eu aJBc ap 'rcgosolg JolruauJe1 ealez -sIJT
-IIoquIS 'pJrleuralqo.rd opuo; e?so - cgosoal-u€rcluo1e1doeu ngs Frpels 'pul,
u7 assandns 16 ar1e1o1sr"re ppur8uo uI €aunrie,rud - esndo a+ceJlsqe '16Ps
rriecgruuras Enop e uiualsrxeoc 'crlueuras aJopol ep lcund urq EISo
'n/lTpfl BalrBc ulp n9J a.rdsap ellrincsrp u1 16 r-rlraJar nBlsrxa u!
'1e1er1 rnlsace apunrsraA arlurp Braun lrllrlod 'acrls{€qea r1oc6 Fnop olat nJlu
arlurp orecrro uI alua?sxa apridaeuoc lepg IaJlsE pugttoga.r 'uraloqcg Inp
luaurlrad 1€Ieuruas € urnc e6e 'aprueruquN InI Ie qnalpluad el InlJel uI '
-uauuoC uI aluelsga aluaruolo aloun nc rarfuar3 EaJrsrJolsr BI JoluaJoJ EJBC
zeuora8 InI€rJalBu ?eurquoc g gs eled ruruoue F+srIEqBc '1431q7'eptu Pdn
-€ruqeN rn1 rr1oc6 raiurcole gcrlsrJalteJ€a ruru PJaIUBIU o-JluJ '.ror.re;u1 ulrd
Ioc uI 'sns reur \nzel ur€ IunJ eSu 'Jouadns crloJges Inruaruop urp IIqB(
ng.r ardsap erincsrp rcre praJsuuJl Inrolnv 'oploreAos nigaapnf rn1n1 otgf
-nqrJ+B €ureas u3 snd alsa rS prcaoq BI aJeollraJal BaJe11lurl ap 1e8e1 nB?[
alsa preo Bnop B tet 'nt1og ap 1e8a1 5 u a.red t3 nrcs1-onrua7 vrp ro?l
lasJal un-r?ul a.redu ,?rJ InuaurJe+ 'glep 6 'eriuueura ap rolasaeo.rd
Inrpec uI rro Fnop ap luuoiiuoru elsa Inpr epruBluqeN TnI ueloqts 'C JBI
ap lrnqrJ?€ ntinatS DarlslJo?sr pI nuDlualaoC un-Jlul '?ElBJl 1.rnJs ap I
l1e un 16 urpuoriuau ps eullnc es'4orcaoq urieueure ardsep ezauola8 oeJ
.roprincsrp InrpBJ uI rnlngJ llunllsaqc. rrrecnpoJ?ur Inlxe?uoc uI nEs
TNIN'
ap ri urncard 'sns reur aluuorf.r"- ,.rrruf;fi:ffi;5t"$":i-:il'L:ti: aqur
'nazauurng rnl IB Inun o?se FlnqrJ?." at auroJl ap '.rn5rsap 'leuoproqns 'InF
'ursrlenp ap FIrrroJ Flrrunu€ o garldrur 'a1red qlle ap ad 'uigcapnl erds
mplnqrJle e 16 'aped o ap ad 'nazauurng rnl 3 oJaundulxnt PlsBocV eJl
grr"llipcapnt plnqrrlu ru1uod olunu ap rcazalde6 luns 'pundsaloJ al ala InIN
'rfeununl Jolec alrnlpnzap 16 olntsounJ ?uns ala JBI 'Ig erJ ?€luglncourq EEJA
'lugJs 1ag mluad aurnu ap rcazaldeS 1ung" :rrigcapnf Inlnqrrle ep Jep
1eFa1 '1auzy 'U InI p iunua ?IE un Plsrxe 'ourtu ap Plncsounc PSJns lu8a
plp uI glap.rud orcru aru nu PcBp rBIqC 'rcIB Inz€c rg^ape-rlui aU 9s TEur
arnqarl €+sete gc csaropul qvt'qntnaag # pasall ptglas Pnop ola? purg 'Pcu
Bc e?nqrJle pnop a{aa BJaprsuoc JB Punruoc ri pcrloqurts arela.rd.relur I6ap
o rsaq 'rrrlaTua+solru In?nqrJ?e ap epurdep .ro1 eiualsrzqns ec drurl u3 IUOA
'+nqTr?e rnlsac€ guuoJ ap alrJqqunlcs 1B?EJ1 +Jncs lsacu uJ arnqrJlu -oo?
Ierrzv 'f, 'splpcllosoa+ EIBq€C ug ggnui;rqoeu ep 1nlsap olelrugu o IBru
purlrqe?s' ulp -pU lopplla'tigaapnf FlnqrJ+B nc' sa]a,'rnlnlueeu € P]lc uIp
-r1dxa ap 1nlsap BaJucgrluapr olsa rcgosolg rrualuJal 16 lsrpquc rnlsoce lSaJr
alrridacuoc aJlul aJeru rutu 15 giueuosrp o Pzeootc ac saoc FsuI OIE
'6y1"FlnlosQe alulrp8a o-rlu!'nldurrs lInu
poru un-rlul 'Bun alse 1n1o1" '1sr1eqec Inlsac? ruJoJuoc 'zec acuo u1 TUIiI
Lil YJNSJSIXS YflACtrUd YCIJvJSOdMNnIivAIUd
168 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

utilizare simbolicS. a unor termeni filosofici, un proces care contrazice,

probabil, afirmalia lui Scholem cd ,,Iucrul care devine simbol lEi con'
servd forma originali gi conlinutul original"la8. ,Polul senzorial" al
acestui termen, ca sl utilizim terminologia lui Turnerl4e, n-a existat
niciodath in acest caz;in consecin!5, transformarea sensului filosofic
in sens cabalistic apare numai la nivelul ,,polului ideologic", care este
,aruncat in aer" de confruntarea a dou[ ideologii divergente: cea
frlosoficd qi cea teosoficd. Fe misuri ce conceptul frlosofrc primeqte
un sens teosofic particular, vechea sa sernnificalie conceptuali se
qterge. Natura acestor concepte este evident diferitd in versiunile lor
filosofice, in comparalie cu utilizarea lor la inceputul Cabalei. Pentru
unii dintre primii cabaliEti existi trei ipostaze divine: primele trei
sefirot, care sunt interconectate, dar menlinAndu-qi caracteristicile
proprii gi existenla ca entitili separate; ele sunt emanate intr-o anu'
miti ordine, se influenleazh una pe alta, forrneazfl o anumitd relaiie
de proximitate Ei separare etc. Inlimic similar nu poate fr atribuit
concepteior aristotelice menlionate mai sus.
Caracterul ipostatic al gAndirii cabalistice este un obstacol major
in aplicarea acestor termeni aristotelici la un sistem teosofic, incercAn-
du-se in acelaqi timp conservarea sensului lor propriu. Termenul
pentru privaliune se referi acum la o putere divind, prirna sefird,
care precedfl materia qi forma, identificate ca a doua qi, respectiq a
fteia sefird,lsO. Astfel, conceptele lui Aristotel, care constituiau centrul
frzicii sale, au devenit la R. Azriel o anumiti formi de metafizicd,
conform conceptelor de materie gi formi inteligibile existente in ver-
siunile arabe ;i evreie;ti de neoplatonism. Degi ontologic coerentd,
schema primelor trei sefirot legate de gdndire, inlelepciune gi infele'
gere este reprezentati de concepte filosofrce ale c5.ror sensuri au fost
transformate radical.
Tbansformarea unor termeni filosofici in alegorii, iar a unor terrneni
non-frlosofrci in simboluri constituie dovada naturii postreflexive a
limbajului cabalistic in general qi a naturii specifrce a limbajului
sirnbolic al Cabalei in particular. In orice caz, semnificafia esenliali
a conceptului aristotelic este qtears6, iar vechiului termen i se atribuie
un concept nou. Este destul de fascinant faptul ci triada aristotelici
a fost adoptat5, ca referire la cele ftei sefirot supreme, de doi cabaliqti
a ciror atitudine fafd de filosofie a fost mai degrabd pozitiv5, ca
R. Azriel qi contemporanul siu, cabalistul geronez Iacov ben $eget,
dar gi de unii cabaligti care au fost gdnditori antifrlosofrci, precum
R. Yosef Aqkenazi gi Yehuda llayyat, aga cum vorn vedea in acest
capitol, insi qi de R. $em Tov ben $em Tov, dupi cum vom vedea in
capitolul urmitor.
rualnd 'IaJ?sV 'Inqro tteqlt 'U BI acruolu[ar es au1,rlp rrumcdalefug
lnsupdnc u; .rolaiuelslxa Eeunrlsaqc 'g.rn1.rgtu lalsacB lIAIJlod
'relaolelllBsJ [ecnpo.rd a.rsc] BIlBuBure olocu ep ?uerua Ig Ec TS glenpalalur
eaurnl gldrueluoc 'lg eg lulug^ncaulq 'nezeutunq ga 'uolBtd Inl Fuolclp
u!
olocu Blrc 1e .rur 'rn1 lDrpuodl elps plduratuoc 161 nu pugd altu1u eaBJ
nu nezourunq gc u$ou .ro1$de1efu1 esnds ep lnuln Bra Fulqer '?aznplpC ls
um
tB ogrg 'dec 'e-11 u eal.red ug '16n1o;, '.eralualsga elec lalFqBerc] atBs]
elsl<iunc '16nsu1 aulg ad os-npugcsouna '1g gc eeunds atec'tuaq$ooung 'le
llirp}) p.rolnd BerInInuIqBr ea.re.rgd 16 1so.I B BlsBocB rBl'Elroruau !-ag BC
E?BlugAncouIQ 'lrrureqe.rqv'U FI Ing 'rIBqiI 'U InI BIrBes ug gsnd o-llzne ns
ruB ounls.Io,l\ EqEBgcV 'esrazaleAalqlnB as Ps elBul[cuI nBJa ela Pc lB^Iosqo B
ECI
llg rBll ]qr,laqqdrl eirnrcdelaful [DruasT u! n"ra elafuelqxa ppc !6nsu1 aI
euls u! ltoqamil a1e{uelsga lnipa u 1g 1* nnre.ro;, elduraluoc nazoulnn0
PTB
gc Brrts Blsocy '1e$e$ uaq AoaBI 'U 'IaIrzV 'g $ u.rzg 'g ep TN
E€
lerdo.rdu lsrleqec un BI - g.rnd ec Fooun Psucsap - auplp rFnpug8 nes
IUar
nunpdelaiug psuudnc ug afualsrxo Joun e{uaza.rd u1 a.tpFtd nc sns
ruru ap eg$ncsp ul glep.rud o-rlurp urPUB runa e6e 'qouqqoB o"qlas
u! plDnvq .roun eiuaza.rd e.rdsep ufap uaq.rorr psue.ro.rd 1nISTIBqBC lso
'"o,"ElIuTI pugrrueu" ec j(]/laaoq op dp +$unuB un olJtssp e.rec lnfunue 'ol
.P1
elte plrqasoap gfuupodurl o ag 'PlusuaAo.rd epqu3 uI EoAE o efap
uoruJal lsacu orua ed efuegodrul pleru ac 1de3 'ntfnatg Dal:stJolsl DI -JA
n?rolualaoC nps [E uU IJo alFur TEur ap 13 runca.rd 'p.t7z7a11nJag o7 nlto1 'Pa
-ualaoC ngs Ingncs ArlBIsJ uI IJo op lcozpnop elsad ep PmaDq Inuaural InJt
leuo$uaur B Ig 'seraunqrpc BI alrJgcpg tunce.rd 'FrPrPc cnpuoc oJBc ui
BI rosou un ac lSiboFredns .rogip1.r1ue u plcuduroc eiuelspa ru1uad 'pJ
gluupodrul proJe+our o EzBazIFln Inqro {BqlI 'U'pugr ptuud u3 Inu
'Ie op lBlTpa laFzv 'u Inl le anPnla -u
-7o7 a1apua&al ol F?roluauoC v\p elap.rud alnunu€ sns IBru alulncslp .ro[
elalueru8u.rg arluTp alaun Bl losqns ap alus alalou uI lucrpuT e fqqs11.ru1
'e1ucg11uepl g +od IaFzV'g 16 u.rzg 'U EI aluolstxa olorual ulp apud o lInq
rerrrnu 'pt1zqa1lnJag o7 InlJolualuoC'11uaa.rud B-au aruc nEs I€ lalduroc aIle
lelerl p.rn8uls u-1 '.nru{ua,rord u! srolul B-s eruc pdnp '1e3a$ uaq -ntn
'U 13 euo.re$ ..ip t"l"w 'U 1nI 16 pqeqo.rd a1.reoJ $ e.rzg 'U 1nI olpl
^ocBI
u$nd 1aa'ngs 1g1q BI ep otFrel*our e1e o4ulp elaun'acpslpqec a111llp !oq
-pJl oloce lupe.rd e-4116 Buorap e1 durq €^1gc ruluad lpan u lesuarro.rd ILr?r
FIIBqBT lseae 'eeru ua.re.rgd ednq 'rnrlnqro {EtIiI garpu toqeN-IEBS JoI
{BqlI 'U BIBqEC ap alrelaru uU rol lrulseeru €I ar€olrraJa.r ag$rpe.q ug os
'e1red ug u$nd 1ec 'eluelsrxa gfdacuoc luldacce nE ro 'elurAnc a1[B nc e16e
llnzec also Blsecu Ea pzEa.rlsuourap 1ltryur algunue'uaur Balelgd pdnq EAC
'areolJoluu acllsrlequc asrns urp 1rue1Sour nB-I nes '1n1ng.r p pry.rouud alsa
Iqnluls BI rollreJal arepaA ep rol ppund nc nou EAoc snpu ne 961eqec cgo
1op r16ecu pcep elsa uraund o-au Es Inqerl rE orec ad ee.ruqarlul lBlsl
lE "
azouoro8 ToIBq€c aI€ osJns B^a19c -uoc
'ocr
6er viNo.tsrxs YcucsudYclrvJsodl vsNol,i,vAlud
I7O TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

considera cert6 ipoteza prezenlei existenlelor in inlelepciunea divini,

o teorie legatd de crealie comune scrierilor a trei dintre primii caba-
ligti, inspirali in aceast5" privinli din sursa lor anterioari, R. Ilhak
orbul. se cuvine si subliniem ch aceasta viziune difera de viziunea
Iui Maimonide, esenlialmente neoaristotelici, aga cum a indicat-o
ultimul citat, gi, de asemenea, diferi de cele neoplatoniciene, cunoscute
intr-o manierd foarte expliciti de R. Azriel, care se referi in mod
expres la punctele lor de vedere in al siu Comentariu la legendele
talmudicerGz.
De altfel, R. Ilhak se referl gi la alte componente ale teoriei enti-
tililor/existenlelor, aga cum am vizut mai sus in fragmentele celor
doi cabaligti catalani. El se referi la una dintre semnificaliile lui
Tohu, ca amprenti a acelor hauaiot care nu au formi163, atribuie un
rol important lui Mahagaua, uneori chiar ca Mahagaua tehora,, ,,gdn'
direa pur6", ca existettla tu inceputul proceselor de crea!ie164, sau,
potrivit unei alte formulari - care ii a-parline probabil -, cele zece
ieft.rot se afld in inlelepciunea divin6165, iar el descrie acele hauaiot
care sunt legate de intuneric ca provenind dintr-o cauzd. celesta 9i
ca materie166. Cabalistul provensal iqi insugeqte gi imaginea rabinici
a }ui Tohu ln chip de linie verde care inconjoard lumea167.
ln fine, ceea ce este gi mai important din punctul nostru de vedere,
R. Ilhak vorbegte despre sursa binelui qi rdului ca existent5 in sanul
entitililor primordiale situate in Hohhmah gi despre emergenla lor
printr-un proces de emanalie:

dupd cauza168 vielii este emanatd canza morlii. Iar binele este emanat
din adancul binelui qi rdul este emanat din adancul r6ului. Asta inseamn[
,,binele din bine gi rbul din riu"16e. Dar poate veli intreba cum iese focul
din ap6? Tlebuie spus ch din cele zece sefirot, care sunt havaiot inte-
rioareuo; qi ele sunt astfel fiindcl interioritatea lor este in Hohhmah,
ciei sunt rddicini, incAt binele qi riul sunt unite cu ele, iar ele incep s[
creascd aidoma unui copac ale cdrui inceputuri nu se pot discerne, pAn[
cAnd devin o plantd [intreagill7l.

Binele qi rdul sunt deci unite cu hauaiot, concepute ca existente

deja in sefira a doua, fiecare provenind din ridicina lui specifrc['
Totugi, este difrcil s[ se discearni intre ele, 9i abia mai tArziu va fi
posibili o distincfie. Acesta este rdspunsul la intrebarea de ce, potrivit
at sefer Yetzird., focul a fost emanat din api, adici o calitate dintr-o
alt6 calitate. $i in altd parte R. Ilhak vorbeqte despre Tohu ca ,,abis
al gAndirii", in contextul in care ',toate hauaiot" erau in cuprinsul
ei172. Imediat dupi aceea el spune, in contextul Facerii 1.3, unde este
menlionati crealia luminii:

,,El a zis, sd fie lumind!":,,E1 azis", voinla troir?3 " fost ca lumina inte-
lectului s6 se desfdgoare, dupi ce fusese infdgurati de splendoarea lui
 Inl B
'cIIqTq 1ec :e.rlsr8er nus a.npugE op alTroJlp lrndll n.r1ed arlul F?uBs -elul
-aJolur e.re.r8e1u1 o pls1xo sns TBru op olalueur8e.g u1 'zec ecr.ro u1
'serBaI-AfX I€ 1nloaes ug pugd lrniaperdns
nE aruc 16 al+rgl{ ed e1nu.ra16e 'arulqel lnlelraleur ap a1e8e1 o?ercas
also
alpunuu BI $znp eleun efep nurnqrrle as r 'ppruq uoq rueqerqy 'U
m[ 1rucos '{BqiI uoq IUEI{EIqV 'U Inl Fc ruorurlqns Ps olnqerl retr^l Insu
SIqB
'sns rerrr p+B?ncsrp 13 psnpu.rl 'ueanag ueq AocEI 'U 'ngs rnlnue.rod
o-JlU
-uoluoc €IJnFEur op EllroJlp lulol nu eunTzrA o '?uplp er€lseJTuuur
+I^IJ:
EIIEuI IBru Eoc u1p eupro.rd InPr BInrFc lprFrlod eropoA ep lcund un E^
leurudxe rJ Es pI^B(I ueq uruqurqv 'U Ec Eel€llgqtsod Flslxe to1gru.rn
!I
'Fcgl
plolrdec uI Bopa^ IuoA lunc u6u '1pur pW 'glTqlznuld apuog elsa elusl
aJrnqu+B aJB?B o 'urrvtzg'U TnI FcrlsrJapuJuc ereol€AJesuoc pqur8ep
reru pluluaur u.rnlcnrls op +uoc pugul{ '.req 'a.rapa^ ap JoI alalcund
o+Bol resecou poru ug uir{p.rqur! nu Ie 'a16a.rg '16ep 'p1pr1dxe pur pugd
Eraruuru o-J+ug rgs "ro111odrcsry olpoTrcs uJ Ecglluepr urelnd a1 e.ruc ed ps d
oluoruolo a1p 16 'pT ECI uoq tuuqurqv 'U 'nps rn191e1 rS .rerqc eluod 'tlpto
'{BqiI 'U 1nI Inqrrlu I-Es pull a.rec ru1ued ola^Foru ?uns Bolsecv -oluI
IncoJ
-e1qo.rd crEoloq uc 'pquqo.rd 'glu.reprsuoa ?soJ e Puru
'o-qlasa.rdsap
eluauoduroc roun u{ueze.rd 'ITlFlTuI^rp e giuesa ec Totglas
", runrzll "t*:iil# ?BuB!
raun ee.reldopu urrd 'oluo+ B Incol ec eumcdele{u1 ep gtu; g.ruyurts
aurpnlrlu o csa6pppdurl ala 9c o?Bol nc 'rrrapruuurqeN rn1 upoc€ urp
e8rncap aruc 'pzeuolecruq nIzJEl IBtu JEI'Bzeuolo8 EIEq€C ap dP ?IBIPIoo JoI
urp e16esdr1 'ezeuo.ra8-psuarrord Ecrls{€qec Egosool u1 luelrodurt ep lnug
'e.ra
1g1e 1o" un lucnf B aruc 'p1naotl JoIetE B Ecqoruesu.rlul eala8eleiug
pc areruar gs ull 'qxeluoc +sacu ul 'rerglTnlTlsuocor EcuI lsoJ B nu
'U PCTUI
IIiIpBJf relsocB €IJolsr 'lueurotu rulued '16ep 'sur.ro6 urp JEZBaIU
u1 16 1ga 'lusuerro.rd 1nlsllequc BI 1918 sunle e 'ea ep eluapuedapul 16 Pt,
g?rrrnue o Ec olsa lolon
IElo? luns atuc'p.t7zga17 Jalag u1p aurel ad eJEJoqBIe
eau ezalodl ac ap E1BI ''srrolpzuFrdnclol€ nozourung ep pldecuoc ocez
tnus
13 4orcnot1 Jolourlrp eruel- grtr.rlodoap .rude 'rzeueqBu erq8rn+Il uTp
-ugE"
ayed paug ps sunfe B erac BaI-IIIX I8 Inlnloaes plndecug BI ep nes
un a
Bal-ilX IB rnlnlocos p1r6.rgys e1 ep erfrzoduroc o 'pnEll-eq;r$ unuoue
1n1xq u; '1eg1p og'61,o7ila$ eeunrap8ru PlrcoJ es puBJ rcunlu e1u1d InIe
JoIOc
-ualuoc rnqaJl r€ olo .rur 'e1a oJlurp Inun JBop puIU pInEJ p 1ac 'eurn1
uJ sur^Ip rafuauurul oIE rJnpou 1urrs lon)anq alac 'rzuue:16u rnprl -Ilua
"Jez
-so€ur lr,rulod 'BrrlrnsTqu acez eloc a.rdsep pr!4a; nJag ulp.roprincsrp
B oJerurn ec 'luepure 'sur.ro1y1 urp JEzBolg 'U ngs rnlnue.rodrualuoc B app
pour
ua$-otl nJaSqourlrp lorcavq ecez alec a4ulp Brurlln Ec InPr unsg8 aa
alnas
oruaJl ap 'pql6 {BI{{I rnl ?reolroluu a$ 9s r6n1o1 e.red - EIBqBC ap
o-18C]
pzeuora8-psuaaold upoc6 ep '.rn81sap 'PJaJIp oJEc suos wn - ploaoq
EAUn'
acoz rolac e1sr1 ad FInEJ efuezeld Ec zaru{qns ps rur-rfa+Ilured
{Eqil
',11PlBu1u-re8 lsoJ € errJolTrrucnl Jornlnl -EqB
BuTrunl Bo ulp gA 'p etul.rd ug nrrlsoS ta plaaml e1eo1 13 'vLrqPlulEdEI 'Eur^
rLt viNsrsxs Youcsud YcllvJsodl vsNnIivAIUd
 172 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

reprezentat de numeroase versete qi concepte; cel rabinic, reprezentat

de mituri crealioniste deopotrivi talmudice qi midrasice; cel teosofic,
reprezentat de cele trei sefirot supreme; gi, in fine, cel filosofic, repre-
zentat in esen!6 de teme neoplatoniciene gi de teme explicit aristotelice
provenind din surse arabe ori poate gi din surse creqtine, iar la acest
subiect vom reveni in cele ce urmeaz6.
Pe ldngi cele douh qcoli filosofice menlionate mai sus, la care
cabaligtii se referi in mod explicit gi care sunt acceptate ca atare in
cercetarea de specialitate, trebuie menlionate gi componentele neopita-
goreice. Nu este atdt de simplu si reducem semnificalia acestor dis-
culii la un singur registru hegemonic, Ei putem discerne, dimpotrivh,
un interesant dialog intre cele patru, fiecare dintre ele aducAnd ele-
mente ce nu figureazd in celelalte. Din punctul nostru de vedere de
aici, natura precisl a percepliei riului la acegti cabaligti nu poate fi
extras5. numai pornind de la registrele filosofic Ai teosofic asa cum
le cunosc eu, ea putAnd reflecta impactul registrului biblie, consolidat
probabil de o tradi,tie orald similari cu ceea ce am vizut in sectiunea
precedenti in disculia lui Ben Reuven sau in mdrturia lui Agobard
din Lyon, citati in capitolul 1.
Permitefi-mi si propun impactul posibil al unui tip suplimentar
de sursi speculativi, care ar putea contribui la o mai buni inlelegere
a emergenfei unora dintre conceptiile menfionate mai sus. Contrar
surselor neoplatoniciene pe care R. Azriel le-a citat verbatirn, potrivit
cirora in gAndirea divini existau principiile materiei gi formei care
au constituit paradigmele creaturilor inferioare, viziunea pe care a
adoptat-o din sursele sale cabalistice se referi la prezenta tuturor
existenlelor in acea gAndire. Or, tocmai aceastd. teorie este esentiali
pentru infelegerea anumitor aspecte ale Cabalei provensal-geroneze.
Pentru o mai bund inlelegere a importanlei acestei diferenle, voi
ineerca si rezum disculiile de mai sus in aceasti secfiune.
Propun sd distingem patru mari etape ale expansiunii pornite din
'Ein Sof qi primele sefirot, potrivit acestui curent aI Cabalei provensal-
catalane: in primul caz,in sdnul lui 'Ein Sof totul existi nediferentiat,
cuprins in infinit. Apoi survine prima etapi a emanatiei, care const5.
in ipostazierea sefirei Keter, unde diversele lucruri se afli intr-o situa-
tie de existenfi compactd sau de egalitate in cadrul unei uniuni a
contrariilor, o etapi desemnatd in terminologia lui R. Azriel prin
termenul 'Ahdut $avua, care poate fr tradus ca ,uniune armonioasi"
ce implic6, la rAndul ei, cuprinderea unor conlinuturi diferite intr-o
sferi mai largir86. Aceastd etapd este desemnati ca 'Efes qi Afisa
sau sferesls, reprezentdnd conceptul de plenitudine a potenfialitifilor.
in urmdtoarea etaptr, aflati in sefira Hokhmah, sau in inlelepciunea
sau gdndirea divin6, existenlele se gisesc intr-o manieri dezordonati,
poate qi indistinctd, intr-o anumiti formi de intuneric, inleleasd ca o
anurniti formi de nihil, care indici imposibilitatea de a face distinclie

*, "l#

:,1
'ir 'lt
iil,
,ii
 ell
luaurFod poru uJ lBuoliuaul B lBurc-roqJB.il Isv 9c uraFllqns ?s aul^nc
os 'Euorac qp lalrzv 'u InI IB s(iqclunz oaun?cp?nr DI InuDluauoc g! oP
'gpecep o EI FcTpIr os pruns largc B ElugJs Bperl4 'sfiTqotgag op Ioc 'El
BOU
'cre.ro8e11d ldecuoc luulrodun pun lefuelsrxa Flxaluoc u! gluluulros
.IOT
lsoJ B Bo :pnou rulqo alse nu larrzv'g ed eEelaiul fe uluad pcla.ro8
-e1yd erfce.rTp o-rluJ I lrd B ep ea.reundo.r4 'so[ IEIu l"rparul leuo$ueur as
rJ E pzuarrrJn aJEc togFu.4uoc 1u c1a.ro5u11d 1eq4 Inlncsounc aulq o-r
ap e16a1upre rrJuJluoa ad snd lnluocce 'zBc octlo uI 'sns [BIu lnzg^ "8f
rrru runc e6e 'pc11s11uqBc arepJoqu uur.r.rd nc piuuuosirot uU Eo 13 alsa UIJ
'nurnazauumq ap pluopuedapul Bc ro1rapr lnlnruaruop lafuelsga E gctselc €$
-En
Euercruoluld ue.rep.roqu ap FJaJIp e.rec 'tcre.ro8elrdoeu lolFrolpu-uE 1pr
-Fr1od 'puprlp ee.rlpug8 uI IapI .roun ufuepgxa '1e31p aq'r*rlttruottsoddo PISI
Dquapnurcc ap ptuJoJ Blrrunue o aundnse.rd o.ruc 'e1p o 16 urnce.rd '?uI
-[Bs
'epuelluoa apuocsuurl ac aunIzIA o opnlcul erec 'e,rpuEeu yepoloal e
pcla.roFelldoou Baruproqu slrcsap nB lJolglacJac $ltunue aruc uJ Inpour uIp
ap a16e1upue sns rurrr aleuolfuaur edele pnop .tolaruFd Ea.ralJasaq
'Earunl '11c11dur1 '1* 1o.4las aloreorJaJul pnof Io^
-uocug erec'lo.tglas 1a.q elauFd ug aol nE aruc lrpqlrrqcs rolsoca 1nJpec 'oz
u; e.rudu 1n1nEI B Elsolac EsJns JBI 'ezauo.ra8 ag$ncs1p ug guna.rdurg ETEI
aluuolfuaur luns 'e11ra;rp o^qulncods 1$;pe.r1u.tp upo.rd erec 'sseoord .IOJI
Eel
Iaq alseov 's6rosuncse Jolac E pqeldall EaJInIEAzap nc acBJ B aJE oc AJ€!
'g3.re1 leru alellolzap o BI EzBa.rcnluoc osaco.rd IaJl aloc 'suas trn-.r1u1
'EIJoruE JoFoluB a?B+I+uo o aJlpc ap auJoJ roun €oJrtut.rd guuruasu! ec 1I^F
eeec '1n1n1edue1od Bor?zrlenlce ap 'dur11 16u1acu ug'98 e1e11p.rn1d e1 JEr
alullun el ap elipuu4 ap ielcurlslp 13 elpg 1iptpue.roun u{uaF.reura op e.ra
IB?U
$ 'rur11oc6 lalsacu Bgosool nrluad IBJluac oP ?glu alsa aJBa 'tos u!9,
'1n1n1rugur E oJBlIrurI op alasaJord ap gzuasa.ralul as - alesuaao.rd
rol olesrns gqeqo.rd 16 - ezeuo"re8 acllsguquc ala?xol'p{upesuoc u; pJB(
'161*BAgd B" nus .BlrAe u" pugcgru uau
-rues Ec psuelafug 'qXSH €urcppgr u1p pa,rord rE lunc y8 ec t1ya{oB 13pI
e16a1rc arec lrunqtuupc ed pquqo.rd Ulvzeq'pcFoEep e.ru1e.rd.re1u1 o IUn
Eappp II pcTpu 'rr.re16uounc e giuasqe ua 16 au1,rp 1a u1o,r s aruzllear $a
ep eunrferrgd o ad uc 'lpraggp IB?ol pour un-Jlu! 16n1o1 e1a.rd.re1u1 19 ape
-ale
1e6e$ ueq 'U 'rrnnpTzor ;6 alelFrnd ep 'np.r 16 aulq op aolsauu
un ^ocBI 'Eal.r
EcIpB 'lelcuoc e,rac ad Bc InoFounlug nuedacuoc to1 puosayo"rd
r* 'ppropug p.rgg'pap 'laFzv 'g 13 u.rzg 'g gc snds alnqa.\L 'o61o?oaoq -sIp
.BlI
ap glr6.rgrrgs u$dFcsur gcrpe 'goToaDq-ml putdat Bc srrcsap gfualsr-xe
op Fpour also Elsac€ gc undnsa.rd 'aLrJngr nes 'e1aut1sp .rolafualspa uI a
B nes JoIeurJoJ BaJE?s puglcalloJ 'plcurlslp pJaruultr o-Jlug csesg8 AIBC
es elefualslxe 'pulg 'puglas Brarl B ug 'g{ncsp lalueza.rd [B alapaA op
ppund u1p 'eug uI 'IS '*Bflpuqqog ug esupdnc Fnrcnl aaez e.rdsap ?sec
al6eq.rorr 'elureug ruru EJzg 'U pc IaJ EI 'IaIJzV 'g 'zec un-Jlug recgru acrl
rup 'aseorarunu 'eundnsard uralnd '1uns e1a .rer '1euo$uaur alsa nu -e"rdi
afualsrxa roloca lruFrunu 'unzuc allnru uI 'ssrollqrsod ag.rn:an1 a1uo1 13 'cgo
urnce.rd 'ude nus Eolu?rrncsqo 'a1tq q1u1za,,rda.r 1e,r1u 1gocv 'rsralo alluI fBlur
8lr v.lNs,tsxs ycacf, ud yclJvlsodl vsNnl,l,vAlud
174 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

neopitagorismul in importantele ei disculii despre teoria rlului, vor-

bind despre recursul cabalistic la unitate qi diad6, degi nu in contextul
gdndirii lui R. AzrielleT.
Tlebuie din nou si subliniem cd, in general, anumite aspecte legate
de pitagorism au fost cunoscute in Evul Mediu, in numeroase cazuri
in cadrul tradiliei neoplatoniciene, at6t de arabi, in special de aga-
numita enciclopedie a Fralilor Sinceritiliile8, cdt gi de ewei, care au
cunoscut gi ei enciclopedia men,tionati mai suslee. De fapt, la fel cum
inceputul platonismului se bazase pe anumite teme pitagoreice, pla-
tonismul mediu qi neoplatonismul s-au inspirat qi ele din tradilii de
provenienli pitagoreici sau atribuite lui Pitagora. Unii gdnditori
evrei din Evul Mediu, incepdnd cu Abraham ibn Ezra qi anumili
cabaligti, datorau de fapt mult anumitor forme de neopitagorism2oo.
Conceptul pe care sursele pitagoreice sau neopitagoreice il pot
furniza ca instrument pentru o mai bund inlelegere a lui R. Azriel
gi, probabil, chiar qi a surselor sale cabalistice este viziunea despre
un principiu de aceeagi vArsti ca riul, legat de intuneric, miqcare qi
dezordine, a;a cum il prezintd tabelul pitagoreic al celor zece principii
sau contrarii, in maniera in care acesta a fost formulat in special in
Metafizica lui Aristotel, o carte bine cunoscuti in Evul Mediu201.
Conceptul de'Ayin pare a avea gi el legituri cu categoria nelimitatului
sau nedefinitului, existenti in tabel in aceeaqi coloani cu r[ul. Afr-
nitatea dintre aceste calitili in aspectele pitagoreice negative ale tabe-
lului contrariilor poate explica de ce conceptul de rhu apare in Cabala
provensal-catalani, care era atAt de puternic interesati de neoplato-
nism, la un nivel atAt de inalt al realitilii, o pozilie ce diferi deopo-
trivi de aristotelism qi neoplatonism, ca o parhypostasis, o simpld
negare sau o absenli a binelui. Degi, istoric vorbind, tabelul celor
doui decade de principii opuse nu are nimic a face cu zoroastrismul,
a existat un gAnditor din Antichitatea t?,rlzie care a remarcat o ase-
menea afinitate2oz. A,q dori sd menlionez c6, potrivit unei versiuni ulte-
rioare, lista contrariilor includea ;i opozilia dintre formi si materiezo3.
Totugi, cea mai faimoasi dintre aceste opozilii in neopitagorism, cea
dintre unu Ei diad5, ca sursi a binelui si, respectiv, a r5.ului, nu
este in mod clar detectabil[ in primele scrieri cabalistice, decdt daci
admitem cd a doua sefird este consideratd, in mod implicit, o diadi,
iar prima este considerati a fi unu2Oa. in orice caz, putem caracteiza
primele disculii cabalistice despre asimetria subordonati ca descriind
un proces la cel mai inalt nivel aI sistemului teosofic qi ca mult mai
pulin preocupate de o dualitate cosmic5", afa cum exista in neoplatonism
qi neopitagorism, qi cu atdt mai pulin de cea existenti in gnosticism.
Tlebuie si spunem c5. nici R. Ezra, nici R. Azriel nu au adoptat
o abordare esotericl atunci cdnd au tratat subiectele de mai sus, deqi
ambii admit ci un asemenea subiect esoteric existd la un nivel de
rol mFporu eiurrrr.rd uJ lplu1p Jolac e1e aJepel ap alelcund t€lca.Ie B nu ep
pruJn urp €Jolsoce Inursllunp pc ared as JBp 'or..ro1ue1ec epr{dacuoc T6a
na riuzuuq$upJ nuro nu 'nlduraxe ep '1euzy 'g uc 'q6r1uquc rlSece 181,
gc Euru€asul nu €?sV 'cuusot mlnusrlunp p gpdrcur.rd eunrsral o 'ur
crpe.rd +uns aJBc 'alsreqrueur alularparu ruoel allulaloc nJ nes aJslec uIsl
elrrJoa+ nc plureduoc g aleod nu letpJoruud pgr a.rdsep sns turu op IB
€rroel pc zaru{qns ps urj 'rps .roplodrcsrp B 16 pq.rg {€ttil rn1 rFrrpugE pu
InIBpunJ lrnlr+suot u nu '1 ploltdec uy'otdns EslJtsap lsog u eruc topu
ez
-ourap B psJns EJ ngJ rnppug8 uiualsrxe e.rdsep €eunrzrl ga ared ag 'Pp
'acgosolg niepcads ep a?Blrsrellp o PC
nc aleurquoo ?soJ nB oJBJ 'eleor.ralue 11ilp€rl elrlunue ulp 16 le.ndsur nu
nB-s eJr?srlequc alrJplardrelur 'a1e1p u1 16 ec 'zec Tsece ug 'ga else BO
uaur ezelodg '16n1o;, '60uo-luzry+n B JBII{o Brzg 'U rer 'r16quqec rru}rd 'g0z
aJlurp €roun plncsounc BJo oI 'leradnear g re-al 1e .rer'rnlnpxa 1ndun1 -al
ug lnprard rJ JB-s acrurquJ a?artas JolseJE rl.re8aleiug olraqc €ra.rpa -osl
1r,rlr1od 'es urfeur.rrgy 'eoaJBC a.rdsep rrJrsrJolsl u 16 reriue.rC rrJrsFo+sr 'In
u e.rula.rdrelur o elsa rcltJtcplpt DznprcC op€c Bs Bcrs€Ic tunce ap Fc Joli
epruoruretr I rnl rarfuala.rd pppun; ad 16 qlu.raprsuoc rnqorl .re puorirp FId
-BJl [nIBIJalBru Eluoruoc B ap r161pqec .ropurud uiuelsrsur gc giuvrud -od
-o?
FlsEacB uJ zarurlqns Es uli'16n1o;, 'crurquJ Inluueleru e1 ee.ra3.rnce.r nc
guna"rdurg alasJal a?soa€ 1u1e.rd.re1u1 nB eJBc "ropl$rpqea eoJBInuJoJ BI€
ArleJgruuas lef.uangrrr p etrlqlq Jolalosral e elereua8 uiurpuel nc -oq,
rl6riuqea Joloce Bal€lruge 'Batu Eo;el€d pdnq 'cruoFoursoc rnlnsaco.rd -$
plndecug BI lua?srxa uc saleiul else InpJ 'tJnzec aloquru u-I 'Fleuopro INI
grt lr*1r o 'r.rariua.ragrp rA up.rudos ep erJas o-.r1upd 'lnipdu e '1Bc 'toz
-aunlul 'crlouq 'unlpJorulJdun-r1urp :untuoJ ug luelrodurl BAoc nB ala u!j
'ErIIqIq uec rS pueplec-IesualoJd gcruoSoursoc Boreproqa allurp apnldac TdI
-uoa efua.re;rp JoIrJBru ppnrt uI '.s7ue\i\zodo p.rp; rrfearc" reun B BeeJE rs€
otse 6-I'I palacp[ urp eriua.rc e.rdsep FcIIqIq Bounrzrl'uosuarrel 'O uof a.r
o-+BlnruroJ € runc e617 'lerprouFd psoeq uI mlnpr reiualsrxa upgod ug IAIJ
'plsrpnp Ezelodr o nc rcru 'o;?u tca ollDalc raun uzalodr nc pzee.redo tod
nu aunrices Fls€eru uI sns ruru o-?Bluaze.rd ure arec ad BIroeJ 002
'e'aelus roI€qBC elu asJns aluelrodun rBIu alac ug ri pzec eg lil
Fs Blsac€ Bc Balulrlrqrsod puginu.red 'glecglporu ro6n rnqa.r? .re '11eug IJO
ap lgle crlorgas Eue.r un BI rnlngr esrns gipul orec lsrlequc pruFrd ap
lereprsuoc arnqoJ+ IaFZV 'g ga '1eurp-roqred 'V TnI e aqse.tns €luel -BI(
-.rodrur a1r€oJ 'sns reru ap mlnluTJaleru EzBq ed 'Ips rrlodrcsrp 16 1nq.rg run
>IBrliI 'g nupa.rd o urnc uiu 'p1usua,to.rd epqe3 uI a?ua?srxe arual Joun NB
B eJBnur+uoc o og ps prrrpadsa.I Beunlzr^ ea pqrzneld oFBoJ rcep e?sg -eir
'gul^1p ea.npugE ep 1u8a1 a?se €lsec€ 'I.rniunua rollrunuu lurFlod rer IJN'
'arlorgas mlnura+srs fB IeAIu ?l€uI rerrr lec Ei rnlngJ Biuolsrxa aundns alB
-ard a.rec glrcrldxe op 1nlsop aunrzrl o gleuoriueu elsa 'qirpqec rop
Jolsoce alrJaucs ppagor o lrnc e6e pzauora8 upqe3 ug urfnd 1ec '1ag1sy In?)
'soapclldxa aI ro oJBc ed acrurqer .rolapua8al IB suntsE ariucgruuras -JO
slr viNsJsrxs Yoocf,ud YcIrvJSodI vsNnl,iv^Iud
176 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

de a concepe riul. R. Azriel, ca gi majoritatea celorlalli cabaligti, nu

a adoptat ipoteza cd un Dumnezeu inferior gi riu a creat lumea, ci
concepea riul ca fhcdnd parte din cel mai inalt nivel al divinitifii.

R. Yosef ben $alom Aqkenazi

qi R. Yehuda Hayyat
Unul dintre cei mai influenli cabaliqti activi la sfdrgitul secolului
al XIIIJea a fost R. Yosef ben $alom A,gkenazi, cunoscut caha:Arokh,
cel inalt2n. Nu qtim prea multe despre viala sa gi despre localitilile
in care a activat - IHri indoiali, a vizitat numeroase locuri -, dar
este evident ci gtia mai multe limbi, ceea ce indici o migralie dintr-un
loc in altul. Se pare ci a fost prezent gi la Barcelona, cel pulin pentru
o anumiti perioadd de timp, qi a fost influenfat de Cabala timpurie,
in special de cea a lui R. Azriel din Geronazr2, deqi a integrat qi
elemente din hasidismul agkenazi. Degi era un cabalist antifrlosofic,
era familiarizat totugi cu versiunile medievale ale aristotelismului, iar
in contextul specific al disculiei noastre el trateazi despre triada com-
pusi din steresis, hyle qi form6213. El consideri in mod deschis Keter
nu doar ea'Ayin, 'Srin Gamur, adici Neantul lNihill absolut, sau
'Ayin Qadmon, adici Neantul lMihill primordial, ci qi ca privafiune,
he'ed.erzr4, qi identifici de asemenea he'eder ca din - judecata" -,
apropiind-o de conceptul de r5u2rb. El afrrmi ci steresds este cauza
lui hyle, iar fHri aceasta ar fi imposibil ca o formi si existe in hyle:
dac5 forma care a precedat-o nu va fr absenti gi daci steresis a primei
forme n-ar exista, nicio forml n-ar putea proveni dintr-o alti formi216.
Potrivit unei alte forrnuliri, ocupdndu-se de Tohu ua-Bohu, el scrie:
insigi este cauza generirii"217. Din nou termenii biblici sunt
"coruplia
descriqi recurgdndu-se la cuvintele impuritd{i qi reziduuri, exact cum
o ficuse R. Azriel2rs. in plus, R. Yosef Aqkenazi interpreteaz[ dis-
trugerea lumilor primordiale in termeni care amintesc intru totul de
cabalistul geronez:

CAnd havaiazre a contemplat Keter, care este ascuns de orice altceva in

afara lui, qi a privit ln profunzimea gAndului22o cerescului Keter2zr qi a
vizut dificultatea lnfclegerii sale, iar havaiazzz construiegte, insl ?yin,
care este he'ed.er, distruge, potrivit secretului ce spune ,El construiegte
lumi qi le distruge"2a.

Acest fragment are o importanli deosebiti, deoarece presupune

ci procesul de distrugere a lumilor in mitul midragic este legat de
prima sefird, intr-un mod care amintegte de unele dintre textele ana-
lizate in capitolul 1, provenite din ultima parte a seeolului al Xl[-lea.
 .EAI.
'BIIEII uJ nldurexe ep Bc 'alnasoum eurq nura rzeue>16u .ropl3rpqec
-BU
alrrar.rcs arEJ uJ'rou r.rncol ug sunfe nu uruudg urp rrfezpdxa pupc '6671
aPl
ug uruudg urp rolreJAe ue.rezlndxa pdnp lequrrqcs E-s er{en1s ?lsBaJE
oun
'16n1og 'pclraql Blnsuruad uI asucs BIEqBC ap ali.rpc uI olurrs os nu
'reruudg ErBJB urp (EeI-Arx IB rnlnloras p1r6.rg3s nc PlBpo) BIBqBc ap
ri:pc asuorerunu uJ Ilq1z1rr'rzeua46ygesol'U rnl "rolpidacuoc plcudurl o16e
'JorJa?uE plopduc ug lnzgl rue Irrnc uSu 'a.reorledns Totgfas
'u!t
rorl elar nrluad 16 7o,nuta7. roun uiuelsrxe uaundnserd a.rec 'prsulf-aq BIS
Epnqa uaq pr^BO 'U ap aJrqosoap ards 'aruouesut Totglas alde6 alea ug UT €,.
rerunu loJnlaal Bzuolne 1a pc erud as 'r6n1o;, ozznpr u1 pspa.rd oJrJaJaJ
nr rJnzEJ asuoJerunu uI 'Fo ap alns ap elus elrJarJcs ug a.rudu ac
erSoloururral o 'e,uyzod rolac asndo egralnd gctpe 'loJn7ua, InuolrrJal BI ap I
g8rnca.r gs eecpld rg rzuua:13ygaso1'U rnl ge pldug leuoriuaru emqal,L -sTp
'1o1rdec lruolpurJn uJ lurlulop reru IUNJ
Eapal ruol runJ u6e 'ua1-2gg IB rnlnlocas plndecug BI ep ura$ uaq lun
^qlr .ro,r
ao;, ue$ 'U Inl aluarrcs u1 ri 'luepuadepur llqeqord 'acnporder : OIJC
as niuurquroo alsaou Fc e+sa BalB?tIBar rur 'r..uncJac elsecu ar+urp 'srzE
ec16o1ougrle1 alfglruge pulg alup 'pluuurcsuJ lnlosqe alsa ntln1d IaulI
-Iua?uoc nalJnC ap rie8el Ec alulllurceds ap BeJulecJec ug tincsounc :a7,C
.roplAqequc Increc ulp puruelold a.repurls elaun nc azauore8 .roprirperl EZNI
urfuurqruo3 'nzu!@, Ea FsrJcsep 'n7ay reurlrp u.ralnd lnugs uI nulsrxa '- u
plnaDq po uzalodr na gunerdur; a.redu *e1iu,rou1 o lsoJ € e{euurua .rep tau
'nelsrxa 1otnnat1" Ec EInruJoJ '1u1u.r1 Fnts lseJe uI 3oso1 "U mXsoce nus
pquqo.rd aurlrudu .rup 'asgcsnueu ellnru reru uI 'urruouu 'a16asg8 as Jala)
atl;J 'unnl nfupc 7o nlJDJualuoC un '1xa1 BelreJl IE un-J+uJ rS luepr.ra -luo:
alsa rzeua{6y mplsrpqec urdnsu ezauo.reE re€olouruual plcedul JBI .
'rapx g.reor.radns otglas u1 ufap e?uelstxa nipluelod B oJulsaJTuuur 'cgor
gpqeqo"rd o'"""eu?B ap elu8al luns rB EIuroJ o gpasod atec'nqog rnl elu
16 t
pnnnq a.rdsap $ 'tlnuqqoTy ulp erJaluru gctpe 'ua1o? elSeurnu 1e ac 'oFrr
Boac uJ asrJrsul ?uns orec 16 gu.ro; o nE nu atec'nqol ml a1e prcaoq rul
olasuncse e.rdsap 1a ri alSaqroa rzuua46y 'zEc acr.to u1 'grrqeEau Bun un-J
r3 g,rrlrzod aunrice o 'BeJe8rulsrp rS ea.rtrulsuoa :esnd6 '1dug ur - elrJ JBP
-egrp runricu pnop olac ElJoUaJ aJBc 'cr5o1o1uo urpJo ap eun 'e1e1r1enp olli
plrtrrnu€ o ptglas uund uI g?srxo '- uqtry, rn1 psuudna uI alualsrxa 'tlq
prcnoq nes - Dfi)aDq alse IeJ e1 t8'n4ay nc +Bcgrluapr e+sa u1try, ac
INIn
oruorA eq .rolaiualsrxe ue.ruqduraluoc ury plellnzoJ Bac ad - uulpruts
- 16 tgc 'ga.ro;, uareldualuoc ur.rd ariee.rc e.rdsap pcr6e.rpnu Baunrzrl
lgls p+cagar ereor.redns n"nJas rnlnlnuriuoc eeruldrueluoc rcre tS '- sns
ruru lelrc ?soJ B lueurpad pluaur8u.g - r16e.rac roJol €aJeldrualuoc e1
e.urrr.rd nc FqrO {ErIiI rnl Elroal 1e6a$ ueq AocBI 'U plurza.rd runc IaJ
e.I'szzIaqzy 'U 1nI eiuangur rB nou urp upagar aleod arec iunue un 'tli
'u..ara3ru1srp ap 1u8a1 ec utt(ry, ad .rer 'arfarulsuoa BI JolIJaJaJ ec plDnml .
TC
pp.rnld gzBozrlqn Ia rJnzut eluunue u3 r6ap '1e1rc lsace uI plualsrxa nu'
orulnruroJ ep pdrl ap 1e6u1u eFEoJ u.re rzuuel6v Jaso1 'p.reuaE u1
LLr viNS,rsxs Yoscsud YcrJvrsodr vsNnriv^rud
1?8 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Permitefi-mi si prezint un astfel de exemplu, referitor la originile

rdului: R. Yehuda ben Iacov Hayyat, un cabalist de prim rang care
fusese expulzat din Spania, a chlitorit gi a indurat multe in Africa
de Nord, apoi a scris unicul siu tratat cabalistic existent, Minhat
Yehudah, in jurul lui 1495, la Mantua. Acesta este un comentariu
al operei clasice anonime a Cabalei nahmanideene, Sefer Ma'arekhet
ha:Elohut, care a fost scrisi in Catalonia in primele decenii ale vea-
cului al XIVJea qi publicati de doui ori in J.558, avdnd un impact
semnificativ asupra anumitor cabaliqti. TlatAnd despre semnificalia
n€
diferitelor tipuri de tehnici lingvistice, eI scrie despre conceptul de
Temura - care a fost discutat mai sus gi in capitolul anterior - ci
m
ce
reprezinti
on
atAt puterea lui sferesis, cdt gi existenta, pentru ci in toate lucrurile di
existente2so steresis precedi existenfa, iar din puterea Iui Temura ,IJn ca
neam trece qi altul vine" lEcclesiastul t.41, cici altminteri lucrurile gene- dc
rate vor dura pentru totdeauna, iar in acest mod, de la ternura, pomul
are puterea sd lnnoiasci fructul in acelaqi loc pe ramul din care fructul at
copt a cizut23r. nt
di
Avem aici o viziune aristotelicl despre natura substanlei gi despre a
mecanismul schimbdrilor. Conceptul de steresis - ,,privaliune' - nu m
indici o absenld total6, ci una relativi, ceea ce inseamni ch aceste te'
forme, care se pot produce intr-un anumit tip de material la un anu- el
mit moment, pot sd apari mai tdrziu, cAnd forma existenti in actu al
la un moment dat este eliminatd, permilAnd emergenla unei forme ta
care se gisea pAni atunci in materie numai in potentia. Din acest
punct de vedere, steresis, ca o multiplicitate de forme posibile aflate
vi
in potentia in materie, precedi orice formi specificd de existen!6, care pr
inseamni o substanll ce constl din uniunea materiei cu o form6.
o
specifrcS. Acest punct de vedere existd la R. Azriel din Gerona, precum
di
gi in inlluenta scriere a lui R. Yosef ben $alom A,qkenazi232, iar ei ar
putea constitui, la rAndul lor, sursa lui R. Yehuda Hayyat. Acest ultim di
cabalist copiazi un fragment din Comentariul Ia Sefer Yetzird al lui
F
gt
Aqkenazi fdri a-gi cita sursa, la aceeagi pagini de la care am citat
t6
mai sus233. in mod curios, in acest fragment steresis este identificati
c€
intr-o manieri foarte expliciti cutemura, deci cu o entitate malefici.
c0
Aceasti pozilie poate fi important[ qi pentru inlelegerea unei disculii a
lui R. Mosh6 Cordovero pe care o vom analiza detaliat in capitolul 5.
Teoria potrivit cireia steresis precedi existenla reapare intr-un
alt context important din cartea lui llayyat: C

Acei regi care au domnit peste Edom inainte de domnia unui rege asupra Pr
fiilor lui Israel, pentru ci in orice lucru s/eresis precedi existenla [...], fr
,iar asta e calea cochiliilor, ca ele si preceadd creierul"234 [...]. Iatn ci S1
prin aparifia punctului emanaliei lnequddat ha:alilut)235, El a emanat P,
Buoroc urp rol rrlodnsrp ap alrig8oqu4 16 eluroqBla lsoJ nE 'sarQrnbsod x
urp pr^BO uoq ruer{Brqv 'U 'ngs rn1g1e1 eerrpug8 u1 'pqeqo.rd 'BsJns ?
r6-npug.rre 'lnqro )t€qil 'U 1nI IB cr?srlequc Inlurraluru ug .re1uaru8e.r;
r.roellnur ep rB cquru5ruo rJooun 'cr1dr1e eluurr.rdxa alrunrzrl'1.rncs e4 8
alBug uiB^rosqo B^olgc
I
'9
'oroloproC gr{sory 'U TnI er{dacuoa B
.P
Blncsrp ruol pugc lcun?E IuoAoJ ruol BrruEe erdnse ?carqns un'g61pqec
ap €re1 reru llnru IJncJac uI rrJoel Jo?sacu BeJ€ururesrp IaJlsB pugl E
-IIIcBJ 'erroal Fls€oce ep 1e8e1 pgl ardsap rE yorcnot1 ardsep uzeuoraE T
I
Brroal luldope ne {uengul 13 r{uugodrur 1161pquc rop 'e.ruurrn uu4
IU
'ssaBIEqEC op a1.ruc €s Bcrun urp n?r e.rdsep 1u{,{u11 mI ole rrfncsrp
J
epudo.rd ug pqrldec.rad elsa nu ra Inlcedun .rep ',nqqoy srsauaC urp
I
esrulsrp rolnunl 1n1nu a.rdsep p8unl ap Flsap pcllsrlequc arincsrp o
glsrxo '7,6?I uI eruedg urp rupzpdxo EaluIBuI ruu rurfnd nc gqeqo.rd 9
A
'1efde11Epnr{e 'U mI rolrr?qarlul tep €-oI 'lerlseclyyeso 'U 'erauelun a1
ury 1nlsrleq€c orer ed ep.rnsundsg.r ug 'gc plduy leuorfueru omqo.\L
lS
'*lol uJ" '1ufde11 eunds runc 'nus 'prcus Buolsr ug 16 er8oloursoc u3 'e1e1
e
-FI^Ip uI PzEalrrJop os or Jolo?ualurue,ra eiuertces gzeelduc InusrJoJB n1
pc uzelodr also oluapaca"rd ecrlsqeqee el4inasrp uI lpcap ElEJoqBIo -
Ierrr Freruuru o-Jlu3 rcre eEullsrp eleod as ec BaaC 'odd4ab rA ntnua7 o?
:BIBqBC urp ecgeluru agiglgue ru1ued raruqol ruaruJol rfuelrodun reur n
rac or+urp Iop nc 16 rc 'eelelrrrrleEeu nc JBop nu pl€cgquepr tsoJ B E
e€ololuoaur nus rrunl{u,r}rd e gcrlulsodr Baunrzrl '1effu11 rn1 aprincsrp
ug 'e1u1,rnc allu nC 'r6r6u3 .rogl6rpquc n.redec"redolne Inzec ug auri nu
'ecuo1s1 asrns rolalpagp ;gedac.red uelnpr,r ug '1a.rcuoc 16 lcurlsqe In
orlul pcrrrJelnd elruoy e1u1ue1od o Eerc e ep pcgriur46 uiurpue;, In
'?rncs ep Inlsap -oI
lueur8e.r; un-r+ug InrDqoZ 16 ugosolg 'lnSerprur 'eTIqIg Furqruoc orec u
'arlupurnc eFBoJ e"npug8 ep dI? un rcru ruelv '6urpuu urp asnr?srp a
rolrunl p 16 riruropo pgqlq "rop8e.r IB suas ua r6aleiug rB riuzrua8ouo
a.reruJn uprd 'rEopue ec r$aleiuI lsoJ nu rfuepeca.rd uopu; rop rec
: erelrzo orcru EJEJ 'srnasrp r6elacu ug 'upqaoc a.rdsap al6aq.rorr ec 'pcrlrur
F
o
leur pcpsr8urur o nc 'ecueqoz rlJnlero+rl IB nlzJgl ruru InIEJ?s nc pleu BI
-rqruoc also s?sala?s e.rdsap pugluJl pcgosolg ruru oJepJoqu o 'rary
lc
-Bi
'realrunl a?soce ulp u1lr BorBlozop rA eurru
gc n.rlued 'esr,,e16ec1rx1u e1 16 yunl elSern,qsuoc 19" :1p1rru1 arznle ecBJ 1a
BelsecB ol€ol BI .re1 'e{uelsrxe ppece.rd smaraq ter's1sata1s a.rdsulp ura ale N
Eapulg'pece.rd o olo oJBc nrlued ln rlotu else BlsoJE JBI 'te €znec glrsotau ?a
ea pc rurlued 'g1e1eae.r pJolueru o-rluI nus n?cp u't gluelsrxeur lsoJ € ac ec'
gdnp 'p11ouug a16o pugc p?Iouul olelrlua eDrro BI Brepe erur InlceJap utp aJ
aurrro"rd "ro1 eiuelsrxe .re1 'lepece.rd n€ erEJ rrlnlcor eloce lcund lsece urp EI
6Lt ViNfiJSTXE YOSCSUd yCrJ\i,rsodr vSNnLiVAIUd
180 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

celei de-a doua treimi a secolului al XIII-lea. Ce anume au mo;tenit

cabaliqtii geronezi de la cele doui figuri provensale este dificil de
estimat lntr-o manieri precisi, linAnd cont de natura fragmentari
a tradiliilor acestora din urmd. CAndva, pe la inceputul celei de-a
doua pdrti a secolului aI XIII-lea, concepliile lui R. Ezra despre hauaiot
au fost adoptate in scurtul tratat de largh rdspAndire, existent in
multe versiuni in manuscrise, intitulat Keter $em Tou qi avdndu-l ca
autor pe R. Abraham Axelrod din Kiiln sau pe un anume R. Menahem,
studentul lui R. Eleazar din Worms, iar peste inci doui generalii
ele l-au influenfat, impreuni cu formul[rile lui R. Azriel, pe R. Yosef
A,gkenazi qi pe contemporanul sdu, R. Menahem ben Benjamin Reca-
nati, expulzatul din Spania care scria in Italia, in influentul siu
Comentariu la Pentateulr23e. Dupd cum s-a vizut mai sus, cu doui
secole mai tArziu, el a combinat acele tradifii cu concepliile zoharice
despre regii edomili, discutate de noi in capitolele anterioare. Disculii
importante despre hauaiot se repeti qi in scrierile celor doi cabaliqti
majori care erau in plini activitate la mijlocul secolului al XVI-lea,
R. Mosh6 Cordovero gi R. $im'on ibn Lavi, precum si in numeroase
fragmente ale contemporanului lor, R. David ibn Avi Zimra, indeosebi
intr-un fragment al acestuia din urmi care a fost discutat mai sus,
in capitolul 2, gi in numeroase alte disculii ale sale men{ionate in
notele respective. Mai cu seami in cartea Migdal Dauid a acestuia
din urm6, destul de masiv au fost insugite fragmentele ce se ocupi
de hauaiot ale cabaliqtilor geronezi.
Mai mult decAt atAt, dupi cum vom vedea in capitolul urmdtor,
importante repercusiuni ale Com.entariilor geroneze la legendele tal-
mudice pot fr identifrcate in unele dintre scrierile cabalistice de la
inceputul secolului al XV-lea ale lui R. $em Tov ben $em Tov. Putem
aprecia deci ci teoria cabalistici provensal-catalani pe care am ana-
lizat-o mai sus, care adopta qi adapta puternic componentele filosofice
ale teoriei riului primordial ca steresis, a impregnat Cabala din Spania
in importante aspecte ale sale, de Ia inceputurile qi pind la disparifia
ei din Peninsula Iberici in 1492, precum qi pe unii dintre avatarii
ei din secolul al XVI-lea, din afara peninsulei. O investigare a acestor
discufii arati ci, avdnd in vedere caracteristica abordirii sintetice a
ultimelor stadii de Cabala, care au incorporat si concepliile cabalistice
analizate in cele doui capitole anterioare, tema riului primordial a
devenit mai pronunlatd decAt era in modestele tratlri existente in
stadiul provensal-catalan, in special in cadrul inlloririi interesului
pentru procesele presefirotice.
Am vdzut mai sus interacfiunea dintre sursele evreiegti mai tradi-
tionale, qi poate chiar unele tradilii orale despre Dumnezeul atotcu-
prinzitor, gi o diversitate de frlosofri grecegti gi elenistice. Impactul
unor terneni gi concepte grecegti ln textele de mai sus este decisiv,
degi ele au pulin - sau chiar deloc - a face cu sistemele gnostice,
 'erieeJcoJd ezafuJncu] ps 16 BIlBeJs errldxe ps elso 'Lrnzuc esuo.r '"tn
-ournu ug 'arfeurlcrn roJpc e 'ecqsrpqea elrgosoal uI csounr o nu oruc irls1
ad a.ru11o,rzep o alsa E?solac Blnlosqe a1e1rn11e8eu o eml4suoc Es eruc lnlcl
.ralEololuoaur ue.rezr8ololuo 'I 1n1nlo+Iduc Jqr6.rggs el ludnco lu€-ou arec -nc1
ep uurp8aq pluaru8u.g uI UTAIp Tn1n?r B ecqslleqec rIJEpJoqB BerBzrI .TPBJ
-EDrpBJ op rurlurruu au Fs
luaurped elsg '1u,pru.rn u1p Bac BI rglulp Talat
e erinqJ.rluoc ep rB eunrice.ralur ep pe.rE un rualrrrrJed gs 'sns ruru op InIN
.roprfncsrp Inuaral ad 'ec ?srlueJ IBru g .re 'nq.r a.rdsep pcqsrlequr Bst uIa
rS pcgosolg ue.rlpug8 e"r1ug pppp ue.rd aruroloqp o ureundnsald us B IB
col uI 'aurouoca PlsBacE uI lsopoul Ior un recEtu Inln?.r amqrJlB r-ps oJrl
B AJ
1n1nd nu 'gcra.ro8elldoeu a.upug8 ap purroJ Ellurnue o 13.rep 'acgosolg
asrns urp urrro.rd oJBc 'sns rEru elBlrc IIJnFpur Fnop alec 16 urncard JOIS
'apuorirpe.rl r16are.r,ra olac urp osJns elflunue pugrrf,rn'sns reur lelncsTp IIJE
ruu orec e.rdsep g161pquc 'apap1 nunl lolsoce Erruouoca ug Arl€cgru EI{I
-rues lor un ucnl ealnd nu InFJ "rur 'eiuelecxa urrd alaulq Ec Elsalac BItrB
Berunl pcsuaugop Es lecrerul B uoluld ac du41 u1 'a.ruoFredns IunI uI acg€
.BUE
gurcgppr o PqIB Es alnqa4 atunl glsuore uI Flsrxe oc ?ol Bra.rpc 1p1.r1od
runrzrl raun lnJpec ug r6n1o1 e.redu 1e 'e1xe1 alsacu uI lurluoc IoJ un uIafl
gceof nu mIn?J Inperqns r6eq 'ournu nes rlSare.rae 'csounc a1 e.rec ad BI E
-lol.
FIB^aIpaur rS pcl1ue ogosolg ep eleturoJ uI +uapacard E.rpJ 'n46 alpc u1p
tolE
'urrec alsg 'eruudg ulp roilar^o ee.rezlndxe u1 pugd 'nrz.rg1 IEur lpur
.regqc r$ nrndunl IelEqEC ETrolsr ug equulrodur adule ln1?qgrls B eJEc
ar{rpe.r1 pnou o lua"ta €-s 'alua8re,up ep 1nlsep 'pu1q.ro,r cl8oloueuroueg Edni
Elnll
'1uns orec 'asJns osuoJarunu pu€zIIT?n 'exeldruoc epnldeauoc runrf
u3a
-curalu! Joun InlellnzeJ alse 'cse.rec Inruauop u! n?r ap lecnf lsaporu tsns
IoJ lrrrnue un nc plt€loul 'a.ruolgzul.rdncloqu TlplTul^1p reun BrJool nt
Iqasr
FuI 1p arieuutua nus ounrsuudxe ep d11 nlqnp tnun BrJoa? ?urquoa eJBa osB
'1epqe3 alunlndacug ul unsp8 Ig umr uiu 'cgosoel a.rrpug8 op 1npol I
'ee[
cseral^o rnlnusrJalosa IB ?carqns rnlsecB ap.ruou
TlSIT
-IBI I ap o+Ep ruqlard.relul u,rFlodur3 urfcuer ppoger p1{ea.rc IIrIsIrolsT
oIB azauoro8 ag.rg1e.rd.relur'ueur ea.ra.rgd gdn6' gqullqnpq nuap6ounc Idn
OCIJ
o JoI rrJoln€ eJEr ed epuc o 'epruouna6 1nI e n1$tcptlplt o2np1pg
ENO
e1 lragdxe poru ug sJncal nB nu 'gcqelolsue u.rEolourur.ral leldopu ne
n9s
aJBc alac Arsnlcur 'sns r€ru ep elelueur8erJ pc a?sa +Ea.reruer ep ?uel -Bcq
-.rodur1 'eluepace.rd alolrduc Fnop alac uJ olBurruuxe elesJns ug unspE e1
Jasoj
a.rBc ad 'rn1ng.r qurc?ppr oIB rrpproqe pnop alIBIeIac op lcr.u rse+uluru
nu sns IBru ap eprincsrq 'ariu8au ep aunrlsaqc glduns o JEop purgau
Iiur
tural
'aurnue mI FcoI e.re 169 InEJ apun 'puulpaur Eagosoo? gJn?cru?s o l1nl EC I
-rlsuoc nB aJBt acrrrreurp au1,rlp ezelsodr ap olJas o-r?uJ 1u1de.r1 lerrf,roJ uJl
-susr? Bc oloce ?ulncsrp ?soJ B-u prp"rourFd Insouq gc ?urrruasug BlsB lon)t
JEr'ezeuoJe8 apl.ruluauoc ug urrsgE o oJ€c ad gxelduror Fcgosoa? BJnl €-a
-cnJls euraasrp eluod es nu all?Blncads as.rns e?saae uI lJal?cru'$n1o;, ?JE1
'aala.ro8elrdoau r* ocrlelolslJeoou 'auenruoleldoau aldecuoc nc ela luns ap
aleldnc ap l€tlJo 'r16are.rne eJuolzr urp eseJ+xa +uns mlngJ elesJns JBr l}u
r8r viNsJ,srxs youcgud ycrlvJsodr vsNoliv^Iud
182 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

Nu in ultimul rAnd, interpretarea biblici a elementelor arhaice ter

existente in miturile antice din Orientul Apropiat, tratAnd despre po
lupta cu tenebrele qi apele primordiale, pe care o gisim in gcoala an
sacerdotali in Facerea 12a2, intr-o manieri mai degrabi teist6, a au
transformat vechile mitologeme intr-un eveniment istoric specific, gi 9i
anume in actul crealiei prin acte de limbaj, modificAnd astfel statutul col
acestor simboluri naturale intr-un proces istoric2a3. Totuqi, cabaligtii ce
geronezi au aplicat terminologia frlosoficl intr-o manieri care inviti de
la o lecturi mult mai pulin istoricd a evenimentelor primordiale, invo- ca'
cdnd ln acelagi tirnp o depersonalizare a atitudinii fal6 de divinitate, sP'
cel pulin in fragmentele cabalistice cu care am avut de-a face mai cel
sus. Este mai degrabi un tip substanlial de depersonalizare decdt Ei
unul conceptual, ca si recurg la o distinclie propusd de John Passmore, pu
ceea ce inseamnd ci Dumnezeu nu este un concept abstract, ci o sub- rol
stanli lipsiti de trisituri personale, articulati de fapt sub impactul m€
filosofiilor grecegti2aa. lnsi nu este doar o viziune plotiniand a lui int
llnu, sau substanla simpli absolutd, una esenlialmente intelectuali,
ca in filosofia evreiasci. Trebuie sd spun insi ci aproape toli cabaligtii f"!
menlionali mai sus nu au adoptat un tip omogen de teosofie, qi este mi
posibil si discernem gi tendinle antropomorfe chiar la unii cabaliqti la
inclinali inspre neoplatonism, ca R. Azriel din Gerona, o problemi dir
ce nu poate fi abordatd in acest context. pe
De aceea, interpretdrile cvasifilosofice ale evenimentelor primor- bor
diale, adoptdnd gi adaptAnd aparatul conceptual aristotelic ce trateazi poi
despre frzici, au ficut parte dintr-o anumiti mitologizare naturalisti ne1
a componentelor versetelor biblice. Cu alte cuvinte, propensiunile
filosofice gi mitice coopereazd pentru a genera o dezistoricizare a
relatirii biblice a Facerii 1, precum gi a altor cdteva episoade biblice,
ca acela al regilor edomi!i2a5. Relatarea Crealiei, precum qi alte seg-
ItIr
mente de historia socro din alte pdrfi ale Bibliei ebraice au fost
absorbite in procesele intradivine, teosofice, gi au fost concepute ca 1.
referitoare la evenimente supraistorice care, in anumite cazuri, sunt
concepute ca recurente. O anumiti omogenizate a conlinuturilor exis-
tente ln varietatea de evenimente biblice2a6 a fost realizati prin sub-
ordonarea lor celei mai inalte manifestdri din sAnul divinitifii, ca qi
cum toate puteau s[ se refere la acelagi proces celest. ln acest context,
permiteli-mi si subliniez c6, degi trateazi despre intuneric qi priva-
fiune, ar fi simplist sd atribuim un rol prea important gAndirii apofatice
in Cabala, cdci elementele legate de limbajul apofatic, precum intu-
nericul celest, au fost interpretate intr-o manieri mai catafatici de
cabaliqtii analizali mai sus. Este in special cazul lui R. Yehuda Hayyat,
care a adoptat masiv moduri de gAndire zoharice, pe care le-a combinat
cu punctele de vedere ale lui R. Azriel.
Iudaismul de orientare istoricd, aga cum i9i ghsegte articulatia in
Biblia ebraic6, a fost transformat de cabaliqti intr-o anumiti mitologie
 EFOI
puDlustcl$tn,oce$;l^l-1f 5^1ili3ifJ.'1'J"iffJ";'#,:'#tlW:XFl"fi UT BI
rrfela.r ralrqrsod erdnse rrfelnoeds nrluod '6-I 'dd '(TI0Z) g '1oa, 'suotlo1ag
qsmaf-uDllstrqC u? salpnls '.aAI?EJJ€N e qcr8os u1 :i(1ruer1sr.rq3
^raN Jo ?Eurc
;o enbr1r.r3 qsr^raf eq;," .rer1se1 laruu( rnl IB nrpnls Inluoaar u! roln€ lsor€
ardsap a lnrrr rcru Va '6ZI'd'nazautung mI Da6anod 'soqol-J rS urncerd '6696 '+eA
alunl gI el z?arv.-Dl! ug lecrlqnd '"peg oS 1op" naur 1n1pnls rza,r 'lueur8u.rg lsace oP F
e.rdsaq 'ltreur8e.r; rnlsace e.rdnse er{ue1e g8erlu rnr-ps €olelrlrq€ru€ lnAB € oJ€c -nlul
'saur4 ourolqg 'go.rd mp1e1er8e.r csaurnfpur r-ps aurlnr aS '(pcrerqo) III 'd acllB
'(896I 'urrlBsn.rel 'qooy p€ssotrAl) IBqluosou 'I\'pa 'uraus-Dq loluorlllw '8
-€^lJ
^Bu-€q 'rolror^o alv ,z
'86I-g6I 'dd'p.ttz1ai7 ntag uX Dilpod s./y 'soqorl rnl E €cr€ruor 'lxal
Blue?rodrul rS '(grrerqo) gVI-Wl 'dd '(7OOZ re^or{S ,reag 'sse.r4 .{1rs.re,rru11 16 uc
uoung uog) ?r?ts, Dqcprg ?nl apupap pclDrqa prnqnc *; anpup? ap ?lpnqs :lDJ -qns
,D/a{S '('spa) ssnH 'g '1es1ery 'q3 'ser.rp 'Z ul ',,raIEqB3 plndecul rS egosoal -sFe
erdsaq" 'tuapt ig7 'u '86I 'd 'gg-?g 'dd ',.uo11e.r8a1u1 puu uorlezrl€stel.run"'utapt
lUnS
:ltt-gtt 'dd'san1Xcadsrad maN :qDloqqoy'pp1:eOt-gOf 'dd '1 '1o,r '??pn?S teeg '1
EC a
lsoJ
o10N -Eas
'oor1<
BAI
ouq
'8?6PcIIalo?sIJBoeu
9lSII
BoJrpug8 op lBJrdsur 'crurqB.r rnlnusrJolosa IE suncsB InsoloiuJ Epesod
vzea
rB Ie pc epruolul€tr I rnl Eriualord ap 16 e1€6uBlrap lsoJ nE rol ollrEJoq -JOu
-BIa rBO'pclrelosa Jol 3Jn1€u ap riuerlsuoc nBJa r6ap'erua1 elsacB ad
llnlu l6n+ol leroqBla nE rr?srl€qBc 'rnlnrusrurqBJ al€ alocas oIauTJd urp Eure
rrurqur oJlurJd aprproruFrd roleluauruola B F?nurisns a"ra8elaiul o EI p6
giuelsrzu F?s€ace F+sale .(aJornpoJlul" u; o-1nzg,r rue aJ€c ed acr6u.rprur olse
.roprfncsrp E prpluaru8e4 ErrrroJ rer 'lndacug ardsap apriupceds ap piEJ
IIlS I
pluecrleJ lsoJ € pcrurqer €Jn+BJa+rI ac durr? ug 'pug.r 1nurrl1n uJ nN .PIB
'TJnIBnIIJ 16 agosoal aJ+urp u,rn1e8a1 ap e+BseJe?ur
rutu FsuJ purg n.r1ed o?Bo? - elogdec Enop ala.reolgrurn u! lprrr reru
InI
Inlcr
.rerqc 16 eJeorJalue aloldea Enop alac uJ aluolsrxa aprincsrp ug ri 1o"r -qns
lrrunua un +€tnf nE e1e r6ap 'gpdrcur-rd elulrJBlod Bc alrJnnprzer 16 urnd taJor
EeJrpug8 rJ JE runa '1uo8a1ec alIB BI InsJnJeJ pugreJa.rd 'ue1u1T:ndrur r€
lgce'
8a?'plrJnd runcoJd 'a1sqen1u rrJoFalBJ roun rrfgl.uBlod EJdnsu azorluoc
IBTII
-uoc as ps lutr a nB sns ruru ep aprfncsrp '191e lgcap +Intu retr^tr '^rlelncads 'elu
slndurr rnlsac€ InrcrlJos uI osnd lsoJ nB a1eJn?Eu lJnloqurrs a1p loqrdea -oAu
lsace uJ 'reriea.rco.rd lnrrrlu"redurl op 16 uBtun leunuos FIeIJalEur ep plI^
alEBaI luns runnurluoJ lsecu ptcager aJBc alrJnloquls I plolrdec u3 ac $6
durrl ug 'gsu1 'niuurJg€ relsace purfr.rds uI Epe^op o pcuJ etn?rlsuoc Inln
sns rBru ep ioprfncsrp Ba+B?rJoferu JEr 'a.reouagur JoIIurnI eriee.rc rS 16 '3
elelrurlrp eJ?uI cr5ololuo unnurluoc un azaaJc qs riuseralur ?soJ nB e'
rlBrpqec ripu gc Baace alsa 1o5dec puud urp grul o-lususlu ruu BI€o
oJBJ ad eepl O 'rruacrJolsr epumie.ruu na lrodur uI gluJluoc erirzod ards
1un1e.rd nu 'uriea.rco.rd .trrsnlcur',,a1u.rn1uu ellJnloqurs" eJec u3 'ecgosoal ECIB
viNuJSrxs ycacuud ycrJv,rsodr vsNnriv^rud
 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

4. Yezi Milhamot ha-Shem, ed. Rosenthal, p. 116, n. 1.

5. Vezi ibidem, p. 5, unde Paulus este menfionat impreund cu Ieronim gi Augustin
oa una dintre cele trei figuri fondatoare ale teologiei cregtine. Rosenthal,
ibidem, p. 6, este inclinat si-l identifrce in acest Paulus pe Pavel din Tars.
6. Vezi Lenn E. Goodman, Auicenno (Routledge, Iondra, New York, 1992), pp. 61-83; I4
15
Gardet, La Pensde religieuse d'Auicenne, pp. 45-68; qi in special Pines, ,nAnd
He Called out to Nothingtress and It was Split,', pp. 346-347, unde el propune
16
si vedem un impact al metaflrzicii lui Avicenna chiar asupra lui Ibn Gabirol.
Pentru diferitele concep{ii despre riu la acest gdnditor, vezi Shams C. Inati,
The Problenr of EuiI: Ihn Sina's Theodicy (Global Publications, Binghamton,
N.Y., 2000).
7. Cf. Milharnot ha-Shem, p. Il7, nota 1.
8. ,,Coaja precedi fructul", p. 123.
9. Milhamat ha-Shem,, ed. Rosenthal, pp. 117 sqq.
10. Saul Liebermann, Shkiin (Wahrmann Books, Ierusalim, 1970), ecl. a II-a
(ebraicd).
11. Vezi Sarah Stroumsa qi Sara Sviri, Beginnings of Mystical Fhilosophy
ri.
18.
in Al-Andalus: Ibn Masara and His "The Epistle on Contemplation", JSAI vol. 36
(2009), p.222. Aceastd viziune poate constitui un impact al lui Avicenna, care
descrie rdul ca parte a celui mai inalt eveniment emanativ, in care nimicuU
neantul, Nihil initial, era descris ca tenebre care s-au divizat, iar apoi a avut
loc emanafia lucrurilor rele. Cf, Pines, ,,"dnd He Called out to Nothingness
and It was Split"", pp.34l-342. 19
L2. Yezi ibidem, p. 206.
13. in termeni generali, vezi Scholem, Origins of the Kabbalah, pp.316-320,
327-330, 363-364; idem, Studii despre Cabala, pp. 39-66; idem, ,Schdpfung
aus Nichts", pp. 87-119; Altmann-Stern, Isaac Israeli, passim; Boaz Huss, 20
versus Philosophy in Kabbalistic Literature", Micrologus,9 (2001),
"l\4ysticism
pp. 125-L35; Charles Mopsik, et la Cabale. Deux types de rencontre
"Maimonide
du judaisme avec la philosophie", in Chemins de la Cabale, pp. 48-54; Idel,
,;Iewish Kabbalah and Platonisrn"; idem,,,Maimonides and Kabbalah", pp. 3l-81;
idem., ,The Magical and Neoplatonic Interpretations of Kabbalah in the
Renaissance", in B.D. Cooperman (ed.), Jewish Thougltt in the Si*teenth
Century (Cam.bridge, 1983), pp" 186-242; Elliot R. Wolfson, ,,Negative Theology
and Positive Assertion in the Early Kabalah", Da'at, vol. 32 (1994), pp. 6-22; 27.
idem, ,Beneath the Wings of the Great Eagle: Maimonides and Thirteenth
Century Kabbalah", in G0rge K. Hasselhoff qi Otfried !-raisse (eds.), Moses
Maimanidcs (1138-1204): His Religious, Scientific, and Philosophical
"Wirkungs-
geschichte" in Different Cultural Contexts (Ergon Verlag, Wiirzburg, 2004),
pp. 209-237; Afterman, Deuequt, passint; Dauber, o.Pure Thought,"; gi Vala- 22
bregue-Peri, Ascuns gi reuelat, passirn. Pentru sursele frlosofice particulare
ale lui R. Azriel, vezi Scholem, Origins of the Kabbalah, pp. 222-224, care 23.
vorbegte despre impactul lui R. Yehuda ha-Levi, Kuzari; R. Mosh6 ibn Ezra,
ibidem., pp" 221-222; Ibn Gabirol, ihide.m, pp. 445-446; Liebes, ,Sefer Yetzird' 21.
in R. $lorno ibn Gabirol", pp. 80-88; Scotus Eriugena, in Scholem, Origins of
the Kabbalah, pp. 314, 422,428,440; Porphyrius, ibidem, p. 447; douh texte
neoplatoniciene prezentate in Cotnmentary on the Thlmudic I'egends, ed. Tishby,
pp. 82-83, analizate in Alexander Altmann, Israeli's "Chapter on the
"Isaac
Elementso [MS Mantua]", JJS, vol. 7 (1956), pp. 31-57. Impactul unor versiuni
ale textului Liber de Cousis asupra inceputurilor Cabalei necesiti incd o
atenfie special[. Vezi, de exemplu, Scholem, ,Schtipfung aus Nichts", p. 109,
n. 33; gi Idel, Kabbalah and Platonisno", p. 331; ca qi Ginsburg, ?he
"Jewish

.li
t iii,

,:,rltl,.

r rl ll:
Iarl€uerua B grllsrlBqec aaunrzll arlurp BIolBrBd u1 g.rage.r os Ia orec ug ,trg-gg .dd aq
'uep!q! 'saqo1T p1 u e{ncsrp eluelrodurr 16 pen .g7.u,otdns 16 pe6 .IIrIpugE '60
grgcggnd IB nrcrpur un olsa qroA rnlsor€ elfFede epun ,16 .d prceds u; o!
'gg'd'olo.rrqeg uq1 ourol$ .Eulpr!4ay;a3lag{,,saqa11 fp."eogrrnd e",raqtl Iun
pq.rea r* a.redu 'eelsoce op g{eg snld ug 'psul 'prtzta nlag uy elrud e.reur oq
IBut eoc ug eleuorfuaur ololce .e?ce alrumuu 1u-1spe nB gurArp ee.rrpug8 ug pc 'f,q
aunds as eput 'yr17o74y npy waod, nqs Inrqalac urp IorrqBC uqr ourol$ .g rn1 AlX
e allsetns o-.r1ug e.rlpugE' rerse.rdxe eIB oluapocalue elrurnue ursg8 ps to
"p.rnd .V7 prli
lq1sod olsa Fc zaruqqns gs urf lxeluoc lsacu ul 'g 'd 'qa77o3a741-ot1 lo\\gayg
'1o1rdec ?soce ug sof reur €lncsrp ruol tEJ
a.rec e.rdsep 'IlI 'd 'qslurelleg ,pe,,pqqoy slsaaaC uo f.nluautuop ,rzuual$y .96 ar
'r0I'TL .dd ,lo1aaat ,g.re4-anEe.rq AJB
!6 suncsv
-qen 1$ rzen 'sof rBru l€lrc lI €A oc lxol un-rlu! ,uuo.rep ulp Brzg .E IL.ZZ -BF
'TZZ-0ZZ 'dd 'saaqcads '(v(
-rad maN :qopqqDx'IapI 16 rzaA .larrzy .g a.rdsep epfncsrp ,1o1rdec lsacu u! -s
'o,ttur rb yzaly'.to71lgcpXp,r laznplpJ €oracnpurl u1 ,1zr.re11-p €pnqa1 .g e1 16 ,g .d sas
'qa17o&alg-m1 rcfil&aygul 'e&(1F.reg e1elap,g49-16V.dd,t1o1oqqoy aq jlo sulEuo ql
'uraloqcg l€Arosqo B runc pdnp 'a.redu slsaJa$ n:1ued crerqa uarurol lsacv .IZ taz'
'7 plorydec uI lerlelep rcru aleproqe fE
U
.roa 1$decuoc nrrpca[" lsrluqBc un ,egg .I ,punlufl,-oq raps,ao; ureqg uaq qf
ao;, ura$ 'U rzal 'IorrqBC uql gnl plcedrur qns lquqo.rd .ocrlorgos fiurnl aIB oq
o?IBUI Isur elec elolcadse ur alsalac eru.rog rS a7,(t1 eundsuuJl orec lussorolut
it
lueur8u.r; un ruluod 'p7'u'o.ttut 16 :Zg-gg .dd,Tnbaaaq.ueuuegy lgg ,gg-gg 'dd 'lap
rqosoapuJ '99-69 'dd 'o1oqo7 atdsap gpnlg ,uraloqcg rzal ,eIBqBC rS
1o.r1qug eq
uq1 a.rdsaq '68 'd 'qDanzty,-or1 qsata6l-or1 uot&ag 13 yzen .111-916.dd ,(g96I
,gsg,uepp1) .
'(r
Ior?qoe uq! uolttotDs ap an1dosol7r1d 1 s,aty s7 'sgf
;1,ffTlf:#bce
s3o4qle uql 'ursse4 igtZ-t tZ 'dd '(g66I ,{uuq1g'.ssa.rg AN61S) rtfuiorlJ, qslmaf
Eu
'oz,l
puo rus?uolDldoaN '('po) uBrrrpoop .9..I uI .osuurnby pue sopruourrutrq :Ir^g Jo
ocrnos aql sE renEIA[.puE arnleorC se .re11u141" ,ura1sura1y1-sqqoq
ql1pl IzoA .6I
'V LT'd'(1961,.sse141
SSar
'a8p.r.rqueg 'sse.r4 {lrs.reirmn prBAr€H) anbtutlcatr paalpary puo luapuy uo lo
sclutrutq aql : fuoEa2yy,uew1lr1 { uof rS pe,r 116-96 'dd ,(g002 ,{a1e1.reg ,sse.r6 1n^
BJuroJT€C yo f11sleirrun1 us1uolo7doa61 ,seruag Burllned igpt-gtt .dd ,(I16I /[n
orE
'sr.ru4 'gggg suoqpq) austuo7n1doqTl aZ u! ,"11 g uerunH ;o uorldecuo3
.snurlold uI lnos aql pue rallBtrl\tr ul i(pn1gy :lr^u uo snur1o16" ,ueFg.g .o IzaA .gI 98
'I1G-1IZ .dd,uo8qag a!$ouC atlg,seuog .nldurexa .tC .
,(qd
ap LI
'806 'd 'ssnIBpuV-IV ur fqdosolru4 pcEsfry;o s8uruu€eg aqJ., .FI IS
S B-I
Berunorls 16 llgcre.rqe; ?6 '06 '6g 'dd'(996l ,urpesrua1 .r1ooy aeg-eq pBssow)
pBpIfl 'I ap 'pB4 'pyoaalpatu FtclDrqa prnpratll ap qpnls,uueur;ney p;aeq ;/c
'elcopedurg-opnosd InI alaluau€u.g u! plsolar pzelsodr o nc ruol€ru reurud ee.rec
-g$uap! f pen 'plou €oreolprurn urp seuof BI Earalrrurrl r$ umce.rd ,ggZ-LgZ,
'00U-66I 'dd '(OOO1 'sue4 'sauuor-ugsnSny sapn+g) aulolaoy anb7{y,1 suop
aus!?r.lcluory np spadsy'1e.rceq srofue.rg :ggI-gAI .dd ,(9g6l .sue4 ,y.re3y 'uo
.st1odoc,C1 ap arpuotcalv ,{e1p1 g.rpuy :2g-gg .dd 'n
luory ap aulrtcop ol arryoC .IO
'(616I 'slrBd 'uor.reururelg) aus!?qcluow al rns .qcend salJ€qC-rruaH IzoA .gI
'g?I .d ,auuatp4onQ
a18,m717 oI rns arloluauuoC ,auo.rgp ou
op IaFzV 'eufug-peg $
:ggf-gz? 'dd,t1o1oqqoy atq Jo sur?lro.ualoqcs IzaA .gI pu
'gg 'd '(tg6l ':Iro AroN ,e.tpuo1y aqo$?rv,ssog pr,req lC .Vt lgg
'g9I-6tI 'dd '(Z16I) IIITX .Io^ ,VC1H,lqdosopqd qsl,raf 'sJ
IeAolpar^[ u! I^gJo ser.roeqg,"'E.requrnlg f.r.ru11 rzarr
,prs€roJae BrJosoIU ug
1nlnpr 'IB
JnIntoI p p.reueE nrpnls un uluod .0?I .u ,o.ttur 13 .."1q8noqJ, erndo., ull
.d ,rlDpqgox
/p .lgl
teqneq '1ueca.r geur '1za,r u{,ftg1 .rug rn1 lnpedrur a.rdseq
98r V,I,NS'LSTXS yOfiCSUd yCr.wJ,SOdr vuNnlivAlud
 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

din nimic, infeleasd ca un concept pozitiv, sar:. hyperesse, gi viziunea lui Ibn
Gabirol.
25. Yezi, de exemplu, Tishby, Studii dzspre Cabala gi ramurile sale, vol. I, pp. 3-35;
Scholem, Origins of the Kabbalalt., passint; Gottlieb, Studii d.e literaturd caba-
Iisticd, pp. 59-87; Yajda, Le commentaire d'Ezra de Girone; Pachter, Roots of
Faith and Devequt, pp. 13-51; Valabregue-Peri, Ascuns gi reuelat, pp. 66-83,
precum qi introducerea lui Abrams la textele pe care le-a editat ln Ager ben
Dauid: Opere complete.
26. Yezi, de exemplu, introducerea lui Tishby la editria sa Comn'tentary on the TaI-
mudic Legends, p. 37, gi ceea ce noteazd el la p. 89, n. 7. Mulfi alli cercetitori
au adoptat viziunea lui Tishby.
27. Despre necesitatea de a distinge intre aceste Ecoli cabalistice, vezi Bezalel Safran,
,,R. Azriel and Nahmanides: TWo Views of the Fall of Man", in L TWersky (ed.),
R. Moses b. Nahman (Ram.ban): Erplorations in His Religious and Literary
Virtuosity (Cambridge, Mass., 1983), pp. 75-106; M. Idel,,,We Have No
Kabbalistic Tladition on This", in ibid.ern, pp. 56-73; ddem, ,,Nahmanides:
Kabbalah, Halakhah and Spiritual Leadership", in M. Idel, M. Ostow (eds.),
Jewish Mystical Leaders and Leadership (Jason Aronson, Northvale, 1998),
pp. 15-96; idem, Kabbalah: New Perspectiues, p. 365, t. 54; idem, J{iqmat
'Eloha. Despre divinitatea sulletului la Nahmanide qi in gcoala sa", in S. Arzy,
M. Fachler, B. Kahana (eds.), Life as a Midrash: Perspectives in Jewish Psychology
(Yediy'ot Aharonot, Tel Aviv, 2004), pp. 338-380 (ebraicd); idem, ,,The Land
of Israel in Medieval Kabbalah", in L.H. Hoffman (ed.), The Land of Israel:
Jewish Perspectiues (University of Notre Dame Press, Notre Dame, 1986),
pp. 170-187; i.dem, ,Ihe Secret of Impregnation as Metempsychosis in Kabbalah",
in A. gi J. Assmann (eds.), Verwandlungen, Archriologie der literarischen Kom-
munikation IX (Miinchen, 2006), pp. 349-368; ident, ,On Jerusalem as a
Feminine and Sexual Hypostasis: From Late Antiquity Sources to Medieval
Kabbalah", in M. Neamfu, B. Titaru-Cazaban (eds.), Memory, Hurnanity and
Meaning: Selected Essoys in Honor of Andrei Plegu's Sirtieth Anniversary
(Zeta, Cluj, 2009), pp. 75-85; idem,,,La historia de Ia Cabala a Barcelona",
iar recent, intr-o manierd mai detaliat{, in idem,,,Comentarii despre secretul
din'Ibbur in Cabala secolului al XIII-lea gi semnihcalia lor pentru infelegerea
Cabalei la inceputul Ei in dezvoltarea ei", Da'at,vol.72 (20L2), pp. 5-50, vol. 73
(2012), pp. 5-44 (ebraicd); idem, Curs la Cabala (Barcelona, 1985), pp. 59-74;
Valabregue-Pei, Ascuns gi reuelat, pp. 148-161; qi Afterman, Devequt, p. 286.
28. Unicul caz in care am detectat o asemenea disculie se gdsegte lntr-un Comen-
tariu la istorisirea Crealiei atribuit in unele manuscrise lui Nahmanide gi
publicat de Scholem ca atare. Vezi Scholem, Studii despre Cabalo, pp. 100-102,
109-110. Pentru anumite motive pe care le am sd nu accept corectitudinea
acestei atribuiri, vezi Idel, ,,We Have No Kabbalistic Tradition on This",
pp. 51-52, n. 3; vezi qi punctul de vedere similar al lui Abrams in Ager ben
David: Opere conplete, p. 301, n. 5. Vezi mai jos qi disculiile noastre referitoare
la acest scurt tratat.
29. Schneider, ,,Mitul Satanei in cartea Bahir".
30. Gavarin, oProblema riului"; qi Pedaya, ,nDefectu gi ncorectaren".
31. Scholem, On the Mystical Shape, pp. 64-71; Altmann, ,,The Motif of the
"Shells""; Gavarin, ,Problema rdului"; qi Farber-Ginat, ,,Coaja precedd fructul".
32. Despre aceste doud comentarii, vezi ,,Introducerea" lui Tishby Ia editia sa
Commentary on th.e Talmudic Legends, pp. I-)OX. Despre comentariile textului
Facerii la inceputurile Cabalei, vezi Gottlieb, Studii de literaturd cabalisticd.,
pp. 59-87, iar pentru literatura zoharicd, vezi Michal Oron, ,,Comentariile
textului Facerii gi semnifrcalia lor in studiul Zoharului", Da'at, vol. 50-52
uO :DuoraC to orzg tqqoy'srae4tr :(666I ',t1s.raaru1 ue8rgcrl4l uralsa \ 29
^o:t€
'ooz€urelql) sarrp]uaut'.uoC cl?sllDqqox raqlo puo s8uog to Suog a1fi uo Atoluaut oF
-luoC :DuoraC to uotuo1og uaq Drzg ryqoy'(pe-t1) {porg qlag 1691-961 'dd 'pa
'(696I 'Ined'y ry e8pellnoU 'Brpuo.I) tustcrlst141 puo tr1doso\tt1{ sno8qag u7 FI
salpnls 'utapt uy'*uor1uo.r3 eql Jo ourrlcoq cTuIqq€U aql uo aloN V" 'uu€ur11y ES
rapuexalv ituolgg ap orzg.p ar?olualaurc) a7'epte6:gg-g 'dd '1 '1ol.'a1os a7'1,t '"In
-ntuo,t 76 opqoC atdsap rrpnlg 'fqqsq, 'nldurexe ep '1za,r '1s11eqec lsece a.rdseq '67 oql
'VgZ, 'd 'tlo1oqqoy
aIfi Jo sut8rro 'uraloqcs va '11
'1 plolrdec uy'otdns
rzol prual €lseace ed elpur 1'eIN'ILZ,-1LZ 'dd '"fpog 6uru.rogre4 oql uO"
'1ep1 lzen 'a1fea.rco.rd ur.rd puprp eeur5eurr pugprlosuoc'gl€apl FroIuBm o-rluI O.Ier
pzeauolfcun; rods .rer'plucgund also oJ€c 'gunrsuedxa e errrlrzod rrrnleu e e.re8 uaq
-elefug o-.r1ug pzuorpBcul as elseacy 'r3.re1 reur 'ar€ouolu€ .ro1ec eldnse 'rrz.rg1 '.sI
reru roloc B gcrpe 'e.ruoy.ra1u1 lllplgua eelelrror.redns BI oruolrJaJor Blrc ruol BO
el orBc ed .roplfncsrp 1n1epury ed selefq U B oulAnc es 'p1 plndatul BI nu 'z0
.rur '1uuor{uuBruo mlnseco.rd p1rS.rg;s BI psrJcsap alse uaunrfce;.rad pc pldeg 'gp
$
'lel 'u rqasoapul 'sns r€ur ep 1 p1o11dec -ua
u1p alfearcord r3 puluras lnl€rra]€ru ardsap elpfncsrp 13 lzen '69Z-89Z 'dd '98i
',,fpog Surur.roJrod oql ug" 'uapg itgZ-OgZ'89-lg 'Ig-09 'dd 'so.rg' 6, Itopqqox :vL
'IopI :(pcr€rqa) 6gl-8gl'dd'(1002) V7'maloag mo7',,epmoutlultr IS acrurqur 8L'
rrrnl€Jolrl plndecul 'rfpuruy as € ep 16 p.reg $ B ap Bcuruod rS nezeuurnq Tnl BAI
eaur8erul" 'runeq.re{.ro1 .rptr:69-19 'dd 'tII 'lo^'(686I '{ro1 'ouoz) pr€lA
^{oN In1
ri\aqfl€I4tr op 'p€r+ 'tpog uotunp aqy to ,C.to7srg o .toJ sryau8olg '('spa) rzEJ tuB
erpep 16gupp€N BuoruBU taqeg 1aqar11 ug '"qepqquy puu uorlrpe.\L crurqqeg fua
oql 'alqlg /$orqag oql ur luorurepue8ug go z(pog eq;," '11sdo141 solr€qC IzaA '69 pu7
'
Lrt-ZVe'dd'ap7dutoa atadg
:p1noe uaq n6y ug alucqqnd oIBs aloleler€d erlurp oloun uI rS 961-p61 'dd IBA
plceds u! Iza^ '1xe1 rnlsace lraulod 'roIBqBC p docs €c Jolalcn{ nrecnpold
ag
-7U
1n1eopl e.rdsaq '96I-g6I 'dd 'epfen 'pa 'utt1oqqa1tr unroaa1 alqsary uJ lecrlqnd
'.f,Ir
'TagJoatg Darlslro?s? DI Inlroluaxuop '1enur$ uaq Josol 'g 'nldruexe ap 'pen 'gg
'Z?-gg 'dd'"r{€pqqsy pue sapruoun€ntr" 'lopl rza,r'1np.rard Io Insuas epasod,re 1e '(9€
:TA
pc opruourrelAtr rn1 urluele.rd e1 arfcea.r o ec 'gura1 Blsuoc€ ad acrlsqeqec rr{ncsrp
elaurr.rd e.rdseq 'Ilreluaruoc olsac€ ap a1e8e1 alcund Blolgc lrncs ed su11e ne
pu
t8o,
'lqqsl.l rS ureloqcg rqosoapu! 'r.ro1g1ec.rac rfpur rey41 '96-26 'dd 'Kroaqtr lDn$al
pun sgducsnuDry cltslloqqDx €s Borercnl rS ec 'luaurlred rnlnleueleur e rf.rgd 'f,z
rreru I€ru raloc B surerqv IoIUEO oJlpc op €oJ€crlqnd r$ urnce.rd'ggg-Ige 'dd lou
'ap1duoc a.ndg :pmnq uaq .niy rS :(pcrerqo) 6tI-gII 'dd '(086I 'u41esn.ra1 '(96
urp Fcr€rqg Balelrsralrull '1e.ro1cop ap pzal) prorafl o(tzodtuoc t6 psoot?qa,t '('
ti p1otcos oclt'trc 'acqs'tpqoc .tola1ndoutl4 'qpunx-pH ntag $ qoJpd-DH :sal
raylag 'uo.rg-.rruqsnx 1eqalntr :OZy-AAZ'dd'saqctaqca& '€p[e1 :19-69 'dd 'pc?lsll oN
-oqoc prn?oraql ap ??pn$ 'qo\+log prceds u! rzaa te.re1r1 ue8 lsece e.rdseq '19 t,
'6IA 'd 'tlo1oqqoy a1# to su1?uo 'uraloqcg '99 '('p,
'zz'd 'uB;
'o1oqo3 atdsap npnlg 'uapt |SOZ-ZOZ 'dd 'tlo1oqqoy aql lo su1?1lg 'uraloqcg 'gg
'8r-69 'dd IJOl
'sorg 2t'
Ltopqqox'IepI I* igtZ-ttZ 'dd 'tlo1oqqoy aql to sut8t.tg 'ureloqcg '79 -10
'I?I'd'alaTdruoc atadg
:ptaDe uaq.o6y IS:16-06'dd'(IIgU'sale8uy so1 'urqesnrel 'qnroqC'seu8e141; uaq
,Qoaqg pn$al puo sldltcsnuDry cltslpqqoN'uapt i29-99'dd '(966t) gZ 'lo^ '88
'uor?qag lo IDurnoI' aqg'uernqerallT rlsy'aaf ur IarrlB{V Jo raarpC aq6 :8ureg lo
clleEuy o1 edeqg oU1aIO tuo.rg" 'surerqv IaIUBC rzerr 'e.releldralur plseece -D
e.rdsep ollnru reru nrlued re!'VIZ-ZIZ'dd'tloyoqqoy aI#lo sul8rro'uraloqcg 'gg :99'
'rrJBluatuoc ror? alac arlurp oJBcag uI
rnlnFr oIB runlzr^ alFaJIp ap rS pdnco os orBc '(?crBrqa) 66I-88I 'dd '(9002) uqI
,8r viNuJsrxs ycscgud YcrJvJsodl vsNnriv^lud
188 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

the Kabbalistic Meaning of the Mizvot (tezi de doctorat, Brandeis, 2002X qi

Afterman, Devequt, pp. 227 -265.
43. Scholem, Cabala in Prouenla, p. 198, Origins of the Kabbalah, pp. 264, 268,
279-282,427, Ei Studii despre Cabala, p. 29, n. 90, vede acest terrnen ca o
traducere a termenului latinesc essentia. Vezi gi traducerea acestui termen
in Cotnmentary on the Account of Creation al lui R. Ilhak Orbul, in Joseph
Dan, Ronald Kiener, The Early Kabbalah (Paulist Press, New York, 1986),
p. 81, precum qi ca traducere a lui Sed-Rajna a recursului lui R. Azriel la acest
termen in Comrnentaire sur Ia Liturgie Quotidienne, pp.27, n. 9, 30, L27-L22;
ryi ldel, mai presus de Sefirot", p. 277. Totugi, forrna ebraici a cuv&ntului
"Sefirot
gi utilizarea lui ln anumite cazuri abia daci reflecti o astfel de propunere.
De asemenea, ipoteza ci existi havaiot fdri formd pare a fr o problemi din
punct de vedere conceptual. Tbtugi, se pare c6, eristentia este un termen ce
apare la Ioan Scotus Eriugena, iar traducerea pe care o ofer eu aici, unndn-
du-l pe Yajda, Le contmentaire d'Ezra de Gdrone, pp. 26, 52, 295, entitis, at
putea servi mai bine la infelegerea unora dintre fragmentele cabalistice. Vezi
Kristell Tbego, ,,La subsistance des existants. La contribution de Jean Scot
6rig0ne ir la constitution d'un vocabulaire latin de l'6tre", Choro, vol. 6 (2008),
pp. 143-180, in special p. 159. Trebuie si remarcim ci numai forma de
singular este utilizati in Megillat ha-Megalleh de Bar Hiyya, in unele cazuri,
pp. 17, 18, 23, 52, deqi intr-un sens diferit, ca rellectdnd procesul aristotelic
de generare. Vezi totugi infra, n.59, pentru posibilitatea ca qi eseniele sA
reflecte trdsituri ale unor hauaiot.
44. Cf. Tanna de-Bei 'Eliahu Rabbah, ed. M. Friedmann, cap. 17 (Viena, 1904),
p. 85.
45. Acesta este un responsum al lui R. Ezra, care a fost publicat de Scholem, Sfuddi
despre Cabala, pp. 29-30, corectat in conformitate cu Ms. Paris BN 859, f. 25a.
Termenul hauaiot revine in anumite versiuni ale Comentariilor la istorisirea
Crealiei scrise de cabaligti provensali gi geronezi. Vezi, de exemplu, textele
publicate ln Ager ben Dauid: Opere com.plete, pp. 310, 311, 314, 325, 326,
338-339, 340-341.
46. Yezi R. Ezra, Cornmentary on the Song of Songs, p. 494: Scholem, Origins of
the Kabbalah, p. 279; Gottlieb, Studii de literaturd cabalisticd, p. 531. Vezi
qi ldel, Kabbalah: New Perspeetiues, pp. 181-182, gi Huss, Monturi din aur
fin, pp. 109-110. Vezi qi infra, n 173.
47. Yezi qi diferenfa dtntue middot qi hauaiot lntr-un alt fragment de R. Ezra
care va fi citat mai jos.
48. Vezi Cornrnentary on the Account of Creation al lui R. Ezra, care face parte
din al siu Contmentary on the Song of Songs, publicat in A.ger ben Douid,:
Opere complete, pp. 320-321.
49. Vezi qi Commentary on the Aecount of Creatian al unuia dintre primii cabaligti,
putin cunoscutul R. Yosef ben $muel, citat in Meshiu Deuarim. Nekhohim, ed,.
Vajda, p. 193. Distincfia conceptuali drrrtre havaiot qi sefirot in interiorul cirora
se gesesc cele dintAi este detectabild pdnd la mijlocul secolului al XVI-lea.
Vezi, de exemplu, comentariul lui R. Mosh6 Cordovero la cartea Zohar,'Or
Yogar (Ierusalim, 1986), vol. 14, p. 177 qi indeosebi p. 190, unde termenii
'efes, tohu - descrigi ca prima qelippa - qi havoiot apar impreuni cu conceptul
de limitare; vezi qi simbolismul punctului, liniei, planului gi corpului, existent
la R. Azriel din Gerona. Vezi gi Cordovero, 'Or Yaqar (Ierusalim, 1966), vol. 1,
p. 13, unde este descrisi afrnitatea dintte havaiaf gi gindirea divind, gi vezi
de asemenea ibidern, in comentariul siu la Tlqqunei Zohar (lerl'rsalim, 1988),
vol. 3, pp. 224,249-244,270. Citeva discufii despre houaint in sensul Cabalei
 'L6V 'd 'tlo1oqqoy aql lo snlEr;g 'uraloqag rzoa 'gzauo.rat B1eqsC ug a$q ec
Io[B
ttouqqdg o;gfas a.rdsaq '?orcaoq Bc osrrcsap luns a?sncpl op olaureoc apun '(88
'B8g J '?62 uBcIlBA 'sI I /r :ggt-agt 'dd isan4cads.tad maN :qDIDqqDN'IapI Jc lzo
legfeueure ap lnsaco.rd n.4ued proJularu o ec tor.ragul cr+orgas Inruawop u! 'r'l(
eluluuldsue.rl luns oJBc 'qmuqEo77 u! olsncptr ap our€oa olnasnurur.roun rafual lual
-sfia € Brzg 'U orlgc ap aararrcsop na e.reduroc os V '€Ig J 't6Z u€crle1 'sI,1I '09 Inld
'68 'd '? 'lo^ '(Z96I lluo
'rrlpasrrrol) ,taboi7.tg,'o.ra,rop.ro3 rzoa 'e.reolgupruase a1'r€oJ egsa.rdxa o ru1uad ro.
.rq 1691 'tZI'?IT'dd 'upfun 'pa 'un1oqt1a71 ulrona7 nnlsary:gOt 'd Kqqs[ 'Ba
'pa 'spuaEaT crpnupJ aql uo tloluauuoS u! arelruirs aprplnruJoJ $ perl '69 BIO
'0Ig 'd 'ala7duoc atadg 'pa
:ptaDe uag n6y q rS lggg '96? 'dd 'II 'lo^ 'Ia^eqC 'pe 'uoquog-Dq pnIX .gg 'gsl
'tlloruas
mlnrualsrs B ?JBorJoJur Balred e1 arrraJar uc 'guuoplueurqeu rBru Eroru€ur o-J?uI :?10
prcaoq Inuourral gzeazl1ln la'lg'd e1 'r$n1o;, 'gg-tg'gg'gZ'Il'dd 'uaqoC'pa o?rE
'p,nqsap IopE?W'selurqelq uq1 13 rze6 'g0I 'd 'r(qt{slJ 'po 'spua&a7 c?pnuIDJ
aql uo 'Cloluatuuog ug 13 lugg 'I 'V6Z u€crlp,A 'sy7'spuaFa7 rtpnupJ aql Brz
uo t.toluatutuoC nps p rS runce.rd '8Ig '0Ig 'dd'ala1dutoc atadg :ptaog uaq
raSy = lggg 'd e1 eeuaurase ap 16; g6t 'd 'II 'Io^ 'lo^pqC 'pa 'uoqtuog-oq nntrx 'Lg JND
'gg-?g 'dd 'uaqoX 'pe '1o,nqsai1 '€al-AIX
Top?tytl IE lzay'
Inlocos ug gqeqold 'nrz.rgi1 pur 13 rzal '69'd.'o1oqo7 atdsap 4pn1g turaloqcs 'gg Jo s
'l0g-g0g 'dd'auqeg qocop ap ayqdoso1lz1d o,7'gtf,ay'Jc 'e1es alasrns ug 1S aurqgg
eI u1,rlp lnlu€ou e.rdsap allunrzrl 1S pe6'6gI-IeI 'dd'(066I 'proJxo '{ro ,$oN) 'gag
tqdosqlq4 puo tustct4sfi141 :ssausnolcsuoC a.m1to ualqord aqJ '('po) uerurod .C)J aIel
n.urslcrlsfry qsy*\of ur ssauSurqlolq
Faqog u; 3o ldecuoC aq[ tul/if 'I1lell\ oaJu
1eFn?O 13 i97'u '6II 'd rqosoopuJ'6II-18'dd'*s1qcr51 sne Eungdoqcg"'ureloqcg 'e97,
ul olpru IBur lzo^ 'pcsure.rrra €crlslru u! urirrp mlnluBeu errzgelour e.rdsaq'gg !!pn
'gn6-6g7 'dd'*got{ag ap snse.rd reur 7o.rgfag" 'IopI IS il
'u '69 'd 'spua&a7
clpnuPJ aq? uo ,t.n|uarutuo3 es e1f1pa u3 ,(qqsr;, rnl e losqns op Blou 'vg va '(t0
'gBJCY urp IOnruBS
uaq {BrIiI "U rnl oFr.rn1"rFIAI" '? 'dec 'o.ttut 1* pe4 'ggI-ITI 'dd '(tr66t '.(uuq1y Psa
'sse.r6 tr1qng) ruEnoq,1 qslmaf pup lasruotDldoa1; '('pa) uatupooC 'g uuoT cIal'
u!'oofl ol aruoC uu3 eldwrg pue orro sl l€rl&\ dpo elduug pu€ aug sI lerll\ 'gn
ruorg" 'uuurfg rnqpv '.ro1goso1g Beunrzrl nc rA '1 plolrdec p11$.rggs e1 'sns op
rcur eredruoo as y 'ZZy-IZ1 'dd '*plcnrg gpace.rd efuog" 'luurC-Jaqrad IzaA 'gg '(80(
'6Ie 'd 'ap1d'tuoc atadg locs
:ptao1 uaq n*y uy 'uoTXoatp to gnoccy aql uo ttnluauuoS 'e.rzg 'g lzoL.Zg !zaA
''09'I0I 'gg 'dd 'saqctaqcag JB '
'€p[BA 16 iIgI 'u 'lg7 'd 'qopqqoy erlt lo su1flt.t6 'uroloqcs vet '7a6Jod1tg -u9u
erdseg 'Itg-8gg 'dd 'ap1dutoc atadg :pno6 uaq .nfy ug elucrlqnd 'uoqoarC et U
to Tunoccy aqt to salro?uaruluoJ ug '1anur$ uaq Joso1 'U InI 1e 1ec rS '169 'd ulp
'uaptq?'py*eq uaq .re$y 'U rnl lmqrrt€ I€J '6Ig 'd'ap1dtuoc atadg :ptoag uaq 'oJat
,rady ug aluclqnd 'e.rzg 'g ap uo?lDDrC lo Tunoccy aql uo sauDluauuoC IzaA 'Ig FTN
'6gl-lgl'dd'saaqcadsrad maN izzt
:qopqqnx '1ep1 pan 'asBA nus oXuaunrlsur nu 'auurrp rrJnleu efuase luns lssJr
To.nJas gc ezelodr nc gzee.rado aruc 'apru€urqeN Inl epoc$ u3 plsrxo nu runrs '(986
-uedxe rolqnp B Bs nuooJ '1o.tglas nc p.rn1g3e1 u1 a.rede Ta\$odgu Inqro^ 'ggz 'd qdas
'ruap?q! EsuS 'yaluad rlont 1b tturuad't7oo4 'yqa6atu uc aunrsuudxe ap eeralnd uau
alrcsap awc'Vg7-697'dd'ela1duoc atadg :plnoq uaq n&y ug pr BO uaq .re6y 'g oBc
rn1 urfncslp rzal"'1o.tglas ug ueunrsuedxo pugclpur Bc purcpppr Blseacp a.rdseq 'gg 'ggz
'fII-gII '0II-60I 'g0I-I0I 'dd'ugl rnp ulp unluory,ssnH rzaA
'zod ualay 'JDqoZ €l !^BrI uaq uorur$ 'U rnl 1nrreluoruor u! unsg8e.r ezeuo.raE
F:(
68r V,iN[rSrXS YCUCSUd YCITVJSOdI vtrNnr.iVAIUd
190 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAI,

61. Ms. Vatican 294,f.31.a. Formularea nu este clard:. regumot ha-havaiot. Aceastd
sintagmi apare de mai multe ori, deci nu este o gregeali. Eu presupun cd
expresia hauaiot regumot ge referd la stadiul de hauaiot distincte, foarte
probabil atunci cdnd ele posedi o form6, gi poate sd reflecte un concept mai
apropiat de esenfd. Despre hauaiot regumot, vezi R. Ilhak Orbul, Comm.entary
on Sefer Yetzirah, p. 3; ryi Afberman, Deuequt, pp. 203-204.
62- Yezi J.C.M. Van Widen, Cahidius on Matten His Doctrine in the History of Pla-
tonisrn. A Chapter in the History of Platohisnt (Brill, Leiden, 1959), pp.724-128.
63. Vezi R. Ezra, Commentary onthe Song ofSongs, p.483. Vezi gi ibidern, p. 505,
unde R. Ezra recurge la expresia beli perud, adic4,,flri separafie". in qcoala
lui Nahmanide insd se spune ci frecare Ma'amor din cele zece cuvinte creatoare
a creat o hauaia,, iar havaiot sunt descrise ca sefirot, Astfel, havaiot sunt ln
mod necesar zece, sau mai pu{ine, qi nu se gdsesc ln seftra Hohhrnah, ca in
gcoala lui Ilhak Orbul. Vezi totugi Nahmanide, Commentary on the Pentateuch,
ed. Chavel, vol. I, pp. 15-16; Idel, ,,,Sefirot mai presus de Sefirot", pp. 244-249;
qi Elliot R. Wolfson, ,,By Way of Truth; Aspects of Nahmanides' Kabbalistic
Hermeneutic",AJS Reuiew, vol. 14, nr. 2 (1989), pp. 158-159. La Nahmanide
qi comentatorii sdi, havaiot sunt legate de cele qapte zile ale crealiei, refe-
rindu-se astfel la un nivel inferior din domeniul sefirotic, in comparalie cu
concepliile existente in qcoala lui R. Ifhak Orbul. A se compara totugi cu
pseudo-Nahmanide, Comntentaly on the Account of Creqtion, care utmeaz6
in privinfa acestui subiect gcoala lui Ifhak Orbul; cf, fragmentul ln Scholem,
Studii despre Cabala, pp. 100-101.
64. Cf. Comrnentary on the Song of Songs, pp. 483-484; Farber-Ginat, ,Coaja
precedi fructul", p. 127, n. 60.
65. Scholem, Studii despre Cabala, pp. 29-30.
66. Vezi citatul din R. Ezra existent in Meshiu Deuarim Nehhohim, ed. Vajda,
p. 124. Vezi gi ibidem, p. 725, unde intunericul lnconjoari focul. Sursa pare
a fr comentariul lui Ragi la TB, Hagigah, f. l2a. Pentru simbolismul lntune-
ricului ln culturile arhaice, vezi Mircea Eliade, ,,Le Symbolisme des T6nbbres
dans les religions archaiques", inPolaritd du symbole (Brouwer, 1960), pp. 15-27.
67.Yezi gi Commentary on the Talrnudic Legends, ed. Tishby, p. 93, unde totul
este descris ca existent in gf,ndirea divind, care este echivalenti cu Hohhmah,
lntr-un mod despre care se spune ci este beli hefseq, adici IHrd lntrerupere.
Vezi qi ibidem, pp. 82, 104-105.
68. Commentary on the Song of Songs, p. 483.
69. Scholem, Studii despre Cabala, pp. 29-30. Trebuie menlionat faptul cd acest
calambur solet lpesolet se afld intr-o scrisoare scrisi la Barcelona in prima
parte a secolului al XIII-lea, ln contextul unei controverse referitoare la o
afacere obscurd din familia lui Nahmanide. Vezi Bernard Septimus,
"Conllictul
privind autoritatea publicd in perioada controversei asupra cirlilor lui Mai-
monide", Tarbiz, vol. 42 (1973), p. 400 (ebraicd).
70. Commentary on the Song of Songs, p. 483. in al s6u Commentary on the
Talmudic Legends, Ms. Parma de Rossi 1390, f. 115a, care este primul manu-
scris datat al acestui comentariu, R. Ezra pare a face distincfia lntre a doua
sefird qi un nivel superior, pe care il numegte Mahagaua tehora.
71. Pentru viziunea despre Beriy'a ca referire la ceva chiar mai lnalt decit
"gAn-
direa puri", vezi R. Ezra din Gerona, Commentary on the Talmudic Legends,
Ms. Vatican 294, f. 37b. tn cdteva alte cazuri din qcoala timpurie de Cabala
a lui R. Ilhak Orbul, Beriy'a este un act de separare qi purifrcare, bazat pe
o falsi etimologie care leagd rddi.cina BF' de rdddcina BRR. Yezi gi inter-
pretarea acestui verb de cdtre R. Azriel, menlionati infra, la n. L26.
 'D,lrqqpw :Fululop
.
r-ar€c Ioc elso BaIIorl [B rBr 'alurEu! rBur 4Buolfuaru IrsSuI roP rhBltoc uncard
o
'..rbEugugclpu '.ros olse Punq 1eur eunlsraA o.gc eluod tep 'tttos Pcr€rqo uI '16
'lxol u! 8
t
?l€llc olsa oJBc Boc 16 e1.rud eurud e.r1ug erfrzodo o IoJlsB pugorc '"le.reo1p$oc
-ggiug ue.ralnd also 1nrl e 'ee.rupdpls olso mrl f,' else IFnIsro^ e alred Burlrd '06
'sof rew lelpolrq €opol urol urnc e$e 'prou aP eelred uI gclpl/ '68
'E-Z $$ B
'6II 'd'suterqY'PS'88
'Z?T-M'dd,'san4cads.rad maN :qpqqqox'1op1 pen'19 -
'98U-992'dd ?
' lnba aaq'ueur.rolry tS :lgf -glt' dd' 1o1aaat 76
suncsy':.l:e4-en8erqepn : 96-1'dd
-
'auualppon@ ati.mxt7 o'l Jns arloluatuutoS 'eut31g-pos luaca.r Isru J€r 'so[ ruur
ap dqqs11, r3 ureloqcg €I €ora?fiurJl 'nldurexe op 'rzal 'lslleqec lsece e.rdseq'99
o
'gLZ'd'qo1oqqoy atp Jo sut?tlg 'uraloqcg FeA '98
8
'6gg 'd 'aya1dtuoc atad6 :pyoog uaq a6y'pg
1
'Ztl-l?I 'dd'saaTpads.tad maN :qDPqqoX'uapt ig11-11l 'dd '(866I)
g '1ott'trldosollqd puo |t!Enot11 qstmaf nJ Toutnol '.ouo.rop ut q€pqqex
puu 'ursrcrlsi(Ii[ 'Ien1IU uo s{JBruoU aurog" '1ep1 rrzet'qzauote8 epqu3 Nluad '88
'gg-Zg 'dd 'o1oqog atdsap npnlg 'uoloqcs ep glucqqnd elolsrde \zo1'68 ,
'lxaluoc lsace u! alupu! rcur eleuorfuou lsoJ nB arec 'qo'nJas nrlued gclPY 'I8
'69 'd 'I '1oir, '1eleq3 'pe 'uuqlaoy-ml PalIX u1 'qol lo Eoog a'.!1 uo ftoluaru '
-uoC nqs IB uI apTuerrrqeN op l€zerJrred 1so3 e lxol lsacv 'q7V-ZSV'dd'utaptql 'gg s
-
'II 'Ior,, '1e,reqg 'pa 'uoqlu,a-oq ?aailxug 'sF,o5.;/o EuoS aqt uo ,"oruufjlu"| 'u,
',pul^Tp ea.rrpug8ri '
BIITIB:IIC-opnosd rnl I€ ngr BI unsuodsagl''1 'dec'otdns snp€rl cge.r8rdeopnesd
crlsqeqec psundsg.r nc 1S e.reduroc os V
'II8 'd 'surerqy 'pe'ap1draoc atadg
:pno([ uaq n6y ug lecqqnd 'Tatfoatg Darlslrols', DI nlrolualaoC nps p rS IzaA'81
'96t 'd 'II 'loa
'Ia^€qC 'pa 'uoquog-pq paflX u7'sfluog Jo SuoS aql uo fitoluatuutog 13 pe6'4 t
'g8p 'd 'II 'Io^ '1erreq3 'pe'uoqtuog'Dq lanqx'9L
'ggZ-LgZ 'dd 'uaptqt rS lza,r 'loroaoq e.rdsag 'Itg 'd
'.nlIIdS sBAr 1I pue sseuFurqloN 01 lno paIIEC oH puvo" 'seur6 pzeelueuroc
II umc e6e 'euuecray I$ 'lI 'u 'ZV6'd'ulotylag ep snsa.rd pw TottJag"'pp1
u! lellc 'uue8ngg snlocs uBoI rnl plueur8e.r; uI rzal ',,ofuose" rS cueunlul a
n4ued 'Brg 'J '606 uoqcu$I4 'sI I u! luols5o '862I uI ulap lerdoc 'nr.rnd c
-rrr$ op plsap'1o.rglas acaz apc atdsap nz.nlualloJ Inurpoue ug'rB IzoA'I 'u :
'9L ,t
'gg-gg 'dd 'spua&aT npnlapJ aUi uo troiuauluo} u!,(qqqJ InI acrBuror \zo/\
'70r 'd
'r(qqs.r; 'pe'spuaFra.1 4pnuloJ atp uo ,C'toyuaruuoC lzoy 'qra,r 13e1ece q lalrzv 'g
gn1 ea.ra8.rnca.r lefuengul e r$ lrcrldxe pour uI rcIB Elsrxo - AAg alsa luzllrln
Fqra^ - e.recgpnd 16 np.r a.rlurp e.rn1p8a1 Fc ruoturlqns Fs aulAnt oS
'II 'd
;qo7oqqo6-ot1 ,
?apnuv, u1 glecrlqnd €ounrsroa IzeA 'BaI-II1;1 IE rnlnc€al e lflpd
Bnop B-ep relac lnlndecu! €I slrcs 'aoJ uaqs raPX 'ulQ>I urp IrrBtIBrqV 'U '
ug 1eldoc 1so; e lueurEerJ lsocy '48? 'd 'II 'Io^ '1eleq3 'pe'uoquog-Dq ?ao$X 'tL
'ar€olprrrJn elou 16 lzen ' ,,11e" op col uJ .,un" lcop pug8ep 'uo?lDuout?
aun p alqluasua ?/z Bc acnp€J1 a.rec 'gg 'd 'auo.tVp ap oJzg.p al?Dtuara'uoc t
a7 'epfen IzoA 'Pzacu€.r; €qurq uI eracnp€rl o uluod 'aoJ uaqs nlay'u19y
urp porloxv uruqerqv 'U uI aluolsrxa Iolu€IrBA 1rlr.r1od ',e$eueure g.rn8urs
o rA nrdlcur.rd .rn8uls unu aU Ps mqo4 .re 13 pleuo.ra olse €aunlsroA lrqeqoJd '81,
'?gV 'd'n 'Io^ ilo^€qC 'pa 'uoquog-orl lan?lx 73 7ze6'47
16r viNu.tsrxs Yoscdud Yclrr/Jsodl vsNnliv^Iud
192 TREI TIPTJITI DE RAU PRIMORDIAL

92. Versiunea nu este clar[. Vezi corectura lui Tishby, Comnrcntory on the Talntudic
Legend.s,p. 92, n" 10, care propune o plauzibild versiune KH 'Auir, adicFt
potenlialul aerului. Fragmentul urmi.tor vorbeEte despre potenlialitate Ei
actualizale, ca gAndire Ei, respectiv, ca faptd.
93. Vezi expresia hitpaqgetut lm-ruab., care apare in repetate rdnduri in Cabala
geronezd. Vezi, de exemplu, R. Ezra, citat in Tishby, ibi.dem, p. 88, n. 2. Ea
reprezinti expansiunea primei sefre in cea de a doua Ei rolul formativ pe
care ii .y'oacd aceaste expansiune.
94. Pegitut.
95. $aqu'a. Yezi ContnterLtdry on the Talntudic Legends, ed. Tishby, p. 92, n. 15,
care propnne o corecturi indicatd de Scholem, care sugereazh sd cit,im aici
,.inmagazinat", ganuz, comparAnd cu ibident, p. 9.1, n. 2. Totuqi, aceaste
corecturd nu este necesard, cdci imediat dupd aceea cabalistul se referi la
Bolet, care in-qeamnd ,,ieqit in evidenfd", creAnd astfel opozilia intre con-
cavitate gi protuberanli.
96. Cantmentdr)/ otl tlte TuLntu<Jic Legends, ed. Tishby, p. 92.
97.Vezi ed. Abrams, p. 121. Despre aceste afirmalii, vezi Weinstock, Studii,
pp.'12-76.
98. Ed. Abrams, p. 123. Despre aceste paragrafe gi sursele lor in gAndirea lui
Bar lIiyya, vezi Scholem, Origilts of the Kabbal.alt, p1t.62-63,74, 135, 149-151,
235; gi, de asemenea, Dauber, Thought"".
".Pure
99. Vezi Weinstock, Studii, pp. 72-76, care s-a ocupat de $ 2 din BaDjr qi i l-a
atribuit lui R. Azriel din Gerona.
100. Schneider, ,,Nlitul Satanei in cartea Beltir".
101. Cartea Baltir, ed. Abrams, pp. 193-195, $ 109. Acest fragment a fost abor-
dat de Schoiem in repetate rAnduri in cartea sa Origins of tlte Kabbalah,
pp. 63-64, 148-149.
102. Urmdnd probabil Sefer Yetzird 2:6, unde se spune cd Dumnezeu a creat din
To lttt, eoncretul, mantos.
103. $ 93, p. 179.
10.1. Au existat cercetdtori care au sugerat atribuirea scrierii cdrlii Balrlr lui
R, Azriel din Gerona. Vezi Mark Verman, ,,Reincarnation and Theodicy:
Traversing Philosophy, Psychology, and M.ysticism", in .Iay M. Flarris (ed.),
Be'erat Yitzhala. Stud.ies in Menwy of Isadore Tfuersky (Ilarvard l.lniversity
Prerss, Cambridge, MA, 2005), pp. 399-426.
105. Kitr:er lru-Rantbort, ed. Chavel, vol. II, pp. 505-507.
106. Vezi al siu Cornnlentary on tlte Talnurdic Legends, ed. Tishby, p. 102.
107. Este plauzibil ca legdtura dintre cele doud declara{ii midraqice sd se bazeze
pe apari{ia formei ebraice rlin in mitul creatiei mai intAi prin atributul
judecd[ii, ntiddat lta-din, 9i a formei aramaice </ein, pronuntatd in ebraich
exact ca din, in mitul lumilor distruse.
108. Cf, gi Ibn Nahmias, MigdoL Yequ'ot, p.25.
109. Genesis Rabba' 28:4. Yezi qt supra, cap. 2, ,,CAteva decadologii cabalistice
ale rS.ului gi binelui", fragmentul in extenso al cabalistului de la sfArgitul
secolului al XV-lea R. YoseI' Alcastiel, unde legitura dintre acest midrag qi
precedenta rdului este mult mai expliciti.
110. Pe aceastd temi, vezi supra, clp. 2, n. 67.
111. Contmentary on the Talmudic Legends, ed. Tishby, pp. 78, I05: hu-lutqelth, .
ha-nwqqif', gi vezi Altmann, ,,The Motif of .Shells"", p. 79.
Itz. Ms. Ferrara, Talnr.ud Torah 1. f. 37b; Sed-Rajna, Azriel de Girane, Com-
ntentaire su.r le. Litut'ttie Quotidiettne, p. 77.
113. Ms. Ferrara, Talnrud Torah 7, f. 37b" Vezi Sed-Rajna, Azriel de Gdrane, Cont-
mentaire sur la Liturgie Quotidienrrc, p. 70, n. 1, unde au fost citate diferite

-..E
 a1!r
'sns ruru l€lrc lsoJ -1UO
e arec (BIg J '?6A uscrlu4 'strt seuoro5 urp Erzg 'U rS rza^ :g0I 'd 'uap?W'g7l
'g0I 'Z6t 'dd '.(qqsrg, 'pa'spua&a7 upnulDl at11 uo tlo7uauuoC'VZT -uto
'.guercmoleldoeu p8ar1u-e-ep ed" ec erfeuuuro ap
?roAou ardsep lorrzv rnl uaunrzll olrcsap arec 'Z6E 'd'rlo1ogqoy'uraloqag 142! a
tC 'tZt
'98-ZB'dd 'uaprqy
'uo1e14 urp lorrzv 'U ap l€p Inlslrc uI rerqc 'pe.rE lrurnuu un-rlu! ur{nd 1ec
'pge as rr.nnurfo.rdurl F1carqns 'egl 'U6 '68 'Z 'u '89 '8, 'dd'uaptqt yS 1za1 ti 6
'lfiI UD.tE?a nlag lc leetunl ereofuocul nyoJ elotpl lrrrr.rlod Baunrzrl nc ntli
e.redtrroc osV 'g0I 'd 'fqqsr; 'pa 'spua8aT ctpnulDJ aIfl uo t.tDtuawluoC'ZZI ac !l
pqrg r1eqf1
'U rnl 1e qprl4a1 ,tajag uo ,Ctoluatuuto7 ulp ?€ltc U EA arac pluaurSerg sof
ruur rS rzan '0ZI "d '.1n1cn.r3 ppacerd e[eo3" '1eurp-.raqreg !S :g0I 'd'uapry1 '141 P)I€
'69 'd fqqsr; 'pa 'spuaEa.1 alpnup& atp uo [.to3ua1uuoC'AZl Inln
'Ip-gp "dd ',.rn1ngr azaz
euralqor4" 'utrBABS .t* :gg 'd 'r(qqsg 'pa'spua8a7 rlpnupJ aql uo trDtuaruluoC '6II
"66?-86? 'dd 'sf,trog Jo Suog aqt uo fitntuatutuog 'r-rzg'U !S /C 'I? 'd
'*rnlnpr uuralqo"rg" 'ur.runE5 r3 :p2, 'd r((sllar{sD arll Jo Jrlow eq;" 'uueur11y
13 lzen 'g0I-?0I 'dd 'dqqsrl 'pa 'spua&a.1 )lpnut'lDJ arfi uo t.togautuog'911 "{1rs
7g 'd,'spua8aT clpnulpl aql '( p
uo rtlntruatutuoC ngs IE l$ '6gt 'd "*rpnt 13 pen 'LgV 'd 'II 'loe '1e,ruqg 'pa :drrl
'unqtung-aq Gnllx v,a6 'aralrl ap g1u5a1 ec gseale{ug 'ptglas erc4 B uJ aluals1xa lni
alaqrrru 'alcurlsrp luns a.r€c lo1'Dnoq aioce nc nqog tvt 'elcurlsrp luns nu
atec larvoDq alarp nr l€cgrluapur alsa nUoJ 'p4z1a1 ntag o7 lnlroluatuo7 u1 'LII
'E L? plVcazal tC.Stt ulp
'6?I 'u 'gZ,V 'd 'yole(lqDx aqt Ja suSttg
'ua1ot1cg l3 :tgl-Cql "dd ',tqqsr; 'pa's7rua&a7 ctpmqDJ at17 uo t.toluauuoC'gTl (qDi
'BI 'u '9II '08 'dd -rori
Xqqs[ 'pa's1tua8a"1 ilpnulDJ at1] ua itoyrautuog'rt'ldr:rexa op 'rzaa 'lalrzv 'U
eluvla,au erdseq 'gt-gl 'dd 'ybanag puD Ul?odJo sToog talqce6 rza,r.'1r.ragrp
pour uI ale1a"rd,ra1ur nieuuge rarurlln eriecgruuras 15 usrns e.rdseq 'rnlngr 16 €.I I
Inlaurq e1e efuepuodsa.roa 1da.rp urzare r$ e{urpe.rc ruqro Es undo.rd nA 'srarzaJa
e r$ raiurpo.rc Eurcpp?r alsa 'tuo1a,au also oc arua.rl ap IS" JoS urg, oldsep 'Itrl
aunds es opun rge 'd.'uaprqt 1S lzan'66 'd'z1uqg 'pa'1a,o!-ot1 .to,o! valy'p11 Ini
no;, wa$ r{oq AoJ ura$ 'U rnl alalxal ardsep eaur erfnasrp
ug 'p lnlolrclec u1 'olttn rzoa 'pzeuo.ra8-psua,ro.rd €lEqBC uI Ezeollnco a"r€c 'ltP7
urrrtrrnl o.rdsap allnur rcW '561 'd 'sue.rqy 'pa'alaTdtuot aradg :ptaag uaq a*y
ug g:lecrrqnd 'pnEla-ay ntag u1 'pr^80 uaq raSV 'U 'pBq€U rn1 lnlodau rzaa
'ua'ilD;ytu J€r InqJaA sl InsJnca.! nJluod 'uatuo, eo asalafug a.rSlas a11eur reul -uoi
ralat Inlxo?uoa wy'uadotn o ec plu1e:dralur also uanD,f?u BaunlsJal 'oIoJ€ ap ?l !'
geg 'd R.I 'rrurruni Inlxaluor ug erede (apunos€ ar€c alaurq" ulsa.rrlxa nou urp 9ts E
'tg6 'd u.l'?82,,-EtZ,'dd'Tnpoqna-Dy &,nppDnl 'woloqrs ug gluorlqnd 'soFlng I)I€
rnl lar.rzv 'U ap Bsr.rcs elolsrda 1i gzo6 '69 'd 'z1eqg 'pa 'Vmn'ug, ytlara1
'1eqqup uqr natr{ 'U ug Xeerlqnd '1a,o$'oE rqag u3 IC '/,02 'd '.alueur8erg
rotr1" 'rualoqcg ug lucrlqnd 'lalrzv 'U ap lxa? llu un-rlu! 13 ua77o;1tu Inuarrrra,l
a1 ua.ra8.rnca.r nc Bredtrroo as V "..lnlol Bzuaa.lo'o srJos qls apun 'r16a1a.rrra ed .r
runlcgEnJ op ayfrpc urp runrsraA allnru rBru Jolac JBJluor 'rnlngr I€ JolEarc su
1da.rp nazourung a,rdsap 'sof reru lurpaurr Elelro alsa L'gV DtDsI ln,lasra^ sluq
urp Baunrsra,r gc 1n1<Ie3 lBrurlqns arnqa.\['(9crB.lqa) ue'd'(tr86tr'rulpsnrel
',tlrs.rarrrun 'leralspru ap gzal) Duorag-1'tu plrzv 'A pS pklal-DLt r$ a
Cn"ra4 'uuerreg^\arqaH
aUa1rBIAl ri 12,9 'd 'nlDqDC atdsap upntrg 'tualor{cs g$ 1za6 UrITil
'uufug-pag ap gl€zrlrln lsoJ E nu arec rS lucgrluapr ru€-l aJ€r ad srrosnueru JXP7l
rqraA rBru laa urp BounrsJaA zozllrln ng 'asucsnuEtu uI olualsrxa aluBrJaA
86r ViNUJ,STXU YCtrCSUd V3TJVJSOdT VSNOr,lvArUd
194 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

L26. Ibidem, p.89. Despre expresiapesolet ha-Tohu,,,reziduurile haosului", inexis-

tentd in versiunea tipdritd a comentariului lui R. Azriel, ca aparfinAndu-i, pro-
babil, lui R. Azriel, vezi discu{ia noastrd de mai jos, din capitolul 4. A se
compara insi cu ibidem, pp. 118-119, unde R. Azriel subliniazi. a$ft creafia,
cAt qi providenta ca fiind legate de atributele credintei, bundtilii gi milosteniei.
127. Deqi in disculiile de mai sus nu existi un termen tehnic pentru amestec,
apare o dat6, ibident, p. 90, termenul ta'arouet. Vezi gi ibident, p. 104, unde
apar verbe legate de acest substantiv.
128. Ibidem, pp. 89, 105.
129. Ibident, pp. 104-105. Vezi gi supra, n. 69.
130. Ibidem, p. 100. Vezi Ei expresia ,,addncul cdinlei" ca Tohu gi a treia sefrd
in R. Ithak Orbul, Conrentariu la istorisirea crealiei, publicat in Aqer ben
Dauid: Opere contplefe, ed. Abrams, p. 313, qi in R. Ezra, Comentariu Ia
istorisirea Crea{iei, publicat ibident., p. 310.
LlI. Commentary an the Talmudic Legends, ed. Tishby, p. 85.
132. Ibidenr, p. 105.
t33.Ibidem, p. 82.
134. Ibident, pp. 42,82. Pentru importanla gdndirii umane in ascensiunea la cer
gi operafia teurgicd de acolo, vezi ibidem, pp. 20, 39-40. Se pare ci expresia
pure" reprezintd la R. Ezra qi Azriel a dota sefird.. Yezi Sed-Rajna,
"gAndire
Azriel de Gdrone, Comrnentaire sur la Liturgie Quotidienne, p. 74; Dauber,
Thought""; Ei Sed-Rajna, ibident, nn. 4, 8, p. 103, n. 1, p. 30, n. 4.
""Pure
135. Vezi Commentary on the Talmudic Legends, p. 105; qi Altmann, ,,The Motif
of the .Shells,", pp. 73-74,78. lin sd subliniez cd termenul qelippa, intr-un
fel mult mai apropiat de modul in care recurge R, Yehuda ha-Levi la acest
cuvant, apare deja la R. Ezra, in Comentariul la Cd.ntarea Cdntd.rilor, p. 481,
Ei in Comentariul la legendele talmudice, Ms. Vatican 294, f. 37a, deEi sensul
sdu puternic negativ nu existd aici. Vezi qi Pessin, Ibn Gabirol's Theology
of Desire, pp. 185-186.
L36. Comm.entary on the Talntudic Legends, ed. Tishby, p. 105. Mai explicit nega-
tivd este utilizarea termenului qelippot aga cum o g6sim Ia contemporanul
lui R. Azriel, R. Iacov ben $eget, in lucrarea sa mult mai rdspAnditd Sefer
ha-'Emunah ue-ha-Bitahon, publicatd sub numele lui Nahmanid,e in Kituei
Ita-Ramban, ed. Chavel, vol. II, p. 378.
137. A se compara cu o viziune existent[ in colLectanea din Cabala geronezd,
citati de Tishby in introducerea sa la Comntentary on the Talntudic Legends,
p. XIX, unde atributul bun guverneazd lumea timp de un mileniu, iar cel
riu timp de un alt mileniu, inainte ca aceastd lume sd fr fost creatd. Iati
un alt exemplu de riu care precedd binele.
138. Vezi textul publicat de Scholem, ,,Noi fragmente", p. 215, qi disculia lui din
Origins of the Kabbalah., pp. 420-42I gi n. 133; Ei traducerea in limba francezi
a lui Sed-Rajna, ca o anexd la Azriel de GCrone, Contmentaire sur la Liturgie
Quotidienne, pp. 142, 144. 'Efes ca symbol pentru Keter apare Ei Ia R. David
ben Yehuda he-IIasid, vezi Tlte Booh of tlte Mitors, ed. Matt, p. 21.
139. Vezi Contmentary on tlte Song of Songs, pp. 510-511; Yajda, Le comntentaire
d'Ezra de Gdrone, p. 119; qi Scholem, Origins of the Kabbalah., p. 421, n. 134.
Despre procesul de deuequt care duce la 'Ayin, ca parte a transformdrii sufle-
tului, in Cabala timpurie, vezi Afterman, Deuequt, p. 239 gi n. 53.
140. Scholem, Origins of the Kabbalalr, pp. 421-425; vezi Ei Donald F. Duclow,
,,Divine Nothingness and Self-Creation in John Scotus'Erigena", Journal of
Reli.gion, vol. 57 1977), pp. 109-123. Vezi Gabrielle Sed-Rajna, ,,Llinfluence
de Jean Scot sur Ia doctrine du Kabbaliste Azriel de G6rone', in Jean Scot

"GE
apun'ntioatS Darlsl.tols! nI nlrnlualuop'uuorap urp Brzg'U lC 'I8I 'u 1o
'gg1'd'*totElag ep snsa.rd rcw p.+fas" 'lopl 15 \za1'6'T ,DqqDU s'tsaua9 'JC'SSt a
'ZI'tr'M'd',,gotEfag ap Jo
snserd ter;r p.4fag" 'IapI Ig lg 'd 'waptqt nc e.reduroe os e r$ '.1 'd 'uaptq7'Vg1
'gI 'I 'dd 'uraloqcg 'Pa'!Dr14aA nJag uo {tn7uautuoS'gg1
'gC-82 'dd '(866I '{ur{ssme1 'elu,rqpo51 'uosuory; ftnluaS ,,,9y -a
aql u! dlqsrapoaT plrp srappaT 1-nctp,c7,11 vslmaf '('spa) 'ru'l3PI'trfi uJ 'l
^{o}so
AJ
'.,drqsrapea1 lenlr.rrdg pue '!rleq{epH
{q€leqqux :sapruatuqeN"'lopl 'ntr Va 'ZgI
't0t-208 'dd
'ap1dutoc atad6 :ptaog uaq nty uy'nrioatS Darrs'uolst Dl ll'toluauoC ap PI
alrunrsral €l su€rqv rnl Earatnporlur irf.rgd Pnop '(t66I ''sse141 'a8puqure3 a1'
'dlrsra,rrun pr€^r€H '1e.ro1cop ap Fzal) lorlza ntag uo t.n|uatuutop s.puqg aql 9z
tlDDsI 'A :LlDlDqqpx Tncuanot4 to acuaS.ntug aVJ topuas 4retrlittnn1cuD1 puD UI
atuo111 'etepad :?gg-IZe 'SII-II 'dd'saqclaytag'€PIEA :Se Z-862 'dd tqasoepug
'UDpgqoX a10 to su131ro '.ruolot{rs lenads uI rzal 'lsrleqBc lsace ardseq '191 P1
'7 'u'?8 'd Ia
tqqslJ 'pe'spua&a7 clpn'taloJ atp uo f,toyuauuoC rr! {qqsg rnl € Iosqns ap 's
glou eluepodu4 IS '?B 'u'62,-8?,'dd'oyoqn3 atdsap npn4g 'uapt i649-g4tr 'dd 'c
'TDIDqqDX artl Jo sur?ttg 'ualoqrs tza,r '1auzy 'ge1ptlas €noP € Be a7,'(t7 e;dseq '691
'LVZ'd'(81,6I '{ro1 /^aN) arnqnC 14.
JA
uatls1.rqC ut a3ount37t4 puo aSotul taurry qlrpg
traurr\l rolcr1 uJ 'rnlnloqurrs
1e .,cr8o1oepr Inlod" rS (.1€Irozuas 1n1od" a,r1ug rour\Il rolcr1 rnl erfcurlsrp IzoA '6PI in
' .
27'd''spua4; .to[o147'walorqcs'g?I
'0II 'd '7uap1q1 'ualoqrs 'l,pl
'(Barocnporlul" 'otdns rze6 'ecruo8elue rEIqJ aleod 1so; nu eut8r.ro u1 i
arBc 'alrJoJrp acrlqrq rrpproqe Pnop € arezTuorur€ o Plcauar L'9V DIDSI rrr Z'I In
nrarD[ e eraundelxn! plseacy 'I0I-00I 'dd 'o1aqo7 atdsap ttpryg 'rualoqcs '9?I t
'1eledes nrpnls un gllroru ?calqns 1s
1n8a,r1ug rel '88? 't8t 'dd 's8uog Jo Suog aUt uo ttnluawtuoS tza.t 'outnu u
ap rcozoldB$ e.rdsep e1saq.ro.l, arzg 'U nu€lualuoc lsocB u! 'rJnzec alaun uI J'I
'oreolroJur aledu ap g1u8a1 eac a.rdsap rS rlSerac .roladu lnsuudnc ug alenlce;e '
tJ
rrgredes nes r.rar{uara;lp ap Il roloc lnrerunu a.rdsap alSaqrol la apun '618 'd
'stuerqy 'pa'ala1duroc atadg:ptanq uaq Laiyuy lectlqnd 'rcztoat3 Da.nslroisl Dl '7)
nr.rolualuo7 ul IS 'I87 'd 's8zog' Jo Suog ayl uo tlotuautuo2 'etzg 'U rzol €I
'UDlaUqoH otylas ep aleupruo XsoJ n€ aJaJ otunu ep 62, aldsaq 'ua1nd ep 11 IA
.ro1ec .ropadns else rrfgcepnf 1n1nqr.t1e BlaJFo ?r^rJlod eeuntzrl 'eaecu pdnp
l€rparrrr '16 12a.,1 '62, 'd ',tqqsr; 'pa 'spua8aT rlpnlulDJ aIU uo ,fuoryatuuro3'9tr1
'I 'u IS 'etl 'd 'auuatprpn$ a6tnyT DI rns anoytauluo7
'auoLVg ap pl.tzv 'euteg-pag uJ snperl 'gIZ 'd '?tI
',,a1ueur8e.r; roN" '.uoloqcs
'982 "d Di
'surerqv 'pa 'ayaydtuoc a,tadg :pmnq uaq .niy uJ 'Pr^ECI uaq ra$y 'g va'r 'tttp u
'rrfpcepnt rnlnlnqule lmolnte nc lglu! rBru Borunl Barc € ap eriualur a:dsag 'gp1 FIJ
'IZZ, 'd 'ya1anat ti suncsy'r.ra4-en5arqule6 6 ituaTnq? iuraloqcs "Z7I
'g8I-t8I 'dd. 'sampads.nd maN :qDpqqDX rlopl IzoA 'alucgd ap
qrcrpe 'auerun e1e{urg op lncpJ InFr nc gdnco as arac alac u1 rc '1erp;orurrd
lngr ardsap pzaalarlt ar€c alalxoluoc uI nu rcp',,ut,Ly, rn1 aprnsrqe" el a'rrnrrd a
nc runrzrl csasg8 as FcrlslleqeJ €Jnl€ralrl uI 'nrzrgl l€tu op roprinlo,ra es'rns
alsa ar€c 'crlorgesard nrfuds ep PruJoJ Flrrunue o undnsald na ',,utii. rn1 'Ia
lnruoruop" Inuaural e1 eeraS,rncar ulrd 'l0Z
'd ',,a1uaut8erJ IoN" 'ualoqcs 'ItT
' AS
OIZ-qOZ' dcl' pctlstut
ot8oToag touolqs uag rzal'ueuuel lsoo€ BI ora^oproC rn1 eara8rncar a:dseq
'ggP-ggq 'dd '(glOt 'uoE-I) lnr^colocf atqdoso\ttld o7 ap arrc$1'q,I p au4?t.tg -s
s6r viNu,rsxs vcscgud vSIJVJsodI vsNol.iv^iud
 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

contemplarea Torei este asociati cu mitul lumilor distruse, in textul publicat

in Ager ben Dauid: Opere cornplefe, ed. Abrams, p. 325. Motivul oferit acolo
pentru distrugere este cd otoate lucrurile erau ascunseo.
156. Aceasti viziune, ca frind a lui R. Ithak, este coroborati de al sdu Comentariu
la istorisirea Crealiei, publicat inAger ben Dauid: Opere complefe, ed. Abrams,
p. 314, gi de al sd:u Cornmentary on Sefer Yetzirah, ed. Scholem, p. 3, discutat
qi in Afterman, Devequt, p.204.
157. Adici R. Abraham ben David din Posquidres, tatil lui R. Ilhak Orbul. Vezi I
Conrnentary on Sefer Yetzirah al lui Ilhak Orbul, ed' Scholem, p' 11.
158. Adici Maimonide, a c{rui carte este citati imediat dupd aceea. I
159. Hilkhot Yesodei Tora IIttO.
160. Vezi traducerea lui shlomo Pines, Moses Mainnni.dcs: The Guid.e of the Pexpl.exed 1
(Chicago University Press, Chicago, Londra, 1963), vol. II,pp.262-263.
76t. Sefer ha:Emunah ue-ha-Bitahan, cap. 18, publicati in Kituei ha'Ramban,
ed. Chavel, vol. II, p. 409; nota de subsol a lui fishby 7n Commentary on the
Tahnudic Legends,p.82, n. 3; ldel,,Sefirot mai presus de Sefirot",pp'265-267,
qi Kabbalah and Platonism", p. 320, precum gi pp. 326-327; qi id'em,
"Jewish Guide of the Perplexed and the Kabbalah", pp. 199-201. Despre
"Maimonides'
acest cabalist, vezi, mai recent, Gad Freudenthal, ,The Kabbalist R. Jacob
ben Sheshet of Girona: The Ambivalences of a Moderate Critique of Science
(cca 1240)", in Temps I Espais d'e la Girona iueva. Actes del Sirnposi Inter'
nacional eelebrat a Girona, marc de 2009 (= Girona Judaica, vol. 5) (Girona:
Patronat Call de Girona, 2011), pp. 287-301. A se compara cu interpretarea
lui R. Ilhak ibn Latif a acestei viziuni platoniciene, aqa cum a formulat-o
Maimonide, cf. Heller Wilensky, ,,Isaac ibn Latif - Philosopher or Kabbalist?",
pp. 188-189, in special n. 26.
L62. Commentary on the Talmudic Legends, ed' fishby, pp. 82-83'
163. Comm.entary on Sefer Yetzirah, ed. Scholem, p. 10'
164.Yezi R. Ifhak, Comentariu la istorisirea Creafiei, publicat inAsher ben Dauid:
Opere complefe, ed. Abrams, p. 316, precum qi ibidem, p. 314. Vezi Scholem,
Origins of the Kabbalah, pp. 269-275. Pentru recurgerea la termenul Maba'
gaua Tbhora ln fragmentul legat de R. Abraham ben David, tatil sdu, in
tratatul lui R. $em Tov ibn R. $em Tov, vezi textul publicat in Ariel, Shern
Tob ibn Shem. Tob, p. 10?, qi discu{ia noastrd mai detaliatd despre el ln
capitolul urmitor.
165. Vezi textul imediat urmitor importantei epistole a lui R. Ithak citre Nah-
manide qi Iona Gerondi, publicat in Scholem, Studii despre Cabala, pp. 9-11,
existent in Ms. Vaticat 2O2, f.60b, qi a se compara cu Ms. Parma, de Rossi,
1221, f 110b.
166. Commentdry on Sefer Yetziralr., ed. Scholem, pp. 10, 11.
L67.Yezi Cornentariu la istorisirea Creafiei, publicat in Ager ben Dauid: Opere
annplete, ed. Abrams, pp. 310, 313; Ei Scholem, Origir* of the Kabbalah, p.279,
n. 169.
lui R. Ithak
168. Acest recurs la termenul ,,cauzd(, sibbah, se regisegte gi tn epistola
menfionati mai sus, in Scholem, Stud'ii despre Cabala, p. 10, qi in al sdu
Comentariu la istorisirea Crealiei, publicat inAger ben David: Opere complete,
ed. Abrams, p. 315. Aici termenul frlosofrc sibbah este conceput ca sinonim
cu addncuVprofunzimea, 'onlek, ur termen existent in Sefer Yetzird"
169. Potrivit cu Sefer Yetzird..
170. Aceasta pare a implica faptul ci existi gi entitdfi externe, desemnate ca
havaiot. Aici ele sunt zece, ln timp ce in scrierile discipolilor lui R. Ifhak
parafimainumeroase.
 'Z8V 'd'uaplql $ pe6 'osglo, uyo oleuerue Bc asFcsop lurrs p?oaoq
opun '987 'd 'sFzog to Euog aq? ao rC.toluauuto7 't.rzg 'g prceds ug 1zoA'2SI
'(?clBrqo) S9I-I?I 'dd '(186I) g '1ott'lq'noq' qs?maf u! ga?Pnrs ualosnraf {eq{
BJ.'
'."Brres lnpqv" mlnuauuol e Psrns pgqlsod o rA unMl Infncroc epo1oaJ,"
'qclarploC sotuv !zo^'ldacuoa lsecu a.rdseg 'g 'u 'gUI '8 'u '98 '11 'u '97 'dd
'auuatplpnQ at&.nyt7 ol rns artDluauTuoo'auor?e ap PyzV'eufug-pag 1zo1 '98I u4uc
,
'77'd'oyoqog atdsap npnlg'uraloqcg 1za1'g8I
a3a7t
'0I-6 'dd '1 '1or'a1os al?rnuor tr* o1oqo3 atdsap 13pa3g 'fqqs1; '791
nPs
'6gI-/,gI 'dd'saa4cadslad maN :qopqqox 'IopI IzoA'g8I
)tBqi
'LZ'u'ordns 1za.t '11oc6 Bnop alac ar1u1p e1e{uetra^rP nrluad 'Z8I
'892 'd 'olo.ttJag
ep snse.rd pw Totglag" 'IapI IS iOOt-gOt 'dd 'spua4; .tolo747 'ul;eloqcs !zoA'I8I '6Lz
'LZ 'gZ '97, '1'Z'dd '(8?6I 'ur1esrue1 'qooy aeg-eq atdl
p€ssolt) poaox-otfaa pnrfl -o.l prlqs '(pe) uBruraq€H 'N urBq€rq\y' IzeA'08I
'gVl-WT'dd'saa4cads.tad maN :qoloqqDll'IapI IzaA'61,I
'0II 'u 'IgZ 'd '"lo.nJag 'Iss
ep snso.rd yew 1o.qlag" 'IepI F itgZ 'd 'ltoPqqDx aql to tulflt.tg'ureloqcg 16 'Ir-6
.I{BN
IzaA 'g 'd u1 nou ugp nldurexa ap 'aUBc glsaoca u! unpugr eluleder ug e.rude
uouual lsacy'lorcooq ocoz tolor lnlxoluoc ug leuolfuam olsa (lnlnpr lncugpe"
epun 'pp1 'g'dd'uaprql $ tC'g 'd '(t002 'tullesmal) qcequesrg 'V 'po IzoA '81,I UI I
'eV7'1 ',tor1og ounbbXl'm1n.rcqo2 [B lerls 1$e1ece ug .ru15u1s funua utaqf,
un $ pe1 'auntxouoc plsuecB lu6uulcep ia olaaoq 7* 'tqaa-oa'alacol ulP u! '
p{ pl B gc.rBrqa BunoJ arlulp e$u.ra11p 1S gc glulopug PrFd '<(PuIurnI lsoJ B 'Dqo)
IS iFuIumI oU ?S" :glrcs Pls e5u lcgc 'lolonoE ln.rpde nE rucnl oclro glsTxo 'tua1c
a ap alurcu! pc eunds as raroJ elela.rcos" u! ?c slrcs elso opun 'qgt6 J 'III :plaa
'rDqoz',mttutaqalry,otCo,oguJ lualsFo c-rrBqoz funua pur11p ep elSelupre 1xe1
lsocy '827 'd'tlo1oqqoy aqt to sur8g.tg 'ualoqcs $ pe6 '?I8 'd 'sure.rqy 'pe
'agaydutoc e.odg :pyaog uaq ,n$y ul1ec11qnd 'plloatg oanslro1l? oI nlroruataoC 'LLT
'OgG-ggZ'dd'Tnbaaag'uetulagiy ap alBzIIBuB ezeuo.raE alolxel plceds '"els-
u! IzaA 'ggq 'd'II 'lo^ '1arreq3 'pe 'uoguog-oq poIX u1 'p.r7z7a1 otag o7 o-lBIt
n?roluauo7'nldurexe ap 'Buorog u1p loFzy 'U BI I$ 'Itg-gfg 'dd 'sure.rqy 'pa BOJB
'aSa1dtuoc atadg :p1aog uaq o*yug a1ec11qnd nfioat7 Dar!81ro18! 01??rDruauoJ :€uo
elazauoraE ug 16 e.rzg 'U sI $ runce.rd '9 'd {ureloqcg 'pe 'p.t74a11 ntag o7 -ralu
nuvluauoC ngs lB u! nlduraxe ep '{€qll 'U BI lrnzec al1e uI rS e.reds 'elutanc ocuaE
elnu "pr1jlas nes to?oopq BI rollroJar ec lauoaap FuaurJql 'EruorrarJu! alsa qoaef
sursnuEur IIB un-rtulp olocB PlBllc P^!?BurolIE aeunlsro^ 'ulroaap-ott lox'glI e.rds
'gV 'u'otdns IzoA '{€qll 'g p1 111odrcs!p erlulp $rrn BI eluelsrxa 'sns 'utap!
lalrr o-lslncsrp ruu orsc ad alnuuo; ep al$elururu ntorl lotoaorl-rrtl BInIuroJ'gll 'Lgz-l
'pu1alp a.relnd o nc aql u
paguopl olsa ar€c '1e.ro;, p.rlunpu! alrrolslxo .rop{g1que u areldureluoc 1de.rp 'uoqt
1e1erd.ra1ur else
rug.rnSgq 1nlce gc ezalodl glsrxo opun'8gg 'd'srue.rqy 'pa '
'aga1dutoc a.od6 :paoq uaq.n$uy 1uc11qnd 'n$oat7 oanslrots! q nuDtuauoC '?LI patq
'8I 'u 'g0I 'd'urunJufi."'1ep1 pan 'rurt7 1nI IB qBrB
mlnsuos Bzn€c urp lqeqo.rd 'Fulalp pfuro,r ec selefug slso rotttD. InarBJqU'glI
'g16 'u 'o{u1 13 1za,r '11.r1pugE eeurrzunyo.rd e.rdsag '?I8 'd 'surerqv 'pa
'ap1druoc a.od6 :p1oog uaq nty q lecqqnd 'pfloatg oarlslrols! tl nuotualuoJ 'ZLl
'U8I-I8I'dd'santpadsta7 lza^'
mag :qppqqoy '1a7p! 1$ pen '00I 'u '199 lS '999-999 'dd'uag'1ep1 ug p1uz11 l€1nf
-euu '1de.rp 1nlac E g.rnluure.rd Baunrsuocse qzaernec a.r€t rollra pg.r e.rdsep 'surB.r
'g 'd'uap?ql {BqlI 'U p1 e{ncsrp 13 pen 'OGl 'd'olnlcn.rJ gpace.rd u[eo3" nlJD11
'leu.rp-roqrsd $lgLG-LLZ'dd'tlo1oqqoy aqtto sulFt.t6 'uraloqcg 1$ lzan'8I8'd
'sure.rqy 'pa'ap1duoa alad6 :plaog uaq o6yu31ec11qnd'1azloat3 oarz.strotsl ol oloce
nuvluataoJ nps p 16 lza1 'gI 'd 'uraloqcg 'pe 'qo.r7z7a17 atag uo ,C.togauruoS '121
lBcrlqr
L6r viNgrsDru Yqsc[ud YclrvJsodl vuNnliv^Iud
 198 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

188. Commentd.ry on the Talmudic Legends, ed. Tishby, p. 84.

189. Sed-Rajna, Azriel de G6rone, comntentaire sur la Liturgie Quotidienne,
pp. 73-74.
190. vezi materialul citat de Tishby in edi{ia sa commentary on the Talmudic
Legends, p. 88, n. 2, Ei indeosebi R. Ezra, Cont'm.entary on the Song of Songs,
pp. 482-483. Jin sd subliniez c5, in discufiile de mai sus' ca qi in cea care
va urma, nu am epuizat tratbrile acestor ltauaiot, multe dintre ele sub
impactul lui R. Azriel. o tratare at6t de elaboratl ne-ar conduce mult dincolo
de scopul prezentului studiu, care se ocupi de rlul primordial. Vezi, de
exemplu, anonimul Commentary on tlt'e Ten Sefirot, existent in Ms. Parma,
Perreau II, 88, f. 152b, qi un alt comentariu, aparfinAnd aceluiagi gen literar,
existent in Ms. Vatican 44t, f. 112a, sau Ms' Londra, British Library, 1074,
f. 238a, sau Commentary on Ma'arehhet ha''Elohut al lui R. Reuven Tzatfati,
f. 183a.
19t. Meshiu Deuarinr Nekhohim, p. 119.
I92.Yezi Valabregue-Peri, Ascuns gi reuelat.
193. Vezi in special Contmentary on tlrc Talntudic Legends, ed. Tishby, p. 108.
1g4. Vezi John whittaker, ,,Neopythagoreanisrn ancl the Transcendent Absolute",
republicat in Studies in Platonism and Patristic Literature (Variorum Reprint,
Londra, 1984), XI, pp.77-78,82.
195. Vezi H.A. Wolfson, ,,Extradeical and Intradeical Interpretations of Platonic
Ideas', in lucrarea sa Religious Ph.ilosophy (Cambridge, Mass., 1965), pp. 27'68'
care ii atribuie lui Filon din Alexandria ipoteza c6 ideile existl in Logos.
Vezi qi W. Norris Clarke, ,,The Problem of Reality and Multiplicity of Divine
Ideas in Christian Neoplatonism", in Dominic J. O'Meara (ed,.), Neoplatortism
and Christian Tltought (Norkfold, Virginia, 1982), pp. 109-727; Ei Audrev
N.M. Rish, ,,The Platonic Ideas as the Thoughts of God", in Mnemosyne,
seria a IV-a, vol. VII (1954), pp. 123-133, unde este menlionati, printre
altele, o sursd neopitagoreici pentru ideile din gandirea lui Dumnezeu. Pentru
o viziune aristotelici a existenlei tuturor lucrurilor in Dumnezeu, vezi Solo'
mon Pines, ,,Some Distinctive Metaphysical Conceptions in Themistius'Com'
mentary on tlte Booh Lambda and Their Place in the History of Philosophy",
in J. Wiesner (ed.), Aristoteles Werlt and Wirkung, Paul Moraux Gewidmet
(Berlin, New York, 1987), pp. 177-204, indeosebi pp. 196-200.
196. Vezi Sed-Rajna, Azriel de Gdrone, Comnrcntaire sur la Liturgie Quotidienne,
p. 40 qi n. 2, precum qi cele scrise in ,,Introducere", pp. 19,22' ca qi recenzia
mea la aceasti carte, in Qiryat Sefer, vol. 50 (1975), pp.284-287 (ebraici),
dar 9i studiul meu ,,Sefrof mai presus de Sefirot", p.261, n. 110.
197.,,Coaja precedd fructul", pp. 121, n. 14, 130-131, n' 69.
198. Vezi Franz Rosenthal, ,,some Pythagorean Documents Tiansmitted in Arabic",
Orientalia (NS), vol. 10 (1941), pp. 104-115, 383-95; ident, The Classical
Heritage in Islam (Routledge, Londra, 1975), p. 40; 9i D.J. O'Meara, Pytha-
goras Reuiued (Oxford University Press, Oxford, 1989), pp. 230-232. Despre
Nemesius din Emessa, Ioan Damaschinul qi Shahrastani, care il menlionau
cu to{ii pe Pitagora, vezi Harry A. Wolfson, Studies in the History af Phi'
losophy and Religion, ed. I. TWersky qi G.H. Williams (Harvard University
Press, Cambridge, 19?3), vol. I, p. 357; vezi gi Sa'id al-Andalusi, Tabaqat
al-umant., trad. de G. Blachbre (Paris, 1935), pp. 57-62; Bernard R. Goldstein,
,,A Tleatise on Number Theory from a Tenth Century Arabic Source", Cen-
thaurus, vol. 10 (1964), pp. 129-160.
199. Y.T. Langermann, in Medieval Hebrew Pythagoreanism", Micrologus,
"studies
vol. 9 (2001), pp.219-236. Despre Versetele de aur pitagoreice traduse din

ff:
 'gTZ 'd',,a1uauFer; rotri" 'ualoqcg ap
lecrlqnd lolrzv 'U ml Inlxal u; gleuoriuaru Baunrzll lir 't 'u 'Vg'd'auuatpr4onS
atfl,myr7 DI rns a.tTDJualu'tuoC 'auor?C ap r,auzy'ewlug-pos :ZI '6 'uu 'gg '02 'dd
'nIDqoJ atdsap npnlg'tuapr iggT-pg7'dd'r1o1nqqoy ar17Jo stn?ttg 'uraloqcs ve1 'Ol?,
' gZT' d' luopslftt uapplg'esrunorls
16 gzel '6LI-BLI'dd'.,pro16 ualodg eq1 puodeg" 'uosJIo.AA ri ig'u'ZBI
'd
'uo1io1anay puo SualulDac?oC 'Ialraqlug :gZI-gZI 'dd'saptuotaqoLr 'udepa4 '696
'LE 'tt 'Drdns IBJrJ naru Inrpnls IzoA '806
'ZZI 'd 'lfg Jo acua$rcrad ayt pua uolparC 'LOZ
'nrzrgl rBru
arfereua8 o nc lr9rl e a.ruc 'uaqoy-€r{ uaq :1eq{1 'U ?soJ B o-lncgJ B ar€c
^ocBI
lsrleqec lnur.rd Fc Furrgp aruc '961 'd '1npot1na-n! p,DppDW 'tualoqcg nc
gsul Ereduoc as V 'tg 'rt'6ZI'd ',,1n1cnr3 gpacard efeo3" '1eurg-raqreg IzaL'gOZ
'61 'd 'dqqsr; 'pa'spua?a7 rlpnutlDJ a'lfi
uo ,C.toytatutuoC :IgV 'd 's,Ezog to Suog aU] uo trDluatutuoS 'etzg'U IzaA'g0Z
'Zp-6C 'gg-gg 'dd '.,uergsr.rq3 puu 'ctlsouC '.cruoluld :rusrlenq" '8uo:1sury VoL'r1z
'19 'd'utaPtq7'gg7
'TZl 'u'79 'd'uaptq? 'Fa{rng 'Z0Z
't8r-t8r 'dd '(noz
'urrlesnral'a1n1r1su1 {llulg) TtJuog yaqogJo tottog ut s,Cnssg:saualcos qflnaf
uJapoIN ,fitDg 6t lonalpaw uI rapuac 2 ,lltunuttuoS 'f,.routaptr 'rua\g ao1
'('spa) uralsula/yyU 'ur:1z1o1e.ry-zug 'y 'ualre8un€g '[ uI ',,eq€W1e1eH rlly"r
oq o1 ,{1mbr1{rv IEIssEIC s€H l€rllA ro 'sero8uqldd pus Issog ap qur.rezy"
'3;requre16 Buueof rzo1 'rssog op aIrBzV, EafIAX IB rnlnlocos 1n1r6.rg3s e1 ep
uullBlr Inurq€J ul PUB os PcIPrqa PsJns o-rlul laq8l lsoc€ BI orlll qlncsouno
oJrJoJaJ e,rn'urg 'Pr€orrolu€ Elou ul o?uuoliuolu allrpnls uI ?nz€^ E-s runc
'olxoluoc alIE uI rl3qeqec ap unpugr aluladar u1 leuoriueur lsog u e;o8u1r6
gc aluol nc 'Ecsurolla €cllsrru uI laq€t rnlsaou eeralSeounc BI aJuolrraJal
grBlr gpP^op o runo€ gugd 1rsp3 tuP nN '99 'd puE 'cllsouc
'cruo1e14 :rusr1un6" 'Euorlsury nus 169 'r1 '16Z-V6Z'eBZ-ZgZ'19-09 'dd '6II 'u
",uerlsrrr{c
rqosoapu! 'Zg-Ig 'dd '(Ul6I ''ssulN 'e8puqrue3 'ssar4 ,(ltsrar'rufl prB^rBH) 'rf
tuurtr41 ul,lrpg ap 'ptsJ? 'tustunato8ntl$d lua?ruv u'r acualcs puo arorl'1raryng
rallel6 op l€lrc Inl€rrolsru rzaa '1aqe1 lsece ardseq 'gq 960I 'pctqautoctlll
orllg u! nou urp arlroJor t$uaacu IS'Z,Ze 986 'g'V 'nnnln1a1y 'lalolsrry \zoy'IOZ
'911'V 'rutsauaC ut sauo'qnlos ?a sauoltsanj 'lC
'.,1nlol also epeJap uro ug 16 eurnl ug" aIarPJ lr^plod eupuexery urp uolld rnl
er{dacuoc lerceds uJ IzoA '(uusrurlrrold 'H ap 'tI6I 'nelsarg ldeg ap '7161
'erqd1ape1rq4) Uo.tlztaA nJag oq Sutptoccy 'ln.IaTunN pun sta77a7 Jo ut8ug aya
'11ap,rory suaurqd rzarr'rirgc ralsoc€ B Furapou BaJelacJac ug lezrpur8"retu lsoJ B
oJEc arapal ep lcund un 'rnlnrusr.ro8elrd arulurrs repr purrrdxa r$psul pr!4ap
nJag erergc 1r,rrr1od arieurge o nrluad '609-80g 'tg-LL'dd lqosoopul 'tutssnd
'scTtnauauuag s,D1lltDtt?C tldasop ?qgDU' '{{olrory rS tuncard :99-69 'dd '(8002)
IAX 'Io^ 'ocropn2 ptpn?S',,drqs.ru1oqcg urapol4l pue .{qdosoltq4 uuaro8uq$4
'qepqqey :urlqcnag seuuuqog" noru Inlocrlre I* '(gOOf 'erpuol rS
'S 16 'W ap 'per? 'nu1stloqog
ulorur-J 'sser4 (11srerrrufl E{ssrqaN aqJ) uuurpoo5^X-1a'dd
ayv aCI 'rptpqqpx aLU Jo trv aql uO 'urlqcnau uuBrlof EI Eaur ,,uaracnpor1u1"
:(prrBrqa) Ig-09 'dd '(zo\d 86 'lo^ "tul7uD,ad ',,EarIIlx IE In)€a^ wtp lotglag
eldsep €leq€C rS gcrla;o.rd EI€qBC orlul :<BIEqtsCn rnlnuauual aprfucguuas
a.rdsad" 'uap '.Btg-glg 'dd 'uag'1ap1 li-bcrerqe) gl7 ' L6V 'u '802 ' LVI-gVt 'ctd
'(II 0Z'rurlesnrel'e1n111sul r{Wlg) pulJunzlq 6 pct7stua1a- o1tD1"uor a1apnot.t ad
u! pD.tsl ulp naraa a,4ut.td aiurtg| a77a & o6o7o.t7sy 'u€ll ruq rral{ rza6 '002
'(pcrerqo) 8S'd'(296I) ,'1rc.^(qpptlqsg',,erc8eyd rnl ol€ rn'D ap rolapsral\
€ pcrBrqa rS pqe.re ul Boracnp€r;," taussel4 urlrstr\l rzerr 'gcre.rqa uI Eqsre
66r ViNSJSTX$ YOSCUUd VCIJYJSOdI VUNflIiVAIUd
 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

211. Doud studii cardinale au fost dedicate cdrlilor gi concepliilor sale, iar eie
trebuie semnalate: primul, al lui Scholem, care a fost decisiv pentru iden-
tificarea cdr$ilor sale gi a facilitat astfel cercetarea concepfiilor aqkenazi,
fiind republicat qi adus Ia zi in Studii despre Cabala, pp. 112-136; gi studiul
lui Georges Vajda, ,,{Jn chapitre de I'histoire du conflit entre Ia Kabbalah
et la philosophie: La pol6mique anti-inteilectualiste de Joseph ben Shalom
Ashkenazi de Catalogne", Arclfiues d'histoire doctrinale et littiraire du Moyen
Age, vol.23 (1956), pp. 45-127. Vezi qi ,,Introducerea" lui Moshe Flallamish
#i
fl
din edilia sa a comentariului lui AEkenazi, Com.mentary on Genesis Rabba';
Haviva Pedaya, ,,$abat, $abbatai gi descreqterea Lunii - Conjuncfia SfAntd,
semn Ei imagine", in H. Pedaya (ed.), Mi,tu.l tn iudaisnt = Eshel Beer-Slrcva,
vol. 4 (1996), pp. 143-191 (ebraici); precum qi Idel, Golem, pp. 119-126, 9i
Saturn's Jews, passint.
2L2.Yezi, de exernplu, teoria sa despre caincidentia oppositorum., in dqkenazi,
Conunentary on Genesis Rabbo,', ed. Hallamish, p. 174" gi al sdu Commentary
on Sefer Yetziralt, f. 15c, 30a, precurn qi referirea la ,,toate hauaiat cele
ascunse, care se afld in cuprinsul ltti'Ayin", existenti in Com.mentary on
Genesis Rabba', p. 176. Vezi gi !'ajda, ,,Un chapitre de I'histoire du conflit",
p. 93; qi Sed-Rajna, Azriel de Gdrane, Commentaire sur la Liturgie Quotidienne,
p.72, n. 5.
2t3. Contmentary on Genesis Rabba', ed. Hallamish, pp. 160-171.
p. 171; id.ern, Camntentary on Sefer Yetzirah, f. 16a.
214. Ibidem,,
215. Commentary on Genesis Rabba', ed. Hallamish, p. 186.
2t6. Ibidenr, p. 171.
217. Idem, Comntentary on Sefer Yetzirah, f . 2Ia. Yezi qi Freedman, Man and. the
Tlrcogony, p. 29, n. 7.
2t8. Commenta4t on Genesis Rabba', ed. Hallarnish, p" 188.
219. Presupun cb termenul de aici este o acrelie Ei cu toate cd existi in tloud
manuscrise, intr-un al treilea manuscris iipsegte. Nu ;tiu la cine anume se
referd cabalistul: la un Infinit superior, care priveqte la Keter sau 'Ayril gi
conlinuturile sale, in scopul emanaliei, sau la ceva inferior.
220. Expresia 'intqei lta-ntahaqava, ,,profunzimile gAndirii", existi gi la Ynsef
Aqkenazi, in Com.entariul Ia Sefer Yetzird, f. 36d. \'ezi in unul dintre primele
Comentarii la istorisirea Creatiei, cel al cdrri autor este R. Ifhak Orbul,
discutat mai sus pe lAngi. nota 170, publicat in Ager ben Dauid: Opere com.
plete, ed,. Abrams, p. 314, lur.de Tohu este descris ca 'omeq ha-maluagaaa"
Tprofunzimea gdndirii". In mai rnulte cazuri, termenul ,,profunzime" in con-
textul gAndirii divine se referd Ia o anumit6 dimensiune problematied a
confinutului existent acolo, aqa cum este cazul in descrierea lui ?oAu ea
profunzime a pocdinlei, la R. Ezra din Gerona. Se pare cd in unele caauri
existd o supozilie implicitd cd gdndirea divind are un fel de dimensiune rea,
o chestiune care a fost ldmurith in moduri mai explicite intr-o serie de
discufii cabalistice despre rdu gi gdndirea divind, citate in capitolul 1.
221. Despre statutul special al lui Keter la Yosef Aqhenazi, vezi nota de subsol a
lui Hallamish in edilia sa din Comentariul Ia Genesis Rabba', p. 33, n. 27.
222. Tlebuie spus cd in scrierile Iui Aqkenazi termenii lmuaia qi hauaiat inseamnd
qi combinalii ale literelor Tetragramei si, aEa cum s-a vdzut rnai sus, chiar
moduri ale imanenlei divine. Yezi Cootnentary on Sefer Yetzirah, f. 20cd.
223. Commentary on Genesis Rabba', ed. Hallamish, p. 32. A se cornpara cu
discufia citath in ldel, Golent, pp. 138-142" Despre actul contemplafiei legat
de gAndirea divind, vezi fragmentul lui Iacov ben $eget, citat mai sus, qi
notele de subsol care-l insofesc. Despre importanla recurgerii la termenul
lte'ederin Cabala lui Cordovero, vezi Ben Shlomo, Teologia wdsticd, pp. 204-206.

'tl
 'Z 'dec 'otdns tzol'IulEed oloca u! elual
-sFa aruol laun EorBlncsrp n4ued '69-tg 'dd 'Dlrnrl mI DIoqDc'meloqcg IzaA 'gg6
'BILT 'J 'uap!q! rzea, 'rrunrfu,rud pdu41 ec riele{ug
luns 'acr€rqo IoIqIg lrzrr.rlod 'lrBdoc ulp elcn.r; Ecugru e ep yar{clp.rolul !u
.U
IUB !o4 rec erec u1 a$ncsp o nrluod 'lncsounc-ourq else 'e8e.r$ tqr Jaso
'e11eq u! Arlce sro e.ruc !e&(e11 rn1 1e uu.roduraluoc un rBp .1sr1eqec lsecu
alsa aulc np$ n11 'oropal ap pund nps pr.rdo.rd IoIB rua^B pcep nas €lsor€
ed gzeelrc I Io FrEp tuprurlsa Fs llcg1p else 13 'ngs [B .roseyo.rd ec eEe.r$ uqr
1e,nur$ 'U arunuu un ad gzeeuolfueur 1g lufr(e11 'm1n1uasr8erg BaluIBuI rBIqC
'g7l'd'.In?cruJ gpaca.rd u[eo3" '1uu1p-.req.reg r$ rza,r iqg11 ].qapnqaL pTlulw .LgG
'gg 'd topoeqJ 'po 'Z'6 ,oqqDy smaua7'gg1
'gll'?I'uu 'g 'duc rS
'0lI 'u'1 'dec'otdns rS rza^'(pr!€qro) gg9-ggg 'dd '(II0Z) 6l 'Io^ 'z1qtog,;o1
lnlcudurr nc '6a.rpag u1p {€qll 'U mI 1nlr€luaruoc ulp sarugr reru u-ec eaec rS
'egBInqV urBrIBrqV InI elrrerrcs uI ro alrrruluawoc 1* p.t7zpa.rapg" ,1ep1 .141 16
iecrlspale 16 r16ece.rE rolasrns B FIsII p3un1 o nrlued'III-0II 'dd ,XI .(7g6I
'BrpuoT 'lugdeg unr.rorJ€A) arnpratr7 cljslrtod puo lrasluolold u salpnts
ug learlqnde.r'"{Eoloeq;, a,rrlu8ep pu€ usruuorotuql{doa1q" top115111
uqof IzoA 'ecre.ro8ulrd asrns er€ gcqspeu4 FlsEacV .L1Z.d.*llsqeqqey .ro
.reqdosopq6 - JIIB'I uq1 ceus1" 'f:1sueg6 .re11a11 rA it"ZV 'd 'tlo1oqqoy arp to
sutFt;g'ureloqcg 16 pa6 'LLI 'd'pT 'Io^ '(9g6l 'urllesnl;a1) robDI.r6. ,o.rerr
-oproC nlduraxe ep uc 'rlsrpquc $p $pur e1 ra gdnp.rer'1a$o$ uaq .U
,pr1os
^ocBI
$ 1e1rzy 'U BI luapr,ra else '1e$euuura ufuapuacsap BI lroJor es u n.rlued
droc un 'eug ug '16 ueld un lode 'a1uII o auraop orer mlnlcund purqloqmrg .ggg
'egg6 'l '1 '.ror1og ug leclqnd luaur8e.r; un ,.tor1og Taunbht.Vg6
'pZE 'J'urylq7 'qo.427a17 ntag uo t.toluatuutoX
'lzue{tlsv uI 'Es Bsrns nc e.rBdruoc as p 'q6T 'J'qDpnqaL pTlulw !ez0(u11 !za^ .gg6
'BlZ'et-p7'g 'r1o.r7zp7 ntag uo tlo7uauzuoS ngs 1e
$ 'Il,I-0rT 'dd 'qqurelpyl'pe 'qoqqog yqsarag uo ,itoluatanuop ,rzeua:1$y .696
'g p1o11duc u! elelncsrp g ro^ Iopr rnrgc oIB 'urpue3 urp o61pe1q
Iop Joso1 'g ed lefuengur na-I 1e&(e11 rn1 epridacuoC
.SII-?II .dd .*1q8noqg,
crtslluqqex ur uoItBcgI?cuBS sll pue II^U Jo uralqord eq;," ,uosqocaf trz,al
'epqeC ap nps In1BlB4 uJ InInFr ep elcedse alle €^olgr n4uad rcy'g11-j61 .dd
'olnlcnr; gpace.rd efeo3" '1eu1g-reqrBd rnl €zrIBuB IzoA 'q6I .l,qopnt1aa tmluryt| .1g7
'otdns rzat'ldacuoa rnlsoce p xelduroc lnsues erdsaq .ptDaDq-DH .OgZ
'Z Bxouv 'o.ttu1 vett
' gV' d' uapqq? BI aruollraJa.r es er{ncsrp a.rdseq' gg?,' ZgZ' gg1- LgZ, L6-g6
1
'16-69'dd 'qsruru1p11 'pa',ogqog slsaua7 uo ttoluatutuo3 ,nlduraxe ep, a6.664
'916-9IZ'dd '(p002) Z6 'Io 'y1g';4erc1 eql uo {.re1ueurruo3 ,(.rn1ue3
-qlueelrrq; e 'guunqsag qsaloe ut fuoEourso3 pu€ {Eolourso3,, ,uueuua8uul
'
lAzJ X 1n1 elrrfea.resqo IzoA 'ggg-fgg 'dd'rlo1oqqoy aql to sulSuo,ureloqcg
rza,r 'lerDlorulrd mpcFeunlu! auool alseaud e.ruc nldruexe op IoJlsB un ruluad .gZZ
r
'qgg 'J '9IIZ 'rg 'atpr.rqueC.s17g.LZ"?, ,
'qBZg 'J 'qor!4a1 atag uo tloyauruo7.967
'OAI 'd 'ua7og 'pp1 yza6'966 '
'ggl 'gll 'dd 'qsrruelpyl .pe ,,oqqog slsaua1 uo ttoluarutuoC'VZZ,
'69l-l,9l 'dd 'unpupl aJt?/f 'nrsqnzsrrfl\
,saqol.I rzea ,aidecuor pnop u
IS :09-rg 'dd 'o1oqo7 6 urs1uolqoqo{ atdsaq I
elsece e.rdseq 'ggl 'u 'g 'duc 'o.tJug 13 lrze1'ezeg urp uBr.IlBN rnl Euosoal uI
ulsgt a1 urnc eSB 'ereolp8mlsrp Jolal rB a.reolee.rc .roprelnd ,.rr1cedsa.r ,pund $
-soroc erec'g{urnzqrqa ap g1pdl Bultunl rS pfurnzqrqc ap ?uqd Buruml a4urp
'!
Bclrrreurp ap el$elurure aurrrrp rulpug8 psuFdnc ug .e.ruo1g8ru1sp eun ri
-
aruolBorc eun 'asndo r.relnd gnop e efuelsrxe gc zoruqqns gs pr-rfelprra4
aI
r0z viNa.tsxs yo[csud ycl.tvrsodr vsNnl.lv^rud
 202 TREI TIPURI DE RAU PRIMORDIAL

239.Yezi in special interpretarea datd de el pericopei Facerii, care este plind de

disculii despre h.auaiot, in sensul cabaligtilor geronezi.
240. Nu pot aborda aici impactul concepliilor cabalistice asupra anumitor forme
de filosofii idealiste, indeosebi asupra lui Schelling, care a fost familiarizat
cu elementele Cabalei uia Kabbala Derutd.ata a lui Knorr von Rosenroth Ei,
foarte plauzibil, chiar prin scrierile lui Jakob Bdhme. Vezi, de exemplu, Xavier
Tilliette, Schelling: Une philosopltie en deuenir (Vrin, Paris, 1970), 2 vol.; gi
materialul citat de Elliot Wolfson, ALeplr Menr Tau, pp. 194-195' nn. 233,
235 idem., Language, Eros, Being, pp. 101-102. Vezi Ei supra, cap. 1, ,,Hegel
#
#j'
despre gAndirea puri gi negativitatea absolutd".
247. Yezi Scholem, On tlte Mystical Sltape, p. 58. De acest fragment ne vom ocupa
mai jos, in ,,Observafii finale".
1,

242. Yezi Levenson, Creation and tlrc Persistence of Euil, pp. 14-25;9i Smith, ?ile
Priestly Vision of Genesis l, pp. 58-59, 72-73, 108-109.
243. Pentru distincfia dintre simbolurile naturale qi istorice ale relatirii crealiei
in Facerea, valorifrcAnd categoriile lui Mircea Eliade, vezi Jean Dani6lou,
Essay sur le ntystbre de l'histoire (Cerf, Paris, 1982), pp. 134-138; qi, fdri
a-l menliona pe Eliade, observaliile destul de interesante din Thorleif Boman,
Hebreu Th.ouglr.t Contpared witlt Greek, (Norton, New York, Londra, 1970),
pp. 162-175. Despre simbolurile naturale, vezi qi punctele de vedere existente
in scrierile lui Mary Douglas, care a fost mai pufin interesatd de aspectele
cosmogonice ale Bibliei ebraice.
244.Yezi The Perfectibility of Man (Charles Scribner's Sons, New York, 2000),
p. 79.
245. Yezi qi infra, cap. 5, ,,O obliterare frlosoficd a riului primordial in lurianism".
246.Yezi in special in disculiile care trateazd despre Cain Ei Abel, Ei Isav gi
Iacov, in toate capitolele care vor urma. Pentru Isav ca o qelippa, vezi Hayyat,
Minhat Yehudah, f. I42b.
247. Pentru o criticd a reducerii de citre Eliade a iudaismului Ia o religie istoricd,
vezi Idel, Ascensions on High, pp. 216-228; iden., ,,Some Concepts of Time
and History in Kabbalah", in E. Carlebach, J.M. Efron, D.N. Myers (eds.),
Jewish History and Jewisll, Memory: -Bssoys in Honor of Yosef Hayim Yeru'
shalnti (Brandeis University Press, Hanovra qi Londra, 1998), pp. 153-188;
gi id,em, Mircea Eliade: From Magic to Mvth (Peter Lang, New York, 2014),
pp. 135-156. [trad. rom.: Mircecr Eliade. De la nngie la nit, trad. de Maria-
Magdalena Anghelescu, Editura Polirom, Iagi, 2014 - n.tr.l Despre interac-
fiunea dintre istoric qi natural, vezi supra, n. 244.
248. Yezi Idel, ,,Maimonides and Kabbalah".
 -cP
-B
'G
:88
-nJ
'('s'
our
'Fr
'le
I3,
'4Irr
'(o
ala?
elUi
'(0/
'uEl
BJE
'nol
IBrprorurrd InPr ardsap IaIi
rzrv+r+ rBru ocr+s{€qBc rJPJoq€Ifl aqJ
B-II Ba+rBd
" ed
opE
 Aceasti parte a studiului nostru va relirre cdteva dezvoltiri impor-
tante ale concepliilor despre riul primordial in trei mari centre ale
misticii evreiegti. Capitolul 4 va trata despre anumite disculii tipirite
;i manuscrise, care au fost compuse intre sfdrEitul secolului al XIIIlea
gi expulzarea din Peninsula Iberici, precum gi despre reverberaliile
lor mai tdrzii. Capitolul 5 se va ocupa de centrul de Cabala din Safed,
care a constituit un punct de cotiturd in istoria Cabalei, iar o atenlie
speciali va fr acordati diversithlii de atitudini pe care o prezinti
scrierile lui R. Mosh6 Cordovero gi R. I{hak Luria. in fine, capitolul 6
va explora reverberaliile unor viziuni cabalistice anterioare in hasi-
dismul secolelor al XWII-lea Ei al XIX-lea din Europa de Est.
Accentul este pus in aceste capitole pe evolutiile unor conceptii
care fuseseri formulate succint in primele stadii ale Cabalei gi pe
diferitele lor elaborbri in cele trei mari centre men[ionate mai sus.
g B aJBd Bo ngo 'pluelrodurl o1.ruoJ alsa 'rar1qse3 u.rdnsu pmads
ug 'raruudg u.rdnse EaJUJ+uocuoC 'a?Blrlercads ap EaJBleJJac uJ tunru
gugd a1utr18au1so3 nB alaun eJur erlurp 'aunr8e; uecu urp acT?slprqec
IIiIpeJf a1le 'plurluacuo) ruru g,raruBru o-rluI 'runae zapJoqu gs l.rop 6y
'1 plolrduc ug 'a1a ar?urp aloun sns reur efap ?nzqA ruu rou rer 'ruerpl
-spr uolnu o16ru u1 ap leuBtua nu rldrpqec ap alu"raua8 uinasrp alsJoq
-BIa rurrr alac 'a.reouolus alalolrdea ug lnzpl ure runc e6e 'lurprounrd
lnpr a"rdsap ArsnlJur 'np"r eldsap nincsrp olpru reru uriuoc rd urtrol
-e1e3 16 uiuarro"r4 uJ asrJcs ?soJ nB aarlsrleqec rJnleJolrl alaurlrd r6aq
uaqox-Bq {BqiI 'u
'nps o1a1e{ }s uaqox-Bq AocBI uaq 'H
^ocBI
'lrFproqB 1o"{} alas alBol urp aluaurala FlleloEl
puguriuoc ala a;.?urp alaun 'lerp.rounrd pp.r 'nrpnls rnlsaae p iedro
-uFrd lnlcarqns a.rdsap gzealeJl aa a?xal a?le asuoJarunu a?uazo.rd lon
InJolpr.uJn ug 16 lolrdec lsaou uI 'g lnplrdec ug a?Blncsrp alxal Blalgc u!
elap 1nzg,r uru uxnJ (plploul rsasp8 as alrJaJip nidarum reJl alac 'unzuc 's
allu a?Inu.l ug 'eagsaau aleo? nC 'rp^arpaw u1*rpqea u1 ariu,l,otur o el ad
1rugdu U nu FS ala Bc pa?ulrlrqrsod lapsu pupimuad 'e1uaruFely ro?saae IIi
1ruo1nle na p'lrlrqu]s g aluorl giuazard .roJqo s repr roun ufiualsrxaa"rd
a1€apartop "ro1 uiualsxa go rnop m 'q$rp:qea $urlJd ad 4u.rrdsur ne-r -IS
aruc alual alasJns lsoJ nE sns rBln al€?ncsrp a.repcrl.red arrlsrlurtrBt oT
-a.rd a1a1xq gr putuBasur nu B?se tn8rsaq 'raIBqBC u apqrsod ilro?sf Fl
o?IB raun 1lrlugap pdocs uI aluorrrpad acqsrpqec eprinasrp g s l€Jap slit
-rsuor u€-el a.rec ad alac arlurp Blalgc rS ecqslpqeca.rd alasrns ar?u! 'pa.
$pllugu alegqrsod er{uepraa u nrluad 'crlsprna sns reru alncpJ lsoJ nB rc AIII
'1caro.rd nldurs un luns nu uincsrp alarrrpadsa.r u1 .rudu ec o?corqns BAI.
Jolsaae ue.ru.redas 16 ea.ra8urlsrq 'aaruo8oal rS acruoSorusoe royasaco.rd e?F
JoJnlnl rerqc nes asaaord rolapdrcuud roualue Bc rnlngJ oIB alrJaJrp EIB
ocrlsquqet ugzrpnldacuoa IaJl lnzg^ ure alolrdua ra.r1 elaurud u1 -JO
FloruBds €IeqBc Is
niplr"rndurr atre alerprorurrd olrra?nd
7 Inio?rdB3
206 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL
)
principala sursl a dezvoltirilor mai tdrzii din Cabala safediani, din ca l,:
Eabatianism, frankism gi hasidism, in ce privegte teoria r[ului ca dint
primordial. Alte centre de Cabala, ca Italia sau Bizanlul, nu prezint[
sa:
interes dintr-o asemenea perspectivl, cici ele au produs propriile lor
teol
teorii, nelegate de Cabala spanioli. loc,
intr-o serie de studii capitale tipirite in anii 1930 in ebraic5., Gershom refe
Scholem a identifrcat, tipirit Ei analizat mai multe tratate aparlindnd tae;
lui R. Iacov ben Iacov ha-Kohen din Soria gi fratelui sdu R. Ilhak de-:
ha-Kohen, care au triit probabil o vreme in B6ziers, precum gi disci-
polului lor, R Mosh6 ben Shimon din Burgos, cunoscut qi ca Chinfal.
ter
SUS.
Perioada lor de maximd activitate este, probabil, 1250-1270, iar unul
forr
dintre discipolii celui din urm[, R. Todros ha-Levi ben Yosef Abulafia,
a continuat si rimdni fidel aborddrii lor in anii '80, degi cunogtea,
cum vom vedea imediat mai jos, gi tradiliile geroneze. Din cauza
interesului special al acestor cabaliEti pentru teoriile ce tratau despre R
_t^
sursa qi structura puterilor rdului, Scholem i-a descris ca ,,gnostici", aIe
iar acest epitet gi-a l6sat de atunci amprenta asupra cercethrii Cabalei
care se ocupi de aceastd qcoali2. ir:.
Potrivit mdrturiei lui R. Ilhak ha-Kohen, el gi fratele siu mai
vArstnic au vizitat oraEele din centrul Franlei Ei au gisit acolo, ca ri..

Ei in unele ora;e din Provenla, documente vorbind despre structurile

unor lumi demonice3. Degi existl un bun motiv pentru a pune la l.*
indoiali unele aspecte ale acestei mirturii, ea coroboreazd totu;i
mirturiile pe care le-am vdzat in capitolul 1, in m[rturisirea epis- -a-

copului Agobard din Lyon, Ei in capitolul 3, in m[rturia lui R. Iacov

ben Reuven, despre existenla unor teorii ale rdului primordial in :--
Franla, inainte de aparilia Cabalei. : i:;
In una dintre scrierile tipirite de Scholem ca aparlindndu-i lui
R. Iacov ha-Kohen citim ci Dumnezeu ,,construia lumi in gAndul siu
gi le distrugea"4. in acest context particular nu existi nicio aluzie la
aparilia rdului, dar ipoteza este ci gAndirea divini reprezinti un :.-
locus [qi] pentru evenimentele care sunt legate de distrugere. Contrar
acestei inlelegeri noetice a midraqului, cu paralele in ultimii doi
autori analizali in capitolul anterior, lin si discut un fragment crucial
aI fratelui lui R. Iacov, R. Ilhak ben Iacov ha-Kohen. Potrivit acestui
cabalist, numele arhanghelului ciruia i s-au incredinlat ogtile celei
de-a treia legiuni de puteri demonice, considerate cele mai rele, este
'Itiel\. Aceasti emanalie de puteri malefice dure era destinati a fr
nimiciti Ia scurt timp dupd emanafie. Dar apoi citim ci acele legiuni
erau de fapt lumi, sau o anumitb forml de eoni:

Acelea erau lumile despre care infelepfii, binecuvAntati fiele memoria,

au spus ci ,,El construia lumi gi le distrugea"6, iar in Midrag Hazit1 fusese
reprodus ca text doveditor versetul din cartea lui lou l22.l5l:,,Cei care
au fost mdturali inainte de vreme, cAnd un fluviu s-a rostogolit peste
temeliile lor", iar cel iluminat va inlelege. Dupd distrugerea lumilor [...]8.
 nps rnlndrl colap apundsa.roc nu oJuc prarueru o-JluJ glncpJ 'euo.rap
ulp IalJzV 'U 1nI alrnqlJlu rrJoe? reun u erelard.ralur o alsa ounrzrA
glsaace ap sn{csap pour uI 1uFa1 alsa eurnu un aJBa uJ zBc lrun8urg
'acrJerloz rlJnluJalrl ua.raundruoc nrlued plrleuuoJ lsoJ s eJ€J
ppeoT.red o-rlu3 prprourFd Inpr ap a1e8a1 unrlsaqc n.rluad soralur un
BI IJrB socce urale pc purueasug 'glu.rgaepe also 'ueqoy-eq pl^ec 'U
rnl mqlJ?B o-r arBJ ed rA 'so[ IEru asnp€Jl rJ JoA ec eturuouu Joleluou
-8e.rg ea1e1p.re1ud €l eJeolrJeJer Boru uzalodr prBO 'ppuor.red uecu
urp rl6ararao olasJns ug pynuirqoau alsa uurzFed rnlnsrJcsnuuru ole
aurind apur8ed uI FInFJ BJnlEu ap a1u8a1 arue+ Joun raiua.rnca.r
^rlBIaJ
B ptllsrlels Ba?E?rsuap 'zBc ocrJo uI 'anu alnJsounc rcunle gugd ap
etrlsrluqec allirgc u; csasp8 as nu 5c nincsrp 16 glsrxa rc 'a.ruouaq,ue
rridacuoc roun E eriupduroc glduns o JEop e nu esrJasnu€u uI lua?sxe
Inluua?Eru pa undnsa.rd.rep 'rnlnpJ aIIJp?BJl aJlurp eleun leiuangur nB
acrJaqoz alarual rA pteqrurl'a1a1xa1 €J luoprla alsg 'nps ptu.rnlue urp
Jolac aIE nes eIBs ap rr{ncsrp 'Baur €aJe;ud pdnp 'e1aega.r 1od uerzuud
InsrJJsnuuru urp oturuoue alFnlgiplul JEr 'so[ ruru Bepol ruol runc
u6u 'u.rcy uTp >lErIiI 'U Tnl IB nrzrgl reru rBr 'ruerpsua "ropl6rpquc p
?ntsounc un uJg ',il 0gZI rruu urp pugdeau; 'ope1o;, u! urquJ nrzJg+
raru lr^ras B pr^eo 'u 'larpv uqr uBr{Brqv uaq ourolg 'g 16 "c sorpo;,
{BrIiI 'U 'IIzJVl ruur rps rrlodrcsrp nc rS pqeqord rS epruurrrr{EN nc
lurpnls B oruc uEIBlBc ulqer un 'uaqoy-eq pI^BO 'g ap 1u8a1 qirpqec
ap cral rnun 'so[ r€ru lerpaur acnperl rrron al erec ed 'IFroal ralsoc€ elu I
IJ?InurJoJ ale?rJaJrp ruTnqIJlB r-gs lrqrznuld ared 'aarlour asJolrp urCI
'rrliecglluepl U ?od elo arlurp B^Jo+pc rrJolnu tup 'aurruouu alelr.rofeur
rol uJ luns IiIpEJl alsecv 'mlaurq rop.ralnd Be?urEuI rnlnpr
.rog.ralnd
"eJerrruiua8rerue e"rdsap csaqrol a.rec nirpe.r3. aluunu€ cnpo.rdar as I
'01698 Ng slrud 'sI I pulg luelrodun r€Iu Iec 'ast.rcsnuutu el1nru reru uI
I
;
rriglundwr aIB
o+uapaca"rd ell"ra1nd :ueqoy-Brl pr^Bo 'u a
€
t
'rfuuuunp rec BI BaJTJoJoJ 9IBJE o runc gdnp 'u1e.rcas puTJlrop ep FurroJ
o BI orznp ecBJ as rJra pc pluropul adecug nN '..alacnpo.r1u1" ur 'sns I
ruru lnzpl E-s runo u6e 'gcre.rqe ug ,,drur1" puruuasu! eJr.'x'7a, InuerrrJal :
eI mlnlsolsapcg e punuroJ ep In?sep BaJe8Jnrer pugznlcur 'dur1 ap -I
pldacuoe BI FreJaJ es eJEa ,DqqDA srcaua7 urp pluaur8€l; nc prnlg8al )t
p
a.re 'eapa.r1 p p8uur ap IBEaI 16 acruouap rop16o urualadpc BI eJuaJar
eJ'Ia,!?L aletunu gc undnsa;d '6llieueure BreJl B-op relar InIeAru EI rol u
puglu Ba psrrcsap else Beunrse.r8suerl Bra.rpc ltrl.r1od'nt1zotusl BlRolool
J
ug alap.red runrzrl raun re{uelsrxe u.rdnse urfualu rcru ura8erlu gs
aurAnJ os 'zec acrJo ul 'sol reu alulrc g B FzeoruJn ac eprincsrp aJlurp -E
BJoun gumuoe ruelap BA JoIrunI uara8nrlsrp 1nce.r1ad E-s epun 1ncol Ba E
U
- ecez elec urp - rar{euerue p Eue.r Belrerl IB-ap rnlac ue.ruuoriuatr4l
Loz y'rorNvds vlvwc ls triy.r,runawr UTV sTvlouowrud slrusmd
r
 208 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

general de Cabala. Permitefi-mi sd citez numai partea care ii apartine,

dupi pdrerea mea, lui R. David ha-Kohen:
[1] Puteriie impuritilii fuseserd ernanate inaintea puterilor puritifii, aga
aum sti scris [Pilde 25.4]: ,,Cur6!d argintul de zguri gi turnitorul va
face din el un vas ales" gi lafa cum] st6 scris LFacerea 36.311:
"Acegtia
sunt regii care au domnit in lara Edomului, inainte de a domni weun
rege peste fiii lui Israel". Iar aceste puteri domnesc in timpul nop!ii"I3.

Cum aici avem de-a face, in mod explicit, cu o interpretare a unui

text anterior, iar conlinutul ei corespunde fragtnentelor care vor fi
citate imediat mai jos din Ms. Paris, dar nu gi viziunii lui R. Azriel,
eu ii atribui extrasul [1] lui R. David ha-Kohen. Ceea ce este nou in
acest fragment, in comparalie cu viziunea proprie lui R. Azriel, aqa
cum am analizat-o in capitolul anterior, este recursul la tema regilor
edomili gi aparilia expresiei ,,puterile impuritifii". Prezenla acestor
doui teme, existente in literatura zoharicd, constituie, filologic vor-
bind, ceea ce este suspect qi face ca atribuirea acestui fragment caba-
listului geronez sd devin[ problematici.
lln s5. subliniez ci recurgerea la termenul "impuritate" ca referire
la puterile rdului este larg rdspAnditd in Cabala gi constituie o legi-
turf, intre speeillaliile teosofice qi cele ritualiste, preocupate de eate-
goriile puritFilii qi impuritdfii. Din acest purrct de vedere, disculiile
eabalistice de aici - gi din rlumeroase alte cazuri - coroboreazd legitura
dintre irnpuritate qi rdrr, discutat& in numeroase pagini din lucrarea
lui Rico:ur Simbolistica rd.ului. Se cuvine si menlionim ci legitura
cu noaptea din acest fragment nu line doar de conexiunea cu nigte
concepte nocive, ci gi de faptul cd noaptea vine inaintea zilei in modul
in care evreii socotesc unitatea celor 24 de ore, constituind astfel o
aluzie la preeedenla puterilor negative.
Altundeva, in aceeagi Collectanea, citim, de data aceasta dintr-o
sursh anonim5, ci:

[2] Puterile impuritd{ii au fost ernanate inaintea puterilor puritifii,

pentru cd mai intdi au fost desluEito reziduurilela, iar abia apoi au ieqit
la lumind puterile puritdfii, qi aqa st5 scris lPilde 25.4]: argintul
"Cur6{6
de zguri gi turndtorul va face din el un vas aleso gi aga este [cazul cu]
Cain qi Abel. Cain a ieEit primul din reziduurile din partea stAngd, iar
abia apoi Abel, din partea lui Hesed, qi [a feU este cazul cu Isav gi lacov.
$i se spune ci Isav a apirut din mizeria aumlui qi de aceea Isav ii era
<lrag lui Ilhak, fiindc5 Isav era din sedimentele vinului l$emarint) lui
I1hak"r5.

Expresia ,,apdrut din mizeria aurului" traduce o expresie analogi

ararnaici, mi-zolzamah di-dehauah nefaq, ce sund ca o expresie tipic

i
 proqol-nll unp,-Dq untu.tq ezeauoriuaru ,oauo7ca77o3 J
1nlsrluqec uJ Fl€p o
urind 1aa '1de3 ag 'rrielrrndrur ropralnd u eriuueura o ap p?Bpocard lsog E
e rriglr.rnd e1e Totg/as a1de6 "ro1ac erieuutua ac €eece g e a.rud uaapr
aluaru8e.g elaque uI 'g Inluau8urg ug a.rude al:ec (uu{ulg In^rluB?sqns
ap '6e.rprur ug ulep iualsrxa 'qauoq rnlnqJal erfFudu e8el ura1n4 I
B
J
alsad lrloaolsor €-s nr^ng un pupc ,eura.r,r op arur'uli"ltiili|jtffi
il ec raC" I L?,lgl'7,z aoll sucs gls lcorqns lsocu e.rdsop ,rer ,o1r1oqe l
lrodB] lsoJ
nB o,lBJ 16 Ig?uI reru o?Buerue ?soJ nB e.rec ,rrfplr;rndurr op.relnd BI orznp In
i'.' o also 'nr,,Ba8n:r1srp e1 rS rurnl Errulsuoc Ig', Ec ,snds e-s oc €oac JBI [7] li
il,, 'tt
1ir,:
lil: :uurzued srJcsnuEru r6elare ug ,enapunlle tur+rc sues r6ulacu u1
iil,,, 'qa*IliFllrndurr alralnd eleuerua ?soJ nB nanial ury alFrirnp
liii',
iiiri: -rzal urp pc nrluad 'nnn*a1 purg €eJaqpd ,e.raqpd urp alse runc lunl
lI;t:
'uiglrrndur epralnd urp llrualord] alse lruol{,, :niglFrndurt "ro1!re1nd
lliirl o
lli:i
uaurFl.rs uerprrr e ru1uad pluzr1rln a1sa,puyfas BreJl B glurza.rde.r oJBc ,"Ioi
-ugcod lrazelsodll elrnnprzar"' nnniag-oq Ta1osad e:setdxe,Frnlgip^ul ap In
iiii,
a1
lirrr'
uriceloa uI BAepunXlV 'r?*,Donial urp pcrpe ,rnlnsouq elrJnnprzoJ ulp" pc
iii,i: aunds os epun'oauo1ca11og u1 aped BJ
-BllB rrJ 16 e.reclu ac arsardxo o,*If,I
-nsoeq elrJnnprzaJ" ec nt1oy-nq ?apsad E)raJqo urse.rdxa snpaJ? urv EE
['.,
BJ
'ss.leBJSl Inl $g olsed o8e.r una.ra al
rutuop B op eluruul 'rnlnuropg e.ref ug lruruop nE oJBc rr8a"r luns er1*acy., -a
:[Ig'98 Daran)i] sl.rcs E]s rs "salE s€A un [a urp ecBJ BA InrolBurnl rs g.rn8z -p
op lnluFru FiyrnC" :lV'gZ aplldl srras Els e6e rS ,,roce1 16 .l,es1 rnl
Inz€c uI IoJ 3Jl
e1 rS 'rg1ug ruru lncsuu lsoJ B uruC ,IaqV IS urcC mI
Inzer uI ..e1seece rsg8
ruelnd xp^epu-r?ul 'ftlDdd,V) rnlnroun€ elawnu ep pcs€elurtuB es r nu ps -E
'rn1a8a.r eiuro,r olsa plseoce ,rer ,gpqrzr,r ?rualap E rnlnlueuErlJg
EeJEJcnl
-JC
'aleorpe.re lsoJ nB oIBs ololuourpos rS rnlnsouq elrrnnprzor qcrp€ ,lucrpeJa
€-t Ig pr n;1uad .ret 'ororunl ur Bapal ealnd as nu frutt,Cnunt| yaqt1,a1au\ JO
rnlnluorrruurrrJ earuJcnl 'eurn1 ug Insoeq plsrxa lgc aruoJl €lgle gc n.rlued ro
'{uo'tutgl roricn-rlsuoc [eiue8reura] ap alurcuI uiglundurr og.ralnd tsnl E {g [g] e6
ul
:rurlrJ 'la
nauDpalloC rieaace urp aped RIIB uI ,uluroqela retu gJoruetu o-Jlul g'
'areaI-IIIX IE rnlnlocas p1r6rg3s BI ap puerlr?suc ulBqBC rn
uI qEJaqJaAeJ E aJBa 'cr6e.rprur ldacuoc un alsa nFJ +ncseu urud rnun
rgluJ reru aral6uu pugp .rop6orueJ?s rl.rgcglrnd 1nlxs?uoc u7 plosad
8I
InuaruJa? e1 ua.ra8rnaoJ 'zeJ earJo uI
.sr.InlnJne alrJnnprza.r,, ,eoqDz-Dq un
lD'.upqoz Bc ApsI ad .rpnape-r?uI elrasap 1g ,uaqoy-eq pI^BO .U pI BIl
p ueroduraluor rpugl ruru un ,p1se11-aq Bpnqo1 uaq pr^BC .U ,IoIu BA
-uds 1sr1eq€J llu un BJ also ]uasorelul .rraleJgund ap secord rnun e6
Inrpec uI oseuerua gc ee8elaiuJ os AESI orer urp ,{Br{iI ap 16 g1u3a1
a?sa oJEa 'qo.tnaag 'irfgcapnf ntglas IB Ioqurs un In.rnu BJaprsuoJ
teu
jrl,.
aJEc arJosoa? Inursrloqurs ap 1e8a1 alsa rarsa.rdxe 1nsues .srgrlJur{oz
ljtli'
lill:,' 60a y'rolNvds vTvsvc Is iliyJlun.{I^U U.IV $TVTOUOWTUd S.IIUSJfld
ll
ii|,
jl|ii
ii|..,
ili t
]lil.,
'l'
zLO ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

[sic], adici o construire a lumii puritifii2e. Puterile impuritilii sunt

descrise aici ca primindu-qi inlluenla dela seft.rajudecdlii30. Ar trebui
si menlionim c5, din nou, qi in acest text, termenul 'el, ,timp", apare
in contextul lumilor care au fost distruse.
Recurenla expresiei pesolet ha-tohu in Collectanea aratil c5. ea a
servit ca termen tehnic. Eu nu am gisit-o in textele de Cabala catalani
existente, dar ea apare intr-o citare a lui R. Azriel din Gerona de
citre cabalistul castilian R. Todros ha-Levi Abulafra. Acesta din urm[
citeaz6. dir' Comentariul la legendele talmudice al celui dintAi, in mod
absolut literal, iar intr-unul din aceste citate i se atribuie lui R. Azriel
un fragment care conline expresia ,reziduurile haosului", inexistenti
in fragmentul citat in cartea cabalistului geronezsl. Deoarece comen-
tariul lui R. Azriel s-a pistrat intr-un singur manuscris, este dificil
si gtim dacd Todros Abulafra a avut o altd versiune a textului caba-
listului catalan sau daci el a adiugat de la sine expresia. in orice
caz, esle interesant ci R. David ha-Kohen, pe care l-am menfionat
mai sus, se referea la R. Azriel, pe de o parte, gi era in contact cu
R. Todros Abulafia, cum vom vedea in secliunea urmdtoare, pe de
alti parte. Daci sursa expresiei pe care o investigim aici a fost
cabalistul geronez, avem inci un exemplu al impactului teoriei pro-
vensal-geroneze a riului asupra Cabalei din Spania. ln orice caz, eu
vid unele afinitili terminologice intre aceste coleclii de tradilii gi
comentariile legendelor talmudice ale cabaligtilor geronezi.
In mare, putem inlelege textele de mai sus ca descriind punctul
de plecare pentru procesul crealiei celei de-a treia sefire, Blnri, descrisi
aici ca Teguua, ca in multe alte cazui la inceputul Cabalei. Este
interesant cI o dat[, in aceste Collectanea, citim c5. ,,oriunde [se
producef nihilsz este o aluzie la TeSuua"33. Aceasta poate semnala
emergenla rdului dintr-o instanli foarte inalti, din divinul nihil.Din
aceastd sefird puterile impure sunt emanate inainte de construclia
sefirot, adici inainte de a fi emanate cele gapte sefirot inferioare, iar
asta inseamni cd procesul de purificare lncepe la nivelul acesta gi
continui la nivelul acelor sefirot inferioare, aga cum am aflat din
unele texte de mai sus. Astfel, de exemplu, Ilhak a fost purificat
emandndu-l mai intAi pe Isav. De aceea putem vorbi despre un proces
mai cuprinzdtor, care nu este limitat doar la primul act de emanalie,
ci revine in cadrul unor acte emanative subsecvente: inaintea fiecirui
act de emanalie este necesar un act de eliminare a impuritilii. insd
aceastd eliminare nu produce o purificare total6, de vreme ce nevoia
unui act suplimentar de purificare apare iar6;i, inainte ca urmdtorul
act de crealie si se poati produce. De fapt, potrivit anumitor enunluri
din aceste Collectanea, chiar si in sAnul ultimei sefire existi puteri
malefrce3a. Iati de ce, in aceasti abordare se presupune un proces
continuu de eliminare a materialului impur, un catharsis continuu,
intr-un mod care ne evocl indepirtarea acelor plrfi din piatrd a ciror
?gc 'ecrusoc fidrcuFd ad lg?B nu +EzEq 'rn1np.r apralnd EI rJeJeJ es B J
ep potrr lsacv 'o,t77a4-ot7 ntag $ ouoQ-nq nJag eey1lx IB rnlnlocas t
p1r6.rggs BI ep aurluuzrq oIe+€lBJ? uI ruerurel q6ecu u1 ue.ra8.rncal a?se s
F?uapr,ra ap lrqosooq 'aluapecerd r.ralnd op rol ezelsodr uI Jusocau IJ
pour uI nu rep 'riuangur r161pqec rop ro+sace plcudun qns EIBqBC ap
IJ
eJeorJalln aruJoJ a?nunua uJ rnlneJ Inlueurop urp rarSolourur.ral urdnse
ppun;o,rd oJungJuJ o ?nAB B 16 .U
reTluuecag uror{Eual41 InI ep.raues ug rS B
g'BIIIIB{IC Jaso 'U ml a1e rrzrgl r€tu ocrls{€qua ollrarrcs ug e.redee.r P
D.Ianl-Dq Toqoq #; prollol-pq lmpq $qaIrlue ruorurel ep pldng
'Pl€nlcrlJuoeau oJBproqB o pcgrutuas erEc te
'cr1nu-uou JoIJEJBo lsecu 1du; ap pcgrlduraxa ,,r.ra1nd" nllnou pqel8ep s
ruur Inuerura.l 'qlIIIT 16 leeurug U JB runr 'aagaluru rogralnd F?xoluoc
I
ug luuoriueru olso nu cruouap orunu unrcrN .ropunl erdnsu .ro1 urieu u
-Truop ur pfueurell€ F+rrunue o ap Blu+uerualSar gqer8ap ruru alsa Jol I
erielag 'c1u.re1nd ursruo8elue un rurgru rcru 16 gcllpr oIIElFq o FsuI J
gctldun nu mInFJ Inrualsrs 16 rnlaurq Inualsrs aJlurp Inrus{alBrud 3
'uaqoy-Brl pI^BO 'U Inl alrunrzrA ug plecqdurr glelroleur ep 1nlsep u
a.reriua.ragrp o a.rdsep BqJoA elsg 'arnd ropralnd eiua8retua ap alureug B
top.rnnprze.r rr"rg"rudes 1nl€l1nzoJ alsa a.rndun "ro1ue1nd uiue5.retua ,sns e
retu lnzpl B-s runc pdng :o1 lruolceruc praJlp IBcrpBr op +V+E ed to1 e
Brnlcruls alsa gcr?uopl ap ?gc a6 'asndo lerleru€rp rSap 'a1ap.red ecgos P
-oal oualsrs Enop ug gler{ue.raJrp also gul^p eiuelsqns 'e.rerutn uu4
.ro1 ue.re.rudes gdnp e1a"r ',rrpedsa.r 'rS aunq ?rualop nE aJEc aurlrp
Tlip?Iluo ap elcedsu plurza.rde.r a.rndun alea ri 1gc 'a.rnd eg.ralnd 1g1u I
'FuTrIp ezeueEolnu a.rdsap ezva+e4t sns ruru ap aprincsrp acoJeoeq n
-
'nrclle8axe nrdrcuFrd luepodrur un 1da.rp alBaruas dunl ap aluaur8es
JolasJolrp ElEJnp ad e.rndun Jolac B 16 e.rnd .rop.ralnd ue.reu.rarrn8 1
eJlurp eiueu.relp 'oauo7ca77o3 uI rJnzer al1nur ruru uJ 'pa ruguori e
-uorrr FS aurlnJ aS 'ngs pfe.rn1uu urp alrno nes ueqoy-Bq p] ECI 'U n
ml arunue 16 'lsrpqec r6urnlace runri.rese alsoce lnqlJle ps luurlcuI 1
cru.relnd luns'oauoTcalloC r6ueacu u1 csasp8 es aluaurSuq elsoc€ al€ol a
gc pldug ep rS runuroa rJollrunu r16ace ap ?uoc puguli 'eluaru8ur; -
alsoce ug csesp8a.r es'ntoqoy-oq pqoq'-IliplFnd e1e ue1nd" lroaun 16
'o,tuny-oq pqory',,t11g1r1nduu ap ua1nd" fiuer.rrJal Bc '€euaurase ep'1uepr,re .
e?sg 'eunq rolac Beluruul aenpo.rd as ac$eleru.ropralnd eiueS.reure uc
9
€Iace erunue rB '1e.reue5 reur nrdrculrd un ap pluiuengur ?soJ B oJBc
I
gze8exe o 'gcrurqu.r BJn?BJa+rI urp 16 1gc 'a1qlg ulp ?g+E puruerro.rd acru p
-ouec r.rniunue ucrldxa e ep acrla8exo rJpcJarug ulurze.rda.r eluol :ale?rc B
n-r1ud rolsocu r€ runuroe rJolrrunu Iop ul za+coIJeJ ps rru-rfa1rur.re4 e
B
'crloJgas mlnruolsrs apundsa"roc oJBc ocllaluur .ro1ua1nd IE allosoa?
rualsrs rnun ufua8.raura aundnserd mlnpJ e e.ra8urdseJ ep nnur?uoc B
Insecord 'rol Eereppdapug pdnp 16 gluepodurr ariaung o gcseeuqdepug
Es pugnurluoc r5 pcgrcads BrrnoJ r5-npuguriuoru Bc alndecuoc luns a
alrJnnprzal 'aluugurla r6ap 'e.rnldlncs nc rrurpn?rprurs JBJ?uoc '13n1o;, I
'I;n1d1nas reun erfFrede apur.red e rulued pJeseceu alsa eJuurrurla 1
rtz Y'rorNvds vTvsvc ts iliy,rrunar il slv slvlouorurud slrusrnd
2tz ELABoRARI cABALISTIoE MAI TARZII DESPRE RAul pnurloRuel

pe unele ritualiste, reflecti o incercare de a inlelege ritualurile cu

ajutorul unei anumite cosmologii.
Mitul lumilor distruse din Genesis Rabba' a fost interpretat in
multe feluri d6 cabaliEti, aqa cum am vdzut mai sus in acest capitol
gi in primul. tn aceasti secliune qi in urmitoarea vom investiga o
altd conceplie de orientare filosofici, cea care graviteazi in jurul
crealiei ca actualizare qi pe care o gisim tot in contextul unei viziuni
cathartice, in una dintre inv5liturile cabalistice conservate anonim
in Ms. Paris BN 859. Acest codex conline fragmentul urmitor:
creeazi lumi gi le distruge", pentru cd regele cerescs8 a creat o lume
"El spirituali gi puri, qi totul era in potentia, dar lucrurile nu s-au
total
revelat, iar El le-a distrus. El a creat o lume mai subtili, dar nu atAt de
subtild ca prima, qi acesta este motivul pentru care lucrurile au fost rele-
vate, cdci ele erau numai in potenfialitate, iar El a distrus-o. Dup6 aceea,
El a creat aceasti lume spirituali gi materiali, iar lucrurile s-au revelat
in ea, qi toate lucrurile au trecut din potenlialitate in actualitate Ei au
subzistat, iar acesta este motivul pentru care s-a spus: nAceste [lumi] lmi
plac, iar acelea nu mi-au plicut'3e.

Dup[ cum am vizut in disculiile anterioare din capitolul ln interpre-

tarea zoharicl a fragrnentului midraqic despre lumile primordiale care
au fost distruse presupunea ci defrcienla era legati de absenfa unei
structuri masculin-feminin qi de virsarea seminlei in van. Aici insi
s-a oferit un alt motiv: spiritualitatea excesivd nu permite actualizarea
potenfialitilii, iar pentru persistenta crealiei in forma sa actualizati
este necesari o lume mai materiald. Degi abordarea aristotelici mai
comune, dominanti in Evul Mediu printre evrei, presupune superio-
ritatea spiriflualului asupra materialului, iar spiritualul este cea mai
actualizati formi a existenfei, aici se pare ci avem o abordare diferiti,
care permite un rol mult mai pozitiv materialitSfii, ca o condilie
prealabili pentru actualizare sau revelare. In orice caz, Dumnezeu
este descris ca fiind satisficut de o lume a cirei existenli este depen-
denti deopotrivi de domeniul material gi de cel spiritual. Degi nu
criticd spiritualitatea in sine, modul de interpretare a midraqului de
cdtre cabalistul anonim optea? totugi pentru rolul pozitiv jucat de
un tip material de existen![. In orice caz, necesitatea materialului
pentru manifestarea spiritualului amintegte de o viziune similard,
existenti - cum vom vedea ceva mai detaliat in Anexa 1 - in zoroas-
trism. $i in orice caz, lumile anterioare au fost considerate implicit
ca efemere, dispirAnd dupd distrugerea lor.
Eu vid acest fragment ca pe o reflectare a unei tradiiii diferite
de cele existente in cele patru fragmente traduse mai sus din acelagi
manuscris, de fapt chiar de la aceleaqi pagrni. Aici avem o explicatie
de orientare mai fiIosoficd, amintind de unele disculii din capitolul
anterior, iar acest fragment nu recurge Ia terminologia puterilor
Brnlsees B Ecrlder o €c e?r€d Enop B rurlrc Es undoJd pA 'pr^Bo 'u Int
rouodns l-npuTg Bc sorpol'U ad Elueza.rd g rer{ncsrp u eped eurFrd gcug
'so8.rng urp gr[sotr{ 'U 'ngs lrrlsepru e1 ap 1rua16oru B-oI erec ad '1aa1qns
rnlsace erdnsu oerJelosa aps alefurl3ounc azelaler r-ps EqJoA aurA
pugc lu€lrza urind Iac nes ?uacrler else BgBInqV rnarl-€r{ soJpo; 'U
.rer 'aue:p1suc .roprirperl rrrJoJuor 'crlo.rges mlnruelsrs BJBJa uI alual
-srxa JoIIJalnd euoal uJ acnporlur 1-u n-r1uad luercgns 'lualedu '1sog
B nu uBIBlBc crlsrp?qec ngs InpuoJ 'epqe3 ep leseJa?ur r6aq 'app
-BurqEN BI ap pauelose a.rel6eounr ep eruJoJ rergcrro eareldace.r rrlued
?Brllr1ec lurcgo IeJlsB purg '0BAI l1ue uI opalo;, BI urquJ Ec lraras B
ueqoy-Btl p1n€O 'g 'eprueurqe111 zauo.ra8 ?srleqec rnleJeru p lodrcsrq
'e ,u*(!nlos) Erellnpu €latuoJ a.rdsep gzea1arlt aluc '.osDp udocr.rad ug
arznle 1de3 op aocgl aunrlsaqc FlsBocB €l oprueruqeN pc FUf :snds e-r ,o1e
'gsug eaace gdnq 'olupnc alsoae oclldxe r-gs ?ru^ B-u Ie JBI '1o.ttJas ecaz
alac op gdnco es aa riuurwng rr1*qeqec op ,oglrfurrs olse nu a.rec '.ro1 1runf
ug touelxa uyp '1o.4fas acaz rolal eaurS.reur e1 gruelqord oJeru o glsrxo
gc eeunds rr 'pzed uI pqIB l-ps nozauunq 'rrre1-eq sorpol 'g gc 'pzed ug
EqlE l-gs nozauurnq 'ueqoy-eq pI^B( 'U rnlnsorlello u.rn8 urp llznu ruv
:1uau8erg lruo1puun eIBs alrJerJrs uJ
rursp8 'agred glle u,I 'piBJ ap rnprpnls e p.roluur Baredncoard alsa e.ruc
',,1n1cru9 gpacard alBoc" :uolcrp un nrzJgl IBru ruelap BA aJ Beec B
eriepcrlre uruFrd alse B?sBocB gc ared os (lueurour ruluod 'g.repcq.red
a.repuod o ele 'rl*aroJlo runllne aIE eJlual a?IraJIp uFd ripur rue
llJo+plga e oJBO lsrluqec un BI ap purual 'auarplsua relBqBC crlslJol
-ceJuc alsa rI area lFeJrp rnpsalalur u gleuor{decxa ezou8erp FlsBeaV
'rr*"ee8nrlslp aI IS e1runl BaJc IgD :lrnpuolcrp] FlaJces uIP Iill6
urna gdnp 'areoualur ri; elugs 'aurnrp JolalnqlJle eiualsrxe lepaca.rd
e piualsrxe JoJpc B 'ou.ro1xa a1epe.r8" '- BrlrlsuC ercurrro.rd gurueos
-ug '1xa1uoc lsecp uI 'elEJ uerura? un - pEJBJaS urp reIeqEC lI IJlod
'gzeauoliuau Ig'pcrruqoz BrnlBJalII u1p rf"rgd alrurnuu nc Arsnlcur
'o1oce rrrrlae rrlerpqec aJlurp rrun nc rA gueqrlsec BI€qBC nc 13 urnaa.rd
'epruutuqup ml ele elac nc plBpo?ol ?BzIrErInuBJ pulg 'g plolrduc
uJ l€zrluue ruu-el rrideauoa raJpa a1e 'pzauoreS epoc6 aurq eal6ounc
{Brlil 'g 3ur8ured rnlsece BoJenur?uoc uI al1nur reur aunds ruol JoI
agriela.r ardsap rer 'nue.rcy urp IanurES ueq >1eqi1 'U Frqelec ruur a?se
uaqox-Br{ pI^Bo 'u nc perrp lcB}uoc un-rluJ lBgB B-s erBc lsrlBqBc ull
Brcv urp IanuBS uaq {Br{}I 'u InI alrrrnlJFtr [
'acqsrleqec rlocS es.ra,tr p urp g.rrdsur as aJBc 'xepoc r*ulaau
uJ eluJalsaru€ lsoJ nE rnlnpJ raiuapacard rarfucgrurues ap uiuclldxe
a?IraJIp 'uelz\fx 1e Inloaes ury prul 'pc guureasul €?s'V 'rriulFrndun
8rz Y'rolNvds vTvsvc rs IdYIIundI^u s.Iv sTslcuoruIud trTIuSJnd
2I4 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

din urmi datd primului. Degi nu este clar cine cui vorbeqte, voi lua
aici termenul de referinli drept rdspuns dat de R. David lui R. Todros,
ceea ce implici faptul cd Nahmanide, a cirui Cabala ii era cunoscuti
lui R. David, fdcuse de fapt aluzie la o anumiti teorie a rdului, dar
a optat s5 se refere foarte succint Ia ea in Com.entariul la Pentateuh,
fhrd s6-i divulge conlinutul, aqa cum fEcea in numeroase alte cazuriaG.
Imediat dupi fragmentul de mai sus, R. Ifhak admite, urmAnd
aparent din nou o tradilie a lui R. Todros, ci,,existi mari cunoscitori
ai Cabalei care nu vorbesc despre altceva decAt numai despre YI{WH47.
Iar ei s-au oprita8 la cele zece lsefiroll ale puritelii gi nu coboarh mai
jos"nn. Potrivit acestei formuliri, puterile riului sunt descrise nu ca
precedAndu-le pe cele zece sefirot sfinte, ci ca fiindu-le inferioare. in
orice caz, aga cum a semnalat Yehuda Liebes, R. Todros Abulafra
sugereazS. qi el tradilii legate de teorii ale riului, cel mai probabil
moqtenite din surse neidentificate50.
Una dintre cele mai fascinante disculii despre prioritatea puterilor
impure in comparalie cu sfrntele sefirot se gise;te intr-o disculie a
lui R. Ilhak din Acra altundeva in'Otzar Hayyim, reflectAnd, dupi
pirerea mea, aplicarea de citre el a principiului anteriorititii intr-o
manieri originalS:
Am v6.zut in fala mea pomul florilor care rispAndea un miros frumos gi
care se numeqte in arabl iasomie [...], iar in ebraici se numeqte bnuageletsr
[...J gi iam contemplat [...] culoarea qi esenla frunzelor, a mugurilor sii,
adicd ramurile sale, gi am vizut in ele o aluzie la cele zece sefirot din
Belimah [ieqite din Nimic] [...J qi am vhzut c[ albul lui nu e absolut, ci
este amestecat cu pufini roqeali [...J aga e culoarea florilor sale. Iar cAnd
floarea-i ascunsd in coaja ei, s-ar putea s-o gdseqti rogie, o rogeaf6. foarte
pronunfat[, adicd pe aceasti coaji a ei rogeala este pronuntati, dar ea
lnsIgi a iegit albi, cum am spus mai sus, gi, cu toate c6 este alb6, codila ei
rimAne roqie. Iar acum asculti secretul la care fac aluzie toate astea: cele
noud frunze fac aluzie la cele noud seft.rot, de la Hohltrnah la Hokhmah62,
iar floarea insiqi face aluzie la Keter, cdci din Keter au fost emanate
latributele] Dim Si Rahamim ljudecata qi milostenia], ramurile exterioare
gi ramurile divine. Rogeata florilor care a precedat prin existenta lor [sic]
existenlacelorzece sefirotpure qisfinte dinBelimah, giprecedenfapornirii
rele asupra pornirii bune, aqa cum se spune lFacerea 8.2L1: cd
"...pentru
cugetul inimii omului se pleacd la rdu din tineretile lui", iar albul ei
sugereaz6 atributele divine sfinte. Iati ce-am vdzut eu in aceastd floare5s.

Fragmentul este total neobiqnuit pentru literatura cabalisticd in

ansamblul ei. Nu este vorba despre interpretarea unui text canonic
gi nici nu este implicati aici vreo formi de speculalie metafrzici sau
teosofici. Pentru prima dati contemplarea naturii, in acest caz a
structurii unei flori, este cea care a suscitat discursul cabalistic.
Evident, codul utilizat de R. Ilhak din Acra fusese deja articulat mai
 TB
'('rl'u) .(iBolsaca al€ol lrprz IIIa .Inuulo0 ,nU., :g.g? o1os7 tg **
'('rt'u) alruurluoc rode pec.rnd e.rec
'c
urp 'nldurrs nJrnl un olso a.r€r 'p.rnlearc erur.rd ,arfeuerua eun d €l BJaJar aS *
e
n
eJuorJalue IIiIpBrl elrunuu o-?nAB nB aJBc ed eiuuuozal pzBarlsuouap a
ele 'sns retu aleaolur alulra reJl alac eJ?urp JolaiueJaJrp Epgod uI uI
''eaunrzrl ep {eJ?sE o giuruauru aJBc rnlnusrlenp InJsrJ
Fzeenua+E JoI EaJ€uopJoqns 'gulllp efuron urp ournue 16 ,co1 r6elace urp
1rugde n€ rrJurluoa pnop alac pc pulg ?Bp 'uc olsa es ezelodl .luaprlo IO
lnlosqu o+sa mlner 16
rnleurq e aleluu8uesuoc ap pldacuoc ,1deg pc
e6l 'puerun ue.re8aleiul elSa6gdap es erinlos gc al6uouncar 4eqi1 'g IIJ
'nqng-nq ;a/aS prl4a .taJag 'acrsvlc ri.rgc gnop ad as-npugzeg p!
16
'ogllJEr?uoc pnop glduns a?€lqua o-r?urp e.rede gs oJ
1n1nd nB runr alsa aund
a1
os aJBa eurelqord rcr€ JBr 'eo16ounc r-e.rec ad Uosolg rinunue ep asnd
elaurelqo;d ap lrnlugq alsa BrcV up {BqiI .[ ,selrnzuc elle uI 16 BC " zg
al
Ie
'1e<**i€olsec€ aleol ?rprz € oJ€c 'lnuuroq luns PE
ng" :eunds es loloce 1o11 rA ,,1ng.r g.rede qs ec€J IU ,eleurq g.redu gs ece; ol
lg orec urp col rAelece ulp Fc gieaug ou eo"'":nneunds as oloca 1gcul efe pu
'plriplpunqruJ lsoJ B eo.re1o.rd.re1ul rlrtDg ug.rer ,i;"1 Fcsuauauro eo.ro8elefug I'
el.rodns eleod 1gc 1g1u 'nldurrs nrcnl un I-Fc oleq nc rS ,lpurrr,rpl efuro,r urp ul
cspJolzr ol€o1 ec arueJl ep 'o16o.roy euru€oq 'ue1nd pnop luns gc pugunds
'IF
rugle$u-eu Es rnqaJl .re-u r$ 'eun1o1 tuns InEr rS oleurq ec snds € Io rcra JBI
'["'] ,,oIEc FsBI II ro16r"r1se;r rf eeced aliernlSpps ec 1e3 ,rnlncr.raunlug drqc tsli
rS
pp rA eururnl olSeurcolug Ig" :U'gp D?DsIl 1nleJo.rd eunds oc Bear r€ruco?
elso r$ 'npJ €I IncrrounluJ rA eurq BI FraJar es Burunl .rer ,,,cr.raun1u1 ap
€urtrrnl nozouunq 1{.rgdsep B IS" :[t'T Daracpf,f snds e-s opun oloc€ ,ounds
as purunl uurr.rd a.rdsep rS 'lqrsodurr e else pc snds B nu Io .re1 ._nlduns o-
n.rJnl un BJa Br el€ol nc 'nes lnsndo rS n,rcn1 un toprunl elrolau e?Bo1 Pd
Flr?o^r el ilsor ne noorieueura eul.rd e1 ep 16 unfoul.rTp] raiuro,r lnlndecug e1 B
op RtuI rcBc ',,rn1npJ lnsrqe r* mlaurq lnsrqe', :[r:I pn4a;.rarlag1 eunds og JO
:turlrc 'g ploldec ug Iq
llnru ruru lBdnJo rrrB-ou lnuriuoc rupc IB ap ,lnqro .U B
{BrIiI IBsuaA
-oJd rnplsrleqer Ip IiJFc r6uralaae Inrreluouoc rIBJouaB ruaruJal uI uJ
€zearuJn aJar (I 'det'pnz7a11 nJag q nps InrJeluauor uI .BJoV urp BJ
IanruBS uaq {pqil 'U BI arunue 16 'elureug ruur rieuoriuaru r{6rpq€c rop IB
Jolec IE 'lncsounc aurq rerrr lpru rS plsJg^ uI ruru BAoc .upJodruequoc 'n
un BI F?srxa 'gurlrp uarrpug8 r6n1o1 euorfuatu B pJFJ ,p1erra1a lurrr U IJO
e lrcrldun Fleraprsuoc 'puytlp eiurorr ap F?TraJTp glpropul g.rp; ,purrlrp pu
eJelseJrueru uruud nc InFJ JB ap€-JluJ p?cauor aJEc aunrzrl O 'sr!
'eIEs al€ 'q
alaedse Jolrurnu" e urind 1aa 'runleu e rSgsug BJnlcnJls ep ri eeuri ra JE
(pJcus
'ar8o1odo.r1ue ap 16 - salaiu3aurq - arJolsr ap ,egosoal ap ounr+ Pl
-saqc o ruop BJo nu rnInFJ eiuapacard Ec Eurrr€asuJ B?sV .rolFrnldFrcg tso.
uarela.rd.relur ep olorurp smlsaae uiue,rala.r uI sepa"rc Ie JBr ,elureug Bn
9rz yToINVds vlvgvc rs IliyJrundl^trI slv sTvlouonuud tr.IlusJ,nd
216 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

asupra unor cabalitti care erau mult mai pulin creativi, activi intr-o
perioadi ce poate fi descrisd ca ,,mozaici"61.
R. Ilhak a dezvoltat subiectul menlionat mai sus, oferindu-i insi
diverse interpretdri, intr-un text care s-a pdstrat sub anonimat intr-un
singur manuscris. Mai intdi, el vede in disculia din Genesis Rabba'
o inlelegere simbolici a seriei de emanalii succesive a celor zece
sefirot, fiindc[ cele superioare erau incomplete f[rd existenla celor
inferioare62. Aici insli chestiunea riului nu apare. Totugi mai tArziu,
in acelagi tratat, citim:
CAnd am ajuns la [chestiunea] so{iei lui Cain, care i-a niscut acestuia
concepAnd din sdmAn{a lui63, am v6zut o aluzie la gradele exterioare gi
o aluzie la ceea ce au spus ei in fragmentul din. Qini t\,,ci Cel Sfdnt,
binecuvAntat lie El, construia lumi qi le distrugea", c6ci gradele exterioare
sunt zece, iar suma ceior trei [gladeJ superioare se ridicd la unue, astfel
incdt ele sunt [impreunfi] opt, aga ci versetele se referd la chestiunea semin-
liei lui Cain, ai cirui urrnagi sunt opt, cdci de la versetul lFacerea 4.171
oqi a cunoscut Cain pe femeia sa [...]" p6ni la "Adam a cunoscut iariqi
pe Eva, femeia sa" [.ibidern,4.25], neinclus in opt, iati cd ele fac aluzie
la gradele exterioare, cici qapte dintre ele sunt corporale, iar de la Cain
pAn[ la frul siu Lameh au fost gapte: Cain, Enoh, Irad, Mahaviel, Metusal,
Lameh, Iabal, iar ei au fost distruqi qi au dispirut, gi-au fost ca gi cum
n-ar fi fost. Iar asta face aluzie la ceea ce au spus infelepfiiGs: ci Adam
a fost dojenit [nazufl pentru o sutd treizeci de ani, gi a dat nagtere din
prima Eva, care este Lilith, care este al zecelea dintre gradele exterioare,
unor spirite rele care au dispirut gi s-au dus. Iar aceasti [egendi] face
aluzie la secretul din ,,El construieqte lumi qi le distruge" gi face aluzie
la sflinta emanafie, potrivit secretului atributelor divine care persisti
de-a pururi. $i [a] ceea ce s-a spus dupi semintia lui Cain, ci "Adam a
cunoscut iard gi pe Eva, femeia s{ fFacerea 4.251, qi mi s-a pdrut ca o
aluzie la [sensul lui] SfAnt, binecuvAntat fre El, construiegte lumi gi
"Cel
le distruge", iar denumirea Celui SfAnt este Primul Om. Cum: Mah'Enog
lPsalmi 8,5J Mah 'Adano lPsatrmi 143.3i gi Adam este numele YHW'H66,
iar asta este ceea ce s-a spus, cd Cel Sfdnt, binecuvAntat he El, este
numele Adarn IlIahgT , c6 el construia lumi; ce sunt lumile : ceea ce construia
cu Prima Eva, spirite gi demoni in forma unor fii, gi-i distrugea, iar ei
dispdreau. Asta insemna a construi lumi, qi asta insemna a zimisli mulli
fii, pentru ci frii inseamnl a construi lumea [...], cici oricine crufi un
suflet de-al lui Israel este ca qi cum ar crula o intreagd lume, iar oricine
distruge vreun suflet de-al lui Israel este ca Ei cum ar distruge o intreagl
lume68. Prin urmare, in timpul celor o suti treizeci de ani pe parcursul
clrora Adam a dat naqtere unor fii nevrednici, el construia lumi gi le
distrugea, pentru ci ele nu constau in procrealie. Asta potrivit infelegerii
mele lirnitatede.

Aqa cum am vdzut in capibolul l. de mai sus, mitul relaliei lui

Adam cu prima Eva, deci cu Lilith, a fost asociat cu emergenta unor
puteri malefrce inaintea celor bune, sub forma lui Agrimas, intAiul
BI JBop nu col lnAB nB aJBc a?cB ap arJos 0 Fcrpul J€J8B.rEd lsocB uJ I
olEulluBxo alatBsBd 'IJIpugS ra?seau F crloJgas InSuBr g J€ aJBcrJo J
'1 plolrdea uy'ntdns ?Brrpur E-s tunc e6e ,purrrrp uarrpug8 urp eur,rord I
[nFJ prruFc rrnoJrroo aJopaA ap lnlcund nrJgsap aJBr Jole?xal JBJ+uoC
'arrzg"laru rJpproqu reun lruo?Bpnd le.raprsuoc BJe crla8axa ua8
un 'ufrpe.r1 rolsacu u{r{epu ru1uad ,urncrrg .sJelur nu JBr ,gcrla8axa t
a
ucgae.rd gzuaiuangur patzgptoru ezalodr z€r lsore ug,eour ua.ra;ed ednp
'1Sn1o; 'oJuqar?ul op IoJ?sE o BI ruapundse.r gs pqrsod alsa €unuap?olug
P
nu 'rJnzu, a?1nru rrl 'Fclzgelaur Eoc nes Fcrla8axe urie.1ua1 :eprfncsrp e
Euruop rua.rdns nrdieuFd ae alsa BaJuqaJ?uI .oreo?rpe^op Jolalxa? E a.lec u
-r1dxa ap p.rauaF reur nldraur.rd rnun ruglriopu Inlr?oru arnlrlsuoc eJBt
i
'116araraa e[a+xe] urp Lrnzuc.ro?rurnrru ep olrcqdrur alalcadse nps ,ocruouec I
oJeolrpelop o?xal JolasJa,up u.rdnse sndun e-s 16 lns.rncsrp luzrue8.ro u e
orea crzlle?aur mdrcul.rd un ;rg1u3 B-oc srcop ap 7
IBru +soJ Ingrp alsg
'rnlnsJnrsrp ap ecrla8exe alcottsu alacruralnd luns gu.r5u.red ug
lsacu 6
al€lncsrp lolaluetu8u"g 11ip11"rofutu ar+suslrurec II u a.red aa EaaC
r
'uIBqBC uI
o
oruel rolrunu€ €alello^zap ap Etuaos ep eleod nu gldrurs ?Jururpun
e
ouolsr orcru -Ba pIEJB B?sE .re1 'alua8relrp osJns ap aunipur o-J?urp
9
'eal-IIIX 1u rnlnlocos p1r6.rg3s arlpa ra rrrpllo^zop Brnspru ad ,epqe3 e
Vzeezrto1:oaJuc ec uiplrxalduroa ue.ra16a.rc mluad B?uesaJalu1 a?sa a
'Ia[€qBC ale azeJ aleurFrd e16a1oco e.rua 'auolcarerl FlsBoJV .Brrnrl rnl
spqeC ug '1 plolrduc uI +nzFA ruu-al runc e*B ,I\ztV+ rBru alus aprie"req u
-JaAoJ 'aug ug '16 'uay4pg IB rnlnlocos plndacuS ap nrzJgl reul nu ,sns tD
u
IEru lezrlBue ErrV ulp {Brlil 'U 1nI pluaurFu.g uI ?nzg^ uru urna e6e .I
'pcqsrpqec EJnleJa?rl u! rcru rnl BaJapurulgd nc ,eruedg ur oloae ap TnI
u$u.r8rtu 'rzeua46u ale?Ble.r? u! Bs BaJu?deco.r ,surur.r8y ardsep nrzJg+ u
e
rnpie.rprur uiue8raure apuFdnc ea :leAorpatu Inursrepnr uI uEnrEAJnz
I
m1nlgr a alJolsr BlJncs o uirqcs uralnd ,ulaa.roc alsa ueru uzalodr pcup
i
'IaJlsV 'orlps F gosagord 16 nu.ruurnu as aJaJ arluFd ,rzeue>16e IJr6g -
alatrn ual6ounJ BJoV u1p {BqiI 'g 'ra eza8axa nrluad FIBrJrua a+sa I
Ellnco Brrlarurs oloeu rurunu rcpc 'rzeua>16u giuangur ap purJoJ p?rur e
-nuB o-rlurp gurao.rd gs TaIIqlg rrrnlrru?s Earuururuxa uc pqrsod elsg '1
'sns ruur 1e1re 'atuosur ap rrJog rrJnlcrlJ?s rFrglaldragur r€ r*
1Frp1drua1uoc
B
Inzua uJ rS lnzprr tua urnr u6e 'rnlnlsrlequa Balurru ug g.upe utap
e.re 'eleurq ppeca.rd InpJ FJ 'aza5axo ap laJ?su raun aeapr pc - rcre op
t
prlseou urincsrp ru1uad luupodul ruru Jurqc - p1rlu; 16 rc ,n.rp1e.rd
-Jalur Bolelrzorua8ul .reop Bzeallsuoruap nu ,un8g pnop rolac ea.re16eu
a.rlurp V'I palaJod urp JoIa?asJOA IB Jpurnu Bc ,g = I + I :arrlqrq J
B
role+esJal EuJalur uJn?cnJls urp a8urlxa a.ruc ,crla8axe prfn.raxg e
'aleJ nus aunq 'r16a.rae ualnd runce ?uns ,rn1 rriuapuecsep .7
luns oJEc 'apurnl .rer 'gruur8uJlol ap uleluaza-rdoJ Ba?Blrurlrp rc ,ruo u
puFrd alsa r€ur nu ruupv 'gul^1p EreJs uI F+Enler alse - puuruulJnz €
elice.rlxa ap Joprsuoc II na aJBc ed lrru - nqs 1nlquresuu uI +nu rnlsecu B
prrlslleqec ue.re1a"rd.re1ur 'elsuoce ap psul .urepv rnl IE lncsgu
"?Ep
nz y'rorNvds vrvwc lS u,iyl,runafirr srv f,wrouotluud s.Irusmd
218 ELABORARI CABAIISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

un singur nivel. Cel mai important dintre aceste niveluri este sefira
a treia, Teguua, punctul de pornire a edific5rii construcliei, adici a
structurii celor qapte sefirot inferioare. Astfel, aceste invdldturi diferi
intr-un mod absolut, cdnd este vorba de prima sefird., de acea viziune
a purifrcdrii care a inceput inainte de emergenla purelor sefirot. Pro-
cesul cathartic, care aici este foarte evident, a fost delegat la un nivel
oarecum inferior, la sefira a treia. Totugi, referirea la sefira a treia
ca Nihil, un termen legat adesea de prima sefird, aratd ci acest
cabalist anonim s-a inspirat dintr-o sursd care vorbea, inilial, despre
prima sefird. Este un eveniment paradigmatic, care revine la mai
multe niveluri; catharsisul primordial nu este niciodatd unul final,
ci va fr reiterat la fiecare act de emanatie. in ce misuri acest eveni-
ment cathartic se produce qi in evenimente non-emanative, adicd in
cele care au loc in domeniul non-divin, nu este clar.
Permiteli-mi sI abordez acum o alti interpretare a mitului din
Genesis Rabba', existentd in prima versiune tipdriti a comentariului
lui R. $em Tov ibn Gaon la secretele cabalistice pe care Nahmanide
credea ci le descoperise in Pentateuh, comentariu intitulat Keter $em
Tou, dar absentd de fapt din cele patru manuscrise mai frabile ale
c6.rlii lui Ibn Gaon pe care le-am verificat7l. Aceast[ edifie, tip[riti
de R. Yehuda Qoriat la Livorno in 1839, este plind de glose ce nu
fac parte din textul original al lui Ibn Gaon, iar in una dintre aceste
glose ulterioare citim:

El spunea ceea ce lspuneau] inteleptii, binecuvAntatd le fie memoria:

,,suntem invifafi ci a existat o ordine a timpurilor mai inainte"?2, acesta
fiind motivul pentru care a trecut astfel o qemitta de ani. Iar cel care
spune ci El construia lumi qi le distrugea, [spune] ci au trecut cincizeci
de mii de ani, care sunt o lume, $i a existat o controversd intre lnplept
[he-Hahhant], binecuvAntatb fie-i memoria, qi Rabin, cici Rabinul a spus
cd lumile sunt unsprezece, optsprezece lumi de o mie, de cincizeci de mii
de ani, cdci se spune: ,,mii" de ani. Iar eu am vizut in construiegte
"El
lumi qi le distruge" un mare secret [referitor la] Iumile spirituale f'olamot
rubaniyyotl, iar semnul este [/ou 22.t5]: ,care au fost miturali inainte
de vreme" qi,,a existat o ordine a timpurilor", qi este la fel cum se spune:
,,h,auaiot erau"?3, potrivit Cabalei pe care am avut-o eu, cici ,El construiegte
lumi qi le distruge" nu contrazice ceea ce spun infeleptii, binecuvAntatd
le he memoria, ci a existat o ordine a timpurilorTa.

Dupd pdrerea mea, existd, juxtapuse in acest fragment, trei con-

ceplii cabalistice diferite care se ocupi de schimbirile puternice in
modul de a privi sefirot. Cabalistul anonim a primit o tradilie refe-
ritoare la hauaiot care existau inainte de momentul emanaliei, o
conceplie caracteristici Cabalei geroneze din cercul lui R. I,thak Orbul,
aga cum am vizut in capitolul anterior. A doua tradilie iqi asumi
teoria nahmanideani a unor unitlli cosmice ciclice de mii de ani,
'ppuor.rad BacE uJ eruedg uJ rltlcts q6quqec rrurind erlurp €rnun elrJ '
-eurs uI BaI-AX IB rnlnlocas plndacul BI op pcul g+uapr^o alsa gzolurs
F
p?suocv 'eurlrp lge8e.rlar plce rB rnInBJ B olerpJorulJd raiualsrxa €rJoal
'l
oJ+urp Eec elsa acgosool raIBqBC rIJBlIoAzap u.rdnse IBronJ, lcedur un
o
lnAB nB erer aerlsrluqec orual o?IE nc pry"roruFrd pg.r a.rdsep areorJ -4
-aluu rolrrJool elu rrieurquroc aluuzrrldec reru elec eJ?urp eun ,1deg aq
u
-
RUI^p BaraFBr?ar rS InBr
:rcvvT Bcc - 0ggl Bc?) {rros uoq uros 'u
^oJ ^of F1
a?
'rrareol.radns a1tunl :e
uJ rnlourq JorJo?uB rnlnpJ u 'ua1-11ry IB Inloces urp EruI ,raiuulrodur o?
e.rdnse purunl o Brunre aluod u.rcy ulp {erlil 'U FI IE crla8exe 1np1s 1o
e1
'eel-IIIX 1e rnlnloaas p1r6lggs BI BrIr+sBC uI rlrlce rlSrpqec op alrrncrac
.Inl II
nc rS gcr.reqoz €IBqBC nc lEzrJBrIrruBJ BJa eJBc elaulc ap lelntuJo.f s
olrJalJcs ug e.rude nu ',,8[Boa" InuorrrJe] pugzrlrln 'rnlnuolcrp u gcgrcads 1d
Ba.rulncrpu 'glsrxa prdrauFrd r6ap'sorrna poru uI 'z,l,EaI-AIX IB rnlnlocas
t,1n1cru3 epace.rd B[Eoc,, IJ
lnlndacur 16 ea111ry IB rnlnlocas plr6rgys e1 ad oJ
1nuo?crp uJ'pplld ep'gleruudxo alse a.ruc uridecuoc ed luzeq,lupcrpu €11
cpa8exa 1ls rnun uiualsrxa F?Bp o pcuJ zorurlqns gs rur-rialrruJad :EI
'nidacuoc roJ? elac
gzeaiuengur aJBc rrurpJo oIE FzBq ap aleJnlcruls eprndrl 16 alas.rns ap
riueq6uoa urrJ gs rnqall Je pa peJr rS ezazruour.re oI ps gznJor Eoru €eJBp e?
-.roqe 'r6n1o;, 'a1e.r8e1ur g 1od rc 'amsnlaxa luns nu 'cr8olouaurouag 16 n
1ga 'cr.ro1sr erapol ap lcund ulp lgle '1de; ep luns ellraJrp op lgJlro P1
'esacord alsoca gc selaiug s IntsqequC 'at(as reunrd p lqeqord ,1pu3 a
ruur rS rBrr{r lelru un u1 ee.raSrulsTp 16 ua.unrlsuoc a.rdsap FuErIr+sEc ut
erfncsrp 16 'aprueurqeN InI r11oc6 lrlulod 'a,reor.ragur gotglas a1du6 elac a
ap p8eel es oc Beec 'arieueura ap eJrIJre alasacord 'Fq.rO {ErIiI .U }nI IN
erirpurl uI erloJgas rnlnsJolrun 1e Ialru ?IBuI reru loc BI aluals:xe Totglas UI
Jolacp e?uelsxaeJd epuragpp"r ap puruJod erieueure :urlrp Inruaruop
uI aol nB aJBr asecotd alalrJaJrp "I oJlurp erie.rudruoc alse turuoue
Inl ul
-uaur8e.r; uI luusaJolur ared es rru ac Eaac FsuI 'uoBC uql Inl Be1.ruc uI -t
EleJosur lsoJ B aruc raso18 rnlnJolnc E Baoce ad csounc o-u rune IoJ 'l
e1 'lueuFu.r; lsecu ug leuorfuau mlnurquJ €e?Elrluopr Jsounc nN IB1
'ellaliuuuure plndacuS €I aol eru oJpr secord un eJr
plurza.rda.r TIJoFrulsry rB rurrulsuoc InlTur '1a erurdo ug '11nru IEW 'sns
?s
ruur luuoriuaru uaqoy-Bq {BqiI 'U rnl rnptxal ppedurr rcru rrepol ps BI
'leurp-.req.red lururlqns E runc u6e 'gqrznuld alsa ',pqqoy s?sa?lag urp Ia
rnln?nil lnlxaluoc uJ lBlrc alsa nol urp Flasrarr gc p1de3 eJepa^ ur -o
pugl€ :rcre ednco ruol au aJBc ap 'esnrlsrp 16 alue.rc ?uns aprunl pc eu
ezalodr 'pugr purrlln uJ nu 'IS 'nrareor-ralur Totgfas elde3 alac ap rurunu
FJ'
e1e8e1 luns a.re8n.rls1p ap aseco.rd alsecv 'ocgosoal-ocr8o1o.r1se aluaruru E
-ela Joun eznac urp topurnl rua8ru1sry eurel ad gzvezeq as ec arJool DJ
6rz y'rorNvds vrvsvc rS rriy.uunawr srv flTvrcuorurud srrusJnd
220 ELABORARI CABALISTICE MAI-TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

R. $em Tov ben $em Tov7e. El a subscris atit la teoria despre riul
care precedi binele in cadrul procesului teogonic, cAt gi la procesul
retragerii divine cunoscute ca limfum, ambele gisite in surse distincte
pe care le copiazi sau parafrazeazd. Pentru gintlum, principala lui
sursi este Comentariul Ia Sefer Yetzird. al lui Nahmanide, unde acest
concept este prezentat intr-o manieri destul de expliciti, Ei de unde
a reverberat in cAteva alte texte8o. Caracteristic in acele texte - care
au fost str6.nse din cdteva manuscrise, publicate gi analizate in studiul
meu despre conceptul de limlum -, este aparilia sa la inceputul
procesului emanaliei, preceddnd-o de fapt, iar nu la sfggitul ei, aga
cum presupunea un text al lui R. Azriel din Gerona. In acele texte,
retragerea este legatl de emergenla sau prezenla intunericului.
Aq dori si examinez mai intAi interesul lui R. $em Tov pentru
tema riului primordial. ln contextul unei disculii de teodicee, tratAnd
despre relele de care au parte cei drepfi, R. $em Tov pune clasica
lntrebare teologici:

De vreme ce Domnul Universului este absolut perfect, iar din esenfa Sa

existi totul, qi din influxul care este emanat de la El, cum au apirut
oare contrariile, qi Temurot, qi lucrurile malefice, qi materia compoziti,
dintr-o [entitate] simpli?8r

Rispunsul siu este in primul rdnd frdeist: la fel cum este imposibil,
scrie el, si cunogti gAndirea Dumnezeului perfect, tot aga este impo-
sibil sI qtii cum de provine riul din binele absolut. In principiu, cele
doud puteri au fost create astfel incdt si-gi corespundi una alteia,
pentru a permite rlspldtirea unor fapte um€Lne. Simetria este expri-
mati lntr-o manieri absolut clar5, recurgAndu-se la versetele din
Ecclesiastul qi din Pildele lui Solonton, ca qi la Sefer Yetzird., precum
gi la teoria precedenlei regilor edomifi, astfel incAt subordonarea este
absolut evidentis2, ca gi emergenla contrariilor din impenetrabilul
,abis al inlelepciunii cereqti"83. Acest cabalist se cufund[ de asemenea
in viziunile zoharice despre lume, incluzAnd gi cdteva fragmente din
Tf.qqunei Zohar, gi recurge qi la diferitele conceplii despre riu existente
qi in Cabala castilianisa. intr-un caz, eL afirmi chiar ci pedepsirea
lui R. Akiva, un paragon al literaturii rabinice, este legatd de un
pdcat pe care acesta l-a comis mai inainte, cdnd os-a lisat atras de
intuneric gi de reziduuri, lntr-o primi faz6" a existenlei sdes. Aici,
principiul transmigrafiei, care explici soarta rea a celui drept, este
legat de inalta sursi a riului, o legituri existenti gi in alti parte,
in aceeaqi carte86. El ar fr trebuit si gtie c[ gdndirea divini se extinde
in contrarii, gi ar fr trebuit sd evite picatul. Acest vechi rabin era
aqtzat ci nu a fost congtient de ceea ce cabalistul numegte judecata
oculti", ha-din ha-ne'elarn87. Altundeva, intr-un tratat anonim al lui
raunlu '- o,rulrraturldns rriu.drlsalur plrsaJau rJlnqu?B ltarloureg? reun FI
BlE
Belulrprle^ rar - elcoroc olsa praeg uea ruuqerqv 'U InI lnlpro'ruFrd pg"r
BJ€
16 apuncsu aJBJ urrrruni eJlurp 1gn1g8a1 E aJrnqrJ'+B ?lsuatu pcug
'rcAo,L rtles 'u ep lBlra 'prJru pruJn urp ElsscB apr
'pruotptloc ott18.m7t1 D! nuoluoutoC nps p uJ 16 runca"rd '1a,oS-nq to,o!
'aI
als
IoIrzV 'U 1nI u a.npupdsg.r g8rul ap eapec ug t$ a.rede apuncsn arDr
pulTanl ersardxe pc uorurlqns ps aur^nJ aS 'ppqrzneld alse qmlg8al ap 'pI
ep
IaJlsB o pI^€C uaq uruqerqv 'U rnl Eleot6 u3 rcurnu '- reurnu u1 aurind
un
- o?xa+uoc ollB uI rS plsrxe telu;i apu'nJsp alpc nruunl ursa.rdxe pa oleol €aJ
nc '16 n-ur r* apuncse eJBc Bulrunl aJluJ grnlp8al o r16r1uquc Joytunuu
e?u
ornqlr?B aI ula$ 'U pc ruggu ursrlap"rud lsects urg 's6lnqro {ut{il 'U
^oJ, utp
Inl IEIB1 'sarqrnbso6 urp pr^BO uaq uBqBJqV 'U alsa *apuncse aJBJ Bet
Burtunfo ec atgfas raruud rlrarJcsap In'+xa?uol ug luuoriuau IaJ apun
'12,tr iCrurqrT qsll1rg 'erpuol 'str^( qp lnluaur8e.g uI luelsrxe 'laprud InII
als
Inun nc lused lsocu pug.redruoc BAaa BgB uralnd ec elud aS 'opuncse IUn
aJBc Burrunl urp a8rarua rnlnpJ uaralnd gc ezalodt ttriuoc nu ele JBt
uIp
'sns leur ap pluatu8e4 gdnp 'sardxa poru uJ a?BlL luns Jol alrunlzrl
ac aurarA ep 'auolsr u8ee.rlug elsa nu E?saaJ€ 'rn8rsap rBO 'sns reru
-ui
'eIe
leuoriuaru rue runc eEe'Totptotuttd n"nunqu3 ap pldacuoc a.rede aJBc ug
ele;
'7a7loyncads lllrpC IncreJ urp alred ct',J ac a?RlEJl alr?uu srJcs nE eJBc reJ
-od
luns rrun ec undnsa.rd ng l*q6rpquc .ropiugs" eolulrluopr olso aJBc .IIq
:BaJEqaJluI 16n1o1 eugruqg 'ptglas uuud urp gcrpe'epuncse aJec Burrunl
urp olpoJa lsoJ nB ?BruJn €-r orec pq"r rS'1gc 'lncuaun?uJ lglu rceq
'g1ll
'a'Inlw)lrsunlug eelred urp pcrpe '1ng.r
lru!
luuerua lsoJ B tse urp .rer 'ezauturnl ps [Ec nJluad] gleoaunlug luardi else BS
e.rec 'apuncsu aJBc Burtunl s["'l InarrounXul lea.rJ e Ig '["'] oJeolrcnlqJls
BuIunI lrnurspld B Ig Baac€ gdng ',,1nq;r Xuorc s r* eoced lnD?J B 19 'tnlncu
-aunluJ drqc 1ep u-r$ uuuunl lrtucolul B Ig" :[l'q? orosT] snds B lnleJord
ECI!
:IeJlsE purqro^ put
uc r*rrcsep ',,r16r1equc lliulls" Bi oIBs allrauJs ul pJaJar as 1a '1ep rul
luoruotu un uT 'r.psuntsu JoI aaJe?s uJ a?BUB Totglas acaz Joloc In?xoluoa
u1 'ndd|o, lncr6e.rpru 16 luuoriuau pulg oloaa ',,4otnua7 18 aprJBJ? 'alr
BSB
-uor" pgu as eJBc uI lnool Xda.rp sr.resap alsa FcrJeun?uJ 'Iairzv 'U ap
a16a1uruu eJBo E.raruetu o-J?uI 's1',1ulpJoruFd lncr.raunlug" urp puuueura In?
lnorJounlug rA 1gc 'uurunl ?gqe 'apuncsu eruc tturu.ln1 pquqord rogadns In
AJB
'lurprourud cueun+ul rnun eiuelsrxa aundnsa.rd 1a rS 'zeuora8 rn1n1
-srlsqec uroJuoC "!oua?uu 1n1o1rdec uJ o-slJtsap tuu aJBJ ad eunrzpr o ap
'rripcapnf 1n?nqF'+B nc eurlrp rct{as E g?plnarue urind reur aJEcgrluapr lsai
o ulsrxa apun '1auzg 'U Inl rarirpe.rl B ounrsrol o rS lrual$oru € AoJ, Inl
ala
ura$ 'U Ec alse Baru Balountlnsa.r6 '68gul^1p eenpug8 nc 'pquqord aFBoJ
'gpqecgrluap\ '- Jo.-pq - .(Bzuellnco aJEJ eununf ug Ins
";aa7ID,t!1u-DU
eliasp8 as ac ',,a?lnao nipcapnf' eriecguuras pcrldxa 1a 'rro; ura$ 'U InP
rz?, v'rolNvds vlvwc rs rliYrlundl u sTs u'Ivlouowlud f,'uusJnd
222 ELABORARI CABALISTICE MAI.TARZII DESPRE NAUI PNUT,TORDIAL

ipoteza ci qi frul siu, R. Ilhak Orbul, a adoptat-o gi a transmis-o

discipolilor sii din Gerona, aEa cum am discutat in capitolul anterior,
devine mai plauzibile. Ar trebui menlionat faptul cI R. $em Tov ben
$em Tov a recurs intr-adevir la anumite formule caracteristice Cabalei
geronezee5, reunind astfel, poate pentru prima dat5. intr-o manier6.
atAt de cuprinzdtoare, tradiliile cabalistice catalane qi castiliene despre
riul primordial, insd aproape deloc traditiile teosofrce ale literaturii
'Idra' analizate in capitolul 1.
Pentru ci ceea ce ne intereseazi sunt puterile riului, aflim urm6-
toarele:

Zicerea lui R. Eliezer, care a spuse6 ch in gAndire s-a produs crealia lumii,
qi ci El iqi grava totul in frunte, iar voi ar trebui si infelegefi asta
pornind de la limbajul din l/eflrea 32.4]: l-a cioplit cu dalta" lVa-Iler
"qi
'oto ba-Herefl, iar asta vrea sd spuni c6, aEa cum cineva igi imagineazd
in mintea lui, iar conform imaginilor interioare le face pe cele exterioare,
la fel au fost emanate primele inteligen{e intr-o subtilitate extrem6, iar
cu ajutorul acelora au fost realizate cele exterioare, iar el a recurs, pentru
a exemplifica aceasta, la un rege care voia si construiasci un palat: pdni
nu-i va grava fundaliile pe pbmAnt, el nu va incepe s5-l construiasci, gi
la fel este in cazul Celui SfAnt, binecuvdntat fie El, cici El grava lumea,
dar ea n-a subzistat pAnd cAnd El n-a creat Teguuas1. Aceastd spusd este
unul dintre cele mai profunde secrete ale Torei gi [pentrul cine va indrizni
s-o interpreteze intr-o manieri clari. Dar in general, afl6m din ea ci
aceasti lumindes este totul qi e6 ea este temelia tuturor lucrurilor, qi
bune, gi rele, qi a tuturor contrariilor, in pofida faptului ci ea insdgi este
simpldee. Iar acesta este motivul pentru care inleleplii au spus100: ,Taci,
taci, acesta este modul in care s-a inlllat in gAndire". Iar inteleplii lui
Israel au primit o traditie, aceea cd aici se face aluzie la ascensiunea
regilor neamurilor Ei la toate rdnduielile lor, qi acesta este motivul pentru
care s-a spus lDaniel 2.211: este Cel care di jos de pe tron pe regi qi
"El
Cel care ii pune", qi tot acesta este motivul pentru care domnia Edomului
precedd intotdeauna domnia lui Israel [...], iar interpretarea este cd Cel
Sfdnt, binecuvAntat fie El, construiegte lumilelol gi le distruge, iar El
le-a creat pe acelea gi a spus: ,,Asta-mi face pl[cere", qi anume ci in
gAndirea divini existi, ca o coajd in relalie cu fructul, ridicinile nea-
murilor gi sistemul lor, iar ele sunt aidoma infeleptului, care se gAndegte
la ndscocirile false ale imaginafiei, dar nu acfioneazi potrivit acelora. In
mod similar s-au indllat in gAndire, din forfa gAndirii, forme care nu
sunt vrednice pentru menlinerea lumiilo2, iar ele sunt sistemele neamurilor
pig6ne. $i tot aga a existat extinclia I'afisal inaintea acestei lumi pre-
zente, potrivit fprincipiu]ui del cArmuire [a lumii], deqi lumina o pre-
cedd potrivit cauzei qi eminenfei [sale]. Astfel, versetul spune ,,iar lumea
era Tohu va-Bohu [qi] intuneric, gi a zis Dumnezeu: Si fie lumini!"
fFacerea 1.2, 3l1os.

O anumiti eomparalie din acest fragment pare a-gi avea originea

la R. $em Tov: comparalia gAndirii malefice a lui Dumnezeu cu ideile
 'ozr el
6rr(Eulrunl €l EI€JB socs B [r??{l??/D,1r7] suncse
Bro oc lo1 IS":[II'8Z no].1 srrcs Fls runr e|s'qr,tuLl4oH al€ runufiu alr(unu
B
luns arBc olrpc azesBrl ps €c 'olrcor lrldorc B 16 elezal€J lBlgl s Ig cueu
-nlul lsecB ug rBr 'prqruns s€ru€r E earunl 16 eg
,rr;qo/all ErulBd uI Burrunl
su.r1e.r
e-r6 Ig Icep 'rrrefuopunqe aulfuoc €^ lal€lrlue] pcru o lgcul IaJlsB
ll
'rSnsug 1e e8e.r1o.r es 16 nrrnes 1n1r.rrds ours B[ Fureorlc 16g a.rec tuo un BC
BE
L[o'raplo] ES polunl Ig lBlue^ur e wnc '[".] n,,"IH op prBJ€ uI cnuru elso nlq,, -a
-o
JO
:relnurs +xa+uoc un-JluJ 'uaJutJ InqJeA BI rJo a?Inru rctu ep a5rnceJ Inl
-srIBqBc uincsrp ra?saJu BeJunur?uoc u1 '1eg1p oC .?rrJrJaun?ul ap plBEaI n
a?sa opuncs€ oJec Burrunl rJorJcs alsore uI rA .zec aorJo uJ .errgiluu! uI
as r€rqr a1eod 'ntjo1ncads ??lrpC Inrrac uJ ?ua?srxo 1nsu5s ruerrrJn ai
gcep 'nus 'e8erlar es oJBc nes 'opuncsB eJpa Burrunl n€s ,BsuncsE -e
/F+BlInco a?so aJBc BuIrunI gcrpe'uag1n,UurDq JI<-DU:sns ruru a?Bzrlauu ul
rarserdxa IE suas pqrsod un rJ B arud ulsecy .pur8ed lSueace BI nru IS
pleuoriuaru'nriuds ?rrunue un-Jlurp (eA€IS surleJ e 1e,,gcrpe ,poaoq-nt1 Ia
uaiutJ erse.ldxe e1 glep.red o e?sa raABIs - IN
GVJnzaaIID,l?q - earellnco ts
ru
Bal
rrnqorl ne u.rnd ue.reopuelds rs p.rnd InI
"""",rH5'illl';T:T"iffitttrittr
alsa Blsoc€ rA 'r.rnco1 aloce Burunl e n.rlued rolapu€c Burrunl ?lrseceu orec
'lc
'orrruqurns col Inun lnlcadse lup l?-s 'rnlnxngur Ber€llnco ur.rd ,r* lerp.rorur.rd els
InclJounluJ leueruo ?soJ B '11*e.rec ra^Bls BoJBllnco nc olelrurJoJuoc uJ rA
ler 'Be;e1rurr1 rS e,rnspru 'Bounrsueurrp 1$ 'eur;rog 16 erleleur ,1np.r 16 eleurq
Pc
'uorcrreunlug rS pururnl 'e1eds rS giey Jpugcgy ezaztleat o-sl lqrq€ls B InT
Iu2
eeunrcdoleiul 'eaun1 ezeorc gs p.rnd ee"rrpug8 ug 1e1durg1uy1e{1gug B-s pugC el
tE
:or.rcs IodB .rer 'rorlxa?uoc ?sacu uI LuUDqJan gzeel:': 1g 1e a.ruc ad rS
luau8er; un 'aprueurqeN InI lE L'rpr?zp nJag o7 InlrpluauoC urp EU
arincsrp eluelrodurr o-Jlul unsp8 IJ urnr u6u 'aur,rrp raAEIs e e.re8e.r1e.r nJ
ep psaco"rd t3 'ptttas EurJd rcru B?urzalde.r a.rec ,prp"rounrd Incueu JBJ
-nlu3 eJ?uJ prnlp8al o BzBoaJa zro;, ura$ 'g luaur8u.r; lsece uI rurunN 'oJ
'sorqoryqqp@-nt1 npnuy, FIBIn?Ilur acrlsrl€qBc rJalrcs ep ur{ce1oc ug Pz
rai
luocgr plecrlqnde.r 16 norIeFV pI^EO rnl € ?Ero+cop op Bze? ug glecrlqnd B1
lsoJ € ,{.re.rqr1 qsl+Irg BI ep Eaunrsre1 'elrraJrp .ro6n TrglnurroJ uI 'r
'e1a1p u; ri lue.rncer JBp '12,2, d.rurqrT qsI?IJg 'u.rpuo1 .str11 unca.rd
'asr.rcsnuetu Blolgc uI teJ+sgd luaur5u"g Eunl un-r1ug acnpord as B?s€ocy
'e.re8e.r1a.r ap a1e8a1
IIiF?Ilue Ernluu nc eles rollrerrcs u elred plle uI -Bt
lBIcosB Ioc a?so uaruJe? lsecu JBr 'rnlaurq Be?ureurp mln?J IB crzgelaur
prdrcuFd ecgrlduraxa u ruluod lB?rJ also rrlqrq 1n?es.ral ,rnlncuaunlul
IIJ
Inzea uI 'F+nIosqE aunr{urFrd ec saleiu; omqorl nu re aJlurp InunrcrN oJc
'gluegrodurr oFBoJ olsa ..crJaunluf' IS ,,aricur1xo" JolrueuJal tnlnsuas 9J
u gsrca.rd ea"ra8elaful ]e.r8eted lsacs urp ar?suou rarfncsrp FsoIoJ Iaf
uI '?.rJoruoJe olsa nu giuu.rn8rs nc oJEc BAac pcrpe tolrug8pd urirudu ua
oJBc eruolsrs luns ala Fc pldeg 16 Frnpug8 Jo+sace IE JoruoJe Inlnluls to
oJ+uI Bzualrcso 1n+srluqug '1da1eiuJ rnun Bo+urur ug .rudu erec osIEJ o-s
8ZZ Y'TOINVdS VTSWC Is iIiyJIUndI U S.IV trTVTOUOWIUd U'IIUSJnd
224 ELABoRART cABALrsrIcE MAJ TARzII DESpRE RAul pnrruonDrAl
Sensul lui ta'alurna, adici al ocultirii, este explicat imediat dupi
aceea ca un simbol al primei sefire. Presupun ci aici cabalistul utili-
zeaz6. un joc de cuvinte: lumea, 'Olam, este inleleasi a fi innoitd
abia dupd eliminarea luminii qi aparilia intunericului din ta'alurnarzr.
Astfel, conceptul de rdu primordial aga cum l-a formulat R. Azriel
din Gerona cu doui secole inainte ca R. $em Tov si ajung[ Ia depli-
n[tatea activitilii sale este conjugat aici, probabil pentru prima dati,
cu conceptul de retragere, un proces imaginat a avea loc in cea mai
inalth sferd divini. Cu alte cuvinte, Cabala geronezi din qcoala disci-
polilor lui R. Ilhak Orbul, care vorbea despre riul divin in cadrul
procesului de limitare a infinitului atotcuprinzitor, fdri a menliona
retragerea dintr-un anumit loc in acest stadiu initial al emanafieirzz,
a fost coqjugatd cu teoria nahmanideanh a evacuhrii divinitilii dintr-un
anumit loc primordial, o teorie care nu a recurs insi la o explicare
a apariliei riului primordial. in plus, R. $em Tbv era la curent cu ter-
minologia literaturii legate de Cartea contemplaliei, unde chestiunile
presefirotice sunt qi ele prezente.
Multe imagini qi concepte din ultimul citat au fost luate gi din
cercul de scrieri legate de Cartea contemplalded, dintre care una,
numiti Sefer ha-Yihud ha:Ammiti, vorbeqfe despre creatia a doui
,,surse", una de luminS, iar alta de intuneric, care corespund, respectiv,
ctt Rum ha-ma'ala qi Hohhmahrzs.
Voi incerca sd rezum abordarea reflectati in ultimele citate: mai
intii a fost un proces de retragere, apoi aparilia intunericului, iar
ambele procese au fost legate de prima seft.rd.; abia dupl aceea, in
cursul fazei urmitoare, a avut loc aparilia luminii, care este inleleasd
aici ca sefira a doua. Intrarea ,luminii strdlucitoare" in intunericul
primordial este inceputul creatiei lumii cu ajutorul divizirii gi sepa-
rhrii unor entitili existente deja in locul obscur. Continuarea celor
trei evenimente primordiale intr-un fragment este evidenti numai
ln materialul existent in manuscrisele menlionate mai sus, dar nu
qi in Sefer ha-'Emunof, unica lui scriere sistematici, disponibild in
versiunea tiphritn din 1556, intr-o tipografie din Ferrara. Cum a
ajuns sinteza acestei mullimi de surse disparate, bazat6, mai ales pe
cele doui ramuri ale Cabalei geroneze, in atenlia lui R. Ithak Luria,
gi de ce a declanqat ea gAndirea acestuia, aqa cum o vom descrie in
capitolul urmitor, nu ne este clar pentru moment. Totugi, pare perfect
plauzibil faptul ci, in secolul al XVI-lea, cabalistul a luat, fie din
acest fragment, fre dintr-unul paralel, viziunea pe care a elaborat-o
in bine cunoscuta teorie a lurianului limfum.
Autorii de mai sus au fost cabaliqti castilieni sau cel pufin au activat
in Castilia. Acest tip de Cabala, gravitind in jurul unor dezvoltiri
din secolul al XIII-lea in special ale miturilor zoharice, a fost cel care
a continuat si alimenteze creativitatea lumii Cabalei dupi expulzarea
olalupnc r€J 'sof ap [15unl] mlndturl €ourpro luns qSerec 1l;r$e r1*ace1 rcep
'pdu41 qls1xo opun ap 'F-un.I ra.ralnd 16 rnle.ruog B pruolroJur earalnd luns
ala rBI 'rrfdou 1nlnqrJlp rA ralz Flnqrrle luns arer 'orru1tnl.tod-np alsa
rolprndtuq BaurpJO urro',gncpld ne-rru nu Belacu JEI 'cBId rrul BolservD :snds
!
1
B orec a.rdsap elec ed ?€orc B-el gugd 'eeEru1sry e1 rS FunI Bln.rlsuoc Ig
gc gfer'ug eu BlsV :oslz nq€qqv 'U 'eluIEuI reur rnlndurrl B ourpro Ell€ o
esBlsrxo Pc PuruBesuI ec Beec '(BJBes lncR} €-s Is" :Ic '(BJBos EoBJ as ps>
:srJes elso nN :8Zr,??ggDa srsauac a.rdsep eeunds uour$ uaq epnqea '9"
1
:BIJAS IO 'OCTUOSOUTSOC 16 aCrU
,
-o8oq alesaco.rd uJ rnInFJ BalBlrJoIJd oJdsap eJeorrelue n{ncsrp Elelpc
aliauna.r a.ruc lueur8er; un-Jlul 'z.zr*FJnleu EI ep" alsa uiuapece.rd
ElsBacB pc es rrieuuge elso rBIncrFBd sa.ralur un eO 'oIBs alrJoucs
uJ Fo alduS ep pzea1;n II arpc ad ldBJ '1nprug parpu 'aloulq Fpacard
'Bfuoc garpe 'pg.r gc Ezalodr nc acBJ B-ap eru rn1 urfceppa.rd ec luapu'a
also 'eurlallsBclv Jaso^ 'U BI IS rDqoz BoUEe uI uas?8 as ar Baoc BI I
prceds ug'ng"r e.rdsep osJolrp oJapal ap apund u1 sndxa e.re riaq J
'rlBuor?cunJ luarrrJe? -
uJ a?uaurleriuasa a8elaiug o Ia rcgc 'lrs.reaqns crtulu aJB nu oleurq nt
goder uI mlnpJ Biuopacalu€ BI Bs BarrJaJeJ lur 'rrror5rnol rurrunu Es 9
sndord rrru no ac Baar ap raap pgqedec 'ulnTp Inruatuop acgrporu Es
ppqeduc purg Br topcuruod rFrurldepu; uiuugodrur pzprurlqns a.rec to1 J
-Blresuoc fuuos.rad un Irqelrqnpur olso IBqqBC uql 'glnsulued ug ecrlsrl
-BqEc Jolrapr rIJFlIoAzap B 'euolsr EIIBIBoo urp 'rrr1eura11u 'nus 'a1es a1u
,
ri.rpc ra.r1 elec uJ pluuoriueur Eleporcru gsug 'eruuds urp Ba.ruzpdxa ed
prceds u3 'cr.rolsr ngs Inpa1'uoc ed pluacce ound rs arec 'gua8oturrcel P
Bun :roIBqBC oIB rlrolsl Enop ulp a1.rud aJBJ Balnd re rcqqBC uql t
'€aI-AX p rS ea61x 1e alalocas urp pugdeaul ur+uuzrg nr.radrul InlsoJ
urp alarluac uI aruolr.roguI rolBqBC alu aurJoJ (op IS lufuengur .rerqa
rJoaun JPr) nr ?ua.rnc BI Bra 1a rsep 'a\ouandsa alpqqex Dl ap sJnocslT e
un a?sa TBqqEC 1n1 u.rado 'aps nirpc 1nI?I? uI rerr{c lueurpad pour ug -
Ioqaslaop "U lBInurJoJ B runc u6y 'u.reloruuds aaqsqeqec eprirpu.rl ed a
pdrcurrd uI alezuq 'eluangur ri.rgc 'ueurolg lnFadul ug 'ea1-1gE 1u u
(
mploces IB FaJs Belrop IB ur urras aruc 'BruBdS urp lezlndxe a1un"r; ep
lsr1uq€c un 'reqqep uqr rretrAtr 'U rnl elFarrcs uI o+BUB n{dacuoc B^algt e
nc adacug ro4 'olocu elulncsrp eJapal ep alepund p?cagor aJBc JBp
'acr.raq1 ralnsuruad BJBJB uJ esrJJs uincsrp ap alJas o BI runcu aca.rl ro1 -
II
InlcnJJ Epacard efeoc '
:rBqqBc uqr lal){azu uoq rTaIN 'u -I
I
I
'puurpaJes BIBqBC u,r rnlnpJ alu rTJo4 .roun uiua8.raure 9
garldxa aJBc rnlnsaco.rcl e plcaror a.ra8alaiug o ru1ued pprfuasa elsa -I
raIEqBC Bare?lolzop urp g3Fren FlsBacV 'FcIreqI ulnsuruad urp rolrarlo E
szz Y'rorNvds vTvsvc rs uiyJrundrrr oTv sTvlquowrud gTrusmd
226 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

lui R. Abbahu sunt minunate, ascunse qi foarte profunde, acesta frind qi

motivul pentru care este aproape imposibil si vorbim despre ele aqa cum
trebuie. Dar plenitudinea acestei discufii mi determilb sd sugerez totuqi
cdteva indicii subtile, aproape de-o exegez6. Minunata In{elepciune celest6,
gA.ndirea Cunoscitorului Perfect, [a vrr.t s6] aducd noutatea desdvArgirii,
spre a desivArgi creatura, iar aceastd desivArgire insemna a le da [oame-
nilorl posibilitatea alegerii qi liberul-arbitru, dupi Chipul gi Aseminarea
Lui, ca s6-l imite pe El, punAnd in fala omului toate ciile, iar el va alege,
aga cum st5 scris lDeuteronom 30.151: olat6, eu astdzi {i-am pus inainte
viala gi moartea, binele gi rdul". $i pentru cd asa este, iar fbri de aceasta
este imposibil sE atingi desivArgirea, el a vizut in minunata sa infelep-
ciune si creeze frinfe noi din care sd fre rdddcinile binelui, iar din unele
ale mai bineluirsl, iar omul se va simfi atras gi iqi va intinde mdna spre
ceea ce doreqte, fhrd nicio constrAngere. A creat fiinle noi din care se
trag viafa gi binele pentru oricine se inspiri din ele, qi contrariile lor,
adicd cele din care se trag moartea gi rdul pentru oricine se inspiri din
ele, iar acestea [din urmi] sunt ca o coaji pentru cele dintAi, qi iati,
coaja le preced6, cdci ea ocrotegte fructul; acesta e ascuns qi interior, iar
cealalti este revelati gi exterioard,, iar cel ascuns qi interior e mai apropiat
gi mai drag cauzei prime, binecuvdntati fre Ea, iar omul a fost plimidit
qi desivArgit din ambele, de aceea existd in el [pn4i] revelate qi pirfi
ascunse, corporalul gi spiritualul, spiritualul fiindu-i mai apropiat gi mai
drag, gi existd in el doui dimensiuni, instinctul bun gi instinctul r[u, ci
si ne referim la rddicinile lor, iar instinctul r5u a avut prioritate in timp,
c6ci la fel a fost gi cu sursa din care a fost emanat, 9i ea a fost precedentd.
Iar in relatarea creafiei aceasta se reflecti in secretul lui,Tohu ua-Bohu",
cici lumile au fost create din el,iar Tohu l-a precedat pe Bohu qi lntunericul
[a precedatl lumina t...]. Si cum aceste lumi au fost create din Tohu, ele
n-au persistat, cdci atAta vreme cdt forma omului nu fusese revelatd incd
in cer, gi nu fusese constituiti lnci. din [elementele] masculin qi feminin,
Fn pozilial fald in fal6r32, nu a putut exista nicio fiinli. Iati de ce El a
distrus acele lumi, pentru ci in ele nu exista constitufia clidirii133. Con-
stitutia constd in revelatia formei, a cirei revelafie este desivArgirea gi
corectarea. Iar la inceputul existenfei lor existau criminalirsa, puteri contrare
care distrug fiinla buni, iati de ce El, binecuvAntat fie, a vizut ci prin
aceia existen{a nu putea si fiinteze, gi tocmai acesta este sensul spusei
,ele nu mi-au plicut" [...], cici totul depinde de gAndirea celest6., pe care
nicio gAndire n-o poate sesizal35.

Avem aici un mod de gdndire clar teleologic: atingerea perfecliunii

umane ar fi cu neputinld firi posibilitatea alegerii libere, iar alegerea
intre bine qi riu necesite o polaritate cosmologici, qi aceasta, la rAndul
ei, necesiti supozilia existenlei unei polaritili superioare, teosofice.
Aceste trei tipuri de polaritlfi: in comportamentul uman, in structura
cosmologici gi in cea teosofici, implici deci o polaritate sexuali clari
a masculinului qi femininului, a ciror existenfi este descrisi ca strict
necesari pentru existenta insiqi a realitifii. Toate aceste afrrmalii
sunt avansate intr-o lungi serie de texte, biblice, rabinice gi implicit
cabalistice, care servesc ca texte doveditoare pentru aceastd ipotezi
Inlnqrrle - clreunluJ urp rer 'rrcgd lnlnqrrlB alsa aJBt gururnl €ote urp
?serlxa 'eeced leorc B 1g 'urfdn.roc 1S 'pp,r r$ 'eelreour [ul^ord] ore? urp I
Inclreunlul l€arc B IS 16 I"'l pure?e efuelslxe 16'a1eu1q 1S'efurrr;ur,ro.rdl
orec urp BuIrunI learc € Ig lcgc 'ss1loliee.rc eaunr{ce;.rad also Blseoc€ rel I
'rergerulqas as nu Ig gc rnpldey epgod ug 'apr.re.r1uoc l€arc € '[g ag l€lug^nc
-eurq '1ug;g 1a3 gc snds € Ig ',.Eolsece aleol cEJ or€C 'lnuuroq luns ng 'olec
psBI II fmlngr Fa pt] rr16r.r1se.r tS eeaed e16orn1*pps oc IaC 'rnlnct.rounlug
dyqc nep 1* eururnl tsorucolul n.g" :ll'g? rlosll Vc pugunds lndecug e 19
I
:aunrica;rad ap pldac
I
-uoc rS rnlngJ eiuapaea.rd pugJlsnp 'nazouurng ap p,rulodoep a?€aro
purg Ec elnJeJluoJ erJcsap B op arBcJeJuJ plle o tursg8 B^apunlly
'ecrEdoJ+odp a?uaurnJlsu ap purJoJ o Ba FzBeuorfounJ a.ruc 'arrrleFau o
epcuruod 16 np.r
arlul p^Ilucgrutuas FJnlpSoI o ruole rtre Rc oJBd oS I
'esrPrsBrnlgcPd e
ps pcBJ l-ps pugcracug '1nuro gpece.rd te IS ["'] nSo.r elso nps 1n1cn.rg rS r
-
-orces llArrlod 'a1.red Bare ep 1u8e1 plecpd ap Brueal gpeacard Es resocou e
olsa 'Bulurnl gpeaa.rd lncueun?uJ .rer '1n1cn.r; gpece.rd e[Boc ec eurem ap 'rS '
["'] alocelsqo luns e.rec'.ro1luaureo oI€ lrecpld rS afur.rop ep elrrnros al€ol E
3u.r1 es erec urp 'g1eu1ur11a rB plecgund lsoJ B aret e.rn8z alse Inlertas e
'alelundurr ap gfuelsrp €l lgrupr gs ec 'e1a orlulp Bunrcp ug rzofeEue a1
nu ps pzeezrlJele ol eaqeEeu .ro11cun.rod u elSarunu os oJBc 1e.ro;, e aped
Boc€ rcpc :mlnJgAepu re rfdeleful roleo€ lncsounc o Iatral€tu lnlaJcos"'
'
'
E
:glsrpuoricury a?sa ppqo18 Brn+cnrls rcre 16 Fc aluol I
na 'pruel ep IeJlsB o ouJocslp ualnd alruc r6eaece urp luaru8e.r; 1p
I
un-J+uJ '16n1o;, 'rafualsrxe e ripsu3 g:e1od EJnlcruls ep glu.rn8rse alsa 1
a.ragale ep ole?Jaqrl In.rpt B 'uro aldsep ounrzrl plnunuu o azalnu 1
-JoJ Fs olsa rnlnlsrluqur IB poga ppdrcuud .rer 'rcru leuoriueu olso J
nu aJEcgrJnd op ?EFaI perqns unrcru +nlosqB 'ecrlruqlec gruo? orcru '
u
Elsrxe nu sns Iuru ap pluaurSe.g uI 'InInRJ B 9^rlB8au luEdEJJ €ounrs
-uaurp laJ+ss pugnualB '11foc e eJ€olt+oJto ericun; BI rraJal as B RlBu t
e
-Feurl alsa BiuapacaJd 'ldBJ aq 'olourq epaca.rd arur Inpr rcqqBC uql E
e8aleiug oruc u! mlnporu u glsrluuorfcunJ Ern?Bu zaullqns gs uli
'pleuoriueur Jucgru rJ B FJ9J 'ea.reparr nc Flncarl lsoJ B aJBc ounllsaqt -
o 'oatacog uI Fuoruuo riea.rc ?soJ nB runc rnlnpour € ocrlqrq ITJFIEIaJ 9
lprleruu.red u3 pzeauo$cunJ nu 'runq luns lurlncsutu roc JEr 'rg.r luns a
rururural IIJoIoBJ gc aundnsa.rd a.rec 'elunxes uelelFrelod 'nldurexa ep
E
'Ie$sV 'srncsrp p8a.rlug gzeeu.rerrn5 gc e8aleiug es aurq op FfBJ Inlnpr -e
e durrl ug 11ig1Foud prdrcuud epun 'luapece.rd plueurFe.r; uI ?lnul .I
ruur lgle nc 'aseorJas ar"olrpalop e1xe1 a16ru 1da.rp .rgrrapu-JluJ EJsEoA ,9
-ras Fs lpcul IaJ u6u u3'3un1 ep 1g1u dunl ep le^re?ur rnun lnsrncred r$
ed asucs asJns rzazrue8.ro gs 1pg;p elso Fc mluad 'gprcgrpe g u UI
rA
Fll1.ros alse pcrla8exa e.repuudarlul op laJls€ o 'e16a.rrg 'Elelueulupury
Lzz Y'IOINVdS VTVWC Is [iYrIUndI U STV STVICUOfiUUd STIUSJnd
228 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

riuluilse. ,,Eu sunt Domnul", in pofida faptului ci El nu poate fi concep-

tualizat ca schimbAndu-se, El a ficut toate acestea, qi [tot] El este cauza
contrariilor, dar El nu se va schimba qi nu se va multiplica din cauza lorra0.

Potenlialul conJlictual al contrariilor este atenuat de ipoteza ci

ele contribuie la perfecfiune, pe de o parte, o chestiune la care vom
reveni imediat mai jos, Ei de faptul c[ ele sunt generate de o divinitate
care nu este afectat[ de diversitatea efectelor, pe de alti parte. Aici
conceptul de subordonare a binelui qi riului este evident, precum 9i
conceptul de perfecliune incluzivi.
Potrivit unei scurte disculii dintr-o altd carte a lui lbn Gabbai
conforml viziunilor Zoharului, in viitor fructul va preceda coaja, iar
atunci interiorul va fi primul revelatral. in orice caz, qi Ibn Gabbai
se referi la noliunea de limlum., dar numai o dat61a2, 9i nu speculeazd
pe marginea unei eventuale legituri intre riu gi retragere' d9.qi
cunoqtea probabil fragmentul din Ms. Londra, British Library 771t+2.
O disculie foarte importanti despre rdu se giseEte in a treia 9i
ultima carte a lui Ibn Gabbai, Derehh'Emuna. Aceasta este un comen-
tariu al lucririi lui R. Azriel din Gerona $a'ar ha-$o'el, unul dintre
cele mai rhspAndite tratate din literatura Cabalei timpurii' ComentAnd
a treia chestiune, care trateazi despre imperativul credinlei in cele
zece sefi,rot in cartea lui R. Azriel - in comentariu, ea este considerati
a doua chestiune -, Ibn Gabbai aduce argumentul ci ele sunt necesare
pentru aparifia diferen,tierilor intre creaturi, o multiplicitate imaginath
a fi necesarl pentru revelarea deplini a divinitilii:

Fiindcd fbrd creaturi slava n-ar putea Ii perceputd, de aceea a fost necesar
gi [procesul] emana[iei [...]. Slava Sa, Unitatea Sa, divinitatea Sa vor fr
astfel revelate qi vizute de creaturile Sale, iar acesta este motivul pentru
care au fost necesare zece enunfuri in relatarea creatiei, corespunzAnd
celor zece sefirot, c6ci toate diferenlele dintre creaturi, aqa cum au apirut
in gAndirea lui puri, in perfecliunea crealiei existi in aceasti frgurb [...],
cici din simplitatea extremi ieqea numai simplul [...J gi astfel recunoaqterea
slavei Infinitudinii nu se producea [...]. Cdci slava Sa este vizuti qi
revelati numai creaturilor care sunt [constituite] din materie, cuprinzind
toate aspectele qi moravurile [...]. tnlelepciunea Sa a inleles cd [este
necesarl si creeze existenfe noi, care cuprind [in ele insele] doui lucruri,
binele qi riul, pentru c6, prin intermediul lor, slava Sa qi divinitatea Sa
vor fi revelate. [...] iati ridicina tuturor diferenlelor qi schimbdrilor de
moravuri in scopul corectirii creaturilor, intru perfecliunea creatiei, aqa
cum s-a indllat ea in gdndirea purdlaa.

Nevoia de recunoaqtere a slavei divine necesitl alc[tuirea unor

creaturi din bine Ei riu, iar aceasta este imposibild pAni nu este
emanat un sistem gradual de zece sefirot, responsabil de aparilia
diferenlelor dintre creaturi, dar gi de alcituirea creaturilor din bine
gi riu. Este evident cE rEul face parte din creaturi ;i nu din divinitate,
 t.
'1ruce1aq nqe{r1u1epg'edolng urp rzeua46e alorluoc ug 16.rup'peJus
urp tolpu.rn 1n1o1rdec uI BapeA ruol runc u*e '16 erp11 'p.ro111 ap BcuW a
'uuurolg pr.redurl urp Balecu ea rliarar,ra aJluoc ap e?ElrsJa^rp o-JluI B
Irroprla alsa rucnl lsacv 'uruudg urp Ea.rezlndxa pdnp elorueds earl a
-srIBqBc aprfrpu.rl pugnuquoc rrile'uruedg uI rlrlcu pl4g IIun'gloruuds J
etrrSlro op luns sns reru liuuo$ueur rrlSrpquc aJ?ulp rfpur reur ra3
E
lnrcBlao oulols uaq nr{EdIlBt€IAtr 'u e
s
'lsoJ B rolnu rorur IE BIBqBC ap r{.rgc 'l
a
rarl aloa ug 'pulq.rorr Arl€lrluec 'luelrodun reru IoJ un ala pp gceof p
nu rnlnpJ BJnlEu a.rdsep aps aprinasrp JEI 'rarJolsr ogurpn+rsrcrl BI r*
sundsp.r un urind IBur lgle nc ri auolsr ug gldurglul as ac Eaac BI eruol E
-lroJeJ oruqaJluJ o lgle nu JBr 'a.reolreluu rridecuoc roun lB ?Ecrlsgos
lBrunzal un pqe.r8ap reru arn?r?suoc rnlnpJ uau€Fro la ezeoleJlt a.rpc uJ 1
p
1npow :pcrJaql Blnsuruad uI nurras a.rua qorueds "ropl6rpqur aI€ elec
16 eps ayridacuoc orlul ?Ar?pcgruruos piuarayrp o ruouracsrp Es IIrgIp r
ap 1n+sep elsa 'eruuds uTp lFpzpdxa p cderl rnlnluaurue,re upgod g
J
ul 'IolIdBa lsoJB uI alBzrlBuB aJBorraluB e1a1uau3u.r3 nc Fode.r ur
IBqqBC uql Inl .roprinasrp Bele?rnuquoa zarurlqns gs rur-r{a1rur.la4
'1 rnplolrdec p1r6.rgys BI 1.rnrs ad p1e1er1 lsoJ B arec aunr+saqc o
9
'e.re1a,re.r ap giuroa ?c nozaurunq a.rdsep Bs Bounrzrl urncerd 'aru.raprs A
-uoc uX 1a 16lunl amqar? ourqgg rnl p lcudun un r*ep'TBqqBC uql mI IE
F
luaurEe.g 1nurr?In nc prelrurs 'gcqsrpquc a1,incsrp o-4uTp 1a $ guyro.rd gs al
aJBd raurlrp rlrgunuJalepoln€ lnJpuc uJ arJcsul os aJBc 'a.rezr1eu.re1xa
p
ap 'EunJassnp?ug ap pldecuoC 'crlcalerp lnsaco.rd ru1uad 16 puurp AJ
EaJEIaAaJ mluad TnIngJ 16 niplrmle8au ealulrsacau BI atr,rpd nc 1e8a11
-u
rnl IB erapa^ op Inlcund ap 'elsece ad 1-npugur"rn 'ri eurqgg qo{Bf op rA
alielurure rJFIaAaJo?nB raun 1n^rloru urp npJ ap arolau glseace '1ag
un-J+ul 'sof reru ap g plolrdec ug 'rnlmusrprsur{ In?xeluoc uJ nou urp tt
Is
Elncsrp ruol o arua ed puralqo.rd o 'gpqrsod olsa nu ppa3rrad arielarra.r
9z
orcru 'rn1np.r rA rnleurq rolrueJluoJ eiualsrxaa.rd ErH 'pc guuruasul
'Tlipl1u1,rip rlunriaag.rad e gurldap BarBIoAor n-r1uad rS g.reseceu alsi Ie
JB
aunricag.red plseeau pc alse ezalodr rcru JBp 'rariue.rc eeunr{caJ:rad ru1ued
IB
rusocau €c nFJ e.rdsep Vzeolel4t arec '.1e1a8uv Jaso1 'U 16 so8Jng u1p
grtsohl 'U :Inpr 16 eaunr{ca.;uad 'gur,r1p ue.npugg" '1 p1o1ldec ug a1e8r1
r$
-solur rolac pJ"lruls aunrzrl o ruale 'IaJ?sV 'FuIA1p EeJelsaJrueruolne
IJ
n:1uad pJasacou elsa rusruouue-ued op prrrJoJ Elrrunuu g 'rariea.rc elr
eaunrica.;:rad rrlp aped pugcgl Bc l€roprsuoc olso 16 '1u1ede.r rS luaprrra ur
?nlosqu alsa eruorra;ur aiurg a16ru ep $ip?1ut^Ip u a.relSeoumor ap Pc
tsrolau ad snd InluacJv 'lndaaug lsace ru?urp rerqc prudu ps lrpos o
'n1zrg1 reur eelgde EA area '1ng.r pc 16 psug Furuuasul 'oloca etap egu
0rl
as Ea pc EuruBosug ea Bear 'pu1zrlp eanpugE ap lndacug m?urp Jerqc ez
g1nzg.ta.rd Bc psursap a?sa Ernpn.4s uFee.rlug 'e1red FIIB ap ed tup -d
6z?, y'IolNvds vwwc rS rriyrrundr il slv srvlouowrud ETluurod
230 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

un cabalist lituanian de la mijlocul secolului al XVIlea, a studiat

Cabala in timpul qederii sale in ltalia, unde a ajuns pentru studii,
inainte de intoarcerea sa in Polonia natali. Acolo a scris comentarii
despre dou[ cirfi clasice ale Cabalei spaniole, una frind $a'arei'Ora
a lui Gikatilla, o carte care nu adopti conceplia despre riul primordial
existenti deopotrivd in formele catalane cAt gi in cele castiliene de
Cabala. El scria in comentariul siu despre cei rii:

i-au numit cochilii gi sedimente, gi au existat oameni care

"...cabali9tii
i-au numit p6rul gi unghiile care cresc din
excese ale omului celest, ca
hrana proastd, care nu se transformd in sAnge qi carne, qi ca zgura
argintului. $i existi [rii] care sunt descrigi ca paiul cerealelor, care s-a
indllat in gAndirea [divini], dar inaintea domniei puterilor puritifii, ca
pleava care precedd porumbul gi ca reziduurile hranei"la5.

in timp ce prima parte a citatului se ocupi de aparilia tardivi a

riului ca parte a unui proces de separalie dintre el gi aspectele
pozitive ale procesului emanafiei, in ultima parte precedenla riului
in gAndirea divin[ inaintea procesului de emanalie este evidentd.
Cabalistul urmeazd o tradilie mult mai veche, existenti in anonima
Sefer ha-Yagor, unde cei rdi sunt descrigi utilizAndu-se exact aceiaqi
termeni existenli in citatul de mai susr'!6. Acelagi autor scrie in alt
loc din aceeaqi carte despre...

,...zgura judecAlii gi cochiliile ei, iar acestea sunt puterile care au ieqit
atunci cdnd s-a inillatllntAmplat in gdndirea Lui, binecuvAntat fie El, si
cteeze lumea prin judecati, iar gAndirea Celui SfAnt, binecuvdntat fre
El, nu este in van, iar ele au iegit Ei au fost puse in spatele sfintei
emanafii"laT.

$i tot in acest context eI face afrrmalia potrivit cdreia ,,coaja igi

araii aciiunea mai intdi"la8. ln alte doui discufii, existente intr-un
alt text flrd titlu, aflat lntr-un manuscris pe al cirui autor propun
si-l identificim ca fiind Delacrut, el scrie:
existi zece ranguri similare cu cele zece ranguri ale sfrn{.eniei Ei
"Cici
emanafiei, iar emanalia acelor puteri care au fost alegorizate drept coji
ale fructului, care sunt reziduurile fructului qi care sunt alegorizate gi
ca drojdia vinului, a uleiului gi a uleiului pur [...], iar cojile fructelor
sunt numai din puterea copacului din care au ieqit fructele. $i pentru a
le aduce mai aproape de ln(elegere, ei le-au alegorizat intr-o vi!5 de vie,
cu ramuri qi frunze in ea [...] qi cu pielif6, qi ele toate sunt totalitatea
vilei de vie, iar binele a fost curifat de rdu qi hrana de reziduuri, de
vreme ce toate aceste puteri, previzute a fi cochilii, sunt situate in jurul
purelor sefirot gi fixate de ele, iar ei spun qi c[ ele s-au indllatlintdmplat
in g6ndire ca sd fie inaintea domniei unui rege peste puterile pure, cum
paiul e inaintea spicului gi coaja inaintea fructului gi reziduurile inaintea
pAr+BEeu Bara?nd 'enop elac oJlul FlBsBrl ericurlsrp ednp 'gc Bouaruese
ap +uaprlo alsg 'eera?Buoriuaur lsoJ nB nu BalelrJndrur 16 ealelrnd
'pp.r 16 eleurq zBc lsare ug r6ap 'eurmp alnqlrlu pnop rolac eiuaS.raue
BI oJBo?IreJoJ ocrlsrpquc uincsrp aleurFd ar?urp Bun uI elap glsrxa
p+Bcgrun eunrsral F?sBaJV 'el€relserue luns ela pc plrcrldurr uzalodr 16
eluod 16 'rurlcle Flueprr'e alsa 'preur8rro rol Bsrns uI niglFrndurr 16 l4gr
-Frnd ealelrun ldeg ap 16 'guntuoc Jol eurJBpFU 'rnr1e,zuzy, rS nazauurnq
'epluaruupunJ IBru uiplgelod pugzundsaroc 'a.rdua enop olac 'aug ug'rS
rirruopa g8a.r sns.ran noJle ala8ar'gfeoc snsJaa lanrg 'a1e1r.rndrur sns.ran
alulFndTaruaiugs :rcre aluuorfuaur luns rrJeJluoc ap gqcarad nrled
zer(Esrns g.rn8urs o-Jlurp
lr6ar ne-ec ?rueJl ep 'eun1o1 ec alu8a ?uns ola rcqc '1a,zuzy, rn1 e.rec r*
nozeuurnq mI [pleclJrrc€s] U s^ orec FpTtap os ps Bc 'rf.ros e1 a8e.r1 es rS
'a.rdec gnop Jolac BrJnpgru plsrxe else n,rluod.rer 'raalelund r* ealelrlndrur
'gnop ealsece ed lrqasoop B-aI'IU aU lulug^nceulq'lugJs IeC r€r'rrfplrrnd
Brur'uop lndacug e 'luraqcug B-s larlil{coo Brutuop pugc rur 'Inlcn{ epeca.rd
efeoc rcpc '"1e€rs1 InI IIg elsad a8e.r unor^ ruruop B ap olureul 'rnlnuopg
e.rei ug ?Iutuop nB orec 'rr8e.r luns erlSacy" :[Ig'98 oaracDl) qa1iu-oa
edocuad uI EJoJ uI esrJcs Jolac Inlrlotu F1EI <iruawrN irorle.rncau elsa ec
Baec urp leJnc BAac pleocs gs eelnd J€ aurC) :l?'VI aoil srJcs o urnc e€e '19
ol; lelug^nceulg 'rn1 eeunlcdeleful uI nrtnl lsece lndacuoc lsoJ B runc
gdnp 'ee1el.rndurr olsa area 'lpleu€uro lsoJ €] Erlrqcoc rS ;rep '1n1cn4 olse
e.rec 'eruefugs leuetuo e 'lg a$ lBluglncourg '1n.ro1eueurg gc alse 1deg"
:rurlrc 'eruo1o4 u1
Ar?cE lrqeqord alruog 'lncsouncou rJa?u[ulla Jolne un 'ururefuag uaq
Iantr.r€s'u ap 6?9I uI PcrEJqo uI srJcs 'tn|ntoqoT IB lBrunza.I un-rlul
unu€luag uaq Iantues 'u I
'rzreJes rl6rpquc ap Fndn.r8 alrcru ap oloourp 'aurqgg rn1 rurpug8
rariuudu Beluruurp urie.raue8 u1 aleldaccu 16 alncsounc nBJe ela EJ r
E+ete :zeua46e elauoz u1 rridacuoc op laJls" roun lnlcedun 16 ea.ra8 E
E
-unfv 'eloguds runllnc E e?carrp raraJs BrBJa uI l1nur oIBUB r16ara.r.ra
aler?ual uJ Jen{r 'lerp.rouud npJ ap pldacuoc og Bs asesunle lrnu6rqo L
ap lgJ P1BJE alEJn?Bu o1ur53u1 '1o1rduc ?saJe uJ sns rBru a?Bco^a alxal ;
alaun uI 15 6 'dec uI pl"lnasrp 'apecep Bnop Jolac rariucrn;rq rarroel
Biuuuozer zerurlqns ps uli 'rc1y 'alorueds acqsqequc uirpe.rl IFUnI
€
Iu ?Erunzal ep gturoJ o arnlrlsuoJ 'g1p1oe1 run?B alualsrxa Jpp 'aJBorJ
-elue asJns u1p efap olncsounr rur8eun ep orJes o u1 ea,raS.rncag I
T
'.er.ounq rr.rturod ea?urcul tuo ug a"rede ua,r
ea.rru.rod rA '1ee.rs1 ug eEa.r rnun reruruop Bolursul lugdgls np uropg urp l
rr.re8nrlsrp 6?rIFaJ JEr'AoJ€I rnl salureuJ lncspu B-s ABSI tunc e6e'rauB.n{ i
riz Y'IOINVdS VTVSVC Is IdYIIUndI U S'rV S'TVIOUOWIUd S'iIUf,.tOd
2Bz ELABoRARI cABALrsrIcE MAI TARzII DESPRE RAul pnuuonnru

o precedd pe cea pozitivi. De altfel, ipoteza c[ domnia aspectului

malefic o precedi pe cea a puritilii aminteqte concep,tia zurvaniani
potrivit cireia domnia de noui mii de ani a lui Ahriman o precedi
pe a lui Ormuzd156. ln oice caz, acest fragment asociazi pseudo-
"er ontologici cu un anumit tip de practici religioasi, sacrificarea
simetria
a doud capre, iar din acest punct de vedere, aceasti abordare binita-
riani, atenuati cum era in Cabala, este pusd in serviciul unei infele-
geri a ritualului evreiesc, exact cum am vizut mai sus in fragmentul
ioharic despre sacrifrciul holocaustuluirsT. ln ambele cazuri, o situalie
dinamici este generatd prin introducerea opoziliei intre doui puteri
care vor fi angrenate in timpul evenimentului culticl58.

Note
1. Vezi Scholem, Madda'ei ha-Yahadut, gi articolul sdu mi-Burgos", in
"Moshe
Pedaya, Nalnranides, pp. 420-422; precum gi Shaked, Clarification. Pentru
conceplia lui R. Mosh6 din Burgos, vezi supra, cap. 1, ,,GAndirea divind, per-
fec{iunea gi riul: R. Mosh6 din Burgos qi R. Yosef Angelet".
2. Yezi Dan, Despre sfinfenie, pp. 226-227.
3. Vezi Scholem, Madda'ei ha-Yahadut, pp. 248, 254; idem, Origins of the
Kabbalah., pp. 39-41; qi Dan, Lilith".
"Samael,
4. Scholem, Madda'ei In-Yahadut, p.228. Despre vezi conceplia studen-
"gAnd",
tului sdu, in fragmentul lui R. Mosh6 din Burgos analizat supra,in capitolul 1.
Formularea a fost reiteratd pe la mijlocul secolului al XVI-lea de comentatorul
Zoharului R. $imon Lavi, in cartea sa Ketern Paz (Leghorn, 1792), f.8a, iar
mai tdrziu ln R. Mosh6 din Kiev, Sugan Sodot (Kotetz, 1784), f. 57a, amdndoi
menfionAnd pur". Despre scrierile lui R. Iacov ha-Kohen, vezi Daniel
"gAndul
Abrams, ,,Cartea llumindrii" a lui R. Iacou ben Iacou ha-Kohen (disertalie,
New York University, New York, 1993) (ebraicd).
5. Vezi impactul acestei disculii asupra lui Cordovero, Pardes Rimrnonim, Poarta
)O(V, cap. 4.
6. Genesis Rabba'9:2, p. 68.
7. Acesta este un Midrag despre Cd.ntarea Cdntdrilon
8. Scholem, Madda'ei ha-Yahadut, p.250, gi analiza sa pe aceasti temd ibidem,
pp. 193-194; precum gi Tishby, Doctrina rdului, pp. 16, 19. Vezi Ei reverberafiile
acestei viziuni in R. Todros ha-Levi Abulafia, $a'ar ha-Razinr., p. 60, qi discutia
editorului, ibidem, pp. 24-29.
9. Vezi Corbin, Ternps cycliqze, p. 100. Pentru o altd paraleld intre viziunile
teosofice existente la R. Ilhak ha-Kohen gi in ismailism, vezi [del, ,Sefirot
mai presus de Sefirot", pp. 270-271, n. 168.
10. Despre aceastd colectie de tradifii cabalistice diverse, vezi ldel, ,,Gdndul riu al
Divinitd{ii", p. 359, n. 8; idern, R. Menahem Reconati, pp.282, n. 27, p.284,
n. 54; introducerea lui Goldreich la Me'irat 'Einayyim., pp. 99, 362-363, gi in
n. 12.
11. Pentru material despre cercul frafilor.ha-Kohen, vezi Ms. Paris BN 859, f. 43a
sgq., unde este citat un fragment din tratatul lui R. Ilhak ha-Kohen despre
emanafia StAng", publicat de Scholem, Mad.d.a'ei ha-Yahadut, pp.
"StAlpului
260 sqq.
L2. Yezi analiza materialului istoric legat de aceastd figuri lEcuti de Amos
Goldreich in edifia sa din R. Ifhac din Acra, Sefer Me'irat'Einayyinr., pp. 361-364.
 '?zo8oxo op dll mlsocE lnlcorqns otrJBd EIIB u! llo^zop
ps rads 'eLZ'BVZ 'eEZ-qZZ,'qugl J '698 Ng sr.red 'sI^I 'nldruexa ep 'pen '99
'€18
,rrlcadse.r 'e?6-qe6 J '0IgI suplalpog-proJxo 'SIAI 'gcrlsqeqec oaouolaa17o7 uy 75
plqxe aluaurte{ Rnop olsocy 'qll 'BtI 3 'nlduraxe op '698 Ng sued 'sI{ IzaA 'tg
'e8I J '698 Ng srrBd 'SIAI '88
'uarurol lsece a.rede opun arlqlg u! ruapullnla.rd '1uo.redy 'utv,'Ze
'g0g 'u '00I 'd 'tulzog-or1 rD,DqS ug 'uorg-.rruqsny rnl e Iosqns
op Blou rzoa 'rzauoraE .roglSguquc Bsrns urp lomaDq e.rdsep louool € BII€pqY
orlgc ap ea.ral$eounc n4uod 'gg-gg 'dd '*rp!q!',(qqqJ rnl Barecnporlul $ pe1
'nUoA-Da nUoJ st:f,cs o nqo!-oll p7osad ap col uI apun 'egl 'd 'r(qqsll 'pe 'spua8aT
clpnlaloJ aTJ uo it.to|uauuoS e1 plapred ec 'cg6 '1 'poaoy-ot1 rozlot l'za/\'I9
'e11 1'uaptq7 'gg
'qOI J '698 Ng suBd 'sI i IzaA '62
rll IS q6 'I'1u"Hq! $ pen 'B9I J '698 Ng srred 'slltr '82
'l9r roc ap gdnco os orPO 'lZ
'89 'd 'Z:6 ,oqqoy srcauaC'gZ
'eZV 'l'699 Ng s-ued 'sI I '9A
.. 'drrUpg ealrvc u! DUDIDS lqlnf
tepreuqcg r* lgg 'u 'g7l-LZ,T'dd '"1n1cn.r; ppace.rd B[€oC" '1eur5-.req.reg ig6 'd
'1opo33y ctpnlupJ a1il uo f.toluaruutoS'€uoroC urp 1orrzv 'U :6 $ 'I8I 'd
'.tyr1og-ot1 npg elep rzoa 'npr $ nqol e.r1u1p e.rnlp8ol ruluod 'qL1' 'J'uaP?ql 'tG
'tg 'u '29-19 'dd 'ssau1.tog Pu?tun7'uos;1o1y1 tA :991-691 'dd
'InInrBrIoZ D lorpl. Dauod'1oqog 16 'qe6l J '698 NS srrud 'str{ 'oauo4ca11og'g7
'mlourq BolureuI rnlngr rafua8.reure pldlculrd pcpv 'ZU I
l
'eg1 '1 'o?t?op'gJ tC'IZ
I
80r 'd
'r(qqsl,l 'pa'spua&a7 clpnulDJ aql uo troruatutuoS'euoteC urp IaIrzV 'E tC'07,
'€96 J '0IgI €u€rolpog
-proJxo 'sntr u! olalrosuor oprueurq€N rn1 epocf urp puluolord apf1pu.r1 rS
'g 'duc 'o.rg, ta.n,nqg 'BIIII€:I-rC Jeso; 'U rzal 'uaut.to1 lsoce BI a.ra6.rnca.r u1e1
-eda.r nr1ua4 '0I:g.Dqqoy snpoxg'TI;89'V:.gp ,oqqog slsaua2'nlduraxa ep 'pa1 '61
'lI 'd 'll€W 'pa 's.to.r.tgA1 ay1 Jo qoog aqJ Vo 'gI
'gg-09 'dd ',to11ta?ug oalun7 '1ep1 ug e1e11c
BIIIIB:IIC Joso 'U mI olp oropoA ap elelcund rA urnce.rd 'sns leru op 1nlnl€llc
rolprurn lulpaurr sg€d 'sIAI u1p lquoruSeq l':zol'aunglsaqc Plseoc€ e.rdseg '2,1
'09? 'd 'II 'Iorr 'torlog atll lo taops174 aql
'r(qqq.l ig 'u 'Zg 'd'ypor1oi7-oq la,oppory 'waloqag u! olellc alafupa;a.r IzoA 'gI
'lt-6l 'dd '(196I ''ssetr I 'eEpgq
-rueg 'ssa.r4 f1rs.:e,rru11 pJB^ruH) salp?lls acuosslpuaa PUD looa?paw qs?{naf
'('po) uuaurllv 'y ug '"1q8noqJ lu^arpatrAl i(1.reg ut loquilS se nesg" 'uaqo3 'q
uosJeC rzerl 'alelerperu osJns ol1u u! Ioqurs un Bc ABsI nrluod '78 "u '28 'd
'.sseurpuq qEno.rql 1q8r1"'uos31o1y IS :69g-89g 'dd'.nfg4rurarq IB n?r Inpug5"
'1apl :q6I J'698 Ng slrpd 'str{ g$ pe6'q8I }'609I S.rnqzurg-errocsol^tr
'str4tr uI
glsrxa luaur8e{ InlsocB B pllraJlp .ro$n eunls.rair O 'BgI I '698 NS suad 'st l 'gI
'slJcsnueru lsaae uI a?ualsrxa elueurSe.rg alolrJaJrP oJluJ
ounlzooc glrurnu€ o allnzal ps acBJ ra efua.rncag 'lu4s ra 1nurp1n ug plcads -
u! 'Fclr€r{oz €rnlurolll uI plsrxa
16 'q4I 'qgl 'qO '698 Ng srred 'str{ IzaA
}
'DauDpanoC u! B^opunllu rS gnpug.r e1e1eda.r u; arede erso.rdxe Plseaty '?apsad 'VI
'11 'u 'o.rdns 16
'099 'd '"Ilpt1uI^IO IB npr FpugC" 'IapI IzaA '89 'd 'gOg uooses 's1q !e19 3
'197 a.rogeluory-Brpuol 's6 legT 'J '699 Ng srrud 'sW'gcllsquqec DauDpanoC '81
882 YTOTNVdS VTvsVC rs ILI,YIIUndIAU STV UIVIOUOI^IIUd U'UUSmd
234 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RA,UL PRIMORDIAL

36. Vezi, de exemplu, lucrarea sa Sha'arei Tzedeq, f. Llb,

37. Yezi ldel, 8. Menahem Recanati, p. 227.
38. Probabil seft.ra a fueia, Bind, iar lumile sunt sefirol inferioare. Pentru sursa
riului ln aceasti sefird, potivit altor fragmente din acest manuscris, vezi
infra, ln capitolul 4.
39. Ms. Paris BN 859, f. 9b.
40. Despre acest cabalist, vezi Eitan P. Fishbane, As Light Before Dawn: The
Inner World of a Medieual Kabbalist (Stanford University Press, Stanforcl,
2009); ti Valabregue-Peny, Ascuns qi revelat, unde poate fr gdsitd bibliografia
anterioard despre acest personaj.
41. 'Otzar Hayyim, Ms. Moscova-Ginzburg 775, f. 13b; analizat in Gottlieb, Studdi
de literaturd cabalisticd, p. 342 9i n. 171; gi ln Liebes, Studies in the Zohar,
p.17.
42.'ein [...] margigint bo.
43. Formularea ebraici nu este clard aici. Eu consider cd il indici pe R. Todros,
vorbindu-i in continuare lui R. David ha-Kohen, mai degrabi. decAt viceversa,
totugi qi o astfel de replich a lui R. David este, literal vorbind, posibild.
44. Yezi atribuirea de cdtre R. Mosh6 din Burgos a teoriei rdului ontologic lui
Nahmanide. Cf, textele colectate de Scholem, ,,R. Moshe mi-Burgos", pp.276-
277 ,279; qi idem, Studii despre Cabala, p. 80. Vezi gi introducerea lui Goldreich
la Me'irat 'Einayyim, pp. 80-81, 85, n. 9. Pentru conceplia nahmanideani
privind r[ul, vezi gi Joseph Dan, ,,Nahmanides ancl the Development of the
Concept of Evil in the Kabbalah", in Mosse ben Nahmani el seu temps (Ajun-
tament de Girona, Girona, 1996), pp. 159-181.
45. Sefer Me'irat 'Einayyim., p. 190, qi ibidem, p. 361. Ipoteza cd existd reziduuri,
pesolet, injurul acestor sefirot se gdsegte intr-un text al lui R. Ilhak din Acra,
pe care l-am identificat qi l-am publicat in R. Menahem Recanati, p. 193.
Acolo versiunea este mi-sibbot ha-sefirot, conform manuscrisului utilizat de
mine, dar ar trebui corectatd, probabil, ca: mi-seuiuot ha-sefirot. Yezi qi infra,
n. 150, gi cap. 5, n. 16.
46. Nahmanide, Comnentdry on the Pentateuclr, ed. Chavel, vol. II, p.214.
47. Adicd cele zece selirol ilivine.
48. Sau se opresc, sau igi intemeiazi viziunile: 'omedim..
49. Me'irat 'Einayyim, p. 190.
50. Cf. Liebes, Studies on the Zohar, pp. 135-138.
5I. Cd.ntarea Cd.ntdrilor 2.t.
52. Adicd pdni la Eohhrnah inferioari, care este sefira Malkhut.
53. Ms. Moscova-Ginzbutg 775, f. 100ab. Mullumesc dr. Amos Goldreich, care
mi-a atras atenfia asupra acestui fragment.
54. Despre voinfa divind in Cabala geronezd, vezi Scholem, Origins of th.e Kabbalah,
pp. 437-438.
55. Ha:atzilut ha-rigonah. Vezi Farber-Ginat, ,Coaja precedi fructul", pp. l2l-t22;
qi Sara O. Heller Willensky, ,,.Prima fiintd creatd" in Cabala timpurie gi
sursele ei filosofice", in S.O. Heller Willensky, M. IdeI (eds.), Studii de gd.ndire
iudaicd (Magnes Press, Ierusalim, 1989), pp. 26L-275 (ebraicd). Pentru con-
ceptul contrariilor izvordnd din prima creaturd, vezi qi textul anterior, scris
probabil de R. Yosef Gikatilla, citat in cap. 1, n. 176.
56. Aceasti afirmalie nu existd in versiunea disponibilE a cdrfii. Trebuie sI spunem
cl, intr-o alti carte a lui R. Ilhak din Acra, existi un alt scurt fragment din
cafiea Bahir, care este necunoscut din surse anterioare. Vezi introducerea
lui Abrams la cartea Bahir, pp.50-51.
67. Cf. Gershom Scholem, ,Comentariul lui R. Ifhak din Acra la primul capitol
din Sefer Yetzird", Qiryat Sefer, vol. 31 (1956), p. 388 (ebraici).
 '09 'u 'gZI 'd ',,1n1cnrg gpace.rd e!eo3" '92,
'(Pcrerqe) 16-19 'dd '19996 'rurpsnral t€zBr{S
zE{raIAI) sa?y Jo spug - apQls ap s??d. '('pa) ueldvy '1' ug ',,rusrcr1sd141 qsurag ur
aalrqnf oqJ" 'lopl '141 16 iarzssod 'sapruowt1o61'€,(Bpad rze,r 'lcarqns lsace a.rdsaq '91
'09 'u
'8ZI 'd '.[nlcn.rg ppace.rd ufuo3"'1uur.g-raqr€d 16 JC 'q897 'J'qsaxuaqs-Dn ro.DA[ 'gL
'g 'duc 'otdns y* VeL'WZ-ZV?,'dd'"yotglag ep snse.rd lew ?orljlag" 'lepl l*
lZgAlZ 'dd 'tlo1oqqoy aql Jo sut8t,t6r 'uraloqcg 1206 'dnou BAac alsa arfeuurua
lop Fsocord] rup '[olualsrxe u[ep1 nerc plonotflalnur.rog plndecug a]so €lsacv 'el,
'89 'd 'Z:6 ,Dqqo4 slsauaC'ZL
'09-69 'dd
'qo1oqqo$-or1 npnxuv, ug g1uc11qnd 'noJ, uaqs rapx soa1 uql FI uf.rpc e erfrpa
aluacar u! Flsrxe nu lnluetu8ur,4 '869 'J 'BgB Ng srred 'sIN nus ie916 '!'TZZI
tssol{ op'Buuad'sII :Bg0I J'tll Ng suud'sIi :8602 J'p16 uecrle6'sltr'IZ
'98-78 'dd '(/,002) g'1ot 'ouopnp oruodstg
'.BuolacJug ul qBIBqqBX puB rusrcrralosg lzeua{rlsy" 'uapl :991-461 'dd
'.ro\\tagugoounT 'lopl:60?-90?'ggg-Zgg 'dd'tat,Ctourg, lDr!.aw 'qcre.rplop lzo^ '01
'egud p1p ug 6.ru1 ad ucrldxe Io^ umc u$e 'ercy up r1eqf1 'g ap
sucs lsoJ B aluc 'urtuoue lulBrl un also Blsecy 'cg J 'gg8l SJf ':1.ro aaN 'sl4tr '69
.9:AI
ulrpaquDs qDuqslry uI plualsFo aunrzll Blncsounc-aurq 'lqeqo.rd 'pugurrn '89
'rurlrp Bc ra EI IaJlsB as-npurraJar'Soug 16 urBpv na
paulodoep crluopr l€rapJsrroc lsoJ e '1eurerter1e1 e plelduroc EoJrsrqelrs nc €runs
rAueecu pugiru 'qotl ac ap plBI 'g? Bauoruase op pzeorunsul ,aH AoA,aH po
reuru.r8e.r1e1 Joloueosuoc e glelduroc aorrsrq€Irs ac durrl uy't1ou -
gV = tuopf,'Lg
'ttr lnu
-/Dsd ulp Inlosra^ u!'1uDpV, r7o;4i rerse.rdxo BaluIBuJ .re1qc arede erue.r3u.r1e;, '99
'oloce snperl ',DunZ ,orpl. vlp lnlueurEerg u! rrnlru gnop roloc
ue.raundelxnf lerceds uI 'lg 'u '1 'duc 'otdns 16 1ze6 'qV 'J'tDJ ,njaqg 'zyr.liotog
IaUeqS rBtBqqBqS 'U $ :q99 'J 'II '(t88I 'e1s1wer6; o,nad-oq nlag i791 'd.
'pcTtslyoqoc prnpra4l ap lpnry'qo1$oC ap lecqqnd 'y 'dec 'bapaza .laro,Dqs
'elllle:ilC Ja6oI 'U 'nlduraxa ap '1zen ',lluolop" 'Jnzou 1nuauu.a1 reryc aredu
lxoluoc lsece u! epun 'yz.rg1 rerrr BI€qBC ep rf.rgc ug o-1rsg8 ruu ar€c ad 'elredu
runrsral laun 1rar.r1od 'q8I J 'ulnnrg 'gJ 'gEZ 'd 'g:VZ ,DqqDA ssauaC lC'Sg
.?,II 'ld,gLI
-gLT 'gt-ZV 'dd'.topta?uS oa7un7'1ap1 rzal 'oruoualua eldruaxa Blatgc mluod I
'BIBqBC ap elqocs ug glrpugdsg.r E.re1 pcgosoal erfdacuoc o-rlurp e1.red aceg
'ecluourep nBs aclloJgos 'auraldns eper5 rarl alac erdsop prelrurJl Bounrzr1 '?9
'I 'd€J 'otdns rzal'ruoruap rA gur-rads arlurp ernlg8al uluad 'gg
'pc6 J 'e98I SJf 5lro1 iheN 'sl4tr '29
'g0I 'd 'llouDcay ?aaqouary 'U 'IapI $ i'tat,C,Coutg, ?Dn.ah[.ralag 'qcrarploC lzo1 'Ig
'7 tS 6 e1e1o11dec 'o.ttut
rze,r 'u,rcy u1p {BqlI rnl ollrorrcs u! alualsrxa rnln?r ale runrzrl alIB nrluad '09
'Wl 'u nc lBcr€ru v4xa1 'o.r!ut rB! 'Ig 'u 'g 'dec 'o.rdns
E
1$ gzen '1o1rdec lsace uI sof ruur lEzlI€uB 16 snperl 'eBVqLV 'J'pun1ug,-Dr.l
ralag u1p ao;, rue$ ueq uro$ 'U rn1 pluaur8ery lza^'orzrgl reru Fr€prurs 'l
purol1p o nrluad 'SII-UII ^oJ'dd 'ueurz(11 ap
lslncsrp ueapluoruleru Inlerral€ru a
elso eropa^ ep nrlsou plcund urp luelrodul ap llqasoaq 'ggI-III 'dd '(266I
'dueqly 'ssord III1SI y1?not1l qstmaf plro l"us'tltolDldoaN '('pa) uerupooC 'g
uuoT u! '.og ol otuoC u€C eldurrg pue auo q l€rl/t i(po aldurrg pue ouo l:
sl leq1y\ ulo.rg" 'uuurr(H Jnqlrv rzair 'agosolg u! aunrlsoqJ plseace erdseq '69 B
'09v-6w
'dd. 'sztolpa!.ta4 Eurqtosqy'lapl u! glezrl€u€ r* gsnpe.rl arfncsrp e8unl rzan 'gg
siz Y'roINVdS VTVSVC rs [iYJrundr^rr sTV tr.I (Iuonirud U'IrUgJnd
2s6 ELABoRART cABALrsrrcE MAI TARZII DESpRE nAul pnnraononr,
77. Yezi afrrmafia lui Har Shefr potrivit cireia interpretarea textelor zoharice ca
tratAnd despre precedenfa rdului ar {ine de o abordare mult mai tdrzie, de
extraclie luriand. Yezi supra, cap. t, fiesponsum,la riu al lui Pseudo-Gikatilla
qi gAndirea divind".
78. Vezi Ei infra, Anexa 2.
79. Despre acest cabalist, vezi Gottlieb , Studii de literaturd cabdlistied, pp. 347-356;
Ariel, R. Shem Tob ibn Slrcm. ?bb; Daphne Freedman, Tov ibn Shem
"Shem
Tov on "Sefer Yesira,", Journal ofJewish Studies, vol. LVII (2007), pp. 303-
313; ryi ldel, ,,The Image of Man above the Seft.rot", pp.205-207.
80. Pentru materialul relevant despre retragere, vezi fragmentele discutate in ldel,
,!imlum", pp. 77-85. Vezi gi Scholem, Origins of the Kabbalah, pp. 449-450;
Gottlieb, Studii de literaturd cabalisticd, p. 91; qi Hrtss, Monturi din aur fin,
p. 114.
81. Sefer ha-'Emunot, f. 47b-48a. Pentru formula ,,Domnul [...] tuturor ternurot",
vezi textul lui R. Azriel, publicat in Seholem, ,Noi fragmente", p. 215. A se
compara qi cu textul lui R. $em Tov, text publicat de G. Scholem sub numele
lui R. $em Tov ibn Gaon, dar care-i apartine de fapt lui R. $em Tov ben $em
Tov (dupe cum a ardtat Gottlieb, Studii de literaturd, cabalisticd, p. 348),
publicat in Qiryat Sefer, vol. 8, p. 542.
82. Ibidem, f. 48ab. Solomon este descris ca autorul unei Cd.rli a caracteristicilor,
Sefer ha-Tekhunot, care se ocupd de aspecte gi contrariile lor. Vezi Commentary
on Ten Sefirot, in Ariel, R. Shem Tob ibrt Shem Tbb, p. 115; qi 'Amud.ei
ha-Qabbalah, p. 67.Vezi qi Ms. New York, JTS 1822, f. 11a, qi textul publicat
de Scholem, Qiryat Sefer, vol. 8, p. 538.
83. Sefer ha-'Emunot, f. 48b. O paraleli interesanti, care menlioneazdmai degrabd
g6ndirea decit infelepciunea, se giseqte ln celilalt text al acestui cabalist,
publicat in Scholem, Qiryat Sefer, vol. 8, p. 538. Pentru o alti paraleld parliali
la Sefer ha-'Em.unot, vezi textul acestui autor anonim existent ln Ms. Florenfa-
Laurenziana, Plut. II, 18, f.97b, publicat in Idel, .!imlu.rn", pp.84-85.
84. Vezi, de exemplu, Sefer ln-'Emunot, f.50a, 95b, 109b; Ariel, Shem Tob ibn
Shenr Tob, pp. 62-63.
85. Vezi Contmentary on Ten Sefirot, publicat de Scholem in Qiryot Sefer, vol. 8,
p. 542, qi ln textul anonim scris de el, existent in Ms. New York, JTS 1822,
f. 12b. Vezi gi Idel, ,!im{um", p.82. Vezi qiinfra, nn.89, 100.
86. Commentary on Ten Sefirot,'Amudei ha-Qabbalah, p. 66, 9i Ariel, R. Shern
Tob ibn Shem Tob, p.129, unde el citeazd un,mare cabalist" intr-un context
absolut similar. Poate cd din nou aceasta este o referire la R. Abraham ben
David. Vezi Ei recurgerea la termenul Mahagaua tehora in contextul morlii
tragice a Iui R. Akiva in Sefer ha:Entunot, f. 77b, ca rezultat al secretului
transmigrafiei, adic6. din cauza unor pdcate comise lntr-un alt avatar. Vezi
Si ibidem., f. 13b.
87. Scholem, Qiryat Sefer, vol. 8, p. 542. Vezi gi formularea sa din Ms. New York,
JTS 1822, t. tzb.
88. Vezi Ei textul lui R. $em Tov publicat de Scholem inQiryat Sefer, vol. 8, p.539;
gi Ariel, Shem. Tob ibn Shem Tob, p. 129. Scholem, Origins of the Kabbalah,
p. 336, il traduce ca ointuneric orbitor" - reddnd in limba englezi originalul
german,blendende Finsternis". Vezi gi iden, Studii despre Cabala, p.57.
Despre expresia 'or ne'elam ca referitoare la un act de la inceputul procesului
emanativ, care confine deja zece lucruri, inclusiv Tcthu, Bohu etc., qi se glseqte
ln gdndirea purd, vezi Nahmias, Migdol Yeshu'ot, ed. Cohen, pp. 54-55. Acest
cabalist a fost profund inlluenfat de Cabala geronezd. Vezi, de exemplu, ibidem,
p. 36, despre hauaiot in ha-mahagava ha-qedunra - ,,gAndirea primordiali".
Vezi qi H'uss, Monturi din aur fin, pp. 119-120. Despre conceptul de
"gAndire
 'EgI'J'?,7,8I SJf ')IJo 'strN urp lualu
^\eN
-Ee.r; lsecu rS rzea ',aQQDA. s!*auaC rnlnlru € grEIIruIs or€lardralur o uluad 'I0I
,
'69 'gg 'uu'otdns lza1 'q6Z 'J 'pqouary'g,L lC'0Ol
irouelu8 lelrc Inluotu 1
-6er; ug leuolfuaur 'gzuellnco orec gulrunl ap lnldecuoc BI PraJor as Fq€qord '66
'\T8'I'Puntug,-Dq otag 1zo6'96 I
'ptglas eye4, E pclpv '16 '
'saJocnpo4ul" u7'otdns l€zrlau€ 'g 'duc 'ozat1g 'g'ap nbn4'96 I
.
'Z 'I 'uu 'gZI 'd'uraloqcg
mI a1e losqns ap olalou 13 rzeir !971-9ZI 'dd'6'1o.r ';a3lag Sofir$ 'uraloqcg u3 .
luolslxa Inlxol no 13 'f.ru.rqr1 qslllrg 'u.rpuo1 'sni u1p lotglag ual uo t'toluaut t)
-luoC tc crluapr adeo.rde lueur8u.r; ur.'lolonoq ardsep qzealerl erec 'qeg1 3
'UZ8I SJf 'r1.rotr ale51 'strI nes lZZ,l'd'qal uaqs uq! qoJ uaqs 'A'lelry'96
'g7,I-LZT'dd'6'1o,r'ntagwtc.t!}'ualoqtsu3 lecqqnd1nlxalIs'g'duc'otdnsYa'v6
'plpllelap'gle.ledas erfe811salul
o Eluaru aunrlsaqc Fls€ocv 'pI^BO uoq roSV 'U 'ruequ.rqy 'g rn1 1n1n1odau
aluaprs urp alenl nus asIBJ luns arec ao;, ura$ 'U mI 1nl€la.r1 uJ p$€q u
uaq ruur{€rqv 'U urp ol€}!r olle €l groJor os '92'92'ddnoracnporlur '*uPtqt
'1epy lrulssnd 'o1n1cnr; gpeca.rd efeo3" '1eurp-.raqrug 1S pe1 '6 'u 'lOI 'd
'Ial.rzv 'U 1nI IB aclpnupl a1apua&ay DI lnuDtuauoC urp es erfrpe ug i(qqsq1,
rnl B Iosqns ap elou 1S irprurnl I€ uercruol€Idoau rntrnursrloqtnls Inlxoluot
uI uarrrrol lsoc€ apaA a.ruc '111 'd'oJuanot4 u! DIDqPC 1nllq qns alucgqnd '
e96I ulp ualoqcs m1 ey.re8ale.rd 16 - ao;, ura$ 'U ml Flxal 1du; ap pug1tc
u
-0ZZ-612,'dd.'tlo1oqqoy aqtta sul8t.tg 'uraloqcs'FeL'gZT'd'qo1 unqg uq! qoil
w"r6 'A 'lapy = 19'd't1o7oqqaf.n.! lupnuv, u1 p1ec11qnd BaunlsraA uI 'q68I .{ '86
'laluano,Iut-Dr7 o.rq ersa.r<lxa arede oJ€c u! 1.rncs 1x4 ufi'ouub'oq uaE -
E
ofunqaTl 'U !ry Daunlcp?ng pzeaqc Flsrt€qtst apun 'll 'd'qoJ uaqs uq qo&
uarlg '1a1.rv 13 iepec gls€oca Vzeo1lr rro;, ure$ 'U opun '0?9-689 'dd'uaptqt '1
'ualoqcs'nldruaxe ap'12a6'Farrcs 4soau ulp €osape l€Fc E IuoS'U'sgllnco 9
^o,L
olso IcFc 'pururnl u1p pulurnf' ulse.rdxa a.rede apun '89I-99I 'dd'uo11o7duta3
-uog lo sEoog arlJ'ueturel rza1 'EofI11X Is mlnlocas lnlndecug e1 ed ruec 1
1
gsnduroc 'ntfoTncads oauDC ap a1u8e1 arrlsrl€quc Iralrcs op rnlncroc eulf.rede e
?l€roprsuoc pcrlsllsqeo Ernleralq u1p epud oc€J oc le1erl un'qoutt1t1o71-or1
ur,,(n,ow ntag ac sJuduoo os V xoFalue p1o11dec u! lBlrc 'Ia$zV 'U InI I€
a4u71z ggunnpt?nr InlrotuauoC alsa Bsrns '689 'd '8 '1oa'ra/ag Sori.ttS'ualoqcg '66
'gZT'd'uap!q! $ lC'tZt'd'qoJ uaqs uV qoJ uaUS'lelrv'16 '(
'6r-81 'dd 'Sunfufi 'IapI IS :Lg'Ig'dd '(O1OZ 'sala8uy soT 'ssard qnroqC) I
uoro ler{rrtr I 'pe'uga7 aP saso7g 'A ot panqrrlw 'l.uaqs-Dq.ra3fag ururuoue 16 al
a
:ggt-ggf 'dd,'uotlo1dtuayuog Jo sEoog aUJ'uetula6 iggg-ggg'dd'rloToqqoy
arll lo sutflT.tg 'waloqcg yzai" 'ntJo1dtaayuoc ttl.tptS lo craC lnlyunu-e*u ug
gsaldxa lolsace € Pcrlsrleqec Bsrns ruluad 17'd'qoTnqqo$-or1 opnuy, 13
lqZI 'I'ZZgl SJf '{ro 'sW 13 pan 'gtg 'd 'g '1or 'ra/ag lof;r@ 'ualoqcg 'q6 '
'00I 'u 'o;Ju1 y8 gg 'u^,raN
'ordns $ 1za6 'E^Drv 'U mI €olreoru nc g.rn198a1 ug :0
{l
ea.rrpug8 ug 1e1durg1uy1ufpug e's e$e" a.rdsap Fclurqar u$uut.tgu 13
lorntua? - rolrrgqurplrs Inlxaluoc ug - tultlqnddtll'Dlt lo?t pos - ..rolu9sro^ul
-"[?ul^p]
JoJnlnl 1n1e.rces" nes (Joll.ueJluoc rornlnl 1n1a.rces" ap 13 *plprour}.rd 1ncr.r -
-eun1u3" ap 1u8a1 else ldecuoc lsace opun 'e88 'I'punug,-oq nJag u! Fzsalp o I
aJBc EuIunI eI soruaJar elsa gluepodrur op lrqasooq '69 'u "79'd'o7oqo3 :
atdsap 4pn7g 'urc1oqcs IS lpcueunlug nc Plucllrluopr alsa gllnco Pulrunl
plsuat€ apun 'gl 'd'tlo1oqqoQ'o'q rarynluv, ug 91ec;1qnd ir,o;, ure$ 'g p1 e arfnc
-slp glIB o rA rzarr'gzeollnto oJBc euilunl e.rdseg 'q?T'J'7,Z9I g;,1":1.roa inaN'sl4tr '68 B
'6? 'u 'g 'duc rS rzaa :VtZ-ZtZ'dd'unpup.r a
a.r3zg, r$ rzarr ',,91urp.rourr.rd €c
'ntsqnzsrrd\ lBzIlBuB €-l urnt e$e 'uzeg uIp uBqlEN
LE7, Y'roINVdS VTVWC Is [iYJIUndI^U STV OTVIOUOilIIUd S'IIUgmd
2s8 ELABoRARI cABALISTIcE MAI TARZII DESpRE nAul pnIUoRDIAL
102. Vezi gi textul acestui cabalist publicat in Ariel, R. Shern Tob ibn Shem Tob,
p. 128 = 'Arnudei ha-Qabbalah, p.74, unde este menfionat[ expresia ,,abisul
gdndirii".
L03. Sefer ha-'Emunot, f. 32a. Cf. gi Idel, ,f,irnlum", pp. 82-83.
104. Comparafia dintre gdndurile divine gi gdndurile imaginare vane ale inte-
leptului inainte de a ajunge la o viziune corectd reverbereazi intr-unul clin
rispunsurile cabalistice pe care R. Yosef Alcastiel i le dd lui R. Yehuda
Hayyat, scrise cu c6teva decenii mai tArziu, probabil la Valencia, inaintea
expulzdrii evreilor din Spania. Vezi textul publicat in Scholem, Cabala lui
Luria, p.38. Mai multe despre viziunea rdului care precedi binele in acest
tratat, vezi supra, in capitolul 2.
105. Ariel, R. Shem Tob ibn Shem Tob.
106. Ibidem, pp. 87-88.
107. Vezi textul publicat de Scholem, Studii despre Cabalo, pp. 88-89; qi Idel,
,!imlum", pp. 60-68.
t08.'Amudei ha-Qabbalah, p. 7t.
109. Vezi gi mai inainte ln acest tratat, ibident, pp. 70-7I, unde din Cununa
Cereascd, le.gatd de Infinit, sunt atribuite o formd mai finitd de existen|6,
descrisi ca lnplepciune, qi lumina gi intunericul, fala gi spatele, un fragment
pe care il vom cita mai jos.
tlo. Ha-maqom haJafel. Cf. Genesis Rabba'3:1, pp. 18-19, unde aceastd expresie
este menfionatd in contextul facerii lrrmif. psgple relafia dinl,re limlum Si
conceptul de loc, vezi gi Hrss, ,Genizat ha-Or", pp. 348-351; qi Sack,
Doctrine of Zimzlum", Pentru conceperea locului la Platon ca deopotrivd"The
material qi feminin, dar qi pentru confindtorul puterilor inteligibile, vezi
Proclus, Teologia lui Platon, IY cap. 10.
111. Ariel, R. Shem Tob ibn Shern Tob, pp. 123-124;'Amudei ha-Qabbalah, p. 71.
Cf, Ms. Londra, British Library 771, f. \4Oa; Idel, ,limlunt", pp. 78-79. A
se compara cu fragrnentul lui R. $em Tov publicat de Scholem, Qiryat Sefer,
vol. 8, p. 542; qi Fine, Physician of tlrc Sou/, pp. 129-130.
112. Vezi qi'Amud,ei haQabbalah, p. 70: hit'allenut halor,und.e ocultarea luminii
este conceputd din nou ca emergenli a intunericului gi judecdfii. Altundeva
la aceeaqi pagrnh el vorbegte Ei despre eliminarea luminii: hitrab.aqut ha:or.
113. Vezi Farber-Ginat, oCoaja precedd fructul", pp. 128-129.
114. Vezi Verman, The Boohs of Contemplation, pp. 156-157.
115. Aceasta este o expresie caracteristici gindirii lui R. Azriel din Gerona. Vezi
Idel, Absor6ing Perfections, p. 121, qi ibidem, p. 54, pentru un alt text al
lui R. $em Toq care recurge la aceasti expresie.
116. Aceastd. metafori existd in Cabala lui Luria cAnd este vorba despre retragere.
117. ln formd tip6.rit 6, in 'Am.ud.ei ha-Qabbatah, p. 72, verbul este yarhiq, ,,i eli-
mina", dar asta n-are sens in contextul de fati gi pentru cd verbul face parte
dintr-un dicton ln care existi mahaziq. Vezi, de exemplu, R. Bahya ben
Ashe4 Cornmentary on the Pentateuch, despre Facerea 6.15.
118. Acest termen este utilizat deja de Nahmanide in legdturd cu retragerea
divinitifii dintr-un anumit spafiu. Vezi al sdu Commentary on Sefer Yetzirah
publicat de Scholem, Studii despre Cabala, p. 88; Idel, ,limlum", p. 69, n. 60;
qi Ariel, R. Shem Tob ibn Sh.em Tob, p. 88; termenul apare gi ln unele dintre
relatd.rile retragerii din Cabala lui Luria.
119. ln Iov 28.L2, unde se afli celebrul verset utilizat, de fapt in mod abuziv, de
cdtre cabaliqti, pentru a descrie emanafia sefirei Hokhmah din'Ayin.
120. Ariel, R. Shern Tob ibn Shem Tob, p. 124, in'Amudei ha-Qabbalah, p. 72;
Ms. Londra, British Library 771, f. l40a; Ms. Florenfa-Laurenziana II. 57,
f. 101; Ms. New York, JTS 1822, f. 15b; Scholem, Kabbalalt., p. 129; idem,
 'p?,2'J'gf,il' qsapo$-oq ppoav, .ggl
'99r 'u
'1 'dec 'otdns rS rza1 '€roJ lepacerd n€ €Uosol$ rS Buolr[gJA €c olsa ezalodr
apun 'rq6g 'J 'I:III 'uap!q! rze,r 'ursr.ro;e e1 ee.re5rnce.r opnlcur a.rec 'ppace.rd
arec Ingr e.rdsep arfncsrp glIB o nrluod 'enl ] '9:61 'qsapoS-o1l tpponv,'ggl
'g plolrdec ug
'otdns qezrleuu 'ecrpntulel elepue8el BI ngs InrrBluatuoc uI 'a1e.r alac epfe.r
-eue8 erdsep .rolepua8al uerule.rd.ralur EI araolrraJar IaIrzV 'U rn1 erfnasrp rS
ViBZ .Dqqoy slsaua7 rzan 'Se.rprur ug rfeuorfuaur lsoJ nB orec 'rpr rac lrquqord '?gI
'.ro1urn1 rafual
-s1s.red € ounrlsaqc o IoIB ruapal ps €auaurase ap aluod aS 'areorJaJul lottJas
alde* .ro1ac € pcoJoc ao4nlllsuoc nes uereredar pcrpe 'uottugg-ny unbbg'gg1
'PIEnxas al€lrr
-e1od ap orrrJoJ alrunuu ep g1e8e1 'gcrlorgaserd aunrzrl o rcru rual€ 'aluyrrnc
ollu nC '1 plolrdec wg 'otdns o-lelnosrp rue runc e|e ,o.tp1, urp aunrzrl O 'ZgI
'npr n.rlued tusnuoJno un olsa BJsocy'IgI
?9 'd
'so.tg V tploqqDN'1ap1 'nlduraxo ap 'rzo1 'punrl op 'arlcedser 'rS a.reog ep
aluzrloqruls Br luolca.r.; elreog alndecuoc nera alnqrrlB pnop olsocv 'al€lrurlrp
urp eururruoJ 'arlcedse.r 'rS eulncseur royralnd ole olualuazatdat'yqq1nyg 6
ptatTL 'lottJas gnop pugcrpw lderp pcrurqer prual ?lseocs ne1e.rd.re1ur o.rec
q$11eqec l€lsFa ne roIBqBC 1n1ndecu3 e1 ag 'rnpur8orpue IB 1urce; 1ndr1 pc1pv '0gI
',DqqDa s8auac urp Inl€lrc araqcuJ as rcry '6zI
'89 'd 'Z:6 '8Zr
'a1red o sol reur
lerporur €lncsrp urol or€c urp 'e2,11-cA1I J 'g:AI 'uap!q? er{ncsrp es e8unl lzea
'pzeue8olne Bc Z-T'I llracol earadecuoc a.rdsaq '.,1uepece.rd Iac lsoJ B urBC
Jolruoru€o InpugJ u! arer n.rlued In^rlou olsa €lsac€ rS 1n1cn4 ppacard efeoc
gJnleu BI op Jer 'eugurnl gpaceld InrrJounlul ruacol Inlxal ug ru1" :ellcs I
Ia opun 'cgZ,I 'J'p1:n1 sep rBur rS 'rI8 J '6I:111 'qsapo@-ot1 lDpoav, VaL'LZI
'09 'u '8ZI 'd ',,1n1cnr; ppacerd
efeog" 'lBurC-roqr€d 16 't8 'u 'gg 'd.'oun,1 ml opqDC 'uoloqcs 16 'qf6 ] l
'gg:III'cql 'uap!q! nc B.reduroc es e rS'qg6 J'g€:III'qsapoS-ot1 lopoav,VaL'gZI
'qVZ-ZEZ 'dd 'puntqa Dc'tls11u u1 ntalnd
a1o yrppaJgo1y'qrup r* :ggg-fgg 'dd'a1oqn3 DI ap s$al spunt? sa7 'r1sdo141 I
168I '8ll-gl1 'dd 'saa4cadsta4 ma61 :qepqqox '1ap1 rzel 'es uorrpug8 ug '
rer8rnel efuupodurr rS reqqe.g uq1 e.rdsaq '4'dvc'otdns rze.r 'ar8.rna1 a.rdseq '961
'VIT-ZIT'dd '"1q8noq; crlsrleqquy ur uorlecgrlcues slr pue lr^g Jo uralqord
eq;" 'uosqoc€f'rcl€ pz€asoJalur ou nu a.r€c 'ng.r ardsep eles raridecuoc ale
olcadse B^algc alIB ru1ued rEI'(186I 'ua,rne1 'sralaad) aTouSodsa apqqDx DI ap '
srnocsl1 aI'pqqoC uql nary'g 'laqcqoog puEIoU rza,r'1sr1eqec lsece aldsaq '761
'p 'd 'spal clislpqqox ,{tnyua3 ,,gI-p!W oo1, .snIIEX 'JC 'gZt
'VOTZOI'dd',,runirutj 'lapl ap lecrlqnd 1n1xe1 rzan 'uur.rd
ep nu'guglas €turlln ap 1e8a1 seco.rd un elsa unJtutJ'lal.rzv 'U ml lr^ulod 'ZZI t
'lgl-ggl 'I 'u !3 92'dd'auuatrypnb at&tnyT o7 tns 1
arlD?uaulaoC 'auor?e ap Tauzy'eufeg-pos uI 'aunlcp?ng Dl mrolual"uoC $Es lB E
E
lzaa '1er.rzy 'E el JapX EI orrraJor Ec Dlunlp,Dl rnlnuaruJal efuarnco uluod 'IZI
't9 'u IS 0l-69 'dd ',;unfutj lnlocrgp u! aultu u
ep esrrcs alec 13 lg0l 'u 'ZL-IL 'dd 'uoylo1dtua1uo7 Jo sEoog aqJ 'uetilrrcL .
il,roa ,r,ra11 'sW u! lualsrxo nunndapatul ap rpc ap 6g apc atdsap mlnuDl
-ualuoC IE crurqa pleu€rro lecqqnd a-s opun '11 'd '(166I 'urlesn.rof i(1rs.raa
-run /rlarqaH 'srsoqJl 'y'IN) ap.nc untl aq| uoLt s7xa6 cusllDqqox ttn|uag
,
,a|I-PtW oog 'sn1py ruor{cBuotrAl izo?,'u'09t 'd 'tlo|oqqoy aql Jo sut?r'tg
"d\
6tz y'rorNvds vTvsvc rs [iYrrundr trr glv g'rvlquoruIud s'rrufiJnd
240 ELABoRARI oABALISTIcE MAI TARZII DESpRE nAulpnruoRDIAL

137. Cf. Maleahi 3.6.

138. Despre rhu ca parte a perfectiunii crea[iei, vezi textele cabalistice anterioare
traduse supra, in cap. 1, divind, perfecfiunea Ei riul: R. Mosh6
"GAndirea
din Burgos qi R. Yosef Angelet", gi in capitolul urmdtor.
139. Atributele binelui qi rdului apar in TB, Sotah, f. lla.
l4O.'Auodat ha-Qodesh, II:20, f. 40d.
l4l. Tbla'at la'aqou (Cracovia, 1581), col. 22, f. La. Vezi gi infra, cap. 6, unde
acest fragment va fi tradus aqa cum il citeazi R. Isaiah Horowitz it ha-$elalt.
L42.Yezi'Auodat ha-Qodesh,4:30, f. 138ab. Vezi Huss,,Geaizat h,a:Or", p.349;
Idel, ,!im{unr.", pp. 88-89.
143. Vezi Gottlieb, Studii de literaturd, cabalistictl, p. 348, n. 1.
L44. Derekh 'Emunah, pp. 54-55. Acest fragment qi contextul lui au fost copiate
literal ln R. Yosef del Medigo, Nouelot Hokltmah, f. 123a. Despre ipoteza ci
o entitate simpli apare numai dintr-o entitate simpld, vezi supra, n. 59.
Pentru o alti formulare a necesitdfii emanafiei celor zece sefirot pentru
revelafia slavei divine, vezi Derekh 'Emunah, pp. 67-68, despre care vom
discuta pe scurt mai jos, in capitolul 6. Se cuvine sd men{iondm cd lbn Gabbai
poate explica in acest fragment o viziune existenti in Zohar, II, f. 184a,
unde slava lui Dumnezeu este revelatd in contextul existenfei binelui qi
rdului impreuni. Despre viziunea lui Biihme conform cdreia Dumnezeu este
voinfa care trebuie sd se manifeste, vezi Koyt6, La philosophie de Jacob
Bbh,rne, pp.244,281.
f45. Tipdrit in $a'arei 'Orah, f. l}b.
146. Vezi cartea moralisti scris{ in Catalonia in secolul al )ilIl-lea Sefer ha-Yagar,
Poarta I. Vezi qi Tishby, The Wisdom ofthe Zohar, vol. II, p. 472, n. 44;'vezi
qi infta, cap. 6, n. 16.
'/..47.
Sha'arei'Arah, f. 6b.
l48.Ibidem.
149. Se pare cd Delacrut utilizeazi un joc de cuvinte pornind de la expresia
- "ingerii distrugerii" - pentru a construi sin-
ebraici Mal'akkei Habbalah
tagma distrugerii" * Malhhei Habbalah.
"regii
150. Ms. Oxford-Bodleiana 1965 (Ms. Opp. 485), f. 250ab. Vezi qi ibidem., f. 252b.
Despre puterile malefice ca existente in jurul purelor sefirot, vezi supm, n. 45.
151. Vezi Zohar, II, f. 69b.
152" R. Samuel ben Benjamin, Devarint 'Atiqqim, Ms. Oxford-Bodleiana 1563,
f. 268a.
153. Vezi supra, in capitolul 1, referirea la Sefer Pitron Tora. Vezi gi Knohl,
The Diuine Symph,ony, pp. 16-19; gi Tishby, The Wisdorn of the Zoltar,
vol.II, p. 453. Disculia biblicd despre fapul ispdgitor provine, ca qi Face-
rea 1, din aceeaqi qcoali sacerdotali.
154. Despre consangvinitatea binelui qi rdului in mazdeism qi despre cAteva paralele
din alte religii, vezi Eliade, Zalntoris, p. 110.
155. Vezi fragmentul lui R. Abraham ben David discutat in Idel, Kabbalah &
Eros, pp.61-65.
156. Vezi Shaked, Dualisnt in Tlansform.ation, pp. L3-14.
157. Ase compara cu punctul de vedere exprimat de Michael E. Stone, *A,pocalyptic
Literature", in Stone (ed.\, Jewish Writings of the Second Temple Period. p. 418,
in contextul celor doi fapi isptrqitori, potrivit cdruia rolul lui Azazel in Apo-
calipsa lui Auraam, 1 Enoh este oin mod clar de caracter dualist". Vezi gi
trimiterea de mai sus, de la n. 153, gi Elior, ,The Doctrine of Tlansmigration",
pp. 253-254,267-268, n. 56.
158. Despre ritual qi teoria r6ului, vezi infra, cap. 5.
 rS locas un a?sad ap durq FatsEIc pJado orcru lBJaueB E-u rS urlcap
uI Bre eruedg uI plBqEC '6991 "ropuu p1r6.rggs nc FIBpO .col ln^B U
ru-u Berezlndxa gcep 'eruedg ug ecnpo.rd 1n1nd g JE-s ne.r8 nc e.rec
r
'augrpop ralsacu ale alBJeIomB lJ?llo^zep snpo.rd B B?sBecB ,1deg u3 .
'16 sunfe nu rriezpdxa epun orluac olou uI - gloruuds aur8Fro ap ra
I
J
e elrud eJeru reru Eec uI - reIEqBC plcedun 16 ua.reururasrp n4uad
arienlrs Bnou o lu.raue8 u ua.rezlndxa ,eleuosJad riglpcgrp Jolasuarur
upgod ug 'durq riulecu u5 ,r6n1o;, .gliuzlndxa .ro1ec e.rdnsE plrqolapul
plua.rduru o luspl nB rurpnlsrcrl elsace eleo+ Ec undnsa.rd na J€I
'.ro1g1gure; rB rJqrueru Jollnu Be1.reoru rJo ellnru ep snlcur nB eJBe ,eIF1I
o
rS uuurolg pFaduq ug 'prolq ap Bcrl.;V uI sale ruur ,raruudg u..B;B
uI rolrlrolppc epiglpcgrp 'rz.reges rarle ep lopfgyunuroc urs.radsrp -
lu.raue8 E aJ€c e.rezlndxe o 'g.resrgrl 16 g.resncsuu as eJEc uJ aol un
Bcsuasu.red ps rrarla riol 1uiro; nB rcrlo?Ec rrEe"r :6671 ug lndacug e aJBc .I
seco.rd 'ecrraql €1nsurued urp JoIraJAe E alelnrq rr.rgzpdxe ap r6asug
.ro1a1deg uiuurud uI pluropu! g eleod nN .BoI-LU( '
1u Inlocas uI ralBqBC
rIJnlBu u"rdnse EcIJaqI Blnsuruad urp Jolralla rl.rgzpdxa p pudtur '
ppqrsod alsa nrlulop uJ IoIB ednao uelnd au nu eJEJ ep ounrlsagr O 'q
'glgl ulp pugdacug ,1apqe3 IE srnc
-
InSar?uI Euneaplol n.4uad +Eqrurqcs B orec ,1epqe3 u a.rel3uuag o
uuapp8 6u.ro pcnu u3 lu"reue8 nu ,- riuul.rodurr ruru roc uolu6uulcep E
rrJolruJ 'Beur erurdo ug 'arnlrlsuor er Eoec .reop zeuoriueru ps Br - au4
-6erc repqeC elu 'auar1e1r rFaliuuag rFnllnc elFrgco,ro.ld i6
urncerd'1-npuglrzr,r^rsnlaur
guud 1od al Er nuopalc rrlSrpqec e.ruc ad g{eu.ro.;u1 lz
epou 'rleqol JBq uourS 'U pt rnFlugrrrJoru B pcrpB ,tnTntoqog rnlnt
-olnu € alulgurJel esndnsard 16 q6rpqec ep FrndruE .roun eiua8raure
'1a6g.ro crur un-rq.uJ rzeuerl6e rS guolqolne ,guer1e1r ,glorueds :rl6erarne
9
al
rJnllnc ap Fndrl JolosJolrp €a.rruneg .recrlsrleqeJ arualsrs 16 $"rpc
PIuBos ep rBrrr rolac IE IB^ Eelrop IB lBnLroJ B-s a.Iuc uJ Inaol lsoJ 3 rA
poJES uuapp8 6e.ro lnarur 'eeI-IAX IB rnlnloaas u elelpurnf Bnop B ug 'e
'rrrleTpc r5 ,rr1e1r1uec grrr.rlodoap ,gcrlsrpqBr Ern?BJelrl EI lrqEJoprsuoc IB
tII
lrnquluoc E BrlrlseC Eo1-IIIX IB rnlnloras u alulgurnf Enop E uJ pcBO IlJ
'6
eracnpoJlul ?J
ol
c
.b
IBrprorurrd InRr IS FuBIpaJBs EI€qEC '1t
g Inlolrd€c aP
AU
aJ
242 ELABORARI CABAI,ISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

jumitate. Sefer h.a-'Emmunot a lui R. $em Tov ben $em Tov, despre
care am discutat in capitolul anterior, a fost publicati, e drept, in
1558, dar nu dd dovadi de prea multi originalitate, in timp ce din
vasta literaturi care compune cercul Sefer ha-Mepiu, infloritoare in
ultimele decenii ale prezenlei evreilor in spania, nu se tipirise nimic.
Diferitele tipuri de intdlniri intre cabaligtii spanioli qi noile forme
de culturi evreieqti gi neevreieqti, nevoia de a face fali unei situalii
in care trebuiau s[-gi stabileasci autoritatea in materie de iudaism
in noile locuri gi si-gi reconstruiasci comunithlile devastate au con-
tribuit la productivitatea tor, deqi nu atAt la creativitatea lor inova-
toare, mai mult decAt oric6.nd inainte, in secolul dinaintea expulziriia.
Emergenla centrului safedian al cabaliEtilor trebuie inleleasa in cadrul
unui proces mai larg, care include aceasti dispersie a cabalei in
bazinul Merii Mediterane, qi in cadrul creativithlii ei in centre noi.
Acesta este un cu totul alt mod de-a explica aparilia luxuriantei
literaturi cabalistice in generalia acelor cabaligti care fuseseri expul-
zali din Spania, o alternativi la teoria lacrimogeni ce presupune ci
aceasti literaturi a exprimat traumatismul expulzirii, oferind o anu-
mit6 form6 de speranli, adici de aspira,tii mesianice, sau o explica,tie
pentru tribulaliile evreilors. Aceasti dimensiune reactivi a literaturii
cabalistice a fost imaginati ca fiind articulatfl intr-o manieri mai
evidenti in a doua generalie dup[ expulzare, in special in structura
interna a Cabalei safediene. oricum, nicio figura mesianici nu a
apirut printre expulzali in prima generalie, adici pdni in L525, iar
expulzarea inslqi nu este decAt rareori invocat[ in literatura cabalis-
tici din aceasti perioadS.. Pentru prima generalie de cabaligti ar
trebui avutd. in vedere mai curdnd o dezvoltare mai sistematic[ decAt
una reactivi.
in orice caz, este interesant de remarcat c[, in generalia expulza-
lilor, putem g6si un astfel de tip sistematic de dezvoltare in privinla
subiectului riului care preced6, precum cel exemplificat in disculiile
lui R. Meir ibn Gabbai analizate in capitolul anterioq iar acelagi este
qi cazul lui R. Yehuda Halleva, un alt expulzat, despre care vom
discuta in cele ce urmeaz[. Daci adoptam teoria lacrimogeni a istoriei
Cabalei, ne-am fi putut aqtepta si gisim noi articulalii sau cei pulin
un nou accent asupra chestiunii r5'ului, ca un rispuns explicit la
evenimentul expulzflrii. Ins[, Ia fel ca in cazul mesianismului, nicio
dovadi specifici, nimic care s5. poati confirma aceasti abordare nu
se poate discerne intr-un tip destul de vast de literature, pe care
pulini sunt savanlii ce au parcurs-o cu adevirat. De fapt, literatura
qtiinlificl despre motivele emergenlei literaturii safediene gi despre
natura specificd a diverselor ei sisteme nu este bazatb, cdtugi de pulin
pe o lecturS pertinenti a acelor corpusuri cabalistice, unele dintre
ele foarte vaste Ei existente numai in manuscrise, iar mult din ceea
 :elarBolPturn Inldarp B-ep Brrcs ?(
EJ
Ig 'proN ep Bcr4V uJ Elap oleod rg paJBS BI rS rc 'luapece.rd plolrdua
uI lnzg^ ure urnJ 'gleluaprcag udorng uI JEop nu €cseralla plrle uI ul
gqeldaccu ere ldacuoa ?saae Rc plere aruc lduy un 'ucl;a1osa g.rnlgipr'ug EJ
oerl ardsap BqJoA U rB pJ urirzodns prpJ BlsB .rer 'lerp.rorugd ngr ep EJ
pldecuoa €l rrnpugr a1e1ada.r u1 p8rnaar Fs leJap plrza nu Inlsrleqec EJ
'a.reolerr.resuoa aFBoJ prrl8g o lrqelrqnpul 'BpJoN ep uJr{V ury IoBJSI NI
rn1 erei ug asasunfe B^olI€IJ r6ap 'gloruuds upqe3 uI alua?sua elirgp OI
-JoqE grnspru a'reru aFBoJ o-rlul F?caUoJ lnurfuoc raJFJ IB rS ,ueelp8 EI
piero uJ psrJrs pcr?srluquc-ocrle a1rec uurud gluJeprsuoa mqerl rB ut
'Belu BaJo.rBd gdnp 'a.rua prelndod gcqsrpqec o1.rer eurud elsg 'epoJpg IE
BI glgl uI srrcs crlsrluqur lu?Brl un 'qDauo,od leuJoj 1u1n1r1ur 'sr.rcs tu
-nueru crun un-rlul Rlualsrxe B^aIIBIJ epnqa 'U rnl Be1.ruc ur rsese8 es el
prprourud ppr ardsap EzeaIr-r1. arec a?ueseralur aluoru8e;g alpur mtr41 al
ej
B^oIIBII Bpnr{a^ 'U e qpaup,Dd lpuJej -e
FI
1p
'BzBaIeAeJ AI JE
nu e?xe? ale,rrlcadser EsuI aJsa ad arofeur asaJolur alesndnsa.rd r6n1o1 -S
ozolcrp gs '1xa1 unraru ep eyurfuds luns nu aJBc 'araqq niepceds roun JE
alrurrad rcgc 'ours ug quFrua o psul arnlrlsuoc eriucqdxa ap dp ?sacv €
'uruudg urp JoIreJAa u eruzlndxa e1u1da16eeu uud EleeJc psuo€r1er BJ
erugrua e1 sundsg.r B guerpaJes plEqBC reruco? pc srcap nB BIBqBC IE
u1 rilSrleraads 'r6n1o;, 'pural p?seaeu ad r8arlu1 Iirpr nurrcs BrI€lI urp IF
rra.rle pugo BpEoIJad u3 lcexe 'pcsurarle erJolsr ap gulFed o rucpru aT.
rcru snpord B nu '- rruauop elsece eJ?urp aJBcaU uI as€oururnlol ep -n
Flsap rJeIJcs 16 rrie.raua8 ellnlu reru n.rluad acrsBlc arado leraua8 ne P
oc - pcr?e erzeod 16 e.rn1ura1r1 'uq>1up11 'upqe3 urnca.rd rruauop uI -i
pIEJnlInc alelrlrleerc BJBurpJoBJlxa lrnpzg8 B arBJ uualpE 6ero pcrlq Ia
'FuBrpaJBs plEqBC ep eruroJ alasJalrp o-le6uelcop nB tgcap urind ruru 'I(
11nu piuacsa^JaJa EI lrnqrrluoa nB BaI-IIIX IB rnlnlocas e e1red enop ul
B ulp pugdecur IeeJsI rn1 erei uJ eluelsrxe acr+srlequc apirperl 16 I
runcard 'urluezrq ruluac FlsoJ rS uurplr 1aa 'pro51 ap aJr4V urp IaJ 'r
:raIBqEC aIE erluac a+lulalaC 'EIIBII 16 p"rop op Ecr{V ulp 16 urnca.rd -Y
'- uuurolg runce - ur?uuzrg nFadurl FlsoJ urp rB rup 'elorueds elBqBC -
ap al1oci urp elred a.reru IBru Eac uJ 'eaI-IAX IB rnlnloJes E rrrrraJl UI
Bnop B-ap ralaa lndurl uJ soIB reru UBaITIBF p6ero u1 sunfe B a.r€a II
AU
IErJalBur un ad alezeq rJnrecrqo rou rB aualsrs 'rirgc 'acrlsrpqec II|IpBJ?
'c
'r16rpquc r6rar',rp ap lBraurolEuoc un-r1uJ Flsuoc puBrpaJES BIEqBC
'purrunl Enou o-J?uI epqruodsrp alrrJoal aund gleod ps aJBr 'uualap u
elarurlln u1 ale8nppu 16 upqe3 nrluad aluBAeIeJ olerJalaru apou U
luns aurind 'elecpd ur6[ 'aJrrolsr-oqrsd rlroel eprpl E op BaJEJJoJuJ u
ed 1gc 'areurud Jolesrns Ern?rol ad 1g1e nu +BzBq olsa srJos B-s oc A
tt?, TVIOUOWIUd'rnVU rs VNVIOS.{VS VIVSVC
244 ELABORARi CABALISTICE 1VIAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

Ceea ce este rnai inaintes - acestea sunt cochiliile, care au fost emanate
qi revelate inaintea celor zece sefirot, potrivit ,secretului cojii de nuc6'10,
deoarece coaja precedb fructul, potrivit secretului [Facerii 36.31]: aceEtia
au fost regii care au domnit in lara Edomuiui inainte de a domni vreun
rege peste frii lui 'Israel Sabbo' [cel Betran.], care este Keter 'Elyonn,
BitrAnul BitrAnilor, Str5.mogul StrImogilorl2 13.
r
Este evident c5. Ilalleva presupune ci aceste cochilii, care sunt
e
n
zece, dupe cun vom vedea mai jos, precedi prima sefird.. Altundeva
c
in acelagi tratat, el scrie:
F
tt
Existd zece sefirot ale judecdlii absolute, care sunt externe gi corespund
celor zece sefirot ale puritllii gi sfinfeniei, care apartin pdrlii drepte qi L
I
sunt sfinte gi preasfrnte. Iar rdddcina tuturor rddS.cinilor este cea care a
emanat punctul lui Yodra, care sunt cele zece sefirot sfinte, care au iegit ri
acoperite de veqmAntul celor zece sefirot externe, cum este coaja pentru d
fruct, ,,Dumnezeu le-a fdcut pe una contra celeilalte", iar intenfia lui d
Dumnezeu prin revelarea acestor sefi.rot nu a fost decdt aceea de a revela
ei
puterea omului celest, care este Keter'Elyon, numit Yisra'el Sabba', cdci
ct
gdndul la Israel a precedat totul, precum cineva care planteazd un copac
qi o face nu de dragul cojii, ci cle dragul fiuctuluils, iar natura lumii este 1L

astfel lEcuti incAt coaja iese inaintea fructului [...J gi coaja precedi fruc- d,
tul, [...] potrivit secretului din [versetul]: ,,iar acegtia sunt regii care au
domnit in lara Edomului inainte de a domni vreun rege peste fiii lui
Israel" [...], clci coaja pflzeqte fructul16. R

DupE pirerea mea, avem aici o teorie a dublei decade, a unor 9i

sefirot pure qi impure, simbolizate de punct, care este Yod, deoarece
Tc
literaYod, in ortografierea ei cornplete, se ridicd la valoarea de doud-
zeci, .si astfel la doui decadel?. Ar fi plauzibil si interpretlm textul
{
SE
gi ca referire la o forml specificd de relalie intre cele doud decade: cea
in
intern[ constituie esenla divinitdlii, cea extern[ constituie o anumitd
formi de vas, care conline esenla. Ins5. vasele sunt concepute ca o
CL
precedand esenla. Avem aici un rezumat destul de scurt, dar compact
gi bogat, al viziunilor pe care le-am descris in capitolele precedente, D
paralele cu punctele de vedere ale contemporanului shu, Ibn Gabbai.
Remarcabili este in special ipoteza ce apare in scrierile lor, ci aparilia AC

mai intdi a rdului este un eveniment natural. Ambii expulzali din

Spania, ei au fost rnai degrabd figuri conservatoare, in a cdror gdn-
dire qi-au gdsit ecou temele tratate de cabaligtii din generaliile care
i-au precedat in Peninsula Iberici, aEa cum i-am descris in capitolul
anterior.
Altundeva in aceastS carte, R. Yehuda leagi moartea lui R. Akiva
de un r5.u" care s-ar fi inillatlintAmplat in gAndirea Luil8. Din
"timp
ceea ce se poate extrage pornind de la lectura unicului manuscr{s al
acestei cdrli, putem presupune cd acest cabalist Ei-a luat ideile din
cercurile cabalistice spaniole, active fie in Africa de Nord, fie chiar
'paugugtu II ruo un puga 'ealsece eleo? nC .orua4xa alelpnd r* oruafp.rnc J
o-rlul 'EABold ecr.ro ep lefg.rnc rnlng.r8 eloqe.led olsa Blseac€ .rer ,punq u
e$ucqdxa o n4sou lrulsouru e1 ep lnuFrd ury t'..1 aol€erc g € ep a?uIBuJ I
ele n€ra apun 13 alfpgr.rndun rS eprlrqcoc 1r6eg nu epun ep olso Ber€qorlug u
'prue.rlxa Fraruuru o-.r1ug [a,r11uEou] s]nqr4u alac€ ep ale.redas luns ala rer a
'1e11urr1eu u; 'erfuuuure uI plsrxa Ba?Blrlrlqns rB eelelr.rnd rS eruofugs pcep
:gqeerlug arBc ror Flslxa IS"J"'1 elelFrndrur olsa orea raqrqcor B gJn?BI
o rS plsrxe '["'] ralcerec op rolrrnlpsprl Bole?Eunq 1* ,rrurpnlrlce.r e 16 I
a
4fg1da.rp e rS rrfgll.rnd e ;i lepafugs B Frnl€l o plstxa runc e8e Iapc ...o?lBI
-Iolec €Jluoc Eun lncR; B nozeurunq" l7f. L tzllsolsapcgl pc $ge ps plrrotr4tr -
u
:pzBaurrn tunc pdnp 'iequ:{Iv od pcrpB E
.I
',,ru1sou 1ru1seeur" ad pzEe?rJ II ?turn urp Blsacv .oJo^opJoC gqsontr .U t
'epqe3 ap ar.reluru uJ Arlanpord reur rolne un ,ernlsecu Inleurunc
nc 16 runcerd '(gr?I-ggfT) orEC Jaso 'g ec ,e.rqalac reru rS Frn-Bg nc 1
B
l€Icose lsoJ E epun'ppuoped p8unl o ru1uad poJES u1 rode.rur,ueurolg
rnpFredtul B gaear8 uelrud ug lndacug EI lerpnls u I[ .rzpeJBS uI 9
aps uiara 1e muacap 1nurq1n uI ?B^r?cE B oJEc ,eaI-IAX Is"rnplocas B
rB rlr?€cgruuras rrlirpqur orlurp Inun elso (tggl-gggT Ecc) iaqBlly
r.rrarl-ur{ ourol$ 'U -
plncsoum ourq reru l1nru ,glorueds erice.rlxa ep lo;
a
J
orBc Jaso 'u 16
iaqe{Iv r^aT-Bq gr{sohtr uaq oruols .U
r,
n
'gcoda l6uaace uI lrJogul nE oJBe ,p.rofeur oIIEI op
q6rpqea loun rarinlorra ee.ra8ela{ug n.rluad soria.rd IEI.relEur un BzrurnJ g
CI
eleod 'faqu{1y 16 IaIrqL 'erra1p11 uc ,urrluorc urind ruur .ropl6rpqea
I
olrJelJcs uJ lulrosuoc InIEIJolBru 'aluranc alIE nC .6u.ro leoe urp p8e
E
ErpJ Ealplr^r+Bare +Bluarurlu nE eJ€c alasaaord ep nes alelqeur8Fro ap I
rurqrol es nar8 alse paJBS uI raIBqEC rual6uueg upuor.rad ug pqruodsrp n
InIBIralBru nc ?uernr BI U E Frpd 'ozg plolrduc uI elulnrsrp lsoJ nE npr 1
a.rdsap pidacuoc rruBc ela '1uddu11 Bpnqe1 .U 1nI e qvpnqa ?Drlutry E
nc lBzIrErIrruBJ Bro 'legr\L lrag otuol$ .g ,uurpeg:es lsrluqec IIB uO r
'6rloT?s€clv tn1 lnsundsPJ ulp ?uo^carJ ezeolrc a.ruc 'ueagle8 p6u"ro ug p
BaI-IAX [B rnlnlocos u riglgruntunop B-ep ralac lnlndecul BI Arlcu ,uoure11
ErpBAO, 'U 'leurresulau ap Inlsap uerpoJus ?srluqua rnun e.rdnse 16 re
E
'- rorraluu plolrdua uJ lnzp^ B-s urnc - IEqq€C uql 1nt uldnse rerunu
nu lcudurr lnle nE IerlsBcIV Jeso1 'U 1nI allrapa1 .poJBS uI pluelstxo l
prual €?seace ed eloruuds rapqe3 e alsa.rdxa B.rn8urs nEJa nu lutproru
-r.rd pp.r e.rdsep B^oIIB1J rnl apunrzrrr gc rupuor{uau ps aurlna aS
'lurperur BpJoqp ruol el aropoA ep elcund I
u
JoJFc aIB 'uloruuds eriaerlxe op to? ra arlurp rilnur reru rac ,peyeg urp €
Ia nc ruuJoduraluoc .roplSrpquc alu acrlsrluqec JolrJelrJs u e.rar.rdo.rde 0
o plcegar nu rol ollrglnurJoJ 'zec oct'o u1 .eruedg ur ,aruaJlap IBru d.
srz wrouowrud .Inyu rs YNVIOS{VS VTVsvC
246 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

iar hrana este digerati in stomacul lui, vor rimAne acolo multe reziduuri
qi multe degeuri [...], iar adevirul este cd in cer, in locul emanafiei, ,,nu
existi niciun rdu care coboari din cer"22, cdci acolo, in cer, lucrurile sunt
extrem de subtile. Dar atunci cAnd ele devin grosolane gi coboari in
ordinea gradelor emanate, este obligatoriu ca din hran5. sI se separe
hrana, iar reziduurile sd ias5. de acolo. Iar o altd parabold potriviti gi o
comparatie relevantd este aceea referitoare la sdmAnla b[rbatului, care
este cea mai subtill [materie] ce apare in trupul birbatului, iar ea iese
din creier prin testicule pAnd la penis, gi din acea pic6tur6, in uterul
plin, va apdrea fetul, dar [qiJ alte lucruri, murdare, in afara fHtului. $i-ar
imagina oare cineva cd in creierul uman, care este cea mai subtili parte
a corpului, apare existenla acelei mizerii? Desigur c[ nu, cici dacd acesta
[ar fi cazul], el lIhtul] ar muri imediat. Dar acea mizerie apare din cobordrea
piciturii seminale dintr-un loc in altul, de la un grad la altul, prin sepa-
rarea pdrfii subtile din care va apdrea fttul, in timp ce din partea rimasi
va apdrea mizeria. $i tot aga stau Iucrurile in ldomeniu]l ceresc al ema-
nafiei, pentru c[ ,in cer nu existi riu"23.

Alkabe! - ca Si Cordovero2a - a specificat stadiul inferior din pro-

cesul emanaliei pentru emergenla cochiliilor, dar conceptul de amestec
la nivelul teosofic suprem pare a fi totugi absolut clar. Deqi opereaz5.
cu teorii neoplatoniciene ale emanaliei, cabalistul safedian presupune
o origine foarte inalt6, de;i subtill, a riului, cum afl5.m gi dintr-un
important fragment al comentariului siu la C&ntarea Cd.ntd.rilor,
unde el combine disculiile despre aforismul referitor la cochilia care
precedd - pe care-l aplic[ numai la fiinlele create - cu tema regilor
edomili qi midragul lumilor distruse2s. Grdul, la fel ca sperma, este
considerat un material subtil, care prima facie na contine niciun fel
de reziduuri. Totuqi, in cadrul unui proces emanational mai complex,
reziduurile gi mizeria apar ca rezultat al separirii. Aceasta inseamni.
ci nici reziduurile, nici mizeria n-au fost generate de procesul insugi,
adici n-a avut loc o transformare reali a unui lucru subtil in ceva
grosolan. Ceea ce vedem in parabole se referd mai mult la procesul
de separare a unui lucru care existi deja, probabil intr-o oarecare
formi de amestec, aga cum vom vedea mai jos gi cum vom vedea in
urmitorul fragment citat, precum pi in anumite referinte ce vor fi
menlionate mai jos, incepAnd cu'Or Yaqar, vol. 11. Importanla mate-
rialului seminal uman in cultura evreiasc[ tradifionali, investigati
in detaliu in teza de doctorat a lui Shiloh Pachter, reflecte, intr-o
manieri durkheimiand, in numeroase texte cabalistice o temi cen-
tral6, pe care cei mai mulli cabaliqti erau dornici s-o elaboreze, iar
acest lucru este in mod deosebit evident in Cabala safedian5.
Un alt exemplu de tratare a formelor de amestec gi, de aceasti
dati, gi a unei forme de catharsis gisim la sfArEitul Comentariului
despre Hagada de Pagte, unde Alkabe! scria:
16 eural Joun BoJulnurncu nc rS rnpdturl €eJeceJl nr ?ueprla r€ru
ec uJ ar urp ourlap a.rea to1 1n{usr?calca :euJaporuoJd ri epaelparu
q6era"r,re errrqulncads aIIJnlBJa?rl ug nienlrs eunruoJ ruru eloc eJlurp Bun
'plr.rlodurrp 'g1cege.r Bg 'acrlsrlequc rrJn?BJalrl B pluraue8 erurouoca ug
aridecxe o arnlrlsuoo nu 'e,re11ulJ rnl mlnluaru8er; u 16 ec ,1uaur8ul;
rnlsace B pcrla?urs BJn+BN 'sns op Flruol arfele,rar o ea lndecuoc elsa
gpacard oJBc InFJ erdsap 1nuolerp aJBJ uJ crun z€J un elsa E+secv
'uttoiayll ptqSoyvg;a/ag plugdr? Bs Ba?rur ug ,a1us agriela,re.r urp
serrrpJ reru € ar To? u Inolcnu amlr?suoc arec ,aluolsrxa oJEC Jaso1 'U
rn1 rolrrielalal Ea?BlrJoteut gzeazualc€Jur ec pJelrlos urienlrs ep aJrq
-esoap a.rds 'a11nur reur n;1uad 16 ra ,guuos.rad p.rn-Eurs o n.rlued leop
nu aol uene 1od apriulala"r 'Xy.ng-nq pqnT nua! ngs IE uJ zlrlr\oroH
qBrBsI 'U ap pte^Josuac'1o,nnp,S ep rnlnunle erielo.rta.r urp url6 runc
pdnq 'eueosred pnop uc urind Iac nes elulrunruoo o ea salefug g eluod
eJEc ,,rou" un BI BJeJoJ as sns ruru ap lnluaur8er; ea nrluad tB p[qlz
-nu1d alse rcru lecrldrul eg gs rl6rpqea ap cJoc un sr Bzalodl 'ueurolg
puadurl u; pquqord 'urnlseae IncJaJ uJ col lnle B oJBc lueurualo
un ap le"raue8 lsoJ U gs aleod os sns reru ap plueu8ur; .rur ,rro.rup
Jeso1 'U lgeap In?IE ruoruru e?sa nu rlArpqec rile erlgc ap acrprq8eur
rrieler'a"r almqlJlu ?soJ nB-aI EroJpc rlBquqec r16ace aJlurp Trrunua.r
reru IoC 'rariulene.r rnlruBrcgouaq Bale+rlrlc€ op a1u8a1 prcads poru
uI luns a.rea ri rcrla8ue rJo?uour rinunuu ap ole.raua8 niulaaar Ecrpur
u n.rlued 'pcrlsrluquc BJn?BJalrl ur elader as uarrrJe?. ,ea1-11y
lsace 1u
mlnloces paollrur e1 aq 'p1qFBtrAI Ec rcra rnun
?Eurrrosap cseJoc Jo]uetu
u arfela,rar o a?sa sns reru ap rnlnluaur8e.rg e e.reumd BsJnS
'oglipll.rndtul rS r-rnaSep e1 op ,1ug;s
col IocB ulp lsoJ B erunl uI rol rnlnlrxe lnlndacu; ,zrocel rS >1eqi1 ,rueu.rly
'u16ozl rr$owg;r1s lru]uodl Fc else ldey .rer 'l'..1 pu?g e]sa arec lluDlo,) eurrrl
olierunu as er€c col IocE ulp pulg ["'] l€ugur seurpr e 1n1ur8.re ;er ,B.rBgB
psurdug 1so; e e"rn8z pugc pugd '1e1de.r1 ocgr.rnd 1-gs lndecug e 1g ,1ur8.re u;
rr-rn8z lncolsaruB [col ln^B €] pugc rcunlB gc nrluad t...1 .tlg.gg paracDl)
((Iesrsl Inl IIg elsad a8o.r mun srutuop op elurBuJ [rBdB] rnlnuopg e.ru{ ug
?ruruop nE oJ€c rr8a.r" "rer 'orqe.ro;, urp e13eu as uBBJAV ,a1e1r.rndurr urp
e"rede ee1e1r"rnd ec op pl€I 'rrfoc ea.rolnd puruop lcunle ap .rer ,o1ugs elac
uI lece?sarue e-s 1nuu.;o-rd rS lnue;o"rd nc El€celsorue lsoJ B eruafugs -rer
'lepunyuoc ne-s rninueJo.rd 16 rnln;rc€s olrruawop '*"pV rn1 plecpd u1 ep
'e.rec n.rluad In^rloru olse elsecv '1nlcng BuneaptoluI upoce.rd e.a eleoc
'e1se eerunl urp ounrlsaqc ocrJo op arJol€ur u3 'gc snds e-au pprqEell
.re1 'edu o16ep,rg1s r6-e.rec ngr Flrtunu e?so aJEc 'putg nn/as InlnqrJl€ urp
rr{euuure eldeS elec nc FllBIoeI al€U" olalogns €l EraJar os fgI.VZ Dnsol)
,,nu"r olsad op rec r.116o,r rriur.rgrd" :snds e pugc rcunl€ Bnsol rnl Jolo1urlnc
tszJoluy, edocr.red
Insuos ec n.rlued 'tnqog ug ,euoureru ag l-ps ElBlugA
-ncourq '[]EqoI ;eq uourr$ 'U ml olelurlnc urp Fcrpel lnrlsoeru] rnlnur^rp
olalurlnc urp urrl$ IoN 'sop rS luggs ru€au mlsoce eruelqo.rd ,r.ln1n1pe
,r$
In?arcos oiunue gs lsoJ B ezplqgul4tr rn1 eriualur 'rnlnrprrepe rrgc 1rar.r1od
LVZ TVIGUOWIUd TOVU IS VNVIOf,.fVS VTVSVC
248 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

modele speculative ce devin parte din cultura evreiascd. intr-o litera-

turd care era preocupati mai mult de modul de a inlelege raliunile
poruncilor, sau ale rug[ciunii, sau ale studiului Torei, imporbanfa
oferirii unei suprastructuri strict coerente era mult mai mici decAt
este pentru acele literaturi speculative preocupate de metafrzich. Ast-
fel, adoptarea unor explicalii diferite sau chiar contradictorii poate
crea sisteme incompatibile sau cvasiparadoxale. care au de-a face nu
atAt cu o inlelegere paradoxali a realitifii, c6t mai degrabi cu o
viziune eclectici despre tradilie, o chestiune asupra cireia vom reveni
in,Observafiile finale".

R. Mosh6 ben Iacov Cordovero

Un membru principal al grupului safedian, care a contribuit mult la
acel floruit al Cabalei in ora,sul galilean, a fost R. Mosh6 ben Iacov
Cordovero (I522-L570)'r2. Autor foarte prolific, el cunogtea intregul
spectru aI qcolilor gi conceptelor cabalistice qi a reacfionat la multe
dintre ele, integrdndu-le, respingdndu-le sau interpretdndu-le punctele
de vedere. Vasta sa sintezi cabalistici a ldsat o amprenti de neqters
in istoria Cabalei ;i in hasidismul est-european, direct qi indirect,
prin scrierile influente ale discipolilor sii.
DeEi Cordovero a fost unul dintre cei mai importanli comentatori
ai cirlii de orierrtare mitici a Zoharului, el a adoptat adesea o viziune
care a fost corect recunoscuti de cercetitori drept una orientati mai
mult filosofic33. Cunoqtea de asernenea teoria geronezi despre hauaiot
gi teoria distrugerii lumilor la cel mai inalt nivel sefirotic, interpretati
totuqi de el ca un evenirnent concret3n. Ca mulli alli cabaliqti, el
combini in voluminoasele sale scrieri mai multe abordiri cabalistice
ale aceluiagi subiect, o chestiune pe care voi incerca s-o exemplifrc aici,
in contextul teoriei rS.ului primordial. In stilul tratirilor geroneze ale
sferesds-ului ca preceddnd procesu.l de emanalie, el scria, de exemplu:

Entitatea care precedl toate creaturile, Regele regilor regilor, cunoagte

toate creaturile, dar nu din perspectiva cognifiilor acelor creaturi, cdci
asta este cu neputin!6, din cauza perfectiunilor Sale esenfiale. Fiindcd,
a$a curn divinitatea Sa nu este clivizati in pdrfi, tot astfel cunoaqterea
Sa nu este divizati in pdrfi, deoarece El qi Cunoaqterea Sa sunt unul gi
acelaqi lucm. Dar EI cunoagte chestiunile Ei le gAndeqte gAnclindu-se pe
Sine, c{ci prin intelegerea./cuprinderea esenlei Sale, El infelege/cuprinde
tot ce existi qi este diferit de El, ;i totul este unul gi acelaqi lucru. Iar
acesta este motivul pentru care existenla ascunsi a tuturor sefirot lniun-
trul esenlei Sale este necesari:]5, cici acele sefirat sunt paradigrna gi
cauza intregii existenfe. Iar cu a.iutorul rddicinilor ascunse in esen{a Sa,
El gAndeqte qi cunoaqte tot ceea ce este emanat lca un lanfJ din ele,
oric6t de multe sau pufine lar fi acele lucruri], oricAt de mici sau de
 ap taund lsac€ urq 'pJeolraJur r$ prepuncos FrrrroJ o pleJoprsuoc a.lso
t
BaJBzrluTJe?Bur ac durrl ug 'g{ualsrxa ep g.ruor.radns ErrrJoJ o 1$ ra to1
rafuelsrxa Belureurp tolaulrog E BJpoualue erfunlrs .ruop plurza.rda.r
I
-
nu ueunriullJd 'elarp"rorur.rd aFurrunl - pruJn urp Blsace ,ea.ruolug as
oJ€c eur(unl alsa InurIJ4 'aunriurrFd ec lndeouoc,nqog rn1 plugu6aa J
om?.qsuoc orEa Ba+B+r?ue ue uErpaJEs InlsrlBqBc ap srJrsap alse nqog
'8rrol IFPZII
-Bn+c€ I€ Joualln Inluotuour ap ?IJeJIp olsa aruc ,ours ug luerurrrale un r
amlrlsuoc .rolaiualod eiua8raura olocu 16 ra€o ,rzouoJa8 ul6guquc ad rS
luiuengur E-r aJEO ',u.,(dr11 JEq ruequJqv .U InI Eeunrzrl ap alSalurure '
.rogfgqrpr{ua1od uiua8.raua op le8al lueunuala lsacv .zraa ap ltrns e1e8e1 I
op lpcTro 'aaruoSoal alesecord nu 'raru oJeAopJoC ad ezeese.ra+ur IJ eJEc
ura.rdns Inluauruals ornlr?suoc ac Ioa alsa aurlrp ra{p8oc 1ntcv ,FauI
.
plezllunlcueu rep 'glcuqsrp glulrratu pirralsrxe ep rol pdrl u1 ,TIiplFI^Ip
e
Inugs ulp praJs ?lIEuI IBtu Bac uI rolorirroJ e glurfua.regrpau u{uelsrxa
e1 ep rarfrzueJ? [B ll?qns rnlnluoruoru e"rdnse ozalluoJuoc as Es FraJ '
-e.rd o.ra,ropJoC 'lerrlsgos reru llnru uolsrs rnun InJpBc u3 plelueza.rd a
olsa Eaep .rerqc 'ppqrztrr ?nlosqu olso rJoue?ue .ropl6rpqua .roprfncsrp I
e{uengnrr'pr-g' rupfue+srxa ap alu.redes luns aJBc .roleiuese B puBruuocrlu P
piuangur o EppJ? e a.red ac arirzod o 'raiuelsrxo Eelureur rcap E[tB as 1
e{uasg 'a1e1rcr1dr11nru BI FraJaJ as nu a.ral6eounc rnJpc e ,nezeuurnq ep
e
lncsounc olso 'eaunrienr.rd pcrpu 'ppa.r giualsrxa uJ Joi EoruurJoJsuurl
ppecud alafuese pugc'prul.rd rurunu arec erlurp 'giuelsrxa ep alFaJIp
rJnpou ra.rl plurzoJd plslpqug 'ra{ua"ra uru8rpu.rud luns a.ruc ,a1uu
-eute Totglas Jolsocu rualAeounc e.ruor.radns pluraprsuor alse ,aluuuura '
S
tsoJ g E ap e+uruuy TotElas Jolace Errrro.I Furrruosul oJEr ,BounriBrrlra
a
'ov"nqoJ a'
lnl
,rrunrferr
6slnlupru6el olso oJEt In.rcnT Lnqog also a3" :sssrJcs p:ls tuno e6ia I
-Fd plugur6al olso ufuelsrxa runc rBrurolul 'Iglulp eloc n.rlued lugur6ea A
un pqer8ap teru ?uns a1e p 'p1urp ro{ao e Ec alse nu rcl Bol€lrylqns ac E
op pl€I xol Berelo^a.r gdnp purcppgr BI rotrrrnrcnl Borerreolur guureosug
BlsB r€r '["'] puBoroC r* aunrodalairl rt ap 'sns uI ,eoareoluJ os aJBc
l1u5unl E pclpu to1 eiuelsrxa gdnp 'ua"1gop IE rer :[...] g'pece"rd o.rec .e1erp
-.rourgd rol1ultunl B 'osunrse rolrurcpppr efuelsrxa gcrpu ,efualsrxo gpeca.rd
a.rec eeunrfu,rr.rd else alo oJlulp pun 'a.re.16eounc ap unloJ gnop alsrxa Fs
espsunasB eiualsrxa ug Ba JBSaaou olsa '1ag1sy 'glcer.rad g €A nu ua.rel*eouna
'a16asdr1 alo or?urp 1nun pcep.rel 'glsrxe a1a ac gdnp rolrrnranl ee.ro1$uounc
[rS gpece.rd eo] rrep 16 efualsrxe gpece.rd eeunr{e,l,r.rd 'gfualsrxe u! oUB as o
gs ela Bc a?uIBuI rolrrnrcnl ea.ral3uounc BI proJor es plcey.red ee.ral$eounc N
ocereoop r$ 'pp.rod.roc ee.refulg ug lrier e rA efep lBtslxa e ee rcec ,zec a
prupd uJ Bc nu .rep 'ngs ln?oalolur uJ Elrlqns alse g?Bzrlenldecuoc ew.ro; -1
rcunl€ .re1 'efap plsrxe Be ec gdnp BruroJ Bzrlenldacuoc BA €Aourc pugc
1
'tlel?lac.rer 1gcu3 pzeaiurg nu FIBIo^or es efuelsrxe rcpc ,gplqns e?JBoJ alsa
e.rezqenldaauoc g?sBace.rer'alsrxo gs Ea Bc oluIEuJ vuJroJpzeeztlenldecuoc
v
Bleurt puec '1nun :IJnIeJ ?nop op alse edecuot aI eJBc mlec ee.ralSeounc ug e
.E
rolerrrroJ eelezrlenldacuoc IcgC 'luesqB purlJou olo a4ulp lnunrcru ,r.rBtu
6tz TvrouowrEd'rnyu rs yNvrcsdvs vlvwc
250 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAI,

vedere, pozilia lui Cordovero este opusi abordirii cabalistului anonim

discutate in capitolul 4 de mai sus, ce se referea la spiritualitatea
extremd a lumilor create, care induce distrugerea lor. Abordarea caba-
listului safedian diferi gi de fragmentul lui R. Mosh6 din Le6n analizat
in capitolul 1, din manuscrisul fragmentar fErd titlu, c[ci acolo accentul
este pus pe imposibilitatea puterilor divine inferioare de a sesiza cel
mai inalt nivel, un fapt care impiedica emergenla sistemului sefirotic.
Permitefi-mi si insist: in fragmentul de mai sus, riul sau cochiliile
nu sunt menlionate defel, in pofrda faptului c5., in cartea lui Cordovero
din care am citat, el recurge la dictonul ,,coaja preced5 fructul", aqa cum
vom vedea mai jos. TotuEi, recurgerea la formula ,,privafiunea precedi
existenla" gi identificarea celei dintAi ca Tohu sunt absolut evidente.
Insi in scrierile aceluiaqi cabalist putem gisi abordiri mult mai :

mitice in privinla sursei rdului, cum vom vedea mai tdrziu in acest I
capitol. De altfel, procesele descrise mai sus in aceastS. secliune au I
avut loc in gAndirea celesti, aducdnd unele disculii ale lui Cordovero (

mai aproape de concepliile zoharice, aqa cum le-am analizat supra, (

in capitolul 1. Altundeva, in gAndirea lui Dumnezeu existi reziduuri, (

ceea ce inseamnS. puterile judecilii, descrise ca ,,existenta in gAndire": i

meliy'ut mahgautiaa. Tbebuie subliniat ci, dupi Cordovero, existd qi I
alte tipuri esenliale de.antecedenfi, ca aceea a Torei, descrisi emfatic I
ca preceddnd totulas. in disculiile sale despre riu, el a incercat, in €

esenli, sd situeze sursa riului in Malkhuf, cea mai de jos sefird din €

sistemul sefirotica6. Perceperea sistemului sdu ca o abstraclie, cu alte

cuvinte mai mult speculativ decdt mitic, c[ci aceasta este ipoteza unor T

Isaiah Tishby qi Yosef ben Shlomo, este intr-un anumit grad adevlrati, c

numai daci luim in considerare unele dintre scrierile sale, dar ln alte c

cazuri este posibil sb discernem aspecte mult mai mitice, care sunt S

pertinente pentru subiectul nostru particular de aiciaT. !

Fiind unul dintre principalii comentatori ai textului zoharic, Cor- r
:
dovero a trebuit sd faci fa!6 gi celor mai mitice formuliri din literatura L

cabalisticd. in loc si presupunem cI este mai pulin preocupat de i

evenimentele mitice, eu aq spune ci el a relegat procesele de purificare
mai degrabi la nivelul inferior decAt la cel superiora8 al celor zece I
sefirot, dar gdsim in scrierile sale gi viziunea potrivit c6.reia nivelul I
ceresc al divinitdlii include rid[cinile rdului, precum gi conceptul de (
amestec, ta'arouet, situat in gAndirea diviniae. Nu este simplu de
rdspuns la intrebarea dacd abordarea paradigmatici existenti in a

lungul fragment pe care l-am tradus in aceasti secliune din Pardes C

Rimmonim corespunde conceptului de amestec existent in aceeaqi (

carte, in parabola despre grdu qi in cea despre materialul seminal, {

si nu este simplu pentru ci existenla in paradigmi poate presupune
mai degrabl un statut distinct al riului decAt unul amestecat. Nici- (

unul dintre cele doui puncte de vedere nu este conform ipotezei ci I

r[ul apare ca rezultat al disloc[rii seminfei.
ocqsrlequc esrns urp +B+dop" B oJeAopJoC ,ze? ecrto uI .Furlrp eunrs
-uorurp FlsEacB pJpJ B?srzqns eleod nu aJBc ,erfuerc-ep prp.rour.rd P
lnsacord ap 16 1e8e1 FlnqIr?B else 'ualelru1ueJ nc rl6rpquc orlpc op -I
raclqo op plurcos€ 16 p.raua8 ur e,ule8au a?BlrIBc o ,nigcapnf F?nqlJlB a
pc BIerB alse eJapel ep Inlcund 'segluueure e?B+r+ue purud ap purJoJ 'l
o pum?qsuoc 'n7ay ntglas 16 .rurqc greor.radns g B p+BJaprsuoc Bro IS
nLHlDW otgfas pc e.red os 'a.r€o?Bla,rer ufncsrp e+IB reun 1rar.r1od ,urnc t,
-rJO 'reroruelsolnu F+nqrJlB glurza.rde.r Inurlncseru ac durq uJ .FJaAes u
elecepnf puglueze.rder ec se.rdxe poru uI InzRL 16 rnlnurlncseru.rorladns a
purg Ec lndecuoc olso Inururureg 'rrincsrp a?soce a.r?urp Eroun uJoJuoC o
'osJal.ax BJUes uJ erunuu t6 'uglnfnd-np ec srJcsap ,lenxos
lurfuar I
-epp pldnc pUB os apun '1pug reur rS lalru un p+srxo ,o.ra.irop"ro3 rn1 ec
olrJerJcs urp rrincsrp Jolrunu€ E
,pc urguoriueru ps amqot
lrrrr"rlod
'r16rpqec IilB op 16 plu6rfg"rqurg e
eridacuoc o 'uneleurq euJarsrp e ru1uad Jesocau InIEpunJ Ec Jurqa srJcsep B
a+sa InpJ tJnzec oloun uI 'secrpur{?ea luoruruala un +Erap ?Ieluaul -J
-nJ?sur eunrzrl o pqedap ruur pldope Ie Ee Furrruosul BlsE .rur ,eruai
-ugs eliezgd eleoe BroJpa 1,rF1od Bac alsa orelopJoC rcre gzeaprq8 as ?
aruc pdnp uridecuoc '16n1o;, 'realugs alagns elu.reue8 luns luqe$ ap a
pnrz ur ac durl ug 'rnlnlequg punle u; riea.rc ?soJ ne rruouap BraJFc 'P
1vrl"r1od Eaunrzr^ 16 uru3 rn1 ueralsuu arJcsop e ru1uad .(Inlcn{ gpaaa"rd JO
Bfeoo" Inuolcry u1 e8.rnca.r oralopJoC eped g1p ug tp,rapu-r1u1 a1
'qeorelopJoC rnl olu elrcqdxe U
epriu.relcap allurp a?1nru e.rou8r ps lgcap BAaclIE acBJ nu rarieueure u
e r6psug Brnlcnrls uJ FUB as rnInFJ apungppJ gc uu€eurr JpcBrrr reru JI
ualnd r6-nu o.ra,roproC Brorpc p,rrrlod {qr{st;, rn1 ezalodr ac ap plBI IS
'ssrapx'puglas eurud aJlpc ap qpuqtlog ntElas Boreurrunlr pcrpardurg .
oc crJeunlu,r un pruolo.rd a.ruc 'urepv rnlnrur.rd pleapd ap luznec '
'- uoqtoq-nq uo&ad - *1ga8ru1srp 1n1eur3r1s,, a.rdsap ,nldruaxa ep ,p
'a16aq.ro,r 19 '46e.rec aprunl urp eloJcuoc 16 earleu8rpe.rud a?uaruruela OJ
a16ru erdsap rc 'undqqslT, r{ErBsI lBruJgE B tunc uSe ,acr.rogelaur asecord N
a13ru a.rdsap rer[nu pcseoqrol gs pzuauoriua+ur nu oJaAopJoC gc ered 1s
as rarincsrp plnuriuoc ur[ ',sl.lvlalltloq ul rsg8 as B aluroprsuoc luns I€
Balseou e+Bo;, 'aenpJ op e?BInrr+JB reru 16 eruoFre3.ur JoloruJoJ BsJns l] B 'e
olpraprsuoc luns 't1nutqqo77'enop e ot{as Br rJnzec e1'1nru uJ FJgr+uepr E
al Io aJBc ad 16 purrrrp ea.npug8 uJ plsxa arec eluardrcur rurcpppJ tu
alecu JBr 'rnlnel ap r16e.rac epurcppgr e1 pqur8ep ruru ?gc ,r6nsug OJ
1npr €I lglu nu gJoJaJ os oJolopro3 ',,unnprzot, ,1a1osad InuaruJal al
lxaluoc ?seru uI Ezaezrlr+\ r6ag 'rnrps niu.r; a.r1pc ap JrsoJ rnl rlJopur^ IE 'c
cTlqrq Inlce uud 'tlotuqqoB nty/as ecrpu 'qiarac rrunrcdalaiul pleco,ro.rd Ia
oJEInrEru o etdsap lrcrldxa a16aq"rol uBrpoJES In+srlBqEJ ,1x51uoa lsace In
uJ '.eplsolac ua"rrpug5 uI aluolsrxa olrJnnprza.r g.reda.r alagns roluc ?E
elu J€p 'gcgepur EJnIBI ozanue?B ps aluur+sep luns r:nd.roc JoJEc eIB -81
'r{da.rp Joloc InIJrFeur ur.rd lpqdapug ?cE un ,puT,rTp ee.rrpug8 eredar p
B ap Bo+Blrsaceu e.rdsap e16eq.rol 1e 'gluesarelur erincsrp o-r?ul IU
$A TVICUOhIIUd TNYU IS VNVICfldVS VTVAVC
252 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

anterioare qi o idee care presupune in mod explicit ci aceasti calitate es

a judecilii este cea care a fost emanati prima din infrnit63. $i discugia
si
din alti parte, despre distrugerea lumilor la cel mai inalt nivel pentru gi
cd n-au putut suporta abundenla luminii divine, presupune o anumiti ju
formi de act concret, iar nu o metafori pentru procesele noetice din ri
lumea divind6a. ln mod curios, in acest context el menlioneazl terme- r€
nul ?r ne'elam, care aminteqte de 'Or mit'allern, despre care am in
discutat suprd, in capitolele 3 gi 4. a(
Prin urmare, se pare ci putem presupune - iar acest lucru nu se al
gisegte in mod explicit in disculia menlionatd mai sus - ci existi o
m
polaritate sexuali intre cel mai inalt nivel al realitdlii divine gi prima
CI
manifestare a principiului feminin, in care aceasta din urmi este
inferioari celui dintdi; dar aceasti entitate feminini este superioari lr
lui Keter, Ei este desemnat[ ca gAndire, Mahagauags. Asta inseamnh. a
ci existenla atributului judec5lii bldnde a precedat atributul mai cl
pozitiv. Tbebuie s[ spunem c5, in acest context, gisim urmitorul
ar
fragment: pr
cl
in pofida faptului ci cei doi luminitori au fost numili [prin acelaqi termen]
c(
,,mari", potrivit secretului masculinului gi femininului, al emanatorului qi
al emanatului, aga cum l-am comentat 1n Sefer Pardes Rimmonim la locul pr

cuvenit66, iar acolo l-am discutat pe larg in comentariul meu despre Sabba' d
[de-Miqpatim], iati, aceasta constituie "perfectiunea gdndirii la sfArqitul
faptei"6?, iar acum, cum poate ldoar] jumltate de faptl sh conducd la
intreaga gAndire perfectd, iar inleleptul tgtieJ la ce fac aluzie68, ci fapta F
perfecti ar trebui sd fre du-partzufin, qi se va indlfa treapti dupi treapti
la capul tuturor gAndurilor, pAni va ajunge si se alipeascl de stipAnul it
tuturor gdndurilor6e. d
n
Revenirea cuplului in sus - iar asta include dimensiunea judecdlii, II
ca feminini, Ia cel mai inalt nivel al sferei divine, Keter - corespunde (1
cu ceea ce Cordovero menliona intr-un enun! abordat mai sus cu a
privire la emanalia judecdlii din infrnit. Acest lucru este descris in
termenii perfecliunii - un concept pe care l-am vizut in capitolele 1 d
gi 4 de mai sus, in conexiune cu includerea principiului rhului -, la p
care vom reveni in secliunile urmitoare, S'
lnsi la cabalistul safedian gisim qi un alt mod de inlelegere a C
rdului, modul cathartic, pe care-l putem identifrca intr-o disculie d
importanti din al sdu Comentariu la Zohar, unde separarea a ceva f(
care este prihanl sau reziduu, provenit dintr-o schimbare produsi L
in nivelul de existen!6. al hauaiof, este consideratl a fr precondilia p
pentru starea de tiqqun, toate acestea in contextul proceselor teoso-
a
fice7O. TYebuie menlionath aici gi familiaritatea lui Cordovero cu afo-
rismul despre steresis care precedi existenla, pe care el il aplici insi c
doar fiinlelor inferioareTl.
arlurp oleun l€xse'.}u(}3 i* ?Bqruu{}s u .trsTl urtfdtsI{ 'H trnaaJqelst
oJlPc ap Frcads ilJ 'rus Jotrrlodnsrp IncJoc ep E?eJauaB EJn?€ralrl q?sB^
Elsuacv 'le.raua8 u; IeIBqeC €rdnsB ri rcru op IEs .rop$g.ru.to1 e.rdnse
arsa.rdrul gpuryo;d o 'rriu.rauo8 alillut wru ru1uad ,+pspl a eJEa ,eXa1d
-tuoc op 1n?sap ri
rou ArlcIaJ alrlsrpqBc lrnleJatrl reun ul
"alulncrpe
lrnqlJluor B 1a 'rcre ap rcrulsrgl ruru ropl6rluquo IE luor?sgos eFBoJ
IncJac uI as-npugciTur '-- $u.ro urp rzJBJas "roplSrpqee ealeqr.rofeur ap
oJrqasoap o.rds - rzeue46e feuosrad un riap 'Furtrudu r-€s aJuc u1eqeC
e.rdsap glalduroc o1"rer o prpg tgug
ArluIaJ r6aq 'o.raaoproC nJ rnlnrpnls
pleorpap pur$ raru aps ruapaS E uB ap aleleurnf uur.rd ,ruu lop ap urind
reur paJ€S uI V 'oraloproC Tnl 1E rlodrcsrp 116o9 1a erlurp
^rlcu lsoJrl6rpquc
trun 'roru ap rfuepodrur Joun Iu lrqulsa?uocur lrulse€ru ?rual
-ap E '- ulqur Inuilr.\p" 'qpqfi 'A'!qalg,-DU ecrBrqo rololurlnc B
"{eqil
alelrnase.rd o - .1na1" '?tv,-nq InruruoJrr? qns ?nrsounc .(AlgI-?ggI)
rzuue4*y EIrrlT ourolg uaq quqil 'g'plodrcsrp ,ue r6ulace uI nrzrpl rtsru
EAer 'nes rnlru+saeru Bo?JBoru nc F?BpO 'oJaAopJoC gr{sontr m1nl€u
-orfuaur sns reru plodrcsrp ruil1E^olgc mlued lrua^ep e 1g .1dr8g urp
poJBS u1 ue8unfe ?ncsouncau r$ rpugl ap In?sap ?srleq€e un ,gtrg1 u1
Irv,-€q - rzBuo{6y eIJnl ourols uaq {Br{iI .u
'allBlalec ad ucrlue aI E nes Arsnlrxa alo erlurp
Bunraru ul arJasqns E pJpJ 'acrlsrpqua eprirperl uI a?uelsrxa rielrpqrsod
op o?E?rsJo^rp o EI EoEJncaJ ro1nqe3 EFo?fl urp rcrlurua?sts ruru raa
rFroqrpugF arlurp 1nun pa puureasul er BoaC .eurlrp lplpug8 uoru{plnc
ap pdnco as ar€c 'cl1.ruq1eo 1npour 'aug ug '16 iarfcelalur ap lnseco.rd
BI ro?rJaJoJ 'tantounatg sa'pJod urp lelrc lnun.rd uI opa^ as tuna e$e
'lsruoricayrad 1p1an"r3 ppaca.rd a.rBl uluoc nc 16 rFpcugnr ullsa8rp na
eriuruduroc uX apeA as run) u,3u 'lsrprnluu :lurproruFrd pg.r adacuoc e
ap Fnpour rarX E eiuaza.rd aureoslp urelnd ora^oproC rnl aIIJaIJrs uJ
:EzuaruJn urna qdnp 'srls ruul ep aprinrsrp unzeJ gs rur-rie1nu.ra6
'srpaJBS uI Ie na
azarpn?s Rs naaual alBJ ruarIBTI ral^a nl6rpqec ap pqeqo"rd ?Erpaur
'o.rarrop.ro3 rn1 e"rdnsu rA pudrur un ,lnAB U gs euarfelr rFalieuag ep
arr4elnceds ruur alelcadsB ec rqlznuld ep Inlsap a+sg 'ragosolg BsarpB
e1 r$nsug oJeAopJoC ml alu acrllJJ .roiniurr.rasqo Bpnra ug ,uqe11 ug
plcads ug 'upqe;1 uI acrJosol$ wru aiurpual Joun ppedrur 16 plurzo.rda.r
IS "rrr{qqsn qBrEsI sndnsa.rd € runc ede 'releqeC 1e JolJelur Inru?rJ
urp ruop elrud eaeg rucnl +saJE pc .rn8rs oFEoJ luns nu ng .a.reolgrnf
-uocul alrrpeu urp €re1 ruru aluJnllnc-orcos elrJnlcnJls nc .rolunrf
-ctsJalur lrupaa ug rS psealeiq lnqe"rl .re ri 'alsuepcrpud ,arlcedsa.l 'rS
olsrlusJalrun rcr?srJa?ceruc Joull eaunrsuocse nc rodu p?uolulrqca also
glonreds B1uq€C uJ aJrlrru r$ aarlelnoads eluaurale.roun uiuuu.rally
e97, 'rvICUOr{rUd'inyu rs yNvrotr.{vs vTvfrvc
254 ELABORARI CASALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

ipotezele adoptate in scrierile aparfindndu-i lui Cordovero gi cercului

shu de discipoli.
Firi indoialS, Cabala lui Luria constituie mitul cel mai larg gi
mai complicat expus de vreun cabalist - aF spune chiar in istoria
religiei in general -, din punctul de vedere atAt al exhaustivitilii, al
complexitdfii, cAt gi al descrierilor detaliate. linAnd cont de centra-
litatea corpusului lurian pentru istoria Cabalei, gi chiar dincolo de
frontierele iudaismului, o intreagd Iiteraturi savanti a fost consacratd
concepliilor lui Luria, deosebit de importanti pentru subiectul nostru,
deoarece uneori este vorba despre disculii referitoare la viziunea sa
asupra riului qi a surselor sale7a. Cu toate acestea, se pare ci pri-
mele gi foarte diferitele sale abordiri exegetice, unele vidit influen-
late de practicile hermeneutice agkenazi, igi agteapti inci un studiu
serios qi detaliatTs.
In pofrda caracterului sistematic al expunerilor ce caracterizeazh
literatura luriani qi originalitatea ei in comparalie cu alte forme de
Cabala, este posibil totuqi si discernem prefabricate conceptuale exis-
tente in tradilii mai vechi qi care au fost adoptate, in majoritatea
cazurilor, firi a li se menliona sursele: Zoharul, care era citat regulat
cu titlul sdu, gi cdliva cabaligti care erau apropiati de Zohar, ca R. Yosef
Angelet qi R. David ben Yehuda he-Hasid76. Este foarte probabil ca el
si fi cunoscfi qi MinlwtYehudah, tratatul lui R. Yehuda Hayyat. $i nu
incape nicio indoiali cd acegti cabaligti din Ecoala lui Luria erau per-
fect congtienli cel pulin de unele dintre formulirile analizate mai sus.
Degi niscut in Ierusalim, Luria a studiat probabil Cabala mai
intAi in Egrpt, unde a stat in tinerele, dar, cu exceplia cdrt,ii Zohar,
abia dacd gtim ce curriculum a urmat, degi este evident ci a ajuns
sd cunoasci bine gi invl,titura rabinicd. Prea pulin s-a fdcut pentru
a se gisi primele surse ale viziunilor lui Luria despre rdul primordial,
dat fiind faptul ci cercetdtorii au vlzut sursa majori - poate chiar
unica - pentru aceste disculii in pirlile 'Idra' ale ZoharuluiTT. Tendinla
de a vedea gAndirea lui Luria ca pe o formi de revolulie global6,
bazat6. poate pe revela,tie - indeosebi in comparatie cu Cabala lui
Cordovero, inclusiv gi mai ales in ce privegte teoria rhului a celui
dintAi -, este o abordare simplistiT8. Viziunea dihotomicd a celor doi
cabaligti, curenti in majoritatea studiilor de specialitate, a impiedicat
qi ea o cS.utare mai serioasi a surselor pertinente gi o inlelegere mai
bund a evoluliei Cabalei lui Luria pe aceastd tem[.
Pe de altd parte, consider ci premisa de la care pornegte o mare
parte a cercet[rii domeniului, qi anume ipoteza ci in Luria iqi are
sursa directi o imensi literaturd cabalistici, este extrem de proble-
matici pe terenul informaliei istorice pe care o avem despre activitatea
lui Luria la Safed. In mai pulin de doi ani, care includ qi studiile
sale cu Cordovero, este pulin probabil, dupi pirerea mea, ca Luria -
care era inclinat si revind la acelagi text zoharic qi si-l studieze timp
 Inxngur" '1aro;, In?aJcos rgs roplodrcsrp eunds a1 gs urn3 eprqcsap eJBc
ug edrlc uJ rcpc iroprie.reue8 rr-qco aprqcsap u n.rlued olJer o uunduroc gs
,r.reluleJ rar.rn
.gqrsodurr EJe rI Fc ?rslJn?Jgru g.re r6nsu3 er.rn1 lplrlod
xol mlru?seeru rarurdo apa8alaiulau op nes ,acr.roloxa sflsJan
arrrelose aprnlpigzrug ep 'rlodrcsrp ap aluzrlrln aprSalerls op ,so[ ratu
?Erpatur aepal ruol runc eie 'a1e8a1 luns alofueJaJlp pc 16 urelsrs un
lIrnEJ ?soJ B paJBS ug pc r6urnuoc ?uns ruolulecJac topicrpe;luoc 16
.ro1afua3.ra,rrp epgod uI 'a?uaJncuoc 'r.rnsundspJ alFaJrp lulsrxa nu ,1erp
-roun.rd pgr a.rdsap elirincsrp u1 cgrlsnt o gs ecJocuJ rol eJBc ad ,Bour
ue.ra.rgd gdnq 'o1ocu Ie ep ptncorled elelgurnl rS uu un ap epuoued ug
'urelsrs ap laJlse rnun efua8Jorrra ruluad gzealrpur nu paJBS uJ BunT
rn1 .ropigp,up€ lru€puolec 'eaur eata.rgd gdng .asr.rcs aIBs olapal urp
sarueJ reur B ac Baer ug 16 erln1 rnl Bo?uuu uJ lurlu+ap 16 leroqule ural
-srs un JpAapB-JluI lulsrxe E gcup urpge ?s rnqoJ? Jp tc ,- rArAV rnl
IE
nlpnls lnlueuorsa.rdun gceg Vs pzee^^ urnc u6e - alBS epridacuoc alelrpa
16 elelcepeJ lsoJ nB runc 16 erpgq ed elnu.ralSe lsoJ na erJnT rnl ale
alero elrrnlgipi'ul Fc€p urFIlB ps alse nu BeunrlsaqC .TFs .roplodrcsrp
elrJorJcs ug rursg8 II urnc e6e 'uer.rn1 rnlnualsrs u gxalduroc EourpJo
16 toplodrcsrp EoqJoA oI ErJnT aJEa uJ ?EuopJozep rS crlaFaxe ,a,qerc
-osB Inpou er+uTp reriulnur u"re8eleiu3 uuralqo.rd aund es ,prceds ug
'rc 'rnlnursrueFnI olFplncrlJu u3 alecqdrur riglqeuos.rad .ro1es.ra^rp eIB
alrlelor "roprfnqr.rluoc e1u1de.rp acuJ E ap Bruolqord.ruop eund as n51
'uurrnl olso ac eeec 16 BIJnT u1 pu€Fo elso oc Eeec aJlu3 ,pqrsod 1gc
ad 'uriua"raglp B ap Eroleu plcads ug'aleualqord ep"roqe B ap lBagrun
rua?srs un oJeJo Fs as-npumpg.rls 'plezruoruJe ee.rd a.rep"roqu o 1e rS
elurzerd ps 'uun1 rnl relBqBC rr.reundxa E aunrsJal Es Brurlln ug ,sunfe
B 'orsns ruru eleuoriuaur eleuralrp eJlurp oloun nc lueJnc BI BJo aJBc
'ytF'V 'r6nsug ErJnrI op gsrJcsau.rup 'guer.rnl pJnteJelq BIsBA ap ,a1e.ro
rFrnleip,rug InJpBJ uI ngs alerunu uJ srrusuBJl E-s ac Beac Arsnlaur
'ul-rnT rnl r-npuguri.rede apcrpe.rd nus ollraucs u.rudes B ap FseorJes
arucJocuJ o e rusacau EcuJ olsa oa EeeC 'ppnqdecuoc ps €alelrs.rerrrp 16
pqruodsrp IBrJalBur ep olelrlu€c Esuerur ecgrlsnf e,r ariecrldxe erelu O
'€s BalJeorrr pdnp 'm1 ue.npug8 g B neJaprsuoc ro ac Beea e acgrceds
alrJglncrpe e1 13 rc 'a1es rrfam lndrurl uI BrJnT ap olr+soJ rcrpa.rd
t6 tept ap psnfuoJ BI rerunu nu 'rgs .roglodrcsrp .roprinqr.rluoc aJeru
reru rerqc IoJ un rurnqrrlu gs undo.rd no psuJ .6118l[A rnl 1e lnqep op
lu+Brl un ep 1a 16 luiuangul lsoJ g gs eun.i uc pqrsod alsa tpurnu
u1 aurind 'rtrnzec Blalgc uJ JBr 'rfr6,rgrrpsap rlSgeqec ririug re nera
rrun eJEc eJ?urp 'rgs rrlodrcsrp nc BrJnT rn1 rrunricurelur eiuul.rodun
Flrqelrqnpul elsa 'zora4 l1uog rn1 rarurdo 1i,rF1od :FJBIo reru pJorueru
o-rlul urlse8ns zopruroJ rur-ps BC 'p1rn rurd,{BII .U arlgc op prcads
ug 'es €alJeoru pdnp rruaaep EI Jerr{c Eq 'ruu BI a?€Joqela IJarJrs ?uns
ruale aa Beec urp alrud eruur g 'rur6ed op l1ur allnur reur p.radoae
a.rec lerra?Bru un ezoJaua8 gs rS xaldruoc ri luqelap ep +ElB rgosoal
rua?srs un prsurntuspld gs pqeduc lsoJ g ps - rugurpldps gnop ap
992 TVICUOnIIUd TOYU Is VNVIOSdVS VTVBVC
256 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

il coplegegte ca un torent"8l. La inceputul secolului al XVII-lea, caba-

listul R. $lomiel din Drezni! a descris, in una dintre epistolele sale,
modul in care Luria igi invila discipolii qi modul in care R. Hayyim
Vital a plstrat versiunile scrise ale invdldturilor lui Luria, aga cum
existau la discipolii lui:

...iar Mtall a aranjat [din acestea] toate lucrurile qi fiecare in parte dupi
locul siu potrivit, cici atunci cAnd studiau cu rabinul, ei nu studiau
intotdeauna problemele lntr-o anumiti ordine, de vreme ce uneori el
[Luria] le revela un secret al filacteriilor tocmai cAnd tratau tema Grandorii
lGadelut), sau discufia lui despre subiectulsz [...] in tema apelor femininess,
iar ca acestea multe lucruri, qi el [VitaU a fbcut din ele un tratat frumos
1...J'Eg Hayyimsa.

Prin urmare, versiunea organizath a ceea ce avem este a lui Vital,

care a pus ordine intr-un discurs dezordonat. Credinfa in existenla
unei ordini adecvate poate foarte bine s[ fie o dorin!6 utopici, iar
modul mai calificat de a descrie invildturile lui Luria cu ,nu [...]
intotdeauna" sau ,uneori' poate trdda mai puline exceptii decdt o
regul5. intr-adevir, dupi spusele lui R. Meir Poppers - un important
cabalist din secolul al XVIIlea gi unul dintre editorii versiunii de
Cabala luriani a lui Vital -, cAnd traleazh despre modul de predare
al lui Luria, limbajul este mai pulin controlat:
Iath, fiecare dintre discipolii acestui sf6nt rabin [Luria] qi-a notat pentru
sine ce-a auzit din gura maestrului sdu, in conformitate cu ridicina
sufletului siu, gi cu intelegerea sa, gi cu puterea de sesizare a minlii
sale, cu exceplia minunatului rabin din Israel [...] H,ayyim Vital [...] qi
n-a existat niciunul care si fi infeles, iar el n-a schimbat nici mdcar
ordinea cuvintelor, aqa cum le-a auzit din gura maestrului siu, binecu-
vAntat[ fie-i memoria [...]. Iatd, era cunoscut oricui intra pe porfile acestei
inalte inlelepciuni cI rabinul sfdnt nu le spunea lucrurile in ordine, c[ci
el gedea qi predica minunile acestei lnfelepciuni cereqti [...] li, in confor-
mitate cu continuarea temelors qi cu legdturile care sunt mai scumpe
decdt mullimea aurului, temele se explicau ele insele, qi lhudirn qi Kauuanot,
qi raliunile poruncilor, gi indreptirile pdcatelor, gi comentariile Zoltarului,
qi indiciile din spusele inlelepliloa binecuvAntati le fre memoria, en passant,
iar uneori el le explica ultima predici despre emanafie, iar alteori le explica
predica despre inceputul lumii emanafiei. $i aga era R. Hayyim Vital, bine-
cuvdntati fre-i memoria, tot ce auzea scria, uneori sensul simplu, alteori
cel omiletic, alteori intenfia, qi aEa ne-a provocat marea confuzie din aceasti
doctrini, asta pdnl la moartea maestrului nostru [Luria] [...], iar apoi
el a inceput si puni in ordine ceea ce auzise de la maestrul siu gi a lhcut
aqa cel putin weo doulzeci de ani sau mai mult. Iar de aici a rezultat
ci uneori cuvintele sale se contrazic unele pe altele, sau se dubleazisG.
Fraza de deschidere este extrem de importanti, cdci ea reflectd o
formd de tradilii orale care circul[ in rdndul discipolilor lui Luria,
 ori.ruc relsacB E aJeo?pqwrqrs eriecgruuras a.rdsep Es BounrzrA
ldBJ uI uI
pz€a.tpucuI as rc'gcgur5orFeq a:ulatd.relur op ounqseqJ o rurunu a?se nu
oJEpJoqE FlsEeaV 'suas rn8urs un lgrap ?Inru rcru 'co1 ad 'EsuBAB ealnd
1c'.tot1o7 ep eza*ele l-ps arec ed cpn suas unpru Elsrxo nu '1a ru1uad 'pc
purueasul BlsE rEC '88pnop 1du3 ep p 'rilugac ap lucglrote,rau *pungo.rd"
suos un reop nu aUB Fs pqedea a+so Io apun olocu 'r16rpqec rip na
eriu.reduroc u! rnlnrnqoz ua.ra5alaiul uJ BrJnT rnl Eo?B?.rJouadns ep
g1u8a1 pcge.r8or8uq erirperl E1IB o ri zauoriueur gs rur-rie?nurad
6.rep8urs
BI uunuop?o1ug 'ruapurlnle.rd IeJ ?sec" uI pzeazrp?n rJ rArAV aJBc
ad '.rnlnurqer EJo;," nBS 4lntrnurquJ Inrualsrs" Ec ruauual u1 rFa8rnca.r
Insuas also oJec 'ur{en1rs olsa E?sBoJ€ gcBO 'ppun;o.rd ruru ?1nru alsa
uuralqo.rd ga RIBrB afrlou aps apFrdo.rd ua8elaiul ruru nu nes asulrn
plrn l$nsug gc p1de6 'eps apiarpurluoc ap rinsu3 EFn.I gn1 alprqgi
-pAuI ozollps Es Eleurlsap 'gcr1a5o1odu aruc6rur o JBop rcru undnse.rd
na rep '- [rls] Eluaru I-orec ad cse.rec pxnl1rt ep e1{cury ug ee8ele{ug
lodrasrp aJBcolI ga apurla.rd aJEc 'rArAV nc rS lnzua alsa Blsacu 16 -.ro1
-llodrcsrp ap e.raSaleiuI op aruroJ elallraJip u! pugprzar ec "roprfcrpu.rl
-uoc eaur8uo gcqdxa sraddo4 pr zarurlqns gs urj, 'grurn u! rue lilnur
nc lulou u-r6 aa uaec a8elaiuJ rerrr nu pc osncsouncal IBI1A ec gdnp
Jerr{c Flepoelgc 'ruolcrperluoc uoeun }IiIpErl ep BsB{u o-r?urp IB?!A ap
lTrnEJ Ec raop rc 'epn1 rnl r-npuguri.rude Bo ouarrnl.roprirpe.rl IBIrA ap
snp€ .llnluaurefuuJe" EJaplsuoa nu 's.reddo6 'ruor.rn1 r161pquc rfrB.rgrr
-Fsop lurrr rac a.r+urp Inun gc gutuuasug'upqe3 uI orznJuoc pugcnpo.rd
Bc srJcsop lsoJ B IEII FcBp 'laplu oC 'BJolecB rnlnlnur{uoc oruJoJuoa
luns aJeorrolp oIEs olrJeFcs pc aJBJuu ap a nu 'BIJn'I rn1 ru rlodrcsrp
ripl.rolec alairlou B+caloc IBIIA gc aunds puga elulderp aru s.raddo6
pcep :nlduns ruru lpru alsa psundsp.r 1€n1o; 'rrpselaiug asulrn al
gt nes 'g1u1rncse.rd gurlo; uI rroaun 'esu.rlsr8a.ruJ oI eJBc ad eFrnl
ml opapr Io rcru ee8elaiug IBru nu pc ualAouncar IBIrA apun elduraxa
pzua?rc r*nsug 1a go ppldeJ Bpnrc ur 'umuoc rol rnpulsouru B ?lBJo
u.rnlgigrru3 lepg r6n1o1 u1urze.rda.l rgs .roplodrcsrp oIB osrJcs r.raundxo
ap8unl u3 unspE ec Beac pc aundnsard 16 plruamc eriualu +BproaB E-el
nu 'nrnl.rgur Rnop alourrlln uTp rfugd elnunue elrc ar€c 'r,rlaq7 'Flueura
-stsJ Jp^opB-JluI also 'crloeq gqe.r8ap reur alepe"rd elarual aJlug puJelur
alulmurluor o Blsrxa 'araundxa ap Ar+Brcos€ rnpdrX epgod ug 'ura.rpc
lraFrlod 'a1us .rolas.rns B nes s.raddo6 rnl E F?srru11do ue.reucsaq
'aseoriard op ?rqasoap purg Ba aleJaprsuoc nEJa rumxeuoc olsocv
'alsrlenlrJ rolal alu 16 acgosoel JolI.rElBr? aIrIB?ap arlurp apunrxeuoc .
Tuns rcru aleuolfuaur olFrnlgFal 'saco.rd ?sacu uI EIrnT rnl [E ?sopour
reur ?lnru lor un 16 auaFrnl ralBqBC razaue8 u glucrlduroc relu lpur ri
plIJaJ1p orElBIaJ o ollnzal Fs InqaJl JB 'sorJas uI o?BnI g rol sns ruru
ap epricager FJ€O 'alcuqsrp lnlosqB elulurl nrzr€l rerr ruelap JoA
a.ruc 'rfrgc ap epqrsod alpnue8 aluol olus egcrpa.rd u! Bcalsarue BrJnT Fc
pldeg sl pJaJo.r os Eg 'BrrnT rnl IB a.rupe.rd ep 1npour u1 a.u,rud nc
Lgz TVICUOilTTUd'rnYU Is YNVICU,{VS \rlvSVC
258 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

un numer infrnit de interpretiri pe care el - sau Vital - le inlelegea in di

cadrul trecerii timpului qi a schimbltoarelor constelalii astralese. Nu de
in ultimul rdnd, combinalia teosofiei cu raliunile poruncilor este caracte- co
ristich gindirii sale, un subiect la care va trebui sI revenim mai jos. AI
di
SC

,,Sistemul" cabalistic aI lui Luria pr

in cercetarea Cabalei ti(
&;t

,sistemul" cabalistic al lui Luria a fost descris de numerogi cercetitori,

dar cele mai suslinute analize care trateaz[ despre ansamblul siste- le
mului teosofic ii au ca autori pe Isaiah Tishby, Ronit Meroz gi Yosef ce
Avivi. Descrieri mai pufin voluminoase care trateazS aspecte ale luria- ca
nismului pot fi gdsite la alli cercetitori care au consacrat studii ex
importante acestei tradilii, precum Yehuda Liebes, Mordechai Pachter, ce
Lawrence Fine, Yoram Jacobson, Elliot Wolfson gi Shaul Magid, ca ni
si nu menlionez decdt numele cele mai importante. Poate ci nu este co
surprinzitoare impresia pe care o am ci, in pofida lungii perioade \-j
care a trecut de la primele expuneri, prea slab este acordul pe care-l ce
putem discerne chiar in scrierile unui profesor gi ale studentului siu, LI

afa cum este cazul lui Tishby gi Yoram Jacobson. .'a

Primul pe list6, Isaiah Tishby, trateaz|ln mod particular chestiunea at
emergenlei riului, gi de aceea ii vom acorda o atenlie aparte. Este ca
un tur de for!6 gtiinfific, in special daci luim in considerare faptul p€
ci monografi.a sa a fost o tezd de masterat scrisi intr-un stadiu foarte EU

timpuriu al cercetirii Cabalei, cAnd manuscrisele abia daci erau dis- ar

ponibile, iar istoria Cabalei lui Luria nu prea fusese studiati. Potrivit OF

lui fishby, sistemul lurian prezinti doui mari caracteristici in com- ar

paralie cu formele anterioare de iudaism gi chiar cu formele anterioare
de Cabala. Prima consti in trei inovalii conceptuale, cate sunt pilonii a
intregului sistem gi au fost considerate ca frind introduse de Luria:
ele sunt limlum, geuira gi tiqqun, respectiv Retragerea divinitilii,
Spargerea vaselor gi Repararea structurii sfir6mate prin restaurarea
scdnteilor la locul lor cuvenit in structura divin6e0. Cercetarea ulte-
rioari insi a aritat ci niciunul dintre aceste concepte nu era real-
mente nou in Cabalaer. Ceea ce este nou in gAndirea cabalisticd sunt,
dupi pirerea mea, aspectele structurale ale Cabalei lui Luria, adici at
noile forme de inl5nluire dintre concepte mai vechi' nu in mod deosebit Ar
inovaliile conceptuale. Aceste inlinluiri au stabilit o legituri intre SU

procesele teosofice - care, in disculiile anterioare despre retragere, in

nu erau legate de activitdtile umane - qi ritualurile evreieEti, aga et
cum vom vedea mai jos. gi
Pentru scopul nostru este important sd subliniem teoria potrivit ta
cdreia primul act in procesul teogonic/cosmogonic este retragerea dr
E fqqsll '1e ed l-npugruJn rualoqas nrzrgl reru rer 'rueloqcg ed 1-np B
-ugurn '191e lpcep lpru rutr,1tr 'roeiurpual ra+soce re riuaururao.rd rriuel 1
-ueze.rdar oJtulp 1nun lsoJ u fqqsfr.rer 'aluelooa ocrFoloal auelsrs rsg8
u ap lnurisns In+JoJa parpe 'repquC rlJp?eoJoc ea.rezr8olool cserunu ne B
ec Booc urp eped eceg 'urrrrp srsJer,{luc un ap erurzuryo.rd ug le.ndsur t
'lualsrsuoc crun lnu mun olrroJrp ouarJnl elxal op pruu8 u8ea.r?uI Bruns O
-qns B ep Bale+rlrqrsod e1 e.rrrrr:d nc JelrJo?nu rS .rolgze.rcuJ uol lsal 1I
P
'ruelsrs rnun Eza+od1 '1dug ep 'plsrxa eJEc uI 16 ur.rn1 rnl F?rnqlJlu
a+sa rI EuEIJnl pJn?Bralq [BEBaJluJ] ar€a uI nlduaxa un rcrE ruo^V tl
-t
'e6€o u! eluolsTxo ee1e11.rndurr r$ pp.l ep rriplrurrrrp -
lrlrpcgund]
rnlnsrsreq?Bc rnlnlrtu € gcrun prnlxq o aqsa'unbbl, InI Berezrlue.r e1 gugd E
unfufi e1 ep '1r8.rgys e1 pugd lndecug e1 ap 'er.rn1 ml € Fur4cop e8ee.r1u1 '
:e
:pzeaurrn urna gdnp dqqsg op p?ncpJ 'el.rnT rnl ralEqBC E
I
gp.raue8 eetaz:uolcerec o?sa rulsou Inlcarqns ep edeorde reru JBrqC E
'g6ruPzruor[rE -
a1 gs 'rrrr.ry aunds tunc '*riu8rlqo rueluns"'lcarqns r6urnlecu ap a1ue5
r
-relrp IJpIBIoJ p?sFo pugc rcun+B 'pc ee.raundnse.rd nc puolqoJd o ure -s
na 'cr8o1opo1aur 'sn1d u-I 'lnzec alse Blsecu pc .rn8rs rolep luns nu na a
r6ap 'eepuncse o IBIIA !c 'prpry aunds 'guuruasuS plseacy ipuosred
In
lE?BJl un-JluJ lerunu rS alulgurnl ad "ruop o-lBIoAaJ E rc ,Es B alJec e?
FlEroqBIa IEru Bac ul o-leuoriueur p-u Io ?cep 'lellA InI B plqnp arsproqe PE
esndnsa.rd g8eelaiug Fs ulaurc ealnd rE tunC 'sI5BS ourol$ .U nps
rnplodrcsrp lep p-l I aJEc ad '1rncs retu llnru lelur? un-JluJ rurunu rc 'n
'rututt'Cop lg,'e1es allJaucs oJ?urp ereolgzul.rdnc rA pcqeruolsrs ruru Eoc I-e
uy nu6at uy ttlpcapnf ayn tutcptpp.r ap pldacuoc Ezeaztlr?n nu IBIIA ap
ac ap BareqarluJ EI 'nldruexa ap 'apundser nu Ba gc p1dul uJ F?suoc el
g.rofuur aunrcrq?ls raJgc € .rep 'erualqo.rd alasranrp EAIozaJ B ap Esuoru BC
-e8ur eJErJacuJ o e?se B+sEacV 'p.arrJelur alalcedse g B FJeprsuoc Io ac ta
Boac ep gdnco as anop e ac durrl ug 'rrrluuuura rnlnsocord ep euralxe IIP
sndnsard alelcadsu nr ocEJ E-ap pugle uc eunrd ed qraprsuoc o oJ€c -B
'aleolgzurrdnc pur rrJool raun IrupEc ug alrlFd rB rlodrcsrp rop JoIaJ Ja
elrrarJrs uI ole?uezarder uc asalaiug rnqer? .re 'fqqs11 esecrlsou8erp e1 -el
urnc sie 'rurpnlrle ?nop alac pc eaundnsa.rd r,rrrry'e1.red plIB op ad 'F
'2613?IA unfdull 'U Inl eurelrcs u; 'nldtuexa ap 'a16asp8 as urnc u6e
'pcr.raloxe ounrzrl o ec glucqdxa EJo Burud ec drurl ur'Br.rn1 mI e pcrl
-Jpqluc Beunrzrl FlcaUaJ ea gc rS Ecrlualn€ alsa Enop e pc eeundnsa.rd
dqqsg'alFaJIp runrsroa pnop alac UIO 'lnqe; uqrJesol 'U ml allrolrcs
uJ plualsrxa EaunrsJel pdnp 'ppgr epurappgJ 16 apnlcur arBc ,aur.rlrp
TluTurnl BruJn Ertpe 'ntat6at lfiunu 'aurnrp rrururnl IB nnprzoJ lnunuu 'sol
un ap u11d ec plIJaJIp pnldecuoa 'aunrsJol p?IB o nc olu+nrrJoJuoc
- -a
uI nes prl BJ rJooun slJcsap a?se leerc pr{edg 'nrnpt €c leuruasop
- NTI
'eruor.ra11n aleseco.rd ru1uad priuds acnpo.rd a.rec 'elrugur rriplrurnrp UJ
6s?, TVIOUOWTUd'rnyu rs yNvrcsdvs vlvsvc
260 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

optat pentru o descriere a sistemului lui Luria ca dualistes, cu un

accent marcat pe crrza spargerii vaseloree, gi puternic mesianic, axat
cum este in jurul exilului gi r[scumpirdriilO0. Ideile de bazi ale lui
fishby cu privire la catharsisul divin au fost adoptate gi ele de
G. Scholem intr-un mod destul de vizibilrol, la fel ca ipoteza ci teoria
despre regimu nu existi in scrierile lui R. Hayyim Vital102. Cartea
lui Tishby a fost retipiriti de rnai multe ori pAni in 1984, cu prefele
noi, dar firi nicio modifrcare sau completare a continutului, qi a
servit ca baz6. celor mai multe prezentdri ale teosofrei lui Lurialo3.
Pe de alti parte, Avivi nu utilizeazi termenul care amintegte de
catharsisul divin, nici nu pare si adopte conceptul spargerii mai tare
dec6.t se regdsegte acesta de mii de ori ln nomenclatura luriand - frind
atdt de central pentru relatarea de cdtre Tishby a purificirii -, spar-
gere reprezentati de termenul qilqul in descrierea sa neo-ortodoxi
armonizanti a structurii sistemului lui Lurial0a. Lui nu-i place nici
teosofra antropomorf5, care este atit de dramatici in Cabala lui
Luria. In timp ce Tishby insisti asupra rolului riului in sistemul lui
Luria, Avivi face tot posibilul ca si-i minimalizeze importanfa.
Oricit de diferite sunt aceste doui abordiri moderne, ele au ceva
in comun: ambele trebuie si pliteasci un pre! pentru aceste eforturi
de a prezenta un tablou solid unifrcat al conlinuturilor unei literaturi
vaste, complexe qi, dupd pirerea mea, gi diversifrcate, marginalizAnd
vocile disidente, considerate ca apologetice sau disimulatoare ale
doctrinei ,,autentice" - aga cum a ficut-o Tishby, pe de o parte - sau
armonizdndu-le intr-un tablou mai larg, care n-a fost niciodati pre-
zental explicit intr-un atare mod - aqa cum a ficut-o Avivi, pe de
alti parte. Astfel, de exemplu, literatura substanliald aparlindnd
Cabalei luriene produsi de R. Israel Sarug, care a afirmat ci a fost
discipolul lui Luria gi care a avut un impact foarte semnifrcativ asupra
lurianismului din secolul al XVII-lea, a fost total exclusd din analizele
conceptuale ale acestor doi savanfil0s, degi Avivi prezinth documentele
ei in detaliu in descrierea sa bibliografrci. Daci ne e mai ugor sh in!e-
legem excluderea de cdtre Tishby a lui Sarug, linAnd cont de stadiul
incd incipient al cercetirii, este mult mai greu si inlelegem motivul
lui Avivi, care a ficut-o neglijAnd argumentele existente in studiile
lui Meroz, fdri si explice de ce a ficut-o, cici el insugi considera cd
Sarug a fost prezent in casa lui Luria, dar nu Ei in colegiul luir06.
Ag dori sd infiligez Cabala luriani intr-un mod diferit: ea a con-
tinuat o problematici in privinla riului, endemicd in multe dintre
formele anterioare de Cabala: rdul este de multe ori o chestiune de
perfecfiune, sau de amestec, sau de cauzalitate naturali. Iati de ce
va trebui s[ fac distinclie intre doud abordiri principale pe care le
putem discerne cu uqurinli Ia Luria gi in lurianism, una in care riul
este infeles in cadml perfec$iunii divine, qi alternativa ei, in care
riul este inleles ca un arnestec ee trebuie purificat. Intr-un fel, existd
EoJaEErlB ad €zBazuq es Belrop I€ ec dulrl uI '- sof rBru Bape^ ruo^
tunc pdnp 'gur.rads ap unlgald rJnzuc alaun uI - olnzpc Jolra?ugcs PI
ar
BaJrn+rlsal sI proJar as pruFd rcuc 'a1uaE.ra,up rB ellJaJlp op 1nlsop
[n
luns rJnleapr o+socv 'ErrnT rnl BaJB+aaJac uI JarIaJ uJ socs urfnd reu al
?lnur FurJn urp B?sare 'a1red p?le ap ad hrlee.rao.rd rolce,r un a.rdsap AJ
iS 'e1rud o ap ed 'JseJer rnln-sodo.n1?uD e - unbblr - ere.reda.r ap ap
ilqua.rc-e.r 1rrolJel e.rdsap rq.roa rualnd '1ay un-t1u1 'alefgug.rg al'ourod
OI
-oJlue rlJnlcruls BarBJnB+saJ 16 rgrqcoa urp "ropdlugcs BorBA[Bs ul.rd
-u(
plezrluor 'uoupo$ utppv, ap Berels ap 1u8e1 a.relde.rpug ap mlnsec
-o.rd p ?ualelrqco ec aleod 'epqe3 rolsors [B rutuourqdns pdrcuFd
docs un ec 1r,rFd ornqeJl Pc
lsocv'urlrper?xa Inruouop uI aurlrp aF
.ro1ppeu4 ea.racnpo.rdal^r?colqo
qzeazrl.'*aurArp rrndrqc" nes
nes utg[nftnd elrtunu 'og.rourodo.4ue .ropiplqua p.rnf ug "ufu.rn8guocc Inr
lprrr ap lgle
pzeelr,ru.r8 oJBc lualsrs uI] '60rproce ep esnd topaurag 16 .ropieq.rgq InI
-ai
rolalagns alu arrrnlcou 16 aurnlp acr8.rna1 r1{e.redo ap a1u8a1 luns 1*
al
elufunuo.rd TBru a.lroruodo"rluu epudeurl'gsug ursruelJnl uI
lpur luns
'EuerJa^opJoc ala
ri pcFe'qoz
u.rd
E1eqEC ug efep llsg8 g aXeod 1e rcpc 'rapqe3 p .rofeur Ar?carqo rnun B
ppuorfdacxa ounrzrl o IoIB runcoppru ruelu nN 's.reuerun elunldnc ?sq
pul
ap alua.rt elerusrue8ro uI Epurulpd Es arec olegns rou ozaJaue8 gs
ap
prurn urp olao uI alruaru 'erfe1a.r ep 116a.rac lrndTl elsacu r{elgunqurg u
-aI
ru1uad azauoriae Fs Tnqa4.ru us er{os 1* plsrpqec orec uI mpporu
nB
ua.ra8elaiug 16 runce.rd 'e.rolsace ea.reuoliaung rS .ro1 epliuler ep a1u8a1
OIB
alasacord 16 '- rorelequC ap purroJ Elsuoc€ ug luulrodurl op lrqasoap pu
.rup '1epqe3 Buolsl u! BIrnT ?Vcap qro^ reru llnru ldecuoc un - umlp
IJn
1nruoruop uI FluolsFa pcIT.{ I3 nTd 'pureIAI 16 plu,[ ulp F+BurroJ glrlred
-FpBAc u.rnlcruls arunuu 16 'purarp olUurBJ o palldun Io :Alparqo BeIIop IJN
EAO
IB Fncs ad nucsap ps rur-rie1ru.ra6 'r$uru.rn e.reua8 u op InFoJa uI
'r6ndo q€nxas Srauegred Joun B erecrJrun op Eeepr ed plezuq 'Eunq
FruJoJ o-J?ug cgoso4 mlnualsrs ua.raurfuaur'1pp1ac'1sapc 1n-sodottlTuo
InI
aJBJeJ u mluad olnzpc rogaluges BaJ€JnBlsoJ nus earu.reder elsa Inun InI
:epdrcur.rd alr?Jarqo Bnop arJasop Es prJ€eauI a.ruc azrIEuE 16 aguuFert Ic
ap xelduroc un gqu.rEop 1eru o?sa rc 'fqqs11 eurelqo.rd uaund urnc B6e Pxo'
-.re
'ulalp mpslsJer{l€a raurJlaop 1runf u3 gzeeluulE nu lcru '$}^V o/ ?
puTl
'uarunl gluuetua +soJ B aJBc uJ rnlnporu u Elcexa ereTJcsap ap eunrl aJE
-soqa o also nu Inusruerrnl 'Eour uara.rgd ednp 'eelsacu aleol nC
'apnldacuoc runrsuo? pugerc 'nu.rncuoc ri neaalsatuB es eJEc ap
n{uu11cug a1*ru ep JEop rt 'alaurlsrp a.ruJalrl lrnsndroc uJ ?E?slxa rJ ps 80
aluc 'alualncuoc rS o^IlerrJall€ apdlcuFd olueJnc enop a.rdsep rurqJol Bts
aieS;
nu rcgr 'a1ue6ue.4 $ B ap apedap luns efuapuodsa.roc alsace tn8rsaq
'atelrlrqllcaJrad smslaa aunrfcag.red ep .roleldecuoa 16 'I.rutu nuq u; EAlJ
EIJo
'pundse.roc garlslEuur ap undrl pnop olsacy'oJuproqe Enop B 16 gcp
-u8.ro ucrlsr8urur a.r+uI 16 - gldearp Blul urp a?Bru.roJ Totglas rS r.rncrec
ap(
ulp aleuuoJ pnJas'erur1 '1n1cund 'e.regs 1de3 ep '1nc.rac - aculeuroa8 InI
rlcqsr8utur EalB?rIBJluac rS a.reproqu uurFrd a.r1ug p{uopuodsa.roc o lExE
un
t\z wrouowlud Tnyu rs yNvrqsdvs vlvwc
262 ELABoRARI cABALISTIcE MAI TARZII DESPRE RAul pRttvtoRDIAL

in jos a unor suflete cereqti, ca rezultat al inducerii uniunii masculi-

nului qi femininului celeste.
De fapt, o altd prezentare importanti qi detaliati a Cabalei lui
Luria, in ultimele volume ale lui Yosef Avivi, ignorh total problema
riului primordial gi a catharsisului divin, trecdnd in extrema cealalti
prin supozilia c[, in timpul gederii sale in Safed, Luria ar fr articulat
o tratare teosofrci coerenti, pornind de la comentariul anterioq mai
haotic, despre Sifra' di-leni'utaLr0. Avivi contesta unele dintre ipotezele
lui Tishby, in special cele care lineau de preferinla sa pentru abordarea
lui Ibn Tabul qi proiectarea ei asupra lui Luria in ansamblul siuilr.
Totuqi, el accept[ punctul de vedere al lui Tishby referitor la faptul
ci Vital a ascuns chestiunea surselor riului in cartea sa, dar a pre-
zentat-o intr-o comunicare mai personalill2. O abordare evolulionisti,
aqa cum o prezintd teza lui Ronit Meroz, incluzdnd articulaliile acestui
subiect, qi accentul pus de Shaul Magid pe importanla exegezei la
Luria imi par a fi mult mai Ia obiect1l3. Pentru a rezuma ceea ce am
lncercat si propun aici, sugerez si facem o distinclie intre momentele
de formare din perioada de predare a lui Luria, ce include gi schim-
burile de argumente cu discipolii sii imediafi, ca o primi fazi destul
de dezordonatd, qi etapa ulterioarS., a articulirilor sistematice de citre
discipolii sdi, fdcute practic in cei cincizeci de ani de dupl moartea
maestrului, ala cum le-au realizat, printre allii, in special R. Hayyim
Vital gi R. Israel Sarug, iar in cele din urmi gi o a treia etapd, in
care au fost formulate sistemele, adici interpretlrile acestor sisteme
gi consumarea aspectelor lor rituale in cercuri mai largi.
Avdnd in vedere natura selectivi a celor doui principale prezentiri
savante ale concepliei lui Luria ca un sistem unificat, pare mai adecvat
sd prezint mai jos o varietate de opinii care sunt pertinente pentru
subiectul nostru de aici, fird si incerc si le armonizez. Avivi nu
respingea principala prezentare fenomenologici a lui Tishby, bazat'6,
pe centralitatea catharsisului divin; dar nici nu-i permitea vreun rol,
chiar minor, instituind in schimb o abordare armonizanti. Acesta
este motivul pentru care ceea ce mi va interesa in continuare este
accentul pus pe varietatea de opinii pe tema rdului primordial, unele
dintre ele continudnd destul de mult tradiliile cabalistice anterioare,
iar nu reconstrucfia pretinsei viziuni (una sau mai multe) ooriginale"
a lui Luria, de vreme ce eu presupun, in oice caz, ci viziunea lui
se schimba nu o dat6.
ln loc de acel efort de armonizare, permitefi-mi sE examinez cdteva
abordlri diferite ale aceleiagi chestiuni, aga cum le gdsim in diversele
tratate ale lui Luria.
FurcPp?r o Ia u! lB?srxe E gc riaparc Es olnqerl Baec€ op rs 'eunrfceg.red
op €elBtIIBc ug pfuqnd nc lgc ad 1ce;.red uoparc l-ps mqerl r€ zBc ocrro
uI 'IIlHIun u aunrfceg.red elrnureseeu ur '1nun lgrop olso nu 3log tt1g. gr
rnpldey epgod ug rA 'nfgcapnf ea.ralnd urp lgcop pcreolul os ps erec Eultunl
p?srxe nu 16 'ec.ruolug os oc Burtunl also er€c 'ea.re8u.r1o.r col lnla E BroJpc
Inrorrelur uI Burrunl urp 1r6er e [pr$as rolorBlncrrc Burwnl] oc oltrorl eO
:aunds es epun 'Fqe.L uqrJeso 'U nps mlnJ+seeru elaurnu ug 'ururefueg
Iaursl 'U op F?Btp arirpe.q o-t1ug rB F?slxe prulrrurs arBproqe o '16n1o;,
'r6nsug nrulq ug uipcepnt "ropurcgpgl p ri eurarp rrurtunl
Iu ca?sarrre rnun ezelodr olso 1e 'a16arrud pru ac u; luepodur eJopal
op pund IacB orunue aldsop lgC 'ue.rJnl snd.roc rnp5arlug Fluocerqns
'pc11ue1ne arJoel Bln8urs Bc Io ap EIT^IJd 'rnlnsrs.ruq1uc uigllseceu
E EcrJelosa raru EurJlcop epuncsp oJElBJl ep dp ?socu pc EJeprsuoc I
t(qt{stl'pcqaSolode ariecrldxe o lraJo B ap er"arocul o tgcap gqe.r8ep ruur
'nirzod lalsece E erenur?uoc o olragoJ Fs aurq o1reoJ aleod lueru8erg
?soc" rer'sns reur luurruexa r[B-al aruc ed 'o.ruor.ra1ue acrlsrleqea a]uau
-8e.r; ep euas o-Jlu3 plsxa Ia^ru ?lBuI ruru Iac BI rnlnpJ ueunrznlaur rS
1
eun$aay.rad aJ?urp u.rn1g5a1 ec eruoJl ap 'p11lnq pzalodr o alse ElsBarB
Esul 'nps 1nlqrupsup ur rnlnlusruurrnl € piuasalurqc 1de"rp dqqsg ap
psndord EcrlJBrI?Bc uriecrldxe BI ap (pzerlop" Be rcgc 'ur.rn1 rnl B 3.pcrl
-ua+ne( ea.npup8 ap 'dqqs11 gdnp 'e1ua.ra gcrFoloal Btualry ezenuale BS
pcreocul ec pcrle8olode ap pur.rog o uc salaiug lsoJ E lueru5e"ry lsacy
'errolocB lsog e rr{gaepnf
e
ea.ralnd pfue.rn8rs nc rBp 'a1*ezgd euruuog 'c1wru rsdrl re-r nu Fc€p llpcap]
'eunrfce;.red BruoJlxa ug '1cey.rad rrunu rB-s nu ar€a '[g oU l€]ugAncourq I
'nozauurnq rnl BJnlBu ug pfuepgop o g eelnd rE Bls€ore 'o1ocu 1so3 e -
nu rrfgcapnf BuraRpgr ec ureunds Iou pcEO 'rarualsolru Je e.rolndl plpug e
reru Boc ug 'raa uI pUB as Es Bulrppel 'olelrsecou ur.rd alse sof IEru alsa
ac Beac lol rcpc 'rrfpcepnf ea.ralnd ?soJ e qrleoJeseldap 1ezrrcc B oc €ooc"' e
r-r
:sucs Fls 'er.rn1 rnl IB lceJrp lodrcsrp 16 proSi ap '
EoUJV urp lslluqec un 'rqe.r8ntr41 ec 16 lncsounc 'pqe;, uqr gason 'g ed -
rolne Bc are IJ a.ruc luaur8u"r; un-r+ul 'r6nsug dqqsg ep efap luurru r
-Exo crsulc uurrnl 1n1xel uJ Elua?srxa 'rn1ng.r IFISTJo B pcr1luqlec-uou
I
a{ecrldxa o ruEurrrruxa pS 'uulcruoleld ry.nds un-JluJ 'g1sa1ac Bsrns o B
aJB Inlq BreJBc lrlglod 'o.reor.ra1uu rrunrices plndecuS BI o-lnzpl ru€ a
arec ad'o.rarrop.ro3 rnl Erroa1 ep prfuelsqns pJaJrp nu e.rrpug8 ap pour r
lsecv 'rrrelrnT )tBrIiI 'U FI ?lncsounc ?soJ g r-gs eleod as ac Bsrns ?E
P1
o '1a1aEug Joso 'U InI le JDqoZ DI lntrDluauuoS u3 'ot1o talut 'e1srxe
pueld u! rnlnpJ efueza.rd 'sns ruur +nzq^ ruu runa e6y
reriee.rc IB ur^rp E
I
BIrnT InI SIBqBC uJ InFr IS BaunricoJrod
-I
Tvrouowrud TnYu rs YNvrcs.{vs'vlvsvc
264 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUI PRITT'TORDIAL

foarte subtild gi purd ajudeci{ii, astfel incAt ea nu se distingea de puritatea

sa extrem5, cdci nimeni nu se numette perfect dec6t dacd in sine cuprinde
o anumiti existenli a tuturor lucrurilor care se inalfi in gAndire qi
cunoaqterell?.

Prin urmare, nu vid niciun motiv s5 presupun ci gi in acest frag-

ment ar exista vreo disimulare a unei viziuni mai mitico-cathartice.
Ipoteza metodologici a lui Tishby referitoare la natura apologetici a
acestei tratiri nu este necesar5, chiar in conformitate cu propriile
sale premise. Pentru a descoperi principiul cathartic - care este absent
in largul corpus de scrieri luriene, aFa cum l-a editat R. Ilayyim
Vital -, Tishby se baza pe viziunea mai sus menlionatului R. Yosef
ibn Tabul, care ar reflecta teoria ,,autentici" a lui Luria, aseunsd
chipurile de Vital118. insi, de cdte ori viziunea lui Ibn Tabul in privinla
perfecliunii divine care include riul nu este compatibili cu viziunea
cathartici, acelagi Ibn Tabul este considerat a fr,apologetic". Aceasta
nu este altceva decdt o abordare tendenlioasL, care judecd in funclie
de dorinla de a oferi o viziune monolitici a lui Luria.
De fapt, viziunea sa este absolut similari cu ceea ce scrle celilalt
discipol al lui Luria. in cel mai detaliat gi rispdndit text lurian al
siu, Vital scria:
Tlebuie s6 gtifi c5, inainte de a fi emanate entitdfile emanate gi de a fr
create creaturile, lumina celesti unici impregna intreaga realitate, 9i nu
exista nici micar un loc vid, ca aspectul aerului gol qi al spafiului, qi nu
exista aspectul inceputului, nici aspectul sfArgitului, ci totul era o unici
lumini a Infinitului, omogen intr-o unici omogenitate, care se numeqte
lumina Infrnitului. $i s-a inillatlintAmplat in voinla Sa unici si creeze
lumile qi si emane fiinfele emanate, ca si reveleze perfecliunea faptelor
Sale, gi a numelor Sale, qi a titlurilor Sale, acesta a fost motivul crea[iei
lumilor, cum v-am explicat ln prima noastri cercetare, ln prima secfiuneue.
$i iatd, dupi aceea El s-a retras din punctul central laflat] in centrul
luminii Sale, cu adevdratlzo.

Desigur, versiunea lui Vital, in forma ei editatd in'Eg Hayyim,

nu adopti aici o viziune incluzivd a perfecfiunii, care cuprinde atdt
binele cAt Ei riul, ci una mai purist5, aproape de o descriere fiIosofrci
alui'Ein Sof, ca o entitate perfecti. Cu toate acestea, perfecliunea
este menlionati in mod expres gi in acest caz: ueatla a inceput din
punctul central, aq spune un simbol geometric al perfecliunii. Astfel,
nu purifrcarea divinitdlii de riu sau de ridicinile lui, ci revelarea
perfecliunii divine este scopul proceselor teosofice. in principiu, aceasta
este gi una dintre poziliile lui R. Mosh6 Cordovero, fostul maestru
al lui Luria, care a avut griji sn afirme cd insiqi puterea judecilii
trebuia sd se giseascfl in cea mai inalti sferd divini, aqa cum am
vizut mai sus. Privit in acest mod, procesul de emanalie nu a fost
'olunnc a?IB nC 'r'raJrlsququc lrelSeounc raun B Elruelnc ufu1116uoc 1
nc lrurldapul olso ErEp 'a.rucgrrnd ap uerun Inlc€ Bc le.raprsuoa 'rl.rec u
-ugur IE 'unuroc gqe.r8ap pur'1n1cu gcrldxa *'gnq41ny,y'anJas laurrlln
Il
BolelrArlce ep pXe8el alsa Ea '1uaur8e.ry lsace o.redu aJBr ug cgraads
Inlxaluoc uI 'EuI^W uJaJs rrrp aprp.roruud .rolasaco.rd u rS 1c 'erun1 B
F?seacu uI olurn?Eu llurnl B aunrlsaqJ o Jpop e?sa nu eiuepece.rd ec B
eundnse.rd sns relu ap 1nryol 'nt1o1 16 celrJrucnl a1eo1" puguoriual4l
'l
u
'garnnurluoa
u
acgl.rnd os ?s Ec orolau e.re eruefugs oJec ap 'gltssecau ee.recgr.rnd elsa
BlsBacB .rer '1n1o1 gpoca.rd oJBc allrr{coc o 'nqog plflunu also orBJ ollrqcor o 9
Ftsrxe gunq aIF{coc o plslxa 'pzFd orclu ne-u eurslxo eg;a1nd apun
'["'] 1-
ollrncol uI mqC 'allrruanl oluot u! epe{ugs gpaaa.rd aqn{coo pc I|B1;y '?.
:runcu gugd ep acrlsrluqpc elxal osuoJarunu
u! o-lrulglu! rue aJBa ad rridacuoc raun e plueuFa.rd alruoy aJBImuJoJ I
o F?srxa p1p1 undz(ell 'U FI B all$ro o-r?u; 'nlduraxa ap 'IaJlsV 6I
'ezrlB?IA urp(.(ug 16 pqe; uq1 '11odpsrp !o
JO
rop rolat alo?xa? ug 16 pqrzr,r alse arapel ep lcund ?saw 'egipcepnf 16
ez
alrJnnprzar 'erpqcoc :npJ ap p1u8a1 ur8olounural 16 ec 'eIJn.I mI ale 011
a?xa1 alerurJd up gcug
luaprle aFBoJ alsa Incalsorue 'piurcasuoa ul Pc
N
N
'urruugord also oc Baoc ep lugJs opa
oc paec e.redes as Es Bc 'r.rsof serup.r E BIIIqcoc r$ 'grcppu; ?soJ B lrclnpul g
g ealnd oc Boac rS e1a urp aleururrlo ?soJ nE olFnnprzar .rer 'opqrqcoa
alecalsorus nBJe olo aJlug rBI 'e.rdsu rfgcepnf ne.ra ela raga 'reluprcs elace
urp 1r*er B pugc gugd ee.rulda.rpug pur{a.r r*-gs 1mqe.r1 e *,o6rpo$,obbtyy,"
IP
:,ogn,tuaj-tp lt
o.rtgg o7 lnlrDtuauoJ 'lualsrxo BIBqBC ap lelurt nqs purFd ulp Erul
al
uauJol lsace B{ Ea8rnca.r EIJnT '2161lnlnca}satue € euau?seoJoz ro}roal
81
plcedurr qns 'pquqo.rd ruur 1ec '1n.rgdu g ps ale er?urp alaun Ec gqlsod
BA
alsa 16 'sns ref,u ap 1 plolrdea uI o-l€zlleue ruu urnc e6B ',o77ng ,otp1,
ug prcads ug 'r16ere.rrra alxq ap aurripru o-JluJ p?sFa rnlnco?saruu ei
erJoa? 'sns ruur 1rtzgr uru runa gdng 'r.rlelcapa Flxaluoc uI nus Ps
Jes
luercgns ElBpJoqB lsoJ € nu 'I.ro1p1ecret ep plu?ncsrp lsoJ B r6ep 'e.rea
tu
'1ngr ne plouTq [e lerpJourrrd capeuru rnun ezalodr :rrrglocral uriuale
pcul sBJIB € nu oJBc .rup 'npr ardsap euarJnl .ropridacuoc ea.ra8elaiug lu
AI
nrlued luepodun alse aruc luotuala un runce zeriuapr,re ps Ecracu! ro1
B
'o
InRr 16 Inca+saluv a-
-ak
'rorreluu plolrdea uI o-?BZIIBUB rue aruc ad 'rcqqug uql rrotr{tr 'U InI B
qDunlag. qqarae ug efap o-?nzp^ rue aJBXsaJruEru ap arolau plsuacv ri
ap
'aps rrunrica;.rad €erelsaJruBur
1c 'ng.r ap nazeurunq 1nI uarucgrrnd €e
sgz Tvlouowlud'Invu Is vNvlosdvs Ywwc
266 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

o regde generale teosofic-cosmologici, larg r[spdnditul aforism ,,coaja

precedi fructul", este aplicati pentru a explica gi modul adecvat de
comportament, adici o activitate normal6, inleleasi a fi un ritual.
Dar cabalistul, se pare, face aluzie la o migcare ce nu se va sfArgi
niciodati, cum aflim din ultima frazh a acestui fragment.
Potrivit multor texte luriene, amestecul, ta'arouet qi'eiruu, este o
stare infeleasi uneori ca generati de picatul lui Adam sau de picatul
lui Cain, dar in scrierile sale aceasta se referi la o repercusiune de-a
dreptul cosmicdr2s. Dacd luim in serios folosirea expresiei ,toate
lucrurile", precum si recurenla dictonului precedi fructul" in
"coaja
textul lurian, amestecul este o situalie inevitabilh.
Totugi, ar trebui menlionat faptul cd, in plan conceptual, prece-
denta riului nu este in mod necesar identici cu conceptul de amestec,
deoarece ea presupune un statut independent in raport cu sfintenia, p
ceea ce implicd un tip separat de emergenld din divinitate. Pentru a e
exemplifrca importanla amestecului, permiteli-mi sd citez un fragment t/
esenlial din predica lui R. Yosef ibn Tabul: il
a
Aceasti putere [a judecdliil era amestecati in intregul [domeniu aU exis- r
tenfei Sale, binecuvAntat fie El, [...] iar cAnd El a decis si emane lumea n
Sa, El a reunit toate rddicinile judecifii care erau absorbite in El, adicd c:
le-a revelat progresiv [...]. De exemplu, frrul de praf in marea cea mare nu n
izvodegte noroi qi nu este vizibil, ci numai atunci cdnd apele sunt distilate,
d
praful care a fost amestecat acolo va fi descoperit qi revelat. Acesta este
gi cazul in spef6, milostenia extremi qi judecata extremd sunt absorbite, E
iar cind puterea judecilii a fost reuniti gi pusi laolalti intr-un singur
loc, ea a devenit bruti, qi din cauza ei lumina Infinitului, binecuvAntat c
fie El, a fost retras5l2e. i,
p
Coexistenla apei gi a prafului este prezentati ca un fapt natural, n
nu ca o uniune a contrariilor sau ca reflectare a vreunei forme neobiq- e
nuite de existenli, si nici nu este o chestiune de perfecliune. De fapt,
apa gi praful nu sunt nici mdcar privite drept contrarii. Mi voi con-
centra acum asupra unui fragment care aplici teoria amestecului la I
intelesul disculiilor biblice, dincolo de inceputul propriu-zis al Bibliei:
(
,Iar aceqtia sunt regii" - gi s-a explicat deja ci 'Ndaml Q[admon] este L
unul dintre beneficiarii influxului provenit din'Ein Sof. Iatd, trebuie si c
gtifi ci din EI130 a fost emanatd o scAnteie, iar aceasta a fost divizati in I
dou6: in creier gi cochilie, ridicina lui Israel este din creier, iar riddcina
neamurilor din cochilie, qi la fel stau lucrurile cu Sara gi Hagar, cu Ilhak
e
qi Ismael, cu Iacov gi Isav. Iar in aceastd scinteie, ridicina neamurilor
a precedat ridicina lui Israel, potrivit secretului ,,regilor care au dom- f.

nit" etc., oinainte ca un rege si domneascd". Iar aceastd scAnteie a iegit

din laspectul lui] Malhhut din 'Ndaml Q[admon], iar din cochilie au ieqit
cele zece neamuri [...], iar regatul acelor [neamuri] a fost zdrobit qi Israel
le-a cucerit. Iar scAnteia cochiliei era compusi din zece, qi zece scAntei au
'euagpegieslsod repqeg B parsulc p.redo o lrueAap B eruc 'qotntuo,n74y tasg,
ntag 'es B o1.ruc gluengur 1eru Bac ug lurr8n-rug IeBrsI 'g rn1 plodraslp
lsoJ E e.rec 'ee1-111;E IB rnlnlocas plndacug u1 16 ea111y IE rnlnloaas
B erulaJl Burpp uI Arlce lsrpquc luulrodurr un 'oueg urp BIJEZV
ruar{Euary 'g u1 'nldurexe ap 'ur$Ic BsV 'Z p1o11duc uy'otdns tella lsoJ
E oruc lueur8e.g Fncs un-Jlug e.redu Bounrzrl igggt uU Fsrrcs lsoJ B
erec 'erutry l^V uql pT^EO 'U 'nps mlrulseuru ellirpt erlulp uun ug 16
Fluo?s5xo 'eqce,r IBur tpur ounrzrl o ppagoJ BIJn.I gc e.red aS 'EIJnrI rnl
EJnleralq u1p aldurexe Elolgc 'sues lsecu uI 'Bp ro,r rA 'luquroc II aJEc
$da.rp .ro1ac u1u1dsg.r g.rn8rsu Inpr ecoreoep 'nazauurnq FI urfuelur
16 np.r orlurp u.rn1g8e1 a+so BFnrI rnl alegol uI Rluorncar ptual O
rnlnPr BorBorc rs gurrrrp Ba+B+rlBuoriua+ul
acgoso4 IIrIpupF or' eruopoce.rd aluglsayru'.,, ar'or ,urli"liil?
",
ruur pqe.ruduocuT Euslrnl BIEqBC uI +Bllo^zop lsoJ B e.ruc 'crlo.rgesa.rd
Insrallun l1urnu g eleod oc Eooc urp alred ocEJ co?soruu lsace EsuI
'ecr1.ruqlec ll.rpcgFnd Belelrseceu gcrldrur nu pruJn urp B+sEecE rcpt
'uunlfaayad eFoal ep p1{uulsqns poru uI EreJTp rnlnca?saue EIroqL
'*rrnldurexa un purg onezznrl ru1dr(u11
grlsory 'g 'gueunl BIBq€C uJ nrzJgl reru eurloJ colserrre ed glezuq arep
-roqu Flsuacu gc unds Es IT+nuI 'zerluqq€C uqr rrotr{ 'U 1nI IB luaur8e.rg
un-Jlul'.ruprurs lxo?uoc un-rlu! ulap plsrxa luotural rop r16ecy 'Iruara.rc
gpece.rd a.rec 'rerpqcoc EurJoJ lBnI nB ale JoI BaJEuErua gdnp rutunu
16 'pnop rolac BalBlpp8uusuoc plcogor oralugcs l6eaece W m1npr
16 plaurq u{uelqxaog 'ca}serue lle un nrzrgl ruru JEr 'cr8oloursoc 1cu
mun lrupuc ug e.re.rudas o lodu 'eiuelsur elIEuI ruru roleo lrulunguJ
calsaruu op EurJoJ o p+sgg irolasel eeraS.ruds psnpoJlur alse 'rn1nce1
-sarue ep rfupd pnop alaa orlul uaJurudes ecnpo.rd u ru1ua4 'pluapraa
oFBoJ else 'a1rud plIB ap ad 'p.raua5 uJ alrcuruod na 'u.ro;, 16 'a1red
o ap ad 'celseuru op Boru?s erlurp uln1g8a1 '1uaurEe.r; lsacu uI
'rsrlnlcruJ ppace.rd efeoa eunueplolul la?c 'ulIqcoc nc IIU?Ierc 16 elsa e6e
'["'] olFnnppe.r 13 sor 'elseoce nc Elepo 'rS e16eu or€c erarueJ o Bc also
'eurnu€ urnc ;{ape,r ps lllrop EcEp rer togep; Inun BI .ror.redns 8ue.r un e1
ep orgroqoa o 1c 'g1ee.r olJeoru o olsa nu BalrBoru r$ 'relpqcoa 1nlarces uJ
s€rrr?r u lnd.roc rBI '["'] roc uI srolul €-s ala uI pluelsrxa ln,Ctryoqnr)E]Frq
-Frrds eeunrsuerulp rS '1r.rnur nB [IodB] .rBr 'auraJl o nrlued lpurop nB ole
rcpa to1 rnlnle8a.r llrlqoJpz In^rloru lsoJ e Blsg .rer 'elcedsa.r a1 ps gfr.r8
nu-u ela ed .rucpur lcr-u Bq 'aualplqeou lcunrod alde* alec r€runu rc 'elo;,
gcseeurprd Fs lm^ nB-u ele 7*'nt1o7 Ba1rec ug leuogfuaur lsoJ B arec al.ruds
roIosBA Inlarcos also plsecB rS J"'1 lrqorpz lsoJ B .ro1 ple8e.r 're.ro;, eururnl
el.rodns 1n1nd ne-u ola runc 13 'lotilas ocez roloc Inrouel also mlruora.ra
Blelugcs .ru1 'glpqcoc ecoz oloc 'unureou eroz alac ?uns alo JBr 'Ba urp 1r*er
Ls?, TVICUOWTUd'rnYU rs YNVTCSJVS VTVSVC
268 ELABoRARI cABALIsTIcE MAI TARzII DESPRE nAulpnnrloRDIAL

el scrie: ,Este o reguli faptul c[ coaja precedi fructul in geneza sa,

gi c5 cel drept induri mai intAi suferinla, iar abia la sfdrqit are parte
de tihni"135.
Chiar mai explicit qi mai elaborat este un fragment existent la R.
Naftali ben Elhanan Bakharakh, un influent cabalist lurian de la
mijlocul secolului al XVII-lea136:

Binele vine mai tArziu decAt rdul in lumea ltrj I'ohu, qi la fel in lumea
lui TiqqunrsT steresis lhe'eder] precedd existenfa tha-hauaial, iar
[...], cici
intenlia Celui Sfdnt, binecuvAntat fre El, a fost si cteeze binele 9i riul
in lume, iar rddicina cochiliilor se afla in vasele sparte qi de acolo au
fost create dinin, iar din dinin au fost produse cochiliile, qi in ele este
sursa rdului, iar sursa binelui este in acea lumini existentd in vasele
sparte, potrivit secretului picdturilor care aderi la peretele vasului. Iar
daci Dumnezeu n-ar fi creat lumi gi nu le-ar fi distrus, niciun riu n-ar
exista ln lume, cici totul ar fr bun. $i se qtie c[ binele se distinge prin
[existenta] riului, qi tot agar38 n-ar exista procrealie in lume ['..J gi, deqi
cochiliile nu s-ar fi actualizat inainte de picatul lui Adam, ln orice caz
ele existau intr-o stare foarte subtill qi ascunsi, lintr-o stare] de poten-
{ialitate, iar ridicina riului din cochilii este din vasele spartelse.

Acest fragment confine o viziune pe care meritd si o subliniem.

Distrugerea lumilor primordiale a fost premeditati, iar ea a creat
rdul nu din cauza unei erori mecanice, ci pentru a produce riul care
serveqte ca modalitate de distingere a binelui. Cu alte cuvinte, aceasti
explicalie a originii primordiale a riului nu include deloc un proces
de catharsis, nici nu este o chestiune de perfecliune' ci, mult mai
mult, o explicalie naturalistd: rlul este necesar dintr'o perspectivh
funcfionalist5, iar aici procrealia este mentionati explicit atunci cAnd
este descrisi funclia pornirii rele gi probabil a rdului in general. Dar,
pe lAngi referirea deschisi Ia procrealia umand., se pare ci termenul
picd.turi se referi la fluidul seminal, ca parte a unei anumite forme
de sexualitate la cel mai inalt nivel al sferei divine, o problemd pe
care o regesim gi intr-o manieri mai expliciti in alte disculii ale
acestui cabalist, aga cum s-a subliniat in not6. Acest accent pus pe
intenlionalitatea divind, care revine qi in fragmentul lui R. Yosef del
Medigo ce urmeazi a fi tradus mai jos in acest capitol, sau in cartea
lui R. Isaiah Horowitz CeIe doud' Table ale Legdmd.ntulur, din care
urmeazh si traducem in capitolul 6, complici atdt statutul unic al
explicaliei cathartice a riului, cdt gi ipoteza unei erori mecanice' care
constituie principalele revendicdri ale modului in care igi reprezinti
Tishhy Cabala iui Luria.
Scrisd la mai multe generalii dupd rnoartea lui Luria de un cabalist
care eunoqtea bine o mare parte a vastului corpus lurian, descrierea
de rnai sus nu se refere la un concept a{lat in centrul dezvoltdrilor
ulterioare ale Cabalei lui Luria in acest context, conceptul de retragere
mlnluaru8B{ B Tirpd lourqln ?rArrlod .so[
rrrB lEllrul rnqarl rB arBc sac
-oJdtac uI rol oJB oJBc uBrprloc sacord un-JluI ?uatu8e4 ?sara u! lBruJoJ
-suuJl e-s $ruropelop8er ao+Jeoru ep p1u8e1 gprp:ourFd EeJ€agr,rnd
nu €?s'oa' rcsc'gsrur.red euneaplolul arsa F""*"Jt:;::# JrtJL::T, T;
'epe{g.rna EacEJ os nu rnpleqe$ lndur;1 ug.rer ,.roc ug Fuerq urp.rola{r*grupi
rl.rpfgrnc 1nlapour lsoJ E Blsace rcgc ,rFgcugtu alafr6gurg.r rfa.rnags fnplequ$
pdurl1 u! srzralur olso orec n"rlued InArlou o BlsocB [.'.].ln]cn{ gpoc
-o.rd arec eleoc nc Inzer alsa urnc u*e ,lepace.rd B Brlrr{coc r3 elefg.rna
lsoJ nB
olrJnnprzar lndeau3 Bl JBr'[...] gcseeurud o-s neelnd nu alasB^ a.rec ad
Be?B?r[€lg garpe ',,"ro1edu e.rdnseep ed ea1n1d rnlnutuo6l 1n1r.rrds rS" totresea I
ue.re8rBds purueosul atec 'nnqog-Da nqal €Je Inlugtu?d JBr,,
lrnlnlasJoA
Fsu?sl olse Elsore 18 '1r.rnur nE a.r€c .to118e.r p podse un lelsrxa B arrrnl
aJBJolt u[ rcgc 'er1S os urnc gdnp ,llJnrn np a.rec rEe.r .ro11ur.rd ea.recgl,rnd
pugaTpul ec alacol urp +osJal rnlnurud Insuas pcrldxo
lBlL\ epun 'n.tog nlnbDr7 'a.rrpugdsg.r g5.re1 ep uelrnl lelur? un urnru
zoproq€ ps rur-r{elrlrrrad 'nqog yi: nqol alolurAnr e1 rig.rur p1ro11du
alsa p{uapeca.rd ep EInSor l6uaacy 'rrfupraads ap cqo"rgase.rd pdp-uc
sucsap ruu na ac BaaJ rqesoapul'ecrlsrpqua IIJIpugg eIB a.leor-ralue rluq
r-
pnur?uoc EIJn"I aJBa uI Inpour E?BJB or "ru1c nlduaxo un ?uns rr{nasrp
s
olsacv 'sln?anrJ ppaaald uf€oa" rn1nluslroJu alu T;rnsalaiug alrunue
P
u! e?Bluazo.rda.r a.ruor.relue epridecuoc Enuquoc aruc ,gln.raua8 mur a
'gze1od1 pt1u o ri plsrxe 'sns reul alauoriuau TJnpou rer? alaa g8ugl a4
1
.
rusruBrJlll uJ rninPJ
eiuapaaeluB ordsap oropo^ op alcund B^atgC
.
z
'rusruurJnl BJ alncsounc uaFrs ap snd.roc 1n?sBA rS
uI elualsrxo IBrpJourIJd mpg.r eIE euorJnl epriuaqdxa gzuezrnde nu u
g.rn5urs Eo pa IFJB ?s JBop rc 'rn1ng.r 1er{Fudu E ocrpuqlec rrJoo? raun J
J
eiualsrxe 8au ps eliuelur rue nu ,rn5lsaq .Bs€oruorrrJe gqulSap reur rS
al
plucgrun eur8etur o puglnarqol ED BrJnT rnl Ea.rrpug8 plurza"rd dqt{sg
e
a.rtsc nc cr8oloal 1nuol gzeozrluuralqord e.ruc aldruaxo luns ualsocv N
'(B^alIEI1 Bpnqo1 'U InI e qo?un,Dd 7ouJoj* ur,p"tdns plulrc
?soJ In
€ eJBa 'ena1p11 Bpnqa 'U Inl BeunrzrA nc oJeoluupruasu op Inlsop I€
arapJoqe o alsg 'oullrp rrung{caylad erroa1' ap plurdo.rde ruru ?Inur E
o+so oJBr rS pupup Borunl uJ InsrsJeqluc plrsecou nu arec gzalodr o
'rn1ng.r 16 rnlaurq eiualsrxeoc ap p1eFa1 a?sa aruoruJu op puuoJ Blrrunuu
o gc uzalodr rcra E?srxa rca(I '.rr(lnlcruJ ppaca.rd €fpoc ,munl Eaurpro €i
nc elelrurroJuoc ug"'" :IoJlsB elndecuoa alse mlnpJ ualulFrol.rd ,.rcqog '
e.rdsap BaI-IIIAX IE Inlocos urp uelrnl nrre?ueruoc un-rlug ,1dey aq
'sns r€ru ep pluaru8e4 ulp a16asdr1 ,es eelrec ug a
1a
ug tE
ldacuoc lsace pugc pugr urp pzeazly+n (p{"ruq{ug r6aq .unlutf nes
6ez .rvrouowlud Tnyu rs yNvlcs.{vs vTvgvc
270 ELABoRART cABALISTIcE MAI TARZII DESpRE nAul pnluonoler,

tradus, in cer a existat doar o purifrcare a hranei pornind de la

reziduuri, gi nu invers. Menlionarea $abatului aici trebuie raportat5
la contextul general al creafiei care include curilarea, un proces care
a avut loc timp de gase zile, dar s-a oprit in timpul $abatului. Asta
inseamnS. ci reziduurile au precedat in mod necesar binele, aEa cum
face intotdeauna coaja cu fructul. Implicit, aceasta este o negare a
teoriei neoplatoniciene despre originea riului ca sfArgit al unui proces E

care incepe de Ia binele pur, ceresc, gi are Ioc numai in ultima etapi c

din procesul de emanalie. Implicit, teoria amestecului se gdsegte gi r

ea aici, deqi nu a fost menlionati in mod explieit. Greu de stabilit a

este insi daci apele, amintite in ultimul fragment, au vreo leglturi c

cu apa menfionati in textul lui Ibn Tabul tradus mai inainte.

Intr-un enun! din Cabla luriani, cosmologicul gi istoricul au fost
combinate: nagterea lui Isav qi Iacov au fost mentionate ca urmdnd
acelaqi tipar ca inceputul Facerii:

iat6, erau in pAntecele ei doi gemeni lTe'oMirnl" fFacerea 25.24), in

"$i
literele 'A TM qi'A MT, cici oamenii rii sunt numi{i MeTirnraz [...], iar
cel dintAi care a ieqit era rogu143, aqa cum se spune lumea lti Tohu mai
intAi, iar dupi aceea Bohu, cilci coaja precedi fructul, potrivit celor spuse
pimAntul era Tohu", iar dupi aceea libideml ,,Bohu qi n
lFacerea 1.21
"qi luitehom", acestea sunt cojile care au iegit primele,
intuneric pe fa{a iar
dupi aceea fructul, care este numit oduhul lui Dumnezeu se purta pe c'
deasupra apelor" [...], iar apoi fFacerea 1.31 ,,A zis Dumnezeu: Si fie Cr

lumin6! $i a fost lumini", care este fructullaa.

De fapt fragmentul, citit in contextul s5.u, vorbegte despre trans-

migralia sufletelor primului cuplu qi ale frilor acestuia in Ilhak qi
Rebeca gi in cei doi fii gemeni ai lor. Aceasti transmigralie trebuie
inleleasi in contextul mai larg al teogoniei luriene, care incepe incd.
din primul moment al emanaliei, asociatd cu primele versete din
Facerea. Cu alte cuvinte, historia sacra face parte din naraliunea
teocosmicS. mult mai largi. Degi tot acesta era cazul si in interpretirile
din secolul al XIIIJea ale listei celor gapte regi edomili ca o referire
la puterile riului, in literatura cabalisti luriani pdrlile de historia
sacra, cate au fost inserate in schema anterioari sunt mult mai marila5.
Avem aici o combinalie a unei lecturi puternic teosofice cu un tip
agkenazi de exegezi radicalS, pentru a crea o naraliune continui,
care aplici viziunile despre primordiurn la sensul zoharic al regilor
gi la istoriile despre strimogi. Amestecul menfionat mai sus este
evident gi intr-o altd disculie lurianl fondati pe maxima cojii care a
precedd fructul: z,

pdrerea inleleplilorla6 despre vasele de lut este cd spargerea lor inseamni

purificarea lor. Afld ci acest ldictuml vorbegte despre secretele regilor Cr

care au murit, cici rafiunea zdrobirii lor este purificarea de coaja care a p
'a1e1ueza.rd olalulra ug gluuofuatu o+so nu rFa8"reds elalce pugpeca.rd €
ec nfplruralp rueFu"rle.r e 1tr1eure11u ,nes rericu.rluoc E pruq €rqelec J
'sns ruur op elo+xal e?Bo? uI ,gc urerurlqns Fs rnqoJ? .re ,1de; aq 9
.elernqugs
'pure1u1 Bun rc 'rn1nprug E pJBoIJa?xo eapud olse terrr nu e[uo3 .aJuolpz
-ugdnc reru pJnlcru?s o-Jlul plnuriuoc alse uruud er orueJl ep ,plupuu
pqe.r8ap ruru lsoJ B lcn.r; ep piBJ nfoc uaqelFroprd ,1eg lrrunue un-Jlul a
J
'ogJnfuod ad lncpg p-t Elepug ,gle.redas ,
lsoJ € ar plepo JBr .er11ucoc ep
ple.redes eg ps eruafugs uc nrlued ,a1ese,r lreds e tg aa op p1e1 ,prnrnd d
B-ep s€tupr rJ rB Brlrqaoc '1erparu1 tnlnd ed lrn.rlsuoc g re-l gcep rer
'1n1cn.rg gpece.rd ufeoc Ac roa 16 rfq6 rcga ,nrz.rg1 r€ru o-lncpJ s urnc e6a
'Jnf.nd snpo.rd s nu csoroC Inroleuurug .rer .alredseg ?s alose^ Ba II|FI
-rsacou ee.reagrlsnf glBI IS 'e8elefug arec Ioc n.rlued ?ualcgns else B?sB rer "
e
'epefugs auls uJ apuydnc Brlrqcoc Bunseplolul pc pl€lsuoc es 16 ,g.reouelxe
B
EUBJq eurs ug epur.rdnc elec 'p.reolrolu! Bu€Jq aurs uI epuudnc 16 e16a1e,rug
Brlrqcoc pa glulsuoc as IoJlsB 16 pue.rq g€ glsrxe ornqrugs ug.rer ,r.rnqtugs e.ru u
orec rnlnlcruJ eloqe;ud ug ec Jog 1tr.g( trrl Bulrunl rS eugs ug epuudnc ,a1a P
ug 'urnc u6e eruafugs eurs ug epur.rdnc Brlrqcoc ga alsg Bounrlsorlc JBO E
ieqrqcocafog u!9, V\ Bulrunl gpur.rdnc ps eleod urnc ,e6e e ?cBp ragc ,eruaf ri
-ugs ppeca.rd Blllqcoc ga aunds es ac ep urpqarluJ au ?s rnqerl .re ,eprunl -
e?Bql ouls ug epur.rdnc e.ruc Jog u?9, V\ Fulurnl uurelqo.rd e.rdsap 1g3
:ernqrugs lsoce uI plnuriuoc elso oJ€a BuBJr{ Epocard ,erpqcoa a
'e.rnqurgs rrupc IB pruJ un BJ elsa alec ,Burarp Eurwnl ug asur.rdnc a
prrl.rlodoap luns epa{ugs rS ErIIqcoC .reflqcoa rafuapeaerd E plsr^ JE
-r?Bler e"re8alaiug o aundnse.rd ,ee1-11gg IB rnlnlocas InsJnc urp ,rnlnur rS
-sluulJnl e fizrg1t ruru EAac ozEJ roun puri-rudu ps e.red ac arfncsrp g es
IB
J€
u
as olotB glucapnf eEea.4ug pc n.rlued r'rucor ,rnlnuropg
ne rS pzlg urp lr6er nB oJBc gEe.r luns re .rer ,1n1cn.g gpece.rd "rii.?il|
"""i efeoc rcgc
'["'] *l6ar lolaoe" mlnlerces 1rar.r1od [...] ed rr,es1 ec ,ppece.rd Brpqcoc
^ocpl
Buneoplolul rS'er11qcoc rE.rero.rc uJ t..'l rolroJur p
lnun BI .ror.redns Ioc €I op
'p11u un e1 pu.rE un BI op oJgroqoa o rc ,elreoru o elso nu o1.reoru plsBace ?s
gc ezelodr na rS lulrpaJr e?so BIrnT .sns reru ep rJnzuc E
ellnrrr rutu uJ 1n.zpr ruu runJ gdnp ,Frq"rerrr Bc lrJnu nE aJEc rcrluu lI
tidelafug acez rec ep cselurrue g8a.r ,eraparr ep pund lsocu urq .aprpJoru IS
-Frd .roleluaruruelo IrupEc ug e1e6u1e +soJ nB-aI erec roprpr[cocTropfoc Fc
Baluurruqa elruuad er eJ?agrJnd ap pu.ro; o a.rop6e.r Ea1.ruoru pc Eooce s
olse rcre g1uc11dxe areproqu uledrcur.r6 .r6nsug BIrnT o+se FurqBU B
IU
'8'rerJorueru r-ag plBlugAnceulq ,urqu.r a.r1pc ep ,1r.rnw E1
B nu rep '1e1nue lsoJ B nu plugurpd gc ,rursrJcs B-s ac Baec olse BlsB rBr A
'Be1e1r.rn61ot a1*atur.rdnu 1a $ [..'] fdel ap llrnw e nu r{.rour .rogte.r p P1
$qWoW lcga '["']
Inpn.tJ gpeca;d e.rec rrloc mlnlaJros lpprlod ,re nc 116eg BI
va IVIOUOWTUd'rOyU Is yNvrcsdvs vTvwS
272 ELABORARI CABAIISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

iar asta poate s[ indice existenla unei versiuni timpurii a lurianismului,

care nu integrase inci acest conceptl5l. Daci acceptim posibilitatea
existenlei unei prime versiuni a lurianismului, una care si nu fi
operat deloc cu conceptul de {imlum qi cu alte citeva concepte auxiliare s

legate de el, atunci putem presupune ci aceasti versiune continua I

mai mult disculiile cabalistice anterioare despre riul primordial. Fap- I
tul ci este mentionat conceptul de spargere a uaselor nu exclude
posibilitatea unei astfel de faze, ehci vasele sparte intr-un context t
teosofic sunt menfionate deja gi mai inainte in Cabala, in contexte c

in care conceptul de limlum al luminii sau prezentei divine este

absentl52. in orice caz, ipoteza c5, in pofida perioadei scurte in care r
Luria a activat la Safed, literatura legati de Cabala sa include mai I
multe etape existi in cercetarea acestui domeniu atunci cdnd este s
q
vorba despre alte subiecterss. Iar daci acesta este un proces legat de
gAndirea lui Luria insugi sau de^discipolii sdi este o chestiune care c

agteaptd inci sd fie investigati. In alte cazuri insi, legitura dintre S

conceptul de limlum qi emergenla rdului, fduriti, dupi cum am vizut e

mai sus, inci din secolul al XV-lea in scrierile lui R. $em Tov ben ={

$em Tov din Spania, este evidenti intr-o multime de discufii luriene,
d

aqa cum a subliniat Tishbylsa. c

Voi aborda acum un personaj celebru, care a speculat gi el pe tema a

precedenlei rdului. Este Nathan din Gaza, profetul lui Sabbatai lvi a

gi cabalist lurian el insugi, familiarizat cu tipul sarugian de Cabalarss. a

In inedita sa chef d'euilre, Sefer ha-Berdb, citim: c

u
Vd voi spune acum cAteva lucruri referitoare la cochilii, care sunt qi ele i:
in ridS.cina posterioari. [...] afla1i cd, dupi venirea pe lume a celor zece d
sefi.rot despre care am discutat, inc5. mai rimisese mult din Tehiru f...1, ir
iar din acel Tehiru au prins via!6 cochiliile gi rAurile, iar aceasti chestiune n
a cochiliei care preced[ trebuie s-o in{elegefi, cdci pdni ce a venit lumina ii
liniei drepte, care este perfecliunea fructului gi a constructiei, cochilia a d
precedat in Tbhiru, in Aerul care nu poate fi in!elesr66, iar acesta este
motivul pentru care sti scris ,,eu am creat riul", cici termenul ,creafie"
nu are alt inleles decdt un lucru foarte subtilrsT. r
S

Termenul ,subtil" se referd la dimensiunea mai pulin articulati i

gi mai spirituali a acelui tehiru care a precedat emergenfa ierarhiei i
c
structurate a celor zece sefirot qiparfufin, care constituie linia dreapti.
Aici, perfecliunea nu este una incluzivi, ci un fenomen mai degrabd t
excluziv, limitat la structura de dupd eliminarea elementelor malefice. I
A,ga cum a subliniat Wirszubski, relalia dintre doui tipuri de lumini, I
lumina care posedl gdndire qi lumina lipsiti de gAndire, reflectd I
conceptele de formi Ei, respectiv, materie, ceea ce inseamni c6, in :
spaliul lui tehiru, cele doui concepte aristotelice jucau din nou un
rol crucial in articularea chestiunilor de Cabala teosofrc6l58. Aceste
 g
u
'ola?le nc olaun zozruoruJu aI ps cJocul gs pJFJ ,1e.redas r
runrzr^ alsacE oJ?urp eJEcarJ sns r?ru luluaza.rd ruE aJEc ru1uad
In^rlolu
alsa €lsocv 'godlcsrp arlgc ep ales rollreundxe ep alraJlp r.rg1a.rd '
-ralur eg to1 mlru?.sa€ru aIB a?lJaJrp aJapel ep apund ag uluezelda.r d
1od a1a rB ur.rn1 rn1 re rlodrcsrp .rop6rerrrp egrolJcs ug csasp8e.r as mlnl E
.
-carqns alu rru?uazard ap Frndrl olalTra.JTp ,IeJllu oO .lnzp^ rue-el runc
e6u 'lerp.rourFd 1np.r e.rdsap sns reru a?uzueroJ Jolrunrzrl E rqasoepuJ I
'uFn.I ed lupacerd e-I erer ral€qeC EIJo?sr ug efap e?uelsxe np.r a.rdsep P
.ro1rrincsrp Ea?B?orJEA urelSeouncer pcup ,eruoluzul;rfuns alsa nu a?ulrs
-Jaarp pls€ocy 'a.re8e.r1ar e1 rS rnpg.r reiueEraua BJn?Bu BI aJuoluaJeJ
ounrsJoA g.rn8urs o ruop nu glsrxe auerJnl alelelerl ug ,1dug aq s
3
'docs 11u uneJl BI aJIraJeJ uc uinasrp e+soce u1e.rd.re1ur e ap
B
gqrznuld poru unrcru pBA nu na JBr ,ue;co.rd u ru1uad reiurures e sof u3 g
e
ue.ra8erlu :lenxas rnpyodu.r pdocs e.rdsep elrarldxa ninasrp ap $ur
FlsTxa ouarJnl 16 eualla,rop.roc al.rnsndJoJ uJ ,alurlnc alle nC .lrcqdrur '['
rcru 'lrcqdxo rcru a+xal ep al€lnsns luns nu aJBr ,Ilip?Tullr1p
Inugs urp A
.rolesaco.rd eeu€;uur ad elsrEoloqlsd p{upaads alecu p1r,ra tiplFndurr el
16 uipl!-rnd B aunrzrl o ep 1uEe1 - rrreou ,dn.r5 ,erpurug irpaloc un
-
a.rdsap 'elueurleug 'rS guueds 16 alelrpnxes a.rdsap elaur eprincslp
Fa
c
zaruqqns ps uli'gpqrzneld Fzalodr o else.rup ,pcgosoal Buecs ed urnae
lulcero.rd 'qlIIIT 16 ruepy na alSe.rprur pposrda ap nu nes e16a1urue $
ariulndoc BlsEecB paep ruouracsrp ps 11cg1p o+sg .mlng.r 16 lnlaurq ep B
aloc ep gieg lgcep gqu.r8ep reur ,rr.roEeluc elsecu ep piBJ .rop161rcqec
reriuurcsug eete8elaiuS n.rluad eluulrodun a se eJEc erfea.rasqo o te
IaJlsB
pugJoqoroe 'ealull.rndurr 15 eruaiugs rc ,aluuoriueu lceJrp luns II
1np.r 16
aleurq nu Fc a?se luesaJelul 'rariea.rc IB lcu InurIJd uc pluur8erur Bre ole ?
oJ+urp ea.rerudes "rur 'lerp"rourr.rd calsatue ap FurJoJ g?rrunuB o eundns et
-a.rd as 'zvc ocr"to u1 'g"reds1p gs E?Buqsap Ec Esursop o?sa nu Enop E a, A
dru11 ug 'e1p ap uin alu.rudas ag Es a.nq""1 eelelr.rndurr 16 uruiiugs e
gc uzalodr pqe;3ep IBru rc 'srs.ruqlec ap saco.rd uneJl aJapal uJ aJB os e1
nu rcrB rcrN 'rrunrzr^rp In1.JE uud ,a1e aJ?urp €alElrzoruruu lelrpaure.rd r3
?BeJc B aJEc IeJ alse nezaurun6 JBr ,er{eerc lupece.rd B eJBr ,e?e?IJ AJ
-ndun rB eruaiugs oJ+ur nes ,np.r rS aurq eJlur a$epdoc o a.rdsap rcre al
uI9IJv 'esr.olo aJluJ eunrzr^rp oJBru o lncFJ E IU rcpJ ,"cpraun1ul ep aT
Bulrunl nazauunq 1ri-rgdsap u 16, :1p.1 DaraJo[ urp mlnlesJal Insues] ?x
alse E?sac€ ;er 'Ilrun1 BeJacEJ ep alurBul BJe runr ,erfelndoc orcru BoAE e
pleod ruru nu gs a1e" +gcul IeJ?s€ ,rriglFndurr €rn?BI ri rarueiugs EJnIBI -dr
a.r1u3 arzole8 r5 elelrzourue snd B nazaurung pc aFcs .urrpsnral B
1e
urp urrdu$ usql€N 'U Tnl e glucqqndau gcrpard o-rlul ,nru
zarurlqns aJ
I-Es BarA 6u e.rec ad e.raparr ep ppund urp ,pug.r FurTlln uJ nN g
'ursruo8eluu ap plerdo.rde ruur 8
ounrzrA o puga.rc 'gnurluoc g1dn1 o-"r1uI pUB es gurrunl ep auJoJ pnop t
tlz, TVrOUOWrUd.rnyu rs yNvrctr.{vs vlvwc
274 ELABoRART cABALISTIcE MAr rARzrI DESpRE RAut, pRtrvroRorar,

Mitul lurian qi indeplinirea ritualurilor

evreieqti
Degi disculia noastrd de mai sus poate l6sa impresia ci Luria era
doar un metafizician, un teosof preocupat de problemele binelui gi
rhului la cel mai inalt nivel al existenlei sau de problemele exegetice
legate de textele clasice evreiegti, biblice qi de alt tip, aceastd inlele-
gere este departe de a epuiza interesul sdu gi poate chiar principalele-i
preocupiri in calitate de cabalist. in realitate, structura teosoficd era
in esenld un cadru pentru explicarea semnifrcaliei ritualului evreiesc,
un fapt care este bine reprezentat intr-o serie de scrieri ale sale ce
trateazh despre intenlia in rugiciune. Cercul sdu de discipoli consti-
tuia nu atAt o academie in sensul grec al liberei gi uneori criticei
examiniri - degi existau, indubitabil, disculii -, cAt mai degrabi o
sursi frabild de viziune despre lume, clci aceasta ii fusese revelati
de sus, cu menirea de a-i inspira fpe aceqti discipoli] in indeplinirea
ritualurilor lor, cu semnifrcalii mai profunde. Daci aceasti viziune
asupra lumii, cu autoritatea ei qi existentd in redactdrile de mai tdrziu,
este intr-adev[r identicd. cu ,,sistemul" Iui Luria, in modul elaborat
gi ordonat in care ni se prezinti astizi ca o carte, aceasta este o
chestiune total diferitd. ln orice caz, aga cum am vilzutin unul dintre
citatele de mai sus, Luria a fost descris ca amestecAnd in expunerile
sale diferite teme, care includ atAt teme teosofice cabalistice, cAt Ei
teme ritualiste. Aceasta inseamnd cd expunerile abstracte nu erau
caracteristice discursului lui Luria. Cum bine a spus Lawrence Fine,
lurianismul a fost un tip de doctrinl intrupatd160, iar eu aq prefera
sd privesc tot astfel nu doar tradilia ce poarti aceasti marc6. specifici,
ci gi o mare parte din formele anterioare de Cabala, deqi cu siguranli
nu pe toate, gi si le vid gravitflnd in jurul unui corp performativ,
cAnd performanla sa inseamni punerea in practici a unor ritualuri
evreiegti cu intenlii cabalisticel6l.
Este de prisos sd spun aici mai multe despre importanla capitali
a legiturii dintre ritual gi Cabala, care este bine cunoscutl, degi
necesith studii mult mai detaliate gi mai sofisticatel62. in cazul nostru,
chestiunea este ce anume a motivat mai mult speculaliile cabalistice
safediene. Potrivit unei afirmalii a lui Scholem, ,,problema originii qi
naturii riului a fost una dintre principalele forle motivante din spatele
speculaliilor cabalistice"163. Acest rol vital atribuit teoriilor riului ca
declangatoare ale gAndirii cabalistice, impdrtSgit de Scholem qi Tishby,
mi se pare o exagerare. Rdul a fost, fdri indoiald, o preocupare pentru
numerogi cabaliqti, dar teoriile lor despre subiectele legate de rd.u,
ca despre multe alte subiecte, se striduiau si rispundi, practic, la
alte intrebdri decAt speculaliile elaborate cu privire la originile riului:
cllorrJasord Inrueuop uI Fc Eza+odr ad plupuoJ elso Erirpu4l .oo1l6nsug
EIrnT ep Fleqo^zap fi .raqog uI g?Brurlqns lsoJ e eruc ericrp.relur o
nc e.rn1e8a1 ug 'g1e[13ou FlrluoJc-a.r arfrpe.rl o rcre zepJoqe gs r6n1o1
ee.rr' 3y 'aluopr^a lnlosqB luns Lrpproq€ Fnop alac ar?urp epiplruge
'zec lsace uI 'Jolra?ugrs B eJEcIIund ec esaleiug luns aJ€c ,r.rn1en1r.r
err.rlrzod rclu alac nc glBI'osB alsa aur^rp JolralugJs Barspuarug .,,alBu$
rrierrresqg" u7'otJut Bnlal ruol o aJBe ad eepr o - ocrleruolsrs rJalrcs nu
toprnpnlF 13 ro1e1xa1 ap Fe8alaiuI lroJo B ap ulace e"re pdrcur.rd.rol I
pdocs raec 'rusruurJnl uI 16n1o1 B?srxeoc oI[ .]ualaoc ri pqol8 ArlEInc
-ads urelsrs un-J?uJ ro6n purqruor os nu ri eluagrp esJns urp pqeqo"rd
rBru Iac urrro.rd arec 'raiueur.ro;"red eriecgruures ezuaur8erur as eJuc
uI pzeq ap e1ua8.re,rry alopou Bnop luns Balsaav .epud p1p ap ed t
'alagns Joun aeJBJauaB rS lpnxas epurlsrp eurlrp .ro1ua1nd BeJBcUrun
pcrpe'ar1ea.rco.rd 1ac 16'e1red o ap ed'aurlrp Jolrelugas le unbbtrnes
BAJupuerua gcrpe lec :ouarJnl raIBqBc rE rJo?cal rop Jolat
B nes olr+cerqo Fnop"uleaJa-al
roler pa?Elr+uopr u1 e.rrlT.rd nc eJlseou rarinc
-sry plndecuJ BI o-lncgJ ru€ aJBc ad eriuut.rge Bl runce ruelar ro1
a lic ury u g, a rls r p qu a ro de
??i:;:,:;, ;l'
:8 ::l ;",::TTX;H:
e.ruc rfplrppour asu6 oloc "',' ""i "-:
op eriauny ug 'nldurrs ro Inlolru vl pqqnpy
uarldxe BIJnT 'r.rg1e1ar roun lrlltlod 'nBseJalur I-eJBc olelcorqns allurp
1nun lgcap €Jo nu BIBq€C .rur 'acrq4elur{ Joloualqo.rd ea.rarpnls uI
lucrldurr pquqo.rd Bra Ia '\z ep \Z'BIrnT rnl aIB ocrlsrleqer rolaurr?cop
e{uase ezozrlaue ps lucJacuJ nB pugc rcunle IJo?B+oaJoc ap glefrl8au
lsoJ E '€Irn.I pdnp 'puur.rnl EIBqEC elAarunu es oJEc snd.roc rnlec€
razeua8 u psrce.rd reru e.ra8elefug o nrlued rlrnppru ralsocu eiuu,rala.r
.rer'gluuzralal e1.r€oJ'Baur Eoleled gdnp 'a1sa elcerqns ap r.rndrt pnop
a?saru a"rlurp uriuurquroc 'urrn1 rnl a alepord ap Erotuuru g eelnd
Eluuoprozop ep tgcrrg 's;eddo6 rIeIAtr 'U mI IE sns reru lelrr Inluau
-8e.ry urp luaprae +nlosqe o?se oJBc ldeg un '.ropcun.rod rerieagruuras
ee.raundxe nc Ftppo BIJnT ep elupe.rd nure ecgosoe? unqseqc alsol
'rerp8EaJluJ Barrnl
urp r16era.r,ra ap{plrunuroa u1 g8rel p.recs ed eleldb"Jce lsoJ nB eJ€c
'Irolpqrps rB Fnracrqo rou q6lpqec arlgc ap a?mlrlsur lsoJ nB ,rapqe3
Elrolsr uI pugclro 16 epunlro lgcep t1nur reur ,pe;eg e1 ,ua1-1gg 1u
1nlocos uJ IoEC 'tolBqBC B FrEorJa?uB BrJolsr BI op puruJod aFunle 1n1nd
g ruu oJBc EI Eac lgcap ole?uorueraes reiueru.rog.red rriglrluJluae E
punq IEur a.raFelafug o elurad ou puarpoJes BI€qBC to1 tlodrcsrp ep
nrlBlop uI aslJesap lsoJ n€ riav' .ro"rpc ap ,riugs ruauruo .roun 1runl
ug nelue.r8 oJEc JolrrncJoc B aleraads runlcn"rls uznec ulp 16 1gc to1
BruJn uJ IEsFI nB-eI rrlirpqec a.ruc ad asuourrunlol JoIIJer-rJs eznec
ulp lglv 'BcsEroJAa Buolsr uJ nrzJgl reur alu8nppu rJnracrqo ap rrJos
r8unl .roun u 16 acrurqeJ-oc{qrq JoIIrnIBnlrJ eriecgruures ,pug.r 1nturlln
uI nu '16 ecrerqa TIqtuTI e eprcads ErnlBu tog-rnldrrcg B BSuncsB
eriecgruuras ri eelelrprlBl Bc runrlsoqa ?Inur rcru lpu nudncoard 13
gLZ TVICUOWIHd'INVU IS VNVIOfi.{VS VTV$VC
276 ELABORARI C':ABALISTIOE T{AI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

existe o structure antropicd ce poate fi inleleasi ca legati de irosirea

seminlei167.
In tratatul lui R. Nathan $apira din lerusalim'lorat Nathan
gisim o legdturd explicitS. intre teosofre gi comportamentul omului,
intr-un text scurt, dar extrem de relevant, care nu a atras atenfia
cercetdtorilor:

Am gisit intr-o carte a lui Menahem de Lonzano urmdtoarele: R. Abraham

ha-Levi Berukhimi6s, binecuvdntatd fre-i memoria, a mirturisit ci a aflat
de la hajAri [adicd de la Ifhak Luria] cd oricine i;i varsd sdmAnfa in
van repetd spargerea vaselor, Doamne fereqte. SfArgitul citatuluilGe.

Permiteli-mi si subliniez mai intAi formularea concisl, care este

totugi plini de implicalii teosofice qi care poate ilustra fundamentele
anumitor invdldturi orale ale lui Luria. Aceastl preocupare pentru
picatul ejaculhrii extrauterine a sperrnei pare sd fi ap5rut foarte
devreme in cariera lui Luria, cdci el il citeazi pe un anume R. Kalo-
nimus, cel mai probabil un personaj aEkenazi - poate o rudd a lui
Luria -, descris ca ,marele inlelept al procrealiei", c6.nd acesta i-a
spas, imter a.lia, c6. biblicul Iosif nu a picituit decdt in gdndul sdu,
iar apoi a ejaculat17o. intr-adevir, lui Luria i se atribuie de cltre unul
dintre discipolii siii irnportanfi, R. Moshd Iona, o serie de instruc,tiuni
de arnendare a pficatelor legate de diverse forrne de ejacularelTl. De
altfel, Luria era probabil la curent gi cu fragmentul referitor la Agri-
mas din midraqul tArziu, qi cu reverberaliile sale, care se intemeiazd
pe p[cdtoasa virsare in van a seminlei lui Adam, asa cum am subliniat
mai sus in capitolui 1. Cu toate acestea, nu se specifici mai precis
paralela dintre irosirea seminlei umane in tradilia tradusi mai sus
gi spargerea rraselor anthropos-ului ceresc, iar eu md indoiesc ci ele
ar putea fi puse intr-un tip exact de paralelism in acest sistem, aga
cum il cunosc eu. In orice caz, este evident ci Luria considera mate-
rialul seminal in cadrul unui metabolism cosmic.
Aceastd linie directi de tradifii venind de la Luria valideazi gi
provenienla luriani a fragmentului urmdtor, existent intr-o carte a
lui R. Ilayyim Vital, unde maestrul siu nu este menfionat:
Iat6., persoana care-qi varsd sdmAnla in van igi oferd simAnta, adici pe
fiiisdi, cochiliilor exterioare, cum bine se qtie. Iar c6nd se pociieqte intr-o
manieri completi, atunci acele suflete revin la comoara acelor suflete
numite corp172. Iar cAti vreme nu revin, Mesia este intArziat, gi asta este
ceea ce s-a scris llsaia 59.20): ,,Pent,ru Sion El va veni ca un Mdntuitor"n
cAnd ei se vor cdi de crima173 lor, care este vdrsarea seminlei in van,
adicl a fiilor sii, pe care ii va intoal'ce la corpul mai sus menfionatlTa.

Legitura dirrtre procesul de emanalie Ei spermi este cunoscuti

in Cabala inci din secolul al XIII-Iea, aga cum am spus in repetate
 (rnInJolIqugIAI
Ioqurrs un IB lBnxas InIJE BI pJoJar es luaru8ErJ urp a
aIFnIoqruTS 'alp?Irndurr ap lu8al cruralnd purg EJ 16 rc ,1ecgd un ruop P
nu l€Jeprsuoc olsa raiururas E uBA uI rrJpsrgl InlcB pc snds apqe41
nrlcnpo.rde.r pqe$ap ,ar1a1urs
1uur ?gc ?gle nu Jolnp un e.re r*
,.nqog aapec ual6ounc e.ruc t
,n7n,7uaj,-7p,D4!S ep +Bsaralur op lglu Bra nu
',roJ, ura$ uaq rrros 'U 'olocB ra IncalsauB p ri luncela priuds u;
reiuruas IFpJtuI ^oJ a
Flaarqns nc rS pcrue8ro reru ucrlslEuurr nc ?rnqrrluoc B e
pcupqoz erirpe.rl 'ruo8e.r1a.r rnprieds eiueErerua ap a1e8a1 aldacuoc
o
olfiunuu nc lrnqlJtuoc B 'oJaaop.ro3 ,uun1 mI mlrulseuur apridacuoc e
u.r re apr{e.raqJolal ep 16 aleod 16 azeuo.re8 reIBqBC elaldacuoc ap BJe
tunc eluu8a.rdun ho;, ruag uag - epruerrn{Ep erfrpe.rl pcB(I .mlnpJ B
oloce efuaze.rd ri urlrp rnlnruourop lrulunpuI acqoruese.rd aprielncads
B
alrurrad uelnd rE orur 'a.npug8 ap ewJoJ Enop olac ezvazr.tapal;ec rA
oc pcgosolg-uou ounrsuado.rd o glsrxo l-rnzpc aloqruu ug gc urpuori
-uoru Fs eurlnr aS 'rol u gle.r8alur aunlzrA o lIJaJo e 16 aarlo.rgesard
alrJorJcsop ep 1eEa1 Br nFJ ardsep nincsrp EAolVc lr.radocsap B BrJnrI
8
IIiIper+ alaqure uI 'EoIraqI Elnsuruad uI tu?lo^zap n€-s arer acgosoel a
uiupcads ap undrl aluepodun ruur alec ailutp-pnop aliauna.r eruc s
'acrlsrpquc rurelBeounc u a;ezruu8.ro pnou o gqe.r8ap ruru lgc ,elalduroc s
ariurrour o lg?B nu alsa BIJnT rnl € Ecrlsrleqec Ba.rrpug8 ,1deg eq
'seuuequH ua8.rnl Ec 'rSouas Frolrpug8 roun Fpugr ug rS rc ,uuq l
F
qdasol uc 'rierpaun rps nlodrcsrp a.rluFd ruop nu FJorJEc pprpuelds o -
lnAB B e.rec 'ureloqog InI e gcr8o1oa1 eriurrour psuoruruJ o alse ptuJn A
urp Blssacv 'uFIp Irxo un uc e.ra8u.r1e.r a.rdsap acrlsquqec alasJns urp I
e16asdr1 ga p1de3 Arsnlrur 'rnlnpxe eiuaFredxe 16 guvrrp ua.ra8u.r1a.r
I
arlurp $p?IuUB alesndnsa.rd ardsep apriepcads lgrop Fqrzneld ruur t
1lnrrr a?sa cgosoo+ nruoruop ?IBUI rurr lec uJ ata?ot7at ap rnlnldecuoc E
rrracnpor?ul € areluoldxa ep dr1 lsacy .a1us rlrrpup? e elztgl lenr I
runceruo al€llo^zap o pu$ 'paJes ug rn1 eala8unfe ap o+ureuI sndtuoc -
',o7n,7uaj-7p ,D4?S BI BIJnT rnl [B nrJulueruoc pruFd q pzea.rn8g nu a
Eza?urs ep IaJ+s€ O xorJe?uu plolrduc uI ?nzpl rrre runc e6u ,rro;, ure$
uaq AoJ ura$ 'U ep g+Bllo^zap lsoJ e rS aps elesrns ri aprueurqeli a
nc pqeqo.rd lndecu3 E aJBc erirpu.rl 'a.ra8u.r1e.r ap pldaauoc a.rdsap a
pugluJ1 'pcrlo.rgesard arirpe"rl g+Ie o nc',nyn,tuaj-ap,D4tS urp alac ad
prceds ug 'ecr.ruqoz Jolelxal ole ocr+oJgasard egriulncads l€urqruoJ a
'ul.rnT ad gquqord l-npugurJn '1e16'rp.raue8 reur ruouJal uJ .rnlncal u
1
-saru€ uirra.E.reura lu?Inzar Bc eJB rnlngJ Inruauop ug raiuuuai
.rur tolesu.r e e.raS.reds ea plndacuoc alsa mFleqrpq B purra?neJlxa"a.rappc
ua.relnaefe 'rcrv 'Rurztrp Berunl urp cr?oJgose.rd 1n1e.r1s uI col pugle
uc 16 psualeiug u.ra arelncela ap IeJ?sB o 'gcr.reqoz aridecuoc o BI op
puru.rod rrJEJoqBIa p pquqo"rd l€?Inza.r uc'r6n1o;, .ellpuBrun ua.rlpug8 nc
p.rqg8al ur eru.rads aund a.rec 'elerlarpaur 16 garlue er5olorzg ug aJIp '
-ugdsg.r pE;u1 ap sodol rnun rrrJolror 'upurn IruereJc urp leururas m1nl
-BIJalEru B Fsrns usndnsa.rd ep p1e8e1 \B'poABJalrI Ec nes pund un BJ
gseeleiug elsa uur.rads ep Ern+grrd 'sns reru ep 1 plolrdec uI lrnpugr
LLz rvlouowlud rnvu IS vNvlc[dvs \flTvgvc
278 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

pentru sefira Yesod, simbolul divin falic, care ajunge la Sion, sau
Neqqudat Sion, ,,in punctul Sion", un termen recurent care in formele
zoharice Ei in formele ulterioare ale Cabalei inseamni locul din uter
unde ejaculeazd falusul. Dupi pirerea mea, avem aici o reverberalie
cabalistici tardivd a mitului lui Adam vdrsAndu-gi sdmAnla gi a lui
Lilith care genereazi demoni, pe care l-am vizut mai sus in capitolul L
si in contextul naqterii intdiului niscut, demonic, al lui Adam.
Din nou, aqa cum am propus supra, in capitolul 1, in teosofra antro-
pomorfl din Sifra'di-leni'uta'qi din compoziliile 'Idra' putem discerne
deja o legdturi impliciti intre emergenla rdului gi pozilia spate in
spate a fiinlei androgine suprasefirotice, conceputS. ca ejaculAnd -
intr-o manierd care amintegte de situalia criticd a lui Adam timp de
130 de ani, potrivit midraEului -, iar corijarea gregelii lui a fost
conceputi ca o intoarcere fali in fali a celor doui entiti{i distincte
sexual, dupi dihotomie. Luria, care era in mod deosebit ataqat de
aceste compozilii zoharice, a elaborat si dezvoltat acest punct de
vedere, care a devenit mai central in viziunea sa despre lume decAt
era in Zohar, un punct de vedere care implici rolul deosebit al spermei,
al naEterii qi creqterii unor figuri antropice, ca Ze'ir 'Anppin, in scrie-
rile sale. Se pare ci acest lucru este foarte important intr-o serie de
discu{ii existente in lucrarea lui R. Nathan $apira din Ierusalim
Mahabberet ha-Kodeg, unde puterile malefice create din shmdnla lui
Adam sunt descrise ca fiind recurente gi in alte generalii, ca nigte
forme de picat originar. Nu voi mai da aici, in acest sens, decdt un
singur exemplu:

Rabinul Hayyim Vital [...] iat6, se qtie cd primul Adam genera demoni
gi spiritele malefice care vin de la om, timp de 130 de ani cAt a stat
separat de solia sa. lnsi toate aceste spirite lruhinl sunt scAnteile sfinte,
dar ele s-au invegmAntat in cochilii, iar uneori acestea sunt mai mari
decAt celelalte suflete, a$a cum se spune despre cele zece picituri care
au fost vdrsate de Iosif in van, deoarece picdturile care ies numai prin
birbat sunt superioare celor care ies prin actul sexual al bdrbatului cu
femeia, cdci primele sunt numai rezultatul dorinfei bdrbatului, care [gene-
rcaz|) un suflet mare. Iatd, se cuvine sd amendlm toate acele scAntei
care au fost generate de Adam in timpul celor 130 de ani, cici ele sunt
suflete superioare inveqmAntate in cochiliil76.

Aici cabalistul mizeazd pe o alti ambivalenli interesanti: chiar

daci sdmdnta vdrsatd in van a intrat in cochilii, sufletele produse
in afara actului sexual real cu o femeie, din dorinfd, confin suflete
superioare celor generate de dorinla pentru o femeie. lntr-un fel,
acesta este un rezultat pozitiv al unui act considerat a fi un pdcat.
ln termeni generali, se pare cd materialul seminal, divin qi uman,
este conceput ca partea esenlialh care necesiti vase adecvate, in
Eur8Brur B ap rJnpou Bc alndacuot luns - alal€cpd - aFnlrJ elrricrpJolur
rA - eiurgcod rulsou Inzuc uI - alunlunlr.r gc 1n1de3 a?sa FIBropuI
e1 snd g aluod nu 'eelsace aleol nc 'ac BaeJ JBO '8/rper8ololeqsa
a.
arfeagruruas o oJ€ arec 'eu€uo BI BalacJ"olul 16 rlSrpqec ru1uad pugrr
-ruasul FlIrJn urp elseote ',,a.racJeo1ur" 16 ,,eiurgcod" :aleot.ralue esJns
olpur u3 rursg8 II urnc e|e'nan|ag rnlnlrluelsqns IB suas Flqnp BI ap €
e16eu.rod ec o?urlnc ep col un urale rcre 'lquqo.rd reur [aC 'JEIJ rJ € ap J
alrudep alsa alnpJard alagns r€ rrndroa alaau alrn?r?sa.r luns aruc u!
ppour 'ersatr41 rnl rrJrual eenqg.r8 ru1uad pJBsocau ec g8"re1 p.ruas ad
gleur8eun ereol€A o 'uiurgcod ptlpul as r6eg 'Brsetr\I rnl lrrrual upeod
apfticsap BA leurruos rnlnlerJoleru rlJrsorl plau ur"rd asrulsrp rrJnltruls
ericmlsuocal reurnu pc erieuugu alsa sns rutu aleluazard apirperl
uI Flu€saJa?ur reru JeIriC 'pluurruas €rsrlua ap lesradsrp g e leur8 r
-Brur alsa 'elegns ep JoAJazaJ also oJBJ ',,1ndJoJ" JnF plwnu porutq€J U
e
ezelsodr rcru 'qrurqcs tJI'uolupn$ tunpy, rnlnlselal u e;.rourodorlue
rFnlcnJls uara8reds g8ugl ed 'acrdorlue rJnlcruls raun € aJ€Jqruaru I
-zop o ua psualeiug g aleod a.rue 'ecrlerurads rarsradsrp ruarJcsop B 16
1
eiuazard alsa BrJnT rn1 eprirper? uI crsuJcursorpr r6n1o1 a?se ac tl
'rusruBrJnl
"aaC uI
el6asg8 as runc e6e 'crlrur "redr1 rnlsac€ B eunrsJal Eluangur reru eac
eleod 16 p?BJoqele reru uec glu8ngpe psul rnqeJl JE aJBc e1 'rrrulocurl L
acruA ap agu.r8ouour plrreurcsuJ o-rlu! nrlelap uJ a?€zrleue lsoJ n€ e
lrru rnlseJ€ eI€ eluBrJEA elas€oJarunN 'lBJquauzop hBrpJourFd uol
qcsualaln rnun JoIaJBInpgru nJ rode .rer 'earurqtuatu I
"aJrnlr?suoJoJ u
-zep fuc ocBJ €-ap nB oJBJ 'un11nc elln(u rBlu uI elualsrxa 'acruq"re
e
ep Flsep ala arlurp alaun 'p8rel prucs ad elrpugdsg.r r:npnpr t6
-;
rJnlrru ap auas p8unl o ap pqer8ap IBru csalunuB e1g '1o1tduc rnlsaae
'l
plndaaug B1 'sns ruru lnzpl E-s Iunc gdnp 'Fto1p?acJal rrun laJoplsuot
1
nB urnc ele '76V1 u1 uruedg urp JoIreJAa earezpdxa e1 ariaua.r oarr'
a
rcru luns nu l.rop8rla.r prJolsr uI rou ?uns nu aldrr aps JoloJulnpgru
B a.rrnlrlsuoJa.r ap psaco.rd rB lerprourud rnlnuro u elerirut rrJnlJruls
eara8reds uud .ropalugts Ealeunuesrp ardsap BIJnT tnl alrFoa;,
'69T '69 '99 a1a1ou 1
ap lezrl crlsrleqeJ IBrJalBrrI InlEuBA ug parldurr ElsIXa aluod rup 'anu
elncsounc rSnsug €IJnT rnl eIE elualsrxa olagal uI E?corrp BJarrIBIu
o-J?uI laluournJop a?sa nu 'ara8ellatard gatlalodt ap pE rnun Inrput
u! Ieurruas rnlnlerJaleru ua.rrsoJr ardsap eunrzrl o BlJeIleJ eelnd ru
eruc '1nqe; uql 1nI agrfrpe"rl ug luaza.rd alsa Iunc e6e 'Jeur8r.ro Faal
-seuru pc zarurlqns ps amqeJl reg 'nudordur co1 un-Jlu! es e giruazatd
rA uipyur,rrp B a.recolsrp uc esalaiul g lod aullrp Jolralugas E aJeppc
ap pldacuoc rA 1gc 'ouezuol aO Inl lnluaru8e.rg 1g1e '1deg aq 'e1r6a.r8 I
rr.rgseld nes rrJpeolsrp IB ?taJa uc a.rede oJBc InpJ ardsap ',,a.racnpoJ1u1"
ug gleuoriuaru 'egr1e>1lp Jaso1 'U InI ralroal e a.rar.rdord€ p?rurnue
o rcre gtslxtr '1r6ar8 col un-JluJ raiururas eiuazard ap lerauaS alsa
InFJ rJelunulle 'serr ap laJls" un ldarp pugfn1s erios .ropuarreo Inz€a
6LZ IVICUONIUd'InYU IS YNVIOS.{VS VTVAVC
280 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAI,

atAt disolulia structurilor teosofice, dislocarea si ciderea, cdt ;i restau-

rarea lor.
Harta domeniului divin gi dinamica acestuia sunt, in mare mdsuri,
imaginate de cabaliqti prin intermediul unor subiecte ritualiste sau
al unor picate. intr-o astfel de schemh, atAt picatul uman, cAt ;i cel
divin sunt legate de emergenla riului, in cazul nostru, abaterea riiuali
ce const[ in pierderea materialului seminal a devenit un simbol impor-
tant pentru modul in care apare rbul, mai central decAt speculatiile
metafizice referitoare la natura rdului. Accentul pus pe ceea ce este
important pentru un cabalisb are legdturd cu nevoia de a pune la
indoiald unele inlelegeri ale Cabalei ca tratdnd despre anatomia cor-
pului urnan, inclusiv falusul, gi de a acorda mai muith atenlie frzio-
logiei sale, aqa cum arn rnentionat supra, in capitolul 1, luAnd in
considerare ceea ce au de spus cabaligtii, dar qi mai mult ceea ce ar
vrea si descopere cercetitorii. Intr-adevdr, intr-un pasaj important
al lui R. Mosh6 Cordovero qi reiterat la R. Isaiah llorowitz, rnaterialul
seminal este in{eles ca incluzd.nd deopotrivd aspecte pure qi impure,
care sunt separate in timpul procesului de inseminare qi naqterelTe.
Preocuparea modernisti pentru persoan[, care are legituri cu
acest accent anatomic qi cu chutarea autoperfeclion{rii, autorizeazi
chestionarea unor texte ale ciror orientdri sunt total diferite qi bazate
pe un tip perfonnativ de religie, etnocentric, care graviteazi in jurul
a ceea ce eu am nurnit corpul performativ. Spre deosebire de tipurile
speculative de inlelegere a Cabalei, incepAnd cu cartea lui Adolphe
Franck din 1843, unde Cabala este prezentati de-a dreptul ca ,,filosofia
religioasd." a evreilor, gi culmindnd cu Gershom Scholem - ambii
influenfali de modul lui Johannes Reuchlin de a aborda Cabala, care
trateazl, credinla in Cabali mai nrult ca pe o teologie sistematici
decdt ca pe o tradi$ie experiential[ - sau cu mai recenta supraacentuare
a corpului, eu propun, aga cum am menlionat mai sus, sd considerS.m
cd centralitatea corpului per ormativ personal, inclusiv inseminator
al femeii, trebuie in{eleasd in categorii mai largi de organisme active:
familie, grup, nenrn si antropomorfisrn cabalistic.
Inlelegerea eshatologich a repardrii picatelor sexuale poate explica
emergenla - din nou in Cabala lui Luria - a aqa-numitei Tiqqun
$ouauirn qi a ceea ee se numegte ,,reparafia generald", ha-tiqqun
ha-kelali, arntrele avAnd tle-a face cu repararea gre;elilor legate de
pdcate sexuale" Dupd p[rerea rnea, faptul insugi cd ritualurile au fost
articula*e in scopul reparirii unor pdcate legate de irosirea mate-
rialului seminal este un ind.iciu puternic al temelor legate de mate-
rialul serninal. in aces*t context, puten inlelege mai bine anumite
relzrtdri despre Luria, care ar fi perrnis intrelinerea unor raporturi
sexuale cu solia chiar in perioarlele in care ea nu putea concepe, in
pofida faptului cd el iusuqi.- dupd curn se spune - nu o frcea. Aceste
raporturi corespund exact unei anumite forme de instructiuni existente
InusruBrJnl(Inur^rp nc lc8luoc rnun rrig?rlrqrsod BarBzrluar?srroc Ea uI
pugzgl 'asuorErlar rrigp,rr'trce u aJuJgisualur ri orulalaece c, ua aurnue 16
'ecrlsrtu na Falair:g aJBc uI BrorrJurrr u1 'eiua1ua. Jolsece aa.luz11uar16
-uoc uud 'pseot5rla.r eieu q alulrstrilur ap snlc{ un gqu.r8ap retu
1gc 'paruersaur piua.rsalJoJa o +gle nu RzBaaJr 'pFrnT rn1 1rrrl.rlod pseal
-efu3 elsa runc u€;e 'agrnlunlrr nc aar8ololeqsa rolaiualul poJarcosy
'qo$.rnaX olap^rlJE o Jol BapBoru urrd pugru.roy.red
ec rindacuoc luns 'u"ro11e elaurnu u3 eiuFa;ns 'grutog p?rrunuu o-Jlur
'r6-npugurnsu 'rfp1.ro1ac a1a1u;grtr ru1rrad pqeqord ruru loc 'lFrnur nu
a.rue rrirtrpqr.rdalq 'olcDrlsqD ul erielncads o ed tsc lgaap 'luepodun
lueur8e.g lsece salaiul ap pp au urno u6u 'arrorpr'1oe arrepunru .ropunrice
eara8alaiul ru1uad rupec un arl el pqe.l8ap reru rnInBJ eaurSuo ardsap
eprinesrp ze1a.rd.ra1ur ps rJop 6*9 '1re lsa)€ ap apurderp Je eJ E?ruursaru
a.re.rpdurncspJ oeJA arclsep lugAni) rrnrorrr Blsrxe nu luaru8er; luuruas-ug
lsocu uI "lep to1 1ncol BI Jolrolugcs €arprnulsal g e leur8eurr elsa ngs
Inlqurusuu ur cseroJla rnlnlenlF lndoas gJ zarurlqns gs ru-rialrur.ra4
'.rtr|"'l ??r!4aL [rnl Bownl] urp 'I11qcoc
urp rarua{ugs apa?ugcs gcrpr.r rS rrreceJ eaurnl urp rarl re 'eun1 ulseace
u! roru pugc :{da.rp rolac rolologns ea.rrcolft'.u ur.rcl 1a3 e1 16 'ounq elde;
rA aunrcp5n.r uud urglcerm Es '[?ncFJ ep] augurqr ou u1s€ ltsruco? '.r13 'a1o
u3 rAn1o1 setugr ne aruafugs ap oirolirgcs 'rac Bl l€itqul e-s rS r"rnnprze;r
ap glefg*nc lsoJ € €uurrl gc rnlnlrlu; epgod trg 'rg 'roptlrqcoc airurrEppr
llJpsgr nE alo urp rer 'sof ug 'apeds osBA a?soJe ul lnzpo nB ala rS ase,r
uI ?cu! ssrugJ ne eruafugs op rol{lgls eloun eolsoce oleo? nc rA '.ro1 1nco1
e1 tec e1 1uf1gu1 ne-s olrurunl pJ FuutuasuE l?lse 'r{rcrturu lsog nr rlRa.1
:aJBOIBZIUOUTJ? rBru AJSp.rOqB o tururnu FS
undord na aJ Beec e?sa B?sB '.rg 'aprpqcor nJ IJB?uoJ un 'priuaEuul
'p1epo1o1 pcrldurl rJnIBnlrJ alsace 'unbbTl aJ Esrrasep aunrzyr 'prp
-rourrrd rnlnsaeord InJpec uI snJlsrp 'ul.,llp 1n-sodotqruD rnJ?suoJal B
ru1ued JoI EaJBAaIe ri nlqaoc ap Jolra?ugJs EaJecrJrJnd alsa JollJnpnlu
1u ledtcuFd lndoas 16ap '1ag1sy 'aIO urp eserlxa luns nerurue al area
apalnd eJ aruaJl ap 'pruJn urp pro+soce rua8nrlsrp IJap rS nlrqaoc urp
Jolalugcs IIJpcIpF pl€urlsap alsa q6aror,ta rrnlunl-rJ ep pue8 eBEoJ?u! Ft
uzalodr olsa ouarJnl raIBqEJ crlsrJailJu.rec gsul 'rBrpuBrT-I ap .ropna6ap
rFrgredas Bruel BI aSJnJaJ 1a rS rcgc 'rrecgund ap IaJ?sB raun eiuel
-rodurl arrJscsrp rualnd oJa^opJoC rnl alrroucs urp FJU! ouaur eara.rgd
gdnq 'ecugru B ep JrlunlrJ rnlndrl 1nrper ug 'gue;rq urp .rolFna6ap
rue{grnc eiuupodrur '"InFl rA pralseury" ug 'sns reur lnz?A urv
'lnlenlrr parldxe arBJ lec alsa Inlru
Iptrrcol 1ec '1npru geridxa F?Ir lg?B nu (zBJ lsocB uI urind 1ag 'gzeau
-olznJ IEar Iunxes Inluauu+Joduroc rS alrJnraJrqo 'InlTru ror17 'lunxos
rusrleJsu ap e^rlucgruues aurroJ lrrurad eard nu acrlsrluqB, agJnluJa?rl
gc 1n1dug:FrnpueJ aleladar rr3 Irr.rnsuJ na lura8ns ruu aa vaoJ gzvoJ
-oqoroc 16 'oranop.roC gqsory 'U 1nI I€ *srrDqoz BI InrJ€luauoa u5 efap
r8z Tvrouohrlud Tnvu Is vNvlog.{vs vTvgvc
qpq*
282 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

poate fi defrnit ca mistic183. Pe de alt[ parte, legitura strdnsi intre

Cabala si Halakha, deopotrivi in viala gi in gAndirea lui Luria, este
un motiv aI impactului Cabalei sale18a.
Dintr-un alt punct de vedere, asocierea, rispdnditi pe scari larg6,
dintre rdu gi impuritate, in m5.sura in care cea din urmd devine
aproape sinonim5. cu primul, presupune un rol ritual in performarea
ritualului menit s[ purifice purul de impur, aceasta incluzdnd, dupi
cum am vdzat mai sus, actul de a mAnca, pe de o parte, Ei ritualurile
rectificbrii picatelor sexuale, pe de alti parte.

o obliterare filosofic[ a rdului primordial

1n lurianism
Diferitele forme de discu{ii luriene despre originea rdului menlionate
mai sus se bazeazd, pe diverse concepte de amestec, perfecliune gi
perfectibilitate, f5.r5. si recurgd la aparatul filosofic al conceptelor pe
care le-am vhzut inainte, in capitolul 3. TotuEi, existenta acestor tradilii
filosofice, care au inceput in primele faze ale Cabalei si au continuat
pAnd la sfArEitul secolului al XV-lea - in scrierile lui R. Yehuda Hayyat,
de exemplu, aga cum s-a v5.zut in capitolul 4 -, a deschis posibilitatea
ca tradiliile luriene sh fre interpretate in conformitate cu tradiliile ante-
rioare, practic cu cele geroneze. Dar asta nu s-a fdcut Ia Safed, ci de
citre un cabalist cu o puternici inclinalie speculativS., care a studiat
la sfdrgitul secolului al XVI-lea in nordul Italiei: R. Yosef $lomo Rofe'
I
del Medigo, cunoscut sub acronimul Iagar din Candia. El s-a mutat
mai tArziu in Europa Central5 qi a oferit o versiune hibride a Cabalei I

Iui Luria, recurgAnd in principiu la tradilii sarugiene, care sunt pline t

de terminologie filosofici., incepdnd cu presocraticii si termin6.nd cu i
(
gAnditorii activi la sfdrEitul secolului al XVI-1ea185. Acest tip special
de receptare filosofrcl a lurianismului este paralel cu un alt contem- f.

poran, R. Abraham Cohen Herrera, care a oferit o sintezi mai specifici I

(
intre versiunea sarugiand a lurianismului qi tradiliile neoplatoniciene
din frlosofia RenaEterii italienel86. Ambii gdnditori au subscris la '!

conceptul de Dumnezeu perfect, firi a fr totuqi gata sd continue acele

aspecte ale concepliilor luriene care admiteau necesitatea riului in I
aceasti totalitaje perfecth, ci obliterdndu-i prezenla in cel mai inalt
domeniu divin. InlelegAnd proiectele acestor doi cabaliqti, vom inlelege
probabil mai bine gi cdteva aspecte ale Cabalei safediene: cabaliqtii
lurieni din acest orag nu au vrut, pesemne, sd atenueze rolul rdului I

primordial, nici chiar intr-o perioadd in care neoplatonismul, care nu (

putea sd subscrie la o astfel de viziune, i;i exercita domnia supremi (

in RenaEterea italian[ qi in Cabala creEtind. (

Cu alte cuvinte, aspectele mitice ale lurianismului, existente in toate (

variantele lui, in special teoriile retragerii qi rdului, au fost atenuate (

olrurnuu uJ JBAopB-JluI urrsgF o aJ€c ed ariecrldxe ,7o71ttua{ Ba ?nc
-sounc 'acrursoc JolrJnlarc p sacord rnun InJpec uJ JoIrunI ee.re8n.rlsrp
uagldxa u ap.rogl6rluqBc EarBJJaau3 a8urdsa.r 1a ,e,repunlly .s'rrolppr{coc
reiua8rarua Inlr?oru elsa arinlosrp B?sBocB ter ,nttt1ay u1'flsrxa a"rec
a.ra?rl ap ropieurqruoc urinlosrp lgcap l1nur reru alsa nu In?uoruruola
gc 'En.reg IoBrsJ rnl BIBq€C ap gleiuangur Erarueru o-r?uI ,pugluaur
-n8re tolase,r maS.reds e a.rulerdra+ui p?le o 16 prago oFrpary 1aq
'761lBfueur lrE rnun
IB
reap 'aur,up rrrrpug8 rrJBJluacuoc IE ?BlInzeJ Bc -
eor*Jollunl InlBnIE..
1da"rp esealaiuJ - a7h1 rc1ace e 16 rrrunl BarEeJ' n.rluad prrl. rnlnri
-uds eriuede pcqdxa o8ryal4 1aq ,arincsrp FIIB o-rlul .rnlnpr rariFude
B FCrlJBr{lEC-uOu eJBpJoqe o 'rcru 16 'guureasu3 ea u5ec 'rur"FuTrrlp eli
-ua+ur" uW - lsrleqec rnlsecu prrl,rlod - luldruglur e-s ,sns rer.u lBlncsrp
q{BJETDIBg m1 pluaur3u.r; uJ 16 1nzg,r uru runc BSB ,rc ,uyrlp Inusru
-Baeru u3 eunricagep o alsa nu elsEeJB ,nou urq .r'rJolrJnleaJc
InsoloJ
ug 'a.ra8e.r1a.r ep oluruug acru.relnd rrununl e g,usar8ord erecaunlug ec
srJcsep alse rarieuutua 1nlce apun 'oFac r6eeece urp arinasrp BllE o-JluI
rS glueprr'a alsa rr.re8er?a.r B puercruoleld arela.rdralur ap giurpuel
p?seacv 'pluapuadapur ar8ololuo a?Blrlue o ad ec nu JBr ,eunrferlr.rd o ad
uc gqer8ap ruur l-npurlrcsep 'so[ rJrB ezean?.rs p 16 glsalac €reJs urp
InpJ
pufiurla erec 'Buercruoluldoau erele.rd.ralur o alse ElsBaoB iauaq DloN
Inroqrl FqIB ps or'c rrnr'erc ors*e Fs rnr^ B nazeuurno *St#;j$t,j:j
sI rrurrrrnl eo.ruflgug Fcrpe 'eurq ap eeunrie,rrrd A 1tt1tu ?gcop llnur ruru
cnuru alsa nu oJBJ 'o{unl uI rnlngJ uiuelsrxe ?uns aJBc ,apgqcoc olearc
lsoJ nB €o urp rer 'purlrp eriuelur op l€p lsor un a.re [rolos€^] eo,re8reds
ec urisns area
'qirpqec ep surdser alsa aJopol ap nps lnlcund gc a16esl.'nppu FurquJ
'rody 'urraculd r-ac uaaa eFep ea pdnp Bzeolnuu al aJEJ ad rig5pqrsod
a?IJaJIp gzearoldxe rS aricnrlsuoa pllrunue o gcgruuld eJ€c rnlnJ.cel
-rt{JB BaJrpug8 ulp Jololuaturuala InJpuc uI o+EUE pcrpu ,,,o1un1ca1a1ur,,
e?ueurruale 1da.rp eFnl BI rolasul rue8.ruds p 1ec ad 16 1gc ,asn.rlsrp
rolrrrrnl p cr6erprru plrur ?gle gzeaqatd.rcqur o8rpall lap Jaso1 .U
'ssrozalurs rolsace uiua8reue €I ?1nur lpqlJl
-uoc E Bruolod ug 16 rarp11 InpJou uI Fcrlsrpue8edo.rd alelrlrlru rnJpc
e '8mug IaBrsI 'U ngs lnlodrcsrp n.rluad urfnd reur lpur psul ,1nqu;
uqr Jasol 'U ngs plodrcsrp n.rlued nes r6nsug BIJnT mluad ezr"rd.rns
arutu o eleod 1so.;t lI r€ Fcgosolg e.reldeceJ op pow erule ulf .nrpnls
rnlnluazard InJpBc apuacsueJl epraua8 giurpual Flspace gsug ,rnlnur
-sluerJnl op alcedse a1p 16 lelcaJe B oJBO ,3.re1 reru uauoual un-JluJ
pz€aJpecuJ es E+sEerV '/sruurpeJus rnlnuolsrs IB laBJ?sqE qnuriuoc
psndnsard ap gqedap reru lgc 'lTilper+ Jolece ale elsrlenll.r rA e.,rr1eur
-roJ:rad olalcadsu ap ?g+u nu eludncoa.rd arielsuerl o ,arieyncads o ep
88U TVIOUOI^IIUd TOYU IS YNVICS.{VS VTVSYC
*i*F$.,,s4F,
284 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

gcoli de Cabala, Ei remarc[ - in mod absolut corect - c[ aceasta nu

este abordarea lui Luria1e6. in altd parte, el igi mirturisegte credinla
ci lumea a fost creat[ ex nihilo: me:ayin u-me-lte'eder - ata cum
credeau gi

cei care calci pe urmele lui Ilhak Luria, binecuvAntati sd-i fie memoria,
[qi carei cred ci la inceputul creafiei lui ShYreT totul era in esenla Lui,
binecuvAntat fie El, dar era Tohu ua-Voha, gi intuneric indistinctles.

Dac5. aceasta este o mirturisire bona fide a convingerii sale sau

nu, rimAne o chestiune deschisi, dar descrierea pe care o face adep-
lilor lui Luria pare a fi destul de adecvatd.
Pe scurt, pe de o parte Del Medigo revine la formele preluriene
de Cabala, cum ar fi Cabala unor R. Azriel din Gerona, R. Yosef
Agkenazi, R. Yehuda Ilayyat gi R. Meir ibn Gabbai, care au profitat
de conceptualizhrile filosofrce, in pofida opoziliei lor fa!6 de filosofie -
pe care am vizut-o mai sus in capitolele 3 qi 4 gi care este menlionatd
explicit de ultimul cabalist -, iar pe de alti parte Del Medigo adopti
anumite moduri de gAndire neoplatoniciene Ei atomiste din contextul
Renaqterii italiene, pentru a oferi o interpretare care evitd existenla
rdului ca entitate prezenti in lumea celest5, Ei refuzi si accepte teo-
ria catharsisului gi spargerea vaselor ca pe un eveniment de crizi.
La curent cu viziunea lurianl potrivit clreia retragerea inseamni
judecat5, el o atenueaz5, presupundnd cd un corp care ocup5. un
spaliu neagi prezenla acolo a divinitilii, iar acest fapt nu ar trebui
considerat ca ,judecati"lee, adicd o altd formi de a pretinde ci riul -
judecata - este numai privaliunea de bine. Pe scurt, Del Medigo
adopti o viziune excluzivi a perfecliunii divinitilii. Ca o persoan5.
profund influenlati de consideraliile frlosofice, el crede cd nu e loc
pentru riul primordial qi pentru perfectibilitatea divini.
Modul de gAndire dominant zoharic, profund cufundat intr-o viziune
miticd despre lume gi incercAnd si ofere, la sfArgitul secolului al Xl[-lea,
o alternativd la viziunea filosoficd despre lume, a reverberat in gdn-
direa lui Luria care l-a amplificat, iar una sau mai multe generalii
de speculalii filosofice dupd moartea lui l-au interpretat qi au atenuat
acele eruplii mitice existente in invlliturile sale.

CAteva observalii finale

Permiteli-mi s[ subliniez ci toli cabaligtii de mai sus gi-au prezentat
speculaliile despre precedenla riului in cadrul unor speculalii siste-
mice mai largi, in care straturi presefrrotice, structuri ierarhice, opo-
zilii Ei elemente binare jucau rolul principal, in timp ce alte forme
de speculalii, precum cele istoriosofice, lipsesc din scrierile cabalistice.
luns €alsaDE '9JP-l .rul 'al;r u! al'-rsJsrxa arrr^r.p Jotrr3lr{B3s Ea'}utrIR?IA
EZBAJOIBp r*I OlrrFrl)o3 'ralrrJn Pw;rn *T 'pl^lpul lnunue un orrrlugq r:s
leurlsop':iezrleuosreri ursrtto8ulu€ un pJgJ rs,rr:pricung re iieztleuosrad
r"rauuo;.rad aJBJ Bzeorroricu.n; aJec "lsapoul ura?sls ep Etu.roJ Eltrunua
o-rlurp aXrurl ee,; a1g 'aseorillllu nes a?rruJlrolecar luns nu 'upqu3 ug
asalaiuS Suns runl eie 'rn1ng"r ii1uolnd 'r.0.,acrlsrlnquc nincstp elaseor
-arunu tr1 a1$asg8 os 'pu'luturou gqnrFap reur psror8rlar grn8g o AIIaP
poru uI giuruaue aJE) 'r1r?J ap g^r?ce pluJoJ o nas ?Ezrlriuosrad dr1 un
eJBc uJ zvc un garpu 'aaruel€s irus aseonJlsuour 'acrloqerp 'aaruourep
Er asrJcsap g 1od area rriunlrs a?xal elsacB uJ auJacsrp uralnd rJoeJBJ
ruunN 'puu{un giurg g11e acrro op giu; nus lsrlaqui ap pieg .ropr1
-rqcor e glsruo8elue lulnJr{ aulpn}r?B o 'urarpeges ulErpquc ap asnpo.rd
rJarJas alasuorrrurnlol uI 'u1ca1ap aleod as r;oaJBJ J€oO 'pu€rpoJus
uleqE3 orn?IXsuor oJEi gJnlBraltl Blss^ uI JEtr{J tolllllqJoJ llnqlJle
rnInIoJ ualelr,rrsed alsa luude.r; ap llqasoap auu a.red as rtu ac saac
'argrcads JoI allrulueuo stuJoJop B ap
eiurpual nB rLrolplacJea aJBa n"rluad Innrloru a?sa Blsace ler 'grlseou
erSogodorXuu no atu.ro3rro) luns mr Jo[ ayuirlacuo3 'a^zcr.lolsr R?BlIraLro
prrJapour a?urru o ra Btr ap ptdual3e ac saeJ ap olrraJrp luns ro1116r1eqec
apl8olorxu pc ursa;dur psul 'pa;ug urp Im:luoo ug gugc{ praads ug rS ueru
-o16 puadurl u.t gugd 'erp11 uFrd 'pro1E ap €trr3v urp apurlul os aret
'a1sea ap lglB iJnluJol.rl roun B pArl"lnruu] BJn?Ja.I 'ri.lprl a1p uJ nES
paJ€S ui alollu ap aleun nu nus aluiial 'e1eqe3 ap €?Bsaralur aueosrad
ap ruas r8nnl roun trrnqrJle 'lsrFoloqtstl uo{uor,ral rnun aza}odr ulrd
?uAJapB poru uX psuala{rr.g g aleod nu n.rezlndxa eiuasqy 'r'zacuo}st
aiunFly rS acrSolo3uo alliqluepod a.l1ug rltsoJEJ al ro aruJ ac{ apunrxauoc
uB sns rctu ?B1EJB uru urnJ ete 'p.reus D"t"tolt;tt! ap ?1ntu IBuI ?lnl'u
riudnroard FulrJ'oozq?uoza"rd uuolsr n-r1uad saJalur urinrl apeo; lnAB nB
r16rtrequa €iJllrrrp rilnru l*ur ral qc p?B.rE auarpaJ€s eJr:ISrtrRqBc Jolo?xa? B
g1uale BJnxJal'ruezlndxa Ba:lurerrrp EIBqBO ap alaruJoJ nc ariu"redruoc u3
rcr"rolsuradrq 1de.rp pa;ug urp n1i;rpqer od r-n1:ur,u*tl ec gsrJJsap g aluod
arer rtl tro?gxaaral r6o.;rarunir ap gluldopu ?soJ B aJBs 'uraloqag rn1
rt.rqpJoqu ;eJSuoJ 'prr.rolsrodrr{ aurpnlr'}E o-?rulnu ure a.rec ad a.ruproqu
o 'auerlsl ru1uad saJa?ilr op gsdri o ad aJ ag 'ocuolsr apurpnlrsprl €I
rJa.Ier as u ap znJal un artr m aiJ pg^ o gs '1:pduc rnlsaee .,uoracnpo.r1u1"
ug rA snds uru {unc u*u '8eie no oosouna aI aJEa ed alrluu-ra11e olos
-Ja^rp irrp JBp 'Fnlal o?inut rprrr rrl 'rn5rsap 'gsualoiul g aluod rrfnosrp
uauaruase ,rorrn uiuasqv "?Illqels nu-s r* sunfe ne ra aJuc uI untol
alrou uJ sl{ulg}rr! aelruou{,)cs rJo atrBlaos alaualqo"td nJ nES '1utu.rn
n?-al aJuc rop.rguuBa.rad apurpnlrsrJrA nt ri erluBnpo6 r* eruudg urp
Jol[aJAo earuzlndxa nc qrarldun Jerr.{c renr 'Batu uaroJud gc{np 'rA lrcrldxe
p?plcauo) E?BpoarA lso.I u-u paJBS uI ngr ardsap ninosrp ollulalor
aJlurp RunnrN '?uincr?Ju n€-ol aJBc od rnpg.r Jolrrroal E areltaga.r o
ed ec glerpatur Er.rolsr p8ealaiu3 -BS lelJaau3 u nu 'r.rcrlg?acJac T|IE op
oJ€:IrJ 'u11e aruarro n€s 'sns rr;n-r ap aliJg?€Jl aJlurp Brrnrcru '16n1o;,
98e 'ivr{ruot\rlud -{nvu ts vNv'Ics.{vs v'Ivr{vc
'+= t?' .-**
286 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

incapabile si aclioneze sau chiar sd existe. De asemenea, structura

sistemului sefirotic este o replici la structura divin[: o decadd care
este descris5. in termeni antropomorfi ca 'Adam Beli'al, dupd cum
am vlzut in capitolul 2 de rnai sus. Cochiliile sunt imaginate mai
mult ca un factor reactiv, care profiti de picatele umane sau chiar
de cele generate de ele insele. In mod curios, recursul masiv la concepte
personale in Cabala lui Luria, mai mult decAt oricind in istoria
Cabalei de mai inainte, nu s-a repercutat asupra unei viziuni perso-
nalizate a puterilor riului.
Din cAte gtiu eu, apariliile unor puteri demonice intr-o manieri
personalizatb nu joacd un rol semnificativ in economia tratbrilor rdului,
iar mai periculoase sunt cazurile de posedare de cdtre suflete umane
care revin in corpul altcuiva, ca o formi de pedeapsi. Nu sunt la
curent cu vreo disculie in care riul si aibd un chip personalizat.
Puterile concepute drept cochilii sau aparenle sunt mai mult con-
structe abstracte, care reflecti structura insigi a sistemului sfdnt,
structurd antropomorfS care a fost considerat[ utili in inspirarea
unui mod de viafi, in elucidarea dilemelor din textele biblice, incom-
parabil mai mult decAt in a face fald realitililor istorice specifice ale
prezentului. Le lipseqte vivacitatea puterilor demonice din viala spiri-
tual5, aEa cum este descrisd in numeroase scrieri din mistica cregtind,
iar eu ag spune din creqtinism in general. Chiar atunci cAnd gdsim
o anumitS. formi de traducere a polaritilii metafizice dintre bine qi
riu in termeni mai personalizali, opozifia dintre ei pare a fr mai pulin
stringent[. Cu greu ne putem imagina aici un tip de dramd ca aceea
f[urit[, de exemplu, in romanul satiric al lui Mihail Bulgakov Maestrul
gi Margareta, in jurul frgurii nhbidiioase a Satanei Ia Moscovaz0a.
Dupi pirerea mea, este greu de compilat, pornind de la sursele caba-
listice, o imagine similari imaginii infricoqitoare pe care un cititor
o gisegte in cdrlile lui Jean Delumeau despre frica in Evul Mediu
gi la inceputul epocii moderne in Europa creqtini. in literatura caba-
listici in ansamblul ei, inclusiv in cea lurianS, existi o anumiti formd
de ,,banalitate a rhului", iar imaginea riului ca maimuli sau umbri,
despre care am discutat mai sus, atestl relativa sa blAnde!e205. Se
pare cd evreilor tradilionali le era mai fricd de mAnia divini decdt de
elaboririle medievale ale reziduurilor unor mituri antice, babiloniene,
zoroastriene sau maniheene. CabaliEtii safedieni erau mult mai pulin
preocupati de conflagralia cosmicd din istorie sau de bdtnliile apoca-
liptice care vor insoli venirea lui Mesia, decdt de participarea lor de
zi ctt zi la drama perfecliondrii lumii qi a lui Dumnezeu, fre prin
unificarea puterilor din lumea divini, fie prin purificarea scdnteilor
cizute in cochilii, in cadrul indeplinirii ritualurilor lor. in misura in
care Iupta interioarl sau psihomahia a intrat in mistica evreiasci,
ea are mult mai pulin de-a face cu polaritatea metafrzicd, cu binele
gi riul, decAt cu sursele care sunt, in esen![, neoplatoniciene2O6.
Jo uorlarauac aql ur slsrl€qq€x UBIIBII pu€ qsru€ds uaa^rlag srolunocug(
(uap1 :VVt-VZg 'dd '(266I '{ro1 'ssard .{1rs.rarrru11 {ro1 . aoN) tr/ot1 ola
anbotng puD acupssrDuaq u1 arnqnC^\aN Uslmaf uo sradDd Imfrassg
r('pa) u€urrap
'Pc
-nu 'g'o uJ
',.099I-08?I '.qul€qqBy ur rusrlEsra^ruO puB rusrrBlncrlred"'lopl 'w 't
'(grr€rqa) ul
'a8a11o3 .{>1sr.,*a1; otttodg u1p .tofarna Darlual JOI
EII-16I 'dd '(fOOt ,rpy 1e;
-$oy,g '1'pe; uoroq 'V u1 '.,a1e1r.rr1earc ri pune.rl ar?ul earezlndxg" 'lepl 'IN 'g
- UU
'II8 'd 'sct7st141 ep
clu'Dlssary'lopl IS IzaL'Lg'd '6 '1o,r, 'toboa tg, 'ore.,r.opro3 rS urncerd '.ggz-6n7'dd -Bi
'otanop.roS ?UsoW 'A 1nl DpqDJ ':1ceg rS iAZZ-e1Z'dd ',,qepqqex crusunT ur uli
s?ur€S ar{t Jo tInC eq;," 'qre.g :(pcrErqo) ,ET-9?,T 'dd '(2002) (SN) tI 'xu?o?/ tau
-DqDW',,FuerpaJes ulEqBC u1 r{darp rolar rolalururou 1n11n3" 'uapl i(prrcr,qa)
992-LSZ'dd '(e002) L 'p^
(qDpqqoy ',,reurgeg 3e1 eereolgqrgs rA uo.re141 e1 ep
leurralad op rolrrnlunlr.r erdnse lnlnrD'qoz efuengul '-EluEJS e1.rec '1ug3s durl as
'1ugys ro1"'ssnH z€og:06I-g9I 'dd'(OOOZ'uapral '11u91 atnt1 np suot?t1at sa1 'F'r
suop sanbtp,{tu arnltrc? ga acuaugdxg '('spa) IaqcslaoC puBIoU rS uolueg 'g
PTL
In€d u! ',,saquro1 sop uorlelrsr^ el ap s€c al :paJ€S q apqqe$ e1 ap luauraddol -e(
-a^?p al rns sollnos socuanuul" 'uolueg 'g InEd '.9, 'u '?,8 '?LZ-ILZ 'dd
NII
lercads u! 'UoS alt Jo uolclstqd'aurg 1691-1pI 'dd '(t66I) V '1or.'tt1dosoytt14
puo yt18noql rlslmaf Jo Toutnop {.{qBIBqqBX IBcrssBIC ur scrlag parcus Jo JO!
uorlsraua1 oql :aalrIEC aq1 go .(1r1cues aql Surra^ocag" 're1pp ser{curd vaL'Z -B(
'ZIZ-66 'dd '(SOOA 'lrorloq 'sse.r4 flrsrearun eude16; tlrasard aql ol
,47
sa?y a1pprytl ayl uo4 swaluoC puD saspJ :utslDpnf u1 uo'tssassod 33.rJdg '1'pay
qsIpIoC '6 uI alualsrxa paJES erdsep rrpnls olosrollp 16 '(t002'erqdlapegq4 ru"
Bai
'ssa.r4 ,{1rs.ra,rrull uuad) ruslopnf utapo741 tyng pltD'slsluoxg'stlnqqtq'splroy\
uaampg'sa.{eq3 'g r(e,rgal '.uo4caJn4-t7as uounH'qtoyipctopnt aqoyunpotu td uti
DloqDJ'uralsurol\ :Atf-ggg 'dd '(OOOZ) g'rg 'lo^ 'srlqy7 sno6t1ag Jo 'lDurnof IS
'r{qeleqqey drnlua3-qluealxrs ur oJIT leapl aql pue ,{1r1uap1 :qeurq{aqs ruI
arll roJ 1orreq3" 'aueqqsrg A uellq r$ i,,quleqqey u€rlsrrqC snsrol sro)turr{J 'Pt
qsr,rrel" 'uapt i7g1-gg'dd '.,.tapuap 'suorsuo?sv"'tuapt igyl-gVl 'dd '(966I) -TJ
I 'Io^ 'UDlDqgl?X '...qBluqqey .{ln1ua3-qluaalxrs o1 qceo.rddy 1ea€olorcog e elr
ro; uouauro8alor4 lsdnorp puu slenpr^rpu1 'dlryqo141 ug" 'taapt i7g1-Vg1 'dd
'sct7sty,g )'tuDlssary llapr '.692-6EZ 'dd '(t002 'eqdlapegq4 'ssa.r4 erue.r1,{suuadJo -IX
flrsre,rru;11 salrolpaluralul prnn?lC '{('spa) Flla1 'C 'ueturapng 'O ul t..qspqqex Ba
drnlue3-qluaalxrs Jo dro1sr11 o^rlc€ralul uB pr€1v\oJ i,(p11 ur paJES '{paJBS 'Jtr
ur {1e11" 'lapl 'W :ZtZ-gOZ 'dd 'gtctotga D)?Js11u ug tuagnd a1o ttplsaJruoq -u
'qrBC :(pcrcrqa) ?u?s'sod '(8002 'urll€sl].ol) ?nry.nqoz lalrotsl oatoldacat utp 'l
a1oltdo3 "tnlnrac Da.ncnlprts op 'ssn11 zeog '.gVZ- LOZ 'dd '(966I 'dueqry 'ssar4
tqpaQ L(spa) ouBqqsrd B{
ANOS) *cautnoT ,c\pl.tory raqlo puD laBqcrtr^I
"cso\scg
'sullloC 'f'f u! ',,rusrcrlsdtr l qshaf ,(rn1ua3-qluaalxrs ur luarsv pnll:rdg pue eu
qleeq 'SurdealA{{ 'uosJlo |U lomg :(FcrBrqa) (166I 'rurlBsn.ral '1o;nssy; oroy 'l
lasoa Tqqng uD.nW :un1ag Jasoa'nqe.fuuag ;rary i111-16 'dd '(ItOZ '{ro^ 1t{oN el
'sse.r4 ,{1rs:arrlufl {ro1 aaN) d1?s.roloqrs plto s1r13tsu7 maN :qDIDqqDX puD
tustcr1s,c141 Ts?maf '1'pa; uqedsuaarc u u! '.,paJBS drn1ua3,o91 ur aJr-I crls{eqqBx
-o
3o dpnlg aqt ol sar{cBorddy .na51" 'Mapl :gL-|, 'dd '7nog aqt to uD|rlstUd
81
'aurg 1919-1gI 'dd'nbana1 puo yilDi to sloog'ra1qce4 :rcT-ttZ'dd '(016I
t{ro1 /.\oN) ltolyrpoll lglmaf ur 7t73noqa
lo sftauaaory puo 's1danro1 'suosrad aJl
uo sdnssg :1us'topnf u salpnts',relqceqcg uoruolos :gg-1'dd'II'lo^'(186I JE
r{rol 'puorssor3; ,Cgt1onytldg qstmaf '('pa) uoarp rnrllrv ug ',,q1euua157 I€
slr pue^raN
IE^r^aU poJES aq;" 'ruapt lotoy ydasoT i{1sa,ro1qra16 'nldu.raxa ep '1zen '1
UI
AJ
aloN €J
LgZ 'I CUONIUd'rnYU rs YNVTOS.{VS V.IVsvC
# ,rr;vu*r*,*
288 ELABORARI CABA],ISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAI,

the Expulsion", in Benjamin R. Gampel (ed.), Crisis and Crcatiuity itr, the
Seplnrdic World (Columbia University Press, New York, 1997), pp. 189-222;
ident, ,,Relig1on, Thought and Attitudes: the Impact of the Expulsion on the
Jews", in Elie Kedourie (ed.), Spain. artd the Jews: the Sepltardi Experience,
1492 and After (Thames and Hudson, Londra, 1992), pp. 123-139; ident,
,,Spanish Kabbalah after the Expulsion", in Haim Beinart (ed.), Moresh.et
Sepharad: The Sephardi Legacy (Ierusalim, 1992), vol. II, pp. 166-178; idem,
Messianic Mystics, pp. 134-138; qi ident.,,,On Mobility, Individuals and Groups";
vezi gi Roland Goetschel, ,,Mystique et messianisme", in Gisel-Kaennel (eds.),
Rdceptions de la CabaLe., pp. 161-171; 9i Garb, ,The Cult of the Saints in
Lurianic Kabbalah", pp. 203-205.
5. Vezi, de exemplu, Scholem, Major Tl'ends, pp.244-247; idern, The Messianic
Idea, p.,11; Tishby, Dactrina rdului, pp. 142-743; Werblowsky, Joseph Karo,
pp. 94-95; Rachel Elior, ,,Messianic Expectations and the Spiritualization of
Religious Life in the Sixteenth Century", Reuue des dtudes juiues, vol. CXLV
(1986), pp. 35-49; sau Fine, Physician of th,e Soul, pp. 322-326.
6. Vezi M. Idel, ,,R. Yehuda Ilalleva qi a sa lafnat Pa'aneall', in J. Hacker (ed.),
Shalenr,4(1984),pp.119-148(ebraici).Dateledisponibiledespreacestcabalist
sunt destul de precare.
7. Yezi qi M. idel, ,,Jewish Mysticism Among the Jews of Arab/tr{oslem Lands",
The Journal for tlre Study of Sephardic & Mizralti Jewry,l (2007), pp. 14-39;
Koch, Human Self-Perfection, pp. 42, 165-167. Vezi totuqi Mordechai Pachter,
,,inceputul literaturii etice cabalistice in Safedul secolului al XVI-lea", in J. Dan
(e,J.), Culture and History: Ino Sciaky Mentorial Volume (Misgav Yerusha-
layim, Ierusalim, 1987), pp. 89-90, n. 3 (ebraicd).
8. Din punctul nostru de vedere, faptul cd il cunogtea pe R. $em Tov ben $em
Tov, ale c[rui discufii au fost analizate in capitolul 4, este important. Vezi
Idel, ,,R. Yehuda Halleva qi a sa lafnat Pa'anealtl, p. 130.
9. Aceasta este o intelpretarc dinMigna Hagiga II:1, unde speculaliile cu privire
Ia ceea ce-a fost inainte de creafia lumii sunt interzise.
10. Despre acest secret in esoterismul evreiesc, vezi Daniel Abrams, Sexual Sym-
bolism and Merkauah Speculation in Medieual Gerntany (Mohr Siebeck,
Ti.ibingen, 1997). Vezi si fragmentul contemporanului sdu, R. Meir ibn Gabbai,
citat de R. Isaiah Horowitz, care va fi tradus mai jos, in capitolul 6, doud
"Cele
Table ale Legdmd.ntului (ha-$elalt) de R. Isaiah Horowitz". Una dintre sursele
majore este Zoharul. Vezi Tishby, The Wisdont ofthe Zohar, vol. II, pp. 494-496.
11. Spre deosebire de Israel pur qi simplu, care este in numeroase cazuri un
simbol al sefirei Tiferet. Pentru simbolismul acestei expresii ca Tiferet, vezi
anonima Sefer ha-Shem, Attributed to R. Moses d,e Le6n, ed. Michal Oron
(Cherub Press, Los Angeles, 2010), pp. 118, 123. Vezi insi identificarea lui
Israel Sabba' cu prima sefird, in R. Yosef ben $alom A"gkenazi, Commentary
on Beresltit Rabbalt, ed. Hallamish, p. 40, care I-a influenfat probabil pe
Halleva.
12. Acestea sunt descrieri ale sefirei supreme, formulate cu amprenta stilului
zoharic.
13. Ms. Dublin, Trinity College, B. 5.27, f. 170b; qi Idel, ,,GAndul rdu al Divinit5fii",
p. 363.
14. Emanafia incepdnd cu punctul sau cu Yod este cunoscuti la inceputul Cabalei,
la R. Yosef Aqkenazi, Commentary on Sefer Yetzirah, f. 21c, gi la Mosh6 din
Le6n - vezi supra, cap. 1, Mosh6 ben $em Tov din L6on (7248 - cca 1295)",
"R.
gi n. 126 -, iar ea apare qi in Cabala lurianicd, afa cum vom vedea mai jos
in acest capitol, in textul de pe lAngi nota n. 175.
'96 'u '18 'd'otanop.toS ?Itsory 'A mI oIpqDC':1ceg r$ :Ztf-ttt 'dd '"1urg 3o
oulrlcog s(ora^oproC sosotr\I'U ur sauroqJ crlsoug pue cpo1u1doe1g"'puu1g rzarr so
'rrfe.reduoc alsace e.rdseq 'gZ'to'16Z'd'pct1sttu otfio1oag'ourolqs uag leluu 'u(l
-rues B nrnc pdnp'B6lI-q8lI '€gll-qgll 'J'gg9l suulolpog-proJxg 'sIN'toruop u
-bog nybbtT Es Ealret u1 pune.rdru3 rrfe.ruduroc pnop oloc lBzIIqn e faquqy 'lel
'rg^ope-rlul 'e6Z 'J 'I'qo1ayg-og 'z1pao.ro11 rlutBsl 'U u! IBralII gletdoc lsog
e plrdec lieur8e.rg lsacu ulp a1.red 6 'cgg J 'II 'I:AXX ''tuluoru7uly saprDd'gZ '"l
'70I-68 'dd '(986I "ssetr I
'e8puqure3 'ssa.r6 r(1rs.ra^run pre^r€H) trnruaC qgaa$ls atp u1 Xl?noqtr
In
qs?maf '1'pe; ueurradooC 'g uI '"lpg go sldeauo3 qsl,saf &n1ua3-qluaegtg
- <uoABaH rrror3 spuaasaq prg o1q"" 'ueq qdasol. ;S lzen 'q6g '1'ultpatluos '8J 'ZZ ed
'(0I0U 5IroI
^raN tt
Tlrs.raaruq {ro1 rnaN '.ra1ua3 qB^\{IJ) qDpqqox uolpaJog ut auturuag aq1 to INI
nsoaqlody aq? ro :suoltppaay slg puD orDX qdasol'U 'IapI '1q rS ilgcre.rqe; uo
6/.I-19I 'dd '(OOOZ
'uBC luruug 'ssal4 {11sre^rufl UBII-rBg) ?D1tu1W-Da-n
qoqtlolDH-oq 't1o111ilatr-aq qopqqox-og ug '.o.ruy Joso1 'U leqs ote{lsod-eq \z
u
r{BI€qqBX-BH" 'qsrure11e11 or{sotrt :ZtZ-tOZ'dd'pctotqa oc'tysl1u ug rualnd ayo '9
t.tp1sattuo741 'q.rug 1616-16I 'dd '(6002 'uolsog 'uapral 'll.E) tq8noql qqmaf
AI
to t.rogslg aI# ot saqcoorddy ma71 :tustuoapluouttory Jo sarnXln7 aqJ'(po) pn
uosulqog I saur€f ug ',,ursrueepruoruletr f.rnluag-q1uea$-rs pue
tr cmelssatr4l
'rB
o.rey qdasol Iqq€U" 'utapr iggl-16'dd '(?00A) Ig 'Io^ 'a?ptyag aqcsUsrcpnf
n1tnJEuo.tg '*uorldacuo3 pcrlsfry puu uolleurecuroU Jo ldecuog s.or€X 'rl
-u
qdesol. 'U - <sa^.r/V\ srH Jo ?artas eq1 Surpa.rag>" tapqslry .tory :9tr6-ggg 'dd
'Tnbaaaq puo rllto.l Jo sloog '.re1qce6 ioloy qdaso2 ',(:1sairo1q.ra1g 'nldurexe
ap 'IzoA 'Fsuarur elsa egurSollqrq orBC erdseq 'ryoe qpq?p1 Jo Eutuoary ar
7ocr2st741aqJ 3uewlourly :(pcrcrqo) (lZ6I 'uretll1e11 'dlrsrearufl srapuerg
'1u.ro1cop ap pzal) iaqpqw otuo1! m7 D ptcltsllu o18oyoatr '{t€S €qrerg VaL'TZ \z
'sns reur lednco rue-ou orBc op acllsrleq€c alosrns arlulp alpru alrqru IU
-odsrp ne.re BoI-IAX I€ mFlocas paoltrur e1 'pe;eg urp lsrl€qec un n.rluad 'gc
-e
?uu€osu! BlsV '609-809 'dd '11 'Io^ 'lI 'dea'qeqsnpa$-uq .re,eqg 'r1otut1t1o77
us
4t1sag p 's€pr1 Bp €IIU 'U ep r$ p1e1rc lsoJ B €^a11al[ Inl eeueC '"puplp
ea.rrpug8 rS egrlu>1p-opnosd InI Is ngr €l unsuodsag! '1 'duc 'otdns y! 1ze1y t
'B^o11BE rn1 e ad rS ealSounc o urnc eSe '1e{i(e11 rnl Ba1.rBc aulq eauaruass op :6
eelAounc uorueH 'VZl-Lfi 'dd'oun7 ml ozoqo7'uroloqcs rza,r '1sr1uquc lsecu
o.rdsaq '€0I-q6 "J'ggg7 Bu€rolpog-proJxo 'sN 'tu1tn,a61 pqsg. es Ba1.r€c lzo1 '02
'e6L-qLL'etL-vT,L'egg 'qtg 'qlg '€09 I 'f69I Buulalpog-proJxo 'sW IzaA '6I ls
'6 'u 'ggl "d'"qoaun,o4 Toutoj us u rS u^oIIBII €pnqa 'U" '( '
'IopI rza^ 'so8.rng urp ?qsotrAtr ml a €ac ad lrqeqo.rd o-pugrlrrn 'es egosoal ug
rr.npug8" 1n1n1u1s nrluod'qIlI I'LZ'g'61 'aEa11o3,q1uHL'u1qnq'snt'8I .\'
"a.rnd
'cgg 'J 'II 'I:A)O( 'rutruotutuqg saprod ug 'oraloprog e1 'r.rndun Folceg 1$ 1gc Jo
'gnd r.rolce; 1g1e eur{uoc a.rec lafurrues eloqe.red nc rS e.reduoc as V 'c6l,I 'J 'o.
'Iqapn-oq baurg,'rpleteq{€g IIBIJBN'g'eun1 1nl uFq€C u1 r$ rzerr'rrfp1-undut J1
rS rrfglFnd ap.rolnd u3 rodu as-npugarnJrq 'pap nc nes '1cund un nc adecuS
erfeueure Fc gJaprsuoc ar€c runIzIA ap IoJlsB reun ulfe.raq.ralar uluod 'LLT 'd UI
'lI r(
'orrlsrleqpc [BIralBIAtr" 'uap1'.gV7-;pZ'dd'"torylas ep snserd ww torllas" 'ppl IzoA
'0gT 'gt 'uu '7 'dec rS tza,r 'e.rnd elec ed ls
p.reofuocug ol arec alndurr olqqcoc uluod 'rVZ'J'uaplqt JS rzaa !*pcseezgd 1-ps 't
uc nrluad 'qpaca.rd II Inpr rS 'e1au1q eu$uoc [nFU" :B6U '1 'qt1a7ay47-oq barug, la7
'q1e.reqr1eg IIB?JBN 'U IS :Z0I-98 'dd'otaaop.toS ?rFon 'A m7 oToqog '4teg '7u
'nlduraxa op 'IzoA 'acqslleq€c elxal asBorarunu ug a.rede 'e.rnd alac ad csezgd e1 ,a
e"rndwr got{as pc'aapr qlseecy 'q€69tr 'J 'LZ'g "9. 'a8e11o3 .qr-ul.r.1, 'u1qng 'sW 'gI a
'I €UEod '.toioa-oz1 Jalas' ulp pcu! ar€da '(,
16'€?6I 'IitZ'g 'g'o8e11o3,(tr-ulrJ'ullqng's141 u3 rS e.rede arfeur.rg€ plsBocv'9I aq
682 'rvrcuowrud'InYu Is YNVIctr.{vS \rTvavc
290 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

TYebuie sd menliondm c6 Cordovero recurge tle multe ori la expresia tippat It

zera' -,,picdturi seminald" -, de exemplu in Se/er 'Eilimah, f. 147c, sau mai
comuna tippah zir'it, iar folosirea termenului picdturd singur, in unele cazuri
din Cabala lurianh (pe unele le vom cita mai jos), ar trebui inleles mai bine ::!
ln acest context.
24. Yezi 'Ayelet 'Ahaurm (Lemberg, 1889), f. 33a; 9i Sack, ibidem', pp. 88-89; gi
idem, ,,Mosh6 Cordovero gi llhak Luria", p. 315.
25. Yezi qi Ben Shlomo, Teologia misticd, pp. 290-291.
26. Posibilitatea ca substantivul maghid sd se refere la ceea ce este scris in
Hagada de Paqte mi se pare neglijabilh in acest caz.
27. Ha-galut. Acesta este, dupi pdrerea mea, un mod preferabil de a vocaliza con'
soanele hglwt, care pot fi citite, in principiu, gi ca higalut, ceea ce ar genera
o infelegere total diferiti a acestui text.
28. Zohar, III, f. 98b-99a.
29. Cf. Facerea 11.26.
30. R. $lomo ha-Levi Alkabe!, Berit ha'Leui, f. 38d-39b; 9i in Ms. Oxford-Bodleiana
1665, f. 57ab. Despre acest tratat, vezi Bracha Sack, ,,Exil Ei mAntuire in
Berit ha-Leui de R. $lomo ha-Levi Alkabef", in'Eshel Beer Sheua', vol. 2
(1980), pp. 265-286 (ebraicd). Vezi qi articolul ei ,,Mosh6 Cordovero qi Ilhak
Luria", p. 315.
31. Werblowsky, Joseph Karo, pp. 169-188; gi Idel, ,,Inquiries in the Doctrine of
Sefer Ha-Meshiu", pp. 185-266.
32. Despre acest cabalist vezi Sack, Cabala lui R. Moshi Cordouero, indeosebi
pp. 83-102; Bland, ,Neoplatonic and Gnostic Themes in R. Moses Cordovero's
Doctrine of Evil", pp. 103-128; Ben Shlomo, Teologia misticd; Zohar Raviv,
Fathoming the Heights, Ascending the Depth - Decoding the Dogma within
the Enigma, Life, Writings and Speculatiue Piety (tezd de doctorat, Univer-
sity of Minnesota, 2007); Si Garb, Manifestd.ri ale puterii i.n mistica ebraicd,
pp. 200-224. Pentru mai multe informafii despre acest personaj insemnat,
vezi supra, in capitolele 1 gi 3.
33. Vezi Tishby, Cd.ile credinlei gi ale ereziei, pp. 26'27; qi Farber-Ginat, "Coaja I
precedd fructul", p. 134.
34. Cordovero,'Or Yaqar (Ierusalim, 1986), vol. L4, p. L79; ibidem, vol. 7, p. 179;
qi Liebes, ,,Cordovero gi Luria", pp. 4L-42, unde existd o polaritate a binelui
gi rdului, necesard pentru crearea lumii.
35. Adici ascunderea este necesard, cdci ea inseamnd potenlialitate, iar uneori
este descrisd ca privafiune, lrcJeder, care este superioard. actualizdrii acelor
sefirot. Vezi indeosebi Pardes Rimmonim Y:4.
36. Despre existenla celor zece sefrof superioare, descrise mai ales ca lalalahot
sau sefirot interioare, in cel mai inalt domeniu al lumii divine, menlionati
de multe ori in acest capitol al lui Cordovero, vezi Idel, ,,The Image of Man
above the Sefirot". Acest lucru este acceptat qi de unul dintre adepfii gdndirii
sale, R. Shabbatai Sheftel Horowitz, Shefa' TaI, f. 63ac, 71d. Altundeva Cor-
dovero vorbeqte despre trei tipuri de cunoaqtere: a lucrurilor inainte ca ele
sd fi fost create, a lucrurilor dupd creafie gi a lucrurilor in inexistenfa lor"
Pentru o discutie mai lungd a diverselor forme de cunoaqtere divinS, care
aminteqte de tratarea lui Cordovero, vezi Elia din Loantz, 'Aderet'Eliyahu,
I, pp. 190, 263-264.
37. 'Or hozer. Despre teoria celor doui lumini, vezi Sack, Cabala lui R' Moshd
Cordouero, pp. 162-164. Este plauzibil ca luminile primoriliale sd reprezinte
lafuahot, in cailrul speculaliilor presefrrotice pe care le gdsim la Cordovero.
Vezi Idel,,The Image of Man above the Sefirot", pp. 198'199. Vezi qi Meroz,
Mdntuirea tn lnudldtura luriand, pp. 200-201, n. 71.
alalcaJa ardsap 'gg-?g 'dd '(f96I '.ullr€srual) g .lo^ .uaplq1 IS IzaA .rrlpcopnf
lnlntnqF?e rrunrlc€ € aralrrurod €a rs srrurunl € ar€counluJ €c rS orrupqud o
€c 'csoJoc luaruruala un €c ps€alafug elsa eere8n.rlsrp apun ,69 .69 'dd e1 rS
puped rseeece BI olumul yeur'uap1q'1 13 1ze1 .Vg .d, LT '1ott,.tobo17;g. rS rzan 'gg
'LZ,-9Z 'dd 'Tanata ayo z6 nfutpa.tc aIpC XqqsIJ .lg
'Z6Z'd'raaplql 'gg
'Z6Z-16Z'dd 'II 'p^ 'ruaplql 'Zg
'er.rn1 r1eqf1 'g e.rdsap Eqro^ g B^ pugc
'1o1rdec lsacB uJ alredep reur rS va ..ralax rlBs qp|.u|.!tlov nou urp ,g1sa1ec 'j
ealrpug8 ElcoJE e pleufuurr o {apurv ep gsnp€ eueqr.rd epun .g91 .d .91
'1o,r rS '99 'd 'g '1o,r 'uap?ql rS urnca.rd ,g0I .d ,uaplqt r$ rze,r iZAZ .d ,tuaplql .lg .
'on
1
'aloqe.red gnop aloc EI rorrraJa' uluoutLulu saprDd
plueu€er; 'erBoualue uaunr{ces u! .sns reur "rn'?;fi;:{
16 rzen .16A .d ,II .Io^ ,uaplql .6,
'gtl 'd'1 '1ot"tnboi7 rO,'gV 1
.xuaPlq? .Lv
lza[
'Z0I-gg 'dd. 'uaptqt VaL.gt
I
'ggI-ZgI 'dd 'otanoplog ?Itsory .A ml DIDqaC ,IceS .gt
'.3Pu€rpoJas PIEqBC u! I
Pur^rp
ue.rrpug8 u! /eurlrp u.rrpug8 eelecgr.rn4,, ,1 .dec ,otdns 13 rzaa ,o,relopro3
€l gur^rp ea.rrpugF rS ng.r a.rdsaq'Z6Z.d,(Ig6I ,urrpsn.ral) II .1ott,.roboi1 rO,.w
'002 'd '*.1q8noq;, orndDc ..raqneq .gV :
VaL
'6I 'd,g .1otr,loboa rg. ug gEunl IEru Bs erfncsgp 1* ya6.4V
.gg-97 .dd ,auuailav,p asnat?tgat a?suad B
n7 ,1ep.re.g VoL.IV
'IT-IINIX 'dd '(ZI0Z) gl 'Io^ ,Xo,oq,,de1treT{ oqsow rqqBu
^o{€BI '1
,
pue {ooy lqqeg Jo s^ral^ eql go t(pn1g ezrrle.redruop V ipatuoopag oq {apury
ue3" '>1e.rug lolrn /C 'l€clp€ra g aleod Baac€ ap rS .gurrrp ua.rrpug8 ur Fsrns
.J
o oJB nu {aIBurV ac drurl u1 'p1sa1ec JoI BsJns ne apiplrrndwr Brn.r€c 1r,t.r1od
'U]C( u1
'de1.reg ?qsontr 1nloros ulp mlruolrlrcs I€ aropal ap plcund gS lzan
'Zg epu g8ugl ed ^ocBI ,,.gue1peges BIBqEC uI pur^rp 'a
'o,rtu1 13 runce.rd ea.rrpug8 u1
s,
/ aurArp rrrrpupE ee.recgr.rn6" '1 'dec,otdns rzel ,rn1np.r eurcpppr erdsaq .egp ;
'uoqotay-ay pasap'rclrrzy ursqerqv .g rS rze,r ,rrpqaoc rS rrunrie.rlrd e pc€o1o1uo Iq
efuapeca.rd arlurp Bounxauoc nrluad .996 .d ,1 .1otr ,tlsopog nqoT ounbbgr
'.tobo11 .t6,'o.reloprog g$ lzen 'c6V '1 'tloruo$ .rn1t1g ,otatopro3 r$ rzol ,sns reur Jo
snpeJl ru€ ac €aoc nc FJBIrrnrs Fraru€ru o-Jlul Inlol epur.rdnc alec,n3ay,p"rglas
eurrd rS p?Iugq purueosu! ar€c 'gurlrp eerrpug8 nrluod .ltoluqEoH rB n4ay {
:Totglas ?nop rolac lrulunqu! efap al6asg8 as leorc og ps Brrrrn ac Eaac lol ,0gI .d z
'1 '1ot".toboi7 rO. nc lrlrrlod'gc zerurlqns gs urj.pgg I,III ,(lggl .fu€lsrur ul
-ord) qDxulaoH-D|l rot ug 'orarropro3 rnl oloumu uJ r€Inzv ureqErqv op l€lrc €
pguaur8u.r; 15 pan 'Zg7-lg6'p6I-g6I .dd ,pcr1sttu ot&o1oal .ouolqs uag rS
icgl '1 'r1oruoj .mltts 'uapt ipVg J 'I 'g .dec ,ry e1reo6 ,tutuotututg saprpd .OV
'TottJas alernd csarnufa.rdug apqrycoc erorec 1r,ru1od
Eeunrzrl 'gI 'u uJ 'otdns rS IzaA 'ggl-Ug .dd, ,otaoop.toC ?1tsory .A ml DIDqoC Bli
'>1ceg rzen 'reruefugs FsoIoJ ur €Jesaaou purg ac €rlrqJoc rer .rnleurq IE rolcal -u(
-o.rd ec rS o.reaop.ro3 ep lndecuoc alsa Inpr psul .06I .d ,71 .1oir ,19961 ,urrps
-nte11 .toboa JA 'orolopro3 ug'1er1u1ep retu ,1s'ig1g .d .sure.rqy .pa,apydtuoc ul
atadg :ptooq uaq n6yuy lecqqnd ,ptJoatg DarlslroJsl Dl nlro?ualuoC lnzeuo.re8
IzaA 'Fr€orraluE €IBqpC ur olso runrzr^ IalsocB €sJns rap .q€Zg J ,r1o.n4a17
nlag uo t.toluaruuog'rzeuerlsySaso1 .U u1p prrdsur as oroloproC 'ggl-?gl .dd r$
'.InltnrJ gpace.rd efeog" '1uurp-,raqeg rzeir ,cr8o1o1uo seco.rd Bc oJ€orroJur alac
arlpc ap e.reorredns .ro1rfg1r1ue rr.rpleqcedurl e glenldecuoc erfecgruuros uluod .6g au
'nqoJ ytl erfdecxa nc 'lugur$el un oJ€ nJcnl ocrro gJ Fn
eunds as apun 'pZ 'g'qcnagolua4 aq1 uo ,itngatutaog\leueceg uraqeual4l .g rS I€
urnce.rd 'sgl J 'I rqasoopu! \3 etAZ '1 ,1 ,,tor1og rzal rep ,es.rns lrsg8 ure nN .gg lod
16z TVICUOWIUd .InyU Is YNVICUdVS V.IVSVC
2s2 ELABoRART cABALISTIoE MAI TARzII DESPRE nAul panvtoRual
phcatului lui Adam in celel zece sefirot ale gdndirii. O discufie importanti
existent[ ibidem,,iol.2 (Ierusalim, 1963), p. 266, descrie cum gAndurile rele
ale omului afectdazi puterile cereqti db Hokhmah qi Bind, iar acest lucru
este imaginat ca o sursi a rdului. Avem aici o elaborare interesantd cu privire
la o rectifrcare a cereqtilor sefirot, prin emanarea judecdtii ce ajunge la ultima
sefird, cate o transmite puterilor externe malefice. Eu vid aici un exemplu
de abordare cathartici a rdului, degi el a fost indus de un picat uman, nu
de o gregeald provenind din lumea divind. Vezi gi indiciul succint din ibidem,
vol. 5, p. 255, vol. 7 , p. 54, unde intunericul provenit din Keter este menlionat
in contextul pdcatului lui Adam, qi ibidem, vol. 14, pp. 183-184, precum qi
ibident, vol. 11, pp. 291-292, discutat in Sack, Cordovero gi I{hak
"Mosh6
Luria", pp. 314-315.
56. Doctrina rdului, p. 49, n. 1.
57.'Or Yaqar, vol.5, p, 141. Vezi qi ibiden., vol. 8, p. 151, gi formularea sa in
Pard,es Rimmonim., Poarta XXV, cap. 'l ,Il, f . 56d: ,,intotdeauna coaja precedd
fructul", precum Ei ,riul precedd intotdeauna binele", existent in'Or Yaqar,
vol. 15, p. L41, intr-un context unde este implicatd qi ipoteza cojii care precedd
fructul. Aceste formuldri emfatice sunt foarte importante, cdci ele presupun
cd rdul trebuie s6'l discernem gi la cele mai inalte dimensiuni posibile ale
lumilor divine, o ipotezi pe care o vom discuta imediat mai jos. Despre coaji
ca vegmdnt al fructului, vezi'Or Yogor (Ierusalim, 1989), vol. 16, p. 150. Vezi
Ei R. Elia din Loantz, 'Aderet 'Eliyahu, I, pp. 190, 264.
58. 'Or Yaqar, vol. 13, p. 291. Vezi qi ibidem, vol. 11, pp. 90, 129.
59. Vezi Sack, Cabala lui R. Moshi Cordovero,'p. 87.
60. Vezi partea din'Eilimah Rabbati care a fost publicati acum de Sack (ed.),
R. Moshi Cordovero, p. 177;'Or Yaqar, vol. 5, p. 121, vol. 12, p. 42, Ei'Or
Yaqar,Tiqqunei Zohar, vol. 3, p. 206.Yezi gi conceplia unui discipol al gdndirii
lui Cordovero, R. Shabbatai Sheftel Horowitz, Shefa'Tal, f. 21a, la care apare
ipoteza ci existd masculin Ei feminin in primele ttei sefirot, iar in discufia
sa el menlioneazdin repetate rAnduri existen{a rnasculinului Ei femininului
in frecare dintre aceste sefirot. Vezi, de exemplu, ibiden, f. 22a. Despre acest
cabalist, vezi Bracha Sack, Sfronr.er ha-Pardes, cabalistul Rabi Sabbetai Sheftel
Horowitz din Praga (Ben Gurion University Press, Beer Sheva, 2002) (ebraicd).
6L.'Eilim.ah Rabbati, publicat in Sack (ed.), l?. Moshd Cordouero, pp. L76-t77.
Vezi qi Horowitz, Shefa'Tal, f. l8ab,22c.
62.'Or Yaqar, vol. 12, pp. 29-30. Aceasti viziune a influenfat ipoteza lurianb
potrivit cdreia coaja, descrisd ca ,Malkhut extern6", a precedat aluatul din
care au fost pldmidite toate lucrurile, care este primul stadiu al procesului
teosofic. Vezi R. Yosef ibn Tabri, Cornmentary on 'Idra' Rabba', ed. Weinstock,
p. 138. Ulterior, la p. 139, aceastd coaji este identifrcatd drept Tbhu.
63. Vezi Tishby, Cdile credinlei gi ale ereziei, pp.26-27; Ben Shlomo, Tbologia
misticd, p. 193; qi ldel, ,,Gdndul cel rdu al Divinitdlii", pp. 356-364.
64. Vezi Cordovero, 'Or Yaqar (Ierusalim, 1986), vol. 14, p.179.
65. A se compara qi cu Or Yaqar, vol. L7, p.292, unde g6ndirea celestd, Malmgaua,
este descrisd atdt ca locul in care au fost configurate lucrurile inainte de
creafia lor, cdt qi ca judecatd, un atribut care aminteqte de asocierea femi-
ninului cu judecata in multe alte cazuri. Vezi gi eseul lui Shifra Asulin in
Sack (ed.), R. Moshd Cordouero, p. 95. Vezi qi mai jos, pe ldngd n. 159. Pentru
viziunea potrivit cdreia perfec$iunea sefirei Tiferet inseamnfi incluziunea con-
trariilor, a se vedea al siu Pnrrles Rimmonim, IX:3, I, f. 57a.
66. Vezi Pardes Rimmonim, XIV:2, I, f. 73d.
67. Aceasta este o formulare special6 a dictonului de extraclie greac6. \/ezi Samuel
Stern, first in thought is the last in action": the history of a saying
"nThe
 '*paJes u! ,tlBli Xp11 ur paJBS., ,1ep1 pen .91
'VZ-qZ 'dd nntzata a1o t{ ya{urpatc anpC .t(qqsg VoL.6L
.96 .u g0Z-907 .dd ,pczlstut at&oloag ,oruolqg uag rl umca.rd
'AI 'd 'II "1ott '.toboa t71,'uap3 :qgg t* c7g .1 ,qnuog nglg nJag .ora^oproC .I4
'6ZT-gZt 'dd 'tunyoqutg qt puo qDIDqqDX arlt uO,maloqcg
rS i"guerpagus €IBqBC uI pur^rp ee.rrpug8 u! / eul^rp rr.rrpug8 ee.reagung"
'1 'dec'nrdas rS rza6'soco,rd lsore urp pugllnzar ec asrJcsap luns olqrqcoc JBr
'"11serec rolrlrrntr eo.rufprnc" pzaouorfuaw Io opun ,qgg .1 .rlotuoe n,ryg nJag
'o.rerop.ro3 y* pa6 'q$a,rac .rolesecord In?xaluoc uJ rpp ,rorloz ug rS urnce.rd
'euo.rag u1p laFzy 'g r* elzg 'g e1 efap Elsrxa rlrrpugS ee.refp.rnc rS Fnnprzer
op ee.ruig"rn3 'BrrnT rnl raIBqBC ur5.rn4 uJ plurluoc ep lgl€ lruo^op e a.r€c
'.eeJecgrrnd" 'rnrrag rlunrfou 1e luupodurr p1o.r pzea{rqcs oJBc ,lueserelur
{unue un olsa Blsacy '96Z-Z6Z'ggt 'dd ,II .lo^ ,tuaptqt:rut .d ,utaplq! 1$ pe1
'u€q€rl InI BsBJ ulp alunnp:zar op pru".n urp Els€ocu ,1euu.rq e hqaedsa.r .eg
'leu1uras rnlnlurJaleru e ag 'e.rucgr.rnd ec r$r.rcsep luns AocEJ rS ureu.r,ry apun
'ZL'd'gl '1at'uaprqt 16 1za1 'gZl-ZZT'dd .6 .1oa ,(9l,6l .urpsnrc11 .toboa rO, .OL
'69I 'u FraJor as orBc
al tnq€sruol urp e.rrdu$ u€qluN 'g urp pluaruSetg ,o.t!ut 13 pe1 .BoI-AX lB
nss BaI-AIX [e Inlocas uI 'prIBlJ ug pqeqo.rd ruur loc asr,rcs .ecr.reqozlsod rrfrz
-odruoc luns r.rn8g alaqurv '(ululrual 'rripcepnf InlnqulB" sucs olsa g8ugls
eolred u! puga ed 'uurlncseur 'raruolso1rru p1nqFr1e" :p1dee.rp eelrud uI sucs
otso /oS utg, g?upl'q?gl 'J 'uap!q! pluolsrxo 'prrr8g plIB o-rlug ec dur11 ug
'rapx u! allroJlp r.rrucnl pnop B efuelsrxe ed cru.ra1nd luarcu un aund es apun
'qgcl I '17p uecqen 'sIN'lorglas oraz roloc B pruruoue u.rn5g rS rza1 .oruurur
-asur ap lnsaco.rd nc gS guur.rnl €1uqsC nc pluurqruoc e1se,ngay ug pluelsrxe 1$
lnlnpJ alrrolnd ep g1e6e1 uc p1e1a.rd.ra1ur'gurururag eln1u1 e.rdsep Eounrzrl apun
'94'd,'qon1so741 Xoab6,-aq 'ruoloqrs ug 'ezep urp uBrIl€N rzen .rusruerlequ$ u;
leJoqra^ar e p.tglas urur.rd ug rnlnuJurrual 16 rnprurlncseru E el€ll.relod glseecy
'LZT 'u'ggl 'd '.Euuagng eurarq" ruosJlol\ lS:qLZ-LLZ.dd,ptctlsttu otflo1oal
'oruolqg uog ap plezrleu€ 15 p1e1rc 'gDqqDA qou?I?g,.o.rarrop.rog urp e$ncsrp 15
lza1 rcpX rn1 rnlnua5 ufurirr.rd u1 arfrzod qrn8urs o lgcop l1nur IBut ?n^B g Fs
oraAoproC grlsoni ec lqrzneld oFBoJ alsa '1de; eq .rVl-gVT .dd,nazauutng rn1
a purutuat DaUDd 'uap1 1A'gZ 'd '.,urno .rag 3o 1q8r1 y" ,sure.rqy ug ,o.re1qos
lsqJpq" un Bc oJa^opro1 el rapx rnl Eeraursop nc rSn1o1 e.reduroc os V ."g?g .J
'qaqso741-a7 qDnUaJ 18 rzet'npy el fiqWoW ra.ry'as eeunrsuacs€ nrluad .g0I .d
'otaaop,to3 ?rtsow 'A'(pa) )tcss u3 ',,e,rn1e.re1rT lorpl, eq1 o1 uosr.redwoC sll pu8
aobu,ea urg, uer(e,e1q ur qBuuDIar{S aq1 go e8eurl atll Jo Ien.rlsuoC olqnoq
aq;," 'urlnsy 1S pen 're lnfos ec psealafug ola arlurp arucag .aur,rrp lralnd
alla ollnw reu rS guJurrueg ee.relnd a.rlurp apfirla.r e1 lucqde else ullnJ.tod-np
.fiV?lpru
lnldacuoc epun '161 'd 'g "1ol 'Iuap?q $ pen Jn1 ep rrfrzod alasrolrp
ecridxa e nrluad snporlul olsa eurumroJ ar{as elsace.rolalcedse pldecuoc apun
'lII 'd 'g '1ot",tor1og punbbyt'.tobo;7.tg, 15 lzan .09-6U .dd .UI 'Io^ ,toboa tg, .69
'BV?, 'J'(6691 '1sfruez.r6; qaqson-q qon{al
ug 'o.roaop.ro3 BI B^opunlp rB e.rede BInuroJ plsuocv ..Dznaa4-rq.Dutul2log-a7 .gg
'Ig €lou '69 'd'otanop.toc ?qsaw
.u .(.pa) uI ,saqarl raroqlsg
{rBs
.d.II .Io^ ,.tobo17 ,rg, ,n1d
1nlpn1s 1$ pan 'cg1 'g'rloutoS tnlqg 'utapt :ZAZ
-uroxa ap 'rzen'arferu.rgu FlsBecB ep 1e$e1u aF€oJ Bta oroloproC .greluaurrldns '
ogedollqrq n"rluad 'gIU 'u 'SII-AII 'dd'nazauutn1 Ut D Etutuluat DaUDd
'stuerqy 1$ :91'u'g6I'd'*n1q8noq;, e.rn4>" taqneg. :TL,gg.uu,699-969 .dd
'o1oqo3 6 tusmo4oqol atdsaq'saqarl :Og .gg ,gt-LV ,VZ .dd ,1pog ttDqtta7
lo Eu1uoa7ry 7rsa4st741
aqg 'ueuqeuly IzaA 'lpoe Dqrla7 rl8rnl11 ruaod ngs p.rq
-oJac u! 'ieqqlv r^oT-€q oruol$ 'g 'o.raaop.rog rn1 pueler:d ep gleldope 1so; e
:AgZ-SgZ 'dd '(296I) Z'L'lo^'salpnts ct\ltuaglo lournaf ."ollc4s-rrv ol palnqF$B
86a TVTOUOnIUd TnyU Is yNVrCsdVS ylwc
2g4 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

74.Yezi, de exemplu, Scholem, Major Tfends, pp.244'286; idem, Cabala lui E.:

Luria; Tishby, Doctrina rd'ului; idem, ,,Gnostic Doctrines"; Liebes, ,,Myth vs' 8l
Symbol", pp. 212-242; Ei ident', ooT\vo Young Roes of the Doe": The Secret
Sermon of Luria before his Death", in Elior-Liebes (eds'), Cabala lui Luria,
pp. 113-169; Meroz, M|'ntuirea in' inud[d'tura luriand; idern, ,Fal.tMul Tlans-
mission versus Innovation: Luria and his Disciples", in P. Sch6fer, J. Dan (eds.),
Gershom scholemb Major Tlends in Jewish Mystirism, S0Years After (J.C.B. Mohr,
Tiibingen, 1993), pp. 257-275; Pachtel Roots of Faith and Devequt; Fine, PDy'
sician of the Soul;Wolfson, ,,Divine Suffering", pp. 101-162; Menachem Kallus,
The Tlrcurgy of Prayer in the Lurianic Kabbalah (tezi de doctorat, Hebrew
universitg Ierusalim, 2002); idem,,,Pneumatic Mystical Possession and the
Eschatology of the Soul in Lurianic Kabbalah", in M. Goldish (ed.), spirir
Possession in Judaisrn: cases and contexts from the Middle Ages to the Present
(Detroit, 2003), pp. 159-185; Devorah ben David Gamlieli, Psychoanalysis
and. Kabbalah: The Masculine and Feminine in Lurianic Kabbalah (cherub
Press, Los Angeles, 2006); Rivka Schatz'Uffenheimer, ,,Cordovero gi Luria:
intre realism qi nominalism", JSJT vol. 1:3 (1982), pp. 122-136 (ebraic6);
Sack, ,,Mosh6 Cordovero Ei llhak Luria", pp. 311-340; Liebes, ,,Cordovero Ei
Luria"; Magial, From Metaphysics to Midras|r'; ident.,,,Conjugal Union, Mour-
ning and Talmud Torah in R. Isaac Luria's Tihhun Hazot", Da',at,vol.36 (1996),
pp. XVII-)(LV; Yoram Jacobson, ,,The Aspect of the nFeminineo in ttre Lurianic
Kabbalah", in P. Schdfer, J. Dan (eds'), C'ershom. Scholent's Major Ttends in
Jewislt. Mysticism., 50 Years After, pp. 239-255; idem, ,,The Problem of Evil
and its Sanctification in Kabbalistic Thought"; Freedman, Man and the Theo-
gony in Lurianic Kabbalah.; Garb, ,,The cult of the Saints in Lurianic Kabbalah",
pp. 209-210; Lvivi, Kabbalat ha-Ari; Gerold Necker, Einfilhrung in die luria-
iische Kabbalo (Insel Verlag, Frankfurt alM, Leipzig, ZO08); qi Assaf Tamari,
scd,ntei urnane, Lecturi in teoria transmigraliei a lui Luria 9i conceptele sale
de subiect uman (tezd de masterat, Tel Aviv University, Tel Aviv, 2009) (ebraic6).
Vezi qi supta, cap.1, n. 213.
75. Yezi,pentru moment, Idel, ,,Despre R. Nehemia ben $lomo, profetul din Erfurt,
Ei R. Ifhak Luria', pp. 326-343; qi idem, "R. Nehemia ben $lomo, Profetul
despre Steaua lui David qi numele Taftafia. De la magia evreiascd la Cabala
practici qi teoretic6", in A. Reiner q.a. (eds.), Ta-sltm.a, studies in Judaica
in Memory of Israel M. Ta-Sh,ma (Tevunot Press, Alon Shevut, 2011), vol' I,
pp. 46-61 (ebraic6). Pentru modul in care abordez eu cabala lui Luria, mult
mai pufin structurati sau determinatL,vezi, mai recent, ,,Ascensions, Gender",
pp. 102-104.
76. Yizi Scholem, Cabala lui Luria, p' 250. Vezi qi Idel, ,,The Image of Man above
t}ie Sefi.rot", pp. 181-212. Sper sd ardt cd viziunea luriand despre sefirot ca
cercuri qi linie dreapt6, o importanti viziune teosofici, a fost adoptata de
R. David.
77. Yezi Tishby, Doctrina rd'ului, p. 20.
78. Vezi, de exemplu, ibidem, pp. 48-49; idem, Cdile credin[ei gi ale ereziei,
pp.23-29.
7g. iezi studiul ei ,,Faithful Tlansmission versus Innovation: Luria and his Dis-
ciples", pp. 262-263; ident , Mdntuirea in tnud.ld'tura luriand; qi Avivi, Kabbalat
ha:Ari, pp. 7I74-L177.
g0. cf Kabbulat ha-Ari, pp. 1109-1.180. vezi, in special, mai vechiul sdu Binyan
Ariel (Misgav Yerushalaym, Ierusalim, 1987), p' 9, unde afirmd explicit cd nu
va armoniza diferitele viziuni luriene, dar mai tArziu s-a rizgdLndit.
81. Sefer Toledot ha:Ari, ed. Benayahu, p. 164.
 '602'd'puptrn'1
ornlpipau! ug Da,nnWBW rS rzal :96-76 'dd 'suo4caJta4 Eurqtosqy 'lapl IzaA '69
'ggl 'd 'nqe.{eueg 'pa'uy,-nq ppapJ ntag 'gg
1
'9BI-ZBI 'dd'uaptqr'prpy 13 :961 'dcl '4co1sure16 'pe',aqqog .o.rpl. uo
[tnluatutaoS:Ogt-Olt 'dd 'oun7 ml DlDqoO 'rualoqcs rza,r 'pqe; uq1 r* plrn
arlurp alrunrsuel erdsaq 'Z0I-00I 'dd rS '7111 'dd 't.ry,-ot1 tDpqqDX 'l^1,rv 'lg 1
't11-g6l'dd '(O1OZ 'sala8uy so1 'urrlesn.ral 'ssard qnreq3-sau8eIg)'tusn4stry -
t1s1may,to tpAS aW ut dttlstoToycs IDnWaJ lo satSo1opotl7ayg :ttoatla pn$al
puo sldttcsnuary cllslpqqpx'srue.rqy laIuBCI rza1 rol alrrreluauocr?.rdns u3 ,
arznle BacpJ Ia or€c EI raroJ alolarcos nt oprueruqe5l rn1 rr{depe lnc€J n€-ac
Booc ap 'Erns€ur oJ€ca.r€o o-r1ug 'e1Se1ulru€ a.r€c pJoru€ru o-r1ug '.ro1 rnlnJlsauru
ol€ al€ro .ro1un1g{g,ruy a or€zllunlxol o olsa 'llodrcsrp ap asucs ouorrnl o?xal a
e13un1 ug 'rou ruolu ac Baac Fc zaurlqns Rs uli '1ue1.rodun nrlelap orecolt
nllued arfecrldxa o BaA€ nu r6nsul BrJnrI Fc n€aparc rrlodrcsrp Bc Fuueasu! a
nu Blseacv 'gg 'd '.,Bun.I rS o.reaop.ro3" 'saqerl \3 'cgz, J 'l uourJos ',Buroqs
(puDnnDx-or.l rp,oqs
lsueb IBUBAAPJN 'l€lr^ rzoA '\aots| ,oua! 'tusrepnr urp
runrcpSn.r aluel.rodur 1etu alac or?urp €roun IB crlsrl€qec Insuas €l oreolrraJal
€rrnrl rnl rrrnlgfgrrug E gJeluoru8e.r; Ern?eu e.rdsaq 'Tg-09 'dd 'tuaptqt'rlr.ry
rzarr 'ueun1 mlnlerJalErll B aurpro ap esdrl e1 e.rr.rr.rd nc rreSugld oll€ nr?uad
'(gcr€rqa) gLe-gLt'dd'o1.m7 |nI DIDqDC'('spo) seqarT-rollg uI ',,lnq€J uqrJaso^
ml o1e acrreqoz alllrpluaruoC" 'ulqng etirz :za^ yS i,o,tp1, urp nldrurs lnsues
pdncoe.rd 1g gc al$esrrnppur InqBJ uql apun 'ggl 'd 'uap1q1 rSn1o1 rzen ',.rn1
BoJeurtunll urp rS rn1 Inlr;oru urp olsa ne unds ec 1o1 r$ 'ee ug psur.rdnc olsa
rS alus IrJpInruJoJ erfuelur olso Blseocs rer 'Es €or€InruJoJ slJcs ru€-u na JBp
'[.rere1r1 fequr1] EorBInrrrJoJ 1r3.rp1 ure-r na rep 'Br.loruaur r-ou p]€lug^naaurq
'rzeuarl$y r1eqf1 n.rtrsou InJlsoeru 'rnlnurqur alalur^nJ luns Bolsac€ a1uo1" gc
purrg€ Io apun '8gI 'd 'r1co1suta16 'pa '.oqqp4.arpl uo t.toluatatuoS 'lnqeJ uqr
Joso1 'U rn1 urfeurrge zauorfuaur ps urf '1xa1uoc lsace ui '8gZ 'd 'o7tn7 m7
opqvC 'uoloqcs u! plulrc 'BunT rnl re rlodrcsrp rflupolac"ap{rper1 ed rupzeq
au Bs ornqarl nu erorpc 1rar.r1od qeurej, urr,{de11 'U ap IBI-rA urd,(re11 'g rn1
alounu u! pl€lrc pcr€ruar eluelrodun 1S lzan '7111 ^ocsl
rS 911 'dd '!rV,-Dq ppqqDx
'yrpy 13 rza6'ulfiCo71 zlg, ulp.roprirpa ualeluofeur e1 pleur8edau aracnpor?ur
Bc l€clrqndar 'p-ql I '(A86I 'Br^oc€tX) tutttoB zlg, qyarae'sraddo4 rlal{ 'U 'gg
'rarla rollJosolg lnlcedur qns
'lrpugdsp.r reru ac ug ac urp aurlap .(arual" ap lnsuas 'ueI-AIX Is Inlocas urp
pugdacug tep ',.pcrpa.rd" rocrqo op Burueosu! amc 'E'nnp alsa cr€rqo 1nlug^nC '98
'06-61 'dd '!rV,-Dq 7opa7o1 nJag
'nqe{uueg rzal'BunT ap a1€3al alus olrrrnpgur 13 .ro1ne lsece ardsag 'VLTI'd
'!rv,-oq plDqqDX 'l^I^V uI plrncs reru €urroJ o-rlul rS p1e1rc 'qegf J '(6Z9I
'1aseg; TDluqtloH tounlD,D;'erpuug urp .reSe1 ap glecqqnd €rrnlrpru IzoA '?g
'60I-6r 'dd '(9002) gI 'Io^
'qDpqqpx',,uor1e8r1selul 1ecrloroarlJV :q€IBqqBX ur roarod pu€ ropuag'r 'qr€C
ueqleuof 1S yzan 'NIX-IIAX 'dd '(SOO1 ) 9g 'Io^ '1n,nq',;ozop untlqll s(Brrn-I
c€BsJ 'U ur r{BroJ pnurle;, pue 3ururno141 'uolu;l IBFnfuoC" 'pF€ni peqg rS
:SgZ-AeZ 'dd ',,nsq1q1q1a.{" aql 3o lcadsg aq;" 'uosqocul rzarr 'euerrnl sIBqBC
uI ullrp rnlnurururoJ eerrlp8a.rd nrluod '01-gg 'dd 'Z 'lozt '(186I 'r{ro ,/!r,oN
'p€orssorC) ,QtTonlutdg qs?maf '('po) uoorg 'I rnq?rv u1 ',,qe1eqqey cruerrnT
ur rlrrpnqr^Jo acrlc€rd errrleldualuoc aqJ" 'aurg acuer.tre.I:982-62?,'9zz'dd
'.,1oqudg 'srr q$ry" 'seqerl tzaa 'etrn1 mI elBqBC uI purururoJ ee.ralncl purar.rd
elrrfdacuoc nrluad '6II-0II 'dd'atonbg arfl ut alcrlC 'uosJlolA ri :691-191 'dd
'adoqg aqt lto 'rueloqcg rzol '.(oururura; rolede" alasrns nJluod 'gg
7octXst741
'mlnlxal e plupdrl ErrrroJ u! Func€I o alsa rcIV 'Zg
96z Tvlouowlud'Invu Is vNvlcs,{vs vlvsvc
2e6 ELABoRART cABALIsrIcn MAI TARZII DESpRE nAul pnur,toRDIAL
90. Tishby, Doctrina rdului, p. 17. Accentul pe inovafii existi gi la pp. 20, 52,54.
91. Despre limlurn vezi, de exemplu, in textele cabalistice din secolul al XV-lea
despre care am discutat in capitolul 4; gi vezi Scholem, Major Tfends,
rc
pp. 260-261 - Cabala lui Luria, p. 2L7 , n. 42; idem,,,Schiipfung aus Nichts",
pp. 115-118; Sack, Cabala lui R. Moslr.d Cordouero, pp. 57-82; Huss, Monturi
din aur fin,pp. L32-146; precum Ei ldel, ,,!imfum.". Despre spargerea vaselor,
vezi Liebes, Studies in the Zohar, p. 125; idern, Studies in Jewish Myth,
pp. 85-86; M. Idel, ,An Anonymous Commentary on Shir ha-Yihud", in 1l
K.-E. Groezinger, J. Dan (eds.), Mysticism, Magic and Kabbalah in Askhenazi 1l
Judaism, (Walter de Gruyter, Berlin, New York, 1995), pp. 151-154; Meroz, 1l
YosefAngelet qi ale sale "Scrieri zoharice,", pp. 336-338; vezi gi Cordovero, 1l
"R.
'Or Yaqar, vol. 16, p. 199. Tiqqun existd in multe surse.
92. Yezi Doctrina rd.ului, pp.26-27. O criticd importantd a acestei aborddri existi 1l
deja in Meroz, Mdntuirea tn inudfd.tura luriand, pp. 232, 238,248.
93. Vezi Aviv| Kabbalat ha:Ari, pp. 1183-1452.
94. Ibidem, pp. 1012-1016. lin si subliniez c5, in pofrila veneraliei pentru Luria 1l
din scrierile lui Vital, numele pe care-l poarti sinteza de Cabala ludani 1l
oferitl de el este propriul sdu nume, Hayyrm. Eu consider acesta un fapt
simptomatic.
95. Ibidem., p. 1187.
96. Tishby, Doctrina rdului, p. 59. Vezi qi ibidem, p. 14.3.
97. Moshe Idel, ,,On the Theologization of Kabbalah in Modern Scholarship", in
Yossef Schwartz qi Volkhard Krech (eds.),Re.ligious Apologetics - Philosophical
Argumentation (Mohr Siebeck, Ttibingen, 2004), pp. L23-174.
98. Tishby, Doctrina rdului, p. 142; Scholem, Major Tfe.nd.s, p.267.
99. Tishby, Doctrina rd.ului, p. 2t.
100. Scholem, Sabbatai Seui, p. 65; gi Tishby, Doctrina rdului, pp. 142-143.
101. Scholem, Sabbatai Seui, pp. 299-300; idem, Major Tlends, p.267.
102. Scholem, Sabbatai Seur', p. 300.
103. Vezi, de exemplu, Elio4 The Tlrcory of Diuinity, p. 245, n. 8. Despre contextul
istoric al acestui studiu, vezi infi'a, finale".
"Observafii
L04.Yezi, de exemplu, evitarea sistematicd de cdtre Avivi a termenului gevira,
,,spargere", qi recurgerea la termenul mult mai bld;rd qilqul - ,,viciere" sau
,,deteriorare", termeni inexistenfi in textele lui Luria -, pentru a atenua,
pentru cititorul ortodox modern, aspectele de crizi ale spargerii vaselor. ln
rezumatul englezesc al concepliei sale, Kabbalat haJAri, p. VII, termenul
este tradus pin ,,ruination" [ruinare]. Pentru absenfa procesului cathartic
in general in prezentarea de citre .Avivi a scopurilor retragerii, vezi in special L
cele scrise de el in Kabbalat ha:Ari, pp. 1396-1398. 1
105. Despre acest cabalist ca reflectAnd punctele de vedere ale lui Luria insugi, t
vezi Ronit Meroz, ,,$coala lui Sarug. O noud istorieo, in J. Hacker (ed.),
Shalem, vol. 7 (2001), pp. 151-193 (ebraicd); idem.,,R.Israel Sarug, discipolul
lui Luria? - O reconsiderare a chestiunii", Da'at, vol. 28 (199D, pp. 41-50
(ebraici). Vezi qi Scholem, Cabala lui Luria, pp.294-329.
106. Kabbalat ha:Ari, pp. 235-236.
107. Despre familia cu patru membri in Cabala teosofici, vezi, pentru moment,
ldel, Ben,, pp. 381-385; qi iden,,,Ascensions, Gender", in Abrams, Partea
feminind, a lui Dumnezeu, Dg. 147-152; gi, de exemplu, Commentary on'Idra'
Rabba', ed. Weinstock, p. 132.
108. Vezi Yair Lorberboim, Imaginea lui Dum.nezeu: Halakha gi Aggada (Schocken,
Ierusalim-Tel Aviv, 2004), pp. 386-434 (ebraici); Charles Mopsik, Sex of the
Soul: The Vicissitudes of Sexual Differences in Kabbalah, ed. D. Abrams
 'Z'tt'gg?,-Vg7 'dd rqasoapug '(900U 'lrorlaq 'sse.r4 {1rs.re,rrug eui(etr1;
UqDqqnX f)aalpan[ u1 ?ualarpoqxug puo 3u1pg's7oa7n1 1oa4st147'satpog Toatgs[y1
te:1ceg Ioof rzal '€lEqBC ul Ecugru € op rnlnlru rnlnsuas ol€ nlcal reru
rrfncsrp rr.rluod '
'LZI-g6l'dd'tnlnpt Du'trlco1 ',(qr{slJ lit:Lg?,-nZ'd.d.,a.t,tn.1 m7
DloqDJ t'spe; saqarl-xollg ul ',,tscugw E ap In?ce ur <euEAA€yo rS rurlusnJol
sI EunT rnl €cipord 'galcuad urle{g 'g urp runrfcalag" 'zoralg l.ruog lzo4 .lZI tt
'mlnlusrJoJB lsrlBq€c op
lrnqrrle pqo13 salefug ep nldurexa
luunurru un plsl '69'd,'tuttlsopoB ru4nbbtT .961
'6191 rrlcadsar'VZOI'dd'tuaptql'941
'07?-ggt 'dd. 'tuaptqt 'rArly rzal ,sucsnueur
0
lsacu a.rdsaq ',oy1uaj-1p.eJ*S u1p euyro.rd Bunrl rnl ueunrodalefu! g?eol
i
pc eunds os 'qg6l J '61 0t 1pq511' 'urrpsruoJ uI lualsrxa srrcsnu€ur un-r1u! ,(
'pc 1n1de; luuorfueur
pqarl rV '6t6 'd 'tntlog-oq lopqqDN uI .$I^v .pU .tZI .I
'nr1qa? uI 'gul
'1 'dec 'o.tdns ll:zarT'471
'L?,I-qZI'dd '1nog a1flJo uolrl.sfr"ld'eu1g gi iAVZ-wZ'gEZ,6Z6-qZZ,6IZ, LIZ,TIZ,
J
' LOZ-qOZ '91Z-OOZ'ggl
'dd 'pttto1.m1 n.mrytipnug u! DannW,Bn['zo.ra141 ,nldruaxa ep
I
'rzoir 'uun1 rnl rnlnlnu lenlxaluoc rr! ca$a1uD InuoruJol u1 uoreSrnca.r nJluad .IZI u
'rll J'Z JBup, 'I rB,€qS 'tutttoy7 ztg,.O?,1 ,
n
'BII ] '(16gI 'erao6.re6) I JBuB, '1 .re,eqg
'tut{,to71 z7g, ug'rfrpc ralsoc€ 1n1ndecu1 e1 ap rBIr alsa eunr{ca;.red ap lnldacuoC .6TI ,
'16I-06I 'dd 'puouny otn1pjpaug u! DarlnWBW
'zoretrq lS :Zf Ot 'd '1.ty,-ot1 tDpqqDX ps Ealrec 1206 'InqBJ uql FI e Boc nc
I
pralrrrrrs ap Inlsap also nrlLpl uI l€ralsoruB rnlnBr urroal apun IBll rul&cBlr 'u
rnl I€ lel€rl un lecrlqnd u iArAV 'durr1 a.r1u; 'LZ-qZ'dd'mlnpr D7t'trlco1 IzoA .gII
'860U-q802 'J 'LZqQI 'rO
'.{ru.rqr1 qsll.lrg'e.rpuo1 'sntr u1p'ggl'd'!rV,-Dq }npqqDx '1l1,ty ap lecrlqnd .lII
'f8e-ggg 'cl<I'nun7 ml DlDqnC'('spa) soqor.I-rorlg uI
'"lnqeJ uqr qdeso1.3o sarJeluowruoC crJerloz aq;," 'urqng rzaa ,1sr1eqec lsecu
oJdsaq 'pcr1e8o1ode er luaur8e.r; lsacu u! InqBJ uql rn1 erirzod eluaza.rd u lD
ep {qqst;, rnl €arecracug rcru 'zo.ratr11 rS ,(qqsr;, BI rnlnsrsruq\el ezal r3 ounrf UI
-coJrad ap lnldacuor e.rlurp eiuedamsrp IBI€uwos B nu uosqocuf '00I-16 .dd
',.1q8noq;, rgslleqqey ur uorlucgr1cu€S slr pus Ir^[ Jo uralqord arlJ,. ,uosqoceg
.d. ,tn1npt ou1t3
IS :16I-98I 'dd, 'pruot.tny otnlpipnu2 u! narlnggn'zo.ro141 i7g
-aog i(qqsr6 ap lBlncsrp 1so3 u 1n1uau8B.rJ 'cI I '(Iz6I ,ulrl€smal) pEpBH-lg ld
uaqoy-Et{ pn,setr\l 'E ap ualpx pTut?S u3 lecrlqnd 'qog p4Jag qsnra7.gTT 9
'ntu1{at uI aurArp IFIurnI V 'gII EL
'*pul^Ip uere5e.rlo.r r$ 1ng.r :(gt?I €cc
- 0BgI €rc) ^oJ ura$ uoq ,ro; rua$ '11" 'p 'dec 13 pe6 .,1a1e8uy;asor1 .g rS
so8rng urp gqsory 'U :lnpr rS eeunr{ca;rad 'gurarp earrpugC., .1 'dec lza6 .?II El
't 'u 'ge6 'g 'dd rqesoepw! 'qsprplry o7 scts,Ctld
-ptary uold'pl8entr :16I-99I 'dd'puo1.tn1 o.rn1pfpn4 u! 'oJ
lS parrntupn,zoral [ 'gII
'lgII 'd 'uaptql'611 'z
'ggII-geII'dd'uaptq1'111
'90II-B1,0I'dd,'t.ty,-or1 topqqDx .0lI uJ
'arfulturr op gruJoJ o Bc touaJur Inla^flr e1 rariearco.rd efuulrodurr zanluacce gs '1ll
Fop SV 'coururruad eq1 go lcedsy eq;," ngs Frpnls uI .pur^rp aal€lrArlearo 'rol
ppqrsod ece; e n.rluod rnlnurunual Bal€lrsocou el areollraJar uosqocef rnl aIB !Jn
tr{errresqo aleluepodurl 13 gze6 'tgl-gg 'dd ',..rapuag 'suo1suecsy,, .IapI IzaA .60I
'tgz-\tz'9zz'0?,?,'89-lg'rg-09'dd 'sP
zgt Pal
'so.tg ltDpqqDx 'IapI I$ :p1-gg 'dd'(900U 'saloEuv so1 .ssard qnraqC)
t:
L6z TVTOUOtl(rUd TnyU rs yNvrosdvs vlvgvc
,,,. . .s:' e4
298 ELABORARI CABAI,ISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

t28. Yezitimpuriul comentariu luriancomrnentary on sifra'di-Tzeni'4ta" publicat

in Avivi, Kabbalat ha-'Ari, p. 949, tradus mai sus; vezi qi Tishby' Doctrina
rdului, pp. 48, 50, 56, 136-137'
L29. Derush. Heftzi Bah, f. 1b, discutat de Tishby, Doctrina rd.ului' pp. 56-57.
Aceasta versiune a retragerii a fost prezentatd ca forma clasicd a gandirii
lui Luria de citre Scholem, On the Kabbalah and its Symbolism, pp. 110-111.
Pentru alte disculii importante ale acestei viziuni a amestecului, vezi com-
mentary on'Idra'Rabba', ed,. Weinstock, p. 137. Aceasti comparalie trebuie
comparat[ la randul ei cu cea utilizatd de cordovero in Pardes Rirnntonim
K(C:1, II, f. 53c, cu sperma, deoarece in ambele cazuri un fluid este considerat
a conline un factor care este separat de el la un moment dat.
130, Din 'Adam Qadmot , cum afldm din rdnilurile urmdtoare. Despre sursa acestui
termen in forme anterioare de Cabala, vezi Idel, ,,The Image of Man above
tlr,e Sefirot"; gi Liebes, Studies in the Zohar, pp. 223-224 n. 293. 1

131. Aceasta face parte dintr-un comentariu mai lung la Vital, Sefer ha'Liqqutim,
pp. 99-100. Fragmentul este o elaborare a discufiei existente in Zohar, II,
f. 108b, pe care am analizat-o suprd, in cap. 1. Vezi qi Tishby' Doctrina
rdului, p. 42. Despre amestec vorbeste Ei interesantul fragment al lui R. Naftali
Bakharakh, 'Emeq ha-Melehh., f.24c. Pentru ipoteza cd elementele pure qi 1

cele impure coexistd in materialul seminal, ca simbol atotcuprinzdto4 vezi j.

supra, n.77.
732.Yezi sfargitul lucrdrii sale Tola'at Ya'aqou, un fragment care va fi tradus gi
analizat, aqa cum qi-l insu;egte Horowitz in ha-Slt'elah, in cap. 6, ,,CeIe doud
Table ale Legd.mdntului (ha'$elah) de R. Isaiah Horowitz".
133. Vezi, de exemplu, textul tratat de Tishby, Doctrina rd'ului, p. 48.
134. Despre acest cabalist, vezi Alexander Altmann, ,,Note despre dezvoltarea
doctrinei cabalistice a lui Rabi Menahem Azaria Fano", in J. Dan, J. Hacker
(eds.), Srudli de nisticd, fiIosofie gi literaturd eticd. eureiascd dedicate lui Isaiah'
Tishby (Ierusalim, 1986), pp. 241-268 (ebraic6); Reuven Bonfil, ,,Noi informalii
cu privire la Rabi Menahem Azaia din Fano qi epoca sa",inPerakint be-Toldot
ha-Heurah ha-Yehudit bi-Yem.ei lw-Beinayim uuaJEt ha-Hadashah (Jacob
Katz Festschrift) (Metkaz Shazar, Ierusalim, 1980), pp. 103'104 (ebraic[);
idern, ,,Halakhah, Kabbalah, and Society: Some Insights into Rabbi Menahem
Azariah da Fano's Inner World", in I. TWersky qi B' Septimus (eds.), Jewish
Thouglrt in tlrc Seventeenth Century (Cambridge, Mass., 1987), pp. 39-61; qi
Yosef Avivi, ,,Scrierile in materie de Cabala ale rabinului Menahem Azatia
din Fano", Sefunot, vol. IV (XIX) (1989), pp. 347-376 (ebraic[)'
135. Sefer'Asarah Ma'antarot, Ma'amar'Em Kol Hai, partea a 2-a, secliunea 2
(Ierusalim, 1983), II, f. 27a.
136. Despre Cabala acestui cabalist, vezi Yehuda Liebes, ,,Despte imaginea, scrie-
rile qi Cabala autorului hi'Emeq ha'Melehh", Jerusalem Studies in Jewish
Thought, vol. 11 (1993), pp. 101-13? (ebraicd); Ei Sharron Shatil, ,,The Doc-
trine of Secrets of Emeh ha-Melehh.", Jewish Studies Quarterly, vol. 17 (20ID,
pp. 358-395.
13?. Cele doud lumi, prima a h]jToh.u qi cealaltd aluiTiqqun, reprezinti stadiul
primordial qi haotic al inceputului qi, respectiv, lumea indreptdrii, Ia sfArqit.
138. Adicd procrea{ia este legatd de pornirea rea, necesatd pentru indeplinirea
actului respectiv.
139.'Emeq h.a-Melekh, f. 24c. Despre picdturile seminale, vezi ibidem, f. 82c.
Desigur, midraqul despre lumile distruse apare qi in texte luriene clasice,
precum Commentary on 'Idra'Rabba', ed' Weinstock, pp. 137, 139.
140. R. $alom Buzaglo, Miqdash Melehh (Amsterdam, 1749), I, f' 170a.
IolsacE Inlxoluor ul 'qgg 'I'!oun7ug,-oq raJas iro;, ure$ ueq ulas 'u
^oI
16 rzea 'tos utg, u! urulruoJ-ullncsuur urfela.r pugundnserd ec 1e1e.rdre1ur g
ualnd .ru orec lxal rnun efualsrxo nrluad '69 I$ gg 'uu'otdns 13 pen .qp6 .g
'tuaplq! rza1 'ocrrolsr epn8g e.r1u3 1A 'lsgpqec Inlsac€ lraFlod 'pls1xa alelrzoru
-IuB op dq lsecy'vg?,'J'LVg 1or1o3.re141 'VLOLZ ',{re.rq11 qspFg'e.rpuo1 'sntr.69I
'gZZ 'u'6 'dec
'o;dns t$n1o1 rze1 '(Fcr"rqe) LLT-gLl'dd '(lt6l '^$y IaJ 'ur11esn.re1
'ua{coqcs)
zasluoppqof ap ploJ os oautpillgo td z1l1qcsaqrg uvqlouof ?gpg, 'rolnur
{rod'v oqsolt IBZIIBUB B-I runc uge 'ue1-1111y Is Flnlocos pursruerleqes ug
Iunrzp rolsacu er.{e.req.rele.r 16 pe6 .09I-69I .dd,ynpug.t a4ul .lttsqnzsrl \'ggl
'16I-19I'dd'(ZIOZ'eurog,soq1r1y
oado,na pfulapout olpp tclpDr ano aqctorga a.m?tg 'oga?uo,1 a aqqocDl1,(spa)
FopuIS 'CA'uolsy 'J'ouonluv.O 'guy'"r1o1tag-ory ralas s.BzeCJo u€qleN ur
polcagog sB rusruerssory uBelBqqBS aql Jo suorl€punog pcrsfqdegal4l eq;,"
'ncnrg uullsFg 16 runce.rd :99-19 'dd 'o1oqog $ tustuotpqo{ atdsaq'seqerl
lZOg-gAA'dd'lnag ?olr.qqos'uraloqcg :Olt-egt' Lgl-ggT'dd.'unpugt atlug
'p1sqnzs.r111 16 pa6 'lZZl Bg'; 'u11.rag 'syy't1o,uag-ot1 .tatag 'BZBC ulp uBqlEN .lgl
'.(96ZI Bcc - 8t6I) uogrl u1p ao;, ure$ ueq gqsolt'gu '1 'duc 'otdns valy'gg1
'ZLT-ggl 'dd 'uaplgr rzel 'crzgulour pp.r e.rdsep rqasoopug rS '991-691 .dd
'unpug.t a4uE 'waqnzsrl!\ IzoA 'ecgosoel eps rrrrpugS a pzrIBuB o ulued .ggl
'unseod '1nynpt DulJlco1 ngs Intpnls \za1.rgT
'(pcrcrqa) (186I 'urllBsnrol) plrv uotutg'rarrry;eso,1 iWZ-wZ'dd ',,1.re1cua6
rrrlBrJg 'g up run{celog" 'uap! lpuoun1 otn1plpnug u! oarlnlupry'zo.re141 IzoA 'ggl
.€un_I mI
olosrns arlulp Bun lrqellqnpq elso orac'nldurexe ep',tor1og nunbblr ul BC.ZgI
'd
'61 'u 'gll 't11t7,tg qs?maf
u1 sarpnts 'saqe11 IzaA 'IgI
'l
'qBgZ 'qqa1ay1-or1 baug, 'q4eteqtleg
IIBXJBN 'g $ pen '906 'd '(91,61 'urgusnrall qsapo@ Tabatlg to.aq .OgI
,DqrU raps
6v'
r8r d;::;'",ffi1 :1\:i:;:era
uo tloTuatuuop ug 16 a.redu lnursrro.;1; 'qggl 'J'apqd e.rdsep ,t1o.to1 nlnbbtT
'Iull1 u! ?lq5xo pI€IBrBd erfncsrp O 'qIZ J'ur1oy loqrlasery 'soqs-oll nlnbbtT .gV1
'esrns lrspE ure nN 'ZpI
'T:Z xunax pqEasow'gvT
'71, 'd, 'olc3 nl B lulroqsrayg pt33o1ty rza1 .uBA
ug ufugurps lus.rgrr ne-r$ gc n.rlued 'ueug, r$ rg, rrcgqrq o-lnc?J nB erac u!
Brorueru u! llrnur nu rfluropa 113e.r ere.rpc lrirplod glarcos e1{1pe.q o faqerlly
ourol$ 'g rnlnsndnse.rd olorunu ug pzuel.rodur or€CJaso1'U gc olsa luesoralul .g?I
'gL 'd 'luqnbbt.I-ott ntag 'p1yy'tr91
'$rurope gte.r ep nas ruopg ep 1u8e1 'utopv, pcr€rqo ug 'n6o.r Bro .gtl
ueq
'g?g-g3g 'dd ',,e1.rn1 {€qll 'U 1! gn;.rg urp 1n1e5o.rd 'oruo1$ ^BsI
€FroqaN 'g e.rdsag" '1ep1 'lueurour n4ued'rzan '.reluaurqdns nrpnls un Flrraru
a.rec lcarqns un 'rzeue:16e rcrlnouoruJeq recrulalnd ppedun plaogoJ FleJ op
plueurta.r; 'zec ectro ul 'gIg-g0g '60Z-90Z 'gg-?g 'dd 'uapC,1ep1 yzel .uralog
e.rdsep epue8el o+ilunue uI lualsrxo r€Frurs lnrnqurelec ap el*alurure 4a,7g
IS JNV, e1 ep puru.rod olupnc ap 1ncof 'ggl'g'lotlzlnrag'gJ rzaa 'ursrurq€.r
u3 rf.rour Bc rpJ roc erdseg 'r€J Joloc plJeos Fcrp€ '.o1r€our', auursasul JJz[
rolau€osuot ep rrfeurquroc pnop olac a.rlurp €un rer 'e1e1nur.red luns orec
'- lauttug, - ;pirepen puguruasu! JJ4L alauuosuoc apnlcur xulluo.a1 IncreJqg .ZtI
'c1e 'pL 'J'qsapox-oq
praqqDqpry 'urlpsn.re1 urp u.rrdu$ uEqlEN 'g 1$ pan '9 'd '0ggl 'sn1ul.r1.ItI
662 :rvlcuor^llud Tnyu rs yNvrcs,{vs vTvwc
3OO ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

scurte tratdri, se regdsegte relalia dintre masculin 9i feminin, acesta din

urrn6 fiind privit ca pastrdtor al seminlei celui dintdi. Existenla unei pola-
ritdli primordiale, presefirotice, poate h legati de conceptul qa'agu'a, ,am!o'
divin", care este legat de inceputul actelor de emana{ie, chiar inainte
"r*Lntot
de emanafia l:ui Keter,la cordovero, Ei poate avea o anumiti form6 de cono-
talie sexuald. Vezi, de exemplu, Ben Shlomo, Teologia misticd', pp' 60-62'
Z21Z-228. Conceptul ga'agu'a revine qi in Cabala lurianX. Aceste evenimente
presefirotice constituie un alt tip de teosohe, in comparafie,cu stratul pre-
sehrotic al ceregtilor sefirot, discmtat in ldel, "The Image of Man above the
sefirot". Aceste viziuni le erau cunoscute deopotriva lui cordovero qi Vital'
aqa cum am ardtat in articolul rneu. Deosebit de important pentru argumen-
tul referitor la lumile presefirotice, vezi Vital,'Etz Hayyim, I:4, f' 13b,
unde el vorbeEte explicit despre existen{a multor lumi ceregti, superioare
celor zece sefirot ale emanafiei. l)espre existenfa sau absenfa femininului
in evenimentele presefrrotice la Luria, vezi Md.ntuirea in tnud$dtura luriand.,
pp; 230, 2a2,246; a se compara cu Jacobson,,,The Aspect of the nFeminineu",
p-.242,unde el declarh c6 ,'Ein Sof insugi nu este nici masculin, nici feminin",
in timp ce la p" 240 vorbeqte despre ,,fuIalkhut al lui ?in Sof qi aspectul sdu
feminin ascuns".
16O. Plrysician of the Soul, pp. 9-15; vezi qi Tamari, Hurnan Sparks, pp' 91-94;
Ei Weinstein, Cabala gi modernitate iudaicd,
pp. 315-406.
161. ;on the Perlbrming Body". vezi qi studiile mele, sfudies in Ecstatic Kabbalah,
pp. 18-19, qi indeosebi opinia cd qi femininul poate avea o inte1l1e in timpul
copulafiei, astfel incat sdmdnfa lui s6 predomine. cf, R. Naftali Bakharakh,
'Emeq ha-Melekh, f.36a, 38a.
162. Vezi, de exemplu, Tishby, TheWisdont' of th'e Zohar, vol' III, pp' 1155-1325;
Idel, Absorblig Perfections, pp. 289'293.' idem, "On The Performing Body",
pp.251-27l;Felix,Teurgie, magie gi misticism. Despre aspectele performative
aie mitului, vezi Riceur, The Symbolisrn of Evil, pp. 166-167, pe urmele lui
Mircea Eliade, Pattents in contparatiue Religion, trad. de R. Sheed (Meridian
Book, New York, 1963), p. 416 [trad. rom.: Tlatat d.e istorie a religiilor, fuad.
de Mariana Noica, Itrumanitas, Bucureqti, ed. a IV-a, 2008 - n'tr'l'
163, Kabbalah, p. 122. Mai multe despre aceast[ afirmalie, vezi in "observafii
finale".
L64.Yezi Scholem, On the Kabbalah and its Symbolism, pp. l'33-153'
1.65. Toledot ha:Ari, ed. Benayahu, p. 248.
L66. Cf. Tishby, Doctrina rdului, pp. 91-105; Meroz, Md.ntuirea tn tnudldtura
luriantl" pp. 93-9?, 2L8-279, 230, 242-243, 246; vezi 9i Wolfson, Venturing
Beyond, p. 87 gi bibliografra pe care o citeazd acolo.
16?. Despre slructura antropomorfd care l-a in{luenlat pe Luria, vezi Idel, ,The
Imale of Man above the Sefirot', pp. 199-205; iar pentru desemnarea Infi-
nituirri ca Anthropos Primordial, care a pdcituit, vezi Meroz, Mdntuirea i.n
inud,{d,tura lwriand', pp' 186, 219,252-253. Cf qi R. Naftali Bakharakh, ?rneq
ha-Melekh, f. L7e.
168. U; bine cunoscut qi apropiat discipol al lui Luria.
169. Vargovia, 1982, f. 20d. Despre acest cabalist qi cabala lurian6, vezi intro-
ducerea lui Avivi, QiSSur Sed,er ha'Ayilut. Despre ideea pe care aq vrea s-o
dezvolt aici, vezi deja ldel, Kabbalqh & Eros, pp. 279-280, n' 131' Vezi qi
conceplia lui R. Abraham Azulai, care urrneazd in mare rnisura punctele
de vedere ale lui Mosh6 Cordovero, a.tunci cdntl scrie la inceputul secolului
al xvll-lea: "Du$manii omului sunt membrii casei sale, care sunt picdturile
de spermi din care a fost creat corpul cochiliilor [...], iar cdnd cineva ajunge
la poc6in{6, el porneqte la rdztroi lmpotriva dugmanilor s6i, care-i sunt dugmani
 'EE?,'6eZ-g0Z'g0A'dd'punt.m1
o.nlptpaug u! oar?ntupry 'zoratr\l 'nldurexa ep 'rzaa 'guer.rn1 BIeq€C ul po
e.rdse6 '0lI'u '1 'dec rS runcerd 'V1 'u'ntdns rS !ugp1 'J 'rlaysory-q qDntlal
'uapt i1g1 'ggl 'dd 'gI 'lol ',roboa tg,'oroloproC 'nlduraxa ep 'rzea ,.rara.rc rS
pur.rads a.rdseq 'EZ,9T 'J'rlotuqqop lopaoN'erpuug urp .re$e1 IS ,pgII J ,?:AI
'qsapoQ-ot1 lopong 'nldruaxe ap'lzo^'e.r1pug8 rS pund'guuadsTpfugtugs e.rdsa6 I
'qgl nlag uo ttoluautuop .rzeua:1$y
I 'I ',ror1og 16 urnco.rd 'c17'tr't1o.t1z1a7
urop$ ueq Jaso 'U lercads u! Iza^ '1cund gS poa'puatadslg{ugurgs e.rdsag .g21
'gL6-092'dd'71a9 to
tust1oqrutg arlJ tnoorg rzerr 'rafururas ee.rlso.rr ur.rd rclu oruaJal eceJ as arBc €l
'clurepe mlnlnu p cr8ololeqsa lnpadsu nrluod 'gg-Ig 'dd 'uap?q!,nqu{eueg
tS urnaa.rd 'Vg?, 'd '(016I 'urrlasn.rol) g '1ot, '.toboi1 rO, nps p urp er{ncsyp 1
uluusarolul IS 'rqlg J 'II 'Z:IAXX 'utyuorutulg saprod IzaA 'acruoruap ag.ralnd
ep -ulernldec also glrsorr efugurgs €lorpc lrlrrlod eeunlzll paJ€S ul osBsuBI
oroAoproC efep gc zogrlqns gs ulj '? exawy 'n.tJut IS :0gI-gII 'dd't11,{y41 qsrmap
u? satpnls 'uapt i1g7-gg1 'dd 'Dpqo7 76 rusluotpqo{ atdsaq ,seqarl rzen
'alunxos alelucgrl ep g1e3a1 alsa arec 'gp.raua8 Borepuaua 'lIDpE-oq unbb11
oJdsa( 'pavqsory-n lopoutD,op nqe,(eueg rn1 e ege.rEouorrr Bluupodu4 rS
'lgl-ggl 'dd'utslgoqufg s1r puo rlopqqox aqt uO ,rueloqcg !zo^ .rol Borarp
'q:p.ruq4ug lIBlJ"N 'U lS :plgl 'J'qsapox-nT :araqqxqory'urlpsn.rel urp
e.ude$ uuqleN 'g $ pe6 'alu1eul ruur op rol Inrol u! ollalugcs ezearnelsar
'
ol6argcod as arer 1oc gc ezolodl ad luzeq 'unnano$ unbb1; gclpe 'rfnp.rard
rg rarB Brpaurer e n rluad €gnT ap lilqsls larrqo 1nou ap 1u3a1 o?so Iouuods
rggpcufe Frrauoua.I apdrn '5'qsapo$-ot1 qpny ro,DUS nc e.reduroc es
'prl
B :lgl-9gl 'dd.'m1npt Dulqaoe'r(qqsg IS :9g6-?g6 'dd "tu,gb,nsa6-D7 ro,aqy"VLl
'plg "J cqs"pox"oq
I
praqqoqory ug 'rur1esn.rel urp e.r1de$ uBr{lBN 'U BI {ournl RlsBoaB ur Freoqoa
arpc xngur Bc salaiu! aXso luururas Inl€rral€w Bc rnorurlqns gs apqer; ;o$a4r
'l
pao6-a7-n p.oC.:0Z'69 nr??s.I lnlasral urp rololurlnr Inurruorcu luns - d.roc
un ec soleiul csarac Inrolrozor gclpe - tdl,{/ g alouuosuoC '?lrraJlp olso
'
saurpro rap 'r$€olace luns err€rqo alaueosuoC 'lulrc rnpluau'Ee.ry eelureug
e.rede e.rec '- *xngrn" - ,DJaS 1nluglnc €l ap puruJod eluranc ap cof :,n$a4r.gtr1
'EZg 'J'loruDnaa ieg '1 'z1o.togqpponv'ffi tC 'ZLI
gg-lt .dd ,pnDTsory-n ppDuool4[
'nqeI€ueg /3'go1ne $pur pu €I Epeorrod glseace u3 unsgS gru.rads ep e1e8a1
ol€nxas.rolelecpd B or€r€dar ap Inpou a.rdsep runrfculsul'g6I-?6I .dd,t.ty-ot1
pIoqqDX 't,tlry rzaa 'lsrpqec lsace a.rdsaq 'cVI 'J 'qsapo|-Dq qDnA roDUS .ILl
'
'qIgI I 'LZ'q'9, 'a8el1op &IuIJ'['ullqno 'sW,rloouD,Dd
1ouloj'€Ao11€If Bpnr{a1 'U B[op rzo.l 'Frrl.reur acoz rolar er{e.r3rursue.r1 rS ,1ecpd
un Bc aleraprsuoc 'unlpcrd ecez e JIsoI a4pc ep ee.relncefe a.rlurp erfele.roc .
a.rdseq 'Zg-gg 'dd 'Uso.tplIAI o7 satstr1dola741 ruo.r4' 'pr8elq ueuauresu ep rS -l
:gIZ 'd '.qeluqqey Druerrnrl ur slures eql ,yVZ-ZVZ, .
Jo llnC eq;" 'q.reg :gVZ
'OeZ '612,-gl?,'00U '16-96 'dd'ptuoun1 o.m1pipnuS u! Darln?upn,zorol\l mI a1e a
rrfncsrp a1e1uu1rodur1 lzaa 'guer.rn1 pIBqBC ug a.relncefe 16 gur.reds BI rolrJoJor -
lxal lle un e.rdseq 'q66I I '11 'qo1aqg-og'zlra\oroH q€resJ .U u! slorcos
luoure8rad4 rnun u e1.red uc lulrc lsog e plueur8Brd'IlI 'd.'tutbnsa4-olt rD,oltg "1LI
'6V2,-gnZ'dd '(116I 'uo1ecur.r4 'sar.reg ue8uqog; 'tuopaaq pun
tltyoyotutul:o8oa'apeqgeocrl6 rS rzel 'asndo 1du3 ap luns upproq? Enop aloc
.rer 'yrglncufa IB cr4upl plorluoc nc glercg.redns a1.reoJ aluupruase o fsurnu .I
or€ psrns u1 refunues € aracrBolu! !4seace pc zaurlqns Fs uIJ 'qlg .J 1Ag6I -
'urr1esn.ra1 'uropqg IEABI{V) luoJav, flJag DlDpg rza6 ',so[€s olo.rqureu r$
r08 Tvrouowrud Tnvu ts vtwros,{vs vTvgvc
302 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

176. R. Nathan $apira din lerusalim, Mah.abberet ha-Kodesh, f. 73ab; vezi qi

ibidenr, f. LL7a, 145c, 148c. Vezi qi supra., cap. 1, n. 201. Vezi gi ibidem,
f. 74c, unde aceeaqi structurd de gAndire este transplantatb, de exemplu, la
Avraam, ca transmigrafie a lui Adam. A se compara cu ideile similare exis-
tente intr-adevdr la Vital, 'Etz ln-Hayyinr,I, f.57b; idem, Sln'ar ha-Kauuanot,
'Inian Pesah, derush L, f . 79a; gi la R. Abraham Azulai, in Hesed le-Aurah,am,
f. 29d-30a, ambele legAnd cei 130 de ani de penitenfd ai lui Adam de incer-
carea prin care trece Iosif. Despre alte viziuni ale rdului in cartea lui $apira,
vezi Scholem, Sabbatai Seui, pp. 301-306. Pentru legenda lui Adam in Cabala
luriand, vezi gi R. Naftali Bakharakh, 'Erneq lra-Melehh, f, 3a. Pentru un
impact al viziunii luriene despre aceastd legendd asupra lui R. Nahman din
Braflav, vezi cartea lui Liqqutei Moharan, II, $ 5. Pentru viziuni similare,
vezi Vital, Sha'ar ha-Pesuqim, p. 101. Despre rolul materialului seminal
in Cabala luriand in termeni mai generali, vezi Pachter, Shentirat ha-Berit,
pp. 154-156, 187-188, urmAnd analiza acestui subiect in Meroz, Mdntuirea
ininudld,tura luriand, pp. 93-9?, 278-279,230,242-243,246.\in si subliniez
cd, potrivit unei discufii a lui R. Naftali Bakharakh, salvarea scAnteilor pure
din cochilii qi sd.mAnfa vdrsatd in van sunt mentionate impreund, iar asta
din aceeaqi intenlie cabalisticd. Yezi ident,'Erneq ha-Melehlt., f. 22d gi 82d.
777. Myth, Cosrnos and Society (Harvard University Press, Cambridge, Mass.,
1986),passim;Mircea Eliade, Patterns in Comparatiue Religion, p. 346;Martin
Buber, The Origin and Meaning of Hasidism, ed. gi trad. de M. Friedman
(Horizon Press, New York, 1966), p. I2l Peter Kingsley, Ancient Philosoplty,
Mystery, and Magic: Empedocles and Pythagorean Tladition (Claredon Press,
Oxford, 1995), p. 291 gi n. 6; qi ldel, Absorbing Perfections, p. 99; idem,
Hasidism, p.297.
178. Vezi M. Idel, ,,Multiple Forms of Redemption in Kabbalah and Hasidism",
JQR, vol. 101 (2011), pp. 45-54; iden, Absorbing Perfectiorts, p. 99; idem,
,,Paradigme de activitate mAntuitoare in Evul Mediu", in Z. Baras (ed.),
Mesianisnt gi eshatologie. Eseuri (Zalman Shazar Centre, Ierusalim, 1983),
pp. 264-265 Ei n. 46 (ebraicd); idem, Absorbing Perfections, p. 196; 9i Koch,
Hurnan Self-Perception, pp. 165-166.Yezi dublul inleles al termenului metha-
noia in iudaism qi in Antichitatea tArzie, in Liebes, ,,Sefer Yetzird in R. $lomo
ibn Gabirol", p. 121; qi Wolfson, ,,Inscribed in the Book of the Living", p. 249.
Presupun cd acegti cabaligti se referd la ceva mai concret decAt ispdgirea
unui pdcat prin confesiune, chiar la o formi care produce intoarcerea mate-
rialului seminal irosit la sursa lui celestd, infeleas5. ca un ,,corp".
\79.Yezi Pardes Rimntonint., XXV:I, II, f. 53c, copiat in R. Isaiah Horowitz,.
Ha-Shelah, I, f. 29a; qi indeosebi 'Or Yaqar, vol. 6, pp. 54-55, 74-75, vol. 13,
pp. 7, 86, 128, vol. 16, p. 55; sau'Aderet 'Eliyahu, I, p. 77, despre care vom
discuta detaliat in alti parte. Vezi supra, cap. 1, n. 127.
180. Vezi Idel, Kabbalalt. & Eros, p. 230; gi in special Zohar,III, f. 90a; qi Cordovero,
'Or Yaqar, vol. 13, p. 128, citatul din Cordovero la R. Elia da Vidas, Reshil
Hokhmah, Sha'ar ha-Qedushah, cap. 17, vol. II, pp. 499-569; Abraham Azulai,
Hesed le-Auraltam, f. 18ab; gi Benayahu, Ma'amadot u-Mosltauot, pp. 72-73;
Pachter, Shemirat ha-Berit, pp. 188, n. 74, 196-199; qi szpro, cap. 1, n. 134.
Sper sd revin la acest subiect in alt6 parte.
181. Vezi supra, n.70.
182.'Etz Halyim, Sha'ar ha-Kelalim, f. 5c.
183. Vezi M. Idel, ,,Performance, Intensification and Experience in Jewish Mys-
ticism", Archa.eus, vol. XIII (2009), pp. 93-134.
184. Vezi idem, ,Differing Conceptions of Kabbalah", p. 138.
 '(rusrplsEH 01 qsl€qqsx luord :s{rBds slnos s.{rppBs,L aqJ" 'lopl IzoA'902
'g0I 'u 'Z 'dac 'otdns tr-a6'gg7
'"uor1e.r5yrusu€.\L Jo aulrlcoq aqJ" '.ro11g rS :691-961 'dd
'sct7s,{747 cluolssary'uaptr uy'un1t1sa141-og nJag p oulrlcoql oq} ur saurnbul"
'1ap1 'a6a741-ot1 nJag ap g1u8e1 gcrlstleqec prnleralrl Elsp^ u3 ursg8
lzen
Iuau€o rS rnpgr a1e aluere8rleq 1eu g.ralnd arlul ar^ rerrr EAac orelunrlroc O 'VOZ
'.(IrAg JO aurJl
-roq qoro^oproC sasotr I 'U ur sauaqJ cllsou9 pue cruo1e1doa1q" 'pue1g VaL'EOZ
(pcrBrqa) L\Z,-LLT'dd'(SOOZ
'BuEuB€U 'z(1rs.raarun uadg) q,CntalylDzolg ml alDclpap agloso1gl $ atto1st ap
npnts :p ap opculp 6 74nca41 '('spa) 'V '[uopqs-uog 'g torurl -
'g 'z1rmo.ro11
'Y u! ',,"cltolsl Inlnar^a>^€^oT-r€g
Inullcap 13 eaunrsuacsv" 'IapI va\'zoz
'qsorptw o7 scts,Ctld '6
-DtaW xuo1g'p1SBIAI lzaa 'puepnl BI€qBC ug llcrlnauauraq u{uepodurr nr?uad 'I0Z o
' .D
6gZ-
LgZ' dd'suo4caJta4 Sutqtos qy'IopI IzaA'002
'qggl 'J 13 pal 'r-Z9I 'J'uaptql'661 '
'qe6? 'J 'qoxuu?tow ,olanoN'86I '(
'.,1n1ugurpd rS 1nrac" '(
,?
'zlarn,-om ulttotaoqg €l ap uruoJce un Fcrp€ 'ryt1g vt urlrc fgs undord nq '16I
'q98I 'J 'uaptql'961
'Er8I 'J 'uaptql'961
',.PuerpBJos '1
€1eq€C u! purzrrp eerrpup8 uI / ourirrp llrlpug8 earecgr.rn6" '1 'dec 'otdns 13 lz'a6
'orerullqns op EurroJ pllurnue o llraJns € npr op pldacuoc gut,up ue.upug8 ug 'l
pc F1€JE rruml urJal€ru gzeereuaE ra Bar€Jluocuoc Era.rpc 1r.,r.r,r1od ezalodr r* U
auhrp urrpug8 p crleEra '.rr1ea.rc FIoU 'qggl 'EIgI-qOgI 'g't1ouqqo77 ppnoN 'V6I UI
'lgl 'd 'r1co1sure16 'pa t,Dqqoy .DrpI. uo t.toguatuuog'nlduraxa ap
'rzen 'euer.rn1 olelxq u! Elsrxa Bsrns '06l-991 'dd ',.qepqq€y Jo suorldaauo3 ;
Eugragyq" '1ep1 lzen 'plsrurole proruuru o-rlul gzaolo.rd.relur IJ Ia rur '.BrgI €l
'qIgI 'J 'uap!q? rzon 'o8rpa141 1eq u1 plade.r as nutnl ID 7DlrlD ap pldacuo3 '661
'BSZI 'J 'xuaruqt 13 lzan '961
'qezzl ]'uaplql'16I D
'eg'1 'uaptq7'661 'l!
'uolEld rnl B rolrapl Buoal aI lrc IB'
-r1dxa aE.rncer Ia apun 'Bggl-qggl ; nc eredtuoc as e iug 'J 'lpTuqrlog plaooN '6gl
'VgT-nLl 'dd ',,qe1eqqey 3o suolldecuo3 Surra;;rq" 'IopI IzaA '88I UI
'.,fp11 ur paJps '.paJBS ur .(p11" 'IopI IzoA'l8I u
'11196 'uolsog 'u1pag tafmp ae) Dra.uag ap uaUoC xupqprqv sap yra6 EI
pun uaqaT 'qcotog 1tt? DIoqqDX aqc*tlsruDlanH to{caN ploro9 rS :lpcrerqe; 'e
1p661 'ur1psn.ra1 'sse.r4 seu8e141 'a1ny1su1 r,rz-uag) DrarraH uDqDrqV a.t?pc -Ji
ap aualrnl nlDqDC o pcglosoTyl oatnlatdnlul 'ploJolaut tS 3ryry 'eqsoa urssrN 'ggl ' t/
'(1002 '.lrorla0 'ssard .{lrs.raarun au,(e16; ado.ng utapoytr ,C\.tog ']
ut ,Ctanocs\q cgfiTuang puo lt1?noqg rlslmaf 'ueturepng 'g pI^B(I IS :06I-98I -s
'0gI-69I 'dd '"qeleqqey yo suotldacuo3 Eut.re;grq" 'IapI i(t/6I 'uoproT 'lltrg) Pl
salutL puo st1.to1y 'at17 sIH 'Dlpuox lo .tor1so17 'o?tpautTaq ouolqs qdasoiT '7
i{e1z;rug r€EsI rzol'rapqu3 B or€proq€ Fls€oc€ r$ arrpug8 €ls€oc€ erdsaq'gg1 ri
e08 Tvlouowlud lnvu Is vNvlog,{vs vlvavc
;6s&.. *.,t$*itr r****r
 Capitolul 6

Cabala popular5, hasidismul

si r5.ul antecedent

CeIe doud, Table ale Legd,md,ntului (ha-$elah)

de R. Isaiah Horowitz
Scrierile cabalistice analizate mai sus sunt, in cea mai mare parte,
tratate elitiste, scrise intr-un stil foarte tehnic gi destinate de Ia bun
inceput unui public restrdns. Acesta este gi motivul pentru care,
oricAt de numeroase sunt cirlile despre care am discutat mai sus,
ele nu au ajuns, chiar duph tipirirea lor, decdt la foarte pulinele
persoane interesate de studiul Cabalei. Totugi, ineepdnd din a doua
parte a secolului al X\{I-lea, cAteva cilrli rnai populare au fost scrise
de unii cabaliqti, in special de C,rrdovero qi de discipolii sii, dar aici
ei au ahordat doar rareori chestiunea preceden{ei riului, recurgAnd
uneori la imagini utilizate de predecesorii lor, indeosebi la cea a cojii
eare preced* fructul. Numai in cartea r[spdnditd pe scari largi in
secolul al )ilfiIlea qi destul de voluminoash, Cele doud Table ale
Legd.m0.ntului, care il are ca autor pe R. Isaiah Horowitz, putem
discerne cdteva disculii mai explicite despre riu, ca o continuare a
tratirilor cabalistice anterioare gi o diseminare a abordflrii cabalistice
care ne intereseazi aici intr-un public rnult mai largl. Nu voi cita
aici dec6.t puline dintre aceste ocurenle. Astfel citim, de exemplu:

Chestiunea pornirii bune qi a celei rele este ca Iacov gi Isav qi, potrivit
in{elesului simplu, Isav este primul nhscut, cici el a iegit primul, dar in
realitate primul ndscut este Iacov, care a fost prima picituri [de sdmAnti],
aqa cum a cornentat Ragi pericopa Toledotz, iar Isav care a ieqit primul
este coaja care precedl fructul, care este lacov. Astfel, adevirul este cd
sufletul precedd eorpul, cdci sufletele au fost create attlnci cAnd a fost
creatd lumea. [...] pornirea rea precedi pclrnirea bun6, intocmai dupd cum
coaja precedi fructuls.

Ipoteza debazd. este cd, intr-adevir, binele precedi riul, dar riul
este cel care apare primul, aga cum este in cazul lui Isav sau al lumi-
lor, pe cdnd Iaeov gi sufletele apar mai tdrziu. Omilistul inverseazi
 '(xt'u)
Fugruor Pqturl u! Bounlsra^ u! 'cllBlPloc ad r$ Inun ad 16 lncE} €-I nazauluncl( *
reur ldeJ ap nep as r pruJn urp Brnlsace 'nEJ g6 eurq aJlul - .rlarqurn
uaurEeurl - raurJoJ IE 16 - rrfu.raua8 ap oflu o Jolac Bluruop - ppdurl
IB aJopal ap plcund urp rrJlarurs alnunue raun ezelodr Flsrxe IBIiluT
r6eq nocel snsraa AESI Bc IaJ BI '1u1rc luaur8ury pruFrd ug rfnzg,r
luns urnc u6u '1aqy snsJaa urBC ap t6 '1ot1ag uDpV, ap Ti '- .crJo1sr"
urepv un - rrrepv Inuro op luzlloqurs 'urepv Incsoroc nus;o$o7 luopv,
ap rrrlcedser aleluaze.rda.r 'cuo1s1 lec uI 16 tgc 'crzgelaur Fla^ru EI
?gle pluapraa alse efuapaca.rg'rzuua16e alueurpr{uase cqqnd un ar?pc
glorueds BIEqBC urp mlnpr raiuapacerd u 161gc're€olopucep Belelrlerl
-uec paulodoap sTrusu€rl B zlT^{oJoH 'laJtsv '6nEJ Bc lncseu urud ng
ap pldacuoc 18 ,rus1 erlurp glrcqdxe ernlpEal 16 rsp8 urelnd arur uI
'sns ruur ap a1a1o11duc ulp Inun-J1u; ludnco rue-eu aJBc ap '1a4sea1g
Joso1 'U tn1 agridacuoc op luiuengur lsoJ u zlrr\oJoH pc e.red ag
'8ln?cnrJ
ppoceld efiroc urnc lleurcolul] 'eeurnl lepaca"rd nB aJBc rrfe.reue8 ap nrled 16
pazelde6 e?ns qnou elec 1A'grfu.rauaS ep ese* rS rcazpnop lgrap llntu ruur
ru1uad sun?sB lsoJ IBur e-u g{era purod .re1 'lepaerd B mrl Brualsolrru
'rlSorug.rls upd ruupy, rnptuprd ua;ecgund 16 arfe"r8rursue4 gdnp.ruq 'drur1
lsaae lol uI psuncse g e,r n{ar,r rnlnurod eaunrsusdxe .rer '11fe.reueE ap arru
o nlluad otunl plseoc€ u[ gpurlxa os ?s ?Bllraru E 'elllpl-undrur lB UJBC
'uru3 1n1 rafuelsrxa Eznec urp 'lr.rg8ugd roAzr IecB srqcsep e-s ac plepug ,gc
plBI IS '1so; e use [gpuorfeueruo] EaunlsuBdxa rBr '*.llBllnlac rBr?uor Inun
ed ncg; B-l nazauurn1" 1VI'L plsDeapcgf ppc'ruepy. na arferedwoc ug
gfnurreur o Ec olso erec '7D17ag uDpV.'lal e.I '["'] oFu o EI es-npugcrplJ
'1n1o1 apuudnc alo erlulp arucag lode .rur 'g1ns o luns elo orlulp aJeceg
lgJul leJlse 'ocaz aleol ed apur.rdnc al JDutD.Dta aJecalt r* 'Tototao,otu
ataz Joloc lnla.rcas olsa €lsaae .re1 '11fe.raua8 ep enu o ru1uad g B^ ur€pv
rnlnJsoJac eaunrsuedxa '.Lrnrueeu ep erru o-J?uJ lrcunrod e-1 19 e.rBc ad
Inlug^nC":[8:f0I tutlDsd] srrcs pls gc lrsgEruB eelBqBC ap olJBr sac€ ul
:eJSOrJeluE
alalolrduJ uI lnzp^ rue-al a.rac ad acrzgplaru ep{upcads BI acnpueJ
eu 'zlIA\oJoH I{BresI 'U ep plulla gruruouu FrrlsrluqBc a1.ruc o-Jlu!
plualsrxa '1uaur8e.r; rnlsace B €lueseJa?ur aunrsraa o '11nur ru141
'?laursl rn1 e.ruf 16 uueue3 aJlurp
eriula.r arJcsap e n.rluad uoprp r6elacu gzeazrlr1n zlr^\oroH 'agred p1p
u1 'so[ ruur lurpaurT Bulruexe rrrol o aJBJ ad nog ure$ IE,Bg IeEJsI 'U
rnl B eunrzrl o BI lrnqlJluoc g ps oJEd Bo rcpc 'pluelrodurr elsa Ear
Eerrurod rS lncsgu urlJd ap pldacuoc arlurp pluaprna e.rn1g8a1 'psraAur
elsa urienlrs cqsrleqeJ Insuas nr alulrrrrJoJuoc uI .rep '.rglapu-.r1u3
p?srxe erec 'nlduns suas un ?gJap r-nu Elsaae gc pugundnsa.rd '*1n1cn:g
gpaca.rd efeoc" - crsela drurl a.r1ug lruelap *
rnlnuo?crp Insuas lduy ep
.VUY'INdOd
908 JNSCSCSJNV'INVU IS INWSICISYH r/TVAVC
306 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

putine generatii, din cauza intervenliei milosteniei divine. in alti (

parte, autorul presupune o anumit[ formd de negativitate, de priva- i
liune gi hyle, care apar mai intAi in gAndirea lui Dumnezeu, cdnd (
El are in vedere se creeze lumeall. t
Altundeva in aceeagi carte, Horowitz citeazd un fragment de la q

sfdrgitul cdr{ii lui R. Meir ibn Gabbai Tola'at Ya'aqou, unde precedenla
riului este inleleasi ca o chestiune care va fi schimbat5 de Dumnezeu
in viitor. Prezint aici acest fragment, pentru a sublinia din nou rolul
pe care cartea lui Horowitz l-a jucat in medierea transmiterii unor tipuri
non-safediene de Cabala c[tre anumili autori din secolul al XVIII-lea,
care au citit cu aviditate aceastd carte clasic6.: I
I

I
Totul este fdcut cu intenlie qi totul existl in paradigma cereasci, deoarece
c
creierul este in partea interioar5, iar cochilia il inconjoard din afari gi
nitAngii o urmeazd pe aceasta [cochilial qi-;i irosesc zilele in van, gi nu r
meritd sI qadd cu regele in lucrarea sa, iar asta este ca in parabola Jq

nuciil2 [...i gi iatd regele in frumuselea luil3, calea ]or este si priveascd f
la creier, cdci acesta le este partea, iar cochilia este in jur, partea fiilor t
Edomului, locuitori in Se'ir, qi acesta este motivul pentru care std scris l,
lFacerea 36.311 ,,Iatd regii, care au domnit in fara Edomului, inainte de n
a domni vreun rege peste hii lui Israel", cdci coaja precedd fructul. Dar ir
Cel SfAnt, binecuvAntat fre El, are menirea de a face ca lin viitor] creierul ir
sd preceadd cochiliala.
fi
c
Avem aici o altl inversare: in timp ce, in primul fragment, ipoteza
lr
era cE binele precedi riul - oarecum in trecut -, dar in realitate situa-
lia este inversd, acum inversarea se referi la ceea ce se va intdmpla e
in viitor, cum afld.m gi dintr-o alti disculie din aceastd carte:
ir
p
Cochilia lui lgma'el a ieqit din Avraam [...], iar din Ifhak a ieqit cochilia
lui Isavls. Iar problema ieqirii cochiliilor din strdmoEii cei shnli este la n
fel ca precedenla cojii fafd de fruct, cici este imposibil ca fructul [sd iasd] 1

ftrd precedenla cojiir6 [...], iar Iacov este fructul, dar e un secret in aceasti
chestiune: cici coaja are o prizd la sfinlenie in ridicina ei, iar in rid6cina
ei din cer aderd la sfinfenie, qi impuritatea constd in expansiunea ei [a
cochilieil. Dar in viitor ea se va intoarce aici qi va fi purifrcatd de sfAntul
cel drept care indurd [...], Ifhak, [...] ca Isal care a ieqit din el, sd cuprindd
toate cojile17.

Presupunerea ce, in viitorul mesianic, cochiliile vor fi eliminate,

existentd in multe tratate luriene, este abordatl gi de Horowitz, care
susfine ci, in prezent, dupi diminuarea lumindtorilor in cadrul pro-
cesului cosmogonic, domnesc cochiliile, cici coaja precedi fructul, iar
acesta a fost motivul picatului lui Adam gi al Evei, gi motivul pica-
tului lui Cain, ,,asa cum l-am gisit intr-un tratat aI lui Luria, cu o
addugire in acceplia mea"18. Vom reveni la un alt fragment din cartea
lui Horowitz in Anexa 3, unde coexistenfa, poate chiar cooperarea dintre
olrrurr? or€c Io) u ro^ nl lgcuI BaB '['.'] FcsBalgqrBq BolrBd olsa arec
a
'rrFlnpug8 Blrzrl Fcrpe ',,o1e1 a1e1r,r urp elSeu as ec pcseoleq.rpq eped op €
lncseu Inlglul" el*erunu os Beecu op retucol rA ,1n1cn4 upaca.rd uleoc ac
o
aruorl ep 'n€.r ppug8 prlpu -,,a1*eu BA os or pcsEolpqrpq aped ap lncsqu
-
InlgluJ loJ/" [Inl Insuas] olso Blsac€ IcFc ,Ig og lelug^ncaurq to1eo.r3
ap e8al [l-]Es Es Borelalo ur.rd ecgrlnd I-Es ornqer? 1a ,e1$a.rey outueoq J
'eergdu BA n€r pug8 un pugc rBC .glucgr.rnd E-u rn1 eelpug8 pc -o
lsoJ
1n1de3 ap 19cap ezorofr.r8uS es Fs rnqer? re-u Ie Isop
,[...] a+reoru ap
tl^losqE E
lsoJ B Ia rS 1a urp 1r6ar e Inpr rcpc ,[.".] or€lugure.ry rS pug8 11u ta
p.rp; 'leluaprcce lpugrpd€] o-lnzg^ € pc€p .glndrur elso a.r€c ,gidou
'rurg.r1s lndrurl
urp pleurruas orsrrua o e1 arrzrr,rd na rfi.r8 gcey r6-gs ornqa.rl nu ruoru11q,,
:snds e 'er.rotuaru og l-ps plB?ug^ncaulQ ,?Seg 't6I.gI xuor.rcralna7) ,,.ne1 EI
rnlnozeuwnq mlnuruoq r.ulqcug 1-gs 'e1e1 ol€ olunJ€ru ela?r,t urp rS r.reur elec
In
ale1 olol1a urp a16eu €A as oc 'gaseelpq.rpq alred ap lnrsgu 1np1ug 1o;,,, €l
€
:FzBarurn urnc ednp '1ru1saeur Ezeelrc 16g ,rauaze14 urp prq8e141 eIaJ€tr
I 91
Bc lncsounc taug rrog 'g 'qodrasrp rgs rrpdrcuud e.rlurp 1nun .(0gll TE
-869I Bcc) ,ro; ura$ IB,eg IoEJsI 'g 'rnlnursrprsuq mlnrolepuoJ alorunu E1
ET
uI plulrc erirperl o-JluI auracsrp lod as sns ruru 1r.Lze^ rue-el aJ€r ad
aluepodun acrlsrleqBc nincsrp B^Jolgr alaruJn Bc aJEd as ,r6n1o;, .uJalur
Inpr ap a1e8a1 aler ?grap alurpeur "ro1 roprgdncoa.rd ln.rpec ur a+uaprla
urind ruur llnru nEJa uJe+xe Ingr op alBFeI alauralqo.rd ,p.reue8 u1 B
'Eunuoplolug nu r*ap 'ezozruolrr.re al ps ro 16 lea.racur nu"to1 -E
v
€alur€urp rlsrpquc rip rS up 'csaJoc rnlnpJ eiuapace"rd ardsap EaqJoA ac
FDrlrru-orzgalaru Eac e1 rA giualsxa rA s?saraTs ardsap EIBJ+ ar pcgosolg
-crzllularu eor EI '1n1anrg gpacard a.rec rrloa € pIEJnlBu ea.re8alaiug
I
J
EI socru lnAB nB ul6auur r16acu 'IeJtsV .'aala aJlurp Bun lrqelrqnpur
+soJ B z?raroroH rnl Be?rec rBI '- zJe>lerd Iapuetr I ml Inrpnls uJ leru e
-rlqns B-s runc e6e - pc4srT€q€e BJn?BJalrl ep arupdod elaruJoJ urp Jol S
rpralSeounc e apud o saJlxa ne-r6 ee1-11IAX Iu FIoJas urp rzrsBrl ru? JO
-6eeru 'euerpagus €ac nJ ri gcrreqoz Eec nc prcads ug ,epqe3 op aruJoJ Pc
alasuoJe{unu nc rfezrrel11ureJ r6aq 'ruaFrnl rac ed rqasoapu! ,ruarpegus €l
rrlBrpqec ed ezeezrtelcBrec r-eJec,ac gosoal rriepaads uFrd elelsagrueur n
IS
elelrxalduroa ap 1ndr1 ap gluppdepul ap In?sap alse,atca! prattd,atec
AJ
ppnlr.rrds are1da16apa.r ap a.rec6ru o else '?sg ap udo.rng
'rPJBIndod
u3 lnlpde B erec 'uaI-IIIAX IB rnlnloros pcolfiur BI ap FrusIpTsBH
,e
LT]
rps rrlodrcsrp rS ?Sag
I
n€
'zllrhoJoH Inl Ba+JBJ EI serJ€ l'n^€
B1
nB aJ€r Ba1IIIAX Iu 1nloros urp roJle rrJolnu e1 rA ,a.reuun ur"rd ,rS EI
Ba1-IIAX IB rnlnlooes B pcrsulc predo glsuocu uJ FuerpaJes BIEqBC uI aluol
-srxa alrJaundxa 1epn1a nB oJeorJalue alrunrzrl pc 9?BJE Ba rrec ,epqe3
p
uI npr e.rdsep JolrlJoal B pJBrurpun orJo?sr o Rzeaprle^ur Es Balr€c uJ
alorueds raIBqeC eiuezerd'ze) eluo uI Jallar uJ Fs€oJs g uA Bnop alac
P
208 JNUOSCfiJNV.InyU is .InWSICISVH 'VUV.IndOd VTVSVC
308 ELABORARI CABALISTICD MAI TARZII DESPRE RAI'L PRIMORDIAL

influxui bun in lume prin legdtura cu Creatoml, binecuvAntat fie 8123,

ca sd curele binele de riuza.

Ca multe alte exegeze omiletice ale unor scurte declaralii evreie;ti

clasice, interpretarea lui Beqt aici se ridir:6 la o alegorizare totali,
turndnd materialul interpretat in termeni care nu au nimic de-a face
cu sensul aparent al textului triblic. Potrivit acestei ,interpretiri",
important nu este pdcatul virsirii seminlei in van, considerat in
principalele forme de Cabala un pdcat foarte grav, ci gAndul riu,
care contamineazd organul cognitiv ce-l leagi pe om de Dumnezeu,
qi anume gAndirea umani. in consecin![, acesta este phcatul major
care trebuie sd fie amendat. Astfel, intAiul niscut este identificat in
mod explicit cu ,gdndul riu", dar aici el nu este efectul acestui gdnd,
ca in cazul textelor zurvaniene - iar aceasti legdturi expliciti cu
prioritatea rlului este exprimati prin dictonul precedi fruc-
"coaja
tul"25, o formuli care a fost analizati in capitolele anterioare. Aso-
cierea dintre ,gAndul rdu" gi primul niscut - care in ebraiel este
exprimat prin termenal bekhor, a cdrui semnifrcalie este gi de prim
ndscut uman - gi recurgerea la expresia tocmai menlionatd ,qelippa
precedi fructul" arati cd Begt reinterpreta in termeni mai degrabl
psihologici o constelalie anterioarh de termeni referitori la riul care
preeedd." ln oriee caz, interpretarea hasidici scoate discufiile caba'
listice din contextul lor teosofic originar, transferdndu-le intr-o disculie
despre procesul cognitiv uman, intr-o rnanieri care aminteqte de
interpretarea dati de Abraham Abulafia teosofiei, aqa cum vom vedea
detaliat in Anexa 2.
O viziune similari este exprimati altundeva, intr-o disculie atri-
buitd unuia dintre discipolii lui Beqt, mai sus menfionatul Mare
Maghid, de cdtre un discipol al s[u, R" Menahem Nahum din Cernobil,
care studiase mai inainte gi cu Begt. Rabinul din Cernobil ii atribuie
Marelui Maghid recurgerea la dictonul ,,coaja precedi fructul" pentru
a intiri viziunea negativi despre Isav, descris in mod explicit ca sitra'
'afu,ara', ,Jatura rea", gi a cdrui nagtere a precedat-o pe cea a lui
Iacov26. De fapt, potrivit unei alte afirmalii a lui R. Menahem Nahum,
aflim, intr-un bun exerciliu de exegezi hasidici, faptul cd
Iacov gi Isav [...] existi in fiecare persoani, cici hecare contine un amestec
de bine qi r6u??. Binele se numeqte Iacov, iar riul Isav. [...] binele trebuie
sd fie separat de rdu, pentru a fr inllfatllnnobilat28.

Acesta este un punct de vedere care amintegte destul de mult de

fragmentul lui Beqt citat mai sus, din cartea Marelui Maghid. $i celd-
lalt discipol important care ne-a transmis multe dintre inv[fiturile
lui Beqt, R. Iacov Yosef din Polonne, a recurs in repetate rAnduri la
 sTsaJ,als" BriBuIJurB plnasounJ BJe r-Fc luopr^e lnlosqE elsg '%.DJoTlD.
.Drfs ec FldeJp B-ap srJcsep purg FurlJd ',rocu1 ap eluIBuI ABsI mI sa.r
-e1$uu lucrldxa ep oJB pugJ lcunle 'rnlnursFro;:e aIE acrselc reru rJpzr11ln
e1 16 a8rnca.r 1e tnElseg 'relnlngr e{uapaae.rd uFrd lecrldxe alsa piepr
ap poru un lgcu! 1ay u6e uJ Buneaplolug 'lgqou.reC uTp rnlnurqur ale
n{nesrp olIB ap arJas o-J?uJ gzealnc.rader es erpproqu FlsBaaV 'aa,rlrzod
IJgllolzop raun lnsoJatul uJ'g1urn1uu 16 g.resecau gleraplsuoc olsa BeJ
-appc rcru 'a.repec o lunluala opnlcur aleod a.rec'rnlnlapns flunrsuetsB B
eJBrurlrun razalodl JBJluoC 'guouadns gpeace.rd gs alnqeJ? IruolJeJur Ea
aundnsa.rd etec'btpoj '1de.rp rnlac B ppnlFrds alullolzap ep Fpour EI
crzlJulour rnprdrcuFrd e Fluusalalur aliearlde o also rcre ruapal ea BaaC
's'JorJalue rnlac .ror.radns leAru un u1 'eaacu gdnp 'eipul as e nrluad
rg?ul reru gpuc Fs ernqaq BAeurc pc gurrreasul ar Baac 'uunrsuacse
I
InseJolur uI eeJappc arunuu ri 'p11u e1 pe.r8 un BI ep esuBAB E ap
crprseq prdlcuFd earldxe e ru1uad lez1lrln lsoJ B nrdrcuFrd lsacv
t
'z'roptunl e{ua1s1xa col ln^E e Baaru pdnp erqe Jer '.aEn.r1srp ol IS
rtrrnl gz€earc IUq urnc uAe 1A '1nurr.rd ag gs ,tUoA-Da nUoJ ec rBsecau lsoJ B
ruunl rarfee.rc InzBc uI runc 'ufuelsrxa ppuaaa.rd gs srsarars Bc r€serou olsa
I
Brnrgr tT Irlod prdrcuFrd u1 a8rnaa.r
Ig 'e+ureuJ reur ulap luuoriuaur ruu-l eJEc ad 'lgqou.raC u1p runr{BN
uraqeuatr I 'g 'rnlnursrprsuq plndotul BI ap Frl6aeur IrJErrr arlurp pmun
e.rdnse pedun ?nAB nB eluapeca.rd apunrfcas uJ e?EluezeJd agrfncsrq
'r8P?uappo lnlosqB alse B^rna ea.Ilpug8 uI col aJB aJBc seco.rd un ep
p1u8a1 rnlngJ ualuluolrd BI p^rl"loJ Beunrlsaqc 'er8r1a.r ap ouaruulJnz !
t
eloc ep 16 1gc 'auar.rlseoroz alaurJoJ ap lVlB pllJaJlp alulrzor8rla.r ep dr1 f,
un-Jlu! 'rapqe3 eriFede gdnp lptu 'zEr ecr.ro uI 'sns reru eluzrleuu
3
'z1ralo.ro11 r{BrBsI
'g rn1 .rogridacuoc 1u lcudun un niluad rcre eldo 6u na
er ap plBI 'ac4srluquJ alasrns uI puntuor ap +gtu alsa nu ng.r pug8
BO lncspu urFd ap rauo8alec ufua.rnco gc p1du3 ap luor puguli '.ru1c
o?sa nu 16ag rn1 pluaur8u.rg uI (g Inlolrdec uI lnzp^ tuu runc u6e 'ng.r
mluad plrdec crlsrlBqec Ioqurrs un) rg?ul rBru lruel B eJEr eleoc rS
lnospu InIgluJ'ner lnpug8 eJlurp pelelrug€ lnrpdu E errnue runC
'alourq ppaceld 1npr Brar?c 1pr;.r1od ralroel
e{rog e1se1u ps lgcap ec€J nu cuqrq m1n?esral E Fgla.rd:e1ur ralsece Iu
luaprAa InJBrlrqJV :eu€r.ro lnsuas ep rroeun FraJIp alFaJo alpplald
-ralu EcEp relqr 'rnlntusrprseq plndecuJ BI npr ppugE a.rdsap acgos
-oal aanslluquc rFrpug8 plcedurt luzrlerurunu ap ner8 else '1a31sg
'ora6ero uJ BerBJluI e1 alenlrs 'rSrc
-runcJrcau rrueruuo DsarFJ? apun alus roun eiualsrxa e8eleiug u n.rlued
(InpruJ ppacald Efuoc" Fuolcry Bzrlgn 'iaroy urp ser{ourd 'U '16a9
p1 p lodrcsrp Bauaruasu ap 'prqEutr\I mIaJBW p ue.rodure?uoc rpugl
IBru uO 'ozllnur aFBoJ eaSg.rpug l-eruc ad lcarqns un 'rg.r rac 16 rida.rp
rec eJ?urp eriela.r arJrsap u nrlued '.1n1cnry ppeca.rd Bfuoc' 1nruslJoJp
608 JNgOsCgJNV lnYU rs Tnr^ISIOTSVH 'YUY-rOdOd YTVSVC
s10 ELABoRARI cABALISTIcE MAI TARzII DESPRE RAul pRttrtonow

precedd existenfa" nu numai din gura maestrului sdu, Marele Maghid,

cum am vdz:ut mai sus, ci gi din ,,scrieri" anonime36.
Aici, la fel ca in cazul lui Begt gi al Marelui Maghid, se discerne
ugor un proces ce poate fr descris ca un mit care a devenit un ethoss1 ,
intr-un mod ce amintegte de felul in care Martin Buber descria hasi-
dismul ca mistici devenitd ethosgg. Totugi, istoria acestui aforism este
chiar mai complexd, chci mitul a ap5rut din /ogos, unul aristotelic,
tratAnd despre steresis gi existenfi, gi abia dupi aceea a fost pus in
practici, ca o formi de ethos.

R. Nahman din Brallav (1772-L8I0)

Strinepotul lui Begt, R. Nahman din Bra,tlav, este indubitabil unul
dintre cei mai originali gdnditori din tabdra hasidicise. $i el a recurs
la imaginea cojii care precedd fructul, in repetate rAnduri, in celebrele
sale invdfituri, qi Ia fel stau lucrurile ;i in scrierile discipolilor sii,
unde aceastd imagine revine frecvent. In numeroase cazuri, ea este
legatd de spargerea cochiliilor, o combinafie lntre abordarea luriani
gi dictona0. Voi prezenta aici numai una dintre invildturile lui, care
trideazi abordarea sa speciald, dialecticl, interpretarea acestui dicton
intr-o manieri originalh:

Fiecare ar trebui sd se smulgi din imaginalie gi sd se inalfe la intelect,

iar cAnd lqi urmeazd imaginafia, aceasta este arbitrarul inimii, cici el
urmeazd imaginafia care [se afli] in inima [sa]. Dar dacl pdrdsegte arbi-
trarul inimii gi lqi frAnge inimaal, care este [cal o piatrd [...J gi nu igi
urmeazd, pasiunile imaginare, ci lqi urmeazi intelectul [...]. Aflafi ci in
fiecare lume gi ln fiecare grad existi acele gdnduri imaginare [dimiyonot),
iar ele sunt cojile care preced[ fructul qi inconjoari sfinlenia [,..], iar
cdnd o persoanh este strimutati dintr-un grad in altul, este necesar si
treacd prin acele gAnduri imaginare ca sd ajungd la sfintenie, iar imediat
dupi ce se inalfd la un grad, cochiliile de la acel grad se trezesc gi o
inconjoar6, iar ea trebuie si le subjuge gi sE le spargd gi si purifice acel
loc de cochiliia2.

R. Nahman combini polaritatea filosofici a imaginafiei qi intelec-

tului cu polaritatea cochiliilor qi sfinleniei, gi presupune posibilitatea
de a avansa de la un pas la altul prin distrugerea, de fiecare datd,
a cochiliei anterioareas. Acest proces a primit forma unei rugeciuni
in cercul seu, o ruglciune in care lui Dumnezeu i se cere si-l ajute
pe cel aflat in ascensiune s6-gi invingi cochiliile pe care le intAlnegte
de fiecare dati cAnd se inal!6 la un nou grad44. Este plauzibil, prin
urrnare, ca sfrnlenia unui anumit grad si devini o cochilie a gradului
superior, urcAnd astfel pAni la infinit, o migcare dialectici cunoscuti
gi din alte exemple in gdndirea lui R. Nahman4b. In consecinfi, cochilia
nrluad ',res1 op [161 oloaeu EJo IoJ e1 'rtrunl efueso plslxe BraJpJ eleurq e.rds BII
'eurn1 n.rluad Jesacau also Aocel tunc e3e tpzrape-,r1ug rcpC Arlour lsoce FT
urp lrurucol] ',,ur1d alecelugd" ug ruerue8 1so; ne rresl rS AocBI arBc nrlued IN
InArloru purg BlsecB '[e11e ep uunl p8ullsrp es gs IaBrsI rnl BalBlFunq UL
rS eeunl{ceyrad lgcug 1a;1se '1epa{ulIs Blrrurl op s?n-?-s?n t{g1ng.r elrurq al:
'arun1 ug rnlngr lnlcedse alsrxa Fs J€sotou else zBt oclro uJ r$ 'eleurq olr
Eele 1S 1ng.r Eurdse.r Ie pugc ',,1e1dorde ngs 1n.rodod" '1aers1 rn1 eelred nr
urp pJuluorurldns a;racgld rS o.relugcug rurr,rd gleod gs Ig €c n.rluod '1au.rs1
ml alaulq e.rds reurnu alse ralfearc lndocs gc 1n1dey elep lncsounc alsg 'F!
EE
-c€
:orlruo eerBolPlurn urrsgS tnuoTl' ulp Jlo/yl, 'u
^aaz
'U rnl mplodrcsrp B alrec o 'n,ay41-ot1 JO,UI
'rcuaza141 urp JeBg
'aJrprsBr{ .rJPlBrl ep^oOa.Ilsolu e^elgc rBr[nu BluazeJd ro^ alBnurluoJ u!
Iac
.rur 'ea1-11179q Ip rnplooes pp6"rg3s BI ep edecul e, pcrprseq Brnlpralrl ol
ucgrlo,rd uJ elecrJrrluepr g lod rJrB rupdnco eu erBO ep rnlnrdrcugd ep 1€!
eruolelour ua8elaiug plalgc J€oO 'nrzJgl IBtu op ocrprset{ rJarJcs ep ?s
erJas o-JluI rursg8 aI oJBc ad 'rriLncsrp os€oJotunu lu.raua8 € rcrprseq rE'!
,U(
Frl6aeur .rolumd aIIrerJJs uI mlnpJ raiuapeca.rd rnlnrdrcur.rd eiue.rncag
uI
rtrzrg+ rBru ap rcrPrs€q rrlsoBru B^Iigc t*r
-rq
Ie
'1c,
'Blcerrp elsa
arudar o ps l€urlsep uerun F?uaurepoduroc 16 rnlnpJ Bcrzgelaru oJlurp
u"rn1g8a1 'eFrnT rnl eIBqBC uI lgrap llnu rutu 'laJlsv 'prulc eFBoJ uo
FJeruuru o-r+uI al3esp8ar as BrJnT rnl B ropr ap urielelsuoc rary eJl
'rllnlcn.rg gpeca.rd ufuoc runc eAe 'eupunl 9u
el!
ppeca.rd Inrr.rounluJ gc F?lnza.r rcre ep reJ 'otunl e8ee.rlug lepaco"rd e ',ntieds
rnln8e.rlug efuesaqurqc elso oJBJ 'ee.re8e.r1e.r gc :lcedse lsoce uI EpIzeJ llrunl
'IP
AI€
erfee.rc rcgc 'gururnl ug lrode] gtuJoJsuerl os oJBc InclJaunluI else lndacul e1
'rrrunl ee.rece3:
ug 'urnc u6u J"'1 FJlsBou Bruruop ppocerd FJlEIopr Bruruoo sJr
[n
:ocrluopr
eduo.rde rJ JB Fnop eler puud op 'araSur?er ap pldacuoc ap p1u8a1 alsa
rerln{coc eiuepacard'nrdrcuud uI 'e?EJUIJnd a1 u ap rriplrsacau Inlr}oru
puIU BlsacB 'uFqcoc 16 unnprzar uI a?BlugurSarru; redu alrJnJcnl o1€ol
EunBaplo?uJ pc pruJgu ri 'rqrqcoc rS (*p1ecapnl') u?p 'tut8ts '(,,lJnnp
-\zoJ") ga1osad rluaurJ4 EI pug8rnte.r rrigcapnt alrurcgpgJ rS ara8u.rlar uI
ardsep utt,CnB lg, u\p BFnT rnl Baunrzrl prunzeJ Ig 'pcrzguleru rEIu 'cI
e?
llmu eJEproqB o u[sg8 eJBc uI 'e1un1r.r alaiuuurroJrad ap gdnco as -I
aJBc lxa? un 'yoq4npg nynbbtT AoJIIrraN urp zger{uJals uur{l"N 'U
rnl Ea1.rer ulp 16 uFUB unc e€e 'u!,rlp prieds ug rA pqeqord reur 1ac
plsrxe Brlrqcoc crprsBq Jolne lsace n.rluad 'zeJ eJuo u1 'eledurolsa e
alsa aruafugs 16 arpqcoc eJlurp gcr5ololuo ericurlsrp rei 'preouadns
palelr?ue pzuaqol8ug aJBc TnlnJorraJul B pAr?EIaJ aJorJasap o auhap 'p
rr8 JN0oscsrNv 'Invu Is TnI IsIcIs\rH 'vuv'Indod v'Ivsvc
312 ELABoRARI cABALiSTIcE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMoRDIAL
ca el [Iacov] si se poatd confrunta cu el [Isav]. tnsd esenfa vointei qi
dorinla a fost Iacov, care s-a i46lfat in gAndirea primordiali fntaltagaua
qedumaT, iar fratele sdu Isav aldturi de ela8, adici alEtuli de Iacov; este
necesar a crea qi coaja fructului, care este Isav, astfel incAt, prin inter-
mediul lui Isav, El va primi pldcere de la Iacov [...], cdci esenfa cultului
omului in aceastd lume terestrd este distingerea binelui din rdu, adici
aspectul binelui existent in Isav, iar acesta provoaci iubirea Celui Sfdnt,
binecuvdntat fie El, pentru Iacovae.

Ceea ce mi se pare remarcabil in acest fragment este ipoteza ch

atdt Iacoq cAt gi Isav au iegit din g0ndirea primordiali a lui Dumnezeu
qi cd rdul este necesar pentru provocarea unei alegeri, care va fr pld-
cuti. lui Dumnezeu. Afinitatea dintre gAndirea primordialh qi riu -
unul foarte atenuat - amintegte, prin unnare, de textele cabalistice
pe care le-am analizat in capitolul L de mai sus, in timp ce conceptul
de riu necesar pentru perfecfiune se gesegte intr-o serie de texte
cabalistice, aqa cum am v6.zut in capitolul anterior.
In sinteza - destul de negiijatl - de hasidism qi Cabala a lui
R. Ilhak Aizik ha-Kohen din Kore!, un alt discipol al Marelui Maghid
care se cufundase in literatura cabalistic5, citim despre Cain cd a
fost ca o coaji care proteja sau pizea fructul care era Abel, o viziune
existentd deja in ha-$elah'o. Altundeva, acelagi autor vorbegte despre
steresis gi inovalie, ca necesare qi bune amAndouisl" in nurnele cele-
brului - degi nenurnitului - inlelept al generaliei sale, el estimeazi
ci sferesrs sti intre doud momente de generaresz.
O altd reverberafie a dictonului o gisim la rabinul Haim Tirer
din Cerniuli, un maestru hasidic de la inceputul secolului al XIXlea
gi un personaj foarte erudit ,gi prolific53. ln influenta sa carte Be'er
Mayyim Hayyim, el reeurge la dictonul despre coajd qi fruct pentru
a inlelege relalia dintre Isav gi Iacovsa sau semnificalia statutului
de prim nhscuts5.
In cuprinzdtoarea enciclopedie a subiectelor eabalistice compilati
de autorul hasidic R. Iacov levi Ialig (L778-1825) g[sim o fascinanti
disculie care ne permite s[ inlelegem mai mult decAt o singuri inter-
pretare a aforismului:

Secretul biii lrituale] este acela de a ajunge la neant, cici lnainte de

crealie nu era decAt ap6, iar cAnd cineva dispare in api el ajunge la
neant [..,j. Tcrb ceea ce trebuie si ajungd la o noud dimensiune trebuie
si ajungi la neant, qi aga stau lucrurile [in privintal oricirui lucru din
lume, ci steresis precedd existenfa ;i orice simdnfi ce este sern6nat6,
inainte de a creqte, este necesar sh piard qi ea se va risipi in totalitate
qi va ajunge neant, iar apoi va prirni existen!6 din neant, iar acesta este
secretul [imersiunii intr-lo baie56.

Teoria aristotelici despre steresis, adic[ despre privaliunea de o

antrmitl formi de materie ca necesari pentru primirea unei noi forne,
 te
o
'PluBIIt{rrrB ap lg}B eJrulg}uJ o-J+urp Borrua^al rs a?B?rur^rp uI a]
el
IIJ?rluI lnlBapr nt druq rSaIacB uI Blnlua arBc 'ecrprsBq rrcllsrur IB TS Tt '9
'rrcrzgulotu I€ JBop nu InrJr^res ug asnd efap ne.re eerlelo?slJe aleldec ul
-uoc apun 'areor.relue osJns urp sns rBrrr ap pluaur8e{ rrrp rarincsrp ot
n-
Irupec 1rua16ou g gs Ia uc arica.rrp p?sueoe uI alrrulrl 'aureuap reur El
?Inur Ba1-rec sl.rcs u-r6 a.ruc 'ioroy urp uaqoy-Brl {IzlV {uqil 'U lnl IE el
alepo^ ep plcund rur - ueru ea.ra.rgd pdnp 'pqrzneld alsg :rolelour
.ro11pugE un U E ap apudap u.ra 'r6n1o;, 'rr"ro8alec Fnop aloD a,rlul
u.rn1pEa1 aurs BI ep EoEJ gs ealnd 16 gcrprsuq E.ruqal ury €lBqBC ap .J
orJo?Bru uJ rJolnu rirpn.ro mru loc allurp lnun 'gpropuJ ?JEJ '1sog e 19 9',
'aclprserl rrcrlsrru rarir.rude ua.ra8elaitrl n.rluad p?rruseJolur aunr?saqc 9
o elsa ocllsnu lFpppdal erJoa? op orrlelsodr acrlalolsl;re alaldacuoc
1uEa1 e a.rua purrrd nu nes lsoJ E 6rp1 gcug 'sns leru snpe.rl 6rp1 II
rn1 erpadolclcua ulp 1n1uaur5u.r3 uI ?nzp^ rua urna uie '1pug rcru lat n
lselec Frueruop urp uiuelsrxe a8u.rle e ru1ued gJuseceu alsa pprfrur J;
orBIIqruB o ge ezalodr €?srxo ac arueJA ap 'gluapua pcuJ alsa efurg €
ppaae.rd arec rnln-ssara?s B Fcgosolg uriulouoc rS ga undnso.rd ne Ji
'rcrprseq .rogrlSaeur e.rdnse giuangur lnAB B uyty, yA da7 p1 ls cqsrl
-uqur Inusrloqurrs pc luaprrro tnlosqu elsa r$aq 'rrSa1 'p1s1xe a.rec lnun 9
Bc 'Bs uarunl EI aurla.r InJrlsnu uaacr gdnp lurrrnu $ 'u!8, €c rJnz€a -€
olpru rBru elal uJ leuruasap 'lllt?N BI BaJBrapB nes BeraBurle uFrd e,
'dayotl 1rr.ryq'gfuelsrxa u1 ea.reiunual pugznlaur pc ocrprseq alosJns e
uI gsucsep Easope o?sa EZBJ rnl €rurrd ''egJlura?nd reur rA qllfg5oqurg e
gurJoJ o qns luBau urp BaJacJBolu! olso pzBJ EurrlF rnrgc B lapotu p
un {cr8€ur-ocrlsrur lurrunu 1-us sndord r,ue na erec ad 'Fru1 luur Iepour I
mun IrupEc uI Inlueou a8urle e mluad eiuelsxa Blrqrue e ap eeunri
-culsur :usrprser{ ug eldacuoc alrnfard reru alec eJlulp Brnun e pzaue8
epqrsod rS ecrldxe eluod ee'.srcatags ucrlulsodr u116 ptglas F?lEuI ruui
Bec BI Bounrsuacsi, rurunu nu €Jrpur aleod 'rnlnlueeu u uiuepaca.rd
ep pldaauoc ap g1e8e1 pulrJ 'lu€au urp efuelsrxa raun IIJIurIrd uiuau
-edxa rcru 16n1o1 'e.raX$eu Bnop B o Ec FsrJcsap else EeJrouureJ apun -
'gcrlsrur BJnlEJalrI uI g?ncsounc aurq alsa rJrouuJar laun e ayud Er eurs
ap ua.ruppdo-I'6sJalay'pttJas eruud nc ?Bcgr?uepr elsa erec '1uuau e1
aJoFun[B ep coltrur un ed ua ude e^apun]Iu arrcsap Srpl tgnape-rlul
'g{ualsrxe op pui.ro;
.
pnou o rode gcsuarur.rd ps ggqedec g e n.rluad 'pIBIlTuI FarroIe?aw
epeorrr ep pIuJoJ p?rurnue o Frunsu 163 al6aurldapul ru aJBJ EueosJed
I
.rer 'g1enllds alouuga.r ap fap.rd Bc rcru saleiug alsa 'rnl$afl rnl rqco
ug luugodrul aF€oJ BJe oJBc 'ppnpg 'alu?ol runrsJorur reun Belulrs
-orau aundnsard a.ruc 'a1en1lJ tIFq sues nou un Bp e ru1uad 'rnaleu
-Furas rafurruas ea.uerd ardsap ploqe"red Brqelac nc lrle pluurqruoc alsa I
8r8,LNSCSCtr.INV'rnYUrs'rnWgrCrSVH'YUV:rOdOdvTVsvC
314 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

R. Aaron Horowitz ha-Levi din Staroselie

Una dintre cele mai interesante recurgeri la conceptul de riu care
preced[, de totalitate gi perfectibilitate, existd la un maestru hasidic
activ in prima treime a secolului al XIX-lea, in cadrul Ecolii hasidice
cunoscute ca Habad62. Un discipol apropiat al fondatorului acestei
forme de hasidism, R. $neur Zalman din Liadi, R. Aaron Horowitz
ha-Levi din Staroselie, a dezvoltat conceplia ci riul este necesar
pentru implinirea revelirii perfecliunii divine. Aceastd viziune, aga
cum este prezentatb. in tratatele sale'Auodat ha-Leui gi $abr ha-Yihud
ue-ha-'Emunah, a fost analizatd in detaliu de Rachel Elior63, iar aici
voi incerca s[ expun succint punctele sale de vedere si s5. urmdresc
sursa sa cabalistic[. Autoarea a rezumat modul sdu de abordare a
riului in trei puncte, pe care le voi prezenta aici, degi intr-o ordine
ugor diferiti:
a) Puterea riului este cuprinsi in esenla divind, iar natura ei specifrci
este inleleasd numai de destinatarii ei, dupi dezviluirea lor.
b) Spargerea vaselor este evenimentul care constituie momentul de
cotituri, cAnd puterea divin[ ia o formd oarecum materiali gi
devine binele transformat in riu.
c) R[ul este crealia lui Dumnezeu, care $i-a inventat contrariul ca
lume materiali, pentru a revela esenla Sa, cici orice revelafie
vine din opusul ei6a.
Crealia este deci necesarl pentru a genera contrariul spiritualului,
un eveniment care va permite recunoagterea deplin[ a perfecliunii
divine intr-un domeniu care este limitat, material, si care conline
r5.ul. Aceasta inseamnd c[ inaintea crealiei divine perfecliunea nu
este perceptibili ca atare gi c[ numai prin procesul de crealie, care
produce opusul ei, perfecliunea este recognoscibili, iar eu ag adiuga
gi: desivdrgiti. Putem s[-l descriem astfel pe R. Aaron ca fiind
preocupat de un proces de perfectibilitate a divinitilii, care implicd
aparilia unor situalii noi in lumea extradivinS. ,,Din deficienli - spune
el - se reveleazd perfecliunea,"65 Acesta este contextul in care R. Aaron
recurge la imaginea cojii care precedd fructul66.
lnsi, dincolo de aspectul cognitiv al scoaterii in reliefa perfecliunii
divine prin preexistenla rdului, o problemi centrald in viziunea lui
R. Aaron, ca gi in numeroase scrieri hasidice in general, este transfor-
marea riului in bine prin cultul indeplinit de om si provocarea, in
acest fel, a revenirii sale la sursi, precum qi uniunea tuturor lumilor
cu divinitatea6?. Aici participarea umani in chip de agent activ in
provocarea intoarcerii este esenliali pentru desivArgirea perfecliunii
divine supreme, si nu vine numai din dorinla de a face o lume mai
bund68. intoarcerea la sursa divini constituie momentul uniunii
 'IaIIqTg € paqsru rS gcl8oloursoc ere8aleiu3 o
n.rlued q,rFlodoap 'rnlaurq Ea?urBuJ InEJ Bnlrs aJBc rorJoel ?ala?rlBlr^
aliaperrop plueurEu.g 'eal-XIX IB rnlnloces p1r6.rggs EI rurrlr sucs
'p;lnlcru; ppace.rd efeoc rcgc
'ppece.rd IncrJeunlul .rep 'crlcrc eurlar €a IeJlsB rS ,aldeou r* 1z ,gururnl 16
alJaunluJ 'drrr1 urp gsnduroc olso oueosJed reun e{evr p1uo1 gcpurg ,,,eour
Bururnl alse Inuluo(l 'clJounluJ uI nEls puvc J€r l,locs pru ,pBc no gcEp],,
lg'L Dpq?Wl efuappe gpece.rd eeunrferFd rucnl oclro uI rc?c ,[...] €nrz Epec
-e.rd ealdeou atunl urp n"rcnl orEceIJ uJ Ec rrunl erfee.rc e.rdsep rupfgrru5
1o1q
:urlqnrrl ury
uoqoy-€q {ope,i 'g'ecrprseq lJrr5g aluaulueoJd reru aloc aJ+urp Braun
B a1.rec o-r+uJ 'eal-XIX IE Inlnlocas p1r6.rg3s EI relqc ,a13aseE as mlner
16 pleurq ruerrrJal u; cgosolg rnlnldrcuFrd B E?uEurcsEJ arelnurroJ O
nrzJg} rBru ap crprsBrl nr+saBru ull
'gl.olBo| e e.rr6rg.rpsep"
uc nazaurunq 1nI Baunrzrl 16 runcard ,1er8a1ur ec 1e 16 luuorfuaur
olsa InpJ ?xaluoc ?soau u! .rer topFe"rluoc B a.re.r5alur uc uaunricaJrad
orJcsap uorev 'U 'alus oIIJplnurJoJ eJlulp Eun uI ,zeJ ecro:o uI .zr+lnc
ap 16 raro;, InloJ ap g1e5e1 else erfee.rc uud urieleaa.r ,reqqup uq1
ml mlnluetu8u.g ppaluoc ug rS 'uo.ruy'U BI 16 ,uc olsa luupodurl
aro..,nu Is Ig pc 'g1n1osqu rs gseoruour.r€ ar'lrun o-"r.r,
n.rluad * rc lounbbrt] €oJepuouro n.rlued Burueasur Els€ JBr"r.tJl["uJ#-tr:
,eg eelelrur.rrq
13 eg u,re1g BIeAer e ru1ued pr€sacou elso so :orloliBuauro BalBlrsacou
relJcs IBqqBC uql apun 'rae1-Bq UoJEV .g nc erfe.ruduroc o mluad
lueurlred ep lrqasoop alud as rru eJBc luaur8e"ry un lurzard gs rur-r{e1
-rrrrJed 'r^a-I-Bq UoJBV'U ap 1nlo+ ru1u; e16e1unup oJBc pJoruuru o-r+uJ
'euprrp roABIs €oJBIaAaJ ru1uad FJesoaou pulg Er r6n1o1 FJaprsuoc o Io
'rerfua.rc ueumfce.;-red r.rnpug"r a+B?odar uI pzururlqns reqq€C uq1 r6aq
'eluelrodurl U B aluJeplsuoc luns rolrJnlueJc olrrlB+op ,tJnzuc oloqrue
uI 'Fc IqdEJ lpruTlqns ornqa.\L ,eu1rr1p rrunrfca;ted eerulolor rulul
oJ€socau Br asaleiul luns rr{glrlurJoluru u rA rnlng.r eiuelsrxa ,o1oce
Eapol os runc FdnC ',,lnlcrug gpece"rd efuoc :ruqqeg uql IoDIazg ueq
rIaIN 'U" '7 p1o11duc uJ rsns reru ?EzrIBuE lsoJ B aJBc qpunlug, qqala7
IsqqBC uqr rratr{ 'U 1nI Balruc urp pluaur8urJ uJ efap plsrxa rFroal
oluEurcseJ lalsace ap eluupodurr elcadse eleun ,uaru ee.re.rpd pdnq
'6ePclun ale+r+ua o-J?u3 JoITTJBJ+uoc rrJpurquoc
erse.rdxa e1 lrcqdxa pour uI a8.rnce.l clprsur{ InJlsaBru "rer toprle.rluoa
9r8 rNtrcscgJNv .rnyu rs TnrrsrcrsvH 'yw.rndod vwsvc
316 ELABoRART cABALISTICE MAI TARZII DESPRE nAul pntuononr,

Observalii finale
Literatura hasidici, ce se compune din citeva mii de tratate, era mai
pulin interesati de problemele riului, in pofida recurenfei aforismului
cunoscut de multe zeci de ori. Pe baza unui mod de a gdndi al lui
R. Israel Ba'al $em Tov in care se promova o gdndire imanentisti,
numerogi maegtri hasidici gi-au imaginat realitatea ca fundamental
bun6., iar riul ca nimic mai mult decdt o iluzie. Mai pulin preocupali
de procesele teosofice decdt erau cabaliqtii, chestiunile riului primor-
dial au fost mai pufin evidente in scrierile lor, iar prezenla unor
motive care tratau aceasti chestiune existi mai cu seamd Ia acei
maeqtri hasidici al ciror interes pentru teosofie era mai mare. Nici
abordarea foarte optimisti a hasidismului, care pune accentul pe o
viziune luminoasi despre lume ce include posibilitatea transformirii
riului in bine mult mai mult decdt a separdrii lui de scAntei, nu
prea permite un rol semnifrcativ al riului per se, cici hasidismul era
preocupat de o viziune a riului convertibil.

Note
1. Despre sursele luriene ale acestei cir$i, vezi Elliot R. Wolfson, lui
"Inlluen{a
Luria asupra cilrlii$elah", ln Elior-Liebes (eds.), Cabala lui Luria,pp.423-447;
qi Avivi, Kabbalat ha:Ari, pp.468-487.
2. Yezi Ragi despre Facerea 25.26.
3. Ha-Shelah,II, f . 109a. O discufie paraleld gdsim in ibidem, II, f. 40ab. Pentru
mai multe informafii despre acest text, vezi infra, Anexa 3.
4. Ibidem, II, f. 40b-41a.
5. Acest tip de referinfi nu se preteazi ugor la rispunsurile relative scurte ale
lui Alcastiel qi, date fiind diferenfele dintre acestea qi versiunea fragmentului
citat, presupun ci Horowitz a avut la dispozitie o alti carte cabalistic{, pe
care n-o pot identifrca momentan, dar care reflectd concepfiile lui Alcastiel.
6. Qina'di-mes'abuta'. Aceastd expresie aramaici apare intr-un context similar
la Alcastiel -vezi supra, cap. 2, n. 112; gi in'Avodat ha'Qodesh, fV:14, f. 123c.
Vezi qi Cordovero, 'Or Yaqar, vol. 7, p. 54; qi Vital, Sefer ha'Liqqutim, p.283.
7. Yezi R. David ibn Avi Zimta, Migdal David, f. 82c-82d. Aceasta pare sE implice
Ei o altd discufie existentd ibidcm, f. 52b, ln legituri cu piciturile materialului
seminal al lui Iosif, care sunt descrise ca scAntei qi ca transmigrAnd in cei
zece martiri, adici ln cele zece figuri rabinice care au triit ln acelagi timp.
Despre punctele de vedere ale acestui cabalist cu privire la transmigrafie,
vezi Melilah Hellner-Eshed, ,Doctrina metempsihozei ln scrierile lui R' David
ibn Avi Zimra", Pe'amim,43 (1990), pp. 15-63 (ebraici). Vezi 9i R. $lomo
ha-Levi Alkabeg, Berit ha-I*ui, f. 42b.
8. Ha-Shelah, I, f. 33b-34a. Pentru conexiunea dintre viziunea midraqic6 despre
cele o mie de genera{ii care vor trece pind la revelatia Tbrei, constituite din
cele974 dinaintea facerii lumii gi cele 24 de dup6, pe de o parte, gi precedenfa
rlului, pe de alta, vezi deja viziunea lui R. Azriel din Gerona, analizati
'snpJ InpugH'r BlsaJdxa ;runrzr^ glsEars turuJoJ B-r ri ?-&ag ad lBrrdsur EqE
"alrnlcur
B-I o) parla?otir ps"rns eacB €1r
Fc 'uour earergd gdnp 'giere ro?Eulrn Xerpoulr npJ
1npug8 €l ltti? ap urprls lnpug8 BI ap Baraca.\l ',,ngr ppup8" ap aluafrp luns
uI
aIEs alas.rns 'lSnlo; "(Fcrurqa) 1ZI-t"g 'dd '(6004 'uirpsnral talua3 razsqs aJc
uEtrrlaz al{l'i .rosnw[ 'natntittu t6 l1nurstptrs?,I/:I llllunloA "satpg Tanuatutul
1n? Daloauo ut 'auadotna-lsa rnulaJait D f,lDJnllnc & p7m:tos aua$? ap rlpnls our
'lnfou co1 pcnJ ps Inrqcay '('spa) Uaqtv-t.rododeg g rS yussg 'q ug '"1$ag PF
rn1 1e sor8rlar InsJalrun u! aurprls r,rnpug8 r$ zelxa 'aunrop8ng" 'lapl 'N 'all
rza1 "rninusrpiseq lnlnclacu! r,l unuror alrsoJ uarural un 'DrDz ano4ot7n741 '14 'du
'8e !ac
I-8ALdd
'(1,66I 'uoPpqsatlq '8e1.lan zlh\ossgrrel{) t.nmuafla1 .mz s1q ua8uoJuy uap uon lnl
ulDW 1ilrJ StnJltto.tg ur rnn'nx aqcsrpnf '('po; ra8urzor0 'g Ir€y w1 '.tnqsna-ot1 AJI
ao$ ntag s.raloupprox qrsrrH I^Z IqqEU uO" 'lapl '14J ri 'lpcrurqa) 69 'u '88
'8tI 'd '(t66I (rurl€snra1 'ssa.r4 sau8utrt) Ltlsua1rry ro?pg 'O o.tog myntosato,td 'c8
apnpap DID7DC $ aTlosogyl ap !ryn?S 'prrs m? n8au17 '1'spe; S.raquasog 'g rS JEI
'l€
luBIuErO 'O 'lapl 'tr11 u1 ',,rriun:asqo E^algJ 'ora^oproC grlsofitr 'g rnl E Fcrla
erroe;" {{c€S eqcerg :(686I 'rurat€sn.ra1 '1r1erg pussol l) To8otluotyntl 1n.!tg od
'sarrC 1$ 1za6 '(pcrurqa) (816I 'urltsnral '>lrterg ppsol{) .tosnry * {nnq InT
^aazug aaSoloapt aJutpuatr 'tnlnruslptsDq
ornprayl '02 AIE
Tnndacug 'zr€{ard lapuary
"ct3o741 puo Lsogscg uaampg
:tuslpls?]ll 'lapl n€s :(prrurqa) (600A 'us0 tBruBU 'ssar4 flrslarrlun u€ll rr?g)
lnlnus'tplsirq a1n ntndunl aTadap u1 Xnfuudnp-aq Uopoatl N; nazauunq ap
Tnldaouog 'af4 allpc aynog ad 7-a$Doun7'uaru3Snuy rdtlrsl i16661 'uo1acuF4
'ssarg ,(lrsralrruIl uolocurr4 'ur11esnra1 'ssar.1 sau5etr41) rrurudlqp 'f ap 'p€J?
'tt!?noq1 rlprsDH ,Ctnyua7 qryaa1t131g ltr sfralualg ::t7st7atn$ :ustcr1st141 so :LV
urs|p|sDH 'rauraqualtn-z}Bqrs B{^rU:(ErrBrqa) (6002'rurpsn"ro1 'ssar4 seu3e14i INI
rS pe.rg, ury,) saqarl 'g Jessy 'g'po 'uorDTlV.-Dq aolo'tls-nt7'ursrprseq ardsap
ualoqcs uoqsraC rnl rolrrpnls e v el gsnpu erfcaloc r$ uncard 119961 'rgoa
ma51 'srlooqqc.ro;, .red.re11y u€rnparrjl a?untstr\i ap 'p€rl rS 'pa 'zn7q urapory puD
utslprsol1 IS : epl -00I'08-61,'dd rqasoalul'(986I'spue1l8r11 crtrue11y; Itrorrng' g
pt,req ap aracnporlur 'uerupaalg oJrrnury ap 'per1 rS 'pa 'rasrprsug Jo Eutuoa741
pun u8tlg ar7,l taqng url.r€tr{ rzaa 'rgu"rFouoru aluel.rodurl reur oloc nJluad '6I
'q6 '9tr BJ.
I 'III 'uaptql
.qO' 'J .III IIOPUS.DII 'LT nu
"qT? J .III .qOTI J ,I
IIJ
'qBFyS-DU 1-{ 1zotr 'gfl 'u 'y 'dec'p.rdns rS :g "d '(lge f 'urlusnral) Io{qsg 'po oi
rzon'eruedg ul €afIlIX IE Inloras ug ldeg ap Esrrrs'.rpp'ureJ'U rnl glrnqrrlB
IC
'tu{n1-ot1 ,rala,S ulp I u1rtod rJI g?ua?srxa arlncsrp o-Jlurp grrdsur as'punardurg
.re<le alec 'ngr rs1 aurq arlmp ualelrur.r5uesuoc e1 arr'urd nc aunrzrl Flsuocv 'gT Ia
'Epg J 'III ltDlaqs-Dq 16 pan '91 IO
'..rnlnFJ EaJBarc rS gura,rp uelelqeuorfualul" 'g 'dec 'o.rdns rze,r'guer.rn1 EIBqBC -J(
uJ InFr nc urnlq8al uI Fur^rp ualulrleuoriuolur eldsoq'qggl J 'I'qD?atg-ng'Vl
'toluq{raH €rnlsJaxrl u1p aur:rord ersardxa 9?suaov 'gI
li
IE
'0I 'u 'g 'dec 'o./d.r?s rza1 'punqBruouolur eal rel 'par purg ec glndaouoc
- 'g'
also preorJqxa ax.rud rarpc B 'g1sa1ac
parunl nrluad loqturs un also EcnN 'ZI
"8r8-q98 'J '/II 'qoPltS-DH 'II IN
'6II 'u '3 'dec 'otdns va6'91 IN
'..rnlaurq rS rnlngr a1u acrlsrlequ:r rrSolopueap e^olgC" 'Z 'dEC '6 IE
'qeural urr.,{fe11
'U urp rnlnlelrc Inz€r uI 'uet.rn1 lxal un-rluI 'ZgI ?lou p8ugl ad 6 'duc ug
^oceJ
'sns ruur o-lnzg^ ruu runc eiu 'g.,r.r1e8au eac r* p,lrlrzod eac 'apecap Fnop olot
a"rdsep aunrzrl o 'lrcqduri urincl 1ac 'rcrp ruoa€ gl ered ag 'g 1n1otrrdec v7'otdns
zr8 JNSC"4SSJNV'rnVU Is Intr{SrorSVH 'VuVTf}dOd VTV-AV3
L -- {r+*..lFF
318 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAULPRIMORDIAL

22. Joc de cuvinte pornind d.e Ia Baqar,,,cuptor", Biqqur, ,,vizitd" sau ,critice".
23. Provocarea coborArii influxului in aceastd lume dupd aderarea la Dumnezeu
este un exemplu interesant a ceea ce eu numesc modelul mistico'magic, exis-
tent in Cabala gi chiar mai mult in hasidism, inclusiv in tradifia pusb in
seama lui Beqt. Vezi Idel, Hasidism: Between Ecstasy and Magic, pp. 95-148;
iar pentru unele exemple legate de Beqt, din multe altele, vezi idem, ,,Beqt
ca profet .si magician talismanic", in Avidov Lipsker, Rella Kushelevsky (eds.),
Studies in Jewislt Natatiue: Ma'aseh Sippur Presented to Yoau Elstein (Bar
Ilan University Press, Ramat Gan, 2006), pp. 122-133 (ebraici).
24. Maggid Deuarau Le-Ya'aqou, ed. Schatz-Uffenheimer, pp.256-257.
25. Interpretarea acestei declaralii de cdtre editot Gbidem) ignord principalul
subiect al discufiei, qi anume natura riului, qi interpreteazd dictonul intr-un
mod mai neutru, ca referire la secundarul care precedd primarul.
26. R. Menahem Nahum din Cernobil , Me'or 'Einayyirn, p. 270. Despre acest
maestru, vezi Arthur Green, Menahent Nahum of Chernobyl, Upright Practices,
The Light of tlrc Eyes (Paulist Press, New York, 1982), pp.7-27; iar pentru
mai multe informalii despre concepliile sale, vezi imediat mai jos.
27. Nu e nevoie sd mai spun: conceptul de amestec aminteqte de discufiile zoro'
astriene qi maniheiste ale acestei teme. Vezi, de exemplu, Shaked, Dualism
in Tlansforntation, p.69. Vezi qi infra, n.29.
28. Green, Menahem Naltunt of Clr.ernobyl, p. 175. Vezi 9i ibident' p. 196.
29. TbledotYa'altouYosef (Korctz, 1780), f.80a, 101a, 135a, 199bc, vezi qi intere-
santa disculie din cartea sa Ben Porat Yosef (Koretz, 1781), f. 13a, unde afo-
rismul apare impreund cu ipoteza amestecului de bine qi rhu. In acest context,
R. Iacov Yosef mizeazd pe dublul sens al fui'ereu, care inseamnd,,seara cate
precedd dimineafa", Ei este aceeaqi rdddcini ca pentru ,,amestec". Vezi Ei
supra, n. 27.
30. Imrei Pinhas, ed. Y. Sh. Frenkel (Benei Beraq, 2003), p. 195, nr. 569.
31. Vezi Ei infra, Anexa 2.
32. Me'or 'Einayyim, p.215.
33. Vezi qi ibidern, p. 171.
34. Ibidem., pp. 18, 104.
35. Ibident, p. 270. Vezi qi R. Dov Baer din Liady, Be'urei ha-Zohar (New York,
l-956), p. 234.
36. Cf. Me'or'Einayyim., p. 796.
37. Vezi Zeev Gries, la mit la ethos. O schild a imaginii lui R. Abraham din
"De (ed..), Ummah ue-Toldoteiha (Merkaz
Kalisk", in S. Ettinger Shazar, Ierusalim,
1984), vol. II, pp. 1L7-146 (ebraicd).
38. Buber, The Origin and Meaning of Hasidisrn, pp. 198-199: ,,mistica a devenit
ethos", in timp ce Scholem, Major Tlends, p. 342, prezintd aceastd viziune
de parcl Buber ar fi scris ,,cabalismul a devenit ethos". Vezi qi Moshe Rosman,
The Founder of Hasidism: A Quest for tlte Historical Ba'aI Shem ?bu (California
University Press, Berkeley, Los Angeles, Londra, 1996), p. 39.
39. Despre aceastd frgurd de seam6, vezi, de exemplu, Joseph Weiss, Srudii d,espre
hasidismul din Bra{lau, ed. M. Piecarz (Mosad Bialik, Ierusalim, 1975)
(ebraicd); Arthur Green, Tormented. Master: The Life and Spiritual Quest of
Rabbi Nahntan of Bratslau (Jewish Lights Publishing, 1992); Zvi Mark,
Mysticism. and Madness: The Religious Thought of Rabbi Nachman of Bratslau,
trad. de Y.D. Shulman (Continuum, Londra, New York, 2009); idem, Reuelalie
gi rectificare.
40.Yezi, de exemplu, Liqqutei Moharan, I, nr. 36 (Benei Beraq, 1972), f. 50b,
care va fr analizat in Anexa 4.
41. Inima frdntd. este considerati in scrierile lui R. Nahman ca inima perfecti.
 'c6Z 'J 'Il'oobo,o,;1 tottqab '69
'0gI-IgI 'dd 'sloqtutg p sa8otu7 'apEIIg rze,r 'e,ral$euar rS elreour 'are.r8e1
-urar op 1e8a1 ec rede lnursrloqurrs ruluod '(prrBrqo) gg7-vgz'dd '1996g 'urrlus 'q
-rrJal 'ssauEtr\l 'pa^o urv) uaPqcs uotlsrac ap 7uslp1snu atdsap unasg 'gtzol
Du?Un'('spa) saqarT 'g JEssV 'q uI {€afIILU( Ie Inlocas u1p 'efap l€co^ur ruB-l a1
.
erec ed '1$eg rn1 lrnqrrl€ plueur8erg 'luatuour ad 'rzen 'e1red p11e uJ lBIIBlap .,1

apundse.r 1od es .rads 'rnlnursrprserl lnlndacug EI op 1enlu rnlsoc€ IB uBrJnI 'ri

-uou lnlcadse e.rdsap u.rac Sr1e1 rn1 1n1uaru8e{ urp eU€ urelnd p.rnsetu oc uI Jo
'6r1e1 rn1 rnlnlueur8ery plnurfuoc urp llnru purllJuoc pzrleue rarpc E 'lpcrurqa) (9

1ZV-60V 'dd '(ZI0Z) S 'XXXT 'zlqrDJ',.rnlnrusrprseq 1n1ndacu3 BI glenlrr Bounrs

AJ

-.raur1" 'ueurgney rcldrs;, 16 luecel rzen '3rp1 ap gl€p Boc op groJrp IIFq InFI
-en1rr rrunr{er oloce pl.rraJo erfecrldxa rup'ggl-8gl 'dd'(166I) Z'1re.^'.UDpqqDX €I
'u
',,aot1qsog rnpp?S aql uo sluaunuoC srq go 1q8r1 uI louDaaDx cruerrnT Jo
acrlr€rd aql ol uroqs 1eeg aql Jo uorlelag aqJ" 'snlley r.uaqeuatr{ IzoA 'gg at
'g4^oJ
$ 'oaanpoal 'z tq\a1 rzer 'aunrfcag.rad e1 ecnpuoc or€c InBr 1I
rS 'e.ralSeuar rS rr.rglugrurouu! Erual e,rlurp e.rn1g8a1 ardsaq 'ggl 'd 'sorg 1t,
ltppqqDx'lapliZL'u'Z,IV'892 'dd 'spua41 .totoyy'to:.e1or1rs :ZII-lg 'dd '(gget) Zg 'u
qrnqruD[. souo.tg pu€ g-g'g urou :6t-gt'gl .roc I) pung ,{q uorl€urroJ ul
-sua.\I" 'q?lrrrs uolrol{ :16-1
".(II-6'g 'dd '(896I 'urrlEstral) sa|ruDunH puo sacua?cs
,toJ kuapocy qaorsl aql to s?utpaacot1 u7',,t1otagbt61-a1F qDUtIl' 'uepg iroq .I
rzea 'rl$are.rae alasrns uI arual ralsace €alello^zap a.rdsaq 'tgl 'd 'taurroqualln
-21€qcs 'po'aobo,n;-a1 aotoaaq pt&Eo7rg plqS€W mlarptr,1l Bogsc uJ 1rc11dxa e1.reo;
potrr un-rlur elap a.rede purol FlsBacV 'gg'.V 'uozny'ho.I-Br{ Bpnqo 'U IzaA 'lg
'86 'J 'III '{(Il6l 'urrlBsltol) oobp,p^ lDqqao'gg
'pzz 'J'Il 'uap|ql '99
'c6Z 'J 'II '(ON dN) utr,C,Ct4| 1[1DI4I ra.ag'Vg
'(9697 'se1e6uy so1 'ssar4 qruaqC)
zllmourazC to uotuoyog uaq utttog
'g Jo Tq8noql clplsDH puD c2lslpqqox I::
aqy ut suo?iDcgllu2:t7gu2]o ptcag aq;'s4ce16 rrog rza^'roln€ lsece e.rdsaq 'gg ol
'p?I 'J 'IuaPlqI '29 '1:

'qzT 'J'uaruqI 't9 -q

'qI I '(96/,I '8requra1) uDlo, lDunyax qrag'og -a
'nUog-Dn
nt1ol yS erfeera erdsap €z€al€rl orec
'Z8g-I8g 'dd'suotycaJta4 Surqtosqy'lapl u! l€lncsrp crprs€q Inlxot rqasoopu!
r$ 12,9 'u 'l0g 'd (ppqpC * tustuo4oqo6 atdsag'saqetl IVT?,-ZyZ'dd'ynpup.r 1U
-o
aJr?iJ '.plsqnzsrrll 'nlduraxo ap '88 'u '7 'dec 'oLdns :'za6'ocrprsBq rS euarl
-eqeS 'acrlsrlequJ areorralu€ asJns oseororunu uI plsfia earrpuprS"
uru8elurg 'IBralrI e.rede ,,1n1cn.r3 ppeca.rd efeoc" elntu.roJ"gpryrorur:d
opun 'prgg6 J {aUBc n,
rSuaace u! E^opunllu glsrxa gr€purs lnlosq€ arlruo O 'qTZ 'J 'r?,ary-D1l rO , '6V 's
'nps lnsndo rS 1_q

pql€ ?s J€sacau lsog e 'aoce1 ad 1ea.rc aoAE I-€ ep rafuuop Bzn€c urp 'qc1pv 'gt
'66'u'otdns 13 pan 'pggl 'J 'tuap?ql'LV u'
'quggl J '9 'lor' '(?g6I 'ur1esnra1.; t 'qBIarV tot1l1lq (pqtplDg nybbtT nJag 'gv If
'6fI-60I 'dd, 'uaptqt 'ssre11 rzen 'gp
'98-gg 'dd 'aoTiotg ulp lnuslplsoq atdsap ??pn?S 'ssro.AA rzaa 'ueurqelq 'g
ep lerdo.rdu aUBoJ lsoJ e erec 'feuos.rad lsece a.rdseq '06I-9gI 'dd '96 ',ru '1 ll

'(6002 'lgq relreg 'qe.{,(rlaqs ua^g) lo1rJag n7nbbrl 'zlretq::rals ueqlpN 'g 'tt
'egl-BZI 'r?,-ZZ'ZI-T 'dd 'ssaupovAl puo tustct1s,C741 ti
':1ruqi rS :ZVt-tVg patualuJoJ 'uaarg rnl al€ rrpproqe alalrroJrp
'd.d. 'n1so741 '!
rzar 'ueurqelq 'U rnl Borrpug8 ug arieur8erur ap eldacuoc alasro^rp nrluad 'gt u
'gg 'd ',,ssau>geq q8norql
1q3t{' 'uosg1o16 IS :lTI 'd ',.s11aqg
ar{l Jo Jrlontr'.r 'uueur11y rza,r 'rrfdacuoc ep ;
IaJlsE roun ol€ orBorralue alosrns a.rdsaq 'pc/,g J 'gZ'ru'l'untoqopq olnbbt7'79

618 JNSOSCSJNV'InVU rs 'TnWSIOTSVH 'VuV'IndOd VfiBVC

320 ELABORARI CABALISTICE MAI TARZII DESPRE RAUL PRIMORDIAL

60. Idel, Hasidism: Between Ecstasy and Magic, pp. 103-145.

61. Ibidern, pp. 107-111. Pentm ipoteza cd schimbarea se intemeiazd pe intrarea
momentand in sfera lui 'ayin, vezi, de exemplu, R. Dov Baer din Mezerici,
Maggid Deuarau le-Ya'aqou, ed. Schatz-Uffenheimer, pp. 83-84, 91. Ipoteza
mea este ci acei maegtri hasidici fuseseri influenfafi qi de Comentariul la
Sefer Yetzird al lui R. Yosef ben $alom A,qkenazi, cate era disponibil in formh
tiphritd qi citat de multe ori, lndeosebi de R. Levi Ilhak din Berdicev qi de
fiul sdu. Yezi supra, cap. 3, ,R. Yosefben $alom Aqkenazi qi R. Yehuda Hayyat".
62. Yezi Elior, ?ie Paradorical Ascent to God.
63. Vezi Elior, TIrc Theory of Dioinity, indeosebi pp.244-288; iar lntr-o formi mai
scurti in idem., The Paradoxical Ascent to God, pp. 2OL-222.
64. Elior, The Theory of Dioinity, pp. 246-247; qi intr-o formd uqor diferiti, in
ident, The Parad.oxical Ascent to God, p.202.
65. Elior, The Theory of Divinity, p.247.
66. Ibident, pp. 257-260.
67. Ibidem, p. 247.
68. Ibidem, p.249.
69. Ibidem, p.254.
70. Traduc diversele forme ale riddcinii 1(8tr[, intr-un mod care prinde mai bine
sensul presupun6nd ci Ibn Gabbai, urmdLndu-l pe R. Azriel, vorbeqte despre
necesitate, qi anume necesitatea emanaliei pentru revelarea armoniei divine,
adicd a unitn$ii intre contrarii, qi nu despre com.pulsie, care este sensul mai
literal-
71. Derehlt'Emunah, p. 68. Dupd pdrerea mea, aceasti viziune a avut un impact
asupra discipolului lui R. Nahman din Braflav, R. Nathan Sternhartz, deqi
el nu vorbegte in mod specific despre rdu ca frind necesar pentru autorevelarea
divind. Yezi Liqqutei Halakhot,'Orah Hayyim, Purim, III:5.
72. Yezi Derehlr. 'Entunah, p. 55; qi Elior, ?ie Theory of Divinity, indeosebi p.248.
73. Elior, The Paradoxical Ascent to God, pp. 203-205.
74. Tzideqat ha-Tzaddiq ha-Shalenr (Ierusalim, 1987), p. 22, nr. 11.
 :nluaurop lsacB ug rruocap a?Inru ru?uad suesuoc un
augrugJ BA aJEc EaJEpJoqa lelnuuoJ E ueloqts 'e1us ra.rar.rec plndacu;
BT 'rnlnruauop BaJB+ocJoc uI unsundsg.r olsacp plst,rar uI acarl B
uFrd decuS ps rur-rie1rur.re4 'a1rud PllB ap ed aFBoJ !I B
?BJoprsuoc EJa npr a.rdsap aptincsrp ap lucnf "[leagpruas
InloJ rer 'e1red o ap ad
'upqe3 uI p+srlunp giurpuq o plsxo'p{urcasuoc u;'16 gallsou8 aupFo
ap alsa rnInEJ rarJoal B psJns epdrcuFrd :oJBIc luns alBlIIBrc
-ads ap Earelacrar uI runr?saqr pnop olsacu BI alrJaJo^rleler
agrnsundsgg
'zozrleue eI Fs sole ruu aJEa ed elelueu8a.r; ap olocurp 'sns reur aleproqe
.rolauralqord p Erel ruur plcedun e1 sundsgl un BIIIIoBJ 1n1nd U JB aJBa
pzrleu€ Bcrun'nlquresuu ap oruolsrs zazIIBuB Bs lecJacul rue-u olureu!
rBru ap alalolrduc u! JBr 'FlIJeJIp Inlol nJ aunllsaqc o alsa 'ayqatqcsa?
-s?un1tyyy a?p '\a FIn?caJa Brro?sl 'aapl plnunue o ap lecnl rnlnlor e
ala8alaiug ep lndacug un Jucgru rcru purrruasug nu rolosrns
e upleua8
'ocr?srluquc JollJnlerolrl e '.relncrped pour ug'rS rnlnursrupnr "a.ru?tolaq
Blruouoca ug rrincsrp alacu ap lecnf p1o.r g8ualeiu3 as ps also luulrodrut
op IaJ e1 'n{ncsrp Jolsacu rezauaE Bounllsaqc ap olocurp '15n1o;, 'a?Bol
u1 pqrzneld sundsp.r ln8urs un Flsrxa FJ surluot g ap apedap
na JBr 'nlduns sundsg.r un rurud aleod nu ac aJa?Bqzap " op palqnsluns un
m+qsuoc aleod 'e;ruolrpolop alxal Ec reop nu .rer 'earlelncads a.resuul
ap adruu.r e1*ru uc sns IBur ap .rollfncsrp uiue8raura BI lrnqFluoc nB
Frurn urp olxol alsaa€ Frnspru ac q 'acllqrqlsod rS ecllqrq 'r16ara.rra
o1xal ap TIJes loun ap r.rglerd.ro?ul Bc eleluaza.rd lsoJ nB e.ruc 'nrpa141
p,rg 16 arzrg\, pol€lrr{Jrluv uJ rol epr{e.req.re.reJ urp 16 p6aca.r8 16
auaulspoJoz ocrluu asJns urp Brueos nc IBru 'gcsuro.rriaou EJnl[nt urp
ur,ro.rd ac asJns uI oluolsFa IopI ap rrJas roun uaumicu.ralur aarpur B
u! le?suoc B oJuproqe earu eludrcul.r6 'rl6eraJlo aJqsnu asrns alapdra
-uud ug 'alerp.roruud acruo8orusoc JololuerurueAa lrupuc u3 16 r:oaun
'- aurrrrp razauaSolne IB gcrpu - al€rpJo{rrlrd regoSoal Frp€c uI alaulq
ppaoa.rd arec InpJ pcrpe 'prp.rouFd InFJ lnunu IrrB ac Beoc E u.rdnse
zalluoauoc pur Fs lurracul uru '1i.rga lolsac€ .ro1e1o1rduc p8unl u-eq
nHr ardsap
ocrlsrl€qBc rolrunrzr^ rolasJns eaun$saqc
aIBUII rriB^rosqo
922 RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

Conceplia ch riul gi puterile intunecate, stAngi, au fost emanate printr-o

emanafie speciala independent[ este strSveche, iar radicinile ei se afl6
cu certitudine in sistemele dualiste iraniene, de unde au continuat in
migcarea gnostici. lntocmai cum existi arhangheli care guverneaz[ lumile
bune, la fel exista arhangheli statorniciti peste lumile r6ului. Firegte, o
asemenea doctrinb qi-a modificat in mod necesar caracterul dualist extrem
atunci cAnd a pdtruns in cercurile evreieqtil.

ln termeni care reiau aproape literal punctul de vedere al lui

scholem, Isaiah Tishby descria sursa teoriei cabalistice a riului dupi
cum urrneaza:

Teoria ci riul gi forlele intunecate, ,,din partea stanga", au fost emanate

ca o emanafie separata este una striveche qi provine cu certitudine din
sisteme dualiste iraniene, iar de acolo a ajuns in migcarea gnosticd [...].
Este clar cd o astfel de doctrina gi-a schimbat in mod necesar natura
dualisti extremi atunci cdnd a pdtruns in cercurile evreieqti2.

Permiteli-mi si subliniez ipoteza cb sursele dualiste iraniene erau

considerate a fi doar originile indepirtate ale concepliilor cabalistice,
dar numai prin intermediul aproprierilor gnostice ale dualismului
lor. Acordul dintre aceqti doi cercetitori asupra acestei chestiuni com-
plexe pare a fr total, deqi este surprinzetor' La urma urmei, deqi
Scholem qi-a exprimat punctul de vedere cu toati increderea - ,cu
certitudine" -, €I nu aduce niciun suport afirmaliilor sale prin vreo
disculie care se le acompanieze. Nu se citeazl nici mirturii pentru
schimbirile invocate. Cu toate acestea' pentru fishby' propunerea
lui Scholem este ,,clari". Mai mult, Cabala insdqi ,,tezult{, de fapt,
dintr-o transformare gnostici a iudaismului", dupi cum a formulat
Tishby3. Aceasti in,telegere unilaterali a sursei istorice gi a naturii
Cabalei nu este sprijiniti de nicio analizi suslinutl care si meargi
dincolo de indicarea unor paralele generale, dintre care multe nu
sunt deloc convingitoare.
lin si subliniez o probleme fenomenologicl qi care transpare din
cele dou[ formuliri: degi sursa sugerati pentru speculaliile cabalistice
este descrisd ca frind inilial dualistl qi extremi, ipoteza ambilor
cercetitori este ci acel conlinut dualist extrem al sursei a suferit
anumite transformiri pentru a fi adoptat intr-un sistem monoteist,
aga cum era considerati a fi Cabala. Aceasti transformare ipoteticd
poate explica, pentru acegti cercetitori, discrepanlele fenomenologice
dintre sursele gnostice din Antichitatea tdrzie, pe de o parte, si con-
cepliile cabalistice medievale ale riului, pe de alta. Dar, dat fiind
faptul ci niciun impact substanlial al gnosticismului asupra Cabalei
n-a fost incd. demonstrat, propunerea de mai sus rhmine in domeniul
speculaliei qtiinfifice, care poate fi corecti sau nu, dar care are nevoie
de o dovadd substanliali inainte de a fr repetati din nou de un
ep eunrlseqJ o lgrop llnw rEru [I B ecr]uB asrns slacB rs FlB^orpaur
EI€qeC aJlurp alllglTuge rugraprsuoc ps r€ 'acrlsou8 asrns nc acuolsr ale? a
-auluoc urp 'gpqe.reprsuoa EJnsptu o-JluJ urind 1ac 'puruazro.rd ec ng.r 16
eurq ap orr?sTluqec elaldeauoc e.rdsap ruoloqas rnl Eounrzrl ura8alaiug I
ps undo.rd na 'fqqs11 ad 1-npugruJn 'oJBruJn uFd 'cseraJlo Inrpau p
ug leldope lsoJ B pugc 'lenuale nus lequnqcs lsoJ B Ia nrzrg? rutu pc -
'arie.relcap rAuaaae ug 'eaec? pdnp lerparur 'a1u1suoc as Fs Ec relunu a
'lndacu; unq BI ap gsrns Er ruerlxa rusrpnp Bauoruase un eundnsa.rd as F
ps Jesacau lsoJ B ec ep qeJluI pru er€r nrluad Inlrlour olse BlsaJV '
'acruoEeluu rS elezrpuosrad riglrur^rp pnop nc ezeaJado nu aJBc
1
'pleuop.roqns erJlarursopnesd o ldelp urguuasap ps sns ruru sndo.rd ure J
ac €aeJ rerunu rc '1enue1e JBcEru rcru 'ursrlunp ap guJoJ orcru plseJ e
-ruerrr nu cr?srlequr Inl"rJal€ru 'purqrol cr8olouauouag 'sn1d uI 'F+€p u
uurFd n.rluad alelncr1.re lsoJ nB alecrpeJ rriu.relcap alsoce ae gdnp ruu
ap rcazalde6 e1 'nieuulJe alsace alnurisns ag rcru ps 11cg1p else 16 n
'epqeg lufuangur e gc rolg8urluoc poru ur Brlsuoruap gluod es ?s arBJ P
e.rdsap gluaurped pcrlsou8 gs.rns u.rn8urs o rucgtu raru l.radocsep E-s nu
I
'luaurour ru+uad 'ac€o1o1g nes ocrJolsr 'apn1xa1 eztleue ap IaJ unrJru ap 1
Eleroqoroc a+sa nu 'nr16 elgc urp 'o.rec ruolor{cs rnl E prelnurs ariu.relaap 'T
o lgcap llntu reru cnuru plsrxa nu Jol lnurfr.rds ug iepqecretual JpA B
-apB-JluJ luns rJo+PlacJat Iop Jolac alE sns rEru ep elel€+Ic urp auerJlsB
-oJoz rosrns eiurrrl.rd uJ .(BolBlIrBlJ" 16 ,,Eeurpn?IpoC" 'elBrlelep reur o
ueundxa uJ Blspecu plup ep 'ueundord e1p ln.rgde ne 'qunqcs uI 'azel n
Ielsece € eunrcrqpls ap nlduraxo un lgcap r-nu rnlnpr eaur8r.ro ip"llp I
poru u! ecrldxe B op FoJa lnluaza.rd .rur 'grpp.rr urlcop un-Jlu3 alsa -r
raI€qBC eiue8rarua n.rluad rnlnrusrcr?sou8 eiuepodun ad uraloqcs rnl I
epoc6 ap snd cru.ralnd In+uacc" 'leraua8 u1 'gcglsou8 euoel 3'aroqoJoo tr
B nu nluoruop lsacE uI rnF+corqns B PJEorJa?ln BaJE?acrac BsuI n
'raIBqBC plndaaug ep a1e8a1
alrunqsaqc a8urle nu lorr1.re lsece 'r6n1o;, 'rptu4 Blspece ad alsraq
-ru?ru a1Foal 16 rnpg"r E euorJnl rorJoa? ap alaadse elrrunue oJ?urp €
apurpn?rprurs Fzerurlqns oJ€c uI IocrUB un-JluJ'e1ep glse ap gpu€Iro t
16 pluesa"ralur arinqFrluoc o U e a.red as nu arru ec €eac rS snpu e 19 u
'uraloqcs o-?ncgJ B lgcap lprrr reru l1nut mlnpr elatua? ap ludnco e-s a
aruc 'dqqs11 ap 16 lapg pleJalral 'gcrlcrpode arferelcap o ap 'pqe.r8ap
reur 'eqro,r alsg 'r16rpqec rrurgd pl olu^arpau.rol apriereq.ra,ra.r 16 TJIlue
rrcrlsou5 e1 ep urirzuurl ucrldxa eelnd JB oJBc arsnusuBJ? ap acrJolsr p
eIeIBuBc luns aJEc rS n{eru;gu Bauaruase raun aIB aar8o1o1g alzalop I
luns ar€c 'glu,rcapu alsa erinlos plseace ac ap uarldxo B ap plerletep
oJBcJacuI o-.r1urrd ?BJoqBIa pleporcru lsoJ B-u 'f,qqsg 'I ep erllJcau
tu
leldeccu 16 ualoqcg ap lup 'epqeg uI rnlnpr B aarzg€laru 11ufgo o
Baunr?saqc e1 crlsou8 crleruoJaouoru lnsundsg.r 'ealsace aleo? nC
al
'tualoqcs rn1 epocS
ul
u3 gluBurruop prrrlucrldxo arJool u.rnFurs sBurpr E rnln€J
e acrlsrlBqBJ ET
rrunrzrl e gcrlsouE FsJns Bsurlard 'm1* e+gc urq 'souas Jolg?acJac o-
ezt, STVNI.{ IIiVAUfrSSO
324 RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

asemendri fenomenologice5. Deci putem vorbi despre opinia lui Scholem ir

ca despre o asumare a continuirii dualismului zoroastrian antic in ir
gnosticismul din Antichitatea tdrzie;i de la inceputul Evului Mediu, o(

iar apoi, la sfdrEitul Evului Mediu, a continuirii lor in Cabala, deEi c

intr-o manieri atenuati. Cine gi cdnd a atenuat acest dualism - a rhmas
o intrebare fdrd rhspuns in cercetarea domeniului. N-ar fi totugi o D
abordare istoricd gi frlologici mai sdn5toasi sd clutim originile acolo c(

unde existd f,orme mai moderate de explicalii pentru sursele r[ului, o

aga cum sunt prezente ele in sursele cabalistice, in loc si ne complicem

c(

in speculalii cu privire la o secvenli atAt de complexi Ei complet ir

nedovediti zoroastriano-gnostico-cabalisticd gi la presupusele modi' qi

frciri suferite de materialul mai vechi inainte de a fi adoptat de fr

cabaliEti?6 insd atribuirea dualismului cabalistic in ultimd instanli
ti
ir
zoroastrisrnului, adicft versiunii generalizate de dualisrn rigid, nu a
h
canalizat interesul cereetitorului intr-un studiu al surselor zoroastriene,
ir
ci mai degrabl numai al celor gnostice, considerate ca juc6nd un rol
c
de mediere intre cel antic gi cel medieval, ca pdni la urmi sd ajungi
a
intr-un impas. Totuqi, lin si subliniez ci nu am intenlia si inlocuiesc
explicalia gnostich exhaustivi a originii Cabalei cu una zurvaniand
u
exhaustiv[, ci imi limitez mai degrabb propunerea Ia plauzibilul impact p
al unor teme zurvaniene specifice, menlionate mai sus, intr-o zoni jr
absolut specifrcd. De fapt, chiar atunci cdnd este vorba numai despre it
un singur subiect specific, o mullime de surse diferite ar satisface r
mai curdnd inlelegerea emergenlei qi evoluliei Cabalei decAt orice S
altd sursi unici?.
lnsi teoria surselor zoroastriene ale Cabalei in general e departe
de a fr noui Ei, de fapt, ea fost propusi deja la jumdtatea secolului
al XIXJea gi a reverberat in diferite forme de atunci, la marginea
;tiinlei mod.erne, dar n-a fost nici m[car menlionati in contextul
disculiilor gtiinlifrce prezentate mai sus. Intr-un mod mai substanfial,
aceasta constituie principala tez6. a primei chrli despre Cabala scrise
de un savant evreu care era un filosofce preda la Collbge de France:
La Kabbale ou la philosopltie religieuse des Hdbreur de Adolphe
Franck, pubiicatd in 1843 la Pariss. Din phcate, aceasti carte de
pionierat sti pe temelii foarte slabe, ce constau dintr-o prea mare
dependenli de surse secundare, practic latine, gi dintr-o prea limitati
cunoagtere a literaturii cabalistice, cu toate ci autorul era indubitabil
capabil si analizeze textele cabalistice ebraice gi aramaice. Degi cartea
lui a avut un succes relativ mare - trei edilii franceze in timpul seco-
lului al XIX-lea gi, de-a lungul anilor, o serie de traduceri (o primi s

traducere german5, iar in secolul XX una ebraici gi una in lirnba I

englezb) -, teza sa a fost neglijatA, doar rareori dezbdtuti in mediul (

qtiinlific, iar in rnulte cazuri pur qi sirnpln ignorati. Se pare cd numai

conternporanul siu Gideon Hrecher i-a adoptat punctul de vedere, I
rnl Bza? ICap 'IoJlsV 'erBswnorls 'C fn0 ap luapuadapu psndord lsoJ
B 'uI€qBC uI rB rc 'p.4zpa "ralag ug lurunu nu ar?oJgas mlnua?srs B r-E
puurJlspoJoz uaur8uo a16a,rFrd ac u! Jallannt Inl E ralor pJelrrurs gzal o I
'luacar r€trt 'ala aJlurp Bun rurunu purg pueruul Eac 'epqu3 ru1uad P
asJns op a1e1rp.rn1d o qrun{cs ug eundnsa.rd a.rup.roqe es ur:dold 'es P
ezal 16
{auuJd ed recgur luuoriuaur E-l nu rJru Jallantrt gcup psul -o
e
'sroul^Ip aprp.rowud .ro11le1nd BuroJ qns uo11g 11 o.rede
Ii
dn.rE lsace teqcse4 qdasog 'uropout JolplarJoc mun 1uu1od i.ropues.red p
r{r€tnld arlgr ap lcarrp poru uI lmq.ulu else alde$ op r€llrurs dn.r6 un gc AJ
1n1dey ugd epqeqotd pur 1S oupop oapr plsuocv 'eues.red (pznruro alsa a
orueledgc roJgc B our^Ip rralnd) oyuads-oiauy aldui alee uI 1ndr1o1o.rd eeae
a
1S-e ;rud 'aleue1d o1de6 .ro1ea pundse.ror orer oleor afug e1.red g1p ap ed
'e1ce.r1squ llnru reru IiplIIEc a1led o op od 'r.ra1nd alduS olac r$ 'eelsece :a
urp 1e.reue8 1so; u 'ngs InpugJ e1 'lnrfeds rBr '(ueruuqy r* pznru.rg; ng.r A
rA aurq or?urp uflyzodo lncs?u B-s (lelrturlau 1ndu41" urp Brargr 1rlrr.r1od '
guesrad Burrlrop ug 1ndr1o1o.ld pqre r*-gs o.red '19 '1 'rn1n1t6.rggs Inslqe I
r* rnlnlndecq 1nsrqe) durrl up Eolsace .rur 'ng.r rS aurq ulp prusgr ?s tsc
plfuds pcBJ ps lgcul IoJ e*e ug pt{as oaoz Jolac eg.reundsrq '${caA auus IN
-.rad ofuongul rBIc alnlg^zap prrz?ay.ra.,fag rr.rg.rcnl B glualts or€unu€xo O
a
:r16ara.r,ra nrrl$rur erJolsr e.rdsap gzalSua EqruII uJ nrzrgl rsur ap Bs
3J
Be?r€r uJ ?Bllo^zap tsoJ B a.rec ltraur8u.r; un 'a1ruc Eaca urp Totglas eV
AJ
-oag 16 Eu€sJad €uoq aJlurp alelrugu o lJncs ad eluezard Ia ,rrgf6l uI
EJ
?EcIIqnd B-l oreo ad gcru.rqa uqu4l ug 1ocrlre un-rluJ '{cuBrd eqdlopy rn1
aoFuo u1 a8.rnca.r B EIRI tallenpntr lsurg lsoge'pnz1aa nJag urnca.rd P
'rundu41 p6are.r,ra runleJalq u.rdnsu rnlmusrJ?sao.roz lcedun lflunuu un lc
a{nqrJ?B oc aunrzrl o luldope B orec raleqeC IB Jolp+acJac p.rn8urg Pu
'sns rBru lnznA rua cs
urne s$e 'rnlnursrcrlsou8 prpaur.relur ur.rd to1 erurdo ug 'r6ap 'lapqeg 98
u"rdnsu uerJlsuoJoz pedurr rnun E ra aJlpc ep rFrgldeccu upgod ug IO
ta
'rro1e11zouna o ?gcap lpru ruru BAoc reop alaraprsuoc nBJa {cu€rd rnl
eza116 Eol.rgc apun 'e1us nroc$ ole 16 ureloqcg ruor{sJoo rnl aIIJaIrcs u! B]
16 ezalodr BJa Blseocv 'lu^alpour uauoual un neJaprsuoc o ro ac dturl Pi
u_r 'IoIBqEC €aXe?rqcr?uu ecqdurl Ee rcgc 'puurue.rr Bzal lnrsouncar ap
nu-u 'eleqep a.rdsap rA lpur ap Flsap srrcs nB oruc '{ourllep lopy 16 -r
z?ourC r{crJuraH taprauqcsura?S zllJoIN 'Bal-XIX IB Inloces urp g1*ar la
-aJAa alnpnls ug rlSrproeds rfuaurrug '6r{cuerJ lnl u uac ad ocrzuJ?,uoc tu
o oJ€c aunrzrl o 'rapqug ueu-FFo n.4uad Burrpuexala pArleurallu o 'ln
lu.ra8ns e 16 lu.rou8r u-1 'lpeld '{untr41 uoruolos 'nes lnuerodureluoc ol
rB plouledruoc ac dunl ug 'rroqqezznl p1rr?O IantuES rS 'g.6 OI
orlaog
lsoJ nB >IcuBJd ad lulsa?uoc ne-l a.ruc lSoues rJo?p?ocJac IIuIJd SB
'6sns reru ludnco tuu-ou aruc ap alunr?soqr BzeepJoq€ nu JBp 'epqe3 ISE
rB ulsarry-puaz urp Br8olo?Bqsa 16 pugzrpua 3ue^tnz op 1unrns ednco 'nl
as .raqcarg 's*nt sal zarp alug.I ap aflDlrouus.? Inllll qns '4991 ug ul
'>1cuu.rg ap p?Btrpa ri gzacuu.rg uI ?Erpatur psnpuJl eueurra8 a1.rec o-Jlul IUa
awNu rriv^ufisso
326 RAUL PRIMORDIAL iN CABAI,A

Franck n-a atras o reaclie pozitivi in secolul aI XIX-lea, vederile sale

n-au dispirut totugi total din cercetarea Cabalei, iar posibilele-i surse
iraniene au fost menlionate din cdnd in cAnd, chiar daci ele au rimas
Ia marginea schemei generale adoptate de cercet[tori.

Despre istoriile Cabalei

Neglijarea tipului zoroastrian de surse in cercetarea Cabalei este
frapanti in special in deceniile recente, cAnd numerogi specialiqti
gi-au indreptat privirea, din ce in ce mai mult, asupra fondului iranian
al literaturii talmudicelT. Chiar dupi ce acest fundal iranian a ieqit
la suprafalh intr-un bun numir de studii despre Talmudul Babilonian,
cercetitorii care scriu despre dezvoltarea misticii evreiegti au con-
tinuat si ignore potenliala relevanli a unei culturi care a gizduit o
importantd comunitate evreiascd, care a produs un canon major al
iudaismului. Faptul ci articolul meu despre,,GAnduI riu al Divinitdlii"
a fost atacat de Isaiah Tishby qi a fost ignorat in relatdrile despre
mistica evreiasci scrise recent - cele ale lui Joseph Dan qi Peter
Schiifer - nu este decdt un simptom al inerliei continue care domneste
in anumite studii din acest domeniu. Preocupali iar gi iar de descrierea
qi parafrazarea aceloragi cirli, de fapt ale tratatelor care au fost
cunoscute qi publicate qi republicate decenii la rAnd, a chror istorie
rimdne gi acum destul de obscuri qi al cd.ror conlinut mai degrabd
ne scapi - mi refer la literatura Heikhalof -, acegti cercetdtori nu
acordi interes unei istorii diferite a Cabalei, bazat6. pe surse mai
vechi sau neglijate. Astfel, de exemplu, nimic nu a completat mai
bine analizele lor standard ale cdrlilor de care s-au ocupat deja in
repetate rAnduri in trecut decdt exemplele doveditoare pe care le-am
citat mai sus in capitolele 1-3, referitoare la materialul care atest[
viziuni ale unor evrei asemhndtoare Cabalei. Ei nu mai lin cont acum
de posibilul impact al surselor gnostice, urmdnd tacit critica pe care
am publicat-o eu in anii 198018, degi abia daci o menlioneazi, gi
oferind din cdnd in cAnd anumite speculalii referitoare la impactul
cregtin asupra misticii evreiegti, ca o alternativlle.
TotuEi este evident cI literatura Heikhalot na ne poate ajuta, de
una singur[, sd explicim cele mai importante elemente din emergenla
literaturii cabalistice, gi nici micar cele mai importante elemente ale
esoterismului agkenazi din Evul Mediu, alternative speculative serioase
pentru teoria gnostici, nu pot fi gisite in relatdrile lor.
Concomitent cu publicarea articolului meu despre gAndul riu gi cu
critica teoriei gnosticismului ca sursi majord a Cabalei de Ia inceputul
anilor 1980, am incercat sd ofer o altl istorie a Cabalei intr-o serie
de articole publicate tot in acea perioadi, unele dintre ele tratdnd o
varietate de teme care s-au dezvoltat din Antichitatea tArzie pdni
IBru elroa? o eJBdE '1ag lsaae u1 'e.rrpug8 ap rJnpou op a?B?arJBA o FUI
olcagor ?s aJ€c 'eldqpur as.rns ed a+ezeq'niecrldxe ep IJnIaJ allmu op
IBur BI ure8rnce.r gs ourq IBur g .ru gc 16 'pu1qro,r alSolouauroual rclu eIJ
'cpolsr rclu'np.r e.rdsep acr?sqeqec runrzrl aluelrodun rcru elec ru1uad Inlr
ppqeqord Bsrns o also nu Inusrcqsou5 gc uzelodr aI ap csourod ne nc
'1n1musp11sou8 rnplcedun p le?lnzor Bc rnlnpJ a1e ocrlsrleqec alruoal
rt.lued acrun eroleru osJns raun rlJpln?sod paol u3'1a31sy 'ecrlsrleqec esB
IIJTpU9E e alelxaldruoa EruJoua EzeoJlsuoruep 'ursruelJnz e1 gugd alB
tusqalolslrpoau BI ep p.reo6ggsap as ac nincsrp apnlcur lgcuS 3.ru1 ap lgle ui
nrpads un p.radoce a.rec 'alelrsJelrp FlsBacV 'pcl;osoal BpqBC uI eluol ap
-srxo InInpJ JoIrIJool ua.ra8alaiug nrluad gJusacau uc pluplsod mqall rp
e.rec 'alearpu.r liglrs.rar'rp reun ezelodt edqzeezeq es aloru Jolozrleuu B In1
gpnldacuoc Brnlcnlls '096I IluB uI esrrcs rollryn?s ap ac€o1opo1au 16'
.rolezelodr B orelloAzap o Ig rc 'ng.r a.rdsap loar1.re rnlngnas B aJpnurl AtrE
-uoc 16 eunrsuedxa o JBop nu e?se nrpnls lnlueza.rd 'aleurrn uu4 IUn
'zzTnInFJ Inperqns e16anr-rd ac ug
Plsi
Iqosoapug'eruproqe p?suace luldope ne '1uurp-.raqJe.f TsV ec 'peup pur IUB.
rJolglorJoc Joun eIE aJaorJolln eprpnls pc arud as 'r3n1o;, 'plecele lsoJ B uJ
aleundo.rd plsuacu 16 gc unds Es II+nuI 'raalrerqns e?IE BI durrl r6ulaae TBur
u! lercnl E orec 'seqa11 Bpnqo1 mI ole olocr1.re oloun uI plIsEE II TBr
eluod e.reolpupruose o+JBoJ eJuproqu O 'urepJoqu el eJBc ad .ro1aura1 nu
ErJolsr ru1ued - e1u[r18au e1e1p 'ale.rou8r eleun - oJeolrpelop elueru PqB
-e1e apr{ue1od uc lrnluro+rl alallraJ:lp cgrJal gs rc 'rn1nco1 pdec urp oIJ0
?Bcgrun uoruouoJ un olsa nu orer 'rapqeg B pluogrun ariucrldxa o JaJo lsoJ
ps lecJecul ruB-N '1 p1o11dec uI sns reur lnzpl B-s runc e6e 'tn1n.r BOJ
-DqoZ tlirgc E rS urnca.rd 'ecqsqeqec rrrnlerolrl refua8.reure e ereclldxe a16
?unq IBur o e1 'drur1 r6elacu ug'r$ e.reor.ralue alrJnleJs?rl uJ €IBqBC urp Jel€
aluulrodurr aural Jolrurnue leiueza.rd ue.rucrldxe u1 elnfe uelnd JB arut e.rdr
'orerfcnqsuoca.r o-lnunu ruu eJEc ed ppoqeur o u1 ura5rncer ps ureaundold
oIocIFE arluTp eleun uI 'EAr+BruJoJJad rS gprfuer.radxa 'unurluoc reur "$1I
IBJ
a.re8alaiug o sndo.rdudna 'udo.rng urp cr+rru-uou rusrurqe.r rnlnsndns ot!
-e.rd pugs uJ pcr+nu elelrzor5rla.r ap dr1 un ?BIBlsur E oJBc erinlo,re.r -uo0
'gcrlsou8 erinlo.ire.r o ed ec BIBqBC Bapol B op col uI :rolBqEC E errolsr 'ue
op nnuquoc ruru dr1 rnun Balullsacau lnulisns nE npnls o?sacy llsa
'ruru[u olse uEl
Fralnd ralsece p c1uo5e1uu ppedse .rup'rn1np.r ep{ulouoc aru uelnd I?6II
pnop aloc oJ+ulp €un 'unzec o?fiunuu u1 'ecr5.rnal-ocgosoal relBqBC else
aIE eJBroJ aluuq.rodurr reru alec eJlulp Inun alse Elsecu 'e1es parue;
e y* utdduy, J1,aZ trllryrotuodolluu Bounrun 'nldtuexe ap 'pugznlcur
'ozorruA ps 1od uelnd alsecu r6aq '.ro116q€qec Inlpc uud alecgpn
Inqa.r+ JB e.rec - lotglas nus - eurlrp uelnd gnop 'cr1ee.rd 'eproqe
E ep Brolau pcrpu '.rop16rpqec m1nllnc B FUBTJB?rulq Baunrzrl lFunu
lue ea Baoc plepo?ol pugzrleue 'TonJas ap snsa.rd rern TottJas.roun e 16 SEI
Totglas ap snse.rd reru Inpruo eeur8eun 'ggroruodo.rluu EJnlcru?s o-JluI osJn
.ropra8ug eerunl '1e.ro;, e gyourodoJ?us BruJoJ urnce.rd 'nIpeIN In^g uI oIBs
ffTVNrd rrivlussso
328 nAul pRltvtonnw lN cABALA

complexd a rdului qi o altd istorie a diferitelor tendinle care trateazi

aceastd chestiune. De fapt, modelele multiple de explicalie invitd ml
istorii diverse, care se vor ocupa deopotrivi de istoria frecirui model, un
precum gi de interacliunile lor ulterioare, teI
Procesul de ieqire la suprafald a unui material mai vechi gi acela tri
de interacliune a temelor ieEite la suprafali cu materialul scris rabinic, su
dar gi cu mulfimea influenlelor externe variate, sunt mult mai impor- pri
tante in explicaliile mele decAt revoluliile conceptuale qi antagonismul ml
dualist. Problema rdului nu este decdt un exemplu pentru un proces rel
mai larg, in care cabaligtii nu sunt descrigi ca o secti de rebeli care Cal
s-a rupt fre de rabini, fie de filosofr. Potrivit lui Scholem, in
alr
contribufiile Cabalei Ia aceasti temi peren[ [id esf rdul] sunt interesante tur
din urmbtoarele motive: misticii evrei au incercat s[ se rupd de tirania ps,
aparatului conceptual grec gi, chiar daci uneori cu stAnglcie Ei IHri a fi Ei
pe deplin conqtienli de propria lor indrlzneald, au dezvoltat idei care, in di1
moduri cruciale, au refuzat si se sustragi realitdlii rdului23. As
Ag
Aceasta este o revendicare importanti legati de teoria cabalisticd
a riului, care subliniazd relativa independenld a cabaliEtilor fali de rel
teoriile frlosofilor, iar ea se incadreazd intr-o argumentalie mai largd a no
lui Scholem, reluath in numeroase ocazii, cu privire la diferenla dintre jur
modul in care abordeazd cabaligtii Ei, respectiv, frlosofii Halakhaza. re,
Cu toate acestea, aga cum am vizut mai sus, in special in capitolul 3, ai<
utilizarea unor termeni Ei concepte frlosofice s-a fieut uneori greqit, sd
iar alteori probabil in mod conEtient abuziv de citre cabaliqti, dar tir
firi inlelegerea lor este difrcil sd inlelegem nu doar Cabala lui Abra- dir
ham Abulafia gi a discipolilor sii, ci gi unele aspecte ale teosofiei Ur
cabaligtilor geronezi. lit
Dar s5 revenim la ultimul fragment din Scholem. Las deoparte
9i
viziunea totalizantd a ,Cabalei" la singular gi a ,,misticilor evrei" care tit
ar fi contribuit intr-o manieri. necalificati la viziunile independente Tir
despre riu. Aceste descrieri fac parte dintr-o viziune monocromatici ca
a literaturii cabalistice vaste qi variate gi a unor corpusuri intregi pr
de scrieri cabalistice, precum cele ale unor Abraham Abulafra, Ilhak AS
ben Abraham ibn Latif, David ben Abraham ha-Lavan, Yosef ibn far
Waqar sau Iohanan Alemanno, care sunt considerabil mai aproape ca
de viziunea despre riu a filosofrlor decAt de multe viziuni ale cabalig- inr
tilor mitici, aqa cum am discutat ln capitolul 3 gi cum vom vedea mai ac
multe pe aceasti temi in Anexa 2. Ins5, dincolo de aceastd observalie si
generald, care se referi la tipuri non-teosofice de Cabalao nu poate
rd
incipea nicio indoiali ch gAndirea Iilosofici igi are partea sa in ,apa- AS
ratul conceptual" al viziunii cabaliqtilor teosofici despre originea meta-
ftzich a riului. Acest lucru a fost demonstrat de studiul original al lui
Asi Farber-Ginat25. De fapt, un tablou mai variat apare in ultimele
decenii, odath cu posibilitdlile deschise in unele studii recente.
 a
.
'rnlnPJ JolrrJoal aIB opadsB
.
alIB aJdsop rJ (lurprorurJd pp"r o.rdsap RzvaIeJ+ nu aJac BIpqBC uJ nFJ
a
a.rdsap IIJoa? Joloce alu esJns apqrsod .ro1p uiuelsrxa apnlaxa nu 16
a
p.reua8 uJ rusruelJnz BI asJns alapqrsod a8ug:1sa.r nu alupJoqa BlsEacE
TB
'IeJ?le aO 'sns reru ?nzgl B-s runc u6u 'ezrrlulnaads epnpnrls le.ndsur -S
nu-r oJBc asrns alIE ep erulfpur o eliur.rad rS 'a.reor.ra1uu a1a1o11duc
ac
uI olupJoqp arupcrlrud alolcarqns ap olocurp 'r8.re1 ruur yieur.rge aaug
u
nu rS lsaporu ruru lFur olsa nul a.rdsap acqsrlequc Jolrunrzrl e"rdnsu
{
priuasa rnlnursruulJnz lnpedurr EpJoqu B-op naru Fpour 'gpungo.rd -a
a5
op In?sap pJaruerrr o-r?ul raluquC ul8olouaurouag luiuengur E aruc
'1e.raua8 ug roIEqBC B gsrns epdnuFd sc Inusroqsou8 ne.raprsuoc dqqsp
i
a?
16 uraloqcg ec dur4 ug 'ac op plEI 'sof ruur lurpotur rualal rrroA aunr?
A
-saqt E?sear€ BI rer 'rfglrnuquoasrp g6 riulrnurluoc op orrrroJ elpagp 16
o
runaa.rd 'plucgruneu aFolsr o 16 plrsecau BIEq€C ap a1e8a1 Fn+Erolrl
olsoc€ 'a1es ag.rnlndacug e1 op FruI'lucgrunau pnldecuoc uauoual u{l
'EIBqBC a.rdsep ap.raue8 r"ru uznlruoc u1 a8unfu B op olureur'a1a a.rlurp Ia
-s
pxelduroc eriule.r ug 16 elesug ala uI asaleiug ornqerl a"upug8 ap Frndrl
JB
rorpc aIE 'r1oa6 ep alelarrel o pugldaccu ralBqBC Inlpnts uradecug gs
gqu"raya.rd g rE Ec Baacu alsa 'a1aru oITIpqs uI IiJFd a?lu uI ri ec ,rcre '1
gleldopu gcrSolopolaru ezelodr gcep tolgzul.rd.rns alsa nu ?Bllnzar 'g
lsaav '*a1rud p1p1uac" nus rriplFndrur ap uelnd 'Frnnprza.r 'rigaepnf aI
'aiua.redu 'tpqcoc 1da.rp esgcsap ?uns mlnpr allrelnd 'allreJlp rrSolou
-rruJel u1 16 gc
B
8.rnce.r 'a1preg1p e.rrpug8 ap rJnpou r€runu nu elurza.rde.r
a
aJBa aluaJrp oepsl1uqec 11oc* Elslxa 'sns ruru ?nzg^ B-s runc EdnO
BA
'uof1 u1p p.reqo8y
rnl rarJnyptu 1r,rF1od 'nazaurunq inl IB ng.r ppugE nes suunr8y
e.rdsap p6u.rprur Ba 'acrurqe"r aprincslp ug 16 eurl*erc-oapnr oITIlIp
uI
-BJl uI 'auuururnb oIIJarJcs ug 'ucrurqa uIIqIg uJ :olrJoJrp eru.rog u3 rS g
olIJeJIp eluaruour uJ ursppnl ug suru1gd B eluuopJoqns rrJ?arursopnesd BI
ap uuruulrnz pd11 Ec a+sa uaru uzalodl 'sn1d uI 'ezprerelgl 16 gpnl elr
-celalur a.ra16eua.r o 1e6ue1cap nu ri 'auuog eflreJip u; 16 rnpdunl ap
apund a?IraJIp ug 'nrao1frry Fluorro urp 'udo.rng urp Frncol allreJlp uI
,usa.r8o.rd sunlu nu erua rrirpu.r? ap lua"Inc rnun IB nus I€A mun IrupBc aJ
uI ppB^ o Fs rnqa.r? rE raIBqEC eriFrude a.rdsap Funq rurrr arElBIaJ sa
O '?uurpur.rerqc rS gur16a.rc 'puerue.rl 'gcrlsruela 'pcea.r8 ,gueurlnsnur In
:1tE11e.r op elulolru^ o (op a1e{uengur pungord nus) urp purua,ro.rd -JO
'sat77a7 sanaq'acr8eruo.rlsu 'acr1slur 'ecgosolg 'r16are.raaau aruJalrl Fns 'c
-nd.roc "roun piplaFu,r plauduu rode 'a1u.ro 16 asucs r16are"r,re ep1{pe.r1 EI
uI a?ualsrxe acualosa arual Joun B 'acrurqur "ropcrlcurd rS .ro1eura1
Ba?ElerJBA 'pug.r lnurud ug 'plsrxg 'oluangu osJns ap ripleuurr reun 'la
eiuerteler oJeJaprsuoc uJ Br Es ernqeJl nlpary p^U urp rlAereraa arrlsrru Pli
rlrn?Ero+rl E plrlBcllrutuas ppnldacuoc 16 Falrolsr pzrIBuB aclro Yn
sTVNr.f uiv^ussso
 nAul pnIIraoRoIel iN cABALA

Experienla istorici a rdului gi cercetarea

Cabalei
in primele faze ale studiului critic al iudaismului, cercetitorii activi
incepdnd de la mijlocul secolului aI XIX-lea au acordat pulin spaliu
chestiunilor legate de riul metafizic. Aceasta situalie s-a schimbat
radical in gcoala lui Scholem, care a estimat ci ,problema originii gi
naturii riului a fost una dintre principalele forle motivante din spatele
speculaliilor cabalistice"2?. Fascinalia cercetirii moderne a Cabalei
fali de problema riului qi rolul ei in mistica evreiasci trideazi poate
o iascinlgie fa!6 de riu care le era caracteristici gnosticilor ingiqi28. c
infaza ei inifiali, predileclia nu are nimic de-a face cu crizele istorice, c
ci cu ceea ce mie imi pare a fi impactul gnosticismului deopotrivi t
asupra lui scholem qi Tishby, indeosebi prin orientarea existenliali
a cdrlii lui Hans Jonas despre gnosticism. Totuqi, ciutarea unor forme €
neortodoxe de iudaism, care a culminat in interesul lor concentrat I
pentru qabatianismul antinomic, s-a cuplat curflnd cu vicisitudinile I
istorice ale Holocaustului, care au contribuit, potrivit confesiunilor t
celor doi cercetitori importanli ai Cabalei, Ia o alt5. evaluare a acesteia, \
mult mai pozitivi. Voi cita cele doui mhrturisiri care se referd la (
contribulia experienlelor tragice la o mai bund inlelegere a Cabalei: 1

(
lntr-o generalie - scrie Scholem - care a asistat la o crizd teribild in
istoria evreilor, ideile acestor esoterici evrei medievali nu mai par atAt
de stranii. Privim cu alli ochi, iar simbolurile obscure ne frapeazi ca
fiind demne de o explicafie2e.

Dupi o asemenea evaluare, ceea ce d[ claritate Cabalei este nu

atAt demersul frlologic, cAt tulburarea istorici neagteptati care vali-
deaz6. inslgi preocuparea cu acest tip de doctrini. RSul din istoria
prezentd ajut[ la inlelegerea simbolurilor riului din Cabala medie-
val6. Acest fragment presupune o dimensiune existenliali profundd
a perceperii vicisitudinilor unei istorii din trecut qi posibilitatea de
a o reitera in prezent, cre6nd astfel o simpatie intre experienlele
medievale qi cele moderne. in termeni foarte asemdnitori, citim un
fragment mai degrabh confesiv gi extrem de evocator din una dintre
analizele lui Tishby privitoare la simbolismul cabalistic; 9i eI vorbeqte
aici despre crtza prezente, care are un impact asupra posibilei rele-
vanle a Cabalei:
lnspecial cei din ultima generafie, care au fost expulzafi din Paradis in
marea dezolare gi riticesc pe cirdrile viefii, divizali qi rdtdcili, f5'ri
busoli qi fdrl o cale. Frumoasa idili a vizionarilor Iluminismului s-a
risipit ca un fum, realitatea li s-a ardtat cu chipul ei demonic, ameninfhtor.
'allJoJTp apBJE uI rpulAJns 'J
Es oluod oJBc JoIr.rolBA B gArperqns FI?nlIJrds
Vzttc o lgcap ?1nur ruru llntu tsoJ B sns re{u gleuoriuau BzrJr psul B-f
'pcr8o1o1g 16 gcFolsr lenludccu BJ]
UI
IBru aJuJoqBIa ap 16 - lenlr.rrds suos rnun B orelnpc ap purJoJ o aluod
'erfnlos o IJeJo I-B op glrcrldun oJBcJacuI o - pcrJo+sr gzuc o e1 sundsp.r
ep erfeurquroc o rol agrfu.rldse ug rS .rolFrolglacrac BalulrArlce uI tuaAu
-e
'leJlsv :o1 eprfe.rrdsu ru1uad luapgns pnlurds sundsp.r un ?rnlrlsuoc B
nu oJBc ldeg un 'IoBJsI rnlnle?s BarBoJc gdnp purr.rcs rfulorrap rlSruors al
nu.re fqqsg I* tgc 'ureloqcg lglu Pc luusoralur alsg 'Bun oundurr aJ
r-e nrluad nus ur{eagruuras rspE r-e n.rlued 'n{p1rpa.r ea.ruzrloquns ad u
AI
Vlezeqp^rluuJellu o puTJoJo'sns ruru alelrc alalueu8er; aJlurp Inun uJ
uroloqcs o-lecrlsou8elp E
runc 'rn1ng.r uuralqo.rd pug?r^o Bc Fs1rcsap EJo ap
aruc tolgosolll BaJuproq€ ep pcsuaqasoap es ps lecrecul nB II|IB 16 BD
-oI
'nun 16:rt13u; r116rpquc ap preJlp nu IoIBqBC rrrolplocrec'arapel ap
BI
lcund lsacu urq 'opruowrutr,1l mI nznplprC lrrrr.rlod 'le,rerpeur llcplgr
rnlrupugl E oruolualus gcgosolrJ el.ro8ap EI Blrluuro+le enou 1de3 ap -I
'e1ueur5e.g Fnop elec ulp luopr^a osaloJ urnc 'rnlnursrepnr e 15 rriglrpa.r n
B gcrloqturs e.reFelaiug o gcrpu 'pusrloqturs pro BIBqBC urp leiglug
g B^ EJ BapaJc os oc nrcrpur ppdraurrd 'luezerd ulp rieluer.rozap
€c
TroJAa n"rlued n1tlrcgtyplt D pznplpC Fnou o ruolap aleod ue :cnuopurp
lV1
1ntporu u! Ia rlrgpord p 16 rolBqEC rrJorpnls lndocs edaclad uralnd luaur ul
-Eu.g plsece EzBq ed 'InlnJo?n,r u el{glgunqruJ o arJoaug as gs Jurqc
aluod rS rnplueze.rd p{e; pcug as BS BrnJEc 1ruo1nfu nc +uaunrlsur un
:la
uc 1A rc '1n1nce.r1 a8ele{u; E op clJolsr 1n}roJa e1 e.rudrcrl.red o ec .reop
PI
nu IJep EII+ocos ere qSare.rrra rrcr?snu BerulecreC 'g plolduc uI ?nzp^
'BI
ruu runc e6e 'elruds olasul uI alupunJnc aluus re?ugcs ap uurJnl Inl
Jo
-dacuoc F?caUaJ nu pturugJpJs Be?ElrlBeJ ug esuncsu +uns pc eundnsa.rd
al
os arec rrolul olacu ?cpp qarlul ?I t 'EIBq€C g e gleur8erur u.re rerfu.r
-aue8 uznpluc errJepou a1Fndu41 u3'rurcglg.r Inloprlue F?BJaprsuoa BJo ?€r
au
EarlololsF€ BlJosolg nlpent In^g uI B^pugc ec drurl ul 'TazFc pieJ ecu; e
PTE
ap 1npour g u 1eu€uurr a?so - IolBquC u gp.raua8 Bnuouoca uI luel
P^
-.rodun ap tgle Io ap leJaprsuoc - Ftusrloqurs .rep 'r.rolglacJoc Jolrqrue teJ'
laFrlod 'rar{e.reua8 B acrlrJc apnlr.rrds rariunlrs e giuasalurqc lde.rp 'ezT
ElnzF^ olsa Ea.IrcPl9u 'P^pcnJlsul ap rua.I?xe errsunFErrr o p?€I al
''eorlc?lgr Boreru u1p 144a1 raun €orelnpc ug alnle eu gs 13 rrqco IA
azeu5unl au ps llqudec ag gs rnlnusrepnr rolrrolel E olsrloqurs IIrEproqP ela
lnlnsuos p luraads ug r* repqep rrunrcdale{ug p pungo.rd nrpnls un €c IS
pqrsod elsg 'FlBurpJEIs FuJalxa Ealellleor uI osuncse 'eluelsrxa aIuolBA tE
e.redocsep gs 13 gpnlr.rlds e.re,re1a o-.r1uprd aclpt.r es Fs nes 'rnlnrusrlrqru nii
ulued ed ol€A E[ paseeloEolsoJ os Es :ocnJcseJ o pge es ra Bolur€ul JBr $l
'erlsedp.rd e.rds psurdug a 'elelruntuoc rS rzr.rrpur ec 'roJla 16 euerun efurg ea
'p.r1suou elfe.rauap 'opqos lrole^ grFJ 16 r,reuloq rS rquls ruegu oN 'Ecsurerla
arrrnl tscl{u colop lqoao E-u 'Berunl pl€o? uI col aJB a.ruc tol.ro1e^ ezuJ
xoIrJoI€A rr.rr6nqg.rd rS g.rglnqlnl IE uoo un '1rue.rre.r B 'rrueJ^ e1p u; rt
rol Boruarl BI lszrsas nE-[ Ia ec uflu 16 glSguqec e.rec od 'rr{p1e1xue puog
r88 STVNI.{ IIIVAUUSSO
slz RAut PRtltoRlw iN cABALA
in frecare generalie. Ea a avut o naturfl mult mai particular concreti
sal
gi teribila, gi a avut de-a face cu impactul direct al Holocaustului
sa
asupra cercetitorilor care au articulat aceasti situa,tie de criz6.
ear
Scholem gi-a pierdut un frate qi pe cel mai bun prieten al siu, Walter
19
Benjamin, in anii Holocaustului. De lovituri qi mai grele a avut insd.
parte Isaiah Tishby in experienla sa triitl in ,tara lui Israel, in timp
ce Mendel Piekarz, un cercetitor al hasidismului, qi-a pierdut in
intregime prima familie in Holocaust'
Tishby qi-a dedicat prima carte - o Iezil de masterat scrisi sub
conducerea lui Scholem la inceputul lui 1939 -, Doctrina rd.ului gi
cochiliile in Cabala lui Luria, publicati in 1942,,Tatilui gi mamei in
mele, care sunt intemnilali in impirilia Satanei, aEteptAndu-gi apro' rel
piata mAntuire', dar in .a doua edifie, publicati in 1950, a fost adiu- qi,
gati o alti dedicalie: ,,in amintirea tatilui qi mamei mele, care au ce(
f,ost intemnilali in impirilia Satanei, agteptdndu-qi mAntuirea apro- in
piatd". originar din Tlansilvania (Romania), Fi fost hasidim satmSrean lor
in tinerefea sa - membru al unei comunit[li ultraortodoxe care a de
in{lorit acolo -, Tishby a devenit mai tdrziu un devotat sionist gi a im
emigrat (a ficut 'Aliya) in lara lui Israel in anii 1930, dupi o intensb un
propagandd sionist[ in comunitS.lile evreieqti din acea regiune' care
cel
poate a salvat cateva vieli, clci a convins cdteva farnilii si emigteze.
ca:
Pirinlii shi insd au rimas in diaspora qi au fost uciqi, chiar spre re:
sfArEitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, intr-un lagir de concentrare. ml
De asti dati avem o teorie maniheisti care face distinclia intre rasa
cri
,superioarfl" ce vede ca sarcini a sa eradicarea celei pretins inferioare, m(
dar, spre deosebire de gnosticii de la sfArqitul Antichitnlii, nazigtii tri
chiar Ei-au pus teoria in practicfi. al
Niciodata mai inainte cercethtorii studiilor evreiegti nu avuseserd
vit
de-a face cu situalii cdnd mdntuirea gi libertatea sd nu fi fost concepte
Ti
abstracte gi convingeri preluite ale unor oameni din niqte ldri inde-
AS
pdrtate din Evul Mediu, ci chestiuni de via!6 qi moarte, practic moartea
da
celor mai apropiate rude ale lor gi a prietenilor lor. In 1950, fishby
po
a scris o dedicalie pe un exemplar din Doctrina rdului oferit in dar
in'
colegei sale, o alth studentd a lui Scholem, Rivka Schatz-Uffenheimer:
lu
,Pentru Rivka, in amintirea3l conversafiilor noastre despre impir5lia cA
Satanei". Mi intreb daci impdrdlia Satanei era doar o chestiune de
de
teorie qtiinlificd sau un subiect existenfial, in cursul acelor disculii.
tu
Expresia foarte poetich ,impdrifia Satanei", atunci cdnd se combini
di:
cu dedicali a Doetrinei rdului gi cu imaginea lui despre rolul simbo-
al,
lismului cabalistic asthzi, pe care am citat-o mai sus, lasi impresia
vi'
ci abordarea realitilii de c{tre cabaliqti gi propria viziune a lui w
Tishtry despre aceasta, gi poate chiar a lui Scholem' se suprapun, chiar
m
dacd, poate, nu coincid. O anumiti formh de credinli in guvernarea
in prezent a acestei lumi de citre un Dumnezeu malefic este impir- SE
te
tngitd atdt de gnostici, cdt qi de cercetitorii Cabalei'
 'rozrllv 'f'f seurorl; rnl B Eac arunuB 16 'au46a.rc rer8o1oa1
E plurrpuJ aunrzrl o e.rds urnJp lroJc u-r6 e.rrazauurnp uJ aliaspE as -rP
BEJ
Inlueau Ea ETJoa? e.rdsug pJnlr?oc o 'rnlnl.snucoloH Brrrrn uJ 'Fc aJEJnu
ap alsa nN 'lsn€coloH ap ra ru1uad p+Bprl€^ BJo 'uuuefuag JalIBd\ JBI
16 ureloqcg lncgJ nB unc u*e 'rauolsr IB rnlrua8ug BelBlrA InI
-rlce op Rluururop arJolsr e.rdsap runrzrl raun ^pcru+srp
ua.reldopv 'ral.rolsr olu EIS
uncoS JolaFqIJa+ ea.rrApdap u1 ulnlu aleod ac psuor8rla.r Baunrsuaurrp -o
lnp.rard e-r6 a"rec arunl o-rlul asaleiug mqarl.re '1rar1dxe poru u! lIsIJnl 9u
-JFru else IJnzEJ alsace u! oruc toluolglec.rac Inusr?Etunu.r1 r3gdap lIi
B ap acrJrJeds egrnporu JBI 'srs.ruqluc ap dlt lgrnuu un-"r1ug 'pugc ap
uI pugc urp 'p.r1ur rBgsug BarulacraC 'acr8oloqrsd rB acFolsr rol aIFnI BIi
-BpunJ erdsep BAac alge rglul ruru 116 es e g.rp; eialu.rnce nc asalefug :JA
JE
U lod nu alo 'olulacrac urp pluurSalur elrud tn8rsap 'cug rcrulalod
olsaae r6ag 'rcrurelod.rolsaee Inrpuc ug 'rrsundsgJ unoJl Jucpru pp ?cep dqr
'arago e1 ps alrur.rad aleod 16g EAaurJ e.rec ad .rolunsundsg.r rpuFrdse Eel
alelnurl uW 16 urnaa.rd 'zru:1ar4 lopuolN nPs rnlnluapnls oIB 16 r(qqs11 -o
rnl epcnuoTod urp nlduru asara.r urnc u6u 'rnlnlsnecoloH Ie l"ro1rniar,r el
-B.rdns ap 'cr1au.rd 'e1e1,i1u1lsoJ nB a.rec acgriurpf Feleqzap Joluumlu lB EJ€
rurue Inuol alsa lueFodun urind reru nN 'rnln?snuaolog lop{upqFrl
p pudur Fcrun also nu aporqns alaun ad prceds lnluacau 'earu rli
eara"rpd gdng '(BlIu ep ad) opuos.red aFBoJ uieaqdtur nc ocTJo?sr azua 'oJ
reun ele asuoJalnp epliu.req.rale.r r€ lapud o ep ad) a.ru?ecroc uI 1nlnur BSt
-srupnr € gxopo1.rorluu EaJBpJoqB aJlul r"rrn{uppg ra?sacts IE lullnza.r 'eJ
e.rd
luulrodrur reru Iac oJuurJn ul.rd arnlrlsuoc 'a1eu1q nc g1dn1 os oJuc 'azi
FIBJluac e.ralnd uc 'eaqslpqua rFupug8 Bnuouoce u! mlnpJ rriplrp"lquaa
e.rdnsu dqqs[ q?resl rn1 uiualsrsul 'riuaqdurr rrJolploarac a.rlurp nun AIE
ru1ued Fluaprlro ruru lol lpa^ap B rnlngr rnpusrloqurs ufuupodtul qsr
'1n1p nes IoJ un-J?uJ ucrldxa o u nrluad arl 'qzuc glseacu r6pdap Pt
u rt-Xued ord 'Fluazard ur"rolsr urp olaluarurueaa r$ nruouop uI Jol E
rrJ?lacJaa ap alcadsu aluunuu a"r1ug g"rnlg8al o lueJr u rS 1ca.np poru uI ue
-OI
rro?g?arJec ed lelcagu a-r aJBc 'lerpuoru mlnroqzpJ lndurrl uJ luapac
NE
-e.rd g"rq; gzruo o ?ncsounc e i(qqs11 .ru1qa 'p.rnsgru Flrrunuu o-.r1ug 'rS
-nP
uraloqcs ruor{srap taqng UI1.rBIA1 ea FnSg aurroJ asrolrp u3 o-1u1uezalde.r
-oJ
n€ runt uSe 'prpuoni IoqzEU BaIIoO IB-op mlac Belurcurp Inruocop uJ
r1Sara.r,raIpIlsFr BoJ€+acJoa uI pxopoporluu aJulueuo o 'oJuuun urrd Ie
l$
'ro1.r1ud ue.re.rpdu nrlued Inroqzpr uJ lnz-Bc B oJBc qn
'lsrzBu rnlnuJaJr.rr rr.rolrniet.re.rdns o.rlurp Inun'Buoruaur l-og plelug^ncourq
'lonurqg now mlol€,r3 Iarrotuaw pluclpop alsa rDqoZ-Dt1 loutty41 eorn uorercnrl ul
dr
:arircrpep BeJ€olgrrrJn a.ru'6p61 Psl
ug lecrlqnd +soJ E ta,roqaul Iaqasrd ad .rolneoa 1da.rp 1n,re B-I arut Jal
'urnlor urFrd ra.rga le (- rnlnrnqoz Daunnda1aiug - JDqoZ-eq 7au{ry41 es '92
BaJBJcnI 'fqqsgrn1 e pcgrfurq6 aruzrpa.r pluegodurr rurrr aeC 'olBs IN
py6lggs ?soJne-u rnp?snecolog apriepqr"rl 'r6n1o1 r$ pla
"rolaiuFregns
trwNId urv^uss8o
334 RAUL PRIMORDIAL IN CABALA

Afinitili elective au fost create intre experienlele gocante personale

Ei de generalie ale cercetitorilor qi sursele gi subiectele particulare
pe care au ales si le studieze - punAndu-le, dupd pirerea mea' un
accent exagerat - sau si le ignore, dintr-o gami enorml de subiecte
importante reflectate in corpusurile cabalistice. Permiteli-mi s5 dau
dou6 exemple din ceea ce aF spune ci mulli cabaligti ar considera a
fi subiecte chiar mai importante decAt teoriile despre rdu.

Exegez[ qi performan,ti uersus sistem qi riul

Analizele de mai sus nu reveleazi o abordare sistematici a rd.ului,
nici vreo incercare de a explica riul istoric sau personal. Mai mult
decdt orice altceva, aspectul exegetic este cel care i-a fascinat pe
cabaliqti ca autori speculativi. Aceasta reiese clar la o investigare a
genurilor literare inseqi adoptate de cabaliqti pentru a-gi exprima
gAndirea, comentariile, dar vectorul exegetic este la fel de evident 9i
in scrierile dispuse intr-o manieri mai sistematicd, unde textele dove-
ditoare, din Biblie pAni la literatura zoharica, abund6' Cabaligtii au
comentat Biblia ebraic6, raliunile poruncilor, legendele talmudice,
cele zece sefirot, Sefer Yetzird', Zoharul, Cartea de rugiciuni 9i chiar
Cd.ld.uza rd.td,cililor a lui Maimonide, toate acestea fiind genuri literare
cultivate de cabaligti. Concentrarea asupra unor subiecte abstracte,
care si fre explorate in detaliu ;i sistematic, este secundari fala de
inclinalia exegetici. Acesta este motivul pentru care eforturile susfi-
nute ale cercetirii de a extrage din tratiri multilaterale, care sunt
practic nigte interpretiri, un mod de gdndire sistematic impun o
preocupare modernd unui mod de gAndire care era mai interesat de
consolidarea unui anumit mod de viali, sau a unor moduri de in!e-
Iegere a Scripturilor, decAt de construirea unor sisteme complete.
Ingeniozitatea exegetici este cea care caracterizeaz[ discursul cabalig-
tilor, inlelegi uneori ca interpreli pneumatici, ca qi mulli alli gdnditori
evrei din Evul Mediu, iar nu atAt posibilitatea de a oferi un mod
original de g6ndire. La urma urmei, unul dintre cei mai importanli
gAnditori din Evul Mediu, Maimonide' a scris o carte care este mai
mult o enigmi decAt o teologie sistematici.
Acest accent pus pe modul exegetic al gandirii cabalistice impiedici
nevoia de a inlelege fragmentarea substanliald a discursului, care
trebuie si urmireascd textul interpretat, in numeroase cazuri un
document eclectic, qi armonizarea necesari pentru a da sens diverselor
puncte de vedere existente in aceste puncte de plecare scripturale,
pentru o refleclie mai aprofundat[. Pe lAngi limitirile intelectuale
ale scriitorului de fa![, care l-au impiedicat si descopere mari sisteme
consistente in imensa literaturd cabalistici, ipoteza mea este ci cen-
trul de gravitalie al analizei trebuie si ia in considerare care anume
 uI puglr^Br8 Ec roflsrlBqBc Barrpug8 Bproq€ E op Ecgriuu?S Biurpuol eu
'eslou Fnporu uJ JoI eaJE?sJdJalureJ rS acrJBr{oz alxe? rsEalecB BI rnl -u
saJIusAOJ nJlued lnosounc elsa BrJnT .a?BiunuoJd eFEoJ BeuoruesE eut
op luns acrlaEoxa alelaodsu 'eapop IE EI ap rua^B II a.rec ed purind alB
uI JEr 'o11og-u1 alalduroc arxnlol ep rcezreJl wec ,.tnt1o7 uap€r e.rdsep
'al
nlreluaruoc 5un1 reur Iac srJcs u purFrd :rrreluaruoc uJ rol Br8raua Joli
ury ?Inru +rlsalur nu rl6qequc rop r1*ece ri .rurqc ,1du; eq .pcsea.rp1oc6 un
arianpa.r o glurzarde.r ng.r a.rdsep lpug8 B op potu .rn5urs un rerunu EJ
- eundun al B ap '1dug ep - mqrrlu al B ,1e1e.re ep EaJBrJecu! pc ,er.rn1 mI IB Iet PCI
ug rS 1gc 'orarrop.ro3 Inl Inzuc uI +glu nB sns reru ap apr{ncsrp
.rer 'e.repel ap lcund :n8urs un relunu nu eldope eleod ,gzeBaxo ep IEU
aIEcrpBJ oruJoJ Joun rrrgzrlrln Eznuc urp ,r16rpqea oJlurp *cr1eura1srs" Iiu
mru Iec rS "rurqc e.ruc ru1ued Inlrloru else Elsacv .eeeluaprlo reur 16 poll
lruolap n€ onprsu rol alrJn+ca1 'rzeualSe Bza8axa ap epo?atu alapc IJO:
-rye"r leldope nE pugc ;Br 'rnprsu IJolIlIc p"reua8 uI lsoJ nu ul6qequg -€l
'sor8rlar lpuama snpolu ro1 rnlnFrdord e a.reEalaiug punq ruur o ru1ued 'el€
'a1u6e1e +uns eI aJEc olrunrzrrr 16 ecruouea elo+xal eJluJ lJorco8au rA -ei
rc 'ape.r1sq€ rJppJoqe Joun oIB ecrlerrrolsrs uaundxa J€op ?uns nu JoI op
aIrJaLraS 'rsorualsrs Joun EeJBroq€Ie ap lgcep JoIIJnIun?rJ ea.nurldapug o
16 .ro1e1x4 ap llntu reru rirq.rosqu lsoJ ne rrl6rpquc IoEC lu
'elurlrcuocal"oreluatuoc
olo U 1od urna rf elsuace erdsap e1xol ololuegrp snds ap -lis
ne ec pqu.r5ap IBru 1gc 'rnpp.r € B?Ie nBS €ruo1. o erdsap lup +uaruoru op
un EI +cBxo Ie apoJc aurnuB or ?gtB nu alse al€s elrralJcs uI lsq€qEa 'alc
un 'rJnzuc ollnru IBru alao ug 'eurf oJBc eI InJcnl ,o1ur,rnc allu nC EJB.
'ecgraeds Jol JolrJBlBJl ruJoJuoc JBII
'alIJoJIp alolrdec aJ?uJ Jolne riernlace oIB IJFteJl alasrolrp es.redsrp 'ocJ
o ElceUoJ .ru urnc 16 NE
p ep Balellsocau rcru ap 16 'plucgrun ounrzrl
ec '1o1rduc .rnEurs un-J+ul alruneJ nBJ BI eJBolrJaJeJ lsrluqEc rsernlacu -oA
16 urnun aIE a.rapel ep elalcund aluol ruglncsry ps [lnuI g J€ oJBc
t6t
mluad Inlrloru glBI '€IJn.I rS o.re,rop.ro3 par.rlodoep o-tncpJ ne runo €url
e6u 'g1up o Jeop nu lsrluqec rielace ep lelardra?ural elsa rolrpolop BO-
ga1 r6ulace lrnzuc atp u! 16 rcgc 'Flelol aridacxa o r6n1o1 olso nu Ia ed
'r16quqec ep Frndnr5 allraJlp nc olTrrulg+uI 16 Inl alFrgur"r8a.red purg alep tln
'gpnldecuoJ a?Blrlrqxag op ruaJlxo zeJ urt leJaprsuoc g eleod rseq 'Inlr
'ssesroArp TJnpour ug aurelqord r6eelecu BI IJnpugJ e1e1ada"r uJ ll.raJer E-s
'e1us .rop.raprcs pr-tun1 e-ep 'area 'urcy urp {€qil .U rnl Inzec +rrzu^
ure 16 'rrnpour alFur reru uJ ge1 rielaae ela.rdralur nualnd rl6rpquc
rrun pc puruuosuJ BlsB JeI 'aun1 e.rdsap glalduroc ri ppun;o.rd aunrzrl
o nc Iruolrlrc Buolsaldun e ap €eecu ad lgcep ,1e1a.rd.ra1ur mlnlxal
B ?lcoJoc glucepnf o Bp e ap uolelrlqrsod ed ?lnru reru nu1'uoc oJEc E€,
'poluluauroc ap atulrluc uJ JoI €alelrzorua8ur else leurqsae.rdns op nEp
IpUp lduy un 'lpeluauoc Joun eaJauas nrluad.ropl6rpquc B g+uoprlo olJ
ericeppe"rd ap luoa puguli 'Iurapou rrolglocrer roun IB lun?cala?ur un
InsoJalul alsa aJBc nu J€r 'se1e e-1 lulorparu InJolnp eruc ad JBJalrl mI arE
-nueE €rn?€u ur.rd uoaun pleurr"rdxa 'rlulerparu JoIrJolnB eriuelur alsa alEI
988 srvNl.f Ilivlussso
336 RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

jurul unor sisteme atrage cercetitorii in exercilii de armonizare sau,

in caz de incompatibilitate, in presupunerea ascunderii de cdtre caba-
liqti a propriilor puncte de vedere etc., toate acestea pentru a menline
ipoteza existenfei, de exemplu, a unei singure teorii luriene - care
este cathartici -, aga cum am vizut in cazul descrierii de cltre Tishby
a gAndirii lui Luria.

Fluiditatea conceptuald in Cabala

Unul dintre cele mai inJluente procedee caracteristice pentru o doctrini
atAt de tradilionali ca literatura cabalistici rezidi in reunirea dife-
ritelor tendinle care existau anterior separat, in fragmente relativ
distincte. Eclectismul face parte din complexitatea tuturor fenomenelor
tradilionale tdrzii, care refuzi sd opereze intr-o manieri hegeliani,
invaliddnd straturile anterioare ca lipsite de autoritate sau irelevante,
iar cele mai multe forme ale Cabalei nu fac exceplie de la aceasti
pasiune pentru acumulare. O atare observalie poate explica ceea ce,
in cercetarea Cabalei qi a hasidismului, a fost adeseori numit ,para-
doxal": cdnd viziuni anterioare divergente, considerati fiecare in parte
fiabili, sunt reunite.
Cu condilia de a fi o exegezi, aceasta este tocmai esenla creativitilii
cabalistice: chestiunea continuitifii in Cabala, cu surse anterioare qi
in sAnul literaturii cabalistice, trebuie priviti nu ca o chestiune de
perpetuare a unui sistem cu rnodifrciri, ci ca o preocupare continud
cu ansarnbluri de scrieri gi perforrnanfe, c[rora cabaligtii, ca gi frlosofri,
le atageazl semnifrcalii ce se pot schirnba de-a lungul viefii aceluiagi
autor, sau de la o carte la alta, sau eare pot chiar sd-i suscite aceluiagi
autor puncte de vedere diferite Ei simultane pe una qi aceeaqi temi.
Din acest punct de vedere, cabaligtii sunt ceva mai aproape de abor-
darea asociativi midraEici, mai pulin constelati de sisteme metafizice,
decdt de abordarea sistematici teologicd greceasci. Rdul este deci
important pentru cabaligti nu pentru ci ar permite o percepere a
naturii ascunse a realitdlii, sau chiar a structurii gi activitdlii divini-
tdlii, sau fiindci ar fi conceptul-cheie al unui sistem foarte elaborat,
ci mai ales pentru ch el permite o infelegere mai ampl[ a practicilor
rituale, indeosebi a efrcacitdlii lor, iar prezenla sa sporegte rolul
cabalistului in lume.
ins6, oricdt de importantl era exegeza ca activitate literar5, inte-
lectualh gi uneori pneumaticd, ea a fost pusi in repetate rAnduri in
serviciul performanlei rituale, adici al extragerii detaliilor legate de
indeplinirea poruncilor37, neri.mAnAnd doar o chestiune de curiozitate.
Ritualizarea continud a viefii religioase a atins apogeul in Safedul
secolului al XVI-lea, in cadrul infloririi gAndirii cabalistice gi a ritua-
lurilor de acolo, iar aceasti tradilie a furnizat in numeroase cazuri
 Bc rirloErsr BI rnpuoc aJ?c .o^rseJ8oJd IJpcgIJnd ap purJoJ qlrunuE IJN
o ardsap aJBIEIoJ o eurAap ,rn1ng.r IB a.rapal ap ppund urp p1u1e.rd -E
-Ja?ur lsoJ E unc B6u 'ErIIqIq ulJolsr ,g8.ru1 reru gJecs ed ,1app aq IN
apJururT gza8exe o pugzrTrln TS oIIqIg €I op pururod alnuliqo g '41
1od apulFr"ro erualsrs algc
,raur:n ErrrJn BrI .pur8r.ro nes
luapuedapu.r ap
ruo?srs un rJeJo as € op uiuT.rac lBlsrxa U JB pc rucrpur unrJru p?slxa nu uJ
'ere1a.rd"re1ur ap alrude dq rnun IIJIJoJo p 1ec rB rarfua.rco.rd 1n,u1u.redurr -el
oJeJaprsuoc uI urpnl FoEC ''sraI€qBC aIB (octlerualsrs,, 16 azrrlulncads
ecgriurrl3 alrrgproqu pcllduri ol orec ed alac ap olrraJrp eriulr,re.r8 InI
ap eJluoc BzBaeJc '.rrrleuuoJted 1ndroc,, 1da.rp rueFrcsop l-ps sndo.rd JO
ruu eJ€c ed 'suelur gierit ep poru un-JluJ lsrluqec ad gcrldurr [-aJBc '?e
'gzrrleru.ro;tad eec 16 tgc '- *Jrletunaud p1a.rdra1ur,, lrurnu ruu no ac -I
Eoac epriuaFedxo re alrunrsuourp nc ,gcrla8exe eaunrsuedo.rd
- 1g1y ei
'ocrrusoc rarueJp p E.ru1 ruru
lrupuc uI lsIIEqEc ep lecnf FIoJ Eprlosuoc pa
cgosoel mlnrua+srs Inugs urp Jololuerurualo E p8.re1 ruru uiua,raas toc
uI ner ap a1e8e1 aruel roun erf.rasur ,pfurcasuoc u1 .piuuu.roy.rad -J
ep p1eEa1 Bounrsua? IaJlsB Eqracuxe 16 ppqrsod uaruriurp ueigEoqurg 'Pr
InFr - puorirpe rolceJ rnun Barocnp
- IrplsaJrueur InI ale?lraJlp uI,a,u1ca1oc IAe
-oJlur 'alezruo;aurs errrJoJ ug DualaoJp ep FurJoJ Bllunuu o ISE
ed gzeezeq os oJEc 'urrlletu.roJred elelrzor5rloJ o nr?ua4 .psrz-nr.rdo.rd
jlg
e1de3 g"rpg e"ralSeounc ap 1uEe1 elso nu lcaJe unnru .rep ,a.ruuoricung Pn
op 1npour ecrldxa aluod eFroa; 'ar5rn4 ep puroJ o Bc rcap ,rn1np.l op
E aJEolEzrIBJ?nou 16 niplrurnrp E a.r€olBcgTun Ec gluul8eurr ,giuu ep IS
potu lrrunuu un rurldepul E ep Eaece lgc ,rn1ng.r BJnlBu 16 ueur8Fro $1
'nldruexa ap 'acrldxa ps oJBc ?uaJeoe rlJosoal ruelsrs un eldope e ep
urolou urind ruur ern?qsuoc 1g ariulrrre.r8 op lruluor ,giurcasuoa u1 a
'rnInFJ oIB a?Bzrleuos.rad ap.rn8g nc oaBJ €-ap urfnd ruur nu'arre -BJ
'elrnusrqo rriplrpar erirrede ug ne giuanlluT plgclJo 'a.ruc rruo8oursoc rs 'ac
guoEoq ap riesa"relur luns rcru urp8rlsalur rI a.ruc ed rrlSrpquc ,ra1r1a u Pl
16 pugr op JoIoJ E rz trc rz ap eiurr,. uJ arl giue.ragralur o 'al
Fluraplsuoc
'gluzrleuos.rad reru lpur a.ralnd o elsa lngr ,ursrurlSarc ug ec ,ursrepnt ap 'E
a.repdod retu alarrrroJ ug ac drurg uI .FIngJ .ropralnd IncBlE op lsrleqec JO
ed al6azpd IJ oJ€c 'Eiuyt ap cred6"rlode poru un 16 g1e.rapts.to"
rnlnlunlrr ua.rrurldapuJ 'loJlsv .riglrrrrlcu ap apriuar.radxa Fndrl"1"n ec
^l
-aJ
prrl.rlodoap a1r.nr.rd g 1od uiueuuograd 16 eza?exe,epqe3 ug ,Fc rnpldu; BU
u.rdnse pqrzneld nlqnp unaJl Elsrxo aluod nu ,€aru Ba.rargd pdnq
rnr n.,,als rs E er a rr c s ap e +e rr' rap,",.,'3'r. HT'
jll"fJXt:?" j",
rTiil::
+saJE nJlued lcerqns rn?soce BorurzunJoJd ura8ala{uJ FS Ec ,rsnsug
1a elcadsa.r Ig orec ad plFr ap olueJrp
,ul:nT rnl
IB IBnIIJ rnlnluaruu?
-.rodruoc o1rlelep IE?IA E^rosuoa gfu8 plgc nJ ,nlduraxe ep ,uraparr us ,(q,
luesalalur alsfl 'nrzJu+ IBur urind asuFrde.rlug lsoJ nB alec ,alua.raoe OJ
arua+srs Joun B ecrlerua?srs rrJFIncrFB InIoJ snpo.r e luuorirpu"rl au
na.rla Br rnlnlsrluqea rriayr B plr?cu ruru aunrsuoury ptsuacy .aIBnlIJ .E
rolalru rr.rrurldapul alrrlulep n.rluad aar8.rnel-oagosool ap.rgcgrlsnf tn
swNI.{ njVAUSSSO
ggg RAul PRttttonoret, iN cABALA

,,seminlie sfdnti" sau ,,neam ales" sau ,,popor ales", sau la importanla
fiului in religia evreiasc5. Ea include anumite expresii rabinice ale
procesului de purificare nafional5, ddnd naqtere unor fri intdi nasculi
negativi, care au absorbit gi astfel au purificat progenitura urmdtoare.
Procesul constituirii structurii divine pure qi sfrnte, a domeniului
sefi.rotic, este simbolizat deci prin procesul de purificare a strdmogilor
gi, in principiu, a neamului evreiesc. vectorul vertical al teosofiei
divine este inleles ca tradus de vectorul orizontal al istoriei in timp
qi loc. Altfel spus: cabaligtii ale ciror viziuni au fost analizate mai
sus, care aparlin unei anumite orientiri specifice in gandirea caba-
listicd, au construit ceea ce se poate numi o ,,etno-teosofie', adicd o
teosofie care valideazi natura qi istoria specifice unei anumite etniiaO.
structura teosoficS este, la urma urmei, constituiti de o configurafie
masculini, ce variaz6, in detaliile ei de la o qcoali cabalistic[ la alta,
dar cununati catolic cu ultima sefira, Malkhut sau Adunarea lui
Israel, iar punctul principal in relalia lor, potrivit cabaliqtilor teosofici,
este uniunea lor sexual6, urmati de generarea unor suflete. cabala
a intensificat subiecte care erau considerate valori in viziunea rabinici
asupra lumii, iar conservarea materialului seminal era considerati
una dintre ele gi vi.rsarea sa in van un picat major qi una dintre
sursele puterilor riului, de fapt un pandant cabalistic la pdcatul
originar, care era mai pulin important in iudaismul rabinic decdt in
creqtinism.
Desigur, disculia despre teoria r[ului nu este singurul caz in care
o asemenea tendin!6 nalionali este evidenti: putem discerne o astfel
de tendinld gi in disculiile despre neamurile pagane in ansamblul
lor, concepute ca o concubind a divinit[lii, in comparalie cu neamul
lui Israel, conceput ca solia sa legitimial. 9i intr-urr caz, gi in celdlalt,
se pare ci puternica tendinli de a gandi in mod dihotomic a creat struc-
turi de gdndire ce reflectd autopercepfia biblic[ a unui popor ales
fali de toate celelalte fiinle umane. DeEi in necunogtinli totali a vii-
toarelor abordflri structuraliste ale unor F. de saussure, R.O. Jakobson
sau c. L6vi-strauss, numeroqi cabaligti, urmdnd anumite antecedente
evreiegti - dintre care unele au fost discutate de Mary Douglas -,
au adoptat multiple polaritili in cadrul fiuririi propriei lor identitali
sau al inlelegerii semnificaliei propriei lor performanle.
Ipotezele gtiinlifrce ale unei corelalii intre un eveniment istoric
specific, expulzarea evreilor din spania, gi emergenla unor noi teorii
despre natura gi sursa r[ului in insuqi domeniul divin nu au luat in
considerare intregul material cabalistic pertinent existent in Cabala
spanioli a secolului al XIII-lea Ei de mai tarziu, dar cu mult inainte
de sfdrgitul secolului al XV-lea, nici tendinlele etnocentrice ale anu-
mitor gcoli de Cabalaaz. Se poate pune intrebarea: este oare gandirea
cabalisticd cea care cteeaz| o anumiti atitudine a evreilor fald de ei
inqigi Ei fali de ceilalfi, sau percepliile anterioare ale evreilor in
?BJeueF B eJBc 'uytlp lBurrues mlnlBlJel€Iu e g1r6a.r8 e.ruseld o-r].urp
rnInFJ uiueS.raure ed snd ,rt.1sou uI .ruuliunlrs
1nluocc€ Inzec lipfpu
-nqurl u ru1uad 'Fiuy'r-uFrdo.rd uJ Ar+aB pour uJ nc Blun;;uoo es B
ap mlnlsrlequc Inurlsap eleod 16 psuor5rla.r a.rucorro.rd "e o gqul8ap ruru p
'g1e1due1uoc nus pseeleiug rnqa.rl rB arec puT^Ip aunrioeJ.red op eunrl
-saqc o lElB nu prprourud InEJ uJ nuopal rpuorfrperl rer,ra rrlArpqec
'un1un1r.r ap ele8aleu piue.rn5rs nc ri ecrle8axe urind ruru luns aJBc
,1a ur.rd ,rS
IapT '- errozrllv 'f'f suuroq[ rn1 e.rdnse 1e8e11 rS Furlleqag
rn1 e.rdnse re plcedurr JeJeJ Fru - BIrnT rnl EIBqBC Dn aIe1ru
-I^Ip uJ rnlnpr eiualsrxe "l ap a1e3a1 repr Joun u e.raFdo.rdB ap uJoporu
mlnpour rerluoC 'elrprulsur eFBoJ luns alus rl.rgldecce u pcrlcrpode
BJarueru rS ppace.rd a.ruc uleoc e.rdsep InusrJoJB ap leanf 1nlog .pcrleur i
-olsrs agosoal plsu^ o-rlurp epud 1ncg3 rJ rB ola prup lgcop lpru reru
?lnur eJIpugS ap rJnpou rolsece BoJeurruosrp r3 eareldecce 1e.rn5rsu
E 'Ia11qlg p lolrdec purud EI ep rBrqc pugdecu; ,ecIIqIq alepuosrda
allurp Brollnru e,,ppuryo.rd reur" o.ro8alaiug o ec luluaza.rd ne tl6rpqua
oc Eaec B €FoJO 'BIBqBC ep aluepodur aurJoJ Balglu ug rrfu"req.rarre.r
16 Flgldeca"r .ro1 ;r5.ru1 p 16 rc to1 raiuaraocur Inlrloru reurnu olsa :
nu sns reru op alueu8e"g rolglu e earle8exa EJn?Bu ,z€c oauo u1
'nuursrurqBe.rc u1 gSorr ug apfdecuoc e1 arijea"r
Bc rJoeun olezrlrln lsoJ nB o.ruc 'rqcoa ruur uirpe.rl Joun JoIrJRJoq
I
-Elo Inl€l1nzar IVc'epqu3 lullo^zap B-s arur uI elernllnc rolalxoluoc
p lcedurr mun Inlellnzel luns nu aluorJolue alalolrduc uJ elelncsrp
ng.r a.rdsep eprfdacuoc :oropoA ep lcund ITB un-rlulp rB luelrodurr alsa
AqcBoJ poru lsecB JBO 'anurluoc apungord rJnpru+s Joun E nus acrlurrrel
-srs e.upug8 ap rJnpour .roun efuaEJeua pzeolrlrcuJ nu II|TpEJI ralsece
i
E (pAr?rBaJ" Blnlulq 'rreuerpaJes roI€qEC ap alcadse olaun uI 16 ,eaur
ea"re.rpd gdnp '16 rzuue>1Sy uop$ ueqJoso .U rnl ellraFcs ug ,rapqu3
eg.rnlndeauJ BI Inzuc e?sa B?socv 'rcgosolg ruaruJal crpurods Ezaoztl\ln
r6gsu; Ba pcup .rerqc 'ocueloso a1es Jolo?carqns alIJaJo a1Frp1e.rd"ra1ur t
e1 prceds ug 'rnlnursrepnr a1e acgosolg Fra8alaiu3 elrrunuu e1 ericee.r
o 16 p.rnspur aJeru uJ a?so ?crlsrluqec Brnle.ralrl ,a1rud p+IE ap ad
'nlduraxe ep 'rnlnursrurrung epuoFrad uI BruEurJaC uJ uc
'e11.rag1p eseor8rlar-orcos a{uelsruncrn uJ rpc elIB aprqrsep uelnd JB Jol
ea.ruldope .rur 'alefil8eu lsoJ nu 'r16are.uo olTJnleJa?rl uJ ale 16 aluelsrxe
'alrpug8 ep undrl alle aJ durq q 'er,Iilepolec Ear€zruourop pnlcur aJBc
'e.upup8 ap ecuuo+or{rp alFrndq eJlurp eleun ,eleropuJ FrpJ ,lufe.rnau;
nu p5.ru1 e.rucs ed lrpugdsp.r sorErle.r Inusr?ruasr1ue rA ag.lnruor8od
'aprinces"rad ea acr.rolsr a?ueurruelg 'Iipllluapr ep IoJ?sB Joun a?Bsu€I
alupco,ro"rd e1 'Srnzuc alaun uJ ulind 1ac ,rricuar uc 16 1n-rpdB nE oJEc
rep 'aleor.reluu q6are.rle auresologu ap pluiuangur pJaruuru o-J?uI
a1e1a"rd.re1ul lsoJ nB aruc ocuosoal aruq 16 r16ere.r,re olasrns uJ alua+
-srxo a"rrpug8 ep acrlsrluqece.rd olrJnpou a"r1ug exelduroa runricu.ralur
a16ru e"rdsap lqro^ uralnd '1de3 aq aoc$osoq "ropriulncads runlaru?s
FurJoJ plseace nep aJBc aler luns eleuorfeu apiplrluepr nc pode.r
gTVNr.{ UJVAUSSAO
-fl} ---"_
340 RAUL PRIMORDIAL TN CABALA

cochilii in locul rrnei descendenle antropice - a9a cum se poate ul

intAmpla gi in planul uman -, ar trebui luat in considerare mult mai fa
mult in inlelegerea gtiinlifica a marilor forme de cabala, indeosebi p(
in cea zohar{ci qi cea safediani. Nu natura rea in sine a spermei este dr
subliniat[ in acele tradilii, ci motivul transformdrii ei in puteri demo- r(
nice, care depinde de circumstanfe, qi anume de acea plasare gregit6. fo
Diferitele forme de discurs cabalistic prezintd ceea ce am numit a(
o,fluiditate conceptuali", adici propensiunea numeroqilor cabaligti tr
inspre adoptarea mai multor puncte de vedere in privinla aceluiagi s(
subiecta8, in cazul nostru in privinla riuiui primordial, fie sincronic, g(

fie diacronic. Aceasti cerin!5 de inlelegere polivalenti diferi de cea

mai evidentd, anume ci in Cabala, in ansamblu, existi rispunsuri c(
diferite la aceleaqi chestiuni - ceea ce nu constituie un subiect de fa
disputl in rdndul cercetatorilor -, sau de teza lui Daniel Abrams pr

referitoare la fluiditatea textuali a literaturii cabalisticeae. Cerinja c(

de fald poate insemna doui lucruri diferite: ci un cabalist s-a riz' tc
gAndit, iar in scrierile sale se gdsesc, diacronic, opinii diferite, aqa u:
cum este cazul intre primele gi ultimele scrieri ale lui R. Yosef Gikatilla s(
gi ale lui R. Mosh6 din Le6n. Dar in plus de asta, este posibil si e)
presupunem qi abordarea mai midraEici, potrivit cdreia acelaqi caba- e)

list a adoptat simultan puncte de vedere diferite, chiar conflictuale. tz

Iar acest caz este evident in literatura zoharici gi in scrierile unor la
R. Ilhak din Acra, R. David ben Yehuda he-Hasid, R. David ibn Avi si
Zimra, Cordovero gi Luria, ca sh ddm doar cdteva exemple. Acegti d,
cabaligti n-au constituit nici pe departe exceplii in literatura mistich a:

evreiascfl, aqa cum am incercat s-o analizez 9i in alte cazuri, ca la d

R. Eleazar din Srorms50 sau la R. Israel Ba'al $em Tov, adici Beqt, B
si Abraham Abulafia5l. n
' in cazul nostru specific, conflrrenla dintre diferite forme de ima' ol
gistici, precum cea vegetald legati de coji/cochilii, care sunt descrise II
ca inglobAnd scdnteile - in cadrul polaritilii lumini/intuneric - qi sr

slmdnfa/sperma, in cadrul imagisticii organice, nu este decAt un el

exemplu al naturii eclectice a conceptualiz[rii cabalistice. Aceasta It
fluiditate este legatd gi de ceea ce am numit tipul simbolic de expresie, si
existent in multe dintre scrierile cabalistice. Deqi presupun ci existi Ir
forme diferite de simbolism care opereazi in Iiteratura cabalisticd, d
fluiditatea in utilizarea unor termeni biblici qi talmudici este evidenti Cl

qi ea se schimbi de la un cabalist la altul. De altfel, o teosofie dina- le

mici, aqa cum sunt cele mai multe dintre teosofiile cabalistice, afecteaz| c1

sensul simbolurilor sale5z. Din anumite puncte de vedere, problemele ci

cu care se confrunta cercetdtorii cabalei sunt similare celor intdmpi- d
nate de un cercetitor al lui Biihme, atunci cAnd incearci sd-i descifreze p
gdndireass. el

N-aE vrea totuqi si fru gregit infeles: aceste forrne de fluiditate

diferi de opiniile lui Jacques Derrida cu privire la fluiditatea sensului
 'uolBqse
uI Jurr{c 'acgalutu ropecop e ariuudsrp o uraundnse.rd gs gqrzneld
urind alsa - 1r6.rg3s u1 prceds ug '6 plopdec ug aluzrleue - ecrpucap
rJnlcru:ls alrurnuu ug '1dey o(I 'Flcurlsrp at{e8rlselur o psul a.rac oJEc
'ours ug p+rreseJolur aunr+seqc o else 'sns ruur olulnrsrp lsoJ nB runc
eie 'rn1nu.r loiuaE.rauro a1e allreJrp agrfucrldxa ap 'c€o1 ,nu nus a1u3a1
luns apapr IIrEls € a.ra8urle ap a+IraJIp rrinlos rarl olser€ grBC .(aroc
-npo"r1u1" ur 'sns rerlr o-luluazeld tuu arec ed 'gcrurqu.r ee.npugS ardsap
dq,{sg rn1 e elcuduroc Bounrzrl BI nes Ecr1.reqluc eriucrldxe uI auaunl
alarualsls ruornpal ps resacou lJ JE nu urnc IaJ e1 'a1e a.r?urp g.rn8urs
Bun EI eual,rnl apridecuoc tua8ug.rlsa.r gs lr?nur g .re
,piurcasuoc uI
'parpadolcrcuo Es Barerenl W alrpugdsq.r rrincsrp alallraJlp ug 'uoleqsi
uI rrln{coc ardsep alue8.rerrrp n{decuoc Eouoruase ap euJaJsrp 1od es
zlr \oroH qErssl 'U 1nI e qo7a!-ntl aUBc Eluengq uI gc unds Fs II+nuJ
'auarJnl raIEqBC eIB rJp?uaza.rd acrluurelsrs reru elac a.r?urp Bun gJoJo
Ia qqapW-DU qaxug, Ba1.rua uI pr rnplduy upgod u; to1 B or€zru
-oruJB ap aJBcJacuI o prpJ
"s 'e1ou ug luuoriueur ruu runc e6u 'qr1u"req:1eg
IIBIJBN 'U Inl E a1rec rfuaecu ug rrinasrp asrelrp ug .rede alTraJlp
oJapal ap apund reJ? alsace oluo? Fc zaurlqns ps uli 'esJo?Ezruorure
Iapou un 1da.rp lurgrluc g ealnd .re rA 'aleuo8u ruur luns e.rec ,pnop
eleruFd ap FraJIp aJ Iopou un elsa B+secv 'uEA uI elusr?A piugrugs
op alrn?Fcrd nc sns rerrr ?nzpl rue urnc u6e 'a.reouadns eles.rns u1
IrpilguI roun Inrolnle nc 'rn1 Ea"r€nuale ur.rd rnlngr rrJpruroJsu?Jl Be]pl
-rlqrsod n"rlued E?IIIru.re to1 1npugr BI 'IIilB ac duq ug 'nna.reurur.ralxa
ap IeJ+s€ o r6n1o1 aundnse.rd JB InIIB ujf 'reJolrrlrqcoc €aruurruJelxo
gundnsa.rd gs BlsBocB sc FJEJ aleJaqrla arnqoJl alea 'auurp alelugcs
ep alu.rudes atnqerl rrpqcoc alsoce ec eunds BA uBrrnl lsrlequc un
'e.re.ra1r1qo rol BIBIo? pEugl ad 'ealsece aleol nC 'Fa8nr1sry Jol rolelol
B Bac oa;e;aprsuoc uJ plunl arnqerl rnpdurrl p1r6rg3s BI JolrqrqcoJ
Fuqsap erdsap aridaauoc ern8urs o r€runu gc 'eun1 e"rdsep gped
-rrroc Es Eeunrzrl nc ale?rurJoJ:rroc ug 'Baundnsa"rd {qqstl 'rn1np.r gie;
acEJ e ap mpporu elu rrpproqe allroJlp Flsrxo puga te"ralq snd.roc
rBelece uJ F?uapr,rs elsa gpnldecuoe Bolu?rprng 'e1red ptp op od
'IIqEls ruur pier,r op ngs Inpou nc 16 eprl.raul a1es apra8
-alafug nc tupcrlred pnrpur Bc lruo?rlrr urind pur purrrFd 'rriglarcos
p dn.r8 ?1runue un-Jlul asaleiug rB aleurnsuoc nura a.ruc 'a1euo$tpu.rf
ala?x4 ug paqulado urind r€ur also BpTrroO rnl e ?cuotVtttp ealr-
oJ€c nJ+uad alarrrloru allurp Inun o?sa Blsacv 'alenllJ .ro1e{ueur.roy
-rad aprplap op erJ 'e1e1ard.ra1ur eJruouuc alalxol ep eS leuo$cFr1sa.r
nes l€cgrlec '1e.ndsur eJa rol Insuas .rer 's;ncsrp op arrrJoJ elIB ap
a1e8a1 nBJe sns ruru op ocr?srluquc agrincsrp 'nEJa urnc a,rr1eur.ro3.red
15 acrla8axa 'Boru
uarergd udnq 'sns IEru a?auoriuaur elec op piBJ
al€lrpmg ep snld uI gurJoJ o €c F+sJaprsuoo rJ aluod a.rec '1xa1 rnun
I?8 swNrd rriv^ussso
 RAUL PRIMoRDIAL iN cABALA

Eclectism qi fluiditate conceptuali

Dacd am dreptate in privinla importanlei acestei propensiuni spre
fluiditate, inseamni ci abordirile dominante in cercetarea Cabalei,
cele ale lui Gershom Scholem qi ale discipolilor sdi, au s[rdcit spectrul
gAndirii cabalistice printr-o mullime de simplificiri gi reduclii, in
efortul pe care l-au ficut pentru a descoperi structura teosofic5. a
Cabalei, admilAnd un tip mai degrabd omogen de gAndire pentru
fiecare cabalist sau qcoali. Aceasta s-a intdmplat gi in cazul prioritilii
acordate teoriei catharsisului divin in legituri cu rd.ul asupra teoriei
perfecliunii care antrena gi componenta riului. in locul fabricirii
unor teologii sistematice gi al speculaliei pe tema implicaliilor lor
filosofice ;i psihologice, intr-o manierd care amintegte de abordarea
lui Johannes Reuchlin - ceea ce eu numesc ,,conceptualiziri intelec-
tuale"57 -, propun o abordare mai minulioasi qi mai serioasi a deta-
liilor textelor cabalistice in formul5rile lor originale gi un efort de a
descoperi care erau preocupirile lor spirituale, cu un eventual accent
pe acest plural. Abia apoi o sarcini mai serioasi qi mai difrcili de
sistematizare qi interogare a rezultatelor acestor disculii complexe
poate deveni probabil fertili, iar ea va utiliza categorii, cum ar fr o
serie de modele, ordini sau sistemes8.
Nu in ultimul r6.nd, una dintre principalele afrrmalii frcute de-a
lungul acestei cirli este pertinenla temelor zurvaniene pentru infe-
legerea anumitor aspecte ale rdului primordial, deqi nu a tuturor
aspectelor. Afirmalia trebuie inleleasi in cadruI uneia mai largi, care
presupune existenla unui curent mult mai variat de transmitere a
materialului speculativ din Orientul Mijlociu spre Europa medievali,
inclusiv pentru evrei. Diversitatea biblicd a atitudinilor fa!5 de nume-
roase subiecte, la fel ca aceea chiar mai mare existenti ln sursele
rabinice, n-a intdlnit doar scrierile lui Platon, Aristotel sau Plotin,
ci Ei o combinalie de teme existente in sufism, in doxografiile grecegti,
in sursele hermetice, formele de neopitagorism, creqtinism, poate
chiar orfism qi hinduism, dar cu siguranli cele doud corpusuri de
literaturi foarte diversificate qi influente care tratau despre magie gi
astrologiese. Chiar neoplatonismul cbnstituie o formi de conglomerat
care conline in unele cazuri anumite aspecte pitagoreice qi magice.
Unele dintre intdlnirile cu aceste materiale mai pulin ,clasice" au
fost la fel de decisive ca qi cele cu tratirile mai articulate, aqa cum
este cazul, dupi pirerea mea, cu impactul astrologiei6o. Iate de ce
reverberaliile temelor zurvaniene trebuie considerate ca un exemplu
in plus care complici imaginea polarizat5 ce pune in balan!6 filosofia
greacd clasicd cu Biblia, cei doi poli compacli ai intAlnirilor specu-
lative din Evul Mediu6r. Fird indoiali, peisajul speculativ mult mai
'grrrrn urp ales alrhpJ oluol u! tegeqcg rn1 erfcappa.rd prcads u! also ElsEacV '6I IE
'Zg-09 'dd 'sampadsta4 maN :qDpqqoy 'nldurexe ap rlzo1 '8I
-n
'gZ 'u '..aracnpor1u1" 'otdns rze6'71
'"i,7ot{ag eq1 o1 ur8t.rg uelrls€oJoz y" EI
'esumo.rlg '91
'gg'd'rustctlst7y rlstmap Jo {to1stg y 'raIIonW 'gI nl
'(pcr€rqa) 60I-80I 'dd ec
'Z 'lo^'(976I 'BrpuoT) opnzaw '..pr?4a ;a./ag erdsag"'ra11en141 lsurg louqcrw 'tI UI
'gV-L? 'dd '1 '1ot' ',tot1o7
NI
aq? lo luopsll1 aqg 'fqqsr; rS i9 'd 'qoToqqoy atp to su131;g 'ualoqcs IzoA 'gI
'ol1ezzr.l ed pzealrc 13 r* g.rouSr II 'lnlnusru€rsrad
p lcudurr plqrsod gzeauorfuaru apun 'gg7-797 'dd e1 .rep '1 'u 'ng1-tg1'dd 1E
'1cue.rg rnl I€ arapal ap lnlcund o8urdsor Ia apun 'Z'u'gLZ,'d'sa?uo1Vlty lza1'ZI r3
'(FcrBrqa) g0I ep
-l0I 'dd '(gggl 'ouro^rrI) apqqox o7 tns san?o1o?O xnDannoN:paqsa.I xuo,DJ\za 'Il e1
'(6f8I'ErzdrarI) rDqoz sap arqdosoTrtldsuot?tTag ate'OI
'B9I-Z9I ,rllcadser 'tg-ge 'dd '6 'I]
tu
'16-18 'dd '(AI0Z 'tnoqu.rry 'syodse.rg;
pr?qn p a$llontlrtds 't1n7 aqdosoytrld '2lcuord aqd1opy '('spa) xnapuorC eli
auorgr 'pllqcsqlou arrerd-uuaf ul '.,alBqqBx BI op anbrluc-ocrrolsrq apnlg,l R -e1
1ue.rg aqdlopy.p uorlnqrrluoc e1" 'uolueg pe4 tS lggZ-ggZ'dd,'a1oqo3 o7 ap 'Fl
suo4dac2g '('spa) Iauuasx-IasrC uI ',,a1cg1s XX nB acu€rd ua al8qpC e1 op se1dr1 €
-Inru sauroJ sa1" '4sdo141 sap€qC IzoA '{cuerd aqdlopy a.rdsaq '069-egg 'dd '8
AJ
'?t-6I 'dd '(gI0Z) 6 'Io^
JO,
'ocrcpn7 s.ry'*cresoq1 sor1a11 flrnbrluv aleT B puu IoUrBuV la8uy eqtr :pu€H sIH
uI qro uE SurpIoH" uI luacal reru na sucs ru€ oc €aac rS 'nlduraxa ap 'IzaA ', -ai
'gLI-gLI 'gI-gI 'dd 'tyoq u1 qDIoqqDX 6lopl rza^ 'runrlsaqc elsacu E-i
e.rdsaq 'alosu! auaulseoroz alrraucs nu tnSlsep rrr?s€oroz rS epqe3 a.r1ug
-
arfu.reduroc o praJo os ru '€lopuerrl4i €llop ocld IuuB^orC mI alazel ug 'e1uqe3
nc urlSe.rc .rolrpug8 rnun € ?ArlBJgruruas or€zrJ€rltu€J Bruud EI ap pcul '?c
o'
zaruqqns gs rur-rfalrurrad 'gg-Zg 'dd 'ssautltog loul1anl uI runce lecrlqnde.r ax
'96-t6 'dd rqasoapu! 'ut1ssod ',,ssau{req q5norql lq8lT" 'uosJlo16 gS 1za4'g ap
'gtl-8gl 'dd 's.to.t.tt141 maN 'spl.toA1 pIO '1ppI IzoA '9 ?u
'66'd,'stxotupz '.ope\Ig rSigg 'd'(g96l) ItI 'Io^ 'suot?r1at sap arrcglq1 Bi
ap anaay '"au3o1o4 ua olsrel€qq€s luoruolnoru a1" 'ualoqcg uoqsraC rzal -81
'eruo1o4 urp Inrusru€rlpq€g luiuangq U ps airels altrndn:8 urp ecrlsou8 a1sr1 -c
-enp elrrfu.raqrolor €c ealelrpqrsod nrluad 'ZgT-gVI'dd '.saur.r1coq trlsouC" '7
'1II-60I'dd'run1oqutg s1t ea
pup qDIDqqDX aqt uO €s Balrec rzal 'e1.rn1 ml roleq€C B ualoqcs orlgc ap Jo
pcrlsou8 1au earule.rdralur
nrluad 'gtl 'd '.,sauu1coq crlsougu nps Inrpnls IzaA 'g IF
'94'd'ntzata ayn &
IE
raiurpatc aVpC 'uap1 13 lzan 'BW-L7V'dd '11 '1oa 'LtZ'd'1 '1ort'.rot1og aql Jo
Iuops1/ytaqJ Es EalJ€r uI FlBrallor alse arfrzod PlsBacv '91 'd'm|np.t Dulrlcoo 'z
$i
'9 'u'9I 'd IlJ
.lnlnpr ou'rrtro(I'f,q,{s1 ap 'I E
IBralrI lellc 'Ie 'd'Tnpoqoa-oq ?4Dppory '.uoloqcs
uJ
aloN I
'l
eJ
'acrlsrlEqBc
alesrns uI alBnldacuor niP?rprnu BriuEdB BI Ia 16 llnqFluoa B Pcrlsruala
BpBoIJed urp eueeuBJo?rpeur Jolunllnc crlsrJolcBJBt EJo oc crlcalca
Ire 6TVNI.{ IIiVAUSSgO
344 RAUL PRIMORDIAL iN OABAI,A

20. Yezi, de exemplu, Kabbalah: New Perspectiues, pp. 32-34.

2I. Yezi studiul sdu ,,Mitul cabalistic ca povestit de Orfeu", in M. Idel, W.Z. Harvey
qi E. Schweid (eds.), Shlonrc Pines Jubilee Volume, vol. I (Ierusalim, 1988),
pp. 425-459 (ebraici), qi traducerea prescurtati in limba engleze, in Liebes,
Studies in Jewislr Mytlt., pp. 65-92.
22. Yezi studiul ei ,Coaja precedd fructrrl".
23. On the Mystiu:l Shape, p. 58. Vezi qi su.pra, cap. 3, indeosebi fragmentul s6u
frnal.
24. Yezi cartea sa Major Tfends, pp. 35-36.
25. precedi fructul", pp. 123-126.
"Coaja
26.Yezi Idel, ,,On European Cultural Renaissances and Jewish Mysticismo,
pp. 43-78.
27. Scholem, Kabbal.ah, p. 122.
28. Vezi, de exemplu, Scholem, On th.e Kubbalah. and lts Synr.bolisrn, pp. 98-100;
ident., Kabbalah, pp. 122-728.
29. On the Kabbalah and, Its Synbolism, p. 3; vezi qi ibidem, p. 117; gi. idenr, An
the Possibility of Jewislt. Mysticisnt, ed. A. Shapira, trad. de Jonathan Chipman
(JPS, Philadelphia, 1997), pp. 70-71.
30. Cd.rlile ered.inlei Ei ale ereziei, p.22. Pentru centraiitatea rd.ului in Cabala lui
Luria, ca una dintre cele doud puteri cosmice eombatante, cea care construieqte
qi cea care distruge, vezi studiul sdrt Doctrina rd,u.lui, p. 19.
31. Zehh.er le-sihoteinu.
32. Acesta este nrotivul rdspunsurilor mele destul de bldnde la atacurile lui Tishby
din trecrrt, dintre care unele se refereau qi la istoria teoriilor despre rdu, gi
motivul tonului meu mai pulin cr:itic de aici, qi tot acesta este motivul penttu
care nu am r6spuns deloc criticilor lui Mendel Piekarz la adresa cdrlii mele
despre hasidism.
33. Vezi analizele concepliilor sale, in capitolele 'i.,2, 4.
34. Vezi cartea mea Absorbing Perfections,
35. Vezi M. Idel, ,,Despre R. Nehemia ben $lomo, profetul din Erfurt gi R. Ighak
Luria", pp. 326-343, 9i a se cornpara cu Magid, Front Metaplrysics to Midrash,
indeosebi pp. 222-228. Vezi ,9i su.pra, (.ap. t, n. 99.
36. Vezi mirturia citat.{ in Avivi, Kabbale.t h.a:Ari, p. 1115.
37. Pentru bibliografra acestui sutriect, vezi supra,,,Introducere", n. 92.
38. Vezi, de exemplu, Idel. ,,Despre R. Nehemia ben $lorno, profetul din Erfurt
qi R. Ifliak Luria".
39. Aceasta estc una, dintre noile yrerspective pe care le-am propus in Kabbalah:
New Perspecliues, pp. 234-249, r9i in ,4bsorbing Perfeetions, pp. 107, 787-L92,
471. Despre ,corpul performativ", vezi idem., ,,On the Perforrning Body", gi
supra, ,,Introducere", ri, 89.
40. Vezi gi trdel, Kabbalah & Eras, pp. 12, 18, iJ4, 104, 126, 179,201,203, precum
gi studiul ,Despr:e identitate", pp. 115 sqg.
41. Vezi id,em, Itabbalalt. & trtrros, pp. 109-125.
42. Despre aceste cliestiuni, vezi supra., cap. 5.
43. Vezi, de exemplu, M. Idel,,,The Attitude to Christianity in Sefer ha-Meshiu",
Intntanuel, vol. 12 (1981), pp. 77-91; idem, Messianic Mystics, pp. 128-130; a
se compara cu Wolfson, \'enttu"ing Beyond. Vezi qi supra, cap. 2, ,Cf,teva
decadologii cabalistice ale rdului .1i binelui".
44. Vezi Idel, and Kabbalah", pp. 33-42; idem, ,Maimonides'Grdde
"Maimonides
of the Perplexed and tlre I(abbalah"; ident., ,,{bulafra's Secrets of the Guide:
A Linguistic T\rrn", in A. Ivri, E.R. Woifson, .d. Arkush (eds.), Perspectiues on
,Iewish Thought und Mysticisnr. (Ftrarwood Academic Publishers, Amsterdano,
 '(gurapolll tsa.ralacJoJ u! (lcEdruoc' usrapnr un" 'arnnPor?ul 'DJdns Iza1r
'ursrupnr op ar€orJalua roloru.roJ c pgcuduroc Eounrzrl ardsaq'09-6'dd'(?96I)
II1XXX '1orr 'qcnqtqntsouo.tg ' "e1eqq€X uollv rap ur surlold llo9 urap pun llop
uaqcsrlqrq luop usq.?sur\z ua5urg s€o" 'uraloqJs uroqsrac 'nldtuaxa op 'IzaA 'r9
'sonf s.7tr11los 'lapl pan '09
'tr4 'u '"a.recnpo.r1u1" 'otdns rza6 '69
'III1\T-DOfi'dd '(e002) A9-09 ',to^
'p,og 'arryIeqqex ul rap.rg Jo surrod aruos uO" 'uap'! nss :gII 'ZZ-IZ'l 'dd
'smap s,u.tnlag 'uapl iutrssnd 'at8ny4l pun tso1stg uaampg :rustp'rsoH 'IapI IzaA '89
'sra.t.t|w maN '.sPFolA Plo '.lapl IzaA 'te
'B0Z 'd 'L 'lo^ 'L9 'd '9 '1otr 'nbna
.rg. 'o.ra.roprog 'nlduroxo ap 'yz,aa 'areluaurrldns eldruoxa nrluad .rer i166 'd
'pctlsyru ot3o7oa1 'owolqs uog rza1 'ora^opro3 u1 efap plslxa aunrzr^ ?lsuarv
irolpzruorure 1ac r$ leuoEe IaJ Arsulcur '1$ag rn1 uarrpug8 ur olualsua atIJoJIp
oloporu rorl alac r$ lezrleue urB opun '90I-98 'dd',.,uerurpFo16 snorSrleg s.lqsag
aq1 ur slq8noqJ uarMue tsulscg 'raz(ar6" rlapl IzaA 'tusrprsaq u3 rr{ncsrp
asuorarunu uI IS 'ggg-gge 'dd 'rrrag iDrcqqDS 'uraloqcs 3/a'rusruerlequ3 q r$ iqgg
'q6Z J 'I 'qo1a!-ot1 'z1r,lloro11 r{slesl 'U '.LDi'ulpDA UDCI rplup.Dl1[ talodorlsg urp
uostrrFrs 'U :qIAI 'J 'qqapry-Dq bawg,'rq>leteqrleg rI€IJEN 'U :6f6 'd,'rty,-or1
?opqqox'I $V uJ 1uc11qnd '^,o1n,tuazg-tp.olrg uo,fte1uawruo3" 'BIrnT {ErIiI 'U
psu! rza1 l"pzn;:uoc" g e dqqsr.1, ap g?E.roprsuoc aunrzrl o 'rutito71 ztg, 1eIIL
lnl ealrec urp luaw8er; rnun szeq ad'ZV'l.1rI 'dd'rn1npt oulrlco(I riqqsl; 'gg
'uoluqso ug eerpdsrp ro^ alrr[qcoc 'pZB 'J 'uaplq? 'q{ereq{eg
ml eapec uI pr ruaruqqns Es aurlno aS 'g7I-6tI 'dd'tnynpt auu?oocl ,(qqqJ 'gg
'g1uur8.ruw etirzod o .r€op olso €ls€ocs f,qqslJ
rnl lr rrlod 'g 'u 'ZtI 'd'rnptpt lrulrpoe dqqsl.L ap pl€lrc 'Jrplrg IBIJ Ianu
-Burg 'U rn1 eridacuoc IS 'qrg '1 'qt1a1ayy-at1 bautg,'q4e.;te rpleg rtrutJBN 'U IzaA '?g
't68-868 'd'd' 'aurlQg qorol' aP atqdosoytzld o7 'gt/ioy 12a1 '89
'V1Z,-ZZZ,'dd'sactycads.rad maN :qDpqqDX 'laptr IzoA 'Ug
'sypad puo sp.rcas 'uapr i171-7'dd '(ttOZl tZ '1rc^
'W4oqqDX'us8urqcea;, s.^o; uroqs IBBg IaBrsI 'U ur rusruerssoq pu€ uorldtuap
-ag pcr1s.ttr4i" 'uapp :(gcrurqo) OZT-L9 "dd '(0OOZ 'ruyusmef ituo1sr11 i{srllraf
roJ raluaC rEzsqs uewlez a\I) Nauaaow rDsnhl aql 'puo utslplsoH :I'lo,A
'saE1g Tanuotuzul ot paryasat6 'fuma7 uaadotng ura$Dfl Jo t,to1stg lDrnilnC
puD IDlcoS atlt u! salpnts .'o?aN aqt rcJ trt74 aqn1,y HO aW ta? '('spo) FoqIV
-pododeg 'y r$;ussy'C uI {(^\or^ppo16 snor8rlag s.lr{sag aq1 ur slqSnoqJ rrot1v
pue '.{selsag taifu.r6" 'ruapt i111-2'dd '(gOOZ} BI 'lo^ LqDIDqqDX ',,urslp!sel{
{1leg ur .rai(el4 Surpuels.rapull Jo slapory :t1Dqlttr 1D1tlag youopy," 'IapI IzaA 'Ig
',.rcat1lrrrrrrr;"il::'::;:;::::";"rr:;;llr:;7;tZ.
'CgI-ZpI'dd'"rapuap'suorsuarsvr''lapl IzaA'8p
'9U 'd'(696I 'e.rpuo1
'ur.trun T uol1v) t?ag Jo t8o7ot17,t7,t1 aql pltD luslyppng'8un 'O'J u! psrrtsap
Ea alsa runc e$B 'ursrpnq uJ pluolsrxa prarsud reur Baurpnlrlu nr e.rucluroc as V 'lt
'1 rnprlolrdec 1n1rS,rg;s 'o,tdns rzaly'gp
'sns r€ur ap
7 rnplolrdec 1n1r6.rggs BI ap prlsaou urfncsrp 16 ',,rusrcr1si(141 r{sr^4,af puu socuus
-slBuag l€rnllnC uuado,rng ug" 'uapy isurntl3 pa?upqaug'1ap1 'nldruaxa aO 'g?
'66-96'dd '.rapuoC
'suolsuecsy" 'uapt',"A1e11uI paJES '.poJBS trl f,1u11" 'uapt:AZS-ggZ'dd '(gOOf
9te I'IVNId IIiVAUSSSO
,il
 'Grrndrur luns orsc €JolocB auJoJ urp sor rS Je€ ur r1€puadsns
luns r* 'rF.repe nu rS d.roc EI gJop€ ra .rur ,r{ralnpul rBru luns e.rec ,rr{1e
ser '1uggs rnlnd.roc BurroJ urp lrcFpul rBur Iec olse orec ,1eqy elAaurnu
os oJBc 1n1r"rrds ur.rd .ru1 '["'] r{e.lnceu luns Ig 'nrlsoJol rnlor I€ 16 ase.rac
rnloc IB '.ropruaruop JoJnlnl BJEJB uI luns ar€c n.rlued In^rlou elsa elsecu
.rer 'rnlnd.roc eurJoJ €l Brape nu rS g,reoqz rS ,g8ee.rlug Ba{unl Brararlnc
rS csecplp.r re rS torle;ur rnlnd.roc EruJoJ urp 16er e oJBr ,urBC e1*ournu
os orec plerplourrrd elecepnf BI eJopB es uc ,srqe rnlaJeur
In€rl uI gJlur
.r.rndrur
13 'eurn1 uI FrEoqz 13 cnp es re .re1 luns eJ€c n,rlued In^rloru elsa
Blsoce rS 1a e1 lBJopB ne-u rS lugys rnpd.roc €ruJoJ urp 1r€ar ne ro 16 ,ruro
uI ?rclnpul lsoJ B-u a.rec '€ug1s $ulgru 1n1r.rrds e1 op g{urg lelgdpc ne
Iiol Io :r{eipaul 1so3 .r{e IS 'Io op eldo.rde os ac rolac rornlnl elel.rndur
eceo,ro,rd rS r.rndrur luns rcgc 'd.roc op €ruJoJ uI luns nu eJ€c .rolac uridecxo
nc 'nuro ap FruroJ uI luns lio? Ig .s"lllr^€C ,ruo un,, IS
u*tnfe.rdu1 ,rnf ep
n{co ap aurld ne.ra ["'] rol a11zeqo" 16,,1n1r1osr.rc 1* ec rn1 1ndn.r1,,:esrras
Fls
tuna e6e 'elsrzqns ,re nu r* Iiuus g reru JB-u ,1ug3s d.roc rnlece BJBJB uJ
g Je ?c€p 'a13a.ra3 euureoq 'n1q ld,roc IoJB urp e1,rud ce; nu er€c ,rr.reEug
nt olrJnJcnl nels runc rcunl€ :aunds rfe,r gcep .re1 .d.roc lacs uI esnlcur
og gs csompprls os r$ 1ug;s lnd.roc pF^ ala ec nrluad reurnu elsa BlsEocV
erolrrernp?c efuur.rd ug .ro1 ufur.rop alsa or€c : rfeipzrug lsog {e rrpC .?alo €l
ap rJnJcnl €UB € ruluod e1a ep ordo.rdu os rncrJo elelr.rndurr gceoao;d rA
e.rndurr 'e1e1.rpdapu1 luns dJoD uI osnlcur luns nu oJBc
roueoJoc alsoce al€oJ
:ruoluop ardsap turlrc (crJBqoz lnsnfuoc urp acuos
-oe? a+B+BJl aluu+rodurr uu alao
erlurp lnun ,n7t761IDqDc p arnunpv
paJDW .cIJBrIoz
aJdsop lnlelerl ',oqqog,ntp1, uJ +e1r-Jlun-JluJ glualsrxa
'rn1ng"r prdraur.rd 'ueurr.rqy e1 aluolu"egar ouarJls"oJoz runrzrl raun IB
lqrsod p€drur l1u mun urdnsu eriuale urnce Be.r1e Fs Ecracul ro1
'sns raru +nzg| ruE tunr e6u ,eiue.rg uI eluolslxa rqca^ rBru eluel urp
lu.rrdsur g as ps 11ilpurf alsaru uc gqrzneld op Inlsap olsg 'I plolrdec ug
'ptdns lururlqns ruu tunc e6e 'uueruuunz eridacuoc o nc grnlg8el glnu
-nuu o nE alo orlulp olaun rpr 'eqr1se3 ug lriplda.rpul op 1n?sap e?enlrs g
?od Ea+sacv '' 16 I ololotrdur ug prcads uI .sns r€tu eluq.ncsrp epr{rper1
oJlurp aleun BI ep pururod pluapl^o a?sa (BruoIBtEc 16 eiuarro"rd g .re
Iunc 'acr?srfBqBc ela"I+uac uJ epunlro +gaap ?Inur ruur ,ea1-11ry TB rnlnloces
1nao1[rur EI ap eqrlsuC uI nBJ BI aJr rJd nc rrroal .roun uiualsrxg
InrusrJ+sBoJoz rs
,Dqqpa ,DrpL urp Furo+ o
I €xouv
348 RAUL PRIMORDIAL iN CABAI,A

Principala diferenld dintre entitilile sfinte gi cele impure consti

in intruparea lor intr-o formi umand, reprezentati aici de ,cirturari",
adici de persoane a cdror preocupare cu studiul Torei presupune un
corp pur. Ipoteza este ci inqigi ingerii - care erau inleleqi in frlosofra
neoaristotelicd medievali, a;a cum o formula Maimonide, ca fiind
intelecte cosmice sau entitili separate de materie - sunt, potrivit
cabalistului anonim,^inclugi intr-un corp angelic antropomorf, care le
asigurd sfrnleniaro. intrebarea retorici este adresatS, dupd pirerea
mea, acelor pozilii filosofrce. in loc de acestea, presupun eu, cabalistul
a adoptat o viziune care presupune ci intreaga lume angelicl este
dispusi intr-o formd umandl1. Excluderea de la apartenenla la o
anumiti structuri corporald. este deci consideratd a fi un echivalent
al impuritilii, adici o anumitfl formh de existenli demonici. Sau,
cu alte cuvinte: nu atdt problema poseddrii demonice a unui corp -
viziune existentd in numeroase surse medievale, dar care nu figureazi
aici in mod explicit - este cea care-I preocupi pe cabalist, ci dimpotrivi,
viziunea potrivit cireia coroanele demonice nu sunt incluse intr-un
corplz. Dorinla unor astfel de entitdli de a pitrunde intr-un corp,
indecsebi intr-unul sfdnt, este prin urmare miezul mesajului din acest
fragrnent. Desigur, deja in midragul clasic existd o viziune care pre-
tinde ci demonii au fost pldsmuifi in ultimul moment al crealiei, gi
anume chiar in ajunul $abatului, ceea ce l-a impiedicat pe Dumnezeu
s[ le dea un corplr].
Existd motive indreptilite sd presupunem ci forma umand - ceea
ce eu am tradus mai sus drept ,formd" -, reflectAnd-o pe cea divinfl,
este un deziderat de cucerit pentru puterile r5ului qi, intr-adevdr,
principalul subiect al acestui tratat zoharic este in mod vidit antropo-
morf, chiar mai mult decAt majoritatea celorlaltor pirli ale literaturii
zoharice. Conform unei declaralii din acest tratat, care survine chiar
inaintea fragmentului citat mai sus, toate lucrurile sunt create dupi
chipul omuluila. Totugi, aspirafia ,,coroanelor" - cireia nu-i pot gdsi
vreo paralelS in literaturile cabalistice anterioare sau contemporane -
de a fr incorporate intr-un om sau un corp similar omului cere anumite
explicalii. Tlebuie spus ci un comentator al Zoharului de la sfdrgitul
secolului al XVI-lea rezumi viziunea acestei 'Idra in felul urmdtor:
,Nu existS. formi de om pentru puterile exterioare"ls.
Permiteli-mi sI compar acest fragment cu o viziune existenti in tex-
tele zoroastriene, aqa cum au fost analizate de Shaul Shaked. lntr-un
enun! existent intr-o compilalie importantd din secolul aI IX-lea,
intitulati Denhart, citim in traducerea sa:
Este posibil ca Ahriman sd fie scos din aceasti lume, astfel incAt frecare
persoani, in ce-o privegte, sb trebuiasci si-l alunge din propriu-i corp,
pentru cd modul de locuire a lui Ahriman in lume este in corpurile oame-
nilor, Prin urmare, dacd nu mai existd nicio modalitate de locuire pentru
 ru1t
-au
'd.tc
OJB:
'uzuJo?a durq ep uel'tr:rz rn1 uliucgruuras rS
'.1erp.roulu6 1e3" ',obtygy,'puplp aJulsoJruutu FliBrrJ rulrr BaJ nJpI. u!
FsrJasep ?soJ E aJac uI Brourew e.rlu3 alelruge ggqrsod o apal oJEc 'ea
'ulqng uoruolos ml uzaqodr 16 alsa pluusaralul .nlpa6 Fr^g uI rol gqre un
ps uelnd 'uuru€unz 'u€ruBJl trnIBIJa?Bru nc Inpuluor rcpo ,l.'nlEJalII -xe
relsacu u aundunl Es paJe?€p ldaaae nu na r6ep ,aps rerirnlur p podsu
lrrunue un azaprlosuoc Fs a.rud rtle ap ru?sou InrJzluaruog .nT.rndturg :JOf
ap 1nlsep uau.roua.I un BIBqBJ ur +nz€A E Io aJBr ru1uad Inlrloru olsa Inl
€lsece .rer 'eurl6a.rc nas rxriaca.r8 amlupcads aluauodruoc alnuriuoc alT
luns nu EISqBC uJ gc urznlauoo el sunfe e 1a ,aarlsrpqer rFn?EJalrI -al
aIB unleJls Bnop elsaou u1 a.ruud nc sIBs egriulnaeds LrrJA .(Dllnz ISFJ
,grnseur a'ruru e?JEoJ o-JluJ
,n"tp1" ad rqosoapul rb ,otp1, Rnop aIeJ ad Fdr
'gzeazvqas ouaruuJr aprirperl 16 epqu3 aJlurp apiglrugu BI aJuo?IJeJaJ JET'I
rrfuur.rge rrupr oI€ '4eue.r6 aqdlopy rn1 ur{rua1u sBr}B s-r tolrlrc aal.ro $r
n.rluad F+uaprrra a?sa aJEc ,aar.reqoz r.rJn?uJa?rl u alred eJeru reru uac nc -od
ariu.redruoc rsr',ntp1, rlJnl€Jalrl u glercads EJnlau ,pug.r purrlln uJ nN tPr
'puulaqary ,Dt,og 6 toqoT nunbbq; apedoap pugspl ,rracr"ruqoz rrrnq. 'Fu
-BJa?rl u alred oJ€rrl rBru Bac lgrap nrzJg? ruur srJos lsoJ B
IEIBJ+ lsacu BA3
gc uzalodr ur.ld learldxa g aleod
eaRag8r{oz grn}BJa}rl B}saA uJ ,nqqva
.pJpL u\p pluaru8u.g nrqtrad alap"rud allu F:lsrxa nu ga p3dud 'runrzrl na
ralsace B psJns uFqrsorl aarldxa Fs EcJBacuJ e?rrrBuS raru ap ua.reundo.rd IS
Jur 'sns ieur ep rauosl urir"rude nrluad ariecrldxa Elrrunua o prus -".r
-oaau e?sa €aece op rerucofi 'orlFdord l"rndroa pugle ea rindacuoc ?uns lSa
nuoruap 'rnlniu.rprru J€J.+uoa 'ear.leqoz olrunrzrl ug ,pt n:1uad 'ucrruqoz 'dJ(
€Jn?EJa?ri ur.reln5urs lnlosqu alsa sns rerrr ap p:iuaurFerg irn5rsaq un-
'g8ugls uaged B3 rJoaun E+nzq^,,,a1JEd 'gl
p11u1uac" ',nntqy, ,n4!,g alsa ,areor.ra?rre asJns u1 alap.rud a.re 169 nu ac vze
'pcr.ruqoz tsJnleJe?rl u! Fcruoutap E.rnlBI Btr rJFa.IaJ alua.rnc rpru alat -d
a.rlurp eun RO p1du3 ?Erurlqns arnqo{ .srouel.rls€oJoz alalxe? ru1uad lS tn€
e1eunu.ra.8 luns 'olJeqoz 1n1uaur8e.g n"rXuod eleJluaa ap lgle kndtur lua
r$ .rnd ap apFroFalec 'nrcfteuud u1 .rrd.roc un ap eroAarr nB earuoftrap OE
oprelnd go pXrIug a?sa auorJ?s€oroz rFgpJoqu IB 16 ci"reqoz rnpluatrr8ul; als
Iu unluoc FuqruurN 'pznurJg ln1 urfuare e?sa FJ nrlued ,rrqrzod purg Inl
€c +EJaprsuoc 'ueulrl d.roo un aseprrgqop ala qoup ruurnu gpqrsod elsa aeJ
giualsrxa JoJpr u 'olelraXeur-ur:u ea alndacuoc ,acruouap .rogrdrcuFr.d aI
ua.ra8rulsrp ?ulpzal pa EaAB BA au€urn.roprndruq € glu,;ol ea.rucgr.rnd ?l^
'ltraur8urg rnlsocts El{recurqtls eza,lodr pa{Bqs learldxe e unc gdnq pul
PU
un
u n-Irrrr ef u mcol a.r e rs 1 J;;':[ T""[J r:',fr ;rufi :#l,it:T;l; t tll
""
lgle IoEC 'aurn1 e8eo.rTug uip lelrqru€ also Ia topuaureo ag_rnd.roc ug 1e 9?s
6'8 lnwslursvouoz ls ,vqwzl.yuo/.
"'H
NIO VfirSJ O
 RAUL PRIMoRDIAL iN CABALA

Note
L. Kitrin, un termen aramaic care traduce ebraicul Ketarim, ,coroane", repre-
zent6.nd in Zolnr puterile, fie divine, fie demonice.
2. Adicd pentru a primi revelalii de la niqte puteri demonice'
3. Daniel L0.6.
4. Iezechiel 1.t8.
5. Daniel 9.2I.
6. Interpretez aceastd afirmalie in felul urmdtor: structura sau forma corpului
uman qi ceresc este .o*p.t.6 din diferite midulare. tn unele texte, antice qi
medievale, structura angelicd antropomorfd are mddulare care sunt ingeri
sau tabere de ingeri. Vezi Idel, Lumea ingerilor, pp. 45-49.
7. Adicd ln structura similari omului.
8. Aceastl formd de expresie este caracteristicd stilului zoharic.
9. 'Idra' Rabbo', tipdritd 7n Zohar,III, f. 143ab. Pentru o altd traducere in limba
englez6., vezi Tishby, The Wisdom of tlw Zohar, vol' II, pp. 537'538- Vezi qi
Liebes,,,The Messiah of the Zohar", p. 203, n. 391; ident, Studies of the Zohar,
p. 190, n. 201; gi Sobol, Partea'Idrot o Zoharului, pp. 162'165. Pentru o
analizd a acestui fragment 9i o compara{ie cu concepfiile lui R. Menahem
Recanati ln privinla ipotezei cd demonii au corpuri, vezi R. David ibn Avi
Zimra, Metzudat David, p. 521. Vezi gi o formd oarecum paraleld in Zohar,
I, f. 19a, discutati in Har Shefi, Malhhin Qadmain, pp. 175'176, unde emisia
extrauterind este menlionatd in contextul puterilor care nu sunt dupd chipul
omului. Negativitatea acestui tip de emisie este evident6., aqa cum s-a vizut
mai sus, in capitolul 1, c[ci materialul seminal virsat in van se poate trans-
forma in puteri demonice.
10. in edilia lui Scholem a c6rlii Zohar, ad locum, el se referi la posibila atitudine
antimaimonideand intr-o notd manuscrisd.
11. Vezi ldel, Lumea tngerilor, pp. 45-49.
12. A se compara totugi cu Tishby, The Wisdom ofthe Zohar, vol. II, p. 537, n' 25.
13. Genesis Rabba'7:5. A se compara gi cu afrrmatia atribuitd de Petru lui Isus:
,,Eu nu sunt un corp fErd corp", aga cum o citeazd Origen. Cf Klijn-Reinink,
Patristic Euidence, p. 125.
14. Yezi Zohar, III, f. 143a.
15. R. Abraham Azulai, 'Or ha-Hammai (Przmysl, 1896), vol. I, f. 23a. A se
compara qi cu Cordoveto,'Or Yaqar, vol. 1, p. 156.
16. Shaked, ,,Some Notes on Ahreman", p. 230; idem., Dualism in Tfansformation,
Pp.22-23.
17. lntr-o anumitd mdsur6, aceastb viziune este similard cu conceptul sufletelor
destrupate, niqm.atin 'artila'yin, sufletele picitoqilor de dupi moarte care-gi
cautd un corp, dar cutreierd deocamdatd prin aer.
18. Koren, Forsaken, pp. 81-91.
19. Vezi Tishby, The Wisdorn of the Zohar, pp. 447'474, 529-532.
20. Yezi totugi Zohar, I, f. 16a, citat in Recanati, Cornmentary on the Pentateuch,
f.2d.
21. Yezi Liebes, Studies in the Zohar, p. 128.
22. Heidenthum und Kabbala: Die Kabbalistische Mystih ihrem Ursprung wie
ihrent Wesen nach, gri)ndlich aufgehellt und popukir dargestell (Commissions-
Verlag von Bermann und Altmann, Viena, 1893), pp. 33-34; qi Wolfson, Aleph,
Mem, Tau, p. 22t, n. 166.
Es leJeJerd p EJoJpJ JEp '?BztJurlrru"J BJo oJBc nc 'aagosoal rapr Joun
rafualsrxa 1e utanb aluo snu:u.ra3 a.rdsap BAec alga ege rualnd rl6rpquc
JoIIB rolrunur^ BgEInqV ep alBp aprglardralul u1p 'alncsounc luns aIBS
uipyr'r1ce ap acge.r8orq ale?pp acaJeooq 'ecrpnrupl rogrincsrp IB nes
ac{qlq JolelasJan rnlnsuos uiurzrr,rd uJ ap psndord ua.rezr.ro8ap ap
Ie
pJeJIp nu arelardra+ur ap gcrlcerd glseocs 'erape,r ap lcund ?sacu urq
U
'gclrusoc aralnd ec salaiug '1ue8y In?Jalalul JB runJ 'apn1ca1a1ur ezel
-sodr alaun BI rrnzee all€ uJ nus 'al8oloqrsd e1 as-npurroJal ec pseelafuS
Bra Ba ?grul loJ+se 'egosoel gzeezuoBale BgBInqV'pncs ed .auurun Jol
alalcadse e1 prceds ur rc 'raurAlp JoI elalcadse €l ?g1" nu runa€ elel
-Joder luns - pu?g \6 qptullqoq'oao|oqnpttr'gotylas raJl rolaturJd pzec
ug 'apn1ca1a?ur alesoaord ep rie8el ruoruJal e1 ua.ra8.rncar uud rroeun
asrJrsap nBJa Fcgosoal EIpqEC up efap aJBc - aagosoa? alazulsodr (asoc
-o.rd ap IaJlsB roun efuepodurr pueundnseJd 'zaJeorrolur elesecord e1
BJoJaJ as or ruaruJe? ur Bcgosoa? BIBq€C urp arr?Elsodr aldacuoc Joun E
e.rela.rd.raluroJ o Bc 1uttzec olrrunua ug 'glupru.roJ tsoJ e aJ€c ,ugulnqy
IUBqBJqV rnl B Fcr+Blxe EIBqBC a.rdsap €qJoA elsg 'auurun uunrice;"rad
IB nrcrpur uc 'a.ruoualur 'acrSoloqrsd alaseeo.rd ad pluacce snd e,OL6T
Jolrua plndacug u1 lnlgde E arpc 'upqep ap prrrJoJ FllB o ,16n1o;,
'rralqrBd lBcaprotr^tr
ler?suoruop € runc eie 'ur,up Inruauop uJ plulcerord 16 luelnqep
lsrleqec un ep B?BzIJorJa?xe lsoJ B uJelur seco.rd un e.rdsep ezaeqef,I arec
rAaT-Br{ Bpnqe1 'U InI B aunrzrl o'zec 11e un-rlul 'ee.ra8a1aiu1 rS eaunrc
-da1aiu1 'ua.rrpugp :alun?calolur esacord ec Totglas rarl aleuli.rd a.rdsep
Baunrzrl nlduaxa ap ec 'au.ra1ur eseco.rd Joun B gcrlelsodr a.racnp€rl o
gleagar gpoc6 g?seac€ ug eluazard rrinasrp elrrunuv 'oueurn oIEnlIJ
elfpy,r'r1ce ep plelcaJe alse oJBJ 'g1se1ec uetunl olsa col n€ oJBr asecord
aluulrodrur ruru Jolac InJluac pc tepcrped mlsou 1n+xa?uor ur ,gurueos
-uI oc Baac 'pcgosoal alsa p.rofeur rol BerupJoqy 'gclFrnal-ocgosoe+ Eec
'epqeg ap gpocS epdrcuFrd urp alenl luns Ingr nc re uriela.r 16 gurzrrp
uelpug8 a.rdsep acqsqeqec rolalxol ole T Inlotrdec urp olozrprrv
Es EIBocs uI mlnFr alE
(
acrro8ol€ olrrp+ardrolur rS npr Inpug8 IS
pr$as €rurrd ordsap BUBInqV ur€r{€rqv
z €xeuv
s52 RAul pRltvtoRDIAL iN cABALA

le schimbe destul de radical sensul prin interioizarea lecturii sau

prin ceea ce poate fr descris ca o spiritualitate interiorizatia.
Astfel, de exemplu, Ia sfdrgitul unei epistole importante, redactati,
cel mai probabil, la sfdrqibul anilor 1280 in Sicilia, adici exact in
aceeaEi perioadi in care au fost scrise sau editate in Castilia anumite
pirli din Zohar, citim ce ii scrie Abulafra unui fost discipol al siu
din Barcelona, R. Yehuda Salmon - ciruia ii predase la inceputul
anilor t27O -, ca rdspuns la atacul colegului lui Salmon din Barcelona,
R. $lomo ben Abraham ibn Adret, la pretenliile profetice gi mesianice
ale lui Abulafia:

Toras, ca gi discursurile, sunt ea o hyle pentru gAndire bn'ahaqaual, qi

orice formiG crede el c5, vrea s6-i dea mai sus menlionatei hyle [o facel,
[deqi] intr-un mod metaforicT. [...] astfel gAndirea este o materie in care
sunt articulate toate qtiinlele lhohhmotl, gi n-ar fr aga dacd n-ar sta scris
lleremia 4.221: ,,sunt pricepuli numai la rele, iar binele nu qtiu si-l fac6".
IatL, Hohh.mah are dou[ fe!e, dupi cum s-a spus lPilde 24.8]: "Cel ce-qi
pune in gAnd si facd riu se cheami un mare riuIHcdtor". Iar in{elepfii
au spus: ,,Dumnezeu leagi gAndul bun de fapt6, dar Dumnezeul binecu-
vAntat nu leagl gAndul riu de fapti"8. $i iati, numele mahaqauei este
hirhur [,,chibzuire"]e, aqa cum au spus inlelepfii noqtrilo: ,,este interzis
sd chibzuieqti la modurile Sale de acliune" qi tot ei au spusll; ,,a chibzui
la transgresiune este mai riu decAt lactul de a produce] transgresiunea
insdgi". Iar Rabinul lMaimonide] a scris in capitolul al treilea din Cdlduza
rdtd;i{ilor o interpretare excelenti. in conformitate cu toate acestea, se
spune [Isoio 55.8]: ,,Cdci gAndurile Mele nu sunt ca gAndurile voastre, 9i
ciile Mele ca ale voastte, zice Domnul"r2. CAt despre ceea ce spuneau ei
prin gAndul lor rdu lntaltagautam. ha-ra'ai, rdspunsul pe care ar trebui
sd-l primeasci de la noi este: spune{i ci n-a fost in ordine calea
"Voi
Domnului. Oare nu cumva ciile voastre n-au fost in ordine?". Se qtie ci
sufletul intelectiv gindeqte qi este unul, dar gAndurile lui sunt dou6' Iar
gAndirea are o Coroanl Cereascd lKeter'Elyonl, care o conduce la acfiuni
bune sau rele. Totugi, acelea lfaptele] care sunt frcute in intelepciune sunt
toate bune, iar cele care sunt ficute in ignoran{i sunt toate rele. Iar cineva
care inlelege aceste efecte qi ceea ce derivi din ele le qi judeci atAt cAt
pot fi judecate, potrivit inlelegerii lui qi conform in{elepciunii lui, urmAnd
opiniile acelora care sunt demni de incredere in propriul lor drept13.

Abulafia critica o viziune care ipostaziazh dor6. moduri de acliune

legate de Keter 'Elyon, adicl de Coroana Cereascl ce se referd la
prima sefird., numit[ uneori in Cabala teosofici Mahagauara. Abulafra
este inclinat sd recurgi la acest termen pentru prima seft'rd poat'e
mai mult decAt oricare alt cabalist din secolul al XIII-lea, ata cum
afl6m din mai multe cirli ale sale. Astfel, deopotrivi in contextul lui
Keter 'Elyon qi al Mahagouei, sunt indicate foarte explicit doud moduri
de acliune, iar in cazul Mahagauei este utilizat termenul Mahagaua
Ro'o. Abulafra lnsugi nu este de acord cu o inlelegere ipostatici a
u! p?rcrtrdxa aunriuau orcru lrsp8 ruu nu 'quazard uI Fugd ;a1a.r r* e
ounq runrsuaurp urp p,rFlodoap Elsuoa ac uun ec ,atuardns lFrpug5 p D,
lnuriuoc Flqnp BI oreollraJeJ ounrzrl o Blsrxo ,epruuurqell BI ap Fct?s{ IJ
-uquc erirpurl B^Irap 163 ac crac 'larpy uql ap rieFal "ropl6rpqua Inrrer IN
u! rErucol gc p1de3 BI arznlB ocBJ BgBInqV rrrB orBo .rc(Draaas) oluap UI
-uedapur olen?celolur raricaga.r 1ruo1nle nc ElBpJoqB rnqoJl JE nu oJec al
pp"ro arilpurl o Bc BIBqBC e.rdsap epruuurrl€N rnl rrunrzrl p "rolgrudu €
EI
lnpdtcuFtd'larpv uql BI nou urp RJaJoJ es Ia rcre Bc e?se eaur uzalodl
A
'o.piueraJlp panu o llgaop] slso nu rrntueau olIB urp :roy16r1eqec
$ .ro1
epqe3 orlul [leJlIB] 'rr.ra16eounc rS rr.raEalo{ug ,rrunlcdelafuS
'TEIBqEC
[BolnFr^ uJ] porc oc Baoc epee.tc ?s lgcul eAe
,a"rapea ap elcund
[alelueJry] p
arlul rol elfualur elsa orec eurecsrp rol nu pugd rfdelaiul rua^op rol nu 1p
rrl3rleqec to1 rnlnlagns ppug8 .ro1 eeunrcdelaful ug csepug8 nu ro EoEO B
3
:rolgurrn plag q '1u1ra tu
pluaur8u.r; pdnp lerparur 'ne pa.rc .eluzrl ?uns nRJ pugE un nu aJBc JB
oueosJed olocu JBr 'ralolsrde 1nlsug rS 'eaur eela.rgd gdnp ,pzuau8eldun FJ
E
crualod uo+ lseJv 'srorrrra.\L €lugJs ug .ropurl6aJc B Bor lgcap BeJ reru
IN
IJ E F?Eroplsuoc alse pcllorgas Bpecap u3 g{urpa.rc Jorpc B rl6rpquc IA
F?srxa gc apurla"rd u e1 pugd sreru E 1a plolsrde u! rer ,1a.rpy uq1 IS
nJ FsJolor?uoc o-Jlurp alrud aaug Ba :plureuo5 erfea.resqo o ruop elsa es
nu rr?u?xo rn1nlsrTuqec E sns reut ap er{ncsrp ,Eaur BeJaJgd gdnq D
ua
'rrorunqou nc alncgJ rS a1r1so.r rS elrpug8 ?uns alar a1e1de;
In
yS ololuranc rf op.rnpug8 e1eol t* lgfuoEqolur na alncgl r$ a1r1so;r ,alrpug8 SI
luns aunq a1o1de3 e1eo1 rS ounq olalur^na alBol 16 eunq ell.rnpugE aleo;, aJ
-n
:g:09 o?lsoI 'ueulsuoloz 1uaur6u.g ruqaloc rr1
uR nc BEEInqV rnl m1nlueru8ets u qzrluue E?suacu urp.reduroc pg IS.
l"
sr6gldeJ 16 lugnnc 'elpug8 er?urp
a.upugdsp.r p3.re1 ap ericurlsrp rJtB aJEo ruelv .eloJ nus aunq alaldeg S
ap 1e8a1 alsa alpug8 ep pldaauoc 'rnlnluaurEu.rg p1r6.rggs BT .rrnllnt oJ
ap undq pnop nr erutuJn ur.rd 'e1aro EurroJ o nJ rcep ,apns.rncsrp 'I
IS
n? rS 'ra B usrJcs EurJoJ nc undnsa.rd 'u.ro;, nc e.re.redo ec lndecu3
€l pslJrsap alsa EaJrpugC 'rusrJ?suoJoz uJ rB ,ntyo .nyut ,eqstxe aJEt
pwal ??IE o aurorsrp aleod 1ueru5€.r; rnlsacu B Fluale eJuunuaxo O
'erPlcalocul Bac ac
t€l
r3 gpe.roc Baa aJlul pArxagal ua.ra8ap r* alau rriaurlsili roun BalBlrs
-acau rJ 'a1ue3.ra,l,rp e.rrpug8 ap aurJoJ gnop Joloc u a.re.r8a1ul o prunse In
rSg nu Bgelnqv pc zourlqns gs urf
'BgBInqV ap pluldopu ?soJ p rnl n
e1
BoJBp.roqB ler 'aurarp JololnqlJlts ale acrlelsodr .ropra8alafu3 aqse.rp ap
ul
1nlsop eeundo as rnlln elerutrAl 'EuI^1p r* gueun e"rrpugF ap alaurroJ ,e.
aJluTp gleu ufuara;rp JarIaJ uJ olBocs e nrluad apruouretr\J rnl Baunrzrl
pcoAur 1a tA 'gur,up Bournl u! p?ualswa FcrruBurp nus ?IaIBJBd prnl
-cnrls o BlraUaJ JE ua?soca urnc rS uc 'ou.ro1ur alenlratralur .rolasaco.rd n
898 "'yALtgS YI^tIUd UUdSIC VISVTnAV I MHVUSV
.@"+ *L
sb4 RAul PnnuoRow lN cABALA

acest sens in lui Nahmanide, deqi chestiunile legate de natura

gcoala
complex[ a acestei sefire, pe de o parte, qi absenla termenului infinit
in acest context, pe de alta, sunt foarte interesante. Este posibil, de
asemenea, ca Abulafra s5 fr intalnit cabaligti care exprimau acest
punct de vedere in timpul vizitei sale in cateva oraqe din castilia in
perioada L27l-t273. EI menlioneazS intalnirea cu, qi chiar incercarea
sa de a-l invhla pe nimeni altul decAt R. Mosh6 din Burgos, una
dintre cele mai importante frguri ale cabalei castiliene, ale cirui
viziuni despre riu le-am menlionat mai sus22. Daci aga stau lucrurile,
atunci putem data existenla noliunii de gd.nd rdu legath de un inalt
domeniu divin deja de la unii cabaliEti activi in castilia la inceputul
anilor 1270.
Dupd pdrerea mea, nu existd niciun motiv si presupunem ci Abu-
lafia a inventat el insuqi o astfel de viziune, cici el opera cu o altd
gAndul bun qi gAndul r[u, cu una mai cogni-
'ceadecAt cea dintre
opozilie
tiv6: dintre intelect gi imaginafie23. Acesta este motivul pentru
care el a interpretat o viziune teosofica a dublului conlinut al lui
Keter, care include atdt o dimensiune bun[, cdt qi una rea, ca referire
la doui forme de activitili umane, cele inlelepte qi cele nebuneqti.
ln orice caz, o asemenea interpretare psihologici a celor trei sefirot
nu este un caz unic in scrierile lui Abulafia2a.
o paraleld interesanta Ia disculia de mai sus existi intr-un tratat
anonim din gcoala lui Abulafia, deqi nu este o carte scrisa de el, inti-
tulat Ner 'Elohirn:
Fala este astfel dirijata incat s6 indeplineasca intenlia gandirii. lat Teliz1
arat6 inspre coroana celesti care incinge capul gi indica gandirea rea-
lizat6. Sfera inconjuratS gi care inconjoari, adic6 inconjoari corpurile 9i
este inconjurati de inlelepciune gi infelegere, gi aratd c6tre actiunea
celor doud lsefirotl [...], iar primele Vei sefirot sunt Gdndirea, Intelepciunea
qi lnlelegerea [...], iar Cunoaqterea lDa'atf [..'] este influxul de la primele
seft,rot [...], iar acest rlzboi existd in inim6 [...] 9i s-a niscut din prima
sefird in om, un gAnd bun Ei un gdnd rdu [...], iar persoanele care cred
ci este inlelept a face cu ajutorul Inlelepciunii bine gi rdu, 9i tot aga in
cazul lnlelegerii qi Cunoaqterii, bine gi r6u, iar persoana care lntelege ar
trebui si infeleagl a discerne intre bine qi r6-u [...1, iar sefirot emani in
inimi qi influxul este divizat in multe feluri26.
Discipolul anonim aI lui Abulafia se refera in mod explicit la prima
sefird, ca legati in acelaqi timp de Gdndire gi de Coroana Celesti,
iar semnificalia ei este considerati a fr eminamente interna, ,,in om'
sau ,,in inim[". Aceastd putere interioari este inleleasd ca generatoare
deopotrivi a unui gand bun gi a unui gand riu. Intrebarea este dac6
acest cabalist anonim traduce sau alegorizeazd o viziune teosofrci,
ceea ce inseamna c6 prima sefird. existi ontologic intr-o sferd divini,
iar acolo existh de fapt un gdnd riu, la fel ca in om. Comparalia cu
 'fJzo.Dpo'q ap lB3ol n
cFolorulla alse Epnqo^ rtFc 'emnu lop aunpsoqc o] lgcop elso nu 'epnqal1 'P
rnl 1nqul nc es €eutpnlrlrtuts rglepe-rluI ltcunle] e16esr.rn1r?ru nu Pt€p 'g
'a1e1r1e3o.r ap e1 pupd rr6ourg.rls lrgrurn
p{ugurgs olso 'epnqea rn1 eriunuas
9c
eleod r3-gc n.rlued 16 ne.rzre also
Io pc n.rlued '?a opalc aJEc InaJAo J€I 3J'
:apuoruretr\I rnl BeJIpugE urp se.rlxa 'cr3o1oe1 s
'g'
Irug^ape [I B Ia Baporc ac Eaoc B BaJIsIJnlJgur uud pqer8ap r€tu rc 'sns B
reru lnzpl ruu rrrnc u6u 'rctS.rnal-ocgosool rrlArpquc ep glucgrldrue 16
pleldopu 'gleaurprluru gclurquJ BaJBproqB uJ lgcap crue8ro InrJe?F
ep ?ruUap urind reur ?Inru Bro Inusrepnr 'psug ugupqv ruluad ul
'alrede gpuorieu alulrlua o rnll?s JB
-uoc e riereprsuoc toge.r,ra e acrusrue8ro niglrluepr e eped ec '1a ap ul
g1e8e1 gpuoriuu Ea?Blrluepr BJa leurluas mlnpnalelu raiuelrodurr a1a,r pe,
-qoru aJlulp 1nun 'olale.rud .rup 'alIJaJIp esacord pnop BI rJrJaJaJ ap rc B
'progelaur o a.rdsap EqJoA BJe nu 'arlo.rges rnlnruauop efuaS.raure eluaz EI€
-a.rdar e nrluad FlBpJoqB else reiurures ea.ra16a.rc oJBc uI olunzec uI Ee
JBIr{C 'gp.rodroc earaanpo.rda.r gln5rse eluc 'rnlnurlntselu B aJBo}BeJc Ba
rA
rrunrsuerurp B p?arcuoc aralrrusu€Jl o pug+uaza.rde.r ec salaiul ere al?nn
-e
uautas 'g 16 I elalolrduc u1 plcads ug 'sns 1eru lnzpl e-s runc u6y
gz!
'aIBs elrJorJcs u! Iuulrues mlnlerJoluur eriucgruruos pzeopJoqB oJBc
uI InIeJ :gcr3.rne1-ocgosoa? Bac ap B$EInqV rnl BIBq€C Fcrper predas
oJBc ounrlsaqc plIB o '1.rncs od 'urnce zepJoqu gs rur-rialrrured
-11
'gcrlBlxa EIeqBc uI FuBIun BalElI^T?cB
€crpur u nrlued glezuoFep lsog e 'gcgosoel BIBqBC u; 16 ursruu^Jnz uI IE
p?salac aerunl uJ plelcarord 16 euerun aleiurg ap g1eFe1 Ec Lrnzec as€or
14
-eurnu uJ FIBZIII?n lsoJ E aJBc '*ng.r pug6" Brse.rdxa 'alurrrnc a+le nC
'I?
aJ
'rzla uI llndacuoc] olso a? eeec olsaurr.rd alec sBA un Ec llAJas]
.roa ep.rnfrurs aJBc uI BJnsRru uI lpJep 'eg.rnfurs na 'pctur IBur n€s aletu In
reru prnspru o-.r1ug 'g1eca?sarue !l EA nu Elenlcelelur ef.ro; .rur tol.rnfuls ru
ppup8 ep rS pp.rod"roc ue.rppEugd ep rfecgr.rnd g rfea lcunle 'p€r8 llsatB] -I
e8urle rfoa pugc rEI 'rlllqcoc lop uli o.rec af.rog alere] nu 'o.rerpeur.ralur Plt
rS eturlur alec 'eurllp runllsaqc elsec€ rfeuluruxe gs ec 'aprqcsep Joa os -n
g;r1Sor rqco lraunlv] ',(aurec ap FurIuI Ep Io^ F^ 76":lraaprqtl snds B-s urnc
e6e 'euyrrp elenlcolelul .ro1ef"ro; aundns JoA es .ro1 e1efiog eer ',,g.r1erd ep
Eoc €rurur nrlsol pdn.r1 urp Bnl Io^":[gZ'98 larqaazalf snds e-s urnc e6e
In
?I
'p.r1erd ep .ro1 elaf.rog Bc IoJ €I '1orr ep epedap r{ecun.re g .rorr eq€ece 1fo;,
'alanururrp g.rorr,'aladre$ rf 'rr{.ro1tr 1n.reEu1 t6 'euulug rS 'leetueg 16 'eEuglg 'a
ri 'uog Bor €arrurod allrunu luns orec "'ISuglS aIB orolos elaf.roy .re1 IIL
B
:acl?Blxa raIBq€C puguri."rede leterl BA
?IE un-Jlu3 16 pluaprr'a else 'acgosoal ap1oc6 ug unsp8a.r o-e.ruc ed uI
'ner B1 antud nc oJBorJa+uB aarlslpqec runlzrl Joun Eerezlro8aly ?s
'g plolrdec u7'ntdns pncs ad o-lelncsrp ure erec ed 'areolpzur.rdnc aP
-1o1e nigluhrp ETroa? eal6ounc BgeInqV rnl plodrcsrp Fc ruerurlqns Es 1!11
aurlna ag 'arica.np FlsBacB uI oorpul ps a.red BgBInqV rn1 pluaur8erg BJ'
998 "'Yvrrfrs VIAIIUd gudstrc vldv'In8v I^wHvusv
356 RAUL PRIMORDIAL iN CABALA

Abulafia iEi bazeazd disculia de aici pe aluzfa etimologici biblici

(din Facerea'49.8) la sensul iui Yehuda/Iuda. insd in timp ce acolo
,,mirturisirea" vine de la fralii lui Iuda cdtre Iuda insuqi, cabalistul
altereazh sensul gi face ca ea si se refere la Dumnezeu. Astfel, in
locul funcliei organice a materialului seminal concret, Abulafra acordi
prioritate creqterii intelectuale drept cea mai importanti componentd
care defineEte identitatea unei persoane2e. Din acest punct de vedere,
ca gi din multe altele, abordarea sa diferd radical de Cabala teosofrco-
teurgicd. Tentativele vizAnd reducerea divergenlelor dintre gAndirea
sa qi principala linie a Cabalei provin din ristilmicirile savante ale
punctelor sale de vedere, aFa cum am subliniat in mai multe ocazii30.
In acest context, lin si insist asupra unui contemporan al lui Abu-
Iafia, un cabalist ce are citeva puncte comune cu gAndirea acestuia,
dar diferi in acela;i timp radical de ea, R. Yosef ben $alom A";kenazi,
care a fost deja menlionat mai sus3r, acolo unde el vorbeqte despre
ascensiunea in gdndire pentru a crea sefira Keter, descrisi ca slavd
sau onoare, qi pandantul ei, temura, adicd ruginea, bogets2. Ca qi in
cazul lui Abulafia, Cabala lui Agkenazi diferi gi ea, din multe puncte
de vedere, de linia principall a Cabalei teosofico-teurgice, iar mdrturia
sa arati c[ cele doui puteri create in cer de gdndirea divini i-au b
trezit atenlia din surse independente de Cabala zoharicd.
tt

Note I

L. Roots of Faith and Devequt, pp. 13-130.

I
10
2, Yezi, de exemplu, Idel, The Mystical Experience; idem, ,,Defrning Kahbalah:
The Kabbalah of the Divine Names", in R.A. Herrera (ed.), Mlstics of the
11
Booh: Thenres, Topics, & I)pology (New York, 1993), pp. 97-99; idern,
"The L2
Contribution of Abraham Abulafra's Kabbalah to the Understanding of Jewish
13
Mysticism", in P. Schafer, J. Dan (eds.), Gerslrom. Sclr.olem's Major Tlends in
Jewislt. Mysticism, 50 Years Afer (Mohr, Tiibingen, 1993), pp. l3l-133; idem,
R. Natan ben Sa'adia Harar, Le Porte Della Giustizia Sa'are Sedeq, trad. de
Maurizio Mottolese (Adelphi, Milano, 2001), pp. 147-173; idem, ,Despre sem-
nifrcalia termenului Cabala. Intre qcolile de Cabala extaticd qi sefrrotici din
secolul al Xl[-lea", Pe'amim,93 (2003), pp. 39-76 (ebraicd); gi, mai tecent, idern, I4
15
,,Abulafia's Secrets of the Guide: A Linguistic T[rn", in A. Ivri, E.R. Wolfson,
A. Arkush (eds.), Perspectiues on Jewish Thought and Mysticism (Harwood Aca-
demic Publishers, Amsterdam, 1998), pp. 306-311 (sau in Reuue de m.6taphy-
16
sique et de morale,79 [1998], nr. 4, pp. 495-528); idem, ,"lbs Time of the Endo:
Apocalypticism and its Spiritualization in Abraham Abulafia's Eschatology",
in A. Baumgarten (ed.), Apocalyptic Tlrze (Brill, Leiden, 2000), pp. 155-185; qi
cartea mea Absorbing Perfections, pp. 321-335; idem, Ben, pp. 276-375; idem,
,The Changing Faces as the Image of God in Jewish Mysticism", in A. Melloni,
L. Saccenti (eds.), The Image of Gad; Foundations and Abjectians within the
Discourse on Human Dignity in ltronaur of Pier Cesare Bori (Lit Verlag, Berlin,
2010), pp. 46-65; Elliot Wolfson, Abralr,am. Abulafia: Kabbalist and Froplret: ti
Hermeneutics, Theosopky and Theurgy (Cherub Press, Los Angeles, 2000); Si
Rohert J. Sagerman, The Serpent Kills or tke Serpent Giues Life: The Kabbalist
:a4sooroz 'uruallrnc-ausoqcnc sanbo€f ls :?gz .d ,lq?uoll T umoT aqJ
'taurqaeg ilgt-ggt 'dd'uotgotutoJsuo41r ul utsrlane.po:{"qs 13 po6 .969 .d ,(/,ggl
'proyx6 'ssord uopar€IC aqJ) €-III e eal.red 'slgtr{ .H..I op .purl ,nlsany-pua7 aqJ .LT
'uarIIIAXIB
,
Inloras urp ueado.rne-lsa Inusrprseq u1 16 urncard Lll .d,tI .Io^ ,(9g6l .tul1us
-nra11 .toboa.rp. 'o.re,rop.rog nes 1196 .d, ,suorlcaln4 Eurqtosqy .lapl ug .rzpu
-eqsy trrop$ uaq Joso1 'E:Vg?,'d 'uosg1o1y1 .pe ,alnuot&atuo4 aql lo qoog aqy
lVgZ'd 'so&tng at aqsldg 'lalrzv .U :96 ,Ug 'dd ,spuaEaT crpnulDJ ar.ll uo
ttnluautuop'uuo.rog ulp .g ,ef.(1fi ruq urer{srqv ,nldurexe ap .1zen
larrzv
's1eq€C ur rS ucserar,{.a €rJosolg ur oruarAap r€ru llnw glsrxa erfcurlsrp .gI
Fls€acv
'sns reur gleuor{ueur elolsrda ap alurpu! rue r{1nur nc sr.rcs ,g1 .d
'(1996 u4lesuoJ) ssoro 'y 'po 'zlnaw-oq ,nJag BI nes lnrr€?uoruor uI .crursoc
1nlrolalur arlga ap ng.r rnppugi ea.re8nrlsrp aucsop Ia erec u! Inpou IzoA .gI
'gZ,-1Z'dd's.rorrtry aqt Jo qoog aUJ q .rlarocnporlul,, .llEII IzoA .tI
'Tt 'd '(IO0Z 'rurlusnral)
ssor5 'v 'pe'7ar14ag-ot1 ,tg, nJag'ugupqy ug al3osgg os .sns tuur asucsap e.rrpug8
ap undrl gnop oloc e1 glap.red olso orec ,plrluur8uurl ee.rrpup8 rS ppnlcalelur
uo.rpugS arlu! prelrwrs orlcurlsrp O 'gA-LZ.dd ,(gggl .E1zdra1; {auqpf 'V .po
'qn1aqqoQ-ot1 lorullqoH lazurC u! plup uurrrd n.rlued lecrlqnd ,qopnt1,C-11 loz-a4 .gl
'9:111 'oznp1pg .71
'e6z'l 'gJ .TI
'91'61 oan6a7 el urzg uqr urequrqy .U rnl Inrreluarnoc g E
e.rud glerdo.rdu
"olan
reru BoJ 'aunrzrA Blseace n.rlued rqcal reru asrns Elsrxa ISaq .0I
'ez,vl 'J'unlnH'gJ'6
'ee,'J'uylsnppl|'gJ .g
'96 'd ',{qqsr.1, 'po'spuafal alpnupl aq1 uo iloluauutop .t3'g
'I0I-00I .dd ,(g96l .i(ueq1y .sse.r6
INnS) nglo|nqy uoyprqv u! scvnauar.uraH puD t1o.ro1 ,aEonEuDT ,lrc,pl IzaA .g
'Igg 'd 's.tautnoy41 alID.tDX atla ,rcplg 3lc ,eqreursl uI glualsrxa
BaJBpJoqB rS rzaa'e.ru1o.rdra1ur n.rluad Blnrq arJalaru ea rarfela,ra.r 1n1xa1 e.rdsaq .g
'sFoad pun st:;cas'1ep1 rza,r .e.rucgrldrurs rS erezrpsreruun op
adpordu retu rc 'leleua8 ug ee.rezr.rorralur nc Fclluapl nldurrs 15.rnd elsa nu orBc
'egulnqy rnl B Fluezrleuos.radap Boreproqe a.rdsaq 'gg1-LgZ,.dd rzea,BgBInqv
ardsap.rer '1pcre.rqa1 11196 'mrpsn"ral ,a1n1r1su1 uBrulJeH uroIErIS .ueg lerueg
'ssar4 {lrs.reirFf} UBII rP.g.) (aclptsDq ala$4 q anqw o7 aq) 4{an.taa alasrns
ug o ayt,tp7saltuptu t6 alDolralul asoot?yat uJan otflo1ottauloual 'prpolJalut
opgay'ur1o3.re111 uog IzaA 'ecsuror,ra Brrlsru uI rq,BzuoJrolur lnuoruoual a.rdsaq .p
'96-09 'dd ,(ZI0Z qrol .€rpuo1 ,a8pe11nog; srnap
atlt Euoua snsaf '('pa) IqEIS 'N ug '..{lruurlsuqC ^\aNpuu snsof uo <po5
Jo uos>
ls11eqq€X V :Bg€InqV ruuqurqv" naru Inrpnls u! srrcs rue oc Baar ,nlduraxe
op 'IzaA 'rps rrlodrcsrp r$
uosy1o11 lolllfl arlgc ap ,upqeg ap cgosoel pdrl
uldacce rB runc rS ec rn1 eo.ruluazerd c11ce.rd ,BgBInqv rnl JolrrarJcs eareiel
-e{ug purrFrd aurorlxa apnldacuoc.rolafuaEre,rrp aItIB}ap u! rrr€ Brlul 1od np .g
'gcsealrr aI nu ps g.ra;a.rd1aa.rec ed
prtlal plspac€ ad rrpnls 'acrerqa atrnpnls a.rdsap urlqrol reru nu us ec ,- qlou
pls€ace uI sns turrr rzo^ - raJBqrS ap o+Blrpo olocrlre ep rra8alnc ug alucqqnd
aupnN uI tepuncas luarnc un BJ Bgslnqv mI roFquC €orarrcsap
^rsnlruraJBc
ug ldeg ap plsuoJ 'alaur rarfrzod a plsuora o"relueza.rde.r nes a.rrcprulpl
-spr elseacu n.rluad gfuuega;r op1u pp as n1q '.qAere.rla rrcrl.snu € glu€uurop
eluauoduroc" ldelp ugepqy ml p1uq€C €raprsuoc 3e uc Beece otunuu rS ,p1ucgr1
-snfou rS plrqrporcur arfeurge o amqrrle lru! ,gI .d ,sut?r.rg aqJ ll taypqcg
:€B€lnqv mI BIBqBC aldsap olaur rarfdecuoc a pserc oreruroJop o zarurlqns
gs uli '11196 'uep1a'I 'IIFS) tltuotgst.ttlS o7 antodsag s,ogloTnqy uvtlDrqy
198 "'WIdgS VnIUd SUdSfiC VIJV.InAV niVHVUsv
Bb8 nAul pRruonnw lN cABALA
Etude critique avec une traduction commentde des Gatln (Maisonneuve, Paris,
1948), pp. 236, 238. Despre aceastd triadd in Cabala, vezi Bracha Sack,
,,Sursele perfecfiunii: Mahaqava, Dibbun u-Ma'aseh" , Da'at , vol. 50-52 (2003),
pp. 221-241(ebraicd).
18. Vezi M. Idel, ,,RaEba gi Abraham Abulafra: istoria unei polemici cabalistice
neglijate', in Daniel Boyarin et ol. (eds.), Atara le-Haim: Studii d.e literaturd
talmudicd gi rabinicd, dedicate profesorului Haim Zalman Dintitrousky (Magnes
Press, Ierusalim, 2000), pp. 235-251 (ebraicd).
19. Presupun cd aici termenul Cabala reprezintd o tradilie primitd care nu este
examinatE, iar nu invhldtura esoterici identificati de cabaliqti cu traditia
lor specialS. Aceasti utilizare a Cabalei existd qi in alte pdrfi in scrierile lui
Abulafia, iar aceasta va explica gi recunoagterea unor cabaliqti printre neevrei.
20. Ve-Zot li-yhudalr, p. 28.
2L. Yezi M. Idel, ,,We Have No Kabbalistic Tladition on This", in I. T$ersky (ed.),
R. Moses b. Nahman (Ram.ban): Explorations in His Religious and. Literary
Virtuosity (Cambridge, Mass., 1983), pp. 51-73.
22. Yezi, de exemplu, supra, capitolele 1 qi 4.
23. Yezi [del, The Mystical Experience, pp. 144-L45.
24. Yezi'Otzar 'Eden Ganuz, S:9, ed. A. Gross (Ierusalim, 2000), pp. 349-350.
25. Concept astronomic existent inSeferYetzird., care are o mulfime de sensuri in
Cabala, inclusiv in Cabala extaticd. Vezi Idel, ,,Abraham Abulafra: A Kabbalist
uSon of Qedu" (vezi supra, n.3), pp. 73-76.
26. Ner 'Elohinr., ed. A. Gross (Ierusalim, 2002), pp.5-6. Despre problema aparte-
nenfei acestei opere, vezi M. ldel, Operele gi doctrinele lui Abrahant Abulafia
(tez6 de doctorat, Hebrew University, Ierusalim, 1976), pp. 72-75 (ebraict).
Pentru o traducere a unui context mai complet al acestui fragment, vezi M. Idel,
Kabbalah in ltaly, p. 147.
27. Sefer ha-Tzeruf, Ms. Paris BN 774, f. 4b-5a. Despre aceasti oper6, vezi Idel,
ibidern, pp. 69-71.
28. Yezi epistola lui Abulafia intitulati Matzref la-Kesef, Ms. Sassoon 56, f. 30b.
29. Pentru sdmAnli ca metaford pentru intelect, vezi Idel, The Mystical Experience,
pp. 190-191; idem., Studies in Ecstatic Kabbalah, p. 79; qi Sagerman, T/re
Serpent Kills, passim, care atenueazd divergenlele dintre Cabala lui Abulafia
qi cea teosoficd pe aceastd temd. A se compara cu celdlalt recurs, filosofico-
metaforic, Ia Seneca, Epistulae ad Luciliunt 73, sec. 14: ,,Nu existd infelepciune
Ihri ajutorul divinitdfii. in trupurile oamenilor se afli rdspAndite seminfe
divine" [trad. rom.: Stisori cdtre Luciliu, trad. de Gh. Gufu, Editura $tiinfifrcl,
Bucureqti, 1967 - n.tr.l. Vezi gi Nicolas Cusanus, in Idiota l[l, De mente, c. 5,
,,Mens est divinum semen" (,,Mintea este o sdm6.nfd divind"). Vezi qi Schneider,
The Appearance of th.e High. Priest: Tlteophany, Apoteosis and Binitarian
Tlteology From Priestly Tladition of the Second. Temple Period Th.rough Ancient
Jewish Mysticism (Cherub Press, Los Angeles, 2072), pp.159-160, n. 55.
30. Vezi supra, n.3.
31. Vezi supra, cap.3, ,,R. Yosef ben $alom Aqkenazi gi R. Yehuda llayyat".
32. Commentary on Bereshit Rabbah, ed. Hallamish, p. 40.
 '(xl'u) InFoc BrodocB
os oreJ nc 'prdBc op rPd wrp alarDonoc lclE orP Puguror €qulll uI €ounrsJa^ ,k
'IAHNIA'QH,A uI eg Ps
elerunu lgcul laJls€ 'rnlnldura;, rrJrnrlsuoc Indocs alse €lsecB rcPc '["'] u€o
lpl lnqlrl] urp €rBras rBr 6€pnr{o^ [rnl Inqul] uTp U B^ €Isatr^J rolrl^ uI
rv! 'sAIIN\AIH,A \q Inlerros ednp 1runa; nu-s ro rBr (uBC [rnl Inqul] urp
BJo oJBc 'tue.rr11
r* 'rnpldure;, EoJrnJlsuoc BJo Indocs lgtn4ul '["'] Bpnqo1
lml Inqul] ulp lsoJ e 13nsu1 Io 'uoluolos rn1 erfcn;rlsuoc uI IaJ e1 1S '1cn4
n-r1uad pleoc o '17'97 natt6a71 gldec op.rgd urp *alalaprad 1n1cr1 B ["'] Iolezag '
|Ua1
:u4nbbt7-oq nJag uI rurlrc 'nlduraxa ap .IeJlsV '€rBIc reru uplJ
16
rnpg.r eiuapacard eJlurp tap
FJeruBru o-Jlul auJacsrp olBod es rusruBrseur
Ern?p8el BIrnT rnl BIBqBC nc Elepo urqe Fc ared es '16n1o;, 'ulaiualsge
'ga
'qcl
rS raiualsrxaur a.relnurs luns BeJrnlugrrr r€ ppxe 'pruqetr41 'u8er4 alu
ulp r!\9.I Bpnqa 'U InI lplr?od 's(rnledre$ e ;161 rauules earalnd else oun
Io Fc ru?uad 'ruan Bl ersetr41" pc eunds as a.ruolgJnqlq pzurJ o-rlul 'ocu
'.BIEqEC ap ueeprueruquu pdrl u; pqeqord 'rqcazr reru osrns alaun BUEI
pqls ps aluod as 16 upqu3 u1 glrcrldxe BraruEru o-r+ul auJ
'a?u
elap p?srxo rnlngr el.re1nd rA ngs Inlogns nes Ersatr\I or?urp e1dn1 'q0e
"guelpaJusard
'crldrpcode Inursruersaur uI lrnzut elrtunue q ppriuase erupJoq" o
'ursa141 rnl Barruel upacard Jo^ aFqIJal olueruluele 'cruBrsour rnlnrJpuocs 'IePI
aIE TJFIEIaJ Jollnur 1r,fi1od '9c lerurlqns ernqa.I+ 'luraua8 uI 'ocrprsBr{
rS auerlequ6 'acrlsrpqec aIrJnlBJolrI a"rlurp oloun uI ooruersaru TopI op 'lapl
.(PJ!
egrielalsuoJ gzeelerl o runc e6e 'rn1ng.r rrieproFrd ezalodr 16 rusruursaur
oUDl
orlurp ernqu8al rJrB zaururuxa ps BaJA 5y 'cr6o1o1uqse usrlBnp un Ec -euE
psrJcsop Bosepe lsoJ B oJEc 'guer.rlseo.roz er8rle.r ap 16 al6alurrue oJapol
ep lcund lsecv 'grurn e1 gugd eprra.rd BA oleurq gc rn1n1de3 e eriua lSIIP
-IIduI ea 'garEololer{sa Eraruuur o-r?u3 16 asalaiq g 1od prp.rorur.rd pg; ul Ir
erdsap gzea+r.r1 aJBc olrrJoal'ecr?e nus ecrleFaxe 'acrSoloursoc 'ecgosoel '0
:elesaur alIJoJIp o?nusuuJl u ru1uad 'alegren lJnpou uJ gl€zlpln lsoJ B
mppr eiuapaca.rd 'sns reur ap elolrduc al1nru uI ?nzq^ e-s urnc e6y
t.tp.t
'('po'
rnlnRr roiuopacard oIB .TAJA
ocru€rsoru rJE?o.rd.re1u1 InIA
BIiIP
elsa
I €xauv
sau5
prnl
acrlsr
'(8oo
5{r€S
'slte,
 RAul pRItr,toRnw lN CABALA

Fragmentul se bazeazi pe dihotomia dintre Solomon gi Hiram, I

Mesia gi Seraia, probabil Ben HilchiaT, dintre fruct gi coaji, partea (

interioari a templului Ei perdeaua din pdr de caprd, qi dintre cele (

doui teonime: Tetragrama gi numele 'Adonai. Fiecare dintre cei doi

membri ai cuplului va coopera, dar scopul este numai unul dintre
cei doi membri. Astfel, Mesia corespunde fructului, Tetragramei qi
lui Solomon. Textul trebuie inleles ca o referire la sarcina cojii de a
ocroti fructul. Acest tip neantagonic de pseudosimetrie atribuie cojii
o funclie pozitivh, chiar dacd ea este inferioari. De vreme ce con-
struirea Templului face parte din scenariul mesianic, cele doui sunt
concepute drept coexistente. Aceasti cooperare amintegte de tema
amestecului, despre care am discutat in contextul Cabalei luriene,
in capitolul 5. Dacd aforismul ,coaja precedb fructul'transpare sau
nu din acest fragment este o chestiune de interpretare, insd eu cred t
ci rispunsul este pozitiv. I
Permitefi-mi acum si abordez din nou un fragment existent in C

ha-$elah de Horowitz, un autor al cirui interes pentru dictonul cojii I

care precedi a fost descris supro., in capitolul 6: 2

t
Iar ceea ce pare a fr distrugerea clidirii este totuEi o distrugere in vederea €

construirii ei, iar apoi clddirea va fi construith pentru totdeauna, puri I

qi curati, iar Dumnezeu va construi [...], cdci focul arderii Templului este I
motivul [re]construirii lui in viitor, in timpul sfinfeniei, iar in versetul
lPld.ngerile 1.131: ,,Foc a trimis de sus peste oasele meleo, sfArgitul consoa- t
nelor acestor cuvinte insumeazi c6ft MaShiYaH, [...] iar rdul se va trans- (
forma in bine gi va fi un eflux puternic, care ne va aspira in sus. Iar
1
lleremia 30.71 "acela este timp de mare strAmtoare pentru lacov, dar el
va fr izbivit", iar in Lam.enta{ia Rabbati se spune8: ,Mesia s-a nhscut in
ziua distrugerii [celui de-al doilea Templu]", iar riul este cauza binelui
din trei motive, primul frind acela cd coaja precedi fructul aga cum noaptea
precedi ziua qi din intuneric se face lumina, iar daci coaja n-ar fi fost
creati [mai inainte], ea ar fi fost amestecati in fruct, iar fructul nu ar
fr binecuvAntate.

ln locul unui contrast puternic intre distrugere qi construcfie,

Horowitz militeaz[ mai degrabh pentru o relalie dialectici intre ele"
FicAnd-o, el urmeazi un dicton rabinic referitor la relalia dialecticd
dintre construire Ei distrugerelo. in cazul nostru, .""r"ir inseamni
cd existi o anumitd formd de conexiune intre coajfi gi Mesia, care
coincid, chiar dacd numai momentan gi cauzal, deqi nu trebuie ames-
tecate. Mi intreb daci aceastd viziune are vreo legituri cu viziunea I
lui Horowitz despre consangvinitate, pe care am analizat-o mai sus, €
in capitolul 6. t
Aceste inlelegeri ale mesianismului se poate si fi avut un impact I
asupra lui Nathan din Gaza, aqa cum l-a inleles Gershom Scholem.
Bc elBur8Brur luns ar€J 'rnlnpr JolrJalnd Ba.rlrug?s no pduacu! nu gs
aerrn+ugru lgcuI loJls€'garlu8au BJnIBI gcsealolod Es :EuEJr{ qurfnd
ABsI rnl l-npugp 'purrra.rd qs ',roce1 nus 'ursotrq ulngc ac Boac a?sa
BlsBacB.rer 'ssuo.ra.rnp $ E aluur8uurr ?uns Brsatr[ ml opurr?Bd 'pcsuroJAo
ulFololuqsa ug unruor col un alse 'arlu8eu aluulFuun luns arec 'acqdrl
-ecodu aluaruruala ap plupacaJd g ezr Brsatr{ rnl BaJruaA gc 1n1dug
'erln?cnrJ ppoco.rd o.rec efeoc 're1{eznce uoralnd ug.rd 'elrcur nu
gs lgcr.rJ e$e 'urfnd n€p r-gs ourq r€ru e pa snds e-r6 a.rec nrluad Inlrlour
alsa elsare .rer '1n1cruy gpece.rd e.rec rrfoc rnlnleJces lrzrr.rlod 'orn.rcn1 lsaae
punla.rd eleod rS ulfeznce ru.rg1s eleod 1a 'a1*a.rey autueoq 'pc epoa ursotrq
ret '["'] Balqr[€lrA 3e.r1xe 161 au.relxe alualnd epun op 1n:lo1 'rerlrqcor surc
-ppgr ulp 'rrfgcapnf lnlcadse urp '*;puprugg luns gc 'er*o.r FJn1"raU ElsBacB
urp cugupru ps $r-p(I" l0g'gZ oaracodl :asrz I! [^esl] ta rBI 'nBorpluJ tr-a.rBc
'raguefugs ol;uprnl efap asesp.rlu Blsetr{l rcpa ',durgc BI ap lluelso lrual J
B ABsI rvl" 16Z'9ZDaraco4f :srJcs pls eeocu gdnp.rel '1{plpunqwJ B-al ?c
1
Eurueesul or Booc'roruefugs elrununl lreg e 'rrersal{ alsa a.rec ',roce1 ra*u 1o1 E
'?1.teg alse pugc tcunle lgrop gunq olsa nu €usrq ["'] ''uttbbtg alse Belrop
1e '["'] Lrnnaq-DqJ eerrfg.rnc alsa lnurr.rd :oresocou quns utunbDrl gnoq u
I
:gZ DaJacD[ uI asrJcsap luns runc e*u 'rres1 ri aocu 1 m1 alaldeg e"rlurp epr{ J
-u1ar a.rdsap 'qna7alua1 EI nps InrJuluauoo ug'sr.rcs B arBc '(gpLT-L1Ll) -
ollezzn l ur$du11 gqsontr 'U BaI-IIIAX IB Inloros urp acr?srpq€c rlrnl -
-BJolrI FIoqaJ BI lue?srxa luau8u"rg un elsa luuurcsBJ ep lrqosoaq I
'Frarueru op IaJlsB o-rluJ ni F snsl arlurp Eolelruge u1e.rd.re1ur ualnd a
'sns ruul ep g plolrdec uI lnzp^ ure runc u6u '1xa1uoc lle un-4ul lezll F
-Iln B-l ldey ap oJac 'uBqlEN Fr luapha olsa lucu;'areru ap lgle olso E
Ecrlsrleqec pJnleJolrl ap ereorJe?uu euuoJ uI rnpuo?crp reiualnceJ Inl
-cedurl 'ugqrznuld Brn?cel o elsa B?sBaJB 'ueqlu1q rntr Baunrzrl Ie plurz
-a.rd a.rec u3 praads Fporu n"tluad uroloqcs Tnl BsJns U JB ereJrro JBO $
'zruBr{leN rn1 agi-rgc uJ InlcmJ gpaaa.rd aJBc ?[BoJ a.rdsap mlnuolup u
e glrcqdxa pfua.rnco o alnlp^zap nu 'qotqsnyg gonb1,-ag Bs Ea+Jsc u!
r6nsug ureloqcs ap alucrlqnd elac BI Farpe 'ezeg urp uuqleN rnl ele?xal p€
EI Iosqns ep elalou uI uroloqcs ep el"p roloiuuaJar uarucgrraA N
ta
P
'ir,,solslrH snsl o?se erBc '€s oddtTab [aruefugs ru1ug]
Brnu?sor ea lrcqeqqufl la pwrn urp oloc ug .re1" 'e1es tefue8.raruo lnseco.rd
1u
ug 'es eecr.rleru urp os-npugroqqa rS as-npugfe8ap '1n1osq€ In?r u1p e16o.ra
-u
lnlosqe oleulq pa lnxope.red ug rurucol gprzar Brsetr{ In[,,F-ulrppgr" I€ rolsFu
elereur rcpc 'sns1 r* erse141 oJlug olelrluopr op aruBrls arfela.r o plsrxa 1Sn1og, II
'InpnurleJ eunds urnc gdnp '*gaseerglgr [-ps rS 1ee.rs1 ad ecseauetuepe e
1-es ea" 'aurn1 elseece ug lnrur.rd lnrgde B (snsl EcrpB) acruesaw oddqab IS
relece Inlegns e6u 1o1 'rn1n1cn.ry Inzanu ap olutsuJ a.rede efeoc runc e6y tr
IOI
:la PzBa?rr AI
o runr e3e gcuxe psrns Barun ug r6n1o1 alSasp8a"r as nu oJe) 'eze1 EA
urp mp?aJo.rd eaunrzr^ Ia orlcsep a.raa uI Fpour zelrc ps ru-rfalrur.reg tuI
r98 rn.Inyu Is.i',Nsqscoud gTv trclNvlsgw IayJsudEflJNI
I
362 RAUL PRIMORDIAL iN CABAI,A

precedand fructul. Se cuvine si

subliniem faptul ch Ltzzatto gi prin- I
cipalul sdu discipol, R. Mosh6 Valle, au recurs in repetate rdnduri fi
la acest dicton, o chestiune pe care nu o putem trata detaliat in acest c
cadru16. in ce misuri un asemenea interes are vreo legitur[ cu o p
autopercepere mesianicS a lui Ltzzatto insugi r[mdne o intrebare
deschisd. ir
Absolut remarcabil in acest fragment este identificarea directd a S

biblicului Iacov cu Mesia, fiuI lui Iosifl7, in contextul dictonului cojii c

care precedi. in niciun caz aceasta nu este o identifrcare comuni, Ei n
cu atdt mai pulin Ia cineva care era suspectat, din bune motive, de h
o anumiti credinli qabatianils. in qabatianism, contrat Zoharului, lt
eu nu cunosc vreo figuri numiti Iacov care si fi avut valenle mesia- Ci

nice. Totugi, oferiti de un cabalist care moare in L746, aceast5. afir- i

malie pare un fel de prefigurare a rolului mesianic pe care ;i-l va T

asuma Jacob Frank, la mai pulin de doui decenii dupd moartea sa. L
inainte de a trece la reconstituirea istoricd a mesianismului lui Iacov,
lin si subliniez o importantd discu,tie a lai Luzzatto, aflati la doar fi
cAteva rAnduri dupi fragmentul de mai sus: Ci

tt
Iacov avea intenlia sd ia dreptul de prim niscut de la Isav, iar dup[ Cl
aceea binecuvAntS.rile, tadicfll sd supunS Sitra' 'Altara'unei cuceriri totale. d
Dumnezeu ii crease opuqi unul altuia, la fel cum existi zece sefirot ale I:
sfinfeniei, existd qi zece sefirot ale cochiliei. Prin dreptul primului ndscut,
el avea intenlia sI supunS capul cochiliei, iar prin binecuvAntare s[ ti
cucereasci sfArgitul cochilieire. ri
e

Pare absolut plauzibil ca qi aici ipoteza si fie aceea cd sefirot ale

cochiliilor, care ii corespund lui Isav, le-au precedat pe cele ale sfin- d

leniei, aga cum am vizut intr-o lungi serie de disculii similare de

ci

care ne-am ocupat in capitolul 2 de mai sus.

Recurgerea la acelaqi aforism este evidentd Ei in literatura frankist620
qi a fost pertinent semnalatd de Pawel Maciejko2l' Utilizez traducerea
sa din polond a unui fragrnent important al lui Jacob Frank, care tra-
teazd despre acest aforism, din a sa Culegere de cuuinte ale Domnului:

ln fiecare loc, coaja vine inaintea fructului. Ali vizut voi inqiv[ cd toati
lumea o numegte: Pururea Fecioard lWieczna Pannaf' Ei o numesc zeila
cerului lKr6lowa Niebieshalzz. Toate ingenuncheaz[ Ei se pleacd in fala ei. b
Ei spun despre ea c6 este Lady ofAssistance, Cea care-i ajuti pe creqtini
L
fWspomo2ycielhal. De la inceput ea a suferit impreuni cu El, nu a avut
niciun loc de odihni qi a fugit impreuni cu El in Egipt. Ea este aceea a
care vine inaintea fructului care va fi adus pe lume, iar in fala Lui toti s'
regii pimdntului vor ingenunchea in mod public23. L
p
Conform propunerii lui Maciejko, coaja (deci cochilia) este conceputi u
aici ca mama lui Isus, Maria, in al c[rei p6ntec Isus s-a allat ca fructza p
poJulacraa uI 'Fuolclp aJBdB lJnzur olaqure uI TJ?c 'erirzodns Bruud
ru1uad uldote ng'rnttiunqoz $ snds reru e-s q ropl6pluu{ 'reuun
ErrrJn ErI 6pcrurelsrs crlce.rd'g.repurrs arfceer o'1pp1ac ep 1nun luapued
-epur '>1ue.rg rS olluzznrl uJ rzaJl u n.rlued pcruErsaru pJr6g Bc AocBI
e1 a.rrtud nc rDqoz uI gluolstxe u11sa5ns pluengins lsoJ E nBS asns i
reru elulrc elsDluu.r; allrplnurroJ uI IoJ unarl lucnf g ps ?gcu3 loJlse E
1
'uruetu.rep uI nrzJgl rurrr nes 'ur1opo4 uI sns rer[ snpeJl ot1ezzrL.I
urp pluaur8u.rg ealSounc oS aacr?srluquc alosrns u! AocBJ rnlncllqrq ,]
?mqulu cruurseru FIoJ ap glefuengur )TuEJ,{ rnl er{dac.redolne ?soJV B
E
'ssursatrAl ln?BJp^ape n.rlued 1nwn.tp gcsualgt
-e.rd gs Ec tuwnu psrur;red lsoJ B Inl BarIuaA 'In1npn.rJ efeoc nes ufrlard
:
lsoJ E lor€zBN ulp snsl IcgC 'guuoll.ruzuu e{u1pa.rc ur.rd cer? qs amqarl
-
to1t.rn.rcn1 roJnlnl B FrurlF uerpydurg ?uns orua ',roce1 'ne .rep ip{urpa.ra
pls€ace uprd 1a 16 gcue.rl ps lFqorl € ?eurq{nreg Inazouunq i.ro11flpursr E
efurpe,rc fuatarssodqcrnpl ulu.d FcBeJl Fs lrnqarl e raj releqqeg aletag O
:ursru46a.ra uI oJrlJoluoc r-eFrdo.rd ep el6alururu arac
'ruu1s1 BI T\i rB?BqqBS rnl Borrpoluoc orrcsep u ru1ued 16 puoprp
pz€azrpln {uerd 'FtsgTIuC qocuf +B?BIar B runc e6e 'aped pllE ul
'Bcruersolu erfurelcap o g E g?BJeprsuoc €Ja
€lsuocu :EIBropuI educug nN 'rsrnln?cruJ BoJurunsuoc ep eluruul InInpJ
(rusrurl$a.ra u1 Bs Earrl E
Inruouop uJ oJopurulgd uc pluu€erur olse tJ
-JaAuoc olurAnc olIB nr 'uropg urp urEqe.r uI nus uropg uI Bs BaJBJIUI
e
'
'r6nsug eurs a.rdsap pqeqo.rd reru loc Eoqrol {uurd 'rrocul InrTIqIq e.rdsap
csaqrol ocr+srlequc alosJns ac drurl ug 'psu1 ''slnpn.r; Epece.rd uleoc
F
unc BSU ,rocu1 ed lupeca.rd B-l ereJgc ir,rFrlod 'sns ruru ap e1xal
alprrr uJ o-llulglul uru oJBc od ^usl
Eeunrzrl e1 a8rnca.r {uur.{ ''zlcruJ Bc
luzrle.rpod '4uu.rg qocef rA - urlso.rd nus efuoc - snsl erlurp er{e1a.r J
pslJasap etsa pugc rcunlu oJEdBaJ 1cn.r; 16 pfuoc ardsep FursIJoW
'86ursatr Bc AocBI rnl B FcIJBqoz BeJurgrluepr urrsgE 'o11vzzn1 .
I
rn1 e arinasrp glseac€ gdnp gu€ed o rerunu u1 'pc leuorfuaur ernqe4l e
-7
'{uerd n.rluad eriu.rldsur ap psJns o m?r+suoc aleod '- .o.reu5aldun"
qcrpe'tnqqr. Inuarurol lxeluor lsace uJ ezuozrlt.4ln o+Iezz\1- lndacuoc -
crlce.rd 'uoupn@ uDpV, leuerua olse aJBJ ug taln rnun rrueruJal uJ ''!
rueEu.rle.r IB lellnzar ua e1rugde roJeJs BaJpla.rd.relul 'Lzollezzrtl rr.l a
e nfncsrp reun lrlrJlod 'gfeoc ap lupeca.rd alsa aJBa tcruJ Bc 16 pg.rour r
-odo.r1ue prnlrnJls ua psuele{u; alsa 'pldeaJp Erurl nus 'o1ocu ?JEoqoJ
II
oJBc prurl ac durrl ug 'uipcepnl 1e sncoy uc salofu; rr.re8u.r1e.r prfeds B
e.rdsap Baunrzrl nc plureduroc g eleod au€euu F?sEew 'rrcalugd ug
+BUE ?cruJ un Br srJrsap alsa snsl +xaluoc lsacu ug 'snds uru runa eSy a
'n.arrrlu8eu fliulouoc elaun rA alseurT.ld o
'ounlaS ep ardo.rdu es grn8g laJpc B 'Bs Eureru .rur '1cnr3 ec lndacuoc 1i
elsa uqie.rt Ersetr^I 'IaJtsV 'Fcrerqe u7 'oddt1ab 'laqrqcoc IB uruureJ Ij
pua8 ap pqeqo.rd 1e3e1 alse rarrutr{I IB uruilueJ plcadse ga u8nppu 6y -
898 rnTnyu rsiNuoscsud fl'rv scrNvrssw ruyrsuduqJNr
364 RAUL PRIMORDIAL IN CABALA

modern5, o astfel de posibilitate nu ar fi neplauzibili. De fapt, aqa

cum a afirmat Isaiah Tishby, in pofrda interdicliei emise de rabini
contra scrierilor sale, cirlile de Cabala ale lui Luzzatto au circulat
in formd manuscris5. si au avut impact deopotrivi asupra hasidismului
incipient ca gi asupra viziunilor oponenlilor lor, ambele fiind migciri
contemporane cu frankismul3s. Me intreb ce se poate extrapola, din
detaliile specifrce discutate aici, in privinla relaliei dintre autoper-
ceplia lui Frank gi formele anterioare de Cabala. A fost intr-adevir
frankismul independent de Cabala qi de gabatianismul cabalistic, aga
cum pretindea Pawel Maciejko, astfel incdt el nu constituie o parte
organici a unei istorii mai largi a Cabalei, sau sunt aceste detalii
suficiente pentru a putea susline ci tocmai existenla acestor teme a
contribuit la autoperceplia lui Frank sau chiar a generat-o? Este o
mi;care ai cirei membri se numesc zoharigti atdt de desprinsi de
Zohar gi de interpretdrile sale luriene? Un rispuns definitiv nu poate
fi oferit in acest cadru limitat, dar existd cel pulin un detaliu supli-
mentar important care ar trebui luat in considerare: este vorba despre
inlelegerea eonceptului de incest in anumite cazuri din Cabala, inclusiv
in literatura zoharici, asociindu-i-se o semnificalie mistici superioari,
pe de o parte, qi propria practici a lui Frank, qi anume relalia cu
fiica sa Eva, pe de altd parte; dar acesta este un subiect care meritd
a fi tratat separat, in detalius6.
Despre o inlelegere a lui Iacov ca Mesia chiar dupi aparifia fran-
kismului ca o chestiune de la sine inleleasi putem afla de la una
dintre principalele fisuri din iudaism, care a fost probabil inlluenlati
deLuzzatto. degi a fost de-a dreptul o icoani a ortodoxiei. Permitefi-mi
si traduc acum un fragment din Cornentariul la Sifra' di-leni'uta'
al lui R. Elia din Vilnius, care gi-l imagina gi el pe Iacov in termeni
mesianici qi care recurge de asemenea Ia aforismul cojii care preced6:

Purificarea regilor a fost indeplinite [.. .], iar cdnd toti aceqti conducitori [ai
lui Isav, ha-'alufiml vor fr desS.vArqifi, atunci Mesia va veri fFacerea 37 .lJ
niar Iacov va locui in fara Canaanului" [...], iar inceputul revelafiei cdl-
cALiului sunt urmele pagilor lui Mesia, atunci cojile vor preceda fructul,
care este secretul pielilei de pe gura penisului, apoi cochiliile vor fi lnvinse,
acolo este aspectul femininului [...]
"cAnd
semnul lui Mesia [va veni],
curajul va prevala"sT 38.

Aici temele cojii, femininului qi stirii dinaintea venirii lui Mesia

conceput ca Iacov se gesesc laolaltd. Este greu de dovedit, dar qi de
negat o posibild legituri dintre acest fragment particular qi cele din
Ltzzatto citate mai sus. Totugi, ultimul fragment arati ci o viziune
ca aceea exprimati de Luzzatto putea fi inteleasd in termeni tradi-
lionali de o icoani a ortodoxiei, in timp ce contemporanul sdu Frank
recurge la o viziune similari pentru a se preamdri pe sine insugi qi
 'gz-gz 'dd'ropuBlpaud .po 'IDrll.uou lorz?o. '61 TS I
'808-991, 'dd 'III 'qo1oqqoQ ra.rbrB' 'Iqqsr;, '91
'aurlrp l1ulurnl e ere8e.rle.r ap lnseco.rd ap 1e8a1 rgosoal ?xaluoc {u;
-IPB.
un-Jlu; 'ggg 'd 'ruaplql rzeir 'ppacard e.rua eleoc ardsap 1nuolcrp e1 ua.ra8.rncar
nrluad ,roce1 erdsap gcTuelsaru aunrzlA o nou urp urrsg8 apun .ggg .d ,(966I aun
'trrrpsrt.ral) uorDry-nq rtpv. '.DqqDA,DrpI. q o\Iezzvl lnl Inlruluaruoc rS rzen .41 uIp
'€lou Ear€olpur.rn r$ 'gg1 'd tapuulparr d'pa 'pqlupy przto,'nlduraxe ep .12a6 .g1 ap 1
'ZII 'u 'gTg-7le 'dd'o1aqo3 6 tustuo4oqoi atdsag BISA
'seqarl rzat 'oq1ezznT BI arrnlugru r$ ng.r a,rdseq 'gL-gL .dd ,mag rcToqqng
'rrrolorlcs rza1 'Earrnlugrrr laJls€ rS-npugz"rard 'ezape^o ps 1e1n[e e-1 rS eerelnd
luods e-r rode o.rec
olgurpl op alularrBl o €urog BIIaC mI lnrac e-r gllniup1u!
'IIue.
ac1uotuap .ro1ue1nd erualedpc pugc '€urag silop Joso; 'U InI E €cru€rsorr €ar€c tesut
-roru! ap e1$elururu Blsaacy '1Z-VZ 'dd tepuelpaug 'pa ,lDqluDA przlo. IzaA .gI
'1n1c
'ursatr{l rnl agurrled ezeara8ns gqeqord ,tonop-ot1 pcrurqa uI .tI
.IFJ
'8eI 'd ',,giurr13-opnasd rS giurqS 'BIBq€C" 'ruap1 &
:(Ecr€rqo) g? 'u'glg 'd ',,"oclluqoz lror$s> al€s alp 16 1e1e5uy;eso .u., ,zoratrt lI.r
IB] I.I
lza^'rDl1oz Boper ul Fcru€rsau gln5g ec aocel a.rdsaq 'LIVA ltral.unN o"rdsap
.re$y uaq sIrIBg 'U r$ eprueurqep '61'V7 ntaun111 a.rdsop rseg 'nlduraxa ap
'rza6 'ursetrq1 opad p8ual I! orur erirperl g8unl o Elslxfi 'tA .d ,.repue1 :Ppe
^ocBI
-parJd 'po 'IDUrupA przlo.'1uaur5e.r; lsacu gdnp rrnpugr B^algc Bl olluuznrl IU()
qzeauor{uour tunc e$e '[,JIsoI InI 1ng 'BIsoW"] qdaso.p uaq xqwsaw IacB pcrpv 'gX ,D|ft,
'9V"8V "dd 'at
$I.IJ
'8rI-90I 'dd gteir
'(8tr0U '{ro1 a,la1q 'urpuol 'o8palgnog; V13nor1S, puo lto4afrasa.tda27 :sma{, ayy
EUn
Suoruy sfisaf ,('pa) IqEfS'N ur'usqerssal4J rl$rr\of pue snsof Jo uor.lnlpg oq;,,,
'qsry1og llutr^tr rzo^ 'ursa6 lnwud ad pz€alcoroc JI nrzrgl retu op Brsatrnil gr 'u3{
aundnse.rd orec rap! ap pxaidruoc e;rdsaq '9g6 'd 'lnas tair,qqns ,tualoqrs .II
'1 'duc 'qD,!oZ Uopotlv, ,,o{asal .91 P1IJ
'Bte 'J 'III 'qo1aS-ag'6 ncB
'99 'dec 'ttrlsarag NpoBEy, qsDrp?N nes 1lg:1 yDqqDA qDq1W, 'g 'BJB
'€HclIH Intr 1nII 'Br€ros iII'TI onuaaN lC 'L
'ItI 'd '1n1npt D1tlr?ro(I .t(qqslJ r$ rzaa 'cruursatu €r ^Isnl
uoruolos rn1 rnlndmrl B Bcruersoru ororJasap o ruluad 'gy'd,rur1nbb17-tx1 nJag .g aJdsi
'BaFIIIX 1e lninloras €IBqBC u3 r$ ulsrxa eurnur .IIdN
9nop rolac rolou€osuor € pl€urquloc Barerrrs 'EaTIIIX I€ rnploras EFqBc ul elBo
p?ualsrxa ar.rluruaq8 o J"1e1ud" '7ot1q7ag 1gc ar.rleureq8 u! Bzearunsu! lDuapv. epP
oloumu gc pldeg rupuorfueur ps omqa.\L'gleurqtuoc srarupru o-rlu! asrJrs luns o al
auuosuoc rorpc ale 'rcuopy, 'lnuruog 16 nure.r8urla;'aurruoal anop luns €alsocy .g B 3Ui
'raarl-Brl epnr{a1 'U ap plezllrln '1n1cnr3 nc rolrorla e rS efeoc nc .rolrugSgd
ulfe.reduroc €l lFru a1.reo; eaurf I€rEq€I/\i 'gg-gg 'dd ,1aal rotaqqDs .uolot{rs .t III31i
'09I 'd 'uapnl'g a?JB
'I9I-09I 'dd'uaptql '7 e6u'
'0gI 'd 'scr1sLy41 cTuDBsaW ,lapl .I JFAe
TzaA
-.redc
a10N uTp'
IrPcs
INInL
'esndo IEJ?aru ?B[N
-Brp FPpJoqE Bauaurasp aa?ruuad 'npJ op alE8al rolasocoJd u l€l'ads uI IUIqE
'Frnlgu Joun BolBlrllqFelJ 'tusrorlolec BI alqreluoc EudoJd Brr.Jrlsnf r*-a ESB
se8 rn'rnyu rsiNucffcsud s.rv scrNvrssru ruy.tsudHsrNl
866 RAut PRtnnonnru iN cABALA

20. Despre frankism, vezi Pawel Maciejko, The Mixed Multitude: Jacob Frank
ani the Frankist Mouement, 1755-1816 (University of Pennsylvania Press,
Philadelphia, 2011).
27. Yezi studiul s6u ,,Jacob Frank and Jesus christ", in Neta Stahl (ed.), Jesus
Among the Jews: Representation and Thoughrf (Routledge, Londra' New York'
2012), p.137, n.25.
22. Ieremia 7.18.
23. Yezi studiul sdu ,,Jacob Frank and Jesus Christ", p. 129, care traduce Zbi6r
sl6w pahshich w Bri)nnie m^wionych, nr. 917. Despre statutul femeilor in
frankism, vezi Ada Rapoport-Alb ert, Women and the Messianic Heresy of Sabba'
tai Zeui 1666-1816 (Littman Library, Oxford, Portland,2011), pp. 156'257'
24. Maciejko, ,,Jacob Frank and Jesus Christ", pp. 129'130.
25. Ibidem, pp. 130-131.
26. Ibidem, p. 130.
27. Yezi 'Adir Ba,-Marorn, P. 335.
28. Ibidetn, p. 336. Vezi Ei Liebes, Despre gabatianism gi Cabala, pp. 141'145' 'ol
29. Maciejko, ,,Jacob Frank and Jesus Christ", p. 124. gal
30. Ibidem, p. 125. Ac,
31. Ibident.. Iui
32. Berukhiah Russo este un bine cunoscut discipol al lui sabbatai lvi qi un Li(
lider al gruparii Donmeh din Thessaloniki, care s-a convertit la Islam. vezi
Prr
Gershom scholem, cercetd.ri in gabatianism, ed. Y. Liebes (Am Oved, Tel Aviv,
1991), pp. 321-389 (ebraicd). Frank a cunoscut bine aceastd ramurl a qaba- Mc
tianismului in timpul qederii sale in Imperiul Otoman' cor
33. Maciejko, ,,Jacob Frank and Jesus Christ", pp. 723-L24'
34. The Mixed Multitude.
35. Vezi Tishby, Hiqrei Qabbalah, III, pp. 911-940.
86. Vezi, pentru moment, discutarea temei incestului in primele stailii ale istoriei
Cabalei in M. Idel, ,,Interpretdrile cabalistice ale secretului incestului in Cabala
timpurie", Kabbalah, vol. 12 (2004), pp. 89-199 (ebraici): qi idem, "R. Joseph
of Aamadan's Commentary on Ten Sefirot and Fragments of His Writingso,
'Alei Sefer, vol.6-? (19?9), pp.76-?8. Despre Iacov qi incest in Zohar,vezi
zohar, II, f. 126b. Inutil s5 spun cd disculiile despre incestul in domeniul
divin apar in numeroase texte cabalistice, pe care sper sd le a'nalizez intr-un
studiu separat. Vezi, pentru moment, Maurice Kriegel, ,,Theologian of Revo- Iin
Iution or Adventurer? A Reassessment of Jacob Frank", Sefarad, vol. 72 (2012), cil
pp. 491-498. pr,
37. TB, Sotah, f.49b.
pa
3g. cap. 1 (Ierusalim, 1986), f. 17ab. A se compara qi cu Tishby, Doctrina rd.ului,
p. 135. in

pF
ge
lui
fr:

ur
ha
(rrcrBru olecalugd uJ olaseo €a( EsunJs€ also Ig €JoJ IcEc 'nllrPuEerdurl
lnlcodse qns plsffa [lnlouns] eo 'ro.ro;, EoJBIaAoJ op alul€uI 'at ouraJ^ aO
:Errcs prsBr{
Fulsa€ru apun ',re1ierg ulp uEIuq€N 'U InI eprnlgipr'uI arlurp Bun
uI olualsrxa rrinaslp raun epundseJoc PlrFBdIrl gfuer'cos F?sEecV
'alrleJgluruas auoququ6 rriulouoc aJE nu 'sns rEIu ap plueu8e.ry
u! Fluluaze.rd elsa urna u6u 'FlllredlJl ericurlsrp ?lseace 'epn1 rn1
olalxal ug glep.rud prgy r6aq 'IIuTIunI B arelaAar o gpeca.rd nfoc ea.reF
-reds 'puun urp olac u1 (c 16 iug1.ruds ernqarl uteoc (q lplcn.g ppacard
eptoc 1e :rfoc ep a1u8a1 aluetuela ra.rl oJlul ariaurlsrp o cu; ps uri,
'*ericnrlsuoc" 1da.rp ecrlslleqec alxel oseoJalunu uI
asrJcsop 'e.reoue.;ur xotglas a1du6 elac nus 'TottJas e1de6 elec u1 gugd
'sns rurr ounla$ arlpc ap ro1 ee.ruilgug rode ter'ounlaS nc pquqo.rd
parluopr '?.nUqpry 'pt.4las sof ep I€Iu Eoc g8utle gs ocBJ e1 e.rea toga
-un:od ea.nurldepul uIJd '1aa.rs1 rn1 a1a1de3 uud flIqcoc urp [ea.ru{pu3]
rg1u3 :alugs Jolralugcs ue.re{1pug u! azeJ Enop glstxe pc undnsa.r4
'eDar,tlral,/|-'1ug3s 1ac InrBa uI gluvJs
erfcn.rlsuoc e1 p{1eug alouryaS 16 to1 ea1e1t1€1ll e?so zeo rBI 'rerpqcoc eugur
ug olnzgc 'eunr{ear,rd uI EUB as orec oul^Ip elrolugcs urpcrplr 1ou '1ee.rs1
rnl ols ounq .ro1e1deg 1e r€ .ro11cun;rod 1ruo1nfe nc fiqqIDW Bl eupluraJ
'rrururn1 urfel
"roladu rrrgcrplr 1n.tolnfe nc rrloc ea.raS.reds uud gc T|BUP t"'l
-a^ar op atur€ug eleoc ua8.reds gs luel.rodurr olse rS p1cn.g epeca.rd efeo3
:FJBoIJa?uB plap.red o rsp8 1n1nd rue-r nu €rnJPc 'lupnrc aFBoJ lxeluoc
un-rlu3 ..lnpruJ gpaca.rd B[€oa" 1nuolcrp e1 e8.rncar Jo]nB lsacv'rB]ABJotrAI -E
uI Ar?rB 'EaI-IIIAX IE Inlnlotes plndacug BI ep UEI?Equ6 un 'z1ruzot4 'a
alaqroT 'U guurluq€6 u.rn8g olso 1xal In?sace IB IBar lruolne 'seqarl lz
u
upnqa a.ruolp8upruoa EJoruetu o-Jlul lrpe^op E tunc e6e tep 'er.rn1 rn1
BIBqBC ap luiuangul cru.relnd rp^ape-r?u! alsa uluouu lulerl lsacv
'lnuopv< rDH lr.l1r1 qns 'rnlnurs1plseq I€ uorlseq un 'auuo1o6 uurirp8
1n6ero ug learlqnd lsoJ B 'eTrnT {Ettil 'U 1nI +InqIr+E slrtsnuevt'tuo1g,
posay btppoj ri lrurnu 'lny ?ry DaUDC Dl nlrplualloC un 'T6rI ul
nqr ordsop urp u€urqeN 'U I3 -D
uBr+BqEso1dr.rc
^Eli€rg luour8B4 un ul
r91
7 €xauv
rI
Snr
E1i
368 RAUL PRIMORDIAL IN CABALA

l0cclesiastul 11.51 [...i, cdci coaja precedi fructul, iar oricine vrea si
consume fructul trebuie mai intAi sd spargi coaja, acesta este motivul
pentru care inaintea revelafiei este obligatoriu ca sufletul si fie in exil,
adici in caracteristicile aceloraG, pentrrr a le sparge gi pentru a ajunge
dup[ aceea la revelare. $i ar trebui sn gtifi c[ cele gaptezeci de limbiT
ale caracteristicilor lor rele sunt, in ansamblul lor, patima adulterului,
iar aceasta este acel Tiqqun general, gi [pentrul oricine sparge aceasti
patim[ este ugor apoi de spart orice alti patimd. Iar acesta este motivul
pentru care Mosh6 Rabeinu, fiind intru totul al reveldrii Torei [...], este
intru totul al Torei t...].Si Iosifinainte de a i se fr revelat Tora [...] Fi
inainte de a fr meritat revelarea Torei, el a ajuns la ordalies [..'J 9i pentru
cd i-a rezistat qi a spart coaja care precedi fructul, el a meritat fructul,
adici revelarea Toreie.

Aceastd invd,tdturi a fost datl in cadrul unei predici, in 1802, gi

se incadreazh intr-un prim stadiu al unei dezvoltdri mult mai largi
a ceea ce este cunoscut ca ,,nqqun general", care s-a dovedit a fi cea
mai influentfl instruc,tiune instituitd de R. Nahmanr0. Yehuda Liebes
a subliniat contextul frankist general care a servit drept obiectiv aI
Tiqqunului general al lui R. Nahman, in special aspectul schismatic
al acestui fenomen religiosrl. lns[, contrar formulirii mai tArzii qi
clasice a acestei instrucfiuni, care se referi la corectarea picatelor
sexuale ale birbalilor in general, in acest prim stadiu numai adulterul
a fost desemnat pdcatul capitall2. trpoteza mea este ch aceast[ preocu-
pare particularh cu chestiunea adulteruiui in inviildtura de mai sus
constituie o reacfie la practicile sexuale ciudate ale lui Jacob Frank,
care gravitau in jurul adulteruluirs, dar Ei in jurul incestului. Dupi
mrn se qtie, R. Nahman igi f5cea griji in privinla adeplilor sii qi
considera denunlarea frankistd a Talmudului o rani care l-a ucis pe
strfibunicul sdu Beqt, aqa cum vom vedea mai josra.
Relele caracteristici menlionate aici sunt cele ale celor gaptezeci
de nearnuri, pomenite mai inainte in aceeagi invildturi. Totugi, aga
cum reiese clar din context, aceasta este o referire alegorici la patimile
de care cineva poate fr cuprins, nu neap[rat legate de pigAni, in
pofrda faptului ci frgura exemplarh aici este biblicul losif. De fapt,
implicafia fragmentului citat este aceea ci cineva ar trebui si inilieze
o formd de ordalie, pentru a fi in mlsuri slo depiqeasci qi astfel si
oblini revelarea Torei. Aceasti implicalie este importantE, de vreme
ce R. Nahman insugi a fost chiar acuzat de inilierea unei forme de
situalii in care existau tentafii sexuale gi aphruse chiar un tratat pe
tema ordaliilor salels. Poate ci aceste ispite au ceva de-a face cu
acuzaliile potrivit cirora R. Nahman era apropiat de qabatianismr6.
De fapt, potrivit unei alte declaralii existente in invi!6turile sale,

Sabbatai Jvi, blestemat fie numele siu, a dus la riticire, dup6 cum bine
se gtie, numerogi dintre cei mai mari oameni ai generaliei qi [cAfival erudili
 '€gI J '(16lI 'euuo1o4; louopv. rDH '8
'olralugcs gcrpe
og as amqarl re rS gpaSer8 o eS1tr '7r
g u e.rud rep .crerqa pleur8r.ro ug aredu",a1e"
'gl-gg 'dd 'o1oqo3 6 tusruotloqo{ atdsag.saqarl .I
a10N
'a1es lliarn
Indurrl uJ rodoJng Inlso urp Bseo-Frla.I BiBrA nBrn]ugq eJBc
epos pnop roloc a1u uBurqBN 'U arlpr ep olTJaJIp ellrgproq€ ,alunprl
-rpur errzrJ auBosJad ol6ru BI BaJTJOJaJ lgCap lFur rBru (Blcaual .olEnxas
alelrdsr u1 refuelsrzar InIEopr gcrpard arer Bec rS - 1rue1ppe pqeqo.rd
pugznlrtn - ele?rlenxas uJ €iue8ppur e.rdsap r.zeeler1t aJBc Baa .eIBs
ag.rglardralur aJ+urp Enop gc JEIo alse ,- 6 exauy ur .sns reru lulncsrp
rue erer aJdsap rucnl - uolcrp e1 1a 16 srncal B {uurd qocuf Fc n6
lnlnd g ps uBrur{BN 'U uc pqrznuld elsa nu r6aq .rruuurrluN .U Inl
E glsD{uu.r;r1uu urincsrp le.rrdsur e uurlequsoldgc fa1 un pc eundns
-e.rd uralnd rcunlu 'ufeoc el6eaFrd er uJ uBruqEN 'U rnl B
Fa8elaiul
rallaJluJ resJns u{ur,rFrd ug a1u1da.rp uru pcBO .raBIrn,I mI aleunu
qns lucrlqnd lueoa.r 'zqrusor4 urp aloqarT Inl IB XnA lq DalrDC pI
lnzJDlualaoc elunuB 13 'esrca.rd asJns raun BoJEcgrluapr e1 elnte aluod
'Ezeeur.rn r-aluc uriularra.r 1! 11foc Bera8reds pcrpe ,eluaurelo pnop a?lBI
-.ro1ac eri.r"rude 'r6n1o;, ..uuuruqeN .U rnl BsJns ?soJ B (lnloruJ gpeae.rd
I
Bleor" mlnuo?crp B FupIJnl €aluzrlrln ,{.rul I lelBuuras e runc u6y
'uurur{pN 'g rn1 rerinlo,ra uera8alaiuS ru1ued sns rulrr ap rnlnlueur8e.ry
ep aluauoduroc roJl oloc ueruqqns Fs luupodurr alsa ac ap p?BI I
.EIJnrI
rn1 'a.recrlqnd e1 '1rnqF?B lsoJ B-r oJBc In1nlx4 u guurluqeS BJnlBu ep
1uar16uoc BJe uerrrr{BN'g aluod gc ururdo urur.rdxe 169 1e ,seqerrl Bpnqal
nc FluereJ arincsrp o-rlul 'urlun6a B rep ,T\i luluqqeg ad ezelcaro,
I-ps lutJacul B Ia '1Sag rn1 uge.r8olBuq ur alualsua apuaEal raun
1r,ur1od '1de; ag 'srJolruarluqe6 ap oIoJ aloqro^ rcppuJ 1n1nd U B ep I
a+uruuJ purJnru Bc alureul reru 1urpetur luuoriuau ,1Sag asesn; lgcap
oJeru rerrr BJa Ia €c BurueesuJ B?sBacB ,rnlnlueur8u{ Inlxa?uoc urp BUu
.
uralnd urnc u6u '1rcr1dur1 anps rnpcrunqpJls BuBJ IaJ un-rluJ pugcep
-url 'urog, o pug"reue8 16 uurluqu6 rnlnfunue etuoc pug8.rpds uc aurs
r
ed r6nsug Ia aJBo eaEalaiu; oS euBrlEqBS .ro1ne un op urnce 1e8e1 .rep
'nldruaxe ap IoJlsB un eIBs alFrnlpig,ru! urp ?Blrc lueur8u.r; lnurr.rd ug
I
rrral€ nu arEO 'uEruqBN "U rnl Ba.rrpug8 ug plnasounc eurq alsa BJoJ,
o-Jlul BJoJt luns nu eJEc a?ur^nc Joun a gcrlcelBrp BeJBruJoJsuEt ,I
r
'rrBJoJ ug rodeug pruroJsu€Jl a1 ,e1a1ur,rnc
elSeclnpug a1 blpoj un pugc JEp .[...] l$eg rn1 e.rdnse ,rarie.reua8 .I
1u ruo
rnloreru e.rdnse lnzuc n€ 1e1e.r3] elurlnc alsoce aleol rS 1...1 re.ro;, B tsIBro I
o{rpe;r1 e8ea.rlug e.rdsap ngr lrqro^ ne rB ugeoy srolur nE ro [...] .riuaunua E
"'NVIJVSVSOTdIUC JNST iCVU.f Nn
370 RAUL PRIMoRDIAL iN CABA].A

4. Aceasta este o temi Iuriani larg rbspAnditd, vezi Sefer Toledot ha:Ari, ed.
Meir Benayahu, p. 163, dar o gdsim deja la Hayyat, Minhat Yehud.ah, f. 201b,
Cordovero, 'OrYaqar,Tiqqunei Zohar Hadash,vol. l, p. 240, sau la R. Abraham
Azulai, Hesed le-Auraham, f. 10b-d, 27a, 37c.
5. Adicd un stadiu inifial al dezvoltdrii copilului, inaintea suptului qi a creqterii,
potrivit Cabalei luriene.
6. Acest termen va fi explicat mai jos.
7. Adicd cele gaptezeci de neamuri.
8. Episodul cu solia lui Putifar.
9. Liqqutei Moharan, I, nr. 36, f. 50ab.
10. Vezi Liebes, Despre gabatianisnt 9i Cabala, pp. 238-267; Mark, Revelalie gi
rectificare, pp. 115-153, indeosebi p. 116, n. 3.
11. Liebes, ibidern, p.257.
12. Pentru adulter ca picat par excellence, vezi Raffaele Petlazzoni, Essays on
the History of Religion (Leiden, Brill, 1954), pp. 50-51.
13. Vezi Liebes, Despre gabatianism gi Cabala, pp. 145-146; gi textul lui Joseph
Weiss publicat postum de Jonathan Meir qi Noam Zadoff, ,,Posibilitatea unor
urme frankiste in invdtdturile lui Rabbi Nahman din Bra$av", in Joseph
Dan (ed.), Gershonr. Scholern (1897-1982), in Mentoriam (Ierusalim, 2007),
pp. 385-412 (ebraicd).
14. Yezi Liebes, Despre gabatianism qi Cabala,pp.254-257; Joseph Dan, Povestea
hasidicd (Keter, Ierusalim, 1975), pp. 118-123 (ebraicd); 9i Mark, Reuelalie qi
rectificare, pp. 182-183.
15. Vezi Mark, Reuelalie qi rectificare, pp. 154-180.
16. Vezi Liebes, Despre qabatianism gi Cabala, p. 441, n. 93.
L7. Liqqutei Moharan, I, nr. 207, f. 130c. Pentru contextul acestui fragment, vezi
traducerea gi disculia din Idel, Absorbing Perfections, pp. 472-473;9i vezi
Liebes, Despre qabatianism gi Cabala, pp.249-250; gi Maoz Kahana, ,,The Allure
ofthe Forbidden Knowledge: The Temptation ofthe Sabbatean Literature for
Mainstream Rabbis in the Sabbatean Movement 1756-1761", JQR, vol. 102
(20t2), pp. 586-616.
18. Vezi Liebes, Studies in Jewish Mytlr, pp. 146-150.
19. Vezi studiul meu ,,R. Israel Ba'al Shem Tov's T\ro nEncountersu with Sabbatai
Tzevi", in Hana Taragan Ei Nissim Gal (eds.), The Beauty of Japheth in the
Tbnts of Shern: Studies in Honor of Mordecltai Omer (Tel Aviv University
Press, Tel Aviv, 2010) = Assaph: Stu,dies in Art History, vol. 13-14, pp. 471-491.
20. Mark, Reuelalie qi rectificare, pp. 121, n. 25.
21. Pentru impactul unei cirli publicate chiar mai tdrziu decAt Comrnentary on
Ruth,luuarea lui R. Pinhas Eliahu Horowitz din Vilnius Sefer ha-Berit (1799),
asupra lui R. Nahman, vezi Mendel Piekarz, Hasidut Bratslau (Mossad Bialik,
Ierusalim, 1972), pp. 249-252 (ebraici).
22. Yezi Liebes, Despre qabatianism qi Cabala, pp.259-261, 446, n. 136,447, n. 145,
despre originea expresiei ,,Tiqqun kelali" la Nathan din Gaza gi R. Mosh6
Hayyim Lrzzatto.
 '(gyg1 'urepralsurv)
qqaIaW-DU baug,lplerupleg uEuBqIg qocuf uaq TIEIJEN '1g- I&aPW-Dq baug,
'(1,66T 'unlBsnral) z?BrIS 'tr/\I
'pe 'qnztntug, qqa.ta7'IBqqBC uqr rratr{l 'U - zleqs 'pe 'qountug, qtlara1
'(EcrBrqe)
(976I 'urrlusn"ral) .{qqsrJ qBrBsI 'pa'spua8a.I c1pn1u'lDJ aql uo trolualuutoC
'euo.rep Jo larrzv 'U - ,(qqs[ 'po 'spua8a7 ctpnlu1pJ aLil uo f,toytautuoS
'gVg-gLV 'dd 'II '1or '1ezreq3 'po 'uoquog-Dl.! nafx u1 'sFdog Jo Suog
aql uo ttoguautuog 'Buo.rep Jo Brzg '6 - s8rtog to EuoS aqt uo tto|uauuog
'11961'urqesmel) UcnalDruad
aql uo ,C.to|uatutuog 'rleuecog tuotlBuotrAJ 'E - lpnaloruad aql uo t.toluauuog
'(1996 'rulpsr:.rel) qppqqo$-ot1 npnuw, nlag u7 lecqqnd 'qo4Jag
ual uo t.toluauuog iro;, ure$ ueq urog 'U - 1ot{ag ual uo ,C.rayuauuto7
^oJ '(196I'urrlesntel) qDn4a
.talag uo ,CtaVtautuoS 'rzeue46y Jeso1 'U - qpnzpl ntag uo ,QoquaututoS
lf"rgd pnop '162,61
'rurlusnJol) fiuler{snJa lonuqg 'po's8tnssa1g puo stato.t4 rto t.toluauttuog
tebel ueq qepnqo 'U - Ionuqs 'pe's8utssa1g puo sta,(o.t4 uo ,Ctoytauuog
'Lgl-EZ,l'dd '(286T) 11 'ut.ntuag'4co1sura6 '1 'pa',oqqoq .DrpI. uo
,C.togauuog'lnqeJ uqr qdesog 'U - {colsulelA 'pa ',oqqog,rttp1, uo t.to1ual.ulaoC
'(pcrerqa) 19961 'ruqesn;ro1 'ssa.r4 seuEetrq
erIJ) qsrurBII€H 'IAtr 'pe 'qoqqog yqsarag uo t"to|uauurop 'rzeuelqsy
ruolurls ueq Joso1 'U - qs$r€lt€H 'pa 'qoqqog y.qsarag uo t.toyuautuoS I
'(9931 'Srequro.I) naT-Dq Tuag ',z1aqe4lv r^orJ-Bt{ ouloF{s 'E - maT-Du ryrag
'17661 'sale8uy
so1 'ssa.r4 qnroqC) sru€rqv 'O 'pa 'nt1ng-ot1 ntag - sruBrqv 'pa 'nqog
'(8r6r
'5-
'urr1esn.re1; qsapo$-or| lopoav,.rarlag'rcqqep uql rletr\I qsapoS-DU lDpoav,
'(PcrBrqo) (9667
'sela8uy so1 'sse.r4 qruaqc) stuBrqv IoIuBo 'pa ',pcr|stTnqoc attpupg ap
npnqs ft ap1dtaoc atadg :ptnog uaq .nfy 'g - a1aTdutoc atadg :praD1 uaq niy
'(T002 'urrlBsruol
'u8u.rqg rezoN uoq{€ntr) tlo|oqqoS-oq npnuv, - tloToqqo$-Dq lapnuv,
'Io^ Z '(866I 'urr1esn.re1; suEIl€qS 'e'V 'pe 'tnrlog-ot1 7o
.DupA-Dq nqsnrad 'nqn,tgg, prapv. 'z1ueo1Jo t{€|1lg 'g - nqof11g, larapv.
'(988r
'errloce.r3; rDqsD ruDpv, ralasl 'qeruaz;, rud,(e11 qocef 'U - TDUSDI uDpV.
aJErurJd asJns
ol]r€r.8orIqTfl
372 BIBLIOGRAT'IE

ha-Nefesh ha-Haklmmah - R. Moshe de Le6n, ha-Nefesh ha-Hakhamaft (Basle,

1608).
Ha-SlrcIah - R. Isaiah Horowitz, Ha-Shelah [Tbo Tablets of the Couenant]
(Ierusalim, 1969), 3 volume.
Hegion ha-Nefesh lm-'Atzuuah - R. Abraham bar Hiyya, Hegion ha-Nefesh
ha-'Atzuuah, ed. Geoffrey Wigoder (Bialik Institute, Ierusalim, 1971).
Hesed le-Auraham * R. Abraham Azulai, Hesed le-Auraham (Lemberg, 1883).
Kissur Seder lta:Asilut, ed. Avivi - Yosef Avivi, R. Hayyint Vital's Qissrzr
Sefer ha'Asilut, edited from. the manuscript copied by R. Menahem di
Lonzano (Makhon ben Zvi, Ierusalim, 2010).
Kituei ha-Ramban, ed. Chavel - Kituei ha-Ram.ban., ed. Ch. D. Chavel, Kituei
ha-Rantban (Mossad ha-Rav Kook, Ierusalim, 1964), 2 vol.
Liqqutei Mohuran - R. Nahman of Bratzlav, Liqqutei Moharan (New York,
1966). (

Liqqutei Torah R. Ilayyim Yital, Ligqutei Torah (Ierusalim, 1972).

-
Liqqutirn Hadash.im - Liqqutim Hadashim me-Ha-'Ari u-Me-Hayyim Vital, (
ed. D. Touitou (Ierusalim, 1985). (
Maggid Deuarau le-Yo,'aqov, ed. Schatz-Uffenheimer - R. Dov Baer of Meze- (
ritch, Maggid Deuarau le-Ya'aqou, ed. R. Schatz-Uffenheimer (Magnes
Press, Ierusalim, 1976). (
Maggid Meisharim - R. Joseph Caro, Maggid Meisharim (Petah Tiqvah, 1990). L
Mahabberet ha-Kodesh - R. Nathan Shapira of Jerusalem, Mahabberet I
ln-Kodesh (Koretz, 1783).
Ma'or ua-Shemesh - Ma'or ua-Shemesh, ed" Yehudah Qoriat (Livorno, 1939).
MegilIat ln-Megallelt. - R. Abraham bar lliyya, Megillat ha-Megalleh, ed. Adolf
Posznanski (Mekize Nirdamim, tserlin, 1924).
Me'irat'Einayyin't, ed. Goldreich - R. Isaac of Awe, Sefer Me'irat'Einayyim,
ed. A. Goldreich (Hebrew University, Ierusalim, 1984) (ebraici).
Me'or 'Einayyim - R. Menahem Nahum of Chernobyl, Me'or 'Einayyim
(Ierusalim, 1975).
T
Meshiu Deuarim Nehhohinr, ed. Vajda - R. Jacob ben Sheshet, Meshiu Devarim
Nehhohint., ed. Y.A Vajda (Israeli Academy for Sciences and Humanities,
T
Ierusalim, 1968).
Metzudat Dauid - R. David ibn Avi Zimra, Metzudat Dauid., ed. M. Tzuriel
(Ierusalim, 2003).
Migdal Dauid - R. David ibn Avi Zimra, Migdal David (Lemberg, 1883).
Migdol Yeshu'ot, ed. Cohen - R. Yehoshu'a ben Shmuel Nahmias, Migdol T
Yeshu'ot, ed. R. Cohen (Ierusalim, 1988).
z
Minhat Yehudah - R. Yehudah ben Jacob Hayyat, Minhat Yehudah in Ma'arekhet
ha:Elohut (Mantua, 1558).
R. Yosef del Medigo, Nouelot Hokhmah (Basle, 1631).
z
Nouelot Hokhmah -
'Or Yaqar - R. Mosh6 Cordovero's Commentary on the Zohar, 'Or Yaqar
(Ierusalim, 1963-2009), 28 vol. z
'Or Zarua', ed. Altmann - R. Moshe dele6n, 'Or Zarua', ed. A Altmann,
Qouez al (1980), NS, vol. I (1980), pp. 219-293.
'Or Zaru'a, ed. Cohen - R. David ben Yehudah he-Ilasid, 'Or Zaru'a, ed. Ben
Zion ha-Kohen (Urim, Ierusalim-New York, 2009). c
L
'Otzar ha-Kauod - R. Todros ben Joseph ha-Levi Abulafia, 'Otzar ha-Kauod
(Vargovia, 1879). A
'Otzrot Ram,hal, ed. Friedlander - R. Moshe Ilayyim David Luzzatto,'Otzrot
Ramlwl, ed. Hayyim Friedlander (Benei Beraq, 1986).
 '(II0Z 'soIoBuV sql - rulles
-nra1 'sse.r4 qrureq3-seuEelN) troaUJ IDnWaJ puo sld1tcsnuDry cllsqoqqDy
'sure.rqy IoTUBO - trcaq1 pnpal puo sldltcsnuDry ct?sry)ggoy 'sure.rqy
po
$PN+S
uot
tu
'lo^ I
'(8^16I 'urllBsn.rel '>1ooy pessotrt) 1o11oE.retr41 'g 'pa 'lozloz - roqoz JD'
^BU-Eq '(92,61 tugesrue1 '
'{ooy pessotrt) 1oqo8rctrq 'U 'pa 'qsopop rDltoz - ltsppDg roqoz
^EU-€rI'(IT0Z-g00U 'p.royuulg 'sse.r6 flrs.re^run proJuuls)
IA-I 'Io^ ln
te1z1r.rg 'po 'l1€ntr 'C IaIuEO 'luaruoc $ 'pel1 'rptloz aqJ - ra1zlq4'pe'.tot1o7
'(866I'ullesn.rel'rurdeleqsn.te1
10
re3s1111) IepI 'iltr 'pa ',qDauD,od Toutozl tebqsulg qdesol' 'E - TDauD,Dd ytttJoi
'V81-LZ,E 'dd'(glOt 'urg1esn.ra1; (8I) 8 'to^'[SN] 'pD,( 7o z7aao$'we1
-oqrs 'C 'pa ',.uga.I ap oqso6 "g dq sespee4l or\l( - urolot{cs 'pa ',,sosr1€441, oaq1,"
'(pcrBrqo) (1,96I 'rllrlBsnrel 'ra7 uag uotplsw) Ie
nqefeueg rle6 'pa '?.w,-nU ppaloJ nJag -nqedeueg 'pa'uy,'or1 ppapl ts
'(81,6I 'uIIBsruoI l.U
'1ooy rreg-eq pBssotrAl) 1or1o3.ru141 'g'pe 'nqo7 punbbr.l - rDUoZ Punbbr,L
'(Frl€rqa) (996T'urtlEsrual'e1n111su1
{WIg) lr{tlT qocef {q d.relueruruoC pue uorlcnporlul '1xa7'oaopnP Jo
ssauraplq atp uo.rt noras V '1loJcs apy aqJ - lqcl.1 'pe '17o.tcg aUA aqJ ,u
'19961 'ep.roep 'e1ue11y'ssa.r4 s.reloqcs) uosJloiryg'A 'po 'alDuDr&aluod aql
to qoog aqtr 'ugal ap eqsotr{I'U - uosJlol6 'pe'a1ouot&aluod aqtto tloog aql Jl
'(286T 'ssard srBlot{cs 'solpn1g '(
crcpnf u^dorg) ptsDH-aU UDpnqaA uaq praDe 'A tq p,aaoz-ot1 1o,.to747 ntag
:srorrlw aql lo qoog aqJ'(pa) mBl^tr 'r{c 'o - 118I tr 'pe 's.tot.tt141 aqT to tloog aql la
'16691 'lsdurelzrd) ?qsory-ay qo11gpl'o.roaop.ro3 gqso6 'E - ?tFory-al qDn{al '(
'(ggg1 'epro6n6) yotu.o$ rn,?qs ra3lag 'o.rerloproC ?qsotr{ 'g - qouo@ rn,?qs
19661 'sela8uy so1 'sse.r6 qnreqC) >11sdo1i 't{C 'pe s
'qsapo$-oz1 Tabarlg otag'u9e1 ap aqsotr\I 'g - >gsdoppa'qsapo$-oq Tabatlg -
'(12.61 'rurlesme;) IDJ ,Dlaqs'z1rmo.ro11 IeUaqS rElBqqBr{S 'E - tDJ ,Dlaqs
'19331 'upo*reL) qDro, larD,Dqs 'BIIIIB{IC Jaso^ 'U - UDAO, laro,Dqs 'l
'OLsr
'rurlesnrol) qsapo@-nt1qDnA rD,nI4S'p111 uruQ(eg 'g- qsapo$-oUqony TD,DUS
'(9?rBrqo) (686I .
'urrlesnrel '{Ilulfl pussoni) uoro-rruqsny lurlc11 tr 'pa 'urzDA-Dq TD,DUS
'ugelnqy r^aT-€q qdasol. ueq soJpo; 'U - uoro-rruqsny 'pa 'u7zng-oq rp,Dqs 1a
'(Z96T up(deH
1e1) unbnsa4-DU TD,DUS'p1r6
'U - tutbnsa4-or1 rD,DqS
^I^V
'((N 'urrlBsueI) puoaaox-DL.l rD,Dlls'p1tn ur,{de11'E- louDaavN-o'q ro,oqs t
'(9961 'ecuelq€suC) ouspeloJ 'f 'pa'fiIty1pry-pq nlag - 7nqq1ory-ot1 ntag
'(1961 'urrpsnrel) ur?nbb17-ot1 ntag'1e1r6 ruyfdeg 'U - tut7nbb17-oq nJag 'I
'(999r
'eruilod) punLug.-pq .oJag 'to7 rue$ ueq ue$ 'E punufl.-oq ralas
1o; 6 '(f86I -'rullBsnral) u€ur
Io^
-p1elyyf'H 'pa'ua1or1g-o7 Uoutqqog ?n1sag 'sep6 ep qB|1IS 'E- qoluUttoH 1?qsay
'ri.rgd gnop '(6961 'ru1psn.re1 lt.rpdtlar
'zsecun141) lutuounarq saprDd ta./ag'o;e,roproC ?qsoni '[- utluoutlulq saprDd
II.{VUCOI'IBI8
374 BIBLIOGRAFII,

Abrams, Partea ferninind a lui Dumnezeu - Daniel Abrams, Partea feminind

a lui Dwnnezeu in literatura cabalisticd, (Magnes Press, Ierusalim, 2005)
(ebraici).
Abrams, ,,The Invention of the Zohar" - Daniel Abrams, ,,The Invention of
the Zohar as a Book - On the Assumptions and Expectations of the
Kabbalists and Modern Scholars", Kabbalah, vol. 19 (2009), pp. 7-142.
Afterman, Deuequt - Adam Afterman, Deuequt: Mystical Intimacy in Medieual
Jewish Thought (Cherub Press, Los Angeles, 2011) (ebraici).
Altmann, Motif of the "Shells"" - Alexander Altmann, ,The Motif of
"The
the "Shells" in Azriel ofGerona", Journal ofJewish Studies, vol. 9 (1958),
pp. 73-80.
Altmann-Stetn, Isaac Israeli - Alexander Altmann, Samuel M. Stern, .Isoac
Israeli, A Neoplatonic Philosopher of the Early Tenth-Century (Oxford
University Press, Oxford, 1958).
Amstrong, ,,Dualism; Platonic, Gnostic, and Christiann - A.H. Amstrong, ,Dua-
lism: Platonic, Gnostic, and Christian", in R.T. Wallis, J. Bregman (eds.),
Neoplatonisrn and Gnosticisrn (SUNY Press, Albany, 1992), pp. 33-53.
Aiel, Shenr Tob ibn Shem Tob - David S, Ariel, Shem Tob ibn Shem Tob's
Kabbalistic Critique of Jewish Philosophy in the Commentary on the Sefirot
(tez[ de doctorat, Brandeis University, 1981).
Asulin, Comentariul mistic la Cdntarea Cd,ntdrilor - Shifra Asulin, Comen-
tariul mistic la Cd.ntarea Cd.ntdrilor i.n Zohar gi contextul sdu fte26. d,e
doctorat, Hebrew University, Ierusalim, 2006) (ebraici).
Baer, Studii - Yitzhak Baer, Studii d.e istoria poporului eureu (The Historical
Society of Israel, Ierusalim, 1985), 2 vol. (ebraich).
Baynes (ed.), A Coptic Gnostic Tleatise - A Coptic Gnostic Treatise, publicat
qi tradus de Ch.A. Baynes (Cambridge, 1933).
Becker-Reed (eds.), TIrc Ways that Neuer Parted - A.H. Becker, A. Yoshiko
Reed (eds.), The Ways that Neuer Parted: Jews and Christians in Late
Antiquity and the Early Middle Ages (Moha Tiibingen, 2003).
Ben Shlomo, Teologia ntisticd - Yosef ben Shlomo, Teologia misticd a lui
MoshC Cordouero (Bialik Institute, Ierusalim, 1965) (ebraicl).
Benayahu, Ma'amadot u-Moshavot - Meir Benayahu, Ma'amadot u-Moshauot:
Studies in Memory of Rishon le-Zion R. Yizhah Nissim, vol. 6 (Yad Yitzhaq
Nissim, Ierusalim, 1985), (ebraicd).
Bianchi, Prorneteo - Ugo Bianchi, Pronteteo, Orfeo, Adamo. Tematiche religiose
sul destino, il male, Ia salvezza (Edizioni dell'Ateneo &Bizzarn, Roma, 1977).
Bianchi, Selected Essoys - Ugo Bianchi, Selected Essoys on Gnosticism,
Dualism and Mysteriology (Brill, Leiden, 1978).
Bland, ,,Neoplatonic and Gnostic Themes" - Kalman Bland, ,,Neoplatonic and
Gnostic Themes in R. Moses Cordovero's Doctrine of Evil", Bulletin of the
Institute of Jewish. Studies, vol. 3 (1975), pp. 103-128.
Corbin, En Islam iranien - Henry Corbin, En Islam iranien (Gallimard,
Paris, 1"972), 4 vol.
Corbin, Tentps cyclique - Henry Corbin, Temps cyclique et gnose ismadlienne
(Berg International, Paris, 1982).
Culianu, Les gnoses dualistes d'Occident - Ioan P. Couliano, Les gnoses
dualistes d'Occident. Histoire et rnythes (Paris, Plon, 1990). [trad. rom.:
Gnozele dualiste ale Occidentului. Istorie gi mituri, ed. a III-a, trad. de
Tereza Culianu-Petrescu, Editura Polirom, Iaqi, 2013 - n.tr.l.
grrlsrlBq€c €errpug8 uI mlnFr B acrzl]€loru reluelsrxa Bsrns erdsao :lnlrn{
,1eurp-.req.reg
Fpacord BfBoC" '1eurg-.req.red IsV - r(lnlcn.r; gpeaa.rd efeo3', a
'(FrrBrqa) (?002 hI^V 1o;, 'peqn,e141-eq zlnqqr$-Brl) lusrcpnf
:'I
clulqqDg oi aa'ly)urally tnt to ,Qolstg aql uO :sIIoroS urutan$ aql puD sa
uolg Jo sJauJnory a{DrDX aql 'rcptg ru€ro1 - sraurnory allDrDX aql 'rcptg
'(pcrErqe) (266I'rull€snroI) DlrnT
a
rnl DpqoC '('spa) soqerT I to{g 'E - DlrnT ryl DIDqDC '('spe; seqarl-"roqg
'(gclerqe) (9961'urrpsnrel 'sse.r4 sou8e141 eq;) uollDraua9 puocas 'poqoH
'p
lnpTsog Jo Kynnat1 Jo tuoaql at11 'tor1g lar{r€U - t71u1qg Jo ,Crcaz1a aql ,rc11g
19661 ',(ueq1y 'ssard I11ISS) aL
ueerp 'f 'pvr1 'tustptsoH pDqpH Jo ,(,t1dosoaql cltslloqqox aUJ :poC ol p
lunsv f)cwoporDd aql'rcr19 laqc€U - poe q luacsv lpnropnrDd aq1 'rcqg
L
'6gZ-eVZ'dd '(gO6t 'u.rpuo1 '>1.ro11 a,re1i1 'ssa.r4 ,(1rs.re^rull {ro lrraN)
UDpqqDX uo stado{ lolllrassfl'('po) ourg '1 ug ',,uzeg edp"g ur uorlu.r8rur '(
-sueJ,l Jo aurJlcoq aq;," toqg laqc€U - ,,uorle,r8rursu€,\l Jo oulrlcoq aq;," torlg
as
['.rl'u - 9961 'rlSa.rncng 'pcrpedolcrcug rS gcgriurrl$ Brnlrpg
(alalualtg ndo.mg 6 rctcnq
'ncsauu.rrl .ruza3 rS ncsaup^I BrJ€tr{I op 'petl 1n.t be
-o7c1oJ gi a1y7yat atdsap aa4o.rcdtuoc ?tpng 'uag-stt1?uag pl slxolulDz nI ae
:1
;'ruorpurll '(Z16I '€rpuoT 'oBBcrqC 'sse.r4 f,1rsre,rru11 o8ecrq3) {sur.f, 'U'/y1
'pet1 'adotng uraryDg pua onoq Jo aroqlof, puo sttor?qary aql u sarpnls
1n
aa4olodutog :pog SttnlsrupA aUJ 'slrolulDz'opBIIg Bocrrtr I - slxoulpz'opelg
[.r?'u - 9661 'r1So.rncng
'se1rueurn11 €.rnlrpg 'FiIunC arpuexory op 'perl 'Tnut&o.tptto g5 Tato4sglayy ori
:'urorp€rll '(996T 'uo?suuag 'r1.ro11 aroN rhou pue lad.reg; uoqoC 'ntr'f
'pBrI 'auo aql pup oql aqJ 'apellg €ocrrtrl1l - auo aql puD o(qtr aqg 'epuqg
te
[ul'u - 7661 '11*a.rncng 'selrueurnH Brnlrpg 'ncsepleg Brpuexoly ep 'p€rl
'sot8t1at-oct?o'til Inusqoquts atdsap nasg 'unpqutrc 6 tutSoutl:'uror .pBJ?l
'(696T '{ro1 ,ne1q 'p.re16 puB peeqs) 'qd 'purl 'rustyoqtu,Cg snolSqag IB
?arrutr J
u2 salpnls :sToqutg p sa?outl 'epellg €acrrtr\I - sToEt,Cg p sa8ou1'epu1g ep
'192,61 'de1e>1
-.rag 'sse.r4 BruroJrleC ;o dls.ra,rru;11 t8o7ot17,C1t1 npulH u1 pag Jo sttt8r.rg
aqg 'tly.er7e1g.6 ;e8ruoq ,{puo16 - Iag lo sut7t.tg aq1 't4eqe1d(O ro8ruoq
1o
'I0z-98T 'dd '(OOOZ)
q
X'I 'lo^ 'satpnlg qslmap Jo1ournof ',,qepqqey dgeg pue eddr11 "req weq
-eJqV 'U s1 "lq8noqfl eJn4"" teqneq n uer{l€uof - .,<lq8noqJ oJn4'" teqngq
'(f /6I'sued Jra37a91csaq'o€o1o9q; ep enbqloqqr g) autsrltDllslrU C-oa?pnf '(
-€l
np at&o7oqql'nolgru€O ueof - au67uD1?slr1,lC-o?pnf np al..Eo1oVt1g'nolgruuq
'0?-92 'dd
pJ
'(096I) g '1ot''manaa salpnls us?mar Jo uot|otcossy ',,r{€l€qqEx ^,(1"rug u1 CD
,ueq
II^U Jo ldecuo3 or{l pu€ 'qlIU.I '1aerueg" 'ueq qdesop - ,,I{IIIIT '1aeureg"
'g0I-68 'dd '(9861 ''ssu141 'e8pr.rqure3 'sser4 dlrs.relrufl pr€^rey1) fin7uag
'(
qftaa$ls aql u1 lq?noqJ lq?maf '('pe; ueur.redooC 'O'g ut ',,uoaeo11 ruo.ry
Jo
spuerse0 ITAg oN" 'ueg qdasop - (.ue^€oH uro4 spuocso0 U^g oN" 'u€O
'(pclprqe) (2661 'u41esn.ro1 'sse.r4 souEEtrAI) u?qat a77o ug t6 tasto.pnt ug
lD
utsr.JlJsll1t 6 patga 'at?rya.t :aruafu(s atdsag'ueq qdasop - atuaJurts atdsaq'ueg
'[ rl'u - g00Z '168I 'uro.rr1o4 Brnlrpg 'ncsedo6 BurJoC ap 'perl
aq
'u-11 e 'pe 'utapota Inusllrqlu o7 ntmdtut7 7nustur16a.o q ap pcLlsou7 o7Eo7
-o1ry47'tazou? alaroqrv:'tuo|p€rll '(066I 'ocsrcuBrd UBS 'sur11o3.red.reg) Jo
InJolnB 16 .reuser16 S'H 'pBJ? 'tust7tt1t111 uJapory o1 rClrttot4stttlS t1ng uto.tJ (9
t&o7ot1g,C741 cllsou1:stsouploaa4lay; 'ouerlnog -stsougJoaa4lallJ 'nuBrInC p
9t,8 srdvucol'IgIg
376 BIBI,IOGRAFIE

timplrrie", ln H. Pedaya (ed.), Mitul i.n iudaism" (Beer Sheva, 1996),

pp. !18-142 (ebraici).
Felix, Teurgie, magie qi misticisnt - Iris Feiix, Teurgie, magie gi misticism
in Cabala lui R. Yosef din Sltuslnn (tezi de doctorat, Hebrew University
of lerusalim, 2005) (ebraici).
Fine, Physician. of the Saul - Lawrence Fine, Physician of the SouI, Healer
of the Cosmas: trsaac Luria and His Kabbalistic Fellowship (Stanford
University Press, $tanford, 2003).
Fishbane, Biblical Myth and Rabbinic Mythmahing - Michael Fishbane, Biblical
Myth and Rabbinic Mythmahing (Oxford University Press, Oxford, 2003)"
Franck, La Kabbale ou Iu philosaphie religieuse des H6breux - Atlolphe Franck,
La Kobbale au la philosophie religieuse des Hdbreux (Hachette, Paris, 1843).
Freedman, Ilto,n and the Theogony - Daphne Freedman, Man and the Theogony
in Luriani,e Kabbalah (Gorgias Press, Piskataway, 2006).
Frey, ,,f)ifferent Fatterns of Dualistic Thought" - Jorg Frey, Patterns
of Dualistic Thought in the Qumran Library: Reflections "Different
on their Back-
ground ancl History'', I"egal Texts and, I*gal Issues: Proceedings of the Second
Meethry of the Internationa! Organization for Qumran Studies, Cambrid.ge,
1995, Fublished i,rt Honour of Joseph M. Baumgarten, ed. by M. Bernstein,
F. Garcia Martfnez, J. Kampen (Brill, Leiden, 1997), pp. 275-335.
Garb, Manffistd.ri ale pwterii i.n m.istica ebraicd - Jonathan Garb, Manifestdri.
ale puterii in m.istica ebraie.d (Magnes Press, Ierusalim, 2005), (ebraici).
Garb, Cult of the Saints in Lurianic Kabbalah"- Jonathan Garb,
oThe
"i.'he
CulJ rf the Saints in Lurianic Kabbalah", Jewish Quarterly Reuiew, vol. 98,
2 (2r,\r.19), pp. 203-229.
Gardet, La Pens6e religieuse d\\ui.cenne - Louis Gardet, La Pensde religieuse
d'Auicenne (Ibn Sina) (Vrin, Par"is, 1951).
Gavarin, ,Froblema rirllui" - I\{artelle Gavarin, riului in gdndirea
"Problema (1988),
lui R. Ithak Sagi-Nahor qi a discipolilor sdi", Da'at,vol.20 pp.29-50
(ebraici).
Ginsburg, The Kabbalah - Christian Ginstrurg, The Kabbalah: Its Doetrines,
Deuelopment, and Literature (Routledge, Londra, 1920), ed. a II-a.
Ginzberg, Legends of the Jeuts - Louis Ginzberg, Legends of the Jews (JPS,
Philadelphia, 1968), 7 vol.
Ginzburg, Halakhah ue:Aggad.alz - Levi Ginzburg, Halahhah ps:Aggad.ah
(Devir, Tel Aviq 1960) (ebraicd).
Gisel-Kaennel (eds.), Rdceptions de la Cabale - Pierre Gisel-Lucie Kaennel
(eds.), Riceptions d,e la Cabale (llclat, Paris, 2007).
Goshen-Gottstein, ,Mitui lvfa'aseh, Bereshit" - Alon Goshen-Gottstein,
"Mitul
Ma'aseh Bereshit in literatura amoraici", in Havivah Pedayah (ed.), Mitul
in iud,aisnr (Beer Sheva, 1996), pp. 58-7? (ebraici)"
Gottlieb, Stu.dii de literaturd ca,balisticd - Efrayyim Gottlieb, Studii de lite-
raturd ca,bal,isticd, ed. J. Flacker (Tel Aviv University, Tel Aviv, 1976)
(ebraicl),
Halbertal, Concealment and Reuelation - Moshe Halbertal, Concealrnent and.
Reuel.atian, trad. de J. Feldman (Princeton University Press, Princeton,
2007.
Har Shefi, Malkhin Qadmain - Avishar Har Shefi, Malhhin Qctdmain. Mitul
regilor ed.orni{ii,n literutura zalta,ri.c:d (tezb de doctorat, Bar Ilarr University,
2010) (ebraicd).
 '['r?'u - g00z t{1
'rlSa.rncng ta.1ase11 Brnlq)rd'srpag-.re1qctrq BIoU ep "pet1,ua1op:.tuoJ .p€ql
'19661 {ueqy 'sser4 >1.ron na5iyo.dlrs.raarun alels) prcdar4qv In
aql
uo suor;rpD4J 7ocr7st11gpun Tnu7nq Uslmaf :uapC
,lepl .tr{lmc*Uv
- uaTag ,1ep1 'u
'(p?Isrqo) t9g-999 'dd ,(086t) 6? 'Io^ pu
'zlqtoa'_lIlFlIuI^lO IB npr Inpugg,, ,[opl .I4tr - .IIiBlluI^r(I Ip ngr ppugg; ,1op1
,11*e.rncng tagasull srnlrp[J .uB^oplotr
[..r]'u - gpg6 tr (9
euolf,-Buv op 'perl 'pcsn,larna Dcqsrut ugunlDnUJ I nruqal .altfpta unlunT
-al
;'ruorpBrll '(9696 'salo8uy sorl ,sse.r4 qn.laqJ) rusl"Ustcy[ llslo.raf uI
spnfy pua san bruqcal : srllD.q C'paryDqntg .lopl .ntr - sumq J pa1u,oqcug,1ap1
ln
- ure I ln
3's s a.r4 dlrs r orr,ruil pru^r' Fl ) . ly"rTrltj;
"*,rH[- [1 -S,r:'"i,ff ;
Uluaaiuaaas aql ut gqEnaUJ Eslmaf ',,dJn1uo3 q1tr1 d1.reg ur qBl€qqey Jo
suorldacuo3 Eu1.reg16" 'lapl .ntr qBiBqqBX go suorldacuo3 Eurlagrg" ,1ap1
- Iar
'(Fcrerqo) E?g-g1g'dd,(AtgZ .rurl€snral .e1n1r1su1
{IpIg uD
'd1ts.ro,rru11 !$orqoH) saqal7 npn7ap p.rcsalo.trl ,nr$o'u tn1nualaucl alDclpap
llpn8 :qopnAa nrluad ,(.spo) Jloq{,r6l .141 ,zo.re;41 .U .qrBC .p ug ,,,er.rn1
{Br{iI 'U 16 prylg u1p 1n1ego"rd ,ouro1$ uoq Brwor{aN .g e.rdseq" ,IepI .W 'S
- (BIrnrI
WqiI 'U 16 pnglg urp plego"rd ,oruo1$ uoq €ruaqoN .g e.rOsbgtlepl ts
'(Errerqo) g0Z-1,9 .dd
'(gI0A) 6A 'Io^ 'qo1oqqoy .,,sru.lo16 urp r€u€alg .E q poaDx d e18.rne1
e,rdsep rS qountug,-Dq-aa prapv.-ot7 rnlntueo<I u.rdnse rzeuarlSe rrJglueruot 09
qnop s Joluolns Ba?aXrluapr e.rdsaq., ,lapl .iltr - {.olelr?uopr a.rdseg" ,1ap1 BA
'(9crB.rqo)
I7I-IEI 'dd '(f002 'eleqg .reeg 'sso.rlJ dlrsloaru6l uorrn5 uo[J) ssnH zeog as
'1es1e;ry
ruIBrlC 'ser.rp rrooT 'spa'ryaog pEovrg ml alpcrpap [)dllo.tqa p,.m11nt ti*
atlpug? ap npnls :Xo1 ,,oJaqg u1 ,,.orrndurrl €lEq€O ug rrfglrul.rp BurJ?aop b
oldsoq" '[epl 'W - ,,ar,rndrur1 €tBqBC ug n{plruurrp BurJlrop a.rdso6" a1op1 aq
[.rl'u 0I0Z 'ISEI 'uro.rqo6 €rnllpfi ,nesalaqBtry uue1epEe141-errstrAtr 6p .psrl
- '(
optcsora.taa Dil$!?a 6 nazawutng .perll .(1002 .:{ro11 '!r
ln1 ?ryg:.uror
'n.rpuo1 'rrrnnurluoC) rustct4stltg qslmaf pua dtEsuog:rrag ,1ep1 .14 uag ,lep1 ^aeN
-
['r?'u
- 8002 'u
'13e1 'ruo.r11od Ern?rpg 'ncseleq8uy eue1ep5e141-erretr\J ap 'pet1 ,uptas ,nuq
'?dtBIS 'Ftrso?arna pJqstut u! raa pI'nlnrclradsv,.'ruor .pBrll .(g00U ,{ro,L p
'lsadupng 'sse,r6 r{1rs.re,rru11 uuadorng IErluaJ) srappD7 "saur7 ,snt77t4 ^\oN -:{i
:utsror1s(,741 tlslnaf u qStg uo sltorcuaesy,lapl .IN- rt?lg ua suolsuaasy.lopl su,
'A0T-gg 'dd '(tlg7) gZ .to^ .Un?Eqqnll ,*quluqqey uBrpeJBS
ur sJBIIrd Jo puB JapuoC ,suorsuorsv* ,lppl .W - ,.rapua0 ,suorsuacsy., ,1ep1 tt
[ul"u - p00U 'lSeI ,uro.rr1o4 urntlpg '(8
'ncsado.1 €r.roH op 'pet1 'atnladtayut t{ o1oqog ,qJosqn a.nc runtlca!.tad' :.ruoJ t:{:
(
'pBr?l '(2002 'e.rpuo1 'ueau11 lrteN ,sserd dlis;io,rrun alv \ uo,tlDlard.tag|
pua qDIDqqDX :suo4cato6 Eutqtosqlt.lopi .W - srtotycalta4 Eurqtosqy ,1ap1
?o.
'(Ecrcrqo) (000A 'rurlesrLral 'sosserd r^Z uog puu sou8ery; mDrI ucl! tto,tar! .g
mI DIDqDC :utt tno u1p unll.rcn['ssng zeog - ugl tnn utp un1uo741 ,ssn11 pr
'(Ecrs.rqo) Agg-Ifg .dd,aunT m7 ra
DpqDC '('spa) soqorT-roqg uJ ',Janzu(tz Jo eurrlroo crueunT eq? pu€ z€d
wolax s.lAErI uoeurrs ut JO-oH lDznta1" ,ssn11 zuog ,ssn11
*.tA-pU Tazntap"
- f,t
'8AU-98I 'dd 1U
'(l,96l ''ssBI711 'eEprlqruu3l salpnls acuDss,rouay puD lpnalpary yvmap,(po1
uuBrullv 'V uI sa?srlBqq€X ro raqdosopq4 - JII€T uqr oees1" .d4suop11
,f>1sua1111 '(
rollaH 'O ErBS - &elsqpqqey .ro .:aqdosolrud - JI?BT uqr cees1,, reIIoH
I to
EI-{VUCOITSIA
378 BIBLIOGRAFIE

ldel, Hasidisnt: Between Ecstasy and Magic - M. Idel, Hasidism: Between,

Ecstasy and Magic (SUNY Press, Albany, 1995). ltrad. rom; Hasidism.
lntre ertaz gi ntagie, trad. de Any Florea, Editura Hasefer, Bucuregti,
2001 - n.tr.l
Idel, ,,In a Whisper" - M. Idel, ,,In a Whisper: On Tlansmission of Shi'ur
Qomah and Kabbalistic Secrets in Jewish Mysticism", Riuista di storia e
letteratura religiosa, XLVII/3 (2011) = Il mantello di Elia. Tladizione,
innouazione nella Cabala, pp. 477-522.
Idel, in the Doctrine of Sefer Ha-Meshiu" - M. Idel, ,Inquiries in
"Inquiries
the Doctrine of Sefer Ha-Meshiu", Sefunot,vol. !7, ed. J. Hacker (Ierusalim,
1983), pp. 185-266 (ebraici).
Idel, ,,Jewish Kabbalah and Platonism" - M. Idel, ,,Jewish Kabbalah and
Platonism in the Middle Ages and Renaissance", in Lenn E. Goodman (ed.),
Neoplatonism and Jewish Thought (SUNY Press, Albany, 1993), pp. 319-352.
Idel, ,,Jewish Thinkers versus Christian Kabbalah" - M. Idel, ,,Jewish Thinkers
versus Christian Kabbalah", in W. Schmidt-Biggemann (ed.), Christliche
Kabbala (Thorbecke, Pforzheim, 2003), pp. 49-65.
Idel, Kabbalah & Eros - M. Idel, Kabbalah & Eros (Yale University Press,
New Haven, Londra, 2005). ltrad. tom.: Cabala gi Eros, trad. de Citilin
Patrosie, Editura Hasefer, Bucuregti, 2004 - n.tr.l
Idel, Kabbalah in Italy - M. Idel, Kabbalah in ltaly: 1280-1510 (Yale Univer-
sity Press, New Haven, Londra, 2010).
Idel, Kabbalah: Neut Perspectiues - M. Idel, Kabbalah: New Perspecliues (Yale
University Press, New Haven, 1988). ftrad. rcm; Cabala - noi perspective,
trad. de Claudia Dumitriu, Editura Nemira, Bucureqti, 2000 - n.tr.l
Idel, ,,Leviathan and Its Consort" - M. Idel, ,,Leviathan and Its Consort:
From Talmudic to Kabbalistic Myth", in I. Gruenwald, M. Idel (eds.),
Myths in Judaisrn: History, Thought, Literature (Merkaz Shazar, Ierusalim,
2004), pp. 145-187 (ebraici).
Idel, Luntea ingerilor - M. Idel, Lumea ingerilor: Apoteozd. qi teofanie (Yediyot
Sefarim, Tel Aviv, 2008) (ebraicd).
Idel, ,,Maimonides and Kabbalah" - M. Idel, ,Maimonides and Kabbalah", in
I. TWersky (ed.), Studies in Maimonides (Harvard University Press, Cam-
bridge, Mass., 1990), pp. 31-81.
Idel, ,,Maimonides' Guide of the Perplexed and the Kabbalah" - M. Idel,
,,Maimonides' Guide of the Perplexed and the Kabbalah", Jewish History,
vol. 18 (2004), pp. 197-226.
Idel, Messianic Mystics - M. Idel, Messianic Mystics (Yale University Press,
New Haven, 1998). [trad. tom.: Mesianisnt gi misticd, trad. de J. Goldstein,
Editura Hasefer, Bucuregti, 1996 - n.tr.l
Idel, cabalistic" - M. Idel, ,,Materialul cabalistic din cercul Rabinului
"Material
David ben Yehuda he-Hasid", Jerusalem Studies in Jewish Thought, vol. 2
(1983), pp. 169-207 (ebraici).
Idel, Old Worlds, New Mirrors - M. Idel, Old Worlds, New Minors: On Jewislt
Mysticisnt. and Tfuientieth-Century Though.t (University of Pennsylvania
Press, Philadelphia, 2010) [trad. rom.: Lurni uechi, oglinzi noi, fiad' de
Alina CArAc, Editura Hasefer, Bucuregti, 2012 - n.tr.l
Idel, European Cultural Renaissances and Jewish Mysticism" - M. Idel,
"On
,,On European Cultural Renaissances and Jewish Mysticism", Kabbalah,
13 (2005), pp. 43-64.
 '(0002 'lrorloo 'ssord d1rs.ro,rrun e1e1g aude16) po?rad |s{osotr
aql u? suolsualu.(I c11s4a'td puD '7oct3o141 '7ocr7sf71g :4sac111D7 at17 q3no.n71 'q
?uuaa4" '1e8og.ruuey rure"rqdg - dsac4lD7 at17 q?notqt ?uuaa4" 'laEoy.reuey 'la
'(g96l 'uolsog 'sso.r4 uor€eg)
B-II B 'pe 'uot?y1ag cllsouC aq1 'suuop suBH - uot?tTag cqsoug aql'seuog op
€l
lZl-L6'dd '(?002 'rpoa me51 'tls
'e.rpuo1 '{.reIO J 5l 'J) 1to1lrpo4tr unqsullC puD qs2maf ut sToqu,Cg s1t
puo Trag to ualqord aUJ '(spo) uEruJJoH 1 '.uo11ua.rreg 'C'H uI ',,1qEnoq;
cllsrluqq€y ur uorlecgrlcueg slr pue lr^gJo ruolqord eq;" 'uosqocef ru€ro1 z
INI
- ,.1q8noq;, cqsq€qqBx uI uorl€cgrltuBs slr puB ItAgJo urolqord eq;" 'uosqocep
'992-6tZ'dd '(gOOt 'uo8urqn;, tqoW 'g'C'f)
'ut
n1ty snal7 gg 'tustctlsty41 qs?maf u spua4l nfoy,rtr s,uta1o,qcs luoqsra7 'ss
'('spa) UBO 'g taggqcg A uI 6,(q€lBqqBy aIuBFrnT oql uI <oulurued> oql
yo padsy eq;," 'uosqocaf utero - ,,"aulupueil) arl? Jo lcedsy eq;" 'uosqoceg
'(6961 1lro .ue.51; an,Eo2o'te lpctuauncg uV :ltl?Dl cUsrcqpuow
'it
'la
puD uollin yoct1st1y'('spa) uurgr4 'g 'IopI '141 ug ',,rusrcr1sdtr41 qsrmeg ur
uor-ufl pcrlsf;41 3o suorldecuoC o.\l :uor1e.r3e1u1 puB uorl€zrles.relru;1" ,1ep1 -tn
'(Fcl€rqo) ZII-69 'dd 'rntn7 mI ppqpC'('spo) saqar.J-.ror1g u3 ',,e1es uJ
'1tr961 ,(ueqly'sse.r4 ;111;19) uerudrq3 'f 'perl ,arJo1nqy 1o.^
uDqorqv ut acuatndxg Toct7stytg a1!J 'IapI '117 - acuauadxg 7ocr7st11t1 aqJ |ppI
'(pcrBrqa) 66I-68 'dd '(?006) ZT 'qoIDqqDX 'ur
',.qepqquy f1;eg ur gottoty,so lorcos er{?Jo suor1e1e.rd.re1u1
aqsqeqqey eq;', (!
'lepl 'trt - ulottrsty, Jo le.rces eql Jo suorlelo.rd.rolul cgsll€qqey oqJ" ,lepl :u
'zrz-r8r'dd
,
a.-t
'(6002) 0Z '[o^ 'qnyoqqoy',,suor1€.raq.re^og slr pue p1-lDs1,log leu.redng
ual aql go dqdosoeqJ s.prseH-or{ Epnqal uoq pr^BO 'g :lotgtag aql a^oq€ el
UBJ I Jo eEurul aqJ" '[apl 'W - ,,lotrtag oql uBI I Jo o8erul or{J" 'IepI
.o^oqe -J
16961 'dueqgy '.ssord LNI1S)
qelDqqpx crlplscg u salpnls 'IepI 'tr{ - ltDIDqqDX cllplscfl ut satpngg '1ep1
'(pcrB.rqa) 0gZ-6gZ'dd'(Zg6I) 19 .Io^,z\qnta,,,\o.nlag ull
5:
ap snso.rd ,Fw lonJas" '1op1 oqsotr41 - ,,?otrJag ep snse.rd tew. p.ntag" '1ap1
'(errlg8a.rd u!) rusrcuaps7
aq.
s,n(o1nqy uDqDrqV uO :sHDad pup slarcas'lapl 'ntr - sryDad puo sptcag ,1ep1
sJ
[.rl'u - gIgU 'TSBI 'ruo.rr1o6 Ernlrp[ 'n.r1nunq '7(
BIIouroC ap 'pBJ? 'utstuo4oqa6 & .to1atooyr[Etra lnlpqos atdsaq 'urnlDs ml
'(
narag :'lJJor'p€rll '(II0Z 'r1lo11 lreg 'elpuol 'unnurluo3; utsnrcaloqqDs pu
puo tpqqps .saqcilllt a\t uO :smaf s.urnlos 'lopl 'IN - smaf s,u.m|Dg '1ep1
'(gcrerqo) I 'Io^ '(966T '^l v IoJ 'rur1esn.re1 's>1oog uo{roqs) 'tn
InplpqpC 'llDupca& uaqouary 'g 'lopl 'It\ - ljDuDcaq uaqDuary 'U ,lepl UI
'962-t8Z'dd '(166I)
IX 'lo^ 'rustopnp urapon[ ',,ursrupnp Jo d8olouoruoueqd s3ruoloqcs 'C uO 'a
:tusq€qqey snsrol ursrurqqug" 'lopl 'ntr - 3(rusrluqquy snsJoA ursrurqqeg" '1ep1 ai
'tLz-rgz'dd '(6002 J71
'uolsog-uapre1 'lllrg) po?rad urapory t1tog puo acuDssr.Duay aqt M tlrluapl
puo 'tptcog 'ty1oa"rcdrc7 ',lpog qstmap aUJ'(spa) Irlle4 'C '8ur1ur1erq '141
lru
ug',.sryerueg d;eulwqerd ouros :qBI€qqBy lucrS.rneq;,-lecrqdosoeq; ur
fpog Suru.roJrad oql uO" 'IopI eqsotr{ u6" ,1ep1 71?
- ,,r(pog 8urur.ro;.re4 oq1
6t8 SI,{VUCOIT6IB
380 BIBLIOGRAFIE

Kimelman, The Mystical Meaning of Leklnh Dodi - Reuven Kimelman, ?he

Mystical Meaning of Lekhah Dodi and Kabbalat Shabbat (Cherub Press,
Los Angeles, the Magnes Press, Ierusalim, 2003) (ebraicd).
Kister, ,,On Good and Evil" - Menahem Kister, ,,On Good and Evil: The
Theological Foundation of the Qumran Literature",inThe Qumran Scrolls
and Their World., ed. M. Kister (Ben Zvi, Ierusalim, 2009), vol. II, pp' 497-
527 (ebraici).
Knohl, The Diuine Symphony - Israel Knohl, The Divine Symphony: The
Bible's Matry Voices (JPS, Philadelphia, 2003).
Koch, Human Self-Perfection - Patrick B. Koch, Human Self-Perfection: A
e - As s e s s m ent of Kab b ali stic M u sar Literat ur e of S i xt ee nt h- C entury S afed
R -

(tezd de doctorat, Hebrew University, Ierusalim, 2011) (ebraicd).

Kohut, Angelologie und Daemonologie - Alexander Kohut, uber die iildische
Angelologie und Daemonologie in ihrer Abhiingigheit uom Parsismus
(Leipzig, 1866).
Koren, Foisaken- Sharon Faye Koren, Forsahen: The Menstruant in Medieual
Jewish Mystician (Brandeis University Press, Waltham, 2011).
Koyr6, La philosophie de Jacob Biihrne - Alexandre Koyr6, La philosophie
d.e Jacob Boh.me (Vrin, Paris, 1929). ltrad' rcm.: Filosofia lui Jakob Bdhme,
trad. de Roxana Baiaqu qi sorin Biiaqu, Editura Humanitas, Bucuregti,
2000 - n.tr.l
Le troisidme liure du Denhart - Le troisiime livre du Denkart, traduit du
pehlevi par J. de Menasce (Klincksieck, Paris, 1973).
Levenson, Creation and. the Persistence of Euil - Jon D. Levenson, Creation
and. the Persistence of EuiI: The Jewish Drama of Diuine ontnipotence
(Harper and Row, San Francisco, 1988).
Liebes, Ars Poetica in sefer Yetzird - Yehuda Liebes, Ars Poetica i.n sefer
Yetzird. (Schocken, Ierusalim, Tel Aviv, 2000) (ebraici).
Liebes, ,,Cordovero qi Luria' - Esther Liebes, ,,Cordovero qi Luria", in B. Sack
(ed.), E. Moshi Cordouero, pp' 32-59 (ebraici).
Liebes, Despre gabatianisnt. gi cabala - Yehuda Liebes, Despre gabatianism gi
Cabala: Eseuri olese (Mossad Bialik, Ierusalim' 1995) (ebraici)'
Liebes, ,,Mitul cabalistic al lui orfeu" - Yehuda Liebes, ,,Mitul cabalistic al
lui Orfeu", in M. IdeI, Z. Hawey, E. Schweid (eds.), S/r.lomo Pines. Volum
omagial cu ocazia tmplinirii a 80 de ani (Ierusalim, 1988), vol. I, pp. 425-
446 (ebraic6).
Liebes, vs. Symbol" - Yehuda Liebes, ,,Myth vs. Symbol in the Zohar
"Myth
and Lurianic Kabbalah", in L. Fine (ed.), Essential Papers on Kabbalah
(New York University Press, New York, Londra, 1995), pp.212'242.
Liebes, Pouestea lui Dumnezeu - Yehuda Liebes, Povestea lui Dumnezeu:
Eseuri alese d.espre m.itul eureilor (carmel, Ierusalim, 2008) (ebraic6).
Liebes, sec{iuni ale lexiconului zoharic - Yehuda Liebes, secliuni ale lexico'
nului zoharic (tez|de doctorat, Hebrew university, Ierusalim, 1976) (ebraici).
Liebes, ,,Sefer Yetzini in R. $lomo ibn Gabirol" - Yehuda Liebes, ,Sefer Yetzird
in R. $lomo ibn Gabirol gi un comentariu la poemul 'Ahautikha", Jerusalent
Stud.ies in Jewish Thought, vol. 6 (1987), pp. 73-123 (ebraici).
Liebes, Studies in Jewish Myth - Yehuda Liebes, Studies in Jewish Myth
and Jewish Messianism, trad. Batya Stein (SUNY Press, Albany, 1993)'
Liebes, studies in the zohar - Yehuda Liebes, studies in the zohar, trad.
A. Schwartz, S. Nakache, P. Peli (SUNY Press, Albany' 1993).
 'iCI0U'a8pFqiuc) {ssard "{1rs;o.l,ru61
oBpuqute3) usuto'1o1doa1g lnnalpal1l llsr.maf ul po1{lary pun ra$Dn :ansa6. ttt 'pr
{Eo7oat1g s.lor?qD7 uqJ 'urssed qBrBS attsa1
- to t8o1oat1,1; s.lorlqD9 uq1 'urssed '(t
'1 16167 'ruqesnral 'ssar4 sat6e;411 pltllg aqt aorsl 'tI
to Etttqcoal, 1ll
aql u! trDnpLrDg p?tp aruulg 'e,{eped EATAEH - ttnnpuog puo aluDN'efepa4
'(grre.rqo) (9002 '^I^V 1a;, 'poag, wV) pal 1U,
t1og ptto aury 7oat7ct3 :saprunurf)N'e{epag €^I^BI-I - sapzuotuquN'ufupa4 pr
'(Frrurqo) 9gZ-LgI'cld'(lg6t '(!
'rur1esn"ra1; p?onalpaut ndontg u1 )sa'talna lnpluts?crlsl'tu lnndacul '(pe) -o;
ueq 'f ug o,,1nq.r6 {€qil 'U rn1 ep.rnlpip^ul urp olellu1,tlp ep lnldaiuoa ug
((aJBlCotrot> 1$ :n
"1ce3o61"" 'e,{epe4 BAIAEH - ,,.eJB1JoJoc" rS "lJaJA(,'" 'Bfepad
'(gcrurqa) (9996'urqesnrel
'f1ts;arru3 '1ero1cop op pzal) paag 3tu7so114 Jo uo4tqtqot4 Jo 1lt
ttogsrg a1!J ^\arqaH
:ttrag-DU pryUDVS talqcud r{o11tls - ilrag-Dq y)rl1uaUs'.ra1qce6 JE
'1p9g6 'sale8uv so.I
'ssa.r4 qn.roq}) soapl etpqogqoy Jo [.ro7sr17 aq| u! salpnts :tnbanae puo -9i
1U
r111og Jo sToog talqc€d lBqtaprolTg - gnbanaI puD tltlod Jo s\oog 'relqcBd
'11196 'dueqiy 'ssord ANIIS) t8o1ottouaq tlstmaT ,C7"rog
I€
ur qDIrDIDS puo IazDzV 'stotttlAg ?rDO farpuv - srorrry4l qrDO '^oVO
^olJO '1,tr991'sr.ru4'ur.rn; rS
aqDrD p aatnl'an1closo1ryd ap sa?uu1gy,g '{untr{ uoruolos - sa?uo7V7t11 '{unIAI
'(gf6l '{ro^ 'srer{srlqnd posa ) utstct|sty4l
^\eN
qs'rmaf to ,Ctogstp y 'la11anry lsurg - utsrctXstltl tlstmap lo ttogstg y te11enry
{c
'(0I02'ue8ulqw'rqoIAI) scxlnaltaluraH s.p\\!pwc
JA
qdaso7 ryqDU'XoIroW o{lg - nl1naualulaq s.DlltqoIlg qdasop ?gqog '{olroIAI
'19661 'essu.r5uT 'rerpre1) nat6 lrtot rnb salu sa1 :af)qDC q ap
a)
saryal $puDr8 sa7 'rlsdo4 solJBqO - apqDJ a! ap sapq spunt? sa7 '>psdotrq
1tc
'17ggg 'srre4 - IaJ 'felcg) anm[ anbqs,(.ut Dl rns sapnl? butc-4?ut1
zpqo7 oI ap sltrlrorlp
^l^V '4rsdo6 salftqC apqpC Dl ap
- sut1uar67 'rgsdotr41
'(qnBrqa) t6t-ggg 'dd '(lO6Z 'apry 1e; nl
'sso.r4 .r(lrs.ra^lufl 'ppn,al -f, drlroqoz afrpnq ug .
^r^V IaJ) [Inil(-JXX'lo^
lrpttloazap SojV '('pa) zoratrAl "[ uI '.,"acFet{oz uelrcsD eIBs alB 16 lele8uy
'a1
Jaso 'U" 'zo.toy41 lluog -,."aclraqoz ueuts, olus ale rS lala5uy;aso 'U" 'zorotr\I
a1
'(gcrnrqa) (9961 'urt€sn.ra1 'dlrs.raarufl AiarqoH rlerolrop ?p Eza?) pumrnl prnl
-plpaq u! Darlnlu'pn[ 'zorel J l]uog - pl.talr.tl ntnlpttpaug u! narrnftpn 'zo.ray41
'(Ecru.rqa) 1trI-t1l 'cld '(6102 'a1n1r1su1 lD
4rparg .t1rs.ra^ruIl 1r\erqa$) saqalT DpnIaI Tnrcsato.td 'ntTsou rnlnua|aud
aloclpa'p llpruS :UD'pnxlaA nrfad '{('spo) JJoqarSl '141 'zo.ra141 'U rqrBC u!
',.lnqFrle ealaceza.rdsrarl lE €l Inpruug rnl Inr.reluauoc ug gfunl$-opnesd a
^
r$ gfurrl$ 'BIEqEC" 'zorotrt ?1uog - ,,9{urr1$-opnosd rS pfurrl* 'e1eqe3" 'zo.ro141
'(gcrBrqo) p
(II0Z 'ulrlBsn.re1 'ssauEew) nolsarg ulp 'uDiuUDN 'A xry ap aTuadoasap IJ
aluaucs ug a.tocyp1ca.r $ a$olanag 'i{.rEIAI r^Z - a.tocrJt7cat 6 a(o1aaag'4teyq
'1 AL
9666'uofunuoolg'sse.r4,{1rs.re^rufl Buerpul) DpqqDN
aluDlrn7 ut atn1ducg Jo ttotyo1atd.taruI aU? pun 't.roqstg 'q$W :IlsDrprry
o1 sctsttldo1atrg tr.ro"rg 'pr8u111 InBqS -l
- llsDrplry o7 sctstt1dop141 raotg 'p13u17q
'(PcIBJqe)
VqZ-LB 'dd '(286I 'ur11esn.ra1) Iaorsl uI oapl cluDlssary aqJ ug ',,.reqo7 A
oril Jo rl€issol l eqJ" 'saqerl upnqa - .,rP.r.{toz eql Jo r{Erssal^l eqJ" 'seqorl
'(grrurqa) 11196 'urrlesn;ra1 '1oru.re3) tr1Dlopl prDmq rDqoz at17 lo apnrygly
arfl 'umDO at17 Jo qn7 aq1 'seqarl Bpnr1o; - ltotDq ar17 Jo 77ng at6 'seqe11 a
r88 f,I.{vucoI'ItIIg
382 BIBLIOGRAFIE

P6trement, A Separate God - Simone P6trement, A Separate God: The

Christian Origins of Gnosticism, trad. de C. Harison (HarperCollins, San
Francisco, 1990).
Pines, ,,"416 He Called out to Nothingaess and It was Split"" - Shlomo
Pines, ,,"54 He Called out to Nothingness and It was Split' - A Note
on a Passage in Ibn Gabirol's Keter Malkhut", Tarbiz, vol. 50 (1980-1981),
pp. 339-347 (ebraicd).
Pines, ,Points of Similarity" - Shlomo Pines, ,Points of Similarity between
the Doctrine of the Sefirot in the Sefer Yetzirah and a text from the
Pseudo-Clementine Hom.ilies: The Implications of this Resemblance", The
Israel Academy of Sciences and Humanities, vol. VII, 3 (1989), pp. 63-142.
Pines, The Collected Works - Shlomo Pines, The Collected Worhs (The Magnes
Press, Ierusalim, 1979-1996), 5 vol.
Pines, ,Two Iranian and Jewish Themes" - Shlomo Pines, Parallel between
"A
TWo Iranian and Jewish Themes", Irano-Judaica, vol. II (1990), pp. 41-51 =
The Collected Works, vol. IY pp. 197-207.
Riceur, The Symbolism of Euil - Paul Ricceur, The Symbolisnt. of Evil (Beacon
Press, Boston, 1969).
Rosen-Zvi, Demonic Desires - Ishay Rosen-Zvi, Demonic Desires: Yetzer Hara
and the Problem of Evil in Late Antiquity (University of Pennsylvania
Press, Philadelphia, 2011).
Sack, Cabala lui R. Moshi Cordouero - Bracha Sack, Cabala lui R. Mosht
Cordouero (Ben Gurion University Press, Beer Sheva, 1995) (ebraicd).
Sack, ,,Mosh6 Cordovero gi Ifhak Luria" - Bracha Sack, ,,Mosh6 Cordovero
gi Ilhak Luria", in Elior-Liebes (eds.), Cabala lui Luria, pp. 311-340
(ebraici).
- Bracha Sack el ol. (eds.), R. Moshi Cordoaero,
Sack (ed.), R. Moshd Cordouero
Ma'ayanYa'ahou (Ben Gurion University Press, Beer Sheva, 2009) (ebraic6).
Schdfer, The Origins - Peter Schiifer, The Origins of Jewish Mysticism
(Princeton University Press, Princeton, 2009).
Schneider, ,Mitul Satanei in caftea Bahir" - Michael Schneider, ,Mitul Satanei
in cartea Bahir", Kabbalah, vol. 20 (2009), pp. 287-343 (ebraicd).
Scholem, be:Iqu ot Mashiah - Gershom Scholem, be:Iquot Mashiah(Schocken,
Ierusalim, 1944) (ebraici).
Scholem, Cabala ht Prouenla - Gershom Scholem, Cabala in Prouenla,
ed. R. Shatz (Akademon, Ierusalim, 1986) (ebraici).
Scholem, Cabala lui Luria - Gershom G. Scholem, Cabala lui Luria: Studii
alese, ed. D. Abrams (Cherub Press, Los Angeles, 2008) (ebraici).
Scholem, Diauoli, demoni - Gershom Scholem, Diauoli, demoni gi suflete.
Eseuri de demonologie, ed. E. Liebes (Ben Zvi Institute, Hebrew University,
Ierusalim, 2004) (ebraicd).
Scholem, Jewish Gnosticism - Gershom Scholem, Jewislt. Gnosticism, Mer-
habalt Mysticism and Talmudic Tladition (JTS, New York, 1965).
Scholem, Kabbalah - Gershom G. Scholem, Kabbalah (Keter, Ierusalim, 1974).
Scholem (ed.), Madda'ei ha-Yahadul - Ithak ben Iacov ha-Cohen, Ma'amar
ha:Atzilut ha-Sma'lit, ed. G. Scholem, in Madda'ei ha-Yahadut, vol. II
(Ierusalim, 1927), pp. 165-290 (ebraici).
Scholem, Major Tlends - Gershom Scholem, Major Tlends in Jewish Mysticism
(Schocken Books, New York, 1960).
 '88-8? 'dd '(?66T)
lI 'lol 'tuo1s1 puD crqorv u sarpryS ualosnraf ,uursruBu1seo.ro2 Furu;ecuoc us!
spodeg c$u€lsl aurog" 'pe{Bqs InEqS - ,,s1.rodeg crrrrelsl oulog. ,pe{Bqs
'
gtV-Et,'dd'(ZZ,O1 ) 6'satpryg IDruauO 2an.rs7,,.suor1erepr$uoC II'
roq?.rnd :UBJI pue ue.rrun$', 'pa{eqs InEqS - .(UBJI pue ue.rurn$,, ,pa{Bqs JDU
'(966T 'runrolrB^) 'GL
slcoluoC prnnncraryI puo tloystg sno6qag u1 sarpnls :uDlsl ol uDrI
uolrlsporoz zao.lg 'pe>1eqs InEqS - uoFI ol uorl uDlrlsDoroz t/tord, .pa{Br.ls -ra
'(?66I 'BrpuoT 'SVOS) uDrI LtDLuDsDg ut uotEqag lo sa4auoiy .uot4ota.rc!
-suD4tr u1 'LasLlDnCI'pa{€qs InEqS - uotlou.toJsuo.qtr u1 lttsllDn1 ,pa>[eqs ',{1l
.(Fcr€rqa) 'ap
(986T '1(lrs.rearurl ,1u.ra1seu ep
Ezel) ltDpqqvx so7tng
^I^V 1e; ^I^V 1e;,
.pa{BrIS ruer.rr(141 uotloctjt.tolC ,pe{Br{S
to sasoyg ?qqDA to uotloctlttrrlp - !!p
'(1,002 'uapreT 'lllrg) ,C&o1oaql puo t3o7oap7 ,uo,tlcDpay ,alqlg
uanlrmary 'saapqnp lo Eoog attJ,leEog leeqcryq-- saafqnf to qoog at11 ,1e&ag 'ol
'(716I 'lllrg 'uoprel) euteg-peg ollerrq€C ap .purl ,auuatptl
-on@ a6.my7 p,l rns arr.DJuauuoC ,auo.tgg ap puzv,eufeg-peg o[euqup 'ua
- auualpqon$ a6.tn7t7 pI rns artpluatulaoC ,auor?C ap puzv ,eufeg-peg
'(?cr€rqe) (7002 'lau
'rur1esn.ra1 tezeqg zB{retr{) mppnupJ o 6 ou,tr4y Dpoouad ug 6 nTdtual
Dafoe IV ap rnpc oalaala u! nJna oI Dtrolptsgt7 :lDalc D-? a.tpc ad otaual # 1us
ppqrpg touerqcs IapV - lDarc D-1 a.tpc ad orctua! 6 Tn1oqtpg ,reura.rqcg .(PJ
'(pcrBrqa) (966I ,^T^V lal .pe^o, Iuv,) IapI .141 ,oruolqg uoq 'f 'po
'oJa
'o1oqo7 atdsap qpn$ ,ureloqcg tuoqsrag - ppqDC a.tdsap Tpn$ tueloqcg
'6TI-28 'dd '(990t)
07
AXX 'lo^ 'qcnqn1o7 souDrg ,,,se11op Eun4ue.rqcs.ro^lsqles pun s?qcrN ore.
sne 8un;dgqcg" 'rueloqas tuor{srop ,,slrlclN sne Bun;dgqcg,, ,ureloqcg
-
'(816T 'uo?
?qs
-ocurrd 'sse.r4 dlrs.relruIf uo?oculJd) d{s^\olqro/y\ .Z.f.E ep .p€4 ,t1otssa741
7oct7st711 aul 'laas rc?rqqos 'ureloqcg wor{srac - Snas lr/jrr,qqDs ,ureloqcg Ertt
'(prrerqo) Z,Z,g-909'g6I-0gI ,09-t9 .dd ,(796I) g .lo^,VZZ-LSZ 'dd
DJE
'(gg6l) f 'lo^ '9gz-g96 'dd ,(Zg6I) g .lo^.ztqroJ,,,c€Bs1 .U Jo luopqs oqJ
'soErng-rru eqsotr{ 'U" 'uroloqcs uoqsraC - ,,,so8;ng-rur eqsotr^J .g,, ,ureloqcg uo
'(EcIBrqe) 0ZI-ggI 'dd '(lg6l 'ulpeg; uup1.a1arf, qoqpf uon aaogsls.tnqag
uals8rzqats zunz {t.ttlcsgsag ug ,.e111er1rp qdesol 'U ol palnqrrlly esuodseg,,
'ureloqcs uror{srag - .BIIIIB{IC qdesol .U ol pelnqrrlly esuodsag,, ,ureloqcg =I
uo
'(2,961 'sse.rd dlrs.rerrrug uolocurrd puB
'eqdlepepq4 'Sdf) f{s^\olqra1yf'Z'U .pe ,qsru1.ry 'V .perl ,tlo1oqqoy
at17
sa
lo sut8l.tg 'ureloqcg 'C worlsroC - qDpqqox aUl to sul7tro ,ureloqcs
'27
[.rl'u - 1666 ,q*e.rncng tegesell srnleg ,rrocSr51 €alrorA aqJ
?p 'perl 'll|pltup?p Ip crls'tut 1nd1qa atdsaq:.urorpprll .(166I ,{ro1 ,roN
's4oog ua>I?oqcs) ueurdrq3 .g .pe ,leqcso.r8nelq .f .perl ,poaqpog aqy lo eq
adotlg aql uO'uraloqcg ruoqsroC adotlg ptctlsC7q aq? uO,ureloqcg ue
1oct1s,Cytl -
[.rl'u - 9661 ,4Sa.rncng ,se1rueurn11
Brnlryg'eEn1 e.rop ep'perl ,o octlst1oqutts td o1oqo7:.uror .p€rll .(696I '(r
'4.ro11 melq 's>1oog uo{coqcs) turequ€tr\I .9.t1 .tux1oqtutg sq plta qDIDqqoX alo
aq? uO 'ureloqcg uoqsrap - usqoEu0g sI pup ltppqqpx aIfi uO,ureloqcg otII
'(pclsrqe) ZZZ-IOZ'dd'(ZV6I'urr1esn.re1;ryn1ag
pnuvs t6 utap7 raqsv mI Duolaala u! unpy ur ,*€uo.lop ury lelrzv 'U mI uE
oITJorJrs
urp aluau8e4 IoN" 'ureloqcg woqsrap - ,,e1ueru8e.r3: ro111,, ,ureloqag aU
sl{vucoITsIs
384 BIBLIOGRAFIE

Shaked, ,,Some Notes on Ahreman" - Shaul Shaked, Notes on Ahreman,

'Some
the Evil spirit, and his creation", in studies in Mysticisrn and Religion
presented, to Gershom. G. Scholent on his seuentieth Birthday (The Magnes
Press, Ierusalim, 1967), pp. 227'233.
Smith, The Priestly Vision of Genesis I - Mark S. Smith, The Priestly Vision
of Genesis I (Fortress Press, Minneapolis, 2010).
Sobol, Partea'Idrot o Zoharului - Neta Sobol, Partea 'Idrot a Zoharului (tezd
de doctorat, Tel Aviv University, Tel Aviv 2011) (ebraicd).
sommer, The Bod.ies of God - Benjamin D. Sommer, The Bodies of God and
tlte World. of Ancient lsrael (Cambridge University Press, New York, 2009)'
Stein, Maxims, Magie, Myth - Dina Stein, Maxirns, Magic, Myth: A Folhloristic
Perspectiue of Pirkei de-Rabbi Eliezer (Magnes Press, Ierusalim, 2004)
(ebraici).
Stone (ed.), Jewish Writirtgs of the Second Temple Period - Michael Stone
(ed.), Jewish writings of the second Temple Period (van Gorcum, Assen,
Fortress Press, Philadelphia, 1984)'
stoyanov, The other God - Yuri stoyanov, The other God: Dualist Religions
from Antiquity to the cathar Heresy (Yale university Press, New Haven,
2000).
stroumsa, Another seed, - Gedaliahu A.G. Stroumsa, Another seed: studies
in Gnostic Mythology (Brill, Leiden, 1984).
Stroumsa, ,,A Zoroastrian Origin to the Sefirot?" - Gedaliahu G. Stroumsa,
,,A Zoroastrian Origin to the Sefirot?", Irano-Judaico, vol. III (L994)'
pp. 17-33.
Stroumsa, Hidden. Wisdom - Guy G. Stroumsa, Hidden Wisdom, Esoteric
Tladitions & Roots of Christian Mysticism (Brill, Leiden, 1996)'
Stroumsa, Sauoir et Salut - Gedaliahu G. Stroumsa, Sauoir et Salut: Gnoses
de l'Antiquitd Tardiue (Le Cerf, Paris, 1992).
Ta-Shma, siudii d.e literaturd ebraicd medieuald, - Israel M. Ta-Shma, studii
de literaturd ebraicd medieuald (Bialik Institute, Ierusalim, 2004-2010),
4 vol. (ebraicd).
Tishby, cd.ile credinlei gi ale ereziei - Isaiah Tishby, cd,ile credin{ei 9i ale
ereziei (Masada, Ramat Gan, 1964) (ebraici).
Tishby, Doctrina rd.ului - Isaiah fishby, Doctrina rdului qi cochiliile in cabala
lui Luria (Magnes Press, Ierusalim, 1942) (ebraicd).
Tishby, ,,Gnostic Doctrines" - Isaiah Tishby, ,,Gnostic Doctrines in sixteenth-
century Jewish Mysticism", Journal of Jewish studies, vol. 6 (1955),
pp. 146-152.
fishby, Studii d.espre Cabala gi ranturile sole - Isaiah Tishby, Studii d,espre
Cibata gi ramurile sale (Magnes Press, Ierusalim, 1982-1993), 3 vol'
(ebraici).
Tishby, The Wisd.orn of tlrc Zohar - Isaiah Tishby, The Wisdom of the Zohar:
Ai Anthotogy of Texts, trad' D' Goldstein (Littmann Library, Londra,
Washington, 1991), 3 vol.
Urbach, Tie Sages - Ephraim E. Urbach, The Sages: Their Concepts and
Betiefs, trad. L Abrahams (Magnes Press, Ierusalim, 1979), 2 vol'
Vajda, Le commentaire d,'Ezra de Gdrone - Georges Vajda, Le commentaire
d.'Ezra d.e Gdron'e sur le Cantique des cantiques (Aubier, Paris, 1969)'
Vajda,
-
Recherches - Georges vajda, Recherches sur Ia philosophie et Ia Kabbale
dans la pensde juiue d'u Moyen,Agle (Mouton, Paris, 1962).
 a'
a
,
'(996l 'proJxo 'ssord
uoporBlC) D|u|.ilafI uDlrlsDoroz V :uoarnz 'tauqeeg'C'U uDnrnz teuqeeT
- .I
'11961'e.rpuo1'uos1oc11q pue ploJuopro6) utsluDlrpooroz
a
to rtSnlml T) umD(I ary 'rauqee?'C'E - tll??nov $, umpe aq1 'rcaqae7
'(900U 'proJxg 'sse.rd dlp.raapn'p.rogxg) utstclls,C7t1 ctlsqDqgoY ur ,C1rlo.tolry
puo mDI :puotag Eu7nga11 'uosy1o1y1 'U ?omg puo,Cag Eu1tn7ua11 'uosg1o1y1 '(
- -
'12,996 'p.royx6 'p1.ro.,ueug) arny)rail7 clrD1loz ruo.tt s?unrcaqg
Tour?oru7 :ssauqroe IDunanT'uosg1o1y1 'U lollg - ssauqroe 1Dttnan7'uosg1o1y1
'96-8/, 'dd
'(886I) ggg ',,tvrqog aq? ur uorlcoJred uErunH aql Jo IBapI oqJ :ssou)F€O
q8norql lqBI.I" 'uosg1o1y 'f, ?ollg - (ssou:lruq q8no.rql lqEI.I" 'uos31o1y1 ?
'19996 'qroa am1i1
'sse.r4 {11s.re^run rueqprog) uo?loutfu)uq ilpod puD scqnauauraH cqsrl '(
-DqqDX : Eutag 'sotg 'a?on?uoT 'uos;1o11 '[ - Eulag 'sotg 'aflon?uoT 'uos;1oyy1 T
'ILZ-V9Z'dd '(IOOZ) gg 'lo 'tusrDpnf Jo tpnlg atg .toJ
s
lpurnof '"{8o1o1sprq3 rlsr^\af puv qp41to Tadsog:Eura11 oqlJo {oog aqt ur
poqpcsul" 'uosg1o1y1 'U lo{Ig - *3up11 aql Jo )toog eql uI paqllcsul" 'uos;1o1y1
'Z9I-I0I 'dd '(2002 ':1.ro11 ,uep
'u.rpuo1 'eEpellnog; Eut.o{ng aum!(I'('spa) uosJlo yg'g 'sqqlp 'U ul
'"d8o1oq{ry c1u€unrl uo suorlcag"ll paqdosollq4 :Eulpeag;o sc.rlnouerrrraH '
,.
ar{l pue Euuagng eulArq" 'uosg1o11 'U long - *Eul.ragng euralq" 'uosg1oly1
'(966r
'fuuqly 'ssa.r4 111q119\ utst1oqutg crtsqDqqDx ur rapuae to asn aqt u! s
satpnts :atonbg atfi u! ap47'uosy1o114 'U loilU - a.tonbg aq? u! alcrlC,uosJlo/V\
'(966r '
'dueqlg 'ssar4 161n5) sc!fiauautraH puD 'tusyoqu,Cg 'qltry crlsqnqqDx
ut sarpnts :q?od aIfi Erto1y'uosJlo yU long - q?Dd
aql 8uo7g'uosg1o1y1
'19996'dalarpag'sso.rg BruroJlIBC '
3o f11s.razr1un) nDJ 'ruary 'Udalv'uosg1o1y1 loilg - nog 'ua141 'qdalv'uos31o1y1
{FcTBrqo) (066I 'urllBsrual 'ssa.rg seu8ery) IepI 'W 'pa'usluotytqof 6 pu46a.n
DIDqDC 'o1oqog :unpupr atSu; 'r-:lsqnzsrrl\ urIBr{C - lrnpupr artilJ 'r{sqnzs"rrl!\ (
'16961 'p.rogxg 'ssord {1rs.rarruq proJxo) c17st7n1
'
puo ntmoT 'o.toy qdasop 'f>1srr.ro1qla1q !^Z'f'E - orDX qdasop'{r1s,ro1q.re1g
'(gclBrqo) (696I 'urllBsn.ral ':1ooy aBrBH pBssotr{)
rollaraa Inusn $tut t* Dgloso\tJ ap lwn?s'r1ao1su1a1y1 loBrsl - ttpn'{l'r1co1su1a1y1
'(pcrBrqa) (II0Z '^T^V 1a;,'ssa.r4 f1lsreap6 Ftcropm apyu
^l^V IoJ)
-rapout ti; o1oqog'u1a1su1e11 IuoU - pcppn! alDllurdpoxu tS o1oqog'u1a1su1a1y1
'19661 'fueqlg'sse.r4 ;gqng) saarnos 7oc11s,$t1 llslmaf poa?pan :uorqo1dua1
-uog to stloog aqJ, 'ueurlen {rBI [ - ttor7oqdualuoX Jo sqoog aqtr 'uvw"ta6
'(Pc!Brqo) S
(9169 'saleEuv sorl 'sso.r4 qn.raqgl ptcglosoal opqDC ul JoS u!93 :lDpaar
ft suncsy 'r.ra4-en-Be.rqel€A BrpuBS - lDpaar $ suncsg 'r.re4-anEe.rqe1e6 '
uL{vucorrsrs
'&ff --
 t08 teesl ',(elz.rug
80S 'V 'rru.te1-.reg
16Z lelrn '>1u.reg
198'6V7,'A6r '88I '98T '69r-89I
'gg:1 'VOI 1qe.r 'tuequ.rqy 'u.fdtF .reg
LV loreC'soq>1eg
gtg'wg
'z0?-g6z '692, 'Egz, '69z-89z '6v 'L
rqe.r'ueueqlg uoq IIEIJ€N'q>1emq>1eg
g8I '09 >1uqz1ta taeg
078 '9r8 '/,08
'g0g 'g6 rqe.r '1ou.rs1 ',ro;, ure$ p,ug
0r8 '098'208 '008
'16Z' 6TI'TII IqBr'tueqe.rqy'Ielnzy
L98'OZ8'Lr|'t6Z
' tgz' 6gz'gtz,' ggz' gzz' vzz' rzz- oz'7,
' 0rz'902,- Loz'r0z'66T-16I'96r-T6r
'ggr '98r-78I 'Z8r '08r '8lI-Zl,r
'olr-TgT'ggr-ggr'9tr'6zr'LTr
'g0I 'Ug '67 Iq€r 'euo.reP ury lalrzv
191 so8.rng UIP rou^V
9?8-W8'9r8 'r08
'v6z'zgr,'Lg1, '997, 'glr qdesog 'yryry
T6I '08I llrBr{€rqv 'ul.o.x ulp polloxv
raqsv rBq I€qsI^V
zII
16r '?8r '87r 'rgl 'Lzr'89 suuacrlv
IZ tlclJg 'qcuq.ronY
LqZ'96r
'g6I '68I 'ggl IqBJ 'Puq ueq .raAY
E6Z-267,'r0I '08 €{Iqs 'urlnsy
g?g
'6Ig 'ZIg 'O 'JBssV
ggt'Wg'V 'qsn{rv
zvg' 66r'v Ll'89r'Vgr' LZr lalqslrv
BEZ,-qEZ' ET,Z'96I'69 Praug'1ourY
66 llag rqceP6 '91.rY
,gg qBuuBH 'lpua.rv
0g
uJdoJd arunu ap
xapul
g oS.roag 'aluutllody
892
,VgZ,VlI ,gg ,97 rqul
Josoa '1e1o8uy
'V d.rup 'uos.rapuy
I0I
6T8
' 967,' \tZ' 16l-7,61'l8r-98l'78r'99r
'gII-ZTI'g0I'89 rapuexely'uueur11y
6gg 'ggt seuroqJ teztllY
'96'97,'f'f
gTg '662 '862'06Z'687,
' gVZ-gVZ lqe.r'rae1-eq ourol$'{oqu41y
8Zg 'g0I uBuBqoI 'ouuutualy
60I Iq€r t1a;41 '1qup1y
ggl peun{V pIddES 'lmelv
vtz' L8z-982'07,7,'86'Zg lqe.r'e,tu1g
69 pqv, 'reqqel-p
gr8 '90t 'gvz'882'9ZZ
'z6T '6LT '6vr 'Lvr 'wr 'ovl '98r
-tgT 'gII '86 'Tg rqe.r Jesoa'1eqsec1y
87I I/(IH 'Iq{Bg-lB
l0T
'gA lqer '?qsol I uoq Joso '.re1qsery
78rg
-ZIe {Erlil 'feroy u1p uoqoy-Bq {IzlV
628'9oZ'Z,Lr 'Z9l
'tZI 'ZOI '69-99 uo,{1 urp pluqo8Y
898-T98
'o?g 'Bug '8og '882 'Toz 'trr 'ITT
'g0I '16 '97 'gg tul?tl€rqv 'ugepqy
vol 'L6Z-962 '862 '16Z '882 '182,
'z,Ez, 'ooz '16I-T6r '68T-g8T '8Tr
'ZII-III '80T-g0T '97 1a1ueq 'sure.rqy
gtl IqBr ',uqoIAI uaq uIBqBrqV
III 'ggT 1qe.r '>pq{1 uoq uret{Brqv
orz'L8z-982
'rzz'96r '6Lr 'TLI' '?gI 'ggT Iqe.I
'sa.rgrnbso4 urp pt^BO uaq ur€rlerqv
97,2-9ZZ' Og-6V'82'92 IqBr'.nr{Bqqv
 INDEX DE NUME PROPRII

Baudelaire, Charles 8 Cohen, Seymour J. 109

Baumgarten, Albert 141, 356 Cohn, R.L. 108
Baumgarten, E. 199 Collins, John J. 48,287
Baynes, Ch.A. 123-124, L42 Cooperman, B.D. 184, 289
Beinart, Haim 288 Corbin, Henry 97, 135-136, 148,232
Benayahu, Meir 101, 108, 111, 287, Cordovero, Mosh6 7, 33, 50-51, 78,
294-295,300-302, 370 87, 89-90, 92-93, L02,106, 109-111,
Benjamin, Israel, rabi 263 113, 115-116, 130, 134, L47, 178-
Benjamin, Walter 332-333 180, 188-189, r95, 200-20L, 204, 232,
Ben-Shalom, R. 303 245-246, 248-254, 263-26/, 27 7, 280-
Bergmann, J. 141 281, 287, 290-293, 296, 298, 300-
Bergmann, M. 52,54 304, 316-31"7, 335, 340, 345, 350,
Berukhim, Abraham ha-Levi, rabi 276 357,370
Bianchi, Ugo 16-17, 46-48,96-97, 100 Coudert, Allison P. 117
Bidez, J. 100 Culianu, Ioan Petru 16, 46
Blumberg, Harry J. 49, 185 Cumont, F. 100
Bohme, Jakob 7, t2,94-95,117, 139,
L89, 202, 229, 231, 240, 340 Dan, Joseph 45-46, L02'L03, tlz, L46,
Bonfil, Reuven 66-67,102'L03' 298 232, 234, 277,288-289, 294, 296,
Borsch, Frederik 142 298,326,356, 370
Bousset, Wilhelm 46, I42 Dani6lou, Jean 49, 99, 120, 140-141,
Boustan, Raanan S. 49 202
Boyarin, Daniel 111, 358 D'Antuono, E. 299
Braude, B. 49 Dauber, Jonathan V. 104, L54, L84'
Brecher, Gideon 324'325 185, 192, 194,291,293
Brody, Seth 187 David ben Abraham ha-Lavan 328
Brown, B. 114 David ben Yehuda he-Hasid, rabi 9,
Buber, Martin 302, 310, 317-31'8, 333 51, 115, L27,129-13q 133-135, 145-
Buber, Shlomo 99, 101 147, 177, 7.94, 209, 254, 340
Bulgakov, Mihail 286 David ha-Kohen, rabi 207-211,213,
Burkert, Walter 199 234
Buttrick, G.A. 98 Davidson, Israel 143
Buzaglo, $alom, rabi 299 Davis, S.D. 54
Davis, W.D. 98
Calasso, Roberto 9 Decret, Frangois 185
Carlebach, 8.202 De Lonzano, Menahem, rabi 279
Caro, Yosef, rabi 89, 106, 109, 111, Deluureau, Jean 286
245,247,289,299 Derrida, Jacques 340-341
Castoriades, Cornelius 8 Dobbs-Weinstein, Idith 185
Charlesworth, J.H. 97 Doron, 4.287
Chavel, Ch.D. 49, 189-194, 196-197, Douglas, Mary 202, 338
234 Dov Baer din Mezerici, rabi 307, 311,
Cicero, Marcus Tullius 52 320
Ciucu, Cristina 299 Dov Baer din Liady, rabi 318
Clement Romanul 119 Duchesne-Guillemin, Jacques 97, 357
Cohen, Gerson D. 233 Dupont-Sommer, A. 97
Cohen, Hermann 28,
Cohen, Jeremy 102-103, 111, Edel, Susanne 117
Cohen, J.J. 109 Efron, J.M.202
Cohen, R. 52, 114, 189,236 Einstein, Albert 13
 Ag urDI ula8uy'sunt.re11
6? pI eC'upadp11
I0g'6gz-g9z'6vz' Lgz'gvz
-Z?Z'g?I'ZSMBJ'Bpnqa1'B^aIIBI1
'g'prqe11
2,7
898 '682-882 'I0Z-002
'gBI 'LVI 'gVI 'ZVI oqsotrAl 'qsturu11e11
862
'967,'882 'gvl' 'zII 'z0r 'f '.ra1ceg 698-898 '998 't98-298 qocef 5luurd
1;g ua8.rnl'seurlaqeg
,6I'I{ urut{Brqv'ueruraqBH 6V8'8V8'9ZE-?28'082'9II'80I-907
6t 'uutu.re11nP
67
^'1'S'r'puu1.rnp
898-198 'Y'sso.rP
8t8 euror?f 'xnepuo.rg
96Z 'S-'X teEurzao.rp
8Ie-rlg 'g8I 'gtl
^eaz'salr9
LgZ, ';g'uqedsuaa.rP
66 'C seuof 'plaguaalp
6I8-8r8
'96z' Lgz'zvr'60l'I mq$v'uaorc
g1t'Wl qclruloH'zlevtg
\tz'982
-782 '88r-98r 'tgr 'qtr 'Vll 'Lor
'g0I-g0I 'gg 'Ig-09 rrrr-BrJg 'qo11$o9
ggz '68I 'g8I-p8I 'g uuaT 'uetupoop
987,'t87,
'Z,gZ'L6l 'gg1' 'Z0I sotuy 'qctelplop
ggg'v6z'l,gu llelN'qslploc
g6Z' LgZ' 6tZ'gZZ puBIoU'laqaslaop
89 UTBITII I 'uo1sPe19
ZtI '00T-66 '99 s1no1 'S.raqzurg
79 IqBJ
3uplnd up E.rnqsulg
'qeqf1 uaq pI^BO
VgI'gVI uurlsFrlC'8.rnqsu1g
193 seqcut4 '.to11tP
0?8 '6LZ '982-8tZ 'O8Z
'llz 'L?r '88r '7rT 'zrl '90r '89
'qL-ZL'lg 'Zg lqer Jesoa 'e11t1er1tp
66 soruv'e1neg
96I lruol 'rPuo.reg
g6I 'g8I oIIoUBI I 'uueaup
1,7 sosontr 'relsBC
991 ruoa'qrep
ro8 '967,'16Z '06Z-LgZ '682
'gVI 'Vtl 'ZII-TIT UBIII€uof 'qrBC
gy1 efpe,ug'uoep
882 'U ugrefuag 'ladurep
16Z pI^BO uaq r{€ro^oq 'tlagueg
rrudoud snrnN sc xuqNl
998 qocef 'I{sttIsC
III IqBr'ureqe.rqy'eluBIBC
IfT 'C uqogteEep
I'I 'W'I .TUJBC
LIE 'ZOt'gg1 ac1.rnu141 'uurupepg
;7-gy E.to1. 'felg
III tnEd'1ue.rg
'gg 'O ':1uu.rg
'96-V6'gt'8I-/,I'0I aqdlopy'r1auu.rg
I7I IrBf 'tunssog
68I 'C'X ?roqou 'ueur.rog
gI B!.IBI I snaslcue.rg srulad 'eureluog
IVI-Z?I reura^\'relsraod
ll Becrrtr tr 'uBlrold
LgZ'Og IaBqclW'eueqqsrg
'aueqqsld
LgZ'VEZ a uellg
86 '-I 'urolsla{uld
L6Z '962'V6Z '882'L8Z
'VLZ 'gg1'8gZ '60I ecue.ralel 'aurg
969 '66I-86I €lrpuBxely u1p uollg
g7g 'LgZ 'gg 'g InBd 'uolueg
009 'gyl '7II 't0T-901 '19 st.t1 'x11eg
062 '686-LeZ '982-r8Z '6rZ 'r0Z
'66r 'g6I '06T-68T 'g8r 'z8I 'grr
, .8II
Z LI, ZgI, 8VI. LVI,'VT, 88I.I 8I
-ZJI'ZOI'Ig 'gg '0I lsv' '1uu1p-laq.reg
9t llulg'trIlaqua{cEd
g6z '002-16r '96r
-z6I '06I-88r '98r '08r 'grl'8lT
'rll '69I 'ggr 'ggr 'I9I-ggr '8tr
'gII 'Tg '67 IqEr 'euo.rep ulp Brzg
l9g'66-86 tuBro taprg
T0T '66 ruBrIBJqV 'ugelsdg
Ig €urrrrBIBS urp erueytdg
16 alcopedug
L6 'LV ^o:IBB 'ueurlg
Zg uret{Brqy'uru{e>119
0zg 'gI8 '7r8 '808 'L6Z'V6Z
'882'OvZ'8?I '9II '09 larIcBU iroqg
8t8 '618 '208-008 'IVZ'Z0Z'6?r
'ZTI'60I'66-16'98'gp BecJ!tr^I'apBIIg
t98 IqBr 'snggn ulp Bltu
Z6Z'062, rqeJ 'zluBo-I uIp BIIS
z}t'6gz'0II IqBr 'sEpla Bp BIlg
0t8 '08I
'IrI 'I0I lqu.r urp rBzealg
'stu.ro1y1
 INDEX DE NIIME PROPRII
Harris, Jay M. 192
Harvey, Waren Zeev 49,53,344
Hatcher, A. Granville 51
Ha;rman, Peter 141
Hayyim, Ithak Mar, rabi 53
Hayyat, Yehuda ben Iacov, rabi 7, 105,
109, 134, L45, L48-149, 168, 176,
178-L79, L82, 20L-202, 238, 245,
254, 282, 284, 289, 370
Hebbelynck, A. 143
Hecker, Joel 297
Hegel, Georg Wilhelm Friedrich 7, 12,
39, 94-95, 104, 116-118, 139, 149,
229,339
H,eletz, Yehuda, rabi 145
Herrera, Abraham Cohen, rabi 282
Hipolit Romanul 124
Horowitz, A. 303
Horowitz, C. 103
Horowitz din Vilnius, Pinhas Eliahu,
rabi 370
Horowitz ha-Levi din Statnselie, Aatpn'
rabi 314
Horowitz, Isaiah, rabi 147'L48, 240,
247, 268, 280, 288, 289, 292, 298,
301-302, 304-307, 309, 316, 341,
345, 360
Horowitz, Shabbatai Sheftel, rabi 116,
235,290
Hurwitz, Siegmund 100
Huss, Boaz 49, 109, 114, 116, t43't44,
183-184, 188-189, 236, 238, 240, 287,
296
H;rman, Arthur 189, 235
Iacov ben Iacov ha-Kohen, rabi 205-
206
Iacov ben Reuven, rabi 150-152, 155,
158, 171, 206
Iacov ben $eget, rabi 168-169, 173,
t77, 194
Iacov Yosef din Polonne, rabi 308
Ialig, Iacov fevi, rabi 312-313' 319
Ibn Adret, $lomo ben Abraham, rabi
353
Ibn Avi Zimra, David, rabi 136, 180,
267,3L6,340, 350
Ibn Ezra, Abraham 174,357
Ibn Gabbai, Meir ben Ezekiel, rabi
52, 88, 113, 116, 135, 148, 193,225,
227 -229, 299 -240, 242, 244-245, 265,
267,284,288, 306, 315, 320
Ibn Gabirol (Avicebrol), $lomo, rabi
53, 154, 184-186
Ibn Gaon, $em llov, rabi 155, 2L8-279,
235-236
Ibn Latif, Ifhak, rabi 33, 158, 1.96
Ibn Latif, Ifhak ben Abraham, rabi
328
Ibn Lavi, $im'on, rabi 114, 180
Ibn Masarra 153
Ibn Tabul, Yosef, rabi 259,262-266,
270,279,283, 295,297
Ibn Tayyah, Yosef, rabi 131-132, 146
Ibn Waqar, Yosef 328
Inati, Shams C. 184
Ioan Damaschinul 198
Ioan Scotus Eriugena 188, 191
Iona, Mosh6, rabi 276
Israel Ba'al $em Tov (Beqt), rabi 93,
305, 307-310, 313, 316-319, 340, 345
Israeli, Ifhak, rabi 154
Ifhak ben Iacov ha-Kohen, rabi 199,
Ilhak ben Samuel din Acra, rabi 213,
2t5
Ilhak din Acra, rabi 65,79,88, 101,
131, L46-t47, L55, 207, 2L4-215, 2L7,
219,234-235, 335, 340
Ithak din Bedreg, rabi 201
Ifhak ha-Kohen, rabi 205-206
Ilhak Orbul, rabi 128, 155-156, 161,
163, 169-171, r75, r77, 179, 188,
190, 193, 194, 196, 200,2L5,218-
2r9,22L-222,224
Ilhak Todros, rabi 207
Ivri, A. 344,356
Jacobs, Irving 50
Jacobson, G. 100
Jacobson, Yoram 51, 109, 20t,239,
258,294-295,297, 300
Jellinek, Adolf 111., L13,325,357
Joel, D.H. 325
Jonas, Hans 13, L5,17,25,46,96,
99, 185,330
Jung, Carl Gustav 88, 99, 135
Kaennel, Lucie 117, 288, 343
Kajon, I. 299
Kallus, Menahem 239,294,319
Kauffman, Tsippi 317' 31'9
 0r8-t98'028-6I8
'0Tg 'Z0g rqe.r ',ru1fe.rg urp uurtrr{BN
lZ oruolqs 'qa,eN
t9 IoBA lrepep
Z0Z 'N'O's.rer(tr41
gVI 'OVT '|97 lo€qcll J lsurg 're11antrq
ggg '09 olzunetrr1l 'esa1o11o141
I0I IqBr 'zlull{ urp grlsotr{l
198'0r8'88Z.'097,'69T'tTr
-7,r1
'L}I '90r-t0l '16 '18 '98-88
'7L-IL'0L'09 Iqsr 'u9e1 urp gqsohtr
ZtZ lqr".r'aory urp gqsont
v98 'L6Z '682 'OVZ '?82 'Z8Z
'87,2'tTZ'Vvr' 6ZT-8ZI'7rI'00r'98
'89 'Ig '8f IqBr 'so8.rng ury gqsohJ
902
1qe.r 'so8.rng ulp uourqs uaq gqsontr
z8'8L
ulp ue$ uaq
1qe.r 'u9a1 ?qsontr
^oJ
e?8 '962 '682 'L?r 'V?r '?rl 'trr
-III '90I-A0I 'Zg'09 solrer{C 111sdo6
16-96 fnC '1ouuotr41
99t, '208'662 'L6r-962
'16z '06z 'zgz 'ogz 'g9z 'ggz 'Lvr
?1uog 'zo.totr41
,erauqc.ra141
'9IT-III 'g0I-g0I '?l.qC
Z0I
EyT op usaf'ocs€uotr/\l
8r8 '608-808
rqe"r 'lgqou.reC urp urnqeN ruoq€uary
LgZ \qer'oueg urp Brr€zv ruoq€uatrAl
998 'V'ruo11o141
6l,t uBIIlBuof tIoW
66I '6V UBII rBq rIaI
67 'H'g'uuru1qe141
M 'LII sourBf 'q1u.rpctr4i
998 'L98 '882
'76I '68r 'g?r '80I '2,1 1a1uuq '11etr41
\vz'082'6zz
rqe.r '1nrce1og ourol$ uaq nqudrlulery
L6Z lqer'pBp€H-lg uoqox-Bq pn,sBtr\l
IpI '00I-66 '79 'y'urelsroruretr\I
lgg uog 'ur1o3.ruy41
898-Z698'878 'F88 'I88
'96r '/Br 'g8r 'r8r 'gLr'aLr'LZ,l'tE
rqBr'(opruorul€w) uaq gqsow'uorurBtr41
?tg 'g0g 'T0g'L6z
' g6z-v6z'zgz,'ggz'ror Inut{s'p}8€w
gpl '66 1auuue11 '>1cetrq
ggg '?gt '699 1ou,e4 'or1forcetr41
r68 rludoud ur,{nN so xtroNI
gzg pI^BO IomuBS 'o11ezzn1
198 '9gg-rgg 'Lg7,
'8fT lqer 'urdde11 ?qsontr 'o1qezzn1
698 'r9g '69g '779 'rtg
-688 '188-988 'Tr8 'r08 'IOt-T6Z
'682 '982 'VgZ-ZgZ '082-rL7, '69Z
'LqZ '992-V9Z '882 'VZZ 'LlZ 'IOZ
'LVr-qVr '67r '88r-98r 'Ugr 'grI-grI
'grl'60T'g0T'z0T-00r'v6-06'gL'vg
'Vy 'IV'gg-gg 'gg rqe; '4eqf1 'er.rn1
(runuqroqroT
LgI 'tVI rrBA
7TI 'IAtr 'un€qraqroT
8Ig ^opgy to>1sdr1
g7g 'o J '8ulT
6lZ acnrg 'u1oaur1
tgg 'O toul'I
018-998'098
'vrt' LZ,?'618'9T8'208-I0g' 662-862
'06z'892'vtz'vrz'Ioz'98r-88r'g?T
,WI-|VI ,IVI ,9ZI .9TI-7II .ZII-ITT
'8or-gol'66'26'gL'vL'zL'gg-z,g
'09-gV 'Z7-IV '71 '6 epnqaa 'saqegl
6Ig 'llg 'g 'seqarl
VBI 'Z,gI InBS 'uueurroqolT
gg lanueurrug 'seuprg1
8gg '8p apnBIC 'ssne.r1g-ra91
Tg 'H ueueqol'yre1
7,02
'grT '86 '6V-gV 'TZ'O uof 'uosuazlel
60I UBIIV '11oteze1
39 delluag 'uo1r(e1
g96 uorul$ 'yre1
T0Z '86I T^zJ ,\.'uueur.re8uel
tr
gZ0I qlag uuuy to11u,rrl,uo8ue1
ggg leqcsrd'.rerroqcel
8It BIIoU'{qsrrelaqsny
gpl ropuuxalv'{IIny
ggg ocrrn€tr I '1e8er.ry
g8I 'gtl 'q3 '1as1ary
g?I .V lreqog ,tyerX
66-86'97 rapuexelv'lm{oy
yVZ ,g1l ,67-gt ,TZ 1eers1 ,1qouy
T0I 1aof 'uuerue8np4
86-16 '09 'gy ureqeuel4 ta1s54
Z0g rolod 'dols8ugy
8BI pl€uog teuory
gg rueqtBuory toullay
8Z to{zoqa1'uuutugney
ggl pI BO'uuetugney
 INDEX DE NI,JME PROPRII

Nahmanide, Mosh6 ben Nahman, rabi Proznitz, Leibele, rabi 367

79, 110, 118, 128, 742,155,158, 167, Pseudo-Empedocle 185
171, 186, 189-191, 194, 196,207, Pseudo-Galenus 113
2L3 -2L 4, 218 -22O, 223, 233 -235, 238, Pseudo-Gikatilla 88
277,295,353-354, 365 Puech, Henri-Charles 185
Nahmias, Iehoqua ben $muel, rabi
85, 1,14, 236 Qoriat, Yehuda, rabi 218
Nathan din Gaza 148,201, 237,272,
293,299,360-361, 370 Rapoport-Albert, Ada 317, 345, 366
Neamfu, M. L46, 186 Ravitzky, A. 141
Necker, Gerold 294, 303 Raz-Krakotzkin, A. 199
Nemesius din Emessa 198 Recanati, Menahem ben Benjamin,
Neumark, David 52 rabi 70-71, 110, 180, 211,291, 350
Neusner, J. 47,98, t43 Reed, Annette Yoshiko 140-141
Nicolae, Emil 100 Reiner, 4.294
Niehoff, M.R. ll.l-112 Reitzenstein, Richard 46
Nitzan, Bilhah 97 Remes, Pauliina 185
Reuchlin, Johannes L4, tL7,146, 199,
Odeberg, Hugo 102 280,342
O'Brian, D. 185 Ricceur, Paul 45, 48, 63, 100, 208,
O'Flaherty Doniger, Wendy 54, 101, 300-301
Ll2, L49 Rosen-Zvi, Ishay 51, 98-99, 140
O'Meara, D.J. 198 Rosenroth, Knorr von 202
Orlov, Andrei A. 49, 98-99, 105 Rosenthal, Franz 198
Oron, Michal 102-103, 186, 233, 237, Rosenthal, .Iudah 143
288 Rosenthal, Y. 183-184
Rosenzweig, Franz 95, 11"8
Pachter, Morderhai 53, 186, 258,287- Rosman, Moshe 318
289,294, 35r Ross, David 185
Pachter, Shiloh 108-111, 246,302 Rothschild, Jean-Pierre 343
Passmore, John 182 Roznak, A. 114
Paulus 151, 184 Rubin, Solomon 349
Pearson, Birger A. 47 Rubin, Zvia 295,297
Pedaya, Haviva 49, 51, 113, 140, 186, Ruderman, Davis B. 287, 303
195, 199-200,232,235 Russo, Berukhiah 366
Perlmuter, Moshe A 299
P6trement, S. 47, 98, 142 Saba, Abraham, rabi 101
Pettazzoni, Raffaele 370 Saccenti, L. 356
Phillips, D.Z. 54 Sack, Bracha 10, 33, 90, 92, 106-107,
Piekarz, Mendel 307, 3L7,332-333, 109, 115-116, L45, 238, 287, 289-
344,370 294,296,317, 358
Pines, Shlomo 9, 48,53, 70, 96-98, Safran, Bezalel 186
I04, r2O,14tr, 183-184, 191, 196, Sagi, A. 106
198 Sagi-Nahoq Ithak, rabi 156, 169
Pitagora 2L, L27,174, 198-199 Sagis, $lomo, rabi 259
Poppers, Meir, rabi 256-257, 275, 295 Samuel ben Benjamin, rabi 23L,24O
Platon 21,95,140, 169, 181, 193,238, Sarug, Israel, rabi 132, 260,262,267,
303, 342 283
Plotin 154, 342 Saussure, Ferdinand de 338
Plessner, Martin 199 Sayegan, M. Rahim 47
 8BI ltelslry'oEe41, 960 J,'A\ 'orBls
iBI
^orl€A'sureJ,1
Z0I tu$€H'ryqo11elo1og
vgz'zqz'rlz-Erz'0rz'90u lqBr gtl'ggl rprs^\BJqos
'Lg?
'BgBInqV JasoA uoq I^arI-Br{ soJpoJ 6lE'A0Z'67-97 uo1.roru'q?$rg otz
998-F96 't98 80I uF{nJa uaq uotulBs
'o9g 'g?g-gtg 'rtg 'gg8 'ete-62,t'92,8 662'Ca'Iuopuls
'9z,8 7,Z,8'108-008' 862-962'V6Z-062 IZI-0ZT In8BI4[ uoutls
'8gz'v L?,' 69?,'tgr,-Bgz' Egz'rgz-ogz aII UBII!.I 'uJnqFg
'ovz' Ltz' Egz-ztz'66I-68r'l8r-98 I g0I 'f'.I 'urolsroqlls
't8I '69I 'Vgl 'Llr-Vtr 'gTr '60I 098 '982 '9II -68?
'90T'80I'86-7,6'?L-qL'Lg'V9-9V -9TT '8IT-ZII '60I-90I '09 rEH'rJar{S
'Lot.
'98-98'88'82- LZ'91-gI tlEIBsI r(qqsU 862 uorBr{s 'ut"qs
gg B^BH'uoslonrueg-qso.rll VrE'V'eqdeqg
ZIe url€H '1fnpu.ra3 urp tarll 198 '098-8?8 '8r8 '0?Z 'Z8Z'9rl
z0z ra|^Bx'otloiltt -8?I 'I7I '88r'9ZI'?II'Z0r '66-96
g8I 'gpl uepEog 'ueqeze3-rue1p;, 'Bg 'rg '8?-g?'8r 'gr InBqs 'pa{Bqs
V6Z'66 '19 1aurs1 'etuqg-u;, 9t rllrutelnqg tuqeqg
LZ-qZ lqel'erunque;, '06I '961 pleu.rag 'snunldeg
86U
898 Bceues
tlg IqBr 'lpEIT ulp uerup2 .rneu$ 96I {rBW topuag
0II IqBr 'lerpy uq1 owol$ TtI '86 '67 g uegg '1eEeg
996 IqBr '{ruzo.rg urp 1agno1$ 682 '0oZ'L6r '96r-16l
68I IqBr 'rle1 uaq uorur$ '88I 'gBI '?gI ollorrqup 'uufug-pag
LV7, 00I 'Lt TBqS '€puncos
'WZ,'OTI'I8 lqer 'pqo1 .req uowr$ VtE 'g'p1o,nqcg
662 '882 'LL& "ZLZ'ZgZ'ggz 66 asrotr{ '141 'qeanqcg
-982'VZZ-|ZZ'6r-6'96r'86r'98I 911 qdolsFqC'alFqag
'ogl'LLl'ggr'tgl'g7r'zvr'grl 0rg '998-998 '198-098 '098
'Ig-09 IqEr 'AoJ rua$ uaq no;, ura$ 'gVB'ZVE'888-828'92,8'r?,t,'6Tg
608 -8r8 '208-008 '867, '962-866 '682
'8ou
'glMer 'suqaur4 'faroy urp e.rrde$ -ggz'ggz'0gz' LL?,'rlz'09z-69z
z0e '682'Z,EZ '90?, 'Z0Z-66r 'l6r-t8r
'66I
-rog'662'E6z'BLz'gLz'ELz'gor '89I-/.9I 'f9T '8tr-t?I '98r-Ft8I
'I0I 'gg-tg rqe.r',e1e11 ueqluN 'e.r1de$ ,,ZI ,8TT-LTI .9II-III .?OI .IOI
-66 '68-88 '98 '98 'VL'qL'gg '?g-gr
67 'O lauqcr141 'zX.rea,rg 'gt 'gg 'gZ 'gI ruor{sJo0 'tueloqag
LV E^9, Brr€trt '{u1o1qng 0?T urrr{ceof sue11 'sdeoqag
098
gzg '66r 't8I 'g?I 'rtI-0tI 898 '882 'Z6I '98r 'rrl-gtl' 'ulu
'Lf-gV 'gI 'C nqur1upaC 'Bstuno4s '8II '19-67 'gV'IE IopqcII l iraprour{cs
6tr ,II urlaqll11\'uuerure8trg-1plutrtrs
'I0T '66 '16-96 '1,?-gV a 'aouudolg 6p1 uolsoEy'{lzsmoleurqcg
gg1 senbceg'.a:Euulqcg 99
028-618'TIg
rqe.r 'ueqlep 'ao.rr'.ua1q ulp zpuqurolg 688
7II 'Zil 'urals 'Z0Z'gIt.'96-V6'ZV'1,'7gg'Euqlaqcg
l,t Br{sBS 'uJals LgZ'EVI uoruolos'relqcaqcg
Z6Z'gVI'tr{ lonurBs'uJols ,gg-ggg 'wg'gzg
g6t zllrol4t topleuqcsulelg 'g6Z'gVl 'Z0l 'gr-gV le1e4 'taguqcg
trY '2'P1e3u1e1g 288'028
91 e8roep toul?ls - :.TE' V6?, erl,rrg teurgequalln-zlBrlcs
ggg-sgg '299 e1a11 '1qu1g z9 "I{ 'zlBr{rs
lludoud sI rlN trc xtrcNI
 INDEX DE NTIME PROPRII

Ttrriel, $lomo Beit, rcbi 245 Yosef ben $lomo,rabi 250

T\rrner, Edith 195 Yosef ben $muel,rabi 187-189
T\rrner, Victor 168, 195 Yosef $lomo Rofe' del Medigo, rabi
T\rviah ben Eliezer, rabi 99 201, 240, 268, 282-283
Tkersky, Isadore 48, 186, 198, 298, Yosef din Hamadan, rcbi 69-7 0, 7 2-7 3,
358 92, L04,107, L74,116, 130
Tzafiati, Reuven, rabi 198 Yosha, Nissim 303

Jadok ha-Kohen din Liublin, rabi 315 Wacks, Ron 319

femah, Iacov Hayym, rabi 115, 137, Weeks, Andrew 117
t40,295, 317 Weinberg, Joanna 199
Jvi, Sabbatai 272, 36I,363, 366, 368- Weinfeld, Moshe 19, 48
369 Weinstein, R. 199, 287, 300
Weiss, Joseph 318, 370
Urbach, Efraim E. 47 -48, 99-100, 102, Weiss, Tzahi 48, 103, 143
109 Werblowsky, R.J.Z. 100, ll5, t47,287-
290
Vajda, Georges 154, 186-1.91, 1.94-195, Wettstein, Howard 52
200 Whittaker, John 198, 201
Valle, Mosh6, rabi 362 Whitman, Jon 185
Van Widen, J.C.M. 190 Widengren, Geo 46-47, 1.00, L42
Veltri, G.287 Wieder, Naftali 99
Villey, Andr6 185 Wilensky, S.O. Heller 196, 201
Vital, Hayyim, rabi 7, 91, 101, 106- Winston, David 97
I07, 748, 253, 255-260, 262, 264- Wirszubski, Chaim 100, 201, 237,272,
265, 269, 276-279,295-300, 302, 299, 301
376,337,345 Wolfson,'Elliot R. 33, 51-52, 72, 104-
110, 112-114, 116-117, l4L-144, 146,
Yehuda ha-Levi, rabi 110, 184, 194 148, I84, 190, 202, 233, 297, 293-
Yehuda LOw din Praga, rabi 359 295, 300, 302, 316, 343-344,350,
Yosef Aqkenazi, rabi 134, 168, 176- 356-357
I77, 18O, 200, 284, 288, 291 Wolfson, Harry A. 198
Yosefben $alom A,gkenazi, rabi 129,
L34, L42, I44, 176, 178, 288, 301, Zadoff, Noam 370
320, 339, 356-357 Zeev'Wolf din Jitomir, rabi 311
 qra$ouav puo - uuBC oruo8ng .rg
,tJos.tJcs acazardspnop ug wopo lJo
aacrpo4 ap arDcracul 'mlnrpaapv Dtpual $ pdrcg - I{suerold leaBd .gg
ndorng Darrual'ow '!a1ro4 FrEoIg - rotrtBppo EJoaC-suBH .gg
oljlozolbl nc parDcpdl.ul nr/s stlodouopld - Rtll\pqg uBrlsFC .?g
cDaa Inuud 14 llrnpu aplulltg 'sauoL$aonb salprnpN - Bceuas .gg
puonysuDrl Dualqord ('po)
rgulolt ,ncsea.rpuy .zg
- lorrqBc
^gpsncp4ottotlouta1ul Dnou
6 p7nqop lnryDao4'nuolop DarDlS 'xrDW rnl aTatpadg - BpIrreO senbcel .1g
lDaatpau UUO-go1 e1 senbcel .69
1e-11 e urfrpel atucodo tt7aq?uong -* x x'62
1!u{ul 6 a7o1r7o1o1- sBul ?rI lanueruurg .gZ
6u.rppr ap m1nldacuoc lnrpnry o7 a{nqg.4uog
'pcsoaca-t8 oaa u3 $ pclorqa pnqg u! uolaolos a1a&ag
pcralod rrrurpel\ .rU
-
gtct8ota Dulcrpary
'gtTotaua? al?a?rd'go.todutoc upruor lpc?pau Inrolclol - BorpuBC IarnV-.J 'gZ
p{uasa d puryl atdsaq'- ournby op suuoqJ .gZ
IIINTIIX appcas
'nuntsaJuog aplpqyncglTq 'parDlrat * oa"nst.myp741- n€orunloq :aeef 'VZ
.U.g .gZ
Tn1ouottott t6 ncatg - sppoq
urtold lq olnt11'o.toEoqd Ul DIDIA- rgtod 'ZZ '
-
oan{rpapsapau nos laqDg - roqlunz InBd .IZ
pnDaarpau pug1oy atzaod ap a6o7oquy'puDrng punarDC - * x ,r .02 '
pctrEo1o1tru autpro uX aloza*o 6 alounpo '
uputor mynndod a7afurp?r? 6 a1autpg eauo.rol-gfqnrrN puolg .6I ,gT
-
a$ouarp atdsaq- oraarC 'l,I
LL0t-gL6 'purjuDnq a!ro$? ap cuan un 'oglo.t8ouo.tg - sollosd IIBqIW .gI
ocl.rt g{ pl,ocptd - neorunloq uee1. .91 ,71
lnlnyou
DrunN - uuwftp4 IIBC 'gI
Tado.mg Tnpa uX oglozo1ll p1rqtsod apa unC .ZI
- IoEoroUV uEJ4S
.to1glozo1gl a1aulrlcop & aplan atdsaq - soIUoBrI seuaEolq '11
ouotl tttp sotuo11ody g7 olo11- ?B4soIId .0I
rEmlotano7 ?FaA - qcolg cr€trAI .6
ataqt1 n.npup? Dlrolsl - uossnorJ puowdeg .g
aat8oyoallrrycal- lqsaalo$o(I'rollzrqcul aIarDW- *xx
.l
la?Enar ot8o1ouatuouat u3 atacnpo.tgul - ocsBIaA ut1.rul4tr .f .g
aaclpo4 ap unasg - zFqIaT .l\.c .g
pc?1821il
plnqDd nBaUoC ap
- leqcrw
.t
purnpou ag.o7s1 - EtnqzurC oIJBC .g
aracarl ap aflrnny - deuuap UBA plou.rv .Z
asou?qat ytay a1o arDtuauap apurol - urlaq:Irnq alFlg .I
:1n.rgdu ne
I/1I TVUNTd
I
38. Julien Ries - Sacrul in istoria religioasd a omenirii
39. Virgil Nemoianu - Jocurile diuinitdlii. Gd'ndire, libertate gi religie
la sfdrgit de mileniu
40. Robert Darnton - Marele nxasacru al pisicii 9i alte episoade din istoria
culturald a Franlei
41. **,x-Anticristul
42. LieZi- CaLea uidului desdud,rqit
43. Cicero - Despre destin
44. Michel Vovelle -Omul Luminilor
45. Frangoise Bonardel - Filozofia alchimiei. Marea Operd 9i modernitatea
46. Tatiana Slama-Cazacu - Stratageme comunicalionale gi manipularea
47. * * * - Trei apocrife ale Vechiului Testant'ent
48. Jacques Le Goff- Sf?ntul Francisc din Assisi
49. A.R. Radcliffe-Brown- Structurd gi funclie itt societatea primitivd
50. Frangois Furet - Omul romartic
51. Hans-Georg Gadamer - Actualitatea frumosului
52. Plinius - Naturalis historia. En'ciclopedia cunoqtinlelor
din Antichitate (vol. I)
53. Arnold Van Gennep - Toternisnt'ul. Starea actuald, a problem.ei totem.ice
54. Rosario Villari - Ontul baroc
55. John R. Searle -Realitateacaproiect social
56. Peter Sloterdijk -Criticara{iunii cinice (vol. I)
57. Isabelle Stengers - Inventarea gtiinlelor mod.erne
58. Guglielmo Cavallo - Onlul bizantin
59. Nicolae Corneanu - Patristiea rnirabilia. Pagini din literatura primelor
ueacuri creStine
60. Piene Teilhard de Chardin - Scrisori inedite
61. Andrea Giardina - Omul roman
62. Sergio Donadoni - OmuI egiptean
63. Anne Cheng - Istoria gdndirii chineze
64. Artemidor Daldianul - Carte de tdlmdcire a uiselor
65. Dolores Toma - Despre grddini gi modurile lor de folosire
66. Silviu Rogobete - O ontolagie a iubirii. Subiect gi Realitate Personnld'
supremd in gdndirea teologicd' a pdrintelui Dumitru Stdniloa'e
67. Plinius - Naturalis historia. Encirlopedia cunogtinlelor
din Antichitale (vol. II)
68. Jean-Pierre Vernant - Omul grec
69. Matei Cdlinescu - Despre loan P. Culianu gi Mircea Eliad'e' Amintiri,
lecturi, refleclii
70. H.-R. Patapievici - Cerul vdzut prin lentild
71. Norbert Elias - Procesul ciuilizd.rii. Cercetdri sociogenetice gi psih.ogenetice
(vol. I - Transformdri ale conduitei tn straturile laice superioare ale lumii
occidentale)
?2. Norbert Elias * Procesul ciuiliedrii. Cercetdri sociogenetice qi psihogenetice
(vol. II - Transformdri ale societdgii. Schila unei teorii a ciuilizdrii)
73. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt -Omul secolului )Q(
74. Augustin - Prima catehezd. Iniliere in viala cregtind
75. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunogtinlelor
din Antichitafe (vol. III)
76. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt -Omul secolului al )ilX'Iea
 (IA'lo^) aw$uc?ruvu?p
roplu!16ounc mpadaplcuT 'r,rrol$!'tl s?IDrnlpN - snFIId "0II
nfnpaar laun pdcrulsuocae '69( alrquoca(I nuBoJasoC Brpuexnu '60I
-
(ID ynaoptt - Bcauas '80I
(I 'toA) csauVuor lnuetunu@c ug trpraldrg
- rlruouels ueol '1apa1qa1r1q oleEuy 'n?salouetr\I uo1 '1uu.rag 1nrd 'l0I
a4fiap aplocD.ro atdsag - qrelnld 'g0I
(I 'lo ) plDppllD ap InwapQco u!
a$)urnaas ap Uryaultuas 'lf?lorco r{ rlt73mr7 * nearunlag ueaf 'g0I
Q1 un&o1otg - Brouas '70tr
(rnlnrolne 1e wnldprcs-1sod un nc'u-11 e er{rpa) IDnpapU!
Iournf 'auado.rna fip111oat $ 46auptuo.r atuaza.t4 - ouuery UBIJpV 'g0T
ryalro ug tuo ap purc tt tcazlail! laS.raqEpoH uI1.tBI4t uuBrlof 'Z0I
-
alDapl erpturaan? oa7n2 - IZ unx 'I0I
pasDauptuoJ
ptTouotltpo.t1 Drnllnc u3 at?otu t{ gr7tg 'song $ autp.t6 - nuualAr6 }arpuv '00I
(A'Io^)
atoyqaquv u7p .rc7alur16ouna o1pado7claug 'Dtrotstq snprnpN - sn1ul6 '66
ar.l.o$r O'TnusCltunq- doqpg BuBIrpV '86
(B-II B BIlIpo)
lllpryuapl DarDtnpc ug 'a1ogt1ougl $ a1to1s7 - qnz rupuexaly '16
a.nlatdn7ut t{ o1oqog'qrosqo awc rynficattad- IapI aqsont '96
&86t-t86t)
acupri ap aEqTTogq lrnsrnC'mlnpa?qns DaqnauauratrI - ?lnecnod IoqcIW '96
apzryouo(ngt?su! auaosrad ap nta?agoc rollD D 1{ gt1t1o1r11sd
.toptuanod o plrlrcos orlonlls atdsap lmasg 'unfzv * uawgog Eup.rg '76
(B-II B BIlIpa)
ppaalpau purpy anaod ap a1&oyo7uy 'ourrrng purturoC - ** :r '86
.n1rua4dt&a aplra$ty - soqc{qurul '26
pclg$oue 'c4antd 7np1rr4[, - Incrtuo4 eu8eag 'r6
anqlg u! InusluDlsaw - 9trolad rlurlpBl\ '06
7zo ap $ uar ap aTauoluol atdsaq lrcglitotu ololA -.rruurooapclu3 apretr41 '68
apo!?g
'ssna49-!n?.1 'I!z?'ume )il( mlnpoas ayo 43o7otr971y - uossmqnq Iar-uBO '88
uool lnl D
pyogsldg Drulrd DI nlrptu?xaoC 'pypsqo Danqm atdsag - ullsnEny 'r8
(II 'IoA) acmc tnmTfo"r Dtltuo - 4frpralolg re1e4 '98
auou.nS tctpat4 'p(ns urp omlppS - UBtptcU Ja1sIoIAI '98
auoT{ptn ap alouoD tq1npotd
otdnsa ppqauv l1f;atoXtpta pqcotd gd Ua$A - snruuC anbrururoq 'yg
(AI'lo^)
a?ofqatuv uqp eo1afu17*ounc olpado1clcug 'DtrolslU sEDrntDN - sn[ulld '88
tunq?g ua&aTafug ps unC - enbaocel gJpuv '.rnoarlr 1ne6 '28
(B-III B Blllpo) alr.tcodo 4larl?uong - * * * 'r8
m1nusyugq*a.tca7tut?t.l6 -* + * '08
6IX-Aappcas) pqDrD Daun?ada1alug - ralpts;. alarC '61
llrDluauroc 16 yaenpotl
'cr7qrq.tosop'!!pnts 'a1Eo1o1w.ntprc ap IDnupW - gilUpES uurlsuC '81
auD.7iloJ
runq$aUc acazatdsttutp & auado.tna-oput nralpspt7 '42,
- Ilzgurnq seS.roep
a7-t:tii?7/1:) :rlsr.
111. * * * - intotdeauna Orientul : corespondenld' Mircea Eliade - Stig
Wikand.er (1948-1977)
112. Monica Broqteanu - Numele lui Duntnezeu in Coran gi in Biblie
113. Ruxandra Cesereanu - Gulagul in conqtiin{a rorndneascd. Memorialistica
qi literatura inch.isorilor gi lagdrelor comuniste
114. Gail Kligman - Nunta mortului. Ritual, poeticd, qi culturd populard in
Transiluania (edilia a II-a)
115. Anca Manolescu - Europa gi i.rttd.lnirea religiilor. Despre pluralismul
religios contemporanr.
116. Jean Delumeau - Linigtili gi ocroti[i. Sentimentul de securitate in
Occidentul de altddntd (vol. II)
117. Seneca - Despre binefaceri. Despre i.ngdduinld (De beneficiis. De clemerttia)
118. Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir -
Explordri?.n comunismul romdnesc (vol. II)
119. Mircea Mihiieg - Cdryile tude
120. H.-R. Patapievici - Cerul udzut prin lentild (edifia a V-a)
121. Valeriu Gherghel - Porunca lui rabbi Ahiba. Ceremonia lecturii de la
ffintul Augustirr. la Samuel Pepys. Eseuri qi autofricliuni exegetice
722. Alexandru Zub - Clio sub sem.nul interogafiei. Id,ei, sugestii, figuri
t23. Cristian BAdiliF - Metantorfozele Anticristului la Pdrin$ii Bisericii
r24. Vintil5 Mihiilescu - Soeio-hai-hui prin Arhipelagul Rornd.nia
t25. Jean Delumeau - ln agteptarea zorilor. (Jn cregtirt'ism pentru md'ine
L26. Corin Braga - De la arhetip la anarhetip
L27. Salman Rushdie - Dincolo de lirnite
128. Ruxandra Cesereanu (coord.) - Comunism gi represiunein Romd'nia.
Istoria tematicd a unui fratricid. nalional
t29. Pier Paolo Pasolini - Scrieri corsare
130. Mihai Valentin Madimirescu - O istorie a Bibliei ebraice
131. Jos6 Antonio Marina - Inteligenla eguatd. Teoriu gi practica prostiei
t32. Mihai Dinu Gheorghiu - Intelectualii in cd,mpul puterii. Morfologii gi
traiectorii sociale
133. Michael Johnston - Coruplia gi formele sale. Bogdlie, putere gi democralie
134. Mihail Neamlu - Gramatica Ortodofiei. Tradilia dupLmodernitate
135. Gilles Lipovetsky - Fericirea paradoxald. Eseu asupra societdlii de
hiperconsum
136. Barnaby Rogerson - Mogtenitorii Profetului Mahom.ed. Cauzele schismei
dintre qiili gi sunnili
137. Jacques Attali - Scurtd, istorie a uiitorului
138. Corin Braga (coord.) - Conrepte gi metod.e in cercetarea im'aginantlui.
D ezb aterile Pltant asm.a
139. Seneca -Epistole edtre Lueilius (vol. I)
140. {'*:* - Euanghelii apocrife (edilia a IV-a)
141. Seneca - Epistole cdtre Lucilius (vol. II)
142. Mihail Neamfu - Bufnila din ddrd.mdturi. Insomnii teologice in Romdnia
postcomunistd
143. Cristian Bedilifi - Glafire. Noud, studii biblice gi patristice
144. Saul Bellow - Pdnd la lerusalim gi i.napcti
145. Fernando Savater -Viala eternd
146. Gilles Lipovetsky, Jean Serroy - Ecranul global. Culturd, mass-media gi
cinerna in epoca hiperm.odernd
147. Salman Rushdie - Patrii inraginare
 apyrqqcaJrad
'aunficattad 'aWIpioJ 'DID1DC u3 1otp"rcut"td pp4 - IopI oqsory 'tgl
cr&olo?Dlut nrpn$ un' @ t 6 t -g I L I )
uotuta? crlsta?uq yn$odq u! rollupluor oaut?out7 - uuuurlraH snBDJ 'ggl
gtuo.todualuoc
Dlupuog ug nTatoutn1ad Tnuatuouag 'pcpr!1u ap DrcaaN - Fc1upg IarIIltr 'ZgI
(B-III B
BIlIpa)
tqnta-ouodsttl n7 uo1sntd DI ae 'pqDrD oaunrcda1atul - ralp€;, alarp 'IgI
yut o7 a1&out DI aezpnqfl oachq - lepl oqso6 '0gI
urlian mlnrpaapo DcUa$E 'm1n1tutJut oalasnuntg
- peg {a11ueg p$BCI '6lI
alsaaod g 'apupozDuw
- Iloqeg BuBIrpV 'gll
pct1qnd at&o1odorluo
a'p apN 'tn1nyttpdut apulDr! gi gun(ou apcancs - ncsalpqll4tr plgul1 'rll
snsll mI Daluarn u! n nc
u ap ofoyy- ncsaJrulpul\ ulluolB1 IBqII tr 'gll
gTlpytncag pnnlrv
natoTndruoyl 'aluauncop t6 tluozodo'ln)rryrpC - ncseeJpuv IorrqBC 'gl,I
alolr1durs atdsap lrnasa ailo r$ 'uldacs lnrmaarg - leqfueqp nlrole1 '7lI
acglozo1gl
aluatu?o.rg to1tulunT pc?paf)le - ouropy 'l[ ropooqJ 'reurreq{roH xBIltr 'grI
lD?uau!?uas t6 atpu upror7 - cIlrBA uol 'Ul.I
nlp1tu.oporu D plaElp g 'a{o.tcounp 4 ol?ryg - (p.rooc; nuee.rnSun IT.ruBC 'IlI
gnuowfnp utlnr$uoc au unC - ocg opaqrun '0lI
1e-11 e e{po) p,rnprafl
6 ar?qat'auo7s7 'pu?utor ornnnc u! aclpcroN - nueal$rg larpuv '69I
pcuDqlps Darlpuge - ssnBrls-r^9rl apnBlc '89I
qDrout ag/ozqgl ap srnC - qclr^gl?>Iu€f rrurrpel 'l,gl
aargl oatolurapolu ug m8qu pn$ - ncsolouetr4l €cuy 'ggl
aqDrD rolarDodod ot.toqsl - ru€JnoH $oqIV 'ggl
pcsDaraa Dil$lut t6 nazauwng W U\l - IapI oqso6 '?gI
(B-II B El{tpa)
uo4soqas IDlt?W - ncsauol aDN : nps Incluacn 6 Tn1oaotq - naJled B?IEI tr 'ggl
prnpraql $ a1fl7at 'alrolsl 'p,uptuor Drnllnc u! aclpcrDN - nuea$rg la.rpuy 'ZgI
ploaalPa..a
t* ptnluo ottozo1tJ 4 'n?pau 'aul?otu7 'uololp atdsaq - nHIsBA BcuV 'IgI
^Dlt?Iury
1e-11 u urfrya) lncuuolruro g{ Tuny - ocu o?Jeqwn '0gI
arrcllalu ti a"rctaua? a.rdsag - I"lolsFry '69T
auJvpola
rglo.tSotq 6 au?tpotod 'azayluv'??fp4aqn DrDaod - n{urea51 llerllfit '8gI
1e-11 e erfrpe;
nlnpaar nun o(cn4suoca1 '69. auqluaca1 - nueerosoC BJpuBxnU 'rgl
'/!Luoa.I m7 oton urp lto un
'n',lpp atdsag- seEqlw 8ocrltr tr 'ggl
an4atdnyn
r( utuas atdsap acuolst l?pnry 'fnnqDl atds atoq.ro DI a(I - oag oyequrll 'ggl
uD!$DqaS ryolt?W - ncsauol aDN :nps lncluacn 6 Tn1oaorg - norlod B1.rBtt 'tgT
puaauoc ryaplslp lnun allrtsun?rpr{ - >IluqcTl^tr rrBpv '897
prnqnc'pqu4l'a?rotsl 'pqprD Dapflgapl - ncseleqEuy BIp€N 'ZgI
In( ppcas ulD'UotDp ti oa.ocp14 'aln?rag m7 oan&ayy - Eurlz(wg 'C'V 'IgI
77{1yo uta\uns rcu 'gsn8-unq uano-u ?oN - ncsarpoC relpuv '0gI
auy7od rumsod $ aguautyuas ,lrloua ap lDt'Drt cl4 - pnvr1g eddlgq{ .6y1
(III 'lo^) csaupTaor lnuslunlaoc
ug t.tp.tqdxg - rrruouels uBoI 'rcrlolqa1r11 oleEuy '1eu.re3 InBd '8?I