ACADEMIA ROMÂNĂ

CoM~sIA DE TERM~woLoG~E
PENTRU ŞTHNŢELE EXACTE

:~CTW~AR EXPLICATHV
pe~r~ :

ŞTHNTELE EXAĆ1~É.:

Român/EngĺezJFrancez!Gerrnan,’~~g

L ..

ED~TURA ACA~EM~E~ ROMÂNE EWTURA AG~R

~t~cureşt~ 2001
 Copyright ~) 2001, Editura Acađemie~Rom~~şj EdituraAGlR.
Toate drepturije asupra acestei edjţij sunt rezervate editurilor.

Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂj~JE

RO-76i17, Bucureşti, Romănja
Calea 13 Septembrie nr. l3,sector5
TeL: 040-1-41.1 9008; tellfax: 040-1-41039 83
E-mail:edacadeearro
Internet: www. ear. ro

.ASOCIAŢIA GENERALS, A ING1NERILOR DIN ROMÂNIA

Adresa:EDrnJRA AGIR .

RO-7Q179 Bücuréştj, Rornânfa

Calea Victoriei 118; s~cfär i . .

Tel.: 040-1-6592275; Fax: ~4Q-1-312 55 31

E-mail: ~

Bun de tîpar 17.07.2001 ; Formatj~r~~ x 100; Coli tipar: 12,5

C2. pentru biblioteci mart S3(O32)=59~J4
001 .4:53(O3~~,4
02. pentru biblioteci mici: 53

EDJTURA ACADEMJ~ ROMk4E ISBN:

373-27-0747-X
ED~ľţJRA AGIR ISBN: 973-81 ~0-59-x
9734130-17-4

IMPRIMAYŢN ROMÂNIA
TĺpografI~~
 PREFAŢĂ

O limbă evoIue~ă în mai multe feluri şi prin mai multe mijloace, incI~siv ,,ptin
greşeli”, cum a demonstrat mai demult un mare filolog, lorgu lordan, într-un studiu celebru
O ~ah~atică a ~eşe1iior. împrumutai din alte limbj cons~tuie, desigur, mijiocul uzual de a
îmbo~ăţi v~cabularul unei limbi. Mai ales în pragul noului secol când informaţia circulă
repedeşi, odată cue~ circu]ă şi termenij care deňnesc informaţia. .
. .Dcregul~ un cuvânt nou apare (şi este primit în limbă) atunci când dcfmeşte o

noţiune nouă, un obiecţ nou, în fine, o relaţie sau o situaţie, profesiune~ deprindere etc.
pentru care nu există deja un termen în limba naţionala Sau chiar dacă există, se poate
întâmpla ca termenul ,,băştmaş» să nu fIe suficient de răspândit şi puternic pentru a face faţă
.
agresiumi termenului
.
împrunrntat
ba’ele~~~ază, în acest
ţineo vreme caz, cuvântul
termenul nou ,,înnou învinge şi, în cele din urmă, îl
carantină»

primeşte sau îl respinge, Există un ,,flltrtf’ natural care actionează, de cele rnai multe ori
eficient chiar când comisiile academice însărcinate cu apărarea Iimbii naţionale... Un
exemplu: specialiştii. .francezi au încercat să se opună, i.nclusiv cu mijloace administrative
(amenzj Severe), :.ínvaziej anglicisme~o~ în limba ~anceză. Cine nu cunoaşte studiul -

manifest pamflet aI lui Etiemble despre le franglais? Trebuie spus, au, că studiul este
-

eminent, dar efectul Iui e aproape nut. Cuvintele de origine engleză au continuat să intre în
limbă, ,,sf~rşit de săptămană” n-a reuşit să reziste week-end-ujuj...
Limba română este, azi, bombardată de termeni străini, unii necesari, cei mai mulţi
parazitari, folosiţi cu faridoseajä de Chinţele epocii de tra.nziţie »A disipa” este un
exemplu. ,,A focusa» altul, Ani scris cu câtva timp în urmă despre mania ,,romglezej” o
— —

limbă pestriţă şi inesteticä., pe care o utiţjzes.~ cei care vor să se exprime, cum se zicea pe
vremurj, ,,pe radicale”... .

Sper ca acest jargon să găsească în epoca noastră, un nou Alecsa.ndri sau un nou
Caragiale care să-I ridiculizeze şi, astfel, sä-I descurajeze. Limba română, ameninţată din
toate părţile (hi primul rând de incultura contemporanilor noştri), să-şi păstreze üumuseţea
şi demnitatea ei. Asta nu înseamnă că trebuie să se închidă în ea însăşi şi să nu primească,
atunci când este nevoie, termeni şi sintagme noi.
Evoluţia te}moiogică din perioada actuală dcterminä o infuzie, uneori insuficient
controiată, a ~
dintr-o limbă străină se face în mod obişnuit, în mod spontan. Mrä să existe criterii dare
stabilite în acest sens, De aici apar cOnâizij şi o comunjcare nu totdeauna coerentă între
specialisti. .

~ c~I Iimbii române, aceasta conduce ia tendinţa de a introduce termeni care nu

se încadrează în specificul Iimbii române, Din aceste motive, elaborarea unei terminologii
corecte în domeniul ştiinţelor exacte este de o deosebită actualitatc, cu atât mai mult cu cât
 importul tot mai masiv de termeni noi are Joe pe diferjte filiere (englcză, fřanceză,
germariă), Pe de altă parte, adaptarea unor termeni noi trebuie făcută în spiritul Iimbii
române, luând în considerare specificul acesteia.
Cum Academia Română are, prin tradiţie, menirea de a promova şi coordona
prec>cupările avansate din domeniul ştiinţiflc şi cultural din ţara noaslră, este fIresc ca ea
să-şi propună ca u.nuj din programele sale prioritare ~ fie elaborarea unor terminologij
corecte în domeniui ştiinţelor exacte, în acest scop a fost instituită, în anul 1997, Comisia
de ‘Terrninologie pentru Ştiinţele Exacte (CTSE) ~ Academiei Române, Activitatea acestei
comisii de terminologie se desfăşoară sub egida Academiei Române, ťerminologia stabilită
purtând girul acesteia.
Limba flmd aceeaşi în Româma şi Repubhca Moldova, la elaborarea termmologiei
pentru ştiinţele exacte participă şi specialiştij din Republica Moldova. EÝat fIind progresul
rapid al tebnologiei, activitatea Comisiei de Terminologie pentru Ştiinţcle Exacte a început
în domeniul ştiinţelor tehnice, Apariţia primelor dicţionare este un început proiniţător şi
sperăm că activitatea Comisiei de Terminologie pentru Ştiinţele Exacte a Acâdémiej
Române va cuprind; hi anii ce yin, toate domeniiie ştiinţelor tehnice pentrů ca în viitor šă
se extindă şi asupra altor domenij ale ştiinţelor exacte. .

Acad. Eugen Simion

Preşedintele Academiei Române.
 CUVÂNT ÎNAINTE

Acest dicţionar îşi propune să asigure domeniu]ui lummnotehnjc[i un limbaj de

speciaIi~ate propriu ~i riguros definit, condiţie esenţiaîă pentru circulatia informaţiilor
aferente, S-a încercat reaiiz~ea acestui obiectiv atât prin introducerea unor te~enj noi, cât
şi prin ciarifîcaxea tuturor celor existenţi, precum şi a tuturor noţiunilor şi mărimilor
utilizate în mod curent Acestea din urmă, rezultând adesea din traducerea mai puţin ferici~
din aite limbi sau de~nite incorec~• au creat de suite ori ~e inte~retăń ~eşite ale ufloç
aspecte fundamen~je sau aplicative, Ťîe conex~~ defectuoase cu termenj originali din
limbile de circulaţie intemaţionai~
De asemenea, s-a urmărit punerea în evidenţă a valenţei integratoare ~ domeniuiuj
luminotelmicif, deosebit de important în câmpul ştiinţelor tehníce, valenţă ilustrată. pe
deplin de conexiunile sale interdiscjphnare cu electrotehnica, energetica, arhitectura
urbanismul şi nu în ultimul rând cu manageme~juJ energetic al clădirjlor.
S-a considerat important şi util acest demers pentru a pune de acord dezvoltarea
explozivă a domeniuluj — privit uneori, în mod eronat şi simplist, ca o anexă a celor
menţionate cu viziunea modernă, sistemjcă asupra lui, manifestată în ţările cu civilizaţie
—

avansată din Europa şi din întreaga lume în ultimul decenju.

lit această categorie se înscriu mediul luminos interior şi eir’erior, sisteme de
iluminat interior şi ~terior, luminanfele de referinţă ~entru zonele d~erite ale tunelurilor
destinate Căiĺor de circulaţie ş.a.
Prii~ ~tarea ,,dublă” a autoriloĘ pe de o parte, şi a coordonatorujuj pe de altă
—

narte s-a căutat nu numai o traducere űdelä, ci şi o adaptare a unor definiţii; la o tradu~
—

~re ,,mot ă mat”, acestea conţiueau componente a căror remltantă ~na1ă nu era cea mai
corectă, necesitând o adaptare, de multe ori chiar pentru noţiunea în sine. De exemplu,
termenul light (E) /feu (Fr) ĺ licht (D) utilizat în mod curent în original pentru definirea
dispozitivelor de semnalizare pentru căile de circulaţi; navigaţie, aviaţie, în limba română
a fost adaptat corespunz~tor (pentru cazul menţionat, sub formele senmalizator luminos de j
faţâ~ de spate, łateraż~ de apropfere ş.a~, în funcţie de seninifîcaţia respectivă).
Un alt aspect demn de sublinjat este cel mntâhijt la foarte mulţi termeni, constând în
necesjtatea determjn~rjj ,,factorujuj comun” în cele trei limbi de referinţă (englezä, fran
ceză, germanä) pentru a găsi. soluţia optima de exprimare în limba română, constatâncj în
general că definiţiile în limba engleză şi germ~~ au fost ccie mai corecte, deşi s-a procedat L
la o comparare permanentă şi cu varia~ ~-a~ceză În anumjte ~
cele trei var te sau chiar ~l. _ o varjantă de (
traducere corectă~ fIind necesară găsirea Componentejor corespunzătoare limbii române. j
Considerăm că prezentul dicţionar este un prim pas în clariĺicarea termenilor,
noţiunijor mărimilor, ce repreń~tă acum o variantă actua1~ care în viitor poate şi trebuie să
fIe perfecţionată în concordariţă cu dezvojtarea domenjuluj, j
Catedra de Luminofehnjcă şi Insfalaţjj Electrice a IJTCB, case va aniversa în
curând zece ani de existenţă, şi-a conjugat efo~rjIe cu Comitetul Naţional Român de
 Iluminat pentru a realiza o aiiniere ia structurjje intemaţionale, încercând să aducă corecţifle
cuvenite unei mentaiităţi dep~şite~, ce ininimalizează sau igrioră rolul luminotehnjcjj în
existenţa unej Civilizaţjj
On, realitatea demonstrea~ că, în societatea modernă, Iumina naturalä şi cea
artił~icia1ă de calitato reprezintă o condiţic escnţială pentru desf~urarea activităţjlor
intelectuale şi ~zice, în interiorul şi exlerioruj clădiĘilor. în asigurarea confortuli a
productivităţjj muncii şi a esteticij ambientale.
Mulţumjm celui mai tânăj- colaborator, studentul inginer Cosmin Ţicleauu, care a
realizat redactarea acestui dícţionar- cu pasiune şi interes profesiorial real pentru dornenfuj
pe care L~a abordat de curâi~j.

Prof. univ. dr. ing. Gleb Drăgan Prof. univ. dr. ing. Cornet Bianchj
membru corespond~t at Acaden~iei Române Preşedintele COMLTET[JUjI NATIONAL
Preşedintele COMISIE! DE TERM~Qwrjm ROMAN DE ILUMINAT
pentru ŞTIINŢELE EXAc~rE coordonator
 CUPRINS

Prefaţă (acad. Eugen Simion) ~‘,

Cuvânt înainte (acad. prof. univ. dr. ing. Gleb Drăgan

şi prof. univ. dr. ing. Comel Bianchi) vii
Îndrumar pentru ulJlizare
Termeni de specialitate 1
index Engiez-Român 111
Index Francez-Român 130
Index German-Român 150
index Rus-Român 170
 PENTRU UTILIZAR~

1. în dicţionar, sunt ordonaţi a~fabetjc toti termenjj în limba română şi anume

—

descripto~j (te~enii principaji) şi nedescriptorij (termenjj secundari) scrişi cu caractere

—

a.idine.
Nedesc~ptorjj (te~enjj secundari: sjnonjme recomandate — to1erate~ Sinonjme
nerecomadate) sunt însoţiţi de un simbol gra~c care ~imite Ia descriptorul recomandat scris
cu caractere drepte. Aceste simbojw-j grafice sunt:
sinortim tolerat ~ descriptor
. onim nereeo~ndat != descriptor
Descripforij sunt unnaţi, dacă este ca~J, de nedesc~ptorij respectivi (sinonime etc.),
precedaţj de unul dintre simbojurile grafice ~=, =! (inversele celor de mai sus), de definiţja
lor ~ limba românä, de referinţele Ia surse şi de traducerea lor în limbile convenite
(englezä, ~anceză, germanä şi msă). Echiva!enţij descriptorilor în Iimbilë implementate ~
baza de date sunt separaţj prin »;», Traducerea apare nurnaj pentru descriptorj.
2. Pentru marea majoritate a termenjior s-a utilizat Publicaçia CIE 17.4 / 1986 şi
Publicafia CE! 845.50 / 1987, care au acelaşj conţinut. Pentru cći 22 de termeni noi
introduşf, s-au utilizat următoareje publicaţii; . .

* Pubłżcaţia CJEJJS/1995, rep~odusăşj în Standardul SR 13433 I 1999;

** LuminoteJp~j~~ Aspecte fundamentale şi aplicative. Autor prof. dr. ing.
C. Bianchi, Ed. Tehnjcä 1990;
Philips Lighting Manual, 1993. .

3. Termenji cupňnşi în die~onar sunt preponderent substantive nearticulate sau

expresii cu această funcţie. Urmând exemplul CIE şi CEJ, au fost inciuse şi unelę
cauijicative sau expresii cu astfel de füncţii.
4 Denumirjle sunt şi expresli complexe cupr[nz~d părpfacu[ţaţwe (eliminate ades în
~orbirea curentă) puse între paranteze rotunde. Exemplu : emisivitate (sem~ferică) (a unuj
radiator tennic). Adesea, părţile facultatjve au fost adăugate (prin analiza contextuluj)
pentru a clepartaja Qmoníme cu SCnsuri apropiate. Exemplu: d~fuzor (optic).
5. Denum~ea este urmată în special în cazul mărimilor măsurabile de un simbol
— —

literal ai concepwluj, recomandat explicit de CIE şi CEI, piasat între paranteze ascuţite ~
Exemplu : coeficient de autoschj,~ <g~>.
6. Deoarece există termenj intrati în obişnuintă, chiar dacă nu sunt total corespunză~rj
au fost íntroduşi termenji noi şi în parałel şi cei vechi acceptabili sub formă separat~
utjljzând semnul ,J”. Exemplu: aparat /corp de iluminat,

abajur I shade J abat-jour I Leuchten
schir,n f a6a~icyp I Ecran din material
opac sau di~izant, destinat mascărjj
lămpii de vederea / privirea directă.
absorbanţă J absorptance / facteur d’ab
‘sorption I Absorptionsgrad I K03çbcJ)w.
z1~ueHm no.aîlouţeHwz I <cz~ Rapoi-tuj
dintre fluxul energetic śau luminos
absorbit şi fluxul incident, în condiţii
precizate, Unitate de măsură : [1].
absorbanţă spectrală => densitate optică
internă spectrală prin tra.nsrnisie
absorbanţă spectrală (a urlui material
absorbant) J spectral absorptiyjiy (of
an absorbing material) I absorptiviré
spectrale (d’un matérjau absorba,zt) /
speíctrale Absorptivität (für em absor
bierendes Medium) I yôeJ7bui,~j cnej~
mpaJ’bu&zîí KO3~bĆ~buquenm floaîÎoząeH~
(no?Jzozqa1ouţe~o eezqecmea,) f <cz~Q.)>
Absorbanţă internă spectrală a unui
strat de material pentru care parcursul
radiaţiei are o lungime de refermţă, în
condiţiile în care limitele materiajuluj
nu au nici o influenţä asupra trans
misiei. Lungimea de referinţă trebuie
precizată, Dacă se utitizează o nouă
lungime de referinţă de k ori mai mare
decât cea iniţială, valoarea lui
~i~o (~) 1— T. ~.) devjrie
cz~ (~) = ~ (~)Jk
Unitate de măsurä: [1}.
absorbanţă spectra~ă neperianä ~ den-
~
prin tran.sm.isie . ochiuiui care a fost sau este supus la
absorbţie I absorption f absorption I Ab-
sorption / no&rlouţenue I Conversj~ a
energiei radiante de către un material
într-o altă formă de energie prin
interacţiunea cu respectivul material.
A
ac (de contact) I pin ; post I broche / St~ft /
u’mb!peK I Piesă metalică, în general de
formă ciiindricä subţire, fîxată Ia extre
mitatea soclului şi destinată să intre
într-o deschizătură coréspunzătoare a
duliei, fie pentru a susţinc soclul, fie
pcntru a asigura contactul electric, fie
pentru ambele funcţiuni. Termenji
englezeşti pin şi post diferenţiază în
generat dimensiunile acului, pin flfnd
mai mic decât post.
acomodare I accommodation f accomni,-~o.
dation / Ak]comodaţjon J ajQwMoôa~ /
ModifIcare a convergenţei cristalj-nujui
astfel încât imaginea.. (clară) a unuj
object, situat Ia o distanţă dată, să fie
focalizată pe retină.
acuitate vizuală I visual a~ui’y; ~
resolution / acuité visuelle / Sehschä,fe J
ocmpoma 3pernuł f 1. Calitativ: capa
citate de a percepe distinct detalii fine
care au o foarte mică separaţie ungiuiu_
lară. 2. Cantitativ: o modaljtate de
măsurare a capacităţii de distingere
spaţială (a unuî obiect), prin inversul
valorii unghiulare, în minute de arc, a
două obiecte (puncte sau linii apro
piate) sau a altâr stimuli consideraţi, pe
care un observator poate să Ic perceapă
corect ca flinclseparat. .
adaptare vizualä I adaptation / (z.c~aptation /
Adaptation I aôanmaqua / Proces de
stimuli luminoşi cu luminanţe difeńte~
(de exemplu la trecerea dintr-o zon~.
într-aIt~ de luminanţe diferite), Terme
nil adaptare ia Iumină şi adaptâre [a
întuneric sunt, de asemenea, utiiizaţi.
 adaptare vizuašă cromatică
2 amplitudine a fluctuaţiei fluxul~~l lumjnos
Primul se foloseşte atunci când lumi
amnestec aditiv al unor stimuli de culoare /
nanţa stimuliloz- este de câteva sutimi
de candelä pe metru pătrat. ľn unele
ţări, prin acest termen se înţelege şi
adaptarea la diferite distribuţji spectrale
şi/sau diferite deschidcrj unghiulare
sau Ia diferite frecvenţc spaţiale, orien
tări, dimensjunj etc.
adaptare vizuală cromatică / chromatic
adaptation / adaptation chroinatique I
Farbumsrimmung / XpOMaJJzutgecK~
amplitudine a fluctuaţiei flu~uluj lumi
aÔanmajjua I Adaptare realizată sub
acţiunea stimulilor datorită efectului
produs Ia trecerea în mcdii cu distrj
buţii spectrale diferite. .
afişaj cu cristale Iicliide I liquid cristal
display (LCD) I afJlchage â cris~’a’~
liquides I Flüssigkrista1’an~ejg~ I zrnôu
Kamop na 3ICUôKUr Kpucmay,B(~ I Dis
pozitiv de aflşare care utilizează anu
mite cristale lichide a căror refIectan~
sau transmitaiiţă poate fi modifjca~.
sub ii~fluenţa unui ćâmp electric.
alicnă I alycime / alyc/me I Alychne I anur-~
Ha f Locut geometric al punctelor cai-e
reprezintă, în spaţiul componentelor
tricromatjc stimuljj de culoare cu
luminanţă nulă, Acest loc geometric
este o suprafaţă care trece prin originea
spaţiului componentejor tricromatice ş i
intersectează diagramele cromat ice
după o dreaptă denumită dreapta alic
nă. Accasta este situată în întregime în
exterioj-uI domenjujuj cromatjcjj limj
tate de locul geometric spectra! şi lirni
ta culorilor purpurii (violet către roşu).
ambareaţiune luminoasă I light vessel;
~~~ughtship
nRaey~uíí ~arnc I Ambarcaţjune spe
cializată să poarte un semnal Iumínos
de intensitate mare, pregătită perma
nent pe o poziţie geograficä deter
minată pentru a fi foiosită în ajutorul
navigaţiei maritime.
additive mixture of colour stimuli /
mélange additif de stimulus de Couleur /
additive Farbmischung I aôôurnu~,joe
aweuzeiiue yeemo’n,~zx cmuM~,Q~
Amestecul de stimuli de culoare ce
produce Ia nivelul retinei ochiuluj un
efect special, care sc traduce prin
imposibilitatea perceperil lor mdi -
viduaje.
nos (a unei surse alimentate în
curent alternatjv) / amplitude of
fluctuation of the luminous flux (of a
source run on alternating current) I
amplitude de fluctuation du flux
lumineux (d’urze Source alimentée en
courant alternat~f) / Amplitude dci
Lichtsrromschwankz’ng; Flicker (einer
Lichtquelle im Wechselstrombetrjej,) /
aMnhlumyôa KoReőanuü c&emoeo2o no—
mo~a (ucmo~íuuKa flumaeMo’?o nepe
MCHHĎIĄ’ moKoM) I Amplitudinea rela
tivă a fluctuaţiei periodjce a fluxuluj
luminos care se măsoară. prin raportul
între diferenţa dintre maximul şi mini-
mu! fluxului luminos şi suma acestor
două valori: —~———--~~- . Acest
~\.(Z)m~x +(Ę~)
raport este uzual exprimat în prc>cente
şi este cunoscut în limba engleză sub
denumirea de per cent flicker (pro
centul de pâlpâire), care este incorect
Industria lămpilor utilizează încă,
pentru a caracteriza fluctuaţia fluxujui
luminos, un indice de pâlpâire /flicker,
definit ca raportul a două arif deduse
~
instantanee ale fluxuluj într-o perioa
dă; aria din diagramă situatä deasupra
valorii mcdii a fluxuiui este i-aportatä ia
aria totală deiimitată. de ~~afic (care
reprczintă chiar produsu! di.ntrc vajoa~
rea medie şi perioadă),
~ ~
aparat / corp de ilun2inat
apa rat! corp de iluminat I luminaire I lu-
minaire / Leucjjte I ceemuJlbnuK /
Aparat ce sez-veşte Ia distribuţja, filtra-
rea sau transmisia luminji produse de Ia
una sau mai multe lărnpi către exterior,
cuprinzând toate piesele necesare pen—
ti-u §xarea şi protejarea iămpilor şi
eventual, dacă e necesar, circujteje
auxiliare împreimă cu dispozitive~~ de
conectare Ia circuitul de alirnentare. În
engleză, termenii lighting Jitting,
lighting f~rure şi lighting unit nu sunt
recomandaţi.
~tparat / corp de iluminşit antiexplozjy /
Jiameproof [uminaire; explosion*proof
luminaire (U.S.A.) J luminaire
antidéjlagrojzt / erplosiongesc~~ţ~~
Leucht-e / G3Pbeo3mąuuţe,’j’~~ cee-
mwzbnuK I Aparat I corp d~ iluminat
conform cu prescripţij[e regLemen~a~~
la care se utilize~ un ~ve1iş antiex-
ploziv, pentru a putea fi folosit Într-un
mediu ce prezintă risc de explozie.
aparat I corp de iluminat cu alirnentare
prin inducţie / indz~ct~on [uminaire i
luminaire â a[imentation par induction!
Induictionsieuchre / u~âyuo~’~ü
. ~ o~mcamHbir ebzpaőomoK I Aparat I
csemwlbHzl,( I Aparat I corp de iluminat
de minä alimentat de Ia reţea cu
ajutorul unui circuit electromagne~c
deschjs al unui transforrnator Înglobat
în aparat f corp.
aparat / corp de iluminat cu đistribuţje
largă / wide angle luminaire ~
luminaire extens~f; luminair~ â répar-
tiţjon extensive / Wei’wjnke(~Leuchte.
Breitstrahler / u’upoKou3,J7y~ga~~~ /
Aparat / corp de ilurnjnat care djstrj
buie fluxul ]uminos Într-un unghi solid
Iarg, În opoziţie cu aparateje / corpu-
pot menţiona cele cu distribuţic con-
cenh-ată, aşa cum sunt proiectoarele
aparat / corp de iluminat cu distribuţie
simetrică [asimetricăj I symme’rjc~
fasymet~ca[J luminaire / luminaire
symétrique [asyméźrique] / ~m-
3 aparat /corp de iluminat de securitate
metrische ĺasymmetrische] Leuchie I
cuempu~;’~ faCUMempu-zjHb,j~J
ceemwlbuuK I Aparat I corp de ilurninat
cu rcpartiţie simetricä [asimett-icăj a
intensităţii lumirioase. Simetria se
poate referi Ia o axă sau Ia un plan.
aparat I corp de iluminat cu suspensie
reglabilă I rise and fall pendant I
luminaire â suspension réglable;
Lustre â suspension réglable / Zug
leuchte I ceemwzb~’uK c pezynupyeMo~
g~’~ noôeeca / Aparat J corp de
iluminat suspendat la înălţirnc reglabjjă
prin intermecjjul unei suspensjj cu
scripete, contragreutate etc. Dacă con
~ne mai multe lămpi, denumjrea sa va
fi <= lustră reglabilă.
aparat I corp de ilurninat frontal (de
1uc~) /face luminajreJ luminaire de
fi-ont I Ortsleuchte / 3a6oüH~
~ / Aparat! corp de iluminat
de mjiiă, portabil sau nu, destinat ilu
rnjnatujui fronturjlor de lucni.
aparat / corp de iiuminat de galerie /
haulageway luminaire / luminaire de
galérie / Streckenleuchte f c~emz~n~j~
corp de iluminat
i1umina~juj de mină
galeriilor destinat
subterane în
mjnä şi alimentat de Ia reţeaua elec
aparat I corp de iluminat de masă / birou I
noptieră ‘ tai~te lamp I tuminaire de
table; lampe de table; lampe portative /
Ţhlh i HacmoRbHČ,~/~ ceemujzb
mac; MacmoBbHw1 .‘laMna I Äparat /
corp de iluminat mobil cu suport scurt,
destinat a fi aşczat pe o mobilă / b~rou,
aparat I corp de iluminat de securitate
naire / luminaire de sécurité intrin
s~que I eigensichere Leuchte J uc,cpo.~
őe3onac,j~ü cGemwzbHuK ĺ Aparat f
corp de iluminat de mină a cárui secu
ritate rezultă din folosirea circujtejor
electrice de sig~an~ înglobate,
 aparat I corp de iluminat poziţie
4 aparat I corp de iluminat portabil

aparat /corp de iluminat de semnalizare

corp de iluininat realizat pentru a fi
poziţie spate I stop / paddy lamp; trip
integral sau parţial înglobat într-o
lamp (U,5~A’) Ifez.c arriěre d’wie rame /
structură constructivă (curent în plafon
Zugschluj3leuchte I xćwcmo~oz~ cu’~~
fals).
HWfl,J1Ę~4Ü ~ I Aparat I corp
aparat/corp de tlnmfrrnt liniar înglobat /
de iluminat de miuiă portativ de culoare
încastrat I incorporat I troj~er I cize
roşie~ cu acumulator, destinat a fi am
min~lumjneux encastré IMułden1e~hte I
plasat în spatele unu.i tren de vehicule /
cempoenna~ csemoeajz flo]zoca,
vagoane.
mpocţ4ep I Aparat / corp de iluxninat
aparat I corp de iiurninat difuzant I soj~
hmg, a căruj deschidere este Ia njvelul
light I (appareíł) diffuseur / ... l
plafonului.
ceernwz&,~ őecmeş-gegozo ôu(bc~by3Ho?o
aparat I corp de iluminat mobil I portativ /
ceema I Aparat / corp de~ iluminat de
portable tuminaire I luminaire mo
dimenşiuzij suficiente pentru realizarea
bile; lumina ire~ portatf I ~
unui ilumjnat difuz cu limite de umbră
veränderljche Leůchfe f nepenocHoü
neprecizate~ Termenuj nu este utilizat
ceemwrbHuK / Aparat I corp de ilurninat
în limba germană.
care poate fi cu u.şurinţă deplasat de la
aparat /corp de ~Imninat eIectropne~~
poziţia sa la alta, rămânând conectat la
tic / air-turbo lamp;. compressed air
circuitul electric de alimentare.
lumizzajr~ (US.A.) I lampe électro
aparat / corp de iluminat Óbişii~jt f ord~
pnernnatique ~ I 3JleK-
naiy [uminaire I luminaire ordinaire /
mpomfeenu~e’~,~ ceemwzbuuK I
gewö!mliehe Leuchte J
Aparât / cçrp de iluminat alimentat de
ceemwz&muc I Aparat /corp de i1umi~
Ia un generator electric incorporat în el
şi carę funcţionea.~ă cu aer comprimat
neprcvăzut cu mijloace speciale de pro
tecţie contra prafului sau umidităţij.
aparat I corp de iluminat etanş Ia gaze I
•pernp~sjble lumh’zaire J[umjn’~jr~ anti aparat I ćorp de iluminat pentru mină /
mine lwnin.aire I [wninaire de mine J
gr&outeu,~ I ~
Grubenleuchte f pyôirntrnč,z i~ ceem~,...
Grubenjeuchţe ~‘ ~PbWOőe3onacrnj ü
uuic I Aparat I corp de ilum.inat confec
~ern~bnu~/ Aparat / corp.de iluminat
ţionat dintr-un înveliş şi eventual dotat
construit şi testat pentru ihiminatul
cu un acumulator, destinat iIu.mjnát~1ui
zo~elor unde pot apărea degaiări
din minele subterane.
explozive conţiriând gaz de mină
(grizu) sau praf de cărbune. aparat I corp de ilurninat pentru mină
aparat I corp de iluminat flexibil I adjust-. portabil / portable mine luminaire /
[uminaire de mine portatif / tragbate
able lwninäire / lumiîzaire ajustable /
Grt~benleuchte / pyâHUtiHbti~ nepenoc..
verstelibare Leuchte f Pe~zpye~iz~
noü csemwlbHuK J Aparat f corp c~
ceemwzbnw’~ I Aparat I corp de iluminat
a cărui parte principaiă poate E oricu iluminat pentru miriă mobil, aliment~
tată Šau micşorată cu ajutonil unui me de la o sursă de energie incorporată sau
de lareţea şi care poate elnite lu.mj.j-~
canisrn-inclus-- ~
áparat I corp poate fi fix sau mobil. ~
aparat / corp de iiuininat îngiobat / încas-. aparat / corp de iluminat portabil / ha,uJ
lańzp; trouble lamp (U.S.A.) / (fampe)
trat / incorporat (în structura cons-.
baladeuse f Hdndleucjzte J py~ąuoíi
tructivă) / ~ecessed [uminaire /
cemeeoů eeemwzbnwc f Aparat I corp de
lümina ire encastré / Einbaufeuchte /
iluminat portabil prevăzut cu o agä
ecmpoern’bn~ c8emwbn~ I Aparat /
ţătoare şi cablu flexibH de alirrieritare.
 aparat / corp de iluminat protejat
s atlas al cujorjlor

aparat I corp de iluminat protejat i pro

(CH) / noôeecHaîi ceemw’buuK / Aparat I
tected luminaire I luminaire protégé I
corp de iluminat prevăzut cu un cablu.
geschützte Leuchte I 3quuţeHH~,ií
cu un Ianţ, cu un tub (ţeavă) etc., ce
ceemwî&uwci Aparat / corp de iluminat
permite suspendarea de plafon sau de
cu protecţie specială împotriva pătrun
un suport de perete. Dacă conţirie mai
derii praflilui, a umidităţii sau a apei.
multe lămpi, denumirea sa va fi ~
Pubłicaţia 598-ia CEI citează, între
Ĺustră.
altele~, următoarele tipuri de corpurj de
aplică I bulkhead luminaire I hublot f Be
iluminat protejate: corpuri de iluminat
denleuchte I cmerrnoîí ceemuJzbuuK /
protejate contra prafuiui; corpuri de
Aparat I corp de iluminat protejat şi
iluminat etanşe la pulberi; corpuri de
compact, special pentru a fi fixat direct
iluminat protejate contra picăturjlor de
apă; corpuri de iluminat prot~jate pe un perete vertical sau o suprafa.ţă
contra materialelor care &tropesc; cor orizontaiă. In limba român~, termenul
puri de iluminat protejate contra ploii; aplică se referă şi ia aparatul 1 corpul
de iluminat protejat sau neprotejat şi
corpuri de iluminat protejate contra
jeturilor de apă sau corpuri de ilurninat compact sau necoml)actizaL
atlas al culorilor l colour atlas I atlas de~
etanşe Ia imersie.
aparat I corp de iluminat suspendat I couleurs / Farbatlas; Farbenkan~e /
amnac qeemoe I Colecţie de eşantioane
pendant iliminaire; suspended lumi
îzaire ((LSA.) / luminaire suspen~j’, colorate, dispuse şi identificate după.
lustre I JJöngeleuchte; Pende1[e~hte reguli preciżate.
J~,ąrea ~
balast I ballast I ballast I Vorschaltgerär /
ewz]zacmnoe conpomu~jrze~~~ i Dispo~
‘zitiv montat între reţeaua de alimentare
şi una sa~ mai muite l~mpi cu des
.,
cărcări, servind în principal să limiteze
şi ş~ stabilizeze curentuj. de Ia., lampă /
. 1~mpi Ia. valoarea cerută. Un balast
poate, dc .asemenea, ~
unui traijsformator ai tensjunjj de aii
. mentare a unor componente de corecţie
a faotor~i1uj de putere şi poate, singur
‘sau în .combinaţie cu.~un~’dispozjtj’, de
amorsarc, să aSigure condjtjjl~ necesare
pentru amorsarea lăinpii I. lămpilor.
balast de referinţă .1 reference ballast f
ballast de référence / Referenz
Vorschaltgerijt I 3mcvzorn’O~ ewrjzacm.
uoe conpomuejieHue I ~aiast de tip
inductiv, proiectat pentru a fi utilizat ca
eta]on de testare a ba]astui-jlor pentru
alegerea lămpilor de referinţă şi pentru
testarea cu regularitate în condiţiile
. Kiargiaskolben / npo3pczz’uc~ KOJŢ5a /
star~dardizate a lămpilor produse.
balast electromagnetic clasjc ~ baiast
inductjv
balast inductjy f inductive ballast / ballast
induct~f J Indukfiv~VorscşzaJţgerät ĺ
UHâyKmuejzenue eWUzacmuoe conpo—
mue.neHue f Balast electromaguetjc /
inductjv proiectat pentru una sau mai
multe Iămpi cu descărcări, montat în
circujttjl de alimentare şi servi.nd Ia
valoarea cerută,
balast electronic f semiconductor ballast /
ballast & semiconducteurs f Ha1b[ej~e,-
Vorschaftgerät J fl°”YflPoeoâ;’uşcoeoe
eaJzjjacm,’o~ conpomuej~e~~~ f Ansa~..
bin compus djn dispozitive cu seinicon
if
ductori şi e1~mente ~tabiIizatöăre pen-
ti-u ftincţionarea uneia aua mai multe
iărnpí cu ciescărcări în ctlrent alternatjv
fiind alimentat în curent COfltjfluu sau
aIternativ~ ~‘ . .~ . . .
baliză / bedc~’n I bälise / Bake / ~ /
~,Marc~ artiflcială flxă~ de navigaţie.
Ea poate’ fi dotată~ cu wi dispozitiv de
sem-~alizare luríiinoasä. 2. Dispozjtjv
‘ Iumirrós űtilizat pentru a. îndica o
poziţie geografică. determinată. În
limba fi-ańceză, ~termenijl batise este
utilizat şi pentni un ‘obięct artificial
destinat ghidării circtilaţiei vehićulcjor
sau a pi~onÍIor. , . .
balon I bulb f ampoute f Kolben I ~cojjŕJcz J
Înveliş transparent sau trans lucid, etanş
la gaz, închizârid elementul IUp~nos
(filamentuj).
balon clar f clear bulb I ampoule Claire f
Balon transparent la radiaţiile vizibjie.
balon colorat I coloured bulb f ampoute
colorée I gefärbter Ko[ben f ysemH~
KoJzőa / Balon din sticlă colorată (cu
colorant înglobat în masa sa) sau din
sticlä clară acoperitä în interior sau
exterior cu un strat colorat putând f~
transparent sau difuzant,
balon din sticlă dură 1. hard glass bulb /
.ampou[e en verre dur f [Iartglasĺcoib~~ /
icoiiőa u~ my2onnaenoao cme,~Jza I
—--Balon-fabricat- ditr__sticlă-.cntempe.~._
ratură de înmuicre ridicată şi rezistcntă
la ~ocuri termice.
balori emailat I enamelled bulb I ampouje
émailiée I ernailijerte,- Kolben J 3MG-.
Rupoaannw~ Ko]Jőa / Balon acoperit cu
un strat de email translucjci.
 balon mat
halon mat /frosted bulb / ampoule dépolje l
mattierter Kolben I Mamupoeaí,,,’z~
KoJiőa I Balon care realizea~ dífuzja
prin rugozităţile interioa.re sau exteri-
oare ale pereţilor.
balon opal I opal bulb / ampoule opale I
Trübglaslcolben; Opalglaskojb~~ I
KoJ’Őa u~ MOJ7O~1Ho’?O cme.’Q,a l Balon
care difuzează lumina fie prin tot mate-
riaJul din care este confecţionat, tie
printr-un strat al său.
balon opahzat I coated bulb I ampoule
opalisée I beschichteter Kolben l ~o~őa
c pacceuewozqu~ noKpbzmu~ l Balon
acoperit în interior sau exterior cu un
strat subţire (suplimentar) difuzant.
balori reflectorlzant I reflecto,-j~’j bulb I
ampoule réjléchissante I verspieg~jţ-~.
. Barrette I c~emoeoij 20pu30%m /
. Kolben I 3eplcaJzbua,z icoizőa / Balon
acoperit parţial în interior sau exterior
de un strat reflectorjzaiit, astfel încât
lumina să f~e emisă în am.imite direcţii,
Astfel de straturi pot rămâne trans-
parente la anumite radiaţii, în particular
Ia infraroşii.
bandä de amorsare / pornire / starting
strip, starting stripe (USA) I bande
d’amorçage / Zündstrich I noizoc,ca
3a3,cu~auwz I Bandă conductoare îngus-
tă. plasată. longitudinal pe peretele inte-
nor sau exterior al unei Iămpi tubulare
cu descărcärj şi destinată favorjz~jj
amorsärii. Această bandă poate ti co-
nectată tie Ia unul din învelişurjle
soclujuj, tie Ia două, fIe eventual Ia
unul din electrozi.
band~ J cornişă pentru ilurninat I cornice
teuchtung J ~apnu~ â.~ oc&eząeHv~ /
Sistem de iluminat compus din lămpi
mascate de o bandă opacă paraielă cu
peretele ş[ fîxată pe piafor1, care distrj-
buic lumine către perete,
7 borriă (de circulaţie)
bară Iaterală I wing bar I barre de Jianc /
Auj3enkette / ceemosoj~ aopus’o,-’m
83JJemnonocaôozinČ,~ noJzocbz I l~ară
poziţionată pe o parte a unei piste de
aerodrom, în exteriorul zoneí aparatelor
de ilurninat marginale. Pot t~ montate
în perechi simetrice în raport cu axa
pistei.
bară iuminoasă transversajă / cross bar
. (of lights) I barre transversale (defeux) J
Querba1/~n / c~emoeoü ~Opu3oHm
30H&Z noôxoôcz / Parte a unui dispozitiv
luminos de apropiere, realizată dintr-un
aliniament de aparate d~ iluminat sime
trice în raport cu axa acestui dispozitiv
şi perpendicular pe aceasta.
baretă / barrette I barrette J Kurzbalke,i.
Aliniament de semnalizări luminoas~
aeronautice Ia soI uşor distanţate, astfej
încât~ de Ia o anumită distanţă, ele apar
ca o scurtă bară luminoasă implantatä
.perpendicular pe axa unei piste de
aerodrom.
bastonaş~ I rods I bâtonnets I ~tćżbchen /
najiozucu / Fotoreceptoare ale retinei
care contin un pigment sensibil Ja lumi
nă şi care sunt capabile să iniţieze şi sä
realizeze vederea scotopică (nocturnă).
bioluminescenţă l bioluminescence / bio
luminescence I Biolumineszenz / őuo
uHecyeîn,~ui~ / Chimiluminescenţă
care se produce la organismele vii.
boIomet~ l bolometer I bolom~tre I Bob
meter I őoJzoMemp / Detector tenuje de
radiaţii optice în care căidura, ca o
parte a radiaţiei absorbite, determină o
bornă (de eirculaţie) ! (traj~lc) bollard J
borne (de circulation) / Verkehrsbake.
Verlcehrssäuje / ceemoe’m myMőa ĺ
St~ctu~ gcometrică ce serveşte Ia
indicarea unui obstacol sau Ia ghidarea
bornă rutieră
circulaţiei. El poate § ilunijnat prin
8 .
transparenţă şi poate avea înglobate
semrie necesare ordonărjj trafjcujuj.
bornă rutieră I marker post I balige
routi~re / Stra~đenbczke I ~
cmozTvca I Structurä geometrică simplă,
montată ia marginea unei şosele pentru
bronzare
(
ghidare sau pentru a setunala un pen
col, Ea poate avea înglobate elemente
reflectonizante.
hronzare I suntan I bronzage / Sonnen
bräunung I coirneti~~zz~ 3aaap / Înne
grirea pielii cauzată de radiaţii optice.
 cale de circulaţie (auto)** f road (way) /
c/zaussée (mute) / StraĘenbaf1~ (hahn) /
moccez~uag âopoza / Termen general
utilizat pentru toate căile de circulaţie
pentru autovehicuje în interiorul şi
exterjorul localităţilor (străzi, şoseie,
autostrăzi, drumuri).
eandejă/ candela! candela I Candela I
icanôejza / <cd; I cd = I lm’sť~> IJnj
tate de măsură a intensităţii luminoase
în SI. Candela este iňtensjtatea~ luirji
noasă, într-o dir~cţie dată, a unci surse
care emite o radiaţie mónocromatjcă cu
§~ecvenţa 540.1012 Hz şi având o
intensitat~ cnergetică, în direcţia dată,
de 11683 Wsr1.
candëlă pe metru pătrat I candela per
square meter J candela par mitre carré I
Caňde[a pro Quadrat,,zeter / KaHôeJ’a
na Keac)pamn~ Memp I Unitate de
măsură a luminanţei în SI, Această uni
tate a mai fost denúnijtă şf nit (nt). Alte
unităţi de Iumi.nariţă (însă nerecom~
date); larnbert (L), I L = 1O~j7~ cct’nÝ2;
foot[ambe,-t (fL), 1 fL = 3,426 cd’m~
Unitate de mäsură; cd’nĺ2,
cantjtate de lumină I quantity of tight /
. quantité de lumi~re J Lichtmenge i
ceemocan 3Hep’~w~ I ~Q~; (2> Integrala
în raport cú timp~il a fluxuluj lumjno~
~, într~un interval de timp dat At;
cădere de tensiune catodjcă anormală I
Unjtate de măsură : im’s, Unitate de
măsură toierată; lumerj-oră (hn~h).
caracter (al unuj sęnma~ lUr~i~os) / cha~.
racter; characteristic (U.S.A.) (of a
light- signal) / caract~re (d~un signal
lumineu)) I Kennung (eines Licht
signals, Feuers) I xapaKmeoucmv~a
(ceemogozo cuzHaJ7a) / Ritmul şi cuLoa
rea (sau culorile) distinctive ale Unuj
serrmaj luminos, care Íi.irnizează identj
ficarea sau mesajuL
caracterjs~j»~j date / nomirjaje (ale Unej
lămpi) I rating (of a lamp) / carac
térisriques assignées (d’une lampe) I
Bemessungsdaten (elner Lampe) /
HOMU,zJ a~ij bflđ xapcJJanepucmu,~ (]7a~,w
nbi) I Ansamblul valorilor nominaje şi
a condiţiilor de funcţionare ale unef
lămpi) utilizate pentru a o caracterj~a. şi
pentru a o proiecta.
catadioptru =~ retroreflector
catodoIumine~cenţă I cathodotumjnes
cence I cathodoluminescence / Kaţho
dolumjneszenz / 1camoôornMująe~eH
zązw I Luminescenţă. produsă. la impac~
M electronjlor pe anumite tipuri de
materiaje luminescente, cum este stra
tul de acoperire a unui ecran de
televizor.
cădere de tensjune catodjcă J cathode
fall; cathode drop f chute (de tension)
cathodique / Kathodenfall I Kamo’3,~Q~
naöem’e I Diferenţa de potenţial
produsă do o sarcină spaţială în vecină
tatea catoduluj (sau la anod f electrod)
abnormal cathode fall / chut~ catho
dique-anorma~~f ~
fall / anopMailbl,oe i~amoônoe naôeuue /
Cădere de tensiune catodic~ depen..
dentă de curentuj de descărcaj’~ care
este rcpartizat pe întreaga suprafatä
activă a catoduluj (sau a anoduluj ţ
electrodului)
 cădere de tensíune catodjcă normală
cădere de tensiune catodică normală /
normal cathode fall / chute caüzodique
normale I normaler Kathodenfall I
HOpM’JJz&noe i<~amoâ~’,oe naôeuue I
Cădere de tensiune catodică indepen
dentă de curentul de descărcare, cu
condiţia ca densitatea de curent să
rămână constantă pe suprafaţa activă a
catodujuj (sau a anodului I electro
dului).
câmp vizuaJ** / visualfie(d/ champ visuel I
visuel( Feld I ôajTbiîocmč, euôzwocmu I
ljnghiul spaţial delimitat de două Un-
ghiuri plane, unul orizontal de cca
2x90° şi unul vertical de cca 1300 (cu
c~=5O_6O0 şi Ct~=60~7O0, în care cz~
este unghiul vertical superior, iar c~
ungh.iul vertical inferior). Câmpul vizu-
aI cşte divizat în două zone: câmpui
vizual central (al vederii.člare) deljrpj
tat de două unghiuri plane orizontale şi
verticalc de cca 200, în care imaginea
formată este ci~ră, şi câmpul vizuaj
periferic, în care imaginiic ~ nu
sunt clare şi care reprezintă difërenţa
dintre câmpul «iiual (total) şi eel central.
celulă fotoemiţ~toare / photoemj~-sjy~ cell;
phototu.be I cellule photoémjssjve ,
Photozeije I ~~omoaqeMenm f Detector
fotoelectric ce utilizează emisia de
electroni produsă de radiaţia opticä.
celul~ fotovoltajcă =~ fotoele~~
centru luminos (al unei surse de lumină) /
- claritate.
cod a!
light centre (of a source) I centre lumi-
new: (d’une soz~rceJ I Ľchtschwerpunkt
(einer Licht~juelle) I ceemogoj~ if eump
.(ucmozrnwca) / Punctul luat ca origine
pentru măsurärile luminotehnice şi
cer acoperit (conform) standard CIE /
CIE standard overcast sky f ciel
couvert norma lisé CIE / bedeckter
1-fimmel nach CIE / oőjlatmoe i’eőo
MKO I Cerul total acoperit pentru care
IO cod al fluxului (al unui copr de iluminat)
conexiunea dintre luminanţa sa L~ în
direcţia ce face un unghi y cu direcţia
orizontului şi luminanţa la zenit Lz este
dată prin relaţia :
LT =L~(l±2sin7)/3.
cer senin (conform) standard CIE I CIE
standard clear sky / ciel serein
normalisé CIE I kiarer Uiznmel nach
CIE ~ră
Cer (genormt~)
nori a Icänii
tłucmoe ue6o reiativă
repa~iţie !vĺKO /
de Iuminanţă este descrisä în Publicaţia
cm nr. 22 (1973).
chimiluminescenţă I chemilumine’scence /
chimilwninescence I Chemjlumjjzeszenz I
xeMuoMuHec~en~uyĽ / Luminescenţă
produsă de energia eliberată într-o
reacţie chimică~ .
clar /light (clear) I clair I hell I c~env~,,zij f
Adjectiv utilizat pentru a descrie nive.
luri ridicate de claritate (pentru recu
noaşterea unei culori)’
claritate (ą unei culori corelate) I light~
ness (çf a related colour) f clartć;
leucie (d~ime. couleur non isqlée) i
. Hëlligkeit (einer bezogenen Farbe) I
ceemnoma ią’~ţ)~c~j (uew3orn’poea,’..
uo&a zĂeema) I Luminozitatea unei su—
,prafeţc apreciate în raport cu Iumino
zitatea aitci suprafeţe, care este ilu.
minată în mod similar şi care apare
albă
Nim~aj sau posedă
culorile o transmitanţă. ridica~
corelate posedă o
fluxului (al unui corp de iluminat) /
flux code (ofa luminaire) / code ‘dejiux
(ďun luminaire) i ... (einer Leuc~zte) f
Koâ ceemun&~u~a no nomoi~y /
Ansamblul a trei valori rcprezentând
fluxul, üacţiunea dc flux semisferjc
mă.rimi reprezentative pentru distri
bńţia relativă a fluxiluf lumirios a
corpuIu~ de iluminat~ utiiizat~ în cal.
culul factorilor de utilizare sau al
utilanţei. ,
—
coeficient de absorbţie liniară spectrală 11 coeficient de atenuare masică spectra!ă

coeficient de absorbţie Iiniară spectrală sează stratul respectiv, adică :

(într-un punct aI unui mediu absor
bant, pentru un fascicul cvasiparalel ~ A~~)
radiativ) / spectral linear absorption l [
coefficient (at a point in an absorbing
Unitate de măsură:
coeficient de atenuare Hniară spectra!ă
medium, for a collimated beam of
(într-un punct aI unui mediu absor
radiation) / coefficient d’absorption
bant şi difuzant, pentru un fascieul
linéique spectral (en un point d’un
cvasiparalel radiativ) / spectral linear
milieu, pour un fa&ceau quasiparailMe
attenuation coej~îcient (at a point in an
de rayonnemen~ / spektraler Absorp
absorbing and d~using medium, for a
tionskoeffizient (an einem Punkt eines
collimated beam of radiation) / coeffi
absorbierenden Mediums fur em quasi
cient d’a’ténuation linéique spectral
paralleles Strahiehbündel) I cne~
(en un point d’un milieu absorbcznt et
mpanbrn~n~ H’zmypwn,nbiü floKa3amejz&
dzffusanx, pour un faisceäu quasi
noPJ7ozqeH~ (e mo”Ke flO?JlOUçwouşeü
cpeô~z ôiu~ napwin eJzbno’w hytoca izy’teií parall~le de rayonnement) J spekżraler
Schwächungskoeff~zient (an einem
ueHu$?) / <za(Ä.)> Raportu] dintre
Punkt eines absorbierenden ůnd streu
diminuarea relativă, produsă prin ab
enden Mediums flir em quasiparal[eleg
sorbţie, a densităţii spectrale a fluxului
Strahlenbündel) I cneKmpclf’brnzíí Ha
energetic ~ al unui fascicul cvasi
mypainn&iií noKa3amejn, ocJzaőReH wi (c
paralel de-a lungul unui traseu liniar
mo~we no~i’ouąaiazqeií unu pacceuscz
clemcntar în jurul punctului considerat~
oiąeü cpeô&z â~vi nap wulern,Hozo nytuca
şi Iungimea ci] a acestuia, adică :
.ny”eii u3JlytieHwI) J <j~tQ’.)> Raportul
~ 1 dD~ dintre. diminuarea relativă, produsă prin
äsocierea absorbţiei şi difiizici, a
densităţii spectrale a fluxului energetic
Unitate de măsură : m~.
coeficient de absorbţie spe~traIă nepe al unui fascicul cvasiparalel de-a
riană (al unui mediu omogen nedifu lungul unui traseu liniar elernentar în
zant) J Napierian spectral absorption jurul punctului considerat, şi lungimea
coe~cienţ (of a homogeneous non dl a acestuia, adică :
d~using layer) / coefficient d’absar i
,-~ dcZ~ . .

ption spectral népérien (d’un milieu

hrnnogěne non dW~usant) I spektraler Unitate de măsură : rn~.
natürlicher Absorptionskoej~j~jent
.
coelkient de atenuare masică spectraiă I
(einer homogenen~, nicht streuenden spectral mass attenuation coefficient I
Schichţ) I uamypwi&rn,zi~ cneicmpaJzb coefficient d’attćnuation massique
HbZZ~ noKa3ameJ,b no’?Jzou’eHw~ (oôH
spectral I spektraier Massenschwä
- opoiąo’~a~- nepacce sa u’e —cJlo.rI)-- I—--.
-
-chungskoe~zienH-cneI~mpwibH~-fl~-_-
-

Raportul dintre logaritmul lca3amenb oc]7a6JJeHu~ ua eôuHui1v

natural al inversului factoruluj de trans MaCebi / Raportul dintre coeficientul de
rnlsie intcrnă spectrală ‘c~Q~) aI unui atenuare iiniarä spectraiă ~iQ~) şi densi
strat al mediuiui şi lungimea [a traseu tatea p a mediuiui, Unitate de măsurä:
Iui unui fascicul de radiaţie care traver m2~kg~.
 coeficient de autoschjmb
coeficient de autoschimb (de Ia o supra.
faţă când Iuminanţa sa energetică
sau Iuminoasă este aceeaşi în toate
punctele şi în toate direcţiile) / seĘf-
exchange coefficient (of a surface when
its radiance or luminance is the same
at all points and for all directions) /
coe’j,7kient d’autc~échange (d’une sur-
face iorsque sa luminance énergétique
ou lununeu~e est la meme en tous
. ‚
points et dans toutes tes directions) I
~ (eine Fläche
fur den Fall, daJJ ihre Strah[djchte bzw.
Ĺ~uchtdichte in alien Pun/cten ~
alien Rzchtungen gleich 1st) I ?v’ozqaôb
eO3epama (csęma flosepxnocrn,o u~áe~ .
ioząeu OôuuaKo~,,a ~pKocmb u~u
aernuYeclcylo RpKocmb 60 scex rnotucax
ecex flpa&~e~uu) I <g~ ~
dintre partea fluxuiui energe~c sau
luminos al suprafeţei, care este incident
pe ea îns~i, şi excitan~. energe&ă sau
Iurninoa,~ a suprafeţei Considerate.
Unitate de măsură : rn2 Coefjcjent~ de
autoschimb al únei suprafeţe S, limitată
de o curbă plană C şi situată de o
gură parte a planuluj acestej curi~e,. este
. . . . . tru un element de suprafaţă al unux
egal cu aria suprafeţet S din care se
. - ‚ medin, intr-o direcţie dată şi in
‘, scade aria suprafetci plane llmjtată de C.
“~ coeficient de difuzie hrnară spectrală
~tr-un punct al unm medšu difu-
zant, pentni un fascicul cvasiparalel
radiativ) / spectral linear scattering
coefficient (at a point in an d~using
medium~ for a collimated beam of
radiation) I coeJJlcięnt de d~usion
1in~ique spectral (en un point d’u~
milieu d~’san~ pour un fajsceau
~uas1ParaUelederayoflfle~~fl~) LMediuţ~_jflejnerRIh~’
spe~ra[er Streu~e~zjenţ (an einem
P”nkt eines streuenden Medium~ ~r
em quasiparalfeles Strahienbünareij l
cneKmpwzbubJů uarnypaJ’bflb~ flOKa.~a-
me.iz& pacceJznzL~ (& motíKe pacceusa-
lozqeü cpeôbz ôirn navaruzwibno?o ~
12 coeficient de In minanţă energetjcă
.nytleů’ u~iz,yz’euui~) / <s(2~ Raportul
dintre diminuarea relativă, produsä prin
difuzie, a densităţii spectrále a fluxului
energetic 15~ ai u.nui fascicul cvasi
paralel d~-a lungul unui traseu iirliar
elemcnta~r în jurul punčtului considerat1
şi lungímea dł a acestuia, adică:
l
) . _____
.
Unitate de măsură : m~.
coeficient de intensitate luminoasă (al
unui retroreflector) I coefficient of
luminous~ intensity (of a retroreflector~
I coe~cjent d mtej~yzţe lumineuse (d un
Retrore~e~ors)
rétror-eJiecteur) // Ruckstrah[we,-r cz~z
Ko3~~u2fuenm (ezrzes
ceema (ceemoeo3epmqa,~qeę0 om~a
~w~ameim) I <!?> R.aportul dintre inten
sitatea Iüminoasă z a retrore~ectomJuj
~ direcţia de obse~are şi iIum~narea
a unui plan care trece priń retro-.
re~ector şi este nor~al la direcţia
.
luminji incidente pe acesta, adică :
‘
.
~ Unitate de măsură : cdix .
coeficient de Iumrnanţă energetică (pen-
. . . .
.
.,, . . . . .
coefflc’ient
condiţii de(at a surface
aradiere elemen~
date) of a
I radiance
medium, in a given direction, under
spec~ed conditions of i~adiation) I
coefficient de luminance éner~ét~ique
(en un élément de surface d’un ~nilieu,
une direction donnée ct dans des
condjtio,~s d’irradiatjon dorn~ées) /
Strahldjchtekoeffjzjent (an einem ‘
Flächeneiement einer Obe~äc~ eines
gegebenen Bestrahiungsbedingunge~) l
flOK~~~b 3nep~emu~ecKoü ~pKocmu
ť’3.ne,~wernna no8epxuocmu cpeô~i, e
onpeôeJlernloM Haflpaeiiemiu npu .
onpeâejie;’rn~zx yc.noeu~x O6Jzy~’eHwi) l
~ q~> Raportul dintre iummanta
 coeficient de luminanţă luminoasă
energetică a unui element de suprafaţă
într-o direcţie dată şi iluminarea sa
energetică, în condiţiile precizate.
Unitate de măsură: sť’.
coeficient de luminanţă luminoasă (pen
tru un element de suprafaţă al unui
mediu, într-o direcţie dat~ şi în
condiţii de iluminare date) i lumi
nance coej5~lcienr (at a surface element
of a medium, in a given direction,
under specified conditions of illumi
nation) I coefficient de luminance
lumineuse (en un ćlément de surface
d’un milieu, dans une direction donnée
et dans des conditions d’éclairage
données) l Leuchtdichte/coej5cjzjent (an
einem Flächerze[ement einer Oberjlä
che eines Mediums~, in einer Richtung,
unter gegebenen Beleuchtungsbe
dingungen) / noKa3amejlb )~pKocmu
(3Re.Menma noeepx-nocmu cpeô~z, e
onpeôeizernioM nanpaeirenzm npu
onpeôeneírn~x ycJIoswi~ o6]zy~enw~) /
<q~ Raportul Iurnĺnanţei luminoase a
unui element de supraf~ţă într-o direc
• ţie dată şi ilumina.rea sa luminoasă, în
condiţiile preciźate, Unitate de măsu
ră: sr~.
coeficient de lu m inanţă retroreflectată
(al unei suprafeţe plane retroreflee
tante) I coefficient of retroreflected
luminance (of a plane retroreflecting
surface) l coefficient de luminance
rétroréjléchie (d’une surface plane
rétroréJ[échissante) / Leuchtdichte
Icoeff-Izient bei Retrorejiexion (eines
ebenen ReJlexstoffes) l Ko3~Jd~buyueHm
ceemoeO3epcnącJKrnşeü .~pKocmu (mzo
C1COň csemoeo3spaząaloząeü noeepx
HOCmu) / ‘~zRL> Raportul dintre lumi
~ koeffizient
direcţia de observare şi iluminarea. E~ a
unui plan care trece prin retroreflector
~i este normal la direcţia luminif mci
dente pe acesta :
RL=L/Ew.
13 cocfkient de schimb (reciproc)
Aceasta mărime este deosebit de utilă
în cazul materialelor sub formă de foi.
Unitate de măsură : cdix~rn2.
coeficient de reflexie (depăşit) ~ refĺec-~
tanţă
coefîcient de retroreflexie (al unei supra
feţe plane retroreflectante) I coeffi
cient of retro reflection (of a plane
retroreflecting surface) I coefficient de
rétroréflexion (d ‘une surface plane
rétroréjléchíssanre) J spezĘfischer
Rückstrahlwert (eines ebenen Reflex
stoffes) I nolca3amwib ceemoeo36pa-
u~ aiou.>ie~o ompa.2řcameJ7R (nnocxoi~ cee
moeo3spaząaloząeíí noeepxHocmz~) /
<R’> Raportul dintre coeficientul de
intensitate luminoasă retrorefkctantă. R
al suprafeţei retroreflectarite şi aria
acesteia, adică :
R’=R/A.
Această mărirne este .utilizatä în mod
deosebit pentnl a caracteriza. materia~
lele sub formă de foi, Unitate de măsu
ră : cdlx’m2.
coeficient, de schimb (reciproc) (între
două suprafeţe S1 şi S2, atunci când
Iuminanţa energetică sau luminoasă
pe S~ (s~u S2) este aceeaşi în toate
punctele şi în toate direcţiile) /
(mutual) exchange coefficient (between
two surfaces S~ and S2. when the
radiance or luminance of S~ (or S2) is
the same at alt points and for all
directions) / coefficient ‘Ĺ’échange
(mutuel) (entre deux surfaces S~ et S2.
lorsque Ia luminance énergétique ou
turn ineuse de S1 (ou S~) est [a m~me en
tous points et dans toutes les direc
tions) I (gegenseitiger) Austausch
(zwischen zwei Flächen S~
und 52 für den Fall, daJ$ die Strahi~
dichie bzw. Leuchtdichte von S~ (oder
52) in alien Punkten und in alien
Richtungen gleich ist) I nnou.’aôi noii
uoao oőArena (Me3Ăcôy ôeyMua noeepx
flocmSLMu S~ u 82 1Co~?ôa lpKOCiflb Will
 colorimetrie
14 cOmponentă reflectată exterţiă

3nepzemuvecK’J~ ~pKocm& noeepx- messung I swiyaJzbHai~ KO~Opw~1empu~ /

Hocmu~ S~ (wzu 5~) OôUHa~~oe~ eo ecëx
moiKax ii ôii~ ecex uanpawzeHuű) / <g>
Raportul dintre fluxul energetic sau
lumirios de pe Suprafata Si (sau Sz) care
ajunge pe suprafa~ ~2 (sau S~) şi exci-
tanţa energetică sau lummoasă a SU~Z~
feţei S1 (sau S~:
Parte a coloriinetriej care utjIjzea~
ochiul (uman) pentru a realiza cornpa
ratia cai~titatjvă între diverşj stimuli de
culoare.
colorime~ i colońmeter I colo~m~ţre I
Farbme~8gerät I icoizopuMempi Aparat
ut~izat pen~ măsu~rea compőnen

g M1 M2 componentelor
telor de culoare, tricromatice
ca de exempluale Unuj
valorile

[Jnjtatc de măsură : in2, Dacă M stimul de culoare, ‘

şi .în cazul particular în care toate componenta Juminu ceru.hu a factoruluj

punctele aflate pe S~ sunt vizibile din
toate punctele de pe s~, atunci
g = — s~
AIA2
. dA2
unde l este distanta dintre anile
elementare dA1 ~j ~2 aflate pe
suprafeţele S~ şi S2 şi G fiind extincierea
geometricä a fascicuielor de raze deli-
~tate de contunirile S~ şi S2. Pentru
două an elcmen~re dA1 şi dA2:
dg ~ -dą ~ ~dA~ •~ ~
de Iumină de zi I sky Component of
1’~ay1zght factor i composante du ciel dii
facteur de hum’&e
Himmelslichtantejl du Jour J
des Tageslichtquo
tienten i ôo~ Ko3~~uyue~ma ecm
ecmgeunoü oëeezqeHHocmu oőyc~o
a~enua~ ceemoM Heőa I ~ Raporhil
dintre acea parte a iluniinăňj într-un
punct al unui plan dat care este recep
tată direct de la cer (sau printr-o ~ic1ă
limpede), a cănii reparti~e a luminan
ţelor este presupusă sau cunoscută, şi

unde d≤~1 (sau d≤~) este unghiul solid iIu~ńarea

sub care aria elemcntană dA2 (sau dA1)
este văzută din centnil lui dA1 (sau
cL42). Luminanţa energetică sau lumi-
noasä. a fasciculului dejjinitat de contu-
rurile dA1 şi dA2 este:
l dcD
L ~
nind, fllră pe un plan de
obstrucţii, ońzontal prove-
la semisfera
cenuluj, Nu se ia în ćonsiderare lumina
solară directă la calculul celor două
iluminări. în calculele iluminatului
mtenor, contribuţia łummu solare
directe trebuie să fle luată în consi
derare separat
coniponentă reflectată externă a facto

colorimetne I coIonmet~ I colo~métrie / re~ected

rului decomponent
lumină de of daylightfactor
~ J externally/
Farbmessung I KoJzopuMemp~ / Măsu- composante réjléchje externe dii
~ea culo~lor bazată pe un ansamblu facteur de humi&e dii jour I Au~en
de conven~z. reRexionsanteji des Tageslichţquo
colorimetrie fizică J physical color[metry ~ tienten I ~ÓJ7i~ 1C0395q5u7’ueumcz ecm
colonmetr~ physzque~ /~ PJzYSZkatzSChe____ecmeei’ijo._ oc6euţ~eHTÖĆÜ—şőy~J~-
Farbmessung / ~w~u~ecjcaji ~ ~ei’;’~ GflU~%~ ompa3Icenu~ /
Mempwl / Parte a colorimetnici în care ~D~> Raportul dintre acea parte a
detectonif fizici sunt utilizaţi penti-u ijumjn~rjj într-ún punct ai unui plan dat
reaiizarea mäsurărjíor din interior deterrrjjnată dc primirea
colorimetrie vizuală I visual colorimetry / directă a luminil de la suprafeţele
Colo~métrje visuelje I vjsuelj~ Farb- cxferioare iluminate direct sau indirect
 componentă reflectată internă 15
de ~către cer, pentru o distribuţíe a
Iumiiianţelor presupusä sau cunoscută,
şi ilumiriarea pe un plan orizontal de Ia
f~uxul lurninos ce provine, f~ră obstruc-
ţii, de Ia semisfera aceluiaşi cer, Nu se
ia în considerare Iumina solară directă
Ia calculul celor două iluminări. In cal-
cuIele ilu.minatului interior, contribuţia
Iuminii solare directe trebuie să f~e
luată în consideraţie separat
coinpotientă rellectată internă a facto-
rului çle Iumină de zi I internally
rejiected component ofdaylightfactor I
composante re~echze Interne du
fqçteur de lwniěre du Jour I Innen-
reJlexion.santejl des Tageslichtquo-
tienten / Ôom~ Ko3cP~buzĂueHma ecm-
. n~n.tiaUy with time) / constante de temps
ecmeeuHoî~ oceeląe,rnocmz o6Ycno-
&JreHHaJz euympeneM. ompa.»ceHueM “
<D1> Raportul dintre acea parte a
iluminărji într-un punct al unui plan dat
din interior determinată de fluxul
reflectat de către suprafeţele interioare
ilurninate direct sau indirect de către
cer, pentru o distribuţie a luminanţelor
presupusă sau cLmoscută, Ş~ iluminarea
pe in plan orizontal de Ia fluxul
luminos ce provinc, f~ră obstrucţii, de
Ia semisfera aceluiaşi cer. Nu se ia în
considerare lumina solară directă Ia
calculul celor două ilumjnäri. In
calculele iluminatului interior, contri-
buţia lu.minii solare directe trebuie să
fIe Iuată în consider~ţie separat
componente tricromatke (ale uniű stimul
de culoare) I tnistirnulus values (of a
co[our stimulus) I Composantes trichro-
matiques (d’un stimulus d~ Couleur) 1
Farbwerte (einer Farbvalenz) I
~
crnw~yjza) / Cantităţi ale celor trei
stimuli de culoare de referiiiţă case,
într-un sistem tricromatic dat, sunt
necesare pentru egalizarca culorii
stimulului de culoare considerat, În
sist~mele colorimetrice de referinţă
constantă solară
CEE, componentele tricrornatice sunt
reprezentate prin simbolurile X, Y, Z
şi/sau X~, Y,0, Z10.
conector (al lămpii) / (lamp) connector I
connecteur (de kzmpe) I (Lampen-)
Anschlu~8element I coeâuuumejzb
(Ra~~’nbz) I Dispozitiv constâ~nd în
contacte electrice corespunzător izołate
şi conectatę prin conductoare flexibile,
care asigură conexiunea Iămpii la
circujtul electric de alimentare, dar nu
şi fixarea sa mecanică.
constantă de timp (a unui detector a
cărui mărime de ieşire variază expo
nenţial cu timpul) I time constant (ofa
detector whose output varies expo
(d’un récepteur dont la réponse vane
exponentiellement avec le temps) /
Zeitkonstante (eines Empfcingers
dessen Ausgangsgröjk sich expo
~entiell mit der Zeit ä.ndert) / noc
moirnHwl epe.Mern’ (npuëMnu1<~a y
icomopo’w eenutnma na sbzxoôe
zaMewzemc~z CO epe~ene~ flO 3KCflO—
Hernfuai7bHoMy 3aKouy) 1 Timpul nece
sas pentru ca valoarea mărirnii de ieşire
a detectoruluj să se modifice, ca urmare
a unei treceri bruşte de la o excitaţie
staţionară Ia alta, cu .raportnJ (l-lĺe)
faţă de valoarea mărirnii i.niţiale.
constantă solară I solar constant I
constante solaire I So[arJconstante I
~ flOCmwurna,z / <~E~> flurni
narea energetică produsă de radiaţia
solară extt-aterestră pe o suprafaţă nor
mală pe razele solare la distanţa medie
Sqare-Pământ, Potrivit Raportului fmal
N°590 ai ciî~~io viu (*) al Organi
Mexico City, octombrie 1981, valoarea
constantej solare este:
E = (1367 ± 7) W m2.
(*) CIMO : Comiśia pentru instrumente
şi metode de observare.
 contor de fotoni
contor de fotoni I photon Counter I Comp
teur de photons / Photonen~jjh/er I
c~łëmz’uK c~bOrnoHOđ I Aparat alcătuit
dintr-~un detector fotoelectrjc şi u.n
dispozitiv electronic cu ajutorul căruia
electronii emişi de foto~atod pot f~
nu.măraţi.
contrast I contrast I constraste / Kontrast I
KoHmpacm I 1. În sens perceptiv:
evaluare a diferenţei de aparenţă a două
sau mai multe părţi ale ‘rnui câmp
vizual observat, văźute simultan sau
succesiv. Există astfel contrast de
Zuminanţă (datorită strălucirilor dife
rite), cońtrast de cla,~itate, contrast de
culoare, contrast simultan, contrast
succesiv etc. 2~ In ~sens fizjc: mărime
a.socjată contrastuluj de strălucire
perceput, definită în genera] printr-o
formulă în care intervin luminariţele corp negru =~ radiator Planckian
stimulilor consideraţi, de exemplu
L’IJL, în vecinătatea ptaguiui de lumi corp translucid =~ media traiislucid
nanţ~, respectiv L1/L2 pentru luminaiiţe corp transparent ~ mediu transparent
mult mai ridicate. .
contrast echivalent (al unei sarcini vizu
ale) f equivalent contrast (of a task) I
contraste équivalent (d’une tâche) J
äquivalenter Kontrast (einer Sehauf
gabe) I 3Jc6’ueaJ7ernnu~jj scoHmpacm
(cMy.7a) / Contrastul de lurninanţă al
u.nei sarcini de referinţă având aceeaşi
vizibilitate la acelaşi nivel de luminantă
ca şi cel al sarcinii considerate,
conuri I cones / Cônes I Zapfen / lcoBőotucu /
Fotoreceptoare ale retinei care conţin
pigmenţi sensibili la lumină şi care sunt
capabile să iniţieze şi să realizeze
vederea fotopicä (cliurnă). . a suprafeţei căii de circulaţie. Unitate
coordonate tricromatice J chromaticity
coordinates I coordonnées trichro-
HamN ząsemHocmu I Rapo~uri între ~C-
care din cele trei Componenete tricro-
matice şi suma br. Deoarece suma
celor trei componenete tricromatice
este egală cu unitatea, două dintre aces-
16 cromatică (a unei suprafeţe co~orate)
tea sunt suficiente pentru a definj cro
maticitatea. In sistemele colorjmeU’jce
de referinţă CIE, coordonatele tricro
matice se reprezintă prin simbolurile x~
)‘, Z ŞiISaU Xio, Yio~ Zig.
coordonate tricromatice speçtrale I spec
tral chromaticity coordinates I coor
données trichromatiques spectrczles /
Spekîralwertanteile I cneKmp’-~bH~e
Koopôuuambz zicenmoemu / Coordo
natele tricromatice CIE x().), y(~),
z()~.) şi x10Q~,) , y10~.), z~(k) ale sti—
mulibor monocromatjcj.
corp cenuşiu f grey body; gray body
(U.S.A.) I corps gris / grauer Stŕahler;
grauer Körper J cepoe meizo I Radiator
termic neselectiv a căruj emisivjtate
este subunitară.
corp opac ~* mediu opac
creştere a pragului (de orbire)***. / thre
shok.! increment I augmentation du
seuil I Schwellesteigen I ?2OsbuueHue
npeôeira nopo’~a I <TI> M~rime de
referinţă pentru controlul orbirii psiho—
logice produse în sistemele de ilurninat
pentru căile de circulaţie auto, defbiitä
prin relaţia (empirică.):
TI = 65Ł,, I L~,
în care L~ este luminanta de voal
produsă de sursele de lumina pe care
observatorul Ia volan le receptează ~n
câmpui vizual (central şi periferic), jar
~ ~ şi L’2’,) este luminanţa mec’ie
de măsură: [1].
crornată(a unei suprafeţe colorate) I
chroma J chroma
ząeHuOcm~ / Nivelul/ cromatjc
Bunthejţ (de
J HaCb’E
cob
rare) al unei suprafeţe, evaluat în raport
cu strălucirea unei suprafeţe~ iluminat~.
în acelcaşi condiţii şi care pare albă sa~
posedă o transmitanţă ridicată, Un
 cromatic~ (a unui stimu»
stimul de cułoare perceput ca o culoare
corelată, cu o cromaticä dată şi prove-
nind de Ia o suprafäţă cu un factor de
Iuminanţă dat, în condiţii precizate de
observare şi pentru niveluri de lumj-
na.nţă corespunzätoare vederii fotopice
(diurne), prezintă o cromatică aproxi-
mativ constantă pentr’i toate niveiw-ije
de iluminare, cu excepţia unei strălucjrj
foarte ridicate. în aceleaşi condiţii
enunţate pentru un nivel de iluminare
dat, cromatica cre~te proporţional cu
factorul de luminanţă al suprafeţei
privite.
cromatică (a unui stimul) / chromaticity /
chromaticité I Farba~ I ~I8e1nuocm& ~
Caracteristica unui stirnul de culoare
‘ defînită ~e prin coordonatele tricro-
matice, ~e prin ansamblul lungime de
undă dominantă sau complementm-ă şi
puritatea stimulului:
culoare (percepută) I (‘perceived,) colour I
couleur (perçue) I Farbe; Farb-
empJ~ndung I zjeem (eocnpzmw~’aeMNz~)~
Atribut al percepţiei vizuale ce ~
dintr-o anumită combinaţie a unui ele
ment cromatic şi a unui element acro
matic. Acest atribut ~ate § descris
prin denumiri de culori ~omatice (de
: exemplu : galben, po~oca1ju, maro,
roşu, roz, verde, albastru, pürpuriu etc.)
sau prin denumiri de culori acromalice
(de exemplu: aib, ~ negru etc.)~
cornplctate cu adjective de tipul lurni-
nos, obscur, clar sau combinaţjj ale
acestora, destinate a sublinia sensul
denumirii. Culoarea percepută depinde
de repartiţía spectrală a stimulului de
culoare, de dimensiunea, forma, stuic-
tara~i fondul~pe~careseafăampIasată
suprafaţa stimulului, precum şi de
starea de adaptare a sistemului vizual ai
observatorilor, de experienta acestora
în condiţii similaré de observare ~i
apreciere. Culorile percepute pot pre-
zenta mai muite moduri de aparentă a
17 culoare (percepută) cromatică
culorii. Caracterizarea acestor mocluri
de prezentare are ca scop exprimarea
diferenţe]or calitative şi geometrice ale
percepţief culoriJor, Câţiva dintre
termenii utilizaţi sunt: culoarea unui
object, culoarea unei suprafeţe,
culoarea unej deschjderj. Alte modurj
de exprimare a cuiorii sunt: culoarea
unei pelicule, culoarea unui volum,
culoarea unui ilu,njnant, culoarea
Ganzfeld, Fiecare din aceste moduri de
aparenţă a cuiorii poate f~ completat cu
adjective pentru descrierea combina
ţiilor de culori şi a relaţiilor spaţiale şi
temporale, Câţiva termeni care se refe
rä Ia diferenţele calitative între culorile
pęrcepute
lui din punct
de înfăţişare de vedere
a culorii al cuba
sunt: modu
rea (percepuĺă) a unei lumini, culoarea
(percepută)
culoarea a unui obiect
(percepută) într-unneluminos,
a~ambJz’
(de culori), culoarea (percepută) inde
pendent (faţă de alte culorz2.
culoare (percepută) acromatică / achro
matic (perceived) colour I couleur
(perçue) achromatique I unbwite Farbe I
czxpoMamuz’ecKoe
uue yeemoeoe
/ i, În sens perceptiv: ouţywe
culoare per-
cepută~ lipsită de tonalitate (teută).
Denumjńle uzuale al~ acestora sunt:
aib, gri şi negru, În cazul obiecteloz
transparente se utilizează denumirile
incolor şi neutni. 2. În sens psihoňzic:
a se vedea termenul de stimul acro
matic.
culoare (percepută) corelată I related
(perceived) colour J couleur (perçue)
~ i~i~ J bezogene Farbe I neu~o—
~ yeem (aocnpuuzwaeÄlbzü) I
suprafeţe văzută simultan cu alte su—
prafeţe colorate aflate în vecinătatea sa.
culoare (percepută) cromatică / chro—
matic (perceived) colour ! couleur
(perçue) chromatique I bunte Farbe ĺ
xpoMamutłecKoe z aemoeoe ouţyweHue I
 culoare (percepută) necorelată
18
1. În sens perceptiv: cujoare perce
putä~ care posedă o torialitate (tentă). In
mod curent termenul Culoare este ade
sea utilizat în acest sens, ~ opoziţie cu
termenjj aib, gri şi negru. Adjectjvul
colorat se reťeră în general la o culoare
cromatjcă 2. In sens psihofjzjc a se
vedea termenul de stirnul cromatic
culoare (percepută) necorela~ / unrelated
(perceived) colour / couleur (perçue)
- isolée J unbezogene Farbe / u3onu-
poeaJrnb2Z~ qeem (Gocnpu; we~w&iü) /
Culoare percepută ca aparţinând unei
suprafeţe privită Šeparat đe orice altă
suprafatä colorată.
culoare J Colour; color (US.A.) / couleur /
Farbe I ysem / 1. Culoare (percepută)
2. Culoare (psihofizică) : specificaţj~ a
unui stimul de culoaj-e prin valori defi
nite experimen~j ca, de exemplu, va
lorile celor trei stimuli tricromatici
Termenul culoare poate fi utilizat sin
gur dacăsemi~ifÎcaţia rezukă cu clan
tate din context. .
culoare a deschjde~ (fantej) / dperture
colour / couleur-ouyerg~re /freie Farbe J
anepmyprn,ij2 t~sem; nzoiq-~~’~’~
ysem (eocnpz’Hu~ae~3ą~ / Culoare
percěpută care nu poate fi localiza~
spatial în pro ĺîinzime, aşa cum se
întâmpłă în cazul unci fa.nte practicate
într-un ecran.
culoare a obie’ctuluj I object~cotour J
couléur-objet / gebunde~e Parbe I
7J6’em oőbeşcma J Culoare pércepută ca
aparţinând unui obiect.
culoare a Sűprafeţei / surface Colour /
coufeu,- de surface I Aüfsichffarbe /
z’&em noeepxnocmu I Culoare percépută
ca aParţin duneísuprafe;la
lumina apare ca fiind reflectată sau
emisă în mod difuz.
culoare luminoasă (perceput~) I luminous
(perceived) colour I cou[eur~turnj~re
(‘perçue,.) I Lichifarbe I zjeem (‘eocnpu
uuMaeJű,) ceem e~ocy~ oőbeKma i
curbă izojntensjtate (a unei surse)
Culoare perceputä ca aparţinând unei
suprafeţe care fle că apare ca emj
ţătoare de lumină (ca o sursă primară)
fIe că apare ca reflectând ca o oglindă o
astfel de luminä. Sursele primare de hi
mină, privite în mediul / fondul lor
natural, prezintă în mod obişriujt apa
renţa culorii luminoase în sensul aces
tui termen.
culoare neluinjnoa~ (perceDută) / non-
luminous (perceived) Colour I Couleur
(‘perçue) d’un objet non lumine~ I
Körperfarbe; -Farbe eines Nichtselbsţ.. j
leuchters / z~eem ~eocnpzrnuae,~,~j
uecsenqe~o~ oő&elcma / Culoare
percepută ca aparţinând unei suprafeţe
ce apare ca transniiţând sau reflectând
lumina într-un mod difüz, ca o sursă
secuncjară de lumină. Sursele secundare
de lumină, privite în mediul / fondul lor
natural, prezintă în mod obişnuit apa
renţa culorii neluminoase în sensul
aces tui termen.
cupă / bowl J vasque; coupe J Leuchten
. schale I t’azua / Difuzor, refractor sau
reflector de formă.concavä, destinat a fi
plasat ~ub la.rnpă (pentru iluminat
indirect sau semiindii-ect)
curbă izocandežă !~ curbă izointensitate :
curbă izoiluininare ~ curbă izolux
curbă izointensitate (a unej surse) / iso- if
intensity Curve; iSo-intensity line
(U.S.A.); isocandela curve or line :
(deprecated) (of a source) / courbe isd
im’ensité; courbe isocandela (décon..
seillé) (d’une source) J Kurve- gleich~r
Lichtstärjcc; Isocandela-Ku,--ţ,e (nicht
empfohten) (elner Lichrquelle) ! cpu8-~
pasHbzx 3Ha~’eHuű CW7b~ C~ema; urso—
.~.KaHôe.(ucmo~rnu,~.aceern~)’Cb
trasată pe o sferă având ca cent~ cen
trul iuminos al sursef .şi care uneşte
toate punctele ce corespund .direcţjij0~
după care intensitatea iurnjno~ are
aceeaşi valoare sau proiecţia pia~ a
acestej curbe.
I
curbă izošuminanţă
curbă izoluminanţă I iSoiwninance curve!
courbe isoluminarice I Kurve gleicher
Leuchtdichi~e I 1çÜusa~ ~Q6HOz~ Rpicocmu /
Locul geometric aI p~mcteIor de lumi
nanţă egală pe o suprafaţă (de refe
rinţă), pentru o poziţie determinat~ a
sursei / surselor şi observatoruluj în
raport cu suprafaţa.
curbă [zolux I iso-jllurnjnance curve; iso
illurrzinance line (U.S.A.); isolu~ curve
or line (deprecated) I courbe iso
éclairement; courbe isolux (décon
seillé) I Isolux-Linie; Kurve gleicher
Beleuchtungsstarke I icpu&’m pa6woi~
19 curent fotoelectr-jc
ocaezqennocmu; u3ornoîcca I Locul ge
ometric aI punctelor de iluminare egală
pe o aceeaşi suprafaţă.
curent de obscuritate I dark current I cou
rant d’obscurité I Dunkeistrom f
meMno’qoü mo~ / <I,> Curent de ieşire
al unui detector fotoelectric sau al cato
dului în abseňţa radiaţici incidente.
curent fotoelectric I photocurrent I courant
photoélectrique I Photostrc~m I jomo_
mo~ I <J~> Parte a curentuiui de ieşire
aI unui detector fotoelectric produs de
radiaţia incidentä.
 densimetru / densitometer I densjtorn~tr~’ /
lame homog~ne non d’ffusanţe)
Densitometer I ôeucw~.remp I Fotomei~-~
spekrrales natürliches A bsorpt-ions
destinat măsurării densitătii optice prin
maJJ (einer homogenen, nicJz,t streu
‘reflexje sau transrnisje
enden Schichi) I nnomHocmb Hamy...
densitate (optică) a factoniluj de reflec
paI7břŁo~o cneKmpailbpjoao Ko/xJ~uzju
ŕanţă I reflectance ‘factor (optical)
eHma eHympenuezo npOnycĺçant’~.
density / / optiscĺze Dick te Jî.ir den
...
Hamypai7bHa,q cneKmpaJzbH’~ noanoz’~a
Rejlexionsfaktor I onmuz’e’~’~ njiom meilbuag cnocoőHocmb (oô;’opoHo’?o
Hocmb no ~aKmopy KO3~bçbuzfue~~~
1zepacceasaJoz~1eao cizoR) J
ompa)/ceHwl / KDR~ Logaritmul zeci
B(.)~)> Logaritm natural al inveI~suIuj
mal al inversuţuj factoruluj de reflec
factorului de transmisie internă spec
tan ţă~ adică~
trală ai iamei, adică :.

DR —log10R. A~~)= R().)=—lflT~Â.)

În limba &anceză, nu are denumjrea
precizată.
densitate (optieă) a reflectantel I rejiec
tarice (optical) density 1 densité optique
par réJ[exion I optische Dichte bei
Reflexion I onmut,ecKa~ nilomHocm& no
ompa.-»cenu,o I <Dr,> Logaritmui zeci
mal al iriversuluj reflectantej, adică :
D~ =—Iog10p.
densitat~ (optică) a transmitanţei i trans-
mittance (optical) density / densité
optique par transmission J optische
Dichte bel Transmission / onmut’e~,~
nfzomHocmb no flponycKaHu,o ~ ~
Logaritrnul zecimal aI inversuluj trans-
mitanţei, adică : . uieao C~oR) J ~A~); Ei(Ä)> Logarit~
DT ~~log10 T~ zecimal aI inversului factorului de
densitate optică internă spectrală nepe- transmisie internă spectralä a! Iamei,
riană prin transmisje (a unel lame adică:
~
spectral internal transmittance
density; Napierian spectral absor
ban ce (of a homogeneous non-dĘff~’si,zg
layer~) / densité optique interne spec-
ti-ate népérienne par transrnissjo~
absorbance spectrale népérienne (d ‘une
densitate optică internă speetrală priri
transmisie (a unei lame omogene
nedifuzante) I spectral internal trans
mittance density; spectral absorbance
(of a’ homogeneous non-diffusing layer) /
densité optique interne spectrate par
transmission; absorbance spectraZe
(d’une lame homog~ne non d~jfusante) /
spektrales dekadisches Absorptions..
ma~8 ~ deĺ~dische Extinktion (einer
homogenen, nicht streuencjen Schiclť) /
Jvromnocmb cneKmpw’bHo~a ‘c03çbq5u.-
z’ueHma euympeuHe?o flPOnycKaHzJJ~
cneicmpaJzbHwz flO?J7OulamenbHaşť cno
coőHocmb (oô;zopouo~o Hepacceucajo..
densitatea de flux al Iămpilor instalate
(pentni un iluminat interior) /
installed lamp flux density (for an
interior lighting) / flux suifacique des
[wnpes instaltées (~pour un éclairage
inférieur) ĺ Jlächenbezogener Licht
 densitatea de flux instalat
strom der installierten Lampen J~ir eine
Innenraumbeleuchtung) I ?uomuocm&
nomoica ycmaHoanennbłx jjaj~n (ôjz~
e~ympe~ue~o oceeu)ťenw?) I Raportu!
dintre suma flwcurilor individuale aic
lămpilor unui sistem şi suprafaţa pardo
sclii, Unitate de măsură: lm•m2.
densitatea de flux instalat (pentru x.m
ilimainat interior) I installation Jiux
density (for an interior lighting) I jiux
su~a~ique de l’installation (pour un
éclairage intérieur) / flächenbezogener
Lichtsxrom der Beleucĺztungsanjage
(für eine lnnenraumbeleuchtung) /
- nJzomnOcmb nomoica ycmanosicu (ôm
w-’ympeirnezo oceeułenw~) I Raportul
dintre suma fluxurilor totale indjvjdu
ale ale corpurilor de iluininat ale unui
sistem şi suprafaţa pardoselii. Unitate
de măsură : 1mm2.
descărcare electrică (intr-o atmosferă de
gaze sau vapori metalki) I electric
discharge (in a gas)! décharge éiec
trique (dans un gaz) I Gasentladw2g I
9ReKmpwąecKui~ pa~pu) / Trecerea unui
curent electric printr-un mediu de gaze
sau vapori metalici, care produce o
agitaţie moieculară prin circuIaţia sar
cinilor electrice sub influenţa unui
câmp electric, Acest fenomen produce
o emisie de radiaţii electromagnetice
având un rol decisiv în utilizarea surse
lor de luminä performante şi moderne,
descărcare în arc (într-un gaz sau în
vap~ri) / arc discharge; electric arc
(in a gas or in a vapour) I décharge en
arc (dans un gaz ou clans tine vapeur) /
Bagenentladung (in einem Gas) /
~~
caracterizată printr-o cädere de tensiu
ne catoclicä redusă în comparaţie cu cea
produsă de o descărcare iuminescentă,
Emjsia catodică rezultă prin diferite
proceduri (efect termoeIectronic~ efect
21 detector fotoelectric
de câmp electric ş.a.), care acţionează
simultan sau separat, dar care sunt tot
deauna preponderente, faţä de emisia
secundară.
descărcare luminiscentă / glow discharge I
décharge luminescente; décharge en
lueur / Gimmentladung / mneiouţuíi
pas’prn) I Descărcare electrică în care
emisia secundară a catodului, este mai
mare decât emisia termoelectronică.
Această descărcare este caracterizată
de o cäderc de tensiune catodică impor
tantă (în mod obişnuit, minim 70 V) şi
de o densitate de curent pe catod scă
zută (de ordinul a 10 Am2).
deschidere pentru lurnina de zi / daylight
opening I prise de jour I Tageslichr
‘5ffnung I omsepcmue ômz âHeeHo.~o
ceema I Suprafaţă vitratä sau nu, care
permite adrnisia luminii de zi tntr-un
interior.
detector cantitativ (neselectiy) / (non-
selective) quantum detector I récepteur
quantique (non sélectzD I (aselektiver~)
Quantenempfcinger ľ (nece~neicmuaHbli1)
K6anmoebii~ npu&~rnuK / Detector de
radiaţii optice a cărui eficienţă canti
tativă este independentă de lungirnea
de undă a radiaţiei de excitaţie într-un
domeniu spectral larg.
detector fotoelectńc I photoelectric detec
tor / récepteur photoéiectrique f photo
elektrischer Empfänger / ~bomoaîzeic
mpOHnblü flpUë~MHUK / Detector de
radiaţii optice care se bazează pe inter
acţiunea dintre radiaţii şi materia rezul
tată în urma absorbţief fotonilor, urma
tä de eliberare de electroni din starea
flea o tensiune electrică şi respectiv cu
rentul electric corespunzător~ sau deter
min~nd o schimbare a rezistenţei elec
trice, exchizând fenomenele electrice
produse de variaţii de temperatură.
 detector nesekctiv (de radiaţii optice)
22
de~eetor neselectiy (de radiaţii optice) I
non-selective detector (of optical
radiation) J récepteur non sélect~f (de
rayonnement optique) I aselektiver
Empfänger (opt&cher Strahiung) I
JJeCeneKmnueH~ flPUëMHUK (Oflmutłec~
4~co~o wvlyTleuw~) I Detector de radiaţii
optice a cărui sensibilitate spectrală
este independentă de lungimea de undă
în domenjul spectral consjderat. În lim
ba &ariceză, termenjj détecteur sau
capteur stint, de asemenea, folosiţi în
loc de récepteur.
detector pyroelectz-jc I pyroe[ectrjc
detector I récepteur pyroélectrique /
pyroelektrjscher Empfänger I nupo
3]zeKmput’ecK~ flpUëMPlzZJ( I Detector
termic de radiaţii optice care utilizează
variaţia de po]arizare electrică. naturală
sau o variaţie po!arizată indusă de lun
gă durată a unor materjale dielectrice
determinată.dc variaţia de temperatură.
detector seleetiv (de radiaţii optice) I
selective detector (of optical radiation) I
récepteur sélect~f (de rayonnement
optique) / selektiver Empfänger
(optischer Strahiung) J ce.rz eKmuw,~
flpuëMnwc (onmzztíec,co~o u~J1y’łenwz) ~ detecţie normată (a unui detector) !
Detector de radiaţü optice a cămi SCn
sibilitate spec~lă variază cu lung~ea
de undă în domeniul spectral COflS~
derat. În Iimba ~ancez~ termenii
récepteur sau capteur sunt folosiţi în
loc de détecteur.
detector termic absolut I absolute thermal
detector; se~f-calibrating thermal
detector I radio,n~tre absolu / abso-
iut~r thermischer Empfdnger; selbst-
~
a6comomn~ menu oeoz~ ľJJUëMflU,C~
caMo~7u6py,1~qrn~~ menjz060ű
flpUëMuuK / Detector termic de radiaţii
optice care poate compara direct un
flux radiant cu o putere eiectrjcă
detecţie normat~ (a unui detector)
detector termic de radiaţii I thermal
detector of radiation; thermal (radia
tion) detector! récepteur thermique (de
rayonnement) / therm iseher Strahi
ungsempfdnger! mem1oeoz~ flpuëMflUK
w2nytwHw?; mepMoôemel(mop u~r’y’ie_
uu~ !. Detector de radiaţii optice prin
intermediul căruia fenomenele f~zic~
măsurabile sunt produse de căldură ca
parte a radiaţiei absorbite.
detector termic tip coloană l (radiation)
z’hermopile I thermopile; pile thermo
électrique (pour [ci radiométrje) J
Strahlungsther,nosäulej mepMoőama....
pe.uz / Detector termic de radiaţii optice
în care forţa electromotoare, produsă
prin mai multe joncţi’mi termoelectrice
este folosită pentru măsurarea căidurjj .
produse prin absorbţia de radiaţii
receptate.
detecţie (a unui detector) l detecrivity (ofa
detector) l détectiyjté (d?un récepteur) /
Detektivität (eines Empfängers) l
t’yecmsumejzbnocm& oőHapy~’ceHv~
. (npuëwíuKa) J <D> Inversui fluxului
energetic echivalent la zgonlot, adic~ :
D=1/CĘ.
normalized detec~vj~ (of a detector) J
détectivité spéc~que; détectivjté
nonnée (d’un récepteur) / flonnie~e
Detektivjtät (eines Empfdngers) /
HopM~aflH(~ tíyscmeume.r,buocpnb
~ (npuëMHuKa) I ~
Valoarea detecţiei, normate în fbricţje
de doi parametrj importanţi pentru sis
temul de detecţie: aria sensibilă de
detectareA~şLinte~ţu{~d~ mäsurae~~_
4/; adicä:
D =D(A.4f~’2 =~1Ç4..4ry~’z
. Acest concept este valabil numai dacă
sensjbjjjtatea şi mărimea de ieşire echi
vaientă la zgomot au ~ecvenţeJe mdc
 diagramă cromatică
pendente de domeniul f~ecvenţei consi
derat şi dacă mărimea de intrare echi
valentä la zgoaot variază cu rădăcina
pătrată a suprafeţei detectoruluj, ceea
ce nu este totdeauna posibiL
- diagramă cromatică I chromaticity dia
gram l diagramme de chromaticité /
Farbtafel l apać~bux ~Ieemnocmeň /
Diagrarnă planä în care punctele
definite prin coordonatele tricromatice
ale’ stimulilor de culoare reprezintă
crOmatica acestóra.
diagramă cromatică I colorimetrică
ť~ uniformă l ufonn-chr’nnatjcj%yscale
“ diagram; UC~ diagram I diagramme
de chromatżcité unĘforme I’ gleich—
förmige Farbtafel; UCS-Farbtafel I
paeHo1coHmpacmH~ü Z)~8emoeojí 2pa-
~wc / Diagraniă bídirnensionajă ale
cărei coordonate sunt astfel definite,
încât în întreaga diagramă Ia distanţe
egale între două puncte corespund dife
renţe egale de culoare pentru stimuli
(cia culoare) de egală luminanţä.
diagrarnă cromatică / coloriinetrjcă
uniformă CIE 1976 / C[E 1976
unĘform-chromatjcjtyscale diagram;
CIE 1976 UCS diagram / diagramme
. de chromatjcjté unzforme CIE 1976 I
empJ&idungsge,naJ~ gleichabstandige
Farbtafet CJE 1976; UCS-Farbtafe[
CÍE 1976 f paeHo1coumpacmu~ z~ee
mosofi ~paq5wc MKO l976~z. I
Diagramă crornaticä f colorimetrică
uniformă cu axe rectangulare, pe care
se reprezintă mărimile adimensionale
u~ şí v’, definite cu relaţiile :
4X 4x
X+15Y÷3Z —2x+12y±3
—
~.
X+15Y±3Z —2x+12y±3
în care X, Y, Z sunt componentcje
tricromatice din sistemul coiorjrnetrjç
de referinţă CIE 1931 sau 1964; x, y
sunt coordonatcie tricromatjce cores-
23 diferenţă de culoare L~u~ CLE 1976
punzătoare stimulului de culoare consi
derat. Această diagramă înlocuieşte di
agrama cromatică ‘miformă C1E 1960
care utiliza coordonatele u şi v, aflate
în următoarea relaţie cu u’ şî v’ : ut= u
şi v’=1,5v.
diagramă izocandelă != diagramă izoin
tensitate , .
diagramă i.zointensitate I isointensity dia
gram; isocandela diagram (depre
cated) I diagramme isoinrensité; dia
gramme isocandela (déconseiUé) I Dia
gramm gleicher Lichrstärke; Isocan
dela-Diagramm (nichr empfohien) I
coaoJcynnocmb u3oKaHâezî / Reţeaua
curbelor izointensitate.
diferentă de culoare L~ďb* CIE 1976 ~
C1J~ 1976 ~ colour dĘfference; ‘
CÍEL4B colour d~fŢerence / d~ifférence
de crn’deur L4a~b~ CIE 1976; d~é
rence de couleur CIEL4B J ťa~b~
Farbabstwzd CIE 1976; CIEL4B-
Farbabstand I p’zrnocm& ząeemoe MKO
1976& L~a~b*~ I <L~E~> Diferenţă
între doi’stimuli de culoare defîriită de
distariţa euclidiană între punctele
reprezentative în spaţiul La~b~ şi
calculată cu relatia:
&Ea~ T~Y(~Yî12
Diferenţa de tonalitate a, b CIE 1976
se poate calcula cu relaţia :
~ -(~ -(~c~’~
(vezi Pubłicaţia C’IE nr. 15.2). .
điferenţă de culoare ťuĺ CIE 1976 /
CJE 1976 L u v colour d~erence;
CIE[JJV colour difference / d~érence
rence de couleur CIELUV I L u v
Farbabstand CIE 1976;’ CÍEL(JV
Farbabstand I p’rn’ocm~ zţeemos MXO
!976a. L~UvI~~E:~> Diferenţă între
doi stimuli de cuioare definită cia
distanţa euclidiană între punctele
 difracţie
reprezentative în spaţiui Lu~v’~ şi
calculată cu relaţia:
/ ~í2
~ ~
Diferenţa de tonalitate u, v CIE 1976
se poate calcula cu relaţia:
= k~ ~- ~ 7- ~ 7)12
(vezi Publiccz;ja CIE nr. 15.2).
difracţie I diffraction I dtffractjon ,‘
Beugung I ôuçb~bpa,za’w~ / Deviaţia
(schimbarea) direcţiei de propagare a
unei radiaţii, determinată de natura
ondulatorie a acesteia, care se produce
atunci când radiaţia se propagă (trece)
pe lângă rnarginile unui obstacol.
difuzie / diffusion; scattering I diffusion I
Streuung Ipaccesznue / Fenomenul prin
care este modificată distribuţia spec’
trală a unui fascicul de radiaţie, atunci
când acesta este deviat in direcţii multi-
pie de laincidenta sa fie pe o suprafaţă
(prin reflexie), fie ~rin[r-un mediu (prin
transmisie), f~.ră modificarea ůecvenţei
componentelor monocromatjce ale ra
diaţiei. Difuzia poate fI selectivă sau
neselectivă, după cum proprietăţjle
difuzante ale materjaluluj reflectant sau
transrniţător depind sau nu de lungimea
de undă a radiaţiei incidente.
difuzje atmosferjcă (a hnninii) I loom (of
a tight) I tueur (d’un feu) I Schimmer /
opeoii / Díĺiizia luminii produsă la tre
cerea unui fascicul lurninos prin atmos
discromatopsie ~‘ vedere anormatä ą
feră.
dtfuzor (optic) I diffuser I diffuseur / D~u
dispersie / dispersion f dispersion f
sor I pacceueameJlb / Dispozitiv care
...~ĹęŞt~ją.~rn.odificarea~ îIL principaL
prin difuzie, a distribuţiei spaţiale a
unei radiaţii optice. Un difuzor este nu
mit d~fuzant total dacä toată radiaţia
reflectată sau tŕa.nsmisä este djfuzată
f~ră nici o reflexie sau transmisjc
directă.
24 dispersie
difuzor / dzfu~ser / dij~seur I Diffugor.
lichtstreuender Körper / pacceuđamw,b /
Dispozitiv ce serveşte la modificarea
distribuţiei spaţiale a fluxului lun-iinos a
unej surse, utilizârid în principal ferio
menul de difuzie. Terrnenul utjijzat,
dintr-o confuzie iniţialä, în lin-iba
româs~ă dispersor estę total greşit şi
inacceptabil. Vezi termenul dispersie.
difuzor perfect reflectant / perfect reflec
ting diffuser I d~useur parfait par
réf[exion I votikommen marfweUjes
Medium bei Rejiexion / coeepweuHbiü
Ompa2łcalozquü pacceusamenb /
Difuzor ideal perfect (isotrop) refiec
tai~t, cu reflectanţa egală cu unitatea.
difuzor perfect transmiţător / perfect
transmitting diffuser I diffuseur parfait
par transmission I vol[kommen matt
we~J)es Medium bei Transmission I
coeepiuernn,zîí flponycicaioząui~ pacceu
eamern, I Difuzor ideal perfect (isotrop)
transmiţ.ătoĘ cu transmitanţa egală cu
unitatea.
diodă eJectroluminescentă I light emitting
. diode (LED) I diode é[ectro[um1
nescente (DEL); diode photo émett,-jce I
luminesZenzemjttjerende Diode (LED) /
c6’emousJlyt’a,ouţuü âuoô I Diodä
solidă cu conexiune p-n care ernite o
radiaţie optică sub acţiunea unui
curent ëlectríc.
culori br
Dispersion I Ôucnepcus~ f L Fenomen
care.~constă.în~n-iodjficareavjtezejde
.
propagare a unei radiaţii optice într-un
mediu, în funcţie de frecvenţa acesto:
radiaţii. 2. Proprietatea unui mediu în
care se produce fenomenul de Ia punc
tul 1. 3, Proprietatea unui sistem optic
de a produce separarea componentelor
 dispozitiv de amorsare, pornire
monocromatice ale ‘mei radiaţii care se
obţine, de e~emplu,. cu ajutorul pris
: melor sau al reţelelor de dispersie.
dispozitivde amorsare I pornire/ starting
device / dispositzf d’amorçage I Start
vorrichtung / 3(Z3fcuza!ouĂee ycm
poiícmeol Aparat care~ singur sau în
cornbinaţie cu alte componente ale cir
cuituiui, creează condiţiile electrice
necesare pentru amorsarea descărcärij.
Vezi terrnenul starter.
dispozitiv de iluminat al pl~cii de înma
triculare din spate I number-plate
light; rear registration~p1ate light;
licence-plate light (U.S.A.) I disposit~f distanţă geografică (a unui obiect sau a
d’éclairage de la plaque ďimmatrj
culati.on arri&e I Kennzeichenjeuchţe I
q5ouapb HOMepHo2O 3Halca I Dispozitiv
montat la vehicul pentru a ilumina
placa de înmatriculare din spate.
đispozitiv de seinnalizare luminoasă =>
. semnalizator luminos
dispozitiv Iunűn&s de apropiere I
approach lighting system I dispositĘf
lumineux d’approche I AnJlugbe
feuerungssvstem f cucmeMa o~neîi
3OHbi noôxoť3a I Sistem de aparate de
Ilurninat aeronautice la sol~ dispuse în
amonte de pragul unei piste de aero~
drom, destinate să ghideze o aeronavă.
ce efectuează o apropiere pentru ateri
zarea pe aceastä pistă.
dispozitiv special de alnorsare f ignitor I
amorceur / Zündgerät / npuőop
eocn’cLweneHlm f Aparat care, singur
sau în combinaţie cu alte componente,
produce impulsuri de tensiune~ desti
nate să amorseze o lampă cu descărcări
f~.ră preîncălzirea electrozilor, Nu se
igniter.
distanţă (între corpuri, într-trn sistem de
iluminat) / spacing (in an installation) /
espacement (dans une installation
ďéclairage) / Abstand (in einer
Beleuchtungsaniage) / paî~1euąenue
25 distanţă marginaiă
(oceemumejzbnoz~ ycmanoem’) / Distari
ţa dintre centrele lumirioase ale corpu
rilor de iluminat adiacente din sistern.
distanţă de testare (pentr’i măsurările
luminotelmice) / test distance (for
photometric mea~urernents) I distance
d’essai (pour les mesures photo
métriques) I Messabstand (fUr photo
inetrische Messungen) / paccmosiHue
~omoMempuvoeanwz / Distanţa de la
centrul luminos la suprafaţa celulei
fotosensibile (detectorului).
di.stanţă faţă de plafon =~ înălţime de
suspensie . . .
unei surse de lumină) I geographical
range; geographic range (U.S.A.) (of
an object or a light Source) I portée
géographique (d’un objet ozi ďune
source lumineuse) I geodät&che Sicht—
weite (eines Objektes oder einer Licht.
queue) I ~eo’~pa-Jiw’eci.~ai~ ôaJzbnocmb
euôzwocmu (oőbelcma wzu ucmotrnwca
ceema) I Distanţa maximä de la care un
obiect saú o sursă de lumină vor putea
fI văzute în condiţii de vizibilitate per
fectă, cu singurele limitäri ale curburii
Globului, ale refracţiei atmosferice> ale
înălţimilor obs~rvatoruI ui şi obiectului
sau ale sursei de lumină.
distanţă luminoasă limită f luminous
range I portée lumineuse I Tragweite
(eines Lichtsignals) f onmu’~ecşcwr
ôaJ’bHoclnb evôuMocmu (cu2nanbHoeo
o~ni~) I Distanţa rnaximä de la care o
sursă de lumină dată poate fI recu.nos
cută în condiţii de observare specifi
cate, cu singurele limitări ale transmisi
vităţii atmosferice şi ale pragulul de
~
toruiui.
distanţă rnarginală «ntr-un sistem de
iluminat interior) I proximity (in an
installation in an interior) I proxitnité
(dans zinc installation d’éciairage inté
rieur) I Wandäbstand (in einer Innen
 dist2nţă nominală limit~
I npu6i~u-
)łceHnocmb (oceemum~&Hoj~ ~‘cma
uoe~u e nOMezqej,uu) J Distanţa dintre
un perete şi Centrele luminoase ale
corpurilor de iluminat de lângă acesta.
distanţă nominală Iimită I nominal range /
portée nominate I Nenntragwejte I
HOMuHcJ~&nc1i~ Oflmuz’ec~c,j~ ôc~Jfl,nocm&
euôu.~wocmu I Distanţa limită de la o
sursă de lumjnä de semnaJjz~re mariti
‘ mă, ~ntr-o atmosferă omogen~, pentru
care distanţa optica limită meteo
rologică este de 10 mile marine.
distanţă optic.ă meteorologjcă I ineteoro~
logical optical range I portée optique
météorologjque I meteorologjsch
oprische Sichtwejţe J MemeopoRoau..
~iec~a~ onmuqe~g~ ô0]7bflocm& J <v>
Lungirnea unui traseu din atoms feră în
care fluxul luminos al unej surse de
Iumjnă, emis sub forma Imuj fliscicul,
este redus la 95% (din vajoarea
iniţială). Valoarea de atenuare a fost
aleasă în aşa fel încât termenul acesta
să conducă Ia o evaluare aproxjmatjvă
a vizîbilităţjj (meteorologice), care este
cea mai mare distanţă de la care un
obiect negru de dimensiuui Convena
bile poate fi recunoscut ziua pe cerul
orizontujuj. Distanţa optică meteoro-’
logică. v este în relaţie cu transmisj_
‚ritatea atmosferică T. presupusă. uni
formă, prin relaţiile:
v =d0 ~~ą~05 sau T=O,054’~
logT .
,
în care d0 este lungimea. speciflcä pen
tru defjnjrea lui Ľ Aceste formuje sunt
uneori scrise şi sub forma :
log T
fiind submnţeles că v este valoarea nu
mericä a distanţei optice meteoroJojc~
v mäsurată cu d0 ca unitate şí Ľ
valoarea numerjcă a lui Ľ
26 distorsiune de culoare de adaptare
distanţă vizuală (maximă) / visual range J
portée visuelle / S’ichtweite / ôaJ7b-
uocmb euôuMocmz’ I Distanţa maximă
de la care un obiect dat poate fi recu
noscut în condiţii determinate limitate
numai de transmjsivjtatea atrnosfericä
şi de pragul de contrast. In semn a
lizarea aeronautjcă, acest termen este
de asemenea ut.ilizat pentru distczn;a
luminoĹ2să a unei luminj de scm
nalizare. În sernnaljzarea aeronautjcä,
distanţa vizua[ă apistei pentru o pistă a
unui acrodrom este distanţa maximä de
la care se văd marcajelc suprafeţej
pistei sau semnalizărije luminoase
centrale sau marginale, pentru obscr
vatorul aflat Ia o înălţime ciată
distorsiune colorimetrică de adaptare i
adaptive cotorimetţ-jc shift / disro~.~j0~
colorimétrique pour [‘adaptation I
Farbumstimmungs...Adaptatjon / a~a~
maquouHbzî~ K0]1opuMempw’ec~~~
côsu~ I Corectarea matematicä pentru o
schimbare în adaptarea cromatjcă.
digtorsjune colorjmetrjcă de iIunhjrja»~ /
iltuminant colorinietric shift I distor_
sion colorímétrique pour l ‘iUuminant /
farbmetrische Verzerrung / KoJzopu
Memputieclcuü cÔeu2 uy’.’eu~ J Modj
ficare a cromaticij şi a factoniluj de
luminanţä a unui stimul de culoare
determinată de schimbarea ilumin~..
tului.
distorsjune colorjmetrjcă totală / resul
tant colorjmetric sh~f~’ J distorsjq~
colorimétrique totale I farbmet,-jsche
Yerschiebung J P~YJzbmupy1ou~a~
KOJ1OpzzMemputzecK1~ côeua u~JrytzeHwl /
..~
colorimetrice a iłuminarituluj şi a dis
torsiunii colorimetrice de adapta.re. ;
distorsjune de culoare (percepută) de
adaptare J adaptive (perceived) Colour
shift / distorsion de couleur (perçue)
pour l’adaptag-jo~ / Farbwandlung I
~:
distorSiufle de culoare
‚zôanma2JuoHHbtîí côeu~ (soenpunu
~wae~wo’w) zjsema / Modificarea culorii
percepute a unui obiect datorată exclu
siv schimbării adaptării cromatice,
cljstorsiune de culoare (percepută) deter-
, mînată de iluminant I illuminant
(perceived) colour sh~j~ J distorsion de
couleur (perçue) pour l’illuminant I
Farbverzerrung I côeuz ząeema (eoc
npuHuMaeMo2o) u3JJyt’eHu~ I Modi
ficarea culorii percepute a unui obiect
datorată exclusiv schimbărjj jlumjnaii
~lui, fărä a modific~ starea de adaptare
cromatică a observatorului.
clistorsiune totală de culoare (percepută) /
resultant (perceived) colour sh~’fż I
distorsion totale de couleúr (perçue) I
Farbverschiebung I peyrn~mupy~özqui~
čôeu~ (eocnpuHw~faeJ~1ozo) yeema /
Combinaţie dintre distorsiunea de
culoare percepută determinată de ilu
minant şi distorsiunea de culoare perce
pută de adaptare.
distribuţie (spaţială) a ińtensităţii lumi
noase (a unei surse de lumină) I
(spatial) distribution of luminous inten
sity (of a source) J répartifioiz (spa
tiale) de l’intensité Iwnineuse (ďune
source) I (raumliche) Verteilung der
Liclztstärke (einer Lichtquelle) I
(npocmpancmeeunoe) csemopacnpe
ôwwuue (ucmotrnu,ca c8ema) I Repre
zentarea, cu ajutorul curbelor sau tabe
lelor, a valorilor intensităţii luminoase
a unei surse în funcţie de direcţiile în
spaţíu. .
distribuţie / repartiţie speetrală (a unei
mărimf energetice, luminoase sau
fotonice XQ~)) / spectral concentra
...,_ÍĘc2n. ;_spęçţr~Ld&~nbutz’onIdensité
spectrale; répartition spectrale /
spektrate Verteilung; spektrale Dichte f
cne~mpan~uwz nilomHocmb; cneK
mpan~noe pacnpeôeiieHzie f ~K~> Ra
portul dintre mărimea energetică, lurni
noasă sau fotonică elementară dX~).
27 distribuţie simetricä a intensităţii
conţinută într-un interval elementar de
lungime de undă d)’, din jurul lungimii
de undă ?‘., şi acest interval elementar
d~, adicä:
dXÇk.)
~ d)..
Termenul rep.artiţie spectrală este pre
ferat atunci c~nd funcţia X),(’) este
considerată într-un interval larg de
iwigirni de undă şi nu pentru o anumită
lungime de undă, Unitate de măsură :
[Xfm~1 (de exemplu Wm’ sau 1mm1
etc.).
‘
distribuţie I repartiţie spectrală relativă
(a unei mărimi energetice, luniinoase
sau fotonice X()~)) i relative spectral
distribution I répartition specrra[e
relative I relative spć~ktrale Verteilung;
Strahlungsfunidion / omzwcnmej7bHoe
cneicmpaiz~~ioe pacnpeôwîenue /
<S(Ä)> Raportul dintre distribuţia /
repartiţia spectrală X,~(~) a unei mărimi
XQ~) şi o valo are de referinţă R dată~
Valoarea de referinţä poate fi o valoare
medie, o valoare maximă sau o valcare
oarecare a distribuţiei spectrale consi
derate, adică :
. R
Termenui repartiţie spectrală rełativă
se utilizează atunci când funcţia X~(Ä)
este considerată într-un interval larg de
lungimi de undă, Unitate de măsură : [1j.
distribuţie simetrică a intensităţii lumi
noase (a unci surse de Iumină) /
symmetrical luminous intensity distri
bution (of a source) I répartition symé
trique de l’intensité lumineuse (d’une
.
source)~ symmeírische~Lichtstärk~,~ . .~ .
verteilung (einer Lichtquelle) I
cu~~emput’uoe ceemopacnpeôe.nen ue
(ucmoemuKa ceema) I Distribuţia inten
sităţii luminoase având o axă de sime
trie sau ceI puţin un plan de sirnetrie.
Se foloseşte uneori acest termen în
 distrjbutje sirnetric~ de rotatie
sensul termenuluj =! ‘hsi,-ih11~’1 sii,ze
‘rjc~ de rofaije a /nĹePisit~ţjj 1~~~~l it7O~zs~
distributie simetric~ de rotatje a
intensităţjj lumjnoase (a unej surse
d e I urn j n ă) / rofatjo~0y~ SYinuz et rica I
li’pţzj,zo~ intensity distribiťtjo,1 (of a
source) / réparrjţj0~ de revoĺaţfo,2 de
I ‘inrej~’~ IluŤiZjJzeLLse (d ~iuze source) /
rotatiojzssy,,lfllet,iscJj e Licll[st~ikeve r
teilung (einer Lie/itqueUe) / ~
Clblf.%(eflzpu ~H oe c6ef?lopacJlpeôe7 cii ue
(~‘cmo~Hz~a ceerna) / Distrjbutja inten
sitătii luminoase care poate ~ reprezen
tată prin rotirea în jurul unei axe a unei
curbe polare a distrjbutiej intensjtătij
luminoase într-un plan ce trece prin
acea axă.
doz~ (de radiatie optică cu repartilje
spectrajă cunose’it~) I dose (of optical
radiation of specŤed spectra! distri
bution) / dose (d~ur~ ravoflne,ne,zr op
tiqzze de répartifion spectra/c SpécUîée) /
Dosis (optisclţ er Strahiwig m it
vorgegebe,z er spektra/er Verteliwig) /
ôo3a (onm2z~ec,’:o~o za~y~u~ ôaii
~ omnocun7P~b,’oao cneKmpa~7bifozo
Pacnpeôcqeř’1rn) / Termen folosit în
fotochimie, fototerapie şi fotobjojo~i~
pentru mărimea de expunere la energie
radjantă Unitate de măsură :
doză actjnjcă / actjnic dose / dose acti
nique I aktj,zjsche D osis / aKp,Juj’u~;’~
Ôo3a / Cantitate obtínutä prin ponderea
spectrală a dozej în concorcjantă cu
vajgaj-ea spectrală a actiunif actinice
corespunzătoare iungimjj de undä
Această deHnitje implică faptul că s-a
adoptat un spectru de acţiune penru
efecţu~ acti~i~ Č~ ď~î~Ţ ~j~ea
sa maximă este l Când se dă o vafoare
cantitatjvă este esentjaj a sc preciza a
ce se referă adică do~ä sau do:0
actulicO, pentru că unitatea de măsură
este aceeaşi. (Jnitate de rnăsură : Jm2.
28 durat~ de funcţionare / viată
doză efectivă / effective dose I dose
effective I wirksanze Dos is I 3Ć75~beK_
flj;~’n~ç~ ôo3a I Parte a unei doze care
produce efectul actinic considerat~ Uni
tate de măsură : Jm2.
doză minimă de eritem (MED) I ~~~flÍJfl’uţ~
ervtlzema dose (MED) I dose érv
théinale m in inmle (DEfy!) I m in /male
Ervt/ze,iz-Dosis (MED) I
)plune~rHaR Oo3a (ĂIED) / Doză acti
nică care produce, pe o piele aIbă nor
mală şi neexpusă, un eritern perceptibiţ
Această mărime corespunde unei expu
neri la radiaţie monocromatică cu ef~cj
entă spectrałă maximă (Ä 295 nm) de
aproxjmatjv 100 Jm2.
dulie I lampholder I douille I Passung I
nampoi’ / Dispozitiv destinat să asigure
ř~xarea mecanică a lămpii, prin aI cărei
soclu, în general, se asigură şi contactui
electric. În engleză, termenul socket
sau, într-un context evident, abrevierea
holder sunt uzual utilizate în Iocuj Jul
lampholcie,-, Nu se recornandă termenul
d fasung.
urată astronomică de însorjre / asrro.
noinical suns/zinc duraţjo,, I duré~
astronouziqi~ e d ‘ensolei[/e,ji eat / astr~-
‘zomjscJie SOtllze/lscJiej,zdauer I acinpo_
noM irnecţ<-aş~ ~Po~oJ’»c’z’in eRbHo~,~,
con~’eL’~,,ozo ceema I Suma intervalelor
de timp, pe parcursul unei perioade
date, în care Soarele este deasupra on
du zontului pint şi f~ră obstructil
ra~ă de functionare / viaţă Ia X % de
feeţiuni / life to X %failures / durée de
vie â X % de defai//ances / Lebens
dauerb& Z1( eineJ:A1ťsfaj/raţeyojFX~ -
/ cpOK C7y)/C5~~ ôo X % ornKa3oe / Tim
pul după care X % din lămpiie supuse
unei Încercări de durată ajung Ia sfár.
şitui duratei de functionare / viată, ele
fiind utilizate fn conditiije speciflcate
(initial) ~i la sťârşitui vieţii hind exper
 durată de însorire
tizate numai după criteriile specificate
(iniţial).
durată de însorire I sunshine duration I
durée d’ensoleillement / Sonnenschein
dauer I flJJOť)OJl3IcumeJJbJ,ocmb coJJ~~zj~
no’w ceema I <5’> Suma intervalejor de
timp, pe parcursul unei perioade date
: (oră, zi, Iun~, an), în care radiaţia solară
directă asupra unui plan perpendicular
pe direcţia Soarelui este egal sau mai
mare de 200 W1m2. .
duraţă medie de funcţionare (viaţă) I
average l~fe J durée de vie moyenne I
, mittlere Lebensdauer / cpeôuuîi C~OK
c~zzyaic6&z I Valoarea medie a duratelor
de viaţă ale lămpilór supuse unor încer
cări / teste de durată, ele funcţionând în
‘ ‘ condiţiile specifkate (iniţial) şi ia sfâr
şitul duratei de funcţionare fiind eva
luate numai după criteriile specifice
(iniţiale). .
durată relativă de însorire I relative sun-
shine duration I durée relative d’enso
leiUementl relative Sonnenschejndauer I
OmHoeume)7bHOJ~ npoôonejn,-.
nocm~ coîrne~rno~o ceema I Raportul
29 durată posibiiă de însorire
dintre durata reală de însorire şi durata
posibilă de însorire în cursul aceleiaşi
perioade de timp.
durată totală de funcţionare (viaţă) (a
unei lămpi) I life (ofa lamp) / durée de
vie (d’une latnpe) I L.ebensdauer (einer
Lampe) I cpoic c.nyz»cőbz (~7aMnbz) / Du
rata totalä de funcţionare a unei Iămpi
înainte de a fI scoasă din uzsau consi
derată necorespunzând caracteristicilor
specificate iniţial. Durata totală de
funcţionare / viaţă a unei lămpi se
exprimă uzual în ore. ‘ . ,
durată posibilă de însorire (într-un loc
dat) I possible sunshine duration (at a
particular location) / durée possible
d’ensoleillement (en un liej~ donné) I
rrzögliche Sonnenscheîndauer (an
einern bestimmten Ort) I eo~.p~io~,tc1-’a~q
npof~o]z~?cume.1nRocmb cornezrnoao cee
ma i Suma intervalelor de timp, pe
parcursul unei perioade date, când Soa
rele este deasupra orizontului real (care
poate prezenta obstrucţii, ca munţi,
clădiri, arbori etc.).
‘

ecran solar i shading / br&e-solejl; écran
solaire I Sonnenschutzejflrjchtung /
. . 3Kpauupy,o~ee ycrnpofjc~0 I Dispo
zjtjv desţinat a reduce sau djfu.za racjja
ţia solară.
ecrane (de protecţie~ VizuaIă) / cur-off I
déjllement / Abschirnumg I 3Kparni
po’sanue I Stru ~j utijizate pentru a
masca vederii directe lămpile şi supra
feţele de lumi.nanţă ridicată, în scopul
reducerjj orbirjj. În ilumjnaWl public se
uti]izea~ (în funcţie de destinaţie) apa
rate! corpuri cle ilurninat ecrariate, apa
• rate I corpuri de iluminat serniecranate
şi aparate / corpuri de iluminat neecra
nate . .
ecuaţie cromaticä / Colour equation I
équation chromatique I Farba/j
gleichung / ~6emoeoe ypa6Henue I
Reprezent~-e algebric~ sau vectorjalä a
egalizărij a doi stimuli de culoare, din
tre care unuI poate fi un amestec aditiv
a trei stimuli de culoaj-e de referinţă
De exemplu :
c{c}~ x[xj± ~[yj± z{zj.
Semmil indicä ega1iz~~a culorif şi
se citeşte egalizea~ă. Litereje în paran
teze drepte precizeaz~ cantjtatea din
aceI stimul. Sem.rrnl ± indică amestecul
aditjv al stimulilor de culoare Astfel,
din stimulul [cj.
efect al radiaţiei optice I photoeff~c~ ĺ
efect actinic f actinism f actinis,ne I Akti
nittit / a,cmunut’Hocmb f Proprietate a
radiatfilor optice care permite acestora
să determine schimbă~-j chimice asupra
anumitor corpuri vii sau inerte.
-.
efect actinie direct [indirect] ĺ direct
[indirect] actinic effect J effet actinique
direct [indirect] / direicter [indirekżerj
aktinischer Effekt I np~uiťoz~~ [Henpq
MoüJ a1~mwrnz’u~ 9Ç/)q5e,cm / Efectul
actinic care se produce pe suprafaţa [îri
afara suprafeţei} unde energia radia~
care determină efectul este absorbjtă
Diferenţa dintre efectul ‘actinic direct şi
ceI indirect constă în special în schim
bările biologice. Fotostimularea gian
delor endocrine este un exemplu de
efect actinjc indirect.
efect actinic indus artificial f art ficially
induced actinic effect / effet actinique
produit art~flcielleme,it J küt~s~~j~
erzeugter alctinischer Effekt I UcKyccm.
eernío 6bz3ganu~ aKmuHu~,~ 3~
~beicm / Schimbare chirrjică produsä de
radiaţii optice în condiţii controjate De
exemplu : acţiunea asupra creşterjj plan
telor printr-un ilurninat programat tra
tament terapeutic cu lămpi speciale ş.a.
efect actinic natural / natzťral acrinic effect f
effet acrinique nature! / narür1i~her
aktinjscher Effekt / ecmecm8efl,~,1~
aKmwŁutrn~fl~ 3(jR]Tie,cm I Schim~re
chimică determinatä de radiaţia natu
rală. De exemplu : producerea de OZQ~
îna~nosferătosj~~~~Yederea la
lumina ziiej. ,
photoe~et / Phoróeffeţď / q5omo-
bçbeicrn / Schimbare fîzică, chjmică
sau biologică produsă de interacţj~~~~
radiatiel optice cu materia !~ceste
schimbări inciud şi efectele foto
 efect de grotă neagră
electrice, f’otooptice, fotochiinice şi
fotobiologice, cu excepţia încălzirij
prin radiaţie, care în mod normal nu
poate f~ considerată ca un efect al ra
diaţiei optice.
efect de grotă n~g~** I black-hole effect I
effet de trou noir I Sclzwarzlocheffekt /
3Çb~beKm ~~Hoao 2poma I Efect incon
fc?rtabil produs în circulaţia rutieră, la
intrarea într-un tunel a cărui zonă de
prag nu este iluminată la un nivel
corcspunzător. Acest efect, determinat
de imposibilitatea ađaptării vizuale de
Ia nivelul exterior de ilu.minat natural la
cel interior, nu face posibilă distirigerea
obstacolelor. ) efflcacité lumineuse d’une source I
efect Stiles-Crawford (prima variantă) /
Stiles-Crawford effect (of the Jîrst
kind); directional effect I effet Stiles-
Crawford (de premi~re esp~ce); effet
directionnel I Stiles-CrawfordEffekt
(erster Art) I 3~be,cm Cmaîuizca-Kpay.
~ opôa (nepeo~o poôa) I Reducerea
strălucirij stimujulúj luminos cu cât
fasciculul îngust de lumină ce traver
sează. pupila este mai excentric. Dacă
variaţia se realizează asupra tentei şi a
saturaţiei culorii, şi nu asupra strălu
cirii, atunci se nîlmeşte efect Stiles-
Crawford varianta a doua.
eficacitate Iuminoasă a unei radiaţii I
luminous e~cacy of radiation I
ejfžcaciié lumineuse d’un rayonnement /
phorometrisches Strahlungsäqujv’,je~~ f
ceemoe’m 3(JX~beKmueHocmb u~rry’ie-uw~ /
<K> Raportul dintre fluxul luniinos Ę~
aI radiaţiei emise şi fluxul energetic Ş,,
corespu.nzător:
K.=!!~~
Dacă se consideră radiaţii Inonocro
matice, valoarea maximă a eficacităţií
luminoase este notată cu K,,, pentru
vederea fotopică, respectiv K,,, pentru
vederea scotopică, În cazul vederii
31 eficienţă luminoasă relativă
fotopice, Km = 683 lmW~ pentru
Vm 540.1012 Hz (~m 555 nm), în
timp ce K,, = 1700 lm’W” pentru
= 507 nm în cazul vederjj sco
topice, Pentru o radiaţie monocro
matică oäreca.re, cu hmgirnea de unclă
K(~)=Km ~
respectiv
K’~’.)=K .v~).
Unitate de măsură : lmW’.
eficacitate luminoasă a unei surse (de
lumină) I luminous efficacy of a source /
Lichtausbeute einer Strahlungsquelze J
ceemoeai~ omôa’ia I <e; ~ r~>
Raportul dintre fluxul lurninos c1 sau
1’, emis de o sursă şi puterea P’~ consu
mată de aceasta. Pentru evitarea confu
ziilor, această mărimc se referă numai
Ia. puterea consumată de sursä, fără
aparatajul auxiliar, Unitate de măsu.ră:
lnrW1.
eficacitate luminoasă globală a unei surse
(de lumină)** I total luminous efficacy
of a source / efflcacité lumineuse totale
d’une source I globale Lichtausbeute
einer Strahlungsqueite / oőzqcm ceemo—
eas~ omôa’ia / Keg> Raportul dintre
fluxu] luminos ~ sau ~1)~ emis de o
sursă şi puterea P,, consurnată de aceas
.
ta, la care se cumulează şi puterea
consumată de aparatajul anex (balast)
Pa, adică : e = ,
Dacă P,,= 0, atunci eg= e (de exemplu,
lampalncandescentă),_Unitate de
măsură : iinW~.
eficienţă luminoasă relativă (a unei ra
diaţii) / luminous efficiency / e~cacité
lurnineuse relative / visueller Vutzeffe/çz /
omHocumenb1’w~ ceemo6’ag
mueuocm& / KV~- Raportul dintre fiuxul
energetic ponderat cu eficienţa lumi

eficienţă luminoasă relativă spectrală
noasă relativă spectrală V(Ä~) şi fluxul
energetic corespunzător :
V =
f ~ ~ K
Km
Pentru eficienta
lunlinoasä relativă
K(~)
spectraiä: v(~)=____. In cazul ye
ţ11
clerii scotopice, sirnbolurjlc în fori-nulc
sunt înlocuite cu V’, K’, respec
~‘,
tiv K,,., Unitate de mäsură: [I }.
eficienţă luminoasă relativă spec~rală (a
unei radiaţii monocromatice cu
lungimea de undă )~.) / spectral lumi’
nous efficiency / effîcacité lU?flineuse
relative spectrale I spektrater Hell
empfîndlichkeitsgrad I omnocumej7~,»,,
cneKmparn~HaJz ceemogaj~ 3~ĎJe1cmue-
Hoemb I <V(~) pentru vederea fotopică
(diurnâ), VV~). pentru vederea scoto
pică (noclurnă) > Raportu! dintre fluxul
energetic de !ungime de uridă 2’.,,, şi
fluxul energetic de lungime de undă ?~,
cele două radiaţii producând senzatii
lurninoase de aceeaşi intensitate, în
condiţii luminoase date, cu Ä~.,, ales
astfel încât valoarea rnaximă a rapor
tului să fie egală cu 1. Valorile efici
enţei luminoase relative spectrale la ye
derea fotopică sunt cele stabilite in
;~924 de CIE (Raportul celei de-a 6-a
sesiuni, pg. 67), completate prin inter
polare şi extrapolare (Publicaţia CÍE
nr. 18/1970, pg.43 şi nr. 15/1971,
pg. 93), recomandate şi de Comitetul
(CIOM). Valorile etîcientej luminoase
relative spectrale ia vederea scotopica
au fbst adoptate de către CIE în 1951,
pentru subiecţi tineri, fiind pubIicate în
Raportul ceici de-a 12-a sesiuni, vol. 3,
pg. 37 şi adoptate şi de CĹGM in 1976.
v
32 emisie (de radiaţie)
Valorile adoptate definesc curbele sen
sibilitäţii spectrale relative, füncţiile
V(?~) şi, respectiv, V’(2’.), reprezentate
prin curbele respective, Unitate de
mäsură: [1}.
egalizare de culoare I colour matching J
égaiisatioń de couleur / Farbabgteiclz J
ypađHueaHue no zţsemy / Acţiune prin
care un stimul de culoare apare la ace
eaşi culoarcpercepută ca şi stimulul de
culoare dat
electrod de amorsare / pornire (a unei
lămpi cu descărcări) / starting elec
trode (of a discharge lamp) J électrode
d’amorçage (d’une lanipe â décharge) J
Zündelektrode ( einer Entladungs
lampe) / noô.»cuawoząuîi EuzeKmpoô
(pa3pRô;-ioi~ Bo’wmz) I Electrod SCeun
dar ce serveşte la amorsarea descărcărjj
într-o lampă.
electrod principal (Ia o lampă cu descăr—
cări) / main electrode (of a discharge
lamp) / électrodc principale (d’wze
[wnpe â décharge) / Hauptelektrode
(einer Enrladu;zgslampe) / pa6or,’ui~
vleKmpQô (pa3psiânoü Jza’wnbi) I Elec—
trod prin care trece curentul (de descăr
care) dup~. stabilizarea descărcării.
electrolurninescenţă J electroluminescence /
électrolurnjnescence I Eĺekfrolumj
neszenz / 3BeKmpornoMuHecyeHz’~ /
Luminesccntä produsă de ac~iunea unui
câmp electric într-un gaz sau un mate
rial solid (efectul Destrian sau recom
binarea radiativă, aşa cum se produce
într-o undă electrolurninescentä).
element I corp luminos / luminous elemen, /
corps lumineux / Leuchtkörper I cee
mm qeec~q meizo; me.~zo na~cana / Parte a
unci Iămpi care emite_łuminä Terme-
nul german Leuchtkörper se aplicä nu
mai ĺărnpilor cu incahdescenţă,
emisie (de radiaţie) / emission (of radi’~-.
tion) / élnission (de rayonfleme,zt) /
Emission (von Straliluzig) / ~c»~
~‘u37y~eHu~,J f Fenomen de eliherare (îri
spaţiu) a energiei radiante,
 emisie stimulată
emisie stimulată / stimulated emission j
énÝssion stimulée I stimuijene Em is
sion I 6bny)şcÔeHHa5~ 3MUCCW~ I Meca
nismul emisici prin tranziţie cunatică
de la un nivel energetic excitat la un
nivel energetic mai scăzut, această
tranzitie fIind provocată de o radiatie
incidentă cu aceeaşi &ecvenţă ca aceea
a emisiei.
emLsivitate (semisferică) (a unui radiator
termic) I (hemispherical) emissivizy (of
a thermal radiator;) / ćmjssjyjţé (hémj
sphérique) (d’un radiateur thermique) /
halbräumlicher Emissionsgrad (eines
Temperaturstrahlers) I (nojiycçbepu.
t’ecKuü) Ko3çbçbuz~ue,tím zc~Jzy~zeHw[
(mennoó’o’?o u~nyz’ameJiş~) I KE;8’~~>
Raportul dintre emitanţa. energetică a
radiatorului şi emitanţa energeticä a
unui radiator Planckian (integral) la
aceeaşi temperatură.
emisivitate direcţională (a unui radiator
termic, într-o direcţie dată) / direc
tional emissiwty (of a thermal radiator
in a given direction) I émissivité direc
tionnel[e (d’un radiateur thermique,
dans une direction donnée) I gerichr
eter Emissionsgrad (eines Temperatur
strahiers, in einer gegebenen Richtung)
/ KO3q5cJiuyueflm lrnnpaej’e,-’Ho’?o U3J[y-
~eHw1 (meivzoeo’?o w~Jzy~’amej~ e ‘
ć)aHHOM HanpawzeF’uu) I K~ ; 6(O,q)>
Raportul dintre luminanţa energeticä a
unui radiator într-o direcţie dată şi
luminanţa energetică a unui radiator
Planckjan (integral) 1a aceeaşi tempe
ratură şi în aceeaşi direcţie. Simbolurije
8 şi ~ sunt alese, aici, ca un exemplu de
emitanţă / excitanţă radiantă (energetieă)
coordonate uiighiuiare care definesc
direcţia considerată~—
emitanţă I excitanţă fotonică (într-un
punct al unei suprafeţe) /photon cxci
twice I excitance photonique / spezi
fische Photonenausstrahiung I cbornon_
i’a~ ccemuMocmb i <Mr; M~ Raportui
c~intre fluxul fot~njç d1~,. emis de un
33 emitanţă / excitanţă radiantă
element de suprafaţă ce conţine punctul
considerat şi aria dA a acestui element
de suprafaţă. Dejîniţie echivažentă: In
tegrala expresiei L~ cos O d~≥ pentru
- .
unghiul solid corespunzător emisferci
vizibile din punctul considerat :
M “ = cL4~=IJ2~~ L “ -cosO~d~,
în care L~ este luminanţa fotonică în
punctul considerat în diferite direcţii
ale fasciculelor elementare de fotonj
emise în unghiul solid elernentar d.Q,
iar O este unghiul dintre aceste fasci
cule şi normala Ia suprafaţă în punctul
considerat Unitate de măsură : s1-m2.
emitanţă / excitanţ~ luminoasă (într-uu
punct ai unei suprafeţe) / luminous
cxcitance I excitance lumineuse I spezi
flsche Lichtausstrahlung I ceenzu~
MOCTfl& I <Mi,; M> Raportul dintre
fhixul luminos ~ emis de un element
de suprafaţă, ce conţine punctul consi
derat şi aria dA a acestui element de
suprafaţă. Dejinijie echivalentă: Inte
grala exprcsiei L~ cos O d≤2 pentnj
- -
unghiul solid corespunzător emisferej
vizibile din punctul considerat, adică:
d~D ç
M =—~-- = L~ cos O
-
dA J2~r
în care L~ este luminanţa în punctul
considerat în diferite direcţii ale
fasciculelor elementare de lumină emi
se în unghiul solid dQ, iar O este
unghiui dintre aceste fascicule şi nor
mala la supraťaţă în punctul considerat.
Unitate de măsură : lrnm~.
(într-un punct al unei suprafeţe) I
tique / spezzjlsche Ausstrahlung / 3nep-
~emut’ecKaJ~ ceemuMocmb I KM~ M~
Raportul dintre fiuxul energetic dI~
emis de un element de suprafată care
conţine punctui considerat şi aria dA a
acestui element de suprafată, Definiţie

energie radiantă
echivalentă: Integrala expresiei
L~ ‘cosO~dÇ~ pentru unghiul solid co
respunzător emisferej vizibjie din
punctul considerat :
d’D~ ľ
M~ =---=J2L~.coSO.d.Q
în care Le este luminanţa energetică în
punctul considerat în diferite direcţii
ale fasciculelor elementare de radiaţie
emise în unghiul solid d≤~, iar O este
unghiul dintre aceste fasciculc şi
normala Ia suprafliţă în punctul consi
derat, Unitate de mäsură: Wm2.
energie radiantă I radiant energy I énergie
rayonnante I Strahlungsenergie I ai-’ep
2W? u~Jryt1enuJ~ I <Q~; Q> Integrala în
raport cu timput a fluxului energetic (~
într-un interval de timp dat dt:
Q~=fa~dr.
Unitate de măsuri : J W~s.
eritem actinic / (actinic) erythema l
éryrhěme (actinique) l (aktinisches)
Eryrhem / (aKmuHz’z’na,~) 3pume.wa /
Înroşirea pielii, cu sau fărä inflamare,
produsä de efectul actinic aI radiaţiei
solare sau aI unei radiaţii optice artifi
ciale. Eritemul neactinic poate fi cauzat
de diferiţi agenţi chimici sau fizici.
etalon fotometric de lucru (standard) /
working photometric standard I étalon
photométrique de travail I photo
meirisches Arbeitsnormal I pa6ot’ui~
‘~bomoMempu~ec,cvťj 3mcvzon I Sursă de
lurnină sau fotometru utilizate în măsu
rările lumînoase curente, etalonate cu
un etalon fotometric secundar.
c talon f~totr primar .~(standai~d)
primary photometric standard I étaton
photoinétriquc primaire I photome
risches Primär-normai I nepewrn&zű
~b omoMemput~ecKuü 3maizo~ / Dispo
zitiv pentru stabilirea unităţii de bază a
fotometriei (candela).
r
34 expunere energetieă
etalon fotometric secundar (standard) /
secondary photometric standard /
étalon photométrique seconda ire I
pho:ometrisches Sekundärnormal J
emoputLHbzz~ cJ)omoMemput’ecKuz~ 3ma-
JJOH I Sursă de lumină sau fotometru
etaionate cu un etalon fotometrjc
primar.
excitaţie / excitation l excitation l An
regung l eo3őy.2ĂcôeHue I Creştere a
nivelului energetic al atomilor, mole
culelor sau ionilor la un nivel energetic
superior.
expono metru / exposure meter I posem~tre I
Belichtungsmesser I 3KcnouoMemp I
Aparat destinat determinării reglajului .
corect al diafragmei, aI vitezei de obtu
raţie etc., pentru un aparat fotografic.
exponometru radiant / radiant exposure
meter / expono&tre énergétique I
Bestrahlungsmesser l 3Hep2emuzŁecKuz~
3KCflO3UM~~~ I Aparat destinat măsu
rării energiei radiante.
expunere. energetică (într-un punct al
unei suprafeţe, într-un interval de
timp dat)! radiant exposure J expo
sition énergétique l Bestrahiung /
3nep’?emut’ec,ca.~ 3KCflO3U~U2 J <~ř4;
H> Raportul dintre energia radiantă
dQ~ incidentă pe un element de supra
faţă care conţine punctul considerat,
într-un interval de timp dr dat, şi aria
dA a acestui element de suprafaţă. Defi
niţie echivalentă: Integrala în raport cu
timpul pe durata cit a iluminării ener
getice E~ în punctul considerat :
H
~
=~L=S
dA ~‚ C
Mărimea expunere deftnită astfel nu
trebuie confundată cu mărimea denu
mită tot expunere, utilizată în domenjul
razelor X şi y, a cărei unitate de măsură
este coulombul pe kilogram (C~kg~),
Unitate de măsură : J~m2 = W•s~m2.
 expunere energetică cilindrică
expunere energetic~ cilindrică (într-un
punct, într-o direcţie dat~ şi într-un
interval de timp dat) / radiant cylin
drical exposure I exposition cylin
drique énergétique I zylindrische
Bestrahiung I 3HepzemwgecK’-~ l’WIUH
ôputiecxajz 3KCflO3zn1~ZLJz I KH~; H~>
Integrala în raport cu timpul, pe durata
dr, a iluminărij energelice cili.ndrice E~.
în punctul considerat şi în direcţia dată,
adică :
~ fE1cit.
Mărimile similare expunere cilindrjcă
(lz’minoasă) H~~; H~ şi expunere
cil[ncJricăfotonjcă H~; H~ se definesc
similar, înlocujnd ilurnji-iarea ener
getică cilindrică E~ cu ilum.inarea (lu
minoasă) ciliridrică ~ şi, respectiv,
iluminarea fotonică cilindrjcä ~ Uni
tate de rnăsură : J.m2=W.s~m2
expunere energetică sferică (într-un
punet, într-un interval de timp dat) I
radiant spherical exposure; radiant
.
fluence / exposition sphérique énergé
tique; fluence énergétique I Raumbe
strahiung; EnergieJluen~ / 3Hep’?emu
yec,cajz c~bepw~ecKaj~ 3KCflO3U7~’Jl /
KH~; H0> Integraia în raport cu
Limpul, pe durata dt, a ilumin~jj ener
getice sferice E~0 în punctul considerat,,
adică :
H~2 =LE~0dt.
Mărimile sirnilare expunere sferică
(luminoasă) H~0; H0 şi expunere sferi
că fotonică H,,,~; H0 se definesc
similar, înlocuind iluminarea energe
tică sferică E~’, cu ilumjnarea (lumi
noasă) sferică E~0 şi, respectiy~ ilumi
narea fotonicä sferică E~0. Unitate de
măsurä : Jm~2 = Wsnĺ2,
expunere fotonică (într-un punct al unei
suprafeţe, într-un interval de timp
dat) / photon exposure i exposition
photon ique I Photonenbestra~~~~g /
d~omonuaji 3KCno3m~ I ~Jf~; H>
35 extensie geometrjc~
Raportul dintre numărul de fotoni dQ~
primiţi de un element de suprafaţă care
conţi~ne punctul considerat, înlr_’m
interval de timp cit dat, şi aria dA a
acestui element de suprafaţă. Defîni;ie
echivaientă: Integraia în raport cu
timpul pe durata cit a ilumină.rji
fotonice E~ în punctul considerat,
adică :
H~=-~-~-~’ =LE~di.
Unitate de mäsură: nÝ2.
expunere luminoasă (într-un punct al
unei suprafeţe, într-un interval de
timp dat) / luminous exposure; light
exposure J exposition lumineuse;
lumination I Belichtung / ceernoeas~
3KCflO3UZJUR / <II~; H> Raportul dintre
cantitatea de lumii~ă dQ~ incidentă pe
un element de suprafaţă care conţine
.
punctul considerat, într-un interval de
timp cit dat, şi aria cIA a acestui element
de suprafaţä. DeJîni;ie echivalentă:
Integrala în raport cu timpul pe durata
di a iluminării în punctul considerat:
H~ =~-=j~,E~dt.
Unitate de măsură : lxs = lmsm~2.
extensie geometrică (a unui faseicul de
raze) / geometric extent (of a beam of
rays) / étendue géométrique (d ‘un
faisceau de rayons) / geometrischer
Leirwert; geometrischer Flufi (eines
Strahlenbündels) / ?eoMemput’ecKu ü
~baKmop (nyt’Ka nyL’efi) / <G> Integrala
asupra întregului fascicul, plecând de la
mărimea elementarä dG, definită cu
relaţia.:
dA~cosO ~
dG=— =dA•cosQ.cjÇ~ .
12
în care: dA şi dA~ sunt anile a două
secţiuni ale unui element al fascicululul,
separate de distanţa l ; O şi 0’ sunt
unghiurile între direcţia fascicululul şi
normalcie ia cIA, respectiv dA ; cLQ este
extensie optică
unghiul solid sub care se vede dA’
plecând dintr-un punct de pe ciA, adică~:
dAr.cosW
Unitate de măsură: m2~sr.
~~ensie cptică I optical e.aent / étendue
optique I opt&cher Leitwert; optiseher
36 extensie optică
Flu~6 / onmw’ec,<~uü ~axmop I Mărime
de valoare constantă, Caracterjstjcä
pentru un fascicul ce se propaga în me-
dii nedi~zante succesive, dată de rela
ţia: G~= G n2, în care n este indiceje
de refracţie.
t ~zÖn~e
factor de absorbţie =~ absorbanţă
factor de absorbţie internă spectrală (al
unei lame omogene nedifuzante) l
spectral internat absorptance (of a
homogeneous non-d~ising layer) /
facteur d absorptzon rnterne spectral
(ďune lame homog~ne non d~sante) I Ĺc2~2~2M, ~ =~“~
spektraler Reinabsorptionsgrad (einer
homogenen, nicht streuenden Schicht) I
cneKmpaflbHbłz~í CO3cjX~bz1zĂu-eHm factor de difuzie (a! unei suprafeţe difu
eHympernle’w noanoząenu5~ (oöHo
pOHOaO uepacceueaozqe2o cnoi~)
~Ci~{Ä)> Raportul dintre fluxul ener
getic spectral absorbit între feţele
interne de intrare şi de ieşire ale larnei
şi fluxul energetic spectral ce pătninde
în Iarnă după traversarea feţei de
intrare. În cazul unei lame date,
factorul de absorbţie internă spectrală
depinde de lungirnea traseului radiaţiei
în lamă şi, în particular, de unghiul de
incidenţă a fasciculului, Unitate de
măsurä.: [1]. . .
factor de amplificare != factor de multipli
care
factor de configuraţie (între două supra
feţe S1 şi S2) l configuration factor
(between two surfaces S1 and 52) /
facteur de configuration (entre deux
surfaces S~ et S2) I ...(zwischen zwei
P[ächen 51 zrnd S2) J Ko3c~bçbuyuernn
.oc~eu~emiocmu~ (MecôyôeyMzm
nosepxuocm~~u ~1 u 52) I <c> Raportul
între iradianţa sau iluminarea într-un
punct al suprafeţei S2 (sau S~) dată de
fiuxul primit de Ia suprafaţa ~1 (sau 52)
şi emitanţa (excitanţa) energe-tică sau
Îuminoas~ a suprafeţei S1 (san S2) :
d~diflizie~
E E .
c2 = c12 = —i—. Relaţia dintre
M1 M2
factorul de configuraţie c şi coefi
cientul de schimb reciproc g este:
__ ~ __
Unitate de măsurä: [lj.
zante prin reflexie sau transmi.sie) J
I d~usion factor (of a d~ffusing surface~
by reflection or transmission) J facteur
de d~usion (d’une surface diffusante
par réjlexion ou par transmission) J
Streuvermögen (einer streuend reflek
tierenden oder transmiujerena’en
Fläche) I Ko3çbçbuzjueHm ~u~b~y3-
.
nocm~ (no~epxHocmu~ pacceusaiotąeü
nymë~’ ompcr»cenzm unu nponycKcmu~) /
<a> Raportul dintre media valorilor
luminanţei pentru unghiurile plane de
200 (0,35 rad) şi 700 (1,22 rad) şi va
loarea luminanţei pentru un unghi plan
de 50 (0,09 rad) faţă de norrnala la su
prafaţă, atunci când suprafaţa este un
minatä. sub incidenţă normală, adică :
L(200 )÷ L(70°)
2L(5°) .
În paranteza unghiurilor plane sunt
indicate valorile unghiurilor spaţiale
Factorut de difuzie furnizează indicatii
cu privire la distribuţia spaţială a fluxu
iui energetic difuzat El este egal cu I
pentru difuzoarele optice perfecte (izo
trope), orjcare ar fi valoarea reflec
tanţei şi transmitanţci difuze a difuzo
 factor de flux (luminos) al unui balast
rului optic respectiv. Definiţia dată
factorului de difuzie este aplicabîlă
numai materialelor al căror grad de
difuzie nu diferă apreciabil de cea a
sticlelor opale uzuale, Unitate de mä
sură: (1].
factor de flux (luminos) al until balast I
ballast lumen factor / facteur de Jiux
(lurnineux) d’un ballast I Vorscţza[t
gerät-Lichtstromfakto,. I ccemoeoz~ no-
Ka3amejn, őajuzacma I Raportul dintre
fluxul luminos ernis de o lampă de
referinţă Íüncţionând cu un balast
oarecare şi fluxul Iuminos emis de ace
eaşi lampă füncţionând cu balastul său
de referinţä.
factor de formă (îutre două suprafeţe S1
ş~ S~) I form factor (between two
surfaces S~ and S~) / facteur de forme
(entre deux surfaces S~ et S2) I ...
(zwischen zwei Flächen S~ urn! S2) I
cpeônuií Ko3~buyuej,m oc~eząeu
Hocmu (Me.3~côy. ôey~iśua noeepx
nocm~z~u S~ u S~) I <f> Raportul dintre
densitatea de flux energetic sau lumi
nos mediu incident pe suprafaţa S2 (sau
Si), provenind de la suprafaţa S~ (sau
S2), şi emitanţa (excitanţa) energetica
sau luminoasă a suprafeţei S~ (sau S2):
f21 =~ ~; ~ ~
Unitate de măsură : [ii. Vezi termenul
coeficient de schimb (reciproc).
factor de interreflexje I interrejiexion ratio I
facteur de réJle.xions mutuelles;
facteur d ‘interréJlexions / Jnteijlexjons.
wirkwzgsgrad / Ko~çlx/uyueř,m MHO~o
fluxul energetic sau luminos J~ ajuns
indirect pe o suprafaţă a unei incinte şi
fiuxul iníţiai Z~ primit direct de la o altă
suprafaţă, fluxul Y?~ rezultând din refle
xiiie reciproce ale fluxului (iniţial) I~.
38 factor de luniinariţă luminoasă
factor de luminanţă energetică (al unui
element de suprafaţă al unui mediu
neradiant, într-o direcţie dată şi în
condiţii de iradiere date) J radiance
factor (at a surface element of a non
se~fradiating medium, in a given
direction, under soeciĺled conditions of
irradiation) I facteur de luminance
énergétique (en un élément de surface
d’un milieu non rayonnant par lui
mëme, dans une direction domiée er
dans des conditions d ‘irradiation
données) I Strahldichrefaktor (an em em
Flächeneleĺnent einer Oberjläche eines
niclłt selbstsrrahĺencjen Mediums, in
einer Richtung, unter gegebenen
Bestrah!ungsbedingungen) /
Ko3çb~uz’ueHm 3Hep~emut’ecĺ.caü j~ip_
Kocmu (ar’eź~ąeiima noeepxl-’ocmu ~‘eca
MoceemRulezoc,[ meiia e lieKom opo~,
Hanpawzenuu ôJ7)7 3aôaHbąx ycšioezn7
oceeząenug) I <~; 3> Raportul din tre
Iuminanţa energetică a unui element de
suprafaţă într-o direcţie dată şi lurni
nanţá energetică a unui difuzor perfect,
prin reflexie sau transmisie, iradiat în
aceleaşi condiţií. ľn cazul domeniuluj
fotoluminescent, factorul de Iumiriariţä
energetică este egal cu suma dintre
factorul de lum in~scenţă energet ică
prin reflexie í3~ şi factorul de Iurni-~
nescenţă energetică prin luminescenţä
~L, adică.:
ÍĘ =~ ±I3~..
Unitate de măsură : [ii.
factor de luminanţă iuminoasă (a! unui
element de suprafaţă al Uuui mediu
~
conđiţii de iluminare date) / [umj.
nance factor (at a surface element of a
non-selJ}~adiaxi,zg medium, in a given
direction, under speci,~ed conditions of
illumination) I facteur de luminance
lumirzeuse (en mu: élémenţ de Surface
 factor de lumină de zi
d’un milieu non rayonnant par liii
mime, clans une direction donnée et
clans des conditions d’éclairage
données) I Leuchtdichtefajctor (an
einem Flächenelernenr emer Ober
Jläche eines nicht selbstsrrahlenden
Mediums, in einer Richtung, unter
gegebenen Beleuchtungsbedi.ngw2g~n) I
Ko3çb~wąueHm ~p1cocmu (3ize~weHma
nQ8epxHocmu HecaMoceemq~o~
meiza~ e ‘-lelcomopoM Hanpaei7eHuu âm~
.
3aôaHbzx
~ Raportulye os,’îí
dintreOC8e~qe,zmj~) ą3~;
luininanţa I lumi
noasă a unui element de suprafaţă într
o direcţie dată şi luminanţa luminoasă a
unui difuzor perfect, prin reflexje sau
transmisie, iluminat în aceleaşi con
diţii, în cazul domeniului fotoluinines
cent, factorul de luminanţă luminoasă
este egal cu suma dintre factorul de
luminescenţă luminoasă prin reflexie
~s şi factorul de luininescenţă lumi
noasă prin luminescenţă ~ adică :
~y ~s ±~L~
Unitate de măsură : [1j.
factor de Iumină de zi I daylight factor f
facteur de lwni~re du jour I Tages
lichiquotient l KO34~Çbzn~uenm ecm
ecmeewîoií oceev4ennocm-u I <Đ> Ra
portul dintre iluminarea într-un punct al
unui plan dat, datorită luininii incidente
directe sau indirecte a cerului~ pentru
care repartiţia Iuminanţeior este presu
pusă sau cunoscută, şi iluminarea pe un
plan orizontal când lurnina provine de
la semisfera cerului f~ră obturări, La
această mărime este exclusă contribuţia
solară directă la cele două valori ale
ilumiiiărilor considerate. Influenţele
geamurilor, petelor etc. sunt incluse. în
calculele iluminatului interior, contri
buţia luminii solare directe trebuie să
fie luată în considerare separat
factor de menţinere I- light loss factor;
maintenance factor / facteur de dépré
• ciation; facreur de maintenance I
39 factor de multiplicare
Verminderungsfaictor / KO3~bçbuzçuenm
cnaôa ocec~qe~ocmu / Raportul dintre
iluminarea medie pe planul util după o .
anumită durată de utilizare ă ‘muj
sistem de iluminat şi iluminarea medie
obţinută în aceleaşi condiţii pentru
sistemul crnsiderat convenţional ca
nou, Termenul factor de depreciere a
fost folosit altă dată pentru a desenina
inversul raportului de mai sus. Pier
derile de lumină sunt produse de efec
tul depunerii de praf şi de alte particule
pe suprafeţele corpurilor de iluminat şi
ale suprafeţelor reflectante ale camerei
(pereţi, plafon), precum şi de efectul de
depreciere a lărnpii.
factor de menţinere a fluxului luminos
(al unei Iărnpi) / luminous flux main
tenance factor; lumen maintenance (of
a lamp) I facteur de conservation da
flux lumineux (d’une lampe) I Licht
stromverhältnis; Lichtstromfa/c-tor
(einer Lmnpe) I Ko b~buz’ueum coxpa
H~HUU ceemoeozo nornoKa (rzaMnbz) /
Raportul dintre fluxul luminos al unei
lămpi la un moment dat al vieţii sale şi
fluxül luminos iniţial, lampa func
ţionând în condiţiile specificate (mi
ţial), Acest raport se exprimä uzual în
procente.
factor de multiplicare (aJ unui corp de
iluminat) / magnĘflcation ratio (of a
luminaire) I facteur de multiplication
(d’un luminaire) / Verstärkungszahl;
Verstärkungsfalctor (einer Leuchte) f
Ko3çb’J)wpleum ycuneHu.~ (ceemwz &-
maca) / Raportul dintre intensitatea
luminoasä maximă a corpului de ilumi
nat, în special proiector, şi intensitatea
luminoasă sferică medie a Iămpii sale~
În unele ţări, definiţia factoruiui de
multiplicare depinde de tipul corpului
de iiuminat sau de tipul Iămpii, Nu este
recomandată utilizarea termenujuj =~
factor de wnpi~care (al unui corp de
ituminat).

f~ictor de pierdere a lumitiii
factor de pierdere a Iuminii ~ factor de
rnentinere
factor de redare a contrastuluj (al unui
iluminat, pentru o sarcină) I Contrast
end’t ring factor (of a lighting system,
for a task) I facreur de rendu du
c~:)r?tmste (d’irn éclairage, pour une
fâc/ie) / Kontrastwiedergabefakţor
(eincr Beieucĺitung, fîir eine Seliouf
~abe~) i noKa3a,ne~~1b nepeôa’.n~ won
n!pauma f Raportul dintre contrastul
sareinii (vizuale) Ia iluminatul consi
dLrat ~i c~ntr~tul aceleiaşt ~arc1ni Ia
ii~iminatul de referinţă.
facwr de refleetantă (al unui clement de
suprafaęí, pentru partea de radiatie
relĺectată conţinutä într-un con dat,
cu vârťul pe acest element. cu ra
~]~aţi~ incidentă având compoziţia
spectraI~i, polarizarea şi distribuţia
spa ţială date) / reflectance factor (at a
surfwe elelitent, for the part of the
r~flec’ed radiation canto med in a given
cone with apex ar the surface element,
and for ~nciJent radiation of given
~pec~ral eomposirion~ polarization and
geometrical distribution) ! (en un
élérnent de surface, pour la parrie du
/(î}O;lflelflenţ tejiechi q’a e~t contenuc
dans un cône donné ayant son sommer
en ceí élément de surface, et pour un
myonnemen C incident de conzposition
~pec~raJe, polarisatian er répartit ion
~e’o,néľricjue données) l Reflexions
faktor (an einem Plächene[e,nenţ einer
Obeijläcř’e, Jîir den Tei! der reflek
tierten Strahizuig, der in einern
gegebenen Raumwinkel nzi( dem
(Jrsprung an diesem Element der Ober
f[acĺie enhhalrenjs(;~und-fjir~ej,.f(iljejzd
Sr ralztung g egeben er spektraler Zusan?
menserzruzg, Polarisation und geom e
triscizer Vertedung) I ~iae,nop ~o~J
~ uijuenm a ompazccuu~ (~ąa ~n eiçezj,n c
ŤZO&epXuoc’nzu ÔJIR fflOZ~ tłac,nu ompa
~iCCJuşţfl,?,3 1ťî7yzzeĺ’zur, KWflOpas~ COôep
i
40 f2ctor de transmisie intern~ spectrală
‘)ÁczŁmcJr e nytu<e nv’-’ei~, c eepwuuoz~ HO
ôamior7 3!zeireHmapnoz~ flO&epXnOcmu,
npu 3~OM naôcv~uţ ee u3Jzyt’euue
Ôorr)şcH o 6bzm b onpeô e]remioao eneK
řnpan~noza cocmaea~, flOJJRpu3ayuu u
~eoMeInpzmecKo’?o pacnpeôeJzeHuR~ /
<R> Raportul dintre fluxul energetic
sau luminos reflectat de elementul de
suprafaţă în direcţiilc delimitate de
conul dat şi fluxul reflectat în aceleaşi
dircctii de un difuzor perfect, iradiat
sau ilurninat în aceleaşi condiţii ca
elementul de suprafaţă. In cazui
supraťeţelor cu reflexie dircctă (oglin
dă), iradiate sau iluniinate cu un fas
cicul cu unghiul solid mic, factorul de
reflectantä poate fi mult mai mare
decât unitatea, dacă imaginea reflectatä
a sursei se găseşte în interiorul conuluí.
Dacă unghiul solid al conului tinde
către 2n steradiani, factorul de reflec
tanţä tinde către valoarea reflectanţei~
in acelea~i condiţii de iradiere sau
iluminare. Dacă unghiul solid al conu
lui tinde către zero, ťactorul de reflec
tanţă tinde către factorul de luminanţă
energetică ~au lurninoasă~ în aceIea~i
condiţii de iradiere sau iiuminare.
Unitate de măsură : [13.
factor de reflexie (depăşit) ~ refiectantä
factor de transmisie (depăşit) ~ transini
tantă
factor de transrnjsie atmosferjcă ~
transrnisivitate atmosferică
factor de transmisie internă spectrală (al
unei lame omogene nedifuzante) I
spectral internal transmittance (of a
homogeneous non -d~using layer) l
facreur de trans,nission interne
~-spectral-~ (d!un e lame— homog~ne—non
diguva,zte) / spektrater Reint,-ans
missions ~md (ciner homogenen, n ic/zr
s(rcuem!eiz ~cJticIzt) ! cneKmpanbi’hl h
KO~b(~buzf!’emznz enympenuezo nponyc
KOHUR (oôuoponozo ;‘epacceueazo zue~o
c;zoYr) I <2~ Raportul dintre ftuxu~
 factor de transmisie total I transmitanţă
energetic spectral care atinge faţa
iriternă. de ieşire, a larnei şi fluxul
energetic spéctral ce pätrunde in lamă
după traversarea feţei de intrare. în
~azui unej lame date~ factorul de trans
misie internă spectrală depinde de
lungimea traseului radiaţiei în larnă şi,
în particular, de u.nghiul de incidentă a
fasciculului, Unitate de măsură: [1].
factor de transmisie total I transmitanţă
(aenergiei) factor solar
.=~‘
factor de uniforniitate a iluminării (pe o
śuprafaţ~. dată) I uniformity ratio of
żlluminance (on a given surface) I
facteur d’uniformjté de l’éclairement
(sur une surface donnée) l Gleich
m4ĺ3igkeitsgrad der Beleuchtungs...
~stärke;’ Gleichmą$igkeit der Be
lez.ichtungsstärice (einer ge~’ebenen
Fläche) / Ko3’JxJnn~ueHm pasuoMep
Hocmu oceezqenocmu (zicz 3aôaĺrnoü
no~epxHocJnu) I Raportul dintre ilum,i
narea minirnă şi ilurninarea medie pe o
suprafaţă dătă. Se utilizează de aseme
nea atât raportul ilurnińării minime şi
ilumjriăi-jj max,ime (a), cât şi inversul
fIecăruia dintre aceste două rapoarte
(b). Raportul (a) reprezintă ui~ factor ce
trebuie verificat în anumite interioa,re.
r ctor de utilizare (al unui sistem / al
unei suprafeţe de referiuţ~) / urilisa
tion factor; coe~lcient of utilization
(U.S.A.) (of an installation, for a refe
rence surface) 1. facteur d’utiljsatjon
(d’une installation, pour une surface de
référence) I Be[euchtungswirkungsgr’,~’j
(einer Beleuchtungsanlage, fî~r eine
. Bezugsjläche) I KO3~çJu~uenm UCflOJzb
3oeaHwz ceemoeo’?o nomoica Ra~~
(OceemumeRbHoü ycmaiio’~,çu, ôiz~
‘ ~iätí~míroü mzoc~cocmu) l ‘~u> Raportul
dintre fluxul luminos incident pe supra
faţa de referinţă şi suma fluxurilor mdi
viduale ale lămpilor sistemuiui,
factor de utilizare redus (al unui sistem /
ai ůnei suprafeţe de referinţ~) l re~
41 factor total de turbulenţă
duced utilisation factor (of an instal
..lation, for a reference surface) /facteur
d’utilisatjon réduit (d’une inställat.jon,
pour une surface de référence) I
spez~Ţischer Beleuchtungswirkungs
grad (einer Beleuchtungsanlage,. Jî~r
eine Bezugsfläche) I ~zacmrn,iîí K03cb-
q~ rn’ueum ucno]lb3oeanuÝi ceemo~o’~’o
nomoKa ~za~n (oceemume.nbHoú yema
HOCKU, ô~ pactÍëmnoz~ nnowcocmu) I
Raportul dintre iluminarea medie pe
suprafaţa de referinţă şi densitatea de
flux a lărnpilor instalate.
factor solar (al unui geam) I solar factor;
total (energy) transmittance (of glazing
material) I facteur solaire; facreur de
transmission total (en énergie) (d ‘un
vii~rage) I Sonnenfaictor; Gesamt (ener
gie) durchlassgrad (von Verglasungen)/
o6uţui~ Ko3çbçbuyueHm nponyclcaHun
3Hep’?~uu (Mamepuwza 3acme1cJzernv~) /
~g> Raportul între cantitatea de cäl
dură ce este transferată într-o incintă
prin sticlă (a gearnułui) şi carititatea de
energie radiaiită solară incidentă pe
suprafaţa sa, Acest raport este suma a
două mărimi: transinitana energetică.
r,~ a gearnului şi raportul caiitităţii de
energie Q2, transferată în interior prin
radiaţie şi convecţie termică prin geam,
şi cantitatea de energie radiantä de Ia
soare Qi incidentă pe geam, adică :
g = ± Q2 1Q1.
factor total de turbulentă (după Linke) I
total turbidity factor (according to
Linke) l facteur total de trouble (se[on
Linke) / Trübungsfaktor (nach Linke) /
nolca3amen& no~ym~enwi cpec)bz f <T~
Raportul dintre grosimea opticä verti
calăa. unei .atrnosfere .iea1e.şLgrosimea~
optică verticală a atmosferei pure şi
uscate (atmosfera lui Rayleigh) pentru
totalitatea spcctruhii solar:
T = ~ + ~A + 6Z + ~W
6I~
 far (projector auto)
în care ö,~ este groSimea optică în raport
cu difuzia Rayleigh prin moleculele de
aer, iar SA, ö~; 3w sunt, respectiv,
grosimile optice în raport cu difuzia lui
Mie şi absorbţia de către particulele de
aerosoli, absorbţia de către ozon şi
absorbţia de către vaporii de apă.
Unitate de măsură : [1].
far (proiector auto) I headlight; headlamp I
projecteur avant I Fahrzeugschein
weifer I çbapa I Projector montat pe
vehicul pentru a flumina calca de
circulaţie şi spaţiul său încOnjurător în
fa~ acestii~
far de aerodrom / aerodrom beacon I
phare d ‘aérodrome I Flugplatzleucht
feuer I ~a~ic a9poâpoMa I Dispozitiv de
sen]na.lizare luminoasă aeronautjcă Ia
sol, utilizată pentru a inclica aruplasarea
unui aerodron-i.
far de. aterizare I landing. light / phare
d’anerrissage J Landeschei,~werfer I
63Jremnonocaôo~ncj)~ ~bapa / Projector
montat pe o aeronavă pentru a ilumina
so1u1înajnt~ sa la aterizare sau deco
lare. Poate, de asemenea, servi ca scm
nalizare de prezenţă în cazul apropierii
pentru ąterizare.
far de ceaţă (frontal) /frontfog light /few
broujilard avant I Nebelscheznwerfrr I
nepeôw~ npomueomyManH’Jjz çbapa I
Projector montat pe vehicul (în faţă)
pentru a ilumina calea de circulaţie
înaintea sa în condiţii de slabă vizibi
litate şi situat astfei încât să Iirni~teze
difuzia ftuxului luminos (produsa de
ceaţä) în direcţia de privire a condu
cătoruluj (sau celorialţi conducători).
far.de distanţă (fază lungă) I main-beam
headlight; high-beam headlight
(u:s.A.) / feu de route; phare (a’é t~~en Bezold-Brüke / Bezold-Brjjke
conseillé) / Fernhichtscheinwerfer I J.a
pa ôanbne2o ceema I Projector montat
în faţa unui vehicul pentru a ilumina
calea de circulaţie ja o distanţă mare în
ťaţa sa,
42 fenornea Bezold-Brjj~~
far de identificare I identĘfîcation beacon /
phare d’identi:f~cation J Kennfeuer I
ono3uaeame.qbHbză rnv~x I Dispozjtiy
de semnalizare Iuminoasă aeronautjcă
Ia sol, care produce un senmal codificat
pentru a indica o anumită poziţie geo
grafică.
far de întâlnire (fază scurtă) I dipped-
beam headlight; low-beam headlight
(U.S.A.) I feu de croisement; code
(déconsei[lé) I A bblendljchtschejn..
werfer I (]5apa 61ZU31cHe2o ceema I.
Proiector montat în faţa unui vehicul,
construit astfel încât să nu provoace
orbirea utilizatorilor căii de circulaţie şi
în special a conducätorilor dę vehicule
ce circulă în sens contrar. Cele ctouă
tipuri de proiectoare definite, de dis—
tanţă şi de întâlnire, sunt uzual încoi—
porate îrnpreună cu comenzi separate
pentru cele două fun cţiuni.
far de rulaj / taxiing light f phare de rou
lage / Roltscheinwerfer / y~~ë.,řcnw~
papa / Projector montat pe o. aeronavä
pentru a iluinina solul înaintea sa pe
. parcursul manevrelor Ia sol.
far maritim I lighthouse I phare J Leucht
turn I ~arnc J Turn, clădire sau con
strucţie importantă, ridicată pe un am
plasament geografic determinat pentru
a susţine un dispozitiv Iuminos de sern
nalizare, în scopul utilizării ca semna
lizare în navigaţia maritimă.
fasung != dulie
fenomen Abney I Abney phenomeno~ I
phénom~ne d’Abney J Abney
Phänornen / .5ZaileHue 3ŐHU I Modjfjcare
de tonalitate care se produce prin scă-~
derea purităţii unui stimul dc cuIoar~
ale cărui luminanţă şi lungime de undă
dominantă sunt menţinute constante,
phenomenon I phénoměne de Bezold..
Brüke / Bezold-Bri.iJce-J’hünomen I ize-~
~enue BezfoJibôa-Ep;ozc,~e I Modificare
de tonalitate care se produce cu nivelul
de iuminanţă, în Iimiteie dorneniujuj
 fenomen He1mho1tz-KohIraus~
vederii fotopice (diurne) şi în condiţiile
menţinerii constante a cromacităţii
stimulului de culoare. Tonalitatea anu
mitor stimuli moüocromatjcj răinâi-ie
constantä pentru un larg domeniu ‘de
valori ale lum.inanţei, în condiţii de
adaptare datä. Lungirni.le de undă ale
stimuljlôr din această categorie sunt
. denu.mite, uneori, lungimi de undă
invariante.
fenomen Helmholtz-Kohlrausch / Heím
holtz-Kohlrausch phenomenon / phéno
mane d’HeJmholtz-’Kohlrav~ch I Helm
holtz-Kohlrausch-Phänomen I ReJ~euue
ĽeMzoJ7b~a-KoJzbpaz~u’a I Variaţie a
‘ strălucjrjj unęi culori percepute, pro-
duse prin creşterea purităţii unui stimul
de culoare, menţinând constantă lumi
nanţa sa, în limite corespunźătoare ve
derii diurne. In cazul ćulorilor necore
late (Ia percepere), o variaţie a clarităţii
se pbate produce şi dacă puritatea
stimululuj creşte, menţinându-se con
stant factorul său de luininariţă.
fenomen Purkinje I Purkinje phenomeno,z l
phénoměne de Purkinje I Purkinje
Phänomen I ~çbe,cin fl’yp~cune 1 Redu
cerea strălucirii stimuhilui de culoare Ia
lungimi de undă man, faţă de strălu
circa acestuia la hmgimi de undă mici,
, atunci când luminanţele sunt reduse în
acelaşi raport de Ia nivelul vederii
fotopice la cel scotopic (cu menţinerea
aceleiaşi distribuţii spectrale a stimu
lilor consideraţi), Trecerea de Ia vede
rea fotopica la cea scotopică sau
mezopică, este evident însoţită de
schimbarea distribuţiei eűcienţei lumi
noase relative spectrale (lungimea de
undă. a.eficienţei maxime se deplasează
către valori mai mici),
fereastră’ ĺ Window I fen&re I Fenster /
I Deschiderc pentru lumina zilei
OKHO
într-un perete vertical sau aproape ver
tical aI unei încăperi.
43 filtru (optic)
fereastră orizontală (de acoperiş) ~
luminator
filament /filament /filament I Leuchtdraţg
I HU~b ~axcvia I Conductor filifárm,
realizat uzual din wolfram (tungsten),
care devine incandescent prin încălzi
rea provocată de trecerea unui curent
electric.
r~ment drept / streightfilmnent /filament
droit I gestreckler (geradliniger)
Leuchtdrahr / np.~.Mcm Humb Hczxcma I
Filament rectiliniu nespiralat sau con
stituit din părţi rectilinii neśpiralate.
filament dublu spiralat / coiled-coil
filament l filament â double boudi
nage’; filament bispiralé f Doppe!..
wendell 6vcnupaizb / Filament spiralat
răsucit sub forma unei dice mai man,
adică practic o dublă spiralcire.
filament simplu spiralat / single-coil fila
. ment I jl[ameht ‘ž simple bozfdinage;
filament spiralé I Einfachwendel;
Wendel I cnupan& l Filament spiraiat
sub forma unei dice.
filtru (optic) I (optical) filter J flitre
(optique) l (optischer) Filter f
(onnrnt’eci~ü) ~w1bmp; ceema-~
~bwlbmp I Dispozitiv cu transmisie
directă care serveşte la modificarea flu
xului energetic sau luminos şi/sau a
distribuţiei spectrale relative a unei
radiaţii optice care îl traversează.. Se
disting jiltrele selective de filtrele
neselective, numite şi jiltre neutre,
după cum ele modifIcă sau nu ~distri
buţia spectrală relativă a radiaţiei. Un
filtru selectiv care modifică tn mod
pronunţat cromatica radiaţiei se
numeşte flirru colorat., Un filtru selec
tiv care modifică distribuţia spectrală a
radiaţ’iei, dar care prin metamerisni
transmite o rądiaţie a cărei cromatică
este apropiată de cromatica radiaţici
incidente, se numeşte jiltru cenuşiu.
 filtru neselectiv
44 flux indirect (pe o supraf~ţ~)

ftłLi-u neselectjv. 1. neutral. wedge I coin

StrahlungsJluss / nomoic
photométrique / Graukeil I Heí~mpaJ7b-
Mou,cnocmb u~ytíenwz I <~; ~ ; J~>
icjîu~ I Filtru optic a cărui trans
Putere emisă., transmisă sau primitä sub
mitanţă variază continuu de-a lungul
formă de radiaţie, Unitate de măsură :
unei linii drepte sau curbe a suprafeţei
ale. .
w.
flux energetic echivalent Ia zgomot (a!
filtru neutru cu traiismisie îr~ trepte /
unui ‘detector) / noise equivalent
neutral step wedge I filtre neutre â
power; NEP (of a detector) / flux
trqnsmjssjíjn échelonnée I Graustufen-.
(énergétique)équjva[en~ au bruit (d’un
filter l Hez~mpaJzbub~ cmyneHtiam~,fl~
récepteur) I rauschäqujya[~~ţ~
lcJ7uH I Filtru neselectjv a cărui transmi
Leistung (eines Eŕnpfänger~’)’
. ,.
tariţă varíază în trepte de-a lungul unei
3K8UeaJzeumHcm Mouçuocrnu uzyMa
linii drepte sau cu.rbe a suprafeţei sale.
(npu&~’JÍUKci) l <cI~> Denurnire datA
fluoresceri ţă / fluQrescence /fluorescence I .

excitaţiei echivalente la zgomot când

Fluoreszenz / ~yopecyeny~ I Fotolu
mărimea pe care detectorul o măsoară
minesceriţă în care radiaţia optică
sau o detectează este fluxul energetic.
ěrnisă rezultä din tran~iţii directe de la
flux fotonic /photon flux /flux photon ique /
nivelul energetic fotoexcitat la un nivel
Photonenstrórn / nomo,tc ~bomonoe /
inferior, tranziţiile respective ~produ
câncJu-~, în genei~aJ, în cele 10 nano
.
~ 1> Raportul dintre numărul
de fotoni emişi, transrnişi sâu prirniţj
secunde de după excitare.
flux cuniulat (al unei súrse de Iumină, într-un interval elementar de timp cit şi
acest interval de timp, adică :
pentru un unghi solid) f cwnulatiye
flux (of a j~y’~ for a solid angle) I dN p
. flux cumulé (d’une Source, pour un . “ cit
angie solide) f kumuliert~r ZonenUchţ Dacă fluxul de fotoni are o repartiţie
sti-om (einer Lichtquelle, fir einen (~)
d’~Z)
spectrală —s-—-- sau — ~—,.
dD (v)
aturici
Raumwinkel) I Koenmpujioeaj,u~j~ cR dv
nomoK zc~nyt’enuj~ (ucmotrnuKa ô..v~ fluxul fotonic este dat de relaţia :
ô’~rni’o.~o meJ7ecHo~o ya~~cz) I Flux lumi
nos emis de sursă, în condiţii de
~ ~° J~d~(Ä.)~d)~ h’c0 j~~1—~-_civ
dv h~v
funcţiońare, în interioi-uI conuluj :de re
o o
volutie aI ~xei verticale dirijate înjos şi
care cuprinde unghiul solid respectiv. unde
flux direct (pe o suprafaţă) l direct flux h = (6,6260755 ± 0,0000040). 1O~ J.~
(on a surface) I flux direct (sur une
este constanta Iui Planck, iar
surjäce) l direk/e,- Lichfstrorn (auf c0 = 299792 mIs este viteza lurnjn.jj în
einer Fläche) [nenocpeöcm~e;’,j0 na
vid, Unitate de măsură : s~.
ouţuií _ceemo~o~nomQ,~(na
flux~in’direct~.’(pe~ o-suprafată)’.j~-indj~~~ţ
.noeep~wocm&) / Flux luminos incident
flux (on a surface) I flux indirect (sur
pe o’suprafaţă primit direct de la siste
une surface) / indireĺcíer Lic/ustrorn
‘ mul de iluminat,
(auf einer Fläche) / ompa.~,ceu,g&~
flux energét-ic I radiant flux; radiant
ceemoeoz~ nomoic ~‘Ha noeepxś.Iocrnu,) /
power I flux énergétique; puissance
Flux !uminos incident pe o suprafa~
rayonnante / Strahlungslejstung ;
după reflexia sa de către alte suprafeţe
 flux inferior! semisferic inferior
flux inferior / semisferic inferior (al unei
surse deiumină) / downwczrd flux (of
a source) I Jlux (hémisphérique)
inférieur (d’une source) I unterer
halbräumlicher Lichtstrom (einer
Lichtquelle) / ceemoeoii nomo»c e
şju’,.şc,íeií noríycq5epe (ucmotrnuKa) /
Fluxul cumulat al sursej de luminä
pentru unghiul solid de 2i~ steradiani
erriis. sub planul orizontal care trece
prin centrul sursei.
flux Iumino~ I 1wniřwu~’J7icc /Jiux Iwnineux J
Dcht~rom I csemoeoü nomo~ I <~;
~> Mărime derivată din fluxul
.
energetic prin evaluarea radiaţiei după
acţius~ea sa asupra observatoruluj foto
metric de ťeferintă C~. Pentru vederea
fotopică (diurriä),
— ~
d~(2~)
unde este repartiţia spectrală. a
fluxului energetic~ V(?~) este efIcienţa
luminoasă relativă spectrală, iar K~ este
efIcienţa luminoasă a radiaţiei. Unitate
de măsură : Im.
flux Iuminos nominal / dat (al unui tip de
lampă) / rated lummous flux (of a lype
of lamp) I flux Iwnineax assigné (d’un
type de lampe) / Bemessungswert des
Lichtstro,nes (eines Lampentyps) I
HOMUHaJ7bHbZU ceemoeoi~ flOmojç (muna
irn~wn) / Pentru un tip dat de lampă,
valoarea fluxului luminos iniţial decla
rat de fabricant sau responsabilul de
vanzări, lampa funcţionând în condi
ţiile specificate (de fabricant). Unitate
de măsură : im. Fiuxul luminos iniţial
este fluxuL Iurnino& al.unei 1ăi~pi după
o scurtä durată de funcţionare deflnită
în speciflcaţia lămpii standard. Fluxul
luminos nominal I dat este uneori
marcat pe lampa. Termenul utilizat
• anterior în Franţa şi uzual România.:
flux luminos nominal.
45 fotobiologie
flux radiant ~ flux energetic
flux superior I semisferic superior (a!
unei surse de lumină) I upward flux
(of a source) / flux (hémísphérique)
supérieur (d’une source) / oberer haib
räumlicher Lichtstrom (einer Lichr
queue) I csemoeoîí norno~ a eepxneü
no.riyc~bepe (ucmol’nuxa) I Fluxul
cumulat al sursei de lumină pentru
unghiul solid de 2i~ steradiani emis
deasupra planul orizontal care trece
prin centrul sursei sau diferenţa între
fluxul total şi fluxul emisferic inferior.
flux total (a! unei surse de lumină) J touz[
flux (of a source) I flux total (d’une
source) / Gesamtlichtstrorn (einer
Lichtquelle) / o6u~uz~ ceemoaoî~ nomo~
(ucmotrnwca) / Fluxul cuniulat al sursei
de lumină pentru u.nghiul solid de 4i~
steradiani.
flux zonal (a! unei surse de lumină~ pen
tru o zonă) I zonal flux (of a source,
for a zone) /flux zonal (d’une source~
pour une zone) J Zonenlichtstrom
(einer Lichtquelle, für eine Zone) J
3OHaJzbJJbrü nomoic Uł~HW~ (ucmotť_
HU~a; c)izi~ ôam;oîí 3onbr) f Diferenţa
între fluxuriie cumulate ale unei surse
de Iumină pentru ‘mghiurile solide sub-
întinse (cuprinse) între limitele supe~
rioară şi inferioară ale zonei conside
rate.
fosforescenţă I phosphorescence I phos
phorescence / phosphoreszenz I ~oc
çbopecl~ernpm / Fotöluininescenţă întar
ziată prin acumularea de energie pe un
nivel energetic inferior. Pentru substan
ţele organice, terrnenulfosforescenţă se
aplicä, în generaĘ tranziţiilor triplet
singlet. Termenul este uneori utĘiizat în
sens mai Iarg, pentru a descric şi alte
tipuri de luminescenţă.
fotobiologie / phorobiology / photobiologie .f
Photobiologie I ~omo6uoizo~u.~ J
Ramurä a biologici care tratează efec
~
fotocatod 46
tele radiaţiilor optice asupra organis
melor vii.
fotocatod I photocathode I photocathode I
Photokathode J jiomo,camoô / Strat
inetalic sau semiconductor având pro
prietatea unei fotoemisii de electroni
eficientä, utilizat la un detector foto
electric.
fotocurent =~ curent fotoelectrjc
fotodesensibiltzare I photodesensjtjzation I
photodésensibilitation I Photodesensi
bilisierung I cJomoôece!’cu6urn]3azçzLş~ /
Proces prin care o substanţă sau un sis
tem devin mai puţin sens ibile la efectul
radiaţiei optice (fotoefect) sub acţiunea
unei alte substanţe sau unui alt sistem.
fotodiodă / photodiode I photodiode /
Photodiode I jiomoôuoô / Detector
fotoelectric în care este produs un foto
curent prin absorbţia de radiaţii optice
în vecinătatea unei jonctiurii p-n între
două semiconductoare, sau a unei
joncţiuni între un semiconductor şi un
metal.
fotodiodă-avalanşă f avalanche photo-
diode J photodiode â avalanche /
A valanche-Photodjode; Lawinen-Pho
todiode I JlasuHHbłjj cjiomoôuoâ f Foto
diodă care. funcţionează, cu o fortă.
electromotoare de polarizare,~ astfel
încât fotocurentul primar suferă o am
plif~care prin avalanşa lajonctiune.
fotoefect =~ efect al radiaţiei optice
foto~element / photoetement; photovoltaic
cell / photopile; cetlule photovolta~que I
Photoelement / eenmwJbHb~ü cjiomo
a~zeMe~m; çbomo3le.MeHm c 3anupa-
iou’u~ ciioei~ I Detector fotoelectrjc
care utilizează forţa eiectromotoare
optice.
fotoluminescenţă / photoluminescence I
photoiwninescence f Photo[umineszenz /
(J)omornoMunec1ąem~w? / Luminescentä
produsă prin absorbţia de radiaţie op
tică~. .
fotometru integrator
fotometrie 1= măsurări lurninoase
fotometrie fizică != măsurări lurninoase
fizice
fot.ometrie vizuală != măsurări luminoase
vizuale
fotometru / photometer I photom~rre I
Photometer! çbomoMemp I Aparat utili
zat pentru măsurarea mărimilor lumi
noase. .
fotometru de egalizare a contrastului I
equality of contrast photometer J
photom~tre â égalisation de contraste I
Kontrastphotometer f ć~omoMemp c
paenoKoHmpacmHbąMu no~rn~iu cpaeHe
HWZ I Fotometru vizual la care se. poate
modifica contrastul diferitelor părţi vă
zute simultan în câmpul (vizual) de
comparare până la egalizarea br. .
fotometru de egalizare a strălucirii J
equality of brightness photometer I
photom~tre â égal&arion de luminosiré J
Gteichheitsphotometer I ~omoš~iemp c
pa&Hoceenmomrn,rMu no.JmMu cpaw~e-.
HWZ / Fotometru vizual Ia care se poate
modifica strălucirea părţilor văzute
simultan în câmpul (vizual) de compa
rare până la egalizarea br.
fotometru de pâlpâire IjiEcker photometer J
photom~tre c~z papillotement /
Flimmerphotometer I Mu~a1oząuű -/o
mo~~emp / Fotometru vizual în care
observatorul vede fie o suprafaţă nedi
vizată iiuminată succesiv, fie două
suprafeţe adiacente iluminate alter
nativ, de către două surse care sunt
comparate, frecvenţa alternanţei fiinc~
aleasă în mod convenabil peste vaIoa~
rea fřecvenţei de fuziune a culorilor şi
peste valoarea de fuziune pentru
.
sträluciri,
fotometru integrator I integrating
. photometer i lumenmětre I Licht
strommej3gerät I uume’?pupyiouţuü
~omoMemp / Fotometru destinat măsu
rării fluxului luminos, în general foic—
sind o sferä integratoare.
 fotometru pentru suprafeţe lucioase
fotometru pentru suprafeţe lucioase ĺ
glossmeter I luisance&tre / Glanz
messer I ?iz~inÁe~ep I Aparat utilizat
pentru determinarea diverselor proprie
tăţi fotometrice a unei suprafeţe lu
cioase.
fotomultiplicator I photomultiptier I
photomultiplicateur I Photoverviel
facher I cJ)omoa~~eKmpoHnbzü yJi4Ho3ícu-
mwn, f Detector fotoelectric compus
dintr-un fotocatod, un anod şi un dispo
‘zitiv de multiplicare a eiectroiiilor, care
u~lizeaż~ emisia secundară a dynozilor
sau canaielor Interpuse între fotocatod
şi aiiod. Dynodul este un electrod
secundar al unui mb cu descärcărj.
fotopatologie I photopathology I photo
pathologie I Photoparhologie I ~omo
namoJzo2w~ / Ramură a. biologiei şi
medicinei care tratează efectele pato
logice în relaţie cu radiaţiile optice.
foto perioadă =~ perioadă de lumină
fotorezistor I photoresistor; photocon
ductive cell I photorésistance; cellule
phoroconduct rice I Photowiderstand;
Photoleiter I ~omope3ucmop I Detec
tor fotoelectric care utilizează variaţia
conductivităţii electrice produse prin
absorbţia de radiaţii optice.
fotosensjbjljzare f photosensitization I
photosensibilitat-jon I Phorosensjbj
lisierung I ~bomocencu6unu3rn,~uJ~ I Pro
ces prin care o substanţă sau un sistem
devin mai sensibile la efectul radiaţiei
optice (fotoefect) sub acţiunea unei alte
substanţe sau unui alt sistem.
fototerapie I phototherapy I photothérapie /
Phototherapie I ć~omomepanui~ I Tra
tarea bolilor cu ajutorul radiaţiilor
optice:~~———-~--------———
fototranzistor / phototransistor i photo-
transistor I Phototransistor f q~iomo
mpan~ucmop I Detector fotoelectric
care utilizcază semiconductoare în care
efectul fotociectric este produs în veci
nătatea unei dubie joncţiuni p-n (p-n-v
47 funcţie relativă a unui stimul de culoare
sau n-p-n) care posedă proprietăţi de
amplif~care.
fovea I fovea; fovea centralis I fovea;
fovea centralis I Nerzhautgrube ; Fovea
centrali~ I ~bocea I Parte centrală a
retinei, subţire şi adâncită, conţinâ.nd
aproape exclusiv conuri şi care asigură
vederea cea mai clară (disttnctă).
foveolă i foveola I foveola / Foveola I
~ ocewia; z~enmpaii&~aiz 5LMK~ ~oeeu f
Regiune centrală a foveiei care conţine
numai conuri.
fracţiune de flux (semisferic) inferior (al
unui corp de iluminat) I downward
Jiux fraction (of a iwninaire) J fraction
de Jiux (hémisphérique) inférieur (‘1 ‘un
luminaire) I unterer halbräumlicher
Lichżstromanteil (einer LeuchteŞ I ôoim
nomoKa c rnz3śćneü noiiycç~5epe (cee—
mwzbnuKa) I Raportul dintre fluxul
semisferic inferior şi fluxul total emis
de corpul de iluininat.
frecvenţă critică a pâlpâirii I fusion fre
quency; critical flicker frequency I
fréquence de fusion; fréquence en—
tique de papillorement I Ver
schmetzungsfrequenz I ~íacmom a cirn~
liWl MeJIbKW-nzű I Frecvenţa alternativă
(va.Ioarea sa) peste care pâlpâirea nu
mai este sesizabilă. .
funcţie a unui stiinul de culoare / colour
stimulus function I courbe spectrate
d’un stimulus de couleur I Farb
reizfunktion / q5yHKzĂw~ yeemoeo~o
cmu~yna I Q’.)> Caracterizarea unui
stimul de culoare prin densitatca spec
tra]ă a unei mărimi energetice ca, de
exemplu, lumina.nţa energetică sau
fluxul energetic. în funcţie de lu.ngimea
-de ~ .
funcţie relativă a unui stimul de culoare l
relative colour stimulus function /
courbe (spectrate) relative d’un sti
muins de couleur / relative Farbre;z
funktion I omuocumenbna~ cbyHKuuJ~
zjcenioco’w cmuMyjza I. ‘~p(?~)> Repar

funcţii colorimetrice
tiţia spectrală relativă energetică a
funcţiei unui stimul de culoare.
funcţii colorimetrice (ale unui sistem
tricro m.atic) / colour-match ing
functions (of a trich roma tic system) /
fon ctions colorim étriques (‚1 ‘un sys
tame trichromatique) / Spektraiwerţ
flLnktionen (em es trich romatjsc/i en
Systems) / ~yHk-z’uu cno)ŕceHwz (‘mpexzf
eemwoú KoJlopzzMempzzt~~ecKoů cu c
meMbi) I Componente tricromatice ale
stirnulilor monocromaljcj care au
acelaşi flux energetic. Valorile celor
trei funcţii colorimetrice ale unei ra
diaţii cu lungime de undă dată se
numesc coeJ~cienţi colorimetrjcj (denu
mirea veche, depăşită: componente
tricromatice spectrale). Funcţiile cob
rimetrice pot t~ utilizate pentru a
caicula componentele tricromatice ale
T
48 funcţii coborimetrice CIE
unui stimul de culoare folosind curba
spectrală a funcţiei stimu!ului de
culoare (PÄ(~~) (vezi Publica;icz CIE
izr. 15). ?n sistemele de referinţă
colorimetrice CIE, funcţiile colon
metrice se reprezintă prin simbolunile
~ ~ ~Q~) şi/sau ;~~(~)
~0(X), ~
funcţii colorimetrice CIE I C[E colour-
matching functions / fonctions
coloritnétriques CIE / CIE-Nor,n -
spekrralwer’j~ťnktionen / q5yH1cz1’uu ci’o—
~~tcenru~ MKO / Funcţiile.~Q~) ,
~(~) din sistemul colonimetj-jc Stan-
dard CIE 1931, respectiv ~1oQ~),
y~Q(?~), ~ din sistemul colon-
metric standard suplimentar CJE 1964
(vezi Publicaţia CIE nr. 15).
 galerie de iluminat (de Ia fereastră) I
valance lighting; peirnet lighting I
boîte. â rdeau lumineu~e I Vorhang
bel~uchtung. .1. KapHu3 oceeu,~eHzu~ Ôizi~
OKH~ I Dispozitiv de iluminat paralel cu
peretele, fixat deasupra ferestrei, în
general comun cu galeria perdelei I
draperiei, şi care maschează lămpile.
geamandură / buoy I bouée / Tonne I 6yü /
Sernn artificial de navigaţie, plutitor şi
ancorat într-o poziţie geograflcă deter
minată. . .
geamandură luminoasă / lighted buoy /
bouée lumineuse I Leuclzttonne I
ceemizu,cui~ 6yü I Geamandură. echipată
cu un semrial luminos.
ghidaj lateral (al căii de cireulaţie I dru
mulul) f delineator (U.S.A.) I déliné
ateur I Leitpfosx-en I iconmyp I Marcaj
rutier ce face parte dintr-un aliniament
şi care indică marginea şoselei.
ghirlandă (lurnrnoasă) I lighting chain,
lighting string (U.S.A.) I guirlande
(lumineuse) I Leuchtkette I ceemop,ťy’g
zupJzuaHôa I Ansamblu de lămpi mon~
tate în serie sau în paralel pe acelaşi
cablu de alimentare.
glob I globe / globe I Leuchtengloclce f map I
Înveliş din material transparent sau
difuzant, destinat să protejeze lampa
prin difuzia luininii sau prin schim
barea culorii.
goniofoto metru / goniophotorneter f gonio
photom~tre / Goniophotometer I 2OHUO—
J omoMemp I Fotometru destinat măsu
rării distribuţiei spaţiale sau plane, îa
funcţie de imghiurile de referinţă pen
tru o mărime iuminoasä (uzual, inten
sitatea Iuminoasă) çaracteristică. unej
surse de lumină, unui aparąt / corp de
iluminat, unui material sau unei supra
feţe. .
gonioradiometru I gonioradiometer I
gonioradiom~tre I Gonioradiometer f
aoHuopaôuoMemp / Radiometru desti
nat măsurării distribuţiei spaţiale sau
plane, în funcţie de ‘mghiurile de
referinţă pentru o mărime energetică
caracteristică unei surse de lumină,
unui aparat I corp de iluminat, unui
mediu sau unei suprafeţe.
grilă de protecţie I lu.minaire guard / grille
de protection I Leuchtenschutzgitter f
3aUţumHaJ? cemKa; 3mqumnaJi peiuem
Ka I Dispozitiv în formă de gri1ă~
destinat să protejeze sticla aparatului /
corpului de iluminat contra şocurilor.
grosime optică spectrală ~ profunzime
optică spectrală
grosimea optică a atmosferei I optical
thickness of the atmosphere J épaisseur
optique de l’atmospěre f optische Dicke
der Atmosphärel onmuz’ec’ţ~~~~ mo~iu)cu
Ha amMocçbepbi I <6(a)> Mărime defi
nită prin relaţia ~(a)=—ln(~z~j~), în
care Ę este fluxul energetic al unui
fascicul do radiaţii aproximativ parable
ce străbat straturile din limita supe
“rioară a’~atmosfereisubun~unghi—~-faţä~ ‘‘.
de verticală, iar l~ fluxul energetic
atenuat aI acestui fascicul ia incidenţa
sa pe suprafata Pământului. În engieză,
termenul optical depth este câteodat~
folosit în loc de optical thickness.
 iI
helioterapie I heliotherapy I hé1iożhérapj~ I
HeUotherapie I ‘~eJwomepanw~ I Trátarca
bolilor cu ajutorul radiaţiilor solare.
hemeralopie I hemeralopia; night-blind
ness J hétnéralopie; CéCité ScotopiqiLe I
Nachtblindheit; Hemeralopie / ~
i’wz ci~enoma I Anomalie a vederjj care
constă în reducerea pronunţatä sau
chiar în absenţa completă a vederjj
‘
scotopice.

igniter != dispozitiv special de amorsai-e
iluminant / illwfljnant I illuminant I
Lichtart I wuuoMunaHm I Radiaţie a
cär~i repartiţie spectrală relativă a
energiei radiante este defînită în
inte~alul lungimilor de undă capabile
sä inf~uenţeze percepţia culorii obiec
telor. În limba engleză curentă,
termenul illuminant este utilizat şi
pentru a caracteriza lumina incidentä
pe un obiectsau pe o scenă.
iluminant de referintă / reference
illuminant/ illuminant de référence J
Bezugslichtart I o6pa~oai,iîj wvJ,oMu
n’rnm .1 Iluminant cu care sunt corn
paraţi ceilalţi ilurninanţi. Ilumiiianţij de
referinţă pentru reproducerea culorilor
necesită precizări suphrnentare
ilumin ant lumină de zi I daylight iUurn&zant I
iliwninarit lumi~re dL( jour
Tageslichta,i I wLwoMuHanm ônee-~w~
ceema I Iluminant a că~i distri-buţie
spectrală. relativă a energiei radiante
este aceeaşi sau practic aceeaşi cu cea a
lurnirűi de zi dintr-o anumită perioadă.
iluminanţi standard .CIE J CIE standard
i[luminants J illuminants normalisés
. CIE / C’JE-Norm[ichtarten J cmaH
âapnrnble zŁ37ry~~’eHw~ lvfKO / Iluminanţi
A, B, C, D~, precum şi alţi ilu.rninanţi
D, ale căror distribuţii relative spectrale
ale energici radiante ..~ţt~it_~efinjted~
CIE. Iluminanţii CIE menţionaţi repre
zintă (cf: Publicaţiei nr. 15): A -
radiaţia unuf radiator Planck Ia tempe
ratura de aproximativ 2856 K; B -
radiaţia luminif solare directe (noţiune
depăşită) ; C lumina medie a zilei ;
I
D65 lurnina zilei, incluzând şi radiaţia
-
din domeniul ultraviolet. .
iluminare (într-un punct al unei
suprafeţe) I illuminance J éclairement
(lumineu.~) l Beleuchtungsst/jrke- /
oceeząern’ocmb I <E; E~> Raportul
dintre fluxul luminos d~ incident pe un
element de suprafaţă care coaţine
punctul considerat şi aria dA a acestui
element de suprafäţă. Deflniţia echiva
Ientă de la iluminarea energetică ră
rnâne valabilä, dacä sc înlocuiesc
indicii, relaţia de definiţie fiind :
. E=.~-!=LL.coSG.cl≤~
dA
în care L este luminanţa (vizuală) în
aceI punct, în diferite direcţii ale
fascicul&lor elcmentare’dc radiaţie mci
dente în clementul de unghi solid dQ,
/ iar O reprezintă unghiul dintre fascicul
şi normala la suprafaţă în punctul
considerat Unitate de măsură :
• lx = lrzrm~. ,
iluminare (lurninoasă) global~ / global
illuminance / éclairemenţ ([umżneux)
global J Globalbeteuchtungsstärke- J
oőuşcm ocseuţennodm& I ‘~zE~> Ilu
n-iinarea produsă de lumina zilei pe o
suprafaţă orizontală a so’iului.
iluminare energetică (într-un punct al
unei suprafeţe) f irradiance J éclaire
ment énergétique I Bestrahlungsstärke i
,9Hep~emu~ecKw~- - oceeu,~euuocmb;.
oőnyt’e,mocmb / <Ee; E> Raportul
dintre fluxul energetic, d~ incident pe
un element de suprafaţă care conţine
punctul considerat şi aria dA a acestui
element de suprafaţă. DeJînifie
echiva[entă: Integrala expresie~
 iluminare energetică ciiindrică
52 iIuminare fotonjcä

L’. cosü ~dÇ≥ pe semisfera de refeuintă

un mina re energetică sferică (într-un
vizibilă din punctul conside~ar: punct) I spherical irradiance; radianţ
d1 r Jlucnce rate I éclairement splzérżque
E~ ~~=j L~ cosü.cjÇ) ćize~~’ćrique; débit de fluence éner
dA ~

în care Le este luminanta energetic~ ~n géfiqzie / Rau;1lbes1ra/l[u;zgsst’~jrke ;

acel punct, ?n diferite direcţji ale En c;~ieflitJ3dicIiţe / c~b eputť ecKaJ~ oőjiy
~ěd/(JI(JC~~lh /‘~Ee(, ; E0> Mărime definjtă
fascicujelor elementare de radiat ic
incidente în elemeniul de unghi SOł~Ll prin relatia :
dQ, iar O reprezintă unghiul dintre E~,,=ĺ L~•d~,
fascicul şi normala la Suprafată ~n
punctul considerat, Unitate de măsură : în care dQ este unghiui solid al fiecărui
—2 fascicul elernentar de radiaţie care trece
Wm.
ilum ma re energetică cilindrieă (într-u n prin punctul considerat, iar L~ este
punet, pentru o direcţje dată) / iuminanta energetică a fascicululuj în
cylindrical irradjonce ; radjanţ Jluen cc acel punct, Aceasta mărime este rapor
rate I éclairenlenz’ cy/iizdrique énergé tuL dintre fluxul energetic al întregii
rique I zylindriseh e Best1~aJzlungssrŕjrke radiatii incidente pe suprafaţa exte
/ ZIZL?UHôpwąecKaJz oőRvt’ernćoc,,u, I rioară a unei sfere infinit mici, cu cen
‘e.z E~> Mărime definită prin trul în punctul considerat, şi aria secţiu—
relatia : nii diametrale ale acestei sfere. Măi-i
mile similare ilurninare sferică (lumi
E~=—J 1
L,-si~~.d~ noasă) E~,(,; E0 şi iluminare sferică
în care d~≥ este unghiul solid al fiecărui Jbtonică E~0 se defînesc similar,
fascicul elementar de radíaţie care trece inlocuind luminanta energetica L~ cu
prin punctul considerat; L~ este lumi luminanta (iuminoasä) L şi, respectiv,
nan~ energetica a fascicululuf în acel luminanta fotonica L,1. Termenul itutni
flare energeticćž / iracĺianţă sferżcă, sau
punct; E este unghiul fiecărui fasci~ul
iluminare scalară, sau aiţí termeni
de radiatie cu direcţia dată, care (f~iră
similari se întâinesc în literaturä defi—
alte indicatii) este vertjcalä, Unitate de
niti în raport cu aria sferei elementaz-e,
măsură: Wm~.
care este de patru ori maj mare decât
iluminare energetică echivalentă ia zgo
aria sectiunji diametrale Unitate de
mot (a unui detector) I noise equi
măsură : Wm2.
valent irradlance (of a detector) /
iluminare fotonică (într-un punct al unei
éclaire,nent (énergétřque) équiva/e,jţ
suprafete) / photon irradiance /
au bruit (d’wz récepreur) / rausch
éciairenzent photon ique / Photon en —
äquivalente Best rahlungsstärke (eines
bestrahlungsstärke / ~bomonua~ ace
Empfäŕi~gë~j I ~ ~
ezqeuuocnzb / KE~, ; E>, Raportul dintre
~tëHř(OC1flb no u’y.wv (npuë~%fł’uKa) ĺ
fluxul fotonic ~ incident pe un ele
~ Denum ire dată excitatjei echjva
ment de suprafaţă~ care conţíne punctul
lente la zgomot când mărimea pe care
considerat, ~i aria dA a acestui element
detectorul o măsoară sau o detectează
de suprafată. Definiţia echiva~entă dc la
este ilurninarea energetică uniformă.
iluminarea energeticä rămâne valabjjă,
 ituminare normată
dacă se îniocuiesc indicii. Unitate de
măsură : s~’m2.
ilumiiiare normată I service illuminance I
éc[airement en service / Betrjebswert
der Beleuchtungsstärke; Betriebs
beleuch:ungssrärke I ocee-u#eljocmb npu
siccmzyamayuz’ I Valoare normatä a
iluminării pentru o aflumită încăpere, o
anumită zonä de lucru, o anumită
suprafaţă orizontală. exterioară (ex.
teren. sport, parcare)ş.a,
iiumi.nat I lighting; illumination I
éc[a [rage I Beleuchrung / oceełąenue J
Aplicarea luminii pe o zonă, pe obiecte
sau în spaţiul ce le înconjoară, pentru a
putea fI văzute, Nu este corectă
. . utilizarea acestui termen în loc de
sistem de iluminat.
iluminat artificial suplimentar perma
nent (îir interioare) I permanent
supplementary artijîcial lighting (in
interiors) / éclairage artzflciel complé.
mentaire permanent (dans les inté
rieurs) I Tageslichtergänzungsbe.
leuchtung (in Innerräumen) I noc—
morn-moe ôOflOJrnumejn,noe ucicycem
eeHHoe oceezqenue (noMeu~eHug) / Ilu
minat artificial, permanent, destinat
. . completării iluminaflilui natural într-un
spaţiu atunci când acesta este
insuficient sau prezintä mari neunifor.
mităţi atunci când este folosit singur.
Acest mod de iluminat este în general
indicat în prescurtări prin sigla PSALI,
după primele litere ale enunţării în
engleză.
iluminat cu scafă / cove lighting I éclai
rage en corniche l Decken
beleuchtung; Vourenbeleuchtung (CH) J
ceemoeowicapuu3~/-Sistem--de-iIuminat
realizat într-o scafă (arhitecturală) re
partizănd lumina de ta lămpile mascate
în sus către plafon şi pereţii verticali,
iluminat de continuare ä łucruluj I stand
by lighting I éclairage de remplace
ment ĺ Ersatzbeleuchtung f pe~ep~v’oe
53 iluminat de decorativ / festiv
oceeuţeiąue I Parte a iluminatuliji de
urgenţă I siguranţă prevăzută pentru a
permite continuarea activităţilor nor
male f~.ră modificări substanţiale.
iluminat de evacuare / escape lighting /
éclairage d’évacuation I Sicherhe its
beleuchtung jdlir Rettungswege; Not
beleuchtung Jîir Fluchtwege (ÇH) I
~eaicyaz~uonuoe oceeząeHue / ~artc a
iluminatului de urgenţă / siguranţă pre
văzută pentru a permite reperarea uşoa
ră a căilor de evacuare şi utiliz~ţ~a br.
iluminat de referinţă I reference F~hting /
éclairage de référence J (dijJ~se)
Bezugsbeleuchtung I cmaHôapmiťoe
oceeuţe~ue / Iluminatul perfect difuz şi
nepolarizat al iluminantului st~ndar
dizat A al unei sarcini (vizuale) şi al
fóndului său.
ilunainat de securitate I safety lighting l
éclairage de sécurité I Sicherheits
beleuchtung fir Arbeitsplätze (mit
besonderer Gefährclung); Not
beleuchtung Jlir Räume (CH) /
oceezueuue őe3onacmuocmu I .Partc a
iluminatului de urgenţă l siguranţă pre
văzută pentru a asigura securitatea per
soanelor ale căror ocupaţii comportă
riscuri.
iluminat de urgenţă i siguranţă / emer
gency lighting I éciairage de secours f
Notbeleuchtung I aaapuimuoe ocee
uţenue I Iluminat prevăzut să fie utilizat
în cazul întreruperii reţelei de alimen
tare a iluminatu.lui normal. Cuprinde în
general iluminatul de evacuare,
iluminatul de securitate şi cel de
continuare a lucrului.
iluminat decorativ / festiv /floodlighting /
illumination— f- Flu tlicht-Beleuchtung /
oceeuţe~ue 3anuealoufuM ceemo~ /
Iluminatul unei zone sau al unui obiect
realizat uzual prin proiectare, pentru a
mări nivelul iiuminării zonei sau
obiectului în raport cu cca a fondului /
zonei înconjurătoare.
 ilumi.nat difuz 54 Huminat semiincjj~

iluminat difuz I dzfJ~ťsed lighting I

gure un nivel de iluminare mai ridicat
éclairage d~fusé I d~use Beleuchtuhg; în anumite zone, de exemplu acolo
gestreute Beleuchtung I âu~by3Hoe
unde se efectuează mu.nca.
oceeuąeKue / Iiurnjnat realizat astfel iluminat indirect I indirect lighting l éc~..
înc~t lumina să nu provină dixitr-o
rage indirect I indirekte Beleucht~ng /
anumită direcţie (nedirecţionată) către ompa2/ce~zrnoe oc&euąenue I Iluminatijl
planul de muncă I util sau către un
în care- corpu.rile de iluminat prezů~ o
obîect.
distribuţie a hitensitäţii luminoase
iluminat direct f direct lighting / éclairage
astfel încât partea de flux luminos emjs
direct J direkte Beleuchtung / np~woe
direct către planul de lucru ĺ util să fie
oceeu?eHue f Huminatu] în care cor între 0 şi 10% din fluxul emis.
purile de iluminat prezintă o distribuţie iiuminat local I local lighting / éclairage
a intensităţii luminoase astfel încât
local / Płatzbeleuchtung; Arbeitspla~~
partea de flux luminos emis direct către
beleuchiung / MecmHoe occeząeHue /
planul de lucru / util să fie între 90 şi
Iluminat destinat unei anumite saxcjnj
1(~)% din fluxul emis.
vizuale, suplimentar iluminatului ge
iluminat direct-indirect I general diffused
neral şi care se acţionează separat de
lighting f éclairage (mixte) direct—
acesta.
indirect I gleichfórznjge Beleuchtung / iluminat punctual I spotlighting f écl’.Ľ~...
pacce~?1rnoe oc&euţeHue I Ilurninatul în
rage ponctuel I Anstrah[ung J npo.:»~...
care corpurile de iluminat prezintă o
mopnoe ocseuĺeuue I Ilum.inat destjnat
distribuţie a intensităţii luminoase
a mări considerabil nivelul ilumi.nă.~-jj
astfel încât partea de flux himinos em.is
pe o suprafaţă redusă sau pe un obiect
direct către planul de lucru l util să fie
. în raport cu fondul / zona înconjw-ă~..
între 40 şi 60% din fluxul emis.
toare.
iluminat direcţionat I directional lighting l
iluminat sernidirect I semi-direct lighting /
éclairage dirigé l gerichtetc Be
éclairage- semi-direct / vorwiege~~
teuchtung / Hanpaw7euHoe oceezqeHue I
direkte Beleuchtung / npeuÂ1yzqe~~
Iluminat realizat astfel încât iumina să
qeimo npRJ~-~’oí~ oceeu~enuc I Ilumjr~~
fle direcţionatä preponderent dintr-o
în care corpurile de ilurninat prezinţ~ ~
amimită direcţie către plariul de muncă I dístribuţie a intensităţii luminoa~e
util sau către u.n object.
astfel încât partea de flux lumjnos emis
ilumin.at general J general lighting l
direct către planul de lucru l util să fle
éclairage général I Algemein între 60 şi 90% din fluxul emis.
beleuchtung / oőu,~ee oceeu’euue / Ihi iluminat semi.indirect / semi-indirect
minatul de ansamblu al unui spaţiu t~ră
lighting l éclairage semi-indirect /
a ţine seama de necesităţile particuiare
vorwiegend indirekte Be[euchtung /
în anumite locuri determinate.
~
iluninatj~eI~erai locatizat i localised
ceujenue / Iluminatul în care Corpu~j~
lighting f éclairage localisé ĺ de iluminat prezintă o distribuţje a
A rbeitsplatzorienţje,~e A Igemein be
intensităţii luminoase astfel încât partea
leuchtung I oőuţee .‘zo7rn3osarn,(~ de flux luminos emis direct către PI~u~
oceeuţeuue / Iluminat general neuni— de lucru / util să fie între 10 ~i 40% dj~
form distribujt,. proiectat încat să asi
fluxul emis,
 incandesceriţă
55
incande~cenţă I incandescence I mean
descënce / Glühen / i’ai<rnz I Emjsje de
radiaţii optice produsă de un corp
printr-un proces de radiaţie termică. În
SJJ.A., termenul incande.scenţă se
referă numai Ia radiaţia vizibilă.
indicator de difuzie (pentru un fascicul
incident de radiaţie dat) / indicatrix
of diffusion; scattering indicatrix (for
a spec~,ňed incident beam) / indicatrice
de diffusion (pour unfaisceau incident
spécĘfîé) / Streuindicat,-i~ (Jl& em
gegebenes eznfaUenrles Strahlungs
bündel) / uHôuKampuca paccerniwi
(ôiz~~ ôarnzoao naôwouţe2o nyzlk-a
Jzytiei~) I Reprezentare în s~aţiu, sub
forma unei suprafeţe în coordonate
polare, a distributjej unghiulare a inten
sitătii energetice sau lurninoase (rela
tive) sau a luminanţei energetice sau
luminoase (relative) a unui element de
suprafaţä al unui mediu difuzant prin
reflexje sau prin transmjsje, În cazul
unuf -fasdicul de radiaţie incident în
güst, este avantajos să se reprezinte
‘ indicatorul de difuzje în coordonate
carteziene. Dacă distribuţia unghiularä
are o sim~trie de revoluţie, este suflcj~
entă o secţiune mediană a suprafeţei.
Termenul de indicator este ~tilizat
adeseori şi pentru reprezentarea sub
forma uriei’ curbe, care se obţine într-un
plan normal pe un element de süprafaţă
considerat
indicator vizual de pantă de apropiere I
visual apprbach slope indicator /
indicateur visue! depente d’approclie i
Gtëit~mkë~f~7.~ G[ěU~&ik~lbë:
feuenmg I ?izuccaâuz~jz~ o~om, / Sistem de
sernnaIjz~rj luminoase sau indicator
luminos la sol, conceput pentru a indica
corect unghiul de coborâre pentru o
aeronavä care se pregăteşte de aterizaxe,
md ice de refracţie
indice de absorbţie spectrală (al unui
material puternic absorbaut) I
spectral absorption index (of a heavily
absorbing material) / indice d’ab
sorption spectral (d’un tnatériau forte
Inent absorbant) I spektraler Absoip
tionsindex (eĘn~es stark absorbierenden
Materials) I cneKmpaJn~rn,’tü ~flaejj~j~
noKa3amejlb flo?JZOzueHw~. (cw?bHo
no~nou~aJou’eao eeuţecmscz) I <zk(~)>
Mărime~definită prin relaţia :
k(~)= -~-a(?~),
în care a(’Ä) este coeficjentul de ab
sorbţie liniară spectrală a materialuluj.
Unitate do măsură: [I}.
indice de redare a culorilor / Colour
rendering index / indice de rendu des
couleurs / Parbwiedergabeąnd~ I
UHÔe,cc Tfeemonepeôaz’zz / KR~- Mărime
prin care se evaluează gradul de
concordanţă dintre culoarea psihöfizică
a unui obiect iluminat de un iluminant
de testare şi culoarea psibofizică a
.
aceluiaşi obiect iluminat de un ilumi-.
nant de referintă (starea de adaptare
cromatică fiind luată corect în
considerare), Unitate de măsură: {1}.
indice de refracţie (aI unui mediu pentru
o radiaţie monocromatică de lun
gime de undă )~ în vid) I refractive
index (of a medium, for a
monochromatic radiation of wave
length Ä. in vacuum) / indice de
,réfi-action (d’zm milieu, pour une
radiation• monachromarique de Ion
gueur d’onde ~ dons le vide) /
Brechzah[; ~ Brechungszjzlrl— (eines~
Mediums fur eine monochromatjscjze
Strahiung der Wellenlänge Ä. im
Vakuurn) I noKa3amej7b flPflOMşze~~j..q
(cpeÔ~r ôiz.~ Mouoxponhamut~ecKoaQ
U3]lyL’euuR c ôjzunozţ~ eorn’a~ ,2~. c
 indite de refracţie complcxă
caxyyMe) / <n()’)> Raportul dintre
viteza undelor: electromagnetice în vid
şi viteza de fază a tmdelor radiaţiei
monocrornatice în mediul considerat
Îa cazul unui mediu izotrop~ acest
indice este egal cu raportul dintre
sinusul unghiuiuj de incidenţă 0~ şi
sinusul ungbiului de reü-acţie 02, atunci
c~nd o rază traversează suprafaţa de
sepa.raţie dintre vid şi mediul respectiv,
adicä: n(~)=sinO1/sjnO Unitate de
măsură : [13.
indite de refracţie complexă (al Unui
material absorbant şi izotrop) /
complex refractive index (of an
absorbing, isotropic material) / indice
de réfraction complexe (d’zrn matérirnc
absorbant isotrope) I komplexe Brech
mhZ (eincs absorbierenden, isotropen
Materials) I lcoMnhle1cc~~flj no1ca3ameJ~&
npeJzoMJzenWZ (oô~opono~o ceemono
?Jzou~a1ou#e~o eeu?ecmsa) I
Mărime definită prin relaţia :
~~()‘.)= n~)_ ik~),
în care k~) este indicele spectral de
absorbţie al materialului, iar ~
Unitate de mäsurä; [13.
indice general CIE 1974 de redare a
culorilor / CIE 1974 generat colour
rendering index I indice général de
rendu des coujeurs CJE 1974 /
aligemeiner Farbwiedergabeąndex
CIE 1974 ‘.1 o6uóuîí uHâeKc z,’6~emo-
nepeôaiíu MKO 1974.& I <R’~> Media
indicilor particulari (individuali)
CJE 1974 de redare a cu.lorij pentru un
ansamblu specificat de opt eşantioane
test de culoare, Unitate de mäsură: [13.
indjce particular~ (indlvd~l)~CJE197~
de redare a culoril I CIE 1974 special
indicele sistemulul ~ indicele îricăperij
colour rendering index f indice
insolaţie I sunburn f coup de sojeji /
particulier de rendu d’une couleur
C’JE 1974 1 spezieller Farbwjeder
gabelndex CIE 1974 i zÍac,nubz i~
unôeicc z,’eemonepeô’~ju MKQ 1974 a~ /
56 insolaţie
<Ri> Mărime prin care se .eva1uea~
gradul de concordanţă dintre culoarea
psihof~zică a unui eşantion test CJE de
cuioare, ilurninat de iluminan~ testat,
şi culoarea psihofîzică a aceluiaşi
eşantion iluminat de iIuminant~j de
referinţă (starea de adaptare crornatică
fiind luată corect în Considerare)
i
r
Unitate de mäsură [1].
indicele încăperii / room index;
installation index / indice dii local;
indice d’installation / Raiim~f,i’je~ 1
zrnâeKc flOMeu(eHwz I <K; i> VaJoar~
semiiifîcativă pentru geometria unei
părţi a încăperii între planul util şi
pianul corpurilor de iluminat, util izat în
determinarea factomluj de util jzare sau
a utila.nţei. Exceptând indicaţjj. con
trare, indicele încăperji este dat de
relaţia:
a’b
K
unde a şi b sunt dimensiunile Iaturilor,
iar h este distanţa dintre planul util şi
pląnul de referinţă al corpurilor de
iluminat. In practica britanic~, ceiling
cavity index este caiculat plecând de la
aceeaşi relaţie, cu excepţia că h este
distanţa de la plafon la corpurile de
iluminat. In S.U.A., se utilizează curent
termenul de room cavity ratio, care este
egal cu de 5 ori inversul indiceluj
încăperii defInit prin relaţia de mai sus.
Doi alţi termeni sunt de asemenea
utilizaţi, ceiling cävizy ratio şi J[oo,’
cavity ratio, care se deosebesc evjde~t
de room cavity ratio prin valoarea jţ~
care este distanţa de la plafoi~ Ia
corpurile de iluminat pentru primul
terrnen, şi distanţa de la pardoseală la
pIanuiutilpentru..aţ.dojIea~_.~~~,
‘çii
Sonnenbrand / coJlHezrnb~ ~ /
Leziuni ale pieiii, însoţite de er-item
determinate de o supraexpunere la ra
diaţii optice. .
 instalaţie de iluminat
instalaţie de iluminat != sistem de ilumjnat
instalaţie de~ iluminat exterior != sistem
de iluminat exterior
instala ţie de iluminat interior !~ sistem de
iluminat interior
intensitate efectivă (a unei lumini cu
impulsuri) I effective intensity (of a
flashing light) I intensitá effective (d’un
feu â éclats) I effekriye Lichtstärke
(eines Taktfeuers) / 3c~beKmusH’~
cťuza ceema (scnbzxueajou(e20 oawz) I
Intensitate Iuminoasä a ţmej lurninj fixe
de aceeaşi repartiţie spectrală relativă
ca lumina cu zmpulsuri, care va avea
acelaşi nivel luniinos (sau nivel vizuai
în navigaţia aeriariă) ca şi lumina cu
iinpulsuri, în condiţii identice de
observare. In practică, se poate evalua
o intensitate efectiyă nomioa]ä a unei
lumini cu impulsuri plecând de Ia
datele fotometrice printr.o metodă
convenţională.
intensitate energetică (a unei surse, într-o
direcţie dată)I radiant intensity (of a
source, in a given direction) I intensité
énergérique (d’une source, dans une
direction donnée) I Strahlsţärke (einer
Sxrahlungsquelle, in einer gegeben
Richtung) / 3Hepzemw~e~cm cwia
ceema; cuna U enzz~ (ucmotrnuKa e
ôaHnoM Hanpawzernm) I KJc> Raportul
dintre fluxul energetic dcI~ emis de
sursă în unghiul solid d~ pe direcţia
dată şi acest unghi solid elementar,
adică :
d≤~
Unitate de măsură: Wsr~.
intensitate fotonică (a unei surse, într-o
direcţie dată) I photon intensity (of a
source, in a given direction) / intensité
photonique (d’une Source, cians une
direction donnée) I Photon en
strahlstärke (einer Strahiungsqueiie, in
57 interreflexje
einer gegeben Richtung) / lJomoHHcm
cwza u~ny1’eHwz (ucmowiuxa e âanuc~,
uanpaenenuu) I <zI,, ; 1> Raportul dintre
fluxul fotonic ~ emis de sursă în
unghiul solid dQ pe direcţia dată şi
acest unghi solid elernentar, adică :
dćI
1= ~.
dQ
Unitate de mäsură: s~sr1.
intensitate Iuminoasă (a unei surse, într-o
direcţie dată) I luminous intensity (of a
source, in a given direction) I intensité
Izimineuse (d’une source, dans une
direction donnée) I Lichtstrahjstärke
(einer Strahlungsquelle, in einer
gegeben Richtung) I cwza ceema
(ucmotłnwca e ôaHnoM HanpawzeHuu)J
K]; I> Raportul dintre fluxul luminos
dcI~ emis de sursă în unghiul solid dQ
pe dir~cţia dată şi acest unghi solid
elementar, adică :
~ ~
dç~
Unitate de mäsură: cd = lm-sťt.
intensjtate luminoasă medie sferică (a
unei surse de lumin~) I mean sphe
rical luminous intensity (of a source) /
intensité lumineuse sphérique moyenne
(d’une source) I mirtlere räwnljche
Lichtstärke (einer Lichtquelle) f cpeô
Hecçbepwzeciccm cwia ceema (ucmo’_
Hw(a) l Valoarea medie a intensităţii
luminoase a unei surse, reprezent~nd
raportul dintre fluxul total emis şi
unghiul solid de 4i~ steradiani.
interferenţă / interference I interférence J
Jnterferenz / unmep~epernJwi / Supra
punerea unor unde coerente, capabile
sä producă local o micşorare sau o
creştere a amplitudinii osciiaţiilor unei
radiaţii.
interreflexje l interrejiection; interjlection
(U.S.A.) l réJlexions inutuelles; inter
réJlexions / Mehrfachreflexion; Inter-
iradianţA
Jle-xion / MHO2OKpamşibze ompa~şceuw~ I
Efectul de ansamblu al reflexjjlor (reci
proce şi repetate) ale radiaţiilor între
câteva suprafeţe refkctan~e. Este ac
ceptată utilizarea termenuluj ~ rejiexie
58
iradi~ n ţä
reczorocă, dar nu este recomandat a se
folosi termenul depăşit ! rejiexie
multiplă (traducere defectuoasă iniţială
a rejiexief mutuale).
iradianţă ~ iluminare energetică

iI

îaălţime de suspendare (a unui aparat I
corp de i1umin~t într-un interior) /
suspension length (of a luminaire in an
,
interior,) I distance au plafond;
hauteur de suspension (d’un luminaire
dans un i.ntérieur) / Pendelkinge (einer
Leuchte un Jnnenraum) / ôrnrnc’
. noc)eeca (ceemwlwiuKa) I Distanţa între
plafon şi cenirul luminos a] corpului de
iluniinat. .
îneălzire în páralel a electrozilor (unei
lămpi cu dęscărcări) I parallel,
cathode heating (ofa discharge lamp) /
chauj7age en parall~le des électrodes
(d’unc lampe ~ décharge) I Parallel
heizűng einer K’~thode (einer Ent
!adungslampe) I ua.zpe~ napa.JuleJlbHo
e1cJuo~’ern’o2o Kamoôa (pa3piu»’oü
)zaMnbz) I Mod de încălzirc a electro—
zilor unei Iă.rnpi cu descărcări, în care
electrozij sunt alimentaţi prin circujte
separate. Fiecare electrod este uzual
legat la o înf~şurare de joasă te’n.siune,
putând face parte din balast şi din care
Î,
provine curenttil de încălzire, La anu
mite circuit; această tensiune joasă
este redusä automat după ämorsa.rea
descărcării în arc,
încălzjre în serie a electrozilor (unei
lămpi cu descărcări) I series cathode
heating (of a discharge lamp) I
chau~age en série des électrodes
(d’une lampe â décharge) I Serien
.
heizung einer Katho4e (einer Ent
ladungslampe) I na.~pee nocneôoea-.
~eBbHO eKJuoqeuHO’w camoôa (~c73pm)_
noü )zaMnb~) I Mod de încălzire a
electroziior unei lăinpi cu descărcări, în
care curentul de încălzire circulă prin
electrozii conectaţi în serie.
întunecat I d~m I obscur I dunkel J mycwnzfi I
Adjectiv. utilizat pentru a descrie
niveluri scăzute de strălucire.
întunecos I dark / sombre f dunfce[ J
m륹nbJü / Adjectiv utilizat pentŕt~ a
descrie niveluri scăzute de ilumiriare
(pentru recunoasterca corectă.. cu clan
Late, a unei culori). ,
 lampadar I standard lamp; Jloor lamp
datorită ünei descărcări îń arc saiu!şi de
(U.S.A.) J lampad.czire; lampe â pied I
către electrozi. Electrozjj pot f~ din
Stehleuchte / HanoRbm~ ceemunbuuK I
carbon (funcţionâiid în aer) sau din
. Aparat I corp de iluminat mobil cu~ su
metal.
port înalt, destiiia~ a ~ aşezat pe sol
lampă cu arc lung / long-arc lamp f lampe
(podea). â arc long I Langbogentczmpe / Ra,wna c
lampă / lamp I [ampe I Lampe I rra,~ána I
ôJlUHHOl~ ć)yaoií J Lampă. cu arc, în
Sursă construită pentru a produce ra
general Ia foarte înaltă presiu.ne, la care
diaţii optice în mod uzual vizibile.
distanţa dintre electrozi este mare, ar
Acest termen este utilizat: uneorj, în
cul fiind stabilizat în spaţiul tubular în
mod necorespunzător, pentru corpuri
care este prodüs. ,
de iiumjnât.
iampă cu arc scurt f short-arc [amp;
lampă baetericidă / bactericidal lamp;
compact-sÓurce arc discharge lamp I
germiddal [amp I lampe germicide f lampe â arc court f Kurzbogenla,,~~ f
Entkeimungs..Lampe I őanepuz~uâu’~ Jza.Mna c icopom~oz~ ôy’?oí~ I Lampä cu
Jzw~na I Lampă cu vapori de mercur Ia
arc, în general la foarte înaltă presiune
Soasă pre~siune cú balonul transparent, Ia care distanţa dintre electřozj este de
ce emite radiaţii ultraviofete cü efect
, oŕdinul a 1 Ia 10 mm. Unele Iămpj cu
bacterjcjd.
vapori de mercur sau cu xenon intră. în
lampă cu amorsare I punere în funcţiune
această categorie.
Ia cald I preheat lamp; hot-start lamp
Iampă cu catod cald I hot cathode lamp I
/ lampe â amorçage â chaud; lampe â
lampe â cathode chaude f Glühkatş~
préchauj~age I Glühstartlampe;
denlampe I ~aw~a C. mennbv~’ Kamoâo,~.~!
Warmstarrlampe / Jw~&2~na c 3,cu~ajg~ Lampă. cu descărcări în care lurrljna
e ‚?opuazleM cocmoJznuu I Lampă cu
este produsă de către coloana pozitivă a
descărcărj Ia care amorsarea / punerea
descărcării în arc. O astfel de lampä
în funcţiune necesită o preîncälzire a
necesită în general un dispozitiv sau un
electrozjlor. circuit de amorsare special.
Iampă cu amorsare I punere în funcţiune
lampă cu catod rece I cold cathode lamp I
la rece I cold-start lamp; instant-start
[ampe â cathode froide I Kaltkatho.~.
lamp (U.S.A.) I lampe ‘ž amorçage â
denlampe I ~‘zw~ina c ~ Kamo
froid; lampe sans préchauffage i
‘)OM / Lampă cu descărcări în cai-c lu
Kaltstartlampe./ J7aMna c 3O3~CU2O1ŁU~
mina este produsă de~ către~ coloana
& X0JJOÔHOM COCm0RHuU I Lampă cu
pozitivä a descärcării luminiscente. O
descărcärj care amorsează f~ră preîn
astfel de tarnpä este în generat alimen...
călzjrea electrozjlor.
tată de un dispozitiv special, care ~Jrnj
lampă cu arc I arc lamp I lampe â arc /
zează o tensiune suficientă pentru a
Bogenlampe I ây’~oea~ J7aĄrna J Lampă
iniţia descărcarea fără mijioace supli..
cu descărcäri, la care Iumina este emisă
mentare.
 cu descărc~ri 61 lampă cu licărire negativă

cu descărcări I discharge lamp / corpul luminos ocupă, prin construcţie,

~Z2mpe â décharge I Entladungslampe I
o poziţie determinată în raport cu repe
‘‘-~‘ ~a~pizôna~ Jzw~na I Lampă în care rele ce reprezintă structura de prôtecţie
ernisia de lumină este produsă, direct (baionul). .

satu indirect, de cătrc o descărcare dcclampä cu filament de carbon I carbon

‘~ triă într-un gaz sau în vapori metalici, filament lamp / lampe â filament de
~-~&~u într-un amcstec din mai multe gaze carbone / Kohiefadenlampe I .řza.~ma c
~ ~ř vapori. In concordanţă cu rnodul de yw]1b1’ofí numbly I Lampă incandes
~roducere a Iuminii în gaz sau în vapoń centä al cărei element emiţător lurninos
metalici, se definesc două tipud de este un filament din carbon.
lämpi, şi anume : Iămpi cu descărcări lampă cu filament de tungsten =~ lampă
în gaze (de exempin xenon, neon, cu filament de wolfram
helíu, azot, anhidridă carbonică) şi łampă cu filament de wolfram I tungsten
Iămpi cu descărcări în vapori metalici filament lamp / lampe â filament de
(de exemplu lămpi cu vapori de mercur fungstěne I Wotfrwndrahtlampe I irn~
: sau cu vapori de sodiu). na c eOJzbť~bpaMoeOl~ num&~o I Lampă
lampă cu descărcări la înaltă intensjtate incandescentă al cărei element emiţător
(nerecomandat) I high intei~sity dis luminos este un fllameůt din wolfrarn
charge lamp; HID lamp I lampe â lam pă cu filament metalic I metal Jîła,nent
, décharge â /mute intensité; lmnpe DHJ I lamp I lampe â filament métaUique /
Hochdruckentladungslmnpe; HID Metalidrahilampe / .naMna c Memczruzu—
Lampe J pa~p.iôna~z iza.wna ečzcoxoü ~ieci<~oí~ uum&io J Lampă incandescentă.
uRmeucueHoemu /Larnpä cu descărcărj al cărei element emiţător lurninos este
în care arcul ce produce lumina este un filament metalic.
lampă cu halogenuri metalice !~ lampă cu
stabilizat de efectul termic al tubului de
descărcare şi a c~rui putere specifică. vapori de mercur şi adaosuri de halo
superfîcia!ă este mái mare de 3 W/crn2. genuri metalice la înaltă presiune
In aceaśtă categoric, se înscriu lămpilelanipă cu inducţie / induction lamp I lampe
cu descărcări în vapori de rnercur sau â induction I Induktionlampe f unây~c
sodiu la înaltă prësiune, sau cele cu ~‚onna~r JzaĎwna f Lampă cu agitaţíe
descărcări în vapori de mercur la înaltă moleculară, în vapori de mercur Ia
presiune şi adaosuri de halogenuri joasă. presiune, produsă prin câmp elec
metalice ~ tromagnetic indus în interiorul balo-.
lampă cu emisie intensă pentru fotogra nuiui funcţionând la foarte înaltă frec—
venţă, la care emisia luminoasă este
flere (flash) I photoflash lamp / lampe
produsă prin conversia energiei radian-
éctair (â combustion) I BlitzLampe /
te emise în ultraviolet de către stratul
RaMnaecnbzzuKa I Lampă care emite~
iuminofor depus pe interiorul balo
prin combustie într-un bulb, o mare
nului.
cantitate de lumină într-un timp foarte Iampă cu Iicărire uegatžvă I negative-glow
scurt (practic instantaneu), utilizată în lamp ( lampe ~ tueur f Glimmîampe /
iluminatu! subiectelor de fotografiat. .na’~rna ompuz~ameJlbHo~?o cee~’euu.g /
lampă cu filament centrat f prefocus lamp f Lampă cu descărcări în care lumina
lainpe préfocus; lampe â filament este produsă, direct sau indirect, (prim
centré / Prefocus-Lampe; Einste[ fiuorescenţă) de către o radiaţie de
lampe lizaMna c boKycupy.~ozuzw zjoico iicärire ncgativă, într-o zonä de des
.naw I Lampă cu incandescenţ~ ia care cärcare apropiată de catod.
 Iampă cu kimină mixtă

lampă cu Iumină mixtă I blended lamp;

62 Iampă cu mercur ia joasă presiune
I
lampă cu (vapori de) mercur la înalfă
sei~f-ba1lasted mercury lamp (U.S.A~.) I
presiune I high pressure mercury
lampe â lumi~re mixte I Verbund
(vapour) lamp I lampe â (vapeur de)
Lampe; Mischlichtlampe I izai~ťna cMe
mercure â haute pression I ~
u1aHno~o ceema I Lampă conţinând în
silberdampf-Hochdruckia,npe J pmym
acelaşi balon o lampă cu vapori de
HCJJ~ ]lCLWna 6bICOKO’?Q ôaCJJeHzuJz I Lam
mercur la înaltă presiu~ne şi un filament
pă cu descärcări în vapori de merc~jj- la
de larnpă incandescentă conectate în
înaltă presiune, în care o mare parte a
serie. Balonul de sticlă poate fi clar sau
luminii este produsă, direct sau
cujumjnofor
indirect, de radiaţia rezultată din agi
Iampă cu Iumină neagră I black Light
taţia molecuiară a vaporilor de mercur,
lamp; Wood’s glass lamp I lampe â
hincţionând la o presiune parţialä mai
lumiěre noire; lamp e (~ lumi~re) de
mare de 100 kPa, Acest termen se
Wood I Schwarzglaslamp~ I Rw~na
aplică lămpilor clare sau cu balon
t1epHo~o ceema / Larnpă proiectată în
fluorescent) precum şi Iămpilor mixte.
scopui emiterii de radiatii ultraviolete
Sunt denumite în Iimba engłeză şi =~ cu
A şi foarte puţine radiaţij vizibjie.
descărcărj la înaltă intens itate.
Astfel de lămpi sunt în general cu
iamp~ cu vapori de mercur ia înaltă pre
descărcări în vapori de mercur sau
siune şi adaosuri de halogenuri me
fI uoresc~flţ~
Ĺalice I metal halide lamp I lampe aux
Iampă cu preîncălzire ~ lampă cu amor
haiogénures métai[iques I Metai[
sare! punere în funcţiune Ia cald
Halogenid-Lampe / izaMna c ~ajzo~ô
Iampă cu radiaţii irifraroşij I infrared
HbIMU coeôuueHzvlMu Memay~jzo~ /
lamp ĺ émetteur (â rayonnemen~ infra
<M1I~ Lampă cu descărcărj în vapori
rouge; lampe â infrarouge J Infrarot
la înaltă presiune, în care cea rnaj mare
Strahler; Infrarot-Lampe I u~ťq5pa-
parte a luminii este produsă prin
1~-pacrn~w u~ ~iame.j~b~ uH~paKpac,»m
agitaţia rnoleculară a unui amestec de
J7U.MnaJ Lampă care produce o emisie
vapori de mercur şi disocierea haloge...
majoritar~ în in&aro~u şi ale cărei
nurilor metalice adăugate pentru corn
radiatii luminoase vizibile, dacă apar,
pietarea emisiei spectrale. Balonul
nu sunt semnificatjye
poate fi din sticlă clară sau acoperit.~ cu
lampă cu radiaţii ultraviojete / ultraviolet
strat Iuminofor.
lamp / émetteur (~ rayonnement) ultra
lampă cu (vapori de) mercur ia joa~
violet; lampe â idtraviolet /
presiune I low pressure mercury
[Jltrayio1etţ~Stra;z1er. (]itravioletţ (vapour) lamp I lampe â (vapeur de)
Lampe ! yizbmpaq5uo.,7emOG~ uyjz~a
mercure .â basse pression I Queck..
1;? eJl~ y.nbmpacJ~uoRemOc’m izaMna ĺ
silberdampf-Niederdrucklampe /
Lampă care produce o ęmisie majo
pmymHa.q iza~wna HU3Ą~O’~e âawzepnL5~ I
ritară în ultraviolet şi ale cărei radiaţjj
Lampă cu descărcări în vapori de rner
luminoase vizibile, dacă apar, nu sunt
cur Iajoasă presiune, în care radiaţia de
semnificative, Există diferite tipuri de
produce prin agitaţie moleculară cu
astfe! de surse, care sunt utjjjzatc în
sau fără strat luminofor, în care în
domenijje fotobiologjce~ fotochimice
timpui funcţionărií presiunea parţială a
bi omed i cale.
vaporilor de mercur este sub 100 kPa,
 lampă CLI sodiu Ia înaită presiune
Iainpă cu (vapori de) sodiu la înaltă pre.
siune I high pressure sodium ( vapour)
tamp / lampe â (vapeur de) sodium â
haute pression I Natriumdmnpf
Hochdruckżampe / nampueewi JrnMna
ebwo~zcoao ôaenenug / Lampă cu descăr
cări în vapori de sodiu la înaltă pre
siune, în care luinina este produsă,
direct sau indirect, de radiaţia rezultată
din agitaţia moleculară a vaporilor de
sodiu; funcţionâ.nd la o presiune par
ţială de ordinul a 10 kPa. Balonul
lărnpii poate fi realizat din sticlă clară
~ sau diflizantă (opală).
~iampă cu (vapori de) sodiu Ia joasă
presiune I low pressure sodium
(vapour) tamp / lampe â (vapeur de)
sodium â basse pression I Natrium
dampf-Niederdrucklampe I nampue6w~
Jza~wna nu~ico~o ôawienug I Lampă cu
descärcări în vapori de sodiu, în care
lumina este produsă de radiaţia deter
minată de agitaţia moleculară a vapo
rilor de sodiu, a căror presiune parţială,
în timpul funcţionării, este între 0,1 şi
1,5 Pa.
lampă de comparare I comparison lamp I
lampe tare I Vergleichs~lampe I irn~wna
cpaeHetuR / Lampă a cărei intensitate
lummoasă, flux luminos sau Iumrnanţă
sunt constante, cunoscute sau necunos
cute, şi cu ajutorul cäreia se comparä
succesjy o sursă de lumină. standardj
zată cu o sursă de Iumină supusă tes
tării.
lampă de referinţă / reference tamp /
lampe de référence I Referenzžampe /
3mcz]7OHHa$~ JlaMn’z / O larnpă cu
descărcare selecţionată pentru testarea
bajasturilor, care, atunci când este aso
ciată cu un balast de referintä în con
diţii date, prezintă valori apropiate de
cele cercetate, care flgurează într-o
speciflcaţie dată,
lampă de siguranţă cu flacără / mine safety
tamp / tampe de sz2reté â Jiamme /
63 etalon de ťucru
Benzinsicherheitsk.i.~pe I pyânutinag
;
őe3onacH(m flJJ’L’ąern’wz JiaMnal Larnpă
cu flacără utilizată pentru detectarea
gazului de mină (grizu I metan) şi a
lipsei de oxigen din aerul mmci.
lampă din sticlă presată I pressed glass
lamp I tampe â optique incorporée;
lampe en verre pressé / Prej3glaslampe /
Co ecmpoeHHoů onmwáec~zcoii Cueme
,woü I Lampă cu reflector al că~ei balon
este format din douä părţi dc sticlă,
contopite într-un ansamblu, cea din
interior reprezentând reflectorul, iar cea
din exterior sistemul optic. .
lampă electrolumin escentă I electrolumi
nescent lamp / lampe électrolumi
nescente / Elektrolumineszenz-Lampe I
3JieKmpoJMuuecz,~eHmHwz ]laMnä I
Lampă la care lumina este produsă prin
electroluminescenţä.
lampă electronică cu emisie instantanee I
flash tube; electronic-fkzslz lamp I
lampe â éclats I BlitzröhreI uMnyJ7bc-
iicv~ ~a~~ina I Lanipă cu descărcare,
ti~ncţionâr~d cu echipament electronic,
care emite radiaţii tuminoase intense,
practic instantanee şi repetabile. Acest
tip de Iampă este utilizat, de exemplu,
pentru iluminatul subiectelor de foto
grafiat, peatru observarca strobosco
picä, sau pentru semnalizare.
Iampă~ etalon cu filament din wolfram
(tungsten) I tungsten ribbon lamp;
strip lamp (USA.) I tampe â ruban de
tungst~ne I Wo~framband-Łampe I ize.~ť
mozrnaJ~ iu-wna / Lampă cu incan
descenţă la care filamentul este realizat
dintr-o bandă de wolfram (tungsten).
Acest tip de Iampă este utilizat ca
etalon în pirometrie şi spectroradio
metric.
lampă etalon de lucru / working standard
lamp l lainpe ćtalon de travail /
Arbeitsnormallampe / pa6otrwt 3ma-
JzOnHa~ .na1wna / Larnpă destinată să fie
utiiizată. ca etalon fotometric de lucru.
 Iirnpă etalon secundarä
~t~mpă etalon secundară I secondary ~Íwz
dard lamp I lampe étalorz secondaire*/
. Sekundärnormallwnpe I ť3mopU~inczR
.3maJlornťaJz JiaMna / Lampă destinată să
fie utilizată ca etalori fotometi-jc se~
cundar.
larnpă fără preîncălzire =~ lampă cu
amorsare I punere în funcţiune Ia rece
lampă fluorescentă / fluorescent lamp /
/ampe Jluorescenre; !atnpe â Jluores
‘cence / Leuchtstofflampe; Fluores
zenzlampe I mouHecl’emĺzHaj? jza~mna I
Lampă cu descărcări în vapori de mer
cur ia joa.sä presiune, în care cea mai
mare parte a luminii este obtLnutä prin
conversia radiaţiei ultraviolete~ produsa
prin agítaţie molecułară, în radiatie
vizibijă d~ către unul sau mai muite
straturi luminofore depuse pe peretele
interior al tubuliji de descärcare Aceste
iărnpi sunt uzual tubulare şi în Marea
Britanje sunt dcnumjte frecvcnt tuburj
fluorescente, dar pot fi şi de alte forme
(de exemplu compacte).
lampă fluorescentă cu amorsare / p’.mere
în funcţiune cu starter I switch-start
fluorescent lamp / lampefluorescente â
allumage par starter I LeuchtstoJŢ
lampe für Sta rterbetrieb I rnouuec
l,~eHmuaJz Jicu~-ina co cmapmepHbî~r 3a-
cu~amie~w / Lampă fluorescentă func
tionânđ cu un circuit care necesită un
starter (aparat de amorsare) pentru
preîncälzirea electrozilor
lam pă fluorescentă cu amorsare I punere
în funcţiune fără starter I starterless
fluorescent lamp / lampefluorescente â
allumage saits starter / Leuchrstoff
lampe fir sta rterlosen Betrieb / iuou
;‘ec~ţeí’mJ’aJt JlaJiina 0e3 cmapmej.rno~
3a.2Ăcu~a,’wi / Larnpă fluorescentä cu
amorsare / punere în funcţiune ia rece
sau ia cald, funcţionând cu un dispo
zitiv ce perrnite amorsarea rapida, după
Conecrare, f~trä intervenţia unui starter.
lan~pă g~rmicidă ~ lampă bactericidă
63 lampä ineandescenfă pentru fotogratÎere
lampă incandescentă (clasică - LIC) /
incandescent (electric) lamp I lampe
(é[edrique) â incandescence / (e[ec
rrische) Glühla;npe / i7a.Mna «aKaJ,u.~
sanim / Lampä în care emisia de lu
mină este produsă cu ajutorul unui
filament încălzit la incandescentă, prin
trecerea unui curent electric.
lampă (incandescentă) cu gaz inert / gas-
filled (incandescent) lamp I lampe (â
incandescence) â atmosph~re gazeuse /
gasgef?ilte Lamp e I 2a3OnOJzHa.~ BaMna /
Lampă cu incandescentă în care fila
mentul este situat într-un balon umplut
cu un gaz inert.
Iampă incandescentä cu halogen (LIH) I
tungsten halogen tamp I lampe (â in
candescence) â halogěnes / Halogen
Glühlampe I ~anou~~~ ii~na ~‘azţ~a~
comm / Lampă cu incandescentä cu
balonul umplut cu halogen / halogen~,
care creează un ciclu regenerativ (a!
filamentu]ui) datorită difereritęj de tern
peratură dintre balon (unde se formeazä
halogenura de wolfram prin combina..
rea halogenului cu particulele emise de
wolfram) şi filament (unde halogenura
se descompune în wolfram, care se de
pune pe filament, şi halogenul, care i-c-
vine în ciclu). Această procesare con
duce Ia mărirea substanţială a duratei
de funcţionare şi menţinerea curată a
învelişului balonului I tubului. Uzuat,
sc utilizează iodul şi iodurile.
iampă incandescentă cu reflector /
reflector lamp I Jampe â réjlecteur /
Reflektorlampe / ceemoHanpaejmii)u1 cm
.Jza~wna I Lampä incandescentă sau cu
descărcare, Ia care balonul,, de formă
strat reflectant care ctirijea.ză lumjna
lampă incandescentă pentru fotografiere /
photoflood lamp / tampe pour p/to
‘ographie / Photo-A ufnahme-Lampe I
q5 ornoiza~na / Lampa cu incandescenţă
cu temperatura de culoare dcosebjt de
 Iampă (incandescentă) vidată
ridicată, adesea de tip reflector, pen~
iluminatul subiectelor de fotografiat.
lampă (incandescentă) vidată I vacuum
(incandescent) lamp / lampe (â incan
descence) â vide / Vacuumlampe I
&a(3~yMHcm .naMna / Lampă cu
incandescenţă în care filamentul este
situat într-un balori vidat.
lampă ,,lumina zilei» / daylight lamp I
lamp e ~ lumiěre du jour / Tageslicht
lampe / irn~na ~JHe8Ho2o ceema / Lam-
pă ce emite o Iumină a c~rei distribuţie
spectrală se apropie sensibil de cea
caracteristică lumi.n.ii de ii
lampă monobjoc / sealed beam lamp /
lampe monobloc J Lichtbrmdellampe I
JiaMna Mono6Jzok- / Lampă cu sistemul
optic incorporat, construjtă astfel încât
să emită. un fascicul de lumiriă. cu
caracterjstjcj definite. ,
Jam pă pentru proiector /projector lamp I
lczmpe pour projecteur J Lichtwurf~
lampe I npo’2’cezfmopucJ5~ izaMna I Lam-
pă la care elementul luminos este
montat astfel încât lampa să poată fI
utilizată cu un sistem optic ce dirijează
lumina în direcţia cerută, Acest termen
include diferite tipuri de lämpi, cum ar
fi l~pi pen~i proiectoare, lămpi cu
fascicul concentrat, ]ămpi pentru
studiou.rj etc.
lampă pentru proiecţie / projection lamp /
lampe de projection / ProjekŽiom~lampe
/ npoeIcz’uorn’w~ JiaMna /Larnpă la care
elementul luminos este realizat într-o
formă re]ativ concentrată şi dispus
astfel încât lampa să poată fi utilizatä
într-un sistem optic pentru proiecţia
imagini1or~ animate sau fixe, pe un
ecran.
lampă prefocus ~ lampă cu filament
centrat
lainpă spectrală I spectroscopic lamp I
lampe spectrale I Spektrallampe I
cneKmpaRbnw~ IzaMna I Lampă cu
descărcare. ce emite radiaţii cu un
65 legea Jul Abney
spectru bine definit şi care permite
obţinerea de radiaţii monocromatjcc
prin intermediul unor filtre.
lampă Wood =~ lampă cu lumină neagră
Janternă I torch; JZashlight (U.S.A.) J
lampe de po-che / To.schenleuchte I
~onap~ I Aparat I corp de iluminat mic
portabil, cuo sursă autunomă incorpo
rată, în general o baterie uścată sau un
acumulator, uneori un generator ma
nual. Termenul franccz lampe torch e se
‘ referă la o lampă de buzunar de formă
cilfndrică.
Ianternă de cască I cap lamp I lampe au
chapeau; lampe-casque / Kopf_
leuchte; persönliche Geteucht / ~o—
JzosHoű ceemun~nwc / Aparat de ilumi
flat cu sursă de energie proprie, desti
nată a fi flxată. ia o cască de miner.
lanternă de miner I miner’s (personal)
lamp I lampe de mineur / (persönliche)
Bergmanns[euchte J unôueuôywn,jg~
ceemwjbHwc wx~m~pa / Aparat de ilu
minat de mină, cu śursă de energie
incorporată, necesară flecărei persoane
ce intră într-o mină subterană (ca o
sursă de siguranţă).
lanternă de salvare J mine rescue
luminaire / lampe de sauveteur f
.
Reaungsleuchte ~fZir Crubenwehrrnann_
schafkn J pyôuwrnbn~1 ceemwzbHuK ôm
~opHocnczcameJzbnbzx pa6om 1 Aparat
de iluminat pentru mină portabii, cu
sursă de energie incorporată, destinat
operaţiilor de salvare.
laser I laser l laser I Laser I .na~ep I Sursă
ce emite o radiaţie optică coerentă prin
emisie stimulată.
legea cosinusului. a lui Lambert =~> legea
1u~ Lambert
legea lui Abney / Abney’s law / lvi cľAbney J
Abneysches Gesetz / 3aKOH 3ôui.’ / Lege
empirică, în conformitate cu care, dacă
doi stimuli de culoare A şi B sunt
perceputi ca având aceeaşi strălucire şi
alţi doi stimuli de culoare C si D sunt
 legea lui Allard
66
de asemenea percepuţi ca având aceeaşi
stră]ucire, atunci amestecurjje aditiye A
şi C, respectiv B şi D, vor fi percepute
ca având aceeaşi strălucire. Valabilj
tatea Iegii lui Abney depinde mult de
condiţiile de observare.
legea lui A[lard / Allard’s law I loi
d’Allaj-d I Gesetz von Allard I 3aicoi~
A~uzapa I Lege care exprimă valoarea
iluminării E produsă asupra unei
suprafeţe de către o sursă de lumină, în
funcţie de iritensitatea Iuminoasă l a
sursei orientate către direcţia supra
feţei, de Ia distanţa d între suprafaţă şi
sursă, şi transmisivjtatea atmosferjcă T
considerată uniformă; suprafaţa este
normală pe direcţia intensităţii sursei,
ce poate fi considerată punctuală, faţă
de distanţa d care este foarte mare.
Řelaţia este:
d2
în care d0 este lungimea considerată
pentru definirea lui T Formula ante
.
rioară este uneori dată şi sub forma :
d2
unde exponeritul ,,cľ’ în T<~ este valoarea
numerjcă a distaiiţej d consjçjerată mul
tiplu de d0. Ţinând seama de relaţia
d.atä între T şi ciistanţa optică meteo
rologică v, această lege poate de ase
menea să fIe scrisă :
d2
legea hii Koschmieder / Koschmjeder’s
legea lui Planek f Planck’s [aw I loi c(ę
law / loi de Ko~rcJzmjeder / Gesetz von
Koschmieder I .~aicou KouzMuôepa; ce
emoeo3âyu’noeypaGHeH~~ / Legea care
arată conexiunea dintre contrastuj
aparent Cd al unui obiect pe fondul
cerului, de Ia c> distanţă de observare
dată d, cu contrastul propriu C0 aI
acestui obiect şi de transmjsivjtatea
atmosfericä T~ considerată uniformă:
legea lul Pianek
Cd =C0 .Td”2~
în care d0 este lungimea considerată
pentru definirea Iui T. Foimhla ante
rioară este uneori scrisă sub forma :
Cd C0
unde exponentul “d” este valoarea
numerică a lui d măsuratä în multipli
de d0 (sau d0 este luat ca unitate)
Ţinând seama de relaţia dată între T şi
distanţa optică meteorologică v, această
lege poate de asemenea sä fIe scrisă :
Cd =c0 005d/v
Contrastul considerat aici este raport~J
dintre díferenţa între Iuminanţejc
obiectului şi fondului şi Iuminanţa
fondului.
legea lui Lambert I Lambert’s (cosine) law /
loi (du cosinus) de Lambert / Lam
bertsches (Cosinus-) Gesetz I 3a7ÇQ1~,
Jlcv~ą6epma (icocw~yccr) I Lege în con
formitate cu care Iuminariţa energetică
sau Iuminoasă a unui element de
suprafaţă este aceeaşi în toate direcţjjle
emisferei de deasupra suprafeţej, fluid
satisfăcută relaţia :
i(e)= z~ cosO,
în care 1(0) este intensitatea energeticä
sau iuminoasă. a elementuluj de
suprafaţă într-o direcţie care face
.
unghiut 0 cu norrnala la aceasta în
centrul său~ iar Z~ este intensjtatea
riormală în acelaşi punct Se maj
folosesc şi notaţiile: J,,,~ în loc de J,~ şi
~Xîn loc de 0.
PlancJc I Plancjcsches Gesetz / 3alco,zj
TLrîanKa / Lege care defineşte densj..
tatea spectrală a luminanţei energetice
a unui radiator Planckian. în functje de
lungimea de undă şi temperatură:
\
aÁ. it:
II
în care L~ este luminanta energetică..
 Jegea lui Talbot
.. ~ este lungimeade ‘mdă în vid, T este
temperatura termodinamică, h este con
starita lui Pla.nck, k este constarita lui
Boltzmann, iar c0 este viteza Iwnjnjj în
vid, c1 2i~ h~, c2 = iw0Ik. Uneorj
se înlocuieşte - cu —~— , în care Q~
7E≤~
este ur1ghiui solid de 1 steradian. Legea
lui Planck poate să se exprime (reco
mandat) şi sub forma densitătii spec
trale a emítanţei (excitanţei) energetice
M~(k,T) înlocuind factorul c1/lr cu
factorul c1. Mărimile luminanţă şi
excitantă (emítanţă) se aplică radiaţiei
emise nepola.rizate. Pentru un detector
situat într-un mediu cu indice de
re~-acţie n, lurnirianţa energetică
mäsuratä este: 2
n L~~»)’.,T ĺ
. a = (5~6705I±O,0OO19)x1O~ W~m2~}Ç~~
legea lui Talbot f Talboťs law / loi de
Talbot I Talbotsches Gesetz I .~czi~o~’
Tcm’bőoma / Dacă un punct de pe retină.
este excitat de un stimul luniinos, a
cărui valoare are variaţii periodice cu
~ecvenţa mai mare decât &ecvenţa
critică, senzatia vizuală produsă este
aceeaşi cu senzaţia produsă de un
stimul lurninos de valoare constantă şi
egală cu Valoarea medie pe o perioadă
a stimululuj variabji.
legea Iui Wien (a radiaţiei) I Wien ~s law
(of radiation) I lof (du rayonnemenţ) de
Wien I Wiensches Strah1ungsgese’-~ I
3aKou Buua (u~JzytÍenw~) / Variantă
aproximativă a legii lui Planck, vala
bilă cu o aproximaţie mai bună decât
unu Ia mie dacă produsul ~T este mai
mic de 0,002 mK, adică :
limită a culorilor purpurH I purple
cu sernniíicaţiile simboiurilor de ia
legealuiPlanck.
legea persistenţei (a lui von Kries) I (von
Kries’) persistence law / loi de
persistence (de von Kries) I Persisten~
67
Iimită a culorilor purpurii
satz (nach von Kries) I ~a~on noemo
irncmea (çbou Kpuca) I Lege empirică,
în conformitate cu care egalizarea sri
mulilor de culoare, stabilită într-un
anumit ansambu de condiţii de adap
tare, se menţine în alte ansambluri de
condiţii de adaptare. Această lege nu se
aplică în toate condiţiile.
legea Stefan-Boltzmann J Stęfan~Boltz~
mann ‘s law / loi de Stefan-Bo[rzjnann I
Stefan-Boltzmannsches Gesetzl 3aKoH
Cme~xma-Eoyzb?p’~1m~a / Relaţie între
excita.nţa energetică a unui radiator
Planckian şi temperatura sa:
M~ = aT4
2ir5k’
cu
15h3c’~ ‘
legile lui Grassmann / Grassmcrnn’s laws J
lois de Grassrnann / Grassma,rnsche
Gesetze / 3aJcOHbi Tpacc.Marnrn! Legi
empirice ce caracterizează proprietäţile
de egalizare a amestecurilor aditive ale
stirnuliloŕ de culoare, şi anume :
L Pentru a caracteriza o egalizare de
culoare, sunt necesare şi suĹlciente trei
variabjle independente. 2. Intr-un
amestec aditiv de stimuli de cuJoare~
sunt importante numai componentele
tricromatice ale acestora şi nu corn
poziţiile lor spectrale. 3. Dacă. într-un
amestec aditiv de stimuli de culoare,
unul sau mai mulţi stimuli sunt rnodi
flca.ţi treptat, atunci şi componentele
tricromatice rezultante se modi.fîcä
treptat Legile lui Grassmarm nu se
aplică în toate condiţiile de observare.
boundary / limite des pourpres /
Purpurlinie; Purpurgerade / JZUHW~
nypnyprn,zx zísemHocmeü (ĺvîoclcocmř,
nypnyprn~x ~‚eemoe) / Locul geometric
al puncteior reprez~ntative ale ameste
cului adiúv ai stimulilor monocroma
tici cu lungimile de undă de 380 nm. ~j
 iinie spectrală
68
780 nm în diagran-ia cromatjcä (fie o
linie în planul diagramej~ fie un plan),
respectiv în spaţiul de reprezentare a
componentelor tricromatjce
linie spectrală I spectral line I raie spec
trale I Spektrailinie I cneKmpanbnajť
JIUHWZ I Prin acest termen se defineşte
fie radiaţia monocromatjcă emisä sau
absorb itä la ‘ţrecer~a dintre două
niveluri energelice (ale unťii atom), ř~e
reprezentarea sa într-un spectru.
loc geometric aI corpului negri~ ~ loc
geometŕi~ Planckiarj
loc geometric at luminit de zi I davl~ght
locus ! lieu des ‘urn i~res du jour I
Tag esliclztkurvenztťg I o6~ acmb ôueg
HO’~?O ceetna I Locul geometric al punc
telor care rcprezintă în diagrama cro
matică coordonatele cromatjce ate
radíatiei Iuminii de zi, Ia diferite
.~ntervale, cu diferite temperaturi de
culoare corelate.
Joc geometric Planckian / Pianckian locus
/ lieu des corps noirs / Plan ckscher
Kurvenzug I ôul/ZŁ.q tŁëpHo~o mejia /
Locul geometric al punctelor cáre
reprezintă în diagrama cromatică coor
donatelc cromatice ale radiatiei cor
puiui negru la diferite temperaturi (co
respllnzătoare încălztrii acestuja)
loc geometric spectral J spectrum locus /
lieu spectral I Spektralfarbenzug J ôu
HZUZ ci7eJcrnpai7bi’b’~- l’ee?nHocrneű (no
eepxiiocrn& cneKmpcL1bH~x lfeemoe) I
Locul geometric aI punctelor repre
zcntatjvc ale stimujjlor monocromatjcj
în diagraina cromaticä sau în spaţiul
componentelor tricrornatjce În spaţiul
componentelor tricrornatjcc locu[
(geometric) spectral este un con.
iuciu (al unei suprafeţe) I gloss (of a
luminanta zonei de prag (a unui tunel
siuj~zce) I brillant ; luisance (cI’une
siufuce) / Glanz (einer Pläche) ! 25R-
uezç ~“noGepx;’ocrnu~) ! Modul în care
reťiexije luminoase ale objectelor sunt
percepute suprapus pe suprafata privită~
Iuminanţa zonei de prag
ca urmare a proprietăţilor direcţionaje
selective (diferite) ale acestei suprafeţe.
lumen l lumen / lumen I Lumen I rno.p~(e~ I
KIm> Unitate de măsură a fluxuluj
luminos în SI. Lumenul este fhixul
luminos emnis în unitatea de unghi solid
de către o sursă punctiforma cu inten
sitatea luminoasă de l cd Definf;ie
echivalentă: Fluxul luminos al UflUj
fascicul de radiaţie monocromatjcă cu
frecvenţa 540.1012 Hz şi f~uxuI ener
getic de 11683 W.
lumina cerului l skylight l lurni~re du ciel I
Fuimmelsljcht I ceem He6a I Partea
vizibilă a radiaţiei difuze a ceruluj.
luminanţa zonei de acces (a unui tunel
pentru circulaţia auto)*** I acces
zone luminance I luminance de la zone
d’acc~s I ZutrichtZoneleuchţdjchte I ~p
icocrn& 3OHbl noôxoć3a I ‘~L~> Lurnj
nariţa zonei de acces, premergatoare
tunelului, considerată în funcţie de
poziţia observatorului la volan a CăI-uj
direcţie de privire este îndreptată către
intrarea tunelului, lurninarită consj—
derată la intcrsecţia conului de privire
corespunzător uiiui unghi plan de~2O°
cu un plan vertical cc trece prin intraxca
în tunel. Înălţimea conului se determină
în funcţie de distanta de &ânare. Lumj
nanta zonei de acces este determjnată
cu relaţia indicatä de recomandarea
CIE 115, adică:
L,a = yL~ ÷ PLR +
în care y, p şi E reprezintă procente Ic de
cer (y), cale de circulaţie (p) şi mediu /
fond (e), iar Lc este luminanţa cerului,
LR luminanţa căii de circulaţie şi LE
iuminanţa mediuiui / fondutui. Unitate
çle măsură ; .cd.m~.,.
pentru circulaţia auto)~* J threshold
zone luminance l lUľflhĺlance de la Zone
de seuil I SteigZoneleucJztdj~J1~,, /
JłpKOcrnb Ť7J3eôW1bi/Ol~ 3OHbl / KLrh>
Luminanta zonej interioare de intrare
 luminanţa zonei de tranzit
(prag), care se determină în funcţie de
luminanţa calculată a zonei de acces
L~. Unitate de măsură : cd’ni2.
luminanţa zonei de tranzit (a unui tunel
pentru circul.aţi.a auto)*** / ~~j’j~
zone lwn&2cmce / luminance de Ia zone
de tram~jtion IT Juchţdjch~e I
Eplcocrnb 3Oflbz mpansuma / <L~’~>
Luminanţa zonei de trecere de la zona
de prag Ia zona interioară a unui tunel
pentru circulaţia auto, şi care este dată
de relaţia:
L~.T =Ĺ~ .(i,9±t)~’4,
în care t este tmi~pul [sJ de circulaţie
Spre deosebire de L~ şi L~, care au
valori constante pentru o anumită pe
rioadä de timp, L1~. are o valoare des
crescătoare în funcţie de necesitatea
.
adaptării vizuale şi de viteza de circu.
Iaţie, Unitate de măsură: cd’nĺ2.
luminanţa zonei interioare (a unui tunel
pentru circulaţia auto)*** / interior
zone lu.mínance I luminance de la zone
fntérieure I Innerzofleleuchjdkhte I i~p~
KOCm6 e19’mpernieií 3OHbz I <Li>
Luminanţa zonei interioare a unui tunel
pentru circulaţia auto, având o valoare
stabiiită, în funcţie de viteza de circa
laţie, Unitate de măsură :
luminanţă (Iuminoasă I v~uaIă) (într-o
đirecţie dată şi într-un punct al unei
suprafeţe reale sau imaginare) /
luminance / luminance (lumineuse);
luminance visuelle I whtdjchţe /
~pKocmb I ~L; L~> Mărime definită de
relaţia:
d2~~
L= ,
dA cosO
în care d2~~ este fiuxul lumirios
transmis de o suprafuţă elementa~ dA
pe o direcţie care trece prin punctul dat
şi se propagă în ‘tmghiul solid dQ ce
conţine direcţia dată, dA este aria su~
prafeţe~ elementare emiţătoare în jurui
punctuiui considerat, O este unghiui
69 Iuminanţă echivalentă
între normala la suprafaţa dA în punctul
considerat şi direcţia fuscicululuj emis.
Unitate de măsură: cd.nĺ2=lm.rrť2.gťt
Vezi observaţiile de la luminanţa ener
getică. Poate § utilizată şi relaţia
(recomandată):
,
dA•cosQ
în care d10 este intensitatea emisă de
suprafaţa elementară dA către punctul
de interes (de regulă, ochiul observa
torului considerat),
luminanţă de voal (produsä de surse per
turbatoare în câmpul ‚rizuaj)**~~ f
veiling luminance (in Visual field) /
luminance de voile (dans le champ
visuel) I Schlejerlej’chtdjchte (im
Sichtfeld) I ~picocm& Gýairn I ~
Luminanţa produsă pe retina ochiului
observatorulu.j de către surs~le de
lumină văzute de acesta în câmpul vi
zual (central ~i periferic) şi care
produce o senzaţie de inconfort cu cât
sursele sunt mai mute şi ma.i’apropjate
de, direcţia de privire, aşa cum rezultă
din relaţia empirică Stiles-Holaday:
, ~
în care E01 este iluminarea produsă pe
retină de sursa de lumină i,. iar O~ este
unghiul făcut de dreapta care uneşte
ochiul observatorului cu sursa i şi
direcţia de privire orizontală. Coefici
entul k depinde de vârsta observatorilor
(se indică k=lO pentru calculul L~
pentru căile de circulaţie auto).
luminanţă echivalentă (a unei suprafeţe
de anumite dimensiuni şi formă~, pen
tru ~radiaţie de~compoziţiespe~rai~
relatjyă oareeare~ / equivalent luini
nance / lwninance équivalente f äqu~
vafente Leuchfdichte f 3K6Z~ew7e~m~’5j
RpFcocm~ I <zL~~,> Luminanţa unei
suprafeţe de comparaţie (referinţă) a
cărei radiaţie are compoziţia spectrală
 Iuininanţ~ echjvaţentă de voaţ
70
relativă identică cu aceea ą unui ~adia
tor planckian (radiator integral), aflat la
temperatura de solidifkare a platinei, şi
strălucirea egală cu aceea a suprafeţei
considerate, aflată în condiţii de măsu
rare determinate (date). Suprafaţa de
comparaţie trebuie să aibă dimensiuni
şi formă definite, care pot fi diferite de
cele ale suprafeţei considerate. Se
poate utiliza o suprafaţă de comparaţie
a~cărei radiaţie are o compoziţje spec
trală diferită de aceea a radiatorujuj
planckian aflat ia temperatura de
solidificare a platinei (T= 2042 K),
dacă luminariţa echivalentă a acestei
suprafeţe este cunoscută în aceleaşi
. dA’cosO’
condiţii de măsurare cu cele ale supra
feţei analizate, Unitate de măsură :
cd-m2. . minarea ene~getică E~ a suprafeţej de
luminanţă echivalentă de voal (pentru
orbirea fiziologică sau orbirea pro-
dusă de reflexia de voal) J equivalent
veiling luminance (for disability glare
or veiling rejiections) I luminance équi
vajente d~ voile (pour un ébloujssement
perturbcgeur ou des réJlexions*yojle) /
äquivalente Schleierleuchtdjchte / iip
. se deduce relaţia echivalentă pentru
x-ocmb 3c&usajzenm~~~ţj 8ya~n.~ I Lumi
naiiţa care, fiind suprapusă luminanţej
fondului de adaptare şi a obiectuluj,
face ca pragul de luminanţă sau pragul
diferenţei de luininanţă să dcvină iden
tice pentru următoarele două cazuri :
1. orbire efectivä, fi~íră luminanţă adi
ţională; 2. luminanţă adiţională efec .
tivă f~ră orbire.
Iurninaaţă energetieă (într-o direcţie dată
şi într-un punct al unei suprafeţe
~ im~ţ~.nare~) I radiance /
luminance énergét-lque; radiance /
Strahidichte / 3Hepaemu~ecK~ ~p
‘cocmb / KĘ; L> Mărime deflnită de
reiaţia:
d2~
Lc = dAcosO.cjQ
Iuminanţă energetică
în care d2~ este fluxul energetic
transmis de o suprafaţă elementară dA
pe o direcţie care trece prin punctuj d.at
şi se propagă în unghiul solid d≤~ ce
conţine direcţia dată, dA este aria
suprafeţei elementare,. emiţătoare în
jurul’ punctului considerat, 8 este un
gh.iul între normala Ia suprafaţa dA în
punctul considerat şi direcţia fasci
culuiui ‘emis. Ţinând seama de deflniţia.
intensităţii energetice J~, se deduce
relaţia echivalentă a Iu.rninanţei ener
getice:
O altă relaţie echivalentă a lüminanţej
energetice se deduce în funcţie de ilu
arie dA:
C
~ cLQ~cosO’
Dacă se utilizează noţiunea de extensje
geometrică dG a fascicululuj elemen
tar, deflnită cu relaţia :
dG = dA cos 8 d..Q
luininanţa energetică:
L
dG
Ţinând seama că extensia optică, defi
nită de relaţia G,’n2, nu este variabjjă,
rezultă că şi mărimea L n~ nu va li .
variabjlă.în lungul traseului, dacă pier
derile prin absorbţic, reflexie şi difi,ţzje
sunt nule. Mărimea L• n2 este denu
mită luminanţă energetică recžusă, Re
laţia dintre fluxul elementar d~ şi lu
ąflţaenergetic~, ~ą~orrnu1eIe
anterioare, este uneori numită legea
fundamentală a radiometriej şi foto
nzetriei, având expresia :
dA cosO -dA~cosO’
c = Le [2 =
= L~ dA cos 9. d~
. . = L~ cL4os9~dç~
.
 Iuminanţă fotonică
Relaţiile defînite anterior rămârí vala
bile şi dacă se înlocuieşte indicele
energetic cu indicele luminos sau
foronjc, Unitate de măsură: W*rn2.5~l.
luminanţă fotonică (într-o direcţie dată şi
într-un punct aI unei suprafeţe reale
sau hnaginare) / photon radiance I
luminance photon ique 1 Photonen
strahldicřn~e I q5omoirnaiz Rplcocrnb /
~zL~ ; L> Măriine defii~ită de relaţia :
Lp = d2D~
dA’~cos9.cjÇ~
în care d2(t~ este fluxul fotomc ele
mentar transmis de o suprafaţă eiemeu
tarä dA pe o direcţie care trece prin
punctul dat şi se propagă în urighiul
solid dQ ce conţine direcţia dată, dA
este aria suprafeţei elementare cmiţă
toare în jurul punčtului consid&rat, O
este mighiul între normala la suprafaţa
dA în punctul considerat şi direcţia
fascicululuj emis, Unitate de măsură :
s1m2’sr1. Vezi observaţiile de la
luminanţa energetică.
lurninanţmetru I luminance meter I
[umiflancem~tre I Leuclztdj’jztemesser I
RpKoMemp I Aparat utilizat pentru mă
surarea luminanţei. .
lummator / rooftight skylight / lucarne J
Oberlicht I (J)oHc[pČ, eepxne2o oc
eezqenwi t Deschidere pentru lumina
zilei în acoperiş sau într-o suprafaţă
orizontală a clădirii.
lumină (percepută) / (perceived) tight I
lumi~re (perçue) I (wahrgenommenes)
Lie/it I (~ocnpuuuMaw~i~) ceem J Pro
prietate universală şi esenţială a tutu
ror percepţiilor şi senzaţiiior specifice
sistemuiui vizuaL Lumina percepută
est~îiďt~r~j, däfti~ îňtötdeăüňä~
rezultatul acţiunii stimulilor lurninoşí
asupra ochiului.
lumină J líght I lumi~re / Licht I ceem /
Radiaţia electromagnetică receptată de
sistemul vizual şi care produce asupra
acestuia perceperea sa vizuală (ca
71 Iuminescenţă activată termic
radiaţie vizibilă). Termenul =! lumiěre
este utilizat i~.meori în limba franceză.
pentru a desemna şi radiaţii optice din
afara domen.iu]ui vizibiL Termenjj
light, în limba engleză, şi Licht, în
limba germană, sunt de asemenea
utilizaţi, mai ales în domeniul sem
nalizării vizuale, în cazul anumitor
clispozitive de iiumiriat şi pentru anu
mite semnalizări luminoase.
lumină cu impulsuri (puternice I de nivel
ridicat de luminanţă) /Jîashing light /
feu â éclats / Blitzfeuer / ecnbzxz’ea
lOzqUü a?oHb; UMfly]7bcnbzz~ O~OH& J
Lumină ritm ică la care flecare apariţie
de lumină puternică este de aceeaşi
durată şi Ia care, cu excepţia ritmuluj
foarte rapicĘ durata totală a luminii
emise într-o perioadă este evident mai
lungă decât durata totală întunecată. în
englcză, termenul eclipse este utilizat
pentru intervalul întunecat, între două
apariţii succesive de lumină
lumină de zi / daylight / lumiěre du jour /
Tageslicht / ôueëHoü ceem / Partea
• vizibilă a radiaţiei glob ale (de zi).
lumină polarizată ~ raďiaţie polai-izată
lumină solară I sunlight / lumiěre solaire /
SonnenUcht / cojrnezrn&iu ceem J Partea
vizibilă a radiaţiei solare directe.
Iuminescenţă I luminescence / lumi
nescence J Lumineszenz l rno.~wu
neczçeuzjwi I Emisia produsă de către
atomii, moleculele sau ionii unui
material a unei rad.iaţii optic~ care,
pentru anumite lungirni de undă sau
anumite zone ale spectrului, se adaugă
radiaţiei datorate ernisiei termice a
matcriaiului, ia aceeaşi temperatură, Ca.
urmare a exciţaţiei- atomilor~ sau—moie
culelor acestuia prin diverse tipuri de
energie, exceptând energia de agitaţie
termică. În S.U.A., termenul se aplică
un~ori radiaţiilor ertiise.
luminescenţă activată termic ~ termo
iuminescenţă
 lurninescenţă anti-Stokes
luminescenţă anti-Stokes / anti-Stokes
luminescence / luminescence anti-
Stokes I Anti-Stokes-Lwnjneszenz /
aurnu-Cmoxoea ~x~wuJfeczjeH~
Fotoluminescenţă a cărei radiaţie se
sítueazä într-un interval de lungimi de
uriclă mai scurte decât cele ale radiaţiei
de excitare. Un exemplu este atunci
când energia unui foton emis provine
de la excitarea cu dof fotoni absorbiti.
iurńini alternate I reciprocating lights I
J:ux alternés I Wechselblink!ic/it I no
nep~weHnoâeücm~’,ouţue o~;íu I Cuplu
de lurnini izofazice în opoziţie de fază
lurninofor I luminophor; phosphor; Jluo
rophor I luŤfliflophore / Luminophor /
rno~ąunoçbop I Material cu próprietăţi
l uminescente.
luminotebnică / lighting technology;
illuminating engineerizig I éc!airagisme /
Lżchttechnjk I c&emomex,,UKJ / Re
prezintă denumirea globală a aspectelor
fundamentale şi aplicative privind lu
mina şi iluminatul. în linibile germană
şi rusă, semnificaţia este similară cu
termenul ş~i dcfiniţia in română, iar în
limblle erigleză şi fřanceză, termenele
diferite se referă la aplicaţiule ilu
minatului.
luminozjtate ~ strălucire
lungirne de undă / wavelength I longueur
d’onde I WeUenlänge / ôJzuHa eoJrnb~ I
<Ä.> Distanţa, în direcţia de propagare
a unei unde periodice, între două
puncte succesive care sunt în aceeaşi
fa7A. Lungimea de ‘mdă într-un anumit
mediu este egală cu raportul dintre
lungirnea de undă în vid şi indicele de
refřacţie at mediului, Dacă nu se pre
cizează~altfe1,Ăurigimj1e .~de.undä. sunt
date pentru aer. Indicele de re~acţie al
aerului în condiţiile de referinţă
(p=tOl325Pa şi t=15°C) cste
cuprins, pentru radiaţia vizibilă, între
1,00027 ~i 1,00029. Dacă c este viteza
de nropagare .şi v este flecvenţa,
72 hix
lungirnea de undă. a radiaţiei în mediul
considerat este dată de relaţia :
c
/
v
Unitate de măsură : m.
lungime de unđă coiuplementară (a unui
stimul de culoare) / complemen:ar~
wavelength (of a colour stimulus) /
longueur d’onde comp[émenraire (d’un
stimulus de couleur) / /wmpensatiye
Wellenlänge (eines Farbreizes) I
ôonornum W7bHO5~ ô~7 UHa đO.flH& (z;3em-
o&~zx cmzuklyJzoe) I <~X~> Lungime de
undă a unui stímul monocromatic care,
amestecat aditiv în proporţií Conve
nabile cu stimulul de culoare COrisj
derat, egalizează stimulul acromatjc
considerat Unitate de măsură : rim.
lungime de undă dominantă (a unui
stimul de cuioare) I dominant wav
elength (of a colour stimulus) / Ion
gueur d’onde dominante (d’un stimulus
de couleur) I bunrtongleiche Wellen
länge (elnes Farbreizes) / â~ww’u
pyioiqw~ ?v~una eoizrnz (z~eemoeč,zx
cmzv~i»ioe) I ‘~?~> Lungime de undă a
unui st.imul monocromatic care, ames
tecat aditiv în proporţii convenabile cu
un stimul acromatic considerat, ega
lizează stimulul de culoare consjderat.
în cazul stimulilor purpurii (violet către
roşu), lungimea de undă. dominantä este
înlocuitä cu lungimea de undă
complementară, Unitate de măsură : am.
Iustră ~ aparat I corp de ilurninat suspen»
dat
lustră reglabilă ~ aparat / corp de ilurni
nat cu suspensie regiabiiă
[ux / lux ~ lux~ /~ j~y~ /~ .juojc~
1 lx = 1 imm~ Unitate de măsură a
iluminării în SI. Luxul este ilu.minarea
produsă pe o suprafaţă cu aria egală. cu
unitatea (1 m2) de către un flux luminos
incident de I Irn, repartizat uniform pe
această suprafaţă. In S.U.A, se utilí
luxmetru 73 luxlnetru

zeazä şi uiiitatea de mă~rä j~~~—2 ungsmesser (CU); Luxmeter (CU) I

(luinenJsq~re foot) sau fc (footeandle) . rnoK~emp / Aparat utilizat pentru mă—
egală cu 10,764 Lx (nerecomandate) surarea ilumiriării.
Iuxrnetru / iliuminance meter I lUXJfl~tre I
~ ; Beleuchţ_
 -
magnitudine aparentă (a unuj obiect
astronomic) / appare,jr magnitude /
magnitude apparenr / scheinbare Grös
. se I SÔZL~~j~ ee.nut’uHa I <in> Mărime
referitoare la aspectul mai mult sau mai
puţin luminos al unei stele, definită
prin relaţia m=m0 —2~5Iog30(E/E0)
în care E e~e s~ălucjrea punc~ajä a
stelej considerate, iar m0 şi E0 sunt
constante ale căror valori rezuj~ din
magr’ituclinjj~ atribujte unor stele de
referinţă, Cu aceeaşi formujă se pot
deťiní şi alte magnirudinj aparente
(fotografica, bolomeh-jcä etc.). In
aceste cazuri, însä E şi E0 sunt mări
mile de răspuns ale unor receptoare
având o sensjbjţitate spectralä dată.
Unitate de măsură; [1].
rnarcare (luminoasă) card inalä I cardinal
mark /cardinal lightJ I mnarque car
dinale ffeu cardinal] I kardjnales
Zeic/jen [kardinales Feuer] I marque (de navigation) I Navigations..
KapôuHaJzb,’~ 3Ha7’-; Kapôz’na~bHr~
0~0Hb / Marcare lumino~ă artific~lă
servind la indicarea zonei navigabile cu
referire la punctele card male
marcare luminoasă de dirijare / leading
tnark~- [leading lights] / align ement de
jour Jalignement de feuxJ I R[chtbaJcen
[RicJnfeuer] J cmaopn~ 3uaKu fo’~HuJ!
Două sau mai multe dispozjtjve de
marcare luminoase, poziţionate să in-
dice o direcţie de circulaţie rectilinje
sau o zonä navigabilă-, îi~tr~ô dîiëąf~ ~
care ele pot fi văzute într-o aliniej-e
vertjcalä
mareare (luminoasă) Iaterală / lateral
mark [lateral light] I marque latéra!e
/feu latéralJ J laterales Zeichen [late
rafes FeuerJ / őOKOeO~ JcpoMotuIbfl~
3HaK; őoKoeoz~ (KPOJWOtíJíb’ü) O~OJíb I
I
Marcare Iuminoasă laterală servjnd ~
indjcarea traseuluj unui canal navi
gabiL Expresia marcare (?um inoas’~,) Ii;:
imzdicând un canal de trecere pre
ferenţial se aplică unei marcărj sau
unei semnalízări luminoase în punctul
în care canalul navigabil se divide.
~i/.
rnarcaj pe suprafaţă (a căii de circu1ati~) /
road marking / nzarque routi~re /
Stra.~8enmarkierung / ôopo~.şc,,’,~ pcz~
I!
Memica / Marcaj, linie, schemä~ simbol ,,
sau caractere alfanumerice aplicate pe
supraf~ţa unei căi de circulaţie (sti-aciă,
şosea, autostradä), pentru ordonaj-ea
circulaţiei vehiculejor şi pietonilor sau
‘Ii
pentru furnizarea unei informaţij. Un
astfel de marcaj poate îngioba şi mate
riale reflectorjzante iI
marcă (de navigatie) J (navigation) mark /
~Ąj
Zeiclien / Haeu2aquoHH~ 3Hai~ J
Obiect natural sau artificial care furnj
zează o informaţie de navigaţie pr-in
poziţia şi aspectul său special.
material emisjy I emissive material / ma
tiěre érnjssjve I Emitter (materjal,.~ /
~ij
3Mumupyiorqee seuţecmeo I Materja~
depus pe un electrod metalic pentru ą Ii
intensjfjca emisia de electronj.
material / mediu opac I opaque medium I iv
milieu opaque I lichtundurchIässjg~ç
Medium / Henpo3pW’~ cpeÔaJM~~
ń~il~r~ nu transmite radiaţif în dome
Ii
niul spectral considerat,
material I mediu translucid I translucent
medium / milieu trans[ucjde I durcjz
scheinendes Medium i npoccer~ uaalo..
u~czq cpeôa / Material care transmite
radiaţia vizibilä aproape în întregime
tel) chimică,
pot înf~ cazul
văzuteimuí
distinct
~im dacä
foto~a5c
forma
material I mediu transparent
prin transmisie difuză, în aşa fel încât
obiectele nu sunt văzute distinct când
sunt privite prin ci. . .
material / mediu traiisparent I transpa
rent medium I milieu transparent /
durchsichtiges Medium J flpo3pc~i’cm
cpeôa I Material în care traiismisia
radiaţiei este, îri principal, direct~ şi
care are, în mod obişnuit, o irarismi
tanţă regulată ridicată, într-un interval
spectral considerat. Printr-un material
transparent, în domen.iul vizibil, obiec
geometrică a mediului este conve
nabilă.
mărime de ieşire (pentru un detector de
radiaţii optice) J output (for a detector
of optical radiation) / réponse; gran
deur de sortie (ďun récepteur de
rayonnemen.ţ optique) / Ausgangsgröj3e
(eines Empjängers opt&cher Straht
ung) / cbJxoôHcm eeJluz’zrna (npuëMrn’Ka
onmw~ec~řco~o zlsizyt’enwz) I Mărime
fizicä ernjsă de detećtor sub efectul
iinei excitaţii optice. Această mărime,
de obicei de tip electric, poate fi de
exemplu un curent, o tensiune sau o
schimbare a valorii unei rezistenţe;
mărimea de ieşire poate ~ ~e o mărime
sau al unui actinornetru, fie o mărime
mecanică, în cazul unui detector Golay.
mărime de intrare (pentru un detector de
radiaţii optice) / input (for a detector
of optical radiation) / excitation ; gran
deur d’entrée (d’un récepteur de ra
yonnernent optique) I Eingangsgrij3e
(em es Ernpfängers optischer Strahi
ung) f exoônwz ewrntŁuHa (npuëwiu,ca
onmut’ecxo’?o u3Jl)rnenw~) L Mărime ra=
.
diantä sau luminoasä care este măsu
rată sau dctectată. utilizând un detector
de radiaţii optice.
mărime de intrare echivalentă !a zgomot
(a unui detector) f noise equivalent
input (of a detector) J excitation équi
75 măsurări luminoase
valente au bruit (d’un récepteur) /
rauschäquivalente Eingangsgrój3e
(eines Empfängers) J 3K6u6aJlenmHb’z~
exoônoîí cu’?naiz uťy~a (npuë~wHuKa) !
Valoare a mărimij de intrare a detecto
rului, care produce o valoare a mărirnií
de ieşire egală cu rădăcina pätratä
medie a mărirnii de ieşire de alarrnă,
pentru o ~ecvenţă dată a aparatului de
mäsură. In mod obişnuit, se consideră
banda de frecvenţe de l Hz, dacä nu
este indicat alt interval.
mărime (deschidere) unghiulară a fasci
culului de intensitate medie (a unui
proiector, într-un ariumit plan) ĺ
half-peak divergenge; one-half-peak
spread (U.S.A.) (of a projector, in a
speąjled plane) I kzrgeur angu[aire de
faisceau â mi-intensité (d’un projec
teur, dans un plan spéc~flé) / Haib
streuwinkel (eines Scheinwerfers, in
einer definierten Ebene) Jy?JzoeciJz u’u
pupa nywca; op’?aHw’enHoao nojz
OeUHHOÜ cwroií ceema (npo~»ceKm opa,
e 3aôa~’rnoz~ njzoclcocmu) / Deschiderea
unghiu!ară care conţine vectorii inten
sităţii luminoase din curba polai-ă într
un anumit plan şi a căror valoare este
peste 50% din valoarea intensităţií ma
xime. În practica britariicä, term enul
beam spread se referă la unghiul total
în interiorul căruia iluminarea. pe un
plan normal pe axa fasciculului depă
şeşte 10% din maxim.
măsurări luminoase J photometry J pho
tométrie f Photometrie I c/iomoMempw~ /
Măsurarea mărimilor relative referi
toare la radiaţiile luminoase, evaluate
îń funcţie de eficienţa luminoasă rela
tivă spectrală dątă, de exemplu V(~)
.
sau V’(Ä), În pubiicaţiile în limba rusä,
fotometria se referă numai Ia evaluarea
în funcţie de V(~). Termenul de =!
fotoinetrie este folosit, de asemenea, în
publicaţii şi în alte limbi străine, în
sensul larg ai ştiinţei măsurării
 rnăsur~ri ~uminoase fizice
radiaţiiior optice (racliometrie). Ĺltiliza
rea termenilor asociaţi măsurări foto~
mefrice conduce (prin traducere) la o
cxprimar~ incorectă, adică =ţ ,n~sa,
rarea măsuťării him in ii.
rniisurărj luminoase fizice I physical p1w-
to/n errv / pĺzotomé’rie physique J phvsi
ka lisch e Pizotometrie / (/5u3zzz~ ec~ci~i
fomoJ~fempuR / Pane a rnăsurărilor hi
minoase in care detectorjj fizicj sunt
‘utilizaţi pentiiJ realizarea acestora.
Există şi terrnenul ~!JbĹometriefîzică.
m~snrărj iumiz-ioase vizuale I visual p1w-
ľ tameţ~ J phorozne[rie isuelle I visue/le
Photoinetrie I ~u3va~b~a~ çbomo mediu lurninos interior** (confortabil,
iíernpu5i / Parte a mäsurări~or lumi
noase care utilizează ochiul (uman)
pentru a realiza comparatia cantitativă.
?ntre divcrşi stimuli de lumină. Utiliza
rea termei-iuluj ;năsurörj jbtome(rice
vizuaíe este incorectă. Există şi
termenul =! /i~tOmetrje vizua/~.
mediu J ambient himinos / Iwninous en vi
~cmnzent / ambiance lwnin~use /
Le;’clirerzdeumwelg- I ceemo~’~ oűcma
HOeKa / Ilurninatul consideçat în cone
xiurie cu aspectele sale fiziologice şi
psihologice (asupra omului).
mediu iu~nos e~erior** (confor~bil
~./sau functional şiĺsau estetic) I
/il ~ţ )US~ exterior environment I en vi—
ronneme,zt Iwnineux extérieur I fluxului luminos ernis de aparatele /
A uJJere/eucjztendeupn welt I eueuui bi
C6emjîHz7 cpeôa I Arnbien luminos ex
terior realizat prin alegerea corespun
zătoare a componentelor cantitative şi
calitative, ce concură Ia obţinerea unui
sistern de iluminat capabil sä asigure
confortu! vizual şilsau funcţionalitatea
şilsau estetica ariei iluminate artificial mini-proiector ~ proiector punctual
în cure s~ de âş,oa~t 6 activitatě (cii6ű-
76 mini ~proiector
Iaţia rutieră sau pietonală, un anurnit
sport, muncă fizică, o vizualiz~are
nocturnă a unor clădiri, monuniente
ş.a.). Componentele cantitative sunt:
nivelul luminanţei (in general pentru
circulaţie rutieră) şi iluminärii (penti-u
celełalte),distributia spaţială a fluxułui
luminos. Componentele calitative sunt
distribuţia luminanţelor (atât pe aria
considerată, cât şi în câmpul vizual).
direcţionarea luminii şi modelarea, în
funcţie de destinaţie culoarea luminii
(foarte importantă), alte (efëctul de
grotă neagră, pâipâire ş.a.).
funcţional şi estetie) I iumbzous
interior environment I environn emetit
Iumineu.x intérieur I Jmz ereleuc/z r—
endezťmweĹt / ceemJzbn~ cpeôa e noř~~
euţeuuu I Ambient luminos interior rca
lizat prin alegerea corespunzătoare a
componentelor carititative ş i cal itative~
ce concură la obçinerea unui sistem de
iluminat capabil să asigure confortul
vizual, funcţionalitatea şi estetica spa
ţiužui interior în care se desf~şoară. o
activitate umană (muncă. intelectuală
sau fizică, di’~ertisment, sport. comert
etc.). Componentele cantitative sunt:
nivelul iluminării (uzual) sau lumi
nanţei (rar), distribuţia spaţialä a
corpurile de iluminat. Componentele
calitative sunt : distribuţia luminanţelor
(atât, pe suprafaţa .şi planul de rnuncă,
cât şi în câmpul vizual central şi pen..
feric), direcţionarea luminii şi modc~
larea şi, foarte important, culoarea In
mmii (surse, suprafeţe reflectante).

navă-geamandură I Jloat I bouée-bateau I
FloJJ I őa~ceH I Geama.ndură structurată
în formă de navä (mică). Termenjj din
limba engleză light float şi limba
germană LeuchxjloJ3 desemnează o
navă-geamandură echipată cu sern.na
lizare IumLnoasă
nebujozjtate I total cloud amount J
~iébulosité I Gesamtbewölkurzgsgrad I
oőzqee Korn’tłecmeo oőj7atrnocmu / Ra
portul dintre unghiul solid sub care sc
vede ansamblul de nori şi unghiul solid
de 2ir steradianj sub care se vede înti-e
gui cci-. In S.U.A., nebulozjtatea este
frecvent denuniită fractional cloud
cover. .
nive] aI dozei I dose rate I débit de dose /
Dosisrate / MOUp-’ocm& ôO3b~ I Termen
utiljzat în fotochimie, fototerapie şi
fotobiologie pentru mărimea iluminării
energetice, Ca şi în cazul dozei, repar
tiţia. specrrală a radiaţiei trebuie să fie
precizată Această noţiune se aphcă la
fel pentru doză ac’inică şi doză
efectivă.
nivel cromatic I chromatjcness; Colour
Jž.’ [ness / chromie; niveau de colo
ration /..- I olqtízqeHue ysemnocmu I
Proprietate a unei senzaţii vizuale prin
care o suprafaţă pare să prezinte o cu
loare percepută, mai mult sau mai puţin
coloratä. Nivelul cromatic al unui
anumit stirnui dc culoare cu o croma
citate datä, în cazul culorilor percepute
necorelate ia un factor de luminanţä
dat, creşte o dată cu luminanta, ~acă
sträjucj.rea nu este fóarte ridicată. Pâiiă
recent, nivelul cromatic reprezenta per-
H
cepţiile combinate ale tonalităţii şi ale
saturaţiei, respectiv corespondentuj
senzorial al cromacităţii.
nivel de colorare =~ nivel cromatic
nivel de energie =~ ~ivel energetic
nivel de iluminare (format) => iluminare
norm ată
nive’ de rezonanţă / resonance line I raie
de résonance / Resonanzljnje / pe3o-
H~H~HWZ inmwi I Nivel spectral care
rezultă în tranzitia directă dintre ui-i
nivel energetic excitat şi nivelul funda
mental, sau în tranziţie invers~, f~ră a
trece printr-un nivel energetic interme
diar (exemple: Ä = 253,7 n.m pentru
mci-cur şi Ä = 589,0 n.m pentru sodiu).
nivel energetic I energy lev~t I niveau
. énergétique; niveau ďénergie I
Energieniveau / 3Hep~?emu~’ecKuü ypo
een& I Stare energetică cuanticä Iatentă
a unui atom, a unei molecule sau a Unui
ion.
număr de fotoni I number of photons /
nombre de photons I Photon enanzaht I
trncj’o ~bomoHos I ~W1,; Q~; Q>
Integrala în raport cu timpul a fluxului
fotonic l~ pe o perioadă de timp dată
dt, adică :
N~=S~~dt.
Unitate de măsură : [—].
nurnăr de undă. I. wave number I nombre
d’ondes (linéique) / Wellenzahl I
GOJJHOGOC tÍUCJIO / <O~ Inversul lungi
mii de undă : a = 1, Unitate de
măsură : m1, nnf~.

observator CO!Orimchjc standard (de
referintă) CIE 1931 1 CJE 1931 stan
dczrd colorirnetric observer / observa
tear de reférence coiorimétrique CIE
I 931 /farbmeJ3technjsc;zer Norma[beo
bachter ~JE 19311 cmwťôapmH~ JW
J1OpUMempuyecJ»uz~ Ha6rnoôame~,q~
MK() 1931 2. / Observator ideal ale
cărui proprietăţi COlorimetrjce sunt uni
forme cu funcţiile colorimetrjce ~(Ä),
~~Gk), ~()‘) adoptate de CIE în 1931.
observator co~orjme~jc standard (de re
ferinţ~) sup!iinentar CIE 1964 f
CIE 1964 supplementary standard co
loriinetrk’ observer! observateur de ré
férençe colorimétrique supplémenta ire
CJE 1964 J farbmeJ3ţechnjscher JQ°
oder GroJJfe[d-Norm’~1beobacJ~er CIE
1964 I ôonomiurnj~~ crncmôapm
ü KOJ7Opuempu~ecKuü uaőrnoôa
n~enb MKC) 1964 & I Observator ideal
ale cărui proprietăţi colorimet-j~ sunt
uniforme cu Íüncţiile colorirnetrice
~ ý10(Ä.), ~Q~) adoptate de
OR în 1964.
obser-vator fotometric de referinţă CIE I
CIE standard photometric observer /
obsen’ateur de reférence photomé
trique CIE f photomeţrjscher Norma!
beobachţer CIE / e1nanôapmH~ü ~bo
rnoMernpu?.’eciwjí ua5Juoôam~& MKO /
Observator ideal a cărui curbă a sensj
bilităţii spectrale relative este conforri~ă
cu. funcţia V(?~) pentru vederea foto
picä, respectiv V’(Ă) pentru vederea
scotopică, şi care mndeplineste şi ćon
diţia de aditivitate implica~~ în defini
rea fluxüjuj luminos.
I
o
ą
obstrucţie (obturare) / obstruction I ob I
I
struction / Verbauung / 3aapa.2ilcâeJ’zze /
Obiect exterior unei clădiri, care
ascunde vederea (privirea) directä a
unei părţi a cerului.
orbire I glare / ébłouisseniem~ / Blendung ĺ
6~ëcKocmb / Efect asupra vederjj ~
care se produce (se simte) o jenă (mai
mare sau mai mică) sau o reducere a
capacităţii de a distinge detalii sau
obiecte, ca urmare a unei distribuţji
necorespunzătoare a luminanţelor sau a
unor contraste excesive (în câmpul
vizual).
orbire de incapacitate != orbire fiziologică
orbire de inconfort != orbire psihologică
orbire directă / direct glare I éblouisse
men! direct I Jnfeldblendung; direkte
Blendung I np~wa~ őRëcKocmb / Orbire
produsă de obiecte luminoase situate în
câmpul vizual, în special (mai pro
nunţat) atunci când acestea sunt apro
piate de direcţia privirii.
orbire riziologică / disability glare I éblou
issement perturbateur / physiologjsche
Blendung / c.nenrnąwz 6jrzëclcoc,rn, /
Orbire care tulbură vederea obiectejor
fără a provoca (obiigatoriu) o senzaţie
dezagreabilă. Această orbire se mani
festă în special direct, prin efectul s~
fiziologic asupra sistemului vizual.
orbire psihologică / discomfort glare I
éblouissement inconfortaJ,je J psy F
chologische Blendung / ÔUCKOM_
I
(J)opm1’aFz6Jzëck-ocmb~/ Qrbire care pro—
-
duce o senzaţie dezagreabilă (de incon
fort), fără a degrada (obligatoriu) vede
rea normală a obiectelor. Această or
bire se manifestă în special în timp,
prin efectul său psihologic asupra
sistemuluj vizUal.
orbire reflectată I prin reflexie
79 orbire reflectată I prin reilexie

orbire reflectată I prin reflexie I glare by

în special atunci c~nd imaginile reflec
rejlection Jéblouissemenţ par réJlexion /
tate sunt situate în aceeaşi direcţie sau
ReJlexblendung I ompa-»ceu,’c~ 6Rëc-
într-o direcţie apropiată cu obiectul
Jcocmb / Orbire produsă priii reflexii ale
privit.
luminii provenite de Ia anumite surse~
 pâlpâire I Jlicker I papillozement / Flim
mern I ~ejî~~’ccz~ue / Impresie de insta
bilitate a senzaţiei vizuale, datorată
. unui stimul luminos a cărui lunhinanţă
sau compoziţie spectrală este variabilă
i~n Limp.
panou de semnalizare (rutieră) I tra~c
sign / panneau de signalisation (rou
ti~re) / Verkeĺzrszejchen / âopo~rnzz~
3Haic / Panou iridicând, pentru circulaţia
vehiculelor şi pietonilor, o interdicţie, o
Jimitare, o obligaţie, un avertisment sau
o informaţie, Acest termen defineşte un
dispozitiv de formă plată. In engleză,
termenul traffIc sign sc aplică la un
dispozitiv de orice formă.
panou de semnalizare I sign / panneau de
signalisation I Zeichen / 3Halc J Dis
pozitiv care emite un semnal vizual fie
prin poziţia sau forma sa, fIe prin cu
lorile sale, fie prin scheme sau eventual
prin simboluri sau caractere alfanu
merice EI poate fi ilurmnat din inte
rior. Termenul panou de semna[jz(zre
indică în special un dispozitiv de formă
‘ plată.
panou inglobat / încastrat f incorporat** /
plan coffer I panneau encastré I
Deckenejnbauzejchenjeuchte I 3H~K
~eccoii f Aparat I corp de iluminat
dreptunghiujar sau pätrat înglobat /
încastrat I incorporat în plafon (fals).
panou matricial I matrix sign / panneau
matriciel / Matn:x-Zejchen I ~wa
rnpuzín&zü 3H~K / Panou de semr~alizarc
cu mesaj variabil, compus prin čomu
(area semnalelor ciementare care pot fi
iiuminate fiecare separat sau aitfel prin
variaţia aparenţei.
pată galbenă J yellow spot; macula lutea f
tache jaune; macula lutea I gelber
Fleck; Macula lutea / .~ice.nmoe ,mmHo /
Strat de pigment fotosensibil care
acoperä o parte a retinei în regiunea
foveală.
penđulă =~‘ aparat I corp de iluminat sus
pendat
pendulă reglabilă =~ aparat / corp de ilu
minat cu suspensie reglabilă
performanţă vizuală / visual perfom~nce I
performance visuelle f Sehleistung I
~pumeii~ncm pa6oma I Reprezintă pro
prietatea sistemului vizual evaluată
cantitativ prin viteza distingerii sarcinji
vizuale şi calitativ prin acw-ateţea re
ceptării ącesteia.
perioadă de Iumină I photoperiod I photo
période I Photoperiode / çbomonepuoâ /
Ciclu de alternanţă de Ia Iurnină. Ia
întuneric, natural sau artificial, la care
sunt expuse organismeie Vii sau un
proces în relaţje cu viaţa. De exemplu,
pentru ciclul natural de Iumină în tim
pul echinocţiilor, raportul dintre durata
lurninii (L = 12 h) ~i durata întune
ricului (D = 12 h) este exprimat prin
LD 12:12.
piesă de contact I contact plate; eyelet
(U.S.A.) / plot f Boderzkontakt; Kon
taktplättchen / KOHmaKmHCJI nhlacmuH
Ica yoKo]lb~q / Piesă metalică, izolată în
raport cu învelişul sociuluL constituinď
unul dintre polii prin care lamps este
conectată Ia sursa de alimentare,
p!acă electrolum înescentă / electroĺumj..
nescent panel / plaque électrotumines
cenfe I Etektrotumin eszenz-Leuchţ
platte / 3neKn?pon1oMuHecye;!mi’~ nc.~
 plafonieră înglobată I încastrată
HERb / Placä }uminoasă la care lumina
este produsă prin electroluminescenţă.
plafonieră înglobată I încastrată I co~er I
plafonnier encastré I Deckeneinbau
Leuchte I iceccoli / Aparat / corp de
iluminat punctual înglobat / încastrat în
plafon (fals).
plan de muncă.I work plane; working
plane J plan utile; plan de travail I
Nutzbene I paso~ia~i no~epxHocm5 I
Planul de referirită definit ca un plan pe
care sc efectuează în mod normal pro
cesul de muncă intelectuală. sau flzjcă.
În iluxninatul interior, sub rezerva
indicaţiilor contrare, acest plan este,
prin convenţie, un plan orizontal situat
la 0,85 m de Ia pardosealä şi lirnitat
prin pereţii încăperii. În S.U.A., planul
util estc în mod obişnuit presupus a fi
situat la 0,76 m, iar în Rusia la 0,8 m
de la pardos~ală..
plan util _~ plan de rhuncă
plot de marcare J road stud; raised pave
ment marker (USA) J plot f Markie
rungśknopf J ~apicep î ecmpaiJeaeM~
e Mocmoey,o I Dispozitiv de dirnensiuni
mici montat cu un mic relief pe supra
faţa unei cäi de circulaţie (stradă, şo
se~ autos~adă), reprezentând un mar
caj de circulaţie, Poate include un re
troreflector.
poluare luminoasă** I luminous pollutkrn I
pollution lumineuse / He[[polution /
ceemoeaiz noizrnoywz I Degradarea me
diului luminos interior sau exterior, de
terininată fle de luminanţele ridicate
sau contrastelc mari de luminanţă, fie
de culoarea luminii surselor aleasä
necorespimzător sau amestecului de
culori aparente diferite ale luminii
surselor.
postluminescenţă / afterglow I postlumi-.
nescence / Nachleuchten I nociiecs~
tleHue J Luminescenţă lent descres
cătoare, care persistă după încetarea
excitării unui material luminescent şi a
81 prag;çle Iuminanţă~
cărui durată poate fi de ordinul ą 100
milisecunde până la mai multe minute.
prag al contrastului vizual J visual
contrast threshold / seuit de contraste
visuel I Schwellenkontrast J nopočorn,iíj
ico~mpacm / Contrastul cel mai mic la
care un obiect poate fi diştins pe un
fond dat. Pentrü observatiile meteoro
logic; obiectul trebuie să fie recunęs
.
cut, fiind rtecesar un nivel de prag mai
ridicat, Valoarea de 0,05 a fost adop
tată ca bază pentru măsurarea în dome
niul optic al rneteorologiei.
prag aI diferenţei de luminanţă I lumi
nance d~erence threshold! seuil d~é
rentiel de luminance ! Unterschieds
schwelle~Jr Leuchtdichten I nopo’~cmai~
pa~~oczn~ RapKocmeîí I <L~L> Cea mai
mică diferenţă de luminanţă care poate
fi percepută. Valoarea pragului depinde
de luminanţă şi de conďiţiile de vedere,
incli.isiv starea de adaptare (vizuală).
prag al niveluluf dé iluminare (în vederea
punctuală) J threshold of illuminance;
visual threshold (in point vision) f seui[
ďéclairement; seuil de visibilité (en
vision ponctuelle) I Schwellenbe
leuchtungsstärke (beim Punktsehen) I
nopo~oea~i oc&eząem-ąocm& (om moqe—
~rnoeo ucmozuíu,ca) I Nivelul minim de
.
iluminare produs asupra ochiului unui
observator care priveşte o sürsă de
lumină în vedere punctuală şi care
asigurä percepţia sursei pe un fond de
Iuminanţă dată; iluminarea considerată
este cea care o primeşte un element de
sup~-afaţă normal pe razele i.ncidente,
situat (virtual) în locul ochiului
(retinei). În semnalizarea vizuală, sursa
.de luniină trebuie să poată fi recu
noscută şi deci va fI necesar un niveľ de
ilurninare superior. .
prag de luniinanţă I luminance threshold I
seuil de luminance I Wahrnehmungs
schwelie I nopo’~ ~p~ocmu I Luminanţa
minimă a únui stimul iurrtinos la care
 prag de vizibilitate
acesta poate fi perceput. Vaioarea
acestui prag depinde de dimensŕunea
câmpului vizual de observare, de
mediul I fondul pe care se vede, de
starea de adaptare şi de alte condiţii de
observare.
prag de vizibilitate ~ prag al nivelului de
i lurninare
preîncătzire în paralel a electrozilor (unei
Iămpi cu descărcări) I parallel
cathode preheating (of a discharge
lamp) I préchauffage en parall~le des
électrodes (d’une lampe ~ décharge) /
Parallelvorheizung einer Kathode
(einer Entladungslampe) / npe~aapu
menbHbzî~ HaZpes flapaJuzern,,jo 8K1710-
~ąeHHozo Kamoôa p.5~ô1łoîi RaMnb4~) I
Mod de preîncălzjre a electrozilor unei
Iămpi cu descărcări, în care aceştia sunt
alimentaţi prin circuite separate. Fie
care electrod este uzual legat Ia o
înfăşurare de joasä tensiune, putând
• face parte din balast şi care furnizează
curentul de pzeîncălzjre, La anumite
circuite, această tensiu.r~e joasă este re
dusä automat după amorsarea arcului.
preîncălzire în serie a electrozilor (unei
lămpi cu descărcărj) I series cathode
preheating (of a discharge tamp) /
préchauffage en série des électrodes
(d’une lampe â décharge) I Serien
vorheizung einer Kathode (einer Ent
ladungslampe) I npeô&JpumeJ?bHbn~
Hazpee nocizeôoeame.flbHo nJo»ern~ťr~
‘w Kamoôa (pa3p~ôJ~oz~ JzaMnbr) / Mod
de preîncălzire a elcctroziior unei Iăinpi
cu descărcäri, în care curentul de pre
încăl2ire circulă prin electrozjj conec
taţi în seric.
profunzime~ optică~ spectrală (a~ unui me
diu, pentru o lungime dată) / spectral
optic thickness; spectrat optic depth
(of a medium, for a given length) I
épaisseur optique .~pectrate profon~
deur optique spectrale (d’un milieu,
pour une Iongueur dorrnée) / spektrate
82 proiector (cu flux mare / foarte mare)
optische Dicke; spektrale optische Tie-
fe (eines Mediums, flir eine gegebene
Weglänge) / cneKmpwlbHcm onmu»ec...
icaii moizuţuna; cneKmpalzbHaj? onmu
~ any6uHa (cpeôbl, ô)7.g ô.irnoz~
ÔJ’UHbI xoôa. j’yi’eií) I <~5Q.)> Mărime
utilizată în fizica atmosferei şi în ocea
nografla fizică, Pentru o componentă
monocromatjcă de l’mgime de uridă ?~
dată, dintr-un fascicul de radiaţie cvasi
paralel care se propagă,, pe o Iu~ngime
dată, între punctele x1 şi x2 ale Unuj
traseu printr-un mediu omogen sau
neomogen, dar difu.zarit, grosimea
optică spectrală. 6(Ä) a acestui mediu
între cele două puncte este deflnjtä de
relaţia :
~(~)= ~
LI
xl
în care J~s.(x,?.) este coeflcjentul de
atenuare liniară spectrală din pw~ctuI
dx. Fluxul energetic spectral ~(xj,)~)
aI fasciculului în punctul x1 este redus
la valoarea ~ din punctul x2 cu
relaţia:
~(x2,)~)= ~ e~(~)
astfel încât :
________
í \ —
Pentru un strat omogen nedifuzant~.
ő()’.) este densitatca optică spectral~. in-
‘.1
temă neperiană prin transrnisie. Unitate
demăsură:[Ij.
!
proiector I projector I projecteur / Schęjn
weifer; Strahter(-Leuchte) I npo»~’eK
mop I Aparat / corp de iluininat la care
fluxul este concentrat prin reflexie sau
re&acţie~ în scopul obţinerii unei
intensităţi luminoase ridicate într-un
,
unghi solid de einisie redus,
proiector (cu flux mare / foarte mare) /
I.
floodlight / projecteur d’ilturnination ť
Flutiicht-Stratiler; Flutiichtscţ-zejnwer
fer i npo.ąceKmop 3aJlzrnařouÁeao ceemaj
 proiector punctual
Projector conceput pentru un iluminat
concentrat pe anumite zone / suprafeţe, •
capabil să fIe orientabil în orice
direcţie.
proiector punctual I spotlight I spot I
Punktstrahler I npo~»ceicmop c y3Ku~w
nyzÍlcojw ceema I Projector a cărui
desebidere este în general inferioară lui
0,2 m şi care dă un fascicul de lumină
concentrat, a cărui mărime unghiularä
nu depăşeşte în mod obişnuit valoarea
de 0’,35 radiani (2(}°), Nu se recomandă
utilizarea terznenuluj ~! spot.
proiedor punctual (de p~fon) I downlight I
plafonnier intens~f; spot de plafoiyj /
Deckestrahier l npo~~vce1.unop âim no
moizx~á cy3KuM ny~iico~ą ceema I Aparat I
corp de iluminat de dimensh4nj mici,
care emite fluxul luminos în ~Jos. Nu se
recomańdă utilizarea terrnenuluj =!
spot (de pic~j~rn).
proiector cu lentilă I lens spotlight l pro
jecteur â lentille l Linsen-Scheinwe,ý~er l
Jzun3oebzií npo.~»ce~’cmop/ Projector cu
lentilă simplă, cu sau fără reflector, a
cărui deschidere unghiulară. a fasci
culuiui este uzual reglabilă prin mişca
rea relativă a lămpii şilsau a leritilei.
proiector cu Jentilă Fresnel l Fresnel
spotlight l projecteur â lentille de Fres
nel I Stufenhinsen-Schejnwe~er; Fres
nellinsen-Scheinwe,fer I npo~»ceianop c
iiu,~r~oť~ ([)peueJIJz l Projector cu lentilă
de tip Fresnel,
proiector de cască l headpiece Iprojecteur
de lampe au chapeau f Kopfstück /
~ apa ~o.izoei-go~’o ceemwlbHuKa I Aparat
de iluminat cu una sau mai multe surse
de luinină, destinat să tie fixat pe o
cască de miner.
proiector de căutare I searchlight J pro
jecteur â chercher I Suchschejnwerfer J
nOUc1webzz~ npcx)śceKmop I Projector a
cărui deschidere este in general supe
rioară łui 0,2 rn şi care d~ un fascicui
de Iumină aDroximativ paraleL
83 puritate (a unuj stimül de ctiloare)
proiector de efecte l e#ects projector I
appareil â effets ; projecteur de déeor f
Effekr-Scheinwerfer; Bühnenbildpro.
jektor / ,JjuanpoeKmop c Hacaô1ca~u
ôim 3q5~be1cmoe l Aparat de proiecţie
prevăzut cu o structură optică pentru a
obţine un câmp uniform iluminat şi
care permite, cu obiective convenabile,
proiecţia bine detaliată a diapozitivelor.
Diapozitivele pot fI de tip staţionar sau
de tip cu efecte de rnişcare.
proiector de siluete / profile spotlight /
projecteur de silhouettes / Profil
Scheinwerfer l npoa~ve~’cmop c npoeK
l’uonHoi~ bnmwieci(oj~ cJzcmeMoi~ / Pro
jector care emite un fascicul bine deli
mitat, a cărui formă poate fî modiflcatä
prin dia&agme, profiluri sau măşti ale
unor siluete.
proiector-reflector l reflector spotlight I
projeçteur-réflecreur I Spiegel-Schein
weifer l 3epKaf~bHbzü flpo~ceKmop I
Projector cu reflector simplu, a cărui
deschidere unghiulară a f~sciculuIui
poate fI reglabilă prin mişcarea relativă.
a lămpii şi a oglixtzii.
proporţie de flux cumutat inferior (al
unei sure de lurnină, pentru un
unghi solid) I cwnulative downward
flux proportion (of a source~ for a solid
angle) / proportion de flux cumulé
inférieur (d’une source, pour un angle
solide) / unterer kwnulier-ter Zonen
lichtstromczntejJ (einer Lich.tquelle, Jîir
einen Raumwinke[) I coomuou’e,jue no
moi~a cKonz1eiimpupoea,zrno~.o &
i’eü noizycçbepe (ucmolrnwca, Ôim ôaH
no’w mwzecno~o y’~iza) l Raportul dintre
fluxul cumulat pentru unghiul solid
considerat şi fluxul inferior aI sursei.
puritate (a unul stimul de cuioare) /
purity (of a colour stimulus) / pureté
(d’un stimulus de couteur~) I ... (eines
Farbreizes) / tłucmoma (‘yeemoečj’x
cmuMylzoe,) / Măsură a proporţiei can
tităţiior unui stimul monocromatic şi
 puritate coîorimetrjcă
unui stimul acromatjc specificat care,
amestecate aditiv, egallzeaZă stimu lul
de culoare COnsjderat In cazul unui
stimul purpuriu (violet către roşu), se
înlocuieşte stimulul monocrornatjc cu
un stimul a cäruj crolnatjcă este cu un
punct pe linia lirnitä a tonalităţilor
purpurii (violete către roşii). Proporţia
care deíîn~te puritatea stimululuj de
culoare poate fi mäsurată în diferite
modurj.
pu ritate colorjmetrjcă / colorjnzetrjc
purity I pure:é colorimétrjque / speic
traler Leuchtdichţeantejl / KOEopzLMe_
mput1ecKaJ~ tíuCmoma ijeema / Kp~>
Mărime definită de relaţia :
zJ~ =L~/(L ±Ld),
în care Ld Şi Ĺ~ sunt luminanţele
stimululuj monocromatic şi respectjv a
stimululuj acromatjc specificat care
egalizează prin amestec aditiv stimulul
de culoare cOnsjderat In sistemul cob
rímetrjc standaŕd CIE 1931, puritatea
coborjrnetrică p~ este în COflCXjUflC cu
puritatea de excitaţie p~ prin relaţia :
PC P~ YdJY,
unde Y~ este coordonata tricromatjcä pe
axa y a stimululuj monocro~tjc, iar y
este coordonata tricromatjcă pe aceeaşi
axă a stimululuj de culoare considerat
În sistemul coloi-jmetric standard supli
• mentar CIE 1964, se defmeşte puritatea
coiorimetricä cu relaţia :
~ / Yio
puritate de excitaţie / excitati’-jn purity I
pureté d’ex’jtatjon / spektrater Fart,
anteji I ycJzoenaJ~ ~ucmoma v,eema I
<pr> Mărime definitä de raportu[
putere radiantă ~ flux energetic
dista~iţeiőr coliniare J’ÍC şi ND, măsu
84 putere racjjantă
rate pe diagrarna cromatică a sistemejor
colorimetrjce staiidard CIE 1931 sau
1964, în care N este punctul de repre
zentare a stimululuj acromatic specifj
cat, C este punctul de reprezen~~ a
stirnulujuj de culoare considerat iar D
este punctul de pe bocu] geomet~-j~
spectral la lungimea de undă doriiinantă
a stimululuj de culoare consjderat
Dacă (x~y), (x,,~y,J, (X’byd) sur~t Coordo~
natele tricrornatice ale punctebor C, N şi
respectiv Ľ), atunci puritatea de CXCj
taţie se deflneşte cu reiaţiile:
=
y—y
~—~- sau p~. =
X—X
—__~~L_
YdY~ Xd~-X
Pentru cazul stimulibor purpurif (violeţj
către roşii), vezi nota de Ia termenul
puritate. Expresiilc în x şi respectiv în
y sunt echivalente, dar precizja este mai
bună în cazul celei care conduce Ia o
valoare mai mare a numărätoruluj
Legătura dintre puritatea de excitaţje p~
şi puritatea. coborimetrjcă p~ este dată
de relaţia :
Pt P~ Y’Yd~
putere dată I nominală (a Unui tip de
lampă) / rated power (of a type of
lamp) / puissançe assignée (d’urz type
de lampe) I Bemessung.~-werţ der ele/c
i
trisehen Leistung (eines Lampentyps) ĺ
HOMunaJ7&flc,J~ MOU,~Hocmb (muna Raąťn)
I Reprezintă valoarea puterij declarate
de fabricant sau responsabjiul de v~r~
I
zäri pentru o lampă care funcţioneą~
în condiţiile specificate (de fabricartt)
Unitate de măsură : W. Puterea norni
naIă este uzual marcată pe lampă.

radianţă =~ luminantă energetică
radiator integral ~ radiator Planckjan
radiator neselecfiv I non-selective radiator I
radiateur turn sélectif I asejeki-iver
Strahier I Hecw~eianueu~ Ua7n~ I
Radiator termic a cărui emisivjtate
spec~Jă este constant~ indiferent de
lungimea de undă într-un interval spec
tral considerat.
radiator Planckjan I Planckjan radiator;
blackbody I radiateur de Planek;
corps iwir / Planckscher StraJzler;
Schwarzer Körper lu ytirame,,b jiq’m
icci; tzâpnoe mei~o I Radiator termic ide
al care absoarbe coŕnplet toate radiaţiiie
incidente, oricare ar fi rungimile de
undă, direcţia şi polarizärca br. Acesta
prezintă o densitate maximă a lum.inai~
ţei energetice faţă de oricare alt radia
. tor termic, i~n echiljbru termin la o tern
peratură dată, pentru toate lungimile de
undă şi în toate direcţiile.
radiator sele~î I selective radiator I
radiateur séIect~f selel~yer Strahier I
c~’~ u~Jryi*~amejj~ I Radiator
termic a cărui emisivitate spectrală de
pinde de lungimea de undă a radiaţiiJor
inciderite într-un interval spectral con
siderat. .
radiator termic / thermal radiator / radja
teur thermigue I Temperaturstrahler /
meny,oqo~j w3JTytIameizF, J Sursă de ener
gie care erniteo radiaţie termică.
radiaţie (elećtromagnetjcă) I (electromag
netic) radiation I rayonnemenl (élec
tromagnétique). radiation (électro.
magnétique) / (e!ektromagnetj.sch~)
Strahiung I (arieicmpoMaz,’umnoe) u~
JJýt’eHue J Emisi~ sau transfer de ener
gie sub formă de unde electromag
R
(ĺÎJ_
netice ~ü asociere de foton.i, în limba
franceză termenul radiaţie~ se aplică
preferenţial elementului simplu consti
tuent al oricărei em.isii, caracterizat de
o limgirne de undă sau o frecvenţă.
radiaţie bactericidă / bactericidal radia
tion I rayonnement bactéricide J ba]cte
• rientötende Strahiung I őaKmepu..
yuôi’oe u3J~!eHue / Radiaţie opticä.
capabilă să facă bacteriile inactive.
radiaţie coerentă I coherent radiation /
rayonnemern’ cohérent I kohäreng-~
Strahiung I Ko’~epeHmnoe u3iryt’euue I
Radiaţie monocromatică ale cărei osci
laţii elecíromagnetice menţin între ele
diferenţe de fază constante de la un
punct la altuL .
radiaţie difuză a cernlüi I d~ffuse sky ra
diation I rayonnement dzffus dii ciel I
diffuse H&nmelsstrah[ung I âuc~bcJysí,oe
u3jlytłenue neőoceoôcj / Parte a radiaţiei
solare care este incidentă pe soI după.
difuzia sa de către moleculele de aer şí
particulele de acrosoli şi nori sau de
către alte particule.
radiaţie eritemică I erythemal radiation /
rayonnement érythémal / erythemwjrk
same Bestrahiung I 3pumeMnoe u~y
t’enue / Radiaţie optică. capabilă să pro
ducă eritem actinic.
radiaţie germicidă I germicidal radiation I
rayonnemem’ germicide I keimtötende
Strahiung / 2epmuz’uÔnoe usJlyt’eHue ĺ
Radiaţie optic~ capabilä să distrugă
rnicroorganismclc patogene.
radiaţie infraroşie I infrared radiation /
rayonnement infrarauge I infrarote
Strahiung I unťjipaKpacHoe U3JPţíeuue /
Radiaţie optică cu lungimi de uiidă mai
mari decât cele ale radiaţiei vizibile,

raciiatie monocrom~tjc~
ĺntervalul spectral ai radiatici infřaroşji
se întinde între 780 ni-n şi l ram şi este,
în general, divizat în urrnătoarelc sub
domenij: infraroşu apropiat (IR-A),
între 780 şi l40~0 nm; inťraroşu mijlo
ciu (JR-B), ~tre 1,4 şi 3 ~tm; infraroşu
îndepărtat (IR-C), între 3 ~m şi 1 mm.
rad iaţie nioflOCrQniatjc~ I rnonocIl,-oĺ,lOt~C
radiation / rayan,ze,ne,it lno;zocJi,-o
ĺ7latique / rnonocĺzrofflatisc/ze Strahlung /
~~f0HOxpo~~fam ~ tgecKoe ~ /
Radiaţie caracterizatä printr-o singură
frecvcntä In utilizarea curentă, radiaţia
monocromatjcä cuprinde un interval
foarte mic de ťrecvente, care poate t~
caracterizat prin indicarea unei singure
valorj. Caracterizm-ea radiaţici mono
cromatice se poate face şi pri~ lungi
mea de undă în aer sau în vid a aces
teia.
radiaţe optică I optical radiation /
rayonnement Optique / Optisc/ze
Strahiung I onmwiecKoe U3RytLeHue /
Radiaţie electromagneticä cu lungim i
de undă cuprinse între domenjul de
tranzitíe către razele X ( X i ni-n) şi
domeniul de tranziţie cätre undele
radioelectrice ( X i mm).
radiaţie polarizată / polarized radiation I
rayonnement polarisé J polarisjerte
Strahiung Inomzpu3oea,lHoe u3Ilyt’eHue I
Radiaţie al cărei câmp electromagne
tic, de tip transversal, este orjerjta~ în
direcţii deťmite. Polarizarea poate fi
rectilinje, eliptică sau circulară.
radjatje sincrotron I synchrotro,~ radjatjo,z /
rayonnement syncjzrotro,z I .5’yn-
chrorron-strahz’ung / czrnxpompoj’j’o~
u3JIyLeuue / Emisie produsă de către
particule libere, încärcate electric
atunci când acestea sunt puternic acce
lerate, de exemplu pc orbite circulare.
radiaţie solară (globală) reflectată / re
Jiected (global) solar radiation I ra
yonne,-nenţ solaire (global) réfléclzj /
rejlektierte Globalstral2iuj?g / ompa
I
86
radiaţie ultra violetă
JWCëHuoe coJzHe’~’Hoe u3.nytłeHue / Radja
ţia care provine din reflexia radiaţjej
solare globale de către sol şi de către
toate suprafeţele. ce intercepteazä
această radiaţie.
radiaţie solară I solar radiation / rayonne_
lizent solaire / Sonnenstrahiung / coyl
ŕze’~noe u3nyt~eHue / Radiaţia electro
magnetica provenita de la Soare.
radiaţie solară directă / direct solar radia
tion I rayonneme,~~ sola ire direct / di
rekte Sonnenscrahlwig I np~ioe co.r[
HetłHoe u~jzyt~eu~ / Parte a radiaţiej
solare extraterestre care atinge Supra
faţa terestră sub forma de raze paralele,
după atenuarea selectivă de către at
mosferă.
radjatje solară extraterestră I extyate1ř-
restrjal solar radiation I rayonnement
so[aire extraterrestre / extraterres
trische Sonnenstrahiung / 3aamJ~foc_
(1bepHoe cojiHetrnoe u3nytíeHue I Radia
tia solară incídentă Ia Iimita superjoarä
a atmosfez-ei terestre.
radiatie soiară globală / global solar ra
diation I rayonnement solaire g[obat I
Globaistraizlung / oőuţee coirne ~íH oe
u31zytieHue / Ansamblul radiaţiei solare
directe şi al radiaţiei difuze a ceruiuj.
radiaţie termică / thermal radiation / ra
yonnement therrnique / Tempera tur
strahiung / rnen,zoeoe uvzyt’enue J
1. Proces de emisie în care energia
radiantă provine din energia de agitaţic
termică a particulelor materiei, ca
atorni, molecule, ioni. 2. Radiaţia emis~
prin acest proces.
radiaţie uitravíoletă / ultraviolet radiation I
rayonn ciii ent ultraviolet / ultraviolette
S’rahlwzg / y~mpa~uoRemo~0~ u3yly-
“eHue I Radiaţie optică cu lungimi de
undă mai mici decât ceic ale radiaţiei
vizibile. intervalul spectral aI radiaţiei
ultraviolete se întinde între 100 şi
400 nm şí este, în general, divizat în
următoarele subdornenij : ultravioje~ i
 radiaţie vizibil~
87
apropiat (UV-A), între 315 şi 400 nm;
uitravjolet mijlocju (IJV-B), întrc 280
şi 315 urn; ultraviolet îndepărtat (UV
C), între 100 şi 280 nrn.
radiaţie vizibilă I visible radiation I ra
yonnement visible I sichibare Strahiung I
cuôumoe u3r’ytienue I Radiaţie opticä
capabilă să producă direct o. senzatje
vizualä, Nu există lirnită precisă (co
mună pentru toţi observatorii) pentru
intervalul spectral al radiaţiei vizibile.
Ea depinde de fiuxul energetic receptat
de retină şi sensibiljtatea obsei-va~
tomlui. ~n gene~l, limita infetioarä se
consideră între 360 şi 400 rim, iar
Jimita superioară între 760 şi 830 urn.
radioluminescenţă / radioluminescence I
radiolumjnescence I Radiolumjneszepz f
paÔuoJuoMu7gec7ąeHu~ / Lurninescenţă
prodiisă de radiaţii X sau radioactive.
rad’iometrie I radiometry! radjom~trie I
Radiometrie I paôuoMempwi I Măsura
rea rnărimilor asociate energiei radiaiite.
radiometru I radiomete, I radjom~~ I
Radiometer I paôuawemp I Aparat
destinat măsurărjj mărjrnjlor racliorne
trice.
raudament (luininos optic) (a! until
aparat / corp de Huminat) I optical
light output ratio (of a lumznazre) I
rendement optique (d’un luminaire) /
Leuchtenwirkungsgrad. optischer Wir
kungsgrad (einer Leuchte) / onmu
L’~~J’~ 1co9c1)(J)uz’ueHm naqe3Ho~~
ôeíícmew? (ceemwlbuuKa) I Raportul
dintre fluxul total emis de aparatul f
corpul de ilurninat, măsurat în condi
ţiile specificate (de producător) şi su
ma fluxurjlor IuminOase indivjduale ale
lămpi lor componente considerate în
fbncţiune în interiorul acestuia. Pentru
aparatel~ / corpurilc de iluminat cu
lămpi incandescente,• randamentul lu
rninos optic şi randamenti.il lurniiios
sunt practic aceleaşi.
randament foto~i~
randament cuantic al fotoluminescenţej I
photoluminescence quantum yield I
rendemenj- quantique de photo!umi
nescence I PhotolumineszeazQuanten
ausbeute I K6aumogbIz~j ez,ixoô çbomo
Muuecyenzjuu I Raportul dintre flu
xul de fotoni. al radiaţiei emise de un
material fotolurninescent şi flux’iJ de
fotoni al radiaţiei absorbite de acest
material. Randamentul cuaritic extern
al fotoluminescenţei raportul dintre flu
xul de fotoni emis şi fluxul de fotonj
primit.
randament energetic (a! unei surse de
radiatie) I radiant efficiency f
rendement énergérique I Strahiung..
sausbeute I Ko3~bc~uzjueum flOJle3i-io~
ôeiícmez~ I <r~ ; r~> Raportul dintre
fluxul energetic <~ al radiaţiei emise de
sursă şi puterea P~ consurnată. de
aceasta, Trebuie să se specifice dacă
puterea consumată de sursă include sau
nu şi puterea disipată de eventualele
echipamente auxiliare, cum sunt
balasturjle sau altele, Unitate de
mäsură: [1].
randameut energetic al fotoluminescenţej /
photolwninesce,~e radiant yield f
rendement énergétigue de photolumj
nescence / Photolumineszenz.gtrahl
ungsausbeute I 3uep~?emur1ecKuií ebixoô
~ om 0] oMunecz~feHyzťu I Raportul dintre
fluxul energetic a! radiaţiei emise de un
material fotolumjnescent şi fluxul ener
getic al radiaţiei absorbite de acest ma
terial. Termenul randament energetic
al fotoluminescenţei este utilizabil şi
pentru fenomenul elementar cu o scm-
. nificaţie similară: raportul dintre ener
gia fotonului emis şi energia fotonu.Iuj
absorbit care l-a generat.
randament fotonic (al until detector) I
quantum efficiency (of a detector) I
rendemeni quanrique (d’un récepteur) /
Quantenausbeute (eines EmpJ~ngers) f
‘cpanmocaji 3~beKmueJjoc,nb (npuë,~ç..
 randament luminog
Hulca) I <r~> Raportul dintre nurnărul de
evenjmente elementare (de exemplu,
eliberarea electroajlor) ce conU-jbuje la
mărimea de ieşire a detectoruluj şi
numărtj! de fotoni incidenţi.
randament ‘lunilnos (aI unui aparat I
corp de iluminat) I light output ratio
(of a iwninaire) ; ‘~lumj,~,-~. efficiency
(U.S.A.) ľ rendement normalisé (d’un
luminaire) I Betriebswirkufl~grad
(einer Leuchte) I KO3ť~bfbuyue,ím noJle3-
H020 ôeucmew~ (CGemUJ7&HUKa) /
Raportul dintre fluxul total einis de
aparatul ĺ corpul de iluminat, mă.surat
în condiţii practic specificate, cu pro
priile echipamente şi lămpi, şi suma
fluxurilor luminoase ale aceloraşi
lämpi când sunt în exteriorul corpului
şi funcţionează cu acelaşi echipament
în condiţiile specificate, Pentru apara
tele J corpurile de iluminat cu lămpi
incanctescentu randamentul luininos şi
rancLainentul luminos optic sunt practic
aceleaşi. .
randament luminos inferior (al unui
aparat / corp de iluminat) I down
ward light output ratio (ofa iwninaire) I
renrjement normalisé infé,-ieur (d’un
tuminaire) J unterer Betriebswirkungs
grad (einer Leuchte) I
noJze3uo~o ôezkme~ ceemoso,~’o nomo
ica e uu~2şcHeű no]zycçbepe (ceemw7bnu
ica) Raportul dintre fluxul semis feric
inferior einis de aparatul I corpul de
iluminat, măsurat în condiţii practic
specificate cu proprijie echipamente şi
lăinpi, şi suma fluxurilor luminoase ale
aceloraşi lămpi când sunt în exteriorul
corpuluj şi funcţionea’ză cu acelaşi
echipament în condiţiile speciflcate, .
raport de susperasie (al unui sistem de
ilurninat interior) I suspension factor
(of an installation in an interior) ĺ
redare a culorilor I Colour rendering I ren
-rapport (de hauteur) de Suspension
(d’une installation ďéciairage inré
rieur) I Pendellängenverhältn& (einer
88 redare a ctiJorjJ0~.
Innenraum~Beleuchtungsafll~g~) / FCO
3bu~ţueí’m noôeeca (occemum~bHoÜ
ycmauoeicu e noMeu)lenuu) J Rapcrt~
dintre distanţa de Ia plafon la corpu.rjle
de iluniinat ale sisteinuluj şi distariţa de
la plafon Ia planul util.
raport de zonă alăturată (at unei căi de
circulaţie)* / surrounding ratio (for
road) / rapport de laproximjté (d’une
route) / Anliegendzonean~~j~ / çba’zcmop
OKpyĂcwoząez~ 3OHbz / <SI?> Raportuj
dintre ilu.minarea medie pe zona alătu
, rată căii de circulaţie pe o lăţiirie de
5 m şi iluminarea medie pe suprafaţa
cäii de circulaţie pe o läţime de 5 m.
Acest raport a fost introdus în Publi
caţia CIE 115-1995, fiind o componen
tă ce asigură diminuarea contrastejor
între drum şi zona alăturată, fIind mdi
cat SR> 0,5 pentru căile cu circulaţje
intens~, Unitate de măsuj-ă: [1j.
raport direct (al unui sistem de iJumjnat
interior) / direct ratio (of an interior
lighting installation) J raport direct
(d’une installation d’éclairage inté
rieur) I DireJctanţeit (einer Jnnenraum
beleuchtungsan[age) I np.s~wa~ cocmae_
uiasi csemosoa’o nomoica (oceemu..
meJlbHOíí ycmaHoe,cu s noMe-ląeHuü) I
Raportul dintre fluxul direct pe plariul
util şi fluxul semis feric inferior aI siste
inului.
raport relativ optic al masei de aer J
relative optical air mass I masse d’air
optique relative I relative optische L4ft..
masse / omTťocumeJJ~’7R onmut(ecic~
~acca ~ / Kin> Raportul dintrę
grosimea opticä oblică 6(s) şi grosimea
optică verticală 6(o) ale atmosferej :
m= )‘*).- Unitate d& rnäsură~[1j
Dacä se neglijează curbura atmosferel
şi re&acţia atmosferică., m = lĺcos a,
du des couleurs i Farbwiedergabe /
zćeernonepeâat’a t Efectu’ unuj ijumj,
nant asupra aspectuiuí cromatjc al
 reflectanţă
obicctelor pe care le iluminează, aspec
tul respectiv fiind comparat, în mod
conştienť sau illconştient, cu aspectul
cromatjc al aceloraşi obiecte iluminate
de un iluminant de referinţă.
reflectanţă (pentru o radiaţie incident~
de compoziţie spectrală, polarizare şi
. distribuţie spaţială date) I reflectance
(for incident radiation ofgiven spectral
composition, polarization and geome
trical distribution) I facteur de réJle
xibn (pour un rayonnement incident de
composition spectrale, polarisaţjon et
répartirion géométrique données) I Re
Jlexwnsgrad (fir aufreffen’je Strahi
ung mit gegebener spektraler Ver
teilung, Polarisation und geometri
scher Verteilung) I KO3~bu~ueHm
ompcr»ceuwz (ômi naôa,oząe?O U3J~’e-
uwz ôarnío’~o cnelcmpaJzbl’oao Cocmaca~
flOJmpu3a~fuu u ‘?eoMempuZ’ecKo?o
pacnpeôeizerntq) I ~p> Raportul dintre
fluxul energetic sau lu.minos reflectat şí
flwcul incident, îri• condiţiile date. Uni
tate de măsi~ră: [1].
reflectaziţă difuză I diffuse reflectance J
facteur de réjlexion diffuse I Grad der
gestreuten Rejiexion I Kou2,~ue~
ôu~bçby3Ho’?o ompa~)IcernJJ~ J <Pd> Ra
portul dintre partea reflectată prin
di~zie a §uxului energetic sau luminos
(total) reflectat şi fluxul incident.
P~Pr~Pd
Valorile măsurate ale reflectanţelor p~
şi p~ depind de instrurnentele şi me-
. todele folosite, Unitate de măsură: [1].
refiectanţă directă ĺ regular reflectance J
reflexje / reflection I réJlexion I Reflexion /
facteur de r~flexion réguli~re I Grad
der gerichteten Rejlexion I Ko3~bq3u_
Z’ueum 3epKwu,uo2o ompa31cen~Ç( /
<p,.> Raportul dintre partea reflectată
direct a fluxuluj energetic sau iuminos
(total) reflectat şi fluxul incident.
Unitate de mäsu.ră : [ij.
reflectjvjtate (a unui material) J reflec
tivity (of a material) I réflectivité (d’un
89
reflexie
matériau) I EigenreJlexionsgr’-i’J (elnes
Materials) I KO3~b(j)UzfueJrni ompa
»cenwi mojlcmo’?o c.,qog (eezqecmea) /
<p~~> Ref]ecta.nţa unui strat al mate
rialuluj cu o grosime astfel determinată
încât valoarea reflectariţei să nu se
modifice dacă grosimea stratului creşte.
Unitate de măsură : [1J.
reflectometru I reflectometer J réflect~
m~tre I Reflektometer IpeçbReKmoMemp /
Aparat destinat măsurării mărirnilor
caracteristice reflexiei (de exemplu re
flectanţa).
reflector I reflector I réjlecteur I ReJlektor ĺ
ompa~21came.gb I Dispozitiv ce serveşte
la modificarea distribuţiei spaţiale a
fluxulni luminos al unei surse, utilizând
în principal fenomenul de reflexie.
reflector difuzant de studio I studio flood
light I réJlecreur dĘjji’sant de studio J
Studio-Scheinwerfer I ceemoeoj~ npu
őop ~ cmyôuü I Aparat I corp de ilu
minat a cărui deschidere ungliiulară a
fascicului de intensitate medie depă
şeşte 1,74 radiani (1000) şi a cărui des
chidere totală nu este sub valoarea de
3,14 radiani (1800).
reflector difuzant special I special studio
floodlight I réflecteur diffusant spécial J
spezieller Studio-Scheinwerfer f cne
yUaJzbHbzi2 ceemoaoú npuőop ôrn cmy
ôui~ J Aparat J corp de iluminat la care
sunt indicate deschiderea unghiulara a
fascicułuj de intensitate medic, care
este sub 1,74 radiani (l00°) şi deschí
clerea totală.
ompcm~’ceHue I Fenomen prin care o
radiaţie este returnată de o suprafată.
sau~ un mediu,~ fără modificarea free
venţei componentejor sale monocro
matice, O parte a radiaţieí care cade pe
un mediu este reflectată la suprafaţa
acestuia (aşa-numita rejiexie de supra
~ iar ceaialtă parte a sa poate fl
retrodiftjzată în jnteriorul mediuiuj
 reĺlexje difuză 90 retrorefl~tor

(prin reflexie de voium). Frecvenţa ra reflectate este astfel încât lurninariţa

diaţiei rămâne nemodificată numai energetică sau luminoasă a acesteja are
däcă nu se produce efect Dopier datorat aceeaşi valoare în toate direcţiile cmi
mişcării materialuiuj care returnează
.
sferei în care este reflectatä radiaţia.
radiaţia. reflexie reciprocă ~ interreflexie
refleije difuză I d~se rej7ecaion I réfle
reflexie regulată (depăşit) =ş reftexie di
xion d~7use I gestreute Rejiexion;
rectă
d~se Rejiexion I ô21çbq5y31’oe ompa
reflexie de voal (voalată) / veiling reflec
,vcenue / Difuzie prin reflexje în care, la
tions I réflexion.s-vojie I Schlej~r.~.
scară macroscopicä, nu apare refiexie
rejiexionen I ompa2fceHw? 8ycvzu J
dkectă (sau unei intensităţi incidente îi
Reflexie de tip oglindă, ce apare pe un
. corespund o i.nfînitate de intensităţi
obiect privit, datorită structurii supra
reflectate). Reflexia difuză poate f~
feţei sale care, din ariumite direcţii de
perfectă sau iinperfectă. Cea imperfect
privire, poate produce o reflexie aproa
difu.ză se caracterjzeaz~ printr-o d.istri
buţie neconstantă a iiitensităţilor pe directă (de oglindă), a.şa cum se
înt~mplă ia un ecran do calculator când
reflectate.
reflexie difuză izotropă =~ reflexie per sursele de lumină ale sistemuluj de flu
minat intră în zona vizibilă. prin refle
fect difuză
xie. Aceasta atenuează, parţial sau to
reflexie difuză uniformă =~ reflexie per
tal, dćtaiiile obiectului privit, reducând
fact difuză
contrastul şi producând incoiifort
reflexie directă (de oglindă) / specular
refractor J refractor I réfracteur f
rejiection I réJlexion spéculaire f ge
Refraktor / flpenoMJmmwn, I Dispozjtjv
richtete ReJle~xion I 3epKaJzbHoe 0mpG-
ce serveşte la modificarea distribuţiei
~~ceuue I Reflexie care se produce în
spaţiale a fluxului lurninos aI unei sur
concordanţă cu legile opticii geometri se, utilizând fenomenul de refracţie.
cc, f~.ră difüzie (sau unei intensităţi
refracţie I refraction f réfraction /
iricidentc îi corespunde o singură inten
Brechung I npeJ7o~izeuue I Fenomen
sitate reflectată).
prin care direcţia unei raze de Iu.injnă
reflexie mixtă I mixed reflection I réJlexion
este modiflcatä ca urmare a schfmb~-ji
inZxae; réJlex[on semj-d~se; réfle
vitezei de propagare la trecerea printr
xion semi-régu[i&e I gemischte Rejie
un mediu optic neomogen sau traver
xion I cMelaanHoe ompa.9łceJtue I Refie
• sarea suprafeţei de separaţie dintre
xie parţial directă şi parţial difuză~ In
medii difeńte.
general, această reflexie prezintă o
retină I retina I rétine f Netzh.auţ; Rethia I
valoare maximă pe direcţia intensităţii
cermiamica / Membrana, interjoaj~ a
reflectate din reflexia. directă (de
fundului ochiului, sensibiIă ia stjr~uii
og1ind~).
lurninoşi, compusă din fotoreceptoare
reflexie multiplă != interreflexje
conuri şi bastonaşe — şi din celule
refiexie perfect difuză / isotropic di:(fuse
nervoase care transmit nervujuj optic
reflection / réJlexion diffuse (sotrope ;
serunalele rezultate în urma excitărjj
réJlexion d~fuse unzform.e I vail
fotoreceptoarelor.
kommen gestreute Rejiexion; (sotrope
retroreflector I retrorejiecfor / rétro
di:,yuse Rejiexion I w~omponuoe âu~ réJlecteur; catadiopire / Retroreflek
~/iy3noe ompaYcenue / Reflexie difuzä tor; Rückstrahler I eeemoeo3sp~a~
în care distributia spaţială a radiaţiei
uţuz~ ompaYcameJfl~ / Suprafaţă sau
retroreflexie
91 ritm biologic
dispozitiv de Ia care cea mai mare parte
pentru variaţii mari ale direcţiei ra
a radiaţiei reflectate este retrorcflecta~
zelor de lumină iiicidente.
retroreflexje I retrorejiection / rétroré..
ritm biologic / biological rhythm / rythme
Jiexion I Retroreflexion; Rück
biologique / biologischer Rhythnrns /
strahlwzg (CH) /ceem~o3ep(J,ąa~~~
őuanoutíec,crn~ pwn~ I Schimbare pe
omp’rńcenue I Reflexie în care razele
riodică caracteristică în viaţa unui
de lumină reflectate sunt returnate,
organism viu saii în procesul relaţiei cu
preferenţial, în vecinătatea unei direcţii
viaţa. Ritmul biologic poate fi influen
opuse direcţiei razelor de lumină mci
ţat de către radiaţiile optice.
dente, această proprietate menţin~duse
 saturaţie / saturation I saturaţ»Jfl /
Sättigung I ~z’cmoma 1/aema I Nivelul
crornatic (de Colorare) aI unei supra
fete, evaluată relativ cu străluc[rea sa.
Un stirnul de Culoare cu un nivel
cromatjc dat, în condjţjj de observare şi
pentru nivelw-i de lurnjnantă care
corespund vederi i fotopice (di urne),
prezintă aproximatjv aceeaşi saturatje
pentru toate luminanţele, cu excepţia
cazurjlor în care strălucjrea este foarte
ridicată.
scintjlator / scintjllaţor J SCifltillateur I
Szintillator i cquHmwLqupy,o~ą~~ ce
u~ecmćyo I Matci-jal luminescent, în
general solid sau lichid, care produce o
radioluminescenţă, sau o slabă postlu
minescenţ~.
semafor =~ senmalizare lumjnoasă de cir
culaţie
semn de circulaţie =~ panou de semnalj
zai-e (rutieră)
semnaj Iuminos I light signal I signal
Iuminet~ I Lichtsigna[; (~ucht-)Fei’er I
Ceemoeoü cu2Hc,J~ / Sernnal vizual emjs
de o sursă de lumjnă. Acest termen este
utilizat uneori incorect pentru dispo
zitjyuj care ernite semnalul luminos:
această utilizare nu este recomandată
În germana, termenuj Licĺztsignal se
referă Ia semnalul care stimulează o
perceptie vizuală, iar termenul Signal
licht la radiatia vizibilă care poartă
semnaluf.
semnal (lurrilnos) de avarje (a UflUl vehi
cul) ! hazard warning signal (on a
vehicle) I signal de détresse (sur un
vé/zjcute) / Warnblinklj,-.şzţ (am Pa/zr..
zeug) I npeôynpe~ôa,ouţ z’z~ ~‘caemo
aoü) CU2HWZ / Semnajjzare luminoasă
realizatä prin funcţionarea simultanä a
tuturor seinnaliz~j-jlor indicatoare de
direcţie ale unui vehicul şi utíiizatä
pentru a semnaliza că vehiculul consti
tuie un pericol pentru celelaltc aflate în
circulaţie.
semnal vizual / visual signal / signal visuel /
visuelles Signal I au3yanbHbu? cu2H’~ /
Fenomen vizibil utiljzat pentru trans
miterea informatiei.
semnajjzare luminoasă alternatjvă J alter
nating light i feu alternafif J Wech-.
se~feuer / lÍeemonep~eHH~Ţ~ OaOuř, /
Lumină de sernnalizare prezentând
diferite culori emise într-o secvenţ~ re
gulată.
semnalizare luminoasă de circulaţie /
tragic light; trajflc signal (deprecated) /
feu de circulation / Verlcejzrslich
rzeichen / caemoq5op J Sistem de sen-i
nalizare lumjnoasä servind la ordo
narea circulaţiei rutiere. Termenul fran..
cez feu tricolore reprezintă ansamblul
de trei culori, roşu, galben (portocałiu)
şi verde, care este utilizat în dirijarea
c ircu laţiei.
semnalizare Iuminoasă fixă ifi~ed light /
feu J~xe i Festfeuer / nocmo~HHb[~
ozoHb ĺ Semnalizare luminoasă func..
tionâncj continuu, În toate directiile
date, cu intensitate Iuminoasä şi cu
loare constante.
semnalizare luminoasă interrnjtentă /
izofazică / isophase light /feu ~SOpJtase /
GleicIztak~feuer / paeHonpoőj7ecJ(QGb[ü
o~’ou& / Semnaljzare luminoasă ritmicä
la care toate durateje de emisie a
iuminii şi neemisiei (întuneric) sunt
reglate astíeI încât să apară egaic,
 semnalizare Iuminoasă parazită
semnalizare luminoasă parazită l sun
phantom Ifeufantôme I Phantomlicht l
J70~2tCHbzů CU?HaJl I Semnal luminos
produs de radiaţia solară suprapusă pe
o seninaljzare luminoasă.
semnalizare luminoasă ritmică I rhytmic
light I feu rythmé / Takzfeuer / npoő
0?OHb J Semnaljzare lumi
noasă emisă cu intermitenţă în toate
direcţiile date cu o anumită periodi
citate.
semnalizare lufl2ifloasă ritmică atenuată /
occulting light I feu â occultations /
zrnterbrochenes Feuer I 3amMeea~-
uţuüc~ o.wi-’& I Semnalizare luminoasă.
ritmjcä la care fiecare interval de întu
necare este de aceeaşi durată şi la care
durata totală de emisie a luminij într-o
perioadă este mai lungă decât durata
totală de întuneric.
semnalizator de ceaţă (în spate) I rear fog
light I feu brouillard arri&e I Nebel
schtuJ3leuchte I 3aônuü flpOmueomy
M~HH~R Ozoub I Semnalizator luminos
montat pe vehicul servind Ia indicarea
prezenţei acestuia văzut din spate în
cazul vizibilităţii scăzute, Aceasta este
o semnalizare suplimentară semnaliză
rii de po~ţie de spate.
semnalizator luminos I signal light l feu
(de signalisation) I Signalleuchte /
CUZHCZJ7bHb~ 020Hb I Dispozitiv pentru
cmi terea unui semnal luininos.
semnaljzator luminos anticoliziune I anti-
collision light J feu anticollision /
Zusammenstojjwarnljcju’ I O2OHb npe
ôynpe3ĂcôeHw~ cmo]zKnoeeHuü I JJispo~
zitiv de sernnajjzare luminoasă a unei
aeronave care indicăprezenţ~acesteja
sernnaljzator (luminos) de schimbare a
direcţiei I direction indicator light;
turn-signal light (U.S.A.) I feu mdi
cateur de direction I Fahrtrichtungs.
anzeiger J yKa3arneji& flosoporna J
Scrnnaiizator luminos ce face parte
93 semnalizator (luminos) de mers înapoi
dintr-un ansamblu montat pe veijicul şi
servind la indicarea schimbărij direcţiei
vehiculului la dreapta sau la stânga.
semnalizator luminos de direcţie I direc
hon light Ifeu de direction I Leiafeuer I
nc.rnpaeizernś&n~í OZOHb J Dispozitiv de
semrializare luminoasă realizată printr-un
caracter special pe o zonă îngustă a
orizontuiui şi utilizat pentru a indica o
direcţie particulară, El poate de ase—
rnenea indica un sector al orizontului
prin caractere distincte de fiecare parte.
Termenul francez feu de guidage sc
referă Ia o semnałizare Iuminoasă. de
direcţie, care rnarchează un sector
foarte îngust al orizontului pentru a in
dica o direcţie particulară cu marcaje
distincte de fiecare parte.
semnaiizator (luminos) de gabarit! (out
line) marker light / feu d’encom
brement/ Kennleuchte I 2aőapumHb~e
O’?Hu I Senmalizator luminos montat pe
un vehicul pentru a indica lungimea
sau lăţimea sa foarte man (excepţio
nale).
semnalizator Iuminos de înălţime (maxi
mă) / mast-head light / feu de t&e de
mât J Topplicht / Ma’łmoebn~ O’?On I
Dispozitiv de semnaiizare luminoasă de
navigaţie fix, aib, plasat deasupra axei
longitudinale a unei nave şi vizibil atât
din faţă, cât şi din fiecare parte a navei.
Pentru navele cu pânze: semnalizator
luminos de catarg.
semnalizator (luminos) de mers înapoi /
reversing light; backup light (U.S.A.) f
feu de marche arri&e I Rückjahrt
scheinwerfer I ~bOHapb 3aôHe2o xoôa /
Semnalizator luminos montat în spatele
vehjcululuj servind la indicarea (din
spate) a mancvrei pe care o va face
acesta la mersul înapoi, Acesta poate E,
de asemenea, construit astfei încât să
ilumineze drumul în spateic vehiculului.
 semnalizator Iuminos de navigatie
94 semnalizator (Iuminos) de staţionar~

semnalizator luminos de navigaţie (a!

semnalizator luminos de poziţie / navi
unei nave) I navigation light (of a
gaţie (a! unei aeronave) I navigation
vessel) I feu de navigation (d’un
light (of an aircraft) I feu de position
navire) I Positions!ich’ (am Wasser
(d’un aéronef) I Positionsljcht (am
fahrzeug) I Haeu’~ayuoHH~ 020Mb
Luftfahrzeug) I a3poHasu~’ayuo1111~
(cyôna) I Dispozitiv de semnalizare
O?OHb I Dispozitiv de sem~-ialjz~~
luminoasă făcând parte dintr-un ansam
luminoasä utilizat la o aeronavă pentru
blu montat pe o navä pentru a indica
a indica poziţia şi orientarea sa.
prezenţa sa, orientarea sa şi, uneori,
semnalizator (luminos) de poziţie faţă
activitatea sa specifică şi posibilităţile
[spate] I front position light [rear
saie de manevrare.
position light; tail light] I feu de
semnaljzator luminos de obstacol ĺ ob
position avant [feu de position arriěrej
stacle light; obstruction light (depre
I vordere Begrenzungsleuch~~ [hintere
cated in this sense) I feu d’obstacle I
Begrenzungsleuchte; Schluj3[euchteJ /
Hindernisfeuer f 3azpaâum~J7bn bi z~
nepeôHue aa6apumubje 02Hu f3aôHue
02011 I Dispozítiv de seinnalizare lurni
?a6apumnbze o2Huj / Semnalizator
noasă. aeronautjc~. Ia sol, utilizat pentru
lurninos montat pe vehicul (în faţă
a indica prezenţa unui obstacol fix sau
[spate]) servind la. indicarea. prezenţej
mobil, pentru a permite deplasare.a co—
acestuia, văzut din faţă [din spate].
rectă a unei aeronave ia sol sau în zbor.
Poate de asemenea fI asociat cu un
semnajjzator luminos de pistă I runway
semnalizator similar care să dea o mdi
tights I feu.x de piste f Start- und
caţie asupra mărimii vehicululuf.
Landebahnfeuer I o’~rn’ e3ilemuonoca
semnalizator luminos de pupă f stern light
ôOZIHbZÜ noi7ocbZ I Dispozitjv de sem
Ifeu depoupe I Hecklicht J Kopmcmb~
nalizări luminoase aeronautjce la sol,
020u I Dispozitiv de seinnalizare lumi
instalat pe o pistă de aerodrom sau în
noasă de navigaţie arnplasat la pupa
apropierea sa imediată şi care indică
unei nave, realizat cu lurnjnä albă fixă
partea de pistă utilizabilă pentru ateri
dirijată cätre spatele vasului.
zarea sau de.colarea unej aeronave.
semnalizator luminos de sector f s~c’~,
Sernnaljzărjje luminoase ale axei (pis
light I feu â secteurs I Sekto,feuer /
tei) şi Iurninile de margini (ale pistei)
cei<~mopn&d~ 020Mb 1 Dispozitiv de sern
indică respectiv axa şi marginile pistei.
nalizare luminoasä cu caractere dis
Sexnnalizările luminoase ale pragului
tincte, pe sectoare determinate ~ie
pistei şi cele ale extremităţjj pistei
orizontuluj.
indică respectiv începutul şi sfărşitul
semnalizator (luminos) de staţionar~ /
acesteia pentru aterizarea unei aero
parking light I feu de stationnement /
nave. Senma1jz~jIe din zona de atiri
Parkleuchte I cmo5rnotť1(~ 02011b /
gere a roţilor sunt barete dispuse în
Semnaijzator luminos montat pe vehi
perechi sirnetrice în raport cu axa
cui servind la indicarea prezenţei aces
pistei, între cele două rândurj de iuminj
tuia în staţionare, Este uneori permis sä
de margini ale pistei, pentru a indica
se utilizeze seinnalizator de poziţie din
porţiunea acesteia unde trebuic să se
faţă sau din spate, pentru a înlocuj sen~
efectueze primul contact a] aeronavej
nalizatoru) de staţionare din faţă bsau
pentru aterizare.
din spate.
 semnalizator (luminos) de stop
semnalizator (himinos) de stop (oprire) /
brake light; stop light I feu-stop /
Brernsleuchte I cuzuw~ mopMo»cenw~ /
SemriaLizator Iuminos montat în spatele
unui vehicul servind la indicarea (din
spate) a acţionării frânei vchjcululuj.
semnalizator luminos lateral / sidelight /
feu de côté / Seitenlicht i őopmoeoií
o~o~’ I Dispozitiv de semitalizare lumi
noasă de naviga;ie, plasat uzual pe
partca Iaterală a unei nave, cu o apa
renţă fIe ca o lumină fixă verde la tn
bord, fie ca o lumină fîxă roşie la ba
bord, îrisă nu la margmea dm spate
semnaţizări luminoase aeronautjce de
suprafaţă J aeronautical ground light I
.feu aéronaul-ique & la suiface I LuJř
fahrz’bodenfeuer I naaeMrn,lü a9po,iaćm-
sensibilitate spcctrală (a unui detector) I
‘~azízzournrîí o2o~ I Sernxialjzărj lumj
noase pe pămănt sau pe mare pentru
facilitarca zborului aeronavelor.
sensibiiitate (a unui detector) I respon
sivity; sensitivity (of a detector) I sen
sibilité (ďun récepaeur) I Empjlnd
lichkeü (eines Empfdngers) I z’yecm
~umeJzbnocmb (npuëMHulccz) I Ks>
Raportul între mărimea de ieşire Y a
detectorului şi mărimea de intrare (cx
~ cita~a) X, adică s = Yl X. Dacă mă
rimea de ieşire a detectorului este Y0 în
absenţa mărimii de intrare şi Y, este
mărimea de ieşire când cea de intrare
estc K; atunci sensibilitatea este dată de
sensibilitate speetrală relativă (a unui
relaţia:
sensibilitate la contrast I contrast sensiti
vity I sensibilité au contraste; sensi
biljté d~j7érentie1le I Unterschieds
empfindlichkeit; Kontratempfin.~
lichkeit I 1coHmpc7cmnw~ t’yecmeum~b.
HOcmb I ~S~> Inversul. contrastuluj
minim perceptibil, exprimat prin relaţia
LJ’~L, în care L este luminanţa medic (a
f’ondului), iar AL pragul diferenţei de
Iuminantă (difcrenţa între luminanta
95 sensibilitate spectrală relativă
obiectului şi a fondului). Valoarea lui
S~ depinde de luminariţă, de condiţiile
de observare, inclusiv de starea de
adaptare, Unitate de măsură : [1].
sensibilitate relativă (a unui detector) /
relative responsivity; relative sen
. sitivity (of a detector) / sensibilité
relative (d’un récepteur) I relative
Empjlndlichkeit (eines Empfdngers) /
omnocumwzbnajz ~iyecme~’meJ1bHocmb
(npuëMHulca) I <zs,> Raportul între
valoarea sensibilităţii s(Z), când detec
torul este iradiat cu radiaţia Z, şi valoa
rea sensibilităţii s(N), când detectoru~
este iradiat cu radíaţia de referinţă N,
adicä :
~r s(Z)/s(1’,Ą.
spectral responsivity; spectral. sensi
tivity (of a detector) I sensibilité spec
trale (d’un récepteur) / specktrale
Empflndlichkeit (eines Empfängers) /
cne1cmpaJzbHaJ~ z’yscmeumejlbnocm&
(npuë~wuuKa) / Ks(~)> Raportul între
mărimea de ieşire dY(Ä) a detcctorului
şi mărimea de intrare (excitaţia) mono
cromatică dX~(Ä~) = X~Çk) d)~, în
intervalul de lungime de undă d)~,
funcţie de lungimea de imdă ?~, adică :
sť3’)= dY~)
detector) / relative spectral respon
sivixy; relative spectral seńsitivity (pf a
detector) I sensibilité spectrale relative
(d’un réc~pteur) / relative specktrale
EmpJlndlkhkeit (eines Empfängers) /
omnocumeJ’bna5~ cneKmpaJzb7ťaJ~
tzyeçmeumeilbHocmb (npüëMHu’ca) f
<s~(2~.)> Raportul între sensibilitatea
spectrală sÇ~) a detectorului, pentru
lungimea de undă 2~, şi valoarea de
referinţă dată ~m, adícă:
~r ~) = sQ~) / ~m
 sferă integratoare
Valoarea de refeńnţä dată ~m poate fi o
valoare medic, maximă sau aleäsă
arbitrar pentru sÇk.).
sferă integratoare I integrating sphere;
Ulbrichţ sphere / sph~re d ‘Ulbricht;
sph’~re intégrante I Ulbrichţsche Kugel /
‘i~omoMempwąec,ś-uü luap;
YJzbőpuxma / Spaţiu delimitat de o
wap
sferă a căreí suprafaţă interioară este
reflectant difuză şi, pe cât posibil,
neselectjvă. Sfera integratoare este uti
lizată, în majoritatea cazurilor, în
asociere cu un radiometi-u sau un foto
metru.
sferă Ulbricht =ş sferă integratoare
sistem colorjrnetrjc Standard (de refe
rinţă) CIE 1931 / CJE 1931 standard
colorimetric system I systěme de
référence colorimétrique CIE 1931 I
CIE-Nonnvalenz.system 1931 I cmaH
ôapmHa.q KoJTopuMempwjecK~ cucme
Ma MKO 1931 z. I <K Y Z> Sistem
colorimetric de evaluare a componen..
telor tricromatice ale unei distribuţii
spectralc oarecare de energie radiarită,
utjljzând ansamblul stimuijlor de cu
sistem de iluminat** I lighting system I
loare de referinţă [x}, {yJ, {zj şi cele
trei funcţii colorimetrice CIE ~
ýQ~.), ż~(Ä.) adoptate de CIE în 1931
(vezi Publicaţia CIE nr. 15). Funcţia
coloriinetriçä 5~Q~) este identică cu
efkacitatea Iuminoasä relativă spec
tralä V(2~) şi, in. consecinţă, valorije
componentej tricromatice Y sunt
proporţionále cu valorile luminanţelor.
Acest sistem colorjmetric standard (de
referinţă) CIE 1931 este aplicabil un
ghiurilor spaţiale de observase din
câmpul vizual central corespunzânçi
unei deschiderj unghiuiare plane de
aproximativ l-4° (0,017-0,07 rad),
sistem colorimetrjc standard (de refe
rinţă) suplimentar CIE 1964 /
CÍE 1964 supplementary standard
coiorimetrjc system / syst~me de
référence coĺorimétrique suppiérnen
96
sistem de iluminat
Ę
faire CIE 1964 / JO°-CÍE-Normvaţenz
system 1964; ClE-GroJ3feld~Nor,izva
I
len zsystem 1964 / ôonoJrnumeJJ~,j’~
cmaHÔapmHaJ~ KO]7OpZMempw’ecK~
cucmejţťa MKO 1964 ~ I <Xio ~‘10 Z~>
Sistem colorimetric de evaluare a corn
ponentelor tricromatice ale unej di~trj..
buţii spectrale oarecare de energie,
1’
utiljzând ansarnbluj stimuliloj- de cu
loare de referinţă {x10j, [-‘~}, [z10] ş~
cele trei funcţii colorimetrice CIE
~ ý’~0Q~), ~0Q~) adoptat de CUE
în 1964 (vezi Publicaţia CIE nr. IS).
Sistemul colorimetrjc standard (de
referinţă) suplimentar CIE 1964 se
aplică unghiurilor spaţiałe de observare
din câmpul vizual central cu o des
‘‚
chidere unghiulară plariă mai mare de ţh~
4° (0,07 rad). Toate simboiurjje mărj
milor colorirnetrjce sunt afectate de
indicele 10, atunci când se utilizează
acest sistem de referinţă. Valorile corn
ponenteí tricromatice }‘19 nu sunt
proporţionale cu luminanţele.
systěme d’éclairage ĺ Beleuchtungs
system / ocaemumeJ7bu~7J~ cucmeM~-’ /
Ansamblu alcătuit din aparate / corpuri
de iluminat, echipate cu. surse de 1u-
rnină corespunzătoare, amplasate într-o
dispunere logică, în scopul realiz~ji
unui mediu Iuminos confortabil şilsau
funcţionai şi!sau estetic, capabil să
asigure desfăşurarea în condiţii optime
a unei activităţi I a unui spectacol /
unui sport circulaţiei I unui efect lumi
nos estetic-arhitectural ş.a. Similar, ter
menul poate fi utilizat şi pentru
realizarea iluminatujuj pe o amunjtă
zonă restrânsă (sistem de ilumjnat ‘I’H
local), fie pe o zonă de lucru / expunere
(sislem de iluminat general localizat),
fie pentru o anumită funcţiune specială
(sistem de iluminat de evacuare), Nu
este recornandată utilizarea termenuluf
depăşit instataţie de iluminat
 sistem de ilumiuat exterior
sistem de iluminat exterjor** / exterior
(outdoor) lighting system I syst~me
d’éclairage extérieur / Au~$enraiżj,ijje
leuchtungssystem / enezuna~ oceemu
meiič,,j’~ cucmeMa I Ansamblu alcătujt
din aparate I corpuri de iluminat echi
pate cu surse de lumină corespun
zătoare, amplasate într-o dispunere Jo
gică într-o arie exterioară, în SCopul
realizăi-jj umij mediu luminos confor
tabil şi/sau funcţional şi/sau estetic, în
funcţie de destinaţia ariei, capabil să
asigure desfăşurarea unei activităţi în
condzţu optime (clrculdţla ruticră sau
pietonală, un anumit sport, muncă fIzj
că7 o vizuajjzare nocturnă a unor clă
din, monumente ş.a.), Nu este reco
mandată utilizarea termenu]ui depăşit
=! instalatie de ilzzminat exterior.
sistem de iluminat interjor** I interior
(indoor) lighting system I systbne
d’éclairage intérieur I Innenraum
beleuchtirngssystem I oceemum~bH’~
cucmeMa ~ noMeu#enůu I Ansamblu
alcătuit din aparate / čorpuri de ilumi
nat echipate cu surse de Iumină cores
punzătoare, arnplasate într-o dispimere
logică în cadrul unui spaţiu interior aI
unei clädiri, în scopul realizăi-jj unuj
mediu luminos confortabil, funcţional
şi estetic, capabil să asigure desfă
şurarea activităţii umane din spaţiul
respectiv în condiţii optime, Există şi
termenul depăşit ~! instczlaţie de i/urn!
nat interior.
sistem tricromatic / trichromatjc system I
syst~me trichromatique .1 trichrorna
tżsches System I mpëxzjaernj,’~ ‘coiz opu
Mempw~łecKw~ cucmeMa / Sistem de
definire a stimulilor de culoare prin
componentelc tIicromatjce~ bazat pe
egalizäri de culoare prin amestec aditjv
a trei stimuli de culoare de referinţä~
convenabil alcşi.
sochx / cap; base (US.A.) / culot / Sockel i
soclu elicoidal (Edison) I screw cap;
l’O1cO]Tb / Parte a unei lămpi care
serveste la conectarea Circuitujuj elec
97
sodu elicoidal (Edison)
tric de alimentare prin intermedjul Unej
dulii sau unui conector de lampă şi
frecvent este utilizată la reţinerea
mecanică a lărnpii în dulie. Termenul
englcz base este de asemenea utilizat şi
în Marea Britanie şi în S.U.A. pentru a
indica o part~ integrantă a învelişujuj
lămpii care corespunde funcţiei de
soclu. ~n funcţie de tipul lămpii, cone
xiunea Ia circuitul electric se stabileşte
prin dulie sau prin fişă (steker). Un
soclu de lampă şi dulia sa cores
punzătoare sunt în general identif~cate
printr-una sau mai multe notaţii, ur
mate de un număr care indică aproxi
mativ valoarea în milimetrj a dimen
siunii principale (în general diarnetruj) .
a soclului. Codul normalizat tîgurează
în Publicaţia 61a CEL
soclu cilindric f shell cap ; shell base
(U.S.A.) I culot cylindrique I Hülsen
socket I z,iwnrnôpu ec7cuů yoKcrnb / So
clu, indicat pe plan intemaţiorial cu
litera S, având o suprafäţă exterioară
netedă.
soclu cu ac (ace) I pin cap; pin base
(U.S.A.) I culot â broches / Stiftsockel /
ZUmbzpb7co6’bzz~ ZjOKOJIb I Soclu, indicat
~e plan internaţional cu litera T pentru
un singur ac sau 0 pentrü două sau mai
multe ace. Acul utilizat reprezintă un
ciiindru cu un diametru de cca 2 mm.
soclu cu precentrare I prefocus cap ; pre
focus base (U.S.A.) I cu!ot préfocus;
culot & précentrage I Prefocus-Sockel.
Ein.stellsockej / çbo.zcycupyirnquj~ z’oicorn, /
Soclu, indicat pe plan internaţional cu
litera P. care permite, atunci când lam-
pa este fabricată, să se pIasez~ filamen
tul într-o poziţie determinară~ în raport
cu. reperele sociuiui şi śă se asigure, de
asemenea, o centrare reprç)ductjbjJ~,
atunci când lampa este montată într-o
dulic corespunzătoare
screw base (U.S.A.) i culot â vis I
Schraubsockej; Gewfrn-Jesockel Ipe~
 soclu tip baîonetă
98
lfoKcrnb / Soclu, indicat pe plan
internaţjonal cu litera E, având o struc
tură în for-mä de filet elicoidal, care se
introduce în duije.
soclu tip baionetă I bayonet cap, bayonet
base (U.S.A.) / culot â ba~onnette /
Bajorzettso~~~/ / umuçbmogoz~ iloKojib I
Soclu, indicat pe plan internaţional cu
litera B, prezent~d pe suprafata sa cx
tei-joară reljefu~-j destinate a fi introduse
în adâncjti~-jje prevăzute iii dulje.
soelu tip baionetă subţire I ac I bayonet
pin I ergot I Bajonettst~j~ / uzrnu(/)m
yoKoliw? I Piesä metal ică mică, în relief
pe învelişul soclului, destinată să fixeze
lampa ia montaj într-o dulie corespun
zător Construită
solid al eulorijor J Colour solid I solide des
Couleurs I Farbkörper / ~emoqo~
meizo I Parte a spaţiului cromatjc ce
conţine reprezen~-ea geometrjc~ a
culorilor de suprafată.
spaţiu croinatic I Colour space I espace
chromatique i Farbenraum I ysemoGoe
npocmpaucm&o / Reprezen~~~ geome
trícă a culorilor în spaţiu (în general
tridimensionaj)
spa~iu cromatic L~a*b4 CIE 1976 I CIE
1976 ťa~b’ colour space CJEL4B
colour space I espace chroinatique
ťa’b CIE 1976 espace chromatique
CJELAR I L~a’b’Farbenraum CIE
1976; ClEL4Bparbenraum I zjeemo
~oe npocmpaHcm~o MJ(Q J97ő~.
L~a~b~ J Spaţiu cromatjc tridimensjonaj
aproximativ uniform Iriortogonaf, în
care sc reprezintă märjmjje L~ a~ b’
definite de ecuaţiile:
Ľ =~16(Y/y y’3 —16
a~ =500{(KĺX )h/3 (YIYy’~1
b~ =5oo~Yiyy’~ —(zizy’3j
YJYf; ) YIY~ > 0,008856
X ĺ X~ ~ > 0,068 856
ZJZ~
spaţiu cromatic L u , v , CIE 1976
,,,
în care X, Y, Z reprezintă stjmuluj de
culoare considerat, iar X,~, y,~, Z~
reprezintă stimul ul acromatic specific
culorii albe. Corespondenţjj aproxjma
tivi pentru claritate, cromatjcă şi tonali~
tate pot fi calculaţi astfel :
claritătea CIE 1976:
L’ =116(Y/yy’3 —16.,
YIY~ > 0,008856 ;
c. crornatjca a, b C~ 1976:
C4~±(bYf2;
e unghiul de tonalitate a, b CLE 1976:
h~ arcrg(b/a’)
(vezi Publiccz;ia CIE nr. 15.2).
spaţiu eromatic L z’ v CIE 1976 i CIE
1976 L’uv’ Colour space; CIELUV
Colour space / espace chromatique
ťu’v’ CIE 1976; espace chromatique
CZELLJV / L’u’y’-Farbenraum CJE
/
1976; CfELUV~Farbenraum / zfeemo_
őoe npocmpaHcmeo MKQ 1976 ~
L~u*v~ I Spaţiu cromatic tridimensjonai
aproximativ uniform triortogonal în
care se reprezintă mărimilc Ľ’. u’~ v’
definite de ecuaţiile:
Ľ =1l6(y/y~’3 —16
u’ 13L’(u’—u’)
v~ ~13Ľ(v’—v’)
YJY~ >0,008856,
în care Y~ u’, v~ reprezintă Stimujul de
culoare considerat, iar ~pr, u v
reprezintă stiirjulul acromatjc Specific
culoril albe. Corespondenţij aproxjm~_
tivi pentru claritate, saturaţie, cromatj_
cä şi tonal itatc pot fî calculatj astfel :
claritatea GTE 1976 :
L~ =116(YI~y’~ —16
saturaţia u, v CLE 1976 :
= ÷ (~~~I/2 ; !;
 spaţiu cromatic uniform
99
e cromatjca a, v CIE 1976
= í(ul ± L~s~ ;
e urighiul de tonalitate a, v CIE 1976:
)J=
= arctg {~v’—v’4)i~u’_u’~ arctg~v~iu~)
(vezi Pub!icaţia CIEnr. 152).
spaţiu cromatic uniform I un~fonn colour
space I espace chromatique uniforme /
gleichförmiger Farbenraum I pae,z’o_
KoHmpacmuoe y6’emocoe npocm
pan cm~o / Spaţiu cromatic în care
distanţele egale sunt considerate ca
reprezent~d diferenţe de prag sau de
supraprag de egală amplitudiné între
culori percepute.
spectral I spectral I spectral f spekrral I
cneKmpa≠’~bHbn~ I Califîcativ care, ataşat
unei mărimi X caractcristjce unej i-a
diaţii electromagnetic; indică ~e cä
mărimea X este o funcţie de lungimea
de undă ~, exprim~nd accasta prin no
taţia X(Ä), f~e că mărimea considerată
este o densitate spectrală, utiłizându-se
noţiunea X~ = -~-. Ďeoarece X~ este o
funcţie de ?~, sc poate scrie şi Xx(?’J
Mărimea X se poate exprima şi în
funcţic de frecvenţa v, de numărui de
specfru de egală energie / equienergy
undă a etc, notaţiile~ fiind X(v), X(c~)
etc. sau X~, X~ etc.
spectrofoton~tru / spectrophoto,~ter /
spectrophotom~tre / Spekrralphoto.
meter / cneKmpo(j)omoMemp I Aparat
destinat măsurării raportulu.i a două
valori a unei mărimi radiometrice pen-
ti-u aceeaşi lurtgime de undă.
spectroradjon~t~ I spectroradjo~~ţ~~ /
spectroradjom~tre f Spektralradjome.
ter I cneKmpopa’)uoMemp I Aparat des
tinat mäsurărjj mărimilor radiorrjetrjce
speetni de elnisie luminescentă I (lumi
pe inter-vale restrânse de Iungimi de
undă, pentru un domeniu dat.
spectru (al unei radiaţii) / spectrum (of a
radiation) I spectre (d’un rayonne
ment) / Spekirum (einer Strahiung) I
spectru de em isle luminescentă
cne~mp (u~.i’yzjenwz) I Reprezentarea
sau indicarea componentejormonocro..
matice ale radiaţiei considerate. Exîstä
spectre de Linii, spectre continue şi
spectre care conţin simultan cele două
tipuri de spectre. Termenul este, de
asemenea, uţilizat pentru efîcienţele
spectrale (spectru de excitaţie, spectru
de acţi’me). .
speetru de acţiune (al radiaţiilor optice,
pentru un fenomen actinic specificat,
într-un sistem precizat)’ I (actinic)
action spectrum (of optical radiations
for a specijled actinic phenomenon, in
a spec~ed system) / spectre d’action
(actinique) (des rayonnements op
tiques, pour un phérzoměne actinique
spécifîé, pour un syst~me spéczjlé) /
.
(aktinische) Wirkungsfunkrion (der
optischen Strahiung, J~r em spezielles
aktinisches Phänomen, in einem aus
gewähltęn System) I cneicmp (a,cmuljuti
nozo) ôeîícmsw~ (onmu~ecJcux u~.ny~’e
uuü ôir~ onpeôei’ernio’~’o Jzejze~zíw~ al<rnu
Hurnocmu, ~ onpeôeizem.’oi~ cucmeM~) l
Efîcienţa radiaţiilor monocromatice în
producerea acelui fenomen în sistemul
respectiv. .
spectrum; equal energy spectrum
(U.S.A.) / spectre d’égale énergie;
spectre équiénergétique I energie
gleiches Spektrum I pasno9nep2e-
mu’íecKui~ cneicmp J Spectrul unei
radiaţii a cărui densitate spectralä a
unei mărimi energetice este constantă
pe tot domeniul vizibil (p(Ä.) = Ct). Ra
diaţia având spectrul de egală energie
este considerată uneori’ ca iluminant şi
este atunci notat prin simbolul E.
nescence) emission spectrum I spectre
d’émission (de luminescence) I (Lumi
neszenz-) Emissionsspelcžrum / cnelcmp
u3nytŁenw? 8O3őy~2icÔenu5~ moM unecijen
~‚uu / Repartiţie spectrală a radiaţiei
 spectru de excita ţie
emise de un material luminescent pen
tru o excitaţie precizată.
spectru de excitaţie (pentru o compo
nentă monocromatică de lungime de
undă Ä specificat~ a unei radiatii
emise) I excitation spectrum (for a
monochromatic cornponeflt of specified
wavelength 2~ of the emitted radiation) ĺ
spectre d’excitation (pour une compo
Sante monochromatiqt~e de longueur
d’oncje ,~ spéc~fiée du rayon nement
émis) / AIzregungsspektr~1~j (für einezn
monochromatischen Teil der gegebe
nen Wellenlänge ‘ą der emittierten
Stralilung) I cne~~mp eo3ôy~,côęuz~
(ucnycKae~woeo MoHoxpoMamu~,ecKozO
u3Jly~1euui~ onpeôeJieHHoii ôiium~~ COnHbt
2L) I Densitate spectralä a fluxului ener
getic sau fotonic la lungímea de undă )~
specificatä, emis de un material foto
luminescent, în funcţie de lungimea de
undă a radiaţiei incídente monocro
matice de excitatie cu flux energetic
constant (respectiv dë putere egală).
spectru echienergetic : spectru de egală
energie
spot 1= proiector punctual
spot (de plafon) != projector punctual (de
pl a fon)
starter f starter I starter I Starter I cmap
mep I Dispozitiv de amorsare I pornire,
destinat în particular lămpilor fluores
cente, care asigurä preîncălzjrea nece
sară a electrozjjor şi, în combinaţie cu
impedanţa balastului (montat în serie),
provoacă o supratensiune momentană
necesară amorsării lămpii. .
steradian / steradian I stéradjan /
Steradiant / cmepaôuaH I ~sr> Unitate
de măsură a unghiuluj solid în SI.
Unghi solid cu vârful în centrul unei
sťere, care delimitează pe suprafaţa sfe
rei o arie egală cu pătratul razei sferei.
stjclă de protecţie I protective glass !
verrine; verre de protection ! ~ecKuz~ cmuMyJ?; cneicmpallb;’b’ü cmu
Schutzgias I 3au~umHoe cme,~j~o I Parte
100 stimul monocromatjc
transparentă sau translucidă a unui
aparat I corp de ilurninat deschis sau
închis, destinată să protejeze lampa
contra atingerii, a prafului, a murdä—
riilor sau să evite contactul ei cu lichj—
de, vapori sau gaze.
stimul acromatjc / achromatic stimulus J
stimulus achromatique I unbun ter
Farbreiz / xcpawamuz,ecKuü cJnu~wyB /
Stimul de culoare care, în condiţii de
adaptare normale (existente), produce
percepţia unei culori percepute acre
matice. În colorimcţj-ja de obiecte
colorate, culoarea unui material perfect
difuzant prin reflexic sau prin trans
misie este considerată ca un stjrnul
acromatic pentru toţi iluminanţij, cu
excepţia celor a căror sursă de lumina
apare puternic cromatică.
stimul cromatjc I chromatic stimulus /
stimuitts chromatique I bunter Farbreiz
/ xpoMamuYecKuj~ cmw~íyJJ I Stjmuj de
culoare care, în condiţii de adaptare
normale (existente), determină o culoa
re percepută cromatică. In Colorimetrja
de obiecte colorate, stimulii de culoare
a căror puritate este mai mare de Zero
sunt, în general, considerati stimuli
cromatici.
L:!
stimu! de culoare / colour stimulus ĺ stimu
lus de couleur / Farbreiz / zţeemoeoü
cmw~yiz I Radiatie vizibilă care, pătrun..
zând în ochi, produce o senzaţie de
culoare fie cromatică, fie acromatjcä.
stimul luminos I de lumină /light stimulus I
stimulus lumineux; stimulus de lumj~re I
Lichtreiz / ceemoeoí~ cmuMy]z / Radiaţie
vizibilă care pätrunde în globul ocular
şi produce observatorului o senzaţie
luminoasă.
stimul monocromatjc / nronoc/zromatŕc sti
i
mulus ; spectral stimulus / stimulus
mnonocřzromatique; stimulus spectral /
spektra[er Farbreiz I MoHoxpoMa,nz~
~yu / Stimul cromatic obţinut dintr-o
radiaţic monocromatjcă.
i
 stimul purpuriu
101 strălucjre punctuală

stimul purpuriu I purple stinwius I stimu

Farbreize; metamere Farbrejze
lus pourpre I Purpurfarben I nypnyp
MemaMepnbze i~eemo8bze cmuMyilbz;
nČ)Jz~ cmu~yiz / Stimul de culoare aJ
MemaMepz~z / Stimuli de culoare cu
cămi punct de reprezentare într-o dia
distribuţii spectrale diferite, dar care au
gramä cromatică se situează în interio
aceleaşi componente tricromatice. Pro
nil triunghiului defInit de punctul de
prietatea corespunzătoare este denu
reprezentare al stimulului acromatjc
mită metamerĹym.
considerat şi cele două extremităţi ale
stimuli de culoarëóptimi/ optimal Colour
locului (geometric) spectral corespun
: zătoare lungimilor de undă de 380 nm stimuli I stimulus de couleuroptjmau~ l
Optimąfarben I onmuMa,zbHbJÜ z’eemo
şi 780 mu, Este un stimul ce reprezintă
8Oň cmu~wy~z / Stimuli ai obiectelor
o culoare violet către roşu.
colorate, corespunzători unor obiecte
stimuli de cujoare compIementa~-j I com
care au factorii de Juminanţă (lumi
plementary colour stimuli I #imulus de
noasă) cei mai mari posibili, pentru
couteurs Complćmentazres l kornple
fIecare cromaticä, cu condiţia ca fac
mentäre Farbrejze l ôonQnHumeJlbHNe
torii spectrali de lumiiianţă să fIe mai
yeemoeble ~u~wyin~ I Doi stimuli de
mari decât unitatea pentru orice kin
culoare sunt complementari atimcj
gime de undă. Stimulii de culoare
când, prin amestecul lor convenabil,
optimi corespund în general ,‘mor obi
este posibilä reproducerca componen
ecte ai căror factori spectrali de lurni
teloi- tricrornatice ale unui stimuj acro
nanţă au numai valori cuprinse între 0
matic consjderat.
stimuli de culoare de referinţă / reference şi 1, cu cel mult două tranziţii între
aceste două valori, Factorii de lumj
colour stimuli / stimulus de couieu.r de
naiiţă şi coordonatele tricromatice ale
référence l Primijrpalenzen / ocyweH&e
stimuijior de culoare optiini delirnitea
z,~8emoebze CmzzMyrnJ l Ansamb]u de
trei stimuli de culoare pe care se ză un solid al culorilor, care corespun
de obiectejor nefluorescente. Stimuljj
bazează un sistem lricromatic. Aceşti
de culoare optimi determină, la un fac
stimuli sunt fIe stimuli de culoare reali,
fic stimuli de culoare teoreticj, care tor de luminanţă dat, puritatea maximă
pe care o pot avea obiectele nefluores
exprimă prin combina~ liniare ale
cente.
unor stimuli de culoare reali. Ca.ntjtatea
din fiecare stimul de cuioare de refe strălucire I brightness; luminosity (obso
rinţă se exprimă în unităţi fotometrice lete) l luminosité / Flelligkeit J ceem
sau radiometrice, iar obişnuit şi sub ~oma J Atribut al unei senzaţii vizuale
formä de rapoarte între aceste cantităţi, pentru care o suprafaţă pare că emite
precizând că un anumit amestec aditiv mai multă sau mai puţină lumină.
al acestor stimuli va fi egal cu stirnulul strălucire punctuală J point brilliance /
éclat apparent / Punkthelle / &zec~c J
acromatjc dat. în sistemele colorime
<:E~> Mărime care intervine în apre
trice de referinţă C~, stimulii de Cu
cierea vizuală a unei surse de lumină,
loare de referinţă sunt reprezentaţi prin
atunci când un observator priveşte
simbolurile [X], [Yj,. [Z] şi!sau [X10],
direct această sursă, de la o distanţă
[Y,0], {Z,oJ.
destul de mare pentru ca diameü-ul ei
stimuli de culoare metamerici / inefaineric
aparent să fie negiijabii. Strălucirea
colour stimuli; metcimers / stimulus de
punctuală se mäsoară prin iluminarea
couleur métam~res f bedingigleiche
produsă de sursă într-un plan care trece
 str~Uucjtor
prin retina observatoruluj şi este per
pendicuJ~ pe direcţia sursei. Í~n pub!i
caţia CIEJIEC 50(845), este Considerată
pupila în locul retiriei, variantă inco
rectă pentru că imaginea este sesizatä
de retină: Unitate de măsură : lx.
strălucjtor I bright / lumineux /hell! Ep1~ui~ /
Adjectiv utilizat pentru a descrie five-
lw-i ridicate de străluc ire
structură (de protecţie vizuaiă) / louvre
spill shield; louver (US.A) / para
lume; écran~para[ume I Abdeck~rng~
Raster / 3KpaHupy/ouţ’~ pewem,ca ĺ
Strucm~-ă realizată pentru protecţie
vjzuală din elemente translucjde sau
opace, dispuse geometric astfel încât să
mascheze lămpiie de vederea directă
pentru un unghi dat.
suprafaţă de referinţă I reference surface I
surface de référence / BezJ~gsflćjche~
MeJJJläche / pac~ëm~z~ flflocKocmb I
Suprafaţa pe care se mäsoară sau
pentru care este dat nivelul de ilumi
nare. . sursă secundară de Iumină / secondary
sup~afaţă Iambertiană / Lambertian sur
face / surface lambertienne / Lamberz’
f[äche; votlkom~en matte Fläche /
noeepxnocm& JlaMőepma J Suprafaţa
reprezentând locul geometric al vârfu
riloi- intensităţilor luminoase distribujte
chzpă legea lui Lambert In cazul unei
suprafeţe larnbertiene, M i~L, unde L
C3~.e lurnina~ţ~ energetică sau luminoa.
Să, iar M este ernitanţa (excitanţa)
energetică, respectiv luminoasă
sursă de lumină (pentru radiaţij optice
v1zihil~) ~ lampă
102 Surse standard CFE
sursă electrojumfnescentă / electrolt~mi
nescent source I source électrolu,.,~zj,ies
cente / ElektrolumineszenzLichtqul[ I
3J?e~mpornoMune~1e,jJfl~~’ ü z’cm~~’~ /
Sursă de iumină Ia care Iumjna este
produsă prin electrolumjnescen ţa.
sursă primară de lumină I primary light
source / source primaire de lumj~re /
Selbstleuchter; PrimärlichtqiLelle /
nepswíHbză ucmotrnwc ceema / Supra
faţă sau obiect care emite lumina pro-
dusă prin coriversic de energie.
sursă punctua]ă / punctiformă I poiiu’
source / Source ponctuelle ĺpunkrai~tżg~
Strahlungsquelje / moz’e~iHb~ Ucmot~
HUK / Sursă de radiaţie ale că.rej dimen
siuni sunt atât de mici în comparaţie cu
distanţa dintre ea şi suprafaţa iradjată~,
încât aceste dimensiuni pot fi neglijate
în calcule şi măsurări, O sursă puric
tuałă care emite uniform în toate direc
ţiile se numeşte sursă punctuală izo
tropă sau sursă punctualJ un~formă
ltght source I source seconc[a ire de
lumi&e I Fremdleuchter; Sekundär
lichrquelle I &moput’~,j i~ zzcm~ t’j’~~
ceema! Suprafată sau obiect care emite
lumina receptată de la o altă sursä şi o
redirecţionează, cel puţin în part; prin
reflexje sau trangmjsje
surse standard CIE I CJE standard
sources I sources norinalisées CIE /
CZE-l’Jormlichtquellen / cmaHc)apm Ubi e
ucmo~rnuKu MKO ! Surse artifjcj ale (de
lumină) precizate de CIE, ale căj-or
radiaţii sunt apropiate de cele ale ilur~ri
nanţilor standard CIE A, B şi C.
 T

tehnica Un mina tuhii* * I lighting lechno

aceeaşi strălucire. Metoda recomancjat~
logy! éclairage / Beletťchtun gstechnik J
pentru calculul temperaturii de culoare
oceea~(en,»~J~ mex/-iuKa! Parte aplicativa
core late a unui stimul de culoare constă
a luminotehnjcjj privind concepţia, struc
în determinarea pe o diagrarnä crorna
turâ şi calculul sistemelor de iluminat,
tică a temperaturii punctului de pe Jo
pe ba~za componentejor tehnice utilizate
cul geometric at radiatorului integral
(surse, aparate I corpuri de iluminat şi
(radiatoruluj Planckjan, corpului negnj)
aparataju] cone\) în scopul realizării
ce corespunde intersecţiei dintre acesta
unui medju luminos corcsprmzător
şi linia de egală tempcratură, care con
(interior sau exterior), Acest termen
ţine punctul de reprezentare a stimu
este utilizat cu această semrijfjcatje în
lului de culoare. Temperatura de culoa
Jixnbile română, germană şi rusă.
re corelată invcrsă este utilizatä de pre
Termerwi în limba engleza are un sens
ferin~ă în Jocul temperaturii inverse de
mai iarg, Í~ind echivalent lumino
culoare, când valorile sunt apropiate.
tehmcii, iar în limba franceză acest
Unitate de măsw-ă: K.
termen nu mai este Utilizat.
temperatură de Juminanţă (monocro..
temperatură cle culoare J colour
matică) (a unui radiator termic,
temperature! teinpéraîţ;re de cou/eur /
pentru o anumită iungime de undă) /
Farhtemperaturj zfeemocwz me~wne~a
(monochromatic) radiance temperatu i-c
on-pa J <T~> Temperatura Ia care tre
(of a thermal radiator Jbr a specĘfîed
buie încălzit radiatonil integral (radia
wavelength) ! ternpérature de lumi
tor-ui Planckian / corpul negru) ca să
nance (monochromatique) (d ‘an radia
prezinte o ernisie radiativă de aceeaşi
tear thermique, pour uric Iongueur
cromatic~ ca şi aceea a stimulului de
d’onde spéciJiée) / spektrale Strahi
culoaj-e dat. Se utj}izează de asemenea
ungsf emp era tar (eines T~nzp eratu i-
termenul temperažură de culoare inver
strahiers, Jż~r eine gegebene WeUen
să, a cărui unitate de mäsură este K~.
Iänge) / (A1oHoxpoMamut/ec,~aR) rip
In practica curentä se utilizează tempe
~ocmjiwz /71 ei~inepwnvpa (~n erni 03020
rarura de cu/ow-c, Unitate de măsură: K.
tempera~~r-~ de culoare corelată I corre U3J1y~łameJui ÔR5Z OnpeôeJzeH,~Ioü ô~7uHbz
6’oJuIbl) / Temperatura radiatorului inte
lated colour temoerature I temp ératui-e
gral (Pianckian) care are, pentru o anu
de cou lear proximaje I ähnlichst~
mită lungime de undă, aceeaşi densitate
Fa rbremperatur I Koppenz’poea,~ art
spectraiă a inminanţei energetice ca şi
zfeeinoecm nle~fnepamvpa I ~ Tem
radiatorul termic considerat, Unitate de
peratura radiatorului integral (radia
măsură ; K.
torului Planchian, corpuliji negru, în
temperatură de distrjbutie / distribution
căizit), a c~rui culoare percepută se
l e’npe rature / (ernpératu i-c de repar-ti
aseamänă cel mai mult în conditjj de
!~oi! I Vertei/!in~s[eniperat’ťr I rn~ąrnc;
vure precizate. cu culoarea per’e
i ~ Tcmpe
put~ a unui stimul de culoare dat. de
ratura radiatorului integral (Ph~uckian)’
 tensiune de amorsare
104 timp de răspuns

care prezintă aceeaşi sau aproape ace

durée I Lebensdauerprúfung / ucnbrma
eaşi distributie spectrală relativă ~(‘.\.)
HbĽC ua cpoi~ CJly»c6b1 I Test în care
ca şi radiatia considerată, într-un inter
lampa funcţioneazä în conditiile şi
val spectral dat. Unitate de măsură ; K.
durata specificate (date) iniţial sau pâna
tensiune de amor-saj-e (a unej lămpi cu
descărcări) / starting voltage (of a
la terminarea duratei de funcţionare şi
pe parcursul căruia se pot face măsurărj
i
discharge lamp) / tension ďarnorçage
ale mărimilor luminoase şi electrice la
(d ‘une lampe â décharge) / Zünds
intervale de timp specificate (iniţial).
pann wig (einer Entladungslanzpe) /
timp de creştere (al unui detector) / rise
;Ianpzza2/ceř’ue 3az)Ăcu~aH~ (pa3p~zôHozż
time (of a detector) I temps de ,nontée~
Jzcwnbz) I Valoarea tensjunjj electrjce
temps de croissance (d’un récepreur) /
care trebuie aplicatä între electrozi pen
Anstiegszeit (eines Empfängers) / ape
tru amorsaj-ea descărcărij în Iampă.
MWZ HapacmaKwl (npuëÂmuJ<~a) / Tim
tensiune de funcţionare (a unei lămpi cu
pul necesar pentru ca mărimea de ieşire
descărcări) I lamp voltage (of a dis
a detectorujui să creascä de la un pro
charge lamp) / tension de fonctionne
centaj scăzut specificat (dat) la un pro
ment (d’une lampe â décharge) /
centaj mai ridicat precizat, în funcţie de
Brennspannung (em er Entladungs
valoarea maximă, când mărimea de
lampe) J paőotíee nanpzza~ceHue (pa3-
intrare staţionară este aplicată inStanta
pszôi-ťoi~ JJaMnbz) I Tensiunea e]ectrjcă ~k4~
neu. Se consideră valoare procen~al~
între electrozii lărnpii care functionază
scăzută cea de 10% şi valoare procen
în regim stabilizat, exprimată, ca valoa
tual ridicată cea de 90%.
rea efectivă în cazul curentuluj alter
timp de amorsare / punere în funcţiune
flatly.
termocuplu (pentru radiometrie) l (radia
tion) thermocouple I couple thermo
( a unei lămpi cu descărcărj în arc) !
starting time (of an arc discharge
lamp) I temps d’amorçage (d’une
WI‚$1’
électrique; the rrnocouple (pour la
lampe â décharge en arc) ĺ Zündzejţ
radiométrie) I Strclhlungsthermoele.
(einer Entladungslampe) / epe~ ~a
ment I mep~wonapa; mepMo3jjeMeHm /
.2Ăc-uzaHwz (ôy~oeoíí p(r3pJu)noz~ iiaMn~) /
Detector termic de radiatii optice în
Timpul necesar, în cazul unei lămpi cu
care forţa electrornotoare produsă prin
descărcare în arc, pentru a ajunge la o

w
tr-o singură jonctiuric termoelectrjcă
descărcare în arc electric stabilizată,
este folosită pentru măsurarea căldurii
lampa funcţionând în condiţiile speci
produse prin absorbţia de radiaţii
ficate (date) iniţial, Acest timp este
receptate.
măsurat începând cu momentul în cate
term o lu m inescenţ~ I thermally activated
lampa este pusă sub tensiune. Carâc
luminescence; thermoluminescence /
teristicile de funcţionare ale dispoziti
turn in escence the rmiquem ent activée;
velor de amorsare provoacă o întâszjerc
th ermolurnin escence / therm isch stirnu
între momentul punerii sub tensiune a
lierte Lurnin eszeflz; Th er~noĹumin es
circuitului global şi eel când tensiunca
~ / mep~worno~wuIIecye,,y~ / Lumi
este eťectiv apiicată ia electrozii Iămpii
nescentä produsă la mncălzirea unui ma
tcrial !umincsccnt excitat în prealabil.
terrnopilă ~ detector termic tip coioană
(timpul de amorsare este măsurat din
acest moment).
timp de răspuns (al unui detector) / res
1’I
test / încereare de “durată totaž~ de func
ponse time (of a defector) / temps de
ţionare ! viaţă” / life test / essai de
réponse (dun réceprezir) ! Ansprecjz
 timp de scădere
zeit (eines Empfćingers) I ~
peai~uu (npuëMnwca) I Timpul necesar
pentru ca valoarea mărimii de ieşire a
detectoru]uj să ajungă, după o variaţie
bruscă a sa, Ia un procent deterininat
din valoarea finală.
timp de scădere (al unui detector) I fall
time (of a detector) I temps de des
cente; temps de décroissance (d~un
récepteur) / Abfallzeiţ (eines Emp
fdngers) I epei~twi cpaôa (npuëMnul(a) f
Tĺmpul necesar pentru ca mărimea
deieşire a detectorului să se reducă de
Ia un procentaj ridicat specificat (dat)
la un procentaj mai scăzut precizat, în
functie de valoarea maximă, când mări
mea de intrare staţionară este decuplată
instantaneu. Se consideră valoare pro
centuală scăzută cea de 10% şi vaioare
procentual ridicată cea de 90°,’.
tonalitate (tentă) / hue J teinte; tonalité
(chromatique) I Buntton I yeemo&oi~
moH I Proprietate a senzaţiei vizuale
prin care o suprafaţă apare (prezintä)
una din următoarele culori (percepute):
roşu, galben, verde, albastru sau o corn
binaţie în anumite proporţii a două
dintre ole.
tonalitate (tentă) binară I binary hue J
teinte binaire I Zwischenton I ô~oľmoj~
zf8emo6oü mon I Tentă percepută care
poate fi descrisă ca o combiriaţie
(amestec) a două tonalităţi elementare.
De exemplu : portocaliul (orar~jul) este
un roşu-găibui sau un galben-roşjatjc;
violetul este un albastru roşiatic etc.
. tonalitate (tentă) elementară I unitary
hue; unique hue I teinte éléinenhczire /
Uifarbe I ocnow’oň zţeemo~oú mon /
Tonalitate percepută pentru cole patru
culori de bază, şi anume : roşu, ga1ben~
verde şi albastru,
transmisje I transmission I transmi’~’~-j~ /
Transmission f nponycicanue I Trecerea
unei rądiaţii printr-un mediu, fără
modificarea &ecvenţei cornponentej~~
sale manocromatjce
105 transmisie perfect difuz~
transmisie difuză I diffuse transmission I
transmission diffuse I gestreute Trans
mission; diffuse Transmission I âu’~_
~by3noe nponycKanu~e I Difuzie prin
transmisie în care, la scară macro-~
scopică, nu apare tra.nsmisie directă
(sau unei intensităţi incidente îi cores
pund o infihitate de intensităţi trans
mise). Transmisia difuză poate fi per
fectă sau imperfectă. Cea imperfect
difuzä se caracterizează printr-o distrj
buţie neconstantă a i.ntcnsităţilor trans
misc.
transmisie difuză izotropă =~ transmisie
perfect diftiză
transmjsje difuză uniformă =~‘ transmigje
perfect difuză
transm isle directă I direct transmi~s[on I
transmission régu!i&e I gerichtere
Transmission f Haflpc2eilennoe nponyc
icanue I Transrnisie care se produce în
concordariţä cu legile opticii geome
trice, fără diĺüzie (sau unci iutensitäţi
incidente îi corespunde o singură inten
sitate transmisă).
transmjsje mixtă / mixed transmission I
transmission mixte ; transmission semi
diffuse; transmission semi-réguIi~re l
gemischre Transmission / cMezuam’oe
nponycicarn’e / Transmisie partial direc
tă şi parţial difuză. In general, aćeastă.
transmisie prezintă o valonre maximă
pe direcţia intensităţii transmise din
transrnisia directă.
transmisie perfect difuză J isotropic
diffuse transmission / transrnjssjo~
diffuse isotrove; transmission diffuse
uniforme l volikommen gestreute
Transmission; isotrope diffuse Trans
mission I usomponiwe du~by3Hoe npo
rryci<-am’e / Transmisie difuză în care
distribuţia spaţială a radiaţiei reflectate
este astfe! încât iuminanţa energetică
sau Iurninoasă a acesteia are aceea.şi ,
valoare în toate direcţiile emisferei în
care este transmisă radiaţia.
 transmisie regu!ată
transmisie regulată (depăşit) => traus
misie directă
Ĺransni isivitate atm osferică / atmospheric
transmissivi’y I transmissjyjté atmo
sphérique; coej~lcienţ de transmission
atmosphériqäe I atmospärische Trans
missivität I yôwzbHbzz~ KO3Ć~bÇbu3ueHm
nponycKaHw~ am~wocq5epbz / <75~
Transmitanţa luminoasă a luminii
atrnosferei pe un traseu cu o lungime
de referinţă precizată d0. ~n germanä,
termen ii Transmissionfakţor şi Sicht
wert sunt definiţi în funcţie de lungi
mile de rcferinţă de un kilometi-u şi de
o milă marină.
transmisivitate spectrală (a unui material
absorbant) I spectral transmissivity (of
an absorbing material). I transm&sjvjţé
spectrale (d’un matériau absorbant) /
spekrrale Transmissivjtät (fur em ab
sorbierendes Medium) I yôeiibH&zií
cneKmpaJlbHbn~i ico3çbçbuyuenm nponyc
KaHZLq (no?Jlouáaloząezo ee-uţecmea) /
<-r~0(Ă)> Transmitanţă intemă spectrala
a unui strat de material pentru care
parcursul radiaţiei are o lungime de
referinţă, în condiţiile în care limitele
materialului nu au nici o influenţă
asupra transniisiei. Lungimea de refe
rinţă trebuie precizatä, Dacă se utili
zează o nouä lungime de referinţă de k
ori mai mare decât cea iniţială, valoa
rea transmisivităţii spectrale devine :
~ (~) k0 (~)ř.
= triboluminescence I Tribolumjneszenz /
Unitate de măsurä: [1].
transmitanţă (peritru o radiaţie incidentă
de compoziţie speetrală, polarizare şi
distribuţie spaţială date) I trans
mittance (for incident radiation of
given spectra[ composition~ polari
zation and geometrical distribution) /
facteur de transmission (pour un ra
yonn ement incident de composition
spectraie~ potarisation et répartition
géométrique données) / Transmissions
106
triplet aI fluxurilor
I
grad (für aufh-effende Strahiung ‘niţ
gegebener spektraler Verteilung~ Pola
risation und geometrischer Verteilung) I
KO3ÇbçbUyueHm nponycKauu.R (ôi~
naôajou,~ezo u3Jly~ieHu5z ôarnťo’?o cneK
mpanbHO?O cocmaea~, floJzJzpu3azţuz.’ u
2eoMemputiec,coeo pacnpeôeneíuim) /
<w Raportul dintre fluxul energetic
sau luminos transmis şi fluxul incident,
în condiţiile date. Valoarea transrni
tanţei T poate fi exprimată şi astfel :
TT~ 4~Td.
Valorile măsurate ale transmitanţelor -~
şi Td depind de instrumeritele şi rneto
clele folosite, Unitate de măsurä. : [1 }.
transmitanţă difuză I diffuse transmittance /
facteur de transmission diffuse J Grad
der gestreuten Transmission / Ko3çbq5U
zjuenm ôuÇb(j)y3HOzO flpOflycKaHuj~ /
j
<‘r’~> Raportul dintre partea transmisă
prin difuzie a fluxului energetic sau
luminos (total) transmis şi fluxul inci
dent. Unitate de măsură : [1].
transmitanţä directă f regular trans
mittance I facteur de transmission
réguli&e I Grad der gerichteten
Transmission I Ko ~çbutţueHm Hanpae
~enno~o nponyczcamLR J zr> Raportul
dintre partea transmisă direct a. fluxuluf
energetic sau luminos (total) transmis
şi fluxul incident, Unitate de măsură :
[1].
triboluminescerjtă I triboluminescence f
mpuőornaąiuueciem,~w~ f Luminescenţă
produsă sub acţiunea unei forţe meca~
nice.
triplet al fluxurilor (al unei surse de lu
mină) I Jiux triplet (of a source) /
triplet de J7ux cumulé inférieur (ďune
source) / ... (einer Lichiquelle) /
mpurnrem c~emoeb1x nomoKoc (~ic
motu’uKa) / Ansamblul. vaiorjlor de flux
cumulat inferior al sursei pentru un •1
ghiurile solide nI2~ it şi 3irJ2 steradianj,
reprezentând distribuţia relativă a flu-
r
trôland
xului inferior a] sursei, şi utilizat în
metoda aplicată C~.
troland / troland I trotand / Troland /
mpancrrn) I <Td~ Unitate de măsură
uttizată pentru exprimarea valorilor
unei mărimi proporţionale cu ilumi
narea retiniană produsă de un stimul
iwninos. Numărul de trolarizi, atunci
când ochiul priveşte o suprafaţă cu
Iuminanţa uniforinä, este egal cu
produsul dintre aria pupiłei, exprimată
în milimetri pătraţi, şi luminanţa acelei
suprafeţe, exprimată în candela pe
107 tub de descărcare
metru pătrat. în calculul ilurninării
efective a retinei, trebuie să se ia în
considerare şi pierderile prin absorbţie,
difuzic sau reflexie, de dimensiunile
ochiulul, precum şi de efectul Stiles
Crawford. In limba germană, Pupillen
lichtstärke reprezintă iluminare pe
retină.
tub de descărcare / arc tube I tube ć~
décharge / Entladungsrohr; Brenner /
mpy6ica pa3psôa I Tub în care se
produce arcul unei lămpi cu descărcări.
 unghi de divergentă (at UflUi retrore
flector) / observation angle (of a retro
reflector) I angle de divergence (d’un
rétro réflectej~ r) / Beoba chtungswijzkel
(cines RetroreJlektors) I y~oi-i Haőjuo
CH w~ (ceemoeo3cpalq a;ouţ e~o ompa
~Ican7en5() I <zcc> Ungl-~iul dintre directia
de observare a retroreflectoi-ujuj şi
directia luminii incidente pe acesta.
unghi de ecranare (al unui aparat I corp
de iluminat) / cut-off angle (of a
Iwninaire) I angle de défl[e,nenţ (d ‘un
lumina ire) I A bscĺijrmwjnkel (em er
Leuchte) l y’~oiz flpu5zMo’~o ebzXoâa
(u..v?ytťenujz / Unghiul
ceemwlbHl(Ka)
clintre axa verticajă a aparatuluj / cor
putui de iluminat şi linia vederii (cea
mai dezavantajoasä) de la care lămpile
şi suprafetele de luminantă ridicată nu
mai sunt vizibile.
unghi de intrare (at unuf retroreflector)!
entrance angle (of a retrorejiecto,-) /
angle ďéclairage (d’un rétro
réflecteur) / Lichtejnfallswjnkel (eines
Retrorejlekţo rs) / ~ oce eu1 enun (cee
mOeo3spaua,Q,’~e,~,o ompa)~’cam~R) I
‘cţ3> LJnghiul care caracterjzează pozi
ţia unghiulară a retroreflectoi-~Jui în
raport cu direcţia luminii incidente pe
accsta, Pentru un reflector plan, un
ghiul de iluminare corespuncle, în gene
ral, unghiului de incidentă.
unghi de protecţie (vizuaiă) (a! unui apa
rat J corp de ilurninat) I shielding
angle / .../ Az’ssrarhlungsw~ikel /
:an~’u,n,j&zü y~o.n / Línghiu! comple
mentar unghiului de ecranare. in limba
franceză se utiiizează riumaj termenul
uizç/zŕ de ecranare.
unghi de semivaloare (pentru o supra
faţă difuzantă prin reflexie sau
transmisie) I haćf~value angle (for a
difJi~sing surface, by reflection or
transmission) / angle de derni-valeur
(pour une surface d~~sanţe pa,
réJlexion on par transmission) /
Halbwertswjnkej ~fiLr eine st rea end
reJlektjeren den oder transn-z ittierende,z
Pläche) / yaoji flOJIoeuHHo/~ RpKocmz,
(noeepx,îocm a, pacceusaiouí ez~ nym ëM
ornpa»ceí~’wz unu flponycKaHz~,) J ~-y~
Unghiul pe care îI face, cu norrnaja Ia
suprafaţa difťizantă dată, direcţia în
care luminanta acesteia este jumătate
din valoarea sa în direcţia noi-rnalei,
atunci când suprafata consideçată este
iluminată sub incidentă noi-mală Pen— ~!
1t
ti-u a caracteriza difuzia unei suprafete,
se utilizează, de regulă, factoj-ul de
difuzie a pentru materiale puternic
difuzante şi unghiul de semivaloare ‘y
pentru materiale slab difuzante.
iI
utilantă (a unui sistem / a unei suprafete
de referinţă) I utilance (of an
installation, for a reference surface) /
uti[ance (d’une installation, pour wze
su,face de référence) I Raw-n wir
kungsgrad (em er Beleuch tungsan [age,
fur eine BezugsJläche) /
~5Złzfueum ucnoJ1~3~-j’~f UP c6’emoeo,~o
nomoKa ceem unbnuKoe (oceem wn en&~
;ioťí ycmauoeKu, ôizg pac~ëmuo,~ W’Q~
Kocînu~) I ~U> Raportul dintre fiuxul
lurninos incident pe suprafata de refe
rinţă şi surna f]uxuriioi- totale indivi
duale ale corpurilor de iluminat ale
Si S te mu l u L
utilanţă redusă
utilariţă redusă (a unui sistem / a unei su
prafeţe de referinţă) I reduced
utilance (of an installation, for a
reference surface) / utilance rédujte
(d’une installation, pour une surface de
référence) / spez~f1scher Rauinwjr
kungsgrad (einer Beleuchtungsanlage
109 utilanţă redusă
für eine BezugsĂäche) / z’acmH~
îcO3c~b~buz’ueum ~ ceemo
eo’?o nomoica c8emwlbnuK~ (oceemu
me.s&uoií ycmauoe~zcu, ôm~ pac’i~ëmuo~
lvwcicocrnu) I Raportul dintre iiumi
narea medie pe suprafaţa de referinţă şi
densftatea de flux a lămpilor instalate.

iiůare reflectome~rj~â~ ref~~- y~;
lue l va/cur réĺlecto?nétrique
Rejiekiometenvert / pe~ReKmoMempz’_
~ecicay~ cenutluJ’a / KR’> Valoare
obţinută la măsurarea cu un anumit
reflectometpa a unei rnărjmj caracte
ristice reflexici. Tipul reflectomet~-~luj
trebuie precizat. Valoarea reflectome
trică. măsurată depinde de caracterjs_
ticile geometrice ale ref]ectometrului
de iluminant, de Sensibjljtatea spectrală
a detectorujuj şi de etalonul de referjntă
utilizat.
variator I dimmer / gradateur (de lumi
&e); variateur (de lumiěre) I Lichţ
steuergeräţ / pe2ylz2mop / Dispozjtjv
electric ce per-mite producerea de Va
riatii ale fluxului luminos aI lămpilor
dintr-un sistem de ilurnjnat
vector ~!urnjnare (într-un punct)j illumi
nance vector (at a point) I vecrelir d’é
clairement (en un point) l Líchi-vektor
(in einem Pun/ct) I ccemocoü ceKmop (c
mot’~ef/ Mărimea vectorialä egaiă cu
diferenţa maximă între iluminărjje pe
ťeţeie opuse ale unui element de supra
ťaţă în punctul considerat~ vectorul
fiind normal la elementut de suprafaţă
şi dirijat în sensul de ia fata cea mai
lurninatä către sursa de lumjnă.
vedere anormajá a culorjjor l defective
colour Vision I vision anormale des
coil/curs; ą.vschromatopsje l Farben..
fe/i lsichtigkeit l aHoMaJlbJ,oe ilsemococ
:špei’zíe I Anomalje a vederij carac
terizată de scăderea capacităţij de a
distinge corect toate cujorile sau numai
unek~ dintre acestea.
vedere diurnă ~ vedere ťotopică
‚7
vedere fotopieă / photopic vision l vision
photopique / Tagesselzen,• photopi
sches Sehen / ô;zesuoe 3peHue l Vedere
a ochiuluj normal atunci când acesta
este adaptat Ia niveluri de luminanţ~ de
ceI puţin câteva candele pe met-i-u
pătrat. Conurile sunt principalele foto—
receptoare active în vederea fotopică.
vedere mezopică / mesopic vision / vision
mesopzque / Dämmerungssehen.
Übergangssehen; mesopisches Se/zen /
cyMepe~’Hoe 3peHue / Vedere inter-i-ne...
diară (medie) între vederea fotopică şi
cea scotopică. In vederea mezopică,
sunt active atât conurile, cât şi basto-.
naşele.
vedere nocturnă =~ vedere scotopică
vedere punctuală / point vision / Vision
ponctue[/e / Pwzktsehen / HaőJuoôeHue
mozletłHb,x ucmotu’uKos (ceerna) l Mod
de vedere al unei surse de lumină de
diametru aparent redus, în care senzaţia
Iumjnoasä este determinată numai de
ilumirlarea produsă de către sursă
asupra ochiului (retinci) observatoţ-ujuj
vedere scotopic~ I scotopic vision l Vision
scotopique / Nachtsehen; skotopisches
Se/zen J Ho’-moe 3peHue l Vedere a
ochiulul normal atunci când acesta este
adaptat la niveluri de luminanţä de
câteva sutimi de candelă, pe metru
pătrat. Bastonaşele sunt principalele
fotoreceptoare active în vederea
scotopică.
vizibilitate ĺ consvicuity I éviďence /
Au~äluigkeit / 3aMemnoc,nb oőbeKma /
Proprietatea unui obiect sau a unei sur
se de lumină de a putea fi sesizată vizu
al faţă de fondul / mediul înconjurätor.