UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DICŢIONAR DE CONSTRUCŢII VERBALE

r o m â n ă
franceză
italiană
engleză

Editura Universitaria
Craiova, 2003
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DICŢIONAR DE CONSTRUCŢII VERBALE

română
franceză
italiană
engleză

Coordonator:
Prof. dr. Janeta Drăghicescu

Autori:
Lect. dr. Petre Avram, lect.drd. Andreea Bratu,
lect. dr. Marinella Coman, conf. dr. Adriana Costăchescu,
prof. dr. Janeta Drăghicescu, lect. dr. Monica Iovănescu,
conf. dr. Michaela Livescu, lect. dr. Ramona Lazea,
conf. dr. Carmen Nedelcu, conf. dr. Ileana Petre,
conf. dr. Anda Rădulescu, conf. dr. Gabriela Scurtu,
prof. dr. Elisabeta Şoşa

GRANT C 24 C.N.C.S.I.S.
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Editura Universitaria
Craiova, 2003
 Consultanţi ştiinţifici:

Prof. dr. Alexandra Cuniţă, Universitatea din Bucureşti;

prof. dr. dr. h. c. Maria Iliescu, Honor Profesor la Universitatea din
Innsbruck, profesor consultant la Universitatea din Craiova;
prof. dr. George Lăzărescu, Academia de Arte Plastice, Bucureşti;
prof. dr. Ion Toma, Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti.

Consultanţi pentru transpunerea în limbile străine:

Dominic Cole, lector de limba engleză la Universitatea din Craiova;

Catherine Jourdaine, lector de limba franceză la Universitatea din Craiova;
Giuseppe Mosciatti, lector de limba italiană la Universitatea din Craiova.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Dicţionar de constucţii verbale: română, franceză, italiană, engleză
coord. prof. Janeta Drăghicescu - Craiova
Universitaria, 2003
654 p.; 24 cm.
Bibliograf.
Index.
ISBN 973-8043-363-3

Drăghicescu, Janeta (coord.)

81'367.625(038)=00

© Toate drepturile asupra acestei lucrări aparţin autorilor.

Coperta: Livia Avram

Procesare computerizată: Maria-Cristina Ispas si Florin Bãrbulescu
ISBN 973-8043-363-3
 « Bon Dieu, où nous fourrerons-nous quand cet ouvrage viendra à paraître ? »

Racine*

_____________________________________________
*Se pare cã în acesti termeni s-a exprimat Jean Racine despre prima versiune a
Dictionarului Academiei Franceze (Dictionnaire de l’Académie française, 1694)
printre ai cãrui autori s-a numãrat.
Apud F. Gaudin, L. Guespin, Initiation à la lexicologie française, Duculot,
Bruxelles, 2000
 INTRODUCERE
Dicţionarul de construcţii verbale român-francez-italian-englez propune
o descriere funcţională a verbului românesc cu instrumente oferite de lingvistica teoretică,
respectiv de analiza distribuţională şi de gramatica generativă. Centrarea descrierii pe
prezentarea verbului în constelaţia constituenţilor pe care îi comandă se explică prin
intenţia de a oferi, în variantă lexicografică, repere stabile pentru construirea frazei nucleu.
Prin natura ei, din perspectiva lingvisticii româneşti, lucrarea se înscrie în
preocupările generale de descriere a limbii române, propunându-şi detalierea construcţiilor
verbale în contextul constrângerilor impuse de trăsăturile contextuale ale verbului şi de
natura semantică a nominalelor selectate de verb în poziţie de subiect şi de complement
(complemente de obiect şi complemente circumstanţiale nucleare sau periferice), precum şi
de sintagmatica specifică limbii române1.
Punerea în paralel a construcţiilor frastice generate de verb în limba română cu
construcţii echivalente în limbile franceză, italiană şi engleză îşi propune să urmărească
marcarea specificităţii limbii române în raport cu limbi aparţinând aceleiaşi familii
(franceza şi italiana) şi în raport cu engleza al cărei statut de limbă "free" în comunicare a
impus-o ca prioritară în procesul de învăţare a limbilor străine.
Într-un plan mai general, lucrarea se înscrie în politica de cultivare a specificităţii
şi identităţii lingvistice a diverselor comunităţi care constituie Europa.

La nivel de macrostructură lucrarea prezintă:

- organizarea alfabetică a verbelor din limba română care constituie
corpusul selectat pentru descriere şi pentru transpunere în limbile franceză, italiană şi
engleză;
- prezentarea verbului sub forma de infinitiv, însoţită de trimiterea la
modelul de conjugare din anexă, de formele flexibile marcate şi de alternanţele tematice
specifice fiecărei unităţi verbale;
- descrierea fiecărei unităţi verbale în limitele modelului sintagmatic
oferit de analiza distribuţională şi a criteriilor de subcategorizare de tip generativist;
- prezentarea, în anexă, a criteriilor de regrupare a verbelor în clase şi a
paradigmelor morfologice specifice fiecărei clase;
- prezentarea indexului alfabetic al formelor de infinitiv şi / sau a
structurilor de tip sintagmatic cu statut de eteronim în limbile franceză, italiană şi engleză.

În stabilirea corpusului s-au luat ca punct de plecare sursele lexicografice

monolingve cu caracter fundamental pentru limba română şi dicţionarele bilingve de
referinţă pentru limbile ţintă.
Sursele lexicografice monolingve folosite, consacrate limbii române, sunt:
- Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice 2

1
În construirea exemplelor s-a urmărit, în general, să se ilustreze atât ordinea fixă, marcată de constrângeri de
natură morfo-sintactică (respectiv postpunerea subiectului în frazele minimale sau extinse), cât şi ordinea liberă.
Trebuie precizat, de asemenea, că exemplele fiind construite de autori poartă marca focalizării specifice limbii
române în folosirea curentă. Deşi formularea unor exemple cu statut de structuri neutre a fost un obiectiv fixat şi
urmărit, nu s-a reuşit întotdeauna să fie respectat.
2
Marius Sala (coordonator), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1988. Această lucrare, elaborată de un colectiv al Institutului de Lingvistică din Bucureşti, reuneşte un
inventar selectat pe baza a trei criterii: unul formal, de natură morfologico-lexicală, puterea derivativă a
cuvântului ( minimum cinci derivate), cel de-al doilea criteriu de natură semantică, polisemantismul (minimum

vi
 - Vocabularul minimal al limbii române3
- Dicţionarul sintactic al verbului românesc4
Sursele bilingve folosite pentru cele trei limbi sunt:
- pentru limba franceză: "Dicţionar român-francez Dictionnaire roumain
-français"5,
- pentru limba italiană: "Dicţionar român - italian"6 ,
- pentru limba engleză : "Dicţionar român - englez"7
Dicţionarul român-francez (ed. Babel-l'Harmattan), înscriindu-se din punctul de
vedere al delimitării corpusului din limba română în parametrii de selecţie respectaţi de
sursele monolingve menţionate, a fost folosit ca document de referinţă. Diverse alte surse
lexicografice monolingve şi bilingve au fost consultate pentru verificarea şi etichetarea
tipurilor de construcţii reţinute în descriere şi pentru organizarea sensurilor.
Inventarul de verbe care s-a constituit în corpus pentru descriere cuprinde 552 de
unităţi lexicale, dintre care 339 figurează în cele 4 surse lexicografice, 209 figurează numai
în trei din cele patru surse. Alte câteva verbe (a dezbrăca, a mărita, a ninge, a tuna) au
fost introduse fie prin atracţie antonimică, fie pentru completarea anumitor serii lexicale.
Un număr relativ însemnat de verbe, înregistrate de dicţionarele monolingve de referinţă
sub o singură intrare, au fost înscrise sub două intrări, uneori chiar sub trei intrări, în măsura
în care construcţiile generate, corelate cu natura semantică a nominalelor selectate în poziţie
de subiect şi / sau de obiect, le diferenţiază semantic8. Toate aceste verbe răspund criteriilor
de frecvenţă, dispersie şi disponibilitate, de putere derivativă şi combinatorie şi de

cinci sensuri) şi ultimul criteriu de natură funcţională, respectiv indicele de utilizare în comunicare sau uzajul
(rezultat din produsul frecvenţei cu dispersia împărţit la 100.) Totalul cuvintelor care au răspuns acestor criterii, în
limba română , a fost de 2582.
3
Maria Iliescu, Adriana Costăchescu, Vocabularul minimal al limbii române, ed. a II-a, Editura Demiurg,
Bucureşti, 1994 (ed. I-a, EDP, Bucureşti, 1981). Acest inventar a fost determinat pe baza mai multor liste şi
dicţionare de frecvenţă întocmite anterior, la care a fost adăugat un număr de cuvinte selectate din 14 domenii,
determinate în urma unei anchete în mediul studenţesc.
Dintre listele şi dicţionarele folosite în elaborarea Vocabularului minimal cităm:
- listele întocmite de Al. Graur “Încercare asupra fondului lexical al limbii române” şi ”Fondul
principal al limbii române”, publicate la Editura Academiei RPR, în 1954 şi, respectiv, la Editura Ştiinţifică, în
1957. În selectarea unităţilor verbale înscrise în aceste liste s-a ţinut seama, între altele, şi de polisemantismul
unităţilor lexicale şi de capacitatea lor de a se constitui în nucleu al unor locuţiuni sau expresii.
- listele de frecvenţă realizate pentru diferitele variante stilistice ale limbii române de Gh. Bolocan,
Unele caracteristici ale stilului publicistic al limbii române, studiu publicat în 1961 în Studii şi Cercetări de
Lingvistică (SCL) , XII, pag. 35-71 şi de C. Maneca Consideraţii asupra stilurilor limbii române literare în lumina
frecvenţei cuvintelor, studiu publicat, în 1966, în Limba Română XV, nr. 4, pag. 353-366.
- primele 2000 de cuvinte din dicţionarul elaborat de A. Juilland, P.M.H. Edwards, I. Juilland,
Frequency Dictionary of Romanian Words, 1965, The Hague.
Vocabularul minimal al limbii române înregistrează 2662 de cuvinte.

4
Adriana Ionescu, Maria Steriu, Verbul românesc. Dicţionar sintactic, ed. a II-a, Editura Universităţii Bucureşti,
1999 (ed. I-a, TUB, 1985). Acest dicţionar cuprinde 1088 de verbe din vocabularul fundamental al limbii române
standard şi din limbajele tehnice de specialitate.
5
T. Cristea, A. Cuniţă, V. Vişan (coord.), Dicţionar român-francez Dictionnaire roumain – français, Editura
Babel - Éditions l'Harmattan, Bucureşti-Paris, 1992
6
N. Façon (coord.), Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.; D. Condrea (coord.), Dicţionar român - italian
Dizionario romeno-italiano, Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 1999
7
C. Nedelcu, I. Murar, A. Bratu, A. Bantaş, Dicţionar român-englez, Teora, Bucureşti, 1999.

8
Este vorba de verbele de tipul: a acorda1, a acorda2 ,, a acorda 3, a aduna1, a aduna2, a călca1, a călca2, etc.

vii
polisemantism ridicat. Cu mici excepţii9, unităţile reţinute reprezintă limba actuală şi
registrul standard.

Descrierea a vizat, în principal, construcţiile care actualizează sensul propriu şi

sensul extins10, foarte rar sensul figurat (numai în contextele care înregistrează o frecvenţă
ridicată în limba standard). Nu au fost reţinute expresii idiomatice formate pe verbele
selectate.
La nivel de microstructură, organizarea informaţiilor oferite în cadrul fiecărui
articol este subsumată:
(1) marcării subclasei formale (a tipului de conjugare) căreia îi aparţine verbul şi
a alternanţelor tematice în anumite forme paradigmatice ale verbului intrare (cf. modelele
de conjugare).
(2) marcării latitudinilor combinatorii ale verbului şi a naturii elementelor selectate
în contextul funcţional (subiect şi complement de obiect şi / sau circumstanţial), precum şi a
anumitor elemente de construcţie specifice verbului românesc (elementul predicativ
suplimentar, propoziţia subiectivă, propoziţia predicativă, supinul).
Informaţiile definitorii pentru caracterizarea construcţiei verbului sunt introduse:
• prin rubrici normalizate în practica lexicografică, respectiv marcarea clasei prin
simbolul vb. (verb) şi indicarea categoriilor gramaticale definitorii pentru construcţia
verbului, categorii marcate prin trăsăturile contextuale şi / sau prin trăsăturile selective: tr.
(tranzitiv), intr. (intranzitiv), refl. (reflexiv), vb. copulativ, vb. impers. (verb impersonal),
vb. unipers. (verb unipersonal)11.

9
Anumite verbe înregistrate de sursele menţionate apar, cu excepţia unor structuri, ca mai puţin folosite în limba
standard. Astfel pentru verbul a sfârşi , construcţia frecvent folosită este cea în care introduce un infinitiv a sfârşi
prin a face ceva; în construcţiile cu obiect direct a sfârşi ceva , cu supin a sfârşi de făcut ceva sau cu propoziţie a
sfârşi să P fiind înlocuit de verbul a termina (a termina lectura unei cărţi, a termina de citit o carte, a termina
să mai lucreze). Verbul a sili , de asemenea, pare să fie folosit mult mai frecvent la forma pasivă şi la forma
reflexivă decât la forma activă: .a fi silit să P. Pentru aceste verbe şi pentru altele (a şedea), am înscris totuşi în
corpul articolului toate construcţiile generate de unitatea verbală.
Din punctul de vedere al registrului, au fost înscrise în descrierea diverselor verbe, pe lângă întrebuinţările uzuale
în limba comună standard şi unele întrebuinţări marcate familiar, caracterizate de o frecvenţă ridicată. S-au evitat,
pe cât posibil, contextele figurate.
10
Noţiunea de sens extins în accepţiunea dată de Furetière şi de d’Alembert, respectiv sensul propriu actualizat
într-un context concret “l’éclat de la lumière” extins la un alt context concret l’éclat du son”, sensuri care se opun
celui realizat într-un context abstract “l’éclat de la vertu”şi care este denumit sens figurat. Cf. Fr. Gaudin, L.
Guespin, Initiation à la lexicologie française. De la néologie aux dictionnaires”,Duculot, Paris, 2000, pag. 128-
129.
11
S-a încercat să se facă distincţia, la nivel de etichetă :
(1) între construcţiile care actualizează verbul cu statutul care-l defineşte în sistem ca :
- verb copulativ (vb. copulativ), verbe de tipul a fi, a deveni, a părea, a se face, a însemna, a
ajunge, a ieşi ;
- verb impersonal (vb. impers.), verbe de tipul a ploua, a ninge, a se auzi, a se încerca, a se
cuveni, a se întâmpla , cu subiect vid , cu subiect nedefinit nerealizat sau cu subiect propoziţie (subiectivă) :
Plouă.
Se aude că alegerile vor fi amânate.
Se cuvine repect şi înţelegere pentru persoanele în vârstă.
Uneori se întâmplă ca toamna să fie foarte lungă.
- verb unipersonal (vb. unipers.), verbe de tipul a durea, a interesa, a pasiona pe cineva, a(-i)
conveni, a-i plăcea, a-i surâde, a-i veni care selectează în poziţia de subiect fie un nominal la singular sau la
plural (care limitează combinarea verbului exclusiv cu persoana a III-a (3) şi a şasea (6)), fie o propoziţie
subiectivă :
Mă // Te // Ne doare capul. Mă // Te // Ne dor picioarele.
Îmi // Iţi // Vă place muzica clasică. Îmi // Îţi // Vă plac florile de câmp.
Îmi // Iţi // Vă place să ascult // să asculţi // să ascultaţi muzică simfonică.
(2) şi construcţiile în care verbe, cu statut diferit în sistem, funcţionează contextual ca :

viii
 • prin etichete normalizate în descrierea lingvistică teoretică, respectiv:
- folosirea simbolului P pentru "propoziţie", rel. pentru "pronume
relativ", nume pred. pentru “nume predicativ“, prop. pred. pentru "propoziţie
predicativă", e. p. s. pentru "elementul predicativ suplimentar", prop. pred. supl. pentru
"propoziţie predicativă suplimentară"12.
- marcarea trăsăturilor inerente ale nominalului selectat în funcţie de
subiect şi / sau obiect: [±animat], [±persoană]. În cazul restrângerii selecţiei nominalului
la o subclasă sau la o zonă semantică foarte limitată au fost introduse etichete de tipul:
instituţie, autoritate, calitate, vehicul etc., sau a fost chiar precizată lista structurilor13.
• prin structuri generalizante, neutralizate semantic la nivelul nominalului
complement sau atribut de tipul ceva (a ~ ceva), cineva (a ~ pe cineva), cuiva (a ~ ceva
cuiva), al cuiva (a ~ ceva al cuiva), cu precizarea prepoziţiei pentru complementul indirect
(a ~ ceva cu ceva, a ~ ceva de la cineva, pentru genitivul cu prepoziţie (a ~ impotriva a,
asupra a ceva), pentru elementul predicativ suplimentar (a ~ ca, drept e. p. s.). Este, de
asemenea precizată conjuncţia sau adverbul care introduc o propoziţie completivă,
subiectivă sau predicativă (a ~ că P, a ~ să P, a ~ ca ... să P, a ~ când, cum, dacă, unde
P).
Complementul circumstanţial este precizat ca tip, respectiv: loc, timp, mod,
cauză. S-a acordat statut de complement indirect prepoziţional complementului
instrumental (a ~ (ceva) cu ceva).
În organizarea descrierii subsumată tipului de construcţie generată de trăsăturile
contextuale şi selective ale verbului, s-a urmărit ilustrarea sensului / sensurilor verbului,
uneori prin extinderea structurii minimale, constituentul facultativ introdus oferind
elemente de cadru spaţio-temporal sau de cauzalitate necesare în interpretarea sensului. Aşa
se explică apariţia, în structurile prezentate şi, implicit, în exemple, nu numai a
circumstanţialelor cerute de tema verbului, dar şi a altor circumstanţiale facultative din
punctul de vedere al frazei minimale, cerute în contextul dat fie de sensul global al
enunţului, fie de semnificaţia specifică a unităţii verbale14.
În scopul de a oferi o imagine cât mai reală a funcţionării limbii în folosirea
actuală, în ierarhizarea rubricilor în corpul articolului s-a încercat să se respecte, pentru

- verbe cu statut copulativ (cu statut de vb. copulativ), a(-i) veni , a(-i) cădea, a sta, a rămâne, a
constitui:
Aceste teorii constituie un nou punct de vedere.
- verbe cu statut impersonal (în constr. impers.), verbe de tipul a se ajunge, a se călători, a se
dormi, a se menţine în contextele cu subiect nerealizat:
Iarna se ajunge greu la anumite cabane.
- verbe cu statut unipersonal (în constr. unipers.), verbe de tipul : a conta , a continua, a
interesa pe cineva, a mângâia pe cineva, a mira pe cineva, a mulţumi pe cineva, a i se întâmpla cuiva, a-i veni
cuiva în contextul unui subiect realizat de un nominal pentru care s-a precizat persoana (3) sau (3, 6) :
Părinţilor lui Paul nu le place nora // nu le plac părinţii fetei.
12
Elementul predicativ suplimentar (e. p. s.) şi propoziţia predicativă suplimentară (prop. pred. supl.) se
identifică în limba română în constituentul cu dublă incidenţă, la subiect sau la complement şi la verb :
Maria se simţea vinovată de accident.
Medicul l-a găsit pe Paul bolnav.
13
Este cazul verbului a gândi care acceptă obiectul direct realizat de pronumele nedefinite una, alta, asta, aşa
ceva , construcţii relativ fixe, dar foarte frecvent folosite.
14
De exemplu :
-pentru verbul a tăia în construcţie tranzitivă, instrumentalul cerut de tema verbului rămâne implicit
cînd obiectul direct este realizat de un nominal predictibil (alimente) : Paul a tăiat două felii de pâine. Se impune
însă să fie explicitat când nominalul obiect direct nu se înscrie în seria determinată de experienţa generală (copac,
parte a corpului, persoană): Paul s-a tăiat la mână cu cuţitul // cu o lamă. Unul dintre hoţi l-a tăiat pe proprietar
cu cuţitul.
- pentru verbul a târî în construcţie tranzitivă şi reflexivă, circumstanţialul de loc se impune pentru
particularizarea sensului global al construcţiei frastice (Vânătorii au târât mistreţul împuşcat până la tabără.,
Rănitul se târăşte cu greu până la cort.).

ix
structuri, criteriul frecvenţei în uzajul contemporan şi, pentru ilustrarea sensului / sensurilor
în limitele fiecărei structuri, ordonarea de la sensurile proprii şi generale la sensurile
extinse şi / sau contextuale, specifice. Sensurile contextuale sunt marcate, în majoritatea
cazurilor, prin specificarea sinonimelor.
Exemplele sunt construite de autori. S-a dorit să fie structuri frastice minimale sau
extinse sintactic şi maximale semantic. S-a dorit, de asemenea, să fie reprezentative (cu
putere generativă) la nivel de clase de realizatori ai constituenţilor reţinuţi. Acolo unde
clasa de realizatori este limitată s-a precizat subclasa (cf. nota 13).

Construcţiile specifice limbii române, cum ar fi: poziţia postverbală a

subiectului realizat de substantiv sau de un pronume (altul decât cel personal),
neexplicitarea subiectului realizat de un pronume deictic sau anaforic, absenţa
subiectului, marcarea (cu prepoziţia pe) a complementului de obiect direct realizat de
un nominal [+persoană] şi cliticizarea lui, dubla tranzitivitate, cliticizarea dativului
flexionar, a acuzativului cu prepoziţie şi a genitivului dislocate la stânga si cliticizate
ca dativ, dativul posesiv şi reflexivul pasiv sau impersonal, elementul predicativ
suplimentar au fost indicate după cum urmează:
• postpunerea subiectului, favorizată sau dictată în română de factori de natură
morfosintactică şi /sau de natură semantică a fost ilustrată prin exemple, construcţia fiind
considerată: fie ca unica posibilă15, fie ca variantă a construcţiei cu subiect antepus,
construcţia cu subiect postpus fiind dominantă în vorbirea standard16;
• neexplicitarea subiectului în contextele în care s-ar impune să fie realizat de un
pronume deictic sau reluat din context printr-un pronume anaforic17 este ilustrată:

15
Postpunerea se impune în cazul unei fraze minimale asertive centrate pe un verb intranzitiv cu
subiect realizat de un nominal de sens general sau nedeterminat :
(a) verbe de existenţă de tipul a fi, a exista:
Sunt foarte mulţi oameni bine intenţionaţi.
Există multe specii de animale protejate prin lege.
(b) verbe care deschid discursul de tipul a veni, a sosi, a apărea:
Vine cineva. Vine ploaia.
A apărut o neînţelegere. Au apărut cărţi pentru copii.
Au sosit câteva persoane. A început să plouă, Bate vântul
În cazul frazelor minimale centrate pe un verb unipersonal şi / sau impersonal, în construcţie tranzitivă
sau intranzitivă, cu subiect realizat de o propoziţie, verbe de tipul (a) a bucura , a interesa, a îngrijora, (b) a se
întâmpla, a se impune:
(a) Mă // ne îngrijorează că n-ai venit // ce s-a întâmplat.
Pe Paul îl bucură mult că vii la spectacol // l-ar bucura să vii la spectacol;
(b) Se întâmplă ceva.
Se impune să luăm măsuri energice pentru redresarea economiei
În cazul verbelor reflexive cu sens pasiv, sau cu statut de verbe impersonale, de tipul a se declara, a se
constata, a se cere, cu subiect nedeterminat:
Zilnic se constată numeroase abateri de la regulamentul circulaţiei.
Se cere atenţie // Se cer eforturi pentru astfel de cercetări.
16
În contexte de tipul: (1) A sosit tata // trenul. (2) Tata // Trenul a sosit.
Au răsărit primii ghiocei . Primii ghiocei au răsărit.
În aceste contexte, intonaţia intervine hotărâtor în orientarea decodării sensului enunţului prin focalizarea unui
anumit constituent şi implicit a informaţiei furnizate de acel constituent: în (1) verbul / evenimentul înscris de
verb în enunţ şi în (2) subiectul / protagonistul evenimentului.

17
Nerealizarea subiectului în limba română este posibilă datorită flexiunii verbale care comportă şi urma mărcilor
de persoană şi de număr ale nominalului subiect (substantiv sau pronume personal). Identificarea conţinutului
subiectului vid presupune punerea mărcilor de persoană şi de număr oferite de flexiunea verbală în relaţie cu un
nominal (substantiv sau pronume) care există în context, de regulă generală cu statut de antecedent. Limba română

x
 (a) pentru persoanele I şi a II-a, în fraze asertive, atunci când semantismul verbului
a cerut înscrierea locutorului în enunţ:
Recunosc. M-am înşelat. M-am înşelat cu privire la ei.
(b) pentru persoana a III-a, cu mici excepţii, s-a preferat înscrierea structurii cu
subiect neexplicitat după structura cu subiect realizat de un substantiv, reluată, pentru a
oferi contextul cu antecedent care explică şi permite ştergerea subiectului:
Paul lucrează în grădină. S-a murdărit pe mâini. S-a murdărit de pământ.
• absenţa subiectului, etichetat ca subiect zero, numit în mod curent subiect
vid18 în construcţiile cu dativ, generate de verbele a(-i) arde (cuiva de ceva, să P), a (-l)
chema (pe cineva cumva), a (i) se urî (cuiva de ceva, cu ceva, să P), a(-i) păsa (cuiva de
ceva, că P, rel.P).
Lui Paul îi arde de plimbat // să se plimbe.
Pe fratele meu îl cheamă Paul.
• prepoziţia pe, marcă a obiectului direct realizat de un substantiv
[+persoană] este integrată în structura neutralizată semantic care introduce construcţia: a ~
pe cineva. Exemplele care ilustrează construcţia reiau sau nu reiau prepoziţia pe lângă
substantiv (nume [+persoană] sau nume propriu) în funcţie de constrângerile care
marchează folosirea ei, respectiv statutul determinat sau nedeterminat al nominalului
complement de obiect direct :
Paul a întâmpinat-o pe sora lui cu bucurie. A întâmpinat-o pe Maria.
Paul i-a întâmpinat la gară pe delegaţii din Bulgaria. I-a întâmpinat pe toţi.
Paul a întâmpinat delegaţi din multe ţări. A întâmpinat mulţi // câţiva delegaţi.
Paul caută o studentă de la Litere.
Tot la nivelul exemplelor sunt implicit înscrise şi condiţiile de cliticizare
obligatorie a nominalului complement marcat de prepoziţia pe :
…mă // te // îl // o…pe… ;
…ne // vă // îi // le …. pe..
• dubla tranzitivitate este marcată la nivelul structurii neutralizate (a ~ pe cineva
ceva, a ~să P, că P, rel. P) şi ilustrată prin contextele actualizate de exemple. Sunt marcate,
tot la nivel de exemple şi condiţiile de pronominalizare a celor două complemente directe19:
Paul a învăţat-o pe fiica lui limba engleză. A învăţat-o limba engleză.
Maria a învăţat-o pe fiica ei să schieze. A învăţat-o şi asta.
Maria l-a întrebat pe Paul cât este ceasul // unde se duce // când se întoarce.
L-a întrebat (asta /acest lucru) de mai multe ori.
• cliticizarea dativului a fost marcată în eticheta care prezintă structura, în
situaţiile menţionate, în modul următor:
(1) pentru verbele tranzitive sau intranzitive cu dativ destinatar:
(a) s-a marcat, în structura tip, atât nominalul cât şi cliticul
(a-i ~ ceva cuiva, a-i ~ cuiva). Fie nominalul, fie cliticul au fost înscrise între paranteze.
Nominalul se suprimă în majoritatea cazurilor. Astfel, la persoanele I şi a II-a
singular şi plural, explicitarea pronumelui (echivalent cu nominalul de la persoana a III-a)
schimbă sensul frazei introducând o nuanţă de opoziţie :
Maria mi-a dat cheia de la cutia ei de scrisori.
Maria mi-a dat mie (nu ţie sau altcuiva) cheia de la cutia ei de scrisori.
Albumul îţi aparţine. Ţi-l dau.
La persoana a III-a nominalul se suprimă, rămâne numai sub forma cliticului pronominal,
în contextele în care o propoziţie exprimată anterior este reluată, de cele mai multe ori prin
repetarea verbului însoţit de determinanţii obligatorii şi cu precizarea circumstanţelor în

verifică astfel afirmaţia lui Chomsky (1982) conform căreia constituentul vid din structura de suprafaţă este
controlabil local printr-un alt element existent în contextul transfrastic.
18
Cf. Gabriela Pană-Dindelegan , Teorie şi analiză gramaticală, Editura Coresi, 1992, pag. 67.
19
Complementul de obiect direct realizat de o propoziţie se poate pronominaliza în anumite contexte prin
pronumele demonstrativ (asta, acest lucru) cu valoare neutră.

xi
care se actualizează procesul desemnat de verb, sau a elementelor specifice situaţiei de
comunicare nou creată:
Profesorul i-a dat dicţionarul de sinonime lui Paul.
I l-a dat pentru două săptămâni.
Albumul îi aparţine lui Paul. I-l voi trimite.
Suprimarea cliticului este posibilă fie când nominalul cu trăsătura [+persoană] are sens
general sau când relaţia de orientare este abstractă :
Profesorul (le-)a dat elevilor amănunte despre organizarea excursiei.
Primul-ministru a dat un interviu ziariştilor de la Adevărul.
fie când locutorul doreşte să-şi înscrie enunţul în stilul livresc :
Profesorul (i-)a dat dicţionarul de sinonime Mariei // lui Paul.
Suprimarea este obligatorie când nominalul comportă trăsătura [-persoană], sau
[+ abstract], ambele nominale cu statut de “abstract în dativ “:
Fundaţiile culturale au oferit Muzeului de artă sume importante de bani.
Paul a răspuns aşteptărilor // încrederii prietenilor.
(b) s-a marcat dativul în variaţie cu acuzativul cu prepoziţie
a(-i) ~ ceva cuiva, a ~ ceva la cineva ;
a(-i) ~ ceva cuiva, a ~ ceva pentru cineva:
Maria le-a dat mere şi ciocolată copiilor.
A dat mere şi ciocolată la copii // la trei copii // la toţi copiii.
Paul i-a cumpărat un tablou prietenei sale.
Paul a cumărat un tablou pentru prietena sa.
(2) pentru verbele tranzitive sau intranzitive, pe lângă care forma de genitiv cu
statut de atribut substantival apare în grupul complementului direct sau al subiectului,
cliticul reprezentând dislocarea la stânga a genitivului şi reformularea lui ca dativ, au fost
reţinute două structuri :
(a) structura cu atributul în genitiv a ~ ceva al cuiva şi a-i ~ ceva cuiva,
uneori cu distribuirea nominalului cu desinenţa de dativ-genitiv înaintea acuzativului a-i ~
(cuiva) ceva:
Paul a refuzat propunerea mamei sale.
I-a refuzat mamei sale propunerea. I-a refuzat propunerea de a merge la
mare.
Maria a găsit manuscrisele lui Paul.
Maria i-a găsit manuscrisele lui Paul. I-a găsit manuscrisele.
Cartea Mariei a apărut la Editura Universităţii.
Mariei i-a apărut cartea la Editura Universităţii. I-a apărut cartea.
(b) În contextele unde dativul flexionar este ambiguu, permiţând
interpretarea dublă de dativ şi de genitiv :
Paul a împărţit banii copiilor.
Paul a împărţit bomboanele copiilor.
Æ Paul a dat bani copiilor (copiii au primit bani).
Paul a împărţit bomboane copiilor ( copiii au primit bomboane).
Æ Paul a împărţit banii (care aparţineau) copiilor la alte persoane.
Paul a împărţit bomboanele (care aparţineau ) copiilor la alţi copii.
s-a recurs la două soluţii:
(b1) s-a dat numai dativul cu prepoziţie, construcţie care suprimă
ambiguitatea acordând substantivului marcat statutul de dativ - destinatar.
Paul a împărţit banii la copii.
Paul a împărţit bomboane la copii.
(b2) s-a distribuit substantivul în dativ (complement indirect) înaintea
celui în acuzativ (complementul direct):
Paul a împărţit copiilor banii.
Paul a împărţit copiilor bomboanele.

xii
 În contextele în care nu există ambiguitate, s-au dat ambele construcţii în variaţie
liberă:
Paul a împărţit bomboane copiilor // la copii // tuturor copiilor // la toţi
copiii.
Cele două contexte diferă prin prezenţa sau absenţa determinării în nominalul
complement direct, determinarea fiind factorul generator de ambiguitate.
(3) pentru verbele reflexive cu acuzativ, în construcţie impersonală cu sens pasiv,
în care dativul este fie destinatar (a1), fie benefactiv (a2), fie genitiv dativizat (a3) şi pentru
verbele reflexive impersonale (b), s-au reţinut aceleaşi notaţii :
(a1) a se ~ ceva cuiva Æ a i se ~ ceva (cuiva)
(Directorul a cerut profesorilor referinţe despre elevi.)
(Directorul le-a cerut profesorilor referinţe).
Æ Profesorilor li s-au cerut referinţe.(=Au fost cerute referinţe
profesorilor.)
Æ( Li ) s-au cerut referinţe profesorilor.
(a2) a se ~ pentru cineva / cuiva Æ a i se ~ ceva cuiva
(Colegii au cumpărat flori pentru Maria / Mariei)
(Colegii i-au cumpărat flori Mariei).
Æ I s-au cumpărat flori Mariei. S-au cumpărat flori pentru Maria(=Au
fost cumpărate flori pentru Maria / Marieii-au fost cumpărate flori.).
Æ Mariei i s-au cumpărat flori
(a3) a se ~ ceva al cuiva Æ a i se ~ ceva cuiva
(Profesorii au corectat lucrările elevilor.= Lucrările elevilor au fost
corectate.)
Æ Elevilor li s-au corectat lucrările.
Æ Li s-au corectat lucrările.
(b) a se ~ ca…să P Æ a i se ~ să P
S-a întâmplat ca Maria să întârzie.
Mariei i s-a întâmplat să întârzie.
• dativul posesiv, construcţie foarte frecventă în limba română, generalizată
aproape la toate verbele active şi / sau reflexive cu acuzativ, fără a se face distincţia între
tipul de posesie (alienabilă sau nealienabilă), a fost marcat pentru construcţiile în care s-a
identificat relaţia de posesie între agentul subiect şi obiectul posedat complement de obiect
direct:
a-şi ~ceva , a-şi ~ pe cineva
Paul şi-a rupt piciorul.
Maria şi-a părăsit casa // prietenii.
Maria îşi caută dicţionarul // colegii.
• reflexivul a fost notat cu statut de construcţie impersonală în contextele în
care formantul se (marcă a impersonalului) antrenează “absorbţia” poziţiei sintactice de
subiect 20, subiect fie sugerat de context ca un nominal cu trăsătura [+ persoană],
[+nedeterminat] (a), fie reprezentat de o propoziţie(b): a se insista, a se încerca, a se
spune etc. :
(a) Pe drumul acesta se merge la // spre cabană.
În diferite culturi se salută în mod diferit.
(b) Se simte (în aer) că va ploua.
Se încearcă reconstituirea mediului // să se reconstituie mediul care a
favorizat apariţia vieţii.
Se suţine că accidentul a fost provocat de neatenţia şoferului.

20
Cf. G. Pană-Dindelegan, Op. cit, pag. 71

xiii
 Sub rubrica reflexiv au fost înscrise şi verbele impersonale propriu zise (altele
decât verbele impersonale active, de existenţă sau care desemnează fenomene atmosferice)
: a se întâmpla, a se cuveni, a se cădea.
• elementul predicativ suplimentar (e. p. s.) a fost marcat fără specificarea
tipului de realizator, când acesta aparţine diverselor clase de cuvinte susceptibile să
realizeze funcţii sintactice (adjectiv, substantiv, verb, pronume etc.). S-a precizat însă şi
prepoziţia care leagă (în regim obligatoriu sau facultativ) elementul predicativ suplimentar
de verb, exemplele ilustrând particularităţile de construcţie:
Medicul l-a găsit pe Paul bolnav.
Vecinul meu se recomandă Paul.
Paul se socoteşte o persoană importantă // nevinovat.
Paul consideră ca foarte corectă atitudinea vostră.
Îl consider pe Paul (ca / drept) cel mai bun partener al meu.
S-a marcat, de asemenea , propoziţia predicativă suplimentară (prop. pred. supl.) cu
precizarea elementelor de relaţie că, să, cum:
Paul o ascultă pe sora lui cântând // cum cântă.
Maria l-a lăsat pe Paul s-o aştepte.

Punerea în corespondenţă a contextelor care ilustrează construcţiile verbale din

română cu contexte frastice echivalente în limbile franceză, italiană şi engleză permite
identificarea convergenţelor şi divergenţelor de comportament al unităţilor verbale la nivel
de discurs, construcţia în limba străină fiind marcată de variaţiile impuse de elementele
specifice contextului frastic.
Variaţiile lexicale apar fie la nivelul eteronimului propus ca fiind cel mai apropiat
pentru contextul dat, fie la nivelul sinonimelor contextuale ale eteronimului. In diversele
contexte ale verbului a trece, de exemplu, apar în relaţie de eteronimie directă : pentru
franceză passer, faire passer, transporter, transcrire, transférer, pentru italiană passare,
far passare, scrivere, inscrivere, ricopiare, registrare, pentru engleză smuggle, write,
ferry, cross, iar în relaţie de sinonimie cu eteronimul : pentru franceză passer / traverser, se
diriger, sauter, réussiri, pentru italiană passare/ attraversare, portare / superare şi pentru
engleză fly / go by, cross (the street ) / get on the other side (of the street). 21
Variaţiile de structurare sintactică sunt numeroase şi diverse şi se manifestă la nivele
diferite în funcţie de limba cu care este pusă în relaţie de corespondenţă structura din limba
română. Îi revine utilizatorului, într-o primă etapă, să reformuleze în limbă străină
construcţia în termeni de generalitate şi să structureze elementele de sistem şi, într-o etapă
ulterioară, să identifice specificul fiecărei limbi prin dubla raportare la sistemul limbii
române şi la funcţionarea elementelor de sistem în discurs. Tipurile de corespondenţe sunt
multiple, fiecare verb reprezentând un nucleu cu latitudini combinatorii favorizate sau
dictate de factori interni şi /sau de natură contextuală. Analiza câtorva tipuri de structuri
frastice izolate în corpul mai multor verbe permite ilustrarea constantelor şi, mai ales, a
variabilelor manifestate în trecerea de la o limbă la alta, respectiv de la română la franceza,
la italiană şi la engleză.

(1) LUA […]

a ~ ceva + circ. (loc)
a ~ pe cineva + circ. (loc)
[+persoană]
R: Paul a luat o carte din bibliotecă.
F: Paul a pris un livre dans la bibliothèque.
I: Paolo ha preso un libro dalla biblioteca.

21
Vezi verbele de tipul a culege, a duce, a împrumuta care, în toate limbile, în funcţie de
context, intră în relaţie de eteronimie cu alt lexem verbal.

xiv
E: Paul took a book from the bookcase.
R: Paul a luat albumul de la un anticar. (sin. a cumpăra) // a luat dicţionarul de la
bibliotecă. (sin. a împrumuta)
F: Paul a acheté l’album chez un antiquaire // a emprunté le dictionnaire à la
bibliothèque.
I: Paolo ha preso / comprato l'album da un antiquario // ha preso il dizionario dalla
biblioteca.
E: Paul bought the album from an antique shop // took the dictionary from the library.
R: Maria l-a luat pe copil la cinematograf.
F: Marie a emmené l’enfant au cinéma.
I: Maria ha portato con sè il bambino al cinema.
E: Mary took the child to the movies.
R: Maria a luat copilul în braţe.
F: Marie a pris l'enfant dans ses bras.
I: Paolo ha preso il bambino fra le braccia.
E: Mary took the child in her arms.
.........................................................
Compararea structurilor de mai sus pune în evidenţă menţinerea trăsăturii de
tranzitivitate şi particularizarea procesului prin lexeme specifice pentru fiecare limbă, unele
marcate contextual. Construcţiile minimale din limbile ţintă corespunzătoare construcţiei
descrise în limba română sunt:
F: prendre, acheter, emprunter quelque chose
emmener quelqu’un, prendre quelqu’un
subiect [+persoană]
I: prendere, comprare qualcosa
portare, prendere qualcuno
subiect [+persoană]
E: took, bougth something
took somebody
subiect [+persoană]

(2) PLĂCEA [...]

a(-i) ~ cuiva
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [±animat]
R: Acest roman place publicului. Nu le place criticilor. Criticilor nu le place acest roman.
F: Ce roman plaît au public./ Le public aime ce roman. Il ne plaît pas aux critiques. / Les
critiques n’aiment pas ce roman.
I: Questo romanzo piace al pubblico. Non piace ai critici. Ai critici non piace questo
romanzo.
E: The public likes this novel. The critics don't like this novel.
R: Părinţilor lui Paul nu le place nora // nu le plac părinţii fetei.
F: Les parents de Paul n'aiment pas leur belle-fille // n'aiment pas les parents de la jeune
fille.
I: Ai genitori di Paolo non piace la nuora // non piacciono loro i genitori della ragazza.
E: Paul's parents do not like their daughter-in-law // the young woman's parents.
...........................................................
In construcţia intranzitivă generată de verbul a plăcea, contextele echivalente pun
în evidenţă convergenţa între română şi italiană la nivelul regimului verbului si al selectării
nominalului subiect. Între franceză şi română apar convergenţe parţiale generate de
eteronimul plaire şi divergenţe la nivelul construcţiei generată de verbul aimer care
impune distribuirea diferită a nominalelor în funcţiile sintactice de subiect şi complement,
precum şi schimbarea de statut a complementului. Engleza opune construcţiei din română

xv
construcţia cu subiect persoană, eteronimul corespondent fiind tranzitiv. La nivel de
structuri generalizante se obţine:
F: plaire à quelqu’un
subiect [±animat]
aimer quelque chose
aimer quelqu’un
subiect [ +animat]
I : piacere a qualcuno
subiect ±animat]
E: like something
like somebody
subiect[+animat]

(3) MIRA […]

a se ~ de ceva
a se ~ de + rel. (ceea ce, ce) P
subiect [+persoană]
R: Mulţi se miră de succesele lui Paul.
F: Beaucoup de gens s’étonnent des succès de Paul.
I: Molti si stupiscono dei successi di Paolo
E: Many people are astonished by Paul’s successes.
R: Toată lumea s-a mirat de (ceea) ce s-a întâmplat cu prietenul lor.
F: Tout le monde a été surpris de ce qui est arrivé à leur ami.
I: Tutti si sono stupiti di quello che è successo al loro amico.
E: Everybody was amazed at what had happened to their friend.
………………………………………………
Structurile generate de verbele reflexive din limba română intră în relaţie de echivalenţă
cu structuri reflexive, cu structuri active în care verbul poate selecta fie un subiect
nedeterminat care conferă construcţiei o valoare pasivă, fie un subiect impersonal sau cu
structuri pasive.
F: s’étonner de quelque chose
être surpris de / par quelque chose
subiect [+persoană]
I : stupirsi di qualcosa
subiect [+persoană]
E: astonished by something
amazed at something
subiect [+persoană]

(4) SALUTA […]

a se ~ ± circ. (loc, mod)
(în constr. impers.)
R: În diferitele culturi se salută în mod diferit.
F: Dans les différentes cultures on salue de manière différente.
I: Nelle diverse culture si saluta in modo differente.
E: In various cultures people greet each other in different ways.
R: Nu se salută cu mâinile în buzunare!
F: On ne doit pas saluer les mains dans les poches.
I: Non si saluta con le mani nelle tasche.
E: You do not greet someone with your hands in your pockets. subiect “you”
nondeterminat.
……………………………………………………….
Structurilor generate de verbul a saluta, de exemplu, pun în evidenţă convergenţa între
italiană şi română unde verbul este reflexiv şi valoarea construcţiei este impersonală şi

xv
divergenţa între franceză şi engleză, pe de o parte, şi română pe de altă parte, cele două
limbi opunând verbului reflexiv din română verbe active cu subiect nedeterminat.
F: saluer
subiect [+nedeterminat ] (on)
I : salutare
(în constr. impers.)
E : greet
subiect [+nedeterminat ] ( people)

(5) PEDEPSI […]

a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Infractorii se pedepsesc în funcţie de faptele săvârşite.
F: On punit les délinquants selon leurs méfaits./ Les délinquants sont punis/ doivent être
punis en fonction des infractions commises.
I: I delinquenti sono puniti a seconda dei fatti (misfatti) commessi.
E: Offenders are punished according to their misdeeds.
……………………………………………………..
In cazul verbului a pedepsi, formei reflexive cu sens pasiv din română îi corespund în
franceză două construcţii, una cu verbul activ cu subiect nedeterminat on şi alta cu verbul
la forma pasivă. În italiană şi în engleză singura formă posibilă este forma pasivă. La nivel
de structură generalizantă se va marca:
F : punir quelqu’un
subiect [+nedeterminat ] (on)
être puni (devoir être puni)
I : essere punito
E : be punished

(6 a) RUPE […]
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a rupt piciorul. (sin. a fractura)
F: Marie s’est cassé la jambe.
I: Maria si è rotta la gamba.
E: Mary broke her leg.
……………………………..

(6 b) PIERDE […]
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a pierdut câinele şi a dat un anunţ în ziarul local.
F: Paul a perdu son chien et (il) a passé une annonce dans le journal local.
I: Paolo ha perso il suo cane e ha messo un annuncio nel giornale locale.
E: Paul has lost his dog and had a notice published in the local paper.
………………………………………..
Dativul posesiv din română intră in relaţie de echivalenţă cu o structură centrată pe un
verb reflexiv cu valoare de dativ posesiv în franceză şi în italiană, când relaţia de posesie
este marcată de trăsătura [-alienabil] şi cu o structură centrată pe un verb activ tranzitiv cu
un complement de obiect direct însoţit de un adjectiv posesiv.
F: (6a) se casser quelque chose
(6b) perdre quelque chose (pos. + subst.)
subiect [+persoană]

xvii
I: (6a) rotarsi qualcosa
(6b) perdere qualcosa (pos. + subst.)
subiect [+persoană]
E: (6a) break something (pos. + subst.)
(6b) lose something (pos. + pos.)

O astfel de descriere a structurilor generate de verbul cu statut de eteronim în

limbile franceză, italiană şi engleză a figurat între obiectivele pe care şi le-a propus echipai
de autori în etapa iniţială a proiectului. Nu a fost posibil să fie realizată din mai multe
motive, motivul hotărâtor fiind extinderea descrierii structurilor din română la dimensiuni
care nu au permis o astfel de dezvoltare. Rămâne un obiectiv de realizat după revizuirea şi
ameliorarea descrierii corpusului din limba română. Şi aceasta pentru că contextele frastice
care ilustrează tipurile posibile de corespondenţe au pus în evidenţă distanţa care separă
limbile romanice de limba engleză şi, implicit, non pertinenţa unei astfel de grupări pentru
caracterizarea tipologică a celor patru limbi.

Descrierea din perspectivă lexicografică a structurilor sintactice generate de verb

la nivel frastic a ridicat multe probleme dintre care, unele au fost rezolvate, altele sunt
susceptibile de interpretări iar altele au rămas în afara descrierii pentru moment. Toate
aceste aspecte, identificate pe parcursul elaborării lucrării, ca şi extinderea descrierii la
nivel de structuri generalizante pentru limbile străine se constituie în obiect de reflecţie
pentru o ediţie ulterioară.
Realizarea prezentului dicţionar a fost posibilă graţie grantului obţinut prin
competiţia organizată de Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică din Învăţământul
Superior (CNCSIS).
Multiplele dificultăţi pe care le-a pus elaborarea şi, mai ales, finalizarea lucrării au
fost depăşite în etape, echipa de autori beneficiind de colaborarea eficientă cu consultanţii
ştiinţifici şi cu reprezentanţii lectoratelor de limbi străine din cadrul Facultăţii de Litere a
Universităţii din Craiova, respectiv:
Doamna Catherine Jourdaine – Lectoratul de limba franceză
Domnul Giuseppe Mosciatti – Lectoratul de limba italiană
Domnul Dominic Cole – Lectoratul de limba engleză
cărora li se aduc, şi pe această cale, cele mai sincere mulţumiri.

Janeta Drăghicescu

xviii
ABUZA (4)
(ind. prez. 1 abuzez)
I. vb. intr.
a ~ de ceva
A
I: Ultimamente si fa abuso delle
medicine.
E: Pharmaceutical drugs have been
misused lately.
subiect [+persoană]
R: Uneori Paul abuzează de încrederea
prietenilor săi. (sin. a profita în exces) ACCEPTA (1. 16)
F: Parfois Paul abuse de la confiance de (ind. prez. 1 accept, 2 accepţi, 3, 6 acceptă)
ses amis. I. vb. tr.
I: Qualche volta Paolo abusa della a ~ ceva
fiducia dei suoi amici. subiect [+persoană]
E: Paul sometimes imposes on his friends. R: Paul a acceptat oferta cea mai
R: Ministrul a abuzat de funcţia sa pentru avantajoasă.
a câştiga procesul. F: Paul a accepté l’offre la plus
F: Le ministre a abusé de sa fonction pour avantageuse.
gagner le procès. I: Paolo ha accettato l’offerta più
I: Il ministro ha abusato della sua vantaggiosa.
funzione per vincere la causa. E: Paul has accepted the most
E: The minister took unfair advantage of advantageous offer.
his position in order to win the case. R: Paul nu poate accepta ideea înfrângerii.
R: Bolnavul a abuzat de medicamente. (sin. a suporta)
(sin. a consuma în exces) F: Paul ne peut pas accepter l’idée de son
F: Le malade a abusé de médicaments. échec / de sa défaite.
I: Il malato ha fatto abuso delle medicine. I: Paolo non può accettare l’idea della
E: The patient took medicine in excess. sconfitta.
a ~ de cineva E: Paul can’t accept the idea of defeat.
R: Paul abuzează de prietenii săi. (sin. a R: Paul acceptă punctul de vedere al
profita de încredere) colegilor săi. (sin. a admite)
F: Paul abuse de ses amis. F: Paul accepte / admet le point de vue de
I: Paolo abusa dei suoi amici. ses collègues.
E: Paul imposes on his friends. I: Paolo accetta il punto di vista dei suoi
colleghi.
II. vb. refl. E: Paul accepts his colleagues’ point of
a se ~ de ceva view .
(în constr. impers.) a ~ pe cineva
R: În ultimul timp se abuzează de subiect [+persoană]
medicamente. R: Paul a acceptat-o pe Maria fără rezerve.
F: Ces derniers temps on abuse / on fait F: Paul a accepté Marie sans réserves.
abus de médicaments.
ACOPERI
I: Paolo ha accettato Maria senza
riserve.
E: Paul has accepted Mary willingly.
a ~ să P
a ~ ca ... să P
subiect [+persoană]
R: Paul a acceptat să mă însoţească până
la gară. (sin. a consimţi)
F: Paul a accepté de m’accompagner
jusqu’ à la gare.
I: Paolo ha accettato di accompagnarmi
fino alla stazione.
E: Paul agreed to accompany me to the
railway station.
R: Decanul a acceptat ca studentul să-şi
schimbe specializarea.
F: Le doyen a accepté que l’étudiant
change de spécialisation.
I: Il preside ha accettato che lo studente
cambiasse la specializzazione.
E: The dean approved of the student’s
request to change his major subject.
a ~ pe cineva + prop. pred. supl.
(cum P)
subiect [+persoană]
R: Maria l-a acceptat pe Paul cum este.
F: Marie a accepté Paul tel qu’il est.
I: Maria ha accettato Paolo cosí com'è.
E: Mary accepted Paul as he was.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Se acceptă orice explicaţie plauzibilă.
F: On accepte toute explication plausible.
Toute explication plausible sera
acceptée.
I: Si accetta qualunque spiegazione
plausibile.
E: We accept any plausible explanation.
a se ∼
(în constr. impers. )
subiect [-animat] (să P, ca…săP)
R: Se acceptă să se facă practică în acest
liceu.
F: On accepte de faire des stages
pratiques dans ce lycée.
I: Si accetta che si faccia la pratica in
questo liceo.
E: They accept that practice be carried
out in this high school.
R: Se acceptă ca studenţii din anul IV să
facă practică la acest liceu.
2
F: On accepte que les étudiants de la
IVème année fassent le stage pratique
dans ce lycée.
I: Si accetta che gli studenti del quarto
anno facciano la pratica in questo
liceo.
E: Fourth year students are allowed to
carry out their practice in this high
school.
ACOPERI (6. 1)
(ind. prez. 1 acopăr, 2 acoperi, 3, 6 acoperă)
I. vb. tr.
a ~ ceva (cu ceva)
subiect [±animat]
R: Maria a acoperit masa cu o faţă de
masă.
F: Marie a (re)couvert la table d’une
nappe.
I: Maria ha coperto il tavolo con una
tovaglia.
E: Mary covered the table with a (table)
cloth.
R: Maria a acoperit aluatul ca să crească.
F: Marie a (re)couvert la pâte pour
qu’elle lève.
I: Maria ha coperto la pasta perché
lievitasse.
E: Mary covered the dough so that it may
rise.
R: Zăpada a acoperit pământul.
F: La neige a couvert la terre.
I: La neve ha coperto la terra.
E: Snow has covered the ground.
a ~ pe cineva (cu ceva)
subiect [+persoană]
R: Mama a acoperit copilul cu un cearşaf.
F: La mère a (re)couvert l’enfant d’un
drap.
I: La madre ha coperto il bambino con un
lenzuolo.
E: The mother covered the child with a
sheet.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
R: Femeile musulmane îşi acoperă faţa.
F: Les femmes musulmanes se couvrent le
visage / couvrent leur visage.
I: Le donne musulmane si coprono il
volto.
E: Muslim women veil their faces.
 ACORDA1
a-şi ∼ pe cineva I: Dopo il concerto, la solista ha
R: În misiune militarii îşi acoperă concesso un’ intervista.
camarazii. E: The singer gave an interview after the
F: Dans les missions de combat, les concert.
soldats couvrent leurs camarades. a (-i) ∼ ceva cuiva
I: In missione, i soldati coprono i loro subiect [±animat] (persoană,
compagni. autoritate)
E: In mission, soldiers cover their R: Juriul a acordat premiul special celui
brothers in arms. mai tânăr dintre concurenţi.
F: Le jury a accordé le prix spécial au
II. vb. refl. plus jeune des concurrents.
a se ∼ cu ceva I: La giuria ha assegnato un premio
subiect [±animat] speciale al piú giovane dei concorrenti.
R: Bătrânul s-a acoperit cu o pătură de E: The jury has awarded the prize to the
lână. youngest of the contestants.
F: Le vieillard s'est couvert d'une R: Paul i-a acordat tot sprijinul prietenului
couverture de laine. său.
I: Il vecchio si è coperto con una coperta F: Paul a accordé tout l'appui à son ami.
di lana. I: Paolo ha dato tutto l’appoggio al suo
E: The old man covered himself with a amico.
wool blanket. E: Paul lent all his support to his friend.
R: Primăvara, pământul se acoperă cu R: Paul nu i-a acordat atenţie fratelui său.
flori. F: Paul n' a pas prêté attention à son
F: Au printemps, la terre se couvre de frère.
fleurs. I: Paolo non ha prestato attenzione a suo
I: In primavera la terra si copre di fiori. fratello.
E: In spring the ground is covered with E: Paul did not pay any attention to his
flowers brother.
a se ∼ de ceva a-şi ∼ ceva
subiect [+persoană] R: Directorul şi-a acordat cinci zile de
R: În război, Paul s-a acoperit de glorie. vacanţă.
F: Pendant la guerre, Paul s'est couvert F: Le directeur s'est accordé cinq jours
de gloire. de vacances.
I: Durante la guerra, Paolo si è coperto I: Il direttore si è concesso cinque giorni
di gloria. di vacanze.
E: Paul covered himself with glory in the E: The director gave himself a five-day
war. holiday.

II. vb. refl.

ACORDA1 (1. 4) a se ~
(ind. prez. 1 acord, 2 acorzi, 3, 6 acordă) (cu sens pasiv)
I. vb. tr. R: În această zonă nu se acordă prioritate
a ∼ ceva de dreapta.
subiect [+persoană] F: Dans cette zone on n'accorde pas la
R: Decanul acordă audienţe lunea. priorité à droite.
F: Le doyen accorde des audiences le I: In questa zona non si dà la precedenza
lundi. a destra.
I: Il preside riceve il publicco / dà E: In this area there is no priority to
audienza il lunedì. vehicles coming from the right.
E: The dean gives interviews on Monday. R: Creditele bancare nu se acordă uşor.
R: După concert, solista a acordat un F: Les crédits bancaires ne s'accordent
interviu. pas / ne sont pas accordés facilement.
F: Après le concert, l'interprète a accordé On n'accorde pas facilement des
une interview. crédits bancaires.
3
ACORDA2
I: I crediti bancari non si concedono
facilmente.
E: Bank loans are not given easily.
ACORDA2 (1. 4)
(ind. prez. 1 acord, 2 acorzi, 3, 6 acordă)
I. vb. tr.
a ~ ceva (în gramatică)
subiect [+persoană]
R: În această propoziţie, elevii nu au
acordat predicatul cu subiectul. (sin. a
face acordul)
F: Dans cette phrase les élèves n'ont pas
accordé le prédicat avec le sujet.
I: In questa proposizione, gli alunni non
hanno concordato il predicato con il
soggetto.
E: In this sentence, the pupils haven't
made a subject–predicate agreement.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: În limba română predicatul se acordă
cu subiectul.
F: En roumain le prédicat s'accorde avec
le sujet.
I: Nella lingua rumena il predicato
concorda con il soggetto.
E: In Romanian the predicate agrees with
the subject.
ACORDA3 (4)
(ind. prez. 1 acordez)
I. vb. tr.
a ∼ ceva (instrument muzical)
subiect [+persoană]
R: Paul ştie să acordeze numai piane.
F: Paul ne sait accorder que des pianos.
I: Paolo sa accordare soltanto pianoforti.
E: Paul can tune only pianos.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Pianele se acordează periodic.
F: Les pianos doivent être accordés
périodiquement. On accorde les pianos
périodiquement.
I: I pianoforti si accordano
periodicamente.
E: Pianos need to be tuned periodically.
4
ACUZA (1)
(ind. prez. 1 acuz)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva de ceva
subiect [+persoană]
R: Procurorul l-a acuzat pe Paul de crimă.
F: Le procureur a accusé Paul de
meurtre.
I: Il procuratore della repubblica ha
accusato Paolo di omicidio.
E: The prosecutor charged Paul with
murder.
a ~ pe cineva că P
subiect [+persoană]
R: Maria l-a acuzat pe soţul ei că şi-a
neglijat copiii.
F: Marie a accusé son mari d’avoir
négligé ses enfants.
I: Maria ha accusato suo marito di aver
trascurato i figli.
E: Mary accused her husband of having
neglected his children.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a acuzat prietenul de indiscreţie.
F: Paul a accusé son ami d’indiscrétion.
I: Paolo ha accusato il suo amico di
indiscrezione.
E: Paul accused his friend of being
indiscreet.
R: Paul şi-a acuzat coechipierii de
abandonarea nejustificată a cursei în
proba de ştafetă.
F: Paul a accusé ses coéquipiers
d’abandon non-justifié de la course
dans l’épreuve de relais.
I: Paolo ha accusato i compagni di
squadra di abbandono ingiustificato
della corsa nella prova di staffetta.
E: Paul accused his team mates of having
given up in the relay without good
cause.
II. vb. refl.
a se ~
(reciproc)
R: Cei doi vecini s-au acuzat unul pe altul
de nerespectarea proprietăţii.
F: Les deux voisins se sont accusés du
non-respect de la propriété.
I: I due vicini si sono accusati l’un l’altro
del mancato rispetto della proprietà.
E: The two neighbours accused each other
of tresspassing.
 ADMITE
ADĂUGA (1. 1. a) subiect [+persoană]
(ind. prez. 1 adaug, 2 adaugi, 3, 6 adaugă; conj. R: Paul admiră peisajul.
prez. 3, 6 să adauge; imp. 2 adaugă!) F: Paul admire le paysage.
I. vb. tr. I: Paolo ammira il paesaggio.
a ~ ceva + circ. (loc) E: Paul is admiring the view.
subiect [±animat] (persoană, R: Paul îl admiră pe profesorul său de
instituţie) română.
R: Maria a adăugat sare la salată. F: Paul admire son professeur de
F: Marie a ajouté du sel à la salade. roumain.
I: Maria ha aggiunto del sale I: Paolo ammira il suo professore di
nell’insalata. rumeno.
E: Mary added salt to the salad. E: Paul admires his teacher of Romanian.
R: Profesorul a adăugat câteva exerciţii la a ~ ceva al cuiva
tema de acasă. a-i ~ (cuiva) ceva
F: Le professeur a ajouté quelques subiect [+persoană]
exercices au devoir. R: Maria admiră picturile tale. / Maria îţi
I: Il professore ha aggiunto qualche admiră picturile.
esercizio al compito per casa. F: Marie admire tes peintures.
E: The teacher added a few exercises to I: Maria ammira i tuoi dipinti.
the homework. E: Mary admires your paintings.
R: Partidul a mai adăugat un nume pe a-şi ~ ceva
listele de candidaţi. (cu dat. pos.)
F: Le parti a ajouté un nom sur les listes R: Maria îşi admiră părul în oglindă.
des candidats. F: Marie admire ses cheveux dans le
I: Il partito ha aggiunto un nome nelle miroir.
liste dei candidati. I: Maria ammira i suoi capelli nello / allo
E: The party added a name to the specchio.
candidate list. E: Mary admires her hair in the mirror.

II. vb. refl. II. vb. refl.

a se ~ + circ. (loc) a se ~
(cu sens pasiv) subiect [+persoană]
R: Notele explicative se adaugă la sfârşit. R: Maria se admiră în oglindă.
F: Les notes explicatives s'ajoutent à la F: Marie s’admire dans la glace.
fin. On ajoute les notes explicatives à I: Maria si ammira nello / allo specchio.
la fin. E: Mary admires herself in the mirror.
I: Le note esplicative si aggiungono alla
fine.
E: The notes are added at the end. ADMITE (15. 10)
R: La sos se adaugă o lingură de făină. (ind. prez. 1, 6 admit, 2 admiţi, 3 admite; ger.
F: On ajoute à la sauce une cuillerée de admiţând; part. admis)
farine. I. vb. tr.
I: Al sugo si aggiunge un cucchiaio di a ∼ ceva, pe cineva
farina. subiect [± animat]
E: A spoonful of flour is added to the R: Decanul a admis propunerile
sauce. studenţilor. (sin. a accepta)
F: Le doyen a admis les propositions des
étudiants.
ADMIRA (1) I: Il preside ha accettato le proposte degli
(ind. prez. 1 admir) studenti.
I. vb. tr. E: The dean approved of the students’
a ~ ceva proposals.
a ~ pe cineva R: Acest verb nu admite construcţia
pasivă. (sin. a permite)
5
ADMITE
F: Ce verbe n’admet pas la construction
passive.
I: Questo verbo non ammette la
costruzione passiva.
E: This verb doesn't take a passive
construction.
R: Consiliul Europei va admite noi
membri. (sin. a accepta)
F: Le Conseil de l’Europe admettra de
nouveaux membres.
I: Il Consiglio d’Europa ammetterà nuovi
membri.
E: The Council of Europe will admit new
members.
a ∼ pe cineva + (ca) e.p.s.
subiect [+persoană]
R: Decanul l-a admis pe Paul (ca) student
la cursurile de zi.
F: Le doyen a admis Paul comme étudiant
à l'enseignement en présentiel / à plein
temps.
I: Il preside ha accettato Paolo come
studente ai corsi ordinari.
E: The Dean has accepted Paul to enrol
as a day student.
a ∼ că P
subiect [+persoană]
R: Paul admite că ai dreptate. Maria nu
vrea să admită că ai dreptate.
F: Paul admet que tu as raison. Marie ne
veut pas admettre que tu as raison.
I: Paolo ammette che hai ragione. Maria
non vuole ammettere che tu hai
ragione.
E: Paul admits that you are right. Mary
doesn't want to admit that you are
right.
a ∼ ca... să P
a ∼ să P
subiect [+persoană]
R: Antrenorul a admis ca tinerii sportivi să
participe la concurs. (sin. a accepta)
F: L’entraîneur a accepté que les jeunes
sportifs participent au concours.
I: L’allenatore ha concesso che i giovani
sportivi partecipino alla gara.
E: The trainer allowed the young
sportsmen to take part in the contest.
R: Decanul a admis ca şi studenţii din anul
I să participe la concurs. A admis să
facă parte din juriu.
F: Le doyen a accepté que les étudiants de
la I-ère année participent eux aussi au
6
concours. Il a admis de faire partie du
jury.
I: Il preside ha concesso anche agli
studenti del primo anno di partecipare
al concorso. Ha accettato di far parte
della giuria.
E: The Dean admitted that first year
students take part in the contest. He
accepted to be a member of the jury.
II. vb. refl.
a se ∼
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Nu se admit persoane străine.
F: On n’admet pas de personne(s)
étrangère(s).
I: Non si accettano persone straniere /
estranee.
E: No strangers are admitted.
R: Nu se admit absenţe.
F: On n’admet pas d'absence(s). Les
absences ne sont pas admises.
I: Non si ammettono assenze.
E: It is not permissible to be absent.
a se ∼
a i se ~ (cuiva)
subiect [-animat]
R: Contestaţia lui Paul s-a admis. I s-a
admis (lui Paul) contestaţia.
F: La contestation de Paul a été admise.
On a admis la contestation de Paul. On
a admis sa contestation.
I: Si è accettata la contestazione di
Paolo. Gli è stata accettata la
contestazione (à Paolo).
E: Paul’s complaint has been admitted.
His // (Paul's) complaint has been
admitted.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, să P)
R: Nu s-a admis să se revină asupra
horărârii de condamnare. S-a admis că
eşti vinovat.
F: On n'a pas admis de revenir // Il n'a
pas été admis qu'on revienne sur la
décision de condamnation. On a admis
que tu étais coupable.
I: Non è stato accettato che si ritornasse
sulla decisione di condanna. E' stato
ammesso che sei colpevole.

E: The revocation of the sentence was not
permitted. It has been admitted you are
guilty.
R: S-a admis să reluăm dezbaterile. Nu s-a
admis să discutăm anumite probleme.
F: Il a été admis qu'on reprenne les
débats. Il n'a pas été admis qu'on
discute certains problèmes.
I: E' stato concesso di riprendere i
dibattimenti. Non è stato concesso
discutere alcuni problemi.
E: They allowed us to resume the debates.
They didn't allow us to discuss certain
issues.
a i se ~ (cuiva)
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P)
R: I s-a admis (candidatului) să participe
la concurs.
F: On a admis que le candidat participe
au concours. On lui a admis de
participer au concours.
I: Al candidato è stato concesso di
partecipare al concorso.
E: The candidate was allowed to
participate in the competition.
ADOPTA (1. 16)
(ind. prez. 1 adopt, 2 adopţi, 3, 6 adoptă)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Vecinii mei au adoptat o fetiţă. (sin. a
înfia)
F: Mes voisins ont adopté une fillette.
I: I miei vicini hanno adottato una
bambina.
E: My neighbours have adopted a girl.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: În vederea integrării în UE, este
necesar ca România să adopte legislaţia
comunitară.
F: En vue de l’ intégration dans l’UE, il
est nécessaire que la Roumanie adopte
la législation communautaire.
I: In vista dell’integrazione nella UE, è
necessario che la Romania adotti la
legislazione comunitaria.
E: In order to gain admission to the EU,
Romania needs to adopt the EU
legislation.
ADORMI
R: Guvernul a adoptat măsuri excepţionale
pentru situaţiile de criză. (sin. a lua, a
decide)
F: Le gouvernement a adopté / pris des
mesures exceptionnelles pour les
situations de crise .
I: Il governo ha adottato misure
eccezionali per le situazioni di crisi.
E: The Goverment adopted / took
exceptional measures for critical
situations.
R: Mai mulţi locuitori din această regiune
au adoptat religia catolică. (sin. a se
converti la)
F: Plusieurs habitants de cette région ont
adopté / embrassé la religion
catholique.
I: Parecchi abitanti di questa regione
hanno adottato la religione cattolica.
E: Several inhabitants from this region
have converted to catholicism.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Legile se adoptă de Parlament. (sin. a
se vota)
F: Les lois sont adoptées par le
Parlement.
I: Le leggi sono adottate dal Parlamento.
E: Laws are ratified by the Parliament.
ADORMI (9. 3. b)
(ind. prez. 1, 6 adorm, 2 adormi, 3 adoarme; conj.
prez. 3, 6 să adoarmă; imp. 2 adormi !/ adoarme-l /
-o / -i / -le)
I. vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: Copilul a adormit uşor.
F: L’enfant s’est facilement endormi.
I: Il bambino si è addormentato
facilmente.
E: The child fell asleep very quickly.
II. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Mama a adormit copilul.
F: La mère a endormi l’enfant.
I: La madre ha addormentato / fatto
addormentare il bambino.
E: The mother put the child to sleep.
7
ADRESA

F: Paul a adressé un mémoire au

R: Muzica i-a adormit pe copii. Ministère de l’Education.
F: La musique a endormi les enfants. I: Paolo ha indirizzato una memoria al
I: La musica ha addormentato i bambini. Ministero dell’Educazione.
E: The music sent the children to sleep. E: Paul sent a report to the Ministry of
a-şi ~ pe cineva Education.
(cu dat. pos.) R: Paul a adresat o plângere la Poliţie.
R: Mama şi-a adormit copilul. F: Paul a adressé une réclamation à la
F: La mère a endormi son enfant. Police.
I: La madre ha addormentato / ha fatto I: Paolo ha inoltrato una denuncia alla
addormentare il suo bambino. Polizia.
E: The mother put her child to sleep. E: Paul sent a complaint to the police.
a-şi ~ ceva
III. vb. refl. (reciproc)
a se ~ subiect [±animat] (persoană,
(în constr. impers.) instituţie)
R: Se adoarme mai repede când nu este R: Paul şi Maria şi-au adresat urări cu
zgomot. ocazia Anului Nou.
F: On s’endort plus vite quand il n’y a pas F: Paul et Marie se sont adressé des
de bruit. voeux à l'occasion du Nouvel An.
I: Ci si addormenta più rapidamente I: Paolo e Maria si sono fatti gli auguri
quando non c’è rumore. di buon anno.
E: One falls asleep more quickly when E: Paul and Mary addressed each other
there is no noise. congratulations for the New Year.
R: Organizaţiile neguvernamentale şi-au
adresat mesaje de felicitare.
ADRESA (4) F: Les organisations non
(ind. prez. 1 adresez) gouvernementales se sont adressé des
I. vb. tr. messages de félicitations.
a(-i) ~ ceva cuiva I: Le organizazioni non governative si
subiect [+persoană] sono indirizzati / rivolti messaggi di
R: Paul i-a adresat redactorului-şef o felicitazione le une alle altre.
scrisoare. (sin. a trimite) E: Non governmental organizations sent
F: Paul a adressé une lettre au rédacteur each other congratulation messages.
en chef.
I: Paolo ha indirizzato una lettera al II. vb. refl.
caporedattore. a se ~ cuiva
E: Paul addressed a letter to the editor-in- subiect [±animat] (persoană,
chief. instituţie)
R: Persoane necunoscute (le) adresează R: Oratorul s-a adresat mulţimii.
mesaje utilizatorilor reţelelor Internet. F: L’orateur s’est adressé à la foule.
(sin. a transmite) I: L’oratore si è rivolto alla folla.
F: Des personnes inconnues adressent des E: The speaker addressed the crowd.
messages aux utilisateurs des réseaux R: Asociaţia nevăzătorilor s-a adresat
Internet. Guvernului // Comisiei pentru
I: Degli ignoti inviano messaggi agli handicapaţi.
utenti delle reti Internet. F: L'association des non voyants s'est
E: Unknown persons send messages to adressée au Gouvernement // à la
Internet users. Commission pour les handicapés.
a ~ ceva + circ. (loc) I: L'associazione dei non vedenti si è
subiect [+persoană] rivolta al Governo // alla Commisione
R: Paul a adresat un memoriu la per i portatori di handicap.
Ministerul Educaţiei. E: The Association of the Visually
Handicapped Person has addressed the
8

government // the Committee for the
Disabled.
(cu sens pasiv)
R: Propunerile se adresează comitetului
coordonator.
F: Les propositions doivent être
adressées / sont adressées au comité
coordinateur.
I: Le proposte si rivolgono / si
indirizzano al comitato coordinatore.
E: The suggestions are addressed to the
coordinating committee.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Turistul s-a adresat la ghişeu pentru
informaţii.
F: Le touriste s’est adressé au guichet
pour des renseignements.
I: Il turista si è rivolto allo sportello per
informazioni.
E: The tourist went to the desk for
information.
ADUCE (15)
(ind. prez. 1, 6 aduc, 2 aduci, 3 aduce; part. adus)
I. vb. tr.
subiect [±animat]
a ~ ceva
R: Poştaşul a adus scrisorile.
F: Le facteur a apporté les lettres.
I: Il postino ha portato le lettere.
E: The postman brought the letters.
R: Maria aduce pâine şi fructe.
F: Marie apporte du pain et des fruits.
I: Maria porta pane e frutta.
E: Mary brings bread and fruit.
R: Comportarea lui Paul aduce numai
necazuri. (sin. a provoca)
F: Le comportement de Paul n'entraîne
que des ennuis.
I: Il comportamento di Paolo produce
solo guai.
E: Paul's behaviour brings about nothing
but trouble.
a ~ pe cineva + circ. (loc, timp)
subiect [±animat]
R: Maria i-a adus pe copii la şcoală. I-a
adus la ora 8.
F: Marie a amené les enfants à l'école.
Elle les a amenés à 8 heures.
I: Maria ha portato i bambini a scuola.
Li ha portati alle 8.
ADUCE
E: Mary took the children to school. She
took them at 8 o'clock.
R: Trenul a adus călătorii la Bucureşti.
(sin. a transporta)
F: Le train a amené les voyageurs à
Bucarest.
I: Il treno ha portato i viaggiatori a
Bucarest.
E: The train brought the passengers to
Bucharest.
a-i ~ ceva (cuiva)
a ~ ceva pentru cineva
subiect [+persoană]
R: Paul i-a adus Mariei un cadou. A adus
un cadou pentru Maria.
F: Paul a apporté un cadeau à Marie. Il a
apporté un cadeau pour Marie.
I: Paolo ha portato un regalo a Maria.
Ha portato un regalo per Maria.
E: Paul brought Mary a present . Paul
brought a present for Mary.
a-şi ~ pe cineva + circ. (loc)
a-şi ~ ceva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Copilul şi-a adus prietenii acasă //
jucăriile în sufragerie.
F: L'enfant a amené ses amis à la maison.
Il a apporté ses jouets dans la salle à
manger.
I: Il bambino ha portato i suoi amici a
casa // i giocattoli nella sala da
pranzo.
E: The child brought his friends home //
his toys into the dining room.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Mărfurile perisabile se aduc în maşini
frigorifice. (sin. a se transporta)
F: Les denrées périssables sont apportées
en voitures frigorifiques.
I: Le derrate deperibili si trasportano col
camion frigorifero.
E: Perishable goods are brought in
refrigerating vans.
R: Portocalele se aduc din Grecia. (sin. a
se importa)
F: Les oranges sont importées de Grèce.
On importe les oranges de Grèce.
I: Le arance sono importate dalla Grecia.
E: Oranges are brougth from Greece.
9
 ADUNA1
a i se ~ (cuiva) E: The detective picked up information for
(cu sens pasiv) Paul.
R: Mariei i s-a adus o scrisoare de la Paul. R: Studentul a adunat material pentru
F: On a apporté à Marie une lettre de lucrare.
Paul. F: L’étudiant a réuni / a recueilli la
I: È stata portata a Maria una lettera da documentation pour son mémoire.
parte di Paolo. I: Lo studente ha raccolto materiale per il
E: Mary was brought a letter from Paul. (suo) lavoro.
E: The students gathered material for the
paper.
ADUNA1 (1) a-şi ~ ceva
(ind. prez. 1 adun) a-şi ~ pe cineva
I. vb. tr. (cu dat. pos.)
a ~ ceva R: Ţăranul şi-a adunat recolta. (sin. a
subiect [+persoană] strânge, a culege)
R: Copilul adună scoici pe plajă. (sin. a F: Le paysan a ramassé sa récolte.
strânge) I: Il contadino ha radunato il suo
F: L’enfant ramasse des coquillages sur raccolto.
la plage. E: The peasant has gathered the harvest
I: Il bambino raccoglie conchiglie sulla from the field.
spiaggia. R: Profesorul şi-a adunat colaboratorii în
E: The child is picking up shells on the cabinet. (sin. a reuni)
beach. F: Le professeur a réuni ses
a ~ pe cineva collaborateurs dans son cabinet.
subiect [±animat] (persoană, I: Il professore ha riunito i suoi
instituţie) collaboratori nello studio.
R: Paul a adunat toată familia la E: The professor has gathered his fellow
aniversarea sa. I-a adunat pe toţi. (sin. a workers in his office.
reuni)
F: Paul a réuni /a rassemblé toute la II. vb. refl.
famille à son anniversaire. Il les a tous a se ~
réunis / rassemblés. subiect [±animat] (persoană,
I: Paolo ha riunito tutta la famiglia per il instituţie, autoritate)
suo compleanno. Li ha riuniti tutti. R: Studenţii s-au adunat în faţa
E: Paul gathered together his entire Universităţii. (sin. a se strânge)
family at his anniversary. He gathered F: Les étudiants se sont rassemblés devant
them all. l'Université.
R: Poliţia i-a adunat pe toţi copiii străzii. I: Gli studenti si sono radunati davanti
(sin. a strânge) all'Università.
F: La police a ramassé de la rue tous les E: The students gathered in front of the
enfants abandonnés. university
I: La polizia ha raccolto dalla strada tutti R: Consiliul profesoral s-a adunat pentru
i bambini abbandonati. alegeri. (sin. a se reuni)
E: The police gathered all the homeless F: Le conseil des professeurs s’est réuni /
children. rassemblé pour les élections.
a ~ ceva pentru cineva I: Il collegio dei docenti si è riunito per le
a ~ ceva pentru ceva elezioni.
subiect [+persoană] E: The teachers’council gathered for
R: Detectivul a adunat informaţii pentru elections.
Paul. (cu sens pasiv)
F: Le détective a recueilli des R: S-au adunat mulţi bani în contul
informations pour Paul. Universităţii.
I: L’investigatre ha raccolto informazioni F: Beaucoup d’argent s’est accumulé
per Paolo. dans le compte de l’Université.
10
 AFLA
I: Si è accumulato molto denaro sul conto E: Copernicus stated that the Earth
dell’Università. revolves around the Sun.
E: A lot of money has accumulated in the R: La proces, martorul a afirmat că nu-l
University account. cunoaşte pe inculpat. (sin. a declara, a
susţine).
F: Au procès, le témoin a affirmé qu’il ne
ADUNA2 (1) connaissait pas l’inculpé.
(ind. prez. 1 adun) I: Al processo, il testimone ha dichiarato
I. vb. tr. di non conoscere l’imputato.
a ~ ceva (în matematică) E: At the trial, the witness stated he didn’t
subiect [+persoană] know the defendant.
R: Elevul a adunat toate cifrele din a-şi ~ ceva
coloană. (cu dat. pos.)
F: L’élève a additionné tous les chiffres de R: Paul şi-a afirmat convingerile în faţa
la colonne. colegilor.
I: L’alunno ha addizionato tutte le cifre F: Paul a affirmé ses convictions devant
della colonna. ses collègues.
E: The pupil added up all the numbers in I: Paolo ha affermato le sue convinzioni
the column. davanti ai colleghi.
E: Paul stood his ground in front of his
II. vb. refl. colleagues.
a se ~
subiect [-animat] II. vb. refl.
R: Numerele întregi se adună fără nici o a se ~ + (ca) e.p.s.
dificultate. subiect [+persoană]
F: Les nombres entiers s'additionnent R: Paul s-a afirmat de curând ca poet. (sin.
sans aucune difficulté. a se face cunoscut)
I: I numeri interi si addizionano senza F: Paul s’est affirmé depuis peu / s’est fait
nessuna difficoltà. récemment connaître comme poète.
E: Whole numbers add without difficulty. I: Paolo si è recentemente affermato
(cu sens pasiv) come poeta.
R: Se adună mai întâi unităţile, apoi E: Paul has recently made his name as a
zecile. poet.
F: On additionne d'abord la colonne des a se ~
unités et ensuite la colonne des (în constr. impers.)
dizaines subiect [-animat] (că P)
I: Si addizionano prima le unità, poi le R: Se afirmă că 11 septembrie 2001 a
decine. marcat istoria contemporană. (sin. a se
E: You have to add up the units first and spune)
then the tens. F: On affirme que le 11 septembre 2001 a
marqué l’histoire contemporaine.
I: Si afferma che l’11 settembre 2001 ha
AFIRMA (1) segnato la storia contemporanea.
(ind. prez. 1 afirm) E: It is said that September, 11, 2001 has
I. vb. tr. put its mark on contemporary history.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Copernic a afirmat că Pământul se AFLA (1. 24)
roteşte în jurul Soarelui. ( sin. a (ind. prez. 1 aflu, 2 afli, 3, 6 află)
susţine) I. vb. tr.
F: Copernic a affirmé / soutenu que la a ∼ ceva
Terre tourne autour du Soleil. subiect [+persoană]
I: Copernico ha affermato che la Terra R: Paul a aflat vestea cea bună // rezultatul
gira intorno al Sole. meciului // data examenului.
11
AJUNGE
F: Paul a appris la bonne nouvelle // le
résultat du match // la date de
l'examen.
I: Paolo ha appreso quella buona notizia
// il risultato della partita // la date
dell’essame.
E: Paul found out the good news // the
score of the match // the date of the
exam.
a ∼ că P
subiect [+persoană]
R: Maria a aflat că Paul va pleca în
Canada.
F: Marie a appris que Paul partirait au
Canada.
I: Maria ha saputo che Paolo partirà per
il Canada.
E: Mary learnt Paul was leaving for
Canada.
II. vb. refl.
a se ∼ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Cartea se află la Biblioteca Centrală.
(sin. a se găsi)
F: Le livre se trouve à la Bibliothèque
Centrale.
I: Il libro si trova nella Biblioteca
centrale.
E: The book is at the Central Library.
R: Unde te afli acum? (sin. a se găsi)
F: Où es-tu / te trouves-tu maintenant?
I: Dove sei ora? / Dove ti trovi ora?
E: Where are you now?
a se ∼ + circ. (mod)
subiect [-animat]
R: Rădăcina pătrată a acestui număr se
află greu. (sin. a se calcula)
F: La racine carrée de ce nombre se
calcule difficilement.
I: La radice quadrata di questo numero si
trova difficilmente.
E: The square root of this number is
difficult to determine.
a se ∼ + ca e.p.s.
subiect [+persoană]
R: Paul s-a aflat ca delegat la Congres.
F: Paul s'est trouvé comme délégué au
Congrès.
I: Paolo si è trovato al Congresso come
delegato.
E: Paul attended the Congress as a
delegate.
12
a se ∼
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, rel. P)
R: S-a aflat că un deţinut a evadat de la
închisoare.
F: On a appris qu'un détenu s'était évadé
de la prison.
I: Si è saputo che un detenuto è evaso
dalla prigione.
E: It’s been reported that a convict
escaped from prison.
R: S-a aflat cine a scris pamfletul // care
este autorul pamfletului.
F: On a découvert qui a écrit le pamphlet
// qui était l'auteur du pamphlet.
I: Si è scoperto chi ha scritto il libello //
chi era l'autore del libello / del
pamphlet.
E: They discovered who had written the
pamphlete // who was the author of the
pamphlete.
AJUNGE (15)
(ind. prez. 1, 6 ajung; part. ajuns; imp. 2 ajunge-l !)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (loc, timp, mod)
subiect [±animat]
R: Maria a ajuns la Paris.
F: Marie est arrivée à Paris.
I: Maria è arrivata a Parigi.
E: Mary arrived in Paris.
R: Maria a ajuns acasă târziu.
F: Marie est arrivée tard à la maison.
I: Maria è arrivata a casa tardi.
E: Mary arrived home late.
R: Trenul a ajuns în gară.
F: Le train est arrivé dans la gare.
I: Il treno è arrivato in stazione.
E: The train has got into the station.
R: În satele îndepărtate, ziarele ajung cu
întârziere.
F: Dans les villages éloignés, les journaux
arrivent en retard.
I: Nei paesi lontani i giornali arrivano in
ritardo.
E: In distant villages, newspapers do not
arrive on time.
a~
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] ( să P, că P)
R: Ajunge să-mi spui o dată !
F: Il suffit de me (le) dire une seule fois!
I: Basta dirmelo una volta!

E: It's enough if you tell me once!
R: Ajunge că mi-ai spus o dată !
F: Arrête! Il suffit de me (l')avoir dit une
fois!
I: Basta avermelo detto una volta!
E: It's enough that you have told me once!
a~
subiect [-animat] (cât P, rel. P)
R: Ajunge cât ai vorbit // ce ai spus!
F: Ça suffit! Tu as parlé assez! // Ce que
tu as dit suffit.
I: Basta quanto hai detto // è sufficiente
ciò che hai detto!
E: You've talked // said enough!
II. vb. copulativ
a ~ + nume pred.
subiect [+persoană]
R: Paul a ajuns ministru. (sin. a deveni)
F: Paul est devenu ministre.
I: Paolo è diventato ministro.
E: Paul became a minister.
R: Paul a ajuns ridicol prin comportarea
lui. (sin. a deveni)
F: Paul est devenu ridicule par son
comportement.
I: Attraverso il suo comportamento,
Paolo è diventato ridicolo.
E: Paul has become ridiculous through
his behaviour.
a ~ + prop. pred. (să P)
subiect [+persoană]
R: Paul a ajuns să înţeleagă bine limba
engleză.
F: Paul est arrivé à (au point de) bien
comprendre l’anglais.
I: Paolo è arrivato a capire bene
l'inglese.
E: Paul got to understand English well.
R: Maria a ajuns (în situaţia) să renunţe la
studii.
F: Marie est (arrivée) au point de
renoncer à ses études.
I: Maria è arrivata al punto di rinunciare
agli studi.
E: Mary got in the situation of giving up
her studies.
a ~ + prop. pred. (să P)
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P)
R: Cine învaţă bine ajunge să ştie multe.
F: Celui qui travaille sérieusement réussit
à apprendre beaucoup de choses.
AJUTA
I: Chi impara /studia bene, arriva a
sapere molte cose.
E: He who learns a lot knows a lot.
III. vb. tr.
a ~ pe cineva (din urmă,
în înălţime, ...)
subiect [+persoană]
R: Maria l-a ajuns pe soţul ei din urmă.
F: Marie a rejoint son mari.
I: Maria ha raggiunto suo marito.
E: Mary caught up with her husband.
R: Paul l-a ajuns pe fratele lui în înălţime
// în greutate. (sin. a egala)
F: Paul a rattrapé son frère en hauteur./
Paul a atteint la taille de son frère // le
poids de son frère.
I: Paolo ha raggiunto in altezza suo
fratello // il peso di suo fratello.
E: Paul is almost as tall as his brother //
Paul weighs almost as much as his
brother.
IV. vb.refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Iarna se ajunge greu la anumite cabane.
F: En hiver on arrive difficilement jusqu’à
/ on atteint difficilement certains
chalets / refuges.
I: D'inverno, si arriva difficilmente ad
alcuni rifugi (alpini).
E: In winter it is difficult to reach certain
chalets.
AJUTA (1.16)
(ind. prez. 1 ajut, 2 ajuţi, 3, 6 ajută)
I. vb. tr.
a ∼ pe cineva
a ∼ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Maria o ajută mereu pe colega sa.
F: Marie aide toujours sa camarade.
I: Maria aiuta sempre la sua collega.
E: Mary always helps her colleague.
R: Părinţii îi ajută pe copii la lecţii.
F: Les parents aident les enfants à faire
leurs devoirs.
I: I genitori aiutano i figli a fare i compiti
/ nei compiti.
E: Parents help their children with
homework.
13
ALCĂTUI
R: Statul îi ajută pe copiii supradotaţi.
(sin. a sprijini)
F: L'Etat soutient les enfants surdoués.
I: Lo Stato aiuta i bambini superdotati.
E: The State helps gifted children.
R: Statul ajută întreprinderile mici. (sin. a
sprijini)
F: L'Etat aide / soutient les petites
entreprises.
I: Lo Stato aiuta le piccole imprese.
E: The State encourages small
enterprises.
a ∼ pe cineva să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Maria l-a ajutat pe Paul să facă
traducerea.
F: Marie a aidé Paul à faire la
traduction.
I: Maria ha aiutato Paolo a fare la
traduzione.
E: Mary helped Paul with the translation.
R: Statul îi ajută pe agricultori să
cumpere utilaje performante // să-şi
vândă recolta.
F: L'Etat aide les agriculteurs à acheter
des outillages performants // à vendre
leur récolte.
I: Lo Stato aiuta gli agricoltori a
comprare i macchinari di buona
qualità // a vendere i loro raccolti.
E: The State helps the farmers to buy
modern machines / / to sell their
products.
a-şi ∼ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Părinţii îşi ajută copiii în toate
situaţiile.
F: Les parents aident leurs enfants dans
toutes les situations.
I: I genitori aiutano i loro figli in tutte le
situazioni.
E: Parents help their children in any
circumstances.
II. vb. refl.
a se ∼
(reciproc)
R: Prietenii se ajută la nevoie.
F: Les amis s'entraident en cas de besoin.
I: Nel bisogno gli amici si aiutano.
E: Friends help each other in need.
14
a se ∼ de, cu ceva
R: Bolnavul se ajută de cârje /cu cârjele
pentru a merge.
F: Le malade s'aide de béquilles pour
marcher.
I: Per camminare, il malato si aiuta con
le stampelle.
E: The invalid helps himself with crutches
/ used crutches to walk.
a se ∼ să P
(reciproc)
R: Cei doi prieteni s-au ajutat să
depăşească momentele grele.
F: Les deux amis se sont aidés à
surmonter les moments difficiles.
I: I due amici si sono aiutati a superare i
momenti difficili.
E: The two friends helped each other
overcome difficult moments.
ALCĂTUI (11)
(ind.prez.1,6 alcătuiesc; imp.2 alcătuieşte!)
I. vb.tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Elevul a alcătuit o propoziţie cu verbul
„a fi”. (sin. a forma, a construi)
F: L'élève a formé une proposition avec le
verbe "être".
I: L'alunno ha formato una proposizione
con il verbo ''essere''.
E: The pupil formed a sentence with the
verb "to be".
R: După alegeri, primul-ministru
alcătuieşte guvernul // echipe de lucru.
(sin. a forma, a constitui)
F: Après les élections, le premier ministre
forme le gouvernement // des groupes
de travail.
I: Dopo le elezioni, il primo ministro
forma il governo // gruppi di lavoro.
E: After the elections, the Prime-Minister
forms the cabinet // work teams.
R: După şedinţă, membrii consiliului au
alcătuit o listă de priorităţi. (sin. a
întocmi)
F: Après la réunion, les membres du
conseil ont dressé une liste de priorités.
I: Dopo la seduta i membri del consilio
hanno elaborato una lista delle
priorità.
E: After the meeting, the members of the
council drew up a list of priorities.

a ~ ceva din ceva
subiect [+persoană]
R: Participanţii la Olimpiadă au alcătuit
un porumbel din trupurile lor. (sin. a
forma, a construi)
F: Les participants à l'Olympiade ont
formé de leurs corps une colombe.
I: I partecipanti all'olimpiade hanno
formato con i loro corpi una colomba.
E: The participants in the Olympic Games
arranged themselves to make / form a
dove.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Guvernul se alcătuieşte de către
primul-ministru. (sin. a se forma)
F: Le Gouvernement est formé par le
premier ministre.
I: Il governo è formato dal primo
ministro.
E: The cabinet is formed by the Prime-
Minister.
a se ~ + circ. (timp, mod)
(cu sens pasiv)
subiect [-animat]
R: Organizaţia centrală s-a alcătuit după
constituirea filialelor teritoriale. (sin. a
se forma, a se constitui)
F: L'organisation centrale s'est formée
après la constitution des filiales
territoriales.
I: L'organizzazzione centrale si è formata
dopo la costituzione delle filiali
territoriali.
E: The central organisation was formed
after the setting up of the district
subsidiaries.
R: O propoziţie se alcătuieşte corect
respectând regulile gramaticale. (sin. a
se forma, a se construi)
F: On forme correctement une proposition
si l'on respecte les règles
grammaticales.
I: Una proposizione si forma
correttamente rispettando le regole
grammaticali.
E: A sentence is made up correctly by
observing grammar rules.
ALEGE
ALEGE (15. 6)
(ind. prez. 1, 6 aleg; conj. prez. 3, 6 să aleagă; part.
ales)
I. vb. tr.
subiect [+persoană]
a ~ ceva
R: Maria a ales o rochie pentru fiica ei //
cea mai bună soluţie pentru această
problemă.
F: Marie a choisi une robe pour sa fille //
la meilleure solution pour ce problème.
I: Maria ha scelto un vestito per sua
figlia // la soluzione migliore per
questo problema.
E: Mary chose a dress for her daughter //
the best solution for this problem.
a-i ~ ceva (cuiva)
a ~ ceva pentru cineva
subiect [+persoană]
R: Paul i-a ales un cadou Mariei / a ales
un cadou pentru Maria.
F: Paul a choisi un cadeau pour Marie.
I: Paolo ha scelto un regalo a Maria / a
scelto un regalo per Maria.
E: Paul chose a present for Mary / chose
Mary a present.
a ~ pe cineva + (ca) e. p. s.
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Juriul a ales-o pe Maria regina balului.
F: Le jury a élu Marie (comme) reine du
bal.
I: La giuria ha eletto Maria (come)
reginetta del ballo.
E: The jury elected Mary as queen of the
ball.
R: Sindicatul studenţilor l-a ales pe Paul
delegat la conferinţă.
F: Le syndicat des étudiants a désigné
Paul (comme) délégué à la conférence.
I: I rappresentanti degli studenti hanno
scelto Paolo come delegato alla
conferenza.
E: The students' syndicate chose Paul as a
delegate to the conference.
a ~ pe cineva să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Sindicatul studenţilor l-a ales pe Paul
să-i reprezinte la Congres.
F: Le syndicat des étudiants a élu /
désigné Paul pour les représenter au
Congrès.
15
ALERGA
I: Il sindacato / l'assemblea degli studenti
ha scelto Paolo come loro
rappresentante al Congresso.
E: The Students' Association chose Paul
to represent them in the Congress.
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Maria a ales să-şi petreacă vacanţa la
munte. (sin. a prefera)
F: Marie a choisi de passer ses vacances
à la montagne.
I: Maria ha scelto di trascorrere le
vacanze in montagna.
E: Mary chose to spend her holidays in
the mountains.
a ~ cum, unde, când P
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Paul va alege cum // unde //
cu cine îşi va sărbători reuşita.
F: Paul choisira comment // où // avec qui
il fêtera sa réussite.
I: Paolo sceglierà come // dove // con chi
festeggiare il suo successo.
E: Paul will choose how // where // with
whom to celebrate his success.
(în constr. abs.)
R: Nu mă pot decide. Cine alege pentru
mine?
F: Je ne peux pas me décider. Qui peut
choisir / décider à ma place / pour
moi?
I: Non posso decidermi. Chi sceglie per
me?
E: I can't make up my mind. Who will
choose for me?
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
R: Paul şi-a ales un nou model de maşină.
F: Paul a choisi un nouveau modèle de
voiture.
I: Paolo si è scelto un nuovo modello di
macchina.
E: Paul chose a new car model.
R: Paul şi-a ales alţi colaboratori.
F: Paul a choisi d'autres collaborateurs.
I: Paolo si è scelto altri collaboratori.
E: Paul chose other fellow-workers.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: S-a ales un nou preşedinte // o soluţie
convenabilă pentru toţi.
16
F: On a élu un nouveau président // on a
chosi une solution convenable pour
tous.
I: È' stato eletto un nuovo presidente // È
stata scelta una soluzione conveniente
per tutti.
E: They elected a new president // They
chose a convenient solution for
everybody.
ALERGA (1. 8)
(ind. prez. 1 alerg, 2 alergi, 3, 6 aleargă; imp. 2
aleargă !)
I. vb. intr.
a ~ ± circ. (loc, timp, mod etc.)
subiect [+animat]
R: Copilul aleargă prin parc. Aleargă toată
ziua.
F: L’enfant court dans le parc. Il court
toute la journée.
I: Il bambino corre nel parco. Corre tutto
il giorno.
E: The child is running in the park. He
runs all day long.
R: Iepurii aleargă foarte repede.
F: Les lièvres courent très vite.
I: Le lepri corrono molto velocemente.
E: Rabbits run very fast.
R: Copiii au alergat în întâmpinarea tatălui
lor.
F: Les enfants ont couru à la rencontre de
leur père.
I: I bambini sono corsi incontro al loro
padre.
E: The children ran to welcome their
father.
R: Poliţistul aleargă după agresor.
F: Le policier court après l’agresseur.
I: Il poliziotto corre dietro
all’aggressore.
E: The policeman runs after the
aggressor.
II. vb. refl.
a se ~
(reciproc)
R: Copiii se aleargă (unii pe alţii) prin
curtea şcolii.
F: Les enfants se pourchassent dans la
cour de l’école.
I: I bambini si rincorrono nel cortile
della scuola.

E: The children chase one another in the
schoolyard.
(în constr. impers.)
R: Se aleargă greu pe un drum desfundat.
F: On court difficilement sur une route
défoncée.
I: Si corre male su una via impraticabile.
E: It’s difficult to run on a muddy field.
ALUNECA (1)
(ind. prez. 1 alunec)
I. vb. intr.
a~
subiect [±animat]
R: Paul a alunecat şi a căzut.
F: Paul a glissé et il est tombé.
I: Paolo è scivolato ed è caduto.
E: Paul slipped and fell.
R: Sunt zone unde terenul a început să
alunece.
F: Il y a des zones où le terrain a
commencé à glisser / à s'ébouler.
I: Ci sono delle zone dove il terreno ha
cominciato a franare.
E: There are areas where the land has
started to slide.
a ~ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Copilul a alunecat pe gheaţă şi a căzut.
F: L’enfant a glissé sur la glace et il est
tombé.
I: Il bambino è scivolato sul ghiaccio ed è
caduto.
E: The child slipped on the ice and fell.
R: Schiurile alunecă pe zăpadă.
F: Les skis glissent sur la neige.
I: Gli sci scivolano sulla neve.
E: The skis slide on snow.
R: Paltonul mi-a alunecat de pe umeri.
(sin. a cădea)
F: Le manteau a glissé de mes épaules.
I: Il cappotto mi è scivolato dalle spalle.
E: The overcoat fell off my shoulders.
R: Degetele îi alunecă pe clapele pianului.
F: Ses doigts glissent sur les touches du
piano.
I: Le dita gli scivolano sui tasti del
pianoforte.
E: She gently runs her fingers over the
piano keys.
II. vb. refl.
a se ~
AMÂNA
(în constr. impers.)
R: Pe străzile îngheţate se alunecă uşor.
F: On glisse facilement sur le pavé gelé
des rues.
I: Sulle strade ghiacciate si scivola
facilmente.
E: One slips easily on slippery / frozen /
icy streets.
AMÂNA (1)
(ind. prez. 1 amân, 2 amâni, 3 amână)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Patronul a amânat plata salariilor.
F: Le patron a ajourné / a renvoyé à un
autre jour le paiement des salaires.
I: Il datore di lavoro ha rimandato il
pagamento degli stipendi.
E: The employer postponed the salary
payments.
R: Deputaţii au amânat şedinţa pentru a
doua zi.
F: Les députés ont ajourné la séance pour
le lendemain.
I: I deputati hanno rimandato la seduta al
giorno dopo.
E: The deputies postponed the meeting to
the next day.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Profesorul i-a promis că-l examinează,
dar l-a amânat de mai multe ori.
F: Le professeur lui a promis de
l'interroger, mais il a remis plusieurs
fois le jour de l'examen.
I: Il professore gli ha promesso di
esaminarlo, ma ha rinviato più volte.
E: The teacher promised to examine him,
but he keeps on postponing it.
a- şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a amânat plecarea.
F: Paul a ajourné son départ.
I: Paolo ha rinviato la sua partenza.
E: Paul has postponed his departure.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [-animat] (eveniment)
R: Plecarea în excursie se amână pentru
săptămâna viitoare.
17
AMENINŢA
F: Le départ en excursion est ajourné
pour la semaine prochaine.
I: La partenza per la gita è rinviata alla
prossima settimana.
E: The trip is postponed for next week.
AMENINŢA (1)
(ind. prez. 1 ameninţ)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva (cu ceva)
subiect [+persoană]
R: Teroristul i-a ameninţat pe ostatici cu
moartea.
F: Le terroriste a menacé les otages de
mort.
I: Il terrorista ha minacciato di morte gli
ostaggi.
E: The terrorist has threatened to kill the
hostages.
a ~ ceva
subiect [-animat]
R: Poluarea ameninţă echilibrul ecologic
al regiunii.
F: La pollution menace l'équilibre
écologique de la région.
I: L'inquinamento minaccia l'equilibrio
ecologico della regione.
E: Pollution threatens the ecological
balance of the area.
a ~ pe cineva că P
subiect [+persoană]
R: Mama l-a ameninţat pe Paul că-l va
pedepsi dacă nu-şi face lecţiile.
F: La mère a menacé Paul qu'elle le
punirait s'il ne faisait pas ses devoirs.
I: La madre ha minacciato Paolo che lo
punirà se non fa i compiti.
E: Mother threatened to punish Paul if he
didn't do his homework.
a ~ să P
subiect [-animat]
R: Clădirile vechi ameninţă să cadă. (sin.
a fi pe punctul)
F: Les vieux édifices menacent / risquent
de s'écrouler.
I: I vecchi edifici minacciano di cadere.
E: Old buildings might fall.
a-şi ~ pe cineva (cu ceva)
(cu dat. pos.)
R: Mama îşi ameninţă copiii cu bătaia.
F: La mère menace ses enfants de leur
appliquer une correction / de les
battre.
18
I: La madre minaccia di botte i suoi
bambini.
E: Mother threatens to spank her children.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Nu este pedagogic să se ameninţe
copiii cu bătaia.
F: Il n'est pas éducatif de menacer les
enfants de leur appliquer / donner une
fessée.
I:. Non è educativo di minacciare di botte
i bambini.
E: According to pedagogical rules,
children should not be threatened with
beating.
AMESTECA (1)
(ind. prez. 1 amestec)
I. vb. tr
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Maria amestecă zahărul cu ouăle.
F: Marie mélange le sucre avec les oeufs.
I: Maria mescola lo zucchero con le
uova.
E: Mary mixes sugar and eggs.
R: Maria amestecă visul cu realitatea.
(sin. a confunda)
F: Marie mélange / confond le rêve et la
réalité.
I: Maria confonde il sogno con la realtà.
E: Mary takes the dream for reality.
a ~ pe cineva în ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a amestecat-o pe Maria în această
dispută. (sin. a implica)
F: Paul a mêlé Marie à cette dispute.
I: Paolo ha immischiato Maria in questa
disputa.
E: Paul has involved Mary in this fight.
II. vb. refl.
a se ~ în ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Paul se amestecă tot timpul în treburile
prietenilor săi.
F: Paul se mêle toujours des affaires de
ses amis.
I: Paolo si immischia sempre negli affari
dei suoi amici.

E: Paul always pries in his friends'
business.
R: Nici o ţară nu are dreptul să se
amestece în treburile altor ţări.
F: Aucun pays n'a le droit de s'immiscer
dans les affaires des autres pays.
I: Nessun paese ha diritto di
immischiarsi negli affari di altri paesi.
E: No country is entitled to interfere in
other countries' affairs.
AMINTI (10)
(ind. prez. 1, 6 amintesc)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [+persoană]
R: În lucrare, elevul a amintit bătălia de la
Posada. (sin. a menţiona)
F: L'élève a rappelé / mentionné dans son
travail la bataille de Posada.
I: L’alunno ha menzionato / ricordato nel
suo lavoro la battaglia di Posada.
E: The student mentioned the battle of
Posada in his work.
a ∼ pe cineva
subiect [+persoană]
R: În jurnalul său, Paul îi aminteşte pe
foştii săi profesori. (sin. a menţiona)
F: Dans son journal Paul mentionne /
rappelle ses anciens professeurs.
I: Nel suo diario Paolo ha ricordato i
suoi ex professori.
E: In his journal Paul mentions his former
professors.
a-i ∼ (cuiva) (de) ceva
subiect [±animat]
R: Copilul i-a amintit tatălui // Mariei //
lui Paul (de) promisiunea făcută.
F: L'enfant a rappelé à son père // à
Marie // à Paul la promesse faite.
I: Il bambino ha ricordato a suo padre //
a Maria // a Paolo la promessa fatta.
E: The child reminded his father // Mary //
Paul of his // her // his promise.
R: Povestea lui mi-a amintit (de) trecutul
nostru comun.
F: Son histoire m'a rappelé notre passé
commun.
I: La sua storia mi ha ricordato il nostro
passato comune.
E: His story reminded me of the time we
had spent together.
AMINTI
R: Paul mi-a amintit (de) data scadenţei.
F: Paul m'a rappelé la date de l'échéance.
I: Paolo mi ha ricordato la data della
scadenza.
E: Paul reminded me of the deadline of
payment.
a -i ~ (cuiva) că P
subiect [+persoană]
R: Profesorul le-a amintit studenţilor că
sesiunea de examene se va prelungi cu
două săptămâni.
F: Le professeur a rappelé aux étudiants
que la session d'examens serait
prolongée de deux semaines.
I: Il professore ha ricordato agli studenti
che la sessione di esami sarà
prolungata di due settimane.
E: The professor reminded the students
that the exam session would be
extended by two weeks.
a(-i) ~ cuiva să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Senatul // Rectorul (le-)a amintit
decanilor să urmărească
îndeaproape programarea şi
desfăşurarea examenelor.
F: Le Sénat // Le Recteur a rappelé aux
doyens de suivre de près / de surveiller
la programmation et le déroulement
des examens.
I: Il Senato accademico // Il Rettore ha
ricordato ai presidi di sorvegliare la
programmazione e lo svolgimento degli
esami.
E: The Senate // The Rector reminded the
Deans to supervise closely the
programming and unfolding of the
exams.
a-şi ∼ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul nu-şi mai aminteşte titlul cărţii.
F: Paul ne se rappelle plus le titre du livre
/ ne se souvient plus du titre du livre.
I: Paolo non si ricorda più il titolo del
libro.
E: Paul does no longer remember the title
of the book.
a-şi ∼ de ceva
a-şi ∼ de cineva
subiect [+persoană]
R: Maria îşi aminteşte de vacanţa de
vară.
19
AMINTI
F: Marie se souvient de ses grandes
vacances / se rappelle ses vacances
d'été.
I: Maria si ricorda delle vacanze estive.
E: Mary remembers the summer holiday.
R: Paul îşi aminteşte de toţi prietenii din
copilărie.
F: Paul se souvient de tous ses amis
d'enfance / se rappelle tous ses amis
d'enfance.
I: Paolo si ricorda di tutti i suoi amici
d’infanzia.
E: Paul remembers all his childhood
friends.
a-şi ∼ că P
a-şi ∼ să P
subiect [+persoană]
R: Paul şi-a amintit că n-a plătit telefonul.
F: Paul s'est rappelé qu'il n'avait pas
payé le téléphone / la facture du
téléphone .
I: Paolo si è ricordato di non aver pagato
il telefono.
E: Paul remembered he hadn’t paid the
telephone bill.
R: Paul şi-a amintit să treacă pe la
farmacie.
F: Paul s'est rappelé qu’il devait passer
chez le pharmacien.
I: Paolo si è ricordato di passare in
farmacia.
E: Paul remembered to call by the
pharmacy.
a nu-şi ∼ dacă P
subiect [+persoană)
R: Paul nu şi-a amintit dacă a închis sau
nu robinetele.
F: Paul ne s'est pas rappelé avoir ou non
fermé les robinets / s'il avait ou non
fermé les robinets.
I: Paolo non si è ricordato se avesse
chiuso o no i rubinetti.
E: Paul didn’t remember if he had or
hadn’t turned off the taps.
a-şi ∼ când, unde P
a-şi ∼ rel. P
subiect [+persoană]
R: Paul şi-a amintit când // unde va avea
loc spectacolul. Şi-a amintit şi de cine
l-a invitat.
F: Paul s'est rappelé quand // où aurait
lieu le spectacle. Il s'est rappelé aussi
qui l'avait invité.
20
I: Paolo si è ricordato quando // dove
avrà luogo lo spettacolo. Si è ricordato
anche di chi l'aveva invitato.
E: Paul remembered when/where the
performance // show would take place.
He also remembered who invited him.
II. vb. refl.
a se ∼ (de /despre) ceva
a se ∼ de cineva
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: În lucrare se aminteşte (de /despre)
contribuţia acestui lingvist la
dezvoltarea teoriei limbajului.
F: Dans cet ouvrage est mentionnée / on
mentionne la contribution de ce
linguiste au développement de la
théorie du langage.
I: Nell'opera, si ricorda il contributo di
questo linguista allo sviluppo della
teoria del linguaggio.
E: The paper mentions this linguist’s
contribution to the development of the
theory of language.
R: În introducere, se aminteşte de toţi
predecesorii teoriei evoluţioniste.
F: Dans l'introduction sont mentionnés /
on mentionne tous les prédécesseurs de
la théorie évolutionniste.
I: Nell’introduzione si ricordano tutti i
predecessori della teoria evoluzionista.
E: All the predecessors of the theory of
evolution are mentioned in the
Introduction.
a i se ∼ (cuiva) de ceva
(cu sens pasiv)
R: Lui Paul i s-a amintit de datoria (pe
care o are) faţă de părinţi.
F: On a rappelé à Paul le devoir qu'il a /
avait envers ses parents.
I: Si è ricordato a Paolo il dovere che ha
verso i genitori.
E: Paul was reminded of his duty towards
his parents.
a (i) se ∼ cuiva
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, să P)
R: Studenţilor li s-a amintit că sesiunea
de examene a fost prelungită. Li s-a
amintit de mai multe ori.
F: On a rappelé aux étudiants que la
session d'examens avait été prolongée.
On le leur a rappelé plusieurs fois.

I: Agli studenti è stato ricordato che la
sessione di esami è stata prolungata. E'
stato ricordato loro più volte.
E: The students were reminded that the
exam session was extended.
R: Li s-a amintit studenţilor să se prezinte
la examene la data stabilită.
F: Il a été rappelé aux étudiants de se
présenter aux examens à la date fixée.
I: Si è ricordato agli studenti di
presentarsi agli esami alla data
stabilita.
E: The students were reminded to come to
exams on the due date.
ANGAJA (4)
(ind. prez. 1 angajez)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Acest patron angajează muncitori
pentru şantierul de construcţii. Îi
angajează pe toţi cei care se prezintă.
F: Ce patron embauche des ouvriers pour
le chantier de constructions. Il engage
tous ceux qui s'y présentent.
I: Questo datore di lavoro assume operai
per il cantiere di costruzioni. Assume
tutti quelli che si presentano.
E: This employer hires workers for the
building site. He hires all the people
who come for the job.
R: În prezent, puţine întreprinderi
angajează tineri absolvenţi. Îi
angajează pe cei care cunosc limbi
străine.
F: Actuellement, peu d’entreprises
embauchent des jeunes diplômés. Elles
embauchent ceux qui connaissent des
langues étrangères.
I: Al giorno d’oggi, poche ditte assumono
giovani laureati. Assumono quelli che
conoscono le lingue straniere.
E: Nowadays, few companies hire young
graduates.They hire those who know
foreign languages.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Acest birou de arhitectură a angajat
lucrări în străinătate. (sin. a contracta)
ANGAJA
F: Ce bureau d’architecture a engagé des
travaux à l’étranger.
I: Questo studio di architetti ha appaltato
dei lavori all’estero.
E: This office has taken on architectural
projects abroad.
R: Participanţii la reuniune au angajat o
discuţie despre globalizare. (sin. a
începe)
F: Les participants à la réunion ont
engagé une discussion sur la
mondialisation.
I: I partecipanti alla riunione hanno
intrapreso / svolto una discussione
sulla globalizzazione.
E: The participants in the reunion started
a discussion about globalisation.
a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a angajat colegul la firma sa.
F: Paul a embauché son collègue dans
son entreprise.
I: Paolo ha assunto il suo collega nella
sua ditta.
E: Paul has employed his colleague in his
company.
R: Paul şi-a angajat soţia la o firmă de
publicitate.
F: Paul a fait engager sa femme à une
agence de publicité.
I: Paolo ha fatto assumere sua moglie in
una impresa di pubblicità.
E: Paul found a job for his wife with an
advertising company.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul s-a angajat la uzina de tractoare //
pe şantier.
F: Paul s'est fait engager à l'usine de
tracteurs // sur le chantier.
I: Paolo si è fatto assumere presso la
fabbrica di trattori // un cantiere.
E: Paul got an employment at the
agricultural machine works // on a
building site.
a se ~ + (ca) e. p. s. ± circ. (loc.)
subiect [+persoană]
R: Soţul Mariei s-a angajat (ca) şofer.
F: Le mari de Marie s’est fait engager
comme chauffeur.
I: Il marito di Maria si è fatto assumere
come autista.
21
ANUNŢA
E: Mary’s husband got a job as a driver.
R: Fratele meu s-a angajat voluntar în
armată. (sin. a se înrola)
F: Mon frère s’est engagé / s’est fait
engager comme volontaire dans
l’armée.
I: Mio fratello si è arruolato come
volontario nell’esercito.
E: My brother joined the army as a
volunteer.
a se ~ în ceva
subiect [+persoană]
R: La culoarea verde a semaforului,
trecătorii s-au angajat în traversarea
străzii. (sin. a începe să)
F: Au feu vert, les passants se sont
engagés à traverser la rue.
I: Al colore verde del semaforo, i pedoni
si sono avviati ad attraversare la
strada.
E: At the green lights, the passers-by
started to cross the street.
R: Paul s-a angajat într-o discuţie despre
originile Universului. (sin. a se
implica)
F: Paul s’est engagé dans une discussion
sur les origines de l’Univers.
I: Paolo si è lasciato coinvolgere a una
discussione sulle origini dell’Universo.
E: Paul got himself involved in a
discussion about the origins of the
Universe.
a se ~ să P
a se ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul s-a angajat să restituie banii în cel
mai scurt timp posibil. (sin. a promite)
F: Paul s’est engagé à rembourser
l’argent dans le plus court délai.
I: Paolo si è impegnato a restituire i soldi
al più presto possible.
E: Paul promised to give the money back
as soon as possible.
R: Toţi elevii s-au angajat să muncească
mai bine anul viitor // că vor munci mai
bine.
F: Tous les élèves se sont engagés à mieux
travailler l’année prochaine // qu'ils
travailleraient mieux.
I: Tutti gli studenti si sono impegnati a
lavorare meglio il prossimo anno //
hanno promesso che lavoreranno
meglio.
22
E: All the students promised to work
harder the next year // that they would
work harder.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: În multe întreprinderi se angajează
tineri absolvenţi.
F: Dans beaucoup d'entreprises on
embauche des jeunes diplômés.
I: In molte ditte vengono assunti giovani
laureati.
E: Many inexperianced graduates are
employed in quite a number of
industrial units.
R: Se angajează foarte des discuţii între
colegi.
F: On engage très souvent des discussions
entre collègues.
I: Molto spesso si intavolano discussioni
tra colleghi.
E: Colleagues frequently talk among
themselves.
ANUNŢA (1)
(ind. prez. 1 anunţ)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [±animat]
R: Directorul // Conducerea întreprinderii
a anunţat o serie de măsuri radicale.
(sin. a comunica)
F: Le directeur // La direction de
l'entreprise a annoncé une série de
mesures radicales.
I: Il direttore // La direzione delle ditta
ha preannunciato una serie di misure
radicali.
E: The director // The management of the
enterprise announced a series of
radical measures.
R: Buletinul meteo a anunţat ploi
torenţiale pentru zilele următoare.
F: La météo a annoncé des pluies
diluviennes pour les jours suivants.
I: Il bollettino meteorologico ha
annunciato piogge torrenziali per i
prossimi giorni.
E: Weather forecasts announced heavy
rains in the next few days.
R: Norii negri anunţă vreme rea. (sin. a
prevesti)

F: Les gros nuages annoncent du mauvais
temps.
I: Le nuvole nere (pre)annunciano brutto
tempo.
E: Black clouds foretell bad weather.
a-i ∼ ceva (cuiva)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Profesorul a anunţat elevilor data
lucrării de control. Le-a anunţat data
lucrării de control.
F: Le professeur a annoncé aux élèves la
date du travail de contrôle. Il leur a
annoncé la date du travail de contrôle.
I: Il professore ha comunicato agli
studenti la data della verifica scritta.
Ha comunicato loro la data della
verifica scritta.
E: The teacher has told the students / has
told them the date of the test paper.
R: Comisia juridică a Parlamentului
European a anunţat ţărilor candidate
data limită a depunerii proiectelor de
reforme.
F: La Commission juridique du Parlement
Européen a communiqué aux pays
candidats la date limite pour déposer
les projets de réforme.
I: La commissione giuridica del
Parlamento europeo ha comunicato ai
paesi candidati la data ultima per la
presentazione dei progetti di riforma.
E: The Juridical Commission of the
European Parliament has announced
the candidate countries the deadline
for the handing in of the reform
projects.
a ∼ pe cineva de ceva
a ∼ pe cineva că P
subiect [+persoană]
R: Maria l-a anunţat pe Paul de venirea
delegaţiei străine // că vine o delegaţie
străină.
F: Marie a annoncé à Paul l'arrivée de la
délégation étrangère // qu'une
délégation étrangère allait arriver.
I: Maria ha avvisato Paolo dell’arrivo
della delegazione straniera // che
arriva una delegazione straniera .
E: Mary informed Paul of the arrival of
the foreign delegation // that a foreign
delegation is to come.
ANUNŢA
a ∼ pe cineva că P
a ∼ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Directorul i-a anunţat pe salariaţi că se
reia lucrul.
F: Le directeur a annoncé aux salariés la
reprise du travail // qu'on reprenait le
travail.
I: Il direttore ha avvisato i dipendenti che
si sarebbe ripreso il lavoro.
E: The director announced to the
employees that work will resume.
R: Secretara i-a anunţat pe candidaţi să se
prezinte la interviu.
F: La secrétaire a annoncé aux candidats
qu'ils se présentent à l'interview.
I: La segretaria ha avvisato i candidati di
presentarsi all’intervista.
E: The secretary told the candidates to
come in for the interview.
a ∼ unde, când, cum P
a ∼ rel. P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Secretara // Secretariatul a anunţat
unde // când // cu cine se va ţine
examenul // cum se va desfăşura
examenul.
F: La secrétaire // Le secrétariat a
annoncé où // quand aurait lieu
l'examen // avec qui on le passerait //
comment il se déroulerait.
I: La segretaria // La segreteria ha
avvisato dove // quando // con chi si
terrà l'esame // come si svolgerà.
E: The secretary // The secretariate
announced where // when // with whom
the exam will be taken // the way it will
be organised.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
R: Fostul preşedinte şi-a anunţat decizia
de a nu mai candida.
F: L’ex-président a annoncé sa décision
de ne plus déposer sa candidature.
I: L’ex presidente ha comunicato la sua
decisione di non candidarsi più.
E: The ex-president announced his
decision not to run anymore.
R: Paul şi-a anunţat familia de hotărârea
lui.
F: Paul a annoncé sa décision à sa
famille.
23
APARŢINE
I: Paolo ha comunicato alla sua famiglia F: La maison appartient, de droit, au
la sua decisione. propriétaire.
E: Paul informed his family about his I: La casa appartiene, di diritto, al
decision. proprietario.
a-şi ∼ pe cineva că P E: The house belongs to the rightful
a-şi ∼ pe cineva să P owner.
(cu dat. pos.) R: Aceste observaţii nu îi aparţin lui Paul.
R: Paul şi-a anunţat prietenii că se F: Ces observations n’appartiennent pas à
căsătoreşte. Paul.
F: Paul a annoncé à ses amis qu'il se I: Queste osservazioni non appartengono
marierait / qu'il allait se marier. a Paolo.
I: Paolo ha annunciato ai suoi amici che E: These observations are not Paul's.
si sposa. a ∼ de ceva (instituţie, domeniu de
E: Paul told his friends that he was activitate)
getting married. subiect [-animat]
R: Cântăreţul şi-a anunţat impresarul să R: Serviciul paşapoarte aparţine de
anuleze toate concertele din luna Ministerul de Interne.
viitoare. F: Le département des passeports dépend
F: Le chanteur a prévenu son imprésario du Ministère de l'Intérieur.
d'annuler tous les concerts du mois I: Il servizio passaporti fa capo al
suivant. Ministero degli Interni.
I: Il cantante ha avvisato il suo E: The Passport Office is subordinated to
impresario di annullare tutti i concerti the Ministry of Internal Affairs.
del mese prossimo. R: Teoria aceasta aparţine de domeniul
E: The singer told his agent to cancel all ştiinţelor exacte.
the next month’s concerts. F: Cette théorie appartient au domaine
des sciences exactes.
II. vb. refl. I: Questa teoria appartiene al campo
a se ∼ delle scienze esatte.
(cu sens pasiv) E: This theory belongs to the field of
R: La radio se anunţă vreme urâtă. science.
F: À la radio on annonce du mauvais
temps.
I: Alla radio si annuncia brutto tempo. APĂRA (1. 2)
E: Bad weather is forecast on the radio. (ind. prez. 1 apăr, 2 aperi, 3 apără; conj. prez. 3, 6
R: Astă seară se anunţă câştigătorul să apere)
marelui premiu. I. vb. tr.
F: Ce soir on annoncera / fera savoir le a ∼ ceva
gagnant du grand prix. subiect [±animat] (persoană,
I: Stasera verrà comunicato il vincitore instituţie)
del grande premio. R: Armata a apărat depozitul de muniţii.
E: Tonight the winner of the big prize will F: L'armée a défendu le dépôt de
be announced. munitions.
I: L’esercito ha difeso il deposito delle
munizioni.
APARŢINE (14. 6) E: The army have defended the
(ind. prez. 1, 6 aparţin, 2 aparţii, 3 aparţine; part. ammunition depot.
aparţinut) R: Această organizaţie apără drepturile
I. vb. intr. copiilor.
a(-i) ∼ cuiva F: Cette organisation défend les droits des
subiect [-animat] enfants.
R: Casa (îi) aparţine, de drept, I: Questa organizzazione difende i diritti
proprietarului. dei bambini.

24

E: This organisation defends children’s
rights.
R: Paul a apărat acest punct de vedere.
F: Paul a défendu ce point de vue.
I: Paolo ha difeso questo punto di vista.
E: Paul has supported this point of view.
a ∼ ceva de ceva
a ∼ ceva de cineva
subiect [-animat] (instituţie)
R: Armata apără ţara de atacuri inamice //
de agresori.
F: L'armée défend le pays contre les
attaques ennemies // contre les
agresseurs.
I: L’esercito difende il paese dagli
attacchi nemici // dagli aggressori.
E: The army defends the country against
the enemy attacks // the aggressors.
a ∼ ceva de ceva
a ∼ ceva contra a / împotriva a ceva
subiect [-animat]
R: Această substanţă apără pomii de
dăunători // contra / împotriva
dăunătorilor.
F: Cette substance protège les arbres
contre les insectes nuisibles.
I: Questa sostanza protegge gli alberi da
frutto dagli / contro gli insetti nocivi.
E: This substance protects trees against
pests.
a ∼ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Mama îi apără totdeauna pe copii. (sin.
a proteja)
F: La mère prend toujours le parti des
enfants.
I: La madre difende sempre i suoi
bambini.
E: The mother always protects the
children.
a ∼ pe cineva de ceva
a ∼ pe cineva de cineva
subiect [±animat]
R: Poliţia ne apără de răufăcători.
F: La police nous protège des malfaiteurs.
I: La polizia ci difende dai delinquenti.
E: The police protect us against criminals.
R: Hainele ne apără de frig.
F: Les vêtements nous protègent contre le
froid / nous défendent du froid.
I: I vestiti ci proteggono dal freddo.
E: Clothes protect us from cold.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
APĂREA
R: Fiecare îşi apără onoarea // interesele.
F: Chacun défend son honneur // ses
intérêts.
I: Ciascuno difende il suo onore // i suoi
interessi.
E: Each of us defends his / her honour //
interests.
II. vb. refl.
a se ∼ ± circ. (mod, timp)
subiect [+persoană]
R: Inculpatul s-a apărat bine la proces.
F: L'inculpé s'est bien défendu au procès.
I: L'imputato si è difeso bene al processo.
E: The accused defended himself well at
the trial.
(reciproc)
R: Copiii s-au apărat unii pe alţii în faţa
profesorului.
F: Les enfants se sont défendus les uns les
autres devant le professeur.
I: I ragazzi si sono difesi gli uni gli altri
davanti al professore.
E: The children took each other’s side in
front of the teacher.
a se ∼ de ceva
a se ∼ de cineva
subiect [+persoană]
R: Paul se apără de ploaie // de hoţi.
F: Paul se protège contre la pluie // les
voleurs.
I: Paolo si difende / si protegge dalla
pioggia // dai ladri.
E: Paul was defending himself / was
protecting himself from the rain // from
thieves.
APĂREA (13. 1)
(ind. prez. 1, 6 apar, 2 apari, 3 apare; conj. prez. 3,
6 să apară)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (mod, timp, loc)
subiect [-animat]
R: Ziarul apare zilnic (la Bucureşti).
F: Le journal paraît chaque jour (à
Bucarest).
I: Il giornale appare quotidianamente (a
Bucarest).
E: The newspaper appears (on a) daily
(basis) (in Bucarest).
R: Romanul va apărea luna aceasta.
F: Le roman paraîtra ce mois.
25
APELA
I: Il romanzo uscirà questo mese.
E: The novel will come out this month.
R: Cărţile bune apar rar. (sin. a fi
publicat)
F: Les bons livres paraissent / sont
publiés rarement.
I: I buoni libri appaiono raramente.
E: Good books appear rarely.
R: Numele unuia dintre candidaţi nu apare
pe listele electorale. (sin. a figura, a fi)
F: Le nom d’un des candidats n'apparaît /
ne figure pas sur les listes électorales.
I: Il nome di uno dei candidati non
appare nelle liste elettorali.
E: The name of one of the candidates does
not appear on the list.
subiect [+persoană]
R: Paul a apărut la televizor într-un
reportaj.
F: Paul est apparu à la télé dans un
reportage.
I: Paolo è apparso in TV in un reportage.
E: Paul appeared in a programme on TV.
R: Actorii au apărut pe scenă.
F: Les acteurs ont paru / sont entrés sur la
scène.
I: Gli attori sono apparsi sul
palcoscenico.
E: The actors stepped / appeared on the
stage.
R: Oratorul a apărut la tribună.
F: L'orateur a paru / a fait son apparition
à la tribune.
I: L’oratore è apparso in tribuna.
E: The orator took the floor.
a ~ + circ. (loc)
a-i ~ (cuiva) + circ. (loc)
subiect [-animat]
R: Cartea Mariei a apărut la Editura
Universităţii. Mariei i-a apărut cartea
la Editura Universităţii.
F: Le livre de Marie est paru aux
Éditions de l'Université.
I: Il libro di Maria è apparso / uscito
presso la casa editrice dell'Università.
E: Mary’s book was published by the
University publishing house.
a -(i) ∼ (cuiva) + (ca) e. p. s.
R: Aceste teorii (ne) apar azi (ca)
învechite.
F: Ces théories nous apparaissent /
semblent vétustes aujourd'hui.
I: Queste teorie oggi ci sembrano /
appaiono invecchiate.
26
E: These theories seem out of fashion
today.
APĂSA (1. 12)
(ind. prez. 1 apăs, 2 apeşi, 3, 6 apasă; conj. prez. 3,
6 să apese; imp. 2 apasă !)
I. vb. intr.
a ~ pe ceva
subiect [+persoană]
R: Pentru a pune în funcţiune aparatul, e
suficient să apeşi pe buton.
F: Pour mettre en marche l’appareil, il
suffit d’appuyer sur / de presser le
bouton.
I: Per mettere in funzione l’apparecchio,
è sufficiente premere il pulsante.
E: In order to turn the apparatus on, it’s
enough to press the button.
II. vb. tr.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3.6)
subiect [-animat]
R: Taxele şi impozitele îi apasă pe
contribuabili.
F: Les taxes et les impôts pèsent sur les
contribuables.
I: Le tasse e le imposte gravano sui
contribuenti.
E: Taxes weigh down on the tax payers.
R: Il apasă singurătatea // durerea //
remuşcarea.
F: La solitude lui pèse. La douleur
l’accable. Le remords le tourmente.
I: La solitudine // Il dolore // Il rimorso lo
opprime.
E: He is overwhelmed with solitude // pain
// remorse.
III. vb. refl.
a se ~ pe ceva
(în constr. impers.)
R: Pentru a suna, se apasă pe buton.
F: Pour sonner il faut appuyer sur /
presser le bouton de la sonnette.
I: Per suonare, si spinge il pulsante.
E: If you want to ring, press the button.
APELA (4)
(ind. prez. 1 apelez)
I. vb. intr.
a ~ la cineva
 APLICA
a ~ la ceva F: Paul a appliqué une nouvelle
subiect [+persoană] technologie pour la préparation du vin.
R: Pentru a se apăra, Paul a apelat la un I: Paolo ha applicato una nuova tecnica
avocat. per ottenere il vino.
F: Pour se défendre, Paul a fait appel à E: Paul has used a new wine-making
un avocat. technology.
I: Per difendersi, Paolo si è rivolto ad un a ~ ceva + circ. (loc)
avvocato. subiect [+persoană]
E: In order to defend himself Paul hired a R: Savantul a aplicat matematica în
lawyer. medicină
R: Când a avut nevoie, Maria a apelat la F: Le savant a appliqué les
ajutorul nostru. mathématiques à la médecine.
F: Quand elle a eu besoin, Marie a fait I: Lo scienziato ha applicato la
appel à notre aide. matematica in medicina.
I: Quando ha avuto bisogno, Maria è E: The scientist used mathematics in
ricorsa al nostro aiuto. medicine.
E: Everytime she needed, Mary has called R: Pictorul a aplicat un strat de lac pe
on our help. tablou. (sin. a pune)
R: Pentru a fi convingător, autorul F: Le peintre a appliqué une couche de
apelează la procedee retorice. laque sur le tableau.
F: Pour être persuasif, l’auteur fait appel I: Il pittore ha applicato uno strato di
à des procédés rhétoriques. lacca sul quadro.
I: Per essere convincente, l’autore E: The painter applied a layer of lacquer
ricorre a procedimenti retorici. on the painting.
E: In order to be convincing, the authors R: Paul a aplicat teoriile sale în practică.
makes use of rhetorical devices. (sin. a pune)
F: Paul a mis ses théories en pratique.
II. vb. refl. I: Paolo ha messo in pratica le sue teorie.
a se ~ E: Paul has put his theories into practice.
(în constr. impers.) a (-i) ∼ cuiva ceva
R: La nevoie, se apelează la prieteni. subiect [+persoană]
F: En cas de besoin, on fait appel aux R: Medicul i-a aplicat bolnavului un nou
amis. tratament. (sin. a administra)
I: Al bisogno si fa appello / si ricorre agli F: Le médecin a appliqué un nouveau
amici. traitement au malade.
E: If in need, you call on your friends. I: Il medico ha praticato al malato una
nuova terapia.
E: The doctor gave the patient a new
APLICA (1) treatment.
(ind. prez. 1 aplic) a-şi ∼ ceva
I. vb. tr. R: Bolnava şi-a aplicat o cataplasmă.
a ~ ceva F: La malade s'est appliqué / s’est mis /
subiect [+persoană] s’est posé un cataplasme.
R: Nu toţi europenii aplică acelaşi sistem I: Il malato si è applicato un cataplasma.
de notare a elevilor. (sin. a folosi) E: The patient has used a cataplasm.
F: Tous les Européens n’appliquent pas le
même système de notation des élèves. II. vb. refl.
I: Non tutti gli europei applicano lo a se ∼ + circ. (loc, timp, mod)
stesso sistema di assegnazione dei voti (cu sens pasiv)
agli studenti. R. Vinieta de asigurare se aplică pe
E: Not all Europeans apply the same parbriz. (sin. a se pune)
marking system. F: La vignette d'assurance s'applique sur
R: Paul a aplicat o nouă tehnologie pentru le parebrise.
obţinerea vinului. (sin. a folosi)
27
APRINDE
I: La vignetta di assicurazione si applica a ~ ceva al cuiva
sul parabrezza. a-i ~ (cuiva) ceva
E: The insurance disc is stuck on the subiect [+persoană]
windscreen. R: Bărbatul a aprins ţigara invitatei sale.
R: Vopseaua se aplică în strat subţire. (sin. Bărbatul i-a aprins invitatei sale ţigara.
a se întinde) I-a aprins-o.
F: La teinture s'applique en couche fine. F: L'homme a allumé la cigarette de son
I: La vernice si applica in uno strato invitée. Il la lui a allumée.
sottile. I: L’uomo ha acceso la sigaretta alla sua
E: The paint should be applied in a thin ospite. Gliel'ha accesa.
layer E: The gentleman lit the cigarette for his
R: Noua metodă de depoluare a apei se lady guest. He lit it for her.
aplică în situaţii speciale. (sin. a se a-şi ∼ ceva
folosi) subiect [+persoană]
F: La nouvelle méthode de dépollution de R: Paul şi-a aprins o ţigară.
l'eau s'applique dans des situations F: Paul s'est allumé une cigarette.
spéciales. I: Paolo si è accesa una sigaretta.
I: Il nuovo metodo di depurazione E: Paul lit a cigarette.
dell'acqua si applica in situazioni
speciali. II. vb. refl.
E: The new water purifying method can be a se ∼
applied in various cases. subiect [±animat]
a (i) se ∼ cuiva R: Lemnul uscat se aprinde uşor.
(cu sens pasiv) F: Le bois sec s'allume facilement.
R: Interdicţia de staţionare (li) se aplică I: Il legno secco si accende facilmente.
tuturor participanţilor la trafic. E: Dry wood kindles quickly.
F: L'interdiction de stationnement R: Paul s-a aprins la faţă. (sin. a se înroşi)
s'applique à tous les participants au F: Paul a rougi.
traffic. I: Paolo è arrossito in volto.
I: Il divieto di sosta riguarda / si applica E: Paul blushed.
a tutti i partecipanti al traffico. R: Pădurea s-a aprins de la un foc
E: The interdiction of stopping there nesupravegheat.
applies to all traffic participants. F: La forêt s'est enflammée à cause d'un
feu non surveillé.
I: Il bosco si è incendiato da un fuoco
APRINDE (15. 2) non sorvegliato.
(ind. prez. 1, 6 aprind, 2 aprinzi, 3 aprinde; ger. E: The wood was set ablaze because of an
aprinzând; part. aprins) unattended fire.
I. vb. tr. (cu sens pasiv)
a ∼ ceva R: Lumina se aprinde când se întunecă.
subiect [+persoană] F: On allume la lumière à la tombée de la
R: Paul aprinde focul // lumina. nuit.
F: Paul allume le feu // la lumière. I: La luce si accende quando si fa buio.
I: Paolo accende il fuoco // la luce. E: Lights are switched / turned on when it
E: Paul has lit the fire // has switched on is dark outside.
the light.
R: La Crăciun, tatăl aprinde lumânările
din brad. APROBA (1)
F: A Noël, le père allume les bougies du (ind. prez. 1 aprob)
sapin. I. vb.tr.
I: A Natale, il padre accende le candeline a ~ ceva
dell’albero. a ~ pe cineva
E: At Christmas, father lights the candles subiect [±animat] (persoană,
on the tree. instituţie, autoritate)
28
 APROPIA
R: Senatul a aprobat proiectul de buget. a-i ~ (cuiva) să P
(sin. a vota) subiect [+persoană]
F: Le Sénat a approuvé le projet de R: Directorul i-a aprobat lui Paul să plece
budget. în concediu.
I: Il senato ha approvato il prospetto di F: Le directeur a approuvé le départ de
bilancio Paul en vacances.
E: The Senate has approved the budget I: Il direttore ha autorizzato Paolo ad
project. andare in ferie.
R: Autorităţile competente aprobă cererile E: The manager approved Paul his leave.
de imigrare ale cetăţenilor.
F: Les autorités compétentes approuvent II. vb. refl.
les demandes d'immigration des a se ~
citoyens. (cu sens pasiv)
I: Le autorità competenti approvano le R: Cererea lui Paul s-a aprobat.
domande di immigrazione dei cittadini. F: La demande de Paul a été approuvée.
E: The qualified authorities approve the I: La domanda di Paolo è stata
citizens’ requests for immigration. approvata.
R: Părinţii lui Paul aprobă atitudinea lui E: Paul’s request was approved.
intransigentă. a se ~
F: Les parents de Paul approuvent son (cu sens pasiv)
attitude intransigeante. subiect [-animat] (rel. P, să P, ca... să
I: I genitori di Paolo approvano il suo P)
atteggiamento intransigente. R: Nu s-a aprobat ce s-a cerut //să plecăm.
E: Paul’s parents approve of Paul's F: On n'a pas appprouvé ce qu'on avait
uncompromising attitude. demandé //qu’on parte / qu’on partît.
R: Paul îl aprobă întotdeauna pe colegul I: Non è stato approvato ciò che è stato
lui. Consideră că acesta are dreptate. richiesto //di partire.
F: Paul approuve toujours son camarade. E: They haven't approved what had been
Il considère que celui-ci a raison. requested // vhat we go.
I: Paolo approva sempre il suo collega.
Ritiene che questo abbia ragione.
E: Paul always agrees with his colleague. APROPIA (2)
He considers the latter is right. (ind. prez. 1, 2 apropii, 3 apropie; conj. prez. 3, 6 să
a ~ ceva al cuiva apropie)
a-i ~ (cuiva) ceva I. vb. tr.
subiect [±animat] (persoană, a ~ ceva de ceva
instituţie, autoritate) subiect [+persoană]
R: Preşedintele Republicii a aprobat R: Copilul a apropiat scaunul de fereastră.
demisia Primului-ministru. I-a aprobat F: L’enfant a approché la chaise de la
şi Procurorului general cererea de fenêtre.
demisie. I: Il bambino ha avvicinato la sedia alla
F: Le Président de la République a finestra.
approuvé la démission du Premier E: The child placed the chair close to the
ministre. Il a approuvé aussi la lettre window.
de démission du Procureur général. a ~ pe cineva de cineva
I: Il Presidente della Reppublica ha subiect [-animat] (eveniment,
accolto le dimissioni delPresidente del situaţie)
Consiglio. Ha accolto anche la lettera R: O lungă colaborare m-a apropiat de
di dimissioni del Procuratore acest profesor.
generale della Repubblica. F: Une longue collaboration m’a
E: The president of the republic has rapproché de ce professeur.
accepted the PM's letter of resignation. I: Una lunga collaborazione mi ha
He also accepted the Attorney avvicinato a questo professore.
General's letter of resignation.
29
APUCA
E: Working together for a long time
brought me closer to my teacher.
a-şi ~ ceva de ceva
(cu dat. pos.)
R: Copilul şi-a apropiat scaunul de cel al
mamei sale.
F: L’enfant a approché sa chaise de celle
de sa mère.
I: Il bambino ha avvicinato la sua sedia a
quella di sua madre.
E: The child put the armchair close to his
mother’s.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Profesorul şi-a apropiat toţi elevii.
F: Le professeur s'est approché
tous les élèves.
I: Il professore si è avvicinato tutti i suoi
studenti.
E: The teacher has established close
relations with all his students.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Examenele se apropie.
F: Les examens approchent.
I: Gli esami si avvicinano.
E: Exams are approching.
R: Coloana de manifestanţi se apropie.
Manifestanţii se apropie.
F: La colonne de manifestants
s’approche. Les manifestants
s'approchent.
I: La colonna dei manifestanti si
avvicina. I manifestanti si avvicinano.
E: The line of demonstrators is
approaching.
a se ~ de ceva
a se ~ de cineva
subiect [ ±animat]
R: Trenul se apropie de gară.
F: Le train s’approche de la gare.
I: Il treno si avvicina alla stazione.
E: The train is approching the station.
R: Limba croată se apropie mult de limba
sârbă. (sin. a se asemăna, a semăna
cu)
F: La langue croate ressemble beaucoup
à la langue serbe.
I: La lingua croata si avvicina molto alla
lingua serba.
E: Croatian is very similar to Serbian.
30
R: De fiecare dată când a încercat să se
apropie de colegii lui, Paul a fost
refuzat.
F: Toutes les fois qu’il a essayé de se
rapprocher de ses collègues, Paul a été
repoussé.
I: Ogni volta che ha cercato di
avvicinarsi ai suoi colleghi, Paolo è
stato respinto.
E: Every time he tried to get closer to his
colleagues, Paul was turned down.
APUCA (1)
(ind. prez. 1 apuc)
I. vb.tr.
a ~ ceva
subiect [±persoană]
R: Pentru a se apăra de câine, Paul a
apucat un băţ şi a început să-l lovească.
(sin. a lua)
F: Pour se défendre contre le chien, Paul
a empoigné un bâton et s’est mis à le
frapper.
I: Per difendersi dal cane, Paolo ha
preso / afferrato un bastone e ha
cominciato a colpirlo.
E: In order to defent himself against the
dog, Paul took a stick and started to hit
it.
R: Copilul nu reuşeşte să apuce mânerul
clanţei. (sin. a prinde)
F: L’enfant ne réussit pas à saisir /
atteindre la poignée de la porte.
I: Il bambino non riesce ad afferrare la
maniglia della porta.
E: The child cannot take the door handle.
R: Ca să nu cadă, copilul a apucat bara de
la scară.
F: Pour ne pas tomber, l’enfant s’est
accroché à la rampe de l’escalier.
I: Per non cadere, il bambino ha
afferrato il corrimano della scala.
E: As he felt he was falling, the child
caught at the railing.
R: Înfometat, câinele a apucat bucata de
pâine şi a fugit.
F: Affamé, le chien a saisi le morceau de
pain et s’est enfui.
I: Affamato, il cane ha afferrato il pezzo
di pane ed è fuggito.
E: As it was hungry, the dog took the slice
of bread and ran.
 APUCA
a ~ pe cineva de ceva F: Paul avait à peine commencé à défaire
subiect [±persoană] ses valises que le téléphone a sonné.
R: Paul a apucat-o pe Maria de mână. (sin. I: Paolo aveva appena cominciato a
a prinde, a lua) disfare le valigie, che subito il telefono
F: Paul a pris Marie par la main. ha squillato.
I: Paolo ha preso Maria per mano. E: Paul hadn’t even unpacked when the
E: Paul grabbed Mary by the hand. phone rang.
R: Câinele a apucat-o pe Maria de picior // R: Paul apucase să promită, nu mai avea
de palton. ce face.
F: Le chien a attrapé la jambe de Marie / F: Paul avait déjà promis, il ne pouvait
Marie à la jambe // le manteau de plus rien faire.
Marie. I: Paolo aveva già promesso, non poteva
I: Il cane ha azzannato la gamba // il fare più niente.
cappotto di Maria. E: Paul had already made a promise,
E: The dog caught Mary by the leg// by there was nothing he could do now.
the overcoat. a-şi ~ ceva + circ. (loc)
a ~ pe cineva + circ. (loc, timp) (cu dat. pos.)
subiect [-animat] (eveniment, R: Paul şi-a apucat mâna în uşă. (sin. a
fenomen atmosferic, stare) prinde)
R: Pe Paul l-a apucat furtuna pe drum şi F: Paul s’est pris la main dans la porte.
nu a putut să se adăpostească. (sin. a I: Paolo si è presa la mano nella porta.
surprinde) E: Paul caught his hand in the door.
F: L’orage a surpris Paul en route et il
n’a pas pu s’abriter. II. vb. refl.
I: Il temporale ha sorpreso Paolo per a se ~ de ceva
strada e non ha potuto ripararsi. subiect [+persoană]
E: Paul was caught in the storm while still R: Ca să nu cadă, bătrâna s-a apucat de
on the road and was unable to take balustrada scării. S-a apucat de braţul
shelter. fiului ei. (sin. a se agăţa, a se prinde)
R: Pe Paul l-a apucat durerea de cap în F: Pour ne pas tomber, la vieille femme
timpul examenului. s’est accrochée à la rampe de
F: Paul a commencé à avoir mal à la tête l’escalier. Elle s'est accrochée au bras
pendant l'examen. de son fils.
I: A Paolo ha preso il mal di testa I: Per non cadere, l’anziana signora si è
durante l'esame. aggrappata alla ringhiera della scala //
E: Paul got a headache during the exam. al braccio di suo figlio.
a ~ să P E: In order not to fall, the old woman
subiect [+persoană] clung to the railings. She clung to her
R: Maria a apucat să plece înainte de son’s arm.
ploaie. (sin. a reuşi) R: Copilul se apucase de funie şi se ţinea
F: Marie a réussi à partir avant zdravăn.
qu' il ne commençât à pleuvoir. F: L’enfant s’était accroché à la corde et
I: Maria è riuscita a partire prima che s’y cramponnait.
cominciasse a piovere. I: Il bambino si era attaccato ad una fune
E: Mary managed to leave before the rain. e vi si teneva stretto.
R: Maria n-a apucat să strige după ajutor. E: The child had grasped the rope and
(sin. a nu avea timp) held it tight.
F: Marie n’a pas eu le temps de crier à a se ~ + supin
l’aide / d’appeler au secours. a se ~ de ceva
I: Maria non ha fatto in tempo a subiect [+persoană]
chiamare aiuto. R: Paul s-a apucat de scris // de pictat.
E: Mary did not manage to call for help. (sin. a începe să)
R: Paul nu apucase să desfacă valizele că F: Paul s’est mis à écrire // à peindre.
a şi sunat telefonul.
31
ARĂTA
I: Paolo si è messo a scrivere // a a ~ spre cineva
dipingere. a ~ spre ceva
E: Paul started to write // to paint. subiect [±animat]
R: Paul s-a apucat de dans // de muzică. R: Copilul arată (cu degetul) spre mama
F: Paul s’est mis à faire de la danse // de lui //spre jucării.
la musique. F: L’enfant montre (du doigt) (vers) sa
I: Paolo si è messo a studiare la danza // mère // vers les jouets.
la musica. I: Il bambino indica sua madre // i suoi
E: Paul started to learn dancing // music. giocattoli (con il dito)
E: The child points to his mother // to the
toys.
ARĂTA (1. 17. a) R: Săgeata arată spre est. (sin. a indica )
(ind. prez. 1 arăt, 2 arăţi, 3, 6 arată; conj. prez. 3, 6 F: La flèche indique l’est.
să arate; imp. 2 arată !) I: La freccia indica l’est.
I. vb. tr. E: The arrow points to the east.
subiect [+persoană] a ∼ că P
a-i ∼ ceva (cuiva) subiect [-animat]
R: Paul arată poliţistului paşaportul. Îi R: Faptele au arătat că am avut dreptate.
arată (poliţistului) paşaportul. (sin. a confirma)
F: Paul montre son passeport au policier. F: Les faits ont (dé)montré que j'ai eu
Il lui montre son passeport. raison.
I: Paolo mostra il passaporto al I: I fatti hanno dimostrato che avevo / ho
poliziotto. Gli fa vedere il passaporto. avuto ragione.
E: Paul shows his passport to the E: The facts prove that I was right.
policeman. He shows him his passport. a-i ∼ (cuiva) că P
R: Colegul nostru ne-a arătat colecţia sa subiect [±animat]
de timbre. R: Paul le-a arătat prietenior săi că s-au
F: Notre collègue nous a montré sa înşelat. (sin. a demonstra)
collection de timbres. F: Paul a démontré à ses amis qu' ils
I: Il nostro collega ci ha mostrato la sua s'étaient trompés.
collezione di francobolli. I: Paolo ha dimostrato ai suoi amici che
E: Our colleague showed us his stamp si erano ingannati.
collection. E: Paul showed his friends that they were
R: Ghidul le-a arătat turiştilor drumul cel wrong.
mai scurt. (sin. a indica) R: Viitorul ne va arăta că nu ne-am înşelat
F: Le guide a montré / indiqué aux în această privinţă. (sin. a confirma)
touristes le chemin le plus court. F: L'avenir nous montrera que nous ne
I: La guida ha indicato ai turisti la via nous sommes pas trompés à cet égard.
più corta. I: Il futuro ci dimostrerà che non ci siamo
E: The guide showed the tourists the ingannati da questo punto di vista.
shortest way. E: The future will show that we haven’t
a ∼ ceva been wrong in this respect.
subiect [-animat] a-şi ∼ ceva cuiva
R: Ceasul arată ora trei. (sin. a indica) (cu dat. pos.)
F: La montre indique trois heures. R: Maria şi-a arătat toaletele cele noi
I: L’orologio segna le tre. prietenelor sale.
E: The clock shows 3 o’clock. F: Marie a montré ses nouvelles toilettes
R: Busola arată întotdeauna nordul. (sin. a à ses amies.
indica) I: Maria ha mostrato alle sue amiche i
F: La boussole montre / indique toujours suoi vestiti nuovi.
le Nord. E: Mary showed her friends all her new
I: La bussola indica sempre il nord. clothes.
E: The compasses always point to/show
the north.
32

II. vb. intr.
a ∼ + (ca) e. p. s.
subiect [±animat]
R: Paul arată obosit // bine.
F: Paul a l'air fatigué // a bonne mine.
I: Paolo sembra stanco // si presenta
bene.
E: Paul looks tired // well.
R: Haina lui arată curată // (ca) nouă.
F: Sa veste paraît / semble propre //
neuve.
I: La sua giacca sembra pulita // (come)
nuova.
E: His coat looks clean // new.
III. vb. refl.
a se ∼ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Paul se arată des în public. (sin. a
apărea)
F: Paul se montre souvent en public.
I: Paolo si mostra spesso in pubblico.
E: Paul often appears in public.
R: Se va arăta din nou soarele pe cer. (sin.
a apărea)
F: Le soleil paraîtra / se montrera de
nouveau dans le ciel.
I: Nel cielo appare di nuovo il sole.
E: The sun will come out again.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat]
R: Azi se arată (a fi) vreme bună.
F: Aujourd’hui il semble faire beau temps.
I: Sembra che oggi il tempo sarà bello.
E: Today the weather looks fine.
(cu sens pasiv)
R: S-a arătat necesitatea continuării
cercetărilor.
F: Il a été démontré qu’il était nécessaire
de continuer les recherches. On a
(dé)montré la nécessité de continuer
les recherches.
I: Si è dimostrata la necessità di
continuare le ricerche.
E: It was shown that the continuation of
the research was necessary.
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: S-a aratat că proiectul nu poate fi
aplicat.
F: Il a été prouvé que le projet ne pouvait
pas être appliqué.
ARDE
I: È stato provato che il progetto non
poteva essere realizzato.
E: It has been proved that the project
couldn't be put into practice.
(reciproc)
R: Copiii se arătau (unul pe altul) cu
degetul.
F: Les enfants se montraient du doigt (les
uns les autres).
I: I bambini si indicavano l’un l’altro con
il dito.
E: The children pointed at each other with
their fingers.
a se ∼ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul se arăta politicos cu părinţii fetei.
F: Paul se montrait poli avec les parents
de la jeune fille.
I: Paolo si mostra cortese con i genitori
della ragazza.
E: Paul was polite with the girl’s parents.
R: Paul se arată (a fi) mulţumit de
rezultatele sale. (sin. a se declara)
F: Paul semble être content de ses
résultats.
I: Paolo si mostra contento dei suoi
risultati.
E: Paul seems to be satisfied with his
results.
(cu statut de vb. copulativ)
a se ~ + nume pred.
subiect [-animat]
R: Vremurile se arată normale // mai bune
// grele. (sin. a fi, a părea)
F: Les temps sont normaux // meilleurs //
durs.
I: I tempi sono normali // migliori // duri.
E: Times seem normal // better // difficult.
R: Cum se arată vremurile, nu va fi bine.
(sin. a fi, a părea)
F: Les temps / Les événements montrent/
laissent voir que les choses n'iront pas
bien.
I: Secondo quanto i tempi ci mostrano,
non andrà a finire bene.
E: The way it looks, things won't go
smoothly.
ARDE (15. 2)
(ind. prez. 1, 6 ard, 2 arzi, 3 arde; ger. arzând; part.
ars)
I. vb. tr.
a ∼ ceva ± circ. (loc)
33
ARDE
subiect [±animat] (persoană, I: La legna secca brucia velocemente.
instituţie) E: Dry wood burns easily / well.
R: Iarna trecută, vecinii noştri au ars toate R: Focul arde în sobă.
lemnele. F: Le feu brûle dans le poêle.
F: L’hiver passé, nos voisins ont brûlé I: Il fuoco arde nella stufa.
tout le bois de chauffage. E: The fire is burning in the fireplace.
I: L’inverno scorso i nostri vicini hanno R: Casa a ars până la fundaţie.
bruciato tutta la legna. F: La maison a brûlé jusqu'aux
E: Last winter my neighbours burnt all the fondations.
firewood. I: La casa è bruciata fino alle
R: Olarul arde oalele de lut în cuptor. fondamenta.
F: Le potier cuit les poteries dans un E: The house burnt down.
four. R: Soarele arde tare la prânz. (sin. a
I: Il vasaio cuoce nel forno i vasi dogorî, a încinge)
d’argilla. F: Le soleil tape fort / chauffe à midi.
E: The potter bakes the clay pots in the I: Il sole scotta fortemente a
kiln. mezzogiorno.
R: Fosta conducere a întreprinderii a ars E: The sun is very hot at noon.
toate documentele compromiţătoare. a~
F: L'ancienne direction de l'entreprise a a-i ~ (cuiva)
brûlé tous les documents subiect [-animat]
compromettants. R: Fruntea copilului arde. Copilul are
I: La passata direzione della ditta ha febră: îi arde fruntea.
bruciato tutti i documenti F: Le front de l'enfant est brûlant.
compromettenti. L’enfant a de la fièvre: son front est
E: The former leaders of the industrial brûlant.
unit have burnt all the compromising I: La fronte del bambino scotta.
documents. Il bambino ha la febbre: gli scotta la
a ∼ pe cineva cu ceva ± circ. (loc) fronte.
subiect [+persoană] E: The child is feverish. His forehead is
R: Paul l-a ars pe fratele său (la mână) cu burning / hot: the child's forehead is
ţigara. burning hot.
F: Paul a brûlé son frère à la main avec a ∼ de ceva (nerăbdare, curiozitate,
sa cigarette. dorinţă)
I: Paolo ha scottato / ustionato (la mano subiect [+persoană]
di) suo fratello con la sigaretta. R: Copilul arde de nerăbdare // de
E: Paul has burnt his brother’s hand with curiozitate să vadă cadourile.
the cigarette. F: L'enfant brûle d'impatience // de
a-şi ∼ ceva curiosité de voir les cadeaux.
(cu dat. pos.) I: Il bambino brucia
R: Maria şi-a ars părul cu vopseaua cea dall’impazienza // dalla curiosità di
nouă. vedere i regali.
F: Marie s'est brûlé les cheveux avec la E: The child is burning with impatience //
nouvelle teinture. curiosity to see the presents.
I: Maria si è bruciati i capelli con la a-i ∼ (cuiva) de ceva
nuova tintura. (în constr. unipers. 3)
E: The new colour has degraded Mary’s subiect zero
hair. R: Lui Paul îi arde de glume.
F: Paul a envie de plaisanter.
II. vb. intr. I: Paolo ha voglia di scherzare.
a∼ E: Paul feels like joking.
subiect [-animat] a-i ∼ (cuiva) + supin
R: Lemnele uscate ard repede. (în constr. unipers. 3)
F: Le bois sec brûle vite. subiect zero
34
 ARUNCA
R: Nu-i arde de cântat // de citit // de a se ∼ cu ceva ± circ. (loc)
învăţat. subiect [+persoană]
F: Il n'a pas envie de chanter // de lire // R: Mama s-a ars (la mână) cu ţigara.
d'apprendre. F: La mère s'est brûlé(e) (la main)
I: Non ha voglia di cantare // di leggere // avec la cigarette.
di studiare. I: La madre si è scottata (la mano) con la
E: He doesn’t feel like singing // reading // sigaretta.
learning. E: Mother has burnt her hand with the
a-i ~ (cuiva) să P cigarette.
(în constr. unipers. 3) R: Maria s-a ars cu ceai // cu ciorbă.
subiect zero F: Marie s’est brûlée avec du thé // avec
R: Lui Paul nu-i arde să se distreze acum. du potage.
F: Paul n'a pas envie de s'amuser I: Maria si è scottata con il tè // con la
maintenant. minestra.
I: Paolo non ha voglia di divertirsi E: Mary has burnt herself with hot tea //
adesso. soup.
E: Paul doesn’t feel like amusing himself
now.
ARUNCA (1)
III. vb. refl. (ind. prez. 1 arunc)
a se ∼ I. vb. tr.
subiect [-animat] a ∼ ceva
R: Friptura s-a ars. subiect [+persoană]
F: Le rôti a brûlé. R: Maria aruncă lucrurile inutile.
I: L’arrosto si è bruciato. F: Marie jette les objets inutiles.
E: The steak was burned. I: Maria butta via le cose inutili.
R: S-au ars siguranţele. E: Mary throws away all useless things.
F: Les plombs ont sauté. R: Aruncă totul !
I: Si sono bruciate le valvole di sicurezza. F: Jette tout / débarrasse-toi de tout!
E: The fuses are burnt. I: Getta tutto! / Butta via tutto!
R: S-a ars becul din bucătărie. E: Throw away everything!
F: L'ampoule de la cuisine est grillée. a ~ ceva la, spre cineva
I: Si è fulminata la lampadina della a(-i) ∼ cuiva ceva
cucina. subiect [+persoană]
E: The bulb in the kitchen burnt out. R: Copilul (îi) arunca tatălui său mingea.
a se ∼ + circ. (loc) O arunca la tatăl său.
(cu sens pasiv) F: L'enfant lançait le ballon à son père. Il
R: Cocsul se arde în cuptoare electrice. le lançait à son père.
F: On brûle le coke dans des fours I: Il bambino lanciava / tirava la palla a
électriques. suo padre. La lanciava a / verso suo
I: Il carbon coke brucia nei forni elettrici. padre.
E: Coke is burnt in electric furnaces. E: The child threw the ball to his father.
R: Porţelanul // Oalele de lut // Cărămida He threw it to hos father.
se ard(e) în cuptoare special amenajate. R: Baschetbalistul a aruncat coechipierilor
F: On cuit / brûle la porcelaine // les săi mingea. A aruncat-o la / spre
poteries // les briques dans des fours coechipierii săi.
spécialement aménagés. F: Le basketballeur a envoyé / lancé le
I: La porcellana // i vasi di argilla // i ballon à ses coéquipiers. Il l'a lancé à
mattoni vengono cotti in forni / vers ses coéquipiers.
particolari. I: Il giocatore di pallacanestro ha tirato
E: China // pottery // bricks are baked in la palla ai suoi compagni di squadra.
furnaces specially made for this L'ha tirata a / verso i suoi compagni di
operation. squadra.

35
ARUNCA
E: The basketball player threw the ball to
his team mates. He threw it to them.
a ∼ ceva + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Baschetbalistul a aruncat mingea la
coş.
F: Le basketballeur a envoyé / lancé le
ballon au panier.
I: Il giocatore di pallacanestro ha tirato
la palla al canestro / verso il canestro.
E: The basketball player threw the ball in/
towards the basket.
R: Avionul inamic a aruncat bombe
asupra obiectivelor militare. (sin. a
lansa)
F: L'avion ennemi a lancé / largué / lâché
des bombes sur les objectifs militaires.
I: L’aereo nemico ha lanciato bombe
sugli obiettivi militari.
E: The enemy plane dropped bombs on
military objectives.
R: Vulcanul arunca lavă incandescentă în
jur.
F: Le volcan lançait / projetait de la lave
incandescente tout autour.
I: Il vulcano gettava / lanciava lava
incandescente tutt’intorno.
E: The volcano was throwing burning
lava all around.
R: Copilul a aruncat hârtiile pe jos.
F: L'enfant a jeté les papiers par terre.
I: Il bambino ha gettato la carta / le carte
per terra.
E: The child threw the paper on the floor.
a ∼ pe cineva + circ. (loc)
R: Proprietarul l-a aruncat pe chiriaş în
stradă // afară din casă.
F: Le propriétaire a jeté son locataire à
la rue // l'a mis dehors.
I: Il proprietario ha buttato l’inquilino in
strada // fuori di casa.
E: The owner threw the tenant out / into
the street.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
R: Copiii şi-au aruncat jucăriile pe covor.
F: Les enfants ont jeté leurs jouets sur le
tapis.
I: I bambini hanno buttato i loro
giocattoli sul tappeto.
E: The children have thrown their toys on
the carpet.
36
(reciproc)
R: Cei doi fraţi şi-au aruncat cuvinte urâte.
(sin. a-şi adresa)
F: Les deux frères se sont jeté / se sont
lancé des gros mots l'un à l'autre.
I: I due fratelli si sono lanciate brutte
parole l’uno all’altro.
E: The two brothers threw insults at each
other.
II. vb. intr.
a ∼ cu ceva (în ceva, în cineva)
subiect [+persoană]
R: Nu aruncaţi cu pietre în câini // în
trecători!
F: Ne lancez / jetez pas de pierres contre
les chiens // contre les passants!
I: Non tirare sassi ai cani ! // ai
passanti!
E: Do not throw stones at dogs! // at
passers-by!
III. vb. refl.
a se ∼
(cu sens pasiv)
R: Manualele nu se aruncă. Se transmit
altor elevi.
F: On ne jette pas les manuels. On les
passe à d'autres élèves.
I: I libri di scuola non si gettano via. Si
passano ad altri studenti.
E: You shouldn’t throw away textbooks;
they are passed over to younger pupils.
R: Deşeurile de hârtie se aruncă în coşuri
special amenajate.
F: Les déchets de papier sont jetés dans
des paniers spécialement aménagés.
I: I ritagli di carta si gettano / si mettono
in cestini speciali.
E: Waste paper is thrown in waste-paper
baskets.
a se ∼ asupra a ceva
a se ∼ asupra cuiva
subiect [+persoană]
R: Copiii s-au aruncat asupra prăjiturilor.
(sin. a se repezi, a se năpusti)
F: Les enfants se sont jetés / se sont rués
sur les gâteaux.
I: I bambini si sono lanciati sui pasticini.
E: The children threw themselves upon the
cakes.
R: La ieşirea din metrou, un necunoscut
s-a aruncat asupra lui Paul şi i-a furat
servieta. (sin. a se repezi, a se năpusti)

F: À la sortie du métro un inconnu s'est
jeté sur Paul et lui a volé sa serviette.
I: All'uscita della metropolitana uno
sconosciuto si è buttato addosso a
Paolo e gli ha rubato la borsa.
E: As Paul was coming out from the
underground, a stranger jumped on
him and stole his briefcase.
a se ∼ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Copiii s-au aruncat în bazinul de înot.
F: Les enfants ont plongé / sauté dans la
piscine.
I: I bambini si sono gettati in piscina.
E: The children dived into the swimming
pool.
R: Paul s-a aruncat pe pat.
F: Paul s'est jeté sur le lit.
I: Paolo si è buttato sul letto.
E: Paul threw himself on the bed.
R: Cum l-a văzut, Maria s-a aruncat în
braţele lui Paul.
F: Dès qu'elle l'a vu, Marie s'est jetée
dans les bras de Paul.
I: Appena l'ha visto, Maria si è buttata /
gettata nella braccia di Paolo.
E: The moment she saw him Mary jumped
into Paul's arms.
ASCULTA (1. 16)
(ind. prez. 1 ascult, 2 asculţi, 3, 6 ascultă)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul ascultă ştirile la radio // o arie din
«Boema ».
F: Paul écoute les informations à la radio
// un air de «La Bohème».
I: Paolo ascolta le notizie alla radio //
un'aria della «Bohème».
E: Paul is listening to the news on the
radio // an aria from «La Bohème».
R: Soldaţii ascultă ordinele generalului.
(sin. a se supune)
F: Les soldats obéissent aux ordres du
général.
I: I soldati eseguono gli ordini del
generale.
E: Soldiers obey the general’s orders.
R: Uneori copilul nu ascultă sfaturile
părinţilor. (sin. a respecta)
ASCULTA
F: Parfois l'enfant n'obéit pas aux
conseils / ne suit pas les conseils de
ses parents.
I: Talvolta il bambino non ascolta i
consigli dei genitori.
E: Sometimes the child doesn’t listen to /
follow his parents’ advice.
a ∼ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Publicul îl asculta atent pe solist.
F: Le public écoutait attentivement
l' interprète.
I: Il pubblico ascoltava attentamente il
solista.
E: The audience were attentively listening
to the soloist.
R: Profesorul îi asculta zilnic pe elevi.
(sin. a examina)
F: Le professeur interrogeait ses élèves
chaque jour.
I: Il professore interrogava ogni giorno
gli alunni.
E: The teacher was examining the
students every day.
R: Medicul îl ascultă pe bolnav cu
stetoscopul. (sin. a examina, a
ausculta)
F: Le médecin ausculte le malade avec le
stéthoscope.
I: Il medico ausculta il malato con lo
stetoscopio.
E: The doctor is examining the patient
with the stethoscope.
a ∼ de cineva
subiect [+persoană]
R: Copilul ascultă de părinţi.
F: L’enfant obéit à ses parents.
I: Il bambino ubbidisce ai suoi genitori.
E: The child obeys his parents.
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Paul nu ascultă ce-i spunem.
F: Paul n’écoute pas ce que nous lui
disons.
I: Paolo non ascolta ciò che gli diciamo.
E: Paul doesn’t listen to us.
a ~ pe cineva + e. p. s.
a ~ pe cineva + prop. pred. supl.
(gerunziu, cum P)
R: Paul o ascultă pe sora lui cântând / cum
cântă.
F: Paul écoute sa sœur chanter.
I: Paolo sente cantare sua sorella /
ascolta come canta sua sorella.
37
ASCUNDE
E: Paul is listening to his sister singing. I. vb. tr.
a-şi ∼ pe cineva a ∼ ceva
a-şi ∼ ceva subiect [±animat]
(cu dat. pos.) R: Hoţul a ascuns obiectele furate în
R: Maria şi-a ascultat întotdeauna părinţii. subsolul imobilului.
F: Marie a toujours obéi à ses parents. F: Le voleur a caché les objets volés dans
I: Maria ha ubbidito sempre ai suoi le sous-sol de l'immeuble.
genitori. I: Il ladro ha nascosto gli oggetti rubati
E: Mary has always obeyed her parents. nello scantinato dell'immobile.
R: Profesorul şi-a ascultat toţi elevii. (sin. E: The thief has hidden the stolen goods in
a examina) the basement of the building.
F: Le professeur a interrogé / examiné R: Norii ascund soarele.
tous ses élèves. F: Les nuages cachent / éclipsent / voilent
I: Il professore ha interrogato tutti i suoi le soleil.
studenti. I: Le nuvole nascondono il sole.
E: The teacher has examined all his E: The clouds hide the sun.
students. R: Această întrebare ascunde o capcană.
R: De data aceasta, Maria şi-a ascultat F: Cette question cache un piège.
instinctul şi a reuşit. I: Questa domanda nasconde un tranello.
F: Cette fois-ci, Marie a écouté ses E: This question hides a trap.
instincts et elle a réussi. a-i ∼ ceva (cuiva)
I: Questa volta, Maria ha seguito il suo subiect [+persoană]
istinto ed è riuscita. R: Copilul i-a ascuns mamei sale adevărul.
E: This time, Mary followed her instinct (sin. a tăinui)
and succeeded. F: L'enfant a caché la vérité à sa mère.
R: Maria îşi asculta casetele cu muzică I: Il bambino ha nascosto la verità a sua
disco. madre.
F: Marie écoutait ses cassettes (de E: The child has hidden the truth from his
musique) disco. mother.
I: Maria ascoltava le sue cassette di a ∼ ceva (faţă) de cineva
musica da discoteca. subiect [+persoană]
E: Mary was listening to her disco R : Paul a ascuns cartea (pe care o citea)
cassettes. de mama lui.
(în constr. abs.) F : Paul a caché à sa mère le livre qu’il
R: Sst ! Ascultă ! lisait.
F: Chut ! Écoute ! I : Paolo ha nascosto il libro (che
I: Sst! Ascolta! leggeva) da sua madre.
E: Shsh! Listen! E : Paul hid the book (he was reading)
from his mother.
II. vb. refl. R: Paul a ascuns adevărul faţă de Maria.
a se ∼ F: Paul a caché la vérité à Marie.
(cu sens pasiv) I: Paolo ha nascosto la verità di fronte a
R: Muzica clasică se ascultă în linişte. Maria.
F: La musique classique s'écoute en E: Paul has hidden the truth from Mary.
silence. a ∼ ceva + circ. (loc)
I: La musica classica si ascolta in pe cineva + circ. (loc)
silenzio. subiect [+persoană]
E: Classical music is better enjoyed in R: Copiii au ascuns cărţile de joc sub
silence. fotoliu // în dulap.
F: Les enfants ont caché / dissimulé les
cartes sous le fauteuil // dans l'armoire.
ASCUNDE (15. 2) I: I bambini hanno nascosto le carte da
(ind. prez. 1, 6 ascund, 2 ascunzi, 3 ascunde; ger. gioco sotto il divano // nell’armadio.
ascunzând; part. ascuns)

38

E: The children have hidden the playing
cards under the armchair // in the
closet.
R: Paul i-a ascuns pe fugari în casa lui.
F: Paul a caché les fugitifs dans sa
maison.
I: Paolo ha nascosto i fuggitivi a casa
sua.
E: Paul has hidden / sheltered the
runaways in his house.
a(-i) ∼ cuiva că P
subiect [+persoană]
R: Copilul (le-)a ascuns părinţilor săi că a
luat o notă mică.
F: L'enfant a caché à ses parents qu'il
avait obtenu une mauvaise note.
I: Il bambino ha nascosto ai suoi genitori
di aver preso un voto basso.
E: The child didn’t tell his parents he had
got a low mark.
a-şi ∼ ceva ± circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Copiii îşi ascund uneori jucăriile sub
pat // în diverse locuri.
F: Les enfants cachent parfois leurs jouets
sous le lit // à divers endroits.
I: A volte i bambini nascondono i loro
gioccatoli sotto il letto // in vari posti.
E: Sometimes children hide their toys
under the bed // in different places.
R: Câinii îşi ascund oasele în pământ.
F: Les chiens cachent les os sous la terre.
I: I cani nascondono le ossa sotto la
terra.
E: Dogs hide bones in the ground.
R: Această actriţă îşi ascunde bine vârsta
// intenţiile // greşelile.
F: Cette actrice cache / dissimule bien son
âge // ses intentions // ses erreurs.
I: Quest’attrice nasconde bene la sua età
// le sue intenzioni // i suoi errori.
E: This actress knows how to hide her age
// intentions // mistakes.
a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a ascuns complicii într-o casă
conspirativă.
F: Paul a caché ses complices dans une
maison conspirative.
I: Paolo ha nascosto i suoi complici in
una casa cospirativa.
E: Paul hid his accomplices in a secret
house.
ASCUŢI
II. vb. refl.
a se ∼ ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Fetiţa s-a ascuns în dulap.
F: La fillette s'est cachée dans l'armoire.
I: La bambina si è nascosta nell’armadio.
E: The little girl hid in the wardrobe.
a se ∼ de cineva
subiect [+persoană]
R: Copiii s-au ascuns de părinţi.
F: Les enfants se sont cachés de leurs
parents.
I: I bambini si sono nascosti dai genitori.
E: The kids hid from their parents.
a-i ∼ cuiva
(în constr. împers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Lui Paul i s-a ascuns că bunicul lui este
bolnav.
F: On a caché à Paul que son grand-père
était malade.
I: A Paolo è stato nascosto che suo
nonno è malato.
E: Paul has not been told that his
grandfather was ill.
ASCUŢI (9. 7)
(ind. prez. 1, 6 ascut, 2 ascuţi, 3 ascute; conj. prez.
3, 6 să ascută; imp. 2 ascute !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Tocilarul ascute cuţite şi foarfece.
F: Le rémouleur affile / affûte des
couteaux et des ciseaux.
I: L’arrotino affila i coltelli e le forbici.
E: The whetstone grinder sharpen knives
and scissors.
a-şi ~ceva
(cu dat. pos.)
R: Ţăranul îşi ascute singur uneltele.
F: Le paysan affile / aiguise ses outils tout
seul.
I: Il contadino affila i suoi attrezzi da
solo.
E: The peasant grinds his tools himself.
R: Paul îşi ascute creioanele.
F: Paul taille ses crayons.
I: Paolo appunta le sue matite.
E: Paul is sharpening his pencils.
39
ASIGURA1
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Cuţitele se ascut periodic.
F: Les couteaux sont repassés / affilés /
affûtés périodiquement. On repasse /
affile / affûte périodiquement les
couteaux.
I: I coltelli si affilano periodicamente.
E: Knives are whetted / sharpened
periodicallly.
a se ~
subiect [-animat]
R: Conflictele dintre cele două tabere s-au
ascuţit în ultimul timp. (sin. a se
agrava)
F: Les conflits entre les deux camps se
sont aggravés / se sont accentués ces
derniers temps.
I: I conflitti fra i due schieramenti si sono
acuiti nell’ultimo tempo.
E: The conflicts between the two groups
have deepened lately.
a se ~
a i se ~ (cuiva)
subiect [-animat]
R: De câtva timp am observat că auzul
căţelului meu s-a ascuţit. Căţelului
meu i s-a ascuţit auzul. I s-a ascuţit
auzul.
F: Depuis quelque temps j’ai remarqué
que l'ouïe de mon petit chien s’est
aiguisée. L' ouïe de mon petit chien
s’est aiguisée. Son ouïe s’est aiguisée.
I: Da qualche tempo ho osservato che
l 'udito del cagnolino è diventato più
fine. Al mio cagnolino si è affinato
l'udito. Gli si è affinato l'udito.
E: For some time now I have noticed that
my dog's hearing has become sharper.
My dog's hearing has become sharper.
His hearing has become sharper.
ASIGURA1 (1)
(ind. prez. 1 asigur)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva de ceva
subiect [+persoană]
R: Familia l-a asigurat pe Paul de sprijinul
ei în caz de nevoie. (sin. a garanta)
F: La famille a assuré Paul de son soutien
en cas de besoin.
40
I: La famiglia ha assicurato a Paolo il
sostegno in caso di bisogno.
E: The family has assured Paul of their
help if need be.
a-şi ∼ pe cineva de ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a asigurat prietenii de ajutorul
său .
F: Paul a assuré ses amis de son soutien.
I: Paolo ha assicurato agli amici il suo
aiuto.
E: Paul assured his friends of his
assistance.
a ∼ pe cineva că P
subiect [+persoană]
R: Paul l-a asigurat pe prietenul său că îl
va susţine. (sin. a garanta)
F: Paul a assuré à son ami qu'il le
soutiendrait.
I: Paolo ha assicurato al suo amico che
lo avrebbe sostenuto.
E: Paul assured his friend that he will
support him.
R: Paul i-a asigurat pe părinţi că va
rămâne lângă ei.
F: Paul a assuré à ses parents qu'il
resterait auprès d'eux.
I: Paolo ha assicurato ai suoi genitori
che sarebbe restato accanto a loro.
E: Paul assured his parents that he would
stay with them.
a-şi ∼ pe cineva că P
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a asigurat colegii că va veni şi
el la întâlnire.
F: Paul a assuré à ses collègues qu'il
participerait lui aussi à la réunion.
I: Paolo ha assicurato ai suoi colleghi
che sarebbe venuto anche lui
all’incontro.
E: Paul asuured his colleagues he would
come to the meeting.
II. vb. refl.
a se ∼ de ceva
subiect [±animat]
R: Maria s-a asigurat de ajutorul
prietenilor.
F: Marie s'est assurée de l’aide de ses
amis.
I: Maria si è assicurata dell’aiuto degli
amici.
E: Mary made sure her friends helped her.

R: Compania s-a asigurat de colaborarea
tuturor partenerilor.
F: La Compagnie s'est assurée de la
collaboration de tous ses partenaires.
I: La Compagnia si è assicurata la
collaborazione di tutti i partener.
E: The company made sure that all
partners cooperated.
a se ~ că P
subiect [±animat]
R: Paul s-a asigurat că uşa este închisă.
(sin. a verifica)
F: Paul s'est assuré que la porte était
fermée.
I: Paolo si è assicurato che la porta fosse
chiusa
E: Paul made sure that the door was
closed.
R: Compania s-a asigurat că Ministerul de
Finanţe i-a acordat o reducere a taxelor
fiscale. (sin. a avea confirmarea, a
verifica)
F: La Compagnie s'est assurée que le
Ministère des Finances lui avait
accordé une réduction des taxes
fiscales.
I: La Compagnia si è assicurata che il
Ministero delle Finanze le avesse
accordata una riduzione delle tasse.
E: The company made sure that the
Ministry of Finances granted them the
reduction of the taxes.
ASIGURA2 (1)
(ind. prez. 1 asigur)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (timp, loc)
subiect [±animat]
R: În zilele de examen, una sau două
secretare asigură permanenţa după
orele de program.
F: Les jours d'examen, une ou deux
secrétaires assurent la permanence
apès les heures de programme.
I: Nei giorni di esami, una o due
segretarie assicurano la presenza dopo
le ore d'ufficio.
E: When there are exams, on or two
secretaries stay after the programme.
R: Persoane competente asigură
permanenţa în instituţiile
guvernamentale.
ASIGURA2
F: Des personnes compétentes assurent la
permanence dans les institutions
gouvernementales.
I: Persone competenti assicurano la
presenza nelle istituzioni governative.
E: Competent persons ensure permanent
manning in government institutions.
a(-i)∼ ceva cuiva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Părinţii vor să (le) asigure copiilor un
viitor liniştit (sin. a oferi).
F: Les parents veulent assurer à leurs
enfants un avenir tranquille.
I: I genitori vogliono assicurare ai figli
un futuro tranquillo.
E: Parents want to ensure a safe future for
their children.
R: Şcoala (le) asigură tuturor copiilor
condiţii optime de educare.
F: L'école assure à tous les enfants des
conditions optimales d'éducation.
I: La scuola garantisce a tutti i bambini
condizioni educative ottimali.
E: School ensures good educational
conditions to all children.
R: Noile reglementări asigură mai multă
autonomie universităţilor. (sin. a
conferi)
F: Les nouvelles règlementations assurent
plus d'autonomie aux universités.
I: I nuovi regolamenti assicurano una
maggiore autonomia alle università.
E: The new regulations ensure more
autonomy to all universities.
a-şi ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Noul director şi-a asigurat concursul
mai multor specialişti competenţi.
F: Le nouveau directeur s'est assuré le
concours de plusieurs spécialistes
compétents.
I: Il nuovo direttore si è assicurata la
collaborazione di parecchi specialisti
competenti.
E: The new director managed to ensure
the cooperation of several competent
specialists.
R: Compania şi-a asigurat mai multe
facilităţi fiscale.
F: La Compagnie s'est assuré plusieurs
facilités fiscales.
41
ASIGURA3
I: La Compagnia si è assicurata
parecchie agevolazioni fiscali.
E: The company managed to obtain
several tax facilities.
II. vb. refl.
a se ∼
(cu sens pasiv)
R: Prin noile reglementări se asigură mai
multă autonomie universităţilor. (sin. a
conferi)
F: Par les nouvelles règlementations est
assurée plus d'autonomie aux
universités.
I: Con i nuovi regolamenti, si assicura /
si concede una maggiore autonomia
alle università.
E: Through the new regulations larger
autonomy is ensured to universities.
ASIGURA3 (1)
(ind. prez. 1 asigur)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Compania ASIROM asigură maşini şi
bunuri imobiliare.
F: La Compagnie ASIROM assure des
voitures et des biens immobiliers.
I: La compagnia ASIROM assicura le
macchine e i beni immobili.
E: The company ASIROM insures cars
and buildings.
R: Paul asigură în fiecare an locuinţa
părinţilor săi.
F: Paul assure chaque année la maison de
ses parents.
I: Ogni anno Paolo assicura l’abitazione
dei genitori.
E: Every year Paul insures his parents’
house.
a ∼ ceva împotriva a ceva
a ∼ pe cineva împotriva a ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Compania ASIROM asigură maşini şi
bunuri imobiliare împotriva incendiilor.
F: La Compagnie ASIROM assure des
voitures et des biens immobiliers
contre l'incendie.
42
I: La compagnia ASIROM assicura
contro l'incendio macchine e beni
immobili.
E: The Company ASIROM insures cars
and buildings against fire.
R: Paul i-a asigurat pe părinţi împotriva
accidentelor.
F: Paul a assuré ses parents contre les
accidents.
I: Paolo ha assicurato i suoi genitori
contro gli incidenti.
E: Paul insured his parents against
accidents.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a asigurat maşina împotriva
furtului şi casa împotriva incendiilor.
F: Paul a assuré sa voiture contre le vol et
sa maison contre l’incendie.
I: Paolo ha assicurato la sua automobile
contro il furto e la sua casa contro
l'incendio.
E: Paul insured his car against theft and
the house against fire.
II. vb. refl.
a se ∼ împotriva a, contra a ceva
± circ. (loc, timp)
R: Paul s-a asigurat la Nederlanden
împotriva incendiilor.
F: Paul s'est assuré à Nederlanden contre
l'incendie.
I: Paolo si è assicurato con la
Nederlanden contro l'incendio.
E: Paul made a life insurance with the
Nedrlanden Company.
R: Familia mea s-a asigurat contra
calamităţilor pe o perioadă de 10 ani.
F: Ma famille s'est assurée contre les
calamités pour une période de 10 ans.
I: La mia famiglia si è assicurata contro
le calamitià per un periodo di 10 anni.
E: My family took out insurance against
natural calamities / insured themselves
against calamity for a period of 10
years.
ASTUPA (1)
(ind. prez. 1 astup)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
 AŞEZA
R: Paul a astupat găurile de şoareci. F: Les garçons ont placé / ont mis le
F: Paul a bouché les trous de souris. canapé près de la fenêtre.
I: Paolo ha tappato i buchi dei topi. I: I ragazzi hanno messo il divano vicino
E: Paul has filled the mouse holes. alla finestra.
R: Pe străzile din centrul oraşului, E: The boys placed the sofa near the
primăria a astupat toate gropile din window.
asfalt. R: Elevul a aşezat cărţile pe raft.
F: Dans les rues du centre ville, la F: L’élève a mis / placé les livres sur
mairie a bouché tous les trous de l’étagère.
l'asphalte. I: Lo studente ha messo / collocato i libri
I: Nelle vie del centro della città, il sullo scaffale.
comune ha fatto chiudere tutte le buche E: The student put the books on the shelf.
dell'asfalto. a ∼ pe cineva + circ. (loc)
E: The City Council had all the holes subiect [+persoană[
filled up in the central part of the city. R: Maria a aşezat copilul în pătuţ. (sin. a
a-şi ~ ceva pune)
(cu dat. pos.) F: Marie a installé l'enfant dans son lit.
R: Din cauza zgomotului infernal, Paul I: Maria ha messo il bambino sul lettino.
şi-a astupat urechile. (sin. a-şi acoperi) E: Mary put the child in the bed.
F: A cause du bruit infernal, Paul s’est a-şi ∼ ceva + circ. (loc)
bouché les oreilles. (cu dat. pos.)
I: A causa del rumore infernale, Paolo si R: Paul şi-a aşezat haina pe spătarul
è tappato le orecchie. scaunului. (sin. a pune)
E: Because of the ghastly noise, Paul put F: Paul a rangé sa veste sur le dossier de
his fingers into his ears. la chaise.
I: Paolo ha messo la sua giacca sullo
II. vb. refl. schienale della sedia.
a se ~ E: Paul hung his coat on the back of the
(cu sens pasiv) chair.
R: Sticlele cu vin se astupă bine şi se pun R: Paul şi-a aşezat cărţile pe birou. (sin. a
în pivniţă. pune)
F: Les bouteilles de vin se bouchent bien F: Paul a mis / placé ses livres sur le
et se mettent dans la cave. bureau.
I: Le bottiglie di vino si tappano bene e si I: Paolo ha posto i suoi libri sulla
mettono in cantina. scrivania.
E: The bottles of wine are corked and E: Paul put his books on the desk.
stored in the cellar. R: Excursioniştii şi-au aşezat cortul
într-un luminiş. (sin. a instala)
F: Les touristes ont installé leur tente
AŞEZA (1. 6) dans une clairière.
(ind. prez. 1 aşez, 2 aşezi, 3, 6 aşază; imp. 2 aşază!) I: Gli escursionisti hanno posto la tenda
I. vb. tr. in una radura.
a ∼ ceva + circ. (loc) E: The hikers put up the tent in a clearing.
subiect [+persoană]
R: Mama a aşezat cărţile în bibliotecă. II. vb. refl.
(sin. a pune, a aranja) a se ∼ + circ. (loc)
F: La mère a rangé les livres dans la subiect [±animat]
bibliothèque. R: Tinerii s-au aşezat pe o bancă în parc.
I: La madre ha messo / sistemato i libri F: Les jeunes se sont assis sur un banc
nella biblioteca. dans le parc.
E: Mother put the books on the shelves. I: I giovani si sono seduti su una
R: Băieţii au aşezat canapeaua lângă panchina nel parco.
fereastră. E: The young people sat down on a bench
in the park.
43
AŞTEPTA
R: Pasărea s-a aşezat pe o ramură. a ∼ ceva de la cineva
F: L'oiseau s'est posé sur une branche. subiect [+persoană]
I: L’uccello si è posato su un ramo. R: Maria aşteaptă o scrisoare // un telefon
E: The bird settled on a branch. de la Paul.
R: Aşază-te, te rog, în fotoliu! (sin. a lua F: Marie attend une lettre // un coup de
loc) téléphone de Paul.
F: Assieds-toi dans le fauteuil, s’il te I: Maria aspetta una lettera // una
plaît! / Prends place, s’il te plaît, dans telefonata da Paolo.
le fauteuil! E: Mary is expecting a letter // a
I: Accomodati sulla poltrona, prego! phonecall from Paul.
E: Sit down in the armchair, please. a ∼ pe cineva ± circ. (loc, timp)
R: Invitaţii s-au aşezat la masă. (sin. a lua subiect [+persoană]
loc) R: Paul o aşteaptă pe Maria la gară //de
F: Les invités se sont mis à table / se sont două ore.
attablés. F: Paul attend Marie à la gare // depuis
I: Gli ospiti si sono seduti a tavola. deux heures.
E: The guests sat down to table. I: Paolo aspetta / sta aspettando Maria
R: Strămoşii noştri s-au aşezat, mai ales, alla stazione // da due ore.
pe cursurile râurilor. (sin. a se stabili) E: Paul has been waiting for Mary at the
F: Nos ancêtres se sont installés surtout le station // for two hours.
long des rivières. (în constr. abs.)
I: I nostri avi si sono stabiliti soprattutto R: Paul a aşteptat în faţa teatrului (o
lungo i corsi dei fiumi. jumătate de oră).
E: Our ancestors settled mainly on the F: Paul a attendu (une demi-heure)
banks of the rivers. devant le théâtre.
R: Zăpada s-a aşezat peste tot. (sin. se I: Paolo ha aspettato davanti al teatro
aşterne) (per mezz’ora).
F: La neige a tout recouvert. E: Paul waited in front of the theatre (for
I: La neve ha coperto tutto. half an hour).
E: Snow has covered everything. R: Aşteaptă puţin!
(în constr. pasivă) F: Attends un peu! / Minute!
R: Mărfurile de calitate se aşază în vitrină. I: Aspetta un po’ !
(sin. a se expune) E: Wait a second!
F: On met les marchandises de qualité a ∼ să P
dans la vitrine. Les marchandises de a ∼ ca ... să P
qualité se mettent dans la vitrine. subiect [+persoană]
I: Le merci di qualità si mettono / si R: Paul aşteaptă nerăbdător să vină
espongono in vetrina. vacanţa.
E: High-quality goods are displayed in the F: Paul attend impatiemment les
shop window. vacances.
I: Paolo aspetta impazientemente che
vengano le vacanze.
AŞTEPTA (1. 20) E: Paul is looking forward to the holidays.
(ind. prez. 1 aştept, 2 aştepţi, 3, 6 aşteaptă; imp. 2 R: Paul aşteaptă ca Maria să-i dea un
aşteaptă !) răspuns.
I. vb. tr. F: Paul attend que Marie lui donne une
a ∼ ceva réponse.
subiect [+persoană] I: Paolo aspetta che Maria gli dia una
R: Maria aşteaptă autobuzul // trenul. risposta.
F: Marie attend l'autobus // le train. E: Paul expects Mary to give him an
I: Maria aspetta l'autobuz // il treno. answer tomorrow.
E: Mary is waiting for the bus // the train. a–şi ∼ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi aşteaptă prietenii la prânz.
44

F: Marie attend ses amis pour le déjeuner.
I: Maria aspetta i suoi amici a pranzo.
E: Mary is waiting for some friends for
lunch.
II. vb. refl.
a se ∼
(în constr. impers.)
R: La vamă se aşteaptă uneori ore întregi.
F: À la douane, on attend parfois des
heures et des heures.
I: Talvolta, alla dogana si aspetta per ore
intere.
E: Sometimes you wait for hours at the
customs.
a se ~ la ceva
subiect [+persoană]
R: Paul se aşteaptă la o mărire de salariu //
la o recompensă pentru munca sa.
F: Paul s'attend à une augmentation // à
une récompense pour son travail.
I: Paolo si aspetta un aumento dello
stipendio // un compenso per il suo
lavoro.
E: Paul expects a rise // a bonus for his
work.
a se ∼ să P
subiect [+persoană]
R: Maria se aşteaptă să primească o
invitaţie la nunta lui Paul.
F: Marie s'attend à recevoir une invitation
au mariage de Paul.
I: Maria si aspetta di ricevere un invito
alle nozze di Paolo.
E: Mary expects to get an invitation to
Paul’s wedding .
R: Paul nu se aştepta să fie trădat de
prieteni.
F: Paul ne s’attendait pas à être trahi par
ses amis.
I: Paolo non si aspettava di essere tradito
dagli amici.
E: Paul didn’t expect to be betrayed by his
friends.
a se ~
(reciproc)
R: Copiii se aşteaptă să plece împreună
acasă.
F: Les enfants s'attendent pour rentrer
ensemble à la maison.
I: I bambini si aspettano l’un l’altro per
andare insieme a casa.
ATACA
E: The children are waiting for one
another to go home together.
ATACA (1)
(ind. prez. 1 atac)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [±animat]
R: Soldaţii au atacat obiectivul.
F: Les soldats ont attaqué l’objectif.
I: I soldati hanno attaccato l’obiettivo.
E: The soldiers assaulted the target place.
R: Paul a atacat un subiect delicat. (sin. a
aborda)
F: Paul a abordé un sujet délicat.
I: Paolo ha affrontato un argomento
delicato.
E: Paul approached a delicate topic.
R: Paul a atacat decizia tribunalului. (sin.
a contesta)
F: Paul a attaqué la décision / a fait appel
contre la décision du tribunat.
I: Paolo ha contestato / impugnato la
decisione del tribunale.
E: Paul appealed against the Court’s
decision.
R: Rugina a atacat fierul. (sin. a coroda)
F: La rouille a attaqué le fer.
I: La ruggine ha attaccato il ferro.
E: Rust affected iron.
a ∼ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Agresorul a atacat un trecător.
F: L'agresseur a attaqué un passant.
I: L’aggressore ha attaccato un passante.
E: The aggressor attacked a passer-by.
(în constr. abs.)
R: Echipa adversă a atacat mereu.
F: L'équipe adverse a constamment
attaqué / a été tout le temps à l'attaque.
I: La squadra avversaria ha attaccato
sempre.
E: The opposing team attacked all the
time.
a-şi ∼ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a atacat prietenii în multe
ocazii.
F: Paul a attaqué ses amis à maintes
reprises.
I: Paolo ha attaccato i suoi amici in
molte occasioni.
45
ATÂRNA
E: Paul attacked his friends on many
occasions.
II. vb. refl.
a se ∼
(cu sens pasiv)
R: Hotărârile Curţii Supreme nu se atacă
în justiţie.
F: Les décisions de la Cour Suprême ne
s'attaquent pas en justice.
I: Alle decisioni della Corte di
Cassazione non è ammessa
opposizione.
E: The decisions of the Supreme Court
can’t be appealed (against).
(reciproc)
R: Politicienii s-au atacat (unii pe alţii) în
presă.
F: Les politiciens se sont attaqués
(réciproquement) dans la presse.
I: I politici si sono attaccati l’un l’altro
sulla stampa.
E: The politicians attacked one another in
the paper.
ATÂRNA (1)
(ind. prez. 1 atârn)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (loc)
subiect [-animat]
R: Paltonul atârnă în cui. (sin. a fi agăţat)
F: Le manteau est accroché au clou.
I: Il cappotto è appeso ad un chiodo.
E: The coat hangs on a nail.
R: Acoperite de zăpadă, crengile copacilor
atârnă (până) la pământ.
F: Couvertes de neige, les branches des
arbres pendent jusqu’à terre.
I: I rami coperti di neve si piegano a
terra.
E: The tree branches hang down under the
snow.
a ~ de ceva
subiect [-animat]
R: Viaţa lui Paul atârnă de această
intervenţie chirurgicală. (sin. a
depinde)
F: La vie de Paul ne tient qu’à cette
intervention chirurgicale.
I: La vita di Paolo è appesa a questo
intervento chirurgico.
E: Paul's life hangs on a this operation.
46
R: Soarta lui Paul atârnă de această
hotărâre. (sin. a depinde)
F: Le sort de Paul dépend de cette
décision.
I: La sorte di Paolo dipende da questa
decisione.
E: Paul's fate depends on this decision.
a-şi ~ ceva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: După ce şi-a atârnat haina în cuier,
copilul s-a dus să se joace.
F: Après avoir accroché sa veste à la
patère, l’enfant est allé jouer.
I: Dopo aver appeso la giacca
all'attaccapanni, il bambino è andato a
giocare.
E: After having hung up his coat on a peg,
the child went out to play.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
(cu sens pasiv)
R: Hainele se atârnă în cuier. (sin. a se
pune, a se agăţa)
F: Les vêtements s’accrochent au
portemanteau.
I: I vestiti si appendono all'attaccapanni.
E: The coats hang on a peg.
ATINGE (15)
(ind. prez. 1, 6 ating; part. atins; imp. 2 atinge !)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [±animat]
R: Nu atingeţi tablourile!
F: Ne touchez pas aux tableaux!
I: Non toccare / toccate i quadri!
E: Do not touch the paintings!
R: Copilul a atins mingea din greşeală.
F: L'enfant a touché le ballon par
mégarde.
I: Il bambino ha toccato la palla per
sbaglio.
E: The child touched the ball by mistake.
R: Bătrânul a atins o vârstă respectabilă.
(sin. a ajunge la)
F: Le vieillard a atteint un âge vénérable /
est parvenu / est arrivé à un âge
avancé.
I: Il vecchio ha raggiunto un’età
rispettabile.
E: The old man reached an advanced age.

R: Avionul atinge viteza sunetului. (sin. a
ajunge la )
F: L'avion atteint la vitesse du son.
I: L’aereo raggiunge la velocità del
suono.
E: The plane reaches the speed of sound.
R: Această boală atinge organele vitale.
(sin. a ataca)
F: Cette maladie touche / attaque les
organes vitaux.
I: Questa malattia attacca gli organi
vitali.
E: This disease attacks vital organs.
R: Dezbaterea a atins întreaga
problematică a vieţii sociale. (sin. a
aborda)
F: Le débat a touché tous les problèmes
de la vie sociale.
I: Il dibattito ha toccato l’intera
problematica della vita sociale.
E: The debate touched all the problems of
social life.
R: Această remarcă le atinge demnitatea.
(sin. a leza)
F: Cette remarque lèse / blesse leur
dignité.
I: Questa osservazione lede / offende la
loro dignità.
E: This remark offends their dignity.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a atins scopul // ţinta //
obiectivele. (sin. a realiza)
F: Paul a atteint son but // sa cible // ses
objectifs.
I: Paolo ha raggiunto il suo scopo // la
sua meta // i suoi obiettivi.
E: Paul attained his goal // objectives //
reached his target // satisfied his
interests.
II. vb. refl.
a se ∼
(cu sens pasiv)
R: S-a atins nivelul maxim al consumului.
F: Le niveau maximum de la
consommation a été atteint. On a
atteint le niveau maximum de la
consommation.
I: Si è raggiunto il livello massimo del
consumo.
E: The maximum level of consumption has
been reached.
ATRAGE
R: Prin această dispoziţie se ating
drepturile orfanilor. (sin. a fi afectat, a
fi lezat)
F: Par cette disposition on porte atteinte
aux droits des orphelins.
I: Con questa disposizione si ledono /
colpiscono i diritti degli orfani.
E: By this stipulation orphans’ rights are
endangered.
a se ∼ de ceva
subiect [+persoană]
R: Paul nu s-a atins de mâncare.
F: Paul n'a pas touché à la nourriture.
I: Paolo non ha toccato cibo.
E: Paul hasn’t touched his food.
ATRAGE (15. 1)
(ind. prez. 1, 6 atrag; imperf. 1, 4 atrăgeam, 2
atrăgeai etc.; perf. simplu 1 atrăsei, 2 atrăseşi;
m. m. c. perf. 1 atrăsesem, 2 atrăseseşi etc.; ger.
atrăgând; part. atras)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [±animat]
R: Maria atrage privirile tuturor colegilor.
F: Marie attire les regards de tous ses
collègues.
I: Maria attira gli sguardi di tutti i
colleghi.
E: Mary attracts all her colleagues’
attention.
R: Magnetul atrage fierul // obiectele din
fier.
F: L'aimant attire le fer // les objets en fer.
I: Il magnete attira il ferro // gli ogetti di
ferro.
E: The magnet attracts iron objects.
R: Această decizie a atras nemulţumirea
populaţiei.
F: Cette décision a entraîné le
mécontentement de la population.
I: Questa decisione ha portato con sé / ha
provocato la scontentezza della
popolazione.
E: This decision incurred the displeasure
of the population.
a ∼ pe cineva
subiect [-animat]
R: Muzica uşoară // Mirajul Occidentului
îi atrage pe tineri.
F: La musique légère // Le mirage de
l'Occident attire les jeunes.
47
AUZI
I: La musica leggera // Il miraggio F: Les passants ont entendu un bruit fort
dell’Occidente attrae i giovani. dans le sous-sol de l’immeuble.
E: Light music // The illusion of the I: I passanti hanno sentito un forte
western world attracts young people. rumore nel sottosuolo dell'edificio.
a-şi ∼ ceva E: The passers-by heard a loud noise in
subiect [+persoană] the basement of the building.
R: Prin comportamentul său Paul şi-a atras R: Cei care locuiesc aproape de gară aud
oprobriul public. fluieratul trenurilor.
F: Par son comportement Paul s'est attiré F: Ceux qui habitent près de la gare
l'opprobre public. entendent le sifflement des trains.
I: Con il suo comportamento Paolo si è I: Quelli che abitano vicino alla stazione
attirato il pubblico disprezzo. sentono il fischio dei treni.
E: By his behaviour, Paul brought down E: Those who live near the railway station
public contempt on himself. hear the train whistle all the time.
a-şi ∼ pe cineva în ceva R: Am ascultat foarte atent, dar nu am
(cu dat. pos.) auzit nici un apel.
R: Paul şi-a atras prietenul într-o aventură F: J'ai écouté très attentivement, mais je
neplăcută. n'ai entendu aucun appel.
F: Paul a attiré son ami dans une I: Ho ascoltato molto attentamente, ma
mésaventure. non ho sentito nessuna chiamata.
I: Paolo ha attirato il suo amico in una E: I listened carefully but I did not hear
disavventura. any call.
E: Paul lured his friend in an unpleasant a ∼ ceva despre cineva
adventure. a ∼ ceva de, despre ceva
subiect [+persoană]
II. vb. refl. R: Paul nu a auzit nimic despre prietena sa
a se ∼ // despre proiectul de cercetare al
(reciproc) catedrei.
subiect [-animat] F: Paul n’a rien entendu dire sur son
R: Metalele cu sarcini electrice opuse se amie // du projet de recherche de notre
atrag. département.
F: Les métaux à charges électriques I: Paolo non ha sentito (dire) niente circa
contraires s'attirent. la sua amica // del progetto di ricerca
I: I metalli con cariche elettriche opposte della cattedra.
si attirano. E: Paul hasn’t heard anything about his
E: Metals with opposite charges attract girlfriend // about the research project
each other. of our department.
(cu sens pasiv) a ∼ că P
R: Peştii se atrag cu momeală. subiect [+persoană]
F: On attire les poissons avec de l'appât. R: Paul a auzit că filmul este foarte bun.
Les poissons sont attirés par l'appât. (sin. a afla)
I: I pesci si attirano con l’esca. F: Paul a entendu dire que le film était
E: Fish are tempted with bait. très bon.
I: Paolo ha sentito dire che il film è molto
buono.
AUZI (9. 10) E: Paul has been told the film was very
(ind. prez. 1, 6 aud, 2 auzi, 3 aude; conj. prez. 3, 6 good.
să audă) a ∼ pe cineva + e. p. s.
I. vb. tr. subiect [+persoană]
a ∼ ceva ± circ. (loc) R: L-am auzit pe profesorul nostru
subiect [+persoană] vorbind la radio.
R: Trecătorii au auzit un zgomot puternic F: J'ai entendu notre professeur parler à
în subsolul imobilului. la radio.

48

I: Ho sentito parlare alla radio il nostro
professore.
E: I heard out teacher speaking on the
radio.
a-şi ∼ ceva + e. p. s.
a-şi ∼ pe cineva + e. p. s.
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi aude inima bătând cu putere //
cum bate.
F: Paul entend son coeur battre très fort.
I: Paolo sente il suo cuore battere forte.
E: Paul can hear his heart pounding.
R: Paul ş-a auzit prietenii discutând // cum
discutau despre meci.
F: Paul a entendu ses amis parler du
match.
I: Paolo ha sentito i suoi amici che
discutavano / discutere della partita.
E: Paul heard his friends talking about the
match.
(în constr. abs.)
R: Paul aude. Aude bine.
F: Paul entend. Il entend bien.
I: Paolo sente. Sente bene.
E: Paul hears. He hears well.
II. vb. intr.
a ∼ despre / de ceva
a ∼ de / despre cineva
R: Paul a auzit de oferta de colaborare cu
Institutul Francez. (sin. a afla)
F: Paul a entendu (parler) de l'offre de
collaboration avec l'Institut Français.
I: Paolo ha sentito parlare dell’ offerta di
collaborazione con l'Istituto Francese.
E: Paul learnt about the offer of
cooperation with the French Institute.
R: Paul a auzit de / despre acest scriitor.
F: Paul a entendu parler de cet écrivain.
I: Paolo ha sentito parlare di questo
scrittore.
E: Paul has heard of this writer.
III. vb. refl.
a se ∼
(cu sens pasiv)
R: Se aude zgomotul străzii // vântul //
ploaia.
F: On entend le bruit de la rue // le vent //
la pluie.
I: Si sente il rumore della strada // il
vento // la pioggia.
E: You can hear the street noise // the
wind // the rain.
AVANSA
R: Zgomotul Niagarei se aude la zeci de
kilometri.
F: Le bruit des chutes du Niagara se fait
entendre / s'entend à des dizaines de
kilomètres.
I: Il rumore delle cascate dell Niagara si
sente a decine di chilometri.
E: The noise of the Niagara Falls can be
heard for tens of kilometres.
a se ∼
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, rel. P)
R: Se aude că vor fi alegeri anticipate.
(sin. a se zvoni)
F: On dit / Le bruit court qu'il y aura des
élections anticipées.
I: Si sente dire che ci saranno le elezioni
anticipate.
E: It is said we will have early elections.
R: Se aude ce se vorbeşte în sala de
alături.
F: On entend ce qu'on dit dans la salle à
côté.
I: Si sente cosa si dice nella sala che sta
accanto.
E: You can hear what is being said
nextdoor.
R: S-a auzit cine va câştiga alegerile. (sin.
a se afla)
F: On a appris qui allait gagner les
élections.
I: Si è saputo chi avrebbe vinto le
elezioni.
E: They found out who would win the
elections.
a se ∼ + e. p. s.
R: Copiii se aud cântând.
F: On entend les enfants chanter.
I: Si sentono cantare i bambini.
E: You can hear the children singing..
AVANSA (4)
(ind. prez. 1 avansez)
I. vb. intr.
a~
subiect [±animat]
R: Paul avansează greu din cauza
aglomeraţiei. (sin. a înainta)
F: Paul avance difficilement à cause de la
cohue (de la foule).
I: Paolo procede con difficoltà a causa
della ressa.
49
AVANSA
E: Paul moves forward with difficulty
because of the crowd.
R: Din cauza zăpezii maşina // autobuzul
avansează greu. (sin. a înainta)
F: A cause de la neige la voiture //
l’autobus avance difficilement.
I: A causa della neve la macchina //
l’autobus avanza con difficoltà.
E: Because of the snow, the car // bus
moves with difficulty.
R: Copilul acesta nu avansează deloc la
ştiinţele naturii. (sin. a progresa, a
face progrese)
F: Cet enfant n’avance pas / ne fait pas de
progrès en sciences naturelles.
I: Questo bambino non fa progressi nelle
scienze naturali.
E: This child is making no progress in
natural science.
R: Lucrările la acest imobil avansează
foarte greu. (sin. a progresa)
F: Les travaux de cet immeuble avancent
très difficilement.
I: I lavori in questo edificio procedono
molto difficilemente.
E: The works on this building go on very
slowly.
R: Paul este foarte întreprinzător şi va
avansa repede. (sin. a promova)
F: Paul est très entreprenant / Paul a un
caractère très entreprenant et il
avancera vite.
I: Paolo è molto intraprendente e
avanzerà presto di grado.
E: Paul is very entreprising and will be
promoted very quickly.
II. vb.tr.
a ~ pe cineva ± e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Luna trecută pe vecinul meu l-au
avansat (căpitan). (sin. a promova)
F: Le mois passé mon voisin a été promu /
avancé (capitaine).
I: Il mese scorso il mio vicino è stato
promosso (capitano).
E: Last month they promoted my
neighbour to captain.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Patronul a avansat banii pentru
construcţia noilor birouri. (sin. a plăti
anticipat)
50
F: Le patron a avancé l'argent pour la
construction des nouveaux bureaux.
I: Il paroprietario ha anticipato i soldi
per la costruzione di nuovi uffici.
E: The owner had forwarded the money
for the new offices.
R: Întreprinderea a avansat fondurile
pentru asigurările sociale. (sin. a
depune anticipat)
F: L’entreprise a avancé les fonds pour
les assurances sociales.
I: L’azienda ha anticipato i fondi per le
assicurazioni sociali.
E: The entreprise has advanced the funds
to the social security.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a avansat colaboratorul într-o
funcţie importantă. (sin. a promova)
F: Paul a promu son collaborateur dans
une fonction importante.
I: Paolo ha promosso il suo
collaboratore ad una funzione
importante.
E: Paul has promoted his co-worker to a
high position.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod, loc, timp)
(în constr. impers.)
R: Pe străzile din centrul oraşului se
avansează greu la orele de vârf. (sin. a
înainta)
F: Dans les rues du centre ville on avance
difficilement aux heures de pointe.
I: Nelle vie del centro della città si
avanza con difficoltà nelle ore di
punta.
E: In the streets in the centre of the town it
is difficult to advance at rush hour.
R: Se avansează mai uşor într-o instituţie
nouă. (sin. a promova)
F: On avance plus facilement dans une
institution / entreprise nouvellement
créée.
I: Si avanza più facilmente in una nuova
istituzione.
E: One is easily promoted in new
institutions.

AVEA (25)
(ind. prez. 1 am, 2 ai, 3 are, 4 avem, 5 aveţi, 6 au;
conj. prez. 3, 6 să aibă; imp. 2 ai (grijă) !; part.
avut)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria are un apartament nou. (sin. a
poseda)
F: Marie a un appartement neuf.
I: Maria ha un appartamento nuovo.
E: Mary has a new apartment.
R: Maria are o pregătire profesională
foarte bună. (sin. a poseda)
F: Marie a une très bonne formation
professionnelle.
I: Maria ha una preparazione
professionale molto buona.
E: Mary is very good profesionally.
R: Maria are un post foarte bun. (sin. a
ocupa)
F: Marie a un très bon poste.
I: Maria ha / occupa un posto molto
buono.
E: Mary has a very good job.
R: Maria are mult curaj.
F: Marie a beaucoup de courage.
I: Maria ha molto coraggio.
E: Mary has a lot of guts.
R: Maria are gripă // febră.
F: Marie a la grippe // de la fièvre.
I: Maria ha l'influenza // la febbre.
E: Mary has flu // fever.
R: Maria are 20 de ani, 1,75 m şi 60 de kg.
F: Marie a 20 ans, fait 1,75 m et pèse 60
kilos.
I: Maria ha venti anni, è alta 1,75 e pesa
60 Kg.
E: Mary is 20, 1.75 metres tall and weighs
60 kilos.
subiect [-animat]
R: Această ţară are multe resurse naturale.
(sin. a poseda)
F: Ce pays a / possède beaucoup de
ressources naturelles.
I: Questo paese ha molte risorse naturali.
E: This country has many natural
resources.
R: Apartamentul Mariei are patru camere
// 103 m2.
F: L'appartement de Marie a quatre
pièces // 103 m 2.
I: L'appartamento di Maria ha quattro
stanze // una superficie di 103 m 2.
AVEA
E: Mary's apartment has four rooms // it
is 103 m2.
R: Această regulă are mai multe excepţii.
F: Cette règle a plusieurs exceptions.
I: Questa regola ha parecchie eccezioni.
E: There are many exceptions to this rule.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Maria are un buchet de flori în mână.
(sin. a ţine)
F: Marie a un bouquet de fleurs à la main.
I: Maria ha un mazzo di fiori in mano.
E: Mary has a bunch of flowers in her
hand.
R: Paul are o pălărie pe cap şi o umbrelă
în mână.
F: Paul a un chapeau sur la tête et un
parapluie à la main.
I: Paolo ha un cappello in testa, un
ombrello in mano.
E: Paul had a hat on his head and an
umbrella in hand.
R: La etaj, imobilul are patru apartamente.
F: À l'étage, l'immeuble a quatre
appartements.
I: Al primo piano, l'immobile ha quattro
appartamenti.
E: On the first floor, the building has four
apartments.
a ∼ pe cineva, ceva ± circ. (loc)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Maria are doi băieţi. Ei au un căţel.
F: Marie a deux garçons. Ils ont un petit
chien.
I: Maria ha due ragazzi. Essi hanno un
cagnolino.
E: Mary has two boys and a dog.
R: Pisica Mariei are doi pui.
F: Le chat de Marie a deux chatons.
I: La gatta di Maria ha due piccoli.
E Mary's cat has two kittens.
R: Maria are mulţi prieteni în Franţa.
F: Maria a beaucoup d'amis en France.
I: Maria ha molti amici in Francia.
E: Mary has many friends in France.
R: Maria nu are pe nimeni lângă ea.
F: Marie n’a personne auprès d’elle.
I: Maria non ha nessuno vicino a lei.
E: Mary has no one beside her.
R: Universitatea din Craiova are mulţi
studenţi străini.
F: L'Université de Craiova a beaucoup
d'étudiants étrangers.
51
AVEA
I: L'Università di Craiova ha molti
studenti stranieri.
E: There are many foreign students in the
University of Craiova.
a ~ ceva + supin
subiect [+persoană]
R: Paul are de executat două proiecte.
F: Paul a deux projets à exécuter.
I: Paolo ha da realizzare due progetti.
E: Paul has two projects to make.
R: Copilul are mult de învăţat.
F: L'enfant a beaucoup à apprendre.
I: Il bambino ha molto da imparare /
studiare.
E: The child has many things to learn.
R: Studenţii au de repetat toată materia
pentru examen.
F: Les étudiants ont à (doivent) répéter
toute la matière pour l'examen.
I: Gli studenti hanno da / devono ripetere
tutta la materia per l’esame.
E: The students have to learn everything
for the exam.
a ∼ cum, când P
a ∼ rel. P
subiect [+persoană]
R: Prietenii noştri nu au avut cum //când
să ne anunţe. Nu au avut cum veni.
F: Nos amis n’ont pas eu comment //
quand nous en prévenir. Ils n'ont pas
pu venir.
I: I nostri amici non hanno avuto modo di
avvisarci // non hanno avuto la
possibilità di avvisarci. Non hanno
avuto la possibilità di venire.
E: Our friends couldn’t // did not have the
opportunity to let us know.
R: Ei n-au avut cui să se adreseze // ce să
facă într-o astfel de situaţie. Nu au avut
cui se adresa // ce face într-o astfel de
situaţie.
F: Ils n'ont pas eu à qui s'adresser // que
faire dans une pareille situation.
I: Non hanno avuto a chi rivolgersi //
non hanno potuto fare altro in una
situazione del genere.
E: They didn't know who to turn to // they
had no choice under the circumstances.
a ∼ unde, cum, când+ inf.
a ∼ rel. + inf.
R: Maria are unde // cu cine merge // cu
cine se plimba.
F: Marie a où // avec qui aller se
promener // avec qui se promener.
52
I: Maria ha dove // con chi andare // con
chi andare a passeggio.
E: Mary has where // with whom to go for
a walk.
a∼
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, rel.+ inf.)
R: Are cine să rezolve aceste probleme.
F: Il y a quelqu'un pour résoudre ces
problèmes.
I: C'è chi risolve questi problemi.
E: There is someone to solve these
problems.
R: Nu are cine să mă ajute.
F: Il n'y a qui m'aider. Il n'y a personne
pour m'aider.
I: Non c'è chi mi aiuti.
E: There is nobody to help me.
R: Are cine rezolva aceste probleme.
F: Il y a quelqu'un pour résoudre ces
problèmes.
I: C'è chi risolve questi problemi.
E: There is someone to solve these
problems.
R: Nu are cine mă ajuta.
F: Il n'y a qui m'aider. Il n'y a personne
pour m'aider.
I: Non c'è chi mi aiuta.
E: There is nobody to help me.
II. vb. auxiliar
(pt. perf. compus)
R: Eu am // Tu ai // El // Ea a // Noi am //
Voi aţi // Ei // Ele au cumpărat flori.
F: J'ai // Tu as // Il //Elle a // Nous avons
// Vous avez // Ils // Elles ont acheté des
fleurs.
I: Ho // Hhai // Ha // Abbiamo // Avete //
Hanno comprato dei fiori.
E: I // You // We // You // They have // He
// She has bought flowers.
R: Eu am // Tu ai // El // Ea a plecat la
şcoală. Noi am // Voi aţi // Ei /Ele au
plecat.
F: Je suis // Tu es // Il est parti à l'école.
Elle est partie. Nous sommes // Vous
êtes // Ils sont partis. Elles sont parties.
I: Sono // Sei, è / partito / -a // Siamo //
Siete // Sono partiti/-e. Essi // Esse
sono partiti /-e.
E: I // you we // you // they have // he has
left for school.
 AZVÂRLI
(pt. viitor I) a ~ ceva + circ. (loc)
R: Eu am să plec // Tu ai să pleci // El // subiect [+persoană]
Ea are să plece. Noi avem să plecăm // R: Copiii au azvârlit o piatră în apă. (sin. a
Voi aveţi să plecaţi // Ei // Ele au să arunca)
plece. F: Les enfants ont jeté / lancé une pierre
F: Je vais // Tu vas // Il // Elle va partir. dans l’eau.
Nous allons // Vous allez // Ils // Elles I: I bambini hanno gettato un sasso in
vont partir. acqua.
I: Partirò // Partirai // Partirà // E: The children threw a stone in the
Partiremo // Partirete // Partiranno. water.
E: I // You // He // She // We // You // They a ~ pe cineva + circ. (loc)
will go. subiect [-animat]
(pt. viitor în trecut) R: Maşina a azvârlit-o pe fetiţă în şanţ
R: Eu aveam să plec // Tu aveai să pleci // (sin. a arunca).
El // Ea avea să plece. // Noi aveam să F: La voiture a projeté la fillette dans le
plecăm // Voi aveaţi să plecaţi // Ei // fossé.
Ele aveau să plece. I: La macchina ha scaraventato la
F: J'allais // Tu allais // Il //Elle allait ragazza nel fosso.
partir. // Nous allions // Vous alliez // E: The car cast the girl into the ditch.
Ils // Elles allaient partir.
I: Sarei // Saresti // Sarebbe partito/-a / II. vb. refl.
Saremmo // Saresti // Sarebbero partiti a se ~ ± circ. (loc)
/ -e. (cu sens pasiv)
E: I //He // She was to leave // You // We R: Sticlele goale se vor azvârli la gunoi.
// You //Tthey were to leave. (sin. a se arunca)
F: On jettera les bouteilles vides à la
poubelle. / Les bouteilles vides seront
AZVÂRLI (9. a) jetées à la poubelle.
(ind. prez. 1, 6 azvârl, 2 azvârli, 3 azvârle; conj. I: Le bottiglie vuote saranno buttate nei
prez 3, 6 să azvârle; imp. 2 azvârle !) rifiuti.
I. vb. tr. E: Empty bottles will be thrown away.

53
BATE (14. 11)
(ind. prez. 1, 6 bat, 2 baţi, 3 bate ; imperf. 1, 4
băteam, 2 băteai etc.; perf. simplu 1 bătui, 2 bătuşi
etc.; m. m. c. perf. 1 bătusem, 2 bătuseşi etc.; ger.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
B
R: Paul bate covoarele în curte. (sin. a
bătând; part. bătut) scutura)
I. vb. intr. F: Paul bat / secoue les tapis dans la
a∼ cour.
subiect [-animat] I: Paolo batte i tappeti nel cortile.
R: Vântul bate puternic. (sin. a sufla) E: Paul is dusting the carpets in the back
F: Le vent souffle fort. yard.
I: Il vento soffia / tira forte. R: Tata bate un cui în perete. (sin. a fixa)
E: The wind is blowing hard. F: Le père enfonce / plante un clou dans
a ∼ + circ. (loc) le mur.
subiect [±animat] I: Il padre batte / pianta un chiodo sulla
R: Ploaia bate în ferestre. parete.
F: La pluie frappe contre la vitre. E: Father is hammering a nail into the
I: La pioggia batte nelle finestre. wall.
E: The rain is lashing against the R: Pendula bate miezul nopţii. (sin. a
windows. anunţa)
R: Bate la uşă înainte de a intra în camera F: La pendule sonne minuit.
mea! I: L’orologio batte la mezzanotte.
F: Frappe à la porte avant d'entrer dans E: The clock strikes midnight.
ma chambre! a ∼ pe cineva
I: Bussa prima di entrare nella mia subiect [±animat]
camera! R: Hoţii l-au bătut pe Paul şi i-au luat
E: Knock before coming into my room! banii.
a∼ F: Les voleurs ont frappé Paul et (ils) ont
a-i ~ (cuiva) volé son argent.
subiect [-animat] I: I ladri hanno picchiato Paolo e gli
R: Inima lui Paul bate foarte tare. Lui hanno preso i soldi.
Paul îi bate inima foarte tare. Îi bate E: The thieves beat Paul and stole his
inima foarte tare. money.
F: Le coeur de Paul bat très fort. Son R: Tânărul şahist l-a bătut pe adversarul
coeur bat très fort. său. (sin. a învinge)
I: Il cuore di Paolo batte molto forte. A F: Le jeune joueur d’échecs a battu / a
Paolo (gli) batte il cuore.Gli batte il vaincu son adversaire.
cuore molto forte. I: Il giovane scacchista ha battuto il suo
E: Paul's heart is pounding. His heart is avversario.
pounding.

E: The young chess player defeated his
opponent.
R: Paul m-a bătut pe umăr, în semn de
prietenie.
F: Paul m’a tapé sur l’épaule, en signe
d’amitié.
I: Paolo mi ha battuto sulle spalle, in
segno di amicizia.
E: Paul patted me on the shoulder, in a
friendly gesture.
R: Pantofii cei noi l-au bătut.(sin. a jena, a
roade)
F: Ses nouvelles chaussures l’ont blessé.
I: Le scarpe nuove gli hanno fatto male /
lo hanno ferito.
E: The new shoes have pinched him.
a ∼ pe cineva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Agresorii l-au bătut pe bătrân cu
pumnii şi cu picioarele.
F: Les agresseurs ont battu le vieillard à
coups de poing et de pied.
I: Gli aggressori hanno colpito /
picchiato il vecchio con le mani e con i
piedi.
E: The aggressors beat the old man with
fists and feet.
a-şi ∼ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a bătut adversarul fără nici un
efort.
F: Paul a battu son adversaire sans aucun
effort.
I: Paolo ha battuto / ha vinto il suo
avversario senza nessuno sforzo.
E: Paul defeated his opponent with no
effort.
III. vb. refl.
a se ∼
(cu sens pasiv)
R: Pentru a pregăti anumite prăjituri, ouăle
se bat spumă.
F: Pour préparer certains gâteaux, on
doit battre / monter les oeufs en neige.
I: Per i dolci si monta la chiara delle
uova / Per i dolci la chiara delle uova
viene montata a neve.
E: To make certain cakes, eggs are
whipped.
BAZA
BAZA (SE) (4)
(ind. prez. 1 bazez)
I. vb. refl. intr.
a se ~ pe cineva
a se ∼ pe ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Pentru rezolvarea acestei probleme,
Paul se bazează pe prietenii lui.
F: Pour résoudre ce problème, Paul
compte / se base sur ses amis.
I: Per la risoluzione di questo problema,
Paolo conta sui suoi amici.
E: To solve this problem, Paul counts on
his friends.
R: În rezolvarea acestei probleme, comisia
se bazează pe experţi europeni // pe
raportul întocmit de experţi.
F: Dans la solution de ce problème, la
commission se base sur les experts
européens // sur le rapport élaboré par
les experts.
I: Per la risoluzione di questo problema,
la commissione si basa sugli esperti
europei // sul rapporto redatto dagli
esperti.
E: To solve this problem, the commission
relies on European experts // on the
experts' report
a se ∼ pe ceva
(cu sens pasiv)
R: Această afirmaţie se bazează pe o
documentaţie solidă.
F: Cette affirmation se base / repose sur
une documentation solide.
I: Questa affermazione si fonda su una
solida documentazione.
E: This statement is grounded on solid
documentation.
R: Raţionamentul lui Paul se bazează pe
argumente de neclintit.
F: Le raisonnement de Paul repose sur
des arguments inébranlables.
I: Il ragionamento di Paolo si fonda su
argomenti inconfutabili.
E: Paul’s reasoning is based on un-
weavering arguments.
R: Teza de doctorat a Mariei se bazează
pe cercetările cele mai recente din acest
domeniu.
F: La thèse de doctorat de Marie s’appuie
sur les recherches les plus récentes
dans ce domaine.
55
BĂGA
I: La tesi di dottorato di Maria si fonda
sulle ricerche più recenti in questo
campo.
E: Mary's PhD thesis relies on the most
recent research in the field.
II. vb. tr.
a-şi ~ ceva pe ceva
(cu dat. pos.)
R: Profesorul şi-a bazat expunerea pe
documente autentice.
F: Le professeur a basé / fondé son exposé
sur des documents authentiques.
I: Il professore ha basato / fondato la sua
esposizione su documenti autentici.
E: The teacher based his presentation on
authentic documents.
R: Avocatul şi-a bazat afirmaţiile //
pledoaria pe dovezi sigure.
F: L'avocat a fondé ses affirmations //
son plaidoyer sur des preuves
certaines.
I: L'avvocato ha basato le sue
affermazioni // la sua difesa su prove
sicure.
E: The attorney has grounded his
statement // plead on solid evidence.
BĂGA (1. 1. a)
(ind. prez. 1 bag, 2 bagi, 3, 6 bagă; conj. prez. 3, 6
să bage; imp. 2 bagă !)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul a băgat maşina în garaj.
F: Paul a entré la voiture dans le garage.
I: Paolo ha messo la macchina
nell’autorimessa.
E: Paul drove the car into the garage.
R: Poştaşul bagă în fiecare dimineaţă
corespondenţa (pe) sub uşa locatarilor.
F: Le facteur glisse chaque matin le
courrier sous la porte des locataires.
I: Il postino introduce ogni mattina la
corrispondenza sotto la porta degli
inquilini.
E: Every morning the postman slips the
mail under the tenants' doors.
R: Paul a băgat scrisoarea în plic şi a
pus-o la poştă. (sin. a introduce)
F: Paul a mis / glissé la lettre dans
l'enveloppe et l’a postée.
56
I: Paolo ha infilato la lettera nella busta
e l’ha spedita per posta.
E: Paul put the letter into the envelope
and posted it.
R: Paul bagă banii în buzunar. (sin. a
pune)
F: Paul met l’argent dans sa poche.
I: Paolo mette i soldi in tasca.
E: Paul put the money in his pocket.
R: Noii patroni au băgat sume importante
de bani în construcţia hotelului. (sin. a
investi, a cheltui)
F: Les nouveaux patrons ont engagé /
investi de grosses sommes d'argent
dans la construction de l’hôtel.
I: I nuovi proprietari hanno investito
somme importanti nella costruzione
dell’albergo.
E: The new owners invested large sums of
money in the building of this hotel.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Educatoarea i-a băgat pe copii în clasă.
F: La monitrice (du jardin d’enfants) a
fait entrer les enfants en classe.
I: La maestra d'asilo ha fatto entrare in
classe i bambini.
E: The school mistress took the children in
class.
R: Gardianul l-a băgat pe deţinut în celulă.
F: Le geôlier a introduit / fait entrer le
détenu dans sa cellule.
I: La guardia carceraria ha fatto entrare
il detenuto in cella.
E: The jailer put the convict into the cell.
R: Pentru acest delict, justiţia l-a băgat pe
Paul la închisoare. (sin. a condamna)
F: Pour ce délit, la justice a mis Paul en
prison.
I: Per questo delitto, l’autorità
giudiziaria ha messo Paolo in prigione.
E: For this crime, justice sent Paul to
prison.
a-şi ~ ceva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Ca să se încălzească, Paul şi-a băgat
mâinile în buzunare.
F: Pour se réchauffer, Paul a mis / a
enfoncé ses mains dans ses poches.
I: Per riscaldarsi, Paolo si è messo le
mani in tasca.
E: In order to get warm, Paul thrust his
hands into his pockets.
R: Paul şi-a băgat maşina în garaj.

F: Paul a rentré sa voiture au garage.
I: Paolo ha messo la sua macchina
nell’ autorimessa.
E: Paul drove his car in the garage.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Fiind foarte obosit, Paul s-a băgat în
pat şi a adormit imediat. (sin. a se
culca)
F: Très fatigué, Paul s’est mis au lit et (il)
s’est endormi tout de suite.
I: Essendo molto stanco, Paolo si è messo
a letto e si è addormentato
immediatamente.
E: Very tired, Paul slipped into bed and
instantly fell asleep.
R: Fără a şti despre ce vorbim, Maria s-a
băgat în discuţie. (sin. a se amesteca)
F: Sans savoir de quoi nous parlions,
Marie s’est mêlée à la conversation.
I: Senza sapere di che cosa parlassimo,
Maria è entrata nella discussione.
E: Without knowing what we were talking
about, Mary butted in.
a se ~ + (ca) e. p. s. (substantiv)
subiect [+persoană]
R: Băiatul prietenei mele s-a băgat (ca)
ucenic la un patron.
F: Le fils de mon amie est entré / s’est
engagé comme apprenti chez un
patron.
I: Il figlio della mia amica è andato a
fare l’apprendista sotto padrone.
E: My friend’s son started his
apprenticeship with an employer.
R: Pentru a câştiga mai mult, el s-a băgat
(ca) şofer pe taxi. (sin. a se angaja)
F: Pour gagner davantage il s’est fait
embaucher comme chauffeur de taxi.
I: Per guadagnare di più, egli si è fatto
assumere come tassista.
E: In order to earn more, he got a job as a
taxi driver.
a se ~ în ceva
subiect [+persoană]
R: Unor oameni le place să se bage în
treburile altora. (sin. a se amesteca)
F: Certaines gens aiment se mêler des
affaires des autres / d’autrui.
I: A qualche persona piace intromettersi
negli affari degli altri.
BĂNUI
E: Some people like to pry into other
people’s affairs.
BĂNUI (11)
(ind. prez. 1, 6 bănuiesc)
I. vb. tr.
a ∼ că P
subiect [+persoană]
R: Maria a bănuit că Paul îi ascunde
adevărul. (sin. a intui)
F: Marie se doutait / a soupçonné que
Paul lui cachait la vérité.
I: Maria ha sospettato che Paolo le
nascondesse la verità.
E: Mary suspected that Paul was hiding
the truth from her.
a ∼ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a bănuit nesinceritatea lui Paul.
(sin. a presimţi, a presupune)
F: Marie se doutait du /a soupçonné le
manque de sincérité de Paul.
I: Maria ha sospettato la mancanza di
sincerità di Paolo.
E: Mary suspected Paul's insincerity.
a ∼ pe cineva (de ceva)
subiect [+persoană]
R: Colegii l-au bănuit pe Paul de furt. Îl
bănuiesc de multă vreme. (sin. a
suspecta)
F: Les collègues ont suspecté / ont
soupçonné Paul de vol. Ils le
soupçonnent depuis longtemps.
I: I colleghi hanno sospettato Paolo di
furto. Lo sospettano da molto tempo.
E: His colleagues suspected Paul of
theft.They've long suspected him.
a ∼ pe cineva că P
subiect [+persoană]
R: Părinţii l-au bănuit pe Paul că le
ascunde adevărul. (sin. a suspecta)
F: Les parents ont suspecté / ont
soupçonné Paul de leur cacher la
vérité.
I: I genitori hanno sospettato che Paolo
nascondesse loro la verità.
E: His parents suspected / had a hunch
that Paul was hiding the truth.
(în constr. abs.)
R: Bănuiam eu !
F: Je m'en doutais !
I: Avevo il sospetto, io!
E: I suspected that much! / As I suspected!
57
BEA
a-şi ∼ pe cineva E: It is suspected that new terrorist
(cu dat. pos.) attacks might take place.
R: Paul îşi bănuia colaboratorii de
neglijenţă.
F: Paul suspectait ses collaborateurs de BEA (26)
négligence. (ind. prez. 1, 6 beau, 2 bei, 3 bea; conj. prez. 3, 6 să
I: Paolo sospettava i suoi collaboratori di bea; imp. 2 bea !; part. băut; imp. 2 bea !)
negligenza. I. vb. tr.
E: Paul suspected his colleagues of subiect [+animat]
negligence. a ∼ ceva
R: Copiii beau lapte, iar Maria bea o
II. vb. refl. ceaşcă de ceai.
a se ∼ de ceva F: Les enfants boivent du lait et Marie
(reciproc) boit une tasse de thé.
subiect [+persoană] I: I bambini bevono latte mentre Maria
R: Copiii se bănuiesc unul pe altul de furt. beve una tazza di tè.
F: Les enfants se suspectent l'un l'autre de E: The children are drinking milk while
vol. Mary is having a cup of tea.
I: I bambini si sospettano l’un l’altro di R: Câinle Mariei bea apă.
furto. F: Le chien de Marie boit de l'eau.
E: The kids suspect each other of theft. I: Il cane di Maria beve acqua.
a se ~ că P E: Mary's dog is drinking water.
subiect [+persoană] (în constr. abs.)
R: Paul şi Maria se bănuiau unul pe altul R: Să bem în sănătatea mirilor!
că nu sunt sinceri. F: Buvons à la santé des époux !
F: Paul et Marie se suspectaient l'un I: Beviamo alla salute degli sposi !
l'autre de ne pas être sincères. E: Let’s drink toast to the bride and
I: Paolo e Maria si sospettano l'un l'altro groom!
di non essere sinceri. R: Paul bea mult.
E: Paul and Mary suspected each other of F: Paul boit beaucoup.
being insincere. I: Paolo beve molto.
a se ~ E: Paul drinks a lot.
(în constr. impers.) a-şi ∼ ceva
R: Se bănuieşte intenţia lui de a fugi din (cu dat. pos.)
ţară. R: Bătrânul şi-a băut cafeaua în linişte.
F: On soupçonne // On se doute de son F: Le vieillard a bu tranquillement son
intention de s'enfuir du pays. café.
I: Si sospetta la sua intenzione di fuggire I: Il vecchio ha bevuto il suo caffè con
dal paese. calma.
E: He is suspected of intending to leave E: The old man drank his coffee in peace.
the country.
a se ∼ II. vb. refl.
(în constr. impers.) a se ∼
subiect [-animat] (că P) (cu sens pasiv)
R: Se bănuieşte că vor avea loc noi R: Iarna ceaiul nu se bea rece.
atentate. (sin. a se presupune, a se F: En hiver, le thé ne se boit pas froid / on
crede) ne boit pas le thé froid.
F: On suppose qu’il y aura de nouveaux I: D’inverno il tè non si beve freddo.
attentats. / On s'attend à de nouveaux E: In winter one shouldn’t drink the tea
attentats // à ce qu’il y ait de nouveaux cold.
attentats. (în constr. impers.)
I: Si sospetta che avranno luogo nuovi R: De sărbători se bea mult.
attentati. F: A l’occasion des fêtes on boit
beaucoup.
58

I: Nei giorni di festa si beve molto.
E: People drink a lot on holidays.
BLESTEMA (1)
(ind. prez. 1 blestem)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Anumite persoane îi blestemă pe cei
care nu le dau dreptate.
F: Certaines personnes blasphèment ceux
qui ne leur font pas justice.
I: Certe persone maledicono quegli che
non danno loro ragione.
E: Certain people curse those who don’t
admit they are right.
R: Maria i-a blestemat pe hoţi.
F: Marie a maudit les voleurs.
I: Maria ha maledetto i ladri.
E: Mary cursed the robbers.
(in constr. abs.)
R: Anumite persoane blestemă când nu li
se face dreptate.
F: Certaines personnes blasphèment /
jurent quand on ne leur fait pas justice.
I: Certe persone maledicono quando non
si da loro ragione.
E: Certain people curse when they are
unjustly treated.
a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: O mamă nu trebuie niciodată să-şi
blesteme copiii, orice ar face aceştia.
F: Une mère ne doit jamais maudire ses
enfants, quoi qu’ils fassent.
I: Una madre non deve mai maledire suoi
figli, qualsiasi cosa essi facciano.
E: A mother should never curse her
children, no matter what they might do.
R: Paul şi-a blestemat zilele.
F: Paul a maudit ses jours / sa vie.
I: Paolo ha maledetto la sua vita.
E: Paul was cursing his days.
II. vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: În timpul bombardamentului, femeile
blestemau de disperare.
F: Pendant le bombardement,
désespérées, les femmes proféraient
des blasphèmes.
BUCURA
I: Le donne imprecavano per
disperazione durante il
bombardamento.
E: During the air raid, the women were
cursing out of despair.
III. vb. refl.
a se ~
(in constr. impers.)
R: În cazuri de disperare se plânge şi se
blestemă.
F: En cas de désespoir on pleure et on
blasphème / on jure.
I: In caso di disperazione si piange e si
maledice.
E: When desperate, one cries and curses.
BUCURA (1)
(ind. prez. 1 bucur; imp. 2 bucură !)
I. vb. tr. (unipers. 3, 6)
a ∼ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
eveniment, stare)
R: Maria o bucură pe mama ei cu
rezultatele (obţinute) la olimpiade. Toţi
copiii îi bucură pe părinţi când
muncesc bine.
F: Marie réjouit sa mère avec ses
résultats aux olympiades.Tous les
enfants satisfont leurs parents quand
ils travaillent bien.
I: Maria fa contenta sua madre con i
risultati ottenuti alle olimpiadi. Tutti i
bambini fanno felici i loro genitori
quando lavorano bene.
E: Mary makes her mother happy with her
good results in contests. All children
make their parents happy when they do
well.
R: Reuşita lui Paul în afaceri a bucurat pe
toată lumea.
F: La réussite de Paul dans les affaires a
réjoui tout le monde.
I: La riuscita di Paolo negli affari ha
fatto contenti tutti.
E: Paul's success in business pleased
everybody.
R:. Succesul tău mă bucură şi pe mine.
Bucură pe toată lumea.
F: Ton succès me réjouit moi aussi. Il
réjouit tout le monde.
I: Il tuo successo mi rende felice.
Accontenta tutti.
59
BUCURA
E: Your success makes me happy, too. It
pleases us all.
a ∼ pe cineva
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (că P, să P)
R: Pe Paul îl bucură mult că ai venit la
spectacol.
F: Paul est très content que tu sois venu
au spectacle.
I: Paolo è molto contento che tu sia
venuto allo spettacolo.
E: Paul is very happy that you've come to
the show.
R: Pe Paul l-ar bucura mult să vii la
spectacol.
F: Paul serait très content que tu viennes
au spectacle.
I: Paolo sarebbe molto felice se venisti
allo spettacolo.
E: Paul would be very happy if you came
to the show.
a-şi ∼ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Prin tot ce face, Paul îşi bucură părinţii.
F: Par tout ce qu’il fait, Paul réjouit ses
parents / rend ses parents heureux.
I: In tutto quello che fa, Paolo rende
felici i suoi genitori.
E: By everything he does, Paul makes his
parents happy.
II. vb. refl.
a se ∼
subiect [+persoană]
R: Să bem şi să ne bucurăm!
F: Buvons et réjouissons-nous!
I: Beviamo e stiamo contenti!
E: Let’s drink and be happy!
a se ∼ de ceva
subiect [±animat]
R: Paul se bucură mult de succesele
obţinute.
F: Paul se réjouit beaucoup des succès
obtenus.
60
I: Paolo era molto contento dei successi
ottenuti.
E: Paul is very happy for the success he
has had.
R: Parlamentarii se bucură de unele
avantaje. (sin. a beneficia, a avea)
F: Les parlamentaires bénéficient /
jouissent de certains avantages.
I: I parlamentari fruiscono di alcuni
vantaggi.
E: MPs enjoy certain privileges.
R: Acest film s-a bucurat de un mare
succes. (sin. a avea)
F: Ce film a joui d'un grand succès.
I: Questo film ha goduto di un grande
successo.
E: This movie had a great success.
a se ∼ că P
a se ∼ să P
a se ∼ dacă P
subiect [+persoană]
R: Maria se bucură că ai ajutat-o atât de
mult. (sin. a fi mulţumit)
F: Marie est contente que tu l'aies tant
aidée.
I: Maria è contenta che l’hai aiutata
tanto.
E: Mary is very happy you helped her so
much.
R: Paul s-ar bucura mult să poţi veni la
nunta lui.
F: Paul serait très content que tu puisses
venir à son mariage.
I: Paolo sarebbe lieto / contento se
potessi venire al suo matrimonio.
E: Paul would be very happy if you could
come to his wedding.
R: Ne-am bucura mult dacă ne-aţi putea
ajuta.
F: Nous nous serions très contents si vous
pouviez nous aider.
I: Saremmo contenti se poteste aiutarci.
E: We would be very happy if you could
help us.
CALCULA (4)
(ind. prez. 1 calculez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Specialiştii au calculat distanţa de la
Pământ la Lună.
F: Les spécialistes ont calculé la distance
de la Terre à la Lune.
I: Gli specialisti hanno calcolato la
distanza dalla Terra alla Luna.
E: Specialists have calculated the distance
between the Earth and the Moon.
R: Băncile calculează riscurile şi
avantajele fiecărei investiţii.
F: Les banques calculent / estiment les
risques et les avantages de chaque
investissement.
I: I banchi calcolanno i rischi e i
vantaggi di ogni investimento.
E: The banks weigh the risks and
advantages for each investment.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Contabilul a calculat că toate
investiţiile se vor amortiza în doi ani.
(sin. a socoti, a aprecia)
F: Le comptable a calculé / estimé que
toutes les dépenses d’investissement
seront amorties dans deux ans.
I: Il ragioniere ha calcolato che tutte le
spese di investimento si
ammortizzeranno in due anni.
E: The accountant calculated that all
expenses will be paid off in two years.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a calculat venitul anual.
C
F: Paul a calculé son revenu annuel.
I: Paolo ha calcolato il suo reddito
annuale.
E: Paul calculated his annual income.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Astăzi se calculează foarte repede cu
instrumente perfecţionate.
F: Aujourd’hui on calcule très vite avec
des instruments perfectionnés.
I: Oggi si calcola assai rapidamente con
gli strumenti perfezionati.
E: Today, advanced equipment enables
rapid calculation.
(cu sens pasiv)
R: Aria cercului se calculează cu o
formulă matematică.
F: L’aire du cercle est calculée / se
calcule à l'aide d' une formule
mathématique.
I: L'area del cerchio si calcola con una
formula matematica.
E: The area of the circle is calculated by a
mathematical formula.
R: S-a calculat bugetul pentru anul viitor.
F: On a calculé le budget pour l’année
prochaine.
I: E' stato stabilito il bilancio per il
prossimo anno.
E: The budget for the following year has
been calculated.
CĂDEA1 (13. 2)
(ind. prez. 1, 6 cad, 2 cazi, 3 cade; perf. simplu 1
căzui, 2 căzuşi etc.; m. m. c. perf. 1 căzusem,
CĂDEA2
2 căzuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să cadă; imp. 2
cazi !; ger. căzând; part. căzut)
I. vb. intr.
a~
subiect [±animat]
R: Copilul a alergat şi a căzut.
F: L'enfant a couru et il est tombé.
I: Il bambino ha corso ed è caduto.
E: The child ran and fell.
R: A căzut bruma.
F: La brume est tombée.
I: È caduta la brina.
E: There was frost (last night).
R: Cad stropi de ploaie.
F: Il tombe des gouttes de pluie.
I: Cadono gocce di pioggia.
E: Drops of rain are falling.
a ~ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Paul a căzut pe scară // de pe scaun.
F: Paul est tombé dans lescalier // de la
chaise.
I: Paolo è caduto sulle scale // dalla
sedia.
E: Paul fell on the stairs // from the chair.
R: Mingea a căzut în lac.
F: La balle est tombée dans le lac.
I: La palla è caduta nel lago.
E: The ball fell in the lake.
R: Fructele au căzut din pom // pe jos.
F: Les fruits sont tombés de l’arbre // par
terre.
I: I frutti sono caduti dall'albero // a
terra.
E: The fruit fell from the tree.
a- i ~ (cuiva) + nume pred
(cu statut de vb. copulativ)
subiect [+persoană]
R: Paul îi cade Mariei văr.
F: Paul est le cousin de Marie.
I: Paolo è il cugino di Maria.
E: Paul is Mary's cousin.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Iarna se cade des pe gheaţă.
F: En hiver on tombe souvent sur la glace.
I: D'inverno si cade di frequente sul
ghiaccio.
E: In winter people often fall on ice.
62
CĂDEA2 (SE) (13. 2)
(ind. prez. 3 se cade, 6 se cad ; conj. prez. 3, 6 să se
cadă; ger. căzânduse ; part. căzut)
vb. refl.
a i se ~ cuiva (în constr.unipers.3)
subiect [-animat]
R: O parte din moştenire i se cade fiului
din prima căsătorie.
F: Une partie de l'héritage revient au fils
de son premier mariage.
I: Una parte dell'eredità spetta al figlio di
primo letto.
E: Part of the inheritance naturally goes
to the son by his first marriage.
R: Via şi două hectare de pădure i se cad
lui Paul.
F: La vigne et deux hectares de forêt
reviennent à Paul.
I: Il vigneto e due ettari di bosco spettano
a Paolo.
E: The vineyard and 5 acres of forest go
to Paul.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P)
R: Se cade să ne cerem scuze. (sin. a
trebui, a se cuveni)
F: Il convient que nous demandions des
excuses.
I: Conviene chiedere scusa.
E: We should apologize.
R: Se cade să-l ajutăm pe prietenul nostru.
F: Il est bon / Il convient d’aider / Nous
devons aider notre ami.
I: E’ bene aiutare il nostro amico.
E: It is good / convenient to help our
friend.
CĂLĂTORI (10)
(ind. prez. 1, 6 călătoresc)
I. vb. intr.
a ~ ± circ. (mod, timp, loc)
subiect [+persoană]
R: Tinerii călătoresc în grup // mult.
F: Les jeunes voyagent en groupe //
beaucoup.
I: I giovani viaggiano in gruppo // molto.
E: Young people travel in groups // a lot.
a ~ cu ceva ± circ. (mod, timp)
subiect [+persoană]
R: Paul călătoreşte mult // din când în
când cu trenul // cu maşina // cu
avionul.
 CĂPĂTA

F: Paul voyage beaucoup // de temps en I: L'autista // La macchina ha investito un

temps en train // en voiture // en avion. pedone.
I: Paolo viaggia molto // di quando in E: The driver // The car ran over a passer-
quando in treno // con la macchina // in by.
aereo. a ~ pe cineva pe ceva
E: Paul travelsa lot // from time to time by subiect [+persoană]
train // by car // by plane. R: Maria l-a călcat pe copil pe picior.
F: Marie a marché sur le pied de l'enfant.
II. vb. refl. I: Maria ha pestato il piede del bambino.
a se ~ E: Mary stepped on the child’s foot.
(în constr. impers.)
R: Astăzi se călătoreşte mult.
F: De nos jours on voyage beaucoup. CĂLCA2 (1.1.a)
I: Oggi si viaggia molto. (ind. prez. 1 calc, 2 calci, 3, 6 calcă; conj. prez. 3, 6
E: These days one travels very much. să calce)
I. vb. tr.
a ~ ceva (rufe, haine)
CĂLCA1 (1.1.a) subiect [+persoană]
(ind. prez. 1 calc, 2 calci, 3, 6 calcă; conj. prez. 3, 6 R: Mama calcă rufele.
să calce) F: La mère repasse le linge.
I. vb. intr. I: La madre stira i panni.
a ~ + circ. (mod, loc) E: Mother is pressing the linen.
subiect [+persoană] (în constr. abs.)
R: Bătrânii calcă cu atenţie. (sin. a păşi, a R: Mama calcă în fiecare zi.
merge) F: Ma mère repasse chaque jour.
F: Les personnes âgées marchent en I: La madre stira ogni giorno.
faisant attention. E: Mother does the ironing every day.
I: Gli anziani camminano con attenzione. a-şi ~ ceva
E: Old people walk carefully. (cu dat. pos.)
R: Paul a călcat în noroi. (sin. a păşi) R: Paul îşi calcă singur pantalonii.
F: Paul a marché dans la boue. F: Paul repasse seul ses pantalons.
I: Paolo ha pestato nel fango. I: Paolo si stira i pantaloni da solo.
E: Paul stepped in the mud. E: Paul irons his own trousers.
R: Nu călcaţi pe iarbă! (sin. a merge)
F: Ne pas marcher sur la pelouse. II. vb. refl.
I: Non calpestare l'erba! a se ~
E: Keep off the grass! (cu sens pasiv)
R: Rufele se calcă umede.
F: On repasse le linge après l'avoir
II. vb. tr. humidifié.
a ~ ceva I: La biancheria si stira umida.
subiect [+persoană] E: Linen should be ironed moist.
R: Nu călcaţi florile!
F: Ne pas marcher sur les fleurs.
I: Non calpestare i fiori! CĂPĂTA (1.19)
E: Don’t step on the flowers! (ind. prez. 1 capăt, 2 capeţi, 3, 6 capătă; conj. prez.
a ~ pe cineva 3, 6 să capete)
subiect [±animat] I. vb. tr.
R: Şoferul // Maşina a călcat un pieton. a ~ ceva
(sin. a accidenta // a omorî) subiect [+persoană]
F: Le chauffeur // La voiture a renversé // R: Cei care cer (pomană) capătă
a tué un piéton. întotdeauna câte ceva. (a primi)
F: Ceux qui demandent l’aumône
reçoivent toujours quelque chose.
63
CĂSĂTORI
I: Quelli che chiedono (qualche cosa)
ottengono sempre qualcosa.
E: Those who beg (for something) always
get something.
R: Se vede că Paul nu mai este începător,
a căpătat experienţă. (sin. a dobândi)
F: On voit que Paul n’est plus un
débutant, il a acquis de l’expérience.
I: Si vede che Paolo non è più un
principiante, ha acquistato esperienza.
E: It shows that Paul is no longer a
beginner, he has acquired experience.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
subiect [-animat]
R: Experienţa se capătă muncind.
F: L'expérience s'acquiert en travaillant.
I: L'esperienza si acquista lavorando.
E: Experience is gained by working.
R: Deprinderile bune nu se capătă uşor.
F: Les bonnes habitudes ne s’acquièrent
pas facilement.
I: Le buone abitudini non si acquistano
facilmente.
E: Good habits are hard to acquire.
CĂSĂTORI (10)
(ind. prez. 1, 6 căsătoresc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Primarul a căsătorit mai multe cupluri
în aceeaşi zi.
F: Le maire a marié / uni par le mariage
plusieurs couples le même jour.
I: Il sindaco ha sposato diverse coppie
nello stesso giorno.
E: The Mayor married several couples the
same day.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Prietena mea şi-a căsătorit fiica anul
trecut. (sin. a mărita). Anul acesta îşi
va căsători băiatul. (sin. a însura)
F: Mon amie a marié sa fille l’année
dernière. Cette année elle mariera son
fils.
I: La mia amica ha sposato sua figlia
l’anno scorso. Quest'anno sposerà suo
figlio.
64
E: My friend married her daughter last
year. This year she she is going marry
her son, too.
II. vb. refl.
a se ~ cu cineva
subiect [+persoană]
R: Paul se căsătoreşte cu Maria.(sin. a se
însura)
F: Paul épousera Marie.
I: Paolo si sposa con Maria.
E: Paul gets married to Mary.
R: Maria s-a căsătorit cu un inginer. (sin.
a se mărita)
F: Marie a épousé un ingénieur. Marie
s’est mariée avec un ingénieur.
I: Maria si è sposata con un ingegnere.
E: Mary married an engineer.
a se ~
(reciproc)
R: Paul şi Maria s-au căsătorit.
F: Paul et Marie se sont mariés.
I: Paolo e Maria si sono sposati.
E: Paul and Mary got married.
CĂUTA (1.17.b)
(ind. prez. 1 caut, 2 cauţi, 3, 6 caută; conj. prez. 3, 6
să caute ; imp. caută )
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Copilul caută o carte în bibliotecă.
F: L'enfant cherche un livre dans sa
bibliothèque.
I: Il bambino cerca un libro in biblioteca.
E: The child is looking for a book in the
bookcase.
R: Maria caută o soluţie la această
problemă.
F: Marie cherche une solution à ce
problème.
I: Maria cerca una soluzione a questo
problema.
E: Mary is looking for a solution to this
problem.
R: Paul caută un loc de muncă.
F: Paul cherche un emploi.
I: Paolo cerca / sta cercando un posto di
lavoro.
E: Paul is looking for a job.
 CÂNTA

a ~ pe cineva R: Pretutindeni se caută produse noi. (sin.

subiect [±animat] (persoană, a se cere)
instituţie) F: On cherche partout des produits
R: Paul o caută pe Maria la bibliotecă. nouveaux.
F: Paul cherche Marie à la bibliothèque. I: Si cercano dovunque prodotti nuovi.
I: Paolo cerca Maria nella biblioteca. E: New products are looked for
E: Paul is looking for Mary at the library. everywhere.
R: Maria l-a căutat pe Paul toată ziua la (reciproc)
telefon. R: Paul şi Maria se caută de o oră.
F: Marie a cherché Paul toute la journée F: Paul et Marie se cherchent depuis une
au téléphone. heure.
I: Maria o ha cercato Paolo tutto il I: Paolo e Maria si stanno cercando da
giorno al telefono. un'ora.
E: Mary has been callingPaul all day. E: Paul and Mary have been looking for
R: Poliţia îi caută pe deţinuţii care au each other for an hour.
evadat acum două zile.
F: La Police recherche les détenus qui ont
évadé il y a deux jours. CÂNTA (1.16)
I: I poliziotti stanno cercando i detenuti (ind. prez. 1 cânt, 2 cânţi, 3, 6 cântă)
che sono evasi due giorni fa. I. vb. tr.
E: The Police are looking for the a ~ ceva
prisoners who escaped two days ago. subiect [+persoană]
a-şi ~ ceva R: Soprana cântă o arie de operă. (sin. a
a-şi ~ pe cineva interpreta)
(cu dat. pos.) F: Le soprano chante un air d'opéra.
R: Paul îşi caută cartea în bibliotecă. I: Il soprano sta cantando un'aria
F: Paul cherche son livre dans la d'opera.
bibliothèque. E: The soprano is singing an aria.
I: Paolo cerca il suo libro in biblioteca. R: Poetul cântă frumuseţile patriei. (sin. a
E: Paul is looking for his book in the descrie)
library. F: Le poète chante les beautés de la
R: Maria îşi caută prietenii la discotecă. patrie.
F: Marie cherche ses amis à la I: Il poeta canta le bellezze della (sua)
discothèque. patria.
I: Maria cerca i suoi amici in discoteca.. E: The poet is praising the beauties of his
E: Mary is looking for her friends at the country.
disco. a ~ pe cineva
a ~ să P subiect [+persoană]
subiect [+persoană] R: Ronsard a cântat-o pe Casandra în
R: Caută să înţelegi comportamentul lui! multe ode. (sin. a elogia)
(sin. a încerca) F: Ronsard a chanté Cassandre dans
F: Cherche à comprendre son beaucoup d'odes.
comportement! I: Ronsard ha cantato Cassandra in
I: Cerca di capire il suo comportamento! molte odi.
E: Try to understand his behaviour! E: Ronsard praised Cassandra in verses /
sang Cassandra’s praises in many
II. vb. refl. odes.
a se ~ a ~ ceva cuiva
(cu sens pasiv) subiect [+persoană]
subiect [±animat] R: Mama i-a cântat copilului un cântec de
R: Se caută vinovatul. leagăn.
F: On cherche le coupable. F: La mère a chanté une berceuse à
I: Si cerca il colpevole. l'enfant.
E: They’re looking for the culprit.
65
CÂNTĂRI
I: La madre ha cantato al bambino una
ninna nanna.
E: Mary sang the baby a lullaby.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Ţăranul român îşi cântă bucuria şi
amarul.
F: Le paysan roumain chante ses joies et
ses peines.
I: Il contadino rumeno canta le sue gioie
e le sue pene.
E: The Romanian peasant sings whether
he is happy or sorry.
(în constr. abs.)
R: Paul cântă în corul operei.
F: Paul chante dans le choeur de l’opéra.
I: Paolo canta nel coro dell’opera.
E: Paul sings in the opera choir.
R: Copiii cântă foarte bine // fals // toată
ziua.
F: Les enfants chantent très bien // faux //
toute la journée.
I: I bambini cantano molto bene //
falsamente // tutto il giorno.
E: Children sing very well // falsely // all
day long.
II. vb. intr.
a~
subiect [+animat]
R: Păsările cântă.
F: Les oiseaux chantent.
I: Gli uccelli cantano.
E: Birds sing.
a ~ la ceva (instrument)
subiect [+persoană]
R: Paul cântă la pian // la vioară // la
chitară // la trompetă.
F: Paul joue du piano // du violon // de la
guitare // de la trompette.
I: Paolo suona il pianoforte // il violino //
la chitarra // la tromba.
E: Paul plays the piano // the violin // the
guitar // the trumpet // the pipe.
III. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Această melodie se cântă la petreceri.
F: Cette mélodie se chante // est chantée à
l’occasion des fêtes // lors des fêtes..
I: Questa melodia si canta nelle feste.
E: This tune is popular at parties.
66
(în constr. impers.)
R: În această familie se cântă din
pasiune.
F: Dans cette famille on chante par
passion.
I: In questa famiglia si canta per
passione.
E: In this house people sing out of
passion.
CÂNTĂRI (10)
(ind. prez. 1, 6 cântăresc)
I. vb. tr.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Bijutierii cântăresc aurul cu balanţa
electronică.
F: Les bijoutiers pèsent l’or sur une
balance électronique.
I: I gioiellieri pesano l’oro con una
bilancia elettronica.
E: Jewellers weighed the gold on
electronic scales.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Consumatorii pot să-şi cântărească
produsele pe un cântar de control.
F: Les consommateurs peuvent peser leurs
produits sur une balance de contrôle.
I: I consumatori possono pesare i loro
prodotti con una bilancia di controllo.
E: Consummers can weigh the products
on control scales.
R: Înainte de a vorbi, Maria îşi cântăreşte
bine cuvintele. (sin. a alege)
F: Avant de parler, Marie pèse bien ses
mots.
I: Prima di parlare, Maria pesa bene le
sue parole.
E: Mary ponders over her words before
saying anything.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (măsură, mod)
subiect [±animat]
R: Nou-născutul cântăreşte patru
kilograme.
F: Le nouveau-né pèse quatre kilos.
I: Il neonato pesa quattro chilogrammi.
E: The newborn weighs 4 kilos.
R: Acest sac de grâu cântăreşte 100 de
kilograme.
F: Ce sac de blé pèse 100 kilos.

I: Questo sacco di grano pesa 100 chili.
E: This sack of wheat weighs 100 kg.
R: Părerea lui Paul cântăreşte greu în
consiliul de administraţie. (sin. a conta
mult)
F: L'avis de Paul pèse lourd dans le
conseil d’administration.
I: Il parere di Paolo pesa molto nel
consiglio di amministrazione.
E: Paul's opinion is always considered by
the Administration Board.
III. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Maria se cântăreşte în fiecare zi.
F: Marie se pèse chaque jour.
I: Maria si pesa ogni giorno.
E: Mary weighs herself every day.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Cantităţile mari se cântăresc cu
cântarul roman.
F: Les grandes quantités sont pesées sur
une balance romaine.
I: Le grandi quantità si pesano con la
bilancia romana.
E: Large quantities are weighed on
Roman scales.
CÂŞTIGA (1)
(ind. prez. 1 câştig)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a câştigat bani // pariul // procesul.
F: Paul a gagné de l'argent // le pari // le
procès.
I: Paolo ha guadagnato soldi // ha vinto
la scommessa // il processo.
E: Paul has gained money // the bet // the
trial.
R: Paul a câştigat un premiu la un concurs
de creaţie. (sin. a obţine, a primi)
F: Paul a gagné / a remporté un prix à un
concours de création.
I: Paolo ha vinto un premio in un
concorso artistico.
E: Paul won a prize in a creation contest.
R: După o perioadă de activitate în uzină,
muncitorul a câştigat experienţă. (sin a
dobândi)
CÂŞTIGA
F: Après une période d’activité dans
l’usine, l’ouvrier a gagné de
l'expérience.
I: Dopo un periodo di lavoro nella
fabbrica, l'operaio ha acquisito
esperienza.
E: After a long period of working in the
factory, the worker has gained
experience.
R: Paul a câştigat simpatia tuturor. (sin. a
cuceri)
F: Paul a gagné la sympathie de tous.
I: Paolo si è guadagnato / conquistato la
simpatia di tutti.
E: Paul has gained everybody’s
friendship.
(în constr. abs.)
R: Paul a câştigat la loterie.
F: Paul a gagné à la loterie.
I: Paolo ha vinto al lotto.
E: Paul won the lottery.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Artistul şi-a câştigat un bun renume.
F: L'artiste s'est fait une bonne
renommée.
I: L'artista si è fatto un buon nome.
E: The artist has made a good name for
himself.
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi câştigă singur existenţa.
F: Paul gagne seul sa vie.
I: Paolo si guadagna da solo la vita.
E: Paul earns his own living.
II. vb. intr.
a ~ în ceva
subiect [±animat]
R: Copilul a câştigat în greutate.
F: L'enfant a pris du poids.
I: Il bambino è cresciuto di peso.
E: The child has put on weight.
R: Produsele noastre au câştigat în
calitate.
F: Nos produits ont gagné en qualité.
I: I nostri prodotti hanno guadagnato in
qualità.
E: Our products’ quality has improved.
III. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: În comerţ se câştigă bine.
F: Dans le commerce on gagne bien.
67
CEDA

I: Nel commercio si guadagna bene. F: La platforme a cédé à cause de l’usure.

E: People earn a lot of money in I: La piattaforma ha ceduto a causa
commerce. dell’usura.
(cu sens pasiv) E: The platform gave way because of
R: Bunăvoinţa nu se câştigă uşor. erosion.
F: La bienveillance ne se gagne pas R: Temperatura bolnavului a cedat după
facilement. administrarea antibioticelor. (sin. a
I: La benevolenza non si guadagna / scădea, a diminua)
ottiene facilmente. F: La fièvre du malade a fini par céder
E: Goodwill is not easily earned / won. après l’administration des
antibiotiques.
I: La temperatura del malato si è
CEDA (4) abbassata dopo la somministrazione
(ind. prez. 1 cedez) degli antibiotici.
I. vb. tr. E: The temperature of the sick man
a(-i) ~ ceva cuiva (persoană, dropped after the administration of
instituţie) antibiotics.
subiect [± animat]
R: Maria (i-)a cedat surorii sale partea sa III. vb. refl.
din moştenire. (sin. a lăsa) a se ~
F: Marie a cédé à sa sœur sa part (cu sens pasiv)
d’héritage. R: Moştenirea s-a cedat printr-un act
I: Maria ha ceduto la sua parte di eredità oficial.
a sua sorella. F: L’héritage a été cédé / on a cédé
E: Mary surrendered his share of the l’héritage par un document officiel.
inheritance to her sister. I: Si è / è stata ceduta l’eredità con un
R: Paul (i-)a cedat editurii dreptul de atto ufficiale.
autor. E: The inheritance was given up by a
F: Paul a cédé le droit d’auteur à la legal document.
maison d’édition.
I: Paolo ha ceduto il diritto di autore alla
casa editrice. CERCETA (4)
E: Paul gave up his royalties to the (ind. prez. 1 cercetez)
publishing house. I. vb. tr.
a-şi ~ ceva a ~ ceva
(cu dat pos.) subiect [±animat] (persoană,
R: Paul şi-a cedat partea din moştenire autoritate)
unei case de copii. R: Paul a cercetat documentele din arhivă.
F: Paul a cédé sa part d’héritage à un (sin. a examina)
orphélinat. F: Paul a examiné les documents des
I: Paolo ha ceduto la sua parte di eredità archives.
ad un orfanotrofio. I: Paolo ha esaminato i / ha fatto
E: Paul gave his share of the inheritance ricerche nei documenti dell'archivio.
to an orphanage. E: Paul has studied the documents in the
archive.
II. vb. intr. R: Cercetaţi cauzele acestui fenomen !
a~ (sin. a căuta)
subiect [±animat] F: Recherchez les causes de ce
R: Paul a cedat în faţa mamei lui. phénomène!
F: Paul a cédé devant sa mère. I: Ricercate le cause di questo fenomeno!
I: Paolo ha ceduto di fronte a sua madre. E: Look into the causes of this
E: Paul gave in to his mother. phenomenon!
R: Platforma a cedat din cauza uzurii. (sin. R: Procurorul // Procuratura cercetează un
a se rupe) caz de corupţie. (sin. a ancheta)
68

F: Le Procureur // La Procurature
enquête sur un cas de corruption.
I: Il Procuratore // La Procura indaga /
fa un inchiesta su un caso di
corruzione.
E: The attorney // The magistracy is
investigating a case of corruption.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Poliţia // Procurorul îl cercetează pe
Paul în această afacere.
F: La Police // Le procureur enquête sur
Paul dans cette affaire.
I: La polizia // Il procuratore indaga (su)
Paolo in questo affare.
E: The police are // The prosecutor is
investigating Paul in this case.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Cazul acesta se cercetează la Parchet.
F: On enquête sur ce cas au Parquet.
I: Questo caso è indagato in Procura / su
questo caso si indaga in Procura.
E: This case is being examined in court.
R: Folclorul se cercetează pe teren.
F: Le folklore s'étudie sur le terrain.
I: Il folclore si studia sul territorio.
E: Folklore is studied on the premisses.
CERE (14. 5)
(ind. prez. 1, 6 cer; conj. prez. 3, 6 să ceară; part.
cerut)
I. vb. tranz.
a ~ ceva ± circ. (scop)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Studentul a cerut o recomandare pentru
studii în străinătate.
F: L'étudiant a demandé une lettre de
recommandation pour (faire) des
études à l'étranger.
I: Lo studente ha richiesto una (lettera di)
presentazione per studiare all'estero.
E: The student asked for a letter of
recommendation to study aboard.
R: Pentru a acorda împrumuturi, banca
cere garanţii.
F: Pour accorder des crédits, la banque
demande des garanties.
I: Per accordare un prestito, la banca
chiede delle garanzie.
CERE
E: In order to give loans, the bank asks for
guaranty.
R: Studiul cere multă răbdare.
F: L'étude demande / exige / réclame
beaucoup de patience.
I: Lo studio richiede / esige molta
pazienza.
E: Study requires a lot of patience.
a ~ ceva de la cineva
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [±animat]
R: Paul i-a cerut prietenului său un sfat. El
cere întotdeauna sfaturi de la prieteni.
Le cere sfaturi.
F: Paul a demandé un conseil à son ami.
Il demande toujours des conseils à ses
amis. Il leur demande des conseils.
I: Paolo ha chiesto un consiglio al suo
amico. Lui chede sempre consigli agli
amici. Chiede loro consigli.
E: Paul asked his friend for a piece of
advice. He always asks for advice from
his friends. He asks them for advice.
R: Paul a cerut un creion de la colegul său.
F: Paul a demandé un crayon à papier à
son collègue.
I: Paolo ha chiesto una matita al suo
collega.
E: Paul asked for a pencil from his mate.
Paul asked his mate to give him a
pencil.
R: Munca de creaţie cere artistului multe
sacrificii.
F: Le travail de création demande à
l'artiste beaucoup de sacrifices.
I: Il lavoro creativo richiede all'artista
molti sacrifici.
E: The artist’s effort of creation requires a
lot of sacrifices.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Turistul a cerut informaţii la ghişeu //
de la agenţia de voiaj.
F: Le touriste a demandé des informations
/ renseignements au guichet // à
l'agence de voyage.
I: Il turista ha chiesto delle informazioni
allo sportello // all'agenzia di viaggi.
E: The tourist asked for information from
the desk office // travel agency.
a ~ ceva la cineva
subiect [+persoană]
R: Paul a cerut o audienţă la director // la
comandantul Poliţiei.
69
CERE
F: Paul a demandé / sollicité une
audience chez le directeur // chez le
commandant de la Police.
I: Paolo ha chiesto udienza al direttore //
al capo della Polizia.
E: Paul asked to see the manager // to see
the Head of Police.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Paul a cerut-o pe secretara directorului
la telefon.
F: Paul a demandé la secrétaire du
directeur au téléphone.
I: Paolo ha chiesto al telefono la
segretaria del direttore.
E: Paul asked to speak to the manager’s
secretary.
R: Paul a cerut-o pe Maria de nevastă.
F: Paul a demandé Marie en mariage.
I: Paolo ha chiesto Maria in moglie.
E: Paul asked Mary to marry him.
a ~ să P
a ~ ca ... să P
subiect [+persoană]
R: Cercetătorul a cerut să plece în
străinătate. (sin. a solicita)
F: Le chercheur a demandé de partir à
l'étranger.
I: Il ricercatore ha chiesto di andare
all'estero.
E: The scientist asked to go abroad.
R: Profesorul a cerut ca studenţii să
prezinte un referat la sfârşitul
semestrului. (sin. a pretinde)
F: Le professeur a demandé que les
étudiants présentent un mémoire à la
fin du semestre.
I: Il professore ha chiesto che i suoi
studenti presentino una relazione alla
fine del semestre.
E: The Professor demanded / required
that his students should hand in a
paper at the end of semester.
a-i ~ (cuiva) să P
subiect [+persoană]
R: Profesorul le-a cerut studenţilor să
prezinte un referat. Le-a cerut să-l
prezinte la sfârşitul semestrului.
F: Le professeur a demandé aux étudiants
de présenter un mémoire. Il leur a
demandé de le présenter à la fin du
semestre.
I: Il professore ha chiesto ai suoi studenti
di presentare una relazione. Ha chiesto
70
loro di presentarla alla fine del
semestre.
E: The teacher asked the students to write
an end of term paper. He asked them to
hand it in at the end of the term.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Sindicaliştii îşi cer drepturile.
F: Les membres du syndicat demandent /
revendiquent leurs droits.
I: I sindacalisti rivendicano i loro diritti.
E: Trade union members claim their
rights.
(reciproc)
R: La plecare, copiii şi-au cerut adresele.
F: Au départ, les enfants se sont demandé
les adresses.
I: Alla partenza, i bambini si sono chiesti
i loro indirizzi.
E: When parting, the children asked one
another’s addresses.
II. vb. refl
a se ~
(în constr. impers.)
R: Se cere multă răbdare pentru astfel de
studii.
F: Ce genre d'études demande / exige
beaucoup de patience.
I: Si richiede molta pazienza per / in
questo genere di studi.
E: Such studies require a lot of patience.
(cu sens pasiv)
R: Pentru examen se cere toată materia.
F: Pour l'examen on demande
d'apprendre toute la matière.
I: Per l'esame si richiede tutta la materia.
E: You have to learn all the lecture
courses for the exam.
R: Această marfă se cere mult pe piaţă.
F: Cette marchandise est très demandée /
sollicitée sur le marché.
I: Questa merce è molto richiesta sul
mercato.
E: This merchandise sells well.
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Profesorilor li s-au cerut referinţe
despre colegul nostru. Li s-au cerut
profesorilor referinţe despre colegul
nostru.
F: On a demandé aux professeurs des
références sur notre collègue.
I: Hanno chiesto ai professori delle
 CHELTUI

referenze sul nostro collega. I. vb. tr.

E: The professors were asked to write a ~ ceva pe ceva, la ceva
references about our colleague. subiect [+persoană]
a i se ~ (cuiva) R: Maria a cheltuit toţi banii pe cărţi.
(în constr. impers) F: Marie a dépensé tout son argent pour
subiect [-animat] (să P) s’acheter des livres.
R: Li s-a cerut elevilor să termine lucrarea I: Maria ha speso tutti i soldi nei libri.
în două săptămâni. E: Mary has spent all her money to buy
F: On a demandé aux élèves de finir le books.
travail en deux semaines. R: Paul a cheltuit toţi banii la cărţi // la
I: E' stato richiesto agli studenti di finire jocurile de noroc.
il lavoro in due settimane. F: Paul a dépensé tout son argent aux
E: The students were asked to finish their cartes // aux jeux de hasard.
work in two weeks. I: Paolo ha dissipato tutti i soldi al gioco
delle carte // ai giochi d’azzardo.
E: Paul spent all his money playing cards
CERTA (1. 20) // gambling.
(ind. prez. 1 cert, 2 cerţi, 3, 6 ceartă; imp. 2 ceartă !) a-şi ~ ceva + circ. (timp, mod)
I. vb. tr. (cu dat pos.)
a ~ pe cineva R: Paul şi-a cheltuit salariul în câteva zile
subiect [+animat] // foarte repede.
R: Paul îi ceartă pe copiii care nu sunt F: Paul a dépensé son salaire en quelques
cuminţi. (sin. a mustra) jours // très vite.
F: Paul gronde les enfants qui ne sont pas I: Paolo ha speso il suo stipendio in
sages. pochi giorni // subito.
I: Paolo rimprovera i bambini che non E: Paul squandered his salary in a few
stanno buoni. days // right away.
E: Paul is scolding the children who are R: Copiii îşi cheltuiesc energia alergând.
naughty. (sin. a consuma)
a-şi ~ pe cineva F: Les enfants dépensent leur énergie à
(cu dat. pos.) courir.
R: Maria îşi ceartă băiatul. I: I bambini spendono la loro energia
F: Marie gronde son fils. correndo.
I: Maria rimprovera suo figlio. E: Children consume their energy
E: Mary is scolding her son. running.
a ~ + circ. (mod) cu ceva, cu cineva
II. vb. refl. (în constr. abs.)
a se ~ cu cineva subiect [+persoană]
subiect [+persoană] R: Maria a cheltuit mult cu bunica ei // cu
R: Paul se ceartă cu Maria. spitalizarea bunicii // cu şcoala copiilor.
F: Paul se dispute / se querelle avec F: Marie a beaucoup dépensé pour sa
Marie. grand-mère // avec l’hospitalisation de
I: Paolo litiga con Maria. sa grand-mère // pour l’école de ses
E: Paul is having a row with Mary. enfants.
(reciproc) I: Maria ha speso molto con sua nonna //
R: Paul şi Maria se ceartă mereu. con l’ospedale // con la scuola dei
F: Paul et Marie se querellent / se bambini.
disputent tout le temps. E: Mary spent a lot of money on her
I: Paolo e Maria litigano sempre. grandmother // on her grandmother’s
E: Paul and Mary quarrel all the time. hospitalisation // on her children’s
education.

CHELTUI (11) II. vb. refl.

(ind. prez. 1, 6 cheltuiesc) a se ~ + circ. (mod)
71
CHEMA
(în constr. impers.)
R: În majoritatea oraşelor se cheltuieşte
mult pe întreţinere.
F: Dans la plupart des villes on dépense
beaucoup pour les charges.
I: Nella maggior parte delle città si
spende molto per le spese di
condominio.
E: In most cities a lot of money is spent on
house keeping.
CHEMA (1. 8)
(ind. prez. 1 chem, 2 chemi, 3, 6 cheamă)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva ± circ. (loc, scop)
subiect [+persoană]
R: Învăţătorul i-a chemat pe elevi în clasă.
F: L'instituteur a demandé aux élèves
d'entrer en classe. L'instituteur a
appelé les élèves en classe.
I: Il maestro ha chiesto agli alunni di
entrare nell'aula. Il maestro ha
chiamato gli alunni nell'aula.
E: The schoolmaster asked the children to
get into the classroom.
R: Cheamă-i pe copii, cina e gata !
F: Appelle les enfants, le dîner est prêt.
I: Chiama i bambini, la cena è pronta.
E: Call the children, dinner is ready!
R: Mama a chemat-o pe Maria. (sin. a
striga)
F: La mère a appelé Marie.
I: La madre ha chiamato Maria.
E: Mother called Mary.
R: Paul i-a chemat pe fraţii săi în ajutor.
(sin. a striga)
F: Paul a appelé ses frères à l'aide.
I: Paolo ha chiamato in aiuto i suoi
fratelli.
E: Paul called his brothers to help him.
R: Chemaţi un doctor ! (sin. a aduce)
F: Appelez / faites venir un médecin!
I: Chiamate un medico!
E: Call a / the doctor!
a ~ ceva (serviciu public)
subiect [+persoană]
R: Paul s-a simţit rău şi a chemat salvarea.
F: Paul s'est porté / s’est senti mal et a
appelé l'ambulance.
I: Paolo si è sentito male e ha chiamato
un'ambulanza.
E: Paul felt unwell and called the
ambulance.
72
R: Când a luat foc casa lui Paul, vecinii au
chemat pompierii.
F: Quand la maison de Paul a pris feu, les
voisins ont appelé les pompiers.
I: Quando la casa di Paolo ha preso
fuoco, i vicini hanno chiamato i vigili
del fuoco.
E: When Paul’s house was on fire the
neighbours called the fire brigade.
a ~ pe cineva + e. p. s.
subiect zero
R: Pe prietenul meu îl cheamă Paul. (sin. a
se numi)
F: Mon ami s' appelle Paul.
I: Il mio amico si chiama Paolo.
E: My friend's name is Paul.
R: Cum te cheamă ? (sin. a se numi)
F: Comment t'appelles-tu ? / Quel est ton
nom ?
I: Come ti chiami?
E: What’s your name?
a-şi ~ pe cineva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a chemat prietenii la restaurant.
(sin. a invita)
F: Paul a appelé / invité ses amis au
restaurant.
I: Paolo ha invitato i suoi amici al
ristorante.
E: Paul invited his friends to a restaurant
II. vb. refl.
a se ~ + e.p.s.
subiect [+persoană]
R: Fratele meu se cheamă Paul. (sin. a se
numi)
F: Mon frère s'appelle Paul.
I: Mio fratello si chiama Paolo.
E: My brother's name is Paul.
a se ~ + nume pred.
(cu statut de vb. copulativ)
subiect [+animat]
R: Atitudinea pe care Paul a avut-o faţă
de părinţi se cheamă impertinenţă.
(sin. a se numi)
F: L'attitude que Paul a eue envers ses
parents s'appelle impertinence.
I: L'atteggiamento che Paolo ha avuto
nei riguardi dei genitori si chiama
impertinenza.
E: Paul's attitude towards his parents is
called impertinence.
subiect [-animat] (rel. P)

R: Ceea ce ai făcut în ultimul timp se
cheamă imprudenţă.
F: Ce que tu as fait ces dernies temps
s'appelle imprudence.
I: Ciò che hai fatto negli ultimi tempi si
chiama imprudenza.
E: What you have been doing lately is
called imprudence.
a se ~ + prop. pred. (că P)
subiect [-animat] (dacă P)
R: Dacă vine (la noi) se cheamă că îl
interesează propunerea noastră. (sin. a
însemna)
F: S'il vient (chez nous), ça veut dire que
notre proposition l'intéresse.
I: Se viene (da noi), vuol dire che la
nostra proposta l'interessa.
E: If he comes (to us), it means he is
interested in our suggestion.
a se ~
(în constr. impers.)
R: În caz de accident, se cheamă salvarea.
F: En cas d'accident, on appelle // on doit
appeler l'ambulance.
I: In caso d'incidente, si chiama /
chiamare l'ambulanza.
E: In case of accident, (you) call the
ambulance.
CHINUI (11)
(ind. prez. 1, 6 chinuiesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [± animat]
R: Maria chinuieşte pisica.
F: Marie torture / agace son chat.
I: Maria tortura il gatto.
E: Mary is torturing the cat.
R: Pe Maria o chinuiesc remuşcările //
amintirile. (sin. a frământa)
F: Les remords // Les souvenirs
tourmentent Marie.
I: I rimorsi // I ricordi tormentano Maria.
E: Mary is tormented by regrets //
memories.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Bolnavul s-a chinuit mult. (sin. a
suferi)
F: Le malade a beaucoup souffert.
I: Il malato ha sofferto molto.
CITI
E: The sick man suffered a lot.
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Paul se chinuieşte să repare maşina de
spălat. (sin. a se strădui)
F: Paul s’efforce de / se donne beaucoup
de peine à réparer la machine à laver.
I: Paolo fattica a riparare la lavatrice.
E: Paul is striving to fix the washing
machine.
a se ~ cu cineva să P
subiect [+persoană]
R: Profesorii se chinuiesc cu anumiţi elevi
să-i facă să înţeleagă noţiunile
abstracte. (sin. a face eforturi)
F: Les professeurs se donnent beaucoup
de mal pour faire comprendre à
certains élèves les notions abstraites.
I: I professori si ingegnano per far capire
agli studenti le nozioni astratte.
E: The teachers strive to make certain
puplis understand basic notions.
R: Maria s-a chinuit mult cu copiii ei să-i
crească. (sin. a face eforturi)
F: Marie s'est donné beaucoup de mal à
élever ses enfants.
I: Maria si è data tanta pena per allevare
suoi figli.
E: Mary has taken pain in bringing up her
children.
CITI (10)
(ind. prez. 1, 6 citesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul citeşte ziarul // o carte.
F: Paul lit le journal // un livre.
I: Paolo legge il giornale // un libro.
E: Paul is reading the newspaper // a
book.
R: Studenţii citesc bibliografia
recomandată.
F: Les étudiants lisent la bibliographie
recommandée.
I: Gli studenti leggono la bibliografia
suggerita.
E: The students read the required books.
R: Instrumentiştii citesc o partitură. (sin. a
descifra)
F: Les instrumentistes lisent / déchiffrent
une partition.
I: Gli strumentisti leggono una partitura.
73
CLĂDI
E: The musicians are reading a score.
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Bunica (îi) citeşte o poveste
nepoţelului.
F: La grand-mère lit un conte à son
petit-fils.
I: La nonna legge un racconto al suo
nipotino.
E: Granny reads her grandchild a fairy
tale.
R: Citeşte-mi telegrama de la Paul!
F: Lis-moi le télégramme de Paul!
I: Leggimi il telegramma di Paolo!
E: Read me the telegram from Paul!
(în constr. abs.)
R: Lui Paul îi place să citească seara.
F: Paul aime lire le soir.
I: A Paolo piace leggere la / di sera.
E: Paul likes to read at night.
a ~ (ceva) din ceva
subiect [+persoană]
R: La ora de religie am citit o parabolă din
Biblie. Am citit şi din Anton Pann.
F: Dans la classe de religion nous avons
lu une allégorie dans la Bible. Nous en
avons lu aussi dans Anton Pann.
I: Nell'ora di religione abbiamo letto una
parabola della Bibbia. Abbiamo letto
anche da / un brano di Anton Pann.
E: In the religion class we read an
allegory from the Bible. We read from
Anton Pann as well.
R: Învăţătorul ne-a citit (poezii) din opera
lui Eminescu.
F: L'instituteur nous a lu (des poésies) de
l'oeuvre d’Eminescu.
I: Il maestro ci ha letto da Eminescu /
brani (dell'opera) di Eminescu.
E: Our teacher read us from Eminescu /
Eminescu’s works.
a ~ pe cineva (autor)
subiect [+persoană]
R: Sunt elevi care l-au citit pe Sadoveanu
integral // nu citesc autori moderni.
F: Il y a des élèves qui ont lu Sadoveanu
intégralement // ne lisent pas des
auteurs modernes.
I: Ci sono degli alunni che hanno letto
tutte le opere di Sadoveanu // che non
leggono degli autori moderni.
E: There are students who have read the
complete works of Sadoveanu // who
don't read modern authors.
74
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul a citit în comunicatul de presă al
Ministerului Educaţiei că examenul de
bacalaureat se va desfăşura după o
metodologie nouă.
F: Paul a lu dans le communiqué de
presse du Ministère de l'Éducation que
l'examen de baccalauréat se déroulera
selon une nouvelle méthodologie.
I: Paolo ha letto nel comunicato di
stampa del Ministero dell'Educazione
che l'esame di bacalaureato si svolgerà
secondo una nuova metodologia.
E: Paul read in the Ministry of Education
press release that the school leaving
exam would be carried out observing a
new methodologyy.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a citit toate notiţele.
F: Paul a lu toutes ses notes.
I: Paolo ha letto tutti i suoi appunti.
E: Paul has read all his notes.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Tema se citeşte în clasă de către toţi
elevii.
F: Le devoir est lu en classe par tous les
élèves.
I: Il compito è letto in classe da tutti gli
allievi.
E: All students are obliged to read their
homework in class.
R: Această carte se citeşte uşor.
F: Ce livre se lit facilement.
I: Questo libro si legge facilmente.
E: This book reads easily.
(în constr. impers.)
R: Se citeşte puţin în ultima vreme!
F: On lit peu ces derniers temps!
I: Si legge poco in questi ultimi tempi!
E: People read little these days!
CLĂDI (10)
(ind. prez. 1, 6 clădesc)
I. vb.tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Constructorii clădesc blocuri de
locuinţe. (sin. a construi)
 COASE

F: Les constructeurs bâtissent / coapseră; m. m. c. perf. 1 copsesem, 2 copseseşi etc;

construisent des immeubles. ger. cocând; part. copt)
I: I costruttori costruiscono condomini. I. vb. tr.
E: Builders erect apartment houses. a ~ ceva
a-şi ~ ceva subiect [±animat]
R: Paul şi-a clădit un imperiu financiar de R: Maria coace cozonaci.
invidiat. F: Marie cuit des brioches.
F: Paul s'est bâti / créé un empire I: Maria cuoce i panettoni.
financier à envier. E: Mary is baking sponge cakes.
I: Paolo si è costruito / creato un impero R: Soarele coace strugurii.
finanziario da far invidia. F: Le soleil fait mûrir le raisin.
E: Paul has built an envied financial I: Il sole fa maturare l’uva.
empire. E: The sun ripens the grapes.
a~
II. vb. refl. (în constr. abs.)
a se ~ subiect [-animat]
(cu sens pasiv) R: Cuptorul Mariei coace bine.
R: În cartierul nostru se clădesc imobile F: Le four de Marie cuit bien.
noi. I: Il forno di Maria cuoce bene.
F: On bâtit / construit / édifie de nouveaux E: Mary’s oven bakes well.
immeubles dans notre quartier. a-şi ~ ceva
I: Nel nostro quartiere si costruiscono subiect [+persoană]
immobili nuovi. R: Maria şi-a copt cartofi.
E: In our neighbourhood a lot of new F: Marie s’est fait cuire des pommes de
blocks are being built. terre.
I: Maria si è cotta delle patate.
E: Mary baked herself potatoes.
CLIPI (10)
(ind. prez. 1, 6 clipesc) II. vb. refl.
vb. intr. a se ~ + circ. (loc, mod)
a~ subiect [-animat]
subiect [+persoană] R: Fructele se coc la soare, vara.
R: Maria clipeşte foarte des, parcă ar avea F: En été, les fruits mûrissent au soleil.
un tic. I: I frutti maturano al sole, in estate.
F: Marie cligne très souvent des yeux, E: Fruit ripen in the sun, in summer.
comme si elle avait un tic. R: Plăcinta se coace la foc mic.
I: Maria batte gli occhi molto spesso, F: La galette cuit à feu doux / à petit feu.
come se avesse un tic. Il faut faire cuire la galette à feu doux /
E: Mary blinks very often, it’s like she had à petit feu.
a twitch. I: La sfogliata si cuoce a fuoco lento.
R: Să nu clipiţi în timpul fotografierii! E: The pie is baked over a low heat.
F: Ne clignez pas (des yeux) pendant la
séance photo.
I: Non battere gli occhi al momento dello COASE (14. 7)
scatto della fotografia! (ind. prez. 1, 6 cos, 2 coşi, 3 coase ; imperf. 1, 4
E: Don’t blink while the photo is being coseam, 2 coseai etc.; perf. simplu 1 cusui, 2 cusuşi
taken! etc.; m. m. c. perf. 1 cususem, 2 cususeşi etc.; ger.
cosând; part. cusut)
I. vb. tr.
COACE (17. 3) a ~ ceva
(ind. prez. 1, 6 coc, 2 coci, 3 coace ; imperf. 1, 4 subiect [+persoană]
coceam, 2 coceai etc.; perf. simplu 1 copsei, 2 R: Maria coase un nasture.
copseşi, 3 coapse, 4 coapserăm, 5 coapserăţi, 6 F: Marie coud un bouton.
I: Maria cuce / attacca un bottone.
75
COBORÎ
E: Mary is sewing a button.
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Cos o fustă pentru Maria. Îi cos Mariei
o fustă. (sin. a face, a confecţiona)
F: Je couds une jupe pour Marie.
I: Cucio una gonna a Maria.
E: I’m sewing Mary’s skirt / a skirt for
Mary.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Îmi cos un nasture la bluză.
F: Je couds / attache un bouton à mon
chemisier.
I: Attacco un bottone alla mia camicetta.
E: I’m sewing a button on my blouse.
(cu dat.pos.)
R: Mi-am cusut singură fusta.
F: J’ai cousu toute seule ma jupe.
I: Mi sono cucita da sola la gonna.
E: I’ve sown the skirt myself.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Tivul se coase cu mâna.
F: L’ourlet doit être cousu à la main.
I: L’orlo si cuce a mano.
E: The hem is stitched by hand.
COBORÎ (8)
(ind. prez. 1 cobor, 2 cobori, 3, 6 coboară; conj.
prez. 3, 6 să coboare; imp. 2 coboară !)
I. vb. intr.
subiect [±animat]
a ~ + circ. (loc)
R: Paul a coborât de pe terasă.
F: Paul est descendu de la terrasse.
I: Paolo è sceso dal terrazzo.
E: Paul left the terrace.
R: Toţi călătorii au coborât din tren.
F: Tous les voyageurs sont descendus du
train.
I: Tutti i viaggiatori sono scesi dal treno.
E: All the travellers got off the train.
R: Maria a coborât la parter // în pivniţă.
F: Marie est descendue au rez-de-chaussé
// à la cave.
I: Maria è scesa al piano terra // in
cantina.
E: Mary has gone downstairs // in the
cellar.
R: Unde cobori ? - Cobor la prima (staţie).
76
F: Où descends-tu? - Je descends au
premier arrêt / à la suivante.
I: Dove scendi? – Scendo alla prima
fermata / stazione.
E: “Where do you get off?” “ I get off at
the first stop.”
R: Liftul coboară la parter.
F: L’ascenseur descend au rez-de-
chaussée.
I: L'ascensore scende al pianterreno.
E: The elevator gets down to the ground
floor.
a ~ ± circ. (măsură, timp)
subiect [-animat]
R: Temperatura a coborât la zero grade /
sub zero. (sin. a scădea)
F: La température est descendue à zéro
(degrés C) / au-dessous de zéro.
I: La temperatura è scesa a zero gradi /
sotto lo zero.
E: The temperature went down / fell to
0 C.
R: Luna aceasta, preţurile au coborât. (sin.
a se reduce)
F: Ce dernier mois, les prix ont baissé.
I: Questo mese i prezzi sono calati.
E: Prices have gone down this month.
II. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc, mod, timp)
subiect [±animat]
R: Călătorul a coborât bagajele din tren.
F: Le voyageur a descendu les bagages du
train.
I: Il viaggiatore ha calato giù i bagagli
dal treno.
E: The traveller has taken his luggage
from the train.
R: Paul a coborât valiza de pe dulap. (sin.
a da jos)
F: Paul a descendu la valise de l'armoire.
I: Paolo ha calato giù la valigia
dall'armadio.
E: Paul has taken down the case from the
wardrobe.
R: Copilul a coborât scara în fugă.
F: L'enfant a descendu l'escalier en
courant.
I: Il bambino ha sceso le scale di corsa.
E: The child has run down the stairs.
R: Şoferul // Maşina a coborât panta //
dealul fără probleme.
F: Le chauffeur // La voiture a descendu
la pente // la colline sans difficulté.

I: L'autista // la macchina ha sceso il
declivio // pendio senza problemi.
E: The driver // The car drove down the
slope // hill without any problems.
R: Paul a coborât privirea, ruşinat. (sin. a
lăsa în jos)
F: Paul a baissé le regard, honteux.
I: Paolo ha abbassato lo sguardo,
vergognoso.
E: Paul lowered his eyes, in shame.
R: Când e cald, Maria coboară storurile.
(sin. a lăsa)
F: Quand il fait chaud, Marie descend /
baisse les stores.
I: Quando fa caldo, Maria abbassa le
persiane.
E: When it is hot, Mary rolls down the
blinds.
a-şi ~ ceva ± circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a coborât bagajele din tren.
F: Paul a descendu ses bagages du train.
I: Paolo ha calato giù i suoi bagagli dal
treno.
E: Paul took down his luggage from the
train.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
(în constr. impers.)
R: Se coboară numai pe scara de incendiu.
F: On ne descend que par l'escalier
d'incendie.
I: Si scende solo dalla scala di sicurezza.
E: You can take only the fire escape.
a se ~ (cu ceva)
(cu sens pasiv)
R: Panourile se coboară cu scripeţii.
F: On descend les panneaux avec les
poulies.
I: I pannelli vengono calati con le
pulegge.
E: Pannels are taken down with the
pulleys.
COMANDA (1. 4)
(ind. prez. 1 comand, 2 comanzi, 3, 6 comandă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Proprietarul hotelului a comandat
mobilier nou.
COMANDA
F: Le propriétaire de l'hôtel a commandé
de nouveaux meubles.
I: Il proprietario dell'albergo ha ordinato
un nuovo mobilio.
E: The hotel owner has ordered new
furniture.
R: Pentru cină, clienţii au comandat
friptură şi vin. (sin. a cere)
F: Pour le dîner, les clients ont commandé
du rôti et du vin.
I: Per la cena, i clienti hanno ordinato
arrosto e vino.
E: The clients ordered steaks and wine for
dinner.
R: Paul a comandat un taxi pentru ora
şapte. (sin. a chema)
F: Paul a commandé / a appelé un taxi
pour sept heures.
I: Paolo ha prenotato un tassì per le
sette.
E: Paul ordered a taxi for 7 o’clock.
R: Acest căpitan comandă echipajul unui
vapor al Marinei Comerciale. (sin. a
conduce)
F: Ce capitaine commande l’équipage
d’un bateau de la Marine Marchande .
I: Questo capitano comanda l’equipaggio
di una nave della marina mercantile.
E: This captain is in command of a crew
on a commercial ship.
a ~ ceva
subiect [-animat]
R: Dispozitivul comandă transcrierea
automată a datelor.
F: Ce dispositif commande la
transcription automatique des données.
I: Il dispositivo regola la trascrizione
automatica dei dati.
E: The device dictates the automatic data
transcription.
(în constr. abs.)
R: Aici el comandă.
F: Ici, c'est lui qui commande.
I: Qui è lui che comanda.
E: He is in charge here!
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Mariei îi place Proust. Am comandat
pentru ea o ediţie completă a operelor
lui Proust. I-am comandat o ediţie
completă la (librăria) FNAC.
F: Marie aime Proust. J'ai commandé
pour elle une édition complète des
77
COMPARA
oeuvres de Proust. Je la lui ai
commandée à la (librairie) FNAC.
I: A Maria piace Proust. Ho ordinato per
lei l'edizione completa delle opere di
Proust. Le ho ordinato un'edizione
completa alla FNAC.
E: Mary likes Proust. I've ordered the
complete works of Proust for her. I've
ordered the complete works for her at
the FNAC bookstore.
a ~ ceva la cineva
subiect [+persoană]
R: Paul a comandat o etajeră pentru cărţi
la tâmplar.
F: Paul a commandé une étagère pour les
livres chez le menuisier
I: Paolo ha ordinato al falegname uno
scaffale per i libri.
E: Paul has ordered the cabinet maker to
make him a bookstand
a(-i) ~ cuiva să P
subiect [+persoană]
R: Paul a comandat chelnerului să-i aducă
o bere // o îngheţată. (sin. a cere)
F: Paul a commandé au serveur de lui
apporter une bière // une glace.
I: Paolo ha ordinato al cameriere di
portargli una birra // un gelato.
E: Paul has asked the waiter to bring him
a beer // an ice-cream.
R: Generalul a comandat soldaţilor să
deschidă focul. (sin. a ordona)
F: Le général a commandé / a ordonné
aux soldats d'ouvrir le feu.
I: Il generale ha ordinato ai soldati di
aprire il fuoco.
E: The general ordered his troops to open
fire.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul şi-a comandat un palton la croitor.
F: Paul s'est commandé un manteau chez
le tailleur.
I: Paolo ha ordinato un cappotto al
sarto..
E: Paul has given the tailor an order for a
winter coat.
II. vb. refl.
a se ~ ceva la cineva
(cu sens pasiv)
R: S-au comandat două etajere la tâmplar.
78
F: Deux étagères ont été commandées
chez le menuisier. On a commandé
deux étagères chez le menuisier.
I: Al falegname sono stati ordinati due
scaffali. Sono stati ordinati due scaffali
al falegname.
E: The cabinet maker was ordered two
bookstands. He was ordered two
bookstands.
a se ~ ceva pentru cineva
a i se ~ (cuiva) ceva
(cu sens pasiv)
R: S-a comandat îngheţată pentru toţi
invitaţii.
F: On a commandé de la glace pour tous
les invités.
I: È stato ordinato del gelato per tutti gli
invitati.
E: Ice-cream was ordered for all the
guests.
R: S-au comandat cărţi pentru toţi elevii.
Li s-au comadat cărţi de şcoală şi cărţi
de lectură.
F: On a commandé des livres pour tous
les élèves. On leur a commandé des
livres de classe et des livres de lecture.
I: Sono stati ordinati dei libri per tutti gli
studenti. Dei manuali e dei libri di
lettura sono stati ordinati per loro.
E: Books have been ordered for all the
students. School books and fiction
books have been ordered for them.
COMPARA (1)
(ind. prez. 1 compar)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Paul compară produsele din magazinele
româneşti cu cele din străinătate. (sin. a
confrunta)
F: Paul compare les produits des
magasins roumains avec ceux des
magasins de l'étranger.
I: Paolo confronta i prodotti dei negozi
romeni con quelli di altri paesi.
E: Paul compares the products in the
Romanian shops with those existing in
shops abroad.
R: Paul îl compară pe fratele său cu
băiatul vecinilor.

F: Paul compare son frère au garçon des
voisins.
I: Paolo paragona suo fratello con il
figlio dei vicini.
E: Paul compares his brother with his
neighbours' son.
a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi compară prietenii din cartier cu
colegii de clasă.
F: Paul compare ses amis du quartier
avec ses collègues de classe.
I: Paolo paragona i suoi amici del
quartiere con i suoi compagni di
classe.
E: Paul draws a parallel between his
friends and his colleagues.
R: Paul îşi compară maşina cu cea a
vecinului.
F: Paul compare sa voiture avec celle de
son voisin.
I: Paolo confronta la sua macchina con
quella del suo vicino.
E: Paul compares his car with his
neighbour's.
II. vb. refl.
a se ~ cu cineva
subiect [+persoană]
R: Paul se compară întotdeauna cu Maria,
sora lui mai mare.
F: Paul se compare toujours avec Marie,
sa soeur aînée.
I: Paolo si paragona sempre con Maria,
sua sorella maggiore.
E: Paul always compares his results to
Mary’s.
(cu sens pasiv)
R: Pentru mine, cei doi prieteni nu se
compară unul cu altul.
F: Pour moi, les deux amis ne peuvent pas
être comparés (l'un à l'autre) .
I: Per me, i due amici non si possono
paragonare affatto tra loro.
E: In my view, the two friends do not
compare to each other.
COMPLETA (4)
(ind. prez. 1 completez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
COMPLETA
R: Aceste date completează tabloul clinic
al bolii. (sin. a întregi)
F: Ces données complètent le tableau
clinique de la maladie.
I: Questi dati completano il quadro
clinico della malattia.
E: These data round off the clinical
picture of the disease.
R: Paul a completat lista participanţilor la
întâlnire cu numele noilor membri ai
clubului. (sin. a adăuga)
F: Paul a complété la liste des
participants à la réunion avec les noms
des nouveaux membres du club.
I: Paolo ha aggiunto sull' elenco dei
partecipanti alla riunione i nomi dei
nuovi soci del club.
E: Paul added the names of the new
members on the list of the participants
in the meeting.
R: Paul a completat chestionarul pentru
concurs.
F: Paul a rempli le questionnaire pour le
concours.
I: Paolo ha compilato il modulo per il
concorso.
E: Paul has filled in the application form
for the contest.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a completat studiile în
străinătate.
F: Paul a complété ses études à
l'étranger.
I: Paolo ha completato i suoi studi
all'estero.
E: Paul has finshed his studies abroad.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [-animat]
R: Formularele se completează la ghişeu.
F: On remplit les formulaires au guichet.
I: I moduli vengono compilati allo
sportello.
E: Application forms are filled in at the
desk.
(reciproc)
R: Cei doi soţi se completează unul pe
altul.
F: Les deux époux se complètent l'un
l'autre.
I: I due coniugi si completano a vicenda.
79
COMUNICA
E: The two spouses complement each
other.
COMUNICA (1)
(ind. prez. 1 comunic)
I. vb. tr.
a-(i) ~ ceva cuiva
subiect [±animat]
R: Paul (le-)a comunicat ziariştilor
rezultatele anchetei. (sin. a face
cunoscut)
F: Paul a communiqué aux journalistes
les résultats de l’enquête.
I: Paolo ha comunicato ai giornalisti i
risultati dell’inchiesta.
E: Paul notified the journalists of the
results of the enquiry.
R: Guvernul comunică prefecţilor bugetul
pentru anul viitor.
F: Le gouvernement communique aux
préfets le budget pour l'année
prochaine.
I: Il governo comunica ai prefetti il
bilancio per il prossimo anno.
E: The government notifies the prefects
about the next year's budget
a-(i) ~ cuiva să P, că P
subiect [+persoană]
R: Comunică-i să vină! (sin. a transmite,
a spune)
F: Dis-lui qu’il vienne!
I: Digli di venire!
E: Tell him to come!
R: Comunică-i lui Paul că poate veni!
Comunică tuturor studenţilor că pot
veni!
F: Dis à Paul qu’il peut venir. Dis à tous
les étudiants qu'ils peuvent venir.
I: Digli / comunicagli che può venire!
Dica a tutti gli studenti che possono
venire!
E: Tell Paul him he may come. Tell all the
students they may come.
a-i ~ (cuiva) când, unde, cum P
a-i ~ (cuiva) rel. P
subiect [+persoană]
R: Comunică-i unde // când ne vedem //
cum ajunge la noi // ce am hotărât.
F: Dis-lui / fais-lui savoir où // quand
nous nous verrons // comment il peut
arriver chez nous // ce que nous avons
décidé.
80
I: Comunicagli dove // quando ci
vediamo // come può arrivare da noi //
ciò che abbiamo deciso.
E: Tell him where // when we meet // how
to get to us // what we have decided.
II. vb. intr.
a ~ cu cineva
subiect [+persoană]
R: Maria comunică cu prietenii din
străinătate prin telefon.
F: Marie communique avec ses amis de
l’étranger par téléphone.
I: Maria comunica con i suoi amici
all’estero tramite telefono.
E: Mary is in touch with her friends from
abroad by phone.
a ~ cu ceva
subiect [-animat]
R: Camera copiilor comunică cu camera
părinţilor.
F: La chambre des enfants communique
avec la chambre des parents.
I: La camera dei bambini comunica con
la camera dei genitori.
E: The children's room opens into their
parents'.
R: Cămara comunică cu pivniţa. (sin. a da
în)
F: Le garde-manger communique avec la
cave.
I: La dispensa comunica con la cantina.
E: The pantry leads into the cellar.
a-şi ~ ceva
(reciproc)
R: Cei doi parteneri şi-au comunicat
intenţiile.
F: Les deux partenaires ont communiqué
leurs intentions.
I: I due soci hanno comunicato le loro
intenzioni.
E: The two partners communicated their
intentions to each other.
III. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Se comunică greu fără telefon.
F: Il est difficile de communiquer sans
téléphone.
I: Si comunica difficilmente senza
telefono.
E: It’s difficult to communicate without a
phone.
 CONDAMNA

a i se ~ (cuiva) F: Le gouvernement a concentré tous les

(în constr. impers.) fonds pour la réhabilitation des zones
subiect [-animat] (că P, săP) défavorisées.
R: I s-a comunicat lui Paul că a fost I: Il governo ha concentrato tutti i fondi
respins la interviu. per le zone svantaggiate.
F: On a communiqué à Paul qu’il avait E: The government have concentrated the
été refusé / qu’il n’avait pas été admis funds for the reahbilitation of the
à l’interview. underdeveloped areas.
I: Gli è stato comunicato che è stato a-şi ~ ceva asupra a ceva
scartato al colloquio (di assunzione). a-şi ~ ceva în ceva
E: Paul was notified he was rejected at (cu dat. pos.)
the interview. R: Mi-am concentrat atenţia asupra acestei
R: I s-a comunicat să vină la locul stabilit. lucrări.
F: On lui a communiqué de venir à F: J’ai concentré mon attention sur ce
l'endroit fixé / établi. travail.
I: Gli è stato comunicato di venire al I: Ho concentrato la mia attenzione su
luogo prestabilito. questo lavoro.
E: He was told to come to the agreed E: I’ve focused my attention on this paper.
place. R: Inamicul şi-a concentrat toate forţele în
această acţiune.
F: L’ennemi a concentré toutes ses forces
CONCENTRA (4) dans cette action.
(ind. prez. 1 concentrez) I: Il nemico ha concentrato tutte le sue
I. vb. tr. forze in quest’azione.
a ~ ceva ± circ (măsură, loc) E: The enemy has called up all the forces
subiect [±animat] (persoană, for this action.
instituţie)
R: Soluţia de clor este prea diluată. II. vb. refl.
Trebuie s-o concentrăm până la 30% a se ~ asupra a ceva
clor. subiect [+persoană]
F: La solution de chlore est trop diluée. Il R: Paul se concentrează asupra
faut la concentrer jusqu'à 30% chlore problemelor de actualitate.
(en teneur). F: Paul se concentre sur les problèmes
I: La soluzione di cloro è troppo diluita. d’actualité.
Occorre concentrarla fino al 30% I: Paolo si concentra sui problemi di
cloro. attualità.
E: The chlorine solution is too diluted. We E: Paul is focusing on current matters.
must bring it up to 30% chlorine.
R: Americanii au concentrat forţe aeriene
în Golf. (sin. a grupa) CONDAMNA (1)
F: Les Américains ont concentré des (ind. prez. 1 condamn)
forces aériennes dans le Golfe. I. vb. tr.
I: Gli Americani hanno concentrato forze a ~ pe cineva
aeree nel Golfo. a ~ ceva
E: The Americans have concentrated their subiect [± animat] (persoană,
air force in the Gulf. instituţie)
a ~ ceva + circ (scop) R: Judecătorul // Tribunalul i-a condamnat
subiect [±animat] (persoană, pe vinovaţi la închisoare. (sin. a
instituţie) pedepsi)
R: Guvernul a concentrat toate fondurile F: Le juge // Le Tribunal a condamné les
pentru reabilitarea zonelor coupables à la prison.
defavorizate. I: Il giudice ha condannato i colpevoli
alla reclusione.

81
CONDUCE

E: The Judge // The Court sentenced the a ~ pe cineva ± circ. (loc, timp)
guilty people to prison. a ~ ceva ± circ. (loc, timp)
R: Maria condamnă purtarea nepoliticoasă subiect [+persoană]
a fratelui ei. (sin. a dezaproba) R: Toată familia a condus-o pe Maria la
F: Marie condamne / désapprouve la gară. (sin. a însoţi)
conduite impolie de son frère. F: Toute la famille a accompagné Marie à
I: Maria condanna / disapprova il la gare.
comportamento sgarbato di suo I: Tutta la famiglia ha accompagnato
fratello. Maria alla stazione ferroviaria.
E: Mary condemns her brother’s rude E: The whole family accompanied Mary to
behaviour. the station.
a-şi ~ ceva R: Ghidul conduce vizitatorii prin muzeu.
a-şi ~ pe cineva F: Le guide conduit / accompagne les
(cu dat. pos.) visiteurs dans le musée.
R: Paul îşi condamnă prietenul pentru I: La guida accompagna i visitatori
greşelile făcute. (sin. a dezaproba) attraverso il museo.
F: Paul condamne son ami pour les E: The guide leads the visitors through the
erreurs commises. museum.
I: Paolo condanna il suo amico per gli R: Actualul director conduce instituţia de
sbagli / errori fatti. doi ani.
E: Paul blames his friend for the mistakes F: Le directeur actuel dirige l’institution
that were made. depuis deux ans.
R: Maria îşi condamnă propria I: L’attuale direttore dirige l’istituzione
comportare faţă de prieteni. da due anni.
F: Marie condamne son propre E: The present director has been
comportement envers ses amis. managing the institution for two years.
I: Maria condanna il suo comportamento R: Maria conduce o maşină puternică.
di fronte agli / nei riguardi degli amici. F: Marie conduit une voiture puissante.
E: Mary blames herself for her behaviour I: Maria guida una macchina potente.
towards her friends. E: Mary drives a powerful car.
a ~ ceva spre ceva
II. vb. refl. R: Moderatorul conduce discuţia spre
a se ~ concluziile vizate.
R: Prietena mea se condamnă pentru F: L'animateur dirige / mène la discussion
indulgenţă exagerată. (sin. a-şi vers les conclusions visées.
reproşa) I: Il moderatore conduce la discussione
F: Mon amie se condamne pour son verso le conclusioni previste.
indulgence exagérée. E: The moderator is leading the
I: La mia amica si rimprovera per la sua conversation towards the conclusions
indulgenza esagerata. aimed at.
E: My friend blames herself for her a-şi ~ pe cineva
excessive tolerance. a-şi ~ ceva
(cu sens pasiv) (cu dat. pos.)
R: Furtul se condamnă în orice societate. R: Maria îşi conduce vizitatorii prin
F: Le vol est condamné dans muzeu.
n' importe quelle société. F: Marie guide les visiteurs dans le
I: Il furto si condanna in qualsiasi musée.
società. I: Maria guida i visitatori attraverso il
E: Stealing is punished in any society. museo.
E: Mary leads the visitors through the
CONDUCE (15) museum.
(ind. prez. 1, 6 conduc; imp. 2 condu !; part. R: Maria îşi conduce afacerile cu abilitate.
condus) F: Marie dirige son entreprise / gère ses
I. vb. tr. affaires avec habileté.
82

I: Maria gestisce / amministra i suoi
affari con abilità.
E: Mary manages her business with
competence.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Paul se conduce după propriile
principii. (sin. a se comporta)
F: Paul se conduit d'après ses propres
principes.
I: Paolo si comporta secondo i propri
principi.
E: Paul is guided / goes by his own
principles.
(cu sens pasiv)
R: Această maşină se conduce uşor.
F: Cette voiture est facile à conduire.
I: Questa macchina si guida
agevolmente.
E: This car is easy to drive.
CONSIDERA (1)
(ind. prez. 1 consider)
I. vb. tr.
a ~ ceva + (ca) e. p. s.
a ~ pe cineva + (ca, drept) e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul consideră (ca) foarte corectă
atitudinea voastră.
F: Paul considère votre attitude comme
très correcte.
I: Paolo considera / giudica il vostro
atteggiamento molto corretto.
E: Paul considers / judges your attitude to
be very good.
R: Il consider pe Paul (ca / drept) cel mai
bun partener al meu.
F: Je considère Paul comme mon meilleur
partenaire.
I: Considero Paolo (come) il mio miglior
partner.
E: I consider Paul my best partner. I think
of Paul as my best partner.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul consideră că trebuie să luăm o
hotărâre în acest caz.
F: Paul considère que nous devons
prendre une décision dans ce cas.
CONSTITUI
I: Paolo considera / ritiene che in questo
caso dobbiamo prendere una
decisione.
E: Paul believes we have to make a
decision in this case.
a-şi ~ pe cineva + e. p. s.
a-şi ~ ceva + e. p. s.
(cu dat. pos)
R: Paul îşi consideră profesorul un
specialist desăvârşit.
F: Paul considère que son professeur est
un spécialiste parfait.
I: Paolo considera il suo professore un
ottimo specialista.
E: Paul considers his teacher to be a
thorough specialist.
R: Paul îşi consideră corectă atitudinea.
F: Paul considère que son attitude est
correcte.
I: Paolo considera corretto il suo
atteggiamento.
E: Paul judges his attitude to be correct.
II. vb. refl.
a se ~ e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Maria se consideră inteligentă.
F: Marie se considère intelligente.
I: Maria si considera intelligente.
E: Mary considers herself to be
intelligent.
a se ~ că P
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Se consideră că viaţa a apărut acum
patru milioane de ani.
F: On considère que la vie est apparue il y
a quatre millions d’années.
I: Si ritiene che la vita sia apparsa
quattro milioni di anni fa.
E: It is thought that life appeared four
million years ago.
CONSTITUI (7)
(ind. prez. 1, 2 constitui, 3, 6 constituie; conj. prez.
3, 6 să constituie)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Participanţii la întrunire au constituit o
nouă filială a partidului. (sin. a
înfiinţa)
83
CONSTRUI
F: Les participants à la réunion ont
constitué / ont créé une nouvelle filiale
du parti.
I: I partecipanti alla reunione hanno
costituito / creato una nuova sezione
del partito.
E: The participants in the meeting have
set up a new branch of their party.
R: Guvernul a constituit o comisie de
control a investiţiilor din agricultură.
F: Le Gouvernement a consitué une
comission chargée du contrôle des
investissements dans l' agriculture.
I: Il Governo ha costituito una
commissione di controllo degli
investimenti in agricoltura.
E: The Government has created a
commission to investigate agricultural
investments.
a ~ + nume pred.
(cu statut de vb. copulativ)
subiect [-animat]
R: Părţile lucrării constituie un tot unitar.
(sin. a forma, a alcătui, a fi)
F: Les parties de l'ouvrage constituent /
forment un tout unitaire.
I: Le parti dell'opera costituiscono un
insieme unitario.
E: The various parts made up an
integrated work / a whole.
R: Aceste teorii constituie un nou punct de
vedere. (sin. a reprezenta, a fi)
F: Ces théories constituent / représentent
un nouveau point de vue.
I: Queste teorie costituiscono un nuovo
punto di vista.
E: These theories form a new viewpoint.
R: Animalele din grădina zoologică
constituie un punct de atracţie pentru
vizitatori. (sin. a reprezenta, a fi)
F: Les animaux du zoo constituent un
point d’attraction pour les visiteurs.
I: Gli animali dello zoo costituiscono
un'attrazione per i visitatori.
E: The animals in the zoo are an
attraction for all visitors.
a-şi ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul // Biblioteca şi-a constituit un
fond de cheltuieli curente.
F: Paul // La bibliothèque s'est constitué
une réserve de dépenses courantes.
I: Paolo // La biblioteca si è costituito un
ondo per le spese correnti.
84
E: Paul // The library has created an
account for running expenses.
R: Acţionarii şi-au constituit consiliul de
administraţie prin vot secret. (sin. a
înfiinţa)
F: Les actionnaires ont constitué le
conseil d’administration par vote
secret.
I: Gli azionisti hanno costituito il
consiglio d'amministrazione tramite il
voto segreto.
E: The shareholders have made up their
board by secret ballot.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
(cu sens pasiv)
subiect [-animat]
R: Cartelul s-a constituit prin unirea celor
patru confederaţii sindicale. (sin. a se
forma)
F: Le cartel s'est constitué / s'est formé
par l'union des quatre fédérations
syndicales.
I: Il cartello si è costituito dall'unione di
quattro federazioni sindacali.
E: The cartel was made up from the four
trade union confederations.
CONSTRUI (11)
(ind. prez. 1, 6 construiesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a construit o casă frumoasă. (sin. a
zidi)
F: Paul a construit / fait construire une
belle maison.
I: Paolo ha costruito una bella casa.
E: Paul has built a nice house.
R: Cu cuvintele date, Maria a construit o
propoziţie corectă. (sin. a alcătui, a
forma)
F: Avec les mots donnés, Marie a
construit / a fait une proposition
correcte.
I: Con le parole date, Maria ha costruito
una proposizione corretta.
E: With the given words, Mary has made
up a correct sentence.
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [+persoană]

R: Paul a construit o casă pentru copii.
Le-a construit (copiilor lui) o casă la
munte.
F: Paul a construit / a fait construire une
maison pour ses enfants. Il a construit
pour ses enfants une maison à la
montagne.
I: Paolo ha costruito una casa per i figli.
Ha construito ai suoi figli una casa in
montagna.
E: Paul has had a house built for his
children. He has had a house built (for
his children) in the mountains.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul şi-a construit o casă la munte.
F: Paul s’est fait construire une maison à
la montagne.
I: Paolo si è costruita una casa in
montagna.
E: Paul has had a house built in the
mountains.
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a construit casa cu împrumut
de la bancă.
F: Paul a construit sa maison avec un prêt
bancaire.
I: Paolo si è costruita la casa con un
mutuo bancario.
E: Paul has built this house with money
taken from the bank.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Se construieşte mult din materiale
prefabricate.
F: On construit beaucoup avec des
matériaux de construction
préfabriqués.
I: Si costruisce molto con materiali
prefabbricati.
E: They are building a lot using prefab
materials.
(cu sens pasiv)
R: Acest imobil s-a construit anul trecut.
F: Cet immeuble a été construit l’année
passée.
I: Questo edificio è stato costruito l’anno
scorso.
E: This building was erected last year.
R: Acest complement se construieşte cu
prepoziţie.
CONTA
F: Ce complément se construit avec une
préposition.
I: Questo complemento si costruisce con
preposizione.
E: This object takes a preposition.
CONTA (4)
(ind. prez. 1 contez)
I. vb. intr.
a~
subiect [-animat]
R: Gestul tău contează mult pentru mine.
(sin. a reprezenta, a însemna)
F: Ton geste compte beaucoup pour moi.
I: Il tuo gesto conta molto per me.
E: Your gesture means a lot to me.
a ~ pe ceva
a ~ pe cineva
subiect [± animat]
R: Paul contează pe discreţia ta. (sin. a se
baza, a se bizui)
F: Paul compte sur ta discrétion.
I: Paolo conta sulla tua discrezione.
E: Paul is counting on your discretion.
R: Paul contează pe Maria pentru
rezolvarea acestei probleme.
F: Paul compte sur Marie pour résoudre
ce problème.
I: Paolo conta su Maria per la soluzione
di questo problema.
E: Paul is counting on Mary to solve this
problem.
R: Sindicatele contează pe convorbirile cu
patronatul şi cu guvernul.
F: Les syndicats comptent sur les
pourparlers avec le patronat et le
gouvernement.
I: I sindicati contano sui dialoghi con il
padronato e il governo.
E: The unions count on the discussions
with the owners' association and the
government.
a~
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (dacă, când, unde P,
rel. P)
R: Nu contează dacă pleci (tu) //când
pleacă Maria // unde plecaţi.
F: Peu importe si tu pars // quand part
Marie // où vous allez.
I: Non importa se parti // quando parte
Maria // dove vai.
85
CONŢINE

E: It doesn’t matter if you leave // when E: These pills contain oligoelements.

Mary leaves // where you leave.
R: Nu contează cine vorbeşte // cu cine
vorbeşte şi ce spune.
F: Peu importe qui parle // avec qui il
parle et ce qu'il dit.
I: Non conta chi parla // con chi parla e
cosa dice.
E: It doesn't matter who is speaking //
whom he is speaking with and what he
is saying.
a~
(în constr. unipers. 3)
subiect[-animat] (că P, să P)
R: Nu contează că aţi întârziat 10 minute.
F: Le fait d'être arrivés en retard de 10
minutes ne compte pas. Que vous soyez
arrivés en retard de 10 minunes, ça ne
compte pas.
I: Non importa il fatto che abbiato
tardato 10 minuti.
E: It does not matter that you are 10
minutes' late.
R: Contează mult să fie toată lumea
prezentă.
F: Il compte beaucoup que tout le monde
soit présent.
I: E' molto importante che tutti siano
presenti.
E: It means a lot that everybody should be
present.
II. vb. refl.
a se ~ pe ceva
(în constr. impers.)
R: S-a contat mult pe ajutorul tău.
F: On a beaucoup compté sur ton aide.
I: Si è contato molto sul tuo aiuto.
E: They depended a lot on your help.
CONŢINE (14. 6)
(numai 3, 6: ind. prez. 3 conţine, 6 conţin; part.
conţinut)
vb. tr.
(vb. unipers. 3, 6)
a ~ ceva
subiect [-animat]
R: Aceste comprimate conţin
oligoelemente.
F: Ces comprimés contiennent des
oligoéléments.
I: Queste compresse contengono degli
oligoelementi.
R: Revista conţine sfaturi utile pentru
tineri.
F: La revue contient des conseils utiles
pour les jeunes.
I: La rivista contiene dei consigli utili per
giovani.
E: The magazine contains / has useful
advice for the young.
CONTINUA (1. 24)
(ind. prez. 1 continuu, 2 continui, 3, 6 continuă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Participanţii la conferinţă au continuat
discuţiile după-amiază.
F: Les participants à la conférence ont
continué les discussions dans l’après-
midi.
I: I partecipanti alla conferenza hanno
continuato le discussioni nel
pomeriggio.
E: The participants in the conference have
continued their debates in the
afternoon.
R: Savanţii vor continua cercetările până
la obţinerea unor rezultate relevante.
F: Les savants continueront / poursuivront
les recherches jusqu'à l'obtention de
résultats relevants.
I: Gli scienziati continueranno le ricerche
fino all'ottenimento di / ad ottenere dei
risultati rilevanti.
E: Scientists will further their research till
they obtain relevant results.
a ~ să P
subiect [+animat]
R: Paul continuă să creadă că a avut
dreptate.
F: Paul continue à / de croire qu'il a eu
raison.
I: Paolo continua a credere di aver avuto
ragione / che ha avuto ragione.
E: Paul continues to believe that he was
right.
R: Câinele a continuat să latre.
F: Le chien a continué à aboyer.
I: Il cane ha continuato ad abbaiare.
E: The dog went on barking.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)

86

R: Paul şi-a continuat studiile în
străinătate.
F: Paul a continué ses études à l'étranger.
I: Paolo ha continuato i suoi studi
all'estero.
E: Paul continued his studies abroad.
II. vb. intr.
a~
subiect [-animat]
R: Lucrările reuniunii continuă.
F: Les travaux de la réunion continuent /
se poursuivent.
I: I lavori della riunione continuano.
E: The proceedings of the conference
continue.
R: Petrecerea a continuat până la miezul
nopţii.
F: La fête a continué / s'est prolongée
jusqu'à minuit.
I: La festa ha continuato / si è prolungata
fino a mezzanotte.
E: The party went on till midnight.
R: Marcajul continuă până la intersecţie.
F: Le marquage se continue / se poursuit
jusqu'à l'intersection.
I: La segnaletica continua fino
all'incrocio.
E: The marks / signs continue up to the
crossroads.
a~
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (să P)
R: Continuă să plouă //să ningă.
F: Il continue à pleuvoir // à neiger.
I: Continua a piovere // a nevicare.
E: It keeps raining // snowing.
III. vb. refl.
a se ~
R: Autostrada se continuă cu un drum
naţional.
F: L'autoroute se prolonge par une route
nationale.
I: L'autostrada continua con una strada
nazionale.
E: The autoroute / highway turns into a
common road.
(cu sens pasiv)
R: Construcţia şcolii se va continua la
primăvară.
F : On continuera la construction de
l'école au printemps. La construction
de l'école sera continuée au printemps.
CONTRIBUI
I : La costruzione della scuola sarà
continuata in primavera.
E : The building of the school will
continue in spring.
CONTRIBUI (7)
(ind. prez. 1, 2 contribui, 3, 6 contribuie; conj. prez.
3, 6 să contribuie)
I. vb. intr.
a ~ la ceva
subiect [±animat]
R: Savanţii români au contribuit la
dezvoltarea acestei teorii.
F: Les savants roumains ont contribué au
développement de cette théorie.
I: Gli scienziati romeni hanno contribuito
allo sviluppo di questa teoria.
E: Romanian scientists have contributed
to this theory.
R: Traducerea romanului a contribuit la o
mai bună cunoaştere a acestui scriitor.
F: La traduction du roman a contribué à
une meilleure connaissance de cet
écrivain.
I: La traduzione del romanzo ha
contribuito a una migliore conoscenza
di questo scrittore.
E: The translation of the novel has
contributed to making this author
known everywhere.
II. vb. refl.
a se ~ la ceva
(în constr. impers.)
R: În situaţii de calamitate, se contribuie
cu bani şi cu produse de primă
necesitate la ajutorarea populaţiei.
F: Pour aider la population. sinistrée, en
situations de calamités / catastrophes
naturelles, on contribue avec de
l'argent et des produits de première
nécessité.
I: Nelle situazioni di calamità, si
contribuisce con soldi e con dei
prodotti di prima necessità ad aiutare
la popolazione.
E: When natural disasters occur, money
and essential products are contributed
to the population.
87
CONVENI
CONVENI (9. 2. b)
(ind. prez. 1, 6 convin, 2 convii, 3 convine; conj.
prez. 3, 6 să convină)
I. vb. tr.
a ~ (cu cineva) să P
a ~ (cu cineva) rel. P
subiect [+persoană]
R: Am convenit (cu Maria) să ne vedem la
ora 4 // să invităm mai multe persoane.
(sin. a cădea de acord)
F: Moi et Marie, nous sommes
convenu(e)s de / nous sommes
tombé(e)s d'accord pour nous (re)voir
à 4 heures // inviter plusieurs
personnes.
I: Abbiamo stabilito (con Maria) di
vederci alle 4 // di invitare più
persone.
E: Mary and I agreed to meet at 4 // to
invite more persons.
R: Am convenit (cu Maria) pe cine să
invităm //cui să trimitem invitaţii. (sin.
a stabili, a decide)
F: Nous sommes convenu(e)s (Marie et
moi) qui inviter // à qui envoyer des
invitations.
I: Ho stabilito (con Maria) chi invitare //
a chi mandare gli inviti.
E: Mary and I agreed whom to invite //
whom to send invitations to.
II. vb. intr.
a-i ~ (cuiva )
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [-animat]
R: Această nouă situaţie îmi convine. Îţi
convine, fără îndoială, şi ţie. Ne
convine la toţi. (sin. a-i plăcea)
F: Cette nouvelle situation me convient.
Elle te convient, sans doute, à toi aussi.
Elle convient à tout le monde.
I: Questa nuova situazione mi va bene.
Sono sicuro che va bene anche a te. Va
bene a tutti.
E: The new situation suits me.
Undoubtedly, it suits you, too. It suits
us all.
R: Propunerile guvernului de restructurare
a industriei extractive nu au convenit
sindicatelor.
F: Les propositions du gouvernement
visant la restructuration de l'industrie
extractive n'ont pas convenu aux
syndicats.
88
I: Le proposte del Governo di
ristrutturare l'industria estrattiva sono
state respinte dai sindacati.
E: The Governmemt's suggestions to
reorganise the extracting industry did
not suit the unions.
a-i ~ cuiva
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (că P, să P, unde,
când, cum P, rel. P)
R: Lui Paul îi convine că Maria locuieşte
aproape de el.
F: Il convient à Paul que Marie habite
près de lui.
I: A Paolo conviene che Maria abiti
vicino a lui.
E: It suits Paul that Mary lives nearby.
R: Lui Paul îi convine să locuiască
aproape de Universitate.
F: Il convient à Paul d'habiter près de
l'Université.
I: A Paolo conviene abitare nei pressi
dell'Università.
E: It suits Paul to live close to the
University.
R: Lui Paul îi convine unde // când // cu
cine am hotărât să petrecem vacanţa.
F: Il convient à Paul où // quand // avec
qui nous avons décidé de passer nos
vacancer.
I: A Paolo sta bene dove // quando // con
chi abbiamo deciso di trascorrere le
vacanze.
E: It suits Paul where // when // who we
decided to spend the holiday with.
III. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, să P)
R: S-a convenit că trebuie să refacem
proiectul. (sin. a se stabili)
F: Il a été convenu que nous devions
refaire le projet.
I: Si è convenuto che si deve rifare il
progetto.
E: It was decided we had to do the project
again.
R: S-a convenit să se lucreze peste
program.
F: On a décidé de travailler hors
programme.
I: Si è deciso di lavorare oltre l’orario.

E: It was decided that we should work
overtime.
CONVINGE (15)
(ind. prez. 1, 6 conving; part. convins)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva cu ceva
a ~ pe cineva de ceva
subiect [±animat] (persoană,
atitudine, comportament)
R: Paul a convins-o pe Maria cu
argumente de ordin moral.
F: Paul a convaincu Marie avec des
arguments d'ordre moral.
I: Paolo ha convinto Maria con
argomenti di ordine morale.
E: Paul has convinced Mary with moral
arguments.
R: Atitudinea lui Paul m-a convins de
sinceritatea sentimentelor sale.
F: L'attitude de Paul m'a convaincu / m'a
persuadé de la sincérité de ses
sentiments.
I: L'atteggiamento di Paolo mi ha
convinto della sincerità dei suoi
sentimenti.
E: Paul’s attitude has convinced me of the
sincerity of his feelings.
a ~ pe cineva că P
a ~ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Paul l-a convins pe fratele său că Maria
are dreptate.
F: Paul a convaincu son frère que Marie
avait raison.
I: Paolo ha convinto suo fratello che
Maria ha ragione.
E: Paul has convinced his brother that
Mary was right.
R: Profesorul i-a convins pe elevi să
participe la concurs.
F: Le professeur a convaincu ses élèves de
participer au concours.
I: Il professore ha convinto i suoi studenti
a partecipare al concorso.
E: The professor has convinced the
students to take part in the contest.
a-şi ~ pe cineva de ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a convins prietenii de loialitatea
sa.
F: Paul a convaincu ses amis de sa
loyauté.
CONVINGE
I: Paolo ha convinto i suoi amici della
sua lealtà.
E: Paul has convinced his friends of his
loyalty.
a-şi ~ pe cineva că P
a-şi ~ pe cineva să P
(cu dat. pos.)
R: Profesorul şi-a convins elevii că trebuie
să citească mai mult.
F: Le professeur a convaincu ses élèves de
la nécessité de lire davantage.
I: Il professore ha convinto i suoi alunni
dalla necessità di leggere di più.
E: The teacher convinced the pupils that
they had to read more.
R: Paul şi-a convins familia să nu renunţe
la moştenire.
F: Paul a convaincu sa famille de ne pas
renoncer à l'héritage.
I: Paolo ha convinto la sua famiglia di
non rinunciare all'eredità.
E: Paul convinced his family not to give
up the inheritance.
II. vb. refl.
a se ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a convins de bunele tale intenţii.
F: Paul s'est convaincu de tes bonnes
intentions.
I: Paolo si è convinto delle tue buone
intenzioni.
E: Paul has convinced himself of your
good intentions.
R: Studenţii s-au convins de necesitatea
participării la seminarii.
F: Les étudiants se sont persuadés de la
nécessité de participer aux séminaires.
I: Gli studenti si sono convinti della
necessità di partecipare alle
esercitazioni.
E: The students convinced themselves of
the necessity of taking part in seminars.
a se ~ (de ceva)
(cu sens pasiv)
subiect [+persoană]
R: Copiii se conving prin exemplul
părinţilor.
F: Les enfants sont convaincus par
l'exemple de leurs parents.
I: I bambini vengono convinti
dall'esempio dei loro genitori.
E: Children can be convinced by their
parents’ example.
89
CORECTA
R: Oamenii se conving prin fapte, nu prin
vorbe.
F: On convainc les gens par des faits, non
par des paroles. Les gens doivent être
convaincus par des faits et pas par des
paroles.
I: Le persone si convincono con i fatti,
non con le parole.
E: People are convinced by deeds, not
words.
a se ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul s-a convins că ai avut dreptate.
F: Paul s'est convaincu que tu avais eu
raison.
I: Paolo si è convinto che avevi / avuto
ragione.
E: Paul convinced himself that you were
right.
CORECTA (4)
(ind. prez. 1 corectez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Profesorul corectează temele elevilor //
îl corectează pe Paul.
F: Le professeur corrige les devoirs des
élèves // corrige Paul.
I: Il professore corregge i compiti degli
studenti // corregge Paolo.
E: The teacher is correcting the students’
homework // he corrects Paul.
R: Ochelarii corectează vederea.
F: Les lunettes corrigent la vue.
I: Gli occhiali correggono la vista.
E: Glasses correct the sight.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
(cu dat. pos.)
R: Redactorul îi corectează articolul lui
Paul. Ii corectează articolul.
F: Le rédacteur corrige l'article de Paul.
Il corrige son article.
I: Il redattore corregge l'articolo di
Paolo. Gli corregge l'articolo.
E: The proof-reader reads an article for
Paul. He corrects his article.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a corectat teza cu atenţie.
90
F: Marie a corrigé sa thèse avec
attention.
I: Maria ha corretto attentamente la sua
tesi.
E: Mary checked her paper thoroughly.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Paul se corectează imediat ce greşeşte.
F: Paul se corrige tout de suite après
avoir fait une faute / dès qu’il commet
une erreur.
I: Paolo si corregge non appena ha
sbagliato.
E: Paul corrects himself as soon as he
makes a mistake.
(cu sens pasiv)
R: Greşelile de tipar se corectează cu roşu.
F: Les fautes d’impression / d’imprimerie
sont corrigées en rouge.
I: Gli errori di stampa si correggono con
il rosso.
E: Printing mistakes are corrected in red.
R: Carenţele de educaţie se corectează
greu // în timp. (sin. a se îndrepta)
F: Les carences d’éducation se corrigent
difficilement // à la longue.
I: Le mancanze d’educazione si
correggono difficilmente // in tempo.
E: Educational defaults are difficult to
mend.
CORESPUNDE (15. 2)
(ind. prez. 1, 6 corespund, 2 corespunzi, 3
corespunde; ger. corespunzând; part. corespuns)
I. vb. intr.
a ~ cu ceva
subiect [-animat]
R: În Evul Mediu se săpau tunele care
corespundeau în diverse puncte // zone
strategice. (sin. a duce)
F: Au Moyen Age, on creusait des tunnels
qui menaient à divers points // à
diverses zones stratégiques.
I: Nel Medio Evo, si scavovano gallerie
che portavano in diversi punti // in
diverse zone strategiche.
E: In the Midde Ages they would dig
tunnels that led to certain places //
strategic area.
R: Camera de zi corespunde cu biroul lui
Paul. (sin. a da în)

F: La salle de séjour correspond avec le
bureau de Paul.
I: Il soggiorno comunica da nello studio
di Paolo.
E: The living room corresponds to Paul’s
room.
R: Nu întotdeauna visurile corespund cu
realitatea. (sin. a se potrivi cu)
F: Les rêves ne correspondent pas
toujours à la réalité.
I: Non sempre i sogni corrispondono alla
realtà.
E: Dreams don’t always square with
reality.
a ~ + abstract în dativ
R: Actorul // Spectacolul corespunde
aşteptărilor publicului. (sin. a satisface)
F: L’acteur // Le spectacle correspond
aux attentes du public.
I: L’attore // Lo spettacolo corrisponde
alle attese del pubblico.
E: The actor // The show matched the
public’s expectations.
COSTA (1)
(numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 costă)
I. vb. intr. unipers.
a ~ + circ. (mod, măsură)
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [±animat]
R: Caii de rasă costă mult.
F: Les chevaux de race coûtent cher.
I: I cavalli di razza costano molto.
E: Pure-bred horses cost a lot.
R: Acest album costă mult // puţin // 100
de mii de lei.
F: Cet album coûte cher // peu // 100 mille
lei.
I: Questo album costa molto // poco //
100 mila lei.
E: This album costs a lot // is cheap //
costs 100 thousand lei.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (să P, (ca) să P)
R: L-a costat foarte mult pe Paul
să-şi reamenajeze apartamentul.
F: Il a coûte très cher à Paul de
réaménager son appartement.
I: A Paolo è costato molto risistemare
l'appartamento.
CRĂPA
E: It cost Paul a fortune to refurbish his
apartment.
R: Il va costa mult pe Paul ca să-şi
redobândească încrederea în sine.
F: Il coûtera cher à Paul de regagner la
confiance en soi-même.
I: Costerà molto a Paolo riguadagnare
la fiducia in se stesso.
E: It will cost Paul a lot to regain the trust
in himself.
II. vb. tr.
a ~ pe cineva + circ. (mod, măsură)
subiect [-animat]
R: Apartamentul a costat-o pe Maria 500
de milioane de lei.
F: L'appartement a coûté à Marie 500
millions lei.
I: L'appartamento è costato a Maria 500
milioni.
E: The apartment cost Mary 500 million
lei.
R: Gestul lui necugetat l-a costat scump.
F: Son geste irréfléchi lui a coûté cher.
I: Il suo gesto inconsulto gli è costato
caro.
E: His thoughtless gesture cost him
dearly.
a ~ pe cineva ceva
subiect [-animat]
R: Tabloul m-a costat o avere.
F: Le tableau m'a coûté une fortune.
I: Questo quadro mi è costato un
patrimonio.
E: This painting cost me a fortune.
R: Neatenţia l-a costat viaţa.
F: Son manque d'attention lui a coûté la
vie.
I: La sua mancanza di attenzione gli è
costata la vita.
E: Lack of attention cost him his life.
CRĂPA (1. 1. b)
(ind. prez. 1 crăp, 2 crăpi, 3, 6 crapă; conj. prez. 3,
6 să crape)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (cauză)
subiect [-animat]
R: Zidul crapă din cauza trepidaţiilor. (sin.
a se fisura)
F: Le mur lézarde à cause des
trépidations / sous l’effet des
trépidations.
91
CREA
I: Il muro crepa a causa delle vibrazioni.
E: The wall is cracking because of the
vibrations.
R: Pielea mâinilor crapă de ger. (sin. a
plesni)
F: La peau des mains gerce / se fendille à
cause du froid.
I: La pelle delle mani si screpola a causa
del gelo.
E: The skin of the hands gets chapped
with frost.
R: Din cauza apei fierbinţi, paharul a
crăpat. (sin. a se sparge)
F: A cause de l’eau bouillante, le verre
s’est fêlé.
I: A causa dell’acqua bollente, il
bicchiere si è incrinato.
E: Because of the hot water, the glass has
broken.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul crapă lemne. (sin. a sparge)
F: Paul fend du bois.
I: Paolo spacca la legna.
E: Paul is chopping wood.
R: Maria a crăpat puţin uşa pentru a lăsa
pisica să intre. (sin. a întredeschide)
F: Marie a entrouvert / entrebaillé la
porte pour laisser entrer le chat.
I: Maria ha socchiuso un po' la porta per
lasciar entrare il gatto.
E: Mary set the door ajar to let the cat in.
III. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: De secetă prelungită, pământul
s-a crăpat.
F: La terre s'est craquelée à cause de la
sécheresse prolongée.
I: Per la lunga siccità, la terra si è
spaccata / si è crepata.
E: Because of the long-lasting drought the
land has cracked.
(cu sens pasiv)
R: Lemnele de foc prea groase trebuie să
se crape cu toporul.
F: Le bois trop gros doit être fendu à
coups de hache.
I: I pezzi di legna troppo grossi bisogna
spezzarli con la scure.
E: The logs that are too thick must be
chopped with an axe.
92
CREA (4)
(ind. prez. 1 creez, 2 creezi, 3, 6 creează; conj. prez.
3, 6 să creeze)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Acest muzician // Acest scriitor a creat
o operă nemuritoare.
F: Ce musicien // Cet écrivain a créé une
oeuvre immortelle.
I: Questo musicista // Questo scrittore ha
creato un’opera immortale.
E: This musician // This writer has
created an immortal work.
R: Davilla a creat şcoala românească de
medicină. (sin. a întemeia)
F: Davilla a créé / fondé l’école roumaine
de médecine.
I: Davilla ha creato / fondato la scuola
romena di medicina.
E: Davilla laid the foundations of the
Romanian medical school.
R: Universitatea a creat un fond special de
burse. (sin. a institui, a constitui)
F: L'Université a créé / institué / constitué
un fonds spécial de bourses.
I: L'Università ha istituito / creato un
fondo speciale per le borse di studio.
E: The University has set up a special
fund for grants.
R: Aplicarea acestui proiect a creat multe
probleme. (sin. a provoca)
F: L'application de ce projet a créé /
provoqué beaucoup de problèmes.
I: L'applicazione di questo progetto ha
creato / causato molti problemi.
E: The implementation of this project has
created a lot of problems.
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Părinţii au creat pentru copil cele mai
bune condiţii de viaţă. I-au creat
(copilului) cele mai bune condiţii de
viaţă.
F: Les parents ont créé pour leur enfant
les meilleures conditions de vie. Ils lui
ont créé les meilleures conditions de
vie.
I: I genitori hanno assicurato / creato al
bambino le migliori condizioni di vita.
Gli hanno creato (al bambino) le
megliori condizioni di vita.

E: The parents have created the best
conditions for their child. They have
created the child the best conditions.
a ~ ceva pentru cineva
a ~ ceva pentru ceva
subiect [+persoană]
R: Designerul a creat o nouă colecţie de
vară pentru adolescenţi.
F: Le styliste a créé une nouvelle
collection d'été pour les adolescents.
I: Lo stilista ha creato una nuova
collezione estiva per gli adolescenti.
E: The designer has created a new
summer collection for teenagers.
R: Inventatorul a creat un nou dispozitiv
de securitate pentru maşinile de lux.
F: L'inventeur a créé un nouveau
dispositif de sécurité pour les voitures
de luxe.
I: L'inventore ha creato un nuovo
dispositivo di sicurezza per le
macchine di lusso.
E: The inventor created a new safety
device for luxury cars.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Copilul şi-a creat o lume imaginară.
F: L'enfant s'est créé un monde
imaginaire.
I: Il bambino si è creato un mondo
immaginario.
E: The child has created an imaginary
world.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Designerul şi-a creat colecţia în timp
record.
F: Le styliste a créé sa collection en un
temps record.
I: Lo stilista ha creato la sua collezione a
tempo di record.
E: The designer created the collection in
record time.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: S-a creat un curent de opinie
defavorabil globalizării. (sin. a se
forma)
F: Il s'est créé un courant d'opinion
défavorable à la globalisation.
I: Si è creata una corrente d'opinione
sfavorevole alla globalizzazione.
CREDE
E: An unfavorable trend against
globalization has appeared.
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Studenţilor li s-au creat cele mai bune
condiţii de studiu. Li s-au creat cele
mai bune condiţii de studiu.
F: On a créé aux étudiants les meilleures
conditions d'étude. On leur a créé les
meilleures conditions d'étude.
I: Sono state create agli studenti le
migliori condizioni di studio. Sono
state create loro le migliori contizioni
di studio.
E: The students have been granted the
best conditions for study. The best
conditions of study have been created
for students.
a-şi ~ ceva
CREDE (14. 3)
(ind. prez. 1, 6 cred, 2 crezi, 3 crede ; perf. simplu 1
crezui, 2 crezuşi etc.; m. m. c. perf. 1 crezusem, 2
crezuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să creadă; ger.
crezând; part. crezut)
I. vb. tr.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul a crezut că prietenii îl vor ajuta la
nevoie.
F: Paul a cru / a pensé que ses amis
l'aideraient en cas de besoin.
I: Paolo ha creduto che i suoi amici lo
avrebbero aiutato in caso di bisogno.
E: Paul thought his friend would help him
in need.
R: Paul crede că a găsit soluţia.
F: Paul croit qu'il a trouvé / avoir trouvé
la solution.
I: Paolo crede di aver trovato la
soluzione.
E: Paul thinks he has found the solution.
a nu ~ să P
a nu ~ că P
a nu ~ ca ... să P
subiect [+persoană]
R: Paul nu crede să ne poată ajuta în
această problemă.
F: Paul ne croit pas pouvoir nous aider
dans ce problème.
I: Paolo non crede di poterci aiutare in
questo problema.
93
CREŞTE
E: Paul does not believe that he can help
us in any way.
R: Nu cred să plouă mâine // că va ploua
mâine.
F: Je ne crois pas qu'il pleuve demain /
qu'il pleuvra demain.
I: Non credo che domani piova / che
pioverà domani.
E: I don’t believe it will rain tomorrow
R: N-am fi crezut ca frigul să ţină atât de
mult.
F: Nous n'aurions pas cru / nous ne nous
serions pas imaginés que le froid dure
si longtemps.
I: Non avremmo creduto che il freddo
durasse / sarebbe durato tanto!
E: I could not believe the cold was to last
so long.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Judecătorul nu l-a crezut pe inculpat.
F: Le juge n'a pas cru l'inculpé.
I: Il giudice non ha creduto all'imputato.
E: The judge did not believe the
defendant.
R: Copiii îi cred totdeauna pe părinţi.
F: Les enfants croient toujours leurs
parents.
I: I bambini credono sempre ai genitori.
E: Children always believe their parents.
a ~ pe cineva + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Maria l-a crezut pe Paul om de onoare
// inteligent.
F: Marie croyait / considérait Paul un
homme d'honneur // intelligent.
I: Maria ha creduto Paolo un uomo
d'onore // intelligente.
E: Mary thought Paul to be a man of
honour // intelligent.
. a ~ ceva
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Paul nu crede povestea ta // ce i-ai
povestit.
F: Paul ne croit pas (à) ton histoire // ce
que tu lui as raconté.
I: Paolo non crede all tuo raconto // a
cuello che gli hai racontato.
E: Paul does not believe your story // what
you told him.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
94
R: Paul nu şi-a crezut prietenii.
F: Paul n'a pas cru ses amis.
I: Paolo non ha creduto ai suoi amici.
E: Paul did not believe his friends.
II. vb. intr.
a ~ în ceva
a ~ în cineva
subiect [+persoană]
R: Maria nu crede în minuni.
F: Maria ne croit pas aux miracles.
I: Maria non crede agli eventi miracolosi.
E: Mary does not believe in miracles.
R: Maria crede în prietenii săi.
F: Marie croit en ses amis.
I: Maria crede nei / si fida dei suoi amici.
E: Mary believes in / trusts her friends.
R: Ateii nu cred în Dumnezeu.
F: Les athées ne croient pas en Dieu.
I: Gli atei non credono in Dio.
E: Atheists do not believe in God.
III. vb. refl.
a se ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul se crede om de afaceri // informat
// descurcăreţ.
F: Paul se croit homme d'affaires // bien
informé // débrouillard.
I: Paolo si crede un uomo d'affari // ben
informato // scaltro.
E: Paul believes himself a businessman //
to be well-informed // versatile.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul se crede la Paris // pe scenă.
F: Paul se croit à Paris // sur la scène.
I: Paolo si crede a Parigi // sul
palcoscenico.
E: Paul imagines himself in Paris // on
stage.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Se crede că acest castel este bântuit de
fantome.
F: On croit que ce château est hanté.
I: Si crede che questo castello sia abitato
dai fantasmi.
E: It is believed that the castle is haunted.
CREŞTE (14. 8)
(ind. prez. 1, 6 cresc, 2 creşti, 3 creşte; perf. simplu
1 crescui, 2 crescuşi etc.; m. m. c. perf. 1 crescusem,

2 crescuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să crească; ger.
crescând; part. crescut)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul creşte animale // păsări de curte.
F: Paul élève des animaux// de la volaille.
I: Paolo alleva animali // animali da
cortile.
E: Paul breeds animasl // poultry.
a ~ pe cineva ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Bunicii l-au crescut pe Paul la ţară.
F: Ses grands-parents ont élevé Paul à la
campagne.
I: I nonni hanno cresciuto Paolo in
campagna.
E: The grandparents raised Paul at the
countryside.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Vecinii noştri şi-au crescut copiii în
spiritul disciplinei.
F: Nos voisins ont élevé leurs enfants dans
l’esprit de la discipline.
I: I nostri vicini hanno cresciuto i loro
figli nello spirito della disciplina.
E: Our neighbours have brought up their
children in the spirit of discipline.
II. vb. intr.
a ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Copilul Mariei creşte sănătos.
F: L'enfant de Marie grandit en bonne
santé.
I: Il bambino di Maria cresce sano / in
salute.
E: Mary's child is growing healthy.
a ~ + circ. (mod, loc, timp, cauză)
subiect [±animat]
R: Copilul a crescut la ţară.
F: L'enfant a grandi à la campagne.
I: Il bambino è cresciuto in campagna.
E: The child grew up at the country.
R: Puii de animale cresc foarte repede.
F: Les petits des animaux grandissent très
vite.
I: I piccoli degli animali crescono molto
in fretta.
E: The young of animals grow very fast.
R: Preţurile cresc mereu.
F: Les prix augmentent / montent sans
cesse.
CREŞTE
I: I prezzi crescono sempre.
E: Prices go up constantly.
R: Ziua creşte începând de la solstiţiul de
iarnă. (sin. a se mări)
F: Le jour croît à partir du solstice
d'hiver.
I: Le giornate si allungano a partire dal
solstizio d'inverno.
E: The day gets longer beginning with the
winter solstice.
R: Apele au crescut din cauza topirii
zăpezilor.
F: Les eaux sont montées / ont grossi à
cause de la fonte des neiges.
I: Le acque sono salite a causa dello
scioglimento delle nevi.
E: The waters have risen as snow melted.
R: Iarba a crescut după ploaie.
F: L'herbe a poussé après la pluie.
I: L'erba è cresciuta dopo la pioggia.
E: The grass has grown after the rain.
a ~ + circ. (măsură, timp)
subiect [±animat]
R: Copilul Mariei a crescut în ultimele
luni cu 5 cm.
F: L'enfant de Marie a grandi de 5 cm ces
derniers mois.
I: Il bambino di Maria è cresciuto di 5
cm. negli ultimi mesi.
E: Mary's child has grown 5cm in the last
months.
R: Temperatura a crescut cu 5 grade.
F: La température est montée de 5 degrés.
I: La temperatura è salita di 5 gradi.
E: The temperature has gone up by 5
degrees.
R: Nivelul apei a crescut cu 10 cm.
F: Le niveau de l'eau a augmenté de 10
cm.
I: Il livello dell'acqua è salito di 10 cm.
E: The water level has increased by 10
cm.
R: Profitul // Exportul a crescut cu 10%.
F: Le profit // L'exportation a augmenté
de 10%.
I: Il profitto è aumentato // Le
esportazioni sono aumentate del10%.
E: The profit // The export has increased
by 10%.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
(cu sens pasiv)
subiect [+animat]
95
CRITICA
R: Oile se cresc uşor.
F: On élève facilement les moutons. Les
moutons s'élèvent facilement.
I: Le pecore si allevano facilmente.
E: Sheep can be raised / bred easily.
R: Copiii se cresc cu dragoste.
F: On élève les enfants avec de l'amour.
Les enfants s'élèvent avec de l'amour.
I: I bambini si allevano con amore.
E: Children should be raised with love.
CRITICA (1)
(ind. prez. 1 critic)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (instituţie,
persoană)
R: Federaţia Naţională a criticat recenta
hotărâre a Comitetul Olimpic.
F: La Fédération Nationale a critiqué la
dernière décision du Comité
Olympique.
I: La Federazione Nazionale ha criticato
l'ultima decisione del Comitato
Olimpico.
E: The National Federation has criticized
the latest measure of the Olympic
Committee.
R: Profesorul i-a criticat pe elevi pentru
rezultatele slabe obţinute la dictare.
F: Le professeur a critiqué ses élèves pour
les mauvais résultats obtenus en
dictée.
I: Il professore ha criticato gli studenti
per i deboli risultati ottenuti nella
prova di dettato.
E: The teacher admonished the students
for the weak results in the dictation
test.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Nu-ţi critica prietenii fără motiv!
F: Ne critique pas tes amis sans raison!
I: Non criticare i tuoi amici senza motivo!
E: Do not criticize your frends without
reason.
II. vb. refl.
a se ~
(reciproc)
subiect [+persoană]
R: Cei doi adversari se critică mereu.
96
F: Les deux adversaires se critiquent tout
le temps.
I: I due avversari si criticano sempre.
E: The two opponents always criticize
each other.
a se ~ ceva
(cu sens pasiv)
R: În şedinţă s-a criticat atitudinea lui Paul
faţă de colegi.
F: À la réunion on a critiqué l’attitude de
Paul envers ses collègues.
I: Alla riunione è stato criticato
l'atteggiamento di Paolo nei confronti
dei suoi colleghi.
E: At the meeting Paul’s attitude towards
his colleagues was criticized.
CUCERI (10)
(ind. prez. 1, 6 cuceresc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Asediatorii au cucerit cetatea. (sin. a
ocupa)
F: Les assiégeants ont conquis la
forteresse.
I: Gli assedianti hanno conquistato la
fortezza.
E: The beseigers conquered the fortress.
R: Alpinistul a cucerit Everestul.
F: L’alpiniste a conquis l’Everest.
I: L’alpinista ha conquistato l’Everest.
E: The mountaineers conquered the
Everest.
R: Omul a cucerit spaţiul cosmic şi
adâncul mărilor. (sin. a cunoaşte)
F: L'homme a conquis l'espace et la
profondeur des mers.
I: L'uomo ha conquistato il cosmo e le
profondità dei mari.
E: Man has conquered the outer space
and the deep.
R: Paul a cucerit-o pe Maria cu umorul
său. (sin. a încânta)
F: Paul a conquis Marie par son humour.
I: Paolo ha conquistato Maria con il suo
umorismo.
E: Paul enchanted Mary with his humour.
R: Paul a cucerit inima Mariei. (sin. a
câştiga)
F: Paul a conquis le coeur de Marie.
I: Paolo ha conquistato il cuore di Maria.

E: Paul won Mary’s heart.
a-şi ~ ceva + circ. (mod)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a cucerit prestigiul prin muncă.
F: Paul a conquis son prestige par le
travail.
I: Paolo ha conquistato il suo prestigio
con il lavoro.
E: Paul has gained prestige through hard
work.
II. vb. refl.
(cu sens pasiv)
a se ~
R: Libertatea se cucereşte, nu se dăruieşte.
F: La liberté se conquiert, elle ne s’offre
pas.
I: La libertà si conquista, non si regala.
E: Freedom must be conquered, it is not
offered.
R: Uneori independenţa unei ţări se
cucereşte cu armele, alteori cu ajutorul
diplomaţiei.
F: Parfois l’indépendance d’un pays se
conquiert par les armes, d’autres fois
par la diplomatie.
I: A volte l’indipendenza di un paese si
conquista / si acquista con le armi,
altre volte con l’aiuto della diplomazia.
E: Sometimes, a country’s independence
is won by force, other times by
diplomacy.
CULCA (1)
(ind. prez. 1 culc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva ± circ. (loc)
a ~ ceva ± circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Mama l-a culcat pe Paul pe canapea.
F: La mère a couché Paul sur le canapé.
I: La madre ha coricato Paolo sul
canapé.
E: Mother has laid Paul on the sofa.
R: Infirmierele au reuşit să culce bolnavul.
F: Les infirmières ont réussi à coucher le
malade / à mettre le malade au lit.
I: Le infermiere sono riuscite a coricare
il malato / a mettere il malato a letto.
E: The nurses manged to lay the sick man
on the bed.
R: Boxerul l-a culcat pe adversar la
pământ. (sin. a doborî)
CULEGE
F: Le boxeur a tombé / envoyé son
adversaire au tapis.
I: Il pugile ha steso a terra l'avversario.
E: The boxer has knocked down his
opponent.
R: Vântul a culcat grâul la pământ.
F: Le vent a couché le blé à terre.
I: Il vento ha steso a terra il grano.
E: The wind has beaten down the wheat.
a-şi ∼ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a culcat prietenii în camera lui.
(sin. a găzdui)
F: Paul a couché / logé ses amis dans sa
chambre.
I: Paolo ha fatto dormire i suoi amici
nella sua camera.
E: Paul let his friends sleep in his room.
II. vb. refl.
subiect [+animat]
a se ~ + circ. (timp, loc, mod)
R: Copiii se culcă devreme // târziu // la
ora 10.
F: Les enfants se couchent tôt // tard // à
10 heures.
I: I bambini vanno a letto presto // tardi
// alle 10.
E: Children go to bed early // late // at 10.
R: Paul se culcă pe spate // pe o parte // pe
burtă.
F: Paul (se) couche sur le dos // sur le
côté // à plat ventre.
I: Paolo si corica supino // da un lato // a
pancia in sotto.
E: Paul is lying on his back // on one side
// on his belly.
R: Câinele Mariei s-a culcat pe covor.
F: Le chien de Marie s'est couché sur le
tapis.
I: Il cane di Maria si è disteso sul
tappeto.
E: Mary's dog is lying on the carpet.
CULEGE (15)
(ind. prez. 1, 6 culeg; part. cules)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc)
subiect [+animat]
R: Paul culege mere din pom.
F: Paul cueille des pommes.
I: Paolo raccoglie le mele dall'albero.
E: Paul is picking apples from the tree.
97
CULTIVA
R: Copiii au cules spice de pe câmp.
F: Les enfants ont ramassé des épis /
glané le champ.
I: I bambini hanno raccolto le spighe nel
campo.
E: The children picked ears of wheat from
the field.
R: Ţăranii au cules deja recolta.
F: Les paysans ont déjà fait la moisson.
I: I contadini hanno già fatto il raccolto.
E: The peasants have already picked the
harvest.
R: Bunicii mei au cules via.
F: Mes grands-parents ont fait les
vendanges.
I: I miei nonni hanno vendemmiato.
E: My grandparents have harvested the
vine.
R: Albinele culeg polenul din flori. (sin. a
aduna)
F: Les abeilles recueillent le pollen /
butinent les fleurs.
I: La api raccolgono il polline sui fiori.
E: The bees collect pollen from the
flowers.
a ∼ ceva pentru cineva
a-i ∼ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Fetiţa a cules ghiocei pentru mama ei.
I-a cules mamei ei ghiocei.
F: La fillette a cueilli des perce-neige
pour sa mère. Elle a cueilli pour sa
mère des perce-neige.
I: La ragazzina ha raccolto dei bucaneve
per la sua madre. Ha raccolto per lei
dei bucaneve.
E: The girl picked some snowbells for her
mother. She picked her mother some
snowbells.
(cu dat. pos.)
R: Bunicii şi-au cules via // porumbul
săptămâna trecută.
F: Mes grands-parents ont fait les
vendanges // ont récolté le maïs la
semaine passée.
I: I miei nonni hanno fatto la vendemmia
// hanno racolto il mais la settimana
scorsa.
E: My grandparents harvested their vines
// the maize last week.
II. vb. refl.
a se ∼ ± circ. (timp)
(cu sens pasiv)
98
R: Fructele se culeg toamna.
F: On cueille les fruits en automne. Les
fruits se cueillent en automne.
I: La frutta si raccoglie in autunno.
E: Fruit are picked in autumn.
a se ∼ ± circ. (timp)
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P)
R: S-a cules ce s-a semănat.
F: On a cueilli ce qu'on a ensemencé.
I: Si è raccolto ciò che si è seminato.
E: They reaped what they sowed.
CULTIVA (1)
(ind. prez. 1 cultiv)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Ţăranii cultivă pământul. (sin. a lucra)
F: Les paysans cultivent la terre.
I: I contadini coltivano la terra.
E: Peasants till the soil.
R: Anul acesta Paul a cultivat numai grâu.
F: Cette année Paul n’a cultivé que du
blé.
I: Quest’anno Paolo ha coltivato solo
grano.
E: This year, Paul has grown only wheat.
R: Paul cultivă prietenia anumitor
politicieni. (sin. a întreţine)
F: Paul cultive l’amitié de certains
politiciens.
I: Paolo coltiva l’amicizia di alcuni
politici.
E: Paul cultivates some politicians’
friendship.
R: Şcoala cultivă dragostea pentru frumos.
(sin. a promova)
F: L’école cultive l’amour pour le beau.
I: La scuola coltiva l’amore per il bello.
E: The school supports people’s love for
beauty.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a cultivat singur grădina.
F: Paul a cultivé tout seul son jardin.
I: Paolo ha coltivato da solo il suo
giardino.
E: Paul has cultivated his garden himself.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)

(cu sens pasiv)
R: Cerealele se cultivă în toate ţările
Europei.
F: Les céréales sont cultivées dans tous
les pays d’Europe.
I: I cereali si coltivano in tutti i paesi
dell’Europa.
E: Cereals are grown in all European
countries.
R: Pe acest teren nu s-a cultivat nimic.
F: On n’a rien cultivé sur ce terrain.
I: Su questo terreno non si è coltivato
niente.
E: Nothing has been grown on this land.
CUMPĂRA (1. 2)
(ind. prez. 1 cumpăr, 2 cumperi , 3, 6 cumpără; conj.
prez. 3, 6 să cumpere)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc, mod)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Mama a cumpărat pâine şi lapte.
F: La mère a acheté du pain et du lait.
I: La madre ha comprato del pane e del
latte.
E: Mother bought bread and milk.
R: Şcoala // Facultatea // Administraţia a
cumpărat mobilier nou // calculatoare.
F: L’école // La faculté // L’administration
a acheté de nouveaux meubles // des
ordinateurs.
I: La scuola // La facoltà //
L’amministrazione ha comprato un
nuovo mobilio // dei computer.
E: The school // The faculty // The
administration has bought new
furniture // computers.
R: Paul a cumpărat acest dicţionar de la
anticariat // de la librărie.
F: Paul a acheté ce dictionnaire chez le
bouquiniste // à la librairie.
I: Paolo ha comprato questo vocabolario
dall'antiquario // in libreria.
E: Paul has bought this dictionary from
the bookshop // the second-hand
bookshop.
R: Tinerii au cumpărat apartamentul pe
credit // cu bani gheaţă.
F: Les jeunes ont acheté l’appartement à
crédit // en payant comptant.
CUMPĂRA
I: I giovani hanno comprato
l'appartamento a credito // in
contanti.
E: The young couple bought the
apartment in instalments // with cash.
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a cumpărat un tablou pentru
prietena sa. I-a cumpărat un cadou
prietenei sale.
F: Paul a acheté un tableau pour son
amie. Il a acheté un cadeau à / pour
son amie.
I: Paolo ha comprato un cuadro per la
sua amica. Ha comprato un regalo alla
sua amica.
E: Paul has bought his girlfriend a
picture. He bought his girl friend a
present.
a ~ ceva pentru cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Directorul întreprinderii //
Întreprinderea a cumpărat mai multe
apartamente pentru tinerii angajaţi.
F: Le directeur de l'entreprise //
L'entreprise a acheté plusieurs
appartement pour les jeunes employés.
I: Il direttore della ditta // La ditta ha
comprato parecchi appartamenti per i
giovani impiegati.
E: The manager// The company has
bought several flats for the young
employees.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Copilul şi-a cumpărat bomboane de
ciocolată.
F: L’enfant s’est acheté des bonbons au
chocolat.
I: Il bambino si è comprato dei
cioccolatini.
E: The child bought himself a box of
chocolates.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a cumpărat rochia de la o casă
de modă.
F: Marie s’est acheté la robe / a acheté sa
robe dans une Maison de couture.
I: Maria si è comprata il vestito in una
sartoria.
99
CUNOAŞTE

E: Mary bought her new dress from a subiect [+persoană]

fashion house. R: Paul a cunoscut-o foarte bine pe sora
(în constr. abs.) mea.
subiect [+persoană] F: Paul a très bien connu ma sœur.
R: Paul nu cumpără niciodată din acest I: Paolo ha conosciuto molto bene mia
magazin. sorella.
F: Paul n’achète jamais dans ce magasin. E: Paul knew my sister very well.
I: Paolo non compra mai in questo a ∼ pe cineva + circ. (mod)
negozio. subiect [+persoană]
E: Paul never buys in this shop. R: Paul o cunoaşte pe Maria din vedere.
F: Paul connaît Marie de vue.
III. vb. refl. I: Paolo conosce Maria di vista.
a se ∼ E: Paul knows Mary by sight.
(cu sens pasiv) R: Copilul l-a cunoscut pe Paul după voce.
R: Medicamentele se cumpără din (sin. a recunoaşte)
farmacie. F: L’enfant a reconnu Paul à sa voix.
F: On achète les médicaments chez le I: Il bambino ha riconosciuto Paolo dalla
pharmacien. Les médicaments voce.
s’achètent chez le pharmacien. E: The child recognized Paul by his voice.
I: Le medicine si comprano in farmacia. a-şi ∼ pe cineva
E: Drugs are bought at the chemist’s. a-şi ∼ ceva
a i se ∼ (cuiva) subiect [+animat]
(cu sens pasiv) (cu dat. pos.)
R: Bolnavului i s-au cumpărat R: Paul şi-a cunoscut adversarii înainte de
medicamentele prescrise. concurs.
F: On a acheté au malade les F: Paul a connu ses adversaires avant le
médicaments prescrits. concours.
I: Per l'ammalato sono state comprate le I: Paolo ha conosciuto i suoi concorrenti
medicine prescritte. / avversari prima del concorso / della
E: The patient was bought the prescribed gara.
drugs. E: Paul met his adversaries before the
contest.
R: Câinele îşi cunoaşte stăpânul după
CUNOAŞTE (14. 9) voce. (sin. a recunoaşte)
(ind. prez. 1, 6 cunosc, 2 cunoşti, 3 cunoaşte ; F: Le chien reconnaît son maître d'après
imperf. 1, 4 cunoşteam, 2 cunoşteai etc.; perf. la voix.
simplu 1 cunoscui, 2 cunoscuşi etc.; m. m. c. perf. 1 I: Il cane riconosce il suo padrone dalla
cunoscusem, 2 cunoscuseşi etc. ; conj. prez. 3, 6 să
cunoască; ger. cunoscând; part. cunoscut)
voce.
I. vb. tr. E: The dog recognizes his master by his
a ∼ ceva voice.
subiect [±animat] R: Paul îşi cunoaşte bine calităţile //
R: Paul cunoaşte împrejurimile oraşului. defectele // interesele.
F: Paul connaît les alentours de la ville. F: Paul connaît bien ses qualités // ses
I: Paolo conosce i dintorni della città. défauts // ses intérêts.
E: Paul knows the surroundings of the I: Paolo conosce bene le proprie qualità
city. // i propri difetti // i propri interessi.
R: Filmul a cunoscut un mare succes. (sin. Paolo sa molto bene i suoi interessi.
a avea) E: Paul is well-aware of his qualities //
F: Le film a connu / a eu un grand succès. drawbacks. // Paul knows his interests
I: Il film ha conosciuto un grande very well.
successo.
E: The film was a big hit. II. vb. refl.
a ∼ pe cineva a se ∼
(cu sens pasiv)
100
 CUPRINDE

R: Astfel de detalii se cunosc din presă. a ∼ pe cineva

F: On connaît de tels détails par la presse. subiect [-animat]
De tels détails sont cunnus de la R: Oboseala l-a cuprins pe copil şi a
presse. adormit.
I: Questo genere di dettagli si conoscono F: La fatigue a saisi / a gagné l’enfant,
dalla stampa. qui s’est endormi.
E: Such details are known from the press. I: La stanchezza ha preso il bambino, ed
(reciproc) egli si è addormentato.
R: Cele două prietene se cunosc de mult E: Tiredness overcame the child who fell
timp. asleep.
F: Les deux amies se connaissent depuis R: Panica a cuprins întreaga adunare.
longtemps. F: La panique s’est emparée de toute
I: Le due amiche si conoscono da molto l’assemblée.
tempo. I: Il panico si è impadronito di tutta
E: The two friends have known each other l'assemblea.
for a long time. E: Panic has captured the entire audience.
a se ∼ R: Văzându-l pe bătrân, pe Paul l-a
(în constr. impers.) cuprins tristeţea.
subiect [-animat] (că P) F: En voyant le vieillard, Paul fut saisi de
R: Se cunoaşte că ai studiat în străinătate. tristesse.
F: On voit bien que / c'est évident que tu I: Vedendo il vecchio , Paolo fu invaso
as étudié à l'étranger. dalla tristezza.
I: Si vede che hai studiato all'estero. E: Seeing the old man, Paul was
E: It’s obvious you’ve studied abroad. overwhelmed with sadness.
a ∼ pe cineva cu ceva, în ceva
subiect [+persoană]
CUPRINDE (15. 2) R: Mama l-a cuprins pe copil cu braţele şi
(ind. prez. 1, 6 cuprind, 2 cuprinzi, 3 cuprinde ; ger. l-a sărutat.
cuprinzând; part. cuprins) F: La mère a serré l'enfant dans ses bras
I. vb. tr. et elle l'a embrassé.
a ∼ ceva I: La madre ha abbracciato il bambino e
subiect [-animat] l'ha baciato.
R: Concursul cuprinde probe de cultură E: The mother put her arms around the
generală. (sin. a conţine) child and kissed him.
F: Le concours comprend / comporte des R: Nu poţi cuprinde tot orizontul cu
épreuves de culture générale. privirea.
I: Il concorso comprende delle prove di F: On ne peut pas embrasser tout
cultura generale. l’horizon du regard.
E: The contest includes all-round I: Non si può abbracciare tutto
education tests. l'orizzonte con lo sguardo
R: Teza cuprinde o introducere şi trei E: You can’t take in the entire horizon.
capitole. (sin. a avea) a-şi ~ pe cineva cu ceva, în ceva
F: La thèse comprend / contient une (cu dat. pos.)
introduction et trois chapitres. R: Paul şi-a cuprins prietenul cu braţele.
I: La tesi contiene una introduzione e tre F: Paul a serré son ami dans ses bras.
capitoli. I: Paolo ha abbracciato il suo amico.
E: The thesis has / contains an E: Paul hugged his friend.
introduction and three chapters. R: Maria şi-a cuprins capul în mâini.
R: Focul a cuprins repede toată casa. (sin. F: Marie s'est pris la tête dans ses mains.
a se extinde) I: Maria si è presa la testa tra le mani.
F: Le feu a vite gagné toute la maison. E: Mary held her head in her hands.
I: Il fuoco ha avvolto presto tutta la casa.
E: The fire has quickly seized the entire
house.

101
CURĂŢA

II. vb. refl. F: Marie épluche les pommes-de-terre

a se ~
subiect [-animat]
R: Numărul 5 se cuprinde în 10 de două
ori.
F: Deux fois 5 font10.
I: Il numero 5 è compreso due volte nel
10.
E: There are two 5’s in 10.
(cu sens pasiv)
R: În raport se vor cuprinde toate
aspectele activităţii din instituţie.
F: Dans le compte-rendu seront inclus /
présentés tous les aspects de l’activité
de l’institution.
I: Nel rendiconto saranno compresi tutti
gli aspetti dell'attività dell'istituzione /
istituto.
E: All the aspects of the activity carried
on in the institution shall be included in
the report.
R: Nu se poate cuprinde tot orizontul cu
privirea.
F: On ne peut pas embrasser tout
l’horizon du regard.
I: Non si può abbracciare con lo sguardo
tutto l’orizzonte.
E: You can’t take in the entire horizon.
CURĂŢA (1. 2)
(ind. prez. 1 curăţ, 2 cureţi, 3, 6 curăţă; conj. prez.
3, 6 să cureţe)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Mama curăţă mazăre // peşte.
F: La mère écosse des petits pois // écaille
du poisson.
I: La madre sgrana i piselli // squama il
pesce.
E: Mary is shelling peas // scaling the
fish.
R: Acest detergent curăţă bine covoarele.
F: Ce détergent nettoie bien les tapis.
I: Questo detergente pulisce bene i
tappeti.
E: This detergent cleans the carpets well.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Maria curăţă cartofii cu cuţitul //
chiuveta (din bucătărie ) cu buretele //
mobila cu o cârpă.
avec le couteau // nettoie l'évier avec
l'éponge // essuie les meubles avec un
chiffon.
I: Maria sbuccia le patate con il coltello
// pulisce il lavandino (della cucina)
con la spugna // i mobili con uno
strofinaccio.
E: Mary is peeling the potatoes with a
knife // cleaning the basin with a
sponge // polishing the furniture with a
piece of cloth.
a ~ ceva de ceva
subiect [+persoană]
R: Maria curăţă covorul de praf // aleile de
iarbă.
F: Marie époussette le tapis // désherbe
les allées.
I: Maria toglie la polvere dal tappeto //
l'erba dai viali.
E: Mary is dusting the carpet // weeding
the alleys.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi curăţă pantofii în fiecare seară.
F: Paul nettoie ses chaussures chaque
soir.
I: Paolo pulisce le sue scarpe ogni sera.
E: Paul waxes / polishes his shoes every
evening.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [-animat]
R: Mobila se curăţă cu produse speciale.
F: Les meubles s'essuient avec des
produits spéciaux. On doit essuyer les
meubles avec des produits spéciaux.
I: I mobili si puliscono con prodotti
speciali.
E: The furniture is cleaned with special
products.
R: Petele de grăsime se curăţă cu
detergent.
F: Les taches de graisse s’enlèvent avec
un détergent.
I: Le macchie di grasso si puliscono con
un detergente.
E: Grease stains come out with detergent.

102
 CUVENI

CURGE (15) F: L’argent gagné revient de droit à Paul.

(numai 3, 6: ind. prez. 3 curge, 6 curg; part. curs)
I. vb. intr.
a~
subiect [-animat]
R: Apele de munte curg repede.
F: Les eaux des montagnes coulent vite.
I: I corsi d'acqua di montagna scorrono
velocemente.
E: Mountain streams run fast.
R: Butoiul curge.
F: Ce tonneau fuit.
I: Questa botte cola / perde.
E: This cask is leaking.
R: Dobânda curge de la data deschiderii
contului.
F: Les intérêts courent à partir de la date
de la création du compte.
I: Gli interessi decorrono dalla data di
apertura del conto corrente.
E: The interest accrues from the moment
the account is opened.
a ~ + circ. (loc, mod)
subiect [-animat]
R: Fluviul curge spre mare.
F: La rivière coule vers la mer.
I: Il fiume scorre verso il mare.
E: The river flows to the sea.
R: Sângele curge repede prin vene.
F: Le sang coule vite dans les veines.
I: Il sangue scorre velocemente nelle
vene.
E: Blood flows quickly through the veins.
a-i ~ (cuiva)
subiect [-animat]
R: Mariei îi curge nasul pentru că a răcit.
F: Marie a le nez qui coule parce qu’elle
a pris froid.
I: A Maria cola il naso perché ha preso
freddo.
E: Mary’a nose is running / dripping as
she’s caught a cold.
CUVENI (SE) (9. 2)
(numai 3, 6: ind. prez. 3 se cuvine, 6 se cuvin; conj.
prez. 3, 6 să se cuvină)
vb. refl. (vb. unipers. 3. 6.)
a (i) se ~ cuiva
subiect [-animat]
R: Banii câştigaţi i se cuvin de drept lui
Paul. I se cuvine şi diploma. (sin. a
reveni)
Le diplôme lui revient aussi.
I: I soldi guadagnati spettano di diritto a
Paolo.
E: The money earned is Paul’s due. He
deserves the diploma, too.
R: Mulţumirile (i) se cuvin întregii echipe.
F: Les remerciements s’adressent / vont à
toute l’équipe.
I: I ringraziamenti vanno a tutta la
squadra.
E: Our thanks go to the entire team.
R: Paul nu are decât ce i se cuvine. (sin. a
merita)
F: Paul n’a que ce qu’il mérite.
I: Paolo non ha se non quel che si merita.
E: Paul only has what he deserves.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, ca ... să P)
R: Se cuvine să-i mulţumim lui Paul
pentru ajutor. (sin. a se cădea, a trebui)
F: Il convient de remercier Paul de son
aide.
I: E' bene ringraziare Paolo per il suo
aiuto.
E: We ought to / should thank Paul for his
help.
R: Nu se cuvine să faceţi afirmaţii
neadevărate. (sin. a nu se cădea)
F: Il ne convient pas que vous fassiez des
affirmations injustes.
I: Non è conveniente fare / che facciate
delle affermazioni false.
E: You shouldn’t make false statements.
R: Se cuvine ca Paul să fie recompensat
pentru gestul său. (sin. a se cădea, a
trebui)
F: Il convient que Paul soit récompensé
pour son geste.
I: E' giusto che Paolo sia ricompnesato
per il suo gesto.
E: Paul should be rewarded for his
gesture.
R: Nu se cuvenea ca Paul să fie pedepsit.
F: Paul ne méritait pas d’être puni.
I: Non era giusto che Paolo fosse punito.
E: Paul shouldn’t have been punished.

103
DA (18. a)
(ind. prez. 1, 6 dau, 2 dai, 3 dă; imperf. 1, 4
dădeam, 2 dădeai etc.; perf. simplu 1 dădui, 2
dăduşi etc.; m. m. c. perf. 1 dădusem, 2 dăduseşi
etc.; conj. prez. 3, 6 să dea; imp. 2 dă !)
I. vb. tr.
a(-i) ~ ceva cuiva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Maria i-a dat lui Paul cheia de la cutia
ei de scrisori.
F: Marie a donné à Paul la clé de sa boîte
aux lettres.
I: Maria ha dato a Paolo la chiave
della sua cassetta della posta.
E: Mary gave Paul the key to her letter
box.
R: Maria (i)-a dat fetiţei // lui Paul mere şi
ciocolată.
F: Marie a donné à la fillette // à Paul des
pommes et du chocolat.
I: Maria a dato alla bambina // a Paolo
mele e cioccolata.
E: Mary gave the girl // Paul apples and
chocolate.
R: Paul i-a dat bunicii un pahar cu apă.
F: Paul a donné un verre d'eau à sa
grand-mère.
I: Paolo ha dato un bicchiere d’acqua a
sua nonna.
E: Paul gave his grandmother a glass of
water.
R: Profesorul (le-)a dat elevilor amănunte
despre organizarea excursiei. (sin. a
furniza, a oferi)
F: Le professeur a donné aux élèves des
détails sur l'organisation de
l'excursion.
D
I: Il professore ha dato agli studenti
dettagli sull’organizzazione della gita.
E: The teacher gave the pupils details
about the programme of the trip.
R: Profesorul (i-)a dat dicţionarul Mariei
// lui Paul pentru două săptămâni. (sin.
a împrumuta)
F: Le professeur a donné / a prêté le
dictionnaire à Marie // à Paul pour
deux semaines.
I: Il professore ha dato il dizionario a
Maria // a Paolo per due settimane.
E: The teacher gave Mary the dictionary //
gave the dictionary to Paul for two
weeks.
R: Poştaşul a dat scrisoarea destinatarului.
(sin. a înmâna)
F: Le facteur a remis la lettre au
destinataire.
I: Il postino ha dato / consegnato la
lettera al destinatario.
E: The postman handed the letter to the
addressee.
R: Primul-ministru a dat un interviu
ziariştilor străini. (sin. a acorda)
F: Le premier ministre a donné / accordé
une interview aux journalistes
étrangers.
I: Il Presidente del consiglio ha
rilasciato un'intervista ai
giornalisti stranieri.
E: The PM gave an interview to foreign
newspapermen.
R: Profesorul de matematică dă consultaţii
// meditaţii elevilor în fiecare vineri.
(sin. a acorda)
F: Le professeur de mathématiques donne
des consultations // des répétitions tous
les vendredis.

I: Il professore di matematica da delle
consulenze / lezione private ogni
venerdì.
E: The maths teacher tutors the pupils
every Friday.
a(-i) ~ ceva cuiva
a ~ ceva la cineva
subiect [+persoană]
R: Maria le-a dat mere şi ciocolată
copiilor. A dat mere şi ciocolată la
copii // la trei copii // la toţi copiii.
F: Marie a donné des pommes et du
chocolat aux enfants. Elle a donné des
pommes et du chocolat aux enfants // à
trois enfants // à tous les enfants.
I: Maria ha dato delle mele e cioccolata
ai bambini. Ha dato delle mele e
cioccolato ai bambini // a tre bambini
// a tutti i bambini.
E: Mary gave the children apples and
chocolate. She gave apples and
chocolate to the children // to three
children // to all the children.
R: Bunicul a dat fiecărui nepot, prin
testament, o sumă importantă de bani.
A dat la fiecare nepot câte ceva. (sin. a
lăsa moştenire)
F: Le grand-père a donné / a légué à
chaque petit-fils une somme importante
d'argent. Il a donné / a légué à chacun
quelque chose
I: Con il testamento, il nonno ha dato ad
ogni nipote una somma importante di
denaro. Ha dato ad ogni nipote
qualcosa.
E: The grandfather left each grandson a
handsome sum of money in his will. He
left something to each grandson.
R: Infirmiera a dat medicamente
bolnavilor // la bolnavi. (sin. a
administra)
F: L'infirmière a donné des médicaments
aux malades.
I: L’infermiera ha dato le medicine ai
malati.
E: The nurse administered/ gave medicine
to the patients.
R: Primăria a dat celor îndreptăţiţi titlul de
proprietate. Le-a dat la toţi cei
îndreptăţiţi. (sin. a înmâna)
F: La mairie a remis à qui de droit le titre
de propriété.On l'a remis à tous ceux
qui en avaient le droit.
DA
I: Il comune ha dato i titoli di proprietà
agli aventi diritto. Li ha dati a tutti gli
aventi diritto.
E: The city hall has issued deeds of
property for those entitled to them.They
gave them to all entitled.
R: Organizatorii concursului (le-)au dat
recompense în bani câştigătorilor.
Le-au dat recompense consistente la
toţi. (sin. a acorda)
F: Les organisateurs du concours ont
offert / donné des récompenses en
argent à tous les gagnants. Ils ont
donné des récompenses consistantes à
tous.
I: Gli organizzatori del concorso hanno
offerto ricompense in soldi a tutti i
vincenti. Hanno dato dei premi
consistenti a tutti.
E: The organisers of the contest gave
financial rewards to the winners. They
gave them all substantial rewards.
R: Directorul // Conducerea şcolii a dat
premii elevilor cu cele mai bune
rezultate. (sin. a oferi)
F: Le directeur // La direction de l'école a
donné des prix aux élèves ayant les
meilleurs résultats.
I: Il direttore // La direzzione della
scuola ha dato premi agli studenti
migliori.
E: The manager // The school board gave
prizes to the best pupils.
R: Paul le-a dat bună ziua tuturor
colegilor. Le-a dat bună ziua la toţi.
(sin. a spune)
F: Paul a donné le bonjour / a dit bonjour
à tous ses collègues. Il a dit bonjour à
tous.
I: Paolo ha dato il / ha detto buon giorno
a tutti i suoi colleghi. Ha detto
buongiorno a tutti.
E: Paul greeted all his colleagues. He
greeted them all.
a-i ~ ceva cuiva pentru cineva
subiect [+persoană]
R: Paul i-a dat o carte Mariei pentru sora
ei.
F: Paul a donné un livre à Marie pour sa
soeur.
I: Paolo ha dato un libro a Maria
per la sua (di lei) sorella.
E: Paul gave Mary a book for her sister.
105
DA
a ~ + supin la cineva
a-i ~ (cuiva) + supin
subiect [+persoană]
R: Paul a dat de băut la prieteni. Le-a dat
prietenilor de băut. Le-a dat de băut.
(sin. a oferi)
F: Paul a donné à boire à ses amis. ll leur
a donné à boire.
I: Paolo ha offerto da bere agli amici. Ha
offerto loro da bere.
E: Paul stood a round for his friends. He
stood them a round.
a ~ ceva + supin la cineva
a-i ~ (cuiva) ceva + supin
subiect [+persoană]
R: Profesorul le-a dat studenţilor un text
de tradus. Le-a dat un text de tradus. A
dat un text de tradus la studenţi. Le-a
dat de lucru.
F: Le professeur a donné aux étudiants
un texte à traduire. Il leur a donné un
texte à traduire. Il a donné aux
étudiants un texte à traduire. Il leur a
donné à travailler.
I: Il professore ha dato agli studenti da
tradurre un testo. Ha dato loro da
tradurre un testo. Ha dato un testo da
tradurre agli studenti. Ha dato loro da
lavorare.
E: The teacher gave the students some
excerpt to translate. He gave them an
excerpt to translate. He gave them
something to work.
a(-i) ~ cuiva ceva + să P
subiect [+persoană]
R: Profesorul le-a dat studenţilor un text
să-l traducă // un articol să-l citească.
F: Le professeur a donné aux étudiants un
texte à traduire // un article à lire.
I: Il professore ha dato agli studenti un
testo da tradurre // un articolo da
leggere.
E: The teacher gave the students a text to
translate // an article to read.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul a dat un examen. (sin. a susţine)
F: Paul a passé / soutenu un examen.
I: Paolo ha dato / sostenuto un esame.
E: Paul took / sat for an exam.
R: Cercetările au dat rezultate
satisfăcătoare. (sin. a duce la)
F: Les recherches ont donné des résultats
satisfaisants.
106
I: Le ricerche hanno dato risultati
soddisfacenti.
E: The research gave satisfactory results.
R: Tabla de materii dă indicaţii despre
structura cărţii. (sin. a oferi)
F: La table des matières donne des
indications sur la structure du livre.
I: L'indice della materia dà indicazioni
sulla struttura del libro.
E: The table of contents gives information
about the structure of the book.
R: Iarna, ţăranii dau zarzavaturile scump.
(sin. a vinde)
F: En hiver, les paysans vendent cher les
légumes.
I: D'inverno i contadini vendono cari gli
ortaggi.
E: In winter, peasants sell vegetables at
high prices.
a ~ ceva cu ceva
a ~ cu ceva pe ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a dat parchetul cu ceară. A dat
cu ceară pe parchet.
F: Marie a passé le parquet à la cire. Elle
a passé de la cire sur le parquet.
I: Maria ha lucidato il pavimento con la
cera.
E: Mary waxed the floor. She waxed the
floor.
R: Paul a dat uşa cu vopsea. A dat cu
vopsea pe uşă.
F: Paul a peint la porte. Il a passé une
couche de peinture sur la porte.
I: Paolo ha verniciato la porta.
E: Paul painted the door.
a ~ ceva pe, pentru ceva
subiect [+persoană]
R: Ţăranii au dat cereale pe fructe. (sin. a
schimba)
F: Les paysans ont donné des céréales
contre des fruits.
I: I contadini hanno dato dei cereali in
cambio della frutta..
E: The peasants bargained cereals for
fruit.
R: Paul a dat apartamentul cu 4 camere pe
/ pentru unul cu 3. (sin. a schimba)
F: Paul a échangé son quatre-pièces
contre un trois-pièces.
I: Paolo ha scambiato l’appartamento di
4 camere con uno di 3.
E: Paul gave a four-room apartment in
exchange for a three-room one. / Paul
 DA

swapped a four-room apartment for a I: Paolo ha lucidato le sue scarpe.

three-room one. E: Paul polished his shoes.
a ~ ceva + circ. (mod) a-şi ~ pe cineva la ceva
subiect [+persoană] a-şi ~ pe cineva să P
R: Maria a dat televizorul // radioul mai (cu dat. pos.)
tare // mai încet. R: Paul şi-a dat copilul la şcoală.
F: Marie a haussé // a baissé la télévision F: Paul a inscrit son enfant à l'école.
// la radio I: Paolo ha iscritto il suo bambino alla
I: Maria ha alzato // ha abbassato il scuola.
volume della radio // della TV. E: Paul sent his child to school.
E: Mary turned the TV // the radio up // R: Paul şi-a dat fata să facă balet.
down. F: Paul a inscrit sa fille à faire du ballet.
a ~ pe cineva la ceva I: Paolo ha iscritto sua figlia a danza
subiect [+persoană] classica.
R: Părinţii l-au dat pe Paul la Şcoala de E: Paul had his daughter take ballet
Muzică // la Liceul Militar. classes.
F: Les parents ont inscrit Paul à l'Ecole
de musique // au Lycée militaire. II. vb. intr.
I: I genitori hanno iscritto Paolo alla a ~ din ceva
Scuola di musica // alla Scuola subiect [+persoană]
militare. R: Anumite persoane dau din mâini când
E: The parents enrolled Paul in the Music vorbesc.
School // Military school. F: Certaines personnes agitent les mains
R: Părinţii l-au dat pe Paul la gimnastică // lorsqu'elles parlent.
la balet. I: Alcune persone agitano le mani mentre
F: Les parents ont inscrit Paul pour faire parlano.
de la gymnastique // du ballet. E: Certain people gesticulate when they
I: I genitori hanno iscritto Paolo a un speak.
corso di ginnastica // di danza classica. R: Paul dă din cap în semn de aprobare.
E: The parents made Paul take, F: Paul hoche la tête en signe
gymnastics // ballet classes. d'acquiescement.
a ~ pe cineva să P I: Paolo scuote la testa in segno di
subiect [+persoană] approvazione.
R: Părinţii l-au dat pe Paul să facă sport. E: Paul nods in approval.
F: Les parents ont fait faire du sport à a ~ peste ceva
Paul. a ~ peste cineva
I: I genitori hanno fatto fare sport subiect [+persoană]
a Paolo. R: Maria a dat peste corespondenţa
E: The parents had Paul practise sports. bunicii.
a-şi ~ ceva F: Marie est tombée sur / a trouvé la
(cu dat. pos.) correspondance de sa grand-mère.
R: Paul şi-a dat haina la curăţat. I: Maria ha trovato per caso la
F: Paul a fait nettoyer sa veste. corrispondenza della nonna.
I: Paolo ha dato a pulire / ha portato a E: Maria came across her grandmother's
pulire la sua giacca. correspondence.
E: Paul had his coat (dry) cleaned. R: Paul a dat peste hoţi când îi deschideau
R: Paul şi-a dat ceasul la reparat. maşina. (sin. a surprinde)
F: Paul a donné sa montre à réparer. F: Paul est tombé sur les voleurs quand
I: Paolo ha portato a reparare il suo ceux-ci ouvraient sa voiture.
orologio. I: Paolo ha sorpreso i ladri mentre gli
E: Paul has taken his watch to the stavano aprendo la macchina.
watchmaker's to be mended. E: Paul caught the thieves in the act of
R: Paul şi-a dat pantofii cu cremă. breaking into his car.
F: Paul a ciré ses souliers.
107
DATORA

a ~ în cineva F: Les lettres recommandées se présentent

subiect [+persoană] à ce guichet-là.
R: Agresorii au dat în poliţist când i-a I: Le lettere raccomandate si presentano /
arestat. (sin. a lovi) si danno a quello sportello.
F: Les agresseurs ont frappé le policier E: Registered letters are received / taken
quand il les a arrêtes. at this window.
I: Gli aggressori hanno colpito il a se ~ cu ceva
poliziotto quando li ha arrestati. subiect [+persoană]
E: The aggressors hit the policeman when R: Paul se dă cu sania.
he arrested them. F: Paul fait de la luge.
a ~ cu ceva în ceva I: Paolo va in slitta.
a ~ cu ceva în cineva E: Paul is tobogganing.
subiect [+persoană] a se ~ + (drept) e. p. s.
R: Paul a dat cu piatra în geam. (sin. a subiect [+persoană]
arunca) R: Paul se dă (drept) profesor.
F: Paul a jeté / a lancé une pierre contre F: Paul se fait passer pour professeur.
la vitre. I: Paolo si fa passare per professore.
I: Paolo ha scagliato il sasso contro il E: Paul pretends to be / poses as a
vetro. teacher.
E: Paul threw a stone through the
window.
R: Paul a dat cu mingea în Maria. DATORA (4)
F: Paul a lancé son ballon sur Marie. (ind. prez. 1 datorez)
Paul a frappé Marie avec son ballon. I. vb. tr.
I: Paolo ha colpito Maria con la palla. a(-i) ~ ceva cuiva
E: Paul threw the ball at Mary. subiect [+persoană]
a ~ + circ. (loc) R: Paul (îi) datorează bani prietenului său.
subiect [-animat] Îi datorează mulţi bani.
R: Fereastra dă spre parc. (sin. a fi F: Paul doit de l'argent à son ami. Il lui
orientat) doit beaucoup d'argent.
F: La fenêtre donne sur le parc. I: Paolo deve dei soldi al suo amico. Gli
I: La finestra dà sul parco. deve molti soldi.
E: The window opens on to / looks down E: Paul owes money to his friends. He
on the park. owes him a lot of money.
R: Grădina casei noastre dă în pădure. R: Paul (le) datorează respect profesorilor
F: Le jardin de notre maison s'étend lui.
jusqu'à la forêt. F: Paul doit du respect à ses professeurs.
I: Il giardino della nostra casa confina I: Paolo deve rispetto ai suoi professori.
con il bosco. E: Paul owes respect to his teachers.
E: Our garden opens into the forest. a-şi ~ ceva cuiva
(cu dat. pos.)
III. vb. refl. R: Paul îşi datorează succesul părinţilor
a se ~ lui.
(cu sens pasiv) F: Paul doit son succès à ses parents.
R: Rezultatele examenului se dau azi. (sin. I: Paolo deve il suo successo ai genitori.
a se anunţa, a se comunica) E: Paul owes his success to his parents.
F: On donne / communique les résultats
de l'examen aujourd'hui. II. vb. refl.
I: I risultati dell’esame vengono resi noti a se ~ cuiva
/ si danno oggi. a se ~ + abstract în dativ
E: The results of the examination will be (cu sens pasiv)
out today. R: Succesul obţinut de Paul se datorează
R: Scrisorile recomandate se dau la acel profesorilor lui // efortului său de
ghişeu. (sin. a se elibera, a se depune) voinţă.
108
 DECIDE

F: Le succès obtenu par Paul est dû à ses E: Parents dedicate their entire life to
professeurs // à son effort de volonté. their children.
I: Il successo ottenuto da Paolo si deve ai R: Paul şi-a dăruit viaţa unei cauze nobile.
suoi professori // alla sua forza di (sin. a-şi dedica)
volontà. F: Paul a dédié sa vie à une cause noble.
E: Paul's success is due to his teachers // I: Paolo ha dedicato la sua vita a una
his serious will effort. causa nobile.
a i se ~ cuiva E: Paul dedicated his life to a great cause.
(cu sens pasiv)
R: Acestui profesor i se datorează tot II. vb. refl.
respectul. subiect [+persoană]
F: On doit tout le respect à ce professeur. a se ~ + abstract în dativ
I: A questo professore si deve tutto il R: Paul s-a dăruit profesiei / familiei. (sin.
rispetto. a se dedica)
E: That teacher should be highly F: Paul s'est dédié à sa profession / à sa
respected. famille.
I: Paolo si è dedicato alla professione /
alla famiglia.
DĂRUI (11) E: Paul dedicated himself to his work /
(ind. prez. 1, 6 dăruiesc) family.
I. vb. tr. a i se ~ cuiva
a(-i) ~ ceva cuiva (cu sens pasiv)
subiect [+persoană] R: Mariei i s-a dăruit cel mai frumos
R: Paul (i-)a dăruit flori soţiei sale. (sin. a tablou din expoziţie. (sin. a oferi)
oferi) F: On a offert à Marie le plus beau
F: Paul a offert des fleurs à sa femme. tableau de l'exposition.
I: Paolo ha regalato dei fiori a sua I: A Maria è stato regalato il più bel
moglie. quadro della mostra.
E: Paul gave flowers to his wife. E: Mary was given the most beautiful
R: Profesorul (le-)a dăruit cărţi elevilor. painting in the exhibition.
(sin. a da)
F: Le professeur a offert des livres aux
élèves. DECIDE (15. 2)
I: Il professore ha regalato dei libri agli (ind. prez. 1, 6 decid, 2 decizi, 3 decide ; ger.
studenti. decizând; part. decis)
E: The teacher gave books to the pupils. I. vb. tr.
a-şi ~ ceva a ~ ceva
(reciproc) subiect [+persoană]
R: De sărbători, prietenele şi-au dăruit R: Arbitrul a decis rezultatul final al
multe cadouri. (sin. a oferi) meciului.
F: A l'occasion des fêtes, les amies se sont F: L’arbitre a décidé du résultat final du
offert beaucoup de cadeaux. match.
I: Per le feste, le amiche si sono fatte dei I: L'arbitro ha deciso il risultato finale
regali. della partita.
E: On holidays, the friends offered each E: The referee has decided the final result
other many gifts. of the match.
a-şi ~ ceva cuiva a ~ ca ... să P
(cu dat. pos.) a ~ să P
R: Părinţii îşi dăruiesc întreaga viaţă subiect [+persoană]
copiilor. (sin. a-şi consacra) R: Directorul a decis ca elevii să se adune
F: Les parents dédient toute leur vie à în curtea şcolii.
leurs enfants. F: Le directeur a décidé que les élèves se
I: I genitori dedicano tutta la loro vita ai réunissent dans la cour de l’école.
figli.
109
DECIDE
I: Il direttore ha deciso che gli studenti si
riuniscano nel cortile della scuola.
E: The principal has decided that the
pupils should meet in the school yard.
R: Elevii au decis să urmeze un curs de
informatică.
F: Les élèves ont décidé de suivre un
cours d’informatique.
I: Gli studenti hanno deciso di seguire un
corso di informatica .
E: The students have decided to attend a
course in informatics.
a ~ unde, când, cum P
a ~ rel. P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Organizatorii au decis deja unde // când
// cum se va ţine concursul. Juriul a
decis cine este câştigătorul preselecţiei.
F: Les organisateurs ont déjà décidé où //
quand // comment le concours aurait
lieu. Le jury a décidé qui est / était le
gagnant de la présélection.
I: Gli organizatori hanno già deciso dove
// quando // come si terrà il concorso.
La giuria ha deciso chi è il vincciatore
della preselezione.
E: The organisers have already decided
when // where // how the contest was to
be held. The Jury have already decided
who is the winner of the contest.
R: Comisia de anchetă va decide cine este
vinovat.
F: La commission d'enquête décidera qui
est coupable.
I: La commissione d'inchiesta deciderà
chi è colpevole.
E: The investigating committee will decide
who was guilty / to blame.
a-şi ~ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a decis singur calea de urmat.
F: Paul a décidé tout seul la voie à suivre.
I: Paolo ha deciso da solo la via da
seguire.
E: Paul has decided his own way in life.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Paul s-a decis.Va pleca în Canada. (sin.
a se hotărî)
F: Paul s’est décidé. Il irait au Canada.
I: Paolo si è deciso. Andrà in Canada.
110
E: Paul has made up his mind. He will
leave for Canada.
a se ~ asupra a ceva
a se ~ pentru ceva
subiect [+persoană]
R: Profesorul s-a decis asupra măsurilor
pe care trebuie să le ia în acest caz.
F: Le professeur s’est décidé sur les
mesures qu’il devait prendre dans ce
cas.
I: Il professore ha deciso sulle misure che
deve prendere in questo caso.
E: The professor has decided on the
measures to be taken in this case.
R: Paul s-a decis pentru o profesie liberală
F: Paul s’est décidé pour une profession
libérale.
I: Paolo si è deciso per una professione
liberale.
E: Paul has decided to take up a liberal
profession.
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Medicii s-au decis să-l opereze pe
bolnav.
F: Les médecins se sont décidés à opérer
le malade.
I: I medici si sono decisi a operare il
malato.
E: Doctors have decided to operate on the
patient.
R: După câtva timp, Paul s-a decis să
renunţe la plecare // la tot.
F: Après quelque temps, Paul s’est décidé
à renoncer au départ // à tout.
I: Dopo qualche tempo, Paolo si è deciso
di rinunciare alla partenza // a tutto.
E: After a while, Paul made up his mind to
give up all.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, că P, rel. P)
R: S-a decis să se organizeze alegeri
prezidenţiale // că vor fi alegeri în acest
an // cine va candida.
F: Il a été décidé d'organiser des élections
présidentielles // que les élections
seront / seraient organisées cette année
// qui présentera / présenterait sa
candidature.
I: È stato deciso di organizzare delle
elezioni presidenziali // che quest'anno
ci saranno le elezioni // chi si
presenterà candidato.

E: It was decided that presidential
elections // elections would be held this
year // who would candidate.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Soarta lui Paul se va decide azi în
Consiliul medicilor.
F: Le sort de Paul sera décidé / se
décidera aujourd’hui dans le Conseil
des médecins.
I: La sorte di Paolo si deciderà oggi nel
Consiglio dei medici.
E: Paul's fate will be decided this very day
in the medical conlcil.
DECLARA (1)
(ind. prez. 1 declar)
I. vb. tr.
a ~ că P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul a declarat că nu e vinovat.
F: Paul a déclaré qu'il n'était pas
coupable son innocence.
I: Paolo ha dichiarato di non essere
colpevole.
E: Paul stated he was not guilty.
R: Sindicatele au declarat că vor declanşa
grevă de avertisment.
F: Les syndicats ont déclaré qu'ils
déclencheraient une grève
d'avertissement.
I: I sindicati hanno dichiarato che
scenderanno in sciopero di
avvertimento.
E: The unions have declared they would
go on a token strike.
a(-i) cuiva ~ că P
subiect [+persoană[
R: Paul (le-)a declarat prietenilor săi că
renunţă la proiect.
F: Paul a déclaré à ses amis qu'il
renonçait au projet.
I: Paolo ha dichiarato agli amici che
rinuncia al progetto.
E: Paul said to his friends that he would
give up the project.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Preşedintele // Paul a declarat şedinţa
deschisă.
DECLARA
F: Le Président // Paul a déclaré la
séance ouverte.
I: Il Presidente // Paolo ha dichiarato
aperta la riunione.
E: The president // Paul declared the
meeting open.
R: Guvernul a declarat stare de necesitate.
F: Le Gouvernement a déclaré l'état de
nécessité.
I: Il Governo ha proclamato lo stato di
emergenza.
E: The government has declared a state of
emergency.
a ~ ceva + abstract în dativ
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Comunitatea internaţională a declarat
război terorismului.
F: La communauté internationale a
déclaré la guerre au terrorisme.
I: La comunità internazionale ha
dichiarato guerra al terrorismo.
E: The international community has
declared war against terrorism.
R: Guvernul // Primul-ministru a declarat
război corupţiei.
F: Le Gouvernement // Le Premier
ministre a déclaré la guerre à la
corruption.
I: Il Governo // Il Primo Ministro ha
dichiarato guerra alla corruzione.
E: The government // The Prime-Minister
has declared war on corruption.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul a declarat furtul la poliţie. (sin. a
anunţa)
F: Paul a déclaré le vol à la police.
I: Paolo ha denunciato il furto alla
polizia.
E: Paul reported the theft to the police.
a ~ pe cineva + e. p. s.
subiect [±animat] (persoană,
autoritate)
R: Arbitrul // Juriul l-a declarat pe Paul
învingător.
F: L'arbitre // Le jury a déclaré Paul
vainqueur.
I: L'arbitro / La giuria ha dichiarato
Paolo vincitore.
E: The referee // The jury declared Paul
the winner.
111
DENUNŢA

a-şi ~ ceva F: Le voleur a dénoncé ses complices à la

(cu dat. pos.) police.
R: Paul îşi declară veniturile la sfârşitul I: Il ladro ha denunciato i suoi complici
fiecărui an. alla polizia.
F: Paul déclare ses revenus à la fin de E: The thief has turned in his accomplices
chaque annnée. to the police.
I: Paolo dichiara i suoi redditi alla fine
di ogni anno. II. vb. refl.
E: Paul states his income at the end of a se ~
each year. subiect [+persoană]
R: Criminalul s-a denunţat singur. (sin. a
II. vb. refl. se autodenunţa)
a se ~ + e. p. s. F: Le criminel s’est dénoncé tout seul / de
subiect [+persoană] lui-même.
R: Paul se declară nevinovat. I: Il criminale si è autodenunciato / si è
F: Paul se déclare innocent. denunciato da solo.
I: Paolo si dichiara innocente. E: The criminal has turned himself in.
E: Paul declares his innocence. a se ~
a se ~ (cu sens pasiv)
(cu sens pasiv) R: Tratatul comercial se denunţă de una
R: S-a declarat nulitatea contractului. sau de ambele părţi semnatare. (sin. a
F: On a declaré le contrat nul / la nullité se anula)
du contrat. F: Le traité commercial peut être dénoncé
I: È stata dichiarata la nullità del par l'une ou par les deux parties
contratto. signataires.
E: The contract was declared null. I: Il trattato commerciale può essere
denunciato da una o da entrambi le
parti firmatarie.
DENUNŢA (1) E: A treaty can be terminated by either or
(ind. prez. 1 denunţ) both parties.
I. vb.tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva DEOSEBI (10)
subiect [±animat] (persoană, (ind. prez. 1, 6 deosebesc)
instituţie) I. vb. tr.
R: Noul guvern a denunţat abuzurile a ~ ceva (de ceva)
puterii anterioare. subiect [+persoană]
F: Le nouveau gouvernement a dénoncé R: Paul deosebeşte grâul de orz.
les abus du pouvoir antérieur. F: Paul distingue le blé de / d'avec l'orge.
I: Il nuovo governo ha denunziato gli I: Paolo distingue il grano dall'orzo.
abusi del potere precedente. E: Paul can tell the wheat from barley.
E: The new government has denounced R: Copiii nu deosebesc întotdeauna binele
the abuses of the former government. de rău. (sin. a face diferenţa)
R: Un trecător l-a denunţat pe hoţ la F: Les enfants ne distinguent pas toujours
poliţie. le bien du mal.
F: Un passant a dénoncé le voleur à la I: I bambini non distinguono sempre il
police. bene dal male.
I: Un passante ha denunciato il ladro alla E: Children cannot always tell good from
polizia. bad.
E: A passer-by turned the thief in to the . a ~ pe cineva de cineva
police. subiect [±animat]
a-şi ~ pe cineva R: Paul nu reuşeşte să-l deosebească pe
(cu dat. pos.) George de fratele lui geamăn.
R: Hoţul şi-a denunţat complicii la poliţie.
112

F: Paul ne réussit pas à distinguer
Georges de son frère jumeau.
I: Paolo non riesce a distinguere Giorgio
dal suo fratello gemello.
E: Paul cannot tell George from his twin
brother.
R: Ceea ce îl deosebeşte pe Paul de
prietenii lui este curajul.
F: Ce qui distingue Paul de ses amis, c’est
le courage.
I: Quello che distingue Paolo dai suoi
amici è il coraggio.
E: What distinguishes Paul from his
friends is his courage.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi deosebeşte caietele după
culoarea copertei. (sin a recunoaşte)
F: Paul reconnaît ses cahiers d’après la
couleur de leur couverture.
I: Paolo distingue i suoi quaderni dal
colore della copertina.
E: Paul can tell his copybooks by the
colour of their cover.
R: Maria îşi deosebeşte prietenele după
timbrul vocii. (sin a recunoaşte)
F: Marie distingue ses amies au timbre de
leur voix.
I: Maria distingue le sue amiche dal
timbro della voce.
E: Mary can distinguish her friends by
their voices.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: În cadrul speciei umane se deosebesc
mai multe rase.
F: Dans le cadre de l' espèce humaine on
distingue plusieurs races.
I: Nell’ambito della specie umana si
distinguono parecchie razze.
E: There are several races within the
human species.
R: Gemenii se deosebesc foarte greu de
către persoanele străine.
F: Les jumeaux sont reconnus avec
beaucoup de difficulté par les
personnes étrangères.
I: I gemelli sono individuati molto
difficilmente dalle persone estranee.
DEPĂRTA
E: It's difficult for strangers to tell twins
apart.
R: În această lumină, culorile se deosebesc
uşor.
F: Dans cette lumière, les couleurs se
distinguent facilement.
I: Con questa luce, i colori si distinguono
facilmente.
E: In this light, you can tell the colours
easily.
a se ~ de ceva (prin ceva)
subiect [±animat]
R: Prietenul meu se deosebeşte de ceilalţi
băieţi prin calităţile sale.
(sin. a diferi)
F: Mon ami se distingue des autres
garçons par ses qualités.
I: Il mio amico si distingue dagli altri
ragazzi per le sue qualità .
E: My friend is set apart from the other
boys by his qualities.
R: Acest autor se deosebeşte de ceilalţi
prin stil.
F: Cet auteur se distingue des autres par
son style.
I: Questo autore si distingue dagli altri
per lo stile.
E: This author is different from others
through his style.
R: Expunerea lui Paul se deosebeşte prin
concizie de cea a colegului său.
F: L'exposé de Paul diffère de celui de son
collègue par la concision.
I: La relazione di Paolo si differenzia per
la concisione da quella del suo collega.
E: Paul's conciseness distinguishes his
presentation from that of his
colleague's.
DEPĂRTA (4)
(ind. prez. 1 depărtez)
I. vb. tr.
a ~ ceva de ceva
subiect [+ persoană]
R: Paul a depărtat biroul de fereastră.
F: Paul a éloigné le bureau de la fenêtre.
I: Paolo ha allontanato la scrivania dalla
finestra.
E: Paul moved his desk away from the
window.
113
DEPINDE

a ~ pe cineva de cineva DEPINDE (15. 2)

subiect [+persoană] (ind. prez. 1, 6 depind, 2 depinzi, 3 depinde; ger.
R: Maria l-a depărtat pe soţul ei de foştii depinzând; part. depins)
lui prieteni. I. vb. intr.
F: Marie a éloigné son mari de ses subiect [±animat]
anciens amis. a ~ de ceva
I: Maria ha allontanato suo marito dai a ~ de cineva
suoi vecchi amici. R: Paul depinde de banii părinţilor // de
E: Mary made her husband estrange părinţi.
himself from all his former friends. F: Paul dépend de l'argent de ses parents
a-şi ~ de ceva // de ses parents.
(cu dat. pos.) I: Paolo dipende dai soldi dei genitori //
R: Paul şi-a depărtat scaunul de televizor. dai genitori.
F: Paul a éloigné sa chaise de la télé. E: Paul depends on his parents’ money //
I: Paolo ha allontanato la sua sedia dal on his parents.
televisore. R: Maria nu depinde de nimeni.
E: Paul pushed his chair away from the F: Marie ne dépend de personne.
TV set. I: Maria non dipende da nessuno.
E: Mary doesn't depend on anybody..
II. vb. refl. R: Succesul unei opere depinde de
a se ~ de ceva calitatea ei.
subiect [±animat] F: Le succès d'une oeuvre dépend de sa
R: Paul s-a depărtat de subiectul discuţiei. qualité.
(sin. a se îndepărta) I: Il successo di un’opera dipende dalla
F: Paul s'est éloigné du sujet de la sua qualità.
conversation. E: The success of a work depends on its
I: Paolo si è allontanato dall’argomento quality.
della discussione. R: Complementul depinde de un verb din
E: Paul strayed from the topic of the propoziţie.
conversation. F: Le complément dépend d'un verbe de
R: De frică, Maria s-a depărtat de la phrase.
fereastră. I: Il complemente dipende da un verbo
F: À cause de la peur, Marie s'est della proposizione.
éloignée de la fenêtre. E: The object depends on a verb in the
I: Per paura, Maria si è allontanata dalla sentence.
finestra. a ~ de cineva
E: Being afraid, Mary went away from the (în constr. unipers. 3)
window. subiect [-animat] (să P, când, cum,
R: Ploaia // Norii se depărtează de oraş. rel. P)
F: La pluie s’éloigne // Les nuages R: Depinde de el să obţină succesul dorit.
s'éloignent de la ville. F: Il ne dépend que de lui / il ne tient qu'à
I: La pioggia si allontana // Le nubi si lui d'obtenir le succès escompté.
allontanano dalla città. I: Dipende da lui ottenere il successo
E: The rain is // The clouds are moving desiderato.
away from the town. E: It’s up to him to get the success he
a se ~ de cineva wishes for.
subiect [+persoană] R: Depinde de noi când // cum terminăm
R: Maria s-a depărtat de toţi. (sin. a se proiectul.
înstrăina) F: Il ne dépend que de nous quand //
F: Marie s'est éloignée de tous. comment nous finirons le projet.
I: Maria si è allontanata da tutti. I: Dipende da noi quando // come
E: Mary estranged / distanced herself terminare il progetto.
from everybody.

114

E: It’s up to us when // how we finish the
project.
R: Depinde de director cui îi va ceda o
parte din acţiuni // cu cine se va asocia.
F: Il dépend du directeur à qui il cèdera
une partie des actions // avec qui il
s'associera.
I: Dipende dal direttore a chi cederà una
parte delle azioni // con chi si
associerà.
E: It depends on the manager who he will
pass over to part of the shares // who
he will be take as partner.
(în constr. unipers. 3)
(în constr. abs.)
[constr. eliptică de subiect]
R: - Vii cu mine? – Depinde.
F: - Tu viens avec moi? - Ça dépend.
I: - Vieni con me? - Dipende (dalle
circostanze).
E: "Are you coming with me?" "It all
depends".
DEPUNE (15. 7)
(ind. prez. 1, 6 depun, 2 depui, 3 depune; part.
depus)
I. vb. tr.
subiect [±animat]
a ~ ceva
R: Paul a depus o cerere pentru scutire de
impozit.
F: Paul a déposé une demande pour être
exempt d'impôts.
I: Paolo ha inoltrato una domanda per
l’esenzione dall’imposta.
E: Paul filed an application for tax
exemption.
R: Firma a depus banii într-un cont
special.
F: L'entreprise a déposé l'argent sur un
compte spécial.
I: La ditta ha depositato il denaro in un
conto speciale.
E: The firm has deposited the money in a
special account.
R: Paul a depus un memoriu la minister.
F: Paul a déposé un mémoire au
ministère.
I: Paolo ha inoltrato una memoria al
ministero.
DEPUNE
E: Paul sent in a report to the Ministry.
R: Peştii depun icrele primăvara.
F: Les poissons déposent leurs oeufs au
printemps.
I: I pesci depongono le uova in
primavera.
E: Fish spawn in spring.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a depus banii la bancă.
F: Paul a déposé / a mis son argent à la
banque.
I: Paolo ha depositato i suoi soldi in
banca.
E: Paul has deposited his money at the
bank.
R: Când peştii îşi depun icrele, pescuitul
este interzis.
F: Quand les poissons déposent leurs
oeufs, la pêche est interdite.
I: Quando i pesci depongono le uova, la
pesca è proibita.
E: When fish are spawning fishing is
forbidden.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [-animat]
R: Nămolul s-a depus pe fundul bazinului.
F: La boue s'est déposée au fond du
bassin.
I: Il fango si è depositato sul fondo della
piscina.
E: The mud has settled at the bottom of
the pool.
R: Praful s-a depus peste tot.
F: La poussière s'est déposée partout.
I: La polvere si è depositata dappertutto.
E: Dust has covered everything. / Dust
has been deposited everywhere.
a se ~ + circ. (loc)
(cu sens pasiv)
R: Cererile se depun la secretariat.
F: Les demandes écrites se déposent au
secrétariat. On doit déposer les
demandes écrites au secrétariat.
I: Le domande si presentano alla
segreteria.
E: The applications are to be handed in at
the secretary’s office.
115
DERANJA
DERANJA (4)
(ind. prez. 1 deranjez)
I. vb.tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Căutând un dicţionar, Maria a deranjat
toate cărţile din bibliotecă.
F: En cherchant un dictionnaire, Marie a
dérangé tous les livres de sa
bibliothèque.
I: Cercando un dizionario, Maria ha
messo in disordine tutti i libri della
biblioteca.
E: Looking for a dictionary, Mary has
disarranged all the books in the
bookshelves.
R: Zgomotul străzii îl derajează pe Paul. Îi
deranjează şi pe părinţii lui, deranjează
pe toată lumea.
F: Le bruit de la rue dérange Paul. Cela
dérange aussi ses parents, dérange
tout le monde.
I: Il rumore della strada disturba Paolo.
Disturba anche i suoi genitori.
Disturba proprio tutti.
E: The noise of the street disturbs Paul. It
disturbs his parents as well, it disturbs
everyboby.
a ~ pe cineva cu ceva
subiect [±animat]
R: Paul o deranjează pe Maria cu
insistenţa lui. Ne deranjează pe toţi.
F: Paul dérange / importune Marie par
son insistance. Il nous dérange / nous
importune tous.
I: Paolo dà fastidio a Maria con la sua
insistenza. Ci dà fastidio a tutti.
E: Paul's insistence disturbs Mary. He
disturbs us all.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [-animat]
R: Mă deranjează zgomotul, ne deranjează
pe toţi. M-au deranjat întotdeauna
zgomotele străzii.
F: Le bruit me dérange. Ça nous dérange
tous. Les bruits de la rue m’ont
toujours dérangé.
I: Il rumore mi disturba, ci disturba tutti.
I rumori della strada m'hanno sempre
disturbato / dato fastidio.
116
E: The noise disturbs me, it disturbs us
all. The street noise has always
disturbed me.
a ~ pe cineva
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, să P, rel. P)
R: Mă deranjează că Paul întârzie la
cursuri // să aud mereu aceeaşi melodie
// cine vine neanunţat.
F: Ça me dérange que Paul arrive en
retard aux cours // d'entendre toujours
la même mélodie. // Celui qui vient
sans s'annoncer / m'avertir me
dérange.
I: Mi dà fastidio che Paolo arrivi in
ritardo ai corsi // di sentire sempre la
stessa canzone // chi viene senza
annunciarsi.
E: It annoys me that Paul is late for class
// that I always hear the same song.
Those who come unannounced annoy
me.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Întorcându-se târziu acasă, Paul îşi
deranjează vecinii.
F: En rentrant tard à la maison, Paul
dérange ses voisins.
I: Tornando tardi a casa, Paolo disturba
i suoi vicini.
E: Coming home late, Paul disturbs his
neighbours.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Prietenii mei nu se deranjează pentru
nimeni.
F: Mes amis ne se dérangent pour
personne.
I: I miei amici non si disturbano per
nessuno.
E: My friends don’t trouble themselves for
anybody.
R: Ei nu s-au deranjat să-şi însoţească
invitaţii până la ieşire.
F: Ils ne se sont pas dérangés à
accompagner leurs invités jusqu’à la
sortie.
I: Essi non si sono disturbati ad
accompagnare i loro invitati fino
all’uscita.
E: They did not take the trouble to see
their guests to the exit.

DESCHIDE (15. 2)
(ind. prez. 1, 6 deschid, 2 deschizi, 3 deschide; ger.
deschizând; part deschis )
I. vb. tr.
subiect [±animat]
a ~ ceva
R: Paul a deschis fereastra // cartea de
chimie.
F: Paul a ouvert la fenêtre // le livre de
chimie.
I: Paolo ha aperto la finestra // il libro di
chimica.
E: Paul has opened the windows // the
chemistry book.
R: Câinele a deschis uşa cu laba.
F: Le chien a ouvert la porte avec la
patte.
I: Il cane ha aperto la porta con la
zampa.
E: The dog opened the door with his paw.
R: Paul s-a trezit şi a deschis ochii.
F: Paul s'est réveillé et a ouvert les yeux.
I: Paolo si è svegliato e ha aperto gli
occhi.
E: Paul woke up and opened his eyes.
R: Paul a deschis un nou proces de partaj.
F: Paul a commencé un nouveau procès
de partage.
I: Paolo ha aperto un nuovo processo di
divisione (dell'eredità).
E: Paul has started a law suit to
determine the division of goods.
R: Folosirea laserului a deschis noi
perspective în medicină.
F: L'emploi du laser a ouvert de nouvelles
perspectives en médecine.
I: L'uso del laser ha aperto nuove
prospettive in medicina.
E: The laser has opened new perspectives
in medicine.
a-şi ~ ceva
R: Paul şi-a deschis un nou magazin.
F: Paul a ouvert un nouveau magasin.
I: Paolo ha aperto un nuovo negozio.
E: Paul has opened a new shop.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
R: Fiind cald, Paul s-a deschis la haină.
(sin. a se descheia)
F: Puisqu'il faisait chaud, Paul a
déboutonné sa veste.
DESCOPERI
I: Facendo caldo, Paolo si è sbottonato
la giacca.
E: As it was hot, Paul unbuttoned his coat.
R: Fereastra camerei mele se deschide
spre stradă. (sin. a da)
F: La fenêtre de ma chambre donne /
s'ouvre sur la rue.
I: La finestra della mia camera si apre
sulla strada.
E: The window of my house opens onto
the street.
R: Culoarea părului s-a deschis din cauza
soarelui. (sin. a se decolora)
F: Ses cheveux se sont éclaircis à cause
du soleil.
I: Il colore dei capelli si è schiarito a
causa del sole.
E: The colour of her hair has been
bleached by the sun.
a se ~ + circ. (timp)
(cu sens pasiv)
R: Magazinele se deschid la ora 9.
F: Les magasins (s')ouvrent à 9 heures.
I: I negozi si aprono alle 9.
E: Shops open at 9.
DESCOPERI (6. 1)
(ind. prez. 1 descopăr, 2 descoperi, 3, 6 descoperă)
I. vb. tr.
subiect [+persoană]
a ~ ceva
R: Maria a descoperit cratiţa şi a pus
capacul alături.
F: Marie a découvert la casserole et a mis
le couvercle de côté.
I: Maria ha scoperto la pentola e ha
messo il coperchio a lato.
E: Mary took the lid off the pot and put it
beside.
R: Columb a descoperit America.
F: Colomb a découvert l'Amérique.
I: Colombo ha scoperto l’America.
E: Columbus discovered America.
R: N. Paulescu a descoperit insulina.
F: N. Paulescu a découvert l'insuline.
I: N. Paulescu ha scoperto l’insulina.
E: N. Paulescu discovered insulin.
R: Maria a descoperit secretul lui Paul.
(sin. a afla)
F: Marie a découvert le secret de Paul.
I: Maria ha scoperto il segreto di Paolo.
E: Mary found out about Paul’s secret.
117
DESCRIE
a ~ că P
R: Paul a descoperit că Maria nu
i-a spus adevărul. (sin. a afla)
F: Paul a découvert que Marie ne lui
avait pas dit la vérité / lui avait caché
la vérité.
I: Paolo ha scoperto che Maria non gli
ha detto la verità.
E: Paul found out / realized that Mary
hadn’t told him the truth.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a descoperit pasiunea pentru
muzică.
F: Paul a découvert sa passion pour la
musique.
I: Paolo si è scoperta la passione per la
musica.
E: Paul discovered his passion for music.
R: Bărbaţii îşi descoperă capul când
salută.
F: Les hommes se découvrent lorsqu'ils
saluent.
I: Gli uomini si scoprono il capo quando
salutano.
E: Men take off their hats when greeting.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: În curând se va descoperi şi
medicamentul împotriva cancerului.
F: Bientôt on découvrira le remède contre
le cancer.
I: Fra poco si scoprirà anche la medicina
contro il cancro.
E: Pretty soon a cure for cancer will be
discovered.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, unde, când,
cum P, rel. P)
R: S-a descoperit că anumite virusuri nu
sunt periculoase pentru organism.
F: On a découvert que certains virus ne
sont pas dangereux pour l'organisme.
I: Si è scoperto che certi virus non sono
pericolosi per l'organismo.
E: It’s been discovered that certain
viruses are not harmful to the human
body.
R: S-a descoperit unde // când // cum s-a
întâmplat accidentul // cine a făcut
accidentul.
118
F: Il a été découvert où // quand //
comment s'est produit l'accident // qui
a fait l'accident.
I: È stato scoperto dove // quando // come
è successo l'incidente // chi ha
commesso l'incidente.
E: They discovered where // when // how
the accident had happened // who was
responsible for the accident.
DESCRIE1 (16)
(ind. prez. 1, 6 descriu, 2 descrii, 3 descrie; conj.
prez. 3, 6 să descrie; ger. descriind; part.
descris)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Mulţi scriitori au descris frumuseţile
ţării noastre.
F: Beaucoup d’écrivains ont décrit les
beautés de notre pays.
I: Molti scrittori hanno descritto le
bellezze del nostro paese.
E: Lots of writers have described the
beauties of our country.
R: Un martor ocular l-a descris pe
agresorul din tren.
F: Un témoin oculaire a décrit l’agresseur
du train.
I: Un testimone oculare ha descritto
l’aggressore del treno.
E: An eyewitness described the aggressor
on the train.
a-şi ~ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a descris satul natal cu multă
nostalgie.
F: Marie a décrit son village natal avec
beaucoup de nostalgie.
I: Maria ha descritto il suo villaggio
natale con molta nostalgia.
E: Mary described her native village /
place with nostalgia.
R: La cererea anchetatorului, inculpatul
şi-a descris foarte amănunţit complicii.
F: A la demande de l’enquêteur, l’inculpé
a décrit très minutieusement ses
complices.
I: Su richiesta dell’inquirente, l’imputato
ha descritto molto dettagliatamente i
suoi complici.

E: At the investigator’s request, the
defendant described his accomplices in
detail.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Maria a citit cu atenţie ghidul în care se
descrie oraşul său natal.
F: Marie a lu avec attention le guide où
l’on décrit sa ville natale.
I: Maria ha letto con attenzione la guida
in cui è descritta la sua città natale.
E: Mary carefully read the guide-book in
which her native town was described.
R: În lingvistică, unităţile lexicale se
descriu prin trăsături inerente şi
contextuale.
F: En linguistique, les unités lexicales
sont décrites par des traits inhérents et
contextuels.
I: In linguistica le unità lessicali si
descrivono a traverso dei tratti inerenti
e contestuali.
E: In linguistics lexical units are
described through inherent and
contextual features.
DESCRIE2 (16)
(ind. prez. 1, 6 descriu, 2 descrii, 3 descrie; conj.
prez. 3, 6 să descrie; ger. descriind; part. descris)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: În mişcarea lui, Pământul descrie o
elipsă. (sin. a trasa)
F: Dans son mouvement, la Terre décrit
une ellipse.
I: Nel suo movimento, la Terra descrive
un’ellisse.
E: The Earth moves, describing an ellipse.
R: În zborul lor, rândunelele descriu
cercuri din ce în ce mai largi.
F: Dans leur vol les hirondelles décrivent
/ tracent des cercles de plus en plus
larges.
I: Nel loro volo, le rondini descrivono
cerchi sempre più larghi.
E: When flying, swallows describe ever
larger circles.
DESENA
DESENA (4)
(ind. prez. 1 desenez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Pictorul desenează diverse scene din
memorie // după realitate.
F: Le peintre dessine diverses scènes de
mémoire // d’après la réalité.
I: Il pittore disegna diverse scene a
memoria // dalla realtà.
E: The painter draws different scenes
from memory // from life.
R: La şcoală, elevii desenează fructe şi
flori după model.
F: À l'école, les éléves dessinnent des
fruits et des fleurs d'après un modèle.
I: A scuola gli studenti disegnano frutti e
fiori sulla falsariga di un modello.
E: At school, pupils draw fruit and flowers
after model.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: În zori, munţii se desenau clar la
orizont. (sin. a se profila)
F: A l’aube, les montagnes se dessinaient
clairement à l’horizon.
I: All’alba, le montagne si disegnavano
chiaramente all’orizzonte.
E: At dawn, the mountains were clearly
profiled against the horizon.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [-persoană]
R: În clasele mici se desenează fructe,
legume şi flori.
F: A l’école maternelle on dessine des
fruits, des légumes et des fleurs.
I: Nelle prime classi della scuola
elementare si disegnano frutti, legumi e
fiori.
E: In the first classes, children draw
fruits, vegetables and flowers.
a se ~
(în constr. impers.)
(în constr. abs.)
R: La şcoală se desenează cu creioane
colorate.
F: A l’école on dessine avec des crayons
de couleur.
I: A scuola si disegna con matite a colori.
119
DESFACE

E: At school, children draw in coloured E: The package became undone during

pencil. transportation.
R: Câinele s-a desfãcut din lesă.
F: Le chien s'est détaché de la laisse.
DESFACE (14. 1) I: Il cane si è sciolto dal guinzaglio.
(ind. prez. 1, 6 desfac; imperf. 1, 4 desfăceam, 2 E: The dog got / broke loose from its
desfăceai etc.; perf. simplu 1 desfăcui, 2 desfăcuşi chain.
etc.; m. m. c. perf. 1 desfăcusem, 2 desfăcuseşi etc. ; a se ~
ger. desfăcând; part. desfăcut)
a i se ~ (cuiva)
I. vb. tr.
R: Cocul Mariei s-a desfăcut // (Mariei) i
a ~ ceva
s-a desfăcut cocul.
subiect [+persoană]
F: Le chignon de Marie s'est défait // Son
R: Mecanicul a desfăcut motorul maşinii.
chignon s'est défait.
(sin. a demonta)
I: Lo chignon di Maria si è disfatto // Il
F: Le mécanicien a démonté le moteur de
suo chignon si è disfatto.
la voiture.
E: Mary's hair has come undone // Her
I: Il meccanico ha smontato il motore
hair has come undone.
della macchina.
(cu sens pasiv)
E: The mechanic has has taken down the
R: Lui Paul i s-a desfăcut contractul de
engine.
muncă.
R: Maria a desfăcut nodul de la aţa de
F: On a annulé le contrat de travail de
cusut.
Paul. Le contrat de travail de Paul a
F: Marie a défait le noeud / dénoué le fil à
été annulé.
coudre.
I: A Paolo è stato rescisso il contratto di
I: Maria ha disfatto il nodo del filo da
lavoro.
cucire.
E: Paul's employment contract was
E: Mary undid the knot in the thread.
annulled.
R: Din greşeală, Paul a desfăcut scrisoarea
Mariei. (sin. a deschide)
F: Par mégarde, Paul a décacheté / a
DESFĂŞURA (1. 23)
ouvert la lettre de Marie. (ind. prez. 1 desfăşor, 2 desfăşori, 3, 6 desfăşoară;
I: Per sbaglio, Paolo ha aperto la lettera conj. prez. 3, 6 să desfăşoare; imp. 2 desfăşoară !)
di Maria. I. vb. tr.
E: Paul opened Mary’s letter by mistake. a ~ ceva
a-şi ~ ceva subiect [+animat]
(cu dat. pos.) R: Profesorul desfăşoară harta Europei.
R: Paul şi-a desfăcut bagajul a doua zi (sin. a întinde)
după sosire. F: Le professeur déroule la carte de
F: Paul a défait ses bagages / a déballé le l'Europe.
lendemain de son arrivée. I: Il professore srotola la carta
I: Paolo ha disfatto il suo bagaglio il dell'Europa.
giorno dopo il suo arrivo. E: The teacher unrolls the map of Europe.
E: Paul unpacked the following day. R: Paul desfăşoară o activitate bogată la
această instituţie. (sin. a avea)
II. vb. refl. F: Paul déploie une riche activité dans
a se ~ cette institution.
subiect [±animat] I: Paolo svolge un intensa attività in
R: Pachetul s-a desfãcut în timpul questa istituzione.
transportului. E: Paul carries out a great deal of work in
F: Le colis s'est défait pendant le this institution.
transport. a-şi ~ ceva
I: Il pacco si è aperto durante il (cu dat. pos.)
trasporto.

120

R: Paul îşi desfăşoară activitatea într-o
organizaţie neguvernamentală. (sin. a
lucra)
F: Paul déploie son activité dans une
organisation non gouvernementale.
I: Paolo svolge la sua attività in una
organizzazione non governativa.
E: Paul works with a non-governmental
organisation.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Scena se desfăşoară într-un orăşel de
munte. (sin. a avea loc, a se petrece)
F: La scène se passe / se déroule dans une
petite ville de montagne.
I: La scena si svolge in una cittadina di
montagna.
E: The scene takes place in a small
mountain town.
R: Congresul de lingvistică s-a desfăşurat
la Bucureşti. (sin. a se ţine)
F: Le Congrès de linguistique s'est
déroulé / a eu lieu à Bucarest.
I: Il congresso di linguistica si è svolto a
Bucarest.
E: The congress of linguistics took place
in Bucharest.
DESFIINŢA (4)
(ind. prez. 1 desfiinţez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Directorul şcolii a desfiinţat paza de zi.
F: Le directeur de l’école a supprimé la
garde diurne.
I: Il direttore della scuola ha soppresso
la vigilanza diurna.
E: The principal has abolished day guard.
R: Conducerea centralei a desfiinţat
mai multe posturi din sectorul
administrativ.
F: La direction de la centrale a supprimé
plusieurs postes dans le secteur
administratif.
I: La direzione della centrale ha
soppresso parecchi posti nel settore
amministrativo.
DESPACHETA
E: The main board of directors have
reduced the staff in administration.
R: Mai multe state au desfiinţat pedeapsa
cu moartea. (sin. a aboli)
F: Plusieurs États ont aboli la peine de
mort.
I: Parecchi stati hanno abolito la pena di
morte.
E: Several states have abolished the death
penalty.
R: Criticul l-a desfiinţat pe autor în timpul
dezbaterilor.
F: Le critique a démoli l'écrivain pendant
les débats.
I: Il critico ha distrutto l'autore durante il
dibattito.
E: The critic demolished the author in the
course of the debates.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Patronul şi-a desfiinţat una dintre
societăţile nerentabile.
F: Le patron a fermé une de ses sociétés
non rentables.
I: Il proprietario ha sciolto una delle sue
società non redditizie.
E: The owner has wound up one of the
unprofitable companies.
II. vb. refl
a se ~ceva
(cu sens pasiv)
R: Din cauza numărului mic de elevi,
şcoala din sat s-a desfiinţat.
F: À cause du nombre réduit d’élèves,
l’école du village a été fermée.
I: A causa del numero esiguo di allievi, la
scuola del paese è stata chiusa.
E: Because of the small number of pupils,
the village school was shut down.
DESPACHETA (4)
(ind. prez. 1 despachetez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: În fiecare dimineaţă, vânzătoarele de la
magazin despachetează mărfurile noi.
F: Tous les matins, les vendeuses du
magasin déballent les nouvelles
marchandises.
121
DESPĂRŢI

I: Ogni mattina, le commesse del negozio F: Paul a séparé la cour du jardin par une
aprono i pacchi delle nuove merci. clôture.
E: Every morning the shop assistants I: Paolo ha separato il cortile dal
unpack the new products. giardino con una staccionata.
a-şi ~ceva E: Paul fenced off the garden from the
(cu dat. pos.) backyard..
R: În ziua de Crăciun copiii îşi R: Şcoala nu trebuie să despartă teoria de
despachetează cadourile. practică. (sin. a separa)
F: Le jour de Noël les enfants déballent F: L'école ne doit pas séparer la théorie
leurs cadeaux. de la pratique.
I: Il giorno di Natale i bambini aprono i I: La scuola non deve separare la teoria
pacchetti dei regali. dalla pratica.
E: On Christmas day, children unpack E: School should never separate practice
their presents. from / and theory.
R: Întorşi acasă, Paul şi Maria au început a ~ pe cineva de cineva
să-şi despacheteze lucrurile. subiect [+persoană]
F: Rentrés à la maison, Paul et Marie se R: Soţia sa l-a despărţit pe Paul de vechii
sont mis à déballer leurs affaires. săi prieteni. (sin. a separa)
I: Ritornati a casa, Paolo e Maria hanno F: Sa femme a séparé Paul de ses vieux
cominciato a tirar fuori le cose dai amis.
pacchi. I: La moglie ha distaccato Paolo dai suoi
E: Back home, Paul and Mary started to vecchi amici.
unpack. E: His wife parted / separated Paul from
his old friends.
II. vb. refl. a-şi ~ pe cineva
a se ~ (cu dat. pos.)
(cu sens pasiv) R: Paul şi-a despărţit copiii care se băteau.
R: Cărţile se împachetează şi se (sin. a separa)
despachetează uşor. F: Paul a séparé ses enfants qui se
F: Les livres s'emballent et se déballent battaient.
facilement. I: Paolo ha separato i bambini che si
I: I libri si impacchettano e si picchiavano.
spacchettano facilmente. E: Paul separated the children who were
E: Books can be easily packed and fighting.
unpacked.
II. vb. refl.
a se ~
DESPĂRŢI (9. 8) subiect [±animat]
(ind. prez. 1, 6 despart, 2 desparţi, 3 desparte; conj. R: La vărsare, Dunărea se desparte în mai
prez. 3, 6 să despartă; imp. 2 desparte !) multe braţe.
I. vb. tr. F: A l'embouchure, le Danube se sépare
a ~ ceva de ceva en plusieurs bras.
subiect [±animat] I: Alla foce, il Danubio si divide in più
R: În Sudul ţării, Dunărea desparte bracci.
România de Bulgaria. E: When it flows into the sea, the Danube
F: Au Sud du pays, le Danube sépare la separates into three branches.
Roumanie de la Bulgarie. R: După motel, drumul se desparte în
I: Nel sud del paese, il Danubio separa la două.
Romania dalla Bulgaria. F: Après le motel, le chemin se sépare en
E: In the south of the country, the Danube deux / bifurque.
separates Romania and Bulgaria I: Dopo il motel, la strada si biforca.
R: Paul a despărţit curtea de grădină E: After the motel, the road separates into
printr-un gard. (sin. a separa) two.

122
 DEŞTEPTA

a se ~ + e. p. s. curiozitatea şi interesul pentru lumea

subiect [+persoană] animalelor.
R: Când nu s-au mai înţeles, cei doi soţi F: Le professeur de zoologie a éveillé la
s-au despărţit prieteni. curiosité des élèves avec des albums //
F: Quand ils ne se sont plus entendus, les avec des documentaires. Il a éveillé
deux époux se sont séparés en amis. leur curiosité et leur intérêt pour le
I: Quando non si sono più capiti, i due monde des animaux.
coniugi si sono separati da buoni I: Il professore di zoologia ha risvegliato
amici. la curiosità degli alunni con degli
E: When they didn’t get along anymore, album // con dei film documentari. Ha
the two spouses parted friends. risvegliato loro la curiosità e
a se ~ de ceva l'interesse per il mondo degli animali.
a se ~ de cineva E: The zoology teacher has stirred his
subiect [±animat] pupils’ curiosity with albums //
R: Paul s-a despărţit cu greu de oraşul documentary films. He has stirred their
natal // de cei dragi. curiosity and interest for the animal
F: Paul s'est séparé avec grand-peine de world.
sa ville natale // de tous ceux qui lui a ~ ceva al cuiva
étaient chers. a-i ~ (cuiva) ceva
I: Paolo si è separato a stento dalla città subiect [-animat]
natale // dai suoi cari. R: Albumul prezentat de profesorul de
E: It was hard for Paul to leave his native zoologie a deşteptat curiozitatea
town // the beloved ones. elevilor. Lecţia le-a deşteptat interesul
pentru această disciplină.
F: L'album présenté par le professeur de
DEŞTEPTA (1. 20) zoologie a éveillé la curiosité des
(ind. prez. 1 deştept, 2 deştepţi, 3, 6 deşteaptă; imp. élèves. La leçon a éveillé leur intérêt
2 deşteaptă !) pour cette discipline.
I. vb. tr. I: L'album presentato dal professore di
a ~ pe cineva zoologia ha risvegliato la curiosità
subiect [±animat] degli studenti. La lezione ha risvegliato
R: Părinţii vorbesc încet ca să nu-i loro l'interesse per questa disciplina.
deştepte pe copii. (sin. a trezi) E: The album presented by the zoology
F: Les parents parlent bas pour ne pas teacher has arisen the pupils' curiosity.
réveiller les enfants. The lesson has awakened their interest
I: I genitori parlano sotto voce per non for this subject.
svegliare i bambini. a-şi ~ pe cineva
E: The parents speak in low voices in (cu dat. pos.)
order not to wake the children. R: Mama şi-a deşteptat copiii la ora 7
R: Un zgomot neobişnuit l-a deşteptat pe dimineaţa. (sin. a trezi)
Paul din visare. (sin. a întrerupe) F: La mère a réveillé ses enfants à 7
F: Un bruit insolite a tiré Paul / a fait heures du matin.
sortir Paul de sa rêverie. I: La madre ha svegliato i bambini alle 7
I: Un rumore insolito ha destato Paolo della mattina.
dal sogno. E: Mother woke up her children at 7.
E: An unusual noise awakened Paul from
day dreaming. II. vb. refl.
a ~ ceva al cuiva cu ceva a se ~ + circ. (timp)
a-i ~ (cuiva) ceva cu ceva subiect [±animat]
subiect [+persoană] R: Duminica, toţi membrii familiei noastre
R: Profesorul de zoologie a deşteptat se deşteaptă mai târziu. (sin. a se trezi)
curiozitatea copiilor cu albume // cu F: Le dimanche, tous les membres de
filme documentare. Le-a deşteptat notre famille se réveillent plus tard.

123
DETERMINA
I: La domenica, tutti i membri della
nostra famiglia si svegliano più tardi.
E: On Sundays, all the members of the
family wake up later (than usual).
DETERMINA (1)
(ind. prez. 1 determin)
I. vb. tr.
subiect [±animat]
a ~ ceva
R: Adverbele determină un verb, un
adjectiv sau un alt adverb.
F: Les adverbes déterminent un verbe, un
adjectif ou un autre adverbe.
I: Gli avverbi determinano un verbo, un
aggettivo o un altro avverbio.
E: Adverbs modify a verb, an adjective or
another adverb.
R: Calitatea muncii determină calitatea
produselor.
F: La qualité du travail détermine la
qualité des produits.
I: La qualità del lavoro determina la
qualità dei prodotti.
E: The quality of the work ensures /
determines the quality of the goods.
R: La ora de matematică, Paul a învăţat să
determine suprafaţa dreptunghiului.
(sin. a calcula)
F: Aux maths, Paul a appris a déterminer
la surface du rectangle.
I: Nell'ora di matematica, Paolo ha
imparato a determinare la superficia
del rettangolo.
E: At the maths class, Paul learned to
calculate the surface of a rectangle.
R: Topograful determină configuraţia (sin.
a delimita) şi suprafaţa terenurilor.
(sin. a calcula)
F: Le topographe détermine la
configuration et la surface des terrains.
I: Il topografo determina la
configurazione e la superficie dei
terreni.
E: The topographer determines the
configuration of the terrain and
measures their surface.
R: Sedentarismul determină apariţia
anumitor boli. (sin. a provoca)
F: La vie sédentaire détermine / cause
l'apparition de certaines maladies.
I: La sedentarietà provoca la comparsa
di certe malattie.
124
E: A sedentary life leads to certain
illnesses.
a ~ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Colegii l-au determinat pe Paul să-şi
schimbe atitudinea. (sin. a hotărî, a
convinge)
F: Les camarades ont déterminé Paul à
changer d'attitude.
I: I colleghi hanno indotto Paolo a
cambiare il suo atteggiamento.
E: The colleagues made Paul change his
attitude.
a-şi ~ pe cineva să P
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a determinat fiul să nu mai
fumeze. (sin. a convinge)
F: Marie a déterminé son fils à / a
convaincu son fils de ne plus fumer.
I: Maria ha convinto suo figlio a non
fumare più.
E: Mary persuaded her son to stop
smoking.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Prin metode speciale se determină
procentul de alcool din sânge. (sin. a se
stabili)
F: Par des méthodes spéciales, on
détermine le taux d'alcoolémie dans le
sang.
I: Con metodi speciali, si calcola la
percentuale di alcol nel sangue.
E: The blood / alcohol level is measured
by special methods.
DEVENI (9. 2)
(ind. prez. 1, 6 devin, 2 devii, 3 devine; conj. prez. 3,
6 să devină )
I. vb. copulativ
a ~ + nume pred.
subiect [±animat]
R: Prietenul meu va deveni curând medic.
F: Mon ami deviendra bientôt médecin.
I: Il mio amico fra poco diventerà
medico.
E: My friend will soon become a doctor.
R: După mai mulţi ani, emigranţii au
devenit cetăţeni americani.
F: Après plusieurs années, les émigrants
sont devenus des citoyens américains.
 DEZBRĂCA

I: Dopo parecchi anni gli immigranti I: Nell'ambulatorio del medico, la

sono diventati cittadini americani.
E: After several years the immigrants got
American citizenship.
R: Omida devine fluture.
F: La chenille devient / se transforme en
papillon.
I: Il bruco diventa farfalla.
E: The caterpillar turned into a butterfly.
R: Casa a devenit, după mulţi ani, o ruină.
F: La maison est devenue, après plusieurs
années, une ruine.
I: Dopo molti anni, la casa è diventata
una rovina.
E: After many years the house became a
ruin.
R: Paul a devenit mai bun // mai generos.
F: Paul est devenu meilleur // plus
généreux.
I: Paolo è diventato migliore // più
generoso.
E: Paul has become better // more
generous.
R: De ieri vremea a devenit mai rece.
F: Depuis hier le temps est devenu plus
froid.
I: Da ieri il tempo si è fatto più freddo.
E: Weather has become colder since
yesterday.
a ~ + prop. pred (rel. P)
subiect [+animat]
R: Paul a devenit ce şi-a dorit.
F: Paul est devenu ce qu’il a voulu
(devenir).
I: Paolo è diventato quello che ha
desiderato essere.
E: Paul has become what he always
wanted.
DEZBRĂCA (1. 1. a)
(ind. prez. 1 dezbrac, 2 dezbraci, 3, 6 dezbracă;
conj. prez. 3, 6 să dezbrace)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: În cabinetul doctorului, mama a
dezbrăcat copilul. L-a dezbrăcat pe
Paul pentru consultaţie.
F: Dans le cabinet du médecin, la mère a
déshabillé l’enfant. Elle a déshabillé
Paul pour la consultation.
mamma ha svestito il bambino. Ha
svestito Paolo per la visita.
E: In the surgery mother undressed the
child. She undressed Paul for
examination.
R: Infirmierele au dezbrăcat răniţii. I-au
dezbrăcat pe răniţi.
F: Les infirmières ont déshabillé les
blessés.
I: Le infermiere hanno svestito i feriti.
E: The nurses undressed the wounded.
a ~ pe cineva de ceva
subiect [+persoană]
R: Mama l-a dezbrăcat pe copil de palton.
F: La mère a ôté / a enlevé le manteau de
l’enfant.
I: La madre ha tolto il cappotto al
bambino.
E: The mother took off the child's coat.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Dezbrăcaţi paltonul! (sin. a scoate)
F: Enlevez votre manteau!
I: Si tolga il cappotto! / toglietevi il
cappotto!
E: Take off your coat!
a-şi ~ ceva (haine)
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a dezbrăcat paltonul. (sin. a
scoate)
F: Marie a enlevé / ôté son manteau.
I: Maria si è tolta il suo cappotto.
E: Mary took off her coat.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Copilul s-a dezbrăcat singur, pentru că
ştie să se dezbrace.
F: L’enfant s’est déshabillé seul car il sait
se déshabiller.
I: Il bambino si è svestito da solo perché
sa svertirsi.
E: The child undressed by himself,
because he could do it alone.
a se ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Maria s-a dezbrăcat de palton.

125
DEZVOLTA
F: Marie a enlevé / ôté son manteau.
I: Maria si è tolta il cappotto.
E: Mary took off her coat.
DEZVOLTA (1. 16)
(ind. prez. 1 dezvolt, 2 dezvolţi, 3, 6 dezvoltă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Matematica dezvoltă gândirea.
F: Les maths développent la pensée.
I: La matematica sviluppa il pensiero.
E: Mathematics develops thinking skills.
R: La un congres internaţional, istoricul a
dezvoltat ideea identităţii naţionale.
F: À un congrès international, l'historien
a développé l'idée de l’identité
nationale.
I: A un congresso internazionale, lo
storico ha sviluppato l’idea
dell’identità nazionale.
E: The historian enlarged on the idea of
national identity at an international
congress.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a dezvoltat talentul printr-o
muncă intensă.
F: Paul a développé son talent par un
travail acharné.
I: Paul ha sviluppato il suo talento
mediante un lavoro intenso.
E: Paul has cultivated his talent through
hard work.
R: Foarte multe ţări şi-au dezvoltat
industria în sec. al XX-lea.
F: Beaucoup de pays ont développé leur
industrie au XX-ème siècle.
I: Molti paesi hanno svilupato la loro
industria nel XXesimo secolo.
E: Many countries developed their
industry in the XXth century.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
subiect [±animat]
R: Însămânţate la timp, culturile agricole
se dezvoltă normal.
F: Les semailles faites à temps, les
cultures agricoles se développent
normalement.
126
I: Seminate al tempo giusto, le colture
agricole si sviluppano normalmente.
E: If sowed in time, crops grow normally.
R: Prin grija părinţilor, copilul s-a
dezvoltat armonios.
F: Grâce aux soins des parents, l'enfant
s'est développé harmonieusement.
I: Per la premura dei genitori, il bambino
si è sviluppato armoniosamente.
E: Through his parents' care, the child
has grown up harmoniously.
R: Viaţa s-a dezvoltat de la simpla celulă
la fiinţele superioare de astăzi.
F: La vie s'est développée de la simple
cellule jusqu'aux êtres supérieurs
d'aujourd'hui.
I: La vita si è sviluppata dalla cellula
semplice fino agli esseri superiori di
oggi.
E: Life has developed from a simple cell
into today’s superior beings.
DICTA (4)
(ind. prez. 1 dictez)
I. vb. tr.
a(-i) ~ ceva cuiva
subiect [+persoană]
R: Profesorul (le) dictează un text elevilor.
F: Le professeur dicte un texte à ses
élèves.
I: Il professore detta un testo agli
studenti.
E: The teacher dictates a fragment of text
to his students.
a ~ ceva (pentru cineva, împotriva
cuiva)
subiect [+persoană]
R: Arbitrul a dictat o lovitură de la 11
metri pentru echipa Steaua. (sin. a
acorda)
F: L’arbitre a accordé un coup de
réparation en faveur de l’équipe
Steaua.
I: L’arbitro ha concesso un calcio di
rigore a favore della Steaua.
E: The referee gave a penalty for Steaua.
R: Arbitrul a dictat o sancţiune împotriva
portarului. (sin. a da)
F: L’arbitre a donné une sanction au
gardien de but.
I: L’arbitro ha dato una punizione al
portiere.

E: The referee gave a penalty against the
goalkeeper.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
(cu sens pasiv)
R: Exerciţiile de ortografie se dictează cu
voce tare.
F: Les exercices d’orthographe sont dictés
à haute voix.
I: Gli esercizi di ortografia si dettano ad
alta voce.
E: Spelling practice should be dictated in
a loud voice.
DISCUTA (1. 16)
(ind. prez. 1 discut, 2 discuţi, 3, 6 discută)
I. vb. tr.
a ~ ceva (cu cineva)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul a discutat ceva cu colega de
bancă. (sin. a vorbi)
F: Paul a discuté avec sa voisine (de
banc).
I: Paolo ha discusso con la sua
compagnia di banco.
E: Paul spoke with his deskmate.
R: Consiliul de administraţie va discuta
rezultatele concursului. (sin. a analiza)
F: Le conseil d'administration discutera /
examinera les résultats du concours.
I: Il consiglio di amministrazione
discuterà i risultati del concorso.
E: The board of directors will discuss the
results of the competition.
II. vb. intr.
a ~ despre ceva
a ~ despre cineva
subiect [+persoană]
R: Tinerii sportivi discută despre
întâmplarea de la stadion. (sin. a vorbi)
F: Les jeunes sportifs discutent de
l'incident qui a eu lieu au stade /s'est
passé au stade.
I: I giovani sportivi discutono di ciò che è
capitato allo stadio.
E: The young athletes are talking about
what happened at the stadium.
R: Paul şi Maria discută despre prietenii
lor comuni. (sin. a vorbi)
DISCUTA
F: Paul et Marie discutent / parlent de
leurs amis communs.
I: Paolo e Maria discutono dei loro amici
comuni.
E: Paul and Mary are talking about
common friends.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (timp)
(cu sens pasiv)
R: Propunerea lui Paul se va discuta azi în
consiliul de administraţie. (sin. a
analiza)
F: La proposition de Paul sera discutée
aujourd'hui dans le conseil
d'administration.
I: La proposta di Paolo sarà discussa
oggi nel consiglio di amministrazione.
E: Paul’s proposal will be discussed in
today’s administration meeting.
a se ~ despre
(în constr. impers.)
R: În zilele noastre se discută mult despre
încălzirea atmosferei. (sin. a se vorbi)
F: De nos jours on parle beaucoup de
l'échauffement de l'atmosphère.
I: Ai nostri giorni si discute molto sul
riscaldamento dell’atmosfera.
E: Nowadays there’s a lot of debate about
global warming.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, dacă, când,
cum, unde P, rel. P)
R: S-a discutat că // dacă se va schimba
conducerea instituţiei // când // cum //
unde vor avea loc alegerile // cine va
participa din partea sindicatului. (sin. a
se vorbi)
F: On a discuté / a débattu l'éventuel
changement de la direction de
l'institution // quand // comment// où se
dérouleront les élections // qui
participera de la part du syndicat.
I: Si è discusso che se la direzione della
ditta verrà cambiata // quando // come
// dove verranno organizzate le elezioni
// chi ci participerà dal parte del
sindacato.
E: They talked about changing the
management of the institution. // They
discussed if the management of the
institution would be changed // when //
how // where elections would take
127
DISPĂREA
place // who would participate on
behalf of the union.
DISPĂREA (13. 1)
(ind. prez. 1, 6 dispar, 2 dispari, 3 dispare; conj.
prez. 3, 6 să dispară)
I. vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: Paul a dispărut de mai multe
săptămâni. Nimeni nu l-a mai văzut la
Universitate.
F: Paul est disparu depuis plusieurs
semaines. Personne ne l’a plus vu à
l’Université.
I: Paolo è sparito da diverse settimane.
Nessuno l’ha più visto all’Università.
E: Paul has been missing for several
weeks. Nobody has seen him at the
University.
R: Când cerul este acoperit, soarele
dispare după nori.
F: Quand le ciel est couvert, le soleil se
cache derrière les nuages.
I: Quando il cielo è coperto, il sole
sparisce dietro le nuvole.
E: When the sky is overcast, the sun
disappears behind the clouds.
a ~ + circ. loc
a-i ~ cuiva + circ. loc
subiect [-animat]
R: Banii lui Paul au dispărut din portofel.
(Lui Paul) i-au dispărut banii din
portofel. (sin. a i se fura)
F: L'argent de Paul a disparu de son
portefeuille. Son argent est disparu de
son portefeuille.
I: I soldi di Paolo sono spariti dal
portafolio. A Paolo sono spariti i soldi
dal portafoglio.
E: Paul’s money is gone from his wallet.
II. vb. refl.
a se a ~
(în constr. impers.)
R: Nu se dispare fără motiv de la locul de
muncă.
F: On ne disparaît pas sans raison de son
poste de travail. On ne quitte pas sans
raison son poste // son emploi.
I: Non si sparscisce / scappa senza
motivo dal lavoro.
128
E: You don't leave from work without a
reason.
DISPUNE1 (15. 7)
(ind. prez. 1, 6 dispun, 2 dispui, 3 dispune; part.
dispus)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Cu umorul lui, Paul o (bine) dispune
întotdeauna pe Maria. Amândoi îl
(bine) dispun pe tatăl lor.
F: Avec son humour, Paul dispose
toujours Marie. Tous les deux, ils
disposent leur père.
I: Con il suo umorismo, Paolo mette
sempre di buon umore Maria. Ambedue
mettono di buon umore il loro padre.
E: With his humour, Paul often makes
Mary laugh. They both make their
father laugh.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [±animat]
R: Nu mă mai (bine)dispune nimeni şi
nimic.
F: Personne et rien ne me dispose plus.
I: Niente e nessuno mi può rallegrarre.
E: Nobody and nothing amuses me.
R: Veselia lor mă (bine) dispune şi pe
mine. (sin. a înveseli)
F: Leur gaîté me divertit / me rend de
bonne humeur moi aussi.
I: La loro allegria mette di buon umore
anche me.
E: Their joy cheers me up, too.
R: Glumele lor mă (bine) dispun.
F: Leurs plaisanteries m’égaient / me
rendent de bonne humeur.
I: Le loro battute mi mettono di buon
umore.
E: Their jokes make me laugh.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (că P, să P, dacă,
cum, când P, rel. P)
R: Pe Paul nu-l mai (bine)dispune ca
altădată că se plimbă // dacă se plimbă
// să se plimbe prin parc. (sin. a se
destinde)
F: Le fait de se promener / Se promener
dans le parc, cela ne détend plus Paul
comme autrefois.

I: Paolo non si rallegra più come una
volta volta ad andare spasso nel parco
// se va a spasso nel parco.
E: Walking in the park doesn't amuse Paul
as it used to.
R: Nu-l mai (bine)dispune pe Paul cum //
când glumeşte Maria // ce zice Maria.
(sin. a amuza)
F: La manière de plaisanter de Marie
n'amuse plus Paul. Lorsque Marie
plaisante,Paul ne s'amuse plus. Ce que
Marie dit n'amuse plus Paul.
I: Paolo non si diverte più quando Maria
scherza. Il modo di scherzare di Maria
non diverte più Paolo. Quello che
dice Maria non diverte più Paolo.
E: Paul is no longer amused by the way //
when Mary jokes // by what Mary says.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a (bine)dispus colegii cu glume
şi anecdote. (sin. a înveseli)
F: Paul a diverti / amusé ses collègues
par des blagues et des anecdotes.
I: Paolo ha messo di buon umore i suoi
colleghi con scherzi e aneddoti.
E: Paul cheered up his colleagues with his
jokes and anecdotes.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Paul se (bine)dispune de câte ori o
vede pe Maria. (sin. a se înveseli)
F: Paul s'égaie toutes les fois qu’il voit
Marie.
I: Paolo è sempre di buon umore quando
vede Maria.
E: Paul is happy whenever he sees Mary.
DISPUNE2 (15. 7)
(ind. prez. 1, 6 dispun, 2 dispui, 3 dispune; part.
dispus)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc)
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul a dispus cărţile pe rafturi. (sin. a
aranja)
F: Paul a rangé les livres sur les rayons.
I: Paolo ha disposto i libri sugli scaffali.
DISPUNE2
E: Paul put / placed / stood the books on
the shelves.
R: Antrenorul a dispus jucătorii în teren
după o schemă originală. (sin. a
aranja)
F: L'entraîneur a placé les joueurs dans le
terrain d'après un schéma original.
I: L’allenatore ha disposto i
giocatori in campo secondo uno
schema originale.
E: The trainer organized the players in the
field in an original tactical scheme.
II. vb. intr.
a ~ de ceva
a ~ de cineva
subiect [+persoană]
R: Paul dispune de mulţi bani. (sin. a
avea)
F: Paul dispose de / a beaucoup d'argent.
I: Paolo dispone di molti soldi.
E: Paul has a lot of money at his disposal.
R: Directorul a dispus de toată suma
existentă în contul instituţiei. (sin. a
cheltui)
F: Le directeur a disposé de toute la
somme existant dans le compte de
l'institution.
I: Il direttore ha disposto di tutte le
somme esistenti nel conto
dell’istituzione.
E: The manager decided on how to use all
the money in the accounts of the
institution.
R: Tenismenul a dispus de adversarul său
în două seturi. (sin. a învinge)
F: Le joueur de tennis a vaincu / battu son
adversaire en deux sets.
I: Il tennista ha sconfitto il suo avversario
in due set.
E: The tennis player defeated / outplayed
his competitor in two sets.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a dispus cărţile în bibliotecă pe
domenii. (sin. a aranja)
F: Paul a disposé / rangé les livres dans
la bibliothèque par domaines.
I: Paolo ha disposto i suoi libri in
biblioteca in base agli argomenti.
E: Paul put / placed his books in the
bookshelf according to domains.
129
DISPUNE3
DISPUNE3 (15. 7)
(ind. prez. 1, 6 dispun, 2 dispui, 3 dispune; part.
dispus)
I. vb. tr.
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Judecătorul a dispus să fie ascultate
toate părţile interesate. (sin. a hotărî, a
decide)
F: Le juge a disposé l'audition de toutes
les parties concernées.
I: Il giudice ha disposto che siano
ascoltate tutte le parti interessate.
E: The judge decided / ruled that all
parties involved should be listened to /
heard.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: În şedinţa de ieri s-a dispus alocarea
unor fonduri suplimentare pentru
bibliotecă. (sin. a se hotărî)
F: A la réunion d'hier on a disposé
l'allocation de fonds supplémentaires
pour la bibliothèque.
I: Nella riunione di ieri è stata disposta
l’assegnazione di fondi supplementari
per la biblioteca.
E: The allotting of additional funding for
libraries was decided at yesterday’s
meeting.
DISTRA (4)
(ind. prez. 1 distrez)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: La circ, clownii îi distrează, în egală
măsură, pe copii şi pe adulţi.
F: Au cirque, les clowns amusent
également les enfants et les adultes.
I: Al circo, i pagliacci divertono, in
uguale misura, i bambini e gli adulti.
E: At the circus, the clown amuses
children as well as adults.
R: Jocurile pe calculator îi distrează mai
mult pe copii decât pe adulţi.
F: Les jeux sur l’ordinateur amusent plus
les enfants que les adultes.
130
I: I giochi sul computer divertono di più
i bambini che gli adulti.
E: Computer games are more amusing for
children than for grownups.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul ştie să-şi distreze invitaţii.
F: Paul sait distraire / amuser ses invités.
I: Paolo sa divertire i suoi invitati.
E: Paul knows how to entertain his guests.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Lui Paul îi place să se distreze.
F: Paul aime s’amuser.
I: A Paolo piace divertirsi.
E: Paul likes to amuse himself.
R: Tinerii preferă să se distreze în grup.
F: Les jeunes préfèrent s’amuser / se
divertir en groupe.
I: I giovani preferiscono divertirsi in
gruppo.
E: Young people prefer to have a good
time in groups.
DISTRUGE (15)
(ind. prez. 1, 6 distrug; part. distrus)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Grindina a distrus toată recolta.
F: La grêle a détruit toute la récolte.
I: La grandine ha distrutto tutto il
raccolto.
E: Hail has destroyed the entire crop.
R: Hakerii distrug periodic reţelele de
calculator.
F: Les pirates de l’informatique détruisent
/ abîment systématiquement les réseaux
des ordinateurs.
I: I pirati informatici distruggono
periodicamente le reti dei computer.
E: Hackers periodically destroy computer
networks.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a distrus toate manuscrisele.
F: Paul a détruit tous ses manuscrits.
I: Paolo ha distrutto tutti i suoi
manoscritti.

E: Paul destroyed all his manuscripts.
R: Prin ceea ce a făcut, Paul şi-a distrus
cariera. Şi-a distrus viaţa. (sin. a rata)
F: Par ce qu'il a fait, Paul a raté sa
carrière. Il a brisé sa vie.
I: Con quello che ha fatto, Paolo ha
distrutto la sua carriera. Ha rovinato
la sua vita
E: By what he’s done, Paul has ruined his
career. He has ruined his life.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (cauză)
subiect [-animat]
R: Multe drumuri s-au distrus din cauza
inundaţiilor. (sin. a se strica)
F: Beaucoup de routes se sont abîmées à
cause des inondations.
I: Molte strade sono rovinate / distrutte a
causa delle alluvioni.
E: Many roads were distroyed because of
the floods.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Gândacii de bucătărie se distrug cu
produse speciale. (sin. stârpi)
F: Les cafards sont tués / exterminés avec
des produits spéciaux.
I: Gli scarafaggi sono sterminati con
prodotti speciali.
E: Cockroaches are killed with special
products.
DOBÂNDI (10)
(ind. prez. 1, 6 dobândesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a dobândit experienţă //
încrederea Mariei. (sin. a câştiga, a
obţine)
F: Paul a gagné de l’expérience // la
confiance de Marie.
I: Paolo ha acquisito esperienza // la
fiducia di Maria.
E: Paul has gained experience // Mary’s
trust.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a dobândit bunăstarea prin
muncă. (sin. a câştiga, a obţine)
F: Paul a obtenu son bien-être par le
travail.
DORI
I: Paolo ha ottenuto il suo benessere con
il lavoro.
E: Paul has reached a comfortable style of
life by hard work.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Experienţa se dobândeşte prin practică.
(sin. a câştiga)
F: L'expérience s'acquiert par la pratique.
I: L’esperienza si ottiene con la pratica.
E: Experience is acquired through
practice.
DORI (10)
(ind. prez. 1, 6 doresc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul doreşte o cafea. (sin. a vrea)
F: Paul désire / veut un café.
I: Paolo desidera un caffè.
E: Paul would like a cup of coffee.
a ~ pe cineva + ca / de e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul a dorit-o întotdeauna pe Maria ca /
de prietenă // soţie // secretară.
F: Paul a toujours voulu avoir Marie
comme amie // comme épouse // comme
secrétaire.
I: Paolo ha sempre desiderato Maria per
amica // per sua moglie // per
segretaria.
E: Paul has always wanted Mary as his
girlfriend // wife // secretary.
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Paul doreşte tot ce e mai bun pentru
copiii lui. Le doreşte tot binele din
lume copiilor lui. (sin. a vrea)
F: Paul souhaite pour ses enfants ce qu'il
y a de meilleur. Il souhaite à ses
enfants tout le bien du monde.
I: Paolo desidera il meglio per i suoi
figli. Egli augura tutto il bene del
mondo ai suoi figli.
E: Paul wishes all the best for his
children. He wishes all the best for his
children.
131
DORMI

a-i ~ ceva (cuiva) II. vb. refl.

subiect [+persoană] a se ~
R: Vă doresc succes la examene! (sin. a (în constr. impers.)
ura) subiect [-animat] (ca... să P)
F: Je vous souhaite bonne chance aux R: Se doreşte ca părţile implicate în
examens! conflict să ajungă la un acord.
I: Vi auguro successo agli esami! F: On souhaite que les parties impliquées
E: I wish you good luck with your exams! dans le conflit arrivent à un accord.
a ~ să P I: Si desidera che le parti implicate nel
subiect [+persoană] conflitto arrivino ad un accordo.
R: Maria doreşte să devină profesoară. E: It is desired that the parties involved in
(sin. a vrea) the conflict should reach an agreement.
F: Marie veut / désire devenir professeur.
I: Maria desidera / vuole diventare
professoressa. DORMI (9. 3. a)
E: Mary wants to become a teacher. (ind. prez. 1, 6 dorm, 2 dormi, 3 doarme; conj. 3, 6
a-şi ~ pe cineva să doarmă; imp. 2 dormi !)
(cu dat. pos.) I. vb. intr.
R: Paul îşi doreşte prietenii din copilărie a ~ + circ. (timp, loc, mod)
alături de el. (sin. a vrea) subiect [+animat]
F: Paul veut que ses amis d'enfance soient R: Paul a dormit mai multe nopţi la hotel.
à côté de lui. F: Paul a dormi plusieurs nuits à l'hôtel.
I: Paolo vorrebbe avere accanto i suoi I: Paolo ha dormito parecchie notti in
amici d'infanzia. albergo.
E: Paul wants his childhood friends to be E: Paul slept many nights at a hotel.
by his side. R: Paul a dormit prost noaptea trecută.
a-şi ~ ceva F: Paul a mal dormi cette nuit.
a-şi ~ pe cineva I: Paolo ha dormito male la notte scorsa.
subiect [+persoană] E: Paul slept badly last night.
R: Paul îşi doreşte o vacanţă la mare. (sin. R: Câinii dorm în cuşcă.
a vrea) F: Les chiens dorment dans leur niche.
F: Paul désire / veut passer des vacances I: I cani dormono nella loro cuccia.
à la mer. E: Dogs sleep in a kennel.
I: Paolo desidera trascorrere una a-şi ~ ceva
vacanza al mare. (cu dat. pos.)
E: Paul would like to have a holiday at the R: Brâncuşi îşi doarme somnul de veci în
seaside. cimitirul Père Lachaise.
R: Când eşti singur, îţi doreşti pe cineva F: Brancusi dort le sommeil éternel dans
lângă tine. (sin. a vrea) le cimetière Père Lachaise.
F: Quand on est seul, on voudrait bien I: Brancusi dorme il sonno dei giusti nel
avoir quelqu'un auprès de soi. cimitero Père Lachaise.
I: Quando uno è solo, vorebbe avere E: Brancusi sleeps the sleep of the just in
qualcuno accanto. Père Lachaise graveyard.
E: When you are alone, you wish you had
someone near you. II. vb. refl.
a-şi ~ să P a se ~
subiect [+persoană] (în constr. impers)
R: Paul îşi doreşte să stea o săptămână la R: În acest hotel se doarme bine.
Roma. (sin. a vrea) F: On dort bien dans cet hôtel.
F: Paul désire rester une semaine à Rome. I: In questo albergo si dorme bene.
I: Paolo desidera stare una settimana a E: You can sleep well in this hotel.
Roma.
E: Paul would like to spend a week in
Rome.
132
 DUCE

DOVEDI (10) R: Paul a dus scrisoarea la poştă.

(ind. prez. 1, 6 dovedesc) F: Paul a porté la lettre à la poste.
I. vb. tr. I: Paolo ha portato la lettera alla posta.
a-i ~ ceva (cuiva) E: Paul took the letter to the post office.
subiect [+persoană] R: Nave militare au dus soldaţi şi
R: Paul i-a dovedit Mariei respect. armament în Golf.
F: Paul a prouvé à Marie du respect. F: Les vaisseaux militaires ont transporté
I: Paolo ha dimostrato rispetto a Maria. des soldats et de l'armement dans le
E: Paul proved to Mary that he respected Golfe.
her. I: Le navi militari hanno trasportato
a-i ~ (cuiva ) că P soldati e armamento nel Golfo.
subiect [+persoană] E: Military ships transported soldiers and
R: Paul i-a dovedit (Mariei) că (el) avea weapons to the Gulf.
dreptate. a-i ∼ ceva (cuiva)
F: Paul a prouvé / a démontré (à Marie) subiect [+persoană]
qu'il avait raison. R: De ziua ei, Paul îi duce flori prietenei
I: Paolo ha dimostrato (a Maria) che lui. (sin. a oferi)
aveva ragione. F: Pour l'anniversaire de son amie, Paul
E: Paul proved to be right. Paul proved to lui offre des fleurs.
Mary that he was right. I: Per il giorno del compleanno / per
a-şi ~ ceva l'onomastico della sua amica, Paolo le
(cu dat. pos.) porta dei fiori.
R: Paul şi-a dovedit afirmaţiile prin fapte. E: Paul brings flowers to his girlfriend.
(sin. a confirma) a ∼ pe cineva + circ. (loc, mod)
F: Paul a prouvé ses affirmations par des subiect [+persoană]
faits. R: Paul o duce pe mama lui la gară.
I: Paolo ha dimostrato le sue F: Paul emmène / accompagne sa mère à
affermazioni con i fatti. la gare.
E: Paul backed up his statements with I: Paolo porta / accompagna sua madre
actions. alla stazione.
E: Paul is taking his mother to the station.
II. vb. refl. R: Tatăl a dus copilul în braţe până acasă.
a se ~ + e.p.s. F: Le père a porté le bébé dans ses bras
subiect [+persoană] jusqu'à la maison.
R: Paul s-a dovedit un bun prieten. I: Il padre ha portato il bambino in
F: Paul s'est avéré / s'est révélé un bon braccio fino a casa.
ami. E: The father carried the baby home in his
I: Paolo si è dimostrato un buon amico. arms.
E: Paul proved to be a good friend. a-şi ∼ pe cineva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi duce în fiecare zi copiii la
DUCE (15) şcoală.
(ind. prez. 1, 6 duc; imp. 2 du !; part. dus) F: Marie accompagne chaque jour ses
I. vb. tr. enfants à l'école.
a ∼ ceva I: Maria accompagna ogni giorno i suoi
subiect [+animat] bambini a scuola.
R: Fetiţa duce o plasă grea. (sin. a E: Mary accompanies her children to
transporta, a căra) school every day.
F: La fillette porte un sac lourd. II. vb. intr.
I: La ragazza porta una borsa (della a∼
spesa) pesante. subiect [-animat]
E: The girl is carrying a heavy bag. R: Drumul acesta duce la gară.
a ∼ ceva + circ. (loc) F: Ce chemin mène à la gare.
subiect [±animat] I: Questa strada mena alla stazione.
133
DURA
E: This road leads to the station.
III. vb. refl.
a se ∼ + cir. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul se duce la bibliotecă // în parc.
(sin. a merge)
F: Paul va à la bibliothèque // dans le
parc.
I: Paolo va in biblioteca // nel parco.
E: Paul goes to the library // to the park.
R: În ultimul timp s-au dus dintre noi mai
multe personalităţi culturale şi
ştiinţifice. (sin. a muri)
F: Ces derniers temps, plusieurs artistes
et scientifiques sont morts / nous ont
quittés.
I: Ultimamente, tante personalità della
cultura e della scienza sono morte / ci
hanno lasciati.
E: Many cultural and scientific
personalities have left us lately.
(cu sens pasiv)
R: În toate instituţiile, se duce o luptă
aprigă pentru putere.
F: Dans toutes les institutions, on mène un
combat acharné pour le pouvoir. Dans
toutes les institutions est menée un
combat acharné pour le pouvoir.
I: In tutte le istituzioni si conduce una
lotta accanita per il potere. Una lotta
accanita per il potere è condotta in
tutte le istituzioni.
E: In all institutioins, a desperate struggle
is waged for power.
a se ∼ să P
subiect [+persoană]
R: Candidatul s-a dus să ceară informaţii
despre concurs.
F: Le candidat est allé demander des
renseignements sur le concours.
I: Il candidato è andato a chiedere
informazioni sul concorso.
E: The candidate went to ask for
information about the contest.
DURA (4)
(numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 durează)
vb. intr. (unipers. 3, 6)
a ~ + circ. (timp)
subiect [-animat]
134
R: Acest spectacol durează două ore. (sin.
a ţine)
F: Ce spectacle dure deux heures.
I: Questo spettacolo dura due ore.
E: This show takes/ lasts two hours.
R: Fiecare anotimp durează trei luni. (sin.
a ţine)
F: Chaque saison dure trois mois.
I: Ogni stagione dura tre mesi.
E: Each season lasts three months.
R: Canicula va dura mai multe săptămâni.
(sin. a ţine)
F: La canicule durera plusieurs
semaines.
I: La canicola durerà diverse settimane.
E: The heat will last a few more weeks.
R: În anumite ţări criza financiară va mai
dura câţiva ani. (sin. a se prelungi)
F: Dans certains pays, la crise financière
durera encore / persistera / se
prolongera quelques années.
I: In certi paesi, la crisi finanziaria
durerà ancora qualche anno.
E: In certain countries, financial crisis
will last a few more years.
R: Starea de sărăcie durează de mai mulţi
ani. (sin. a persista)
F: L’état de pauvreté dure / persiste
depuis plusieurs années.
I: Lo stato di povertà dura da diversi
anni.
E: Poverty has lasted a few years now.
R: Paul vrea să realizeze ceva care să
dureze. (sin. a rămâne)
F: Paul veut réaliser quelque chose qui
dure / demeure.
I: Paolo vuole realizzare qualcosa che
duri.
E: Paul wants to achieve something that
should last.
DUREA (13. 6)
(numai 3, 6: ind. prez. 3 doare, 6 dor; conj. prez. 3,
6 să doară)
vb. tr. (unipers. 3, 6)
subiect [-animat]
a ~ pe cineva
R: Pe Paul îl doare capul. Îl dor şi
picioarele.
F: Paul a mal à la tête. Il a mal aussi aux
pieds.
I: Paolo ha il mal di testa. Anche i piedi
gli fanno male.

E: Paul has a headache. His legs hurt,
too.
(în constr. unipers. 3)
a ~ pe cineva
subiect [-animat] (că P)
R: Pe Paul îl doare că a fost minţit.
DUREA
F: Paul est affligé qu'on lui ait menti.
I: A Paolo dispiace che gli sia stato
mentito.
E: It hurts Paul to have been lied to.
135
ENERVA (4)
(ind. prez. 1 enervez)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
atitudine, comportament)
R: Elevul // Comportamentul elevilor l-a
enervat pe profesor.
F: L' élève // La conduite des élèves a
énervé / irrité le professeur.
I: L'alunno // Il comportamento
dell’alunno ha fatto arrabbiare / ha
innervosito il professore.
E: The pupil // The pupils' behaviour
irritated the teacher.
R: Întrebările Mariei l-au enervat pe Paul.
(sin. a agasa)
F: Les questions de Marie ont énervé /
irrité Paul.
I: Le domande di Maria hanno
innervosito Paolo.
E: Mary’s questions irritated Paul.
a ~ pe cineva (cu ceva)
subiect [+persoană]
R: Maria l-a enervat pe Paul (cu
indiferenţa ei).
F: Marie a énervé / agacé Paul (avec son
indifférence).
I: Maria ha innervosito Paolo( con la
sua indifferenza).
E: Mary’s indiference irritated / annoyed
Paul.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos)
R: Paul îşi enervează uneori colegii.
F: Paul énerve / agace parfois ses
collègues.
I: Paolo, talvoltà, innervosisce i suoi
colleghi.
a~
E
E: Paul sometimes irritates his mates.
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [±animat]
R: Mă // Te enervează Paul // comportarea
lui. Întrebările lui m-au enervat
întotdeauna.
F: Paul // Son comportement m' //
t’énerve. Ses questions m’ont toujours
énervé.
I: Paolo // Il suo comportamento mi// ti
innervosisce. Le sue domande ci hanno
sempre innervosito.
E: Paul // His behaviour irritates me /
you. His questions have always
irritated me.
a~
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (că P, să P, dacă P,
rel. P)
R: Îl enervează că minţi // să-l minţi //
dacă îl minţi // cine-l minte.
F: Que tu mentes // Lui mentir // Si on lui
ment // Celui qui lui ment l'énerve.
I: Che tu gli mentisci // Il mentirgli // Se
gli mentisci // Chi gli mente lo
innervosisce.
E: Your lying to him irritates him. If you
lie to him he gets irritated. Those who
lie annoy him.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
subiect [+persoană]
R: Paul se enervează foarte rar. (sin. a se
supăra)
F: Paul s’énerve très rarement.
I: Paolo si arrabbia molto raramente.
E: Paul gets angry / mad very rarely.

EVITA (1. 16)
(ind. prez. 1 evit, 2 eviţi, 3, 6 evită)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a evitat accidentul în ultima clipă.
F: Paul a évité l'accident au dernier
moment.
I: Paolo ha evitato l’incidente all’ultimo
momento.
E: Paul avoided the accident at the last
minute.
R: Boxerul a evitat lovitura adversarului.
F: Le boxeur a évité / paré le coup de son
adversaire.
I: Il pugile ha evitato il colpo
dell’avversario.
E: The boxer avoided his adversary’s
punch.
R: Maria evită o discuţie directă cu noi.
(sin. a ocoli)
F: Marie évite une discussion directe avec
nous.
I: Maria evita una discussione diretta con
noi.
E: Mary avoids a direct conversation with
us.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Maria îl evită pe Paul // pe vecinul ei
de palier.
F: Marie évite Paul // son voisin de palier.
I: Maria evita Paolo // il (suo) vicino di
pianerottolo.
E: Mary avoids Paul / her floor neighbour
a ~ să P
[+ persoană]
R: Părinţii lui Paul evită să vorbească cu
dirigintele.
F: Les parents de Paul évitent de parler
avec le professeur principal.
I: I genitori di Paolo evitano di parlare
con l’insegnante coordinatore di
classe.
E: Paul’s parents avoid talking to the
teacher.
R: Paul a evitat să dea un răspuns
categoric.
F: Paul a évité de donner une réponse
catégorique.
I: Paolo ha evitato di dare una risposta
categorica.
EVITA
E: Paul avoided giving a definite answer.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos)
R: În ultimul timp Maria îşi evită prietenii.
(sin. a ocoli)
F: Dernièrement Marie évite ses amis.
I: Negli ultimi tempi Maria evita i suoi
amici.
E: Mary has been avoiding her friends
lately.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Astfel de situaţii nu se evită uşor. Nu se
pot evita uşor de către toată lumea.
F: De telles situations ne s’évitent pas
facilement. Elles ne peuvent pas être
facilement évitées par tout le monde.
I: Simili situazioni non si evitano
facilmente. Non si possono evitare
facilmente da parte di tutti.
E: Such situations are not easy to avoid.
They cannot be easily avoided by all
persons.
R: A se evita fumatul în timpul sarcinii!
F: Eviter de fumer pendant la grossesse!
I: Evitare di fumare durante la
gravidanza!
E: Avoid smoking during pregnancy.
(reciproc)
R: De când s-au certat, Paul şi Maria se
evită. (sin. a se ocoli)
F: Depuis qu'ils se sont disputés, Paul et
Marie s’évitent.
I: Da quando hanno litigato, Paolo e
Maria si evitano.
E: Ever since they had a fight, Paul and
Mary have been avoiding each other.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P)
R: La nivelul conducerii se evită să se ia o
hotărâre definitivă.
F: Au niveau de la direction on évite de
prendre une décision définitive.
I: A livello di direzione, si evita di
prendere una decisione definitiva.
E: At the level of general management, a
final decision is avoided.
137
EXAMINA
EXAMINA (4)
(ind. prez. 1 examinez)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Profesorul (i-)a examinat (pe) toţi
studenţii din grupă.
F: Le professeur a examiné tous les
étudiants du groupe.
I: Il professore ha esaminato tutti gli
studenti del gruppo.
E: The teacher has examined all the
students in the group.
R: Medicul îl examinează cu atenţie pe
copil. (sin. a consulta)
F: Le médecin examine attentivement
l’enfant.
I: Il medico esamina il bambino con
attenzione.
E: The doctor is examining the child
carefully / thoroughly.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Directorul // Comisia a examinat toate
cererile din dosar. (sin. a analiza, a
studia)
F: Le directeur // La commission a
examiné toutes les demandes du
dossier / qui étaient dans le dossier.
I: Il direttore // La commissione ha
esaminato tutte le domande del
fascicolo.
E: The director // The commission has
studied / weighed all the petitions in
the file.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Profesorul şi-a examinat toţi studenţii.
F: Le professeur a examiné tous ses
étudiants.
I: Il professore ha esaminato /
interrogato tutti i suoi studenti.
E: The professor has examined all his
students.
R: Medicul şi-a examinat pacienţii cu
mare atenţie. (sin. a consulta)
F: Le médecin a examiné ses patients avec
beaucoup d’attention.
I: Il medico ha esaminato i suoi pazienti
con grande attenzione.
E: The doctor examined his patients
carefully.
138
II. vb. refl.
(cu sens pasiv)
a se ~
R: S-au examinat toate cazurile de
corupţie (de către Comisia de anchetă).
(sin. a se investiga)
F: On a examiné tous les cas de
corruption. Tous les cas de corruption
ont été examinés (par la Commission
d'enquête).
I: Sono stati esaminati tutti i casi di
corruzione (dalla Commissione
d'inchiesta).
E: All the corruption cases have been
investigated.(by the Investigation
Commission).
R: S-a examinat ce s-a propus. (sin. a se
analiza)
F: On a examiné / analysé ce qu'on avait
proposé (d’examiner/d’analyser). Ce
qu'on avait proposé (d’examiner /
d’analyser) a été examiné.
I: È stato analizzato ciò che era stato
proposto.
E: They have examined what was
suggested.
a se ~ ceva al cuiva
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: S-a examinat cererea de imigrare a lui
Paul. Lui Paul i s-a examinat cererea de
imigrare. I s-a examinat cererea de
imigrare. (sin. a analiza)
F: On a examiné la demande
d'immigration de Paul. On a examiné
sa demande d'immigration.
I: La domanda di immigrazione di Paolo
è stata esaminata. A Paolo è stata
esaminata la sua domanda di
immigrazione. La sua domanda di
immigrazione è stata esaminata.
E: Paul's application to immigrate has
been examined. Paul's application for
immigration has been examined. His
application for immigration has been
examined.
EXECUTA (1. 16)
(ind. prez. 1 execut, 2 execuţi, 3, 6 execută)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]

R: Sculptorul a executat această lucrare în
timp record. (sin. a realiza)
F: Le sculpteur a exécuté / réalisé cette
oeuvre en un temps record.
I: Lo scultore ha eseguito quest'opera a
tempo di record.
E: The sculptor has finished this work in
record time.
R: Această întreprindere execută mobilier
pentru export. (sin. a face, a fabrica, a
confecţiona)
F: Cette entreprise exécute / fait des
meubles pour l’exportation.
I: Questa ditta fabbrica mobili per
l'esportazione.
E: This firm makes furniture for export.
R: Soldaţii execută ordinele superiorilor.
(sin. a îndeplini)
F: Les soldats exécutent les ordres des
supérieurs.
I: I soldati eseguono gli ordini dei
superiori.
E: The soldiers carry out their superiors’
orders.
R: Condamnatul a executat o pedeapsă de
5 ani.
F: Le condamné a purgé une peine de 5
ans.
I: Il condannato ha scontato una pena di
5 anni.
E: The convict has served a five-year
sentence.
a ~ ceva pentru cineva
subiect [±animat]
R: Muncitorii // Cooperativele au executat
lucrările pentru beneficiar.
F: Les ouvriers // Les coopératives ont
exécuté les travaux pour le
bénéficiaire.
I: Gli operai // Le cooperative hanno
eseguito dei lavori per il beneficiario.
E: The workers have // The association
has made the beneficiary’s works.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: În timpul Revoluţiei Franceze călăii au
executat mulţi nobili. (sin. a omorî)
F: Pendant la Révolution Française les
bourreaux ont exécuté beaucoup de
nobles.
I: Durante la Rivoluzione Francese i boia
hanno giustiziato molti nobili.
E: During the French revolution the
hangmen executed many noblemen.
EXECUTA
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Sculptorul şi-a executat lucrarea în
piatră. (sin. a realiza)
F: Les sculpteur a exécuté son oeuvre en
pierre.
I: Lo scultore ha eseguito il suo lavoro in
pietra.
E: The sculptor has made / finished his
work in stone.
R: În concertul de aseară pianistul şi-a
executat propria compoziţie. (sin. a
interpreta)
F: Dans le concert d’hier soir le pianiste
a interprété sa propre composition.
I: Nel concerto di ieri sera il pianista ha
eseguito una composizione propria.
E: In last evening’s concert the pianist
played his own composition.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: La această clădire, s-au executat lucrări
de consolidare. (sin. a efectua)
F: À cet édifice ont été exécutés des
travaux de consolidation. On a exécuté
/ effectué des travaux de consolidation
à cet édifice.
I: In questo edificio si sono eseguiti
lavori di consolidamento.
E: Work has been carried out to reinforce
this building.
R: Ordinul s-a executat în termenul
prevăzut. (sin. a îndeplini)
F: On a exécuté l’ordre / l’ordre a été
exécuté dans le délai prévu.
I: L’ordine è stato eseguito nel termine
previsto.
E: The order has been carried out as
scheduled.
R: În război s-au executat şi oameni
nevinovaţi. (sin. a omorî)
F: Pendant la guerre on a exécuté aussi
des gens innocents.
I: Durante la guerra sono stati giustiziate
anche persone innocenti.
E: During the war innocent people were
killed, too.
a se ~
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Lucrarea lui Paul s-a executat aşa cum
a cerut el. Lui Paul i s-a executat
139
EXISTA
lucrarea aşa cum a cerut.
F: Le travail de Paul a été exécuté comme
il l'a exigé. On a exécuté le travail de
Paul comme il l’a exigé.
I: Il lavoro di Paolo è stato eseguito così
come ha chiesto lui. A Paolo è stato
eseguito il lavoro cosi come ha chiesto.
E: Paul’s work has been carried out to his
satisfaction. Paul's work has been
carried out as he required.
EXISTA (1. 14)
(ind. prez. 1 exist, 2 exişti, 3, 6 există)
I. vb. intr.
a ~ + (circ. loc)
subiect [±animat]
R: Există viaţă numai pe Pământ? (sin. a
fi).
F: Y a-t-il / Existe-t-il de la vie seulement
sur Terre?
I: Esiste la vita solo sulla Terra?
E: Is there life only on Earth?
R: Unde există oameni (sin. a trăi, a
vieţui), există şi probleme (sin. a fi).
F: Là où il y a des gens, il y a aussi des
problèmes.
I: Dove ci sono gli uomini, ci sono anche
problemi.
E: Where there are people, there are also
problems.
R: Există multe varietăţi de trandafiri.
(sin. a fi)
F: Il existe / Il y a beaucoup d’espèces de
roses.
I: Esistono molte varietà di rose.
E: There are a lot of species of roses.
R: Există mai multe variante ale
romanelor lui G. Flaubert. (sin. a fi)
F: Il existe / Il y a plusieurs variantes des
romans de G. Flaubert.
I: Esistono più varianti dei romanzi di G.
Flaubert.
E: There are several variants of
Flaubert’s novels.
R: În anumite sate există încă obiceiuri
foarte vechi. (sin. a se păstra)
F: Dans certains villages il existe / il
subsiste / il y a encore des coutumes
très anciennes.
I: In certi villaggi esistono ancora
tradizioni molto antiche.
E: In certain villages very old customs
still survive.
140
R: Anumite specii de animale nu mai
există în Europa. (sin. a trăi)
F: Certaines espèces d’animaux n’existent
/ ne vivent plus en Europe.
I: Certe specie di animali non esistono
più in Europa.
E: Certain animal species are extinct / no
longer exist in Europe.
R: Multe opere de Brâncuşi există la
Muzeul de Artă din Craiova. (sin. a se
afla, a se găsi)
F: Beaucoup d' oeuvres de Brancusi
existent / se trouvent au Musée d’Art
de Craiova. Il y a beaucoup d' oeuvres
de Brancusi au Musée d’art de
Craiova.
I: Molte opere di Brancusi si trovano al
Museo d’Arte di Craiova.
E: Many of Brancusi’s works exist at the
Art Museum of Craiova.
EXPLICA (1)
(ind. prez. 1 explic)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Profesorul explică lecţia.
F: Le professeur explique la leçon.
I: Il professore spiega la lezione.
E: The teacher explains the lesson.
R: Etologul explică comportamentul
animalelor sălbatice.
F: L’éthologiste explique le comportement
des fauves.
I: L’etologo spiega il comportamento
degli animali selvatici.
E: The ethologist explains the behaviour
of wild animals.
R: Această teorie explică formarea
Universului.
F: Cette théorie explique la formation de
l’Univers.
I: Questa teoria spiega la formazione
dell'Universo.
E: This theory explains the creation of the
Universe.
a~
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Profesorul nostru explică bine.
F: Notre professeur explique bien.
I: Il nostro professore spiega bene.
E: Our teacher explains well.
 EXPLICA
a(-i) ~ ceva cuiva a-şi ~ ceva
subiect [+persoană] subiect [+persoană]
R: Profesorul (le) explică elevilor lecţia. R: Paul nu-şi explică atitudinea ta.
F: Le professeur explique la leçon aux F: Paul ne s’explique pas ton attitude.
élèves / à ses élèves. I: Paolo non si spiega il tuo
I: Il professore spiega la lezione agli atteggiamento.
studenti / ai suoi studenti. E: Paul can’t understand / explain your
E: The teacher is explaining the lesson to attitude.
the pupils. a-şi ~ unde, când, cum P
a-i ~ (cuiva) că P a-şi ~ rel. P
a-i ~ (cuiva) rel. P subiect [+persoană]
subiect [+persoană] R: Maria nu şi-a explicat niciodată unde //
R: Mama i-a explicat copilului că este când // cum i-a dispărut cartea // ce
important să înveţe limbi străine. s-a întâmplat.
F: La mère a expliqué à son enfant qu’il F: Marie ne s'est jamais expliquée où //
était important d’apprendre des quand // comment le livre lui était
langues étrangères. disparu // ce qui s'était passé.
I: La madre ha spiegato al suo bambino I: Maria non si è mai spiegata dove //
che è importante imparare delle lingue quando // come fosse sparito il suo
straniere. libro // che cosa fosse successo.
E: The mother explained to the child that E: Mary could never explain to herself
it was important to learn foreign where // when // how her book has
languages. disappeared // what happened.
R: Explică-i de ce trebuie să facă aceste R: Maria nu-şi explică de ce au evitat-o
demersuri! toţi prietenii .
F: Explique-lui pourquoi il doit faire ces F: Marie ne s’explique pas pourquoi tous
démarches! ses amis l’ont évitée.
I: Spiegagli perché deve fare queste I: Maria non si spiega perché tutti i suoi
pratiche. amici l’abbiano evitata.
E: Explain to him why he has to take these E: Mary can’t understand why all her
steps. friends avoided her.
a-i ~ (cuiva) unde, când, cum, cât P
a-i ~ (cuiva) rel. P II. vb. refl.
subiect [+persoană] a se ~
R: Paul i-a explicat turistului unde // când subiect [-animat]
// cum // cât trebuie să aştepte. R: Situaţia în care se află Maria se explică
F: Paul a expliqué au touriste où // quand numai prin imprudenţa ei. (sin. a se
// comment // combien il devait justifica)
attendre. F: La situation dans laquelle se trouve
I: Paolo ha spiegato al turista dove // Marie ne s'explique que par son
// quando // come // quanto deve / imprudence.
doveva aspettare. I: La situazione in cui si trova Maria si
E: Paul explained to the tourist where // spiega soltanto con la sua imprudenza.
when // how // how long he had to wait. E: The situation Mary is in can be
R: Paul le-a explicat turiştilor cine îi va accounted for exclusively through her
însoţi. imprudence.
F: Paul a expliqué aux touristes qui les (cu sens pasiv)
accompagnerait. R: Acum totul se explică.
I: Paolo ha spiegato ai turisti chi li F: Maintenant tout s’explique.
avrebbe accompagnati. I: Adesso tutto si spiega.
E: Paul explained to the tourists who was E: Everything makes sense now.
going to accompany them. R: Această teorie s-a explicat în anul al II-
lea. (sin. a se preda)

141
F: Cette théorie a été expliquée en
deuxième année.
I: Questa teoria è stata spiegata nel
secondo anno.
E: This theory was taught in the second
year.
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Li s-a explicat copiilor importanţa
studierii limbilor străine.
F: On a expliqué aux enfants l’importance
de l’étude des langues étrangères.
I: È stata spiegata ai bambini
l'importanza dello studio delle lingue
straniere.
E: The importance of studying foreign
languages was explained to the
children.
a i se ~ (cuiva)
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, rel. P)
R: I s-a explicat solicitantului că trebuia să
depună la timp dosarul pentru bursă (de
studii) // ce trebuia să depună la dosar.
F: On a expliqué au solliciteur qu’il
devait déposer à temps son dossier
pour une bourse (d’études) // ce qu'il
devait mettre dans son dossier.
I: È stato spiegato al richiedente che
doveva deporre in tempo la pratica per
la borsa (di studio) // cosa doveva /
avrebbe doivuto deporre nel dossier.
E: The petitioner was told he should have
handed in the application for the grant
in time // what the documents should be
in the file.
EXPLOATA (4)
(ind. prez. 1 exploatez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Noii proprietari exploatează în mod
iraţional pădurile.
F: Les nouveaux propriétaires exploitent
de manière irrationnelle les forêts.
I: I nuovi proprietari sfruttano in modo
irrazionale i boschi.
E: The new owners exploit woods
irrationally.
R: Legea interzice să exploatăm copiii.
142
F: La loi interdit qu’on exploite les
enfants.
I: La legge ci vieta di sfruttare i bambini.
E: Law forbides exploitation of children.
R: Statul a exploatat avantajos bogăţiile
subsolului.
F: L'État a exploité de manière
avantageuse les richesses du sous-sol.
I: Lo Stato ha sfruttato convenientemente
le ricchezze del sottosuolo.
E: The state has exploited the riches of the
soil in an advantageous way.
R: Trebuie să învăţăm să exploatăm
situaţiile avantajoase. (sin. a profita de)
F: Il faut apprendre à exploiter les
situations avantageuses.
I: Dobbiamo imparare a sfruttare le
situazioni favorevoli.
E: We must learn to take advantage of
profitable situations.
R: Copiii exploatează slăbiciunile
părinţilor. (sin. a profita de)
F: Les enfants exploitent les faiblesses des
parents.
I: I bambini approfittano delle debolezze
dei genitori.
E: Children take advantage of their
parents’ weaknesses.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a exploatat puterea de muncă a
lui Paul. I-a exploatat puterea de
muncă.
F: Marie a exploité la capacité de travail
de Paul. Elle a exploité sa capacité de
travail (à lui).
I: Maria ha sfruttato la capacità di
lavoro di Paolo. Ha sfruttato la sua (di
lui) capacità di lavoro.
E: Mary took advantage of Paul's
capacity for work. She took advantage
of his capacity for work.
a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Anumite persoane îşi exploatează
prietenii. (sin. a profita de)
F: Certaines personnes profitent de leurs
amis.
I: Certe persone sfruttano i loro amici.
E: Certain persons exploit / use their
friends.
 EXPLODA

R: Paul şi-a exploatat resursele fizice la I: Se Paolo scopre la verità, esplodera

maximum. (sin. a folosi) dall’ indignazione.
F: Paul a exploité ses ressources E: If Paul learns the truth he will burst
physiques au maximum. with indignation.
I: Paolo ha sfruttato al massimo le sue
risorse fisiche.
E: Paul has used his physical resources to EXPORTA (1. 16)
the limit. (ind. prez. 1 export, 2 exporţi, 3, 6 exportă)
I. vb. tr.
II. vb. refl. a ~ ceva ± circ. (loc)
a se ~ subiect [±animat]
(cu sens pasiv) R: Ţara noastră exportă materii prime în
R: Sulful se exploatează pe scară ţările dezvoltate.
industrială. F: Notre pays exporte des matières
F: Le souffre est exploité à l’échelle premières dans les pays développés.
industrielle. I: Il nostro paese esporta materie prime
I: Lo zolfo si sfrutta su scala industriale. nei paesi sviluppati.
E: Sulphur is exploited on an industrial E: Our country exports raw materials in
scale. developed countries.
R: Terenurile agricole nu se exploatează R: Patronul acestei firme a exportat
în totalitate. produse cosmetice.
F: Les terrains agricoles ne sont pas F: Le patron de cette entreprise a exporté
exploités en totalité. des produits cosmétiques.
I: I terreni agricoli non sono totalmente I: Il padrone di questa ditta esporta
sfruttati. prodotti cosmetici.
E: Field are not entirely used. E: The owner of this company exported
cosmetics.
a-şi ~ ceva
EXPLODA (4) (cu dat. pos.)
(ind. prez. 1 explodez) R: Aceasta firmă îşi exportă produsele în
vb. intr. multe ţări europene.
a~ F: Cette entreprise exporte ses produits
subiect [-animat] dans beaucoup de pays européens.
R: Bomba a explodat la ora fixată. I: Questa ditta esporta i suoi prodotti in
F: La bombe a explosé à l’heure fixée. molti i paesi europei.
I: La bomba è scoppiata all’ora fissata. E: This firm exports its products to many
E: The bomb exploded at the set time. European countries.
R: Dinamita explodează în contact cu
focul. II. vb. refl.
F: La dynamite explose en contact avec le a se ~
feu. (cu sens pasiv)
I: La dinamite esplode a contatto con il R: Produsele petroliere se exportă în ţările
fuoco. dezvoltate.
E: Dynamite explodes in contact with fire. F: Les produits pétroliers s’exportent /
R: Cauciucul maşinii a explodat. sont exportés dans les pays développés.
F: Le pneu de la voiture a éclaté. I: I prodotti petroliferi si esportano nei
I: E’ scoppiata la gomma della macchina. paesi sviluppati.
E: The tyre of the car burst. E: Oil products are exported in developed
subiect [+persoană] countries.
R: Dacă Paul află adevărul, va exploda de a se ~ (rel. P)
indignare. (sin. a se înfuria) subiect [+animat]
F: Si Paul apprend la vérité, il explosera R: S-a exportat tot ce s-a produs în ultimul
d’indignation. timp.

143
EXPRIMA
F: On a exporté tout ce qu'on avait
produit ces derniers temps.
I: Si ha esportato tutto ciò ch'è stato
prodotto ultimamente.
E: Everything that has been produced
lately has been exported.
EXPRIMA (1)
(ind. prez. 1 exprim)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Oratorul exprimă punctul de vedere al
formaţiunii politice pe care o
reprezintă. (sin. a prezenta)
F: L’orateur exprime le point de vue de la
formation politique qu’il représente.
I: L'oratore esprime il punto di vista della
formazione politica che rappresenta.
E: The speaker was expressing the point
of view of the political group he
represented.
R: Privirea câinelui exprimă fidelitate faţă
de stăpân. (sin. a arăta)
F: Le regard du chien exprime de la
fidélité envers son maître.
I: Lo sguardo del cane esprime fedeltà
verso il padrone.
E: The dog’s eyes show fidelity for his
master.
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Paul i-a exprimat prietenului său
întreaga sa recunoştinţă pentru ajutorul
primit. (sin. a manifesta)
F: Paul a exprimé à son ami toute sa
gratitude pour l’aide qu’il a reçue.
I: Paolo ha espresso al suo amico tutta la
sua gratitudine per l'aiuto ricevuto.
E: Paul showed his gratitude to his friend
for his help.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Toţi prietenii şi-au exprimat regretul
pentru eşecul lui Paul.
F: Tous les amis ont exprimé leur regret
pour l’échec de Paul.
I: Tutti gli amici hanno espresso il loro
dispiacere per l’insuccesso di Paolo.
E: All the friends have expressed their
regret at Paul’s failure.
144
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Paul se exprimă bine în această limbă.
(sin. a vorbi)
F: Paul s’exprime bien dans cette langue.
I: Paolo si esprime bene in questa lingua.
E: Paul expresses himself well in this
language.
(cu sens pasiv)
R: La întrunire s-a exprimat intenţia de a
continua proiectul. (sin. a afirma)
F: A la réunion on a exprimé / a été
exprimée l’intention de continuer le
projet.
I: Alla riunione si è espressa l’intenzione
di continuare il progetto.
E: The intention to continue the project
was expressed at the meeting.
R: Subiectul se exprimă prin mai multe
părţi de vorbire. (sin. a se realiza)
F: Le sujet est exprimé par plusieurs
parties du discours.
I: Il soggetto può essere espresso con
varie parti del discorso.
E: The subject can be expressed through
several parts of speech.
EXPUNE (15. 7)
(ind. prez. 1, 6 expun, 2 expui, 3 expune; part.
expus)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Toţi meşterii populari expun în această
săptămână obiecte de cult. (sin. a etala)
F: Tous les artisans exposent / étalent
cette semaine des objets de culte.
I: Questa settimana, tutti gli artigiani
espongono oggetti di culto.
E: This week all folk craftsmen exhibit
objects of cult.
a~
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Acest pictor expune pentru prima dată.
F: Ce peintre expose pour la première
fois.
I: Questo pittore espone per la prima
volta.
E: This painter has this first exhibition.
 EXPUNE
a(-i) ~ ceva cuiva présidentielles ont présenté leur
subiect [+persoană] programme politique.
R: Prodecanul (le-)a expus studenţilor I: I candidati alle elezioni presidenziali
programul de mobilităţi europene. (sin. hanno esposto il loro programma
a prezenta) politico.
F: Le vice-doyen a présenté aux étudiants E: The candidates to presidency have
le programme de mobilités presented their political programme.
européennes. a-şi ~ pe cineva la ceva
I: Il vicepreside ha esposto agli studenti il a-şi ~ pe cineva + abstract în dativ
programma delle mobilità europee. subiect [+persoană]
E: The deputy-dean presented the students R: Paul şi-a expus familia la primejdii
with the programme of European inutile // la pericole grave. I-a expus pe
mobilities. toţi unor primejdii inutile // unor
a ~ ceva la ceva pericole grave.
R: Fotograful a expus filmul la lumină. F: Paul a exposé sa famille à des dangers
F: Le photographe a exposé le film à la inutiles // à de graves dangers. Il les a
lumière. exposé tous à des dangers inutiles // à
I: Il fotografo ha esposto la pellicola alla de graves dangers.
luce. I: Paolo ha esposto la sua famiglia a
E: The photographer has exposed the film rischi inutili // a gravi pericoli. Ha
to light. esposto tutti ad alcuni rischi inutili // a
a ~ ceva + circ. (timp) gravi pericoli.
subiect [+persoană] E: Paul exposed his family to useless
R: La ultimul congres de fizică teoretică, dangers // to severe dangers. He
deţinătorul premiului Nobel a expus o exposed them to useless dangers // to
nouă teorie asupra antimateriei. (sin. a severe dangers.
prezenta)
F: Au dernier congrès de physique II. vb. refl.
théorique, Le prix Nobel (le détenteur a se ~ la ceva
du Prix Nobel) a exposé / présenté une a se ~ + abstract în dativ
nouvelle théorie sur l’antimatière. subiect [+persoană]
I: All'ultimo congresso di fisica teorica, R: Prin atitudinea lui, Paul se expune la
il detentore del premio Nobel ha multe neplăceri // multor neplăceri.
esposto una nuova teoria (sin. a risca)
sull'antimateria. F: Par son attitude, Paul s’expose à
E: At the last Congress on theoretical beaucoup d’ennuis.
physiscs he winner of the Nobel prize I: Con il suo atteggiamento, Paolo si
has presented a new theory on espone a molti dispiaceri.
antimatter. E: Through / by his attitude, Paul runs a
a-şi ~ ceva lot of risks.
(cu dat. pos.) R: Paul se expune adesea criticii
R: Agricultorii îşi expun produsele la prietenilor săi // comentariilor
târguri internaţionale. (sin. a prezenta) neplăcute // la comentarii neplăcute.
F: Les agriculteurs exposent / présentent F: Paul s’expose souvent aux critiques de
leurs produits aux foires ses amis // aux commentaires
internationales. désagréables.
I: Gli agricoltori espongono i loro I: Paolo si espone spesso alla critica dei
prodotti ai mercati internazionali. suoi amici // a commenti spiacevoli.
E: Producers present their products on E: Paul has exposed himself to his friends'
international fairs. criticism // to unpleasant comments.
R: Candidaţii la alegerile prezidenţiale a se ~
şi-au expus programul politic. (sin. a (cu sens pasiv)
prezenta) R: Tablourile se expun în săli special
F: Les candidats aux élections amenajate.
145
EZITA
F: Les tableaux sont exposés dans des R: Pentru moment, Paul ezită între două
salles spécialement aménagées. soluţii.
I: I quadri si espongano in sale F: Pour le moment, Paul hésite entre deux
specificamente attrezzate. solutions.
E: Paintings are exhibited in specially I: Per il momento, Paolo esita fra due
designed places.. soluzioni.
E: For the moment, Paul hesitates
between two solutions.
EZITA (1. 16) R: Oamenii ezită uneori în faţa
(ind. prez. 1 ezit, 2 eziţi, 3, 6 ezită) dificultăţilor.
vb. intr. F: Les gens hésitent parfois devant les
a~ difficultés.
subiect [+persoană] I: Gli uomini esitano, talvolta, di fronte
R: Paul ezită încă, nu se poate hotărî. alle difficoltà.
F: Paul hésite encore, il ne peut pas se E: People sometimes hesitate in front of
décider. difficulties.
I: Paolo esita ancora, non si può R: Caii de curse nu ezită în faţa
decidere. obstacolelor.
E: Paul is still hesitationg, he can’t make F: Les chevaux de courses n’hésitent pas
up his mind. devant les obstacles.
a ~ să P I: I cavalli da corsa non esitano davanti
subiect [+animat] agli ostacoli.
R: Paul ezită să ia o decizie în acest E: Race horses do not hesitate in front of
moment. fences.
F: Paul hésite à prendre une décision en
ce moment. II. vb. refl.
I: Paolo esita a prendere una decisione in a se ~ (până) să P
questo momento. (în constr. impers.)
E: Paul hesitates to make a decision now. R: S-a ezitat mult (până) să se ia măsurile
a ~ între ceva şi ceva necesare.
a ~ în faţa a ceva F: On a beaucoup hésité avant de / à
subiect [+persoană] prendre les mesures nécessaires.
R: Pentru specializare, mulţi studenţi ezită I: Si è esitato molto a prendere le misure
între limbă şi literatură. necessarie.
F: Pour la spécialisation, beaucoup E: They hesitated a lot before taking the
d’étudiants hésitent entre la langue et necessary measures.
la littérature.
I: Per la specializzazione, molti studenti
esitano fra la lingua e la letteratura.
E: In order to get a certain specialization,
many students hesitate between
language and literature.

146
FACE (14. 1)
(ind. prez. 1, 6 fac; imperf. 1, 4 făceam, 2 făceai
etc.; perf. simplu 1 făcui, 2 făcuşi etc.; m. m. c.
perf. 1 făcusem, 2 făcuseşi etc.; imp. 2 fă !; ger.
F:
I:
E:
R:
F
Notre pêcher donne beaucoup de fruits.
Il nostro pesco fa molti frutti.
Our peach-tree yields a lot of fruit.
Paul face medicina şi sora lui dreptul.
făcând; part. făcut) (sin. a studia)
I. vb. tr. F: Paul fait / étudie la médecine et sa
a ∼ ceva soeur le droit.
subiect [±animat] I: Paolo fa / studia medicina e sua sorella
R: Zidarii fac o casă. (sin. a construi) diritto.
F: Les maçons font / construisent une E: Paul studies medicine and his sister
maison. law.
I: I muratori fanno / costruiscono una a ∼ ceva ± circ. (timp, loc, mod)
casa. subiect [+persoană]
E: The masons are building a house. R: Maria şi Paul fac sport, dans şi muzică
R: Tâmplarul a făcut un leagăn pentru din copilărie. (sin. a practica, a studia)
copii. (sin. a confecţiona) F: Marie et Paul font du sport, de la
F: Le menuisier a fait une balançoire danse et de la musique depuis leur
pour les enfants. enfance.
I: Il falegname ha fatto un'altalena per i I: Maria e Paolo fanno sport, danza et
bambini. musica sin dall'infanzia.
E: The carpenter has made a cradle for E: Mary and Paul have practised sports,
the children. dance and music since childhood.
R: Pictorul a făcut mai multe portrete de R: Paul face sport cum // când // unde
actori. (sin. a picta) vrea.
F: Le peintre a fait / a peint plusieurs F: Paul fait du sport comment // quand //
portraits d'acteurs. où il veut.
I: Il pittore ha fatto / dipinto parecchi I: Paolo fa sport come // quando // dove
ritratti di attori. vuole.
E: The painter has made several portraits E: Paul practices sports as he pleases //
of actors. whenever // where ever he wants to.
R: Maria a făcut o prăjitură cu fructe. (sin. a-i ∼ ceva cuiva
a pregăti) subiect [+persoană]
F: Marie a fait / a préparé un gâteau aux R: Paul i-a făcut un cadou frumos
fruits. logodnicei lui. (sin. a da, a oferi)
I: Maria ha fatto /preparato un dolce alla F: Paul a fait un beau cadeau à sa
frutta. fiancée.
E: Mary has made a fruit cake. I: Paolo ha fatto un bel regalo alla sua
R: Piersicul nostru face multe fructe. (sin. fidanzata.
a rodi) E: Paul had a nice present for his fiancée.
FACE
R: Maria i-a făcut un pulover lui Paul.
(sin. a tricota)
F: Marie a fait / tricoté un pullover pour
Paul.
I: Maria ha fatto / confezionato una
maglia a Paolo.
E: Mary has made a pullover for Paul.
R: Maria le-a făcut o vizită prietenilor săi.
(sin. a vizita)
F: Marie a rendu visite à ses amis.
I: Maria ha fatto una visita ai suoi amici.
E: Mary paid a visit to her friends.
a ∼ rel. P
subiect [+persoană]
R: Faci ce vrei // ce poţi // ce ştii să faci.
F: Tu fais // Tu peux faire ce que tu veux //
ce que tu peux // ce que tu sais faire.
I: Fai ciò che vuoi // ciò che puoi // ciò
che sai fare.
E: Do what you want//what you can//what
you are able to do.
a ∼ pe cineva
subiect [+animat]
R: Conform Bibliei, Dumnezeu l-a făcut
pe om. (sin. a crea)
F: Conformément à la Bible, Dieu a fait /
créé l'homme.
I: Secondo la Bibbia, Dio ha fatto /
creato l'uomo.
E: According to the Bible, God created
man.
R: Maria a făcut doi gemeni. (sin. a
naşte)
F: Marie a fait / à donné naissance à deux
jumeaux.
I: Maria ha fatto / partorito due gemelli.
E: Mary has had twins.
R: Pisica a făcut doi pisoi. (sin. a făta)
F: Le chat a fait / a mis bas deux chattons.
I: Il gatto ha fatto due gattini.
E: The cat dropped two kittens.
a ∼ pe cineva + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul l-a făcut pe colegul său prost în
faţa tuturor.
F: Paul a traité son camarade d'imbécile
devant tout le monde.
I: Paolo ha trattato il suo collega da
stupido davanti a tutti.
E: Paul called his colleague stupid in
front of everybody.
R: Maria l-a făcut fericit pe soţul ei.
F: Marie a rendu son mari heureux.
I: Maria ha fatto felice suo marito.
148
E: Mary made her husband happy.
R: Directorul l-a făcut adjunct pe
colaboratorul său. (sin. a numi)
F: Le directeur a nommé comme adjoint
son collaborateur.
I: Il direttore ha nominato il suo
collaboratore come suo vice.
E: The general manager named his
colleague deputy manager.
a ∼ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Paul i-a făcut pe toţi colegii să renunţe
la plecare. (sin. a determina)
F: Paul a fait tous ses collègues renoncer
au départ.
I: Paolo ha determinato tutti i suoi
colleghi a rinunciare alla partenza.
E: Paul made all his collegues give up
leaving.
a-şi ∼ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Maria şi-a făcut mulţi prieteni în oraş.
F: Marie s'est fait beaucoup d'amis en
ville.
I: Maria si è fatti molti amici in città.
E: Mary made a lot of friends in town.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a făcut studiile în străinătate.
F: Marie a fait ses études à l'étranger.
I: Maria ha fatto i suoi studi all’estero.
E: Mary studied abroad.
R: Paul şi-a făcut temele.
F: Paul a fait ses devoirs.
I: Paolo ha fatto i suoi compiti.
E: Paul has done his homework.
II. vb. intr.
a ∼ + circ. (măsură)
subiect [±animat]
R: Paul a făcut 20 de ani. (sin. a împlini)
F: Paul a eu ses 20 ans.
I: Paolo ha compiuto 20 anni.
E: Paul has turned 20.
R: Maşina a făcut 60 000 km. (sin. a
parcurge)
F: La voiture a fait / a parcouru 60 000
km.
I: La macchina ha fatto 60 000 km.
E: The car has covered 60,000 km.
III. vb. refl.
a se ∼

subiect [-animat]
R: În câmpia din sudul ţării se fac cereale
şi oleaginoase.
F: Dans la plaine du sud du pays on
cultive des céréales et des plantes
oléagineuses.
I: Nella pianura del sud del paese si
coltivano cereali e piante oleaginose.
E: In the southern fiels od the country,
cereals and oil plants grow.
R: Anul acesta s-a făcut mult grâu. (sin. a
se produce)
F: Cette année on a eu / obtenu une bonne
récolte de blé.
I: Quest' anno si è fatto molto grano.
E: This year we have had a lot of wheat.
a i se ∼ (cuiva)
subiect [-animat]
R: Lui Paul i s-a făcut somn // sete //
foame // rău.
F: Paul a eu sommeil // soif // faim // mal.
/ Paul a été pris // saisi par le sommeil
// la soif // la faim // il s’est senti mal.
I: A Paolo è venuto sonno // è venuta sete
// fame. // (Paolo) si è sentito male.
E: Paul is sleepy // hungry // thirsty // was
feeling bad / unwell.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Se face târziu. Se face frig.
F: Il se fait tard. Il fait froid.
I: Si fa tardi. Si fa freddo.
E: It’s getting late. It is getting cold.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Se făcea că eram în Franţa.
F: C'était comme si j'étais en France.
I: C'era come se fossi in Francia.
E: It was as if I were in France.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Excursia se va face în vacanţa de
primăvară. (sin. a se organiza)
F: On fera l'excursion pendant les
vacances de printemps. L’excursion se
fera pendant les vacances de
printemps.
I: L’escursione si farà durante le
vacanze di Pasqua.
E: The trip will be made in the spring
vacation.
R: Se fac propuneri pentru noul plan de
învăţământ.
FELICITA
F: On fait des propositions pour le
nouveau plan d'enseignement.
I: Si fanno delle proposte per il nuovo
piano d'insegnamento.
E: Suggestions for the new plan for
education are being made.
IV. vb. copulativ
a se ∼ + nume pred.
subiect [±animat]
R: Paul s-a făcut avocat. (sin. a deveni)
F: Paul s'est fait / est devenu avocat.
I: Paolo è diventato avvocato.
E: Paul became a lawyer.
R: Maria s-a făcut frumoasă.
F: Marie est devenue belle.
I: Maria si è fatta bella.
E: Mary has become beautiful.
R: Paul s-a făcut sănătos după tratament.
F: Paul s'est remis après le traitement.
I: Paolo (si) è guarito dopo la cura.
E: Paul has recovered after the treatment.
R: Timpul se face frumos.
F: Le temps se remet au beau.
I: Il tempo si rimette.
E: The weather is improving / is getting
nice.
a se ~ + prop. pred. (rel P, că P)
subiect [+persoană]
R: Paul s-a făcut ce şi-a dorit.
F: Paul est devenu ce qu'il a voulu.
I: Paolo è diventato quello che ha
desiderato.
E: Paul has become what he has wanted.
R: Paul se face că nu înţelege. (sin. a se
preface, a simula)
F: Paul feint de ne pas comprendre.
I: Paolo fa finta di non capire.
E: Paul pretends not to understand.
FELICITA (1. 16)
(ind. prez. 1 felicit, 2 feliciţi,3, 6 felicită)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul l-a felicitat pe prietenul său cu
ocazia căsătoriei.
F: Paul a félicité son ami à l’occasion de
son mariage.
I: Paolo si è congratulato con il suo
amico in occasione del matrimonio.
149
FERI
E: Paul congratulated his friend for his
marriage.
R: Conducerea Universităţii i-a felicitat pe
toţi profesorii cu ocazia Anului Nou.
F: La direction de l’Université a félicité
tous les professeurs à l’occasion du
Nouvel An.
I: La direzione dell’Università ha
formulato gli auguri a tutti i professori
per il nuovo anno.
E: The University leaders congratulated
the staff on the occasion of the New
Year.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a felicitat colegii cu ocazia
Anului Nou.
F: Paul a félicité ses collègues à
l’occasion du Nouvel An.
I: Paulo ha augurato buon anno ai suoi
colleghi.
E: Paul congratulated his fellow workers
for the New Year.
II. vb. refl.
a se ~ pentru ceva
subiect [+ persoană]
R: Paul se felicită pentru curaj.
F: Paul se félicite pour son courage.
I: Paolo si compiace per il coraggio (che
ha avuto).
E: Paul praised himself for his courage.
a se ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul se felicită că a reuşit să-şi
convingă prietenii.
F: Paul se félicite d’avoir réussi à
convaincre ses amis.
I: Paolo si compiace perché è riuscito a
convincere i suoi amici.
E: Paul praizes himself for having
convinged his friends.
FERI (10)
(ind. prez. 1, 6 feresc)
I. vb. tr.
a ∼ ceva de ceva
subiect [±animat]
R: Colecţionarul a ferit cărţile de
umezeală. (sin. a proteja)
F: Le collectionneur a protégé les livres
contre l’humidité / a `préservé les
livres de l'humidité.
150
I: Il collezionista ha difeso / protetto i
libri dall'umidità.
E: The collector protected his books from
humidity.
R: Vara, în seră, geamurile opace feresc
plantele de lumină excesivă. (sin. a
proteja)
F: En été, dans la serre, les vitres opaques
protègent les plantes de trop de
lumière.
I: D'estate, nella serra, i vetri opachi
proteggono le piante dalla luce
eccessiva.
E: In summertime, in greenhouses glass
protects the plants from too much light.
a ∼ pe cineva (de ceva)
subiect [+persoană]
R: Mama i-a ferit pe copii de necazuri.
(sin. a proteja)
F: La mère a évité à ses enfants les
ennuis. / La mère a protégé les enfants
contre les ennuis.
I: La madre ha protetto i bambini dai
guai.
E: Mother protected the children against
trouble.
a-şi ∼ pe cineva de ceva
a-şi ∼ pe cineva de cineva
a-şi ∼ ceva de ceva
a-şi ∼ ceva de cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a ferit prietenii de întrebări
indiscrete // de ziarişti.
F: Paul a protégé ses amis contre les
questions indiscrètes // les journalistes.
I: Paolo ha protetto / ha tenuto lontano i
suoi amici da domande indiscrete // dai
giornalisti.
E: Paul protected his friends from
indelicate questions // from journalists.
R: Maria şi-a ferit economiile de inflaţie //
de hoţi. (sin. a proteja)
F: Marie a protégé ses économies contre
l’inflation // contre les voleurs.
I: Maria ha difeso i suoi risparmi
dall’inflazione // dai ladri.
E: Mary protected her savings from
inflation // from thieves.
II. vb. refl.
a se ∼ de ceva
subiect [+persoană]
R: Maria se fereşte de soare // de frig. (sin.
a se păzi, a se proteja)

F: Marie se protège contre le soleil / se
préserve du soleil // du froid.
I: Maria si ripara dal sole // dal freddo.
E: Mary is trying to avoid the sun // the
cold.
a se ∼ de cineva
subiect [+persoană]
R: Maria se fereşte de linguşitori.
F: Marie évite les flatteurs / se méfie des
flatteurs.
I: Maria evita gli adulatori.
E: Mary avoids flatterers.
R: De obicei copiii nu se feresc de
animale.
F: D'habitude les enfants n'évitent pas les
animaux.
I: Di solito i bambini non si tengono
lontani dagli animali.
E: Usually children do not avoid animals.
(în constr. abs.)
R: Copiii nu ştiu să se ferească.
F: Les enfants ne savent pas éviter les
dangers.
I: I bambini non sanno difendersi /
proteggersi.
E: Children are not able to protect
themselves.
R: Fereşte(-te) !
F: Attention! Gare!
I: Stai attento! Fai attenzione!
E: Look out!
(reciproc)
R: Copiii se fereau unii de alţii. Nu-şi
vorbeau. (a se evita)
F: Les enfants s'évitaient (les uns les
autres). Ils ne se parlaient pas
I: I bambini si evitavano l’un l’altro. Non
si parlavano.
E: The children kept clear of // avoided
each other. They did not talk to each
other.
a se ∼ să P
subiect [+persoană]
R: Paul s-a ferit să menţioneze numele
complicilor săi. (sin. a evita)
F: Paul a évité de mentionner les noms de
ses complices.
I: Paolo ha evitato di menzionare / si è
guardato dal menzionare i nomi dei
suoi complici.
E: Paul avoided mentioning his
accomplices’ names.
R: Simţindu-se vinovat, Paul se ferea să
întâlnească privirea tatălui său.
FI
F: Se sentant coupable, Paul évitait de
rencontrer le regard de son père.
I: Sentendosi colpevole, Paolo evitava
d'incontrare lo sguardo del padre.
E: Feeling guilty, Paul avoided his
father' s eyes.
FI (23)
(ind. prez. 1, 6 sunt, 2 eşti, 3 este, e, 4 suntem, 5
sunteţi; imperf. 1, 4 eram, 2 erai etc.; perf. simplu 1
fusei, 2 fuseşi etc.; m. m. c. perf. 1 fusesem, 2
fuseseşi etc.; conj. prez. 1 să fiu, 2 să fii, 3, 6 să fie, 4
să fim, 5 să fiţi ; imp. 2 fii; ger. fiind; part. fost)
I. vb. intr.
a∼
subiect [±animat]
R: Sunt oameni care nu spun niciodată
adevărul. (sin. a exista)
F: Il y a / il est des gens qui ne disent
jamais la vérité.
I: Ci sono delle persone che non dicono
mai la verità.
E: There are people that never tell the
truth.
R: A fost odată o zână bună. (sin. a exista)
F: Il était une fois une bonne fée.
I: C’era una volta una fata buona.
E: Once upon a time there was a fairy.
R: Sunt mai multe specii de animale
protejate de lege. (sin. a exista)
F: Il y a plusieurs espèces d'animaux
protégé(e)s par la loi.
I: Ci sono parecchie specie di animali
protette dalla legge.
E: There are several species of animals
protected by law.
a ∼ + circ. (loc, timp)
subiect [±animat]
R: Paul este /e în oraş // la Universitate //
pe stadion. (sin. a se afla)
F: Paul est en ville // à l'Université.
I: Paolo è in città // all'Università .
E: Paul is in town // at the university.
R: Anul trecut Paul a fost la Paris. (sin. a
merge)
F: L'année passée Paul a été / Paul est
allé à Paris.
I: L’anno scorso Paolo è stato a Parigi.
E: Last year Paul went to Paris.
R: Paul este / e acasă.
F: Paul est à la maison.
151
FI
I: Paolo è a casa. F: Paul est ingénieur. Il est très
E: Paul is at home. compétent.
R: Paul este / e de la ţară // din Bucureşti. I: Paolo è ingegnere. E' molto
F: Paul est de la campagne // de competente.
Bucarest. E: Paul is an engineer. He is very
I: Paolo viene dalla campagna // è di competent.
Bucarest. R: Camera este / e spaţioasă. Este şi foarte
E: Paul is from the countryside // from luminoasă.
Bucharest. F: La chambre est grande. Elle est aussi
R: Cărţile sunt în bibliotecă // pe masă. très lumineuse.
(sin. a se afla) I: La camera è spaziosa. Eanche molto
F: Les livres sont dans la bibliothèque // luminosa.
sur la table. E: The room is large.It is very bright as
I: I libri sono in biblioteca // sul tavolo. well.
E: The books are on the bookstand // on R: Ei sunt foarte îngrijoraţi // bucuroşi //
the table. veseli.
R: O mai fi fiind el în oraş? F: Ils sont très inquiets // contents // gais.
F: Serait-il encore en ville? I: Loro sono molto preoccupati // contenti
I: Lui sarebbe ancora in città? // allegri.
E: I wonder whether he is still in town. E: They are very worried // happy.
(în constr. eliptică de vb.) (în constr. eliptică de vb.)
R: Deşi în centrul oraşului, casa era o R: Nu se ştie despre el ce şi cum. (Se ştie
ruină. că a fost student şi că era serios şi
F: Bien que située en plein centre de la foarte bun. )
ville, la maison était en ruine. F: On ignore tout de lui. On ne sait pas ce
I: Anche se nel centro della città, la casa qu'il fait (de son métier) et comment il
era una rovina. se débrouille.(On sait qu’il a été
E: Although (it was situated) in the centre étudiant et qu’il était sérieux et très
of the town, the house was a ruin. bon.)
a ∼ cu cineva I: Non si sa cosa sarebbe di lui.Non si sa
subiect [+persoană] cosa fa come mestiere e come se la
R: Paul e / este cu prietenii săi. cava. (Si sa ch"è stato studente e che
Sărbătoresc aniversarea unuia dintre ei. era serio e molto bravo).
(sin. a se afla) E:. They know nothing about him.(They
F: Paul est avec ses amis. Ils fêtent know he was a student and that he was
l'anniversaire de l'un d'eux. hardworking and very good).
I: Paolo è / sta con i suoi amici. R: (Fiind) bolnav, Paul a lipsit mult.
Festeggiano il compleanno di uno di F: Etant malade, Paul s'est longtemps
loro. absenté.
E: Paul is with his friends. They are I: Essendo malato, Paolo é stato assente
celebrating the birthday of one of them. molto tempo.
a ∼ să P E: Being ill, Paul missed many classes.
subiect [+persoană] R: Deşi (era) tânără, muncea din greu.
R: Paul a fost să cumpere o pâine. (sin. a F: Bien que jeune, elle travaillait
se duce) durement.
F: Paul est allé // a été acheter du pain. I: Anche se giovane, lei lavorava
I: Paolo è / è stato a comprare del pane. duramente.
E: Paul is // was away to buy some bread. E: Although young, she worked hard.
a ∼ + nume pred. cuiva
II. vb. copulativ subiect [-animat]
a ∼ + nume pred. R: Dicţionarul le este util, chiar
subiect [±animat] indispensabil studenţilor.
R: Paul este / e inginer. Este foarte F: Le dictionnaire est utile, même
competent.
152

indispensable aux étudiants.
I: Il dizionario è utile, anzi indispensabile
agli studenti.
E: The dictionary is useful, indispensable,
I would say, to them.
a ∼ + nume. pred.
subiect [-animat] (să P, că P)
R: E necesar să învăţăm limbi străine.
F: Il est nécessaire / il faut que nous
apprenions des langues étrangères.
I: E’ necessario che noi impariamo le
lingue straniere.
E: It is necessary for us to learn foreign
languages.
R: E bine că înveţi şi această limbă.
F: Il est bon que tu apprennes aussi cette
langue.
I: E’ bene che tu impari anche questa
lingua.
E: It’s good to learn this language, too.
a ∼ + nume. pred. (cu cineva, pentru
cineva, contra cuiva, împotriva cuiva)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul // Partidul Umanist este cu
écologiştii // pentru ecologişti. A fost
totdeauna adeptul lor // favorabil lor.
F: Paul // Le Parti Humaniste est avec //
pour les écologistes. Il a toujours été
leur adepte. Il leur a été toujours
favorable.
I: Paolo // Il Partito Umanista è con gli
ecologisti // per gli ecologisti. Lui è
sempre stato il loro partigiano. E'
sempre stato favorevole a loro.
E: Paul // The Humanist Party is for the
ecologists // He has always been their
supporter.
R : Maria // Uniunea patronatelor este
împotriva / contra ecologiştilor.
F: Marie // L'Union des Patronats est
contre les écologistes.
I: Maria // La Confindustria è contro gli
ecologisti.
E: Mary // The owners' association is
against the ecologists.
a ∼ + nume. pred. (aidoma cuiva)
subiect [+persoană]
R: Paul este aidoma părinţilor săi.
F: Paul est ses parents tout craché.
I: Paolo è del tutto simile ai suoi genitori.
E: Paul is the spitting image of / just like
his parents.
FI
a ∼ + nume. pred. (pentru ceva,
contra a ceva, împotriva a ceva)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Ecologiştii sunt pentru protejarea
naturii // împotriva / contra poluării.
F: Les écologistes sont pour la
sauvegarde de la nature // contre la
pollution.
I: Gli ecologisti sono per la salvaguardia
della natura // contro l'inquinamento.
E: The Ecologists are for the preservation
of Nature, against pollution.
R: Suntem pentru această măsură // contra
/ împotriva războiului.
F: Nous sommes pour cette mesure //
contre la guerre.
I: Siamo per questa misura // contro la
guerra.
E: We are for this measure (to be taken) //
against the war.
a ∼ + nume. pred. (supin)
subiect [±animat]
R: Mai sunt doi studenţi de examinat şi o
lucrare de corectat.
F: Il y a encore deux étudiants à examiner
et une copie à corriger.
I: Ci sono ancora due studenti da
esaminare e un compito da
correggere.
E: There are two more students to
examine and another paper to assess.
(în constr. eliptică de vb.)
R: Bine că se face frumos. Posibil să fie
soare.
F: Heureusement qu'il fait beau (temps). Il
est possible qu'il fasse du soleil.
I: Fortunatamente il tempo si è rimesso.
E'possibile che ci si sia il sole.
E: It' s good that the weather has turned
fine. It' s possible to have sun.
III. vb. unipers. 3.
a∼
subiect [-animat]
R: Este / E zi frumoasă. Este / E frig. Este
/ E ora 12.
F: C'est un beau jour. Il fait froid. Il est
midi.
I: E’ una bella giornata. Fa freddo. Sono
le 12 / è mezzogiorno.
E: It’s a beautiful day. It is cold. It is 12
o’clock.
153
FIERBE
a-i ∼ (cuiva)
subiect [-animat] (subst. [+stare
fiziologică, psihică])
R: Mi-e foame // somn // sete // greaţă //
ruşine.
F: J'ai faim // sommeil // soif // la nausée
// honte.
I: Ho fame // sonno // sete // la nausea//
vergogna.
E: I'm hungry // sleepy // thirsty // sick //
ashamed.
IV. vb. auxiliar
(pt. cond. perf.)
R: Eu aş fi // Tu ai fi // El // Ea ar fi // Noi
am fi // Voi aţi fi // Ei // Ele ar fi
cumpărat acest dicţionar .
F: J'aurais // Tu aurais // Il // Elle aurait
// Nous aurions // Vous auriez // Ils //
Elles auraient acheté ce dictionnaire.
I: Io avrei // Tu avresti // Lui // Lei
avrebbe // Noi avremmo // Voi avreste
// Loro avrebbero comprato questo
dizionario.
E: I // You // He etc. could have bought
this dictionary.
(pt. conj. perf.)
R: Eu să fi // Tu să fi // El / Ea // Noi să fi
// Voi să fi // Ei / Ele să fi cumpărat
acest dicţionar .
F: Que j'aie // Que tu aies // Qu'il / elle ait
// Que nous ayons // Que vous ayez //
qu'ils /elles aient acheté ce
dictionnaire.
I: Che io abbia // che tu abbia // che lui
(lei) abbia // che noi abbiamo // che voi
abbiate // che loro abbiano comprato
questo dizionario
E: Had I // You // He etc. bought this
dictionary.
(pt. prezumtiv prez.)
R: Eu voi fi // Tu vei fi // El // Ea va fi //
Noi vom fi // Voi veţi fi // Ei // Ele vor
fi ştiind ceva dar nu este suficient.
F: Il se peut que je sache // que tu saches
// qu’il // qu’ell sache // que nous
sachions // que vous sachiez // qu’ils //
qu’elles sachent quelque chose, mais
c’est insuffisant.
I: Io avrei // tu avresti // lui (lei) avrebbe
// noi avremmo // voi avreste // loro
avrebbero dovuto saperne... qualcosa,
ma non basta.
154
E: I // You // He etc. may / might know
something but it's not enough.
(pt. prezumtiv perf.)
R: Eu voi fi // Tu vei fi // El // Ea va fi //
Noi vom fi // Voi veţi fi // Ei // Ele vor
fi ştiut ceva despre această întâmplare,
dar ….
F: Il se peut que j’aie su // que tu aies su //
qu’il// qu’elle ait su // que nous ayons
su // que vous ayez su // qu’ils //
qu’elles aient su quelque chose sur cet
incident mais….
I: Io avrei // tu avresti // lui (lei) avrebbe
// noi avremmo // voi avreste // loro
avrebbero dovuto sapere qualcosa su
questa vicenda, ma...
E: I // You // He etc. might have known
(something about this event, but...)
(pt. vb. de mişcare: imperf., perf.
compus, mai mult ca perf.)
R: Maria era plecată de două zile.
F: Marie était partie depuis deux jours.
I: Maria era partita da due giorni.
E: Mary had been gone for two days.
R: Maria a fost plecată mult timp.
F: Marie a été partie longtemps.
I: Maria è stata via molto tempo.
E: Mary has been away for a long time.
R: Paul fusese (plecat) la Paris.
F: Paul avait été (parti) à Paris.
I: Paolo era stato a Parigi.
E: Paul had been to Paris.
FIERBE (17. 2)
(ind. prez. 1, 6 fierb; conj. prez. 3, 6 să fiarbă; perf.
simplu 1 fiersei, 2 fierseşi etc.; m. m. c. perf. 1
fiersesem, 2 fierseseşi etc. ; part. fiert)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [+persoană]
R: Mama a fiert laptele // legumele //
carnea.
F: La mère a fait bouillir le lait // les
légumes // la viande.
I: La madre ha fatto bollire il latte // le
verdure // la carne.
E: Mother has boiled the milk // the
vegetables // the meat.
R: Mama a fiert un ou // supa pentru copil.
F: La mère a fait bouillir un oeuf // la
soupe à / pour l'enfant.
I: La madre ha fatto bollire un uovo // la
minestra per il bambino.
 FIXA
E: Mother boiled an egg // some soup for F: Paul a fixé la patère au mur.
her child. I: Paolo ha fissato l'attaccapanni al
a-şi ∼ ceva muro.
R: Maria şi-a fiert lapte. E: Paul has fixed the peg on the wall.
F: Marie a fait bouillir du lait. R: Paul a fixat o şedinţă de lucru la ora 10.
I: Maria ha fatto bollire del latte . (sin. a stabili)
E: Mary has boiled the milk. F: Paul a fixé une réunion de travail à 10
heures.
II. vb. intr. I: Paolo ha fissato / stabilito una
a∼ riunione di lavoro per le 10.
subiect [-animat] E: Paul has set a board meeting for 10
R: Supa fierbe. o’clock.
F: La soupe bout. R: Profesorul a fixat orele de consultaţii.
I: La minestra bolle. (sin. a stabili, a programa)
E: The soup is boiling. F: Le professeur a fixé les heures de
R: Vinul fierbe. (sin. a fermenta) consultation.
F: Le vin fermente. I: Il professore ha fissato le ore di
I: Il vino (ri)bolle. recevimento.
E: The wine is fermenting. E: The professor has established the time
R: Oalele fierbeau pe foc. for tutorials.
F: Les pots bouillaient au feu. a∼ ceva pentru cineva
I: Le pentole bollivano sul fuoco. a-i∼ ceva (cuiva)
E: The pots were boiling on the cooker. subiect [+persoană]
R: Motorul fierbe. R: Profesorul a fixat ore de consultaţii
F: Le moteur est surchauffé. pentru studenţi. Le-a fixat studenţilor
I: Il motore bolle. ore de consultaţie. (sin. a stabili)
E: The engine is overheated. F: Le professeur a fixé des heures de
consultation pour les étudiants.Il leur
III. vb. refl. a fixé des heures de consultations.
a se ∼ I: Il professore ha fissato le ore di
(cu sens pasiv) ricevimento per gli studenti. Ha fissato
subiect [-animat] agli studenti le ore di ricevimento.
R: Legumele se fierb la foc mic. E: The professor has set tutorials for the
F: On fait bouillir les légumes à feu doux. students. He has set tutorials for the
I: Le verdure si fanno bollire / si lessano students.
a fuoco lento. R: Paul i-a fixat Mariei o întâlnire.
E: Vegetables should be simmered only. F: Paul a fixé un rendez-vous à Marie.
R: Legumele se fierb înainte de a fi I: Paolo ha fissato un appuntamento a
servite. Maria.
F: On fait bouillir les légumes avant de E: Paul made an appointment with Mary.
les servir. a-şi ∼ ceva
I: Le verdure si fanno bollire / si lessano (cu dat. pos.)
prima di essere servite. R: Paul şi-a fixat reşedinţa de vară la
E: Vegetables are simmered before being munte. (sin. a-şi stabili)
served. F: Paul a établi sa résidence d'été à la
montagne.
I: Paolo ha fissato la sua residenza estiva
FIXA (4) in montagna.
(ind. prez. 1 fixez) E: Paul has fixed his residence in the
I. vb. tr. mountains for the summer.
a ∼ ceva
subiect [+persoană] II. vb. refl.
R: Paul a fixat cuierul în perete. (sin. a a se ∼
prinde) subiect [+persoană]
155
FOLOSI
R: Slavii sudici s-au fixat în Balcani. (sin.
a se stabili, a se aşeza)
F: Les Slaves du sud se sont fixés dans les
Balkans.
I: Gli Slavi del Sud si sono insediati nei
Balcani.
E: Southern Slavs settled in the Balkans.
(cu sens pasiv)
R: S-a fixat data examenului.
F: On a fixé la date de l'examen. La date
de l'examen a été fixée.
I: Si è fissata la data dell’esame.
E: The examination date has been settled.
R: Comisia de examen s-a fixat acum o
săptămână. (sin. a se numi)
F: La commission d'examen a été fixée il y
a une semaine.
I: La commissione di esame è stata
nominata una settimana fa.
E: The examination commision was
nominated last week.
FOLOSI (10)
(ind.prez. 1, 6 folosesc)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Pentru această traducere, Paul a folosit
un dicţionar poliglot.
F: Pour cette traduction,Paul a utilisé un /
s'est servi d'un dictionnaire polyglotte.
I: Per questa traduzione Paolo ha usato
un dizionario poliglotta.
E: For this translation Paul used a
multilingual dictionary.
R: Anumite întreprinderi folosesc
materiale reciclabile. (sin. a
întrebuinţa, a utiliza)
F: Certaines entreprises utilisent des
matériaux recyclables.
I: Alcune ditte utilizzano materiali
reciclabili.
E: Certain industrial units use recyclable
materials.
a ∼ pe cineva la ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Directorul o foloseşte pe Maria la
redactarea corespondenţei.
F: Le directeur emploie Marie pour
rédiger la corrrespondance.
156
I: Il direttore impiega Maria per scrivere
la corrispondenza.
E: The manager uses Mary to write his
correspondence.
R: Întreprinderea a folosit muncitori
calificaţi la construirea unei centrale
electrice.
F: L'entreprise a employé des ouvriers
qualifiés pour la construction d'une
centrale électrique.
I: L’impresa ha utilizzato operai
qualificati nella costruzione di una
centrale elettrica.
E: The factory has used qualified workers
to build the electricity station.
a-şi ∼ ceva la ceva
(cu dat. pos.)
R: Copilul şi-a folosit imaginaţia la
redactarea acestei compuneri.
F: L'enfant s’est servi de son imagination
pour rédiger cette composition.
I: Il bambino ha usato la sua
immaginazione nella redazione di
questo componimento.
E: The child used his imagination to write
his composition.
II. vb. intr.
a ∼ la ceva
subiect [-animat]
R: Medicamentul acesta foloseşte la
regenerarea celulelor.
F: Ce médicament s'emploie pour
régénérer les cellules.
I: Questa medicina serve alla / per la
rigenerazione delle cellule.
E: This drug is used to regenerate cells.
a ∼ cuiva
subiect [-animat]
R: Cui foloseşte acest dicţionar?
F: A qui sert ce dictionnaire?
I: A chi serve questo dizionario?
E: Who can use this dictionary?
R: Aceste măsuri nu folosesc nimănui.
F: Ces mesures ne servent à personne.
I: Queste misure non servono a nessuno.
E: These measures do not help anyone.
a∼
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (să P, dacă P)
R: Nu foloseşte nimănui să se schimbe
regulamentul // dacă se schimbă
regulamentul.

F: Il ne sert à personne qu'on change le
règlement / que le règlement soit
changé // si le règlement change.
I: Non serva a nessuno cambiare il
regolamento / se si cambia il
regolamento.
E: It is to nobody's use to change the
regulations.
III. vb. refl.
a se ∼ de cineva
a se ∼ de ceva
subiect [+persoană]
R: Maria s-a folosit de Paul pentru a-şi
atinge scopul.
F: Marie s'est servie de Paul pour
atteindre son but.
I: Maria si è servita / si è avvalsa di
Paolo per raggiungere il suo scopo.
E: Mary used Paul to attain her goal.
R: Sindicaliştii // Sindicatele s-au folosit
de dreptul lor de veto.
F: Les syndicalistes // Les syndicats ont
usé de leur droit de veto.
I: I sindacalisti // I sindacati si sono
avvalsi del loro diritto di veto.
E: The trade union members // The trade
unions have used their right to veto.
a se ∼ la + circ. (loc, scop)
a se ∼ pentru ceva + circ. (loc, scop)
(cu sens pasiv)
R: Îngrăşămintele chimice se folosesc în
agricultură, pentru a obţine recolte
bune // la obţinerea unor recolte bune.
F: Les engrais chimiques s'utilisent dans
l'agriculture, pour obtenir de bonnes
récoltes.
I: I fertilizzanti / concimi chimici si
utilizzano in agricoltura per ottenere
dei buoni raccolti // per l'ottenimento
di buoni raccolti.
E: Fertilizers are used in agriculture in
order to obtain better crops.
R: Fierul se foloseşte la obţinerea fontei.
F: On utilise le fer pour obtenir la fonte. /
Le fer s'utilise pour obtenir la fonte.
I: Si usa il ferro per ottenere la ghisa.
E: Iron is used to make cast iron.
FORMA (4)
(ind. prez. 1 formez)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
FORMA
subiect [±animat]
R: Cele două corpuri de clădire ale
Universităţii formează un V.
F: Les deux corps du bâtiment de
l'Université forment un V.
I: I due corpi / le due ale dell'edificio
dell'Università formano una V.
E: The two buildings of the University
form a V.
R: Paul formează numărul de telefon de la
poliţie.
F: Paul compose le numéro de la police.
I: Paolo forma / compone il numero di
telefono della polizia.
E: Paul dials the police number.
R: Studenţii // Sindicatele studenţilor au
format o asociaţie de voluntariat. (sin.
a constitui, a fonda)
F: Les étudiants // Les syndicats des
étudiants ont constitué une association
de volontariat.
I: Gli studenti // I sindacati degli studenti
hanno formato / costituito
un’associazione di volontari.
E: The students // The unions have
founded a voluntary association.
a ∼ pe cineva
subiect [±animat]
R: Şcoala românească de biologie a
format mulţi specialişti. (sin. a pregăti)
F: L'école roumaine de biologie a formé /
préparé beaucoup de spécialistes.
I: La scuola rumena di biologia ha
formato molti specialisti.
E: The Romanian school of biology has
produced a lot of specialists.
a ∼ pe cineva + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Profesorii au format mulţi tineri ca
specialişti în cibernetica economică.
F: Les professeurs ont formé beaucoup de
jeunes comme spécialistes en
cybernétique économique.
I: I professori hanno formato molti
giovani come specialisti nella
cibernetica economica.
E: The teaching staff have made a lot of
young people into specialists in
cybernetics.
a∼ ceva la cineva
a-i ∼ (cuiva) ceva
subiect [±animat]
R: Şcoala formează spiritul de competiţie
la copii. Le formează copiilor spiritul
157
FORMA
de competiţie.
F: L'école forme les enfants à l'esprit de
compétition.
I: La scuola forma nei bambini lo spirito
di competizione. Forma loro lo spirito
di competizione.
E: The school cultivates the children’s
spirit of competition. It cultivates the
children’s spirit of competition.
R: Părinţii le formează copiilor primele
deprinderi de muncă.
F: Les parents forment les premières
habitudes de travail de / chez leurs
enfants.
I: I genitori formano nei figli le prime
abitudini di lavoro.
E: The parents form their children's first
working skills.
a-şi ∼ ceva
subiect [±animat]
R: Institutul şi-a format o echipă de
cercetători de elită.
F: L'institut s'est formé une équipe de
chercheurs d'élite.
I: L’istituto si è formato un proprio
gruppo di ricercatori d’elite.
E: The institute has made up an
exceptional team of researchers.
R: Paul şi-a format un nou grup de
prieteni.
F: Paul s'est fait un nouveau groupe
d'amis.
I: Paolo si è formato un nuovo gruppo di
amici.
E: Paul has made a new group of friends.
a-şi ∼ ceva despre ceva
a-şi ∼ ceva despre cineva
subiect [±animat]
R: Paul şi-a format o părere bună despre
noile manuale de limbi străine // despre
colaboratorii lui. (sin. a-şi face)
F: Paul s’est fait une bonne impression
sur les nouveaux manuels de langues
étrangères // sur ses collaborateurs.
I: Paolo si è fatta una buona opinione
dei nuovi manuali di lingue straniere //
dei suoi collaboratori.
E: Paul has formed a good opinion about
the new language texbooks // his co-
workers.
a ∼ + nume pred.
(cu statut de verb copulativ)
subiect [-animat]
R: Părţile acestui roman formează un tot.
158
(sin. a fi, a constitui)
F: Les parties de ce roman forment un
tout.
I: Le parti di questo romanzo formano un
tutto unitario.
E: The different parts of this novel make
up a whole.
II. vb. refl.
a se ∼
subiect [±animat]
R: Pământul s-a format în urmă cu multe
milioane de ani.
F: La Terre s'est formée il y a des milliers
d'années.
I: La terra si è formata molti milioni di
anni fa.
E: The Earth was formed millions of years
ago.
R: Stocurile de produse s-au format prin
dispariţia pieţelor de desfacere.
F: Les stocks de produits se sont formés à
cause de la disparition des marchés.
I: Le scorte di prodotti si sono formate a
causa della sparizione dei mercati di
vendita.
E: Goods stocks have been formed
because of the diasappearance of
commodity markets.
R: Tinerii au timp şi condiţii să se formeze
pentru diverse profesii.
F: Les jeunes ont le temps et les
conditions de se former pour diverses
professions.
I: I giovani hanno il tempo e le condizioni
per formarsi per diverse professioni.
E: Young people have time and conditions
to become specialists in various fields.
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Mulţi specialiştii în informatică s-au
format în România.
F: Beaucoup de spécialistes en
informatique se sont formés en
Roumanie.
I: Molti specialisti in informatica si sono
formati in Romania.
E: Many specialists in information
techniques were trained in Romania.
R: În perioadele de criză se formează, în
special, stocuri de produse alimentare.
F: En période de crise se forment / sont
formés, tout spécialement, des stocks
de produits alimentaires.

I: Nei periodo di crisi si formano
specialmente scorte di prodotti
alimentari.
E: Particularly in periods of crisis food
stocks are formed.
FORŢA (4)
(ind. prez. 1 forţez)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [+persoană]
R: Nu forţaţi broasca de la uşă!
F: Ne forcez pas la serrure!
I: Non forzare la serratura della porta!
E: Do not force the lock!
R: Coloana de manifestanţi a forţat
cordonul de poliţişti.
F: La colonne des manifestants a forcé le
cordon des policiers.
I: La colonna di manifestanti ha rotto /
travolto il cordone di poliziotti.
E: The demonstrators have forced the
police barrier.
a ∼ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Părinţii o forţează pe Maria să facă
sport. ( sin. a constrânge, a obliga)
F: Les parents forcent / obligent Marie à
faire du sport.
I: I genitori forzano / obbligano Maria a
fare sport.
E: Parents force Mary to practise sports.
a-şi ∼ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi forţează copiii să mănânce
supă // mai mult. (sin. a obliga)
F: Marie force / oblige ses enfants à
manger de la soupe // davantage.
I: Maria forza / costringe i bambini a
mangiare la minestra // parecchio.
E: Mary forces / makes her children eat
soup // more.
II. vb. refl.
a se ∼
subiect [+persoană]
R: Nu te mai forţa atâta!
F: Ne fais pas tant d’efforts!
I: Non sforzarti più così !
E: Don’t strain yourself!
a se ∼ să P
subiect [+persoană]
FRĂMÂNTA
R: Paul se forţează să muncească mai
mult. (sin. a se strădui)
F: Paul s'efforce de travailler davantage.
I: Paolo si sforza a lavorare di più.
E: Paul tries to work more.
FRĂMÂNTA (1. 16)
(ind. prez. 1 frământ, 2 frămânţi, 3, 6 frământă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Maria frământă aluatul pentru pâine.
F: Marie pétrit la pâte pour le pain.
I: Maria impasta la pasta del pane.
E: Mary is kneading the dough for bread.
R: Malaxorul frământă foarte bine aluatul
pentru pâine.
F: Le malaxeur pétrit très bien la pâte
pour le pain.
I: L’impastatrice impasta molto bene la
massa del pane.
E: The mixer mixes the dough very well.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Brutarii nu mai frământă pâinea cu
mâna.
F: Les boulangers ne pétrissent plus le
pain à la main.
I: I cuochi non impastano più il pane a
mano.
E: Bakers no longer knead dough with
hands.
R: Olarul frământă argila cu mâna.
F: Le potier pétrit l’argile à la main.
I: Il vasaio impasta l’argilla con le mani.
E: The potter moulds clay with his hands.
a ~ pe cineva
subiect [-animat] (abstract)
R: Gândul de a părăsi ţara îi frământă pe
mulţi tineri. (sin. a preocupa)
F: L’idée de quitter le pays obsède /
préoccupe beaucoup de jeunes.
I: Il pensiero di abbandonare il (propio)
paese preoccupa molti giovani.
E: Lots of young people are thinking of
emigrating.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi frământă mâinile // mintea cu
proiecte nerealizabile.
F: Paul se tord les mains // se creuse la
tête avec des projets irréalisables.
159
FRÂNA
I: Paolo si stropiccia le mani // si
lambicca il cervello con progetti
irrealizzabili.
E: Paul is wringing his hands // is
worrying his brains about unfeasible
projects.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Foarte mulţi părinţi se frământă pentru
viitorul copiilor lor.
F: Beaucoup de parents se préoccupent /
sont préoccupés de l'avenir de leurs
enfants.
I: Moltissimi genitori si preoccupano per
il futuro dei loro figli.
E: Lots of parents worry about their
children's future.
a se ~ + circ. (mod)
(cu sens pasiv)
R: Pentru produsele de patiserie, aluatul se
frământă manual.
F: Pour les produits de pâtisserie la pâte
est pétrie à la main.
I: Per i prodotti di pasticceria la pasta si
impasta a mano.
E: For cakes, the dough is kneaded
manually.
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Toată echipa se frământă să termine
construcţia casei la timp. (sin. a se
preocupa, a depune eforturi)
F: Tout l'équipe fait des efforts pour finir
la construction de la maison à temps.
I: Tutta la squadra si preoccupa di
finire la casa in tempo.
E: The entire team strive to finish the
house in time.
FRÂNA (4)
(ind. prez.1 frânez)
I. vb. intr.
a ~ ± circ. (loc, mod)
subiect [+persoană]
R: Toţi şoferii frânează la curbe.
F: Tous les chauffeurs freinent au virage.
I: Tutti gli autisti frenano in curva.
E: All drivers brake at corners.
R: Şoferii fără experienţă frânează brusc.
F: Les chauffeurs sans expérience freinent
brusquement.
160
I: Gli autisti senza esperienza frenano
bruscamente.
E: Inexperienced drivers put on the brakes
abruptly.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Nu trebuie să frânăm avântul
adolescenţilor. (sin. a opri)
F: Il ne faut pas freiner l’élan des
adolescents.
I: Non si deve frenare lo slancio degli
adolescenti.
E: Teenagers’ enthusiasm should not be
stopped / slowed down.
R: Anumite legi frânează dezvoltarea
economiei de piaţă. (sin. a încetini)
F: Certaines lois freinent / ralentissent le
développement de l’économie de
marché.
I: Certe leggi frenano lo sviluppo
dell’economia di mercato.
E: Certain laws slow down the
development of the market economy.
III. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Nu se frânează în curbă!
F: On ne freine pas au virage!
I: Non si frena in curva!
E: One shouldn’t put on the breaks at
curves.
FRECA (1. 8)
(ind. prez. 1 frec, 2 freci, 3, 6 freacă; imp. 2
freacă !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Maria freacă podeaua.
F: Marie frotte le plancher.
I: Maria sfrega il pavimento.
E: Mary is scrubbing the floor.
R: Bijutierul freacă argintăria. (sin. a
lustrui)
F: Le bijoutier frotte / astique les pièces
d’argenterie.
I: Il gioielliere sfrega / lucida
l’argenteria.
E: The jeweller polishes the silverware.

R: Periile mecanice freacă bine suprafeţele
poroase.
F: Les brosses mécaniques frottent bien
les surfaces poreuses.
I: Le spazzole meccaniche sfregano bene
le superfici porose.
E: Mechanical brushes clean porous
surfaces well.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Maria freacă podeaua cu o perie de
sârmă.
F: Marie frotte le plancher avec une
brosse en fil de fer.
I: Maria sfrega il pavimento con una
spazzola di fil di ferro.
E: Mary is scrubbing the floor with a wire
brush.
R: Pentru a curăţa argintăria, trebuie s-o
freci cu produse speciale.
F: Pour nettoyer les pièces d’argenterie, il
faut / on doit les frotter avec des
produits spéciaux.
I: Per pulire l’argenteria, la devi
sfregare con prodotti speciali.
E: If you want to clean the silverware you
must use special products.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Iarna, toată lumea îşi freacă mâinile
îngheţate ca să se încălzească.
F: En hiver, tout le monde se frotte les
mains gelées / transies de froid pour se
réchauffer.
I: D’inverno, tutti si stropicciano le
mani gelate per riscaldarsi.
E: In wintertime, everybody rubs their
hands together to warm them up.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Copiii se freacă la ochi când le este
somn.
F: Les enfants se frottent les yeux quand
ils ont sommeil.
I: I bambini si strofinano gli occhi
quando hanno sonno.
E: Children rub their eyes when they are
sleepy.
(reciproc)
R: Piesele acestui mecanism au început să
se frece între ele.
FRIGE
F: Les pièces de ce mécanisme ont
commencé à se frotter.
I: I pezzi di questo meccanismo hanno
cominciato a sfregarsi.
E: The parts of this mechanism started to
wear out.
FRIGE (17. 4)
(ind. prez. 1, 6 frig; perf. simplu 1 fripsei, 2 fripseşi
etc.; m. m. c. perf. 1 fripsesem, 2 fripseseşi etc. ;
part. fript)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc, timp)
subiect [+persoană]
R: Maria frige carnea pe grătar.
F: Marie fait rôtir la viande au gril.
I: Maria arrostisce la carne sulla griglia.
E: Mary grills the meat/ barbecues the
meat on the grill.
subiect [-animat] (fenomen
atmosferic: frig, ger, vânt)
R: Iarna, la munte, vântul frige faţa.
F: En hiver, en montagne, le vent froid
brûle le visage.
I: D’inverno, in montagna, il vento
brucia la faccia.
E: In winter, the wind burns your face in
the mountains.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a fript degetele. (sin. a se
arde)
F: Marie s’est brûlé les doigts.
I: Maria si è bruciata le dita.
E: Mary burned her fingers.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (loc, timp)
subiect [-animat] (calorifer, sobă,
soare)
R: Iarna, când se dă prea multă căldură,
caloriferul frige.
F: En hiver, quand on chauffe trop, le
radiateur est brûlant.
I: D’inverno, quando lo si scalda / si fa
riscaldare troppo, il termosifone
scotta.
E: In winter, when the heater gives off too
much heat, it burns your fingers.
R: Vara, la amiază, în sudul ţării, soarele
frige. (sin. a arde)
F: En été, à midi, dans le sud du pays, le
soleil brûle.
161
FUGI
I: D’estate, nel sud del paese, a
mezzogiorno il sole scotta.
E: At about noon, in the south the sun
burns in summer time.
III. vb. refl.
a se ~ la ceva
subiect [+persoană]
R: Maria s-a fript la mână. (sin. a se arde)
F: Marie s’est brûlé la main.
I: Maria si è scottata la mano.
E: Mary burned her hand.
FUGI (9)
(ind. prez. 1, 6 fug; imp. 2 fugi !)
I. vb. intr.
a ∼ + circ. (loc, mod)
subiect [±animat]
R: Paul fuge. Fuge ca vântul // cât îl ţin
picioarele. (sin. a alerga)
F: Paul court. Il court à toute allure // à
toutes jambes.
I: Paolo fugge / corre. Corre / fugge
come il vento // a gambe levate.
E: Paul is running. He is running like the
wind // runs off as hard as he can.
R: Câinele lui Paul fuge când îl chemi.
(sin. a se îndepărta)
F: Le chien de Paul fuit / se sauve quand
on l'appelle.
I: Il cane di Paolo scappa via quando lo
chiami.
E: Paul's dog runs away when you call it.
R: Timpul fuge ireversibil.
F: Le temps passe / court / s’enfuit d’une
façon irréversible.
I: Il tempo fugge irreversibilmente.
E: Time never turns back.
R: Prizonierul a fugit din puşcărie. (sin. a
evada)
F: Le prisonnier s'est enfui / s’est évadé
de la prison.
I: Il prigioniero è fuggito / scappato dal
carcere.
E: The prisioner escaped from the prison.
a ∼ de ceva
a ∼ de la ceva
subiect [+persoană]
R: Maria fuge de răspundere.
F: Marie fuit les responsabilités.
I: Maria rifugge da ogni responsabilità /
fugge la responsabilità.
E: Mary avoids responsibility.
162
R: Elevii au fugit de la ore. (sin. a pleca, a
chiuli)
F: Les élèves se sont sauvés / ont séché les
classes / les cours.
I: Gli alunni hanno disertato i corsi.
E: The students skipped classes.
a ∼ la cineva
a ∼ de cineva
a ∼ după cineva
a ∼ de la cineva
subiect [±animat]
R: Copilul fuge la mama lui. (sin. a
alerga)
F: L'enfant court à sa mère.
I: Il bambino corre verso sua madre.
E: The child runs to his mother.
R: Copilul fuge de necunoscuţi. (sin. a
evita)
F: L'enfant fuit / évite les inconnus.
I: Il bambino evita gli sconosciuti.
E: The child avoids / keeps away from the
strangers.
R: Chiulangiii fug de profesorii severi.
(sin. a evita)
F: Les cancres fuient les professeurs
sévères.
I: I lavativi rifuggono dai professori
severi.
E: Truants avoid severe teachers.
R: Câinele fuge după stăpânul lui. (sin. a
alerga)
F: Le chien court après son maître.
I: Il cane corre dietro il suo padrone.
E: The dog runs after his master.
R: Băiatul care a fugit de la bunici este
căutat de poliţie.
F: L'enfant qui s'est enfui de chez ses
grands-parents est cherché par la
police.
I: Il ragazzo che è scappato / fuggito
dalla casa dei nonni è ricercato dalla
polizia.
E: The boy who has run away from his
grandparents is being looked for by the
police.
a ∼ (ca) să P
subiect [+persoană]
R: Paul fuge (ca) să prindă ultimul tren.
(sin. a se grăbi)
F: Paul court (pour) attraper le dernier
train.
I: Paolo corre a prendere l’ultimo treno.
E: Paul is running to catch the last train.
 FURA
III. vb. refl. a ∼ pe cineva
a se ∼ subiect [+persoană]
(în constr. impers.) R: Vânătorii de recompense l-au furat pe
R: Azi se fuge după moşteniri fabuloase. fiul procurorului general. (sin. a răpi)
F: Aujourd'hui on court après des F: Les chasseurs de récompenses ont
héritages fabuleux. enlevé / kidnappé le fils du procureur
I: Oggi si corre dietro le eredità favolose. général.
E: Nowadays people run after fabulous I: I cacciatori di ricompense hanno
inheritances. rapito / sequestrato il figlio del
procuratore generale.
E: The bounty hunters kidnapped the
FURA (1) general attorney's child.
(ind. prez. 1 fur) a-şi ∼ pe cineva
I. vb. tr. (cu dat. pos.)
a ~ ceva R: Paul şi-a furat partenerii la jocul de
subiect [+animat] cărţi.
R: Hoţul a furat bani şi bijuterii din F: Paul a volé ses partenaires aux cartes.
locuinţa vecinilor mei. I: Paolo ha truffato i suoi soci al gioco
F: Le voleur a volé de l'argent et des delle carte.
bijoux du domicile de mes voisins. E: Paul has cheated on his partners at
I: Il ladro ha rubato soldi e gioielli cards.
dall’abitazione dei miei vicini.
E: The thief has stolen money and jewels II. vb. refl.
from my neighbours’ house. a se ∼
R: Pisica a furat friptura de pe masă. (în constr. impers.)
F: Le chat a volé le rôti sur la table. R: Aici se fură ca-n codru // mult.
I: Il gatto ha rubato l’arrosto sul tavolo. F: Ici on vole comme dans un bois //
E: The cat has stolen the steak from the beaucoup.
table. I: Qui si ruba come in una foresta //
(în constr. abs. molto.
subiect [+animat] E: Here people steal shamelessly // a lot.
R: Cleptomanii fură din obişnuinţă; nu se a se ∼
pot nici controla şi nici abţine. subiect [-animat]
F: Les cleptomanes volent par habitude; R: Se fură ce se poate.
ils ne peuvent ni se contrôler, ni F: On vole ce qu'on peut.
s'abstenir. I: Si ruba quel che si può.
I: I cleptomani rubano per abitudine; non E: They steal whatever can be stolen.
possono né controllarsi, né trattenersi.
E: Cleptomaniacs steal out of habit; they
can neither control themselves nor
refrain from it.

163
GĂSI (10)
(ind. prez. 1, 6 găsesc)
I. vb. tr.
a ∼ ceva + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Paul a găsit cartea la biblioteca
facultăţii.
F: Paul a trouvé le livre à la bibliothèque
de la faculté.
I: Paolo ha trovato il libro nella
biblioteca della facoltà.
E: Paul has found the book at the faculty
library.
R: Maria a găsit mere la / în piaţă.
F: Marie a trouvé des pommes au marché.
I: Maria ha trovato delle mele al
mercato.
E: Mary found apples in the market.
R: Câinele a găsit un os în curte.
F: Le chien a trouvé un os dans la cour.
I: Il cane ha trovato un osso nel cortile.
E: The dog found a bone in the yard.
a ∼ ceva pentru ceva
a ∼ ceva la ceva
subiect [±animat] (persoană,
autoritate, instituţie)
R: Institutul de Amenajări Hidrotehnice //
Paul a găsit soluţia adecvată pentru
filtrarea apei potabile.
F: L' Institut d'Aménagements
Hydrotechniques // Paul a trouvé la
solution adéquate pour filtrer l'eau
potable.
I: L'istituto per le Sistemazioni
Idrotecniche // Paolo ha trovato la
soluzione adeguata per la filtrazione
dell'acqua potabile.
E: The Institute for Water Supply
Processing // Paul has found the
R:
G
adequate solution for filtering drinking
water.
Comisia de evaluare a găsit multe
deficienţe la acest proiect.
F: La commission d'évaluation a trouvé
beaucoup de déficiences à ce projet.
I: La commissione di valutazione ha
trovato molte deficienze in questo
progetto.
E: The evaluation commission found a lot
of deficiencies in this project.
a ∼ pe cineva pentru ceva
subiect [±animat] (persoană,
autoritate, instituţie)
R: Paul a găsit un colaborator pentru
ultimul său proiect.
F: Paul a trouvé un collaborateur pour
son dernier projet.
I: Paolo ha trovato un collaboratore per
il suo ultimo progetto.
E: Paul found a person to cooperate with
in his new project.
R: Primăria // Primarul a găsit specialişti
pentru instalarea dispozitivului de
filtrare a apei potabile.
F: La Mairie // Le maire a trouvé des
spécialistes pour installer le dispositif
de filtrage de l'eau potable.
I: Il municipio // Il sindaco ha trovato
specialisti per l'istallazione del
dispositivo di filtrazione dell'acqua.
E: The City Hall // Paul has found
specialists to install the filtering device
for drinking water.
a∼ pe cineva pentru cineva
a-i ∼ pe cineva (cuiva)
subiect [+animat] (persoană,
instituţie)
R: Mama a găsit un profesor de pian

pentru fiul ei. I-a găsit (fiului) ei un
profesor de pian.
F: La mère a trouvé un professeur de
piano pour son fils. Elle lui a trouvé un
professeur de piano.
I: La madre ha trovato un insegnante di
pianoforte per suo figlio. Ha trovato a
suo figlio un insegnante di pianoforte.
E: The mother found a piano teacher for
her child. She found him a piano
teacher.
R: Conducerea clubului a găsit antrenori
pentru jucătorii de tenis. Le-a găsit
antrenori.
F: La direction du Club a trouvé des
entraîneurs pour les joueurs de tennis.
Elle leur a trouvé des entraîneurs.
I: La direzione del Club ha trovato degli
allenatori per i giocatori di tennis. Ha
trovato loro degli allenatori.
E: The Club management have found
trainers for the tennis players.They
have found trainers for them.
a ∼ pe cineva + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Medicul l-a găsit pe Paul bolnav.
F: Le médecin a trouvé Paul malade.
I: Il medico ha trovato Paolo malato.
E: The doctor found Paul ill.
R: Profesorul de matematică l-a găsit pe
Paul foarte dotat pentru această
disciplină. (sin. a considera)
F: Le professeur de mathématiques a
trouvé (que) Paul( était) très doué
pour cette discipline.
I: Il professore di matematica ha
costatato che Paolo era molto dotato
per questa disciplina.
E: The maths teacher found Paul very
gifted for this subject.
R: Paul a găsit-o pe Maria citind //
ascultând muzică.
F: Paul a trouvé Marie en train de lire //
en train d'écouter de la musique.
I: Paolo ha trovato Maria che leggeva //
che ascoltava musica.
E: Paul found Mary reading // listening to
music.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a găsit în sfârşit cheile //
ochelarii.
F: Paul a finalement retrouvé ses clefs //
ses lunettes.
GÂNDI
I: Finalmente Paolo ha (ri)trovato le sue
chiavi // i suoi occhiali .
E: Paul has finally found his keys // his
glasses.
II. vb. refl.
a se ∼
R: Oraşul nostru se găseşte la câmpie.
(sin. a fi situat)
F: Notre ville se trouve / est située dans la
plaine.
I: La nostra città si trova / è situata in
pianura.
E: Our town is situated on a low plain.
R: În toate localităţile se găsesc negustori
ambulanţi. (sin. a se afla, a exista)
F: Des commerçants ambulants se
trouvent dans toutes les localités.
I: Venditori ambulanti si trovano in tutte
le località.
E: There are pedlars in all places.
GÂNDI (10)
(ind. prez. 1, 6 gândesc)
I. vb. intr.
a∼
subiect [+persoană]
R: Maria gândeşte bine // greşit.
F: Marie pense juste // faux.
I: Maria ragiona bene // male.
E: Mary thinks right // wrongly.
R: Paul gândeşte în clişee.
F: Paul pense en clichés.
I: Paolo pensa rigidamente / secondo
schemi rigidi.
E: Paul's thinking is full of cliches.
II vb. tr.
a ∼ ceva (pronume: una, alta, asta,
ceva)
subiect [+persoană]
R: Paul gândeşte una şi spune alta. (sin. a
crede)
F: Paul pense une chose et en dit une
autre.
I: Paolo pensa una cosa e ne dice
un'altra.
E: Paul thinks one thing and says
something else.
R: Paul recunoaşte că asta a gândit, asta a
spus // a gândit aşa ceva dar nu a spus
nimic.
165
GHICI
F: Paul reconnaît qu'il a dit ce qu'il
pensait // qu'il a pensé à ça, mais qu'il
n'en a rien dit.
I: Paolo riconosce che questo ha pensato,
questo ha detto // ha pensato una simile
cosa ma non ha detto niente.
E: Paul admits that that is what he said,
thought // that he has thought so but he
never said a thing.
a–şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a gândit proiectul în perspectivă
ecologică. (sin. a concepe)
F: Paul a pensé son projet / a conçu son
projet en perspective écologique.
I: Paolo ha pensato il suo progetto in una
prospettiva ecologica / da un punto di
visto ecologico.
E: Paul planned his project from an
ecological point of view.
a ∼ că P
subiect [+persoană]
R: Paul gândeşte că sora lui are dreptate.
(sin. a crede, a considera)
F: Paul pense que sa soeur a raison.
I: Paolo pensa / crede che sua sorella
abbia ragione.
E: Paul thinks his sister is right.
III. vb. refl.
a se ∼ la ceva
a se ∼ la cineva
subiect [+persoană]
R: Paul se gândeşte la examene // la
Maria.
F: Paul pense aux examens // à Marie.
I: Paolo pensa agli esami // a Maria.
E: Paul keeps thinking about his exams //
about Mary.
R: Gândeşte-te bine la propunerea lui!
F: Réfléchis bien à sa proposition!
I: Rifletti bene sulla sua proposta !
E: Think twice about his proposal!
a se ∼ să P
a se ∼ că P
subiect [+persoană]
R: Paul se gândeşte să facă o excursie. Se
gândeşte că-i va convinge pe prietenii
săi să-l însoţească.
F: Paul pense faire une excursion. Il
pense qu'il convaincra ses amis de
l'accompagner.
I: Paolo pensa di fare un’escursione /
Pensa che convincerà i suoi amici ad
166
accompagnarlo.
E: Paul is thinking of making a trip. He
thinks he might convince his friends to
go with him.
a se ∼ cum, când, unde P
a se ∼ rel. P
subiect [+persoană]
R: Paul se gândeşte cum şi unde să
găsească finanţare pentru noul său
proiect // cu cine să se asocieze.
F: Paul pense comment et où trouver du
financement pour son nouveau projet //
avec qui s'associer.
I: Paolo pensa come e dove trovare
finanziamento per il suo nuovo
progetto // con chi associarsi.
E: Paul is thinking how and where to get
money for his new project // with whom
to associate.
GEME (14. 5)
(ind. prez. 1, 6 gem; conj. prez. 3, 6 să geamă; imp.
2 geme !; part. gemut)
vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: Bolnavul geme (de durere).
F: Le malade gémit (de douleur).
I: Il malato geme (di dolore).
E: The sick man is moaning (with pain).
GHICI (10)
(ind. prez. 1, 6 ghicesc; imp. 2 ghiceşte!/ ghici!)
I. vb.tr.
a ∼ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a ghicit răspunsul la întrebare.
(sin. a intui)
F: Paul a deviné la réponse à la question.
I: Paolo ha indovinato la risposta alla
domanda.
E: Paul guessed the answer to the
question.
a ∼ că P
subiect [+persoană]
R: Maria a ghicit că fiica ei îi ascunde
ceva. (sin. a-şi da seama)
F: Marie a deviné que sa fille lui cachait
quelque chose.
I: Maria ha indovinato / intuito che sua
figlia nascondeva qualcosa.

E: Mary guessed her daughter was hiding
something from her.
a ∼ când, unde, cum P
a ∼ rel. P
subiect [+persoană]
R: Mama a ghicit ce vrea să facă fiul ei //
când // unde // cum vrea să plece fiica
ei.
F: La mère a deviné ce que son fils voulait
faire // quand // où // comment sa fille
voulait partir.
I: La madre ha indovinato / intuito cosa
vuol fare suo figlio // quando // dove //
come vuole partire sua figlia.
E: Mother guessed what her son wanted to
do // when // where her daughter
wanted to go.
(în constr. abs.)
R: Ai ghicit. N-ai ghicit.
F: Tu as deviné. Tu n'as pas deviné.
I: Hai indovinato. Non hai indovinato.
E: You have guessed. You haven’t
guessed.
R: Maria ghiceşte în cafea.
F: Marie lit (la bonne aventure) dans le
marc de café.
I: Maria legge il futuro nel caffè.
E: Mary tells fortunes in coffee cups.
II. vb. refl.
a se ∼
(în constr. impers.)
R: S-a început iar să se ghicească în palmă
// în cafea // în cărţi.
F: On a commencé de nouveau à lire dans
les lignes de la main // dans le marc du
café // à tirer les cartes.
I: Si è cominciato di nuovo a leggere la
mano // nei fondi del caffè // le carte.
E: They started reading the palm // telling
fortunes from cards // from coffee
again.
a se ∼
(cu sens pasiv)
R: Pe faţa Mariei se ghiceşte intenţia ei de
a ascunde adevărul.
F: À regarder le visage de Marie, on
devine son intention de cacher la
vérité.
I: Sul viso di Maria si intuisce la sua
intenzione di nascondere la veritá.
E: Mary’s intention of hiding the truth is
obvious in her face.
GOLI
GOLI (10)
(ind. prez. 1, 6 golesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva din ceva (recipient)
a ~ ceva (recipient, spaţiu) (de ceva)
subiect [+persoană]
R: Maria a golit apa din cadă // cada (de
apă).
F: Marie a vidé / vidangé la baignoire.
I: Maria ha vuotato la vasca da bagno.
E: Mary has drained the bathtub.
R: Paul a golit paharul // sticla // cada.
F: Paul a vidé le verre // la bouteille // la
baignoire.
I: Paolo ha vuotato il bicchiere // la
bottiglia // la vasca da bagno.
E: Paul drank off the glass // emptied the
bottle // drained the bathtub.
R: Maria se mută, a golit deja
apartamentul. (sin. a elibera)
F: Marie déménage, elle a déjà vidé /
libéré l’appartement.
I: Maria trasloca, ha già sgomberato
l'appartamento.
E: Mary is moving out, she has already
emptied the apartment.
R: Pompierii au golit sala de spectacol.
(sin. a evacua)
F: Les sapeurs-pompiers ont évacué la
salle de spectacle.
I: I vigili del fuoco hanno evacuato la
sala dello spectacolo.
E: The firemen have evacuated the hall.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a golit paharul.
F: Paul a vidé son verre.
I: Paolo ha vuotato il suo bicchiere.
E: Paul emptied his glass.
R: Paul şi-a golit buzunarele.
F: Paul a vidé ses poches.
I: Paolo ha vuotato le sue tasche.
E: Paul emptied his pockets.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Bazinul s-a golit în timpul nopţii.
F: Le bassin (réservoir) s’est vidé pendant
la nuit.
I: Il bacino si è svuotato durante la notte.
E: The pool became empty during the
night.
R: După spectacol, sala de cinematograf
se goleşte în jumătate de oră.
167
GONI1
F: Après le spectacle, la salle de cinéma
se vide en une demi-heure.
I: Dopo lo spettacolo, la sala
cinematografica si svuota in mezz’ora.
E: After the show, the cinema hall empties
in half an hour.
(cu sens pasiv)
R: Sticla s-a golit repede.
F: La bouteille s’est vite vidée / a été vite
vidée.
I: La bottiglia è stata vuotata subito.
E: The bottle was quickly emptied.
R: Rezervorul s-a golit.
F: Le réservoir a été vidé.
I: Il serbatoio è stato vuotato.
E: The container has become empty.
GONI1 (10)
(ind. prez. 1, 6 gonesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Poliţia a // Poliţiştii au gonit cerşetorii
din Gara de Nord. I-a // I-au gonit pe
toţi. (sin. a alunga)
F: La police a // Les policiers ont chassé
les mendiants de la Gare du Nord. Elle
les a // Ils les ont chassés tous.
I: La polizia ha // I poliziotti hanno
cacciato via tutti i mendicanti dalla
Stazione Nord. Li hanno cacciati
tutti.
E: The police // The policemen have
chased away all the beggars from the
North Station. They // The policemen
chased them all.
a ~ ceva ± circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Paznicul a gonit câinii vagabonzi din
parc. Îi goneşte în fiecare zi. (sin. a
alunga)
F: Le gardien a chassé les chiens
vagabonds du parc. Il les chasse
chaque jour.
I: Il guardiano ha scacciato i cani
randagi dal parco. Li scaccia ogni
giorno.
E: The guardian chased the stray dogs out
of the park. He chases them every day.
R: Autorităţile occidentale îi gonesc pe
imigranţi. (sin. a expulza)
F: Les autorités occidentales chassent /
expulsent les immigrés / immigrants.
168
I: Le autorità occidentali espellono gli
immigranti.
E: Western authorities drive away the
immigrants.
R: Sărăcia îi goneşte pe tineri din ţară.
F: La pauvreté chasse les jeunes de notre
pays.
I: La povertà allontana i giovani dal
paese.
E: Poverty drives the young out of the
contry.
R: Vântul a gonit norii. (sin. a împrăştia)
F: Le vent a chassé les nuages.
I: Il vento ha scacciato le nuvole.
E: The wind has blown the clouds away.
R: Trebuie să învăţăm să gonim amintirile
triste.
F: Il faut apprendre à chasser / bannir les
souvenirs tristes.
I: Dobbiamo imparare a scacciare i
ricordi tristi.
E: We must learn to chase away bad
memories.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Unii părinţi îşi gonesc copiii de acasă.
F: Certains parents chassent leurs enfants
de la maison.
I: Alcuni genitori cacciano i loro figli da
casa.
E: Some parents drive their children away
from home.
GONI2 (10)
(ind. prez. 1, 6 gonesc)
I. vb. intr.
a~
subiect [+animat]
R: Hoţul urmărit de poliţişti gonea peste
câmp. (sin. a alerga)
F: Le voleur poursuivi par les policiers
courait à travers les champs.
I: Il ladro inseguito dai poliziotti correva
attraverso il campo.
E: The thief chased by the policemen was
running across the field.
R: Caii de curse gonesc întins pe pista de
antrenament. (sin. a alerga)
F: Les chevaux de courses courent à toute
allure sur la piste d’entraînement.
I: I cavalli da corsa corrono al galoppo
sulla pista di allenamento.
 GRĂBI
E: Race horses sweep along on the race a ∼ pe cineva să P
track. subiect [+persoană]
R: Când sunt dezlegaţi, cîinii gonesc R: De ce o grăbeşti să plece? (sin. a presa,
nebuneşte. (sin. a alerga) a zori)
F: Quand ils sont lâchés, les chiens F: Pourquoi la presses-tu de partir?
courent / foncent comme une flèche. I: Perché l’affretti a partire?
I: Quando sono sciolti, i cani corrono E: Why do you press her to leave?
pazzescamente. R: Paul l-a grăbit pe prietenul său să
E: When untied, dogs race along. termine proiectul.
R: Pe autostradă, anumiţi şoferi gonesc cu F: Paul a pressé son ami de finir le projet.
150 km pe oră. (sin. a circula) I: Paolo ha pressato / sollecitato il suo
F: Sur l’autoroute, certains chauffeurs amico a finire il progetto.
roulent à 150 à l’heure. E: Paul pressed his friend to finish the
I: Sull’autostrada, certi autisti corrono a project.
150 km all’ora. a-şi ∼ ceva
E: On the highway some drivers drive at a-şi ∼ pe cineva să P
150 kilometres an hour. (cu dat. pos.)
R: Paul şi-a grăbit plecarea la Bucureşti.
I. vb. refl. F: Paul a précipité son départ pour
a se ~ Bucarest.
subiect [+animat] I: Paolo ha affrettato la sua partenza per
R: Când se joacă, câinii se gonesc unii pe Bucarest.
alţii. (sin. a se alerga) E: Paul hastened his departure for
F: Quand ils jouent, les chiens se Bucharest.
poursuivent / se donnent la chasse. R: Paul şi-a grăbit prietenii să încheie
I: Quando giocano, i cani si rincorrono. lucrarea la timp.
E: When playing, dogs chase one another. F: Paul a pressé ses amis de finir le
(cu sens pasiv) travail à temps.
R: La ţară, câinii se gonesc cu pietre. (sin. I: Paolo ha pressato i suoi amici a finire
a se alunga) in tempo il lavoro.
F: A la campagne, les chiens sont chassés E: Paul pressed his friends to finish the
avec des pierres. work on time.
I: In campagna, i cani vengono scacciati
a sassate. II. vb. refl.
E: In the countryside dogs are chased a se ∼
away with stones. subiect [+persoană]
R: Nu vă grăbiţi, mai e încă timp!
F: Ne vous dépêchez pas / ne vous pressez
GRĂBI (10) pas, il y a encore du temps!
(ind. prez. 1, 6 grăbesc) I: Non affrettatevi, c’è ancora tempo !
I. vb. tr. E: Don’t hurry, there is still time.
a ∼ ceva R: Paul s-a grăbit şi s-a împiedicat.
subiect [+persoană] F: Paul s'est dépêché et il a fait un faux
R: Paul a grăbit pregătirile de plecare. pas.
(sin. a urgenta) I: Paolo si è affrettato e si è inciampato.
F: Paul a hâté les préparatifs de départ. E: Paul hurried and stumbled.
I: Paolo ha affrettato i preparativi della a se ∼ să P
partenza. subiect [+persoană]
E: Paul accelerated the leaving R: Maria se grăbeşte să ajungă la şcoală //
preparations. să se întâlnească cu colegii.
R: Maria a grăbit pasul. F: Marie se hâte d'arriver à l'école // de
F: Marie a pressé le pas. rencontrer ses collègues.
I: Maria ha affrettato il passo. I: Maria si affretta ad arrivare a scuola //
E: Mary speeded up. ad incontrare i colleghi.
169
GUSTA
E: Mary is hurrying to school // to meet
her classmates.
GREŞI (10)
(ind. prez. 1, 6 greşesc)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a greşit adresa.
F: Paul s'est trompé d'adresse.
I: Paolo ha sbagliato l’indirizzo.
E: Paul has got the wrong address.
R: Vânătorul a greşit ţinta. (sin. a rata)
F: Le chasseur a manqué / raté la cible.
I: Il cacciatore ha mancato il bersaglio.
E: The hunter missed the target.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a greşit profesia.
F: Paul a manqué sa profession.
I: Paolo ha sbagliato (la sua) vocazione.
E: Paul has chosen the wrong career.
II. vb. intr.
a∼
subiect [+persoană]
R: Paul a greşit la lucrarea scrisă.
F: Paul a fait des fautes dans son travail
écrit.
I: Paolo ha sbagliato nel lavoro scritto.
E: Paul made mistakes in his paper.
R: Maria a greşit făcând această afirmaţie.
A greşit în privinţa colegului său. (sin.
a se înşela)
F: Marie s'est trompée en faisant cette
affirmation. Elle s'est trompée sur son
collègue.
I: Maria ha sbagliato facendo questa
affermazione / Ha sbagliato in ciò che
riguarda il suo collega.
E: Mary was wrong making this
statement. She was wrong about her
colleague.
a ∼ că P
subiect [+persoană]
R: Maria a greşit că nu s-a conformat
regulamentului.
F: Marie a eu tort de ne pas se conformer
au règlement.
I: Maria ha sbagliato perché non si è
conformata al regolamento.
E: Mary was wrong not to observe / did
wrong in not observing the rules.
170
III. vb. refl.
a se ∼
(în constr. impers.)
R: La matematică se greşeşte uşor.
F: En mathes / Aux maths on se trompe
facilement.
I: In matematica si sbaglia facilmente.
E: It is easy to make mistakes in maths.
GUSTA (1. 14)
(ind. prez. 1 gust, 2 guşti, 3, 6 gustă)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a gustat sosul.
F: Marie a goûté la sauce.
I: Maria ha assaggiato il sugo.
E: Mary tasted the gravy.
R: Melomanii gustă acest gen de muzică.
(sin. a aprecia)
F: Les mélomanes goûtent / apprécient ce
genre de musique.
I: I melomani gustano / apprezzano
questo tipo di musica.
E: Music-lovers enjoy this kind of music.
R: Paul n-a gustat gluma. (sin. a aprecia)
F: Paul n'a pas goûté / apprécié la
blague.
I: A Paolo non è piaciuto lo scherzo /
Paolo non ha apprezzato lo scherzo.
E: Paul did not like the joke.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi gustă întotdeauna mâncarea.
F: Marie goûte toujours ses plats.
I: Maria gusta sempre ai suoi piatti.
E: Mary always tastes the food she's
cooking.
(în constr. intr.)
R: Gustă din prăjitura mea!
F: Goûte (à) mon gâteau!
I: Gusta / assaggia il mio dolce!
E: Taste my cake, please!
II. vb. refl.
a se ∼
(cu sens pasiv)
R: Vinul se gustă înainte de a fi servit.
F: On goûte le vin avant de le servir.
I: Il vino si assaggia / degusta prima che
sia servito.
E: Wine is tasted before being served.
HOTĂRÎ (12)
(ind. prez. 1, 6 hotărăsc)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
subiect [±animat]
R: Paul a hotărât ora plecării. (sin. a
decide)
F: Paul a décidé l'heure du départ.
I: Paolo ha deciso l’ora della partenza.
E: Paul has decided the time to leave /
when we should leave.
R: Congresul american a hotărât trimiterea
de trupe în Golf. (sin. a decide)
F: Le Congrès américain a décidé l'envoi
de troupes dans le Golfe.
I: Il Congresso americano ha deciso
l'invio di truppe nel Golfo.
E: The American Congress have decided
to send troops to the Gulf area.
R: Lovitura de pedeapsă împotriva echipei
României a hotărât scorul meciului.
(sin. a decide)
F: Le penalty contre l'équipe de Roumanie
a décidé le score du match.
I: Il calcio di rigore contro la squadra
della Romania ha deciso il punteggio
(finale) della partita.
E: The penalty kick against Romania's
team has decided the final score.
(în constr. abs.)
R: Tribunalul a hotărât asupra cazului:
Paul este nevinovat.
F: Le tribunal a décidé / s'est prononcé
sur le cas: Paul est innocent.
I: Il tribunale ha deliberato sul caso:
Paolo è innocente.
E: The Court has decided on the case:
Paul is innocent.
a ∼ să P
a ∼ ca ... să P
H
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Studenţii au hotărât să renunţe la
grevă.
F: Les étudiants ont décidé de renoncer /
qu'ils renonceraient à la grève.
I: Gli studenti hanno deciso di rinunciare
allo sciopero.
E: The students have decided to give up
the strike.
R: Sindicatele au hotărât să suspende
consultările cu patronatele.
F: Les Syndicats ont décidé de suspendre
les consultations avec les patronats.
I: I sindacati hanno deciso di sospendere
le consultazioni con i padronati.
E: The trade-unions have decided to break
the talks with the employers'
organization.
R: Consiliul profesoral a hotărât ca
sesiunea de examene să fie prelungită
cu o săptămână.
F: Le Conseil des professeurs a décidé
que la session d'examens soit
prolongée d'une semaine.
I: Il collegio dei docenti ha deciso che la
sessione degli esami fosse prolungata
di una settimana.
E: The Council have decided to extend the
examination session by one week.
a ∼ cum, când, unde P
a ∼ rel P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Studenţii au hotărât ce trebuie să facă //
cum // unde îşi vor petrece vacanţa //
HRĂNI
când se vor întoarce din vacanţă. Au
hotărât şi cine se va ocupa de cazare.
F: Les étudiants ont décidé ce qu'ils
devaient faire // comment // où ils
passeraient leurs vacances // quand ils
reviendraient des vacances. Ils ont
décidé aussi qui s'occuperait du
logement.
I: Gli studenti hanno deciso cosa devono
fare // come // dove passare le vacanze.
Hanno deciso anche chi si occuperà
della sistemazione (in alloggio).
E: The students have decided what was to
be done // how // where they were to
spend their holida // when to return
from their holiday. They have also
decided who was to look after the
accomodation.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a hotărât singur soarta.
F: Paul a décidé lui-même de son sort.
I: Paolo ha deciso da solo la sua sorte.
E: Paul has decided his own fate.
II. vb. refl.
a se ∼ ceva
(cu sens pasiv)
R: S-a hotărât amânarea şedinţei.
F: On a décidé d'ajourner la réunion.
I: Si è deciso il rinvio della seduta.
E: It was decided that the meeting should
be postponed.
R: La Geneva se va hotărî oraşul care va
organiza Jocurile Olimpice. (sin. a
fixa)
F: À Genève on décidera de la ville qui
organisera les Jeux Olympiques.
I: A Ginevra si deciderà la città che
organizzerà i Giochi Olimpici.
E: At Geneva the city organizing the
Olympic Games will be decided.
a se ∼ pentru ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul s-a hotărât pentru a doua soluţie.
F: Paul s'est décidé pour la seconde
solution.
I: Paolo si è deciso per la seconda
soluzione.
E: Paul has decided on the second
solution.
R: Comitetul Olimpic s-a hotărât pentru
generalizarea controlului antidoping.
172
F: Le Comité Olympique s'est décidé pour
la généralisation du contrôle
antidoping.
I: Il Comitato Olimpico si è deciso per la
generalizzazione del controllo
antidoping.
E: The Olympic Committee have decided
for the generalization of the antidoping
control.
a se ∼ să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul s-a hotărât să-şi reia studiile.
F: Paul s'est décidé à reprendre ses
études.
I: Paolo ha deciso di riprendere gli studi.
E: Paul made up his mind to take up
studies again.
R: Organizaţiile civice s-au hotărât să-şi
reia rolul de mediator între societatea
civilă şi organismele politice.
F: Les organisations civiques se sont
décidées à reprendre leur rôle de
médiateur entre la société civile et les
organismes politiques.
I: Le organisazioni civiche si sono decise
a riprendere il ruolo di mediatrici tra
la società civile e gli organismi politici.
E: Civic organizations have decided to
resume their role as mediators between
the civil society and the political
bodies.
HRĂNI (10)
(ind. prez. 1, 6 hrănesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Asociaţiile de binefacere găzduiesc şi
hrănesc bătrâni fără familie. Îi
găzduiesc şi îi hrănesc pe cei care le
solicită ajutor.
F: Les associations de bienfaisance logent
et nourrissent des vieillards sans
famille. Elles logent et nourissent ceux
qui sollicitent leur aide.
I: Le associazioni di beneficenza ospitano
e nutrono dei vecchi senza famiglia.
Ospitano e nutrono quelli che chiedono
aiuto.

E: Charity organizations accomodate and
feed old people without a family.They
accomodate and feed the ones who ask
for help.
R: Vecinii mei hrănesc şase copii. (sin. a
întreţine)
F: Mes voisins entretiennent six enfants.
I: I miei vicini mantengono sei figli.
E: My neighbours provide for / maintain
six children.
R: În oraş, locuitorii din anumite cartiere
hrănesc câini vagabonzi.
F: En ville, les habitants de certains
quartiers donnent à manger aux chiens
vagabonds.
I: Nelle città, gli abitanti di certi
quartieri danno da mangiare ai cani
randagi.
E: In towns, the inhabitants of some
districts feed stray dogs.
a ~ pe cineva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Infirmierele îi hrănesc pe sugari cu
biberonul.
F: Les infirmières nourrissent les bébés
au biberon.
I: Le infermiere nutrono i lattanti con il
biberon.
E: Nurses bottle-feed babies.
R: Pădurarii hrănesc puii de animale mai
întâi cu lapte şi apoi cu fân.
F: Les garde-forestiers nourrissent les
petits des animaux d’abord de lait et
ensuite de foin.
I: I boscaioli nutrono i cuccioli degli
animali prima col latte e poi con il
fieno.
HRĂNI
E: The forest guards feed cubs first milk
and then hay.
a-şi ~ pe cineva cu ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi hrăneşte copilul cu lapte praf.
F: Marie nourrit son bébé de lait en
poudre.
I: Maria nutre il suo bimbo con latte in
polvere.
E: Mary feeds her child powder milk.
R: Paul îşi hrăneşte căţelul cu biberonul.
F: Paul alimente son petit chien au
biberon.
I: Paolo nutre il suo cagnolino con il
biberon.
E: Paul bottel-feeds his puppy.
II. vb. refl.
a se ~ cu ceva
subiect [+animat]
R: Cosmonauţii se hrănesc cu alimente
concentrate.
F: Les cosmonautes se nourrissent
d’aliments concentrés.
I: I cosmonauti si nutrono di alimenti
concentrati.
E: Astronauts live on / eat concentrated
food.
R: Păsările se hrănesc cu grăunţe.
F: Les oiseaux se nourrissent de graines.
I: Gli uccelli si nutrono di granelli.
E: Birds feed on seeds.
(cu sens pasiv)
R: Sugarii se hrănesc cu biberonul.
F: Les bébés sont nourris au biberon.
I: I lattanti sono nutriti con il biberon.
E: Babies are bottle-fed.
173
IERTA (1. 18)
(ind. prez. 1 iert, 2 ierţi, 3, 6 iartă)
I. vb. tr.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a iertat comportarea nepoliticoasă
a prietenului său. I-a iertat indiscreţia.
I-a iertat tot.
F: Paul a pardonné la conduite impolie de
son ami. Il lui a pardonné son
indiscrétion. Il lui a tout pardonné.
I: Paolo ha perdonato il comportamento
scortese del suo amico. Ha perdonato
la sua indiscrezione. Gli ha perdonato
tutto.
E: Paul has forgiven his friends’s
misbehaviour.He’s forgiven his
indiscretion. He has forgiven him
everything.
a ~ pe cineva de ceva
subiect [+persoană]
R: Paul l-a iertat pe prietenul său de
datorii.
F: Paul a fait grâce à son ami de ses
dettes.
I: Paolo ha condonato i debiti al suo
amico.
E: Paul forgave his friend his debt.
a ~ pe cineva pentru ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a iertat-o pe Maria pentru
infidelitate. I-a iertat infidelitatea.
F: Paul a pardonné son infidélité à Marie.
Il lui a pardonné son infidélité.
I: Paolo ha perdonato Maria per
l’infedeltà. Le ha perdonato l’infedeltà.
E: Paul forgave Mary for her infidelity.
He forgave her infidelity.
I
R: Mama l-a iertat pe Paul (pentru
încăpăţânare). Mama l-a iertat.
F: La mère a pardonné à Paul (son
entêtement). La mère lui a pardonné.
I: La madre ha perdonato Paolo ( per la
sua ostinazione / cocciutaggine). La
madre lo ha perdonato.
E: Mother forgave Paul (for his
stubborness). Mother forgave him.
a ~ pe cineva (pentru) că P
subiect [+persoană]
R: Maria l-a iertat pe Paul (pentru) că n-a
aşteptat-o la gară.
F: Marie a pardonné à Paul de ne pas
l'avoir attendue à la gare.
I: Maria ha perdonato Paolo poiché non
l'ha aspettata alla stazione.
E: Mary forgave Paul for not having
waited for her at the station.
(în constr. abs.)
subiect [-animat]
R: Această boală nu iartă.
F: Cette maladie ne pardonne pas /
n'épargne personne.
I: Questa malattia non perdona.
E: This is a fatal illness.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul nu-şi iartă greşelile.
F: Paul ne pardonne pas ses (propres)
fautes.
I: Paolo non si perdona (i propri) / gli
errori.
E: Paul can’t forgive himself for his
mistakes.
(reciproc)
R: Cei doi prieteni şi-au iertat greşelile.
F: Les deux amis se sont pardonné les
fautes.

I: I due amici si sono perdonati gli
errori.
E: The two friendss have forgiven each
other for their mistakes.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: La jocurile de noroc datoria nu se iartă
niciodată.
F: La dette au jeu ne se pardonne jamais.
On ne pardonne jamais la dette au jeu.
I: Un debito di gioco non si condona mai.
E: A gambling debt is never forgiven /
must be honored.
R: O astfel de greşeală nu se iartă. Nu se
poate ierta.
F: Une telle faute n'est pas pardonnable.
On ne saurait pas la pardonner.
I: Un tale errore non si perdona. Non si
può perdonare.
E: Such a mistake is unpardonable. It
cannot be forgiven.
a se ~
a i se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, rel. P)
R: Nu se iartă că ai fost nesincer. Nu ţi se
va ierta acest lucru.
F: On ne te pardonne pas de ne pas
avoir été sincère. On ne te pardonnera
pas cela.
I: Non si perdona il fatto che sei stato
falso. Non ti si perdonerà questa cosa.
E: The fact that you have beed dishonest
cannot be excused. You will not be
forgiven for this.
a se ~
subiect [-animat] (rel.P)
R: Nu se iartă uşor ce ai făcut de data asta
// cine a făcut greşeli grave.
F: On ne pardonne pas facilement ce que
tu as fait cette fois-ci // celui qui a fait
de graves erreurs.
I: Non si perdona facilmente ciò che hai
fatto questa volta // chi ha fatto degli
sbagli gravi.
E: The mistakes you've made // Those who
have made serious mistakes are not
easily forgiven.
IEŞI
IEŞI (9. 5)
(ind. prez. 1, 6 ies, 2 ieşi, 3 iese; conj. prez. 3, 6 să
iasă)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (loc, timp)
subiect [+animat]
R: Paul a ieşit din casă // pe uşă // în oraş.
F: Paul est sorti de la maison // par la
porte // en ville.
I: Paolo è uscito da casa // dalla porta //
è andato in città.
E: Paul went out of the house // has just
gone out of the door // has just gone
out.
R: Copiii au ieşit afară să se joace.
F: Les enfants sont sortis jouer dehors.
I: I bambini sono usciti fuori a giocare.
E: The children went out to play.
R: Seara ieşim pe terasă // în parc // la
plimbare.
F: Le soir nous sortons sur la terrasse //
dans le parc // nous promener.
I: Di sera usciamo in terrazza // nel
parco // a fare una passeggiata.
E: In the evening we go on the terrace //
in the park // we go out for a walk.
a ~ din ceva
subiect [±animat]
R: Paul a ieşit din încurcătură // din starea
de şoc.
F: Paul est sorti de l'embarras // de l'état
de choc.
I: Paolo si è cavato d'imbarazzo // dallo
stato di choc.
E: Paul has got out of the mess // of the
state of shock.
R: Anumite ţări din America de Sud vor
ieşi greu din starea de criză.
F: Certains pays de l'Amérique du Sud
sortiront difficilement de l'état de crise.
I: Certi paesi del Sud America usciranno
difficilmente dallo stato di crisi.
E: Certain South American countries will
get out of the crisis with difficulty.
R: Nu a ieşit nimic din eforturile noastre.
(sin. a rezulta)
F: Nos efforts n'ont rien donné de bon.
I: Niente (di buono) è uscito dai nostri
sforzi.
E: Nothing has come of our efforts.
a ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Soldaţii au ieşit învingători în luptă.
175
IMAGINA
F: Les soldats sont sortis vainqueurs du
combat.
I: I soldati sono usciti vincitori dal
combattimento.
E: The soldiers came off victorious in the
battle.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (timp, loc, mod)
(în constr. impers.)
R: Pe vreme urâtă nu se iese fără umbrelă.
F: Par mauvais temps on ne sort pas sans
parapluie.
I: Con il cattivo tempo non si esce senza
ombrello.
E: In bad weather you don’t go out
without an umbrella.
R: Pe unde // Cum se iese din clădire?
F: Par où // Comment peut-on sortir de
ce bâtiment?
I: Per dove // Come si esce dall' edificio?
E: Which is the way out of the building //
where is the exit?
III. vb. copulativ
a ~ + nume pred.
subiect [+persoană]
R: Băiatul lui a ieşit profesor. (sin. a se
face, a deveni)
F: Son fils est devenu professeur.
I: Suo figlio è diventato professore.
E: His child became a teacher.
a ~ prop. pred. (ce P)
subiect [+persoană]
R: Paul a ieşit ce şi-a dorit // ce au vrut
părinţii lui. (sin. a deveni, a ajunge)
F: Paul est devenu ce qu’il a voulu
(devenir) // ce que ses parents ont
voulu (qu'il devienne).
I: Paolo è diventato quello che aveva
desiderato // quello che hanno
desiderato i suoi genitori.
E: Paul has become what he wanted //
what his parents wanted (him to
become).
IMAGINA (4)
(ind. prez. 1 imaginez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Copiii ştiu să imagineze poveşti cu
personaje reale. (sin. a inventa)
176
F: Les enfants savent imaginer / inventer
des histoires avec des personnages
réels.
I: I bambini sanno immaginare storie con
personaggi reali.
E: Children can invent stories with real
characters.
R: Trebuie să imaginăm o soluţie mai
simplă. (sin. a concepe, a gândi)
F: Il faut imaginer une solution plus
simple.
I: Dobbiamo immaginare una soluzione
più semplice.
E: We must think u p / come up with an
easier solution.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul îşi imaginează surpriza Mariei
când va afla adevărul. (sin. a-şi
închipui)
F: Paul s’imagine la surprise de Marie,
quand elle saura / apprendra la vérité.
I: Paolo si immagina la sorpresa di
Maria, quando lei saprà la verità.
E: Paul can only imagine Mary’s surprise
when she finds out the truth.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Tinerii nu-şi pot imagina viaţa fără
muzică. (sin. a-şi închipui)
F: Les jeunes ne peuvent pas s’imaginer
la vie sans musique.
I: I giovani non possono immaginare la
loro vita senza la musica.
E: The young can’t imagine life without
music.
a-şi ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul îşi imaginează că nu va fi
recunoscut. (sin. a presupune, a crede)
F: Paul s’imagine / croit qu’il ne sera pas
reconnu.
I: Paolo si immagina / crede che non
sarà riconosciuto.
E: Paul thinks he won’t be recognized.
R: Regizorul îşi imaginează că succesul
spectacolului este asigurat. (sin. a
presupune, a socoti)
F: Le metteur en scène s’imagine que le
succès du spectacle est assuré.
I: Il regista pensa che il successo dello
spettacolo sia assicurato.
E: The director thinks that the success of
the show is guaranteed.

a-şi ~ când, cum, unde P
a-şi ~ rel P
subiect [+persoană]
R: Paul nu-şi poate imagina când // cum //
unde au plecat prietenii lui.
F: Paul ne peut pas s’imaginer quand //
comment // où ses amis sont partis.
I: Paolo non può immaginarsi quando //
come // dove siano andati i suoi amici.
E: Paul can’t imagine when // how //
where his friends left (for).
R: Paul nu-şi imaginează cine a putut să-l
trădeze.
F: Paul ne s’imagine pas qui a pu le
trahir.
I: Paolo non immagina chi abbia potuto
tradirlo.
E: Paul can’t imagine // think who has
betrayed him.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Pentru rezolvarea acestei defecţiuni s-a
imaginat o soluţie tehnică. (sin. a se
găsi)
F: Pour résoudre ce problème on a
imaginé / trouvé une solution
technique.
I: Per la riparazione di questo guasto è
stata ideata una soluzione tecnica.
E: In order to solve this breakdown a
technical solution was thought up.
a se ~ + e.p.s.
subiect [+persoană]
R: Paul se imaginează tânăr //cosmonaut.
F: Paul s'imagine jeune // cosmonaute.
I: Paolo si immagina giovane //
cosmonauta.
E: Paul thinks he's young // an astronaut.
IMITA (1. 16)
(ind. prez. 1 imit, 2 imiţi, 3, 6 imită)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Actorii pot imita vocea anumitor
personalităţi.
F: Les acteurs peuvent imiter la voix de
certaines personnalités.
I: Gli attori possono imitare la voce di
certe personalità.
IMITA
E: Actors can imitate the voice of certain
personalities.
R: Copiii imită adesea gesturile adulţilor.
(sin. a copia)
F: Les enfants imitent souvent les gestes
des adultes.
I: I bambini imitano spesso i gesti degli
adulti.
E: Children often copy adults’ gestures.
R: Papagalii imită vocea omului.
F: Les perroquets imitent la voix de
l’homme.
I: I pappagalli imitano la voce dell'uomo.
E: Parrots imitate man's voice.
R: Arta imită natura.
F: L’art imite la nature.
I: L’arte imita la natura.
E: Art copies nature.
R: Anumite materiale sintetice imită
lemnul, marmura sau piatra.
F: Certains matériaux synthétiques
imitent le bois, le marbre ou la pierre.
I: Certi materiali sintetici imitano il
legno, il marmo o la pietra.
E: Certain synthetic materials imitate
wood, marble or stone.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Scriitorii fără talent îi imită pe
înaintaşii lor.
F: Les écrivains sans talent imitent /
pastichent leurs prédécesseurs.
I: Gli scrittori senza talento imitano i loro
predecessori.
E: Ungifted writers copy their
forerunners.
R: Copiii îi imită pe adulţi.
F: Les enfants imitent les adultes.
I: I bambini imitano gli adulti.
E: Children imitate adults.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos)
R: Copiii îşi imită părinţii.
F: Les enfants imitent leurs parents.
I: I bambini imitano i loro genitori.
E: Children imitate their parents.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Se poate imita uşor semnătura cuiva.
F: On peut facilement imiter la signature
de quelqu’un.
177
IMPUNE
I: Si può imitare facilmente la firma di
qualcuno.
E: You can easily forge someone’s
signature.
R: Se imită uşor stilul anumitor scriitori.
F: On imite / pastiche facilement le style
de certains écrivains.
I: Si imita facilmente lo stile di certi
scrittori.
E: The style of certain writers is easily
imitated / copied.
IMPUNE (15. 7)
(ind. prez. 1, 6 impun, 2 impui, 3 impune; part.
impus)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Guvernul // Primul-ministru a impus o
măsură nepopulară. (sin. a adopta, a
lua)
F: Le Gouvernement // Le premier
ministre a imposé une mesure
impopulaire.
I: Il Governo // Il primo ministro ha
imposto una misura impopolare.
E: The government // The prime minister
has imposed an unpopular measure.
R: Primăria a impus reguli de staţionare
foarte stricte în centrul oraşului. (sin. a
hotărî, a stabili)
F: La Mairie a imposé des règles de
stationnement très strictes dans le
centre de la ville.
I: Il municipio ha imposto rigorose
regole di sosta al centro della città.
E: The City Hall has imposed strict
parking rules for the central part of the
town.
a-i ~ ceva cuiva
subiect [+persoană]
R: Antrenorul nostru ne-a impus o
disciplină foarte strictă // un regim
strict de pregătire. (sin. a cere, a
pretinde)
F: Notre entraîneur nous a imposé une
discipline très stricte // un régime strict
d'entraînement.
I: Il nostro allenatore ci ha imposto una
disciplina molto rigorosa // un regime
rigoroso di lavoro.
178
E: Our coach has imposed a very strict
discipline // a very severe training
programme.
a-i ~ cuiva să P
subiect [±animat]
R: Conducerea întreprinderii // Directorul
le-a impus tuturor angajaţilor să
respecte programul de lucru. (sin. a
cere, a obliga)
F: La direction de l'entreprise // Le
directeur a imposé à tous ses employés
de respecter le programme de travail.
I: La direzione // Il direttore ha imposto a
tutti i suoi dipendenti di rispettare il
programma di lavoro.
E: The management of the company // The
manager required that all the
employees should observe the work
schedule.
R: Noua situaţie (ne) impune să
semnăm de urgenţă contractul. (sin. a
cere, a obliga)
F: La nouvelle situation nous oblige de
signer d'urgence le contrat.
I: La nuova situazione ci impone di
firmare urgentemente il contratto.
E: The new state of things imposes the
urgent signing of the contract.
a ~ pe cineva + drept e. p. s.
subiect [-animat]
R: Activitatea sa l-a impus pe Paul drept
cea mai reprezentativă personalitate din
instituţie. (sin. a consacra)
F: Son activité a imposé Paul comme la
plus représentative personnalité de
l’institution.
I: La sua attività ha imposto Paolo come
la personalità più rappresentativa
dell'istituzione.
E: His activity has imposed Paul as the
most prominent personality in the
institution.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ să P
R: Paul şi-a impus un regim de viaţă
echilibrat.
F: Paul s’est imposé un régime de vie
équilibré.
I: Paolo si è imposto un regime di vita
equilibrato.
E: Paul forced himself to have a well-
balanced life.
R: Elevul şi-a impus să citească zece
pagini pe zi.

F: L’élève s’est imposé de lire dix pages
par jour.
I: L’alunno si è imposto di leggere dieci
pagine al giorno.
E: The student undertook the task of
reading ten pages a day.
III. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Paul s-a impus în faţa colegilor. (sin. a
se afirma, a se remarca)
F: Paul s’est imposé devant ses collègues.
I: Paolo si è imposto davanti ai suoi
colleghi.
E: Paul imposed himself on his
colleagues.
R: Societatea civilă s-a impus în viaţa
politică a ţării.
F: La société civile s’est imposée dans la
vie politique du pays.
I: La società civile si è imposta nella vita
politica del paese.
E: The civil society imposed itself in the
political life of the contry.
R: Noul ziar s-a impus pe piaţa mediatică.
F: Le nouveau journal s'est imposé sur le
marché médiatique.
I: Il nuovo giornale si è imposto sul
mercato del mas media/mediale.
E: The latest newspaper has imposed itself
on the media market.
a se ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Printr-o muncă asiduă, Paul s-a impus
ca unul dintre cei mai buni colaboratori
ai noştri. (sin. a se afirma, a se
evidenţia)
F: Par un travail assidu Paul s’est imposé
comme l' un de nos meilleurs
collaborateurs.
I: Grazie a un lavoro assiduo, Paolo si è
imposto come uno dei nostri migliori
collaboratori.
E: Paul asserted himself through hard
work as one of our best collaborators.
(cu sens pasiv)
R: Se impun măsuri energice pentru
redresarea economiei. (sin. a fi
necesar)
F: Il s’impose des mesures énergiques
pour le redressement de l’économie.
I: Si impongono delle misure energiche
per il risanamento dell'economia.
INDICA
E: Strong measures aiming at redressing
the economy are called for.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P)
R: Se impune să luăm măsuri energice.
F: Il s’impose de prendre des mesures
énergiques. // Des mesures énergiques
s’imposent.
I: Si rende necessario prendere (delle)
misure energiche.
E: It’s necessary / imperative to take
strong measures.
a i se ~ cuiva
subiect [-animat] (să P, rel. P)
R: La proces, li s-a impus martorilor să
declare fals // ce să declare.
F: Au procès, on a imposé aux témoins de
faire de fausses déclarations // quoi
déclarer.
I: Al processo è stato imposto ai testimoni
di fare delle dichiarazioni false // che
cosa devono dichiarare.
E: At the trial, the witnesses were imposed
to commit perjury // what to declare.
INDICA (1)
(ind. prez. 1 indic)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [-animat]
R: Busola indică nordul. (sin. a arăta)
F: La boussole indique le Nord.
I: La bussola indica il nord.
E: The compass points to the North.
R: Ceasul gării indică ora exactă.
F: L’horloge de la gare indique l’heure
exacte.
I: L'orologio della stazione indica l'ora
esatta.
E: The clock of the station shows the exact
time.
R: Expresia figurii sale indică suferinţă.
F: L'espression de sa figure indique de la
souffrance.
I: L'espressione del suo viso indica
sofferenza.
E: The expression on his face shows his
suffering.
a(-i) ~ ceva cuiva
subiect [+persoană]
R: Poliţistul i-a indicat conducătorului
auto drumul cel mai scurt până la
179
INSISTA
ieşirea din oraş. (sin. a arăta)
F: Le policier a indiqué / a montré au
chauffeur le chemin le plus court pour
sortir de la ville.
I: Il poliziotto ha indicato all'autista la
via più breve fino all'uscita dalla città.
E: The policeman showed the driver the
way out of the city.
R: Medicul a indicat bolnavului
tratamentul pentru două săptămâni.
(sin. a prescrie)
F: Le médecin a recommandé / a prescrit
au malade le traitement à suivre
pendant deux semaines.
I: Il medico ha indicato / raccomandato
al malato il trattamento che doveva
seguire per due settimane.
E: The doctor recommended the patient
the treatment for two weeks.
a(-i) ~ cuiva să P, rel. P
subiect [+persoană]
R: Profesorul le-a indicat studenţilor să
consulte aceste lucrări // ce lucrări să
consulte. (sin. a recomanda)
F: Le professeur a indiqué / a
recommandé aux étudiants de consulter
ces ouvrages // quels ouvrages
consulter.
I: Il professore ha indicato /
raccomandato agli studenti di
consultare questi lavori // quali lavori
consultare.
E: The professor recommended the
students to consult these works // what
works to consult.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Preşedintele firmei şi-a indicat
succesorul. (sin. a desemna)
F: Le président de la firme a indiqué / a
désigné son successeur.
I: Il presidente della ditta ha indicato /
designato il suo successore.
E: The president of the company has
named his successor.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Pe tabel se indică plecarea şi sosirea
trenurilor. (sin. a se arăta)
F: Sur le panneau sont indiqués le départ
et l’arrivée des trains.
180
I: Sul tabellone si indicano le partenze e
gli arrivi dei treni.
E: The train departures and arrivals are
shown on the board.
a se ~ să P
(în constr. impers.)
R: Nu se indică să mănânci mult seara.
(sin. a se recomanda)
F: Il n’est pas recommandé de manger
beaucoup le soir.
I: Non è indicato / raccomandabile
mangiare molto la sera.
E: It is unadvisable to eat much in the
evening.
a i se ~ cuiva
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, unde, când,
cum P, rel. P)
R: (Li) se indică bolnavilor să continue
tratamentul.(sin. a se recomanda)
F: On prescrit / on recommande aux
malades de continuer le traitement.
I: Si raccomanda ai malati di continuare
il trattamento.
E: The sick are recommended to continue
the treatment.
R: Li s-a indicat bolnavilor unde // când //
cum trebuie să se trateze // ce
medicamente trebuie să ia.
F: On a indiqué aux malades où // quand
// comment suivre un traitement // quels
médicaments prendre.
I: Ai malati è stato indicato dove //
quando // come devono curarsi // che
medicine devono prendere.
E: They recommended the patients where
// when // they should undertake
treatment // what treatment they should
undertake // what medicine they should
take.
INSISTA (1. 14)
(ind. prez. 1 insist, 2 insişti, 3, 6 insistă)
I. vb. intr.
a ~ ± circ. (scop)
subiect [+persoană]
R: Trebuie să insişti pentru a convinge pe
cineva. (sin. a stărui)
F: Il faut insister pour convaincre
quelqu’un.
I: Devi insistere per convincere
qualcuno.

E: You must insist in order to convince
somebody.
R: Pentru a obţine un răspuns trebuie să
insişti. (sin. a persevera)
F: Pour obtenir une réponse, il faut
insister.
I: Per ottenere una risposta, devi
insistere.
E: To get an answer, one must insist.
a ~ pe ceva, asupra a ceva
a ~ pe lângă cineva ± circ. (scop)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Guvernul insistă pe pregătirile de
aderare la NATO.
F: Le gouvernement insiste sur les
préparatifs d’adhésion à l’OTAN.
I: Il governo insiste sui preparativi di
adesione alla NATO.
E: The government insists on the
preparations for accession to NATO.
R: Ziariştii insistă asupra vizitei Primului-
ministru în SUA.
F: Les journalistes insistent sur la visite
du premier ministre aux Etats Unis.
I: I giornalisti insistono sulla visita del
primo ministro negli Stati Uniti.
E: Journalists insist on the Prime
Minister’s visit to the United States.
R: Trebuie să insistăm pe lângă decan
pentru a obţine reprogramarea
examenului. (sin. a stărui)
F: Nous devons insister auprès du doyen
pour obtenir la reprogrammation de
l’examen.
I: Dobbiamo insistere presso il preside
per ottenere la riprogrammazione
dell’esame.
E: We must insist with the dean to get
another date for the exam.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Se insistă inutil asupra acestor aspecte.
F: On insiste inutilement sur ces aspects.
I: Si insiste inutilmente su questi aspetti.
E: They insist in vain on these aspects.
R: S-a insistat asupra ultimelor
evenimente.
F: On a insisté sur les derniers
événements.
I: Si è insistito sugli ultimi avvenimenti.
E: They insisted on the latest events.
INSTALA
INSTALA (4)
(ind. prez. 1 instalez)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Romtelecom a instalat centrale digitale
în toată ţara. (sin. a monta)
F: Romtélécom a installé des centrales
digitales dans tout le pays.
I: La Romtelecom ha installato centrali
digitali in tutto il paese.
E: Romtelecom had digital telephone
exchanges set up all over the country.
R: Meteorologii au instalat staţiile de
măsurare a temperaturii în apropierea
oraşelor mari. (sin. a monta)
F: Les météorologistes ont installé des
stations de mesurage de la température
près des grandes villes.
I: I meteorologi hanno installato stazioni
per la misurazione della temperatura
vicino alle grandi città.
E: The meteorologists have set up stations
for temperature measurements in the
vicinity of the main towns.
a ~ pe cineva ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul l-a instalat pe prietenul Mariei la
hotel. (sin. a caza)
F: Paul a installé l’ami de Marie à l’hôtel.
I: Paolo ha sistemato l’amico di Maria in
albergo.
E: Paul put his friend up at the hotel.
a ~ pe cineva + ca, înfuncţia de
+ e. p. s.
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Primul-ministru l-a instalat pe Paul ca
procuror general // în funcţia de
procuror general. (sin. a numi)
F: Le premier ministre a installé Paul
dans la fonction de procureur général.
I: Il primo ministro ha insediato Paolo
come / nella funzione di procuratore
generale.
E: The Prime Minister has appointed Paul
as General Prosecutor.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria şi-a instalat (în apartament) un
sistem de alarmă. (sin. a monta)
F: Marie s'est fait installer (dans son
appartement) un système d'allarme.
181
INTERESA
I: Maria si è fatta installare un sistema
d'allarme (nell'appartamento).
E: Mary had an allarm system set up ( in
the apartment).
a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a instalat prietenii la hotel. (sin.
a caza)
F: Paul a installé ses amis à l’hôtel.
I: Paolo ha sistemato i suoi amici in
albergo.
E: Paul had his friends put up at the hotel.
R: Arheologii şi-au instalat tabăra
(aproape de peşteră). (sin. a stabili, a
aşeza)
F: Les archéologues ont installé leur
camp ( près de la grotte).
I: Gli archeologi si sono accampati
(vicino alla grotta).
E: The archeologists have set up their
camp (near the cave).
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+animat]
R: Maria s-a instalat în noul ei apartament.
(sin. a se muta)
F: Marie s’est installée / a emménagé
dans son nouvel appartement.
I: Maria si è installata nel suo nuovo
appartamento.
E: Mary has taken up/ moved into her new
lodging.
R: Pisica s-a instalat în fotoliul Mariei.
(sin. a se aşeza)
F: Le chat s’est installé dans le fauteuil de
Marie.
I: Il gatto si è sistemato nella poltrona di
Maria.
E: The cat got comfortable in Mary’s
armchair.
R: Paul s-a instalat pentru zece zile la
hotel. (sin. a se caza)
F: Paul s'est installé pour dix jours à
l'hôtel.
I: Paolo si è sistemato per dieci giorni in
albergo.
E: Paul has got a ten-day accomodation
at the hotel.
(cu sens pasiv)
R: În faţa Universităţii s-au instalat un
ceas şi un termometru electronic. (sin.
a se monta)
182
F: Devant l’Université on a installé une
horloge et un thermomètre
électroniques.
I: Davanti all’Università sono stati
installati un orologio e un termometro
elettronico.
E: In front of the University they put up a
clock and an electronic thermometre.
INTERESA (4)
(ind. prez. 1 interesez)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
a ~ ceva (instituţie)
subiect [-animat]
R: Pe Maria o interesează mult pictura.
F: Marie s’intéresse beaucoup à la
peinture. // La peinture intéresse
beaucoup Marie.
I: La pittura interessa molto Maria.
E: Mary takes a deep interest in painting.
R: Oferta lui interesează mai multe agenţii
imobiliare.
F: Son offre intéresse plusieurs agences
immobilières.
I: La sua offerta interessa parecchie
agenzie immobiliari.
E: Several estate agencies are taking
interst in his offer.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (să P, dacă, unde,
când, cum P, rel. P)
R: Pe Paul îl interesează să viziteze locuri
noi.
F: Paul est intéressé à visiter / désire
visiter de nouveaux endroits.
I: A Paolo interessa visitare posti nuovi.
E: Paul is interested in visiting new
places.
R: Pe telespectatori îi interesează dacă vor
putea participa şi ei la concurs.
F: Les téléspectateurs s’intéressent /
veulent savoir s’ils pourront participer
eux aussi au concours.
I: I telespettatori s'interessano di sapere
se potranno partecipare anche loro al
concorso.
E: The viewers are interested to know
whether they will be able to take part in
the contest.

R: Pe Paul îl interesează unde // cum se
va desfăşura concursul // cu cine se va
confrunta.
F: Paul s’intéresse où // comment // quand
se déroulera le concours // avec qui il
se confrontera.
I: Paolo s'interessa dove // come si
svolgerà il concorso // con chi si
confronterà.
E: Paul is interested where // how // when
the contest will be organized.
II. vb. refl.
a se ~ de ceva
a se ~ de cineva
subiect [+persoană]
R: Paul se interesează de rezultatele
concursului // de colegii de grupă.
F: Paul s’intéresse aux résultats du
concours // à ses collègues de groupe.
I: Paolo s’interessa ai risultati del
concorso // dei suoi compagni di
classe.
E: Paul is inquiring about the contest
results // his group colleagues.
a se ~ dacă, unde, când, cum P, rel. P
subiect [+persoană]
R: Candidaţii se interesează dacă s-a
schimbat regulamentul concursului.
F: Les candidats s’intéressent / se
demandent si le règlement du concours
a été modifié.
I: Ai candidati interessa sapere se il
regolamento del concorso è stato
cambiato.
E: The candidates are inquiring about any
changes in the regulations of the
contest.
R: Studenţii se interesează unde // când //
cum se va desfăşura examenul // cu
cine îl vor da.
F: Les étudiants s'intéressent où // quand
// comment se déroulera l'examen //
avec qui ils le passeront.
I: Gli studenti s'interessano dove //
quando // come si svolgerà l'esame //
con chi lo farà.
E: The students want to know where //
when // how the exam will take place //
who the examiner will be.
INTERVENI (9. 2. a)
(ind. prez. 1, 6 intervin, 2 intervii, 3 intervine; conj.
prez. 3, 6 să intervină; imperativ 2 intervino !)
INTERVENI
I. vb. intr.
a ~ în ceva
subiect [±animat]
R: Paul a intervenit în discuţiile dintre noi.
(sin. a se amesteca)
F: Paul est intervenu dans nos
discussions.
I: Paolo è intervenuto nelle nostre
discussioni
E: Paul broke in on our conversation.
R: Nici un stat nu are dreptul să intervină
în treburile interne ale altui stat. (sin. a
se amesteca)
F: Nul État n’a le droit de s’immiscer
dans les affaires intérieures d’un autre
Etat.
I: Nessuno Stato ha il diritto di
immischiarsi negli affari interni di un
altro Stato.
E: No state has the right to interfere with
another state’s internal business.
R: În programul excursiei a intervenit o
schimbare. (sin. a surveni)
F: Dans le programme de l’excursion est
survenu un changement. / Il est survenu
un changement dans le programme de
l’excursion.
I: È intervenuto un cambiamento nel
programma della gita.
E: There’s a change in the programme for
the trip.
a ~ în favoarea cuiva
a ~ pentru cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Sindicatul // Reprezentantul
sindicatului a intervenit (pe lângă
conducere) în favoarea angajaţilor
tineri // pentru angajaţii tineri.
F: Le syndicat // Le représentant du
syndicat est intervenu (auprès de la
direction) en faveur des jeunes
salariés.
I: Il sindacato // Il rappresentante del
sindacato è intervenuto (presso la
direzione) in favore dei giovani
dipendenti // per i giovani dipendenti.
E: The trade-union // representative of the
trade-union interceded in favour of the
young employees.
a ~ pentru ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Sindicatele // Salariaţii întreprinderii au
183
INTERZICE
intervenit pentru diversificarea gamei
de produse.
F: Les syndicats // Les salariés de
l'entreprise sont intervenus pour la
diversification de la gamme des
produits.
I: I sindacati // I dipendenti dell’azienda
sono intervenuti per la diversificazione
della gamma dei prodotti.
E: The tarde-unions // the employees have
pleaded for the diversification of the
range of products
a ~ unde, când, dacă P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul intervine când // unde // dacă este
nevoie.
F: Paul intervient quand // où // si c' est
nécessaire.
I: Paolo interviene operativamente
quando // dove // se c'è bisogno.
E: Paul steps in when // where // if
needed.
R: Poliţia intervine operativ acolo unde şi
când este necesar.
F: La police intervient de manière efficace
là où // quand il le faut.
I: La polizia interviene operativamente
dove e quando è necessario.
E: The police step in efficiently where and
when it is necessary.
III. vb. refl.
a se ~ în favoarea cuiva
a se ~ pentru ceva
(în constr. impers.)
R: La examen, nu se intervine în favoarea
nici unui candidat.
F: A l’examen, on n’intervient en faveur
d’aucun candidat.
I: All'esame, non si interviene in favore di
nessun candidato .
E: At the exam, one should not intervene
in favour of any candidate.
R: Se va interveni pentru obţinerea de noi
fonduri pentru dezvoltare.
F: On interviendra pour obtenir de
nouveaux fonds pour le développement.
I: Si interverrà per ottenere nuovi fondi
per lo sviluppo.
E: Something will be done to obtain new
funds for development.
184
INTERZICE (15)
(ind. prez. 1, 6 interzic; imp. 2 interzi !; part.
interzis)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, lege, regulament)
R: Autorităţile locale interzic staţionarea
în centrul oraşului.
F: Les autorités locales interdisent le
stationnement dans le centre de la ville.
I: Le autorità locali vietano la sosta nel
centro della città.
E: Local authorities ban stopping in the
central area of the town.
R: Legea interzice jocurile de noroc.
F: La loi interdit les jeux de hasard.
I: La legge vieta i giochi d’azzardo.
E: The law bans gambling.
R: Regulamentul şcolii interzice
competiţiile sportive în timpul anului
şcolar.
F: Le règlement de l’école interdit les
compétitions sportives pendant l’année
scolaire.
I: Il regolamento della scuola vieta le
competizioni sportive durante l’anno
scolastico.
E: The school regulations ban sports
events during the school year.
a(-i) ~ ceva cuiva
subiect [±animat]
R: Doctorii (le) interzic bolnavilor fumatul
şi băuturile alcoolice.
F: Les médecins interdisent aux malades
le tabac et l'alcool.
I: I dottori proibiscono ai malati il fumo
e le bevande alcoliche.
E: The doctor prohibits sick people from
smoking and drinking alcohol.
R: Sănătatea îi interzice lui Paul orice
imprudenţă.
F: Son état de santé interdit à Paul toute
imprudence.
I: Lo stato di salute impedisce a Paolo
ogni imprudenza.
E: The state of Paul’s health doesn’t allow
him to take any risks.
a(-i) ~ cuiva să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, abstract)
R: Medicul i-a interzis Mariei să facă
sport.

F: Le médecin a interdit à Marie de faire
du sport.
I: Il medico ha proibito a Maria di fare
(dello) sport.
E: The doctor has forbidden Mary to
practise any sport.
R: Noul director // Conducerea
întreprinderii (le) interzice salariaţilor
să fumeze în birouri.
F: Le nouveau directeur // La direction de
l'entreprise interdit aux salariés de
fumer dans leurs bureaux.
I: Il nuovo direttore // La direzione
dell'impresa proibisce ai dipendenti di
fumare negli uffici.
E: The new director // The management of
the company prohibits the employees
from smoking in the office.
R: Sănătatea îi interzice lui Paul să
călătorească cu maşina.
F: Son état de santé interdit à Paul de
voyager en voiture.
I: Il suo stato di salute impedisce a
Paolo di viaggiare in macchina.
E: His poor health stops Paul from
travelling by car.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ să P
subiect [+persoană]
R: De data aceasta Paul şi-a interzis orice
aventură.
F: Cette fois-ci, Paul s’est interdit toute
aventure.
I: Questa volta Paolo si è vietato ogni
avventura.
E: This time Paul refrained from having
any adventure.
R: Maria şi-a interzis să fumeze.
F: Marie s’est interdit de fumer.
I: Maria ha vietato a se stessa di fumare.
E: Mary refrained from smoking.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Prin lege se interzic portul armelor şi
comerţul cu stupefiante.
F: Le port d'armes et le trafic de
stupéfiants sont interdits par la loi.
I: Sono vietati per legge il porto d’armi e
il traffico degli stupefacenti.
E: Carrying of firearms and drug
trafficking are banned by law.
INTRA
R: În anumite oraşe se interzice circulaţia
în centrul istoric.
F: Dans certaines villes, la circulation est
interdite dans le centre historique.
I: In certe città è vietata la circolazione
nel centro storico.
E: In some cities motor vehicles are
forbidden in the historic centre.
INTRA (1. 24)
( ind. prez. 1 intru, 2 intri, 3, 6 intră)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (loc, timp)
subiect [±animat]
R: Paul a intrat în casă.
F: Paul est entré dans la maison.
I: Paolo è entrato in casa.
E: Paul went into the house.
R: Trenul a intrat în gară la ora anunţată.
F: Le train est entré en gare à l’heure
annoncée.
I: Il treno è entrato nella stazione all'ora
annunciata.
E: The train pulled into the station at the
announced time
R: Razele soarelui intră pe fereastră,
printre jaluzele. (sin. a pătrunde)
F: Les rayons du soleil entrent par la
fenêtre, à travers les persiennes.
I: I raggi del sole entrano per la finestra,
tra le persiane.
E: The sun rays get in through the
window, through the blinders.
R: Vântul intră pe sub uşă. Intră peste tot.
(sin. a pătrunde)
F: Le vent entre sous la porte. Il entre
partout.
I: Il vento entra sotto la porta. Entra
dappertutto.
E: The wind comes in under the door. It
comes in everywhere.
R: În această săptămână, activitatea
practică nu va intra în program. (sin. a
fi cuprins, a fi prevăzut)
F: Cette semaine, l'activité pratique ne
figurera pas au programme. // Cette
semaine il n'y aura pas d'activité
pratique dans le programme.
I: Questa settimana l'attività pratica non
sarà (messa) in orario.
E: This week practice is not part of the
programme.
185
INTRODUCE
R: Dosarul nu intră în servietă. (sin. a
încăpea, a avea loc)
F: Le dossier n’entre pas dans la
serviette.
I: Il fascicolo non entra nella borsa.
E: The file won’t fit / go into the bag.
R: În noua sală de conferinţe a hotelului
pot intra o sută de persoane. (sin. a
încăpea, a avea loc)
F: Dans la nouvelle salle de conférences
de l'hôtel peuvent entrer cent
personnes.
I: Nella nuova sala di conferenze
dell'albergo possono entrare 100
persone.
E: The new conference hall at the hotel
can take one hundred persons.
a ~ în ceva
a ~ la ceva
subiect [±animat]
R: Tânărul a intrat în armată la 25 de ani.
F: Le jeune homme est entré dans l’armée
à 25 ans.
I: Il giovane è entrato nell'esercito a 25
anni.
E: The young man joined the army at 25.
R: Zincul nu intră în compoziţia acestui
aliaj.
F: Le zinc n’entre pas dans la composition
de cet alliage.
I: Lo zinco non entra nella composizione
di questa lega.
E: Zinc is not included in this alloy.
R: Paul a intrat la Facultatea de Drept.
(sin. a reuşi)
F: Paul est entré à la Faculté de Droit.
I: Paolo è entrato alla Facoltà de
Giurisprudenza.
E: Paul has become a student in Law.
a ~ + circ. (loc.) + unde, când P
subiect [+persoană]
R: Reporterii au intrat (în Universtate)
numai unde // când li s-a permis.
F: Les reporters sont entrés dans
l'Université seulement là où // quand
on le leur a permis.
I: I giornalisti sono entrati
nell'Università solo là dove // quando è
stato loro permesso.
E: The reporters went inside the
University building only where // when
they were allowed.
186
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
(în constr. impers.)
R: La anumite muzee, duminica se intră
liber.
F: À certains musées, le dimanche l'entrée
est libre.
I: In certi musei, di domenica si entra
liberamente.
E: Entrance is free at certain museums on
Sundays.
R: Pe unde se intră în bibliotecă ?
F: Par où peut-on entrer dans la
bibliothèque ? Où est l'entrée de la
bibliothèque?
I: Da dove si entra nella biblioteca?
E: Which is the way (in)to the library?
a se ~ la ceva ± circ. (mod, timp)
(în constr. impers.)
R: La unele facultăţi se intră greu. (sin. a
se reuşi)
F: On se fait difficilement admettre à
certaines facultés.
I: In certe Facoltà si entra / si è ammessi
con difficoltà.
E: It’s difficult to be admitted to some
faculties.
R: În armată se intră la 18 ani.
F: On commence son service militaire à
partir de 18 ans.
I: Nell'esercito si è ammessi a 18 anni.
E: One can join the army at the age of 18.
INTRODUCE (15)
(ind. prez. 1, 6 introduc; ; imp. 2 introdu !;part.
introdus)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Analistul a introdus toate datele noi în
calculator.
F: L’analyste a introduit toutes les
nouvelles données dans l’ordinateur.
I: L'analista ha introdotto tutti i nuovi
dati nel computer.
E: The analyst introduced all the new data
in the computer.
R: Afaceriştii au introdus în ţară ţigări de
contrabandă. (sin. a aduce)
F: Les brasseurs d’affaires ont introduit
dans le pays des cigarettes de
contrebande.

I: Gli affaristi hanno introdotto nel paese
sigarette di contrabbando.
E: The traffickers smuggled in cigarettes.
R: Paul a introdus acţiune de divorţ la
Tribunal.
F: Paul a introduit l’action de divorce au
Tribunal.
I: Paolo ha introdotto / iniziato la causa
di divorzio in tribunale.
E: Paul has filed for a divorce.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Secretara i-a introdus pe delegaţi în
biroul directorului. (sin. a conduce)
F: La secrétaire a fait entrer les invités
dans le bureau du directeur.
I: La segretaria ha introdotto / ha fatto
entrare i delegati nell'ufficio del
direttore.
E: The secretary let / ushered the guests
into the manager’s office.
a ~ pe cineva în ceva
subiect [+persoană]
R: Profesorul i-a introdus pe studenţi în
tainele Universului. (sin. a iniţia)
F: Le professeur a initié les étudiants aux
mystères de l’Univers.
I: Il professore ha iniziato gli studenti ai
misteri dell'Universo.
E: The professor initiated the students into
the mysteries of the Universe.
R: Paul l-a introdus pe prietenul său în
lumea artiştilor. (sin. a prezenta)
F: Paul a introduit son ami dans le monde
des artistes.
I: Paolo ha introdotto il suo amico nel
mondo degli artisti.
E: Paul has introduced his friend in the
artistic world.
a-şi ~ ceva +circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Maria şi-a introdus în venă o substanţă
toxică. (sin. a injecta)
F: Marie s’est introduit / injecté une
substance toxique dans la veine.
I: Maria si è introdotta in vena una
sostanza tossica.
E: Mary injected / introduced a poisonous
substance into her vein.
a-şi ~ pe cineva +circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a introdus prietenii în cercurile
din înalta societate.
INVITA
F: Paul a introduit ses amis dans les
cercles de la haute société.
I: Paolo ha introdotto i suoi amici nei
circoli dell'alta società.
E: Paul introduced his friends into high
society circles.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (timp, loc)
(cu sens pasiv)
R: Moneda unică europeană s-a introdus
la 1 ianuarie 2002.
F: On a introduit la monnaie unique
européenne le 1-er janvier 2002.
I: La moneta unica europea è stata
introdotta il1 gennaio 2002.
E: A single European currency was
introduced on 1st January 2002.
R: În oraşele mari s-au introdus restricţii
de circulaţie.
F: Dans les grandes villes on a introduit
des restrictions de circulation.
I: Nelle grandi città sono state introdotte
restrizioni alla circolazione.
E: Traffic restrictions have been
introduced in certain large cities.
INVITA (1. 16)
(ind. prez. 1 invit, 2 inviţi, 3, 6 invită)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva la ceva
subiect [±animat]
R: Paul a invitat-o pe Maria la dans // la
spectacol.
F: Paul a invité Marie à danser // au
spectacle.
I: Paolo ha invitato Maria al ballo // ad
uno spettacolo.
E: Paul asked Mary to dance // invited
Mary to a show.
R: Ploaia (te) invită la lectură şi la somn.
(sin. a predispune)
F: La pluie (vous) invite à la lecture et au
sommeil.
I: La pioggia ti invita alla lettura e al
sonno.
E: The rain invites you to read and sleep.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Paul a invitat-o pe Maria la teatru.
F: Paul a invité Marie au théâtre.
I: Paolo ha invitato Maria a teatro.
E: Paul invited Mary to the theatre.
187
IUBI
R: Directorul i-a invitat pe ziarişti în
biroul său.
F: Le directeur a invité les journalistes
dans son bureau.
I: Il direttore ha invitato i giornalisti nel
suo ufficio.
E: The director asked the journalists into
his office.
R: Vremea frumoasă te invită la plimbare.
(sin. a îndemna)
F: Le beau temps (vous) invite / incite à la
promenade.
I: Il bel tempo ti invita a fare una
passeggiata.
E: The fine weather tempts you to take a
walk.
a ~ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Profesorul îi invită pe elevi să meargă
cu el la teatru.
F: Le professeur invite les élèves d'aller
avec lui au théâtre.
I: Il professore invita gli allievi ad
andare a teatro.
E: The teacher invited the pupils to go to
the theatre with him.
R: Poliţistul l-a invitat pe suspect să-l
urmeze. (sin. a cere)
F: Le policier a invité le suspect à le
suivre / a demandé au suspect de le
suivre.
I: Il poliziotto ha invitato la persona
sospetta a seguirlo.
E: The pliceman asked the suspect to
follow him.
a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a invitat prietenii la teatru.
F: Paul a invité ses amis au théâtre.
I: Paolo ha invitato i suoi amici al teatro.
E: Paul has invited his friends to the
theatre.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (timp)
(cu sens pasiv)
R: La sărbătorile naţionale se invită
personalităţi şi diplomaţi.
F: Aux fêtes nationales on invite des
personnalités et des diplomates.
I: Alle feste nazionali sono invitati
personalità e diplomatici.
E: On national holidays personalities and
diplomats are invited.
188
IUBI (10)
(ind. prez. 1, 6 iubesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [+animat]
R: Paul o iubeşte pe Maria.
F: Paul aime Marie.
I: Paolo ama Maria.
E: Paul loves Mary.
R: Bunicii îl iubesc mult pe nepotul lor.
F: Les grands-parents aiment beaucoup
leur petit-fils.
I: I nonni amano molto il loro nipote.
E: The grand parents love their grand son
very much.
R: Câinele îl iubeşte pe cel care îl
hrăneşte.
F: Le chien aime celui qui le nourrit.
I: Il cane ama colui che lo nutre.
E: The dog loves the person who feeds
him.
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Maria iubeşte, nu-şi mai vede de
studiu. (sin. a fi îndrăgostit)
F: Marie aime, elle n’étudie plus.
I: Maria ama, non si applica più allo
studio.
E: Mary is in love, she doesn’t see to her
studies anymore.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria iubeşte muzica // florile // natura.
(sin. a-i plăcea)
F: Marie aime la musique // les fleurs // la
nature.
I: Maria ama la musica // i fiori // la
natura.
E: Mary loves music // flowers // nature.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi iubeşte mult părinţii.
F: Paul aime beaucoup ses parents.
I: Paolo ama molto i suoi genitori.
E: Paul loves his parents very much.
II. vb. refl.
a se ~
(reciproc)
R: Cei doi fraţi se iubesc mult.
F: Les deux frères s’aiment beaucoup.
I: I due fratelli si amano molto.
E: The two brothers love each other very
much.

IVI (SE) (10)
(ind. prez. 1, 6 mă ivesc)
I. vb. refl.
a se ~ ± circ. (loc, timp, mod)
subiect [±animat]
R: Copilul s-a ivit deodată în uşă. (sin. a
apărea)
F: Tout d’un coup l’enfant est apparu / a
surgi dans l’encadrement de la porte.
I: All’improvviso, il bambino è comparso
sulla porta.
E: Suddenly the child appeared in the
doorway.
R: Un căţel s-a ivit în spatele copilului.
(sin. a apărea)
F: Un petit chien est apparu derrière
l’enfant.
I: Un cagnolino è apparso dietro al
bambino.
E: A llittle dog appeared behind the child.
R: După acest eveniment, s-au ivit multe
neînţelegeri în familia noastră. (sin. a
apărea)
F: Après cet événement, il y a eu
beaucoup de discussions dans notre
famille.
I: Dopo questo avvenimento si sono
manifestati molti dissensi nella nostra
famiglia.
E: After this event many misunder-
standings came up in our family.
R: Printre crengi s-a ivit luna. (sin. a
apărea)
F: La lune est apparue à travers les
branches.
I: Fra i rami è apparsa la luna.
E: The moon appeared though the
branches.
R: Soarele se iveşte dintre nori. (sin. a
ieşi, a apărea)
F: Le soleil apparaît de derrière les
nuages.
I: Il sole appare tra / da dietro le nuvole.
E: The sun comes out from behind the
clouds.
IZBI (10)
(ind. prez. 1, 6 izbesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: În încăierare, cineva l-a izbit pe Paul de
perete. (sin. a lovi)
IZBI
F: Dans la bagarre, quelqu’un a heurté
Paul contre le mur.
I: Nella rissa, qualcuno ha sbattuto Paolo
contro la parete.
E: In the brawl somebody threw Paul
against the wall.
R: Vântul îi izbeşte pe alpinişti în faţă.
F: Le vent frappe les alpinistes au visage.
I: Il vento colpisce in faccia gli alpinisti.
E: The wind lashes the climbers’ faces.
R: Lumina m-a izbit în faţă când am
deschis obloanele.
F: La lumière m'a frappé au visage quand
j’ai ouvert les volets.
I: La luce mi ha colpito in faccia quando
ho aperto le imposte esterne.
E: The light blinded me when I opened the
shutters.
R: Asemănarea dintre cele două fete a
izbit pe toată lumea. (sin. a surprinde,
a frapa).
F: La ressemblance entre les deux jeunes
filles a frappé / a surpris tout le monde.
I: La somiglianza delle due ragazze ha
colpito tutti quanti.
E: The resemblance between the two girls
struck everyone.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Vizitiul a izbit caii cu biciul. (sin. a
lovi)
F: Le cocher a frappé les chevaux du
fouet.
I: Il cocchiere ha colpito i cavalli con la
frusta.
E: The coachman flogged the horses.
R: Valurile mării izbesc digul.
F: Les vagues de la mer frappent la digue.
I: Le onde del mare urtono contro la
diga.
E: The sea waves hit the seawall.
R: Paul // Vântul a izbit uşa de perete.
(sin. a trânti)
F: Paul a claqué // Le vent a fait claquer
la porte contre le mur.
I: Paolo // Il vento ha sbattuto la porta
contro la parete.
E: Paul // The wind has banged the door
against the wall.
II. vb. refl.
a se ~ de ceva
subiect [±animat]
189
IZBUTI
R: Paul s-a izbit de un copac. (sin. a se
lovi )
F: Paul s'est heurté contre un arbre.
I: Paolo ha sbattuto contro un albero.
E: Paul ran into a tree.
R: În demersurile lui, Paul s-a izbit de
refuzul tuturor. (sin. a întâmpina)
F: Dans ses démarches, Paul s’est heurté
au refus de tout le monde.
I: Nelle sue trattative, Paolo si è
scontrato col rifiuto di tutti.
E: I his actions, Paul came up against
everybody’s refusal.
R: Valurile mării se izbesc de faleză. (sin.
a se lovi )
F: Les vagues de la mer frappent / se
heurtent contre la falaise.
I: Le onde del mare si infrangono sulla
scogliera.
E: The waves of the sea hit the cliffs.
a se ~ cu ceva de ceva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a izbit cu capul de perete. (sin. a
se lovi )
F: Paul a heurté de la tête contre le mur.
I: Paolo ha sbattuto la testa contro la
parete.
E: Paul banged / bumped his head against
the wall.
IZBUTI (10)
(ind. prez. 1, 6 izbutesc)
I. vb. tr.
a ~ să P
190
subiect[±animat]
R: Paul a izbutit să-şi convingă colegii să-l
însoţească. (sin. a reuşi)
F: Paul a réussi à convaincre ses
camarades de l’accompagner.
I: Paolo è riuscito a convincere i suoi
colleghi ad accompagnarlo.
E: Paul managed to convince his
colleagues to accompany him.
R: După două încercări, calul Pegas a
izbutit să treacă toate obstacolele. (sin.
a reuşi)
F: Après deux essais, le cheval Pegas a
réussi à passer tous les obstacles.
I: Dopo due tentativi, il cavallo Pegaso è
riuscito a superare tutti gli ostacoli.
E: After two attempts, the horse Pegasus
managed to jump all the fences.
R: Iarna, soarele nu izbuteşte să
încălzească pământul. (sin. a reuşi)
F: En hiver, le soleil ne réussit pas à
chauffer la terre.
I: D’inverno, il sole non riesce a
riscaldare la terra.
E: In winter, the sun is unable to heat the
earth.
(în constr. abs.)
subiect [+animat]
R: Trebuie să avem încredere în el. Va
izbuti.
F: Nous devons avoir confiance en lui. Il
réussira.
I: Dobbiamo avere fiducia in lui. Ci
riuscirà.
E: We must trust him. He’ll succeed.
ÎMBĂTRÂNI (10)
(ind. prez. 1, 6 îmbătrânesc)
I. vb. intr.
a~
subiect [±animat]
R: Anumite persoane îmbătrânesc înainte
de vreme.
F: Certaines personnes vieillissent avant
l’âge.
I: Certe persone invecchiano prima del
tempo.
E: Certain persons become old before
their time.
R: Câinii îmbătrânesc şi simţurile li se
diminuează.
F: Les chiens vieillisent et leurs sens
diminuent.
I: I cani invecchiano e i loro sensi si
indeboliscono.
E: Dogs get old and their senses weaken.
R: Casa, mobilele, hainele, totul
îmbătrâneşte. (sin. a se învechi)
F: La maison, les meubles, les vêtements,
tout vieillit / se dégrade.
I: La casa, i mobili, i vestiti, tutto
invecchia.
E: The house, the furniture, clothes,
everything ages.
II. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [-animat]
R: Necazurile îl îmbătrânesc pe om.
F: Les soucis vieillissent l’homme.
I: I dispiaceri fanno invecchiare l’uomo.
E: Troubles age a person.
R: Boala a îmbătrânit-o pe Maria.
F: La maladie a vieilli Marie.
I: La malattia ha fatto invecchiare Maria.
pe Maria.
Î
E: The illness has aged Mary.
R: Această culoare de păr o îmbătrâneşte
F: Cette couleur des cheveux vieillit
Marie.
I: Questo colore dei capelli invecchia
Maria.
E: This hair colour makes Mary look
older.
ÎMBOLNĂVI (10)
(ind. prez. 1, 6 îmbolnăvesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [-animat] (eveniment, stare)
R: Eşecul fiului său // Singurătatea //
Această situaţie l-a îmbolnăvit pe Paul.
F: L'échec de son fils // La solitude //
Cette situation a rendu Paul malade.
I: L'insuccesso del suo figlio // La
solitudine // Questa situazione ha fatto
ammalare Paolo.
E: His son's failure // Loneliness // This
situation made Paul fall ill.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (mod, timp)
subiect [+animat]
R: Iarna, copiii se îmbolnăvesc repede. Şi
animalele de companie se îmbolnăvesc
uneori.
F: En hiver, les enfants tombent
facilement malades. Les animaux de
compagnie tombent,eux aussi, parfois
malades.
I: D'inverno, i bambini si ammalano
facilmente. Anche gli animali di
compagnia a volte si ammalano.
ÎMBRĂCA
E: Children fall ill quickly. Sometimes pets a-şi ~ pe cineva
also fall ill. (cu dat. pos.)
R: Paul s-a îmbolnăvit în timpul călătoriei. R: Mama şi-a îmbrăcat copiii şi i-a dus la
F: Paul est tombé malade / a contracté la şcoală.
maladie pendant le voyage. F: La mère a habillé ses enfants et elle les
I: Paolo si è ammalato durante il viaggio. a menés / a conduits à l’école.
E: Paul fell ill during the voyage. I: La madre ha vestito i suoi bambini e li
a se ~ de ceva ha portati a scuola.
subiect [+persoană] E: Mother dressed her children and took
R: Paul s-a îmbolnăvit de inimă. them to school.
F: Paul a contracté une maladie du coeur.
I: Paolo si è ammalato di cuore. II. vb. refl.
E: Paul has developed a heart condition. a se ~ (cu ceva)
subiect [+persoană]
R: După ce s-au sculat, copiii s-au
ÎMBRĂCA (1. 1. a) îmbrăcat.
(ind. prez. 1 îmbrac, 2 îmbraci, 3, 6 îmbracă; conj. F: Après s'être réveillés, les enfants se
prez. 3, 6 să îmbrace) sont habillés.
I. vb. tr. I: Dopo che si sono svegliati,
a ~ pe cineva (cu ceva) i bambini si sono vestiti.
subiect [+persoană] E: After waking up, the children got
R: Maria a îmbrăcat copiii (cu hainele cele dressed.
noi). R: Maria şi Paul s-au îmbrăcat cu hainele
F: Marie a habillé les enfants (de leurs cele noi şi s-au dus la petrecere.
habits neufs). F: Marie et Paul ont mis leurs nouveaux
I: Maria ha vestito i bambini (con i nuovi habits et( ils) sont allés à la fête.
vestiti). I: Maria e Paolo si sono vestiti con gli
E: Mary dressed the children (in the new abiti nuovi e sono andati alla festa.
clothes). E: Mary and Paul put on their new clothes
a ~ ceva and went to the party.
subiect [+persoană] a se ~
R: Maria a îmbrăcat sacoul // bluza albă // (cu sens pasiv)
rochia. R: Cărţile rămân curate dacă se îmbracă
F: Marie a mis sa veste // la blouse (cu o copertă).
blanche // sa robe. F: Les livres restent propres si on les
I: Maria ha indossato la sua giacca // recouvre (d'une couverture).
camicia bianca // l'abito. I: I libri restano puliti se si rivestano
E: Maria has put on her jacket // the white (con una copertina).
blouse // the dress. E: Books stay clean if you put a cover on
a ~ ceva cu ceva them.
subiect [+persoană]
R: Mama a îmbrăcat perna cu o faţă de
pernă nouă. (sin. a înveli) ÎMBRĂŢIŞA (4)
F: La mère a recouvert l'oreiller d'une (ind. prez. 1 îmbrăţişez)
taie neuve. I. vb. tr.
I: La madre ha ricoperto il cuscino con a ~ pe cineva
una federa nuova. subiect [+persoană]
E: Mother put a new cover on the pillow. R: Maria a îmbrăţişat copilul la
a-şi ~ ceva despărţire. I-a îmbrăţişat pe toţi cei care
(cu dat. pos.) plecau.
R: Maria şi-a îmbrăcat sacoul. F: Marie a embrassé son enfant lorsqu’ils
F: Marie a mis sa veste. se sont séparés. Elle a embrassé tous
I: Maria si è messa la giacca. ceux qui partaient.
E: Maria put her jacket on.
192

I: Maria ha abbracciato il bambino al
momento della separazione. Ha
abbracciato tutti quelli che partivano.
E: Mary hugged her child good bye.She
hugged everybody who were leaving.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a îmbrăţişat o carieră universitară.
(sin. a alege)
F: Paul a embrassé une carrière
universitaire.
I: Paolo ha abbracciato una carriera
universitaria.
E: Paul took up a university career.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a îmbrăţisat copiii cu dragoste.
F: Marie a embrassé ses enfants avec
tendresse.
I: Maria ha abbracciato i suoi bambini
con amore.
E: Mary hugged her kids with love.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc, timp)
(reciproc)
R: La aeroport, când s-au revăzut, cei doi
prieteni s-au îmbrăţişat
F: À l'aéroport, quand ils se sont revus,
les deux amis se sont embrassés.
I: All'aeroporto, quando si sono rivisti, i
due amici si sono abbracciati.
E: At the airport, when they met again the
friends embraced each other.
ÎMPACHETA (4)
(ind. prez. 1 împachetez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Librarul trebuie să împacheteze cărţile
pe care le va livra la domiciliu.
F: Le libraire doit empaqueter / emballer
les livres qu’il livrera à domicile.
I: Il libraio deve imballare i libri che
consegnerà a domicilio.
E: The bookseller must pack the book for
home delivery.
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Maria se mută // pleacă. Împachetează
în camera ei.
ÎMPĂCA
F: Marie déménage // part. Elle est en
train d’empaqueter dans sa chambre.
I: Maria cambia casa // parte. Prepara i
pacchi nella sua stanza.
E: Mary is moving out // leaving. She is
packing in her room.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi împachetează lucrurile.
F: Marie est en train d’empaqueter ses
affaires.
I: Maria impacchetta le sue cose.
E: Mary is packing her belongings.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Cadourile se împachetează în hârtie
specială.
F: Les cadeaux sont emballés dans du
papier spécial.
I: I regali si impacchettano con carta
speciale.
E: Presents are wrapped in a special
paper.
ÎMPĂCA (1. 1. a)
(ind. prez. 1 împac, 2 împaci, 3, 6 împacă; conj.
prez. 3, 6 să împace)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Judecătorul i-a împăcat pe cei doi soţi.
(sin. a reconcilia)
F: Le juge a concilié les deux époux.
I: Il giudice ha riconciliato i due coniugi.
E: The judge reconciled the two spouses.
R: Mama a împăcat copilul. (sin. a calma,
a linişti)
F: La mère a calmé / apaisé l’enfant.
I: La madre ha calmato il bambino.
E: Mother appeased the child.
R: Soluţia găsită i-a împăcat pe toţi. (sin. a
mulţumi , a satisface)
F: La solution trouvée a contenté tout le
monde.
I: La soluzione trovata ha accontentato
tutti.
E: The final solution reconciled them all.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a împăcat fratele (care
plângea).
193
ÎMPĂRŢI
F: Marie a calmé / apaisé son frère (qui a ~ ceva cu, la ceva
pleurait) . subiect [+persoană]
I: Maria ha consolato / calmato suo R: Paul ştie să împartă un număr cu / la
fratello (chi piangeva). altul.
E: Mary appeased her brother (who was F: Paul sait diviser un nombre par un
crying). autre nombre.
I: Paolo sa dividere un numero per un
II. vb. refl. altro.
a se ~ E: Paul can divide one number by
(reciproc) another.
R: Cei doi vecini s-au împăcat. R: Elevul împarte rezultatul obţinut la 2.
F: Les deux voisins se sont réconciliés. F: L’élève divise le résultat obtenu par 2.
I: I due vicini si sono riappacificati. I: L'allievo divide per due il risultato
E: The two neighbours reconciled. ottenuto.
R: Cei doi fraţi se împacă foarte bine. (sin. E: The pupil divides the final result by
a se înţelege) two.
F: Les deux frères s’entendent très bien. a ~ ceva ± circ. (mod)
I: I due fratelli si intendono molto bene. subiect [-animat]
E: The two brothers get along very well. R: Peretele va împărţi încăperea în două.
a se ~ cu cineva (sin. a despărţi)
subiect [+persoană] F: Le mur partagera / séparera la pièce
R: Maria s-a împăcat cu fratele ei. en deux.
F: Marie s’est réconciliée avec son frère. I: La parete dividerà la stanza in due.
I: Maria si è riconciliata con suo fratello. E: A wall will separate the room in two.
E: Mary was reconciled to her brother. R: Propunerea lui Paul a împărţit adunarea
a se ~ cu ceva în două tabere. (sin. a diviza)
subiect [+animat] F: La proposition de Paul a partagé / a
R: Maria se împacă bine cu noua ei divisé l’assemblée en deux camps.
meserie. I: La proposta di Paolo ha diviso
F: Marie s’accomode bien de son nouveau l'assemblea in due schieramenti.
métier. E: Paul's proposal had split the assembly
I: Maria si è accomodata bene al suo in two parties.
nuovo mestiere. a ~ ceva la cineva
E: Mary likes her new job. a-i ~(cuiva) ceva
R: Câinele Mariei se împacă bine cu pisica subiect [±animat] (persoană,
vecinilor. instituţie)
F: Le chien de Marie s'entend bien avec le R: Părinţii au împărţit toţi banii la copii, în
chat des voisins. mod egal. Le-au împărţit copiilor toţi
I: Il cane di Maria si intende bene con il banii în mod egal. (sin. a da)
gatto dei vicini. F: Les parents ont partagé tout leur
E: Mary's dog gets on very well with the argent entre les enfants, à parties
neighbours' cat. égales .
I: I genitori hanno diviso tutti i soldi tra i
figli, in parti uguali. Hanno diviso tra i
ÎMPĂRŢI (9. 8) figli tutti i soldi in parti uguali.
(ind. prez. 1, 6 împart, 2 împarţi, 3 împarte; conj. E: The parents have divided the money in
prez. 3, 6 să împartă; imp. 2 împarte !) equal shares to their children.
I. vb. tr. R: Moş Crăciun împarte jucării şi
a ~ ceva bomboane la toţi copiii // tuturor
subiect [+persoană] copiilor. (sin. a da)
R: Paul ştie să împartă numere întregi. F: Le père Noël distribue des jouets et des
F: Paul sait diviser des nombres entiers. bonbons à tous les enfants.
I: Paolo sa dividere dei numeri interi. I: Babbo Natale distribuisce giocattoli e
E: Paul can divide integers. caramelle a tutti i bambini.
194

E: Santa Claus gives toys and sweets to
all children.
R: Directorul a împărţit sarcini la toţi
angajaţii // tuturor angajaţilor. (sin. a
repartiza)
F: Le directeur a distribué des charges /
des responsabilités à tous ses
employés.
I: Il direttore ha distribuito / ripartito
compiti uguali a tutti i dipendenti.
E: The manager has distributed tasks to
all the employees.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a împărţit averea la săraci //
fraţilor lui.
F: Paul a distribué / donné sa fortune aux
pauvres // à ses frères.
I: Paolo ha distribuito i suoi averi ai
poveri // ai suoi fratelli.
E: Paul has given his fortune to the poor //
to his brothers.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod, măsură)
subiect [-animat]
R: Zece nu se împarte exact la trei. (sin. a
diviza)
F: Dix ne se divise pas exactement par
trois.
I: Dieci non è divisibile perfettamente per
tre.
E: Ten is not perfectly divisible by three.
(cu sens pasiv)
R: Moştenirea se împarte în mod egal între
fraţi.
F: L’héritage se partage / se divise en
parties égales entre les frères.
I: L'eredità si divide tra i fratelli in ugual
modo.
E: The inheritance is equally divided
between/ shared by brothers.
ÎMPIEDICA (1)
(ind. prez. 1 împiedic)
I. vb.tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Agenţii de pază au împiedicat intrarea
fanilor în hotel. (sin. a opri)
F: Les gardes ont empêché les fans
d’entrer dans l’hôtel / l’entrée des fans
dans l’hôtel.
ÎMPIEDICA
I: Le guardie hanno impedito ai fans di
entrare nell'albergo.
E: The bodyguards have prevented /
stopped the fans from entering the
hotel.
R: Serviciile secrete nu au putut împiedica
atentatele din 11 septembrie 2001. (sin.
a preveni, a preîntâmpina)
F: Les services secrets n’ont pas pu
empêcher les attentats du 11 septembre
2001.
I: I sevizi segreti non hanno potuto
impedire gli attentati dell'undici
settembre 2001.
E: Secret services were not able to prevent
the terrorist attack on September, 11,
2001.
R: Bombardarea podurilor a împiedicat
întoarcerea refugiaţilor.
F: Le bombardement des ponts a empêché
le retour des réfugiés.
I: Il bombardamento dei ponti ha
impedito il ritorno dei rifugiati.
E: The bombing of the bridges has
stopped the coming back of refugees.
a ~ pe cineva să P
subiect [±animat]
R: Inundaţiile ne-au împiedicat să ne
întoarcem acasă.
F: Les inondations nous ont empêchés de
rentrer chez nous.
I: Le inondazioni ci hanno impedito di
ritornare a casa.
E: The floods prevented us from getting
home.
R: Paul a împiedicat-o pe Maria să plece
la Bucureşti. (sin. a opri)
F: Paul a empêché Marie de partir pour
Bucarest.
I: Paolo ha impedito a Maria di andare a
Bucarest.
E: Paul has stopped Mary from going to
Bucharest.
a-şi ~ pe cineva să P
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a împiedicat fraţii să împartă
moştenirea de la părinţi. (sin. a opri)
F: Paul a empêché ses frères de partager
l’héritage de leurs parents.
I: Paolo ha impedito ai suoi fratelli di
dividere l'eredità dei genitori.
E: Paul prevented his brothers to split the
inheritance from their parents.
195
ÎMPINGE
II. vb. refl.
a se ~ (de ceva)
subiect [+persoană]
R: Paul s-a împiedicat de o piatră //
de prag şi a căzut pe scări.
F: Paul a trébuché sur une pierre //
sur le seuil et il est tombé dans
l’escalier.
I: Paolo è inciampato in un sasso // sulla
soglia ed è caduto per le scale.
E: Paul stumbled over a stone // against
the threshold and fell on the stairs.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Prin dialog se poate împiedica
izbucnirea unor conflicte sociale. (sin.
a se evita)
F: Par le dialogue on peut empêcher le
déclenchement de certains conflicts
sociaux.
I: Con il dialogo si può impedire lo
scoppio di certi conflitti sociali.
E: By dialogue the outburst of social
conflicts can be stopped.
a se ~ (unul pe altul) să P
(reciproc)
R: Fotbaliştii s-au împiedicat unul pe
celălalt să ajungă la minge. (sin. a se
obstrucţiona)
F: Les footballeurs se sont empêchés
d’atteindre le ballon.
I: I calciatori si sono impediti l'un l'altro
di arrivare al pallone.
E: The two football players stopped each
other from getting to the ball.
ÎMPINGE (15)
(ind. prez. 1, 6 împing; part. împins)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [+animat]
R: Mama împinge căruciorul pe stradă.
F: La mère pousse le landau dans la rue.
I: La madre spinge il passeggino per la
strada.
E: The mother is pushing the pram in the
street.
R: Ca să închidă uşa, Maria a împins-o cu
piciorul.
F: Pour fermer la porte, Marie l’a
poussée du pied.
196
I: Per chiudere la porta, Maria l'ha
spinta con il piede.
E: Willing to close the door, Mary pushed
it with her foot.
R: Câinele a împins uşa ca să iese.
F: Le chien a poussé la porte pour sortir.
I: Il cane ha spinto la porta per uscire.
E: The dog pushed the doorin order to
get out.
R: Maria l-a împins pe fratele ei. (sin. a
îmbrânci)
F: Marie a poussé / bousculé son frère.
I: Maria ha dato una spinta a suo
fratello.
E: Mary pushed her brother.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Vă rog, nu vă împingeţi!
F: S’il vous plaît, ne poussez pas!
I: Per favore, non vi spingete!
E: Please, don’t push!
ÎMPLINI (10)
(ind. prez. 1, 6 împlinesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva (o anumită vârstă)
subiect [+animat]
R: Paul a împlinit 18 ani.
F: Paul a eu ses 18 ans.
I: Paolo ha compiuto 18 anni.
E: Paul has turned eighteen.
R: Maria a împlinit vârsta de pensie.
F: Marie a / a atteint l’âge de la retraite.
I: Maria ha raggiunto l'età della
pensione.
E: Mary has reached the retiring age.
R: Câinele Mariei a împlinit şase luni.
F: Le chien de Marie a six mois
tout juste.
I: Il cane di Maria ha compiuto sei mesi.
E: Mary's dog is six months old.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Copiii nu împlinesc întotdeauna
dorinţele părinţilor. (sin. a satisface, a
îndeplini)
F: Les enfants n’accomplissent pas
toujours les voeux des parents.
I: I bambini non realizzano sempre i
desideri dei genitori.
 ÎMPODOBI
E: Children do not always meet their F: Les bijoux ornent la tenue de soirée des
parents’ wishes. femmes.
a-şi ~ ceva I: I gioielli ornano il vestito da sera delle
(cu dat. pos.) donne.
R: Maria şi-a împlinit scopul // visul. (sin. E: Jewels adorn women’s evening attire.
a realiza) a ~ ceva cu ceva
F: Marie a atteint son but // a réalisé / subiect [+persoană]
accompli son rêve. R: Maria a împodobit masa cu flori de
I: Maria ha raggiunto il suo scopo // ha câmp.
realizzato il suo sogno. F: Marie a orné / décoré la table de fleurs
E: Mary has reached her goal // has des champs.
accomplished her dream. I: Maria ha ornato la tavola con / di fiori
di campo.
II. vb. refl. E: Mary has decorated the table with wild
a se ~ flowers.
subiect [-animat] (ideal, vis, a-şi ~ ceva
previziune) (cu dat. pos.)
R: Se împlinesc şase ani de când ne-am R: Negustorii şi-au împodobit vitrinele
mutat în acest oraş. (sin. a fi) pentru Crăciun.
F: Il y a six ans que nous avons F: Les commerçants ont décoré leurs
emménagé dans cette ville. vitrines pour la fête de Noël.
I: Son passati sei anni da quando ci I: I commercianti hanno addobbato le
siamo trasferiti in questa città. loro vetrine per il Natale.
E: It’s been six years since we moved to E: The merchants have decorated the shop
this town. windows for Christmas.
R: Visul Mariei s-a împlinit. (sin. a se R: Maria şi-a împodobit balconul cu
realiza) plante exotice.
F: L’idéal / le rêve de Marie s’est réalisé. F: Marie a orné son balcon de plantes
I: Il sogno di Maria si è realizzato. exotiques.
E: Mary’s dream has come true. I: Maria ha ornato il suo balcone con
piante esotiche.
E: Mary as decorated her balcony with
ÎMPODOBI (10) exotic plants.
(ind. prez. 1, 6 împodobesc)
I. vb. tr. II. vb. refl.
a ~ ceva a se ~
subiect [±animat] subiect [±animat]
R: Tinerii au împodobit sala pentru R: Femeile s-au împodobit întotdeauna cu
spectacol. bijuterii.
F: Les jeunes ont décoré la salle pour le F: Les femmes se sont toujours parées de
spectacle. bijoux.
I: I giovani hanno decorato la sala per lo I: Le donne si sono sempre ornate di
spettacolo. gioielli.
E: The young people have decorated the E: Women have always adorned
hall for the show. themselves with jewels.
R: Plantele verzi împodobesc saloanele de R: Iarna, copacii se împodobesc cu
recepţii. zăpadă.
F: Les plantes vertes décorent les salons F: En hiver, les arbres se parent de neige.
de réceptions. I: D'inverno, gli alberi si ornano di neve.
I: Le piante verdi ( ad)ornano i saloni di E: In winter the trees are decorated with
ricevimento. snow.
E: Green plants decorate receptiion halls. (cu sens pasiv)
R: Bijuteriile împodobesc ţinuta de seară a R: La Crăciun, toate casele se împodobesc
femeilor. de sărbătoare.
197
ÎMPRUMUTA
F: À Noël toutes les maisons se parent a ~ ceva de la cineva
pour la fête. subiect [+persoană]
I: A Natale, tutte le case sono decorate a R: Paul a împrumutat mai multe cărţi de la
festa. prietenul său. (sin. a lua cu împrumut)
E: For Christmas all houses are F: Paul a emprunté plusieurs livres à son
decorated. ami.
I: Paolo ha preso in prestito dal suo
amico diversi libri.
ÎMPRUMUTA (1. 16) E: Paul lent several books to his friend.
(ind. prez. 1 împrumut, 2 împrumuţi, 3, 6 împrumută) a ~ ceva + circ. (loc)
vb. tr. subiect [±animat] (persoană,
a-i ~ ceva (cuiva) instituţie)
subiect [+persoană] R: Paul a împrumutat cărţi de la
R: Paul i-a împrumutat un dicţionar bibliotecă. (sin. a lua cu împrumut)
colegului său. I l-a împrumutat pentru F: Paul a emprunté des livres à la
două săptămâni. (sin. a da cu bibliothèque.
împrumut). I: Paolo ha preso in prestito dei libri
F: Paul a prêté un dictionnaire à son dalla biblioteca.
collègue. Il le lui a prêté pour deux E: Paul borrowed several books from his
semaines. friend.
I: Paolo ha prestato un dizionario al suo R: Biblioteca Universităţii împrumută
collega.Gliel'ha prestato per due cărţi de la Biblioteca Naţională. (sin. a
settimane. lua cu împrumut)
E: Paul lent his colleague a dictionary. F: La Bibliothèque de l'Université
R: Paul le împrumută adesea bani emprunte des livres à la Bibliothèque
prietenilor săi. (sin. a da cu împumut) Nationale.
F: Paul prête souvent de l’argent à ses I: La Biblioteca dell'Università prende in
amis. prestito libri dalla Biblioteca
I: Paolo presta spesso dei soldi ai suoi nazionale.
amici. E: The University Library borrows books
E: Paul often lends money to his friends. from the National Library.
a(-i) ~ ceva cuiva (persoană, (în constr. abs.)
instituţie) subiect [+persoană]
subiect [-animat] R: Lui Paul nu-i place să împrumute. (sin.
R: Biblioteca Naţională împrumută cărţi a da, a lua cu împrumut)
bibliotecilor şi cititorilor din alte oraşe. F: Paul n’aime pas prêter // emprunter
(sin. a da cu împumut) (de l’argent).
F: La Bibliothèque Nationale prête des I: A Paolo non piace fare prestiti.
livres aux bibliothèques et aux lecteurs E: Paul doesn’t like to borrow // lend
d' autres villes. money.
I: La Biblioteca Nazionale presta libri a-şi ~ pe cineva
ale biblioteche e ai lettori delle altre (cu dat. pos.)
città. R: Paul îşi împrumută prietenii la nevoie.
E: The National Library also lends out (sin. a da cu împumut)
books to other libraries and readers F: Paul prête de l’argent à ses amis au
from other towns. besoin.
a ~ pe cineva cu ceva I: Al bisogno, Paolo fa prestiti ai suoi
subiect [+persoană] amici.
R: Paul l-a împrumutat pe prietenul său cu E: Paul lends money to his needy friends.
200 de euro. (sin. a da cu împumut)
F: Paul a prêté à son ami 200 euros. II. vb. refl.
I: Paolo ha prestato al suo amico 200 a se ~ de la cineva cu ceva
euro. subiect [+persoană]
E: Paul lent his friend 200 euro. R: Maria se împrumută adesea cu bani de
198

la prietenele ei. (sin. a lua cu
împrumut)
F: Marie emprunte souvent de l’argent à
ses amies.
I: Maria prende spesso soldi in prestito
dalle sue amiche.
E: Mary often borrows money from her
friends.
a se ~
subiect [-animat]
R: Obiectele de îmbrăcăminte nu se
împrumută. (sin. a da, a lua cu
împrumut)
F: Les vêtements ne se prêtent // ne
s’empruntent pas.
I: I capi di abbigliamento non si danno in
prestito.
E: Pieces of clothing are not to be
borrowed.
a se ~ (unul pe altul)
(reciproc)
R: Prietenii se împrumută la nevoie. (sin.
a da, a lua cu împumut)
F: Les amis se prêtent de l’argent (l’un à
l’autre) au besoin.
I: In caso di bisogno, gli amici si fanno
prestiti reciproci.
E: Friends borrow from each other in
need.
ÎNAINTA (4)
(ind. prez. 1 înaintez)
I. vb. intr.
a~
subiect [±animat]
R: Excursioniştii înaintează încet pe
potecile de munte. (sin. a merge)
F: Les randonneurs avancent lentement
sur les sentiers de montagne.
I: Gli escursionisti avanzano lentamente
sui sentieri di montagna.
E: The tourists advance slowly on the
mountain paths.
R: Din cauza zăpezii, maşinile înaintează
greu în oraş. (sin. a circula)
F: À cause de la neige, les voitures
avancent difficilement en ville.
I: A causa della neve, le macchine
avanzano con difficoltà in città.
E: Because of the snow, cars advance with
difficulty.
R: Tehnica a înaintat mult în ultimele
decenii. (sin. a avansa, a progresa)
ÎNAINTA
F: La technique a beaucoup avancé les
dernières décennies.
I: La tecnica ha progredito molto negli
ultimi decenni.
E: Technology has advanced a lot in the
last decades.
II. vb. tr.
a ~ ceva (petiţie, cerere, bani,
proiect)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Muncitorii au înaintat un protest la
guvern. (sin. a adresa, a trimite)
F: Les ouvriers ont adressé une
protestation au gouvernement.
I: I lavoratori hanno inoltrato / mandato
una protesta al governo.
E: The workers have sent a written protest
to the Government.
R: Ministerul de Externe a înaintat mai
multe proiecte la U.E.
F: Le Ministère des Affaires Étrangères a
présenté plusieurs projets à l'UE.
I: Il Ministero degli Affari Esteri ha
inoltrato piu progetti alla UE.
E: The Minister of External Affairs has
forwarded several projects to the E.U.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Ministrul apărării l-a înaintat pe
adjunctul său la gradul de colonel. (sin.
a avansa)
F: Le ministre de la défense a avancé son
adjoint au grade de colonel.
I: Il Ministro della Difesa ha promosso il
suo vice al grado di colonnello.
E: The Minister of Defence has promoted
his assistant to colonel.
III. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Pe drumurile aglomerate se înaintează
cu dificultate.
F: Sur les routes encombrées, on avance
avec difficulté.
I: Sulle strade affollate si procede con
difficoltà.
E: It is difficult to advance on crowded
roads.
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: I s-a înaintat directorului proiectul de
199
ÎNĂLŢA
buget pe anul viitor.( sin. a se prezenta, I: I vicini di Paolo hanno sopraelevato la
a se înmâna) loro casa di due piani.
F: On a présenté / remis au directeur le E: Paul's neighbours have added two
projet de budget pour l’année storeys to their house.
prochaine. Le projet de budget a été
présenté / remis au directeur. II. vb. refl.
I: E stato presentato al direttore lo a se ~ + circ. (loc, timp)
schema di bilancio per il prossimo R: Copacii se înalţă spre lumină.
anno. F: Les arbres se dressent vers la lumière.
E: The draft of next year's budget has I: Gli alberi si elevano verso la luce.
been forwarded to the manager. E: The trees were growing towards the
light.
(cu sens pasiv)
ÎNĂLŢA (1. 1. A) R: Construcţia s-a înălţat în mai puţin de
(ind. prez. 1 înalţ, 2 înalţi, 3, 6 înalţă; conj. prez. 3, două luni. (sin. a se construi)
6 să înalţe) F: La construction a été dressée en moins
I. vb. tr. de deux mois.
a ~ ceva I: La costruzione si è alzata in meno di
subiect [±animat] ( persoană, due mesi.
instituţie) E: The building has been raised in less
R: Locuitorii comunei au înălţat o than two months.
biserică. (sin. a ridica, a construi)
F: Les habitants de la commune ont érigé
une église. ÎNCĂLZI (10)
I: Gli abitanti del paesino hanno eretto (ind. prez. 1, 6 încălzesc)
una chiesa. I. vb. tr.
E: The villagers had a church built. a ~ ceva
R: Ministerul Sportului a înălţat drapelul subiect [±animat]
olimpic. (sin. a arbora) R: Mama încălzeşte laptele pentru micul
F: Le Ministère du Sport a hissé le dejun.
drapeau olympique. F: La mère réchauffe le lait pour le petit
I: Il Ministero dello Sport ha esposto la déjeuner.
bandiera olimpica. I: La madre (ri)scalda il latte per
E: The Sports Minister has hoisted / colazione.
raised the Olimpic flag. E: Mother is heating the milk for
R: Supravieţuitorii atentatului au înăltat un breakfast.
monument în memoria celor decedaţi. R: Soarele încălzeşte Pământul.
(sin. a ridica) F: Le soleil (ré)chauffe la Terre.
F: Les survivants de l’attentat ont érigé / I: Il sole scalda la Terra.
dressé un monument à la mémoire des E: The sun heats the Earth.
morts. a ~ ceva al cuiva
I: I sopravvissuti dell'attentato hanno a-i ~ (cuiva) ceva
eretto un monumento alla memoria subiect [+persoană]
delle vittime / dei deceduti. R: Mama încălzeşte mâinile // picioarele
E: The survivors of the terrorist attack copilului. Îi încălzeşte mâinile.
have erected a monument in memory of F: La mère chauffe les mains // les pieds
the dead. de l'enfant. Elle lui chauffe les mains.
a-şi ~ ceva I: La madre scalda le mani / i piedi del
(cu dat. pos.) bambino. Gli scalda le mani.
R: Vecinii lui Paul şi-au înălţat casa cu E: The mother warms the child's hands //
două etaje. feet. She is warming his hands.
F: Les voisins de Paul ont surélevé leur a-şi ~ ceva
maison de deux étages. (cu dat. pos.)
R: Maria îşi încălzeşte supa.
200
 ÎNCĂRCA
F: Marie réchauffe sa soupe. I: I turisti non entrano tutti in un solo
I: Maria riscalda la sua minestra. pullman.
E: Mary is heating her soup. E: The tourists won't all go / fit into one
bus only.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (mod)
R: Iarna, soarele încălzeşte puţin. ÎNCĂRCA (1. 1. a)
F: En hiver, le soleil chauffe peu. (ind. prez. 1 încarc, 2 încarci, 3, 6 încarcă; conj.
I: D'inverno il sole riscalda poco. prez. 3, 6 să încarce)
E: The heat of the sun is not very strong in I. vb. tr.
winter. a ~ ceva
R: Cărbunii încălzesc mai puternic decât subiect [±animat]
lemnele. R: Muncitorii încarcă marfa în vagoane.
F: Le charbon chauffe mieux que le bois. F: Les ouvriers chargent la marchandise
I: I carboni riscaldano meglio della dans les wagons.
legna. I: Gli operai caricano la merce nei
E: Coal heats better than wood. vagoni.
E: The workers are loading the
II. vb. refl. merchandise in the carriages.
a se ~ ± circ. (loc, timp, mod) R: Robotul încarcă substanţele periculoase
R: Iarna, Paul se încălzea la sobă. în containere.
F: En hiver, Paul se chauffait près du F: Le robot charge les substances
poêle / près de la cheminée. dangereuses dans les containers /
I: D'inverno, Paolo si scaldava vicino conteneurs.
alla stufa. I: Il robot carica le sostanze pericolose
E: In winter time, Paul warmed himself by nel container.
the hearth. E: The robot is putting the dangerous
(cu sens pasiv) substances in containers.
R: Mâncarea se încălzeşte la foc mic. a ~ ceva (o armă)
F: Les plats sont réchauffés à petit feu. subiect [+persoană]
On doit réchauffer les plats à petit feu. R: Vânătorul a încărcat puşca şi a tras.
I: Il cibo si riscalda a fuoco basso. F: Le chasseur a chargé son fusil et(il) a
E: The food should be heated over a low tiré.
heat. I: Il cacciatore ha caricato l'arma e ha
sparato.
E: The hunter loaded his gun and fired.
ÎNCĂPEA (13. 1) a-şi ~ ceva
(ind. prez. 1, 6 încap, 2 încapi, 3 încape; conj. prez. (cu dat. pos.)
3, 6 să încapă) R: Paul îşi încarcă bagajele în maşină.
I. vb. intr. F: Paul charge ses bagages dans la
a~ voiture.
subiect [-animat] I: Paolo carica i suoi bagagli in
R: Această mobilă nu încape în camera lui macchina.
Paul. E: Paul is loading his luggage in the car.
F: Ces meubles n'entrent pas dans la
chambre de Paul. II. vb. refl.
I: Questi mobili non entrano nella stanza a se ~ cu ceva
di Paolo. (cu sens pasiv)
E: This furniture does not fit into Paul’s R: Anumite mărfuri se încarcă cu
room. macarale speciale.
R: Turiştii nu încap toţi într-un singur F: Certaines marchandises sont chargées
autocar. (sin. a avea loc) par des grues spéciales.
F: Les touristes ne tiennent pas tous dans I: Certa merce viene caricata con gru
un seul car. speciali.
201
ÎNCEPE
E: Some goods are loaded with special
cranes.
ÎNCEPE (14. 5)
(ind. prez. 1, 6 încep; conj. prez. 3, 6 să înceapă;
part. început)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Scriitorul a început un nou roman.
F: L’écrivain a commencé (à écrire) un
nouveau roman.
I: Lo scrittore ha iniziato un nuovo
romanzo.
E: The writer has started a new novel.
R: Maria a început un pulover pentru
bunica sa.
F: Marie a commencé (à tricoter) un pull–
over pour sa grand-mère.
I: Maria ha iniziato un nuovo pullover
per sua nonna.
E: Mary has started a pullover for her
granny.
R: Candidatul a început expunerea cu
definirea conceptelor.
F: Le candidat a commencé son exposé
par définir les concepts.
I: Il candidato ha incominciato
l'esposizione con la definizione dei
concetti.
E: The candidate began with the defining
the concepts.
a ~ să P
subiect [±animat]
R: După o lună de studiu, Paul a început
să vorbească limba engleză.
F: Après un mois d’étude, Paul a
commencé à parler l’anglais.
I: Dopo un mese di studio, Paolo ha
iniziato a parlare l'inglese.
E: After one month of learning, Paul
started to speak English.
R: Câinele a început să latre.
F: Le chien s’est mis à aboyer.
I: Il cane ha incominciato ad abbaiare.
E: The dog started to bark.
R: Zăpada a început să cadă.
F: La neige a commencé à tomber.
I: E' incominciata a cadere la neve.
E: It has started to snow.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Profesorul şi-a început cursul de limba
202
engleză.
F: Le professeur a commencé son cours
d’anglais.
I: Il professore ha iniziato il suo corso di
lingua inglese.
E: The teacher has started his English
course.
(în constr. abs.)
R: Începeţi! Nu mai aşteptaţi!
F: Commencez! / Allez-y! N'attendez plus!
I: Incominciate! Non aspettate più!
E: Start / Get started! Don't wait
anymore!
II. vb. intr.
a ~ ± circ. (timp)
subiect [-animat] (eveniment, stare,
fenomen)
R: Spectacolul începe la ora 10.
F: Le spectacle commence à dix heures.
I: Lo spettacolo inizia alle dieci.
E: The show begins at 10.
R: A început iarna // un nou an.
F: L’hiver // une nouvelle année a
commencé.
I: E' iniziato l'inverno // un nuovo anno.
E: Winter // the new year has begun.
ÎNCERCA (1. 8)
(ind. prez. 1 încerc, 2 încerci, 3, 6 încearcă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a încercat pălăria // pantofii. (sin.
a proba)
F: Marie a essayé le chapeau // les
chaussures.
I: Maria ha provato il cappello // le
scarpe.
E: Maria tried on the hat // the shoes.
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Elevul a încercat să rezolve exerciţiul.
F: L'élève a essayé de résoudre l'exercice.
I: L'alunno ha provato a risolvere
l'esercizio.
E: The student tried to solve the exercise.
a~
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Mai încearcaţi o dată, poate reuşiţi!
F: Essayez encore une fois, vous pouvez
réussir.
 ÎNCHEIA
I: Provate un'altra volta, forse ci riuscite! R: Fabrica şi-a încetat activitatea.
E: Try again, you may succeed! F: La fabrique a cessé son activité.
I: La fabbrica ha smesso di funzionare /
II. vb. refl. ha chiuso l'attività.
a se ~ E: The factory has been shut down.
(în constr. impers.) (în constr. abs.)
subiect [-animat] (subst., să P) R: Încetează!
R: Se încearcă reconstituirea mediului // F: Cessez!
să se reconstituie mediul care a I: Smettila!
favorizat apariţia vieţii. E: Stop it!
F: On essaie de reconstituer le milieu qui
a favorisé l'apparition de la vie. II. vb. intr.
I: Si cerca di ricostituire l'ambiente che a~
ha favorito l'apparizione della vita. R: Ploaia a încetat. (sin. a sta)
E: They try to recreate the environment F: La pluie a cessé.
that led to the apparition of life. I: La pioggia è cessata.
E: The rain has stopped.
R: În situaţii de grevă generală, întreaga
ÎNCETA (4) activitate încetează.
(ind. prez. 1 încetez) F: En cas / En situation de grève
I. vb. tr. générale, toute l’activité cesse.
a ~ ceva I: In caso di sciopero generale, tutta
subiect [+persoană] l'attività si ferma.
R: La ora 5 funcţionarii încetează lucrul. E: When on strike, the whole activity
(sin. a opri) stops.
F: A 5 heures les fonctionnaires cessent
le travail.
I: Alle cinque gli impiegati cessano il ÎNCHEIA (3)
lavoro. (ind. prez. 1, 2 închei, 3, 6 încheie; conj. prez. 3, 6
E: At 5 p.m. the clerks stop working. să încheie)
a ~ să P I. vb. tr.
subiect [±animat] a ~ ceva
R: Maria a încetat să-l mai vadă pe Paul. subiect [±animat]
F: Marie a cessé de voir Paul. R: Patronul // Întreprinderea a încheiat
I: Maria ha smesso di vedere Paolo. anul cu profit. (sin. a termina)
E: Mary stopped seeing Paul. F: Le patron // L'entreprise a terminé
R: Acest gen de literatură a încetat să l'année avec des profits.
intereseze tineretul. I: Il padrone // La ditta ha chiuso l'anno
F: Ce genre de littérature a cessé con profitto.
d'intéresser les jeunes. E: The owner// The factory has concluded
I: Questo genere di litteratura ha cessato the year with profit.
di interessare i giovani. a-şi ~ ceva
E: This type of literature has ceased to (cu dat. pos.)
interest the young people. R: Paul îşi încheie haina.
R: Zăpada a încetat să cadă. F: Paul boutonne sa veste.
F: La neige a cessé de tomber. I: Paolo si abbottona la giacca.
I: La neve è cessata di cadere. E: Paul is buttoning his shirt.
E: The snow has stopped.
a-şi ~ ceva II. vb. refl.
(cu dat. pos.) a se ~
R: Paul şi-a încetat activitatea. subiect [-animat] (eveniment)
F: Paul a cessé son activité. R: Congresul se încheie mâine. (sin. a se
I: Paolo ha smesso la sua attività. termina)
E: Paul stopped his activity / working. F: Le congrès finit / se termine demain.
203
ÎNCHIDE
I: Il congresso si chiude domani.
E: The congress is over tomorrow.
a se ~ la ceva
subiect [+persoană]
R: Băiatul tău nu se încheie niciodată la
haină şi e mereu răcit.
F: Ton garçon ne boutonne jamais sa
veste, c’est pourquoi il est toujours
enrhumé.
I: Tuo figlio non si abbottona mai la
giacca ed è sempre raffreddato.
E: Your son never buttons up his coat and
therefore he always has a cold.
a se ~ cu ceva
(cu sens pasiv)
R: Scrisoarea se încheie cu o formulă
consacrată. (sin. a se termina)
F: La lettre se termine par une formule
consacrée.
I: La lettera viene chiusa con una
formula d'uso.
E: The letter should be concluded with a
greeting form.
ÎNCHIDE (15. 2)
(ind. prez. 1, 6 închid, 2 închizi, 3 închide; ger.
închizând; part. închis)
I. vb. tr.
a ~ ceva (cu ceva)
subiect [±animat]
R: Paul a închis uşa cu cheia.
F: Paul a fermé la porte à clé.
I: Paolo ha chiuso la porta a chiave.
E: Paul locked the door.
R: Închide uşa! (sin. a încuia)
F: Ferme la porte!.
I: Chiudi la porta!
E: Close the door!
R: Paul şi-a învăţat câinele să închidă uşa.
F: Paul a appris à son chien à fermer la
porte.
I: Paolo ha insegnato al cane a chiudere
la porta.
E: Paul has taught his dog to close the
door.
R: Maria închide televizorul // lumina (sin.
a stinge, a opri) // telefonul.
F: Marie éteint la télé // la lumière. Elle
raccroche.
I: Maria spegne la TV // la luce // Lei
chiude il telefono.
E: Mother turns off the TV // the light. She
204
hangs up.
R: Directorul a închis şedinţa. (sin. a
încheia).
F: Le directeur a clos la réunion.
I: Il direttore ha chiuso la seduta.
E: The manager has concluded the
meeting.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Politiştii i-au închis pe inculpaţi. (sin. a
aresta)
F: Les policiers ont arrêté les inculpés.
I: I poliziotti hanno arrestato gli
incriminati.
E: The policemen have locked up the
criminals.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a închis uşa la cameră.
F: Paul a fermé la porte de sa chambre.
I: Paolo ha chiuso la porta della sua
stanza.
E: Paul closed the door to my room.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (mod, timp)
subiect [-animat]
R: Uşa nu se închide bine. (sin. a se
încuia)
F: La porte ne ferme pas bien.
I: La porta non si chiude bene.
E: The door does not lock well.
R: Rana s-a închis repede. (sin. a se
cicatriza)
F: La blessure s'est vite fermée.
I: La ferita si è rimarginata rapidamente.
E: The wound healed quickly.
R: Înainte de ploaie, cerul s-a închis. (sin.
a se întuneca).
F: Avant la pluie, le ciel s'est assombri.
I: Prima della pioggia, il cielo si era
rannuvolato.
E: Before the rain the sky became dark.
subiect [+persoană]
R: După moartea bunicii sale, Paul s-a
închis în cameră şi nu a vrut să
vorbească cu nimeni. (sin. a se izola)
F: Après la mort de sa grand-mère, Paul
s’est enfermé dans sa chambre et n'a
voulu parler à personne.
I: Dopo la morte di sua nonna, Paolo si è
chiuso nella sua stanza e non ha voluto
parlare con nessuno.
ÎNCINGE1
E: After his granny’s death, Paul has vb. tr.
locked himself up in his room and does a ~ ceva
not want to talk to anyone. subiect [+persoană]
a se ~ R: Maria încinge fierul de călcat pentru
(cu sens pasiv) a-şi călca bluza.
R: La noi în bloc uşa nu se închide nici F: Marie chauffe le fer à repasser pour
noaptea. repasser sa blouse.
F: Dans notre immeuble la porte n’est pas I: Maria accende il ferro da stiro per per
fermée / ne se ferme pas la nuit non stirare la sua camicia.
plus. E: Mary is heating the iron to iron her
I: Nel nostro condominio la porta non si blouse.
chiude a chiave neanche di notte. subiect [-animat] (soare, sursă de
E: Our entrance door is never locked over căldură)
night. R: Vara, soarele încinge asfaltul.
a se ~ cu ceva F: En été, le soleil réchauffe l’asphalte.
(cu sens pasiv) I: D’estate, il sole riscalda l’asfalto.
R: Poarta de la grădină se închide cu E: In summertime the sun makes the
zăvorul. pavement warm.
F: La porte du jardin est fermée au R: Becul veiozei încinge abajurul.
verrou. F: L’ampoule de la veilleuse réchauffe
I: La porta del giardino si chiude con il l’abat-jour.
chiavistello. I: La lampadina dell' abat-jour riscalda il
E: The garden gate is kept shut by bolt. paralume.
E: The bulb heats the lamp shade.
R: Pentru a frige peştele, trebuie mai întâi
ÎNCHIPUI (7) să încingi uleiul.
(ind. prez. 1, 2 închipui, 3, 6 închipuie; conj. prez. 3, F: Pour frire le poisson, il faut d’abord
6 să închipuie) faire chauffer l’huile.
I. vb. refl. I: Per friggere il pesce, per prima cosa
a-şi ~ că P devi far riscaldare l’olio.
subiect [+persoană] E: If you want to fry fish, you must heat
R: Maria îşi închipuie că poate păcăli pe the oil first.
toată lumea // că viaţa este o joacă. (sin.
a-şi imagina, a crede) II. vb. refl.
F: Marie s'imagine qu'elle peut tromper a se ~
tout le monde // que la vie est un jeu. subiect [-animat]
I: Maria s'immagina che può ingannare R: Cu lemne uscate, soba se încinge foarte
tutti // che la vita è un gioco. repede.
E: Mary thinks that she can cheat on F: Avec du bois sec, la cheminée chauffe
everybody // that life is a game. très vite.
a se ~ + e. p. s. I: Con la legna secca, la stufa si accende
subiect [+persoană] molto rapidamente.
R: Ea se închipuie cea mai frumoasă, dar E: If the wood is dry, the stove heats (up)
se înşală. (sin. a se crede) very qyickly.
F: Elle s’imagine être / se croit la plus R: Discuţiile // Petrecerile se încing uneori
belle, mais elle se trompe. până dimineaţa.
I: Lei si crede / si immagina di essere la F: Les discussions // Les fêtes continuent
più bella, ma sbaglia. parfois de plus belle jusqu’au matin.
E: She thinks she is the most beautiful, but I: I dibattiti // Le feste si prolungano a
she is wrong. volte fino alla mattina.
E: Sometimes parties // discussions go on
till morning.
ÎNCINGE1 (15)
(ind. prez. 1, 6 încing; part. încins)

205
ÎNCINGE2
ÎNCINGE 2 înconjurat de câteva ori grădina
(ind. prez. 1, 6 încing; part. încins) publică. (sin. a face ocolul)
I. vb. tr. F: En attendant son amie, Paul a fait
a ~ ceva al cuiva plusieurs fois le tour du jardin public.
a-i ~ (cuiva) ceva I: Aspettando la sua amica, Paolo ha
subiect [-animat] fatto più volte il giro dei giardini
R: Cureaua aceasta îi încinge bine pubblici.
mijlocul / talia Mariei. E: Waiting for his friend, Paul went round
F: Cette ceinture serre bien la taille de the park several times.
Marie. a-şi ~ pe cineva + circ. (mod)
I: Questa cintura stringe bene la vita a (cu dat. pos.)
Maria. R: Maria şi-a înconjurat copiii cu
E: This belt girdles Mary's waist tight. dragoste şi cu atenţie permanentă.
a-şi ~ ceva F: Marie a entouré ses enfants de
(cu dat. pos) tendresse et d’attention permanente.
R: Maria şi-a încins talia cu un cordon I: Maria ha circondato i suoi figli di
nou. amore e attenzione continua.
F: Marie a ceint sa taille avec un cordon E: Mary permanently had love and care
neuf. for his children.
I: Maria si è cinta la vita con una cintura a-şi ~ ceva cu ceva
nuova. (cu dat. pos.)
E: Mary girdled herself with a new belt. R: Paul şi-a înconjurat curtea cu un zid.
(sin. a împrejmui)
II. vb. refl. F: Paul a entouré la cour d' une
a se ~ palissade.
subiect [+persoană] I: Paolo ha circondato il cortile con un
R: Ţăranii se încing cu brâu lat. muro.
F: Les paysans serrent leur taille d' une E: Paul had his yard surrounded by a
large ceinture. wall.
I: I contadini si stringono la vita con una
grande cintura. II. vb. refl.
E: Peasants girdle themselves with a a se ~ de cineva
large belt subiect [+persoană]
R: Directorul se înconjoară întotdeauna de
persoane de încredere.
ÎNCONJURA (1 / 1. 23) F: Le directeur s’entoure toujours de
(ind.prez. 1. înconjur / înconjor, 2 înconjuri / personnes de confiance.
înconjori, 3, 6 înconjură / înconjoară; conj. prez. 3,6 I: Il direttore si circonda sempre di
să înconjure / să înconjoare; imp. 2 înconjură / persone di fiducia.
înconjoară) E: The manager always surrounded
I. vb. tr. himself with people he could trust.
a ~ ceva a se ~ cu ceva
subiect [±animat] (cu sens pasiv)
R: Un gard înalt înconjoară curtea R: În unele regiuni, curţile se înconjoară
muzeului. (sin. a împrejmui) cu garduri înalte. (sin. a se împrejmui)
F: Une haute palissade entoure / clôt la F: Dans certaines régions les cours sont
cour du musée. entourées de hautes palissades.
I: Una palizzata alta circonda il cortile I: In certe regioni i cortili si circondano
del museo. con recinti alti.
E: A high fence enclosed the yard of the E: In certain regions, the courtyards are
museum. surrounded by high fences.
R: Aşteptându-şi prietena, Paul a

206

ÎNCREDINŢA (4)
(ind. prez. 1 încredinţez)
I. vb. tr.
a-i ~ ceva cuiva
subiect [+persoană]
R: În concediu, proprietarul i-a încredinţat
vecinului său cheile de la casă.
F: Pendant les vacances, le propriétaire a
confié les clés de sa maison à son
voisin.
I: Per le vacanze il proprietario ha
affidato le chiavi della casa al suo
vicino.
E: During his holiday, Paul trusted the
neighbour with the house keys.
a(-i) ~ pe cineva cuiva
subiect [+persoană]
R: Când este singură şi trebuie să plece,
Maria nu-şi lasă copilul singur, ci îl
încredinţează vecinilor.
F: Quand elle est seule et qu'elle doit
sortir, Marie ne laisse pas son enfant
tout seul, elle le confie à ses voisins.
I: Quando è sola e deve partire / uscire,
Maria non lascia suo figlio da solo, ma
lo affida ai vicini di casa.
E: When she is alone and needs to go
away, Mary does not leave her child
alone, she leaves him / her with her
neighbours.
a ~ pe cineva + abstract în dativ
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Mama // Spitalul a încredinţat copilul
unei instituţii de ocrotire socială. (sin. a
da în grijă)
F: La mère // L'hôpital a confié l' enfant
à une institution de protection sociale
(à la DASSE).
I: La madre // L' ospedale // La maternità
ha affidato il bambino ad una
istituzione di protezione sociale.
E: The mother // The hospital // The
maternity entrusted the child to social
institution.
a ~ pe cineva că P
subiect [+persoană]
R: Directorul a încredinţat personalul că
nimeni nu va concediat. (sin. a
asigura)
F: Le directeur a assuré le personnel que
personne ne serait licencié.
I: Il direttore ha assicurato il personale
che nessuno sarebbe stato licenziato.
ÎNCUIA
E: The manager assured the staff that
nobody would be fired.
a-şi ~ ceva cuiva
a-şi ~ pe cineva cuiva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a încredinţat manuscrisul unui
bun prieten, proprietar de editură.
F: Paul a confié son manuscrit à un bon
ami, propriétaire d’une maison
d’édition.
I: Paolo ha affidato il suo manoscritto ad
un buon amico, proprietario di una
casa editrice.
E: Paul entrusted his manuscript to a
good friend, owner of a publishing
house.
R: Mama şi-a încredinţat copilul unei
instituţii de ocrotire socială.
F: La mère a confié son enfant à une
institution de protection sociale.
I: La madre ha affidato il suo bambino ad
una istituzione di protezione sociale.
E: The mother has entrusted her baby to a
social care organization.
II. vb. refl.
a se ~ că P
subiect [+persoană]
R: Vreau să mă încredinţez că Maria a
spus adevărul. (sin. a se convinge)
F: Je veux m’assurer que Marie a dit la
vérité.
I: Voglio assicurarmi che Maria ha detto
la verità.
E: I want to make sure Mary had told the
truth.
a i se ~ cuiva
(cu sens pasiv)
R: Această misiune i se va încredinţa lui
Paul.
F: Cette mission sera confiée à Paul. On
va confier cette mission à Paul.
I: Questa missione sarà affidata a Paolo.
E: Paul will be entrusted with this
mission.
ÎNCUIA (3)
(ind. prez. 1, 2 încui, 3, 6 încuie; conj. prez. 3, 6 să
încuie)
I. vb. tr.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Maria încuie uşa de la camera ei cu
207
ÎNCURCA
cheia. (sin. a închide)
F: Marie ferme la porte de sa chambre à
clé.
I: Maria chiude a chiave la porta della
sua camera.
E: Mary locks her room door with a key.
R: Paul încuie uşa de la pod cu lacătul.
F: Paul ferme la porte du grenier avec le
cadenas // cadenasse la porte du
grenier.
I: Paolo chiude la porta della soffitta con
il lucchetto.
E: Paul always puts a padlock on the door
to the attick.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Maria l-a încuiat (cu cheia) pe fratele ei
în cameră.
F: Marie a enfermé (à clé) son frère dans
sa chambre.
I: Maria ha chiuso (a chiave) suo fratello
nella (sua) stanza.
E: Mary locked her brother in the room.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi încuie uşa cu cheia.
F: Marie ferme sa porte à clé.
I: Maria chiude a chiave la sua porta.
E: Mary locks her door with the key.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Copiii se încuie uneori în camera lor.
F: Les enfants s’enferment parfois dans
leur chambre.
I: A volte, i bambini si chiudono a chiave
nella loro stanza.
E: Children sometimes lock themselves up
in their rooms.
(cu sens pasiv)
R: În casele vechi uşa se încuia cu
zăvorul.
F: Dans les maisons anciennes la porte se
fermait / était fermée au verrou.
I: Nelle vecchie case la porta si chiudeva
col chiavistello.
E: In old houses the door is usually
bolted.
R: În imobilele moderne uşa de la intrare
se încuie cu dispozitive electronice.
F: Dans les immeubles modernes, la porte
d’entrée se ferme / est fermée avec des
208
dispositifs électroniques.
I: Negli immobili moderni la porta
d’ingresso si chiude con dispositivi
elettronici.
E: In modern buildings the entrance door
is usually locked by electronic devices.
ÎNCURCA (1)
(ind. prez. 1 încurc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Maria a încurcat aţa.
F: Marie a embrouillé les fils.
I: Maria ha aggrovigliato i fili.
E: Mary entangled the thread.
R: Persoanele distrate încurcă numerele de
telefon.
F: Les personnes distraites embrouillent
les numéros de téléphone.
I: Le persone distratte sbagliano /
confondono i numeri di telefono.
E: Absent-minded persons confuse
telephone numbers.
R: În holul hotelului, valize şi alte bagaje
încurcau trecerea.
F: Dans le hall de l’hôtel, des valises et
d’autres bagages encombraient le
passage.
I: Nell'atrio / Nello hall dell'albergo
valigie ed altri bagagli ingombravano
il passaggio.
E: In the hotel lobby suitcases and all
sorts of luggage were in the way.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Uneori, sora mai mică a Mariei îl
încurcă pe Paul.
F: Parfois, la soeur cadette de Marie
embarrasse Paul.
I: A volte, la sorella minore di Maria
mette Paolo in imbarazzo.
E: Mary’s baby sister sometimes disturbes
Paul.
R: Calculatorul de pe birou mă încurcă
uneori când am de lucru.
F: Parfois, l'ordinateur de mon bureau
m'embarasse quand j'ai du travail.
I: A volte, quando ho da fare, il computer
che sta sulla mia scrivania mi ostacola.
E: Sometimes, the computer in my room
stands in my way when I want to work.

(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (că P, să P)
R: Mă încurcă foarte mult că nu-l pot
contacta pe Paul // să-l caut acum pe
Paul.
F: Ça m'embarasse beaucoup de ne pas
pouvoir contacter Paul // de chercher
maintenant Paul.
I: Che io non possa contattare // cercare
Paolo adesso mi mette in grandissimo
imbarazzo.
E: It is inconvenient to me that I can’t
contact // look for Paul // to contact
Paul right now.
a ~ pe cineva cu ceva
subiect [±animat]
R: Paul ne încurcă cu prezenţa lui.
F: Paul nous embarrasse par sa présence.
I: Paolo ci mette in imbarazzo con la sua
presenza.
E: Paul’s presence is embarrassing.
R: La examen, profesorul îi poate încurca
pe studenţi cu diverse întrebări.
F: À l’examen, le professeur peut
embarrasser les étudiants avec diverses
questions.
I: All’esame, il professore può mettere in
imbarazzo gli studenti con diverse
domande.
E: During the exam, the teacher may
sometimes confuse his students with
various questions.
R: La examen, sunt întrebări care îi pot
încurca pe studenţi.
F: À l’examen, il y a des questions qui
peuvent embarrasser les étudiants.
I: All’esame, ci sono domande che
possono confondere gli studenti.
E: In any exam there are questions that
may confuse the students.
(în constr. abs.)
R: În holul hotelului sunt bagaje care
încurcă.
F: Dans le hall de l’hôtel il y a des
bagages qui encombrent.
I: Nell'atrio dell'albergo ci sono dei
bagagli che ingombrano.
E: In the hotel lobby there are luggage
that stand in the way.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi încurcă adesea hârtiile.
F: Marie mélange souvent ses papiers.
I: Maria confonde spesso le sue carte.
ÎNDEMNA
E: Mary often makes a mess of the papers.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Firele de aţă se încurcă uşor.
F: Les fils s’embrouillent facilement.
I: I fili di refe si aggrovigliano
facilmente.
E: Threads tangle easily.
R: Când eşti obosit, ideile se încurcă uşor.
F: Quand on est fatigué, les idées
s’embrouillent facilement.
I: Quando si è stanchi, le idee si
confondono facilmente.
E: When you are tired your ideas get
easily confused.
subiect [+persoană]
R: Maria s-a încurcat în datele acestei
probleme.
F: Marie s’est embrouillée dans les
données de ce problème.
I: Maria si è imbrogliata nei dati di
questo problema.
E: Mary got entangled in these things.
R: Copiii se încurcă la citit. (sin. a greşi)
F: Les enfants s’embrouillent à la lecture.
I: I bambini si confondono nella lettura.
E: Children make a mess of their reading.
ÎNDEMNA (1. 8)
(ind. prez. 1 îndemn, 2 îndemni, 3, 6 îndeamnă)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva la ceva
subiect [±animat]
R: Paul îi îndeamnă pe colegi la muncă.
(sin. a îmboldi)
F: Paul encourage / pousse ses collègues
au travail.
I: Paolo sprona i suoi colleghi a
lavorare.
E: Paul urges his colleagues to work
(hard).
R: Vremea ploioasă te îndeamnă la somn.
F: Le temps pluvieux prédispose au
sommeil.
I: Il tempo piovoso spinge a dormire.
E: The rainy weather makes you sleepy.
a ~ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Profesorul îi îndeamnă pe elevi să
participe la concursuri sportive. (sin. a
încuraja, a sfătui)
209
ÎNDEPLINI
F: Le professeur encourage ses élèves à
participer aux concours sportifs.
I: Il professore stimola / spinge i suoi
studenti a partecipare alle gare
sportive.
E: The teacher urges the students to take
part in the sports contests.
a-şi ~ pe cineva să P
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a îndemnat copiii să muncească.
F: Paul a poussé ses enfants à travailler.
I: Paolo ha spinto suoi figli a lavorare.
E: Paul pushed his children to work.
R: Medicul îşi îndeamnă pacienţii să
meargă mai mult pe jos. (sin. a sfătui)
F: Le médecin encourage ses patients à
marcher plus.
I: Il medico stimola i suoi pazienti ad
andare di più a piedi.
E: The doctor advises his patients to take
more walks.
ÎNDEPLINI (10)
(ind. prez. 1, 6 îndeplinesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
autoritate)
R: Directorul nostru îndeplineşte la timp
toate sarcinile.
F: Notre directeur accomplit à temps
toutes ses tâches / s’acquitte à temps de
toutes ses tâches.
I: Il nostro direttore adempie
puntualmente tutti i suoi compiti.
E: Our manager carries out his duties on
time.
R: Compania noastră îndeplineşte toate
cerinţele impuse de piaţă. (sin. a
satisface)
F: Notre entreprise remplit toutes les
demandes / les conditions imposées par
le marché.
I: La nostra compagnia soddisfa tutte le
esigenze imposte dal mercato.
E: Our company meets all the demands of
the market.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Ambasadorii români şi-au îndeplinit
misiunea de a-şi reprezenta ţara.
F: Les ambassadeurs roumains ont
accompli leur mission de représenter le
210
pays.
I: Gli ambasciatori rumeni hanno
compiuto la missione di rappresentare
il loro paese.
E: Romanian ambassadors have carried
out the mission of representing their
country.
R: Paul şi-a îndeplinit toate dorinţele. (sin.
a realiza, a înfăptui).
F: Paul a réalisé tous ses voeux.
I: Paolo ha realizzato tutti i suoi desideri.
E: Paul has seen all his wishes come true.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: În întreprinderea noastră, toate sarcinile
de serviciu se îndeplinesc la timp. (sin.
a se realiza)
F: Dans notre entreprise toutes les tâches
de service sont remplies à temps.
I: Nella nostra ditta tutti i compiti sono
assolti al tempo debito.
E: The export plan has been carried out in
time by most of the companies.
ÎNDOI1 (7. 2)
(ind. prez. 1, 2 îndoi, 3, 6 îndoaie; conj. prez. 3, 6 să
îndoaie)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a îndoit scrisoarea şi a pus-o în
plic.
F: Marie a plié la lettre et l’a mise dans
une enveloppe.
I: Maria ha piegato la lettera e l'ha
messa nella busta.
E: Maria folded the letter and put it in an
envelope.
R: Instalatorul a îndoit ţeava şi a montat-o.
(sin. a curba)
F: Le plombier a courbé le tuyau et l’a
monté.
I: L'idraulico ha piegato il tubo e l'ha
fissato.
E: The plumber curved the pipe and fitted
it.
a -şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi îndoaie manşetele de la cămaşă
ca să nu le murdărească.

F: Paul replie les manchettes de sa
chemise pour ne pas les salir.
I: Paolo ripiega i polsini della camicia
per non sporcarli.
E: Paul rolls up his shirt sleeves in order
not to make them dirty.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Fierul se îndoaie la cald. (sin. a curba)
F: Le fer se courbe au chaud.
I: Il ferro si piega al caldo.
E: Iron plates can be curved over high
temperature.
ÎNDOI (SE)2 (11)
(ind. prez. 1 mă îndoiesc, 6 se îndoiesc)
I. vb. refl.
a se ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Maria se îndoieşte de sinceritatea lui
Paul.
F: Marie doute de la sincérité de Paul.
I: Maria dubita della sincerità di Paolo.
E: Mary doubts Paul's sincerity.
a se ~ că P
subiect [+persoană]
R: Maria se îndoieşte că Paul îi spune
adevărul // că ştie despre ce este vorba.
F: Marie doute que Paul lui dise la vérité
// qu'il sache de quoi il est question.
I: Maria dubita che Paolo dica la verità
// sappia di cosa si tratta.
E: Mary doubts that Paul is telling the
truth // that he knows what is all about.
R: Maria se îndoieşte că a înţeles ce are de
făcut.
F: Marie doute qu'elle ait compris /
d'avoir compris ce qu'elle a à faire.
I: Maria dubita del fatto che abbia capito
ciò che ha da fare.
E: Mary doubts that she has understood
what she is supposed to do.
ÎNDRĂZNI (10)
(ind. prez. 1, 6 îndrăznesc)
I. vb. tr.
a ~ să P
subiect [±animat]
R: Maria nu a îndrăznit să răspundă la
întrebarea lui Paul. (sin. a avea curaj)
ÎNDREPTA1
F: Marie n'a pas osé répondre à la
question de Paul.
I: Maria non ha osato rispondere alla
domanda di Paolo.
E: Mary did not dare to answer Paul's
question.
R: În prezenţa adulţilor, unii copii nu
îndrăznesc nici să se mişte.
F: En présence des adultes, certains
enfants n'osent même pas bouger.
I: In presenza degli adulti, certi bambini
non osano neanche muoversi.
E: In the presence of grown-ups, some
children do not even dare to move.
R: După ce a fost bătut, câinele nu a mai
îndrăznit să mai intre în casă.
F: Après avoir été battu, le chien n'a plus
osé entrer dans la maison.
I: Dopo che è stato bastonato, il cane non
ha osato più entrare in casa.
E: After it was beaten, the dog never
dared to get into the house again.
(în constr. abs.)
R: Intraţi, îndrăzniţi, vă rog!
F: Entrez, n'hésitez pas! Entrez, s'il vous
plaît!
I: Entrate, non esitate vi prego!
E: Please, come in.
ÎNDREPTA1 (1. 20)
(ind. prez. 1 îndrept, 2 îndrepţi, 3, 6 îndreaptă; imp.
2 îndreaptă !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Echipa de muncitori a îndreptat şina de
cale ferată îndoită în accident.
F: L’équipe d'ouvriers a redressé le rail
courbé dans l’accident.
I: La squadra di operai ha raddrizzato la
rotaia piegatasi nell'incidente.
E: The team straightened the rail bent in
the accident.
R: Grădinarul a îndreptat straturile pentru
flori. (sin. a nivela)
F: Le jardinier a nivelé les plates-bandes
destinées aux fleurs.
I: Il contadino ha spianato le aiuole per i
fiori.
E: Thegardenert has levelled the flower
beds.
R: Paul a îndreptat greşelile din text. (sin.
a corecta)
211
ÎNDREPTA2
F: Paul a corrigé les fautes du texte. R: E mai greu să se îndrepte ceva decât să
I: Paolo ha corretto gli errori del testo. se prevină. (sin. a se corecta)
E: Paul has corrected the mistakes in the F: Il est plus difficile de corriger quelque
text. chose que de le prévenir.
a-şi ~ ceva I: È più difficile correggere qualcosa che
(cu dat. pos.) prevenirla.
R: Paul şi-a îndreptat spatele, pentru că îl E: It’s more difficult to amend than to
durea. prevent.
F: Paul s'est redressé le dos parce qu'il
avait mal.
I: Paolo si è raddrizzato sulla schiena ÎNDREPTA2 (1. 20)
perché gli faceva male. (ind. prez. 1 îndrept, 2 îndrepţi, 3, 6 îndreaptă; imp.
E: Paul straightened his back, as it was 2 îndreaptă !)
sore. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc)
II. vb. refl. subiect [+persoană]
a se ~ R: Vânătorul a îndreptat puşca spre iepure.
subiect [±animat] (sin. a orienta)
R: Purtarea lui Paul s-a îndreptat simţitor. F: Le chasseur a visé le lièvre.
(sin. a se corecta) I: Il cacciatore ha puntato il fucile verso
F: La conduite de Paul s’est la lepre.
considérablement améliorée. E: The hunter aimed his gun at the rabbit.
I: Il comportamento di Paolo è a se ~ + circ. (loc)
sensibilmente migliorato. subiect [±animat]
E: Paul's behavoiur has reformed R: Paul se îndrepta spre centrul oraşului
significantly. când a avut o pană de cauciuc. (sin. a
R: Sănătatea lui Paul s-a îndreptat vizibil. merge)
(sin. a se îmbunătăţi). F: Paul se dirigeait vers le centre de la
F: La santé de Paul s'est visiblement ville quand son pneu a crevé.
améliorée. I: Paolo si dirigeva verso il centro della
I: La salute di Paolo è migliorata città quando si è bucata una gomma.
visibilmente. E: Paul was heading downtown when he
E: Paul’s health has improved visibly. had a puncture.
R: După pedeapsă, elevul s-a îndreptat şi R: Actorul s-a îndreptat către spectatori şi
nu a mai lipsit de la şcoală. (sin. a se i-a salutat.
corecta) F: L'acteur s'est tourné vers les
F: Après la punition, l'élève s'est corrigé spectateurs et les a salués.
et il ne s'est plus absenté. I: L'attore si è girato verso gli spettatori
I: Dopo la punizione, l'alunno si è e li ha salutati.
corretto e non è più mancato dalla E: The actor turned to / walked towards
scuola. the audience and bowed.
E: As a consequence of the punishment, R: Camioanele se îndreaptă spre pădure.
the pupil reformed and never missed F: Les pois lourds se dirigent vers la
classes again. forêt.
a se ~ I: I camion si dirigono verso il bosco.
(cu sens pasiv) E: The trucks are heading for the forest.
R: Bara de fier se îndreaptă uşor la cald. a-şi ~ ceva
F: La barre en fer se redresse facilement (cu dat. pos.)
au chaud. R: Maria şi-a îndreptat privirea // atenţia
I: La barra di ferro si può facilmente către profesor.
raddrizzare al calore. F: Marie a dirigé son regard // son
E: The iron rod can be easily straightened attention vers le professeur.
over heat. I: Maria ha rivolto il suo sguardo //
l'attenzione verso il professore.
212

E: Mary looked // directed her attention
in the direction of the teacher.
ÎNDURA1 (1)
(ind. prez. 1 îndur)
vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Anumite persoane au îndurat torturi din
cauza ideilor lor. (sin. a suporta)
F: Certaines personnes ont subi des
tortures à cause de leurs idées.
I: Alcune persone hanno subito torture a
causa delle loro idee.
E: Certain persons underwent torture
because of their ideas.
R: Oamenii pot îndura suferinţe fizice şi
morale // singurătatea // înstrăinarea.
F: Les gens peuvent supporter des
souffrances physiques et morales // la
solitude // le dépaysement.
I: Gli uomini possono sopportare
sofferenze fisiche e morali // la
solitudine // l'alienazione.
E: People can endure physical, moral
sufferings // loneliness // estrangement.
ÎNDURA (SE) 2 (1)
(ind. prez. 1 îndur)
vb. refl.
a se ~ de cineva, de ceva
subiect [+persoană]
R: Maria s-a îndurat de copiii vecinilor şi
le-a cumpărat cărţi de şcoală. (sin. a-i fi
milă)
F: Marie a eu pitié des enfants de ses
voisins et leur a acheté des livres pour
l’école.
I: Maria ha avuto pietà dei figli dei vicini
e ha comprato loro dei libri per la
scuola.
E: Mary took pity on the neighbour’s
children and bought them school
books.
R: Maria s-a îndurat de câinii din cartier
pe care îi hrăneşte în fiecare zi. (sin. a-i
fi milă)
F: Marie a eu pitié des chiens du quartier
auxquels elle donne à manger chaque
jour.
I: Maria ha avuto pietà dei cani del
quartiere ai quali dà da mangiare ogni
ÎNECA
giorno.
E: Mary took pity on the stray dogs in her
district which sShe feeds every day.
a (nu) se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Maria s-a îndurat până la urmă să plece
de la petrecere. (sin. a accepta)
F: Marie s'est décidée finalement à
quitter la fête.
I: Alla fine Maria si è decisa ad
andarsene via dalla festa.
E: Mary finally excepted herself away
from the party.
R: Decanul nu se îndură să ia o asemenea
măsură împotriva studenţilor.
F: Le doyen ne se décide pas à prendre
une telle mesure contre les étudiants.
I: Il preside non si decide a prendere una
tale misura contro gli studenti.
E: The dean doesn’t have the heart to take
such severe measures against the
students.
ÎNECA (1. 8)
(ind. prez. 1 înec, 2 îneci, 3, 6 îneacă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [-animat]
R: Ploaia a înecat câmpul. (sin. a inunda)
F: La pluie a innondé / noyé les cultures /
les champs.
I: La pioggia ha inondato il campo.
E: The rain has flooded the fields.
R: Ploile torenţiale au înecat uneori
oameni şi animale.
F: Les pluies torrentielles ont noyé parfois
des hommes et des animaux.
I: Le piogge torrenziali hanno annegato a
volte uomini e animali.
E: Heavy rains sometimes drowned people
and animals.
a-şi ~ ceva în ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi îneacă amarul // suferinţa //
singurătatea în băutură // în lectură..
F: Paul noie son chagrin // ses
souffrances // sa solitude dans la
boisson // dans la lecture.
I: Paul affoga la sua amarezza // la sua
sofferenza // la sua solitudine nel bere
// nella lettura.
213
ÎNFĂŢIŞA
E: Paul drowns his sorrows // suffering //
loneliness in drink // reading.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Vara trecută un tânăr s-a înecat în râu.
F: L’été dernier un jeune homme s’est
noyé dans la rivière.
I: L’estate scorsa un giovane si è
annegato nel fiume.
E: Last summer a young man drowned in
the river.
ÎNFĂŢIŞA (4)
(ind. prez. 1 înfăţişez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: În pictura sa, artistul înfăţişează marea
// oamenii de la ţară. (sin. a prezenta)
F: Dans ses toiles, l’artiste peint la mer //
les gens de la campagne.
I: Nella sua pittura, l’artista rappresenta
il mare // la gente della campagna.
E: In all his paintings the painter presents
the sea // people from the countryside.
R: Tabloul înfăţişează o scenă de familie.
(sin. a reprezenta)
F: Le tableau présente une scène de
famille.
I: Il quadro rappresenta una scena di
famiglia.
E: The painting presents a family scene.
a-şi ~ ceva
R: Gândindu-se la anii copilăriei, Maria îşi
înfăţişa chipul blând al bunicii. (sin. a-
şi imagina)
F: En pensant aux années de son enfance,
Marie s’imaginait le doux visage de sa
grand-mère.
I: Pensando agli anni dell’ infanzia,
Maria si immaginava il viso sereno
della nonna.
E: Looking back on her childhood, Mary
was thinking of his grandmother’s
gentle face.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Inculpatul nu s-a înfăţişat la tribunal.
214
(sin. a se prezenta)
F: L’inculpé ne s’est pas présenté au
Tribunal / n’a pas comparu devant le
Tribunal.
I: L’imputato non si è presentato in
tribunale.
E: The defendant did not appear in court.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: În această lucrare se înfăţişează
obiceiuri şi ritualuri vechi. (sin. a se
prezenta)
F: Dans cet ouvrage on présente des
coutumes et des rites anciens.
I: In questo lavoro si descrivono usi e
cerimoniali antichi.
E: This work presents ancient customs
and rituals.
ÎNFIINŢA (4)
(ind. prez. 1 înfiinţez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Armata americană a înfiinţat un club
pentru foştii combatanţi din Irak. (sin. a
fonda)
F: L'Armée américaine a créé un club
pour les anciens combattans en Irak.
I: L'esercito americano ha aperto un club
per gli ex combattenti nel Irak.
E: The American armyy has set up a club
for the former Irak soldiers.
R: Guvernul a înfiinţat o nouă instituţie
pentru protecţia copilului.
F: Le Gouvernement a créé / institué une
nouvelle institution pour la protection
de l’enfant.
I: Il Governo ha fondato una nuova
instituzione per la protezione del
bambino.
E: The Government has set up a new
institution for child protection.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a înfiinţat propria firmă de
calculatoare. (sin. a crea)
F: Paul a fondé sa propre entreprise
d’ordinateurs.
I: Paolo ha fondato la propria ditta di
computer.

E: Paul has set up his own computer
company.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
R: Paul s-a înfiinţat la sediul firmei şi a
cerut să vorbească cu directorul. (sin. a
se prezenta)
F: Paul s’est présenté au siège de
l’entreprise et a demandé de parler au
directeur.
I: Paolo si è presentato alla sede della
ditta e ha chiesto di parlare con il
direttore.
E: Paul showed up at the company
headquarters asking to talk to the
manager.
R: Chemat, elevul s-a înfiinţat imediat la
director // în faţa profesorului. (sin. a se
prezenta)
F: Etant appelé, l’élève s’est présenté tout
de suite chez le directeur // devant le
professeur.
I: Chiamato, l’alunno si è presentato
subito dal direttore // davanti al
professore.
E: When summoned, the student instantly
appeared // turned up at the
principal’s office.
a se ~ + circ. (timp)
(cu sens pasiv)
R: Universitatea din Craiova s-a înfiinţat
în 1966. (sin. a se crea, a se fonda)
F: L’Université de Craiova a été fondée
en 1966.
I: L'Università di Craiova è stata fondata
nel 1966.
E: The University of Craiova was founded
in 1966.
ÎNGĂDUI (7)
(ind. prez. 1, 2 îngădui, 3, 6 îngăduie; conj. prez. 3,
6 să îngăduie)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria nu îngăduie o atitudine
nepoliticoasă din partea studenţilor.
(sin. a permite)
F: Marie ne tolère pas une attitude
impolie de la part des étudiants.
I: Maria non tollera un atteggiamento
sgarbato da parte degli studenti.
ÎNGHEŢA
E: Mary does not tolerate an impolite
attitude on her students part.
a ~ pe cineva (pentru plata unei
datorii)
subiect [+persoană]
R: Creditorul l-a îngăduit pe Paul două
luni pentru achitarea împrumutului.
(sin. a păsui)
F: Le créditeur a accordé à Paul un délai
de deux mois pour acquitter son
emprunt.
I: Il creditore ha concesso a Paolo due
mesi per la restituzione del prestito.
E: The creditor allowed Paul two months
to pay back his debt.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [-animat] (comportament,
atitudine)
R: Un asemenea comportament //
Impertinenţa // Lipsa de respect nu se
îngăduie în familia noastră. (sin. a se
permite, a se admite)
F: Un tel comportement // L'impertinence
// Le manque de respect n’est pas
permis / toléré dans notre famille.
I: Un tale comportamento //
L'impertinenza // La mancanza di
rispetto non è permessa nella nostra
famiglia.
E: Such behaviour // Impertimance // Lack
of respect is not tolerated in our
family.
ÎNGHEŢA (1. 8)
(ind. prez. 1 îngheţ, 2 îngheţi, 3,6 îngheaţă)
I. vb. intr.
a~
subiect [-animat]
R: Acest lac nu îngheaţă niciodată.
F: Ce lac ne gèle jamais.
I: Questo lago non gela mai.
E: The water of this lake never freezes.
R: Iarna, solul îngheaţă până la 20-30 de
cm.
F: En hiver, le sol gèle jusqu’à 20-30 cm.
I: D’inverno, il suolo gela fino a
20-30 cm.
E: In winter the soil freezes to a depth of
20-30 cm.
R: Rufele au îngheţat afară.
215
ÎNGHIŢI
F: Le linge a gelé dehors.
I: Fuori i panni si sono gelati.
E: The linen froze outside.
a~
a-i ~ (cuiva)
subiect [-animat]
R: Urechile // Mâinile lui Paul au îngheţat.
Lui Paul i-au îngheţat urechile //
mâinile.
F: Les oreilles // Les mains de Paul ont
gelé.
I: Le orecchie // Le mani di Paolo si sono
gelate. A Paolo si sono gelate le
orecchie // le mani.
E: Paul’s ears // hands are frozen.
subiect [+animat]
R: Paul a îngheţat aşteptând trenul.
F: Paul a gelé en attendant le train.
I: Paolo si è gelato aspettando il treno.
E: Paul was frozen stiff waiting for the
train.
R: Câinele // Pisica a îngheţat afară!
F: Le chien // Le chat a gélé dehors.
I: Fuori il cane // Il gatto si è gelato.
E: The dog // The cate froze outside.
R: Îngheţi într-o casă fără încălzire.
F: On gèle dans une maison sans
chauffage.
I: Si gela in una casa senza
riscaldamento.
E: You can freeze in a house without a
heating system.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat
R: Temperaturile foarte scăzute îngheaţă
solul şi apa lacurilor.
F: Les températures très basses gèlent /
font geler le sol et l’eau des lacs.
I: Le temperature molto basse fanno
gelare il suolo e l’acqua dei laghi.
E: Low temperatures make soil and lake
water freeze.
R: Israelienii au îngheţat tratativele cu
palestinienii. (sin. a sista)
F: Les Israéliens ont gelé les pourparlers
avec les Palestiniens.
I: Gli Israeliani hanno congelato le
trattative con i Palestinesi.
E: Israelis have frozen their talks with the
Palestinians.
R: Banca Mondială a îngheţat creditele
pentru ţările subdezvoltate. (sin. a
216
bloca)
F: La Banque Mondiale a gelé les crédits
pour les pays sous-developpés.
I: La Banca Mondiale ha congelato i
crediti per i paesi sottosviluppati.
E: The World Bank has frozen the credits
for underdeveloped countries.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a îngheţat contul curent în
bancă. (sin. a bloca)
F: Marie a gelé son compte en banque.
I: Maria ha bloccato il suo conto
corrente in banca.
E: Mary has frozen her bank account.
ÎNGHIŢI (9. 7)
(ind. prez. 1, 6 înghit, 2 înghiţi, 3 înghite; conj. prez.
3, 6 să înghită; imp. 2 înghite !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
fenomene ale naturii, apa,
întunericul etc.)
R: Bolnavul a înghiţit tableta fără apă. (sin
a lua)
F: Le malade a avalé le comprimé sans
eau.
I: Il malato ha inghiottito la pastiglia
senza acqua.
E: The patient has swallowed the pill
without water.
R: Apele râului au înghiţit tot satul. (sin. a
inunda)
F: Les eaux de la rivière ont inondé tout le
village.
I: Le acque del fiume hanno inghiottito
tutto il paese.
E: The waters of the river have swallowed
up the whole village.
a (nu) ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria (nu) înghite capriciile prietenei
sale. (sin. a (nu) tolera, a (nu) accepta)
F: Marie (ne) supporte / tolère( pas) les
caprices de son amie.
I: Maria (non) sopporta i capricci della
sua amica.
E: Mary endures/does not stomach her
friend’s whims.
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Pe Paul îl doare gâtul şi nu poate
 ÎNGRIJI

înghiţi! ÎNGRIJI (10)

F: Paul a mal à la gorge et il ne peut pas (ind. prez. 1,6 îngrijesc)
avaler! I. vb. tr.
I: Paolo ha mal di gola e non può a ~ pe cineva
inghiottire! subiect [+animat]
E: Paul is suffering from tonsillitis and R: Nepoata a îngrijit-o pe bunica ei. (sin. a
can't swallow! avea grijă, a se ocupa de)
F: La petite-fille a soigné / s’est occupé de
II. vb. refl. sa grand-mère.
a se ~ I: La nipote ha avuto cura della sua
(cu sens pasiv) nonna.
R: Pastilele se înghit cu ceai. E: The granddaughter took care of her
F: Les comprimés doivent être avalés avec granny.
du thé. a ~ pe cineva al cuiva
I: Le pastiglie si inghiottono con del tè. a-i ~ (cuiva) pe cineva
E: Pills should be taken with tea. subiect [+persoană]
R: O infirmieră voluntară i-a îngrijit multă
vreme pe părinţii mei. Mi i-a îngrijit
ÎNGRĂŞA (1. 1. a) foarte bine.
(ind. prez. 1 îngraş, 2 îngraşi, 3, 6 îngraşă; conj. F: Une infirmière volontaire a soigné
prez. 3, 6 să îngraşe) longtemps mes parents. Elle les a très
I. vb. tr. bien soignés.
a ~ pe cineva I: Un'infermiera volontaria ha curato per
a ~ ceva molto tempo i miei genitori. Li ha
subiect [±animat] curati molto bene.
R: Fermierul îngraşă animalele // E: A volunteer nurse looked after my
pământul. parents for a long time. She took good
F: Le fermier engraisse le bétail // care of them.
engraisse / fertilise la terre. a-şi ~ ceva
I: Il massaro ingrassa gli animali // a-şi ~ pe cineva
concima la terra. (cu dat. pos.)
E: The farmer fattens the animals // R: Dintotdeauna Paul şi-a îngrijit dinţii.
fertilizes the land. F: Depuis toujours Paul a pris soin de ses
(în constr. abs.) dents.
R: Dulciurile îngraşă. I: Da sempre Paolo ha avuto cura dei
F: Les sucreries font grossir. suoi denti.
I: I dolci ingrassano. E: Paul has always taken good care of his
E: Sweets make everybody fat. teeth.
R: Paul îşi îgrijeşte părinţii. (sin. a se
III. vb. refl. ocupa de)
a se ~ F: Paul prend soin de ses parents.
subiect [±animat] I: Paolo si prende cura dei suoi genitori.
R: Maria s-a îngrăşat în ultimul timp. (sin. E: Paul takes care of his parents.
a lua în greutate)
F: Marie a grossi ces derniers temps. II. vb. refl.
I: Ultimamente Maria si è ingrassata. a se ~ de ceva
E: Mary has put on some weight lately. subiect [+persoană]
(cu sens pasiv) R: Maria se îngrijeşte de ţinuta soţului
R: Porcii se îngraşă cu porumb. său.
F: Les cochons s’engraissent avec du F: Marie s’occupe de la tenue de son
maïs. mari.
I: I maiali si ingrassano con il granturco. I: Maria si occupa dell’abbigliamento di
E: Pigs should be given maize to fatten suo marito.
them.
217
ÎNGRIJORA
E: Mary is taking care of her husband’s
attire.
a se ~ să P
a se ~ ca ... să P
subiect [+persoană]
R: Maria s-a îngrijit întotdeauna să nu-i
lipsească nimic copilului ei. (sin. a se
preocupa)
F: Marie a toujours eu soin que rien ne
manquât à son enfant.
I: Maria si è sempre preoccupata che a
suo figlio non mancasse nulla.
E: Mary has always been careful that her
child should not miss anything.
R: Părinţii s-au îngrijit ca fiul lor să fie
sănătos. (sin. a se preocupa)
F: Les parents ont eu soin que leur fils
soit bien portant.
I: I genitori si sono preoccupati che il
loro figlio sia sano.
E: The parents took good care that their
son should be healthy.
ÎNGRIJORA (4)
(ind. prez. 1 îngijorez)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Mă // Te îngrijorează Paul // sănătatea
Mariei.
F: Paul // La santé de Marie me //
t'inquiète.
I: Paolo // La salute di Maria mi // ti
preoccupa.
E: Paul// Mary's health worries me // you.
R: Deseori voi mă îngrijoraţi prin
atitudinea voastră.
F: Souvent, vous m'inquiétez par votre
comportement.
I: Spesso il vostro atteggiamento mi
preoccupa.
E: Your behaviour often worries me.
R: M-au // Ne-au îngrijorat copiii tăi.
F: Tes enfants m'ont inquiété // nous ont
inquiétés.
I: I tuoi figli mi hanno preoccupato // ci
hanno preoccupati.
E: Your children worried me // us.
R: Fenomenul emigraţiei îngrijorează
ţările dezvoltate. (sin. a preocupa)
F: Le phénomène de l’émigration inquiète
/ préoccupe les pays développés.
I: Il fenomeno dell’emigrazione
218
preoccupa i paesi sviluppati.
E: Emigration is a matter of concern for
developed countries.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [±animat]
R: Sănătatea Mariei îi îngrijorează pe
părinţi. (sin. a preocupa)
F: La santé de Marie inquiète / tourmente
ses parents.
I: La salute di Maria preoccupa i suoi
genitori.
E: Mary’s health worries her parents.
R: Violenţa în şcoli a îngrijorat autorităţile
americane. (sin. a preocupa)
F: La violence dans les écoles a alarmé /
inquiété les autorités américaines.
I: La violenza nelle scuole ha
preoccupato le autorità americane.
E: Violence in schools is a matter of
worry for American authorities.
R: M-au // Ne-au îngrijorat copiii tăi
//atentatele sinucigaşe din ultima
vreme.
F: Tes enfants // Les attentats suicides des
derniers temps m'ont inquiété // nous
ont inquiétés.
I: I tuoi figli // Gli attentati suicidi degli
ultimi tempi mi hanno preoccupato // ci
hanno preoccupati.
E: Your children // The latest suicide
assaults worried me // us.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (că P, rel.P)
R: Mă // Ne îngrijorează că n-ai venit // ce
s-a întâmplat.
F: Le fait que tu ne sois pas venu // Ce qui
est arrivé me // nous inquiète.
I: Che tu non sia venuto // ciò ch'è
successo mi // ci preoccupa.
E: I am // We are worried that you
haven't come // about what happened.
(în constr. abs.)
subiect [-animat]
R: Comportamentul tinerilor îngrijorează.
F: Le comportement des jeunes inquiète.
I: Il comportamento dei giovani
preoccupa.
E: The behaviour of some young people is
a matter of concern.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi îngrijorează părinţii prin
 ÎNGROPA
comportarea ei. survivants enterraient / ensevelissaient
F: Marie inquiète ses parents par son les morts.
comportement. I: Al fronte, dopo la battaglia, i superstiti
I: Con il suo comportamento Maria seppellivano i morti.
preoccupa i genitori. E: After the battle the survivors buried the
E: Mary worries her parents by her dead.
behaviour. R: Cutremurele îngroapă mii de oameni
sub dărâmături.
II. vb. refl. F: Les tremblements de terre ensevelissent
a se ~ de ceva al cuiva des milliers de personnes sous les
a se ~ pentru ceva al cuiva décombres.
subiect [+persoană] I: I terremoti seppelliscono migliaia di
R: Părinţii Mariei se îngrijorează de // persone sotto le macerie.
pentru sănătatea ei. (sin. a-şi face griji) E: Earthquakes bury thousands of people
F: Les parents de Marie sont préoccupés under ruins.
par / se font des soucis pour sa santé. a ~ ceva
I: I genitori di Maria si preoccupano subiect [+persoană]
della // per la sua salute. R: Strămoşii noştri îngropau banii şi
E: Mary’s parents are worried by her obiectele de valoare. (sin. a ascunde)
health. F: Nos ancêtres enterraient l’argent et les
a se ~ (pentru) că P objets de valeur.
subiect [+persoană] I: I nostri avi sotterravano i soldi e gli
R: Paul se îngrijorează (pentru) că nu a oggetti di valore.
primit nici un răspuns. E: Our ancestors used to bury money and
F: Paul s’inquiète de n’avoir reçu aucune valuables.
réponse / parce qu’il n’a reçu aucune R: După război, oamenii au îngropat
réponse. armele ca să le sustragă percheziţiei.
I: Paolo si preoccupa perché non ha (sin. a ascunde)
ricevuto nessuna risposta. F: Après la guerre, les gens ont enterré
E: Paul is worried because he has not les armes pour les soustraire à la
received any answer. perquisition.
I: Dopo la guerra, gli uomini hanno
sotterrato le armi per sottrarle alla
ÎNGROPA (1. 10) perquisizione.
(ind. prez. 1 îngrop, 2 îngropi, 3, 6 îngroapă; conj. E: After the war, people buried the
prez. 3, 6 să îngroape) weapons to hide them from search.
I. vb. tr. a-şi ~ pe cineva
a ~ pe cineva a-şi ~ ceva
subiect [±animat] (cu dat. pos.)
R: Vecinii mei l-au îngropat de curând pe R: Paul şi-a îngropat bunicul.
bunicul lor. (sin. a înmormânta) F: Paul a enterré son grand-père.
F: Mes voisins viennent d' enterrer leur I: Paolo ha seppellito / sepolto suo
grand-père. nonno.
I: I miei vicini hanno celebrato di recente E: Paul has buried his grandfatherd.
il funerale del loro nonno. R: Oamenii şi-au îngropat armele ca să le
E: My neighbours recently buried their sustragă percheziţiei.
grandfather. F: Les gens ont enterré leurs armes pour
R: Pe front, după bătălie, supravieţuitorii les soustraire à la perquisition.
îi îngropau pe cei morţi. (sin. a I: Gli uomini hanno sotterrato le armi per
înhuma) sottrarle alla perquisizione.
F: Au front, après la bataille, les E: People buried their weapons to hide
them from search.

219
ÎNLĂTURA
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Roţile maşinii se îngropau în nisip.
(sin. a se afunda)
F: Les roues de la voiture s’enfonçaient
dans le sable.
I: Le ruote della macchina affondavano
nella sabbia.
E: The car wheels were buried in sand.
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Morţii se îngroapă după datină.
F: Les morts sont enterrés selon la
coutume.
I: I morti si seppelliscono secondo
l'usanza.
E: The dead are buried according to the
custom.
R: Pentru a evita poluarea mediului
înconjurător, anumite reziduuri se
îngroapă.
F: Pour éviter la pollution de
l'environnement, certains résidus sont
enterrés.
I: Per evitare l'inquinamento
dll'ambiente, certi residui sono
sotterrati.
E: In order to avoid the pollution of the
environment, certain refuse is buried.
ÎNLĂTURA (1)
(ind. prez. 1 înlătur)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Şoferii au înlăturat copacul din drum.
(sin. a îndepărta)
F: Les chauffeurs ont écarté l’arbre qui
barrait la route.
I: Gli autisti hanno scansato dalla strada
l'albero caduto.
E: The drivers removed the tree from the
road.
R: Ministerul de Externe a înlăturat din
funcţie mai mulţi ambasadori. (sin. a
revoca)
F: Le Ministère des Affaires Etrangères a
révoqué plusieurs ambassadeurs.
I: Il Ministero degli Esteri ha rimosso
dalle funzioni parecchi ambasciatori.
220
E: The Ministry of External Affairs has
recalled several ambassadors.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Prin manevre politice, candidatul la
funcţia de preşedinte şi-a înlăturat toţi
contracandidaţii.
F: Par des manoeuvres politiques, le
candidat à la fonction de président a
évincé tous ses contre-candidats.
I: Attraverso delle manovre politiche, il
candidato alla funzione di presidente
ha soppiantato tutti i suoi concorrenti.
E: Through political manoeuvres, the
candidate to presidency has removed
all the opponents.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Anumite obstacole se înlătură foarte
greu.
F: Certains obstacles s'écartent
difficilement / sont difficiles à écarter.
I: Certi ostacoli si rimuovono
difficilmente.
E: Certain obstacles are hard to remove.
ÎNLOCUI (11)
(ind. prez. 1, 6 înlocuiesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Tâmplarii au înlocuit ramele de la
ferestre.
F: Les menuisiers ont remplacé les cadres
des fenêtres.
I: I falegnami hanno sostituito i telai
delle finestre.
E: The carpenters have replaced the
window frames.
R: Compania Microsoft a înlocuit
compania MacIntosh pe piaţa asiatică
de calculatoare.
F: Microsoft a remplacé MacIntosh sur le
marché asiatique d'ordinateurs.
I: Sul mercato asiatico dei computer la
Microsoft ha sostituito la MacIntosh.
E: Microsoft Company has replaced
MacIntosh Company on the Asian
computer market.
 ÎNMULŢI2
a ~ pe cineva (sin. a se schimba)
subiect [+persoană] F: En cas de déréglage de l'ordinateur, la
R: Când am fost bolnav, m-a înlocuit la plaque de base doit être remplacée,
ore un coleg. (sin. a ţine locul) elle ne se répare pas.
F: Lorsque j’ai été malade, un collègue I: In caso di guasto del computer la
m’a remplacé aux cours. placca di base si sostituisce, non si
I: Quando sono stato malato, mi ha ripara.
sostituito ai corsi un collega. E: In case of damage of the computer, the
E: When I was ill, a colleague sat in for motherboard should be replaced, not
me. repaired.
a ~ ceva cu ceva (reciproc)
subiect [+persoană] R: În caz de nevoie, colegii se înlocuiesc
R: Mecanicul a înlocuit o piesă uzată cu unul pe celălalt .
una nouă. (sin. a schimba) F: Au besoin, les collègues se remplacent
F: Le mécanicien a remplacé une pièce l’un l’autre.
usée par une toute neuve. I: In caso di bisogno, i colleghi si
I: Il meccanico ha sostituito un pezzo sostituiscono l’un l’altro.
usato con uno nuovo. E: When it is necessary, coworkers stand
E: The mechanic has replaced the broken in for one another.
part with a new one.
a-şi ~ ceva (cu ceva)
a-şi ~ pe cineva ÎNMULŢI1 (10)
(cu dat. pos.) (ind. prez. 1, 6 înmulţesc)
R: Paul şi-a înlocuit vechea tocărie cu una vb. tr.
nouă. a ~ ceva (cu ceva)
F: Paul a remplacé la vieille huisserie par subiect [+persoană]
une neuve. R: Fratele Mariei învaţă să înmulţească un
I: Paolo ha sostituito i suoi vecchi infissi număr cu altul.
con dei nuovi. F: Le frère de Marie apprend à multiplier
E: Paul has had his door and window un nombre par un autre.
frames replaced with new ones. I: Il fratello di Maria impara a
R: Paul şi-a înlocuit colegul în tura de moltiplicare un numero per un altro.
noapte. E: Mary’s brother learns how to multiply
F: Paul a remplacé son collègue dans le two numbers.
service de nuit.
I: Paolo ha sostituito il suo collega nel
turno di notte. ÎNMULŢI2 (10)
E: Paul stood in for his colleague in the (ind. prez. 1, 6 înmulţesc)
night shift. I. vb. tr.
a ~ ceva
II. vb. refl. subiect [±animat] (persoană,
a se ~ instituţie)
(cu sens pasiv) R: Preşedintele firmei a înmulţit
R: La această şcoală se vor înlocui toate contactele cu partenerii străini. (sin. a
băncile. (sin. a se schimba) intensifica)
F: Dans cette école, tous les pupitres F: Le président de l'entreprise a multiplié
serons remplacés. Dans cette école, on les contacts avec les partenaires
remplacera tous les pupitres. étrangers.
I: In questa scuola si sostituiranno tutti i I: Il presidente della ditta ha aumentato i
banchi. contatti con i partner stranieri.
E: In this school all desks will be E: The president of the company has
replaced. increased the number of contacts with
R: În caz de defecţiune la calculator, placa foreign partners.
de bază se înlocuieşte, nu se repară.
221
ÎNOTA
R: Ţările arabe au înmulţit eforturile de E: Mary swims under water.
realizare a unui acord cu israelienii. R: Câinele înoată, dar pisica nu.
(sin. a intensifica) F: Le chien nage, mais pas le chat.
F: Les pays arabes ont multiplié leurs I: Il cane nuota, ma il gatto no.
efforts visant à réaliser un accord avec E: The dog can swim, but the cat can’t.
les Israéliens.
I: I paesi arabi hanno moltiplicato gli II. vb. refl.
sforzi per la realizzazione di un a se ~
accordo con gli Israeliani. (în constr. impers.)
E: Arabian countries have increased their R: Se înoată mai bine când nu este foarte
efforts to conclude an agreement with frig.
the Israelis. F: On nage mieux quand il ne fait pas trop
froid.
II. vb. refl. I: Si nuota meglio quando non fa molto
a se ~ freddo.
subiect [+animat] E: One can swim better when it’s not too
R: Iepurii se înmulţesc foarte repede.(sin. cold.
a se reproduce)
F: Les lapins se reproduisent très vite.
I: I conigli si moltiplicano molto ÎNREGISTRA (4)
rapidamente. (ind. prez. 1 înregistrez)
E: Rabbits reproduce very quickly. I. vb. tr.
subiect [-animat] a ~ ceva
R: Plantele se înmulţesc prin seminţe sau subiect [+persoană]
prin butaşi. R: Secretara a înregistrat cererile
F: Les plantes se multiplient par grains / studenţilor.
semances ou par boutures. F: La secrétaire a enregistré les
I: Le piante si moltiplicano attraverso i demandes des étudiants.
semi o le talee. I: La segretaria ha registrato le
E: Plants reproduce through seeds or domande degli studenti.
cuttings. E: The secretary has filed the students’
R: Accidentele s-au înmulţit în ultimii ani. applications.
F: Les accidents se sont multipliés les R: Lexicografii înregistrează cuvintele noi
dernières années. în dicţionar. (sin. a înscrie)
I: Gli incidenti si sono moltiplicati negli F: Les lexicographes enregistrent les mots
ultimi anni. nouveaux dans le dictionnaire.
E: Accidents have increased in number I: I lessicografi registrano le parole
lately. nuove nel dizionario.
E: Lexicographers enter the new words in
dictionaries.
ÎNOTA (1. 22) R: Paul a înregistrat muzică clasică. (sin. a
(ind. prez. 1 înot, 2 înoţi, 3, 6 înoată; conj. prez. 3, copia)
să înoate; imp. 2 înoată !) F: Paul a enregistré //a fait enregistrer
I. vb. intr. de la musique classique.
a ~ ± circ. (loc, timp) I: Paolo ha registrato musica classica.
subiect [+animat] E: Paul has recorded classical music.
R: Maria înoată de la vârsta de 4 ani. R: Ziariştii au înregistrat ultimele
F: Marie nage dès l’âge de 4 ans. evenimente sociale. (sin. a consemna)
I: Maria nuota dall’età di quattro anni. F: Les journalistes ont enregistré /
E: Mary has been able to swim ever since mentionné les derniers événements
she was four. sociaux.
R: Maria înoată sub apă. I: I giornalisti hanno registrato gli ultimi
F: Marie nage sous l’eau. avvenimenti sociali.
I: Maria nuota sott’acqua.
222

E: The newspapermen have recorded the
latest social events.
subiect [-animat]
R: Contorul înregistrează consumul de
curent electric. (sin. a marca)
F: Le compteur enregistre la
consommation d’électricité.
I: Il contatore registra il consumo di
energia elettrica.
E: The meter records the consumption of
electricity.
R: Toate ziarele înregistrează
evenimentele sociale. (sin. a
consemna)
F: Tous les journaux enregistrent les
événements sociaux.
I: Tutti i giornali registrano gli
avvenimenti sociali.
E: All newspapers record social events.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a înregistrat toate bagajele.
F: Paul a fait enregistrer tous ses
bagages.
I: Paolo ha registrato tutti i suoi bagagli.
E: Paul has checked in all his luggage.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: La aeroport , bagajele se înregistrează
înaintea plecării.
F: À l’aéroport, les bagages
s’enregistrent / sont enregistrés avant
le départ.
I: All’aeroporto, i bagagli sono registrati
prima della partenza.
E: At the airport, luggage is checked in
before the plane takes off.
R: Anumite tranzacţii se înregistrează la
notariat.
F: Certaines transactions s’enregistrent /
sont enregistrées chez le notaire.
I: Certe transazioni si registrano dal
notaio.
E: Certain transactions are registered at
the notary’s office.
R: Se înregistrează o creştere continuă a
inflaţiei.
F: On enregistre une hausse permanente
de l’inflation.
ÎNSEMNA1
I: Si registra una crescita continua
dell’inflazione.
E: A continual increase of inflation is
recorded.
ÎNSEMNA1 (4)
(ind. prez. 1 însemnez, 2 însemnezi; 3,6
însemnează ; imp. 2 însemnează !)
I. vb.tr.
a ~ ceva (cu ceva) ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Elevul a însemnat (pe carte) cu creionul
exerciţiile de rezolvat // paginile de
copiat în vacanţă. (sin. a marca)
F: L'élève a marqué, au crayon à papier,
dans son livre, les exercices à résoudre
// les pages à copier pendant les
vacances.
I: L'alunno ha segnato (sul libro) con la
matita gli esercizi da risolvere // le
pagine da ricopiare durante le
vacanze.
E: The pupil marked in pencil on the book
the exercise to solve // the pages to
copy during the vacation.
R: Înainte de a săpa fundaţia casei,
topograful a măsurat şi a însemnat
terenul. (sin. a marca, a delimita)
F: Avant de creuser la fondation de la
maison, le topographe a mesuré le
terrain et l'a marqué.
I: Prima di scavare le fondamenta della
casa, il topografo ha misurato e ha
marcato il terreno.
E: Before digging the hole for the
foundation of the house, the
topographer measured and marked the
land.
R: Paul însemnează în agendă programul
pentru toată săptămâna. (sin. a nota, a
scrie)
F: Paul note dans son agenda le
programme pour toute la semaine.
I: Paolo nota sull'agenda l'orario per
tutta la settimana.
E: Paul writes down in his notebook his
weekly programme.
223
ÎNSEMNA2
a ~ (cu ceva) rel. P ± circ. (loc)
a ~ (cu ceva) unde, când, cum P
± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: La şedinţă, Paul a însemnat în agendă
ce are de făcut // cu cine trebuie să
lucreze. (sin. a nota)
F: À la réunion, Paul a noté dans son
agenda ce qu'il avait à faire // avec qui
il devait travailler.
I: Alla riunione, Paolo ha notato
sull'agenda cosa ha da fare // con chi
deve lavorare.
E: At the meeting, Paul wrote down in his
notebook what he had to do // whom he
was supposed to work with.
R: Secretara a însemnat unde // când se va
ţine şedinţa Consiliului de
administraţie. (sin. a nota)
F: La secrétaire a noté où // quand se
tiendrait la réunion du Conseil
d'administration.
I: La segretaria ha puntato dove
//quando si terrà la seduta del
Consiglio di amministrazione.
E: The secretary noted where // when the
meeting of the Administration council
was to take place.
R: Maria a însemnat în caietul de reţete
cum se pregătesc sosurile pentru salată.
(sin. a nota, a scrie)
F: Marie a noté dans son cahier de
recettes comment se préparent les
sauces pour la salade.
I: Maria ha notato nel quaderno di ricette
come si preparano le salse per
l'insalata.
E: Mary wrote down in her recipe
notebook how to make salad dressings.
a ~ ceva al cuiva cu ceva
a-i ~(cuiva) ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Învăţătoarea a însemnat pe carte tema
elevilor pentru vacanţă. Le-a însemnat
tema pe carte, cu creionul. (sin. a
marca)
F: L’institutrice a noté, sur le livre, le
devoir des élèves pour les vacances.
224
Elle a marqué leur devoir, sur le livre,
au crayon à papier.
I: La maestra ha segnato sul libro il
compito degli alunni per le vacanze.
Ha segnato loro il compito sul libro
con la matita.
E: The school teacher marked the pupils'
vacation homework on the book. She
marked the homework on the book, in
pencil.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
subiect [+persoană]
R: Ciobanul şi-a însemnat oile cu vopsea.
(sin. a marca)
F: Le berger a marqué ses moutons à la
peinture.
I: Il pecoraio ha marcato le sue pecore
con con la tinta.
E: The shepherd marked his sheep in
colour.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Oile se însemnează cu vopsea. (sin.
a se marca)
F: Les moutons sont marqués à la
peinture.
I: Le pecore vengono marcate con la
tinta.
E: Sheep are marked in colour.
R: Traseele turistice se însemnează cu
diferite figuri geomertice // cu linii //
cu vopsea. (sin. a se marca)
F: Les trajets touristiques sont marqués
par des figures géométriques // par des
lignes // à la peinture.
I: I percorsi turistici vengono marcati
con varie figure geometriche // con
delle linee // con la tinta.
E: Touristic rutes are marked using
different geometrical shapes // with
lines // in paint.
ÎNSEMNA2 (1.8)
(ind. prez. 1 însemn, 2 însemni; 3,6 înseamnă ;
imp. 2 înseamnă !)

vb. copulativ
a ~ + nume pred.
subiect [-animat]
R: Pentru profesori şi pentru elevi, şcoala
înseamnă muncă, rigoare, disciplină.
F: Aussi bien pour les professeurs que
pour les élèves, l'école signifie /
suppose du travail, de la rigueur , de la
discipline.
I: Per i professori e per gli alunni la
scuola rappresenta lavoro, rigore,
disciplina.
E: For both the teachers and the pupils
school means work, rigour, discipline.
R: Maria nu ştie ce înseamnă cuvântul full
din engleză. (sin. a semnifica)
F: Marie ne sait pas ce que signifie le mot
full en anglais.
I: Maria non sa cosa significhi la parola
full in inglese.
E: Mary doesn't know what fulI means in
English.
subiect [-animat] (infinitiv)
R: A reuşi înseamnă a munci cu pasiune.
F: Réussir, c'est travailler avec passion.
I: Riuscire, significa lavorare con
passione.
E: Succeeding means working
passionately.
a ~ + prop. pred. (că P, să P)
subiect [-animat] ( dacă P, să P)
R: Dacă Paul n-a telefonat înseamnă că
vine.
F: Si Paul n'a pas téléphoné c'est qu’il
viendra / cela signifie qu'il viendra.
I: Se Paolo non ha telefonato, vuol dire
che viene.
E: If Paul hasn't phoned it means he's
coming.
R: Dacă ai reuşit înseamnă că ai muncit
cu pasiune.
F: Si tu as réussi (cela) signifie que tu as
bien travaillé.
I: Se sei riuscito vuol dire che hai
lavorato con passione.
E: If you' ve succeeded it means you've
worked passionately.
R: Să reuşeşti înseamnă să munceşti cu
pasiune.
ÎNSOŢI
F: Réussir, c'est travailler avec passion.
I: Riuscire vuol dire lavorare con
passione.
E: Succeeding means working
passionately.
ÎNSOŢI (10)
(ind. prez. 1, 6 însoţesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva ± circ. (loc, timp)
subiect [+animat]
R: Maria o însoţeşte pe bunica ei la
plimbare. Câinele lui Paul le însoţeşte
întotdeauna.
F: Marie accompagne sa grand-mère en
promenade. Le chien de Paul les
accompagne toujours.
I: Maria accompagna sua nonna a
passeggio. Il cane di Paolo le
accompagna sempre
E: Mary goes with her grandmother for a
walk.
R: Maria îi însoţeşte pe musafiri până la
ieşire. (sin. a conduce).
F: Marie accompagne / raccompagne /
conduit ses invités jusqu’à la sortie.
I: Maria accompagna i suoi ospiti fino
all’uscita.
E: Mary sees her guests out.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Un reprezentant al firmei însoţeşte
marfa până la destinaţie.
F: Un représentant de l' entreprise
accompagne la marchandise jusqu’à la
destination.
I: Un rappresentante della ditta
accompagna la merce fino a
destinazione.
E: A representative of the company
escorts the merchandise to the
destination.
R: Poliţia însoţeşte convoiul de deţinuţi.
(sin. a escorta)
F: La police accompagne le convoi de
détenus.
I: La polizia accompagna il convoglio di
detenuti.
E: The police escorts the prisoners.
subiect [-animat]
R: Gesturile însoţesc adesea cuvintele.
225
ÎNSURA
F: Les gestes accompagnent souvent les ÎNŞELA (1. 6)
paroles. (ind. prez. 1 înşel, 2 înşeli, 3, 6 înşală)
I: I gesti accompagnano spesso le I. vb. tr.
parole. a ~ pe cineva
E: Gestures often accompany words. subiect [±animat]
a-şi ~ pe cineva R: Paul l-a înşelat pe fratele său.
(cu dat. pos.) F: Paul a trompé son frère.
R: Maria îşi însoţeşte prietenii până la I: Paolo ha ingannato suo fratello.
ieşire. (sin. a conduce) E: Paul cheated his brother.
F: Marie accompagne / raccompagne ses R: Memoria îl înşală uneori pe Paul.
amis jusqu’à la sortie. F: La mémoire trahit parfois Paul.
I: Maria accompagna i suoi amici fino I: La memoria tradisce / inganna di
all’uscita. tanto in tanto Paolo.
E: Mary sees her friends off. E: Paul’s memory sometimes betrays him.
R: Soarele de primăvară ne-a înşelat pe
toţi. Ne-am îmbrăcat subţire.
ÎNSURA (1. 23) F: Le soleil de printemps nous a tous
(ind. prez. 1 însor, 2 însori, 3, 6 însoară; conj. prez. trompés. Nous nous sommes habillés
3, 6 să însoare; imp. 2 însoară) légèrement.
I. vb. tr. I: Il sole di primavera ci ha ingannato
a ~ pe cineva cu cineva tutti. Ci siamo vestiti leggeri.
subiect [+persoană] E: The spring sun has deceived us all, and
R: Părinţii l-au însurat pe Paul cu fata we dressed lightly.
primarului. a ~ ceva al cuiva
F: Les parents ont marié Paul à la fille a-i ~ (cuiva) ceva
du maire. subiect [±animat] (persoană,
I: I genitori hanno sposato Paolo alla instituţie)
figlia del sindaco. R: Guvernul a înşelat aşteptările
E: His parents got Paul married to the sindicatelor.
mayor’s daughter. F: Le Gouvernement a déçu les attentes
a-şi ~ pe cineva (cu cineva) des syndicats.
(cu dat. pos.) I: Il Governo ha deluso le aspettative dei
R: Vecinii mei şi-au însurat băiatul (cu sindacati.
fiica primarului). E: The Government has disappointed the
F: Mes voisins ont marié leur fils (à la trade unions’ expectations.
fille du maire). R: Paul a înşelat încrederea prietenilor săi.
I: I miei vicini hanno sposato il loro figlio Le-a înşelat (prietenilor săi) încrederea.
(alla figlia del sindaco). (sin. a abuza de)
E: My neighbours got their son married F: Paul a trahi la confiance de ses amis.
(to the mayor’s daughter). I: Paolo ha tradito la fiducia dei suoi
amici. Ha tradito la fiducia agli amici.
II. vb. refl. E: Paul abused his friends’ trust.
a se ~ (cu cineva) (în constr. abs.)
subiect [+persoană] subiect [+persoană]
R: Paul s-a însurat. S-a însurat cu fiica R: Paul înşală la cărţi. (sin. a trişa)
vecinilor mei. F: Paul triche au jeu.
F: Paul s’est marié. Il s'est marié avec la I: Paolo bara al gioco delle carte.
fille de mes voisins. E: Paul cheats when playing cards.
I: Paolo si è sposato. Si è sposato alla a-şi ~ pe cineva
figlia dei miei vicini. (cu dat. pos.)
E: Paul got married. He married our R: Paul şi-a înşelat prietenii.
neighbours’ daughter. F: Paul a trompé ses amis.

226

I: Paolo ha ingannato i suoi amici.
E: Paul has deceived his friends.
II. vb. refl.
a se ~
R: Recunosc. M-am înşelat.
F: Je reconnais. Je me suis trompé.
I: Lo riconosco: mi sono ingannato.
E: I admit it. I was wrong.
R: M-am înşelat cu privire la el // în
privinţa lui.
F: Je me suis trompé à son égard // en ce
qui le concerne.
I: Mi sono sbagliato sul suo conto // in
riferimento a lui.
E: I was wrong as far as he was
concerned.
(reciproc)
R: Cei doi soţi s-au înşelat de când s-au
căsătorit.
F: Les deux époux se sont trompés depuis
qu'ils se sont mariés.
I: Da quando si sono sposati i due
coniugi si sono traditi l’un l’altro.
E: Ever since they got married the two
spouses have been cheating on each
other.
a se ~
subiect [+animat] (rel. P)
R: Cine crede că gramatica este uşoară se
înşală.
F: Celui qui croit que la grammaire est
facile se trompe.
I: Chi crede che la grammatica sia facile
si sbaglia.
E: Those who believe that grammar is
easy are wrong.
ÎNTĂRI (10)
(ind. prez. 1, 6 întăresc)
I. vb.tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Autorităţile municipale au întărit paza
şcolilor.
F: Les autorités municipales ont renforcé
la garde des écoles.
I: Le autorità municipali hanno
rinforzato la sorveglianza delle scuole.
E: Town authorities have reinforced
security at schools.
R: Paul a întărit zidul exterior al casei.
(sin. a consolida)
ÎNTĂRI
F: Paul a renforcé / consolidé le mur
extérieur de la maison.
I: Paolo ha rinforzato il muro esterno
della casa.
E: Paul has reinforced the outside wall of
the house.
R: Martorul a întărit cele spuse de
inculpat. (sin. a confirma, a adeveri)
F: Le témoin a confirmé les dires / les
affirmations de l’inculpé.
I: Il testimone ha confermato le cose dette
dall’accusato.
E: The witness has confirmed the
defendant’s statements.
R: Mărturia mea întăreşte nevinovaţia
prietenului meu. (sin. a confirma)
F: Mon témoignage confirme l’innocence
de mon ami.
I: La mia testimonianza conferma
l’innocenza del mio amico.
E: My testimony backs up my friend’s
innocence.
R: Gimnastica întăreşte organismul. (sin. a
fortifica)
F: La gymnastique fortifie / stimule
l’organisme.
I: La ginnastica rinforza l'organismo.
E: Gymnastics strengthens the body.
a ~ pe cineva
subiect [-animat]
R: Paradoxal, durerea l-a întărit şi mai
mult pe prietenul meu.
F: Paradoxalement, la douleur a rendu
mon ami encore plus fort.
I: Paradossalmente il dolore ha
rafforzato ancora di più il mio amico.
E: Paradoxically, the pain has
strenghtened my friend even more.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Antrenorul şi-a întărit echipa cu noi
jucători.
F: L’entraîneur a renforcé son équipe
avec de nouveaux joueurs.
I: L'allenatore ha rinforzato la squadra
con nuovi giocatori.
E: The trainer has reinforced the team
with new players.
R: În timp, Paul şi-a întărit convingerea că
a avut dreptate.
F: A la longue, Paul a renforcé sa
conviction qu’il avait eu raison.
I: Con il tempo, Paolo ha consolidato la
sua convinzione di aver avuto ragione.
227
ÎNTÂLNI
E: In time, Paul has become even more
convinced that he was right.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Cimentul se întăreşte în contact cu apa.
F: Le ciment durcit au contact de l’eau.
I: Il cemento si indurisce con l'acqua.
E: Cement hardens in contact with water.
R: Uneori pâinea se întăreşte repede. (sin.
a se usca, a se învechi)
F: Parfois le pain durcit vite.
I: Qualche volta il pane s'indurisce
subito.
E: Sometimes bread becomes stale very
quickly.
ÎNTÂLNI (10)
(ind. prez. 1, 6 întâlnesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
a ~ ceva ± circ. (loc, timp)
subiect [±animat]
R: L-am întâlnit pe Paul pe stradă. Am
întâlnit şi un grup de studenţi // un grup
de turişti.
F: J’ai rencontré Paul dans la rue. J'ai
rencontré aussi un groupe d'étudiants
// un groupe de touristes.
I: Ho incontrato Paolo per strada. Ho
incontrato anche un gruppo di studenti
// un gruppo di turisti.
E: I met Paul in the street. I also met a
group of students // of tourists.
R: Paul a întâlnit dificultăţi pe care nu le-a
putut depăşi.
F: Paul a rencontré des difficultés qu'il
n'a pas pu surmonter.
I: Paolo ha trovato delle difficoltà che
non ha potuto superare.
E: Paul has come across difficulties that
he was unable to overcome.
R: În satele de munte întâlneşti încă
obiceiuri vechi // unelte vechi. (sin. a
se găsi, a vedea)
F: Dans les villages de montagne on
rencontre encore des coutumes
anciennes // des ustensiles / des outils
anciens.
I: Nei paesini di montagna trovi ancora
tradizioni antichei // attrezzi vecchi /
antichi.
228
E: In mountain villages you can still
encounter old traditions // old tools.
R: Echipa de fotbal a Franţei a întâlnit
echipa Braziliei.
F: L'équipe de football de France a
rencontré l'équipe du Brésil.
I: La squadra di calcio della Francia ha
incontrato la squadra del Brasile.
E: The French football team played
against the Brasilians.
R: Sonda a întâlnit pânza freatică.
F: La sonde a rencontré / touché la nappe
fréatique.
I: La sonda ha incontrato la falda
freatica.
E: The drill hole has reached the ground-
water layer.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a întâlnit colegii acolo unde se
aştepta mai puţin.
F: Marie a rencontré ses collègues là où
elle s’y attendait le moins.
I: Maria ha incontrato i suoi colleghi
laddove si aspettava di meno.
E: Mary met her colleagues where she
least expected.
II. vb. refl.
a se ~ cu cineva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a întâlnit din întâmplare cu
Maria.
F: Paul a rencontré Marie par hasard.
I: Paolo si è incontrato con Maria per
caso.
E: Paul met Mary by chance.
R: Echipa României s-a întâlnit cu
naţionala Franţei într-un meci amical.
(sin. a se confrunta, a juca)
F: L’équipe de Roumanie a rencontré la
nationale de France dans un match
amical.
I: La squadra della Romania ha
incontrato la nazionale della Francia
in un partita amichevole.
E: The Romanian team met the French
national team in a friendly match.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [-animat]
R: În această intersecţie se întâlnesc trei
străzi.
F: Trois rues se rencontrent à cette
intersection. À cette intersection se

rencontrent trois rues.
I: In questo incrocio si uniscono tre
strade.
E: Three streets meet at this crossroads.
R: În staţia Piaţa Victoriei se întâlnesc
două linii de metrou.
F: Deux lignes se rencontrent à la station
de métro Piaţa Victoriei. À la station
de métro Piaţa Victoriei se rencontrent
deux lignes.
I: Alla fermata Piaţa Victoriei si
incontrano due linee della
metropolitana.
E: In the Victoria Square station two tube
lines meet.
R: Două nave sub pavilion portughez s-au
întâlnit în portul Constanţa.
F: Deux navires battant pavillon
portuguais se sont rencontrés dans le
port de Constantza.
I: Due navi battenti bandiera portoghese
si sono incontrate nel porto di
Constanţa.
E: Two ships under Portuguese flag met
in the Constantza Harbour.
a se ~ + circ. (loc)
R: Maria şi Paul s-au întâlnit în parc.
F: Marie et Paul se sont rencontrés dans
le parc.
I: Maria e Paolo si sono incontrati nel
parco.
E: Mary and Paul met in the park.
ÎNTÂMPINA (1)
(ind. prez. 1 întâmpin)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul m-a întâmpinat la gară.
F: Paul m’a accueilli à la gare.
I: Paolo mi ha accolto alla stazione.
E: Paul met me at the station.
R: Paul a întâmpinat la gară delegaţii
din Bulgaria. I-a întâmpinat pe
delegaţii din Bulgaria. I-a întâmpinat
pe toţi.
F: Paul a accueilli à la gare les délégués
de Bulgarie. Il a accueilli les délégués
de Bulgarie. Il les a accueillis tous.
ÎNTÂMPINA
I: Paolo ha ricevuto alla statione i
delegati della Bulgheria. ha ricevuto i
delegati della Bulgheria. Gli ha
ricevuti tutti.
E: Paul met the delegates from Bulgaria
at the Station. He met them all..
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Partidul a întâmpinat cu bucurie
victoria în alegeri. (sin. a primi)
F: Le Parti a reçu avec joie la nouvelle de
la victoire dans les élections.
I: Il partito ha accolto con gioia la
vittoria alle elezioni.
E: The Party met with joy the victory in
elections.
R: Uneori tinerii întâmpină dificultăţi în
alegerea meseriei. (sin. a avea)
F: Parfois les jeunes rencontrent des
difficultés / se heurtent à des difficultés
dans le choix de leur métier.
I: Talvolta i giovani incontrano difficoltà
nella scelta della professione.
E: Sometimes young people face
difficulties when choosing a profession.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a întâmpinat bunicii la gară.
F: Marie a accueilli ses grands-parents à
la gare.
I: Maria ha accolto i nonni alla stazione.
E: Maria met her grandparents at the
station.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Oaspeţii oficiali se întâmpină cu pâine
şi cu sare. Orice oaspete se întâmpină
cu bucurie.
F: Les invités officiels sont accueillis avec
du pain et du sel. Tout invité est
accueilli avec joie. / On accueille tout
invité avec joie.
I: Gli invitati ufficiali sono accolti con
pane e sale. Qualsiasi ospite viene
accolto con gioia.
E: Official guests are offered bread and
salt on arrival. Any guest should be
welcomed with joy.
229
ÎNTÂMPLA
ÎNTÂMPLA (SE) (1. 24)
(numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 se întâmplă)
I. vb. refl. (vb. unipers. 3. 6.)
a se ~ + circ. (timp, loc, cauză)
subiect [-animat]
R: Aceste evenimente s-au întâmplat
demult. S-au întâmplat în oraşul nostru.
F: Ces événements se sont passés / sont
arrivés il y a longtemps. Ils se sont
passés dans notre ville.
I: Questi avvenimenti sono accaduti
molto tempo fa. Sono accaduti nella
mia città.
E: These events took place a long time
ago. They happened in our town.
R: Accidentul s-a întâmplat din cauza
ceţii. Se întâmplă foarte multe
accidente din cauza ceţii.
F: L’accident est survenu / arrivé à cause
du brouillard. Il arrive beaucoup
d'accidents à cause du brouillard.
I: L'incidente è accaduto a causa della
nebbia. Succedono molti incidenti a
causa della nebbia.
E: The accident happened because of the
fog. Lots of accidents happen because
of the fog.
R: Se întâmplă ceva ciudat aici.
F: Il arrive / se passe quelque chose de
bizarre ici.
I: Qui succede qualcosa di strano.
E: There is something strange going on
here.
a se ~ cu ceva
a se ~ cu cineva
(vb. unipers. 3.)
subiect [-animat] (pron. rel. ceea ce,
ce )
R: Nu se ştie ce s-a întâmplat cu banii.
F: On ne sait pas ce qui est arrivé de
l’argent.
I: Non si sa quello che sia successo con i
soldi.
E: We do not know what happened with
the money.
a i se ~ cuiva
(vb. unipers. 3. 6.)
subiect [-animat]
R: Acest eveniment nefericit i s-a
întâmplat lui Paul.
F: Cet événement malheureux est arrrivé
à Paul.
I: Questo avvenimento sfortunato è
successo a Paolo.
230
E: This unhappy accident happened to
Paul.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, ca... să P, rel.
P)
R: S-a întâmplat să fiu bolnav.
F: Il m’est arrivé d’être malade.
I: Mi è capitato di essere malato.
E: It so happened that I was ill.
R: Se întâmplă uneori ca discipolii să-şi
depăşească maestrul.
F: Il arrive parfois que les disciples
surpassent leur maître.
I: Succede talvolta che i discepoli
superino il loro maestro.
E: It sometimes happens that disciples
surpass their masters.
R: Uneori se întâmplă ca toamna să fie
foarte lungă.
F: Parfois il arrive que l’automne soit très
long.
I: Talvolta capita che l'autunno sia molto
lungo.
E: Sometimes it happens that autumn be
very long.
R: S-a înâmplat (ceea) ce trebuia să se
întâmple.
F: Il est arrivé ce qui devait arrriver.
I: E' successo quello che doveva
succedere.
E: What was supposed to happen
happened.
a i se ~ cuiva
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, rel.P)
R: Mi s-a întâmplat de mai multe ori să
fiu bolnav // să nu recunosc anumite
persoane // să nu-mi amintesc numele
persoanelor cunoscute.
F: Il m’est arrivé plusieurs fois d'être
malade // de ne pas reconnaître
certaines personnes // de ne pas me
rappeler le nom des personnes
connues.
I: Mi è capitato molte volte di essere
malato // di non riconoscere certe
persone // di non ricordarmi il nome
delle persone conosciute.
E: It so happened that I was ill several
times // that I did not recognized
certain persons // that I did not
 ÎNTEMEIA
remember the name of person I knew. E: The University was late in paying the
R: Mi s-a întâmplat ce n-am sperat. salaries.
F: Il m'est arrivé ce à quoi je ne
m'attendais pas. II. vb. intr.
I: Mi è successo ciò che non avrei mai a ~ + circ. (măsură, timp)
sperato. subiect [±animat]
E: What I wasn't expecting happened to R: Maria întârzie adesea.
me. F: Marie est souvent en retard.
I: Maria ritarda spesso.
E: Mary is often late.
ÎNTÂRZIA (2) R: Trenul întârzie (cu) 20 de minute.
(ind. prez. 1, 2 întârzii, 3 întârzie; conj. prez. 3, 6 să F: Le train retarde de 20 minutes.
întârzie; ger. întârziind) I: Il treno ritarda (di 20) minuti.
I. vb. tr. E: The train is 20 minutes late.
a ~ ceva a ~ la ceva cu cineva + circ. (măsură,
subiect [±animat] timp)
R: Poliţia de frontieră a întârziat plecarea subiect [+persoană]
trenului. R: Maria întârzie întotdeauna la discuţii cu
F: La police de frontière a retardé le prietenii // la bibliotecă.
départ du train. F: Marie s’attarde toujours à discuter
I: La polizia di frontiera ha ritardato la avec ses amis // à la bibliothèque.
partenza del treno. I: Maria si attarda sempre a discutere
E: The customs police delayed the con i suoi amici // in biblioteca.
departure of the train. E: Mary always lingers chatting with her
R: Întreruperea curentului electric a friends // at the library.
întârziat începerea spectacolului.
F: La coupure de l’électricité a retardé le III. vb. refl.
commencement du spectacle. a se ~
I: L'interruzione della corrente elettrica (în constr. impers.)
ha ritardato l'inizio dello spettacolo. R: Uneori se întârzie din cauza traficului.
E: The power breakdown delayed the F: Parfois on est en retard à cause du
show. trafic / des embouteillages.
R: Banca a întârziat plata dobânzilor către I: A volte si ritarda a causa del traffico.
clienţi. E: Sometimes you get delayed / are late
F: La banque est en retard avec les because of the traffic.
paiements des intérêts envers les
clients.
I: La Banca ha ritardato il pagamento ÎNTEMEIA (5. 1)
degli interessi ai clienti. (ind. prez. 1 întemeiez, 2 întemeiezi, 3, 6 întemeiază;
E: The bank has delayed the payment of ger. întemeind )
interest to its clients. I. vb. tr.
a ~ să P a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană, subiect [+persoană]
instituţie) R: Se spune că Romulus a întemeiat
R: Paul a întârziat să expedieze scrisorile. Roma. (sin. a fonda)
F: Paul a retardé à expédier les lettres. F: On dit que Romulus a fondé Rome.
I: Paolo ha ritardato a spedire le lettere. I: Si dice che Romolo abbia fondato
E: Paul was late in sending the letters. Roma.
R: Universitatea a întârziat să plătească E: Romulus is said to have founded Rome.
salariile. . a-şi ~ ceva
F: L’Université a retardé le paiement des R: Mulţi tineri evită să-şi întemeieze un
salaires. cămin.
I: L'università ha ritardato il pagamento F: Beaucoup de jeunes évitent de fonder
degli stipendi. un foyer.
231
ÎNTINDE
I: Molti giovani evitano di crearsi una I: Il verniciatore stende la vernice in uno
famiglia. strato uniforme.
E: Many young people avoid starting a E: The painter lays the paint in a
family. uniformly thin layer.
R: Ţiganii şi-au întemeiat propriul partid. R: Excursioniştii ştiu să întindă cortul.
(sin. a fonda) (sin. a instala)
F: Les tsiganes ont fondé / constitué leur F: Les excursionistes savent dresser /
propre parti. monter la tente.
I: Gli zingari hanno fondato il loro I: Gli escursionisti sanno piantare la
proprio partito. tenda.
E: Gipsies have set up their own party. E: Tourists can put up a tent.
R: Când faci gimnastică trebuie să întinzi
II. vb. refl. bine braţele.
a se ~ F: Quand on fait de la gymnastique il faut
R: Lucrarea lui Paul se întemeiază pe o bien étirer les bras.
documentaţie solidă. (sin. a se baza) I: Quando fai ginnastica, devi allungare /
F: L’ouvrage de Paul s’appuie / repose stendere bene le braccia.
sur une solide documentation. E: When you exercise you must stretch
I: Il lavoro di Paolo si basa su una solida your arms.
documentazione. a(-i) ~ ceva cuiva
E: Paul's work is based on thorough subiect [+persoană]
documentation. R: Paul i-a întins o cursă prietenului său.
R: Pe ce se întemeiază afirmaţiile tale? F: Paul a tendu un piège à son ami.
(sin. a se baza) I: Paolo ha teso una trappola al suo
F: Sur quoi se fondent / se basent / amico.
s’appuient tes affirmations? E: Paul set his friend up.
I: Su cosa si fondano / si basano le tue R: Paul a plecat fără să(-i) întindă mâna
affermazioni? interlocutorului său.
E: What do your statements rely on? F: Paul est parti sans tendre la main à son
interlocuteur.
I: Paolo è partito senza porgere la mano
ÎNTINDE (15. 2) al suo interlocutore.
(ind. prez. 1, 6 întind, 2 întinzi, 3 întinde; ger. E: Paul left without shaking hands with
întinzând; part. întins) his interlocutor.
vb. tr. a-şi ~ ceva
a ~ ceva ± circ. (mod, loc, scop) (cu dat. pos.)
subiect [+persoană] R: Maria şi-a întins frânghia pentru uscat
R: Maria a întins o frânghie pentru uscat rufe. Şi-a întins rufele.
rufele. F: Marie a étendu une corde pour faire
F: Marie a étendu une corde pour mettre sécher le linge. Elle a étendu son linge.
le linge à sécher. I: Maria ha steso una corda per
I: Maria ha steso una corda per asciugare il bucato. Ha steso la sua
asciugare il bucato. biancheria.
E: Mary has stretched out a clothes line. E: Mary has stretched out a clothes line.
R: Maria întinde untul pe pâine. She has hanged the washing.
F: Marie étale le beurre sur la tartine. /
Marie beurre la tartine. II. vb. refl.
I: Maria spalma il burro sul pane. a se ~ + circ. (loc, timp)
E: Mary butters the bread. subiect [-animat]
R: Vopsitorul întinde vopseaua în strat R: Drumul se întindea în faţa noastră.
uniform. (sin. a aplica) F: Le chemin s’étendait devant nous.
F: Le peintre étale la peinture en couche I: La strada si stendeva davanti a noi.
uniforme. E: The road lay ahead of us.
R: Satul se întinde de-a lungul şoselei.
232

F: Le village s’étend le long de la
chaussée.
I: Il villaggio si estende lungo la strada.
E: The village lies along the highway.
R: Incendiul s-a întins până la casele
vecinilor. (sin. a se extinde)
F: L’incendie s’est étendu / s’est propagé
jusqu’aux maisons des voisins.
I: L’incendio si è esteso / propagato fino
alle case dei vicini.
E: The fire reached the neighbours’
houses.
R: Programul se întinde pe 3 ani.
F: Le programme s’étend sur 3 ans.
I: Il programma si estende per tre anni.
E: The programme extends over three
years.
a se ~ + circ. (loc, timp)
subiect [+animat]
R: Bunica se întinde pe / în pat după-
amiază.
F: Grand-mère s'étend sur le lit l'après-
midi.
I: La nonna si stende sul letto al
pomeriggio.
E: Grandmother lies down in the
afternoon.
R: Câinele // Pisica se întinde la soare.
F: Le chien // Le chat s'étend au soleil.
I: Il cane // Il gatto si stende al sole.
E: The dog // The cat lies down in the sun.
ÎNTOARCE (15. 9)
(ind. prez. 1, 6 întorc, 2 întorci, 3 întoarce; imperf.
1, 4 întorceam, 2 întorceai etc.; perf. simplu 1
întorsei, 2 întorseşi; m. m. c. perf. 1 întorsesem, 2
întorseseşi etc.; ger. întorcând; part. întors)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc, timp, mod, scop)
subiect [±animat]
R: Paul a întors capul // privirea spre
Maria.
F: Paul a tourné la tête // le regard vers
Marie.
I: Paolo ha girato la testa // voltato lo
sguardo verso Maria.
E: Paul turned his head // eyes towards
Mary.
R: Maria a întors cheia în broască. (sin. a
învârti)
F: Marie a tourné la clé dans la serrure.
I: Maria ha girato la chiave nella
serratura.
ÎNTOARCE
E: Mary turned the key in the lock.
R: Maria întoarce paginile cărţii pentru a
vedea ilustraţiile. (sin. a răsfoi)
F: Marie tourne les pages du livre pour
voir les illustrations.
I: Maria gira le pagine del libro per
vedere le immagini.
E: Mary turned the leaves of the book to
see the pictures.
R: Maria întoarce regulat pendula.
F: Marie remonte régulièrement la
pendule.
I: Maria ricarica regolarmente l'orologio
a pendolo.
E: Mary winds the clock regularly.
R: Maria are obiceiul de a întoarce o
problemă pe toate părţile. (sin. a
analiza)
F: Marie a l’habitude de retourner une
question dans tous les sens.
I: Maria ha l'abitudine di esaminare un
problema da tutte le parti.
E: Mary is in the habit of thinking through
a problem thoroughly.
R: Maria a întors ceaşca după ce a
spălat-o.
F: Marie a renversé la tasse après l'avoir
rincée.
I: Maria ha rovesciato la tazza dopo
averla lavata.
E: Mary placed the cup upside down after
having washed it.
a ~ pe cineva (din drum)
subiect [+persoană]
R: Maria l-a întors pe Paul din drum.
F: Marie a fait Paul revenir sur ses pas.
I: Maria ha fatto tornare indietro Paolo.
E: Mary made Paul come back.
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Şoferul a întors şi a luat-o pe o altă
stradă.
F: Le chauffeur a fait demi-tour et s'est
engagé dans une autre rue.
I: L’autista è tornato indietro e ha preso
un’altra strada.
E: The driver turned and took another
street.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Mi-am întors ceasul pentru că s-a oprit
acum o oră.
F: J'ai remonté ma montre parce qu'elle
s'est arrêtée il y a une heure.
233
ÎNTREBA
I: Ho caricato il mio orologio perché si è son départ. Il le lui a demandé
fermato un’ora fa. plusieurs fois.
E: I wound my watch because it had I: Paolo ha chiesto a Maria il posto e
stopped an hour before. l'ora dell'appuntamento // la ragione
R: Paul şi-a întors buzunarele pe dos. della sua partenza.Gliel'ha chiesto più
F: Paul a retourné ses poches. volte.
I: Paolo si è rovesciato le tasche. E: Paul asked Mary the time and place of
E: Paul turned his pockets inside out. meeting // the motif for her departure.
He asked her several times.
II. vb. refl. R: Maria nu întreabă niciodată nimic pe
a se ~ + circ. (loc) nimeni.
subiect [±animat] (persoană, vehicul) F: Marie ne demande jamais rien à
R: Fraţii Mariei s-au întors din armată // personne.
de la petrecere. (sin. a veni înapoi) I: Maria non chiede mai niente a
F: Les frères de Marie sont revenus de nessuno.
leur service militaire // de la fête. E: Mary never asks a thing.
I: I fratelli di Maria si sono congedati dal a ~ pe cineva unde, când, cât, dacă P
servizio militare // sono ritornati dalla a ~ pe cineva rel. P
festa. subiect [+persoană]
E: Maria’s brothers came back from the R: Maria l-a întrebat pe Paul cât este
army // the party. ceasul // unde se duce // când se
R: După cursuri, Paul s-a întors la cămin. întoarce. L-a întrebat de mai multe ori.
F: Après les cours, Paul est rentré au F: Marie a demandé à Paul quelle heure
foyer. il était // où il allait // quand il
I: Dopo le lezioni, Paolo è tornato alla rentrerait / reviendrait. Elle lui a posé
casa dello studente. plusieurs fois cette question.
E: After classes, Paul went back to the I: Maria ha chiesto a Paolo che ora fosse
hostel. // dove andasse // quando sarebbe
R: Autobuzul s-a întors la depou. rientrato. Gliel'ha chiesto più volte.
F: L'autobus est rentré au dépôt. E: Mary asked Paul what the time was //
I: L'autobus è ritornato in deposito. where he was going // when he was
E: The bus returned to the garage. coming back. She asked him several
a se ~ spre, către cineva times.
subiect [+persoană] R: Judecătorul l-a întrebat pe acuzat dacă
R: Când ne-a văzut, Paul s-a întors spre se considera vinovat.
noi. F: Le juge a demandé à l'accusé s'il se
F: Quand il nous a vus, Paul s'est tourné considérait coupable.
vers nous. I: Il giudice ha chiesto all’imputato se si
I: Quando ci ha visti, Paolo si è voltato considerasse colpevole.
verso di noi. E: The judge asked the defendant if he
E: When he saw us, Paul turned to / faced pleaded guilty or not guilty.
us. R: Am întrebat-o pe Maria cine a invitat-o
la teatru.
F: J'ai demandé à Marie qui l'avait invitée
ÎNTREBA (1. 8) au théâtre.
(ind. prez. 1 întreb, 2 întrebi, 3, 6 întreabă) I: Ho domandato a Maria chi l'aveva
I. vb. tr. invitata a teatro.
a ~ ceva pe cineva E: I asked Mary who invited her to the
subiect [+persoana] theatre.
R: Paul a întrebat-o pe Maria locul şi ora a~
întâlnirii // motivul plecării sale. A (în constr. abs.)
întrebat-o de mai multe ori. subiect [+persoană]
F: Paul a demandé à Marie l'endroit et R: Profesorul întreabă, studenţii răspund.
l'heure du rendez-vous // la raison de
234

F: Le professeur demande, les étudiants
répondent.
I: Il professore domanda, gli studenti
rispondono.
E: The teacher asks, the students answer.
a-şi ~ pe cineva dacă P
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a întrebat prietenii dacă vor
s-o aştepte.
F: Marie a demandé à ses amis s'ils
voulaient l'attendre.
I: Maria ha chiesto ai suoi amici se
volevano aspettarla.
E: Mary asked her friends whether they
wanted to wait for her.
a-şi ~ pe cineva unde, când, cum P
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a întrebat prietenii unde // cum
// când vor merge în excursie.
F: Marie a demandé à ses amis où //
comment // quand ils iraient en
excursion.
I: Maria ha chiesto agli amici dove //
come // quando andranno in
escursione.
E: Mary asked her friends where // how //
when they would go on the trip.
II. vb. refl.
a se ~ unde, când, cum, dacă P
a se ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Maria se întrebă unde // când // dacă a
greşit // cum să repare greşeala. (sin. a-
şi pune întrebări)
F: Marie se demande en quoi / /quand // si
elle s'est trompée // comment réparer
sa faute.
I: Maria si domanda dove // quando // se
ha sbagliato // come riparare lo
sbaglio.
E: Mary is asking herself where // when //
if she has made a mistake // how to
repair her mistake.
R: Maria se întreabă cine o poate ajuta //
ce trebuie să facă.
F: Marie se demande qui peut / pourrait
l'aider // ce qu'elle doit faire.
I: Maria si chiede chi possa aiutarla //
che cosa debba fare.
E: Mary asks herself who may help her //
what she should do.
ÎNTREBUINŢA
ÎNTREBUINŢA (4)
(ind. prez. 1 întrebuinţez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a întrebuinţat ciocanul pentru a
fixa cuierul. (sin. a folosi)
F: Marie s'est servie d'un marteau pour
fixer la patère.
I: Maria ha adoperato il martello per
fissare l'attaccapanni.
E: Mary used the hammer to fix the stand.
R: Maria întrebuinţează creioane colorate
pentru a desena.
F: Marie emploie / utilise des crayons de
couleur pour dessiner.
I: Maria adopera matite a colori per
disegnare.
E: Mary uses coloured pencils to draw.
R: Maria întrebuinţează formule
consacrate în corespondenţa oficială.
F: Marie utilise des formules consacrées
dans la correspondance officielle.
I: Maria fa uso di formule consuete nella
corrispondenza ufficiale.
E: Mary uses standard phrases in official
letters.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a întrebuinţat toţi banii pentru a
cumpăra o maşină nouă. (sin. a folosi)
F: Paul a utilisé / dépensé tout son argent
pour s'acheter une voiture neuve.
I: Paolo ha speso tutti i suoi soldi per
comprare una nuova macchina.
E: Paul has used / spent all his money to
buy a new car.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Anumite produse chimice se
întrebuinţează în industria alimentară.
(sin. a se folosi)
F: Certains produits chimiques s'utilisent /
sont utilisés dans l'industrie
alimentaire.
I: Certi prodotti chimici sono utilizzati
nell'industria alimentare.
E: Certain chemical products are used in
food industry.
R: Cuvintele arhaice se întrebuinţează mai
ales în literatură.
235
ÎNTRECE
F: Les mots archaïques sont utilisés II. vb. refl.
surtout en littérature. a se ~
I: Gli arcaismi / le parole arcaiche si subiect [+persoană]
usano soprattutto in letteratura. R: Toţi actorii s-au întrecut pe ei înşişi în
E: Archaisms are mainly used in acest spectacol.
literature. F: Tous les acteurs se sont surpassés dans
ce spectacle.
I: Tutti gli attori hanno superato se stessi
ÎNTRECE (14. 5) in questo spettacolo.
(ind. prez. 1, 6 întrec; conj. prez. 3, 6 să întreacă; E: All actors have outdone themselves in
part. întrecut) this show.
I. vb. tr. a se ~ cu cineva
a ~ pe cineva subiect [+persoană]
a ~ ceva R: Paul nu vrea să se întreacă cu colegii
subiect [±animat] săi.
R: Paul i-a întrecut pe colegii săi la toate F: Paul ne veut pas rivaliser avec ses
disciplinele. (sin. a depăşi) camarades.
F: Paul a surpassé ses camarades dans I: Paolo non vuole competere con i suoi
toutes les disciplines. colleghi.
I: Paolo ha superato i suoi colleghi in E: Paul does not want to compete with his
tutte le discipline. colleagues.
E: Paul has beaten his colleagues in all
disciplines.
R: Calul de curse îl întrece în viteză pe cel ÎNTREŢINE (14. 6)
obişnuit. (ind. prez. 1, 6 întreţin, 2 întreţii, 3 întreţine; part.
F: Le cheval de courses dépasse en vitesse întreţinut)
le cheval ordinaire. I. vb. tr.
I: Il cavallo da corsa supera in velocità a ~ ceva
quello comune. subiect [±animat]
E: A race horse outruns an ordinary one. R: Paul întreţine grădina părinţilor săi.
R: Premiul câştigat de Paul a întrecut toate (sin. a îngriji, a se ocupa)
speranţele. F: Paul entretient le jardin de ses parents.
F: Le prix remporté par Paul a surpassé / I: Paolo mantiene il giardino dei suoi
dépassé tous nos espoirs. genitori.
I: Il premio vinto da Paolo ha superato E: Paul looks after his parents’ garden.
ogni aspettativa. R: Primăria întreţine clădirile şcolilor şi
E: The prize Paul gained is beyond his terenurile de sport. (sin. a îngriji, a se
hopes. ocupa)
R: Maşina roşie a întrecut-o pe cea albă. F: La mairie entretient les immeubles des
F: La voiture rouge a doublé la blanche. écoles et les terrains de sport.
I: La macchina rossa ha sorpassato I: Il comune cura la manutenzione degli
quella bianca. edifici scolastici e delle aree sportive.
E: The red car has outrun the white E: The Mayor’s office keeps schools and
one. sports grounds in good repair.
a-şi ~ pe cineva R: Lemnele groase întreţin mult timp
(cu dat. pos.) focul. (sin. a menţine)
R: Discipolii îşi întrec uneori maestrul. F: Les grosses bûches entretiennent
F: Les disciples surpassent parfois leur longtemps le feu.
maître. I: I pezzi grossi di legna mantengono a
I: I discepoli talvolta superano il loro lungo il fuoco.
maestro. E: Thick wood keep the fire burning
E: The disciples sometimes outdo their longer.
master.

236
 ÎNŢELEGE
a ~ pe cineva a acoperi)
subiect [±animat] (persoană, F: Les nuages ont couvert / assombri le
instituţie) ciel.
R: Paul îi întreţine pe copiii fratelui său. I: Le nuvole hanno oscurato il cielo.
F: Paul prend en charge / entretient les E: The clouds have covered the sky.
enfants de son frère. (sin. a îngriji, a se R: Boala fiului ei a întunecat ultimii ani de
ocupa) viaţă ai Mariei.
I: Paolo mantiene i figli di suo fratello. F: La maladie de son fils a assombri les
E: Paul provides for his brother’s dernières années de la vie de Marie.
children. I: La malattia del figlio ha amareggiato /
R: Primăria îi întreţine pe bătrânii fără rabbuiato gli ultimi anni della vita di
familie. (sin. a îngriji, a se ocupa) Maria.
F: La mairie prend en charge les E: Her son's illness darkened / saddened
vieillards sans famille. Mary's last years.
I: Il comune mantiene i vecchi senza
famiglia. II. vb. refl.
E: The City Hall supports the old people a se ~
without a family. (în constr. impers.)
a-şi ~ ceva R: Iarna se întunecă foarte devreme. (sin.
a-şi ~ pe cineva a se face întuneric)
(cu dat. pos.) F: En hiver, il fait sombre / la nuit tombe
R: Paul îşi întreţine singur casa şi familia. très tôt.
F: Paul entretient tout seul sa maison et I: D’inverno si fa buio molto presto.
sa famille. E: In winter it gets dark at an early hour.
I: Paolo mantiene da solo la casa e la
famiglia.
E: Paul looks after his family himself. ÎNŢELEGE (15. 6)
(ind. prez. 1, 6 înţeleg; conj. prez. 3, 6 să înţeleagă;
II. vb. refl. part. înţeles)
a se ~ I. vb. tr.
subiect [+persoană] a ~ ceva
R: Paul se întreţine singur de multă vreme. a ~ pe cineva
F: Paul s’entretient seul / subvient seul à subiect [+persoană]
ses besoins depuis longtemps. R: Paul înţelege bine această limbă, dar nu
I: Paolo si mantiene da solo da molto o vorbeşte.
tempo. F: Paul comprend bien cette langue, mais
E: Paul has been on his own for a long il ne la parle pas.
time. I: Paolo capisce bene questa lingua ma
R: Paul şi Maria s-au întreţinut îndelung la non la parla._________________
telefon. (sin. a discuta) E: Paul understand their language well,
F: Paul et Marie ont parlé longtemps au but he can’t speak it.
téléphone. R: Maria îl înţelege pe Paul. Nu-i înţelege
I: Paolo e Maria si sono intrattenuti a pe prietenii lui care refuză să lucreze.
lungo al telefono. F: Marie comprend Paul. Elle ne
E: Paul and Mary had a long comprend pas les amis de Paul qui
conversation over the phone. refusent de travailler.
I: Maria capisce bene Paolo. Non capisce
i suoi amici che non vogliono lavorare.
ÎNTUNECA (1) E: Mary understands Paul. She does not
(numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 se întunecă) understand his friends who refuse to
I. vb. tr. work.
a ~ ceva a ~ ceva al cuiva
subiect [-animat] a-i ~ (cuiva) ceva
R: Norii au întunecat cerul. (sin. a umbri, subiect [+persoană]
237
ÎNŢELEGE
R: Maria nu înţelege comportamentul lui
Paul. Nu-i înţelege atitudinea rezervată.
F: Marie ne comprend pas le
comportement de Paul. Elle ne
comprend pas son attitude réservée.
I: Maria non capisce il comportamento di
Paolo. Non capisce il suo
atteggiamento riservato.
E: Mary does not understand Paul' s
behaviour. She does not understand his
reserved attitude.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Maria n-a înţeles că e cazul să se apuce
de învăţat. (sin. a nu-şi da seama)
F: Marie n'a pas compris qu'elle devait
commencer à étudier.
I: Maria non ha capito che era il caso
che incominciasse a studiare.
E: Maria did not understand that it was
high time she started learning.
a ~ unde, când, cum P
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Paul n-a înţeles unde // cum trebuie să
meargă // când şi cu cine trebuie să
plece // pe cine să contacteze.
F: Paul n'a pas compris où // comment il
devait aller // quand et avec qui il
devait partir // qui contacter.
I: Paolo non ha capito dove // come
doveva andare / camminare // quando e
con chi doveva partire// chi contattare.
E: Paul did not understand where // how
he was to go // when and with whom he
was to go // who to contact.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria nu-şi înţelege propriul scris. (sin.
a descifra)
F: Marie ne comprend / ne déchiffre pas
sa propre écriture.
I: Maria non capisce la propria
scrittura.
E: Maria does not understand her own
writing.
R: Uneori părinţii nu-şi înţeleg copiii.
F: Parfois les parents ne comprennent pas
leurs enfants.
I: Qualche volta i genitori non capiscono
i loro figli.
238
E: Sometimes parents do not understand
their children at all.
II. vb. refl.
a se ~ cu cineva
a se ~ cu ceva
subiect [+persoană]
R: Paul se înţelege bine cu toţi vecinii.
F: Paul s'entend bien avec tous ses
voisins.
I: Paolo si intende bene con tutti i
vicini.
E: Paul gets on well with all his
neighbours.
R: Câinele lui Paul se înţelege foarte bine
cu pisica Mariei.
F: Le chien de Paul s'entend très bien
avec le chat de Marie.
I: Il cane di Paolo va molto d'accordo
con la gatta di Maria.
E: Paul's dog gets along very well with
Mary's cat.
(reciproc)
R: Tinerii căsătoriţi se înţeleg bine şi sunt
fericiţi.
F: Les jeunes mariés s'entendent bien et
ils sont heureux.
I: I giovani sposi si intendono bene e
sono felici.
E: The newly weds are getting on well and
are happy.
(cu sens pasiv)
R: S-au înţeles toate explicaţiile.
F: On a compris toutes les explications.
Toutes les explications ont été
comprises.
I: Si sono / sono state capite tutte le
spiegazioni.
E: All the explanations were understood.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] ( că P, rel. P)
R: Nu s-a înţeles că se lucrează şi sâmbătă
// ce s-a spus la radio.
F: On n'a pas compris qu'on travaille le
samedi aussi // ce qu'on avait dit à la
radio.
I: Non si è capito che si lavora anche il
sabato // che cosa si è detto alla radio.
E: It was not understood that Saturday is
a working day, too // what was said on
the radio.
 ÎNVĂŢA
ÎNVĂŢA (1. 3) E: Paul has learnt how // why to protect
(ind. prez. 1 învăţ, 2 înveţi, 3, 6 învaţă; conj. prez. 3, nature.
6 să înveţe) (în constr. abs.)
I. vb. tr. subiect [+persoană]
a ~ ceva R: Fiul lui Paul învaţă la şcoala din cartier.
subiect [+persoană] (sin. a studia)
R: Maria învaţă engleza // englezeşte. F: Le fils de Paul apprend à l' école du
F: Marie apprend l'anglais. quartier.
I: Maria sta imparando l’inglese. I: Il figlio di Paolo studia alla scuola del
E: Mary is learning English. suo quartiere.
R: Paul a învăţat mai multe poezii. (sin. a E: Paul’s son goes to school in their
memora) neighbourhood.
F: Paul a appris plusieurs poésies. R: Maria învaţă zi şi noapte pentru
I: Paolo ha imparato a memoria concurs.
parecchie poesie. F: Marie apprend jour et nuit pour le
E: Paul has learnt several poems. concours.
a ~ că P I: Maria studia giorno e notte per il
a ~ să P concorso.
subiect [+animat] E: Mary is studying day and night for the
R: Paul a învăţat că nu trebuie să mintă. contest.
F: Paul a appris qu'il ne devait pas a ~ pe cineva ceva
mentir. subiect [+persoană]
I: Paolo ha imparato che non deve R: Paul a învăţat-o pe fiica lui limba
mentire. engleză // englezeşte.
E: Paul learnt he should never lie. F: Paul a appris l'anglais à sa fille.
R: Câinele lui Paul a învăţat că trebuie I: Paolo ha insegnato alla figlia l'inglese.
să-şi apere stăpânul. E: Paul taught his daughter English.
F: Le chien de Paul a appris qu'il devait R: Învăţătorul îi învaţă carte pe copii.
défendre son maître. F: L'instituteur apprend aux enfants à lire
I: Il cane di Paolo ha capito che deve et à écrire.
proteggere il suo padrone. I: Il maestro insegna ai bambini a
E: Paul's dog has learnt that he has to leggere e a scrivere.
defend his master. E: The school master teaches the pupils to
R: Paul a învăţat să schieze. read and write.
F: Paul a appris à skier. a ~ pe cineva că P
I: Paolo ha imparato a sciare. a ~ pe cineva să P
E: Paul has learnt how to ski. subiect [+ persoană]
R: Câinele lui Paul a învăţat să deschidă R: Maria a învăţat-o pe fiica ei că trebuie
uşa. să protejeze natura.
F: Le chien de Paul a appris à ouvrir la F: Marie a appris à sa fille qu'elle devait
porte. protéger la nature.
I: Il cane di Paolo ha imparato ad aprire I: Maria ha insegnato alla figlia che deve
la porta. proteggere la natura.
E: Paul's dog has learnt how to open the E: Mary has taught her daughter that she
door. has to protect nature.
a ~ cum P, rel. P R: Maria a învăţat-o pe fiica ei să schieze.
subiect [+persoană] F: Marie a appris à sa fille à skier.
R: Paul a învăţat cum // de ce trebuie să I: Maria ha insegnato a sciare alla
protejeze natura. figlia.
F: Paul a appris comment // pourquoi il E: Mary taught her daughter how to ski.
devait protéger la nature. a ~ pe cineva cum P
I: Paolo ha imparato come // perché deve a ~ pe cineva rel. P
proteggere la natura. subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
239
ÎNVÂRTI
R: Şcoala // Profesorii îi învaţă pe elevi
cine // cum trebuie să protejeze natura.
F: L' école apprend // Les professeurs
apprennent aux élèves qui doit //
comment ils doivent protéger la nature.
I: La scuola insegna // I professori
insegnano agli studenti chi e come
deve proteggere la natura.
E: School // Teachers teaches students
who and how they have to protect
nature.
a-şi ~ pe cineva că P, să P
(cu dat. pos.)
R: Mama şi-a învăţat copiii să fie
respectuoşi // că nu trebuie să mintă.
F: La mère a appris à ses enfants à être
polis // qu'ils ne devaient pas mentir.
I: La madre ha insegnato ai figli a essere
rispettosi // che non devono mentire.
E: Mother taught her children good
manners // not to lie.
R: Pasărea şi-a învăţat puii să zboare.
F: L'oiseau a appris à voler à ses petits.
I: L’uccello ha insegnato ai suoi piccoli a
volare.
E: The bird has taught its nestlings to fly.
II. vb. refl.
a se ~ cu ceva
a se ~ cu cineva
subiect [+animat]
R: Tinerii se învaţă greu cu lipsurile. (sin.
a se obişnui )
F: Les jeunes s'habituent difficilement
aux pénuries.
I: I giovani si abituano difficilmente alle
indigenze.
E: Young men find it hard to get used to
poverty.
R: Porumbeii s-au învăţat cu oamenii.
(sin. a se obişnui)
F: Les pigeons se sont habitués aux gens.
I: I piccioni si sono abituati alle persone.
E: The pigeons got used to people.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: O lecţie înţeleasă se învaţă mai uşor.
F: Une leçon bien comprise s'apprend
facilement.
I: Una lezione capita si impara più
facilmente.
E: It is easy to learn a lesson you have
understood well.
240
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P)
R: Se învaţă uşor să schiezi.
F: On apprend facilement à skier.
I: Si impara facilmente a sciare.
E: One learns easily how to ski.
ÎNVÂRTI (10)
(ind. prez. 1, 6 învârtesc, 2 învârteşti, 3 învârteşte;
conj. prez. 3, 6 să învârtească)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Maria a învârtit cheia în broască.
F: Marie a tourné la clé dans la serrure.
I: Maria ha girato la chiave nella
serratura.
E: Mary turned the key in the lock.
R: Forţa apei sau a vântului învârteşte
roata morii.
F: La force de l’eau ou du vent font
tourner la roue du moulin.
I: La forza dell’acqua o del vento fanno
girare la ruota del mulino.
E: The force of water and wind makes the
mill wheel turn.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi învârteşte inelul pe deget.
F: Marie fait tourner sa bague sur le
doigt.
I: Maria rigira l'annello sul dito.
E: Mary turns her ring on the finger.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Roata se învârteşte.
F: La roue tourne.
I: La ruota gira.
E: The wheel turns round.
R: Pământul se învârteşte în jurul
Soarelui.
F: La Terre tourne autour du Soleil.
I: La Terra gira intorno al Sole.
E: The Earth revolves around the Sun.
R: Discuţia se învârteşte în jurul aceleiaşi
probleme.
F: La discussion tourne autour du même
problème.
I: La discussione gira intorno allo stesso
problema.
 ÎNVINGE
E: The talk revolves around the same a-şi ~ ceva în, cu ceva
topic. a-şi ~ pe cineva cu ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a învelit sandvişul într-un / cu
ÎNVELI (10) un şerveţel.
(ind. prez. 1, 6 învelesc) F: Paul a enveloppé son sandwich dans
I. vb. tr. une serviette.
a ~ pe cineva I: Paolo ha avvolto il suo panino con un
subiect [+persoană] tovagliolo.
R: Mama îi înveleşte pe copii. (sin. a E: Paul has wrapped his sandwich in a
acoperi) napkin.
F: La mère couvre ses enfants. R: Mama şi-a învelit copiii cu pătura. (sin.
I: La madre copre i figli. a acoperi)
E: Mother tucks in her children. F: La mère a couvert ses enfants d'une
a ~ pe cineva cu ceva couverture.
a ~ ceva cu ceva I: La madre ha coperto i figli con una
subiect [+persoană] coperta.
R: Mama l-a învelit pe Paul cu o pătură de E: Mother lovingly tucked her children in.
lână.
F: La mère a couvert Paul avec une
couverture de laine. ÎNVINGE (15)
I: La madre ha coperto Paolo con una (ind. prez. 1, 6 înving; part. învins)
coperta di lana. I. vb. tr.
E: Mother covered Paul with a blanket. a ~ ceva
R: Maria a învelit coperta cărţii cu hârtie. a ~ pe cineva
F: Marie a revêtu de papier la couverture subiect [+persoană]
du livre. R: Paul a învins toate obstacolele. (sin. a
I: Maria ha foderato la copertina del birui)
libro con della carta. F: Paul a surmonté tous les obstacles.
E: Maria (has) covered (up) the book in I: Paolo ha superato tutti gli ostacoli.
paper. E: Paul has overcome all the obstacles.
R: Paul l-a învins pe adversarul său.
II. vb. refl. F: Paul a vaincu son adversaire.
a se ~ cu ceva I: Paolo ha sconfitto il suo avversario.
subiect [+persoană] E: Paul has defeated his rival.
R: Paul s-a învelit cu o pătură mai groasă. a-şi ~ pe cineva
(sin. a înfăşura, a acoperi) a-şi ~ ceva
F: Paul s'est couvert avec une couverture (cu dat. pos.)
plus chaude. R: Paul şi-a învins fratele la şah.
I: Paolo si è avvolto / coperto con una F: Paul a battu son frère aux échecs.
coperta più pesante. I: Paolo ha vinto suo fratello a scacchi.
E: Paul covered himself with a warmer E: Paul beat his brother at chess.
blanket. R: Tânărul şi-a învins timiditatea.
a se ~ F: Le jeune homme a surmonté sa
(cu sens pasiv) timidité.
R: Ca să nu se spargă, porţelanurile se I: Il giovane ha superato la propria
învelesc cu hârtie. timidezza.
F: Pour ne pas se casser, les porcelaines E: The young man has overcome his
sont enveloppés dans du papier. shyness.
I: Perché non si rompa, la porcellana si (în constr. abs.)
avvolge nella carta. subiect [±animat]
E: If you don’t want china to break, you R: Cel mai bun învinge întotdeauna.
should wrap it in paper. F: Celui qui est le meilleur gagne toujours
/ est toujours vainqueur.
241
ÎNVINGE
I: Il migliore vince sempre. II. vb. intr.
E: The best always wins. a~
R: Bunul simţ învinge întotdeauna. R: Boxerul a învins în două runde.
F: Le bon sens triomphe toujours. F: Le boxeur a vaincu en deux rounds /
I: Il buon senso vince / trionfa sempre. reprises.
E: Decency always wins. I: Il pugile ha vinto in due rounds.
E: The boxer has won in two rounds.

242
JUCA (1. 23)
(ind. prez. 1 joc, 2 joci, 3, 6 joacă; conj. prez. 3, 6
să joace; imp. 2 joacă !)
I. vb. tr. ± circ. (loc, timp, mod)
a ~ ceva (sport, dans popular, rol)
subiect [+persoană]
R: Copiii joacă şah // fotbal // tenis.
F: Les enfants jouent aux échecs // au
football // au tennis.
I: I bambini giocano a scacchi // al
pallone // al tennis.
E: The children are playing chess //
football // tennis.
R: Tineri şi bătrâni joacă hora în piaţa
satului. (sin. a dansa)
F: Jeunes et vieux dansent la ronde sur la
place du village.
I: I giovani e i vecchi ballano la carola
nella piazza del villaggio.
E: Young and old people are dancing a
Romanian folk dance in the village
square.
R: Paul a jucat acest rol anul trecut // în
travesti. (sin a interpreta)
F: Paul a joué / interprété ce rôle l’année
dernière // en travesti.
I: Paolo ha interpretato questo ruolo
l’anno scorso // in travestimento.
E: Paul played this part last year // in
drag.
a ~ ceva la ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a jucat averea familiei la curse.
F: Paul a joué aux courses la fortune de
sa famille.
I: Paolo si è giocato i beni della famiglia
alle corse.
E: Paul has gambled the family fortune /
betted the family fortune at the races.
J
a ~ pe cineva (rol)
subiect [+persoană]
R: Mulţi actori l-au jucat pe Othello. (sin.
a interpreta)
F: Beaucoup d‘acteurs ont interprété
Othello.
I: Molti attori hanno interpretato Otello.
E: Many actors have played Othello.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a jucat întreaga avere la cărţi.
F: Paul a joué toute sa fortune aux cartes.
I: Paolo ha giocato tutta la sua fortuna
alle carte.
E: Paul has gambled all his fortune at
cards.
R: Paul şi-a jucat ultima şansă.
F: Paul a joué / a tenté sa dernière
chance.
I: Paolo si è giocata l’ultima chance.
E: Paul has played his last card.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (loc, mod)
subiect [+persoană]
R: Echipa noastră joacă la Bucureşti.
F: Notre équipe joue à Bucarest.
I: La nostra squadra gioca a Bucarest.
E: Our team is playing in Bucharest.
R: Astăzi, voleibaliştii au jucat mai bine.
(sin. a evolua)
F: Aujourd’hui, les volleyeurs ont mieux
joué.
I: Oggi, la squadra di pallavolo ha
giocato meglio.
E: The volleyball players have played
better today.
JUCA

a ~ la ceva vecinilor // cu păpuşile // cu trusa

subiect [+persoană] medicală.
R: Fratele meu a jucat la bursă şi a pierdut F: La fille de Marie joue avec les enfants
tot. des voisins // avec les poupées // avec
F: Mon frère a joué à la Bourse et il a tout la trousse médicale.
perdu. I: La ragazza di Maria gioca con i figli
I: Mio fratello ha giocato in borsa e ha dei vicini // con le bambole // con la
perso tutto. borsa di medicazione.
E: My brother speculated on the stock E: Mary's daughter is playing with the
market and has lost everything. neighbours' children // with the dolls //
a~ with the first-aid kit.
subiect [-animat] R: Câinele Mariei se joacă cu mingea // cu
R: Imaginea televizorului joacă. (sin. a pisica.
tremura) F: Le chien de Marie joue avec le ballon //
F: L’image de la télé danse. avec le chat.
I: L’immagine del televisore trema. I: Il cane di Maria gioca con la palla //
E: The TV image is flickering. con il gatto.
a~ E: Mary's dog is playing with the ball //
a-i ~ (cuiva) with the cat.
subiect [-animat] a se ~ de-a ceva
R: Ochii Mariei jucau pe text din cauza subiect [+persoană]
oboselii. Mariei îi jucau ochii pe text R: Băieţii se jucau de-a pompierii, fetele
din cauza oboselii. Ochii îi jucau pe de-a vânzătoarele.
text. F: Les garçons jouaient aux pompiers, les
F: Trop fatiguée, Marie ne pouvait pas fillettes aux vendeuses.
fixer son regard sur le texte. Le regard I: I ragazzi giocavano ai pompieri,le
de Marie ne se fixait pas sur le texte à ragazze alle commesse.
cause de la fatigue. Son regard ne se E: The boys were playing firemen, the
fixait pas sur le texte. girls were playing shop assistants.
I: Maria non poteva concentrare il suo a se ~ + circ. (timp, loc)
sguardo sul testo per colpa della (în constr. impers.)
stanchezza. Lo sguardo di Maria non si R: De două luni, la teatrele din Londra se
fissava sul testo per colpa della joacă cu casa închisă .
stanchezza. F: Depuis deux mois, dans les théâtres
E: Because of being tired, Mary wasn't londoniens on joue à guichets fermés.
able to see straight when reading the I: Da due mesi, nei teatri di Londra si fa
text. She wasn't able to see straight. spettacolo con la biglietteria chiusa.
E: London theatres have been playing to
III. vb. refl. full houses for two months.
a se ~ a se ~
subiect [+animat] (cu sens pasiv)
R: Copiii se joacă, nu îi deranja! R: Piesa se joacă şi mâine seară. (sin. a se
F: Les enfants jouent, ne les dérange pas ! reprezenta)
I: I bambini giocano, non disturbarli. F: La pièce sera jouée / On jouera la
E: The children are playing, don’t disturb pièce demain soir aussi.
them! I: Lo spettacolo si svolge anche domani
R: Căţeluşii se joacă, priveşte-i! sera.
F: Les petits chiens jouent, regarde-les! E: The play is on tomorrow evening, too.
I: I cagnolini giocano, guardali! R: La cazinouri se joacă sume fabuloase.
E: The puppies are playing, look at them! F: Aux casinos, on joue des sommes
a se ~ cu ceva fabuleuses.
a se ~ cu cineva I: Nei casinò si giocano delle somme
subiect [+animat] favolose.
R: Fetiţa Mariei se joacă cu copiii E: Fabulous sums are gambled in casinos.
244

JUDECA (1)
(ind. prez. 1 judec)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [-animat] (instituţie)
R: Tribunalul va judeca acest caz // îl va
judeca pe criminal.
F: Le Tribunal jugera ce cas // jugera le
criminel.
I: Il Tribunale giudicherà questo caso //
giudicherà il criminale.
E: The Court is going to try this case //
the criminal.
a ~ ceva + circ. (mod)
a ~ pe cineva + circ. (mod)
subiect [+persoană]
R: Alţi oameni ar fi judecat la fel această
situaţie. (sin. a aprecia)
F: D’autres personnes auraient jugé de la
même manière de cette situation /
auraient apprécié cette situation de la
même manière.
I: Altre persone avrebbero giudicato allo
stesso modo questa situazione.
E: Other people would have judged the
situation in a different way / would
have had a different opinion of the
situation.
R: Prietenii l-au judecat prea aspru pe
Paul.
F: Les amis ont jugé Paul trop
sévèrement.
I: Gli amici hanno giudicato Paolo
troppo severamente.
E: His friends were too hard on Paul.
a ~ pe cineva după ceva
a ~ pe cineva după cum P
subiect [+persoană]
R: Judecă-l pe Paul după comportare //
după cum se poartă! (sin. a aprecia)
F: JugePaul selon sa conduite!
I: Giudica Paolo secondo il
comportamento // secondo come si
comporta !
E: Judge Paul by his behaviour! // by how
he behaves!
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Maria a judecat că e mai bine să nu se
amestece în ceartă. (sin. a gândi, a
considera)
F: Marie a jugé qu’il valait mieux ne pas
se mêler à la dispute.
JUDECA
I: Maria ha valutato che è meglio che
non si mischi nel litigio.
E: Mary considered it was better not to
interfere in / to stay out of the fight.
a-şi ~ pe cineva + circ. (mod)
(cu dat. pos.)
R: Ei îşi judecă totdeauna prietenii cu
bunăvoinţă.
F: Ils jugent toujours leurs amis avec
bienveillance.
I: Essi giudicano sempre i loro amici con
benevolenza.
E: They always judge their friends
generously.
II. vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: Omul are capacitatea de a judeca.
Uneori, însă, nu mai judecă, acţionează
sub influenţa instinctelor. (sin. a
raţiona, a gândi)
F: L'homme a la capacité de raisonner.
Mais, parfois, il ne raisonne plus, il
agit sous l'influence des instincts.
I: L'uomo ha la capacità di ragionare.
Talvolta però non ragiona più, agisce
sotto l'impulso degli istinti.
E: Man has the ability to reason.
Sometime, however, he doesn't reason,
he just acts on his instinct.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
subiect [+persoană]
R: Paul se judecă aspru de fiecare dată
când face câte o greşală.
F: Paul se juge sévèrement toutes les fois
qu'il commet une erreur.
I: Paolo si giudica troppo severamente
ogni volta che commette un'errore.
E: Paul is too hard on himself whenever
he makes a mistake
R: Fraţii se judecă pentru moştenire. (sin.
a fi în proces)
F: Les frères sont en procès pour un
héritage.
I: I fratelli intentano una causa per
l’eredità.
E: The brothers are taking each other to
court over their inheritance.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Procesul de divorţ al lui Paul se judecă
245
JURA

astăzi. I: L'uomo ha giurato sulla Bibbia // sui

F: Le procès de divorce de Paul se juge (suoi) figli // di non aver rubato.
aujourd’hui. E: The man swore on the Bible // on the
I: Il processo di divorzio di Paolo si life of his children that he didn't steal.
tiene oggi. a ~ că P
E: Paul's divorce case is being tried a ~ să P
today. subiect [+persoană]
(reciproc) R: Paul jură că nu este vinovat // că nu a
R: Soţii se judecau prea aspru unul pe văzut nimic // să spună adevărul.
altul. F: Paul jure qu'il n'est pas coupable //
F: Les époux se jugeaient trop sévèrement qu'il n'a rien vu // qu’il dira la vérité.
l’un l’autre. I: Paolo giura che non è colpevole // che
I: Gli sposi si biasimavano / non ha visto niente // di dire la verità.
rimproveravano l’un l’altro troppo E: Paul swears he is innocent // he didn't
aspramente. see anything // to tell the truth.
E: The spouses were too hard on each R: Ostaticii au jurat că se vor răzbuna //
other. să se răzbune. (sin. a-şi promite)
F: Les otages ont juré de se venger //
qu’ils se vengeraient.
JURA (1) I: Gli ostaggi hanno giurato che si
(ind. prez. 1 jur) sarebbero vendicato // si
I. vb. tr. vendicheranno // di vendicarsi.
a(-i) ~ ceva cuiva E: The hostages swore / promised they
subiect [+persoană] would take revenge.
R: Soldaţii au jurat credinţă ţării. a-şi ~ că P
F: Les soldats ont juré fidélité à leur pays. a-şi ~ să P
I: I soldati hanno giurato fedeltà alla subiect [+persoană]
patria. R: Patinatorul şi-a jurat că va câştiga
E: The soldires swore loyalty to their concursul // să câştige concursul. (sin.
country. a-şi promite)
R: Servitorul i-a jurat supunere stăpânului F: Le patineur s’est juré de gagner le
său. concours.
F: Le serviteur a juré d'obéir à son I: Il pattinatore ha giurato a se stesso che
maître. vincerà // di vincere la gara.
I: Il servo ha giurato obbedienza al suo E: The skater swore he would win the
padrone. contest.
E: The servant swore / pledged loyalty to a-şi ~ ceva
his master. (reciproc)
a ~ pe ceva R: Soţii şi-au jurat dragoste şi credinţă.
subiect [+persoană] F: Les époux se sont juré amour et
R: La proces, martorul a jurat pe Biblie. fidélité.
F: Au procès, le témoin a juré sur la I: Gli sposi si sono giurati amore e
Bible. fedeltà.
I: Al processo, il testimone ha giurato E: The spouses promised to love and be
sulla Bibbia. faithful to each other
E: At the trial, the witness swore on the
Bible. II. vb. intr.
a ~ pe cineva că P a ~ + circ. (mod)
a ~ pe ceva că P subiect [+persoană]
subiect [+persoană] R: Toţi martorii au jurat strâmb.
R: Bărbatul a jurat pe Biblie // pe copii că F: Tous les témoins ont fait un faux
nu a furat. serment / se sont parjurés.
F: L'homme a juré sur la Biblie // sur ses I: Tutti i testimoni hanno spergiurato.
enfants qu' il n'avait pas volé. E: All the witnesses committed perjury.
246
 JURA

III. vb. refl. R: Femeia s-a jurat pe viaţa ei că spune

a se ~ (pe ceva) că P adevărul.
subiect [+persoană] F: La femme a juré sur sa vie qu'elle
R: Acuzatul s-a jurat că este nevinovat. disait la vérité.
F: L'accusé a juré qu’il était innocent. I: La donna ha giurato sulla sua vita che
L'accusé a clamé son innocence. diceva la verità.
I: L'imputato ha giurato di essere E: The woman swore on her life she was
innocente. telling the truth.
E: The accused swore he was innocent.

247
LĂMURI (10)
(ind. prez. 1, 6 lămuresc)
I. vb. tr.
a ~ ceva R:
L
a ~ pe cineva că P
a ~ pe cineva să P
subiect [+persoană]
Maria l-a lămurit pe Paul că nu a avut
subiect [+persoană] dreptate. (sin. a convinge)
R: Maria a lămurit situaţia creată. (sin. a F: Marie a convaincu Paul qu’il avait eu
explica, a clarifica) tort.
F: Marie a éclairci / élucidé la situation I: Maria ha fatto capire a Paolo che lui
créée. aveva / avuto torto .
I: Maria ha chiarito / spiegato la E: Mary convinced Paul he was wrong.
situazione creata(si). R: Colegii l-au lămurit pe Paul să plece în
E: Mary has cleared up / clarified the excursie. (sin. a convinge)
situation. F: Les collègues ont convaincu Paul de
R: Anchetatorii au lămurit această situaţie partir en excursion.
încurcată. (sin. a elucida) I: I colleghi hanno spiegato a Paolo /
F: Les enquêteurs ont clarifié / ont démêlé hanno convinto Paolo a partire per la
cette situation confuse. gita.
I: Gli inquirenti hanno chiarito questa E: The colleagues persuaded Paul to go
situazione intricata. on the trip.
E: The investigators have disentangled a-şi ~ ceva
this difficult situation. (cu dat. pos.)
a ~ pe cineva (despre ceva) R: Paul şi-a lămurit situaţia financiară.
subiect [±animat] (sin. a clarifica)
R: Paul // Comportarea lui ne-a lămurit F: Paul a tiré au clair sa situation
definitiv despre cele întâmplate. A financière.
lămurit pe toată lumea. (sin. a I: Paolo ha chiarito la sua situazione
convinge) finanziaria.
F: Paul // Le comportement de Paul nous E: Paul cleared up his financial situation.
a définitivement éclairés / édifiés sur a-şi ~ pe cineva să P
ce qui s’était passé. Il a édifié tout le subiect [+persoană]
monde. R: Paul şi-a lămurit prietenii să participe
I: Paolo // Il comportamento di Paolo ci la concurs. (sin. a convinge)
ha chiarito definitivamente su quello F: Paul a convaincu ses amis de
che era successo. (Lo) ha chiarito / participer au concours.
spiegato a tutti. I: Paolo ha convinto i suoi amici a
E: Paul // His behaviour has enlightened partecipare al concorso.
us completely on what had happened. It E: Paul persuaded his friends to take part
enlightened everybody. in the competition.

II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [-animat]
R: Lucrurile se vor lămuri în curând.
F: Les choses seront clarifiées bientôt.
I: Le cose si chiariranno fra breve.
E: Things will soon be cleared up.
a se ~ asupra a ceva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a lămurit asupra acestui caz.
(sin. a se edifica)
F: Paul s’est édifié sur ce cas.
I: Paolo si è chiarito su questo caso.
E: Paul figured out this case.
a se ~ că P
subiect [+persoană]
R: Candidatul s-a lămurit că nu era cel
mai bun. (sin. a înţelege, a-şi da
seama)
F: Le candidat s’est rendu compte qu’il
n’était pas le meilleur.
I: Il candidato si è reso conto di non
essere lui il migliore.
E: The candidate realized he wasn’t the
best.
LĂSA (1. 11)
(ind. prez. 1 las, 2 laşi, 3, 6 lasă; conj. prez. să lase)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [+animat]
R: Maria a lăsat pâinea pe masă.
F: Marie a laissé le pain sur la table.
I: Maria ha lasciato il pane sul tavolo.
E: Mary left the bread on the table.
R: Câinele a lăsat mâncarea în farfurie.
F: Le chien a laissé la nourriture dans
l'assiette.
I: Il cane ha lasciato il cibo nel piatto.
E: The dog left some food on the plate.
R: Lăsaţi valiza la biroul de bagaje! (sin. a
depune)
F: Laissez / déposez la valise à la
consigne / la garde des bagages!
I: Lasciate la valigia al deposito bagagli!
E: Leave the suitcase at the left luggage
office!
a ~ pe cineva + e. p. s.
a ~ ceva + e. p. s.
subiect [±animat]
R: Prietenii l-au lăsat pe Paul singur. L-au
lăsat citind.
LĂSA
F: Ses amis ont laissé Paul (tout) seul. Ils
l'ont laissé en train de lire.
I: Gli amici hanno lasciato Paolo da
solo. L'hanno lasciato che leggeva.
E: The friends left Paul all alone. They left
him reading.
R: Paul a lăsat problema bibliotecii
nerezolvată.
F: Paul n’a pas résolu le problème de la
bibliothèque.
I: Paolo ha lasciato irrisolto il problema
della biblioteca.
E: Paul left the problem with the library
unsolved.
R: Această întâmplare îl lasă indiferent.
F: Cette histoire le laisse indifférent.
I: Questa vicenda lo lascia indifferente.
E: He doesn’t care the least about what
happened.
a ~ ceva cuiva + (ca, drept) e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Unchiul i-a lăsat nepoatei sale (drept /
ca) moştenire o casă.
F: L’oncle a légué une maison à sa nièce.
I: Lo zio ha lasciato una casa alla sua
nipote in eredità.
E: The uncle left / bequeathed a house to
his niece.
a ~ ceva cuiva
subiect [±animat]
R: Maria le-a lăsat tuturor o foarte
frumoasă impresie. (sin. a face )
F: Marie a laissé à tous / à tout le monde
une très bonne impression.
I: Maria ha lasciato a / in tutti
un’impressione molto bella.
E: Mary impressed everybody favourably /
made a very good impression on
everybody.
R: Spectacolul ne-a lăsat o amintire
plăcută.
F: Le spectacle nous a laissé un souvenir
agréable.
I: Lo spettacolo ci ha lascito un ricordo
piacevole.
E: The show has left us with nice
memories.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Maria a lăsat geanta pe scaun. (sin. a
pune)
F: Marie a laissé le sac sur la chaise.
I: Maria ha lasciato la borsa sulla sedia.
249
LĂSA
E: Mary left the bag on the chair.
a ~ pe cineva + prop. pred. supl. (să
P)
subiect [+persoană]
R: Maria l-a lăsat pe Paul s-o aştepte.
F: Marie s’est fait attendre par Paul. /
Marie a laissé Paul l’attendre.
I: Maria ha lasciato che Paolo
l’aspettasse.
E: Mary left Paul waiting.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Paul a lăsat-o pe Maria. (sin. a părăsi)
F: Paul a quitté Marie.
I: Paolo ha abbandonato / ha lasciato
Maria.
E: Paul left Mary.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Părinţii l-au lăsat pe copil acasă.
F: Les parents ont laissé à la maison.
I: I genitori hanno lasciato il bambino a
casa.
E: The parents left the child at home.
a ~ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Părinţii nu au lăsat-o pe Maria să se
mărite cu Paul // să plece // să lucreze
la câmp. (sin. a permite)
F: Les parents n’ont pas laissé Marie
épouser Paul // partir // travailler aux
champs.
I: I genitori non hanno permesso a Maria
di sposare Paolo // di andarsene // di
lavorare nel campo.
E: The parents didn’t let Mary marry Paul
// leave // work in the field.
a-şi ~ ceva + circ. (loc)
a-şi ~ pe cineva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a lăsat caietele acasă.
F: Paul a laissé ses cahiers à la maison.
I: Paolo ha lasciato i suoi quaderni a
casa.
E: Paul left his notebook at home.
R: Maria şi-a lăsat copiii la grădiniţă.
F: Marie a laissé ses enfants à la
maternelle.
I: Maria ha lasciato i suoi bambini
all'asilo.
E: Mary left her children at the
kindergarden.
250
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Se lasă seara.
F: La nuit tombe.
I: Si fa sera.
E: It’s getting dark. Night is falling.
R: Se lasă frigul // gerul.
F: Il commence à faire froid // à geler.
I: Si fa freddo // comincia a gelare.
E: It’s getting cold. // It's freezing.
(cu sens pasiv)
R: Zarzavatul se lasă să fiarbă o oră.
F: On laisse les légumes bouillir une
heure.
I: Le verdure si lasciano bollire per
un'ora.
E: Let the vegetables boil for an hour.
R: Substanţele inflamabile nu se lasă
lângă sursele de căldură. (sin. a se
depozita)
F: On ne laisse pas les substances
inflammables près des sources de
chaleur.
I: Le sostanze infiammabili non si
lasciano vicino alle fonti di calore.
E: Inflammable substances should not to
be left near a source of heat.
a se ~ + supin
subiect [+persoană]
R: Paul s-a lăsat de băut // de fumat.
F: Paul a renoncé à boire // à fumer.
I: Paolo ha smesso di bere // di fumare.
E: Paul quit smoking // drinking.
a se ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul nu se lasă păcălit.
F: Paul ne se laisse pas duper.
I: Paolo non si lascia imbrogliare.
E: Paul doesn’t let himself to be tricked.
a se ~ pentru cineva
a i se ~ (cuiva) + circ. (loc)
(cu sens pasiv)
R: Instrucţiunile pentru candidaţi s-au
lăsat la secretariat. Candidaţilor li s-au
lăsat instrucţiunile la secretariat.
F: Les instructions pour les candidats ont
été laissées au secrétariat. On a laissé
au secrétariat les instructions pour les
candidats.
I: Le istruzioni per i candidati sono state
lasciate in segreteria. / Ai candidati
sono state lasciate le instruzioni in
segreteria.
 LEGA

E: The instructions for the candidates colegilor.

were left at the secretary’s office. F: Paul aime se vanter devant ses
collègues.
I: A Paolo piace lodarsi / vantarsi
LĂUDA (1. 5) davanti ai colleghi.
(ind. prez. 1 laud, 2 lauzi, 3, 6 laudă; conj. prez. 3, 6 E: Paul likes to brag in front of his
să laude) colleagues.
I. vb. tr. a se ~ cu ceva
a ~ ceva al cuiva a se ~ cu cineva
a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană]
subiect [+persoană] R: Paul se laudă cu succesele sale // cu
R: Profesorul a lăudat comportarea fraţii săi.
elevilor săi la concurs. Le-a lăudat F: Paul se vante de ses succès // avec ses
curajul şi perseverenţa. frères.
F: Le professeur a loué / vanté le I: Paolo si vanta dei suoi successi // con i
comportement de ses élèves au suoi fratelli.
concours. Il a loué leur courage et leur E: Paul boasts of his success // his
persévérence. brothers.
I: Il professore ha lodato il a se ~ că P
comportamento dei suoi studenti al subiect [+persoană]
concorso. Ha elogiato il loro coraggio R: Paul se laudă că o să plece la studii în
e la perseveranza. străinătate.
E: The teacher praised his F: Paul se vante qu'il partira faire ses
pupils’ performance in the competition. études à l’étranger.
He praised their courage and I: Paolo si vanta di andare a fare i suoi
perseverance. studi all'estero.
a ~ pe cineva E: Paul brags about leaving to study
subiect [+persoană] abroad
R: Profesorul i-a lăudat pe elevi pentru
rezultatele obţinute.
F: Le professeur a loué les élèves pour les LEGA (1. 8)
résultats obtenus. (ind. prez. 1 leg, 2 legi, 3, 6 leagă)
I: Il professore ha lodato / elogiato gli I. vb. tr.
alunni per i risultati ottenuti. a ~ ceva (cu ceva, de ceva)
E: The teacher praised his pupils for their a ~ pe cineva (cu ceva, de ceva)
results. subiect [±animat] (persoană,
a-şi ~ pe cineva abstract)
a-şi ~ ceva R: Paul a legat pachetul cu sfoară.
(cu dat. pos.) F: Paul a attaché le paquet avec une
R: De obicei, părinţii îşi laudă copiii. ficelle / a ficelé le paquet.
F: D’habitude, les parents louent leurs I: Paolo ha legato il pacco con dello
enfants. spago.
I: Di solito, i genitori lodano i loro figli. E: Paul tied up the parcel.
E: Parents usually speak highly of their R: Copiii au legat câinele de gard.
children. F: Les enfants ont attaché le chien à la
R: Vânzătorul îşi laudă marfa. grille.
F: Le marchand vante sa marchandise. I: I bambini hanno legato il cane al
I: Il commerciante loda la sua mercanzia. recinto.
E: The seller is praising his merchandise. E: The children tied the dog to the fence.
R: Jefuitorii l-au legat pe proprietar de
II. vb. refl. scaun cu o funie.
a se ~ F: Les cambrioleurs ont attaché le
subiect [+persoană] propriétaire à la chaise avec une
R: Lui Paul îi place să se laude în faţa corde.
251
LINIŞTI
I: I scassinatori hanno legato il
proprietario alla sedia con una fune.
E: The robbers tied the owner of the house
to the chair with a piece of rope.
R: Amintiri dureroase îl leagă pe Paul de
acest oraş.
F: Des souvenirs douloureux attachent
Paul à cette ville.
I: Dolorosi ricordi legano Paolo a questa
città.
E: This town has painful memories for
Paul.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul ştie să lege cărţi.
F: Paul sait relier des livres.
I: Paolo sa rilegare libri.
E: Paul knows how to bind books.
R: Copiii au legat o prietenie strânsă.
F: Les enfants ont lié une étroite amitié.
I: I bambini hanno allacciato una stretta
amicizia.
E: The children formed a close friendship.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a legat şireturile.
F: Paul a noué ses lacets.
I: Paolo si è legato i lacci (delle scarpe).
E: Paul tied up / fastened his shoelaces.
II. vb. refl.
a se ~ la, cu, de ceva
subiect [+persoană]
R: Maria s-a legat la mână.
F: Marie s’est bandé la main.
I: Maria si è fasciata / bendata la mano.
E: Mary bandaged her hand.
R: Muncitorul s-a legat cu un cablu de
stâlp.
F: L’ouvrier s’est attaché au pilier avec
un câble.
I: L'operaio si è legato al palo con un
cavo.
E: The worker attached himself to the
pillar with a cable.
R: Acest complement de cauză se leagă de
verb printr-o prepoziţie.
F: Ce complément de cause se rattache au
verbe par une préposition.
I: Questo complemento di causa si unisce
al verbo per mezzo di una
preposizione.
E: This adverbial of cause is related to the
verb by a preposition.
252
(cu sens pasiv)
R: Pachetele se leagă cu sfoară.
F: On attache les paquets avec de la
ficelle. / On ficelle les paquets.
I: I pacchi vengono legati con dello
spago.
E: Parcels are tied with a string.
a se ~ de cineva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a legat mult de copiii prietenului
său. (sin. a se ataşa)
F: Paul s’est beaucoup attaché aux
enfants de son ami.
I: Paolo si è affezionato molto ai bambini
del suo amico.
E: Paul has become very attached to his
friend’s children.
LINIŞTI (10)
(ind. prez. 1, 6 liniştesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Mama l-a liniştit pe copil. (sin. a
calma)
F: La mère a calmé l’enfant.
I: La madre ha calmato il bambino.
E: The mother appeased the child /
calmed the child down.
R: Paul este foarte îngrijorat, linişteşte-l !
F: Paul est très inquiet, rassure-le !
I: Paolo è molto preoccupato,
tranquillizzalo!
E: Paul is very worried, reassure him!
R: Anunţurile directorului au liniştit
mulţimea revoltată. (sin. a calma, a
tempera)
F: Les annonces du directeur ont apaisé /
calmé la foule révoltée.
I: Gli annunci / avvisi del direttore hanno
calmato la folla che si era rivoltata /
indignata.
E: The manager’s announcements calmed
the rebellious crowd.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a liniştit prietenii.
F: Paul a rassuré / calmé ses amis.
I: Paolo ha rassicurato / tranquillizzato i
suoi amici
E: Paul reassured his friends.

II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Vântul s-a liniştit. (sin. a se potoli)
F: Le vent s’est calmé / est tombé.
I: Il vento si è calmato.
E: The wind has dropped / abated.
R: Liniştiţi-vă ! (sin. a se calma)
F: Tranquillisez-vous! / Calmez-vous !
I: Tranquillizzatevi! / Calmatevi!
E: Calm down!
LIPI (10)
(ind. prez. 1, 6 lipesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc, timp)
subiect [+persoană]
R: Paul a lipit plicul înainte de a scrie
adresa.
F: Paul a collé l’enveloppe avant d'y
écrire l'adresse.
I: Paolo ha incollato la busta prima di
scrivere l'indirizzo.
E: Paul stuck the envelope down before
writing the address.
R: Greviştii au lipit afişe pe zidurile
întreprinderii.
F: Les grévistes ont collé des affiches sur
les murs de l’entreprise.
I: Gli scioperanti hanno attaccato dei
manifesti sui muri della ditta.
E: The strikers stuck posters up on the
walls of the factory.
R: Paul a lipit anunţul cu scotch pe uşa de
la intrare.
F: Paul a collé l'annonce sur la porte
d'entrée avec du scotch.
I: Paolo ha attacatto l'avviso sulla porta
con dello scotch.
E: Paul stuck the note on the door with a
piece of sellotape.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a lipit inelul rupt.
F: Marie a (re)collé / a fait recoller sa
bague cassée.
I: Maria ha riattaccato il suo anello
rotto.
E: Mary had her broken ring welded.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
LIPSI
R: Mai multe pagini ale cărţii s-au lipit
între ele.
F: Plusieurs pages du livre se sont collées
entre elles.
I: Parecchie pagine del libro si sono
attaccate tra di loro.
E: Several pages of the book are stuck
together.
a se ~ + circ. (mod)
(cu sens pasiv)
R: Faianţa se lipeşte greu.
F: On colle difficilement la faïence.
I: La ceramica si incolla difficilmente.
E: Tiles are difficult to stick.
R: Afişele s-au lipit bine.
F: Les affiches ont été bien collées.
I: I manifesti sono stati attaccati bene.
E: The posters stuck well.
a se ~ cu ceva ± circ. (mod)
(cu sens pasiv)
R: Faianţa se lipeşte foarte bine cu adezivi
speciali.
F: La faïence colle très bien avec des
adhésifs spéciaux.
I: La ceramica si incolla molto bene con
degli adesivi delle colle speciali.
E: Tiles stick very well with special
adhesives.
a se ~ de ceva
subiect [-animat]
R: Ziarul s-a lipit de masa umedă.
F: Le journal s’est collé à la table humide.
I: Il giornale si è attaccato al tavolo
umido.
E: The paper stuck to the wet table.
LIPSI (10)
(ind. prez. 1, 6 lipsesc)
I. vb. intr.
a ~ (de) la ceva
subiect [±animat]
R: Paul a lipsit (de) la ora de franceză.
F: Paul s'est absenté de la classe de
français / a manqué à la classe de
français.
I: Paolo è stato assente al corso di
francese.
E: Paul missed the French class.
R: Soldaţii au lipsit (de) la apel.
F: Les soldats ont manqué à l’appel.
I: I soldati hanno mancato all'appello.
E: The soldiers missed the reveille.
R: Lipseşte un nasture (de) la palton.
253
LOCUI
F: Il manque un bouton au manteau.
I: Al cappotto manca un bottone
E: A button of the coat is missing.
a ~ ± circ. (loc, timp)
subiect [±animat]
R: Paul lipseşte azi de la şcoală. (sin. a
absenta)
F: Paul s’absente aujourd’hui de l’école.
I: Paolo oggi è assente dalla scuola.
E: Paul is missing classes today.
R: Multe produse de primă necesitate
lipsesc de pe piaţă.
F: Beaucoup de produits de première
nécessité manquent sur le marché.
I: Molti prodotti di prima necessità
mancano sul mercato.
E: Many basic products are not available
on the market.
a-i ~ cuiva
subiect [-animat]
R: Lui Paul îi lipseşte experienţa.
F: Paul manque d'expérience.
L’expérience lui manque.
I: A Paolo manca l'esperienza.
E: Paul lacks experience.
R: Lui Paul îi lipsesc banii pentru a-şi
continua studiile.
F: Paul manque d’argent pour pouvoir
continuer ses études.
I: A Paolo mancano i soldi per
continuare i suoi studi.
E: Paul lacks the money to continue his
studies.
II. vb. tr.
a ~ pe cineva de ceva
subiect [+persoană]
R: Paul l-a lipsit pe prietenul său de sprijin
într-un moment foarte dificil pentru
acesta. (sin. a priva)
F: Paul a privé son ami de son aide à un
moment très difficile pour celui-ci.
I: Paolo ha privato il suo amico del suo
appopgio in un momento molto difficile
per quest'ultimo.
E: Paul deprived his friend of support in a
very difficult moment.
a-şi ~ pe cineva de ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a lipsit familia de ajutorul lui.
F: Paul a privé sa famille de son aide.
I: Paolo ha privato la sua famiglia del
suo aiuto.
E: Paul deprived his family of his help.
254
III. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Uneori se lipseşte de la cursuri. (sin. a
se absenta)
F: Parfois on s’absente aux cours.
I: A volte si assenta dai corsi.
E: Sometimes students miss classes.
a se ~ de ceva
a se ~ de cineva
subiect [+persoană]
R: Nu ne putem lipsi de cafea. (sin. a
renunţa, a se priva)
F: Nous ne pouvons pas nous passer de
café.
I: Non possiamo privarci / fare a meno
del caffè.
E: We can’t do without coffee.
R: Nu ne putem lipsi de Paul // de
secretară. (sin. a renunţa )
F: Nous ne pouvons pas nous dispenser de
Paul // de la secrétaire.
I: Non possiamo privarci di Paolo // della
segretaria.
E: We can’t do without Paul // the
secretary.
LOCUI (11)
(ind. prez. 1, 6 locuiesc)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul locuieşte pe strada Libertăţii // în
această casă .
F: Paul habite rue de la Liberté // (dans)
cette maison.
I: Paolo abita in via della Libertà // in
questa casa.
E: Paul lives on Libertăţii street // in this
house.
R: Paul locuieşte la Bucureşti // la ţară //
în străinătate // în Franţa.
F: Paul habite à Bucarest // à la
campagne // à l'étranger // en France.
I: Paolo abita a Bucarest // in campagna
// all'estero // in Francia.
E: Paul lives in Bucharest // in the
countryside // abroad // in France.
a ~ cu cineva
a ~ la cineva
subiect [+persoană]
R: Paul locuieşte cu familia // la prieteni.
F: Paul habite avec sa famille // chez des

amis.
I: Paolo abita con la (sua) famiglia //
presso i suoi amici.
E: Paul lives with his family // friends.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: La ţară se locuieşte mai ales vara.
F: On habite à la campagne surtout en
été.
I: Si abita in campagna soprattutto
d’estate.
E: People live in the countryside
particularly in summer.
LOVI (10)
(ind. prez. 1, 6 lovesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Copilul a lovit mingea cu piciorul.
F: L’enfant a heurté / a frappé le ballon
du pied.
I: Il bambino ha calciato la palla.
E: The child kicked the ball.
R: Paul a lovit câinele cu o piatră.
F: Paul a frappé le chien avec une pierre.
I: Paolo ha colpito il cane con un sasso /
ha tirato un sasso al cane.
E: Paul hit the dog with a stone.
a ~ ceva
subiect [-animat]
R: Grindina a lovit regiunile sudice. (sin. a
afecta)
F: La grêle a frappé les régions du sud.
I: La grandine ha colpito le regioni del
sud.
E: It has hailed in the southern regions.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Maşina // Şoferul l-a lovit pe Paul pe
trecerea de pietoni. (sin. a accidenta)
F: La voiture // Le chauffeur a heurté
Paul sur le passage clouté.
I: La macchina // L'autista ha investito
Paolo sul passaggio pedonale.
E: The car // The driver hit Paul on the
crossing.
(în constr. abs)
R: Acest boxer loveşte tare.
F: Ce boxeur cogne dur/ frappe sec.
I: Questo pugile colpisce sodo /
LOVI
duramente.
E: This boxer punches hard.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Din greşeală, tatăl şi-a lovit copilul.
F: Par mégarde, le père a frappé son
enfant.
I: Il padre ha colpito il suo bambino per
sbaglio.
E: The father hit the child by mistake.
II. vb. intr.
a ~ cu ceva (în ceva)
a ~ în ceva
subiect [±animat] (persoană, forţă,
instituţie)
R: Şeful loveşte cu pumnul în masă. (sin. a
bate)
F: Le chef frappe du poing sur la table.
I: Il capo batte il pugno sul tavolo.
E: The boss bangs on the table.
R: Ploaia loveşte în geam. (sin. a izbi)
F: La pluie bat les vitres / contre les
vitres.
I: La pioggia batte contro i vetri.
E: The rain lashes the windows.
R: Această lege loveşte în interesele
investitorilor. (sin. a leza)
F: Cette loi heurte les intérêts des
investisseurs.
I: Questa legge colpisce gli interessi
degli investitori.
E: This law affects the investors’ interest.
III. vb. refl.
a se ~ (la ceva)
subiect [+persoană]
R: Copilul s-a lovit.
F: L’enfant s’est fait mal.
I: Il bambino si è fatto male.
E: The child hurt himself.
R: Paul s-a lovit la cap // la mână.
F: Paul s'est blessé à la tête // à la main..
I: Paolo ha sbattuto la testa // si è ferito
alla mano.
E: Paul injured his head // his hand.
a se ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a lovit de un scaun.
F: Paul a heurté une chaise / s'est cogné à
une chaise.
I: Paolo ha urtato contro una sedia.
255
LUA

E: Paul bumped into a chair. I: Paolo ha preso / comprato l'album da

R: Salariaţii s-au lovit de refuzul un antiquario // ha preso il dizionario
administraţiei. dalla biblioteca.
F: Les salariés se sont heurtés au refus de E: Paul bought the album from an antique
l'administration. shop // took the dictionary from the
I: I dipendenti hanno cozzato contro il library.
rifiuto dell'amministrazione R: Maria l-a luat pe copil la cinematograf.
E: Employees came up against the refusal F: Marie a emmené l’enfant au cinéma.
of the administration. I: Maria ha portato con sè il bambino al
cinema.
E: Mary took the child to the movies.
LUA (19) R: Maria a luat copilul în braţe.
(ind. prez. 1, 6 iau, 2 iei, 3 ia; conj. prez. 3, 6 să ia; F: Marie a pris l'enfant dans ses bras.
imp. 2 ia !) I: Paolo ha preso il bambino fra le
I. vb. tr. braccia.
a ~ ceva E: Mary took the child in her arms.
subiect [+persoană] a ~ ceva al cuiva
R: Maria a luat o ţigară şi a aprins-o. a-i ~ (cuiva) ceva
F: Marie a pris une cigarette et l'a subiect [+persoană]
allumée. R: Hoţii au luat toţi banii Mariei // toate
I: Maria ha preso una sigaretta e l'ha bijuteriile Mariei (din casetă). I-au luat
accesa. banii şi bijuteriile. (sin. a fura)
E: Mary took a cigarette and lit it. F: Les voleurs ont pris tout l'argent de
R: Bolnavul a luat toate medicamentele Marie // tous les bijoux de Marie (du
prescrise. (sin. a înghiţi) coffre à bijoux). Ils ont pris tout son
F: Le malade a pris tous les médicaments argent et tous ses bijoux.
ordonnés / prescrits. I: I ladri hanno preso tutti i soldi di Maria
I: Il malato ha preso tutte le medicine // tutti i gioielli di Maria (dal
prescritte. cofanetto). Le hanno preso i soldi e i
E: The sick man took all the medicines gioielli.
prescribed. E: The thieves took all Mary's money // all
R: Copilul a luat o notă mare. (sin. a Mary's jewels from the case. They took
obţine, a primi) her money and jewels.
F: L’enfant a pris / a obtenu une bonne a ~ ceva (mijloc de transport)
note. subiect [+persoană]
I: Il bambino ha preso / ottenuto un voto R: Maria ia tramvaiul // taxiul ca să
alto. meargă la şcoală.
E: The child got a high mark. F: Marie prend le tram // le taxi pour aller
a ~ ceva + circ. (loc) à l’école.
a ~ pe cineva + circ. (loc) I: Maria prende il tram // il taxi per
[+persoană] andare a scuola.
R: Paul a luat o carte din bibliotecă. E: Mary takes the tram // the taxi to go to
F: Paul a pris un livre dans la school.
bibliothèque. a ~ (cu sine) ceva
I: Paolo ha preso un libro dalla a ~ (cu sine) pe cineva
biblioteca. subiect [+persoană]
E: Paul took a book from the bookcase. R: Paul a luat (cu el) haine groase.
R: Paul a luat albumul de la un anticar. F: Paul a emporté des vêtements chauds.
(sin. a cumpăra) // a luat dicţionarul de I: Paolo ha preso (con sè) vestiti pesanti.
la bibliotecă. (sin. a împrumuta) E: Paul took heavy clothes.
F: Paul a acheté l’album chez un R: Şoferul l-a luat pe Paul în maşină.
antiquaire // a emprunté le dictionnaire F: Le chauffeur a emmené Paul dans sa
à la bibliothèque. voiture.

256

I: L'autista ha preso (con sè) Paolo in
macchina.
E: The driver gave Paul a lift.
a ~ pe cineva + (ca, drept, în calitate
de) e. p. s.
a ~ pe cineva + de e. p. s.
[+persoană]
R: Paul l-a luat pe fratele său (ca / drept /
în calitate de) asociat.
F: Paul a pris son frère comme associé.
I: Paolo ha preso suo fratello come socio.
E: Paul made his brother his associate.
R: Trecătorii l-au luat pe Paul (drept / ca /
în calitate de) martor la accident.
F: Les passants ont pris Paul comme
témoin de l’accident.
I: I passanti hanno preso Paolo come
testimone dell'incidente.
E: The passers-by called Paul as a witness
to the accident.
R: Paul a luat-o pe Maria (ca / în calitate
de) secretară. (sin. a angaja)
F: Paul a pris / engagée Marie comme
secrétaire.
I: Paolo ha preso / assunto Maria come
segretaria.
E: Paul engaged Mary as his secretary.
R: Paul a luat-o pe Maria de nevastă. (sin.
a se căsători)
F: Paul a épousé Marie.
I: Paolo ha sposato / ha peso in moglie
Maria.
E: Paul married Mary.
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ ceva (cuiva)
[+persoană]
R: Paul a luat flori pentru Maria. I-a luat
(Mariei) flori de ziua ei. (sin. a
cumpăra)
F: Paul a acheté des fleurs pour Marie.
Il lui a acheté des fleurs pour son
anniversaire.
I: Paolo ha preso dei fiori a Maria. Ha
comprato dei fiori per il suo
compleanno.
E: Paul bought Mary flowers. He bought
her flowers on her birthday.
a-şi ~ ceva
R: Paul şi-a luat o săptămână de concediu.
F: Paul a pris / a demandé une semaine
de vacances.
I: Paolo si è preso una settimana di
ferie.
LUA
E: Paul took a week off.
R: Paul şi-a luat un costum nou. (sin. a-şi
cumpăra)
F: Paul s'est acheté un nouveau costume.
I: Paolo si è preso / comperato un vestito
nuovo.
E: Paul has bought a new suit.
a-şi ~ pe cineva + circ. (loc)
a-şi ~ ceva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Vecinii noştri şi-au luat copiii la
munte.
F: Nos voisins ont emmené leurs enfants à
la montagne.
I: I nostri vicini hanno portato con loro i
loro figli in montagna.
E: The neighbours took their children to
the mountains.
R: Maria şi-a luat hainele de la curăţătorie.
F: Marie a pris ses vêtements de la
laverie.
I: Maria ha preso / retirato i suoi vestiti
dalla lavanderia
E: Mary has picked up her clothes from
the dry-cleaning shop.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: La Universitate, hotărârile se iau de
către Senat.
F: A l’Université, les décisions sont prises
par le Sénat.
I: All’Università, le decisioni vengono
prese dal Senato.
E: In the University decisions are made by
the Senate.
(reciproc)
R: Copiii s-au luat de mână.
F: Les enfants se sont pris par la main.
I: I bambini si sono presi per mano.
E: The children took each other by the
hand.
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Lui Paul i s-a luat permisul de
conducere. (sin. a se ridica, a reţine)
F: On a retiré le permis de conduire de
Paul.
I: A Paolo hanno ritirato la patente (di
guida).
E: Paul's driving licence was suspended.
257
LUCI

LUCI (10) a ~ + ca e. p. s.
(numai 3, 6 : ind. prez. 3 luceşte, 6 lucesc) subiect [+persoană]
I. vb. intr. (vb. unipers. 3, 6) R: Maria lucrează ca secretară.
a~ F: Marie traville comme secrétaire.
subiect [- animat] I: Maria lavora come segretaria.
R: Soarele luceşte. (sin. a străluci, a E: Mary works as a secretary.
lumina) a~
F: Le soleil brille. (în constr. abs.)
I: Il sole splende. subiect [±animat]
E: The sun is shining. R: Paul nu mai lucrează. Este în şomaj.
R: Inelul Mariei luceşte. Toate bijuteriile F: Paul ne travaille plus. Il est au
lucesc. (sin. a străluci) chômage.
F: La bague de Marie brille / reluit // tous I: Paolo non lavora più. È disoccuppato.
les bijoux brillent / reluisent. E: Paul no longer works. He is
I: L' anello di Maria luccica // brilla // unemployed.
tutti i gioielli luccicano // brillano. R: Multe întreprinderi lucrează pentru
E: Mary’s ring is gleaming. All jewels piaţa internă.
gleam. F: Beaucoup d’entreprises travaillent
a~ pour le marché intérieur.
a-i ~ (cuiva) I: Molte ditte lavorano per il mercato
subiect [- animat] interno.
R: Ochii Mariei lucesc de bucurie. E: Many factories produce goods for the
(Mariei) îi lucesc ochii de bucurie. domestic market.
F: Les yeux de Marie brillent de joie. Ses R: Maria lucrează pentru colegii ei.
yeux brillent de joie. F: Marie travaille pour ses collègues.
I: Gli occhi di Maria brillano di gioia. A I: Maria lavora per i suoi colleghi.
Maria le brillano gli occhi di gioia. E: Mary works for her colleagues.
E: Mary's eyes gleam with joy. Her eyes a-şi ~ ceva (cu ceva)
gleam with joy. (cu dat. pos.)
R: Ţăranul îşi lucrează pământul cu
tractorul.
LUCRA (4) F: Le paysan travaille son champ avec le
(ind. prez. 1 lucrez) tracteur.
I. vb. tr. I: Il contadino lavora il suo terreno con il
a ~ ceva trattore.
subiect [+persoană] E: The peasant works his land with the
R: Ţăranii lucrează pământul. (sin. a tractor.
munci, a cultiva)
F: Les paysans travaillent la terre. II. vb. intr.
I: I contadini lavorano la terra. a ~ +circ. (mod, loc)
E: The peasants are tilling the land. subiect [±animat]
R: Maria lucrează un pulover. (sin. a R: Paul lucrează la bibliotecă // într-o
tricota) discotecă // cu plăcere.
F: Marie tricote un pull-over. F: Paul travaille à la bibliothèque // dans
I: Maria lavora ai ferri un pullover / golf. une discothèque // avec plaisir.
E: Mary is knitting a pullover. I: Paolo lavora in biblioteca // in una
R: Croitoreasa lucrează o rochie de seară. discoteca // con piacere.
(sin. a coase) E: Paul works at the library // in a disco //
F: La couturière fait / coud une robe du with pleasure.
soir. a ~ la ceva
I: La sarta sta facendo a un vestito da subiect [+persoană]
sera. R: Paul lucrează la un roman SF.
E: The tailor is working on an evening F: Paul travaille à un roman de science-
gown. fiction.
258

I: Paolo sta lavorando a un romanzo di
fantascienza.
E: Paul is working on a scifi novel.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc, timp, mod)
(în constr. impers.)
R: În acest centru de cercetare se lucrează
la un proiect foarte important.
F: Dans ce centre de recherche on
travaille à un projet très important.
I: In questo centro di ricerche si lavora a
un progetto importantissimo.
E: They are working on a very important
project in this research centre.
R: În unele fabrici se lucrează zi şi noapte.
F: Dans certaines usines on travaille jour
et nuit.
I: In alcune fabbriche si lavora giorno e
notte.
E: In some factories people work day and
night.
(cu sens pasiv)
R: Pământul se lucrează cu mijloace
moderne.
F: On doit travailler la terre avec des
moyens modernes.
I: La terra si lavora con mezzi moderni.
E: The land is worked with modern
equipment.
LUPTA (1. 16)
(ind. prez. 1 lupt, 2 lupţi, 3, 6 luptă)
I. vb. intr.
a ~ circ. (mod, loc)
subiect [+persoană]
R: Sportivii noştri au luptat cu îndârjire
pentru victorie.
F: Nos sportifs ont lutté avec acharnement
pour la victoire.
I: I nostri atleti hanno lottato
eroicamente per la vittoria.
E: Our athletes competed relentlessly for
victory.
R: Soldaţii români au luptat eroic.
F: Les soldats roumains ont lutté / ont
combattu héroïquement.
I: I soldati romeni hanno lottato /
combattuto eroicamente.
E: The Romanian soldiers fought bravely.
a ~ împotriva a ceva, cu ceva
a ~ împotriva, contra cuiva
LUPTA
subiect [±animat]
R: Această organizaţie luptă împotriva
corupţiei // cu corupţia. (sin. a
combate)
F: Cette organisation lutte contre la
corruption.
I: Questa organizzazione lotta contro la
corruzione.
E: This organizaton fights corruption.
R: Strămoşii noştri au luptat împotriva /
contra invadatorilor / cu invadatorii
turci.
F: Nos ancêtres ont lutté contre les
envahisseurs turcs.
I: I nostri antenati hanno lottato contro
gli invasori turchi.
E: Our ancestors fought Ottoman
invaders.
a ~ pentru ceva
a ~ pentru cineva
subiect [+persoană]
R: Paul luptă pentru interesele colegilor
săi // pentru colegii săi.
F: Paul lutte pour les intérêts de ses
camarades // pour ses camarades.
I: Paolo lotta per gli interessi dei suoi
colleghi // per i suoi colleghi.
E: Paul is fighting for his colleagues’
interests // for his colleagues.
II. vb. tr.
R: Făt Frumos şi Zmeul au luptat luptă
dreaptă.
F: Le Bon et le Méchant se sont battus
loyalement / à la loyale / sans tricher.
I: Il Principe Azzurro e il Drago hanno
lottato corpo a corpo / senza trucchi.
E: Prince Charming and the dragon
fought a fair fight.
III. vb. refl.
a se ~ circ. (mod, loc)
subiect [+persoană]
R: Soldaţii s-au luptat vitejeşte la Rovine.
F: Les soldats ont combattu vaillamment à
Rovine.
I: I soldati hanno combattuto con valore
a Rovine.
E: The soldiers fought bravely at Rovine.
(în constr. impers.)
R: În zilele noastre se mai luptă şi cu
puşca.
259
LUPTA

F: De nos jours on combat encore au violenţă.

fusil. F: Les deux adversaires se sont battus /
I: Ai giorni nostri si combatte ancora ont combattu avec violence.
col fucile. I: I due avversari si sono combattuti con
E: These days they still fight with guns violenza.
sometimes. E: The two opponents fought violently.
(reciproc)
R: Cei doi adversari s-au luptat cu

260
MANIFESTA1 (1. 14)
(ind. prez. 1 manifest, 2 manifeşti, 3, 6 manifestă)
I. vb. tr.
a ~ ceva (atitudine)
subiect [+persoană]
R: Mulţi colecţionari au manifestat
interes faţă de acest tablou. (sin. a
arăta)
F: Beaucoup de collectionneurs ont
manifesté de l'intérêt pour ce tableau.
I: Molti collezionisti hanno manifestato
interesse per questo quadro.
E: Many collectors showed interest in
this painting.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a manifestat entuziasmul
aplaudând îndelung. (sin. a arăta)
F: Paul a manifesté son enthousiasme en
applaudissant longuement.
I: Paolo ha manifestato il suo
entusiasmo applaudendo a lungo.
E: Paul showed his enthusiasm by
applauding a long time.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: În familia Popescu se manifestă un
mare interes pentru literatură.
F: Dans la famille Popesco on manifeste
un grand intérêt pour la littérature.
I: Nella famiglia Popescu si manifesta un
grande interesse per la letteratura.
E: In the Popescu family a special
interest in literature can be seen.
a se ~ prin ceva
subiect [±animat]
R: Uneori, tinerii se manifestă prin acte
de violenţă.
M
F: Parfois, les jeunes se manifestent par
des actes de violence.
I: Spesso, i giovani si manifestano
attraverso degli atti di violenza.
E: Sometimes, young people behave
violently.
R: Nemulţumirea opoziţiei se manifestă
prin declaraţii publice. (sin. a se
exprima)
F: Le mécontentement de l'opposition se
manifeste par des déclarations
publiques.
I: Lo scontento dell'opposizione si
manifesta tramite le dichiarazioni
pubbliche.
E: The dissatisfaction of the opposition is
shown in public statements.
R: Boala se manifestă prin febră mare şi
frisoane.
F: La maladie se manifeste par une
grande fièvre et des frissons.
I: La malattia si manifesta con febbre
alta e brividi.
E: The disease manifested itself through
high fever and shivers.
a se ~ + circ. (mod)
subiect [+persoană]
R: Maria se manifestă timid în public.
(sin. a fi)
F: Marie se manifeste timidement en
public.
I: Marie si presenta timido in pubblico.
E: Mary is shy in public.
a se ~ + circ. (timp, mod)
subiect [±animat]
R: În cazul Mariei, talentul pentru muzică
s-a manifestat încă din copilărie.
MANIFESTA2
F: Dans le cas de Marie, le talent pour
la musique s'est manifesté dès son
enfance.
I: Nel caso di Maria, il talento per la
musica si è manifestato sin
dall'infanzia.
E: In Mary’s case, her talent for music
has been visible since childhood.
R: În această împrejurare, Paul s-a
manifestat cu mult curaj.
F: Dans cette circonstance, Paul s'est
manifesté avec beaucoup de courage.
I: In questa circostanza, Paolo si è
rivelato molto coraggioso.
E: In the circumstances, Paul behaved
very courageously.
MANIFESTA2 (4)
(ind. prez. 1 manifestez)
I. vb. intr.
a ~ împotriva a, contra a ceva
a ~ pentru ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Muncitorii au manifestat contra /
împotriva concedierilor. (sin. a
demonstra)
F: Les ouvriers ont manifesté contre les
licenciements.
I: Gli operai hanno manifestato contro i
licenziamenti.
E: Workers demonstrated against sacking
/ loss of jobs of personnel.
R: Sindicaliştii // Sindicatele
manifestează pentru drepturile lor.
(sin. a demonstra)
F: Les syndicalistes // Les syndicats
manifestent pour leurs droits.
I: I sindacalisti // I sindacati
manifestano per i loro diritti.
E: Trade unions // Trade union members
demonstrate in support of / for their
rights.
II. vb. refl.
a se ~ împotriva a, contra a ceva
a ~ pentru ceva
(în constr. impers.)
R: Acum se manifestează împotriva
globalizării // pentru pace.
F: De nos jours on manifeste contre la
mondialisation // pour la paix.
262
I: Oggi / ai giorni nostri si manifesta
contro la globalizzazione // per la
pace.
E: Nowadays people will demonstrate
against globalization // for peace.
MARCA (4. 1)
(ind. prez. 1. marchez, 2 marchezi, 3, 6 marchează;
conj. prez. 3, 6 să marcheze; imp. 2 marchea-
ză !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Bijutierii marchează obiectele din aur.
F: Les bijoutiers marquent les objets en
or.
I: I gioiellieri marcano gli oggetti d'oro.
E: Jewellers hallmark objects of gold.
R: Primăria a marcat pe străzile oraşului
trecerile de pietoni.
F: La mairie a fait marquer les passages
piétons dans les rues de la ville.
I: Il municipio ha fatto segnare i
passaggi pedonali nelle vie della città.
E: The City Hall had all the pedestrian
crossings in town marked.
R: Această piatră de hotar marchează
limita proprietăţii noastre. (sin. a
indica)
F: Cette borne marque / indique les
confins de notre propriété.
I: Questa pietra confinaria indica i
confini della nostra proprietà.
E: This milestone marks the limit of our
estate.
R: Anul 1848 a marcat un moment de
cotitură în istoria Europei. (sin. a
însemna, a reprezenta)
F: L'année 1848 a marqué / a représenté
un tournant dans l'histoire de
l'Europe.
I: L'anno 1848 ha segnato / ha costituito
una svolta nella storia d'Europa.
E: The year 1848 was a landmark in the
history of Europe.
R: Una dintre echipe a reuşit să marcheze
două goluri în cinci minute. (sin. a
înscrie)
F: L'une des équipes a réussi à marquer
deux buts en cinq minutes.
I: Una delle squadre è riuscita a segnare
due reti in cinque minuti.

E: One of the teams managed to score
twice in five minutes.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Când citeşte, Paul marchează cu
creionul // cu o cruce pasajele care îl
interesează. (sin. a însemna)
F: Quand il lit, Paul marque au crayon à
papier // d'une croix les passages qui
l'intéressent.
I: Quando legge, Paolo segna con la
matita // con una croce i passaggi che
lo interessano.
E: When reading, Paul marks in pencil //
puts crosses next to the passages he is
interested in.
R: Organizatorii raliului au marcat traseul
cu jaloane şi cu steaguri. (sin. a
însemna)
F: Les organisateurs du rally ont marqué
le trajet de jalons et de drapeaux.
I: Gli organizzatoridel rally hanno
piantato delle biffe e delle bandierine
sul tracciato.
E: The rally organisers have marked the
track with poles and flags.
a ~ pe cineva
subiect [-animat]
R: Suferinţa l-a marcat profund pe
scriitor. (sin. a afecta)
F: La souffrance a profondément marqué
l'écrivain.
I: La sofferenza ha segnato
profondamente questo scrittore.
E: Suffering has deeply marked the
writer.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Vecinul nostru şi-a marcat locul de
parcare din faţa blocului. (sin. a
însemna)
F: Notre voisin a marqué / a délimité sa
place de parking devant l'immeuble.
I: Il nostro vicino di casa ha segnato / ha
delimitato il suo posto di parcheggio
davanti al condominio.
E: Our neighbour has marked out his
parking place in front of our block of
flats.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Metalele preţioase prelucrate se
MĂRI
marchează cu un sigiliu special.
F: Les métaux précieux sont marqués
d'un sceau spécial.
I: I metalli preziosi lavorati sono marcati
con un apposito sigillo.
E: Objects made of precious metals are
marked with a special seal.
R: Toate golurile s-au marcat în prima
repriză. (sin. a se înscrie)
F: Tous les buts ont été marqués dans la
première mi-temps.
I: Tutte le reti sono state segnate nel
primo tempo.
E: All the goals were scored in the first
half.
MĂRI (10)
(ind. prez. 1, 6 măresc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul a mărit casa părinţilor săi.
F: Paul a agrandi / a fait agrandir la
maison de ses parents.
I: Paolo ha ingrandito / ha fatto
ingrandire la casa dei genitori.
E: Paul has enlarged his parents' house.
R: Ploile au mărit debitul râurilor.
F: Les pluies ont augmenté le débit des
rivières.
I: Le piogge hanno aumentato il portata
dei fiumi.
E: Rains have increased the river flow.
R: Maria a mărit o fotografie a bunicii ei.
F: Marie a fait agrandir une photo de sa
grand-mère.
I: Maria ha fatto ingrandire una
fotografia della nonna.
E: Mary had her grandmother's photo
enlarged.
R: Patronul a mărit salariile angajaţilor.
(sin. a majora)
F: Le patron a augmenté les salaires de
ses employés.
I: Il datore di lavoro ha aumentato gli
stipendi dei / ai dipendenti.
E: The employer has increased his
employee’s salaries.
R: Băncile au mărit dobânda. (sin. a
majora)
F: Les banques ont augmenté / haussé /
majoré le taux d’intérêt.
263
MĂRTURISI
I: Le banche hanno aumentato
l'interesse.
E: The banks have increased the interest
rate.
R: Noile amenajări au mărit valoarea
casei. (sin. a ridica)
F: Les nouveaux aménagements ont
augmenté la valeur de la maison.
I: I nuovimeglioramenti hanno
aumentato il valore della casa.
E: The new facilities increased the value
of the house.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
subiect [±animat]
R: Paul şi-a mărit casa.
F: Paul a agrandi sa maison.
I: Paolo ha ingrandito la sua casa.
E: Paul enlarged his house.
R: Apa îngheţată îşi măreşte volumul.
F: L'eau gelée augmente en volume.
I: L'acqua ghiacciata aumenta il suo
volume.
E: Frozen water increases its volume.
R: Cu această calificare, Paul îşi măreşte
şansele de angajare.
F: Avec cette qualification, Paul agrandit
ses chances d’embauchage.
I: Con questa qualificazione, Paolo ha
aumentato le sue possibilità di essere
assunto.
E: With this qualification Paul improves
his chances of finding a job.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Familia lui Paul s-a mărit după
căsătoria fiului său.
F: La famille de Paul s’est agrandie
après le mariage de son fils.
I: La famiglia di Paolo è cresciuta dopo
il matrimonio di suo figlio.
E: Paul’s family became larger after his
son’s marriage.
R: Copilul s-a mărit, acum se descurcă
singur. (sin. a creşte)
F: L'enfant a grandi, maintenant il se
débrouille seul.
I: Il bambino è cresciuto, adesso se la
cava da solo.
E: The child has grown, now he is able to
see to his own needs.
264
R: Debitul râurilor s-a mărit. (sin. a
creşte)
F: Le débit des rivières a augmenté.
I: La portata dei fiumi è aumentato.
E: The river flow has increased.
R: După solstiţiul de iarnă, ziua începe să
se mărească. (sin. a creşte)
F: Après le solstice d'hiver, le jour
commence à croître.
I: Dopo il solstizio d'inverno i giorni
cominciano a crescere.
E: Starting with the winter solstice the
day starts to lengthen.
(cu sens pasiv)
R: Pensiile s-au mărit prin indexare.
F: Les retraites / les pensions ont été
majorées par indexation.
I: Le pensioni sono aumentate grazie
all' indicizazzione.
E: Pensions went up by indexation.
MĂRTURISI (10)
(ind. prez. 1, 6 mărturisesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: La proces, acuzatul a mărturisit
delictul. (sin. a recunoaşte)
F: Au procès, l'accusé a avoué le délit.
I: Durante il processo, l'imputato ha
confessato il (suo) delitto.
E: At the trial, the defendant pleaded
“guilty”.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Până la urmă, Maria a găsit curajul
să-şi mărturisească greşelile.
F: Finalement, Marie a trouvé le courage
d' avouer ses fautes.
I: Alla fine, Maria ha trovato il
coraggio di confessare i suoi errori.
E: Finally, Mary found the courage to
confess her mistakes.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Copilul a mărturisit că a ascuns
scrisoarea. (sin. a recunoaşte)
F: L'enfant a avoué avoir caché / qu’il
avait caché la lettre.
I: Il bambino ha ammesso che aveva
nascosto la lettera.

E: The child admitted / confessed that he
had hidden the letter.
a(-i) ~ ceva cuiva
subiect [+persoană]
R: Maria i-a mărturisit mamei sale
adevărul. (sin. a destăinui)
F: Marie a avoué la vérité à sa mère.
I: Maria ha confessato la verità a sua
madre.
E: Mary confessed the truth to her
mother.
a(-i) ~ cuiva că P
subiect [+persoană]
R: Elevul i-a mărturisit profesorului că n-
a înţeles explicaţia. (sin. a spune)
F: L'élève a avoué au professeur qu'il
n'avait pas compris l'explication.
I: L'allievo ha dichiarato al professore di
non aver capito la spiegazione.
E: The pupil confessed to the teacher that
he had not understood the explanation.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Creştinismul recomandă să ne
mărturisim păcatele.
F: Le christianisme recommande que
nous confessions nos péchés.
I: Il cristianesimo ci raccomanda di
confessare i nostri peccati.
E: Christianity recommends that we
should confess our sins.
II. vb. refl.
a se ~ cuiva
subiect [+persoană]
R: Călugărul s-a mărturisit stareţului.
(sin. a se spovedi)
F: Le moine s'est confessé au supérieur.
I: Il monaco si è confessato al suo
priore.
E: The monk confessed his sin to his
superior.
MĂSURA (1. 23)
(ind. prez. 1 măsor, 2 măsori, 3, 6 măsoară; conj.
prez. 3, 6 să măsoare; imp. 2 măsoară !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul măsoară lungimea, lăţimea şi
înălţimea camerei.
F: Paul mesure la longueur, la largeur et
la hauteur de la chambre.
MĂSURA
I: Paolo misura la lunghezza, la
larghezza e l'altezza della stanza.
E: Paul is measuring the lengh, the width
and the height of the room.
R: Paul a măsurat distanţa de la şcoală
până la parc.
F: Paul a mesuré la distance de l’école
jusqu’au parc.
I: Paolo ha misurato la distanza dalla
scuola al parco.
E: Paul measured the distance from the
school to the park.
R: Acest termometru măsoară
temperatura apei.
F: Ce thermomètre mesure la
température de l’eau.
I: Questo termometro misura la
temperatura dell'acqua.
E: This thermometer measures water
temperature.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Grădinarul a măsurat distanţa dintre
straturile de flori cu metrul // cu pasul.
F: Le jardinier a mesuré la distance entre
les parterres de fleurs au mètre // au
pas.
I: Il giardiniere ha misurato la distanza
tra le aiuole dei fiori con il metro // a
passi.
E: The gardener has measured the
distance between the flower beds with
the meter // has paced out the distance
between the flower beds.
R: Pescarii au măsurat adâncimea apei cu
o prăjină.
F: Les pêcheurs ont mesuré la profondeur
de l'eau avec une perche.
I: I pescatori hanno misurato la
profondità dell'acqua con un'asta.
E: The fishermen measured the depth of
the water with a pole.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Infirmiera l-a măsurat pe Paul şi l-a
cântărit.
F: L'infirmière a mesuré Paul et l'a pesé.
I: L'infermiera ha misurato Paolo e l'ha
pesato.
E: The nurse measured Paul's height and
weighed him.
a-şi ~ ceva (cu ceva)
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a măsurat tensiunea cu un
265
MÂNCA
tensiometru electronic.
F: Marie a mesuré / a pris sa tension
avec un tensiomètre électronique.
I: Maria si è misurata la pressione con
un tensiometro elettronico.
E: Mary has measured her blood
pressure with an electronic device.
R: Paul îşi măsoară întotdeauna cuvintele.
F: Paul pèse toujours ses paroles.
I: Paolo misura sempre le sue parole.
E: Paul always weighs his words.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (măsură)
subiect [-animat]
R: Terenul măsoară 200 de metri în
lungime.
F: Le terrain mesure 200 mètres en
longueur.
I: Il terreno misura 200 metri di
lunghezza.
E: The ground is 200 metres long.
R: Turnul Eiffel măsoară 300 de metri în
înălţime.
F: La Tour Eiffel mesure 300 mètres en
hauteur.
I: La Torre Eiffel misura 300 metri di
altezza.
E: The Eiffel Tower is 300 metres high.
III. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Temperatura aerului se măsoară de
două ori pe zi.
F: La température de l’air est mesurée
deux fois par jour.
I: La temperatura dell'aria si misura due
volte al giorno.
E: Air temperature is measured twice a
day.
a se ~ în ceva
(cu sens pasiv)
R: Distanţele se măsoară în metri şi în
kilometri.
F: Les distances se mesurent en mètres et
en kilomètres.
I: Le distanze si misurano in metri e
chilometri.
E: Distances are measured in metres and
kilometers.
R: Intensitatea curentului electric se
măsoară în amperi.
266
F: L’intensité du courant électrique se
mesure en ampères.
I: L'intensità della corrente elettrica si
misura in ampere.
E: The intensity of the electric current is
measured in amperes.
a se ~cu cineva
subiect [+persoană]
R: Paul nu se poate măsura cu tine când
este vorba de afaceri. (sin. a se
compara)
F: Paul ne peut pas se comparer avec toi
lorsqu’il s’agit d’affaires.
I: Quando si tratta di affari, Paolo non
può misurarsi con te.
E: Paul cannot measure up to you when it
comes to business.
MÂNCA (20)
(ind. prez. 1 mănânc, 2 mănânci, 3, 6 mănâncă;
conj. prez. 3, 6 să mănânce; imp. 2 mănâncă !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+animat]
R: Maria a mâncat friptură şi salată. A
mâncat şi fructe. A mâncat toate
cireşele.
F: Marie a mangé du rôti et de la salade.
Elle a mangé aussi des fruits. Elle a
mangé toutes les cerises.
I: Maria ha mangiato dell'arrosto e
dell'insalata. Ha mangiato anche della
frutta. Ha mangiato tutte le ciliege.
E: Mary ate roast meat and salad. She
also ate fruit. She ate all the cherries.
R: Pisica a mâncat un şoarece.
F: Le chat a mangé une souris.
I: Il gatto ha mangiato un topo.
E: The cat has eaten a mouse.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a mâncat prăjitura.
F: Marie a mangé son gâteau.
I: Maria ha mangiato il suo dolce.
E: Mary ate her cake.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Chinezii mănâncă orezul cu beţişoare.
F: Les Chinois mangent le riz avec des
baguettes.
I: I cinesi mangiano il riso con le
bacchette.
E: The Chinese eat rice with chopsticks.

a ~ + circ. (loc, mod)
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Maria mănâncă prea mult.
F: Marie mange trop.
I: Maria mangia troppo.
E: Mary eats too much.
R: Lui Paul îi place să mănânce acasă // la
restaurant.
F: Paul aime manger / prendre ses repas
à la maison // au restaurant.
I: A Paolo piace mangiare a casa // al
ristorante.
E: Paul likes to eat at home // at the
restaurant.
a ~ cu ceva
a ~ cu cineva
(în constr. abs)
R: Copilul a învăţat să mănânce cu cuţitul
şi cu furculiţa.
F: L’enfant a appris à manger avec le
couteau et la fourchette.
I: Il bambino ha imparato a mangiare
con il coltello e la forchetta.
E: The child has learned to eat using a
knife and a fork.
R: Lui Paul îi place să mănânce cu
prietenii.
F: Paul aime manger / déjeuner avec ses
amis.
I: A Paolo piace mangiare con gli amici.
E: Paul likes to eat with friends.
a~
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [-animat]
R: Mă mănâncă pielea // palmele.
F: La peau me démange // Les paumes
me démangent.
I: Mi prude la pelle // Mi prudano le
mani.
E: My skin is // palms are itching.
R: M-a mâncat pielea. M-au mâncat
palmele multă vreme.
F: La peau m'a démangé. Les paumes
m'ont demangé longtemps.
I: La pelle mi ha dato il prurito. Mi sono
sentito prudere le mani molto tempo.
E: My skin itched. My palms itched for a
long time.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc, mod)
(în constr. impers.)
R: La restaurantul Universităţii se
MÂNGÂIA
mănâncă bine.
F: Au restaurant de l’Université on
mange bien.
I: Si mangia bene nel ristorante
dell’Università.
E: You eat well in the University
restaurant.
a se ~ cu, fără, din ceva
(cu sens pasiv)
R: Crenvurştii se mănâncă cu // fără
muştar.
F: On mange les saucisses de Frankfort
avec de la // sans moutarde.
I: I wurstel si mangiano con // senza la
senape.
E: Hot dogs are eaten with // without
mustard.
R: Supa se mănâncă din farfurii adânci.
F: On mange la soupe dans des assiettes
creuses.
I: Il brodo si mangia nei piati fondi.
E: Soup is eaten in deep plates.
MÂNGÂIA (3)
(ind. prez. 1, 2 mângâi, 3 mângâie; conj. prez. 3, 6
să mângâie)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva (pe ceva) (parte a
corpului)
subiect [± persoană]
R: Bunicul îl mângâie pe nepot pe creştet
// pe obraz.
F: Le grand-père caresse son petit-fils
sur la tête // sur la joue.
I: Il nonno accarezza il nipote sul capo //
sul viso.
E: The grandfather is patting his
grandson on the head // on the cheek.
R: Paul se joacă cu pisica şi o mângâie
afectuos.
F: Paul joue avec le chat et le caresse
affectueusement / le câline.
I: Paolo gioca col gatto e lo accarezza
affettuosamente.
E: Paul is playing with the cat and
strokes it with affection.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [-animat]
R: Pe bătrâni îi mângâie mult prezenţa
copiilor. Şi în tinereţe, gândul şi
speranţa că-i vor avea alături de ei,
i-au mângâiat. (sin. a bucura)
267
MENŢINE
F: Les vieillards se réjouissent beaucoup
de la présence de leurs enfants. Dans
leur jeunesse aussi, la pensée et
l'espoir de les avoir à côté d'eux les
ont beaucoup réjouis.
I: La presenza dei figli tranquillizza
molto i vecchi. Anche durante la
giovinezza, il pensiero e la speranza di
averli vicino li hanno tranquillizzati.
E: Elderly persons take comfort in the
presence of their children. In their
youth too, the thought and hope they
would have them near comforted them.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (că P, ca…să P,
rel. P)
R: După toate câte i-a făcut, pe tatăl lui
Paul nu-l mai mângâie că acesta îşi
cere iertare // ca acesta să-şi ceară
iertare // ce îi spune despre succesele
lui.
F: Après tous les ennuis qu'il lui a
causés, le père de Paul n'est plus
consolé par le fait qu'il lui demande
pardon // par ce qu'il lui dit à propos
de ses succès.
I: Dopo tutto ciò che gli ha fatto, il
padre di Paolo non è più rassicurato
dal fatto che gli chiede perdono // che
gli parla dei suoi successi.
E: After everything he's done to him,
Paul's father is no longer comforted by
his asking for forgiveness // his telling
him about his successes.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a mângâiat fiul şi l-a sărutat
înainte de plecare.
F: Marie a caressé son fils et l'a
embrassé avant de partir.
I: Maria ha accarezzato suo figlio e l'ha
baciato prima della partenza.
E: Mary caressed her son and kissed him
before he left.
II. vb. refl.
a se ~ cu ceva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a mângâiat cu ideea că va pleca
la bunici. (sin. a se consola)
F: Paul s'est consolé à l'idée qu'il
partirait chez ses grands-parents.
I: Paolo si è consolato con l'idea che
268
andrà dai suoi nonni.
E: Paul took comfort in the fact that he
was going to his grandparents.
MENŢINE (14. 6)
(ind. prez. 1, 6 menţin, 2 menţii, 3 menţine; part.
menţinut)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Banca Naţională a menţinut cursul
monedei naţionale.
F: La Banque Nationale a maintenu /
gardé le cours de la monnaie
nationale.
I: La Banca Nazionale ha mantenuto il
corso della moneta nazionale.
E: The National Bank has maintained the
current rate of exchange.
R: Hainele menţin căldura corpului. (sin.
a păstra)
F: Les vêtements gardent / maintiennent
la chaleur du corps.
I: I vestiti mantengono il calore del
corpo.
E: Clothes keep the body warm.
R: Paul a menţinut legătura cu foştii săi
colegi.
F: Paul a gardé le contact avec ses
anciens camarades.
I: Paolo ha mantenuto il contatto con i
suoi ex colleghi.
E: Paul kept in touch with his former
colleagues.
a ~ pe cineva în ceva (funcţie)
subiect [±animat]
R: Directorul // Conducerea l-a menţinut
pe Paul zece ani în funcţia de contabil-
şef.
F: Le directeur // La direction a gardé
Paul comme comptable en chef
pendant dix ans.
I: Il direttore // La direzione ha tenuto
Paolo come ragioniere capo per dieci
anni.
E: The manager // The management
maintained Paul in the position of
chief accountant for ten years.
a ~ ceva + e. p. s.
a ~ pe cineva + e. p. s.
subiect [±animat]
R: Banca Naţională a menţinut
neschimbat cursul valutar.

F: La Banque Nationale a maintenu le
cours des devises au même niveau.
I: La Banca Nazionale ha mantenuto lo
stesso corso della valuta.
E: The National Bank kept the rate of
exchange steady.
R: Directorul // Conducerea l-a menţinut
pe Paul ca şofer // ca manager multă
vreme.
F: Le directeur // La direction a gardé
longtemps Paul comme chauffeur //
comme manager.
I: Il direttore // La direzione ha tenuto
Paolo come autista // come manager
per molto tempo.
E: The manager // The management
maintained Paul as a driver // in the
position of chief accountant for a long
time.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Prin gimnastică, Maria îşi menţine
forma fizică.
F: Par la gymnastique, Marie garde /
maintient sa forme physique.
I: Con la ginnastica, Maria si mantiene
la sua forma fisica.
E: Through exercise, Mary preserves her
good shape.
R: Paul şi-a menţinut relaţiile cu prietenii.
F: Paul a gardé ses relations avec ses
amis.
I: Paolo ha mantenuto i rapporti con i
suoi amici.
E: Paul maintained his relations with his
friends.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
subiect [+persoană]
R: În ciuda vârstei, Paul se menţine
bine.
F: Malgré son âge, Paul est encore en
bonne forme physique.
I: Nonostante la sua età, Paolo si
mantiene bene / in buona forma.
E: In spite of his age, Paul is in good
shape.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Un muzeu se menţine în stare bună cu
cheltuieli însemnate.
F: Un musée se maintient en bon état
avec de gros frais.
MENŢINE
I: Un museo si mantiene in buono stato
con spese considerevoli.
E: A museum can be maintained in a
good state only with lots of money.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P)
R: La Senat s-a menţinut ce s-a propus în
Camera Deputaţilor.
F: Ce qu' on avait proposé dans la
Chambre des Députés a été maintenu
au Sénat .
I: Al Senato si è mantenuto ciò che aveva
proposto la Camera dei Deputati.
E: The Senate has maintained what the
House of Commons suggested.
a se ~ + e. p. s.
subiect [-animat]
R: Îngrijite bine, hainele se menţin mai
mult timp în stare bună. (sin. a se
păstra)
F: Bien soignés, les vêtements se
maintiennent / se gardent longtemps
en bon état.
I: Se ben curati, i vestiti si mantengono a
lungo in buono stato.
E: If looked after, clothes can be kept in a
good condition longer.
R: Vremea se menţine rece // frumoasă.
F: Le temps reste froid // beau.
I: I tempo si mantiene freddo //
bello.
E: The weather continues to be cold //
fine.
a se ~ la ceva (nivel, cotă)
subiect [-animat]
R: Cursul valutar se menţine la valorile
prevăzute.
F: Le cours des devises se maintient aux
valeurs prévues.
I: Il corso valutario si mantiene ai valori
previsti.
E: The rate of exchange is maintained at
the previous values.
R: Apele Dunării se menţin la cotele de
alertă.
F: Les eaux du Danube se maintiennent
aux cotes d'alerte.
I: Le acque del Danubio si mantengono
al livello di guardia.
E: The waters of the Danube are still at
the red alert level.
269
MERGE1
MERGE1 (15. 6)
(ind. prez. 1, 6 merg; conj. prez. 3, 6 să meargă;
part. mers)
I. vb. intr.
a~
subiect [+animat]
R: Copilul merge singur. (sin. a umbla)
F: L’enfant marche (tout) seul.
I: Il bambino cammina da solo.
E: The child walks by himself.
R: Rănit la picior, câinele nu mai poate
merge. (sin. a umbla)
F: Blessé à la jambe, le chien ne peut
plus marcher.
I: Ferito alla zampa, il cane non può più
camminare.
E: Wounded in the leg, the dog can no
longer walk.
a ~ + circ. (mod, măsură)
subiect [±animat] (persoană, animal,
vehicul)
R: Deşi mică, Maria merge foarte bine.
F: Quoique petite, Marie marche très
bien.
I: Benché sia piccola, Maria cammina
molto bene.
E: Although a baby, Mary walks very
well.
R: Pe Paul îl doare piciorul, de aceea
merge cu dificultate // şchiopătând.
(sin. a se deplasa)
F: Paul a mal à la jambe, c’est pourquoi
il marche avec difficulté // en
claudiquant.
I: A Paolo fa male la gamba, perciò
cammina con difficoltà // zoppicando.
E: Paul has a painful leg, that is why he
walks with difficulty // he limps.
R: Paul merge mult pe jos. (sin. a umbla)
F: Paul marche beaucoup à pied.
I: Paolo va molto a piedi.
E: Paul walks a lot.
R: Calul mergea la trap // la galop.
F: Le cheval allait au trot // au galop.
I: Il cavallo andava al trotto // al
galoppo.
E: The horse was trotting // was riding at
a gallop.
R: Maşina mergea cu 80 de kilometri pe
oră. (sin. a circula)
F: La voiture roulait à 80 km à l’heure.
I: La macchina andava a 80 chilometri
all' ora.
E: The car was doing 80 km an hour.
270
R: Avioanele supersonice merg cu viteză
foarte mare. (sin. a zbura)
F: Les avions supersoniques volent avec
une très grande vitesse.
I: Gli aerei supersonici volano a grande
velocità.
E: Supersonic jets fly at a very high
speed.
a ~ + circ. (loc, timp)
subiect [±animat] (persoană,
vehicul)
R: Elevii merg la şcoală. (sin. a se duce)
F: Les élèves vont à l’école.
I: Gli studenti vanno a scuola.
E: Students walk to school.
R: Maria merge săptămânal la Bucureşti.
(sin. a se duce, a călători)
F: Marie va chaque semaine à Bucarest.
I: Maria va ogni settimana a Bucarest.
E: Mary goes to Bucharest every week.
R: Paul merge în fiecare an în Franţa.
(sin. a se duce, a călători)
F: Paul va chaque année en France.
I: Paolo va ogni anno in Francia.
E: Paul goes to France every year.
R: Când Maria l-a întâlnit, Paul mergea
către / spre casă. (sin. a se duce, a se
îndrepta)
F: Quand Marie l’a rencontré, Paul se
rendait à la maison / se dirigeait vers
la maison.
I: Quando Maria l’ha incontrato, Paolo
andava verso casa.
E: When Mary met him, Paul was going
home.
R: Autobuzul acesta merge direct la gară
// la Bucureşti. (sin. a circula)
F: Ce bus va directement à la gare // à
Bucarest.
I: Questo autobus va direttamente alla
stazione // a Bucarest.
E: The bus goes straight to the station //
to Bucharest.
a ~ + circ. (loc1) + circ. (loc2)
subiect [±animat] (persoană,
vehicul)
R: Ieri, Paul a mers de acasă până la
şcoală cu bicicleta.
F: Hier, Paul est allé de chez lui jusqu’à
l’école à bicyclette.
I: Ieri Paolo è andato da casa fino a
scuola in bicicletta.
E: Yesterday Paul went from home to
school by bike.

R: Copilul poate să meargă singur de la
pat (până) la uşă.
F: L’enfant peut marcher seul du lit
(jusqu’) à la porte.
I: Il bambino può camminare da solo dal
letto fino alla porta.
E: The child can walk from the bed to the
door.
R: Se zice că Brâncuşi a mers pe jos din
România până în Franţa.
F: On dit que Brancusi est allé à pied de
la Roumanie jusqu'en France .
I: Si dice che Brancusi è andato a piedi
dalla Romania fino in Francia.
E: It is said that Brancusi travelled on
foot from Romania to France.
R: Autobuzul 80 merge de la gară până la
Universitate.
F: L’autobus 80 circule / va de la gare
(jusqu’) à l’Université.
I: L'autobus 80 circola tra la stazione e
l’Università.
E: Bus 80 runs from the station to the
University.
a ~ cu cineva + circ. (loc, timp)
subiect [+persoană]
R: Paul a mers cu familia // cu prietenii în
vacanţă la munte. (sin. a se duce)
F: Paul est allé en vacances à la
montagne avec sa famille // avec ses
amis.
I: Paolo è andato in vacanza in
montagna con la sua famiglia // con
gli amici.
E: Paul took his family // his friends on a
holiday in the mountains.
a ~ cu ceva (mijloc de transport)
subiect [+persoană]
R: Paul merge la serviciu cu autobuzul //
cu maşina // cu bicicleta. (sin. a se
deplasa, a se duce)
F: Paul se rend / va au travail en bus //
en voiture // à bicyclette.
I: Paolo va al lavoro in autobus // in
macchina // in bicicletta.
E: Paul travels / goes to work by bus //
car // bike.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc, mod)
(în constr. impers.)
R: Pe drumul acesta se merge la / spre
cabană.
MERGE2
F: Par ce chemin on va au chalet / vers
le chalet.
I: Per questo sentiero si va verso / alla
baita.
E: This is the way that leads to the
chalet.
R: Pe autostradă se merge cu viteză mare.
(sin. a se circula)
F: Sur l’autoroute on roule à grande
vitesse.
I: Sull'autostrada si va a grande
velocità.
E: They travel at a high speed on the
highway.
MERGE2 (15. 6)
(ind. prez. 1, 6 merg; conj. prez. 3, 6 să meargă;
part. mers)
vb. intr.
subiect [-animat]
R: Televizorul // Maşina // Ceasul nu mai
merge. (sin. a funcţiona)
F: La télé // La voiture // La montre ne
marche plus.
I: Il televisore // La macchina //
L'orologio non va / funziona più.
E: The TV // The car // The watch does
not work.
R: Banii româneşti nu merg în UE. (sin. a
circula)
F: La monnaie roumaine n'est pas
valable en UE.
I: I soldi romeni non circolano nella UE.
E: Romanian money cannot be used in
the EU.
R: Pantofii aceştia nu merg cu / la rochia
de seară. (sin. a se asorta)
F: Ces chaussures ne vont pas avec cette
robe du soir.
I: Queste scarpe non vanno con il vestito
da sera.
E: These shoes do not go with the evening
dress.
R: Albul merge cu orice culoare. (sin. a
se potrivi, a se asorta)
F: Le blanc s'assortit / s'harmonise avec
n'importe quelle couleur.
I: Il bianco sta bene // va con qualsiasi
colore.
E: The white matches / goes with any
colour.
271
MERITA
MERITA (1. 16)
(ind. prez. 1 merit, 2 meriţi, 3, 6 merită)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [± animat]
R: Pentru ce a făcut, Maria // instituţia
voastră merită un premiu. Şi noi
merităm o recompensă.
F: Pour ce qu'elle a fait, Marie // votre
institution mérite un prix. Nous aussi,
nous méritons une récompense.
I: Per quello che ha fatto, Maria // la
vostra istitutione merita un premio.
Anche noi meritiamo una ricompensa.
E: Mary // Your institution deserves a
prize for what she has done. We also
deserve a reward.
R: Voi meritaţi mai multă atenţie din
partea colegilor!
F: Vous méritez plus d'attention de la part
de vos collègues!
I: Voi meritate più attenzione da parte
dei (vostri) colleghi.
E: You deserve more of your colleagues'
attention!
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Maria merită să primească o
recompensă. Şi tu meriţi să primeşti
aceeaşi recompensă.
F: Marie mérite de recevoir une
récompense. Tu mérites, toi-aussi, la
même récompense.
I: Maria merita di ricevere una
ricompensa / un premio. Anche tu
meriti di ricevere la stessa
ricompensa.
E: Mary deserves a reward. You also
deserve the same reward.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: În viaţă, Paul a făcut numai prostii şi
acum îşi merită soarta.
F: Dans sa vie, Paul n'a fait que des
bêtises et maintenant il mérite son
sort.
I: Nella vita, Paolo ha fatto solo delle
sciocchezze, e adesso merita la sua
sorte.
E: All his life, Paul has been doing only
silly things, so he deserves what he
gets.
272
II. vb. intr.
a ~ + circ. (mod)
subiect [-animat]
R: Casa nu merită atâţia bani. (sin. a
valora)
F: La maison ne mérite pas / ne vaut pas
tant d'argent.
I: La casa non vale tanto denaro.
E: The house does not deserve so much
money.
a ~ + e. p. s.
a ~ + prop. pred. supl. (să P)
subiect [±animat]
R: Paul merită pedepsit // felicitat pentru
gestul lui. Merită să fie pedepsit //
felicitat.
F: Paul mérite d'être puni // félicité pour
son geste. Il mérite d'être puni //
félicité.
I: Paolo merita di essere punito //
complimentato per il suo gesto. Merita
di essere punito // complimentato.
E: Paul deserves to be punished //
congratulated for his gesture. He
deserves to be punished //
congratulated.
R: Muzeul merită vizitat // să fie vizitat.
F: Le musée mérite d’être visité / cela
vaut la peine de visiter ce musée.
I: Il museo merita di essere visitato.
E: This museum is worth seeing.
R: Aceste întâmplări merită (să fie)
consemnate exact.
F: Ces événements méritent d'être
consignés fidèlement.
I: Questi avvenimenti meritano di essere
registrati con esattezza.
E: These events are worth mentioning in
(fine) detail.
a~
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (să P)
R: E o bluză de foarte bună calitate, (aşa
că) merită să plăteşti mai mult.
F: C'est une blouse de très bonne qualité,
(donc) elle vaut son prix.
I: È una camicetta di buona qualità,
sicché vale la pena di pagare qualcosa
di più.
E: It’s a high quality blouse, so it is worth
paying more (for it).
R: Nu merită să mai discutăm!

F: Il ne vaut plus la peine d'en discuter!
I: Non vale la pena parlarne ancora!
E: It's not worth discussing it any longer!
MICŞORA (4)
(ind. prez. 1 micşorez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Arhitectul a micşorat dimensiunile
sălii de sport. (sin. a reduce)
F: L'architecte a diminué / réduit les
dimensions de la salle de sport.
I: L'architetto ha ridotto le dimensioni
della palestra.
E: The architect has reduced the
dimensions of the gym.
R: Topograful a micşorat harta de trei ori.
(sin. a reduce)
F: Le topographe a réduit trois fois la
carte.
I: Il topografo ha ridotto / rimpicciolito
la carta geografica tre volte.
E: The topographer reduced the scale of
the map by three.
R: Calculatorul a micşorat corpul
literelor.
F: L'ordinateur a diminué le corps des
lettres.
I: Il computer ha ridotto il corpo delle
lettere.
E: The computer reduced the fonts.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: În urma discuţiilor, Maria şi-a
micşorat pretenţiile // bugetul. (sin. a
reduce)
F: A la suite des discussions, Marie a
réduit ses prétentions // son budget.
I: In seguito alle discussioni, Maria ha
ridotto le sue pretese // il suo budget.
E: As a result of the talks, Mary has
reduced her demands // her spending.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (timp)
subiect [-animat]
R: Toamna zilele se micşorează. (sin. a se
scurta)
F: En automne les jours décroissent.
I: In autunno i giorni si accorciano.
E: In autumn days get shorter.
MINŢI
R: Spre seară forţa vântului s-a micşorat.
F: Vers le soir, la force du vent a
diminué.
I: Verso sera, la forza del vento è
diminuita.
E: Towards evening the wind abated.
(cu sens pasiv)
R: Impozitul pe locuinţă s-a micşorat cu
5%. (sin. a se reduce)
F: L’impôt sur le logement a diminué de
5%.
I: L'imposta sulla casa è diminuita del
5%.
E: The house taxes were reduced by 5%.
MINŢI (9. 7)
(ind. prez. 1, 6 mint, 2 minţi, 3 minte; conj. prez. 3,
6 să mintă; imp. 2 minte !)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Paul a minţit-o pe mama sa.
F: Paul a menti à sa mère.
I: Paolo ha mentito a sua madre.
E: Paul lied to his mother.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul a minţit că a pierdut trenul.
F: Paul a menti en disant qu'il avait
manqué le train.
I: Paolo ha mentito dicendo d'aver perso
il treno.
E: Paul lied when he said he had missed
the train.
a ~ pe cineva că P
subiect [+persoană]
R: Paul a minţit-o pe mama sa că a
pierdut trenul.
F: Paul a menti à sa mère en disant qu'il
avait manqué le train.
I: Paolo ha mentito a sua madre,
dicendo che aveva perso il treno.
E: Paul lied to his mother that he had
missed the train.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Lui Paul nu-i place să-şi mintă părinţii.
F: Paul n'aime pas mentir à ses parents.
I: A Paolo non piace mentire ai suoi
genitori.
E: Paul does not like to lie to his parents.
273
MIRA

II. vb. intr. a ~ pe cineva

a~ (vb. unipers. 3)
subiect [+persoană] subiect [-animat] ( că P, cum, unde,
R: Paul nu minte niciodată. cât, rel. (ceea ce, ce) P)
F: Paul ne ment jamais. R: Nu mă miră că a venit.
I: Paolo non mente mai. F: Cela ne m'étonne pas qu'il soit venu.
E: Paul never lies. I: Non mi stupisce che egli sia venuto.
E: I'm not surprised he's shown up.
III.vb. refl. R: Nu mă mai miră cum a procedat // ce a
a se ~ spus.
(în constr. impers.) F: La façon dont il s'y est pris // Ce qu'il
R: În unele ziare se minte cam mult. a dit ne m'étonne plus.
F: Dans certains journaux, on ment un I: Non mi stupisce più come ha agito //
peu trop. ciò che ha detto.
I: Si mente un po' troppo in certi E: How he acted // What he said doesn't
giornali. come as a surprise to me.
E: In some papers there are too many
lies. II. vb. refl
(reciproc) a se ~ de ceva
R: Cei doi fraţi nu se mint unul pe a se ~ de rel. (ceea ce, ce) P
altul. subiect [+persoană]
F: Les deux frères ne se mentent pas l'un R: Mulţi se miră de succesele lui Paul.
à l'autre. (sin. a fi surprins)
I: I due fratelli non si dicono delle bugie F: Beaucoup de gens s’étonnent des
/ non si mentiscono l’uno all’altro. succès de Paul.
E: The two brothers lie to each other. I: Molti si stupiscono dei successi di
Paolo.
E: Many people are astonished by Paul’s
MIRA (1) successes.
(ind. prez. 1 mir) R: Toată lumea s-a mirat de (ceea) ce s-a
I. vb. tr. (vb.unipers. 3, 6) întâmplat cu prietenul lor.
F: Tout le monde a été surpris de ce qui
a ~ pe cineva est arrivé à leur ami.
subiect [-animat] (comportament, I: Tutti si sono stupiti di quello che è
sentimente) successo al loro amico.
R: Nu mă miră afirmaţiile lui Paul. Nu E: Everybody was amazed at what had
m-au mirat niciodată. happened to their friend.
F: Les affirmations de Paul ne m'étonnent a se ~ că P
pas. Elles ne m'ont jamais étonné. a se ~ ce, cât, cum P
I: Le affermazioni di Paolo non mi subiect [+persoană]
sorprendono / meravigliano. Non mi R: Mă mir că Maria nu a venit încă. Ne
hanno meravigliato mai. mirăm toţi.
E: Paul's statements don't surprise me. F: Je m’étonne que Marie ne soit pas
They have never surprised me. encore venue // de ce que Marie n’est
R: Atitudinea profesorului ne-a mirat pe pas encore venue. Nous en sommes
toţi. (sin. a nedumeri) tous étonnés.
F: L’attitude du professeur nous a tous I: Mi stupisco / sono sorpreso che Maria
étonnés / surpris. non sia ancora venuta. Ne siamo tutti
I: L'atteggiamento del professore ci ha sorpresi.
stupito tutti. E: I’m amazed Mary hasn’t come yet. We
E: The teacher’s attitude astonished us are all amazed.
all. R: M-am mirat cât de bine // ce bine
arată Paul după boală. Ne mirăm toţi
cum a putut rezista la tratament.
274

F: J’ai été surpris / étonné de la bonne
mine que Paul avait après la maladie.
Nous nous étonnons tous qu' il ait pu
résister au traitement.
I: Mi sono meravigliato del bel aspetto
che Paolo ha dopo la malattia.
Tutti siamo sorpresi comme abbia
potuto resistere al trattamento
(terapeutico).
E: I was amazed how well Paul looks
after having been ill. We are all
amazed how he managed to stand the
treatment.
a se ~ să P
a se ~ ca ... să P
subiect [+persoană]
R: M-aş mira (ca noi) să terminăm la
data fixată // ca Paul să vină // să vină
şi Paul. (sin. a surprinde)
F: Je m’étonnerais que nous terminions
à la date fixée // que Paul vienne // que
Paul vienne lui-aussi.
I: Mi stupirebbe se finissimo alla data
stabilita // se Paolo venisse // se Paolo
venisse anche lui.
E: I'd be surprised if we met the deadline
// if Paul came.
R: M-aş mira să nu vină Paul // ca Paul să
nu vină.
F: Je m'étonnerais que Paul ne vienne.
I: Mi stupirebbe che Paolo non
venisse.
E: I'd be surprised if Paul didn't
come.
MIROSI (9. 6)
(ind. prez. 1, 6 miros, 2 miroşi, 3 miroase; conj.
prez. 3, 6 să miroasă; imp. 2 miroase !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [+animat]
R: Maria s-a oprit şi a mirosit o floare.
F: Marie s’est arrêtée et a senti une fleur.
I: Maria si è fermata e ha odorato un
fiore.
E: Mary stopped and smelled the flower.
R: Pisica a mirosit peştele şi a început să
mănânce.
F: Le chat a flairé le poisson et s’est mis
à manger.
MIROSI
I: La gatta ha annusato il pesce e ha
incominciato a mangiare.
E: The cat sniffed the fish and started
eating.
R: Câinele l-a mirosit pe străin.
F: Le chien a flairé l’étranger.
I: Il cane ha fiutato il forestiere.
E: The dog sniffed at the stranger.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Animalele obişnuiesc să-şi miroasă
culcuşul.
F: Les animaux ont l’habitude de renifler
leur terrier.
I: Gli animali usano fiutare la loro
cuccia.
E: Animals usually sniff their bed.
R: Câinele îşi mirosea stăpânul.
F: Le chien reniflait son maître.
I: Il cane fiutava il suo padrone.
E: The dog was sniffing his master.
II. vb. intr.
a ~ ± circ. (mod)
subiect [-animat]
R: Trandafirii miros frumos.
F: Les roses sentent bon.
I: Le rose esalano un buon profumo.
E: Roses have a pleasant smell.
a ~ a ceva
subiect [-animat]
R: Părul Mariei miroase a tutun.
F: Les cheveux de Marie sentent le
tabac.
I: I cappelli di Maria sentono il fumo.
E: Mary's hair smells of tobacco.
III. vb. refl.
a se ~
(reciproc)
R: La început, cei doi căţei s-au mirosit,
apoi au început să se joace.
F: Au début, les deux chiots se sont
flairés / reniflés (l’un l’autre), puis ils
se sont mis à jouer ensemble.
I: All'inizio i due cagnolini si sono
annusati (a vicenda), poi hanno
iniziato a giocare.
E: In the beginning, the two puppies
sniffed at each other and then started
to play.
275
MIŞCA

MIŞCA (1. 15) subiect [-animat] (rel. (ceea ce, ce) P,

(ind. prez. 1 mişc, 2 mişti, 3, 6 mişcă; conj prez. 3, cum P)
6 să mişte) R: Nu mă mai mişcă ce se spune despre
I. vb. intr. mine // ce se întâmplă în jurul meu //
a~ ce face Paul // cum se comportă Paul.
subiect [±animat] F: Ce qu'on dit de moi // Ce qui se passe
R: Unul dintre răniţi trăieşte încă. autour de moi // Ce que fait Paul //
Respiră. Mişcă. Comment Paul se comporte ne me
F: Un des blessés vit encore. Il respire. Il touche plus .
bouge. I: Non mi commuove / tocca più ciò che
I: Uno dei feriti è ancora vivo. Respira. si dice su di me // ciò che accade
Si muove. attorno a me // ciò che fa Paolo // il
E: One of the wounded men is moving. comportamento di Paolo.
He is breathing. He is alive. E: Nothing of what they say about me //
R: Câinii mişcă din urechi. of what happens around me // of what
F: Les chiens remuent les oreilles. Paul is doing moves me anymore. How
I: I cani muovono le orecchie. Paul behaves doesn't move me
E: Dogs move their ears. anymore.
R: Nimic nu mişcă în pădure // în oraş // a-şi ~ ceva (parte a corpului)
pe stradă. (cu dat. pos.)
F: Rien ne bouge dans la forêt // en ville R: După accident, bolnavul nu şi-a mai
// dans la rue. mişcat capul // piciorul.
I: Niente si muove nel bosco // in città // F: Après l’accident, le malade n’a plus
sulla strada. remué la tête // la jambe.
E: Nothing moves in the woods // in town I: Dopo l'incidente il malato non ha
// in the street. mosso più la testa // la gamba.
E: After the accident the patient could not
II. vb. tr. move his head // leg.
a ~ ceva ± circ. (loc) R: Câinii îşi mişcă urechile // coada.
subiect [±animat] F: Les chiens remuent leurs oreilles //
R: Paul dă din picior şi mişcă pupitrul. leur queue.
F: Paul remue la jambe et fait bouger le I: I cani muovono le orecchie // la coda.
pupitre. E: Dogs move their ears // wag their tail.
I: Paolo dimena le gambe e muove il
banco. III. vb. refl.
E: Paul kicks out and moves the desk. a se ~ ± circ. (mod, loc)
R: Vântul mişcă frunzele copacilor. subiect [±animat]
F: Le vent fait remuer les feuilles des R: Până mă întorc, să nu se mişte nimeni!
arbres. F: Que personne ne bouge jusqu’à ce que
I: Il vento agita le foglie degli alberi. je rentre!
E: The wind blows the leaves of the tree. I: Che non si muova nessuno fino al mio
a ~ pe cineva ritorno!
subiect [-animat] E: Nobody is to move till I come back!
R: Această întâmplare tristă a mişcat-o pe R: Crengile copacului se mişcă în bătaia
Maria până la lacrimi. (sin. a vântului.
impresiona, a emoţiona) F: Les branches de l'arbre remuent dans
F: Cette triste histoire a touché / ému le vent.
Marie jusqu’aux larmes. I: I rami dell'albero si muovono nei soffi
I: Questa triste vicenda ha commosso del vento.
Maria fino alle lacrime. E: The branches of the tree are moving in
E: This sad story moved Mary to tears. the wind.
a ~ pe cineva R: Copiii se mişcau în cerc ţinându-se de
(în constr. unipers. 3) mână. (sin. a se deplasa)

276

F: Les enfants se déplaçaient en cercle,
en se tenant par la main.
I: I bambini si muovevano in cerchio,
tenendosi per mano.
E: The children were moving in a circle,
holding their hands.
R: Deşi bolnav, Paul se poate mişca prin
cameră. (sin. a se plimba, a se
deplasa)
F: Bien que malade, Paul peut se
déplacer dans la chambre.
I: Benché malato, Paolo può muoversi
nella stanza.
E: Although ill, Paul is able to move
around the room.
MULŢUMI (10)
(ind. prez. 1, 6 mulţumesc)
I. vb. intr.
a-i ~ (cuiva) (pentru ceva)
subiect [+persoană]
R: Paul le-a mulţumit colegilor (pentru
cadou // pentru ajutor).
F: Paul a remercié ses collègues (pour le
cadeau // de leur aide)
I: Paolo ha ringraziato i colleghi (per il
regalo // per l'aiuto).
E: Paul thanked his colleagues (for their
present // for their help).
R: -Ţi-am adus cafeaua.– (Îţi) mulţumesc!
F: -Je t’ai apporté le café. – Je t'en
remercie! / Merci!
I: -Ti ho portato il caffè. – Ti ringrazio!
E: ”I brought you the coffee” . “Thank
you”.
II. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Maria i-a mulţumit pe părinţi cu
rezultatele obţinute la examene.
F: Marie a contenté ses parents / a fait
plaisir à ses parents avec les résultats
obtenus aux examens.
I: Maria ha accontentato i genitori // ha
reso felici i genitori con i risultati
ottenuti all'esame.
E: Mary has pleased her parents with the
results in the exams.
R: Rezultatele obţinute la concursul de
matematică au mulţumit conducerea
ministerului // i-au mulţumit pe
MULŢUMI
profesori. (sin. a satisface)
F: Les résultats obtenus au concours de
mathématiques ont contenté // satisfait
la direction du ministère // les
professeurs.
I: I risultati raggiunti al concorso di
matematica hanno soddisfatto i
responsabili del ministero // i
professori.
E: The results obtained in the maths
contest have satisfied the Ministry //
the teachers.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [-animat] (că P)
R: Situaţia actuală a lui Paul mă
mulţumeşte // ne mulţumeşte pe toţi.
M-au mulţumit // Ne-au mulţumit
rezultatele obţinute de Paul la ultimele
examene.
F: La situation actuelle de Paul nous
satisfait // nous satisfait tous. Les
résultats que Paul a obtenus aux
derniers examens nous satisfont.
I: La presente situazione di Paolo ci
accontenta // ci accontenta tutti. I
risultati ottenuti da Paolo agli ultimi
esami ci accontentano.
E: Paul’s current situation pleases me //
us all. Paul’s results in the latest
exams pleased me // us.
a ~ pe cineva
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (că P)
R: Nu mă // Nu ne mulţumeşte deloc că
ai luat 5 la matematică.
F: Cela ne me // ne nous satisfait point
que tu aies obtenu un 5 en
mathématiques.
I: Non mi // Non ci accontenta affatto
che tu abbia ottenuto un 5 in
matematica.
E: I'm not // We are not at all satisfied
with your D grade in mathematics.
a-şi ~ pe cineva (cu ceva)
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a mulţumit părinţii cu
rezultatele obţinute la examene.
F: Marie a fait plaisir à ses parents / a
contenté ses parents avec les résultats
obtenus aux examens.
I: Maria ha dato una soddisfazione ai
suoi genitori con i risultati ottenuti
agli esami.
277
MUNCI
E: Mary pleased / satisfied her parents
with her exams results.
a-şi ~ (unul altuia)
(reciproc)
R: Maria şi Paul şi-au mulţumit pentru
urări.
F: Marie et Paul se sont remerciés pour
les vœux.
I: Maria e Paolo si sono ringraziati a
vicenda per gli auguri.
E: Mary and Paul thanked each other for
the greetings.
III. vb. refl.
a se ~ cu ceva
subiect [+persoană]
R: Maria s-a mulţumit cu o explicaţie
vagă.
F: Marie s’est contentée d’une
explication vague.
I: Maria si è accontentata di una
spiegazione vaga.
E: Mary accepted a vague explanation.
R: Maria se mulţumeşte cu puţin.
F: Marie se contente de peu.
I: Maria si accontenta di poco.
E: Mary is easily satisfied.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Se mulţumeşte întotdeauna celui care
îţi face un serviciu.
F: On remercie toujours celui qui vous
rend service.
I: Si ringrazia sempre quello che ti fa un
favore.
E: One must always thank those who do
you a favour.
a i se ~ cuiva pentru ceva
(în constr. impers.)
R: I s-a mulţumit profesorului pentru
explicaţii.
F: On a remercié le professeur pour ses
explications.
I: Hanno ringraziato il professore per le
spiegazioni.
E: The teacher was thanked for his
explanations.
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Maria nu i-a răspuns lui Paul, s-a
mulţumit să-l privească furioasă.
F: Marie n’a pas répondu à Paul, elle
s’est contentée de le regarder,
furieuse.
278
I: Maria non ha risposto a Paolo, si è
accontentata di guardarlo con rabbia.
E: Mary said nothing to Paul, she only
looked at him furiously.
MUNCI (10)
(ind. prez. 1, 6 muncesc)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (mod, timp, loc)
subiect [+persoană]
R: Maria munceşte mult // bine. (sin. a
lucra)
F: Marie travaille beaucoup // bien.
I: Maria lavora molto // bene.
E: Mary works a lot // well.
R: Paul munceşte de două ore. (sin. a
lucra)
F: Paul travaille depuis deux heures.
I: Paolo sta lavorando da due ore.
E: Paul’s been working for two
hours.
R: Timp de doi ani Paul a muncit într-o
fabrică. (sin. a lucra)
F: Paul a travaillé deux ans dans une
usine.
I: Per due anni Paolo ha lavorato in
fabbrica.
E: Paul worked in a factory for two
years.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Această familie munceşte pământul de
multe generaţii. (sin. a cultiva, a
lucra)
F: Cette famille travaille / cultive la terre
depuis plusieurs générations.
I: Questa famiglia lavora la terra da
molte generazioni.
E: This family have been working the
land for generations.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Ţăranii îşi muncesc pământul cu
maşini agricole.
F: Les paysans travaillent leur terre avec
des machines agricoles .
I: I contadini lavorano la loro terra con
le macchine agricole.
E: The peasants work their land with
mechanical equipment.

III. vb. refl.
a se ~ ± circ. (loc, timp, mod)
(în constr. impers.)
R: În acest atelier se munceşte bine //
prost // de la ora 8 la ora 16.
F: Dans cet atelier on travaille bien //
mal // de 8 h à 16 h.
I: In questa officina si lavora bene //
male // dalle 8 alle 16.
E: In this workshop people work well //
badly // from 8 to 6 pm.
(cu sens pasiv)
R: Pământul pietros se munceşte greu.
F: La terre rocailleuse est difficile à
travailler / se travaille difficilement.
I: Il terreno sassoso si lavora a fatica.
E: Rocky soil is difficult to work.
MURDĂRI (10)
(ind. prez. 1, 6 murdăresc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva cu, de ceva
subiect [± animat]
R: Copiii au murdărit covorul cu / de
cerneală.
F: Les enfants ont sali le tapis d'encre /
avec de l'encre.
I: I bambini hanno sporcato il tappeto
d'inchiostro.
E: The children put ink on the carpet.
R: O maşină a murdărit-o pe Maria cu
noroi.
F: Une voiture a éclaboussé Marie de
boue.
I: Una macchina ha sporcato Maria di
fango.
E: A car splashed Mary with mud.
a-şi ~ ceva cu, de ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a murdărit mâinile şi bluza cu
/ de cerneală.
F: Marie a sali ses mains et sa blouse
d'encre / avec de l'encre.
I: Maria si è sporcata le mani e la
camicia d'inchiostro.
E: Mary got ink on her hands and T-shirt.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod, loc)
subiect [±animat]
R: Rufele albe se murdăresc repede.
F: Le linge blanc se salit vite.
MURI
I: Gli indumenti bianchi si sporcano
subito.
E: White linen gets dirty very easily.
R: Copiii se murdăresc uşor // la joacă.
F: Les enfants se salissent facilement //
en jouant.
I: I bambini si sporcano facilmente //
quando giocano.
E: Children get dirty easily // when
playing.
a se ~ pe ceva
a se ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Paul lucrează în grădină. S-a murdărit
pe mâini. S-a murdărit de pământ.
F: Paul travaille dans le jardin. Il s'est
sali les mains. Il s'est couvert de crotte
/ de terre.
I: Paolo lavora nel giardino. Si è
sporcato le mani. Sii è sporcato di
terriccio.
E: Paul is working in the garden. He has
dirtied his hands. He has got dirty with
soil.
MURI (9. 9)
(ind. prez. 1, 6 mor, 2 mori, 3 moare; conj. prez. 3,
6 să moară)
I. vb. intr.
a~
subiect [±animat]
R: Oamenii şi animalele mor la o
anumită vârstă.
F: Les hommes et les animaux meurent à
un certain âge.
I: Gli uomini e gli animali muoiono ad
una certa età.
E: People and animals die at a certain
age.
R: Iarna, plantele mor.
F: En hiver, les plantes meurent.
I: D’inverno, le piante muoiono.
E: In winter, plants die.
R: Speranţa // Iubirea nu a murit încă.
(sin. a se stinge)
F: L’espoir // L’amour n’est pas encore
mort.
I: La speranza non è ancora morta. //
L'amore non è ancora morto.
E: Hope // Love has not died yet.
a ~ + circ. (cauză, timp, loc)
subiect [+animat]
R: Vecina mea a murit de cancer // în
279
MUTA

urma unui accident de circulaţie. (sin. R: Paul şi Maria au mutat masa din
a deceda) cameră în bucătărie.
F: Ma voisine est morte d’un cancer // à F: Paul et Marie ont déplacé la table de
la suite d’un accident de circulation. la chambre dans la cuisine.
I: La mia vicina è morta di cancro // in I: Paolo e Maria hanno spostato la
seguito a un incidente stradale. tavola dalla camera in cucina.
E: My neighbour died of cancer // in a E: Paul and Mary have moved the table
car accident. from the room into the kitchen.
R: Bunicul a murit la optzeci de ani // de R: Parlamentul a mutat sediul Senatului.
bătrâneţe // la Paris. F: Le Parlement a changé le siège du
F: Mon grand-père est mort à quatre- Sénat.
vingts ans // à cause de la vieillesse // I: Il Parlamento ha sloggiato // trasferito
à Paris. la sede del Senato.
I: Mio nonno è morto a ottant'anni // di E: The Parliament has had the Senate
vecchiaia // a Parigi. headquarters moved.
E: Grandfather died at eighty // of old a ~ pe cineva + circ. (loc1) + circ.
age // in Paris. (loc2)
a ~ + circ. (scop) subiect [±animat] (persoană,
subiect [+persoană] instituţie)
R: Tinerii soldaţi au murit pentru patrie // R: Consiliul de administraţie l-a mutat pe
pentru libertate. Paul de la (serviciul de) contabilitate la
F: Les jeunes soldats sont morts pour la secretariat. (sin. a transfera, a trece)
patrie // pour la liberté. F: Le conseil d’administration a muté /
I: I giovani soldati sono morti per la transféré / déplacé Paul du service de
patria // per la libertà. comptabilité au secrétariat.
E: Young soldiers died for their country // I: Il consiglio d’amministrazione ha
for freedom. trasferito Paolo dalla contabilità alla
segreteria.
II. vb. refl. E: The board moved Popescu from the
a se ~ Accounting to the Administration
(în constr. impers.) Department.
R: La tinereţe, nu se moare dintr-o R: Părinţii l-au mutat pe Paul din clasa a
răceală. V-a A în a V-a C. (sin. a transfera)
F: Quand on est jeune, on ne meurt pas F: Les parents ont muté / transféré Paul
d' un rhume de cerveau. de la classe 5 A à la 5 C.
I: Quando si è giovani, non si muore per I: I genitori hanno trasferito Paolo dalla
un raffreddore. quinta A alla quinta C.
E: People do not die of a cold in youth. E: Paul was transferred from class 5A to
5C.
a-şi ~ ceva
MUTA (1. 16) a-şi ~ pe cineva
(ind. prez. 1 mut, 2 muţi, 3, 6 mută) (cu dat. pos.)
I. vb. tr. R: Maria şi-a mutat hainele în dulapul cel
a ~ ceva ± circ. (loc) nou.
subiect [±animat] (persoană, F: Marie a mis / transféré ses vêtements
instituţie) dans la nouvelle armoire.
R: Paul şi Maria au mutat patul în camera I: Maria ha spostato i suoi vestiti nel
copiilor. nuovo armadio.
F: Paul et Marie ont déplacé le lit dans la E: Mary moved her clothes into the new
chambre des enfants. wardrobe.
I: Paolo e Maria hanno trasferito il letto R: Paul şi-a mutat copiii la o Universitate
nella stanza dei bambini. particulară. (sin. a transfera)
E: Paul and Mary have moved the bed F: Paul a muté / transféré ses enfants à
into the children’s room. une Université privée.
280

I: Paolo ha trasferito i suoi figli in
un'università privata.
E: Paul moved his children to a private
university.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Familia Mariei s-a mutat din casa
bunicilor // într-un apartament nou //
pe altă stradă // în capitală // în
provincie // în străinătate.
F: La famille de Marie a déménagé de la
maison de leurs grands-parents // a
MUTA
emménagé / s'est instalée dans un
nouvel appartement // s'est installée
dans une autre rue // dans la capitale
// en province // à l’étranger.
I: La famiglia di Maria si è trasferita
dalla casa dei nonni // in nuovo
appartamento // in un'altra via // nella
capitale // in provincia // all'estero.
E: Mary’s family moved from their
grandparents' house//into a new
apartment // to another street // to the
capital // to the provinces // abroad.
281
NAŞTE (14. 10)
(ind. prez. 1, 6 nasc, 2 naşti, 3 naşte; imperf. 1, 4
năşteam, 2 năşteai etc.; perf. simplu 1 născui, 2
născuşi etc.; m. m. c. perf. 1 născusem, 2 născuseşi
R:
a ∼ ceva
N
subiect [-animat]
Atitudinea lui naşte discuţii. (sin. a
isca)
etc. ; conj. prez. 3, 6 să nască; ger. născând; part. F: Son attitude provoque des discussions.
născut) I: Il suo atteggiamento provoca
I. vb. tr. discussioni.
a ∼ pe cineva E: His attitude raises controversies.
a ∼ ceva R: Averea lui naşte invidie. (sin. a
subiect [+animat] provoca)
R: Maria a născut un băiat. F: Sa fortune engendre l'envie.
F: Marie a accouché d'un garçon. I: Il suo patrimonio fa nascere delle
I: Maria ha partorito un maschio. invidie.
E: Mary gave birth to a boy. E: His fortune makes everybody envious.
R: Pisica a născut cinci pisoi. (sin. a făta)
F: La chatte a mis bas cinq chatons. II. vb. refl.
I: La gatta ha partorito cinque gattini. a se ∼ + circ. (loc, timp, mod)
E: The cat had five kittens. subiect [± persoană]
a ∼ + circ. (loc, timp) R: Artistul s-a născut în România // la
(în constr. abs.) începutul secolului trecut.
subiect [+persoană] F: L'artiste est né en Roumanie // au début
R: Maria a născut la maternitate // la du siècle passé.
Bucureşti // pe 20 martie. I: L'artista è nato in Romania // all'inizio
F: Marie a accouché à la maternité // à del secolo scorso.
Bucarest // le 20 mars. E: The artist was born in Romania // at
I: Maria ha partorito in maternità, a the beginning of the last century.
Bucarest // il 20 marzo. R: Elefantul s-a născut în captivitate.
E: Mary gave birth at the hospital // in F: L'éléphant est né en captivité.
Bucharest // on the 20th of March. I: L'elefante è nato in cattività.
R: Maria a născut la termen // înainte de E: The elephant was born in captivity.
termen. R: Sora mea s-a născut la / pe 15 mai 1985
F: Marie a accouché à terme // avant // în mai // în 1985.
terme. F: Ma sœur est née le 15 mai 1985 // en
I: Maria ha partorito alla scadenza // mai // en 1985.
prima del termine. I: Mia sorella è nata il 15 maggio 1985 //
E: Mary delivered prematurely // had a in maggio // nel 1985.
premature birth. E: My sister was born on May 15, 1985 //
in May // in 1985.

a se ∼ + nume predicativ
(cu statut de vb. copulativ)
subiect [+persoană]
R: Unii oameni se nasc bogaţi şi mor
săraci.
F: Certaines gens naissent riches et
meurent pauvres.
I: Alcuni nascono ricchi e muoiono
poveri.
E: Some people are born ritch and die
poor.
NIMERI (10)
(ind. prez. 1, 6 nimeresc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Trăgătorul a nimerit ţinta de prima
dată.
F: Le tireur a touché / a atteint la cible du
premier coup.
I: Il tiratore ha colpito il bersaglio al
primo colpo.
E: The marksman hit the target first time.
R: Proiectilul a nimerit ţinta.
F: Le projectile a atteint la cible.
I: Il proiettile ha colpito direttamente il
bersaglio.
E: The missile hit the target.
R: Beţivul a nimerit cu greu broasca de la
uşă. (sin. a găsi)
F: L'ivrogne a difficilement trouvé la
serrure (de sa porte).
I: L'ubriaco ha trovato a fatica la
serratura.
E: The drunk man found the keyhole with
difficulty.
R: La Loto, Paul a nimerit numerele
câştigătoare.
F: À la loterie, Paul a tiré les numéros
gagnants.
I: Al lotto Paolo ha azzeccato i numeri
vincenti.
E: Paul happened to have guessed the
winning numbers in the lottery.
a ~ pe cineva în ceva
a ~ pe cineva cu ceva
subiect [±animat]
R: Glonţul l-a nimerit în picior.
F: La balle a atteint sa jambe.
I: La pallottola lo ha colpito alla gamba.
E: The bullet hit him in the leg.
NIMERI
R: Paul l-a nimerit pe fratele său cu
mingea în picior.
F: Paul a atteint la jambe de son frère
avec le ballon.
I: Paolo ha colpito la gamba di suo
fratello con il pallone.
E: Paul hit his brother in the leg with the
ball.
II. vb. intr.
a ~ ± circ. (mod, loc)
subiect [±animat]
R: Schimbând serviciul, Paul a nimerit
bine // rău.
F: En changeant d'emploi, Paul est bien //
mal tombé.
I: Cambiando il posto di lavoro, Paolo è
capitato bene // male.
E: Changing his job, Paul got a better // a
worse one.
R: Din neatenţie, Paul a nimerit într-o
groapă.
F: Faute d'attention, Paul est tombé dans
un trou.
I: Per disattenzione Paolo è caduto in
una fossa.
E: By mistake, Paul fell into a hole.
R: Maşina a nimerit într-un şanţ.
F: La voiture est tombée dans un fossé.
I: La macchina è caduta in un fossato.
E: The car fell into a ditch.
R: Maria a venit pe neaşteptate şi a
nimerit în plină dezbatere.
F: Marie est venue à l'improviste et elle
est tombée en plein débat.
I: Maria è venuta all'improvviso, ed è
capitata in mezzo a una bella
discussione.
E: Mary came unexpectedly and found
herself in the middle of a discussion.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Maria şi Paul s-au nimerit alături în
acelaşi compartiment de tren. (sin. a se
întâlni)
F: Marie et Paul se sont trouvés, par
hasard, dans le même compartiment
l'un à côté de l'autre.
I: Maria e Paolo si sono trovati per caso
nello stesso scompartimento del treno,
l’uno accanto all’altro.
283
NINGE
E: Mary and Paul happened to travel next
to each other in the same compartment.
R: Anul Nou s-a nimerit într-o vineri.
F: Le jour du Nouvel An est tombé un
vendredi.
I: Il capodanno è capitato di un venerdì.
E: New Year's Day fell on a Friday.
a se ~ că P
a se ~ să P
a se ~ ca ... să P
(în constr. impers.)
R: S-a nimerit că, în ziua aceea, nici eu nu
am văzut-o pe Maria.
F: Il est arrivé que ce jour-là, moi non
plus, je n'aie pas vu Marie.
I: E’ capitato, che quel giorno, neanch'io
ho visto Maria.
E: It happened that I didn't see Mary that
day either.
R: S-a nimerit să n-o văd pe Maria. (sin.
a se întâmpla)
F: Il est arrivé que je ne voie pas Marie. Il
m'est arrivé de ne pas avoir vu Marie.
I: Si è dato il caso che non abbia visto
Maria.
E: It happened that I did not see / meet
Mary.
R: S-a nimerit ca Maria să-l cunoască pe
Paul.
F: Il est arrivé / Le hasard a fait que
Marie connaisse Paul.
I: Si è dato il caso che Maria abbia
conosciuto Paolo.
E: It happened that Mary met Paul.
R: S-a nimerit să plouă în plină iarnă.
F: Il est arrivé qu'il pleuve en plein
hiver.
I: Si è dato caso che piovesse in pieno
inverno.
E: It happened that it rained in
midwinter.
NINGE (15)
(numai 3: ind. prez. 3 ninge, part. nins)
I. vb. impers.
a ~ + circ. (loc, timp. mod)
R: Ninge. Ninge la munte // de trei zile //
cu fulgi mari.
F: Il neige. Il neige depuis trois jours // à
la montagne // à gros flocons.
I: Sta nevicando. In montagna // da tre
giorni // sta nevicando a grossi fiocchi.
284
E: It’s snowing, It’s snowing in the
mountains // it’s been snowing for three
days // It’s snowing with big flakes .
NUMĂRA1 (1. 2)
(ind. prez. 1 număr, 2 numeri, 3, 6 numără; conj.
prez. 3, 6 să numere)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
a ∼ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
autoritate)
R: Învăţătorul i-a numărat pe copiii din
clasă.
F: L'instituteur a compté les élèves de sa
classe.
I: Il maestro ha contato gli alunni / i
bambini della classe.
E: The teacher counted the children in
class.
R: Comisia a numărat voturile.
F: La commission a compté les votes.
I: La commissione ha fatto lo spoglio dei
voti.
E: The commission counted the votes.
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Clientul i-a numărat casierului două
milioane de lei pentru marfa
cumpărată.
F: Le client a compté deux millions de lei
au caissier pour la marchandise
achetée.
I: Il cliente ha versato al cassiere due
milioni di lei per la merce comprata.
E: The client counted out two million lei
to the shop assistant for the
merchandise he bought.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a numărat banii pe care-i avea
la el.
F: Paul a compté l'argent qu'il avait sur
lui.
I: Paolo ha contato i soldi che aveva con
sè.
E: Paul counted the money he had on him.
II. vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: Elevii au învăţat să numere (până la

100).
F: Les élèves ont appris à compter
(jusqu'à 100).
I: Gli scolari hanno imparato a contare
(fino a cento).
E: The kids learned to count (to 100).
III. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Banii se numără cu atenţie.
F: L'argent se compte attentivement. On
doit compter l'argent avec attention.
I: I soldi si contano con attenzione.
E: You must count your money carefully.
NUMĂRA2 (1. 2)
(ind. prez. 1 număr, 2 numeri, 3, 6 numără; conj.
prez. 3, 6 să numere)
I. vb. tr.
a ∼ ceva
a ∼ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Familia lui Paul numără 12 persoane.
F: La famille de Paul compte 12
personnes.
I: La famiglia di Paolo conta 12 persone.
E: Paul's family is made up of 12 persons.
R: Acest partid numără mulţi membri.
(sin. a avea)
F: Ce parti compte beaucoup de
membres.
I: Questo partito politico conta molti
membri.
E: This Party has a lot of members.
R: Acest orăşel numără câteva mii de
locuitori. (sin. a avea)
F: Ce bourg compte quelques milliers
d'habitants.
I: Questa cittadina conta qualche
migliaio di abitanti.
E: There are several thousand inhabitants
in this small town.
a ∼ pe cineva + printre e. p. s
subiect [+persoană]
R: Paul mă numără printre prietenii lui.
(sin. a considera, a socoti)
F: Paul me compte parmi ses amis.
I: Paolo mi annovera tra i suoi amici.
E: Paul counts me among his friends.
NUMI
II. vb. refl.
a se ~ + printre e. p. s
(cu sens pasiv)
subiect [+persoană]
R: Eminescu se numără printre marii poeţi
romantici ai lumii. (sin. a fi considerat,
a fi socotit)
F: Eminesco compte parmi les grands
poètes romantiques du monde.
I: Eminescu è annoverato tra i grandi
poeti romantici del mondo.
E: Eminescu is numbered among the most
famous romantic poets in the world.
NUMI (10)
(ind. prez. 1, 6 numesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Copilul ştie să numească obiectele din
camera lui.
F: L'enfant sait dénommer les objets de sa
chambre.
I: Il bambino sa nominare gli oggetti
della sua stanza.
E: The child can name all the objects in
his room.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Tribunalul // Preşedintele Tribunalului
a numit, din oficiu, un avocat pentru
apărarea inculpatului. (sin. a desemna)
F: LeTribunal // Le président du Tribunal
a nommé un avocat d'office pour
défendre l'inculpé.
I: Il Tribunale // Il presidente del
Tribunale ha nominato un avvocato
d'ufficio per la difensa dell’imputato.
E: The Tribunal // The president of the
Tribunal had a counsel for the defence
appointed.
a ~ pe cineva + e. p. s.
a ~ ceva + e. p. s.
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Părinţii l-au numit pe fiul lor cel mare
Paul. (sin. a boteza)
F: Les parents ont appelé / baptisé /
nommé leur fils aîné Paul.
I: I genitori hanno messo il nome di
Paolo al loro figlio maggiore.
E: The parents called their elder son Paul.
285
NUMI
R: Consiliul de administraţie l-a numit
director general pe unul dintre tinerii
ingineri.
F: Le conseil d'administration a nommé
directeur général l'un des jeunes
ingénieurs.
I: Il consiglio d'amministrazione ha
nominato direttore generale uno dei
giovani ingegneri.
E: The board of directors named one of
the younger engineers general
manager.
R: Studenţii au numit noua organizaţie
"Consiliul Tinerilor". (sin. a denumi)
F: Les étudiants ont appelé la nouvelle
organisation "Le Conseil des Jeunes".
I: Gli studenti hanno chiamato la nuova
organizzazione "Il Consiglio dei
Giovani".
E: The Students named / called the new
organization "The Youth Council".
a ~ pe cineva în ceva
subiect [±animat]
R: Pe Paul l-au numit într-un post
important în minister.
F: On a nommé Paul à un poste important
au ministère.
I: Paolo è stato nominato in un posto
importante al ministero.
E: Paul was appointed to an important
post in the Ministry.
a-şi ~ pe cineva + e. p. s.
a-şi ~ ceva + e. p. s.
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a numit fiul Andrei.
F: Marie a appelé / nommé / baptisé son
fils André.
I: Maria ha messo il nome di Andrea a
suo figlio.
286
E: Mary named her son Andrew.
R: Noii proprietari şi-au numit vila
"Florica".
F: Les nouveaux propiétaires ont appelé /
nommé leur villa "Florica".
I: I nuovi proprietari hanno chiamato la
loro villa "Florica".
E: The new owners called their villa
"Florica".
II. vb. refl.
a se ~ + nume predicativ
(cu statut de vb. copulativ)
subiect [± animat]
R: Prietenul meu se numeşte Paul. (sin. a
se chema)
F: Mon ami s'appelle Paul.
I: Il mio amico si chiama Paolo.
E: My friend’s name is Paul.
R: Satul acesta se numeşte Cernele.
F: Ce village s'appelle Cernele.
I: Questo paese si chiama Cernele.
E: This village is called Cernele.
R: Asta se numeşte prietenie.
F: Cela s'appelle amitié.
I: Questa si chiama amicizia.
E: This is what is called friendship.
a se ~ în ceva
(cu sens pasiv)
R: În acest post se numesc numai
specialişti în agronomie. (sin. a se
încadra, a se angaja)
F: À ce poste on doit nommer uniquement
des spécialistes en agronomie.
I: Su questo posto vengano nominati
soltanto specialisti in agronomia.
E: Only agronomists will be appointed to
this position.
OBLIGA (1)
(ind. prez. 1 oblig)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva la ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, stare)
R: Preşedintele Asociaţiei // Administraţia
a obligat familia lui Paul la plata unor
daune.
F: Le président de l'Association //
L'administration a obligé la famille de
Paul à payer des dommages.
I: Il Presidente dell'associazione //
l'amministrazione ha obbligato la
famiglia di Paolo a risarcire alcuni
danni.
E: The president of the Association // The
administration forced Paul's family to
pay damages.
R: Boala m-a obligat la o lună de
inactivitate.
F: La maladie m'a contraint à un mois
d'inactivité.
I: La malattia mi ha costretto a un mese
d'inattività.
E: The disease made me take a month off.
a ~ pe cineva să P
a ~ ceva să P
subiect [±animat]
R: Contractul îl obligă pe beneficiar să
respecte clauzele prevăzute.
F: Le contrat oblige le bénéficiaire à
respecter les clauses prévues.
I: Il contratto obbliga il beneficiario a
rispettare le clausole previste.
E: The contract forces the beneficiary to
observe the included clause.
O
R: Administraţia // Judecătorul a obligat
familia lui Paul să plătească daune.
F: L'administration // Le juge a obligé la
famille de Paul à payer des dommages.
I: L'amministrazione // Il giudice ha
obbligato la famiglia di Paolo a
risarcire alcuni danni.
E: The administration // The judge
forcedPaul's family to pay damages.
R: O veste neaşteptată // Ploaia m-a
obligat să-mi amân călătoria.
F: Une nouvelle inattendue // La pluie m'a
obligé à ajourner mon voyage.
I: Una notizia inattesa // La pioggia mi
ha obbligato ad aggiornare il mio
viaggio.
E: Unexpected news // The rain made me
postpone my trip.
R: Salariaţii au obligat fabrica să le
plătească despăgubiri.
F: Les employés ont obligé l'usine à leur
payer des dédommagements.
I: I dipendenti hanno obbligato la
fabbrica a pagare loro i danni.
E: The staff made the factory
administration pay them damages.
a-şi ~ pe cineva să P
(cu dat. pos.)
R: Patronul ziarului şi-a obligat
colaboratorii să lucreze zi şi noapte.
F: Le patron du journal a obligé ses
collaborateurs à travailler jour et nuit.
I: Il proprietario del giornale ha
obbligato i suoi collaboratori a
lavorare giorno e notte.
E: The newspaper owner forced his
employees to work day and night.
OBOSI
II. vb. refl.
a se ~ la ceva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a obligat la plata datoriilor
restante. (sin. a se angaja)
F: Paul s'est obligé à payer les dettes
restantes.
I: Paolo si è preso l'obbligo di pagare i
debiti restanti.
E: Paul bound himself to pay off the
remaining details.
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Paul s-a obligat să nu mai întârzie la
serviciu. (sin. a promite)
F: Paul s'est engagé à ne plus arriver en
retard au travail / au bureau.
I: Paolo si è impegnato a non arrivare
più in ritardo al lavoro.
E: Paul undertook not to be late for work.
a se ~
(reciproc)
R: La tratative, cele două părţi s-au obligat
să respecte condiţiile prevăzute. (sin. a
se angaja)
F: Aux pourparlers, les deux parties se
sont engagées à respecter les
conditions prévues.
I: Durante le trattative, le due parti si
sono impegnate a rispettare le
condizioni previste.
E: At the negotiations, the two parties
bound themselves to observe the terms
of the treaty.
OBOSI (10)
(ind. prez. 1, 6 obosesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva (cu ceva)
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Mersul pe jos de acasă până la gară a
obosit-o pe Maria.
F: La marche (à pied) de la maison
jusqu'à la gare a fatigué Marie.
I: L'andare a piedi da casa fino alla
stazione ha stancato Maria.
E: Walking from home to the station made
Mary tired.
R: Maria l-a obosit pe Paul cu capriciile
sale.
F: Marie a fatigué Paul avec ses caprices.
288
I: Maria ha stancato Paolo con i suoi
capricci.
E: Mary has worn Paul out with her
whims.
R: Discuţia voastră l-a obosit pe Paul.
F: Votre discussion a fatigué Paul.
I: La vostra discussione ha stancato
Paolo.
E: Your conversation tired Paul.
R: Excesele de tot felul obosesc
organismul.
F: Les excès de toutes sortes fatiguent
l'organisme.
I: Ogni eccesso stanca l'organismo.
E: Excesses of all kinds are harmful to the
organism.
R: Lumina foarte puternică oboseşte ochii.
F: La lumière trop forte fatigue les yeux.
I: La luce troppo intensa stanca gli occhi.
E: Very strong light is tiresome to the eyes.
a-şi ~ pe cineva (cu ceva)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a obosit colegii cu pretenţiile
sale.
F: Paul a fatigué / exaspéré ses collègues
avec ses prétentions.
I: Paolo ha stancato i suoi colleghi con le
sue pretese.
E: He has worn out / exasperated his
colleague with his claims.
(în constr. abs.)
subiect [-animat]
R: Mersul îndelungat pe jos oboseşte.
F: La marche prolongée fatigue.
I: Il camminare a lungo a piedi stanca.
E: Going on foot for a long time makes
you tired.
R: Discuţiile contradictorii // Excesele de
tot felul obosesc.
F: Les discussions contradictoires // Les
excès de toutes sortes fatiguent.
I: Le discussioni contraddittorie stancano
// Ogni eccesso stanca.
E: Contradictory talks // All kinds of
excesses are tiresome.
II. vb. intr.
a~
subiect [±animat]
R: Colegul meu a obosit.
F: Mon collègue est fatigué.
I: Il mio collega si è stancato.
E: My colleague has got tired.
R: În ultimul timp, Paul oboseşte repede.

F: Ces derniers temps, Paul se fatigue
rapidement.
I: Nell’ultimo tempo, Paolo si stanca
facilmente.
E: Paul gets tired quickly these days.
R: Motorul maşinii a obosit, trebuie să
oprim.
F: Le moteur de la voiture est fatigué,
nous devons nous arrêter.
I: Il motore della macchina è stanco,
dobbiamo fermarci.
E: The car engine is overworked, we have
to stop.
III. vb. refl.
a se ~ (cu ceva)
subiect [+persoană]
R: Bolnavul nu trebuie să se obosească.
F: Le malade ne doit pas se fatiguer.
I: Il malato non deve stancarsi.
E: The sick man should not tire himself.
a (nu ) se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Maria nu s-a mai obosit să răspundă la
întrebările părinţilor.
F: Marie n'a plus daigné répondre / ne
s’est plus donné la peine de répondre
aux questions de ses parents.
I: Maria non si è più stancata di
rispondere alle domande dei genitori.
E: Mary didn't bother answering her
parents' questions.
OBSERVA (1)
(ind. prez. 1 observ)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a observat toate greşelile de
ortografie din text. (sin. a vedea)
F: Paul a remarqué / a vu toutes les
fautes d'orthographe du texte.
I: Paolo ha notato tutti gli errori di
ortografia del testo.
E: Paul has noticed all the spelling
mistakes.
R: Maria nu a observat gesturile disperate
ale lui Paul. (sin. a vedea)
F: Marie n'a pas remarqué les gestes
désespérés de Paul.
I: Maria non ha notato i gesti disperati di
Paolo.
OBSERVA
E: Mary didn’t notice Paul’s desperate
gestures.
R: Paul a observat absenţa colegului său.
(sin. a remarca)
F: Paul a remarqué l'absence de son
collègue.
I: Paolo ha notato l’assenza del suo
collega.
E: Paul noticed the absence of his
colleague.
R: Paul observă cu atenţie reacţia chimică.
(sin. a urmări)
F: Paul observe attentivement la réaction
chimique.
I: Paolo osserva con attenzione la
reazione chimica.
E: Paul is observing the chimical reaction
carefully.
R: Cu ajutorul telescopului, astronomii
observă corpurile cereşti. (sin. a
examina)
F: A l'aide du télescope, les astronomes
observent les corps célestes.
I: Con l’aiuto del telescopio, gli
astronomi osservano i corpi celesti.
E: With a telescope the astronomers
observe celestial bodies.
a ~ pe cineva ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Maria nu l-a observat pe Paul în
mulţime. (sin. a vedea)
F: Marie n'a pas remarqué / vu Paul dans
la foule.
I: Maria non ha notato / non ha visto
Paolo nella folla.
E: Mary didn't notice Paul in the crowd.
a ~ pe cineva + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Maria nu l-a observat pe Paul ieşind de
la bibliotecă.
F: Marie n'a pas vu Paul sortir de la
bibliothèque.
I: Maria non ha notato Paolo che usciva
dalla biblioteca.
E: Mary didn't notice Paul coming out of
the library.
a ~ că P
a ~ dacă, când P
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Maria a observat că Paul lipseşte.
F: Marie a remarqué / a constaté que
Paul s'absentait.
I: Marie ha notato che Paolo mancava.
289
OBŢINE

E: Mary noticed that Paul was missing. a se ~

R: Maria nu a observat dacă Paul lipseşte. (în constr. impers.)
F: Marie n'a pas remarqué si Paul subiect [-animat] (că P, când, dacă P,
s'absentait. rel. P)
I: Maria non ha notato che Paolo era R: S-a observat că plouă tot mai rar. (sin.
assente. a se constata)
E: Mary didn't notice if Paul was missing. F: On a constaté / remarqué qu'il pleuvait
R: Maria observă imediat când Paul de plus en plus rarement.
lipseşte // cine lipseşte. I: È stato notato che piove sempre più
F: Marie remarque immédiatement raramente.
lorsque Paul s'absente // qui s' absente. E: It’s been noticed it rains less and
I: Maria si accorge subito quando Paolo less.
è assente // chi è assente. R: În aglomeraţie nu se observă când //
E: Mary immediately notices when Paul is dacă cineva lipseşte // cine lipseşte.
not there // who is not there. (sin. a se vedea)
a-şi ~ ceva F: Dans la foule on ne remarque pas
(dat. pos.) lorsque // si quelqu'un s'absente // on
R: Paul şi-a observat imediat greşeala. ne voit pas qui s'absente.
F: Paul s'est tout de suite rendu compte de I: Nella folla non si nota quando // se uno
son erreur. manca // non si vede chi è assente.
I: Paolo si è reso conto subito del suo E: In a crowd you don't notice when // if
errore. someone is missing.
E: Paul noticed his mistake right away.
Paul immediately noticed his mistake.
OBŢINE (14. 6)
II. vb. refl. (ind. prez. 1, 6 obţin, 2 obţii, 3 obţine; part. obţinut)
a se ~ + circ. (loc, timp) I. vb. tr.
(cu sens pasiv) a ~ ceva
R: De aici se observă toate detaliile. (sin. subiect [±animat]
a vedea) R: Maria a obţinut nota maximă la limba
F: D'ici on observe / on voit tous les română. (sin. a primi)
détails. F: Marie a obtenu la meilleure note en
I: Da qui si notano tutti i particolari. roumain.
E: From here one can notice all the I: Maria ha ottenuto il voto massimo in
details. romeno.
R: S-a observat lipsa cărţilor abia după E: Mary got full marks in Romanian
câteva zile. (sin. a se constata) language.
F: On n'a constaté l’absence des livres R: Guvernul a obţinut un împrumut de la
qu'après quelques jours. FMI. (sin. a primi)
I: L’assenza dei libri è stata notata F: Le Gouvernement a obtenu un prêt du
soltanto dopo qualche giorno. FMI.
E: The absence of the books was noticed I: Il Governo ha ottenuto un prestito dal
only a few days later. FMI.
a se ~ E: The Government has received a loan
(reciproc) from the IMF.
R: Concurenţii se observau cu atenţie. a ~ ceva cu ceva
(sin. a se examina) subiect [±animat]
F: Les concurrents s'examinaient R: Teatrul // Regizorul a obţinut mari
attentivement. succese cu o piesă de I. L.Caragiale.
I: I concorrenti si osservavano con (sin. a avea)
attenzione. F: Le théâtre // Le metteur en scène a
E: The competitors were watching one remporté de grands succès avec une
another carefully. pièce de I. L. Caragiale.

290

I: Il teatro // Il regista ha riportato
grandi successi con un'opera di I. L.
Caragiale.
E:. The theatre // The director has had
great success with a I.L. Caragiale
play.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: În urma procesului, Paul şi-a obţinut
toate drepturile asupra casei. (sin. a-şi
câştiga, a-şi dobândi)
F: À la suite du procès, Paul a obtenu
tous les droits sur la maison.
I: In seguito al processo, Paolo ha
ottenuto tutti i diritti sulla casa.
E: As a result of the trial, Paul got all the
rights to the house.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: De obicei, uleiul de gătit se obţine din
floarea-soarelui. (sin. a se extrage)
F: D'habitude, l'huile comestible s'obtient
/ est obtenue du tourne-sol.
I: Di solito, l’olio commestibile si ricava
dal girasole.
E: Usually oil for cooking is obtained
from sun flowers.
R: Succesul se obţine prin muncă.
F: Le succès s'obtient par le travail.
I: Il successo si ottiene con il lavoro.
E: Success is obtained by work.
OCUPA (1)
(ind. prez. 1 ocup)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Dulapul ocupă mult spaţiu.
F: L'armoire occupe / prend beaucoup de
place.
I: L’armadio occupa molto spazio.
E: That wardrobe takes up a lot of space.
R: Musafirul ocupă locul de onoare la
masă.
F: L'invité occupe la place d'honneur à
table.
I: L’ospite occupa il posto d’onore a
tavola.
E: At table the guest takes the place of
honour / pride of place.
OCUPA
R: Familia mea ocupă un apartament cu
trei camere. (sin. a locui)
F: Ma famille habite un trois pièces.
I: La mia famiglia occupa un
appartamento di tre camere.
E: My family live in a three-room
apartment.
R: Paul a ocupat postul de director prin
concurs. (sin. a obţine)
F: Paul a occupé le poste de directeur par
concours.
I: Paolo ha occupato il posto di direttore
per concorso.
E: Paul has got the management position
after an examination.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat]
R: Când Paul este absent, Maria ocupă
locul lui la masă. Maria îi ocupă locul
la masă.
F: Quand Paul est absent, Marie prend sa
place à table. Marie prend sa place à
table.
I: Quando Paolo è assente, Maria occupa
a tavola il posto di Paolo. Maria gli
occupa il posto a tavola.
E: When Paul is absent, Mary takes his
seat / place.
R: Pictura ocupă tot timpul Mariei. Îi
ocupă toate după-amiezele.
F: La peinture occupe tout le temps de
Marie. Elle lui occupe toutes les après-
midi.
I: La pittura occupa tutto il tempo a
Maria. Occupa tutti i suoi pomeriggi.
E: Painting takes up all Mary's time. It
takes up all her afternoons.
R: Copiii îi ocupă Mariei tot timpul.
F: Les enfants occupent tout le temps de
Marie.
I: I bambini occupano tutto il tempo a
Maria.
E: The children take up all Mary's time.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Invitaţii şi-au ocupat locurile.
F: Les invités ont occupé leurs places.
I: Gli invitati hanno occupato i loro
posti.
E: The guests have taken their seats.
291
ODIHNI

II. vb. refl. I: La luce diffusa riposa gli occhi.

a se ~ cu ceva
a se ~ de ceva
a se ~ de cineva
subiect [±animat]
R: Paul se ocupă cu grădinăritul. (sin. a se
îndeletnici)
F: Paul fait du jardinage.
I: Paolo si occupa del giardinaggio.
E: Paul is busy with / does gardening.
R: Paul se ocupă de afacerile familiei.
(sin. a se interesa)
F: Paul s'occupe des affaires de la
famille.
I: Paolo si occupa dagli affari della
famiglia.
E: Paul is in charge of the family
business.
R: Anatomia se ocupă cu studierea
corpului omenesc. (sin. a avea ca
obiect)
F: L'anatomie s’occupe de l’étude du
corps humain / a pour objet d'étude le
corps humain.
I: L'anatomia si interessa dello studio del
corpo umano.
E: Anatomy is concerned with the study of
the human body.
R: Maria s-a ocupat de copiii surorii sale.
(sin. a se îngriji de)
F: Marie s'est occupée des enfants de sa
soeur.
I: Maria si è occupata dei figli di sua
sorella.
E: Mary has taken care of her sister’s
children.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Postul vacant se va ocupa prin concurs.
F: Le poste vacant sera occupé par
concours.
I: Il posto sarà occupato / ricoperto in
seguito a concorso.
E: The vacancy will be filled by means of
a competition.
E: Soft lighting relaxes the eyes.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Bunica Mariei are obiceiul să-şi
odihnească picioarele obosite pe un
taburet.
F: La grand-mère de Marie a l'habitude
de reposer ses jambes fatiguées sur un
tabouret.
I: La nonna di Maria ha l’abitudine di
riposare / far riposare le sue gambe
stanche su uno sgabello.
E: Mary's grandmother is in the habit of
resting her feet on a stool.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (timp, loc)
subiect [±animat]
R: După cursuri, Paul s-a odihnit două ore
// în camera sa // pe canapea.
F: Après les cours, Paul s'est reposé deux
heures // dans sa chambre // sur le
canapé.
I: Dopo le lezioni, Paolo si è riposato due
ore // nella sua camera // sul divano.
E: After classes, Paul rested for two hours
// in his room // on the sofa.
R: După ce s-au odihnit, caii au mers mult
mai repede.
F: Après s’être reposés, les chevaux sont
repartis à un rythme plus accéléré.
I: Dopo essersi riposati, i cavalli corsero
molto più velocemente.
E: After they had rested, the horses went
much faster.
R: Pentru anumite prăjituri, aluatul se lasă
să se odihnească.
F: Pour certains gâteaux, on doit laisser
la pâte reposer.
I: Per alcuni dolci, si deve lasciare
riposare l'impasto.
E: For certain cakes, the dough is left to
rest.

OFERI (6)
ODIHNI (10) (ind. prez. 1 ofer)
(ind. prez. 1, 6 odihnesc) I. vb. tr.
I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva
a ~ ceva a(-i) ~ + abstract în dativ
subiect [-animat] subiect [±animat]
R: Lumina difuză odihneşte ochii. R: Paul i-a oferit flori Mariei. A oferit
F: La lumière tamisée repose les yeux. flori tuturor colegelor. (sin. a da)
292

F: Paul a offert des fleurs à Marie. Il a
offert des fleurs à toutes ses collègues.
I: Paolo ha offerto fiori a Maria. Ha
offerto fiori a tutte le sue colleghe.
E: Paul gave Mary flowers. He gave
flowers to all his colleagues.
R: Patronii unor firme particulare // Unele
firme particulare oferă ajutoare
orfelinatelor // sinistraţilor. (sin. a
dona)
F: Les patrons de certaines entreprises //
Certaines entreprises privées offrent
des aides aux orphelinats // aux
sinistrés.
I: I proprietari di alcune ditte // Alcune
ditte private offrono assistenza agli
orfanotrofi // ai sinistri.
E: The owners of some companies //
Certain private companies offer
material help to orphanages // to
victims of disasters.
R: Fundaţiile culturale au oferit Muzeului
de artă sume importante (de bani )
pentru achiziţionarea de tablouri.
F: Les Fondations culturelles ont offert au
Musée d'art des sommes importantes
(d'argent) pour l'acquisition de
tableaux.
I: Le Fondazioni culturali hanno offerto
al Museo d'Arte delle somme
importanti per l'acquisto di quadri.
E: Cultural foundations offered the Art
Museum large ammounts of money to
buy paintings.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul şi-a oferit o vacanţă de o
săptămână.
F: Paul s'est offert une semaine de
vacances.
I: Paolo si è offerto una vacanza di una
settimana.
E: Paul treated himself to a one-week
vacation.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a oferit ajutorul vecinilor
Mariei.
F: Paul a offert son aide aux voisins de
Marie.
I: Paolo ha offerto il suo aiuto ai vicini di
Maria.
OMORÎ
E: Paul offered to help Mary's neighbours.
II. vb. refl.
a (i) se ~ cuiva
(cu sens pasiv)
R: Câştigătorului i se va oferi o excursie la
Roma.
F: On offrira au gagnant une excursion à
Rome.
I: Al vincitore sarà offerta una gita a
Roma.
E: The winner will be offered a trip to
Rome.
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Paul s-a oferit să ne ajute.
F: Paul s'est offert à nous aider.
I: Paolo si è offerto di aiutarci.
E: Paul offered to help us.
OMORÎ (8)
(ind. prez. 1 omor, 2 omori, 3, 6 omoară; conj. prez.
3, 6 să omoare; imperativ 2 omoară !)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Şoferul a omorât un pieton (din
neatenţie). (sin. a ucide)
F: Le chauffeur a tué un piéton (par
mégarde).
I: L’autista ha ammazzato un pedone (per
disattenzione).
E: (By his lack of attention), the driver
killed a pedestrian.
R: Ursul a omorât un om. (sin. a ucide)
F: L'ours a tué un homme.
I: L’orso ha ammazzato un uomo.
E: The bear killed a man.
R: Explozia a omorât mulţi oameni.
F: L’explosion a tué beaucoup de gens.
I: L’esplosione ha ucciso molti uomini.
E: The explosion killed many people.
a ~ pe cineva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Hoţul l-a omorât pe bătrân cu cuţitul.
(sin. a ucide)
F: Le voleur a tué le vieillard avec un
couteau.
I: Il ladro ha ucciso il vecchio con il
coltello.
E: The robber killed the old man with a
knife.
293
OPERA1
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Vecinul lui Paul şi-a omorât soţia din
gelozie.
F: Le voisin de Paul a tué / assassiné sa
femme par jalousie.
I: Il vicino di Paolo ha ammazzato sua
moglie per gelosia.
E: Paul's neighbour killed his wife out of
jealousy.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod, cauză)
subiect [+persoană]
R: Condamnatul s-a omorât trăgându-şi un
glonte în cap. (sin. a se sinucide)
F: Le condamné s'est tué en se tirant une
balle / d'un coup de pistolet dans la
tête.
I: Il condannato si è ammazzato
sparandosi nella testa.
E: The defendant has killed himself by
firing a bullet into his head.
R: Oamenii disperaţi se omoară uneori din
cauza necazurilor. (sin. a se sinucide)
F: Les personnes désespérées se tuent / se
suicident à cause des ennuis.
I: Le persone disperate si suicidano a
causa dei guai.
E: Desperate people sometimes commit
suicide because of all their troubles.
OPERA1 (4)
(ind. prez. 1 operez)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Medicii operează gratuit copiii cu
malformaţii.
F: Les médecins opèrent gratuitement les
enfants ayant des malformations.
I: I medici operano gratuitamente i
bambini affetti da malformazioni.
E: A team of foreign surgeons operate for
free on children with deformities.
a ~ceva
a ~ pe cineva de ceva
subiect [+persoană]
R: Chirurgul a operat un stomac // un
chist.
F: Le chirurgien a opéré un estomac // un
kyste.
294
I: Il chirurgo ha operato uno stomaco //
una ciste.
E: The surgeon has operated on a stomach
// has removed a cyst.
R: Chirurgul l-a operat pe Paul de
apendicită.
F: Le chirurgien a opéré Paul de
l'appendicite.
I: Il chirurgo ha operato Paolo di
appendicite.
E: The surgeon operated on Paul for
appendicitis.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi operează copilul într-o clinică
particulară.
F: Paul fait opérer son fils dans une
clinique privée.
I: Paolo fa operare suo figlio in una
clinica privata.
E: Paul is having his child operated on in
a private clinic.
(în constr. abs.)
R: În spitalele de urgenţă medicii operează
zi şi noapte, fără întrerupere.
F: Dans les hôpitaux d'urgence les
médecins opèrent jour et nuit, sans
interruption.
I: Negli ospedali di urgenza i medici
operano giorno e notte, senza posa.
E: In emergency hospitals the surgeons
operate day and night, around the
clock.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (timp, loc)
(în constr. impers.)
R: În spitalele de urgenţă se operează zi şi
noapte, fără întrerupere.
F: Dans les hôpitaux d'urgence on opère
jour et nuit, sans interruption.
I: Negli ospedali di urgenza si opera
giorno e notte, senza posa.
E: In emergency hospitals they operate
day and night, around the clock.
a se ~ de ceva
a se ~ la ceva
(cu sens pasiv)
R: Paul se operează de apendicită // la
picior.
F: Paul se fait opérer de l'appendicite // à
la jambe.
I: Paolo viene operato di appendicite //
alla gamba.

E: Paul is having an operation for his
appendicitis // on his leg.
OPERA2 (4)
(ind. prez. 1 operez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Organizatorii expediţiei au operat
câteva schimbări în program. (sin. a
face)
F: Les organisateurs de l'expédition ont
opéré / ont fait quelques changements
dans le programme.
I: Gli organizzatori della spedizione
hanno adoperato qualche
modificazione nel programma.
E: The trip organisers have operated /
made changes to the programme.
R: Conducerea Facultăţii a operat mai
multe modificări în regulamentul
examenelor. (sin. a face)
F: La direction de laFaculté a opéré / a
fait plusieurs changements dans le
règlement des examens.
I: La presidenza della Facoltà ha operato
alcune modificazioni nel regolamento
degli esami.
E: The University administration has
made several changes in the exam
regulations.
(în constr. abs.)
R: Hoţii operează în înţelegere unii cu
alţii. (sin. a acţiona)
F: Les voleurs opèrent de concert.
I: I ladri agiscono di concerto / di
comune accordo.
E: The thieves work in understanding.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (timp, loc)
(cu sens pasiv)
R: În mersul trenurilor se operează
schimbări în fiecare an, la aceeaşi dată.
(sin. a se face)
F: Dans l'horaire des trains on opère des
changements chaque année, à la même
date.
I: Nell'orario dei treni si operano delle
modifiche ogni anno, alla stessa data.
E: Every year, at the same date the train
timetable is changed.
OPRI
III. vb. intr.
a ~ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Armata americană a operat în nordul
Irakului.
F: L'armée américaine a agi / est
intervenue dans le nord de l'Irak.
I: L'esercito americano ha intervenuto /
operato nel Nord dell'Iraq.
E: The American army operated in the
north of Irak.
R: Hoţii operează atât ziua cât şi noaptea.
F: Les voleurs agissent aussi bien le jour
que la nuit.
I: I ladri agiscono tanto di giorno che di
notte.
E: Thieves work day and night.
a ~ cu ceva
subiect [±animat]
R: Matematica operează cu noţiuni
abstracte.
F: Les mathématiques opèrent avec /
utilisent / emploient des notions
abstraites.
I: La matematica opera con nozioni
astratte.
E: Mathematics deals with abstract
notions.
R: Sociologii operează cu metode
statistice. (sin. a folosi, a utiliza)
F: Les sociologues travaillent / opèrent
avec des méthodes statistiques.
I: I sociologi operano con metodi
statistici.
E: Sociologists work with statistical
methods.
OPRI (10)
(ind. prez. 1, 6 opresc)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc, mod)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Poliţia a oprit convoiul de camioane.
F: La police a arrêté le convoi de
camions.
I: La polizia ha fermato il convoglio di
camion.
E: The Police stopped the truck convoy.
R: Şeful de gară a oprit trenul.
F: Le chef de gare a arrêté le train.
I: Il capostazione ha fatto fermare il
treno.
295
OPRI
E: The station master stopped the train.
R: Paul a oprit maşina la trecerea de
pietoni.
F: Paul a arrêté la voiture au passage
clouté.
I: Paolo ha fermato la macchina al
passaggio pedonale.
E: Paul stopped the car at the pedestrian
crossing.
R: Nimeni nu poate opri timpul (în loc).
F: Personne ne peut arrêter le temps.
I: Nessuno può fermare il tempo.
E: Nobody can stop time.
R: Oficiul pentru protecţia consumatorilor
a oprit fabricarea anumitor produse.
(sin. a interzice)
F: L'office pour la protection des
consommateurs a arrêté / a interdit la
fabrication de certains produits.
I: L'ufficio per la difessa dei consumatori
ha bloccato la fabbricazione di alcuni
prodotti.
E: The Customer Protection Office
stopped the production of some goods.
R: Paul a oprit o cameră la hotel. (sin. a
reţine, a rezerva)
F: Paul a retenu / a réservé une chambre
à l'hôtel.
I: Paolo ha prenotato una stanza in
albergo.
E: Paul booked a room at the hotel.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul şi-a oprit trei locuri la concert.
(sin. a rezerva)
F: Paul a réservé trois places au concert.
I: Paolo ha fermato / prenotato tre posti
al concerto.
E: Paul booked three seats at the concert.
R: Paul şi-a oprit un tablou din expoziţia
tinerilor pictori. (sin. a reţine, a
rezerva)
F: Paul a retenu un tableau de
l'exposition des jeunes peintres.
I: Paolo ha fermato / si è fatto mettere da
parte un quadro della mostra dei
giovani pittori.
E: Paul has had a painting put aside at
the young painters' exhibition.
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a oprit maşina la stop.
F: Paul a arrêté sa voiture au feu rouge.
I: Paolo ha fermato la sua macchina al
semaforo.
296
E: Paul stopped his car at the traffic light.
a ~ ± circ. (loc, mod)
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Paul a oprit în parcare // în faţa casei.
F: Paul a garé sa voiture dans le parking
// devant la maison.
I: Paolo si è fermato nel parcheggio // di
fronte a casa.
E: Paul stopped in the parking // pulled up
in front of the house.
R: Paul a oprit la stop // pe drum. A oprit
de mai multe ori.
F: Paul s'est arrêté au feu rouge // en
chemin. Il s'est arrêté plusieurs fois.
I: Paolo si è fermato allo stop // per
strada. Si è fermato più volte.
E: Paul stopped at the traffic lights // on
the road. He stopped several times.
a ~ ceva pentru cineva
a(-i) ~ ceva cuiva
subiect [+persoană]
R: Bibliotecara a oprit o carte pentru
Maria // i-a oprit o carte Mariei. (sin. a
reţine, a păstra)
F: La bibliothécaire a retenu un livre pour
Marie.
I: La bibliotecaria ha messo da parte un
libro per Maria // ha messo da parte un
libro a Maria..
E: The librarian put aside a book for
Mary.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Poliţistul a oprit paşaportul lui Paul. I-a
oprit lui Paul paşaportul. (sin. a reţine)
F: Le policier a retenu le passeport de
Paul.
I: Il poliziotto ha trattenuto il passaporto
di Paolo / ha trattenuto a Paolo il
passaporto.
E: The policeman has retained Paul's
passport.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Poliţia i-a oprit // Poliţiştii i-au oprit pe
manifestanţi.
F: La police a arrêté // Les policiers ont
arrêt les manifestants / a stoppé // ont
stoppé les manifestants.
I: La polizia ha fermato // I poliziotti
hanno fermato i manifestanti.

E: The police // The policemen have
stopped the demonstrators.
a ~ pe cineva să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Maria l-a oprit pe Paul să plece. (sin. a
reţine, a împiedica)
F: Marie a retenu / a empêché Paul de
partir.
I: Maria ha impedito a Paolo di partire.
E: Mary stopped Paul from leaving.
R: Poliţia i-a oprit pe manifestanţi să
înainteze.
F: La police a empêché les manifestants
d'avancer.
I: La polizia ha impedito ai manifestanti
di andare avanti.
E: The police have stopped the
demonstrators from going forward.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (loc)
subiect [-animat]
R: Autobuzul a oprit la stop.
F: Le bus s'est arrêté au feu rouge.
I: L'autobus si è fermato allo stop.
E: The bus stopped at the traffic lights.
R: Trenul a oprit în toate staţiile.
F: Le train s'est arrêté dans toutes les
gares.
I: Il treno si è fermato in tutte le stazioni.
E: The train stopped at all the stations.
III. vb. refl.
a se ~ ± circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Paul s-a oprit la stop // pe trecerea de
pietoni // în faţa librăriei.
F: Paul s'est arrêté au feu rouge // sur le
passage clouté ( le passage piétons) //
devant la librairie .
I: Paolo si è fermato allo stop // al
passaggio piedonale //di fronte alla
libreria.
E: Paul stopped at the traffic lights.
R: Trenul s-a oprit. Se poate coborî.
F: Le train s'est arrêté. On peut
descendre.
I: Il treno si è fermato. Si può scendere.
E: The train has stopped. You can get off.
R: Paul se opreşte adesea din lucru. (sin.
a se întrerupe)
F: Paul s'arrête souvent de son travail.
OPUNE
I: Paolo si ferma spesso sul lavoro /
interrompe spesso il suo lavoro.
E: Paul often stops working.
R: Ceasul s-a oprit. (sin. a sta)
F: La montre s'est arrêtée.
I: L'orologie si è fermato.
E: The clock has stopped.
R: Timpul nu se opreşte niciodată (în loc).
(sin. a sta)
F: Le temps ne s'arrête jamais.
I: Il tempo non si ferma mai.
E: Time never stops.
OPUNE (15. 7)
(ind. prez. 1, 6 opun, 2 opui, 3 opune; part. opus)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva cuiva
subiect [-animat]
R: Acest meci va opune echipa României
echipei Franţei.
F: Ce match opposera l'équipe de
Roumanie à l'équipe de France.
I: Questa partita opporrà la nazionale
della Romania alla nazionale della
Francia.
E: This match will match the Romanian
team against the French team.
II. vb. refl.
a se ~ la ceva
a se ~ + abstract în dativ
subiect [±animat] (persoană,
autoritate)
R: Salariaţii // Sindicatele se opun la orice
schimbare // oricărei schimbări. Se
opun fără argumente. (sin. a se
împotrivi)
F: Les salariés // Les syndicats s'opposent
à tout changement. Ils s'y opposent
sans aucun argument.
I: I dipendenti // I Sindacati si
oppongono a qualsiasi cambiamento.
Ci si oppongono senza argomenti.
E: The employees oppose // The union
opposes any change. They are against
it without argument.
a se ~ + abstract în dativ
subiect [±animat]
R: Salariaţii mai multor întreprinderi se
opun măsurilor de disponibilizare.
F: Les employés de plusieurs entreprises
s'opposent aux mesures de
licenciement.
297
ORGANIZA
I: I dipendenti di parecchie ditte si
oppongono alle misure di
licenziamento.
E: The employees in several companies
are against dismissals.
R: Maria s-a opus planurilor lui Paul.
F: Marie s'est opposée aux projets de
Paul.
I: Maria si è oppposta ai piani di Paolo.
E: Mary was against Paul's plans.
R: Prejudecăţile se opun progresului
ştiinţific.
F: Les préjugés s'opposent au progrès
scientifique.
I: I pregiudizi si oppongono al progresso
scientifico.
E: Prejudices oppose scientific progress.
a (i) se ~ cuiva
subiect [+persoană]
R: Maria (i) s-a opus lui Paul cu
argumente convingătoare.
F: Marie s'est opposée à Paul par des
arguments convaincants.
I: Maria si è opposta a Paolo con
argomentazioni convincenti.
E: Mary combatted Paul with convincing
arguments.
a se ~ ca... să P
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Maria s-a opus ca Paul să fie numit
director.
F: Marie s'est opposée ( à ce) que Paul fût
nommé directeur.
I: Maria si è opposta a che Paolo fosse
nominato direttore.
E: Mary objected to Paul’s nomination as
a manager.
R: Paul se opune să facem această
excursie.
F: Paul s'oppose à ce que nous fassions
cette excursion.
I: Paolo si oppone a che facciamo questa
gita.
E: Paul is against making this trip.
ORGANIZA (4)
(ind. prez. 1 organizez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
298
R: Profesorul nostru a organizat o excursie
la mare.
F: Notre professeur a organisé une
excursion à la mer.
I: Il nostro insegnante ha organizzato
una gita al mare.
E: Our teacher has organized a trip to the
sea.
R: Facultatea noastră a organizat o
excursie de studii la mănăstiri.
F: Notre Faculté a organisé une excursion
d'études aux monastères.
I: La nostra Facoltà ha organizzato una
gita di istruzione ai monasteri.
E: Our faculty organized a study trip to
the monasteries.
a ~ ceva pentru cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul a organizat pentru prietenii lui o
seară de muzică şi de poezie.
F: Paul a organisé pour ses amis une
soirée de musique et de poésie.
I: Paolo ha organizzato per i suoi amici
una serata di musica e poesia.
E: Paul organised an evening of music
and poetry for his friends.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Studenţii şi-au organizat o vacanţă
frumoasă.
F: Les étudiants se sont organisé de belles
vacances.
I: Gli studenti si sono organizzati delle
belle vacanze.
E: The students have planned a nice
vacation.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Studenţii şi-au organizat judicios
programul de lucru în sesiune.
F: Les étudiants ont judicieusement
organisé leur programme de travail
pendant la session d'examens.
I: Gli studenti hanno giudiziosamente
organizzato il loro programma di
lavoro durante la sessione d’esami.
E: The students organised their schedule
judiciously in the examination session.
R: El ştie să-şi organizeze bine viaţa.
F: Il sait bien organiser sa vie.
I: Egli sa organizzarsi bene la vita.
E: He knows how to organize his life well.
 ORGANIZA

II. vb. refl. I: Gli studenti si sono organizzati in (due)

a se ~ ± circ. (mod) gruppi // per gruppi.
subiect [+persoană] E: The students got organized in (two)
R: Avem puţin timp, trebuie să ne groups.
organizăm bine. a se ~
F: On a peu de temps, on doit bien (cu sens pasiv)
s'organiser. R: S-a organizat o nouă sesiune de
I: Abbiamo poco tempo, ci dobbiamo examene.
organizzare bene. F: On a organisé une nouvelle session
E: We have little time, we must get d'examens.
organized well. I: È stata organizzata una nuova sessione
R: Studenţii s-au organizat în (două) grupe d'esami.
// pe grupe. E: A new examination session was
F: Les étudiants se sont organisés en organized.
(deux) groupes // par groupes.

299
PARTICIPA (1)
(ind. prez. 1 particip)
I. vb. intr.
a ~ la ceva
subiect [+animat]
R: Paul a participat la întâlnirea cu foştii
colegi de şcoală. (sin. a lua parte)
F: Paul a participé à la réunion avec ses
anciens camarades d'école.
I: Paolo ha partecipato all'incontro con
gli ex compagni di scuola.
E: Paul took part in the meeting with his
former classmates.
R: La întrunire au participat mulţi ziarişti.
(sin. a fi prezent)
F: Beaucoup de journalistes ont participé
à la réunion.
I: Alla riunione hanno partecipato molti
giornalisti.
E: Many journalists attended the meeting.
R: La cursa de la Siena de anul acesta au
participat zece cai. (sin. a concura)
F: Aux courses de Sienne de cette année,
ont participé dix chevaux.
I: Alla corsa del Palio di Siena di
quest’anno hanno partecipato dieci
cavalli.
E: Ten horses took part in this year's race
in Sienna.
R: Participăm cu toţii la durerea lor. (sin.
a împărtăşi)
F: Nous partageons tous leur douleur.
I: Partecipiamo tutti al loro dolore.
E: We all share their grief.
R: Paul a participat cu o sumă de bani la
campania noastră publicitară. (sin. a
contribui)
F: Paul a participé avec une somme
d’argent à notre campagne
publicitaire.
P
I: Paolo ha partecipato alla nostra
campagna pubblicitaria con una
grossa somma.
E: Paul contributed a large sum to our
advertising campaign.
II. vb. refl.
a se ~ la ceva
(în constr. impers.)
R: La anumite competiţii se participă după
selecţii preliminare.
F: On participe à certaines compétitions
après des sélections préliminaires.
I: A certe competizioni si partecipa in
seguito a selezioni preliminari.
E: In certain competitions participation is
established by preliminary selections.
PĂRĂSI (10)
(ind. prez. 1, 6 părăsesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană, vehicul)
R: Paul a părăsit România la vârsta de 25
de ani. (sin. a pleca)
F: Paul a quitté la Roumanie à l'âge de 25
ans.
I: Paolo ha lasciato la Romania all'età di
25 anni.
E: Paul left Romania when he was 25.
R: Avionul a părăsit spaţiul aerian al ţării.
(sin. a ieşi)
F: L'avion a quitté l'espace aérien du
pays.
I: L'aereo ha lasciato lo spazio aereo del
paese.

E: The plane has left the air space of the
country.
R: Maşina a părăsit şoseaua şi s-a izbit de
un copac. (sin. a ieşi)
F: La voiture a quitté la chaussée et s’est
heurtée contre un arbre.
I: La macchina è uscita di strada e ha
sbattuto contro un albero.
E: The car went off the road and hit a
tree.
R: Mai mulţi atleţi au părăsit competiţia.
(sin. a se retrage, a abandona)
F: Plusieurs athlètes ont quitté / ont
abandonné la compétition.
I: Parecchi atleti hanno abbandonato la
competizione.
E: Several athletes abandoned the
competition.
R: După accident, patinatorul a părăsit
activitatea competiţională. (sin. a
abandona, a renunţa)
F: Après l’accident, le patineur a
abandonné la compétition.
I: Dopo l'incidente il pattinatore ha
abbandonato l’attività competitiva.
E: After the accident, the skater gave up
competing.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Maria l-a părăsit pe Paul.
F: Marie a quitté Paul.
I: Maria ha lasciato Paolo.
E: Mary left Paul.
a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a părăsit copilul. (sin. a
abandona)
F: Marie a abandonné son enfant.
I: Maria ha abbandonato suo figlio.
E: Mary abandoned her child.
R: Pisica şi-a părăsit puii. (sin. a
abandona)
F: La chatte a abandonné ses chatons.
I: La gatta ha abbandonato i suoi gattini.
E: The cat abandoned its kittens.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Când eşti de gardă nu se părăseşte
postul.
F: Quand on est de garde, on ne quitte
pas son poste.
PĂREA
I: Quando sei di guardia non si lascia il
posto.
E: When you are on duty you must not
leave the premises.
R: În timpul cursei nu se părăseşte traseul.
F: Pendant la course on ne quitte pas le
trajet pendant la course.
I: Durante la corsa durante la corsa non
si lascia il percorso indicato.
E: During the race, do not leave the
marked route.
PĂREA (13. 1)
(ind. prez. 1, 6 par, 2 pari, 3 pare; conj. prez. 3, 6 să
pară)
I. vb. intr. copulativ
a ~ + nume pred.
subiect [±animat]
R: Paul pare trist // supărat. Şi voi păreţi
nemulţumiţi.
F: Paul a l’air triste. Paul semble / paraît
triste // fâché. Vous aussi, vous avez
l’air // paraissez / semblez (être)
mécontents.
I: Paolo sembra triste // amareggiato.
Anche voi sembrate scontenti.
E: Paul looks sad // angry. You too seem
displeased.
R: Câinele pare bolnav.
F: Le chien a l’air malade.
I: Il cane sembra malato.
E: The dog looks ill.
R: Călătoria pare foarte lungă.
F: Le voyage paraît très long.
I: Il viaggio sembra molto lungo.
E: The trip seems very long.
R: Paul pare un copil, nu-i dai 18 ani.
F: Paul a l’air d’un enfant, on ne lui
donne pas 18 ans.
I: Paolo sembra un bambino, non gli dai
18 anni.
E: Paul looks like a child, you wouldn't
think he is 18.
R: Vaza pare din cristal.
F: Le vase semble être en cristal.
I: Il vaso sembra di cristallo.
E: The vase seems to be crystal made.
a-i ~ (cuiva) + nume pred.
subiect [±animat]
R: Aceste persoane îmi par străine de
oraş. Îmi par suspecte.
F: Ces personnes me paraissent
étrangères à la ville. Elles me
301
PĂREA
paraissent suspectes.
I: Queste persone mi sembrano forestiere
// di fuori città. Mi sembrano sospette.
E: These persons seem to be strangers in
the city. They seem suspect to me.
R: Azi prăjitura îmi pare mai bună ca ieri.
F: Aujourd’hui le gâteau (me) semble
meilleur qu’hier.
I: Oggi il dolce (mi) sembra migliore di
ieri.
E: I find the cake better today than
yesterday.
a ~ + prop. pred. (să P, că P)
subiect [±animat]
R: Concurenţii par să se bucure de
rezultat. Şi tu pari să te bucuri.
F: Les concurrents semblent se réjouir du
résultat. Toi aussi, tu sembles t'en
réjouir.
I: I concorrenti sembrano essere contenti
del risultato. Anche tu sembri essere
contento.
E: The competitors seem to be happy with
the result.You also seem to be happy.
R: Planul de restaurare pare să includă tot
centrul oraşului.
F: Le plan de restauration paraît inclure
tout le centre de la ville.
I: Il piano di restauro sembra includere
tutto il centro della città.
E: The restauration project seems to
include the whole centre of the town.
R: Maria pare că s-a obişnuit cu noii ei
colegi. Toţi par că se bucură.
F: Marie semble s’être habituée à ses
nouveaux collègues. Tous semblent
s'en réjouir.
I: Maria sembra essersi abituata ai suoi
nuovi colleghi.Tutti sembrano /
rallegrarsi.
E: Mary seems to have got used to her
new colleagues. Everybody seems to be
happy.
II. vb. refl.
a i se ~ cuiva
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Mi se părea că visez.
F: Il me semblait rêver. / J’avais
l’impression de rêver.
I: Mi sembrava di sognare.
E: It seemed to me that I was dreaming.
R: Lui Paul i se părea că a greşit când a
302
acceptat propunerea lor.
F: Paul avait l'impression / croyait qu’il
s’était trompé quand il avait accepté
leur proposition.
I: A Paolo sembrava di aver sbagliato
quando ha accettato la loro proposta.
E: It seemed to Paul to have made a
mistake when he had agreed to their
proposal.
R: Mi se pare că ne-am mai cunoscut // că
ne-am mai văzut undeva.
F: J’ai l’impression que / il me semble
que nous nous sommes déjà connus //
que nous nous sommes déjà vus
quelque part.
I: Mi sembra che ci siamo già
conosciuti// che ci siamo già visti da
qualche parte.
E: It seems to me we have already
met//seen each other somewhere.
a (se) ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: (Se) pare că va ploua.
F: Il paraît qu’il pleuvra / qu’il va
pleuvoir.
I: Sembra che pioverà.
E: It seems that it is going to rain / it
looks like rain.
R: (Se) pare că e mai sigur să se
călătorească cu maşina decât cu
avionul.
F: Il semble qu'il est plus sûr de voyager
en voiture qu’en avion.
I: Sembra che sia più sicuro viaggiare in
macchina che in aereo.
E: It seems safer to travel by car than by
air
R: (Se) părea că mă aflam într-un oraş
mare.
F: J'avais l'impression d' être dans une
grande ville.
I: Mi sembrava di essere in una grande
città.
E: It looked as if I was in a big city.
a i se ~ (cuiva)+ nume pred.
(cu statut de vb. copulativ)
subiect [±animat]
R: Tabloul acesta mi se pare mai frumos
decât celălalt. I se pare şi lui Paul mai
frumos.

F: Ce tableau me semble plus beau que
l'autre. Il semble plus beau à Paul
aussi.
I: Questo quadro mi sembra più bello
rispetto a quell'altro. Anche a Paolo
sembra più bello.
E: This painting seems nicer than the
other one. Paul also finds it beautiful.
R: Maria li se părea schimbată prietenilor
ei. Li se părea ciudată.
F: Marie semblait changée à ses amis.
Elle leur semblait bizarre.
I: Alle sue amiche Maria sembrava
cambiata. Sembrava loro molto strana.
E: The friends found Mary changed. / She
seemed strange to them.
R: S-ar putea ca rezultatul să vi se pară
curios.
F: Il se pourrait que le résultat vous
semble curieux.
I: Il risultato potrebbe sembrarvi curioso.
E: The result might seem strange to you /
might strike you as strange.
a i se ~ cuiva + nume pred.
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, să P, ca ...să
P)
R: Mariei i se pare ciudat // curios că Paul
nu a telefonat încă.
F: Il paraît // semble bizarre à Marie que
Paul n'ait pas encore téléphoné.
I: A Maria sembra molto strano // curioso
che Paolo non abbia ancora telefonato.
E: Mary finds it strange that Paul has not
telephoned yet.
R: Lui Paul i se pare normal să răspundă
la solicitările colegilor // ca Maria să
fie alături de el.
F: Il paraît / semble normal à Paul de
répondre aux sollicitations de ses
camarades // que Marie soit à côté de
lui.
I: A Paolo sembra normale rispondere
alle domande dei suoi colleghi // che
Maria gli stia accanto.
E: Paul finds it normal to answer his
colleagues' demands//that Mary
should be near him.
PĂSTRA (4)
(ind. prez. 1 păstrez)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc, timp, scop)
PĂSTRA
subiect [±animat]
R: Paul păstrează scrisorile de la părinţi //
copii după toate documentele
importante.
F: Paul garde les lettres de ses parents //
des copies de tous les documents
importants.
I: Paolo conserva le lettere dei genitori //
copie di tutti i documenti importanti.
E: Paul keeps the letters from his parents
// copies of all important documents.
R: Pasagerii au păstrat biletele pentru un
eventual control.
F: Les passagers ont gardé les billets pour
un éventuel contrôle.
I: I passeggeri hanno conservato i
biglietti per un eventuale controllo.
E: The passengers kept the tickets for a
possible checking.
R: Iarna, Maria păstrează muşcatele în
pivniţă. (sin. a ţine)
F: En hiver, Marie garde les géraniums
dans la cave.
I: D’inverno Maria conserva i gerani in
cantina.
E: In winter Mary keeps the geraniums in
the cellar.
R: Cămara păstrează mult timp mirosul
de gutui şi de mere. (sin. a menţine)
F: La resserre garde longtemps le parfum
des coings et des pommes.
I: La dispensa mantiene per molto tempo
il profumo di cotogne e di mele.
E: The pantry preserves the smell of
quinces and apples for a longer time.
R: Zidurile anumitor clădiri păstrează
multă vreme urmele de la împuşcături
// de la inundaţii. (sin. a menţine)
F: Les murs de certains bâtiments gardent
longtemps les traces des balles // des
inondations.
I: I muri di certi edifici mantengono per
molto tempo le tracce delle fucilate //
delle alluvioni.
E: The traces left by the shooting // floods
are seen a long time on the walls of
certain buildings.
R: Paul ştie să păstreze un secret.
F: Paul sait garder un secret.
I: Paolo sa mantenere un segreto.
E: Paul can keep a secret.
R: Dacă atleţii păstrează acelaşi ritm până
la sfârşit, vor câştiga cursa. (sin. a
menţine)
303
PĂTRUNDE
F: Si les athlètes gardent le même rythme
jusqu’à la fin, ils gagneront la course.
I: Se gli atleti mantengono lo stesso ritmo
fino alla fine, vinceranno la corsa.
E: If the athletes keep the same pace till
the end, they will win.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Ministerul // Noul ministru l-a păstrat
pe Paul în acelaşi post. (sin. a
menţine)
F: Le Ministère // Le nouveau ministre a
gardé Paul au même poste.
I: Il Ministero // Il nuovo ministro ha
mantenuto Paolo nello stesso posto.
E: The Ministry // The new minister has
kept Paul in the same position.
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Paul ne-a păstrat locuri lângă el. A
păstrat trei locuri pentru noi. (sin. a
reţine, a rezerva )
F: Paul a gardé pour nous des places près
de lui. Il a gardé trois places pour
nous.
I: Paolo ci ha tenuto i posti accanto a lui.
Ha tenuto tre posti per noi.
E: Paul has saved us seats next to him.He
saved three seats for us.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
subiect [±animat]
R: În ciuda eşecului, echipa // atletul şi-a
păstrat speranţa de a se califica în
finală.
F: Malgré l’échec, l’équipe // l'athlète a
gardé l’espoir de se qualifier en finale.
I: Malgrado la sconfitta, la squadra //
l'atleta ha conservato la speranza di
qualificarsi per la finale.
E: In spite of their failure, the team have //
the athlete // has kept their // his hopes
to qualify for the finals.
R: Florile şi-au păstrat mirosul mult timp.
F: Les fleurs ont gardé longtemps leur
parfum.
I: I fiori hanno mantenuto il loro profumo
per molto tempo.
E: The flowers kept their scent for a long
time.
304
II. vb. refl.
a se ~ + e. p. s.
subiect [-animat]
R: Prăjitura s-a păstrat proaspătă mai
multe zile. (sin. a se menţine)
F: Le gâteau s'est consevé frais plusieurs
jours.
I: Il dolce si è conservato / mantenuto
fresco per più giorni.
E: The cake kept fresh several days.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Aceste produse se păstrează la loc uscat
şi ferite de lumină.
F: Ces produits se conservent au sec et
loin des sources de lumière.
I: Questi prodotti si conservano in un
posto asciutto e al riparo dalla luce.
E: These products are to be kept in a dry
place, away from light.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P)
R: Nu se păstrează (în casă ) ce nu-ţi mai
trebuie. Se păstrează numai (ceea) ce-ţi
poate folosi.
F: On ne garde pas (à la maison) ce
qu'on n'utilise plus. On garde
seulement ce qu'on peut encore utiliser.
I: Non si mantiene (in casa) ciò che non
serv più. Si conserva soltanto ciò che ti
può essere utile.
E: You do not keep in the house what you
do not need. You keep only what you
can use.
PĂTRUNDE (15. 2)
(ind. prez. 1, 6 pătrund, 2 pătrunzi, 3 pătrunde; ger.
pătrunzând; part. pătruns)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Arheologii au pătruns misterele
piramidelor. (sin. a descifra)
F: Les archéologues ont découvert / ont
déchiffré les mystères des pyramides.
I: Gli archeologi hanno penetrato i
misteri delle piramidi.
E: The archeologists have grasped the
mysteries of the pyramids.
a ~ pe cineva
subiect [-animat]

R: După două ore de stat în ploaie, pe
copii i-a pătruns umezeala // frigul.
(sin. a cuprinde)
F: Après deux heures d'attente sous la
pluie, les enfants sont pénétrés /
transis d'humidité // de froid.
.I: Dopo due ore sotto la pioggia,
l'umidità // il freddo ha penetrato i
bambini.
E: After two hours of staying in the rain,
the children felt cold // humidity.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Speologii au pătruns până în ultima
sală a peşterii. (sin. a ajunge)
F: Les spéléologues ont pénétré jusque
dans la dernière salle de la grotte.
I: Gli speleologi si sono addentrati / sono
penetrati fino all’ultima sala della
grotta.
E: The speleologists have gone as far as
the last gallery of the cave.
R: Japonezii au pătruns pe piaţa
europeană. (sin. a intra)
F: Les Japonais ont pénétré (sur) le
marché européen.
I: I giapponesi sono entrati sulla piazza
europea.
E: The Japanese have managed to
penetrate the European market.
R: Aerul pătrundea în cameră prin
fereastra larg deschisă. (sin. a intra)
F: L’air entrait / pénétrait dans la
chambre par la fenêtre grande ouverte.
I: L’aria entrava / penetrava nella stanza
attraverso la finestra spalancata.
E: The air was getting into the room
through the wide-open window.
R: Lumina pătrundea până în cele mai
mici unghere ale podului. (sin. a
ajunge)
F: La lumière pénétrait jusque dans les
coins les plus obscurs du grenier.
I: La luce penetrava nei più piccoli
angoli della soffitta.
E: The light was reaching the inmost
corners of the attic.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
(cu sens pasiv)
R: Tainele matematicii nu se pătrund uşor.
PĂZI
F: Les mystères des mathématiques sont
difficiles à pénétrer.
I: I misteri della matematica non si
penetrano / capiscono facilmente.
E: You can't grasp easily the mysteries of
mathematics.
PĂZI (10)
(ind. prez. 1, 6 păzesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva (de ceva, de cineva)
a ~ pe cineva (de ceva)
subiect [+animat]
R: Douăzeci de persoane păzesc muzeul zi
şi noapte. (sin. a sta de pază, a
supraveghea)
F: Vingt personnes gardent / surveillent le
musée jour et nuit.
I: Venti persone sorvegliano il museo
giorno e notte.
E: Twenty persons guard the museum day
and night.
R: Poliţiştii îl păzesc pe infractor. (sin. a
supraveghea)
F: Les policiers gardent / surveillent le
délinquant.
I: I poliziotti sorvegliano il criminale.
E: The policemen guard the criminal
arrested.
R: Gărzile de corp îl păzesc pe ambasador
de eventualele atacuri. (sin. a apăra)
F: Les gardes du corps protègent
l’ambassadeur contre d’éventuelles
attaques.
I: Le guardie del corpo proteggono
l’ambasciatore dagli eventuali
attacchi.
E: The bodyguards protect the
ambassador against any possible
attack.
R: Câinele păzeşte curtea mai bine decât
am sperat. (sin. a apăra)
F: Le chien garde la cour mieux qu'on ne
l’avait espéré.
I: Il cane fa la guardia al cortile meglio
di quanto sperassi.
E: The dog guards the yard better than I
hoped it would.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Ciobanul îşi păzeşte oile.
F: Le berger garde ses moutons.
I: Il pecoraio sorveglia le sue pecore.
305
PEDEPSI
E: The shepherd takes care of his sheep.
II. vb. refl.
a se ~ de ceva
a se ~ de cineva
subiect [+animat]
R: Maria se păzeşte de hoţii de buzunare.
(sin. a se feri)
F: Marie prend garde / fait attention aux
pickpockets.
I: Maria si difende dai borsaioli.
E: Mary guards herself against the
pickpockets.
R: Cum să te păzeşti de asemenea
pericole? (sin. a evita, a se apăra)
F: Comment se protéger contre de tels
dangers ?/ Comment éviter de tels
dangers?
I: Come difendersi da tali pericoli?
E: How can you protect yourself against
such dangers?
R: Păziţi-vă de gripă! (sin. a se apăra, a se
feri, a se proteja)
F: Préservez-vous / Protégez-vous contre
la grippe !
I: Proteggetevi / Difendetevi
dall’influenza !
E: Protect yourself against the flu!
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Deţinuţii se păzesc de către gardieni.
F: Les détenus sont surveillés par des
gardiens.
I: I detenuti vengono sorvegliati da
guardie carcerarie.
E: Prisoners are watched over by guards .
R: Muzeul se păzeşte zi şi noapte.
F: On garde le musée jour et nuit. Le
musée est gardé jour et nuit.
I: Si sorveglia il museo giorno e notte.
E: The museum is guarded day and night.
PEDEPSI (10)
(ind. prez. 1, 6 pedepsesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Legea pedepseşte înşelătoria.
F: La loi punit l’escroquerie.
I: La legge punisce la truffa.
306
E: The law punishes swindling.
R: Profesorii pedepsesc actele de
indisciplină. Îi pedepsesc pe elevii
indisciplinaţi.
F: Les professeurs punissent les actes
d'indiscipline. Ils punissent les élèves
désobéissants.
I: I professori puniscono gli atti di
indisciplina. Puniscono gli alunni
indisciplinati.
E: Teachers punish disobedience. They
also punish disobedient pupils.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a pedepsit copiii pentru că au
minţit-o.
F: Marie a puni ses enfants parce qu’ils
lui avaient menti.
I: Maria ha punito i suoi figli perché le
hanno mentito.
E: Mary punished her children for lying to
her.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Infractorii se pedepsesc în funcţie de
faptele săvârşite.
F: On punit les délinquants selon leurs
méfaits./ Les délinquants sont punis en
fonction des infractions commises.
I: I delinquenti vengono puniti a seconda
dei fatti (misfatti) commessi.
E: Offenders are punished according to
their misdeeds.
R: Orice încălcare a legii se pedepseşte.
F: Toute transgression de la loi est punie.
I: Ogni trasgressione della legge viene
punita.
E: Any infringement of the law is
punished.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P)
R: Se pedepseşte cine încalcă legea.
F: On punit ceux qui contreviennent à la
loi./ Ceux qui contreviennent à la loi
sont punis.
I: Tutti quelli che contravvengono alla
legge verranno puniti.
E: Whoever breaks the law is punished.

PERMITE (15. 10)
(ind. prez. 1, 6 permit, 2 permiţi, 3 permite; ger.
permiţând; part. permis)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Primăria // Primarul nu permite
instalarea de centrale termice
individuale. (sin. a da voie)
F: La mairie // Le maire ne permet pas
l'installation de centrales thermiques
individuelles.
I: Il Comune // Il sindaco non permettte
l'installazione di centrali termiche
individuali.
E: The City Hall // The mayor does not
allow individual central heating to be
installed.
R: Administraţia muzeului nu permite
fotografierea exponatelor. (sin. a da
voie)
F: L'administration du musée ne permet
pas / défend de photographier les
oeuvres exposées.
I: L'amministrazione del museo non
permettte la ripresa fotografica degli
oggetti esposti.
E: The administration of the museum does
not allow the exhibits to be
photographed.
R: Noul pod permite o mai bună legătură
între cele două părţi ale oraşului. (sin. a
face)
F: Le nouveau pont réalise / fait une
meilleure liaison entre les deux parties
de la ville.
I: Il nuovo ponte consente un miglior
collegamento tra le due parti della
città.
E: This new bridge makes a better
connection between the two parts of the
city.
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Paznicii nu le-au permis turiştilor
accesul în clădire. (sin. a da voie)
F: Les gardes n’ont pas permis aux
touristes l’accès au bâtiment.
I: Le guardie non hanno permesso ai
turisti l’accesso all’edificio.
E: The guards didn't allow the tourists
into the building.
a-i ~ (cuiva) să P
subiect [+persoană]
PETRECE
R: Paznicul ne-a permis să facem
fotografii în muzeu. (sin. a da voie)
F: Le gardien nous a permis de prendre
des photos dans le musée.
I: La guardia ci ha permesso / consentito
di fare delle fotografie nel museo.
E: The attendant allowed us to take
pictures in the museum.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [-animat]
R: După stabilirea programului
competiţiei nu se mai permit
modificări. (sin. a se aproba)
F: On n'accepte plus de modifications
dans le programme de la compétition
après qu'il a été fixé.
I: Dopo la definizione del programma
della competizione non si permettono
modifiche.
E: (Usually) few changes in the
programme are allowed after the
programme of the competition has been
drawn up.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Ei nu-şi permit asemenea
extravaganţe.
F: Ils ne se permettent pas de telles
extravagances.
I: Essi non si permettono simili
stravaganze.
E: They can't afford such extravagance.
a-şi ~ să P
subiect [+persoană]
R: Paul nu-şi permite să facă studii în
străinătate.
F: Paul ne se permet pas de faire des
études à l'étranger.
I: Paolo non si può permettere di fare
studi all'estero.
E: Paul can't afford to study abroad.
PETRECE (14. 5)
(ind. prez. 1, 6 petrec;conj. prez. 3, 6 să petreacă;
part. petrecut)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc, timp)
subiect [+persoană]
R: Copilul Mariei petrece mult timp în
307
PETRECE
preajma adulţilor. (sin. a sta, a se afla)
F: L’enfant de Marie passe beaucoup de
temps auprès des adultes.
I: Il bambino di Maria passa molto tempo
accanto agli adulti.
E: Mary's child spends a lot of time
around adults.
a ~ pe cineva + circ. (loc, timp)
subiect [+persoană]
R: La plecare, gazdele i-au petrecut pe
musafiri până la poartă. (sin. a
conduce, a însoţi)
F: Au départ, les hôtes ont conduit / ont
accompagné leurs invités jusqu’à la
porte.
I: Alla partenza, i padroni di casa hanno
accompagnato gli ospiti fino alla porta.
E: On leaving, the hosts accompanied
their guests to the gate.
a-şi ~ ceva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: De obicei copiii Mariei îşi petrec
vacanţa la munte // la mare // în tabără.
F: D’habitude les enfants de Marie
passent leurs vacances à la montagne //
à la mer // en colonie.
I: Di solito i figli di Maria passano le
vacanze in montagna // al mare // in
campeggio.
E: Mary's children usually spend their
holidays in the mountains // at the
seaside // in a camp.
R: Alpiniştii şi-au petrecut noaptea sub
cerul liber.
F: Les alpinistes ont passé la nuit à la
belle étoile.
I: Gli alpinisti hanno passato la notte a
cielo aperto.
E: The climbers spent the night in the
open.
a-şi ~ ceva + circ. (loc)
a-şi ~ pe cineva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
subiect [+animat]
R: Maria şi-a petrecut toată viaţa la ţară.
(sin. a trăi)
F: Marie a passé toute sa vie à la
campagne.
I: Maria ha passato tutta la sua vita in
campagna.
E: Mary has spent all her life in the
countryside.
R: Animalele îşi petrec viaţa afară. (sin. a
trăi)
308
F: Les animaux vivent dehors.
I: Gli animali passano la lora vita
all’aperto.
E: Animals spend their life outside.
R: Maria şi-a petrecut rudele la gară. (sin.
a conduce)
F: Marie a conduit / a accompagné ses
parents à la gare.
I: Maria ha accompagnato i suoi parenti
alla stazione.
E: Mary accompanied her relatives to the
station / Mary saw her relatives off to
the station.
II. vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: Anul acesta, de Revelion, Paul şi
prietenii lui au petrecut mai bine ca
altădată. Au petrecut până dimineaţa.
(sin. a se distra)
F: Cette année, au Réveillon, Paul et ses
amis se sont amusés / se sont divertis
mieux que jamais. Ils ont fait la fête
jusqu’au petit matin.
I: Quest'ultimo capodanno Paolo e i suoi
amici si sono divertiti meglio che mai.
Hanno festeggiato fino al mattino.
E: This New Year's Eve Paul and his
friends enjoyed themselves better than
ever before. They partied till dawn.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc, timp)
subiect [-animat]
R: Accidentul s-a petrecut pe autostradă,
la ora 23. (sin. a avea loc)
F: L'accident s'est passé sur l'autoroute, à
23 heures.
I: L'incidente è successo sull'autostrada,
alle 23.
E: The accident happened on the motor
road at 11 p.m.
R: Acţiunea piesei se petrece pe o insulă //
în zilele noastre. (sin. a avea loc)
F: L’action de la pièce se passe sur une
île // de nos jours.
I: L’azione dell’opera teatrale si svolge
su un’isola // nei nostri giorni.
E: The action of the play is set on an
island // in our days.
R: Evenimente plăcute se petrec destul de
rar.
 PIERDE

F: Les événements agréables sont assez R: Maria îşi piaptănă sora mai mică.
rares. F: Marie peigne / coiffe sa sœur cadette.
I: Avvenimenti graditi succedono assai I: Maria pettina sua sorella minore.
raramente. E: Mary is combing her younger sister.
E: Pleasant events rarely take place.
a se ~ + circ. (loc) II. vb. refl.
subiect [-animat] (rel. P) a se ~ + circ. (loc)
R: Ceea ce / Ce se petrece aici e un subiect [+persoană]
mister! R: Maria se piaptănă în faţa oglinzii.
F: Ce qui se passe ici est un mystère! F: Marie se peigne / se coiffe devant le
I: Ciò che succede qui è un mistero. miroir.
E: What is going on here is a mystery! I: Maria si pettina davanti allo specchio.
a se ~ + circ. (loc, timp) E: Mary is combing her hair in front of
(în constr. impers.) the mirror.
R: La restaurant, s-a petrecut până în zori.
(sin. a chefui)
F: On a fait la fête au restaurant jusqu’à PIERDE (14. 2)
l’aube. (ind. prez. 1, 6 pierd, 2 pierzi, 3 pierde; conj. prez.
I: Al ristorante si è fatto festa fino 3, 6 să piardă; ger. pierzând; part. pierdut)
all’alba. I. vb. tr.
E: They partied in the restaurant till a ~ ceva
dawn. subiect [+persoană]
R: Maria a pierdut biletul de avion.
F: Marie a perdu son billet d’avion.
PIEPTĂNA (1. 7) I: Maria ha perso il biglietto dell’aereo.
(ind. prez. 1 pieptăn, 2 piepteni, 3, 6 piaptănă; conj. E: Mary lost her plane ticket.
prez. 3, 6 să pieptene) R: Sportivii au pierdut trenul de la ora 8.
I. vb. tr. F: Les sportifs ont manqué / ont raté le
a ~ pe cineva train de 8 heures.
a ~ ceva I: Gli sportivi hanno perso il treno delle
subiect [+persoană] 8.
R: Mama a pieptănat-o pe Maria. E: The sportsmen missed the 8 o 'clock
F: La mère a peigné / a coiffé Marie. train.
I: La madre ha pettinato Maria. R: Rănitul a pierdut mult sânge.
E: Mother combed Mary’s hair. F: Le blessé a perdu beaucoup de sang.
R: Maria piaptănă păpuşa. I: Il ferito ha perso molto sangue.
F: Marie peigne / coiffe sa poupée. E: The injured man lost a lot of blood.
I: Maria pettina la bambola. R: Turiştii au pierdut poteca marcată. (sin.
E: Mary combs the doll. a rătăci)
R: Femeile au pieptănat lâna înainte de a o F: Les touristes ont raté le sentier
toarce. (sin. a scărmăna) marqué.
F: Les femmes ont cardé la laine avant de I: I turisti hanno perso il sentiero
la filer. indicato.
I: Le donne hanno cardato la lana prima E: The tourists missed the marked route.
di torcerla. R: Fotbaliştii noştri au pierdut meciul de
E: The women have carded the wool calificare. (sin. a fi învins)
before spinning it. F: Nos footballeurs ont perdu le match de
a-şi ~ ceva qualification.
a-şi ~ pe cineva I: I nostri calciatori hanno perso la
(cu dat. pos.) partita di qualificazione.
R: Maria îşi piaptănă părul. E: Our football players lost the qualifying
F: Marie se peigne / se coiffe. match.
I: Maria si pettina i capelli. R: Fratele tău pierde mult timp cu
E: Mary is combing her hair. prietenii. (sin. a irosi)
309
PIERDE
F: Ton frère perd beaucoup de temps avec
ses amis.
I: Tuo fratello perde molto tempo con gli
amici.
E: Your brother is wasting time with his
friends.
R: Din păcate, noi am pierdut ocazia de a
întâlni aceste personalităţi. (sin. a rata)
F: Malheureusement, nous avons manqué
/ nous avons raté l’occasion de
rencontrer ces personnalités.
I: Sfortunatamente abbiamo perso
l’occasione di incontrare queste
personalità.
E: Unfortunately we missed the
opportunity to meet these personalities.
R: Vecinii noştri l-au pierdut pe Max,
câinele lor ciobănesc.
F: Nos voisins ont perdu Max, leur berger
allemand.
I: I nostri vicini hanno perso Max, il loro
cane da pastore.
E: Our neighbours lost Max, their
shepherd dog.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: În aglomeraţia din gară, ghidul a
pierdut doi copii din grup.
F: Dans la cohue de la gare, le guide a
perdu deux enfants du groupe.
I: Nella ressa della stazione la guida ha
perso due bambini del gruppo.
E: The guide lost two children in the
crowd at the station
a~
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Paul iar a pierdut la loto, ar trebui să nu
mai joace.
F: Pierre vient de perdre encore une fois
la loterie, il devrait renoncer à y jouer.
I: Paolo ha perso di nuovo al lotto,
dovrebbe rinunciare a giocare ancora
al lotto.
E: Paul has lost again, he should stop
playing the lottery.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Doi turişti şi-au pierdut paşapoartele.
F: Deux touristes ont perdu leurs
passeports.
I: Due turisti hanno perso i loro
passaporti.
E: Two tourists have lost their passports.
310
R: În urma accidentului, muncitorul şi-a
pierdut un deget // viaţa.
F: A la suite de l’accident, l’ouvrier a
perdu un doigt // la vie.
I: In seguito all’incidente, l’operaio ha
perso un dito // la vita.
E: As a result of the accident the worker
has lost a finger // his life.
R: O dată cu vârsta, croitorul şi-a pierdut
îndemânarea şi răbdarea.
F: Avec l’âge, le tailleur a perdu son
habileté et sa patience.
I: Con l’età, il sarto ha perso la sua
abilità e la sua pazienza.
E: With age, the tailor has lost his skill
and patience.
R: Paul şi-a pierdut câinele şi a dat un
anunţ în ziarul local.
F: Paul a perdu son chien et (il) a passé
une annonce dans le journal local.
I: Paolo ha perso il suo cane e ha messo
un annuncio nel giornale locale.
E: Paul has lost his dog and had a notice
published in the local paper.
II. vb. intr.
subiect [-animat]
R: La bursă, acţiunile la anumite investiţii
au pierdut din valoare.
F: Les actions de certains investissements
ont perdu de leur valeur à la Bourse.
I: In Borsa le azioni di certi investimenti
hanno perso di valore.
E: The value of certain shares has gone
down at the stock exchange.
R: Maşina pierde din viteză.
F: La voiture perd en vitesse.
I: La macchina perde di velocità.
E: The car is slowing down.
III. vb. refl.
a se ~ ± circ. (loc, cauză)
subiect [±animat]
R: Drumeţii s-au pierdut în pădure. (sin. a
se rătăci)
F: Les voyageurs se sont égarés dans la
forêt.
I: I viandanti si sono persi nel bosco.
E: The hikers got lost in the woods.
R: Hoţul // Câinele s-a pierdut în mulţime.
F: Le voleur // Le chien s'est perdu dans
la foule.

I: Il ladro // Il cane si è perso nella folla.
E: The thief // The dog got lost in the
crowd.
R: Multe meserii tradiţionale // obiceiuri
s-au pierdut. (sin. a dispărea)
F: Beaucoup de métiers traditionnels // de
coutumes se sont perdu(e)s.
I: Si sono persi molti mestieri tradizionali
// costumi.
E: Many traditional crafts // customs have
died out.
R: Sunetul s-a pierdut în depărtare. (sin. a
se stinge)
F: Le son s’est perdu au loin.
I: Il suono si è perso in lontananza.
E: The sound faded away in the distance.
R: Paul se pierde în public // de emoţie //
de ruşine.
F: Paul se perd en public // d'émotion //
de honte.
I: Paolo si perde in pubblico // per
emozione // di vergogna.
E: Paul loses himself in the public. // Paul
is lost with emotion // shame.
a se ~ de cineva
a se ~ de ceva
subiect [±animat]
R: Fetiţa s-a pierdut de mama ei. (sin. a se
rătăci)
F: La fillette s'est perdue / s'est égarée de
sa mère.
I: La bimba si è persa da sua madre.
E: The girl got lost from her mother.
R: Mai mulţi copii s-au pierdut de grup.
(sin. a se rătăci)
F: Plusieurs enfants se sont perdus / se
sont égarés du reste du groupe.
I: Parecchi bambini si sono persi dal
resto del gruppo.
E: Several children got separated from
the rest of the group.
R: Oile se pierd rar de turmă. (sin. a se
rătăci)
F: Les moutons s'égarent rarement de leur
troupeau.
I: Le pecore si perdono raramente dal
branco.
E: The sheep rarely get separated from
the flock.
a se ~ în ceva
subiect [+persoană]
R: Conferenţiarul s-a pierdut în detalii.
PIERI
F: Le conférencier s'est perdu en détails.
I: Il conferenziere si è perso nei dettagli.
E: The lecturer got lost in details.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: S-au pierdut mulţi bani investiţi în
această afacere.
F: On a perdu beaucoup d'argent investi
dans cette affaire.
I: Si sono persi molti soldi investiti in
quest'affare.
E: Lots of money invested in this business
have been lost.
PIERI (9. 4)
(ind. prez. 1, 6 pier, 2 pieri, 3 piere; conj. prez. 3, 6
să piară; imperativ 2 piei !)
I. vb. intr.
subiect [±animat]
a~
R: Fratele mamei a pierit în război. (sin. a
muri)
F: Le frère de ma mère a péri à la guerre /
est mort en guerre.
I: Il fratello di mia madre è morto in
guerra.
E: My mother’s brother died in the war.
R: Multe obiceiuri vechi au pierit. (sin. a
dispărea)
F: Beaucoup de coutumes anciennes ont
disparu.
I: Molti costumi antichi sono scomparsi.
E: Lots of old customs died out.
a~
a-i ~ (cuiva)
subiect [-animat]
R: Teama fetiţei a pierit când l-a văzut pe
tatăl ei. Fetiţei i-a pierit teama când l-a
văzut pe tatăl ei.
I-a pierit teama. (sin. a dispărea)
F: Le peur de la fillette a disparu quand
elle a vu son père. Sa peur a disparu
quand elle a vu son père.
I: La paura della bambina è scomparsa
quando ha visto suo padre. Alla
bambina è scomparsa la paura quando
ha visto suo padre. Le è scomparsa la
paura.
E: The girl's fear has disappeared when
she saw her father.
311
PLĂCEA

PLĂCEA (13. 1) a-i ~ cuiva

(ind. prez. 1, 6 plac, 2 placi, 3 place; conj. prez. 3, 6 (în constr. unipers. 3)
să placă; cu propoziţie, numai 3: Îmi place să subiect [-animat] (că, să P, cum,
citesc, Îţi place să citeşti etc.) unde, când P, rel. P)
I. vb. intr. R: Lui Paul nu-i place că-l minţi // să
a(-i) ~ cuiva minţi // dacă-l minţi.
subiect [±animat] F: Paul n'aime pas que tu lui mentes //
R: Maria place tuturor. Tu nu placi decât que tu mentes // si tu lui mens.
unora. Mie îmi placi. I: A Paolo non piace che tu gli menti //
F: Marie plaît à tout le monde. Toi, tu ne che tu menta // se gli menti.
plais qu'à certaines personnes. À moi, E: Paul does not like that you lie to him //
tu me plais. if you lie to him.
I: Maria piace a tutti. Tu non piaci che a R: Turiştilor nu le-a plăcut cum au fost
certe persone. A me tu piaci / tu mi primiţi la hotel // unde au mâncat.
piaci. F: Les touristes n'ont pas aimé la manière
E: Everybody likes Mary. Only some dont on les a accueillis à l’hôtel //
people like you. I like you. l'endroit où ils ont mangé.
R: Publicului i-a plăcut mai mult pianista I: Ai turisti non è piaciuto come sono
decât ceilalţi instrumentişti. stati accolti in albergo // dove hanno
F: Le public a aimé mieux la pianiste que mangiato.
les autres instrumentistes. La pianiste a E: The tourists did not like how they were
plu au public plus que les received at the hotel // where they ate.
instrumentistes. R: Turiştilor le-a plăcut cine i-a însoţit //
I: Al pubblico è piaciuta di più la pianista cu cine s-au întreţinut // ce au mâncat.
che gli altri strumentisti. F: Les touristes ont aimé qui les a
E: The audience liked the pianist better accompagnés // avec qui ils se sont
than the other instrumentalists. entretenus // ce qu'ils ont mangé.
a(-i) ~ cuiva I: Ai turisti è piaciuto chi li ha
(în constr. unipers. 3, 6) accompagnati // con chi si sono
subiect [±animat] intrattenuti // cosa hanno mangiato.
R: Acest roman place publicului. Nu le E: The tourists liked who accompanied
place criticilor. Criticilor nu le place them // with who they talked // what
acest roman. they ate.
F: Ce roman plaît au public./ Le public (în constr. abs.)
aime ce roman. Il ne plaît pas aux a~
critiques. / Les critiques n’aiment pas subiect [±animat]
ce roman. R: Tabloul tânărului pictor a plăcut.
I: Questo romanzo piace al pubblico. Non F: Le tableau du jeune peintre a plu / a
piace ai critici. Ai critici non piace été apprécié.
questo romanzo. I: Il quadro del giovane pittore è
E: The public likes this novel. The critics piaciuto.
don't like this novel. E: The young painter's painting was liked.
R: Părinţilor lui Paul nu le place nora // nu R: Actorii au plăcut. Publicul i-a aplaudat
le plac părinţii fetei. îndelung.
F: Les parents de Paul n'aiment pas leur F: Les acteurs ont plu. Le public les a
belle-fille // n'aiment pas les parents de applaudis longuement.
la jeune fille. I: Gli attori sono piaciuti. Il pubblico li
I: Ai genitori di Paolo non piace la nuora ha applauditi a lungo.
// non piacciono loro i genitori della E: The actors were liked by everybody
ragazza. present. The audience applauded them
E: Paul's parents do not like their long.
daughter-in-law // the young woman's a-i ~ (cuiva) de cineva
parents. R: Lui Paul îi place de Maria.

312

F: Paul aime Marie. / Marie plaît à Paul.
I: A Paolo, Maria piace.
E: Paul likes Mary.
II. vb. refl.
a se ~
(reciproc)
R: Dacă partenerii se plac, dansul lor va fi
mai frumos.
F: Si les partenaires de danse se plaisent,
leur évolution sera meilleure.
I: Se i due partner si piacciono, anche ce
loro ballo sarà più bello.
E: If the dance partners like each other,
their performance will be better.
R: Cei doi tineri s-au plăcut chiar de la
prima întâlnire.
F: Les deux jeunes gens se sont plu dès
leur première rencontre.
I: I due giovani si sono piaciuti già dal
loro primo incontro.
E: The two young people liked each other
from the moment they met.
PLĂTI (10)
(ind. prez. 1, 6 plătesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc, timp, mod)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Maria a cumpărat brânză şi fructe. A
plătit totul la casă.
F: Marie a acheté du fromage et des
fruits. Elle a payé tout à la caisse.
I: Maria ha comprato formaggio e frutta.
Ha pagato tutto alla cassa.
E: Mary bought cheese and fruit. She has
paid for the merchandise at the till.
R: Patronul // Întreprinderea a plătit
salariile la timp.
F: Le patron // L'entreprise a payé les
salaires à temps.
I: Il padrone // La ditta ha pagato gli
stipendi puntualmente.
E: The owner // The company has paid the
salaries on time.
R: Multe întreprinderi au hotărât să
plătească salariile prin carduri.
F: Beaucoup d'entreprises ont décidé de
payer les salaires par des cartes
bancaires.
PLĂTI
I: Molte ditte hanno deciso di pagare gli
stipendi attraverso le carte di credito.
E: Many companies have decided to use
cards to pay salaries.
a ~ ceva cu, în ceva
subiect [+persoană]
R: Turiştii au hotărât să plătească sejurul
cu cecuri // cu bani gheaţă // în valută.
F: Les touristes ont décidé de payer le
séjour par chèques // en espèces / cash
// en devises.
I: I turisti hanno deciso di pagare il
soggiorno con gli assegni // con soldi
liquidi // in valuta.
E: The tourists decided to pay for their
stay with checks // cash // in foreign
currency.
R: Anumiţi profesori plătesc cu propriul
prestigiu lipsa de exigenţă.
F: Certains professeurs payent de leur
propre prestige le manque d'exigence.
I: Certi professori pagano con il proprio
prestigio la mancanza di esigenza.
E: Some teachers lose prestige through a
lack of strictness.
a ~pe cineva
subiect [+persoană]
R: Maria a plătit-o în avans pe femeia de
serviciu. Paul îl plăteşte săptămânal pe
şofer.
F: Maria a payé d'avance sa femme de
ménage. Paul paie chaque semaine son
chauffeur.
I: Maria ha pagato in anticipo la donna
di servizio. Paolo paga l'autista ogni
settimana.
E: Mary has paid the cleaning woman in
advance. Paul pays his chauffeur on a
weekly basis.
a(-i) ~ cuiva ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: I-am plătit lui Paul tot ce-i datoram.
(sin. a da, a restitui)
F: J’ai payé à Paul tout ce que je lui
devais.
I: Ho pagato a Paolo tutto quel che gli
dovevo.
E: I have paid Paul everything I owed
him.
R: Universitatea (le-)a plătit furnizorilor
de servicii toate sumele datorate. (sin. a
achita)
313
PLĂTI
F: L'Université a payé aux fournisseurs
toutes les sommes qu'elle leur devait.
I: L'Università ha pagato ai fornitori di
servizi tutte le somme dovute.
E: The university has paid their debtors
the money they owned them.
a ~ pe cineva (ca) să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Prietenii mei au plătit doi oameni (ca)
să le sape grădina.
F: Mes amis ont payé deux hommes pour
bêcher leur jardin.
I: I miei amici hanno pagato due persone
che vangassero il loro orto.
E: My friends paid two men to dig their
garden.
R: Multe şcoli plătesc gardieni ca să
împiedice persoanele străine să intre în
şcoală.
F: Beaucoup d'écoles payent des gardiens
pour empêcher les personnes
étrangères d'entrer dans l'école.
I: Molte scuole pagano delle guardie per
impedire alle persone estranee di
entrare nella scuola.
E: Many schools pay security guards to
prevent strangers from entering the
school.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Patronii nu şi-au plătit muncitorii şi
aceştia au intrat în grevă.
F: Les patrons n’ont pas payé leurs
ouvriers et ceux-ci ont fait la grève.
I: I datori di lavoro non hanno pagato i
loro operai e questi sono entrati in
sciopero.
E: The owners have not paid their workers
and the latter have gone on strike.
R: Banca şi-a plătit toate datoriile.
F: La banque a payé toutes ses dettes.
I: La banca ha pagato tutti i suoi debiti.
E: The bank has covered / paid all its
debts.
a~
(în constr. abs.)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Clientul a plătit şi a plecat.
F: Le client a payé et il est parti.
314
I: Il cliente ha pagato ed è partito.
E: The customer paid and went.
R: E rândul meu să plătesc.
F: C’est mon tour de payer.
I: Tocca a me pagare.
E: It 's my round / my shout.
R: Anumite întreprinderi plătesc foarte
bine.
F: Certaines entreprises payent très bien.
I: Certe ditte pagano molto bene.
E: Certain businesses pay very well.
II. vb. intr.
a ~ cu ceva pentru ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a plătit cu libertatea pentru
greşelile sale.
F: Paul a payé de sa liberté pour les
erreurs commises.
I: Paolo ha pagato con la libertà per i
suoi errori.
E: Paul paid for his mistakes with his
freedom.
III. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Portarul se plăteşte de către locatarii
imobilului.
F: Le concierge est payé par les locataires
de l'immeuble.
I: Il portinaio viene pagato dalle persone
del condominio.
E: The concierge is paid by the
inhabitants of the building.
R: Se plăteşte comision pentru orice
operaţie bancară efectuată.
F: On doit payer une commission pour
toute opération bancaire effectuée.
I: Si paga una commissione per ogni
operazione bancaria effettuata.
E: One has to pay a fee for each
transaction made at the bank. A fee is
to be paid for each financial operation.
R: Încă nu s-au plătit salariile. Se vor plăti
la sfârşitul lunii.
F: On n’a pas encore payé les salaires. Ils
seront payés à la fin du mois.
I: Non sono stati pagati ancora gli
stipendi. Saranno pagati alla fine del
mese.
E: They haven't paid the salaries yet, they
will be paid at the end of the month.

a se ~
(în constr. impers.)
R: În viaţă se plăteşte pentru orice
greşeală.
F: Dans la vie, on paye pour chaque
faute. Dans la vie toute faute se paye.
I: Nella vita si paga per ogni sbaglio.
Nelle vita ogni errore si paga.
E: One pays for each mistake in life.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (când, dacă P)
R: Se plăteşte scump când // dacă nu ştii
să-ţi alegi prietenii.
F: On paye cher quand // si on ne sait pas
choisir ses amis.
I: Si paga molto caro quando // se non si
sa scegliere gli amici.
E: You pay a high price when // if you
don't know how to choose your friends.
PLÂNGE (15)
(ind. prez. 1, 6 plâng; part. plâns)
I. vb. intr.
a ~ ± circ (cauză)
subiect [+persoană]
R: Copilul plânge iarăşi, poate îi e foame.
F: L’enfant pleure de nouveau, il a, sans
doute, faim.
I: Il bambino piange di nuovo, forse ha
fame.
E: The child is crying again, he may be
hungry.
R: Paul plânge de bucurie // de necaz.
F: Paul pleure de joie // de peine.
I: Paolo piange di gioia // dal dispiacere.
E: Paul is weeping for joy // sorrow.
II. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
colectivitate)
R: Preotul satului a murit. Tot satul l-a
plâns. (sin. a regreta)
F: le prètre du village est mort. Tout le
village l’a pleuré.
I: Il prete del villaggio è morto.Tutta la
gente del paese ha pianto per la sua
morte.
E: The priest of the village died. The
whole village mourned him.
R: O plâng pe Maria, are o viaţă foarte
grea. (sin. a compătimi)
PLÂNGE
F: Je plains Marie / je m’apitoie sur le
sort de Marie, elle a une vie très dure.
I: Compiango Maria, ha una vita molto
dura.
E: I pity Mary, she has a very difficult
life.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Sătenii îşi plâng soarta.
F: Les villageois plaignent / déplorent
leur sort.
I: I paesani si lamentano della loro sorte.
E: The villagers complain at their lot.
R: Oamenii îşi plângeau rudele dispărute
la cutremur.
F: Les gens pleuraient leurs parents
disparus dans le tremblement de terre.
I: Le persone piangevano i parenti
dispersi nel terremoto.
E: The people were mourning the relatives
lost in the earthquake.
III. vb. refl.
a se ~ (de ceva)
subiect [+persoană]
R: Maria se plânge de ameţeală.
F: Marie se plaint de vertiges.
I: Maria si lamenta di vertigini.
E: Mary is complaining of giddiness.
R: Maria se plânge tot timpul. (sin. a se
lamenta)
F: Marie se plaint / se lamente tout le
temps.
I: Maria si lamenta sempre.
E: Mary is complaining all the time / is
always complaining.
a (i) se ~ cuiva (de ceva)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Conducerea şcolii // Directorul s-a
plâns autorităţilor locale // reporterilor
de lipsa manualelor pentru elevi.
F: La direction de l'école // Le directeur
s'est plaint(e) aux autorités locales //
aux reporters du manque de manuels
pour les élèves.
I: La direzione della scuola // Il direttore
si lamenta con le autorità locali // con i
reporter della mancanza dei manuali
per gli alunni.
E: The School Board // The headmaster
complained to the local authorities //
315
PLECA1

the reporters about the lack of books F: Nos amis sont partis hier // sont allés
for the pupils. au théâtre.
a se ~ că P I: I nostri amici sono partiti ieri // sono
subiect [±animat] (persoană, andati a(l) teatro.
instituţie) E: Our friends left yesterday // went to the
R: Clienţii s-au plâns că telefoanele nu theatre.
funcţionează. R: Copiii au plecat din curte. A plecat şi
F: Les clients se sont plaints que les câinele după ei.
téléphones ne fonctionnent pas. F: Les enfants ont quitté la cour. Le chien
I: I clienti si sono lamentati che i telefoni est parti après eux.
non funzionano. I: I bambini sono andati via dal cortile.
E: The customers have complained that E' partito anche il cane dietro a loro.
the telephones don't work. E: The children went out of the yard. The
R: Universitatea se plânge că furnizorii de dog went out after them.
servicii nu respectă contractele. R: Mâine elevii vor pleca în excursie // la
F: L'Université se plaint que les mare.
fournisseurs de services ne respectent F: Demain les élèves partiront en
pas les contrats. excursion // à la mer.
I: L'Università si lamenta perché i I: Domani gli studenti partiranno per
fornitori di servizi non rispettano i un’escursione // per il mare.
contratti. E: The students are going on a trip // to
E: The University complains that the the seaside tomorrow.
service providers do not respect their R: Expediţia a plecat spre sud.
contracts. F: L’expédition est partie vers le sud.
a se ~ I: La spedizione è partita per il sud.
(în constr. impers.) E: The expedition set off southwards.
R: Se plânge mult la astfel de filme. a ~ de la ceva (abstract)
F: On pleure beaucoup à de tels films. subiect [±animat]
I: Si piange molto /assistendo) a questo R: Cercetătorii au plecat de la ideea că
genere di film. orice poate fi rezolvat.
E: One cries a lot at such movies. F: Les chercheurs sont partis de l’idée
qu’on peut tout résoudre / que tout peut
se résoudre.
PLECA1 (1. 8) I: I ricercatori sono partiti dall’idea che
(ind. prez. 1 plec, 2 pleci, 3, 6 pleacă) qualsiasi cosa / tutto si possa risolvere.
I. vb. intr. E: The researchers started from the idea
a~ that anything can be solved.
subiect [±animat] R: Studiul pleacă de la ipotezele formulate
R: Paul nu este aici, a plecat. de Paul.
F: Paul n’est pas ici, il est parti. F: L'étude part des hypothèses formulées
I: Paolo non è qui, è partito. par Paul.
E: Paul isn’t here, he left. I: Lo studio è partito dalle ipotesi
R: Trenul de ora 5 a plecat, ia-l pe formulate da Paolo
următorul. E: The study takes as its point of
F: Le train de cinq heures est parti, departure the hypotheses formulated by
prends le suivant. Paul.
I: Il treno delle cinque è partito, prendi il a ~ să P
successivo. subiect [+animat]
E: The five o’clock train has left, take the R: Prietenii mei pleacă să viziteze nordul
next one. ţării. (sin. a se duce, a merge)
a ~ + circ. (timp, loc) F: Mes amis partent visiter le nord du
subiect [±animat] pays.
R: Prietenii noştri au plecat ieri // la teatru. I: I miei amici partono per / vanno a
visitare il nord del paese.
316

E: My friends are setting off to visit the
north of the country.
R: Anumite păsări pleacă să ierneze în
regiuni mai calde.
F: Certains oiseaux partent passer l'hiver
dans des régions plus chaudes.
I: Certi ucelli partono per svernare in
regioni più calde.
E: Some birds leave to spend the winter in
warmer regions.
II. vb. refl.
a se ~ + e.p.s.
(în constr. impers.)
R: În excursie se pleacă bine echipat //
odihnit.
F: En excursion on part bien équipé //
reposé.
I: Per la gitta si parte ben equipaggiati /
riposati.
E: When you go on a trip, you have to be
well equipped // rested.
a se ~ + circ. (loc)
(în constr. impers.)
R: Nu se pleacă de acasă fără să anunţi
familia // de la un astfel de spectacol.
F: On ne part pas de la maison sans
annoncer sa famille // d’un tel
spectacle.
I: Non si parte / non ci si muove / non si
esce da casa senza avvisare la famiglia
// da un tale spettacolo.
E: You should not leave home without
telling your family // such a show.
PLECA2 (1. 8)
(ind. prez. 1 plec, 2 pleci, 3, 6 pleacă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
R: Copiii pleacă ochii când nu vor să
vorbească.
F: Les enfants baissent les yeux quand ils
ne veulent pas parler.
I: I bambini abbassao lo sguardo quando
non vogliono parlare.
E: Children look down when they don't
want to talk.
a-şi ~ ceva (părţi ale corpului,
elemente din structură)
(cu dat. pos)
subiect [±animat]
R: Copiii şi-au plecat ochii, ruşinaţi.
F: Les enfants ont baissé les yeux,
honteux.
PLICTISI
I: I bambini hanno abbassato gli occhi
vergognosi.
E: The children looked down / dropped
their eyes, ashamed.
R: Brazii şi-au plecat ramurile sub
greutatea zăpezii. (sin. a-şi îndoi)
F: Les sapins ont courbé leurs branches
sous le poids de la neige.
I: Gli abeti hanno piegato i loro rami
sotto il peso della neve.
E: The fir trees bent their branches under
the snow.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Curtenii s-au plecat în faţa stăpânului.
(sin. a face o plecăciune)
F: Les courtisans ont fait la révérence au
maître.
I: I cortigiani si sono inchinati di fronte
al signore.
E: The courtiers bowed to their master.
R: Ramurile merilor s-au plecat sub
greutatea roadelor. (sin. a se apleca)
F: Les branches des pommiers se sont
penchées / ont plié sous le poids des
fruits.
I: I rami dei meli si sono piegati sotto il
peso dei frutti.
E: The branches of the apple trees are
bent under the weight of their fruit.
R: Colegii s-au plecat în faţa insistenţelor
lui Paul. (sin. a ceda)
F: Les collègues ont cédé devant les
insistances de Paul
I: I colleghi si sono piegati / hanno
ceduto di fronte alle insistenze di
Paolo.
E: The colleagues gave in to Paul's
insistence.
PLICTISI (10)
(ind. prez. 1, 6 plictisesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Tot lăudându-se, Paul îi plictiseşte pe
cei din jur.
F: N'arrêtant pas de se vanter, Paul
ennuie / embête l’entourage.
I: Vantandosi continuamente, Paolo
annoia quelli attorno a lui.
317
PLIMBA

E: By always bragging, Paul annoys PLIMBA (1)

everybody around.
R: Filmele fără acţiune îi plictisesc pe
copii.
F: Les films sans action ennuient les
enfants.
I: I film senza azione annoiano i bambini.
E: Films lacking action bore children.
R: Discuţiile sterile îl plictisesc pe Paul.
F: Les discussions stériles ennuient Paul.
I: Le discussioni sterili annoiano Paolo.
E: Empty talk bores Paul.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi plictiseşte prietenii cu vorbăria
sa.
F: Paul assomme ses amis avec son
bavardage.
I: Paolo annoia i suoi amici con le sue
chiacchiere.
E: Paul annoys his friends with his
chatter.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Maria nu se plictiseşte niciodată.
F: Marie ne s’ennuie jamais.
I: Maria non si annoia mai.
E: Mary never gets bored.
a se ~ de ceva
a se ~ de cineva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a plictisit de vizite // de vechii
săi prieteni.
F: Paul en a assez de visites // de ses
anciens copains.
I: Paolo si è stufato delle visite // dei suoi
vecchi amici.
E: Paul has grown tired of visits // of his
old friends.
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Paul s-a plictisit să tot asculte aceleaşi
poveşti.
F: Paul en a assez d’écouter les mêmes
histoires.
I: Paolo si è stufato di ascoltare sempre
le stesse storie.
E: Paul has had enough listening to the
same stories over and over again.
(ind. prez. 1 plimb)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
a ~ ceva ± circ. (loc, timp)
subiect [+animat]
R: Mama plimbă copilul prin parc.
F: La mère promène l’enfant dans le parc.
I: La madre porta a passeggio il
bambino nel parco.
E: The mother takes the child for a walk in
the park.
R: Paul îl plimbă zilnic pe Max, câinele
său preferat.
F: Paul promène chaque jour Max, son
chien préféré.
I: Paolo porta a spasso ogni giorno Max,
il suo cane preferito.
E: Paul takes his favourite dog, Max, for a
walk every day.
R: Uneori, funcţionarii plimbă dosarele de
la un birou la altul, fără a le soluţiona.
F: Parfois, les fonctionnaires promènent
les dossiers d'un bureau à l'autre sans
les solutionner.
I: A volte i funzionari spostano le
pratiche da un ufficio all’altro senza
risolvergli.
E: Sometimes, bureaucrats shuffle files
from one office to the next without
sorting them out.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Bunicul îşi plimbă nepotul în fiecare zi.
F: Le grand-père promène chaque jour
son petit-fils.
I: Il nonno porta a passeggio suo nipote
ogni giorno.
E: The grandfather takes his grandson out
for a walk every day.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod, timp, loc)
subiect [+persoană]
R: De obicei Paul şi Maria se plimbă
împreună.
F: D’habitude Paul et Marie se
promènent ensemble.
I: Di solito Paolo e Maria passeggiano
insieme.
E: Uusually Paul and Mary go for a walk
together.

318

R: Copiii s-au plimbat cu barca pe lac.
F: Les enfants se sont promenés en canot
sur le lac.
I: I bambini hanno fatto una passeggiatta
in barca sul lago.
E: The children went sailing on the lake.
R: Maria s-a plimbat cu ei doar o oră.
F: Marie ne s’est promenée avec eux
qu’une heure.
I: Maria ha passeggiato con loro soltanto
un’ora.
E: Mary strolled with them only for one
hour.
R: Oricui îi place să se plimbe prin parc.
F: Tout le monde aime se promener dans
le parc.
I: A ognuno piace passeggiare nel parco.
E: Anyone likes strolling in the park.
R: Turiştii s-au plimbat până la marginea
pădurii.
F: Les touristes se sont promenés jusqu’à
la lisière de la forêt.
I: I turisti hanno passeggiato fino al
limite del bosco.
E: The tourists walked as far as the edge
of the forest.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Câinii de companie se plimbă de către
stăpân în fiecare zi.
F: Les chiens de compagnie sont
promenés chaque jour par leurs
maîtres.
I: I cani d’appartamento sono portati a
spasso ogni giorno dal padrone.
E: Apartment dogs should be walked by
their master every day.
R: În unele birouri, hârtiile se plimbă pe la
mai mulţi funcţionari pentru semnături.
F: Dans certains bureaux, les papiers
passent par les mains de plusieurs
fonctionnaires / d'un fonctionnaire à
l'autre pour les signatures.
I: In certi uffici, le carte vengono spostate
da un funzionario all’altro per le firme.
E: In some offices, papers for signature
pass through many hands.
PLOUA (1)
(numai 3: ind. prez. 3 plouă)
I. vb. impers.
a ~ + circ. (loc, timp, mod)
R: Afară // La munte plouă. Plouă de două
PLUTI
zile // mult.
F: Dehors // À la montagne il pleut. Il
pleut depuis deux jours // beaucoup.
I: Fuori // In montagna piove. Piove da
due giorni // molto.
E: It’s raining outside // in the mountains.
It’s been raining for two days // It’s
pouring.
a ~ pe cineva
(în constr. tr.)
R: Pe Paul l-a plouat toată ziua şi toate
hainele îi sunt ude. L-a plouat mult.
F: Paul est resté toute la journée sous la
pluie et tous ses vêtements sont
mouillés. Il est tout mouillé.
I: Paolo è stato sotto la pioggia tutto il
giorno e tutti i suoi vestiti sono
bagnati. Si è bagnato molto.
E: Paul has been in the rain all day and
his clothes are soaked. He’s drenched.
PLUTI (10)
(ind. prez. 1, 6 plutesc)
I. vb. intr.
a ~ ± circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Paul a înotat până la geamandură apoi,
obosit, a plutit, lăsându-se în voia
valurilor.
F: Paul a nagé jusqu’à la bouée puis,
fatigué, il s’est laissé porter par le
courant.
I: Paolo ha nuotato fino alla linea di boa,
poi, stanco, ha galleggiato lasciandosi
andare in balia delle onde.
E: Paul swam as far as the buoy, then,
tired, floated with the waves.
R: Lebedele plutesc pe lac.
F: Les cygnes nagent sur le lac.
I: I cigni galleggiano sul lago.
E: The swans float on the lake.
R: Spre deosebire de metal, lemnul
pluteşte pe apă.
F: A la différence des métaux, le bois
flotte sur l’eau.
I: A differenza del metallo, il legno
galleggia sull' acqua.
E: Unlike metal, wood floats (on water).
R: Corabia plutea pe apele calme ale
mării.
F: Le navire flottait / voguait sur les eaux
calmes de la mer.
319
POMENI
I: La nave scivolava sulle acque calme
del mare.
E: The ship was floating in calm waters.
R: Ceaţa plutea pe deasupra brazilor.
F: Le brouillard flottait au-dessus des
sapins.
I: La nebbia si muoveva (lentamente)
sopra gli abeti.
E: The mist was floating above the fir
trees.
R: În aer plutea un miros dulce de
iasomie.
F: Un doux parfum de jasmin flottait dans
l’air.
I: Nell’aria si è diffondeva un dolce
profumo di gelsomino.
E: A sweet scent of jasmin was (floating)
in the air.
POMENI (10)
(ind. prez. 1, 6 pomenesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: În discuţia despre diabet, participanţii
la masa rotundă au pomenit şi numele
lui Paulescu. (sin. a aminti, a
menţiona)
F: Dans la discussion sur le diabète, les
participants à la table ronde ont
mentionné aussi le nom de Paulescu.
I: Nella discussione sul diabete, i
partecipanti alla tavola rotonda hanno
menzionato anche il nome di Paulescu.
E: During the round table discussion on
diabetes, the participants mentioned
Paulescu’s name.
a ~ ceva despre ceva
subiect [+persoană]
R: Paul n-a pomenit nimic despre
incidentul de la bibliotecă. (sin. a
aminti)
F: Paul n’a rien mentionné / dit de
l’incident de la bibliothèque.
I: Paolo non ha fatto alcun cenno
sull'incidente della biblioteca.
E: Paul hasn’t mentioned / said anything
about the incident at the library.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul n-a pomenit că are probleme. (sin.
a spune)
320
F: Paul n’a pas dit qu’il avait des
problèmes / des soucis.
I: Paolo non ha accennato di avere
problemi.
E: Paul hasn’t told he’s in trouble.
II. vb. intr.
a-i ~ (cuiva) de, despre ceva
a-i ~ (cuiva) de cineva
subiect [+persoană]
R: Paul mi-a pomenit de / despre această
excursie de câteva ori. (sin. a vorbi)
F: Paul m’a parlé à plusieurs reprises de
cette excursion.
I: Paolo mi ha fatto cenno di questa gita
più volte.
E: Paul has mentioned this trip to me
several times.
R: Maria ne-a pomenit de Paul în treacăt.
(sin. a vorbi)
F: Marie a mentionné le nom de Paul en
passant.
I: Maria ci ha accennato di Paolo di
passaggio.
E: Mary briefly mentioned Paul / Mary
mentioned Paul in passing.
III. vb. refl.
a se ~ + e. p. s. ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul s-a pomenit singur acasă // pe
stradă // în faţa primejdiei. (sin. a se
afla, a fi)
F: Paul s’est retrouvé seul à la maison //
dans la rue // devant le danger.
I: Paolo si è trovato solo a casa // per
strada // davanti al pericolo.
E: Paul found himself home alone // on
the street // in the face of danger.
a se ~
subiect [±animat]
R: Un astfel de om // Atâta curaj nu s-a
mai pomenit.
F: On n’a jamais vu un tel homme // un
pareil courage.
I: Una tale persona // Tanto coraggio non
si è ancora trovato.
E: Such a man // So much courage has
never been seen before.
(cu sens pasiv)
subiect [+animat]
R: La Înălţare se pomenesc toţi eroii morţi
pentru patrie.

F: À l’Ascension on commémore tous les
héros morts pour la patrie.
I: All’Ascensione si commemorano tutti
gli eroi morti per la patria.
E: On Ascension day we commemorate all
the heroes that died for their country.
a se ~ despre, de ceva
a se ~ despre, de cineva
(cu sens pasiv)
subiect [-animat]
R: În discuţia de ieri nu s-a pomenit nimic
despre / de excursie. Nu s-a pomenit
nici de / despre Paul.
F: Dans la discussion d’hier on n’a rien
mentionné sur l’excursion. On n'a rien
dit de Paul non plus.
I: Nella discussione di ieri non si è più
detto niente della gita // Non si è più
detto niente neanche di Paolo.
E: In yesterday’s discussion nothing was
mentioned about the trip. Paul's name
was never mentioned either.
PORNI (10)
(ind. prez. 1, 6 pornesc)
I. vb. intr.
a~
subiect [±animat]
R: Trenul a pornit şi nu se mai poate urca
nimeni. (sin. a se pune în mişcare)
F: Le train s’est mis en marche, personne
ne peut plus (y) monter.
I: Il treno è partit e non può più salire
nessuno.
E: The train has started and no one can
get on now.
R: La semnalul starterului, maratoniştii au
pornit de pe stadion.
F: Au signal du starter, les marathoniens
sont partis du stade.
I: Al segnale dello starter, i maratoneti
sono partiti dallo stadio.
E: At the signal of the starter, the runners
set off from the stadium.
R: Motorul a pornit imediat.
F: Le moteur a démarré tout de suite.
I: Il motore è partito subito.
E: The engine started right away.
a ~ + circ. (loc, timp, mod)
subiect [+persoană]
R: Toţi alergătorii au pornit din acelaşi loc
// de la punctul stabilit // la ora fixată.
(sin. a pleca)
PORNI
F: Tous les coureurs sont partis du même
endroit // de l’endroit établi // à l'heure
prévue.
I: Tutti i corridori sono partiti dallo
stesso posto / dal punto stabilito //
all'ora fissata.
E: All the runners set off from the same
spot / from the marked place // at the
appointed time.
R: Geologii au pornit în expediţie în
Munţii Apuseni. (sin. a pleca)
F: Les géologues sont partis en expédition
dans les Carpathes Occidentales.
I: I geolologi sono partiti per la
spedizione nei Carpazi Occidentali.
E: The geologists set off on the expedition
to the Western Carpathians.
R: Copiii au pornit încet spre şcoală. (sin.
a pleca)
F: Les enfants sont partis sans se presser
vers / à l’école.
I: I bambini sono partiti per la scuola
senza fretta.
E: The children left for school in no hurry.
a ~ de la ceva
subiect [-animat]
R: Totul a pornit de la cearta celor doi
vecini. (sin. a începe)
F: Tout est parti / tout a commencé de la
dispute entre les deux voisins.
I: Tutto è iniziato dalla lite dei due vicini.
E: Everything started with the fight
between the two neighbours.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a pornit motorul, dar maşina nu
s-a mişcat din loc. (sin. a pune în
funcţiune)
F: Paul a mis en marche le moteur, mais
la voiture n’a pas bougé.
I: Paolo ha avviato il motore ma la
macchina non si è mossa dal posto.
E: Paul started the engine, but the car
didn't move.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a pornit maşina foarte greu.
F: Paul a mis sa voiture en marche avec
beaucoup de difficulté. Paul a eu
beaucoup de peine a mettre sa voiture
en marche.
321
PORUNCI
I: Paolo ha messo in moto la sua
macchina con difficoltà.
E: Paul had trouble starting his car.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (timp, loc, mod)
subiect [±animat]
R: Turiştii s-au pornit la drum în zori. (sin.
a pleca)
F: Les touristes se sont mis en route à
l’aube.
I: I turisti si sono messi in cammino
all’alba.
E: The tourists set off at dawn.
R: Furtuna s-a pornit din senin. (sin. a
începe, a se isca)
F: La tempête a éclaté brusquement.
I: La tempesta si è scatenata
improvvisamente.
E: The storm started out of the blue.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Nu ştiu cum se porneşte calculatorul.
(sin. a se pune în funcţiune)
F: J’ignore comment on met en marche
l'ordinateur.
I: Non so come si metta in funzione il
computer.
E: I don't know how to start the computer.
PORUNCI (10)
(ind. prez. 1, 6 poruncesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Domnitorul a poruncit adunarea
ostaşilor // mărirea // reducerea //
strângerea impozitelor.
F: Le prince régnant a ordonné le
rassemblement de ses soldats //
l'augmentation // la réduction // la
collecte des impôts.
I: Il principe regnante ha comandato la
adunata dei soldati // l'aumento // la
riduzione // la raccolta delle imposte.
E: The prince ordered the soldiers to
assemble // the increase // the reduction
// the collection of the taxes.
a ~ cuiva să P
subiect [+persoană]
R: Regele le poruncea supuşilor să-l
urmeze în război. (sin. a cere, a
ordona)
322
F: Le roi ordonnait à ses sujets de le
suivre à la guerre.
I: Il rè ordinava ai sudditi di seguirlo in
guerra.
E: The king ordered his subjects to follow
him to war.
POSEDA (1. 4)
(ind. prez. 1 posed, 2 posezi, 3, 6 posedă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
autoritate)
R: Paul posedă un apartament cu două
camere. (sin. a avea)
F: Paul possède / a un deux pièces.
I: Paolo possiede un appartamento di due
stanze.
E: Paul owns a two-room apartment.
R: România posedă multe bogăţii naturale.
(sin. a avea)
F: La Roumanie possède de nombreuses
richesses naturelles.
I: La Romania possiede molte ricchezze
naturali.
E: Romania has many natural resources.
R: Paul posedă perfect disciplina pe care o
predă. (sin. a stăpâni, a cunoaşte)
F: Paul connaît à fond / maîtrise bien la
discipline qu’il enseigne.
I: Paolo padroneggia perfettamente la
disciplina che insegna.
E: Paul perfectly masters the subject he
teaches.
POVESTI (10)
(ind. prez. 1, 6 povestesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Bunicul ştie să povestească întâmplări
amuzante din viaţa animalelor.
F: Le grand-père sait raconter des
histoires amusantes de la vie des
animaux.
I: Il nonno sa raccontare fatti divertenti
della vita degli animali.
E: Grandad knows how to tell amusing
stories about the lives of animals.
a(-i) ~ ceva cuiva
subiect [+persoană]
R: Bunicul le-a povestit nepoţilor un

basm.
F: Le grand-père a raconté un conte de
fées à ses petits-enfants.
I: Il nonno ha raccontato ai suoi nipoti
una fiaba.
E: The grandfather told his grandchildren
a fairy tale.
R: Martorii ne-au povestit întâmplarea cu
lux de amănunte.
F: Les témoins nous ont raconté l’histoire
avec beaucoup de détails.
I: I testimoni ci hanno raccontato la
vicenda con abbondanza di
particolari.
E: The witnesses told us the story in
detail.
a(-i) ~ cuiva de, despre cineva
a(-i) ~ cuiva de, despre ceva
R: Bunicul (le-)a povestit nepoţilor de /
despre fraţii săi. Le-a povestit şi de /
despre călătoriile sale.
F: Le grand-père a parlé à ses petits-
enfants de ses frères. Il leur a parlé
aussi de ses voyages.
I: Il nonno ha raccontato ai suoi nipoti
dei suoi fratelli. Ha raccontato loro
anche dei suoi viaggi.
E: The grandfather told his grandchildren
about his brothers. He also told them
about his travels.
a-şi ~ ceva
(reciproc)
R: Prietenii şi-au povestit întâmplările
trăite departe de ţară.
F: Les amis se sont raconté les histoires
vécues loin de leur pays.
I: Gli amici si sono raccontati l’uno
all’altro vicende vissute lontano dal
paese.
E: The friends told each other about their
experiences far from homeland.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: În jurnalul publicat recent, scriitorul
şi-a povestit copilăria.
F: Dans le journal publié récemment,
l’écrivain a raconté son enfance.
I: Nel diario recentemente pubblicato, lo
scrittore ha raccontato la sua
infanzia.
E: In his recently published diary, the
writer narrated his childhood .
POVESTI
a ~ că P
subiect [±animat]
R: Bunicul // Legenda povesteşte că în
această grotă trăia odată un pustnic.
F: Mon grand-père // La légende raconte
que dans cette grotte vivait autrefois un
ermite.
I: Il nonno // La leggenda narra che in
questa grotta vivevaun tempo un
eremita.
E: The grandfather tells the story // The
legend has it that a hermit used to live
in this grotto.
a(-i) ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Trebuie să vă povestesc ce mi s-a
întâmplat ieri // cu cine m-am întâlnit.
F: Je dois vous raconter ce qui m’est
arrivé hier // qui j'ai rencontré.
I: Devo raccontarvi cosa mi è successo
ieri // con chi mi sono incontrato.
E: I must tell you what happened to me
yesterday // who I met.
a-i ~ (cuiva) unde, când, cum P
subiect [±animat]
R: Paul ne-a povestit când // cum // unde
a avut loc accidentul. A povestit şi
poliţiştilor. (sin. a relata)
F: Paul (nous) a relaté quand // comment
// où avait eu lieu l'accident. Il a relaté
cela aux policiers aussi.
I: Paolo ci ha raccontato quando // come
// dove è successo l'incidente. Ha
riferito anche ai poliziotti.
E: Paul told when // how // where the
accident took place. He also told the
policemen.
a~
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Bunicul povesteşte foarte frumos, e o
plăcere să-l asculţi.
F: Le grand-père raconte très bien, c’est
un plaisir de l’écouter.
I: Il nonno racconta molto bene, è un
piacere ascoltarlo.
E: Grandfather tells beautiful stories, it's
a pleasure to listen to him.
R: Prietenii au povestit până în zori. (sin.
a sta de vorbă)
F: Les amis ont bavardé jusqu’à l’aube.
I: Gli amici hanno raccontato fino
all’alba.
323
PRACTICA
E: The friends chatted till dawn.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Astfel de lucruri se povestesc doar între
prieteni. (sin. a se spune)
F: On ne raconte de telles choses
qu’entre amis. De telles choses ne se
racontent qu’entre amis.
I: Simili cose si dicono soltanto tra amici.
E: Such things are told only among
friends.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Se povesteşte că dacii au ascuns o
comoară în munţii Orăştiei. (sin. a se
spune)
F: On dit que / le bruit court que les
Daces ont caché un trésor dans les
monts Orăştie.
I: Si racconta che i Daci hanno nascosto
un tesoro sui monti Orăştie.
E: The rumous goes that the Dacians hid
a treasure in the Orăştie mountains.
R: Ce se povesteşte despre ei prin oraş?
(sin. a se spune)
F: Qu’est-ce qu’on raconte sur leur
compte dans la ville?
I: Cosa si racconta / si dice sul loro conto
in città?
E: What is said about them in town?
PRACTICA (1)
(ind. prez. 1 practic)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
autoritate)
R: Prietenul nostru practică meseria de
avocat de zece ani.
F: Notre ami exerce le métier d’avocat
depuis dix ans.
I: Il nostro amico esercita la professione
di avvocato da dieci anni.
E: Our friend has been practising law for
ten years.
R: Toţi fraţii mei practică înotul.
F: Tous mes frères font de la nage / de la
natation.
I: Tutti i miei fratelli praticano il nuoto.
E: All my brothers swim.
324
R: În trecut, unele state au practicat o
politică expansionistă. (sin. a duce, a
promova)
F: Autrefois, certains États ont mené une
politique d’expansion.
I: In passato, alcuni Stati hanno praticato
una politica espansionistica.
E: In the past, some states carried out an
expansionistic policy.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a practicat întotdeauna serios
meseria.
F: Paul a toujours exercé très
sérieusement son métier.
I: Paolo ha esercitato sempre seriamente
il suo mestiere.
E: Paul has always practised his
profession earnestly.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Acest sport se practică şi la noi în ţară.
F: Ce sport se pratique // est pratiqué
aussi dans notre pays. On pratique ce
sport dans notre pays aussi.
I: Questo sport si pratica anche nel
nostro paese.
E: This sport is practised in our country,
too.
PRĂJI (10)
(ind. prez. 1, 6 prăjesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria e în bucătărie şi prăjeşte peşte.
F: Marie est dans la cuisine et (elle) frit le
poisson.
I: Maria è in cucina e frigge il pesce.
E: Mary is in the kitchen and she is frying
the fish.
R: Pentru cină, prăjesc şi nişte cartofi.
F: Pour le dîner, je fais frire aussi des
pommes de terre.
I: Per cena friggo anche delle patate.
E: I’ll also fry some potatoes for dinner.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul îşi prăjeşte două felii de pâine.
F: Paul se fait griller deux tartines /
tranches de pain.
 PREDA2

I: Paolo si abbrustolisce due fette di II. vb. refl.

pane. a se ~
E: Paul is toasting two slices of bread. subiect [+persoană]
R: Văzându-se încercuit, inamicul s-a
II. vb. refl. predat.
a se ~ F: En se voyant encerclé, l'ennemi s’est
(cu sens pasiv) rendu.
R: După câte văd, carnea asta nu s-a prăjit I: Vedendosi circondato, il nemico si è
bine. arreso.
F: A ce que je vois, cette viande n’est pas E: Seeing he had been surrounded, the
bien cuite. enemy gave himself up / surrendered.
I: A quanto vedo, questa carne non si è a se ~ cuiva
arrostita bene. (cu sens pasiv)
E: As far as I see, this meat is not well R: Scrisorile recomandate se predau
done. destinatarului sub semnătură.
R: Peştele se prăjeşte la foc potrivit. F: On remet les lettres recommandées au
F: On doit frire le poisson à feu doux. destinataire sous signature.
I: Il pesce si frigge a fuoco moderato. I: Le lettere raccomandate si consegnano
E: Fish is fried over a moderate heat. al destinatario previa firma.
E: Registered letters are handed over to
the addressee after a signature.
PREDA1 (18)
(ind. prez. 1, 6 predau, 2 predai, 3 predă; conj.
prez. 3, 6 să predea; imperativ 2 predă !) PREDA2 (18)
I. vb. tr. (ind. prez. 1, 6 predau, 2 predai, 3 predă; conj.
a(-i) ~ ceva cuiva prez. 3, 6 să predea; imperativ 2 predă !)
subiect [+persoană] I. vb. tr.
R: Poştaşul a predat scrisorile a ~ ceva
destinatarilor. (sin. a înmâna) subiect [+persoană]
F: Le facteur a remis les lettres aux R: Tatăl lui Paul predă limba română.
destinataires. F: Le père de Paul enseigne le roumain.
I: Il postino ha consegnato le lettere ai I: Il padre di Paolo insegna la lingua
destinatari. romena.
E: The postman has delivered the letters E: Paul’s father teaches Romanian
to the recipients. language.
R: Maria (i-)a predat o parte din dosare lui a~
Paul. (sin. a transfera) (în constr. abs.)
F: Marie a remis une partie des dossiers à R: La clasa lui Paul va preda un alt
Paul. profesor.
I: Maria ha consegnato una parte dei F: Un autre professeur va enseigner dans
dossier a Paolo. la classe de Paul.
E: Mary handed over / gave some of the I: Nella classe di Paolo insegnerà
papers to Paul. un’altro professore.
a-şi ~ ceva E: A different teacher will be teaching
(cu dat. pos.) Paul’s grade.
R: Paul şi-a predat proiectul de diplomă. R: Fratele lui Paul predă la Universitate.
(sin. a depune) F: Le frère de Paul enseigne à
F: Paul a déposé son mémoire de l'Université.
maîtrise. I: Il fratello di Paolo insegna
I: Paolo ha consegnato la sua tesi di all'Università.
laurea. E: Paul's brother teaches at the
E: Paul has handed in his graduation University.
project.

325
PREFACE

a ~ ceva la cineva E: The witch changed into a bee and flew

a(-i) ~ cuiva ceva
subiect [+persoană]
R: Fratele lui Paul predă matematica la
studenţii de la Fizică // studenţilor de la
Fizică.
F: Le frère de Paul enseigne les
mathématiques aux étudiants en
Physique.
I: Il fratello di Paolo insegna (la)
matematica agli studenti di Fisica.
E: Paul's brother teaches mathematics to
students of Physics.
PREFACE (14. 1)
(ind. prez. 1, 6 prefac; imperf. 1, 4 prefăceam, 2
prefăceai etc.; perf. simplu 1 prefăcui, 2 prefăcuşi
etc.; m. m. c. perf. 1 prefăcusem, 2 prefăcuseşi etc.;
ger. prefăcând; part. prefăcut)
I. vb. tr.
a ~ ceva în ceva
subiect [+animat]
R: Agronomul a prefăcut un teren arid
într-o grădină roditoare. (sin. a
transforma)
F: L’agronome a transformé un terrain
aride en un jardin fertile.
I: L’agronomo ha trasformato un terreno
arido in un fertile giardino.
E: The agronomist has changed barren
soil into a productive garden.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Hoţul şi-a prefăcut vocea ca să nu fie
recunoscut.
F: Le voleur a contrefait sa voix pour ne
pas être reconnu.
I: Il ladro ha contraffatto la sua voce per
non essere riconosciuto.
E: The thief disguised his voice in order
not to be recognised.
II. vb. refl.
a se ~ în ceva
subiect [±animat]
R: Vrăjitoarea s-a prefăcut într-o albină şi
a intrat în palat. (sin. a se transforma,
a se metamorfoza)
F: La sorcière s’est transformée /
métamorphosée en abeille et elle est
entrée dans le palais.
I: La strega si è trasformata in un’ape ed
è entrata nel palazzo.
326
into the palace.
R: Sub acţiunea temperaturii, apa se
preface în gheaţă, iar gheaţa se preface
în apă.
F: Sous l'action de la température, l'eau
se transforme en glace et la glace se
transforme en eau.
I: Sotto l'azione della temperatura,
l'acqua si trasforma in ghiaccio,
mentre il ghiaccio si trasforma in
acqua.
E: On account of temperature, water
turns into ice, and ice turns into water.
a se ~ + nume pred.
subiect [+persoană]
R: Paul s-a prefăcut obosit // bolnav ca să
nu meargă la şcoală. (sin. a se face )
F: Paul a simulé la fatigue // la maladie /
a fait semblant d’être fatigué // malade
pour ne pas aller à l’école.
I: Paolo si è finto stanco // ammalato per
non andare a scuola.
E: Paul pretended to be tired // ill in order
not to go to school.
a se ~ + prop. pred. (că P)
subiect [+persoană]
R: Paul s-a prefăcut că îi este rău ca să nu
meargă la şcoală.
F: Paul a simulé un malaise pour ne pas
aller à l'école.
I: Paolo ha finto di star male per non
andare a scuola.
E: Paul pretended that he was sick in
order not to go to school.
R: Maria s-a prefăcut că nu înţelege aluzia
lui Paul.
F: Marie a fait semblant de ne pas
comprendre l'allusion de Paul.
I: Maria ha fatto finta di non capire
l'allusione di Paolo.
E: Maria pretended that she did not
understand Paul's allusion.
PREFERA (1)
(ind. prez. 1 prefer)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+animat]
R: Dintre ştiinţele exacte, Paul preferă
fizica.
F: Des sciences exactes, Paul préfère la
physique.

I: Fra le scienze esatte, Paolo preferisce
la fisica.
E: Of the exact sciences, Paul prefers
physics.
R: Pisica Mariei preferă peştele oricărui
alt aliment.
F: Le chat de Marie préfère le poisson à
tout autre aliment.
I: Il gatto di Maria preferisce il pesce a
qualsiasi altro alimento.
E: Maria's cat prefers fish to all other
food.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: La dans, Maria îl preferă pe Paul altor
parteneri.
F: A la danse, Marie préfère Paul à
d'autres partenaires.
I: Al ballo, Maria preferisce Paolo agli
altri ragazzi.
E: At the dance, Maria prefers Paul to
other partners.
R: Dintre autorii moderni, toţi adolescenţii
îl preferă pe Jules Verne.
F: Des auteurs modernes, tous les
adolescents préfèrent Jules Verne.
I: Tra gli autori moderni, tutti gli
adolescenti preferiscono Giulio Verne.
E: Among modern authors, all youngster
prefer Jules Verne.
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Profesorii preferă să lucreze cu elevii
silitori.
F: Les professeurs préfèrent travailler
avec les élèves appliqués.
I: I professori preferiscono lavorare con
gli allievi diligenti.
E: Teachers would rather work with
hardworking pupils.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Pentru postul de manager, se preferă
candidaţi cu experienţă în domeniu.
F: Pour le poste de manager, on préfère
les candidats ayant de l’expérience
dans le domaine.
I: Per il posto di manager, vengono
preferiti i candidati con esperienza nel
settore.
PREGĂTI
E: For the positin of manager, candidates
with experience in the field are
preferred.
R: La o licitaţie, se preferă oferta cea mai
avantajoasă.
F: Lors d' une vente aux enchères, on
préfère l’offre la plus avantageuse.
I: Ad un’asta, viene preferita l’offerta più
vantaggiosa.
E: At an auction, the highest offer is
preferred.
PREGĂTI (10)
(ind. prez. 1, 6 pregătesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a pregătit micul dejun // aperitive
// o prăjitură. (sin. a prepara)
F: Marie a préparé le petit déjeuner // des
hors d’œuvre // un gâteau.
I: Maria ha preparato la colazione //
degli antipasti // un dolce.
E: Mary prepared breakfast // some
snacks // a cake.
R: Studenţii au pregătit un spectacol în
limba engleză.
F: Les étudiants ont préparé un spectacle
en anglais.
I: Gli studenti hanno preparato un
spettacolo in lingua inglese.
E: The students prepared a show in
English.
a ~ ceva pentru ceva
subiect [+persoană]
R: Profesorul a pregătit subiectele pentru
examen.
F: Le professeur a préparé les sujets pour
l'examen.
I: Il professore ha preparato gli
argomenti per l'esame.
E: The teacher prepared the questions for
the exam.
R: Maria a pregătit bagajele pentru
plecare. (sin. a face)
F: Marie a préparé les bagages pour le
départ.
I: Maria ha preparato i bagagli per la
partenza.
E: Mary packed the suitcases for
departure.
327
PREGĂTI

a ~ ceva ca + e. p. s. a ~ pe cineva pentru ceva

subiect [+persoană] subiect [±animat] (persoană,
R: Maria a pregătit o prăjitură ca desert. instituţie)
F: Comme dessert, Marie a préparé un R: Universitatea pregăteşte specialişti
gâteau. pentru învăţământ şi pentru diferite
I: Come dessert, Maria ha preparato un domenii de cercetare. (sin. a forma)
dolce. F: L’université forme des spécialistes
E: Mary made a cake for dessert. pour l'enseignement et pour divers
a ~ ceva pentru cineva domaines de recherche.
a-i ~ ceva (cuiva) I: L’università prepara gli specialisti per
subiect [+persoană] l'insegnamento e per vari campi di
R: Mama a pregătit o surpriză pentru ricerca.
copii. Le-a pregătit (copiilor) o E: The University forms specialists for
surpriză. teaching and for different research
F: La mère a préparé une surprise pour fields.
les enfants. Elle a préparé une surprise R: Paul i-a pregătit pe atleţi pentru
aux enfants. concurs. (sin. a antrena)
I: La madre ha preparato una sorpresa F: Paul a entraîné les athlètes pour le
per i bambini // Ha preparato loro / ai concours.
bambini una sorpresa. I: Paolo ha preparato / allenato gli atleti
E: Mother arranged a surprise for the per la gara.
children. She prepared a surprise for E: Paul trained the athletes for the
the children. competition.
R: Organizatorii concursului au pregătit a ~ pe cineva la ceva
premiile pentru câştigători. Le-au subiect [+persoană]
pregătit premii simbolice. R: Profesorul l-a pregătit bine pe Paul la
F: Les organisateurs du concours ont engleză. (sin. a învăţa, a medita)
préparé les prix pour les gagnants. Ils F: Le professeur a bien préparé Paul à
leur ont préparé des prix symboliques. l’anglais.
I: Gli organisatori del concorso hanno I: Il professore ha preparato Paolo bene
preparato i premi per i vincitori. in inglese.
Hanno preparato loro dei premi E: The teacher tutored Paul well in
simbolici. English.
E: The organisers of the competition a-şi ~ pe cineva pentru ceva
prepared prizes for the winners. They a-şi ~ pe cineva la ceva
prepared symbolic prizes for them. (cu dat. pos.)
a ~ pe cineva de, pentru ceva R: Profesorul şi-a pregătit elevii la
a ~ ceva de, pentru ceva matematică // pentru concurs.
subiect [+persoană] F: Le professeur a préparé ses élèves en
R: Maria o pregăteşte pe sora ei de / maths // pour le concours.
pentru plecare. I: Il professore ha preparato i suoi alunni
F: Marie prépare sa sœur pour le départ. in matematica // per il concorso.
I: Maria prepara sua sorella per la E: The teacher tutored the pupils in Maths
partenza. // for the contest.
E: Mary is preparing her sister for the a-şi ~ ceva
departure. (cu dat. pos.)
R: Paul pregăteşte maşina de / pentru R: Paul şi-a pregătit foarte bine
călătorie. examenele de sfârşit de semestru.
F: Paul prépare sa voiture pour le F: Paul a très bien préparé ses examens
voyage. de fin de semestre.
I: Paolo prepara la macchina per il I: Paolo ha preparato molto bene i suoi
viaggio. esami di fine semestre.
E: Paul is getting his car ready for the E: Paul prepared his end of semester
journey. exams very well.
328

R: Trebuie să înveţi să-ţi pregăteşti
viitorul.
F: On doit apprendre à préparer son
avenir.
I: Devi studiare per preparare il tuo
futuro.
E: You must learn and prepare your
future.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Maria a intrat în concurs. Se pregăteşte
Paul.
F: Marie est entrée en concours. Paul s'y
prépare.
I: Maria ha iniziato il concorso / la gara.
Paolo vi si prepara.
E: Mary entered the contest. Paul is
getting himself ready.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: La bucătărie se pregăteşte ceva bun.
(sin. a se prepara)
F: On prépare quelque chose de bon / un
bon plat à la cuisine.
I: In cucina si prepara qualcosa di
buono.
E: Something good is being prepared /
cooked / made in the kitchen.
a se ~ de ceva
a se ~ pentru ceva
subiect [±animat] (persoană,
colectivitate, instituţie)
R: Echipa s-a pregătit de / pentru plecare.
F: L’équipe s’est apprêtée à partir.
I: La squadra si è preparata a partire /
per la partenza.
E: The team got ready to leave.
R: Maria s-a pregătit pentru ascensiune
antrenându-se zilnic.
F: Marie s’est préparée pour l’ascension,
en s’entraînant chaque jour.
I: Maria si è preparata per la scalata
allenandosi ogni giorno.
E: Mary prepared for the climb by
training every day.
R: La începutul iernii, primăriile s-au
pregătit pentru deszăpezirea străzilor şi
a drumurilor.
F: Au début de l'hiver, les Mairies se sont
préparées pour le déneigement des
rues et des routes.
PREGĂTI
I: All'inizio dell'inverno, i municipi si
sono preparati per la spalatura delle
strade e dei cammini.
E: At the beginning of the winter, the city
halls made the preparations necessary
for the clearing of snow from the roads
and streets.
a se ~ la ceva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a pregătit serios la matematică.
(sin. a învăţa)
F: Paul s’est préparé sérieusement aux
maths.
I: Paolo si è preparato seriamente in
matematica.
E: Paul prepared well for mathematics.
R: Paul s-a pregătit la matematică în
particular. (sin. a se medita)
F: Paul s’est préparé aux maths en privé.
I: Paolo si è preparato in matematica da
privatista.
E: Paul prepared himself privately in
maths.
a se ~ să P
subiect [±animat]
R: Mai mulţi tineri se pregătesc să plece
într-o expediţie la Polul Nord. (sin. a
face pregătiri)
F: Plusieurs jeunes s’apprêtent à partir
dans une expédition au Pôle Nord.
I: Più giovani si preparano a partire per /
in una spedizione al Polo Nord.
E: A group of young people are making
preparations to go on an expedition to
the North Pole.
R: Paul se pregăteşte să susţină teza de
doctorat.
F: Paul se prépare à soutenir sa thèse de
doctorat.
I: Paolo si prepara a sostenere la sua tesi
di dottorato di ricerca.
E: Paul is preparing to defend his
doctoral thesis.
R: Primăria oraşului se pregăteşte să
sărbătorească Festivalul primăverii.
F: La Mairie de la ville se prépare à fêter
le Festival du printemps.
I: Il municipio della città si prepara a
festeggiare il Festival della/ di
primavera.
E: The City Hall is preparing to celebrate
the Festival of Spring.
329
PRESUPUNE
PRESUPUNE (15. 7)
(ind. prez. 1, 6 presupun, 2 presupui, 3 presupune;
part. presupus)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Fizicienii au presupus de mult existenţa
antimateriei.
F: Les physiciens ont supposé depuis
longtemps l'existence de l'antimatière.
I: I fisici hanno presupposto da molto
l'esistenza dell'antimateria.
E: Physicists have long assumed the
existence of antimatter.
R: O cercetare ştiinţifică presupune multă
muncă. (sin. a implica)
F: Une recherche scientifique suppose
beaucoup de travail.
I: Una ricerca scientifica presuppone
molto lavoro.
E: Scientific research involves a lot of
work.
R: O promisiune presupune respectarea ei.
(sin. a implica)
F: Une promesse suppose / implique
qu’elle soit respectée.
I: Una promessa presuppone il suo
rispetto / che venga rispettata.
E: Making a promise implies keeping it.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Presupun că Paul ştie ce face. (sin. a
crede, a-şi imagina)
F: Je suppose que Paul sait ce qu’il fait.
I: Suppongo che Paolo sappia cosa fa.
E: I assume / daresay Paul knows what he
is doing.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Se presupune că Paul îşi cunoaşte
obligaţiile profesionale. (sin. a se
considera)
F: On suppose que Paul connaît ses
obligations professionnelles.
I: Si suppone che Paolo conosca i suoi
obblighi professionali.
E: It’s assumed that Paul knows his
professional duties.
R: Se presupune că pe Marte există forme
de viaţă. (sin. a se bănui)
330
F: On suppose que, sur Mars, il y a des
formes de vie.
I: Si ipotizza che su Marte esistano forme
di vita.
E: It is presumed that there are life forms
on Mars.
PRETINDE (15. 2)
(ind. prez. 1, 6 pretind, 2 pretinzi, 3 pretinde; ger.
pretinzând; part. pretins)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul pretinde partea care i se cuvine
din moştenire. (sin. a cere, a
revendica)
F: Paul réclame la partie qui lui revient
(de droit) de l' héritage.
I: Paolo pretende la parte che gli spetta
dell'eredità.
E: Paul claims the share of the
inheritance he is entitled to.
R: Asociaţiile de revoluţionari pretind
drepturi pentru urmaşi. (sin. a cere, a
revendica)
F: Les associations de révolutionnaires
prétendent des droits pour leurs
descendants.
I: Le associazioni dei rivoluzionari
pretendono dei diritti per i discendenti.
E: Revolutionaries claim rights for their
descendants.
a ~ ceva de la cineva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Proprietarul apartamentului i-a pretins
lui Paul un preţ exagerat. Va pretinde
acelaşi preţ de la toţi eventualii
cumpărători. (sin. a cere)
F: Le propriétaire de l’appartement a
demandé / prétendu à Paul un prix
exagéré. Il demandera le même prix à
tous les éventuels acheteurs.
I: Il proprietario dell’appartamento ha
chiesto a Paolo un prezzo esagerato.
Chiederà lo stesso prezzoa tutti gli
eventuali compratorri.
E: The owner of the apartment asked an
exaggerated price of Paul. He will ask
the same price of all prospective
buyers.

R: Părinţii pretind de la copii ascultare. Le
pretind (copiilor) ascultare.
F: Les parents demandent d'être obéis par
les enfants. Ils leur demandent
obéissance.
I: I genitori pretendono ubbidienza dai
loro bambini. Pretendono ubbidienza
dai loro bambini.
E: Parents ask obedience of their
children. They ask obedience from their
children.
a ~ că P
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Paul pretinde că ştie trei limbi străine.
(sin. a susţine)
F: Paul prétend qu’il sait trois langues
étrangères.
I: Paolo pretende di sapere tre lingue
straniere.
E: Paul claims to speak three foreign
languages.
R: Expertul a pretins să i se plătească
cheltuielile de deplasare. (sin. a
solicita, a cere)
F: L'expert a demandé /réclamé / exigé
qu’on lui paie les frais de voyage.
I: L’esperto ha preteso che gli fossero
pagate le spese di viaggio.
E: The expert requested that his travel
expenses should be covered.
II. vb. refl.
a se ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul se pretinde un bun specialist //
prietenul Mariei. (sin. a se crede, a se
considera)
F: Paul prétend être un bon spécialiste //
l’ami de Marie.
I: Paolo si considera un bravo
specialista// l’amico di Maria.
E: Paul claims to be a good specialist //
Mary’s friend.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Pentru postul de contabil se pretind
studii de specialitate. (sin. a se cere)
F: Pour le poste de comptable on
demande / on exige des études de
spécialité.
I: Per il posto di contabile /
commercialista si richiedono studi
specialistici.
PREVEDEA
E: For the position of accoutant, they
require studies in the field.
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Unui director i se pretind calităţi
manageriale. (sin. a se cere)
F: On exige des qualités de manager à
tout directeur.
I: Ad un direttore si richiedono qualità
manageriali.
E: A director is required to have
managerial skills.
a se ~ că P
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Se pretinde că Paul este un foarte bun
manager. (sin. a se susţine)
F: On prétend / on dit que Paul est un très
bon manager.
I: Si afferma che Paolo è un
ammistratore molto bravo.
E: They claim / say Paul is a very good
manager.
PREVEDEA (13. 4)
(ind. prez. 1, 6 prevăd, 2 prevezi, 3 prevede; conj.
prez. 3, 6 să prevadă; ger. prevăzând; part.
prevăzut)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Pentru zilele următoare, buletinul
meteorologic a prevăzut vreme bună în
toată ţara. (sin. a prognoza)
F: Pour les jours suivants, le bulletin
météo a prévu du beau temps dans
tous le pays.
I: Per i prossimi giorni il bollettino
meteorologico ha previsto tempo buono
in tutto il paese.
E: For the folowing days, the weather
forecast is fine for the whole country.
R: Medicii au prevăzut îmbunătăţirea
stării pacientului. (sin. a prognoza, a
pronostica)
F: Les médecins ont prévu l’amélioration
de l‘état de santé du malade.
I: I medici hanno previsto il
miglioramento dello stato del paziente.
E: The doctors predicted the improvement
of the patient's health.
331
PREVEDEA
R: Legea prevede măsuri speciale pentru
situaţii de criză. (sin. a specifica, a
indica)
F: La loi prévoit des mesures spéciales
pour les situations de crise.
I: La legge prevede misure speciali nelle
situazioni di crisi.
E: The law makes provisions for special
measures in crisis situations.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Inventatorul a prevăzut robotul cu un
braţ mobil. (sin. a echipa)
F: L’inventeur a pourvu le robot d’un
bras mobile.
I: L’inventore ha previsto il robot con un
braccio mobile.
E: The inventor provided the robot with a
mobile arm.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a prevăzut succesul // viitorul.
F: Marie a prévu son succès // son avenir.
I: Maria ha previsto il suo successo // il
suo futuro.
E: Mary foresaw her success // future.
a ~ că P
a ~ să P
subiect [±animat]
R: Hidrologul a prevăzut că nivelul apelor
râului va creşte. (sin. a prognoza)
F: L’hydrologiste a prévu que le niveau
des eaux de la rivière allait monter.
I: L'idrologo ha previsto che il livello
delle acque del fiume sarebbe
aumentato.
E: The hydrologist forecast that the level
of the river waters would rise.
R: Contractul prevede să efectuăm
experienţa în două etape. (sin. a
impune, a cere)
F: Le contract prévoit / stipule qu’on
effectue l’expérience en deux étapes.
I: Il contralto prevede che effettuiamo //
che l’esperimento si effettui in due fasi.
E: The contract stipulates that we carry
out the experiment in two steps.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, să P, ca ... să
P, dacă P)
R: Se prevedea că va ninge în toată ţara.
332
(sin. a se prognoza)
F: On prévoyait qu’il allait neiger dans
tout le pays.
I: Si prevedeva che sarebbe nevicato in
tutto il paese.
E: They forecast snow all over the country.
R: În proiectele de viitor ale Universităţii
se prevede să se construiască un corp
de clădire pentru bibliotecă.
F: Dans les projets d'avenir de
l'Université, il est prévu de construire
un bâtiment pour la bibliothèque.
I: Nei futuri progetti dell'Università si
prevede che si costruisca un corpo di
edificio per la biblioteca.
E: A building for a library is envisaged in
the future projects of the University.
R: În regulamentul studenţilor se prevede
ca examenele să fie susţinute în două
sesiuni.
F: Dans le règlement des étudiants il est
prévu que les examens soient passés en
deux sessions.
I: Nel regolamento degli studenti si
prevede che gli esami siano sostenuti in
due sessioni.
E: In the regulations for students it is
provided that exams are to be
undertaken in two sessions.
R: Nu s-a prevăzut nicăieri dacă acest tip
de contract poate fi reziliat.
F: Il n'a été stipulé nulle part si on peut
résilier ce type de contrat. / On n’a
prévu / stipulé nulle part si ce type de
contrat peut être résilié.
I: Non si è previsto da nessuna parte se
questo tipo di contratto possa essere
rescisso.
E: It was not stipulated anywhere if such a
contract can be terminated.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (cum, când, unde P,
rel. P)
R: Nu s-a prevăzut nicăieri cum să se
rezolve o astfel de criză.
F: On n’a prévu nulle part comment
résoudre une telle crise.
I: Non si è previsto da nessuna parte
come risolvere questo tipo di crisi.
E: It is not stipulated anywhere how to
solve such a crisis.
R: In programul reuniunii se prevede unde
şi când se vor desfăşura dezbaterile pe

secţiuni.
F: Dans le programme de la réunion il est
prévu où et quand se dérouleront les
débats par sections.
I: Nel programma della riunione si
prevede dove e quando si svolgeranno
le discussioni per sezioni.
E: In the programme of the conference it
is provided where and when the
debates of the sections will take place.
R: În convenţie se prevede cine va asigura
cheltuielile de deplasare ale studenţilor.
(sin. a se stipula)
F: Dans le contrat il est stipulé / il a été
prévu qui supportera les frais de
voyage des étudiants.
I: Nella convenzione è stato previsto chi
garantirà i pagamenti del trasporto
degli studenti.
E: The contract stipulates who is in
charge of the students’ travelling
expenses.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Se prevăd schimbări majore în politica
agricolă. (sin. a se preconiza)
F: On prévoit des changements majeurs
dans la politique agricole.
I: Si prevedono cambiamenti maggiori
nella politica agricola.
E: Major changes in the farming policy
are expected / foreseen.
R: Nu s-au prevăzut astfel de complicaţii,
starea pacientului părea stabilă. (sin. a
se anticipa)
F: On n’a pas prévu de telles
complications, l’état du patient
semblait stable.
I: Non sono state previste simili
complicazioni, lo stato del paziente
sembrava stabile.
E: Such complications haven't been
foreseen / expected, the patient seemed
stable.
PREVENI1 (9. 2)
(ind. prez. 1, 6 previn, 2 previi, 3 previne; conj.
prez. 3, 6 să prevină.
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Un regim de viaţă echilibrat previne
îmbolnăvirea. (sin. a preîntâmpina)
PREVENI2
F: Un régime de vie équilibré prévient la
maladie.
I: Un regime di vita equilibrato previene
la malattia.
E: A well-balanced life prevents illness.
R: Foarte atent şi cu mult calm, Paul a
reuşit să prevină accidentul. (sin. a
evita)
F: Avec beaucoup d'attention et du calme,
Paul a réussi à prévenir l'accident.
I: Molto attentamente e con molto calma,
Paolo è riuscito a prevenire l'incidente.
E: With care and great calm, Paul
succeeded in preventing the accident.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [-animat]
R: Penalizările se previn prin respectarea
obligaţiilor contractuale.
F: On prévient les pénalités par
l’observation des obligations
contractuelles.
I: Le penalità si prevengono col rispetto
degli obblighi contrattuali.
E: Penalties are prevented by observing
the obligations stipulated in the
contract.
PREVENI2 (9. 2)
(ind. prez. 1, 6 previn, 2 previi, 3 previne; conj.
prez. 3, 6 să prevină; imperativ 2 prevină)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva de ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Părinţii l-au prevenit pe Paul de
dificultăţile care îl aşteaptă. (sin. a
avertiza)
F: Les parents ont prévenu Paul des
difficultés qui l'attendaient.
I: I genitori hanno preavvertito Paolo
sulle difficoltà che l'aspettano.
E: Paul's parents warned him against the
difficulties that awaited him.
R: Poliţia îi previne pe automobilişti de
riscurile nerespectării regulamentului.
F: La Police prévient les automobilistes
des risques que présente le non respect
du règlement.
333
PREZENTA
I: La Polizia avverte gli automobilisti dei
rischi che derivano dal mancato
rispetto del regolamento.
E: The police warn motorists of the risks
of not obeying traffic regulations.
a ~ pe cineva că P
subiect [+persoană]
R: Maria l-a prevenit pe Paul că examenul
care urmează este foarte dificil.
F: Marie a prévenu Paul que l' examen
qui suit est très difficile.
I: Maria ha avvertito Paolo che l'esame
che segue è molto difficile.
E: Mary warned Paul the next exam
would be very difficult.
a-şi ~ pe cineva de ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a prevenit colegii de
modificarea programului.
F: Paul a prévenu ses collègues de la
modification du programme.
I: Paolo ha avvertito i suoi colleghi della
modificazione del programma.
E: Paul warned / informed his colleagues
about the change of programme.
a-şi ~ pe cineva că P
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a prevenit părinţii că doreşte să
plece în străinătate.
F: Paul a prévenu ses parents qu’il
désirait partir à l’étranger.
I: Paolo ha avvertito i suoi genitori che
desidera andare all’estero.
E: Paul informed / told his parents that he
wanted to go abroad.
II. vb. refl.
a se ~ de ceva
(cu sens pasiv)
R: In ultimul timp turiştii se previn de
riscurile pe care le prezintă vizitarea
anumitor zone.
F: Dernièrement les touristes sont
prévenus des risques que présente la
visite de certaines zones.
I: Ultimamente, i turisti sono avvertiti dai
rischi che si corrono nel visitare alcune
regioni.
E: Recently, tourists have been warned
against risks taken when visiting
certain areas.
334
PREZENTA (1. 21)
(ind. prez. 1 prezint, 2 prezinţi, 3, 6 prezintă; conj.
prez. 3, 6 să prezinte; imp. 2 prezintă !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Tânărul cercetător a prezentat o lucrare
interesantă.
F: Le jeune chercheur a présenté une
communication intéressante.
I: Il giovane ricercatore ha presentato un
lavoro interessante.
E: The young researcher read an
interesting paper.
R: La Târgul de carte editurile au
prezentat lucrări de toate genurile. (sin.
a expune)
F: À la Foire aux livres, les maisons
d'éditions ont présenté tous les genres
de livres.
I: Alla Fiera del libro le case editrici
hanno presentato opere di tutti i tipi.
E: At the book fair, the publishing houses
presented works of all genres.
R: Manechinele au prezentat noile modele
de rochii de seară.
F: Les mannequins ont présenté les
nouveaux modèles de robes du soir.
I: Le indossatrici hanno presentato i
nuovi modelli di vestiti da sera.
E: The models presented the latest designs
for evening dresses.
R: Trupa de teatru a prezentat un spectacol
original. (sin. a susţine)
F: La troupe de théâtre a présenté un
spectacle original.
I: La compagnia teatrale ha presentato
uno spettacolo originale.
E: The theatre company presented an
original show.
R: Acuzarea a prezentat dovezi
concludente. (sin. a aduce)
F: L’accusation a présenté des preuves
concluantes.
I: L’accusa ha presentato prove
concludenti.
E: The prosecution produced conclusive
evidence.
R: Romanul prezintă viaţa de la ţară. (sin.
a descrie, a înfăţişa)
F: Le roman présente la vie à la
campagne.

I: Il romanzo presenta la vita in
campagna.
E: The novel depicts country life.
R: Bolnavul prezintă simptome de tifos.
(sin. a avea, a manifesta)
F: Le malade présente / a des symptomes
de typhus.
I: Il malato presenta i sintomi del tifo.
E: The sick man has symptoms of typhus.
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Decanul (le-)a prezentat studenţilor
noul regulament al Facultăţii.
F: Le doyen a présenté aux étudiants le
nouveau règlement de la Faculté.
I: Il preside ha presentato agli studenti il
nuovo regolamento della Facoltà.
E: The Dean presented the new faculty
regulations to the students.
R: Senatul Universităţii a prezentat
felicitări studenţilor laureaţi la
concursurile profesionale.
F: Le Sénat de l'Université a présenté des
félicitations aux étudiants lauréats des
concours professionnels.
I: Il Senato dell'Università ha presentato
le congratulazioni agli studenti
premiati ai concorsi professionali.
E: The University Senate presented its
congratulations to the students who
had won honours in professional
contests.
R: Vă prezint scuze // omagiile mele //
condoleanţe.
F: Je vous présente mes excuses // mes
hommages // mes condoléances.
I: Vi / Le presento le mie scuse // i miei
omaggi // le condoglianze.
E: Please accept my apologies // my
compliments // my condolences.
a(-i) ~ cuiva pe cineva
subiect [+persoană]
R: Directorul şcolii le-a prezentat elevilor
pe noul profesor de matematică.
F: Le directeur de l'école a présenté aux
élèves le nouveau professeur de
mathématiques.
I: Il direttore della scuola ha presentato
agli alunni il nuovo professore di
matematica.
E: The school principal presented the new
maths teacher to the pupils.
PREZENTA
R: Vi-l prezint pe fratele meu. (sin. a
recomanda)
F: Je vous présente mon frère.
I: Vi / Le presento mio fratello.
E: Let me introduce my brother to you.
a ~ ceva pentru cineva
subiect [±animat]
R: Studenţii de la artă dramatică au
prezentat // Secţia de artă dramatică a
prezentat un spectacol pentru studenţii
de la litere.
F: Les étudiants en art dramatique ont
présenté // La section d’art dramatique
a présenté un spectacle pour les
étudiants en lettres.
I: Gli studenti di arte drammatica hanno
presentato // La sezione di arte
drammatica ha presentato uno
spettacolo per gli studenti di lettere.
E: The drama students / The drama
department put on a show for the
students from the faculty of letters.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Ambasadorul şi-a prezentat scrisorile
de acreditare.
F: L’ambassadeur a présenté ses lettres
d’accréditation.
I: L’ambasciatore ha presentato le sue
lettere credenziali.
E: The ambassador presented his
credentials.
R: Agenţia şi-a prezentat noua campanie
publicitară.
F: L’agence a présenté sa nouvelle
campagne publicitaire.
I: L’agenzia ha presentato la sua nuova
campagna pubblicitaria.
E: The agency has presented its new
advertising campaign.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: La o conferinţă de presă, înainte de a
pune întrebările, ziariştii se prezintă.
F: Lors d'une conférence de presse, avant
de poser leurs questions, les
journalistes se présentent.
I: Ad una conferenza stampa, prima di
fare le domande, i giornalisti si
presentano.
335
PREZENTA
E: At a press conference, before asking
their questions journalists introduce
themselves.
a se ~ la ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Toţi candidaţii s-au prezentat la
examen. (sin. a veni)
F: Tous les candidats se sont présentés à
l’examen.
I: Tutti i candidati si sono presentati
all’esame.
E: All the candidates sat for / showed up
for / took the exam.
R: Puţini alegători s-au prezentat la urne.
(sin. a veni)
F: Peu d’électeurs se sont présentés aux
urnes.
I: Pochi elettori si sono presentati alle
urne.
E: Few voters reported to the polls.
R: Sindicatele s-au prezentat la
convorbirile cu primul-ministru. (sin. a
participa)
F: Les syndicats se sont présentés aux
entretiens avec le premier ministre.
I: I sindacati si sono presentati alle
trattative con il primo ministro.
E: The unions attended the talks with the
prime minister.
a se ~ + e. p. s.
subiect [±animat]
R: Actorii s-au prezentat ca adevăraţi
profesionişti.
F: Les acteurs se sont comportés comme
de vrais professionnels.
I: Gli attori si sono mostrati dei veri
professionisti.
E: The actors behaved like real
professionals.
R: Paul s-a prezentat la teatru în ţinută de
seară. (sin. a veni)
F: Paul s’est présenté au théâtre en habit
/ tenue de gala.
I: Paolo si è presentato al teatro in abito
da sera.
E: Paul showed up at the theatre in an
evening suit.
R: Lucrarea se prezintă ca o alegorie / sub
forma unei alegorii. (sin. a apărea)
F: Le travail se présente comme une
allégorie / sous la forme d’une
allégorie.
I: Il lavoro si presenta come un’allegoria
336
/ sotto la forma di un’allegoria.
E: The paper takes the form of an
allegory.
a se ~ + circ. (loc, timp, mod)
subiect [±animat]
R: Bolnavul // Rana se prezintă bine.
F: Le malade // La blessure se présente
bien.
I: Il malato // La ferita si presenta bene.
E: The sick man // The wound looks well.
R: Inculpatul s-a prezentat în faţa
completului de judecată // la ora opt.
F: L’inculpé s’est présenté devant les
Assises // à huit heures.
I: L'accusato si è presentato davanti alla
giuria // alle otto.
E: The accused appeared before the Jury
// showed up at eight o’clock.
(cu sens pasiv)
R: Spectacolul s-a prezentat în mai multe
localităţi // de mai multe ori // cu casa
închisă.
F: Le spectacle a été présenté dans
plusieurs localités // plusieurs fois // à
bureaux fermés.
I: Lo spettacolo è stato presentato in
parecchie località // più volte // con
tutti i biglieti venduti.
E: The show was put on in many places //
many times // to a full house.
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Studenţilor li s-au prezentat condiţiile
de selecţie pentru stagii în UE.
F: On a présenté aux étudiants les
conditions de sélection pour les stages
dans l’UE.
I: Sono state presentate agli studenti le
condizioni di selezione per gli stage in
U.E.
E: The students were presented the
selection criteria for EU training
courses
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Ziariştii s-au prezentat să-şi ridice
legitimaţiile. (sin. a veni)
F: Les journalistes se sont présentés
(pour) prendre leurs cartes
professionnelles.
I: I giornalisti si sono presentati a
ritirare le tessere di riconoscimento.

E: The journalists showed up to take their
cards.
PRICEPE (14. 5)
(ind. prez. 1, 6 pricep; conj. prez. 3, 6 să priceapă;
part. priceput)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Elevii mici pricep greu noţiunile
abstracte. (sin. a înţelege)
F: Les petits élèves comprennent
difficilement les notions abstraites.
I: I piccoli allievi capiscono difficilmente
le nozioni astratte.
E: Young pupils understand abstract ideas
with difficulty.
R: Toţi copiii pricep fără dificultate
mesajul filmelor de desene animate.
(sin. a înţelege)
F: Tous les enfants comprennent
facilement le message des films de
dessins animés.
I: Tutti i bambini comprendono
immediatamente il messaggio del film
d'animazione.
E: All the childen easily understand the
message of cartoons.
R: Paul nu pricepe nimic niciodată. (sin. a
înţelege)
F: Paul ne comprend jamais rien.
I: Paolo non capisce mai niente.
E: Paul never understands anything.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul a priceput imediat că a fost minţit.
(sin. a-şi da seama)
F: Paul a vite compris qu’on lui avait
menti.
I: Paolo ha capito subito che gli era stato
mentito.
E: Paul realized / understood right away
he had been lied to.
a ~ unde, cum, când P, rel. P
subiect [+persoană]
R: Maria n-a priceput când // cum // unde
s-au cheltuit banii. A priceput, în
schimb, cine i-a cheltuit. (sin. a-şi da
seama, a înţelege)
F: Marie n-a pas compris quand //
comment // où l'argent avait été
dépensé. Elle a compris, en revanche,
qui l'avait dépensé.
PRIMI
I: Maria ha capito abbastanza
difficilmente quando // come // dove si
sono spesi i soldi. Invece ha capito chi
li ha spesi.
E: Mary understood with some difficulty
when // how // where the money was
spent. But she understood well enough
who spent it.
II. vb. refl.
a se ~ la ceva
subiect [+persoană]
R: Paul se pricepe bine la matematică.
F: Paul se connaît bien en maths.
I: Paolo si intende bene di matematica.
E: Paul is very good at maths.
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Paul se pricepe să repare biciclete.
(sin. a şti)
F: Paul s’y connaît pour réparer des
bicyclettes.
I: Paolo è in grado di riparare le
biciclete.
E: Paul knows how to repair bicycles.
PRIMI (10)
(ind. prez. 1, 6 primesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul a primit două scrisori şi un pachet.
F: Paul a reçu deux lettres et un colis.
I: Paolo ha ricevuto due lettere e un
pacco.
E: Paul received two letters and a parcel.
R: Muncitorii au primit salariile şi prima
de sfârşit de an. (sin. a încasa)
F: Les ouvriers ont reçu / ont touché leurs
salaires et la prime de fin d'année.
I: Gli operai hanno ricevuto i salari e
l'indennità di fine dell'anno.
E: The workers got their salaries and
bonus at the end of the year.
R: Biroul de ştiri a // Reporterii au primit
informaţii contradictorii despre acest
eveniment.
F: Le bureau d'informations a // Les
reporters ont reçu des informations
contradictoires sur cet événement.
I: L'ufficio informazioni ha // I reporter
hanno ricevuto informazioni
contraddittorie su questo avvenimento.
337
PRIMI
E: The newsdesk // The reporters received
/ got conflicting information on this
event.
R: Paul a primit premiul pentru cea mai
bună fotografie de presă. (sin. a i se
conferi, a i se acorda)
F: Paul a reçu / a remporté le prix pour la
meilleure photo de presse.
I: Paolo ha ricevuto il premio per la
migliore fotografia di stampa.
E: Paul got / received the best press photo
award.
R: Arhitecţii au primit mai multe oferte
pentru construcţii edilitare.
F: Les architectes ont reçu plusieurs
offres pour des constructions
édilitaires.
I: Gli architetti hanno ricevuto parecchie
offerte di costruzioni edilizie.
E: The architects receive several offers for
the buildings.
a ~ ceva de la cineva
subiect [+persoană]
R: Paul a primit mai multe telefoane //
mai multe scrisori de la Maria.
F: Paul a reçu plusieurs coups de
téléphone / appels téléphoniques //
plusieurs lettres de Marie.
I: Paolo ha ricevuto parecchie telefonate
// parecchie lettere da parte di Maria.
E: Paul has received several phone calls //
several letters from Mary.
R: Copiii primesc de la părinţi jucării //
ciocolată // cărţi.
F: Les enfants reçoivent de leurs parents
des jouets // du chocolat // des livres.
I: I bambini ricevono da parte dei
genitori dei giocattoli // della
cioccolata // dei libri.
E: Children get toys // chocolate // books
from their parents.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Biblioteca Universităţii // Directorul
Bibliotecii a primit cărţi // tehnologie
informatică din mai multe ţări
europene.
F: La Bibliotèque de l'Université // Le
directeur de la Bibliothèque a reçu des
livres // de la technologie informatique
de plusieurs pays européens.
I: La Biblioteca dell'Università // Il
direttore della Biblioteca ha ricevuto
dei libri // tecnologia informatica da
338
parecchi paesi europei.
E: The University library // The manager
has received books // informatics
technology from several European
countries.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Universitatea primeşte studenţi străini
pentru toate profilurile. (sin. a accepta,
a admite)
F: L'Université reçoit des étudiants
étrangers pour tous les profils.
I: L'Università ammette studenti stranieri
per tutte le specialità.
E: The University accepts foreign students
in all disciplines.
R: Sătenii îi primesc pe turişti cu multă
ospitalitate.
F: Les villageois accueillent les touristes
avec beaucoup d’hospitalité.
I: I contadini accolgono i turisti con
molta ospitalità.
E: The villagers received the tourists with
great hospitality.
R: Uniunea Scriitorilor a primit noi
membri. (sin. a accepta, a admite)
F: L’Union des Ecrivains a reçu de
nouveaux membres.
I: L’unione degli scrittori ha ammesso
nuovi membri.
E: The Writers' Society has admitted new
members.
a ~ să P
a ~ ca ...să P
a ~ rel. P
subiect [± animat](persoană,
instituţie)
R: Comisia a primit să reexamineze
lucrările candidaţilor. (sin. a accepta)
F: La commission a accepté de
réexaminer les copies des candidats.
I: La commissione ha accettato di
riesaminare i lavori dei candidati.
E: The commission agreed to reexamine
the candidates works.
R: Comitetul Olimpic a primit ca finalele
să se desfăşoare în altă zi decât în cea
stabilită. (sin. a accepta)
F: Le Comité Olympique a accepté / a été
d’accord que les finales se déroulent
un autre jour que celui (qu’on avait)
établi initialement.

I: Il Comitato Olimpico ha accettato che
le finali si svolgessero in un giorno
diverso da quello stabilito.
E: The Olympic Committee accepted that
the finals take place on a different day
than previously settled.
R: Paul a primit ce şi-a dorit // pe cine a
vrut el.
F: Paul a reçu ce qu'il voulait recevoir //
celui qu’il avait voulu recevoir.
I: Paolo ha ricevuto quello che
desiderava // chi ha voluto lui.
E: Paul received what he wanted // who
he wanted to receive.
(în constr. abs.)
R: Pentru probleme referitoare la burse,
decanul primeşte în audienţă doar joia.
F: Pour les problèmes visant les bourses,
le doyen ne reçoit que le jeudi.
I: Per i problemi riguardanti le borse (di
studio), il preside riceve solo di
giovedi.
E: For problems relating to scholarships,
the Dean only receives visits on
Thursdays.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Sportivii şi-au primit recompensa
pentru succesele obţinute // pentru
rezultatele lor.
F: Les sportifs ont reçu une récompense
pour les succès obtenus // pour leurs
résultats.
I: Gli sportivi hanno ricevuto il premio
per i successiottenuti // per i loro
risultati.
E: The sportsmen have received a reward
for what they had accomplished // for
their results.
R: Verii mei şi-au primit prietenii cu
braţele deschise. (sin. a întâmpina)
F: Mes cousins ont reçu / ont accueilli
leurs amis à bras ouverts.
I: I miei cugini hanno accolto gli amici a
braccia aperte.
E: My cousins greeted / welcomed their
friends with open arms.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: S-au primit informaţii noi despre furtul
PRINDE
de la muzeu. (sin. a se afla)
F: On a reçu de nouvelles informations
sur le vol commis au musée.
I: Sono state ottenute nuove informazioni
sul furto del museo.
E: New information on the museum
robbery has been received.
R: S-au primit noi membri în Uniunea
Compozitorilor.
F: De nouveaux membres ont été admis
dans l’Union des Compositeurs.
I: Sono stati ammessi nuovi membri
nell’Unione dei Compositori.
E: The Composers' Society has admitted /
taken in new members.
PRINDE (15. 2)
(ind. prez. 1, 6 prind, 2 prinzi, 3 prinde; ger.
prinzând; part. prins)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+animat]
R: Copilul a prins mingea. (sin. a apuca)
F: L’enfant a attrapé le ballon.
I: Il bambino ha preso la palla.
E: The child caught the ball.
R: Pisica a prins un şoarece.
F: Le chat a attrapé une souris.
I: Il gatto ha preso / ha acchiappato un
topo.
E: The cat caught a mouse
R: Elevii au prins ultimul autobuz spre
şcoală. (sin. a lua)
F: Les élèves ont attrapé / ont pris le
dernier bus en direction de l’école.
I: Gli alunni hanno preso l’ultimo
autobus per la scuola.
E: The pupils caught the last bus to
school.
R: Paul a prins repede regulile adunării.
(sin. a-şi însuşi, a învăţa)
F: Paul a très vite appris les règles de
l’addition.
I: Paolo ha imparato velocemente le
regole dell'addizione.
E: Paul grasped the rules of addition
quickly.
R: Radioul prinde şi programe pe unde
scurte. (sin. a capta, a recepţiona)
F: La radio capte aussi des programmes
sur les ondes courtes.
I: La radio prende / riceve anche i
programmi ad onde corte.
339
PRINDE
E: The radio also picks up short wave
programmes.
a ~ ceva cu, de ceva
subiect [+persoană]
R: Maria prinde fluturi cu plasa.
F: Marie attrape des papillons avec le
filet.
I: Maria prende le farfalle con la rete.
E: Mary catches butterflies with a net.
R: Paul prinde peşte cu mâna // cu undiţa.
(sin. a pescui)
F: Paul attrape le poisson à la main //
pêche à la ligne.
I: Paolo prende il pesce con la mano //
con la canna.
E: Paul caught the fish with his bare
hands // on a line.
R: Secretara a prins hârtiile cu o agrafă.
(sin. a fixa)
F: La secrétaire a attaché les papiers avec
une agrafe.
I: La segretaria ha unito le carte con una
graffa.
E: The secretary clipped the papers
together.
R: Grădinarul a prins caprifoiul de stâlpii
gardului. (sin. a lega)
F: Le jardinier a attaché le chevrefeuille
aux piliers de la palissade.
I: Il giardiniere ha legato il caprifoglio ai
paletti del recinto.
E: The gardener tied the honeysuckle to
the poles of the fence.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Poliţiştii l-au prins pe hoţ. (sin. a
aresta, a găsi)
F: Les policiers ont arrêté le voleur.
I: I poliziotti hanno preso / arrestato il
ladro.
E: The policemen caught / arrested the
thief.
R: Poliţia prinde frecvent delincvenţi
minori.
F: La Police arrête souvent des
délinquants mineurs.
I: Molto spesso la polizia prende /
arresta dei deliquenti minori.
E: The police frequently catch underage
delinquents.
a ~ pe cineva în ceva
a ~ pe cineva de ceva
subiect [+persoană]
340
R: Mama l-a prins pe copil în braţe când
acesta a sărit din copac.
F: La mère a attrapé l’enfant dans ses
bras quand celui-ci a sauté de l’arbre.
I: La mamma ha preso il bambino in
braccio quando questo è saltato
dall’albero.
E: The mother caught the child in her
arms when he jumped out of the tree.
R: Copilul a prins-o pe mamă de mână //
de rochie. (sin. a apuca)
F: L'enfant a pris / a saisi la main de sa
mère // s'est accroché à la robe de sa
mère.
I: Il bambino ha preso la madre per
mano // dal / per il vestito.
E: The child grasped its mother by the
hand // by her dress.
a ~ pe cineva + circ. (loc, mod, timp)
subiect [+persoană]
R: Maria l-a prins pe Paul pe drum //
după o oră. (sin. a ajunge)
F: Marie a rejoint Paul dans la rue //
après une heure.
I: Maria ha raggiunto Paolo sulla strada
// dopo un'ora.
E: Mary caught up with Paul on the road
// after an hour.
a ~ pe cineva + e. p. s.
subiect [±animat]
R: Profesorul i-a prins pe elevi copiind.
(sin. a surprinde)
F: Le professeur a surpris les élèves en
train de copier.
I: Il professore ha sorpreso gli alunni
mentre copiavano.
E: The teacher caught the pupils cribbing.
R: Furtuna i-a prins pe copii culegând
mere.
F: La tempête a surpris les enfants en
train de cueillir des pommes.
I: La tempesta ha sorpresi i bambini
mentre raccoglievano delle mele.
E: The storm overtook the children while
they were picking apples.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (mod)
subiect [-animat]
R: Vopseaua prinde mai bine dacă
peretele este curat. (sin. a adera)
F: La peinture colle / adhère mieux si le
mur est propre.

I: La tinta aderisce / prende meglio se la
parete è pulita.
E: The paint adheres better if the wall is
clean.
a ~ la cineva
subiect [-animat]
R: Aceste idei prind mai ales la generaţia
tânără. (sin. a avea succes)
F: Ces idées ont du succès surtout auprès
de la jeune génération.
I: Queste idee piacciono soprattutto alla
nuova generazione.
E: These ideas appeal to / are popular
especially with the younger generation.
a-şi ~ ceva (la, în ceva)
(cu dat. pos)
R: Muncitorul şi-a prins degetul la strung.
F: L’ouvrier s’est pris le doigt dans le
tour.
I: L’operaio si è preso il dito nel tornio.
E: The worker caught his finger in the
lathe.
R: Fata şi-a prins părul (în coc).
F: La jeune fille a relevé ses cheveux en
chignon.
I: La ragazza si è raccolti i capelli (in
una cocchia / in un chignon).
E: The girl put up her hair.
III.vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Altoiul s-a prins.
F: La greffe a pris.
I: L'innesto ha preso / ha attecchito.
E: The graft took.
R: Trandafirul s-a prins şi a înflorit.
F: Le rosier a pris racine et a donné des
fleurs.
I: La rosa ha preso / ha attecchito ed è
fiorita.
E: The rose took roots and blossomed.
R: Laptele s-a prins. (sin. a se închega)
F: Le lait a pris.
I: Il latte si è rappreso.
E: The milk got burnt.
a se ~ + circ. (mod, timp)
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Uneori, în apele de munte, peştii se
prind uşor.
F: Parfois, dans les eaux de montagne, les
poissons s’attrapent facilement.
I: A volte i pesci si prendono facilmente
PRINDE
nelle acque di montagna.
E: Sometimes fish are easily caught in
montain streams.
R: În România se prind multe posturi de
televiziune străine.
F: En Roumanie on capte beaucoup de
chaînes de télévision étrangères.
I: In Romania si prendono molti canali di
televisioni straniere.
E: In Romania we can pick up many
foreign TV channels.
a se ~ de ceva
a se ~ în ceva
subiect [±animat]
R: Copilul s-a prins de balustradă. (sin. a
se agăţa)
F: L’enfant s’est accroché à la rampe.
I: Il bambino si è attaccato alla
ringhiera.
E: The child clung to the handrail.
R: Cârligul undiţei s-a prins în plasa de
pescuit. (sin. a se agăţa)
F: L’ hameçon s’est accroché au filet.
I: L’uncino della canna da pesca si è
impigliato nella rete.
E: The hook of the fishing rod got caught
in the net.
R: Maria s-a prins în horă. (sin. a intra)
F: Marie est entrée dans la ronde.
I: Maria si è inserita nella danza della
“hora”.
E: Mary joined the circle.
a se ~ că P
subiect [+persoană]
R: Hoţii nu s-au prins că li se întinsese o
cursă. (sin. a-şi da seama)
F: Les voleurs ne se sont pas rendus
compte qu’on leur avait tendu un
piège.
I: I ladri non si sono resi conto che era
stata tesa loro un’insidia.
E: The thieves realised they had been set
up.
a se ~ unde, când, cum P, rel. P
subiect [+persoană]
R: Paul nu s-a prins când // unde s-au
ascuns copiii // cum au ajuns acolo // ce
s-a întâmplat.
F: Paul ne s'est pas rendu compte quand
// où les enfants s'étaient cachés //
comment ils étaient arrivés là-bas // de
ce qui était arrivé.
I: Paolo non si è accorto quando si sono
nascosti i bambini // dove si erano
341
PRIVI1

nascosti i bambini // come erano arrivati lì a ~ pe cineva + ca e. p. s.

// di quello che era successo. subiect [+persoană]
E: Paul didn't realise when // where the R: Colegii îl priveau pe Paul ca pe un
children had hidden // how they had adevărat lider. (sin. a considera)
got there // what had happened. F: Les collègues regardaient /
considéraient Paul comme un vrai
leader.
PRIVI1 (10) I: I colleghi vedevano Paolo come un
(ind. prez. 1, 6 privesc) vero lider.
I. vb. tr. E: The colleagues considered Paul a true
a ~ ceva + circ. (mod) leader.
subiect [+animat] R: Soldaţii priveau exerciţiile de trageri ca
R: Marinarul privea marea cu îngrijorare. pe un lucru obişnuit. (sin. a considera)
F: Le marin regardait la mer avec F: Les soldats considéraient les exercices
inquiétude de tir comme une quelque chose de
I: Il marinaio guardava il mare con routinier.
inquietudine. I: I soldati vedevano / consideravano gli
E: The sailor was looking at the sea, esercizi di tiro come una cosa
worried. abituale.
R: Vizitatorii au privit tabloul cu atenţie. E: The soldiers considered the shooting
(sin. a se uita la) practice as a mere routine exercise.
F: Les visiteurs ont regardé le tableau a ~ rel. P
avec attention. a ~ cum P
I: I visitatori hanno guardato il quadro subiect [+persoană]
con attenzione. R: Priveşte ce se întâmplă // cine vine!
E: The visitors looked at the painting (sin. a se uita)
attentively. F: Regarde ce qui se passe // qui arrive!
R: Bunica tricota şi pisica privea ghemul I: Guarda ciò che succede // chi viene!
de lână. E: Look what is going on // who is
F: La grand-mère tricotait et le chat coming!
regardait la pelote de laine. R: Copiii priveau cum apune soarele.
I: La nonna lavorava a maglia e il gatto F: Les enfants regardaient le soleil se
guardava il gomitolo di lana. coucher.
E: The grandmother was knitting and the I: I bambini guardavano il sole che
cat was looking at the ball of wool. tramontava.
a ~ pe cineva ± circ. (mod) E: The children were watching the sunset.
subiect [+persoană] a-şi ~ ceva
R: Copilul privea clovnii care repetau (cu dat. pos)
pentru spectacol. R: Pictorul îşi privea mâinile murdare de
F: L' enfant regardait les clowns qui vopsea.
répétaient pour le spectacle. F: Le peintre regardait ses mains salies
I: Il bambino guardava i clown che par la peinture.
facevano le prove per lo spettacolo. I: Il pittore si guardava le mani sporche
E: The child was watching the clowns who di colore.
were rehearsing for the show. E: The painter was looking at his paint-
R: Oamenii l-au privit pe vânzător cu stained hands.
suspiciune. (sin. a se uita la)
F: Les gens ont regardé le vendeur avec II. vb. intr.
méfiance. a ~ + circ. (loc, mod)
I: Le persone hanno guardato il venditore subiect [+animat]
con sospetto. R: Elevii priveau cu atenţie la tablă. (sin. a
E: The people looked at the seller se uita)
suspiciously. F: Les élèves regardaient attentivement au
tableau noir.
342

I: Gli studenti guardavano con attenzione
alla lavagna.
E: The pupils were looking at the table
attentively.
R: Fata privea pe fereastră. (sin. a se uita)
F: La jeune fille regardait par la fenêtre.
I: La ragazza guardava dalla finestra.
E: The girl was looking out of the window.
R: De pe acoperiş, pisica privea în jos.
F: Du toit, le chat regardait en bas.
I: Il gatto, dal tetto, guardava in basso.
E: The cat was looking down from the
roof.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Fata se privea în oglindă.
F: La jeune fille se regardait dans le
miroir.
I: La ragazza si guardava allo specchio.
E: The girl was looking at herself in the
mirror.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Tabloul s-a privit din toate unghiurile.
(sin. a examina)
F: On a regardé le tableau sous tous les
angles. / Le tableau a été examiné sous
tous les angles.
I: Il quadro è stato guardato da tutti gli
angoli.
E: The painting was looked at from all the
angles.
(reciproc)
R: Foştii colegi de clasă se priveau, dar
nu se mai recunoşteau.
F: Les anciens camarades de classe se
regardaient, mais ils ne se
reconnaissaient plus.
I: Gli ex compagni di classe si
guardavano ma non si riconoscevano
più.
E: The former classmates were looking at
each other, but didn't recognise each
other anymore.
PRIVI2 (10)
(vb. unipers. 3, 6: ind. prez. 3 priveşte, 6 privesc)
I. vb. tr. unipers.
a ~ pe cineva
subiect [-animat]
R: Problema asta ne priveşte pe toţi. (sin.
PRODUCE
a interesa, a afecta)
F: Ce problème nous concerne tous.
I: Questo problema ci riguarda tutti.
E: This matter concerns us all.
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P, unde, când,
cum P)
R: Nu te priveşte ce facem noi // cu cine
vom discuta. Numai pe noi ne priveşte
unde // când // cum vom pleca!
F: Ce que nous faisons // avec qui nous
allons discuter ne te concerne pas / ce
n’est pas ton affaire! C'est à nous de
décider où // quand // comment nous
allons partir.
I: Non ti riguarda ciò che facciamo noi //
con chi parleremo. Sono fatti nostri
dove andremo // quando // come
partiremo.
E: What we are doing here// Who we are
going to talk to is none of your business
/ doesn't concern you! Where // When //
How we are going to leave is our
business!
PRODUCE (15)
(ind. prez. 1, 6 produc; part. produs)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [-animat]
R: Uzina produce o sută de locomotive pe
an. (sin. a fabrica)
F: L’usine produit cent locomotives par
an.
I: La fabbrica produce cento locomotive
all’anno.
E: The factory produces / turns out one
hundred locomotives a year.
R: Via noastră produce struguri de masă.
F: Notre vigne produit du raisin de table.
I: La nostra vigna produce uva da tavola.
E: Our vineyard yields dessert grapes.
R: Ploaia a produs multe pagube. (sin. a
cauza, a provoca)
F: La pluie a provoqué beaucoup de
dégâts.
I: La pioggia ha fatto / provocato molti
danni.
E: The rain caused a lot of damage.
R: Proiectul lor a produs reacţii
contradictorii. (sin. a provoca, a da
naştere la)
343
PROFITA
F: Leur projet a provoqué des réactions
contradictoires.
I: Il loro progetto ha provocato reazioni
contraddittorie.
E: Their project has caused mixed
reactions.
subiect [+persoană]
R: Candidatul a produs o impresie foarte
bună. (sin. a face, a lăsa)
F: Le candidat a produit / a laissé / a fait
une très bonne impression.
I: Il candidato ha fatto un’impressione
molto buona.
E: The candidate made / created /
produced a very good impression.
a-şi ~ ceva
(reciproc)
R: Cei doi vecini şi-au produs unul altuia
prea multe necazuri.
F: Les deux voisins se sont causé trop
d’ennuis.
I: I due vicini si sono causati / provocati
l’uno all’altro troppi guai.
E: The two neighbours have caused each
other too much trouble.
a~
(în constr. abs.)
subiect [-animat]
R: Via noastră va produce abia anul viitor.
(sin. a rodi, a da roade)
F: Notre vigne produira à peine l’année
prochaine / ne produira que l’année
prochaine.
I: La nostra vigna produrrà a mala pena
l'anno venturo.
E: Our vineyard will yield only next year.
R: Terenul produce mai mult decât ne
aşteptam.
F: Le terrain rapporte plus qu’on ne s’y
attendait.
I: Il terreno produce più di quanto ci
aspettassimo.
E: The plot of land yields / produces more
than we expected.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc, timp)
subiect [-animat]
R: Accidentul s-a produs seara // pe
autostradă. (sin. a se întâmpla)
F: L’accident s’est produit le soir // sur
l'autoroute.
I: L’accidente è accaduto / è successo di
sera // sull'autostrada.
344
E: The accident occurred / happened at
night // the motor road.
(cu sens pasiv)
R: Locomotivele Diesel se produc la
Electroputere Craiova.
F: Les locomotives Diesel sont produites
par Electroputere Craiova.
I: Le locomotive Diesel sono prodotte
dalla Electroputere di Craiova.
E: Diesel locomotives are made in
Electroputere Craiova.
R: Anul acesta s-au produs mai multe tone
de grâu la hectar decât anul trecut. (sin.
a se obţine)
F: Cette année on a obtenu plus de tonnes
de blé à l’hectare que l’année passée.
I: Quest’anno sono stati prodotti più
grano all’ettaro dello scorso anno.
E: This year we have produced more tons
of wheat per ha than last year.
PROFITA (1. 16)
(ind. prez. 1 profit, 2 profiţi, 3, 6 profită)
I. vb. intr.
a ~ de ceva
subiect [+animat]
R: Paul a profitat de amabilitatea colegilor
lui.
F: Paul a profité de l’amabilité de ses
collègues.
I: Paolo ha approfittato della cortesia dei
suoi colleghi.
E: Paul took advantage of his mates’
kindness.
R: Maria a profitat de cele două zile de
concediu ca să-şi facă ordine în
bibliotecă.
F: Marie a profité des deux jours de
congé pour mettre de l'ordre dans sa
bibliothèque.
I: Maria ha approfittato dei due giorni di
congedo ferie per fare ordine nella sua
biblioteca.
E: Mary took advantage of her two days
off and tidied up her bookcase.
R: Pisica a profitat de neatenţia Mariei şi a
furat carnea.
F: Le chat a profité du manque d'attention
de Marie et a volé la viande.
I: Il gatto ha approfittato della
disattenzione di Maria e ha rubato la
carne.

E: The cat took advantage of Mary's lack
of attention and stole the meat.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: S-a profitat de bunele intenţii ale lui
Paul.
F: On a profité des bonnes intentions de
Paul.
I: Si è approfittato delle buone intenzioni
di Paolo.
E: They have taken advantage of Paul’s
good intentions.
PROMITE (15. 10)
(ind. prez. 1, 6 promit, 2 promiţi, 3 promite; ger.
promiţând; part. promis)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat](persoană,
instituţie)
R: Ministerul Transporturilor // Ministrul
a promis îmbunătăţirea condiţiilor de
călătorie pe calea ferată.
F: Le Ministère des Transports // Le
Ministre a promis d'améliorer les
conditions de voyage en chemin de fer.
I: Il Ministero dei Trasporti // Il ministro
ha promesso il miglioramento delle
condizioni di viaggio sulla ferrovia.
E: The Ministry of Transportation // The
Ministry has promised to have the
railway travel conditions improved.
R: Acest program al companiei turistice
promite multe avantaje. (sin. a oferi)
F: Ce programme de l’office de tourisme
promet beaucoup d’avantages.
I: Questo programma della compagnia
turistica promette molti vantaggi.
E: This programme of the tourist agency
promises many advantages.
a ~ că P
a ~ să P
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Paul a promis că anul acesta va
promova toate examenele. (sin. a se
angaja)
F: Paul a promis que cette année il
passerait tous les examens.
I: Paolo ha promesso che quest’anno
supererà tutti gli esami.
PROMITE
E: Paul promised to pass all the exams
this year.
R: Paul promite să lucreze mai mult şi
mai bine. (sin. a se angaja)
F: Paul promet de travailler plus et
mieux.
I: Paolo promette di lavorare di più e
meglio.
E: Paul promises to work harder and
better.
R: Paul promite să devină un artist de
succes. (sin. a avea perspectiva)
F: Paul promet de devenir un artiste de
succès.
I: Paolo promette di diventare un artista
di successo.
E: Paul shows promise as a successful
artist. / Paul is likely to become a
successful artist.
R: Paul nu promite ce nu poate să facă.
(sin. a făgădui)
F: Paul ne promet pas ce qu’il ne peut pas
faire.
I: Paolo non promette quello che non può
fare.
E: Paul doesn’t make promises he can’t
keep.
a (-i) ~ ceva cuiva
subiect [±animat](persoană,
instituţie)
R: Paul mi-a promis dicţionarul lui.
F: Paul m’a promis son dictionnaire.
I: Paolo mi ha promesso il suo
dizionario.
E: Paul promised (to give) me his
dictionary.
R: Clubul le-a promis recompense
sportivilor în caz de victorie.
F: Le Club a promis des récompenses aux
sportifs en cas de victoire.
I: In caso di vittoriala Società ha
promesso agli sportivi delle
ricompense.
E: The Club has promised to reward the
sportsmen in case of victory.
a-şi ~ ceva
(reciproc)
R: Maria şi Paul şi-au promis ajutor.
F: Marie et Paul se sont promis de
s'aider / de s'entraider.
I: Maria e Paolo si sono promessi aiuto
reciproco.
E: Mary and Paul promised each other
help.
345
PROPUNE

a-şi ~ că P F: Pour l’année prochaine, on a promis

a-şi ~ (ca) ... să P
(reciproc)
R: Maria şi Paul şi-au promis că se vor
ajuta // să se ajute la nevoie // ca, la
nevoie, să se ajute.
F: Marie et Paul se sont promis de
s'aider en cas de besoin.
I: Maria e Paolo hanno promesso l’uno
all’altra che in caso di necessità si
aiuteranno.
E: Mary and Paul promised they would
help each other if necessary.
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Paul promite întotdeauna, dar nu se ţine
de cuvânt.
F: Paul fait toujours des promesses, mais
il ne tient pas sa parole.
I: Paolo promette sempre, ma non
mantiene la parola.
E: Paul is always making promises, but he
never keeps them.
II. vb. intr.
a~
subiect [+persoană[
R: Acest copil e talentat. Promite mult.
F: Cet enfant a du talent. Il promet
beaucoup.
I: Questo bambino è talentato. Promette
molto.
E: This is a promising child.
III. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: În campania electorală se promite
foarte mult. După alegeri nu se mai
promite nimic.
F: Pendant la campagne électorale on
promet beaucoup de choses. Après les
élections , on ne promet plus rien.
I: Durante la / in campagna elettorale si
promette moltissimo. Dopo le elezioni
non si promette più niente.
E: They make many promises during the
election campaign. They no longer
make promises after the elections.
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Pentru anul viitor, li s-au promis
elevilor calculatoare noi.
aux élèves de nouveaux ordinateurs.
I: Per l’anno prossim, sono stati
promessi agli alunni dei nuovi
computer.
E: For next year, the pupils have been
promised new computers.
PROPUNE (15. 7)
(ind. prez. 1, 6 propun, 2 propui, 3 propune; part.
propus)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Preşedintele Congresului a propus
votarea ordinii de zi.
F: Le président du Congrès a proposé de
voter l’ordre du jour.
I: Il presidente del Congresso ha messo
in votazione dell’ordine del giorno.
E: The president of the committee
suggested voting the agenda.
R: Senatul a propus revizuirea Legii
învăţământului.
F: Le Sénat a proposé la révision de la loi
de l’enseignement / de réviser la loi de
l’enseignement.
I: Il Senato ha proposto la revisione della
legge sull’insegnamento.
E: The Senate suggested that the
education law should be revised /
amended.
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Profesorul (le-)a propus studenţilor o
nouă temă de cercetare.
F: Le professeur a proposé aux étudiants
un nouveau thème de recherche.
I: Il professore ha proposto agli studenti
un nuovo tema di ricerca.
E: The professor has suggested the
students a new research topic.
R: Paul le-a propus prietenilor săi o
excursie la munte.
F: Paul a proposé à ses amis une
excursion à la montagne.
I: Paolo ha proposto ai suoi amici una
gita in montagna.
E: Paul suggested his friends a trip in the
mountains.

346
 a ~ să P a-şi ~ să P
ca ... să P subiect [±animat] (persoană,
subiect [+persoană] instituţie)
R: Turiştii au propus să fie schimbat R: Arhitectul-şef // Comisia îşi propune să
traseul // ca traseul să fie schimbat. analizeze cu atenţie toate proiectele
F: Les touristes ont proposé que le trajet pentru viitorul parc industrial.
soit changé. F: L'architecte en chef // La commission
I: I turisti hanno proposto che il percorso se propose d’analyser attentivement
fosse cambiato. tous les projets du futur parc industriel.
E: The tourists suggested that the route I: Il capo architetto // La commissione si
should be changed. propone di analizzare attentamente i
R: Directorul propune ca toate proiectele progetti del futuro parco industriale.
să fie examinate cu atenţie. E: The arhitect in chief // The committee
F: Le directeur propose que tous les intends to analyse all the projects of
projets soient examinés avec attention. the future park thoroughly.
I: Il direttore propone che tutti i progetti a-şi ~ pe cineva pentru ceva
siano esaminati attentamente. (cu dat. pos.)
E: The director suggests that all projects R: Pentru postul vacant, Paul şi-a propus
(should) be analysed thoroughly fratele.
a-i ~ (cuiva) să P F: Paul a proposé son frère pour le poste
subiect [+persoană] vacant.
R: Paul le-a propus prietenilor lui să-şi I: Paolo ha proposto suo fratello per il
petreacă vacanţa împreună, la munte. posto vacante.
F: Paul a proposé à ses amis de passer E: Paul nominated his brother for the
ensemble les vacances, à la montagne. vacancy.
I: Paolo ha proposto ai suoi amici di
passare insieme le vacanze in II. vb. refl.
montagna. a se ~ + (ca, drept) e. p. s.
E: Paul proposed to his friends that they subiect [+persoană]
should all spend the holidays in the R: Paul s-a propus ca / drept preşedinte de
mountains together. comisie.
a ~ pe cineva + (ca, drept) e. p. s. F: Paul s’est proposé comme président de
subiect [+persoană] commission.
R: Colegii l-au propus pe Paul şef de birou I: Paolo si è proposto come presidente di
// ca / drept reprezentant al lor. commissione.
F: Les collègues ont proposé Paul comme E: Paul proposed himself / offered to act
chef de bureau // comme leur as president of the committee.
représentant. a se ~ pentru ceva
I: I colleghi hanno proposto Paolo come (cu sens pasiv)
capufficio // come loro rappresentante. subiect [±animat]
E: The colleagues recommended / R: S-au propus cinci candidaţi pentru
suggested Paul for the head office job acestă funcţie.
// as their representative. F: On a proposé cinq candidats pour cette
a-şi ~ ceva fonction.
subiect [+persoană] I: Sono stati proposti cinque candidati
R: Atletul şi-a propus doborârea per questa funzione.
recordului mondial. E: Five candidates were proposed for this
F: L’athlète s’est proposé de battre le office.
record mondial. R: S-au propus multe amendamente la
I: L’atleta si è proposto di battere il proiectul Legii învăţământului.
record mondiale. F: On a proposé beaucoup
E: The athlete intended to break the world d'amendements au projet de loi sur
record / had the breaking of the world l'enseignement.
record in view.
347
PROVENI
I: Sono stati proposti molti amendamenti
al progetto di Legge sull'insegnamento.
E: Many amendments have been
suggested to the Education Bill.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, ca ... să P)
R: S-a propus să se schimbe programa de
liceu // ca programa de liceu să se
schimbe.
F: On a proposé de changer le
programme pour le lycée. On a
proposé que le programme pour le
lycée soit changé.
I: È stato proposto di cambiare il
programma liceale // che il programma
liceale sia cambiato.
E: They suggested / proposed a change in
the curriculum.
a i se ~ cuiva
(cu sens pasiv)
R: Lui Paul i s-a propus comanda unităţii.
F: On a proposé à Paul le commandement
de l’unité.
I: A Paolo è stato proposto il comando
dell’unità.
E: Paul was offered the leadership of the
unit.
PROVENI (9. 2)
(ind. prez. 1, 6 provin, 2 provii, 3 provine; conj.
prez. 3, 6 să provină)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Paul provine dintr-o familie veche.
(sin. a se trage)
F: Paul provient / est issu d’une vieille
famille.
I: Paolo proviene da un’antica famiglia.
E: Paul comes from an old family.
R: Marmura provine din cariera de la
Ruşchiţa.
F: Le marbre provient de la carrière de
Ruşchiţa.
I: Il marmo proviene dalla cava di
Ruşchiţa.
E: The marble comes from the Ruşchiţa
quarry.
R: Cartoful provine din America. (sin. a
avea originea)
F: La pomme de terre vient de
l’Amérique.
348
I: La patata proviene dall'America.
E: The potato comes from America.
PROVOCA (1. 10)
(ind. prez. 1 provoc, 2 provoci, 3, 6 provoacă; conj.
prez. 3, 6 să provoace; imperativ 2 provoacă !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul a provocat de mai multe ori
scandal în cămin. (sin. a stârni)
F: Paul a plusieurs fois provoqué des
scandales au foyer.
I: Parecchie volte Paolo ha provocato /
causato scandalo nella casa dello
studente.
E: Paul has stirred up trouble in the
hostel several times.
R: Furtuna a provocat pagube însemnate.
(sin. a produce, a cauza)
F: L’orage a causé des dégâts importants.
I: La tempesta ha causato / provocato
notevoli danni.
E: The storm caused serious damage.
R: Unele substanţe chimice provoacă
modificări genetice. (sin. a cauza, a
produce, a determina)
F: Certaines substances chimiques
provoquent des modifications
génétiques.
I: Alcune sostanze chimiche provocano
modificazioni genetiche.
E: Some chemical substances cause
genetic transformations.
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [±animat]
R: Clovnii au provocat râsul tuturor
spectatorilor. (sin. a stârni)
F: Les clowns ont fait rire tous les
spectateurs.
I: I clown hanno fatto ridere tutti gli
spetattori.
E: The clowns made all the spectators
laugh.
R: Cafeaua (îmi) provoacă insomnie.
F: Le café (me) donne des insomnies.
I: Il caffè (mi) provoca insonnia.
E: Coffee causes (me) insomnia.
a ~ pe cineva la ceva
subiect [+persoană]
R: Prietenii noştri ne-au provocat la o
partidă de tenis.

F: Nos amis nous ont conviés à une partie
de tennis.
I: I nostri amici ci hanno sfidato ad una
partita di tennis.
E: Our friends challenged us to a tennis
match.
R: Paul îi provoacă pe colegi la discuţii
contradictorii. (sin. a incita)
F: Paul provoque ses camarades à des
discussions contradictores.
I: Paolo incita i colleghi a discussioni in
contraddittorio.
E: Paul has challenged his colleagues to
contradictory discussions.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria şi-a provocat mult rău acceptând
propunerea lor. (sin. a-şi face)
F: Marie s’est fait beaucoup de mal en
acceptant leur proposition.
I: Maria si è fatta del male accettando la
loro proposta.
E: Mary caused herself much trouble
accepting their proposal.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a provocat prietenii la întrecere.
F: Paul a provoqué / entraîné ses amis à
une compétition.
I: Paolo ha sfidato i suoi amici ad una
competizione.
E: Paul challenged / dared his friends to a
race.
a-şi ~ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Paul şi-a provocat prietenii să participe
la concurs.
F: Paul a poussé ses amis à participer au
concours.
I: Paolo ha spinto / sollecitato i suoi
amici a partecipare al concorso.
E: Paul challenged his friends to take part
in the competition.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: In sala de spectacol, s-a provocat
confuzie generală din cauza întreruperii
curentului electric.
F: Dans la salle de spectacle, la coupure
de l'électricité a provoqué une
confusion générale.
PUBLICA
I: Nella sala dello spettacolo è stata
provocata una confusione generale a
causa dell'interruzione della corrente.
E: A riot was produced / caused in the
concert hall because of the power
failure.
(reciproc)
R: Cei doi rivali s-au provocat la duel.
F: Les deux rivaux se sont provoqués en
duel.
I: I due rivali si sono sfidati a duello.
E: The two rivals challenged each other to
a duel.
PUBLICA (1)
(ind. prez. 1 public)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul // Editura Universităţii a publicat
un studiu despre chirurgia
laparoscopică.
F: Paul // La Maison d’éditions de
l’Université a publié une étude sur la
chirurgie laparoscopique.
I: Paolo // La Casa editrice
dell’Università ha pubblicato uno
studio sulla chirurgia laparoscopica.
E: Paul // The University publishing house
published a study on laparoscopic
surgery.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [± animat]
R: Editura «Eminescu» a publicat un
volum de versuri al lui Paul. I-a
publicat lui Paul şi un roman.
F: La maison d’éditions «Eminescu» a
publié un volume de vers de Paul. Elle
a publié aussi un de ses romans.
I: La casa editrice «Eminescu» ha
pubblicato a Paolo un volume di versi.
Gli ha pubblicato anche un romanzo.
E: The publishing house «Eminescu»
published Paul’s poetry book. It also
published Paul a novel.
R: Maria, editor la "Universitaria", a
publicat cursurile profesorilor săi de
literatură.
F: Marie, éditeur aux Editions
"Universitaria" a publié les cours de
ses professeurs de littérature.
349
PUNE
I: Maria, editor presso la "Universitaria"
ha pubblicato i corsi dei suoi
professori di letteratura.
E: An editor at "Universitaria" publishing
house, Mary has published the course
books of her literature professors.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a publicat teza de doctorat.
F: Marie a publié sa thèse de doctorat.
I: Maria ha pubblicato la sua tesi di
dottorato.
E: Mary had her doctoral dissertation
published.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (timp, loc)
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: La editura "Meridiane" se publică
multe albume de artă.
F: On publie beaucoup d’albums d’art
aux éditions "Meridiane". Beaucoup
d'albums d'art sont publiés aux éditions
"Meridiane" .
I: Presso la casa editrice "Meridiane" si
pubblicano molti libri d’arte illustrati.
E: They publish many art albums at the
"Meridiane" publishing house. Many
art albums are being published at the
"Meridiane" publishing house.
R: Legea învăţământului s-a publicat în
“Monitorul oficial”.
F: La loi de l’enseignement a été publiée
dans le «Moniteur officiel».
I: La legge sull’insegnamento è stata
pubblicata nella “Gazzetta Ufficiale”.
E: The Education Law has been published
in “Monitorul oficial”.
a se ~
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Două cărţi ale lui Paul s-au publicat
anul acesta. Anul acesta, lui Paul i s-au
publicat două cărţi.
F: Cette année, on a publié deux livres de
Paul./ Deux livres de Paul ont été
publiés cette année.
I: Quest’anno sono stati pubblicati due
libri di Paolo. Quest'anno a Paolo si
sono pubblicati due libri.
E: Two of Paul's books have been
published this year.This year Paul has
had two books published.
350
PUNE (15. 7)
(ind. prez. 1, 6 pun, 2 pui, 3 pune; part. pus)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Studentul a pus cartea pe masă. (sin. a
aşeza)
F: L’étudiant a mis / a posé le livre sur la
table.
I: Lo studente ha messo il libro sul
tavolo.
E: The student placed the book on the
table.
R: Maria a pus flori în vază. A pus vaza pe
masă.
F: Marie a mis des fleurs dans le vase.
Elle a mis le vase sur la table.
I: Maria ha messo i fiori nel vaso. Ha
messo il vaso sul tavolo.
E: Mary put the flowers in the vase. She
set / stood the vase on the table.
R: Mama a pus stafide în prăjitură.
F: La mère a mis des raisins secs dans le
gâteau.
I: La mamma ha messo l’uvetta nel dolce.
E: Mother put raisins in the cake.
R: Administraţia Universităţii a pus
drapele deasupra intrării principale.
(sin. a arbora)
F: L'administration de l'Université a
arboré des drapeaux sur le fronton de
l'entrée principale.
I: L'amministrazione dell'Università ha
messo delle bandiere sopra l'ingresso
principale.
E: The University administration has
placed banners above the entrance.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Mama l-a pus pe copil în pat // pe
scaun. (sin a aşeza)
F: La mère a mis l’enfant au lit // sur la
chaise.
I: La madre ha messo il bambino a letto //
sulla sedia
E: The mother put / laid the baby on the
bed // sat the child on the chair.
a ~ ceva pe ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Administraţia // primarul a pus taxă pe
parcare. (sin. a stabili)
F: L’administration // Le maire a institué
une taxe sur le stationnement.
I: L’amministrazione // Il sindaco ha
istituito una tassa sul parcheggio.
E: The administration // The mayor
imposed / levied out a tax on parking.
a ~ ceva + supin
R: Bucătarul a pus carnea la fiert // laptele
la încălzit // aluatul la dospit.
F: Le cuisinier a mis la viande à bouillir //
le lait à réchaufferr // a laissé la pâte à
lever.
I: Il cuoco ha messo la carne a bollire //
il latte a riscaldare // l'impasto a
lievitare.
E: The cook set the meat to boil // the milk
to heat // the dough to rise.
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Infirmiera i-a pus copilului picături în
ochi // un pansament la genunchi.
F: L’infirmière a mis des gouttes dans
l’oeil de l’enfant // un pansement au
genou de l'enfant.
I: L’infermiera ha messo delle gocce
negli occhi del bambino // una
fasciatura al ginocchio.
E: The nurse put some drops into the
child's eye // put a bandage on the
child's knee.
R: Profesorul le pune studenţilor întrebări.
(sin. a adresa)
F: Le professeur poses des questions aux
étudiants.
I: Il professore pone delle domande agli
studenti.
E: The professor asks the students
questions.
a ~ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Profesorul i-a pus pe elevi să citească
o poezie.
F: Le professeur a fait lire une poésie aux
élèves.
I: Il professore ha fatto / messo da
leggere una poesia agli alunni.
E: The teacher had the pupils read the
poem.
R: Sergentul i-a pus pe soldaţi să alerge o
jumătate de oră. (sin. a obliga)
F: Le sergent a fait courir les soldats
durant une demi-heure.
I: Il sergente ha fatto correre i soldati per
mezz’ora.
E: The sergeant had the soldiers run for
half an hour.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Fata şi-a pus cercei în urechi // o floare
în păr.
F: La jeune fille s’est mis des boucles-
d’oreille // une fleur dans les cheveux.
I: La ragazza si è messa gli orecchini //
un fiore sui capelli.
E: The girl put on earrings // put a flower
in her hair.
R: Familia mea şi-a pus telefon. (sin. a
instala)
F: Ma famille s’est fait installer une ligne
de téléphone.
I: La mia famiglia si è fatta mettere /
installare il telefono.
E: My family have had a phone installed.
a-şi ~ ceva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
F: Elevii şi-au pus hainele în cuier.
F: Les élèves ont accroché leurs
vêtements au portemanteau.
I: Gli alunni hanno messo / appeso i loro
vestiti sull'attaccapanni.
E: The pupils hung their clothes on the
stand.
a-şi ~ pe cineva să P
(cu dat. pos.)
R: Proprietarul şi-a pus oamenii să
păzească via.
F: Le propriétaire a fait garder la vigne
par ses employés.
I: Il proprietario ha messo i suoi uomini
a sorvegliare la vigna.
E: The owner had his men watch the
vineyard.
R: Patronul şi-a pus şoferii să-şi verifice
maşinile.
F: Le patron a fait vérifier les voitures par
ses chauffeurs.
I: Il padrone ha messo i suoi autisti a
verificare le macchine / ha fatto
verificare le macchine ai suoi autisti.
E: The employer had his drivers check
their cars.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: S-a pus ploaia // frigul // vântul.
F: Il s’est mis à pleuvoir // à faire froid. //
351
PURTA

Le vent s'est levé. I: Quando si è perso, il cane portava un

I: Si è messo a piovere // Comincia a far guinzaglio verde.
freddo. // Si è messo il vento. E: When he got lost, the dog was wearing
E: It started raining. // It's getting cold / a green collar.
windy. R: Paznicul purta pistol şi s-a putut apăra.
a se ~ + supin (sin. a avea asupra sa)
subiect [+persoană] F: Le gardien portait un pistolet / avait un
R: Maria s-a pus pe citit. pistolet sur lui et a pu se défendre.
F: Marie s'est mise sérieusement à lire. I: Il custode portava la pistola e ha
I: Maria si è messa a leggere. potuto difendersi.
E: Mary started to read really hard. E: The guard was carrying a gun and was
R: Copiii s-au pus pe plâns. able to defend himself.
F: Les enfants se sont mis à pleurer. a ~ ceva + circ. (loc, mod)
I: I bambini si sono messi a piangere. subiect [±animat]
E: The children started crying. R: Tânărul purta un bagaj voluminos pe
a se ~ + supin umăr. (sin. a duce)
(cu sens pasiv) F: Le jeune homme portait un bagage
subiect [-animat] volumineux sur l’épaule.
R: Toamna anumite fructe şi legume se I: Il giovane portava un bagaglio
pun la uscat. voluminoso sulle spalle.
F: En automne, on met à sécher certains E: The young man was carrying a bulky
fruits et legumes. piece of luggage on his shoulder.
I: In autunno certe verdure e frutta si R: Măgarul poartă în spate bagajele
mettono a seccare. turiştilor. (sin. a căra, a transporta)
E: In the fall, certain fruits and vegetables F: L’âne porte sur le dos les bagages des
are dried. touristes.
I: L’asino porta sul doeso i bagagli dei
turisti.
PURTA (1. 23) E: The donkey is carrying the tourists’
(ind. prez. 1 port, 2 porţi, 3, 6 poartă; conj. prez. 3, luggage on its back.
6 să poarte; imp. 2 poartă !) R: Vântul a purtat balonul departe de locul
I. vb. tr. de aterizare. (sin. a duce)
a ~ ceva F: Le vent a porté le ballon loin de
subiect [+animat] l’endroit d’atterrissage.
R: Fata purta rochie lungă. (sin. a fi I: Il vento ha portato il pallone lontano
îmbrăcat cu) dal punto di atterraggio.
F: La jeune fille portait une robe longue. E: The wind carried the balloon away
I: La ragazza portava / indossava un from the landing point.
abito lungo. a ~ pe cineva + circ. (loc, mod)
E: The young girl was wearing an evening subiect [±animat]
dress. R: Salvamontiştii l-au purtat pe rănit în
R: La spectacol Maria poartă pantofi cu spate // cu grijă până la cabană. (sin. a
toc. (sin. a fi încălţat cu) transporta)
F: Au spectacle Marie porte des F: Les sauveurs ont porté le blessé sur le
chaussures à talons hauts. dos // avec soin jusqu’au chalet.
I: Allo spettacolo Maria porta scarpe con I: La squadra di salvataggio ha portato il
i tacchi alti. ferito sulle spalle // con cura fino al
E: At the show Mary wears high-heeled rifugio.
shoes. E: The mountain rescue people carried
R: Când s-a pierdut, câinele purta o zgardă the injured man on their back as far as
verde. (sin. a avea) the chalet.
F: Quand il s’est perdu, le chien portait R: Ghidul i-a purtat pe turişti peste tot prin
un collier vert. oraş. (sin. a conduce, a însoţi)

352

F: Le guide a conduit les touristes dans
toute la ville.
I: La guida ha portato / condotto i turisti
per tutta la città.
E: The guide took the tourists all over the
city.
R: Vapoarele îi poartă pe turişti de la o
insulă la alta. (sin. a transporta, a
duce)
F: Les bateaux transportent les touristes
d’une île à l’autre.
I: I vaporetti trasportano i turisti da
un’isola all’altra.
E: The ships carry tourists from one
island to the other.
a-şi ~ ceva + circ. (mod, loc)
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi poartă cu multă eleganţă
hainele.
F: Marie porte avec élégance ses
vêtements.
I: Maria porta / indossa i suoi vestiti con
molta eleganza.
E: Marz wears her clothes elegantly.
R: Cangurul îşi poartă puiul în marsupiu.
F: Le cangourou porte son petit dans sa
poche.
I: Il canguro porta il suo piccino nel
marsupio.
E: The kangaroo carried its cub inside its
pouch.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
subiect [+persoană]
R: Paul se poartă copilăreşte // ca un copil.
(sin. a se comporta)
F: Paul se conduit en enfant // se
comporte comme un enfant.
I: Paolo si comporta infantilmente //
come un bambino.
E: Paul is acting childishly // is behaving
like a child.
R: Copiii Mariei se poartă bine //
cuviincios.
F: Les enfants de Marie se conduisent / se
comportent bien // convenablement.
I: I figli di Maria si comportano bene //
con rispetto.
E: Mary's children are well-behaved //
behave properly.
R: Angajaţi în luptă, soldaţii s-au purtat
vitejeşte // cu vitejie.
PUTEA
F: Engagés dans le combat, les soldats se
sont conduits / comportés vaillamment.
I: Impegnati nel combattimento, i soldati
si comportano da eroi //
valorosamente.
E: In combat, the soldiers acted bravely.
a se ~ cu cineva + circ. (mod)
subiect [+persoană]
R: Paul se poartă cuviincios cu toată
lumea.
F: Paul se conduit convenablement avec
tout le monde.
I: Paolo si comporta con rispetto con
tutta la gente.
E: Paul behaves properly to everybody.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Se poartă iar roşul. (sin. a fi la modă)
F: Le rouge est de nouveau à la mode. /
Le rouge se porte de nouveau.
I: Si porta di nuovo il rosso. / E’ di nuovo
di moda il rosso.
E: Red is in fashion again.
PUTEA (13. 5)
(ind. prez. 1, 6 pot, 2 poţi, 3 poate; conj. prez. 3, 6
să poată)
I. vb. tr.
a ~ + infinitiv (fără a)
a ~ să P
subiect [±animat]
R: Copilul poate scrie / să scrie corect.
(sin. a fi capabil)
F: L’enfant peut écrire corrrectement .
I: Il bambino può scrivere correttamente
E: The child can write correctly.
R: Spectatorii pot intra / să intre în sală.
(sin. a avea permisiunea)
F: Les spectateurs peuvent entrer dans la
salle.
I: Gli spettatori possono entrare in sala.
E: The audience can get into the hall.
R: In ciuda vremii nefavorabile, avionul
poate ateriza / să aterizeze fără
probleme.
F: Malgré le mauvais temps, l’avion peut
atterrir sans problèmes.
I: Malgrado il tempo sfavorevole, l’aereo
può atterrare senza problemi.
E: In spite of the bad weather, the plane
can land without difficulties.
R: Spectacolul poate să fie / poate fi
organizat în sala principală a teatrului.
353
PUTEA
Spectacolul se poate organiza în sala
teatrului. (sin. a fi permis)
F: Le spectacle peut être organisé dans la
grande salle du théâtre.
I: Lo spettacolo può essere organizzato
nella sala principale del teatro. Si può
organizzare lo spettacolo nella sala del
teatro.
E: The performance can / may be
organized in the main hall of the
theatre.
R: Paul se poate duce // poate să se ducă
la discotecă cu prietenii lui.
F: Paul peut aller à la discothèque avec
ses copains.
I: Paolo può andare in discoteca con i
suoi amici.
E: Paul may go to the disco with his
friends.
R: Paul nu poate să se înţeleagă cu colegii.
Nu se poate înţelege cu nimeni.
F: Paul ne peut pas s'entendre avec ses
collègues. Il ne peut s'entendre avec
personne.
I: Paolo non può andare d'accordo con i
suoi aolleghi. Non va d'accordo con
nessuno.
E: Paul can't get along with his
colleagues. He doesn't get along with
anybody.
a-şi ~ ceva + infinitiv (fără a)
subiect [+animat]
R: Maria nu-şi poate rezolva singură
problemele administrative.
F: Marie ne peut résoudre toute seule ses
problèmes administratifs.
I: Maria non può risolvere da sola i suoi
problemi amministrativi.
E: Mary can't solve her administrative
problems by herself.
R: Maria nu-şi poate aminti adresa
prietenilor săi.
F: Marie ne peut pas se rappeler l'adresse
de ses amis.
I: Maria non si può ricordare
dell’indirizzo dei suoi amici.
E: Mary can't remember her
friends'address.
354
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (infinitiv (fără a),
să P)
R: Acum se poate să se intre în sală. (sin.
a fi posibil)
F: Maintenant on peut entrer dans la
salle.
I: Ora si può entrare nella sala.
E: You may enter the hall now.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, ca ... să P)
R: Se poate să plouă mâine // ca mâine să
plouă. (sin. a fi posibil)
F: Il se peut / il est possible qu’il pleuve
demain.
I: Può darsi che piova domani / che
domani piova.
E: It may rain tomorrow.
R: Nu se poate să fie adevărat ce se
spune // ca tot ce se spune să fie
adevărat. (sin. a fi posibil)
F: Il est impossible que tout ce qu'on dit
soit vrai.
I: Non può essere vero tutto ciò che si
dice / che tutto quel che si dice sia
vero.
E: Everything that is being said can't be
true. It's impossible that everything that
is being said be true.
R: Acum se poate să intrăm în sală // să
intraţi în sală // să intre toată lumea în
sală.
F: Maintenant nous pouvons entrer // vous
pouvez entrer // tout le monde peut
entrer dans la salle.
I: Ora si può entrare in sala // ora
possiamo // potete entrare in sala //
tutti possono entrare in sala.
E: Now we // you are // everybody is
allowed to enter the hall.
RADE1 (15. 3)
(ind. prez. 1, 6 rad, 2 razi, 3 rade; imperf. 1, 4
rădeam, 2 rădeai etc.; perf. simplu 1 răsei, 2 răseşi;
m. m. c. perf. 1 răsesem, 2 răseseşi etc.; ger. răzând;
part. ras)
I. vb.tr.
a ~ pe cineva + circ. (timp, loc)
subiect [+ persoană]
R: Frizerul l-a ras pe fratele meu acasă //
în cinci minute. (sin. a bărbieri)
F: Le coiffeur a rasé mon frère à la
maison // en cinq minutes.
I: Il barbiere ha fatto la barba a mio
fratello a casa // in cinque minuti.
E: The barber shaved my brother at home
// in five minutes.
a ~ pe cineva pe ceva
subiect [+ persoană]
R: Frizerul l-a ras pe Paul pe cap.
F: Le coiffeur a rasé la tête de Paul.
I: Il parrucchiere ha raso la testa di
Paolo.
E: The barber shaved Paul' s head.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~(cuiva) ceva
subiect [+ persoană]
R: Frizerul a ras barba lui Paul. I-a ras şi
mustaţa.
F: Le coiffeur a rasé la barbe de Paul. Il
lui a rasé la moustache aussi.
I: Il parrucchiere ha raso la barba di
Paolo. Gli ha raso anche i baffi.
E: The barber has shaved Paul' s beard.
He also shaved his moustaches.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Unchiul lui Paul şi-a ras barba şi pare
mai tânăr cu 10 ani.
R
F: L' oncle de Paul s’est rasé la barbe et
paraît de dix ans plus jeune.
I: Lo zio di Paolo si è tolta la barba e
sembra più giovane di dieci anni.
E: Paul's uncle shaved his beard off and
looks ten years younger.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Paul se rade în fiecare dimineaţă. (sin.
a se bărbieri)
F: Paul se rase chaque matin.
I: Paolo si fa la barba ogni mattina.
E: Paul shaves every morning.
RADE2 (15. 3)
(ind. prez. 1, 6 rad, 2 razi, 3 rade; imperf. 1, 4
rădeam, 2 rădeai etc.; perf. simplu 1 răsei, 2 răseşi;
m. m. c. perf. 1 răsesem, 2 răseseşi etc.; ger. răzând;
part. ras)
I. vb.tr.
a ~ ceva
subiect [+ persoan[]
R: Bucătarul a ras morcovii.
F: Le cuisinier a râpé les carottes.
I: Il cuoco ha grattugiato le carote.
E: The cook grated the carrots.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Morcovii se rad pentru salată.
F: On doit râper les carottes pour la
salade.
I: Le carote si grattuggiano per
l'insalata.
E: Carrots are grated for the salad.
RĂCI
RĂCI (10)
(ind. prez. 1, 6 răcesc)
I. vb. intr.
a~
subiect [+animat]
R: Copilul a stat prea mult în ploaie şi a
răcit.
F: L’enfant est resté trop longtemps sous
la pluie et il a pris froid.
I: Il bambino è stato troppo sotto la
pioggia e ha preso il raffreddore.
E: The child has caught a cold, he stayed
in the rain for too long.
R: Şi animalele răcesc când stau prea mult
în ploaie.
F: Les animaux prennent froid aussi
quand ils restent trop longtemps sous
la pluie.
I: Anche gli animali prendono il
raffreddore quando restano troppo a
lungo sotto la pioggia.
E: Even animals get a cold when they stay
in the rain too long.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [± animat]
R: Mama a răcit laptele şi l-a turnat în
biberon.
F: La mère a refroidi le lait et l’a versé
dans le biberon.
I: La madre ha raffreddato il latte e l’ha
messo nel biberon.
E: The mother cooled the milk (off) and
poured it into the bottle.
R: Acest tip de frigider răceşte lichidele
mai bine decât cel vechi.
F: Ce type de réfrigérateur refrodit les
liquides mieux que l’ancien.
I: Questo tipo di frigorifero raffredda i
liquidi meglio di quello vecchio.
E: This type of refrigerator cools liquids
better than the old one.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a răcit ceaiul şi apoi l-a băut.
F: Marie a laissé refroidir son thé et puis
elle l’a bu.
I: Maria ha lasciato freddare il tè, poi
l’ha bevuto.
E: Mary cooled her tea off and then drank
it.
356
III. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Bea-ţi cafeaua, s-a răcit!
F: Bois ton café, il s’est refroidi!
I: Bevi il tuo caffè, si è raffreddato!
E: Drink your coffee, it's cooled.
R: Zidurile caselor se răcesc iarna.
F: Les murs des maisons se refroidissent
en hiver.
I: D'inverno, i muri delle case si
raffreddano.
E: The walls of the houses become colder
in the winter.
R: Vremea se răceşte.
F: Le temps se refroidit.
I: Il tempo si raffredda.
E: The weather is getting cool.
R: Prietenia lor s-a răcit după acel
incident.
F: Leur amitié s’est refroidie après cet
incident.
I: La loro amicizia si è raffreddata dopo
quell’incidente.
E: Their friendship cooled after that
incident.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Anumite mâncăruri se răcesc înainte de
a fi puse la frigider.
F: Certains plats cuisinés doivent être
refroidis avant d'être mis au
réfrigérateur.
I: Alcune pietanze si devono lasciare
raffreddare prima di essere messe nel
frigorifero.
E: Certain foods need to be cooled before
they are put into the fridge.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Se răceşte uşor în această perioadă a
anului.
F: On prend froid facilement à cette
époque de l’année.
I: In questo periodo dell’anno si prende
facilmente il raffreddore.
E: One gets a cold very easily this time of
year.
RĂMÂNE1 (15. 8)
(ind. prez. 1, 6 rămân, 2 rămâi, rămâne; perf.
simplu 1 rămăsei, 2 rămăseşi, 3 rămase, 4
rămaserăm, 5 rămaserăţi, 6 rămaseră; m. m. c. perf.

1 rămăsesem, 2 rămăseseşi etc. ; part. rămas)
vb. intr.
a ~ ± circ. (timp, loc) R:
subiect [±animat] F:
R: Paul a rămas acasă. I:
F: Paul est resté à la maison.
I: Paolo è rimasto a casa. E:
E: Paul remained at home.
R: Pisica a rămas în bucătărie.
F: Le chat est resté dans la cuisine. R:
I: Il gatto è rimasto in cucina.
E: The cat remained in the kitchen.
R: Cărţile au rămas pe masă. F:
F: Les livres sont restés sur la table.
I: I libri sono rimasti sul tavolo.
E: The books remained on the table. I:
R: Maşina lui Paul a rămas mai multe zile
în stradă, în acelaşi loc.
F: La voiture de Paul est restée plusieurs E:
jours dans la rue, au même endroit.
I: L’automobile di Paolo è rimasta ferma
sulla strada, parecchi giorni, nello
stesso posto.
E: Paul's car remained several days in the
street, in the same place. R:
R: A mai rămas puţină cafea în cutie.
Zahăr nu a mai rămas. (sin. a fi)
F: Il reste encore un peu de café dans la F:
boîte. Du sucre, il n'en reste plus.
I: E’rimasto un po' di caffè nel
contenitore. Non c'è più zucchero. I:
E: There is a little coffee left in the box.
There is no sugar left.
R: Au mai rămas câteva zile până la E:
examen.(sin. a fi)
F: Il reste encore quelques jours jusqu'à R:
l'examen.
I: Sono rimasti pochi giorni per l'esame. F:
E: There are a few days left to the exam.
R: După incendiu, din casă nu a rămas
decât fundaţia. (sin. a fi) I:
F: Après l’incendie, il ne reste de la
maison que les fondements. E:
I: Dopo l’incendio, della casa sono
rimaste solo le fondamenta. R:
E: After the fire, all that remained of the F:
house was its foundation. I:
a ~ să P E:
subiect [+persoană]
R: Paul a rămas să o ajute pe Maria. R:
F: Paul est resté aider Marie.
I: Paolo è rimasto ad aiutare Maria. F:
E: Paul stayed behind to help Mary.
RĂCI
a ~ unde P
subiect [+persoană]
Paul a rămas unde l-ai lăsat.
Paul est resté là où tu l'as laissé.
Paolo è rimasto là dove lo avevi
lasciato.
Paul remained where you left him.
a ~ + circ. (loc, timp)
subiect [+persoană]
Maria rămâne la serviciu cât este
nevoie // până (ce) termină ce are de
făcut.
Marie reste au bureau tant qu'il est
nécessaire // jusqu'à ce qu'elle finisse
ce qu'elle a à faire.
Maria resta in ufficio quanto
necessario // fino a quando finisce
quello che ha da fare.
Mary stays at her work as long as
needed // till she finishes what she has
to do.
a-i ~ cuiva
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [±animat]
Lui Paul i-a mai rămas puţin timp până
la examenul de licenţă. Mie mi-au
rămas două săptămâni.
Il est resté peu de temps à Paul jusqu'à
l'examen de licence. À moi, il m'en
reste deux semaines.
A Paolo è rimasto poco tempo fino
all’esame di laurea. A me sono rimaste
due settimane.
There’s little time left for Paul before
his finals. I still have two weeks left.
Profesorului i-au mai rămas zece
lucrări de corectat.
Il reste au professeur encore dix copies
à corriger./ Le professeur a encore dix
copies à corriger.
Al professore sono rimaste ancora
dieci prove da correggere.
The teacher has another ten papers to
mark.
Mariei i-au rămas foarte puţini prieteni.
Il reste à Marie très peu d'amis.
A Maria sono rimasti pochissimi amici.
Mary has been left with very few
friends.
Din moştenirea de la părinţi, Mariei
îi rămâne casa.
De l'héritage de ses parents, la maison
revient à Marie.
357
RĂMÂNE2
I: Dall'eredità dei genitori, a Maria
rimane / tocca la casa.
E: From her parents' inheritance Mary
was left with the house.
a ~ cu, fără ceva
subiect [±animat]
R: După divorţ, Paul a rămas cu maşina şi
soţia lui cu apartamentul. A rămas fără
locuinţă pentru o vreme.
F: Après le divorce, la voiture est restée à
Paul et l'appartement est resté à sa
femme. Il est resté sans logement pour
quelque temps.
I: Dopo il divorzio, a Paolo è rimasta la
macchina e a sua moglie è rimasto
l'appartamento. E’ rimasto senza casa
per qualche tempo.
E: After their divorce Paul was left with
the car and his former spouse with the
apartment. For some time he was left
without a house.
R: După accident, Paul a rămas cu un uşor
handicap locomotor.
F: Après l’accident, Paul est resté avec un
léger handicap locomoteur.
I: Dopo l’incidente, Paolo è rimasto con
un piccolo handicap locomotore.
E: After the a ccident, Paul was left with a
slight locomotor handicap.
R: După furtună, casa a rămas fără
acoperiş.
F: Après l’orage, la maison est restée
sans toit.
I: Dopo la tempesta, la casa è rimasta
senza tetto.
E: After the storm, the house remained
without roof.
a~
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (să P,
ca ... să P)
R: Rămâne să anunţi data exactă a sosirii.
F: Il te reste d' annoncer la date exacte de
l'arrivée.
I: Ti rimane da comunicare la data esatta
dell’arrivo.
E: All that remains for you to do is to
announce the exact date of arrival.
R: Rămâne să anunţăm (noi) data
întâlnirii.
F: Il nous reste d'annoncer la date de la
réunion.
I: Ci resta di / Tocca a noi far sapere la
data della riunione.
358
E: It has been left with us to announce the
date of the meeting.
R: Rămâne ca Paul să anunţe data
întâlnirii.
F: Il reste à Paul d'annoncer la date de la
réunion.
I: Tocca a Paolo comunicare la data della
riunione.
E: It has been left that Paul should
announce the date of the meeting.
a ~ + supin
subiect[-animat]
R: Rămân de stabilit ultimele detalii ale
programului.
F: Il reste à établir les derniers détails du
programme.
I: Rimangono da stabilire gli ultimi
particolari del programma.
E: The fine details of the programme are
to be finalized.
a ~ + supin
subiect[-animat](rel. P, unde, când,
cum P)
R: Rămâne de văzut cine are dreptate.
F. Il reste à voir qui a raison.
I: Resta da vedere chi ha ragione.
E: It remains to be seen who is right.
R: Rămâne de stabilit // de hotărât unde //
când // cum vom organiza întâlnirea.
F: Il reste à établir // à décider où //
quand // comment nous organiserons la
réunion.
I: Resta da stabilire // da decidere dove //
quando // come organizzeremo
l’incontro.
E: It remains to be decided where // when
// how we shall organise the meeting.
RĂMÂNE2 (15. 8)
(ind. prez. 1, 6 rămân, 2 rămâi, rămâne; perf.
simplu 1 rămăsei, 2 rămăseşi, 3 rămase, 4
rămaserăm, 5 rămaserăţi, 6 rămaseră; m. m. c. perf.
1 rămăsesem, 2 rămăseseşi etc. ; part. rămas)
vb. copulativ
a ~ + nume pred.
subiect [±animat]
R: Paul a rămas singur // trist după
plecarea Mariei.
F: Paul est resté seul // triste après le
départ de Marie.
I: Paolo è rimasto solo // triste dopo la
partenza di Maria.

E: Paul felt sad // lonely after Mary's
departure.
R: Programul a rămas neschimbat.
F: Le programme est resté le même // n'a
pas changé.
I: Il programma è rimasto invariato.
E: The programme remained unchanged /
stood.
R: Casa Mariei a rămas închisă // deschisă
// abandonată.
F: La maison de Marie est restée fermée //
ouverte // abandonnée.
I: La casa di Maria è rimasta chiusa //
aperta // abbandonata.
E: Mary's house remained closed up //
open // abandoned.
R: Paul a rămas ultima rudă a Mariei.
F: Paul est resté le seul parent de Marie.
I: Paolo è rimasto l'ultimo parente di
Maria.
E: Paul is Mary' s last relative.
R: Găsirea unui loc de muncă a rămas
ultima speranţă a Mariei // pentru
Maria.
F: Trouver un emploi est resté le dernier
espoir de Marie.
I: Trovare un posto di lavoro è rimasto
l'ultima speranza di / per Maria.
E: Finding a place of work has remained
Mary's last hope.
a ~ + prop. pred. (cum P, rel. P)
subiect [±animat]
R: Paul a rămas ce a fost // cum îl ştim: un
om generos.
F: Paul est resté ce qu'il a été // celui que
nous connaissions: un homme
généreux.
I: Paolo è rimasto quello che è sempre
stato // così come lo conosciamo: un
uomo generoso.
E: Paul has remained what he has always
been // as we know him: a generous
man.
R: Centrul vechi al oraşului a rămas cum a
fost // cum îl ştii.
F: Le vieux centre de la ville est resté tel
qu'il était // tel que tu le connais.
I: Il centro storico della città è rimasto
così come era // così come lo conosci.
E: The central part of the city has
remained as it has always been // as
you know it.
RĂNI
RĂNI (10)
(ind. prez. 1, 6 rănesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva + circ. (loc, mod)
subiect [±animat]
R: Agresorul l-a rănit pe Paul la picior.
L-a rănit uşor.
F: L'agresseur a blessé Paul à la jambe. Il
l'a blessé légèrement.
I: L'aggressore ha ferito Paolo alla
gamba. Lo ha ferito leggermente.
E: The aggressor has wounded Paul in
the leg. He wounded him lightly.
R: Şoferul l-a rănit grav pe copil, din
greşeală.
F: Le chauffeur a grièvement blessé
l'enfant, par mégarde.
I: L’autista ha ferito gravemente il
bambino, per sbaglio.
E: The driver wounded the child badly, by
mistake.
R: Cuvintele tale l-au rănit pe Paul. (sin. a
jigni)
F: Tes mots ont blessé / ont offensé Paul.
I: Le tue parole hanno ferito / offeso
Paolo.
E: Your words hurt / offended Paul.
a ~ ceva (animal)
subiect [±animat]
R: Vânătorul // Glonţul a rănit ursul //
cerbul // căprioara.
F: Le chasseur // La balle a blessé l'ours //
le cerf // la biche.
I: Il cacciatore // La pallottola ha ferito
l'orso // il cervo // il capriolo.
E: The hunter // The bullet has wounded
the bear // the stag // the deer.
R: Copacul care a căzut // Maşina a lovit
calul // câinele şi l-a rănit la cap // la
spate.
F: L'arbre qui est tombé // La voiture a
frappé le cheval // le chien et l'a blessé
à la tête // au dos.
I: L'albero che è caduto // L’automobile
ha colpito il cavallo // il cane e lo ha
ferito alla testa // alla schiena.
E: The fallen tree // The car has hit the
horse // the dog and wounded it in the
head // in the back.
a ~ pe cineva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Agresorul l-a rănit pe Paul cu cuţitul.
F: L'agresseur a blessé Paul d'un coup de
couteau.
359
RĂPI
I: L'aggressore ha ferito Paolo con un
coltello.
E: The aggressor has wounded Paul with
a knife.
R: Paul l-a rănit pe prietenul său cu
indiferenţa sa.
F: Paul a blessé son ami par son
indifférence.
I: Con la sua indifferenza, Paolo ha ferito
/ offeso il suo amico.
E: Paul hurt / offended his friend by his
indifference.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (loc, mod)
subiect [+animat]
R: Paul s-a rănit grav // la cap // la picior //
la faţă.
F: Paul s’est blessé grièvement // à la tête
// à la jambe // au visage.
I: Paolo si è ferito gravemente // alla
testa // al piede // al volto.
E: Paul has severely injured his head //
his leg // his face.
R: Băiatul s-a rănit coborând din pom.
F: Le garçon s’est blessé en descendant
de l’arbre.
I : Il ragazzo si è ferito scendendo
dall’albero.
E: The boy hurt himself when getting
down from the tree.
R: Calul s-a rănit sărind peste obstacol.
F: Le cheval s’est blessé en sautant
par-dessus l’obstacle.
I: Il cavallo si è ferito, saltando
l’ostacolo.
E: The horse injured itself / got hurt when
jumping over the fence.
a se ~ unul pe altul
(reciproc)
subiect [+persoană]
R: Cei doi cavaleri s-au rănit unul pe altul
şi au hotărât să oprească duelul.
F: Les deux chevaliers se sont blessés
(l’un l’autre) et ils ont décidé d’arrêter
le duel.
I: I due cavalieri si sono feriti l’un l’altro
e hanno deciso di cessare il duello.
E: The two knights wounded each other
and decided to end the duel.
RĂPI (10)
(ind. prez. 1, 6 răpesc)
360
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Uliul a răpit o găină // mai mulţi pui.
F: L’épervier a volé une poule // plusieurs
poussins.
I: Lo sparviero ha rubato una gallina //
parecchi pulcini.
E: The hawk has carried off a hen //
several chickens.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Un necunoscut a răpit un important om
politic.
F: Un inconnu a enlevé de force / a
kidnappé un important homme
politique.
I: Uno sconosciuto ha rapito un
importante uomo politico.
E: An unknown person kidnapped an
important politician.
R: Frumuseţea Mariei l-a răpit pe Paul din
prima clipă. (sin. a fermeca, a încânta)
F: La beauté de Marie a ravi / a charmé
Paul dès le premier moment.
I: La bellezza di Maria ha rapito /
incantato Paolo fin dal primo
momento.
E: Mary’s beauty enraptured / charmed
Paul from the first moment.
a-şi ~ ceva
subiect [+animat]
R: Amatorii de recompense îşi răpesc
victimele după multe calcule.
F: Les amateurs de récompenses enlèvent
leurs victimes après beaucoup de
calculs.
I: I cacciatori di taglie rapiscono le loro
vittime dopo aver fatto tanti calcoli.
E: Ransom hunters kidnap their victims
only after meticulous calculations.
R: Vulturul îşi răpeşte prada atacând pe
neaşteptate.
F: Le vautour enlève sa proie en attaquant
par surprise.
I: L'aquila cattura la preda assalendola
all'improvviso.
E: The vulture catches its prey by
attacking it unexpectedly.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: De cele mai multe ori, se răpesc

persoane pentru recompense.
F: Le plus souvent, on kidnappe / enlève
de force des personnes pour des
récompenses.
I: In parecchie occasioni, vengono rapite
persone per ricattto.
E: Most of the times, people are
kidnapped for ransoms.
RĂSĂRI (9. 1)
(ind. prez. 3 răsare, 6 răsar; conj. prez. 3, 6 să
răsară)
I. vb. intr.
a ~+ circ. (timp, loc)
subiect [-animat]
R: Soarele răsare în fiecare dimineaţă.
F: Le soleil se lève chaque matin.
I: Il sole sorge ogni mattina.
E: The sun rises every morning.
R: Stelele răsar noaptea, pe cer.
F: Les étoiles apparaissent la nuit, dans
le ciel.
I: Le stelle spuntano nel cielo di notte.
E: Stars appear on the sky at night.
R: Pe câmp, a răsărit iarba // grâul //
porumbul.
F: L'herbe // Le blé // Le maïs a levé dans
les champs.
I: È spuntata l’erba // È spuntato il grano
// il granturco.
E: Grass // Wheat // Maze has sprouted.
R: Au răsărit primii ghiocei pe câmp.
F: Les premiers perce-neige sont apparus
dans les champs.
I: Sono spuntati i primi bucaneve nel
campo.
E: The first snow-drops have come up in
the field.
RĂSPUNDE (15. 2)
(ind. prez. 1, 6 răspund, 2 răspunzi, 3 răspunde; ger.
răspunzând; part. răspuns)
I. vb. tr.
a(-i) ~ cuiva că P
subiect [+persoană]
R: Paul i-a răspuns Mariei că este de acord
cu organizarea excursiei // că va merge
şi el.
F: Paul a répondu à Marie qu’il était
d’accord avec l'organisation de
l'excursion // qu'il irait lui aussi.
RĂSPUNDE
I: Paolo ha risposto a Maria di essere
d’accordo con l’organizzazione della
gita // che (vi) andrà anche lui.
E: Paul replied to Mary that he agreed to
the organisation of the trip // he would
go as well.
a(-i) ~ ceva (pronume ceva, câte ceva,
nimic, asta) cuiva
subiect [+persoană]
R: Paul i-a răspuns ceva Mariei, dar nimic
clar. Practic nu i-a răspuns nimic.
F: Paul a répondu quelque chose à Marie,
mais rien de précis. Pratiquement, il ne
lui a rien répondu.
I: Paolo ha risposto qualcosa a Maria,
ma niente di preciso. Praticamente non
le ha risposto niente.
E: Paul said something to Mary, but
nothing clear. He practically said
nothing to her.
R: Asta mi-a răspuns Paul, asta îţi spun şi
eu.
F: C'est ce que Paul m'a répondu, c'est ce
que je te dis.
I: Questo mi ha risposto Paolo, questo ti
dico anche io.
E: This is what Paul told me, this is what I
tell you.
II. vb. intr.
a ~ de ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul // Sindicatul studenţilor răspunde
de organizarea excursiei.
F: Paul // Le Syndicat des étudiants
répond de l’organisation de
l’excursion.
I: Paolo // Il sindacato degli studenti
risponde dell’organizzazione della gita.
E: Paul // The studens’union is
responsible for the organization of the
trip.
R: Directorul răspunde de competenţa şi
eficacitatea echipei sale manageriale.
F: Le directeur répond de la compétence
et de l'efficacité de son équipe
managériale.
I: Il direttore risponde della competenza e
della efficienza della sua compagine
manageriale.
E: The manager is responsible for the
competence and efficiency of his
managerial team.
361
RĂSPUNDE
a ~ de, pentru ceva al cuiva
subiect [+persoană]
R: Părinţii răspund de / pentru actele
copiilor minori.
F: Les parents répondent des actes / pour
les actes de leurs enfants mineurs.
I: I genitori rispondono degli / per gli atti
dei loro figli minorenni.
E: The parents answer for their minor
children's deeds.
a ~ la ceva
subiect [±animat]
R: Secretara directorului răpunde la
telefon // la scrisori.
F: La secrétaire du directeur répond au
téléphone // aux lettres.
I: La segretaria del direttore risponde al
telefono // alle lettere.
E: The managers's secretary answers the
phone // the letters.
R: Studenţii au răspuns foarte bine la
examen.
F: Les étudiants ont très bien répondu à
l'examen.
I: Gli studenti hanno risposto molto bene
all'esame.
E: The students answered very well in the
exam.
R: Organismul bolnavului a răspuns la
tratament.
F: L'organisme du malade a répondu au
traitement.
I: L'organismo del malato ha risposto
benissimo al trattamento.
E: The patient's organism responded to
treatment.
a ~ la ceva al cuiva
a ~ + abstract în dativ
subiect [±animat]
R: Paul a răspuns la toate întrebările
ziariştilor.
F: Paul a répondu à toutes les questions
des journalistes.
I: Paolo ha risposto a tutte le domande
dei giornalisti.
E: Paul answered all the questions of the
journalists.
R: Guvernul a răspuns solicitărilor UE. A
răspuns la toate solicitările.
F: Le Gouvernement a répondu aux
sollicitations de l'UE. Il a répondu à
toutes les sollicitations.
I: Il Governo ha risposto alle
sollecitazioni della UE. Ha risposto a
362
tutte le sollecitazioni.
E: The Government has answered all
EU's requirements. It answered all the
requirements.
R: Partidul // Purtătorul de cuvânt al
Partidului a răspuns la întrebările
opoziţiei. A răspuns tuturor
întrebărilor.
F: Le Parti // Le porte-parole du Parti a
répondu aux questions de l'opposition.
Il a répondu à toutes les questions.
I: Il Partito // Il protavoce del Partito ha
risposto alle domande dell'opposizione.
Ha risposto a tutte le domande.
E: The Party // The Party's spokesman
has answered the questions of the
opposition. It // He has answered all of
them.
a ~ de cineva
subiect [+persoană]
R: Paul a răspuns de copiii din prima serie
de tabără. (sin. a avea în grijă)
F: Paul a été le responsable du premier
groupe d’enfants du camp.
I: Paolo è stato il responsabile dei
bambini del primo turno di campeggio.
E: Paul was responsible for the children
of the first camp series.
a ~ pentru cineva
a ~ în locul cuiva
subiect [+ persoană]
R: În faţa legii, pentru minori / în locul
minorilor răspund părinţii.
F: Les parents répondent, devant la loi,
pour leurs enfants mineurs / à la place
de leurs enfants mineurs.
I: Davanti alla legge, per i minorenni / al
posto dei minorenni rispondono i
genitori.
E: In front of the law, the parents answer
for their minor children.
a ~ cuiva + circ. (mod)
subiect [+persoană]
R: Paul i-a răspuns nepoliticos Mariei.
F: Paul a répondu impoliment à Marie.
I: Paolo ha risposto a Maria in modo
sgarbato.
E: Paul retorted Mary / answered Mary
very rudely.
a-şi ~ (la ceva)
(reciproc)
R: Paul şi Maria îşi răspund întotdeauna la
scrisori.

F: Paul et Marie se répondent toujours á
leurs lettres.
I: Paolo e Maria si rispondono sempre
alle loro lettere.
E: Paul and Mary always answer each
other’s letters.
III.vb. refl.
a se ~ la ceva
(în constr. impers.)
R: La scrisorile de felicitare se răspunde
imediat.
F: On répond immédiatement aux lettres
de félicitations.
I: Alle lettere di auguri si risponde
subito.
E: Congratulation letters should be
answered back immediately.
R: La toate întrebările puse de profesor
s-a răspuns foarte corect.
F: On a répondu très correctement à
toutes les questions posées par le
professeur.
I: A tutte le domande poste dal professore
si è risposto molto correttamente.
E: All the teacher's questions were very
correctly answered.
a se ~ la ceva al cuiva
a i se ~ (cuiva) la ceva
(în constr. impers.)
R: Nu s-a răspuns la cererea lui Paul. Lui
Paul nu i s-a răspuns la cerere.
F: On n'a pas répondu à la requête de
Paul.
I: Non si è risposto alla richiesta di
Paolo. Alla richiesta di Paolo non si è
risposto.
E: They haven’t answered Paul’s
petition.
a i se ~ (cuiva)
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, să P)
R: Mariei i s-a răspuns că dosarul de bursă
i-a fost respins // să se adreseze
Ministerului Educaţiei.
F: On a communiqué à Marie que son
dossier de bourse a été refusé // qu'elle
devait s'adresser au Ministère de
l'Éducation.
I: A Maria è stato risposto che la sua
pratica per una borsa è stata respinta
// che dovrebbe rivolgersi al Ministero
della Pubblica Istruzione.
E: Mary received the answer that her
grant application had been rejected //
RĂSTURNA
she should apply to the Ministry of
Education.
RĂSTURNA (1. 23)
(ind. prez. 1 răstorn, 2 răstorni, 3, 6 răstoarnă; conj.
prez. 3, 6 să răstoarne; imp. 2 răstoarnă !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul a răsturnat (din neatenţie) un
scaun // un pahar cu apă.
F: Paul a renversé une chaise (par
mégarde) // un verre d'eau.
I: Paolo ha rovesciato (per disattenzione)
una sedia // un bicchiere d’acqua.
E: Paul accidentally knocked over a chair
// a glass of water.
R: Furtuna a răsturnat la pământ copacii
din parc. (sin. a doborî)
F: La tempête a abattu les arbres du parc.
I: La tempesta ha abbattuto gli alberi del
parco.
E: The tempest has blown down the trees
in the park.
R: Paul a răsturnat planurile Mariei. (sin. a
încurca)
F: Paul a renversé les projets de Marie.
I: Paolo ha rovesciato i piani di Maria.
E: Paul circumvented / upset Mary’s
plans.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Şoferul // Maşina a răsturnat un pieton.
F: L'automobiliste // La voiture a renversé
un piéton.
I: L'autista // La macchina ha rovesciato
un pedone.
E: The driver // The car has knocked
down a passer-by.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Din neatenţie, Paul şi-a răsturnat
paharul cu apă. (sin. a vărsa)
F: Par mégarde, Paul a renversé son
verre d’eau.
I: Per disattenzione, Paolo ha rovesciato
il suo bicchiere d’acqua.
E: Paul knocked over the glass by
mistake.
R: Calul şi-a răsturnat călăreţul.
F: Le cheval a renversé son cavalier.
I: Il cavallo ha rovesciato / disarcionato
il suo cavaliere.
363
RĂTĂCI

E: The horse has thrown down its rider.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Maşina lui Paul s-a răsturnat din cauza
vitezei.
F: La voiture de Paul s'est renversée à
cause de la vitesse.
I: La macchina di Paolo si è ribaltata a
causa della velocità.
E: Paul’s car overturned because of the
speed.
R: Paul s-a răsturnat cu maşina într-un
şanţ.
F: La voiture de Paul s'est renversée dans
un fossé.
I: Paolo si è ribaltato con la macchina
nel fossato.
E: Paul has had a car crash while the car
toppled over into a ditch.
RĂTĂCI (10)
(ind. prez. 1, 6 rătăcesc)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (loc, timp)
subiect [+animat]
R: Paul a rătăcit prin lume mai mulţi ani.
F: Paul a erré á travers le monde pendant
plusieurs années.
I: Paolo ha girovagato per il mondo
parecchi anni.
E: Paul has wandered the world for
several years.
R: Câini fără stăpân rătăcesc prin parc.
F: Des chiens sans maître errent dans le
parc.
I: I cani senza padrone girovagano nel
parco.
E: The masterless dogs wanders in the
park.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Prietena mea a rătăcit adresa Mariei.
(sin. a pierde)
F: Mon amie a égaré l' adresse de Marie.
I: La mia amica ha smarrito l'indirizzo di
Maria.
E: My friend lost Mary's address.
R: Excursioniştii au rătăcit drumul prin
pădure.
F: Les excursionnistes ont perdu leur
chemin / se sont trompés de chemin
dans la forêt.
I: Gli escursionisti hanno smarrito la
strada nel bosco.
E: The hikers lost their way in the forest.
R: Firma a rătăcit contractul de
subînchiriere. (sin. a pierde)
F: L'entreprise a égaré le contrat de sous-
location.
I: L’impresa ha smarrito il contratto di
subaffitto.
E: The firm has misplaced the subrental
contract.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Bunicul şi-a rătăcit ochelarii. (sin. a
pierde)
F: Le grand-père a égaré ses lunettes.
I: Il nonno ha smarrito i suoi occhiali.
E: Grandpa has misplaced his eyeglasses.
III. vb. refl.
a se ~
subiect [+animat]
R: Drumeţii s-au rătăcit şi au înnoptat la o
cabană de vânătoare. (sin. a se pierde)
F: Les randonneurs se sont égarés et ont
passé la nuit dans un chalet de chasse.
I: I viandanti si sono smarriti e hanno
trascorso la notte in un capanno da
cacciatore.
E: The hikers got lost and spent the night
at a shooting lodge.
R: Câinele lui Paul s-a rătăcit în mulţime.
(sin. a se pierde)
F: Le chien de Paul s'est égaré dans la
foule.
I: IL cane di Paolo si è smarrito tra la
folla.
E: Paul's dog got lost in the crowd.
(cu sens pasiv)
R: Din păcate, dosarul dumneavoastră s-a
rătăcit. (sin. a se pierde)
F: Malheureusement, votre dossier a été
égaré.
I: Sfortunatamente, il suo dossier si è
smarrito.
E: Unfortunately, your file has been lost.

364

RÂDE (15. 12)
(ind. prez. 1, 6 râd, 2 râzi, 3 râde; ger. râzând; part.
râs)
I. vb. intr.
a ~ ± circ. (mod, timp)
subiect [+persoană]
R: Paul râde. Râde mult. Râde în hohote.
F: Paul rit. Il rit beaucoup. Il rit aux
éclats.
I: Paolo ride. Ride molto. Ride a
crepapelle.
E: Paul is laughing. He laughs a lot. Paul
laughs until he roars with laughter.
a ~ de ceva
a ~ de cineva
subiect [+persoană]
R: Paul râde întotdeauna de ideile Mariei
// de Maria. (sin. a ironiza, a-şi bate
joc)
F: Paul se moque toujours des idées de
Marie // de Marie.
I: Paolo ride sempre delle idee di Maria
// di Maria.
E: Paul always laughs at Mary’s ideas //
at Mary.
a ~ cu cineva
subiect [+persoană]
R: Paul râde întotdeauna cu Maria.
F: Paul rit toujours avec Marie.
I: Paolo ride sempre con Maria.
E: Paul always laughs with Mary.
a ~ când P
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Paul râde când nici nu te aştepţi. Râde
cu cine nu te aştepţi.
F: Paul rit quand on s'y attend le moins. Il
rit avec qui on s'attend le moins.
I: Paolo ride quando meno te lo aspetti.
Ride con chi non te lo aspetti.
E: Paul laughs when you least expect it.
He laughs with who you do not expect.
R: Paul râde de cine nu te aştepţi. (sin. a
ironiza, a-şi bate joc)
F: Paul se moque de qui on s'attend le
moins.
I: Paolo ride di chi non ti aspetteresti.
E: Paul laughs at who you do not expect.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Uneori se râde fără motiv.
F: Parfois on rit sans raison.
REALIZA
I: A volte si ride senza motivo.
E: Sometimes one laughs without reason.
REALIZA (4)
(ind. prez. 1 realizez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [± animat] (persoană,
instituţie)
R: Inginerii de la “Fiat” au realizat un nou
tip de autoturism. (sin. a crea)
F: Les ingénieurs de la Fiat ont réalisé un
nouveau type de voiture.
I: Gli ingegneri della Fiat hanno
realizzato un nuovo tipo di auto.
E: „Fiat” engineers have made a new
type of car.
R: Brâncuşi a realizat Coloana infinitului
în 1937. (sin. a crea)
F: Brancusi a fait la Colonne de l'infini en
1937.
I: Brancusi ha realizzato la Colonna
dell’infinito nel 1937.
E: Brancusi made the Infinite Column in
1937.
R: Firma lui Paul a realizat în acest an
beneficii mari. (sin. a obţine)
F: L'entreprise de Paul a réalisé cette
année de gros bénéfices.
I: La ditta di Paolo ha realizzato
quest’anno grandi profitti.
E: This year Paul’s company has had
large profits.
R: Arhitectul face proiectele, iar
colaboratorii realizează machetele. (sin.
a executa)
F: L'architecte fait / élabore les projets et
ses collaborateurs réalisent les
maquettes.
I: L’architetto fa i progetti e i suoi
collaboratori realizzano il modello.
E: The architect draws the plans, and the
group of associates make the model.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul a realizat că a fost minţit. (sin. a
înţelege, a-şi da seama)
F: Paul s'est rendu compte qu'on lui avait
menti.
I: Paolo si è reso conto che gli hanno
mentito.
E: Paul realized he had been lied to.
365
RECLAMA
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a realizat visul de a vizita Italia.
F: Paul a accompli son rêve de visiter
l'Italie.
I: Paolo ha realizzato il suo sogno di
visitare l’Italia.
E: Paul has seen his dream of visiting
Italy come true.
II. vb. refl.
a se ~
R: Mai mulţi critici au afirmat că Paul s-a
realizat ca romancier.
F: Plusieurs critiques ont affirmé que
Paul s'est réalisé comme romancier.
I: Parecchi critici hanno dichiaratio che
Paolo si è affermato come romanziere.
E: Several critics have said that Paul has
become an accomplished novel writer.
(cu sens pasiv)
R: În ultimul an s-au realizat mai multe
proiecte de amenajare a mediului.
F: Cette dernière année, ont été réalisés
plusieurs projets d'aménagement de
l'environement.
I: Nell’ultimo anno sono stati realizzati
molti progetti di sistemazione
dell'ambiente.
E: Several environment planning projects
have been made lately.
RECLAMA (1)
(ind. prez. 1 reclam)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Locuitorii din bloc au reclamat cazul //
furtul la poliţie. (sin. a anunţa)
F: Les habitants du bâtiment ont réclamé
le cas // le vol à la police.
I: Gli abitanti del condominio hanno
denunciato il caso // il furto alla
polizia.
E: The people living in the apartment
house have reported the case // the
theft to the police.
subiect [-animat]
R: Situaţia nou creată reclamă adoptarea
unor măsuri speciale de securitate. (sin.
a necesita, a impune)
366
F: La situation nouvellement créée
réclame / impose l’adoption de
mesures spéciales de sécurité.
I: La situazione creatasi nuovamente
esige l’adozione di misure speciali di
sicurezza.
E: The recently created situation calls for
/ requires / necessitates the adoption of
special security measures.
R: Cultura viţei de vie reclamă multe
îngrijiri. (sin. a cere, a necesita)
F: La culture de la vigne réclame
beaucoup de soins.
I: La coltivazione della vigna necessita /
richiede molte cure.
E: Cultivation of vine requires a lot of
attention.
R: Execuţia unei opere de artă reclamă
talent şi multă muncă.
F: L'exécution d'une oeuvre d'art réclame
du talent et beaucoup de travail.
I: Il compimento di una opera d'arte
richiede molto talento e molto lavoro.
E: The making of an artistic creation
requires a lot of talent and work.
a ~ pe cineva ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Locuitorii din bloc l-au reclamat pe
Paul la poliţie.
F: Les habitants du bâtiment ont porté
plainte contre Paul à la police.
I: Gli abitanti del quartiere hanno
denunciato Paolo alla polizia.
E: The people living in the neighbourhood
have reported Paul to the police.
a-şi ~ pe cineva± circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi reclamă vecinii (la poliţie).
F: Marie porte plainte contre ses vosins (à
la police).
I: Maria denuncia i suoi vicini (alla
polizia).
E: Mary lodges a complaint against her
neighbours (at the police).
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Proprietarii îşi reclamă drepturile. (sin.
a revendica)
F: Les propriétaires réclament /
revendiquent leurs droits.
I: I proprietari rivendicano i loro diritti.
E: The owners claim back their rights.

II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
(cu sens pasiv)
subiect [-animat]
R: Orice abatere disciplinară se reclamă
imediat la conducerea instituţiei.
F: Toute dérogation à la discipline doit
être signalée à la direction de
l’institution.
I: Qualsiasi infrazione disciplinare viene
denunziata subito alla direzione
dell'istituzione.
E: Any misbehaviour shall be immediately
reported to the administration.
(reciproc)
R: Vecinii se reclamă unul pe altul de
când s-au mutat.
F: Les voisins portent plainte l’un contre
l’autre depuis qu’ils ont emménagé.
I: I vicini si denunziano l’un l’altroda
quando si sono trasferiti.
E: The neighbours have been lodging
complaints about each other ever since
they moved in.
RECOMANDA (1. 4)
(ind. prez. 1 recomand, 2 recomanzi, 3, 6
recomandă)
I. vb. tr.
a(-i) ~ ceva cuiva
subiect [+persoană]
R: Maria i-a recomandat lui Paul un
roman poliţist.
F: Maria a recommandé à Paul un roman
policier.
I: Maria ha consigliato a Paolo un
romanzo giallo.
E: Mary recommended a detective story to
Paul.
R: Văzându-l obosit, prietenii i-au
recomandat lui Paul mai multă odihnă.
F: Le voyant fatigué, les amis ont
recommandé à Paul plus de repos.
I: Vedendolo stanco, gli amici hanno
raccomandato a Paolo più riposo.
E: Seeing he was tired, his friends
recommended Paul more rest.
R: Medicul i-a recomandat bolnavului
plimbări în aer liber.
F: Le médecin a recommandé au malade
des promenades en plein air.
I: Il medico ha raccomandato al malato
di passeggiare all'aria aperta.
RECOMANDA
E: The doctor has recommended the
patient long walks in the open.
a(-i) ~ cuiva să P
subiect [+persoană]
R: Profesorul le-a recomandat elevilor să
fie atenţi // să se exprime corect şi clar.
F: Le professeur a recommandé à ses
élèves de faire attention // de
s'exprimer correctement et clairement.
I: Il professore raccomanda ai suoi
studenti di essere attenti // di
esprimersi correttamente e con
chiarezza.
E: The teacher has recommended the
students to be attentive // to speak
correctly and clearly.
R: Poliţia (le) recomandă şoferilor să
conducă prudent.
F: La Police recommande aux
automobilistes de conduire
prudemment.
I: La polizia raccomanda agli
automobilisti di guidare con prudenza.
E: The police advise the chauffeurs to
drive carefully.
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: În zilele caniculare, medicii recomandă
să se bea doi litri de apă.
F: Pendant la canicule, les médecins
recommandent qu'on boive deux litres
d'eau.
I: Nelle giornate canicolari, i medici
raccomandano di bere due litri di
acqua.
E: On scorching days, doctors recommend
that we drink two litres of water.
a ~ pe cineva cuiva
a-i ~ (cuiva) pe cineva
subiect [±animat]
R: Colegul meu ne-a recomandat pe mine
şi pe Paul noului director. I-a
recomandat-o şi pe Maria. (sin. a
prezenta, a susţine)
F: Mon collègue nous a recommandés,
moi et Paul, au nouveau directeur. Il
lui a recomandé aussi Marie.
I: Il mio collega ci ha raccomandati /
presentati Paolo e me al nuovo
direttore. Gli ha raccomandato /
presentato anche Maria.
E: My colleague recommended Paul and
me to the new manager. He also
recommended Mary to him.
367
RECUNOAŞTE
R: Volumul de debut l-a recomandat pe
tânărul scriitor publicului larg.
F: Le volume de début a imposé le jeune
écrivain à un large public.
I: Il volume di esordio ha proposto /
imposto il giovane scrittore al grande
pubblico.
E: The first volume introduced the young
writer to the wide public.
a-şi ~ pe cineva cuiva
a-şi ~ pe cineva pentru ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a recomandat prietena colegilor
de birou // pentru acest post.
F: Paul a présenté son amie à ses
collègues de bureau // a recommandé
son amie pour ce poste.
I: Paolo ha presentato la sua amica ai
colleghi d’ufficio // per questo posto.
E: Paul introduced // recommended his
girlfriend to his office colleagues // for
this position.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Prietenul lui Paul a uitat să se
recomande. (sin. a se prezenta)
F: L'ami de Paul a oublié de se présenter.
I: L'amico di Paolo ha dimenticato di
presentarsi.
E: Paul's friend has forgotten to introduce
himself.
a se ~ + e. p. s.
a se ~ + (ca, drept) e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Vecinul meu se recomandă Paul
Ionescu. (sin. a se prezenta)
F: Mon voisin se présente Paul Ionescu.
I: Il mio vicino si presenta come Paul
Ionescu.
E: My neighbour introduces himself as
Paul Ionescu.
R: Deşi nu absolvise facultatea, Paul s-a
recomandat (ca) medic.
F: Quoiqu'il n'ait pas fini ses études
universitaires, Paul s'est présenté
comme médecin.
I: Benché non avesse terminato la
facoltà, Paul si presentò come medico.
E: Although he hadn’t graduated, Paul
introduced himself as a physician.
368
a se ~
(cu sens pasiv)
R: În condiţii de căldură excesivă se
recomandă încetarea activităţii.
F: En cas de chaleur excessive, on
recommande de cesser toute activité.
I: In condizioni di calore eccessivo si
raccomanda la cessazione dell’attività.
E: In extreme heat they advise that any
activity should be interrupted.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, ca ... să P)
R: În condiţii de căldură excesivă se
recomandă să se înceteze orice
activitate // ca orice activitate să
înceteze.
F: En cas de chaleur excessive, on
recommande de cesser toute activité //
qu'on cesse toute activité.
I: In condizioni di calore eccessivo si
consiglia la cessazione di qualsiasi
attività // di cessare qualsiasi attività.
E: In extreme heat they advise that any
activity should be interrupted.
a se ~
(reciproc)
R: Cei doi călători s-au recomandat la
despărţire.
F: Les deux voyageurs se sont présentés
quand ils se sont séparés.
I: I due viaggiatori si sono presentati al
momento della separazione.
E: The two travellers introduced
themselves to each other only when
they left.
RECUNOAŞTE (14. 9)
(ind. prez. 1, 6 recunosc, 2 recunoşti, 3 recunoaşte;
conj. prez. 3, 6 să recunoască; imperf. 1, 4
recunoşteam, 2 recunoşteai etc.; perf. simplu 1
recunoscui, 2 recunoscuşi etc.; m. m. c. perf. 1
recunoscusem, 2 recunoscuseşi etc. ; ger.
recunoscând; part. recunoscut)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul a recunoscut casa bunicilor săi
după descrierea făcută de mama lui.
F: Paul a reconnu la maison de ses
grands-parents d'après la description
faite par sa mère.

I: Paolo ha riconosciuto la casa dei
nonni dalla descrizione di sua madre.
E: Paul has recognized his grandparents'
house after the description made by his
mother.
R: Bolnavul nu mai recunoaşte obiectele //
persoanele din jur.
F: Le malade ne reconnaît plus les objets
// les personnes qui l'entourent.
I: Il malato non riconosce più gli oggetti
// le persone dintorno.
E: The sick man does not recognize the
objects any more // the persons around.
R: Calculatorul a recunoscut toate
răspunsurile corecte.
F: L'ordinateur a reconnu toutes les
réponses correctes.
I: Il computer ha riconosciuto tutte le
risposte corrette.
E: The computer recognized all the
correct answers.
a ~ pe cineva
subiect [+animat]
R: După atâţia ani, Paul n-a mai
recunoscut-o pe Maria.
F: Après tant d'années, Paul n'a plus
reconnu Marie.
I: Dopo tanti anni, Paolo non ha più
riconosciuto Maria.
E: Paul did not recognize Mary after so
many years.
R: Câinele îl recunoaşte întotdeauna pe
stăpânul său.
F: Le chien reconnaît toujours son maître.
I: Il cane riconosce sempre il suo
padrone.
E: A dog will always recognize its master.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Paul recunoaşte meritele colegilor săi.
Paul le recunoaşte (colegilor săi)
meritele.
F: Paul reconnaît les mérites de ses
collègues. Paul reconnaît leurs mérites.
I: Paolo riconosce i meriti dei suoi
colleghi. Paolo riconosce (ai colleghi) i
loro meriti.
E: Paul recognizes / acknowledges his
colleagues’ merits. Paul recognizes /
acknowledges their merits.
R: Completul de judecată a recunoscut
nevinovăţia acuzatului. I-a recunoscut
RECUNOAŞTE
(acuzatului) nevinovăţia.
F: Le jury des assises a reconnu
l'innocence de l'accusé. On a reconnu
son innocence.
I: La giuria ha riconosciuto l'innocenza
dell'imputato. Ha riconosciuto
(all’imputato) la sua innocenza.
E: The Jury have recognized the
defendant's innocence. They have
recognized his innocence.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul a recunoscut că a greşit.
F: Paul a reconnu qu'il avait eu tort.
I: Paolo ha riconosciuto di avere
sbagliato.
E: Paul admitted he was wrong.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Spre surprinderea tuturor, Paul şi-a
recunoscut vina.
F: A la surprise de tous, Paul a admis ses
torts.
I: Fra lo stupore di tutti, Paolo ha
riconosciuto la sua colpa.
E: To everybody’s surprise, Paul admitted
his guilt.
R: Imediat după accident, Paul nu şi-a mai
recunoscut familia.
F: Immédiatement après l’accident, Paul
n'a plus reconnu sa famille.
I: Subito dopo l’incidente, Paolo non ha
piu riconosciuto la sua famiglia.
E: Right after the accident, Paul wasn’t
able to recognize his family.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul s-a recunoscut în fotografia de
grup.(sin. a se identifica)
F: Paul s'est reconnu dans la
photographie de groupe.
I: Paolo si è riconosciuto nella fotografia
di gruppo.
E: Paul recognized himself in the grup
photo.
a se ~ după ceva
(cu sens pasiv)
R: Un om educat se recunoaşte după
comportament. (sin. a se cunoaşte)
F: Un homme bien élevé se reconnaît / est
reconnu d'après son comportement.
369
REDUCE
I: Una persona educata si riconosce dal
comportamento.
E: An educated person is recognized by
his behaviour.
R: O statuie antică se recunoaşte după
patina marmurei sau a pietrei. (sin. a se
cunoaşte)
F: Une statue antique se reconnaît // est
reconnue à la patine du marbre ou de
la pierre. On reconnaît une statue
antique à la patine du marbre ou de la
pierre.
I: Una statua antica si riconosce dalla
patina sul marmo o sulla pietra.
E: An ancient statue can be recognized
by the patina of the marble or of the
stone.
a se ~ + circ. (mod)
(reciproc)
R: Deşi nu se văzuseră de multă vreme,
cei doi prieteni s-au recunoscut fără
dificultate.
F: Quoiqu'ils ne se soient pas vus depuis
longtemps, les deux amis se sont
reconnus sans difficulté.
I: Benché non si fossero visti da molto
tempo, i due amici si sono riconosciuti
senza difficoltà.
E: Although they hadn’t seen each other
for some time, the two friends
recognized each other without
difficulty.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: S-a recunoscut că proiectul lui Paul era
realizabil.
F: On a admis que le projet de Paul était
réalisable.
I: È stato riconosciuto che il progetto di
Paolo era realizzabile.
E: They admitted that Paul’s project could
be realized.
R: S-a recunoscut public că acuzatul era
nevinovat.
F: On a reconnu publiquement que
l'accusé était innocent.
I: E' stato riconosciuto pubblicamente
che l'imputato era innocente.
E: It has been publicly admitted that the
defendant was not guilty.
370
REDUCE (15)
(ind. prez. 1, 6 reduc;part. redus)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Şoferul a redus viteza maşinii. (sin. a
micşora)
F: Le chauffeur a réduit la vitesse de la
voiture / a ralenti.
I: L’autista ha ridotto la velocità della
macchina.
E: The driver reduced the speed of the car
/ slowed down.
R: Directorul întreprinderii a redus
cheltuielile de protocol. (sin. a
diminua)
F: Le directeur de l'entreprise a réduit les
dépenses / les frais pour le protocole.
I: Il direttore della ditta ha diminuito le
spese di rapprezentanza.
E: The company manager has reduced the
protocol budget.
R: Guvernul a redus programul de lucru la
cinci zile pe săptămână. (sin. a limita)
F: Le gouvernement a réduit le
programme de travail à cinq jours par
semaine.
I: Il governo ha ridotto l’orario di lavoro
a cinque giorni per settimana.
E: The government reduced the working
week to five days.
R: Mai multe întreprinderi au redus
personalul auxiliar. (sin. a restrânge)
F: Plusieurs entreprises ont restreint leur
personnel auxiliaire.
I: Parecchie ditte hanno ridotto il
personale ausiliario.
E: Many companies have reduced the
auxiliary personnel.
R: Vaccinul a redus pericolul contractării
unor boli infecţioase. (sin. a limita)
F: Le vaccin a reduit / diminué le risque
/ le danger de contracter certaines
maladies infectieuses.
I: Il vaccino ha ridotto il pericolo di
contrarre certe matlatie infettive.
E: Vaccine has reduced the danger of
catching certain infectious diseases.
a ~ ceva la ceva
subiect [-animat]
R: Banca Comercială a redus dobânzile la
depozitele pe termen scurt. (sin. a
micşora)

F: La Banque Commerciale a réduit /
diminué le taux d'intérêt aux dépôts à
court terme.
I: La Banca Commerciale ha diminuito
gli interessi per i depositi a breve
termine.
E: The Commercial Bank has reduced the
interest for shor-term deposits.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat]
R: Facultatea // Consiliul profesoral a
redus orele de stagiu ale studenţilor.
Profesorul le-a redus studenţilor
programul de activităţi practice.
F: La Faculté // Le Conseil des
professeurs a réduit les heures de stage
des étudiants. Le professeur a réduit le
programme d'activités pratiques des
étudiants.
I: La Facoltà // Il Consiglio di Facoltà ha
ridotto le ore di stage per gli studenti.
Il professore ha ridotto agli studenti le
ore di attività pratica.
E: The Faculty // The Teachers' Council
have reduced the students' training
period. The professor has reduced the
students' period of practice.
R: Părinţii au redus banii de buzunar ai lui
Paul. I-au redus (lui Paul) banii de
buzunar.
F: Les parents ont réduit l'argent de
poche de Paul. Ils ont réduit son argent
de poche.
I: I genitori hanno ridotto a Paolo il
denaro per le sue spese.Gli hanno
ridotto il denaro per le piccole spese.
E: The parents cut down Paul’s allowance
/ pocket money. They cut down his
poket money.
a ~ pe cineva la ceva
subiect [±animat]
R: Prezenţa // Atitudinea profesorului i-a
redus pe elevii zgomotoşi la tăcere.
F: La présence // L'attitude du professeur
a réduit les élèves bruyants au silence.
I: La presenza // L'atteggiamento del
professore ha ridotto al silenzio gli
studenti chiassosi.
E: The professor's presence // attitude has
reduced the noisy students to silence.
R: Paul i-a redus pe fraţii lui mai mici la
ascultare.
REDUCE
F: Paul a réduit ses petits frères à
l'obéissance.
I: Paolo ha ridotto suoi fratelli più
giovani all'ubbidienza.
E: Paul has made his younger brothers to
listen to him.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a redus programul de lucru.
F: Paul a réduit son programme de
travail.
I: Paolo ha ridotto il suo programma di
lavoro.
E: Paul shortened his working hours.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a redus fraţii mai mici la
ascultare.
F: Paul a réduit ses petit frères à
l'obéissance.
I: Paolo ha costretto i suoi fratelli più
giovani all'ubbidienza.
E: Paul has made his younger brothers to
listen to him.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Activitatea lui Paul se reduce la
primirea şi clasarea corespondenţei.
(sin. a se limita)
F: L'activité de Paul se réduit à la
réception de la correspondance et à
son classement.
I: L'attività di Paolo si riduce al
ricevimento e alla classificazione della
corrispondenza.
E: Paul's activity is reduced to receiving
and classification of correspondence.
(cu sens pasiv)
R: Anul viitor taxele pentru anumite
servicii se vor reduce.
F: L'année prochaine les taxes pour
certains services seront diminuées.
L'année prochaine on diminuera les
taxes pour certains services.
I: L’anno prossimo le tasse per certi
servizi saranno ridotte.
E: Next year’s taxes for certain services
will be reduced.
a se ~
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Vacanţa studenţilor s-a redus cu o
371
REFUZA
săptămână. Studenţilor li s-a redus
vacanţa cu o săptămână.
F: Les vacances des étudiants ont été
réduites d'une semaine. On a réduit les
vacances des étudiants d'une semaine.
I: Le vacanze degli studenti sono state
ridotte di una settimana. Agli studenti
le vacanze sono state ridotte di una
settimana.
E: The students' vacation has been
reduced by one week.
REFACE (14. 1)
(ind. prez. 1, 6 refac; imperf. 1, 4 refăceam, 2
refăceai etc.; perf. simplu 1 refăcui, 2 refăcuşi etc.;
m. m. c. perf. 1 refăcusem, 2 refăcuseşi etc.; ger.
refăcând; part. refăcut)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Arhitectul a refăcut planul casei.
F: L’architecte a refait le projet de la
maison.
I: L’architetto ha rifatto il progetto della
casa.
E: The architect remade the draft of the
house.
R: Întreprinderea de construcţii a refăcut
palatul // totul conform planului
original. (sin. a reconstrui)
F: L'entreprise de constructions a
reconstitué le palais // a tout
reconstitué conformément au projet
original.
I: L’impresa edile ha rifatto il palazzo //
tutto conformemente al piano
originario.
E: The construction company has remade
the palace according to the original
plan.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Sora mea şi-a refăcut rochia după un
tipar modern. (sin. a transforma)
F: Ma soeur a refait / transformé sa robe
d’après un nouveau patron.
I: Mia sorella ha rifatto il suo vestito
secondo un modello moderno.
E: My sister has had the dress remade
after a modern pattern.
372
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: După tratament, pacientul s-a refăcut
complet. (sin. a se restabili, a se
însănătoşi)
F: Après le traitement, le patient s’est
complètement rétabli.
I: Dopo il trattamento, il paziente si è
ripreso completamente.
E: After the treatment the patient has
completely recovered.
R: Orice organism epuizat se reface cu
hrană şi odihnă.
F: Tout organisme épuisé se refait / se
remet / se rétablit grâce à la nourriture
et au repos.
I: Ogni organismo esausto si riprende
con il nutrimento e il riposo.
E: Any wornout organism can recover
with food and rest.
(cu sens pasiv)
R: Calculul proiectului se va reface ţinând
cont de noii parametri ai construcţiei.
(sin. a relua)
F: Le calcul du projet sera refait en tenant
compte des nouveaux paramètres de la
construction. / On va refaire le calcul
du projet en tenant compte des
nouveaux paramètres de la
construction.
I: Il calcolo del progetto si rifarà tenendo
conto dei nuovi parametri di
costruzione.
E: The calculation of the project is to be
done again taking into consideration
the new parameters of the building.
REFUZA (1)
(ind. prez. 1 refuz)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul a refuzat postul de director.
F: Paul a refusé le poste de directeur.
I: Paolo ha rifiutato il posto di direttore.
E: Paul refused the position of manager.
R: Filosofia refuză ideile stereotipe.
F: La philosophie refuse les idées
stéréotypes.
I: La filosofia rifiuta le idee stereotipe.
E: Philosophy rejects stereotyped ideas.
 REGRETA

a ~ pe cineva a citi.
subiect [+persoană] F: Paul ne se refuse jamais le plaisir de
R: Paul nu a refuzat pe nimeni. lire.
F: Paul n'a refusé personne. I: Paolo non si priva mai del piacere di
I: Paolo non ha respinto nessuno / detto leggere.
di no a nessuno. E: Paul never denies himself the pleasure
E: Paul hasn’t refused anyone. of reading.
R: Maria refuză uneori pe toată lumea. Îl R: Paul nu-şi refuză niciodată părinţii.
refuză şi pe Paul. Nu refuză copiii. F: Paul ne refuse jamais ses parents.
F: Marie refuse parfois tout le monde. I: Paolo non dice mai di no ai suoi
Elle refuse même Paul. Elle ne refuse genitori.
pas les enfants. E: Paul never says “no” to his parents
I: Maria talvolta dice di no a tutti. Dice
di no persino a Paolo. Ai bambini non II. vb. refl.
dice di no. a se ~
E: Mary sometimes refuses everybody. (cu sens pasiv)
She even refuses Paul. She does not R: Invitaţia unui prieten nu se refuză.
refuse the children. F: L'invitation d'un ami ne se refuse pas.
a ~ ceva al cuiva On ne refuse pas l'invitation d'un ami.
a-i ~ (cuiva) ceva I: L’invito di un amico non si rifiuta.
subiect [+persoană] E: A friend’s invitation shouldn’t be
R: Paul a refuzat propunerea mamei sale declined.
de a merge la mare. I-a refuzat mamei a se ~
sale propunerea de a merge la mare. (cu sens pasiv)
F: Paul a refusé la proposition de sa mère R: În general, mărfurile cu defecte se
d'aller à la mer. Il a refusé sa refuză de către consumatori.
proposition d'aller à la mer. F: Généralement, les marchandises à
I: Paolo ha respinto la proposta di sua defauts sont refusées par les
madre di andare al mare. Ha respinto consommateurs.
la proposta di sua madre di andare al I: In genere, le merci diffettose sono
mare. respinte / non sono accettate dai
E: Paul rejected his mother’s suggestion consumatori.
of going to the seaside. He rejected his E: In general, faulty goods are refused by
mother’s suggestion of going to the the buyers.
seaside. a se ~
a ~ să P (reciproc)
a ~ ca ... să P R: Paul şi Maria nu s-au refuzat niciodată.
subiect [+persoană] F: Paul et Marie ne se sont jamais
R: Paul a refuzat să meargă în excursie. refusés.
F: Paul a refusé d'aller en excusion. I: Paolo e Maria non si sono mai rifiutati
I: Paolo ha rifiutato di andare in gita. (reciproci aiuti).
E: Paul refused to go on the trip. E: Paul and Mary never said “no” to
R: Paul a refuzat ca Maria să-l înlocuiască each other.
la birou.
F: Paul a refusé que Marie le remplaçât
au bureau. REGRETA (1. 16)
I: Paolo ha rifiutato che Maria lo (ind. prez. 1 regret, 2 regreţi, 3, 6 regretă)
sostitusse in ufficio. I. vb. tr.
E: Paul refused to be replaced by Mary at a ~ ceva
the office. subiect [±animat] (persoană,
a-şi ~ ceva instituţie)
a-şi ~ pe cineva R: Senatorul regretă declaraţiile făcute.
(cu dat. pos.) F: Le sénateur regrette les déclarations
R: Paul nu-şi refuză niciodată plăcerea de qu’il a faites.
373
RENUNŢA
I: Il senatore si rammarica delle
dichiarazioni fatte.
E: The senator regrets the statements he
has made.
R: Toată lumea a regretat moartea
colegului lor. (sin. a deplânge)
F: Tout le monde a regretté la mort de
leur collègue.
I: Tutti hanno rimpianto la morte del loro
collega.
E. They all regretted their colleague’s
death.
R: Senatul a regretat incidentul de la
ultima şedinţă.
F: Le Sénat a regretté l'incident qui avait
eu lieu lors de la dernière séance.
I: Il Senato ha espresso il suo
rincrescimento per l’incidente
dell'ultima riunione.
E: The Senate regretted the incident at the
last meeting.
R: Ziarul nostru regretă neînţelegerile
provocate de interviul cu fostul
prim-ministru.
F: Notre journal regrette les mésentantes
provoquées par l’interview avec
l’ex-premier ministre.
I: Il nostro giornale si rammarica dei
malintesi provocati dall’intervista con
l’ex primo ministro (l'ex presidente del
Consiglio).
E: Our newspaper regrets the
misunderstanding caused by the
interview with the ex-prime-minister.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Sportivii // Conducerea clubului îl
regretă pe fostul antrenor al echipei de
fotbal.
F: Les sportifs // La direction du club
regrette l’ex-entraîneur de l’équipe de
football .
I: Gli sportivi rimpiangono // La
direzione del club rimpiange l’ex
allenatore della squadra.
E: The sportsmen // The Club's Board
regret the former trainer of the football
team.
R: Paul îi regretă pe foştii lui profesori.
F: Paul regrette ses anciens professeurs.
I: Paolo rimpiange i suoi ex professori.
E: Paul regrets his former teachers.
374
a ~ că P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Directorul regretă că nu poate participa
la reuniune.
F: Le directeur regrette de ne pas pouvoir
participer à la réunion. Il regrette qu’il
ne puisse pas participer à la réunion.
I: Il direttore si rammarica di non poter
partecipare alla riunione.
E: The manager regrets not being able to
take part in the meeting.
R: Ministerul mediului regretă că nu a
semnalat la timp poluarea Dunării cu
petrol.
F: Le Ministère de l‘environnement
regrette de ne pas avoir signalé à
temps la pollution du Danube par le
fuel.
I: Il ministero dell’ambiente si
rammarica di non aver segnalato in
tempo l’inquinamento del Danubio da
petrolio.
E: The Ministry of the Environment
regrets not having reported the oil
pollution of the Danube in time.
II. vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: Regret, nu am cum să te ajut! (sin. a-i
părea rău)
F: Je regrette / je suis désolé, je ne peux
pas t’aider.
I: Mi dispiace, non posso aiutarti.
E: Sorry, I can't help you.
III.vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Nu se regretă niciodată faptele bune.
F: Les bonnes actions ne sont jamais
regrettées. On ne doit jamais regretter
les bonnes actions.
I: Le buone azioni non si rimpiangono
mai.
E: Good deeds are never regretted.
RENUNŢA (1)
(ind. prez. 1 renunţ)
I. vb. intr.
a ~ la ceva

subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul a renunţat la casa care îi revenea
din succesiunea părinţilor // la
apartament // la maşină.
F: Paul a renoncé à la maison qui lui
revenait de la succession de ses parents
// à l'appartement // à la voiture.
I: Dalla eredità dei genitori Paolo ha
rinunciato alla casa che gli spettava //
all'appartamento // alla macchina.
E: Paul has given up the house left to him
in his parents' will // the apartment //
the car.
R: Universitatea a renunţat la un corp de
clădire revendicat de foştii proprietari.
F: L'Université a renoncé à un bâtiment
revendiqué par les anciens
propriétaires.
I: L'Università ha rinunciato ad un corpo
dell'edificio rivendicato dagli ex
proprietari.
E: The University has given up a building
claimed by its former owners.
R: Maria a renunţat la facultate.
F: Marie a renoncé à la faculté./ Marie a
abandonné ses études à la faculté.
I: Maria ha rinunciato agli studi
universitari.
E: Mary dropped out of university.
R: Paul a renunţat la ideea de a deveni
profesor. (sin. a părăsi, a abandona)
F: Paul a renoncé à l’idée de devenir
professeur.
I: Paolo ha rinunciato all’idea di
diventare professore.
E: Paul dropped the idea of becoming a
teacher.
R: Primăria a renunţat la proiectul de
reconstruire a centrului istoric. (sin. a
abandona)
F: La Mairie a renoncé au projet de
reconstruction du centre historique.
I: Il Comune ha abbandonato il progetto
di ricostruzione del centro storico.
E: The Town Hall has given up the project
of rebuilding the historical center of
the city.
a ~ să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul a renunţat să mai creadă în
promisiunile Mariei. (sin. a înceta)
REPARA
F: Paul a renoncé à croire / a cessé de
croire aux promesses de Marie.
I: Paolo ha rinunciato a credere nelle
promesse di Maria.
E: Paul gave up believing in Mary’s
promises.
R: Universitatea a renunţat să coopereze
cu anumiţi furnizori.
F: L'Université a renoncé à coopérer / a
cessé de coopérer avec certains
fournisseurs.
I: L'Università ha rinunciato a cooperare
con certi fornitori.
E: The University has given up its
cooperation with certain dealers.
II. vb. refl.
a se ~ la ceva
(în constr. impers.)
R: S-a renunţat la tema iniţială de
cercetare.
F: On a renoncé au thème initial de
recherche.
I: Si è rinunciato al tema iniziale di
ricerca.
E: They gave up the initial theme of the
research.
REPARA (1)
(ind. prez. 1 repar)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Mecanicul a reparat motorul maşinii.
F: Le mécanicien a réparé le moteur de la
voiture.
I: Il meccanico ha riparato il motore
della macchina.
E: The mechanic fixed the engine of the
car.
R: O anumită întreprindere de construcţii
a reparat toate casele afectate de
cutremur.
F: Une certaine entreprise de
constructions a réparé / a consolidé
toutes les maisons affectées par le
tremblement de terre.
I: Una certa impresa ha riparato tutte le
case danneggiate dal terremoto.
E: A certain company has repaired all the
houses damaged by the earthquake.
375
REPETA
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Mecanicii au reparat maşina lui Paul.
I-au reparat lui Paul maşina. I-au
reparat maşina. I-au reparat-o în două
zile.
F: Les mécaniciens ont réparé la voiture
de Paul. Ils (lui) ont réparé sa voiture.
Ils la lui ont réparée en deux jours.
I: I meccanici hanno riparato la
macchina a di Paolo. Hanno riparato
la macchina.a Paolo. Gliel'hanno
riparata in due giorni.
E: The mechanics have fixed Paul's car /
fixed the car for Paul. They have fixed
his car. They fixed it in two days.
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Tatăl a reparat ce au stricat copiii.
F: Le père a réparé ce que les enfants
avaient abîmé.
I: Il padre ha riparato ciò che hanno
rovinato i bambini.
E: The father repaired what the children
had damaged.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Fratele meu şi-a reparat singur maşina.
F: Mon frère a réparé tout seul sa voiture.
I: Mio fratello ha riparato da solo la sua
macchina.
E: My brother fixed his car by himself
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Astfel de defecţiuni se repară destul de
greu.
F: De telles dérèglementss se réparent
difficilement / sont difficiles à réparer.
I: Questo tipo di guasti si ripara
abbastanza difficilmente.
E: Such breakdowns are rather difficult to
repair.
R: Maşinile se repară la Service.
F: On fait réparer les voitures chez le
garagiste. On doit faire réparer les
voitures chez le garagiste.
I: Le macchine si riparano in officina.
E: Cars are fixed at the mechanic's.
376
REPETA (1. 16)
(ind. prez. 1 repet, 2 repeţi, 3, 6 repetă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Înainte de spectacol, Paul a repetat
poezia de mai multe ori.
F: Avant le spectacle, Paul a répété
plusieurs fois la poésie.
I: Prima dello spettacolo, Paolo ha
ripetuto più volte la poesia.
E: Before the show, Paul rehearsed the
poem several times.
R: Nu trebuie să repeţi aceeaşi idee //
aceeaşi greşeală.
F: Il ne faut pas répéter la même idée // la
même erreur.
I: Non devi ripetere la stessa idea // lo
stesso errore.
E: You should not repeat the same idea //
mistake.
R: Paul a repetat toate verbele neregulate
din limba română. (sin. a recapitula)
F: Paul a répété tous les verbes
irréguliers du roumain.
I: Paolo ha ripetuto tutti i verbi irregolari
della lingua romena.
E: Paul revised all the Romanian
irregular verbs.
R: Anumite oglinzi repetă la infinit
imaginea persoanei sau a obiectului
care se află în faţa lor. (sin. a
reproduce)
F: Certains miroirs répètent à l'infini
l'image de la personne ou de l'objet qui
se trouvent devant eux.
I: Certi specchi ripetono all'infinito
l'immagine della persona o dell'oggetto
che si trova davanti a loro.
E: Certain mirrors infinitely repeat the
image of the person or object placed in
front of them.
R: Maria repetă ultimul an de facultate.
(sin. a relua)
F: Marie redouble la dernière année
d’études à la faculté.
I: Maria ripete l’ultimo anno di facoltà.
E: Mary remained for the second time in
the last academic year.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]

R: Am repetat argumentele lui Paul. I-am
repetat propriile argumente.
F: J'ai répété les arguments de Paul. J'ai
répété ses propres arguments.
I: Ho ripetuto gli argomenti di Paolo. Gli
ho ripetuto i suoi stessi argomenti.
E: I repeated Paul's arguments. I
repeated him his own arguments.
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Nu fac decât să repet ce a spus Paul.
Repet ce am auzit.
F: Je ne fais que répéter ce que Paul a dit.
Je répète ce que j'ai entendu dire.
I: Non faccio altro che ripetere quello
che ha detto Paolo. Ripeto quello che
ho sentito (dire).
E: I do nothing but repeat what Paul said.
I repeat what I have heard.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi repetă lecţiile pentru mâine.
(sin. a recapitula)
F: Paul répète ses leçons pour demain.
I: Paolo ripete le sue lezioni per domani.
E: Paul is revising his lessons for
tomorrow.
R: Actorii îşi repetă rolurile de multe ori.
F: Les acteurs répètent leurs rôles
plusieurs fois.
I: Gli attori ripetono le loro parti molte
volte.
E: Actors rehearse their parts many times.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Anumite persoane se repetă, ceea ce
este foarte plictisitor.
F: Certaines personnes se répètent, ce qui
est très ennuyeux.
I: Certe persone si ripetono, e questo è
molto noioso.
E: Some persons repeat themselves, which
makes them very boring.
R: Fiecare eveniment este unic. Nu se
repetă niciodată.
F: Chaque événement est unique. Il ne se
répète jamais.
I: Ogni avvenimento è unico. Non si
ripete mai.
E: Each event is unique. Nothing ever
occurs again.
REPEZI
R: Sper ca această situaţie să nu se mai
repete.
F: J’espère que cette situation ne se
répètera plus.
I: Spero che questa situazione non si
ripeti più.
E: I hope this situation is not going to
happen again.
(cu sens pasiv)
R: Tratamentul se repetă la fiecare şase
luni. (sin. a relua)
F: On doit répéter le traitement tous les
six mois. On répète le traitement tous
les six mois.
I: Il trattamento si ripete ogni sei mesi.
E: The treatment is repeated every six
months.
R: În arta populară, anumite motive
decorative se repetă. (sin. a relua)
F: Dans l'art populaire, certains motifs se
répètent.
I: Nell'arte popolare, certi motivi
decoratori si ripetono.
E: In folk art, certain motifs are repeated.
REPEZI (9. 11)
(ind. prez. 1, 6 reped, 2 repezi, 3 repede; conj. prez.
3, 6 să repeadă)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [+ persoană]
R: Prietenii noştri ne-au repezit până la
poştă cu maşina. (sin. a duce, a
transporta)
F: Nos voisins nous ont vite conduits en
voiture jusqu’à la poste.
I: I nostri amici ci hanno portati
velocemente in macchina fino alla
posta.
E: Our friends gave us a lift to the post
office.
a ~ pe cineva
subiect [+ persoană]
R: Întotdeauna Paul m-a repezit când
(l-)am întrebat ceva. (sin. a certa, a
apostrofa)
F: Paul m’a toujours rabroué quand je lui
ai demandé quelque chose.
I: Paolo mi ha sgridato sempre quando
(gli) ho chiesto qualcosa.
E: Paul has always snubbed me when I
asked (him) something.
377
REPEZI
II. vb. refl.
a se ~ la ceva
a se ~ asupra a ceva
subiect [+animat]
R: Copiii s-au repezit la prăjituri // asupra
prăjiturilor. (sin. a năvăli, a se arunca)
F: Les enfants se sont jetés / se sont rués
sur les gâteaux.
I: I bambini si sono precipitati sui dolci.
E: The children threw themselves on the
cakes.
R: Când au auzit vocea mamei, copiii s-au
repezit la uşă.
F: Quand ils ont entendu la voix de leur
mère, les enfants se sont précipités sur
la porte.
I: Quando hanno sentito la voce della
madre, i bambini si sono precipitati
verso la porta.
E: When they heard their mother's voice,
the children ran to the door.
R: Când au văzut oasele, câinii s-au
repezit la ele.
F: Quand ils ont vu les os, les chiens se
sont jetés dessus.
I: Vedendo gli ossi, i cani si sono
precipitati sopra.
E: When they saw the bones, the dogs
threw themselves on them.
a se ~ la cineva
a se ~ asupra cuiva
subiect [+animat]
R: Imediat ce bunica intră în camera
copiilor, toţi se reped la ea.
F: Dès que la grand-mère entre dans la
chambre des enfants, ils se précipitent /
se jettent tous sur elle.
I: Appena la nonna entra nella stanza dei
bambini, tutti le corrono incontro.
E: As soon as granny enters the room, the
children run to her.
R: Câinii s-au repezit la mine // asupra
mea. (sin. a sări la)
F: Les chiens se sont rués / se sont jetés
sur moi.
I: I cani si sono precipitati / gettati su di
me.
E: The dogs fell upon / attacked me.
R: De cum o vede, câinele lui Paul se
repede la pisică.
F: Dès qu'il le voit, le chien de Paul se
jette sur le chat.
I: Il cane di Paolo si precipita sul gatto
non appena lo vede.
378
E: When Paul's dog sees the cat he
attacks it.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Maria s-a repezit la uşă // în curte //
spre poartă să vadă cine o caută. (sin. a
alerga, a fugi)
F: Marie s’est précipitée vers la porte //
dans la cour // vers l'entrée ( pour) voir
qui la cherchait.
I: Maria si è precipitata alla porta// nel
cortile// al portone a vedere chi la
cercava.
E: Mary ran / rushed to the door// in the
courtyard // out to see who was looking
for her.
R: Paul s-a repezit (până) la bibliotecă
după cărţi.
F: Paul est allé vite / pour quelques
minutes à la bibliothèque chercher des
livres.
I: Paolo ha fatto un salto in biblioteca
per cercare dei libri.
E: Paul dashed out to the library to get
the books.
a se ~ să P
subiect [+ persoană]
R: Paul s-a repezit să-l ajute pe bătrân.
(sin. a sări)
F: Paul a couru aider le vieillard.
I: Paolo si è precipitato ad aiutare il
vecchio (signore).
E: Paul hurried to help the old man.
a se ~
(reciproc)
subiect [+animat]
R: Boxerii s-au repezit unul la altul / unul
contra celuilalt / unul asupra celuilalt.
F: Les boxeurs se sont rués l’un sur
l’autre.
I: I pugili si sono gettati l’uno sull’altro.
E: The boxers rushed at each other.
(cu sens pasiv)
subiect [+persoană]
R: Un copil timid nu se repede, chiar dacă
a făcut o prostie. (sin. a certa)
F: On ne rabroue pas un enfant // On ne
doit pas rabrouer un enfant timide,
même s’il a fait une bêtise.
I: Un bambino timido non si sgrida,
anche se ha fatto una stupidaggine.
E: A shy child should not be shouted at /
reprimanded even if he has done
something wrong.

REPREZENTA (1. 21)
(ind. prez. 1 reprezint, 2 reprezinţi, 3, 6 reprezintă;
conj. prez. 3, 6 să reprezinte; imp. 2 reprezintă !)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc, timp, mod)
subiect [± animat]
R: Paul reprezintă firma FIAT.
F: Paul représente la FIAT.
I: Paolo rappresenta la ditta FIAT.
E: Paul represents FIAT.
R: Imaginile din această expoziţie
reprezintă mănăstiri din zona Olteniei.
(sin. a înfăţişa)
F: Les images de cette exposition
représentent les monastères de la zone
d’Olténie.
I: Le immagini di questa mostra
rappresentano monasteri della zona
dell’Oltenia.
E: The photos of this exhibition represent /
show monasteries from Oltenia.
R: Opera lui Brâncuşi reprezintă idealul
sculpturii moderne. (sin. a fi)
F: L'oeuvre de Brancusi représente l'idéal
de la sculpture moderne.
I: L'opera di Brancusi rappresenta
l'ideale della scultura moderna.
E: Brancusi's work represents the ideal of
modern sculpture.
R: În fabule, leul reprezintă forţa şi
autoritatea. (sin. a simboliza)
F: Dans les fables, le lion représente la
force et l'autorité.
I: Nelle favole, il leone rappresenta la
forza e l'autorità.
E: In fables, the lion represents force and
authority.
R: Balanţa reprezintă justiţia. (sin. a
simboliza)
F: La balance représente la justice.
I: La bilancia rappresenta / simboleggia
la giustizia.
E: The scales represent justice.
a ~ pe cineva
subiect [± animat]
R: Ministrul de externe îl va reprezenta pe
primul-ministru la reuniunea de la
Bruxelles.
F: Le Ministre des Affaires Étrangères
représentera le premier ministre à la
réunion de Bruxelles.
I: Il Ministro degli Esteri rappresenterà il
Primo Ministro alla riunione di
Bruxelles.
REPREZENTA
E: The Minister of External Affaires will
represent the Prime Minister at the
meeting in Brussels.
R: Avocaţi vestiţi îi reprezintă pe noii
îmbogăţiţi în procese civile.
F: Des avocats renommés représentent les
nouveaux riches dans des procès civils.
I: Avvocati famosi rappresentono i nuovi
arricchiti nei processi civili.
E: Famous lawyers represent the
nouveaux riches in law suits.
R: Fotografia îl reprezintă pe dramaturg la
premiera primei sale piese. (sin. a
înfăţişa)
F: La photo représente le dramaturge à la
première (représentation) de sa pièce.
I: La fotografia rappresenta il
drammaturgo alla prima
(rappresentazione) della sua opera
teatrale.
E: The photo shows the playwright on the
first night of his play.
a ~+ nume pred.
(cu statut de vb. copulativ)
subiect [- animat]
R: Parlamentul reprezintă poporul.
F: Le parlement représente le peuple.
I: Il Parlamento rappresenta il popolo.
E: The parliament represents the people.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a reprezentat facultatea //
colegii cu mult succes.
F: Paul a représenté sa faculté // ses
collègues avec beaucoup de succès.
I: Paolo ha rappresentato la sua facoltà
// i suoi colleghi con molto successo.
E: Paul has successfully represented his
faculty // colleagues.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Mâine se va reprezenta piesa “O noapte
furtunoasă”. (sin. a se juca)
F: Demain on jouera la pièce de théâtre
“Une nuit orageuse”.
I: Domani sarà rappresentata la
commedia “Una notte tempestosa”.
E: “A Tempestuous Night” is performed
tomorrow.
379
REPR O Ş A
REPROŞA (4)
(ind. prez. 1 reproşez)
I. vb. tr.
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [+ persoană]
R: Profesorul le-a reproşat elevilor
neatenţia şi superficialitatea.
F: Le professeur a reproché aux élèves le
manque d’attention et la superficialité.
I: Il professore ha rimproverato agli
studenti la disattenzione e la
superficialità.
E: The teacher reproached the pupils with
/ for their inattention and superficiality.
a-i ~ (cuiva) că P
subiect [+persoană]
R: Profesorul le-a reproşat elevilor că nu
sunt atenţi.
F: Le professeur a reproché aux élèves
qu’ils n’étaient pas attentifs.
I: Il professore ha rimproverato agli
studenti di non essere attenti.
E: The teacher remonstrated with the
pupils for not being attentive.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul îşi reproşează lipsa de interes
pentru anumite activităţi colective.
F: Paul se reproche le manque d'intérêt
pour certaines activités collectives.
I: Paolo si rimprovera la sua mancanza
d’interesse per certe attività collettive.
E: Paul blames himself for his lack of
interest in certain group activities.
a-şi ~ că P
subiect [+persoană]
R: Şoferul şi-a reproşat că nu a fost atent
la trecerea barierei. (sin. a-şi imputa)
F: Le chauffeur s’est reproché de ne pas
avoir fait attention au passage à
niveau.
I: L’autista si è rimproverato di non
essere stato attento al passaggio a
livello.
E: The driver reproached / blamed himself
for not having been attentive at the
level crossing.
a-şi ~ ceva
(reciproc)
R: Cei doi soţi şi-au reproşat (unul altuia)
lipsa de sinceritate.
380
F: Les deux époux se sont reproché l’un à
l’autre le manque de sincérité.
I: I due coniugi si sono rimproverati
l’uno l’altro la mancanza di sincerità.
E: The two spouses have reproached each
other for their insincerity.
II. vb. refl.
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Preşedintelui Senatului i s-au reproşat
atacurile la adresa presei.
F: On a reproché au Président du Sénat
les attaques contre la presse.
I: Al Presidente del Senato sono stati
rimproverati gli attacchi contro la
stampa.
E: The President of the Senate was
reproached for his attacks against the
press.
R: Fotbalistului i s-a reproşat
comportamentul agresiv // lipsa de
respect pentru spectatori.
F: On a reproché au footballeur son
comportement agressif // son manque
de respect à l'adresse des spectateurs.
I: Al calciatore si è rimproverato il (suo)
comportamento aggressivo // la (sua)
mancanza di rispetto nei confronti
degli spettatori
E: The football player was reproached for
his aggressive behaviour // lack of
respect for the public.
a i se ~ (cuiva)
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Lui Paul i s-a reproşat de mai multe ori
că are un comportament agresiv. I s-a
reproşat că foloseşte expresii prea
familiare.
F: On a reproché plusieurs fois à Paul
qu'il avait un comportement agressif.
On lui a reproché d'employer des
expresssions trop familières.
I: Si è rimproverato spesso a Paolo di
avere un atteggiamento aggressivo. Gli
si è rimproverato di usare delle
espressioni troppo familiari.
E: Paul has been repeatedly reproached
for his aggressive behaviour. He was
reproached for using inappropriate
language.

RESPECTA (1. 16)
(ind. prez. 1 respect, 2 respecţi, 3, 6 respectă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [± animat]
R: Maria respectă recomandările părinţilor
// programul // regulamentul bibliotecii.
F: Marie respecte les recommandations
de ses parents // respecte / observe le
programme // le règlement de la
bibliothèque.
I: Maria rispetta le raccomandazioni dei
genitori // il programma // osserva il
regolamento della biblioteca.
E: Mary observes her parents'
recommendations // the library
programme // regulations.
R: Cei care respectă legea nu vor avea nici
o problemă.
F: Ceux qui respectent / observent la loi
n’auront aucun problème.
I: Quelli che rispettano la legge non
avranno nessun problema.
E: Those who abide by / observe the law
will not have any problems.
R: Relatarea lui Paul respectă adevărul.
(sin. a fi conform)
F: La relation de Paul respecte la vérité /
est conforme à la vérité.
I: La relazione di Paolo rispetta la
verità.
E: Paul’s account (of the facts) respects
the truth.
R: Şcoala îi învaţă pe copii să respecte
tradiţiile.
F: L'école apprend aux enfants à
respecter les traditions.
I: La scuola insegna ai bambini a
rispettare le tradizioni.
E: School teaches the children to observe
traditions.
a ~ pe cineva
subiect [+ persoană]
R: Tinerii trebuie să-i respecte pe bătrâni.
F: Les jeunes doivent respecter les
personnes âgées.
I: I giovani devono rispettare gli anziani.
E: The young should respect the old.
R: Toată lumea îl respectă pe Paul pentru
realizările sale.
F: Tout le monde respecte Paul pour ses
réalisations.
I: Tutti rispettano Paolo per le sue
RESPECTA
realizzazioni.
E: Everybody respects / has regard for
Paul for his accomplishments.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+ persoană]
R: Moştenitorii au respectat ultima dorinţă
a tatălui lor şi nu au vândut casa. I-au
respectat voinţa şi în timpul vieţii. (sin.
a îndeplini)
F: Les héritiers ont respecté le dernier
désir de leur père et ils n’ont pas vendu
la maison. Même de son vivant, ils ont
respecté sa volonté.
I: Gli eredi hanno rispettato l’ultimo
desiderio del loro padre e non hanno
venduto la casa. Hanno rispettato la
sua volontà anche durante la sua vita.
E: The heirs respected their father's dying
wish and didn't sell the house. They
used to respect his wish when he was
alive, too.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
subiect [± animat] (persoană,
instituţie)
R: Directorul şi-a respectat promisiunea şi
a aprobat organizarea unei petreceri de
Anul Nou.
F: Le directeur a tenu sa promesse et a
approuvé l’organisation d’une fête
pour le Nouvel An.
I: Il direttore ha rispettato la sua
promessa ed ha approvato
l’organizzazione di una festa per il
Capodanno.
E: The manager kept his promise and
gave approval for the New Year party.
R: Ziarul noastru îşi respectă cititorii şi
ţine cont de părerea lor.
F: Notre journal respecte ses lecteurs et
tient compte de leur opinion.
I: Il nostro giornale rispetta i suoi lettori
e tiene conto della loro opinione.
E: Our paper respects its readers and
takes their opinions into consideration.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+ persoană]
R: Multe femei se respectă şi se fac
respectate.
F: Beaucoup de femmes se respectent et se
381
RESPINGE
font respecter.
I: Molte donne si rispettano e si fanno
rispettare.
E: Many women look after themselves and
thus make themselves respected by
others.
R: Când călătoreşte, fratele meu se
respectă. Nu face concesii când este
vorba de confort.
F: Quand il voyage, mon frère se respecte.
Il ne fait pas de concessions quand il
s'agit de confort.
I: Quando viaggia, mio fratello si
rispetta. Non fa concessioni quando si
tratta delle sue comodità.
E: When travelling, my brother spoils
himself. He does not make concessions
when it comes to comfort.
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Unii oameni se respectă pentru ce au
făcut în viaţă.
F: Certaines personnes sont respectées
pour ce qu’elles ont fait dans la vie.
I: Certe persone vengono rispettate per
ciò che hanno fatto nella (loro) vita.
E: Some people are respected for what
they have accomplished in life.
R: Regulamentul se va respecta de către
toţi studenţii.
F: Le règlement sera respecté / observé
par tous les étudiants.
I: Il regolamento verrà osservato /
rispettate da tutti gli studenti.
E : The regulations shall be observed by
all the students.
R: Trebuie să se respecte promisiunile
făcute.
F: On doit tenir les promesses faites.
I: Si devono rispettare le promesse fatte.
E: One must keep one's promises. /
Promises made must be kept.
R: La noi, s-au respectat întotdeauna
obiceiurile de Crăciun.
F: Chez nous, on a toujours respecté les
coutumes de Noël.
I: Da noi si sono rispettate sempre le
tradizioni di Natale.
E: Christmas customs have always been
observed with us.
(reciproc)
R: Cei doi parteneri de afaceri se respectă
unul pe celălalt.
F: Les deux partenaires d’affaires se
382
respectent l’un l’autre.
I: I due partner di affari si rispettano l’un
l’altro.
E: The two business partners respect each
other.
RESPINGE (15)
(ind. prez. 1, 6 resping; part. respins)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Medicii l-au respins pe Paul la
examenul medical.
F: Les médecins ont refusé Paul à examen
médical.
I: I medici hanno respinto Paolo alla
visita medica.
E: The doctors failed Paul at the medical
examination.
R: Soldaţii au respins inamicul şi acum
pregătesc atacul.
F: Les soldats ont repoussé / ont refoulé
l’ennemi et maintenant ils préparent
l’attaque.
I: I soldati hanno respinto il nemico e ora
preparano l’attacco.
E: The soldiers have rolled up the enemy
and are preparing the attack.
R: Comisia de admitere a respins jumătate
dintre candidaţi.
F: La commission d’admission a refusé /
recalé la moitié des candidats.
I: La commissione di ammissione ha
respinto la metà dei candidati.
E: The entrance examination board has
rejected half of the candidates.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul // Firma la care lucrează Paul a
respins oferta noastră. (sin. a refuza)
F: Paul // L'entreprise où Paul travaille
a décliné / a refusé notre offre.
I: Paolo // La ditta presso cui Paolo
lavora ha respinto la nostra offerta.
E: Paul // The company Paul works for
has rejected / declined / turned down
our offer.
R: Organismul bolnavului a respins grefa.
F: L'organisme du malade a rejeté le
greffon / le transplant.
I: L'organismo del malato ha rifiutato il

trapianto / l’inpianto.
E: The sickman's body rejected the graft.
R: Folia de staniol (de la fereastră)
respinge razele soarelui.
F: Le papier d’étain (de la fenêtre)
réfléchit les rayons du soleil.
I: La carta stagnola (della finestra)
respinge i raggi del sole.
E: The tinfoil (at the window) keeps the
sun off.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Comisia de experţi a respins proiectul
nostru. Până acum ne-a respins două
proiecte.
F: La commission d'experts a refusé notre
projet. Jusqu'à présent, elle nous a
refusé deux projets.
I: La commissione di esperti ha respinto
il nostro progetto. Finora ci hanno
respinto due progetti.
E: The board of experts has rejected our
project. They have already rejected two
projects.
R: Judecătorul (le-)a respins vecinilor lui
Paul recursul în anulare.
F: Le juge a refusé aux voisins de Paul le
recours en cassation.
I: Il giudice ha rigettato il ricorso ai
vicini di Paolo.
E: The judge has rejected Paul's
neighbours' appeal.
R: Calculatorul mi-a respins parola.
F: L’ordinateur a refusé mon mot de
passe.
I: Il computer ha rifiutato la mia
password.
E: The computer has rejected my
password.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Candidaţii cu dosar incomplet se
resping la preselecţie.
F: Les candidats dont le dossier est
incomplet sont refusés en présélection.
I: I candidati il cui dossier è incompleto
vengono respinti nelle preselezione.
E: Candidates with incomplete files are
rejected / turned down right from the
RESTITUI
start.
R: Proiectele care s-au respins nu aveau
perspective de aplicare.
F: Les projets qui ont été refusés n'avaient
pas de perspectives d'application.
I: I proggetti che sono stati respinti non
avevano possibilità di applicazione.
E: The projects which have been rejected /
turned down didn't have real
perspective to be put into practice.
a se ~
(reciproc)
subiect [±animat]
R: Uneori persoanele cu temperament
diferit se resping.
F: Parfois les personnes ayant des
tempéraments différents se repoussent.
I: Talvolta le persone di carattere
opposto si respingono reciprocamente.
E: Sometimes persons with different
temperaments reject each other.
R: Electronii, având aceeaşi sarcină, se
resping.
F: Les électrons, ayant la même charge
électrique, se repoussent.
I: Gli elettroni che hanno la stessa carica
si respingono l'un l'altro.
E: The electrons, having identical
charges, repel.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P)
R: Ce s-a propus ieri în şedinţa Senatului
s-a respins.
F: Ce qui a été proposé hier dans la
séance du Sénat n'a pas été voté.
I: Quello che è stato proposto ieri alla
seduta del Senato è stato respinto.
E: What was suggested in the Senate
meeting yesterday was voted against.
RESTITUI (7)
(ind. prez. 1, 2 restitui, 3, 6 restituie; conj. prez. 3, 6
să restituie)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a restituit cărţile împrumutate de
la bibliotecă.
F: Marie a rendu les livres empruntés à la
bibliothèque.
I: Maria ha restituito i libri presi in
prestito dalla biblioteca.
383
RETRAGE
E: Mary has returned the books borrowed
from the library.
R: După o jumătate de oră, copilul a
restituit patinele şi a plecat acasă.
F: Après une demi-heure, l’enfant a rendu
les patins et il est parti à la maison.
I: Dopo mezz’ora il bambino ha restituito
i pattini ed è andato a casa.
E: Half an hour later, the child returned
the skates and went home.
R: Hoţul a restituit banii furaţi.
F: Le voleur a rendu l’argent volé.
I: Il ladro ha restituito i soldi rubati.
E: The thief has returned / replaced /
given back the stolen money.
a-i ~ ceva cuiva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul i-a restituit prietenului său banii
împrumutaţi. (sin. a da înapoi, a
înapoia)
F: Paul a rendu à son ami l’argent qu’il
lui avait emprunté.
I: Paolo ha restituito al suo amico i soldi
presi in prestito.
E: Paul returned the borrowed money to
his friend.
R: Poliţia (i-)a restituit proprietarului
obiectele furate.
F: La police a rendu / a restitué au
propriétaire les objets volés.
I: La polizia ha restituito al proprietario
gli oggetti rubati.
E: The police returned the stolen objects
to the owner.
R: Statul român (le-)a restituit
proprietarilor casele confiscate abuziv.
F: L’État roumain a rendu / a restitué aux
propriétaires les maisons confisquées
abusivement.
I: Lo Stato rumeno ha restituito ai
proprietari le case confiscate
abusivamente.
E: The Romanian State has returned the
illegally confiscated houses to their
owners.
a-şi ~ ceva
(reciproc)
subiect [+persoană]
R: Cei doi prieteni şi-au restituit scrisorile.
F: Les deux amis se sont rendu les lettres.
I: I due amici si sono restituite le lettere.
E: The two friends have given back to
384
each other the letters.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: La sfârşitul expoziţiei lucrările se vor
restitui autorilor.
F: A la clôture de l’exposition, les oeuvres
seront restituées / rendues aux auteurs.
I: Alla fine della mostra, i lavori saranno
restituiti agli autori.
E: At the end of the exhibition the works
shall be returned to the artists.
a i se ~(cuiva)
(în construcţie impers.)
subiect [-animat] (rel. P)
R: Nu li s-a restituit proprietarilor ce li s-a
furat.
F: Ce qu'on a volé n'a pas été restitué aux
propriétaires.
I: Non é stato restituito ai proprietari ciò
che avevano rubato loro.
E: The owners haven't been returned what
had been stolen from them.
RETRAGE (15. 1)
(ind. prez. 1, 6 retrag; imperf. 1, 4 retrăgeam, 2
retrăgeai etc.; perf. simplu 1 retrăsei, 2 retrăseşi;
m. m. c. perf. 1 retrăsesem, 2 retrăseseşi etc.; ger.
retrăgând; part. retras)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul a retras toţi banii din cont. (sin. a
scoate)
F: Paul a retiré tout l’argent de son
compte.
I: Paolo ha ritirato tutti i soldi dal conto.
E: Paul withdrew all the money from the
account.
R: Întreprinderea de construcţii a retras
propunerea de colaborare. (sin. a
retracta)
F: L'entreprise de constructions a retiré la
proposition de collaboration.
I: L’impresa edile ha ritirato la proposta
di collaborazione.
E: The construction company has
withdrawn the cooperation proposal.
a-i ~ceva (cuiva)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Poliţia a retras unor patroni de

restaurante autorizaţia de funcţionare.
F: La Police a retiré à certains
restaurateurs l'autorisation de
fonctionnement.
I: La Polizia ha ritirato la licenza ad
alcuni propretari di ristoranti.
E: The Police have withdrawn the
operating licence from certain
restaurant owners.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Antrenorul l-a retras pe Paul din
concurs. (sin. a scoate)
F: L’entraîneur a retiré Paul du concours.
I: L’allenatore ha ritirato Paolo dalla
gara.
E: The trainer withdrew Paul from the
competition.
R: Paul l-a retras pe fratele lui de la Şcoala
de muzică.
F: Paul a retiré son frère de l'École de
musique.
I: Paolo ha ritirato suo fratello dalla
Scuola di musica.
E: Paul has removed his brother from the
Music School.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a retras candidatura pentru
funcţia de director.
F: Paul a retiré sa candidature pour la
fonction de directeur.
I: Paolo ha ritirato la propria
candidatura per la funzione di
direttore.
E: Paul withdrew his candidature for the
manager’s position.
R: Paul şi-a retras fiul de la cercul de
muzică.
F: Paul a retiré son fils du cercle de
musique.
I: Paolo ha ritirato suo figlio dal circolo
di musica.
E: Paul withdrew his son from the music
circle.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Paul s-a retras la hotel // în cameră.
(sin. a se izola)
F: Paul s'est retiré à l'hôtel // dans sa
chambre.
REŢINE
I: Paolo si è ritirato in albergo // in
camera.
E: Paul has retired to the hotel // his
room.
R: Paul s-a retras din examen după prima
probă. (sin. a părăsi, a abandona)
F: Il a abandonné l’examen après la
première épreuve.
I: Paolo si è ritirato dall’esame dopo la
prima prova.
E: Paul withdrew from the exam after the
first test.
R: Echipa gazdelor s-a retras din concurs.
F: L’équipe locale s’est retirée de la
compétition.
I: La squadra locale si è ritirata dalla
gara.
E: The hosting team withdrew from the
competition.
R: Furtuna s-a retras spre munte.
F: L’orage s’est retiré vers la montagne.
I: La tempesta è arretrata verso la
montagna.
E: The storm receded towards the
mountains.
a i se ~(cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Lui Paul i s-a retras autorizaţia de a
vinde în piaţă.
F: On a retiré à Paul l’autorisation de
vendre au marché.
I: A Paolo è stata ritirata
l’autorizzazione di vendere al mercato.
E: Paul’s authorization to sell in the
market was revoked.
REŢINE (14. 6)
(ind. prez. 1, 6 reţin, 2 reţii, 3 reţine; part. reţinut)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Senatul Universităţii a reţinut
propunerile studenţilor.
F: Le Sénat de l'Université a retenu les
propositions des étudiants.
I: Il Senato accademico ha ritenuto
accettabile le proposte degli studenti.
E: The University Senate has accepted //
considered the students' suggestions.
R: Am reţinut bilete pentru rapidul de
dimineaţă. (sin. a rezerva)
385
REŢINE
F: J’ai réservé des billets pour le rapide
du matin.
I: Ho prenotato dei biglietti per il rapido
della mattina.
E: We’ve booked tickets for the morning
fast train.
R: Elevul n-a reţinut ultima strofă din
poezie. (sin. a memora, a ţine minte)
F: L'élève n’a pas retenu la dernière
strophe de la poésie.
I: L'allunno non ha ritenuto l'ultima
strofa della poesia.
E: The pupil could not remember the last
stanza of the poem.
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Pentru Paul, am reţinut loc la altă masă.
(Lui Paul) i-am reţinut loc la altă masă.
(sin. a opri, a ocupa)
F: Pour Paul, nous avons retenu une
place à une autre table. Nous lui avons
retenu une place à une autre table.
I: A / per Paolo abbiamo prenotato un
posto in un altro tavolo. (A Paolo) gli
abbiamo riservato un posto in un altro
tavolo.
E: I’ve kept / booked a seat for Paul at a
different table.
R: Pentru plata creditului, banca i-a reţinut
lui Paul, lunar, o sumă fixă. (sin. a
opri)
F: Pour le remboursement du crédit, la
banque a retenu à Paul, chaque mois,
une somme fixe.
I: Per il pagamento del credito, la banca
ha trattenuto mensilmente a Paolo una
somma fissa.
E: For the payment of the credit, the bank
deducted a fixed amount from Paul’s
salary.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat]
R: Nu am reţinut prenumele acestui tânăr.
Nu i-am reţinut decât numele de
familie. (sin. a ţine minte)
F: Je n’ai pas retenu le prénom de ce
jeune homme. Je n'ai retenu que son
nom de famille.
I: Non ho memorizzato il suo nome di
questo giovane. Non ho memorizzato
386
che il suo cognome.
E: I didn't catch this young man's
Christian name. I only remember his
family name.
R: Poliţia a reţinut actele de identitate ale
mai multor persoane. Le-a reţinut
actele de identitate. (sin. a ridica)
F: La police a retenu les pièces d'identité
de plusieurs personnes. Elle a retenu
leurs pièces d'identité.
I: La polizia ha trattenuto le carte di
identità di parecchie persone. Ha
trattenuto le loro carte di identità.
E: The Police have retained several
persons' IDs. The Police have retained
their IDs.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: După curs, profesorul ne-a reţinut
pentru fixarea consultaţiilor.
F: Après le cours, le professeur nous a
retenus pour fixer les consultations.
I: Dopo la lezione il professore ci ha
trattenuto per fissare le ore di
ricevimento.
E: After class, the teacher kept us in to
settle the tuturial.
R: Părinţii Mariei îl reţin mereu pe Paul la
cină.
F: Les parents de Marie retiennent
souvent Paul à dîner.
I: I genitori di Maria trattengono spesso
Paolo a cena.
E: Mary's parents frequently invite Paul
to dinner / make Paul stay for dinner.
R: Poliţia l-a reţinut pe infractor. (sin. a
închide, a aresta)
F: La police a arrêté le délinquant.
I: La polizia ha fermato il deliquente.
E: The police arrested the criminal.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Am reţinut că Paul este plecat pentru
două săptămâni.
F: J’ai retenu que Paul était parti pour
deux semaines.
I: Ho capito che Paolo è partito per due
settimane.
E: I understand Paul is away for two
weeks.
a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a reţinut colegii peste program.

F: Paul a retenu ses collègues après le
programme.
I: Paolo ha trattenuto i suoi colleghi oltre
l’orario.
E: Paul kept his colleagues overtime.
R: Maria îşi reţine cu greu lacrimile. (sin.
a stăpâni)
F: Marie retient difficilement / à grand-
peine ses larmes.
I: Maria trattiene a stento le lacrime.
E: Mary can barely hold back her tears.
a-şi ~ ceva
R: Paul şi-a reţinut bilet pentru ultimul
spectacol.
F: Paul a retenu un billet pour le dernier
spectacle.
I: Paolo ha prenotato un biglietto per
l’ultimo spettacolo.
E: Paul booked a ticket for the last show.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: La hotel, actul de identitate se reţine la
recepţie. (sin. a opri)
F: A l’hotel, la carte d’identité est
retenue à la réception.
I: In albergo, la carta di identità viene
trattenuta alla reception.
E: At the hotel, the I.D. is kept at the
reception desk.
R: Regulile gramaticale se reţin prin
exerciţii. (sin. a învăţa)
F: Les règles de grammaire se retiennent /
sont retenues par des exercices.
I: Le regole grammaticali si ricordano /
ritengono con gli esercizi.
E: Grammar rules are remembered
through exercises.
a se ~
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: S-au reţinut actele de identitate ale mai
multor persoane. Li s-au reţinut (mai
multor persoane) actele de identitate.
F: On a retenu les pièces d'identité de
plusieurs personnes. On a retenu leurs
pièces d'identité. / Les pièces d'identité
de plusieurs personnes ont été
retenues. Leurs pièces d'identité ont été
retenues.
I: Sono state trattenute le carte di identità
di parecchie persone. Le loro carte di
REU Ş I
identità sono state trattenute.
E: Several persons' ID cards have been
retained. Their ID cards have been
retained.
a se ~ pentru cineva
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: S-a reţinut pentru Paul un loc la masa
din colţ. (Lui Paul) i s-a reţinut un loc
la masa din colţ.
F: On a retenu une place pour Paul à la
table du coin.
I: A Paolo è stato riservato un posto al
tavolo nell’angolo.
E: A seat was kept for Paul at the table in
the corner.
REUŞI (10)
(ind. prez. 1, 6 reuşesc)
I. vb. intr.
a~
subiect [-animat]
R: Experienţa a reuşit.
F: L'expérience a réussi.
I: L'esperienza è riuscita.
E: The experiment has been successful.
a ~ la ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a reuşit la examenul de admitere
la Facultatea de Chimie. (sin. a fi
admis)
F: Paul a réussi à l’examen d’entrée à la
Faculté de Chimie.
I: Paolo è riuscito all’esame di
ammissione alla Facoltà di Chimica.
E: Paul passed the entrance examination
at the Faculty of Chemistry.
a-i ~ cuiva
subiect [-animat]
R: De data aceasta, prăjitura i-a reuşit
Mariei. (sin. a ieşi bine)
F: Cette fois-ci, le gâteau a réussi à
Marie.
I: Questa volta, il dolce è riuscito a
Maria.
E: This time Mary’s cake came out well.
II. vb. tr.
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Paul a reuşit să se transfere la
Bucureşti. (sin. a izbuti)
F: Paul a réussi à se (faire) transférer à
387
REVENI

Bucarest. printemps.
I: Paolo è riuscito a trasferirsi a I: Gli uccelli che non resistono al freddo
Bucarest. dell'inverno, lasciano il Delta del
E: Paul managed to get a transfer to Danubio d'autunno e ritornano in
Bucharest. primavera.
E: The birds which do not resist in the
III.vb. refl. cold of the winter leave the Danube
a se ~ Delta in the autumn and come back in
(cu sens pasiv) spring.
R: S-a reuşit terminarea la timp a R: După o misiune de recunoaştere,
proiectului. avioanele au revenit la bază.
F: On a réussi à finir le projet à temps. F: Après une mission de reconnaissance,
I: Si è riusciti a terminare in tempo il les avions sont rentrés à la base.
progetto. I: Dopo una missione di ricognizione, gli
E: They managed to finish the project on aerei sono ritornati alla base.
time. E: After a reconnoitering mission, the
a se ~ planes have returned to base.
(în constr. impers.) R: Anumite anglicisme revin mereu în
R: În viaţă se reuşeşte prin muncă şi prin exprimarea tinerilor.
inteligenţă. F: Certains anglicismes reviennent sans
F: On réussit dans la vie par le travail et cesse dans l'expression des jeunes.
par l'intelligence. I: Alcuni inglesismi // anglicismi
I: Nella vita si riesce con il lavoro e con ricorrono sempre nel parlare dei
l’intelligenza. giovani.
E: In life, one succeeds through work and E: Certain anglicisms keep coming back
intelligence. in the young men's vocabulary.
a ~ asupra a ceva
a ~ la ceva
REVENI (9. 2) subiect [±animat] (persoană,
(ind. prez. 1, 6 revin, 2 revii, 3 revine; conj. prez. 3, instituţie)
6 să revină; imperativ 2 revino) R: Paul a revenit asupra deciziei de a
I. vb. intr. demisiona. (sin. a renunţa)
a~ F: Paul est revenu sur sa décision de
subiect [±animat] démissionner.
R: Paul a revenit. Poate fi contactat. (sin. a I: Paolo è ritornato sulla decisione di
se întoarce) dimettersi.
F: Paul est revenu. On peut le contacter. E: Paul went back on his decision to
I: Paolo è ritornato. Può essere resign.
contattato. R: În explicaţiile sale, ministrul a revenit
E: Paul is back. He can be reached. la problema bugetului. (sin. a relua)
a ~ + circ. (loc, timp) F: Dans ses explications, le ministre est
subiect [±animat] revenu au problème du budget.
R: Paul a plecat, dar va reveni curând. I: Nelle sue spiegazioni, il ministro è
F: Paul est parti, mais il reviendra ritornato sul problema del bilancio.
bientôt. E: In his explanations, the minister came
I: Paolo è partito, ma tornerà presto, back to the budget issue.
E: Paul has gone, but he will be back a(-i) ~ cuiva
soon. subiect [-animat]
R: Păsările care nu rezistă la frigul iernii, R: Întreţinerea copiilor (le) revine
pleacă toamna din Delta Dunării şi părinţilor.
revin primăvara. F: L’entretien des enfants revient aux
F: Les oiseaux qui ne résistent pas au parents.
froid de l'hiver, quittent le Délta du I: Il mantenimento dei figli spetta ai
Danube en automne et y reviennent au genitori.
388

E: Children's maintenance is the
responsibilty of the parents. / Providing
for the children is their parents’
responsibility.
R: Tehnoredactarea lucrării (îi) revine
Mariei. (sin. a se atribui)
F: La technorédaction de cet ouvrage
revient à Marie.
I: L’impostazione tipografica del lavoro
tocca a Maria.
E: The make-up of this work is Mary’s
responsibility.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
(în constr. impers.)
R: La ora prânzului se va reveni la hotel.
F: A l’heure du déjeuner, on reviendra à
l’hôtel.
I: All’ora del pranzo si ritornerà
all’albergo.
E: At lunch time we shall go back to the
hotel.
a se ~ asupra a ceva
(în constr. impers.)
R: La sfârşitul dezbaterii, se va reveni
asupra aspectelor sociale.
F: À la fin du débat, on reviendra sur les
aspects sociaux.
I: Alla finedel dibattito, si ritornerà sugli
aspetti sociali.
E: At the end of the debate, we’ll
reconsider the social aspects.
a-şi ~ (din ceva) + circ. (timp)
subiect [+persoană]
R: După câteva zile, Paul şi-a revenit (din
starea de oboseală). (sin. a se reface)
F: Après quelques jours, Paul est revenu
de l'état de fatigue.
I: Dopo qualche giorno Paolo è uscito
dallo stato di stanchezza.
E: In a few days Paul has recovered from
his fatigue.
REZEMA (1. 8)
(ind. prez. 1 rezem, rezemi, 3, 6 reazemă)
I. vb. tr.
a ~ ceva de ceva
subiect [+persoană]
R: Grădinarul a rezemat scara de perete.
F: Le jardinier a appuyé l’échelle contre
le mur / au mur.
I: Il giardiniere ha appoggiato la scala
alla parete.
E: The gardener has leant / stood /
propped the ladder against the wall.
a ~ ceva al cuiva pe ceva
subiect [+persoană]
R: Infirmiera a rezemat capul copilului pe
braţul său // pe pernă.
F: L’infirmière a appuyé la tête de
l’enfant sur son bras // sur l'oreiller.
I: L’infermiera ha appoggiato la testa del
bambino sul suo braccio // sul cuscino.
E: The nurse rested the head of the child
on her arm // on the pillow.
a-şi ~ ceva de ceva
(cu dat. pos.)
R: Copilul şi-a rezemat capul de umărul
mamei sale.
F: L’enfant a appuyé sa tête sur l’épaule
de sa mère.
I: Il bambino ha appoggiato la testa sulla
spalla di sua madre.
E: The child leant his head on his
mother's shoulder.
R: Bătrânul şi-a rezemat bastonul de
scaun.
F: La vieillard a appuyé son bâton contre
la chaise.
I: Il vecchio signore ha appoggiato il suo
bastone alla sedia.
E: The old man leant his walking stick on
the chair.
II. vb. refl.
a se ~ de, pe ceva
subiect [±animat]
R: Copilul s-a rezemat de perete.
F: L’enfant s’est adossé au mur.
I: Il bambino si è appoggiato alla parete.
E: The child leant against the wall.
R: Balustrada podului se reazemă pe
stâlpi. (sin. a se sprijini)
F: La balustrade du pont s’appuie sur des
piliers.
I: Il parapetto del ponte poggia su dei
pali.
E: The rail of the bridge rests on pillars.
a se ~ de ceva
(cu sens pasiv)
R: Scara se reazemă de perete.
F: On appuie l’échelle contre le mur.
I: La scala si appoggia alla parete.
E: The ladder is propped against the wall.
389
REZERVA
REZERVA (1)
(ind. prez. 1 rezerv)
I. vb. tr.
a ~ ceva pentru ceva
a ~ ceva la ceva
subiect [+persoană]
R: Prietenii mei au rezervat din timp bilete
pentru // la concertul de mâine. (sin. a
reţine)
F: Mes amis ont réservé d'avance des
billets pour le concert de demain.
I: I miei amici hanno prenotato da tempo
i biglietti per il concerto di domani.
E: My friends have booked tickets for
tomorrow’s concert in advance.
R: Maria a rezervat locuri la // pentru
trenul de ora zece. (sin. a reţine)
F: Marie a réservé / a retenu des places
dans // pour le train de dix heures.
I: Maria ha prenotato i posti per il treno
delle dieci.
E: Mary has booked seats on the ten
o'clock train.
a ~ ceva + circ.(loc)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul a rezervat o cameră la hotel. (sin.
a reţine)
F: Paul a réservé une chambre à l’hôtel.
I: Paolo ha prenotato una camera in
albergo.
E: Paul has booked a room at the hotel.
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ (cuiva) ceva ± circ. (loc)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, abstract)
R: Maria a rezervat pentru prietenii ei o
masă la restaurantul chinezesc. Le-a
rezervat una şi părinţilor ei. (sin. a
reţine)
F: Marie a réservé pour ses amis une
table au restaurant chinois. Elle y a
réservé une pour ses parents aussi.
I: Maria ha prenotato un tavolo al
ristorante cinese per i suoi amici. Ne
ha prenotato uno anche per i suoi
genitori.
E: Mary has reserved her friends a table
at the Chinese restaurant. She has
made reservations for her parents as
well.
R: Organizatorii conferinţei au rezervat o
cale de acces pentru handicapaţi. În
390
sală, le-au rezervat locuri special
amenajate. (sin. a pregăti)
F: Les organisateurs de la conférence ont
réservé une voie d'accès pour les
handicapés. Dans la salle, on leur a
réservé des places spécialement
aménagées.
I: Gli organizzatori della conferenza
hanno riservato una via d'accesso per
le persone con handicap. Nella sala
hanno riservato loro dei posti speciali.
E: The organizers of the Conference have
reserved an access route for the
physically disabled participants. In the
Conference Hall these participants had
specially arranged places.
R: Pentru întoarcere, Paul i-a rezervat
Mariei o mare surpriză.(sin. a pregăti)
F: Pour son retour, Paul a réservé à
Marie une grande surprise.
I: Per il suo rientro, Paolo ha riservato
una grande sopresa a Maria.
E: On her return, Paul has reserved Mary
a big surprise.
R: Viitorul ne va rezerva multe surprize.
F: L’avenir nous réservera beaucoup de
surprises. (sin. a oferi)
I: Il futuro ci riserverà molte sorprese.
E: The future will have / hold in store
many surprises for us.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul şi-a rezervat două bilete la
concertul de sâmbătă seara.
F: Paul a réservé deux billets pour le
concert de samedi soir.
I: Paolo si è riservato / ha prenotato due
biglietti per il concerto di sabato sera.
E: Paul has booked to tickets for the
afternoon concert.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
subiect [+persoană]
R: Delegatul şi-a rezervat dreptul de a nu
face declaraţii.
F: Le délégué s’est réservé le droit de ne
pas faire de déclarations.
I: Il delegato si è riservato il diritto di
non fare dichiarazioni.
E: The delegate has reserved the right /
retained the power to make no
statements.

II. vb. refl.
a se ~ pentru ceva
subiect [+persoană]
R: Atletul s-a rezervat pentru cursa de
5000 de metri şi a renunţat la cea de
3000.
F: L’athlète s’est réservé pour la course
de 5000 mètres et a renoncé à celle de
3000.
I: L’atleta si è riservato per la corsa dei
5000 metri e ha rinunciato a quella dei
3000.
E: The athlete has saved himself for the
5000 metres and gave up the 3000
metres race.
a se ~ + circ. (loc)
(cu sens pasiv)
R: Biletele de avion se rezervă cu trei luni
înainte.
F: On réserve / on retient les billets
d’avion trois mois à l’avance.
I: I biglietti per l’aereo si prenotano tre
mesi prima.
E: Plane tickets are booked three months
in advance.
REZISTA (1. 14)
(ind. prez. 1 rezist, 2 rezişti, 3, 6 rezistă)
I. vb. intr.
a ~ la ceva
subiect [±animat]
R: Militarii cu pregătire specială rezistă la
atacurile cele mai dure.
F: Les militaires à formation spéciale
résistent aux attaques les plus dures.
I: I militari di formazione speciale
resistono agli attacchi più duri.
E: Soldiers with a special training can
stand up to the toughest attacks.
R: Cămilele rezistă la căldură mai bine
decât alte animale. (sin. a suporta)
F: Les chameaux résistent à la chaleur
mieux que d’autres animaux.
I: I cammelli resistono al caldo meglio
degli altri animali.
E: Camels stand / resist heat better than
other animals.
R: Unele organisme rezistă la schimbările
de temperatură.
F: Certains organismes résistent aux
changements de température.
I: Alcuni organismi resistono ai
REZISTA
cambiamenti di temperatura.
E: Some beings can stand / resist
temperature variations.
R: Cablul a rezistat la presiuni foarte mari.
F: Le câble a résisté à de très grandes
pressions.
I: Il cavo ha resistito a pressioni
fortissime.
E: The cable resisted very high pressure.
a ~ la ceva
a ~ + abstract în dativ
R: Paul a rezistat la toate tentaţiile. A
rezistat tuturor tentaţiilor.
F: Paul a résisté à toutes les tentations.
I: Paolo ha resistito a tutte le tentazioni.
E: Paul has resisted all temptations.
R: Maria a rezistat insistenţelor / la
insistenţele prietenilor săi.
F: Marie a résisté aux insistances de ses
amis.
I: Maria ha resistito alle insistenze dei
suoi amici.
E: Mary has stood up against friends'
insistence.
R: Multe clădiri n-au rezistat seismului / la
seismul din 1977.
F: Beaucoup de bâtiments n’ont pas
résisté au tremblement de terre de
1977.
I: Molti edifici non hanno resistito al
terremoto del 1977.
E: Many buildings couldn't withstand the
1977 earthquake.
R: Iahtul lor a rezistat furtunii / la furtună.
F: Leur yacht a résisté à la tempête.
I: Il loro yacht ha resistito alla tempesta.
E: Their yacht has weathered the storm.
a~
(în constr. abs.)
subiect [±animat]
R: Paul este foarte obosit. Nu mai rezistă.
F: Paul est très fatigué. Il ne résiste plus.
I: Paolo è molto stanco. Non resiste più.
E: Paul is very tired. He can stand no
more.
R: Copilul a rezistat, deşi starea lui era
foarte proastă.
F: L’enfant a résisté, quoique son état fût
très mauvais.
I: Il bambino ha resistito anche se era in
pessimo stato.
E: The child has resisted, although his
condition was very serious.
R: Casa este foarte veche. Nu mai rezistă
391
REZOLVA
mult.
F: La maison est très vieille. Elle ne E: The secret vote has cleared up the
résistera plus longtemps. ballot.
I: La casa è molto vecchia. Non resisterà a ~ ceva al cuiva
più a lungo. a-i ~ (cuiva) ceva ± circ. (mod)
E: The house is very old. Il can't resist any subiect [±animat] (persoană,
more. instituţie)
R: Directorul a rezolvat solicitările
II. vb. refl. elevilor. Le-a rezolvat (elevilor) toate
a se ~ + circ. (mod) solicitările.
(în constr. impers.) F: Le directeur a résolu les sollicitations
R: În situaţii dificile se rezistă greu. des élèves. Il a résolu toutes leurs
F: Dans des situations difficiles on résiste sollicitations.
difficilement. I: Il direttore ha trovato la soluzione alle
I: Nelle situazioni difficili si resiste richieste degli studenti. Ha trovato la
difficilmente. soluzione a tutte le loro richieste.
E: One can barely hold on in a tight spot. E: The principal solved the pupils'
a se ~ la ceva demands. He solved all their demands.
(în constr. impers.) R: Comisia i-a rezolvat favorabil lui Paul
R: La o asemenea ofertă nu se poate una dintre cereri.
rezista. F: La commission a résolu favorablement
F: On ne peut pas résister à une telle l'une des demandes de Paul.
offre. I: La commissione ha risolto
I: Non si può resistere ad una simile favorevolmente a Paolo una delle sue
offerta. richieste.
E: One cannot resist such an offer. / Such E: The board has approved Paul one of
an offer can't be resisted. his written requests.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
REZOLVA (1) R: Paul şi-a rezolvat toate problemele.
(ind. prez. 1 rezolv) F: Paul a résolu tous ses problèmes.
I. vb. tr. I: Paolo ha risolto tutti i suoi problemi.
a ~ ceva E: Paul has settled all his affairs.
subiect [±animat]
R: Maria a rezolvat ecuaţia în cinci II. vb. refl.
minute. a se ~
F: Marie a résolu l’équation en cinq (cu sens pasiv)
minutes. R: Nu orice solicitare se rezolvă imediat.
I: Maria ha risolto l’equazione in cinque F: Toutes les requêtes ne se résolvent pas
minuti. sur place / tout de suite.
E: Mary solved the equation in five I: Non tutte le richieste si risolvono
minutes. subito.
R: Paul a rezolvat problema cazării. (sin. a E: Not all request can be solved right
soluţiona) away.
F: Paul a résolu le problème du logement. R: Fii liniştită, problemele tale se vor
I: Paolo ha risolto il problema rezolva de către persoane competente.
dell’alloggio. F: Sois tranquille, tes problèmes seront
E: Paul has solved / worked out / settled résolus par des personnes compétentes.
the accommodation issue. I: Stai tranquilla, i tuoi problemi saranno
R: Votul secret a rezolvat balotajul. risolti da persone competenti.
F: Le vote secret a résolu / a tranché le E: Don't worry, your problems will be
ballottage. solved by competent persons.
I: Il voto segreto ha risolto il
ballottaggio.
392

RIDICA (1)
(ind. prez. 1 ridic)
I. vb. tr.
a ~ ceva (parte a corpului)
subiect [+animat]
R: Bunicul a ridicat capul // ochii //
privirea de pe carte şi i-a privit pe
nepoţi.
F: Le grand-père a levé la tête // les yeux
// le regard de son livre et a regardé
ses petits-fils.
I: Il nonno ha alzato la testa // gli occhi //
lo sguardo e ha guardato i suoi nipoti.
E: The grandfather raised his head // eyes
from the book and looked at his
grandchildren.
R: Poliţiştii au ordonat hoţului să ridice
mâinile. El a ridicat mâinile pentru a se
preda.
F: Les policier ont ordonné au voleur de
lever les mains. Il a levé les mains pour
se rendre.
I: I poliziotti hanno ordinato al ladro di
alzare le mani. Lui ha alzato le mani
per arrendersi.
E: The police have ordered the thief to
raise his hands. He raised his hands to
show that he was surrendering.
R: Toţi câinii ştiu să ridice laba când le
ceri s-o ridice.
F: Tous les chiens savent lever la patte
quand on leur demande de la lever.
I: Tutti i cani sanno alzare la zampa
quando si chiede loro di alzarla.
E: All dogs raise their paw when you ask
them to.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Primăria a ridicat o statuie în memoria
întemeietorului teatrului românesc.
(sin. a înălţa)
F: La Mairie a élevé / a dressé / a érigé
une statue à la mémoire du fondateur
du théâtre roumain.
I: Il Comune ha fatto erigere una statua
in memoria del fondatore del teatro
rumeno.
E: The City Hall had a statue raised in the
memory of the founder of the Romanian
theatre.
R: Părinţii lui Paul au ridicat o casă de
vacanţă. (sin. a construi)
RIDICA
F: Les parents de Paul ont construit une
maison de vacances.
I: I genitori di Paolo hanno costruito una
casa di vacanze.
E: Paul's parents have had a bungalow
built.
R: Municipalitatea ridică zilnic gunoiul.
F: La municipalité fait enlever chaque
jour les ordures.
I: L'amministrazione comunale fa
rimuovere i rifiuti ogni giorno.
E: The municipality has the garbage taken
away every day.
R: Guvernul face eforturi pentru a ridica
nivelul de trai al populaţiei. (sin. a
îmbunătăţi)
F: Le Gouvernement fait des efforts pour
élever / relever / hausser le niveau de
vie de la population.
I: Il Governo fa degli sforzi per elevare il
livello di vita della popolazione.
E: The Government makes all the effort to
improve the living standard of the
polulation.
R: Comercianţii ridică preţurile în funcţie
de rata inflaţiei. (sin. a mări)
F: Les commerçants augmentent les prix
en fonction du taux de l'inflation.
I: I commercianti aumentano i prezzi in
funzione dell'indice di inflazione.
E: Businessmen raise the prices in
accordance with the inflation rate.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a mutat fotoliul din camera ei.
Paul a ajutat-o să-l ridice şi să-l
transporte.
F: Marie a déplacé le fauteuil de sa
chambre. Paul l’a aidée à le soulever
et à le transporter.
I: Maria ha spostato la poltrona della
sua stanza. Paolo l'ha aiutata a
sollevarla e a trasmutarla.
E: Mary has moved the armchair from her
room. Paul helped her lift it and
transport it.
R: Paul a ridicat cartea de jos şi a pus-o pe
raft. (sin. a lua)
F: Paul a ramassé le livre et l’a mis sur
l’étagère.
I: Paolo ha alzato / raccolto il libro da
terra e l’ha messo sul ripiano.
E: Paul picked up the book and put it on
393
RIDICA
the shelf.
R: La şedinţa de Consiliu, studenţii au
ridicat problema autogestiunii în
cămine. (sin. a pune )
F: À la réunion du Conseil, les étudiants
ont posé le problème de l'autogestion
dans les foyers.
I: Alla riunione del Consiglio di Facoltà
gli studenti hanno sollevato il
problema dell'autogestione delle case
degli studenti.
E: At the Council meeting the students
raised the problem of self-management
in their halls of residence.
R: Toţi invitaţii au ridicat paharul în
sănătatea gazdei lor.
F: Tous les invités ont levé le verre à la
santé de l’hôte / de l' hôtesse de la
maison.
I: Tutti gli ospiti hanno fatto un brindisi
alla salute del padrone / della padrona
di casa.
E: All the guests have raised the glass in
honour of their host.
R: Elevii au învăţat să ridice numere
întregi la pătrat şi la cub. (sin. a
calcula)
F: Les élèves ont appris à lever au carré
et au cube des nombres entiers.
I: Gli studenti hanno appreso a elevare
numeri interi alla seconda e alla terza
potenza.
E: The pupils have learned to raise
numbers by the power of two and by
the power of three.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: La antrenamente şi în concurs,
halterofilii ridică greutăţi din ce în ce
mai mari.
F: Aux entraînements et en coucours, les
haltérophiles soulèvent des poids de
plus en plus lourds.
I: Agli allenamenti e nei concorsi, i
pesisti sollevano dei manubri sempre
più pesanti.
E: In training and in competitions weight-
lifters lift ever heavier weights.
R: Macarale performante ridică greutăţi de
zeci de tone.
F: Des grues performantes soulèvent des
poids de plusieurs dizaines de tonnes.
I: Delle gru potenti sollevano pesi di
decine di tonnellate.
394
E: Modern cranes can lift weights of tens
of tons.
R: Vântul ridică praful de pe străzi.
F: Le vent soulève la poussière des rues.
I: Il vento solleva la polvere dalle strade.
E: The wind stirs up the dust in the street.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: O bătrână a căzut pe stradă. Doi
trecători au ridicat-o şi au ajutat-o să ia
un taxi.
F: Une vieille femme est tombée dans la
rue. Deux passants l'ont relevée / l'ont
mise debout et l'ont aidée à prendre un
taxi.
I: Una vecchia signora è caduta sulla
strada. Due passanti l'hanno alzata e
l'hanno aiutata a prendere un tassi.
E: An old woman fell in the street. Two
passers-by helped her to stand up and
take a taxi.
R: Poliţia i-a ridicat pe toţi vagabonzii
din gară.
F: La Police a ramassé tous les clochards
de la gare.
I: La Polizia ha radunato tutti i
vagabondi della stazione.
E: The Police have arrested all the
homeless in the station.
R: Poliţiştii l-au ridicat pe hoţ. (sin. a
aresta)
F: Les policiers ont arrêté le voleur.
I: I poliziotti hanno arrestat il ladro.
E: The policemen arrested the criminal.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a ridicat banii Mariei din cont. I-a
ridicat (Mariei) banii din cont. (sin. a
scoate)
F: Paul a retiré l’argent du compte de
Marie. Il lui a retiré l'argent du
compte.
I: Paolo ha ritirato i soldi di Maria dal
conto. Le ha ritirato (a Maria) i soldi
dal conto.
E: Paul withdrew Mary's money from the
account. He withdrew her money from
the account.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul şi-a ridicat o casă foarte frumoasă.

(sin. a construi)
F: Paul s’est fait construire une très belle
maison.
I: Paolo si è costruito una casa molto
bella.
E: Paul had a very handsome house built.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria nu şi-a ridicat corespondenţa de
două săptămâni.
F: Marie n’a pas levé son courrier depuis
deux semaines.
I: Maria non ha ritirato la sua
corrispondenza da due settimane.
E: Mary hasn’t picked up her mail for two
weeks.
R: Maria şi-a ridicat capul // privirea de pe
carte.
F: Marie a levé la tête // le regard de son
livre.
I: Maria ha sollevato la testa // lo
sguardo dal libro.
E: Mary raised her head // eyes from the
book.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc, timp, mod)
subiect [±animat]
R: Bătrâna se ridică cu difficultate de pe
scaun // din pat.
F: La vieille se soulève avec peine de sa
chaise // du lit.
I: La vecchia signora si alza con
difficoltà dalla sedia // dal letto.
E: The old woman stands up from the
chair with difficulty.
R: Când profesorii intră în clasă, elevii se
ridică în picioare.
F: Quand les professeurs entrent en
classe, les élèves se lèvent / se mettent
debout.
I: Quando il professore entra in classe,
gli studenti si alzano in piedi.
E: When the teacher enters the classroom,
the pupils stand up.
R: În zborul lor, păsările se ridică spre cer.
( sin. a se înălţa)
F: Dans leur vol, les oiseaux s'élèvent
vers le ciel.
I: Nel loro volo gli uccelli si alzano verso
il cielo.
E: In their flight, the birds fly up to the
sky.
R: Spre prânz, ceaţa s-a ridicat. (sin. a se
RĂSPUNDE
risipi, a se împrăştia)
F: Vers midi, le brouillard s’est levé /
s’est dissipé.
I: La nebbia si è alzata verso l’ora di
pranzo.
E: The fog lifted towards noon.
R: Nivelul apelor s-a ridicat cu un metru.
(sin. a creşte)
F: Le niveau des eaux a monté d’un mètre.
I: Il livello delle acque è cresciuto di un
metro.
E: Waters level rose by one metre.
R: Valoarea acestui tablou se ridică la
câteva milioane de dolari. (sin. a urca,
a ajunge)
F: La valeur de ce tableau monte à
quelques millions de dollars.
I: Il valore di questo quadro ammonta a
qualche milione di dollari.
E: The value of this painting amounts /
comes to several million dollars.
R: Din această şcoală s-au ridicat mulţi
specialişti de renume. (sin. a ieşi)
F: Beaucoup de spécialistes de prestige
sont sortis de cette école.
I: Da questa scuola sono usciti molti
specialisti famosi.
E: Many famous specialists graduated
from this school.
a se ~ + circ. (loc, timp)
(cu sens pasiv)
R: Scrisorile se ridică din cutia poştală din
două în două ore.
F: Les lettres sont levées de la boîte
postale toutes les deux heures.
I: Le lettere si ritirano dalla cassetta
postale ogni due ore.
E: The letters are taken from the mail box
every two hours.
R: Pentru a construi un dreptunghi se
ridică două perpendiculare pe bază.
(sin. a duce, a trasa)
F: Pour construire un rectangle, on dresse
deux droites perpendiculaires sur la
base.
I: Per costruire un rettangolo si
tracciano due perpendicolari alla base.
E: In order to draw a rectangle you raise
two perpendiculars on the base.
a se ~ să P
subiect [+persoană]
R: Invitaţii s-au ridicat să plece. (sin. a se
scula)
F: Les invités se sont levés pour partir.
395
RISCA
I: Gli ospiti si sono alzati per partire.
E: The gueste stood up to leave.
RISCA (1. 13)
(ind. prez. 1 risc, 2 rişti, 3, 6 riscă; conj. prez. 3, 6
să rişte)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Există oameni care riscă totul în viaţă.
F: Il y a des gens qui risquent tout dans la
vie.
I: Ci sono delle persone che rischiano
tutto nella vita.
E: There are people who risk everything
in life.
R: Jucătorii riscă adesea sume mari de
bani pe o singură carte.
F: Les joueurs risquent souvent de grosses
sommes d’argent sur une seule carte.
I: I giocatori rischiano spesso grosse
somme di soldi su una sola carta.
E: Card players often risk large sums of
money on the turn of one card.
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Paul a riscat să fie exclus din barou din
cauza comportamentului său.
F: Paul a risqué d’être exclu du barreau à
cause de son comportement.
I: Paolo ha rischiato di essere escluso /
radiato dall'ordine degli avvocati per il
suo comportamento.
E: Paul has run the risk of being
disbarred because of his behaviour.
R: Nu patina pe lac, rişti să cazi în apă
dacă se sparge gheaţa.
F: Ne patine pas sur le lac, tu risques de
tomber à l’eau si la glace se brise.
I: Non pattinare sul lago, rischi di cadere
in acqua se si rompe il ghiaccio.
E: Don' t skate on the lake, you’re in
danger of falling in if the ice breaks.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Salvamarul şi-a riscat viaţa ajutându-i
pe înotători să ajungă la mal.
F: Le sauveur a risqué sa vie en aidant les
nageurs à atteindre le rivage.
I: Il bagnino ha rischiato la sua vita
aiutando i nuotatori a raggiungere la
riva.
E: The lifeguad has risked his life helping
396
the swimmers to reach the shore.
R: Actorul şi-a riscat cariera şi reputaţia
jucând într-un astfel de film.
F: L’acteur a risqué sa carrière et sa
réputation en jouant dans un tel film.
I: L’attore ha rischiato la sua carriera e
la sua reputazione recitando in un
simile film.
E: The actor has put his career and
reputation in jeopardy by acting in
such a cheap movie.
II. vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: Paul riscă în multe situaţii.
F: Paul prend des risques dans beaucoup
de situations.
I: Paolo rischia in molte situazioni.
E: Paul takes chances / risks on many
occasions.
R: Alpiniştii au riscat urcând acest versant
periculos pe o asemenea vreme.
F: Les alpinistres ont pris des risques en
escaladant ce versant dangereux par
un temps pareil.
I: Gli alpinisti hanno rischiato scalando
questo versante pericoloso con un
tempo simile.
E: The mountaineers have taken risks
climbing this dangerous mountainside
in such weather.
III.vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: În astfel de situaţii se riscă întodeauna.
F: Dans de telle situations, on risque
toujours.
I: In tali situazioni si rischia sempre.
E: In such circumstances one always takes
risks.
RISIPI (10)
(ind. prez. 1, 6 risipesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Copiii risipesc adesea averea moştenită
de la părinţi. (sin. a irosi)
F: Les enfants gaspillent souvent la
fortune héritée de leurs parents.
I: I figli dissipano spesso i beni ereditati

dai genitori.
E: Children often squander the fortune
inherited from their parents.
R: Vântul a risipit norii. (sin. a împrăştia)
F: Le vent a dispersé / a dissipé les
nuages.
I: Il vento ha disperso le nuvole.
E: The wind has dispersed the clouds.
R: Declaraţia martorului a risipit
bănuielile procurorului. (sin. a
înlătura)
F: La déclaration du témoin a dissipé les
soupçons du procureur.
I: La dichiarazione del testimone ha
dissipato i sospetti del procuratore.
E: The witness's statement has settled the
prosecutor's doubts.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a risipit averea prin cazinouri.
F: Paul a gaspillé sa fortune dans des
casinos.
I: Paolo ha dissipato i beni nei casino.
E: Paul has squandered his fortune in
casinos.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: După manifestaţie, mulţimea s-a risipit
relativ repede.
F: Après la manifestation, la foule s'est
dispersée relativement vite.
I: Dopo la manifestazione, la folla si è
dispersa relativamente presto.
E: After the meeting the crowd dispersed
relatively quickly.
R: Ceaţa s-a risipit şi am putut vedea toată
valea râului. (sin. a se împrăştia)
F: Le brouillard s’est dispersé et on a pu
voir toute la vallée de la rivière.
I: La nebbia si è diradata e abbiamo
potuto vedere l’intera vallata del fiume.
E: The fog cleared and we were able to
see the entire valley of the river.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Banii s-au risipit pe lucruri mărunte.
(sin. a se cheltui)
F: L’argent a été gaspillé pour des choses
sans importance.
I: I soldi sono stati sprecati per piccole
cose.
E: The money has been wasted on trifles.
ROADE
R: Se risipeşte prea multă energie în
acţiuni de acest tip. (sin. a se consuma)
F: On gaspille trop d'énergie dans des
actions de ce type.
I: Si spreca troppa energia in azioni di
questo tipo.
E: Too much energy is wasted in such
action.
ROADE (15. 4)
(ind. prez. 1, 6 rod, 2 rozi, 3 roade; imperf. 1, 4
rodeam, 2 rodeai etc.; perf. simplu 1 rosei, 2 roseşi;
m. m. c. perf. 1 rosesem, 2 roseseşi etc.; ger. rozând;
part. ros)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Câinele roade un os.
F: Le chien ronge un os.
I: Il cane rosica un osso.
E: The dog has been gnawing at a bone.
R: Şoarecii au ros cărţile care erau în pod.
F: Les souris ont rongé les livres qui
étaient dans le grenier.
I: I topi hanno rosicchiato i libri che
erano in soffitta.
E: The mice have gnawed the books in the
attic.
R: Iepurii rod cu mare plăcere morcovi.
F: Les lapins grignotent les carottes avec
beaucoup de plaisir.
I: I conigli rosicano piacevolmente delle
carote.
E: Rabbits are happy to gnaw on carrots.
R: Rugina a ros lanţul care e gata să
cedeze. (sin. a coroda, a ataca)
F: La rouille a rongé / a corrodé la chaîne
qui est prête à céder.
I: La ruggine ha corroso la catena che
sta per cedere.
E: Rust has corroded the chain, which is
on the point of giving way.
a ~ pe cineva
subiect [-animat]
R: Mă roade sandaua, nu pot s-o port. (sin.
a jena)
F: La sandale me blesse, je ne peux pas la
porter.
I: Il sandalo mi ferisce, non lo posso
portare.
E: The sandals hurt my feet, I can' t wear
them.
397
ROŞ I

a-şi ~ ceva II. vb. intr.

(cu dat. pos.) a~
R: Copilul îşi roade unghiile. subiect [+persoană]
F: L’enfant se ronge les ongles. R: Elevul a roşit când i s-a cerut să se
I: Il bambino si rosicchia le unghie. ridice în picioare.
E: The child bites his nails. F: L’élève a rougi quand on lui a
demandé de se lever.
II. vb. refl. I: Lo studente è arrossito quando gli è
a se ~ stato chiesto di alzarsi in piedi.
subiect [-animat] E: The student blushed when asked to
R: Zgarda câinelui s-a ros, trebuie stand up.
schimbată. (sin. a se uza) a ~ de ceva
F: Le collier du chien s’est usé, on doit le subiect [+persoană]
changer. R: Paul a roşit de ruşine // de emoţie.
I: Il collare del cane si è logorato, F: Paul a rougi de honte // d'émotion .
dev'essere cambiato. I: Paolo è arrossito dalla vergogna //
E: The dog's collar has worn out / away, dall'emozione.
you have to change it. E: Paul blushed / flushed with shame //
emotion.

ROŞI (10) III.vb. refl.

(ind. prez. 1, 6 roşesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: De Paşte, fiecare familie roşeşte ouă.
(sin. a vopsi)
F: À Pâques, chaque famille peint des
oeufs.
I: A Pasqua, ogni famiglia colora di
rosso le uova.
E: Every family dyes eggs red for Easter.
R: Machiorul a roşit obrajii clovnului şi a
desenat o lacrimă.
F: Le maquilleur a peint en rouge les
joues du clown et y a dessiné une
larme.
I: Il truccatore ha colorato di rosso le
guance del clown e vi ha disegnato una
lacrima.
E: The make-up artist painted the clown's
cheeks red and drew a tear.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a roşit ouăle în ajunul
Paştelui.
F: Marie a peint des oeufs à la veille de
Pâques.
I: Maria ha colorato di rosso le uova alla
vigilia della Pasqua.
E: Mary dyed the eggs red on the Eve of
Easter.
398
a se ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Copilul s-a roşit de ruşine // de emoţie.
F: L'enfant a rougi de honte // d'émotion.
I: Il bambino è arrossito dalla vergogna
// dall'emozione.
E: The child blushed with emotion //
shame.
(cu sens pasiv)
R: Ouăle se roşesc de Paşte.
F: On peint en rouge les œufs de Pâques.
I: A Pasqua le uova vengono colorate di
rosso.
E: Eggs are dyed red at Easter.
RUGA1 (1. 23)
(ind. prez. 1 rog, 2 rogi, 3, 6; conj. prez. 3, 6 să
roage; imp. 2 roagă !)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Maria l-a rugat pe Paul s-o aştepte până
la sfârşitul programului.
F: Maria a prié Paul de l’attendre jusqu’à
la fin du programme.
I: Maria ha pregato Paolo di aspettarla
fino alla fine del programma /
dell'orario.
E: Mary asked Paul to wait for her till the
end of the programme.
R: Maria l-a rugat pe Paul s-o însoţească.

F: Marie a demandé à Paul de
l'accompagner.
I: Maria ha pregato Paolo di
accompagnarla.
E: Mary asked Paul to accompany her.
a ~ pe cineva (rel. P) să P
subiect [+persoană]
R: Paul a rugat pe cine se pricepe să-l
ajute să-şi repare maşina.
F: Paul a demandé à celui qui s'y connaît
de lui réparer sa voiture.
I: Paolo ha chiesto a chi se ne intende di
aiutarlo a riparare la sua macchina.
E: Paul asked a skilled man to help him
fix his car.
(în constr. abs.)
R: -Putem intra? - Vă rog!
F: -Peut-on entrer ? - Je vous en prie!
I: -Possiamo entrare? - Prego!
E: "Can we come in?" " Yes, please!"
R: - Vă rog, ştiţi unde este Poşta ?
F: - S'il vous plaît, vous savez où est la
Poste?
I: - Per favore, sa dov'è la posta?
E: "Do you know where the poste office is,
please?"
a-şi ~ pe cineva să P
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a rugat colegii să-l ajute.
F: Paul a prié ses camarades de l’aider.
I: Paolo ha pregato i suoi colleghi di
aiutarlo.
E: Paul asked his colleagues to help him.
II. vb. refl.
a se ~ de cineva + să P
subiect [+persoană]
R: Paul se roagă de colegi să-l ajute la
organizarea spectacolului.
F: Paul prie ses amis / insiste auprès de
ses amis de l'aider à organiser le
spectacle.
I: Paolo prega i colleghi di aiutarlo nella
organizzazione dello spettacolo.
E: Paul asks his colleagues to help him
organize the show.
RUGA2 (SE) (1. 23)
(ind. prez. 1 rog, 2 rogi, 3, 6; conj. prez. 3, 6 să
roage; imp. 2 roagă !)
vb. intr.
a se ~ ± circ. (loc, timp)
RUGA2 (SE)
subiect [+persoană]
R: Paul se roagă în fiecare zi. Se roagă
acasă sau la biserică. (sin. a spune
rugăciuni)
F: Paul prie chaque jour. Il prie à la
maison ou à l'église.
I: Paolo prega ogni giorno. Prega a casa
o in chiesa.
E: Paul prays everyday. He prays either
at home or in church.
a se ~ la cineva (Dumnezeu, sfânt,
zeu)
a se ~ la ceva (idol, icoană, zeitate)
subiect [+persoană]
R: Fiecare comunitate // Fiecare persoană
se roagă la Dumnezeu // la un Sfânt //
la o icoană în semn de mulţumire sau
pentru a cere ajutor şi protecţie.
F: Chaque communauté // Chaque
personne adresse des prières à Dieu //
à tel ou tel Saint // devant telle ou telle
icône en signe de reconnaissance ou
pour demander de l'aide ou de la
protection.
I: Ogni comunità // Ogni persona prega
Dio // un Santo // davanti ad un'icona
in segno di riconoscenza.
E: Every community // Every person prays
to a God // to a Saint // to an Icon as a
sign of gratitude or to ask for help and
protection.
a se ~ pentru ceva
a se ~ pentru cineva
subiect [+persoană]
R: Paul se roagă pentru el // pentru
sănătatea lui // pentru familia sa. (sin. a
spune rugăciuni)
F: Paul prie pour soi // pour sa santé //
pour sa famille.
I: Paolo prega per lui // per la sua salute
// per la sua famiglia.
E: Paul prays for himself // for his health
// for the health of his family.
a se ~ să P
subiect [ +persoană]
R: Paul se roagă să se facă bine // să fie
sănătos.
F: Paul prie Dieu qu’il guérisse // qu'il
soit en bonne santé.
I: Paolo prega Dio di guarirlo // perché
sia in buona salute.
E: Paul prays to get well // to be healthy.
399
RUPE
RUPE (17)
(ind. prez. 1, 6 rup; perf. simplu 1 rupsei, 2 rupseşi
etc.; m. m. c. perf. 1 rupsesem, 2 rupseseşi etc.;
part. rupt)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Paul a rupt vârful creionului.
F: Paul a cassé la pointe du crayon.
I: Paolo ha rotto la punta della matita.
E: Paul broke the point of the pencil.
R: Paul a rupt o foaie de hârtie.
F: Paul a déchiré une feuille de papier.
I: Paolo ha strappato un foglio di carta.
E: Paul tore a sheet of paper.
R: Universitatea a rupt contractul cu firma
de construcţii pentru nerespectarea
termenelor. (sin. a rezilia)
F: L'Université a rompu / a résilié le
contrat avec l'entreprise de
constructions pour ne pas avoir
respecté les délais prévus.
I: L'Università ha rotto / rescisso il
contratto con la ditta edile per il
mancato rispetto dei termini.
E: The University has broken the contract
with the construction company because
the latter did not observe the terms of
the contract.
R: Sindicatul a rupt conveţia încheiată cu
Guvernul. (sin. a denunţa)
F: Les Syndicats ont rompu / ont dénoncé
la convention conclue avec le
Gouvernement.
I: Il Sindacato ha rotto l’accordo
concluso con il Governo.
E: The Trade Union has broken the
Convention concluded with the
Government.
R: India a rupt relaţiile diplomatice cu
Pakistanul. (sin. a denunţa)
F: L'Inde a rompu / a dénoncé ses
relations diplomatiques avec le
Pakistan.
I: L'India ha rotto le relazioni
diplomatiche con il Pakistan.
E: India has broken diplomatic relations
with the Pakistan.
a ~ ceva
subiect [-animat]
R: Vântul a rupt crengile copacilor.
F: Le vent a cassé les branches des
400
arbres.
I: Il vento ha spezzato i rami degli alberi.
E: The wind has torn the branches of the
trees.
R: Apa râului a rupt digul. (sin. a strica, a
distruge, a deteriora)
F: L’eau de la rivière a rompu la digue.
I: L’acqua del fiume ha rotto la diga.
E: The waters of the river have breached
the dam.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+animat]
R: Când a pus rufele la uscat, din
neatenţie, Maria a rupt cămaşa lui Paul.
F: Quand elle a mis le linge à sécher,
faute d'attention, Marie a déchiré la
chemise de Paul.
I: Quando ha steso la biancheria ad
asciugare, per disattenzione / sbaglio,
Maria ha strappato la camicia di
Paolo.
E: When she hung the clothes out to dry,
Mary tore Paul's shirt by mistake.
R: Câinele a muşcat-o pe Maria şi i-a rupt
rochia.
F: Le chien a mordu Marie et lui a
déchiré la robe.
I: Il cane ha morso Maria e le ha
strappato il vestito.
E: The dog bit Mary and tore her dress.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a rupt piciorul. (sin. a
fractura)
F: Marie s’est cassé la jambe.
I: Maria si è rotta la gamba.
E: Mary broke her leg.
R: Copiii şi-au rupt hainele sărind gardul.
F: Les enfants ont déchiré leurs vêtements
en sautant la palissade.
I: I bambini hanno strappato i loro vestiti
mentre scavalcavano la palizzata.
E: The children have torn their clothes
when jumping over the fence.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Aţa // Frânghia s-a rupt.
F: Le fil // La corde s'est cassé(e).
I: Il filo si è spezzato // La corda si è
spezzata.
E: The thread // The rope broke.

R: Pungile de plastic se rup uşor.
F: Les sacs en plastique se déchirent
facilement.
I: Le borse di plastica si rompono
facilmente.
E: Plastic bags tear easily.
(cu sens pasiv)
R: În urma conflictului, relaţiile
diplomatice dintre cele două ţări s-au
rupt. (sin. a se întrerupe)
F: A la suite du conflit, les relations
diplomatiques entre les deux pays se
sont rompues.
I: In seguito al conflitto, le relazioni
diplomatiche fra i due paesi si sono
rotte.
RUPE
E: As a result of the conflict, diplomatic
relations between the two countries
were broken off.
a se ~ de ceva
a se ~ de cineva
subiect [+persoană]
R: În ultima excursie, Paul şi Maria s-au
rupt de grup. (sin. a se despărţi, a
părăsi)
F: Lors de la dernière excursion, Paul et
Marie se sont séparés / se sont
détachés du groupe.
I: Nella loro ultima gitta, Paolo e Maria
si sono staccati dal gruppo.
E: On the last trip, Paul and Mary
separated from the group.
401
SALUTA (1. 16)
(ind. prez. 1 salut, 2 saluţi, 3, 6 salută)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva ± circ. (mod)
subiect [+persoană]
R: Paul i-a salutat cu respect pe toţi cei de
faţă.
F: Paul a salué respectueusement tous
ceux qui étaient présents.
I: Paolo ha salutato con rispetto tutti i
presenti.
E: Paul respectfully greeted everybody
present.
R: Paul l-a salutat pe vecinul lui, de
departe, făcându-i semn cu mâna. L-a
salutat cu mâna.
F: Paul a salué son voisin de loin, en lui
faisant signe de la main. Il l'a salué de
la main.
I: Paolo ha salutato il suo vicino di casa,
da lontano facendogli un cenno con la
mano. L'ha salutato con la mano.
E: Paul greeted his neighbour from afar
by waving his hand. He waved to him.
R: Bărbaţii le salută pe doamne
scoţându-şi pălăria.
F: Les hommes saluent les femmes en
ôtant leur chapeau.
I: Gli uomini salutano le donne levandosi
il cappello.
E: Men greet women by taking off their
hats.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Participanţii la conferinţa Greenpeace
au salutat adoptarea programului de
protejare a mediului. (sin. a susţine)
F: Les participants à la conférence
I:
S
Greenpeace ont salué l'adoption du
programme de protection de la nature.
I partecipanti alla conferenza
Greenpeace hanno salutato l'adozione
del programma della protezione
dell'ambiente.
E: The participants in the Greenpeace
Conference welcomed the adoption of
the programme for the protection of the
environment.
R: Guvernul României // România a
salutat adoptarea programului de
protejare a mediului. (sin. a susţine)
F: Le Gouvernement de la Roumanie // La
Roumanie a salué l'adoption du
programme de protection de la nature.
I: Il Governo della Romania // La
Romania ha salutato l'adozione del
programma della protezione
dell'ambiente.
E: The Romanian Governments welcomes
the environment protection
programme.
II. vb.refl.
a se ~ ± circ. (loc, mod)
(în constr. impers.)
R: În diferitele culturi se salută în mod
diferit.
F: Dans les différentes cultures on salue
de manière différente.
I: Nelle diverse culture si saluta in modo
differente.
E: In various cultures people greet each
other in different ways.
R: Se salută întotdeauna când se intră în
clasă.
F: On salue toujours quand on entre en
classe.

I: Si saluta sempre quando si entra in
classe.
E: You have to greet when you enter the
class.
R: Nu se salută cu mâinile în buzunare!
F: On ne doit pas saluer les mains dans
les poches.
I: Non si saluta con le mani nelle tasche.
E: You do not greet someone with your
hands in your pockets.
a se ~ ± circ. (loc,mod)
(reciproc)
R: Când se întâlnesc, prietenii se salută şi
chiar se îmbrăţişează.
F: Quand ils se rencontrent, les amis se
saluent et s'embrassent même.
I: Quando si incontrano, gli amici si
salutano e si abbracciano anche.
E: When they meet, people greet and even
embrace each other.
SALVA (4)
(ind. prez. 1 salvez)
I. vb.tr.
a ~ ceva (de la ceva)
subiect [+persoană]
R: Pompierii au salvat (de la incendiu // de
la inundaţie) o parte din obiectele de
patrimoniu din muzeu.
F: Les sapeurs pompiers ont sauvé (à
l'incendie // aux inondations) une
partie des objets du patrimoine du
musée.
I: I vigili del fuoco hanno salvato
(dall'incendio // dalle alluvioni) una
parte degli oggetti del patrimonio del
museo.
E: The firefighters have saved (from fire //
floods) some of the cultural heritage in
the museum.
a ~ pe cineva (de la ceva)
subiect [±animat]
R: Pompierii au salvat persoanele din
imobil.
F: Les sapeurs pompiers ont sauvé les
personnes qui étaient dans l'immeuble.
I: I vigili del fuoco hanno salvato le
persone dall'edificio.
E: The firefighters have saved the persons
in that building.
R: Doctorul a salvat-o pe mama Mariei de
la moarte. (sin. a scăpa)
F: Le médecin a sauvé la mère de Marie
SALVA
de la mort.
I: Il medico ha salvato la madre di Maria
dalla morte.
E: The doctor saved the life of Mary's
mother.
R: Intervenţia lui Paul ne-a salvat pe toţi.
F: L' intervention de Paul nous a tous
sauvés.
I: L' intervento di Paolo ci ha salvati
tutti.
E: Paul's intervention saved us all.
a-şi ~ ceva, pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a salvat o parte din cărţi de la
incendiu.
F: Paul a sauvé une partie de ses livres à
l'incendie.
I: Paolo ha salvato una parte dei suoi
libri dall'incendio.
E: Paul has saved some of his books from
the fire.
R: Paul şi-a salvat prietenii de la înec.
F: Paul a sauvé ses amis de la noyade.
I: Paolo ha salvato i suoi amici
dall'annegamento.
E: Paul saved his friends from drowning.
II. vb. refl.
a se ~ de la ceva
R: Paul s-a salvat de la înec agăţându-se
de un trunchi de copac.
F: Paul a réchappé à la noyade en
s’accrochant à un tronc d'arbre.
I: Paolo si è salvato dall’annegamento
aggrappandosi a un tronco.
E: Paul saved himself from drowning by
hanging to a log.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Incendiul s-a propagat repede. S-au
salvat foarte puţine obiecte // persoane.
F: L'incendie s'est vite propagé. On a
sauvé très peu d'objets // de personnes.
I: L'incendio si è diffuso rapidamente.
Sono stati salvati pochissimi oggetti //
salvate pochissime persone.
E: The fire spread quickly. Very few
objects // persons could be saved.
a se ~ cum P
a se ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: În caz de pericol, fiecare se salvează
cum poate // se salvează cine are curaj
403
SATISFACE
// cine poate.
F: En cas de danger, chacun en / y
réchappe / s'en tire comme il peut //
s'en tirent ceux qui ont du courage //
ceux qui peuvent le faire.
I: Nel caso di pericolo ognuno si salva
come può // si salva chi ha coraggio //
chi può.
E: In case of danger everyone saves
themselves as they can // the
courageous ones save themselves //
those who can save themselves.
SATISFACE (14.1)
(ind. prez. 1, 6 satisfac; imperf. 1, 4 satisfăceam, 2
satisfăceai etc.; perf. simplu 1 satisfăcui, 2
satisfăcuşi etc.; m. m. c. perf. 1 satisfăcusem, 2
satisfăcuseşi etc. ; ger. satisfăcând; part. satisfăcut)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: În excursie, Paul a satisfăcut toate
doleanţele colegilor săi. (sin. a
îndeplini)
F: Pendant l'excursion, Paul a satisfait
toutes les doléances de ses camarades.
I: Durante la gita, Paolo ha esaudito tutti
i desideri dei suoi colleghi.
E: On the trip, Paul met all his
colleagues’ demands.
R: Pentru a adera la UE, România trebuie
să satisfacă o serie de condiţii impuse
de FMI. (sin. a îndeplini)
F: Pour adhérer à l’UE, la Roumanie doit
satisfaire à une série de conditions
imposées par le FMI.
I: Per aderire alla UE, la Romania deve
soddisfare una serie di condizioni
imposte dal FMI.
E: In order to be admitted in the EU,
Romania has to meet certain criteria
imposed by IMF.
R: Noul tip de frigider satisface cele mai
exigente cerinţe. (sin. a răspunde)
F: Le nouveau type de réfrigérateur
satisfait aux demandes les plus
exigeantes.
I: Il nuovo tipo di frigorifero soddisfa le
richieste più esigenti.
E: The new type of refrigerator meets all
the requirements.
a ~ pe cineva
404
subiect [-animat]
R: Răspunsurile studenţilor la examen nu
l-au satisfacut pe profesor. (sin. a
mulţumi)
F: Les réponses des étudiants à l'examen
n’ont pas contenté / satisfait le
professeur.
I: Le risposte degli studenti all'esame non
hanno soddisfatto il professore.
E: The students’ answers in the exam did
not satisfy the teacher.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a satisfăcut serviciul militar
acum 5 ani. (sin. a îndeplini)
F: Paul a fait son service militaire il y a 5
ans.
I: Paolo ha soddisfatto gli obblighi di
leva 5 anni fa.
E: Paul served his time 5 years ago.
R: Prezenţa ta l-a împiedicat să-şi
satisfacă curiozitatea.
F: Ta présence l’a empêché de satisfaire
sa curiosité.
I: La tua presenza gli ha impedito di
soddisfare la sua curiosità.
E: Your presence prevented him from
satisfying his curiosity.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Nu toate dorinţele noastre se pot
satisface.
F: Tous nos voeux ne peuvent pas être
satisfaits. On ne peut pas satisfaire
tous nos vœux.
I: Non tutti i nostri desideri possono
essere soddisfatti.
E: Not all our wishes can be fulfilled.
a se ~
a i se ~ (cuiva)
subiect [-animat]
(cu sens pasiv)
R: În ciuda insistenţelor, nu s-au satisfacut
toate dorinţele copiilor. Li s-au
satisfăcut numai doleanţele legate de
plimbarea pe lac.
F: Malgré les insistances, on n’a pas
satisfait toutes les doléances des
enfants. On n' a satisfait que les
doléances liées à la promenade sur le
lac.
I: Malgrado le isistenze non sono stati
 SĂRI

soddisfatti tutti i desideri dei bambini. F: Le bouchon de la bouteille a sauté.

Sono stati soddisfatti solo quelli I: E'saltato il tappo della bottiglia.
relativi alla gita sul lago. E: The bottle cork popped up.
E: In spite of their insistence, not all the R: Cureaua de transmisie a sărit. Trebuie
children’s requirements were satisfied. pusă la loc.
Only their requirements concerning the F: La courroie de transmission a sauté. Il
sail on the lake have been satisfied. faut la reposer.
I: La cinghia di trasmissione è saltata.
Dev'essere rimessa.
SĂRI (9. 1) E: The transmission belt has become
(ind. prez. 1, 6 sar, 2 sari, 3 sare; conj. prez. 3, 6 să undone // come off. It needs to be put
sară) back in its place.
I. vb. tr. R: Acul kilometrajului a sărit la 120 km.
a ~ ceva F: L'indicateur a sauté à 120 km.
subiect [+animat] I: L'ago del contachilometri ha superato i
R: Copiii sar şanţul. 120 km.
F: Les enfants sautent le fossé. E: The speedometer has jumped to 120
I: I bambini saltano il fosso. km.
E: The children jump over the ditch. a ~ + circ. (loc, mod)
R: Calul a sărit toate obstacolele. subiect [+animat]
F: Le cheval a sauté tous les obstacles. R: În sala de gimnastică elevii sar în
I: Il cavallo ha saltato tutti gli ostacoli. înălţime şi în lungime.
E: The horse jumped all the fences. F: Dans la salle de gymnastique, les
R: Câinele vecinilor obişnuieşte să sară élèves sautent en hauteur et en
gardul. longueur.
F: Le chien de mes voisins a l'habitude de I: In palestra gli studenti saltano in alto e
sauter par dessus la clôture. in lungo.
I: Il cane dei miei vicini ha l'abitudine di E: In the gym the students use to do high
saltare oltre il recinto . and long jumps.
E: Our neighbours' dog uses to jump over R: Copiii au sărit peste gardul grădinii.
the fence. F: Les enfants ont sauté par-dessus la
R: Când citeşte un roman istoric, Maria clôture du jardin.
sare anumite paragrafe. I: I bambini hanno scavalcato il recinto
F: Quand elle lit un roman historique, del giardino.
Marie saute certains paragraphes. E: The children jumped over the garden
I: Quando legge un romanzo storico, fence.
Maria salta certi paragrafi. R: Câinele // Copilul a sărit în apă.
E: When reading a historical novel, Mary F: Le chien // L’enfant a sauté dans l’eau.
skips certain paragraphs. I: Il cane // Il bambino è saltato in acqua.
a ~ pe cineva E: The dog // The child has jumped in the
subiect [+persoană] water.
R: Când a strigat catalogul, profesorul l-a R: Copilul a sărit în faţa maşinii.
sărit pe Paul. F: L’enfant a sauté / a bondi devant la
F: Quand il a fait l’appel des élèves, le voiture.
professeur a omis Paul. I: Il bambino è balzato davanti alla
I: Quando ha fatto l'appello degli macchina.
studenti, il professore ha saltato Paolo. E: The child jumped in front of the car.
E: When calling the roll the teacher R: Maria a sărit din tramvai // de la
skipped / omitted Paul. trambulină // de pe cal.
F: Marie a sauté du tram // du tremplin //
II. vb. intr. à bas du cheval.
a~ I: Maria è saltata giù dal tram // dal
subiect [-animat] trampolino // dal cavallo.
R: Dopul de la sticlă a sărit. E: Maria jumped off the train // down
405
SĂRI
from the horse // from the diving
board.
R: Iepurele a sărit din tufiş.
F: Le lapin a bondi du buisson.
I: La lepre è saltata fuori dal cespuglio.
E: The rabbit jumped out from the bushes.
R: Veveriţa sare din copac în copac.
F: L’écureuil saute d’arbre en arbre.
I: Lo scoiattolo salta da un albero
all'altro.
E: The squirrel jumps from tree to tree.
a ~ la ceva
subiect [+animat]
R: Câinele a sărit la gâtul copilului.
F: Le chien a sauté au cou de l'enfant,
I: Il cane è saltato al collo del bambino.
E: The dog jumped to the child's throat.
R: Uneori, câinii vagabonzi sar la maşinile
de pe stradă.
F: Parfois, les chiens vagabonds courent
après les voitures qui passent dans la
rue.
I: A volte, i cani randagi corrono dietro
alle macchine della strada.
E: Sometimes stray dogs jump at the cars
passing in the street.
a ~ (cu ceva) peste ceva
subiect [+persoană]
R: Cascadorii sar cu maşina peste diverse
obstacole.
F: Les cascadeurs sautent avec leur
voiture par-dessus divers obstacles.
I: I cascatori saltano con la macchina
sopra vari ostacoli.
E: Stuntmen in cars jump over various
obstacles
R: Uneori, în timpul lecturii, Maria sare
peste câte un paragraf.
F: Parfois, pendant la lecture, Marie
saute un paragraphe.
I: A volte, durante la lettura, Maria salta
qualche paragrafo.
E: Sometimes while reading, Mary skips a
paragraph here and there.
R: Jocheul sare cu calul peste garduri şi
peste gropi cu apă.
F: Le jokey saute avec son cheval
par-dessus les haies et par-dessus les
flaques d'eau.
I: Il fantino ha scavalcato con il cavallo
le siepi e i fossi.
E: The jockey jumps over fences /
obstacles and water pools.
a ~ de la ceva la ceva
406
subiect [+persoană]
R: Persoanele în vârstă sar uneori de la un
subiect la altul // de la o idee la alta.
F: Les personnes âgées sautent, parfois,
d'un sujet à l'autre // d'une idée à
l'autre.
I: Le persone anziane saltano, a volte, da
un argomento all'altro // da un'idea
all'altra.
E: Old people sometimes jump from one
subject to another // from one idea to
another.
a ~ la cineva
subiect [+persoană]
R: Agresorul a sărit la Paul. A vrut să-l
lovească. (sin. a se năpusti)
F: L'agresseur a sauté sur Paul. Il a voulu
le frapper.
I: L'aggressore si è scagliato contro
Paolo. Ha voluto picchiarlo.
E: The aggressor has jumped at Paul. He
wanted to hit him.
R: Câinele a sărit la copil să-l muşte.
F: Le chien a sauté à / s’est jeté sur
l’enfant pour le mordre.
I: Il cane si è scagliato contro il bambino
per morderlo.
E: The dog jumped at the child to bite
him.
a-i ~ cuiva
subiect [-animat]
R: A sărit un nasture de la cămaşa lui
Paul. Lui Paul i-a sărit un nasture de la
cămaşă.
F: Un bouton de la chemise de Paul est
parti.
I: E’saltato un bottone dalla camicia di
Paolo. A Paolo gli è saltato un bottone
dalla camicia.
E: A button from Paul’s shirt popped.
III.vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: La ultima Olimpiadă s-a sărit în
înălţime 2,40 m.
F: Lors des derniers Jeux Olympiques on
a sauté 2,40 m en hauteur.
I: Alle ultime Olimpiadi si è saltato2,40
m. in alteza
E: At the latest Olympic games, the
athletes reached 2.40 m in high jump.

SĂRUTA (1. 16)
(ind. prez. 1 sărut, 2 săruţi, 3, 6 sărută)
I. vb. tr.
a ~ ceva
R: Preotul a sărutat icoana
F: Le prêtre a baisé l’icône.
I: Il prete ha baciato l'icona.
E: The priest kissed the icon.
a ~ pe cineva (pe ceva)
subiect [+persoană]
R: Mama a sărutat-o pe Maria (pe obraz)
F: La mère a embrassé Marie (sur la
joue).
I: La madre ha baciato Maria (sulla
guancia).
E: Mother kissed Mary (on the cheek).
a –şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: La plecare, Maria şi-a sărutat copiii.
F: Au départ, Marie a embrassé ses
enfants.
I: Alla partenza, Maria ha baciato i suoi
figli.
E: When leaving, Mary kissed her
children good-bye.
II. vb. refl.
a se ~
(reciproc)
R: La plecare Paul şi Maria s-au sărutat.
F: Au départ, Paul et Marie se sont
embrassés.
I: Alla partenza, Paolo e Maria si sono
baciati.
E: Paul and Mary kissed when leaving.
R: Chiar şi persoanele oficiale se sărută
uneori.
F: Même les officiels s'embrassent
parfois.
I: A volte, anche le persone pubbliche si
baciano.
E: Even officials kiss sometimes.
a se ~ cu cineva
(reciproc)
R: Când s-au despărţit, Maria şi Paul s-au
sărutat cu prietenii lor. Maria s-a
sărutat cu prietenele.
F: En se séparant, Marie et Paul se sont
embrassés avec leur amis. Marie s'est
embrassée avec ses amies.
I: Prima di separarsi, Maria e Paolo si
sono baciati con gli amici. Maria si è
baciata con le amiche.
E: When parting, Paul and Mary kissed
SĂRUTA
their friends. Mary kissed her friends.
SCĂDEA1 (13. 2)
(ind. prez. 1, 6 scad, 2 scazi, 3 scade; perf. simplu 1
scăzui, 2 scăzuşi etc.; m. m. c. perf. 1 scăzusem, 2
scăzuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să scadă; imperativ
scade !; ger. scăzând; part. scăzut)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (loc, timp, măsură)
subiect [-animat]
R: Vara, nivelul râului scade.
F: En été, le niveau de la rivière baisse /
décroît.
I: In estate il livello del corso d'acqua
cala.
E: In summertime the level of the river
falls.
R: Preţul petrolului a scăzut cu 5%. (sin. a
se micşora)
F: Le prix du pétrole a baissé de 5%.
I: Il prezzo del petrolio è sceso del 5%.
E: The oil price has fallen by 5%.
R: Sosul a scăzut mult în timpul fierberii.
F: La sauce a beaucoup réduit pendant la
cuisson.
I: Il sugo si è ridotto / condensato molto
durante la cottura.
E: The gravy has become too thick.
R: Ziua a scăzut cu două ore. (sin. a se
micşora)
F: Le jour a baissé de deux heures.
I: La giornata si è accorciata di due ore.
E: The day is two hours shorter.
R: În ultimii ani, numărul abonaţilor la
ziare a scăzut.
F: Ces dernières années, le nombre des
abonnés aux journaux a diminué.
I: Il numero degli abbonati ai giornali è
calato negli ultimi anni.
E: The number of newspaper subscribers
has gone down in the last years.
a~
a-i ~ (cuiva)
subiect [-animat]
R: După tratament, temperatura Mariei a
scăzut. Mariei i-a scăzut temperatura.
F: Après le traitement, la température de
Marie a baissé.
I: Dopo la cura, a Maria è calata la
temperatura.
E: After the treatment Mary's temperature
abated. Her temperature abated.
407
SCĂDEA2
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Comercianţii au scăzut cu 50% preţul
mărfurilor din stoc.(sin. a reduce)
F: Les commerçants ont réduit de 50% le
prix des marchandises du stock.
I: I negozianti hanno abbassato del 50 %
il prezzo delle merci dello stock.
E: The tradesmen have reduced the price
of the stock merchandise by 50%.
R: Toate băncile au scăzut dobânda la
credite. (sin. a reduce)
F: Toutes les banques ont réduit le taux
d'intérêt des crédits.
I: Tutte le banche hanno diminuito gli
interessi per i crediti.
E: All the banks have reduced the loan
interest.
R: Oţelarii au scăzut temperatura
cuptorului // în cuptor. (sin. a coborî, a
reduce, a micşora)
F: Les aciéristes ont baissé / ont réduit la
température dans le four.
I: I metallurgici hanno abbassato la
temperatura del forno.
E: The steelworkers have reduced the heat
in the furnace.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Anumite întreprinderi şi-au scăzut
consumul de energie. (sin. a reduce)
F: Certaines entreprises ont réduit / ont
diminué leur consommation d’énergie.
I: Certe ditte hanno ridotto il loro
consumo di energia.
E: Certain factories have reduced their
energy consumption.
SCĂDEA2 (13. 2)
(ind. prez. 1, 6 scad, 2 scazi, 3 scade; perf. simplu 1
scăzui, 2 scăzuşi etc.; m. m. c. perf. 1 scăzusem, 2
scăzuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să scadă; imperativ
scade !; ger. scăzând; part. scăzut)
I. vb. tr.
a ~ ceva din ceva
subiect [+ persoană]
R: Acum Paul scade 16 din 50.
F: Maintenant Paul soustrait 16 de 50.
I: Adesso Paolo sostrae 16 da 50.
E: Now Paul is subtracting 16 from 50.
408
III. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Din suma totală se scad cheltuielile de
deplasare.
F: Du montant, on doit déduire les frais
de déplacement
I: Dalla somma complessiva si deducono
le spese di viaggio .
E: They deduce the travel expenses from
the sum total.
SCĂPA (1. 1. a)
(ind. prez. 1 scap, 2 scapi, 3, 6 scapă; conj. prez. 3,
6 să scape; imp. 2 scapă !)
I. vb. intr.
a ~ de ceva
a ~ de cineva
subiect [+persoană]
R: Hoţul a scăpat de poliţie // de
urmăritori.
F: Le voleur a échappé à la police // à ses
poursuivants.
I: Il ladro è sfuggito alla polizia // agli
inseguitori.
E: The thief got rid of the police // those
who were chasing him.
R: Inculpatul a scăpat de închisoare.
F: L'inculpé a échappé à la prison / n'a
pas été condamné.
I: L'incriminato si è salvato dal carcere
E: The accused escaped from jail.
R: Bolnavul a scăpat de pericol.
F: Le malade a échappé au danger / est
hors de danger.
I: L'ammalato è fuori pericolo.
E: The patient is out of danger.
R: Maria a scăpat de toate obligaţiile. (sin.
a se achita)
F: Marie a rempli toutes ses obligations.
I: Maria si è svincolata da tutti i suoi
obblighi.
E: Mary has got rid of all her obligations.
a ~ + circ. (loc)
subiect [+animat]
R: Şoarecele a scăpat din cursă.
F: La souris s’est échappée au piège .
I: Il topo è sfuggito alla trappola.
E: The mouse escaped from the trap.
R: Leul a scăpat din cuşcă.
F: Le lion s'est échappé de la cage.

I: Il leone è fuggito dalla gabbia.
E: The lion has escaped from the cage.
R: Mai mulţi deţinuţi au scăpat din
închisoare.
F: Plusieurs détenus se sont enfuis de la
prison // se sont évadés de prison.
I: Parecchi prigionieri sono scappati /
evasi dal carcere.
E: Several prisoners have escaped from
prison.
(în constr. abs.)
R: Nefiind bine păziţi, hoţii au scăpat.
(sin. a fugi, a evada)
F: Mal surveillés, les voleurs se sont
évadés.
I: Non essendo ben sorvegliati, i ladri
sono fuggiti.
E: Because the guard was poor the thieves
managed to escape.
a-i ~ cuiva
(unipers. 3, 6)
subiect [-animat]
R: Îmi scapă numele noii secretare. (sin. a
uita)
F: Le nom de la nouvelle secrétaire
m'échappe.
I: Il nome della nuova segretaria mi
sfugge.
E: The name of the new secretary escapes
me.
R: Corectorilor le-au scăpat multe greşeli.
(sin. a nu vedea, a nu observa)
F: Beaucoup de fautes ont échappé aux
correcteurs.
I: Ai correttori sono sfuggiti parecchi
errori.
E: Several mistakes escaped the
correctors.
R: Mariei i-a scăpat paharul. I-a scăpat din
mână. (sin. a cădea)
F: Le verre a échappé à Marie. Il lui a
échappé des mains.
I: Maria ha lasciato cadere di mano il
bicchiere. Gli è scappato dalla mano.
E: Mary dropped the glass (from her
hand).
R: Lui Paul nu-i scapă nici un spectacol.
(sin. a pierde)
F: Paul ne rate aucun spectacle.
I: A Paolo non sfugge nessuno spettacolo.
E: Paul never misses a show.
R: Pe moment îmi scapă numele
scriitorului. (sin. a nu-şi aminti)
F: Pour l’instant le nom de l’écrivain
SCĂPA
m’échappe.
I: In questo momento il nome dello
scrittore mi sfugge.
E: I can’t remember the writer’s name
now.
a ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Hoţul a scăpat nepedepsit.
F: Le voleur est resté impuni.
I: Il ladro è rimasto impunito.
E: The thief was left unpunished.
R: Numai câteva persoane au scăpat
nevătămate din ultimul atac sinucigaş.
F: Il n'y a que quelques personnes qui
soient sorties indemnes à la suite de la
dernière attaque suicide.
I: Soltanto poche persone se la sono
cavata nell'ultimo attentato kamikaze.
E: Only a few persons escaped safe and
sound from the latest kamikaze attack.
II. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Maria a scăpat paharul din mână.
F: Le verre est échappé des mains de
Marie.
I: A Maria è sfuggito il bicchiere di
mano.
E: Mary dropped the glass.
a ~ ceva de ceva
a ceva ~ de la ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Primăria a scăpat oraşul de poluare //
de câini vagabonzi.
F: La Mairie a sauvé la ville de pollution
// de chiens errants.
I: Il Comune ha salvato la città
dall'inquinamento // dai cani
vagabondi.
E: The City Hall have saved the town
from pollution // the stray dogs.
R: Pompierii au scăpat casa de la
incendiu. (sin. a salva)
F: Les pompiers ont sauvé la maison de
l'incendie.
I: I vigili del fuoco hanno salvato la casa
dall'incendio.
E: The firefighters have saved the house
from the fire.
409
SCHIMBA
R: Prin împrumuturi, acţionarii au scăpat
întreprinderea de la faliment.(sin. a
salva)
F: Grâce à des emprunts, les actionnaires
ont sauvé l’entreprise de la faillite.
I: Coi prestiti, gli azionisti hanno salvato
la ditta dal fallimento.
E: Through loans, the shareholders have
saved the factory from bankruptcy.
a ~ pe cineva de ceva
a ~ pe cineva de la ceva
a ~ pe cineva din ceva
subiect [+persoană]
R: Medicii n-au putut scăpa pe nimeni de
contaminare.
F: Les médecins n’ont pu sauver personne
de la contamination.
I: I medici non hanno potuto salvare
nessuno dalla contaminazione.
E: The doctors could not save anyone
from contamination.
R: Pompierii au scăpat mai multe
persoane de la incendiu. (sin. a salva)
F: Les pompiers ont sauvé plusieurs
personnes de l'incendie.
I: I vigili del fuoco hanno salvato
dall'incendio più persone.
E: The firefighters have saved severat
persons from the fire.
R: Maria l-a scăpat pe fratele ei din
încurcătură // dintr-un mare necaz.
F: Marie a tiré son frère de l'embarras //
d'un gros ennui.
I: Maria ha salvato suo fratello
dall'imbarazzo // da un grosso guaio.
E: Mary saved her brother from the mess
// from a big trouble.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a scăpat firma de la faliment.
(sin. a salva)
F: Paul a sauvé son entreprise de la
faillite.
I: Paolo ha salvato la sua ditta dal
fallimento.
E: Paul saved his firm from bankruptcy.
R: Paul şi-a scăpat prietenii de pericol.
(sin. a salva)
F: Paul a sauvé ses amis du danger.
I: Paolo ha salvato i suoi amici dal
pericolo.
E: Paul has saved his friends from the
danger.
410
III. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: De anumite boli nu se scapă uşor.
F: On n’échappe pas facilement à
certaines maladies. On ne guérit pas
facilement de certaines maladies.
I: Da certe malattie non si guarisce
facilmente.
E: You can’t get rid of certain diseases
easily.
SCHIMBA (1)
(ind. prez. 1 schimb)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Maria a schimbat faţa de masă la
bucătărie // prosoapele la baie.
F: Marie a changé la nappe dans la
cuisine // les serviettes dans la salle de
bains.
I: Maria ha cambiato la tovaglia in
cucina // gli asciugamani nel bagno.
E: Mary has replaced the table cloth in
the kitchen // the towels in the bath.
R: Paul a schimbat roata la maşină. (sin. a
înlocui)
F: Paul a changé la roue de la voiture.
I: Paolo ha cambiato la ruota alla
macchina.
E: Paul has replaced the tyre.
R: Ministerul Educaţiei // Universitatea a
schimbat condiţiile de concurs pentru
posturile vacante. (sin. a modifica)
F: Le Ministère de l'Éducation //
L'Université a modifié les conditions de
concours pour les postes vacants.
I: Il Ministero dell'Educazione //
L'Università ha cambiato le condizioni
di concorso per i posti vacanti.
E: The Ministry of Education // The
University has changed the conditions
for the job contest.
R: În oraş, şoferii sunt nevoiţi să schimbe
mereu viteza.
F: En ville, les chauffeurs sont obligés de
changer tout le temps de vitesse.
I: In città gli autisti sono obbligati a
cambiare spesso la marcia.
E: In town drivers are forced to keep
changing the gear.
 SCHIMBA

a ~ ceva cu ceva R: Directorul // Conducerea l-a schimbat

a ~ în ceva pe Paul de la serviciul de contabilitate
subiect [+persoană] la serviciul de relaţii publice.
R: Maria a schimbat puloverul cu o bluză. F: Le directeur // La direction a transféré
F: Marie a changé le pull avec une / a muté Paul du service de
blouse. comptabilité au département de
I: Maria ha cambiato il maglione con una relations publiques.
camicetta. I: Il direttore // La direzione ha spostato
E: Mary changed the blouse for a Paolo dal servizio di contabilità al
pullover. servizio relazioni pubbliche.
R: Turiştii au schimbat dolarii în euro. E: The manager // The Board has
F: Les touristes ont changé les dollars en transfered Paul from the accounts'
euros. office to the PR office.
I: I turisti hanno cambiato i dollari in a-şi ~ ceva
euro. (cu dat. pos.)
E: The tourists exchanged the dollars for R: Maria şi-a schimbat locul de muncă //
euros. numele // felul de a fi.
a ~ pe cineva F: Marie a changé d’emploi // de nom //
subiect [±animat] de conduite.
R: Noua pieptănătură a schimbat-o mult I: Maria ha cambiato il suo posto di
pe Maria. lavoro // il nome // il suo modo
F: La nouvelle coiffure a beaucoup d'essere.
changé Marie. E: Mary changed the place where she
I: La nuova pettinatura ha cambiato works // her name // her attitude.
molto Maria. R: Maria şi-a schimbat buletinul //
E: Her new hairdo has changed Mary permisul de conducere.
completely. F: Marie a changé sa carte d'identité //
R: Şcoala l-a schimbat pe fiul Mariei în son permis de conduire.
bine. I: Maria ha cambiato la sua carta
F: L'école a changé le fils de Marie en d'identità // la sua patente.
bien. E: Mary has changed her ID // her driving
I: La scuola ha cambiato in bene il figlio licence.
di Maria.
E: School has changed Mary's son for the II. vb. refl.
better. a se ~ + circ. (timp, mod)
R: Paul l-a schimbat pe colegul lui în tura subiect [±animat]
de noapte. (sin. a înlocui) R: Vremea s-a schimbat de două zile.
F: Paul a remplacé son collègue dans la F: Le temps a changé depuis deux jours.
garde de nuit. I: Il tempo è cambiato da due giorni.
I: Paolo ha sostituito il suo collega nel E: The weather has changed in the last
turno notturno. two days.
E: Paul has replaced his colleague for the R: Unii oameni nu se schimbă niciodată.
night shift. F: Il y a des gens qui ne changent jamais.
a-i ~ ceva cuiva I: Certe persone non cambiano mai.
subiect [+persoană] E: Some people never change.
R: Schimbă-mi, te rog, o sută de mii de R: Cu vârsta, toţi copiii se schimbă.
lei! F: Avec l'âge, tous les enfants changent.
F: Change-moi cent mille lei, s'il te plaît. I: Con gli anni, tutti i bambini cambiano.
I: Per favore, cambiami centomila lei! E: With age children change.
E: Can you change this 100,000 lei for (cu sens pasiv)
me? R: Dolarii // Euro se schimbă la orice
a ~ pe cineva + circ. (loc)1 + (loc)2 bancă.
subiect [±animat] (persoană, F: On change les dollars // les euros dans
instituţie) n’importe quelle banque.
411
SCOATE
I: I dollari // Gli euro si cambiano in
qualsiasi banca.
E: Dollars // Euros can be exchanged at
any bank.
a se ~ în ceva
subiect [+animat]
R: Omida se schimbă în fluture. (sin. a se
transforma, a se metamorfoza)
F: La chenille se métamorphose / se
transforme en papillon.
I: Il bruco si trasforma in farfalla.
E: The caterpillar is turning into a
butterfly.
a se ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Ajunsă acasă, Maria s-a schimbat de
hainele ude.
F: Arrivée à la maison, Marie a changé
ses vêtements mouillés.
I: Arrivata a casa, Maria ha cambiato i
suoi vestiti bagnati.
E: Once home, Mary took off / changed
her wet clothes.
SCOATE (15. 11)
(ind. prez. 1, 6 scot, 2 scoţi, 3 scoate; imperf. 1, 4
scoteam, 2 scoteai etc.; perf. simplu 1 scosei, 2
scoseşi; m. m. c. perf. 1 scosesem, 2 scoseseşi etc. ;
ger. scoţând; part. scos)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc, mod)
subiect [±animat]
R: Paul a scos o batistă din buzunar. (sin.
a lua)
F: Paul a sorti un mouchoir de sa poche.
I: Paolo ha tirato fuori il fazzoletto di
tasca.
E: Paul took a handkerchief out of his
pocket.
R: Contabilul a scos banii din bancă
pentru salarii.(sin. a retrage)
F: Le comptable a retiré l’argent de la
banque pour les salaires.
I: Il ragioniere ha ritirato dalla banca i
soldi per gli stipendi.
E: The accountant has withdrawn the
money for wages from the bank.
R: Mai multe companii scot petrol din
Marea Neagră. (sin. a extrage)
F: Plusieurs compagnies extraient du
pétrole de la Mer Noire.
I: Parecchie compagnie estraggono il
petrolio dal Mar Nero.
412
E: Several oil companies extract oil in the
Black Sea.
R: Acest detergent scoate complet orice
pată de pe ţesături. (sin. a curăţa)
F: Ce détergent enlève complètement / ôte
n'importe quelle tache sur les tissus.
I: Questo detergente toglie
completamente qualsiasi macchia dai
tessuti.
E: This detergent can completely remove
any stain on the cloth.
R: Gospodina a scos husele de pe fotolii //
praful din covor.
F: La ménagère a enlevé les housses des
fauteuils // la poussière du tapis.
I: La massaia ha tolto le fodere dalle
poltrone // la polvere dal tappeto.
E: The maid has taken off the armchair
covers // removed the dust out of the
carpet.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Ţăranii au scos cartofii cu sapa. (sin. a
recolta)
F: Les paysans ont déterré les pommes de
terre avec la bêche.
I: I contadini hanno cavato le patate con
la zappa.
E: The peasants dug up a lot of potatoes.
R: Ceasornicarul scoate şi pune la loc
piesele din mecanism cu penseta.(sin. a
lua, a apuca)
F: L'horloger dépose et repose les pièces
du mécanisme avec la pincette.
I: L'orologiaio estrae e mette a posto i
pezzi del meccanismo con la pinza.
E: The watchmaker takes out and puts
back the parts of a watch by tweezers.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Profesorul i-a scos pe elevi din clasă //
în curte.
F: Le professeur a fait sortir les élèves de
la salle de classe // dans la cour.
I: Il professore ha fatto uscire gli studenti
dall'aula // nel cortile.
E: The teacher has driven out all the
students.
R: Familia l-a scos pe Paul din spital.
F: La famille a fait sortir Paul de
l’hôpital.
I: La famiglia ha fatto uscire Paolo
dall'ospedale.
 SCOBI

E: The family took Paul out of the a-şi ~ ceva

hospital.
R: Avocaţii l-au scos pe Paul din
închisoare. (sin. a elibera)
F: Les avocats ont fait sortir Paul de
prison.
I: I legali hanno fatto uscire Paolo dal
carcere.
E: The lawyers took / got Paul out of
prison.
a ~ pe cineva din ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a scos-o pe Maria din încurcătură
// dintr-un mare necaz. (sin. a salva)
F: Paul a tiré Marie de l’embarras // d’un
gros ennui.
I: Paolo ha tolto Maria d'impiccio // da
un grosso guaio.
E: Paul has got Mary out of the mess // of
trouble.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Dentistul a scos dintele Mariei. I-a scos
(Mariei) un dinte.
F: Le dentiste a arraché la dent de Marie.
Il lui a arraché une dent.
I: Il dentista ha estratto a Maria il dente.
Le ha tolto un dente (a Maria).
E: The dentist has pulled out one of
Mary’s molar teeth. He pulled out one
of her teeth.
R: Paul a scos toţi banii din contul Mariei.
I-a scos (Mariei) toţi banii din cont.
F: Paul a retiré tout l'argent du compte de
Marie. Il a retiré tout l' argent qu'elle
avait dans son compte.
I: Paolo ha ritirato tutti i soldi dal conto
di Maria. Le ha ritirato (a Maria) tutti
i soldi dal conto.
E: Paul has taken out all the money from
Mary's account. He has taken out all
her money from the account.
a ~ pe cineva + e. p. s.
R: Foarte abil, avocatul l-a scos pe Paul
nevinovat.
F: Très habile, l’avocat a fait déclarer
Paul innocent.
I: Molto abilmente, l'avvocato ha fatto
prosciogliere Paolo.
E: Exremely versatile, the lawyer
managed a „not guilty” verdict for
Paul.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a scos cărţile din servietă.
F: Marie a sorti ses livres de sa serviette.
I: Maria ha tirato fuori i libri dalla
cartella.
E: Mary took the books out of her bag.
R: Paul şi-a scos amigdalele.
F: Paul s’est fait enlever les amygdales.
I: Paolo si è fatto togliere le tonsille.
E: Paul had his tonsils removed.
R: Paul şi-a scos familia la plimbare.
F: Paul a sorti sa famille en promenade.
I: Paolo ha portato la sua famiglia a
spasso / a fare una passeggiata.
E: Paul took his family out for a walk.
R: Pisica îşi scoate ghearele.
F: Le chat sort ses griffes.
I: Il gatto tira fuori gli artigli.
E: The cat shows its claws.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Dopurile (de la sticle) se scot cu
tirbuşonul.
F: On ôte / retire les bouchons (des
bouteilles) avec un tire-bouchon.
I: I tappi (delle bottiglie) si tolgono con il
cavatappi.
E: Corks (of the bottles) are pulled out
with a corkscrew.
SCOBI (10)
(ind. prez. 1, 6 scobesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Naufragiatul a scobit un trunchi (de
copac) ca să-şi facă o barcă.
F: Le naufragé a creusé un tronc (d'arbre)
pour se faire un canot.
I: Il naufrago ha scavato un tronco
d'albero per farsi una barca.
E: The shipwrecked man hollowed out a
log to make a boat.
R: Apa a scobit adânc stânca.
F: L'eau a creusé le rocher en profondeur.
I: L'acqua ha scavato profondamente la
roccia.
E: The water has dug deep under the
rock.
413
SCRIE
SCRIE (16)
(ind. prez. 1, 6 scriu, 2 scrii, 3 scrie; conj. prez. 3, 6
să scrie; ger. scriind; part. scris)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a scris un articol // procesul verbal
al şedinţei. (sin. a redacta)
F: Paul a écrit / a rédigé un article // le
procès-verbal de la réunion.
I: Paolo ha scritto un articolo // il
verbale della seduta.
E: Paul has written an article // the
minutes of the meeting.
R: Maria a scris articolul la maşină (sin. a
bate) // la calculator.
F: Marie a tapé son article à la machine //
sur l’ordinateur.
I: Maria ha scritto l'articolo a macchina
// al computer.
E: Mary has typed // word processed her
article on the computer.
R: Toţi elevii au scris tema la matematică.
(sin. a efectua, a face)
F: Tous les élèves ont fait le devoir de
mathématiques.
I: Tutti gli studenti hanno scritto il
compito di matematica.
E: All the students have written their
maths homework.
a ~ ceva (despre ceva, despre cineva)
subiect [+persoană]
R: Prietenul lui Paul a scris un roman
poliţist // un studiu despre civilizaţia
etruscă // o carte despre Ştefan cel
Mare.
F: L'ami de Paul a écrit un roman policier
// une étude sur la civilisation étrusque
// un livre sur Etienne le Grand.
I: L'amico di Paolo ha scritto un giallo //
uno studio sulla civiltà etrusca // un
libro su Stefano il Grande.
E: Paul's friend has written a detective
story // a study on the Etruscan
civilization // a book on Stephen the
Great.
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Paul îi scrie o scrisoare Mariei. Îi scrie
în fiecare zi.
F: Paul écrit une lettre à Marie. Il lui
écrit chaque jour / tous les jours
I: Paolo scrive una lettera a Maria. Le
scrive ogni giorno.
414
E: Paul is writing Mary a letter. He
writes to her every day.
a-i ~(cuiva) că P
subiect [+persoană]
R: Paul (îmi) scrie că va sosi la Craiova
foarte curând.
F: Paul (m’)écrit qu’il arrivera bientôt à
Craiova.
I: Paolo (mi) scrive che arriverà a
Craiova fra breve.
E: Paul writes that he is coming to
Craiova very soon.
a-i ~ (cuiva) să P
subiect [+persoană]
R: Maria i-a scris lui Paul să vină şi el la
petrecere.
F: Marie a écrit à Paul qu’il vienne lui
aussi à la fête.
I: Maria ha scritto a Paolo che venga
anche lui alla festa.
E: Mary wrote to Paul, inviting him over
for the party.
a-(i) ~ (cuiva) dacă, unde, când P
a- (i) ~ (cuiva ) rel. P
subiect [+persoană]
R: Nu mi-ai scris dacă // cu cine mai vii la
Bucureşti.
F: Tu ne m’as pas écrit si // avec qui tu
viens à Bucarest.
I: Non mi hai scritto se vieni ancora //
con chi vieni a Bucarest.
E: You haven’t written whether // with
who you are coming to Bucharest.
R: Paul nu (le-)a scris unde // când // cu
cine a fost în excursie.
F: Paul ne leur a pas écrit où // quand //
avec qui il a été en excursion.
I: Paolo non ha scritto loro dove //
quando // con chi è stato in gita.
E: Paul did not write them where // when
// with who he had been on the trip.
R: Maria nu le-a scris cine a fost la
spectacol // ce s-a întâmplat după
spectacol.
F: Marie ne leur a pas écrit qui a été au
spectacle // ce qui s'était passé après le
spectacle.
I: Maria non ha scritto loro chi è stato
allo spettacolo // cosa è successo dopo
lo spettacolo.
E: Mary did not write them who attended
the performance // what happened after
the show.
 SCRIE

a-şi ~ ceva about migratory birds.

(cu dat. pos.) a ~ la ceva
R: Poetul şi-a scris memoriile în 1880 şi (în constr. abs.)
le-a publicat în acelaşi an. subiect [+persoană]
F: Le poète a écrit ses mémoires en 1880 R: Maria a scris la matematică.
et les a publiés la même année. F: Marie a fait son devoir de maths.
I: Il poeta ha scritto le sue memorie nel I: Maria ha fatto il compito di
1880 e le ha pubblicate lo stesso anno. matematica.
E: The poet wrote his memoirs in 1880 E: Mary has done her maths.
and published them the same year a~
a ~ + circ. (mod) (în constr. abs.)
(în constr. abs.) (în constr. impers.)
subiect [+persoană] subiect [-animat] (că P)
R: Paul scrie citeţ // neciteţ // bine. R: Scrie în ziar că va fi o vară caniculară.
F: Paul écrit lisiblement // illisiblement // F: Les journaux annoncent un été
bien. caniculaire.
I: Paolo scrive in modo leggibile // I: Sta scritto nel giornale che sarà
illeggibile // bene. un'estate canicolare.
E: Paul has legible // illegible // nice E: The papers say that it will be a hot
handwriting. summer.
a ~ cu ceva a-şi ~
(în constr. abs.) (reciproc)
subiect [+persoană] R: Cele două prietene îşi scriu des.
R: Copiii scriu cu creionul // cu pixul // cu F: Les deux amies s'écrivent souvent.
stiloul. I: Les due amiche si scrivono spesso.
F: Les enfants écrivent au crayon à papier E: The two friends write to each other very
// avec un stylo-bille // avec le stylo. often.
I: I bambini scrivono con la matita // con
la penna biro // con la stilografica. III. vb. refl.
E: Children write with a pencil // ballpoint a se ~
pen // pen. (cu sens pasiv)
R: Maria scrie deseori cu cerneală // cu R: Un roman nu se scrie uşor.
pastă // cu cretă. F: Un roman ne s’écrit pas facilement.
F: Marie écrit souvent avec un I: Un romanzo non si scrive facilmente.
stylo-plume // avec un stylo-bille // à la E: A novel is not easily written.
craie. R: "Alcool" se scrie cu doi "o".
I: Maria scrive spesso con l'inchiostro // F: On écrit „alcool” avec deux „o”.
con la biro // con il gesso I: "Alcool" si scrive con la doppia "o".
E: Mary often writes in pencil // in ink // E: There are two „o”s in the word
in chalk. „alcohol”.
a ~ despre ceva a se ~
(în constr. abs.) (în constr. impers.)
subiect [+persoană] subiect [-animat] (că P, ca ... să P)
R: Paul a scris mult despre subiectul dat // R: S-a scris în ziar că sărbătorile oraşului
despre civilizaţiile antice // despre vor începe săptămâna viitoare.
păsările migratoare. F: Il a été écrit dans les journaux que les
F: Paul a beaucoup écrit sur le sujet fêtes de la ville commenceront la
donné // sur les civilisations antiques // semaine prochaine.
sur les oiseaux migrateurs. I: Si è scritto nel giornale che le feste
I: Paolo ha scritto molto sull'argomento della città incominceranno la settimana
dato // sulle civiltà antche // sugli prossima.
uccelli migratori. E: It is in the papers that the town
E: Paul has written a lot on the given celebrations start next week.
subject // on the ancient civilizations // R: S-a scris în ziar ca persoanele interesate
415
SCUIPA
de credite pe termen lung să se prezinte
la sediul băncii.
F: Il a été écrit dans les journaux / Les
journeaux ont annoncé que les
personnes intéressées par les crédits à
long terme doivent se présenter au
siège de la banque.
I: Si è scritto nel giornale che le
personne interessate dai crediti a lungo
termine si presentino alla sede della
banca.
E: It was in the papers that persons
interested by long term loans should go
to the bank.
SCUIPA (1)
(ind. prez. 1 scuip)
I. vb.tr.
a ~ ceva
subiect [+animat]
R: Bolnavul scuipă sânge.
F: Le malade crache du sang.
I: L'ammalato sputa sangue.
E: The sick man is bringing up blood.
R: Balaurul scuipă flăcări.
F: Le dragon crache des flammes.
I: Il drago sputa fiamme.
E: The dragon spits fire.
a~
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Dentistul i-a spus pacientului să scuipe
şi să-şi clătească gura cu apă.
F: Le dentiste a invité son client à cracher
et à rincer la bouche avec de l'eau.
I: Il dentista ha detto al paziente di
sputare e di sciacquare la bocca con
l'acqua.
E: The dentist told his patient to spit out
and rinse / clean his mouth with water.
R: Anumite persoane au obiceiul să scuipe
pe jos.
F: Certaines personnes ont l'habitude de
cracher par terre.
I: Certe persone hanno l'abitudine di
sputare per terra.
E: Some people are in the habit of spitting
in the street.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Nu este sănătos să se scuipe pe jos.
416
F: Il est malsain de cracher par terre.
I: Non è igienico sputare per terra.
E: It is an unhealthy habit to spit on the
ground.
SCULA (1. 23)
(ind. prez. 1 scol, 2 scoli, 3, 6 scoală; conj. prez. 3,
6 să scoale; imp. 2 scoală !)
I. vb.tr.
a ~ pe cineva ± circ. (loc, timp)
subiect [±animat]
R: Infirmiera l-a sculat pe bolnav din pat.
(sin. a ridica)
F: L'infirmière a levé le malade de son
lit.
I: L'infermiera ha alzato il malato dal
letto.
E: The nurse made the sickman get up
from the bed.
R: Ceasul l-a sculat pe Paul. (sin. a trezi)
F: Le réveil-matin a réveillé Paul.
I: La sveglia ha svegliato Paolo.
E: The alarm clock woke Paul up.
R: Maria l-a sculat pe Paul la ora 8 //
devreme.(sin. a trezi)
F: Marie a réveillé Paul à 8 heures // tôt.
I: Maria ha svegliato Paolo alle 8 //
presto.
E: Mary woke Paul up at 8 // early.
R: Scandalul din stradă a sculat toţi
vecinii. (sin. a trezi)
F: Le vacarme de la rue a réveillé tous les
voisins.
I: La lite in strada ha svegliato tutti i
vicini.
E: The browl in the street woke up all the
neighbours.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: În fiecare dimineaţă Maria îşi scoală
copiii devreme.
F: Chaque matin Marie réveille ses
enfants tôt.
I: Ogni mattina Maria sveglia i suoi
bambini molto presto.
E: Every morning Mary wakes her
children early.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: M-am sculat târziu şi am întârziat la
 SCUTURA

cursuri. (sin. a se trezi) a ~ ceva de pe ceva

F: Je me suis réveillé tard et j’ai été en subiect [± animat]
retard aux cours. R: Maria // Vântul a scuturat zăpada de pe
I: Mi sono svegliato tardi e sono arrivato copaci.
tardi ai corsi. F: Marie // Le vent a secoué la neige des
E: I got up / woke up late and I was late arbres.
for classes. I: Maria // Il vento ha fatto cadere la
R: Paul s-a sculat din pat // de pe scaun // neve da sopra gli alberi.
de la masă. (sin. a se ridica) E: Mary has shaken down // The wind has
F: Paul s'est levé du lit // de la chaise // de blown down the snow from the trees.
table. a ~ ceva de ceva
I: Paolo si è alzato dal letto // dalla sedia subiect [+persoană]
// da tavola. R: Maria a scuturat umbrela de apă //
E: Paul got out of bed // stood up from his paltonul de zăpadă // covorul de praf.
chair // from the table. F: Marie a secoué l'eau de son parapluie
R: Fii politicos, scoală-te şi dă-i doamnei // la neige de son manteau // la
locul! (sin. a se ridica) poussière du tapis.
F: Sois poli, lève-toi et offre ta place à la I: Maria ha scosso l'ombrella dall'acqua
dame ! // il cappotto dalla neve // il tapetto
I: Sii gentile, alzati e offri il posto alla dalla polvere.
signora. E: Mary has removed the water from her
E: Be considerate, get up and let the lady umbrella // cleaned her overcoat of
sit down. snow // dusted the carpet.
a ~ pe cineva de ceva
subiect [+persoană]
SCUTURA (1) R: Stai puţin, să te scutur de praf!
(ind. prez. 1 scutur) F: Attends un peu, que je secoue la
I. vb.tr. poussière (de tes vêtements)!
a ~ ceva I: Aspetta che ti levo la polvere!
subiect [± animat] E: Wait a second to dust your clothes!
R: Paul scutură prunii. Apoi adună a-şi ~ceva
fructele. (cu dat. pos.)
F: Paul sécoue les pruniers. Ensuite il subiect [±animat]
ramasse les fruits. R: Paul şi-a scuturat umbrela de apă.
I: Paolo agita il susino (per far cadere i F: Paul a secoué l'eau de son parapluie.
frutti). Poi raccoglie i frutti. I: Paolo ha scosso l’acqua dall’ombrello.
E: Paul is shaking the plum tree. Then he E: Paul shook the water off his umbrella.
picks the fruit. R: Din cauza frigului, toţi pomii îşi
R: Paul a scuturat covorul pentru a scoate scutură frunzele mai devreme ca de
praful. obicei.
F: Paul a secoué le tapis pour en ôter la F: A cause du froid, tous les arbres
poussière. laissent tomber leur feuillage / se
I: Paolo ha battuto i tappetti per scuotere dépouillent de leur feuillage plus tôt
la polvere. que d’habitude.
E: Paul has dusted the carpet. I: Per il freddo, tutti gli alberi si
R: Vântul a scuturat toate frunzele spogliano delle foglie prima del solito.
copacilor. E: Because of the frost, all trees shed their
F: Le vent a fait tomber toutes les feuilles leaves earlier than usual.
des arbres.
I: Il vento ha fatto cadere tutte le foglie II. vb. intr.
degli alberi. a~
E: The wind has brought down all the subiect [+persoană]
leaves of the trees. R: Mâine sunt ocupată, trebuie să scutur

417
SEMĂNA1

prin casă. (sin. a face curat) I: La famiglia di Paolo ha seminato due

F: Demain je suis occupée, je dois faire le ettari a girasole // a granoturco.
ménage / nettoyer la maison. E: Paul's family have sown two hectares
I: Domani sono occupata, devo dare una with sun flower // maize.
spolverata alla casa. a-şi ~ ceva
E: I am busy tomorrow, I am dusting (in (cu dat. pos.)
the house). R: Paul şi-a semănat terenul la timp.
F: Paul a ensemencé son champ à temps.
III. vb. refl. I: Paolo ha seminato il suo campo a
a se ~ tempo giusto.
subiect [+persoană] E: Paul has sown the field in time.
R: Scutură-te puţin, ai praf pe fustă!
F: Secoue-toi un peu ta jupe , il y a de la II. vb. refl.
poussière! a se ~
I: Scuotiti un po’ hai un po' di polvere (cu sens pasiv)
sulla gonna. subiect [-animat]
E: Shake off the dust from your skirt! R: Legumele se seamănă primăvara
a se ~ de ceva F: On sème les légumes au printemps.
subiect [+animat] I: Le verdure si seminano in primavera.
R: Paul s-a scuturat de praf. E: Vegetables are sown in spring.
F: Paul a secoué la poussière de ses
vêtements.
I: Paolo si è spolverato (i vestiti). SEMĂNA2 (1. 9)
E: Paul dusted himself. (ind. prez. 1 semăn, 2 semeni, 3, 6 seamănă; conj.
R: Câinii se scutură de praf // de apă. prez. 3, 6 să semene)
F: Les chiens secouent la poussière // I. vb. intr.
l'eau de leurs poils. a ~ cu cineva
I: I cani si scuotono dalla polvere // a ~ cu ceva
dall'acqua. subiect [±animat]
E: The dogs shake the water // dust off R: Băieţii seamănă de obicei cu mama, iar
their fur. fetele cu tatăl.
F: Les garçons ressemblent d’habitude à
leur mère et les filles à leur père.
SEMĂNA1 (1. 9) I: I figli maschi assomigliano di solito
(ind. prez. 1 semăn, 2 semeni, 3, 6 seamănă; conj. allal madre, e le figlie al padre.
prez. 3, 6 să semene) E: Usually boys look like their mothers
I. vb. tr. and girls like their fathers.
a ~ ceva ± circ. (timp) R: Casa Mariei seamănă cu o vilă.
subiect [+persoană] F: La maison de Marie ressemble à une
R: Toamna, ţăranii seamănă grâul, iar villa.
primăvara porumbul. I: La casa di Maria sembra una villa.
F: En automne, les paysans sèment le blé E: Mary's house looks like a villa.
et au printemps le maïs. a ~ unul cu altul
I: In autunno, i contadini seminano il (reciproc)
grano ein primavera il granoturco. R: Maria şi Ana seamănă una cu alta //
E: Peasants sow wheat in autumn and între ele.
maize in spring. F: Marie et Anne se ressemblent.
a ~ ceva cu ceva I: Maria e Anna si assomigliano.
subiect [+persoană] E: Mary and Anne are very much alike.
R: Familia lui Paul a semănat două hectare
cu floarea soarelui // cu porumb.
F: La famille de Paul a ensemencé deux SEMNA (4)
hectares avec du tournesol // du maïs. (ind. prez. 1 semnez)
I. vb. tr.
418
 SERVI

a ~ ceva I: Tutti i diplomi sono firmati dal preside.

subiect [+persoană] E: All graduation certificates are signed
R: Paul a semnat declaraţia. by the dean.
F: Paul a signé la déclaration. a i se ~ cuiva
I: Paolo ha firmato la dichiarazione. (cu sens pasiv)
E: Paul has signed the declaration. R: Mariei i s-a semnat numirea în postul
R: Acest critic semnează cronici în reviste de ambasador.
străine. (sin. a publica) F: On a signé la nomination de Marie au
F: Ce critique publie des chroniques dans poste d'ambassadeur. La nomination
des revues étrangères. de Marie au poste d'ambassadeur a été
I: Questo critico firma delle cronache in signée.
riviste straniere. I: A Maria, è stata firmata la nomina per
E: The critic writes reviews for foreign il posto di ambasciatore.
magazines. E: Mary's credentials as an ambassador
a ~ ceva al cuiva have been signed.
a-i ~ (cuiva) ceva
R: Directorul a semnat adeverinţa Mariei.
I-a semnat adeverinţa . SERVI (10)
F: Le directeur a signé l'attestation de (ind. prez. 1, 6 servesc)
Marie. Il a signé son attestation. I. vb. tr.
I: Il direttore ha firmato l'attestato a a ~ ceva
Maria. Le ha firmato l’attestato. subiect [+persoană]
E: The director has signed Mary’s R: Militarii servesc patria. (sin. a fi în
certificate. He signed her the slujba)
certificate. F: Les militaires servent la patrie.
(în constr. abs.) I: I militari servono la patria.
subiect [+persoană] E: Military men serve their country.
R: După ce terminaţi lucrarea scrisă, nu R: Intelectualii au servit întotdeauna cauze
uitaţi să semnaţi! umanitare.
F: Après avoir terminé l’épreuve écrite, F: Les intellectuels ont toujours servi des
n’oubliez pas de la signer! causes humanitaires.
I: Dopo aver finito la prova scritta, non I: Gli intellettuali hanno servito sempre
dimenticatevi di firmare! le cause umanitarie.
E: When you have finished your written E: Intellectuals have always served
paper, do not forget to write your name humanitarian causes.
on it. a-i ~ cuiva ceva
a-şi ~ ceva subiect [+persoană]
(cu dat. pos.) R: Maria (le-)a servit invitaţilor ei câteva
R: Paul şi-a semnat poeziile cu un preparate tradiţionale. (sin. a oferi)
pseudonim. F: Marie a servi à ses invités quelques
F: Paul a signé ses poésies avec un plats traditionnels.
pseudonyme. I: Maria ha servito ai suoi invitati alcuni
I: Paolo ha firmato le sue poesie con uno piatti tradizionali.
pseudonimo. E: Mary offered her guests several
E: Paul wrote his poetry under a traditional dishes.
pseudonym. R: Jucătorul i-a servit mingea
coechipierului său. (sin. a pasa, a
III.vb. refl. trimite)
a se ~ F: Le joueur a servi le ballon à son
(cu sens pasiv) coéquipier.
R: Toate diplomele se semnează de către I: Il giocatore ha servito la palla al suo
decan. compagno di squadra.
F: Tous les diplômes sont signés par le E: The (football) player served his team
doyen. mate the ball up.
419
SERVI

a ~ pe cineva (cu ceva) a-i ~ cuiva + (ca, de, drept) e. p. s.

subiect [+persoană] subiect [-animat]
R: Maria l-a servit pe Paul cu prăjituri // R: Camera aceasta îmi serveşte ca / de
cu îngheţată. (sin. a trata) atelier. (sin. a folosi)
F: Marie a servi à Paul des gâteaux // de F: Cette chambre me sert d’atelier.
la glace. I: Questa stanza mi serve come / da
I: Maria ha offerto a Paolo dei pasticcini officina.
// del gelato. E: This room is also my workshop.
E: Mary offered Paul cakes // ice cream. a ~ + circ. (loc)
a-şi ~ pe cineva subiect [+persoană]
a-şi ~ ceva R: Elevii, viitori chelneri, servesc în
(cu dat. pos.) restaurante şcoală.
R: Maria şi-a servit musafirii cu cafea. F: Les élèves, futurs serveurs, servent
(sin. a trata) dans des restaurants-école.
F: Marie a servi du café à ses invités. I: Gli studenti, futuri camerieri servono
I: Maria ha servito il caffè ai suoi ospiti. nei ristoranti scuola.
E: Mary has served coffee to her guests. E: Apprentices, the future waiters, serve
R: Militarii îşi servesc patria cu mult in training restaurants.
devotament. (sin. a sluji) R: Cine serveşte la acest raion, vă rog?
F: Les militaires servent leur patrie avec F: Qui sert à ce rayon, s’il vous plaît?
beaucoup de dévouement. I: Per piacere, chi serve in questo
I: I militari servono la loro patria con reparto?
molta dedizione. E: Who is attending in this department,
E: Military men serve their country with please?
devotion.
III. vb. refl.
II. vb. intr. a se ~ cu ceva
a ~ la ceva (cu sens pasiv)
a-i ~ cuiva la ceva R: Friptura se serveşte cu cartofi prăjiţi //
subiect [-animat] cu salată.
R: Unealta aceasta serveşte la şlefuirea F: Le rôti se sert avec des frites // avec de
lemnului. Îi serveşte tâmplarului la la salade.
şlefuirea lemnului. I: L'arrosto si serve con le patate fritte //
F: Cet outil sert à polir le bois. Il sert au con l'insalata.
menuisier à polir le bois. E: Roast meat is served with chips // with
I: Questo attrezzo serve a levigare il salad.
legno. Serve al falegname per la a se ~ de ceva
levigatura del legno. subiect [+persoană]
E: This tool is used to polish wood. The R: Maria se serveşte de dicţionar ca să
carpenter uses it to polish wood. traducă cuvintele necunoscute. (sin. a
R: Maşina îi serveşte lui Paul la deplasări folosi)
în afara oraşului. Îmi serveşte şi mie la F: Marie se sert du dictionnaire pour
cumpărături. traduire les mots inconnus.
F: La voiture sert à Paul à se déplacer I: Maria si serve di un dizionario per
hors de la ville. Elle me sert, à moi tradurre delle parole sconosciute.
aussi, pour faire les courses. E: Mary uses the dictionary to translate
I: La macchina serve a Paolo per gli the unknown words.
spostamenti fuori città. Serve anche a a i se ~ (cuiva)
me per fare la spesa. (cu sens pasiv)
E: Paul uses the car to travel out of town. R: Copiilor li s-a servit masa la timp. (sin.
I, too, use it for shopping. a da)
F: On a servi aux enfants le déjeuner à
temps.

420

I: Ai bambini hanno servito il pasto
secondo l’orario / al tempo giusto.
E: The children were fed in time.
SFĂTUI (11)
(ind. prez. 1, 6 sfătuiesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva + să P
subiect [+ persoană]
R: Maria l-a sfătuit pe Paul să consulte un
medic. L-a sfătuit de mai multe ori.
F: Marie a conseillé à Paul de consulter
un médecin / de se faire voir par un
médecin. Elle le lui a conseillé
plusieurs fois.
I: Maria ha consigliato a Paolo di
consultare un medico. Gliel' ha
consigliato parecchie volte.
E: Mary advised Paul to see a doctor. She
advised him several times.
R: Părinţii l-au sfătuit pe Paul să nu plece
// să nu-şi întrerupă studiile.
F: Les parents ont conseillé à Paul de ne
pas partir // de ne pas interrompre ses
études.
I: I genitori hanno consigliato a Paolo di
non partire // di non interrompere gli
studi.
E: His parents advised Paul not to go
away // discontinue his studies.
a ~ pe cineva ± circ. (timp, mod)
subiect [+persoană]
R: Părinţii îi sfătuiesc întotdeauna pe
copii. Îi sfătuiesc de bine.
F: Les parents donnent toujours des
conseils aux enfants. Ils leur donnent
de bons conseils.
I: I genitori consigliano sempre ai figli.
Gli consigliano per bene.
E: Parents always advise their children.
They give them good advice.
a-şi ~ pe cineva să P
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a sfătuit prietenii să nu plece.
F: Paul a conseillé à ses amis de ne pas
partir.
I: Paolo ha consigliato ai suoi amici di
non partire.
E: Paul advised his friends not to leave.
II. vb. refl.
a se ~ (cu cineva)
(reciproc)
SFĂTUI
R: Maria şi Paul se sfătuiesc în diverse
împrejurări. (sin. a se consulta)
F: Marie et Paul se consultent en diverses
circonstances.
I: Maria e Paolo si consultano in varie
circostanze.
E: Mary and Paul confer on different
occasions.
R: Soţii se sfătuiesc întotdeauna în
problemele importante ale familiei.
(sin. a se consulta)
F: Les époux se consultent toujours sur les
problèmes importants de la famille.
I: I coniugi si consultano sempre sui
problemi importanti della famiglia.
E: Spouses always talk when it comes to
the major problems of their family.
SFÂRŞI (10)
(ind. prez. 1, 6 sfârşesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [± persoană]
R: Maria a sfârşit scrisoarea pentru Paul.
(sin. a termina)
F: Marie a fini / a terminé la lettre pour
Paul.
I: Maria ha finito la lettera per Paolo.
E: Mary has concluded / finished her
letter to Paul.
a ~ + supin
R: Paul a sfârşit de scris un roman // de
aranjat cărţile // de cules via. (sin. a
termina)
F: Paul a fini / a terminé d’écrire un
roman // de ranger les livres // de faire
les vendanges.
I: Paolo ha finito di scrivere un romanzo
// di mettere a posto i libri// di fare la
vendemmia.
E: Paul has finished writing a novel //
arranging the books // harvesting the
grapes.
II. vb. intr.
a ~ prin inf
subiect [+persoană]
R: Paul a sfârşit prin a se convinge că
Maria a avut dreptate.
F: Paul a fini par se convaincre que
Marie avait raison.
I: Paolo ha finito per convincersi che
421
SILI

Maria aveva ragione. a-şi ~ pe cineva + să P

E: Paul has ended by convincing himself (cu dat. pos.)
that Mary was right. R: Paul îşi sileşte subalternii să facă
lucruri ilegale. (sin. a obliga)
III.vb. refl. F: Paul oblige ses subalternes à faire des
a se ~ choses illégales.
subiect [±persoană] I: Paolo obbliga i suoi subalterni a fare
R: Iarna se va sfârşi curând. cose illegali.
F: L’hiver finira bientôt / va bientôt finir. E: Paul forces his underlings to do illegal
(sin. a se termina) things.
I: L'inverno finirà fra poco.
E: Winter will soon be over.
R: S-a sfârşit filmul. (sin. a se termina) SIMŢI (9. 7)
F: Le film est fini. (ind. prez. 1, 6 simt, 2 simţi, 3 simte; conj. prez. 3, 6
I: Il film è finito. să simtă; imp. 2 simte !)
E: The movie is over. I. vb. tr.
a se ~ a ~ ceva
a i se ~ (cuiva) subiect [+animat]
R: Banii lui Paul s-au sfârşit. Lui Paul i R: După călătorie, Paul a simţit oboseala
s-au sfârşit banii. (sin. a se termina) şi nevoia de a se odihni.
F: L'argent de Paul s'est épuisé. F: Après le voyage, Paul a ressenti la
I: I soldi di Paolo sono finiti. A Paolo fatigue et le besoin de se reposer.
sono finiti i soldi. I: Dopo il viaggio Paolo ha sentito la
E: Paul has no money left. stanchezza e il bisogno di riposarsi.
E: After the trip Paul felt tired and the
need to rest.
SILI (10) R: Bolnavul simte o durere la umăr.
(ind. prez. 1, 6 silesc) F: Le malade ressent une douleur à
I. vb. tr. l’épaule.
a ~ pe cineva să P I: Il malato sente un dolore alla spalla.
subiect [±animat] E: The patient feels / has a pain in his
R: Duşmanii // Împrejurările l-au silit pe shoulder.
Paul să se comporte incorect.(sin. a R: Paul simte răcoarea nopţii.
obliga) F: Paul sent la fraîcheur de la nuit.
F: Les ennemis // Les circonstances ont I: Paolo sente la frescura della notte.
contraint Paul à se comporter E: Paul feels the cool of the night.
incorrectement. R: Animalele simt apropierea furtunii.
I: I nemici // Le circostanze hanno F: Les animaux sentent l’arrivée de
costretto Paolo a comportarsi l’orage.
scorrettamente. I: Gli animali sentono l'avvicinarsi della
E: The enemis // Circumstances made tempesta.
Paul behave improperly. E: Animals can sense / feel the coming of
the storm.
II. vb. refl. a ~ pe cineva
a se ~ să P subiect [+animat]
subiect [+persoană] R: În noaptea spargerii, Paul i-a simţit pe
R: Întotdeauna m-am silit să îmi fac hoţi şi a anunţat Poliţia.
datoria. (sin. a se strădui) F: La nuit du cambriolage, Paul a senti
F: J’ai toujours tâché de faire mon les voleurs et a annoncé la Police.
devoir. I: Nella notte del furto Paolo ha sentito i
I: Mi sono sforzato sempre di fare il mio ladri e ha avvertito la polizia.
dovere. E: The night when the robbery was made,
E: I have always tried / strove to do my Paul felt the thieves and called the
duty. police.
422
 SLĂBI

R: Câinele l-a simţit pe hoţ. SLĂBI (10)

F: Le chien a senti le voleur. (ind. prez. 1, 6 slăbesc)
I: Il cane ha sentito il ladro. I. vb. intr.
E: The dog sensed the thief. a~
a ~ că P subiect [±animat]
subiect [+persoană] R: Maria a ţinut regim şi a slăbit. A slăbit
R: După două ore de eforturi, Maria 6 kg. (sin. a pierde în greutate)
simţea că-i vine rău // că nu mai poate F: Marie a suivi un régime et elle a
continua. maigri. Elle a maigri de 6 kilos.
F: Après deux heures d'efforts, Marie se I: Maria è stata a regime ed è dimagrita.
sentait défaillir // elle sentait qu'elle ne È dimagrita di 6 kg.
pouvait plus continuer. E: Mary was on a diet and lost weight.
I: Dopo due ore di sforzi, Maria si She lost 6 kgs.
sentiva venir meno // sentiva che non R: Dacă nu au hrană suficientă, animalele
poteva continuare. slăbesc foarte repede.
E: After a two- hour effort Mary was F: S’ils n’ont pas assez de nourriture, les
feeling unwell // that she could not go animaux maigrissent très vite.
on. I: Se non hanno sufficiente nutrimento,
a-şi ~ ceva gli animali dimagriscono molto
(cu dat. pos.) rapidamente.
R: Maria nu-şi mai simte picioarele. E: If they do not have enough food,
F: Marie ne sent plus ses jambes. animals lose wieght very quickly.
I: Maria non sente più le sue gambe. R: În multe şcoli, disciplina a slăbit.
E: Mary can't feel her feet. F: Dans beaucoup d'écoles, la discipline
s'est relâchée.
II. vb. refl. I: In molte scuole la disciplina è
a se ~ + circ. (mod) diminuita.
subiect [+animat] E: In many schools discipline has
R: După tratament, bolnavul se simte mai weakened.
bine. R: Vântul a slăbit în intensitate.
F: Après le traitement, le malade se sent F: Le vent a faibli en intensité.
mieux / va mieux. I: Il vento è diminuito in / d’intensità.
I: Dopo il trattamento, il malato si sente E: The wind has abated.
meglio. a~
E: After the treatment, the patient is a-i ~ (cuiva)
feeling better. subiect [+persoană]
a se ~ + e. p. s. R: Memoria // Vederea bunicii a slăbit.
subiect [+persoană] (Bunicii) i-a slăbit memoria // vederea.
R: Maria se simţea vinovată de F: La mémoire // La vue de la grand-mère
accident. a faibli. Sa mémoire // sa vue a faibli.
F: Marie se sentait / se considérait I: La memoria // La vista della nonna è
coupable de l’accident. dinimuita. Alla nonna è diminuita la
I: Maria si sentiva colpevole memoria // la vista.
dell'incidente. E: My grandmother's memory has // eyes
E: Mary blamed herself for the have weakened.
accident.
a se ~ II. vb. tr.
(în constr. impers.) a ~ ceva
subiect [-animat]( că P) subiect [+persoană]
R: În aer se simte că va ploua. R: Paul a slăbit nodul de la cravată.(sin. a
F: Dans l'air, on sent qu’il va pleuvoir. lărgi)
I: Si sente nell'aria che pioverà. F: Paul a desserré / a relâché le noeud de
E: You can feel (in the air) the rain is sa cravate.
coming.
423
SMULGE
I: Paolo ha allentato il nodo della sua
cravatta.
E: Paul loosened the knot of his tie.
R: Călăreţul a slăbit frâul calului.
F: Le chevalier a relâché le frein du
cheval.
I: Il cavaliere ha allentato i redini del
cavallo.
E: The horseman eased the reins of the
horse.
a ~ pe cineva
subiect [-animat]
R: Boala l-a slăbit mult pe Paul.
F: La maladie a beaucoup affaibli Paul.
I: La malattia ha indebolito molto Paolo.
E: The disease weakened Paul a lot.
a nu ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Convinşi că Paul era vinovat, poliţiştii
nu l-au slăbit din ochi nici zi nici
noapte. (sin. a urmări)
F: Convaincus que Paul était coupable,
les policiers ne l’ont pas perdu de vue /
ne l’ont pas quitté des yeux / jour et
nuit.
I: Convinti che Paolo fosse colpevole, i
poliziotti lo hanno tenuto d'occhio
giorno e notte.
E: Conviced that Paulwas the criminal,
the policemen supervised him day and
night.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Şarpele nu-şi slăbeşte strânsoarea decât
când victima este în agonie.
F: Le serpent ne relâche l’étreinte que si
la victime est à l’agonie.
I: Il serpente non molla la stretta se non
quando la vittima è in agonia.
E: The snake never lets go but when the
victim is an agony.
III. vb. refl.
a se ~
R: Legăturile balotului s-au slăbit.
F: Les liens du ballot se sont relâchés.
I: I legami della balla si sono allentati.
E: The tiesof the bale loosened.
R: Şuruburile, piuliţele s-au slăbit.
F: Les vis, les écrous se sont desserrés.
I: Le viti, le madreviti si sono allentate.
E: The screws, the nuts have loosened.
(cu sens pasiv)
R: În multe şcoli, vigilenţa s-a slăbit.
424
F: Dans beaucoup d'écoles la vigilance
s'est relâchée.
I: In molte scuole la vigilenza è
diminuita.
E: In many schools vigilanc has
weakened.
(în constr. impers.)
R: Se slăbeşte mai repede printr-un regim
corect.
F: On maigrit plus vite en suivant un
régime correct.
I: Si dimagrisce più velocemente con un
regime corretto.
E: You can lose weight more easily if you
keep a good diet.
SMULGE (15)
(ind. prez. 1, 6 smulg; part. smuls)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Paul a smuls toată iarba de (pe) lângă
casă.
F: Paul a arraché toute l’herbe (qui
poussait) autour de la maison.
I: Paolo ha estirpato tutta l’erba vicino a
casa.
E: Paul has pulled out all the grass
around the house.
R: Vântul a smuls copacii de pe şosea.
(sin. a scoate)
F: Le vent a arraché / déraciné les arbres
le long de la chaussée.
I: Il vento ha sradicato gli alberi lungo la
strada.
E: The wind uprooted the trees along the
road.
a ~ ceva (din mâna, braţele) cuiva,
a ~ ceva (de la mâna, gâtul) cuiva,
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+animat]
R: Hoţul a smuls servieta din mâna lui
Paul. I-a smuls-o şi a fugit.
F: Le voleur a arraché la serviette de la
main de Paul. Il la lui a arrachée et
s’est enfui.
I: Il ladro ha strappato la cartella dalla
mano di Paolo. Gliel'ha strappata ed è
scappato.
E: The thief snatched Paul’s briefcase and
ran away. He snatched it from him and
ran away.

R: Hoţul i-a smuls unei doamne poşeta
(din mână) // colierul de la gât // ceasul
de la mână.
F: Le voleur a arraché à une dame son
sac à main // le collier du cou // la
montre du poignet.
I: Il ladro ha tolto ad una signora la
borsa (dalla mano) // la collana dal
collo // l'orologio dalla mano.
E: The thief snatched the lady’s purse
from her hand // the necklace from her
neck // the watch from her wrist.
a ~ ceva de la cineva
R: Câinele a smuls cornul din mâna
copilului şi a fugit. A smuls cornul de
la copil. I l-a smuls şi a fugit.
F: Le chien a arraché le croissant de la
main de l'enfant et s'est enfui. Il a
arraché le croissant à l'enfant. Il le lui
a arraché.
I: Il cane ha strappato il cornetto dalla
mano del bambino ed è scappato. Ha
strappato il cornetto al bambino.
Gliel'ha strappato ed è scappato.
E: The dog has snatched the roll from the
child's hand and ran away. He
snatched the roll from the child. He
snatched it and ran.
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat] (persoană,
autoritate)
R: Paul a smuls cu greu de la fratele lui
promisiunea să nu-şi abandoneze
studiile. Paul i-a smuls această
promisiune fratelui său.
F: Paul a arraché difficilement à son frère
la promesse de ne pas abandonner ses
études. Paul a arraché cette promesse
à son frère.
I: Paolo ha strappato con difficoltà a suo
fratello la promessa che non
abbandonerà gli studi. Paolo ha
strappato questa promessa a suo
fratello.
E: With great difficulty, Paul made his
brother promise that he would not
abandon his studies. Paul has made his
brother promise that.
R: Cu multă greutate, poliţia a reuşit să
smulgă adevărul de la criminal.
F: La police a très difficilement réussi à
arracher la vérité du criminel.
I: Con molta difficoltà la polizia è
riuscita a strappare la verità al
SMULGE
criminale.
E: With great difficulty, the police
managed to pump the truth out of the
criminal.
a ~ pe cineva (din braţele, mâna)
cuiva
a ~ pe cineva de la cineva
a-i ~ (cuiva) pe cineva
subiect [+persoană]
R: Răpitorul a smuls copilul din mâinile //
din braţele Mariei şi a fugit. L-a smuls
de la Maria. I l-a smuls şi a fugit.
F: Le kidnappeur a arraché l'enfant des
mains // des bras de Marie. Il l’a
arraché à Marie. Il le lui a arraché et
s'est enfui.
I: Il rapinatore ha strappato il bambino
dalle mani // dalle braccia di Maria ed
è scappato. L'ha strappato da Maria.
Gliel'ha strappato.
E: The kidnapper has snatched the child
from Mary's arms and ran away. He
snatched it from Mary. He snatched it
and ran.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a smuls copilul din braţele
bărbatului şi a încercat să fugă.
F: Marie a arraché son enfant des bras de
l’homme et a essayé de se sauver.
I: Maria ha strappato suo figlio dalle
braccia dell’uomo e ha provato a
fuggire.
E: Mary snatched her child from the
man’s arms and tried to run away.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Disperată, femeia îşi smulgea părul.
F: Désespérée, la femme s’arrachait les
cheveux.
I: Disperata, la donna si strappava i
capelli.
E: In despair, the woman was tearing her
hair.
II. vb. refl.
a se ~ din ceva
subiect [+persoană]
R: Prietenul meu s-a smuls din mâinile
agresorului şi a fugit. (sin. a se
elibera)
F: Mon ami s’est arraché des mains de
l'aggresseur et il s’est enfui / sauvé.
425
SOCOTI
I: Il mio amico si è svincolato dalle mani
dell’ aggressore ed è scappato via.
E: My friend tore himself away from the
agrressor’s hands and ran away.
a se ~ cu ceva + circ. (loc)
(cu sens pasiv)
R: Plantele se smulg din pământ cu mâna
// cu unelte speciale.
F: Les plantes s’arrachent à la main //
avec des outils spéciaux.
I: Le piante si sradicano dalla terra con
la mano // con attrezzi speciali.
E: Plants should be uprooted by hand //
by special tools.
SOCOTI1 (10)
(ind. prez. 1, 6 socotesc)
I. vb. tr.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Paul a socotit că e preferabil să plecăm
împreună. (sin. a considera)
F: Paul a pensé qu’il était préférable
qu'on parte ensemble.
I: Paolo ha pensato che fosse preferibile
partire insieme.
E: Paul thought it was better for us to
leave together.
a ~ pe cineva + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul m-a socotit întotdeauna prietenul
său. (sin. a considera)
F: Paul m’a toujours considéré son ami.
I: Paolo m' ha sempre considerato suo
amico.
E: Paul has always considered me his
friend.
a-şi ~ pe cineva + e. p. s.
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a socotit părinţii vinovaţi de tot
ce i s-a întâmplat. (sin. a considera)
F: Paul a considéré ses parents coupables
de tout ce qui lui était arrivé.
I: Paolo ha ritenuto i suoi genitori
colpevoli di tutto ciò che gli era
successo.
E: Paul thought his parents were to blame
for everything that had happened to
him.
II. vb. refl.
a se ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
426
R: Paul se socoteşte o persoană importantă
// nevinovat. (sin. a se crede, a se
considera)
F: Paul se croit une personne importante
// innocent.
I: Paolo si crede una persona importante
// innocente.
E: Paul thinks he is an important person //
innocent.
SOCOTI2 (10)
(ind. prez. 1, 6 socotesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Când învaţă să socotească, copiii
socotesc fructe // legume // zilele
săptămânii // lunile anului. (sin. a
număra)
F: Quand ils apprennent à compter, les
enfants comptent des fruits // des
légumes // les jours de la semaine // les
mois de l'année.
I: Quando imparano a contare, i bambini
calcolano la frutta // le verdure // i
giorni della settimana // i mesi
dell'anno.
E: When they learn to calculate, the
children calculate on fruit // vegetables
// the days of the week // the months of
the year.
R: Maria a socotit toate valorile reale ale
lui x. (sin. a calcula)
F: Marie a calculé toutes les valeurs
réelles de x.
I: Maria ha calcolato tutti i valori reali
della x.
E: Maria calculated all the real values of
x.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a socotit toţi banii. (sin. a
calcula)
F: Paul a compté tout son argent.
I: Paolo ha contato tutti i suoi soldi.
E: Paul counted all his money.
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Anumite persoane cheltuiesc fără să
socotească.
F: Certaines personnes dépensent sans
compter.

I: Certe persone spendono senza
calcolare / fare I conti.
E: Some persons spend without thinking.
R: La şcoală, copiii învaţă mai întâi să
citească, să scrie şi să socotească.
F: À l'école, les enfants apprennent
d'abord à lire, à écrire et à compter.
I: A scuola i bambini imparano prima di
tutto a leggere, a scrivere e a far di
conto.
E: At school children learn first to read,
to write and to calculate.
R: La grădiniţă copiii socotesc pe degete //
pe numărătoare.
F: À l'école maternelle, les enfants
comptent sur les doigts // sur un
boulier.
I: All'asilo i bambini calcolano con le
dita // con l'abaco.
E: At kindergarten the children calculate
on fingers // on abacus.
R: Nu toate comunităţile socotesc cu
aceleaşi unităţi de măsură.
F: Toutes les communautés ne comptent
pas / n'ont pas les mêmes unités de
mesure.
I: Non tutte le comunità calcolano con le
stesse unità di misura.
E: Not all communities make use of the
same measure units.
II. vb. refl.
a se ~ cu cineva
subiect [+persoană]
R: Paul s-a socotit cu creditorii săi. Şi-a
achitat toate datoriile.
F: Paul a réglé ses comptes avec ses
créditeurs. Il a acquitté toutes ses
dettes.
I: Paolo ha fatto i conti con i suoi
creditori. Ha pagato tutti i suoi debiti.
E: Paul settled his accounts with his
creditors. Now he has no more debts.
SOLICITA (1. 16)
(ind. prez. 1 solicit, 2 soliciţi, 3, 6 solicită)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: In cererea sa, Paul a solicitat un ajutor
financiar. (sin. a cere)
F: Dans sa demande, Paul a sollicité une
aide financière.
SOLICITA
I: Nella sua domanda, Paolo ha richiesto
un aiuto finanziario.
E: In his petiton, Paul asked for financial
assistance.
R: Alcătuirea unui dicţionar solicită mult
efort şi mare concentrare.
F: L'élaboration d'un dictionnaire
demande / exige beaucoup d'efforts et
une grande concentration.
I: L'elaborazione di un dizionario
richiede molto sforzo e grande
concentrazione.
E: The making of a dictionary requires a
lot of effort and concentration.
a-i ~ (cuiva) ceva
a-i ~ (cuiva) să P
subiect [+persoană]
R: Paul i-a solicitat directorului său o
audienţă. // o favoare. (sin. a cere)
F: Paul a sollicité auprès de son directeur
une audiance // une faveur.
I: Paolo ha chiesto al suo direttore
un'udienza // un favore.
E: Paul asked his boss an appointment //
for a favour.
R: Mai mulţi studenţi i-au solicitat
profesorului lor să-i înscrie la cercul de
lingvistică.
F: Plusieurs étudiants ont sollicité auprès
de leur professeur de les inscrire /
admettre dans le cercle de linguistique.
I: Parecchi studenti hanno chiesto al
professore di iscriverli al circolo di
linguistica.
E: More students have asked their
professor to enrol them for the
linguistics circle.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Paul l-a solicitat pe cel mai bun avocat
să-l apere. (sin. a apela, a face apel)
F: Paul a sollicité le meilleur avocat pour
le défendre.
I: Paolo ha chiamato a difenderlo il
miglior avvocato.
E: Paul asked for the best lawyer to
defend him.
a ~ (pe cineva) să P
subiect [+persoană]
R: Paul a solicitat să fie ajutat urgent. (sin.
a cere) I-a solicitat pe toţi prietenii lui.
F: Paul a demandé d’être aidé d’urgence.
Il a sollicité tous ses amis à l'aider // a
demandé à tous ses amis de l'aider.
427
SOSI
I: Paolo ha chiesto di essere aiutato
urgentemente. (Lo) ha chiesto a tutti i
suoi amici.
E: Paul begged to be helped urgently.He
begged all his friends.
R: Directorul l-a solicitat pe Paul să-l
ajute. (sin. a ruga)
F: Le directeur a sollicité l'aide de Paul //
a demandé à Paul de l'aider.
I: Il direttore ha chiesto a Paolo di
aiutarlo.
E: The director asked Paul to help him.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Nemulţumit de rezultatul meciului,
antrenorul şi-a solicitat jucătorii mai
mult la antrenamente. (sin. a obliga să
facă efort)
F: Mécontent du résultat du match,
l’entraîneur a sollicité ses joueurs
davantage aux entraînements // a
demandé à ses joueurs de faire plus
d'efforts à l'entraînement.
I: Scontento del risultato della partita,
l’allenatore ha chiesto di più ai suoi
giocatori durante l'allenamento.
E: Dissatisfied with the result of the game,
the coach asked more from his players
/ overworked his team at the training
sessions.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a solicitat azi prea mult
piciorul bolnav. (sin. a folosi)
F: Aujourd'hui Marie a forcé trop son
pied / sa jambe malade.
I: Maria ha sforzato troppo il piede
malato oggi.
E: Mary has overused her bad leg today.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Se solicită urgent un antibiotic cu
spectru larg. (sin. a cere)
F: On sollicite / demande d’urgence un
antibiotique à spectre large.
I: Si richiede urgentemente un antibiotico
a largo spettro.
E: A wide-spectrum antibiotic is being
requested urgently.
R: Uneori sportivii se solicită prea mult la
antrenamente şi cedează în competiţii.
(sin. a face efort)
428
F: Parfois les sportifs se forcent trop
pendant les entraînements et cèdent
lors des compétitions.
I: A volte gli sportivi si sforzano di più
durante l'allenamento e cedono
durante la gara.
E: Sometimes sportsmen make too much
effort at the training sessions and give
in in contests.
a i se ~ (cuiva)
(în constr. impers.)
subiect [-animat] ( ceva, să P)
R: Lui Paul i s-a solicitat participarea la
alegerile viitoare // să contribuie la
definitivarea programului. (sin. a cere,
a propune)
F: On a demandé à Paul de participer
aux prochaines élections // de
contribuer à la finalisation du
programme.
I: Si è chiesta a Paolo la sua
partecipazione alle prossime elezioni//
di contribuire alla conclusione del
programma.
E: Paul was asked to set in for the
forthcoming / next elections// to
contribute in the finalizing of the
programme.
SOSI (10)
(ind. prez. 1, 6 sosesc)
I. vb. intr.
a~
subiect [± animat]
R: A sosit trenul // Paul. Trenul // Paul a
sosit.
F: Le train // Paul est arrivé.
I: È arrivato il treno // Paolo. Il treno //
Paolo è arrivato.
E: The train // Paul has arrived.
a ~ + circ. ( timp, loc)
R: Paul a sosit la Bucureşti.
F: Paul est arrivé à Bucarest.
I: Paolo è arrivato a Bucarest.
E: Paul has arrived in Bucharest.
R: Elevii aceştia au sosit în România // de
la Paris // din Franţa.
F: Ces élèves sont arrivés en Roumanie //
de Paris // de France.
I: Questi studenti sono arrivati in
Romania // da Parigi // dalla Francia.
E: These student have come to Romania //
from Paris // from France.
 SPARGE

R: Prietenii noştri au sosit (la noi) acum o F: Le vent a cassé la vitre.

săptămână. I: Il vento ha rotto il vetro.
F: Nos amis sont arrivés (chez nous) il y E: The wind has broken the windowpane.
a une semaine. R: Mama sparge nuci pentru prăjitură.
I: I nostri amici sono arrivati a casa F: La mère casse des noix pour le gâteau.
nostra una settimana fa. I: La madre schiaccia le noci per il dolce.
E: Our friends came to our place a week E: Mother is cracking nuts for the cake.
ago. R: Fratele meu sparge lemne. (sin. a tăia)
a ~ cu ceva ± circ. (loc, timp, mod) F: Mon frère fend du bois.
subiect [± animat] I: Mio fratello spacca la legna.
R: Turiştii au sosit la Bucureşti cu trenul // E: My brother is chopping wood.
cu avionul // cu autocarul. a ~ ceva cu ceva
F: Les touristes sont arrivés à Bucarest subiect [± animat]
par le train // en avion // en autocar. R: Copiii au spart geamul cu mingea.
I: I turisti sono arrivati in treno // in F: Les enfants ont cassé la vitre avec le
aereo // con il pullman. ballon.
E: The tourists came to Bucharest by train I: I bambini hanno rotto il vetro con la
// plane // bus. palla.
R: Coletele au sosit foarte repede // în E: The children have broken the window
condiţii foarte bune // cu avionul . with the ball.
Scrisorile au sosit cu poşta rapidă. Au R: Maria sparge nuci cu ciocanul.
sosit în aceeaşi zi. F: Marie casse des noix avec le
F: Les colis sont arrivés très vite // dans casse-noix.
de très bonnes conditions // par avion. I: Maria schiaccia le noci con il martello.
Les lettres sont arrivées par courrier E: Mary cracks the nuts with the hammer.
rapide. Elle sont arrivées le même jour a ~ ceva al cuiva
I: I pacchi sono arrivati molto a-i ~ (cuiva) ceva
rapidamente // in ottime condizioni // subiect [± animat]
via aerea. Le lettere sono arrivate con R: Hoţii au spart casa lui Paul. I-au spart
la posta prioritaria. Sono arrivate nello casa şi au furat obiecte de valoare.
stesso giorno. (sin. a pătrunde)
E: The packages have been delivered very F: Les voleurs ont cambriolé la maison de
quickly // in very good conditions // by Paul. Ils ont cambriolé sa maison et
air. The letters arrived with the DHL. ont volé des objets de valeur.
Thez arrived on the same day. I: I ladri hanno scassinato la casa di
Paolo. Gliel'hanno scassinata e hanno
rubato oggetti di valore.
SPARGE (17. 1) E: Thieves broke into Paul’s house. They
(ind. prez. 1, 6 sparg; imperf. 1, 4 spărgeam, 2 broke into his house and stole several
spărgeai etc.; perf. simplu 1 spărsei, 2 spărseşi; m. precious objects.
m. c. perf. 1 spărsesem, 2 spărseseşi etc. ; ger. R: Copiii au spart ochelarii bunicii. I-au
spărgând; part. spart) spart ochelarii.
I. vb. tr. F: Les enfants ont cassé les lunettes de la
a ~ ceva grand-mère. Ils (lui) ont cassé ses
subiect [± animat] lunettes.
R: Maria a spart paharul // oglinda // I: I bambini hanno rotto gli aocchiali
ochelarii. della nonna. Glieli hanno rotti.
F: Marie a cassé le verre // le miroir // les E: The kids have broken granny's
lunettes. eyeglasses. They have broken her
I: Maria ha rotto il bicchiere // lo glasses.
specchio // gli occhiali. a-şi ~ ceva
E: Mary has broken the glass // mirror // (cu dat. pos.)
her eye glasses. R: În accident, Paul şi-a spart capul.
R: Vântul a spart geamul. F: Dans l'accident, Paul a été blessé à la
429
SPĂLA

tête. I: L'imbianchino lava le pareti prima di

I: Nell’ incidente, Paolo si è spaccata / imbiancarle.
rotto la testa. E: The house painter washes the walls
E: In the accident Paul cracked his head before he whitewashes them.
open. R: Valurile mării spală ţărmul. (sin. a
scălda)
II. vb. refl. F: Les vagues de la mer baignent les
a se ~ rivages.
subiect [-animat] I: Le onde del mare bagnano la riva.
R: Ochelarii s-au spart. E: The waves of the sea wash away the
F: Les lunettes se sont cassées. shore.
I: Gli occhiali si sono rotti. a ~ pe cineva (pe ceva)
E: The eye glasses have been broken. subiect [+animat]
R: Valurile se sparg de ţărm. R: Mama l-a spălat pe Paul (pe cap // pe
F: Les vagues se brisent contre le rivage. mâini).
I: Le onde si frangono sulla riva. F: La mère a lavé Paul (les cheveux // les
E: The waves break against the shore. mains de Paul).
a se ~ I: La madre ha lavato Paolo (i capelli //
a i se ~ cuiva le mani di Paolo).
(cu sens pasiv) E: Mother has washed Paul (Paul’s head
R: Casa // Maşina lui Paul s-a spart. S-a // hands).
spart maşina // casa lui Paul. I s-a spart a-şi ~ ceva
maşina // casa. (cu dat. pos.)
F: La maison de Paul a été cambriolée. R: Copiii îşi spală mâinile înainte de
La voiture de Paul a été forcée. fiecare masă.
Sa maison a été cambriolée. Sa voiture F: Les enfants se lavent les mains avant
a été forcée. On a forcé la voiture // chaque repas.
cambriolé la maison de Paul. I: I bambini si lavano le mani prima di
I: La casa // La macchina di Paolo è stata ogni pasto.
scassinata. A Paolo è stata scassinata E: Children wash their hands before every
la casa // la macchina. Gli hanno meal.
scassinato la macchina // la casa. a~
E: The house // Paul’s car has been (în constr. abs.)
broken into. subiect [± animat]
R: Maria spală şi calcă bine.
F: Marie lave et repasse bien.
SPĂLA (1. 3) I: Maria lava e stira bene.
(ind. prez. 1 spăl, 2 speli, 3, 6 spală; conj. prez. 3, 6 E: Mary washes and irons well.
să spele; imp. spală!) R: Acest detergent spală bine.
I. vb. tr. F: Cette lessive lave bien.
a ~ ceva I: Questo detersivo lava bene.
subiect [± animat] E: This detergent washes well.
R: Maria spală un pulover.
F: Marie lave un pull. II. vb. refl.
I: Maria lava un maglione. a se ~ cu ceva
E: Mary is washing a pull-over. subiect [± animat]
R: Ploaia a spălat trotuarul. (sin. a curăţa) R: Paul se spală cu apă rece // cu săpun
F: La pluie a lavé le trottoir. lichid.
I: La pioggia ha lavato il marciapiede. F: Paul se lave avec de l’eau froide //
E: The rain has washed the pavement. avec du savon liquide.
R: Zugravul spală zidurile înainte de a da I: Paolo si lava con acqua fredda // con
cu var. (sin. a curăţa) sapone liquido.
F: Le peintre de bâtiment lessive les murs E: Paul washes himself with cold water //
avant de les passer à la chaux. liquid soap.
430
SPERA

R: Pisica se spală cu labele. E: The kittens are washing each other.

F: Le chat se lave avec ses pattes.
I: Il gatto si lava con le zampe.
E: The cat washes herself with her paws. SPERA (1)
a se ~ cu ceva (ind. prez. 1 sper)
(cu sens pasiv) I. vb. tr.
R: Anumite ţesături se spală cu apă rece // a ~ că P
cu detergenţi speciali. a ~ să P
F: On lave certains tissus à l'eau froide // a ~ ca... să P
avec des lessives spéciales. subiect [+persoană]
I: Certi tessuti vengono lavati con acqua R: Paul speră că Maria va veni la timp.
fredda // con detersivi speciali. F: Paul espère que Marie arrivera à
E: Certain kinds of materials should be temps.
washed in cold water // with a special I: Paolo spera che Maria arrivi in tempo.
detergent. E: Paul hopes that Mary will come on
a se ~ pe ceva time.
subiect [± animat] R: Maria speră să reuşească la concurs.
R: Paul se spală pe faţă // pe mâini cu apă F: Marie espère réussir au concours.
rece. I: Maria spera di riuscire nella gara /nel
F: Paul lave sa figure // ses mains avec de concorso.
l'eau froide. E: Mary hopes to succeed in the
I: Paolo si lava il viso // le mani con competition.
acqua fredda. R: Părinţii nu mai speră ca Paul să
E: Paul washes his face // hands with cold reuşească la examen.
water. F: Les parents n'espèrent plus que Paul
R: Copiii se spală singuri pe dinţi. passe l'examen.
F: Les enfants se lavent / se brossent seuls I: I genitori non sperano più che Paolo
les dents. sia / sarà promosso all'esame.
I: I bambini si lavano i denti da soli. E: The parents no longer hope that Paul
E: Children clean / brush their teeth by will pass the exam.
themselves.
a se ~ pe ceva de ceva II. vb. intr.
subiect [+ persoană] a ~ în ceva
R: Şoferul se spală pe mâini de ulei şi de R: Toţi soldaţii speră în victorie.
negreala de la motor. (sin. a se curăţa) F: Tous les soldats croient á la victoire.
F: Le chauffeur lave ses mains de l’huile I: Tutti i soldati sperano nella vittoria.
et du cambouis. E: All soldiers hope for the victory.
I: L'autista si lava le mani dall'olio e dal R: E bine ca tinerii să spere în viitor.
nerume del motore. F: Il est bon que les jeunes croient à
E: The driver washes off the oil and the l'avenir.
dirt (from his hands). I: È bene che i giovani sperino nel futuro.
R: Coşarul se spală pe mâini şi pe faţă de E: It is good young people hope for a
funingine. good future.
F: Le ramoneur se lave les mains et la
figure de suie.
I: Lo spazzacamino si lava le mani e il SPERIA (2)
viso dalla fuliggine. (ind. prez. 1, 2 sperii, 3, 6 sperie; conj. prez. 3, 6 să
E: The chimney sweeper washes the soot sperie; ger. speriind)
off his face and hands. I. vb. tr.
a se ~ a ~ pe cineva
(reciproc) a ~ ceva
R: Pisoii se spală unul pe altul. subiect [± animat]
F: Les chattons se lavent l’un l’autre.
I: I gattini si lavano l'un l'altro.
431
SPRIJINI
R: Paul i-a speriat pe copii cu masca lui de
balaur.
F: Paul a effrayé les enfants avec son
masque de dragon.
I: Paolo ha impaurito i bambini con la
sua maschera di drago.
E: Paul scared the children with his mask
of a dragon.
R: Furtuna a speriat-o pe Maria. A speriat
animalele şi păsările din curte.
F: La tempête a effrayé Marie. Elle a
effrayé la basse cour.
I: La tempesta ha spaventato Maria. Ha
spaventato gli animali e i polli del
cortile.
E: The storm scared Mary. It scared the
animals and the chickens in the yard.
a -şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Deghizându-se în urs, Paul şi-a speriat
prietenii.
F: Se déguisant en ours, Paul a fait peur
à ses amis.
I: Travestendoso da orso, Paolo ha
spaventato i suoi amici.
E: Disguising himself as a bear, Paul
scared his friends.
II. vb. refl.
a se ~ ± circ. (mod)
subiect [+animat]
R: Maria s-a speriat foarte rău / tare.
F: Marie a eu très peur.
I: Maria ha preso un forte spavento.
E: Mary got terribly scared.
R: Pisica s-a speriat de câine.
F: Le chat a eu peur du chien.
I: Il gatto si è spaventato del cane.
E: The cat was scared by the dog
a se ~ că P
subiect [+persoană]
R: Maria s-a speriat că va pierde trenul //
că Paul nu va ajunge la timp.
F: Marie a eu peur qu'elle ne manquât le
train // que Paul n'arrivât pas à temps.
I: Maria ha avuto paura di perdere il
treno // che Paolo non arrivasse in
tempo.
E: Mary was afraid she might miss the
train // Paul wouldn’t arrive on time.
a se ~ de cineva
a se ~ de ceva
subiect [+animat]
R: Paul s-a speriat de hoţi // de câinele
432
vecinilor // de furtună.
F: Paul a eu peur des voleurs // du chien
des voisins // de la tempête.
I: Paolo ha avuto paura dei ladri // del
cane dei vicini // del temporale.
E: Paul was scared by thieves // by the
dog // the storm.
R: Calul s-a speriat de tunet // de
zgomotul maşinii.
F: Le tonerre // Le bruit de la voiture a
effrayé le cheval.
I: Il cavallo si è spaventato dal tuono //
dal rumore della macchina.
E: The horse was scared by the thunder //
the car noise.
a se ~
(reciproc)
R: Jucându-se, copiii încercau să se sperie
unul pe altul.
F: En jouant, les enfants essayaient de se
faire peur l’un à l’autre.
I: Giocando, i bambini cercavano di farsi
paura (gli uni agli altri).
E: While playing, the children tried to
frighten each other.
SPRIJINI (6)
(ind. prez. 1 sprijin)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [± animat](persoană,
instituţie)
R: Primul-ministru sprijină programul de
reformă în industrie. (sin. a susţine)
F: Le premier ministre soutient le
programme de réforme dans
l'industrie.
I: Il primo ministro appoggia il
programma di riforma industriale.
E: The PM supports the reform
programme in industry.
R: În anumite iniţiative legislative,
partidele de opoziţie sprijină guvernul.
F: Dans certaines initiatives législatives,
les partis d'opposition soutiennent le
gouvernement.
I: In certe iniziative legislative, i partiti
di opposizione appoggiano il governo.
E: In certain legislative initiatives, the
opposition support the government.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
 SPRIJINI

subiect [± animat] (persoană, the floods.

instituţie) a ~ pe cineva
R: Directorul sprijină propunerile subiect [+persoană]
sindicatelor. Le sprijină propunerile R: Toţi angajaţii l-au sprijinit pe director
referitoare la organizarea muncii. (sin. în realizarea noilor proiecte. (sin. a
a susţine ) susţine )
F: Le directeur appuie / soutient les F: Tout le personnel a soutenu le
propositions des syndicats. Il soutient directeur dans la réalisation des
les propositions concernant nouveaux projets.
l'organisation du travail. I: Tutti i dipendenti hanno sostenuto il
I: Il direttore appoggia le proposte del direttore nell'attuazione dei nuovi
sindacato. Appoggia le loro proposte progetti.
riguardanti l'organizzazione del E: All employees have supported the
lavoro. manager in carrying out the new
E: The manager supports the trade projects.
unions' suggestions. He supports their a-şi ~ ceva pe ceva
suggestions concerning work a-şi ~ ceva de ceva
organization. (cu dat. pos.)
R: Paul sprijină întotdeauna iniţiativele R: Paul şi-a sprijinit coatele de / pe masă.
Mariei. Îi sprijină toate iniţiativele. F: Paul a appuyé ses coudes sur la table.
F: Paul soutient toujours les initiatives de I: Paolo ha appoggiata i gomiti sul
Marie. Il soutient toutes ses initiatives. tavolo.
I: Paolo sostiene sempre le proposte di E: Paul is leaning on the table with his
Maria. Le appoggia tutte le iniziative. elbows.
E: Paul always supports Mary's R: Bătrânul şi-a sprijinit bastonul de
initiatives. He supports all her fotoliu.
initiatives. F: Le vieillard a appuyé sa canne au
R: Anumite partide sprijină acţiunile fauteuil.
societăţii civile. I: Il vecchio (signore) ha appoggiato il
F: Certains partis soutiennent les actions suo bastone sulla poltrona.
de la société civile. E: The old man has propped his walking
I: Certi partiti sostengono le azioni della stick against the armchair.
società civile.
E: Certain parties support the actions of II. vb. refl.
the civil society. a se ~ de ceva
a ~ ceva de ceva subiect [+persoană]
a ~ ceva cu ceva R: Paul s-a sprijinit de zid // de copac // de
subiect [+persoană] masă.
R: Paul a sprijinit bicicleta de zid. F: Paul s'est appuyé au mur / contre le
F: Paul a appuyé / a rangé la bicyclette mur // à / contre l'arbre // à / sur la
contre le mur. table.
I: Paolo ha appoggiato la bicicletta I: Paolo si è appoggiato al muro //
contro il muro. all'albero // al tavolo.
E: Paul leant his bike against the wall. E: Paul leant against the wall // the tree //
R: Constructorii au sprijinit zidul afectat on the table.
de inundaţii cu stâlpi de beton. R: Fiind încă slăbită, Maria s-a sprijinit
F: Les constructeurs ont renforcé / ont de balustrada scării.
soutenu avec des piliers de béton le F: Encore faible, Marie s’est appuyée à
mur abîmé par les inondations. la rampe de l'escalier.
I: I costruttori hanno sorretto con pilastri I: Essendo ancora debole, Maria si è
di calcestruzzo il muro distrutto appoggiata alla ringhiera della scala.
dall'alluvione. E: As she was still weak, Mary was
E: The builders used concrete pillars to leaning against the stair rail.
support / prop up the wall damaged by
433
SPUNE

a se ~ de cineva E: Without realizing it, children often say

a se ~ pe cineva stupid things.
subiect [+ persoană] R: Uneori ziarele // reporterii nu spun
R: Fiind încă slăbită, Maria s-a sprijinit nimic interesant. (sin. a publica // a
de infirmieră. transmite)
F: Encore faible, Marie s’est appuyée sur F: Parfois les journaux // les reporters ne
l'infirmière. disent rien d' intéressant.
I: Essendo ancora debole, Maria si è I: A volte certi giornali // i reporter non
appoggiata all'infermiera. dicono niente d'interessante.
E: As she was still weak, Mary was E: Sometimes the newspapers // the
leaning on the nurse. reporters do not have anything
R: În viaţă, fiecare se sprijină pe cei interesting to say.
apropiaţi: pe părinţi, pe fraţi, pe R: Bunica spunea basme foarte frumoase.
prieteni. (sin. a se baza, a conta) (sin. a povesti)
F: Dans la vie, chacun s'appuie sur ses F: Grand-mère racontait de très beaux
proches: sur ses parents, sur ses frères, contes de fées.
sur ses amis. I: La nonna raccontava fiabe molto belle.
I: Nella vita, ognuno si appoggia ai E: Granny was telling very beautiful fairy-
vicini: ai familiari: ai genitori, ai tales.
fratelli, agli amici. a-i ~ ceva (cuiva)
E: In life,everybody relies on those close subiect [+persoană]
to them: parents, brothers, friends. R: Maria i-a spus mamei sale toate
a se ~ secretele ei. (sin. a dezvălui)
(reciproc) F: Marie a dit / a confié à sa mère tous
R: Paul şi Maria s-au sprijinit întotdeauna ses secrets.
(unul pe celălalt). (sin. a se susţine, a I: Maria ha confessato a sua madre tutti i
se ajuta) segreti.
F: Paul et Marie se sont toujours soutenus E: Mary has told her mother all her
(l’un l’autre). secrets.
I: Paolo e Maria si sono sempre R: Paul i-a spus Mariei părerea lui despre
appoggiati (l'un l'altra). ultimele evenimente.
E: Paul and Mary always relied / counted F: Paul a dit à Marie son opinion sur les
on each other. derniers événements.
I: Paolo ha detto a Maria la sua
opinione sui nuovi avvenimenti.
SPUNE (15. 7) E: Paul told Mary what he thought of the
(ind. prez. 1, 6 spun, 2 spui, 3 spune; part. spus) latest events.
I. vb. tr. a ~ că P
a ~ ceva subiect [±animat]
subiect [+persoană] R: Profesorul a spus că mai mulţi elevi vor
R: În intervenţia sa, Paul a spus câteva participa la concursurile sportive. (sin.
adevăruri. (sin. a afirma) a comunica)
F: Dans son intervention, Paul a dit / a F: Le professeur a dit que plusieurs élèves
prononcé quelques vérités. participeraient aux concours sportifs.
I: Nel suo intervento Paolo ha detto I: Il professore ha detto che parecchi
alcune verità. studenti parteciperanno alle gare.
E: In his speech Paul said some truths. E: The teacher said that several students
R: Copiii spun de multe ori prostii fără were to participate in sports contests.
să-şi dea seama. R: Ziarele spun că războiul va fi evitat.
F: Les enfants disent souvent des bêtises (sin. a scrie)
sans s'en rendre compte. F: Les journaux écrivent que la guerre
I: Molte volte i bambini dicono sera évitée.
stupidaggini senza rendersi conto. I: I giornali affermano che la guerra sara
evitata.
434

E: The newspapers say that the war will
be avoided.
a-i ~ (cuiva) că P
subiect [+persoană]
R: Maria i-a spus lui Paul că va pleca la
Paris // că-i va telefona // că-i va scrie.
F: Marie a dit à Paul qu’elle partirait à
Paris // qu'elle lui téléphonerait //
qu'elle lui écrirait.
I: Maria ha detto a Paolo che partirà per
Parigi // che gli telefonerà // che gli
scriverà.
E: Mary told him Paul (that) she was
going to Paris // she would call him //
she would write him.
a-i ~(cuiva) să P
subiect [+ persoană]
R: Profesorul le-a spus studenţilor să se
pregătească pentru o excursie de studii.
(sin. a comunica)
F: Le professeur a dit aux étudiants qu' ils
se préparent pour une excursion
d'études.
I: Il professore ha detto agli studenti di
prepararsi per una gita di studi.
E: The professor has told the students to
get ready for a study trip.
R: Directorul Editurii le-a spus salariaţilor
să pregătească publicaţiile pentru
Târgul de carte.
F: Le directeur de la Maison d'édition a
dit à ses employés qu'ils préparent // de
préparer les publications pour la Foire
aux livres.
I: Il direttore della casa editrice ha
avvisato i dipendenti di preparare le
pubblicazioni per il salone del libro.
E: The manager of the Publishing House
has told his employees to prepare all
the books for the book exhibition.
a-i ~ (cuiva) când, cum, unde, dacă P
subiect [+persoană]
R: Ar trebui să spuneţi unde vă duceţi //
când plecaţi // cum veţi proceda.
F: Vous devriez dire où vous allez //
quand vous partez // comment vous
allez vous y prendre.
I: Dovreste dire dove andate // quando
partite // come procederete.
E: You should say where you go // when
you leave // how you intend to act.
R: Nu mi-ai spus dacă eşti mulţumit.
SPUNE
F: Tu ne m’as pas dit si tu étais content.
I: Non mi hai detto se sei contento.
E: You haven’t told me whether you are
happy (with it).
a-i ~ cuiva + rel. P
subiect [+ persoană]
R: Maria ne-a spus ce a făcut // pe cine a
văzut.
F: Marie nous a dit ce qu'elle avait fait //
qui elle avait vu.
I: Maria ci ha detto cosa ha fatto // chi ha
visto.
E: Mary told us what she had done // who
she saw.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a spus părerea în legătură cu
problema discutată.
F: Maria a dit / a exprimé son opinion sur
la question en discussion.
I: Maria ha detto il suo parere in
relazione al problema discusso.
E: Mary spoke up about the matter under
discussion.
II. vb. refl.
a se ~ despre ceva
(cu sens pasiv)
R: Se spune rar adevărul despre anumite
evenimente.
F: On dit rarement la vérité sur certains
événements.
I: Raramente si dice la verità riguardo a
certi avvenimenti.
E: Truth about certain events is rarely
told.
R: Se spune câte ceva // Nu se spune mare
lucru despre bursele europene.
F: On dit peu de choses // On ne dit pas
grand-chose sur les bourses
européennes.
I: Si dice qualcosa // Non si dice gran che
sulle borse europee.
E: Something is told // Not much is said
about European stock exchanges.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Se spune că se va schimba constituţia.
F: On dit que la constitution sera
modifiée.
I: Si dice che la costituzione sarà
cambiata.
435
STA
E: They say the Constitution will be
changed.
a se ~ despre cineva
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Se spune despre Paul că va pleca în
Spania.
F: On dit que Paul partira pour
l' Espagne.
I: Di Paolo si dice che partirà per la
Spagna.
E: Paul is said to be going to Spain.
a i se ~ (cuiva)
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, să P, când,
cum, unde, dacă P)
R: I s-a spus lui Paul că Maria îl aşteaptă
de o oră.
F: On a dit à Paul que Marie l'attendait
depuis une heure.
I: È stato detto a Paolo che Maria
l'aspettava da un'ora.
E: Paul was told that Mary had been
waiting for him for an hour.
R: I s-a spus necunoscutului să plece şi să
revină peste două zile. I s-a spus unde
să meargă // cum să ajungă acolo //
când să revină.
F: On a dit à l’inconnu de partir / de s’en
aller et de revenir dans deux jours. On
lui a dit où aller // comment y arriver //
quand revenir.
I: È stato detto allo sconosciuto di
andarsene e di ritornare dopo due
giorni. Gli è stato detto dove andare //
come giungervi // quando doveva /
poteva ritornare.
E: The stranger was told to go away and
come back in two days. He was told
where to go // how to get there // when
to come back.
a i se ~ (cuiva) rel. P
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P)
R: I s-a spus lui Paul cu cine să colaboreze
// ce să facă.
F: On a dit à Paul avec qui collaborer //
que faire.
I: È stato detto a Paolo con chi dovesse
collaborare // cosa devesse fare.
E: Paul was told who to cooperate with //
what to do.
436
STA (21)
(ind. prez. 1, 6 stau, 2 stai, 3 stă; imperf. 1 stăteam,
2 stăteai etc.; perf. simplu 1 stătui, 2 stătuşi etc.; m.
m. c. perf. 1 stătusem, 2 stătuseşi etc.; conj. prez. 3,
6 să stea; imperativ 2 stai!)
I. vb. intr.
a~
subiect [± animat]
R: Tânărul a făcut câţiva paşi. Apoi,
deodată, a stat. (sin. a se opri)
F: Le jeune homme a fait quelques pas.
Puis, il s'est arrêté brusquement.
I: Il giovane ha fatto alcuni passi, poi
d'un tratto si è fermato
E: The young man walked a little and then
stopped. ?
R: Ceasul Mariei a stat. (sin. a se opri)
F: La montre de Marie s'est arrêtée.
I: L'orologio di Maria si è fermato.
E: Mary's watch stopped.
R: Vântul // Ploaia // Furtuna a stat abia
către seară. (sin. a se opri)
F: Le vent // La pluie // La tempête ne
s’est arrêté(e) que vers le soir.
I: Il vento // La pioggia // Il temporale è
cessato solo verso sera.
E: The wind // The rain // The storm
stopped only about night time.
a ~ + e. p. s. ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul stătea nemişcat // cuminte // trist
lângă uşă.
F: Paul restait / se tenait immobile // sage
// triste près de la porte.
I: Paolo restava immobile // tranquillo //
triste vicino alla porta.
E: Paul stood still / motionless // sad near
the door.
a ~ + circ. (loc, timp, mod)
subiect [+animat]
R: Copilul // Căţelul stătea pe bancă cu
Maria
F: L’enfant était assis // Le chien était sur
le banc avec Marie.
I: Il bambino // Il cane stava seduto sulla
panchina con Maria.
E: The child // The dog was sitting with
Mary on the bench.
R: Paul stă toată ziua în fotoliu // în pat //
la televizor.
F: Paul reste toute la journée dans son
fauteuil // au lit // devant la télé.

I: Paolo sta tutto il giorno in poltrona // a
letto // davanti alla TV.
E: Paul sits in the armchair // in bed // in
front of the TV all day.
R: Bolnavul va sta în pat câteva zile.
F: Le malade gardera le lit quelques
jours.
I: Il malato resterà a letto per alcuni
giorni.
E: The patient will stay in bed a few days.
R: În timp ce se cântă imnul naţional,
toată lumea stă în picioare.(sin. a se
ridica)
F: Pendant qu’on entonne l’hymne
national, tout le monde se tient debout.
I: Mentre si canta l'inno nazionale, tutti
stanno in piedi.
E: While the national anthem is being
played, everybody must stand.
R: Paul stă pe strada Libertăţii (la) nr. 7 //
în (oraşul) Timişoara. (sin. a locui)
F: Paul habite 7 rue de la Liberté // (dans)
la ville de Timişoara / à Timişoara.
I: Paolo abita in via della Libertà nr 7 //
nella città di Timişoara.
E: Paul lives at 7, Liberty Street // in
Timişoara.
a ~ la cineva
a ~ la ceva
subiect [+ persoană]
R: Maria stă toată ziua la discuţii cu
prietenele.
F: Marie passe toute sa journée à causer
avec ses amies.
I: Maria sta tutto il giorno in
conversazione con le amiche.
E: Mary spends all day talking to her
friends.
R: Paul stă la familia Popescu // la
prieteni. (sin. a locui)
F: Paul habite chez la famille Popescu //
chez des amis.
I: Paolo abita presso la famiglia
Popescu // presso amici.
E: Paul lives with the Popescu family //
with friends.
(în constr. unipers. 3, 6)
a-i ~ (cuiva) + circ. (mod)
subiect [-animat]
R: Rochia cea neagră îi stă bine Mariei. Şi
cerceii îi stau bine.
F: La robe noire va // sied bien à Marie.
Les boucles d'oreille lui vont bien
aussi.
STA
I: Il vestito nero sta bene a Maria. Anche
gli orecchini le stanno bene.
E: The black dress is very becoming to
Mary. The rings also suit her.
a-i ~ (cuiva) + circ. (mod)
(în constr. impers.)
R: Îmi stă bine cu această coafură // cu
această rochie. (sin a-i veni bine)
F: Cette coiffure me sied bien / me va bien
// cette robe me va bien.
I: Questa acconciatura // questo vestito
mi sta bene.
E: This hair style // dress suits me.
a ~ să P
subiect [+ persoană]
R: Maria sta să plece când a sunat
telefonul. (sin. a fi pe punctul de +
inf.)
F: Marie était sur le point de partir
quand le téléphone a sonné.
I: Maria stava per partire quando suonò
il telefono.
E: Mary was about to leave when the
phone rang.
R: Crengile mărului stau să se rupă sub
greutatea fructelor.
F: Les branches du pommier menacent de
se casser sous le poids des fruits.
I: I rami del melo stanno per rompersi
sotto il peso dei frutti.
E: The branches of the apple tree are
breaking under the burden of the fruit.
a ~ + (ca) e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul a stat doar cinci ani (ca)
funcţionar la poştă. (sin. a fi, a
rămâne)
F: Paul n’a travaillé que cinq ans comme
fonctionnaire à la poste.
I: Paolo è stato solo cinque anni come
funzionario alle poste.
E: Paul worked only five years as a post
office worker.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. imper.)
R: Nu se stă pe iarbă. (sin. a se aşeza)
F: On ne s’assied pas sur l’herbe.
I: Non ci si siede sull'erba.
E: Keep off the grass.
R: Nu trebuie să se stea cu coatele pe
masă // în mijlocul drumului.
437
STABILI
F: Il ne faut pas s’accouder sur la table //
se tenir au milieu du chemin.
I: Non si deve stare con i gomiti
appoggiati sul tavolo // in mezzo alla
strada.
E: Do not lean on the table (with your
elbows.) // Do not stay in the middle of
the road.
STABILI (10)
(ind. prez. 1, 6 stabilesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Membrii consiliului au stabilit detaliile
şedinţei de mâine.
F: Les membres du conseil ont établi les
détails de la réunion de demain.
I: I membri del consiglio hanno stabilito i
dettagli della riunione di domani.
E: The board members have settled the
details for tomorrow’s meeting.
R: Procesul va stabili nevinovăţia
acuzatului.
F: Le procès prouvera /démontrera
l’innocence de l’accusé.
I: Il processo dimostrerà l'innocenza
dell'imputato.
E: The trial will prove the defendant’s
innocence.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Medicul a stabilit diagnosticul bolii
Mariei. I-a stabilit (Mariei)
diagnosticul.
F: Le médecin a fixé le diagnostique de la
maladie de Marie. Il a diagnostiqué sa
maladie.
I: Il medico ha stabilito la diagnosi della
malattia di Maria. Le ha stabilito (a
Maria) la diagnosi.
E: The doctor diagnosed Mary. He
diagnosed her.
a ~ că P
a ~ să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Adunarea salariaţilor a stabilit că se
mai pot face economii // să se verifice
stocul de materii prime.
F: La réunion des employés a établi /
décidé qu’on pouvait faire encore des
438
économies // de vérifier le stock de
matières premières.
I: L’assemblea dei dipendenti ha stabilito
che si possono fare ancora economie
//di verificare lo stoc delle materie
prime.
E: The employees’ meeting has decided
that savings can be made // to check on
the stock of materials.
R: Cei doi prieteni au stabilit să se
întâlnească mai des. (sin. a decide, a
hotărî)
F: Les deux amis sont tombés d’accord /
ont convenu de se rencontrer plus
souvent.
I: I due amici hanno stabilito di
incontrarsi più spesso.
E: The two friends decided to meet more
often.
a ~ când, cum, unde P
a ~ rel P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Adunarea salariaţilor a stabilit când va
avea loc // cum se va desfăşura // unde
va avea loc întâlnirea cu experţii
europeni.
F: La réunion des employés a établi /
décidé quand aurait lieu / se tiendrait
la réunion avec les experts européens //
comment elle se déroulerait // où elle
aurait lieu.
I: L’assemblea dei dipendenti ha stabilito
quando avrà luogo // come si svolgerà
// dove avrà luogo l'incontro con gli
esperti europei.
E: The employees’ meeting has decided
when the meting with the European
experts will take place // how it will be
carried on // where it will take place.
R: Colegii au stabilit cine să cumpere
biletele de tren.
F: Les collègues ont établi qui achèterait
les billets de train.
I: I colleghi hanno stabilito chi comprerà
i biglietti del treno.
E: The colleagues have decided who was
to buy the train tickets.
R: Încă din iarnă, familia Mariei a stabilit
unde să-şi petreacă concediul. (sin. a
decide)
F: Avant la fin de l’ hiver la famille de
Marie avait décidé où passer ses
vacances.

I: Fin dall'inverno, la famiglia di Maria
ha stabilito dove trascorrere le
vacanze.
E: Mary's family decided since last winter
where to spend their summer holidays.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a stabilit programul pentru
săptămâna viitoare.
F: Marie a établi / a fixé son programme
pour la semaine prochaine.
I: Maria ha stabilito il suo programma
per la settimana prossima.
E: Mary has settled her next week’s
schedule.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: În ultimii ani, mulţi cetăţeni arabi s-au
stabilit în România // la Bucureşti // în
toate oraşele mari.
F: Les dernières années, beaucoup de
citoyens Arabes se sont établis / se sont
fixés en Roumanie // à Bucarest // dans
toutes les grandes villes.
I: Negli ultimi anni molti cittadini arabi
si sono stabiliti in Romania // a
Bucarest // in tutte le grandi città.
E: Many Arabs have settled in Romania //
in Bucharest // in all the big towns
lately.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Sediul Centrului Balcanic de Studii
Ecologice s-a stabilit în România // la
Bucureşti.
F: Le siège du Centre Balcanique
d'Études Écologiques s’est installé /
s’est fixé en Roumanie // à Bucarest.
I: La sede del Centro Balcanico di Studi
Ecologici si è stabilito in Romania // a
Bucarest.
E: The Headquarters of the Balkan Centre
for Ecological Studies has beed settled
in Romania // in Bucharest.
R: La şedinţă s-au stabilit îndatoririle
fiecărui angajat.
F: Lors de la réunion on a établi / a
précisé les responsabilités de chaque
employé.
I: Nella la riunione sono state stabilite le
responsabilità di ogni dipendente.
STABILI
E: At the meeting they have settled every
employee’s duties.
a i se ~ cuiva
(cu sens pasiv)
R: Lui Paul i s-a stabilit tratamentul.
F: Le traitement de Paul a été fixé/ établi.
On a fixé le traitement de Paul.
I: A Paolo è stato fissato il trattamento.
E: Paul has been given the treatment.
a se ~ între cineva
(reciproc)
R: Între cei doi parteneri s-au stabilit de
mult timp relaţii de afaceri corecte.
F: Des relations d’affaires correctes se
sont établies depuis longtemps entre les
deux partenaires.
I: Tra i due partner si sono stabilite da
molto tempo relazioni d'affari corrette.
E: Honest business relations have been
established between the two partners
for a long time.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, să P)
R: S-a stabilit că Maria va pleca la
Constanţa.
F: On a convenu que Marie partirait pour
Constantza.
I: È stato stabilito che Maria andrà a
Costanza.
E: It has been settled that Mary was to go
to Constanta.
R: S-a stabilit să venim cu toţii la ora 8.
F: On a convenu que nous venions tous à
8 heures.
I: È stato stabilito che dobbiamo venire
tutti alle otto.
E: It has been settled that we were to
come at eight.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (unde, când, cum P,
rel. P)
R: S-a stabilit unde va pleca Maria // când
se va întoarce // cu cine va veni.
F: On a établi où Marie partirait // quand
elle reviendrait // avec qui elle
viendrait.
I: È stato stabilito dove andrà Maria //
quando ritornerà // con chi arriverà.
E: It was settled where Mary was to go //
when she was to come back // who she
was to come with.
439
STĂPÂNI
STĂPÂNI (10)
(ind. prez. 1, 6 stăpânesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Maria stăpâneşte numai două hectare
de pământ. (sin. a deţine, a poseda)
F: Marie ne possède que deux hectares de
terrain.
I: Maria possiede solo due ettari di
terra.
E: Mary has only two hectares of land.
R: Paul stăpâneşte bine chimia organică //
meseria de traducător. (sin. a cunoaşte)
F: Paul connaît bien la chimie organique
// le métier de traducteur.
I: Paolo possiede a fondo la chimica
organica // padroneggia bene il
mestiere di traduttore.
E: Paul masters / is very good at organic
chemistry // as a translator .
R: Pompierii au reuşit să stăpânească
incendiul. (sin. a controla)
F: Les sapeurs pompiers ont réussi à
maîtriser l'incendie.
I: I vigili del fuoco sono riusciti a domare
l'incendio.
E: The fire brigade have managed to
control the fire.
R: Sunt scriitori tineri care stăpânesc
foarte bine tehnica scrisului. (sin. a
deţine)
F: Il y a des jeunes écrivains qui
maîtrisent très bien la technique de
l'écriture.
I: Ci sono dei giovani scrittori che
padroneggiano bene la tecnica della
scrittura.
E: There are young writers who master
the technique of writing wery well.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Indienii ştiu să stăpânească un cal
sălbatic. (sin. a domoli, a ţine în frâu)
F: Les Indiens savent maîtriser un cheval
sauvage.
I: Gli Indiani sanno dominare un cavallo
selvatico.
E: The Indians can master wild horses.
R: Numai tatăl îl stăpâneşte pe Paul. (sin.
a impune ascultare)
F: Seul le père a de l'autorité sur Paul.
440
I: Soltanto suo padre tiene Paolo a freno.
E: Only his father can control Paul.
(cu dat. pos.)
a-şi ~ ceva
R: Dresorii îşi stăpânesc foarte bine
animalele.
F: Les dresseurs maîtrisent très bien leurs
animaux.
I: I domatori dominano molto bene i loro
animali.
E: The animal tamers can master animals
very well.
R: Maria n-a putut să-şi stăpânească
lacrimile // emoţia. (sin. a-şi opri)
F: Marie n’a pu contenir ses larmes // ses
émotions.
I: Maria non è riuscita a trattenere le
lacrime.
E: Mary could not held back her tears.
II. vb. refl.
a se ~
R: Chiar când e nervoasă, Maria ştie să se
stăpânească. (sin. a se controla, a se
domina, a se înfrâna)
F: Même quand elle nerveuse, Marie sait
se maîtriser / se dominer.
I: Anche quando è nervosa, Maria riesce
a dominarsi.
E: Even when she is upset Mary can
control herself.
STĂRUI (7)
(ind. prez. 1, 2 stărui, 3, 6 stăruie; conj. prez. 3, 6 să
stăruie)
I. vb. intr.
a~
subiect [-animat]
R: Mirosul de tutun a stăruit în încăpere
mult după plecarea musafirilor. (sin. a
persista)
F: L'odeur du tabac a persisté dans la
chambre longtemps après le départ des
invités.
I: L'odore del tabacco è durato / è
rimasto a lungo nella stanza dopo la
partenza degli ospiti.
E: The tobacco smell lasted a long time in
the room after the guests left.
a ~ pe lângă cineva pentru ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a stăruit mult pe lângă director
pentru a obţine un concediu

suplimentar. (sin. a insista)
F: Marie a insisté beaucoup auprès du
directeur pour obtenir un congé
supplémentaire.
I: Per ottenere un congedo
supplementare, Maria ha insistito
molto presso il direttore.
E: In order to get a few extra days off,
Mary insisted with the manager.
a ~ asupra a ceva, în ceva
subiect [+persoană]
R: La şedinţă, Paul a stăruit asupra
propunerii sale // asupra discreţiei în
rezolvarea problemelor. (sin. a insista)
F: À la réunion, Paul a insisté sur sa
proposition // sur la discrétion dans le
règlement de ces problèmes.
I: Alla riunione Paolo ha insistito sulla
sua proposta // sulla discrezione nella
soluzione dei problemi.
E: At the meeting, Paul insisted on his
suggestion in vain // on discretion in
solving the problems.
R: Maria stăruie în eforturile sale de a crea
un centru de consiliere a studenţilor.
(sin. a persevera)
F: Marie persiste / persévère dans ses
efforts de créer un centre d'assistance
pour les étudiants.
I: Maria persiste nei suoi sforzi di creare
un centro di consulenza per gli
studenti.
E: Mary persists in her efforts of creating
a student advice centre.
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Studentul stăruie să fie primit chiar
acum de decan. (sin. a insista)
F: L'étudiant insiste que le doyen le
reçoive à l'instant même.
I: Lo studente insiste per essere ricevuto
proprio adesso dal preside della
Facoltà.
E: The student insists on being received
right away by the dean.
a ~ pe lângă cineva să P
subiect [+ persoană]
R: Paul stăruie mereu pe lângă părinţi să-i
cumpere o bicicletă.
F: Paul insiste sans cesse auprès de ses
parents qu'ils lui achètent une
bicyclette.
I: Paolo insiste continuamente presso i
suoi genitori affinché gli comprino una
STINGE
bicicletta.
E: Paul pleads with his parents to buy him
a bicycle.
II. vb. refl.
a se ~ asupra ceva
(în constr. impers.)
R: În timpul discuţiei s-a stăruit asupra
tuturor dificultăţilor // asupra tuturor
aspectelor.
F: Pendant la discussion on a insisté sur
toutes les difficultés // sur tous les
aspects.
I: Durante la discussione si è insistito su
tutte le difficoltà // su tutti gli aspetti.
E: During the negotiations, they have
insisted on pointing out all the
difficulties // on all aspects.
a se ~ să P
(în constr. impers.)
R: S-a stăruit să se înceapă construcţia
casei cât mai repede.
F: On a insisté pour que la construction
de la maison commence au plus vite.
I: Si è insistito perché la costruzione
della casa incominci al più presto.
E: They have insisted on beginning the
construction of the house as soon as
possible.
STINGE (15)
(ind. prez. 1, 6 sting; part. stins)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [± animat]
R: Pompierii au stins incendiul.
F: Les pompiers ont éteint l'incendie.
I: I vigili del fuoco hanno spento
l'incendio.
E: The fire brigade have put out the fire.
R: Ploaia a stins focul.
F: La pluie a éteint le feu.
I: La pioggia ha spento il fuoco.
E: The rain has put out the fire.
R: Maria a stins lumina // televizorul //
aragazul. (sin. a închide, a opri).
F: Marie a éteint la lumière / l' électricité.
// la télé // a coupé le gaz.
I: Maria ha spento la luce // il televisore
// il gas.
E: Mary turned off the lights // the TV //
the oven.
441
STOARCE

a-şi ~ ceva R: Sora mea a stors o lămâie ca să-şi facă

(cu dat. pos.) o limonadă.
R: Paul şi-a stins ţigara în scrumieră. F: Ma soeur a pressé un citron pour se
F: Paul a éteint sa cigarette dans le préparer une limonade.
cendrier. I: Mia sorella ha spremuto un limone per
I: Paolo ha spento la sigaretta nel farsi una limonata.
posacenere. E: My sister squeezed a lemon to make
E: Paul put his cigarettes out in an ash- herself a lemonade.
tray. a ~ ceva+ circ. (mod)
subiect [±animat]
II. vb. refl. R: Maşina de spălat stoarce foarte bine
a se ~ rufele.
subiect [+ persoană] F: La machine à laver essore très bien le
R: Incendiul s-a stins de la sine. linge.
F: L'incendie s'est éteint tout seul. I: La lavatrice strizza il bucato molto
I: L'incendio si è spento da solo. bene.
E: The fire died out. E: The washing machine wrings the linen
R: Din cauza vântului, lumânarea s-a very well.
stins. a-şi ~ ceva (de ceva)
F: A cause du vent, la bougie s'est éteinte. (cu dat. pos.)
I: A causa del vento, la candela si è R: Maria şi-a stors haina de apă.
spenta. F: Marie a essoré son veston mouillé.
E: Because of the wind, the candle went I: Maria ha strizzato la sua giacca zuppa
out. d’acqua
a se ~ prin ceva E: Mary wrang ers coat dry.
subiect [-animat] II. vb. refl.
R: Procesul s-a stins prin împăcarea a se ~
părţilor. (sin. a se suspenda) R: Bluzele de lână nu se storc!
F: Le procès s'est terminé par la F: On n'essore pas les chemisiers en
réconciliation des parties. laine!
I: Il processo si è estinto per la I: Le magliette di lana non si strizzano!
riconciliazione delle parti. E: Woollen sweaters are not to be wrung!
E: The trial was cancelled as the two
parties were searched.
a se ~ STRĂBATE (14. 11)
(cu sens pasiv) (ind. prez. 1, 6 străbat, 2 străbaţi, 3 străbate;
R: În unele internate, lumina se stinge imperfect 1, 4 străbăteam, 2 străbăteai etc.; perf.
devreme. simplu 1 străbătui, 2 străbătuşi etc.; m. m. c. perf. 1
F: Dans certains pensionnats, on éteint tôt străbătusem, 2 străbătuseşi etc.; ger. străbătând;
la lumière / l' électricité. part. străbătut)
I: In alcuni collegi la luce si spegne I. vb. tr.
presto. a ~ ceva
E: In some boarding schools, light is subiect [±animat]
turned off early. R: Elevii au străbătut toată pădurea în
căutarea colegului dispărut. (sin. a
cutreiera)
STOARCE (15. 9) F: Les élèves ont parcouru / traversé la
(ind. prez. 1, 6 storc, 2 storci, 3 stoarce; imperf. 1, 4 forêt tout entière à la recherche de leur
storceam, 2 storceai etc.; perf. simplu 1 storsei, 2 camarade disparu.
storseşi; m. m. c. perf. 1 storsesem, 2 storseseşi etc.; I: Gli alunni hanno attraversato tutto il
ger. storcând; part. stors) bosco in cerca del compagno disperso.
I. vb. tr. E: The students crossed the forest in
a ~ ceva search of their colleague who has
subiect [+persoană] disappeared.
442

R: Prietenii mei au străbătut ţara cu
maşina. (sin. a parcurge)
F: Mes amis ont parcouru / traversé le
pays en voiture.
I: I miei amici hanno attraversato il
paese con la macchina.
E: My friends travelled by car over the
country.
R: Rapidul a străbătut distanţa de 800 km.
în 6 ore. (sin. a parcurge)
F: Le rapide a parcouru la distance de
800 km en 6 heures.
I: Il rapido ha percorso la distanza di
800 km in 6 ore.
E: The fast train covered the distance of
800 km in 6 hours.
R: Glonţul a străbătut blindajul şi l-a rănit
pe soldat. (sin. a trece prin, a pătrunde
prin)
F: La balle a traversé le blindage et a
blessé le soldat.
I: La pallottola ha trapassato la corazza
e ha ferito il soldato.
E: The bullet penetrated the armour and
wounded the soldier.
a-şi ~ ceva + circ. (mod)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a străbătut ţara în lung şi-n lat //
pe jos.
F: Paul a traversé son pays d'un bout à
l'autre // à pied.
I: Paolo ha battuto il paese in lungo e in
largo a piedi.
E: Paul has travelled all over his country
// on foot.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (loc)
subiect [-animat]
R: Zgomotul străzii străbate până în biroul
lui Paul. (sin. a răzbate)
F: Le bruit de la rue parvient jusque
dans le bureau de Paul.
I: Il rumore della strada è arrivato fino
all'ufficio di Paolo.
E: The noise of traffic gets into Paul's
office.
R: Lumina străbate printre jaluzele.
F: La lumière pénètre à travers les
jalousies.
I: La luce penetra tra le persiane.
E: The light penetrates through the
jalousies / blinds.
STRĂLUCI
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod, timp)
subiect [-animat]
R: Distanţa dintre cele două vârfuri ale
muntelui se străbate pe jos // călare // în
4 ore.
F: La distance entre les deux sommets de
la montagne peut être parcourue à
pied // à cheval // en 4 heures.
I: La distanza tra le due cime della
montagna si percorre a piedi // a
cavallo // in 4 ore.
E: The distance between the two
mountains peaks can be travelled only
on foot // on horseback // in four hours.
STRĂDUI (SE) (11)
(ind. prez. 1, mă străduiesc, 6 se străduiesc)
I. vb. refl.
a se ~ să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Multe persoane se străduiesc să înveţe
limbi străine. (sin. a face eforturi)
F: Beaucoup de personnes font des efforts
pour apprendre des langues
étrangères.
I: Molte persone si sforzano ad imparare
le lingue straniere.
E: Many people try to learn foreign
languages.
R: Guvernul se străduieşte să
îmbunătăţească nivelul de trai al
populaţiei.
F: Le Gouvernement fait des efforts pour
améliorer le niveau de vie de la
population.
I: Il Governo si sforza di migliorare il
livello di vita della popolazione.
E: The Government is striving to improve
the people's standard of life.
STRĂLUCI (10)
(ind. prez. 1, 6 strălucesc)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (mod)
subiect [-animat]
R: Vara, soarele străluceşte cu putere.
F: En été, le soleil brille fort.
I: D'estate il sole splende fortemente.
E: In summer, the sun shines brightly.
443
STRÂNGE
R: Noaptea, stelele strălucesc pe cer (ca
diamantele).
F: La nuit, les étoiles scintillent / brillent
dans le ciel (comme des diamants).
I: Durante la notte le stelle splendono in
cielo (come i diamanti)
E: At night, stars sparkle (like diamonds)
in the sky.
R: Când primesc o recompensă, copiilor le
strălucesc ochii de bucurie.
F: Quand ils reçoivent une récompense,
les yeux des enfants brillent de joie.
I: Quando ricevono una ricompensa, ai
bambini brillano gli occhi di gioia.
E: When they are rewarded, children's
eyes shine with joy.
a ~ printre cineva
a ~ la ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a strălucit printre tinerii din
generaţia sa. (sin. a se evidenţia, a se
remarca)
F: Paul a brillé / s’est distingué parmi les
jeunes de sa génération.
I: Paolo si è distinto fra i giovani della
sua generazione.
E: Paul was the brightest among the
colleagues in his generation.
a ~ + e. p. s.
R: Paul a strălucit ca avocat. (sin. a se
distinge)
F: Paul s'est distingué comme avocat.
I: Paolo si è distinto come avvocato.
E: Paul was brilliant as a lawyer.
STRÂNGE (15)
(ind. prez. 1, 6 strâng; part. strâns)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Ţăranii au strâns deja recolta. (sin. a
aduna)
F: Les paysans ont déjà rentré la récolte.
I: I contadini hanno già raccolto la
messe.
E: The peasants have already done the
harvesting.
R: Copiii au strâns merele de pe jos. (sin.
a aduna)
F: Les enfants ont ramassé les pommes.
I: I bambini hanno raccolto le mele da
terra.
E: The kids have picked up the apples.
444
R: Maria a strâns bine nodul şireturilor de
la pantofi.
F: Marie a bien serré les nœuds des lacets
de ses chaussures.
I: Maria ha stretto bene i nodi dei lacci
delle scarpe.
E: Mary has tightened her laces.
a ~ pe cineva
subiect [-animat]
R: Fusta // bluza mă strânge.
F: La jupe // la blouse me serre.
I: La gonna // la camicetta mi stringe.
E: My skirt // blouse is too tight.
R: Pantofii cei noi o strâng pe Maria. (sin.
a jena, a bate)
F: Les nouvelles chaussures de Marie la
serrent.
I: Le scarpe nuove vanno strette a Maria.
E: The new shoes pinch Mary.
(cu dat. pos.)
a-şi ~ ceva
R: Paul si-a strâns nodul la cravată //
şireturile de la pantofi // cureaua.
F: Paul a serré le nœud de sa cravate //
les lacets de ses chaussures // sa
ceinture.
I: Paolo si è stretto il nodo della cravatta
// i lacci delle scarpe // la cintura.
E: Paul tightened his necktie // laces //
belt.
R: Ţăranii şi-au strâns recolta.
F: Les paysans ont fait la récolte .
I: I contadini hanno radunato il loro
raccolto.
E: The peasants have harvested.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Studenţii s-au strâns în amfiteatru. (sin.
a se aduna)
F: Les étudiants se sont réunis /
rassemblés dans l'amphithéâtre.
I: Gli studenti si sono riuniti / radunati
nell'anfiteatro.
E: The students gathered in the hall.
R: De sărbători, toată familia s-a strâns la
bunici. (sin. a se reuni)
F: Pour les fêtes, toute la famille s'est
réunie chez les grands-parents.
I: Per le feste, tutta la famiglia si è
riunita dai nonni.
E: For holidays, the whole family
gathered at my grandparents’.

a se ~
(cu sens pasiv)
R: Recolta se strânge toamna. (sin. a se
aduna, a se culege)
F: On rentre la récolte en automne.
I: Il raccolto si raccoglie in autunno.
E: Harvesting is in autumn.
R: Acest nod se strânge uşor.
F: Ce noeud se serre facilement.
I: Questo nodo si stringe senza sforzo.
E: This knot can be tightened easily.
a se ~ + circ. (cauză, mod)
subiect [+animat]
R: De frig, puii se strângeau unii într-alţii.
(sin. a se ghemui, a se înghesui)
F: A cause du froid, les poussins se
blottissaient les uns contre les autres.
I: A causa del freddo, i pulcini si
accavacciano gli uni contra gli altri.
E: Because of the cold, the chickens stood
together.
STRECURA (1. 23)
(ind. prez. 1 strecor, 2 strecori, 3, 6; conj. prez.
strecoară 3, 6 să strecoare; imp. 2 strecoară !)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a strecurat decoctul de muşeţel //
laptele pentru copil.
F: La mère a filtré la décoction de
camomille // a passé le lait pour
l’enfant.
I: Maria ha colato il decotto di
camomilla // il latte per il bambino.
E: Mary strained / filtered the camomile
decoction // the baby’s milk.
a ~ ceva cuiva
subiect [± animat] (persoană,
instituţie)
R: Agenţia i-a strecurat spionului o
informaţie greşită pentru a-l demasca
mai uşor. (sin. a transmite)
F: L'Agence a glissé à l'espion une fausse
information pour le démasquer plus
facilement.
I: L'agenzia ha passato alla spia
un’informazione sbagliata per
smascherarla più facilmente.
E: The agency has dropped a wrong piece
of information into the spy’s ear in
order to unmask him more easily.
STRECURA
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [+animat]
R: Paul a strecurat scrisoarea pe sub uşă.
F: Paul a glissé la lettre sous la porte.
I: Paolo ha infilato la lettera sotto la
porta.
E: Paul has slipped the letter under the
door.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc, mod)
subiect [+animat]
R: Paul s-a strecurat afară cu multă grijă.
(sin. a se furişa)
F: Paul s’est prudemment glissé / faufilé
déhors.
I: Paolo è uscito fuori con molta cura.
E: Paul sneaked out cautiously.
R: Pisica s-a strecurat printr-o spărtură din
gard şi a ieşit în stradă.
F: Le chat s'est glissé / faufilé par une
fente de la palissade et (il) est sorti
dehors.
I: Il gatto si è infilato attraverso il buco
del recinto ed è uscito in strada.
E: The cat squeezed through a hole in the
fence and went out in the street.
a se ~ printre cineva
a se ~ prin ceva
subiect [+persoană]
R: Agenţii s-au strecurat printre oameni //
prin mulţime.
F: Les agents se sont infiltrés / insinués
dans la foule.
I: Gli agenti si sono introdotti tra le
persone // tra la folla.
E: The agents sneaked through the crowd.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Într-una din fazele de pregătire,
lichiorul se strecoară.
F: Dans une des phases de préparation, la
liqueur est filtrée / se filtre.
I: In una delle fasi della preparazione, il
liquore si filtra.
E: During its preparation, le liquor is
filtered.
R: Laptele // Ceaiul se strecoară prin sită.
F: On passe le lait // On filtre la tisane
par une passoire / par un filtre.
I: Il latte // Il tè si filtra attraverso un
colino.
E: The milk // The tea is filtered through a
strainer.
445
STRICA

STRICA (1) a ~ la cineva

(ind. prez. 1 stric) subiect [+persoană]
I. vb. tr. R: Maria strigă la copii când nu o ascultă.
a ~ ceva (sin. a ţipa)
subiect [± animat] F: Marie crie aux enfants quand ils ne lui
R: Paul a stricat televizorul (sin. a obéissent pas.
defecta) I: Maria sgrida i bambini quando non le
F: Paul a détraqué la télé. ubbidiscono.
I: Paolo ha rotto il televisore. E: Mary shouts / yells at her children
E: Paul has broken the TV. when they don’t listen.
R: Furtuna a stricat acoperişurile mai R: Când are nevoie de ajutor, Maria strigă
multor case. (sin. a distruge) la vecini. (sin. a chema)
F: L'orage a endommagé / abîmé le toit de F: Quand elle a besoin d'aide, Marie
plusieurs maisons. appelle ses voisins.
I: Il temporale ha rovinato i tetti di I: Quando ha bisogno d'aiuto, Maria
parecchie case. chiama i vicini.
E: The storm has damaged the roofs of E: When she needs help, Mary calls out to
several houses. her neighbours.
a-şi ~ ceva a ~ după ceva
(cu dat. pos.) a ~ la cineva
R: Tot citind, Maria şi-a stricat ochii! subiect [+persoană]
F: Marie s'est abîmé les yeux à force de R: Dacă nu te descurci singură, strigă
lire.(sin. a îmbolnăvi) după ajutor. (sin. a cere ajutor)
I: A forza di leggere, Maria si è rovinata F: Si tu ne te débrouilles pas toute seule,
gli occhi. appelle / crie au secours .
E: Because she has been reading too I: Se non te la cavi da sola, grida aiuto.
much, Mary's eyesight deteriorated. E: If you can’t manage alone, call for
help!
II. vb. refl. R: Strigă la Paul, (spune-i) să nu plece cu
a se ~ cheile de acasă!
subiect [-animat] F: Appelle Paul, (dis-lui) qu’il ne parte
R: Pe căldura asta, laptele s-a stricat! (sin. pas avec les clés de la maison!
a se altera) I: Chiama Paolo perché non parta con le
F: Par cette chaleur, le lait a tourné! chiavi di casa!
I: Con questo caldo il latte è andato a E: Shout to Paul not to leave with the
male. house keys!
E: In this heat all the milk turned bad!
R: De câteva zile vremea s-a stricat. II. vb. tr.
F: Le temps s'est gâté depuis quelques a ~ pe cineva
jours. subiect [+persoană]
I: Da qualche giorno, il tempo si è R: Maria a strigat copiii la masă. (sin. a
guastato. chema)
E: The weather has changed for the worse F: Marie a appelé les enfants à table.
for a few days. I: Maria ha chiamato i bambini a tavola.
R: S-a stricat calculatorul! (sin. a se E: Mary called her children (in) for lunch.
defecta) a ~ ceva
F: L'ordinateur s'est abîmé! subiect [+persoană]
I: Il computer si è rotto! R: Demonstranţii au strigat lozinci. (sin a
E: The computer is out of order! scanda)
F: Les manifestants ont crié des slogans.
I: I manifestanti hanno gridato degli
STRIGA (1) slogan.
(ind. prez. 1 strig) E: The demonstrators shouted slogans.
I. vb. intr. R: Profesorul a strigat catalogul.
446

F: Le professeur a fait l'appel (des
élèves).
I: Il professore ha fatto l'appello.
E: The teacher called the roll.
a-i ~ cuiva să P
subiect [+persoană]
R: Paul i-a strigat Mariei să încuie uşa.
(sin a spune)
F: Paul a dit à Marie (en criant) qu'elle
ferme la porte à clé.
I: Paolo ha gridato a Maria di chiudere
la porta a chiave.
E: Paul shouted to Mary to lock the door.
a ~ pe cineva să P
subiect [+persoană]
R: Maria a strigat copiii să vină la masă.
(sin. a chema)
F: Marie a appelé les enfants à table.
I: Maria ha gridato ai bambini di venire
a tavola.
E: Mary called the children to come to
lunch.
a ~ unul la celălalt
subiect [+persoană]
R: Paul şi Maria strigă toată ziua unul la
altul.(sin. a ţipa)
F: Paul et Marie crient toute la journée
l’un contre l’autre.
I: Paolo e Maria si sgridano tutto il
giorno l'un l'altro.
E: Paul and Mary keep shouting / yelling
at each other all day long.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi strigă copiii la masă.
F: Marie appelle ses enfants à table.
I: Maria chiama a tavola i suoi bambini.
E: Mary is calling her children to lunch.
R: Pasărea îşi strigă puii.
F: L'oiseau apelle ses oisillons.
I: L'uccello chiama i suoi pulcini.
E: The bird is calling its chicks.
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Mulţimea înfuriată a început să strige.
F: La foule en colère s'est mise à crier.
I: La folla infuriata ha comminciato a
gridare.
E: The angry mob started to shout.
III. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: În situaţii de criză se acţionează, nu se
STUDIA
strigă.
F: Dans des situations de crise on agit, on
ne se plaint pas / on ne crie pas à haute
voix.
I: In situazioni di crisi si agisce, non ci si
lamenta ( strillando).
E: In instances of crises, one shouldn’t cry
out, but do something.
(reciproc)
R: Copiii se tot strigă unul pe altul.(sin. a
se chema)
F: Les enfants s’appellent l’un l’autre
sans cesse.
I: I bambini si chiamano continuamente a
voce alta l’un l’altro.
E: The children keep calling each other.
(cu sens pasiv)
R: La începutul orei se strigă catalogul.
F: Au début de la classe on fait l'appel des
élèves.
I: All'inizio della lezione si fa l'appello.
E: The roll is called at the beginning of
the class.
STUDIA (5)
(ind. prez. 1 studiez, 2 studiezi, 3, 6 studiază; ger.
studiind)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (timp, loc)
subiect [+ persoană]
R: Maria studiază de doi ani limba
spaniolă. (sin. a învăţa)
F: Marie étudie l'espagnol depuis deux
ans.
I: Maria studia lo spagnolo da due anni.
E: Mary has been studying Spanish for
two years.
R: Psihiatrul a studiat comportamentul
copiilor în colectivitate. (sin. a cerceta,
a examina)
F: Le psychiatre a étudié / a examiné le
comportement des enfants dans la
collectivité.
I: Lo psichiatra ha esaminato il
comportamento dei bambini nella
colletività.
E: The psychiatrist has studied children's
behaviour in a community.
subiect [-animat] (disciplină)
R: Chimia studiază elemente din natură.
F: La chimie étudie des éléments de la
nature.
447
SUBLINIA
I: La chimica studia elementi della
natura.
E: Chemistry studies elements of nature.
a ~ + circ. (mod, loc, timp)
(în constr. abs.)
subiect [± persoană]
R: Maria studiază mult // cu plăcere.
F: Marie étudie beaucoup // avec plaisir.
I: Maria studia molto // volentieri.
E: Mary studies a lot // with pleasure.
R: Paul studiază în străinătate // în Franţa
// la Bucureşti // la Paris.
F: Paul étudie à l'étranger // en France //
à Bucarest // à Paris.
I: Paolo studia all'estero // in Francia // a
Bucarest // a Parigi.
E: Paul studies abroad // in France // in
Bucharest // in Paris.
R: Îmi place să studiez la bibliotecă.
F: J'aime étudier à la bibliothèque.
I: Mi piace studiare in biblioteca.
E: I like to study in the library.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Actorii îşi studiază rolurile înainte de a
începe repetiţiile. (sin. a învăţa)
F: Les acteurs étudient / apprennent leurs
rôles avant de commencer les
répétitions.
I: Gli attori studiano le loro parti prima
di iniziare le prove.
E: Actors study their parts before actually
starting the rehearsals.
III.vb. refl.
a se ~
R: După ce şi-a pus pălăria, Maria s-a
studiat în oglindă. (sin. a se examina)
F: Après avoir mis le / son chapeau,
Marie s'est examinée dans la glace.
I: Dopo essersi messo il cappello, Maria
si è esaminata allo specchio.
E: After she put her hat on, Mary studied
herself in the mirror.
(cu sens pasiv)
a se ~
R: În această facultate se studiază şi
limbile semitice.
F: Dans cette faculté on étudie aussi les
langues sémitiques.
I: In questa facoltà si studiano anche le
lingue semitiche.
E: In this faculty, Semitic languages are
taught, too.
448
R: Opera lui Eminescu se studiază de mai
bine de un secol.
F: L'œuvre d’Eminesco s'étudie / est
étudiée depuis plus d'un siècle.
I: L'opera di Eminescu si studia da più di
un secolo.
E: Eminescu’s work has been studied for
over a century.
SUBLINIA (5)
(ind. prez. 1 subliniez, 2 subliniezi, 3, 6 subliniază;
ger. subliniind)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul subliniază cuvintele necunoscute
din text.
F: Paul souligne les mots inconnus du
texte.
I: Paolo sottolinea le parole sconosciute
del testo.
E: Paul underlines the unknown words in
the text.
R: În finalul discuţiei moderatorul
subliniază ideile mai importante. (sin. a
relua)
F: A la fin de la discussion, l'animateur
souligne les idées les plus importantes.
I: Al termine della discussione il
moderatore evidenzia le idee più
importanti.
E: At the end of discussion, the moderator
highlights the important ideas.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Profesorul subliniază greşelile elevilor
cu pix roşu.
F: Le professeur souligne toutes les fautes
des élèves en rouge / au crayon-bille
rouge.
I: Il professore sottolinea gli sbagli degli
alunni con la matita rossa.
E: The teacher underlines the students’
mistakes in red pencil.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Organizatorii au subliniat că taxele de
participare la congres vor fi achitate
integral de sponsori. (sin. a preciza)
F: Les organisateurs ont souligné aux
participants au congrès que les taxes
de participation seront intégralement
payées par les sponsors.

I: Gli organizzatori hanno segnalato ai
participanti al congresso il fatto che
tutte le quote di partecipazione
saranno pagate integralmente dagli
sponsor.
E: The organizers stressed the fact that
the participants’ fees at the congress
will be totally paid by sponsors.
II. vb. refl.
a se ~ ceva
(cu sens pasiv)
R: S-a subliniat contribuţia cetăţenilor la
refacerea oraşului. (sin. a se evidenţia,
a se reliefa)
F: On a souligné la contribution des
citoyens à la reconstruction de la ville.
I: E' stato sottolineato il contributo dei
cittadini alla ricostruzione della città.
E: The citizens’s contribution to the
rebuilding of the city was highlighted
by the mayor.
SUCI (10)
(ind. prez. 1, 6 sucesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Bunica suceşte firul pe deget înainte de
a împleti. (sin. a răsuci)
F: La grand-mère tourne le fil autour du
doigt avant de tricoter.
I: La nonna attorciglia il filo intorno al
dito prima di lavorare ai ferri.
E: Granny twists the wool before knitting
it.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Asociatul lui Paul îl suceşte cu tot felul
de pretenţii. (sin. a tracasa)
F: L'associé de Paul le tracasse avec toute
sorte de prétentions.
I: Il socio di Paolo lo secca con ogni
sorta di pretese.
E: Paul's partner got him mad with all
sorts of pretensions.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Jucându-se, Paul i-a sucit fratelui său
mâna.
F: En jouant, Paul a tordu la main de son
frère.
SUFERI
I: Mentre giocavano, Paolo ha storto la
mano a suo fratello.
E: While playing, Paul twisted his
brother’s arm.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a sucit glezna. (sin. a-şi luxa,
a-şi scrânti)
F: Marie s’est tordu / foulé la cheville.
I: Maria si è slogata la caviglia.
E: Maria sprained her ankle.
II. vb. refl.
a se ~
R: Paul nu ştie lecţia şi se suceşte în toate
părţile. (sin. a se răsuci, a se foi, a se
întoarce)
F: Paul ne sait pas la leçon et il se tourne
et se retourne dans tous les sens.
I: Paolo non sa la lezione e si gira e
rigira da tutte le parti.
E: Paul doesn’t know the lesson and keeps
fidgeting.
SUFERI (6. 1)
(ind. prez. 1 sufăr, 2 suferi, 3, 6 suferă)
I. vb. intr.
a ~ de ceva
a ~ de pe urma a ceva
subiect [± animat]
R: De doi ani Maria suferă de astm. (sin. a
fi bolnav)
F: Depuis deux ans Marie souffre
d'asthme.
I: Da due anni Maria soffre d'asma.
E: Mary has had asthma for over two
years.
R: Oraşul a suferit mult de pe urma
cutremurului. (sin. a fi afectat)
F: La ville a beaucoup souffert à cause du
tremblement de terre.
I: La città ha sofferto molto in seguito al
terremoto.
E: The city has suffered a lot because of
the earthquake.
R: În vreme de război, populaţia suferă de
frig // de foame// de boli.
F: En temps de guerre, la population
souffre de froid // de faim // de
maladies.
449
SUFLA
I: In tempo di guerra, la popolazione
patisce il freddo // la fame // le
malattie.
E: In times of war, people suffer from cold
// hunger and diseases.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul nu poate suferi mirosul de peşte.
(sin. a nu suporta)
F: Paul ne peut pas supporter l'odeur de
poisson.
I: Paolo non può sopportare l'odore del
pesce.
E: Paul can’t stand the smell of fish.
R: În urma falimentului băncii,
întreprinderea // patronul a suferit o
pagubă importantă. (sin. a înregistra)
F: Suite à la faillite de la banque,
l'entreprise // le patron a subi une
perte considérable.
I: In seguito al fallimento della banca, la
ditta // il padrone ha subito un danno
considerevole.
E: As a consequence of bankruptcy, the
enterprise // the owner lost (a great
deal).
R: Tânărul acesta nu e la prima abatere, a
mai suferit o condamnare. (sin. a avea)
F: Ce jeune homme n'en est pas à son
premier délit, il a subi encore une
condamnation.
I: Questo giovane non è al suo primo
reato, ha già subito una condanna.
E: It is not this young man’s first crime.
He did time before.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Maria nu poate să-l sufere pe Paul, îl
consideră un ipocrit! (sin. a nu agrea,
a nu simpatiza)
F: Marie ne peut pas soupporter Paul,
elle le considère (comme) un hypocrite.
I: Maria non riesce a sopportare / non
può soffrire Paolo, lo considera un
ipocrita.
E: Mary can’t stand Paul, she thinks he is
a hypocrite.
a nu ~ să P
subiect [+persoană]
R: Paul nu suferă să i se dea sfaturi! (sin.
a nu suporta)
F: Paul ne supporte pas qu'on lui donne
450
des conseils.
I: Paolo non sopporta che gli si diano
consigli.
E: Paul can’t bear / stand to be given
advice.
III. vb. refl.
a nu se ~
(reciproc)
R: Am doi vecini care nu pot să se sufere.
F: J'ai deux voisins qui ne peuvent pas se
supporter.
I: Ho due vicini che non si possono
sopportare.
E: I have two neighbours who cannot
stand each other.
SUFLA (1. 24)
(ind. prez. 1 suflu, 2 sufli, 3, 6 suflă)
I. vb. intr.
a~
subiect [±animat]
R: Vântul suflă în rafale.
F: Le vent souffle en rafales.
I: Il vento soffia a raffiche.
E: The wind is blowing in squalls.
R: După alergare, Paul abia mai suflă de
oboseală. (sin. a respira)
F: Après la course / après avoir couru,
Paul souffle à grand- peine / respire
difficilement à cause de la fatigue.
I: Dopo la corsa, pre la stanchezza,
Paolo respira a malapena / non ha più
fiato.
E: After the jogging, Paul can hardly
breathe.
R: La sosirea salvării, accidentatul nu mai
sufla. (sin. a nu respira)
F: A l'arrivée de l'ambulance, l'accidenté
ne respirait plus.
I: All'arrivo dell'ambulanza, il ferito non
respirava più.
E: When the ambulance came, the injured
man was no longer breathing.
a ~ în ceva
subiect [+persoană]
R: Paul suflă în lumânare.
F: Paul souffle la chandelle.
I: Paolo soffia sulla candela.
E: Paul blows out the candle.
II. vb. tr.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
 SUI

R: Bijutierul a suflat un inel cu aur. SUGE (17. 4)

F: Le bijoutier a doré un anneau. (ind. prez. 1, 6 sug; perf. simplu 1 supsei, 2 supseşi
I: L'orefice ha dorato un anello. etc.; m. m. c. perf. 1 supsesem, 2 supseseşi etc.;part.
E: The jeweller has gilded a ring. supt)
a-i ~ ceva cuiva I. vb. tr.
subiect [+persoană] a ~ ceva
R: Colegul de bancă i-a suflat lui Paul subiect [±animat]
răspunsul la întrebare. (sin. a şopti) R: Copiilor le place să sugă bomboane.
F: Son voisin (de banc) a soufflé à Paul F: Les enfants aiment sucer des bonbons.
la réponse à la question. I: Ai bambini piace succhiare caramelle.
I: Il compagno di banca di Paolo gli ha E: Children like to suck candies.
soffiato la risposta alla domanda. R: Sugativa suge rapid cerneala. (sin. a
E: Paul’s desk mate prompted the answer absorbi)
to the question. F: Le buvard absorbe tout de suite
R: La repetiţii, cineva le suflă actorilor l’encre.
textul. (sin. a şopti) I: La carta assorbente asciuga
F: Aux répétitions, quelqu'un souffle le rapidamente l’inchiostro.
texte aux acteurs. E: The blotting paper readily absorbs the
I: Durante le prove qualcuno suggerisce ink.
il testo agli attori. a-şi ~ ceva
E: At rehearsals, someone prompts the (cu dat. pos.)
text to the actors. R: Unii copii îşi sug degetul până la vârsta
a-şi ~ de 2 ani.
(cu dat. pos.) F: Certains enfants sucent / têtent leur
R: Maria este răcită şi îşi suflă mereu pouce jusqu’à l’âge de 2 ans.
nasul. I: Certi bambini si succhiano il dito fino
F: Marie est enrhumée et elle se mouche all'età di 2 anni.
tout le temps. E: Some children suck on their finger till
I: Maria è raffreddata e si soffia il naso they are 2 years old.
in continuazione. a~
E: Mary has a cold and blows her nose all (în constr. abs.)
the time. subiect [+animat]
a~ R: Bebeluşii sug la sân până la cca. 8 luni.
(în constr. abs.) F: Les bébés sont allaités / têtent au sein
subiect [+persoană] jusqu’à 8 mois.
R: Paul are obiceiul să sufle colegilor lui. I: I bebè succhiano al seno fino a circa 8
F: Paul a l'habitude de souffler à ses mesi.
camarades. E: Babies are breastfed till they are 8
I: Paolo ha l'abitudine di suggerire ai months old.
suoi compagni.
E: Paul is in the habit of prompting to his
colleagues. SUI (7)
(ind. prez. 1, 2 sui, 3, 6 suie; conj. prez. 3, 6 să suie)
III. vb. refl. I. vb. intr.
a se ~ a ~ + circ. (loc, ± instr.)
(cu sens pasiv) subiect [± animat]
R: În timpul spectacolului, actorilor li se R: Paul suie în tramvai // la etajul doi // cu
suflă textul. (sin. a şopti) liftul. (sin. a urca)
F: Pendant le spectacle, on souffle le texte F: Paul monte dans le tram // au deuxième
aux acteurs. étage // par l'ascenseur.
I: Durante lo spettacolo, si suggerisce la I: Paolo sta salendo sul tram // al
parte agli attori. secondo piano // con l' ascensore.
E: During the show the actors are being
prompted their parts.
451
SUNA
E: Paul is getting on the tram // is going
up to the second floor // is getting up by
the elevator.
R: Uneori, vara, temperatura suie până la
40 de grade. (sin. a se ridica, a urca)
F: Parfois, en été, la température monte
jusqu'à 40 degrés.
I: A volte, d'estate, la temperatura sale
fino a 40 gradi.
E: Sometimes, in summer, the temperature
goes up to 40 degrees C.
II. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul suie bagajele la etajul doi. (sin. a
urca)
F: Paul monte ses bagages au deuxième
étage.
I: Paolo porta i bagagli al secondo
piano.
E: Paul gets the luggage up to the second
floor.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Mama a suit-o pe Maria pe scaun // în
pat.
F: La mère a mis Marie sur la chaise //
dans le lit.
I: La madre ha messo Maria sulla sedia
// a letto.
E: Mother helped Mary on the chair //
laid Mary in bed.
a-şi ~ ceva + circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a suit mobilele vechi în pod.
(sin. a urca)
F: Marie a monté ses vieux meubles dans
le grenier.
I: Maria ha portato i suoi vecchi mobili
in soffitta.
E: Mary carried her old furniture in the
attic.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Turiştii s-au suit în autocar. (sin. a se
urca)
F: Les touristes sont montés dans le car.
I: I turisti sono saliti sul pullman.
E: The tourists got on the couch.
R: Actorii s-au suit pe scenă (sin. a urca)
F: Les acteurs sont montés sur la scène.
452
I: Gli attori sono saliti sulla scena.
E: The actors got on the stage.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Dealul acesta se suie uşor.
F: On monte facilement cette colline.
I: Su questa collina si sale facilmente.
E: This hill is easy to climb.
SUNA (1)
(ind. prez. 1 sun)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (timp, instr.)
subiect [+persoană]
R: În armată, gornistul sună deşteptarea la
ora 5.
F: Dans l'armée, le trompettiste sonne le
réveil à 5 heures .
I: Nell'esercito, il trombettiere suona la
sveglia alle 5.
E: In the army, the bugler sounded the
reveille at 5 o’clock.
R: Paul a sunat din corn începutul partidei
de vânătoare. (sin. a vesti, a anunţa)
F: Paul a sonné du cor le commencement
de la partie de chasse.
I: Paolo ha suonato con il corno l'inizio
della partita di caccia.
E: Paul blew the horn as a sign that the
hunting began.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Stăpâna casei a sunat-o pe servitoare.
(sin. a chema)
F: La maîtresse de la maison a sonné la
servante.
I: La padrona di casa ha chiamato la
serva
E: The mistress of the house called the
maid.
R: Maria l-a sunat pe Paul (la telefon) de
câteva ori, dar el nu i-a răspuns. (sin. a
telefona)
F: Marie a appelé (au téléphone)
plusieurs fois Paul, mais il ne lui a pas
répondu.
I: Maria ha telefonato a Paolo piú volte,
ma lui non le ha risposto.
E: Mary called Paul several times, but he
never answered.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a sunat prietenii şi i-a invitat la
 SUPĂRA

o petrecere. (sin. a telefona)

F: Paul a téléphoné à ses amis et les a a ~ pe cineva
invités à une fête. subiect [± animat]
I: Paolo ha telefonato agli amici e li ha R: Paul a supărat-o pe Maria.
invitati ad una festa. F: Paul a fâché Marie.
E: Paul called his friends up and invited I: Paolo ha fatto arrabbiare Maria.
them to a party. E: Paul made Mary angry.
R: Atitudinea ta l-a supărat pe director
II. vb. intr. (sin. a indispune)
a ~ + circ. (loc, timp, mod) F: Ton attitude a fâché le directeur.
subiect [+persoană] I: Il tuo atteggiamento ha irritato il
R: Paul a sunat de trei ori la uşă // a sunat direttore.
îndelung, apoi a renunţat. E: Your attitude irritated / annoyed the
F: Paul a sonné trois fois à la porte // il a manager.
sonné longuement, puis il a renoncé. a ~ pe cineva
I: Paolo ha suonato tre volte alla porta // (în constr. impers.)
ha suonato a lungo // poi ha rinunciato. subiect [-animat] (că P, să P, rel. P)
E: Paul rang three times at the door // R: Mă supără că îl ştiu pe Paul în situaţii
rang at the door for a long time, then dificile.
gave up. F: Cela m'ennuie de savoir Paul dans des
subiect [-animat] situations difficiles.
R: Telefonul a sunat tot timpul. I: Mi rattrista di sapere Paolo in
F: Le téléphone a sonné tout le temps. situazioni difficili.
I: Il telefono ha squillato in E: It annoys me to know Paul in difficult
continuazione. situations.
E: The phone kept ringing all the time. R: Mă supără să aud că nimic nu mai
merge.
III. vb. refl. F: Cela m'ennuie / m' attriste d'entendre
a se ~ que rien ne va plus.
(în constr. impers.) I: Mi rattrista sentire che niente va bene.
R: Nu se sună la telefon înainte de ora 5 E: It annoys me to hear that everything is
p.m. wrong.
F: On ne doit pas téléphoner avant 5 (în constr. abs.)
heures de l’après-midi. subiect [-animat]
I: Non si chiama al telefono prima delle 5 R: Lipsa de politeţe supără întotdeauna!
pomeridiane. F: Le manque de politesse dérange /
E: You should never call somebody up offense toujours!
before 5 p.m. I: La mancanza di cortesia irrita
a se ~ unul pe altul sempre!.
(reciproc) E: Impoliteness is always annoying!
R: Paul şi Maria se sună (unul pe altul) în
fiecare zi. (sin. a-şi telefona) III. vb. refl.
F: Paul et Marie se téléphonent chaque a se ~ ± circ. (timp)
jour. subiect [+persoană]
I: Paolo e Maria si chiamano al telefono R: Paul nu se supără niciodată.
l’un l’altro ogni giorno. F: Paul ne se fâche jamais.
E: Paul and Mary call each other every I: Paolo non si arrabbia mai.
day. E: Paul never gets angry.
a se ~ pe cineva
subiect [+persoană]
SUPĂRA (1. 2) R: Maria s-a supărat pe colegii ei fără
(ind. prez. 1 supăr, 2 superi, 3, 6 supără; conj. prez. motiv.
3, 6 să supere) F: Marie s'est fâché contre ses collègues
I. vb. tr. sans aucune raison.
453
SUPORTA
I: Maria si è arrabbiata coi i suoi
colleghi senza motivo.
E: Mary got angry with her colleagues
without any reason.
R: Profesorul s-a supărat pe elevi din
cauza absenţelor.
F: Le professeur s'est fâché contre les
élèves à cause des absences.
I: Il professore si è arrabbiato con gli
studenti a motivo delle assenze.
E: The teacher got angry with the whole
class because of their non-attendance.
a se ~ (unul pe altul)
(reciproc)
subiect [+persoană]
R: Surorile Mariei s-au supărat şi nu-şi
mai vorbesc de două zile.
F: Les sœurs de Marie se sont fâchées et
ne se parlent plus depuis deux jours.
I: Le sorelle di Maria si sono arrabbiate
e non si parlano più da due giorni.
E: Mary’s sisters are mad at each other
and haven't taked to each other for two
days.
SUPORTA (1. 16)
(ind. prez. 1 suport, 2 suporţi, 3, 6 suportă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [± animat]
R: Coloanele şi bolţile catedralei suportă
greutatea acoperişului. (sin. a susţine)
F: Les colonnes et les voûtes de la
cathédrale soutiennent le poids du toit.
I: Le colonne e le volte della cattedrale
sorreggono il peso del tetto.
E: The pillars and vaults of the cathedral
can bear the weight of the ceiling.
R: Părinţii miresei au suportat cheltuielile
(făcute) pentru nuntă. (sin. a acoperi)
F: Les parents de la mariée ont supporté
les frais du mariage.
I: I genitori della sposa hanno sostenuto
le spese effettuate per le nozze.
E: The bride’s parents met all the
expenses for the marriage feast /
ceremony / party.
R: Maria nu suportă mirosul de tutun. (sin.
a tolera)
F: Marie ne supporte pas l'odeur du
tabac.
I: Maria non sopporta l'odore del
454
tabacco.
E: Mary can’t stand tobacco smoke.
R: Orhideele suportă bine căldura şi
umiditatea.
F: Les orchidées tolèrent bien la chaleur
et l'humidité.
I: Le orchidee supportano bene il caldo e
l'umidità.
E: Orchids can stand heat and humidity
quite well.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Paul nu-l suportă pe fratele Mariei.
Nu-i suportă nici pe vecini.
F: Paul ne supporte pas le frère de Marie.
Il ne supporte ses voisins non plus.
I: Paolo non sopporta il fratello di
Maria. Non sopporta neanche i vicini.
E: Paul can’t stand Mary’s brother. He
can't stand his neighbours, either.
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Bolnavul nu mai suportă să i se facă
injecţii.
F: Le malade ne supporte plus qu'on lui
fasse des piqûres.
I: Il malato non sopporta più che gli si
facciano delle iniezioni.
E: The patient can no longer stand / bear
to be given injections.
a nu-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul nu şi-a suportat niciodată soacra!
F: Paul n'a jamais supporté sa belle-
mère!
I: Paolo non ha mai sopportato sua
suocera.
E: Paul had never liked / loved his
mother-in-law.
(în constr. abs.)
subiect [+ persoană]
R: Este foarte frig. Nu mai suport! // Sunt
prea multe de făcut. Nu mai suport.
F: Il fait trop froid. Je ne peux plus y
tenir. / Je ne peux plus résister! // Il y a
trop de choses à faire. Je n'en peux
plus! J’en ai marre.
I: Fa molto freddo. Non lo sopporto più!
// Ci sono troppe cose da fare. Non ce
la faccio più!
E: It is too cold. I can’t bear it any longer!
// There are too many things to be
done! I can't take it any longer!
 SUSŢINE

II. vb. refl. E: Special devices supervise the passers-

a se ~ by while they cross the street.
(cu sens pasiv) a ~ ceva
R: La munte, clima se suportă bine (de subiect [+ persoană]
cardiaci). (sin. a tolera) R: Portarul supraveghează intrarea în
F: À la montagne le climat est bien imobil.
supporté (par les cardiaques). F: Le concierge surveille l’entrée dans
I: In montagna il clima è ben tollerato l’immeuble.
(dai malati di cuore). I: Il portiere sorveglia l'ingresso
E: The climate in the mountains is easily nell'edificio.
tolerated (by persons with a heart E: The doorkeeper watches over the
condition). entrance door.
R: Toate cheltuielile călătoriei se suportă a-şi ~ pe cineva
de către Facultate. (sin. a fi acoperit) (cu dat. pos.)
F: Tous les frais du voyage sont supportés R: Maria îşi supraveghează copiii când ies
par la Faculté. la joacă.
I: Tutte le spese del viaggio sono F: Marie surveille ses enfants quand ils
sostenute dalla Facoltà. sortent jouer.
E: All expenses are met by the faculty. I: Maria sorveglia i suoi figli quando
a nu se ~ vanno fuori a giocare.
(reciproc) E: Mary watches over her children when
R: De la o vreme aceste două colege nu se they go out to play.
mai suportă!
F: Depuis quelque temps, ces deux II. vb. refl.
collègues ne se supportent plus! a se ~
I: Da un po' di tempo, queste due subiect [+persoană]
colleghe non si sopportano più! R: Trebuie să ne supraveghem întotdeauna
E: For some time now these two când vorbim.
colleagues have not been able to stand F: Nous devons toujours nous contrôler
each other. quand nous parlons.
I: Dobbiamo controllarci sempre quando
parliamo.
SUPRAVEGHEA (5. 2) E: We must be careful when we talk.
(ind. prez. 1 supraveghez, 2 supraveghezi, 3, 6 (cu sens pasiv)
supraveghează; conj. prez. 3, 6 să supravegheze; R: Lucrările agricole se supraveghează
ger. supraveghind) îndeaproape.
I. vb. tr. F: Les travaux agricoles sont surveillés de
a ~ pe cineva près. On doit surveiller de près les
subiect [±animat] travaux agricoles.
R: Învăţătorul îi supraveghează pe copii în I: I lavori agricoli sono sorvegliati da
timpul recreaţiei. vicino.
F: L’instituteur surveille les enfants E: Agricultural work should be carefully
pendant la récréation. supervised.
I: Il maestro sorveglia i bambini durante
la ricreazione.
E: The teacher supervises the children in SUSŢINE (14. 6)
the break. (ind. prez. 1, 6 susţin, 2 susţii, 3 susţine; part.
R: Dispozitive speciale îi supraveghează susţinut)
pe pietoni în timpul traversării străzii. I. vb. tr.
F: Des dispositifs spéciaux surveillent les a ~ pe cineva
piétons pendant la traversée de la rue. a ~ ceva
I: Dispositivi speciali sorvegliano i subiect [±animat]
pedoni durante l'attraversamento della R: Mama îl susţine pe copil la mers. (sin.
strada. a sprijini, a ajuta)
455
SUSŢINE
F: La mère soutient l'enfant lorsqu'il
marche.
I: La madre sorregge il bambino quando
cammina.
E: The mother supports the child in
walking.
R: Paul susţine o familie numeroasă. (sin.
a întreţine)
F: Paul entretient une famille nombreuse.
I: Paolo mantiene una famiglia
numerosa.
E: Paul provides for a large family.
R: Partidul Liberal îl susţine pe Paul în
alegeri. (sin. a sprijini)
F: Le Parti Libéral soutient la
candidature de Paul aux élections.
I: Il Partito Liberale sostiene la
candidatura di Paolo alle elezioni.
E: The Liberal Party supports Paul in
elections.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Două coloane ionice susţin balconul
vilei. (sin. a suporta)
F: Deux colonnes ioniques soutiennent le
balcon de la villa.
I: Due colonne ioniche sorreggono il
balcone della villa.
E: Two Ionian columns support the
balcony of the villa.
R: Mulţi vulcanologi susţin ipoteza
dispariţiei insulei în urma unei erupţii.
F: Beaucoup de volcanologues
soutiennent l'hypothèse de la
disparition de l'île après une éruption.
I: Molti vulcanologi sostengono l'ipotesi
della scomparsa dell'isola in seguito ad
un'eruzione.
E: Many specialists maintain the
assumption that the island had
disappeared after an eruption.
R: Ieri Maria a susţinut examenul (sin. a
da) // teza de licenţă // teza de doctorat.
(sin. a prezenta)
F: Hier Marie a passé l'examen // a
soutenu son mémoire de maîtrise // sa
thèse de doctorat.
I: Ieri Maria ha sostenuto l'esame // la
tesi di laurea // la tesi di dottorato.
E: Yesterday Mary had her diploma exam
// doctoral exam.
a ~ că P
a ~ să P
a ~ rel. P
456
subiect [+persoană]
R: Acuzatul susţine că nu a comis furtul.
(sin. a afirma)
F: L'accusé soutient / prétend ne pas avoir
commis le vol / qu'il n'a pas commis le
vol.
I: L'imputato sostiene di non aver
commesso il furto.
E: The defendant claims the has not stolen
anything.
R: Toţi au susţinut să începem proiectul
cât mai repede.
F: Tous ont soutenu / ont été d'accord que
nous commencions le projet au plus
vite / le plus vite possible.
I: Tutti hanno sostenuto che dobbiamo
cominciare il progetto al più presto.
E: Everybody sustained that we should
begin the project as soon as possible.
R: Majoritatea studenţilor susţin ce a
declarat liderul lor. (sin. a fi de acord)
F: La majorité des étudiants soutiennent
ce que leur leader a déclaré.
I: La maggior parte degli studenti
sostiene ciò che ha dichiarato il loro
leader.
E: Most of the students support what their
leader has declared.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a susţinut părerea foarte
convingător. (sin. a argumenta)
F: Paul a fermement soutenu / défendu
son opinion.
I: Paolo ha sostenuto il suo parere in un
modo molto convincente.
E: Paul maintained his point of view very
convincingly.
R: Şi-a susţinut examenul // teza de
doctorat.
F: Il a soutenu son examen // sa thèse de
doctorat.
I: Ha sostenuto il suo esame // la sua tesi
di dottorato.
E: He took the exam // defended his
doctoral dissertation.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi susţine singură cei trei copii.
(sin. a întreţine)
F: Marie entretient seule ses trois enfants.
I: Maria mantiene da sola i suoi tre figli.
E: Mary provides all alone for her three
children.

R: Maria şi-a susţinut mereu prietenii la
necaz. (sin. a îmbărbăta, a încuraja, a
ajuta )
F: Marie a toujours encouragé ses amis
en difficulté.
I: Maria ha sempre incoraggiato i suoi
amici nei momenti brutti.
E: Mary has always supported her friends
when they needed it.
II. vb. refl.
a se ~ că P
(în constr. impers.)
R: Se susţine că accidentul a fost provocat
de neatenţia şoferului. (sin. a afirma)
F: On soutient que l'accident s'est produit
à cause de l' inattention du chauffeur.
I: Si sostiene che l'incidente è stato
provocato dalla disattenzione
dell'autista.
SUSŢINE
E: It is assumed / said that the accident
was generated by the driver’s lack of
attention.
a se ~ unul pe altul
(reciproc)
R: Răniţii se susţineau unul pe altul să nu
cadă. (sin. a se sprijini)
F: Les blessés se soutenaient les uns les
autres pour ne pas tomber.
I: I feriti si sorreggeveno l'un l'altro per
non cadere
E: The wounded were leaning against
each other to avoid falling.
R: Maria şi Paul se susţin întotdeauna la
nevoie. (sin. a se sprijini)
F: Marie et Paul se soutiennent toujours
en cas de besoin / au besoin.
I: Maria e Paolo si sostengono sempre
nel / al bisogno.
E: Mary and Paul always support each
other in need.
457
ŞEDEA (13. 3)
(ind. prez. 1, 6 şed, 2 şezi, 3 şade; perf. simplu 1
şezui, 2 şezuşi etc.; m. m. c. perf. 1 şezusem, 2
şezuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să şadă; ger. şezând;
part. şezut)
vb. intr.
a ~ + circ. (loc)
subiect [+animat]
R: Copilul şade pe scaun şi mănâncă.
F: L’enfant est assis sur une chaise et (il)
mange.
I: Il bambino siede sulla sedia e mangia.
E: The child is sitting on a chair and is
eating.
R: Invitaţii şedeau la masă şi jucau cărţi.
F: Les invités étaient assis à table /
attablés et jouaient aux cartes.
I: Gli invitati sedevano a tavola e
giocavano a carte.
E: Tthe guests were sitting at the table,
playing cards.
R: Şezi lângă mine! (sin. a lua loc)
F: Assieds-toi / prends place (au)près de
moi!
I: Siediti vicino / accanto a me!
E: (Come and) sit near me!
a ~ + e.p.s.
subiect [+animat]
R: Paul şade în genunchi // în picioare.
F: Paul se tient à genoux // debout.
I: Paolo sta in ginocchio // in piedi.
E: Paul is on his knees // Paul is standing.
R: Paul şade culcat // cu mâinile în
buzunar.
F: Paul est couché sur le dos // Paul
garde les mains dans ses poches.
I: Paolo sta coricato sul dorso // sta con
le mani i tasca.
a-i ~ cuiva + circ. (mod)
Ş
E: Paul is lying on his back. // Paul is
keeping his hands in his pockets.
R: Rochia nouă îi şade bine Mariei. (sin.
a-i veni bine)
F: La nouvelle robe va bien à Marie.
I: Il vestito nuovo sta bene a Maria.
E: Mary’s new dress suits her.
ŞOPTI (10)
(ind. prez. 1, 6 şoptesc)
I. vb. tr.
a-i ~ ceva cuiva
subiect [+persoană]
R: Maria i-a şoptit ceva lui Paul.
F: Marie a chuchoté quelque chose à
Paul.
I: Maria ha mormorato qualcosa a
Paolo.
E: Mary whispered something to Paul.
R: Paul i-a şoptit colegului de bancă
răspunsul corect. (sin. a sufla)
F: Paul a soufflé à son voisin la réponse
correcte.
I: Paolo ha suggerito al suo compagno di
banco la risposta giusta.
E: Paul whispered to his desk mate the
right answer.
a-i ~ cuiva că P
subiect [+persoană]
R: Mama i-a şoptit Mariei că Paul se
ascunde în spatele uşii. (sin. a spune
discret)
F: La mère a glissé à l'oreille de Marie
que Paul se cachait derrière la porte.
I: La madre ha sussurrato a Maria che
Paolo si nascondeva dietro la porta.
 ŞTERGE

E: Mother whispered to Mary that Paul R: Elevii au şters tabla cu buretele.

was hiding behind the door. F: Les élèves ont effacé le tableau noir
avec l'éponge.
II. vb. refl. I: Gli studenti hanno cancellato alla
a-şi ~ lavagna con la spugna.
(reciproc) E: The students wiped the blackboard.
R: Elevii şi-au şoptit unul altuia la a~
examen. (în constr. abs.)
F: Les élèves se sont soufflé l'un à l'autre R: Guma aceasta şterge bine.
à l'examen. F: Cette gomme efface bien.
I: All'esame gli studenti si sono suggeriti I: Questa gomma cancella bene.
a vicenda. E: This rubber erases well. / This is a
E: The students prompted to each other in good eraser.
the exam. a-şi ~ ceva
R: Cei doi îndrăgostiţi şi-au şoptit cuvinte (cu dat. pos.)
de dragoste. R: Mama şi-a şters mâinile ude (cu un
F: Les deux amoureux se sont murmuré şervet curat).
des paroles d'amour. F: La mère s'est essuyé les mains
I: I due innamorati si sono sussurrati mouillées (à / avec une serviette
parole d'amore. propre).
E: The two lovers were murmuring words I: La madre si è asciugata le mani umide
of love into each other’s ear. (con un asciugamano pulito).
E: Mary wiped her wet hands ( with a
clean napkin).
ŞTERGE (15. 6) R: Muncitorul şi-a şters fruntea //
(ind. prez. 1, 6 şterg; conj. prez. 3, 6 să şteargă; sudoarea de pe frunte.
part. şters) F: Le travailleur s'est essuyé le front // a
I. vb. tr. essuyé la sueur de son front.
a ~ ceva + circ. (loc) I: L'operaio si è asciugato la fronte // il
subiect [±animat] sudore della fronte.
R: Paul a şters câteva cuvinte din E: The worker wiped off the sweat on his
scrisoare. forehead.
F: Paul a rayé quelques mots de la lettre. R: Maria şi-a şters mâinile pe şorţ.
I: Paolo ha cancellato qualche parola F: Marie s'est essuyé les mains sur le
dalla lettera. tablier.
E: Paul wiped out / removed a few words I: Maria si è asciugata le mani sul
from the letter. grembiule.
R: Timpul // Ploaia a şters literele de pe E: Mary wiped her hands (dry) on her
inscripţie. apron.
F: Le temps // La pluie a effacé les lettres
de l'inscription. II. vb. refl.
I: Il tempo // La pioggia ha cancellato le a se ~cu ceva ± circ. (loc)
lettere dall'iscrizione. subiect [+ persoană]
E: Time // Rain has wiped away the letters R: Paul s-a şters cu prosopul (pe faţă).
on the inscription. F: Paul s'est essuyé (le visage) avec une
a ~ ceva cu ceva serviette.
subiect ['persoană] I: Paolo si è asciugato (la faccia) con un
R: Maria a şters paharele cu un şervet alb. asciugamano.
F: Marie a essuyé les verres avec une E: Paul wiped his face in / with a towel.
serviette blanche. R: Paul e răcit, se şterge mereu la nas (cu
I: Maria ha asciugato i bicchieri con un batista).
tovagliolo bianco. F: Paul est enrhumé, il se mouche tout le
E: Mary wiped / dried the glasses with a temps.
white napkin.
459
ŞTI

I: Paolo è raffreddato, si soffia il naso di F: Je connais Paul depuis des années.

continuo (con il fazzoletto). I: Conosco Paolo da molti anni.
E: Paul has got a cold, he keeps blowing / E: I’ve known Paul for a long time.
wiping his nose. a ~ pe cineva + e. p. s.
R: Înainte să intre în casă, Paul s-a şters pe subiect [+persoană]
picioare. R: Te ştiam inteligent // curajos. (sin. a
F: Avant d'entrer dans la maison, Paul considera)
s'est essuyé les pieds. F: Je te savais / croyais intelligent //
I: Prima di entrare in casa, Paolo si è courageux.
pulito le scarpe. I: Ti credevo intelligente // coraggioso.
E: Before entering the house, Paul E: I considered you intelligent // brave.
cleaned his shoes. R: Îl ştiam pe Paul plecat în străinătate.
a se ~ F: Je croyais que Paul était parti à
(cu sens pasiv) l'étranger.
R: Cu guma se poate şterge numai scrisul I: Credevo che Paolo fosse andato
cu creionul. all'estero.
F: Avec la gomme, on ne peut effacer que E: I thought Paul was abroad.
le crayon à papier. a ~ că P
I: Con la gomma, si può cancellare solo a ~ să P
lo scritto a matita. subiect [+ persoană]
E: The rubber only erases pencil. R: Ştiu că Maria va veni mîine.
F: Je sais que Marie viendra demain.
I: So che Maria verrà domani.
ŞTI (24) E: I know Mary’s coming tomorrow.
(ind. prez. 1, 6 ştiu, 2 ştii, 3 ştie; conj. 3, 6 să ştie; R: Ştie să cânte foarte bine.
ger. ştiind) F: Il sait / peut chanter très bien.
I. vb. tr. I: Sa cantare molto bene.
a ~ ceva E: He can sing very well.
subiect [+animat] a ~ când, unde, cum, dacă P
R: Paul ştie bine lecţia // limba engleză. a ~ rel. P
F: Paul sait bien la leçon // connaît bien subiect [+ persoană]
l'anglais. R: Paul încă nu ştie când // unde // cum
I: Paolo sa bene la lezione // la lingua va pleca în excursie.
inglese. F: Paul ne sait pas encore quand // où //
E: Paul knows the lesson // English well. comment il partira en excursion.
R: Un bun ziarist ştie tot ce se întâmplă în I: Paolo non sa ancora quando // dove //
oraşul său. (sin. a fi la curent) come partirà per la gita.
F: Un bon journaliste sait tout ce qui se E: Paul doesn't know yet when// where//
passe dans sa ville. how he is going on a trip.
I: Un buon giornalista sa tutto quello che R: Paul încă nu ştie cu cine // cu ce //
accade nella sua città. dacă va pleca în excursie.
E: A good newspaperman knows F: Paul ne sait pas encore avec qui // avec
everything that is going on in his town. quoi // s'il partira en excursion .
R: Câinele ştie întotdeauna drumul spre I: Paolo non sa con chi // con cosa // se
casă. (sin. a cunoaşte) andrà in gita
F: Le chien connaît toujours le chemin E: Paul doesn’t know yet with whom //
vers sa maison. how // whether he is going on a trip.
I: Il cane sa / conosce sempre la strada a-şi ~ ceva
verso casa. (cu dat. pos.)
E: The dog always knows his way home. R: Inutil să-i mai spui, îşi ştie singur
a ~ pe cineva greşelile. (sin. a cunoaşte)
subiect [+ persoană] F: Inutile de le lui dire encore, il connaît
R: Îl ştiu pe Paul de mulţi ani. (sin. a ses (propres) torts.
cunoaşte)
460
 ŞTI

I: Inutile dirglielo ancora, conosce da I: Ancora non si conosce la cura di tutte

solo i suoi errori. le malattie.
E: It is useless to tell him, he knows his E: They do not know yet the treatment for
own torts. all diseases.
a se ~
II. vb. refl. (în constr. impers.)
a se ~ + e. p. s. subiect [-animat] (că P)
subiect [+persoană] R: Se ştie că Maria e o persoană bine
R: Paul se ştie vinovat // un bun traducător intenţionată.
de engleză. (sin. a se considera) F: On sait que Marie est une personne
F: Paul se sent coupable // se considère bien intentionnée.
un bon traducteur d'anglais. I: Si sa che Maria è una persona ben
I: Paolo sa di essere colpevole // un intenzionata.
bravo traduttore dall'inglese. E: Mary is known to be a well-intentioned
E: Paul knows he is innocent // a good person.
translator from English. a se ~
a se ~ (reciproc)
(cu sens pasiv) R: Maria şi Paul se ştiu din copilărie. (sin.
R: Astăzi lecţia s-a ştiut bine (de către toţi a se cunoaşte)
elevii). F: Marie et Paul se connaissent depuis
F: Aujourd'hui la leçon a été bien apprise l'enfance.
(par tous les élèves). I: Maria e Paolo si conoscono sin
I: Oggi la lezione è stata saputa bene (da dall'infanzia.
tutti gli studenti). E: Mary and Paul have known each other
E: Today everybody knew the lesson well. since childhood.
R: Încă nu se ştie tratamentul tuturor
bolilor. (sin. a se cunoaşte)
F: On ne connaît pas encore le traitement
de toutes les maladies.

461
TĂCEA (13. 1)
(ind. prez. 1, 6 tac, 2 taci, 3 tace; conj. prez. 3, 6 să
tacă)
I. vb. intr.
T
F: Les élèves se sont tus quand ils ont vu
entrer leur instituteur.
I: Gli alunni hanno taciuto quando hanno
visto entrare il maestro.
a ~ ± circ. (loc, timp) E: The students stopped talking when they
subiect [±animat] saw the teacher come in.
R: În sală, toată lumea tăcea.
F: Dans la salle, tout le monde se taisait. II. vb.refl.
I: Nella sala tutti tacevano. a se ~
E: Everybody was quiet in the hall. (în constr. impers.)
R: La sosirea lui Paul, Maria a tăcut. R: Se tace cînd este vorba de interese
F: A l'arrivée de Paul, Marie s'est tue. personale.
I: All'arrivo di Paolo, Maria ha taciuto. F: Quand il s'agit d'intrérêts personnels
E: When Paul arrived, Mary stopped on se tait.
speaking. I: Si deve stare zitti quando si tratta di
R: Paul este un om care ştie să tacă. interessi personali.
F: Paul est un homme qui sait se taire / E: People keep quiet when it comes to
tenir sa langue. their own interest.
I: Paolo è un uomo che sa tacere. R: De ce nu se tace în fundul sălii?
E: Paul is a man who knows how to keep F: Pourquoi ne fait-on pas de silence au
his mouth shut fond de la salle?
R: Vântul a tăcut. Nu se mai aude nimic. I: Perché non si sta zitti, lì, in fondo
F: Le vent s’est calmé. On n'entend plus all’aula?
rien. E: Why don't they keep silent at the back
I: Il vento si è zittito. Non si sente più of the hall?
niente.
E: The wind has stopped (blowing).
Nothing can be heard now. TĂIA (3. 1)
R: Orchestra a tăcut şi corul a început să (ind. prez. 1, 2 tai, 3, 6 taie; conj. prez. 3, 6 să taie)
cânte. I. vb. tr.
F: L’orchestre s’est tu et le choeur a a ~ ceva
commencé à chanter. subiect [±animat] (persoană,
I: L'orchestra si è fermata e il coro ha instituţie)
incominciato a cantare. R: Paul a tăiat două felii de pâine.
E: The band has stopped playing and the F: Paul a coupé deux tranches de pain.
choir started to sing. I: Polo ha tagliato due fette di pane.
R: Elevii au tăcut când l-au văzut intrând E: Paul cut two slices of bread.
pe învăţător. R: Pentru anul următor, guvernul a tăiat
fondurile alocate întreprinderilor
 TĂIA

nerentabile. (sin. a suprima) E: As he made a wrong gesture, Paul

F: Pour l’année prochaine, le chopped off one of his fingers with the
gouvernement a supprimé / coupé les electric saw.
fonds destinés / aloués aux entreprises a~
non rentables. (în constr. abs. )
I: Per il prossimo anno il governo ha subiect [-animat]
tagliato i fondi destinati alle ditte in R: Acest cuţit taie foarte bine.
passivo. F: Ce couteau coupe très bien.
E: The Government has cut the next I: Questo coltello taglia benissimo.
year’s funds for unprofitable E: This knife cuts well.
companies.
a ~ pe cineva II. vb. refl.
subiect [±animat] a se ~ + circ. (loc, instr.)
R: Unul dintre hoţi l-a tăiat pe proprietar subiect [±animat]
cu cuţitul. (sin. a înjunghia) R: Paul s-a tăiat la mână cu cuţitul.
F: L’un des voleurs a blessé le F: Paul s'est coupé à la main avec le
propriétaire avec un couteau. couteau.
I: Uno dei ladri ha ferito il proprietario I: Paolo si è tagliato a una mano con il
con un coltello. coltello.
E: One of the burglars wounded the owner E: Paul cut his hand badly with the knife.
with a knife. a se ~
R: Lama utilajului s-a desprins şi l-a tăiat (cu sens pasiv)
pe un lucrător la mână. R: Pentru această mâncare, roşiile se taie
F: La lame de l'outillage s’est détachée et în bucăţi mici şi se călesc în ulei.
a coupé un ouvrier à la main. F: Pour préparer ce plat, les tomates se
I: La lama dell'apparecchio si è staccata coupent en petits morceaux et se
e ha ferito l’operaio alla mano. laissent mijoter dans l’huile.
E: The blade of the tool came off and cut I: Per cucinare questo piatto si tagliano i
the worker's hand. pomodori e si fanno rosolare nell’olio.
a ~ ceva pentru cineva E: For this food, slice up the tomatoes and
a-i ~ (cuiva) ceva broil them in oil.
subiect [+persoană] R: Pentru iarnă, lemnele se taie şi se
R: Paul a tăiat o felie de pâine pentru stivuiesc la adăpost.
copil. I-a tăiat copilului o felie de F: Pour l'hiver, on coupe le bois de
pâine. chauffage et on le met en pile à l'abri.
F: Paul a coupé une tranche de pain pour I: Per l'inverno, la legna si taglia e si
l’enfant. Il a coupé une tranche de pain accatasta al riparo.
pour lui. E: For winter, wood is chopped and
I: Paolo ha tagliato una fetta di pane al stacked in a sheltered place.
bambino. Ha tagliato al bambino una a se ~
fetta di pane. (reciproc)
E: Paul cut a slice of bread for the child. R: În încăierare, cei doi vagabonzi s-au
He cut the child a slice of bread. tăiat (unul pe altul), destul de grav.
a-şi ~ ceva (sin. a răni)
(cu dat. pos.) F: Dans la bagarre, les deux voyous se
R: Dintr-o manevră greşită, Paul şi-a tăiat sont blessés au couteau assez
un deget de la mâna cu ferăstrăul grièvement.
electric. I: Durante la rissa, i due vagabondi si
F: Par une manoeuvre imprudente, Paul sono feriti l’un l’altro abbastanza
s’est coupé un doigt de la main avec la gravemente.
scie électrique. E: In the brawl, the two tramps cut each
I: A causa di una manovra sbagliata, other fairly badly.
Paolo si è tagliato un dito della mano
con una sega elettrica.
463
TĂVĂLI

a se ~ F: Marie se tord de rire // de douleur.

a i se ~ (cuiva) I: Maria si torce dalle risa(te) // si
(cu sens pasiv) (con)torce dal dolore.
R: Fondurile pentru întreprinderile / E: Mary is rolling around in laughter //
întreprinderilor de stat nerentabile with pain.
s-au tăiat. (Întreprinderilor nerentabile) (cu sens pasiv)
li s-au tăiat toate fondurile. (sin. a R: Carnea pentru şniţele se tăvăleşte prin
suprima) făină.
F: Les fonds pour les entreprises d'Etat F: La viande pour les escalopes doit être
non rentables ont été supprimés / roulée dans la farine. On roule la
coupés. On a supprimé / coupé les viande dans la farine.
fonds pour les entreprises non I: La carne per le cotolette alla milanese
rentables. si passa per la farina / s'infarina.
I: Sono stati tagliati tutti i fondi alle ditte E: The meat for battered steaks should be
statali in passivo. Alle ditte in passivo rolled in flour.
sono stati tagliati tutti i fondi.
E: All the funding for unprofitable state
companies have been cut. Unprofitable TÂRÎ (12)
companies funding has been cut. (ind. prez. 1, 6 târăsc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
TĂVĂLI (10) subiect [±animat]
(ind. prez. 1, 6 tăvălesc) R: Vânătorii au târât mistreţul împuşcat
I. vb. tr. până la tabără.
a ~ ceva în, prin ceva F: Les chasseurs ont traîné le sanglier tué
a ~ pe cineva în, prin ceva jusqu'au camp.
subiect [+persoană] I: I cacciatori hanno trascinato il
R: Maria a tăvălit peştele în / prin pesmet. cinghiale ucciso con il fucile fino al
F: Marie a roulé le poisson dans la campeggio.
chapelure. E: The hunters dragged the shot wild boar
I: Maria ha girato il pesce nel all the way to the camp.
pangrattato. R: Maşina l-a târât pe accidentat câţiva
E: Mary has breaded the fish. metri.
R: Pe plajă, Paul l-a tăvălit pe fratele său F: La voiture a traîné l'accidenté quelques
în / prin nisip. mètres.
F: Sur la plage, Paul a roulé son frère I: La macchina ha strascinato il ferito per
dans le sable. qualche metro.
I: Sulla spiaggia Paolo ha fatto rotolare E: The car dragged the wounded man
suo fratello nella sabbia. several metres.
E: On the beach, Paul has rolled his R: Bătrâna târăşte o valiză grea după ea.
brother in the sand. (sin. a duce, a căra)
F: La vieille traîne une lourde valise
II. vb. refl. après elle.
a se ~ + circ. (loc, cauză) I: La vecchia (signora) trascina dietro di
subiect [+persoană] sé una valigia pesante.
R: Copilul se tăvăleşte prin zăpadă // pe E: The old woman is pulling along a
jos. heavy suitcase.
F: L’enfant se roule dans la neige // par a-şi ~ ceva
terre. a-şi ~ pe cineva
I: Il bambino rotola nella neve // per (cu dat. pos.)
terra. R: Bătrânul abia îşi târăşte piciorul
E: The child is rolling in snow // on the bolnav.
pavement. F: Le viellard traîne avec difficulté sa
R: Maria se tăvăleşte de râs // de durere. jambe malade.
464

I: Il vecchio trascina appena la sua
gamba malata.
E: The old man is moving on his bad foot
with difficulty.
R: Maria îşi târăşte copiii (cu ea) peste tot.
(sin. a lua cu sine)
F: Maria trimbale partout ses enfants
après elle.
I: Maria si trascina dietro i suoi figli
dappertutto.
E: Mary takes / drags along the kids with
her wherever she goes.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc, mod)
subiect [+animat]
R: Rănitul se târăşte cu greu până la cort.
F: Le blessé se traîne pesamment jusqu'à
la tente.
I: Il ferito si trascina a stento fino alla
tenda.
E: The wounded man is crawling with
difficulty as far as the tent.
R: Copiii mici se târăsc de-a buşilea. (sin.
a merge de-a buşilea)
F: Les bébés marchent à quatre pattes.
I: I bambini piccoli si trascinano a
quattro zampe.
E: Babies crawl on all fours.
R: Şarpele se târăşte spre tufişuri.
F: Le serpent rampe vers les buissons.
I: Il serpente striscia verso i cespugli.
E: The shake is creeping to the bushes.
TELEFONA (4)
(ind. prez. 1 telefonez)
I. vb. intr.
a(-i) ~ cuiva
subiect [+persoană]
R: Paul (i-)a telefonat mamei sale.
F: Paul a téléphoné / a donné un coup de
fil à sa mère.
I: Paolo ha telefonato a sua madre.
E: Paul called his mother.
R: Telefonează-mi mâine!
F: Téléphone-moi / appelle-moi demain!
I: Telefonami domani!
E: Call me tomorrow!
a ~ la cineva
a -i ~ (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Paul a telefonat la mai mulţi prieteni //
TELEFONA
mai multor prieteni. Nu a găsit pe
nimeni. Nimeni nu a răspuns.
F: Paul a téléphoné à plusieurs amis //
appelé plusieurs amis. Il n'a trouvé
personne. Personne n' a répondu.
I: Paolo ha telefonato a parecchi amici.
Non ha trovato nessuno. Non ha
risposto nessuno.
E: Paul phoned several friends. He didn't
find anybody. Nobody answered him.
a ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Paul a telefonat la poliţie // la salvare //
la pompieri.
F: Paul a téléphoné à la police // a appelé
l’ambulance // a appelé les sapeurs
pompiers.
I: Paolo ha telefonato alla polizia // al
pronto soccorso // ai vigili del fuoco.
E: Paul called the police // the ambulance
// the fire brigade.
a-i ~(cuiva) să P
a-i ~ (cuiva) că P
subiect [+persoană]
R: Paul i-a telefonat Mariei să-l caute a
doua zi. (sin. a spune, a transmite)
F: Paul a téléphoné à Marie de venir le
chercher le lendemain.
I: Paolo ha telefonato a Maria di
cercarlo il giorno dopo.
E: Paul called Mary to meet him the
following day.
R: Paul le-a telefonat părinţilor că a reuşit
la examen. (sin. a comunica, a spune,
a informa)
F: Paul a téléphoné à ses parents pour
leur dire qu’il avait réussi à l’examen.
I: Paolo ha telefonato ai suoi genitori per
far sapere loro che aveva superato
l'esame.
E: Paul called his parents to tell them he
had passed the exam.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (timp, loc)
(în constr. impers.)
R: Nu se telefonează după ora 10 seara.
F: On ne téléphone pas / il ne convient
pas de téléphoner après dix heures du
soir.
I: Non si telefona dopo le dieci di sera.
E: You do not call people after 10 p.m.
R: Din cabinele telefonice publice se
poate telefona cu cartelă, chiar în
465
 TEME (SE)

străinătate.
F: Des cabines téléphoniques publiques on F: Paul a peur pour sa vie // pour ses
peut téléphoner avec une carte (de enfants.
téléphone), même à l'étranger. I: Paolo teme per la sua vita // per i suoi
I: Dalla cabina telefonica pubblica si può figli.
telefonare con la scheda anche E: Paul is afraid for his life // for his kids.
all'estero. a se ~ să P
E: From a telephone booth one can phone a se ~ că P
even abroad, using a card. subiect [+persoană]
R: Prin centralele digitale se telefonează R: Paul se teme să plece singur în excursie
oriunde // direct // fără comandă. // că va pierde trenul.
F: Par les centrales digitales, on F: Paul a peur de partir seul en excursion
téléphone n'importe où // directement // // a peur de / craint de (ne) rater le
sans commande. train.
I: Attraverso le centrali telefoniche si I: Paolo ha paura di andare da solo in
telefona da qualsiasi parte // gita // di perdere il treno.
direttamente // senza ordinazione. E: Paul is afraid to go on the trip alone //
E: Through a digital system one can phone he might miss the train.
anywhere // direct // without going a se ~ rel. P
through an operator. subiect [+persoană]
R: Maria se teme de cine vorbeşte prea
mult.
TEME (SE) (14. 5) F: Marie craint ceux qui parlent trop.
(ind. prez. 1 mă tem, 6 se tem ; conj. prez. 3, 6 să se I: Maria ha paura di quelli che parlano
teamă; part. temut) troppo.
vb. refl. E: Mary is afraid of those who speak too
a se ~ de ceva much.
a se ~ de cineva R: Paul se teme de ce i se va putea
subiect [+animat] întâmpla.
R: Paul se teme de examene. F: Paul craint ce qui puisse lui arriver.
F: Paul a peur des examens / redoute les I: Paolo ha paura di ciò che gli potrebbe
examens. succedere.
I: Paolo ha paura degli esami / teme gli E: Paul is afraid of what might happen to
esami. him.
E: Paul is afraid of exams.
R: Maria nu se teme de nimic.
F: Marie n’a peur de rien / ne craint rien. TERMINA (1)
I: Maria non ha paura di niente. (ind. prez. 1 termin)
E: Mary fears nothing. I. vb. tr.
R: Soldaţii nu se tem de inamic. a ~ ceva
F: Les soldats ne craignent pas l’ennemi. subiect [±animat] (persoană,
I: I soldati non temono il nemico. instituţie)
E: The soldiers are not afraid of the R: Constructorii au terminat corpul de
enemy. clădire destinat bibliotecii.
R: Anumiţi câini se tem de străini. F: Les bâtisseurs ont fini le corps de
F: Certains chiens craignent les bâtiment destiné à la bibliothèque.
étrangers. I: I costruttori hanno terminato il corpo
I: Certi cani hanno paura degli estranei. dell'edificio destinato alla biblioteca.
E: Certain dogs are afraid of strangers. E: The builders have finished building the
a se ~ pentru ceva library wing.
a se ~ pentru cineva R: Paul a terminat lucrarea.
subiect [+persoană] F: Paul a fini l'ouvrage.
R: Paul se teme pentru viaţa lui // pentru I: Paolo ha finito il lavoro.
copii. E: Paul has finished the paper.
466

R: Câinele a terminat mâncarea, mai vrea
ceva.
F: Le chien a fini ce qu'il avait à manger,
il en veut encore.
I: Il cane ha finito il cibo, vuole ancora
qualcos'altro.
E: The dog finished eating, but still wants
some more.
R: Parlamentul a terminat deliberările şi a
adoptat legea bugetului.
F: Le parlement a fini les délibérations et
a adopté la loi du budget.
I: Il parlamento ha terminato le
deliberazioni e ha adottato la legge di
bilancio.
E: The parliament has finished
deliberating and adopted the budget.
R: Studenţii au terminat cursurile.
F: Les étudiants ont fini les cours.
I: Gli studenti hanno terminato i corsi.
E: The students have finished classes.
a ~ + supin
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Maria a terminat de scris.
F: Marie a fini d’écrire.
I: Maria ha terminato di scrivere.
E: Maria has finished writing.
R: Universitatea a terminat de consolidat
clădirea centrală.
F: L'Université a fini de consolider le
bâtiment central.
I: L'Università ha finito di consolidare
l'edificio centrale.
E: The University had the consolidation of
its main building finished.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a terminat lecţia şi a plecat.
F: Paul a fini sa leçon et il est parti.
I: Paolo ha finito (di studiare) la sua
lezione e se ne è andato.
E: Paul finished his homework and left.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Ciclul de conferinţe despre poluarea
atmosferei s-a terminat.
F: Le cycle de conférences sur la pollution
de l'atmosphère s'est terminé.
I: Il ciclo di conferenze sull'inquinamento
dell'atmosfera è finito.
TINDE
E: The series of conferences on the
pollution of the atmosphere has ended.
R: Proviziile de iarnă pentru animalele din
grădina zoologică s-au terminat. (sin. a
se sfârşi)
F: Les provisions d'hiver pour les
animaux du jardin zoologique se sont
terminées / épuisées.
I: Le scorte invernali per gli animali del
giardino zoologico sono finite.
E: Winter provisions for the animals at the
Zoo are finished.
R: Pentru Paul totul s-a terminat. (sin. a se
sfârşi)
F: Pour Paul tout est fini.
I: Per Paolo tutto è finito.
E: For Paul everything is over.
(în constr. impers.)
R: E cazul să se termine cu povestea asta
odată!
F: Il est temps qu’on finisse avec cette
histoire / que cette histoire prenne fin
une fois pour toutes!
I: È il caso che tutta questa storia finisca!
E: It’s time this should come to an end!
a se ~
a i se ~ (cuiva)
subiect [-animat]
R: Proviziile de iarnă ale Mariei s-au
terminat. Mariei i s-au terminat
proviziile de iarnă.
F: Les provisions de Marie pour l'hiver se
sont épuisées.
I: Sono finite le scorte invernali di Maria.
A Maria sono finite le scorte invernali.
E: Mary's winter provisions have finished.
R: Mi s-a terminat provizia de cărţi pentru
vacanţă. (sin. a se sfârşi)
F: Ma provision de livres pour les
vacances s'est épuisée.
I: Ho terminato le provviste di libri per le
vacanze.
E: My book reserve for vacation is over.
TINDE (15. 2)
(ind. prez. 1, 6 tind, 2 tinzi, tinde; ger. tinzând; part.
tins)
I. vb. intr.
a ~ către, spre ceva
a ~ către, la ceva
subiect [±animat]
R: Dreptele paralele tind către /spre
infinit.
467
TOCA

F: Les parallèles tendent vers l’infini. E: Nowadays there is a strong tendency to

I: Le parallele tendono all'infinito. globalization.
E: Parallel lines never meet.
R: Ecuaţia are valori ce tind spre zero.
F: L'équation a des valeurs qui tendent TOCA (1. 10)
vers zéro. (ind. prez. 1 toc, 2 toci, 3, 6 toacă; conj. prez. să
I: L'equazione a dei valori che tendono toace)
verso lo zero. I. vb. tr.
E: The equation has values that extend to a ~ ceva
zero. subiect [±animat]
R: Societatea actuală tinde către / spre R: Maria // Robotul de bucătărie a tocat
normalitate. (sin. a aspira) repede carnea // zarzavaturile.
F: La société actuelle tend à la normalité. F: Marie // Le hachoir électrique a vite
I: La società attuale tende alla normalità. haché la viande // les légumes.
E: The present society is moving to I: Maria // Il robot da cucina trita la
normality. carne // le verdure.
R: Campionii tind spre perfecţiune. (sin. a E: Mary // The mincing machine is
aspira) chopping / mincing meat // is slicing
F: Les champions tendent / aspirent à la vegetables.
perfection. a ~ ceva cu ceva
I: I campioni tendono / mirano alla subiect [+persoană]
perfezione. R: Măcelarul a tocat carnea cu o maşină
E: Champions strive for perfection. electrică.
R: Omul tinde la o viaţă liniştită. (sin. a F: Le boucher a haché la viande avec un
aspira) hachoir électrique.
F: L’homme tend / aspire à une vie calme. I: Il macellaio trita la carne con una
I: L'uomo tende / aspira a una vita macchina elettrica.
tranquilla / serena. E: The butcher minces meat with an
E: Man yearns for a quiet life. electric mincing machine.
a ~ să P a-şi ~ ceva
subiect [±animat] (cu dat. pos.)
R: Paul tinde să se autodepăşească. R: Paul şi-a tocat banii // averea la joc.
F: Paul tend à se surpasser. (sin. a cheltui)
I: Paolo tende a superare se stesso. F: Paul a gaspillé / a dissipé son argent //
E: Paul is striving to overcome his sa fortune au jeu.
limitations. I: Paolo ha sperperato / dissipato i suoi
R: Durata de viaţă a omului tinde să se soldi // il suo patrimonio al gioco
prelungească. d'azzardo.
F: La durée de vie de l’homme tend à se E: Paul has wasted his money // fortune
prolonger. on gambling.
I: La durata della vita dell'uomo tende a
prolungarsi. II. vb. refl.
E: Man’s life expectancy tends to be a se ~
longer. subiect [-animat]
(cu sens pasiv)
II. vb. refl. R: Pentru a pregăti acest fel de mâncare,
a se ~ spre ceva ceapa // carnea se toacă mărunt.
(în constr. impers.) F: Pour préparer ce plat, l'oignon // la
R: În zilele noastre se tinde spre viande se hache menu.
globalizare. I: Per preparare questo piatto, la cipolla
F: De nos jours on tend à la // la carne si trita fine.
mondialisation. E: To make such a meal, the onion has to
I: Ai giorni nostri, tutto tende verso la be finely sliced // the meat has to be
globalizzazione. finely chopped.
468

TOCI (10)
(ind. prez. 1, 6 tocesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+animat]
R: Copilul a tocit creionul.
F: L’enfant a émoussé le crayon.
I: Il bambino ha spuntato la matita.
E: The child has worn out the pencil.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a tocit hainele la // în coate.
F: Paul a usé ses vestons aux coudes.
I: Paolo ha logorato i suoi vestiti / le sue
giacche nei gomiti.
E: Paul’s clothes are worn at the elbows.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Tocul pantofilor se toceşte repede.
F: Le talon des chaussures s’use vite.
I: Il tacco delle scarpe si consuma
rapidamente.
E: The heel of the shoes wears out
quickly.
R: Cuţitul s-a tocit şi nu mai taie.
F: Le couteau s’est émoussé et ne coupe
plus.
I: Il coltello si è smussato e non taglia
più.
E: The knife has lost its edge and no
longer cuts.
R: Creionul Mariei s-a tocit şi trebuie
ascuţit.
F: Le crayon à papier de Marie s’est
émoussé / s’est épointé et on doit
l'affûter.
I: La matita di Maria si è spuntata e
dev'essere appuntita.
E: Mary’s pencil has lost its point and
needs shapening.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [-animat]
R: Haina lui Paul s-a tocit la coate // la
guler // la buzunare. (sin. a se uza)
F: Le veston de Paul s'est usé aux coudes
// au collet // aux poches.
I: La giacca di Paolo si è logorata nei
gomiti // al colletto // alle tasche.
E: Paul's coat has worn out at the elbows
// the collar // the pockets.
TOPI
TOPI (10)
(ind. prez. 1, 6 topesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Maria a topit ciocolata pentru prăjitură.
F: Marie a fondu le chocolat pour le
gâteau.
I: Maria ha sciolto la cioccolata per il
dolce.
E: Mary melted the chocolate for the
cake.
R: Altădată, femeile topeau inul şi cânepa
în bălţi şi în râuri.
F: Jadis, les femmes faisaient fondre le lin
et le chanvre dans les marres et dans
les rivières.
I: Una volta, le donne maceravano il lino
e la canapa nei pantani e nei fiumi.
E: In the past, women used to process
linen and hemp in ponds and rivers.
R: Banca Naţională a topit toate monedele
de 10 lei.
F: La Banque Nationale a fait fondre
toutes les monnaies de 10 lei.
I: La Banca Nazionale ha fuso tutte le
monete di 10 lei.
E: The National Bank had all the 10 lei
coins melted.
R: Soarele a topit zăpada.
F: Le soleil a fondu / a fait fondre la
neige.
I: Il sole ha sciolto la neve.
E: The sun melted the snow.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (cauză)
R: M-am topit de râs // de căldură.
F: Je me suis tordu de rire / j’ai crevé de
rire. // J’ai eu très chaud.
I: Ho riso a crepapelle.// Mi sono sciolto
dal caldo.
E: I was bursting with laughter. // I felt I
was melting in the heat.
(cu sens pasiv)
R: Lingourile de aur se topesc la
Trezoreria statului.
F: Les lingots d’ or sont fondus à la
trésorerie de l'Etat.
I: Alla Tesoreria dello Stato vengono fusi
i lingotti d’oro.
E: Ingots are melted at the Treasury.
469
TRAGE

a se ~ + circ. (loc, cauză) R: Copilul trage jucăria după el. (sin. a

subiect [-animat] târî)
R: Metalele se topesc în cuptoare speciale. F: L’enfant tire le jouet après lui.
F: Les métaux fondent dans des fours I: Il bambino trascina il giocattolo dietro
spéciaux. di sé.
I: I metalli vengono fusi in forni speciali. E: The child is pulling the toy after him.
E: Metals are melted in special furnaces. R: Paul scrie numerele unul sub altul,
R: Plantele textile se topesc în apă. trage linie şi face adunarea. (sin a
F: Les plantes textiles fondent dans l'eau. trasa)
I: Le piante tessili vengono macerate in F: Paul écrit les nombres l'un sous l'autre,
acqua. tire la ligne et fait l'addition.
E: Textile plants are processed in water. I: Paolo scrive i numeri uno sotto l'altro,
R: Primăvara zăpada se topeşte de căldură. traccia una linea e fa la somma.
F: Au printemps la neige fond à cause de E: Paul writes the numbers one below the
la chaleur. other, draws a line and adds them up.
I: In primavera la neve si scioglie per il R: După dezbateri, moderatorul a tras
caldo. câteva concluzii interesante. (sin. a
E: In spring snow melts in the heat. formula )
R: Ceara se topeşte la căldură. F: Après le débat, l'animateur a tiré
F: La cire fond à cause de la chaleur. quelques conclusions intéressantes.
I: La cera si scioglie al caldo. I: Dopo il dibattito, il moderatore ha
E: Wax melts in heat. tratto qualche conclusione
interessante.
E: After the talks, the moderator drew
TRAGE (15. 1) several interesting conclusions.
(ind. prez. 1, 6 trag; imperf. 1, 4 trăgeam, 2 trăgeai a ~ ceva + circ. (loc)
etc.; perf. simplu 1 trăsei, 2 trăseşi; m. m. c. perf. 1 subiect [+persoană]
trăsesem, 2 trăseseşi etc.; ger. trăgând; part. tras) R: Poliţistul i-a cerut şoferului să tragă
I. vb. tr. maşina pe dreapta. (sin. a opri)
a ~ ceva F: Le policier a demandé au chauffeur
subiect [±animat] d'arrêter la voiture sur la droite.
R: La jocul de cărţi, Paul trage I: L'agente stradale ha chiesto all'autista
întotdeauna cartea cea mai mare. (a di fermarsi a destra.
extrage) E: The policeman asked the driver to pull
F: Au jeu de cartes, Paul tire toujours la in on the right.
carte maîtresse. R: Paul a hotărât să se oprescă puţin. A
I: Al gioco delle carte Paolo tira sempre tras în parcare // la marginea drumului.
la carta più alta. F: Paul a décidé de faire une halte. Il a
E: When playing cards, Paul always arrêté dans le parking // au bord de la
draws the highest card. route.
R: În muncile agricole, tractoarele // caii I: Paolo ha deciso di fermarsi un po'. Si è
trag utilajele. (sin a tracta) fermato nel parcheggio // al bordo
F: Dans les travaux agricoles, les della strada.
tracteurs // les chevaux tirent les E: Paul decided to stop for a minute. He
outillages. stopped in the parking place // beside
I: Nei lavori agricoli, i trattori // i cavalli the road.
trascinano gli attrezzi. a ~ pe cineva de ceva
E: In farm work, tractors // horses pull the subiect [+persoană]
machinery. R: În faţa vitrinelor cu jucării, copiii îi trag
R: Locomotiva trage vagoanele. (sin. a de mânecă pe părinţi.
tracta) F: Devant les vitrines des magasins à
F: La locomotive tire les wagons. jouets, les enfants tirent leurs parents
I: La locomotiva traina i vagoni. par la manche.
E: The train pulls the cars.
470

I: Davanti alle vetrine dei negozzi di
giocattoli, i bambini tirano i genitori
per la manica.
E: In front of the shop windows full of
toys, children pull at their parents'
sleeves.
R: Câinele îl trage pe copil de mânecă.
Vrea să se joace cu el. (sin. a apuca)
F: Le chien tire l'enfant par la manche. Il
veut jouer avec lui.
I: Il cane tira il bambino per la manica.
Vuole giocare con lui.
E: The dog is pulling the child by the
sleeve. He wants him to play with it.
a-i ~ ceva cuiva
subiect [+animat]
R: În plină stradă, un vagabond i-a tras un
pumn // o palmă lui Paul. (sin. a da)
F: En pleine rue, un voyou a donné un
coup de poing à Paul // a giflé Paul.
I: In mezzo alla strada un vagabondo ha
dato un pugno // uno schiaffo a Paolo.
E: In the street, a tramp slapped // hitPaul
in the face.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a tras picioarele de sub masă.
(sin. a retrage)
F: Paul a retiré ses pieds de dessous la
table.
I: Paolo ha ritirato i piedi da sotto la
tavola.
E: Paul pulled his legs from under the
table.
R: Bătrânul mergea greu, trăgându-şi
piciorul bolnav. (sin. a târî)
F: Le vieillard marchait difficilement, en
traînant sa jambe malade.
I: Il vecchio camminava a stento,
trascinando la sua gamba malata.
E: The old man was advancing
painstakingly, walking lame because of
his injured leg.
R: Vecinii mei îşi trag originea din
Banatul sârbesc.
F: Mes voisins tirent leur origine du
Banat serbe.
I: I miei vicini traggano la loro origine
dal Banato serbo.
E: My neighbours originate in the Serbian
Banat.
R: Maria şi-a tras ciorapii.
F: Marie a enfilé ses bas.
I: Maria ha infilato le calze.
TRAGE
E: Mary rolled up her stockings.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (loc)
subiect[+persoană]
R: La handbal şi la fotbal, jucătorii trag la
poartă .
F: Aux jeux de handball et de football,
les joueurs tirent au but /au goal.
I: Alla pallamano e al calcio i giocatori
tirano a porta.
E: In handball and football, players shoot
at the goal.
a ~ cu ceva
subiect [+animat]
R: Soldaţii au tras cu puşca // cu tunul.
F: Les soldats ont tiré au fusil // au canon.
I: I soldati hanno tirato con il fucile //
con il cannone.
E: The soldiers shot the guns // fired the
cannons.
R: Copiii trag cu praştia.
F: Les enfants tirent au lance-pierres.
I: I bambini tirano con la fionda.
E: The children are playing with slings.
a ~ în ceva
a ~ în cineva
a ~ asupra a ceva
subiect [±animat]
R: Vânatorul a tras în urs.
F: Le chasseur a tiré sur l'ours..
I: Il cacciatore ha tirato / sparato ad un
orso.
E: The hunter shot at the bear.
R: În luptă, soldaţii trag în inamici.
F: Dans le combat, les soldats tirent dans
les ennemis.
I: In battaglia, i soldati sparano contro i
nemici.
E: In combat, soldiers shoot at the enemy.
R: Artileria trage asupra poziţiilor
inamicului // asupra oraşului .
F: L'artillerie tire sur les positions de
l'ennemi // sur la ville.
I: L'artiglieria spara sulle postazioni del
nemico // sulla città.
E: The artilery is shooting at the enemy
positions // over the city.
a ~ + circ (loc)
subiect [±animat]
R: Turiştii au tras la cabană. (sin. a
poposi)
F: Les touristes se sont fait loger au
chalet.
471
TRANSFORMA
I: I turisti si sono accampati al rifugio.
E: The tourists made a halt at the chalet.
R: Barca a tras la mal.
F: La barque a amarré.
I: La barca ha approdato / è approdata.
E: The boat pulled to shore.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Vecinii mei se trag dintr-o familie
foarte veche.
F: Mes voisins descendent d'une famille
très ancienne.
I: I miei vicini discendono da una
famiglia molto antica.
E: My neighbours belong to a very old
family.
R: Paul se trage din Moldova. (sin. a fi
originar, a proveni)
F: Paul est originaire de Moldavie.
I: Paolo è originario della Moldavia.
E: Paul is from Moldavia.
R: Speriat de zgomot, copilul s-a tras
lângă mama lui. (sin. a se duce, a se
retrage)
F: Epouvanté par le bruit, l’enfant s’est
retiré près de sa mère.
I: Spaventato dal rumore, il bambino si è
tratto vicino a sua madre.
E: Scared by the noise, the child moved
towards his mother.
(cu sens pasiv)
R: Pentru a deschide uşa, zăvorul se trage
în sus şi se deplasează spre dreapta.
F: Pour ouvrir la porte, le verrrou doit
être soulevé et déplacé vers la droite.
I: Per aprire la porta si tira su il
chiavistello e lo si sposta verso destra.
E: In order to open the door, the latch is
pulled upwards and moved to the
right.
(în constr. impers.)
R: În caz de pericol, în tren, se trage
semnalul de alarmă.
F: En cas de danger, dans le train, on tire
le signal d'alarme.
I: In caso di pericolo, in treno si tira il
dispositivo di allarme.
E: On the train, in case of danger you
should pull the alarm.
R: La vânătoare se trage cu puşca.
F: A la chasse on tire au fusil.
I: A caccia si spara / si tira con il fucile.
472
E: When hunting one fires a gun.
a se ~ din cineva
a se ~ din ceva
R: Paul se trage din neam de oameni
cumsecade // din familia
Cantacuzinilor. (sin. a proveni)
F: Paul provient / descend d'une famille
de braves gens // de la famille des
Cantacuzino.
I: Paolo proviene da una famiglia per
bene // è un discendente della famiglia
Cantacuzini.
E: Paul is from good stock // from the
Cantacuzino family.
TRANSFORMA (1)
(ind. prez. 1 transform)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Noii proprietari au transformat complet
casa.
F: Les nouveaux propriétaires ont
transformé complètement la maison.
I: I nuovi proprietari hanno trasformato
completamente la casa.
E: The new owners have had the house
completely transformed.
R: Mama a transformat rochia fetiţei. (sin.
a modifica)
F: La mère a transformé la robe de la
fillette.
I: La madre ha modificato il vestito della
ragazzina.
E: Mother has remodelled the girl’s dress.
R: Grădinile publice amenajate în toate
cartierele au transformat mult oraşul.
(sin. a schimba)
F: Les jardins publics aménagés dans tous
les quartiers ont beaucoup changé la
ville.
I: I giardini pubblici sistemati in tutti i
quartieri hanno cambiato molto la
città.
E: The public gardens designed in all
districts have changed the town a lot.
a ~ ceva în ceva
subiect [±animat]
R: Industria transformă materiile prime în
produse cu diverse utilităţi. (sin. a
prelucra)
F: L'industrie transforme les matières
premières en produits d'utilité diverse.

I: L'industria trasforma le materie prime
in prodotti di varie utilità.
E: Industry turns raw materials into
products with different uses.
R: Mama a transformat rochia fetiţei în
fustă. (sin. a modifica)
F: La mère a transformé la robe de la
fillette en jupe.
I: La madre ha trasformato in gonna il
vestito della ragazzina.
E: Mother has turned the girl’s dress into
a skirt.
R: Poleiul a transformat strada în patinoar.
F: Le verglas a transformé la rue en
patinoire.
I: Il vetrato / La patina di ghiaccio ha
trasformato la via in un pattinatoio.
E: Black frost has changed the street into
a skating rink.
a ~ ceva pentru cineva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Mama a transformat pentru Paul // i-a
transformat lui Paul un pantalon de-al
fratelui său mai mare. (sin. a modifica)
F: La mère a transformé pour Paul un
pantalon de son frère aîné.
I: La madre ha modificato per / a Paolo
un paio di pantaloni del suo fratello
maggiore.
E: Mother has adjusted for Paul a pair of
his elder brother’s trousers.
a ~ pe cineva
subiect [±animat]
R: Căsătoria cu Maria // Şederea în
străinătate l-a transformat mult pe Paul.
(sin. a schimba)
F: Le mariage avec Marie // Le séjour à
l'étranger a beaucoup transformé /
changé Paul.
I: Il matrimonio con Maria // il soggiorno
all'estero ha cambiato molto Paolo.
E: His marriage to Mary // Living abroad
has changed Paul a lot.
a ~ pe cineva în ceva
subiect [+persoană]
R: Zâna l-a transformat pe prinţ în
broscoi. (sin. a metamorfoza)
F: La fée a transformé / changé le prince
en crapaud.
I: La fata ha trasformato il principe in un
ranocchio.
E: The fairy has changed the prince into a
frog.
TRANSFORMA
a-şi ~ ceva în ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a transformat casa într-o
locuinţă foarte modernă. (sin. a
renova)
F: Marie a transformé sa maison en une
demeure très moderne.
I: Maria ha trasformato la sua casa in
un'abitazione modernissima.
E: Mary turned her house into a very
modern home.
R: Paul şi-a transformat holul în cameră
de zi.
F: Paul a transformé son hall en salle de
séjour.
I: Paolo ha trasformato il suo ingresso in
un soggiorno.
E: Paul has changed the hall into a living
room.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [±animat]
R: Când cresc, copiii se transformă. Orice
fiinţă se transformă în timpul vieţii.
(sin. a se schimba)
F: Quand ils grandissent, les enfants
changent. Tout être change au cours de
sa vie.
I: Quando crescono, i bambini si
trasformano. Ogni creatura si
trasforma durante la vita.
E: When they grow up, children change.
Any creature changes in the course of
its life.
R: Nimic nu se pierde, totul se transformă.
F: Rien ne se perd, tout se transforme.
I: Niente finisce, tutto si trasforma.
E: Nothing is lost, all is changed.
a se ~ în ceva
subiect [±animat]
R: Zăpada se transformă în ploaie.
F: La neige se transforme en pluie.
I: La neve cambia in pioggia.
E: Snow turns into rain.
R: Puiul de răţuşcă negru şi urât s-a
transformat într-o lebădă superbă. (sin.
a deveni)
F: Le caneton tout noir et laid s'est
transformé en un cygne superbe.
I: I brutto anatroccolo nero si è
trasformato in un cigno bellissimo.
E: The ugly black duckling turned into a
beautiful swan.
473
TRANSMITE

TRANSMITE (15. 10) signals // convey sound // electricity.

(ind. prez. 1, 6 transmit, 2 transmiţi, 3 transmite;
ger. transmiţând; part. transmis)
I. vb. tr.
a ~ ceva R:
subiect [±animat]
R: Naufragiaţii au transmis mai multe F:
S.O.S.-uri. Nu au primit nici un
răspuns. (sin. a lansa) I:
F: Les naufragés ont transmis plusieurs
S.O.S. Ils n'ont reçu aucune réponse. E:
I: I naufraghi hanno trasmesso parecchi
SOS. Non hanno ricevuto nessuna R:
risposta.
E: The shipwrecked sent several distress F:
messages. They didn't get any answer.
R: Maria a transmis mesajul primit. (sin. a I:
trimite, a comunica)
F: Marie a retransmis le message reçu. E:
I: Maria ha ritrasmesso il messaggio R:
ricevuto.
E: Mary has passed on the message F:
received.
R: Radioul şi posturile de televiziune I:
transmit de mai multe ori pe zi ştiri şi
buletinul meteo. (sin a difuza) E:
F: La Radio et les postes de télévision
transmettent plusieurs fois par jour des
informations et le bulletin météo.
I: La Radio e le reti TV trasmettono più
volte al giorno notizie e il bollettino
meteorologico. R:
E: The radio and TV channels broadcast
the news and the weather forecast
several times a day. F:
R: Paraziţii şi insectele transmit microbi //
boli. (sin. a propaga)
F: Les parasites et les insectes I:
transmettent des microbes // des
maladies.
I: I parassiti e gli insetti trasmettono dei E:
microbi // delle malattie.
E: Pests and insects pass on germs // R:
diseases.
R: Anumite materiale transmit diverse
semnale // sunetul // electricitatea. (sin. F:
a propaga)
F: Certains matériaux transmettent divers
signaux // le son // l'électricité. I:
I: Alcuni materiali trasmettono vari
segnali // il suono // l'elettricità.
E: Certain materials send different E:
a-i ~ ceva ( cuiva)
subiect [+persoană]
Paul i-a transmis colegului său
informaţiile cerute. (sin. a comunica)
Paul a transmis à son collègue les
informations qu'il avait demandées.
Paolo ha trasmesso al suo collega le
informazioni richieste.
Paul sent his colleague the information
he had asked for.
Maria a transmis felicitări tuturor
prietenilor.
Marie a transmis des félicitations à
tous ses amis.
Maria ha trasmesso gli auguri a tutti
gli amici.
Mary sent greetings to all her friends.
Uneori părinţii transmit propria lor
emoţie copiilor.
Parfois les parents transmettent leurs
propres émotions aux enfants.
Spesso i genitori trasmettono la loro
emozione ai figli.
Sometimes parents pass on their
emotion to their children.
a ~ ceva prin cineva
a ~ ceva prin ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
Paul a transmis mesajul printr-un coleg
// prin curier // prin telefon. (sin. a
trimite, a comunica)
Paul a transmis le message par un
collègue // par le courrier // par
téléphone.
Paolo ha trasmesso il messaggio
tramite un collega // un corriere // il
telefono.
Paul sent the message through a
colleague// by a courrier// by phone.
Ministerul a transmis subiectele de
examen printr-un delegat // prin poştă //
prin fax. (sin. a trimite, a comunica)
Le ministère a transmis les sujets
d'examen par un délégué // par la
poste // par le fax.
Il ministero ha trasmesso gli argomenti
(dell'esame) tramite un delegato //
tramite la posta // tramite il fax.
The Ministry sent the subjects by a
delegate // by mail // by fax.

474

a-i ~ (cuiva) că P
a-i ~ (cuiva) să P
subiect [+persoană]
R: Paul i-a transmis Mariei că nu e liber în
ziua următoare. (sin. a comunica)
F: Paul a transmis à Marie qu’il n’était
pas libre le lendemain.
I: Paolo ha comunicato a Maria che non
sarebbe stato libero il giorno seguente.
E: Paul sent Mary word that he was busy
the next day.
R: Maria ne-a transmis să nu întârziem la
întâlnire. (sin. a comunica)
F: Marie nous a transmis de ne pas être
en retard au rendez-vous.
I: Maria ci ha avvertito di non ritardare
all’appuntamento.
E: Mary sent us a message not to be late
for the meeting.
a-i ~ (cuiva) unde, când, cum P
subiect [+persoană]
R: Paul i-a transmis Mariei unde // când //
cum se vor întâlni. (sin. a comunica)
F: Paul a transmis à Marie où // quand //
comment ils se rencontreraient.
I: Paolo ha comunicato a Maria dove //
quando // come si incontreranno
E: Paul sent Mary word where // when //
how to meet.
a-i ~ ceva (cuiva) rel. P
subiect [+persoană]
R: Directorul i-a transmis secretarei ce să
pregătească pentru şedinţă // pe cine să
invite. (sin. a comunica)
F: Le directeur a communiqué à sa
secrétaire ce qu'elle devait préparer
pour le réunion // qui inviter.
I: Il direttore ha comunicato alla sua
segretaria che cosa doveva preparare
per la seduta // chi doveva invitare.
E: The director let the secretary know
what to prepare for the meeting //
whom to invite.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a transmis mesajul prin Internet
// printr-un coleg. (sin. a trimite)
F: Paul a transmis son message par
Internet // par un camarade.
I: Paolo ha trasmesso il suo mesaggio
tramite Internet // un collega.
E: Paul sent his message through the
Internet // a colleague.
TRANSMITE
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (mod, loc)
subiect [±animat]
R: In anumite familii, meseriile, profesiile
se transmit din generaţie în generaţie.
(sin. a se moşteni )
F: Dans certaines familles, les métiers, les
professions se transmettent d' une
génération à l'autre / de génération en
génération.
I: In alcune famiglie i mestieri, le
professioni si trasmettono da una
generazione all'altra.
E: In some families, trades, professions
are handed down from one generation
to another.
R: Electricitatea se transmite prin corpuri
solide, prin lichide şi prin aer. (sin. a se
propaga)
F: L'électricité se transmet à travers les
corps solides, à travers les liquides et à
travers l'air.
I: L'elettricità si propaga attraverso
corpi solidi, liquidi e aria.
E: Electricity is conveyed through solid
bodies, liquids and air.
(cu sens pasiv)
R: Anumite boli se transmit pe calea
aerului // prin viruşi.
F: Certaines maladies se transmettent par
voie orale // par des virus.
I: Certe malattie si trasmettono per via
orale // tramite dei virus.
E: Certain diseases are transmitted orally
// by viruses.
R: Meciul se transmite mâine seară la
televizor. (sin. a se difuza)
F: Le match sera transmis demain soir à
la télé.
I: La partita si trasmette domani sera in
TV.
E: The match will be broadcast on TV
tomorrow evening.
R: Concertul de Anul Nou se transmite în
direct de la Viena. Se transmite în
reluare şi a doua zi.
F: Le concert pour le Nouvel An est
transmis en direct de Vienne. Il est
retransmis le lendemain aussi.
I: Il concerto di Capodanno viene
trasmesso in diretta da Vienna. Verrà
trasmesso anche il giorno dopo.
475
TRANSPORTA
E: The concert is broadcast live from
Vienna. It will be broadcast again the
next day.
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: S-au transmis felicitări tuturor
salariaţilor. (sin. a trimite)
F: Des cartes de voeux ont été envoyées à
tous les employés.
I: Sono stati inviati / trasmessi auguri a
tutti gli impiegati.
E: Congratulations were sent to all
employees.
TRANSPORTA (1. 16)
(ind. prez. 1 transport, 2 transporţi, 3, 6 transportă)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc)
a ~ pe cineva ± circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Echipe de studenţi au ambalat şi
transportat cărţile la noul sediu al
bibliotecii. (sin. a duce)
F: Des équipes d'étudiants ont emballé et
ont transporté les livres au nouveau
siège de la bibliothèque.
I: (Delle) Squadre di studenti hanno
impacchettato e trasportato i libri alla
nuova sede della biblioteca.
E: Teams of students wrapped and
transported the books to the new
library building.
R: Caii de munte transportă bagajele
turiştilor. (sin. a duce, a purta)
F: Les chevaux de montagne transportent
/ portent les bagages des touristes.
I: I cavalli di montagna trasportano i
bagagli dei turisti.
E: Mountain horses carry the luggage of
the tourists.
R: Vagonul poştal transportă
corespondenţa şi coletele.
F: Le wagon de poste transporte le
courrier et les colis.
I: Il vagone postale trasporta la
corrispondenza e i pacchi.
E: The mail car was carrying letters and
parcels.
R: Liniile de înaltă tensiune transportă
curentul electric la mare distanţă. (sin.
a purta)
F: Les lignes de haute tension
transportent le courant électrique à
476
grande distance.
I : Le linee di alta tensione trasportano la
corrente elettrica a grande distanza.
E : High voltage lines transmit electricity
at a long distance.
R: Şoferul // Ambulanţa l-a transportat pe
rănit la spital. (sin. a duce)
F: Le chauffeur // L'ambulance a
transporté le blessé à l’hôpital.
I: L'autista // l'ambulanza ha trasportato
il ferito all'ospedale.
E: The driver // The ambulance has taken
the wounded man to hospital.
R: Autocarul i-a transportat pe turişti la
hotel. (sin. a duce)
F: L’autocar a transporté les touristes à
l’hôtel.
I: Il pullman ha trasportato i turisti in
albergo.
E: The coach has taken the tourists to the
hotel.
R: În zonele rurale autobuze speciale
transportă copiii la şcoală. (sin. a duce)
F: Dans les zones rurales, des autobus
spéciaux transportent les enfants à
l'école.
I: Nelle zone rurali degli autobus speciali
trasportano i bambini a scuola.
E: In rural areas special busses drive the
children to school.
a ~ ceva cu ceva
a ~ pe cineva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Micii comercianţi transportă marfa cu
maşina.
F: Les petits commerçants transportent
leur marchandise en voiture.
I: I piccoli commercianti trasportano la
merce con l’automobile.
E: Small tradesmen transport goods by
car.
R: Curierul diplomatic transportă
corepondenţa Ministerului de Externe
cu valiza diplomatică.
F: Le courrier diplomatique transporte la
correspondance du Ministère des
Affaires Étrangères dans la valise
diplomatique.
I: Il corriere diplomatico trasporta la
corrispondenza del Ministero degli
Esteri con la valigia diplomatica.
E: The diplomatic courier carries the
correspondence of the Ministry of
Foreign Affairs in a diplomatic bag.

R: Infirmierele îi transportă cu scaunul
rulant pe bolnavii care nu se pot
deplasa.
F: Les infirmières transportent en chaise
roulante les malades qui ne peuvent
pas se déplacer.
I: Le infermiere trasportano con il
carrello i malati che non si possono
muovere.
E: Nurses transport unremovable patients
in wheelchairs.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a transportat bagajele Mariei la
gară. Paul i-a transportat (Mariei)
bagajele la gară.
F: Paul a transporté les bagages de Marie
à la gare.
I: Paolo le ha trasportato ( a Maria) i
bagagli alla stazione ferroviaria.
E: Paul took Mary’s luggage to the
station.
R: Şoferul a transportat marfa lui Paul . I-a
transportat lui Paul marfa.
F: Le chauffeur a transporté la
marchandise de Paul.
I: L'autista ha trasportato la merce di
Paolo. Ha trasportato a Paolo la
merce.
E: The driver has transported Paul’s
merchandise.
a-şi ~ ceva (cu ceva)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a transportat mobila cu trenul.
F: Paul a transporté / a fait transporter
ses meubles par le train.
I: Paolo ha trasportato i suoi mobili con
il treno.
E: Paul had his furniture transported by
train.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Marfa perisabilă se transportă în maşini
frigorifice.
F: Les marchandises périssables se
transportent dans des camions
frigorifiques.
I: La merce deperibile si trasporta con
camion frigoriferi.
E: Perishable goods should be
transported in refrigerator vans.
TRATA
TRATA (4)
(ind. prez. 1 tratez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Medicii specialişti tratează bolile care
ţin de competenţa lor. (sin. a îngriji)
F: Les médecins spécialistes traitent les
maladies qui tiennent de leur
spécialité.
I: I medici specialisti trattano le malattie
che attengono alla loro competenza.
E: Specialist doctors treat diseases that
are in their line.
R: Oratorul a tratat superficial subiectul.
(sin. a aborda)
F: L’orateur a traité le sujet
superficiellement.
I: L'oratore ha trattato l'argomento
superficialmente.
E: The orator / speaker has treated the
subject superficially.
R: Acest articol tratează o problemă de
gramatică controversată. (sin. a
aborda)
F: Cet article traite d’un problème de
grammaire controversé.
I: Questo articolo tratta di un problema
di grammatica controverso.
E: This article deals with an extremely
controversial grammar problem.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Stomatologul a tratat măseaua de minte
a lui Paul, nu i-a scos-o. În ultimele
luni, i-a tratat mai mulţi dinţi.
F: Le stomatologiste a traité la dent de
sagesse de Paul, il ne la lui a pas
arrachée. Les derniers mois, il lui a
traité plusieurs dents.
I: Il dentista ha curato a Paolo il dente
del giudizio, non gliel'ha cavato. Negli
ultimi mesi gli ha curato molti denti.
E: The dentist has treated Paul’s wisdom
tooth, he hasn't pulled it out. He has
trated several teeth in the past months.
a ~ pe cineva ± circ. (mod, loc)
subiect [± animat] (persoană,
instituţie)
R: Medicul de gardă l-a tratat foarte bine
pe bolnav. (sin. a îngriji)
F: Le médecin de garde a traité / soigné
très bien le malade.
477
TRATA
I: Il medico di guardia ha curato il
malato molto bene.
E: The doctor on call has treated the sick
man very efficiently.
R: Primul ministru // Guvernul i-a tratat
bine pe invitaţii la Conferinţa balcanică
pe probleme de mediu. (sin. a primi)
F: le Premier ministre // Le
Gouvernement a traité / reçu très bien
les invités à la Conférence balcanique
sur l'environnement.
I: Il Primo Ministro // Il Governo ha
trattato / accolto bene gli invitati alla
Conferenza balcanica sui problemi
dell'ambiente.
E: The Prime Minister // The Government
has treated the guests at the Balkan
environment conference well.
R: Anumiţi profesori îi tratează cu
severitate pe elevi, alţii îi tratează cu
multă îngăduinţă. (sin. a se comporta)
F: Certains professeurs traitent leurs
élèves avec sévérité, d'autres les
traitent avec beaucoup de largesse.
I: Alcuni professori trattano i loro allievi
con severità, altri mostrano loro molta
indulgenza.
E: Certain teachers treat pupils severely,
others treat them kindly.
R: Maria l-a tratat pe Paul cu dispreţ // cu
indiferenţă // cu răceală. (sin. a se
purta cu)
F: Marie a traité Paul avec mépris // avec
indifférence // avec froideur.
I: Maria ha trattato Paolo con disprezzo
// indifferenza // freddezza.
E: Mary treated Paul contemptously //
gave Paul the cold shoulder.
R: Paul l-a tratat pe copil ca pe un frate //
ca pe un frate mai mic. (sin a
considera)
F: Paul a traité l’enfant en frère // comme
un frère cadet.
I: Paolo ha trattato il bambino come un
fratello // come un fratello minore.
E: Paul treated the child like a brother //
baby brother.
a ~ pe cineva de ceva
subiect [+persoană]
R: Medicul generalist l-a tratat pe bătrân
de gripă // de pneumonie la domiciliu.
(sin. a îngriji)
F: Le médecin généraliste
a traité la grippe // la pneumonie du
478
vieillard à domicile.
I: Il medico generico ha curato il vecchio
(signore) d'influenza // di polmonite a
domicilio.
E: The general practitioner treated the
old man against the flu // pneumonia at
home.
R: Psihologul tratează mulţi copii de
timiditate.
F: Le psychologue traite / soigne la
timidité de beaucoup d'enfants.
I: Lo psicologo cura molti bambini della
timidezza.
E: The psychologist treats many children
against shyness.
a ~ pe cineva cu ceva
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Medicul l-a tratat pe bolnav cu
antibiotice (sin. a da) // cu foarte multă
atenţie. (sin. a îngriji)
F: Le médecin a traité / soigné le malade
par des antibiotiques // avec beaucoup
d'attention.
I: Il medico ha trattato / curato il malato
con antibiotici // con molta attenzione.
E: The doctor gave the sick man
antibiotics // attended him very
carefully.
R: Maria i-a tratat pe invitaţii ei cu
prăjituri şi cu cafea. (sin. a oferi)
F: Marie a servi à ses invités des gâteaux
et du café.
I: Maria ha accolto i suoi invitati con
dolci e caffè.
E: Mary offered her guests cakes and
coffee.
R: Pentru a fi rentabile, agricultorii
tratează culturile de cereale cu ierbicide
şi cu insecticide. (sin. a folosi)
F: Pour être rentables, les agriculteurs
traitent les cultures de céréales aux
herbicides et aux pesticides.
I: Perché siano produttive, gli agricoltori
trattano le culture con erbicidi e con
insetticidi.
E: Farmers treat cereal crops with
herbicides and insecticides, in order to
make a profit.
a ~ pe cineva al cuiva
a-i ~ (cuiva) pe cineva
subiect [+persoană]
R: Medicul generalist tratează toată
familia lui Paul. Îi tratează toată

familia. I-a tratat şi pe bunicii lui. (sin.
a îngriji)
F: Le médecin généraliste traite / soigne
toute la famille de Paul. Il traite /
soigne toute sa famille. Il a traité /
soigné aussi ses grands-parents.
I: Il medico generico cura l'intera
famiglia di Paolo. Gli cura tutta la
famiglia. Ha curato anche i suoi nonni.
E: The general practitioner treats Paul's
entire family. He treats his entire
family. He has also treated his
grandparents.
II. vb. intr.
a ~ despre ceva
subiect [±animat]
R: Cursul acestui profesor // Profesorul
tratează despre modul de obţinere a
polimerilor. (sin. a vorbi, a prezenta)
F: Le cours de ce professeur // Le
professeur traite de la manière
d’obtention des polymères.
I: Il corso di questo professore tratta // Il
professore parla del metodo di ottenere
dei polimeri.
E: This professor’s lecture course is on
how to obtain polymers. // The
professor speaks about how to obtain
polymers.
III.vb. refl.
a se ~ + circ. (mod)
(cu sens pasiv)
R: Metalele se tratează chimic la
temperaturi înalte.
F: Les métaux sont traités chimiquement à
de hautes températures.
I: I metalli vengono trattati chimicamente
a temperature alte.
E: Metals are chemically treated at high
temperatures.
R: Culturile se tratează împotriva
dăunătorilor de două ori pe an.
F: Les cultures sont traitées contre les
insectes nuisibles deux fois par an.
I: Le colture vengono trattate contro gli
insetti nocivi due volte all'anno.
E: Crops are sprayed against pests twice
a year.
(cu sens pasiv)
R: Acest subiect se tratează de către
specialişti. Până acum s-a tratat
superficial.
TRĂI
F: Ce sujet doit être traité par les
spécialistes. Jusqu'à présent il a été
traité supperficiellement.
I: Questo soggetto / argomento viene
trattato dagli specialisti. Fino ad ora è
stato trattato superficialmente.
E: This subject is dealt with by specialists.
So far it has been dealt with
superficially.
a se ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Maria se tratează de inimă // de rinichi
// de gripă. (sin. a îngriji)
F: Marie suit un traitement pour le cœur
// pour les reins // pour la grippe.
I: Maria cura il suo cuore // i suoi reni //
la sua influenza.
E: Mary is treated for a heart // kidney
condition // for the flu.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi tratează copiii la doctorul de
cartier. (sin. a îngriji)
F: Marie fait traiter / soigner ses enfants
par le médecin du quartier.
I: Maria fa curare i suoi figli dal medico
condotto.
E: Mary has her children attended by the
district doctor.
R: Maria şi-a tratat musafirii cu îngheţată.
(sin. a oferi)
F: Marie a offert de la glace à ses invités.
I: Maria ha accolto i suoi ospiti con del
gelato.
E: Mary has offered her guests ice cream.
TRĂI (11)
(ind. prez. 1, 6 trăiesc)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (timp, loc, mod)
subiect [+animat]
R: Bunica Mariei trăieşte încă.
F: La grand-mère de Marie vit encore.
I: La nonna di Maria vive ancora.
E: Mary’s grandmother is still alive.
R: Broaştele ţestoase trăiesc trei sute de
ani.
F: Les tortues vivent trois cents ans .
I: Le tartarughe vivono trecento anni.
E: Turtles live for three hundred years.
R: Maria trăieşte la ţară // la oraş // în
străinătate.
479
TRĂI

F: Marie vit à la campagne // en ville // à
l’étranger.
I: Maria vive in campagna // in città //
all'estero.
E: Mary lives at the country // in town //
abroad.
R: Tinerilor le place să trăiască în lux.
F: Les jeunes aiment vivre dans le luxe.
I: Ai giovani piace vivere nel lusso.
E: Young people enjoy living in luxury.
R: Adevărata operă de artă // Creaţia
literară de valoare trăieşte peste timp.
F: Le vrai oeuvre d'art // La création
littéraire de valeur vit / persiste / dure
au-delà du temps.
I: La vera opera d'arte // La creazione
letteraria di valore vive oltre il tempo.
E: A true work of art // A valuable literary
creation lives in time.
a ~ din ceva
a ~ cu ceva
subiect [+animat]
R: Paul trăieşte din expediente // din
moştenirea de la părinţi.
F: Paul vit d’expédients // de l'héritage de
ses parents.
I: Paolo vive di espedienti // dell'eredità
dei genitori.
E: Paul lives on expedients // on his
parents' inheritance.
R: Bolnavul trăieşte numai cu
medicamente.
F: Le malade ne vit qu’avec des
médicaments.
I: Il malato vive soltanto con l'aiuto delle
/ con le medicine.
E: The patient only survives on drugs.
R: Iarna, animalele din pădure trăiesc mai
mult cu ce le oferă pădurarii.
F: En hiver, les animaux de la forêt vivent
/ se nourissent plutôt de ce que les
garde- forestiers leur offrent.
I: Durante l'inverno, gli animali del
bosco vivono soprattutto di ciò che
offrono loro i boscaioli.
E: In winter, animals in the forests live
mainly on what forest guards offer
them.
a ~ pentru cineva
a ~ pentru ceva
subiect [+persoană]
R: Maria nu trăieşte decât pentru copiii ei.
F: Marie ne vit que pour ses enfants.
I: Maria non vive che per i suoi figli.
480
E: Mary lives only for her children.
R: Creatorul trăieşte pentru arta sa.
F: Le créateur vit pour son art.
I: Il creatore vive per la sua arte.
E: A creator lives for his art.
a ~ cu, împreună cu cineva + circ.
(mod, timp, loc)
subiect [+persoană]
R: De mai mulţi ani, Paul trăieşte la ţară
cu părinţii săi // împreună cu părinţii
săi (sin. a locui)
F: Depuis plusieurs années, Paul vit avec
ses parents / (co)habite avec ses
parents à la campagne.
I: Da parecchi anni Paolo vive con i suoi
genitori in campagna // insieme con i
suoi genitori.
E: For several years now,Paul has been
living in the countryside // with his
parents.
R: Paul trăieşte bine // rău cu Maria. (sin.
a convieţui)
F: Paul fait bon // mauvais ménage avec
Marie.
I: Paolo vive bene // male con Maria.
E: Paul and Mary get along // do not get
along well.
II. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (mod, loc)
subiect [±animat]
R: Paul a trăit o viaţă fericită alături de
fraţii săi.
F: Paul a vécu / mené une vie heureuse
auprès de ses frères.
I: Paolo ha vissuto una vita felice
accanto ai suoi fratelli.
E: Paul lived happily with his brothers.
R: Pe scenă, actorul trăieşte intens fiecare
rol.
F: Sur la scène, l’acteur vit intensément
chaque rôle.
I: Sul palcoscenico l'attore vive
intensamente ogni ruolo.
E: On the stage, the actor lives each part
very intensly.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a trăit ultimii ani la ţară.
F: Paul a vécu ses dernières années à la
campagne.
I: Paolo ha vissuto i suoi ultimi anni di
vita in campagna.
E: Paul lived his last years in the country.

R: Pe scenă, actorul îşi trăieşte intens
rolul.
F: Sur la scène, l’acteur vit intensément
son rôle.
I: Sul palcoscenico l'attore vive
intensamente il suo ruolo.
E: On the stage, the actor lives his part
very intensly.
III. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [-animat]
R: Viaţa se trăieşte o singură dată.
F: On ne vit qu’une fois.
I: Non si vive che una sola volta. / La vita
si vive una volta sola.
E: You only have one life to live.
(în constr. impers.)
R: În ţara noastră nu se mai trăieşte ca
altădată.
F: Dans notre pays on ne vit plus comme
jadis.
I: Nel nostro paese non si vive più come
una volta.
E: We don’t live now as we used to.
R: Nu se trăieşte numai cu fructe.
F: On ne vit pas que de fruits.
I: Non si vive solo di frutta.
E: You can’t live only on fruit.
TRĂSNI (10)
(ind. prez. 1, 6 trăsnesc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
a ~ ceva
(în constr. unipers. 3)
subiect [-animat] (fulger)
R: Fulgerul i-a trăsnit pe ţăranii care
duceau unelte de fier în spate.
F: La foudre a frappé les paysans qui
portaient des outils en fer sur leur dos.
I: I contadini che portavano sulla spalle
attrezzi di ferro sono stati colpiti dal
fulmine.
E: The lightning has struck the peasants
who were carrying metal tools on their
back.
R: În timpul furtunii, fulgerul a trăsnit
turla clopotniţei.
F: Pendant l'orage, la foudre a frappé la
tour du clocher.
TRÂNTI
I: Durante la tempesta, il fulmine ha
colpito il campanile.
E: During the storm, the lightning has
struck the belfry.
R: Nu se stă sub copac când plouă. Rişti
să te trăsnească.
F: On ne s’abrite / se tient pas // On ne
doit pas s’abriter / se tenir sous un
arbre quand il pleut. On court le risque
d’être frappé par la foudre.
I: Non si sta sotto un albero quando
piove. Rischi di rimanere fulminato.
E: You shouldn’t stand under a tree when
it rains, lest you should get struck by
thunder.
II. vb. intr.
a~
(în constr. impers.)
R: A trăsnit! A trăsnit undeva în
apropiere.
F: La foudre est tombée! Elle est tombée
quelque part dans le voisinage.
I: È caduto un fulmine! È caduto da
qualche parte, nelle vicinanze.
E: The thunder has struck ! It has struck
somewhere close.
TRÂNTI (10)
(ind. prez. 1, 6 trântesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Obosit, Paul a trântit sacul jos şi s-a
aşezat pe bancă. (sin. a pune)
F: Fatigué, Paul a jeté / posé le sac par
terre et s’est assis sur le banc.
I: Stanco, Paolo ha gettato il sacco per
terra e si è seduto sulla panchina.
E: Tired, Paul threw the bag on the
ground and sat down on the bench.
R: Supărată că păpuşa nu-i răspunde, fetiţa
a trântit-o de pământ // pe jos. (sin. a
arunca)
F: Fâchée contre sa poupée qui ne lui
répondait pas, la fillette l'a jetée par
terre.
I: Arrabbiata che la bambola non le
rispondeva, la ragazzina l'ha buttata
giù per terra.
E: Angry with the doll because it didn't
answer, the girl threw it on the floor //
down.
481
TRÂNTI
R: Paul a trântit uşa când a ieşit din
cameră. (sin a izbi)
F: Paul a claqué la porte quand il est sorti
de / a quitté la chambre.
I: Paolo ha sbattuto la porta quando è
uscito dalla stanza.
E: Paul slammed the door on his way out
of the room.
R: Maria a trântit un scaun. (sin. a
răsturna)
F: Marie a renversé une chaise.
I: Maria ha rovesciato una sedia.
E: Mary has overturned a chair.
R: Vântul a trântit un ghiveci de flori. (sin.
a doborî)
F: Le vent a renversé un pot de fleurs.
I: Il vento ha rovesciato il vaso di fiori.
E: The wind overturned a flower pot.
a ~ pe cineva
subiect [± animat]
R: Calul l-a trântit pe Paul la pământ. (sin.
a doborî)
F: Le cheval a jeté Paul à terre / par
terre.
I: Il cavallo ha buttato Paolo per terra.
E: The horse threw Paul.
R: Boxerul l-a trântit pe adversar la podea.
(sin. a doborî)
F: Le boxeur a expédié son adversaire par
terre / a tombé son adversaire.
I: Il pugile ha steso il suo avversario al
tappeto.
E: The boxer knocked his opponent to the
ground.
R: Vântul puternic îi poate trânti cu
uşurinţă pe copii şi pe bătrâni. (sin. a
doborî)
F: Le vent très fort peut facilement jeter à
terre (les) enfants et (les) vieillards.
I: Il vento forte può facilmente far
cadere i bambini e i vecchi.
E: A very storng wind can throw children
and elderly people to the ground.
R: Profesorul l-a trântit pe Paul la
examenul de fizică. (sin. a respinge)
F: Le professeur a recalé / collé Paul à
l’examen de physique.
I: Il professore ha bocciato Paolo
all'esame di fisica.
E: The teacher failed Paul in physics.
II. vb. refl.
a se ~
R: Sub tirul artileriei soldaţii se trântesc la
482
pământ. (sin a se arunca)
F: Sous le tir de l’artillerie les soldats se
jettent à terre / par terre.
I: Sotto il tiro dell'artiglieria, i soldati si
gettano a terra.
E: Under artillery fire the soldiers lie
down.
R: Când te atacă ursul, trânteşte-te la
pământ. (sin. a se culca)
F: Quand l’ours t’attaque, jette-toi à
terre.
I: Quando l'orso ti attacca, buttati a
terra.
E: When the bear attacks you, throw
yourself to the ground quickly.
R: Obosit, Paul s-a trântit pe pat // în
fotoliu. (sin. a se întinde // a se aşeza)
F: Fatigué, Paul s’est jeté / affalé sur le lit
// dans le fauteuil.
I: Stanco, Paolo si è gettato sul letto //
sulla poltrona.
E: Tired, Paul flung himself on the bed //
in the armchair.
(în constr. impers)
R: Uşa nu se trânteşte când ieşi din
cameră. (sin. a izbi)
F: On ne claque pas la porte en sortant de
la chambre.
I: Non si sbatte la porta quando si esce
dalla camera.
E: You should not slam the door when you
leave the room.
a-şi ~ ceva ± circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a trântit servieta pe canapea.
(sin a arunca)
F: Paul a jeté sa serviette sur le canapé.
I: Paolo ha gettato la cartella sul canapè.
E: Paul threw his briefcase on the sofa.
R: Când vin de la şcoală, copiii îşi trântesc
ghiozdanele şi fug afară, la joacă. (sin a
arunca)
F: Quand ils rentrent de l'école, les
enfants jettent leurs cartables et se
précipitent dehors pour jouer.
I: Quanto tornano dalla scuola, i bambini
gettano i loro zaini e corrono fuori, a
giocare.
E: When coming home from school,
children throw their schoolbags and
run out to play.
a-şi ~ pe cineva la ceva
(cu dat. pos.)
R: Profesorul şi-a trântit studenţii la

examen. (sin. a respinge)
F: Le professeur a recalé ses étudiants à
l’examen.
I: Il professore ha bocciato i suoi studenti
all'esame.
E: The teacher has failed his students.
TREBUI (7. 1)
(numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 trebuie; imperf. trebuia,
trebuiau; viitor va trebui, vor trebui, are să
trebuiască, au să trebuiască ; conj. prez. 3, 6 să
trebuiască)
I. vb. intr. (vb. impers.;unipers. 3)
a~
subiect [-animat] (ca...să P, să P)
R: Trebuie ca examenul de licenţă să se
programeze în timp util. Trebuie să se
programeze şi susţinerea lucrărilor.
Examenul de licenţă şi susţinerea
lucrărilor trebuie să fie programate în
timp util.
F: Il faut que l'examen de licence soit
programmé en temps utile. Il faut
programmer aussi la soutenance des
mémoires. L'examen de licence et la
soutenance des mémoires doivent être
programmés en temps utile.
I: E' necessario che l'esame di laurea sia
programmato in tempo utile. Deve
essere programmata anche la
discussione delle tesi. L'esame e la
discussione delle tesi devono essere
programmati in tempo utile.
E: The finals must be programmed in
time. The presentation of the diploma
papers also has to be programmed. The
finals and the presentation of the
diploma papers must be programmed
in time.
R: Trebuie ca bolnavul să fie operat de
urgenţă. Bolnavul trebuie să fie operat
de urgenţă.
F: Il faut que le malade soit opéré
d'urgence. Le malade doit être opéré
d'urgence.
I: E' necessario che il malato sia operato
d'urgenza. Il malato deve essere
operato d'urgenza.
E: It's necessary that the sick person
(should) be operated on immediately.
The sick person must be operated on
immediatley.
TREBUI
R: Ar trebui ca unul dintre organizatori să
meargă la gară după invitaţi. Eu şi (cu)
voi trebuie să participăm la
organizarea reuniunii. (sin. a fi
necesar)
F: Il faudrait que l' un des organisateurs
aille à la gare pour accueillir les
invités. Moi et vous, nous devons
participer à l'organisation de la
réunion.
I: Bisognerebbe che uno degli
organizzatori si recasse alla stazione
per / ad accogliere gli ospiti. Sia io che
voi dobbiamo partecipare
all'organizzazione della riunione.
E: One of the organisers should go to the
station to pick up the guests. You and I,
too, shall have to take part in the
organisation of the reunion.
R: Până la urmă o să trebuiască să ne
implicăm toţi în amenajarea biblitecii.
Această problemă o să trebuiască (să
fie) rezolvată cât mai repede.
F: Jusqu'à la fin, nous devrons tous nous
impliquer dans l'aménagement de la
bibliothèque. Ce problème devra être
réglé le plus vite possible.
I: Fino alle fine, dovremo impegnarci
tutti nella sistemazione della
biblioteca. Questo problema dovrà
essere risolto al più presto possibile.
E: Sooner or later, we shall all have to get
involved in the organisation of the
library.
a~
subiect [-animat] (să P)
R: Paul trebuie să vină. Trebuia să
telefoneze până acum. Va trebui să-l
aşteptăm.
F: Paul doit venir. Il devait téléphoner
jusqu'à présent. Nous devrons
l'attendre. / Il faudra qu'on l'attende.
I: Paolo deve venire. Avrebbe dovuto
telefonare già prima. Bisognerà
aspettarlo.
E: Paul is about to come. He should have
phoned by now. We'll have to wait for
him.
R: Trebuie să plecăm. Noi trebuie să
plecăm primii. Şi voi va trebui să
plecaţi după noi. O să trebuiască să
plecăm toţi.
F: Il faut partir. // Il faut que nous
partions / Nous devons partir les
483
TREBUI
premiers. Il faudra que vous partiez //
Vous devrez partir aussi après nous. Il
faudra que nous partions tous. // Nous
devrons tous partir.
I: Noi dobbiamo partire. // Noi dobbiamo
partire per primi. Anche voi dovrete
partire dopo di noi. Dovremo partire
tutti.
E: We must leave. // We must leave first.
You, too, will have to leave after we do.
We shall all have to leave.
R: Trebuind să plece cu toate bagajele, au
chemat două taxiuri.
F: Étant obligés de partir avec tous leurs
bagages / d'emporter tous leurs
bagages, ils ont appelé deux taxis.
I: Dovendo andare via con tutti i bagagli,
hanno chiamato due taxi.
E: As they had to leave with all that
luggage, they called a taxi.
R: De trebuit, trebuia să meargă acolo.
F: Il devait y aller, c'était obligatoire /
c'était décidé.
I: Era proprio necessario, doveva andare
lì.
E: As for going there, he really had to go.
a~
(în constr. eliptică de subiectivă)
R: - Nu mai pot merge pe jos.
- Trebuie!
F: - Je ne peux plus marcher.
- Il le faut!
I: - Non posso camminare più! – Devi per
forza!
E: "I can 't walk any longer". "You
must!"
II. vb. intr.
a~
( în constr. unipers. 3, 6)
subiect [-animat] (să P, constr.
participială)
R: Bolnavul a trebuit (să fie) operat de
urgenţă. Mai mulţi bolnavi au trebuit
operaţi în aceeaşi zi.
F: Le malade a dû être opéré d'urgence.
Plusieurs malades ont dû être opérés le
même jour.
I: Il malato ha dovuto esssere operato
d'urgenza. Parecchi malati hanno
dovuto essere operati lo stesso giorno.
E: The sick man had to be urgently
operated on. Several sick people had to
be operated on on the same day.
484
R: Susţinerea lucrărilor de licenţă trebuia
(să fie) programată la altă dată.
Examenul şi susţinerea lucrărilor nu
trebuiau (să fie) programate în aceeaşi
zi. Vor trebui programate la date
diferite.
F: La soutenance des mémoires de licence
devait être programmée à une autre
date. L'examen et la soutenance ne
devaient pas être programmés le même
jour. Ils devront être programmés à
des dates différentes.
I: La discussione delle tesi di laurea deve
essere programmata un'altra volta.
L'esame e la discussione delle tesi non
devono essere programmati per lo
stesso giorno. Saranno programmati in
giorni diversi.
E: The presentation of the diploma papers
should have been scheduled for
another day. The exam and the
presentation shouldn't have been
scheduled for the same day. They will
have to be scheduled on different days.
a-i ~cuiva
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [-animat] (substantiv)
R: Lui Paul îi trebuie un dicţionar. Mariei
i-au trebuit mai multe cărţi de
literatură. Lor le trebuie totdeauna câte
ceva. (sin. a avea nevoie de)
F: Paul a besoin d’un dictionnaire. Marie
a eu besoin de plusieurs livres de
littérature. Il leur faut toujours quelque
chose.
I: Paolo ha bisogno di un dizionario.
Maria ha avuto bisogno di parecchi
libri di letteratura. Loro hanno sempre
bisogno di qualche cosa.
E: Paul needs a dictionary. Mary needed
several literature books. They always
need something.
R: Pentru lucrare, lui Paul îi trebuia un
corpus atestat. Îi trebuiau exemple
atestate.
F: Pour son mémoire, Paul avait besoin
d'un corpus attesté. Il avait besoin
d' exemples autenthiques. / Il lui fallait
des exemples attestés.
I: Per il suo lavoro, Paolo aveva bisogno
di un corpus attestato. Aveva bisogno
di esempi attestati.
E: For the paper, Paul needed a authentic
corpus. He needed authentic examples.

R: Paul nu credea să-i trebuiască aceste
dicţionare. I-au trebuit Mariei, acum
câtva timp, şi îţi vor trebui şi ţie, fără
îndoială.
F: Paul ne croyait pas qu' il eût besoin de
ces dictionnaires. Marie en a eu
besoin,il y a quelque temps, et tu en
auras besoin, sans doute, toi aussi.
I: Paolo non credeva che avrebbe avuto
bisogno di questi dizionari. Maria ne
ha avuto bisogno qualche tempo fa, e
anche tu ne avrai bosogno, di sicuro.
E: Paul didn't think he would need these
dictionaries. Mary needed them some
time ago, and you will certainly need
them, too.
TRECE (14. 5)
(ind. prez. 1, 6 trec; conj. prez. 3, 6 să treacă; part.
trecut)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. ( loc)
a ~pe cineva + circ. ( loc)
subiect [+persoană]
R: Hoţii au trecut toate mărfurile peste
graniţă. (sin. a transporta)
F: Les voleurs ont transporté toutes les
marchandises de l'autre côté de la
frontière.
I: I ladri hanno fatto passare tutte le
merci oltre il confine.
E: The thieves smuggled the merchandise
over the border.
R: Secretara a trecut numele nostru în
registru. (sin. a scrie, a înregistra)
F: La secrétaire a inscrit notre nom dans
le registre.
I: La segretaria ha scritto il nostro nome
nel registro.
E: The secretary has written our names in
the register.
R: Elevul trece tema pe caiet. (sin. a
transcrie)
F: L'élève transcrit le devoir dans son
cahier.
I: Lo studente ricopia il compito sul
quaderno.
E: The pupil writes out his homework.
R: Părinţii au trecut averea pe numele
copiilor. (sin. a transfera, a înscrie)
F: Les parents ont transféré leurs biens
au nom de leurs enfants.
TRECE
I: I genitori hanno registrato i beni a
nome dei figli.
E: The parents passed their fortune on to
their children.
R: Barcagiul l-a trecut pe Paul de cealaltă
parte a lacului. (sin. a transporta)
F: Le batelier a fait passer / a transporté
Paul de l'autre côté du lac.
I: Il barcaiolo ha fatto passare / ha
portato Paolo sull'altra sponda del
lago.
E: The boatman ferried Paul on the other
side of the lake.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Trenul a trecut graniţa.
F: Le train a passé la frontière.
I: Il treno ha passato la frontiera.
E: The train crossed the frontier.
R: Bătrânii trec strada cu atenţie. (sin. a
traversa)
F: Les vieilles personnes traversent la rue
avec attention.
I: I vecchi attraversano la strada con
attenzione.
E: Elderly people cross the street
carefully.
R: Calul a trecut obstacolul. (sin. a sări
peste)
F: Le cheval a passé / sauté par-dessus
l'obstacle.
I: Il cavallo ha superato l'ostacolo.
E: The horse has cleared a hurdle.
R: Elevul a trecut clasa // a trecut
bacalaureatul. (sin. a promova // a
reuşi)
F: L'élève a passé la classe // il a réussi /
a passé son baccalauréat.
I: Lo studente è stato promosso // ha
superato l'esame di maturità.
E: The student passed the class // got his
degree.
a ~ pe cineva ceva
subiect [+persoană]
R: Paul l-a trecut pe bătrân strada / de
partea cealaltă a străzii. (sin. a
traversa)
F: Paul a aidé le vieillard à traverser la
rue // à passer de l’autre côté de la rue.
I: Paolo ha fatto attraversare la strada
ad un vecchio (signore) // Paolo ha
fatto passare un vecchio (signore)
dall’alta parte della strada.
485
TRECE
E: Paul helped the old man cross the
street // get on the other side of the
street.
a-şi ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Paul şi-a trecut în agendă adresa
Mariei. (sin. a scrie, a nota)
F: Paul a noté dans son agenda l'adresse
de Marie.
I: Paolo ha notato sull'agenda l'indirizzo
di Maria.
E: Paul wrote down Mary’s address in his
note-book.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos)
R: Paul şi-a trecut maşina pe numele său.
(sin. a-şi transcrie)
F: Paul a transféré la voiture à / sur son
nom.
I: Paolo ha intestato la macchina a nome
suo.
E: Paul registered his car in his name.
R: Părinţii trebuie să-şi treacă copiii
minori în paşaport. (sin. a înscrie)
F: Les parents doivent faire inscrire le
nom de leurs enfants mineurs dans
leur passeport.
I: I genitori devono iscrivere i bambini
minorenni sul proprio passaporto.
E: Parents must register underaged
children in their passport.
II. vb. intr.
a~
subiect [-animat]
R: Timpul trece. (sin. a se scurge)
F: Le temps passe.
I: Il tempo passa.
E: Time flies / goes by.
R: Ploaia a trecut. (sin. a înceta, a sta)
F: La pluie s'est arrêtée.
I: La pioggia è cessata / passata.
E: The rain is over.
R: Durerea a trecut. (sin. a înceta)
F: La douleur a cessé.
I: Il dolore è passato.
E: The pain has gone.
R: Paul are un guturai // o rană care nu
trece. (sin. a se vineca)
F: Paul a un rhume // une blessure qui ne
guérit pas.
I: Paolo ha il raffreddore // una ferita che
non rimargina.
486
E: Paul has a cold // a wound that won't
heal.
R: Moda hippy a trecut.
F: La mode hippy est passée.
I: La moda hippy è passata.
E: The fashion of the hippies is over.
a~
a-i ~ (cuiva)
subiect [-animat]
R: Gripa lui Paul a trecut. I-a trecut şi
febra .
F: La grippe de Paul est passée. Sa fièvre
est passée aussi.
I: A Paolo è passata l'influenza. Gli è
passata anche la febbre.
E: Paul's flu has gone. So has his fever.
R: Oboseala lui Paul a trecut. I-a trecut şi
durerea de cap.
F: La fatigue de Paul est passée. Son mal
de tête est passé aussi.
I: La stanchezza di Paolo è passata. Gli è
passato anche il mal di testa.
E: Paul's tiredness is gone. So is his
headache.
a ~ + circ. (loc)
subiect [± animat]
R: Trec mulţi tineri pe strada principală.
Unii trec spre şcoală, alţii se plimbă.
(sin. a circula)
F: Beaucoup de jeunes passent dans la
rue principale. Certains passent / se
dirigent vers l'école, d'autres se
promènent.
I: Parecchi giovani passano per la strada
principale. Alcuni passano per andare
a scuola, altri vanno a passeggio.
E: Many young people pass on the main
street. Some go to school, others are
taking a walk.
R: Coloana de manifestanţi trece prin faţa
Parlamentului. (sin. a se deplasa)
F: La colonne de manifestants passe
devant le Parlement.
I: La colonna dei manifestanti passa
davanti al Parlamento.
E: The line of demonstrators is passing in
front of the Parliament building.
R: Foarte multe maşini trec pe bulevardul
de centură // prin pasaj. (sin. a circula)
F: Beaucoup de voitures passent sur le
boulevard périphérique // par le
passage souterrain.
I: Moltissimee macchine passano sul
raccordo annulare // attraverso il

(sotto) passaggio.
E: Many cars drive down the ring road //
through the underpass.
R: Prin gară trec multe trenuri. (sin. a se
perinda)
F: Beaucoup de trains passent par la
gare.
I: Per la stazione passano molti treni.
E: Many trains pass though the station.
R: Linia de tramvai trece prin oraş de la
est la vest. (sin. a străbate, a traversa)
F: La ligne du tram traverse la ville de
l'Est à l'Ouest.
I: La linea del tram attraversa la città
dall'est all'ovest.
E: The tram rail crosses the town from the
east to the west.
R: Glonţul a trecut prin os. (sin. a
traversa)
F: La balle a transpercé / traversé l'os.
I: La pallottola ha attraversato l'osso.
E: The bullet went through the bone.
R: Trenul a trecut de Craiova. (sin. a
depăşi)
F: Le train a dépassé Craiova.
I: Il treno ha oltrepassato Craiova.
E: The train is past Craiova now.
R: Uneori, vara, temperatura trece de 300
C. (sin. a depăşi)
F: Parfois, en été, la température dépasse
300 C.
I: Talvola, d'estate, la temperatura
supera i 30 gradi.
E: Sometimes, in summer, the temperature
exceedes 30°C.
R: Dunărea trece prin patru capitale. (sin.
a traversa)
F: Le Danube passe par / traverse quatre
capitales.
I: Il Danubio attraversa quattro capitali.
E: The Danube flows through four
capitals.
R: Maria trece deseori prin parc.
F: Marie passe souvent par le parc /
traverse souvent le parc.
I: Maria passa spesso attraverso il parco.
E: Mary often passes through the park.
R: Maria // Maşina a trecut repede // în
viteză pe lângă noi. (sin. a se deplasa)
F: Marie // La voiture est vite passée // est
passée en vitesse tout près de nous.
I: Maria // L’automobile è passata
velocemente vicino a noi.
TRECE
E: Mary passed // The car drove quickly
by us.
R: Bunicul va trece pe la nepoţi. (sin. a
vizita)
F: Le grand-père passera chez ses petits-
enfants.
I: Il nonno passerà dai nipoti.
E: The grandfather dropped by on his
nephews.
a ~ + circ. (loc)1 + circ. (loc)2
subiect [± animat]
R: Trenul // Paul a trecut de la Bucureşti
spre Craiova.
F: Le train // Paul est passé de Bucarest
vers Craiova.
I: Il treno per Craiova ha oltrepassato
Bucarest // Paolo (in viaggio per
Craiova) ha oltrepassato Bucarest.
E: The train ran // Paul travelled from
Bucharest to Craiova.
R: Trenul // Grupul de turişti a trecut din
România în Bulgaria.
F: Le train // Le groupe de touristes est
passé de Roumanie en Bulgarie.
I: Il treno // il gruppo di turisti è passato
dalla Romania in Bulgheria.
E: The train // The group of tourists
crossed the border from Romania to
Bulgaria.
a ~ la ceva
a ~ de ceva
a ~ peste ceva
subiect [±animat]
R: Paul nu a trecut la matematică. A trecut
la celelalte discipline. (sin. a promova)
F: Paul n'a pas passé les maths / aux
maths. Il a passé les / aux autres
disciplines.
I: Paolo non è stato promosso in
matematica. È stato promosso in tutte
le altre discipline.
E: Paul failed in mathematics. He passed
all the other subjects.
R: Alpiniştii au trecut de cota de 5000 de
metri. (sin. a depăşi)
F: Les alpinistes ont dépassé l'altitude de
5000 mètres / les 5000 mètres.
I: Gli alpinisti hanno superato la quota di
5000 metri.
E: The climbers have gone beyond 5000
m.
R: Legea nu a trecut de Camera
Deputaţilor. (sin. a nu fi adoptată)
487
TRECE
F: La loi n'est pas passée / n'a pas été
votée dans la Chambre des Députés.
I: La legge non è passata alla Camera
dei Deputati.
E: The law was not adopted by the House
of Commons.
R: Bunicul a trecut de 80 de ani. (sin. a
depăşi)
F: Le grand-père a dépassé l'âge de 80
ans.
I: Il nonno ha superato 80 anni.
E: The grandfather is over 80.
R: În expunere, anumite persoane trec
peste detalii chiar când sunt importante.
F: Dans leur exposé, certaines personnes
passent sur les détails même lorsqu' ils
sont importants.
I: Nel loro esposto, certe persone
tralasciano alcuni dettagli, anche se
sono importanti.
E: In their exposé, certain people pass
over details, even when these are
important.
R: Anumite persoane ştiu şi pot să treacă
peste orice dificultate. (sin. a depăşi)
F: Certaines personnes savent et peuvent
dépasser n'importe quelle difficulté.
I: Alcune persone sanno come possono
superare qualsiasi difficoltà.
E: Certain people know how to and can
overcome any difficulty.
a ~ + (drept) e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul trece drept străin // drept nepotul
directorului // drept o persoană foarte
competentă. (sin. a fi considerat, a fi
luat drept)
F: Paul passe pour un étranger // pour le
neveu du directeur // pour quelqu'un
de très compétent.
I: Paolo passa per straniero // per essere
il nipote del direttore // per una
persona molto competente.
E: Paul is taken for a stranger // for the
director's nephew // for a very
competent person.
R: Paul a trecut cu capul sus // neobservat.
F: Paul est passé la tête haute // sans se
faire remarquer.
I: Paolo è passato a testa alta //
inosservato.
E: Paul passed by holding his head up //
unnoticed.
488
a ~ de la ceva la ceva
a ~ de la ceva la cineva
a ~ de la cineva la cineva
subiect [±animat]
R: În ultimii ani, scriitorul a trecut de la
proză la poezie.
F: Les dernières années, l'écrivain a passé
de la prose à la poésie.
I: Negli ultimi anni lo scrittore è passato
dalla prosa alla poesia.
E: In the last years, the writer moved from
fiction to prose.
R: Unii deputaţi au trecut de la un partid la
altul. (sin. a pleca, a se muta)
F: Certains députés sont passés d'un parti
à l'autre.
I: Alcuni deputati sono passati da un
partito all'altro.
E: Certain deputies have gone from one
party to another.
R: Fabrica a trecut de la stat la fostul
proprietar .
F: La fabrique est passée de l'État à
l'ancien propriétaire.
I: La fabbrica è passata dallo Stato all'ex
propritario.
E: The factory was handed back by the
state to its owner.
R: Casa a trecut de la părinţi la copii. (sin.
a se transmite, a se transfera)
F: La maison a passé des parents aux
enfants.
I: La casa è passata dai genitori ai figli.
E: The house was handed down from the
parents to their children.
III.vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Trandafirii s-au trecut. (sin. a se ofili)
F: Les roses se sont fanées.
I: Le rose si sono appassite.
E: The roses are withered.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Pe fişa de înscriere se trec numele,
codul personal şi adresa. (sin. a se
scrie)
F: Dans la fiche d'inscription on inscrit le
nom, le code personnel et l'adresse.
I: Sul modulo di iscrizione si scrive il
nome, il codice fiscale e l'indirizzo.

E: On the registration form one should
write one's name, identity number and
address.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Prin anumite locuri nu se trece // nu se
poate trece.
F: Par certains endroits il est interdit de
passer // on ne peut pas passer.
I: Per alcuni posti non si passa // non si
può passsare.
E : In certain places.one can’t get through.
R: Nu se trece strada pe roşu.
F: On ne traverse pas // on ne doit pas
traverser la rue au feu rouge.
I: La strada non si attraversa con il
rosso.
E: You shouldn't cross the street on the
red light.
R: Nu se trece prea uşor de la bucurie la
tristeţe.
F: On ne passe pas trop facilement de la
joie à la tristesse.
I: Non si passa troppo facilmente dalla
gioia alla tristezza.
E: It is not very easy to go from joy to
sorrow.
a se ~ cu ceva
(cu sens pasiv)
R: Dunărea se trece cu bacul. (sin. a
traversa)
F: On traverse le Danube en bac.
I: Il Danubio si attraversa con la chiatta.
E: The Danube is crossed by ferry.
a se ~ de la ceva la ceva
a se ~ de la cineva la cineva
(în constr. impers.)
R: La seminar, s-a trecut prea repede de la
o idee la alta // de la preromantici la
romantici.
F: Au séminaire, on a passé trop vite
d'une idée à l'autre // des
préromantiques aux romantiques.
I: Alle esercitazioni si passa troppo in
fretta da un'idea all'altra // dai
preromantici ai romantici.
E: In the seminar, they went too quickly
from one idea to another // from the
preromanticists to romanticists.
(cu sens pasiv)
R: Averea se trece de la părinţi la copii
prin testament. (sin. a lăsa moştenire)
F: La fortune passe / est léguée / laissée
par testament aux enfants par les
TREMURA
parents.
I: Il patrimonio passa dai genitori ai figli
tramite il testamento.
E: Wealth is handed down from parents to
children in a will.
TREMURA (1)
(ind. prez. 1 tremur)
I. vb. intr.
a~
subiect [±animat]
R: Copilul tremură. Îi este frig.
F: L'enfant tremble. Il a froid.
I: Il bambino trema. Ha freddo.
E: The child is shivering. He is cold.
R: Flacăra lumânării tremură.
F: La flamme de la bougie tremble /
vacille.
I: La fiamma della candela tremola.
E: The candle flame is shimmering /
flickering.
a ~ ± circ. (cauză)
subiect [±animat]
R: Maria tremură de frig // de frică.
F: Marie tremble de froid // de peur.
I: Maria trema dal freddo // dalla paura.
E: Mary is shivering with cold // fear.
R: Frunzele copacilor tremură (în vânt).
(sin. a se mişca)
F: Les feuilles des arbres frissonnent /
frémissent / remuent ( dans le vent).
I: Le foglie degli alberi tremolano al
vento.
E: The tree leaves are blowing in the
wind.
R: Maria tremură pentru viaţa copilului ei.
(sin. a se teme)
F: Marie tremble pour la vie de son
enfant.
I: Maria trema per la vita del figlio.
E: Mary is trembling for her child’s life.
a~
a-i ~ (cuiva) ± circ. (cauză)
subiect [-animat] (parte a corpului)
R: Vocea // Buzele Mariei tremură. Mariei
îi tremură vocea // buzele de emoţie.
F: La voix de Marie tremble. Sa voix
tremble.// Ses lèvres tremblent
d'émotion.
I: La voce // le labbra di Maria tremano.
A Maria trema la voce // tremano le
labbra dall'emozione.
489
TREZI

E: Mary's voice is // lips are trembling. //

Mary's voice is // lips are trembling R: Telefonul l-a trezit pe Paul în zori. (sin.
with emotion. a deştepta)
a ~ că P F: Le téléphone a réveillé Paul à l’aube.
a ~ să (nu) P I: Il telefono ha svegliato Paolo all’alba.
subiect [+persoană] E: The telephone call woke Paul at dawn.
R: Paul tremură (de teamă) să nu i se a ~ ceva al cuiva
descopere frauda. a-i ~ (cuiva) ceva
F: Paul tremble (de peur) qu’on ne subiect [±animat]
découvre sa fraude. R: Lectura cărţii a trezit interesul Mariei
I: Paolo trema (alla paura) che si scopra pentru Polul Nord. I-a trezit (Mariei)
la sua frode. interesul pentru expediţii. (sin. a
E: Paul is afraid that his fraud might be stârni)
uncovered. F: La lecture du livre a éveillé l'intérêt de
R: Paul tremură de teamă că va pierde Marie pour le Pôle Nord. Elle a éveillé
examenul. Tremură la gândul că nu va son intérêt pour les expéditions.
reuşi. I: La lettura del libro ha suscitato in
F: Paul tremble de peur qu'il ne rate son Maria l'interesse per il Polo Nord. Le
examen. Il tremble à la pensée qu'il ne ha suscitato l'interesse per le
réussira pas. spedizioni.
I: Paolo trema dalla paura di essere E: The reading of the book aroused
bocciato all'esame.Trema al pensiero Mary’s interst in the North Pole.
di non riuscire. R: Scriitorul le-a trezit copiilor dorinţa de
E: Paul trembles for fear he might fail in aventură.
his exam. He trembles at the thought of F: L'écrivain a éveillé chez les enfants
failing. l‘envie d'aventure.
I: Lo scrittore ha destato nei bambini il
II. vb. refl. desiderio d'avventura.
a se ~ + circ. (timp, cauză, loc) E: The writer arouse the children’s taste
(în constr. impers.) for adventure.
R: La examene se tremură (de frică) pe a-şi ~ pe cineva ± circ. (timp, mod)
coridoare. (cu dat. pos.)
F: Aux examens on tremble (de peur) dans R: Maria şi-a trezit repede // devreme
les couloirs. copiii.
I: Agli esami si trema (di paura) nei F: Marie a vite réveillé ses enfants.//
corridoi. Marie a réveillé ses enfants tôt.
E: During exams one shivers (with fear) in I: Maria ha svegliato i suoi bambini
the corridors. molto presto.
E: Mary woke her children quickily //
early.
TREZI (10)
(ind. prez. 1, 6 trezesc) II. vb. refl.
I. vb. tr. a se ~ ± circ. (loc, timp, mod)
a ~ pe cineva subiect [±animat]
subiect [±animat] R: Paul s-a trezit cu o durere de cap
R: Maria // Zgomotul străzii a trezit copiii îngrozitoare. (sin. a se deştepta, a se
// i-a trezit pe copii. (sin. a scula, a scula)
deştepta) F: Paul s'est réveillé avec un terrible mal
F: Marie // Le bruit de la rue a réveillé les de tête.
enfants. I: Paolo si è svegliato con un terribile
I: Maria // Il rumore della strada ha mal di testa.
svegliato i bambini. E: Paul woke up with a terrible headache.
E: Mary // The noise of the street woke up R: Ieri, Paul s-a trezit singur // foarte
the children. târziu. (sin. a se deştepta, a se scula)
490

F: Hier, Paul s'est réveillé seul // très
tard.
I: Ieri, Paolo si è svegliato da solo //
molto tardi.
E: Yesterday, Paul awoke alone // very
late.
R: Primăvara se trezeşte toată natura.
F: Au printemps, toute la nature s'éveille.
I: In primavera, si risveglia tutta la
natura.
E: In spring all of nature comes back to
life.
a i se ~ (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Lui Paul i s-a trezit interesul pentru
muzică.
F: L'intérêt de Paul pour la musique s'est
éveillé.
I: È stato suscitato a Paolo l'interesse per
la musica.
E: Paul's interest in music was aroused.
a se ~ că P
subiect [+persoană]
R: Brusc, Paul s-a trezit că are multe
probleme de rezolvat. (sin. a-şi da
seama, a constata)
F: Tout d'un coup, Paul s'est rendu
compte qu'il avait beaucoup de
problèmes à résoudre.
I: All'improvviso, Paolo si è reso conto
che ha molti problemi da risolvere.
E: Suddenly, Paul realised he had many
problems to solve.
TRIMITE (15. 10)
(ind. prez. 1, 6 trimit, 2 trimiţi, 3 trimite; ger.
trimiţând; part. trimis)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc)
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Părinţii l-au trimis pe Paul la şcoală //
la munte, într-o tabără de ski.
F: Les parents ont envoyé Paul à l’école //
à la montagne, dans un camp de ski.
I: I genitori hanno mandato Paolo a
scuola // in montagna, in campeggio a
sciare.
E: His parents sent Paul to school // to the
mountains, to a ski camp.
R: Poşta română trimite facturile de
TRIMITE
telefon la abonaţi.
F: La Poste Roumaine envoie les factures
téléphoniques chez ses abonnés.
I: La Posta Rumena manda le fatture
telefoniche agli abbonati.
E: The Romanian post sends the telephone
bills to the subscribers.
R: Jucătorul a trimis mingea în poarta
adversarilor.
F: Le joueur a envoyé le ballon dans les
buts de l'équipe adverse.
I: Il giocatore ha mandato la palla nella
porta degli avversari.
E: The player sent the ball into the
opposite team's goal.
R: Paul a trimis un memoriu la Primărie.
(sin. a expedia)
F: Paul a envoyé un mémoire à la Mairie.
I: Paolo ha spedito una memoria al
municipio.
E: Paul sent a report to the Town Hall.
R: Mai multe ţări au trimis sateliţi în
spaţiu. (sin. a lansa)
F: Plusieurs pays ont envoyé des satellites
dans l'espace.
I: Parecchi paesi hanno mandato dei
satelliti nello spazio.
E: Several countries have sent satellites
into space.
R: FMI -ul a trimis la Bucureşti doi
negociatori. (sin. a delega)
F: Le FMI a envoyé à Bucarest deux
négociateurs.
I: Il FMI ha mandato a Bucarest due
negoziatori.
E: The IMF sent two negotiators to
Bucharest.
R: Boxerul l-a trimis pe adversar la
pământ. (sin. a doborî)
F: Le boxer a envoyé son adversaire à
terre.
I: Il pugile ha mandato l'avversario a
terra.
E: The boxer sent his opponent to the
ground.
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Paul i-a trimis prietenului său mai
multe romane. I-a trimis şi un roman de
Marin Preda.
F: Paul a envoyé à son ami plusieurs
romans. Il lui a envoyé aussi un roman
de Marin Preda.
I: Paolo ho mandato al suo amico
491
TUNA
parecchi romanzi. Gli ha mandato
anche un romanzo di Marin Preda.
E: Paul sent his friend several novels. He
also sent him a novel by Marin Preda.
a ~ pe cineva (ca) să P
subiect [+persoană]
R: Maria l-a trimis pe Paul să cumpere
pâine.
F: Marie a envoyé Paul acheter du pain.
I: Maria ha mandato Paolo a comprare
del pane.
E: Mary sent Paul to buy bread.
R: FMI-ul a trimis un expert ca să
negocieze condiţiile împrumutului.
F: Le FMI a envoyé un expert pour
négocier les conditions de l'emprunt.
I: Il FMI ha mandato un esperto a
trattare le condizioni del prestito.
E: The IMF sent an expert to negotiate the
clauses of the loan.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a trimis cărţile cu avionul.
F: Paul a expédié ses livres par avion.
I: Paolo ha spedito i suoi libri con
l’aereo.
E: Paul sent all his books by plane.
R: Maria şi-a trimis copiii în excursie la
Paris.
F: Marie a envoyé ses enfants en
excursion à Paris.
I: Maria ha mandato i suoi figli in gita a
Parigi.
E: Mary sent her children on a trip to
Paris.
R: Boxerul şi-a trimis adversarul la
pământ.
F: Le boxer a envoyé son adversaire à
terre.
I: Il pugile ha mandato il suo avversario a
terra.
E: The boxer sent his opponent to the
ground.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Scrisorile se trimit prin poştă. (sin. a se
expedia)
F: Les lettres sont expédiées par la poste.
I: Le lettere si spediscono per posta.
E: Letters are sent by mail.
492
a se ~
a i se ~ (cuiva)
R: Actele lui Paul s-au trimis prin poştă.
Toate actele necesare pentru concurs i
s-au trimis (lui Paul), prin poştă. (sin. a
se expedia.)
F: Les documents de Paul ont été envoyés
par la poste. On a envoyé à Paul // On
lui a envoyé, par la poste, tous les
documents nécessaires pour le
concours.
I: I documenti di Paolo sono stati
mandati per posta. Gli sono stati
mandati per posta tutti i documenti
necessari per il concorso.
E: Paul's documents were mailed. He was
mailed all the documents required for
the contest.
a se ~ la ceva
(în constr. impers.)
R: În notele bibliografice se trimite la
surse directe şi indirecte.
F: Dans les notes bibliographiques on
renvoit à des sources directes et
indirectes.
I: Nelle note bibliografiche si rimanda
alle fonti dirette o indirette.
E: In bibliography notes one makes
reference to direct and indirect
sources.
TUNA (1)
(numai 3 : ind. prez. 3 tună)
vb. impers.
a ~ + circ. (timp, mod)
R: Deseori vara, când ploua, tună şi
fulgeră.
F: Souvent en été, quand il pleut, il tonne
et il y a des éclairs.
I : Spesso, d’estate, qundo piove, tuona e
lampeggia.
E: Often, in summer, when it rains, it
thunders and it lightens.
TUNDE (15. 2)
(ind. prez. 1, 6 tund, 2 tunzi, 3 tunde; ger. tunzând;
part. tuns)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Maria l-a tuns pe Paul.
 TURNA1

F: Marie a coupé les cheveux de Paul.

I: Maria ha tagliato i capelli a Paolo. E: Paul has mowed his lawn.
E: Mary has cut Paul’s hair. R: Maria şi-a tuns bretonul.
R: Frizerul cel tânăr tunde numai copii. F: Marie s’est fait couper la frange (sur le
F: Le jeune coiffeur ne coupe les cheveux front).
qu'aux enfants. I: Maria si è tagliata la frangetta.
I: Il giovane barbiere taglia i capelli solo E: Mary had her fringe cut short.
ai bambini.
E: The young hairdresser cuts only II. vb. refl.
children’s hair. a se ~ + circ. (timp, mod)
a ~ ceva subiect [+persoană]
subiect [+persoană] R: Paul se tunde lunar.
R: Ciobanul tunde lâna oilor în fiecare F: Paul se fait couper les cheveux tous les
vară. mois.
F: Le berger tond la laine des moutons I: Paolo si taglia i capelli ogni mese.
chaque été. E: Paul has his hair cut every month.
I: Il pastore tosa la lana delle pecore R: Maria s-a tuns scurt, cu breton.
ogni estate. F: Maria s’est fait couper les cheveux
E: The shepherd shears the sheep over court, avec des franges sur le front.
summer. I: Maria si è tagliata / si è fatta tagliare
R: Paul a tuns peluza // gardul viu // un corti i capelli // a frangetta
arbust. E: Mary had her hair cut short, with a
F: Paul a tondu le gazon // a taillé la haie bang.
// un arbuste.
I: Paolo ha tagliato l'erba // la siepe // un
arbusto TURNA1 (1. 23)
E: Paul mowed the grass // cut the hedge (ind. prez. 1 torn, 2 torni, 3, 6 toarnă; conj. prez. 3,
// pruned the tree. 6 să toarne)
a ~ ceva al cuiva I. vb. tr.
a-i ~ (cuiva) ceva a ~ ceva + circ. (loc)
subiect [+persoană] subiect [+persoană]
R: Frizerul a tuns barba lui Paul. I-a tuns R: Paul a turnat apă în pahar. (sin. a
şi mustaţa. vărsa)
F: Le barbier a coupé la barbe de Paul. Il F: Paul a versé de l’eau dans le verre.
lui a coupé aussi la moustache. I: Paolo ha versato acqua nel bicchiere.
I: Il barbiere ha tagliato la barba di E: Paul poured the water into the glass.
Paolo. Gli ha tagliato anche i baffi. a ~ ceva în ceva
E: The barber has cut Paul’s beard. He subiect [+persoană]
cut his moustache, too. R: Sculptorul a turnat în bronz statuia lui
R: Paul a tuns oile părinţilor lui. Le-a tuns Bălcescu.
toate oile. F: Le sculpteur a coulé en bronze la
F: Paul a tondu les moutons de ses statue de Bălcescu.
parents. Il a tondu tous leurs moutons I: Lo scultore ha fuso in bronzo la statua
I: Paolo ha tosato la lana delle pecore di Bălcescu.
dei suoi genitori. Ha tosato loro tutte le E: The sculptor cast in bronze a statue of
pecore. Bălcescu.
E: Paul has sheared his parents' sheep. a-şi ~ ceva
He has sheared all their sheep. subiect [+persoană]
a-şi ~ ceva R: Paul şi-a turnat puţin vin.
(cu dat. pos) F: Paul s’est versé un peu de vin.
R: Paul şi-a tuns peluza. I: Paolo si è versato un po’ di vino (nel
F: Paul a tondu sa pelouse. bicchiere).
I: Paolo ha tagliato il suo prato. E: Paul poured himself a drop of wine.

493
TURNA2

E: A statue of Mihai Viteazu was cast in

II. vb. refl. bronze.
a se ~ + circ. ( loc, mod, timp)
(cu sens pasiv)
subiect [-animat] TURNA2 (4)
R: Vinul se toarnă în pahare, în timpul (ind. prez. 1 turnez)
mesei. I. vb. tr.
F: Le vin est versé dans les verres pendant a ~ ceva ( film)
le repas. subiect [+persoană]
I: Durante il pasto / A tavola il vino si R: Regizorul american turnează un nou
versa nei bicchieri. film de aventuri.
E: At table, the wine is poured into F: Le metteur en scène américain tourne
glasses. un nouveau film d’aventures.
R: Cafeaua se toarnă fierbinte în ceşti. I: Il regista americano gira un nuovo film
F: Le café est versé chaud dans les tasses. di avventure.
I: Il caffè si versa bollente nelle tazze. E: The American director is shooting
E: Coffee is poured in cups when still hot. another thriller.
R: Metalul s-a turnat în formele gata
pregătite. II. vb. refl.
F: Le métal a été coulé dans les moules a se ~ ceva ( film)
déjà préparés. (cu sens pasiv)
I: Il metallo è stato colato nelle forme già subiect [-animat]
preparate. R: La Hollywood se turnează sute de filme
E: The metal was cast in the prepared pe an.
moulds. F: A Hollywood on tourne des centaines
a se ~ în ceva de films par an.
(cu sens pasiv) I: A Hollywood si girano centinaia di film
R: Statuia lui Mihai Viteazul s-a turnat în all’anno.
bronz. E: In Hollywood, hundreds of films are
F: On a moulé / coulé en bronze la statue shot every year.
de Michel le Brave.
I: La statua di Michele il Bravo è stata
fusa in bronzo.

494
ŢINE (14. 6)
(ind. prez. 1, 6 ţin, 2 ţii, 3 ţine; part. ţinut)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Paul ţine cursul de lingvistică generală.
(sin. a preda) Maria ţine seminarul.
F: Paul tient / donne le cours de
linguistique générale. Marie tient le
séminaire.
I: Paolo tiene il corso di linguistica
generale. Maria tiene il seminario.
E: Paul gives the general linguistics
course. Mary gives the seminar.
R: Maria face o croazieră pe Dunăre. Ţine
un jurnal de călătorie. (sin. a scrie)
F: Marie fait une croisière sur le Danube.
Elle tient un journal de voyage.
I: Maria fa una crocera sul Danubio.
Tiene un diario di viaggio.
E: Mary is taking a cruise down the
Danube. She is keeping a diary.
R: Maria ţine casa. (sin. a îngriji , a se
ocupa) Paul ţine un magazin general.
(sin. a avea)
F: Marie tient la maison // fait le ménage.
Paul tient un magasin général.
I: Maria mantiene la casa. Paolo ha un
negozio generale.
E: Mary is keeping the house. Paul has a
general store.
R: Majoritatea ţăranilor // gospodăriilor
ţărăneşti ţin vite şi oi. (sin. a avea)
F: La plupart des paysans // des fermes
ont du bétail et des moutons.
I: La maggior parte dei contadini // delle
fattorie hanno vacche e pecore.
E: Most peasants // peasant households
Ţ
grow cattle and sheep.
R: Şuruburile care ţin panoul s-au slăbit.
Trebuie să le strângem. (sin. a susţine)
F: Les vis qui serrent le panneau se sont
desserrés. Il faut les resserrer.
I: Le viti che reggono il pannello si sono
allentate. Dobbiamo stringerle.
E: The screws holding the board are
loose. We must screw them in.
R: Paul face o adunare. Adună numere cu
două cifre: 18 cu 24; 4 şi cu 8 fac 12.
Scrie 2 şi ţine 1.
F: Paul fait une addition. Il additionne
des nombres à deux chiffres: 18 et 24;
4 et 8 font 12. Il écrit 2 et retient 1.
I: Paolo fa un'addizione. Fa la somma
dei numeri a due cifre: 18 più 24; 4 più
8 fa 12. Scrive 2 e riporta 1.
E: Paul is adding. He is adding two-digit
numbers: 18 and 24; 4 and 8 is 12. He
writes 2 and keeps / holds 1.
a ~ ceva + circ. (loc, timp, mod)
subiect [+animat]
R: Paul ţine o carte în mână // servieta sub
braţ. (sin. a purta, a duce)
F: Paul tient un livre à la main // sa
serviette sous le bras.
I: Paolo tiene un libro in mano // la
cartella sotto braccio.
E: Paul is holding a book in his hand //
the briefcase under his arm.
R: Animalele dresate ţin diverse obiecte
pe spate // între labe // în gură.
F: Les animaux dressés tiennent divers
objets sur le dos // entre les pattes // à
la bouche.
I: Gli animali domati tengono vari oggetti
sulle spalle // tra le zampe // in bocca.
495
TINE
E: Trained animals hold different objects R: Elefantul poate ţine mai multe persoane
on their back // between their paws // in pe spate. (sin. a duce, a purta)
their mouth. F: L'éléphant peut porter plusieurs
R: Fotbalistul a ţinut mingea personnes sur son dos.
neregulamentar. (sin. a reţine) I: L'elefante può tenere / portare sul
F: La footballeur a gardé le ballon contre dorso parecchie persone.
le règlement. E: The elephant can carry several people
I: Il calciatore ha tenuto il pallone in on its back.
modo irregolare. R: De trei ani, Paul o ţine pe sora lui la el
E: The football player kept the ball (sin. a găzdui) // la facultate. (sin. a
illegally. întreţine)
R: De mai multe săptămâni, profesorul F: Depuis trois ans Paul loge sa soeur
ţine lecţia de limba franceză în chez lui // entretient sa soeur à la
laboratorul de fizică. (sin. a face) faculté.
F: Depuis plusieurs semaines, le I: Da tre anni Paolo tiene sua sorella a
professeur fait sa leçon de français casa sua // all’Università.
dans le laboratoire de physique. E: For three years, Paul has been keeping
I: Da parecchie settimane il professore his sister with him // supporting his
tiene la lezione di lingua francese nel sister to go to University.
laboratorio di fisica. R: Agentul de circulaţie l-a oprit pe Paul.
E: For several weeks, the teacher has L-a ţinut numai câteva minute. L-a
been holding the French class in the ţinut în ploaie. (sin. a face să aştepte)
physics lab. F: L'agent de circulation a arrêté Paul. Il
R: Paul ţine banii la bancă. (sin. a păstra) ne l'a gardé / retenu que quelques
F: Paul tient / garde son argent à la minutes. Il l'a fait attendre sous la
banque. pluie.
I: Paolo tiene i soldi in banca. I: Il vigile urbano ha fermato Paolo. L'ha
E: Paul keeps his money at the bank. trattenuto solo qualche minuto. L'ha
R: Paul este bolnav. Va ţine regim tenuto sotto la pioggia.
alimentar timp de două luni. (sin. a E: The traffic warden stopped Paul. He
respecta) held him only for several minutes. They
F: Paul est malade. Il sera au régime held him in the rain.
pendant deux mois. R: Paul s-a dus la medic pentru o
I: Paolo è malato. Manterrà una dieta consultaţie. Medicul l-a ţinut o
per due mesi. jumătate de oră în cabinet. Apoi l-a mai
E: Paul is ill. He will be dieting / on a diet ţinut o oră ca să-i dea rezultatul la
for two months. anumite examene. (sin. a reţine)
R: Tatăl lui Paul ţine contabilitatea la două F: Paul est allé se faire consulter par le
întreprinderi mici. médecin. Celui-ci l’a gardé une demi-
F: Le père de Paul tient la comptabilité heure dans son cabinet. Ensuite il l'a
dans deux petites entreprises. fait attendre encore une heure pour lui
I: Il padre di Paolo tiene la contabilità a donner les résultats de certains
due piccole ditte. examens.
E: Paul's father keeps the accounts for I: Paolo è andato dal medico per una
two small companies. visita. Il medico l'ha trattenuto per
a ~ pe cineva + circ. (loc, timp) mezz'ora in ambulatorio. Poi l'ha
subiect [±animat] ritenuto ancora per un'ora per dargli il
R: Infirmiera ţine doi bebeluşi în braţe. risultato di certi esami.
F: L' infirmière tient deux bébés dans ses E: Paul went to the doctor for an
bras. consultation. The doctor kept him in
I: L'infermiera tiene fra le braccia due the consultation room for half an hour.
bebè. Then he made him wait for the result
E: The nurse is holding two babies in her for an hour.
arms. R: Paul a fost bolnav. Gripa l-a ţinut la pat
496
 TINE
tiene perché lei possa indossare il
// în casă două săptămâni. (sin. a cappotto.
reţine) E: Paul is holding Mary's briefcase. He is
F: Paul a été malade. La grippe l-a retenu holding it for her to get dressed.
deux semaines au lit // à la maison. R: Din când în când, Maria ţine câinele
I: Paolo è stato malato. L'influenza l'ha părinţilor ei. Li-l ţine când aceştia
tenuto a letto // in casa per due sunt plecaţi în vacanţă.
settimane. F: De temps à autre, Marie tient / garde le
E: Paul has been ill. The flu has confined chien de ses parents. Elle le garde
him to bed // kept him in the house for quand ses parents sont partis en
two weeks. vacances.
a ~ ceva pentru cineva I: A volte Maria tiene il cane dei suoi
a-i ~ (cuiva) ceva genitori. Glielo tiene quando questi
subiect [+persoană] partono per le vacanze.
R: Maria a ţinut două locuri pentru Paul la E: From time to time, Mary takes care of
masa noastră. I le ţine de fiecare dată her parents' dog. She takes care of it
când mergem împreună la restaurant. when they are away on vacation.
(sin. a opri) a ~ pe cineva de ceva
F: Marie a réservé deux places pour Paul, subiect [+persoană]
à notre table. Elle les lui réserve R: Paul o ţine pe sora sa de braţ.
chaque fois que nous allons ensemble F: Paul tient sa soeur par le bras.
au restaurant. I: Paolo tiene sua sorella a braccetto.
I: Maria ha ritenuto due posti per Paolo E: Paul holds his sister’s arm.
al nostro tavolo. Glieli tiene ogni volta R: Copilul o ţine pe mama lui de mână.
che andiamo insieme al ristorante. F: L'enfant tient sa mère par la main.
E: Mary kept two seats for Paul, at our I: Il bambino tiene sua madre per mano.
table. She always keeps them when we E: The child is holding his mother's hand.
go to the restaurant together. a ~ ceva + e. p. s.
R: Maria nu-şi mănâncă niciodată toată subiect [±animat]
ciocolata. Ea ţine câte o bucăţică pentru R: Paul ţine capul sus // privirea plecată.
fratele ei. Îi ţine şi lui câte ceva din tot F: Paul tient la tête haute // le regard
ce primeşte. (sin. a păstra) baissé.
F: Marie ne mange jamais tout son I: Paolo tiene la testa alta // lo sguardo in
chocolat. Elle en garde toujours un basso.
petit morceau pour son frère. Elle lui E: Paul holds his head up // keeps his eyes
garde quelque chose de tout ce qu'elle down.
reçoit. R: Poliţia ţine mai multe persoane închise
I: Maria non mangia mai tutto il preventiv.
cioccolato. Conserva sempre un pezzo F: La Police tient plusieurs personnes
per suo fratello. Conserva per lui enfermées préventivement.
qualcosa di ciò che riceve. I: La Polizia tiene parecchie persone agli
E: Mary never eats the entire bar of arresti preventivi.
chocolate by herself. She keeps a piece E: The police has several persons in
for her brother. She always keeps a preventative.
little of everything she receives for him. R: Frigiderul ţine alimentele proaspete.
a ~ ceva al cuiva (sin. a păstra)
a-i ~ (cuiva) ceva + circ. (loc, timp) F: Le frigidaire (frigo) garde / conserve
subiect [+animat] les aliments frais.
R: Paul ţine servieta Mariei. I-o ţine ca ea I: Il frigorifero mantiene gli alimenti
să–şi pună haina. freschi.
F: Paul tient la serviette de Marie. Il la lui E: The fridge keeps the food fresh.
tient pour qu'elle puisse mettre son a-şi ~ ceva ± circ. (loc)
manteau. a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc)
I: Paolo tiene la cartella di Maria. Gliela (cu dat. pos.)
497
TINE
R: Paul îşi ţine banii la bancă. (sin. a
păstra)
F: Paul garde son argent à la banque.
I: Paolo tiene i suoi soldi in banca.
E: Paul keeps his money in the bank.
R: Maria îşi ţine întotdeauna cuvântul //
promisiunea . (sin. a respecta)
F: Marie tient toujours sa parole // sa
promesse.
I: Maria mantiene sempre la sua parola //
la promessa.
E: Mary always keeps her word //
promise.
R: Mulţi părinţi îşi ţin copiii cu multe
sacrificii. (sin. a întreţine)
F: Beaucoup de parents entretiennent
leurs enfants avec beaucoup de
sacrifices.
I: Molti genitori mantengono i loro figli
con grossi sacrifici.
E: Many parents support their children
with many sacrifices.
II. vb. intr.
a ~ + circ. (timp, mod)
subiect [-animat]
R: Trebuie făcut un nod dublu. Va ţine
mai bine.
F: Il faut faire un double noeud. Il tiendra
mieux.
I: Si deve fare un nodo doppio. Terrà
meglio.
E: You must tie a double knot. It will hold
better.
R: Spectacolul // Meciul ţine 90 de
minute. (sin. a dura)
F: Le spectacle // Le match dure 90
minutes.
I: Lo spettacolo // La partita dura 90
minuti.
E: The show // The match lasts 90
minutes.
R: Hainele confecţionate din anumite
ţesături ţin (de) cald.
F: Les vêtements confectionnés de
certains tissus tiennent chaud.
I: I vestiti fatti di certi tessuti tengono
caldo.
E: Clothes made of certain fabrics keep
warm.
R: Construcţiile din piatră ţin mai mult
decât cele din lemn. (sin. a dura, a
rezista)
F: Les constructions en pierre durent /
498
résistent plus que celles en bois.
I: Le costruzioni in pietra durano di più
rispetto a quelle in legno.
E: Stone buildings last longer than those
in wood.
a ~ de ceva
a ~ de cineva
subiect [-animat]
R: Centrul de dialectologie ţine de
Institutul de Lingvistică al Academiei.
(sin. a aparţine, a depinde)
F: Le Centre de dialectologie appartient à
/ dépend de l'Institut de Linguistique de
l'Académie.
I: Il Centro di dialettologia fa parte
dell’Istituto di Linguistica
dell’Accademia.
E: The Dialectology Centre is part of the
Linguistic Centre of the Academy.
R: Lacul şi pădurea ţineau de mânăstire.
(sin. a aparţine)
F: Le lac et la forêt appartenaient au
monastère / dépendaient du monastère.
I: Il lago e il bosco appartenevano al
monastero.
E: The lake and the forest belonged to the
monastery.
R: Promulgarea legilor ţine de Preşedinte.
. (sin. a fi de competenţa)
F: La promulgation des lois est de la
compétence du Président.
I: La promulgazione delle leggi è di
competenza del Presidente (della
Repubblica).
E: The proclamation of laws falls under
the President's jurisdiction.
R: Rezolvarea acestei probleme ţine de
conducerea facultăţii // de decan // de
şeful de catedră. . (sin. a fi de
competenţa)
F: Le solution de ce problème est de la
compétence de la direction de la
faculté // de la compétence du doyen //
du responsable du département.
I: La soluzione di questo problema è di
competenza della direzione della
facoltà // del preside // del capo
cattedra.
E: The solution of this matter falls under
the jurisdiction of the faculty
administration // of the dean // of the
head of department.
R: Această problematică ţine de fizica

teoretică. (sin. a fi din domeniul)
F: Cette problématique relève de la
physique théorique.
I: Questo problema appartiene al campo
della fisica teorica.
E: This problem belongs to the field of
theoretical physics.
R: Diferenţele de abordare ţin de modelul
teoretic folosit. (sin. a se explica)
F: Les différences d'approche tiennent au
modèle théorique utilisé.
I: Le differenze d'approccio sono dovute
al modello teorico utilizzato.
E: The differences of approach are related
to the theoretical framework used.
a ~ de cineva
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, ca ... să P)
R: Ţine de decan // de rector să rezolve
aceste probleme. (sin. a fi de
competenţa)
F: Il incombe / revient au doyen // au
recteur de résoudre ces problèmes.
I: E’compito del preside // del rettore
risolvere questi problemi.
E: It's the dean's // the rector's job to
solve these problems.
R: Ţine numai de decan ca Maria să
obţină o bursă de studii.
F: Il ne tient qu'au doyen que Marie
obtienne une bourse d'études.
I: Dipende solo dal preside che Maria
ottenga una borsa di studi.
E: It depends only on the dean that Mary
gets a scholarship.
a ~ la cineva
a ~ cu cineva
subiect [+persoană]
R: Maria ţine mult la prietenii ei.
F: Marie tient beaucoup à ses amis.
I: Maria tiene molto ai suoi amici.
E: Mary is very fond of her friends.
R: Anumiţi directori ţin cu salariaţii lor.
(sin. a susţine)
F: Certains directeurs sont du côté de
leurs employés / soutiennent leurs
salariés.
I: Certi direttori stanno dalla parte dei /
sostengono i loro impiegati.
E: Certain directors side with their
employees.
a ~ la ceva
subiect [±animat]
TINE
R: Maria ţine la tradiţii // la onoarea
familiei (sin. a respecta) // la bani.
F: Marie tient aux traditions // à l'honneur
de sa famille // à son argent.
I: Maria ci tiene alle tradizioni //
all'onore della sua famiglia // ai soldi.
E: Mary values tradition // the honour of
her family // money.
R: Maşina lui Paul ţine la drumurile de
ţară. (sin. a rezista)
F: La voiture de Paul résiste aux routes
de campagne.
I: La’automobile di Paolo resiste nelle
strade di campagna.
E: Paul's car holds country roads well.
R: Anumite ţesături ţin foarte bine la
uzură. (sin. a rezista)
F: Certains tissus résistent très bien à
l'usure.
I: Certi tessuti resistono molto bene
all'usura.
E: Certain fabrics are hard-wearing.
a ~ la ceva
a ~ ca … să P
a ~ să P
subiect [±animat](persoană,
instituţie)
R: Toţi profesorii ţin la disciplină. Ţin ca
disciplina să fie respectată.
F: Tous les professeurs tiennent à la
discipline. Ils tiennent à ce que la
discipline soit respectée.
I: Tutti i professori tengono alla
disciplina. Ci tengono che la disciplina
sia rispettata.
E: All teachers value discipline. They
want discipline to be observed.
R: Conducerea şcolii // Şcoala ţine la
respectarea regulamentului. Ţine să se
respecte regulamentul. Toate şcolile ţin
ca regulamentul să fie respectat.
F: La direction de l'école // L'école tient
au respect du règlement. Elle tient à ce
qu'on respecte le règlement. Toutes les
écoles tiennent à ce que le règlement
soit respecté.
I: La direzione della scuola // La scuola
tiene al rispetto del regolamento. Ci
tiene che si osservi il regolamento.
Tutte le scuole ci tengono che il
regolamento sia osservato.
E: The school administration // The
school insists that regulations be
observed. They insist that regulations
499
TIPA
be observed. All schools insist that
regulations be observed.
a ~ cu rel. P
subiect [+persoană]
R: Într-o dispută de idei, Paul ţine cu cine
are dreptate.
F: Dans une confrontation d' idées, Paul
est du côté de celui qui a raison.
I: In un dibattito di idee, Paolo sta dalla
parte di chi ha ragione.
E: In a confrontation of ideas Paul sides
with the one who is right.
. piccoli si aggrappano alla gonna della
III.vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Cursul se ţine în amfiteatru. (sin. a
avea loc)
F: Le cours se tient dans l'amphithéâtre.
I: Il corso si tiene nell’anfiteatro /
nell’aula magna.
E: The lecture is held in the lecture hall.
a se ~
(reciproc)
R: Paul şi Maria se plimbă prin parc. Se
ţin de mână.
F: Paul et Marie se promènent dans le
parc. Ils se tiennent par la main.
I: Paolo e Maria passeggiano nel parco.
Si tengono per mano.
E: Paul and Mary are walking through the
park. They are holding hands.
a se ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul se ţine mândru // se ţine tânăr.
F: Paul fait le fier // il fait encore jeune.
I: Paolo si dà delle arie // si mantiene
giovane.
E: Paul puts on airs // is still young.
a se ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: În autobus, pentru a-şi păstra echilibrul,
călătorii se ţin de bară.
F: Dans le bus, pour garder leur
équilibre, les voyageurs se tiennent
à la barre
I: In autobus, per mantenere l’equilibrio,
i viaggiatori si tengono stretti alla
sbarra.
E: On the bus, in order not to fall over,
passengers hold onto the rail.
R: Când coboară sau urcă o scară, bătrânii
se ţin de balustradă.
F: Quand ils descendent ou qu' ils
500
montent un escalier, les vieillards se
tiennent à la rampe.
I: Quando scendono o salgono le scale, i
vecchi si tengono alla ringhiera.
E: When going up or down the stairs,
elderly people hold onto the rails.
R: Când obosesc, copiii mici se ţin de
fusta mamei // de mama lor.
F: Quand ils sont fatigués, les petits
enfants s'accrochent à la jupe de leur
mère // à leur mère.
I: Quando sono stanchi // i bambini
mamma // alla loro madre.
E: When they get tired, children hang on
to their mother's skirt // to their mother.
R: Paul se ţine de prostii // de rele. (sin. a
face)
F: Paul fait des bêtises // des siennes.
I: Paolo fa delle sciocchezze // delle sue.
E: Paul is wasting his time // is fooling
around.
a se ~ + supin
subiect [+persoană]
R: Paul se ţine de scris // de lucru. Nu se
mai ţine de furat, nici de băut.
F: Paul continue à écrire // à travailler. Il
ne vole plus, ni ne boit.
I: Paolo si occupa di scrivere // è
preoccupato del lavoro. Non ruba più,
né beve.
E: Paul keeps writing // working. He
stopped stealing // drinking.
a se ~ după ceva
a se ~ după cineva
subiect [+animat]
R: Câinele se ţine după stăpânul său //
după maşinile care trec pe drum.
F: Le chien suit son maître // suit les
voitures qui passent sur la route.
I: Il cane si attacca al suo padrone //
Corre dietro alle automibili che
passano sulla strada.
E: The dog follows its master // the cars
driving down the road.
ŢIPA (1)
(ind. prez. 1 ţip)
I. vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: Copiii mici ţipă când le este foame.
F: Les bébés crient quand ils ont faim.

I: I bambini piccoli strillano quando
hanno fame.
E: Babies cry when they are hungry.
R: Copilul ţipa în gura mare // ca din gură
de şarpe.
F: L’enfant criait à tue-tête.
I: Il bambino gridava a squarciagola / a
gran voce.
E: The child was bawling and squalling.
a ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a ţipat de frică.
F: Maria a crié / a hurlé de peur.
TIPA
I: Maria ha gridato / urlato per la paura.
E: Mary screamed with fear.
a ~ la cineva
subiect [+persoană]
R: Mamele nu trebuie să ţipe la copii.
F: Les mères ne doivent pas crier après
leurs enfants / gronder leurs enfants.
I: Le mamme non devono strillare /
gridare ai loro figli.
E: Mothers should not yell at their
children.
501
UCIDE (15. 5)
(ind. prez. 1, 6 ucid, 2 ucizi, 3 ucide; ger. ucigând;
part. ucis)
I. vb. tr.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
U
R: În ultimii ani, s-au ucis multe animale
a ~ pe cineva sălbatice protejate prin lege. (sin. a se
a ~ ceva vâna)
subiect [±animat] F: Ces dernières années, beaucoup
R: Soldatul a ucis doi artilerişti inamici. d’animaux protégés par la loi ont été
(sin. a omorî, a împuşca) tués // on a tué beaucoup d'animaux
F: Le soldat a tué deux artilleurs protégés par la loi.
ennemis. I: Negli ultimi anni sono state uccisi molti
I: Il soldato ha ucciso due artiglieri animali selvatici protetti dalla legge.
nemici. E: Too many protected wild animals have
E: The soldier killed enemy gunners. been killed lately.
R: Lupul a ucis mai multe oi. (sin. a (reciproc)
omorî) subiect [+animat]
F: Le loup a tué plusieurs moutons. R: Cei doi rivali s-au ucis în duel. (sin. a
I: Il lupo ha ucciso parecchie pecore. se omorî)
E: The wolf killed several sheep. F: Les deux rivaux se sont tués en duel.
R: Războaiele // Bombele // Bolile au ucis I: I due rivali si sono uccisi in duello.
şi continuă să ucidă foarte mulţi E: The two rivals killed each other in a
oameni, pe toate continentele. (sin. a duel.
omorî)
F: Les guerres // Les bombes // Les
maladies ont tué et continuent à tuer UITA1 (1. 16)
beaucoup de gens, sur tous les (ind. prez. 1 uit, 2 uiţi, 3, 6 uită)
continents. I. vb. tr.
I: Le guerre // Le bombe // Le malattie a ~ ceva ±circ. (loc)
hanno ucciso e continuano ad uccidere subiect [+persoană]
molta gente in tutti i continenti. R: Paul a uitat cheia în broască // codul de
E: Wars // Bombs // Diseases have killed la intrare.
and are still killing many people, on all F: Paul a oublié la clé sur la serrure // le
continents. code de l'entrée.
a-şi ~ pe cineva I: Paolo ha dimenticato la chiave nella
(cu dat. pos.) serratura // il codice d'ingresso.
R: Cain şi-a ucis fratele. (sin. a omorî) E: Paul forgot the key in the lock // the
F: Cain a tué son frère. access code.
I: Caino ha ucciso suo fratello. R: Cineva a uitat un dicţionar şi două cărţi
E: Cain killed his brother. în sala de curs.

F: Quelqu'un a oublié un dictionnaire et
deux livres dans la salle de cours.
I: Qualcuno ha dimenticato un dizionario R:
e due libri nell'aula.
E: Somebody has forgotten a dictionary
and two books in the lecture room. F:
R: Maria a uitat referinţa exactă a
articolului citat // data la care trebuie să
predea lucrarea.
F: Marie a oublié la référence exacte de I:
l'article cité // la date à laquelle elle
devait déposer son travail.
I: Maria ha dimenticato i riferimenti
esatti dell'articolo citato // la data in E:
cui avrebbe dovuto consegnare il
lavoro.
E: Mary forgot the exact reference of the
cited article // the deadline of the R:
paper.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva F:
subiect [+persoană]
R: Paul a uitat numărul de telefon al
Mariei // numele persoanei pe care I:
trebuie s-o contacteze. I-a uitat numărul
de telefon. // I-a uitat numele.
F: Paul a oublié le numéro de téléphone E:
de Marie // le nom de la personne qu'il
devait contacter. Il a oublié son
numéro de téléphone. // Il a oublié son
nom.
I: Paolo ha dimenticato il numero di
telefono di Maria // il nome della R:
persona che doveva contattare. Ha F:
dimenticato il suo numero di telefono.
// Ha dimenticato il suo nome. I:
E: Paul forgot Mary's phone number //
the name of the person he was E:
supposed to get in touch with. He
forgot her phone number. // He forgot R:
his name.
R: Ghidul a uitat paşaportul unui turist la F:
hotel. I-a uitat paşaportul la hotel.
F: Le guide a oublié le passeport d’un I:
touriste à l’hôtel. Il a oublié son
passeport à l'hôtel. E:
I: La guida ha dimenticato il passaporto
di un turista in albergo. Ha
dimenticato il suo passaporto in
albergo.
E: The guide has forgotten a tourist’s R:
passport at the hotel. He forgot his
passport at the hotel.
UITA1
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
Bunicul lui Paul nu şi-i mai aminteşte
pe toţi prietenii din tinereţe. I-a uitat pe
cei care erau mai tineri decât el.
Le grand-père de Paul ne se rappelle
plus tous ses amis de jeunesse. Il a
oublié ceux qui étaient plus jeunes que
lui.
Il nonno di Paolo non ricorda più tutti i
suoi amici di giovinezza. Ha
dimenticato quelli che erano più
giovani di lui.
Paul's grandfather can no longer
remember all the friends from his
youth. He forgot those who were
younger than him.
Paul a trimis felicitări pentru Paşte. A
uitat-o pe sora lui. Îi va scrie mâine.
(sin. a omite)
Paul a envoyé des cartes pour Pâques.
Il a oublié (d'en envoyer à) sa soeur. Il
lui écrira demain.
Paolo ha spedito le cartoline per la
Pasqua. Ha dimenticato di spedirla a
sua sorella. Le scriverà domani.
Paul sent Easter greeting cards. He
forgot about his sister. He will write to
her tomorrow.
a ~ să P
a ~ că P
subiect [+persoană]
La plecare, copiii au uitat să încuie uşa.
En partant, les enfants ont oublié de
fermer la porte à clé.
Alla partenza, i bambini hanno
dimenticato di chiudere la porta.
The children have forgotten to lock the
door on their way out.
Directorul a uitat că a doua zi nu va fi
la birou.
Le directeur a oublié que le lendemain
il ne serait pas à son bureau.
Il direttore ha dimenticato che il giorno
dopo non sarebbe venuto in ufficio.
The manager forgot he wouldn't be at
the office the next day.
a ~ când, unde, cum P
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
Copilul a uitat când // unde trebuie să
ducă mesajul. A uitat cum trebuie să se
adreseze acelei persoane.
503
UITA1
F: L'enfant a oublié quand // où il devait
porter le message. Il a oublié aussi
comment il devait s'adresser à cette
personne-là.
I: Il bambino ha dimenticato quando //
dove doveva portare il messaggio. Ha
dimenticato anche come doveva
rivolgersi a quella persona.
E: The child forgot when // where he had
to go. He also forgot how he had to
address that person.
R: Paul a uitat cine a telefonat // ce trebuie
să-i transmită Mariei.
F: Paul a oublié qui a téléphoné // ce qu'il
devait transmettre à Marie.
I: Paolo ha dimenticato chi aveva
telefonato // che cosa doveva
trasmettere a Maria.
E: Paul forgot who called // what he had
to tell Mary.
a~
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Paul uită, nu te poţi baza pe el.
F: Paul oublie, on ne peut pas se fier à
lui.
I: Paolo dimentica, non puoi basarti su di
lui.
E: Paul is forgetful, you can’t count on
him.
a-şi ~ ceva ± circ. (loc)
(cu dat. pos.)
R: Fata şi-a uitat umbrela // plicul cu
fotografii pe masă.
F: La jeune fille a oublié son parapluie //
l'enveloppe avec ses photos sur la
table.
I: La ragazza ha dimenticato il suo
ombrello // la busta con le sue foto sul
tavolo.
E: The girl left her umbrella // her
envelope with photos on the table.
R: Actorul şi-a uitat replica.
F: L'acteur a oublié sa réplique.
I: L'attore ha dimenticato la sua battuta.
E: The actor forgot his line.
R: Bunicul nu-şi uită nepoţii şi le trimite
cadouri în fiecare lună.
F: Le grand-père n’oublie pas ses petits-
enfants et il leur envoie des cadeaux
chaque mois.
I: Il nonno non si dimentica dei suoi
nipoti e manda loro dei regali ogni
mese.
504
E: The grandfather doesn’t forget his
grandchildren and sends them presents
every month.
II. vb. intr.
a ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Copiii s-au luat cu joaca şi au uitat de
masă // de lecţii.
F: Pris par le jeu, les enfants ont oublié
l’heure du repas // les leçons (qu'ils
avaient à préparer).
I: I bambini sono stati presi dal gioco e
hanno dimenticato l’ora del pranzo //
(di fare) i compiti.
E: The children were absorbed in their
play and forgot about lunch // the
homework.
III.vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, unde, cum,
când P, rel. P)
R: S-a uitat că iniţial construcţia avea altă
destinaţie.
F: On a oublié / on a perdu de vue que la
construction avait, au début, une autre
destination.
I: Si è dimenticato che inizialmente la
costruzione aveva un’altra
destinazione.
E: It was forgotten that the building
initially had a different purpose.
R: S-a uitat ce s-a hotărât la şedinţa
precedentă // cine trebuia să facă
sinteza discuţiilor.
F: On a oublié ce qu’on avait décidé à la
réunion précédente // qui devait
rédiger la synthèse des discussions.
I: Si è dimenticato che cosa si era
deciso nella seduta precedente // chi
doveva fare la sintesi delle discussioni.
E: They forgot what they had decided at
the previous meeting // who was
supposed to draw the conclusions of
the meeting.
R: S-a uitat unde // când // cum vor fi
publicate concluziile intâlnirii.
F: On a oublié où // quand // comment
seraient publiées les conclusions de
l'entretien.
I: Si è dimenticato dove // quando // come
verranno pubblicate le conclusioni

dell'incontro.
E: They forgot when // where// how the
conclusions of the meeting would be
published.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: S-a uitat scopul iniţial al proiectului.
F: On a oublié / on a perdu de vue le but
initial du projet.
I: È stato dimenticato lo scopo iniziale
del progetto.
E: They forgot the initial purpose of the
project.
(reciproc)
R: Cei doi veri nu s-au văzut de zece ani şi
aproape se uitaseră.
F: Les deux cousins ne s’étaient pas vus
depuis dix ans et s'étaient presque
oubliés.
I: I due cugini non si sono visti da dieci
anni e si sono quasi dimenticati.
E: The two cousins haven’t seen each
other for ten years and have forgotten
each other.
UITA2 (SE) (1. 16)
(ind. prez. 1 mă uit, 2 te uiţi, 3, 6 se uită)
I. vb. refl.
a se ~ la ceva ± circ. (loc, mod)
subiect [+animat]
R: Băiatul s-a uitat la ceas, s-a ridicat şi a
plecat.
F: Le garçon a regardé la montre, s’est
levé et s’en est allé.
I: Il ragazzo ha guardato l’orologio, si è
alzato e se ne è andato.
E: The boy looked at his watch, stood up
and left.
R: Copilul se uită la televizor. (sin. a
privi)
F: L’enfant regarde la télé.
I: Il bambino guarda la TV.
E: The child is watching TV.
R: Martorul s-a uitat la fotografii, dar nu a
recunoscut nici o persoană. (sin. a
examina)
F: Le témoin a regardé les photos, mais il
n’a reconnu personne.
I: Il testimone ha guardato le foto ma non
ha riconosciuto nessuna persona.
E: The witness examined the photographs
but didn’t recognize anybody.
UITA2 (SE)
R: Pisica Mariei se uită la flori, dar nu
îndrăzneşte să se atingă de ele.
F: Le chat de Marie regarde les fleurs,
mais n'ose pas y toucher.
I: Il gatto di Maria guarda i fiori ma non
osa toccarli.
E: Mary's cat is looking at the flowers,
but dares not touch them.
R: În timpul lecţiei, elevii se uită atent la
tablă. (sin. a urmări)
F: Pendant la leçon, les éleves regardent
attentivement au tableau noir.
I: Durante la lezione, gli alunni
guardano attenti alla lavagna.
E: In class, pupils look at the table
attentively.
R: Trebuie să ne uităm întotdeauna la
calitatea // la data de expirare a
produselor. (sin. a verifica)
F: On doit regarder toujours à la qualité
// à la date d'expiration (date limite de
validité) des produits.
I: Dobbiamo sempre guardare / verificare
la qualità delle merci // la data di
scadenza dei prodotti.
E: We must always check the quality // the
expiry date of goods.
a se ~ după ceva
a se ~ după cineva
subiect [+animat]
R: Paul se uita după o cabină telefonică.
Voia să-i telefoneze Mariei. (sin. a
căuta)
F: Paul cherchait une cabine
téléphonique. Il voulait téléphoner à
Marie.
I: Paolo cercava una cabina telefonica.
Voleva telefonare a Maria.
E: Paul was looking for a booth. He
wanted to phone Mary.
R: Mama s-a uitat după copii, dar nu i-a
văzut în curte. (sin. a căuta cu
privirea)
F: La mère a cherché voir les enfants,
mais elle ne les a pas vus dans la cour.
I: La madre ha cercato di vedere i
bambini, ma non li ha visti nel cortile.
E: The mother looked for the children, but
didn’t find them in the backyard.
R: Vulpea // Pisica se uită după pui. (sin. a
urmări, a pândi)
F: Le renard // Le chat guette les
poussins.
I: La volpe // Il gatto guarda i pulcini.
505
UMBLA
E: The fox // The cat is watching the
chickens.
a se ~ la cineva ± circ. (timp, loc,
mod)
subiect [+animat]
R: În timpul lecţiei, elevii se uită atent la
profesor. (sin. a urmări)
F: Pendant la leçon, les éleves regardent
attentivement leur professeur.
I: Durante la lezione, gli alunni guardano
il professore con attenzione.
E: In class, pupils watch the teacher
attentively.
R: Paul se uită pe fereastră la copiii care
se joacă // la trecători. (sin. a privi)
F: Paul regarde par la fenêtre les enfants
qui jouent // les passants.
I: Paolo guarda dalla finestra i bambini
che giocano // i passanti.
E: Paul is looking out of the window at the
children playing // at the passers-by.
R: Câinele s-a uitat la trecător, s-a uitat în
jur, apoi s-a repezit la el şi l-a muşcat.
(sin. a privi)
F: Le chien a regardé le passant, a
regardé tout autour avant de se
précipiter sur lui / dessus et le mordre.
I: Il cane ha guardato il passante, si è
guardato intorno poi si è precipitato su
di lui e l'ha morso.
E: The dog looked at the passer-by,
looked around, then dashed and bit
him.
R: Leul se uita ameninţător la dresor.
F: Le lion regardait le dresseur d’un air
menaçant.
I: Il leone guardava minaccioso il
domatore.
E: The lion was growling at the trainer.
a se ~ (la) rel. P ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: De obicei, Maria nu se uită (la) cine
vorbeşte la televizor, se uită la ce spune
cel care vorbeşte. (sin. a urmări)
F: D'habitude, Marie ne fait pas attention
à (celui) qui parle à la télé, mais à ce
qu'on dit.
I: Di solito Maria non fa attenzione a chi
parla in TV, ma fa attenzione a cosa
dice quello che parla
E: Usually, Mary doesn't pay attention to
whom is speaking on TV, she pays
attention to what is said.
506
a se ~
(reciproc)
R: Fraţii se uitau unul la altul cu încredere.
F: Les frères se regardaient (l’un l’autre)
avec confiance.
I: I fratelli si guardavano l’un l’altro con
fiducia.
E: The brothers were looking at each
other confidently.
UMBLA (1. 24)
(ind. prez. 1 umblu, 2 umbli, 3, 6 umblă)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (loc, timp, mod, scop)
subiect [+persoană]
R: Copilul umblă de la zece luni. (sin. a
merge)
F: L’enfant marche dès l’âge de dix mois.
I: Il bambino cammina dall’età di dieci
mesi.
E: The child has been walking since he
was ten months old.
R: Copiii umblau încet // cu grijă // pe
vârfuri. (sin. a merge)
F: Les enfants marchaient doucement //
avec soin // sur la pointe des pieds.
I: I bambini si muovevano piano // con
prudenza // in punta di piedi.
E: The children were walking quietly //
carefully // on tiptoe.
R: Bunicul lui Paul umblă pe jos // în
baston. (sin. a merge)
F: Le grand-père de Paul marche à pied //
en s'appuyant sur son bâton.
I: Il nonno di Paolo va a piedi //
appoggiandosi ad un bastone.
E: Paul's grandparents go on foot // walk
with a stick.
R: Paul a umblat toată ţara // tot oraşul
după marfă. (sin. a străbate)
F: Paul a (par)couru tout le pays // toute
la ville en cherchant de la
marchandise.
I: Paolo ha girato tutto il paese // ha
attraversato la città in cerca di merce.
E: Paul has been all over the country //
the town for merchandise.
R: Turiştii au umblat prin ţară în lung şi-n
lat. (sin. a străbate)
F: Les touristes ont parcouru tout le pays
d’un bout à l’autre.
I: I turisti hanno girato il paese in lungo
e in largo.

E: The tourists have criss-crossed the
country.
R: Fratele meu umblă toată ziua, iar seara R:
e mort de oboseală. (sin. a circula)
F: Mon frère court toute la journée et le F:
soir il est mort de fatigue.
I: Mio fratello cammina tutto il giorno e I:
la sera muore dalla stanchezza.
E: My brother is on his feet all day long E:
and is dead tired in the evening.
R: Turiştii au umblat fără ţintă prin munţi,
trei zile în şir. (sin. a rătăci, a colinda)
F: Les touristes ont erré dans les
montagnes trois jours de suite. R:
I: I turisti hanno girato senza meta per i
monti tre giorni. F:
E: The tourists have wandered over the
mountains for three days.
R: Mama a umblat prin pod după
fotografii vechi. (sin. a căuta) I:
F: La mère a cherché de vieilles photos
dans le grenier. E:
I: La madre ha frugato in soffitta
chercando vecchie cose. R:
E: Mother has looked for old photographs
in the attic. F:
a ~ cu ceva
a ~ la ceva I:
subiect [+persoană] E:
R: Fiind foarte ocupat, el umblă numai cu
maşina. (sin. a se deplasa, a circula)
F: Etant très occupé, il ne circule qu’en
voiture. R:
I: Essendo molto occupato, egli si muove
/ gira solo in automobile. F:
E: Being very busy, he always drives.
R: Prietenii mei ştiu să umble cu orice fel I:
de aparatură electronică. (sin. a
manevra, a mânui) E:
F: Mes amis savent manier n’importe quel
type d’appareils électroniques. R:
I: I miei amici sanno utilizzare ogni tipo
di apparecchiatura elettronica.
E: My friends can handle any electronic F:
equipment.
R: Copilul a umblat la telecomandă şi a
blocat-o. I:
F: L’enfant a voulu démonter la
télécommande et l’a bloquée.
I: Il bambino ha usato il telecomando e E:
l’ha bloccato.
E: The child has played with the remote
control and has broken it.
UMBLA
a ~ după ceva
subiect [+persoană]
Maria umblă după informaţii // după
colaboratori . (sin. a căuta)
Marie cherche des informations // des
collaborateurs.
Maria cerca delle informazioni // è in
cerca di collaboratori.
Mary is looking for information //
collaborators.
a ~ cu cineva
a ~ după cineva
subiect [+persoană]
De câtva timp fratele lui umblă cu
persoane dubioase. (sin. a se asocia)
Depuis quelque temps son frère est
entouré de personnes suspectes / est
en accompagnie de personnes
suspectes.
Da qualche tempo suo fratello va in
giro con persone ambigue.
For some time his brother has kept bad
company.
Poliţiştii umblă după infractori. (sin. a
urmări, a căuta)
Les policiers poursuivent /
pourchassent les voleurs.
I poliziotti inseguono i delinquenti.
The policemen are looking for
criminals.
a ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
Paul umblă trist // vesel // modest //
elegant.
Paul est triste // gai // modeste //
élégant.
Paolo è triste // allegro // modesto //
elegante.
Paul is sad // merry // modestly //
elegantly dressed.
Directorul umblă numai în costum
închis la culoare // cu pălărie şi cravată
asortate. (sin. purta)
Le directeur porte toujours un costume
foncé // un chapeau et une cravate
assortis.
Il direttore gira sempre con un vestito
di colore scuro // con un cappello e una
cravatta assortiti.
The manager always wears a dark suit
// matching hat and tie.
507
UMFLA
III.vb. refl.
a se ~ în ceva
(în constr. impers.)
R: Vara se umblă de obicei în pantaloni
scurţi.
F: En été on porte d’habitude des
pantalons courts / des bermudas.
I: D’estate si va, di solito, in pantaloni
corti.
E: In summer people usually go about in
shorts.
UMFLA (1. 24)
(ind. prez. 1 umflu, 2 umfli, 3, 6 umflă)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Şoferul a umflat cauciucurile înainte de
a pleca în cursă.
F: Le chauffeur a gonflé les pneus avant
de partir en course.
I: L’autista ha gonfiato le gomme prima
di mettersi in viaggio.
E: The driver filled the tyres with air
before driving off.
R: Vântul umfla pânza corăbiei.
F: Le vent gonflait la voile du bateau.
I: Il vento gonfiava le vele del vascello.
E: The wind was filling the sails of the
ship.
R: Importatorul a umflat preţul
produselor. (sin. a mări, a creşte)
F: L’importateur a gonflé / a augmenté le
prix des produits.
I: L’importatore ha gonfiato il prezzo dei
prodotti.
E: The importer has increased / inflated
the price of the products.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Băiatul şi-a umflat mingea.
F: Le garçon a gonflé son ballon.
I: Il bambino ha gonfiato il suo pallone.
E: The boy has inflated his ball.
a-şi ~ ceva cu ceva
(cu dat. pos.)
R: Băiatul şi-a umflat buzunarele cu nuci.
(sin. a umple)
F: Le garçon a rempli ses poches de noix.
I: Il ragazzo si è riempito le tasche di
noci.
E: The boy has stuffed his pockets with
nuts.
508
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Glezna // Genunchiul lui Paul s-a
umflat din nou. (sin. a se inflama)
F: La cheville // Le genou de Paul s’est
enflé(e) de nouveau.
I: La caviglia // Il ginocchio di Paolo si è
gonfiato di nuovo.
E: Paul’s ankle // knee has become
swollen again.
R: Vopseaua s-a umflat şi a crăpat. (sin. a
se coşcovi)
F: La teinture s’est boursouflée, puis s’est
craquelée.
I: La vernice si è gonfiata ed è crepata.
E: The paint has blistered and cracked.
(cu sens pasiv)
R: Baloanele se umflă cu heliu.
F: Les ballons sont gonflés à l'helium.
I: I palloni si gonfiano con l'elio.
E: Balloons are filled up with helium.
a se ~ + circ. (cauză)
subiect [±animat]
R: Viţeii au mâncat prea multă lucernă şi
s-au umflat.
F: Les veaux ont mangé trop de luzerne et
leur ventre est balloné.
I: I vitelli hanno mangiato troppa erba
medica e si sono gonfiati.
E: The calves ate too much lucern and
swelled.
R: Apele râului s-au umflat în urma
ploilor // de ploaie. (sin. a creşte)
F: Les eaux de la rivière se sont gonflées
après les pluies.
I: Le acque del fiume si sono gonfiate in
seguito alle piogge // per la pioggia.
E: The waters of the river have swollen
after the rain // have become swollen
with the rain.
a se ~ când, cum, dacă P
subiect [-animat]
R: Râurile se umflă repede când // cum //
dacă se topesc brusc zăpezile.
F: Les eaux des rivières se gonflent vite
quand // dès que // si la neige fond
brusquement.
I: I fiumi si gonfiano presto quando //
non appena // se la neve si scioglie
bruscamente.
E: The rivers swell quickly when // if snow
melts suddenly.

R: Pânzele corăbiilor se umflă când //
dacă bate vântul.
F: Les voiles des bateaux se gonflent
quand // si le vent souffle.
I: Le vele dei vascelli si gonfiano quando
// se il vento soffia.
E: The sails swell when // if the wind
blows.
UMPLE (14. 12)
(ind. prez. 1, 6 umplu, 2 umpli, 3 umple; part.
umplut)
I. vb. tr.
a ~ ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Barmanul a umplut paharele cu bere.
F: Le barman a rempli les verres de
bierre.
I: Il barista ha riempito i bicchieri di
birra.
E: The bartender filled the glasses with
beer.
R: Pentru prânz, Maria a pregătit ardei
umpluţi. A umplut ardeii cu carne
tocată şi cu orez.
F: Pour le déjeuner, Marie a préparé des
poivrons farcis. Elle a rempli les
poivrons de viande hachée et de riz.
I: Per il pranzo, Maria ha cucinato dei
peperoni farciti. Ha riempito i peperoni
di carne macinata e riso.
E: For lunch, Mary cooked stuffed
peppers. She stuffed them with minced
meat and rice.
R: Grădinarul a umplut groapa cu pământ
şi cu nisip.
F: Le jardinier a comblé la fosse de terre
et de sable.
I: Il giardiniere ha riempito la buca di
terra e di sabbia.
E: The gardener filled the hole with earth
and sand.
a ~ ceva de ceva
a ~ ceva cu ceva
subiect [±animat]
R: Maria a umplut camera cu flori. Florile
au umplut camera de / cu mirosul lor.
F: Marie a rempli la chambre de fleurs.
Les fleurs ont rempli la chambre de
leur odeur / ont embaumé l’air.
I: Maria ha riempito la stanza di fiori. I
fiori hanno riempito la stanza del loro
profumo.
UMPLE
E: Mary has filled the room with flowers.
The flowers have perfumed the room.
R: Soarele a umplut bucătăria de lumină.
F: La lumière du soleil a envahi la
cuisine.
I: Il sole ha riempito la cucina di luce.
E: The sun filled the kitchen with light.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Prezenţa lui Paul în echipă a umplut un
gol. (sin. a acoperi)
F: La présence de Paul dans l’équipe a
comblé un vide.
I: La presenza di Paolo nella squadra ha
colmato un vuoto.
E: Paul's presence in the team filled a
gap.
R: Dulapul a umplut spaţiul dintre masă şi
fereastră. (sin. a ocupa)
F: L’armoire a rempli l’espace entre la
table et la fenêtre.
I: L’armadio ha riempito lo spazio tra il
tavolo e la finestra.
E: The wardrobe fitted perfectly in the
empty space between the table and the
window.
R: La ultimul spectacol al Teatrului
Naţional, spectatorii au umplut sala.
F: Au dernier spectacle du Théâtre
National, les spectateurs ont rempli la
salle.
I: All'ultimo spettacolo al Teatro
Nazionale gli spettatori hanno riempito
la sala.
E: At the latest show at the National
Theatre, the spectators filled the hall.
a ~ pe cineva de ceva
subiect [±animat]
R: O maşină care a trecut în viteză a
umplut-o pe Maria de noroi. I-a umplut
paltonul şi pantofii. (sin. a murdări)
F: Une voiture qui est passée en vitesse a
éclaboussé Marie. Elle a sali son
manteau et ses chaussures.
I: Una’autovettura che è passata
velocemente ha inzaccherata Maria di
fango. Le ha macchiato il cappotto e le
scarpe.
E: A car that rushed by covered Mary in
mud. It splashed her coat and shoes.
R: Rezultatul lor ne-a umplut de bucurie.
F: Leur résultat nous a remplis / nous a
comblés de joie.
509
UMPLE
I: Il loro risultato ci ha riempiti / colmati
di gioia.
E: Their results filled us with joy.
R: Accidentul la care au fost martori i-a
umplut pe trecători de spaimă.
F: L'accident auquel ils ont été témoins a
rempli les passants d'effroi.
I: L'incidente ci cui sono stati testimoni
ha riempito di paura i passanti.
E: The accident that they witnessed filled
the passers-by with terror.
a-şi ~ ceva cu, de ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria pleacă în vacanţă. Şi-a umplut
valiza cu / de cărţi.
F: Marie part en vacances. Elle a rempli
sa valise de livres.
I: Maria parte per le vacanze. Ha
riempito di libri la sua valigia.
E: Mary is going on a holiday. She has
filled her suitcase with books.
R: Copilul şi-a umplut buzunarele cu /de
cireşe.
F: L’enfant a rempli ses poches de
cerises.
I: Il bambino si è riempito le tasche di
ciliegie.
E: The child filled his pockets with
cherries.
II. vb. refl.
a se ~ de ceva
subiect [±animat]
R: Primăvara, câmpul se umple de flori.
(sin. a se acoperi)
F: Au printemps, le champ se couvre de
fleurs.
I: In primavera il campo è riempie di
fiori.
E: In spring, the field is full of flowers.
R: Faţa copilului s-a umplut de pistrui //
de coşuri. (sin. a se acoperi)
F: Le visage de l’enfant s’est couvert de
taches de rousseur // de boutons.
I: Il viso del bambino si è riempito di
lentiggini // di bruffoli.
E: The child's face was all covered by
freckles // pimples.
R: Hainele Mariei s-au umplut de praf.
(sin. a se murdări)
F: Les vêtements de Marie se sont
couverts de poussière.
I: I vestiti di Maria si sono riempiti di
polvere.
510
E: Mary's clothes are covered with dust.
R: Brutarul se umple de făină. Grădinarul
se umple de pământ. Zugravul se
umple de var şi de vopsea. (sin. a se
murdări)
F: Le boulanger est tout couvert de farine.
Le jardinier est couvert de terre. Le
peintre (en bâtiment) est couvert de
chaux et de peinture.
I: Il panettiere si copre di farina. Il
giardiniere s'infanga. L'imbianchino si
riempie di calce e di vernice.
E: The baker is full of flour. The gardener
is full of earth. The painter is full of
chalk and paint.
a se ~ de ceva
a i se ~ de ceva (cuiva)
subiect [-animat]
R: Ochii Mariei s-au umplut de lacrimi //
de tristeţe // de bucurie. Mariei i s-au
umplut ochii de lacrimi // de tristeţe //
de bucurie.
F: Les yeux de Marie se sont remplis de
larmes // de tristese // de joie. Ses yeux
se sont remplis de larmes // de tristesse
// de joie.
I: Gli occhi di Maria si sono riempiti di
lacrime // di tristezza // di gioia. A
Maria si sono riempiti gli occhi di
lacrime // di tristezza // di gioia.
E: Mary's eyes filled with tears //
sadness// joy.
a se ~ cu ceva
(cu sens pasiv)
R: Clătitele s-au umplut cu dulceaţă de
vişine.
F: Les crêpes ont été farcies de confiture
de griottes.
I: Le crepes sono state riempite di
confettura di visciole.
E: The pancakes were filled with sour
cherry jam.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P.)
R: Trebuie să se umple ce se goleşte.
F: On doit remplir ce qu'on a vidé.
I: Si deve riempire ciò che si svuota.
E: We must refill what gets empty.
a se ~ când, cum, dacă P
(cu sens pasiv)
R: Carafa de apă se umple când // cum //
dacă s-a golit.

F: On doit remplir la carafe d'eau quand
// dès que // si on l'a vidée.
I: La caraffa d'acqua si riempie quando //
non appena // se si è svuotata.
E: The pitch is refilled when // as soon as
// if it gets emply.
UNGE (15)
(ind. prez. 1, 6 ung;part. uns)
I. vb. tr.
a ~ ceva (cu ceva)
subiect [+persoană]
R: Mama unge pâinea cu unt.
F: La mère enduit le pain de beurre / de
beurre le pain.
I: La madre imburra il pane / spalma il
burro sul pane.
E: Mother is spreading butter on the
bread.
R: Ceasornicarul unge mecanismul
ceasului.
F: L'horloger graisse le mécanisme de la
montre.
I: L'orologiaio lubrifica il meccanismo
dell'orologio.
E: The watchmaker oils the clock
mechanism.
R: Maria a uns tigaia cu ulei // plăcinta cu
ou.
F: Marie a graissé la poêle // a doré la
patisserie.
I: Maria ha unto il tegame d'olio // la
sfogliata d'uovo.
E: Mary oiled the pan // spread an egg
yolk on the cake.
R: Paul unge o balama care scârţâie.
F: Paul huile un gond qui grince.
I: Paolo lubrifica una cerniera che
scricchiola.
E: Paul is greasing a squeaking hinge.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a uns mâinile cu cremă.
F: Marie s'est mis de la crème (de beauté)
sur les mains.
I: Maria si è unta le mani di crema.
E: Mary put some cream on her hands.
II. vb. refl.
a se ~ (cu ceva)
subiect [+persoană]
R: Maria s-a uns cu cremă împotriva
ţânţarilor.
URCA
F: Marie s’est enduite d’un produit contre
les moustiques.
I: Maria si è spalmata una crema contro
le zanzare.
E: Mary used cream against moskitoes.
(cu sens pasiv)
R: Mâinile se ung cu cremă (cu glicerină)
pentru a se proteja de frig.
F: On met de la crème à glycérine sur les
mains pour les protéger contre le
froid.
I: Le mani si ungono di crema perché
siano protette dal freddo.
E: Hands are smeared against the cold.
URCA (1)
(ind. prez. 1 urc)
I. vb. tr.
a ~ ceva + circ. (loc, mod)
subiect [±animat]
R: Paul a urcat valizele în camera Mariei.
(sin. a sui)
F: Paul a monté les valises dans la
chambre de Marie.
I: Paolo ha portato su le valigie nella
camera di Maria.
E: Paul took the suitcases up to Mary's
room.
R: Fermierul a urcat sacii cu grâu în
hambar. (sin. a sui)
F: Le fermier a monté les sacs de blé dans
le grenier.
I: Il fattore ha portato su i sacchi di
grano nel granaio.
E: The farmer took the wheat sacksup in
the barn.
R: Comercianţii au urcat preţul ţigărilor.
(sin. a mări, a creşte)
F: Les commerçants ont haussé / élevé /
augmenté le prix des cigarettes.
I: I venditori hanno aumentato il prezzo
delle sigarette.
E: The sellers raised the price of
cigarettes.
R: Copiii au urcat scările în fugă. (sin. a
sui)
F: Les enfants ont monté l’escalier en
courant.
I: I bambini hanno salito le scale
fuggendo.
F: The children raced up the stairs.
R: Turiştii urcă muntele pieptiş. (sin. a
escalada)
511
URCA
F: Les touristes grimpent / escaladent la
montagne à grand-peine.
I: I turisti scalano la montagna per
direttissima.
E: The tourists climb the steep mountain
with difficulty.
R: Maşinile de teren urcă fără dificultate
pantele abrupte
F: Les 4x4 montent / gravissent sans
difficulté les pentes abruptes.
I: Le fuoristrada salgono senza difficoltà
le discese ripide.
E: The path goes up the mountain.
a ~ pe cineva + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Mama a urcat copilul pe scaun // în
leagăn // pe bicicletă. L-a urcat şi pe
prietenul lui. (sin. a aşeza, a pune)
F: La mère a monté l'enfant sur la chaise
// sur la balançoire // à bicyclette. Elle
a monté aussi son copain.
I: La madre ha messo il bambino sulla
sedia // nella culla // sulla bicicletta.
Ha fatto salire anche il suo compagno.
E: The mother helped the child onto the
chair // the swing // the bike. She
helped his friend, too.
R: Brancardierii au urcat bolnavul în
salvare. (sin. a pune)
F: Les brancardiers ont monté le malade
dans l'ambulance.
I: I barellieri hanno messo il malato
sull’ambulanza.
E: The stretcher bearers put the sick
person into the ambulance.
R: Telecabina îi urcă pe turişti până la
cota 2000. (sin. a transporta, a duce)
F: La télécabine transporte les touristes
jusqu’à 2000 mètres.
I: La funivia porta / trasporta i turisti
fino a(lla) quota 2000.
E: The cable car took the tourists up to the
station at 2000 metres.
a-şi ~ ceva + circ. (loc, mod)
a-şi ~ pe cineva + circ. (loc, mod)
(cu dat. pos.)
R: Băiatul şi-a urcat rucsacul în plasa de
bagaje.
F: Le garçon a monté / mis son sac à dos
dans le filet à bagages.
I: Il ragazzo ha messo il suo zaino sulla
rete dei bagagli.
E: The boy put his rucksack up on the
rack.
512
R: Paul şi-a urcat mama în rapidul de ora
cinci.
F: Paul a monté sa mère dans le train
rapide de 5 heures.
I: Paolo ha fatto salire sua madre nel
(treno) rapido delle 5.
E: Paul put his mother on the 5 o'clock
fast train.
II. vb. intr.
a ~ ± circ. (loc, timp, mod)
subiect [±animat]
R: Una din scările rulante urcă, cealaltă
coboară. Urcă până la ultimul nivel al
magazinului.
F: L'un des escalators monte, l'autre
descend. Il monte jusqu'au dernier
niveau du magasin.
I: Una delle scale mobili sale, l’altra
scende. Sale fino all'ultimo piano del
negozio.
E: One of the escalators goes up, the other
one goes down. It goes up to the last
floor of the shop.
R: Drumul urcă şi apoi coboară spre lac.
F: Le chemin monte et descend / dévale
ensuite vers le lac.
I: La strada sale e poi scende verso il
lago.
E: The road goes up then down towards
the lake.
R: Drumul urcă la cota 1400.
F: La route monte à la côte 1400.
I: La strada sale fino alla quota 1400.
E: The road goes up the mountain as high
as 1400 m.
R: Liftul a urcat la etajul 2.
F: L’ascenseur est monté au deuxième
étage.
I: L’ascensore è salito al secondo piano.
E: The elevator went up to the second
floor.
R: Temperatura aerului a urcat iar. (sin. a
creşte)
F: La température de l’air a monté de
nouveau.
I: La temperatura dell’aria è salita di
nuovo.
E: The air temperature has risen again.
R: Preţurile urcă în ritm cu inflaţia. (sin. a
creşte)
F: Les prix montent au rythme de
l'inflation.

I: I prezzi salgono / aumentano secondo
l'inflazione.
E: Prices go up at the pace of inflation.
a ~ + circ. (loc, timp, mod)
subiect [±animat]
R: Bărbatul a urcat repede într-un taxi // în
autobuz // în tramvai // la Maria. A
urcat şi căţelul său cu el.
F: L’homme est vite monté dans un taxi //
en bus // dans le tram // chez Marie.
Son petit chien y est monté aussi.
I: L’uomo è salito di fretta in un tassi// in
autobus // nel tram// da Maria. Ha fatto
salire anche il suo cagnolino son sé.
E: The man quickly got into a taxi // on
the bus // on the tram // went up to
Mary's. His dog went with him, too.
R: Maria a urcat în pod // pe terasă // la
etajul trei // pe cal.
F: Marie est montée au grenier // sur la
terrasse // au troisième étage // à
cheval.
I: Maria è salita in soffitta // sul terrazzo
// al terzo piano// è montata a cavallo.
E: Mary went up to the attic // on the
terrace // to the third floor // mounted
on horseback.
R: Descendenţa familei lui urcă până în
sec. al XVI-lea. (sin. a data din)
F: La descendance de sa famille remonte
jusqu’au XVI-e siècle.
I: La discendenza della sua famiglia
risale fino al XVI secolo.
E: His family line goes back to the XVIth
century.
a ~ pe ceva ± circ. (mod)
a ~ în ceva ± circ. (mod)
subiect [+persoană]
R: Fratele lui Paul e colonel. A urcat
relativ repede în grad.
F: Le frère de Paul est colonel. Il est
relativement vite monté en grade.
I: Il fratello di Paolo fa il colonnello. È
salito di grado molto velocemente.
E: Paul's brother is a colonel. He's
advanced in rank rather quickly.
R: Paul a urcat pe scara socială în urma
unei căsătorii de convenienţă. (sin. a
avansa)
F: Paul a gravi les échelons de la vie
sociale à la suite d’un mariage de
convenance.
I: Paolo ha salito la scala sociale in
seguito ad un matrimonio di
URCA
convenienza.
E: Paul climbed the social ladder through
a marriage of convenience.
a ~ cu ceva ± circ. (loc, timp, mod)
subiect [+animat]
R: Schiorii au urcat cu telecabina la cota
1400.
F: Les skieurs sont montés à la côte 1400,
en télécabine.
I: Gli sciatori sono saliti con la funivia
fino alla quota 1400.
E: Skiers took the cable car to1400 m.
R: Maria a urcat cu liftul la etajul şapte.
F: Marie est monté au septième étage en
ascenseur. / Marie a pris l'ascenseur
pour monter au 7e.
I: Maria è salita con l'ascensore fino al
settimo piano.
E: Mary took the elevator to the 7th floor.
a~
(în constr. abs.)
subiect [±animat]
R: Maria a urcat, du-te după ea!
F: Marie est montée, va la rejoindre!
I: Maria è salita, vai dietro a lei.
E: Mary went up, follow her!
R: Liftul a urcat. Aşteaptă-l până coboară.
F: L'ascenseur est monté. Attends-le
jusqu'à ce qu'il descende!
I: L'ascensore è salito. Aspettalo fino a
quando scende.
E: The elevator went up. Wait till it comes
down again.
III. vb. refl.
a se ~ în
a se ~ pe ceva + circ. (loc)
subiect [±animat]
R: Jocheul s-a urcat în şa.
F: Le jockey est monté à cheval.
I: Il fantino è montato in sella.
E: The jockey mounted the horse.
R: Copilul s-a urcat pe scaun // în leagăn.
F: L’enfant est monté sur la chaise // sur
la balançoire.
I: Il bambino è salito sulla sedia //
sull’altalena.
E: The child went up on the chair // in the
swing.
R: Paul s-a urcat în maşină // în tren // în
avion.
F: Paul est monté dans la voiture // dans
le train // en avion .
513
URÎ
I: Paolo è salito in macchina // in treno
// in aereo.
E: Paul got into the car // on the train //
plane.
R: Veveriţa s-a urcat în copac.
F: L'écureuil a grimpé dans l’arbre.
I: Lo scoiattolo è salito sull'albero.
E: The squirrel climbed the tree.
R: Iedera s-a urcat pe grilajul balconului.
F: Le lierre a grimpé sur le grillage du
balcon.
I: L’edera si è arrampicata sulla
ringhiera del balcone.
E: The ivy crept up the balcony
railing.
a (se) ~
a i se ~ (cuiva) + circ. (loc, măsură)
subiect [-animat]
R: Temperatura copilului (s-)a urcat la
380. Copilului i s-a urcat temperatura.
F: La température de l'enfant est montée à
380. La fièvre de l’enfant a monté.
I: La temperatura del bambino è salita a
380. Al bambino è salita / cresciuta /
aumentata la temperatura.
E: The child’s temperature went up to 380.
The child’s temperature went up.
(cu sens pasiv)
R: Bagajele turiştilor s-au urcat în autocar.
Turiştilor li s-au urcat bagajele în
autocar.
F: Les bagages des touristes ont été
montés dans l'autocar.On a monté //
On a fait monter les bagages des
touristes dans l’autocar.
I: I bagagli dei turisti sono stati caricati
sul pullman. Ai turisti sono stati
caricati i bagagli sul pullman.
E: The tourists had their luggage put into
the coach. The tourists’ luggage was
put into the coach.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Pe unele trasee montane se urcă numai
vara.
F: Par certains trajets de montagne on ne
monte qu’en été.
I: Per certi sentieri di montagna si sale
soltanto d’estate.
E: Some mountain tracks are to be
climbed only in summer.
514
URÎ (12)
(ind. prez. 1, 6 urăsc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Oamenii îi urăsc pe delatori. (sin. a
detesta)
F: Les gens haïssent / détestent les
délateurs.
I: Le persone odiano i delatori.
E: People hate informers.
R: Toată familia noastră urăşte minciuna.
(sin. a detesta)
F: Toute notre famille hait / déteste le
mensonge.
I: Tutta la nostra famiglia odia la
menzogna.
E: Everybody in our family hates lies.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P)
R: Să minţi, să nu spui adevărul se urăşte
cel mai mult în familia noastră. Ce se
urăşte cel mai mult în familia noastră
este să minţi // să nu spui adevărul.
F: Mentir, ne pas dire la vérité est détesté
le plus dans notre famille. Ce qu’on
hait / déteste le plus dans notre famille
c’est qu'on mente // qu'on ne dise pas
la vérité.
I: Il mentire, il non dire la verità è ciò
che è più detestato nella nostra
famiglia. Ciò che si odia di più nella
nostra famiglia è il mentire // il non
dire la verità.
E: Lying, not telling the truth is what we
hate most in our family is lying, not
telling the truth. We hate most in our
family is lying // not telling the truth.
a se ~
(reciproc)
R: Vecinii se urau din pricina unei vechi
datorii.
F: Les voisins se haïssaient / se
détestaient à cause d’une vieille dette.
I: I vicini di casa si odiavano a motivo di
un vecchio prestito.
E: The neighbours hated each other
because of an old loan.

a i se ~(cuiva) de ceva, cu ceva, să P
subiect zero
R: Lui Paul i s-a urât să muncească // de
muncă // cu munca.
F: Paul en a assez de travailler.
I: Paolo si è stufato del lavoro.
E: Paul has had enough working.
R: Mariei i s-a urât să calce // cu călcatul.
F: Marie en a assez de repasser.
I: Maria si è stufata di stirare.
E: Mary is tired of ironing.
URMA (4)
(ind. prez. 1 urmez)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva + circ. (timp, loc, mod)
subiect [+persoană]
R: Vizitatorii îl urmează (pas cu pas) pe
ghid în diversele săli ale muzeului // pe
coridoarele castelului.
F: Les visiteurs suivent (pas à pas) le
guide dans les diverses salles du musée
// dans les couloirs du château.
I: I visitatori seguono (passo passo) la
guida nelle diverse sale del museo //
nei corridoi del castello.
E: The visitors are (closely) following the
guide through different halls of the
museum // along the corridors of the
castle.
R: După căsătorie, Maria l-a urmat pe
Paul în localitatea unde a primit postul.
F: Après le mariage, Marie a suivi /
accompagné Paul dans la localité où il
a été nommé.
I: Dopo il matrimonio, Maria ha seguito
Paolo nelle località dove aveva
ottenuto il posto ( di lavoro).
E: After marriage, Mary followed Paul to
the town where he got a job.
a ~ ceva
subiect [+persoană]
R: Bolnavul a urmat tratamentul şi s-a
însănătoşit. (sin. a respecta)
F: Le malade a suivi le traitement et a
guéri.
I: Il malato ha seguito il trattamento ed è
guarito.
E: The sick man underwent a treatment
and recovered.
R: Soldaţii au urmat ordinele căpitanului.
(sin. a respecta, a executa)
URMA
F: Les soldats ont suivi / ont respecté les
ordres du capitaine / ont obéi aux
ordres du capitaine.
I: I soldati hanno eseguito gli ordini del
capitano.
E: The soldiers carried out the captain’s
orders.
R: Absolvenţii au urmat cursuri
postuniversitare. (sin. a frecventa)
F: Les diplômés ont suivi / ont fait des
cours post-universitaires.
I: I laureati hanno seguito corsi
postuniversitari.
E: The graduates attended post-graduate
courses.
R: Paul urmează tradiţiile familiei. (sin. a
continua)
F: Paul suit / continue les traditions de sa
famille.
I: Paolo segue le tradizioni della
famiglia.
E: Paul follows in the traditions of his
family.
R: Turiştii au urmat poteca marcată. (sin.
a merge pe)
F: Les touristes ont suivi le sentier
marqué.
I: I turisti hanno seguito il sentiero
segnato.
E: The tourists followed the marked route.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
subiect [+animat]
R: Fiecare şi-a urmat drumul în viaţă.
F: Chacun a suivi / a poursuivi son
chemin dans la vie.
I: Ciascuno ha seguito la sua strada nella
vita.
E: Everybody went their own way.
R: Servitorul şi-a urmat stăpânul în exil.
(sin. a însoţi)
F: Le serviteur a suivi son maître dans
l’exil.
I: Il servo ha seguito il suo padrone in
esilio.
E: The servant followed his master into
exile.
R: Câinele îşi urmează stăpânul. (sin. a
însoţi)
F: Le chien suit son maître.
I: Il cane segue il suo padrone.
E: The dog follows its master.
515
URMA
II. vb. intr.
a ~ la ceva
a ~ după ceva
subiect [±animat]
R: Deputatul PNL a urmat la cuvânt după
pauză. (sin. a interveni)
F: Le député du PNL a eu la parole après
la pause.
I: Dopo l'intervallo, ha preso la parola il
deputato del PNL.
E: The PNL deputy was the next speaker
after the break.
R: Dezbaterile urmează după prezentarea
raportului. (sin. a avea loc)
F: Les débats suivront (après) la
présentation du rapport.
I: Dopo la presentazione del rapporto
seguono i dibattiti.
E: Discussions follow the presentation of
the report.
R: Primăvara urmează după iarnă. (sin. a
veni)
F: Le printemps vient après l’hiver /
succède à l’hiver / fait suite à l’hiver.
I: La primavera viene dopo l’inverno.
E: Spring follows winter.
R: Noaptea urmează după zi. (sin. a veni)
F: La nuit vient après le jour / succède au
jour.
I: La notte viene dopo il giorno / segue il
giorno.
E: Night follows day.
a ~ după cineva
a-i ~ cuiva
subiect [+persoană]
R: Petru Rareş a urmat la tronul Moldovei
după tatăl său. I-a urmat la tron tatălui
său. (sin. a succeda)
F: Petru Rareş a succédé à son père au
trône de la Moldavie.
I: Petru Rareş è successo al trono di
Moldavia a suo padre. E’ succeduto al
trono a suo padre.
E: Petru Rareş succeeded his father to the
throne of Moldavia.
R: Paul a urmat la conducerea
întreprinderii după tatăl său. I-a urmat
(tatălui său) la conducerea
întreprinderii. (sin. a înlocui)
F: Paul a succédé à son père à la
direction de l'entreprise.
I: Paolo è successo a suo padre nella
direzione della ditta. Gli è succeduto (a
suo padre) nella direzione della ditta.
516
E: Paul succeeded his father to the
management of the company. He
succeeded him to the management of
the company.
a ~ după ceva
subiect [-animat]
R: După răscoala ţăranilor din 1907 a
urmat o sângeroasă represiune.
F: Après la révolte des paysans de 1907 il
y a eu une sanglante répression.Une
sanglante répression a suivi la révolte
des paysans de 1907.
I: Dopo la sommossa dei contadini del
1907 è avvenuta una cruenta
repressione.
E: The peasants’ revolt of 1907 was
followed by a bloody backlash.
a ~ ca ... să P
a ~ să P
(în constr. unipers. 3)
R: Urmează ca Paul să vină mâine. Paul
urmează să vină mâine. Urmează ca eu
să plec // ca voi să plecaţi.
F: Paul doit venir / va venir demain. Je
dois partir. // Vous devez partir.
I: Paolo deve arrivare domani. Devo
partire // dovete partire.
E: Paul is going to come tomorrow. I am
// You are going to leave.
R: Urma ca manuscrisul să fie publicat //
ca manuscrisele să fie publicate peste o
lună. Manuscrisul urma să fie publicat
peste o lună.
F: Le manuscrit devait / allait être publié
dans un mois. // Les manuscrits
devaient / allaient être publiés dans un
mois.
I: Il manoscritto doveva essere
pubblicato // I manoscritti dovevano
essere pubblicati fra un mese.
E: The manuscript was // The manuscripts
were to be published in a month.
a ~ + inf.
subiect [+persoană]
R: Ei urmează a locui într-un cartier nou.
F: Ils vont habiter (dans) un nouveau
quartier.
I: Loro andranno ad abitare in un nuovo
quartiere.
E: They are going to live in a new district.
III. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)

subiect [-animat]
R: Instrucţiunile trebuie să se urmeze
întocmai. (sin. a se respecta)
F: On doit suivre les instructions à la
lettre. Les instructions doivent être
suivies / observées à la lettre.
I: Le indicazioni devono essere seguite
esattamente.
E: Instructions are to / must be carried
out / followed to the letter.
URMĂRI (10)
(ind. prez. 1, 6 urmăresc)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva
a ~ ceva
subiect [+animat]
R: Poliţiştii au urmărit hoţii, dar nu i-au
prins. Pe unul dintre ei l-au urmărit cu
maşina.
F: Les policiers ont poursuivi les voleurs,
mais ils ne les ont pas attrapés. Ils ont
poursuivi l'un d'eux en voiture.
I: I poliziotti hanno inseguito i ladri ma
non li hanno presi. Hanno inseguito
uno di loro in automobile.
E: The policemen chased the thieves but
were unable to catch them. They
followed some of them by car.
R: Un detectiv particular a urmărit-o pe
Maria timp de două săptămâni.
F: Un détective privé a suivi Marie
pendant deux semaines.
I: Un detective privato ha inseguito Maria
per due settimane.
E: Private investigator followed Mary for
two weeks.
R: Savanţii urmăresc balenele în
deplasarea lor de-a lungul coastei. (sin.
a supraveghea)
F: Les savants suivent / observent les
baleines dans leur déplacement le long
de la côte.
I: Gli scienziati seguono lo spostamento
delle balene lungo le coste.
E: The scientists observe the migration of
whales along the coast.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Cercetătorii de la NASA au urmărit în
detaliu activitatea echipajelor de pe
navetele spaţiale. (sin. a supraveghea)
URMĂRI
F: Les chercheurs de la NASA ont observé
en détail l'activité des équipages dans
les navettes spatiales.
I: I ricercatori della NASA hanno
sorvegliato minuziosamente l'attività
degli equipaggi delle navette spaziali.
E: NASA researchers closely observed the
activity of the teams inside the
spaceship.
R: Sateliţii spioni urmăresc obiectivele
strategice ale altor state. (sin. a
supraveghea)
F: Les satellites espions surveillent les
objectifs stratégiques d’autres États.
I: I satelliti spia sorvegliano gli obiettivi
strategici degli altri stati.
E: Spying satellites observe the strategic
objective points of other states.
R: Studenţii urmăreau expunerea
profesorului. (sin. a asculta)
F: Les étudiants suivaient l’exposé du
professeur.
I: Gli studenti seguivano l’esposizione del
professore.
E: The students were listening to the
professor’s lecture.
a ~ să P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Studenţii // Sindicatul şi liga studenţilor
urmăresc să obţină autogestiunea
căminelor şi a cantinelor. (sin. a-şi
propune)
F: Les étudiants // Le syndicat et la ligue
des étudiants visent à / se sont proposé
comme objectif d'obtenir l'autogestion
des foyers et des cantines.
I: Gli studenti // Il sindacato e la lega
degli studenti mirano ad ottenere
l'autogestione dei collegi e delle mense.
E: Students // The students union and
sindicate aim to obtain the
administration of the hostels and
canteens.
R: Teroriştii urmăresc să ocupe clădirea //
să întrerupă comunicarea cu exteriorul.
(sin. a-şi propune)
F: Les terroristes visent à s’emparer du
bâtiment / à occuper le bâtiment // à
couper la communication avec
l'extérieur.
I: I terroristi mirano ad occupare
l'edificio // ad interrompere la
comunicazione con l'esterno.
517
URMĂRI
E: The terrorists aim to take hold of the
building // to cut off any
communication with the outside.
R: Echipajul urmărea să preia controlul
asupra navei. (sin. a intenţiona)
F: L’équipage visait à prendre le contrôle
du navire.
I: L’equipaggio era intenzionato a
prendere il controllo della nave.
E: The crew intended to take over the
ship.
a ~ ceva ± circ. (loc)
subiect [+animat]
R: Paul urmăreşte meciul la televizor.
Tatăl lui îl urmăreşte pe stadion. (sin. a
vedea)
F: Paul suit / regarde le match à la télé.
Son père le suit sur le stade.
I: Paolo guarda la partita alla TV. Suo
padre la segue allo stadio.
E: Paul is watching a match on TV. His
father is watching it at the stadium.
a ~ pe cineva + e. p. s. (gerunziu)
subiect [+animat]
R: Antrenorul i-a urmărit pe copii jucând
tenis. (sin. a privi)
F: L’entraîneur a suivi / a observé les
enfants jouer au tennis.
I: L’allenatore ha osservato i bambini
che giocavano a tennis.
E: The trainer watched the children
playing tennis.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
subiect [+animat]
R: Ei şi-au urmărit întotdeauna scopul.
F: Ils ont toujours poursuivi leur but.
I: Essi hanno sempre perseguito il loro
scopo.
E: They have always looked after their
own interest.
R: Mama îşi urmărea copilul din balcon //
de la fereastră. (sin. a privi)
F: La mère suivait / observait son enfant
depuis le balcon // depuis la fenêtre.
I: La madre seguiva il suo bambino dal
balcone // dalla finestra.
E: The mother was watching her child
from the balcony // window.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
518
R: Patinatorul se urmăreşte întotdeauna în
înregistrări video pentru a-şi îmbunătăţi
stilul. (sin. a se examina, a se studia)
F: Le patineur s'observe toujours sur des
enregistrements vidéo afin de
perfectionner son style.
I: Il pattinatore si osserva sempre nelle
videoregistrazioni per migliorare il suo
stile.
E: The skater always watches video tape
of his performances in order to
improve his style.
(cu sens pasiv)
subiect [+animat]
R: Fugarii se urmăresc până la graniţă,
apoi intră în jurisdicţia statului vecin.
(sin. a căuta)
F: On poursuit les fuyards jusqu‘à la
frontière, après quoi ils entrent sous la
jurisdiction de l’État voisin.
I: I fuggitivi vengono inseguiti fino alla
frontiera, poi entrano nella
giurisdizione dello stato vicino.
E: Runaways are chased as far as the
border, then they fall under the
jurisdiction of the neighbouring state.
(cu sens pasiv)
R: Toate alunecările de teren se urmăresc
pentru a preîntâmpina o catastrofă. (sin.
a supraveghea)
F: Tous les glissements de terrain sont
observés pour prévenir une
catastrophe.
I: Tutte le frane del terreno vengono
seguite / tenute d’occhio per evitare
una catastrofe.
E: All landslides are recorded to prevent a
catastrophe.
(reciproc)
R: Copiii se jucau de-a cercetaşii: s-au
urmărit prin pădure, apoi, obosiţi, au
revenit la corturi. (sin. a se fugări)
F: Les enfants jouaient aux scouts: ils se
sont poursuivis dans la forêt, puis,
fatigués, ils sont revenus à leurs tentes.
I: I bambini giocavano agli scout: si sono
inseguiti // rincorsi per il bosco, poi,
stanchi, sono ritornati alle tende.
E: The children were playing boy scouts;
chased one another through the woods,
then, as they were tired, they returned
to the tents.
 USCA

a se ~ I: Dopo essersi asciugati i capelli, Maria

(în constr. impers.) li ha pettinati.
subiect [-animat] (rel. P, când, cum, E: After (blow)drying her hair, Mary
dacă P) combed it.
R: Trebuie să se urmărească ce s-a propus R: Maria şi-a uscat rufele în curte // la aer.
iniţial. F: Marie a fait sécher son linge dans la
F: On doit suivre ce qu'on a proposé au cour // au grand air.
début. I: Maria ha asciugato i suoi panni nel
I: Si deve seguire ciò che si è proposto cortile // all'aria aperta.
all'inizio. E: Mary had the linen dried in the
E: What was initially suggested must be backyard // outside.
followed.
R: Se urmăreşte cu atenţie când // dacă II. vb. refl.
vine trenul // cum urcă pasagerii. a se ~
F: On observe attentivement quand // si le subiect [-animat]
train arrive // comment les voyageurs y R: Plantele s-au uscat din cauza căldurii.
montent. (sin. a se ofili, a muri)
I: Si osserva attentamente quando // se F: Les plantes ont séché à cause de la
viene il treno // come salgono i chaleur.
passeggieri. I: Le piante si sono seccate per il caldo.
E: They closely monitor when and if the E: The plants have withered because of
train comes // how the passengers get the drought.
on. R: Rufele s-au uscat.
F: Le linge a séché.
I: I panni si sono asciugati.
USCA (22) E: The washing is dry.
(ind. prez. 1 usuc, 2 usuci, 3, 6 usucă; conj. prez. 3, (cu sens pasiv)
6 să usuce) R: Plantele medicinale se usucă la loc
I. vb. tr. umbros.
a ~ ceva F: On fait sécher les plantes médicinales à
subiect [+persoană] l'ombre.
R: Mama a uscat prune pentru iarnă // I: Le piante medicinali vengono essiccate
plante medicinale. in un posto ombroso.
F: La mère a fait sécher des prunes pour E: Herbal plants are dried in a shady
l’hiver // des plantes médicinales. place.
I: La madre ha seccato delle prugne per a se ~
l’inverno // delle piante medicinali. a i se ~ (cuiva)
E: Mother has dried plums for winter // subiect [-animat]
herbal plants. R: Tenul Marie s-a uscat de frig. I s-a
subiect [-animat] uscat tenul de frig.
R: Vântul a uscat pământul // câmpul // F: La peau (du visage) de Marie a séché à
rufele. cause du froid . Marie a la peau (du
F: Le vent a desséché la terre // les visage) sèche à cause du froid. Sa peau
champs // a fait sécher le linge. a séché à cause du froid.
I: Il vento ha seccato la terra // il campo I: La pelle (del viso) di Maria è diventata
// ha asciugato i panni. secca per il freddo. A Maria la pelle
E: The wind has dried up the ground // the (del viso) è diventata secca dal / per il
field // has dried the washing. freddo.
a-şi ~ ceva E: Mary's skin has become dry with the
(cu dat. pos.) cold. Her skin has become dry with the
R: După ce şi-a uscat părul, Maria l-a cold.
pieptănat. R: Florile Mariei s-au uscat. Mariei i s-au
F: Après avoir fait sécher ses cheveux, uscat florile. I s-au uscat toate florile.
Marie les a coiffés.
519
USTURA

F: Les fleurs de Marie ont séché. Les bruciano gli occhi . Gli brucia anche la
fleurs de Marie ont séché / se sont pelle.
fânées. Ses fleurs ont séché / se sont E: Paul is rubbing his eyes. His eyes are
fânées. stinging His skin is burning, too.
I: I fiori di Maria si sono seccati. A
Maria (le) si sono seccati i fiori sono II. vb. intr. (vb.unipers. 3, 6)
seccati. Le si sono seccati tutti i fiori. a~
E: Mary's plants withered. All her plants subiect [-animat]
withered. R: Anumite varietăţi de ardei // Piperul
ustură la limbă.
F: Certaines variétés de poivrons piquent.
USTURA (1) Le poivre pique la langue.
(numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 ustură) I: Certe varietà di peperoni // Il peppe
I. vb. tr. unipers. 3, 6 pizzica sulla lingua.
a ~ pe cineva E: Some types of pimento burn // Pepper
subiect [-animat] (parte a corpului) burns your tongue.
R: Paul se freacă la ochi. Îl ustură ochii . Il (în constr. abs.)
ustură şi pielea. R: Ustură!
F: Paul se frotte les yeux. Les yeux lui F: Ça cuit!
piquent. La peau lui cuit aussi. I: Brucia!
I: Paolo si stropicica gli occhi. Gli E: It stings / burns.

520
VĂRSA1 (1. 12)
(ind. prez. 1 vărs, 2 verşi, 3, 6 varsă; conj. prez. 3, 6
să verse)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc, timp)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Copilul a vărsat cana cu lapte. A vărsat
laptele pe masă. (sin. a răsturna)
F: L’enfant a renversé la tasse de lait. Il a
répandu le lait sur la table.
I: Il bambino ha versato la tazza di latte.
Ha versato il latte sul tavolo.
E: The child spilled the cup of milk. He
spilled the milk on the table.
R: Maria a vărsat apa murdară în / la
canal. (sin. a arunca)
F: Marie a versé l’eau sale dans le canal.
I: Maria ha versato l’acqua sporca nel
canale.
E: Mary poured the dirty water down the
drain.
R: Din neatenţie, cofetarul a vărsat făina //
zahărul // alunele pe jos. (sin. a
răsturna)
F: Par mégarde, le pâtissier a répandu la
farine // le sucre // les noisettes par
terre.
I: Per disattenzione il panettiere ha
sparso la farina // lo zucchero // le
noccioline per terra.
E: By mistake, the confectioner spilled the
flour // the sugar // the hazelnuts on the
floor.
R: Casierul varsă în fiecare zi banii la
bancă. (sin. a depune)
F: Le caissier verse chaque jour l'argent à
la banque.
V
I: Il cassiere versa ogni giorno i soldi in
banca.
E: The cashier deposits the money in the
bank every day.
R: Editura a vărsat banii în contul
autorilor la data stabilită. (sin. a vira)
F: La maison d’édition a versé / a viré
l’argent sur le compte des auteurs à la
date fixée.
I: La casa editrice ha versato i soldi sul
conto degli autori alla data stabilita.
E: The publishing house deposited the
money in the authors’ accounts on the
due date.
a-şi ~ ceva + circ. (loc, scop)
(cu dat. pos.)
R: Copilul şi-a vărsat cutia cu bile pe
masă. (sin. a răsturna)
F: L’enfant a renversé la boîte à billes sur
la table.
I: Il bambino ha rovesciato la scatola di
palline sul tavolo.
E: The child has overturned his marbles
box of the table.
R: Soldaţii şi-au vărsat sângele pentru a-i
alunga pe duşmani. (sin. a se sacrifica,
a se jertfi).
F: Les soldats ont versé leur sang pour
chasser les ennemis.
I: I soldati hanno versato il loro sangue
per respingere i nemici.
E: The soldiers laid down their lives to
drive away the enemy.
subiect [-animat]
R: Soarele îşi varsă lumina blândă asupra
întregii grădini. (sin. a răspândi)
F: Le soleil répand sa douce lumière sur
tout le jardin.
VĂRSA2
I: Il sole diffonde la sua luce ti epida su
tutto il giardino.
E: The sun was spreading its gentle light
over the entire garden.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Jiul se varsă în Dunăre.
F: Le Jiu se jette dans le Danube.
I: Il Jiu sfocia nel Danubio.
E: The Jiu flows into the Danube.
R: O parte din apa râului se varsă în
bazinul de acumulare pentru
alimentarea oraşului (sin. a se deversa)
F: Une partie de l’eau de la rivière se
déverse dans le bassin d’accumulation
pour l’alimentation de la ville.
I: Una parte dell’acqua del fiume si versa
nel bacino di accumulazione per
l'alimentazione della città.
E: Some of the water of the river flows
into the storage basin that supplies the
city.
(cu sens pasiv)
R: Dacă se varsă substanţe toxice în râu,
peştii mor.
F: Si on déverse des substances toxiques
dans la rivière, les poissons (en)
meurent.
I: Se si versano / gettano sostanze
tossiche nel fiume, i pesci muoiono.
E: If toxic substances are poured into the
river, the fish die.
VĂRSA2 (1. 12)
(ind. prez. 1 vărs, 2 verşi, 3, 6 varsă; conj. prez. 3, 6
să verse)
vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+animat]
R: Bolnavul a vărsat laptele băut
dimineaţă. A vărsat şi puţin sânge. (sin.
a vomita)
F: Le malade a vomi le lait qu'il a bu ce
matin. Il a vomi aussi un peu de sang.
I: Il malato ha vomitato il latte che ha
bevuto la mattina. Ha vomitato anche
un po' di sangue.
E: The sick man vomited the milk drunk in
the morning. He also spat some blood.
R: Uneori, când înghit alimente alterate
sau frunze, câinii şi pisicile varsă şi ei.
522
F: Quand ils avalent des aliments altérés
ou des feuilles, les chiens et les chats
vomissent eux aussi.
I: A volte, quando inghiottono alimenti
alterati o foglie, i cani e i gatti
vomitano anche loro.
E: Sometimes, dogs and cats vomit, too,
when they swallow tainted food or
leaves.
a ~ (tot) rel. P
subiect [+persoană]
R: Bolnavul a vărsat (tot) ce a mâncat.
F: Le malade a vomi tout ce qu'il a
mangé.
I: Il malato ha vomitato tutto ciò che
aveva mangiato.
E: The sick man vomited everything he
had eaten.
(în constr. abs.)
subiect [+persoană]
R: Bolnavul a vărsat. A mai vărsat şi mai
devreme.
F: Le malade a vomi. Il a encore vomi
tout à l'heure.
I: Il malato ha vomitato. Ha vomitato un
po’ anche prima.
E: The sick man has vomited. He already
vomited earlier.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a vărsat, din neatenţie, cafeaua
// laptele // paharul.
F: Marie a renversé, par inattention, son
café // son lait // son verre.
I: Per disattenzione, Maria ha rovesciato
il suo caffè // latte // bicchiere.
E: Mary accidentally spilled the coffee//
the milk // overturned her glass.
VEDEA (13. 4)
(ind. prez. 1, 6 văd, 2 vezi, 3 vede; perf. simplu 1
văzui, 2 văzuşi etc.; m. m. c. perf. 1 văzusem, 2
văzuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să vadă; ger. văzând;
part. văzut)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc, mod, timp)
subiect [+persoană]
R: Maria a văzut acest film // această piesă
de teatru de mai multe ori.
F: Marie a vu ce film // cette pièce de
théâtre plusieurs fois.
I: Maria ha visto questo film // questa
opera drammatica parecchie volte.

E: Mary has seen this film // this play
several times.
R: În ultima călătorie, Maria a văzut multe
lucruri interesante.
F: Lors de son dernier voyage, Marie a vu
beaucoup de choses intéressantes.
I: Nell'ultimo viaggio, Mari ha visto
molte cose interessante.
E: On her latest trip, Mary saw many
interesting things.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a văzut maşina cea nouă a lui
Paul. I-a văzut noua maşină, care i-a
plăcut foarte mult.
F: Marie a vu la nouvelle voiture de Paul.
Elle a vu sa nouvelle voiture, qui lui a
beaucoup plu.
I: Maria ha visto la nuova automobile di
Paolo. Ha visto la sua nuav automobile
e le è piaciuta moltisimo.
E: Mary saw Paul's new car. She saw his
new car, which she liked very much.
R: Profesorul a văzut lucrările studenţilor.
A văzut lucrările lor. Le-a văzut
lucrările şi le-a notat. A văzut şi
lucrările noastre. Ni le-a notat. (sin. a
corecta)
F: Le professeur a vu les travaux des
étudiants. Il a vu leurs travaux et les a
notés. Il a vu aussi nos travaux. Il les a
notés.
I: Il professore ha visto i lavori degli
studenti. Ha visto i loro lavori. Ha
visto i lavori e ha messo i voti. Ha visto
anche i nostri lavori. Ci ha messo i
voti.
E: The professor has checked the students'
papers. He has checked their papers.
He has checked their papers and
marked them. He has also checked our
papers. He has marked them.
a ~ pe cineva ± circ. (loc,timp)
subiect [+persoană]
R: Paul i-a văzut la televizor pe laureaţii
premiului Nobel pentru anul 2002.
F: Paul a vu à la télévision les lauréats du
prix Nobel pour 2002.
I: Paolo ha visto in televisione i laureati
del premio Nobel per il 2002.
E: Paul saw the 2002 Nobel prizewinners
on TV.
VEDEA
R: Vecinii l-au văzut pe hoţ în curte şi au
anunţat poliţia.
F: Les voisins ont vu le voleur dans la
cour et ont prévenu la police.
I: I vicini (di casa) hanno visto il ladro
nel cortile e hanno avvertito la polizia.
E: The neighbours saw the thief in the
backyard.and announced the police.
R: Hoţul l-a văzut imediat pe poliţist şi a
fugit.
F: Le voleur a vu immédiatement le
policier et (il) s'est enfui.
I: Il ladro ha visto subito il polizioto ed è
scappato.
E: The thief immediately saw the
policeman and ran away.
a ~ că P
subiect [+persoană]
R: Studenţii au văzut că sala de curs este
ocupată şi au plecat. (sin. a constata, a
observa)
F: Les étudiants ont vu / constaté que la
salle de cours était occupée et sont
partis.
I: Gli studenti hanno visto che l’aula era
occupata e se ne sono andati.
E: The students saw that the classroom
was busy and left.
R: Nu vezi că plouă? Ia-ţi umbrela!
F: Tu ne vois pas qu’il pleut? Prends ton
parapluie!
I: Non vedi che piove? Prendi l’ombrello!
E: Don’t you see it’s raining? Take your
umbrella!
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Toată lumea a văzut ce s-a întâmplat.
F: Tout le monde a vu ce qui s’était passé.
I: Tutti hanno visto ciò che è successo.
E: Everybody saw what happened.
R: Maria nu a văzut cine a spart geamul ,
nici cu ce a fost spart. (sin. a observa)
F: Marie n'a pas vu qui a cassé la vitre, ni
avec quoi elle avait été cassée.
I: Maria non ha visto chi ha rotto il
vetro, né con che cosa è stato rotto.
E: Mary didn't see who broke the window,
nor how it was broken.
a ~ unde, când, cum P
subiect [+animat]
R: Maria nu a văzut unde s-a ascuns Paul
// când a dispărut din cameră . (sin. a
observa)
523
VEDEA
F: Marie n'a pas vu où s'était caché Paul
// quand il avait disparu de la pièce.
I: Maria non ha visto dove si era
nascosto Paolo // quando fosse sparito
dalla stanza.
E: Mary didn't see where Paul hid // when
he vanished from the room.
R: Paul a văzut foarte bine unde // când //
cum s-a produs accidentul.
F: Paul a très bien vu où // quand //
comment l'accident s'était produit.
I: Paoalo ha visto molto bene dove //
quando si è prodotto l'incidente.
E: Paul saw exactly where // when // how
the accident happened.
R: Câinele a văzut unde s-a ascuns pisica.
F: Le chien a vu où s'était caché le chat.
I: Il cane ha visto dove si era nascosto il
gatto.
E: The dog saw where the cat hid.
R: Nimeni nu vedea cum s-ar putea
rezolva problema. (sin. a şti)
F: Personne ne voyait / ne savait comment
on pourrait résoudre le problème.
I: Nessuno vedeva / sapeva come si
sarebbe potuto risolvere il problema.
E: Nobody had any idea how to solve the
problem / could see how the problem
might be solved.
a ~ (la imperativ) să P
a ~ (la imperativ) rel P
a ~ (la imperativ) unde, când, cum P
subiect [+persoană]
R: Vezi să nu cazi! Vedeţi să nu pierdeţi
trenul. (sin. a fi atent)
F: Prends garde à ne pas tomber! Fais
attention! Tu peux tomber!
Prenez garde à ne pas rater le train.
I: Bada di non cadere! Bada a non
perdere il treno!
E: Mind you don't fall! Mind you don't
miss the train!
R: Vezi ce hotărăşti! Vedeţi ce hotărâţi!
(sin. a avea grijă)
F: Réfléchis bien à la décision que tu vas
prendre! Réfléchissez bien à la
décision que vous allez prendre!
I: Bada alla decisione che devi prendere!
Badate alla decisione che prenderete!
E: Think twice before making a decision!
R: Vezi unde // când // cu cine va pleca
Paul! (sin. a se interesa, a afla)
F: Intéresse-toi où // quand // avec qui
partira Paul.
524
I: Informati dove // quando // con chi
partirà Paolo.
E: Find out where // when // with whom
Paul is going to leave.
a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a văzut fratele acum două
luni.
F: Marie a vu son frère il y a deux mois.
I: Maria ha visto suo fratello due mesi fa.
E: Mary saw her brother two months ago.
R: Atletul şi-a văzut visul împlinit când a
câştigat cursa de 1000 m.
F: L’athlète a vu son rêve se réaliser
quand il a gagné la course de 1000 m.
I: L’atleta ha visto realizzato il suo sogno
quando ha vinto la corsa dei 1000 m.
E: The athlete saw his dream come true
when he won the 1000 m race.
(în constr. abs.)
a~
subiect [+animat]
R: Bunicul încă vede bine fără ochelari.
F: Mon grand-père voit encore bien sans
lunettes.
I: Il nonno vede ancora bene senza
occhiali.
E: Grandfather can still see well without
glasses.
R: Câinele Mariei vede doar cu un ochi.
F: Le chien de Marie ne voit qu’avec un
seul œil.
I: Il cane di Maria vede soltanto da un
occhio.
E: Mary’s dog can see only with one eye.
R: Pisica vede foarte bine în întuneric.
F: Le chat voit très bien dans l'obscurité.
I: Il gatto vede benissimo nell'oscurità.
E: The cat sees very well in the dark.
R: Liliecii şi cârtiţele nu văd, dar folosesc
alte simţuri pentru orientare.
F: Les chauves-souris et les taupes ne
voient pas, mais elles utilisent d’autres
sens pour s’orienter.
I: I pipistrelli e le talpe non vedono ma
usano altri sensi per l’orientamento.
E: Bats and moles can’t see, but use other
senses for direction.
a ~ pe cineva + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Nimeni nu l-a văzut pe Paul vorbind cu
Maria // cu colegii săi.

F: Personne n'a vu Paul parler avec
Marie // avec ses camarades.
I: Nessuno ha visto Paolo parlare con
Maria // con i suoi colleghi.
E: Nobody saw Paul speaking with Mary
// with his colleagues.
R: Paul a văzut-o pe Maria venind la
Universitate // îndreptându-se spre
bibliotecă // cumpărând flori.
F: Paul a vu Marie venir à l'Université //
se diriger vers la bibliothèque // en
train d'acheter des fleurs.
I: Paolo ha visto Maria venire
all'Università // andare verso la
Biblioteca // comprare dei fiori.
E: Paul saw Mary coming to the
University // heading for the library //
buying flowers.
R: Paul o vede pe Maria.frumoasă // o
mare vedetă. (sin. a considera)
F: Paul trouve Marie belle // il voit en elle
une grande vedette / il la voit devenir
une grande vedette.
I: Paolo trova Maria bella // la vede
come una star // la vede diventare una
star.
E: Paul considers Mary to be beautiful //
a famous star.
a ~ pe cineva + prop. pred. supl. (că
P, să P)
subiect [+persoană]
R: Maria îl vede pe Paul că munceşte
serios // că se străduieşte să se adapteze
noii sale situaţii. (sin. a constata)
F: Marie voit Paul travailler / travaillant /
qui travaille sérieusement // s'efforcer
/ s'efforçant / qui s'efforce de s'adapter
à sa nouvelle situation.
I: Maria vede che Paolo lavora // sta
lavorando seriamente // che si impegna
ad adattarsi alla sua nuova posizione.
E: Mary sees that Paul is working hard //
strives to adjust to his new situation.
R: Maria nu-l vede pe Paul să muncească
serios // să se străduiască să facă ceva
bun. Nu-l vede c-ar fi interesat de ceva.
(sin. a crede)
F: Marie ne voit pas Paul travailler /
travaillant sérieusement // s'efforcer /
s'efforçant de faire quelque chose de
bon. Elle ne le voit pas s'intéresser /
s'intéressant à quoi que ce soit.
I: Maria non vede Paolo lavorare
seriamente // impegnarsi a fare
VEDEA
qualcosa di buono. Non lo vede
interessarsi a qualcosa.
E: Mary doesn't see Paul work hard //
strive to do something good. She
doesn't see him interested in anything.
II. vb. intr.
a ~ de ceva
subiect [+persoană]
R: Prietenii lui Paul au văzut de animalele
şi de florile lui cât a lipsit (el) din oraş.
(sin. a îngriji, a se ocupa)
F: Les amis de Paul ont pris soin de ses
animaux et de ses fleurs pendant son
absence de la ville.
I: Gli amici di Paolo hanno guardato /
curato i suoi animali di casa e le sue
piante tutto il tempo che è mancato
dalla città.
E: Paul’s friends took care of the pets and
the plants while he was out of town.
III.vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Copilul s-a văzut în oglindă şi a râs.
F: L’enfant s’est vu dans le miroir et a ri.
I: Il bambino si è visto nello specchio e
ha riso.
E: The child saw himself in the mirror and
laughed.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Din avion, oamenii // animalele se
vedeau ca nişte furnici.
F: De l’avion, on voyait les hommes // les
animaux grands comme des fourmis.
I: Dall’aereo, le persone // gli animali si
vedevano come delle formiche.
E: From the plane people // the animals
looked like ants.
R: De departe marea se vedea ca o dungă
cenuşie.
F: De loin on voyait la mer / la mer se
voyait comme une bande grise.
I: Da lontano il mare si vedeva come una
striscia grigia.
E: From a distance the sea looked like a
silvery line.
(reciproc)
R: Cei doi fraţi s-au văzut după zece ani.
(sin. a se întâlni)
525
VENI
F: Les deux frères se sont vus / se sont
rencontrés après dix ans.
I: I due fratelli si sono visti / rivisti dopo
dieci anni.
E: The two brothers haven’t seen each
other for ten years.
R: Paul şi Maria se vedeau la discotecă //
în parc // pe stradă. (sin. a se întâlni)
F: Paul et Marie se voyaient / se
rencontraient à la discothèque // dans
le parc // dans la rue.
I: Paolo e Maria si vedevano in discoteca
// nel parco // per strada.
E: Paul and Mary used to see / meet each
other at the disco // in the park // in the
street.
(în constr. impers.)
R: Se vede încă, nu aprinde lumina.
F: On voit encore (assez bien), n’allume
pas (la lumière).
I: Ci si vede ancora, non accendere la
luce.
E: It’s not dark yet, don’t turn on the light
a se ~ că P
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, dacă, cum ,
unde, când P)
R: Se vede că s-au grăbit să ia o hotărâre.
(sin. a constata)
F: On voit bien qu’ils se sont hâtés de
prendre une décision.
I: Si vede che si sono affrettati a prendere
una decisione.
E: It’s obvious they made a decision in a
hurry.
R: Din cele întâmplate, se vede că este
sincer // nu se vede dacă este sincer.
(sin. a constata)
F: De ce qui vient de se passer, on voit
qu'il est sincère // on ne voit pas s'il est
sincère.
I: Da quello che è successo si vede che è
sincero // non si vede se è sincero.
E: From what has happened, you can see
he is sincere // you can't say whether he
is sincere or not.
R: S-a văzut foarte bine unde // când //
cum s-a întâmplat accidentul. (sin. a
constata)
F: On a très bien vu où // quand //
comment s'est passé l'accident.
I: Si è visto molto bene dove //quando //
come è successo l'incidente.
526
E: It was very clear where // when // how
the accident happened.
a se ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Şoferul s-a văzut nevoit / obligat să
vireze brusc.(sin.a fi)
F: Le chauffeur s’est vu obligé de virer
brusquement.
I: L’autista si è visto costretto a girare
bruscamente.
E: The driver was compelled to turn
sharply.
R: Maria se vede vedetă de cinematograf
// jucând în filme de succes. (sin. a se
închipui, a-şi dori să devină)
F: Marie se voit vedette de cinéma // jouer
dans des films de succès.
I: Maria si vede una star del cinema // si
immagina recitare in film di successo.
E: Mary imagines herself a movie star //
acting in successful movies.
VENI (9. 2)
(ind. prez. 1, 6 vin, 2 vii, 3 vine; conj. prez. 3, 6 să
vină; imperativ 2 vino!)
I. vb. intr.
a ~ + circ. (loc, timp,mod)
subiect [+animat]
R: Prietenii noştri vin de la Cluj // vin
mâine. (sin. a sosi)
F: Nos amis viennent / arrivent de Cluj //
ils arrivent demain.
I: I nostri amici vengono da Cluj //
vengono domani.
E: Our friends are coming from Cluj // are
coming tomorrow.
R: Paul era venit de două zile în oraş.
Venise de două zile.
F: Paul était en ville depuis deux jours. Il
était arrivé deux jours auparavant.
I: Paolo era venuto in città da due giorni.
Era venuto da due giorni.
E: Paul had been in town for two days. He
had arrived two days earlier.
R: Copiii au venit acasă târziu. (sin. a
ajunge)
F: Les enfants sont rentrés tard.
I: I bambini sono venuti / arrivati a casa
tardi.
E: The children came home late.
R: Fratele meu vine la film cu noi. (sin. a
merge)

F: Mon frère vient au cinéma avec nous.
I: Mio fratello viene al cinema con noi.
E: My brother is coming to the movie with
us.
R: Păsările care au iernat în ţările calde
vin după ce se topeşte zăpada // în
martie sau aprilie. (sin. a se întoarce, a
reveni)
F: Les oiseaux qui ont passé l'hiver dans
les pays chauds reviennent après la
fonte des neiges // en mars ou en avril.
I: Gli uccelli che hanno svernato nei
paesi caldi ritornano dopo che la neve
si scioglie // in marzo o aprile.
E: The birds that spent the winter in warm
countries return after the snow is gone
// in March or April.
subiect [-animat]
R: Maria soseşte astă seară cu trenul care
vine de la Timişoara.
F: Marie arrive ce soir par le train qui
vient de Timişoara.
I: Maria arriva stasera con il treno che
viene da Timisoara.
E: Mary is coming tonight by the train
arrving from Timisoara.
R: Norii vin de la vest.
F: Les nuages viennent de l’Ouest.
I: Le nuvole vengono da ovest.
E: The clouds come from the west.
R: Cuvântul acesta vine din franceză. (sin.
a proveni)
F: Ce mot vient du français.
I: Questa parola viene / deriva dal
francese.
E: This word comes from French.
R: Pachetul va veni abia săptămâna
viitoare. (sin. a ajunge)
F: Le paquet n’arrivera que la semaine
prochaine.
I: Il pacco non arriverà che la settimana
prossima.
E: The package is only due next week.
a ~ cu ceva ± circ. (loc, timp, mod)
subiect [+persoană]
R: Paul vine de la Bucureşti cu trenul //
vine cu maşina. De data aceasta va veni
cu un tren de noapte. (sin. a se
întoarce, a se înapoia)
F: Paul vient de Bucarest en train // en
voiture. Cette fois-ci il viendra par un
train de nuit.
I: Paolo viene da Bucarest con il treno //
in macchina. // Questa volta arriverà
VENI
con un treno della notte.
E: Paul is coming from Bucharest by train
// is coming by car. This time he is
coming on the night train.
R: Paul a venit de la congres cu multe
cărţi şi cu un contract de colaborare.
(sin. a se întoarce)
F: Paul est rentré du congrès avec
beaucoup de livres et avec un contrat
de collaboration.
I: Paolo è ritornato / venuto dal
congresso con molti libri e con un
contratto di collaborazione.
E: Paul came to the congress bringing
many books and a cooperation
contract.
a ~ cu ceva la cineva
subiect [+persoană]
R: Paul a venit cu flori la Maria. (sin. a
aduce)
F: Paul a apporté des fleurs à Marie.
I: Paolo è venuto con dei fiori da Maria.
E: Paul brought Mary flowers.
a ~ cu cineva
a ~ după cineva ± circ. (loc, timp,
mod)
subiect [±animat]
R: Paul este în Universitate. A venit cu
mine. Vine în fiecare zi cu mine. Maria
a venit şi vine, de obicei, după noi.
F: Paul est dans l'Université. Il est venu
avec moi. Il vient chaque jour avec
moi. C'est Marie qui est venue et qui
vient, d' habitude, après nous.
I: Paolo è all'Università. È venuto con
me. Ogni giorno viene con me. Maria è
venuta e viene, di solito, dopo di noi.
E: Paul is in the university building. He
has come with me. He comes with me
every day. Mary has come and usually
comes after us.
R: Prietenul Mariei vine cu ea la
Universitate. (sin. a însoţi)
F: L'ami de Marie vient avec elle /
l'accompagne à l'Université.
I: L'amico di Maria viene con lei
all'Università.
E: Mary's boyfriend comes with /
accompanies her to the university.
R: La sfârşitul cursurilor, părinţii elevilor
din clasele mici vin după ei la şcoală.
F: À la fin des cours, les parents des
élèves des petites classes viennent les
chercher à l'école.
527
VENI
I: Alla fine delle lezioni, i genitori dei
allunni della primaria vengono a
scuola dopo di loro (a prenderli).
E: At the end of classes, the parents of the
primary school pupils come to pick
them up.
a ~ cu cineva (pe) la cineva ± circ.
(timp)
subiect [+persoană]
R: Paul vine săptămânal cu Maria sau cu
alţi prieteni (pe) la noi. (sin. a vizita)
F: Paul vient chaque semaine avec Marie
ou avec d'autres amis chez nous.
I: Ogni settimana Paolo viene da noi con
Maria o con altri amici.
E: Paul visits us weekly with Mary or with
other friends.
a ~ pentru cineva
a-i ~ (cuiva) ± circ. (loc, mod)
subiect [-animat]
R: A venit o telegramă pentru Maria. Este
a doua telegramă care îi vine. I-a mai
venit una acum două zile.
F: Un télégramme est arrivé pour Marie.//
Il est arrivé un télégramme pour
Marie. C'est le deuxième télégramme
qui arrive pour elle. Il en est arrivé un
autre il y a deux jous.
I: È arrivato un telegramma per Maria. È
il secondo telegramma che arriva.
Gliene è arrivato uno anche due giorni
fa.
E: A telegram has arrived for Mary. It is
the second telegram that has arrived
for her. Another one came two days
ago.
R: În ultima vreme, au venit multe cărţi
pentru studenţii care învaţă japoneza.
Le-au venit şi dicţionare. (sin. a sosi)
F: Les derniers temps, beaucoup de livres
sont arrivés pour les étudiants qui
étudient le japonais. Il y a aussi des
dictionnaires qui sont arrivés pour eux.
I: Negli ultimi tempi sono arrrivati molti
libri per gli studenti che studiano il
giapponese. Sono arrivati loro anche
dei dizionari.
E: Many books for the students studying
Japanese have arrived lately.
Dictionaries have also arrived for
them.
a-i ~ (cuiva) ± circ. (loc, mod)
(în constr. unipers. 3, 6)
subiect [±animat]
528
R: Mi-a // Ţi-a // I-a venit o idee foarte
bună. Şi nouă ne-au venit idei
interesante, dar nu le-am valorizat. (sin.
a avea)
F: Il m'est // Il t'est // Il lui est venu une
très bonne idée. Nous aussi nous avons
eu des idées intéressantes, mais nous
ne les avons pas valorisées.
I: Mi è // Ti è // Gli è venuta un'idea
molto buona. Anche a noi sono venute
delle idee interessanti ma non le
abbiamo valorizzate.
E: I // you've // he's come up with a very
good idea. We had some interesting
ideas, too, but didn't put them into
practice.
R: Fratele cel mic al lui Paul îmi vine până
la cot. Paul îmi vine până la umăr. (sin.
a ajunge)
F: Le petit frère de Paul m'arrive
jusqu'aux coudes. Paul m'arrive
jusqu'aux épaules.
I: Il fratello minore di Paolo mi arriva al
gomito. Paolo mi arriva alle spalle.
E: Paul's younger brother comes up to my
elbow. Paul comes up to my shoulder.
R: Fustele Mariei îmi // ne vin până la
genunchi.
F: Les jupes de Marie me // nous arrivent
jusqu'aux genoux
I: Le gonne di Maria mi // ci arrivano al
ginocchio.
E: Mary's skirts come down to my // our
knees.
R: Când îşi vede bunicul în scaun rulant,
Mariei îi vin lacrimi în ochi.
F: Quand elle voit son grand-père dans la
chaise roulante, Marie a des larmes
aux yeux./ Les larmes lui viennent aux
yeux.
I: Quando vede suo nonno in una sedia a
rotelle, a Maria vengono le lacrime
agli occhi.
E: When she sees her grandfather in a
wheelchair, tears come to Mary's eyes.
R: Bluza // Culoarea îmi // îţi // îi // ne
vine bine. (sin. a se potrivi)
F: La blouse // La couleur me // te // lui //
nous va bien.
I: La maglia // Il colore mi // ti //gli // ci
sta bene.
E: The blouse // The colour suits you //
him // her // us fine.

a-i ~ (cuiva)
(în constr. impers. , unipers. 3)
subiect [-animat] (să P)
R: Lui Paul // Mariei îi vine // le vine să
râdă. Şi mie îmi vine să râd. Şi ţie îţi
vine să râzi. Tuturor ne vine să râdem.
F: Paul // Marie a envie de rire. // Ils ont
envie de rire. Moi aussi j'ai envie de
rire. Toi aussi tu as envie de rire. Nous
avons tous envie de rire.
I: A Paolo // a Maria viene da ridere.
Anche a me viene da ridere. Anche a te
viene da ridere. A noi tutti viene da
ridere.
E: Paul // Mary feels like laughing. I feel
like laughing, too. You feel like
laughing, too. We all feel like laughing.
R: Copilului i-a venit să plângă, dar s-a
abţinut.
F: L’enfant a eu envie de pleurer mais il
s’est abstenu.
I: Al bambino è venuto da piangere ma si
è trattenuto.
E: The child felt like crying but held back
his tears.
a-i ~ (cuiva) + nume pred.
( cu statut de vb. copulativ)
(în constr. unipers. 3)
subiect [+persoană]
R: Paul îmi vine rudă // văr // cumnat.(sin.
a fi)
F: Paul est mon parent // mon cousin //
mon beau-frère.
I: Paolo mi viene parente // cugino //
cognato.
E: Paul is my relative // cousin // brother-
in-law.
a ~ să P± circ. (loc, timp, mod)
a ~ cu cineva să P± circ. (loc, timp,
mod)
a ~ după cineva să P± circ. (loc, timp,
mod)
subiect [+persoană]
R: Paul va veni foarte curând // singur // la
Craiova să rezolve mai multe probleme
de moştenire.
F: Paul viendra très bientôt // seul // à
Craiova (pour) résoudre plusieurs
problèmes d'héritage.
I: Paolo verrà molto presto // da solo// a
Craiova a risolvere parecchi problemi
riguardanti l'eredità.
E: Paul will come very soon // alone to
Craiova to resolve several inheritance
VENI
matters.
R: Paul şi Maria vin adesea la noi, uneori
şi cu prietenii, să asculte muzică
simfonică. (sin. a vizita)
F: Paul et Marie viennent souvent chez
nous, parfois avec leurs amis, écouter
de la musique symphonique.
I: Paolo e Maria vengono spesso da noi,
a volte anche con degli amici, per
ascoltare la musica sinfonica.
E: Paul and Mary often drop by,
sometimes with their friends, to listen
to classical music.
R: Uneori, părinţii vin după copii în tabără
să vadă care sunt condiţiile de cazare şi
de masă // să vadă cum se comportă în
colectivitate.
F: Parfois, les parents viennent après
leurs enfants dans le camp voir quelles
sont les conditions de logement et de
repas // voir comment ils se comportent
en collectivité.
I: A volte i genitori seguono i loro figli al
campeggio per vedere quali sono le
condizioni di vitto e alloggio // per
vedere come si comportano in
collettività.
E: Sometimes, parents come to visit their
children in the camp to check the
accomodation // to see how they behave
in a collectivity.
a ~ după ceva ± circ. (loc, timp, mod)
subiect [-animat]
R: Primăria vine imediat după
Universitate. (sin. a fi, a fi situat)
F: La Mairie est immédiatement après
l’Université / est tout près de
l'Université.
I: Il Comune è situato subito dopo
l'Università.
E: The Town Hall is right next to the
University.
R: Primăvara vine după iarnă. (sin. a
urma)
F: Le printemps vient après l'hiver.
I: La primavera viene dopo l'inverno.
E: Spring follows winter.
a~
(în constr. abs.)
subiect [±animat]
R: Paul trebuie să vină. Aşteptaţi-l!
F: Paul doit venir. Attendez-le!
I: Paolo deve arrivare. Aspettatelo!
E: Paul is about to come. Wait for him!
529
VERIFICA
R: Profesorii se bucură când studenţii vin
să-i consulte.
F: Les professeurs sont très contents
quand les étudiants viennent les
consulter.
I: I professori sono molto contenti
quando gli studenti vengono a chiederli
consiglio.
E: Teachers are happy when students
come to ask for their advice.
R: Vine trenul // autobuzul. Nu mai ai
timp să telefonezi.
F: Le train // Le bus arrive. Tu n'as plus le
temps de téléphoner.
I: Viene / arriva il treno // l'autobus. Non
hai più tempo per telefonare.
E: The train // The bus is coming. You no
longer have time to make a phonecall.
R: Vine furtuna. Să căutăm un adăpost.
F: L’orage approche.Cherchons un abri.
I: Arriva la tempesta. Cerchiamo un
rifugio.
E: The storm is coming!
a ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul a venit mulţumit de la congres.
(sin. a se întoarce)
F: Paul est rentré content du congrès.
I: Paolo è ritornato molto contento dal
congresso .
E: Paul returned from the congress
content.
R: Fetiţa Mariei a venit plângând de la
şcoală. A luat o notă proastă.
F: La fillette de Marie est rentrée en
pleurant de l'école. Elle a eu une
mauvaise note.
I: La figlia di Maria è ritornata dalla
scuola piangendo. Ha preso un voto
basso.
E: Mary's daughter came from school
crying. She received a bad mark.
II. vb. refl.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Când se vine dintr-o călătorie
obositoare, e nevoie de câteva zile de
odihnă.
F: Quand on rentre d’un voyage fatigant,
il est nécessaire de se reposer quelques
jours.
I: Quando si ritorna da un viaggio
faticoso, c’è bisogno di qualche giorno
530
di riposo.
E: When returning from such a tiring
journey, one needs a few days’ rest.
R: Nu se vine cu astfel de sugestii într-o
situaţie ca asta!
F: On ne vient pas avec de telles
suggestions dans une pareille situation!
I: Non si viene con questo tipo di
suggerimenti in una situazione come
questa!
E: You don’t come up with those sort of
suggestions in such a desperate
situation!
VERIFICA (1)
(ind. prez. 1 verific)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: La restaurant, înainte de a plăti,
Paul verifică atent nota prezentată de
chelner .
F: Au restaurant, avant de payer,Paul
vérifie attentivement la note présentée
par le garçon.
I: Al ristorante, prima di pagare, Paolo
verifica attentamente il conto
presentato dal cameriere.
E: At the restaurant, before paying, Paul
attentively checks the bill brought by
the waiter.
R: În tren sau în autobuz, controlorul
verifică valabilitatea biletelor de
călătorie.
F: Dans le train ou dans l'autobus, le
contrôleur vérifie la valabilité des
titres de transport.
I: In treno o in pullman, il controllore
verifica attentamente la validità dei
biglietti di viaggio.
E: On the train or bus, the inspector
checks the validity of the tickets.
R: Poliţiştii // Poliţia verifică alibiurile
suspecţilor. (sin. a confrunta, a
controla)
F: Les policiers vérifient / contrôlent // La
police vérifie les alibis des suspects.
I: I poliziotti verificano / controllano //
La polizia verifica gli alibi delle
persone sospette.
E: The policemen // The police check the
suspects’alibi.

R: Secretara // Secretariatul a verificat
autenticitatea documentelor din
dosarele de bursă.
F: La secrétaire // Le secrétariat a vérifié
l'authenticité des documents figurant
dans les dossiers de bourses.
I: La segretaria // La segreteria ha
verificato l'autenticità dei documenti
delle pratiche delle borse (di studio).
E: The secretary // The secretarial office
checked the authenticity of the
documents included in the bursary
files.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Vameşii // Poliţia de frontieră verifică
identitatea turiştilor. Verifică şi
documentele de identitate ale turiştilor.
Le verifică documentele de identitate.
(sin. a controla)
F: Les douaniers vérifient // La police de
frontière vérifie l'identité des touristes.
Ils vérifient // On vérifie aussi les
papiers d'identité des touristes. On
vérifie leurs papiers d'identité.
I: I doganieri stanno // La polizia
doganale sta controllando l'identità dei
turisti. Verificano anche i documenti
d'identità dei turisti. Verifica loro i
documenti d'identità.
E: The customs-officers // The customs
police check the identity of the tourists.
They also check the tourists' papers.
They check their papers.
a ~ unde, când, cum, dacă P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Vom verifica unde // cum // când a
plecat Paul // dacă a spus adevărul.
F: Nous vérifierons où // comment //
quand est parti Paul // s'il a dit la
vérité.
I: Verificheremo dove // come // quando
è partito Paolo // se abbia detto la
verità.
E: We should check where // how // when
Paul left // whether he told the truth.
R: Poliţia verifică ce a făcut suspectul în
ziua crimei.
F: La police vérifie ce que le suspect a fait
le jour du crime.
VERIFICA
I: La polizia verifica che cosa ha fatto la
persona sospettata il giorno del delitto.
E: The police are checking what the
suspect did on the day of the murder.
a ~ rel. P
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Comisia de anchetă a verificat cine a
făcut reclamaţiile împotriva conducerii
instituţiei // ce s-a întâmplat după
anchetă. (sin. a controla)
F: La commission d’enquête a vérifié qui
avait porté plainte contre la direction
de l’institution // ce qui s'était passé
après l'enquête.
I: La commissione d'inchiesta ha
verificato chi aveva fatto delle denunce
contro la direzione dell'istituzione //
che cosa è successo dopo l'inchiesta.
E: The investigation commission has
checked who had made claim against
the board of the institution // what
happened after the enquiry.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Comisia // Inspectorul financiar l-a
verificat pe Paul.
F: La Commission // L'inspecteur des
finances a vérifié Paul.
I: La commissione // L'Ispettore
finanziario ha controllato Paolo // ha
fatto una verifica da Paolo.
E: The commission // The financial
inspector investigated Paul.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Contabilul îşi verifică atent conturile
înainte de a depune bilanţul.
F: Le comptable vérifie attentivement ses
comptes avant de déposer son bilan.
I: Il contabile verifica attentamente i suoi
conti prima di presentrare il bilancio.
E: The manager checks the accounts
thoroughly before submitting the
account.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [-animat]
R: Această teorie nu se verifică în
practică.
F: Cette théorie ne se vérifie pas en
pratique.
531
VINDE
I: Questa teoria non si verifica nella
pratica.
E: His theory does not work in practice.
(cu sens pasiv)
subiect [±animat
R: În toate aeroporturile se verifică atent
toţi călătorii şi bagajele (lor).
F: Dans tous les aéroports sont vérifiés
attentivement tous les voyageurs et
leurs bagages.
I: In tutti gli aeroporti si verificano
attentamente tutti i viaggiatori e i loro
bagagli.
E: In all airports all travellers and their
luggage are inspected attentivelly.
R: Informaţiile despre eşecul tratativelor
nu s-au verificat. (sin. a se confirma)
F: Les informations sur l'échec des
pourparlers ne se sont pas confirmées.
I: Le informazioni sull'insuccesso delle
trattative non sono state ancora
verificate.
E: The information on the failure of the
talks hasn't been checked.
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (unde, când, cum,
dacă P, rel. P)
R: Trebuie să se verifice unde // când //
cum s-au făcut aceste declaraţii // dacă
mărturia este adevarată sau falsă. (sin.
a controla)
F: Il faut vérifier / Il faut qu'on vérifie où
// quand // comment ont été faites ces
déclarations // si le témoignage est vrai
ou faux.
I: Si deve verificare dove // quando //
come sono state fatte queste
dichiarazioni // se la testimonianza è
vera o falsa.
E: It should be checked where // when //
how these statements were made // if
the statement is true or false.
R: Nu s-a verificat cine a transmis acest
mesaj şi nici cui i s-a transmis // pentru
cine a fost transmis. (sin. a controla)
F: On n'a pas vérifié qui a transmis ce
message, ni a à qui il a été transmis //
pour qui il a été transmis.
I: Non è stato ancora verificato chi ha
trasmesso questo messaggio e neanche
a chi è stato trasmesso // per chi è stato
trasmesso.
532
E: It hasn't been checked who sent this
message, nor whom it was sent to //
why it was sent.
VINDE (14. 4)
(ind. prez. 1, 6 vând, 2 vinzi, 3 vinde; perf. simplu 1
vândui, 2 vânduşi etc.; m. m. c. perf. 1 vândusem, 2
vânduseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să vândă; ger.
vânzând; part. vândut)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (mod)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Maria cultivă flori şi le vinde. (Ea)
vinde flori la piaţă.
F: Marie cultive des fleurs et les vend.
Elle vend des fleurs au marché.
I: Maria coltiva dei fiori e le vende. Lei
vende (dei) fiori al mercato.
E: Mary cultivates flowers and sells them.
She sells flowers at the market.
R: Statul a vândut majoritatea hotelurilor.
F: L’État a vendu la plupart des hôtels.
I: Lo Stato ha venduto la maggior parte
degli alberghi.
E: The state has sold most hotels.
R: Anumiţi comercianţi // Anumite
magazine vând angro // cu amănuntul //
pe credit.
F: Certains commerçants // Certains
magasins vendent en gros // en détail //
à crédit.
I: Certi commercianti // Certi negozi
vendono all'ingrosso // al dettaglio // a
credito.
E: Certain tradesmen // Certain stores
sell wholesale // by retail // on credit.
R: Anumite persoane vând animale de
companie la preţuri simbolice.
F: Certaines personnes vendent des
animaux de compagnie à des prix
symboliques.
I: Certe persone vendono animali di
compagnia a prezzi simbolici.
E: Certain people sell pets for nothing.
a-i ~ ceva (cuiva) ± circ. (timp, mod)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Librarul ne-a vândut, mie, lui Paul şi
Mariei mai multe cărţi la jumătate de
preţ.

F: Le libraire nous a vendu, à moi, à Paul
et à Marie plusieurs livres à moitié
prix.
I: Il libraio ha venduto a me, a Paolo e a
Maria molti libri a mettà prezzo.
E: The bookseller sold Paul, Mary and me
several books at half price.
R: Autoritatea pentru privatizare a vândut
unor investitori străini o parte din
acţiunile uzinelor de autoturisme.
F: L’autorité pour la privatisation a
vendu à des investisseurs étrangers une
partie des actions des usines
d’automobiles.
I: L'Autorità per la privatizzazione ha
venduto agli investitori stranieri una
parte delle azioni delle fabbriche di
automobili.
E: The privatisation office sold part of the
car factories stock to foreign investors.
R: Unchiul lui Paul va vinde, în curând,
unuia dintre vecinii săi casa moştenită
de la părinţi.
F: L' oncle de Paul vendra bientôt à un de
ses voisins la maison qu'il a héritée de
ses parents.
I: Lo zio di Paolo venderà fra poco ad
un vicino la casa ereditata dai
genitori.
E: Paul's uncle will soon sell the house he
inherited to one of his neighbours.
a ~ pe cineva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Cluburi // Persoane autorizate vând
sportivi, în special jucători de fotbal.
F: Des clubs // Des personnes autorisées
vendent des sportifs, tout spécialement
des joueurs de football.
I: Le società // Le persone autorizzate
vendono degli sportivi, specialmente
calciatori.
E: Clubs // Authorised persons sell
sportsmen, especially football players.
R: Uneori, din răzbunare sau pentru a-şi
micşora pedeapsa , unul sau altul dintre
bandiţii care lucrează în grup îi vând pe
ceilalţi complici. (sin. a deconspira, a
trăda)
F: Parfois, pour se venger ou pour
diminuer sa peine, l'un ou l'autre des
malfaiteurs qui agissent en groupe
vend / trahit ses complices.
VINDE
I: A volte, per vendetta o per diminuire la
loro pena, uno o l’altro dei delinquenti
che lavorano in gruppo vendono /
tradiscono gli altri complici.
E: Sometimes, out of revenge or in order
to reduce their sentence, one or
another criminals working in group
betrays his accomplices.
a ~ rel. P
subiect [+persoană]
R: Maria a vândut ceea ce a moştenit de
la părinţi.
F: Marie a vendu ce qu'elle avait hérité de
ses parents.
I: Maria ha venduto ciò che ha ereditato
dai genitori.
E: Mary sold what she inherited from her
parents.
(în constr. abs.)
a ~ ± circ. (mod, scop)
subiect [±animat]
R: Magazinul nostru a vândut sub preţ.
Am vândut ieftin pentru a termina mai
repede stocul.
F: Notre magasin a vendu à perte. On a
vendu pour liquider plus vite le stock.
I: Il nostro negozio ha venduto sotto
costo. Abiamo venduto a buon mercato
per terminare più presto lo stock.
E: Our store sold below cost. It sold cheap
to clear the stock sooner.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Vecinul lui Paul şi-a vândut maşina.
F: Le voisin de Paul a vendu sa voiture.
I: Il vicino di Paolo ha venduto la sua
automobile.
E: Paul’s neighbour sold his car.
R: Maria şi-a vândut colecţia de timbre //
bijuteriile.
F: Marie a vendu sa collection de timbres
// ses bijoux.
I: Maria ha venduto la sua collezione di
francobolli // i suoi gioielli.
E: Mary sold her stamp collection //
jewels.
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Clubul de fotbal şi-a vândut mai mulţi
jucători.
F: Le Club de football a vendu plusieurs
de ses joueurs.
I: La spocietà calcistica ha venduto
parecchi suoi calciatori.
533
VINDECA
E: The football club sold several of its
players.
R: Unul dintre hoţi şi-a vândut complicii.
(sin. a trăda, a deconspira)
F: L'un des voleurs a vendu ses complices.
I: Uno dei ladri ha venduto / tradito i
suoi complici.
E: One of the thieves sold out his
accomplices.
III.vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Din totdeauna, în timpul războiului //
ocupaţiei străine, anumite persoane
s-au vândut duşmanului.(sin. a
colabora)
F: Depuis toujours, pendant la guerre //
sous l'occupation étrangère, certaines
personnes se sont vendues à / ont
collaboré avec l'ennemi.
I: Da sempre, durante la guerra //
l'occupazione straniera, certe persone
si sono vendute al nemico.
E: For ever, in time of war // foreign
occupation, certain persons have sold
themselves to the enemy.
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Caii de rasă se vând foarte scump.
F: Les chevaux de race se vendent très
cher / coûtent très cher.
I: I cavalli di razza si vendono molto cari.
E: Thoroughbred horses are very
expensive.
R: Mărfurile bune se vând imediat.
F: Les marchandises de bonne qualité se
vendent immédiatement.
I: Le merci buone si vendono subito.
E: Quality goods sell right away.
R: Obiectele de colecţie se vând la
licitaţie.
F: Les objets de collection se vendent aux
enchères.
I: Gli oggetti di collezione si vendono
all'asta.
E: Collection items are sold in auctions.
R: Cu cât se vinde mierea?
F: Combien coûte le miel?
I: A quanto si vende il miele?
E: How much is the honey?
534
VINDECA (1)
(ind. prez. 1 vindec)
I. vb. tr.
a ~ pe cineva (de ceva)
subiect [±animat]
R: Medicul l-a vindecat pe bolnav.
F: Le médecin a guéri le malade
I: Il medico ha guarito il malato.
E: The doctor has healed the sick man.
R: Tratamentul homeopatic l-a vindecat pe
tatăl meu de insomnie.
F: Le traitement homéopathique a guéri
mon père de son insomnie.
I: Il trattamento omeopatico ha guarito
mio padre dall’insonnia.
E: The homeopathic treatment cured
father’s insomnia.
R: Timpul îl va vindeca pe Paul de
timiditate.
F: Le temps guérira la timidité de Paul.
I: Il tempo guarirà Paolo dalla timidezza.
E: Time will cure Paul's timidity.
a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Mama şi-a vindecat copilul cu ceaiuri
(din plante).
F: La mère a guéri son enfant avec des
tisanes.
I: La madre ha guarito il suo bambino
con delle tisane.
E: The mother cured her child with herbal
tea.
R: Paul şi-a vindecat ulcerul (la stomac) //
alergia la praf // timiditatea.
F: Paul a guéri son ulcère (à l'estomac) //
son allergie à la poussière // sa
timidité.
I: Paolo ha guarito la sua ulcera (allo
stomaco) // la sua allergia alla polvere
// la sua timidezza.
E: Paul cured his ulcer // his dust allergy
// his timidity.
II. vb. refl.
a se ~ + circ. (timp, mod)
subiect [±animat]
R: Pacientul s-a vindecat greu. (sin. a se
însănătoşi)
F: Le patient a guéri difficilement.
I: Il paziente è guarito con difficoltà.

E: The patient recovered with difficulty.
R: Rana s-a vindecat repede // în câteva
zile. (sin. a se cicatriza, a se închide)
F: La blessure a guéri vite // en quelques
jours.
I: La ferita è guarita / cicatrizzata
velocemente // in qualche giorno.
E: The wound healed quickly // in a few
days.
R: Unele boli se vindecă numai după un
tratament îndelungat.
F: Certaines maladies ne guérissent
qu'après un long traitement.
I: Certe malattie si guariscono solo dopo
una lunga cura.
E: Some diseases heal only after a long
treatment.
a se ~ de ceva + circ. (timp, mod)
subiect [±animat]
R: Paul s-a vindecat de guturai // de gripă.
F: Paul a guéri son rhume // sa grippe.
I: Paolo si è guarito dal raffreddore //
dall'influenza.
E: Paul got over his cold // flu.
a se ~ rel. P + circ. (timp, mod)
subiect [±animat]
R: Nu se vindecă repede cine nu ia
medicamente // cine nu respectă
tratamentul.
F: Celui qui ne prend pas de médicaments
// qui ne respecte / n'observe pas le
traitement ne guérit pas vite.
I: Non guarisce velocemente chi non
prende delle medicine // chi non
rispetta la cura.
E: Those who don't take medicine //
respect the treatment don't heal
quickly.
VISA (4)
(ind. prez. 1 visez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Copilul a visat multe jucării // un căţel
şi s-a trezit.
F: L’enfant a rêvé de beaucoup de jouets
// d'un petit chien et il s’est réveillé.
I: Il bambino ha sognato molti giocattoli
// un cagnolino e si è svegliato.
E: The child dreamed about many toys // a
dog and woke up.
VISA
R: Maria i-a visat pe colegii ei de şcoală.
F: Marie a rêvé de ses camarades d’école.
I: Maria ha sognato i suoi compagni di
scuola.
E: Mary dreamed about her schoolmates.
a ~ că P
a ~ să P
subiect [+persoană]
R: Maria a visat că ajunsese o actriţă
cunoscută.
F: Marie a rêvé qu’elle était devenue une
actrice célèbre.
I: Maria ha sognato di essere diventata
un’attrice famosa.
E: Mary dreamed she had become a
famous actress.
R: Ea visează să ajungă la Hollywood.
(sin. a aspira, a dori)
F: Elle rêve / caresse le rêve d’arriver à
Hollywood.
I: Lei sogna di arrivare a Hollywood.
E: She dreams of going to Hollywood.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
R: Copilul şi-a visat jucărille primite la
Crăciun. Şi-a visat şi prietenii.
F: L'enfant a rêvé des jouets q'il avait
reçus à Noël. Il a rêvé aussi de ses
copains.
I: Il bambino ha sognato i giocattoli
ricevuti a Natale. Ha sognato anche i
suoi amici.
E: The child dreamed about the toys
received at Christmas. He also
dreamed about his friends.
II. vb. intr.
a~
subiect [+persoană]
R: Sora mea visa şi râdea în somn.
F: Ma sœur rêvait et riait dans son
sommeil.
I: Mia sorella sognava e rideva nel
sonno.
E: My sister was dreaming and laughing
in her sleep.
R: Fata visa, privind distrată pe fereastră.
(sin. a medita)
F: La jeune fille rêvassait, en regardant
distraitement par la fenêtre.
I: La ragazza sognava, guardando
distrattamente dalla finestra.
535
VIZITA
E: The girl was daydreaming as she
stared out of the window.
a ~ la ceva
subiect [+persoană]
R: Paul visa la călătorii îndepărtate.
F: Paul rêvait à / songeait à des voyages
au bout du monde.
I: Paolo sognava viaggi lontani.
E: Paul was dreaming of travelling to the
end of the world.
III. vb. refl.
a se ~ + circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Maria se visează adesea în Franţa // la
bunici // la mare.
F: Marie rêve souvent qu'elle est en
France // chez ses grands parents // à
la mer.
I: Maria sogna spesso di essere in
Francia // dai nonni // al mare.
E: Mary often dreams she is in France //
at her grandparents' // at the seaside.
a se ~ că P
subiect [+persoană]
R: Maria s-a visat că era studentă // că
participa la Jocurile Olimpice.
F: Marie a rêvê qu'elle était étudiante //
qu'elle participait aux Jeux
Olympiques.
I: Maria ha sognato di essere studentessa
(universitaria) //di partecipare ai
Giochi Olimpici.
E: Mary dreamt she was a student // she
was taking part in the Olympic Games.
a se ~ + e. p. s. ± circ. (loc)
subiect [+persoană]
R: Băiatul se visa explorator la Polul
Nord. (sin. a-şi dori să devină)
F: Le garçon se voyait explorateur au
Pôle Nord.
I: Il ragazzosi sognava di fare
l’esploratore al Polo Nord.
E: The boy dreamed of becoming an
explorer.
R: Tânăra actriţă se visa celebră //
interpretând roluri celebre. (sin. a-şi
dori să devină)
F: La jeune actrice se voyait célèbre //
interpréter des rôles célèbres.
I: La giovane attrice sognava di essere
celebre // di recitare ruoli celebri.
E: The young actress dreamed of being
famous // performing famous parts.
536
VIZITA (4)
(ind. prez. 1 vizitez)
I. vb. tr.
a ~ ceva
a ~ pe cineva
subiect [+persoană]
R: Turiştii au vizitat castelul şi muzeul //
Delta Dunării // Nordul Moldovei.
F: Les touristes ont visité le château et le
musée // le Delta du Danube // le Nord
de la Moldavie.
I: I turisti hanno visitato il castello e il
museo // il Delta del Danubio // il nord
della Moldavia.
E: The tourists visited the castle and the
museum // the Danube Delta // the
north of Moldavia.
R: Prietenii mei l-au vizitat pe fratele lui
Paul.
F: Mes amis ont rendu visite au frère de
Paul.
I: I miei amici hanno visitato il fratello di
Paolo.
E: My friends went to see / called on
Paul’s brother.
a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi vizitează rudele //
proprietăţile în fiecare vară.
F: Marie rend visite à ses parents / visite
ses propriétés chaque été.
I: Maria fa visita ai suoi parenti // alle
sue proprietà ogni estate.
E: Mary visits her relatives // her
properties each summer.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
subiect [±animat]
R: Bolnavii se vizitează de către familie
după un program fixat de spital.
F: Les malades sont visités par la famille
selon un programme fixé par l' hôpital.
I: I malati sono visitati dalla famiglia a
secono un orario fissato dall'ospedale.
E: The patients can’t be visited without
the doctor’s permission.
R: Castelele deschise publicului se
vizitează doar duminica.
F: Les châteaux ouverts au public ne sont
visités que le dimanche.

I: I castelli aperti al pubblico si visitano
soltanto di domenica.
E: Castles open to the public can be
visited only on Sundays.
(reciproc)
R: Fraţii Mariei se vizitează destul de des.
F: Les frères de Marie se rendent visite
assez souvent.
I: I fratelli di Maria si fanno visita
abbastanza spesso.
E: Mary’s brothers call on each other
quite often.
VOI (11)
(ind. prez. 1, 6 voiesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+animat]
R: Paul voia un pahar cu apă // o bere // o
cafea. (sin. a dori)
F: Paul voulait un verre d'eau // une bière
// un café.
I: Paolo voleva un bicchiere d'acqua //
una birra // un caffè.
E: Paul wanted a glass of water // a beer
// a cup of coffee.
R: Câinele mai voia mâncare. (sin. a dori)
F: Le chien voulait encore de la
nourriture / voulait encore manger.
I: Il cane voleva ancora da mangiare.
E: The dog still wanted some food.
a ~ să P
subiect [±animat]
R: Copiii voiau să meargă la joacă.
F: Les enfants voulaient aller jouer.
I: I bambini volevano andare a giocare.
E: The children wanted to go out to play.
R: Calul nu voia să sară peste obstacol.
F: Le cheval refusait de sauter par dessus
l'obstacle.
I: Il cavallo non voleva scavalcare
l'ostacolo.
E: The horse wouldn't jump over the
hurdle.
R: Animalele voiau să iasă din curte.
F: Les animaux voulaient sortir de la
cour.
I: Gli animali volevano uscire dal cortile.
E: The animals wanted to get out of the
farmyard.
R: Conducerea Universităţii voia // va voi
să mobilizeze studenţii la amenajarea
bibliotecii. (sin. a dori, a intenţiona)
VOI
F: La direction de l'Université voulait //
voudra mobiliser les étudiants pour
participer à l'aménagement de la
bibliothèque.
I: La direzione dell'Università voleva //
vorrà mobilitare gli studenti per
sistemare la biblioteca.
E: The University administration wanted
// will want to mobilise all the students
to fit out the library.
II. vb. refl.
a se ~ + e. p. s.
subiect [+persoană]
R: Paul se voia recunoscut ca reprezentant
al tuturor tinerilor din partid. Se voia
reprezentantul tuturor tinerilor din
partid.
F: Paul se voulait le représentant de tous
les jeunes du parti. Il voulait être le
représentant de tous les jeunes du
parti.
I: Paolo voleva essere riconosciuto come
rappresentante di tutti i giovani del
partito. Voleva essere il
rappresentante di tutti i giovani del
partito.
E: Paul wanted to be the spokesman of all
the young in the party. He wanted to be
the spokesman af all the young in the
party.
III. vb. auxiliar
(pt. viitor prezent)
R: Eu voi // Tu vei // El // Ea va // Noi
vom // Voi veţi // Ei // Ele vor pleca în
curând.
F: Je partirai // Tu partiras // Il // Elle
partira // Nous partirons // Vous
partirez // Ils // Elles partiront bientôt.
I: Io partirò // Tu partirai // Lui // Lei
partirà // Noi partiremo // Voi partirete
// Loro partiranno molto presto.
E: I am // You are // He // She is // We //
You // They are going to leave soon.
(ptr. viitor anterior)
R: Eu voi fi // Tu vei fi // El // Ea va fi //
Noi vom fi // Voi veţi fi // Ei //Ele vor
fi promis să vin // să vii // să vină // să
venim // să veniţi // să vină , dar ....
F: Il se peut que j'aie // que tu aies // qu'il
// elle ait // que nous ayons // que vous
ayez qu'ils //qu' elles aient promis de
venir, mais ...
537
VOPSI
I: Avrò // Avrai // Avrà // Avremo //
Avrete // Avranno promesso di venire,
ma...
E: I // you // he // she // we // you // they
might have promised to come, but...
(pt. prezumtiv prezent)
R: Eu voi fi // Tu vei fi // El // Ea va fi //
Noi vom fi // Voi veţi fi // Ei // Ele vor
fi având // ştiind // dorind // spunând
ceva, dar ...
F: Il se peut que j'aie // que tu aies // qu'il
// qu' elle ait // que nous ayons // que
vous ayez qu'ils // qu'elles elles aient
quelque chose mais... Il se peut que je
sache // que je veuille // que je dise
quelque chose, mais ...
I: Avrò // Avrai // Avrà // Avremo //
Avrete // Avranno avuto // voluto //
detto qualcosa, ma...
E: I // You // He // She // We // You //They
/ /would have had // known // wanted //
said something, but...
R: Voi fi ştiind eu câte ceva // ce voi fi
ştiind, dar voi nu ştiţi nimic.
F: Il se peut que je sache peu de chose //
que je ne sache pas grand-chose // Je
ne sais sans doute pas grand-chose,
mais vous, vous ne savez rien.
I: E’ possibile che io sappia qualcosa //
che io non sappia un gran che, ma voi
non sapete niente.
E: I may know a few things // what I
know, but you know nothing.
R: Va fi venind el oare astăzi? Nu cred.
F: Se peut-il qu'il vienne aujourd'hui ? Je
ne crois pas.
I: E’ possibile che lui venga oggi? Non
(lo) credo.
E: I wonder if he’s coming today. I doubt
it.
R: Vei fi ştiind ceva din materie, dar nu
spui // nu ai spus nimic coerent.
F: Il se peut que tu saches quelque chose
de la matière, mais tu ne dis // tu n'as
dit rien de cohérent.
I: E’ possibile che tu sappia qualcosa
sull’argomento, ma non puoi dire //
non hai detto niente di coerente.
E: You may know something of the
subject, but you haven’t said anything
coherent.
(pt. prezumtiv perfect)
R: Eu voi fi // Tu vei fi // El // Ea va fi //
Noi vom fi // Voi veţi fi // Ei // Ele vor
538
fi avut // ştiut // spus ceva, dar....
F: Il se peut que j'aie // que tu aies // qu'il
// qu'elle ait // que nous ayons //que
vous ayez // qu'ils // qu'elles aient su //
dit quelque chose, mais...
I: Avrei // Avresti // Avrebbe // Avremmo
// Avreste // Avrebbero avuto // saputo
// detto qualcosa, ma...
E: I // You // He // She // We // You // They
might have had // known // said
something but...
R: Voi fi făcut eu multe prostii la viaţa
mea, dar de data asta am întrecut orice
limită.
F: Il se peut que j'aie fait // J'ai sans doute
fait beaucoup de bêtises dans ma vie,
mais cette fois, j'ai dépassé toute limite.
I: E’ possibile che io abbia fatto molte
stupidaggini nella mia vita, ma ho
superato ogni limite.
E: I may have made many silly thngs in
my life, but this time I went beyond all
bounds.
R: Vei fi fost tu // Va fi fost ea cândva
tânără şi frumoasă , acum însă nu mai
eşti // este decât o bătrânică simpatică.
F: Il se peut que tu aies été // qu'elle ait
été jadis jeune et bell , mais maintenant
tu n'es // elle n'est qu'une vieille
sympathique.
I: Può darsi che nella tua // sua
giovinezza tu sia stata // lei sia stata
molto bella, però adesso sei // è solo
una vecchierella simpatica.
E: You // She may have been young and
beautiful once, but know you are // she
is nothing but a nice old lady.
VOPSI (10)
(ind. prez. 1, 6 vopsesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (loc, mod)
subiect [+persoană]
R: Mama a vopsit lână pentru puloverul
Mariei.
F: La mère a teint de la laine pour le pull
de Marie.
I: La madre ha tinto la lana per il golf di
Maria.
E: Mother dyes wool for Mary’s pullover.
R: Paul vopseşte gardul curţii // banca din
grădină.

F: Paul peint / peinture la palissade de la
cour // les bancs du jardin.
I: Paolo vernicia la palizzata / la
recinzione della casa // la panchina del
giardino.
E: Paul is painting the fence of the yard //
the bench in the garden.
R: De Paşte, Maria vopseşte ouăle în roşu.
F: Pour les Pâques, Marie peint / colorie
les œufs en rouge.
I: Per la Pasqua Maria colora le uova di
rosso.
E: At Easter, Mary coloures eggs red.
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva ± circ. (mod, loc)
subiect [+persoană]
R: Mama a vopsit rochia Mariei. I-a
vopsit-o acasă // la vopsitorie // în
negru.
F: La mère a teint la robe de Marie. Elle a
teint sa robe à la maison // à la
teinturerie // en noir.
I: La madre ha tinto il vestito di Maria.
Gliel'ha tinto a casa // in tintoria // di
nero.
E: Mother has dyed Mary’s dress. She
dyed it at home // she had it dyed at the
dry cleaner's // in black.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a vopsit părul în roşu.
F: Marie s’est fait teindre les cheveux en
rouge. Marie a teint ses cheveux en
rouge.
I: Maria si è tinti i capelli di rosso.
E: Mary had her hair coloured red.
II. vb. refl.
a se ~
subiect [+persoană]
R: Maria s-a vopsit. Este blondă acum.
F: Marie a teint ses cheveux. Elle est
blonde maintenant.
I: Maria ha tinto i suoi capelli. Ora è
bionda.
E: Mary coloured her hair. She is blonde
now.
(cu sens pasiv)
R: Anumite ţesături sintetice nu se
vopsesc decât industrial.
F: Certains tissus synthétiques ne sont
teints qu'industriellement.
I: Certi tessuti sintetici non si tingono che
industrialmente.
VORBI
E: Certain synthetic fabrics can be dyed
only industrially.
(în constr. impers.)
R: În trecut se vopsea cu plante şi cu coajă
de copac.
F: Jadis, on teignait avec des plantes et de
l'écorce d'arbre.
I: In passato si tingeva con piante e
corteccia di albero.
E: In the past they used to dye things
using plants and the bark of trees.
VORBI (10)
(ind. prez. 1, 6 vorbesc)
I. vb. intr.
a ~ ± circ. (mod, timp, loc)
subiect [+animat]
R: Nu toţi copiii încep să vorbească la
aceeaşi vârstă. Unii nu vorbesc decât la
vârsta de 3-4 ani.
F: Tous les enfants ne commencent pas à
parler au même âge. Certains ne
parlent qu'à l'âge de 3-4 ans.
I: Non tutti i bambini incominciano a
parlare alla stessa età. Certi parlano
solo a 3-4 anni di età.
E: Not all children start speaking at the
same age. Some only start speaking
when they are 3 or 4.
R: Unii copiii vorbesc foarte mult acasă şi
nu vorbesc la şcoală, alţii vorbesc mult
în colectivitate şi nu vorbesc acasă.
F: Certains enfants parlent beaucoup à la
maison et ne parlent pas à l'école,
d'autres parlent beaucoup en
collectivité et ne parlent pas à la
maison.
I: Certi bambini parlano molto a casa e
non parlano a scuola, altri parlano
molto in collettività e non parlano a
casa.
E: Some children speak very much at
home and don't speak at school, others
speak much in company and don't
speak at home.
R: Papagalul vecinei mele vorbeşte.
Vorbeşte într-una.
F: Le perroquet de ma voisine parle. Il
jase tout le temps.
I: Il pappagallo della mia vicina parla.
Parla continuamente.
E: My neighbour's parrot can speak. It
speaks all the time.
539
VORBI
R: Profesorul nostru vorbeşte tare //
repede. Vorbeşte de mai bine de o oră
// în faţa studenţilor din anul I.
F: Notre professeur parle à haute voix /
haut // vite. Il parle depuis plus d'une
heure // devant les étudiants de la I-ère
année.
I: Il nostro professore parla a voce alta //
velocemente. Parla da più di un'ora //
davanti agli studenti del primo anno.
E: Our professor speaks loudly // fast. He
has been speaing for more than an
hour // he is speaking to the first year
students.
R: Majoritatea studenţilor vorbesc
englezeşte // franţuzeşte // nemţeşte //
italieneşte. Vorbesc bine //curent // cu
dificultate // ezitând // cu greşeli . (sin.
a se exprima)
F: La plupart des étudiants parlent
(l')anglais // (le) français // (l')
allemand // (l') italien. Ils parlent bien
// couramment // avec difficulté // en
hésitant //avec des fautes.
I: La maggior parte degli studenti parla
l'inglese // il francese // il tedesco //
l'italiano. Parlano bene //
correntemente // con difficoltà //
esitando// con degli errori.
E: Most of the students speak English //
French // German // Italian. They speak
well // fluenty// with difficulty // with
hesitations // with mistakes.
a ~ despre, de ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Toată lumea vorbeşte despre
democraţie // despre drepturile omului
// despre război. (sin. a discuta)
F: Tout le monde parle de démocratie //
des droits de l'homme // de la guerre.
I: Tutti parlano di democrazia // dei
diritti della persona // della guerra.
E: Everybody speaks about democracy //
about human rights // about the war.
R: Ziarele // Posturile de radio şi de
televiziune // Parlamentele ţărilor
europene vorbesc despre iminenţa
războiului // despre soluţii politice //
despre rolul Naţiunilor Unite în
rezolvarea conflictelor. (sin a discuta,
a dezbate)
F: Les journaux // Les postes de radio et
de télévision // Les Parlements des pays
540
européens parlent de l'imminence de la
guerre // des solutions politiques // du
rôle des Nations Unies dans la solution
des conflits.
I: I giornali // I canali radio e televisivi //
I Parlamenti dei paesi europei parlano
dell’imminenza della guerra // delle
soluzioni politiche // del ruolo delle
Nazioni Unite nel risolvere i conflitti.
E: The newspapers // The radio and TV
channels // The Parliaments of
European countries speak about the
imminent war // political solutions //
the role of the United Nations in
solutioning conflicts.
R: Mai mulţi psihologi vorbesc, în
lucrările lor, despre impactul
informaticii asupra comunicării
interumane. (sin. a discuta, a analiza)
F: Plusieurs psychologues parlent, dans
leurs ouvrages, de l'impact de
l'informatique sur la communication
interhumaine.
I: Parecchi psicologi parlano, nei loro
lavori, dell'impattto dell'informatica
sulla comunicazione interpersonale.
E: Several psychologists speak, in their
works, about the impact of informatics
on interhuman communication.
a ~ de, despre ceva ± circ. (mod, timp,
loc)
subiect [±animat]
R: Spre sfârşitul semestrului, studenţii
vorbesc, din ce în ce mai des, de /
despre programarea examenelor // de
vacanţă. (sin. a discuta)
F: Vers la fin du semestre, les étudiants
parlent, de plus en plus fréquemment,
de la programmation des examens //
des vacances.
I: Verso la fine del semestre, gli studenti
parlano sempre più spesso della
programmazione degli esami // delle
vacanze.
E: Towards the end of the term, students
speak, more and ore often, about the
exam schedule // the vacation.
R: Toată familia vorbeşte cu mândrie de
succesul Mariei la concursul de
atletism. (sin. a discuta)
F: Toute la famille parle avec fierté du
succès de Marie au concours
d'athlétisme.

I: Tutta la famiglia parla con orgoglio
del successo di Maria alla gara
atletica.
E: The entire family speaks proudly about
Mary's success at the athletics
championships.
a ~ de, despre cineva
subiect [+persoană]
R: Lui Paul nu-i place sa vorbească de /
despre / familia lui // despre prietenii
lui. (sin. a discuta)
F: Paul n'aime pas parler de sa famille //
de ses amis.
I: A Paolo non piace parlare della sua
famiglia // dei suoi amici.
E: Paul doesn't like speaking about his
family // abot his friends.
R: Subalternii nu trebuie să vorbească
(urât) despre superiorii lor.
F: Les subalternes ne doivent pas parler
(dire du mal) de leurs supérieurs.
I: Gli impiegati non devono parlare
(male) dei superiori.
E: Employees mustn't speak (ill) of their
employers.
a ~ cu cineva (despre ceva)
subiect [+persoană]
R: Paul vorbeşte cu toţi colegii // cu toată
lumea. Vorbeşte cu ei despre muzică //
despre sport // despre literatură. (sin. a
discuta, a se întreţine)
F: Paul parle avec tous ses camarades //
avec tout le monde. Il parle avec eux
musique // sport // littérature.
I: Paolo parla con tutti i suoi compagni //
con tutti. Parla con loro di musica // di
sport // di letteratura.
E: Paul speaks with all his colleagues //
with everybody. He talks to them about
music // sport // literature.
R: În vizita făcută la Universitate,
ambasadorul Franţei a vorbit cu
profesorii şi cu studenţii de la toate
facultăţile. A vorbit cu studenţii despre
perspectivele de a se integra pe piaţa
europeană a muncii. (sin. a discuta)
F: Lors de la visite (qu' il a faite) à
l'Université, l'ambassadeur de France
a parlé avec les professeurs et avec les
étudiants. Il a parlé avec les étudiants
des perspectives (qu'ils ont) de
s'intégrer sur le marché européen du
travail.
VORBI
I: Durante la sua visita all'Università,
l'Ambasciatore della Francia ha
parlato con i professori e con gli
studenti di tutte le facoltà. Ha parlato
con gli studenti delle loro possibilità di
integrarsi sul mercato europeo del
lavoro.
E: On his visit to the University, the
French ambassador spoke with the
professors and students of all the
faculties. He spoke with the students
about their chances of entering the
European labour market.
a ~ cu cineva ± circ. (mod. timp)
a-i ~ (cuiva) ± circ. (mod. timp)
subiect [+persoană]
R: Paul le vorbeşte vecinilor foarte
politicos. (sin. a se adresa) El vorbeşte
respectuos cu toată lumea.
F: Paul parle / s'adresse très
respectueusement à ses voisins. Il parle
poliment avec tout le monde.
I: Paolo parla con molto rispetto ai suoi
vicini di casa. Lui parla con molta
cortesia con tutti.
E: Paul speaks to his neighbours very
politely.He speaks politely to everyone.
a ~ (cu cineva) pentru cineva, în
favoarea cuiva
subiect [+persoană]
R: Paul a vorbit cu directorul său pentru
Maria. (sin. a interveni)
F: Paul a parlé avec son directeur pour
Marie.
I: Paolo ha parlato al suo direttore in
favore di Maria.
E: Paul spoke to his director for Mary.
R: Paul a vorbit în favoarea prietenului
său. (sin. a interveni, a pleda)
F: Paul a parlé en faveur de son ami.
I: Paolo ha parlato in favore del suo
amico.
E: Paul spoke for his friend.
a-i ~ cuiva despre ceva
a-i ~ cuiva despre cineva
subiect [+persoană]
R: Paul le-a vorbit părinţilor despre
intenţia lui de a se căsători // despre
Maria. (sin. a informa, a comunica)
F: Paul a parlé à ses parents de son
intention de se marier // de Marie.
I: Paolo ha parlato ai suoi genitori della
sua intenzione di sposarsi // di Maria.
541
VORBI
E: Paul told his parents about his
intention of getting married // about
Mary.
R: Rectorul le-a vorbit studenţilor despre
noul regulament al Universităţii. (sin. a
prezenta)
F: Le Recteur a parlé aux étudiants du
nouveau règlement de l'Université.
I: Il Rettore ha parlato agli studenti del
nuovo regolamento dell'Università.
E: The rector spoke to the students about
the new University regulations.
R: Profesorul de literatură le-a vorbit
studenţilor despre scriitorii
contemporani // despre laureaţii
premiului Nobel // despre personajele
atipice.
F: Le professeur de littérature a parlé à
ses étudiants des écrivains
contemporains // des lauréats du prix
Nobel // des personnages atypiques.
I: Il professore di letteratura ha parlato
ai suoi studenti degli scrittori
contemporanei // dei personaggi
letterari atipici. dei laureati del
premio Nobel.
E: The literature teacher spoke to the
students about contemporary writers //
about Nobel prizewinners // about
atypical characters.
a-şi ~
(reciproc)
R: Fraţii şi-au vorbit din nou după cinci
ani.
F: Les frères se sont parlé de nouveau
après cinq ans.
I: I fratelli si sono parlati di nuovo dopo
cinque anni.
E: The brothers spoke to each other again
after five years.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [+animat]
R: Maria vorbeşte trei limbi străine.
Vorbeşte bine engleza şi mai puţin bine
franceza şi germana.
F: Marie parle trois langues étrangères.
Elle parle bien l'anglais et un peu
moins bien le français et l'allemand.
I: Maria parla tre lingue straniere. Parla
bene l'inglese e meno bene il francese e
il tedesco.
542
E: Mary speaks three foreign languages.
She speaks English well and French
and German not so well.
a-şi ~ pe cineva + circ. (mod)
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a vorbit de rău vecinii.
F: Marie a dit du mal de ses voisins.
I: Maria ha sparlato / parlato male dei
vicini di casa.
E: Mary spoke ill of / slandered her
neighbours.
III. vb. refl.
a se ~ ± circ. (mod, timp, loc)
(în constr. impers.)
R: Uneori, în şedinţele Camerei
deputaţilor se vorbeşte foarte mult.
F: Parfois, dans les réunions de la
Chambre des députés, on parle trop.
I: A volte, alle riunioni della Camera dei
Deputati si parla troppo.
E: Sometimes, they speak a lot in the
House of Commons debates.
R: La recepţia hotelului se vorbeşte
franţuzeşte // englezeşte // nemţeşte.
F: À la réception de l'hôtel, on parle (le)
français // (l')anglais // (l')allemend.
I: Alla reception si parla francese //
inglese // tedesco.
E: They speak French // English //
German at the reception of the hotel.
R: De câtva timp, la congrese
internaţionale , se vorbeşte în limba
engleză.
F: Depuis quelque temps, aux congrès
internationaux, on parle en anglais / on
parle l'anglais.
I: Da qualche tempo, ai convegni
internazionali si parla in inglese.
E: For some time, English has been
spoken in international congresses.
(cu sens pasiv)
R: Engleza se vorbeşte peste tot în lume.
F: On parle l’anglais // l’anglais se parle
dans le monde entier.
I: L’inglese si parla dappertutto nel
mondo.
E: English is spoken everywhere in the
world.
a se ~ de, despre ceva ± circ. (mod,
timp, loc)
(în constr. impers.)
R: La masă nu se vorbeşte despre anumite

subiecte. (sin. a se discuta)
F: À table, on ne doit pas parler de
certains sujets.
I: A tavola non si parla di certi
argomenti.
E: You shouldn’t talk about / mention
certain topics at table.
R: Se vorbeşte în mai multe cercuri de /
despre o remaniere de guvern // de /
despre alegeri anticipate. (sin. a se
discuta)
F: Dans plusieurs milieux on parle de
remaniement gouvernemental //
d' élections anticipées.
I: In parecchi ambienti si parla di
rimpasto di governo // di elezioni
anticipate.
E: In several circles there is word about a
cabinet reshuffle // about elections
before due time.
R: Se vorbeşte mult despre democraţie //
despre drepturile omului // despre
poluare.
F: On parle beaucoup de démocratie //
des droits de l'homme // de pollution.
I: Si parla molto di democrazia // dei
diritti dell'uomo // dell'inquinamento.
E: They speak a lot about democracy //
about human rights // about pollution.
a i se ~ + circ. (mod)
(în constr. impers.)
R: Copilului i s-a vorbit răstit şi (el) s-a
speriat.
F: On a parlé durement à l’enfant / on a
rudoyé l’enfant et il s’en est effrayé.
I: Al bambino si è parlato duramente e
lui si è spaventato.
E: The child was shouted at and got
scared.
a se ~ să P
(reciproc)
R: Hoţii s-au vorbit să împartă prada. (sin.
a se înţelege, a se învoi)
F: Les voleurs sont convenus de partager
le butin.
I: I ladri si sono messi d’accordo di
dividere il bottino.
E: The thieves planned to split the booty.
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Se vorbeşte că Muzeul de antichităţi al
oraşului se va deschide săptămâna
viitoare. (sin. a se spune)
VREA
F: On dit que le Musée d'antiquités de la
ville ouvrira la semaine prochaine.
I: Si dice che il Museo di antichità della
città aprirà la settimana prossima.
E: They say / The rumour goes that the
Antiquity museum is going to open next
week.
VREA (27)
(ind. prez. 1 vreau, 2 vrei, 3 vrea, 4 vrem, 5 vreţi, 6
vor; conj. prez. 3, 6 să vrea)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [± animat] (persoană,
instituţie)
R: Copilul vrea ciocolată // apă // jucării.
(sin. a cere)
F: L’enfant veut du chocolat // de l'eau //
des jouets.
I: Il bambino vuole la cioccolata //
dell’acqua // giocattoli.
E: The child wants some chocolate //
water // toys.
R: Câinele vrea apă. (sin. a cere)
F: Le chien veut de l’eau.
I: Il cane vuole dell’acqua.
E: The dog wants some water.
R: Anumite plante vor multă apă.
F: Certaines plantes demandent beaucoup
d'eau.
I: Certe piante hanno bisogno di tanta
acqua.
E: Certain plants need much water.
R: Sindicatele // Sindicaliştii vor o mărire
a salariilor. (sin. a cere)
F: Les syndicats // Les syndicalistes
veulent / demandent une augmentation
de salaire.
I: I sindacati // I sindacalisti vogliono /
chiedono un aumento degli stipendi.
E: The Union wants // The Union
members want a wage increase.
a ~ să P ± circ. (mod, timp, loc)
subiect [±animat]
R: Elevii vor să organizeze o excursie // să
meargă la munte // să lucreze pe un
şantier arheologic. (sin. a dori, a
intenţiona)
F: Les élèves veulent / désirent organiser
une excursion // aller à la montagne//
travailler sur un chantier
archéologique.
543
VREA
I: Gli alunni vogliono organizzare
un’escursione // andare in montagna //
lavorare in un cantiere archeologico.
E: The students want to organize a trip //
to go to the mountains // to work on an
archeological site.
R: Maria a vrut să ne împrumute
dicţionarul pentru mai multe luni. (sin.
a accepta, a fi de acord)
F: Marie a voulu nous prêter son
dictionnaire pour plusieurs mois.
I: Maria ha accettato di prestarci il suo
dizionario per parecchi mesi.
E: Mary wanted to lend us the dictionary
for several months.
R: Banca Mondială nu vrea să acorde
împrumuturi decât condiţionat. (sin. a
accepta)
F: La Banque Mondiale ne veut accorder
des prêts que sous conditions.
I: La Banca Mondiale non accetta di
concedere dei crediti che sotto
condizione.
E: The World Bank will give loans only on
certain conditions.
R: Uneori, caii de curse, chiar şi cei mai
buni, nu vor să sară obstacolele. (sin. a
refuza)
F: Parfois, les chevaux de courses, même
les meilleurs, refusent de sauter les
obstacles.
I: Qualche volta i cavalli da corsa, anche
i migliori, rifiutano di saltare gli
ostacoli.
E: Sometimes, race horses, even the best,
won't clear the hurdles.
R: Motorul nu vrea să pornească.
F: Le moteur ne démarre pas.
I: Il motore non vuole partire.
E: The engine won’t start.
544
a ~ să P
a ~ ca ... să P
subiect [+persoană]
R: Maria a vrut să facă un stagiu de
gestiune informatică // ca Paul să facă
un stagiu de gestiune informatică. (sin.
a dori, a accepta)
F: Marie a voulu faire un stage de gestion
informatique // que Paul fasse un stage
de gestion informatique.
I: Maria ha voluto fare uno stage di
amministrazione automatizzata // che
Paolo faccia uno stage di
amministrazione automatizzata.
E: Mary wanted // wanted Paul to take a
training course in financial
administration data processing.
II. vb. refl.
subiect [±animat]
a se ~ e. p. s.
R: Paul se vrea şef // director // tânăr şi
frumos. Nu se poate. (sin. a-şi dori să
devină)
F: Paul veut être / veut devenir chef //
directeur. //Paul veut être jeune et
beau. Ce n'est pas possible.
I: Paolo vuole essere il capo // il direttore
// giovane e bello. Non è possibile.
E: Paul wants to be the boss // the
manager // to be young and handsome.
It is impossible.
a se ~
R: S-a vrut o schimbare şi s-a obţinut.(sin.
a se dori)
F: On a voulu / on a souhaité un
changement et on l’a obtenu.
I: Si è voluto un cambiamento e si è
ottenuto.
E: They wanted a change and they got it.
ZĂCEA (13)
(ind. prez. 1, 6 zac, 2 zaci, 3 zace; conj. prez. 3, 6 să
zacă)
I. vb. intr.
a ~ ± circ. (mod, timp, loc)
subiect [±animat]
R: În multe ţări foarte sărace, bolnavii zac
fără asistenţă medicală şi fără
medicamente.
F: Dans beaucoup de pays très pauvres,
les malades gisent sans assistance
médicale et sans médicaments.
I: In molti paesi poverissimi, i malati
giacciono senza asistenza medica e
senza medicine.
E: In many extremely poor countries, sick
people lie in bed without medical
assistance and medicine.
R: După cutremur, răniţii zăceau sub
dărâmături.
F: Après le tremblement de terre les
blessés gisaient sous les décombres.
I: Dopo il terremoto i feriti giacevano
sotto le macerie.
E: After the accident the injured people
were lying under débris.
R: Bolnavul zace în pat.
F: Le malade gît au lit / dans son lit .
I: Il malato giace a letto.
E: The diseased man is lying in bed.
R: Paul zace de zece zile la pat. (sin. a sta
la pat)
F: Paul garde le lit depuis dix jours.
I: Paolo giace da dieci giorni a letto.
E: Paul has been in bed for ten days.
R: Hainele copilului zăceau pe jos în
dezordine. (sin. a sta, a fi)
F: Les vêtements de l’enfant gisaient /
traînaient en désordre par terre.
Z
I: I vestiti del bambino giacevano per
terra in disordine.
E: The child’s clothes were lying on the
floor (in disorder).
ZĂRI (10)
(ind. prez. 1, 6 zăresc)
I. vb. tr.
a ~ ceva ± circ. (timp, loc)
subiect [+persoană]
R: Pe unul din rafturile bibliotecii, Maria a
zărit mai multe cărţi vechi // o Biblie //
un manuscris. (sin. a vedea, a remarca)
F: Sur un des rayons de la bibliothèque,
Marie a aperçu / vu plusieurs livres
anciens // une Bible // un manuscrit.
I: Su uno degli scaffali della biblioteca
Maria ha visto parecchi libri antichi //
una Bibbia // un manoscritto.
E: On one of the shelves of the bookcase,
Mary saw several old books // a Bible //
a manuscript.
R: Pe fereastra trenului, Maria a zărit
câteva case ţărăneşti pe care le-a
fotografiat. (sin. a vedea).
F: Par la fenêtre du train, Marie a aperçu
quelques demeures paysannes qu'elle a
photographiées.
I: Attraverso il finestrino del treno Maria
ha intravisto alcune case di contadini
che ha fotografato.
E: Through the train window, Mary saw a
few peasant houses that she
photographed.
a ~ pe cineva ± circ. (mod, timp, loc)
subiect [+persoană]
R: La teatru l-am zărit şi pe Paul printre
spectatori. (sin. a observa)
ZÂMBI
F: Au théâtre j'ai aperçu Paul parmi les
spectateurs.
I: A teatro ho intravisto anche Paolo tra
gli spettatori.
E: At the theatre I happened to see Paul
among the audience.
a şi ~ ceva
a şi ~ pe cineva
(cu dat.pos.)
R: Paul şi-a zărit maşina în parcare //
prietenii intrând în restaurant. (sin. a
vedea)
F: Paul a aperçu sa voiture dans le
parking // ses amis entrer dans le
restaurant.
I: Paolo ha intra visto la sua automobile
nel parcheggio // i suoi amici entrare
nel ristorante.
E: Paul saw his car in the parking place //
his friends going into a restaurant.
II. vb. refl.
a se ~
(cu sens pasiv)
R: Când avionul ia în înălţime, oraşul nu
se mai zăreşte. (sin. a se vedea)
F: Quand l'avion prend en altitude, la
ville ne s'aperçoit / ne se voit plus.
I: Quando l'aereo prende quota, la città
non si scorge più.
E: When the plane gains altitude / climbs,
the city can no longer be seen.
a se ~ (unul pe altul)
(reciproc)
R: Cei doi fraţi s-au zărit în mulţime.
F: Les deux frères se sont aperçus dans la
foule.
I: I due fratelli si sono intravisti nella
folla.
E: The two brothers caught sight of each
other in the crowd.
ZÂMBI (10)
(ind. prez. 1, 6 zâmbesc)
I. vb. intr.
a ~ + cir. (mod, timp)
subiect [+persoană]
R: Anumite persoane zâmbesc tot timpul
// ironic // răutăcios // frumos.
F: Certaines personnes sourient tout le
temps // ironiquement //
malicieusement // elles ont un beau
sourire.
546
I: Alcune persone sorridono sempre //
ironicamente // malignamente //
piacevolmente.
E: Certain people smile ironically //
maliciously // beautifully all the time.
a-i ~ (cuiva)
subiect [+persoană]
R: Maria şi-a salutat prietenele şi le-a
zâmbit. (sin. a surâde)
F: Marie a salué ses amies et (elle) leur a
souri.
I: Maria ha salutato le sue amiche e ha
sorriso loro.
E: Mary greeted her friends and smiled to
them.
R: În situaţii dificile pentru copil, mama îi
zâmbeşte ca să-l încurajeze.
F: Dans des situations difficiles pour
l'enfant, la mère lui sourit pour
l'encourager.
I: Nelle situazioni difficili per il bambino,
la madre gli sorride per incoraggiarlo.
E: When the child is in difficult situations,
the mother smiles to encourage him.
II. vb. refl.
a i se ~ cuiva
(în constr. impers.)
R: La glumele proaste se zâmbeşte ironic.
F: Quand on fait des mauvaises
plaisanteries, on sourit ironiquement.
I: Ai brutti scherzi si risponde con un
sorriso ironico.
E: One smiles ironically when hearing
bad jokes.
a-şi ~ (unul altuia)
(reciproc)
R: Cei doi tineri îşi zâmbeau fericiţi.
F: Les deux jeunes gens se souriaient,
heureux.
I: I due giovani si sorridevano felici.
E: The two young men were smiling
happily.
ZBURA (1. 23)
(ind. prez. 1 zbor, 2 zbori, 3, 6 zboară; conj. prez. 3,
6 să zboare; imp. zboară!)
I. vb. intr.
a ~ ± circ. (timp, loc, mod)
subiect [±animat]
R: Păsările // Fluturii zboară.
F: Les oiseaux // Les papillons volent.
I: Gli uccelli // Le farfalle volano.
 ZDROBI

E: Birds // Butterflies fly. III. vb. refl.

R: Fluturii zboară din floare în floare.
F: Les papillons volent / voltigent d’une
fleur à l’autre.
I: Le farfalle volano di fiore in fiore.
E: Butterflies fly from flower to flower.
R: Avionul a zburat fără escală // la mare
înălţime // jos // cu 1000 km pe oră.
F: L’avion a volé sans escale // à grande
altitude // bas // à 1000 km à l'heure.
I: L'aereo ha volato senza scalo // a
grande altitudine // basso // a 1 000 km
all'ora.
E: The plane flew non-stop // high // low //
1000 km an hour.
R: Timpul zboară ireversibil.
F: Le temps vole // s’envole // fuit
irréversiblement.
I: Il tempo vola // trascorre
irreversibilmente.
E: Time flies irreversibly.
R: Hârtiile zburau în vânt.
F: Les papiers volaient au vent.
I: Le carte sono volate al vento.
E: Papers were flying in the wind.
II. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [-animat]
R: Furtuna a zburat rufele de pe sârmă //
hârtiile de pe jos // acoperişul de pe
case. (sin. a lua)
F: La tempête a emporté le linge (qui était
sur la corde) // les papiers de par terre
// le toit des maisons.
I: La tempesta ha portato via la
biancheria dal filo // i fogli di carta dal
suolo // i tetti delle case.
E: The gale has blown away the linen
from the line // the papers from the
ground // the roofs of the houses.
a ~ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [-animat]
R: Vântul a zburat pălăria bătrânului. I-a
zburat pălăria .
F: Le vent a emporté le chapeau du
vieillard. Il a emporté son chapeau.
I: Il vento ha portato via il cappello
dell'anziano signore. Ha portato via il
suo cappello.
E: The wind has blown the old man’s hat
off. It has blown the old man's hat.
a se ~
(în constr. impers.)
R: Cu avioanele acestei companii se
zboară foarte confortabil. (sin. a
călători)
F: Avec les avions de cette compagnie on
vole très confortablement.
I: Con gli aerei di questa compagnia si
vola molto comodamente.
E: Flying with the planes of this company
is very comfortable.
ZDROBI (10)
(ind. prez. 1, 6 zdrobesc)
I. vb. tr.
a ~ ceva
subiect [±animat]
R: Viticultorul // Presa zdrobeşte strugurii
pentru (a face) must.
F: Le viticulteur // Le pressoir écrase le
raisin pour(faire) le moût.
I: Il viticultore // Il torchio pigia l'uva per
(fare) il mosto.
E: The wine grower // The wine press
crushes the grapes for the must.
a ~ pe cineva
subiect [+animat]
R: Artileria a zdrobit armata inamică. (sin.
a nimici, a înfrânge)
F: L’artillerie a écrasé / a anéanti l’armée
ennemie.
I: L'artiglieria ha schiacciato /
annientato l'esercito nemico.
E: The artillery has destroyed the enemy.
a(-i) ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat]
R: Motocicleta (i-)a zdrobit piciorul lui
Paul.
F: La moto a écrasé la jambe de Paul.
I: La motocicletta ha schiacciato il piede
di Paolo.
E: The motorbike crushed Paul’s leg.
R: Glonţul i-a zdrobit soldatului umărul.
F: La balle a cassé / a transpercé l’épaule
au soldat.
I: La pallottola ha fracassato la spalla
del soldato.
E: The bullet has smashed the soldier’s
shoulder.

547
ZGÂRIA

a ~ ceva subiect [±animat]

a ~ pe cineva R: Pisica a zgâriat-o pe Maria pe mână //
subiect [±animat] pe faţă.
R: Şoferul camionului // Camionul a F: Le chat a griffé la main // le visage de
zdrobit un câine. Marie.
F: Le chauffeur du poids lourd // Le poids I: Il gatto ha graffiato Maria sulla mano
lourd a écrasé un chien. // sul viso.
I: L’autista del camion // Il camion ha E: The cat scratched Mary on her hand //
schiacciato un cane. face.
E: The lorry driver // The lorry ran over a R: Maria a cules fructe de pădure şi
dog. mărăcinii au zgâriat-o (pe Maria) pe
R: Moartea în accident a fiului cel mare a picioare // pe mâini // pe braţe.
zdrobit întreaga familie. (sin. a afecta, F: Marie a cueilli des fruits des bois et les
a distruge) ronces ont égratigné ses jambes // ses
F: La mort accidentelle du fils aîné a mains // ses bras.
brisé toute la famille. I: Maria ha raccolto frutti di bosco e gli
I: La morte del figlio maggiore in un spini l' hanno graffiata sulle gambe //
incidente ha distrutto tutta la famiglia. sulle braccia // sulle mani.
E: The accidental death of the elder son E: Mary picked up berries and the
destroyed the entire family. brambles scratched her legs // hands //
a-şi ~ ceva arms.
(cu dat. pos.) a ~ pe cineva (cu ceva)
R: Maria şi-a zdrobit degetele în uşă. subiect [+animat]
F: Marie s’est écrasé les doigts dans la R: Din neatenţie, Maria l-a zgâriat pe Paul
porte. cu unghiile.
I: Maria si è schiacciata le dita nella F: Par inattention, Marie a griffé Paul
porta. avec ses ongles.
E: Mary trapped her fingers in the door. I: Per disattenzione, Maria ha graffiato
Paolo con le unghie.
II. vb. refl. E: By mistake, Mary scratched Paul with
a se ~ her fingernails.
(cu sens pasiv) R: Furioasă, pisica a zgâriat mâna Mariei.
R: Piperul // Usturoiul // Scorţişoara se F: Furieux, le chat a griffé la main de
zdrobeşte în momentul folosirii. (sin. a Marie.
se măcina, a se pisa) I: Furioso, il gatto ha graffiato la mano
F: Le poivre // L'ail // La canelle s'écrase di Maria.
au moment de l' utilisation. E: Furious, the cat scratched Mary’s
I: Il pepe // L'aglio // La cannella si pesta hand.
al momento dell'uso. a ~ ceva ( cu ceva)
E: Pepper // Garlic // Cinnamon is subiect [±animat]
crushed right before use. R: Jucându-se, copiii au zgâriat pereţii
a se ~ de ceva camerei lor. (sin. a scrijeli)
subiect [-animat] F: En jouant, les enfants ont égratigné les
R: Avionul s-a zdrobit de sol. murs de leur chambre.
F: L’avion s’est écrasé au sol. I: Giocando, i bambini hanno sgraffiato
I: L'aereo si è schiantato al suolo. la parete della lorro stanzaz.
E: The plane crashed to the ground. E: While playing, the children scratched
the walls of their room.
R: Maria a zgâriat vopseaua de pe uşă cu
ZGÂRIA (2) lemnele de foc.
(ind. prez. 1, 2 zgârii, 3, 6 zgârie; conj. prez. 3, 6 să F: Maria a égratigné / a éraflé la peinture
zgârie; ger. zgâriind ) de la porte en rentrant du bois.
I. vb. tr. I: Maria ha graffiato la vernice della
a ~ pe cineva pe ceva porta con la legna da ardere.
548

E: Mary has scratched the paint on the
door with the firewood.
R: Paul a zgâriat peretele când a mutat
mobila.
F: Paul a éraflé le mur en déplaçant / en
poussant les meubles.
I: Paolo ha scalfito la parete quando ha
spostato i mobili.
E: Paul scratched the wall when he moved
the furniture.
R: Paul n-a reuşit să taie geamul cu
diamantul. L-a zgâriat numai.
F: Paul n' a pas réussi à tailler le verre
avec le diamant. Il l'a seulement rayé.
I: Paolo non è riuscito a tagliare il vetro
con il diamante. L'ha soltanto scalfito.
E: Paul didn't manage to cut the glass
with the diamond. He only scratched it.
R: Muzica stridentă zgârie urechile
melomanilor. (sin. a deranja)
F: La musique stridente écorche les
oreilles des mélomanes.
I: La musica stridente strazia le orecchie
degli appassionati di musica.
E: Loud music grates on the music fans’
ears.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a zgâriat coatele.
F: Marie s’est égratigné les coudes.
I: Maria si è graffiata nei gomiti.
E: Mary has scratched her elbows.
R: Paul şi-a zgâriat maşina.
F: Paul a égratigné sa voiture.
I: Paolo ha graffiato la propria
macchina.
E: Paul has scratched his car.
a~
(în constr. abs.)
subiect [±animat]
R: Această peniţă zgârie.
F: Cette plume égratigne (le papier).
I: Questo pennino graffia.
E: This nib scratches the paper.
R: Pisica vecinilor zgârie (rău).
F: Le chat des voisins griffe.
I: Il gatto dei vicini graffia.
E: The neighbours’ cat scratches.
III. vb. refl.
subiect [±animat]
a se ~
R: Copilul s-a zgâriat la mână.
F: L’enfant s’est égratigné la main.
ZICE
I: Il bambino si è graffiato sulla mano.
E: The child has scratched his hand.
R: Lentilele de ochelari se zgârie uşor.
F: Les verre des lunettes se rayent
facilement.
I: Le lenti degli occhiali si graffiano
facilmente.
E: Lenses of glasses are easily scratched.
ZICE (15)
(ind. prez. 1, 6 zic; part. zis)
I. vb. tr.
a ~ ceva ( câte ceva, ceva, tot, nimic)
subiect [+persoană]
R: Paul a zis ceva înainte de plecare, dar
n-am înţeles ce a spus.
F: Paul a dit quelque chose avant de
partir, mais je n'ai pas compris ce qu'il
a dit.
I: Paolo ha detto qualcosa prima di
partire, ma io no ho capito che cosa ha
detto.
E: Paul said something before leaving, but
I didn't catch it.
R: Întrebat de unde are banii, copilul n-a
zis nimic // a zis ceva neclar // a zis
câte ceva ca să scape de întrebări.
F: Interrogé d'où il avait l'argent, l'enfant
n'a rien dit // a dit quelque chose
d'incompréhensible // a dit quelque
chose pour échapper aux questions.
I: Interrogato da dove avesseavuto i
soldi, il bambino non ha detto niente //
ha detto qualacosa di confuso // ha
detto qualcosa per sfuggire alle
domande.
E: Asked where he had the money from,
the child said nothing // mumbled
something// said something to avoid
other questions.
a ~ cuiva să P
subiect [+persoană]
R: Mama ne-a zis să ne întoarcem
devreme. (sin. a spune)
F: Maman nous a dit / demandé de rentrer
/ que nous rentrions tôt.
I: La mamma ci ha detto di rientrare
presto.
E: Mother told us to come back early.
a-şi ~ ceva (unul altuia)
(reciproc)
549
ZICE
R: Cei doi prieteni îşi ziceau unul altuia pe
nume. (sin. a se numi)
F: Les deux amis s'appelaient l'un l'autre
par leur prénom.
I: I due amici si chiamavano l'un l'altro
con il nome.
E: The two friends called each other on
their first name.
a-şi ~ că P, să P
subiect [+persoană]
R: Paul îşi zice adesea (că trebuie) să fie
mai prudent. Şi eu mi-am zis de multe
ori (că trebuie) să mă controlez mai
atent. (sin. a spune)
F: Paul se dit souvent qu' il doit être plus
prudent. Moi aussi, je me suis dit
plusieurs fois que je devais me
contrôler plus attentivement.
I: Paolo si dice spessoche deve essere più
prudente. Anch'io mi sono detto tante
volte che devo controllarmi di più.
E: Paul often said to himself he should be
more prudent. I also often said to
myself I should control myself better.
a ~ cuiva că P
a ~ cuiva unde, când, cum P
subiect [+persoană]
R: Tata ne-a zis că pleacă la Bucureşti //
unde pleacă // când se întoarce // cum
să reparăm maşina.
F: Papa nous a dit qu' il partait pour
Bucarest // où il allait // quand il
reviendrait // comment nous devions
nous prendre pour réparer la voiture.
I: Il padre ci ha detto che partirebbe per
Bucarest // quando sarebbe rientrato //
come riparare l’automobile.
E: Father told us he was going to
Bucharest // where he was leaving//
when he would be back// how to fix the
car.
a ~ cuiva rel. P
subiect [+persoană]
R: Paul le-a zis prietenilor cu cine va
pleca în stagiu // pe cine a contactat //
cui se vor adresa la sosire.
F: Paul a dit à ses amis avec qui il partait
en stage // qui il avait contacté // à qui
ils allaient s'adresser en arrivant.
550
I: Paolo ha detto agli amici con chi
partirà per lo stage // chi aveva
contattato // a chi si sarebbero rivolti
all'arrivo.
E: Paul told his friends whom he would go
on a training course with // whom he
got in touch // whom they should talk to
on their arrival.
II. vb. intr.
subiect [+persoană]
a ~ cuiva + e. p. s.
R: Băiatului i-au zis Paul, iar fetei, Maria.
(sin. a numi, a da nume)
F: Ils ont nommé / appelé le garçon Paul
et la fille Marie.
I: Il figlio, lo hanno chiamato Paolo, e la
figlia Maria.
E: They called/ named the baby Paul, and
the girl Mary.
III.vb. refl.
a se ~ (despre ceva)
(cu sens pasiv)
R: Ce se mai zice prin sat? (sin. a se
spune)
F: Qu'est-ce qu'on dit dans le village? .
I: Che cosa si dice in paese ?
E: What is being said in the village?
R: Ce s-a zis la radio despre structura
noului an şcolar ? (sin. a comunica)
F: Qu'est-ce qu'on a dit à la radio à
propos de la structure du nouvel an
scolaire?
I: Che cosa hanno detto alla radio sulla
struttura del nuovo anno scolastico?
E: What did they say on the radio about
the structure of the new academic
year?
a se ~ că P
(în constr. impers,)
R: Se zice că va fi o iarnă secetoasă. (sin.
a se spune)
F: On dit qu'on aura un hiver sec.
I: Si dice che l'inverno sarà asciutto.
E: It is said there will be a dry winter.
INVENTARE CU TIPURI DE CONSTRUCŢII
VERBE COPULATIVE I: Paolo è il cugino di Maria.
VERBE CU STATUT DE VERB E: Paul is Mary's cousin.
COPULATIV
CHEMA (SE)
AJUNGE …………………………….
……………………. a se ~ + nume pred.
II. vb. copulativ (cu statut de vb. copulativ)
a ~ + nume pred. subiect [+animat]
subiect [+persoană] R: Atitudinea pe care Paul a avut-o
R: Paul a ajuns ministru. (sin. a deveni) faţă de părinţi se cheamă
F: Paul est devenu ministre. impertinenţă. (sin. a se numi)
I: Paolo è diventato ministro. F: L'attitude que Paul a eue envers ses
E: Paul became a minister. parents s'appelle impertinence.
I: L'atteggiamento che Paolo ha avuto
R: Paul a ajuns ridicol prin nei riguardi dei genitori si chiama
comportarea lui. (sin. a deveni) impertinenza.
F: Paul est devenu ridicule par son E: Paul's attitude towards his parents is
comportement. called impertinence.
I: Attraverso il suo comportamento,
Paolo è diventato ridicolo. subiect [-animat] (rel. P)
E: Paul has become ridiculous through R: Ceea ce ai făcut în ultimul timp se
his behaviour. cheamă imprudenţă.
F: Ce que tu as fait ces derniers temps
ARĂTA s'appelle imprudence.
…………………………...... I: Ciò che hai fatto negli ultimi tempi si
(cu statut de vb. copulativ) chiama imprudenza.
a se ~ + nume pred. E: What you have been doing lately is
subiect [-animat] called imprudence.
R: Vremurile se arată normale // mai
bune // grele. (sin. a fi, a părea) ……………………………
F: Les temps sont normaux // meilleurs // a se ~ + prop. pred. (că P)
durs. subiect [-animat] (dacă P)
I: I tempi sono normali // migliori // R: Dacă vine (la noi) se cheamă că îl
duri. interesează propunerea noastră.
E: Times seem normal // better // (sin. a însemna)
difficult. F: S'il vient (chez nous), ça veut dire que
notre proposition l'intéresse.
R: Cum se arată vremurile, nu va fi I: Se viene (da noi), vuol dire che la
bine. (sin. a fi, a părea) nostra proposta l'interessa.
F: Les temps / Les événements montrent/ E: If he comes (to us), it means he is
laissent voir que les choses n'iront pas interested in our suggestion.
bien.
I: Secondo quanto i tempi ci mostrano, CONSTITUI
non andrà a finire bene. …………………………….
E: The way it looks, things won't go a ~ + nume pred.
smoothly. (cu statut de vb. copulativ)
subiect [-animat]
CĂDEA R: Părţile lucrării constituie un tot
…………………………...... unitar. (sin. a forma, a alcătui, a fi)
a- i ~ (cuiva) + nume pred F: Les parties de l'ouvrage constituent /
(cu statut de vb. copulativ) forment un tout unitaire.
subiect [+persoană] I: Le parti dell'opera costituiscono un
R: Paul îi cade Mariei văr. insieme unitario.
F: Paul est le cousin de Marie.
E: The various parts made up an I: Dopo molti anni, la casa è diventata
integrated work / a whole. una rovina.
E: After many years the house became a
R: Aceste teorii constituie un nou punct ruin.
de vedere. (sin. a reprezenta, a fi)
F: Ces théories constituent / représentent R: Paul a devenit mai bun // mai
un nouveau point de vue. generos.
I: Queste teorie costituiscono un nuovo F: Paul est devenu meilleur // plus
punto di vista. généreux.
E: These theories form a new viewpoint. I: Paolo è diventato migliore // più
generoso.
R: Animalele din grădina zoologică E: Paul has become better // more
constituie un punct de atracţie generous.
pentru vizitatori. (sin. a reprezenta, a
fi) R: De ieri vremea a devenit mai rece.
F: Les animaux du zoo constituent un F: Depuis hier le temps est devenu plus
point d’attraction pour les visiteurs. froid.
I: Gli animali dello zoo costituiscono I: Da ieri il tempo si è fatto più freddo.
un'attrazione per i visitatori. E: Weather has become colder since
E: The animals in the zoo are an yesterday.
attraction for all visitors.
FACE
DEVENI ………………..........
…………………. IV. vb. copulativ
vb. copulativ a se ∼ + nume pred.
a ~ + nume pred. subiect [±animat]
subiect [±animat] R: Paul s-a făcut avocat. (sin. a deveni)
R: Prietenul meu va deveni curând F: Paul s'est fait / est devenu avocat.
medic. I: Paolo è diventato avvocato.
F: Mon ami deviendra bientôt médecin. E: Paul became a lawyer.
I: Il mio amico fra poco diventerà
medico. R: Maria s-a făcut frumoasă.
E: My friend will soon become a doctor. F: Marie est devenue belle.
I: Maria si è fatta bella.
R: După mai mulţi ani, emigranţii au E: Mary has become beautiful.
devenit cetăţeni americani.
F: Après plusieurs années, les émigrants R: Paul s-a făcut sănătos după
sont devenus des citoyens américains. tratament.
I: Dopo parecchi anni gli immigranti F: Paul s'est remis après le traitement.
sono diventati cittadini americani. I: Paolo (si) è guarito dopo la cura.
E: After several years the immigrants got E: Paul has recovered after the
American citizenship. treatment.
R: Omida devine fluture. R: Timpul se face frumos.
F: La chenille devient / se transforme en F: Le temps se remet au beau.
papillon. I: Il tempo si rimette.
I: Il bruco diventa farfalla. E: The weather is improving / is getting
E: The caterpillar turned into a butterfly. nice.
R: Casa a devenit, după mulţi ani, o …………………………………..
ruină. a se ~ + prop. pred. (rel P, că P)
F: La maison est devenue, après subiect [+persoană]
plusieurs années, une ruine. R: Paul s-a făcut ce şi-a dorit.
F: Paul est devenu ce qu'il a voulu.
I: Paolo è diventato quello che ha
desiderato.
E: Paul has become what he has wanted.
R: Paul se face că nu înţelege. (sin. a se
preface, a simula)
F: Paul feint de ne pas comprendre.
I: Paolo fa finta di non capire.
E: Paul pretends not to understand.
FI
…………………..
II. vb. copulativ
a ∼ + nume pred.
subiect [±animat]
R: Paul este / e inginer. Este foarte
competent.
F: Paul est ingénieur. Il est très
compétent.
I: Paolo è ingegnere. E' molto
competente.
E: Paul is an engineer. He is very
competent.
R: Camera este / e spaţioasă. Este şi
foarte luminoasă.
F: La chambre est grande. Elle est aussi
très lumineuse.
I: La camera è spaziosa. Eanche molto
luminosa.
E: The room is large.It is very bright as
well.
R: Ei sunt foarte îngrijoraţi // bucuroşi
// veseli.
F: Ils sont très inquiets // contents // gais.
I: Loro sono molto preoccupati //
contenti // allegri.
E: They are very worried // happy.
(în constr. eliptică de vb.)
R: Nu se ştie despre el ce şi cum. (Se ştie
că a fost student şi că era serios şi
foarte bun. )
F: On ignore tout de lui. On ne sait pas ce
qu'il fait (de son métier) et comment
il se débrouille. (On sait qu’il a été
étudiant et qu’il était sérieux et très
bon.)
I: Non si sa cosa sarebbe di lui. Non si
sa cosa fa come mestiere e come se la
cava. (Si sa ch’è stato studente e che
era serio e molto bravo).
E:. They know nothing about him. (They
know he was a student and that he
was hardworking and very good).
R: (Fiind) bolnav, Paul a lipsit mult.
F: Etant malade, Paul s'est longtemps
absenté.
I: Essendo malato, Paolo é stato assente
molto tempo.
E: Being ill, Paul missed many classes.
R: Deşi (era) tânără, muncea din greu.
F: Bien que jeune, elle travaillait
durement.
I: Anche se giovane, lei lavorava
duramente.
E: Although young, she worked hard.
…………………………
a ∼ + nume pred. cuiva
subiect [-animat]
R: Dicţionarul le este util, chiar
indispensabil studenţilor.
F: Le dictionnaire est utile, même
indispensable aux étudiants.
I: Il dizionario è utile, anzi
indispensabile agli studenti.
E: The dictionary is useful,
indispensable, I would say, to them.
……………………………….
a ∼ + nume. pred.
subiect [-animat] (să P, că P)
R: E necesar să învăţăm limbi străine.
F: Il est nécessaire / il faut que nous
apprenions des langues étrangères.
I: E’ necessario che noi impariamo le
lingue straniere.
E: It is necessary for us to learn foreign
languages.
R: E bine că înveţi şi această limbă.
F: Il est bon que tu apprennes aussi cette
langue.
I: E’ bene che tu impari anche questa
lingua.
E: It’s good to learn this language, too.
………………………………………..
a ∼ + nume. pred. (cu cineva, pentru
cineva, contra cuiva, împotriva cuiva)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Paul // Partidul Umanist este cu
écologiştii // pentru ecologişti. A fost
totdeauna adeptul lor // favorabil lor.
F: Paul // Le Parti Humaniste est avec //
pour les écologistes. Il a toujours été
leur adepte. Il leur a été toujours
favorable.
I: Paolo // Il Partito Umanista è con gli
ecologisti // per gli ecologisti. Lui è
sempre stato il loro partigiano. E'
sempre stato favorevole a loro.
E: Paul // The Humanist Party is for the
ecologists // He has always been their
supporter.
R : Maria // Uniunea patronatelor este
împotriva / contra ecologiştilor.
F: Marie // L'Union des Patronats est
contre les écologistes.
I: Maria // La Confindustria è contro gli
ecologisti.
E: Mary // The owners' association is
against the ecologists.
……………………………………
a ∼ + nume. pred. (aidoma cuiva)
subiect [+persoană]
R: Paul este aidoma părinţilor săi.
F: Paul est ses parents tout craché.
I: Paolo è del tutto simile ai suoi
genitori.
E: Paul is the spitting image of / just like
his parents.
………………………………….
a ∼ + nume. pred. (pentru ceva,
contra a ceva, împotriva a ceva)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Ecologiştii sunt pentru protejarea
naturii // împotriva / contra poluării.
F: Les écologistes sont pour la
sauvegarde de la nature // contre la
pollution.
I: Gli ecologisti sono per la salvaguardia
della natura // contro l'inquinamento.
E: The Ecologists are for the
preservation of Nature, against
pollution.
R: Suntem pentru această măsură //
contra / împotriva războiului.
F: Nous sommes pour cette mesure //
contre la guerre.
I: Siamo per questa misura // contro la
guerra.
E: We are for this measure (to be taken)
// against the war.
……………………………
a ∼ + nume. pred. (supin)
subiect [±animat]
R: Mai sunt doi studenţi de examinat şi
o lucrare de corectat.
F: Il y a encore deux étudiants à
examiner et une copie à corriger.
I: Ci sono ancora due studenti da
esaminare e un compito da
correggere.
E: There are two more students to
examine and another paper to assess.
(în constr. eliptică de vb.)
R: Bine că se face frumos. Posibil să fie
soare.
F: Heureusement qu'il fait beau (temps).
Il est possible qu'il fasse du soleil.
I: Fortunatamente il tempo si è rimesso.
E'possibile che ci si sia il sole.
E: It' s good that the weather has turned
fine. It' s possible to have sun.
IEŞI
…………………….
III. vb. copulativ
a ~ + nume pred.
subiect [+persoană]
R: Băiatul lui a ieşit profesor. (sin. a se
face, a deveni)
F: Son fils est devenu professeur.
I: Suo figlio è diventato professore.
E: His child became a teacher.
………………………
a ~ prop. pred. (ce P)
subiect [+persoană]
R: Paul a ieşit ce şi-a dorit // ce au vrut
părinţii lui. (sin. a deveni, a ajunge)
F: Paul est devenu ce qu’il a voulu
(devenir) // ce que ses parents ont
voulu (qu'il devienne).
I: Paolo è diventato quello che aveva
desiderato // quello che hanno
desiderato i suoi genitori.
E: Paul has become what he wanted //
what his parents wanted (him to
become).
 ÎNSEMNA
..............................
vb. copulativ
a ~ + nume pred.
subiect [-animat]
R: Pentru profesori şi pentru elevi,
şcoala înseamnă muncă, rigoare,
disciplină.
F: Aussi bien pour les professeurs que
pour les élèves, l'école signifie /
suppose du travail, de la rigueur , de
la discipline.
I: Per i professori e per gli alunni la
scuola rappresenta lavoro, rigore,
disciplina.
E: For both the teachers and the pupils
school means work, rigour, discipline.
R: Maria nu ştie ce înseamnă cuvântul
full din engleză. (sin. a semnifica)
F: Marie ne sait pas ce que signifie le
mot full en anglais.
I: Maria non sa cosa significhi la parola
full in inglese.
E: Mary doesn't know what full means in
English.
subiect [-animat] (infinitiv)
R: A reuşi înseamnă a munci cu
pasiune.
F: Réussir, c'est travailler avec passion.
I: Riuscire, significa lavorare con
passione.
E: Succeeding means working
passionately.
……………………………………
a ~ + prop. pred. (că P, să P)
subiect [-animat] ( dacă P, să P)
R: Dacă Paul n-a telefonat înseamnă că
vine.
F: Si Paul n'a pas téléphoné c'est qu’il
viendra / cela signifie qu'il viendra.
I: Se Paolo non ha telefonato, vuol dire
che viene.
E: If Paul hasn't phoned it means he's
coming.
R: Dacă ai reuşit înseamnă că ai muncit
cu pasiune.
F: Si tu as réussi (cela) signifie que tu as
bien travaillé.
I: Se sei riuscito vuol dire che hai
lavorato con passione.
E: If you' ve succeeded it means you've
worked passionately.
R: Să reuşeşti înseamnă să munceşti cu
pasiune.
F: Réussir, c'est travailler avec passion.
I: Riuscire vuol dire lavorare con
passione.
E: Succeeding means working
passionately.
RĂMÂNE
………………….
vb. copulativ
a ~ + nume pred.
subiect [±animat]
R: Paul a rămas singur // trist după
plecarea Mariei.
F: Paul est resté seul // triste après le
départ de Marie.
I: Paolo è rimasto solo // triste dopo la
partenza di Maria.
E: Paul felt sad // lonely after Mary's
departure.
R: Programul a rămas neschimbat.
F: Le programme est resté le même // n'a
pas changé.
I: Il programma è rimasto invariato.
E: The programme remained unchanged
/ stood.
R: Casa Mariei a rămas închisă //
deschisă // abandonată.
F: La maison de Marie est restée fermée
// ouverte // abandonnée.
I: La casa di Maria è rimasta chiusa //
aperta // abbandonata.
E: Mary's house remained closed up //
open // abandoned.
R: Paul a rămas ultima rudă a Mariei.
F: Paul est resté le seul parent de Marie.
I: Paolo è rimasto l'ultimo parente di
Maria.
E: Paul is Mary' s last relative.
R: Găsirea unui loc de muncă a rămas REPREZENTA
ultima speranţă a Mariei // pentru ……………………..............
Maria. a ~+ nume pred.
F: Trouver un emploi est resté le dernier (cu statut de vb. copulativ)
espoir de Marie. subiect [- animat]
I: Trovare un posto di lavoro è rimasto R: Parlamentul reprezintă poporul.
l'ultima speranza di / per Maria. F: Le parlement représente le peuple.
E: Finding a place of work has remained I: Il Parlamento rappresenta il popolo.
Mary's last hope. E: The parliament represents the people.

...................................................... ..........................
a ~ + prop. pred. (cum P, rel. P) a-şi ~ ceva
subiect [±animat] a-şi ~ pe cineva
R: Paul a rămas ce a fost // cum îl ştim: (cu dat. pos.)
un om generos. R: Paul şi-a reprezentat facultatea //
F: Paul est resté ce qu'il a été // celui que colegii cu mult succes.
nous connaissions: un homme F: Paul a représenté sa faculté // ses
généreux. collègues avec beaucoup de succès.
I: Paolo è rimasto quello che è sempre I: Paolo ha rappresentato la sua facoltà
stato // così come lo conosciamo: un // i suoi colleghi con molto successo.
uomo generoso. E: Paul has successfully represented his
E: Paul has remained what he has faculty // colleagues.
always been // as we know him: a
generous man. VENI
……………………………..
R: Centrul vechi al oraşului a rămas a-i ~ (cuiva) + nume pred.
cum a fost // cum îl ştii. ( cu statut de vb. copulativ)
F: Le vieux centre de la ville est resté tel (în constr. unipers. 3)
qu'il était // tel que tu le connais. subiect [+persoană]
I: Il centro storico della città è rimasto R: Paul îmi vine rudă // văr //
così come era // così come lo conosci. cumnat.(sin. a fi)
E: The central part of the city has F: Paul est mon parent // mon cousin //
remained as it has always been // as mon beau-frère.
you know it. I: Paolo mi viene parente // cugino //
cognato.
E: Paul is my relative // cousin // brother-
in-law.
VERBE CU ELEMENT PREDICATIV ………………………………….
SUPLIMENTAR a se ~ + prop. pred. (rel P, că P)
subiect [+persoană]
CHEMA (SE)
……………………. R: Paul s-a făcut ce şi-a dorit.
a se ~ + e.p.s. F: Paul est devenu ce qu'il a voulu.
subiect [+persoană] I: Paolo è diventato quello che ha
R: Fratele meu se cheamă Paul. (sin. a desiderato.
se numi) E: Paul has become what he has wanted.
F: Mon frère s'appelle Paul.
I: Mio fratello si chiama Paolo. R: Paul se face că nu înţelege. (sin. a se
E: My brother's name is Paul. preface, a simula)
F: Paul feint de ne pas comprendre.
DOVEDI I: Paolo fa finta di non capire.
……………………. E: Paul pretends not to understand.
II. vb. refl.
a se ~ + e.p.s. FORMA
subiect [+persoană] ……………………….
R: Paul s-a dovedit un bun prieten. a ∼ pe cineva + e. p. s.
F: Paul s'est avéré / s'est révélé un bon subiect [+persoană]
ami. R: Profesorii au format mulţi tineri ca
I: Paolo si è dimostrato un buon amico. specialişti în cibernetica economică.
E: Paul proved to be a good friend F: Les professeurs ont formé beaucoup
de jeunes comme spécialistes en
FACE cybernétique économique.
………………………. I: I professori hanno formato molti
a ∼ pe cineva + e. p. s. giovani come specialisti nella
subiect [+persoană] cibernetica economica.
R: Paul l-a făcut pe colegul său prost în E: The teaching staff have made a lot of
faţa tuturor. young people into specialists in
F: Paul a traité son camarade d'imbécile cybernetics.
devant tout le monde.
I: Paolo ha trattato il suo collega da GĂSI
stupido davanti a tutti. ……………………….
E: Paul called his colleague stupid in a ∼ pe cineva + e. p. s.
front of everybody. subiect [+persoană]
R: Medicul l-a găsit pe Paul bolnav.
R: Maria l-a făcut fericit pe soţul ei. F: Le médecin a trouvé Paul malade.
F: Marie a rendu son mari heureux. I: Il medico ha trovato Paolo malato.
I: Maria ha fatto felice suo marito. E: The doctor found Paul ill.
E: Mary made her husband happy.
R: Profesorul de matematică l-a găsit pe
R: Directorul l-a făcut adjunct pe Paul foarte dotat pentru această
colaboratorul său. (sin. a numi) disciplină. (sin. a considera)
F: Le directeur a nommé comme adjoint F: Le professeur de mathématiques a
son collaborateur. trouvé (que) Paul( était) très doué
I: Il direttore ha nominato il suo pour cette discipline.
collaboratore come suo vice. I: Il professore di matematica ha
E: The general manager named his costatato che Paolo era molto dotato
colleague deputy manager. per questa disciplina.
E: The maths teacher found Paul very
gifted for this subject.
R: Paul a găsit-o pe Maria citind // R: Se impun măsuri energice pentru
ascultând muzică. redresarea economiei. (sin. a fi
F: Paul a trouvé Marie en train de lire // necesar)
en train d'écouter de la musique. F: Il s’impose des mesures énergiques
I: Paolo ha trovato Maria che leggeva // pour le redressement de l’économie.
che ascoltava musica. I: Si impongono delle misure energiche
E: Paul found Mary reading // listening per il risanamento dell'economia.
to music. E: Strong measures aiming at redressing
the economy are called for.
IEŞI
……………………. INSTALA
a ~ + e. p. s. ................................................
subiect [+persoană] a ~+ e. p. s.
R: Soldaţii au ieşit învingători în luptă. subiect [±animat] (persoană,
F: Les soldats sont sortis vainqueurs du instituţie)
combat. R: Primul-ministru l-a instalat pe Paul
I: I soldati sono usciti vincitori dal ca procuror general // în funcţia de
combattimento. procuror general. (sin. a numi)
E: The soldiers came off victorious in the F: Le premier ministre a installé Paul
battle. dans la fonction de procureur
général.
IMAGINA (SE) I: Il primo ministro ha insediato Paolo
................................. come / nella funzione di procuratore
a se ~ + e.p.s. generale.
subiect [+persoană] E: The Prime Minister has appointed
R: Paul se imaginează tânăr Paul as General Prosecutor.
//cosmonaut.
F: Paul s'imagine jeune // cosmonaute. ÎNCHIPUI
I: Paolo si immagina giovane // ..................................
cosmonauta. a se ~ + e. p. s.
E: Paul thinks he's young // an subiect [+persoană]
astronaut. R: Ea se închipuie cea mai frumoasă,
dar se înşală. (sin. a se crede)
IMPUNE F: Elle s’imagine être / se croit la plus
................................. belle, mais elle se trompe.
a se ~ + e. p. s. I: Lei si crede / si immagina di essere la
subiect [+persoană] più bella, ma sbaglia.
R: Printr-o muncă asiduă, Paul s-a E: She thinks she is the most beautiful,
impus ca unul dintre cei mai buni but she is wrong.
colaboratori ai noştri. (sin. a se
afirma, a se evidenţia) ÎNSEMNA
F: Par un travail assidu Paul s’est …………………………................
imposé comme l' un de nos meilleurs a ~ + prop. pred. (că P, să P)
collaborateurs. subiect [-animat] ( dacă P, să P)
I: Grazie a un lavoro assiduo, Paolo si è R: Dacă Paul n-a telefonat înseamnă că
imposto come uno dei nostri migliori vine.
collaboratori. F: Si Paul n'a pas téléphoné c'est qu’il
E: Paul asserted himself through hard viendra / cela signifie qu'il viendra.
work as one of our best collaborators. I: Se Paolo non ha telefonato, vuol dire
(cu sens pasiv)
che viene.
E: If Paul hasn't phoned it means he's
coming.
R: Dacă ai reuşit înseamnă că ai muncit
cu pasiune.
F: Si tu as réussi (cela) signifie que tu as
bien travaillé.
I: Se sei riuscito vuol dire che hai
lavorato con passione.
E: If you' ve succeeded it means you've
worked passionately.
R: Să reuşeşti înseamnă să munceşti cu
pasiune.
F: Réussir, c'est travailler avec passion.
I: Riuscire vuol dire lavorare con
passione.
E: Succeeding means working
passionately..
LĂSA
………………………………………
a ~ pe cineva + prop. pred. supl. (să
P)
subiect [+persoană]
R: Maria l-a lăsat pe Paul s-o aştepte.
F: Marie s’est fait attendre par Paul. /
Marie a laissé Paul l’attendre.
I: Maria ha lasciato che Paolo
l’aspettasse.
E: Mary left Paul waiting.
MERITA
................................................
a ~ + e. p. s.
a ~ + prop. pred. supl. (să P)
subiect [±animat]
R: Paul merită pedepsit // felicitat
pentru gestul lui. Merită să fie
pedepsit // felicitat.
F: Paul mérite d'être puni // félicité pour
son geste. Il mérite d'être puni //
félicité.
I: Paolo merita di essere punito //
complimentato per il suo gesto. Merita
di essere punito // complimentato.
E: Paul deserves to be punished //
congratulated for his gesture. He
deserves to be punished //
congratulated.
R: Muzeul merită vizitat // să fie vizitat.
F: Le musée mérite d’être visité / cela
vaut la peine de visiter ce musée.
I: Il museo merita di essere visitato.
E: This museum is worth seeing.
R: Aceste întâmplări merită (să fie)
consemnate exact.
F: Ces événements méritent d'être
consignés fidèlement.
I: Questi avvenimenti meritano di essere
registrati con esattezza.
E: These events are worth mentioning in
(fine) detail.
PĂREA
……………………………….
a ~ + prop. pred. (să P, că P)
subiect [±animat]
R: Concurenţii par să se bucure de
rezultat. Şi tu pari să te bucuri.
F: Les concurrents semblent se réjouir
du résultat. Toi aussi, tu sembles t'en
réjouir.
I: I concorrenti sembrano essere
contenti del risultato. Anche tu sembri
essere contento.
E: The competitors seem to be happy with
the result.You also seem to be happy.
R: Planul de restaurare pare să includă
tot centrul oraşului.
F: Le plan de restauration paraît inclure
tout le centre de la ville.
I: Il piano di restauro sembra includere
tutto il centro della città.
E: The restauration project seems to
include the whole centre of the town.
R: Maria pare că s-a obişnuit cu noii ei
colegi. Toţi par că se bucură.
F: Marie semble s’être habituée à ses
nouveaux collègues. Tous semblent
s'en réjouir.
I: Maria sembra essersi abituata ai suoi
nuovi colleghi.Tutti sembrano /
rallegrarsi.
E: Mary seems to have got used to her
new colleagues. Everybody seems to
be happy.
PĂSTRA
………………….
a se ~ + e. p. s.
subiect [-animat]
R: Prăjitura s-a păstrat proaspătă mai
multe zile. (sin. a se menţine)
F: Le gâteau s'est consevé frais plusieurs
 jours. E: Paul pretended that he was sick in
I: Il dolce si è conservato / mantenuto order not to go to school.
fresco per più giorni.
E: The cake kept fresh several days. R: Maria s-a prefăcut că nu înţelege
aluzia lui Paul.
……………… F: Marie a fait semblant de ne pas
a se ~ comprendre l'allusion de Paul.
(cu sens pasiv) I: Maria ha fatto finta di non capire
R: Aceste produse se păstrează la loc l'allusione di Paolo.
uscat şi ferite de lumină. E: Maria pretended that she did not
F: Ces produits se conservent au sec et understand Paul's allusion.
loin des sources de lumière.
I: Questi prodotti si conservano in un PREGĂTI
posto asciutto e al riparo dalla luce. ……………………..
E: These products are to be kept in a dry a ~ ceva ca + e. p. s.
place, away from light. subiect [+persoană]
R: Maria a pregătit o prăjitură ca
PLECA desert.
…………………… F: Comme dessert, Marie a préparé un
a se ~ + e.p.s. gâteau.
(în constr. impers.) I: Come dessert, Maria ha preparato un
R: În excursie se pleacă bine echipat // dolce.
odihnit. E: Mary made a cake for dessert.
F: En excursion on part bien équipé //
reposé. PRETINDE
I: Per la gitta si parte ben equipaggiati / …………………….
riposati. a se ~ + e. p. s.
E: When you go on a trip, you have to be subiect [+persoană]
well equipped // rested. R: Paul se pretinde un bun specialist //
prietenul Mariei. (sin. a se crede, a se
POMENI considera)
……………………………. F: Paul prétend être un bon spécialiste //
a se ~ + e. p. s. ± circ. (loc) l’ami de Marie.
subiect [+persoană] I: Paolo si considera un bravo
R: Paul s-a pomenit singur acasă // pe specialista// l’amico di Maria.
stradă // în faţa primejdiei. (sin. a se E: Paul claims to be a good specialist //
afla, a fi) Mary’s friend.
F: Paul s’est retrouvé seul à la maison //
dans la rue // devant le danger. PREZENTA
I: Paolo si è trovato solo a casa // per ..............................
strada // davanti al pericolo. a se ~ + e. p. s.
E: Paul found himself home alone // on subiect [±animat]
the street // in the face of danger. R: Actorii s-au prezentat ca adevăraţi
profesionişti.
PREFACE F: Les acteurs se sont comportés comme
……………………………. de vrais professionnels.
a se ~ + prop. pred. (că P) I: Gli attori si sono mostrati dei veri
subiect [+persoană] professionisti.
R: Paul s-a prefăcut că îi este rău ca să E: The actors behaved like real
nu meargă la şcoală. professionals.
F: Paul a simulé un malaise pour ne pas
aller à l'école. R: Paul s-a prezentat la teatru în ţinută
I: Paolo ha finto di star male per non de seară. (sin. a veni)
andare a scuola. F: Paul s’est présenté au théâtre en habit
 / tenue de gala. R: Furtuna i-a prins pe copii culegând
I: Paolo si è presentato al teatro in abito mere.
da sera. F: La tempête a surpris les enfants en
E: Paul showed up at the theatre in an train de cueillir des pommes.
evening suit. I: La tempesta ha sorpresi i bambini
mentre raccoglievano delle mele.
R: Lucrarea se prezintă ca o alegorie / E: The storm overtook the children while
sub forma unei alegorii. (sin. a they were picking apples.
apărea)
F: Le travail se présente comme une ŞEDEA
allégorie / sous la forme d’une .............................
allégorie. a ~ + e.p.s.
I: Il lavoro si presenta come subiect [+animat]
un’allegoria / sotto la forma di R: Paul şade în genunchi // în picioare.
un’allegoria. F: Paul se tient à genoux // debout.
E: The paper takes the form of an I: Paolo sta in ginocchio // in piedi.
E: Paul is on his knees // Paul is
PRINDE standing.
.....................................
a ~ pe cineva + e. p. s. R: Paul şade culcat // cu mâinile în
subiect [±animat] buzunar.
R: Profesorul i-a prins pe elevi copiind. F: Paul est couché sur le dos // Paul
(sin. a surprinde) garde les mains dans ses poches.
F: Le professeur a surpris les élèves en I: Paolo sta coricato sul dorso // sta con
train de copier. le mani i tasca.
I: Il professore ha sorpreso gli alunni E: Paul is lying on his back. // Paul is
mentre copiavano. keeping his hands in his pockets.
E: The teacher caught the pupils
cribbing.
VERBE CU DATIV POSESIV R: Maria îşi admiră părul în oglindă.
F: Marie admire ses cheveux dans le
ACOPERI miroir.
…………….. I: Maria ammira i suoi capelli nello /
a-şi ∼ ceva allo specchio.
(cu dat. pos.) E: Mary admires her hair in the mirror
R: Femeile musulmane îşi acoperă faţa.
F: Les femmes musulmanes se couvrent ADORMI
le visage / couvrent leur visage. ………………..
I: Le donne musulmane si coprono il a-şi ~ pe cineva
volto. (cu dat. pos.)
E: Muslim women veil their faces. R: Mama şi-a adormit copilul.
F: La mère a endormi son enfant.
……………….. I: La madre ha addormentato / ha fatto
a-şi ∼ pe cineva addormentare il suo bambino.
R: În misiune militarii îşi acoperă E: The mother put her child to sleep.
camarazii.
F: Dans les missions de combat, les ADUCE
soldats couvrent leurs camarades. ……………………………..
I: In missione, i soldati coprono i loro a-şi ~ pe cineva + circ. (loc)
compagni. a-şi ~ ceva + circ. (loc)
E: In mission, soldiers cover their (cu dat. pos.)
brothers in arms. R: Copilul şi-a adus prietenii acasă //
jucăriile în sufragerie.
ACUZA F: L'enfant a amené ses amis à la
………………. maison. Il a apporté ses jouets dans la
a-şi ~ pe cineva salle à manger.
(cu dat. pos.) I: Il bambino ha portato i suoi amici a
R: Paul şi-a acuzat prietenul de casa // i giocattoli nella sala da
indiscreţie. pranzo.
F: Paul a accusé son ami d’indiscrétion. E: The child brought his friends home //
I: Paolo ha accusato il suo amico di his toys into the dining room.
indiscrezione.
E: Paul accused his friend of being ADUNA
indiscreet. …………...........
a-şi ~ ceva
R: Paul şi-a acuzat coechipierii de a-şi ~ pe cineva
abandonarea nejustificată a cursei în (cu dat. pos.)
proba de ştafetă. R: Ţăranul şi-a adunat recolta. (sin. a
F: Paul a accusé ses coéquipiers strânge, a culege)
d’abandon non-justifié de la course F: Le paysan a ramassé sa récolte.
dans l’épreuve de relais. I: Il contadino ha radunato il suo
I: Paolo ha accusato i compagni di raccolto.
squadra di abbandono ingiustificato E: The peasant has gathered the harvest
della corsa nella prova di staffetta. from the field.
E: Paul accused his team mates of
having given up in the relay without R: Profesorul şi-a adunat colaboratorii
good cause. în cabinet. (sin. a reuni)
F: Le professeur a réuni ses
ADMIRA collaborateurs dans son cabinet.
…………….. I: Il professore ha riunito i suoi
a-şi ~ ceva collaboratori nello studio.
(cu dat. pos.)
E: The professor has gathered his fellow (cu dat. pos.)
workers in his office. R: Paul şi-a angajat colegul la firma sa.
F: Paul a embauché son collègue dans
AFIRMA son entreprise.
…………...... I: Paolo ha assunto il suo collega nella
a-şi ~ ceva sua ditta.
(cu dat. pos.) E: Paul has employed his colleague in
R: Paul şi-a afirmat convingerile în faţa his company.
colegilor.
F: Paul a affirmé ses convictions devant R: Paul şi-a angajat soţia la o firmă de
ses collègues. publicitate.
I: Paolo ha affermato le sue convinzioni F: Paul a fait engager sa femme à une
davanti ai colleghi. agence de publicité.
E: Paul stood his ground in front of his I: Paolo ha fatto assumere sua moglie in
colleagues. una impresa di pubblicità.
E: Paul found a job for his wife with an
AJUTA advertising company.
..........................
a-şi ∼ pe cineva ANUNŢA
(cu dat. pos.) ……………..
R: Părinţii îşi ajută copiii în toate a-şi ∼ ceva
situaţiile. (cu dat. pos.)
F: Les parents aident leurs enfants dans R: Fostul preşedinte şi-a anunţat decizia
toutes les situations. de a nu mai candida.
I: I genitori aiutano i loro figli in tutte F: L’ex-président a annoncé sa décision
le situazioni. de ne plus déposer sa candidature.
E: Parents help their children in any I: L’ex presidente ha comunicato la sua
circumstances. decisione di non candidarsi più.
E: The ex-president announced his
AMÂNA decision not to run anymore.
……………..
a- şi ~ ceva R: Paul şi-a anunţat familia de
(cu dat. pos.) hotărârea lui.
R: Paul şi-a amânat plecarea. F: Paul a annoncé sa décision à sa
F: Paul a ajourné son départ. famille.
I: Paolo ha rinviato la sua partenza. I: Paolo ha comunicato alla sua
E: Paul has postponed his departure. famiglia la sua decisione.
E: Paul informed his family about his
AMENINŢA decision.
…………………………..
a-şi ~ pe cineva (cu ceva) ……………………..
(cu dat. pos.) a-şi ∼ pe cineva că P
R: Mama îşi ameninţă copiii cu bătaia. a-şi ∼ pe cineva să P
F: La mère menace ses enfants de leur (cu dat. pos.)
appliquer une correction / de les R: Paul şi-a anunţat prietenii că se
battre. căsătoreşte.
I: La madre minaccia di botte i suoi F: Paul a annoncé à ses amis qu'il se
bambini. marierait / qu'il allait se marier.
E: Mother threatens to spank her I: Paolo ha annunciato ai suoi amici che
children. si sposa.
E: Paul told his friends that he was
ANGAJA getting married.
……………………………..
a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc)
R: Cântăreţul şi-a anunţat impresarul R: Paul şi-a apucat mâna în uşă. (sin. a
să anuleze toate concertele din luna prinde)
viitoare. F: Paul s’est pris la main dans la porte.
F: Le chanteur a prévenu son imprésario I: Paolo si è presa la mano nella porta.
d'annuler tous les concerts du mois E: Paul caught his hand in the door.
suivant.
I: Il cantante ha avvisato il suo ARĂTA
impresario di annullare tutti i concerti …………………
del mese prossimo. a-şi ∼ ceva cuiva
E: The singer told his agent to cancel all (cu dat. pos.)
the next month’s concerts. R: Maria şi-a arătat toaletele cele noi
prietenelor sale.
APĂRA F: Marie a montré ses nouvelles toilettes
…………….. à ses amies.
a-şi ∼ ceva I: Maria ha mostrato alle sue amiche i
(cu dat. pos.) suoi vestiti nuovi.
R: Fiecare îşi apără onoarea // E: Mary showed her friends all her new
interesele. clothes.
F: Chacun défend son honneur // ses
intérêts. ARDE
I: Ciascuno difende il suo onore // i suoi …………….
interessi. a-şi ∼ ceva
E: Each of us defends his / her honour // (cu dat. pos.)
interests. R: Maria şi-a ars părul cu vopseaua cea
nouă.
APROPIA F: Marie s'est brûlé les cheveux avec la
…………………... nouvelle teinture.
a-şi ~ ceva de ceva I: Maria si è bruciati i capelli con la
(cu dat. pos.) nuova tintura.
R: Copilul şi-a apropiat scaunul de cel E: The new colour has degraded Mary’s
al mamei sale. hair.
F: L’enfant a approché sa chaise de celle
de sa mère. ARUNCA
I: Il bambino ha avvicinato la sua sedia …………......
a quella di sua madre. a-şi ∼ ceva
E: The child put the armchair close to his (cu dat. pos.)
mother’s. R: Copiii şi-au aruncat jucăriile pe
covor.
.......................... F: Les enfants ont jeté leurs jouets sur le
a-şi ~ pe cineva tapis.
(cu dat. pos.) I: I bambini hanno buttato i loro
R: Profesorul şi-a apropiat toţi elevii. giocattoli sul tappeto.
F: Le professeur s'est approché E: The children have thrown their toys
tous les élèves. on the carpet.
I: Il professore si è avvicinato tutti i suoi
studenti. ASCULTA
E: The teacher has established close ………………..
relations with all his students. a-şi ∼ pe cineva
a-şi ∼ ceva
APUCA (cu dat. pos.)
……………………….. R: Maria şi-a ascultat întotdeauna
a-şi ~ ceva + circ. (loc) părinţii.
(cu dat. pos.) F: Marie a toujours obéi à ses parents.
I: Maria ha ubbidito sempre ai suoi I: Quest’attrice nasconde bene la sua età
genitori. // le sue intenzioni // i suoi errori.
E: Mary has always obeyed her parents. E: This actress knows how to hide her
age // intentions // mistakes.
R: Profesorul şi-a ascultat toţi elevii.
(sin. a examina) ……………………………...
F: Le professeur a interrogé / examiné a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc)
tous ses élèves. (cu dat. pos.)
I: Il professore ha interrogato tutti i R: Paul şi-a ascuns complicii într-o casă
suoi studenti. conspirativă.
E: The teacher has examined all his F: Paul a caché ses complices dans une
students. maison conspirative.
I: Paolo ha nascosto i suoi complici in
R: De data aceasta, Maria şi-a ascultat una casa cospirativa.
instinctul şi a reuşit. E: Paul hid his accomplices in a secret
F: Cette fois-ci, Marie a écouté ses house.
instincts et elle a réussi.
I: Questa volta, Maria ha seguito il suo BATE
istinto ed è riuscita. ………………..
E: This time, Mary followed her instinct a-şi ∼ pe cineva
and succeeded. (cu dat. pos.)
R: Paul şi-a bătut adversarul fără nici
R: Maria îşi asculta casetele cu muzică un efort.
disco. F: Paul a battu son adversaire sans
F: Marie écoutait ses cassettes (de aucun effort.
musique) disco. I: Paolo ha battuto / ha vinto il suo
I: Maria ascoltava le sue cassette di avversario senza nessuno sforzo.
musica da discoteca. E: Paul defeated his opponent with no
E: Mary was listening to her disco effort.
cassettes.
BAZA
ASCUNDE …………………...
………………………... a-şi ~ ceva pe ceva
a-şi ∼ ceva ± circ. (loc) (cu dat. pos.)
(cu dat. pos.) R: Profesorul şi-a bazat expunerea pe
R: Copiii îşi ascund uneori jucăriile sub documente autentice.
pat // în diverse locuri. F: Le professeur a basé / fondé son
F: Les enfants cachent parfois leurs exposé sur des documents
jouets sous le lit // à divers endroits. authentiques.
I: A volte i bambini nascondono i loro I: Il professore ha basato / fondato la
gioccatoli sotto il letto // in vari posti. sua esposizione su documenti
E: Sometimes children hide their toys autentici.
under the bed // in different places. E: The teacher based his presentation on
authentic documents.
R: Câinii îşi ascund oasele în pământ.
F: Les chiens cachent les os sous la terre. R: Avocatul şi-a bazat afirmaţiile //
I: I cani nascondono le ossa sotto la pledoaria pe dovezi sigure.
terra. F: L'avocat a fondé ses affirmations //
E: Dogs hide bones in the ground. son plaidoyer sur des preuves
R: Această actriţă îşi ascunde bine certaines.
vârsta // intenţiile // greşelile. I: L'avvocato ha basato le sue
F: Cette actrice cache / dissimule bien affermazioni // la sua difesa su prove
son âge // ses intentions // ses erreurs. sicure.
E: The attorney has grounded his R: O mamă nu trebuie niciodată să-şi
statement // plead on solid evidence. blesteme copiii, orice ar face aceştia.
F: Une mère ne doit jamais maudire ses
BĂGA enfants, quoi qu’ils fassent.
………………….......... I: Una madre non deve mai maledire
a-şi ~ ceva + circ. (loc) suoi figli, qualsiasi cosa essi facciano.
(cu dat. pos.) E: A mother should never curse her
R: Ca să se încălzească, Paul şi-a băgat children, no matter what they might
mâinile în buzunare. do.
F: Pour se réchauffer, Paul a mis / a
enfoncé ses mains dans ses poches. R: Paul şi-a blestemat zilele.
I: Per riscaldarsi, Paolo si è messo le F: Paul a maudit ses jours / sa vie.
mani in tasca. I: Paolo ha maledetto la sua vita.
E: In order to get warm, Paul thrust his E: Paul was cursing his days.
hands into his pockets.
BUCURA
R: Paul şi-a băgat maşina în garaj. ……………….
F: Paul a rentré sa voiture au garage. a-şi ∼ pe cineva
I: Paolo ha messo la sua macchina (cu dat. pos.)
nell’ autorimessa. R: Prin tot ce face, Paul îşi bucură
E: Paul drove his car in the garage. părinţii.
F: Par tout ce qu’il fait, Paul réjouit ses
BĂNUI parents / rend ses parents heureux.
……………….. I: In tutto quello che fa, Paolo rende
a-şi ∼ pe cineva felici i suoi genitori.
(cu dat. pos.) E: By everything he does, Paul makes his
R: Paul îşi bănuia colaboratorii de parents happy.
neglijenţă.
F: Paul suspectait ses collaborateurs de CALCULA
négligence. ……………..
I: Paolo sospettava i suoi collaboratori a-şi ~ ceva
di negligenza. (cu dat. pos.)
E: Paul suspected his colleagues of R: Paul şi-a calculat venitul anual.
negligence. F: Paul a calculé son revenu annuel.
I: Paolo ha calcolato il suo reddito
BEA annuale.
…………….. E: Paul calculated his annual income.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.) CĂLCA
R: Bătrânul şi-a băut cafeaua în linişte. ………….....
F: Le vieillard a bu tranquillement son a-şi ~ ceva
café. (cu dat. pos.)
I: Il vecchio ha bevuto il suo caffè con R: Paul îşi calcă singur pantalonii.
calma. F: Paul repasse seul ses pantalons.
E: The old man drank his coffee in I: Paolo si stira i pantaloni da solo.
peace. E: Paul irons his own trousers.
BLESTEMA CĂSĂTORI
……………….. ………………..
a-şi ~ pe cineva a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)
(cu dat. pos.)
R: Prietena mea şi-a căsătorit fiica anul F: Les consommateurs peuvent peser
trecut. (sin. a mărita). Anul acesta îşi leurs produits sur une balance de
va căsători băiatul. (sin. a însura) contrôle.
F: Mon amie a marié sa fille l’année I: I consumatori possono pesare i loro
dernière. Cette année elle mariera son prodotti con una bilancia di controllo.
fils. E: Consummers can weigh the products
I: La mia amica ha sposato sua figlia on control scales.
l’anno scorso. Quest'anno sposerà suo
figlio. R: Înainte de a vorbi, Maria îşi
E: My friend married her daughter last cântăreşte bine cuvintele. (sin. a
year. This year she she is going marry alege)
her son, too. F: Avant de parler, Marie pèse bien ses
mots.
CĂUTA I: Prima di parlare, Maria pesa bene le
………….......... sue parole.
a-şi ~ ceva E: Mary ponders over her words before
a-şi ~ pe cineva saying anything.
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi caută cartea în bibliotecă. CÂŞTIGA
F: Paul cherche son livre dans la ……………..
bibliothèque. (cu dat. pos.)
I: Paolo cerca il suo libro in biblioteca. R: Paul îşi câştigă singur existenţa.
E: Paul is looking for his book in the F: Paul gagne seul sa vie.
library. I: Paolo si guadagna da solo la vita.
E: Paul earns his own living.
R: Maria îşi caută prietenii la discotecă.
F: Marie cherche ses amis à la CERE
discothèque. ………….....
I: Maria cerca i suoi amici in discoteca.. a-şi ~ ceva
E: Mary is looking for her friends at the (cu dat. pos.)
disco. R: Sindicaliştii îşi cer drepturile.
F: Les membres du syndicat demandent /
CÂNTA revendiquent leurs droits.
…………. I: I sindacalisti rivendicano i loro diritti.
a-şi ~ ceva E: Trade union members claim their
(cu dat. pos.) rights.
R: Ţăranul român îşi cântă bucuria şi
amarul. CERTA
F: Le paysan roumain chante ses joies et ………………..
ses peines. a-şi ~ pe cineva
I: Il contadino rumeno canta le sue gioie (cu dat. pos.)
e le sue pene. R: Maria îşi ceartă băiatul.
E: The Romanian peasant sings whether F: Marie gronde son fils.
he is happy or sorry. I: Maria rimprovera suo figlio.
E: Mary is scolding her son.
CÂNTĂRI
…………...... CHEMA
a-şi ~ ceva ……………………………..
(cu dat. pos.) a-şi ~ pe cineva + circ. (loc)
R: Consumatorii pot să-şi cântărească (cu dat. pos.)
produsele pe un cântar de control. R: Paul şi-a chemat prietenii la
restaurant. (sin. a invita)
F: Paul a appelé / invité ses amis au
restaurant.
I: Paolo ha invitato i suoi amici al R: Paul şi-a completat studiile în
ristorante. străinătate.
E: Paul invited his friends to a F: Paul a complété ses études à
restaurant l'étranger.
I: Paolo ha completato i suoi studi
CITI all'estero.
…………….. E: Paul has finshed his studies abroad.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.) CONCENTRA
R: Paul şi-a citit toate notiţele. ………………………….
F: Paul a lu toutes ses notes. a-şi ~ ceva asupra a ceva
I: Paolo ha letto tutti i suoi appunti. a-şi ~ ceva în ceva
E: Paul has read all his notes. (cu dat. pos.)
R: Mi-am concentrat atenţia asupra
COBORÎ acestei lucrări.
……………………...... F: J’ai concentré mon attention sur ce
a-şi ~ ceva ± circ. (loc) travail.
(cu dat. pos.) I: Ho concentrato la mia attenzione su
R: Paul şi-a coborât bagajele din tren. questo lavoro.
F: Paul a descendu ses bagages du train. E: I’ve focused my attention on this
I: Paolo ha calato giù i suoi bagagli dal paper.
treno.
E: Paul took down his luggage from the R: Inamicul şi-a concentrat toate forţele
train. în această acţiune.
F: L’ennemi a concentré toutes ses
COMPARA forces dans cette action.
……………….. I: Il nemico ha concentrato tutte le sue
a-şi ~ pe cineva forze in quest’azione.
a-şi ~ ceva E: The enemy has called up all the forces
(cu dat. pos.) for this action.
R: Paul îşi compară prietenii din cartier
cu colegii de clasă. CONDAMNA
F: Paul compare ses amis du quartier …………..........
avec ses collègues de classe. a-şi ~ ceva
I: Paolo paragona i suoi amici del a-şi ~ pe cineva
quartiere con i suoi compagni di (cu dat. pos.)
classe. R: Paul îşi condamnă prietenul pentru
E: Paul draws a parallel between his greşelile făcute. (sin. a dezaproba)
friends and his colleagues. F: Paul condamne son ami pour les
erreurs commises.
R: Paul îşi compară maşina cu cea a I: Paolo condanna il suo amico per gli
vecinului. sbagli / errori fatti.
F: Paul compare sa voiture avec celle de E: Paul blames his friend for the
son voisin. mistakes that were made.
I: Paolo confronta la sua macchina con
quella del suo vicino. R: Maria îşi condamnă propria
E: Paul compares his car with his comportare faţă de prieteni.
neighbour's. F: Marie condamne son propre
comportement envers ses amis.
COMPLETA I: Maria condanna il suo
…………...... comportamento di fronte agli / nei
a-şi ~ ceva riguardi degli amici.
(cu dat. pos.) E: Mary blames herself for her
behaviour towards her friends.
 CONDUCE F: Paul a convaincu ses amis de sa
……………….. loyauté.
a-şi ~ pe cineva I: Paolo ha convinto i suoi amici della
a-şi ~ ceva sua lealtà.
(cu dat. pos.) E: Paul has convinced his friends of his
R: Maria îşi conduce vizitatorii prin loyalty.
muzeu.
F: Marie guide les visiteurs dans le …………………….
musée. a-şi ~ pe cineva că P
I: Maria guida i visitatori attraverso il a-şi ~ pe cineva să P
museo. (cu dat. pos.)
E: Mary leads the visitors through the R: Profesorul şi-a convins elevii că
museum. trebuie să citească mai mult.
F: Le professeur a convaincu ses élèves
R: Maria îşi conduce afacerile cu de la nécessité de lire davantage.
abilitate. I: Il professore ha convinto i suoi alunni
F: Marie dirige son entreprise / gère ses dalla necessità di leggere di più.
affaires avec habileté. E: The teacher convinced the pupils that
I: Maria gestisce / amministra i suoi they had to read more.
affari con abilità.
E: Mary manages her business with R: Paul şi-a convins familia să nu
competence. renunţe la moştenire.
F: Paul a convaincu sa famille de ne pas
CONSTRUI renoncer à l'héritage.
…………….. I: Paolo ha convinto la sua famiglia di
(cu dat. pos.) non rinunciare all'eredità.
R: Paul şi-a construit casa cu E: Paul convinced his family not to give
împrumut de la bancă. up the inheritance.
F: Paul a construit sa maison avec un
prêt bancaire. CORECTA
I: Paolo si è costruita la casa con un …………......
mutuo bancario. a-şi ~ ceva
E: Paul has built this house with money (cu dat. pos.)
taken from the bank. R: Maria şi-a corectat teza cu atenţie.
F: Marie a corrigé sa thèse avec
CONTINUA attention.
…………….. I: Maria ha corretto attentamente la sua
a-şi ~ ceva tesi.
(cu dat. pos.) E: Mary checked her paper thoroughly.
R: Paul şi-a continuat studiile în
străinătate. CREA
F: Paul a continué ses études à …………......
l'étranger. a-şi ~ ceva
I: Paolo ha continuato i suoi studi (cu dat. pos.)
all'estero. R: Designerul şi-a creat colecţia în timp
E: Paul continued his studies abroad. record.
F: Le styliste a créé sa collection en un
CONVINGE temps record.
....................................... I: Lo stilista ha creato la sua collezione
a-şi ~ pe cineva de ceva a tempo di record.
(cu dat. pos.) E: The designer created the collection in
R: Paul şi-a convins prietenii de record time.
loialitatea sa.
 CREDE E: Paul let his friends sleep in his room.
..........................
a-şi ~ pe cineva CULEGE
(cu dat. pos.) .....................
R: Paul nu şi-a crezut prietenii. (cu dat. pos.)
F: Paul n'a pas cru ses amis. R: Bunicii şi-au cules via // porumbul
I: Paolo non ha creduto ai suoi amici. săptămâna trecută.
E: Paul did not believe his friends. F: Mes grands-parents ont fait les
vendanges // ont récolté le maïs la
CREŞTE semaine passée.
……………….. I: I miei nonni hanno fatto la
a-şi ~ pe cineva vendemmia // hanno racolto il mais la
(cu dat. pos.) settimana scorsa.
R: Vecinii noştri şi-au crescut copiii în E: My grandparents harvested their vines
spiritul disciplinei. // the maize last week.
F: Nos voisins ont élevé leurs enfants
dans l’esprit de la discipline. CULTIVA
I: I nostri vicini hanno cresciuto i loro .....................
figli nello spirito della disciplina. a-şi ~ ceva
E: Our neighbours have brought up their (cu dat. pos.)
children in the spirit of discipline. R: Paul şi-a cultivat singur grădina.
F: Paul a cultivé tout seul son jardin.
CRITICA I: Paolo ha coltivato da solo il suo
.......................... giardino.
a-şi ~ pe cineva E: Paul has cultivated his garden
(cu dat. pos.) himself.
R: Nu-ţi critica prietenii fără motiv!
F: Ne critique pas tes amis sans raison! CUMPĂRA
I: Non criticare i tuoi amici senza …………......
motivo! a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
CUCERI R: Maria şi-a cumpărat rochia de la o
......................................... casă de modă.
a-şi ~ ceva + circ. (mod) F: Marie s’est acheté la robe / a acheté sa
(cu dat. pos.) robe dans une Maison de couture.
R: Paul şi-a cucerit prestigiul prin I: Maria si è comprata il vestito in una
muncă. sartoria.
F: Paul a conquis son prestige par le E: Mary bought her new dress from a
travail. fashion house.
I: Paolo ha conquistato il suo prestigio
con il lavoro. CUNOAŞTE
E: Paul has gained prestige through hard .............................
work. a-şi ∼ pe cineva
a-şi ∼ ceva
CULCA subiect [+animat]
……………….. (cu dat. pos.)
a-şi ∼ pe cineva R: Paul şi-a cunoscut adversarii înainte
(cu dat. pos.) de concurs.
R: Paul şi-a culcat prietenii în camera F: Paul a connu ses adversaires avant le
lui. (sin. a găzdui) concours.
F: Paul a couché / logé ses amis dans sa I: Paolo ha conosciuto i suoi concorrenti
chambre. / avversari prima del concorso / della
I: Paolo ha fatto dormire i suoi amici gara.
nella sua camera.
E: Paul met his adversaries before the CURĂŢA
contest. ......................
a-şi ~ ceva
R: Câinele îşi cunoaşte stăpânul după (cu dat. pos.)
voce. (sin. a recunoaşte) R: Paul îşi curăţă pantofii în fiecare
F: Le chien reconnaît son maître d'après seară.
la voix. F: Paul nettoie ses chaussures chaque
I: Il cane riconosce il suo padrone dalla soir.
voce. I: Paolo pulisce le sue scarpe ogni sera.
E: The dog recognizes his master by his E: Paul waxes / polishes his shoes every
voice. evening.
R: Paul îşi cunoaşte bine calităţile // DA
defectele // interesele. …………......
F: Paul connaît bien ses qualités // ses a-şi ~ ceva
défauts // ses intérêts. (cu dat. pos.)
I: Paolo conosce bene le proprie qualità R: Paul şi-a dat haina la curăţat.
// i propri difetti // i propri interessi. F: Paul a fait nettoyer sa veste.
Paolo sa molto bene i suoi interessi. I: Paolo ha dato a pulire / ha portato a
E: Paul is well-aware of his qualities // pulire la sua giacca.
drawbacks. // Paul knows his interests E: Paul had his coat (dry) cleaned.
very well.
R: Paul şi-a dat ceasul la reparat.
CUPRINDE F: Paul a donné sa montre à réparer.
…………………………………. I: Paolo ha portato a reparare il suo
a-şi ~ pe cineva cu ceva, în ceva orologio.
(cu dat. pos.) E: Paul has taken his watch to the
R: Paul şi-a cuprins prietenul cu watchmaker's to be mended.
braţele.
F: Paul a serré son ami dans ses bras. R: Paul şi-a dat pantofii cu cremă.
I: Paolo ha abbracciato il suo amico. F: Paul a ciré ses souliers.
E: Paul hugged his friend. I: Paolo ha lucidato le sue scarpe.
E: Paul polished his shoes.
R: Maria şi-a cuprins capul în mâini.
F: Marie s'est pris la tête dans ses …………………………
mains. a-şi ~ pe cineva la ceva
I: Maria si è presa la testa tra le mani. a-şi ~ pe cineva să P
E: Mary held her head in her hands. (cu dat. pos.)
R: Paul şi-a dat copilul la şcoală.
…………………………………. F: Paul a inscrit son enfant à l'école.
a-şi ~ pe cineva cu ceva, în ceva I: Paolo ha iscritto il suo bambino alla
(cu dat. pos.) scuola.
R: Paul şi-a cuprins prietenul cu E: Paul sent his child to school.
braţele.
F: Paul a serré son ami dans ses bras. R: Paul şi-a dat fata să facă balet.
I: Paolo ha abbracciato il suo amico. F: Paul a inscrit sa fille à faire du ballet.
E: Paul hugged his friend. I: Paolo ha iscritto sua figlia a danza
classica.
R: Maria şi-a cuprins capul în mâini. E: Paul had his daughter take ballet
F: Marie s'est pris la tête dans ses classes.
mains.
I: Maria si è presa la testa tra le mani.
E: Mary held her head in her hands.
 DATORA E: Paul states his income at the end of
............................ each year.
a-şi ~ ceva cuiva
(cu dat. pos.) DENUNŢA
R: Paul îşi datorează succesul părinţilor ……………......
lui. a-şi ~ pe cineva
F: Paul doit son succès à ses parents. (cu dat. pos.)
I: Paolo deve il suo successo ai genitori. R: Hoţul şi-a denunţat complicii la
E: Paul owes his success to his parents. poliţie.
F: Le voleur a dénoncé ses complices à la
DĂRUI police.
............................ I: Il ladro ha denunciato i suoi complici
a-şi ~ ceva cuiva alla polizia.
(cu dat. pos.) E: The thief has turned in his
R: Părinţii îşi dăruiesc întreaga viaţă accomplices to the police.
copiilor. (sin. a-şi consacra)
F: Les parents dédient toute leur vie à DEOSEBI
leurs enfants. ………….........
I: I genitori dedicano tutta la loro vita a-şi ~ ceva
ai figli. a-şi ~ pe cineva
E: Parents dedicate their entire life to (cu dat. pos.)
their children. R: Paul îşi deosebeşte caietele după
culoarea copertei. (sin a recunoaşte)
R: Paul şi-a dăruit viaţa unei cauze F: Paul reconnaît ses cahiers d’après la
nobile. (sin. a-şi dedica) couleur de leur couverture.
F: Paul a dédié sa vie à une cause noble. I: Paolo distingue i suoi quaderni dal
I: Paolo ha dedicato la sua vita a una colore della copertina.
causa nobile. E: Paul can tell his copybooks by the
E: Paul dedicated his life to a great colour of their cover.
cause.
R: Maria îşi deosebeşte prietenele după
DECIDE timbrul vocii. (sin a recunoaşte)
...................... F: Marie distingue ses amies au timbre
a-şi ~ceva de leur voix.
(cu dat. pos.) I: Maria distingue le sue amiche dal
R: Paul şi-a decis singur calea de urmat. timbro della voce.
F: Paul a décidé tout seul la voie à E: Mary can distinguish her friends by
suivre. their voices.
I: Paolo ha deciso da solo la via da
seguire. DEPĂRTA
E: Paul has decided his own way in life. ……………..
a-şi ~ de ceva
(cu dat. pos.)
DECLARA
R: Paul şi-a depărtat scaunul de
...................... televizor.
a-şi ~ ceva F: Paul a éloigné sa chaise de la télé.
(cu dat. pos.) I: Paolo ha allontanato la sua sedia dal
R: Paul îşi declară veniturile la sfârşitul televisore.
fiecărui an. E: Paul pushed his chair away from the
F: Paul déclare ses revenus à la fin de TV set.
chaque annnée.
I: Paolo dichiara i suoi redditi alla fine
di ogni anno.
 DEPUNE DESCRIE
…………...... …………..........
a-şi ~ ceva a-şi ~ceva
(cu dat. pos.) a-şi ~ pe cineva
R: Paul şi-a depus banii la bancă. (cu dat. pos.)
F: Paul a déposé / a mis son argent à la R: Maria şi-a descris satul natal cu
banque. multă nostalgie.
I: Paolo ha depositato i suoi soldi in F: Marie a décrit son village natal avec
banca. beaucoup de nostalgie.
E: Paul has deposited his money at the I: Maria ha descritto il suo villaggio
bank. natale con molta nostalgia.
E: Mary described her native village /
R: Când peştii îşi depun icrele, pescuitul place with nostalgia.
este interzis.
F: Quand les poissons déposent leurs R: La cererea anchetatorului, inculpatul
oeufs, la pêche est interdite. şi-a descris foarte amănunţit
I: Quando i pesci depongono le uova, la complicii.
pesca è proibita. F: A la demande de l’enquêteur,
E: When fish are spawning fishing is l’inculpé a décrit très minutieusement
forbidden. ses complices.
I: Su richiesta dell’inquirente,
DERANJA l’imputato ha descritto molto
…………….. dettagliatamente i suoi complici.
a-şi ~ ceva E: At the investigator’s request, the
(cu dat. pos.) defendant described his accomplices
R: Întorcându-se târziu acasă, Paul îşi in detail.
deranjează vecinii.
F: En rentrant tard à la maison, Paul DESFACE
dérange ses voisins. ………….....
I: Tornando tardi a casa, Paolo disturba a-şi ~ ceva
i suoi vicini. (cu dat. pos.)
E: Coming home late, Paul disturbs his R: Paul şi-a desfăcut bagajul a doua zi
neighbours. după sosire.
F: Paul a défait ses bagages / a déballé le
DESCOPERI lendemain de son arrivée.
…………...... I: Paolo ha disfatto il suo bagaglio il
a-şi ~ ceva giorno dopo il suo arrivo.
(cu dat. pos.) E: Paul unpacked the following day.
R: Paul şi-a descoperit pasiunea pentru
muzică. DESFĂŞURA
F: Paul a découvert sa passion pour la ……………..
musique. a-şi ~ ceva
I: Paolo si è scoperta la passione per la (cu dat. pos.)
musica. R: Paul îşi desfăşoară activitatea într-o
E: Paul discovered his passion for music. organizaţie neguvernamentală. (sin.
a lucra)
R: Bărbaţii îşi descoperă capul când F: Paul déploie son activité dans une
salută. organisation non gouvernementale.
F: Les hommes se découvrent lorsqu'ils I: Paolo svolge la sua attività in una
saluent. organizzazione non governativa.
I: Gli uomini si scoprono il capo quando E: Paul works with a non-governmental
salutano. organisation.
E: Men take off their hats when greeting.
 DESFIINTA R: Mama şi-a deşteptat copiii la ora 7
................. dimineaţa. (sin. a trezi)
a-şi ~ ceva F: La mère a réveillé ses enfants à 7
(cu dat. pos.) heures du matin.
R: Patronul şi-a desfiinţat una dintre I: La madre ha svegliato i bambini alle 7
societăţile nerentabile. della mattina.
F: Le patron a fermé une de ses sociétés E: Mother woke up her children at 7.
non rentables.
I: Il proprietario ha sciolto una delle sue DETERMINA
società non redditizie. ……………………..
E: The owner has wound up one of the a-şi ~ pe cineva să P
unprofitable companies. (cu dat. pos.)
R: Maria şi-a determinat fiul să nu mai
DESPACHETA fumeze. (sin. a convinge)
…………...... F: Marie a déterminé son fils à / a
a-şi ~ceva convaincu son fils de ne plus fumer.
(cu dat. pos.) I: Maria ha convinto suo figlio a non
R: În ziua de Crăciun copiii îşi fumare più.
despachetează cadourile. E: Mary persuaded her son to stop
F: Le jour de Noël les enfants déballent smoking.
leurs cadeaux.
I: Il giorno di Natale i bambini aprono i DEZBRĂCA
pacchetti dei regali. …………………..
E: On Christmas day, children unpack a-şi ~ ceva (haine)
their presents. (cu dat. pos.)
R: Maria şi-a dezbrăcat paltonul. (sin. a
R: Întorşi acasă, Paul şi Maria au scoate)
început să-şi despacheteze lucrurile. F: Marie a enlevé / ôté son manteau.
F: Rentrés à la maison, Paul et Marie se I: Maria si è tolta il suo cappotto.
sont mis à déballer leurs affaires. E: Mary took off her coat.
I: Ritornati a casa, Paolo e Maria hanno
cominciato a tirar fuori le cose dai
pacchi. DEZVOLTA
E: Back home, Paul and Mary started to ……………..
unpack. a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a dezvoltat talentul printr-o
DESPĂRŢI
muncă intensă.
……………….. F: Paul a développé son talent par un
a-şi ~ pe cineva travail acharné.
(cu dat. pos.) I: Paul ha sviluppato il suo talento
R: Paul şi-a despărţit copiii care se mediante un lavoro intenso.
băteau. (sin. a separa) E: Paul has cultivated his talent through
F: Paul a séparé ses enfants qui se hard work.
battaient.
I: Paolo ha separato i bambini che si R: Foarte multe ţări şi-au dezvoltat
picchiavano. industria în sec. al XX-lea.
E: Paul separated the children who were F: Beaucoup de pays ont développé leur
fighting. industrie au XX-ème siècle.
I: Molti paesi hanno svilupato la loro
DEŞTEPTA industria nel XXesimo secolo.
……………….. E: Many countries developed their
a-şi ~ pe cineva industry in the XXth century.
(cu dat. pos.)
 DISPUNE I: Con quello che ha fatto, Paolo ha
……………….. distrutto la sua carriera. Ha rovinato
a-şi ~ pe cineva la sua vita
(cu dat. pos.) E: By what he’s done, Paul has ruined
R: Paul şi-a (bine)dispus colegii cu his career. He has ruined his life.
glume şi anecdote. (sin. a înveseli)
F: Paul a diverti / amusé ses collègues DORI
par des blagues et des anecdotes. ………………..
I: Paolo ha messo di buon umore i suoi a-şi ~ pe cineva
colleghi con scherzi e aneddoti. (cu dat. pos.)
E: Paul cheered up his colleagues with R: Paul îşi doreşte prietenii din
his jokes and anecdotes. copilărie alături de el. (sin. a vrea)
F: Paul veut que ses amis d'enfance
DISPUNE soient à côté de lui.
…………...... I: Paolo vorrebbe avere accanto i suoi
a-şi ~ ceva amici d'infanzia.
(cu dat. pos.) E: Paul wants his childhood friends to be
R: Paul şi-a dispus cărţile în bibliotecă by his side.
pe domenii. (sin. a aranja)
F: Paul a disposé / rangé les livres dans DORMI
la bibliothèque par domaines. …………......
I: Paolo ha disposto i suoi libri in a-şi ~ ceva
biblioteca in base agli argomenti. (cu dat. pos.)
E: Paul put / placed his books in the R: Brâncuşi îşi doarme somnul de veci
bookshelf according to domains. în cimitirul Père Lachaise.
F: Brancusi dort le sommeil éternel dans
DISTRA le cimetière Père Lachaise.
……………….. I: Brancusi dorme il sonno dei giusti nel
a-şi ~ pe cineva cimitero Père Lachaise.
(cu dat. pos.) E: Brancusi sleeps the sleep of the just in
R: Paul ştie să-şi distreze invitaţii. Père Lachaise graveyard.
F: Paul sait distraire / amuser ses invités.
I: Paolo sa divertire i suoi invitati. DOVEDI
………….....
E: Paul knows how to entertain his a-şi ~ ceva
guests. (cu dat. pos.)
R: Paul şi-a dovedit afirmaţiile prin
DISTRUGE fapte. (sin. a confirma)
…………...... F: Paul a prouvé ses affirmations par des
a-şi ~ ceva faits.
(cu dat. pos.) I: Paolo ha dimostrato le sue
R: Paul şi-a distrus toate manuscrisele. affermazioni con i fatti.
F: Paul a détruit tous ses manuscrits. E: Paul backed up his statements with
I: Paolo ha distrutto tutti i suoi actions.
manoscritti.
E: Paul destroyed all his manuscripts. DUCE
……………………………..
R: Prin ceea ce a făcut, Paul şi-a distrus a-şi ∼ pe cineva + circ. (loc)
cariera. Şi-a distrus viaţa. (sin. a (cu dat. pos.)
rata) R: Maria îşi duce în fiecare zi copiii la
F: Par ce qu'il a fait, Paul a raté sa şcoală.
carrière. Il a brisé sa vie. F: Marie accompagne chaque jour ses
enfants à l'école.
I: Maria accompagna ogni giorno i suoi (cu dat. pos.)
bambini a scuola. R: Anumite persoane îşi exploatează
E: Mary accompanies her children to prietenii. (sin. a profita de)
school every day. F: Certaines personnes profitent de leurs
amis.
EXAMINA I: Certe persone sfruttano i loro amici.
……………...... E: Certain persons exploit / use their
a-şi ~ pe cineva friends.
(cu dat. pos.)
R: Profesorul şi-a examinat toţi R: Paul şi-a exploatat resursele fizice la
studenţii. maximum. (sin. a folosi)
F: Le professeur a examiné tous ses F: Paul a exploité ses ressources
étudiants. physiques au maximum.
I: Il professore ha esaminato / I: Paolo ha sfruttato al massimo le sue
interrogato tutti i suoi studenti. risorse fisiche.
E: The professor has examined all his E: Paul has used his physical resources
students. to the limit.

R: Medicul şi-a examinat pacienţii cu EXPORTA

mare atenţie. (sin. a consulta) …………......
F: Le médecin a examiné ses patients a-şi ~ ceva
avec beaucoup d’attention. (cu dat. pos.)
I: Il medico ha esaminato i suoi pazienti R: Aceasta firmă îşi exportă produsele
con grande attenzione. în multe ţări europene.
E: The doctor examined his patients F: Cette entreprise exporte ses produits
carefully. dans beaucoup de pays européens.
I: Questa ditta esporta i suoi prodotti in
EXECUTA molti i paesi europei.
...................... E: This firm exports its products to many
a-şi ~ ceva European countries.
(cu dat. pos.)
R: Sculptorul şi-a executat lucrarea în EXPRIMA
piatră. (sin. a realiza) ......................
F: Les sculpteur a exécuté son oeuvre en a-şi ~ ceva
pierre. (cu dat. pos.)
I: Lo scultore ha eseguito il suo lavoro R: Toţi prietenii şi-au exprimat regretul
in pietra. pentru eşecul lui Paul.
E: The sculptor has made / finished his F: Tous les amis ont exprimé leur regret
work in stone. pour l’échec de Paul.
I: Tutti gli amici hanno espresso il loro
R: În concertul de aseară pianistul şi-a dispiacere per l’insuccesso di Paolo.
executat propria compoziţie. (sin. a E: All the friends have expressed their
interpreta) regret at Paul’s failure.
F: Dans le concert d’hier soir le pianiste
a interprété sa propre composition. EXPUNE
I: Nel concerto di ieri sera il pianista ha …………….
eseguito una composizione propria. a-şi ~ ceva
E: In last evening’s concert the pianist (cu dat. pos.)
played his own composition. R: Agricultorii îşi expun produsele la
târguri internaţionale. (sin. a
EXPLOATA prezenta)
.......................... F: Les agriculteurs exposent / présentent
a-şi ~ pe cineva leurs produits aux foires
a-şi ~ ceva internationales.
I: Gli agricoltori espongono i loro FELICITA
prodotti ai mercati internazionali. ………………..
E: Producers present their products on a-şi ~ pe cineva
international fairs. (cu dat. pos.)
R: Paul şi-a felicitat colegii cu ocazia
R: Candidaţii la alegerile prezidenţiale Anului Nou.
şi-au expus programul politic. (sin. a F: Paul a félicité ses collègues à
prezenta) l’occasion du Nouvel An.
F: Les candidats aux élections I: Paulo ha augurato buon anno ai suoi
présidentielles ont présenté leur colleghi.
programme politique. E: Paul congratulated his fellow workers
I: I candidati alle elezioni presidenziali for the New Year.
hanno esposto il loro programma
politico. FERI
E: The candidates to presidency have …………………………...
presented their political programme. a-şi ∼ pe cineva de ceva
a-şi ∼ pe cineva de cineva
…………………………………….. a-şi ∼ ceva de ceva
a-şi ~ pe cineva la ceva a-şi ∼ ceva de cineva
a-şi ~ pe cineva + abstract în dativ (cu dat. pos.)
subiect [+persoană] R: Paul şi-a ferit prietenii de întrebări
R: Paul şi-a expus familia la primejdii indiscrete // de ziarişti.
inutile // la pericole grave. I-a expus F: Paul a protégé ses amis contre les
pe toţi unor primejdii inutile // unor questions indiscrètes // les
pericole grave. journalistes.
F: Paul a exposé sa famille à des dangers I: Paolo ha protetto / ha tenuto lontano i
inutiles // à de graves dangers. Il les a suoi amici da domande indiscrete //
exposé tous à des dangers inutiles // à dai giornalisti.
de graves dangers. E: Paul protected his friends from
I: Paolo ha esposto la sua famiglia a indelicate questions // from
rischi inutili // a gravi pericoli. Ha journalists.
esposto tutti ad alcuni rischi inutili // a
gravi pericoli. R: Maria şi-a ferit economiile de inflaţie
E: Paul exposed his family to useless // de hoţi. (sin. a proteja)
dangers // to severe dangers. He F: Marie a protégé ses économies contre
exposed them to useless dangers // to l’inflation // contre les voleurs.
severe dangers. I: Maria ha difeso i suoi risparmi
dall’inflazione // dai ladri.
FACE E: Mary protected her savings from
…………...... inflation // from thieves.
a-şi ∼ ceva
(cu dat. pos.) FIXA
R: Maria şi-a făcut studiile în …………….
străinătate. a-şi ∼ ceva
F: Marie a fait ses études à l'étranger. (cu dat. pos.)
I: Maria ha fatto i suoi studi all’estero. R: Paul şi-a fixat reşedinţa de vară la
E: Mary studied abroad. munte. (sin. a-şi stabili)
F: Paul a établi sa résidence d'été à la
R: Paul şi-a făcut temele. montagne.
F: Paul a fait ses devoirs. I: Paolo ha fissato la sua residenza
I: Paolo ha fatto i suoi compiti. estiva in montagna.
E: Paul has done his homework. E: Paul has fixed his residence in the
mountains for the summer.
 FOLOSI FRIGE
………………….. …………......
a-şi ∼ ceva la ceva a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.) (cu dat. pos.)
R: Copilul şi-a folosit imaginaţia la R: Maria şi-a fript degetele. (sin. a se
redactarea acestei compuneri. arde)
F: L'enfant s’est servi de son F: Marie s’est brûlé les doigts.
imagination pour rédiger cette I: Maria si è bruciata le dita.
composition. E: Mary burned her fingers.
I: Il bambino ha usato la sua
immaginazione nella redazion FURA
………………..
FORŢA a-şi ∼ pe cineva
……………….. (cu dat. pos.)
a-şi ∼ pe cineva R: Paul şi-a furat partenerii la jocul de
(cu dat. pos.) cărţi.
R: Maria îşi forţează copiii să mănânce F: Paul a volé ses partenaires aux cartes.
supă // mai mult. (sin. a obliga) I: Paolo ha truffato i suoi soci al gioco
F: Marie force / oblige ses enfants à delle carte.
manger de la soupe // davantage. E: Paul has cheated on his partners at
I: Maria forza / costringe i bambini a cards.
mangiare la minestra // parecchio.
E: Mary forces / makes her children eat GĂSI
soup // more. …………….
a-şi ∼ ceva
FRĂMÂNTA (cu dat. pos.)
……………. R: Paul şi-a găsit în sfârşit cheile //
a-şi ~ ceva ochelarii.
(cu dat. pos.) F: Paul a finalement retrouvé ses clefs //
R: Paul îşi frământă mâinile // mintea ses lunettes.
cu proiecte nerealizabile. I: Finalmente Paolo ha (ri)trovato le sue
F: Paul se tord les mains // se creuse la chiavi // i suoi occhiali .
tête avec des projets irréalisables. E: Paul has finally found his keys // his
I: Paolo si stropiccia le mani // si glasses.
lambicca il cervello con progetti
irrealizzabili. GÂNDI
E: Paul is wringing his hands // is …………….
worrying his brains about unfeasible a–şi ∼ ceva
projects. (cu dat. pos.)
R: Paul şi-a gândit proiectul în
FRECA perspectivă ecologică. (sin. a
…………...... concepe)
a-şi ~ ceva F: Paul a pensé son projet / a conçu son
(cu dat. pos.) projet en perspective écologique.
R: Iarna, toată lumea îşi freacă mâinile I: Paolo ha pensato il suo progetto in
îngheţate ca să se încălzească. una prospettiva ecologica / da un
F: En hiver, tout le monde se frotte les punto di visto ecologico.
mains gelées / transies de froid pour E: Paul planned his project from an
se réchauffer. ecological point of view.
I: D’inverno, tutti si stropicciano le
mani gelate per riscaldarsi. GOLI
E: In wintertime, everybody rubs their …………….
hands together to warm them up. a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a golit paharul. GUSTA
F: Paul a vidé son verre. …………….
I: Paolo ha vuotato il suo bicchiere. a-şi ∼ ceva
E: Paul emptied his glass. (cu dat. pos.)
R: Maria îşi gustă întotdeauna
R: Paul şi-a golit buzunarele. mâncarea.
F: Paul a vidé ses poches. F: Marie goûte toujours ses plats.
I: Paolo ha vuotato le sue tasche. I: Maria gusta sempre ai suoi piatti.
E: Paul emptied his pockets. E: Mary always tastes the food she's
cooking.
GONI
......................... HOTĂRÎ
a-şi ~ pe cineva …………….
(cu dat. pos.) a-şi ∼ ceva
R: Unii părinţi îşi gonesc copiii de (cu dat. pos.)
acasă. R: Paul şi-a hotărât singur soarta.
F: Certains parents chassent leurs F: Paul a décidé lui-même de son sort.
enfants de la maison. I: Paolo ha deciso da solo la sua sorte.
I: Alcuni genitori cacciano i loro figli E: Paul has decided his own fate.
da casa.
E: Some parents drive their children HRĂNI
away from home. ………………………..
a-şi ~ pe cineva cu ceva
GRĂBI (cu dat. pos.)
.................................. R: Maria îşi hrăneşte copilul cu lapte
a-şi ∼ ceva praf.
a-şi ∼ pe cineva să P F: Marie nourrit son bébé de lait en
(cu dat. pos.) poudre.
R: Paul şi-a grăbit plecarea la I: Maria nutre il suo bimbo con latte in
Bucureşti. polvere.
F: Paul a précipité son départ pour E: Mary feeds her child powder milk.
Bucarest.
I: Paolo ha affrettato la sua partenza per R: Paul îşi hrăneşte căţelul cu
Bucarest. biberonul.
E: Paul hastened his departure for F: Paul alimente son petit chien au
Bucharest. biberon.
I: Paolo nutre il suo cagnolino con il
R: Paul şi-a grăbit prietenii să încheie biberon.
lucrarea la timp. E: Paul bottel-feeds his puppy.
F: Paul a pressé ses amis de finir le
travail à temps. IERTA
I: Paolo ha pressato i suoi amici a finire ......................
in tempo il lavoro. a-şi ~ ceva
E: Paul pressed his friends to finish the (cu dat. pos.)
work on time. R: Paul nu-şi iartă greşelile.
F: Paul ne pardonne pas ses (propres)
GREŞI fautes.
…………….. I: Paolo non si perdona (i propri) / gli
a-şi ∼ ceva errori.
(cu dat. pos.) E: Paul can’t forgive himself for his
R: Paul şi-a greşit profesia. mistakes.
F: Paul a manqué sa profession.
I: Paolo ha sbagliato (la sua) vocazione.
E: Paul has chosen the wrong career.
 IMAGINA F: Paul a introduit ses amis dans les
...................... cercles de la haute société.
a-şi ~ ceva I: Paolo ha introdotto i suoi amici nei
(cu dat. pos.) circoli dell'alta società.
R: Tinerii nu-şi pot imagina viaţa fără E: Paul introduced his friends into high
muzică. (sin. a-şi închipui) society circles.
F: Les jeunes ne peuvent pas s’imaginer
la vie sans musique. INVITA
I: I giovani non possono immaginare la .............................................
loro vita senza la musica. a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc)
E: The young can’t imagine life without (cu dat. pos.)
music. R: Paul şi-a invitat prietenii la teatru.
F: Paul a invité ses amis au théâtre.
INDICA I: Paolo ha invitato i suoi amici al
.......................... teatro.
a-şi ~ pe cineva E: Paul has invited his friends to the
(cu dat. pos.) theatre.
R: Preşedintele firmei şi-a indicat
succesorul. (sin. a desemna) IUBI
F: Le président de la firme a indiqué / a ..........................
désigné son successeur. a-şi ~ pe cineva
I: Il presidente della ditta ha indicato / (cu dat. pos.)
designato il suo successore. R: Paul îşi iubeşte mult părinţii.
E: The president of the company has F: Paul aime beaucoup ses parents.
named his successor. I: Paolo ama molto i suoi genitori.
INSTALA E: Paul loves his parents very much.
..............................................
a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc) ÎMBRĂCA
(cu dat. pos.) …………......
R: Paul şi-a instalat prietenii la hotel. a-şi ~ ceva
(sin. a caza) (cu dat. pos.)
F: Paul a installé ses amis à l’hôtel. R: Maria şi-a îmbrăcat sacoul.
I: Paolo ha sistemato i suoi amici in F: Marie a mis sa veste.
albergo. I: Maria si è messa la giacca.
E: Paul had his friends put up at the E: Maria put her jacket on.
hotel.
………………..
R: Arheologii şi-au instalat tabăra a-şi ~ pe cineva
(aproape de peşteră). (sin. a stabili, a (cu dat. pos.)
aşeza) R: Mama şi-a îmbrăcat copiii şi i-a dus
F: Les archéologues ont installé leur la şcoală.
camp ( près de la grotte). F: La mère a habillé ses enfants et elle
I: Gli archeologi si sono accampati les a menés / a conduits à l’école.
(vicino alla grotta). I: La madre ha vestito i suoi bambini e li
E: The archeologists have set up their ha portati a scuola.
camp (near the cave). E: Mother dressed her children and took
them to school.
INTRODUCE
............................................. ÎMBRĂŢIŞA
a-şi ~ pe cineva +circ. (loc) ………………..
(cu dat. pos.) a-şi ~ pe cineva
R: Paul şi-a introdus prietenii în (cu dat. pos.)
cercurile din înalta societate. R: Maria şi-a îmbrăţisat copiii cu
 dragoste. inheritance from their parents.
F: Marie a embrassé ses enfants avec
tendresse. ÎMPLINI
I: Maria ha abbracciato i suoi bambini …………….
con amore. a-şi ~ ceva
E: Mary hugged her kids with love. (cu dat. pos.)
R: Maria şi-a împlinit scopul // visul.
ÎMPACHETA (sin. a realiza)
…………….. F: Marie a atteint son but // a réalisé /
a-şi ~ ceva accompli son rêve.
(cu dat. pos.) I: Maria ha raggiunto il suo scopo // ha
R: Maria îşi împachetează lucrurile. realizzato il suo sogno.
F: Marie est en train d’empaqueter ses E: Mary has reached her goal // has
affaires. accomplished her dream.
I: Maria impacchetta le sue cose.
E: Mary is packing her belongings. ÎMPODOBI
…………......
ÎMPĂCA a-şi ~ ceva
……………….. (cu dat. pos.)
a-şi ~ pe cineva R: Negustorii şi-au împodobit vitrinele
(cu dat. pos.) pentru Crăciun.
R: Maria şi-a împăcat fratele (care F: Les commerçants ont décoré leurs
plângea). vitrines pour la fête de Noël.
F: Marie a calmé / apaisé son frère (qui I: I commercianti hanno addobbato le
pleurait) . loro vetrine per il Natale.
I: Maria ha consolato / calmato suo E: The merchants have decorated the
fratello (chi piangeva). shop windows for Christmas.
E: Mary appeased her brother (who was
crying). R: Maria şi-a împodobit balconul cu
plante exotice.
ÎMPĂRŢI F: Marie a orné son balcon de plantes
…………….. exotiques.
a-şi ~ ceva I: Maria ha ornato il suo balcone con
(cu dat. pos.) piante esotiche.
R: Paul şi-a împărţit averea la săraci // E: Mary as decorated her balcony with
fraţilor lui. exotic plants.
F: Paul a distribué / donné sa fortune
aux pauvres // à ses frères. ÎMPRUMUTA
I: Paolo ha distribuito i suoi averi ai ………………..
poveri // ai suoi fratelli. a-şi ~ pe cineva
E: Paul has given his fortune to the poor (cu dat. pos.)
// to his brothers. R: Paul îşi împrumută prietenii la
nevoie. (sin. a da cu împumut)
ÎMPIEDICA F: Paul prête de l’argent à ses amis au
……………………... besoin.
a-şi ~ pe cineva să P I: Al bisogno, Paolo fa prestiti ai suoi
(cu dat. pos.) amici.
R: Paul şi-a împiedicat fraţii să împartă E: Paul lends money to his needy friends.
moştenirea de la părinţi. (sin. a opri)
F: Paul a empêché ses frères de partager ÎNĂLŢA
l’héritage de leurs parents. ………….....
I: Paolo ha impedito ai suoi fratelli di a-şi ~ ceva
dividere l'eredità dei genitori. (cu dat. pos.)
E: Paul prevented his brothers to split the R: Vecinii lui Paul şi-au înălţat casa cu
 două etaje. ha chiuso l'attività.
F: Les voisins de Paul ont surélevé leur E: The factory has been shut down.
maison de deux étages.
I: I vicini di Paolo hanno sopraelevato ÎNCHEIA
la loro casa di due piani. …………….
E: Paul's neighbours have added two a-şi ~ ceva
storeys to their house. (cu dat. pos.)
R: Paul îşi încheie haina.
ÎNCĂLZI F: Paul boutonne sa veste.
…………….. I: Paolo si abbottona la giacca.
a-şi ~ ceva E: Paul is buttoning his shirt.
(cu dat. pos.)
R: Maria îşi încălzeşte supa. ÎNCHIDE
F: Marie réchauffe sa soupe. …………….
I: Maria riscalda la sua minestra. a-şi ~ ceva
E: Mary is heating her soup. (cu dat. pos.)
R: Paul şi-a închis uşa la cameră.
ÎNCĂRCA F: Paul a fermé la porte de sa chambre.
…………….. I: Paolo ha chiuso la porta della sua
a-şi ~ ceva stanza.
(cu dat. pos.) E: Paul closed the door to my room.
R: Paul îşi încarcă bagajele în maşină.
F: Paul charge ses bagages dans la ÎNCONJURA
voiture. ……………………………….
I: Paolo carica i suoi bagagli in a-şi ~ pe cineva + circ. (mod)
macchina. (cu dat. pos.)
E: Paul is loading his luggage in the car. R: Maria şi-a înconjurat copiii cu
dragoste şi cu atenţie permanentă.
ÎNCEPE F: Marie a entouré ses enfants de
…………… tendresse et d’attention permanente.
a-şi ~ ceva I: Maria ha circondato i suoi figli di
(cu dat. pos.) amore e attenzione continua.
R: Profesorul şi-a început cursul de E: Mary permanently had love and care
limba engleză. for his children.
F: Le professeur a commencé son cours
d’anglais. …………………...
I: Il professore ha iniziato il suo corso di a-şi ~ ceva cu ceva
lingua inglese. (cu dat. pos.)
E: The teacher has started his English R: Paul şi-a înconjurat curtea cu un zid.
course. (sin. a împrejmui)
F: Paul a entouré la cour d' une
ÎNCETA palissade.
…………….. I: Paolo ha circondato il cortile con un
a-şi ~ ceva muro.
(cu dat. pos.) E: Paul had his yard surrounded by a
R: Paul şi-a încetat activitatea. wall.
F: Paul a cessé son activité.
I: Paolo ha smesso la sua attività. ÎNCREDINŢA
E: Paul stopped his activity / working. ………………………
a-şi ~ ceva cuiva
R: Fabrica şi-a încetat activitatea. a-şi ~ pe cineva cuiva
F: La fabrique a cessé son activité. (cu dat. pos.)
I: La fabbrica ha smesso di funzionare / R: Paul şi-a încredinţat manuscrisul
unui bun prieten, proprietar de
 editură. I: Il medico stimola i suoi pazienti ad
F: Paul a confié son manuscrit à un bon andare di più a piedi.
ami, propriétaire d’une maison E: The doctor advises his patients to take
d’édition. more walks.
I: Paolo ha affidato il suo manoscritto
ad un buon amico, proprietario di una ÎNDEPLINI
casa editrice. ……………..
E: Paul entrusted his manuscript to a a-şi ~ ceva
good friend, owner of a publishing (cu dat. pos.)
house. R: Ambasadorii români şi-au îndeplinit
misiunea de a-şi reprezenta ţara.
R: Mama şi-a încredinţat copilul unei F: Les ambassadeurs roumains ont
instituţii de ocrotire socială. accompli leur mission de représenter
F: La mère a confié son enfant à une le pays.
institution de protection sociale. I: Gli ambasciatori rumeni hanno
I: La madre ha affidato il suo bambino compiuto la missione di rappresentare
ad una istituzione di protezione il loro paese.
sociale. E: Romanian ambassadors have carried
E: The mother has entrusted her baby to out the mission of representing their
a social care organization. country.

ÎNCUIA R: Paul şi-a îndeplinit toate dorinţele.

…………….. (sin. a realiza, a înfăptui).
a-şi ~ ceva F: Paul a réalisé tous ses voeux.
(cu dat. pos.) I: Paolo ha realizzato tutti i suoi
R: Maria îşi încuie uşa cu cheia. desideri.
F: Marie ferme sa porte à clé. E: Paul has seen all his wishes come
I: Maria chiude a chiave la sua porta. true.
E: Mary locks her door with the key.
ÎNDOI
ÎNCURCA ……………..
…………...... a -şi ~ ceva
a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)
(cu dat. pos.) R: Paul îşi îndoaie manşetele de la
R: Maria îşi încurcă adesea hârtiile. cămaşă ca să nu le murdărească.
F: Marie mélange souvent ses papiers. F: Paul replie les manchettes de sa
I: Maria confonde spesso le sue carte. chemise pour ne pas les salir.
E: Mary often makes a mess of the I: Paolo ripiega i polsini della camicia
papers. per non sporcarli.
E: Paul rolls up his shirt sleeves in order
ÎNDEMNA not to make them dirty.
…………………….
a-şi ~ pe cineva să P ÎNDREPTA
(cu dat. pos.) …………......
R: Paul şi-a îndemnat copiii să a-şi ~ ceva
muncească. (cu dat. pos.)
F: Paul a poussé ses enfants à travailler. R: Paul şi-a îndreptat spatele, pentru că
I: Paolo ha spinto suoi figli a lavorare. îl durea.
E: Paul pushed his children to work. F: Paul s'est redressé le dos parce qu'il
R: Medicul îşi îndeamnă pacienţii să avait mal.
meargă mai mult pe jos. (sin. a I: Paolo si è raddrizzato sulla schiena
sfătui) perché gli faceva male.
F: Le médecin encourage ses patients à E: Paul straightened his back, as it was
marcher plus. sore.
 …………….. a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)
(cu dat. pos.) R: Dintotdeauna Paul şi-a îngrijit dinţii.
R: Maria şi-a îndreptat privirea // F: Depuis toujours Paul a pris soin de
atenţia către profesor. ses dents.
F: Marie a dirigé son regard // son I: Da sempre Paolo ha avuto cura dei
attention vers le professeur. suoi denti.
I: Maria ha rivolto il suo sguardo // E: Paul has always taken good care of
l'attenzione verso il professore. his teeth.
E: Mary looked // directed her attention
in the direction of the teacher. R: Paul îşi îgrijeşte părinţii. (sin. a se
ocupa de)
ÎNECA F: Paul prend soin de ses parents.
………………….. I: Paolo si prende cura dei suoi genitori.
a-şi ~ ceva în ceva E: Paul takes care of his parents.
(cu dat. pos.)
R: Paul îşi îneacă amarul // suferinţa // ÎNGRIJORA
singurătatea în băutură // în lectură. ………………..
F: Paul noie son chagrin // ses a-şi ~ pe cineva
souffrances // sa solitude dans la (cu dat. pos.)
boisson // dans la lecture. R: Maria îşi îngrijorează părinţii prin
I: Paul affoga la sua amarezza // la sua comportarea ei.
sofferenza // la sua solitudine nel bere F: Marie inquiète ses parents par son
// nella lettura. comportement.
E: Paul drowns his sorrows // suffering // I: Con il suo comportamento Maria
loneliness in drink // reading. preoccupa i genitori.
E: Mary worries her parents by her
ÎNFIINŢA behaviour.
………….....
a-şi ~ ceva ÎNGROPA
(cu dat. pos.) ………………..
R: Paul şi-a înfiinţat propria firmă de a-şi ~ pe cineva
calculatoare. (sin. a crea) a-şi ~ ceva
F: Paul a fondé sa propre entreprise (cu dat. pos.)
d’ordinateurs. R: Paul şi-a îngropat bunicul.
I: Paolo ha fondato la propria ditta di F: Paul a enterré son grand-père.
computer. I: Paolo ha seppellito / sepolto suo
E: Paul has set up his own computer nonno.
company. E: Paul has buried his grandfatherd.

ÎNGHEŢA R: Oamenii şi-au îngropat armele ca să

…………...... le sustragă percheziţiei.
a-şi ~ ceva F: Les gens ont enterré leurs armes pour
(cu dat. pos.) les soustraire à la perquisition.
R: Maria şi-a îngheţat contul curent în I: Gli uomini hanno sotterrato le armi
bancă. (sin. a bloca) per sottrarle alla perquisizione.
F: Marie a gelé son compte en banque. E: People buried their weapons to hide
I: Maria ha bloccato il suo conto them from search.
corrente in banca.
E: Mary has frozen her bank account. ÎNLĂTURA
..........................
ÎNGRIJI a-şi ~ pe cineva
…………. (cu dat. pos.)
a-şi ~ ceva R: Prin manevre politice, candidatul la
 funcţia de preşedinte şi-a înlăturat peinture.
toţi contracandidaţii. I: Il pecoraio ha marcato le sue pecore
F: Par des manoeuvres politiques, le con con la tinta.
candidat à la fonction de président a E: The shepherd marked his sheep in
évincé tous ses contre-candidats. colour.
I: Attraverso delle manovre politiche, il
candidato alla funzione di presidente
ha soppiantato tutti i suoi concorrenti. ÎNSOŢI
E: Through political manoeuvres, the ………………..
candidate to presidency has removed a-şi ~ pe cineva
all the opponents. (cu dat. pos.)
R: Maria îşi însoţeşte prietenii până la
ÎNLOCUI ieşire. (sin. a conduce)
……………………. F: Marie accompagne / raccompagne
a-şi ~ ceva (cu ceva) ses amis jusqu’à la sortie.
a-şi ~ pe cineva I: Maria accompagna i suoi amici fino
(cu dat. pos.) all’uscita.
R: Paul şi-a înlocuit vechea tocărie cu E: Mary sees her friends off.
una nouă.
F: Paul a remplacé la vieille huisserie ÎNSURA
par une neuve. ............................................
I: Paolo ha sostituito i suoi vecchi infissi a-şi ~ pe cineva (cu cineva)
con dei nuovi. (cu dat. pos.)
E: Paul has had his door and window R: Vecinii mei şi-au însurat băiatul (cu
frames replaced with new ones. fiica primarului).
F: Mes voisins ont marié leur fils (à la
R: Paul şi-a înlocuit colegul în tura de fille du maire).
noapte. I: I miei vicini hanno sposato il loro
F: Paul a remplacé son collègue dans le figlio (alla figlia del sindaco).
service de nuit. E: My neighbours got their son married
I: Paolo ha sostituito il suo collega nel (to the mayor’s daughter).
turno di notte.
E: Paul stood in for his colleague in the ÎNŞELA
night shift. ..........................
a-şi ~ pe cineva
ÎNREGISTRA (cu dat. pos.)
…………….. R: Paul şi-a înşelat prietenii.
a-şi ~ ceva F: Paul a trompé ses amis.
(cu dat. pos.) I: Paolo ha ingannato i suoi amici.
R: Paul şi-a înregistrat toate bagajele. E: Paul has deceived his friends.
F: Paul a fait enregistrer tous ses
bagages. ÎNTĂRI
I: Paolo ha registrato tutti i suoi bagagli. …………......
E: Paul has checked in all his luggage. a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
ÎNSEMNA R: Antrenorul şi-a întărit echipa cu noi
…………................. jucători.
a-şi ~ ceva F: L’entraîneur a renforcé son équipe
(cu dat. pos.) avec de nouveaux joueurs.
subiect [+persoană] I: L'allenatore ha rinforzato la squadra
R: Ciobanul şi-a însemnat oile cu con nuovi giocatori.
vopsea. (sin. a marca) E: The trainer has reinforced the team
with new players.
F: Le berger a marqué ses moutons à la
R: În timp, Paul şi-a întărit convingerea oprit acum o oră.
că a avut dreptate. F: J'ai remonté ma montre parce qu'elle
F: A la longue, Paul a renforcé sa s'est arrêtée il y a une heure.
conviction qu’il avait eu raison. I: Ho caricato il mio orologio perché si è
I: Con il tempo, Paolo ha consolidato la fermato un’ora fa.
sua convinzione di aver avuto ragione. E: I wound my watch because it had
E: In time, Paul has become even more stopped an hour before.
convinced that he was right.
R: Paul şi-a întors buzunarele pe dos.
ÎNTÂLNI F: Paul a retourné ses poches.
……………….. I: Paolo si è rovesciato le tasche.
a-şi ~ pe cineva E: Paul turned his pockets inside out.
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a întâlnit colegii acolo unde ÎNTREBA
se aştepta mai puţin. ………………………..
F: Marie a rencontré ses collègues là où a-şi ~ pe cineva dacă P
elle s’y attendait le moins. (cu dat. pos.)
I: Maria ha incontrato i suoi colleghi R: Maria şi-a întrebat prietenii dacă vor
laddove si aspettava di meno. s-o aştepte.
E: Mary met her colleagues where she F: Marie a demandé à ses amis s'ils
least expected. voulaient l'attendre.
I: Maria ha chiesto ai suoi amici se
ÎNTÂMPINA volevano aspettarla.
……………….. E: Mary asked her friends whether they
a-şi ~ pe cineva wanted to wait for her.
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a întâmpinat bunicii la ……………………………………..
gară. a-şi ~ pe cineva unde, când, cum P
F: Marie a accueilli ses grands-parents à (cu dat. pos.)
la gare. R: Maria şi-a întrebat prietenii unde //
I: Maria ha accolto i nonni alla stazione. cum // când vor merge în excursie.
E: Maria met her grandparents at the F: Marie a demandé à ses amis où //
station. comment // quand ils iraient en
excursion.
ÎNTINDE I: Maria ha chiesto agli amici dove //
…………...... come // quando andranno in
a-şi ~ ceva escursione.
(cu dat. pos.) E: Mary asked her friends where // how //
R: Maria şi-a întins frânghia pentru when they would go on the trip.
uscat rufe. Şi-a întins rufele.
F: Marie a étendu une corde pour faire ÎNTREBUINŢA
sécher le linge. Elle a étendu son …………......
linge. a-şi ~ ceva
I: Maria ha steso una corda per (cu dat. pos.)
asciugare il bucato. Ha steso la sua R: Paul şi-a întrebuinţat toţi banii
biancheria. pentru a cumpăra o maşină nouă.
E: Mary has stretched out a clothes line. (sin. a folosi)
She has hanged the washing. F: Paul a utilisé / dépensé tout son
argent pour s'acheter une voiture
ÎNTOARCE neuve.
…………...... I: Paolo ha speso tutti i suoi soldi per
a-şi ~ ceva comprare una nuova macchina.
(cu dat. pos.) E: Paul has used / spent all his money to
R: Mi-am întors ceasul pentru că s-a buy a new car.
 ÎNTRECE polis // qu'ils ne devaient pas mentir.
……………….. I: La madre ha insegnato ai figli a
a-şi ~ pe cineva essere rispettosi // che non devono
(cu dat. pos.) mentire.
R: Discipolii îşi întrec uneori maestrul. E: Mother taught her children good
F: Les disciples surpassent parfois leur manners // not to lie.
maître.
I: I discepoli talvolta superano il loro R: Pasărea şi-a învăţat puii să zboare.
maestro. F: L'oiseau a appris à voler à ses petits.
E: The disciples sometimes outdo their I: L’uccello ha insegnato ai suoi piccoli
master. a volare.
E: The bird has taught its nestlings to fly.
ÎNTREŢINE
………….......... ÎNVÂRTI
a-şi ~ ceva ………….....
a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.) (cu dat. pos.)
R: Paul îşi întreţine singur casa şi R: Maria îşi învârteşte inelul pe deget.
familia. F: Marie fait tourner sa bague sur le
F: Paul entretient tout seul sa maison et doigt.
sa famille. I: Maria rigira l'annello sul dito.
I: Paolo mantiene da solo la casa e la E: Mary turns her ring on the finger.
famiglia.
E: Paul looks after his family himself. ÎNVELI
………………………...
ÎNŢELEGE a-şi ~ ceva în, cu ceva
………….......... a-şi ~ pe cineva cu ceva
a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)
a-şi ~ pe cineva R: Paul şi-a învelit sandvişul într-un /
(cu dat. pos.) cu un şerveţel.
R: Maria nu-şi înţelege propriul scris. F: Paul a enveloppé son sandwich dans
(sin. a descifra) une serviette.
F: Marie ne comprend / ne déchiffre pas I: Paolo ha avvolto il suo panino con un
sa propre écriture. tovagliolo.
I: Maria non capisce la propria E: Paul has wrapped his sandwich in a
scrittura. napkin.
E: Maria does not understand her own
writing. R: Mama şi-a învelit copiii cu pătura.
(sin. a acoperi)
R: Uneori părinţii nu-şi înţeleg copiii. F: La mère a couvert ses enfants d'une
F: Parfois les parents ne comprennent couverture.
pas leurs enfants. I: La madre ha coperto i figli con una
I: Qualche volta i genitori non coperta.
capiscono i loro figli. E: Mother lovingly tucked her children
E: Sometimes parents do not understand
their children at all. in.

ÎNVĂŢA ÎNVINGE
………………………….. ………………..
a-şi ~ pe cineva că P, să P a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.) a-şi ~ ceva
R: Mama şi-a învăţat copiii să fie (cu dat. pos.)
respectuoşi // că nu trebuie să mintă. R: Paul şi-a învins fratele la şah.
F: La mère a appris à ses enfants à être F: Paul a battu son frère aux échecs.
I: Paolo ha vinto suo fratello a scacchi. a-şi ~ pe cineva să P
E: Paul beat his brother at chess. subiect [+persoană]
R: Tânărul şi-a învins timiditatea. R: Paul şi-a lămurit prietenii să
F: Le jeune homme a surmonté sa participe la concurs. (sin. a convinge)
timidité. F: Paul a convaincu ses amis de
I: Il giovane ha superato la propria participer au concours.
timidezza. I: Paolo ha convinto i suoi amici a
E: The young man has overcome his partecipare al concorso.
shyness. E: Paul persuaded his friends to take
part in the competition.
JUCA
…………...... LĂSA
a-şi ~ ceva ...............................................
(cu dat. pos.) a-şi ~ ceva + circ. (loc)
R: Paul şi-a jucat întreaga avere la a-şi ~ pe cineva + circ. (loc)
cărţi. (cu dat. pos.)
F: Paul a joué toute sa fortune aux R: Paul şi-a lăsat caietele acasă.
cartes. F: Paul a laissé ses cahiers à la maison.
I: Paolo ha giocato tutta la sua fortuna I: Paolo ha lasciato i suoi quaderni a
alle carte. casa.
E: Paul has gambled all his fortune at E: Paul left his notebook at home.
cards.
R: Maria şi-a lăsat copiii la grădiniţă.
R: Paul şi-a jucat ultima şansă. F: Marie a laissé ses enfants à la
F: Paul a joué / a tenté sa dernière maternelle.
chance. I: Maria ha lasciato i suoi bambini
I: Paolo si è giocata l’ultima chance. all'asilo.
E: Paul has played his last card. E: Mary left her children at the
kindergarden.
JUDECA
................................................ LĂUDA
a-şi ~ pe cineva + circ. (mod) ..........................
(cu dat. pos.) a-şi ~ pe cineva
R: Ei îşi judecă totdeauna prietenii cu a-şi ~ ceva
bunăvoinţă. (cu dat. pos.)
F: Ils jugent toujours leurs amis avec R: De obicei, părinţii îşi laudă copiii.
bienveillance. F: D’habitude, les parents louent leurs
I: Essi giudicano sempre i loro amici enfants.
con benevolenza. I: Di solito, i genitori lodano i loro figli.
E: They always judge their friends E: Parents usually speak highly of their
generously. children.

LĂMURI R: Vânzătorul îşi laudă marfa.

…………...... F: Le marchand vante sa marchandise.
a-şi ~ ceva I: Il commerciante loda la sua
(cu dat. pos.) mercanzia.
R: Paul şi-a lămurit situaţia financiară. E: The seller is praising his merchandise.
(sin. a clarifica)
F: Paul a tiré au clair sa situation LEGA
financière. ……………..
I: Paolo ha chiarito la sua situazione a-şi ~ ceva
finanziaria. (cu dat. pos.)
E: Paul cleared up his financial R: Paul şi-a legat şireturile.
situation.
F: Paul a noué ses lacets. I: I nostri vicini hanno portato con loro i
I: Paolo si è legato i lacci (delle scarpe). loro figli in montagna.
E: Paul tied up / fastened his shoelaces. E: The neighbours took their children to
the mountains.
LINIŞTI
.......................... R: Maria şi-a luat hainele de la
a-şi ~ pe cineva curăţătorie.
(cu dat. pos.) F: Marie a pris ses vêtements de la
R: Paul şi-a liniştit prietenii. laverie.
F: Paul a rassuré / calmé ses amis. I: Maria ha preso / retirato i suoi vestiti
I: Paolo ha rassicurato / tranquillizzato i dalla lavanderia
suoi amici E: Mary has picked up her clothes from
E: Paul reassured his friends. the dry-cleaning shop.

LIPI LUCRA
...................... .................................
a-şi ~ ceva a-şi ~ ceva (cu ceva)
(cu dat. pos.) (cu dat. pos.)
R: Maria şi-a lipit inelul rupt. R: Ţăranul îşi lucrează pământul cu
F: Marie a (re)collé / a fait recoller sa tractorul.
bague cassée. F: Le paysan travaille son champ avec le
I: Maria ha riattaccato il suo anello tracteur.
rotto. I: Il contadino lavora il suo terreno con
E: Mary had her broken ring welded. il trattore.
E: The peasant works his land with the
LIPSI tractor.
…………………………
a-şi ~ pe cineva de ceva MANIFESTA
(cu dat. pos.) .....................
R: Paul şi-a lipsit familia de ajutorul lui. a-şi ~ ceva
F: Paul a privé sa famille de son aide. (cu dat. pos.)
I: Paolo ha privato la sua famiglia del R: Paul şi-a manifestat entuziasmul
suo aiuto. aplaudând îndelung. (sin. a arăta)
E: Paul deprived his family of his help. F: Paul a manifesté son enthousiasme en
applaudissant longuement.
LOVI I: Paolo ha manifestato il suo
……………….. entusiasmo applaudendo a lungo.
a-şi ~ pe cineva E: Paul showed his enthusiasm by
(cu dat. pos.) applauding a long time.
R: Din greşeală, tatăl şi-a lovit copilul.
F: Par mégarde, le père a frappé son MARCA
enfant. …………….
I: Il padre ha colpito il suo bambino per a-şi ~ ceva
sbaglio. (cu dat. pos.)
R: Vecinul nostru şi-a marcat locul de
LUA parcare din faţa blocului. (sin. a
…………………………….. însemna)
a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) F: Notre voisin a marqué / a délimité sa
a-şi ~ ceva + circ. (loc) place de parking devant l'immeuble.
(cu dat. pos.) I: Il nostro vicino di casa ha segnato /
R: Vecinii noştri şi-au luat copiii la ha delimitato il suo posto di
munte. parcheggio davanti al condominio.
F: Nos voisins ont emmené leurs enfants E: Our neighbour has marked out his
à la montagne. parking place in front of our block of
 flats. R: Maria şi-a măsurat tensiunea cu un
tensiometru electronic.
MĂRI F: Marie a mesuré / a pris sa tension
…………………. avec un tensiomètre électronique.
a-şi ~ ceva I: Maria si è misurata la pressione con
(cu dat. pos.) un tensiometro elettronico.
subiect [±animat] E: Mary has measured her blood
R: Paul şi-a mărit casa. pressure with an electronic device.
F: Paul a agrandi sa maison.
I: Paolo ha ingrandito la sua casa. R: Paul îşi măsoară întotdeauna
E: Paul enlarged his house. cuvintele.
F: Paul pèse toujours ses paroles.
R: Apa îngheţată îşi măreşte volumul. I: Paolo misura sempre le sue parole.
F: L'eau gelée augmente en volume. E: Paul always weighs his words.
I: L'acqua ghiacciata aumenta il suo
volume. MÂNCA
E: Frozen water increases its volume. …………......
a-şi ~ ceva
R: Cu această calificare, Paul îşi (cu dat. pos.)
măreşte şansele de angajare. R: Maria şi-a mâncat prăjitura.
F: Avec cette qualification, Paul agrandit F: Marie a mangé son gâteau.
ses chances d’embauchage. I: Maria ha mangiato il suo dolce.
I: Con questa qualificazione, Paolo ha E: Mary ate her cake.
aumentato le sue possibilità di essere
assunto. MÂNGÂIA
E: With this qualification Paul improves ……………......
his chances of finding a job. a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
MĂRTURISI R: Maria şi-a mângâiat fiul şi l-a sărutat
…………...... înainte de plecare.
a-şi ~ ceva F: Marie a caressé son fils et l'a
(cu dat. pos.) embrassé avant de partir.
R: Până la urmă, Maria a găsit curajul I: Maria ha accarezzato suo figlio e l'ha
să-şi mărturisească greşelile. baciato prima della partenza.
F: Finalement, Marie a trouvé le courage E: Mary caressed her son and kissed him
d' avouer ses fautes. before he left.
I: Alla fine, Maria ha trovato il
coraggio di confessare i suoi errori. MENŢINE
E: Finally, Mary found the courage to ......................
confess her mistakes. a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Creştinismul recomandă să ne R: Prin gimnastică, Maria îşi menţine
mărturisim păcatele. forma fizică.
F: Le christianisme recommande que F: Par la gymnastique, Marie garde /
nous confessions nos péchés. maintient sa forme physique.
I: Il cristianesimo ci raccomanda di I: Con la ginnastica, Maria si mantiene
confessare i nostri peccati. la sua forma fisica.
E: Christianity recommends that we E: Through exercise, Mary preserves her
should confess our sins. good shape.

MĂSURA R: Paul şi-a menţinut relaţiile cu

…………………….. prietenii.
a-şi ~ ceva (cu ceva) F: Paul a gardé ses relations avec ses
(cu dat. pos.) amis.
I: Paolo ha mantenuto i rapporti con i renifler leur terrier.
suoi amici. I: Gli animali usano fiutare la loro
E: Paul maintained his relations with his cuccia.
friends. E: Animals usually sniff their bed.

MERITA R: Câinele îşi mirosea stăpânul.

……………. F: Le chien reniflait son maître.
a-şi ~ ceva I: Il cane fiutava il suo padrone.
(cu dat. pos.) E: The dog was sniffing his master.
R: În viaţă, Paul a făcut numai prostii şi
acum îşi merită soarta. MIŞCA
F: Dans sa vie, Paul n'a fait que des ………………………………..
bêtises et maintenant il mérite son a-şi ~ ceva (parte a corpului)
sort. (cu dat. pos.)
I: Nella vita, Paolo ha fatto solo delle R: După accident, bolnavul nu şi-a mai
sciocchezze, e adesso merita la sua mişcat capul // piciorul.
sorte. F: Après l’accident, le malade n’a plus
E: All his life, Paul has been doing only remué la tête // la jambe.
silly things, so he deserves what he I: Dopo l'incidente il malato non ha
gets. mosso più la testa // la gamba.
E: After the accident the patient could
MICŞORA not move his head // leg.
……………..
a-şi ~ ceva R: Câinii îşi mişcă urechile // coada.
(cu dat. pos.) F: Les chiens remuent leurs oreilles //
R: În urma discuţiilor, Maria şi-a leur queue.
micşorat pretenţiile // bugetul. (sin. a I: I cani muovono le orecchie // la coda.
reduce) E: Dogs move their ears // wag their tail.
F: A la suite des discussions, Marie a
réduit ses prétentions // son budget. MULŢUMI
I: In seguito alle discussioni, Maria ha ………………………….
ridotto le sue pretese // il suo budget. a-şi ~ pe cineva (cu ceva)
E: As a result of the talks, Mary has (cu dat. pos.)
reduced her demands // her spending. R: Maria şi-a mulţumit părinţii cu
rezultatele obţinute la examene.
MINŢI F: Marie a fait plaisir à ses parents / a
……………….. contenté ses parents avec les résultats
a-şi ~ pe cineva obtenus aux examens.
(cu dat. pos.) I: Maria ha dato una soddisfazione ai
R: Lui Paul nu-i place să-şi mintă suoi genitori con i risultati ottenuti
părinţii. agli esami.
F: Paul n'aime pas mentir à ses parents. E: Mary pleased / satisfied her parents
I: A Paolo non piace mentire ai suoi with her exams results.
genitori.
E: Paul does not like to lie to his parents. MUNCI
…………......
MIROSI a-şi ~ ceva
………….......... (cu dat. pos.)
a-şi ~ ceva R: Ţăranii îşi muncesc pământul cu
a-şi ~ pe cineva maşini agricole.
(cu dat. pos.) F: Les paysans travaillent leur terre avec
R: Animalele obişnuiesc să-şi miroasă des machines agricoles .
culcuşul. I: I contadini lavorano la loro terra con
F: Les animaux ont l’habitude de le macchine agricole.
E: The peasants work their land with NUMI
mechanical equipment. ……………………….....
a-şi ~ pe cineva + e. p. s.
MURDĂRI a-şi ~ ceva + e. p. s.
………………………. (cu dat. pos.)
a-şi ~ ceva cu, de ceva R: Maria şi-a numit fiul Andrei.
(cu dat. pos.) F: Marie a appelé / nommé / baptisé son
R: Maria şi-a murdărit mâinile şi bluza fils André.
cu / de cerneală. I: Maria ha messo il nome di Andrea a
F: Marie a sali ses mains et sa blouse suo figlio.
d'encre / avec de l'encre. E: Mary named her son Andrew.
I: Maria si è sporcata le mani e la
camicia d'inchiostro. R: Noii proprietari şi-au numit vila
E: Mary got ink on her hands and T- "Florica".
shirt. F: Les nouveaux propiétaires ont appelé /
nommé leur villa « Florica ».
MUTA I: I nuovi proprietari hanno chiamato la
………………… loro villa « Florica ».
a-şi ~ ceva E: The new owners called their villa
a-şi ~ pe cineva “Florica”.
(cu dat. pos.)
R: Maria şi-a mutat hainele în dulapul OBLIGA
cel nou. ……………………..
F: Marie a mis / transféré ses vêtements a-şi ~ pe cineva să P
dans la nouvelle armoire. (cu dat. pos.)
I: Maria ha spostato i suoi vestiti nel R: Patronul ziarului şi-a obligat
nuovo armadio. colaboratorii să lucreze zi şi noapte.
E: Mary moved her clothes into the new F: Le patron du journal a obligé ses
wardrobe. collaborateurs à travailler jour et nuit.
I: Il proprietario del giornale ha
R: Paul şi-a mutat copiii la o obbligato i suoi collaboratori a
Universitate particulară. (sin. a lavorare giorno e notte.
transfera) E: The newspaper owner forced his
F: Paul a muté / transféré ses enfants à employees to work day and night.
une Université privée.
I: Paolo ha trasferito i suoi figli in OBOSI
un'università privata. .........................................
E: Paul moved his children to a private a-şi ~ pe cineva (cu ceva)
university. (cu dat. pos.)
R: Paul şi-a obosit colegii cu pretenţiile
NUMĂRA sale.
…………...... F: Paul a fatigué / exaspéré ses collègues
a-şi ~ ceva avec ses prétentions.
(cu dat. pos.) I: Paolo ha stancato i suoi colleghi con
R: Paul şi-a numărat banii pe care-i le sue pretese.
avea la el. E: He has worn out / exasperated his
F: Paul a compté l'argent qu'il avait sur colleague with his claims.
lui.
I: Paolo ha contato i soldi che aveva con OBSERVA
sè. …………..
E: Paul counted the money he had on a-şi ~ ceva
him. (dat. pos.)
R: Paul şi-a observat imediat greşeala.
F: Paul s'est tout de suite rendu compte
 de son erreur. I: Paolo ha offerto il suo aiuto ai vicini
I: Paolo si è reso conto subito del suo di Maria.
errore. E: Paul offered to help Mary's
E: Paul noticed his mistake right away. neighbours.
Paul immediately noticed his mistake.
OMORÎ
OBŢINE ………………..
…………...... a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)
(cu dat. pos.) R: Vecinul lui Paul şi-a omorât soţia din
R: În urma procesului, Paul şi-a obţinut gelozie.
toate drepturile asupra casei. (sin. a- F: Le voisin de Paul a tué / assassiné sa
şi câştiga, a-şi dobândi) femme par jalousie.
F: À la suite du procès, Paul a obtenu I: Il vicino di Paolo ha ammazzato sua
tous les droits sur la maison. moglie per gelosia.
I: In seguito al processo, Paolo ha E: Paul's neighbour killed his wife out of
ottenuto tutti i diritti sulla casa. jealousy.
E: As a result of the trial, Paul got all the
rights to the house. OPERA
..........................
OCUPA a-şi ~ pe cineva
...................... (cu dat. pos.)
a-şi ~ ceva R: Paul îşi operează copilul într-o
(cu dat. pos.) clinică particulară.
R: Invitaţii şi-au ocupat locurile. F: Paul fait opérer son fils dans une
F: Les invités ont occupé leurs places. clinique privée.
I: Gli invitati hanno occupato i loro I: Paolo fa operare suo figlio in una
posti. clinica privata.
E: The guests have taken their seats. E: Paul is having his child operated on in
a private clinic.
ODIHNI
..................... OPRI
a-şi ~ ceva ……………..
(cu dat. pos.) a-şi ~ ceva
R: Bunica Mariei are obiceiul să-şi (cu dat. pos.)
odihnească picioarele obosite pe un R: Paul şi-a oprit maşina la stop.
taburet. F: Paul a arrêté sa voiture au feu rouge.
F: La grand-mère de Marie a l'habitude I: Paolo ha fermato la sua macchina al
de reposer ses jambes fatiguées sur un semaforo.
tabouret. E: Paul stopped his car at the traffic
I: La nonna di Maria ha l’abitudine di light.
riposare / far riposare le sue gambe
stanche su uno sgabello. ORGANIZA
E: Mary's grandmother is in the habit of …………......
resting her feet on a stool. a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
OFERI R: Studenţii şi-au organizat judicios
...................... programul de lucru în sesiune.
a-şi ~ ceva F: Les étudiants ont judicieusement
(cu dat. pos.) organisé leur programme de travail
R: Paul şi-a oferit ajutorul vecinilor pendant la session d'examens.
Mariei. I: Gli studenti hanno giudiziosamente
F: Paul a offert son aide aux voisins de organizzato il loro programma di
Marie. lavoro durante la sessione d’esami.
E: The students organised their schedule PĂZI
judiciously in the examination …………......
session. a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: El ştie să-şi organizeze bine viaţa. R: Ciobanul îşi păzeşte oile.
F: Il sait bien organiser sa vie. F: Le berger garde ses moutons.
I: Egli sa organizzarsi bene la vita. I: Il pecoraio sorveglia le sue pecore.
E: He knows how to organize his life E: The shepherd takes care of his sheep.
well.
PEDEPSI
PĂRĂSI ………………..
……………….. a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.)
a-şi ~ceva R: Maria şi-a pedepsit copiii pentru că
(cu dat. pos.) au minţit-o.
R: Maria şi-a părăsit copilul. (sin. a F: Marie a puni ses enfants parce qu’ils
abandona) lui avaient menti.
F: Marie a abandonné son enfant. I: Maria ha punito i suoi figli perché le
I: Maria ha abbandonato suo figlio. hanno mentito.
E: Mary abandoned her child. E: Mary punished her children for lying
to her.
R: Pisica şi-a părăsit puii. (sin. a
abandona) PETRECE
F: La chatte a abandonné ses chatons. ……………………….
I: La gatta ha abbandonato i suoi a-şi ~ ceva + circ. (loc)
gattini. (cu dat. pos.)
E: The cat abandoned its kittens. R: De obicei copiii Mariei îşi petrec
vacanţa la munte // la mare // în
PĂSTRA tabără.
………….............. F: D’habitude les enfants de Marie
a-şi ~ ceva passent leurs vacances à la montagne
(cu dat. pos.) // à la mer // en colonie.
subiect [±animat] I: Di solito i figli di Maria passano le
R: În ciuda eşecului, echipa // atletul şi- vacanze in montagna // al mare // in
a păstrat speranţa de a se califica în campeggio.
finală. E: Mary's children usually spend their
F: Malgré l’échec, l’équipe // l'athlète a holidays in the mountains // at the
gardé l’espoir de se qualifier en finale. seaside // in a camp.
I: Malgrado la sconfitta, la squadra //
l'atleta ha conservato la speranza di R: Alpiniştii şi-au petrecut noaptea sub
qualificarsi per la finale. cerul liber.
E: In spite of their failure, the team have F: Les alpinistes ont passé la nuit à la
// the athlete // has kept their // his belle étoile.
hopes to qualify for the finals. I: Gli alpinisti hanno passato la notte a
cielo aperto.
R: Florile şi-au păstrat mirosul mult E: The climbers spent the night in the
timp. open.
F: Les fleurs ont gardé longtemps leur
parfum. ..............................................
I: I fiori hanno mantenuto il loro a-şi ~ ceva + circ. (loc)
profumo per molto tempo. a-şi ~ pe cineva + circ. (loc)
E: The flowers kept their scent for a long (cu dat. pos.)
time. subiect [+animat]
R: Maria şi-a petrecut toată viaţa la
 ţară. (sin. a trăi)
F: Marie a passé toute sa vie à la
campagne.
I: Maria ha passato tutta la sua vita in
campagna.
E: Mary has spent all her life in the
countryside.
R: Animalele îşi petrec viaţa afară. (sin.
a trăi)
F: Les animaux vivent dehors.
I: Gli animali passano la lora vita
all’aperto.
E: Animals spend their life outside.
R: Maria şi-a petrecut rudele la gară.
(sin. a conduce)
F: Marie a conduit / a accompagné ses
parents à la gare.
I: Maria ha accompagnato i suoi parenti
alla stazione.
E: Mary accompanied her relatives to the
station / Mary saw her relatives off to
the station.
F: A la suite de l’accident, l’ouvrier a
perdu un doigt // la vie.
I: In seguito all’incidente, l’operaio ha
perso un dito // la vita.
E: As a result of the accident the worker
has lost a finger // his life.
R: O dată cu vârsta, croitorul şi-a
pierdut îndemânarea şi răbdarea.
F: Avec l’âge, le tailleur a perdu son
habileté et sa patience.
I: Con l’età, il sarto ha perso la sua
abilità e la sua pazienza.
E: With age, the tailor has lost his skill
and patience.
R: Paul şi-a pierdut câinele şi a dat un
anunţ în ziarul local.
F: Paul a perdu son chien et (il) a passé
une annonce dans le journal local.
I: Paolo ha perso il suo cane e ha messo
un annuncio nel giornale locale.
E: Paul has lost his dog and had a notice
published in the local paper.

PIEPTĂNA PLĂTI
………….......... …………..........
a-şi ~ ceva a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.) (cu dat. pos.)
R: Maria îşi piaptănă părul. subiect [±animat] (persoană,
F: Marie se peigne / se coiffe. instituţie)
I: Maria si pettina i capelli. R: Patronii nu şi-au plătit muncitorii şi
E: Mary is combing her hair. aceştia au intrat în grevă.
F: Les patrons n’ont pas payé leurs
R: Maria îşi piaptănă sora mai mică. ouvriers et ceux-ci ont fait la grève.
F: Marie peigne / coiffe sa sœur cadette. I: I datori di lavoro non hanno pagato i
I: Maria pettina sua sorella minore. loro operai e questi sono entrati in
E: Mary is combing her younger sister. sciopero.
E: The owners have not paid their
PIERDE workers and the latter have gone on
…………….. strike.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.) R: Banca şi-a plătit toate datoriile.
R: Doi turişti şi-au pierdut F: La banque a payé toutes ses dettes.
paşapoartele. I: La banca ha pagato tutti i suoi debiti.
F: Deux touristes ont perdu leurs E: The bank has covered / paid all its
passeports. debts.
I: Due turisti hanno perso i loro
passaporti. PLÂNGE
E: Two tourists have lost their passports. ………………..
a-şi ~ ceva
R: În urma accidentului, muncitorul şi- a-şi ~ pe cineva
a pierdut un deget // viaţa. (cu dat. pos.)
R: Sătenii îşi plâng soarta. R: Calul şi-a răsturnat călăreţul.
F: Les villageois plaignent / déplorent F: Le cheval a renversé son cavalier.
leur sort. I: Il cavallo ha rovesciato / disarcionato
I: I paesani si lamentano della loro il suo cavaliere.
sorte. E: The horse has thrown down its rider.
E: The villagers complain at their lot.
RĂTĂCI
R: Oamenii îşi plângeau rudele ……………..
dispărute la cutremur. a-şi ~ ceva
F: Les gens pleuraient leurs parents (cu dat. pos.)
disparus dans le tremblement de terre. R: Bunicul şi-a rătăcit ochelarii. (sin. a
I: Le persone piangevano i parenti pierde)
dispersi nel terremoto. F: Le grand-père a égaré ses lunettes.
E: The people were mourning the I: Il nonno ha smarrito i suoi occhiali.
relatives lost in the earthquake. E: Grandpa has misplaced his eyeglasses.

RADE REALIZA
…………….. …………….
a-şi ~ ceva a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.) (cu dat. pos.)
R: Unchiul lui Paul şi-a ras barba şi R: Paul şi-a realizat visul de a vizita
pare mai tânăr cu 10 ani. Italia.
F: L'oncle de Paul s’est rasé la barbe et F: Paul a accompli son rêve de visiter
paraît de dix ans plus jeune. l'Italie.
I: Lo zio di Paolo si è tolta la barba e I: Paolo ha realizzato il suo sogno di
sembra più giovane di dieci anni. visitare l’Italia.
E: Paul's uncle shaved his beard off and E: Paul has seen his dream of visiting
looks ten years younger. Italy come true.

RĂCI RECLAMA
…………...... …………………………….
a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva± circ. (loc)
(cu dat. pos.) (cu dat. pos.)
R: Maria şi-a răcit ceaiul şi apoi l-a R: Maria îşi reclamă vecinii (la poliţie).
băut. F: Marie porte plainte contre ses vosins
F: Marie a laissé refroidir son thé et puis (à la police).
elle l’a bu. I: Maria denuncia i suoi vicini (alla
I: Maria ha lasciato freddare il tè, poi polizia).
l’ha bevuto. E: Mary lodges a complaint against her
E: Mary cooled her tea off and then neighbours (at the police).
drank it.
……………..
RĂSTURNA a-şi ~ ceva
...................... (cu dat. pos.)
a-şi ~ ceva R: Proprietarii îşi reclamă drepturile.
(cu dat. pos.) (sin. a revendica)
R: Din neatenţie, Paul şi-a răsturnat F: Les propriétaires réclament /
paharul cu apă. (sin. a vărsa) revendiquent leurs droits.
F: Par mégarde, Paul a renversé son I: I proprietari rivendicano i loro diritti.
verre d’eau. E: The owners claim back their rights.
I: Per disattenzione, Paolo ha rovesciato
il suo bicchiere d’acqua. RECOMANDA
E: Paul knocked over the glass by ………………………
mistake. a-şi ~ pe cineva cuiva
 a-şi ~ pe cineva pentru ceva l'obéissance.
(cu dat. pos.) I: Paolo ha costretto i suoi fratelli più
R: Paul şi-a recomandat prietena giovani all'ubbidienza.
colegilor de birou // pentru acest E: Paul has made his younger brothers
post. to listen to him.
F: Paul a présenté son amie à ses
collègues de bureau // a recommandé REFACE
son amie pour ce poste. …………..
I: Paolo ha presentato la sua amica ai a-şi ~ ceva
colleghi d’ufficio // per questo posto. (cu dat. pos.)
E: Paul introduced // recommended his R: Sora mea şi-a refăcut rochia după un
girlfriend to his office colleagues // for tipar modern. (sin. a transforma)
this position. F: Ma soeur a refait / transformé sa robe
d’après un nouveau patron.
RECUNOAŞTE I: Mia sorella ha rifatto il suo vestito
.......................... secondo un modello moderno.
a-şi ~ ceva E: My sister has had the dress remade
a-şi ~ pe cineva after a modern pattern.
(cu dat. pos.)
R: Spre surprinderea tuturor, Paul şi-a REFUZA
recunoscut vina. …………..........
F: A la surprise de tous, Paul a admis ses a-şi ~ ceva
torts. a-şi ~ pe cineva
I: Fra lo stupore di tutti, Paolo ha (cu dat. pos.)
riconosciuto la sua colpa. R: Paul nu-şi refuză niciodată plăcerea
E: To everybody’s surprise, Paul de a citi.
admitted his guilt. F: Paul ne se refuse jamais le plaisir de
lire.
R: Imediat după accident, Paul nu şi-a I: Paolo non si priva mai del piacere di
mai recunoscut familia. leggere.
F: Immédiatement après l’accident, Paul E: Paul never denies himself the pleasure
n'a plus reconnu sa famille. of reading.
I: Subito dopo l’incidente, Paolo non ha
piu riconosciuto la sua famiglia. R: Paul nu-şi refuză niciodată părinţii.
E: Right after the accident, Paul wasn’t F: Paul ne refuse jamais ses parents.
able to recognize his family. I: Paolo non dice mai di no ai suoi
genitori.
REDUCE E: Paul never says “no” to his parents
…………......
a-şi ~ ceva REPARA
(cu dat. pos.) …………….
R: Paul şi-a redus programul de lucru. a-şi ~ ceva
F: Paul a réduit son programme de (cu dat. pos.)
travail. R: Fratele meu şi-a reparat singur
I: Paolo ha ridotto il suo programma di maşina.
lavoro. F: Mon frère a réparé tout seul sa
E: Paul shortened his working hours. voiture.
I: Mio fratello ha riparato da solo la sua
……………….. macchina.
a-şi ~ pe cineva E: My brother fixed his car by himself.
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a redus fraţii mai mici la REPETA
ascultare. …………......
F: Paul a réduit ses petit frères à a-şi ~ ceva
 (cu dat. pos.) tient compte de leur opinion.
R: Paul îşi repetă lecţiile pentru mâine. I: Il nostro giornale rispetta i suoi lettori
(sin. a recapitula) e tiene conto della loro opinione.
F: Paul répète ses leçons pour demain. E: Our paper respects its readers and
I: Paolo ripete le sue lezioni per domani. takes their opinions into
E: Paul is revising his lessons for consideration.
tomorrow.
RETRAGE
R: Actorii îşi repetă rolurile de multe …………..........
ori. a-şi ~ ceva
F: Les acteurs répètent leurs rôles a-şi ~ pe cineva
plusieurs fois. (cu dat. pos.)
I: Gli attori ripetono le loro parti molte R: Paul şi-a retras candidatura pentru
volte. funcţia de director.
E: Actors rehearse their parts many F: Paul a retiré sa candidature pour la
times. fonction de directeur.
I: Paolo ha ritirato la propria
REPREZENTA candidatura per la funzione di
………….......... direttore.
a-şi ~ ceva E: Paul withdrew his candidature for the
a-şi ~ pe cineva manager’s position.
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a reprezentat facultatea // R: Paul şi-a retras fiul de la cercul de
colegii cu mult succes. muzică.
F: Paul a représenté sa faculté // ses F: Paul a retiré son fils du cercle de
collègues avec beaucoup de succès. musique.
I: Paolo ha rappresentato la sua facoltà I: Paolo ha ritirato suo figlio dal circolo
// i suoi colleghi con molto successo. di musica.
E: Paul has successfully represented his E: Paul withdrew his son from the music
faculty // colleagues. circle.

RESPECTA REŢINE
………….......... ..........................
a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva
a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.) (cu dat. pos.)
subiect [± animat] (persoană, R: Paul şi-a reţinut colegii peste
instituţie) program.
R: Directorul şi-a respectat promisiunea F: Paul a retenu ses collègues après le
şi a aprobat organizarea unei programme.
petreceri de Anul Nou. I: Paolo ha trattenuto i suoi colleghi
F: Le directeur a tenu sa promesse et a oltre l’orario.
approuvé l’organisation d’une fête E: Paul kept his colleagues overtime.
pour le Nouvel An.
I: Il direttore ha rispettato la sua R: Maria îşi reţine cu greu lacrimile.
promessa ed ha approvato (sin. a stăpâni)
l’organizzazione di una festa per il F: Marie retient difficilement / à grand-
Capodanno. peine ses larmes.
E: The manager kept his promise and I: Maria trattiene a stento le lacrime.
gave approval for the New Year party. E: Mary can barely hold back her tears.

R: Ziarul noastru îşi respectă cititorii şi …………..

ţine cont de părerea lor. a-şi ~ ceva
F: Notre journal respecte ses lecteurs et R: Paul şi-a reţinut bilet pentru ultimul
 spectacol. RIDICA
F: Paul a retenu un billet pour le dernier ……………..
spectacle. a-şi ~ ceva
I: Paolo ha prenotato un biglietto per (cu dat. pos.)
l’ultimo spettacolo. R: Maria nu şi-a ridicat corespondenţa
E: Paul booked a ticket for the last show. de două săptămâni.
F: Marie n’a pas levé son courrier depuis
REZEMA deux semaines.
…………………… I: Maria non ha ritirato la sua
a-şi ~ ceva de ceva corrispondenza da due settimane.
(cu dat. pos.) E: Mary hasn’t picked up her mail for
R: Copilul şi-a rezemat capul de umărul two weeks.
mamei sale. R: Maria şi-a ridicat capul // privirea de
F: L’enfant a appuyé sa tête sur l’épaule pe carte.
de sa mère. F: Marie a levé la tête // le regard de son
I: Il bambino ha appoggiato la testa livre.
sulla spalla di sua madre. I: Maria ha sollevato la testa // lo
E: The child leant his head on his sguardo dal libro.
mother's shoulder. E: Mary raised her head // eyes from the
book.
R: Bătrânul şi-a rezemat bastonul de
scaun. RISCA
F: La vieillard a appuyé son bâton contre …………......
la chaise. a-şi ~ ceva
I: Il vecchio signore ha appoggiato il (cu dat. pos.)
suo bastone alla sedia. R: Salvamarul şi-a riscat viaţa
E: The old man leant his walking stick ajutându-i pe înotători să ajungă la
on the chair. mal.
F: Le sauveur a risqué sa vie en aidant
REZERVA les nageurs à atteindre le rivage.
……………………. I: Il bagnino ha rischiato la sua vita
a-şi ~ ceva aiutando i nuotatori a raggiungere la
(cu dat. pos.) riva.
subiect [+persoană] E: The lifeguad has risked his life
R: Delegatul şi-a rezervat dreptul de a helping the swimmers to reach the
nu face declaraţii. shore.
F: Le délégué s’est réservé le droit de ne
pas faire de déclarations. R: Actorul şi-a riscat cariera şi
I: Il delegato si è riservato il diritto di reputaţia jucând într-un astfel de
non fare dichiarazioni. film.
E: The delegate has reserved the right / F: L’acteur a risqué sa carrière et sa
retained the power to make no réputation en jouant dans un tel film.
statements. I: L’attore ha rischiato la sua carriera e
la sua reputazione recitando in un
REZOLVA simile film.
…………….. E: The actor has put his career and
a-şi ~ ceva reputation in jeopardy by acting in
(cu dat. pos.) such a cheap movie.
R: Paul şi-a rezolvat toate problemele.
F: Paul a résolu tous ses problèmes. RISIPI
I: Paolo ha risolto tutti i suoi problemi. …………......
E: Paul has settled all his affairs a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
R: Paul şi-a risipit averea prin
 cazinouri. jambe malade.
F: Paul a gaspillé sa fortune dans des I: Il vecchio trascina appena la sua
casinos. gamba malata.
I: Paolo ha dissipato i beni nei casino. E: The old man is moving on his bad foot
E: Paul has squandered his fortune in with difficulty.
casinos.
R: Maria îşi târăşte copiii (cu ea) peste
ROADE tot. (sin. a lua cu sine)
…………..... F: Maria trimbale partout ses enfants
a-şi ~ ceva après elle.
(cu dat. pos.) I: Maria si trascina dietro i suoi figli
R: Copilul îşi roade unghiile. dappertutto.
F: L’enfant se ronge les ongles. E: Mary takes / drags along the kids with
I: Il bambino si rosicchia le unghie. her wherever she goes.
E: The child bites his nails.
TERMINA
ROŞI ......................
..................... a-şi ~ ceva
a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)
(cu dat. pos.) R: Paul şi-a terminat lecţia şi a plecat.
R: Maria şi-a roşit ouăle în ajunul F: Paul a fini sa leçon et il est parti.
Paştelui. I: Paolo ha finito (di studiare) la sua
F: Marie a peint des oeufs à la veille de lezione e se ne è andato.
Pâques. E: Paul finished his homework and left.
I: Maria ha colorato di rosso le uova
alla vigilia della Pasqua. TOCA
E: Mary dyed the eggs red on the Eve of …………......
Easter. a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
TĂIA R: Paul şi-a tocat banii // averea la joc.
…………...... (sin. a cheltui)
a-şi ~ ceva F: Paul a gaspillé / a dissipé son argent //
(cu dat. pos.) sa fortune au jeu.
R: Dintr-o manevră greşită, Paul şi-a I: Paolo ha sperperato / dissipato i suoi
tăiat un deget de la mâna cu soldi // il suo patrimonio al gioco
ferăstrăul electric. d'azzardo.
F: Par une manoeuvre imprudente, Paul E: Paul has wasted his money // fortune
s’est coupé un doigt de la main avec on gambling.
la scie électrique.
I: A causa di una manovra sbagliata, TOCI
Paolo si è tagliato un dito della mano ……………..
con una sega elettrica. a-şi ~ ceva
E: As he made a wrong gesture, Paul (cu dat. pos.)
chopped off one of his fingers with the R: Paul şi-a tocit hainele la // în coate.
electric saw. F: Paul a usé ses vestons aux coudes.
I: Paolo ha logorato i suoi vestiti / le sue
TÂRÎ giacche nei gomiti.
…………. E: Paul’s clothes are worn at the elbows.
a-şi ~ ceva
a-şi ~ pe cineva TRAGE
(cu dat. pos.) ......................
R: Bătrânul abia îşi târăşte piciorul a-şi ~ ceva
bolnav. (cu dat. pos.)
F: Le viellard traîne avec difficulté sa
R: Paul şi-a tras picioarele de sub masă. living room.
(sin. a retrage)
F: Paul a retiré ses pieds de dessous la TRANSMITE
table. ......................
I: Paolo ha ritirato i piedi da sotto la a-şi ~ ceva
tavola. (cu dat. pos.)
E: Paul pulled his legs from under the R: Paul şi-a transmis mesajul prin
table. Internet // printr-un coleg. (sin. a
trimite)
R: Bătrânul mergea greu, trăgându-şi F: Paul a transmis son message par
piciorul bolnav. (sin. a târî) Internet // par un camarade.
F: Le vieillard marchait difficilement, en I: Paolo ha trasmesso il suo mesaggio
traînant sa jambe malade. tramite Internet // un collega.
I: Il vecchio camminava a stento, E: Paul sent his message through the
trascinando la sua gamba malata. Internet // a colleague.
E: The old man was advancing
painstakingly, walking lame because TRANSPORTA
of his injured leg. …………………….
a-şi ~ ceva (cu ceva)
R: Vecinii mei îşi trag originea din (cu dat. pos.)
Banatul sârbesc. R: Paul şi-a transportat mobila cu
F: Mes voisins tirent leur origine du trenul.
Banat serbe. F: Paul a transporté / a fait transporter
I: I miei vicini traggano la loro origine ses meubles par le train.
dal Banato serbo. I: Paolo ha trasportato i suoi mobili con
E: My neighbours originate in the il treno.
Serbian Banat. E: Paul had his furniture transported by
train.
R: Maria şi-a tras ciorapii.
F: Marie a enfilé ses bas. TRATA
I: Maria ha infilato le calze. ……………….
E: Mary rolled up her stockings. a-şi ~ pe cineva
(cu dat. pos.)
TRANSFORMA R: Maria îşi tratează copiii la doctorul
…………………… de cartier. (sin. a îngriji)
a-şi ~ ceva în ceva F: Marie fait traiter / soigner ses enfants
(cu dat. pos.) par le médecin du quartier.
R: Maria şi-a transformat casa într-o I: Maria fa curare i suoi figli dal
locuinţă foarte modernă. (sin. a medico condotto.
renova) E: Mary has her children attended by the
F: Marie a transformé sa maison en une district doctor.
demeure très moderne.
I: Maria ha trasformato la sua casa in R: Maria şi-a tratat musafirii cu
un'abitazione modernissima. îngheţată. (sin. a oferi)
E: Mary turned her house into a very F: Marie a offert de la glace à ses invités.
modern home. I: Maria ha accolto i suoi ospiti con del
gelato.
R: Paul şi-a transformat holul în E: Mary has offered her guests ice cream.
cameră de zi.
F: Paul a transformé son hall en salle de TRĂI
séjour. ………….....
I: Paolo ha trasformato il suo ingresso a-şi ~ ceva
in un soggiorno. (cu dat. pos.)
E: Paul has changed the hall into a R: Paul şi-a trăit ultimii ani la ţară.
F: Paul a vécu ses dernières années à la (cu dat. pos.)
campagne. R: Maria şi-a trezit repede // devreme
I: Paolo ha vissuto i suoi ultimi anni di copiii.
vita in campagna. F: Marie a vite réveillé ses enfants.//
E: Paul lived his last years in the Marie a réveillé ses enfants tôt.
country. I: Maria ha svegliato i suoi bambini
molto presto.
R: Pe scenă, actorul îşi trăieşte intens E: Mary woke her children quickily //
rolul. early.
F: Sur la scène, l’acteur vit intensément
son rôle. TRIMITE
I: Sul palcoscenico l'attore vive …………..........
intensamente il suo ruolo. a-şi ~ ceva
E: On the stage, the actor lives his part a-şi ~ pe cineva
very intensly. (cu dat. pos.)
R: Paul şi-a trimis cărţile cu avionul.
TRÂNTI F: Paul a expédié ses livres par avion.
...................................... I: Paolo ha spedito i suoi libri con
a-şi ~ ceva ± circ. (loc) l’aereo.
(cu dat. pos.) E: Paul sent all his books by plane.
R: Paul şi-a trântit servieta pe canapea.
(sin a arunca) R: Maria şi-a trimis copiii în excursie la
F: Paul a jeté sa serviette sur le canapé. Paris.
I: Paolo ha gettato la cartella sul F: Marie a envoyé ses enfants en
canapè. excursion à Paris.
E: Paul threw his briefcase on the sofa. I: Maria ha mandato i suoi figli in gita a
Parigi.
R: Când vin de la şcoală, copiii îşi E: Mary sent her children on a trip to
trântesc ghiozdanele şi fug afară, la Paris.
joacă. (sin a arunca)
F: Quand ils rentrent de l'école, les R: Boxerul şi-a trimis adversarul la
enfants jettent leurs cartables et se pământ.
précipitent dehors pour jouer. F: Le boxer a envoyé son adversaire à
I: Quanto tornano dalla scuola, i terre.
bambini gettano i loro zaini e corrono I: Il pugile ha mandato il suo avversario
fuori, a giocare. a terra.
E: When coming home from school, E: The boxer sent his opponent to the
children throw their schoolbags and ground.
run out to play.
ŢINE
...................................... ……………………………..
a-şi ~ pe cineva la ceva a-şi ~ ceva ± circ. (loc)
(cu dat. pos.) a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc)
R: Profesorul şi-a trântit studenţii la (cu dat. pos.)
examen. (sin. a respinge) R: Paul îşi ţine banii la bancă. (sin. a
F: Le professeur a recalé ses étudiants à păstra)
l’examen. F: Paul garde son argent à la banque.
I: Il professore ha bocciato i suoi I: Paolo tiene i suoi soldi in banca.
studenti all'esame. E: Paul keeps his money in the bank.
E: The teacher has failed his students.
R: Maria îşi ţine întotdeauna cuvântul //
TREZI promisiunea. (sin. a respecta)
………………………………........... F: Marie tient toujours sa parole // sa
a-şi ~ pe cineva ± circ. (timp, mod) promesse.
I: Maria mantiene sempre la sua parola presents every month.
// la promessa.
E: Mary always keeps her word // UMFLA
promise. ......................
a-şi ~ ceva
R: Mulţi părinţi îşi ţin copiii cu multe (cu dat. pos.)
sacrificii. (sin. a întreţine) R: Băiatul şi-a umflat mingea.
F: Beaucoup de parents entretiennent F: Le garçon a gonflé son ballon.
leurs enfants avec beaucoup de I: Il bambino ha gonfiato il suo pallone.
sacrifices. E: The boy has inflated his ball.
I: Molti genitori mantengono i loro figli
con grossi sacrifici. ...............................
E: Many parents support their children a-şi ~ ceva cu ceva
with many sacrifices. (cu dat. pos.)
R: Băiatul şi-a umflat buzunarele cu
UCIDE nuci. (sin. a umple)
.......................... F: Le garçon a rempli ses poches de noix.
a-şi ~ pe cineva I: Il ragazzo si è riempito le tasche di
(cu dat. pos.) noci.
R: Cain şi-a ucis fratele. (sin. a omorî) E: The boy has stuffed his pockets with
F: Cain a tué son frère. nuts.
I: Caino ha ucciso suo fratello.
E: Cain killed his brother. UMPLE
....................................
UITA a-şi ~ ceva cu, de ceva
...................................... (cu dat. pos.)
a-şi ~ ceva ± circ. (loc) R: Maria pleacă în vacanţă. Şi-a umplut
(cu dat. pos.) valiza cu / de cărţi.
R: Fata şi-a uitat umbrela // plicul cu F: Marie part en vacances. Elle a rempli
fotografii pe masă. sa valise de livres.
F: La jeune fille a oublié son parapluie // I: Maria parte per le vacanze. Ha
l'enveloppe avec ses photos sur la riempito di libri la sua valigia.
table. E: Mary is going on a holiday. She has
I: La ragazza ha dimenticato il suo filled her suitcase with books.
ombrello // la busta con le sue foto sul
tavolo. R: Copilul şi-a umplut buzunarele cu
E: The girl left her umbrella // her /de cireşe.
envelope with photos on the table. F: L’enfant a rempli ses poches de
cerises.
R: Actorul şi-a uitat replica. I: Il bambino si è riempito le tasche di
F: L'acteur a oublié sa réplique. ciliegie.
I: L'attore ha dimenticato la sua battuta. E: The child filled his pockets with
E: The actor forgot his line. cherries.

R: Bunicul nu-şi uită nepoţii şi le trimite UNGE

cadouri în fiecare lună. ......................
F: Le grand-père n’oublie pas ses petits- a-şi ~ ceva
enfants et il leur envoie des cadeaux (cu dat. pos.)
chaque mois. R: Maria şi-a uns mâinile cu cremă.
I: Il nonno non si dimentica dei suoi F: Marie s'est mis de la crème (de
nipoti e manda loro dei regali ogni beauté) sur les mains.
mese. I: Maria si è unta le mani di crema.
E: The grandfather doesn’t forget his E: Mary put some cream on her hands.
grandchildren and sends them
 URCA a-şi ~ pe cineva
........................................................ (cu dat. pos.)
a-şi ~ ceva + circ. (loc, mod) subiect [+animat]
a-şi ~ pe cineva + circ. (loc, mod) R: Ei şi-au urmărit întotdeauna scopul.
(cu dat. pos.) F: Ils ont toujours poursuivi leur but.
R: Băiatul şi-a urcat rucsacul în plasa I: Essi hanno sempre perseguito il loro
de bagaje. scopo.
F: Le garçon a monté / mis son sac à dos E: They have always looked after their
dans le filet à bagages. own interest.
I: Il ragazzo ha messo il suo zaino sulla
rete dei bagagli. R: Mama îşi urmărea copilul din balcon
E: The boy put his rucksack up on the // de la fereastră. (sin. a privi)
rack. F: La mère suivait / observait son enfant
depuis le balcon // depuis la fenêtre.
R: Paul şi-a urcat mama în rapidul de I: La madre seguiva il suo bambino dal
ora cinci. balcone // dalla finestra.
F: Paul a monté sa mère dans le train E: The mother was watching her child
rapide de 5 heures. from the balcony // window.
I: Paolo ha fatto salire sua madre nel
(treno) rapido delle 5. USCA
E: Paul put his mother on the 5 o'clock ......................
fast train. a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
URMA R: După ce şi-a uscat părul, Maria l-a
.............................. pieptănat.
a-şi ~ ceva F: Après avoir fait sécher ses cheveux,
a-şi ~ pe cineva Marie les a coiffés.
(cu dat. pos.) I: Dopo essersi asciugati i capelli, Maria
subiect [+animat] li ha pettinati.
R: Fiecare şi-a urmat drumul în viaţă. E: After (blow)drying her hair, Mary
F: Chacun a suivi / a poursuivi son combed it.
chemin dans la vie.
I: Ciascuno ha seguito la sua strada R: Maria şi-a uscat rufele în curte // la
nella vita. aer.
E: Everybody went their own way. F: Marie a fait sécher son linge dans la
cour // au grand air.
R: Servitorul şi-a urmat stăpânul în I: Maria ha asciugato i suoi panni nel
exil. (sin. a însoţi) cortile // all'aria aperta.
F: Le serviteur a suivi son maître dans E: Mary had the linen dried in the
l’exil. backyard // outside.
I: Il servo ha seguito il suo padrone in
esilio. VĂRSA
E: The servant followed his master into ...............................................
exile. a-şi ~ ceva + circ. (loc, scop)
(cu dat. pos.)
R: Câinele îşi urmează stăpânul. (sin. a R: Copilul şi-a vărsat cutia cu bile pe
însoţi) masă. (sin. a răsturna)
F: Le chien suit son maître. F: L’enfant a renversé la boîte à billes
I: Il cane segue il suo padrone. sur la table.
E: The dog follows its master. I: Il bambino ha rovesciato la scatola di
palline sul tavolo.
URMĂRI E: The child has overturned his marbles
…………............. box of the table.
a-şi ~ ceva
R: Maria şi-a vărsat, din neatenţie, VERIFICA
cafeaua // laptele // paharul. .....................
F: Marie a renversé, par inattention, son a-şi ~ ceva
café // son lait // son verre. (cu dat. pos.)
I: Per disattenzione, Maria ha rovesciato R: Contabilul îşi verifică atent conturile
il suo caffè // latte // bicchiere. înainte de a depune bilanţul.
E: Mary accidentally spilled the coffee// F: Le comptable vérifie attentivement ses
the milk // overturned her glass. comptes avant de déposer son bilan.
I: Il contabile verifica attentamente i
R: Soldaţii şi-au vărsat sângele pentru suoi conti prima di presentrare il
a-i alunga pe duşmani. (sin. a se bilancio.
sacrifica, a se jertfi). E: The manager checks the accounts
F: Les soldats ont versé leur sang pour thoroughly before submitting the
chasser les ennemis. account.
I: I soldati hanno versato il loro sangue
per respingere i nemici. VINDE
E: The soldiers laid down their lives to .....................
drive away the enemy. a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.)
subiect [-animat] R: Vecinul lui Paul şi-a vândut maşina.
R: Soarele îşi varsă lumina blândă F: Le voisin de Paul a vendu sa voiture.
asupra întregii grădini. (sin. a I: Il vicino di Paolo ha venduto la sua
răspândi) automobile.
F: Le soleil répand sa douce lumière sur E: Paul’s neighbour sold his car.
tout le jardin.
I: Il sole diffonde la sua luce ti epida su R: Maria şi-a vândut colecţia de timbre
tutto il giardino. // bijuteriile.
E: The sun was spreading its gentle light F: Marie a vendu sa collection de timbres
over the entire garden. // ses bijoux.
I: Maria ha venduto la sua collezione di
VEDEA francobolli // i suoi gioielli.
.......................... E: Mary sold her stamp collection //
a-şi ~ pe cineva jewels.
a-şi ~ ceva
(cu dat. pos.) ...........................
R: Maria şi-a văzut fratele acum două a-şi ~ pe cineva
luni. (cu dat. pos.)
F: Marie a vu son frère il y a deux mois. R: Clubul de fotbal şi-a vândut mai
I: Maria ha visto suo fratello due mesi mulţi jucători.
fa. F: Le Club de football a vendu plusieurs
E: Mary saw her brother two months de ses joueurs.
ago. I: La spocietà calcistica ha venduto
parecchi suoi calciatori.
R: Atletul şi-a văzut visul împlinit când E: The football club sold several of its
a câştigat cursa de 1000 m. players.
F: L’athlète a vu son rêve se réaliser
quand il a gagné la course de 1000 m. R: Unul dintre hoţi şi-a vândut
I: L’atleta ha visto realizzato il suo complicii. (sin. a trăda, a deconspira)
sogno quando ha vinto la corsa dei F: L'un des voleurs a vendu ses
1000 m. complices.
E: The athlete saw his dream come true I: Uno dei ladri ha venduto / tradito i
when he won the 1000 m race. suoi complici.
E: One of the thieves sold out his
accomplices.
 VINDECA properties each summer.
..........................
a-şi ~ pe cineva VOPSI
a-şi ~ ceva ......................
(cu dat. pos.) a-şi ~ ceva
R: Mama şi-a vindecat copilul cu (cu dat. pos.)
ceaiuri (din plante). R: Maria şi-a vopsit părul în roşu.
F: La mère a guéri son enfant avec des F: Marie s’est fait teindre les cheveux en
tisanes. rouge. Marie a teint ses cheveux en
I: La madre ha guarito il suo bambino rouge.
con delle tisane. I: Maria si è tinti i capelli di rosso.
E: The mother cured her child with E: Mary had her hair coloured red.
herbal tea.
VORBI
R: Paul şi-a vindecat ulcerul (la stomac) ................................................
// alergia la praf // timiditatea. a-şi ~ pe cineva + circ. (mod)
F: Paul a guéri son ulcère (à l'estomac) (cu dat. pos.)
// son allergie à la poussière // sa R: Maria şi-a vorbit de rău vecinii.
timidité. F: Marie a dit du mal de ses voisins.
I: Paolo ha guarito la sua ulcera (allo I: Maria ha sparlato / parlato male dei
stomaco) // la sua allergia alla polvere vicini di casa.
// la sua timidezza. E: Mary spoke ill of / slandered her
E: Paul cured his ulcer // his dust neighbours.
allergy // his timidity.
ZDROBI
VISA .....................
.......................... a-şi ~ ceva
a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)
a-şi ~ pe cineva R: Maria şi-a zdrobit degetele în uşă.
(cu dat. pos.) F: Marie s’est écrasé les doigts dans la
R: Copilul şi-a visat jucărille primite la porte.
Crăciun. Şi-a visat şi prietenii. I: Maria si è schiacciata le dita nella
F: L'enfant a rêvé des jouets q'il avait porta.
reçus à Noël. Il a rêvé aussi de ses E: Mary trapped her fingers in the door.
copains.
I: Il bambino ha sognato i giocattoli ZGÂRIA
ricevuti a Natale. Ha sognato anche i …………......
suoi amici. a-şi ~ ceva
E: The child dreamed about the toys (cu dat. pos.)
received at Christmas. He also R: Maria şi-a zgâriat coatele.
dreamed about his friends. F: Marie s’est égratigné les coudes.
I: Maria si è graffiata nei gomiti.
VIZITA E: Mary has scratched her elbows.
........................
a-şi ~ pe cineva R: Paul şi-a zgâriat maşina.
a-şi ~ ceva F: Paul a égratigné sa voiture.
(cu dat. pos.) I: Paolo ha graffiato la propria
R: Maria îşi vizitează rudele // macchina.
proprietăţile în fiecare vară. E: Paul has scratched his car.
F: Marie rend visite à ses parents / visite
ses propriétés chaque été.
I: Maria fa visita ai suoi parenti // alle
sue proprietà ogni estate.
E: Mary visits her relatives // her
VERBE CU GENITIV CLITICIZAT
CA DATIV
ADMIRA
…………………….
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Maria admiră picturile tale. / Maria
îţi admiră picturile.
F: Marie admire tes peintures.
I: Maria ammira i tuoi dipinti.
E: Mary admires your paintings.
APRINDE
……………….........
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Bărbatul a aprins ţigara invitatei
sale. Bărbatul i-a aprins invitatei sale
ţigara. I-a aprins-o.
F: L'homme a allumé la cigarette de son
invitée. Il la lui a allumée.
I: L’uomo ha acceso la sigaretta alla
sua ospite. Gliel'ha accesa.
E: The gentleman lit the cigarette for his
lady guest. He lit it for her.
APROBA
………………………………
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Preşedintele Republicii a aprobat
demisia Primului-ministru. I-a
aprobat şi Procurorului general
cererea de demisie.
F: Le Président de la République a
approuvé la démission du Premier
ministre. Il a approuvé aussi la lettre
de démission du Procureur général.
I: Il Presidente della Reppublica ha
accolto le dimissioni delPresidente del
Consiglio. Ha accolto anche la lettera
di dimissioni del Procuratore
generale della Repubblica.
E: The president of the republic has
accepted the PM's letter of
resignation. He also accepted the
Attorney General's letter of
resignation.
CORECTA
………………….
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
(cu dat. pos.)
R: Redactorul îi corectează articolul lui
Paul. Ii corectează articolul.
F: Le rédacteur corrige l'article de Paul.
Il corrige son article.
I: Il redattore corregge l'articolo di
Paolo. Gli corregge l'articolo.
E: The proof-reader reads an article for
Paul. He corrects his article.
DEŞTEPTA
……………………….....
a ~ ceva al cuiva cu ceva
a-i ~ (cuiva) ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Profesorul de zoologie a deşteptat
curiozitatea copiilor cu albume // cu
filme documentare. Le-a deşteptat
curiozitatea şi interesul pentru lumea
animalelor.
F: Le professeur de zoologie a éveillé la
curiosité des élèves avec des albums //
avec des documentaires. Il a éveillé
leur curiosité et leur intérêt pour le
monde des animaux.
I: Il professore di zoologia ha risvegliato
la curiosità degli alunni con degli
album // con dei film documentari. Ha
risvegliato loro la curiosità e
l'interesse per il mondo degli animali.
E: The zoology teacher has stirred his
pupils’ curiosity with albums //
documentary films. He has stirred
their curiosity and interest for the
animal world.
.............................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [-animat]
R: Albumul prezentat de profesorul de
zoologie a deşteptat curiozitatea
elevilor. Lecţia le-a deşteptat
interesul pentru această disciplină.
F: L'album présenté par le professeur de
zoologie a éveillé la curiosité des
élèves. La leçon a éveillé leur intérêt
pour cette discipline.
I: L'album presentato dal professore di
zoologia ha risvegliato la curiosità
 degli studenti. La lezione ha
risvegliato loro l'interesse per questa
disciplina.
E: The album presented by the zoology
teacher has arisen the pupils'
curiosity. The lesson has awakened
their interest for this subject.
EXAMINA
……………………
a se ~ ceva al cuiva
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: S-a examinat cererea de imigrare a
lui Paul. Lui Paul i s-a examinat
cererea de imigrare. I s-a examinat
cererea de imigrare. (sin. a analiza)
F: On a examiné la demande
d'immigration de Paul. On a examiné
sa demande d'immigration.
I: La domanda di immigrazione di Paolo
è stata esaminata. A Paolo è stata
esaminata la sua domanda di
immigrazione. La sua domanda di
immigrazione è stata esaminata.
E: Paul's application to immigrate has
been examined. Paul's application for
immigration has been examined. His
application for immigration has been
examined.
EXPLOATA
.............................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a exploatat puterea de muncă
a lui Paul. I-a exploatat puterea de
muncă.
F: Marie a exploité la capacité de travail
de Paul. Elle a exploité sa capacité de
travail (à lui).
I: Maria ha sfruttato la capacità di
lavoro di Paolo. Ha sfruttato la sua (di
lui) capacità di lavoro.
E: Mary took advantage of Paul's
capacity for work. She took advantage
of his capacity for work.
IERTA
………………….....
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a iertat comportarea
nepoliticoasă a prietenului său. I-a
iertat indiscreţia. I-a iertat tot.
F: Paul a pardonné la conduite impolie
de son ami. Il lui a pardonné son
indiscrétion. Il lui a tout pardonné.
I: Paolo ha perdonato il comportamento
scortese del suo amico. Ha perdonato
la sua indiscrezione. Gli ha perdonato
tutto.
E: Paul has forgiven his friends’s
misbehaviour.He’s forgiven his
indiscretion. He has forgiven him
everything.
ÎNCĂLZI
………………….....
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Mama încălzeşte mâinile // picioarele
copilului. Îi încălzeşte mâinile.
F: La mère chauffe les mains // les pieds
de l'enfant. Elle lui chauffe les mains.
I: La madre scalda le mani / i piedi del
bambino. Gli scalda le mani.
E: The mother warms the child's hands //
feet. She is warming his hands
ÎNGRIJI
……………………….
a ~ pe cineva al cuiva
a-i ~ (cuiva) pe cineva
subiect [+persoană]
R: O infirmieră voluntară i-a îngrijit
multă vreme pe părinţii mei. Mi i-a
îngrijit foarte bine.
F: Une infirmière volontaire a soigné
longtemps mes parents. Elle les a très
bien soignés.
I: Un'infermiera volontaria ha curato
per molto tempo i miei genitori. Li ha
curati molto bene.
E: A volunteer nurse looked after my
parents for a long time. She took good
care of them.
ÎNSEMNA
…………………………..
a ~ ceva al cuiva cu ceva
a-i ~(cuiva) ceva cu ceva
subiect [+persoană]
R: Învăţătoarea a însemnat pe carte
 tema elevilor pentru vacanţă. Le-a
însemnat tema pe carte, cu creionul.
(sin. a marca)
F: L’institutrice a noté, sur le livre, le
devoir des élèves pour les vacances.
Elle a marqué leur devoir, sur le livre,
au crayon à papier.
I: La maestra ha segnato sul libro il
compito degli alunni per le vacanze.
Ha segnato loro il compito sul libro
con la matita.
E: The school teacher marked the pupils'
vacation homework on the book. She
marked the homework on the book, in
pencil.
ÎNŞELA
………………….....................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Guvernul a înşelat aşteptările
sindicatelor.
F: Le Gouvernement a déçu les attentes
des syndicats.
I: Il Governo ha deluso le aspettative dei
sindacati.
E: The Government has disappointed the
trade unions’ expectations.
R: Paul a înşelat încrederea prietenilor
săi. Le-a înşelat (prietenilor săi)
încrederea. (sin. a abuza de)
F: Paul a trahi la confiance de ses amis.
I: Paolo ha tradito la fiducia dei suoi
amici. Ha tradito la fiducia agli amici.
E: Paul abused his friends’ trust.
ÎNŢELEGE
……………….........
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Maria nu înţelege comportamentul
lui Paul. Nu-i înţelege atitudinea
rezervată.
F: Marie ne comprend pas le
comportement de Paul. Elle ne
comprend pas son attitude réservée.
I: Maria non capisce il comportamento
di Paolo. Non capisce il suo
atteggiamento riservato.
E: Mary does not understand Paul' s
behaviour. She does not understand
his reserved attitude.
LĂUDA
………………….....
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Profesorul a lăudat comportarea
elevilor săi la concurs. Le-a lăudat
curajul şi perseverenţa.
F: Le professeur a loué / vanté le
comportement de ses élèves au
concours. Il a loué leur courage et
leur persévérence.
I: Il professore ha lodato il
comportamento dei suoi studenti al
concorso. Ha elogiato il loro coraggio
e la perseveranza.
E: The teacher praised his
pupils’ performance in the
competition. He praised their courage
and perseverance.
LUA
.................................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Hoţii au luat toţi banii Mariei // toate
bijuteriile Mariei (din casetă). I-au
luat banii şi bijuteriile. (sin. a fura)
F: Les voleurs ont pris tout l'argent de
Marie // tous les bijoux de Marie (du
coffre à bijoux). Ils ont pris tout son
argent et tous ses bijoux.
I: I ladri hanno preso tutti i soldi di
Maria // tutti i gioielli di Maria (dal
cofanetto). Le hanno preso i soldi e i
gioielli.
E: The thieves took all Mary's money //
all Mary's jewels from the case. They
took her money and jewels.
OCUPA
..............................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat]
R: Când Paul este absent, Maria ocupă
locul lui la masă. Maria îi ocupă
locul la masă.
F: Quand Paul est absent, Marie prend
sa place à table. Marie prend sa place
à table.
I: Quando Paolo è assente, Maria
occupa a tavola il posto di Paolo.
Maria gli occupa il posto a tavola.
E: When Paul is absent, Mary takes his
seat / place.
R: Pictura ocupă tot timpul Mariei. Îi
ocupă toate după-amiezele.
F: La peinture occupe tout le temps de
Marie. Elle lui occupe toutes les
après-midi.
I: La pittura occupa tutto il tempo a
Maria. Occupa tutti i suoi pomeriggi.
E: Painting takes up all Mary's time. It
takes up all her afternoons.
R: Copiii îi ocupă Mariei tot timpul.
F: Les enfants occupent tout le temps de
Marie.
I: I bambini occupano tutto il tempo a
Maria.
E: The children take up all Mary's time.
OPRI
.................................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Poliţistul a oprit paşaportul lui Paul.
I-a oprit lui Paul paşaportul. (sin. a
reţine)
F: Le policier a retenu le passeport de
Paul.
I: Il poliziotto ha trattenuto il passaporto
di Paolo / ha trattenuto a Paolo il
passaporto.
E: The policeman has retained Paul's
passport.
PUBLICA
…………………..
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ ceva (cuiva)
subiect [± animat]
R: Editura «Eminescu» a publicat un
volum de versuri al lui Paul. I-a
publicat lui Paul şi un roman.
F: La maison d’éditions « Eminescu » a
publié un volume de vers de Paul. Elle
a publié aussi un de ses romans.
I: La casa editrice « Eminescu » ha
pubblicato a Paolo un volume di versi.
Gli ha pubblicato anche un romanzo.
E: The publishing house “Eminescu”
published Paul’s poetry book. It also
published Paul a novel.
R: Maria, editor la "Universitaria", a
publicat cursurile profesorilor săi de
literatură.
F: Marie, éditeur aux Editions
« Universitaria » a publié les cours de
ses professeurs de littérature.
I: Maria, editor presso la
« Universitaria » ha pubblicato i corsi
dei suoi professori di letteratura.
E: An editor at “Universitaria”
publishing house, Mary has published
the course books of her literature
professors.
RADE
…………………….
a ~ ceva al cuiva
a-i ~(cuiva) ceva
subiect [+ persoană]
R: Frizerul a ras barba lui Paul. I-a ras
şi mustaţa.
F: Le coiffeur a rasé la barbe de Paul. Il
lui a rasé la moustache aussi.
I: Il parrucchiere ha raso la barba di
Paolo. Gli ha raso anche i baffi.
E: The barber has shaved Paul' s beard.
He also shaved his moustaches.
RECUNOAŞTE
……………………………….
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie, autoritate)
R: Paul recunoaşte meritele colegilor
săi. Paul le recunoaşte (colegilor săi)
meritele.
F: Paul reconnaît les mérites de ses
collègues. Paul reconnaît leurs
mérites.
I: Paolo riconosce i meriti dei suoi
colleghi. Paolo riconosce (ai colleghi)
i loro meriti.
E: Paul recognizes / acknowledges his
colleagues’ merits. Paul recognizes /
acknowledges their merits.
R: Completul de judecată a recunoscut
 nevinovăţia acuzatului. I-a
recunoscut (acuzatului) nevinovăţia.
F: Le jury des assises a reconnu
l'innocence de l'accusé. On a reconnu
son innocence.
I: La giuria ha riconosciuto l'innocenza
dell'imputato. Ha riconosciuto
(all’imputato) la sua innocenza.
E: The Jury have recognized the
defendant's innocence. They have
recognized his innocence.
REDUCE
..............................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat]
R: Facultatea // Consiliul profesoral a
redus orele de stagiu ale studenţilor.
Profesorul le-a redus studenţilor
programul de activităţi practice.
F: La Faculté // Le Conseil des
professeurs a réduit les heures de
stage des étudiants. Le professeur a
réduit le programme d'activités
pratiques des étudiants.
I: La Facoltà // Il Consiglio di Facoltà
ha ridotto le ore di stage per gli
studenti. Il professore ha ridotto agli
studenti le ore di attività pratica.
E: The Faculty // The Teachers' Council
have reduced the students' training
period. The professor has reduced the
students' period of practice.
R: Părinţii au redus banii de buzunar ai
lui Paul. I-au redus (lui Paul) banii
de buzunar.
F: Les parents ont réduit l'argent de
poche de Paul. Ils ont réduit son
argent de poche.
I: I genitori hanno ridotto a Paolo il
denaro per le sue spese.Gli hanno
ridotto il denaro per le piccole spese.
E: The parents cut down Paul’s
allowance / pocket money. They cut
down his poket money.
REFUZA
.................................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a refuzat propunerea mamei
sale de a merge la mare. I-a refuzat
mamei sale propunerea de a merge la
mare.
F: Paul a refusé la proposition de sa
mère d'aller à la mer. Il a refusé sa
proposition d'aller à la mer.
I: Paolo ha respinto la proposta di sua
madre di andare al mare. Ha respinto
la proposta di sua madre di andare al
mare.
E: Paul rejected his mother’s suggestion
of going to the seaside. He rejected his
mother’s suggestion of going to the
seaside.
REPARA
………………….....
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Mecanicii au reparat maşina lui Paul.
I-au reparat lui Paul maşina. I-au
reparat maşina. I-au reparat-o în
două zile.
F: Les mécaniciens ont réparé la voiture
de Paul. Ils (lui) ont réparé sa voiture.
Ils la lui ont réparée en deux jours.
I: I meccanici hanno riparato la
macchina a di Paolo. Hanno riparato
la macchina a Paolo. Gliel'hanno
riparata in due giorni.
E: The mechanics have fixed Paul's car /
fixed the car for Paul. They have fixed
his car. They fixed it in two days.
REPETA
………………….....
a~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Am repetat argumentele lui Paul. I-
am repetat propriile argumente.
F: J'ai répété les arguments de Paul. J'ai
répété ses propres arguments.
I: Ho ripetuto gli argomenti di Paolo.
Gli ho ripetuto i suoi stessi argomenti.
E: I repeated Paul's arguments. I
repeated him his own arguments.
RESPECTA
……………………..
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+ persoană]
R: Moştenitorii au respectat ultima
dorinţă a tatălui lor şi nu au vândut
casa. I-au respectat voinţa şi în
timpul vieţii. (sin. a îndeplini)
F: Les héritiers ont respecté le dernier
désir de leur père et ils n’ont pas
vendu la maison. Même de son vivant,
ils ont respecté sa volonté.
I: Gli eredi hanno rispettato l’ultimo
desiderio del loro padre e non hanno
venduto la casa. Hanno rispettato la
sua volontà anche durante la sua vita.
E: The heirs respected their father's
dying wish and didn't sell the house.
They used to respect his wish when he
was alive, too.
RESPINGE
……………………………….
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Comisia de experţi a respins
proiectul nostru. Până acum ne-a
respins două proiecte.
F: La commission d'experts a refusé
notre projet. Jusqu'à présent, elle
nous a refusé deux projets.
I: La commissione di esperti ha respinto
il nostro progetto. Finora ci hanno
respinto due progetti.
E: The board of experts has rejected our
project. They have already rejected
two projects.
R: Judecătorul (le-)a respins vecinilor
lui Paul recursul în anulare.
F: Le juge a refusé aux voisins de Paul le
recours en cassation.
I: Il giudice ha rigettato il ricorso ai
vicini di Paolo.
E: The judge has rejected Paul's
neighbours' appeal.
R: Calculatorul mi-a respins parola.
F: L’ordinateur a refusé mon mot de
passe.
I: Il computer ha rifiutato la mia
password.
E: The computer has rejected my
password.
REŢINE
………………….
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat]
R: Nu am reţinut prenumele acestui
tânăr. Nu i-am reţinut decât numele
de familie. (sin. a ţine minte)
F: Je n’ai pas retenu le prénom de ce
jeune homme. Je n'ai retenu que son
nom de famille.
I: Non ho memorizzato il suo nome di
questo giovane. Non ho memorizzato
che il suo cognome.
E: I didn't catch this young man's
Christian name. I only remember his
family name.
R: Poliţia a reţinut actele de identitate
ale mai multor persoane. Le-a
reţinut actele de identitate. (sin. a
ridica)
F: La police a retenu les pièces d'identité
de plusieurs personnes. Elle a retenu
leurs pièces d'identité.
I: La polizia ha trattenuto le carte di
identità di parecchie persone. Ha
trattenuto le loro carte di identità.
E: The Police have retained several
persons' IDs. The Police have retained
their IDs.
REZEMA
………………………......
a ~ ceva al cuiva pe ceva
subiect [+persoană]
R: Infirmiera a rezemat capul copilului
pe braţul său // pe pernă.
F: L’infirmière a appuyé la tête de
l’enfant sur son bras // sur l'oreiller.
I: L’infermiera ha appoggiato la testa
del bambino sul suo braccio // sul
cuscino.
E: The nurse rested the head of the child
on her arm // on the pillow.
REZOLVA
…………………........................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva ± circ. (mod)
subiect [±animat] (persoană,
instituţie)
R: Directorul a rezolvat solicitările
elevilor. Le-a rezolvat (elevilor) toate
 solicitările.
F: Le directeur a résolu les sollicitations
des élèves. Il a résolu toutes leurs
sollicitations.
I: Il direttore ha trovato la soluzione alle
richieste degli studenti. Ha trovato la
soluzione a tutte le loro richieste.
E: The principal solved the pupils'
demands. He solved all their demands.
R: Comisia i-a rezolvat favorabil lui
Paul una dintre cereri.
F: La commission a résolu
favorablement l'une des demandes de
Paul.
I: La commissione ha risolto
favorevolmente a Paolo una delle sue
richieste.
E: The board has approved Paul one of
his written requests.
RIDICA
……………….........
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a ridicat banii Mariei din cont.
I-a ridicat (Mariei) banii din cont.
(sin. a scoate)
F: Paul a retiré l’argent du compte de
Marie. Il lui a retiré l'argent du
compte.
I: Paolo ha ritirato i soldi di Maria dal
conto. Le ha ritirato (a Maria) i soldi
dal conto.
E: Paul withdrew Mary's money from the
account. He withdrew her money from
the account.
RUPE
………………….
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+animat]
R: Când a pus rufele la uscat, din
neatenţie, Maria a rupt cămaşa lui
Paul.
F: Quand elle a mis le linge à sécher,
faute d'attention, Marie a déchiré la
chemise de Paul.
I: Quando ha steso la biancheria ad
asciugare, per disattenzione / sbaglio,
Maria ha strappato la camicia di
Paolo.
E: When she hung the clothes out to dry,
Mary tore Paul's shirt by mistake.
R: Câinele a muşcat-o pe Maria şi i-a
rupt rochia.
F: Le chien a mordu Marie et lui a
déchiré la robe.
I: Il cane ha morso Maria e le ha
strappato il vestito.
E: The dog bit Mary and tore her dress.
SCOATE
…………………….
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Dentistul a scos dintele Mariei. I-a
scos (Mariei) un dinte.
F: Le dentiste a arraché la dent de Marie.
Il lui a arraché une dent.
I: Il dentista ha estratto a Maria il dente.
Le ha tolto un dente (a Maria).
E: The dentist has pulled out one of
Mary’s molar teeth. He pulled out one
of her teeth.
R: Paul a scos toţi banii din contul
Mariei. I-a scos (Mariei) toţi banii
din cont.
F: Paul a retiré tout l'argent du compte
de Marie. Il a retiré tout l' argent
qu'elle avait dans son compte.
I: Paolo ha ritirato tutti i soldi dal conto
di Maria. Le ha ritirato (a Maria) tutti
i soldi dal conto.
E: Paul has taken out all the money from
Mary's account. He has taken out all
her money from the account.
SEMNA
………………….
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
R: Directorul a semnat adeverinţa
Mariei. I-a semnat adeverinţa .
F: Le directeur a signé l'attestation de
Marie. Il a signé son attestation.
I: Il direttore ha firmato l'attestato a
Maria. Le ha firmato l’attestato.
E: The director has signed Mary’s
certificate. He signed her the
certificate.
 SPARGE
…………………..
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [± animat]
R: Hoţii au spart casa lui Paul. I-au
spart casa şi au furat obiecte de
valoare. (sin. a pătrunde)
F: Les voleurs ont cambriolé la maison
de Paul. Ils ont cambriolé sa maison
et ont volé des objets de valeur.
I: I ladri hanno scassinato la casa di
Paolo. Gliel'hanno scassinata e hanno
rubato oggetti di valore.
E: Thieves broke into Paul’s house. They
broke into his house and stole several
precious objects.
F: Paul soutient toujours les initiatives
de Marie. Il soutient toutes ses
initiatives.
I: Paolo sostiene sempre le proposte di
Maria. Le appoggia tutte le iniziative.
E: Paul always supports Mary's
initiatives. He supports all her
initiatives.
R: Anumite partide sprijină acţiunile
societăţii civile.
F: Certains partis soutiennent les actions
de la société civile.
I: Certi partiti sostengono le azioni della
società civile.
E: Certain parties support the actions of
the civil society.

R: Copiii au spart ochelarii bunicii. I-au STABILI

spart ochelarii. ………………….....
F: Les enfants ont cassé les lunettes de la a ~ ceva al cuiva
grand-mère. Ils (lui) ont cassé ses a-i ~ (cuiva) ceva
lunettes. subiect [+persoană]
I: I bambini hanno rotto gli aocchiali R: Medicul a stabilit diagnosticul bolii
della nonna. Glieli hanno rotti. Mariei. I-a stabilit (Mariei)
E: The kids have broken granny's diagnosticul.
eyeglasses. They have broken her F: Le médecin a fixé le diagnostique de
glasses. la maladie de Marie. Il a diagnostiqué
sa maladie.
SPRIJINI I: Il medico ha stabilito la diagnosi della
……………………………….. malattia di Maria. Le ha stabilito (a
a ~ ceva al cuiva Maria) la diagnosi.
a-i ~ (cuiva) ceva E: The doctor diagnosed Mary. He
subiect [± animat] (persoană, diagnosed her.
instituţie)
R: Directorul sprijină propunerile SUCI
sindicatelor. Le sprijină propunerile ...........................
referitoare la organizarea muncii. a ~ ceva al cuiva
(sin. a susţine ) a-i ~ (cuiva) ceva
F: Le directeur appuie / soutient les subiect [+persoană]
propositions des syndicats. Il soutient R: Jucându-se, Paul i-a sucit fratelui
les propositions concernant său mâna.
l'organisation du travail. F: En jouant, Paul a tordu la main de
I: Il direttore appoggia le proposte del son frère.
sindacato. Appoggia le loro proposte I: Mentre giocavano, Paolo ha storto la
riguardanti l'organizzazione del mano a suo fratello.
lavoro. E: While playing, Paul twisted his
E: The manager supports the trade brother’s arm.
unions' suggestions. He supports their
suggestions concerning work TRANSPORTA
organization. ………………….....
a ~ ceva al cuiva
R: Paul sprijină întotdeauna iniţiativele a-i ~ (cuiva) ceva
Mariei. Îi sprijină toate iniţiativele.
 subiect [+persoană]
R: Paul a transportat bagajele Mariei la
gară. Paul i-a transportat (Mariei)
bagajele la gară.
F: Paul a transporté les bagages de
Marie à la gare.
I: Paolo le ha trasportato ( a Maria) i
bagagli alla stazione ferroviaria.
E: Paul took Mary’s luggage to the
station.
R: Şoferul a transportat marfa lui Paul.
I-a transportat lui Paul marfa.
F: Le chauffeur a transporté la
marchandise de Paul.
I: L'autista ha trasportato la merce di
Paolo. Ha trasportato a Paolo la
merce.
E: The driver has transported Paul’s
merchandise.
TRATA
..................................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Stomatologul a tratat măseaua de
minte a lui Paul, nu i-a scos-o. În
ultimele luni, i-a tratat mai mulţi
dinţi.
F: Le stomatologiste a traité la dent de
sagesse de Paul, il ne la lui a pas
arrachée. Les derniers mois, il lui a
traité plusieurs dents.
I: Il dentista ha curato a Paolo il dente
del giudizio, non gliel'ha cavato. Negli
ultimi mesi gli ha curato molti denti.
E: The dentist has treated Paul’s wisdom
tooth, he hasn't pulled it out. He has
trated several teeth in the past months.
......................................
a ~ pe cineva al cuiva
a-i ~ (cuiva) pe cineva
subiect [+persoană]
R: Medicul generalist tratează toată
familia lui Paul. Îi tratează toată
familia. I-a tratat şi pe bunicii lui.
(sin. a îngriji)
F: Le médecin généraliste traite / soigne
toute la famille de Paul. Il traite /
soigne toute sa famille. Il a traité /
soigné aussi ses grands-parents.
I: Il medico generico cura l'intera
famiglia di Paolo. Gli cura tutta la
famiglia. Ha curato anche i suoi
nonni.
E: The general practitioner treats Paul's
entire family. He treats his entire
family. He has also treated his
grandparents.
TREZI
…………………..
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat]
R: Lectura cărţii a trezit interesul
Mariei pentru Polul Nord. I-a trezit
(Mariei) interesul pentru expediţii.
(sin. a stârni)
F: La lecture du livre a éveillé l'intérêt de
Marie pour le Pôle Nord. Elle a éveillé
son intérêt pour les expéditions.
I: La lettura del libro ha suscitato in
Maria l'interesse per il Polo Nord. Le
ha suscitato l'interesse per le
spedizioni.
E: The reading of the book aroused
Mary’s interst in the North Pole.
R: Scriitorul le-a trezit copiilor dorinţa
de aventură.
F: L'écrivain a éveillé chez les enfants
l‘envie d'aventure.
I: Lo scrittore ha destato nei bambini il
desiderio d'avventura.
E: The writer arouse the children’s taste
for adventure.
TUNDE
…………………
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Frizerul a tuns barba lui Paul. I-a
tuns şi mustaţa.
F: Le barbier a coupé la barbe de Paul. Il
lui a coupé aussi la moustache.
I: Il barbiere ha tagliato la barba di
Paolo. Gli ha tagliato anche i baffi.
E: The barber has cut Paul’s beard. He
cut his moustache, too.
R: Paul a tuns oile părinţilor lui. Le-a
tuns toate oile.
F: Paul a tondu les moutons de ses
parents. Il a tondu tous leurs moutons
I: Paolo ha tosato la lana delle pecore
dei suoi genitori. Ha tosato loro tutte
le pecore.
E: Paul has sheared his parents' sheep.
He has sheared all their sheep.
ŢINE
............................................................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva + circ. (loc, timp)
subiect [+animat]
R: Paul ţine servieta Mariei. I-o ţine ca
ea să–şi pună haina.
F: Paul tient la serviette de Marie. Il la
lui tient pour qu'elle puisse mettre son
manteau.
I: Paolo tiene la cartella di Maria. Gliela
tiene perché lei possa indossare il
cappotto.
E: Paul is holding Mary's briefcase. He
is holding it for her to get dressed.
R: Din când în când, Maria ţine câinele
părinţilor ei. Li-l ţine când aceştia
sunt plecaţi în vacanţă.
F: De temps à autre, Marie tient / garde
le chien de ses parents. Elle le garde
quand ses parents sont partis en
vacances.
I: A volte Maria tiene il cane dei suoi
genitori. Glielo tiene quando questi
partono per le vacanze.
E: From time to time, Mary takes care of
her parents' dog. She takes care of it
when they are away on vacation.
UITA
.................................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Paul a uitat numărul de telefon al
Mariei // numele persoanei pe care
trebuie s-o contacteze. I-a uitat
numărul de telefon. // I-a uitat
numele.
F: Paul a oublié le numéro de téléphone
de Marie // le nom de la personne qu'il
devait contacter. Il a oublié son
numéro de téléphone. // Il a oublié son
nom.
I: Paolo ha dimenticato il numero di
telefono di Maria // il nome della
persona che doveva contattare. Ha
dimenticato il suo numero di telefono.
// Ha dimenticato il suo nome.
E: Paul forgot Mary's phone number //
the name of the person he was
supposed to get in touch with. He
forgot her phone number. // He forgot
his name.
R: Ghidul a uitat paşaportul unui turist
la hotel. I-a uitat paşaportul la hotel.
F: Le guide a oublié le passeport d’un
touriste à l’hôtel. Il a oublié son
passeport à l'hôtel.
I: La guida ha dimenticato il passaporto
di un turista in albergo. Ha
dimenticato il suo passaporto in
albergo.
E: The guide has forgotten a tourist’s
passport at the hotel. He forgot his
passport at the hotel.
VEDEA
.................................
a ~ ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [+persoană]
R: Maria a văzut maşina cea nouă a lui
Paul. I-a văzut noua maşină, care i-a
plăcut foarte mult.
F: Marie a vu la nouvelle voiture de
Paul. Elle a vu sa nouvelle voiture,
qui lui a beaucoup plu.
I: Maria ha visto la nuova automobile di
Paolo. Ha visto la sua nuav
automobile e le è piaciuta moltisimo.
E: Mary saw Paul's new car. She saw his
new car, which she liked very much.
R: Profesorul a văzut lucrările
studenţilor. A văzut lucrările lor. Le-
a văzut lucrările şi le-a notat. A
văzut şi lucrările noastre. Ni le-a
notat. (sin. a corecta)
F: Le professeur a vu les travaux des
étudiants. Il a vu leurs travaux et les a
notés. Il a vu aussi nos travaux. Il les
a notés.
I: Il professore ha visto i lavori degli
studenti. Ha visto i loro lavori. Ha
visto i lavori e ha messo i voti. Ha
visto anche i nostri lavori. Ci ha
messo i voti.
E: The professor has checked the
 VERIFICA ZBURA
................................................. ………………….
a ~ ceva al cuiva a ~ceva al cuiva
a-i ~ (cuiva) ceva a-i ~ (cuiva) ceva
subiect [±animat] (persoană, subiect [-animat]
instituţie) R: Vântul a zburat pălăria bătrânului.
R: Vameşii // Poliţia de frontieră I-a zburat pălăria .
verifică identitatea turiştilor. F: Le vent a emporté le chapeau du
Verifică şi documentele de identitate vieillard. Il a emporté son chapeau.
ale turiştilor. Le verifică I: Il vento ha portato via il cappello
documentele de identitate. (sin. a dell'anziano signore. Ha portato via il
controla) suo cappello.
F: Les douaniers vérifient // La police de E: The wind has blown the old man’s hat
frontière vérifie l'identité des touristes. off. It has blown the old man's hat.
Ils vérifient // On vérifie aussi les
papiers d'identité des touristes. On ZDROBI
vérifie leurs papiers d'identité. ………………….....
I: I doganieri stanno // La polizia a(-i) ~ ceva al cuiva
doganale sta controllando l'identità a-i ~ (cuiva) ceva
dei turisti. Verificano anche i subiect [±animat]
documenti d'identità dei turisti. R: Motocicleta (i-)a zdrobit piciorul lui
Verifica loro i documenti d'identità. Paul.
E: The customs-officers // The customs F: La moto a écrasé la jambe de Paul.
police check the identity of the I: La motocicletta ha schiacciato il piede
tourists. They also check the tourists' di Paolo.
papers. They check their papers. E: The motorbike crushed Paul’s leg.

VOPSI R: Glonţul i-a zdrobit soldatului

.......................................................... umărul.
a ~ ceva al cuiva F: La balle a cassé / a transpercé
a-i ~ (cuiva) ceva ± circ. (mod, loc) l’épaule au soldat.
subiect [+persoană] I: La pallottola ha fracassato la spalla
R: Mama a vopsit rochia Mariei. I-a del soldato.
vopsit-o acasă // la vopsitorie // în E: The bullet has smashed the soldier’s
negru. shoulder.
F: La mère a teint la robe de Marie. Elle
a teint sa robe à la maison // à la
teinturerie // en noir.
I: La madre ha tinto il vestito di Maria.
Gliel'ha tinto a casa // in tintoria // di
nero.
E: Mother has dyed Mary’s dress. She
dyed it at home // she had it dyed at
the dry cleaner's // in black.
VERBE IMPERSONALE F: On n'a pas admis de revenir // Il n'a
VERBE ÎN CONSTRUCŢIE pas été admis qu'on revienne sur la
IMPERSONALĂ décision de condamnation. On a
admis que tu étais coupable.
I: Non è stato accettato che si ritornasse
ABUZA sulla decisione di condanna. E' stato
…………………… ammesso che sei colpevole.
a se ~ de ceva E: The revocation of the sentence was
(în constr. impers.) not permitted. It has been admitted
R: În ultimul timp se abuzează de you are guilty.
medicamente.
F: Ces derniers temps on abuse / on fait R: S-a admis să reluăm dezbaterile. Nu
abus de médicaments. s-a admis să discutăm anumite
I: Ultimamente si fa abuso delle probleme.
medicine. F: Il a été admis qu'on reprenne les
E: Pharmaceutical drugs have been débats. Il n'a pas été admis qu'on
misused lately. discute certains problèmes.
I: E' stato concesso di riprendere i
ACCEPTA dibattimenti. Non è stato concesso
…….......................... discutere alcuni problemi.
a se ∼ E: They allowed us to resume the
(în constr. impers. ) debates. They didn't allow us to
subiect [-animat] (să P, ca…săP) discuss certain issues.
R: Se acceptă să se facă practică în
acest liceu. …………………………
F: On accepte de faire des stages a i se ~ (cuiva)
pratiques dans ce lycée. (în constr. impers.)
I: Si accetta che si faccia la pratica in subiect [-animat] (să P)
questo liceo. R: I s-a admis (candidatului) să
E: They accept that practice be carried participe la concurs.
out in this high school. F: On a admis que le candidat participe
au concours. On lui a admis de
R: Se acceptă ca studenţii din anul IV participer au concours.
să facă practică la acest liceu. I: Al candidato è stato concesso di
F: On accepte que les étudiants de la partecipare al concorso.
IVème année fassent le stage pratique E: The candidate was allowed to
dans ce lycée. participate in the competition.
I: Si accetta che gli studenti del quarto
anno facciano la pratica in questo ADORMI
liceo. ……........................
E: Fourth year students are allowed to a se ~
carry out their practice in this high (în constr. impers.)
school. R: Se adoarme mai repede când nu este
zgomot.
ADMITE F: On s’endort plus vite quand il n’y a
………...................................... pas de bruit.
a se ~ I: Ci si addormenta più rapidamente
(în constr. impers.) quando non c’è rumore.
subiect [-animat] (că P, să P) E: One falls asleep more quickly when
R: Nu s-a admis să se revină asupra there is no noise.
horărârii de condamnare. S-a admis
că eşti vinovat.
 AFIRMA ................................
……........................ a se ~
a se ~ (în constr. impers.)
(în constr. impers.) R: Iarna se ajunge greu la anumite
subiect [-animat] (că P) cabane.
R: Se afirmă că 11 septembrie 2001 a F: En hiver on arrive difficilement
marcat istoria contemporană. (sin. a jusqu’à / on atteint difficilement
se spune) certains chalets / refuges.
F: On affirme que le 11 septembre 2001 I: D'inverno, si arriva difficilmente ad
a marqué l’histoire contemporaine. alcuni rifugi (alpini).
I: Si afferma che l’11 settembre 2001 ha E: In winter it is difficult to reach certain
segnato la storia contemporanea. chalets.
E: It is said that September, 11, 2001 has
put its mark on contemporary history. ALERGA
……........................
AFLA a se ~
……........................................... (în constr. impers.)
a se ∼ R: Se aleargă greu pe un drum
(în constr. impers.) desfundat.
subiect [-animat] (că P, rel. P) F: On court difficilement sur une route
R: S-a aflat că un deţinut a evadat de la défoncée.
închisoare. I: Si corre male su una via
F: On a appris qu'un détenu s'était évadé impraticabile.
de la prison. E: It’s difficult to run on a muddy field.
I: Si è saputo che un detenuto è evaso
dalla prigione. ALUNECA
E: It’s been reported that a convict ……………………
escaped from prison. a se ~
(în constr. impers.)
R: S-a aflat cine a scris pamfletul // care R: Pe străzile îngheţate se alunecă uşor.
este autorul pamfletului. F: On glisse facilement sur le pavé gelé
F: On a découvert qui a écrit le pamphlet des rues.
// qui était l'auteur du pamphlet. I: Sulle strade ghiacciate si scivola
I: Si è scoperto chi ha scritto il libello // facilmente.
chi era l'autore del libello / del E: One slips easily on slippery / frozen /
pamphlet. icy streets.
E: They discovered who had written the
pamphlete // who was the author of AMINTI
the pamphlete. ……………….........................
a (i) se ∼ cuiva
AJUNGE (în constr. impers.)
………………………...... subiect [-animat] (că P, să P)
a ~ + prop. pred. (să P) R: Studenţilor li s-a amintit că sesiunea
(în constr. impers.) de examene a fost prelungită. Li s-a
subiect [-animat] (rel. P) amintit de mai multe ori.
R: Cine învaţă bine ajunge să ştie F: On a rappelé aux étudiants que la
multe. session d'examens avait été
F: Celui qui travaille sérieusement prolongée. On le leur a rappelé
réussit à apprendre beaucoup de plusieurs fois.
choses. I: Agli studenti è stato ricordato che la
I: Chi impara /studia bene, arriva a sessione di esami è stata prolungata.
sapere molte cose. E' stato ricordato loro più volte.
E: He who learns a lot knows a lot. E: The students were reminded that the
exam session was extended.
R: Li s-a amintit studenţilor să se (în constr. impers.)
prezinte la examene la data stabilită. subiect [-animat] (că P)
F: Il a été rappelé aux étudiants de se R: S-a aratat că proiectul nu poate fi
présenter aux examens à la date fixée. aplicat.
I: Si è ricordato agli studenti di F: Il a été prouvé que le projet ne pouvait
presentarsi agli esami alla data pas être appliqué.
stabilita. I: È stato provato che il progetto non
E: The students were reminded to come poteva essere realizzato.
to exams on the due date. E: It has been proved that the project
couldn't be put into practice.
APĂSA
……………............ AŞTEPTA
a se ~ pe ceva ……………………
(în constr. impers.) a se ∼
R: Pentru a suna, se apasă pe buton. (în constr. impers.)
F: Pour sonner il faut appuyer sur / R: La vamă se aşteaptă uneori ore
presser le bouton de la sonnette. întregi.
I: Per suonare, si spinge il pulsante. F: À la douane, on attend parfois des
E: If you want to ring, press the button. heures et des heures.
I: Talvolta, alla dogana si aspetta per
APELA ore intere.
……........................ E: Sometimes you wait for hours at the
a se ~ customs.
(în constr. impers.)
R: La nevoie, se apelează la prieteni. AUZI
F: En cas de besoin, on fait appel aux ……...........................................
amis. a se ∼
I: Al bisogno si fa appello / si ricorre (în constr. impers.)
agli amici. subiect [-animat] (că P, rel. P)
E: If in need, you call on your friends. R: Se aude că vor fi alegeri anticipate.
(sin. a se zvoni)
ARĂTA F: On dit / Le bruit court qu'il y aura des
……….................... élections anticipées.
a se ~ I: Si sente dire che ci saranno le elezioni
(în constr. impers.) anticipate.
subiect [-animat] E: It is said we will have early elections.
R: Azi se arată (a fi) vreme bună.
F: Aujourd’hui il semble faire beau R: Se aude ce se vorbeşte în sala de
temps. alături.
I: Sembra che oggi il tempo sarà bello. F: On entend ce qu'on dit dans la salle à
E: Today the weather looks fine. côté.
(cu sens pasiv) I: Si sente cosa si dice nella sala che sta
accanto.
R: S-a arătat necesitatea continuării E: You can hear what is being said
cercetărilor. nextdoor.
F: Il a été démontré qu’il était nécessaire
de continuer les recherches. On a R: S-a auzit cine va câştiga alegerile.
(dé)montré la nécessité de continuer (sin. a se afla)
les recherches. F: On a appris qui allait gagner les
I: Si è dimostrata la necessità di élections.
continuare le ricerche. I: Si è saputo chi avrebbe vinto le
E: It was shown that the continuation of elezioni.
the research was necessary. E: They found out who would win the
elections.
 AVANSA I: Non c'è chi mi aiuta.
……………………………….. E: There is nobody to help me.
a se ~ + circ. (mod, loc, timp)
(în constr. impers.) BĂNUI
R: Pe străzile din centrul oraşului se …………………….
avansează greu la orele de vârf. (sin. a se ~
a înainta) (în constr. impers.)
F: Dans les rues du centre ville on R: Se bănuieşte intenţia lui de a fugi din
avance difficilement aux heures de ţară.
pointe. F: On soupçonne // On se doute de son
I: Nelle vie del centro della città si intention de s'enfuir du pays.
avanza con difficoltà nelle ore di I: Si sospetta la sua intenzione di fuggire
punta. dal paese.
E: In the streets in the centre of the town E: He is suspected of intending to leave
it is difficult to advance at rush hour. the country.

R: Se avansează mai uşor într-o …………………………

instituţie nouă. (sin. a promova) a se ∼
F: On avance plus facilement dans une (în constr. impers.)
institution / entreprise nouvellement subiect [-animat] (că P)
créée. R: Se bănuieşte că vor avea loc noi
I: Si avanza più facilmente in una nuova atentate. (sin. a se presupune, a se
istituzione. crede)
E: One is easily promoted in new F: On suppose qu’il y aura de nouveaux
institutions. attentats. / On s'attend à de nouveaux
attentats // à ce qu’il y ait de nouveaux
AVEA attentats.
……………………………………. I: Si sospetta che avranno luogo nuovi
a∼ attentati.
(în constr. impers.) E: It is suspected that new terrorist
subiect [-animat] (să P, rel.+ inf.) attacks might take place.
R: Are cine să rezolve aceste probleme.
F: Il y a quelqu'un pour résoudre ces BEA
problèmes. …………………….
I: C'è chi risolve questi problemi. a se ~
E: There is someone to solve these (în constr. impers.)
problems. R: De sărbători se bea mult.
F: A l’occasion des fêtes on boit
R: Nu are cine să mă ajute. beaucoup.
F: Il n'y a qui m'aider. Il n'y a personne I: Nei giorni di festa si beve molto.
pour m'aider. E: People drink a lot on holidays.
I: Non c'è chi mi aiuti.
E: There is nobody to help me. BLESTEMA
…………………….
R: Are cine rezolva aceste probleme. a se ~
F: Il y a quelqu'un pour résoudre ces (în constr. Impers.)
problèmes. R: În cazuri de disperare se plânge şi se
I: C'è chi risolve questi problemi. blestemă.
E: There is someone to solve these F: En cas de désespoir on pleure et on
problems. blasphème / on jure.
I: In caso di disperazione si piange e si
R: Nu are cine mă ajuta. maledice.
F: Il n'y a qui m'aider. Il n'y a personne E: When desperate, one cries and curses.
pour m'aider.
 CALCULA R: Se cade să-l ajutăm pe prietenul
……........................ nostru.
a se ~ F: Il est bon / Il convient d’aider / Nous
(în constr. impers.) devons aider notre ami.
R: Astăzi se calculează foarte repede cu I: E’ bene aiutare il nostro amico.
instrumente perfecţionate. E: It is good / convenient to help our
F: Aujourd’hui on calcule très vite avec friend.
des instruments perfectionnés.
I: Oggi si calcola assai rapidamente con CĂLĂTORI
gli strumenti perfezionati. ……........................
E: Today, advanced equipment enables a se ~
rapid calculation. (în constr. impers.)
(cu sens pasiv) R: Astăzi se călătoreşte mult.
F: De nos jours on voyage beaucoup.
R: Aria cercului se calculează cu o I: Oggi si viaggia molto.
formulă matematică. E: These days one travels very much.
F: L’aire du cercle est calculée / se
calcule à l'aide d' une formule CÂNTA
mathématique. ……........................
I: L'area del cerchio si calcola con una a se ~
formula matematica. (în constr. impers.)
E: The area of the circle is calculated by R: În această familie se cântă din
a mathematical formula. pasiune.
F: Dans cette famille on chante par
R: S-a calculat bugetul pentru anul passion.
viitor. I: In questa famiglia si canta per
F: On a calculé le budget pour l’année passione.
prochaine. E: In this house people sing out of
I: E' stato stabilito il bilancio per il passion.
prossimo anno.
E: The budget for the following year has CÂŞTIGA
been calculated. ……........................
a se ~
CĂDEA (în constr. impers.)
……........................ R: În comerţ se câştigă bine.
a se ~ F: Dans le commerce on gagne bien.
(în constr. impers.) I: Nel commercio si guadagna bene.
R: Iarna se cade des pe gheaţă. E: People earn a lot of money in
F: En hiver on tombe souvent sur la commerce.
glace.
I: D'inverno si cade di frequente sul CERE
ghiaccio. ……........................
E: In winter people often fall on ice. a se ~
(în constr. impers.)
........................................ R: Se cere multă răbdare pentru astfel
a se ~ de studii.
(în constr. impers.) F: Ce genre d'études demande / exige
subiect [-animat] (să P) beaucoup de patience.
R: Se cade să ne cerem scuze. (sin. a I: Si richiede molta pazienza per / in
trebui, a se cuveni) questo genere di studi.
F: Il convient que nous demandions des E: Such studies require a lot of patience.
excuses.
I: Conviene chiedere scusa.
E: We should apologize.
 CHELTUI I: Si comunica difficilmente senza
……………………. telefono.
a se ~ + circ. (mod) E: It’s difficult to communicate without a
(în constr. impers.) phone.
R: În majoritatea oraşelor se cheltuieşte
mult pe întreţinere. ……………………………….
F: Dans la plupart des villes on dépense a i se ~ (cuiva)
beaucoup pour les charges. (în constr. impers.)
I: Nella maggior parte delle città si subiect [-animat] (că P, săP)
spende molto per le spese di R: I s-a comunicat lui Paul că a fost
condominio. respins la interviu.
E: In most cities a lot of money is spent F: On a communiqué à Paul qu’il avait
on house keeping. été refusé / qu’il n’avait pas été admis
à l’interview.
CHEMA I: Gli è stato comunicato che è stato
……........................ scartato al colloquio (di assunzione).
a se ~ E: Paul was notified he was rejected at
(în constr. impers.) the interview.
R: În caz de accident, se cheamă
salvarea. R: I s-a comunicat să vină la locul
F: En cas d'accident, on appelle // on doit stabilit.
appeler l'ambulance. F: On lui a communiqué de venir à
I: In caso d'incidente, si chiama / l'endroit fixé / établi.
chiamare l'ambulanza. I: Gli è stato comunicato di venire al
E: In case of accident, (you) call the luogo prestabilito.
ambulance. E: He was told to come to the agreed
place.
CITI
................................ CONSIDERA
a se ~ …………........................
(în constr. impers.) a se ~ că P
R: Se citeşte puţin în ultima vreme! (în constr. impers.)
F: On lit peu ces derniers temps! subiect [-animat] (că P)
I: Si legge poco in questi ultimi tempi! R: Se consideră că viaţa a apărut acum
E: People read little these days! patru milioane de ani.
F: On considère que la vie est apparue il
COBORÎ y a quatre millions d’années.
................................ I: Si ritiene che la vita sia apparsa
a se ~ + circ. (loc) quattro milioni di anni fa.
(în constr. impers.) E: It is thought that life appeared four
R: Se coboară numai pe scara de million years ago.
incendiu.
F: On ne descend que par l'escalier CONSTRUI
d'incendie. ……........................
I: Si scende solo dalla scala di sicurezza. a se ~
E: You can take only the fire escape. (în constr. impers.)
R: Se construieşte mult din materiale
COMUNICA prefabricate.
................................ F: On construit beaucoup avec des
a se ~ matériaux de construction
(în constr. impers.) préfabriqués.
R: Se comunică greu fără telefon. I: Si costruisce molto con materiali
F: Il est difficile de communiquer sans prefabbricati.
téléphone.
E: They are building a lot using prefab CREDE
materials. …………………………
a se ~
CONTA (în constr. impers.)
……………............ subiect [-animat] (că P)
a se ~ pe ceva R: Se crede că acest castel este bântuit
(în constr. impers.) de fantome.
R: S-a contat mult pe ajutorul tău. F: On croit que ce château est hanté.
F: On a beaucoup compté sur ton aide. I: Si crede che questo castello sia abitato
I: Si è contato molto sul tuo aiuto. dai fantasmi.
E: They depended a lot on your help. E: It is believed that the castle is haunted.

CONTRIBUI CULEGE
……………............ .........................................
a se ~ la ceva a se ∼ ± circ. (timp)
(în constr. impers.) (în constr. impers.)
R: În situaţii de calamitate, se subiect [-animat] (rel. P)
contribuie cu bani şi cu produse de R: S-a cules ce s-a semănat.
primă necesitate la ajutorarea F: On a cueilli ce qu'on a ensemencé.
populaţiei. I: Si è raccolto ciò che si è seminato.
F: Pour aider la population. sinistrée, en E: They reaped what they sowed.
situations de calamités / catastrophes
naturelles, on contribue avec de CUNOAŞTE
l'argent et des produits de première …………………………
nécessité. a se ∼
I: Nelle situazioni di calamità, si (în constr. impers.)
contribuisce con soldi e con dei subiect [-animat] (că P)
prodotti di prima necessità ad aiutare R: Se cunoaşte că ai studiat în
la popolazione. străinătate.
E: When natural disasters occur, money F: On voit bien que / c'est évident que tu
and essential products are contributed as étudié à l'étranger.
to the population. I: Si vede che hai studiato all'estero.
E: It’s obvious you’ve studied abroad.
CONVENI
……………………………….. CUVENI (SE)
a se ~ .........................................................
(în constr. impers.) a se ~
subiect [-animat] (că P, să P) (în constr. impers.)
R: S-a convenit că trebuie să refacem subiect [-animat] (să P, ca ... să P)
proiectul. (sin. a se stabili) R: Se cuvine să-i mulţumim lui Paul
F: Il a été convenu que nous devions pentru ajutor. (sin. a se cădea, a
refaire le projet. trebui)
I: Si è convenuto che si deve rifare il F: Il convient de remercier Paul de son
progetto. aide.
E: It was decided we had to do the project I: E' bene ringraziare Paolo per il suo
again. aiuto.
E: We ought to / should thank Paul for
R: S-a convenit să se lucreze peste his help.
program.
F: On a décidé de travailler hors R: Nu se cuvine să faceţi afirmaţii
programme. neadevărate. (sin. a nu se cădea)
I: Si è deciso di lavorare oltre l’orario. F: Il ne convient pas que vous fassiez des
E: It was decided that we should work affirmations injustes.
overtime.
I: Non è conveniente fare / che facciate I: Mi dà fastidio che Paolo arrivi in
delle affermazioni false. ritardo ai corsi // di sentire sempre la
E: You shouldn’t make false statements. stessa canzone // chi viene senza
annunciarsi.
R: Se cuvine ca Paul să fie recompensat E: It annoys me that Paul is late for class
pentru gestul său. (sin. a se cădea, a // that I always hear the same song.
trebui) Those who come unannounced annoy
F: Il convient que Paul soit récompensé me.
pour son geste.
I: E' giusto che Paolo sia ricompnesato DESCOPERI
per il suo gesto. ……...................................................
E: Paul should be rewarded for his a se ~
gesture. (în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, unde, când,
R: Nu se cuvenea ca Paul să fie pedepsit. cum P, rel. P)
F: Paul ne méritait pas d’être puni. R: S-a descoperit că anumite virusuri
I: Non era giusto che Paolo fosse punito. nu sunt periculoase pentru organism.
E: Paul shouldn’t have been punished. F: On a découvert que certains virus ne
sont pas dangereux pour l'organisme.
DECIDE I: Si è scoperto che certi virus non sono
…….................................................... pericolosi per l'organismo.
a se ~ E: It’s been discovered that certain
(în constr. impers.) viruses are not harmful to the human
subiect [-animat] (să P, că P, rel. P) body.
R: S-a decis să se organizeze alegeri
prezidenţiale // că vor fi alegeri în R: S-a descoperit unde // când // cum s-
acest an // cine va candida. a întâmplat accidentul // cine a făcut
F: Il a été décidé d'organiser des accidentul.
élections présidentielles // que les F: Il a été découvert où // quand //
élections seront / seraient organisées comment s'est produit l'accident // qui
cette année // qui présentera / a fait l'accident.
présenterait sa candidature. I: È stato scoperto dove // quando //
I: È stato deciso di organizzare delle come è successo l'incidente // chi ha
elezioni presidenziali // che commesso l'incidente.
quest'anno ci saranno le elezioni // chi E: They discovered where // when // how
si presenterà candidato. the accident had happened // who was
E: It was decided that presidential responsible for the accident.
elections // elections would be held
this year // who would candidate. DESENA
……........................
DERANJA a se ~
……………......................................... (în constr. impers.)
a ~ pe cineva (în constr. abs.)
(în constr. impers.) R: La şcoală se desenează cu creioane
subiect [-animat] (că P, să P, rel. P) colorate.
R: Mă deranjează că Paul întârzie la F: A l’école on dessine avec des crayons
cursuri // să aud mereu aceeaşi de couleur.
melodie // cine vine neanunţat. I: A scuola si disegna con matite a
F: Ça me dérange que Paul arrive en colori.
retard aux cours // d'entendre E: At school, children draw in coloured
toujours la même mélodie. // Celui qui pencil.
vient sans s'annoncer / m'avertir me
dérange.
 DISCUTA E: It is desired that the parties involved
…………................ in the conflict should reach an
a se ~ despre agreement.
(în constr. impers.)
R: În zilele noastre se discută mult EVITA
despre încălzirea atmosferei. (sin. a …………………………
se vorbi) a se ~
F: De nos jours on parle beaucoup de (în constr. impers.)
l'échauffement de l'atmosphère. subiect [-animat] (să P)
I: Ai nostri giorni si discute molto sul R: La nivelul conducerii se evită să se ia
riscaldamento dell’atmosfera. o hotărâre definitivă.
E: Nowadays there’s a lot of debate about F: Au niveau de la direction on évite de
global warming. prendre une décision définitive.
I: A livello di direzione, si evita di
........................................................... prendere una decisione definitiva.
a se ~ E: At the level of general management, a
(în constr. impers.) final decision is avoided.
subiect [-animat] (că P, dacă, când,
cum, unde P, rel. P) EXPLICA
R: S-a discutat că // dacă se va schimba ………………..........................
conducerea instituţiei // când // cum a i se ~ (cuiva)
// unde vor avea loc alegerile // cine (în constr. impers.)
va participa din partea sindicatului. subiect [-animat] (că P, rel. P)
(sin. a se vorbi) R: I s-a explicat solicitantului că trebuia
F: On a discuté / a débattu l'éventuel să depună la timp dosarul pentru
changement de la direction de bursă (de studii) // ce trebuia să
l'institution // quand // comment// où depună la dosar.
se dérouleront les élections // qui F: On a expliqué au solliciteur qu’il
participera de la part du syndicat. devait déposer à temps son dossier
I: Si è discusso che se la direzione della pour une bourse (d’études) // ce qu'il
ditta verrà cambiata // quando // come devait mettre dans son dossier.
// dove verranno organizzate le I: È stato spiegato al richiedente che
elezioni // chi ci participerà dal parte doveva deporre in tempo la pratica per
del sindacato. la borsa (di studio) // cosa doveva /
E: They talked about changing the avrebbe doivuto deporre nel dossier.
management of the institution. // They E: The petitioner was told he should have
discussed if the management of the handed in the application for the
institution would be changed // when grant in time // what the documents
// how // where elections would take should be in the file.
place // who would participate on
behalf of the union. EZITA
................................
DORI a se ~ (până) să P
……....................................... (în constr. impers.)
a se ~ R: S-a ezitat mult (până) să se ia
(în constr. impers.) măsurile necesare.
subiect [-animat] (ca... să P) F: On a beaucoup hésité avant de / à
R: Se doreşte ca părţile implicate în prendre les mesures nécessaires.
conflict să ajungă la un acord. I: Si è esitato molto a prendere le misure
F: On souhaite que les parties impliquées necessarie.
dans le conflit arrivent à un accord. E: They hesitated a lot before taking the
I: Si desidera che le parti implicate nel necessary measures.
conflitto arrivino ad un accordo.
 FACE R: La matematică se greşeşte uşor.
……........................ F: En mathes / Aux maths on se trompe
a se ~ facilement.
(în constr. impers.) I: In matematica si sbaglia facilmente.
R: Se face târziu. Se face frig. E: It is easy to make mistakes in maths.
F: Il se fait tard. Il fait froid.
I: Si fa tardi. Si fa freddo. IERTA
E: It’s getting late. It is getting cold. ………………………………..
a se ~
………………………… a i se ~
a se ~ (în constr. impers.)
(în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, rel. P)
subiect [-animat] (că P) R: Nu se iartă că ai fost nesincer. Nu ţi
R: Se făcea că eram în Franţa. se va ierta acest lucru.
F: C'était comme si j'étais en France. F: On ne te pardonne pas de ne pas
I: C'era come se fossi in Francia. avoir été sincère. On ne te pardonnera
E: It was as if I were in France. pas cela.
I: Non si perdona il fatto che sei stato
FRÂNA falso. Non ti si perdonerà questa cosa.
…………………… E: The fact that you have beed dishonest
a se ~ cannot be excused. You will not be
(în constr. impers.) forgiven for this.
R: Nu se frânează în curbă!
F: On ne freine pas au virage! .........................................
I: Non si frena in curva! a se ~
E: One shouldn’t put on the breaks at subiect [-animat] (rel.P)
curves. R: Nu se iartă uşor ce ai făcut de data
asta // cine a făcut greşeli grave.
FUGI F: On ne pardonne pas facilement ce que
……………………. tu as fait cette fois-ci // celui qui a fait
a se ∼ de graves erreurs.
(în constr. impers.) I: Non si perdona facilmente ciò che hai
R: Azi se fuge după moşteniri fabuloase. fatto questa volta // chi ha fatto degli
F: Aujourd'hui on court après des sbagli gravi.
héritages fabuleux. E: The mistakes you've made // Those
I: Oggi si corre dietro le eredità favolose. who have made serious mistakes are
E: Nowadays people run after fabulous not easily forgiven.
inheritances.
IEŞI
FURA ……………………………….
……………………. a se ~ + circ. (timp, loc, mod)
a se ∼ (în constr. impers.)
(în constr. impers.) R: Pe vreme urâtă nu se iese fără
R: Azi se fuge după moşteniri fabuloase. umbrelă.
F: Aujourd'hui on court après des F: Par mauvais temps on ne sort pas sans
héritages fabuleux. parapluie.
I: Oggi si corre dietro le eredità favolose. I: Con il cattivo tempo non si esce senza
E: Nowadays people run after fabulous ombrello.
inheritances. E: In bad weather you don’t go out
without an umbrella.
GREŞI
……………………. R: Pe unde // Cum se iese din clădire?
a se ∼ F: Par où // Comment peut-on sortir de
(în constr. impers.) ce bâtiment?
I: Per dove // Come si esce dall' F: On prescrit / on recommande aux
edificio? malades de continuer le traitement.
E: Which is the way out of the building // I: Si raccomanda ai malati di continuare
where is the exit? il trattamento.
E: The sick are recommended to
IMPUNE continue the treatment.
.......................................
a se ~ R: Li s-a indicat bolnavilor unde // când
(în constr. impers.) // cum trebuie să se trateze // ce
subiect [-animat] (să P) medicamente trebuie să ia.
R: Se impune să luăm măsuri energice. F: On a indiqué aux malades où // quand
F: Il s’impose de prendre des mesures // comment suivre un traitement //
énergiques. // Des mesures énergiques quels médicaments prendre.
s’imposent. I: Ai malati è stato indicato dove //
I: Si rende necessario prendere (delle) quando // come devono curarsi // che
misure energiche. medicine devono prendere.
E: It’s necessary / imperative to take E: They recommended the patients where
strong measures. // when // they should undertake
treatment // what treatment they
………………………………… should undertake // what medicine
a i se ~ cuiva they should take.
subiect [-animat] (să P, rel. P)
R: La proces, li s-a impus martorilor să INSISTA
declare fals // ce să declare. ……………………
F: Au procès, on a imposé aux témoins a se ~
de faire de fausses déclarations // quoi (în constr. impers.)
déclarer. R: Se insistă inutil asupra acestor
I: Al processo è stato imposto ai aspecte.
testimoni di fare delle dichiarazioni F: On insiste inutilement sur ces aspects.
false // che cosa devono dichiarare. I: Si insiste inutilmente su questi aspetti.
E: At the trial, the witnesses were E: They insist in vain on these aspects.
imposed to commit perjury // what to
declare. R: S-a insistat asupra ultimelor
evenimente.
INDICA F: On a insisté sur les derniers
................................ événements.
a se ~ I: Si è insistito sugli ultimi avvenime
(în constr. impers.)
R: Nu se indică să mănânci mult seara. INTERVENI
(sin. a se recomanda) .......................................
F: Il n’est pas recommandé de manger a se ~ în favoarea cuiva
beaucoup le soir. a se ~ pentru ceva
I: Non è indicato / raccomandabile (în constr. impers.)
mangiare molto la sera. R: La examen, nu se intervine în
E: It is unadvisable to eat much in the favoarea nici unui candidat.
evening. F: A l’examen, on n’intervient en faveur
d’aucun candidat.
............................................................ I: All'esame, non si interviene in favore
a i se ~ cuiva di nessun candidato .
(în constr. impers.) E: At the exam, one should not intervene
subiect [-animat] (să P, unde, când, in favour of any candidate.
cum P, rel. P)
R: (Li) se indică bolnavilor să continue R: Se va interveni pentru obţinerea de
tratamentul.(sin. a se recomanda) noi fonduri pentru dezvoltare.
F: On interviendra pour obtenir de
 nouveaux fonds pour le marc du café // à tirer les cartes.
développement. I: Si è cominciato di nuovo a leggere la
I: Si interverrà per ottenere nuovi fondi mano // nei fondi del caffè // le carte.
per lo sviluppo. E: They started reading the palm //
E: Something will be done to obtain new telling fortunes from cards // from
funds for development. coffee again.

INTRA ÎNCERCA
................................ …………………………………
a se ~ + circ. (loc) a se ~
(în constr. impers.) (în constr. impers.)
R: La anumite muzee, duminica se intră subiect [-animat] (subst., să P)
liber. R: Se încearcă reconstituirea mediului
F: À certains musées, le dimanche // să se reconstituie mediul care a
l'entrée est libre. favorizat apariţia vieţii.
I: In certi musei, di domenica si entra F: On essaie de reconstituer le milieu qui
liberamente. a favorisé l'apparition de la vie.
E: Entrance is free at certain museums I: Si cerca di ricostituire l'ambiente che
on Sundays. ha favorito l'apparizione della vita.
E: They try to recreate the environment
R: Pe unde se intră în bibliotecă ? that led to the apparition of life.
F: Par où peut-on entrer dans la
bibliothèque ? Où est l'entrée de la ÎNOTA
bibliothèque? ……………………
I: Da dove si entra nella biblioteca? a se ~
E: Which is the way (in)to the library? (în constr. impers.)
R: Se înoată mai bine când nu este
…………………………………... foarte frig.
a se ~ la ceva ± circ. (mod, timp) F: On nage mieux quand il ne fait pas
(în constr. impers.) trop froid.
R: La unele facultăţi se intră greu. (sin. I: Si nuota meglio quando non fa molto
a se reuşi) freddo.
F: On se fait difficilement admettre à E: One can swim better when it’s not too
certaines facultés. cold.
I: In certe Facoltà si entra / si è ammessi
con difficoltà. ÎNTÂMPLA
E: It’s difficult to be admitted to some ……......................................................
faculties. a se ~
(în constr. impers.)
R: În armată se intră la 18 ani. subiect [-animat] (să P, ca... să P, rel.
F: On commence son service militaire à P)
partir de 18 ans. R: S-a întâmplat să fiu bolnav.
I: Nell'esercito si è ammessi a 18 anni. F: Il m’est arrivé d’être malade.
E: One can join the army at the age of I: Mi è capitato di essere malato.
18. E: It so happened that I was ill.

ÎNCEPE R: Se întâmplă uneori ca discipolii să-şi

…………………….
a se ∼
(în constr. impers.)
R: S-a început iar să se ghicească în
palmă // în cafea // în cărţi.
F: On a commencé de nouveau à lire
dans les lignes de la main // dans le
depăşească maestrul.
F: Il arrive parfois que les disciples
surpassent leur maître.
I: Succede talvolta che i discepoli
superino il loro maestro.
E: It sometimes happens that disciples
surpass their masters.
R: Uneori se întâmplă ca toamna să fie trafic / des embouteillages.
foarte lungă. I: A volte si ritarda a causa del traffico.
F: Parfois il arrive que l’automne soit E: Sometimes you get delayed / are late
très long. because of the traffic.
I: Talvolta capita che l'autunno sia
molto lungo. ÎNTUNECA
E: Sometimes it happens that autumn be ……........................
very long. a se ~
(în constr. impers.)
R: S-a înâmplat (ceea) ce trebuia să se R: Iarna se întunecă foarte devreme.
întâmple. (sin. a se face întuneric)
F: Il est arrivé ce qui devait arrriver. F: En hiver, il fait sombre / la nuit tombe
I: E' successo quello che doveva très tôt.
succedere. I: D’inverno si fa buio molto presto.
E: What was supposed to happen E: In winter it gets dark at an early hour.
happened.
ÎNŢELEGE
.................................................. ……............................................
a i se ~ cuiva a se ~
(în constr. impers.) (în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, rel.P) subiect [-animat] ( că P, rel. P)
R: Mi s-a întâmplat de mai multe ori să R: Nu s-a înţeles că se lucrează şi
fiu bolnav // să nu recunosc anumite sâmbătă // ce s-a spus la radio.
persoane // să nu-mi amintesc F: On n'a pas compris qu'on travaille le
numele persoanelor cunoscute. samedi aussi // ce qu'on avait dit à la
F: Il m’est arrivé plusieurs fois d'être radio.
malade // de ne pas reconnaître I: Non si è capito che si lavora anche il
certaines personnes // de ne pas me sabato // che cosa si è detto alla radio.
rappeler le nom des personnes E: It was not understood that Saturday is
connues. a working day, too // what was said on
I: Mi è capitato molte volte di essere the radio.
malato // di non riconoscere certe
persone // di non ricordarmi il nome ÎNVĂŢA
delle persone conosciute. ……................................
E: It so happened that I was ill several a se ~
times // that I did not recognized (în constr. impers.)
certain persons // that I did not subiect [-animat] (să P)
remember the name of person I knew. R: Se învaţă uşor să schiezi.
F: On apprend facilement à skier.
R: Mi s-a întâmplat ce n-am sperat. I: Si impara facilmente a sciare.
F: Il m'est arrivé ce à quoi je ne E: One learns easily how to ski.
m'attendais pas.
I: Mi è successo ciò che non avrei mai JUCA
sperato. …………………………
E: What I wasn't expecting happened to a se ~ + circ. (timp, loc)
me. (în constr. impers.)
R: De două luni, la teatrele din Londra
ÎNTÂRZIA se joacă cu casa închisă .
……........................ F: Depuis deux mois, dans les théâtres
a se ~ londoniens on joue à guichets fermés.
(în constr. impers.) I: Da due mesi, nei teatri di Londra si fa
R: Uneori se întârzie din cauza spettacolo con la biglietteria chiusa.
traficului. E: London theatres have been playing to
F: Parfois on est en retard à cause du full houses for two months.
 LIPSI col fucile.
................................. E: These days they still fight with guns
a se ~ sometimes.
(în constr. impers.)
R: Uneori se lipseşte de la cursuri. (sin. MANIFESTA
a se absenta) ………………………………….
F: Parfois on s’absente aux cours. a se ~ împotriva a, contra a ceva
I: A volte si assenta dai corsi. a ~ pentru ceva
E: Sometimes students miss classes. (în constr. impers.)
R: Acum se manifestează împotriva
LOCUI globalizării // pentru pace.
................................ F: De nos jours on manifeste contre la
a se ~ mondialisation // pour la paix.
(în constr. impers.) I: Oggi / ai giorni nostri si manifesta
R: La ţară se locuieşte mai ales vara. contro la globalizzazione // per la
F: On habite à la campagne surtout en pace.
été. E: Nowadays people will demonstrate
I: Si abita in campagna soprattutto against globalization // for peace.
d’estate.
E: People live in the countryside MÂNCA
particularly in summer. ………………………....
a se ~ + circ. (loc, mod)
LUCRA (în constr. impers.)
.................................................. R: La restaurantul Universităţii se
a se ~ + circ. (loc, timp, mod) mănâncă bine.
(în constr. impers.) F: Au restaurant de l’Université on
R: În acest centru de cercetare se mange bien.
lucrează la un proiect foarte I: Si mangia bene nel ristorante
important. dell’Università.
F: Dans ce centre de recherche on E: You eat well in the University
travaille à un projet très important. restaurant.
I: In questo centro di ricerche si lavora a
un progetto importantissimo. MENŢINE
E: They are working on a very important ……………………..........
project in this research centre. (în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P)
R: În unele fabrici se lucrează zi şi R: La Senat s-a menţinut ce s-a propus
noapte. în Camera Deputaţilor.
F: Dans certaines usines on travaille jour F: Ce qu' on avait proposé dans la
et nuit. Chambre des Députés a été maintenu
I: In alcune fabbriche si lavora giorno e au Sénat .
notte. I: Al Senato si è mantenuto ciò che
E: In some factories people work day and aveva proposto la Camera dei
night. Deputati.
E: The Senate has maintained what the
LUPTA House of Commons suggested.
.................................
a se ~ MERGE
(în constr. impers.) …………………………
R: În zilele noastre se mai luptă şi cu a se ~ + circ. (loc, mod)
puşca. (în constr. impers.)
F: De nos jours on combat encore au R: Pe drumul acesta se merge la / spre
fusil. cabană.
I: Ai giorni nostri si combatte ancora F: Par ce chemin on va au chalet / vers le
 chalet. MUNCI
I: Per questo sentiero si va verso / alla ……………………………….
baita. a se ~ ± circ. (loc, timp, mod)
E: This is the way that leads to the (în constr. impers.)
chalet. R: În acest atelier se munceşte bine /
prost // de la ora 8 la ora 16.
R: Pe autostradă se merge cu viteză F: Dans cet atelier on travaille bien / mal
mare. (sin. a se circula) // de 8 h à 16 h.
F: Sur l’autoroute on roule à grande I: In questa officina si lavora bene /
vitesse. male // dalle 8 alle 16.
I: Sull'autostrada si va a grande E: In this workshop people work well /
velocità. badly // from 8 to 6 pm.
E: They travel at a high speed on the
highway. MURI
……........................
MINŢI a se ~
……........................ (în constr. impers.)
a se ~ R: La tinereţe, nu se moare dintr-o
(în constr. impers.) răceală.
R: În unele ziare se minte cam mult. F: Quand on est jeune, on ne meurt pas
F: Dans certains journaux, on ment un d' un rhume de cerveau.
peu trop. I: Quando si è giovani, non si muore per
I: Si mente un po' troppo in certi un raffreddore.
giornali. E: People do not die of a cold in youth.
E: In some papers there are too many
lies. NIMERI
…………................
MULŢUMI a se ~ că P
……........................ a se ~ să P
a se ~ a se ~ ca ... să P
(în constr. impers.) (în constr. impers.)
R: Se mulţumeşte întotdeauna celui care R: S-a nimerit că, în ziua aceea, nici eu
îţi face un serviciu. nu am văzut-o pe Maria.
F: On remercie toujours celui qui vous F: Il est arrivé que ce jour-là, moi non
rend service. plus, je n'aie pas vu Marie.
I: Si ringrazia sempre quello che ti fa un I: E’ capitato, che quel giorno,
favore. neanch'io ho visto Maria.
E: One must always thank those who do E: It happened that I didn't see Mary
you a favour. that day either.
.......................................... R: S-a nimerit să n-o văd pe Maria.
a i se ~ cuiva pentru ceva (sin. a se întâmpla)
(în constr. impers.) F: Il est arrivé que je ne voie pas Marie.
R: I s-a mulţumit profesorului pentru Il m'est arrivé de ne pas avoir vu
explicaţii. Marie.
F: On a remercié le professeur pour ses I: Si è dato il caso che non abbia visto
explications. Maria.
I: Hanno ringraziato il professore per le E: It happened that I did not see // meet
spiegazioni. Mary.
E: The teacher was thanked for his
explanations. R: S-a nimerit ca Maria să-l cunoască
pe Paul.
F: Il est arrivé / Le hasard a fait que
 Marie connaisse Paul. PARTICIPA
I: Si è dato il caso che Maria abbia ……………………
conosciuto Paolo. a se ~ la ceva
E: It happened that Mary met Paul. (în constr. impers.)
R: S-a nimerit să plouă în plină iarnă. R: La anumite competiţii se participă
F: Il est arrivé qu'il pleuve en plein după selecţii preliminare.
hiver. F: On participe à certaines compétitions
I: Si è dato caso che piovesse in pieno après des sélections préliminaires.
inverno. I: A certe competizioni si partecipa in
E: It happened that it rained in seguito a selezioni preliminari.
midwinter. E: In certain competitions participation
is established by preliminary
OBSERVA selections.
...............................................................
a se ~ PĂRĂSI
(în constr. impers.) ……………………
subiect [-animat] (că P, când, dacă P, a se ~
rel. P) (în constr. impers.)
R: S-a observat că plouă tot mai rar. R: Când eşti de gardă nu se părăseşte
(sin. a se constata) postul.
F: On a constaté / remarqué qu'il F: Quand on est de garde, on ne quitte
pleuvait de plus en plus rarement. pas son poste.
I: È stato notato che piove sempre più I: Quando sei di guardia non si lascia il
raramente. posto.
E: It’s been noticed it rains less and E: When you are on duty you must not
less. leave the premises.
R: În aglomeraţie nu se observă când // R: În timpul cursei nu se părăseşte
dacă cineva lipseşte // cine lipseşte. traseul.
(sin. a se vedea) F: Pendant la course on ne quitte pas le
F: Dans la foule on ne remarque pas trajet pendant la course.
lorsque // si quelqu'un s'absente // on I: Durante la corsa durante la corsa non
ne voit pas qui s'absente. si lascia il percorso indicato.
I: Nella folla non si nota quando // se E: During the race, do not leave the
uno manca // non si vede chi è marked route.
assente.
E: In a crowd you don't notice when // if PĂREA
someone is missing. ……………....................
a i se ~ cuiva
OPERA (în constr. impers.)
……………………….... subiect [-animat] (că P)
a se ~ ± circ. (timp, loc) R: Mi se părea că visez.
(în constr. impers.) F: Il me semblait rêver. / J’avais
R: În spitalele de urgenţă se operează zi l’impression de rêver.
şi noapte, fără întrerupere. I: Mi sembrava di sognare.
F: Dans les hôpitaux d'urgence on opère E: It seemed to me that I was dreaming.
jour et nuit, sans interruption.
I: Negli ospedali di urgenza si opera R: Lui Paul i se părea că a greşit când a
giorno e notte, senza posa. acceptat propunerea lor.
E: In emergency hospitals they operate F: Paul avait l'impression / croyait qu’il
day and night, around the clock. s’était trompé quand il avait accepté
leur proposition.
I: A Paolo sembrava di aver sbagliato
 quando ha accettato la loro proposta. F: Il paraît // semble bizarre à Marie que
E: It seemed to Paul to have made a Paul n'ait pas encore téléphoné.
mistake when he had agreed to their I: A Maria sembra molto strano //
proposal. curioso che Paolo non abbia ancora
telefonato.
R: Mi se pare că ne-am mai cunoscut // E: Mary finds it strange that Paul has
că ne-am mai văzut undeva. not telephoned yet.
F: J’ai l’impression que // il me semble
que nous nous sommes déjà connus // R: Lui Paul i se pare normal să
que nous nous sommes déjà vus răspundă la solicitările colegilor // ca
quelque part. Maria să fie alături de el.
I: Mi sembra che ci siamo già conosciuti F: Il paraît / semble normal à Paul de
// che ci siamo già visti da qualche répondre aux sollicitations de ses
parte. camarades // que Marie soit à côté de
E: It seems to me we have already met // lui.
seen each other somewhere. I: A Paolo sembra normale rispondere
alle domande dei suoi colleghi // che
........................................ Maria gli stia accanto.
a (se) ~ E: Paul finds it normal to answer his
(în constr. impers.) colleagues' demands // that Mary
subiect [-animat] (că P) should be near him.
R: (Se) pare că va ploua.
F: Il paraît qu’il pleuvra // qu’il va PĂSTRA
pleuvoir. ………………………….
I: Sembra che pioverà. a se ~
E: It seems that it is going to rain // it (în constr. impers.)
looks like rain. subiect [-animat] (rel. P)
R: Nu se păstrează (în casă ) ce nu-ţi
R: (Se) pare că e mai sigur să se mai trebuie. Se păstrează numai
călătorească cu maşina decât cu (ceea) ce-ţi poate folosi.
avionul. F: On ne garde pas (à la maison) ce
F: Il semble qu'il est plus sûr de voyager qu'on n'utilise plus. On garde
en voiture qu’en avion. seulement ce qu'on peut encore
I: Sembra che sia più sicuro viaggiare in utiliser.
macchina che in aereo. I: Non si mantiene (in casa) ciò che non
E: It seems safer to travel by car than by serv più. Si conserva soltanto ciò che
air ti può essere utile.
E: You do not keep in the house what
R: (Se) părea că mă aflam într-un oraş you do not need. You keep only what
mare. you can use.
F: J'avais l'impression d' être dans une
grande ville. PEDEPSI
I: Mi sembrava di essere in una grande …….................................
città. a se ~
E: It looked as if I was in a big city. (în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P)
............................................................. R: Se pedepseşte cine încalcă legea.
a i se ~ cuiva + nume pred. F: On punit ceux qui contreviennent à la
(în constr. impers.) loi. // Ceux qui contreviennent à la loi
subiect [-animat] (că P, să P, ca ...să sont punis.
P) I: Tutti quelli che contravvengono alla
R: Mariei i se pare ciudat // curios că legge verranno puniti.
Paul nu a telefonat încă. E: Whoever breaks the law is punished.
 PETRECE R: În excursie se pleacă bine echipat //
………………………… odihnit.
a se ~ + circ. (loc, timp) F: En excursion on part bien équipé //
(în constr. impers.) reposé.
R: La restaurant, s-a petrecut până în I: Per la gitta si parte ben equipaggiati /
zori. (sin. a chefui) riposati.
F: On a fait la fête au restaurant jusqu’à E: When you go on a trip, you have to be
l’aube. well equipped // rested.
I: Al ristorante si è fatto festa fino
all’alba. ……………………
E: They partied in the restaurant till a se ~ + circ. (loc)
dawn. (în constr. impers.)
R: Nu se pleacă de acasă fără să anunţi
PLĂTI familia // de la un astfel de spectacol.
……........................ F: On ne part pas de la maison sans
a se ~ annoncer sa famille // d’un tel
(în constr. impers.) spectacle.
R: În viaţă se plăteşte pentru orice I: Non si parte / non ci si muove / non si
greşeală. esce da casa senza avvisare la famiglia
F: Dans la vie, on paye pour chaque // da un tale spettacolo.
faute. Dans la vie toute faute se paye. E: You should not leave home without
I: Nella vita si paga per ogni sbaglio. telling your family // such a show.
Nelle vita ogni errore si paga.
E: One pays for each mistake in life. PORNI
……........................
................................. a se ~
a se ~ (în constr. impers.)
(în constr. impers.) R: Nu ştiu cum se porneşte calculatorul.
subiect [-animat] (când, dacă P) (sin. a se pune în funcţiune)
R: Se plăteşte scump când // dacă nu ştii F: J’ignore comment on met en marche
să-ţi alegi prietenii. l'ordinateur.
F: On paye cher quand // si on ne sait I: Non so come si metta in funzione il
pas choisir ses amis. computer.
I: Si paga molto caro quando // se non si E: I don't know how to start the
sa scegliere gli amici. computer.
E: You pay a high price when // if you
don't know how to choose your POVESTI
friends. ……...............................
a se ~
PLÂNGE (în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
…………………… R: Se povesteşte că dacii au ascuns o
a se ~ comoară în munţii Orăştiei. (sin. a se
(în constr. impers.) spune)
R: Se plânge mult la astfel de filme. F: On dit que / le bruit court que les
F: On pleure beaucoup à de tels films. Daces ont caché un trésor dans les
I: Si piange molto /assistendo) a questo monts Orăştie.
genere di film. I: Si racconta che i Daci hanno nascosto
E: One cries a lot at such movies. un tesoro sui monti Orăştie.
E: The rumous goes that the Dacians hid
PLECA a treasure in the Orăştie mountains.
……………............
a se ~ + e.p.s.
(în constr. impers.)
R: Ce se povesteşte despre ei prin oraş? F: On prévoyait qu’il allait neiger dans
(sin. a se spune) tout le pays.
F: Qu’est-ce qu’on raconte sur leur I: Si prevedeva che sarebbe nevicato in
compte dans la ville? tutto il paese.
I: Cosa si racconta / si dice sul loro E: They forecast snow all over the
conto in città? country.
E: What is said about them in town?
R: În proiectele de viitor ale
PRESUPUNE Universităţii se prevede să se
………………………… construiască un corp de clădire
a se ~ pentru bibliotecă.
(în constr. impers.) F: Dans les projets d'avenir de
subiect [-animat] (că P) l'Université, il est prévu de construire
R: Se presupune că Paul îşi cunoaşte un bâtiment pour la bibliothèque.
obligaţiile profesionale. (sin. a se I: Nei futuri progetti dell'Università si
considera) prevede che si costruisca un corpo di
F: On suppose que Paul connaît ses edificio per la biblioteca.
obligations professionnelles. E: A building for a library is envisaged
I: Si suppone che Paolo conosca i suoi in the future projects of the
obblighi professionali. University.
E: It’s assumed that Paul knows his
professional duties. R: În regulamentul studenţilor se
prevede ca examenele să fie susţinute
R: Se presupune că pe Marte există în două sesiuni.
forme de viaţă. (sin. a se bănui) F: Dans le règlement des étudiants il est
F: On suppose que, sur Mars, il y a des prévu que les examens soient passés
formes de vie. en deux sessions.
I: Si ipotizza che su Marte esistano I: Nel regolamento degli studenti si
forme di vita. prevede che gli esami siano sostenuti
E: It is presumed that there are life forms in due sessioni.
on Mars. E: In the regulations for students it is
provided that exams are to be
PRETINDE undertaken in two sessions.
…………........................
a se ~ că P R: Nu s-a prevăzut nicăieri dacă acest
(în constr. impers.) tip de contract poate fi reziliat.
subiect [-animat] (că P) F: Il n'a été stipulé nulle part si on peut
R: Se pretinde că Paul este un foarte résilier ce type de contrat. / On n’a
bun manager. (sin. a se susţine) prévu / stipulé nulle part si ce type de
F: On prétend / on dit que Paul est un contrat peut être résilié.
très bon manager. I: Non si è previsto da nessuna parte se
I: Si afferma che Paolo è un questo tipo di contratto possa essere
ammistratore molto bravo. rescisso.
E: They claim / say Paul is a very good E: It was not stipulated anywhere if such
manager. a contract can be terminated.

PREVEDEA ………………………………………..
............................................................... a se ~
a se ~ (în constr. impers.)
(în constr. impers.) subiect [-animat] (cum, când, unde P,
subiect [-animat] (că P, să P, ca ... să rel. P)
P, dacă P) R: Nu s-a prevăzut nicăieri cum să se
R: Se prevedea că va ninge în toată ţara. rezolve o astfel de criză.
(sin. a se prognoza) F: On n’a prévu nulle part comment
 résoudre une telle crise.
I: Non si è previsto da nessuna parte
come risolvere questo tipo di crisi.
E: It is not stipulated anywhere how to
solve such a crisis.
R: In programul reuniunii se prevede R:
unde şi când se vor desfăşura
dezbaterile pe secţiuni. F:
F: Dans le programme de la réunion il
est prévu où et quand se dérouleront I:
les débats par sections.
I: Nel programma della riunione si E:
prevede dove e quando si svolgeranno
le discussioni per sezioni.
E: In the programme of the conference it
is provided where and when the
debates of the sections will take place.
R: În convenţie se prevede cine va R:
asigura cheltuielile de deplasare ale
studenţilor. (sin. a se stipula)
F: Dans le contrat il est stipulé / il a été F:
prévu qui supportera les frais de
voyage des étudiants.
I: Nella convenzione è stato previsto chi I:
garantirà i pagamenti del trasporto
degli studenti.
E: The contract stipulates who is in E:
charge of the students’ travelling
expenses.
is our business!
PROFITA
……........................
a se ~
(în constr. impers.)
S-a profitat de bunele intenţii ale lui
Paul.
On a profité des bonnes intentions de
Paul.
Si è approfittato delle buone
intenzioni di Paolo.
They have taken advantage of Paul’s
good intentions.
PROMITE
……........................
a se ~
(în constr. impers.)
În campania electorală se promite
foarte mult. După alegeri nu se mai
promite nimic.
Pendant la campagne électorale on
promet beaucoup de choses. Après les
élections , on ne promet plus rien.
Durante la / in campagna elettorale si
promette moltissimo. Dopo le elezioni
non si promette più niente.
They make many promises during the
election campaign. They no longer
make promises after the elections.

PRIVI
……………………..............................
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (rel. P, unde, când,
cum P)
R: Nu te priveşte ce facem noi // cu cine
vom discuta. Numai pe noi ne
priveşte unde // când // cum vom
pleca!
F: Ce que nous faisons // avec qui nous
allons discuter ne te concerne pas / ce
n’est pas ton affaire! C'est à nous de
décider où // quand // comment nous
allons partir.
I: Non ti riguarda ciò che facciamo noi
// con chi parleremo. Sono fatti nostri
dove andremo // quando // come
partiremo.
E: What we are doing here // Who we are
going to talk to is none of your
business / doesn't concern you! Where
// When // How we are going to leave
……………….
a i se ~ (cuiva)
(cu sens pasiv)
R: Pentru anul viitor, li s-au promis
elevilor calculatoare noi.
F: Pour l’année prochaine, on a promis
aux élèves de nouveaux ordinateurs.
I: Per l’anno prossim, sono stati
promessi agli alunni dei nuovi
computer.
E: For next year, the pupils have been
promised new computers.
PROPUNE
.........................................................
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, ca ... să P)
R: S-a propus să se schimbe programa
de liceu // ca programa de liceu să se
schimbe.
F: On a proposé de changer le
 programme pour le lycée. On a dice / che tutto quel che si dice sia
proposé que le programme pour le vero.
lycée soit changé. E: Everything that is being said can't be
I: È stato proposto di cambiare il true. It's impossible that everything
programma liceale // che il that is being said be true.
programma liceale sia cambiato.
E: They suggested / proposed a change in R: Acum se poate să intrăm în sală // să
the curriculum. intraţi în sală // să intre toată lumea
în sală.
……................................... F: Maintenant nous pouvons entrer //
a se ~ vous pouvez entrer // tout le monde
(în constr. impers.) peut entrer dans la salle.
subiect [-animat] (rel. P) I: Ora si può entrare in sala // ora
R: Ce s-a propus ieri în şedinţa possiamo // potete entrare in sala //
Senatului s-a respins. tutti possono entrare in sala.
F: Ce qui a été proposé hier dans la E: Now we // you are // everybody is
séance du Sénat n'a pas été voté. allowed to enter the hall.
I: Quello che è stato proposto ieri alla
seduta del Senato è stato respinto.
E: What was suggested in the Senate RĂCI
meeting yesterday was voted against. ……........................
a se ~
PUTEA (în constr. impers.)
……................................................... R: Se răceşte uşor în această perioadă a
a se ~ anului.
(în constr. impers.) F: On prend froid facilement à cette
subiect [-animat] (infinitiv (fără a), époque de l’année.
să P) I: In questo periodo dell’anno si prende
R: Acum se poate să se intre în sală. facilmente il raffreddore.
(sin. a fi posibil) E: One gets a cold very easily this time of
F: Maintenant on peut entrer dans la year.
salle.
I: Ora si può entrare nella sala. RĂSPUNDE
E: You may enter the hall now. ……………............
a se ~ la ceva
.......................................................... (în constr. impers.)
a se ~ R: La scrisorile de felicitare se răspunde
(în constr. impers.) imediat.
subiect [-animat] (să P, ca ... să P) F: On répond immédiatement aux lettres
R: Se poate să plouă mâine // ca mâine de félicitations.
să plouă. (sin. a fi posibil) I: Alle lettere di auguri si risponde
F: Il se peut / il est possible qu’il pleuve subito.
demain. E: Congratulation letters should be
I: Può darsi che piova domani / che answered back immediately.
domani piova.
E: It may rain tomorrow. R: La toate întrebările puse de profesor
s-a răspuns foarte corect.
R: Nu se poate să fie adevărat ce se F: On a répondu très correctement à
spune // ca tot ce se spune să fie toutes les questions posées par le
adevărat. (sin. a fi posibil) professeur.
F: Il est impossible que tout ce qu'on dit I: A tutte le domande poste dal
soit vrai. professore si è risposto molto
I: Non può essere vero tutto ciò che si correttamente.
E: All the teacher's questions were very
 correctly answered. F: En cas de chaleur excessive, on
recommande de cesser toute activité //
………………………. qu'on cesse toute activité.
a se ~ la ceva al cuiva I: In condizioni di calore eccessivo si
a i se ~ (cuiva) la ceva consiglia la cessazione di qualsiasi
(în constr. impers.) attività // di cessare qualsiasi attività.
R: Nu s-a răspuns la cererea lui Paul. E: In extreme heat they advise that any
Lui Paul nu i s-a răspuns la cerere. activity should be interrupted.
F: On n'a pas répondu à la requête de
Paul. RECUNOAŞTE
I: Non si è risposto alla richiesta di ........................................
Paolo. Alla richiesta di Paolo non si è a se ~
risposto. (în constr. impers.)
E: They haven’t answered Paul’s subiect [-animat] (că P)
petition. R: S-a recunoscut că proiectul lui Paul
era realizabil.
………………………………. F: On a admis que le projet de Paul était
a i se ~ (cuiva) réalisable.
(în constr. impers.) I: È stato riconosciuto che il progetto di
subiect [-animat] (că P, să P) Paolo era realizzabile.
R: Mariei i s-a răspuns că dosarul de E: They admitted that Paul’s project
bursă i-a fost respins // să se adreseze could be realized.
Ministerului Educaţiei.
F: On a communiqué à Marie que son R: S-a recunoscut public că acuzatul era
dossier de bourse a été refusé // nevinovat.
qu'elle devait s'adresser au Ministère F: On a reconnu publiquement que
de l'Éducation. l'accusé était innocent.
I: A Maria è stato risposto che la sua I: E' stato riconosciuto pubblicamente
pratica per una borsa è stata respinta che l'imputato era innocente.
// che dovrebbe rivolgersi al Ministero E: It has been publicly admitted that the
della Pubblica Istruzione. defendant was not guilty.
E: Mary received the answer that her
grant application had been rejected // RENUNŢA
she should apply to the Ministry of ……………………
Education. a se ~ la ceva
(în constr. impers.)
RÂDE R: S-a renunţat la tema iniţială de
……........................ cercetare.
a se ~ F: On a renoncé au thème initial de
(în constr. impers.) recherche.
R: Uneori se râde fără motiv. I: Si è rinunciato al tema iniziale di
F: Parfois on rit sans raison. ricerca.
I: A volte si ride senza motivo. E: They gave up the initial theme of the
E: Sometimes one laughs without reason. research.

RECOMANDA REPROŞA
…….................................................. …………………………
a se ~ a i se ~ (cuiva)
(în constr. impers.) (în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, ca ... să P) subiect [-animat] (că P)
R: În condiţii de căldură excesivă se R: Lui Paul i s-a reproşat de mai multe
recomandă să se înceteze orice ori că are un comportament agresiv.
activitate // ca orice activitate să I s-a reproşat că foloseşte expresii
înceteze. prea familiare.
F: On a reproché plusieurs fois à Paul REZISTA
qu'il avait un comportement agressif. …………………….
On lui a reproché d'employer des a se ~ + circ. (mod)
expresssions trop familières. (în constr. impers.)
I: Si è rimproverato spesso a Paolo di R: În situaţii dificile se rezistă greu.
avere un atteggiamento aggressivo. F: Dans des situations difficiles on
Gli si è rimproverato di usare delle résiste difficilement.
espressioni troppo familiari. I: Nelle situazioni difficili si resiste
E: Paul has been repeatedly reproached difficilmente.
for his aggressive behaviour. He was E: One can barely hold on in a tight spot.
reproached for using inappropriate
language. …………………….
a se ~ la ceva
(în constr. impers.)
REUŞI R: La o asemenea ofertă nu se poate
…………………… rezista.
a se ~ F: On ne peut pas résister à une telle
(în constr. impers.) offre.
R: În viaţă se reuşeşte prin muncă şi I: Non si può resistere ad una simile
prin inteligenţă. offerta.
F: On réussit dans la vie par le travail et E: One cannot resist such an offer. //
par l'intelligence. Such an offer can't be resisted.
I: Nella vita si riesce con il lavoro e con
l’intelligenza. RISCA
E: In life, one succeeds through work ……........................
and intelligence. a se ~
(în constr. impers.)
REVENI R: În astfel de situaţii se riscă
………………….... întodeauna.
a se ~ + circ. (loc) F: Dans de telle situations, on risque
(în constr. impers.) toujours.
R: La ora prânzului se va reveni la I: In tali situazioni si rischia sempre.
hotel. E: In such circumstances one always
F: A l’heure du déjeuner, on reviendra à takes risks.
l’hôtel.
I: All’ora del pranzo si ritornerà SALUTA
all’albergo. ………………………..
E: At lunch time we shall go back to the a se ~ ± circ. (loc, mod)
hotel. (în constr. impers.)
R: În diferitele culturi se salută în mod
…………………….. diferit.
a se ~ asupra a ceva F: Dans les différentes cultures on salue
(în constr. impers.) de manière différente.
R: La sfârşitul dezbaterii, se va reveni I: Nelle diverse culture si saluta in modo
asupra aspectelor sociale. differente.
F: À la fin du débat, on reviendra sur les E: In various cultures people greet each
aspects sociaux. other in different ways.
I: Alla finedel dibattito, si ritornerà sugli
aspetti sociali. R: Se salută întotdeauna când se intră
E: At the end of the debate, we’ll în clasă.
reconsider the social aspects. F: On salue toujours quand on entre en
classe.
I: Si saluta sempre quando si entra in
classe.
E: You have to greet when you enter the ................................
class. a se ~
R: Nu se salută cu mâinile în buzunare! (în constr. impers.)
F: On ne doit pas saluer les mains dans subiect [-animat] (că P, ca ... să P)
les poches. R: S-a scris în ziar că sărbătorile
I: Non si saluta con le mani nelle tasche. oraşului vor începe săptămâna
E: You do not greet someone with your viitoare.
hands in your pockets. F: Il a été écrit dans les journaux que les
fêtes de la ville commenceront la
SĂRI semaine prochaine.
……......................... I: Si è scritto nel giornale che le feste
a se ~ della città incominceranno la
(în constr. impers.) settimana prossima.
R: La ultima Olimpiadă s-a sărit în E: It is in the papers that the town
înălţime 2,40 m. celebrations start next week.
F: Lors des derniers Jeux Olympiques on
a sauté 2,40 m en hauteur. R: S-a scris în ziar ca persoanele
I: Alle ultime Olimpiadi si è saltato2,40 interesate de credite pe termen lung
m. in alteza să se prezinte la sediul băncii.
E: At the latest Olympic games, the F: Il a été écrit dans les journaux / Les
athletes reached 2.40 m in high jump. journaux ont annoncé que les
personnes intéressées par les crédits à
SCĂPA long terme doivent se présenter au
……........................ siège de la banque.
a se ~ I: Si è scritto nel giornale che le
(în constr. impers.) personne interessate dai crediti a
R: De anumite boli nu se scapă uşor. lungo termine si presentino alla sede
F: On n’échappe pas facilement à della banca.
certaines maladies. On ne guérit pas E: It was in the papers that persons
facilement de certaines maladies. interested by long term loans should
I: Da certe malattie non si guarisce go to the bank.
facilmente.
E: You can’t get rid of certain diseases SCUIPA
easily. ……………………
a se ~
SCRIE (în constr. impers.)
….................................... R: Nu este sănătos să se scuipe pe jos.
a~ F: Il est malsain de cracher par terre.
(în constr. abs.) I: Non è igienico sputare per terra.
(în constr. impers.) E: It is an unhealthy habit to spit on the
subiect [-animat] (că P) ground.
R: Scrie în ziar că va fi o vară
caniculară. SIMŢI
F: Les journaux annoncent un été …….................................
caniculaire. a se ~
I: Sta scritto nel giornale che sarà (în constr. impers.)
un'estate canicolare. subiect [-animat] ( că P)
E: The papers say that it will be a hot R: În aer se simte că va ploua.
summer. F: Dans l'air, on sent qu’il va pleuvoir.
I: Si sente nell'aria che pioverà.
E: You can feel (in the air) the rain is
coming.
 SLĂBI Spania.
……........................ F: On dit que Paul partira pour
a se ~ l' Espagne.
(în constr. impers.) I: Di Paolo si dice che partirà per la
R: Se slăbeşte mai repede printr-un Spagna.
regim corect. E: Paul is said to be going to Spain.
F: On maigrit plus vite en suivant un
régime correct. ...........................................................
I: Si dimagrisce più velocemente con un a i se ~ (cuiva)
regime corretto. (în constr. impers.)
E: You can lose weight more easily if you subiect [-animat] (că P, să P, când,
keep a good diet. cum, unde, dacă P)
R: I s-a spus lui Paul că Maria îl
SOLICITA aşteaptă de o oră.
………………......................... F: On a dit à Paul que Marie l'attendait
a i se ~ (cuiva) depuis une heure.
(în constr. impers.) I: È stato detto a Paolo che Maria
subiect [-animat] (ceva, să P) l'aspettava da un'ora.
R: Lui Paul i s-a solicitat participarea la E: Paul was told that Mary had been
alegerile viitoare // să contribuie la waiting for him for an hour.
definitivarea programului. (sin. a
cere, a propune) R: I s-a spus necunoscutului să plece şi
F: On a demandé à Paul de participer să revină peste două zile. I s-a spus
aux prochaines élections // de unde să meargă // cum să ajungă
contribuer à la finalisation du acolo // când să revină.
programme. F: On a dit à l’inconnu de partir / de s’en
I: Si è chiesta a Paolo la sua aller et de revenir dans deux jours.
partecipazione alle prossime elezioni // On lui a dit où aller // comment y
di contribuire alla conclusione del arriver // quand revenir.
programma. I: È stato detto allo sconosciuto di
E: Paul was asked to set in for the andarsene e di ritornare dopo due
forthcoming / next elections // to giorni. Gli è stato detto dove andare //
contribute in the finalizing of the come giungervi // quando doveva /
programme. poteva ritornare.
E: The stranger was told to go away and
SPUNE come back in two days. He was told
……................................ where to go // how to get there // when
a se ~ to come back.
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P) .........................................
R: Se spune că se va schimba a i se ~ (cuiva) rel. P
constituţia. (în constr. impers.)
F: On dit que la constitution sera subiect [-animat] (rel. P)
modifiée. R: I s-a spus lui Paul cu cine să
I: Si dice che la costituzione sarà colaboreze // ce să facă.
cambiata. F: On a dit à Paul avec qui collaborer //
E: They say the Constitution will be que faire.
changed. I: È stato detto a Paolo con chi dovesse
collaborare // cosa devesse fare.
........................................ E: Paul was told who to cooperate with //
a se ~ despre cineva what to do.
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P)
R: Se spune despre Paul că va pleca în
 STA R: În timpul discuţiei s-a stăruit asupra
…………………………… tuturor dificultăţilor // asupra
a-i ~ (cuiva) + circ. (mod) tuturor aspectelor.
(în constr. impers.) F: Pendant la discussion on a insisté sur
R: Îmi stă bine cu această coafură // cu toutes les difficultés // sur tous les
această rochie. (sin a-i veni bine) aspects.
F: Cette coiffure me sied bien / me va I: Durante la discussione si è insistito su
bien // cette robe me va bien. tutte le difficoltà // su tutti gli aspetti.
I: Questa acconciatura // questo vestito E: During the negotiations, they have
mi sta bene. insisted on pointing out all the
E: This hair style // dress suits me. difficulties // on all aspects.

STABILI ……………………
.................................................. a se ~ să P
a se ~ (în constr. impers.)
(în constr. impers.) R: S-a stăruit să se înceapă construcţia
subiect [-animat] (că P, să P) casei cât mai repede.
R: S-a stabilit că Maria va pleca la F: On a insisté pour que la construction
Constanţa. de la maison commence au plus vite.
F: On a convenu que Marie partirait I: Si è insistito perché la costruzione
pour Constantza. della casa incominci al più presto.
I: È stato stabilito che Maria andrà a E: They have insisted on beginning the
Costanza. construction of the house as soon as
E: It has been settled that Mary was to go possible.
to Constanta.
STRIGA
R: S-a stabilit să venim cu toţii la ora 8. ................................
F: On a convenu que nous venions tous à a se ~
8 heures. (în constr. impers.)
I: È stato stabilito che dobbiamo venire R: În situaţii de criză se acţionează, nu
tutti alle otto. se strigă.
E: It has been settled that we were to F: Dans des situations de crise on agit,
come at eight. on ne se plaint pas / on ne crie pas à
haute voix.
............................................................... I: In situazioni di crisi si agisce, non ci
a se ~ si lamenta ( strillando).
(în constr. impers.) E: In instances of crises, one shouldn’t
subiect [-animat] (unde, când, cum P, cry out, but do something.
rel. P)
R: S-a stabilit unde va pleca Maria // SUI
când se va întoarce // cu cine va veni. ……........................
F: On a établi où Marie partirait // quand a se ~
elle reviendrait // avec qui elle (în constr. impers.)
viendrait. R: Dealul acesta se suie uşor.
I: È stato stabilito dove andrà Maria // F: On monte facilement cette colline.
quando ritornerà // con chi arriverà. I: Su questa collina si sale facilmente.
E: It was settled where Mary was to go // E: This hill is easy to climb.
when she was to come back // who she
was to come with. SUNA
................................
STĂRUI a se ~
…………………. (în constr. impers.)
a se ~ asupra ceva R: Nu se sună la telefon înainte de ora 5
(în constr. impers.) p.m.
F: On ne doit pas téléphoner avant 5 bien intentionnée.
heures de l’après-midi. I: Si sa che Maria è una persona ben
I: Non si chiama al telefono prima delle intenzionata.
5 pomeridiane. E: Mary is known to be a well-
E: You should never call somebody up intentioned person.
before 5 p.m.
TĂCEA
SUPĂRA ................................
……………........................................ a se ~
a ~ pe cineva (în constr. impers.)
(în constr. impers.) R: Se tace cînd este vorba de interese
subiect [-animat] (că P, să P, rel. P) personale.
R: Mă supără că îl ştiu pe Paul în F: Quand il s'agit d'intrérêts personnels
situaţii dificile. on se tait.
F: Cela m'ennuie de savoir Paul dans I: Si deve stare zitti quando si tratta di
des situations difficiles. interessi personali.
I: Mi rattrista di sapere Paolo in E: People keep quiet when it comes to
situazioni difficili. their own interest.
E: It annoys me to know Paul in difficult
situations. R: De ce nu se tace în fundul sălii?
F: Pourquoi ne fait-on pas de silence au
R: Mă supără să aud că nimic nu mai fond de la salle?
merge. I: Perché non si sta zitti, lì, in fondo
F: Cela m'ennuie / m' attriste d'entendre all’aula?
que rien ne va plus. E: Why don't they keep silent at the back
I: Mi rattrista sentire che niente va bene. of the hall?
E: It annoys me to hear that everything is
wrong. TELEFONA
………………………....
SUSŢINE a se ~ + circ. (timp, loc)
……………………. (în constr. impers.)
a se ~ că P R: Nu se telefonează după ora 10 seara.
(în constr. impers.) F: On ne téléphone pas / il ne convient
R: Se susţine că accidentul a fost pas de téléphoner après dix heures du
provocat de neatenţia şoferului. (sin. soir.
a afirma) I: Non si telefona dopo le dieci di sera.
F: On soutient que l'accident s'est E: You do not call people after 10 p.m.
produit à cause de l' inattention du
chauffeur. R: Din cabinele telefonice publice se
I: Si sostiene che l'incidente è stato poate telefona cu cartelă, chiar în
provocato dalla disattenzione străinătate.
dell'autista. F: Des cabines téléphoniques publiques
E: It is assumed / said that the accident on peut téléphoner avec une carte (de
was generated by the driver’s lack of téléphone), même à l'étranger.
attention. I: Dalla cabina telefonica pubblica si
può telefonare con la scheda anche
ŞTI all'estero.
………………………… E: From a telephone booth one can
a se ~ phone even abroad, using a card.
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P) R: Prin centralele digitale se telefonează
R: Se ştie că Maria e o persoană bine oriunde // direct // fără comandă.
intenţionată. F: Par les centrales digitales, on
F: On sait que Marie est une personne téléphone n'importe où // directement
 // sans commande. TRĂI
I: Attraverso le centrali telefoniche si ……........................
telefona da qualsiasi parte // a se ~
direttamente // senza ordinazione. (în constr. impers.)
E: Through a digital system one can R: În ţara noastră nu se mai trăieşte ca
phone anywhere // direct // without altădată.
going through an operator. F: Dans notre pays on ne vit plus comme
jadis.
TERMINA I: Nel nostro paese non si vive più come
................................ una volta.
a se ~ E: We don’t live now as we used to.
(în constr. impers.)
R: E cazul să se termine cu povestea R: Nu se trăieşte numai cu fructe.
asta odată! F: On ne vit pas que de fruits.
F: Il est temps qu’on finisse avec cette I: Non si vive solo di frutta.
histoire / que cette histoire prenne fin E: You can’t live only on fruit.
une fois pour toutes!
I: È il caso che tutta questa storia TRĂSNI
finisca! ................................
E: It’s time this should come to an end! a~
(în constr. impers.)
TINDE R: A trăsnit! A trăsnit undeva în
………………. apropiere.
a se ~ spre ceva F: La foudre est tombée! Elle est tombée
(în constr. impers.) quelque part dans le voisinage.
R: În zilele noastre se tinde spre I: È caduto un fulmine! È caduto da
globalizare. qualche parte, nelle vicinanze.
F: De nos jours on tend à la E: The thunder has struck ! It has struck
mondialisation. somewhere close.
I: Ai giorni nostri, tutto tende verso la
globalizzazione. TRECE
E: Nowadays there is a strong tendency ……........................
to globalization. a se ~
(în constr. impers.)
TRAGE R: Prin anumite locuri nu se trece // nu
................................. se poate trece.
a se ~ F: Par certains endroits il est interdit de
(în constr. impers.) passer // on ne peut pas passer.
R: În caz de pericol, în tren, se trage I: Per alcuni posti non si passa // non si
semnalul de alarmă. può passsare.
F: En cas de danger, dans le train, on E : In certain places.one can’t get
tire le signal d'alarme. through.
I: In caso di pericolo, in treno si tira il
dispositivo di allarme. R: Nu se trece strada pe roşu.
E: On the train, in case of danger you F: On ne traverse pas // on ne doit pas
should pull the alarm. traverser la rue au feu rouge.
I: La strada non si attraversa con il
R: La vânătoare se trage cu puşca. rosso.
F: A la chasse on tire au fusil. E: You shouldn't cross the street on the
I: A caccia si spara / si tira con il fucile. red light.
E: When hunting one fires a gun.
R: Nu se trece prea uşor de la bucurie la
tristeţe.
F: On ne passe pas trop facilement de la
 joie à la tristesse.
I: Non si passa troppo facilmente dalla
gioia alla tristezza.
E: It is not very easy to go from joy to
sorrow.
………………………………
a se ~ de la ceva la ceva
a se ~ de la cineva la cineva
(în constr. impers.)
R: La seminar, s-a trecut prea repede
de la o idee la alta // de la
preromantici la romantici.
F: Au séminaire, on a passé trop vite
d'une idée à l'autre // des
préromantiques aux romantiques.
I: Alle esercitazioni si passa troppo in
fretta da un'idea all'altra // dai
preromantici ai romantici.
E: In the seminar, they went too quickly
from one idea to another // from the
preromanticists to romanticists.
TREMURA
…………………………………
a se ~ + circ. (timp, cauză, loc)
(în constr. impers.)
R: La examene se tremură (de frică) pe
coridoare.
F: Aux examens on tremble (de peur)
dans les couloirs.
I: Agli esami si trema (di paura) nei
corridoi.
E: During exams one shivers (with fear)
in the corridors.
TRIMITE
……………………
a se ~ la ceva
(în constr. impers.)
R: În notele bibliografice se trimite la
surse directe şi indirecte.
F: Dans les notes bibliographiques on
renvoit à des sources directes et
indirectes.
I: Nelle note bibliografiche si rimanda
alle fonti dirette o indirette.
E: In bibliography notes one makes
reference to direct and indirect
sources.
ŢINE
……………..
a ~ de cineva
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (să P, ca ... să P)
R: Ţine de decan // de rector să rezolve
aceste probleme. (sin. a fi de
competenţa)
F: Il incombe / revient au doyen // au
recteur de résoudre ces problèmes.
I: E’compito del preside // del rettore
risolvere questi problemi.
E: It's the dean's // the rector's job to
solve these problems.
R: Ţine numai de decan ca Maria să
obţină o bursă de studii.
F: Il ne tient qu'au doyen que Marie
obtienne une bourse d'études.
I: Dipende solo dal preside che Maria
ottenga una borsa di studi.
E: It depends only on the dean that Mary
gets a scholarship.
UITA
……………………
a se ~
(în constr. impers.)
subiect [-animat] (că P, unde, cum,
când P, rel. P)
R: S-a uitat că iniţial construcţia avea
altă destinaţie.
F: On a oublié / on a perdu de vue que la
construction avait, au début, une
autre destination.
I: Si è dimenticato che inizialmente la
costruzione aveva un’altra
destinazione.
E: It was forgotten that the building
initially had a different purpose.
R: S-a uitat ce s-a hotărât la şedinţa
precedentă // cine trebuia să facă
sinteza discuţiilor.
F: On a oublié ce qu’on avait décidé à la
réunion précédente // qui devait
rédiger la synthèse des discussions.
I: Si è dimenticato che cosa si era
deciso nella seduta precedente // chi
doveva fare la sintesi delle discussioni.
E: They forgot what they had decided at
the previous meeting // who was
supposed to draw the conclusions of
the meeting.
R: S-a uitat unde // când // cum vor fi urăşte cel mai mult în familia
publicate concluziile intâlnirii. noastră. Ce se urăşte cel mai mult în
F: On a oublié où // quand // comment familia noastră este să minţi // să nu
seraient publiées les conclusions de spui adevărul.
l'entretien. F: Mentir, ne pas dire la vérité est détesté
I: Si è dimenticato dove // quando // le plus dans notre famille. Ce qu’on
come verranno pubblicate le hait / déteste le plus dans notre famille
conclusioni dell'incontro. c’est qu'on mente // qu'on ne dise pas
E: They forgot when // where// how the la vérité.
conclusions of the meeting would be I: Il mentire, il non dire la verità è ciò
published. che è più detestato nella nostra
famiglia. Ciò che si odia di più nella
UMBLA nostra famiglia è il mentire // il non
................................ dire la verità.
a se ~ în ceva E: Lying, not telling the truth is what we
(în constr. impers.) hate most in our family is lying, not
R: Vara se umblă de obicei în pantaloni telling the truth. We hate most in our
scurţi. family is lying // not telling the truth.
F: En été on porte d’habitude des
pantalons courts / des bermudas. URMĂRI
I: D’estate si va, di solito, in pantaloni ............................................................
corti. a se ~
E: In summer people usually go about in (în constr. impers.)
shorts. subiect [-animat] (rel. P, când, cum,
dacă P)
UMPLE R: Trebuie să se urmărească ce s-a
................................ propus iniţial.
a se ~ F: On doit suivre ce qu'on a proposé au
(în constr. impers.) début.
subiect [-animat] (rel. P.) I: Si deve seguire ciò che si è proposto
R: Trebuie să se umple ce se goleşte. all'inizio.
F: On doit remplir ce qu'on a vidé. E: What was initially suggested must be
I: Si deve riempire ciò che si svuota. followed.
E: We must refill what gets empty.
R: Se urmăreşte cu atenţie când // dacă
URCA vine trenul // cum urcă pasagerii.
................................ F: On observe attentivement quand // si
a se ~ le train arrive // comment les
(în constr. impers.) voyageurs y montent.
R: Pe unele trasee montane se urcă I: Si osserva attentamente quando // se
numai vara. viene il treno // come salgono i
F: Par certains trajets de montagne on passeggieri.
ne monte qu’en été. E: They closely monitor when and if the
I: Per certi sentieri di montagna si sale train comes // how the passengers get
soltanto d’estate. on.
E: Some mountain tracks are to be
climbed only in summer. VEDEA
................................
URÎ a se ~
....................................... (în constr. impers.)
a se ~ R: Se vede încă, nu aprinde lumina.
(în constr. impers.) F: On voit encore (assez bien), n’allume
subiect [-animat] (să P) pas (la lumière).
R: Să minţi, să nu spui adevărul se I: Ci si vede ancora, non accendere la
 luce. Anche a me viene da ridere. Anche a
E: It’s not dark yet, don’t turn on the te viene da ridere. A noi tutti viene da
light. ridere.
E: Paul // Mary feels like laughing. I feel
........................................................... like laughing, too. You feel like
a se ~ că P laughing, too. We all feel like
(în constr. impers.) laughing.
subiect [-animat] (că P, dacă, cum ,
unde, când P) R: Copilului i-a venit să plângă, dar s-a
R: Se vede că s-au grăbit să ia o abţinut.
hotărâre. (sin. a constata) F: L’enfant a eu envie de pleurer mais il
F: On voit bien qu’ils se sont hâtés de s’est abstenu.
prendre une décision. I: Al bambino è venuto da piangere ma
I: Si vede che si sono affrettati a si è trattenuto.
prendere una decisione. E: The child felt like crying but held back
E: It’s obvious they made a decision in a his tears.
hurry.
................................
R: Din cele întâmplate, se vede că este a se ~
sincer // nu se vede dacă este sincer. (în constr. impers.)
(sin. a constata) R: Când se vine dintr-o călătorie
F: De ce qui vient de se passer, on voit obositoare, e nevoie de câteva zile de
qu'il est sincère // on ne voit pas s'il odihnă.
est sincère. F: Quand on rentre d’un voyage fatigant,
I: Da quello che è successo si vede che è il est nécessaire de se reposer quelques
sincero // non si vede se è sincero. jours.
E: From what has happened, you can see I: Quando si ritorna da un viaggio
he is sincere // you can't say whether faticoso, c’è bisogno di qualche giorno
he is sincere or not. di riposo.
E: When returning from such a tiring
R: S-a văzut foarte bine unde // când // journey, one needs a few days’ rest.
cum s-a întâmplat accidentul. (sin. a
constata) R: Nu se vine cu astfel de sugestii într-o
F: On a très bien vu où // quand // situaţie ca asta!
comment s'est passé l'accident. F: On ne vient pas avec de telles
I: Si è visto molto bene dove //quando // suggestions dans une pareille
come è successo l'incidente. situation!
E: It was very clear where // when // how I: Non si viene con questo tipo di
the accident happened. suggerimenti in una situazione come
questa!
VENI E: You don’t come up with those sort of
..................................................... suggestions in such a desperate
a-i ~ (cuiva) situation!
(în constr. impers. , unipers. 3)
subiect [-animat] (să P) VERIFICA
R: Lui Paul // Mariei îi vine // le vine să ...........................................................
râdă. Şi mie îmi vine să râd. Şi ţie îţi a se ~
vine să râzi. Tuturor ne vine să (în constr. impers.)
râdem. subiect [-animat] (unde, când, cum,
F: Paul // Marie a envie de rire. // Ils ont dacă P, rel. P)
envie de rire. Moi aussi j'ai envie de R: Trebuie să se verifice unde // când //
rire. Toi aussi tu as envie de rire. cum s-au făcut aceste declaraţii //
Nous avons tous envie de rire. dacă mărturia este adevarată sau
I: A Paolo // a Maria viene da ridere. falsă. (sin. a controla)
F: Il faut vérifier / Il faut qu'on vérifie
où // quand // comment ont été faites
ces déclarations // si le témoignage est
vrai ou faux.
I: Si deve verificare dove // quando //
come sono state fatte queste
dichiarazioni // se la testimonianza è
vera o falsa.
E: It should be checked where // when //
how these statements were made // if
the statement is true or false.
R: Nu s-a verificat cine a transmis acest
mesaj şi nici cui i s-a transmis //
pentru cine a fost transmis. (sin. a
controla)
F: On n'a pas vérifié qui a transmis ce
message, ni a à qui il a été transmis //
pour qui il a été transmis.
I: Non è stato ancora verificato chi ha
trasmesso questo messaggio e neanche
a chi è stato trasmesso // per chi è
stato trasmesso.
E: It hasn't been checked who sent this
message, nor whom it was sent to //
why it was sent.
VOPSI
................................
a se ~
(în constr. impers.)
R: În trecut se vopsea cu plante şi cu
coajă de copac.
F: Jadis, on teignait avec des plantes et
de l'écorce d'arbre.
I: In passato si tingeva con piante e
corteccia di albero.
E: In the past they used to dye things
using plants and the bark of trees.
VORBI
……………………………….
a se ~ ± circ. (mod, timp, loc)
(în constr. impers.)
R: Uneori, în şedinţele Camerei
deputaţilor se vorbeşte foarte mult.
F: Parfois, dans les réunions de la
Chambre des députés, on parle trop.
I: A volte, alle riunioni della Camera dei
Deputati si parla troppo.
E: Sometimes, they speak a lot in the
House of Commons debates.
R: La recepţia hotelului se vorbeşte
franţuzeşte // englezeşte // nemţeşte.
F: À la réception de l'hôtel, on parle (le)
français // (l')anglais // (l')allemend.
I: Alla reception si parla francese //
inglese // tedesco.
E: They speak French // English //
German at the reception of the hotel.
R: De câtva timp, la congrese
internaţionale , se vorbeşte în limba
engleză.
F: Depuis quelque temps, aux congrès
internationaux, on parle en anglais /
on parle l'anglais.
I: Da qualche tempo, ai convegni
internazionali si parla in inglese.
E: For some time, English has been
spoken in international congresses.
..........................................................
a se ~ de, despre ceva ± circ. (mod,
timp, loc)
(în constr. impers.)
R: La masă nu se vorbeşte despre
anumite subiecte. (sin. a se discuta)
F: À table, on ne doit pas parler de
certains sujets.
I: A tavola non si parla di certi
argomenti.
E: You shouldn’t talk about / mention
certain topics at table.
R: Se vorbeşte în mai multe cercuri de /
despre o remaniere de guvern // de /
despre alegeri anticipate. (sin. a se
discuta)
F: Dans plusieurs milieux on parle de
remaniement gouvernemental //
d' élections anticipées.
I: In parecchi ambienti si parla di
rimpasto di governo // di elezioni
anticipate.
E: In several circles there is word about
a cabinet reshuffle // about elections
before due time.
R: Se vorbeşte mult despre democraţie
// despre drepturile omului // despre
poluare.
F: On parle beaucoup de démocratie //
des droits de l'homme // de pollution.
I: Si parla molto di democrazia // dei
diritti dell'uomo // dell'inquinamento.
E: They speak a lot about democracy //
 about human rights // about pollution. ZÂMBI
................................
................................... a se ~
a i se ~ + circ. (mod) (în constr. impers.)
(în constr. impers.) R: La glumele proaste se zâmbeşte
R: Copilului i s-a vorbit răstit şi (el) s-a ironic.
speriat. F: Quand on fait des mauvaises
F: On a parlé durement à l’enfant / on a plaisanteries, on sourit ironiquement.
rudoyé l’enfant et il s’en est effrayé. I: Ai brutti scherzi si risponde con un
I: Al bambino si è parlato duramente e sorriso ironico.
lui si è spaventato. E: One smiles ironically when hearing
E: The child was shouted at and got bad jokes.
scared.
ZBURA
................. ................................
a se ~ să P a se ~
(reciproc) (în constr. impers.)
R: Hoţii s-au vorbit să împartă prada. R: Cu avioanele acestei companii se
(sin. a se înţelege, a se învoi) zboară foarte confortabil. (sin. a
F: Les voleurs sont convenus de partager călători)
le butin. F: Avec les avions de cette compagnie on
I: I ladri si sono messi d’accordo di vole très confortablement.
dividere il bottino. I: Con gli aerei di questa compagnia si
E: The thieves planned to split the booty. vola molto comodamente.
E: Flying with the planes of this
(în constr. impers.) company is very comfortable.
subiect [-animat] (că P)
R: Se vorbeşte că Muzeul de antichităţi
al oraşului se va deschide săptămâna
viitoare. (sin. a se spune)
F: On dit que le Musée d'antiquités de la
ville ouvrira la semaine prochaine.
I: Si dice che il Museo di antichità della
città aprirà la settimana prossima.
E: They say / The rumour goes that the
Antiquity museum is going to open
next week.
MODELE DE CONJUGARE
(1)
1. ADUNA (adun + a)

Participiu: adunat Infinitiv prezent: a aduna

Supin: prep. + adunat perfect: a fi adunat
Gerunziu: adunând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

(3=6) (1=4) simplu perfect (1=4)
1. adun adunam adunai adunasem am
2. aduni adunai adunaşi adunaseşi ai
3. adună aduna adună adunase a adunat
4. adunăm adunam adunarăm adunaserăm am
5. adunaţi adunaţi adunarăţi adunaserăţi aţi
6. adună adunau adunară adunaseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

(3=6)
1. voi am să adun adun voi fi
2. vei ai să aduni aduni vei fi
3. va aduna are să adune o să adune va fi adunat
4. vom avem să adunăm adunăm vom fi
5. veţi aveţi să adunaţi adunaţi veţi fi
6. vor au să adune adune vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent (3=6=e) Perfect Prezent (3=6) Perfect (3=6)

1. să adun aş aş fi
2. să aduni (1 - 6) ai ai fi
3. să adune să fi adunat ar aduna ar fi adunat
4. să adunăm am am fi
5. să adunaţi aţi aţi fi
6. să adune ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. adună ! nu aduna !
5. adunaţi ! nu adunaţi !
(1. 1. a) ă - a: ADĂUGA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 adaug am să adaug o să adaug să adaug
2 adaugi ai să adaugi o să adaugi să adaugi adaugă !
3/6 adaugă are/au să o să adauge să adauge
adauge

(1. 1. b) ă - a: CRĂPA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 crăp am să crăp o să crăp să crăp
2 crăpi ai să crăpi o să crăpi să crăpi crapă !
3/6 crapă are/au să o să crape să crape
crape

(1. 2) ă - e: CUMPĂRA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 cumpăr am să cumpăr o să cumpăr să cumpăr
2 cumperi ai să cumperi o să cumperi să cumperi cumpără !
3/6 cumpără are/au să o să cumpere să cumpere
cumpere

(1. 3) ă - e - a: ÎNVĂŢA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 învăţ am să învăţ o să învăţ să învăţ
2 înveţi ai să înveţi o să înveţi să înveţi învaţă !
3/6 învaţă are/au să o să înveţe să înveţe
înveţe

(1. 4) d - z: POSEDA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 posed am să posed o să posed să posed
2 posezi ai să posezi o să posezi să posezi posedă !
3/6 posedă are/au să o să posede să posede
posede

(1. 5) ă - a / d - z: LĂUDA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp.

1 laud am să laud o să laud să laud
2 lauzi ai să lauzi o să lauzi să lauzi laudă !

554
3/6 laudă are/au să o să laude să laude
laude

(1. 6) e - a: AŞEZA

Ind. prez. Imp.

1 aşez
2 aşezi aşază !
3/6 aşază

(1. 7) ă - e / e - a: PIEPTĂNA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 pieptăn am să pieptăn o să pieptăn să pieptăn
2 piepteni ai să piepteni o să piepteni să piepteni piaptănă !
3/6 piaptănă are/au să o să pieptene să pieptene
pieptene

(1. 8) e - ea: ÎNTREBA

Ind. prez. Imp. afirm.

1 întreb
2 întrebi întreabă !
3/6 întreabă

(1. 9) ă - e / e - ea: SEMĂNA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 semăn am să semăn o să semăn să semăn
2 semeni ai să semeni o să semeni să semeni seamănă !
3/6 seamănă are/au să o să semene să semene
semene

(1. 10) o - oa: PROVOCA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 provoc am să provoc o să provoc să provoc
2 provoci ai să provoci o să provoci să provoci provoacă !
3/6 provoacă are/au să o să provoace să provoace
provoace

(1. 11) ă - a / s - ş: LĂSA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 las am să las o să las să las
2 laşi ai să laşi o să laşi să laşi lasă !

555
3/6 lasă are/au să lase o să lase să lase

(1. 12) ă - e - a: APĂSA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 apăs am să apăs o să apăs să apăs
2 apeşi ai să apeşi o să apeşi să apeşi apasă !
3/6 apasă are/au să o să apese să apese
apese

(1. 13) sc - şt: RISCA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 risc am să risc o să risc să risc
2 rişti ai să rişti o să rişti să rişti riscă !
3/6 riscă are/au să rişte o să rişte să rişte

(1. 14) st - şt: GUSTA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 gust am să gust o să gust să gust
2 guşti ai să guşti o să guşti să guşti gustă !
3/6 gustă are/au să o să guste să guste
guste

(1. 15) şc - şt: MIŞCA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 mişc am să mişc o să mişc să mişc
2 mişti ai să mişti o să mişti să mişti mişcă !
3/6 mişcă are/au să o să mişte să mişte
mişte

(1. 16) t - ţ: REPETA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 repet am să repet o să repet să repet
2 repeţi ai să repeţi o să repeţi să repeţi repetă !
3/6 repetă are/au să o să repete să repete
repete

(1. 17. a) ă - a / t - ţ: ARĂTA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 arăt am să arăt o să arăt să arăt
2 arăţi ai să arăţi o să arăţi să arăţi arată !

556
3/6 arată are/au să o să arate să arate
arate

(1. 17. b) ă - a / t - ţ: CĂUTA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 caut am să caut o să caut să caut
2 cauţi ai să cauţi o să cauţi să cauţi caută !
3/6 caută are/au să o să caute să caute
caute

(1. 18) e - a / t - ţ: IERTA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 iert am să iert o să iert să iert
2 ierţi ai să ierţi o să ierţi să ierţi iartă !
3/6 iartă are/au să ierte o să ierte să ierte

(1. 19) ă - a / ă - e / t - ţ: CĂPĂTA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 capăt am să capăt o să capăt să capăt
2 capeţi ai să capeţi o să capeţi să capeţi capătă !
3/6 capătă are/au să o să capete să capete
capete

(1. 20) e - ea / t - ţ: AŞTEPTA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 aştept am să aştept o să aştept să aştept
2 aştepţi ai să aştepţi o să aştepţi să aştepţi aşteaptă !
3/6 aşteaptă are/au să o să aştepte să aştepte
aştepte

(1. 21) e - i / t - ţ: PREZENTA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 prezint am să prezint o să prezint să prezint
2 prezinţi ai să prezinţi o să prezinţi să prezinţi prezintă !
3/6 prezintă are/au să o să prezinte să prezinte
prezinte

(1. 22) o - oa / t - ţ: ÎNOTA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 înot am să înot o să înot să înot

557
 2 înoţi ai să înoţi o să înoţi să înoţi înoată !
3/6 înoată are/au să o să înoate să înoate
înoate

(1. 23) u - o - oa: RUGA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 rog am să rog o să rog să rog
2 rogi ai să rogi o să rogi să rogi roagă !
3/6 roagă are/au să o să roage să roage
roage

(1. 24) -u: INTRA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 intru am să intru o să intru să intru
2 intri ai să intri o să intri să intri intră !
3/6 intră are/au să intre o să intre să intre

(2)

2. ÎNTÂRZIA (întârzi + a)

Participiu: întârziat Infinitiv prezent: a întârzia

Supin: prep. + întârziat perfect: a fi întârziat
Gerunziu: întârziind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

(1=2; 3=6) (1=4) simplu perfect (1=4)
1. întârzii întârziam întârziai întârziasem am
2. întârzii întârziai întârziaşi întârziaseşi ai
3. întârzie întârzia întârzie întârziase a întârziat
4. întârziem întârziam întârziarăm întârziaserăm am
5. întârziaţi întârziaţi întârziarăţi întârziaserăţi aţi
6. întârzie întârziau întârziară întârziaseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

(1=2; 3=6)
1. voi întârzia am să întârzii o să întârzii voi fi
2. vei întârzia ai să întârzii o să întârzii vei fi
3. va întârzia are să întârzie o să întârzie va fi întârziat
4. vom întârzia avem să întârziem o să întârziem vom fi
5. veţi întârzia aveţi să întârziaţi o să întârziaţi veţi fi
6. vor întârzia au să întârzie o să întârzie vor fi

558
 C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

(1=2; 3=6) (3=6) (3=6)
1. să întârzii aş aş fi
2. să întârzii (1 - 6) ai ai fi
3. să întârzie să fi întârziat ar întârzia ar fi întârziat
4. să întârziem am am fi
5. să întârziaţi aţi aţi fi
6. să întârzie ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. întârzie ! nu întârzia !
5. întârziaţi ! nu întârziaţi !

(3)

3. ÎNCUIA (încui + a)
Participiu: încuiat Infinitiv prezent: a încuia
Supin: prep. + încuiat perfect: a fi încuiat
Gerunziu: încuind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

(1==2; 3=6) (1=4) simplu perfect (1=4)
1. încui încuiam încuiai încuiasem am
2. încui încuiai încuiaşi încuiaseşi ai
3. încuie încuia încuie încuiase a încuiat
4. încuiem încuiam încuiarăm încuiaserăm am
5. încuiaţi încuiaţi încuiarăţi încuiaserăţi aţi
6. încuie încuiau încuiară încuiaseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

(1=2; 3=6)
1. voi încuia am să încui o să încui voi fi
2. vei încuia ai să încui o să încui vei fi
3. va încuia are să încuie o să încuie va fi încuiat
4. vom încuia avem să încuiem o să încuiem vom fi
5. veţi încuia aveţi să încuiaţi o să încuiaţi veţi fi
6. vor încuia au să încuie o să încuie vor fi

559
 C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

(1=2; 3=6) (3=6)
1. să încui aş aş fi
2. să încui (1 - 6) ai ai fi
3. să încuie să fi încuiat ar încuia ar fi încuiat
4. să încuiem am am fi
5. să încuiaţi aţi aţi fi
6. să încuie ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. încuie ! nu încuia !
5. încuiaţi ! nu încuiaţi !

(3. 1) ă - a: TĂIA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 tai am să tai o să tai să tai
2 tai ai să tai o să tai să tai taie !
3/6 taie are/au să taie o să taie să taie

(4)

4. LUCRA (lucr + a)

Participiu: lucrat Infinitiv prezent: a lucra

Supin: prep. + lucrat perfect: a fi lucrat
Gerunziu: lucrând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

(3=6) (1=4) simplu perfect (1=4)
1. lucrez lucram lucrai lucrasem am
2. lucrezi lucrai lucraşi lucraseşi ai
3. lucrează lucra lucră lucrase a lucrat
4. lucrăm lucram lucrarăm lucraserăm am
5. lucraţi lucraţi lucrarăţi lucraserăţi aţi
6. lucrează lucrau lucrară lucraseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

(3=6)
1. voi am să lucrez o să lucrez voi fi

560
 2. vei ai să lucrezi o să lucrezi vei fi
3. va lucra are să lucreze o să lucreze va fi încuiat
4. vom avem să lucrăm o să lucrăm vom fi
5. veţi aveţi să lucraţi o să lucraţi veţi fi
6. vor au să lucreze o să lucreze vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

(3=6) (3=6) (3=6)
1. să lucrez aş aş fi
2. să lucrezi (1 - 6) ai ai fi
3. să lucreze să fi lucrat ar lucra ar fi lucrat
4. să lucrăm am am fi
5. să lucraţi aţi aţi fi
6. să lucreze ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. lucrează ! nu lucra !
5. lucraţi ! nu lucraţi !

(4. 1) c - che: MARCA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 marchez am să marchez o să marchez să marchez
2 marchezi ai să marchezi o să marchezi să marchezi marchează !
3/6 marchează are/au să o să marcheze să marcheze
marcheze

(5)

5. STUDIA (studi + a)

Participiu: studiat Infinitiv prezent: a studia

Supin: prep. + studiat perfect: a fi studiat
Gerunziu: studiind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

(3=6) (1=4) simplu perfect (1=4)
1. studiez studiam studiai studiasem am
2. studiezi studiai studiaşi studiaseşi ai
3. studiază studia studie studiase a studiat

561
 4. studiem studiam studiarăm studiaserăm am
5. studiaţi studiaţi studiarăţi studiaserăţi aţi
6. studiază studiau studiară studiaseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

(3=6)
1. voi am să studiez o să studiez voi fi
2. vei ai să studiezi o să studiezi vei fi
3. va studia are să studieze o să studieze va fi studiat
4. vom avem să studiem o să studiem vom fi
5. veţi aveţi să studiaţi o să studiaţi veţi fi
6. vor au să studieze o să studieze vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

(3=6) (3=6) (3=6)
1. să studiez aş aş fi
2. să studiezi (1 - 6) ai ai fi
3. să studieze să fi studiat ar studia ar fi studiat
4. să studiem am am fi
5. să studiaţi aţi aţi fi
6. să studieze ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. studiază ! nu studia !
5. studiaţi ! nu studiaţi !

(5. 1): ÎNTEMEIA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. Imp. afirm. Ger.

prez.
1 întemeiez am să întemeiez o să să întemeiez
întemeiez
2 întemeiezi ai să întemeiezi o să să întemeiezi întemeiază ! întemeind
întemeiezi
3/6 întemeiază are / au să o să să întemeieze
întemeieze întemeieze

(5. 2): SUPRAVEGHEA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. Imp. afirm. Ger.

prez.
1 supraveghez am să o să să
supraveghez supraveghez supraveghez

562
 2 supraveghezi ai să o să să supraveghează supraveghind
supraveghezi supraveghezi supraveghezi !
3/6 supraveghează are / au să o să să
supravegheze supravegheze supravegheze

(6)

6. OFERI (ofer + i)

Participiu: oferit Infinitiv prezent: a oferi

Supin: prep. + oferit perfect: a fi oferit
Gerunziu: oferind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

(3=6) (1=4) simplu perfect (1=4)
1. ofer ofeream oferii oferisem am
2. oferi ofereai oferişi oferiseşi ai
3. oferă oferea oferi oferise a oferit
4. oferim ofeream oferirăm oferiserăm am
5. oferiţi ofereaţi oferirăţi oferiserăţi aţi
6. oferă ofereau oferiră oferiseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

(3=6)
1. voi am să ofer o să ofer voi fi
2. vei ai să oferi o să oferi vei fi
3. va oferi are să ofere o să ofere va fi oferit
4. vom avem să oferim o să oferim vom fi
5. veţi aveţi să oferiţi o să oferiţi veţi fi
6. vor au să ofere o să ofere vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

(3=6) (3=6) (3=6)
1. să ofer aş aş
2. să oferi (1 - 6) ai ai
3. să ofere să fi oferit ar oferi ar fi oferit
4. să oferim am am
5. să oferiţi aţi aţi
6. să ofere ar ar

563
 I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. oferă ! nu oferi !
5. oferiţi ! nu oferiţi !

(6. 1) e - ă: ACOPERI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 acopăr am să acopăr o să acopăr să acopăr
2 acoperi ai să acoperi o să acoperi să acoperi acoperă !
3/6 acoperă are/au să o să acopere să acopere
acopere

(7)

7. SUI (su + i)

Participiu: suit Infinitiv prezent: a sui

Supin: prep. + suit perfect: a fi suit
Gerunziu: suind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

(1=2; 3=6) (1=4) simplu perfect (1=4)
1. sui suiam suii suisem am
2. sui suiai suişi suiseşi ai
3. suie suia sui suise a suit
4. suim suiam suirăm suiserăm am
5. suiţi suiai suirăţi suiserăţi aţi
6. suie suiau suiră suiseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

(1=2; 3=6)
1. voi am să sui o să sui voi fi
2. vei ai să sui o să sui vei fi
3. va sui are să suie o să suie va fi suit
4. vom avem să suim o să suim vom fi
5. veţi aveţi să suiţi o să suiţi veţi fi
6. vor au să suie o să suie vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. o să sui aş aş fi

564
 2. o să sui (1 - 6) ai ai fi
3. o să suie să fi suit ar sui ar fi suit
4. o să suim am am fi
5. o să suiţi aţi aţi fi
6. o să suie ar ar fi

I m p e r a t i v

Afurmativ Negativ
2. suie ! nu sui !
5. suiţi ! nu suiţi !

(7. 1): TREBUI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez.

3/6 trebuie are/au să trebuiască o să trebuiască să trebuiască

(7. 2) o - oa: ÎNDOI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1 îndoi am să îndoi o să îndoi să îndoi
2 îndoi ai să îndoi o să îndoi să îndoi îndoaie !
3/6 îndoaie are/au să o să îndoaie să îndoaie
îndoaie

(8) o - oa:

8. COBORÎ (cobor + î)

Participiu: coborât Infinitiv prezent: a coborî

Supin: prep. + coborât perfect: a fi coborât
Gerunziu: coborând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. cobor coboram coborâi coborâsem am
2. cobori coborai coborâşi coborâseşi ai
3. coboară cobora coborî coborâse a coborât
4. coborâm coboram coborârăm coborâserăm am
5. coborâţi coboraţi coborârăţi coborâserăţi aţi
6. coboară coborau coborâră coborâseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să cobor o să cobor voi fi

565
 2. vei ai să cobori o să cobori vei fi
3. va coborî are să coboare o să coboare va fi coborât
4. vom avem să coborâm o să coborâm vom fi
5. veţi aveţi să coborâţi o să coborâţi veţi fi
6. vor au să coboare o să coboare vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să cobor aş aş fi
2. să cobori (1 - 6) ai ai fi
3. să coboare să fi coborât ar coborî ar fi coborât
4. să coborâm am am fi
5. să coborâţi aţi aţi fi
6. să coboare ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. coboară ! nu coborî !
5. coborâţi ! nu coborâţi !

(9)

9. AZVÂRLI (azvârl + i)

Participiu: azvârlit Infinitiv prezent: a azvârli

Supin: prep. + azvârlit perfect: a fi azvârlit
Gerunziu: suind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. azvârl azvârleam azvârlii azvârlisem am
2. azvârli azvârleai azvârlişi azvârliseşi ai
3. azvârle azvârlea azvârli azvârlise a azvârlit
4. azvârlim azvârleam azvârlirăm azvârliserăm am
5. azvârliţi azvârleaţi azvârlirăţi azvârliserăţi aţi
6. azvârl azvârleau azvârliră azvârliseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să azvârl o să azvârl voi fi
2. vei ai să azvârli o să azvârli vei fi
3. va azvârli are să azvârlă o să azvârlă va fi azvâlit
4. vom avem să azvârlim o să azvârlim vom fi

566
 5. veţi aveţi să azvârliţi o să azvârliţi veţi fi
6. vor au să azvârlă o să azvârlă vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să azvârl aş aş fi
2. să azvârli (1-6) ai ai fi
3. să azvârlă să fi azvârlit ar azvârli ar fi azvârlit
4. să azvârlim am am fi
5. să azvârliţi aţi aţi fi
6. să azvârlă ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. azvârle ! nu azvârli !
5. azvârliţi ! nu azvârliţi !

(9. a): AZVÂRLI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 azvârl 1 am să azvârl o să azvârl să azvârl
2 azvârli 2 ai să azvârli o să azvârli să azvârli azvârle !
3 azvârle 3/6 are/au să o să azvârlă să azvârlă
azvârlă

(9. 1) ă - a: SĂRI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 sar 1 am să sar o să sar să sar
2 sari 2 ai să sari o să sari să sari sari !
3 sare 3/6 are/au să sară o să sară să sară

(9. 2. a) e - i / n - i: VENI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 vin 1 am să vin o să vin să vin
2 vii 2 ai să vii o să vii să vii vino !
3 vine 3/6 are/au să o să vină să vină
vină

(9. 2. b) e - i / n - i: PREVENI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 previn 1 am să previn o să previn să previn

567
 2 previi 2 ai să previi o să previi să previi prevină !
3 previne 3/6 are/au să o să prevină să prevină
prevină

(9. 3. a) o - oa: DORMI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. Imp. afirm.

prez.
1/6 dorm 1 am să dorm o să dorm să dorm
2 dormi 2 ai să dormi o să dormi să dormi dormi !
3 doarme 3/6 are/au să doarmă o să să doarmă
doarmă

(9. 3. b) o - oa: ADORMI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. Imp. afirm.

prez.
1/6 adorm 1 am să adorm o să să adorm
adorm
2 adormi 2 ai să adormi o să să adormi adoarme !
adormi
3 adoarme 3/6 are/au să o să să
adoarmă adoarmă adoarmă

(9. 4) e - a: PIERI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 pier 1 am să pier o să pier să pier
2 pieri 2 ai să pieri o să pieri să pieri piei !
3 piere 3/6 are/au să o să piară să piară
piară

(9. 5) e - a / ş - s: IEŞI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 ies 1 am să ies o să ies să ies
2 ieşi 2 ai să ieşi o să ieşi să ieşi ieşi !
3 iese 3/6 are/au să o să iasă să iasă
iasă

(9. 6) o - oa / s - ş: MIROSI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 miros 1 am să miros o să miros să miros
2 miroşi 2 ai să miroşi o să miroşi să miroşi miroase !
3 miroase 3/6 are/au să o să miroasă să miroasă
miroasă

568
(9. 7) ţ - t: SIMŢI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 simt 1 am să simt o să simt să simt
2 simţi 2 ai să simţi o să simţi să simţi simte !
3 simte 3/6 are/au să o să simtă să simtă
simtă

(9. 8) ă - a / ţ - t: ÎMPĂRŢI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 împart 1 am să împart o să împart să împart
2 împarţi 2 ai să împarţi o să împarţi să împarţi împarte !
3 împarte 3/6 are/au să o să împartă să împartă
împartă

(9. 9) u - o - oa: MURI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 mor 1 am să mor o să mor să mor
2 mori 2 ai să mori o să mori să mori mori !
3 moare 3/6 are/au să moară o să moară să moară

(9. 10) z - d: AUZI

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez.

1/6 aud 1 am să aud o să aud să aud
2 auzi 2 ai să auzi o să auzi să auzi
3 aude 3/6 are/au să audă o să audă să audă

(10)

10. CITI (cit + i)

Participiu: citit Infinitiv prezent: a citi

Supin: prep. + citit perfect: a fi citit
Gerunziu: citind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. citesc citeam citii citisem am
2. citeşti citeai citişi citiseşi ai
3. citeşte citea citi citise a citit
4. citim citeam citirăm citiserăm am

569
 5. citiţi citeaţi citirăţi citiserăţi aţi
6. citesc citeau citiră citiseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să citesc o să citesc voi fi
2. vei ai să citeşti o să citeşti vei fi
3. va citi are să citească o să citească va fi citit
4. vom avem să citim o să citim vom fi
5. veţi aveţi să citiţi o să citiţi veţi fi
6. vor au să citească o să citească vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să citesc aş aş fi
2. să citeşti (1 - 6) ai ai fi
3. să citească să fi citit ar citi ar fi citit
4. să citim am am fi
5. să citiţi aţi aţi fi
6. să citească ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. citeşte ! nu citi !
5. citiţi ! nu citiţi !

(11)
11. LOCUI (locu + i)

Participiu: locuit Infinitiv prezent: a locui

Supin: prep. + locuit perfect: a fi locuit
Gerunziu: suind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. locuiesc locuiam locuii locuisem am
2. locuieşti locuiai locuişi locuiseşi ai
3. locuieşte locuia locui locuise a locuit
4. locuim locuiam locuirăm locuiserăm am
5. locuiţi locuiaţi locuirăţi locuiserăţi aţi
6. locuiesc locuiau locuiră locuiseră au

570
 Viitor I (a) (b) (c) Viitor II
1. voi am să locuiesc o să locuiesc voi fi
2. vei ai să locuieşti o să locuieşti vei fi
3. va locui are să locuiască o să locuiască va fi locuit
4. vom avem să locuim o să locuim vom fi
5. veţi aveţi să locuiţi o să locuiţi veţi fi
6. vor au să locuiască o să locuiască vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să locuiesc aş aş fi
2. să locuieşti (1 - 6) ai ai fi
3. să locuiască să fi locuit ar locui ar fi locuit
4. să locuim am am fi
5. să locuiţi aţi aţi fi
6. să locuiască ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. locuieşte ! nu locui !
5. locuiţi ! nu locuiţi!

(12)
12. HOTARÎ (hotăr + î)

Participiu: hotărât Infinitiv prezent: a hotărî

Supin: prep. + hotărât perfect: a fi hotărât
Gerunziu: hotărând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. hotărăsc hotăram hotărâi hotărâsem am
2. hotărăşti hotărai hotărâşi hotărâseşi ai
3. hotărăşte hotăra hotărî hotărâse a hotărât
4. hotărâm hotăram hotărârăm hotărâserăm am
5. hotărâţi hotăraţi hotărârăţi hotărâserăţi aţi
6. hotărăsc hotărau hotărâră hotărâseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să hotărăsc o să hotărăsc voi fi
2. vei ai să hotărăşti o să hotărăşti vei fi
3. va hotărî are să hotărască o să hotărască va fi hotărât

571
 4. vom avem să hotărâm o să hotărâm vom fi
5. veţi aveţi să hotărâţi o să hotărâţi veţi fi
6. vor au să hotărască o să hotărască vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să hotărăsc aş aş fi
2. să hotărăşti (1 - 6) ai ai fi
3. să hotărască să fi hotărât ar hotărî ar fi hotărât
4. să hotărâm am am fi
5. să hotărâţi aţi aţi fi
6. să hotărască ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. hotărăşte! nu hotârî !
5. hotărâţi ! nu hotărâţi !

(13)
13. PAREA (păr + ea)

Participiu: părut Infinitiv prezent: a părut

Supin: prep. + părut perfect: a fi părut
Gerunziu: părând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. par păream părui părusem am
2. pari păreai păruşi păruseşi ai
3. pare părea păru păruse a părut
4. părem păream părurăm păruserăm am
5. păreţi păreaţi părurăţi păruserăţi aţi
6. par păreau părură păruseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să par o să par voi fi
2. vei ai să pari o să pari vei fi
3. va părea are să pară o să pară va fi părut
4. vom avem să părem o să părem vom fi
5. veţi aveţi să păreţi o să păreţi veţi fi
6. vor au să pară o să pară vor fi

572
 C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să par aş aş fi
2. să pari (1 - 6) ai ai fi
3. să pară să fi părut ar părea ar fi părut
4. să părem am am fi
5. să păreţi aţi aţi fi
6. să pară ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. pari ! nu părea !
5. păreţi ! nu păreţi !

(13. 1) ă - a: TĂCEA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 tac 1 am să tac o să tac să tac
2 taci 2 ai să taci o să taci să taci taci !
3 tace 3/6 are/au să tacă o să tacă să tacă

(13. 2) ă - a / d - z: CĂDEA

Ind. prez. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 cad 1 căzui căzusem 1 am să o să să
cad cad cad
2 cazi 2 căzuşi căzuseşi 2 ai să o să să cazi! căzând căzut
cazi cazi cazi
3 cade 3 etc. etc. 3/6 are/au o să să
să cadă cadă
cadă

(13. 3) e - a / d - z: ŞEDEA

Ind. prez. Perf. M. m. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu c. perf. c) prez.
1/6 şed 1 şezui şezusem 1 am să şed o să să
şed şed
2 şezi 2 şezuşi şezuseşi 2 ai să şezi o să să şezi! şezând şezut
şezi şezi
3 şade 3 etc. etc. 3/6 are/au să o să să
şadă şadă şadă

573
(13. 4) e - ă / d - z: VEDEA

Ind. prez. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 văd 1 văzui văzusem 1 am să o să să
văd văd văd
2 vezi 2 văzuşi văzuseşi 2 ai să o să să vezi! văzând văzut
vezi vezi vezi
3 vede 3 etc. etc. 3/6 are/au o să să
să vadă vadă
vadă

(13. 5) u - o - oa / t - ţ: PUTEA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez.

1/6 pot 1 am să pot o să pot să pot
2 poţi 2 ai să poţi o să poţi să poţi
3 poate 3/6 are/au să poată o să poată să poată

(13. 6) u - o - oa: DUREA

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez.

3/6 doare/dor are/au să doară o să doară să doară

(14)

14. TRECE (trec + e)

Participiu: trecut Infinitiv prezent: a trece

Supin: prep. + trecut perfect: a fi trecut
Gerunziu: trecând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. trec treceam trecui trecusem am
2. treci treceai trecuşi trecuseşi ai
3. trece trecea trecu trecuse a trecut
4. trecem treceam trecurăm trecuserăm am
5. treceţi treceaţi trecurăţi trecuserăţi aţi
6. trec treceau trecură trecuseră au trecut

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să trec o să trec voi fi
2. vei ai să treci o să treci vei fi

574
 3. va trece are să treacă o să treacă va fi trecut
4. vom avem să trecem o să trecem vom fi
5. veţi aveţi să treceţi o să treceţi veţi fi
6. vor au să treacă o să treacă vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să trec aş aş fi
2. să treci (1 - 6) ai ai fi
3. să treacă să fi trecut ar trece ar fi trecut
4. să trecem am am fi
5. să treceţi aţi aţi fi
6. să treacă ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. treci ! trece-l/o ! nu trece !
5. treceţi ! nu treceţi !

(14. 1) a - ă: FACE

Imperf. Perf. simplu M. m. c. Imp. Ger. Part.

perf.
1/4 făceam 1 făcui făcusem
2 făceai 2 făcuşi făcuseşi fă ! făcând făcut
3 etc. 3 etc. etc.

(14. 2) e - a / d - z: PIERDE

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. Imp. Ger. Part.

prez.
1/6 pierd 1 am să pierd o să să pierd
pierd
2 pierzi 2 ai să pierzi o să să pierzi pierde! pierzând pierdut
pierzi
3 pierde 3/6 are/au să o să să
piardă piardă piardă

(14. 3) e - ea / d - z: CREDE

Ind. prez. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 cred 1 crezui crezusem 1 am să o să să
cred cred cred
2 crezi 2 crezuşi crezuseşi 2 ai să o să să crede crezând crezut

575
 crezi crezi crezi
3 crede etc. etc. 3/6 are/au o să să
să creadă creadă
creadă

(14. 4) i - â / d - z: VINDE

Ind. prez. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 vând 1 vândui vândusem 1 am să o să să
vând vând vând
2 vinzi 2 vânduşi vânduseşi 2 ai să vinzi o să să vinde! vânzând vândut
vinzi vinzi
3 vinde etc. etc. 3/6 are/au să o să să
vândă vândă vândă

(14. 5) n - i: ŢINE

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. prez. Imp. afirm.

1/6 ţin 1 am să ţin o să ţin să ţin
2 ţii 2 ai să ţii o să ţii să ţii ţine !
3 ţine 3/6 are/au să o să ţină să ţină
ţină

(14. 6) oa - o - u / s - ş: COASE

Ind. prez. Imperf. Perf. M. m. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.
simplu c. c) prez.
perf.
1/6 cos 1/4 coseam 1 cusui cususem 1 am să o să să cos
cos cos
2 coşi 2 coseai 2 cusuşi cususeşi 2 ai să o să să coase! cosând cusut
coşi coşi coşi
3 coase etc. etc. etc. 3/6 are/au o să să
să coasă coasă
coasă

(14. 7) e - ea / şt - sc: CREŞTE

Ind. prez. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 cresc 1 crescui crescusem 1 am să o să să
cresc cresc cresc
2 creşti 2 crescuşi crescuseşi 2 ai să o să să creşte! crescând crescut
creşti creşti creşti
3 creşte etc. etc. 3/6 are/au o să să
să crească crească
crească

576
(14. 8) oa - o / şt - sc: CUNOAŞTE

Ind. prez. Perf. simplu M. m. c. Viitor b) Viitor c) Conj. Imp. Ger. Part.
perf. prez.
1/6 cunosc 1 cunoscui cunoscusem 1 am să o să să
cunosc cunosc cunosc
2 cunoşti 2 cunoscuşi cunoscuseşi 2 ai să o să să cunoaşte! cunoscând cunoscut
cunoşti cunoşti cunoşti
3 cunoaşte etc. etc. 3/6 are/au să o să să
cunoască cunoască cunoască

(14. 9) a - ă / şt - sc: NAŞTE

Ind. prez. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 nasc 1 născui născusem 1 am să o să să
nasc nasc nasc
2 naşti 2 născuşi născuseşi 2 ai să o să să naşte! născând născut
naşti naşti naşti
3 naşte etc. etc. 3/6 are/au o să să
să nască nască
nască

(14. 10) a - ă / t - ţ: BATE

Ind. prez. Perf. M. m. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu c. perf. c) prez.
1/6 bat 1 bătui bătusem 1 am să o să să
bat bat bat
2 baţi 2 bătuşi bătuseşi 2 ai să o să să bate! bătând bătut
baţi baţi baţi
3 bate etc. etc. 3/6 are/au o să să
să bată bată
bată

(14. 11) - u, - e: UMPLE

Ind. prez. Viitor b) Viitor c) Conj. Imp. Part.

prez.
1/6 umplu 1 am să o să umplu să umplu
umplu
2 umpli 2 ai să umpli o să umpli să umpli umple ! umplut
3 umple 3/6 are/au să o să umple să umple
umple

577
(15)

15. DUCE (duc + e)

Participiu: dus Infinitiv prezent: a duce
Supin: prep. + dus perfect: a fi dus
Gerunziu: ducând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. duc duceam dusei dusesem am dus
2. duci duceai duseşi duseseşi ai dus
3. duce ducea duse dusese a dus
4. ducem duceam duserăm duseserăm am dus
5. duceţi duceaţi duserăţi duseserăţi aţi dus
6. duc duceau duseră duseseră au dus

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi duce am să duc o să duc voi fi
2. vei duce ai să duci o să duci vei fi
3. va duce are să ducă o să ducă va fi dus
4. vom duce avem să ducem o să ducem vom fi
5. veţi duce aveţi să duceţi o să duceţi veţi fi
6. vor duce au să ducă o să ducă vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să duc aş duce aş fi dus
2. să duci (1 - 6) ai duce ai fi dus
3. să ducă să fi dus ar duce ar fi dus
4. să ducem am duce am fi dus
5. să duceţi aţi duce aţi fi dus
6. să ducă ar duce ar fi dus

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. du ! nu duce !
5. duceţi ! nu duceţi !

(15. 1) a - ă: TRAGE

Imperf. Perf. simplu M. m. c. Imp. Ger. Part.

perf.
1/4 trăgeam 1 trăsei trăsesem

578
 2 trăgeai 2 trăseşi trăseseşi trage ! trăgând tras
etc. 3 trase etc.

(15. 2) d - z: ÎNCHIDE

Ind. prez. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 închid 1 închisei închisesem 1 am să o să să
închid închid închid
2 închizi 2 închiseşi închiseseşi 2 ai să o să să închide! închizând închis
închizi închizi închizi
3 închide etc. etc. 3/6 are/au o să să
să închidă închidă
închidă

(15. 3) a - ă / d - z: RADE

Ind. Imperf. Perf. M. m. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

prez. simplu c. c) prez.
perf.
1/6 rad 1/4 rădeam 1 răsei răsesem 1 am să o să să rad
rad rad
2 razi 2 rădeai 2 răseşi răseseşi 2 ai să o să să razi rade! răzând ras
razi razi
3 rade etc. rase etc. 3/6 are/au o să să
să radă radă
radă

(15. 4) oa - o / d - z: ROADE

Ind. Imperf. Perf. M. m. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

prez. simplu c. c) prez.
perf.
1/6 rod 1/4 rodeam 1 rosei rosesem 1 am să o să să rod
rod rod
2 rozi 2 rodeai 2 roseşi roseseşi 2 ai să o să să rozi roade! rozând ros
rozi rozi
3 roade etc. 3 roase etc. 3/6 are/au o să să
să roadă roadă
roadă

(15. 5) d - z - g: UCIDE

Ind. prez. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 ucid 1 ucisei ucisesem 1 am să o să să
ucid ucid ucid
2 ucizi 2 uciseşi ucisesem 2 ai să o să să ucide! ucigând ucis
ucizi ucizi ucizi
3 ucide 3 etc. etc. 3/6 are/au să o să să
ucidă ucidă ucidă

579
(15. 6) e - ea: ALEGE

Perf. M. m. Viitor b) Viitor c) Conj. Imp. Ger. Part.

simplu c. perf. prez.
1 alesei alesesem 1 am să aleg o să aleg să aleg
2 aleseşi aleseseşi 2 ai să alegi o să alegi să alegi alege! alegând ales
3 etc. etc. 3/6 are/au să o să să aleagă
aleagă aleagă

(15. 7) n - i: SPUNE

Ind. prez. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 spun 1 spusei spusesem 1 am să o să să
spun spun spun
2 spui 2 spuseşi spuseseşi 2 ai să o să să spune! spunând spus
spui spui spui
3 spune 3 etc. etc. 3/6 are/au o să să
să spună spună
spună

(15. 8) â - a - ă / n - i: RĂMÂNE

Ind. prez. Perf. simplu M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.
perf. c) prez.
1/6 rămân 1 rămăsei rămăsesem 1 am să o să să
rămân rămân rămân
2 rămâi 2 rămăseşi rămăseseşi 2 ai să o să să rămâi! rămânând rămas
rămâi rămâi rămâi
3 rămâne 3 rămase etc. 3/6 are/au o să să
să rămână rămână
rămână
4 rămaserăm
5 rămaserăţi
6 rămaseră

(15. 9) oa - o: STOARCE

Ind. prez. Imperf. Perf. simplu M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.
perf. c) prez.
1/6 storc 1/4 storceam 1 storsei storsesem 1 am să o să să
storc storc storc
2 storci 2 storceai 2 storseşi storseseşi 2 ai să o să să stoarce storcând stors
storci storci storci
3 stoarce etc. etc. 3/6 are/au o să să
să stoarcă stoarcă
stoarcă

580
(15. 10) t - ţ: TRIMITE

Ind. prez. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 trimit 1 trimisei trimisesem 1 am să o să să
trimit trimit trimit
2 trimiţi 2 trimiseşi trimiseseşi 2 ai să o să să trimite! trimiţând trimis
trimiţi trimiţi trimiţi
3 trimite 3 etc. etc. 3/6 are/au o să să
să trimită trimită
trimită

(15. 11) oa - o / t - ţ: SCOATE

Ind. prez. Imperf. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Imp. Ger. Part.
simplu perf. c) prez.
1/6 scot 1/4 scoteam 1 scosei scosesem 1 am să o să să
scot scot scot
2 scoţi 2 scoteai 2 scoseşi scoseseşi 2 ai să o să să scoate! scoţând scos
scoţi scoţi scoţi
3 scoate etc. etc. 3/6 are / o să să
au să scoată scoată
scoată

(16)
16. DUCE (duc + e)

Participiu: dus Infinitiv prezent: a duce

Supin: prep. + dus perfect: a fi dus
Gerunziu: ducând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. duc duceam dusei dusesem am
2. duci duceai duseşi duseseşi ai
3. duce ducea duse dusese a dus
4. ducem duceam duserăm duseserăm am
5. duceţi duceaţi duserăţi duseserăţi aţi
6. duc duceau duseră duseseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să duc o să duc voi fi
2. vei ai să duci o să duci vei fi
3. va duce are să ducă o să ducă va fi dus
4. vom avem să ducem o să ducem vom fi
5. veţi aveţi să duceţi o să duceţi veţi fi
6. vor au să ducă o să ducă vor fi

581
 C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să duc aş aş fi
2. să duci (1 - 6) ai ai fi
3. să ducă să fi dus ar duce ar fi dus
4. să ducem am am fi
5. să duceţi aţi aţi fi
6. să ducă ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. du ! nu duce !
5. duceţi ! nu duceţi !

(17)
17. SCRIE (scri + e)

Participiu: scris Infinitiv prezent: a scrie

Supin: prep. + scris perfect: a fi scris
Gerunziu: scriind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. scriu scriam scrisei scrisesem am
2. scrii scriai scriseşi scriseseşi ai
3. scrie scria scrise scrisese a scris
4. scriem scriam scriserăm scriseserăm am
5. scrieţi scriaţi scriserăţi scriseserăţi aţi
6. scriu scriau scriseră scriseseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să scriu o să scriu voi fi
2. vei ai să scrii o să scrii vei fi
3. va scrie are să scrie o să scrie va fi scris
4. vom avem să scriem o să scriem vom fi
5. veţi aveţi să scrieţi o să scrieţi veţi fi
6. vor au să scrie o să scrie vor fi

582
 C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să scriu aş aş fi
2. să scrii (1 - 6) ai ai fi
3. să scrie să fi scris ar scrie ar fi scris
4. să scriem am am fi
5. să scrieţi aţi aţi fi
6. să scrie ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. scrie ! nu scrie !
5. scrieţi ! nu scrieţi !

(17. 1) a - ă: SPARGE

Imperf. Perf. simplu M. m. c. perf. Ger. Part.

1/4 spărgeam 1 spărsei spărsesem
2 spărgeai 2 spărseşi spărseseşi spărgând spart
3 etc. 3 sparse etc.

(17. 2) e - a: FIERBE

Perf. simplu M. m. c. Viitor b) Viitor c) Conj. Part.

perf. prez.
1 fiersei fiersesem 1 am să fierb o să fierb să fierb
2 fierseşi fierseseşi 2 ai să fierbi o să să fierbi fiert
fierbi
3 etc. etc. 3/6 are/au să fiarbă o să să fiarbă
fiarbă

(17. 3) oa - o: COACE

Ind. prez. Imperf. Perf. M. m. c. Viitor b) Viitor Conj. Ger. Part.

simplu perf. c) prez.
1/6 coc 1/4 coceam 1 copsei copsesem 1 am să o să să coc
coc coc
2 coci 2 cocea 2 copseşi copseseşi 2 ai să o să să coci cocând copt
coci coci
3 coace 3 etc. 3 coapse etc. 3/6 are/au o să să
să coacă coacă
coacă

583
(17. 4) g - p: FRIGE

Perf. simplu M. m. c. perf. Imp. Part.

1 fripsei fripsesem
2 fripseşi fripseseşi frige ! fript
3 etc. etc.

(18)
18. RUPE (rup + e)

Participiu: rupt Infinitiv prezent: a rupe

Supin: prep. + rupt perfect: a fi rupt
Gerunziu: rupând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. rup rupeam rupsei rupsesem am t
2. rupi rupeai rupseşi rupseseşi ai
3. rupe rupea rupse rupsese a rupt
4. rupem rupeam rupserăm rupseserăm am
5. rupeţi rupeaţi rupserăţi rupseserăţi aţi
6. rup rupeau rupseră rupseseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să rup o să rup voi fi
2. vei ai să rupi o să rupi vei fi
3. va rupe are să rupă o să rupă va fi rupt
4. vom avem să rupem o să rupem vom fi
5. veţi aveţi să rupeţi o să rupeţi veţi fi
6. vor au să rupă o să rupă vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să rup aş aş fi
2. să rupi (1 - 6) ai ai fi
3. să rupă să fi rupt ar rupe ar fi rupt
4. să rupem am am fi
5. să rupeţi aţi aţi fi
6. să rupă ar ar fi

584
 I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. rupe ! nu rupe !
5. rupeţi ! nu rupeţi !

(19)
19. DA (d + a)

Participiu: dat Infinitiv prezent: a da

Supin: prep. + dat perfect: a fi dat
Gerunziu: dând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. dau dădeam dădui dădusem am
2. dai dădeai dăduşi dăduseşi ai
3. dă dădea dădu dăduse a dat
4. dăm dădeam dădurăm dăduserăm am
5. daţi dădeaţi dădurăţi dăduserăţi aţi
6. dau dădeau dădură dăduseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să dau o să dau voi fi
2. vei ai să dai o să dai vei fi
3. va da are să dea o să dea va fi dat
4. vom avem să dăm o să dăm vom fi
5. veţi aveţi să daţi o să daţi veţi fi
6. vor au să dea o să dea vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să dau aş aş fi
2. să dai (1 - 6) ai ai fi
3. să dea să fi dat ar da ar fi dat
4. să dăm am am fi
5. să daţi aţi aţi fi
6. să dea ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. dă ! nu da !

585
 5. daţi ! nu daţi !

(20)
20. LUA (lu + a)

Participiu: luat Infinitiv prezent: a lua

Supin: prep. + luat perfect: a fi luat
Gerunziu: luând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. iau luam luai luasem am
2. iei luai luaşi luaseşi ai
3. ia lua luă luase a luat
4. luăm luam luarăm luaserăm am
5. luaţi luaţi luarăţi luaserăţi aţi
6. iau luau luară luaseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să iau o să iau voi fi
2. vei ai să iei o să iei vei fi
3. va lua are să ia o să ia va fi luat
4. vom avem să luăm o să luăm vom fi
5. veţi aveţi să luaţi o să luaţi veţi fi
6. vor au să ia o să ia vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să iau aş aş fi
2. să iei (1 - 6) ai ai fi
3. să ia să fi luat ar lua ar fi luat
4. să luăm am am fi
5. să luaţi aţi aţi fi
6. să ia ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. ia ! nu lua !
5. luaţi ! nu luaţi !

586
(21)
21. MÂNCA (mânc + a)

Participiu: mâncat Infinitiv prezent: a mânca

Supin: prep. + mâncat perfect: a fi mâncat
Gerunziu: mâncând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. mănânc mâncam mâncai mâncasem am
2. mănânci mâncai mâncaşi mâncaseşi ai
3. mănâncă mânca mâncă mâncase a mâncat
4. mâncăm mâncam mâncarăm mâncaserăm am
5. mâncaţi mâncaţi mâncarăţi mâncaserăţi aţi
6. mănâncă mâncau mâncară mâncaseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să mănânc o să mănânc voi fi
2. vei ai să mănânci o să mănânci vei fi
3. va mânca are să mănânce o să mănânce va fi mâncat
4. vom avem să mâncăm o să mâncăm vom fi
5. veţi aveţi să mâncaţi o să mâncaţi veţi fi
6. vor au să mănânce o să mănânce vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să mănânc aş aş fi
2. să mănânci (1 - 6) ai ai fi
3. să mănânce să fi mâncat ar mânca ar fi mâncat
4. să mâncăm am am fi
5. să mâncaţi aţi aţi fi
6. să mănânce ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. mănâncă ! nu mânca !
5. mâncaţi ! nu mâncaţi !

587
(22)
22. STA (st + a)

Participiu: stat Infinitiv prezent: a stat

Supin: prep. + stat perfect: a fi stat
Gerunziu: stând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. stau stăteam stătui stătusem am
2. stai stăteai stătuşi stătuseşi ai
3. stă stătea stătu stătuse a stat
4. stăm stăteam stăturăm stătuserăm am
5. staţi stăteaţi stăturăţi stătuserăţi aţi
6. stau stăteau stătură stătuseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să stau o să stau voi fi
2. vei ai să stai o să stai vei fi
3. va sta are să stea o să stea va fi stat
4. vom avem să stăm o să stăm vom fi
5. veţi aveţi să staţi o să staţi veţi fi
6. vor au să stea o să stea vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să stau aş sta aş fi
2. să stai (1 - 6) ai sta ai fi
3. să stea să fi stat ar sta ar fi stat
4. să stăm am sta am fi
5. să staţi aţi sta aţi fi
6. să stea ar sta ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. stai ! nu sta !
5. staţi ! nu staţi !

588
(23)
23. USCA (usc + a)

Participiu: uscat Infinitiv prezent: a uscat

Supin: prep. + uscat perfect: a fi uscat
Gerunziu: uscând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. usuc uscam uscai uscasem am
2. usuci uscai uscaşi uscaseşi ai
3. usucă usca uscă uscase a uscat
4. uscăm uscam uscarăm uscaserăm am
5. uscaţi uscaţi uscarăţi uscaserăţi aţi
6. usucă uscau uscară uscaseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să usuc o să usuc voi fi
2. vei ai să usuci o să usuci vei fi
3. va usca are să usuce o să usuce va fi uscat
4. vom avem să uscăm o să uscăm vom fi
5. veţi aveţi să uscaţi o să uscaţi veţi fi
6. vor au să usuce o să usuce vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să usuc aş aş fi
2. să usuci (1 - 6) ai ai fi
3. să usuce să fi uscat ar usca ar fi uscat
4. să uscăm am am fi
5. să uscaţi aţi aţi fi
6. să usuce ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. usucă ! nu usca !
5. uscaţi ! nu uscaţi !

589
(24)
24. FI (f + i)

Participiu: fost Infinitiv prezent: a fi

Supin: prep. + fost perfect: a fi fost
Gerunziu: fiind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. sunt eram fusei fusesem am
2. eşti erai fuseşi fuseseşi ai
3. este / e / îi / -i era fuse fusese a fost
4. suntem eram fuserăm fuseserăm am
5. sunteţi eraţi fuserăţi fuseserăţi aţi
6. sunt erau fuseră fuseseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să fiu o să fiu voi fi
2. vei ai să fii o să fii vei fi
3. va fi are să fie o să fie va fi fost
4. vom avem să fim o să fim vom fi
5. veţi aveţi să fiţi o să fiţi veţi fi
6. vor au să fie o să fie vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să fiu aş aş fi
2. să fii (1 - 6) ai ai fi
3. să fie să fi fost ar fi ar fi fost
4. să fim am am fi
5. să fiţi aţi aţi fi
6. să fie ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. fii ! nu fi !
5. fiţi ! nu fiţi !

590
(25)
25. STI (şti)

Participiu: ştiut Infinitiv prezent: a şti

Supin: prep. + ştiut perfect: a fi ştiut
Gerunziu: ştiind

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. ştiu ştiam ştiui ştiusem am
2. ştii ştiai ştiuşi ştiuseşi ai
3. ştie ştia ştiu ştiuse a ştiut
4. ştim ştiam ştiurăm ştiuserăm am
5. ştiţi ştiaţi ştiurăţi ştiuserăţi aţi
6. ştiu ştiau ştiură ştiuseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să ştiu o să ştiu voi fi
2. vei ai să ştii o să ştii vei fi
3. va şti are să ştie o să ştie va fi ştiut
4. vom avem să ştim o să ştim vom fi
5. veţi aveţi să ştiţi o să ştiţi veţi fi
6. vor au să ştie o să ştie vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să ştiu aş aş fi
2. să ştii (1 - 6) ai ai fi
3. să ştie să fi ştiut ar şti ar fi ştiut
4. să ştim am am fi
5. să ştiţi aţi aţi fi
6. să ştie ar ar fi

I m p e r a t i v (rar)

Afirmativ Negativ
2. ştii ! nu şti !
5. ştiţi ! nu ştiţi !

591
(26)
26. AVEA (av + ea)

Participiu: avut Infinitiv prezent: a avea

Supin: prep. + avut perfect: a fi avut
Gerunziu: având

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. am aveam avui avusesem am
2. ai aveai avuşi avuseseşi ai
3. are avea avu avusese a avut
4. avem aveam avurăm avuseserăm am
5. aveţi aveaţi avurăţi avuseserăţi aţi
6. au aveau avură avuseseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să am o să am voi fi
2. vei ai să ai o să ai vei fi
3. va avea are să aibă o să aibă va fi avut
4. vom avem să avem o să avem vom fi
5. veţi aveţi să aveţi o să aveţi veţi fi
6. vor au să aibă o să aibă vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să am aş aş fi
2. să ai (1 - 6) ai ai fi
3. să aibă să fi avut ar avea ar fi avut
4. să avem am am fi
5. să aveţi aţi aţi fi
6. să aibă ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. ai ! nu avea !
5. aveţi ! nu aveţi !

592
(27)
27. BEA (b + ea)

Participiu: băut Infinitiv prezent: a bea

Supin: prep. + băut perfect: a fi băut
Gerunziu: bând

I n d i c a t i v

Prezent Imperfect Perfect Mai mult ca Perfect compus

simplu perfect
1. beau beam băui băusem am
2. bei beai băuşi băuseşi ai
3. bea bea bău băuse a băut
4. bem beam băurăm băuserăm am
5. beţi beaţi băurăţi băuserăţi aţi
6. beau beau băură băuseră au

Viitor I (a) (b) (c) Viitor II

1. voi am să beau o să beau voi fi
2. vei ai să bei o să bei vei fi
3. va bea are să bea o să bea va fi băut
4. vom avem să bem o să bem vom fi
5. veţi aveţi să beţi o să beţi veţi fi
6. vor au să bea o să bea vor fi

C o n j u n c t i v C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Prezent Perfect Prezent Perfect

1. să beau aş aş fi
2. să bei (1 - 6) ai ai fi
3. să bea să fi băut ar bea ar fi băut
4. să bem am am fi
5. să beţi aţi aţi fi
6. să bea ar ar fi

I m p e r a t i v

Afirmativ Negativ
2. bea ! nu bea!
5. beţi ! nu beţi !

593
 BIBLIOGRAFIE

ASAN, FINUŢA, Atributul pronominal în dativ, în "Studii de gramatică", II,

EARPR, 1957, p. 131-139.
AVRAM, MIOARA, Gramatica pentru toţi, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997.
BACCI, M. G., Dizionario della lingua italiana, Milano, Fratelli Melita Editori,
1990.
BOLOCAN, GH., Unele caracteristici ale stilului publicistic al limbii române,
SCL, XII (1961), p. 37-71.
BURGHELEA, CECILIA (coord.), Dicţionar italian-român. Dizionario italiano-
romeno, Bucureşti, EŞE, 1983.
CONDREA DERER, DOINA (coord.), Dicţionar român-italian. Dizionario
romeno-italiano, Bucureşti, Editura 100+1 GRAMAR, 1999.
CRISTEA, TEODORA, CUNIŢĂ, ALEXANDRA, VIŞAN, VIOREL,
Dictionnaire roumain-français, Bucureşti, Editura Babel;
Paris, Editura L’Harmattan, 1992.
*** Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbajului, Bucureşti, Editura Teora,
2001.
*** Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX2). Ediţia a II-a, Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic, 1996.
*** Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM),
Bucureşti, EARSR, 1982.
DUBOIS, JEAN et alii, Dictionnaire du français contemporain, édition pour
l’enseignement, Paris, Larousse, 1971.
DUBOIS, JEAN (dir.), Lexis, dictionnaire de la langue française, Paris, Larousse,
1975
DUCROT, O., SCHAEFFER, J.-M., Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor
limbajului. Trad. rom., Bucureşti, Editura Babel, 1996.
FAÇON, NINA (red. resp.), Dicţionar român-italian, Bucureşti, Editura Ştiinţifică,
1967.
GAUDIN, FRANCOIS, GUESPIN, LOUIS, Initiation à la lexicologie française.
De la néologie aux dictionnaires, Bruxelles, Duculot, 2000.
*** Gramatica limbii române, I-II, Academia Română, ediţia a II-a revăzută şi
adăugită, Bucureşti, 1966.
GRAUR, AL., Încercare asupra fondului principal al limbii române, Bucureşti,
EARPR, 1954.
GRAUR, AL., Fondul principal lexical al limbii române, Bucureşti, EŞ, 1957.
GUILBERT, LOUIS, Dictionnaires et linguistique: essai de typologie des
dictionnaires monolingues français contemporains, "Langue
française", nr. 2, 1969, p. 4-29.
GUŢU ROMALO, VALERIA, Sintaxa limbii române. Probleme şi interpretări,
Bucureşti, EDP, 1973.
Harrap’s Compact Dictionnaire Anglais-Français/ Français-Anglais, Harrap
Books Ltd, Edinburgh, Paris, New York, 1993.
ILIESCU, MARIA et alii, Dicţionar poliglot
IONESCU, ADRIANA, STERIU, MARIA, Verbul românesc. Dicţionar sintactic,
Bucureşti, Editura Universităţii, 1999.
JUILLAND, A., EDWARDS, P. M. H., JUILLAND, ILEANA, Frequency
Dictionary of Romanian Words, The Hague, 1965.
Le nouveau petit Robert. Dictionnaire alphabétique de la langue française, Paris,
Dictionnaires Le Robert, 1995
LEHMAN, ALISE (dir.), L'exemple dans le dictionnaire de langue. Histoire,
typologie, problématique, "Langue française", nr. 106,
Larousse, 1995.
MANECA, C., Consideraţii asupra stilurilor limbii române literare în lumina
frecvenţei statistice, LR, XV (1966), nr. 4, p. 353-366.
MORTUREUX, MARIE-FRANCOISE, La lexicologie entre langue et discours,
Paris, éd. SEDES, 1997.
NEDELCU, CARMEN et alii, Dicţionar român-englez, Bucureşti, Editura Teora,
2000.
PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Reflecţii asupra organizării sintactice a
propoziţiei în limba română. Relaţia S-V-O, în "Actele
colocviului catedrei de limba română" (20-23 noiembrie
2001), Editura Universităţii din Bucureşti, 2002, p. 61-73.
PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Teorie şi analiză gramaticală, Bucureşti,
Editura Coresi, 1992.
REY-DEBOVE, JOSETTE, Dictionnaire français. Référence, apprentissage, Paris,
Le Robert / CLE international, 1999.
SALA, MARIUS (coord.), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice,
Bucureşti, EŞE, 1998.
SALA, MARIUS (coord.), Enciclopedia limbii române, Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2001.
ŞĂINEANU, LAZĂR, Dicţionar universal al limbii române, Chişinău, Editura
Litera, 1998.
ŞERBĂNESCU, ANDRA, Dativ posesiv, dativ experimentator, SCL, L (1999), nr.
1, p. 20-38.
ŞUTEU, FLORA, Atribut pronominal sau complement indirect ?, LR, XI (1962),
nr. 3, p. 267-276.

596
INDEX ALFABETIC
 Limba franceză

abandonner 301, 385 affiler 39, 40 apparaître 26, 189, 361

abattre 363 affirmer 11 appartenir 24, 498
abîmer 130, 446 affirmer (s') 11 appeler 72, 73, 77, 285,
abîmer (s') 131, 446 affliger 135 286, 446, 447, 452,
abolir 121 affûter 39, 40 465, 550
aborder 45 agacer 73, 136 appeler (s') 72, 73, 286
absenter (s') 253, 254 aggraver (s') 40 447, 550
absorber 451 agir 295 appliquer 27
abuser 1 agiter 107 appliquer (s') 27, 28
accabler 26 agrandir 263, 264 apporter 9, 10, 527
accentuer (s') 40 agrandir (s') 264 apprécier 170
accepter 1, 2, 6, 307, 338 agréer 450 apprendre 12, 49, 239,
accomagner 82, 133, 225, aider 13, 14 240, 339, 461
226, 308,515 aider (s') 14 apprendre (s') 240
accomoder (s’) 194 aiguiser 39 apprêter (s') 329
accomplir 196, 210, 366 aiguiser (s') 40 approcher 29, 30, 530
accorder 3, 4, 104, 126, aimer 188 approuver 29
215 aimer mieux / bien 312, appuyer 26, 389, 433
accorder (s') 3, 4 313 appuyer (s') 55, 232, 389,
accoucher de 282 aimer (s’) 188 433, 434
accourir 162 ajourner 17, 18 arborer 350
accrocher 46, 351 ajouter 5 arracher 413
accrocher (s') 30, 31, 46, ajouter (s') 5 arracher (s') 424, 426
341, 500 alarmer 218 arrêter 204, 295, 296,340,
accueillir 229, 338, 339 alimenter 173 386, 394, 470
accumuler (s') 10 allaiter 451 arrêter (s') 297, 436, 486
accuser 4 aller 103, 134, 270, 271, arriver 12, 13, 230, 231,
accuser (s') 4 316, 378, 528 284, 428, 429, 526,
acheter 99, 100, 256, 257 aller + inf. 53 527, 528, 530
acquérir (s') 64, 131 aller (bien) 437, 458 aspirer à 468
acquitter (s') de 210 allouer 463 assassiner 294
additionner 11 allumer 28 asseoir (s') 43, 44,
additionner (s') 11 allumer (s') 28 437, 458
addresser 8, 9 améliorer (s') 212 assombrir 237
addresser (s') 8, 9 amener 9 assombrir (s’) 204
adhérer 340 ammarer 472 assommer 318
admettre 1,5, 6, 7, 339, amuser 129,130 assortir (s') 271
369, 370 amuser (s') 129, 130, 308 assurer 40, 41, 42, 207
admirer 5 analyser 138 assurer (s') 40, 41, 42, 207
admirer (s') 5 anéantir 547 astiquer 160
adopter 7 annoncer 22, 23, 24, 415 attabler (s') 44
adosser (s’) 389 annuler 120 attacher 76, 251, 252, 340
adresser 199, 399 apaiser 193, 194, 252 attacher (s') 252, 253
adresser (s’) 103 apercevoir 545, 546 attaquer 45, 46
affaiblir 424 apercevoir (s’) 546 attaquer (s’) 46
affaler (s') 482 apitoyer (s') 315 attarder (s') 231
atteindre 13, 31, 46, 47, blesser 47, 55, 359, 360, choisir 15, 16
196, 197, 283 397, 431, 463 chuchoter 458
attendre (s') 44, 45, 58 blesser (se) 255, 360, 463 circuler 271, 507
attirer 47, 48 blottir (se) 445 cirer 107
attirer (s’) 48 boire 58, 167 clamer (son innocence)
attraper 31, 339, 340 boire (se) 58 247
attraper (s') 341 bondir 404, 405 claquer 482
attrister (s') 453 boucher 43 clarifier 248, 249
augmenter 95,263, 264, boucher (se) 43 cligner 75
393, 508, 511 bouger 276 clore 204, 206
ausculter 37 bouillir 155 cogner 255
avaler 216, 217 boursoufler (se) 508 cogner (se) 255
avancer 49, 50, 199, 200 boutonner 203, 204 cohabiter 480
avérer (s') 133 briller 258, 443, 444 coiffer 309
avoir (en) assez de 318, briser 131, 548 coiffer (se) 309
515 briser (se) 431 coller 253, 340, 482
avoir (faim, soif, mal, brûler 34, 35 coller (se) 253
sommeil )134, 149,154 brûler (se) 34, 35, 161, combattre 259
avoir 35, 51, 52,53, 100, 162 combler 509
129, 147,189, 196, butiner 98 commander 77, 78
302, 322, 341, 335, cacher 38, 39 commander (se) 78
352, 440, 495, 516, cacher (se) 39, 128 commémorer 31, 117,
529, calculer 61, 426 202,321
avoir besoin de 484, 485 calculer (se) 12, 61 communiquer 23, 80, 81,
avoir l’air 33, 301 calmer 193, 194, 252 108, 363, 475
avoir lieu 121 calmer (se) 253, 462 comparaître 214
avoir peur 432, 466 cambrioler 431 comparer 78, 79
avoir pitié 213 capter 339, 341 comparer (se) 79,266
avoir soin 218 carder 309 compléter 79
avoir tort 170 caresser 267, 268 compléter (se) 79
avouer 264, 265 casser 400, 430, 547 comporter 101
baisser 77, 107, 273, 317, casser (se) 400, 431 comporter (se) 335, 336,
406, 407, 408, 429 causer 124, 348 353
balloner 508 causer (se) 344 composer 157
bander (se) 252 céder 68, 317 comprendre 101, 237, 238,
bannir 168 ceindre 206 305, 337
baptiser 285, 286 cesser 203, 375, 486 compter 55, 85, 86, 284,
baser (se) 55, 232 changer 280, 410, 411, 285, 426
baser 56 412, 472, 473 concentrer (se) 81
bâtir 75 chanter 65,66 concentrer 81
bâtir (se) 75 chanter (se) 68 concerner 343
battre 54, 55, 129, 241, charger 201, 202 concevoir 166
255 charmer 360 concilier 193
battre (se) 259, 260 chasser 168, 169 condamner 81,82
bavarder 323 chauffer 34, 200, 205 condamner (se) 82
beurrer 232, 511 chauffer (se) 201 conduire (se) 83, 353
bifurquer (se) 122 chercher 64, 65 conduire 82, 83, 308, 353,
blasphémer 59 505, 507 377
chercher (se) 65 confesser 265

600
confesser (se) 265
confier 207, 434
confirmer 227
confirmer (se) 532
confondre 18
connaître 100, 101, 322,
440, 460
connaître (se) 101,337,
461
conquérir 96, 97
conquérir (se) 97
consacrer 178
conseiller 421
conserver 497
conserver (se) 304
considérer 83, 342, 426
considérer (se) 83, 423
consoler 268
consoler (se) 268
consolider 227, 375
constater 289, 290, 523
constituer 84, 92, 157, 232
constituer (se) 84
construire 75, 84, 85, 147,
393
construire (se) 85
consulter (se) 422
contenir 86, 101, 440
contenter 193, 277, 407
contenter (se) 278
continuer 86, 87, 205, 500,
515
continuer (se) 87
contracter une maladie 192
contraindre 287, 422
contrefaire 326
contribuer 87
contrôller 530
contrôller (se) 455
convaincre (se) 89, 90,
124, 248
convenir 62, 88, 103, 439,
543
correspondre 91
corriger 90
corriger (se) 90, 212
corroder 397
coucher 97, 458
coucher (se) 97
coudre 75, 76, 258
couler 103, 493, 494
couper 462, 463, 492, 493
couper (se) 463
courber 317
courber (se) 210, 211
courir 16, 17 , 103, 162,
163, 168, 169, 378,
405, 507
coûter 91
couvrir 2, 3, 237, 241,510
couvrir (se) 2, 3, 241, 279,
510
cracher 416
craindre 466
craqueler (se) 92
créer 84, 92, 93, 148, 214
créer (se) 75, 93
creuser 413
creuser (se) 159
crever 469
crier 446, 447, 501
critiquer 96
critiquer (se) 96
croire 93, 94, 176, 431,
460
croire (se) 94, 426
croître 95, 264
cueillir 97, 98
cuire 34, 35, 75, 325, 520
cultiver 98, 99, 148, 278
danser 243, 244
déballer 120, 121, 122
déballer (se) 122
débarrasser (se) 35
débattre 127
déboutonner 117
décacheter 120
décevoir 226
déchirer 304, 400
déchirer (se) 401
décider 88, 109, 110, 111,
171, 172, 438
décider (se) 110, 111, 172,
213
déclarer 111, 112
déclarer (se) 112
décliner 382
décorer 197
découvrir 12, 117, 118,
304
découvrir (se) 117
décrire 118, 119
décroître 273, 407
dédier 109
dédier (se) 109
déduire 408
défaire 120
défaire (se) 120
défendre 24, 25, 456
défendre (se) 25
déjeuner 267
délimiter 263
demander 69, 70, 234,
235, 257, 330, 331,
399, 427, 428, 543,
549
demander (se) 70, 183,
235
démanger 267
démarrer 321
démêler 248
déménager 281
demeurer 134
démolir 121
démonter 120
démontrer 32, 33, 133, 438
dénommer 285
dénoncer 112, 400
dénoncer (se) 112
dénouer 120
dépasser 236, 487, 488
dépêcher (se) 169
dépendre 24, 46, 114,
115, 498
dépenser 71, 72,235, 426
déplacer 280
déplacer (se) 277
déplorer 315
déployer 120, 121
déposer (se) 115
déposer 115, 249, 325, 412
déraciner 424
déranger 116, 453
déranger (se) 116
dérouler 120
dérouler (se) 121
désapprouver 82
601
descendre 76, 77, 472
déshabiller 125
déshabiller (se) 125
désherber 102
désigner 15, 180
désirer 131, 132, 182, 543
dessécher 519
desserrer 423
desserrer (se) 424
dessiner 119
dessiner (se) 119
détacher (se) 120, 401
détendre 128
déterminer 124
déterrer 412
détester 514
détraquer 446
détruire 130
développer 126
développer (se) 126
devenir 13, 124, 125, 149,
176
déverser (se) 522
deviner 166, 167
devoir + inf. 76, 516
devoir 108, 109, 483
dicter 127, 126
différer 113
diminuer 273, 370, 371,
407
dire 49, 80, 105, 144 , 320,
324, 331,
434, 435, 436, 447,
542, 549, 550
dire (se) 550
diriger 82, 212
diriger (se) 212, 270, 486
discuter 127
disparaître 128, 311
disperser 397
disperser (se) 254, 397
disposer 128, 129, 130
disputer (se) 71
dissimuler 38, 39
dissiper 397, 468
dissiper (se) 395
distinguer 112, 113
distinguer (se) 113, 444
distribuer 194
602
divertir 128 égratiner 548, 549
divertir (se) 130, 308 égratiner (s') 549
diviser 194 élaborer 365
diviser (se) 195 élever 95, 96, 393, 511
dominer (se) 440 élever (s') 96, 395
donner 104, 105, 106, 107, élire 15, 16
108, 117, 126, 147, éloigner 113, 114
148, 173, 195, 348, éloigner (s') 114
421, 465, 471, 495 élucider 248
donner (se) de la peine 73 emballer 193
donner (se) du mal 73 embarrasser 208, 209
donner (se) la chasse 169 embaucher 21, 22
dorer 451, 511 embêter 317,
dormir 132 embrasser 7, 101, 102,
doubler 236 192, 193, 406
douter de 211 embrasser (s’) 193, 406
douter (se) 57, 58 embrouiller (s') 209
dresser 14, 200, 232, 393, emménager 182, 281
395 emmener 133, 256, 257
dresser (se) 200 émousser 469
durcir 228 émousser (s') 469
durer 134, 480, 498 émouvoir 276
ébouler (s') 17 empaqueter 193
écailler 102 emparer (s') 101
écarter ( s’) 220 empêcher 195, 196, 297
écarter 220 empêcher (s’) 196
échanger 106 employer 235, 295
échapper 408, 409, 410 employer (s') 156
éclabousser 279, 509 empoigner 30
éclaircir 248 emporter 256, 547
éclaircir (s’) 117 emprunter 198, 256
éclater 143, 322 emprunter (s’) 199
éclipser 38 encombrer 208, 209
écorcher 549 encourager 47, 209, 210
écosser 102 endormir 8
écouter 37, 38, 48 endormir (s') 7, 8
écouter (s’) 38 enduire 511
écraser 547, 548 enduire (s') 511
écraser (s’) 548 énerver 136
écrire 414, 415, 416, 434 énerver (s’) 136
édifier 75, 248 enfermer 208
effacer 459, 460 enfermer (s’) 204, 208
effectuer 139 enfiler 471
efforcer (s’) 159 enflammer (s') 28
effrayer 432 enfler (s’) 508
égarer 364 enfoncer 54, 56
égarer (s') 310, 311, 364 enfoncer (s') 220
égayer 128 enfuir (s') 162, 409
égayer (s’) 129 engager 21,22, 56, 257,
engager (s') 22, 57, 288 établir (s') 439 expulser 168
engendrer 282 étaler 144, 232 exterminer 131
engraisser (s') 217 éteindre 204, 441, 442 extraire 412
enlever 125, 163, 360, éteindre (s') 442 fâcher 453
361, 412 étendre 232 fâcher (se) 453, 454
enlever (s') 102 étendre (s') 108, 232, 233 faiblir 423
ennuyer 318, 453 étirer 232 faire 50,51, 102, 108, 139
ennuyer (s') 318 étonner 274 143, 149, 153, 154,
enquêter 69 étonner (s') 274, 275 155, 159, 160, 170,
enregistrer 222, 223, 325, être 12, 26, 33, 52,45, 60, 189, 205, 206, 258,
326 62, 101,151, 152, 153, 263, 276, 277, 292,
enregistrer (s') 223 154, 155, 161, 295, 307, 317, 324,
ensemencer 418 225,245,305, 309,338, 344, 346, 348,
ensevelir 219 353,354, 362,374, 381, 351,365, 393, 404,
entendre 48, 49 436, 472, 496, 498, 407, 413, 414, 415,
entendre (s') 49, 194, 238 499,500, 507, 529 418, 443, 447, 462,
enterrer 219, 220 être en retard 231 480, 495, 496, 500,
entourer 206 être issu de 348 515, 519
entourer (s’) 206 être pris (saisi) par 149 faire abus de 1
entraîder (s') 14 être sur le point de (+ inf.) faire appel 27, 45
entraîner 9, 47, 48, 328 437 faire attention 306, 506
entrebâiller 92 étudier 147, 448 faire construire 84
entrer 26,56, 57, 185 , étudier (s') 69, 448 faire couper 493
186, 201, 305, 341 évacuer 167 faire demi tour 233
entretenir 173, 236, 456, évader (s') 162, 409 faire engager 21
496, 498 éveiller 123, 490 faire enregistrer 222
entretenir (s’) 237 éveiller (s') 490, 491 faire entrer 56, 187
entrouvrir 92 évincer 220 faire fondre 469
envahir 509 éviter 137, 150, 151, 162, faire frire 324
envelopper 241 306 faire froid 149
envoler (s’) 547 éviter (s’) 137, 151 faire grâce de 174
envoyer 35, 36, 476, 491, examiner 38, 68, 127,138 faire griller 324
492 examiner (s') 290, 448 faire grossir 217
éplucher 102 exaspérer 288 faire inscrire 486
épointer (s') 469 exécuter 139, 140 faire la fête 309
épouser 64, 257 exercer 324 faire la moisson, les
épousseter 102 exiger 69, 70, 331, 427 vendanges 98
épuiser (s') 421, 467 exister 140 faire marquer 262
érafler 548, 549 expédier 482, 492 faire mûrir 75
ériger 200, 393 expliquer (s') 141 faire nettoyer 107
errer 364, 507 expliquer 140, 141, 142 faire passer 485
escalader 512 exploiter 142, 143 faire peur 432
espérer 431 exploser 143 faire remuer 276
essayer 202, 203 exporter (s') 143 faire réparer 376
essorer 442 exporter 143 , 144 faire revenir 233
essuyer 102,459 exposer 144, 145, 146 faire rôtir 161
essuyer (s') 102, 459, 460 exposer (s') 145 faire savoir 24, 80
estimer 61 exprimer 144 faire sécher 519
établir 155, 438, 439 exprimer (s') 144 faire semblant (de) 326

603
faire (un faux ) serment fixer 155, 156, 438, 439 griller 35
246 fixer (se) 156, 244 grimper 512, 514
faire sombre 237 flairer 275 gronder 71
faire son apparition 26 flairer (se) 275 grossir 95, 217
faire sortir 123, 412, 413 flotter 319, 320 guérir 410, 486, 534, 535
faire suite à 516 foncer 169 guetter 505
faire traiter / soigner 479 fonder 56, 92, 214, 215, guider 82
faire transporter 477 231, 232 habiller 192
faire (se) 147, 148, 158 fonder (se) 232 habiller (s') 192
faire (se) admettre 186 fondre 469, 470 habiter 254, 255, 291, 437,
faire (se) attendre 250 forcer 159, 428 480
faire (se) connaître 11 forcer (se) 428 habituer (s') 240
faire (se) construire 85, former 14, 15, 84, 157, hacher (menu) 468
395 158, 328 hacher (se) 468
faire (se) couper 493 former (se) 15, 84, 158 haïr 514
faire (se) cuire 75 fortifier 227 harmoniser (s') 271
faire (se) du mal 349 fouler 449 hâter 169
faire (se) des soucis 219 frapper 54, 108, 189, 190, hâter (se) 169
faire (se) embaucher 57 255, 481 hausser 107, 263, 393, 511
faire (se) engager 21 freiner 160 hésiter 146, 211
faire (se) installer 181, 351 frémir 489 heurter 189, 190, 255, 256
faire (se) loger 471 frire 324, 325 heurter (se) 190, 229, 256
faire (se) mal 255 frissonner 489 hisser 200
faire (se) opérer 294 frotter 160, 161 hocher 107
faire (se) peur 432 frotter (se) 161 huiler 511
faire (se) passer pour 108 fuir 103, 162, 547 hurler 501
faire (se) une renommée gagner 67, 101, 131, il y a 52, 140, 151, 197
67 gagner (se) 68 imaginer (s') 94, 176,
faire (se) tard 149 garder 268, 269, 303, 304, 177, 205, 214
falloir 438, 483, 484 305, 306, 437, 496, imiter 177, 178
fâner (se) 488 497 immiscer (s') 19,183
farcir 510 garer 296 impliquer 330
fatiguer (se) 289 gaspiller 396, 397, 468 importer 9, 85, 86
fatiguer 288 gâter (se) 446 importuner 116
faufiler (se) 445 geler 215, 216 imposer 178, 179, 366,
feindre 149 gémir 166 368
fêler (se) 92 gercer 92 imposer (s’) 178, 179
féliciter 149, 150 gérer 82 inciter 188
féliciter (se) 150 gésir 545 inclure 102
fendiller (se) 92 gifler 471 incomber 499
fendre 92, 430 glisser 17, 56, 445, 458 indiquer 32, 179, 180, 262
fermenter 155 gonfler 508 initier 187
fermer 121, 204, 208 gonfler (se) 508, 509 injecter (s') 187
fermer (se) 204, 205, 208 goûter 170 innonder 213, 216
ficeler 251, 252 graisser 511 inquiéter 218, 219, 453
figurer 26, 185 grandir 95, 264 inquiéter (s') 219
filtrer 445 gravir 512, 513 inscrire 107, 485, 488
filtrer (se) 445 griffer 548, 549 insinuer (s') 445
finir 203, 421, 466, 467 grignoter 397 insister 180, 181, 441

604
installer 43, 92, 181, 182,
214, 351
installer (s') 44, 182, 281,
439
interdire 184, 185, 296
interdire (s’) 185
intéresser 182
intéresser (s’) 182, 183,
524
interpréter 139, 243
interroger 37, 38
intervenir 183, 184, 295
introduire 56, 186, 187
introduire (s’) 187
inventer 176
investir 56
inviter 187, 188
irriter 136
jeter 35, 36, 53, 108, 481,
482
jeter (se) 36, 37, 378,405,
482, 522
jouer 60, 66, 243, 244, 379
juger 245
juger (se) 245, 246
jurer 59, 246, 247
jurer (se) 246
kidnapper 163, 360, 361
lâcher 36
laisser 249, 250, 344, 489
laisser / faire tomber 417
lamenter (se) 315
lancer 35, 36, 53, 108
lancer (se) 36
larguer 36
laver (se) 429, 430
léguer 105, 249, 489
leser 47
lessiver 429
lever 393, 394, 395, 416
lever (se) 361, 395, 417
lézarder 91
libérer 167
lier 252
ligoter 252
lire 73,74, 167
lire (se) 74
loger 97, 496
louer 251
lutter 259 monter 55, 95, 232, 395,
maigrir 423, 424 451, 452, 511, 512,
maintenir 268, 269 513, 514
maintenir (se) 269 montrer 32, 33, 180
maîtriser 322, 440 montrer (se) 33
maîtriser (se) 440 moquer (se) de 365
majorer 263, 264 moucher (se) 451, 459
manger 266, 267 mouler 494
manier 507 mourir 134, 279, 280, 311
manifester 261, 262 multiplier 221
manifester (se) 261, 262 mûrir 75
manquer 170, 253, 254, murmurer (se) 459
309, 310 muter 280, 411
marcher 63, 270, 271, 465, nager 222, 319
506 naître 282, 283
marier 64, 226 neiger 284
marier (se) 64, 226 nettoyer 102, 418
marquer 223, 224, 262, niveler 211
263 nommer 148, 285, 286,
maudire 59 550
méfier (se) 151 noter 223, 224, 486
mélanger 18, 209 nouer 252
mêler 18 nourrir 172, 173
mêler (se) 18, 57 nourrir (se) 173
menacer 18, 437 noyer (se) 213, 214
mener 82, 90, 133, 134, obéir 37, 38
324, 480 obliger 159, 178, 287, 422
mentionner 19, 20, 222, 484
320, 321 obliger (s') 288
mentir 273, 274 obséder 159
mentir (se) 274 observer (s') 518, 519,
mériter 103, 272 289, 290, 381, 517,
mesurer 223, 265, 266 518
mesurer (se) 266 obtenir 131, 148, 256,
métamorphoser (se) 326, 290, 291, 344
412 obtenir (s') 291
mettre 27, 32, 43, 44, 56, occuper 291
115, 186,192, 280, occuper (s') 217, 292
350, 351, 394, 452, offenser 359, 453
511 offrir 105, 109, 133, 293,
mettre bas 148, 282 479
mettre dehors 36 offrir (s') 109, 293
mettre en marche 322 opérer 294, 295
mettre (se) à 27, 31, 44, opposer 297
57, 202, 351, 352 opposer (s') 297, 298
mettre (se) debout 395 ordonner 78, 322
mettre (se) en marche 321 organiser 298
mettre (se) en route 322 organiser (s') 298, 299
modifier 410 orner 197
605
oser 211 peser 26, 51, 66, 67, 266 prendre racine / un goût
ôter 125, 412, 413 peser (se) 67 341
oublier 502,503, 504, 505 pétrir 159, 160 prendre soin 217, 525
ouvrir 117, 120 piquer 520 prendre (se) 31, 101, 257
ouvrir (s’) 117 placer 43, 129 préoccuper 159, 160, 218
paraître 25, 26, 33, 301, plaindre 315 préoccuper (se) 160
302, 303 plaindre (se) 315, 316 préparer 147, 157, 327,
parcourir 147, 149, 442, plaire 312, 313 328, 329
443, 506 plaire (se) 313 préparer (se) 329
pardonner 174, 175 planter 54 prescrire 180
pardonner (se) 175 pleurer 315, 316 présenter (se) 102, 108,
parer 137 pleuvoir 319 145, 199, 200, 214,
parer (se) 197 plier (se) 317 215, 334, 335, 336,
parler 127, 237, 320, 323 plonger 37 368
539, 540, 541, 542, porter 133, 352, 353, 476, préserver 150, 151, 441
543 496, 507, 508 presser 26, 169, 442
partager 194, 300 porter atteinte 47 presser (se) 169
partager (se) 195 porter plainte 366, 367 prétendre 330, 331, 456
participer 300 poser 350, 351, 394, 481 prêter 104, 198
partir 152, 316, 317, 321, poser (se) 44 prêter attention 3
405 posséder 51, 322, 440 prêter (se) 199
parvenir 443 pourchasser 507 prévenir 24, 333, 334
passer 106, 162, 308, 319, pourchasser (se) 16 prévoir 331, 332, 333
486, 487, 488, 489 poursuivre 87, 168, 507, prier 398, 399
passer (se) 121, 230, 254, 515, 517, 518 priver (de) 254
308, 309 poursuivre (se) 87, 169 produire 343, 344
pasticher 177, 178 pousser 95, 196, 209, 210, produire (se) 344
payer 313, 314, 315 349 proférer des blasphèmes
payer (se) 315 pouvoir 353, 354 59
peigner 309 pouvoir (se) 303 profiter 142, 344, 345
peigner (se) 309 parjurer 246 projeter 36, 53
peindre 106, 147, 214, pratiquer (se) 324 prolonger (se) 87, 134
398, 539 précipiter 169 promener 318, 319
pencher (se) 317 précipiter (se ) 378 promener (se) 318, 319
pendre 46 préciser 439 promettre 31, 345, 346
pénétrer 305, 443 prédisposer 209 promettre (se) 346
penser 93, 94, 165, 166, préférer 326, 327 promouvoir 50
426 prendre 7, 31, 256, 257, prononcer 434
perdre 309, 310, 311, 364, 340, 341 prononcer (se) 171
perdre de vue 424, 504, prendre des risques 396 propager (se) 233
505 prendre du poid 67 proposer 346, 347, 348
perdre (se) 310, 311 prendre en charge 237 proposer (se)57, 347
périr 311 prendre fin 467 protéger 25, 150, 305
permettre 215, 307 prendre froid 356 protéger (se) 25, 151, 306
permettre (se) 307 prendre garde 306, 524 prouver 33, 133, 438
persister 134, 440, 441, prendre la place de 291 provenir 348, 472
480 prendre le parti 25 provoquer 92, 282, 343,
persuader 89 prendre le repas 267 348, 349
persuader (se) 89 prendre place 44 provoquer (se) 349

606
publier 349, 350, 419 reconnaître 100, 113, 368,
punir 306 369
purger 139 reconnaître (se) 369
quereller (se) 71 reconstituer 372
quitter 250, 300, 301,316, recouvrir 2, 44, 192
424 recueillir 10, 98
rabrouer 377, 378 rédiger 414
raccomppagner 226 redoubler 376
raconter 322, 323, 324, redouter 466
434 redresser (se) 211, 212
raisonner 245 réduire 273, 370, 371, 372,
ralentir 160 407, 408
ramasser 10, 98, 393, 394, réduire (se) 371
444 refaire 372
ramper 465 refaire (se) 372
ranger 43,129, 433 réfléchir 166, 383, 524
râper 355 refouler 382
rappeler 19, 20 refroidir 356
rappeler (se) 19, 20 refroidir (se) 356
rapporter 344 refuser 372, 373,382, 383,
rapprocher 29 537, 544
rapprocher (se) 30 refuser (se) 373
raser 355 regarder 342, 343, 505 ,
raser (se) 355 506, 518
rassembler 10 regarder (se) 343, 506
rassembler (se) 10, 444 régler 427
rassurer 252 regretter 373, 374
rater 131, 170, 309, 310 rejeter 382
rattacher (se) 252 rejoindre 13, 340
rattraper 13 réjouir 59
ravir 360 réjouir (se) 60, 268
rayer 459, 549 relâcher (se) 423, 424
rayer (se) 549 relever 394, 499
réaliser 139, 196, 210, relier 252
307, 365 reluire 258
réaliser (se) 197, 366 remarquer 289, 290
recaler 382, 482, 483 remercier 277, 278
recevoir 63, 229, 337, 338, remettre 17, 104, 108,
339, 478 200, 325
réchapper 403, 404 remettre (se) 149, 372
réchauffer 200, 201, 205 remonter 233, 513
rechercher 65, 68 remplacer 220 , 221, 411
réclamer 69, 330, 331, 366 remplir (se) 510
recoller 253 remplir 79, 210, 408, 508,
récolter 98 509, 510, 511
recommander 180, 367, remporter 67, 290, 338
368 remuer 276, 489
reconcilier (se) 194 rencontrer 228, 229
rencontrer (se) 229, 526
rendre 383, 384
rendre de bonne humeur
129
rendre heureux 60, 148
rendre malade 191
rendre fort 227
rendre visite 148, 536, 537
rendre (se) 270, 271, 325,
384
rendre (se) compte 249,
290, 341,365, 491
renforcer 227, 433
renifler 275
renifler (se) 275
renoncer 250, 375
rentrer 57, 234, 388, 444,
445,526, 527, 530
renverser 63,233, 482,
521, 522
renverser (se) 363,364
renvoyer 17
répandre 521
réparer 375, 376
repasser 40, 63
repeindre 539
répéter 376, 377
répéter (se) 377
replier 210, 211
répondre 361, 362, 363
répondre (se) 363
reposer 55, 232, 292
reposer (se) 292
repousser 382
repousser (se) 383
représenter 84, 262, 379
reprocher 380
reprocher (se) 380
reproduire 222
réserver 296, 386, 390,
497
réserver (se) 390, 391
résilier 400
résister 391, 392, 454,
498, 499
résoudre 392
respecter 381, 515
respecter (se) 381
respirer 450
ressembler 30, 418
607
ressentir 422 sauter 35, 37, 404, 405, subsister 140
rester 269, 357, 358, 359, 485 subvenir 237
409, 436, sauver 403, 409, 410 succéder 516
restituer 384 sauver (se) 162, 403 sucer 451
restreindre 370 savoir 460, 524 suffire 13, 14
rétablir (se) 372 scintiller 444 suicider (se) 294
retarder 231 sécher (les classes) 162 suivre 37, 479, 500, 515,
retenir 222, 257, 296, 297, sécher 519, 520 516, 517, 518, 519
384, 385, 386, 387, secouer 54, 417 supporter 213, 216, 450,
390, 391, 394, 412, secouer (se) 418 454
413495, 496,497 sembler 33, 301, 302, 303 supporter (se) 450, 455
retirer (se) 385,472 semer 418 supposer 58, 330
retourner 233, 234 sentir 275, 422 supprimer 121, 463
retransmettre 474, 475 sentir (se) 423, 461 surélever 200
retrouver 165 seoir 437 surgir 189
retrouver (se) 320 séparer 122, 194 surmonter 241
réunir 10 séparer (se) 122, 123, 401 surpasser 236
réunir (se) 10, 444 serrer 101, 206, 444, 495 surprendre 31, 189, 274,
réussir 13, 31,190, 485, serrer (se) 445 275, 340
387, 388 servir 156, 157, 419, 420, surveiller 305, 306, 455,
revasser 535 478 517
réveiller 123, 416,490 servir (se) 156, 157, 235, survenir 183, 230
réveiller (se) 117, 123, 420 suspecter 57, 58
124, 417, 490, 491 signaler 367 suspecter (se) 58
révéler (se) 133 signer 419 soutenir 457
revendiquer 70, 366 signifier 225 tâcher de 422
revenir 62, 103, 234, 357, situer 165 tailler 39
388, 389, 499, 527 soigner 217, 477, 478, 479 taire (se) 462
rêver 535, 536 solliciter 70, 427, 428 taper 34, 55, 414
revêtir 241 sonner 54, 452, 453 teindre 538, 539
révoquer 220 sortir 175, 176, 395, 412, téléphoner 453, 465, 466
rire 365 413 téléphoner (se) 453
risquer 18, 396 souffler 54, 450, 451, 458 tendre 232, 468
rivaliser 236 souffler (se) 459 tenir 46, 201, 495,496,497,
rompre 400 souffrir 73, 449 498, 499
rompre (se) 401 souhaiter 131, 132 tenir sa promesse 381
ronger 397 soulever 393, 394, 472 tenir sa langue 462
ronger (se) 398 soulever (se) 395 tenir (se) 436, 458, 500
rougir 28, 398 souligner 448, 449 tenir (se) debout 437
rouler 169, 270,271,464 soupçonner 57, 58 tenter sa chance 243
rouler (se) 464 sourire 546 terminer 203, 421
ruer (se) 36, 378 soustraire 408 terminer (se) 203, 204,
saisir 30,101,430 soutenir 11, 14, 106, 432, 442, 467
salir 279 433, 454, 456 têter 451
salir (se) 279 soutenir (se) 434 tirer 123, 167, 283, 410,
saluer 402, 403 souvenir (se) 20 413, 470, 471
saluer (se) 403 stipuler 332, 333 tirer au clair 248
satisfaire 59, 277, 406, 407 stopper 296 tirer (s'en) 404
subir 213, 450 tolérer 215, 216, 454

608
tomber 62, 97, 107, 250, transporter 133, 353,476, vanter 251
253, 283, 284, 481,482 477, 485, 512 vanter (se) 251
tomber d’accord 88, 438 transporter (se) 477 vendre 106, 532, 533, 534
tomber malade 191, 192 travailler 258, 259, 278, vendre (se) 534
tondre 493 279, 295, 437 venir 348, 516, 526, 527,
tonner 492 traverser 442, 443, 487 528, 529, 530
tordre 449 trébucher 196 verifier (se) 530, 531, 532
tordre (se) 159, 464, 469 trembler 489, 490 verser 493, 494, 521
torturer 73 tricher 226 verser (se) 493
toucher 46, 47, 276, 228, tricoter 148, 258 vidanger 167
283, 337 trimbaler 465 vider 167, 168
tourmenter 26, 73, 218 triompher 242 vider (se) 167
tourner 233, 240, 446, tromper 226 vieillir 191
449, 494 tromper (se) 170, 227, 364 viser 212, 517, 518
tourner (se) 212, 234, 449 trouver 107, 164, 165, visiter 536
tracasser 449 177, 283, 525 vivre 140, 479, 480, 481
trahir 226, 533 trouver (se) 12 , 140, 165, voiler 38
traîner 464, 471, 545 283 voir 101, 289, 290, 320,
traîner (se) 465 traverser 489 545
traiter 148, 477, 478, 479 tuer 131, 293, 294, 502 voir (se) 522, 523, 524,
trancher 392 tuer (se) 294, 502 525, 526, 536, 546
tranquiliser 253 unir 64 voler 163, 270, 360, 546,
transcrire 485 user (s') 469 547
transférer 280, 411, 485, user 157, 398, 469 voltiger 547
486 utiliser 129, 156, 157, 235, vomir 522
transformer 326, 372, 472, 236, 295 voter 383, 488
473 utiliser (s') 157, 235 vouloir 131, 132, 182,
transformer (se) 125, 326, vaciller 489 537, 543, 544
412, 473 vaguer 319 vouloir (se) 537
transmettre 474 vaincre 54, 129, 241, 242 voyager 62, 63
transmettre (se) 475 valoir 272, 273 y tenir 454
transpercer 487, 547

609
 Limba italiană
abbandonare 250, 301, 375 addormentarsi 7, 8 ammirare 5
abbassare 77, 104, 317, adempire 210 ammirarsi 5
408 aderire 341 ammontare 395
abbassarsi 68 adoperare 235, 295 andare 103, 108, 133,
abbattere 363 (ad)ornare 197 134, 270, 271, 506,
abbottonarsi 203, 204 adottare 7 508
abbracciare 101, 102,193 affermare 11, 331, 435 andare a 316
abbracciarsi 193 affermarsi 11, 366 andare a fare 57
abbrustolire 325 afferrare 30 andare a letto 97
abitare 254, 255, 437 affezionarsi 252 andare a male 446
abituarsi 240 affidare 207 andare bene 88
abolire 121 affilare 39 andare d’accordo 238
abusare 1 affilarsi 40 andare in giro 507
accadere 230, 344 affogare 213 andare stretto 444
accampare 182, 472 affondare 220 annalizzare 138
accamparsi 182 affrettare 169 annegare 213
accarezzare 267, 268 affrettarsi 169 annegarsi 214
accavacciarsi 445 affrontare 45 annoiare 317
accendere 28, 205 aggiungere 5, 79 annoiarsi 318
accendersi 28, 205 aggrapparsi 31, 500 annoverare 285
accennare 320 aggrovigliare 208 annunciare 22, 23, 24
accettare 1, 2, 5, 6, 338, aggrovigliarsi 209 annunciarsi 24
339, 544 agire 295 annusare 275
accettarsi 2, 6 agitare 107, 276, 417 annusarsi 275
accogliere 29, 229, 338, aiutare13, 14 anticipare 50
478, 479 aiutarsi 14 appaltare 21
accomodarsi 44, 194 allaciare 252 apparire 25, 26, 33,189
accompagnare 82, 133, allentare 424 appartenere 24, 498, 499,
225, 226, 308 allentarsi 424 appassire 488
accontentare 193, 277 allevare 95 appendere 46, 351
accontentarsi 277 allevarsi 96 appendersi 46
accorciare 273, 407 allontanare 113, 114,168 applicare 27
accordare 4 allontanarsi 114 applicarsi 27,28
accordarsi 4 allungare 232 appoggiare 389, 432, 433
accorgersi 290, 341 allungarsi 95 appoggiarsi 433, 434
accumulare 11 alzare 107, 393, 394, 416 appprodare 472
accumularsi 11 alzarsi 200,395, 417 apprendere 12
accusare 4 amare 188 apprezzare 170
accusarsi 4 amareggiare 237 approfittare 142, 344, 345
accedere 68 amarsi 188 approvare 29
acquistare 63, 64, 67, 97, ammalarsi 191, 192 appuntare 39
131 ammazzare 293, 294 aprire 117, 120, 122, 214
acuirsi 40 ammazzarsi 294 aprirsi 117, 120
addizionare 11 ammettere 6, 46, 264, 338, arrabbiarsi 136, 453, 454
addizionarsi 11 339 arrampicarsi 514
addobbare 197 ammettersi 6, 186 arrendersi 325
addormentare 7,8 amministrare 83 arrestare 204, 340, 394
arretrare 385 avere 51, 52, 53, 153, 495 buttare (via) 35, 36, 53,
arrivare 12, 13, 428, 429, avere bisogno 484, 485, 481, 482
443, 526, 527, 528, 543 buttarsi 37, 482
529, 530 avere cura di 217 cacciare 168
arrivare al punto 13 avere fiato 450 cadere 62, 283, 481
arrivarsi 13 avere già promesso 31 calare 76, 77, 407
arrossire 28, 398, avere il sospetto 57 calciare 255
arrostirsi 325 avere la voglia 35 calcolare 61, 426
arruolarsi 22 avere mal (e) 134 calcolarsi 61, 124
asciugare 451 avere paura 466 calmare 193, 194, 252
asciugarsi 459, 519 avere pietà 213 calmarsi 253
ascoltare 37, 38, 48 avvalersi 157 calpestare 63
ascoltarsi 38 avvenire 516 cambiare 410, 411, 412,
aspettare 44, 45 avvertire 334, 475 472, 473
aspettarsi 45 avviare 321 camminare 63, 270, 271,
aspirare 468 avviarsi 22 506, 507
assaggiare 170 avvicinare 29, 30 cancellare 459
assaggiarsi 170 avvicinarsi 30 cancellarsi 460
assegnare 3 avvisare 23, 24, 435 cantare 65,66
assentarsi 254 avvolgere 101 cantarsi 66
assicurare 207 avvolgersi 241 capire 237, 238, 239, 305,
assicurare 40, 41, 42, 92 azzanare 31 337
assicurarsi 40, 41, 42, 207 azzeccare 283 capirsi 238
assolvere 210 baciare 406 capitare 283, 284, 386
assomigliare 418 baciarsi 406 cardare 309
assomigliarsi 418 badare 524 caricare 201, 202, 233,
assumere 21 bagnare 429 234, 514
assuntare 257 ballare 243, 341 catturare 360
attacare 45, 47, 75, 76, balzare 404 causare 92, 344, 348
253 barrare 226 cavare 412
attacarsi 32, 46, 253, 341, basare 56 cavarsi 175
500 basarsi 55, 232 cazzare (contro) 256
attardarsi 231 bastare 13 cedere 68
attechire 341 battere (sul / contro) 54, celebrare il funerale di 219
attirare 47, 48 55, 255, 417, 443 cercare 64, 65, 505, 507
attirarsi 48 battere gli occhi 75 cercarsi 65, 202
attorcigliare 449 bendare 252 cessare 203, 436, 486
attrarre 48 bere 58, 59 chiamare 72, 73, 286, 427,
attraversare 442, 443, 485, biasimarsi 246 446, 447, 452, 550
487, 489, 506 biforcarsi 122 chiamare 427
augurare 150 bisognare 483 chiamarsi 72, 73, 286,
aumentare 95, 221,263, bloccare 216, 296 447, 453, 550
264, 393, 511, 513, bocciare 483 chiarire 248, 248
auscultare 37 bollire 155 chiedere 69, 70, 71, 234 ,
autodenunziarsi 112 brillare 258, 444 235, 399, 427, 428,
autorizzare 29 bruciare 34, 35, 161, 520 543
avanzare 50, 199 bruciarsi 34, 35, 161 chiedersi 235
avanzarsi 50 bussare 54 chiudere 43, 121, 203,
aver paura 432 204, 208,

612
chiudersi 204, 205, 208 condensare 407 convincersi 89, 90
cicatrizzare 535 condonare 174 convingere 248
cintarsi 206 condonarsi 175 coprire 2, 3, 44, 241
circolare 271 condurre 82, 134, 353 coprirsi 2, 3, 510
circondare 206 confermare 227 coricare 97, 458
circondarsi 206 confesare 264, 265, 434 coricarsi 97
cogliere 168 confesarsi 265 correggere 90, 212
colare 103 , 445 confezzionare 148 correggersi 90, 212
collare 494 confinare 108 correre 16, 162, 169, 378
collocare 43 confondere 18, 209 correre dietro 405
colmare 509,510 confondere 209 corrersi 16, 17, 163
colorare 398, 539 confrontare 78, 79 corrispondere 91
colpire 189 congelare 216 corrodere 397
colpire 55, 108, 189, 255, congratulare 149 costare 91
283, 481 conoscere 100, 460, 461 costatare 165
colpirsi 47 conoscersi 101, 461 costituire 157
coltivare 98 conquistare 67, 96, 97 costringere 159, 287, 422
coltivarsi 99, 148 conquistarsi 97 costrirsi 395
comandare 77, 322 consegnare 104, 325 costruire 75, 84
combattere 259, 260 consentire 307 creare 75, 84, 92, 93, 148
cominciare 31 conservare 303, 497 crearsi 93, 232
commemorare 321 conservarsi 304 credere 93, 94, 166, 460,
communicare 80, 81 considerare 83, 331, 426 480
commuovere 276 considerarsi 83 credersi 94, 176, 426
comparire 189 consigliare 367, 368, 421, crepare 92
competere 236 422 creparsi 92
compiacere 150 consolare 194 crescere 67, 95, 264, 395
compiangere 315 consolarsi 268 criticare 96
compiangersi 315 consolidare 227 criticarsi 96
compiere 147, 196, 210 costituire 84, 86, 262 cucire 75, 76
compilare 79 costituirsi 84 cuocere 34, 35, 75
completare 79 costruire 85, 393 cuocersi 75
completarsi 79 costruirsi 75, 84, 85 curare 236, 477, 478, 479,
comporre 157 consultarsi 422 525
comportarsi 83, 353 consumarsi 469 dar da mangiare 173
comprare 99, 100, 256, contare 55, 85, 86, 284, dare (buon giorno) 105
257 285, 426 dare (uno schiaffo/ un
comprarsi 99,100 contarsi 86 pugno) 471
comprendere 101, 102, contenere 86, 101 dare 3, 104, 105, 106,
337 contestare 45 107, 108, 126,
comunicare 23, 24, 91,475 continuare 86, 87 dare fastidio 116
concedere 3, 6, 7, 107, contraffare 326 dare moglie a
126, 215, contribuire 87 dare moglie 64
concedersi 3, 4, 42, contribuirsi 87 dare una soddisfazione a
concentrare + neg. 244 controllare 531 277
concentrare 81 controllarsi 455 dare una spinta 195
concentrarsi 81 convenire 62, 88 dare una spolverata 418
concordare 4 convenirsi 88 daresi in prestito 199
condannare 81, 82 convincere 89, 124 darsi (precedenza) 3

613
darsi 108 dimenticarsi 504, domadare 234, 235
darsi delle arie 500 diminuire 273, 370, 371, domandarsi 235
darsi il caso 284 408, 423, 424 domare 440
darsi pena 73 dimostrare 32, 133, 438 dominarsi 440
decidere 88, 109, 110, dimostrarsi 33, 133 dorare 451
171, 172 dipendere 46, 114, 115, dormire 132
decidersi 110, 111, 171, 499 dovere + inf. 516, 517,
213 dipindre 147 519
decorare 197 diradarsi 397 dovere 483, 484
decorrere 103 dire 80, 434, 435, 543, dubitare 211
dedicare 109 549, 550 durare 134, 440, 498
dedicarsi 109 dire di no 373 effettuare (la diagnosi) 438
dedurre 408 dirigere 82 elaborare 14
degustare 170 dirigersi 212 eleggere 15, 16
deliberare 171 dirsi 435, 436 elevare 394
delimitare 263 disapprovare 82 elevarsi 200
deludere 226 disarcionare 363 elogiare 251
denunciare 111, 112, 366, discendere 472 entrare 57, 185, 186, 201,
367 discutere 127 305
denunciarsi 367 discutersi 127 erigere 200, 393
denunziare 112 disegnare 119 esalare 275
deporre 115 disegnarsi 119 esaminare 68, 138, 233
depositare 115 disertare 162 esaminarsi 448
depositarsi 115 disfare 120 esaudire 406
derivare 527 disfarsi 120 eseguire 35, 139, 139, 140,
descrivere 118, 119 disperdere 397 515
descriversi 214 dispiacere 135, 374 esercitare 324
desiderare 131, 132 disporre 129, 130 esigere 69, 366
desiderarsi 132 dispperdersi 397 esistere 140, 146, 366
designare 180 dissipare 396, 397, 468 esitare 146, 211
destare 123, 490 dissipare 71 espellere 168
determinare 124, 148 distaccare 122 esplodere 143
detestare 514 distendersi 97 esporre 144, 145, 200
dettare 126 distingersi 444 esporsi 44, 145, 146
dettarsi 127 distinguere 112, 113 esportare 143, 144
dovere 108, 109 distinguersi 113 esprimere 144
dirsi 321, 324 distribuire 194 esprimersi 144
dichiarare 11, 111, 112, distruggere 121, 130, 131, essaminare 447
265 549 essere 12, 33, 51, 52, 62,
dichiararsi 112 disturbare 116 140, 151,152, 153,
difendere 24, 25, 150 disturbarsi 116 154, 353
difendersi (da) 25, 151, diventare 13, 125, 149, essere assente 253, 254
306 176 essere bene 62, 103
differenziarsi 113 diventare fine 40 essere contento 60
diffondere 522 diventare secco 519 essere conveniente 103
diffondersi 320 divertire 130 essere di competenza 498
dimagrire 423, 424 divertirsi 129, 130, 130 essere divisibile 195
dimenticare 503, 504, dividere 194 essere felice 60
505, dividersi 122, 195 essere giusto 103

614
essere in grado di 337 fare ammalare 191 farsi visita 537
essere in ritardo 231 fare arrabbiare 136 fasciare 252
essere insediato 156 fare assumere 21 faticare 73
essere lieto 60 fare attenzione 506 ferire 359, 360, 397, 463
essere morto 134 fare cadere 417, 482 ferirsi 360, 463
essere necessario 483, 484 fare capo 24 fermare 295, 296, 386
essere nominato 156 fare cenno (di) 320 fermarsi 203, 297, 436,
essere originario 472 fare contento 59 462, 470
essere possibile 538 fare entrare 56, 187 filtrarrsi 445
essere raccomandabile 180 fare felice 59 fingere 326
essere responsabile 362 fare festa 309 fingersi 326
essere ricoperto 292 fare fredo 148, 149 finire 421, 466, 467
essere situato 165 fare i conti 427 far finta 149
essere sufficiente 13 fare il giro 206 firmare 419
essere+adj. 507 fare in tempo 31 fissare 155, 439
essicare 519 fare la barba 355 fissarsi 156
estendersi 233 fare la guardia 305 fiutare 275
estinguersi 442 fare l'appello 404, 447 foderare 214, 241
estirpare 424 fare lo spoglio 284 fondare 56, 92, 215, 231,
estrarre 412, 413 fare nascere 282 232
evacuare 167 fare progressi 50 fondarsi 56, 232
evadere 409 fare riposare 292 fondere 469, 470, 493, 494
evidenziare 448 fare un salto 378 formare 14,15, 157, 158
evitare 137, 150, 151, 162 fare una passeggiata 319 formarsi 15, 158, 159
evitarsi 137, 151 fare uscire 412, 413 formulare auguri 150
fabbricare 139 fare uso di 235 forzare 159
facere 258 fare verifica 531 fracassare 547
far addormentare 8 fare visita 536 franare 17
far arrabbiare 453 fare+inf 351 frangersi 431
far bollire 154, 155 fare+vb 348 frenare 160
far capire (a) 248 fare dormire 97 frenarsi 160
far di conto 427 fare male 55 friggere 324, 325
far girare 240 fare maturare 75 frugare 507
far ingradire 263 farsi (gli auguri) 8 fruire 60
far parte 498 farsi (sera) 250 fuggire 162, 409
far passarsi per 108 farsi 125, 148, 158 fulminare 35, 481
far riscaldare 205 farsi appello 27 galleggiare 319
far ritardare 231 farsi assumere 21, 57 garantire 41
far rotolare 464 farsi buio 237 gelare 215, 216
far segnare 262 farsi dei regali 109 gemere 166
farcela 454 farsi del male 349 gestire 83
fare (fare sport) 107 farsi installare 182 gettare 35, 36, 53, 481,
fare (il raccolto) 98 farsi la barba 355 482, 522
fare (sonno, sete, fame, farsi l'appello 447 gettarsi 36, 37, 378, 482
male) 154 farsi male 255 giacere 545
fare 147, 148, 149, 153, farsi paura 432 giocare 243, 244
343, 344, 365, 415, farsi spettacolo 244 girare 233, 240, 464, 494,
500 farsi tardi 149 506, 507
fare abuso 1 farsi un nome 67 girarsi 212, 449

615
girovagare 364 incantare 360 intavolarsi 22
giudicare 83, 245 incendiarsi 28 intendersi 194, 238, 337
giudicarsi 245 inchinarsi 317 intentare 245
giurare 246, 247 inciampare 196 interessare 182, 183
giustiziare 139 incitare 349 interessarsi 182, 183, 292
godere 60 incollare 253 interpretare 243
gonfiare 508 incominciare 202 interrogare 37,38
gonfiarsi 508, 509 incontrare 228, 229, 270 intervenire 183, 184, 295
graffiarsi 549 incontrarsi 228, 229 intestare 486
grattuggiare 355 incoraggiare 457 intraprendere 21
gravare 26 incrinarsi 92 intrattenersi 237
gridare 501 indagare 69 intravedere 545, 546
guadagnare 67, 68 indebolire 424 introdurre 56, 186, 187
guardare 342, 343, indicare 32, 33, 179, 180, introdursi 187, 445
505,506, 518, 525 262 intromettersi 57
guardarsi 343, 506 indirizzare 8 intuire 166, 167
guarire 149, 534, 535 indirizzarsi 9 invadere 101
guarirsi 410 individuare 113 invecchiare 191
guastarsi 446 indossare 192, 352, 353 investire 56, 63, 255
guidare 82 indovinare 166 inviare 8, 476
guidarsi 83 indurarsi 228 invitare 72, 187, 188
gustare 170 indurre 124 inzaccherare 509
ideare 177 infilare 56, 445, 471 ipotizzarsi 330
imballare 193 informarsi 524 irritare 453
imbarazzare 208 infrangersi 190 iscrivere 107, 486, 488
imbrogliarsi 209 ingannare 226, 227 istituire 351
imburrare 511 ingannarsi 227 lambiccarsi 160
imitare 177, 178 ingegnarsi 73 lamentarsi 315, 316
imitarsi 178 inghiottire 216, 217 lanciare 36
immaginare 176 ingombrare 208, 209 lanciarsi 36
immaginarsi 176, 177, ingradire 263, 264 lasciare 134, 249, 300,
205, 526 ingrassare 217 301
immischiare 18 ingrassarsi 217 lasciarsi 250
immischiarsi 18, 19, 183 iniziare 187, 202, 321 lasciarsi coinvolgere 22
impachettare 193 innervosire 136 lasciare cadere 409
impadronirsi 101 inoltrare 8, 115, 199 lavare (-si) 429, 430
imparare 239, 240, 339 inondare 213 lavorare (ai ferri) 258
impastare 159, 160 inscrire 110 lavorare 258, 259, 278,
impaurirre 432 insegnare 236, 325, 239, 279
impedire 184l, 185, 195, 240 ledere 47
196, 297 inseguire 168, 507 , 517, ledersi 47
impegnarsi 22, 288 518 legare 251, 252, 340
impiegare 156 inserirsi 341 leggere (le carte) 167
impligliarsi 341 insistere 180, 181, 441 leggere ( a la mano) 167
imporre 178, 179, 368 insistire 441 leggere (nel caffé) 167
imporsi 178, 179 installare 181 leggere 73, 74
importare 9, 85 installare 182 leggere il futuro 167
imprecare 59 installarsi 182 leggersi 74
impugnare 45 istituire 92 lessarsi 155

616
levare 417
litigare 71
lodare 251
lodarsi 251
logorare 398, 469
logorarsi 469
lottare (contro) 259
lubrificare 511
luccicare 258
lucidare 106, 107, 160
macchiare 279, 509
macerare 469, 470
maledire 59
mancare 170, 253
mandare 199, 491, 492
mangiare 266, 267
manifestare 261, 262
manifestarsi 189, 261, 262
mantenere 173
mantenere 173, 236, 237,
268, 269, 303, 456,
495, 496, 497, 498
mantenersi 237, 269, 500
marcare 262, 263, 224
maturare 75
memorizzare 386
menare 136
mentire 273, 274
menzionare 19, 320
meravigliare 274
meravigliarsi 275
meritare 103, 272
mescolare 18
metere da parte 296
mettere 43, 56, 350, 351,
452, 512
mettere (in pratica) 27
mettere di buon umore 128
mettere in disordine 116
mettere in disordine/
imbarazzo 209
mettere in moto 322
mettere in movimento/
funzione 322
mettere nome 285
mettersi 32, 36, 44, 56, 57,
192, 351
mettersi d'accordo 543
mettersi di buon umore opprimere 26
129 ordinare 77, 78, 322
mettersi in cammino 322 organizzare 298
scatenarsi 322 organizzarsi 298, 299
mettersi in funzione 322 ornare 197
mettersi+inf 352 ornarsi 197
migliorare 212 osare 211
minacciare 18 oscurare 237
mirare 468 osservarsi 290, 518, 519
mirare a 517 osservare 289, 381
misurare 223, 265, 266 ottenere 64, 131, 290,
misurarsi 266 291, 339
modificare 472, 473 padroneggiare 322, 440
mollare 424 pagare 313, 314, 315
moltiplicare 221, 222 paragonare 79
moltiplicarsi 222 paragonarsi 79
montare 513 parlare 479, 539, 540, 541,
montarsi 55 542, 543artecipare 300
morire 279, 280, 311 partire 316, 317, 321
mormorare 458 partorire 148, 282
mostrare 32, 33 passare 197, 308, 445,
mostrarsi 33, 336 485, 486, 487, 488,
muovere 276 489
muoversi 276, 277, 317, passare per 464
320, 506, 507 passeggiare 318, 319
narrare 323 patire 450
nascere 282, 283 penetrare 304, 305, 443
nascondere 38, 39 pensare 165, 166, 176, 426
nascondersi 39 percorrere 443
necessitare 366 perdere 103, 309, 310
nevicare 284 perdersi 310, 311
nominare 148, 285, 286 perdonare 174, 175
notare 223, 224, 289, 290, permettere 215, 250, 307
486 permettersi 307
nuotare 222 perseguire 518
nutrire 172, 173 persistere 441
nutrirsi 173 pesare 51, 66, 67
obbligare 159, 287, 422 pesarsi 67
occupare 51, 291 pestare 63, 548
occuparsi 217, 292, 500 pettinare (-rsi) 309
odiare 514 piacere 170, 341
odiarsi 514 piacere (-rsi) 312, 313
odorare 275 piangere 315
offendere 47, 359 piangersi 316
offrire 105, 106, 293, 420 piantare (una tenda) 232
oltrepassare 487 piantare 55
operare 294, 295 picchiare 54, 55
opporre 297 piegare 210, 317
opporsi 297, 298 piegarsi 46, 211, 317
617
pigiare 547
piovere 319
pizzicare 520
pogredire 199
porgere 232
porre 43, 351
portare (con se) 48
portare 9, 10, 90, 107, 133,
256, 257, 352, 353,
413, 452, 485, 496,
512
portare a passeggio/ a
spasso 318
portare a spasso 319
portare su 511
portare velocemente 377
portare via 547
posarsi 44
possedere 322, 440
potere 353, 354
practicare 27, 324
praticarsi 324
preannunciare 22, 23
preavvertire 333
precipitarsi 378
preferire 327
pregare 398, 399
premere 26
prendere (come) 256, 257
prendere 30, 101, 339,
340, 341
prendere in prestito 198
prendere la parola 516
prendere raffreddore 356
prendere uno spavento 432
prendersi 31, 101, 257,
341
prendersi l’obbligo di 288
prenotare 77, 296, 386,
387, 390, 391
preoccupare 159, 218, 219
preoccuparsi 160
preoccuparsi 160, 218, 219
preparare 327, 328
preparare i pacchi 193
prepararsi 329
presentare 200, 334, 335,
368
618
presentarsi 33, 108, 114, rafforzare 227
115, 335, 336, 368 raffredarsi 356
pressare 169 raffreddare 356
prestare (attenzione) 3 raggiungere 13, 46, 47,
prestare 198 196, 197, 340
presupporre 330 ragionare 165, 245
pretendere 330, 331 rallegrare 129
prevedere 331, 332, 333 rallegrarsi 129
prevenire 333 rammaricare(-rsi) 374
privare (di) 254 rannuvolarsi 204
privarsi 254 rapire 163, 360, 361
procedere 49, 50, 199 rapppresentare 214, 225,
proclamare 111 341, 379
produrre 9, 343, 344 rapprendere 341
proibire 184, 185 raschiare
prolungarsi 87, 205 rassicurare 252, 268
promettere 345, 346 rattristare 453
promuovere 50, 199, 485, realizzare 196, 210, 365,
487 366, 367
propagarsi 233, 475 realizzarsi 197
proporre 346, 347, 348, regalare 109
368 reggere495
proteggere 25,150, 305 registrare 222, 223, 485
proteggersi 25, 151, 306 registrarsi 223
provare 33, 203 regolare 77
provenire 348, 472 remuovere 393
provocare 47, 124, 282, rendere felice 59, 60, 277
344, 348, 349 rendere noto 108
prudere 267 rendersi conto 249, 341
pubblicare 349, 350 365, 491
pulire 102 rendersi conto di 290
pulirsi 102, 460 rendersi necesario 179
punire 306 rescindere 120, 400
puntare 212, 224 resistere 391, 392, 499
può darsi 354 respingere 373, 382, 383
rabbuiare 237 respirare 450
raccogliere 10, 97, 98, restare 357, 436, 437
341, 303, 444 restituire 383, 384
raccogliersi 98, 445 riattacare 253
raccomanda 368 ribaltarsi 364
raccomandare 180, 367 ribollire 155
raccomandarsi 180 ricavarsi 291
raccontare 322, 323, 324 ricercare 68
434 ricevere 3, 229, 337, 338,
raccontare 434 339
raddrizzare 211, 212 richiedere 69, 70, 71, 331,
radere 355 366, 427, 428
radunare 10, 394, 444 richiedersi 70, 179
radunarsi 10 riconciliare 193
riconciliarsi 194 riposarsi 292 sbagliare 170, 208
riconoscere 100, 369, 370 riprendersi 372 sbagliarsi 170, 227
riconoscersi 369, 370 risalire 513 sbattere 189, 190, 255,
ricopertare 192 riscaldare 205 482
ricopiare 485 riscaldarsi 201 sbottonarsi 117
ricordare 19, 20, 21, 387 rischiare 396 sbucciare 102
ricordarsi 19, 20, 21 riservare 387, scacciare 168, 169
ricorrere 27, 388 riservarsi 390, 391 scagliare 108
ridere 365 risolvere 392 scagliarsi 405
ridere a crepapelle 469 rispettare 381, 382 scalare 512
ridurre 273, 370, 371, 372, rispondere 361, 362, 363 scaldarsi 201
407 risvegliare 123, 491 scalfire 549
ridurrsi 371 ritardare 231 scambiare 106
riempire 508, 509, 510, ritardarsi 231 scansare220
511 ritenere 83, 385, 386, 387, scappare 162, 409
riempirsi 510 496, 497 scaraventare 53
rifare 372 ritenersi 83 scassinare 431
riffugire 162 ritirare 257, 384, 385, 394, scavalcare 404, 405
rifiutare 372, 373, 382, 395, 412, 413, 471 scavare 413
383, 544 ritirarsi 385 scegliere 15, 16
rifiutarsi 373 ritornare 234, 388, 389, scendere 76, 77, 407
riflettere 166 527, 530 scendersi 77
rigettare 383 ritrasmettere 474 schiacciare 430, 547, 548
rigirare 240 ritrovare 165 schiacciarsi 548
riguardare 28, 343 riunire 10 schiantarsi 548
rilasciare 104 riunirsi 10, 444 schiarirsi 117
rilegare 252 riuscire 31, 190, 387, 388 sciogliere 469
rimandare 17, 492 rivedersi 526 sciogliersi 469, 470
rimanere 357, 358, 359, rivendicare 70, 366 scivolare 17, 320
409 rivestirsi 192 scogliere 121
rimarginare 486 rivolgersi 8,9, 27 scomparire 311
rimettere 149 rompere 159, 400, 430, sconfiggere 129, 241
rimpiangere 374 431, 446 scontare 139
rimpicciolare 273 rosicare 397 scontrarsi 190
rimproverarsi 82, 246, 380 rosicarsi 398 scopersi 12
rimuovere 220 rotolare 464 scoppiare 143
rimuoversi 220 rovesciare 233, 363, 482, scoprire 117, 118
rincorrersi 16, 169 521, 522 scoprirsi 117, 118
rinforzare 227 rovesciarsi 234 scorgersi 546
ringraziare 277, 278 rovinare 131, 446 scorrere 103
rinunciare 375 rubare 163, 360 scottare 34, 161, 162
rinviare 17, 18 salire 95, 451, 452, 511, scottarsi 35, 162
riparare 151, 375, 376 512, 513, 514 screpolarsi 92
ripartire 195 saltare 404, 405, 406 scrivere 414, 415, 416,
ripetere 376, 377 salutare 402, 403 485
ripetersi 377 salvare 403, 409, 410 scuotere 107, 417
ripiegare 211 salvarsi 403, 404 scuotersi 418
riportare 291, 495 sapere 12, 460, 461, 524 seccare 449, 519, 520
riposare 292 sapersi 12, 49 sedere 458

619
sedersi 43, 437 soffiare 54, 450, 451, 460 spianare 211
segnalare 449 soffrire 73, 449 spiegare 140, 141, 142,
segnare 32, 223, 224, 262, sognare 535, 536 248
263 sollecitare 169, 349 spiegarsi 141
seguire 38, 515, 516, 517, sollevare 393, 394, 395 spingere 196, 209, 210,
518, 529 soppiantare 220 349
sembrare 33, 301, 302, sopportare 213, 450, 454 spingersi 26, 196
303, 418 sopprimere 121 splendere 258, 443, 444
seminare 418 sopraelevare 200 spogliarsi 417
sentire (parlare) 48, 49, sorgere 361 sporcare 279
275 sorpassare 236 sporcarsi 279
sentire dire 48 sorprendere 31, 107, 274, sposare 64, 257
sentire(-rsi) 49, 422, 423 275, 340 sposare(-rsi) 64, 226
separare 122 sorreggere 433, 454, 456 spostare 276, 280, 318,
separarsi 122, 123 sorreggersi 457 319, 411
seppelire 219 sorridere 546 sprecare 397
sequestrare 163 sorvegliare 305, 306, 455, spremere 442
servire 156, 157, 419, 420, 517 spronare 209
421 sospettare 57,58 spuntare 361, 469
servirsi 157, 420 sospettarsi 58 sputare 416
sfidare 349 sostenere 106, 433, 454, squamare 102
sfidarsi 349 455 squillare 453
sfociare 522 sostenersi 457 sradicare 424
sforzare 428 sostituire 220, 221, 411 sradicarsi 426
sforzarsi 159, 422, 428, sostituirsi 221 srotolare 120
443 sostrarre 408 stabilire 61, 88, 155, 438,
sfregare 160, 161 sotterrare 219, 220 439
sfregarsi 161 sottolineare 448, 449 stabilirsi 44, 439
sfruttare 142, 143 spaccare 92, 430, 4311 staccarsi 401, 463
sfuggire 408, 409 spaccarsi 92 stancare 288
sgomberare 167 spacchettarsi 122 stancarsi 289
sgranare 102 spalmare 232, 511 star zitto 462
sgridare 377, 378 sparare 471, 472 stare (bene) 458
significare 225 spargere 521 stare (in piedi) 437
simboleggiare 379 sparire 128 stare 151, 152, 437
sistemare 43, 182 sparlare 542 stare bene 88, 437, 528
sistemarsi 182 spaventare 432 stare dalla parte di 499,
situarsi 529 spaventarsi 432 500
slogare 449 spedire 491, 492 stare per + inf 437
sloggiare 280 spegnere 204, 441, 442 stare seduto 436
smarirsi 364 spegnersi 442 stendere (a terra) 97
smarrire 364 spendere 71, 235, 427 stendere 232, 482
smettere (di) 250 spendersi 72 stendersi 232
smettere 203 sperare 431 sterminare 131
smontare 120 spergiurare 246 stimolare 210
smussarsi 469 sperperare 468 stirare 63
socchiudere 92 spettare 62, 103, 388 storcere 449
soddisfare 210, 277, 406, spezzare 92, 400 strappare 400, 424, 425
407 spezzarsi 400 straziare 549

620
striciare 465 tendere 232, 468 trattare 148, 477, 478, 479
strillare 447, 500 tenere (-rsi) 500 trattenere 296, 386, 387,
stringere 206, 444 tenere 268, 269, 303, 440, 496
strizzare 442 495, 496, 497, 498, 499 travolgere 159
strizzarsi 442 tenere a freno 440 tremare 244, 489, 490
strofinarsi 161 tenere d’occhio 424, 518 tremolare 489
stropicare 520 tenere lontano 151 trionfare 242
stropicciarsi 160, 161 tenersi 246 tritare 468
strringersi 445 terminare 466, 467 trovare 107, 164, 165, 228,
studiare 147, 239, 447, terrare 498 283, 392, 525
448 tingere 538, 539 trovarsi 12, 140, 165, 283,
studiarsi 69 tingersi 539 320
stufarsi 318, 515 tirar fuori 122 transformarsi 412
stupire 274 tirare (fuori) 412, 413 truffare 163
stupirsi 274 , 275 tirare 35, 54, 470, 471, tuonare 492
subire 213 472 ubbidire 37, 38
succedere 230, 231, 308, toccare 46, 47, 358, 389 uccidere 293, 502
309, 344, 516 togliere 102, 125, 412, uccidersi 502
succhiare 451 413, 425 ungere 511
sudiarsi 448 togliersi 125 ungersi 511
suggerire 451, 458 togliersi la barba 355 unire 252, 340
suicidarsi 294 tollerare 215, 455 unirsi 229
suonare 66, 452, 453 torcersi 464 urlare 501
superare 236, 241, 404, tormentare 73 urtare 189, 255
485, 487, 488 tornare 233, 234, 388 usare 156, 507
supporre 330 torturare 73 usarsi 157, 236
supporrsi 330 tosare 493 uscire 26, 175, 176, 389,
suscitare 490,491 tracciare 395, 470 395, 445
sussurrare 458 tradire 226, 533, 534 ustionare 34
svegliare 123, 416, 490 tradirsi 227 utilizzare 156, 235, 507
svegliarsi 117, 124, 417, trainare 470 utilizzarsi 157
490, 491 tranquilizzare 252, 268 valere 272, 273
svestire 125 tranquilizzarsi 253 valutare 245
svestirsi 125 transformarsi 326 vantarsi 251
sviluppare 126 trapassare 443 vedere 289, 342, 522, 523,
svilupparsi 126 trarre 470, 471 524, 525, 545
svincolare 408, 426 trarsi 472 vedersi 101, 525, 526
svincolarsi 426 trascinare 464, 465, 470, vendemmiare 98
svolgere 21, 120, 121 471, 488 vendere 106, 532, 533,
svolgersi 121, 244, 308 trascinarsi 465 534
svuotarsi 167, 168 trascorrere 547 vendersi 534
tacere 462 trasferire 280, 281 venire (sonno, sete, fame,
tagliare 462, 463, 493 trasferirsi 281 male) 149
tagliarsi 463, 493 trasformare 326, 472, 473 venire 152, 526, 527, 528,
tappare 43 trasformarsi 473 529, 530
tapparsi 43 trasmettere 474, 475 venire assunto 22
telefonare 452, 453, 465, trasportare 133, 353, 476, venire calare 77
466 477, 512 venire da + inf. 529
temere 466 trasportarsi 9 venire dopo 516

621
verificare 505, 530, 531, vestirsi 192 volare 270, 546, 547
532 viaggiare 62, 63 volere 132, 537, 543, 544
verniciare 106, 539 vietare 184, 185, 186 voltarsi 234
versare 284, 493, 494, vincere 55, 67, 241, 242 vomitare 522
521, 522 visitare 536, 537 vuolere dire 225
vestire 192 vivere 479, 480, 481 vuotare 167, 168
zittire 462

622
 Limba engleză
abandon 201 announce 22, 23, 24 be 12, 62, 51, 52, 102,
abate 253, 273, 408, 423 annoy 116, 120, 136, 318, 113, 140, 151, 152,
abide by 381 453 153, 165, 185, 196,
abolish 121 annull 120 197, 230, 261, 262,
absorb 451 answer 362, 363 266, 269, 285, 415,
abuse 226 answer each other 363 416, 516, 534
accelerate 169 appeal against 45, 46, 341 be (in) 526, 529
accept 1, 2, 6, 29, 278,335, appear (on) 25, 26, 33, 93, be (obvious) 100
338, 339, 385 214, 215, 361 be (a priority) 3
accompany 82, 133, 226, appease 193, 194, 252 be (sleepy, hungry, thirsty)
308 apply 27, 28 149, 154,
account for 141 appoint 285, 286 be able to 190
accrue 103 apppear 336 be about to (+inf) 437
accumulate 11 approach 30, 45 be advisable 180
accuse of 4 approve 2, 5, 29, 392, be afraid 432, 490, 466
accuse one another 4 arise 123, 490, 491 be against 297, 298
acknowledge 369 arrest 340, 386, 394 be alike 418
acquire 64, 131 arrive 12, 428, 429, 526, be alive 479
act 353 528 be born 282, 283
add 5, 11, 79 ask (for) 69, 70, 71, 72, be breastfed 451
address 8, 9 77, 187, 188, 234, 235, be bright/ brilliant 444
address one another 8 330, 331, 351, 398, be busy with 292
adhere 341 399, 427, 428 be careful 218
adjust 473 ask oneself 235 be clear 526
admire 5 assault 45 be convenient 62, 88
admire oneself 5 assert 179 be different 113
admit 6, 7, 186, 265, 338, assure 40, 207, 330, 457 be divisible 195
339, 369, 370 astonish 274 be due to 109, 527
admonish 96 attach oneself 252 be enough 12, 13
adopt 7, 488 attack 45, 46, 47, 378 be expensive 534
adorn 197 attack one another 46 be feverish 34
adorn oneself 197 attain 47 be fond of 499
advance 50, 199 attend 12, 300, 336, 420, be forgetful 504
advise 210,367, 368,421, 479, 515 be from 152, 472
422 attract 47, 48 be full 510
affect 45, 255 avoid 137, 151, 162 be going to 516
afford 307 avoid each other 151 be good at 337, 440
age 191 awake 123, 491 be good 62
agree 2, 4, 29, 88, 338 award 3 be happy 60, 129
aim (at) 179, 212, 517 back up 133, 227 be harmful 288
allow 2, 6, 7, 184, 215, bake 34, 35, 75 be hot 34
254, 274, 275, 307 ban 184, 185 be in charge of 77, 292
amaze 274, 275 bandage 252 be in command 77
amend 212 bang (on) 189, 255 be in danger of 396
amount 395 bargain 106 be in fashion 353
amuse 129,130 base 232 be in love 188
amuse oneself 130 base on 55, 56 be in touch 80
be inconvenient 209 become larger 264 breathe 450
be interested in 182, 183 become stale 228 breed 95
be late 231 become swollen 508 bring 9,10, 133, 527
be left 357, 358, 409 become thick 407 bring closer 30
be likely to 345 become undone 120, 404 bring down 48, 417
be mad 454, 455 beg 428 bring up 81, 416
be necessary 179, 483 begin 202 broadcast 474, 475, 476
be obvious 526 behave 261, 336, 353 brush 84, 430
be on 479 believe 83, 94 build 75, 84, 85, 147, 200,
be on a diet 496 believe oneself 94 393, 395
be on one’s feet 507 belong to 24, 472, 498, bump (into) 256
be on one's own 237 499 bump / bang against 190
be out 108 bend 317 burn (out) 34, 35, 161,
be out of order 446 bequeath 249 162, 341, 520
be over 204, 421, 467, betray 226, 533 burn oneself 35
486, 488 bind 251 burst (with laughter) 143,
be part of 498 bind oneself 288 469
be past 487 bite 398 bury 219, 220
be permissible 6 blame 82 butt in 57
be popular 66, 341 blame oneself 380 butter 232
be possible 354 bleach 117 button up 203, 204
be quiet 462 blind 189 buy 99, 100, 256, 257
be responsible 361, 362 blink 75 calculate 61, 124, 426
be set 308 blister 508 call 27, 65, 72, 73, 48,
be shorter 407 blow 54, 276, 450, 452, 285, 286, 404, 446,
be similar 30 460, 489 447, 452, 453, 465,
be sorry 374 blow away 168, 547 550
be stuck 27 blow down 363, 417 call as 257
be successful 387 blush 28, 398 call for 366
be tight 444 boast (of) 251 call each other 453
be tiresome 288 boil 154, 154 call on 27 536, 537
be to 358 bolt 208 call up 81
be told / said 48 book 296, 386, 387, 390, calm 252
be too hard (on himself/ 391 calm down 253
smb.) 245, 246 bore 318 can/could 353
be trained 158 borrow 198 cancel 442
be used 420 borrow from each other capture 101
be visible 262 199 card 309
be well done 325 bother 289 caress 268
be word about 543 bow 317 carry 102, 133, 352, 353,
be worth 272, 273 brag 251 476, 496
be wrong 170, 227 brake 160 carry off 360
bear 450, 454 breach 400 carry out 120, 139, 140,
beat 54, 55, 236, 241 bread 464 210, 324, 515, 517
beat down 97 break 92, 400, 431, 446 cast 53, 493, 494
become 13, 125, 149, 158, break in 183 catch 30, 31, 107, 339,
176, 191, 228, 366 break (into) 430, 431 340, 341, 360, 386
become cold 356 break /get loose 120 catch a cold 356
become dark 204 break off 401 catch sight of 546

624
catch up with 13, 340 come out / up 26, 33, 102, count 55, 85, 284, 285,
cause 343, 344, 348, 349 189 426, 434
cause oneself 349 come out well 387 cover 2, 3, 44, 115, 149,
cease 203 come to 395 237, 241, 314, 443,
challenge 349 come to an end 467 509, 510
change 326, 410, 411, 412, come true 197, 210 cover oneself 241
472, 473 come up 176, 361, 530 crack 92, 430, 431
change (into) 326 come up against 190, 256 crash 548
change for the worse 446 comfort 268 crawl 465
charge with 4 commemorate 321 create 84, 92, 93, 148, 344
charm 360 commit perjury 246 creep 465, 514
chase (away) 168, 169, commit suicide 294 criss-cross 507
517, 518 communicate 80 criticize 96
chase each other 169 compare 78, 79 cross 442, 485, 487, 489
chatt 324 compel 526 crush 547, 548
cheat on 163, 226, 227 compete 236, 259 cry 315, 316
check 90, 505, 523, 530, complain 315, 316 cry out 447
531, 532 complete 79 cultive 98, 126, 158
check in 223 comtinue 269 cure 534
cheer up 128, 129 concentrate 81 curse 59
choose 15, 16 concern 218, 292, 343 curve 210, 211
chop 92, 430, 463, 468 conclude 203, 204, 421 cut (down) 371, 462, 463,
chop off 463 confer 422 493
circumvent 363 confess 264, 265 cut each other 463
claim 330, 331 confine 497 damage 446
claim back 366 confirm 227 dance 243
clarify 248 confuse 208, 209 dare 211
clean 102, 161, 417, 430, congratulate 150 dare smb. 349
460 conquer 96, 97 darken 237
clear 167, 397, 485 consider 67, 83, 342, 385, dash 378
clear up 248, 249, 392 426, 460, 525, daydream 536
climb (up) 512, 513, 452 consume 71 deal with 295, 477, 479
cling to 31, 341 contain 86, 101 debate 127
clip 340 continue 86, 87 deceive 226, 227
close 204 contribute 87, 300 decide 88, 89, 109, 110,
collect 98 control 440 111, 129, 130, 171,
colour 539 convert to 7 172, 438, 439,
comb 309 convey 475 declare 111, 112
combat 298 convince 89, 248 decline 373
condemn 82 convince oneself 89 decorate 197
come (from/ up/ down) 9, cook 329 dedicate 103
348, 428, 429, 516, cool 356 deduce 408
526, 527, 528, 529, copy 177, 178 deduct 386
530 copy 178 deepen 40
come across 107, 228 cork 43 defeat 55, 129, 241
come back 233, 234, 388, correct 90, 212 defend (oneself) 24, 25,
289 correspond 91 456
come in 185 corrode 397 degrade 34
come off 404 cost 91 delay 231

625
deliver 282, 325, 429 draw up 14 erect 75, 200
demand 70 dream 535, 536 escape 162, 408, 409
demolish 121 dress 192 escort 225
demonstrate 262 drink 59, 60 establish 155, 439
denounce 112 drink off 167 estrange 114
deny 373 drip 103 evacuate 167
depend (on) 46, 86, 114, drive 77, 82, 83, 169, 507 examine 37, 38, 69, 138,
499 drive away 168 505
depict 334 drive (by) 487 exasperate 288
deposit 115, 521 drive into 56, 57 exceed 487
deprive (of) 254 drive out (of) 168, 412 except oneself away 213
describe 118, 119 drive (to) 476 excuse 175
deserve 103, 272 drop 36, 68, 148, 253, 317, exchange 412
desire 132 375, 409, 445, execute 139
destroy 130, 131, 547, 548 drop by 487, 529 exhibit 144, 146
deteriorate 446 drown 213, 214 exist 140
determine 12, 124 dry (up) 459, 519 expect 44, 45, 333
develop 126 dust (off) 54, 102, 417, explain 140, 141, 142
devide 194, 195 418 explode 143
diagnose 438 dye 398, 538 exploit 142, 143
dial 157 earn 67, 68, 103 export 143, 144
dictate 77, 126 ease 424 expose 145
die (out) 279, 280, 311, eat 173, 266, 267 express 144
442 elect 16 express oneself 144
dig up 412, 413 embarrass 209 extend 233, 468
dirty 279 embrace 193 extinct 140
disappear 311 employ 21 extract 412
disappoint 226 empty 167, 168 face 229, 234
disarrange 116 enchant 96 fade away 311
discover 12, 117, 118 enclose 206 fail 282, 283,482
discuss 127 encourage 14 fall 17, 62, 77, 283, 284,
disentangle 248 encounter 228 404
disguise 326 end 421, 467 fall asleep 7, 8
disperse 397 endanger 47 fall ill 191, 192
display 44 endure 213, 216 fall under 498
distance 114 engage as 257 fall upon 378
distinguish 113 enjoy 38, 60, 170 fatten 217
distribute 195 enjoy oneself 308 fear 466
disturb 116, 208 enlarge 126, 263, 264 feed 173, 421
dive 37 enlighten 248 feel 305, 358, 422, 423,
do 103, 148, 270, 292, 415 enrapture 360 423
do again 372 enrol 107 feel bad 149
do not + inf. 438 ensure 41, 42, 124 feel like +ing 34, 529
do without 254 entangle 208 fence off 122
doubt 211 enter 222 ferment 154
drag (along) 464, 465 entertain 130 ferry 485
drain 167 entrust 207 fidget 449
draw 79, 119, 120, 365, envisage 332 fight 259
470 erase 459, 460 figure out 249

626
file 115, 222 get 21, 22, 64, 98, 125, give oneself up 325
file for 187 170, 182, 250, 256, give up 68, 301, 375
fill 43, 292, 508, 509, 510 290, 291, 337, 338 gleam 258
fill in 79 get along with 194, 480
filter 445 get angry / mad 136, 449, go 62, 128, 134, 239, 270,
find +it+adj. 303 453 271, 305, 319, 486,
find 12, 157, 164, 165, 283 get bored 318 489, 515
find oneself 283, 320 get closer 30 go about 508
find out 49, 117, 524 get confused 209 go away 114
finish 139, 421, 466, 467 get dark 237 go back 234, 388, 513
fire 472 get dirty 279 go by 83, 486
fit 201, 509 get dressed 192 go down 77, 407
fit in 186 get hurt 360 go for a walk 318
fix 155, 375, 376 get into / to 12, 13 go from...to 488
flicker 244, 489 get into 305, 443, 513, 514 go in 185, 186
fling 482 get involved 21, 22 go inside 186
float 319, 320 get late, cold 149 go into 201
flog 189 get longer 95 go on 50, 86, 205, 309,
flood 213 get lost 310, 311, 364 316, 317
flow 103, 487, 522 get married 64, 226 go on foot 506
flush 398 get nice 149 go out 175, 176, 316, 442
fly 270, 547 get off 77 go round 206
fly up 395 get old 191 go through / beyond 487
fly by 486 get on / up 452 go to bed 97
focus 81 get on (well) 238, 452 go to ... for 9
fold 210 get out of 175, 417 go up 95, 264, 452, 512,
follow 38, 500, 515, 516, get over 535 513, 514
517, 519, 529, get ready 328, 329 go with 225
forbid 142, 185 get rid of 408, 410 grab 31
force 159, 178, 287, 422 get scared 432 graduate 395
forecast 22, 23, 24, 332 get shorter 273 grasp 31, 304, 305, 339,
foretell 23, 24 get through 489 340
forge 178 get tired 288, 289 grate 355, 549
forget 502, 503, 504, 505 get up 417 grease 511
forgive 174, 175 get used to 240 greet 105, 339, 402, 403
form 14, 15, 84, 157, 158, get+vb. 352 grill 161
159 gett in 185 grind 39
forsee 332, 333 gild 451 ground 55
forward 50, 199, 200 girdle 206 ground on 56
found 215, 231 girdle oneself 206 grow (up) 95, 98, 99, 126,
freeze 215, 216 give (out) 3, 27, 68, 78, 148, 200, 264, 495,
frighten 432 104, 105, 106, 109, 496
fry 324, 325 126, 195, 293, 325, grow tired of 318
fulfil 407 439, 495, 544 growl 506
further 86 give a lift (to) 257, 377 guard 305, 306
gain 64, 67, 97, 131, 236 give back 384 guard oneself 306
gamble 243, 244 give birth to 282 guess 166, 283
gather 10, 444 give in 317 guide 83
gesticulate 107 give oneself 4 hallmark 262

627
hammer 54 hurt oneself 255, 360 keep off 63, 383, 437
hand 104 imagine 176, 177 keep one’s mouth shut
hand back 488 imagine oneself 526 205, 462
hand down 475, 488, 489 imitate 177, 178 keep quiet/ silent 462
hand in 115 imply 330 keep+ -ing 87
hand over/ in 325 impose 1, 178, 179, 351 keep in good repair 236
handle 43, 46, 232, 351, impose oneself 179 kick 255
507 improve 67, 149, 212, 264, kidnap 163, 360, 361
hang 500 393 kill 131, 139, 293, 294,
hang up 46 include 101, 186 502
happen 230, 231, 308, increase 95, 221, 222, 223, kindle 28
344, 377 263, 264, 508 kiss 406
happen to+vb. 284 incur 47 knaw at 397
harden 228 inflate 508 knead 159, 160
harvest 98, 444, 445 inform 23, 24, 334 kneel 458
haste 169 initiate 187 knit 258
hate 514 inject 187 knock 54
have 26, 51, 52, 57, 60, injure (oneself) 255, 360 knock over / down 97, 363
101, 129, 134, 148, inquire 183 knock to the ground 482
149, 237, 275, 282, insist 181,441 know 100, 101, 337, 460,
285, 291, 295, 318, inspect 532 461
322, 335 , 351, 365, insure 42 lack 254
381, 390, 422, 440, insure oneself 42 lash 54, 189, 255
449, 456, 524, intend 347, 518 last 134, 440, 498
have a good time 130 intercede 183 laugh (at) 65, 365
have the heart to+vb 213 interfere 18, 19, 183 lay 232, 350
have to 483, 484 intervene 184 lay ahead 232
head 212 introduce (oneself) 186, lay down (one’s life) 521
heal 204, 486, 534, 535 187, 335, 336 368 lay on 97
hear 48, 49 invent 176 lay the foundation 92
heat (up) 200, 201, 205 invest 56 lead 82, 124, 133, 271
help (each other) 13, 14, investigate 69, 138, 531 lead into 80
156, 452 invite 72, 187, 188 leak 103
hesitate 146 involve 18, 330 lean against/ on 389, 433,
hide 38, 39 iron 63 434
highlight 448, 449 irritate 136, 453 learn 12, 49, 239, 240
hire 21, 27 issue 105 leave (for) 77, 321, 105,
hit 108, 189, 190, 255, itch 267 123, 128, 134, 207,
283, 471 join 21, 22, 186, 341 249, 250, 251, 300,
hoist 200 judge 83, 245 301, 316, 317, 504
hold 101, 390, 495, 496, jump (at/from/off/down/ lend (support) 3, 198
497, 498, 499, 500 over/out of on) 37, lengthen 264
hold back 387, 440 404, 405, 406 let 250
hold on 392 keep (one’s promise) 268, let go 424
hollow 413 269, 303, 304, 381, let in 187
hope (for) 431 386, 387, 495, 496, let know 475
hug 193 497, 498, 507 level 211
hurry 169, 170, 378 keep an eye on 424 levy 351
hurt 135, 359, 360, 397 keep away from 162 lie 97, 273, 274, 458, 545

628
lie along / down 233, 482 make an effort 428 modify 124
lift 393, 394, 395 make angry 453 monitor 519
light 28 make ill 191 mould 159
like 131, 132, 170, 194, make fat 217 mount 513
312, 313, 454 make happy 59, 129 mourn 315
linger 231 make look older 191 move 276, 277, 280, 281
listen to 37, 38, 48, 517 make progress 50 move away 113, 114
live 254, 255, 291, 437, make promises 346 move from...to 488
479, 480, 481 make provisions for 332 move (forward) 50
load 202, 202 make sense 141 move in 182
lock (up) 204, 205, 208 make smb. smth. 257 move on 464
lock oneself up 205, 208 make sure 40, 41, 207 move to 468
lodge a complaint 366, make up (one's mind) 14, move towards 472
367 15, 84, 110, 157, 158, mow 493
look 33, 213, 301, 302, 172, 285 multiply 221
336 make use 27, 427 mumble 549
look after 217, 236, 237 make warm 205 murmur 459
look at/ for 64, 65, 342, make+acc.+vb 124, 128 must 483, 484
343, 505, 506, 507 make+vb 159, 209, 287 name 148, 180, 285, 286,
look down 108, 317 manage 31, 82, 83, 190, 550
look forward to 44 388, 440 narrate 323
look into 68 manifest oneself 261 necessitate 366
look like 418, 525 mark 87, 223, 224, 262, need 484, 485, 543
look oneself 343 263 nod 107
look out of 506 marry 64, 226, 257 nominate 156, 347
loosen 424 master 322, 440 note 224
lose 309, 310, 311, 313 match 91, 271 notice 289, 290
lose 364, 450 match against 297 notify 80, 81
lose one’s edge/ point 469 matter 85, 86 number 285
lose oneself 311 may 225, 354 obey 37, 38
lose weight 24, 423 mean 85, 86, 225 object 298
love 173, 188, 454 measure 124, 223, 265, observe 289, 381, 517
love each other 188 266 obtain 291
lower 77 measure up 266 occur 344, 377
lure 48 meet 100, 197, 210, 228, offend 47, 359, 360
mail 492 229, 406, 454, 468, offer 109, 293, 347, 419,
maintain 173, 268, 269 526 420, 478, 479
maintain (an assumption) melt 469, 470 oil 511
456 mend 90 open 117, 120
make 11, 42, 139, 147, mention 19, 20, 320, 321, open on to 80, 108
148, 149, 158, 170, 543 operate 294, 295
240, 257 , 282, 288, mince 468 oppose 297, 298
295, 307, 329, 344, mind 524 order 77, 78, 322
365, 366, 416, 422, misplace 364 organise 129, 298, 299
492 miss 128, 170, 253, 254, originate 471
make a halt 472 309, 310 outdo 236
make a mess of 209 misuse 1 outplay 129
make an agreement 4 mix 18, 159 outrun 236
make an appointment 155 moan 166 overcome 101, 241, 488

629
overheat 155 pour 493, 494, 521, 522 put aside 296
overtake 340 practise 147, 324 put (into) 56
overturn 364, 482, 521, praise 65, 251 put (up) 43
522 praise oneself 150 put on (a show) 335
overuse 428 pray 399 put on (weight) 67, 192,
overwhelm 101 predict 331 217, 351, 500, 510,
overwhelm 26 prefer 327 512
overwork 289 prepare 327, 328, 329 put on the brakes 160
owe 108 prepare oneself 329 put out 441, 442
own 322 present 145, 214, 334, put to sleep 7,8
pace out 265 335, 336 put up (a tent) 182, 232,
pack 193, 327 preserve 303 341, 512
paint 106, 398, 539 press 26, 63, 169 quarrel 71
part from 122, 123 presume 330 quit + ing 250
party 308, 309 pretend 108, 149, 326 race along 169
pass 319, 387, 485, 486, prevent 195 race up 511
488 prevent 333 rain 319
pass on 474 process 469, 470 raise 95, 96, 200, 282,
pass on to 485 produce 157 393, 394, 395, 511
pat 55, 267 produce 258, 344, 349 ratify 7
pay 3, 148, 313, 314, 315, profile 119 reach 13, 46, 47, 131, 196,
506 prohibit 184, 185 197, 228, 233, 305
peel 102 promise 21, 22, 246, 345, read 73, 74, 90, 167, 334
penetrate 305, 443 346 realise 249, 337, 341, 342,
perform 379 promote 50, 51, 199 365, 491
permit 7 prompt 451, 458 reason 245
persist 441 prop against/ up 389, 433 reassure 252
persuade 124, 248 propose 347, 348 recall 220
phone 465, 466 propose oneself 347 recede 385
pick 10, 97, 98, 340,341 protect 25, 150, 151, 305 receive 108, 290, 337,
pick up 393, 395, 444 protect oneself 25, 306 338, 339, 363
pinch 55, 444 prove 32, 33, 134, 438 recognize (oneself) 369
pity 315 provide 332, 333 recognize 100, 369
place 29, 30, 43, 129, 233, provide for 173, 237, 456 recommend 180, 347, 367
350 pry 18, 19, 57 reconcile 193, 194
plan 166, 298, 543 publish 26, 349, 350 reconsider 389
play 66, 139, 228, 243, pull (along) 464, 470, 471, record 222, 223, 518
244, 507 472 recover 149, 372, 389,
plead (for) 184,, 264, 446, pull in 185 535
456 pull out 413, 424 reduce 121, 273, 289, 370,
please 59, 211, 277, 278 pull up 296 371, 372, 408
pledge 246 pull upwards 472 refill 510, 511
pluck 102 pump out 425 reform 212
point to / at 32, 179 punch 255 refrain 185
polish 102, 107 punish 82, 306 refuse 372, 373
polish 160 push 196, 210 register 223, 486
pop (up) 404, 405 push away 114 regret 374
postpone 17, 18 put 27, 43, 101, 129, 192, rehearse 376, 377
pound 54 201, 350, 396, 512, reinforce 227

630
reject 372, 373, 382, 383 roll down 77 serve 139, 407, 419, 420
reject each other 383 roll up 211, 382, 471 set 155, 351
relate 252, 499 round off 79 set ablaze 28
relax 292 rub 161 set ajar 92
rely 55, 232, 434 ruin 131 set apart 113
remain 357, 358, 359, 376 rule 130 set off 316, 317, 321
remake 372 run 16, 17, 103, 163, 271, set up 84, 181, 182, 214,
remember 19, 20, 386, 387 378 215, 232
remind 19, 20 run (away) 162 settle 44, 115, 156, 392,
remodel 472 run into 190 438, 439
remonstrate 380 run over 63, 548 settle one's accounts 427
remove 220, 385, 412, 413 run a risk 145 settle the doubts 397
417, 459 run the risk of + ing 396 sew 76
rent 21 rush 378 shake (hands) 232
repair 375, 376 sadden 237 shake 417
repeat 376, 377 sail off 316 shake off 418
repeat oneself 377 satisfy 277, 278, 406, 407 share 300
repel 383 save 304, 403, 409, 410 sharpen 39, 40
replace 220 , 221, 384, save oneself 391, 403, 404 shave (off) 355
410, 411 say 11, 48, 49, 111, 320, shear 493
reply 361 324, 331, 361, 373, shed 417
report 12, 111, 366, 367 415, 434, 436, 457, shell 102
represent 379 526, 543, 549, 550 shelter 39
reprimand 378 say to oneself 550 shimmer 489
reproach 380 scale 102 shine 258, 443, 444
reproduce 222 scare 432 shiver 489, 490
request 331, 428 scold 71 shoot 471, 494
require 69, 70, 178, 179, score 263 shorten 371
331, 366, 427 scratch 548, 549 should + verb 103, 109
reserve 390 scream 501 should 483 484
resist 391, 392 scrub 160, 161 shout 446, 447, 543
respect 381, 382 see 244, 261, 320, 523, shout at 378
respond 362 524, 525, 536, 545, show 32, 33, 144, 179,
rest 292 546 180, 261, 337, 379,
rest 389 see each other 526 413
retain 296, 386, 387, 390 see oneself 525, 526 show (up)/ (up in/ for) 336
retire 385 see out / off 225, 226, 308 shuffle 318
retort 362 see smth.come true 366 shut down 121, 203
return 234, 384, 527, 530 seem 26, 33, 301, 302, 303 side with 499
revise 376, 377 seize 101 simmer 155
revoke 385 sell 106, 532, 533, 534 sign 87, 419
revolve 240, 241 sell oneself 534 sing 65, 66
ride 270 send 8, 56, 115, 199, 474, sit 436, 437, 458
ring 453 475, 476, 491, 492 sit down 43, 44
ripen 75 send each other 8 sit for 106, 336
rise 95, 361, 395, 512 sense 422, 423 sit in for 221
risk 396 sentence 82 situate 165
roll 464 separarte 122, 194, 311, skip 162, 404, 405
roll around in/ with 464 401 slam 482

631
slander 542 stand up against 11, 391 surprise 274, 275
slap 471 start 21, 22, 32, 57, 117, surrender 68, 325
sleep 97, 132 202, 232, 316, 321, surround (oneself ) 206
slice 463, 468 322, 352 survive 140
slide 17 start+ing 352 suspect 57, 58
slip 17, 56, 57, 445 state 11, 111, 112 suspend 257
slow down 160 stay 437 swallow 216, 217
smash 547 stay behind 357 swap 107
smear 511 stay together 445 swear 246, 247
smell 275 steal 163 sweep along 169
smile 546 step 63 swell 508, 509
smuggle 187, 485 step in 184 swim 222
snatch 424, 425 step on 26 switch on 28
sneak out 445 stick (down / up) 253 take 6, 7, 9, 30, 56,76, 77,
sniff 275 sting 520 84, 106, 107, 108, 133,
snow 284 stipulate 332, 333 134, 186, 217, 256,
snub 377 stir 123, 394 271, 291, 318, 341,
solve 392 stir up 348 353, 395, 456, 465,
sound 452, 453 stitch 76 476, 477
sow 418 stomach 216 take advantage (of) 1, 142,
sparkle 444 stop 160, 195, 203, 295, 345
spawn 115 296, 297, 436 ,470 take an interest in 182
speak (ill) 435, 479, 539, stop (one onother) 196 take away 393
540, 541, 542 stop +ing 462 take care (of) 217, 218,
speak highly of 251 stop from +ing 185 292, 306, 497, 525
speculate 243, 244 strain 159, 445 take chances / risk 396
speed up 169 stray 114 take classes 107
spend 71, 72, 235, 308, strengthen 227 take comfort in 268
427 stress 449 take down 76, 77, 120
spill 521, 522 stretch (out) 232 take for 184, 488
spit (out) 416 strike 54, 189, 481 take in 101, 102
splash with 279 strive 160 take in excess 1
split 194 strive 73, 422, 443, 468 take off 118, 125, 412
sprain 449 stroke 267 take on (rent) 21
spray 479 stroll 319 take (one another's) side
spread 511, 522 study 68, 69, 138, 147, 25
sprout 361 239, 447, 448 take out 412, 413
squander 71, 397 stuff 508, 509 take out insurance 42
square with 91 stumble against 196 take pain in +ing 73
squeeze 442, 445 subordinate 24 take part in 300
stain 102 subtract 408 take pity 213
stand 436, 437, 450, 454, succeed 190, 516 take place 121, 230, 309
455, 458 suck 451 take risks 396
stand a round 106 suffer 73, 450 take roots 341
stand against 389 suggest 346, 347, 348 take the floor 26
stand in for 221 suit 88, 437, 458, 528 take the form of 336
stand on 129 supervise 424, 455 take the trouble 116
stand up 394, 395, 396, support 25, 98, 237, 432, take to court 245
417 433, 456, 457, 498

632
take up 182, 193, 291, trap 548 visit 528, 536, 537
511, 512, 513 travel 62, 63, 271, 443 vomit 522
talk 21, 422 travel from ...to 487 vote against 383
talk about 127, 543 treat 477, 478, 479 wag 276
tame 440 treat oneself to 293 wage 134
tangle 209 tremble 489, 490 wait for 44, 45
taste 170 trot 270 wake (up) 117, 123, 124,
teach 142, 239, 240,325, trouble 116 416, 417, 490
326, 448 trust 94, 207 walk 63, 212, 270, 271,
tear 400, 401,425, 426 try 65, 159, 203, 245, 246, 319, 506
tell 23, 24, 39, 80, 112, 422, 443 wander 364, 507, 537,
113, 142, 320, 322, try on 202 543, 544
323, 324, 334, 361, tuck in 241 warm 200
434, 435, 436, 542, tune 4 warm oneself 201
549, 550 turn 196, 233, 234, 240 warn 333, 334
tell apart 113 turn back 162 wash 429, 430
tell fortunes 167 turn bad 446 wash away 429
tempt 48, 188 turn down 107, 382, 383 wash oneself 429
tend 468 turn (oneself) in 112 waste 310, 397, 468
terminate 112 turn into 125, 326, 412, watch 290, 306, 342, 505,
thank 277, 278 473 506, 518
think 93, 165, 166, 176, turn on 28 watch over 455
177, 205, 214, 426, turn off 204, 441, 442 wave 402
460, 524 turn out 343 wax 102 , 106
think through 233 turn round 240 weaken 423, 424
think up 177 turn to 212 wear 352, 353, 507
threaten 18 turn up 215 wear away 398
throw 53, 108, 189, 336, tutor 105 wear out 161, 288, 398,
364, 481, 482 twist 449 469,
throw away 35, 36, 53 type 414 weather 391
throw oneself 36, 378 unbutton 117 weed 102
thrust 56 undergo 213, 515 weep 315
thunder 492 underline 448 weigh 61, 66, 67, 138, 266
tie 251, 252, 340 understand 141, 237, 238, weigh down 26
tighten 444, 445 386 welcome 229
till 98, 258 undertake 179, 288 welcome 339, 402
tire 288 undo 120 weld 253
tire oneself 289 undress 125 whet 40
toast 325 unpack 120, 122 whip 55
toboggan 108 unrol 120 whisper 458
tolerate 215, 455 uproot 424, 426 will 544
topple over 364 upset 363 win 67, 68, 97, 242
torment 73 urge 209, 210 wind 233, 234
torture 73 use 27, 142, 143, 156, 157 wind up 121
touch 46, 47 use 235, 236, 271, 420, wipe (out/ away) 459
transfer 280, 411 511 wish 131, 132
transform 472 usher in 187 withdraw 384, 385, 394,
transmit 475, 476 value 499 412
transport 133, 476, 477 veil 2 wither 488, 519, 520

633
word-process 414 worry about 160 write 414, 415, 419, 485,
work 121, 258, 259, 278, would rather + inf. 327 489
279, 295, 437, 532 wound 359, 360, 463 write down 223, 224, 486
work out 392 wound each other 360 yearn for 468
worrk 271 wrap 193, 241 yell 446, 447, 501
worry 218, 219 wring 160, 442 yield 147, 344

634