8

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

CATEDRA DE LIMBI ŞI LITERATURI GERMANI

CE

REZUMAT

la

TEZA DE DOCTORAT

“Wie die neuen Medien unsere Sprache verändern am Beispiel der

Internetkommunikation”

Comunicarea electronică internaţională – internet

autoare: Ana-Valeria Burcea (Popa)

indrumător ştiinţific: prof. univ. dr. Doina Sandu

 9

Actualitatea temei – sau despre descoperirea şi cucerirea

continentului electronic – Azi aţi ‚googălit’, ‚e-mailuit’ ori ‚chatuit’
deja?

Lucrarea s-a concretizat din dorinţa de a dezbate pe marginea unei

teme actuale ale societăţii noastre – „Mediul internet – limbajul său şi
oferta sa comunicaţională – particularităţi de limbaj în cadrul noului
mediu”.

Actuală se dovedeşte a fi tema şi pentru domeniul sociologiei, al

lingvisticii, al informaticii şi nu în ultimul rând al pedagogiei şi al socio-
psihologiei.

Lucrarea nu este exhaustivă, ci pretinde a fi o încercare din prespectivă

lingvistică, de a aduce în prim-plan şi de a analiza aspecte ale acestui
vast domeniu de cercetare – Limbajul comunicării pe internet şi a sa
netichetă în

variantele comunicaţionale ale e-mail-ului şi chat-ului în situaţii de

comunicare informală.

Este o descriere detaliată a comunicării pe internet în formele sale de

utilizare cele mai cunoscute, mai cu seamă cele ale sporovăielilor
virtuale, care se configurează în categorii de text distincte, urmărindu-
se impactul acestora asupra tabloului comunicaţional preexistent.

Pentru o descriere cât mai detaliată a limbajului utilizat în comunicarea

pe internet, consider deosebit de importantă integrarea în analiza
întreprinsă şi a aspectelor socio-psihologice, precum cel al
etichetei/politeţei cât şi aspecte ale uzanţelor comunicaţionale deja
convenţionalizate.

Cercetarea întreprinsă trebuie văzută de asemenea şi ca o continuare a

unor cercetări anterioare în spaţiul cultural şi lingvistic german – şi cu
perspective de noi cercetări în domeniu – din anii 2002/2003 în cadrul
lucrării de diplomă – „Analiza limbajului utilizat în comunicarea pe
internet şi a netichetei aplicate e-mail-urilor” precum şi cercetarea din
anii 2004/2005 în cadrul lucrării de disertaţie – „Analiza limbajului
utilizat în comunicarea pe internet şi a netichetei aplicate pe chat-ului”.

În completarea cercetărilor întreprinse anterior documentez prezenta

cercetare şi cu material de cercetare din spaţiul cultural şi lingvistic
românesc.
 10

Tabloul practicilor comunicaţionale pe internet se vrea astfel a fi

completat şi prin această cercetare contrastivă a celor două limbi,
cercetare în care anumite aspecte se dovedesc a fi particularităţi
specifice unui anumit spaţiu cultural şi lingvistic, pe când altele se
dovedesc a funcţiona ca universalii lingvistice.

Atunci când se pun în discuţie noutăţile mediale, se pun în discuţie

şi noile structuri comunicaţionale. Odată cu trecerea anilor noile
forme comunicaţionale capătă formă şi conţinut putând fi integrate
în paradigma comunicaţională preexistentă, dezvăluind astfel în ce
măsură ele completează ori chiar înlocuiesc, trecând drept
alternative viabile, practicile şi obişnuinţele comunicaţionale deja
împământenite.

Acest drum l-au parcurs deja medii de comunicare precum telefonul,

telefaxul sau televizorul, astfel că azi cu greu ne-am putea imagina o
casă fără televizor ori telefon (fie el fix sau mobil) sau o firmă fără
aparat de fax.

Cu mai bine de un deceniu în urmă internetul se afla în plin proces

de configurare a ofertei comunicaţionale, ajungând până în zilele
noastre, când se află în plină etapă de impunere ca alternativă
viabilă pentru comunicarea rapidă şi modernă, prin intermediul
multiplelor posibilităţi comunicaţionale.

Chiar şi numai prin structura sa ramificată, tip reţea, internetul

oferă posibilitatea, atât a unei comunicări sincrone (în timp real) cât
şi posibilitatea unei comunicări asincrone în cadrul spaţiului virtual.
Această noutate medială integrată în paradigma comunicaţională se
reflectă în ultimii ani şi în practicile şi uzanţele comunicaţionale ale
celor mai importante domenii de activitate ale vieţii cotidiene, atât în
domeniul afacerilor şi în sfera privată, cât şi în domeniile cercetării şi
al ştiinţei.

Mediul internet este utilizat atât în corespondenţa oficială cât şi în

cea privată, în cazul unui forum de discuţii tip newsgroup prin
intermediul e-mail-ului pentru o informare mai rapidă în cadrul
grupului, ca sursă de informare în navigarea virtuală pe diferite site-
uri din reţea, precum şi în sporovăielile virtuale între cunoscuţi ori
prieteni într-un cadru mai restrâns prin instant messenger, cu scopul
menţinerii legăturilor sociale, iar în cadrul unei comunităţi virtuale
pe canalele publice de chat cu scopul principal de a socializa, dar şi
în însemnările personale în cadrul unui jurnal virtual, al unui
weblog.
 11

Mediul internet depăşeşte atât graniţele geografice cât şi fusele orare

diferite, făcând posibilă o comunicare internaţională neîntreruptă de
jur împrejurul globului.

De o revoluţionare similară şi de o completare a practicilor

comunicaţionale s-a bucurat şi telefonul mobil, care a adus cu sine
desprinderea de un loc fix şi introducerea telefoniei mobile.
Convorbirea telefonică în forma sa primară de discuţie în doi, poate fi
purtată azi în forma sa extinsă a teleconferinţei, putându-i-se adăuga
şi suport vizual, în forma de videoconferinţă.

În comparaţie cu videoconferinţa şi chiar cu teleconferinţa,

comunicarea virtuală pe canalele de chat îşi păstrează o anumită
sferă privată, o anumită intimitate precum şi o protecţie a identităţii
sub umbrela anonimatului.

E-mail-ul ca şi corespondenţă în căsuţa poştală electronică oferă

avantajul unui raport expediere-recepţionare mult mai rapid,
păstrându-se secretul corespondenţei bine cunoscut din
epistolografia clasică.

Esenţial pentru noile forme de comunicare dezvoltate în cadrul

mediului electronic este intenţia şi totodată disponibilitatea generală
spre o comunicare neîntreruptă.

Newsgroup-urile ca o formă hibridă între e-mail şi chat prezintă

avantajul comunicării într-un grup extins.

Ca şi în cazul celorlalte noutăţi mediale, şi mediul internet a deschis

o nouă eră comunicaţională, era digitalizării, a gândirii digitalizate şi
a comunicării virtuale. Astăzi mai mult ca oricând cuvinte precum
‚comunicare în masă’, ‚internet’, ‚reţea globalizată’, ‚lume virtuală’ sau
‚online’ sunt câteva dintre cele mai des uzitate cuvinte în limbajul
cotidian. Iar în scopul optimizării comunicării şi al atingerii idealului
comunicaţional se face uz de toate mijloacele comunicaţionale avute
la dispoziţie.

Atunci când se pun în discuţie noutăţile mediale, se pune în discuţie

limba, iar când se pune în discuţie limba, se pune în discuţie şi
conţinutul (ce? se comunică) şi cu atât mai mult forma (cum? se
comunică), cu menţiunea că forma se dovedeşte a fi deosebit de
interesantă pentru lingvişti.

O analiză detaliată a conţinuturilor comunicate, a duratei şi a

intensităţii comunicaţionale nu şi-a propus această lucrare.
 12

Toate aceste consideraţii au reprezentat punctul de plecare în

cercetarea întreprinsă.

Structura şi volumul lucrării

Lucrarea supusă atenţiei cuprinde 8 capitole dintre care o introducere,

4 capitole teoretice, 2 capitole de analiză, concluzii şi referinţe
bibliografice alături de un glosar ce inventariază 86 dintre cei mai
uzitaţi termeni specifici din domeniul comunicării electronice şi al
informaticii. Volumul tezei conţine 227 pagini, din care 180 text de
bază, 5 tabele, 1 grafic, 1 figură. Bibliografia (capitolul 9) este alcătuită
din 217 surse, din care 192 în limba germană, 15 în limba română şi
10 în alte limbi. Un volum separat este reprezentat de anexe.

Cuvinte cheie: reţeaua electronică internaţională, internet, comunicare,

mediu, e-mail, newsgroup, chat, comunicare electronică, comunicare
medială, oralitate conceptuală, scripturalitate medială, comunicare ‘face-
to-face’, comunicare/conversaţie virtuală, identitate virtuală, emoticon-uri,
netichetă, chatichetă.

Intenţia lucrării (Capitolul I punctul 1.1 pag. 14)

Lucrarea îşi propune să analizeze particularităţile de limbaj ale

comunicării electronice din cadrul reţelei internaţionale – internet –
focusându-se asupra principalelor forme comunicaţionale din cadrul
acesteia, urmărind totodată şi influenţa acestora asupra practicilor
comunicaţionale preexistente.

În evaluarea analizei au fost avute în vedere şi aspecte atât socio-

psihologice cât şi socio-culturale, precum cel al politeţei, al etichetei în
mediul electronic.

Cercetarea intenţionează să descopere particularităţi în

comportamentul comunicaţional dezvoltat în cadrul mediului electronic,
confruntându-le ulterior cu mijloace şi forme conveţionale de
comunicare.
 13

Din oferta formelor comunicaţionale din cadrul reţelei internaţionale,

am ales spre analiză e-mail-ul – în situaţii de comunicare informală,
precum corespondenţa privată prin e-mail a unui grup de studenţi, cât
şi comunicarea public-privată a unui grup de tineri cursanţi de pe un
forum de discuţii tip newsgroup – şi comunicarea pe canalele publice de
chat – discuţiile ale unor comunităţi virtuale de adolescenţi şi tineri
purtate pe chat. Fiind vorba despre subiecţi adolescenţi şi tineri (13-35
de ani) s-au avut în vedere şi elementele de jargon lexical specifici
grupului şi de utilizarea şi regăsirea acestora în cadrul noilor forme
comunicaţionale cu intenţia comunicativă de a-şi semnala apartenenţa
la grup.

Prin această lucrare am intenţionat să mai adaug o etapă importantă în

cercetarea acestui vast domeniu, a comunicării pe internet, a
comunicării prin intermediul computerului 1 , făcând o analiză a celor
mai cunoscute şi reprezentative forme comunicaţionale din cadrul
reţelei internaţionale.

Reflecţiile asupra comunicării în cadrul noului mediu internet, ce

presupune noi posibilităţi comunicaţionale, par a câştiga tot mai mult
în putere de exprimare. Prin dimensionarea şi evaluarea şi a
componentei socio-umaniste, lingvistica oferă o viziune mai amplă
asupra aspectelor comunicaţionale. De aceea se dovedeşte a fi necesară
o analiză complexă a comunicării prin intermediul computerului, ce
presupune implicaţii în domeniile lingvisticii, ale sociologiei şi
pedagogiei şi care duc implicit la evaluări şi concluzii interdisciplinare.

Ipoteza de lucru (Capitolul I punctul 1.2 pag. 15)

Ipoteza de lucru de la care am pornit în cercetarea întreprinsă a fost

aceea, că în cadrul noului mediu electronic de comunicare s-a detaşat
şi totodată s-a convenţionalizat un registru comunicaţional distinct al
limbii contemporane – atât germane cît şi române – condiţionat medial,
care a căpătat o legitimitate funcţională şi care relevă anumite aspecte
deosebit de interesante pentru lingvistica contemporană precum –
,oralitatea conceptuală’ şi ,scripturalitatea medială’ în cadrul noilor
forme comunicaţionale.

De asemenea am plecat şi de la ipoteza că formele de comunicare

virtuală alese spre analiză, relevă aspecte specifice oralităţii şi

1
Prescurtări conveţionalizate pentru limba engleză ‘CMC’ – commputer mediated communication şi
‘CVK’ – Computer vermittelte Kommunikation.
 14

conversaţiei, de o manieră cum nu a fost regăsită in alte forme (categorii

de text) preexistente.

Metoda aplicată (Capitolul I punctul 1.3 pag. 16)

Metoda de analiză ce stă la baza acestei lucrări este cea a unei cercetări
empirice a celor două limbi – germană şi română – prin metoda
comparativ-contrastivă, operând în evaluarea inventarului lingvistic cu
criterii de analiză precum ,particularitate tipic orală’ şi ,particularitate
tipic scripturală’ – ambele aflându-se în cazul comunicării virtuale nu
atât într-un raport de adversitate, cât de complementaritate.

Corpusurile folosite, criteriile la baza alcătuirii corpusurilor

(Cuvânt înainte pag.6; Capitolul VI punctul 6.1 pag. 113 punctul 6.2
pag. 124; Capitolul VII punctul 7.1 pag. 146 punctul 7.2 pag. 164)

Pentru corpusurile alcătuite au fost selectate şi supuse analizei pentru

comunicarea prin intermediul e-mail-ului 26 texte de corespondenţă
privată din mediul studenţesc german de la subiecţi cu vârste cuprinse
între 21-30 ani şi 52 texte transmise prin e-mail pe un newsgroup din
mediul postuniversitar de tineri cursanţi români cu vârste cuprinse
între 21-35 ani precum şi 25 de întâlniri în spaţii virtuale publice de
chat, atât pentru spaţiul lingvistic german (Bremen4U şi Lycos.de) cât şi
pentru spaţiul lingvistic românesc (chat kappa şi chat apropo).

Textele au fost culese şi redactate în perioada (2005-2010) fără a

interveni ulterior modificându-le ori corectând eventuale greşeli de
limbă. Date de ordin personal au fost trecute sub protecţia
anonimatului. Nu s-a urmărit o clasificare tematică, vizată fiind o
comunicare uzuală şi cotidiană între tineri pe teme de interes specifice
vârstei.

Corpusurile folosite sunt alcătuite din material de cercetare autentic din

imediata realitate lingvistică a celor două spaţii culturale şi lingvistice
distincte.

Pentru forma comunicaţională şi totodată categoria de text e-mail în

cazul limbii germane a fost utilizată corespondenţa electronică privată
informală a unui grup de studenţi masteranzi (perioada de monitorizare
 15

octombrie-decembrie 2005) în cadrul Universităţii Ludwig-Maximilian

din Müchen, iar în cazul limbii române a fost utilizată corespondenţa
electronică de pe un forum de discuţii tip newsgroup a unui grup de
tineri cursanţi (perioada de monitorizare mai-noiembrie 2008),
participanţi la un program de scolarizare oferit de Uniunea Europeană
pentru domeniul administraţiei publice.

Pentru forma de comunicare şi totodată categoria de text chat au fost

utilizate protocoalele discuţiilor purtate pe două canale publice de chat
în limba germană – unul cu un caracter regional (Bremen4U) şi celălalt
cu un caracter supraregional Lycos.de (perioada de monitorizare iunie-
septembrie 2005) – iar în cazul limbii române au fost monitorizate de
asemenea două canale publice de chat în limba română – chat apropo
şi chat kappa (perioada de monitorizare mai-septembrie 2009) .

A fost avută în vedere comunicarea informală a tinerilor prin

intermediul corespondenţei electronice (e-mail şi newsgroup) şi pe
canalele virtuale de comunicare (chat). S-a plecat implicit de la premisa
existenţei unor particularităţi lingvistice specifice limbajului de grup –
elemente de jargon, particularităţi lingvistice şi comunicaţionale şi
manifestarea acestora în semnalizarea apartenenţei la grup (adesea
utilizându-se un limbaj colocvial şi pe alocuri punctat de elemente
argotice) – urmărindu-se manifestarea acestora în limbajul utilizat, în
construcţia mesajului şi implicit a produsului comunicaţional în noul
mediu electronic.

Atât corespondenţa prin intermediul e-mail-ului şi al newsgroup-ului,

cât şi prin intermediul canalelor publice de chat au reflectat
comunicarea unor subiecţi adolescenţi şi tineri cu vârste cuprinse între
13-35 ani. Comunicarea prin intermediul e-mail-ului şi al newsgroup-
ului a reunit corespondenţa unui grup de tineri mai omogen faţă de
grupurile de adolescenţi şi tineri de pe canalele publice de chat, atât ca
şi vârstă (studenţi şi masteranzi/absolvenţi de facultate/facultăţi 21-35
ani) cât şi ca pregătire educaţională, d.e. certitudinea de a avea de a
face cu tineri cu o pregătire universitară. În cazul comunicării pe
canalele publice de chat avem de a face cu un grup de adolescenţi şi
tineri mult mai eterogen, cu vârste cuprinse între 13-35 (chiar 40), cu
nivele diferite de pregătire educaţională.

Materialul destinat analizei este folosit exclusiv în scopul cercetării,

păstrându-se astfel confidenţialitatea asupra datelor personale.

Corpusurilor alcătuite le revine un plus de relevanţă mai cu seamă

datorită faptului, că documentează situaţii reale de comunicare şi astfel
limba chiar în evoluţia sa.
 16

Descrierea pe capitole

Capitolele 1 – 5 alcătuiesc cadrul teoretic al lucrării. Capitolele 6 – 7

redau confruntările cu empiria, urmate fiind de concluziile generale
sistematizate în capitolul 8. În capitolul 9 sunt menţionate toate sursele
bibliografice consultate şi grupate pe domenii de specialitate. Lucrarea
prezintă şi un glosar al celor mai uzitaţi termeni din domeniul
informaticii şi al comunicării electronice. Un capitol separat este
reprezentat de anexe, în care sunt ataşate corpusurile utilizate şi
analizate, integral în cazul corpusurilor de e-mail-uri şi newsgroup atât
pentru limba germană cât şi pentru limba română şi selectiv în cazul
corpusurilor alcătuite din şedinţele protocolate de pe canalele de chat
monitorizate, atât pentru limba germană cât şi pentru limba română.

În capitolul 1 sunt formulate intenţia lucrării, ipoteza de lucru, metoda de

analiză, delimitarea domeniului de cercetare, stadiul actual al cercetării.
De asemenea tot în acest capitol se configurează şi un tablou complet al
formelor comunicaţionale din cadrul mediului internet.

Tot în acest capitol s-a încercat şi o definire a unor termeni precum

,comunicare’ şi ,mediu’ din perspectiva noului domeniu de cercetare şi a
noilor condiţii de comunicare.

În capitolul 2 sunt descrise noile forme comunicaţionale atât din

perspectiva clasică a comparării acestora cu forme comunicaţionale deja
convenţionalizate, cât şi din perspectiva ,inovaţiei genuine’ pe care
acestea o aduc cu sine. Cercetată este de asemenea şi funcţia noilor
forme comunicaţionale în cadrul paradigmei comunicaţionale generale, în
ce măsură acestea completează, respectiv reconfigurează paradigma
comunicaţională preexistentă.

Definiţii ale termenilor ,dialog’ şi ,text’ adaptaţi contextului de

comunicare cercetat, sunt de asemenea formulate. În acest context este
redefinit şi raportul dintre perechiile de termeni ,vorbit-scris’, ,oralitate-
scripturalitate’ – în cazul noului mediu de realizare fiind vorba despre un
raport de complementaritate.

Interacţiunea medială ca formă de comunicare virtual-dialogată este

descrisă prin analogie cu situaţiile de comunicare directă, nemijlocită
tip ,face-to-face’. În acest context este redefinit conform criteriilor lui
Schwitalla (1994:18) şi raportul dintre perechiile conceptuale ,vorbit-
scris’, ,oralitate-scripturalitate’ – impunându-se noi termeni, conform
definirii lui Koch/Oesterreicher (1994:587ff) pentru descrierea realităţii
comunicaţionale din cadrul noului mediu electronic, respectiv pentru
raportul de complementaritate dintre ,,oralitatea conceptuală” şi
 17

,,scripturalitatea medială” în realizarea şi transmiterea mesajului verbal

în mediul virtual.

Particularităţi lexicale, aspecte sintactice, structura textului şi stilul

noilor forme comunicaţionale sunt de asemenea enunţate.

Capitolul 3 actualizează şi plasează totodată într-o lumină nouă

conceptul socio-comunicaţional şi cultural al ,politeţei’ respectiv al
,etichetei’ aplicat noului mediu de realizare precum şi cataloagelor de
reguli pentru o interacţiune şi socializare neconflictuală în cadrul
internetului.

Sunt puse în discuţie aspecte precum ,tact’, ,politeţe’, ori ,etichetă’, care
sunt menite a determina un comportament adecvat lipsit de
ambiguităţi ori potenţiale conflicte, atunci când vine vorba despre
comunicarea verbală din majoritatea contactelor interumane. Pentru
noile forme de comunicare din spaţiul virtual au fost impuse noţiuni noi
precum ,,netichetă” şi ,,chatichetă”, subliniind caracteristicile noilor
forme de comunicare în comparaţie cu cele tradiţionale. Capitolul
formulează şi sistematizează într-o manieră didacticizantă un ghid de
reguli pentru o interacţiune si socializare neconflictuală în cadrul reţelei
electronice internaţionale.

Capitolul 4 acordă o atenţie deosebită în descrierea minuţioasă a formei

comunicaţionale şi totodată a categoriei de text ,e-mail’ şi a forumurilor
de discuţii tip ,newsgroup’ prin intermediul e-mail-ului, pornind de la
analogia cu forma comunicaţională şi totodată categoria de text
,scrisoare/epistolă’ prin preluarea elementelor formale constitutive. De
asemenea este avută în vedere şi analogia cu povestitul spontan. Noua
formă de comunicare e-mail se situează ca o formă hibridă între
categoria de text scrisoare şi povestitul spontan.

Capitolul 5 se concentrează pe descrierea formei comunicaţionale şi

totodată categoria de text chat – noua formă comunicaţională sincronă
prin intermediul tastaturii şi al ecranului.

Chat-ul este descris în analogie şi cu forme comunicaţionale deja

împământenite precum telefonul şi/sau derivatele acestuia, precum
teleconfeinţele, totodată enunţându-se şi noutatea acestei forme de
comunicare.

Clasificări ale tipurilor de chat precum şi ale camerelor virtuale de chat

sunt de asemenea prezentate. Desfăşurarea comunicării descrisă pe
secvenţe bine structurate şi delimitate este de asemenea detaliată.
Totodată sunt aduse în discuţie şi aspecte socio-psihologice ale
comunicării electronice virtuale, precum identitate, identitate fictivă,
pierderea identităţii ori refugiul în identităţi false. Este evidenţiat astfel
 18

un aspect deosebit de important al existenţei unor ,comunităţi virtuale’ şi

a înfluenţei acestora asupra individului. Reflecţii critice cu caracter
didactic şi pedagogic pe marginea formei comunicaţionale chat, ca o
alternativă comunicaţională adecvată pentru adolescenţi şi tineri, sunt de
asemenea supuse dezbaterii.

Capitolele 6 şi 7 reflectă confruntarea cu empiria trecând în revistă pe

rând în capitolul 6 textele de corespondenţă prin intermediul e-mail-
ului, în limba germană (6.1-6.1.1.3) şi în limba română (6.2-6.2.1.3)
precum şi texte-protocol în spaţiile virtuale de chat, atât de limbă
germană (7.1-7.1.1.3) cât şi în limba română (7.2-7.2.1.3). Cele două
capitole reprezintă contribuţia personală majoră a lucrării.

În prima jumătate a capitolului 6 (6.1-6.1.1.3) sunt analizate e-mail-urile

în limba germană, iar in cea de-a doua jumătate a capitolului (6.2-
6.2.1.3) sunt analizate e-mail-urile de pe un newsgroup în limba română.
Pentru analiza celor două corpusuri au fost formulate trei criterii de
analiză aplicate corpusurilor alcătuite – Configuraţia produsului
comunicaţional (au fost analizate particularităţi lexicale, aspecte
sintactice, structură textuală, stil, elemente de politeţe formală şi de
fond); condiţii socio-comunicative (formă de comunicare asincronă,
formula de comunicare un expeditor-un receptor pentru e-mail respectiv
un expeditor-mai mulţi receptori în cazul newsgroup-ului, formule de
adresare, intenţie comunicativă) si circumstanţe pentru realizarea şi
receptarea produsului comunicaţional (condiţiile tehnice privind
realizarea comunicării – d.e. presiunea timpului de reacţie – pe care noul
mediu le impune şi modalităţile lingvistice de adaptare la acestea).

În prima jumătate a capitolului 7 (7.1-7.1.1.3) sunt analizate protocoalele

şedinţelor de chat în limba germană, iar in cea de-a doua jumătate a
capitolului (7.2-7.2.1.3) sunt analizate protocoalele şedinţelor de chat în
limba română.

Pornind de la criteriile enunţate de Schwitalla (1994:18) în a face

distincţia în comunicare între text oral şi text scris, analiza vizează
particularităţi noi de comunicare în raport cu obişnuinţele
comunicaţionale preexistente în rândul membrilor societăţii,
formulându-se astfel 3 criterii distinctive în evaluarea caracteristicilor
textelor supuse atenţiei:

 configurarea mesajului;
 condiţii socio-comunicative;
 circumstanţe pentru realizarea şi receptarea mesajului verbal.
 19

Au fost enumerate şi descrise particularităţile lexicale, aspectele

deosebite de ordin sintactic, progresia tematică în generarea textului,
secvenţe dialogate şi interogative cu trimiteri explicite la comunicarea
orală de tip face-to-face precum şi elemente stilistice, elemente de
politeţe formală, fie aceasta explicit exprimată ori doar sugerată prin
secvenţe standardizate pentru comunicarea în spaţiul virtual.

Condiţiile socio-comunicative privind realizarea comunicării sunt

analizate dintr-o perspectivă pragmatică, dată spre exemplu de
modalităţile lingvistice de adaptare la presiunea timpului de reacţie.

Rezultatele cercetării (Capitolul VI punctul 6.3 pag. 145; Capitolul

VII punctul 7.3 pag. 185; Capitolul VIII pag. 186)

Prezenta lucrare a încercat să realizeze o descriere şi implicit o analiză

cât mai detaliată a principalelor forme de comunicare din cadrul reţelei
elctronice globale – internet.

Noile forme de comunicare au fost, de o parte comparate prin analogie

cu forme comunicaţioanle similare (vezi Cap. IV pag. 65-68 d.e. analogia
între categoria de text ,scrisoare/epistolă’ şi ,e-mail’), de cealaltă parte
s-a urmărit reliefarea aspectelor de inovaţie pe care noile forme
comunicaţionale le aduc şi le impun, încercându-se totodată o integrare
a acestora în paradigma comunicaţională preexistentă, iar pe alocuri o
completare a paradigmei comunicaţionale.

Luând în considerare factorii de ordin tehnic în dezvoltarea razantă a

reţelei înternaţionale internet dar şi rezultatele analizei întreprinse au
fost formulate următoarele observaţii:

 O interacţiune directă şi aproape în timp real în comunicarea

virtuală scrisă, fapt de neconceput în formele de comunicare
scrisă anterioară; dacă asincronicitatea pe care o presupune
forma de comunicare ,e-mail’ era bine cunoscută încă de la
categoria de text scrisoare’, de cealaltă parte mai cu seamă forma
de comunicare ,chat’ şi nu arareori chiar forma de comunicare
,newsgroup’, aduc cu sine şi impun totodată comunicarea în
timp real, sincronicitatea mesajului, posibilitatea unui schimb
 20

scriitor-cititor – în analogie cu raportul locutor-

interlocutor/vorbitor-ascultător din discuţiile orale, din situaţiile
de comunicare tip face-to-face – într-o manieră până atunci
necunoscută de limba scrisă.;

 O noutate o constituie şi aşa-zisa ‘decorporalizare’ ce presupune

absenţa co-prezenţei participanţilor la procesul comunicării.
Astfel participanţii la comunicarea virtuală – mai cu seamă
chaterii – se văd nevoiţi a substitui caracteristici ale comunicării
reale, pe care noul mijloc electronic de comunicare le eludează,
prin noi mijloace comunicaţionale complementare, adaptate
noului mediu de comunicare; elementele paraverbale din
situaţiile de comunicare face-to-face, eludate în comunicarea
virtuală, sunt compensate astfel printr-un întreg registru
convenţionalizat de emoticonuri, acronime şi prescurtări. Acestea
sunt menite a transmite sentimente, trăiri, reacţii şi din dorinţa
de socializare autentică de a le transmite ca atare prin
intermediul tastaturii şi al ecranului; de noutate este şi aspectul
unui alt fel de stil în limbajul scris, pe care participanţii la
comunicarea virtuală, din dorinţa de a compensa registrul
paraverbal, îl transpun în scris într-o manieră creativă adaptată
situaţiei de comunicare din cadrul noului mediu. Rezultă astfel
un amalgam, un mozaic lingvistic (adesea chiar un mixaj
interlingvistic) adesea cu abateri de la standard, concretizate
într-un limbaj pe deplin funcţional în cadrul noului mediu de
realizare a comunicării;

 Comunicarea prin intermediul e-mail-ului, a newsgroup-urilor

precum şi prin intermediul canalelor de chat duce adesea la
extinderea şi completarea obişnuinţelor comunicaţionale şi nu în
ultimul rând a acţiunilor şi practicilor socio-comunicative,
precum iniţierea convorbirilor telefonice şi chiar a întâlnirilor
face-to-face, fapt ce reflectă de o parte dorinţa omului modern de
a rămâne în contact neîntrerupt cu semenii săi – pentru aceasta
făcând uz de toate mijloacele de comunicare şi optând pentru cel
mai potrivit mijloc în funcţie de contextul socio-comunicaţional –
de cealaltă parte atât co-prezenţa cât şi elementele paraverbale,
se dovedesc a nu fi premise sine qua non ale menţinerii unui
dialog, ci mai cu seamă reciprocitatea directă (în sensul
disponibilităţii comune spre comunicare şi al conlucrării la
realizarea produsului comunicaţional), toate acestea dovedindu-
se a fi premisele unei comunicări reuşite.;
 21

 Nu este de omis nici faptul că în comparaţie cu scrisul, contactul

direct din situaţiile de comunicare tip face-to-face dezvăluie o
autenticitate mult mai mare a individului; nici chiar
anonimitatea de pe canalele de chat nu împiedică participanţii în
a-şi împărtăşi unii altora informaţii confidenţiale, date autentice
din experienţa personală; pentru unii dintre participanţii la
comunicarea virtuală, această anonimitate poate constitui un
avantaj atunci când trebuie să se prezinte şi să-şi apere
identitatea în spaţiul virtual; o identitate falsă sau chiar
asumarea unei identităţi sexuale false (fenomenul de gender-
switch) atrag după sine nu de puţine ori situaţii comunicaţionale
ambigue ori conflictuale, ce adesea duc la raporturi tensionate de
exercitare a controlului şi/sau pierderea acestuia şi chiar la
pierderea identităţii.;

 Pornind de la conceptul ,oralităţii’ şi al ,scripturalităţii’ în

accepţiunea Koch/Oesterreicher, noile forme comunicaţionale
din spaţiul virtual relevă o nouă scripturalitate, care s-a
concretizat în cadrul acestui spaţiu virtual şi al noului mediu
electronic de realizare; nou constituitul limbaj se apropie în
principal de limba vorbită, fiind totodată tributar regulilor
flexibile ale limbii vorbite, mai cu seamă celor ale vorbirii
colocviale.;

 De menţionat este si faptul că noile forme comunicaţionale

analizate se situează chiar unele faţă de celelalte într-un raport
gradual în ceea ce priveşte gradul de oralizare în conceperea
mesajului; astfel se poate afirma în baza unei comparaţii de ordin
gradual, că forma de comunicare e-mail este mai apropiată de
scripturalitatea conceptuală, faţă de comunicarea prin
newsgroup şi cu atât mai mult faţă de cea prin intermediul
canalelor de chat, care prezintă un grad ridicat al oralităţii
conceptuale.;

 Dacă motivaţia iniţială a comunicării pe chat este aceea de a lega

noi contacte sociale, comunicarea prin e-mail şi newsgroup oferă
posibilitatea de întreţinere şi cultivare a contactelor personale; în
timp ce comunicarea pe chat şi pe newsgroup este publică,
comunicarea prin e-mail îţi păstrează caracterul de
 22

confidenţialitate, ca o reminiscenţă preluată de la clasica

epistolă.;

 Toate cele trei forme analizate ale comunicării virtuale transcend

fără probleme spaţii şi limitări geografice, întrucât comunicarea
virtuală face posibilă interacţiunea în spaţii diferite.;

 Ca această interacţiune să poată fi iniţiată, partenerii de

comunicare trebuie să-şi manifeste disponibilitatea pentru
conversaţie – pornind de la elementele formale precum secvenţele
de iniţiere/deschidere a conversaţiei urmând reacţia (feed-back-
ul) interlocutorului şi secvenţele de succedare a replicilor turn
taking-ul – menţinerea acestuia depinzând de reciprocitatea
comunicativă şi de concreativitatea participanţilor în egală
măsură.

Contribuţiile lucrării

Deşi zilnic numărul utilizatorilor de internet creşte exponenţial atât în

România cât şi în plan mondial, deşi interesul de asemenea mondial
pentru acest domeniu este foarte mare, cel puţin pentru spaţiul
lingvistic românesc nu există un număr suficient de cercetări pentru
acest domeniu. Din acest motiv lucrarea de faţă trebuie considertă ca
unul din paşii de utilitate în acest domeniu aflat într-o continuă
schimbare.

Analiza întreprinsă se poate înscrie în varietatea de manuale şi ghiduri

pentru utilizatorii mijloacelor de comunicare prin internet. Utilitatea sa
vizând în special spaţiul lingvistic românesc unde acest domeniu de
abia începe a fi studiat, sistematizat şi teoretizat.

Cercetarea întreprinsă nu vizează doar analiza textelor propuse, ori

stricta argumentare a ipotezei de lucru iniţial formulată, ci oferă şi un
punct de vedere critic cu privire la aceste noi modalităţi de comunicare
 23

interumană şi a impactului acestora asupra individului pătruns în

comunităţile din spaţiul virtual.

Analiza întreprinsă prezintă un interes nu doar interes de ordin

ştiinţific, ci ea poate şi utilă şi din punct de vedere didactic atât pentru
educatori cât şi pentru elevi ori studenţi.

Lucrarea deschide noi perspective de descriere şi apreciere critică a

tendinţelor şi evoluţiei modalităţilor de comunicare interumană.

Bibliografie selectivă:

 Monografii şi antologii în limba germană despre

“Comunicarea prin intermediul computer-ului”

Cölfen, E. U. H/Schmitz, U. (1997): Lingiustik im Internet. Opladen:

Westdeutscher Verlag, 252-267.

Gallery, Heike (2000): ,bin ich-klick ich' - Variable Anonymität im

Chat”.

In: Thimm, Caja (ed.): Soziales im Netz. Sprache, Beziehungen und

Kommunikationskulturen im Internet. Opladen: 71-88..

Hess-Lüttich, E. (1999): (N)Etiquette und Subversion. Autoritätsverfall

und Dialogverlust in der Briefkultur? In: Fohrmann, J./Kasten,
 24

I./Neuland, E. (Hgg.):Autorität der/in Sprache, Literatur, Neue

Medien. Vorträge des Bonner Germanistentags. Band 1. Bielefeld:
Aisthesis Verlag, 153-184.

Hess-Lüttich, E. (1999): E-Epistolographie: Briefkultur im

Medienwandel. In: Hepp, A./Winter, R. (Hgg.): Kultur – Medien –
Macht. Cultural Studies und Medienanlyse. 2. überarbeitete und
erweiterte Auflage. Opladen,Wiesbaden: Westdeutscher Verlag, 273-
294.

Hoffmann, U. (1998): Identität und Sozialität in der Netzwelt. In:

Spektrum der Wissenschaft. Dossier 1: Die Welt im Internet, 96-97.

Hoffmannova, J./Müllerova, O. (1999): Ein Privatbrief auf E–Mail:

immer noch ein Brief oder her eine Plauderei?. In Bernd Naumann
(Hg.): Dialogue Analysis and The Mass Media. Proceedings of the
International Conference Erlangen, April 2-3, 1998. Tübingen, 55-
64.

Kleinberger Günther, U./Thimm, C. (2000): Soziale Beziehungen und

innerbetriebliche Kommunikation: Formen und Funktionen
elektrischer Schriftlichkeit in Unternehmen. In: Thimm, C. (Hg.):
Soziales im Netz. Sprache, Beziehungen und
Kommunikationsstrukturen im Internet. Opladen, Wiesbaden:
Westdeutscher Verlag, 262-277.

Kleinberger, U./ Spiegel, C (2006): Jugendliche schreiben im Internet:

grammatische und orthographische Phänomene in
normgebundenen Kontexten. In: Perspektiven der
Jugendsprachforschung/Trends and Developments in Youth
Language Research.

Pansegrau, P. (1997): Dialogizität und Degrammatikalisierung in E-

Mails. In: Weingarten, R.(Hg.): Sprachwandel durch Computer.
Opladen: Westdeutscher Verlag, 86-104.

Ruhnkehl, J./Schloinski, P./Siever, T. (1998): Sprache und

Kommunikation im Internet. Überblick und Analysen.
Opladen,Wiesbaden: Westdeutscher Verlag, 28-52.

Schlobinski, P. (2000): Neues Medium: Das Internet. Zur Einführung

in die Themen- stellung. In: Schlobinski, P. (Hg.): Internet –
Sprache, Literatur und Kommunikation. Beiträge zu seiner Praxis
und wissenschaftlichen Grundlegung. 1/2000. Opladen:
Westdeutscher Verlag, 3-11.
 25

Schmidt, G. (2000): Chat-Kommunikation im Internet – eine

kommunikative Gattung? In: Thimm, C. (Hg.): Soziales im Netz.
Sprache, Beziehungen und Kommunikations-

strukturen im Internet. Opladen/Wiesbaden: Westdeutscher

Verlag, 109-129.

Schmitz, U. (1995): Neue Medien und Gegenwartsprache. Lagebericht

und Problem - skizze. In: Schmitz, U. (Hg.): Neue Medien.
Osnabrücker Beiträge zur Sparchtheorie. Band 50. Opladen:
Westdeutscher Verlag, 7-41.

Schmitz, U. (2006): Tertiäre Schriftlichkeit. Text-Bild-Beziehungen im

World Wide Web. In: Schlobinski, P. (Hg.): Von »hdl« bis »cul8r«.
Sprache und Kommunikation in den neuen Medien. Mannheim et
al.

Schwittala, J. (1994): Gesprochene Sprache – dialogisch gesehen.

In:Hundsnurscher, F. (Hg) 1994, 17-36.

Schwittala, J. (1997ª): Gesprochenes Deutsch. Eine Einführung.

Berlin.

Schwittala, J. (1997 ): Zum Textsotenfeld narrativer mündlicher Texte.

In: Simmler (Hg.) 1997, 41-62.

Storrer, Angelika (2001a): „Getippte Gespräche oder dialogische Texte?

Zur kommu-nikationstheoretischen Einordnung der Chat-
Kommunikation”. In: Lehr, Andrea et al. (eds.): Sprache im Alltag.
Beiträge zu neuen Perspektiven in der Linguistik. Herbert Ernst
Wiegand zum 65. Geburtstag gewidmet. Berlin etc.: 439-465.

Storrer, Angelika (2001b): „Sprachliche Besonderheiten getippter

Gespräche: Sprecherwechsel und sprachliches Zeigen in der Chat-
Kommunikation”. In: Beißwenger, Michael (ed.): Chat-
Kommunikation. Sprache, Interaktion, Sozialität und Identität in
synchroner, computervermittelter Kommunikation. Perspektiven auf
ein interdisziplinäres Forschungsfeld. Stuttgart: 3 – 24.

Thimm, C. (2000): Einführung: Soziales im Netz – (Neue)

Kommunikationskulturen und gelebte Sozialität. In: Thimm, C.
(Hg.): Soziales im Netz. Sparche, Beziehungen und
Kommuniaktionsstrukturen im Internet. Opladen, Wiesbaden:
Westdeutscher Verlag, 7-15.

Weingarten, R. (1997): Sparchwandel durch Computer. Opladen:

Westdeutscher Verlag, 8-20.
 26

 Monografii şi antologii în limba engleză despre “Comunicarea

prin intermediul computer-ului”

Baron, N.(1999): History Lessons: Telegraph, Telephone, and Email as

Social Discourse In:
Hundsnurscher, F./Weigand, E. (Hgg.): Dialogue Analysis and the
Mass Media. Proceedings of the International Conference. Beiträge
zur Dialogforschung. Band 20. Tübingen: Niemeyer Verlag, 9-23.

Turkle, Sherry (1996): Life on the screen. Identity in the age of

internet.

London.

 Monografii şi antologii în limba română despre “Comunicarea

prin intermediul computer-ului”

Balaban, D. C./ Iancu, I./Meza, R. (2009): PR, Publicitate şi New

Media.

Bucureşti: Tritonic Grup, 169 p.

Graur, E. (2001): Tehnici de comunicare. Cluj-Napoca: Mediamira, 135

p.

Taylor, S. (2010): E-mailul – codul bunelor maniere. (traducere din

limba

engleză: E-mail Etiquette) Bucureşti: Litera, 182 p.

Velea, L. (2006): Viaţa pe Internet.Bacău: Edusoft, 192 p.

 Monografii şi antologii în limba germană din domeniul

pragma-lingvisticii
 27

Brinker, K. (1989): Linguistische Gesprächanalyse. Berlin: E. Schmidt.

Brinker, K. (²1988a; ³1992): Linguistische Textanalyse. Eine

Einführung. In Grundbegriffe und Methoden. Berlin.

Brinker, K. (1991): Linguistische Texttypologie. In: Brinker, H. (Hg.):

Aspekte der Textlinguistik. Hildesheim.

Brinker, K. / Sager,K. (¹1989, ²1996): Linguistische

Gesprächsanalyse. Eine Einführung. Berlin: Erich Schmidt Verlag,
9-20.

Ehlich, K. (1983): Text und sprachliches Handeln. Die Entstehung von

Texten aus dem Bedürfnis nach Überlieferung. In: Assmann, A. u.
J./Hardmeier, Chr. (Hgg.): Schrift und Gedächtnis. Beiträge zur
Archäologie der literarischen Kommunikation. München: Fink
Verlag, 24-43.

Ehlich, K. (1984): Zum Textbegriff. In: Rothkegel, A./Sanding, B.(Hgg.):

Text – Textsorten – Semantik. Linguistische Modelle und
maschinelle Verfahen. Papiere zur Textlinguistik. Band 52.
Hamburg: Helmut Buske Verlag, 9-25.

Ehlich, K. (1992): On the historicity of politeness. In: Watts, R./Ide,

S./Ehlich,K (Hgg.): Politeness in Language. Studies in its History,
Theory and Practice. Studies and Monographs 59. Berlin, New York:
Mouton de Gruyter Verlag, 43-71.

Eichhoff-Cyrius, K. (2000): Vom Briefsteller zur Netikette: Textsorten

gestern und heute. In: Hoberg, R./Eichhoff-Cyrius, K. (Hgg.): Die
deutsche Sparche zur Jahrtausend wende. GfdS. Thema Deutsch.
Band 1. Mannheim, Leipzig, Wien, Zürich, Wiesbaden:
Dudenredaktion, 53-62.

Engel, U. (1988): Deutsche Grammatik. Heidelberg: Julius Groos.

Engel, U. u. a. (1993): Kontrsative Grammatik – deutsch – rumänisch.

Heidelberg: Julius Groos.

Faßler, M. (1997): Was ist Kommunikation? München: Wilhelm Fink

Verlag.

Henne, H. / Rehbock, H. (1982): Einführung in die Gesprächsanalyse.

Berlin.
 28

Hess-Lüttich, E. (1989): Dialogsorten: Mediengespräche. In: Weigand,

E. / Hundsnurscher, F. (Hg.): Dialoganalyse II. Referate der II.
Arbeitstagung, Bochum 1988. Tübingen. S. 175-189.

Kallmeyer, W./Klein, W./Meyer-Hermann, R. et al. (1974):

Lektürekolleg zur Textlinguistik. 2 Bände. Frankfurt:
Athenäum/Fischer.

Koch, P./Oesterreicher, W. (1994): Schriftlichkeit und Sprache. In:

Günther, H./Ludwig, O. (Hgg.): Schrift und Schriftlichkeit. Ein
interdisziplinäres Handbuch

internationaler Forschung. 1. Halbband. Berlin, New York: Peter

Lang Verlag, 587-604.

Koch, P./Oesterreicher, W. (1985): Sprache der Nähe – Sprache der

Distanz. Mündlichkeit und Scriftlichkeit im Spannungsfeld von

Sprachtheorie und Sprachgeschichte. In: Romanistisches Jahrbuch

36,

15-43.

Ong, W. (1987): Oralität und Literalität. Opladen: Westdeutscher

Verlag.

Sandu, D. (2002b): Höflichkeit versus Routine? Gesprächsverhalten in

deutsch- rumänischsprachigen Kommunikationsräumen. In: Lüger,
H.-H. (Hg.): Höflichkeitsstile. 2. korrigierte Aufl. Frankfurt/Main,
Berlin, Bern, Bruxelles, New York, Oxford, Wien: Peter Lang Verlag,
263-276.

Schlobinski, P. (1992): Funktionale Grammatik und

Sprachbeschreibung. Eine Untersuchung zum gesprochenen
Deutsch sowie zum Chinesischen. Opladen: Westdeutscher Verlag.

Schlobinski, P./Kohl, G./Ludewigt, I. (1993): Jugendsprache –

Fiktion und Wirklichkeit. Opladen: Westdeutscher Verlag.

Zillig, W. (2002b): „Höflichkeit” und „Takt” seit Knigges „Über den

Umgang mit Menschen”. In: Lüger, H.-H. (Hg.): Höflichkeitsstile. 2.
korrigierte Aufl. Frankfurt/Main, Berlin, Bern, Bruxelles, New York,
Oxford, Wien: Peter Lang Verlag, 47-72.

Zifonun, G. et al (1997): Grammatik der deutschen Sprache. Band 1-3.

Berlin.
 29

 Monografii şi antologii în limba română din domeniul pragma-

lingvisticii

Coşeriu, E. (1997): Sincronie, diacronie şi istorie. Editura

Enciclopedicǎ: 27-60.

Coşeriu, E. (1999): Introducere în lingvistică. Cluj: Echinox.

Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999): Conversaţia. Structuri şi strategii.

Bucureşti: ALL UNIVERSITAR.

Marga, A. (1991): Raţionalitate. Comunicare. Argumentare. Cluj: Dacia.

Mihai, Gh. (1998): Retorica tradiţională şi retorici moderne. Bucureşti:

Bic ALL

Rovenţa-Frumuşani, D. (2005): Analiza discursului. Ipoteze şi

ipostaze. Bucureşti: Tritonic.

Vasiliu, E. (1990): Introducere în teoria textului. Bucureşti: Ed.

Ştiinţifică.

Wald, H. (1983): Ideea vine vorbind. Bucureşti: Cartea Românească.

 Monografii şi antologii în limba engleză din domeniul pragma-

lingvisticii

Austin, J. L. (1962): How to Do Things with Words, Oxford: Claredon

Press.

Ammon, U. et. al. (eds.) (1987/1988): Sociolinguistics. An

international handbook of the science of language and society. 2
vols. New York, Berlin.

Brown, P. & Levinson, S. C. (1987): Universals in language Usage.

Politeness Phenomena. In: E. N. Goody (ed.) Questions and
Politeness. Strategies in Social Interaction. Cambridge, Cambridge
Univ. Press, Pg. 56-289.

Chomsky, N. (1996): [rum.] Cunoaşterea limbii. Editura Ştiinţificǎ: 28-

60.
 30

Goffman, E. (1981): Interaction Ritual. Essay on Face-to-Face

Behavior. Philadelphia, University of Pensylvania Press.

Levinson, S. C. (1983 [Deutsch 1990]): Pragmatics. Cambridge.

Cambridge Univ. Press.

Lyons, J. (1995): [rum.] Introducere în lingvisticǎ. Editura Ştiinţificǎ:

496-538.

Searle, J. (1969): Speech Acts. An Essay. In: Philosophy of Language.

Cambridge: Cambridge Univ. Press.

Bucureşti drd. Ana-

Valeria Burcea (Popa)

Anexe

Exemple de e-mail-uri de pe un newsgroup în limba română

 31

"..." <...@...>

Tue Apr 22, 2008 10:15 pm

9.

as vrea sa merg...dar se poate vizita oricand? :D intreb pt k nu stiu :D si

cam pe la ce ora? mai dupa 11- 12...? :D

R. M.

...@...

Fri Aug 22, 2008 4:13 pm

;;) Re: Invitatie la Iasi

21.

si eu vin....nu se poate altfel :P

R.

...@...

Fri Aug 22, 2008 7:56 pm

Re: Invitatie la Iasi

Re: Invitatie la Iasi

 32

22.

Salutare!

Subscriu invitatiei lui C. si imi ofer serviciile de ghid :)) pt Iasi si

imprejurimi. Acum ... faptul ca sustin invitatia fie va duce la extinderea
listei , fie prezenta mea la Iasi va sperie si nu mai veniti niciunul !
Ca viitori ”agenti ai schimbarii”, ce se vor confrunta cu sistemul
administrativ , mizez pe curajul vostru si ... o doza de nebunie.

Va astept!

O seara racoroasa!

E., grupa 2

NOTA BENE : Se vorbeste cu accent, dar nu este molipsitor!

Exemple de secvenţe de chat de pe canalele publice de chat în limba

română

[12:00] <nice_gilr24buc> cum o duceti pe chat?

[12:00] <Karina> offfff

[12:00] <dan-27> vreo fata sigura ce doreste masaj din bucuresti? pe

privat

[12:00] <Karina> offff

 33

[12:00] <Ingrid> hi

[12:00] <senila> BauBaul }{

[12:00] <Karina> offffff

[12:00] * Romina Priveste la senila

[12:00] <Karina> offfffff

[12:00] <Titanic> ubita ,, ms, da io-s mare Vreau mic

[12:00] * BauBaul face urekea bleaga palnie

[12:00] *** mode/#Apropo [+l 334] by ApROBOT

[12:00] <nice_gilr24buc> la raorica

[12:00] <nice_gilr24buc> cu un suc

[12:00] * senila se fastaceste

[12:00] <Titanic> nice_gilr24buc .. de la ff bine in sus )

[12:00] <florin_19> karina cf ???

[12:00] <jennifer> baubaul

[12:00] <ubita> atunci sa cresti mic

[12:00] <Titanic> Ingrid ... hi

12:00] *** mode/#Apropo [+l 338] by ApROBOT

[12:00] <Titanic> ubita ,, ms ms

[12:00] <noelle> buna all

[15:36] <Mamaie> pff

[15:36] *** dede a intrat pe #kappa

[15:36] <dede> sall

 34

[15:36] <Mamaie> sal,dede

[15:37] <dede> cf?

[15:37] <Mamaie> stau la o cafea

[15:37] <Mamaie> tu?

[15:37] *** Borderline a intrat pe #kappa

[15:37] *** mib_007 a intrat pe #kappa

[15:37] *** mib_007 s-a deconectat (User has been banned from Kappa
([xenolith] This server accepts connections only from inside Romania.))

[15:37] * Isabel is high : -[ plecata..away..gone..quiet! ]-

[15:37] *** mystery s-a deconectat (Quit: Intra pe chat de la

http://chat.kappa.ro)

[15:37] *** nyco a intrat pe #kappa

[15:37] <dede> cf?

[15:37] *** madina a intrat pe #kappa

[15:37] *** talktothehand s-a deconectat (Quit: Intra pe chat de la

http://chat.kappa.ro)

[15:37] <parcanue> :-|

[15:37] <Kate> o dupa-masa placuta. bye