162 Limba ROMÂNĂ

Diana Problema
smântână anglicismelor
în limba română actuală

Perioada actuală este una de mari şi diverse schimbări,

în care comunicarea umană este caracterizată printr-o
adevărată explozie de idei, noţiuni noi din tehnică sau
din ştiinţă, care îşi află reflectarea într-un nou mod de
a gândi, de a acţiona şi a le reda prin mijloace expresive
inedite.
Încadrate în sistemul lingvistic românesc, inovaţiile le-
xicale devin veritabile unităţi structurale şi funcţiona-
le, însă multe anglicisme rămân neadaptate fonetic şi
morfologic la structura limbii române, unele dintre ele
lipsind chiar în lucrările lexicografice: boarder, boyband,
blog cover, college-shirt, challange, fresh, roll on, review,
modeling, office, hair-style, maxi-single, track, nick-name,
outfit, fulltime, partytime, songwriter, laptop, target, t-shirt,
shaping, stick, up-grade, writing, online, offline.
Părerile lingviştilor în privinţa acceptării sau respinge-
rii anglicismelor sunt împărţite. Cei mai mulţi (Mioara
Avram, Ştefania Isaac, Georgeta Ciobanu, Adriana Stoichi-
ţoiu-Ichim ş.a.) au manifestat mai curând permisivitate în
recomandările lor normative, însă optează pentru impu-
nerea unor tipare stricte de adaptare morfologică a acestor
cuvinte. O opinie contrară este cea a regretatului senator
şi lingvist George Pruteanu care afirmă că „Ceea ce pre-
tind, e ca noile cuvinte – repet: binevenite! – să fie scrise
româneşte. Nu putem scrie nici franţuzeşte, nici ungureş-
te, nici englezeşte limba română. Atâta timp cât va exista,
limba română trebuie scrisă româneşte. În toate cazurile
în care e posibil fără pierderi semnificative, orice cuvânt
nou-preluat trebuie integrat sistemului, asimilat, autohto-
nizat, conform regulilor de scriere şi de pronunţie ale lim-
bii române. În era globalizării, pe care o trăim acum, acest

Continuăm să publicăm cele mai interesante lucrări prezentate

la Conferinţa ştiinţifică studenţească „Tineretul de azi – viitorul
de mâine”, U.S.M., Chişinău (martie-aprilie 2008). Începutul în
„Limba Română”, nr. 3-4, 2008, p. 20-33.
 iuventus 163
lucru trebuie să se petreacă mult mai prompt, mai rapid, şi un rol serios îl joacă,
pe de o parte, presa, pe de alta, lucrările normative, dicţionarele. Dacă ele încă
propun, din inerţie sau timiditate, să scriem, în romgleză, lookul sau site-ul, ele fac
un deserviciu limbii române. O limbă nu se îmbogăţeşte cu xenisme, cu cuvinte
care rămân străine. Nu se poate ca zone ample din limba română să fie, grafic,
«colonii»”. G. Pruteanu reproşează ediţiei noi a Dicţionarului ortografic, ortoepic
şi morfologic – „că legitimează oficial romgleza, că recomandă scrierea englezeş-
te a unor cuvinte simţite ca româneşti, astfel, consideră el, fără frâna lucrărilor
normative şi a cunoscătorilor limbii engleze, anglicismele recente s-ar adapta la
limba română uşor...”.
Totuşi în lingvistică s-au stabilit deja doua tipologii mari ale cuvintelor de altă
origine într-o limbă: adaptate şi neadaptate, sau, după cum tratează acest feno-
men cercetătorul Francisc Kiraly, în preluarea unui cuvânt din altă limbă se pot
distinge mai multe faze, dintre care menţionăm:
a ) împrumuturile propriu-zise, adică cuvintele pătrunse din alte limbi, care s-au
adaptat la sistemele fonetic şi morfologic, sunt folosite mai des, dau naştere la de-
rivate şi nu mai sunt simţite de vorbitori ca fiind de altă origine (lider, miting);
b) cuvintele străine, adică cuvintele care nu satisfac aceste condiţii, au foneme
străine în corpul lor, nu corespund morfologic, se folosesc ocazional, iar vor-
bitorul, fără să fie specialist, le poate preciza uşor originea (show, leasing). Deci
cuvântul de altă origine, în prima etapă a existenţei sale pe teren românesc,
este cuvânt străin şi devine împrumut doar atunci când se supune specificului
limbii în care a ajuns. Împrumutul este punctul final, rezultatul, încheierea pro-
cesului. Dacă procesul începe, dar nu parcurge etapele necesare, şi din cauze
diferite se întrerupe, ne găsim în faţa unui cuvânt străin şi nu a unui împrumut.
Cu alte cuvinte, fiecare împrumut a fost cândva cuvânt străin, dar nu fiecare
cuvânt străin utilizat ajunge a fi împrumut.
Potrivit motivaţiei şi funcţiei împrumutului în raport cu specificul unui anu-
mit stil sau registru al limbii, Sextil Puşcariu clasifică anglicismele care apar în
presa actuală în: necesare sau de lux.
1. Împrumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unităţi frazeologice
care nu au un corespondent în limba română sau care prezintă unele avantaje
în raport cu termenul autohton. În acest sens, anglicismele necesare au avanta-
jul preciziei, al brevilocvenţei şi nu, în ultimul rând, al circulaţiei internaţiona-
le. Ele sunt motivate de noutatea referentului.
2. Anglicismele de lux sunt împrumuturi inutile, care ţin de tendinţa de ordin
subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic în acest mod.
Asemenea termeni nu fac decât să dubleze cuvinte româneşti, fără a aduce in-
formaţii suplimentare.
Deşi anglicismele sunt termeni neadaptaţi sau incomplet adaptaţi la sistemul
limbii, studiile specializate au pus în evidenţă faptul că, datorită utilizării lor
164 Limba ROMÂNĂ
frecvente, pot fi considerate ca având caracter de normă (fonetică, ortografică,
morfologică).
Cercetând gradul de adaptare a cuvintelor de origine engleză în limba română
conform normelor lingvistice, am observat că tendinţa generală a limbii lite-
rare actuale este de a păstra împrumuturile din engleză într-o formă cât mai
apropiată de cea din limba sursă. În acelaşi timp, la nivel morfologic, o conse-
cinţă a pătrunderii masive a cuvintelor din engleză ar putea fi „subminarea”
caracterului flexionar al limbii române prin creşterea numărului adjectivelor
invariabile şi ştergerea graniţelor dintre părţile de vorbire. Iar potrivit nor-
mei lexico-semantice, definirea sensului împrumuturilor se face, în general,
printr-un sinonim sau o expresie echivalentă românească. Anglicismul mai
poate fi introdus în text după echivalentul său românesc sau, într-o manieră
jurnalistică, prin alternarea termenilor sinonimi în titluri şi subtitluri.
Domeniul vieţii mondene înregistrează cele mai multe anglicisme apărute re-
cent în limba noastră şi care sunt neatestate în DOOM2, DCR2 sau MDN: cool,
glamour, college-shirt, fresh, gloss, must have, peeling, roll on, scrub, skinny, smo-
key eyes, stick, hair-styling, outfit, t-shirt, tank-shirt, fresh, shapingul,body tuning,
blush, casual, pe lângă „mai vechii”: cover-girl, casting, beauty, fashion. Majori-
tatea se înscriu în categoria anglicismelor de lux, existând un termen echivalent
în limba română actuală:
beauty „frumuseţe, splendoare” ca în sintagma „salon beauty” (Stil, nr. 4, 2008); fa-
shion pentru „modă”: „în continuare, vă prezentăm trei fashion iconuri şi stilurile
lor care nu vor muri niciodată” (S., 27.03.08, p. 25); casual pentru „ţinută neofi-
cială”: „stilul coafurilor e casual” (Stil, nr. 4, 2008); glamour „farmec, atracţie”: „în
acest sezon se poartă stilul glamour cu accente moderne” (T., 28.03.08, p. 5); gloss
pentru „strălucire, luciu” şi determinativul glossy: „«Unica» este revista glossy pen-
tru femeile dornice să se realizeze în viaţa personală şi profesională” (U., martie,
2008); „Dacă ai buzele asimetrice, evită nuanţele prea închise şi foloseşte nuanţele
bej sau glossurile roz-pal” (S., 29.02.08); blush substantivizat, cu semnificaţia iniţială
de „a înroşi”: „aplică blush pe diagonală” (S., 29.02.08); brand cu sensul de „marcă”:
„Un nou brand italian la Chişinău” (Vip M., 01.02.08), îl întâlnim şi în alt context,
mai puţin obişnuit: „Tanti Ludmila, un brand puternic” (J., 03.04.2008); outfit „echi-
pament”: „În acest an se promovează outfiturile masculine care arată supersexy şi
sunt şi comode” (S., 29.02.08); peeling „peelingul – un proces ce se realizează după
curăţarea pielii” (Stil, nr. 4, 2008); „Pentru ştergerea cicatricelor vei avea nevoie de
o intervenţie estetică mai complexă, cum este peeling-ul chimic sau phytopeeling-ul,
care se executa numai sub supraveghere medicală şi în saloanele de specialitate”
(S., 4.01.08); skinny „slab, osos”, despre pantaloni „drepţi, ajustaţi”: „Păstrezi panta-
lonii skinny, trenciurile cu croială clasică şi puloverele asemănătoare ponchourilor”
(S., 29.02.08); „poţi combina cu omniprezenţii pantaloni skinny sau cu o «fustă
balon»... Must have-ul ţinutei stă în top” (S., 29.02.08); scrub „pe lângă crema de faţă,
trebuie să mergi la farmacie şi să-ţi cumperi un peeling sau scrub (nu costă scump)”
(S., 4.01.08); stick „baton, lipicios” „un fard cremos sub formă de stick” (S., 29.02.08);
 iuventus 165
smokey eyes care se referă la „culoarea fumului”: „Se poartă nuanţe de maro-verde
şi «smokey eyes»” (Stil, 01.10.2008).
Remarcăm aici ortografia neunitară a anglicismelor în cazul articulării lor:
glossurile, outfiturile, dar şi peeling-ul, must have-ul.
Anglicisme precum coktail, make-up, party, pub, trend şi compusul super-trendy,
modelling, brand, designer, fitness, flash, lifting, look, sex-appeal, shopping atestate
în DOOM2 au pătruns în limbajul curent prin larga popularizare oferită de
revistele cu subiecte din viaţa mondenă:
casting „selectare a actorilor pentru anumite roluri” şi modelling „curs pentru
manechine”, dar şi „modelare”, datorită caracterului lor internaţional şi preci-
ziei exprimate sunt utilizate cu mare frecvenţă în publicaţiile analizate: „aici a
nimerit exact în perioada cu casting-ul pentru Akcent; „Modelingul, la braţ cu
frumuseţea, este o modalitate de a cunoaşte celebritatea fără a face politică,
afaceri, sport sau muzică” (Stil, 01.10.2008); designer cu sensul de „proiectant”
„Sunt designer vestimentar la «House of Art», însă în particular pregătesc o
nouă colecţie prèt-a-porter” (Vip M., 01.11.07); fitness „condiţie fizică bună”:
„Apucă-te de fitness” (S., 29.02.08); flash care este înregistrat în MDN cu sensul
de „informaţie scurtă transmisă cu prioritate”, iar mai recent el este folosit cu
semnificaţia exactă din limba engleză „rază, licărire”: „La conferinţa de presă
am găsit-o aşezată în unul din ultimele rânduri ale sălii – o deranjează, aproape
bolnăvicios, tot ce înseamnă public, monden, flash şi camere de filmat” (Vip M.,
01.11.07); fresh „proaspăt, curat”, deşi nu este înregistrat în DOOM2, îl aflăm în
MDN cu această semnificaţie: „cum reuşesc femeile cu joburi de succes, dar şi
cu puţin timp liber, să arate fresh la orice oră” (S., 29.02.08); make-up „machiaj
al feţei”: „Află ce mai poartă starurile în materie de make-up” (Stil, 01.10.2008);
lifting „operaţie de chirurgie estetică pentru reîntinerirea pielii”: „lifting al sâ-
nilor şi al întregului corp” (Stil, nr. 4, 2008); look „aspect, înfăţişare”: „până şi
cel mai cuminte look are nevoie de multă atenţie, pentru a fi desăvârşit”
(S., 29.02.08); trend „tendinţă, evoluţie”: „să alegi ceea ce te avantajează, chiar
dacă nu eşti exact în trendul zilei” (S., 29.02.08); cocktail „Acest item este cu suc-
ces regăsit şi-ntr-o ţinută office, şi într-una de cocktail” (S., 29.02.08); shopping
„cumpărături”: „Ai şi spectacol şi film, shopping cât încape” (S., 29.02.08);
sex-appeal „farmec, atracţie”, înregistrat în DOOM2 şi ortografiat ca în engleză,
în presă însă este întâlnit sub diferite forme grafice, ceea ce demonstrează o
încercare de adaptare a cuvântului la ortografia românească: „Ar mai fi nevoie
de ceva sexapil pentru a fi un top model de nota «10»” (Vip M., 01.02.08).
Desigur că utilizarea unor cuvinte englezeşti se explică, pe de o parte, prin do-
rinţa vorbitorului de a impresiona, de a arăta că este cunoscător al unei limbi
străine, dar şi, pe de altă parte, pentru a atrage atenţia, pentru a da colorit mesa-
jului. Snobismul unor astfel de utilizări nu ar trebui încurajat, întrucât, de cele
mai dese ori, în astfel de cazuri, mesajul şi, implicit, comunicarea, sunt serios
afectate şi, în ultimă instanţă, ineficiente.
166 Limba ROMÂNĂ
Referinţe bibliografice
1. Mioara Avram, Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti, 1997.
2. Georgeta Ciobanu, Anglicisme în limba română, Timişoara, 1996.
3. Nicolae Corlăteanu, Încadrarea lingvistică în realităţile europene, Chişinău, 2001.
4. Albina Dumbrăveanu, Ion Dumbrăveanu, Considerente privind expansiunea şi utilizarea
unor anglicisme în limba română // „Limba Română”, nr. 1, Chişinău, 1999.
5. Valeria Guţu Romalo, Aspecte ale evoluţiei limbii române, Bucureşti, Humanitas Educa-
ţional, 2005, 260 p.
6. Ştefania Isaac, Dezvoltarea competenţelor comunicative vs. Anglicismele recente în limba
română. Monografie, Chişinău, 2004.
7. Sextil Puşcariu, Limba română. I. Privire generală, Bucureşti, 1976.
8. Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Vocabularul limbii romane actuale: dinamică, influenţă, crea-
tivitate, Editura All, Bucuresti, 2007, 160 de pagini, p. 83-111.
9. http://www.pruteanu.ro/6atitudini/2007.09.27-limba.htm

Dicţionare
1. DOOM2 – Dicţionarul Ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române. Ediţia II-a,
Bucureşti, 2005.
2. Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, 1998.
3. MDN – Marele Dicţionar de neologisme, Florian Marcu, Bucureşti, 2002.
4. Dicţionar englez-român, român-englez, Andrei Bantoş, Bucureşti, 2005.
5. DCR2 – Florica Dimitrescu, Dicţionar de cuvinte recente, ediţia a doua, Bucureşti, 1997.

SURSE
J. – „Jurnal de Chişinău”
T. – „Timpul”
Vip M. – „Vip Magazin”
U. – „Unica”
S. – „Săptămâna”
Stil – „Stilouette”
Conducător şt. dr.
Larisa GURĂU