Influente lingvistice engleze asupra limbii romane actuale n acest subcapitol vom ncerca sa analizam prin prisma unei

abordari stiintifice ceea ce am observat deja la nivel empiric: folosirea masiva a cuvintelor de origine engleza n vocabularul tinerilor romni din ziua de azi. Ne vom folosi n acest scop de lucrarile unor lingvisti romni si de studiul materialelor existente pe aceasta tema n literatura romna. Limba romna, ca orice alta limba, nu este una statica, ci dinamica, plina de schimbari, de mprumuturi si modificari. Putem invoca influenta masiva a frantuzismelor, cu nu att de mult timp n urma; asta numai pentru a ne limita la istoria relativ recenta a limbii romne. Putem mentiona de altfel infuentele slavone, grecesti si unguresti. Oprindu-ne la influenta limbii engleze, primul fapt demn de mentionat este ca vorbim de un fenomen international (nu numai european, ci simondial). Imprumutul masiv de termeni angloamericani s-a manifestat dupa al doilea razboi mondial n majoritatea limbilor europene si nu numai. Vorbim de un fenomen explicabil mai ales prin progresul anumitor domenii ale tehnicii. Mentiunile la adresa fenomenului nu sunt greu de gasit. Publicatiile de specialitate abunda n articole si carti dedicate 656i81g studierii fenomenulului (peste 20 mentionate n lucrarile Mioarei Avram (1997) si Adrianei Stoichitoiu Ichim (2006), asta ca sa nu mai mentionam studiul canalelor media si a diverselor publicatii ce denota o masiva influneta anglica. Astfel propriile noastre observatii empirice sunt dedublate de studii lingvistice, putnd fii astfel relativi siguri de existenta fenomenului. Semnalam chiar aparitia unui dictionar de cuvinte mprumutate din limba engleza sub egida editurii ALL Educational, (2004). Aici este demn de mentionat polarizarea parerilor legate de acest fenomen pe de o parte a lingvistilor pe de cealalta a persoanelor publice facuta de Adriana Stoichitoiu Ichim: "Atitudinea oamenilor de cultura din Romania fata de avalansa de anglicisme intlnite in toate registrele stilistice ale limbii (limbaje specalizate, limba literara Standard, limbaj colocvial familar, argoul adolescentilor sau asa numita teenspeak") oscileaza intre indignarea produsa de manifestarile de anglomanie (careia ii dau glas scriitori si cameni din presa si relativa toleranta exprimata de lingvisti de prestigiu (Mioara Avram, Th. Hristea, Rodica Zafu), preocupat preponderent de normarea uzului si mai putin de aspectele sociolingvistice sau socioculturale ale "romglezei". Sa tratam asadar acest subiect de stricta actualitate din domeniul vocabularului romnesc: avalansa de mprumuturi din engleza britanica si americana care au invadat limba

noastra mai ales n ultimele decenii. E o patrundere masiva,care continua sa creasca ntr-un ritm accelerat, dar care si gaseste motivatia n necesitatea de a desemna anumite realitati extralingvistice noi. Vom ncerca n continuare o abordare a problemei sus-numite din perspectiva normativa. Vom viza pe de o parte norma socio-culturala, iar pe de alta parte norma lingvistica. Lund n discutie prima dintre cele doua norme enuntate, cea socio-culturala, vom adopta pozitia lui Sextil Puscariu cit. in. (Ichim 2006), conform careia vorbim de doua categorii de mprumuturi: necesare si de lux. Sunt termeni preluati apoi de alti lingvisti ( mentionam aici pe Mioara Avram, 1997), pe care i aplica la problema anglicismelor. mprumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unitati frazeologice care nu au un corespondent n limbaromana sau care prezinta unele avantaje n raport cu termenul autohton. n acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al unei forme succinte si nu n ultimul rnd al circulatiei internationale. Ele sunt motivate de multe ori de noutate. n acelasi timp, luam n calcul si o motivare denotativa si, riscam a afirma chiar una stilistica, nanumite situatii, chiar daca mai putine la numar. Anglicismele denotative nu au, n general, echivalente n limba romana, ntruct denumesc realitati aparute recent ndiferite domenii ale culturii materiale si spirituale. Vom face o scurta trecere n revista a domeniilor n care apar aceste anglicisme, cu exemplificari si unele explicatii, acolo unde este necesar. n domeniul sportului, avem exemple precum: fotbal (fotbalist), baschet (baschetbalist), rugby (rugbist), schi, meci, volei, karate, eros, skateboard etc. Acesta din urmaeste o trunchiere a compusului din limba engleza skateboarding (sportul practicat cu ajutorul unei plance pe role); similar este termenul snowboard. n domeniul economic, tehnic: lap-top, site, walkman, pager, sponsor, hard, soft (din nou trunchieri din engleza: hardware, software) etc. Un termen precum airbag este folosit n romna cu sensul din franceza: perna gonflabila destinata sa protejeze, n caz de ciocnire, pasagerii de pe locurile din fata aleunui automobil. Apar aici sj verbe precum a scana, o forma adaptata la realitatea lingvistica romneasca din englezescul to scan (a examina ceva n detaliu). n domeniul comunicatiilor si presei: computer, web, clip (video-clip), e-mail etc.

Clip si-a extins sfera, ajungnd sa fie utilizat nu numai n muzica si film, ci si ntro sintagma precum ,,clip electoral". n domeniul nvtmntului: Curriculum (chiar drept urmare el daca e un fiind termen acceptat latin, noi l-am n terminologia

mprumutat din engleza) si derivatul sau adjectival curricular. Grant apare des ntrebuintat n cercetarea stiintifica, oficiala. Master si masterat sunt alte doua exemple care nu mai necesita explicatii. n domeniul gastronomiei: fast-food, ketchup, hamburger, hot-dog, chips etc. (Avram, 1997) n mod cert numarul domeniilor n care si fac aparitia anglicismele este mult mai mare dect cel expus aici, dar intentia nu a fost de a epuiza exemplele, ci de a sublinia diversitatea acestor domenii. Principalul avantaj al utilizarii acestor termeni este caracterul lor international, care faciliteaza schimbul de informati si tehnologii ntre specialisti.Am mai putea adauga: precizia sensului, scurtimea si simplitatea structurii (mass-media n comparatie cu mijloace de comunicare n masa). Anglicismele conotative sau stilistice sunt cele care dubleaza un cuvnt romnesc preexistent, cu scopul de a dezvolta anumite nuante stilistice. party pentru petrecere happy-end pentru sfrsit fericit weekend pentru sfrsit de sptmn penalty pentru lovitur de la 11 metri live pentru n direct summit pentru ntlnire la vrf etc.(Avram, 1997) Tot n aceasta categorie intra si anglicismele ntlnite n varianta colocviala: boss, highlife (folosite aproape exclusiv peiorativ).Unii dintre cei mai folositi termeni n limbajul familiar din perioada actuala sunt OK, full si party (anglicisme utilizate nu numai de tineri, ci si de presa actuala). Pentru situatia frazeologismelor de tip colocvial dam un singur exemplu: no comment - formula consacrata n cadrul interviurilor pentru a se evita raspunsul la o ntrebare. Anglicismele ,,de lux" sunt mprumuturi inutile, care tin de tendinta de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic n acest mod. Nu vom insista dect cu putine exemple: advertising (publicitate), band (orchestra), fashion (moda), toast (pine prjit) etc. Norma lingvistica presupune mai multe aspecte, unele dintre ele chiar contradictorii. Vorbim totusi de norma, ntructstudiile care dezbat problema anglicismelor au relevat anumite aspecte care, prin caracterul lor regulat, repetabil, potfi considerate ca avnd caracter de norma.

Dificultati apar adesea n scrierea compuselor englezesti cu sau fara cratima, precum si n utilizarea cratimei n cazul formelor articulate enclitic, flexionate sau derivate. Normele actuale nu sunt explicite n aceste situatii. Anglicisme masculine si feminine sunt mai putine ca pondere, dar nu neglijabile.Ex.: masculine - lider, lideri; suporter, suporteri; clovn, clovni; dealer, dealeri etc., feminine - stewardesa, stewardese; tenismena, tenismene; reportera - reportere etc. Verbele mprumutate din limba engleza sunt mai putine dect substantivele. Astfel avem:a dribla, a accesa, a procesa, a sponsoriza, a implementa, a scana, a lista etc. Vom lua n discutie la norma lexico-semantica extinderile de sens, restrangerile, deprecierile si chiar sensurile figurate. Termenul blugi, trunchiat din englezescul blue jeans (pantaloni stramti, confectionati dintr-un material special, foarte rezistenti), si-a largit sensul n registrul colocvial,desemnand materialul specific. Lider apare acum cu sensul generic ,,sef, de frunte", evoluat de la cel de ,,conducator politic, sindical etc." Similar avem pe top, care nu se mai foloseste numai n muzica, ci n toate domeniile, cu sensul generic ,,clasament".Un exemplu pentru restrngerile de sens ar fi know-how (n engleza cu sensgeneral "cunostinte tehnice sau stiintifice"), care n limba romna apare drept ,,transfer de tehnologie". Deprecierea sensului este evidenta n cazul termenului bisnita (din englezescul business) folosit colocvial cu sensul binecunoscut ,,afacere dubioasa, necinstita".Bisnita si bisnitar au conotatii peiorative. si sensurile figurate sunt utilizate frecvent cu conotatii peiorative. Asa avem: killer,,, puzzle politic", ,joker electoral", ,,time-out etc. Anglicismele sunt o realitate, iar atitudinea vorbitorilor si a specialistilor trebuie sa fie una rationala n aceastaprivinta, crtarind att avantajele, ct si dezavantajele. Acestea din urma nu sunt numeroase, dar exista. Dintre acestea mentionam: nesiguranta de adaptare, crearea de forme inculte (vezi ciunga, plovar ) sau forme hipercorecte(clovn pronuntat ca n limba engleza, desi el s-a adaptat total), riscul pleonasmelor. Pe de alta parte, nsa, putem vorbi si de multe avantaje. Anglicismele nu au determinat o ,,alterare" a limbii romne, ci, dimpotriva, au contribuit la permanenta ei nnoire si reconstructie, la nuantarea ei semantica si stilistica, la modernizarea lexicului. Influenta limbii engleze nu trebuie sa fie considerata un fenomen negativ, nefind cu nimic mai periculos dect alte influente straine care s-au manifesta de-a lungul timpului n limba noastra, atta timp ct nu seexagereaza folosirea lor. Adoptarea n vorbire a acestor termeni corespunde unor necesitati de

expresie att culturale, ct si sociale (aparitia unor realitati extralingvistice noi, determinata de fapte ce tin de progresul umanitatii),ct si functionale (necesitatea existentei n limba a unor termeni care sa desemneze aceste realitati noi din viata oamenilor). Esenta limbii este aceea de a se rennoi n permanenta. mprumutul din alte limbi reprezinta un aspect al creativitatiilingvistice prin care limba se schimba, mbogatinduse nencetat pentru a corespunde unor realitati n permanenta noi. Adriana Stoichitoiu Ichim (2006) face o analiza interesanta a fenomenului n domeniul politic. Iata cum si motiveaza acesta studiul: "Analiza de fata este motivata de cresterea semnificativa a ponderii influentei engleze n terminologia politica romneasca, n contextul general al "invaziei" de anglicisme si americanisme". Acesta cireaza cateva exemple desprinse din presa scrisa si din televiziune:nume proprii: Commonwealth, Downing Street, Pentagon, Amnesty International, Greenpeace, NATO, FBI, CIA; nume comune (cu referent politic sau consacrate n comunicarea politica): agreement, Big Brother, board, boss, briefing, congressman, establishment, exit poll, gentelman's agreement, grey area, impeachement, leadership, lider, lobby, mcdonaldizare, miting, political correctness, road map, shadow government, soft money, speaker, speech, staff, summit, yankeu. semantice: agrea (engl. agree) "a fi de acord"; crtita (engl. mole) "spion infiltrat"; determinat (engl. determined) "hotart"; domestic (engl. domestic) "intern, propriu unui stat"; imagine (engl. image) "perceptie publica"; provocare(engl. challenge) "dificultate de nvins"; uliu (engl. hawk) "personalitate oficiala cu spirit belicos" frazeologice: axa raului (engl. axis of evil); Carte Alba (engl. White Paper); cine de paza (engl. watchdog);corectitudine politica (engl. political correctness); clasa de mijloc (engl. middle class); cortina de fier (engl. iron curtain); discriminare pozitiva (engl. positive discrimination); foaie de parcurs (engl. road map); foc prietenesc(engl. friendly fire); Fratele cel Mare (engl. Big Brother); gulere albe (engl. white collars); guvern din umbra (engl.shadow government / cabinet); lider de opinie (engl. opinion leader); ONG (dupa engl. NGO) "organizatie non-guvernamentala"; pierderi colaterale (engl. colateral damages); prima doamna (engl. first lady), principiul dominoului (engl. domino effect); razboi rece (engl. cold war); state-tlhar (engl. rogue states); Unchiul Sam (engl.Uncle Sam) (Adriana Stoichitoiu Ichim 2006) Conchidem atfel ca exista suficiente dovezi pentru a ne sprijinii ipoteza conform careia limba engleza are o influenta majora asupra limbajului tinerilor. Desi n studile lingvistice citate nu s-a facut mentiune de "termenii afectogeni", suntem de parere ca acestia nu au patruns n limbaj suficient de mult pentru a fi considerate ca facnd parte din vocabularul extins al limbii romne. Ne punem nsa intreba oare ce alte schimbari provoaca aceast import masiv?