INTRODUCERE

a) Importanța substantivelor în comunicare

O clasa de cuvinte deosebit de importantă în vocabularul unei limbi este cea a cuvintelor
care denumesc obiecte ce pot fi percepute de simțuri, reprezentate în minte, imaginate sau
gândite: ființe (câine, bărbat, oameni, scriitor, dog, hamster, man, people, writer), precum și tot
ce ține de lumea organică (plantă, copac, trandafir, plant, tree, rose), tot ce ține de lumea
anorganică (rock, coal, water), lucruri (masă, table), noțiuni abstracte (idee, idea). Vorbim de
substantive, al căror număr, în orice dicționar, depășește cu mult pe acela al cuvintelor
aparținând altor clase, lucru firesc dacă ne gândim la varietatea infinită de obiecte și noțiuni de
care omul a luat cunoștință în cursul istoriei sale.

b) Despre limbajul presei actuale

c)
În prezent, mass-media are un impact foarte mare asupra societăţii, ea nu doar
informează, ci şi formează, într-o oarecare măsură, modul de exprimare într-o anumită perioadă
de timp. În esenţă, există o relaţie de reciprocitate între limbajul presei şi limbajul societăţii:
presa vorbeşte și se exprimă aşa cum vorbeşte societatea, iar societatea, la rândul ei, preia
limbajul pe care îl propagă presa. Astfel că atunci când vorbim despre anumite greşeli de
exprimare, despre deficienţe de stil şi, despre orice abateri de la normele limbii române literare,
căutarea cauzelor trebuie orientată în ambele direcţii.
Toate aceste schimbări introduse de presă au dus la aprecierea acesteia ca fiind „a patra
putere în stat”, ceea ce are o consecință și anume, este un factor semnificativ în plan cultural-
educativ. Spunem acest lucru, pentru că presa contribuie, cel puțin în mod neoficial, la „educarea
lingvistică a publicului” prin îmbogățirea, diversificarea și internaționalizarea lexicului limbii.
Împrumutul masiv de termeni anglo-americani reprezintă un fenomen socio-cultural care
s-a manifestat după al Doilea Război Mondial în majoritatea limbilor europene. În Europa de Est,
ritmul de pătrundere a anglicismelor s-a accelerat o dată cu ieșirea țărilor respective din sfera
totalitarismului și cu abandonarea așa-zisei „limbi de lemn”.
Cuvintele împrumutate din engleza britanică și americană au invadat în ultimele decenii
limba română atât la nivelul vorbirii, rostirii, cât și al scrierii. Presa scrisă a cunoscut o
pătrundere masivă a acestora, care continuă să crească într-un ritm accelerat. Din punct de vedere
stilistico-funcțional, mass-media este „asaltată” de nelogisme din limba engleză, ajutată fiind de
internet și de amploarea pe care a luat-o comunicare datorită rețelelor de socializare (Facebook,
Instagram). Prin intermediul presei, neologismele pătrund în alte terminologii decât cele cărora le
aparțin prin definiție și, ulterior, în limbajul literar standard, ceea ce trimite la lărgirea
semnificației și apariția de sensuri figurate.
Deoarece mass-media are ca rol principal prezentarea cât mai exactă a realității, limbajul
presei reflectă modalitățile în care limba română suferă anumite modificări. Funcția fatică devine
activă în comunicarea jurnalistică, prin folosirea unor anglicisme utilizate și în limbajul familial.
În acest caz, cuvintele englezești folosite în presă fac parte din fondul comun de cunoștințe al
jurnalistului (emițător) și al publicului (receptor).
În presa scrisă, anglicismele sunt des utilizate, ele predominând în revistele dedicate mai
ales publicului cititor feminin, dar nu numai. Astfel de publicații abundă în termeni preluați din
limba engleză care sunt relativ ușor de înțeles și folosit. În funcție de tema abordată și de cititorii

1
țintă, publicațiile sunt dominate de anglicisme (reviste pentru adolescenți: Cool Girl, Bravo;
reviste pentru femei, tabloide, gazete sportive). Și în alte domenii legate de petrecerea timpului
liber și de hobby (divertisment, modă, gastronomie) au fost adoptate anglicisme. Probabil în
acest domeniu se găsesc cele mai multe cuvinte englezești, la favorizarea răspândirii acestora
contribuind rețelele de socializare, Internetul, și televiziunea. În ceea ce privește ultimul factor,
televiziunea, acesta joacă un rol important în special prin intermediul reclamelor sau al
teleshoppingului (cumpărături la distanță).
Numărul mare de anglicisme folosite în limbajul presei sugerează tendința evidentă a
emițătorului (jurnalist) de activare a funcției fatice sau referențiale, prin abordarea unui limbaj
accesibil, ușor de perceput și de descifrat, dar și conturarea funcției de divertisment a textului de
presă.

2
 CAPITOLUL I: Substantivul în limba română (prezentare generală)

Atât limba română, cât și limba engleză, ambele indo-europene, sunt totodată și limbi
analitice, iar acest lucru le aseamănă foarte mult și i-a permis limbii noastre să preia mai multe
structuri și chiar denumiri de funcții sintactice (determinant, modificator).
În limba română, substantivul este o clasă lexico-gramaticală, care se caracterizează
morfologic, sintactic și semnatico-pragmatic. Conform Gramaticii limbii române, substantivul
are flexiune după număr, caz și articulare/ determinare; are gen fix, constant; este nucleul unui
enunț, putând îndeplini funcții sintactice în cadrul propoziției și poate, de altfel, să fie
echivalentul unei propoziții sau al unei fraze; este centru grupului nominal; își asociază
referentul numai în combinație cu un determinant; denumește obiecte (ființe, lucruri, fenomene
ale naturii, relații).
Prin forma pe care o impune determinanților adjectival sau substitutelor, substantivul
cunoaște trei genuri gramaticale: masculin, feminin (pentru obiecte însuflețite), neutru (pentru
obiecte neînsuflețite).
Categoriile gramaticale ale substantivului sunt genul, numărul, cazul și
determinarea/articularea. În limba română, substantivul are două numere: singular și plural, dar
există și cuvinte din această categorie care sunt defective de plural (singularia tantum): cacao,
cinste, curaj, înțelepciune, lapte, mazăre, mărar, miere, pătrunjel, piper, rușine, sânge, unt sau
defective de singular (pluralia tantum): aplauze, câlți, Florii, jale, moaște, Rusalii, zori.
Cazul este o categorie gramaticală de relație, ce exprimă raporturile sintactice dintre
cuvinte prin modificările formale ale acestora. Substantivul are cinci cazuri deosebite între ele
prin formă, valoare și funcție sintactică: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ. Nominativul
este cazul nonsubordonării, al independenței; acuzativul este cazul obiectului direct; genitivul
este cazul dependenței, al subordonării unui nominal față de un alt nominal sau față de un
substitut al nominalului; dativul este cazul obiectului indirect, adică al obiectului către care se
orientează acțiunea verbelor; vocativul este cazul adresării directe și apare la substantive care
desemnează persoane sau obiecte personificate și este caracterizat prin intonație suplimentară
specifică.
În limba engleză, substantivul este definit ca o parte de vorbire care definește elemente
concrete sau abstracte. De asemenea, ca în limba română, și în engleză, categoriile gramaticale
ale substantivului sunt: numărul, genul, cazul și determinarea. În ceea ce privește numărul, și aici
avem substantive defective de plural și defective de singular: pluralia tantum nouns (colours,
news, thanks), singularia tantum nouns (information, money). În ceea ce privește genul
substantivelor, potrivit criteriului semantic, există trei genuri: masculin, feminin și neutru.
Cazurile substantivului în engleză sunt: nominativul, genitivul (sintetic, analitic, posesiv,
descriptiv, partitiv), dativul.

3
 CAPITOLUL II: definiție anglicism, statutul actual al cercetarii asupra anglicismelor

Fiecare epocă a avut neologismele sale: slavonisme (cuvinte intrate în limbă în special
prin traducerile de cărţi bisericeşti), grecisme, turcisme (în perioada fanariotă), ungurisme (mai
ales în perioada stăpânirii austro-ungare în Transilvania), franţuzisme (în epoca modernă),
anglicisme şi americanisme mai recent. Esenţa limbii este aceea de a se reînnoi în permanenţă.
„Limba ia naștere prin schimbare și moare atunci când încetează să se schimbe” (Coșeriu
1997:9).
Înnoirea vocabularului unei limbi este un proces esenţial şi inevitabil, în condiţiile
schimbărilor care au loc permanent în societatea umană. Astfel, în domeniul economiei,
administraţiei, comerţului, sportiv, dar mai ales al informaticii, numărul termenilor împrumutaţi
din limba engleză este din ce în ce mai mare. Având în vedere că limba engleză a fost introdusă
ca disciplină obligatorie în sistemul de învăţământ din România şi că foarte mulţi tineri utilizează
astăzi calculatorul, limba literară, în diversele ei varietăţi, înregistrează folosirea frecventă a unor
termeni de origine engleză, cuvinte care la noi poartă numele de „anglicisme”.
Potrivit DEX anglicismul reprezintă „o expresie specifică limbii engleze, cuvânt de
origine engleză împrumutat, fără necesitate, de o altă limbă şi neintegrat în aceasta”. În DN3
apare definit ca :„expresie proprie limbii engleze, cuvânt de origine engleză, împrumutat de o
altă limbă, încă neintegrat în aceasta”. Mioara Avram, spune că „anglicismul este un tip de
străinism sau xenism, care nu se restrânge la împrumuturile neadaptate şi/sau inutile şi este
definit ca: unitate lingvistică (nu numai cuvânt, ci şi formant, expresie frazeologică, sens sau
construcţie gramaticală) şi chiar tip de pronunţare sau/şi de scriere (inclusiv de punctuaţie) de
origine engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza
americană, nu doar din cea britanică”. (Avram 1997:11). Adriana Stoichiţoiu Ichim, foloseşte
termenul anglicism pentru „împrumuturi recente din engleza britanică şi americană, incomplete
sau deloc adaptate (ca atare, ele se scriu şi se rostesc în română într-un mod foarte apropiat sau
identic cu cel din limba de origine)” (Stoichiţoiu Ichim 2001: 83).
Din perspectiva multilingvismului, în ultimele douã decenii este considerat anglicism
orice cuvânt provenit din limba englezã care desemneazã un lucru sau un concept care aparține
civilizației engleze.
Adriana Stoichițoiu-Ichim susținea în Vocabularul limbii române actuale că „realitatea
lingvistică actuală nu permite, în opinia noastră, o delimitare precisă între
anglicisme/americănisme (cuvinte în curs de asimilare) și xenisme (cuvinte neadaptate,
străinisme ori, pur și simplu, cuvinte străine).”1 Printre cuvintele care se înscriu în categoria
xenismelor se numără: cash, jogging, puzzle, show, staff, story, summit, talk-show, trend
(considerate cuvinte englezești), la care se adaugă cuvinte din engleza americană: master, racket,
supermarket.
Sextil Pușcariu împărțea împrumuturile în două categorii: necesare și de lux. Din prima
categorie fac parte cuvintele, sintagmele sau unităţile frazeologice care nu au un corespondent în
limba română sau care prezintă unele avantaje în raport cu termenul autohton. În acest sens,
anglicismele necesare au avantajul preciziei, al brevilocvenţei şi nu în ultimul rând al circulaţiei
internaţionale.
„Anglicismele de lux reprezintă împrumuturi inutile și, în unele cazuri, chiar dăunătoare.
Ele sunt nemotivate sau posedă motivații de tip negativ, precum veleitarismul intelectual și
afectarea, trase prin snobism lingvistic, insuficienta cunoaștere a resurselor limbii materne,
1
Adriana Stoichițoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale, Editura BIC ALL, București, 2007, p. 83;

4
comoditatea sau graba care – mai ales în cazul ziariștilor – nu le permit să reflecteze asupra
echivalențelor lexicale, pentru a alege termenul cel mai adecvat.”2 Totodată, acestea sunt
utilizate de anumite categorii sociale pentru a se indivilualiza lingvistic.
Cercetătorul Francisc Kiraly susține că în preluarea unui cuvânt din altă limbă se pot
distinge mai multe faze, printre care:
a ) împrumuturile propriu-zise, adică cuvintele pătrunse din alte limbi, care s-au adaptat
la sistemele fonetic şi morfologic din limba română. Acestea sunt folosite mai des, dau naştere
la derivate şi nu mai sunt simţite de vorbitori ca fiind de altă origine (lider, miting);
b) cuvintele străine: au foneme străine în corpul lor, nu corespund morfologic, se folosesc
ocazional, iar vorbitorul, fără să fie specialist, le poate preciza uşor originea (show, leasing).
Cuvântul de altă origine, în prima etapă a existenţei sale pe teren românesc, este cuvânt străin şi
devine împrumut doar atunci când se supune specificului și normelor limbii în care a ajuns.
Așadar, fiecare împrumut a fost cândva cuvânt străin, dar nu fiecare cuvânt străin utilizat ajunge
a fi împrumut.
Părerile referitoare la acceptarea sau respingerea anglicismelor sunt împărțite, lingviștii
împărțindu-se în două categorii, cei care sunt toleranți, dar optează pentru necesitatea unor tipare
stricte de adaptare morfologică a acestor cuvinte, printre care se numără Mioara Avram, Adriana
Stoichițoiu-Ichim, Ștefania Isaac, și cei care consideră că aceste cuvinte sunt binevenite în limba
română, dar că trebuie scrise românește, trebuie adaptate sistemului nostru conform regulilor de
scriere și de pronunție ale limbii române, adică trebuie autohtonitizate. Printre susținătorii aceste
idei se numpra George Pruteanu care, de altfel, reproșa noii ediții a Dicţionarului ortografic,
ortoepic şi morfologic că legitimează romgleza.
Uzul în exces, abuzul inadecvărilor contextuale, eliminarea alternanțelor sinonimice, dar
și alte motive, i-au determinat pe „conservatori” să lanseze câteva observații ce demonstrează că
această inovație lexicală nu este încă bine fixată în sistem.

2
Idem, p. 95;

5
 CAPITOLUL III: nominalele anglicisme în limbajul presei actuale

a) Încadrarea morfologică a anglicismelor în limba română (gen, număr, determinare)

De remarcat că cele mai multe împrumuturi din limba engleză sunt la nivelul morfologiei
nominale, deoarece acestea sunt ușor adaptabile.
În funcție de genul substantivelor, pluralul anglicismelor preluate în limba română se
realizează după regulile limbii în care au fost adoptate, iar în cazul cuvintelor pătrunse în limba
vorbită sunt prezente și unele alternanțe consonantice: jeanși.
La împrumuturile recente, în curs de adaptare, norma actuală a adoptat soluții diferite, și
anume:
a) Folosirea unor substantive cu aceeași formă la singular și la plural: dandy,
hippy, playboy
b) Încadrarea în modelul substantivelor românești, prin formarea pluralului:
 La cele masculine cu desinența –i cu alteranțele fonetice
corespunzătoare: adidași, bodyguarzi/bodigarzi, boși, brokeri, dealeri,;
 La cele neutre, în general cu desinența –uri, legată
 Direct la cuvânt – chiar neadaptate sub alte
aspecte – care se termină cu literele din alfabetul limbii
române pronunțate ca în limba română: boarduri, clickuri,
e-mailuri, gadgeturi, grepuri, grepfruturi, itemuri,
summituri, trenduri, week-enduri;
 Prin cratimă la cuvântul a căror finală
prezintă deosebiri între scriere și pronunțare: bleu-uri,
service-uri, site-uri, speech-uri, show-uri, sau care au finale
grafice neobișnuite la cuvinte vechi din limba română:
display-uri, mouse-uri, party-uri, penalty-uri,story-uri.
Aceleași reguli sunt valabile și în cazul articulării.

La o privire mai atentă, observăm că cele mai multe cuvinte englezești din categoria
numelui se încadrează, în limba română, în categoria neutrului, cel cu pluralul în –uri, iar mai
puține sunt substantivele de genul feminin sau neutru (prin analogie cu echivalentele românești):
blugi, hotdogi, jeanși.
În privinţa genului la substantive (acestea fiind cele mai numeroase părţi de vorbire
împrumutate), majoritatea anglicismelor care desemnează inanimate se încadrează în categoria
neutrului românesc: cocteil – cocteiluri, „renunţă la cocteiluri, bere sau alte băuturi care conţin
alcool” (www.one.ro, 20.05.2017, Cum să îţi recapeţi silueta în doar 7 zile), meci – meciuri, star
– staruri „staruri ale cinematografie” (www.one.ro, 20.05.2017, Cum arată acum, la 81 de ani,
legendara actriţă Julie Andrews ), trening – treninguri, weekend – weekenduri: „weekenduri la
malul mării” (www.one.ro, 24.05.2017, Cum te îmbraci pe litoralul românesc: 4 destinaţii cheie)
etc. Un singur inanimat a trecut la feminin şi e acceptat în varianta literară: giacă, prin analogie
cu jachetă, oricum ambele provenite din englezescul jacket (în DEX apare şi varianta geacă):
„geacă de ski” (www.one.ro, 20.04.2017, Kate Middleton, în cursă alături de Prinţul William.
Cine a câştigat).

6
 O situaţie intresantă apare în cazul unui termen precum miss care, conform genului
natural ar trebui să fie feminin, dar el îşi formează pluralul în –uri, la fel ca substantivele neutre.
Ne îndepărtăm astfel de regula concordanţei între genul natural şi cel gramatical.
Unele dintre cuvinte sunt încadrate la genul neutru, conform desinenței, deși
corespondențele lor românești sunt feminine: business-urile (afacerile) „Business-urile
gestionate de Mirela Pop generează aproximativ 50% din cifra de afaceri consolidată a Grupului
Teraplast. (www.zf.ro, 10.05.2017, Mirela Pop este începând de ieri noul director general al
grupului Teraplast, în locul lui Mircea Hoţoleanu), fashion-party-ul (petrecere), leadership-ul
(conducerea).
Anglicisme masculine şi feminine sunt mai puţine ca pondere, dar nu neglijabile;
masculine: clovn-clovni; dealer-dealeri; lider-lideri; suporter-suporteri etc, feminine: reporteră-
reportere „Frumoasa reporteră sportivă” (www.adevarul.ro, 21.04.2017, O frumoasă
prezentatoare a ştirilor sportive de la Dolce Sport a fost în Spania, pe urmele lui Rafael Nadal);
stewardesă-stewardese; tenismenă-tenismene „cinci tenismene se aflau la egalitate”
(www.prosport.ro, 12.05.2017, Simona Halep devine prima sportivă din istorie care joacă trei
finale la turneul de la Madrid) etc.
Există şi substantive împrumutate din engleză care nu s-au adaptat morfosintactic. Unele
sunt greu adaptabile, altele nu s-au adaptat deloc. Situaţii aparte avem când vorbitorii români nu
recunosc formele de plural englezeşti (desinenţa –s), iar prin adăugarea desinenţelor româneşti
de plural se ajunge la forme cu caracter pleonastic: ,,snacksuri şi alte alimente nesănătoase.”
(www.adevarul.ro, 24.05.2017, De ce stresul deschide apetitul pentru alimente nesănătoase),
,,bestsellersuri româneşti”, ,, Daca-i plac sticksurile, își cumpără sticksuri” (www.adevarul.ro,
25.04.2017, Rahmaninov la bax cu sticksuri) etc. (este aşa-numitul pleonasm morfologic).
Frecvenţa utilizării lor a contribuit la considerarea acestor forme drept corecte.
Dintre substantivele care nu s-au adaptat sub acest aspect al limbii, menţionăm pe mass-
media. În fapt, întâlnim două situaţii diferite la acest termen. În acord cu etimologia (media fiind,
aşa cum se ştie, pluralul cuvântului latinesc medium ,,mijloc”) apare acordul la plural (Mass-
media ruse au dezvăluit” (www.jurnalul.ro, 11.05.2017, EUROVISION 2017 România s-ar
putea califica în finală; Bulgaria, marea favorită a semifinalei de joi). Conform criteriului
formal, substantivul poate apărea şi drept substantiv feminin invariabil, având numai formă de
singular, „mass-media din România îşi va regla conturile cu puterea politică” (www.adevarul.ro,
05.05.2017, Mass-media, inamic sau promotor al culturii de securitate?). Ca urmare a acestui
fapt se folosesc enunţuri precum: „canalele mass-media”(www.jurnalul.ro, 23.05.2017, CNA
recomandă difuzarea spoturilor privind beneficiile vaccinării antirujeolice a copiilor).
Americănismul mass-media este un substantiv colectiv cu formă de plural, asemenea lui media
care a apărut prin trunchiere. Unii cerecetători îl consideră un substantiv feminin invariabil, prin
analogie cu românescul presă, și are numai formă de singular. Acest cuvânt poate fi interpretat și
ca adjectiv invariabil.
De asemenea, în limba română, unele substantive englezești sunt folosite drept adjective:
„lungmetraje horror” (www.jurnalul.ro, 28.04.2017, Castelul Corvinilor a devenit platou de
filmare pentru Warner Bros), „istoria muzicii rock” (www.jurnalul.ro, 12.05.2017, Veteranii de
la Deep Purple dau startul turneului "The Long Goodbye" într-un concert la Bucureşti)

7
 b) Sensul anglicismelor (denotative, conotative)

Din punct de vedere referențial, majoritatea noilor cuvinte pătrunse în limba română din
limba engleză, atât cu sens denotativ, cât și cu sens conotativ, se regăsesc în domenii precum:
social, politic, administrativ. Acestea erau cunoscute, înainte de 1989, pentru „limbajul de lemn”,
greu de adaptat, dar care a fost supus, în era democrată, unui proces de înnoire terminologică
accentuată.
Anglicismul mai poate fi introdus în text după echivalentul său românesc sau, într-o
manieră jurnalistică, prin alternarea termenilor sinonimi în titluri şi subtitluri.
Presa scrisă și nu numai, aduce schimbări la nivelul sensurilor cuvintelor și observăm
tendința de extindere a sensurilor: best-seller (carte, lucrare care are mare succes) în limba
română este asociat cu „marfă bine vândută”; blue-jeans (pantaloni strâmți, confecționați dintr-
un material special, foarte rezistenți, purtați de tineri), iar în română, termenul adaptat, blugi, este
asociat, în mod greșit, cu materialul din care sunt confecționați acești pantaloni; lider, cuvânt
foarte des utilizat în presa postdecembristă mai ales în domeniul politic, asimilat cu românescul
„conducător politic” sau cu cel de „șef”; show a fost preluat de presă cu sensul de „spectacol”,
dar are și conotații negative sau peiorative, „circ”, „Reuniunea din Arabia Saudită a fost un
show care nu are nici valoare politică, nici concretă.” (www.jurnalul.ro, 22.05.2017, Summitul de
la Riad a fost un 'show' fără 'nicio valoare politică', afirmă preşedintele iranian).
Cele mai multe sensuri peiorative le au cuvintele care au căpătat conotații figurate.
Întâlnim în acest sens numele unor genuri cinomatografice, precum horror, western sau thriller
„am mai asistat la partide-thriller în Liga Campionilor” (www.adevarul.ro, 09.03.2017, Alte
reveniri spectaculose din istoria Ligii Campionilor: ce echipe au reuşit ceva similar cu
„Miracolul de pe Camp Nou“), romance, dar și din alte domenii artistice, sportiv sau în limbajul
colocvial: pole position (poziție de favorit, în sport), puzzle „Această informație este o piesă
importantă dintr-un puzzle în care sunt integrate date despre dvs. printre care numele și adresa
ceea îi poate ajuta pe unii să vă acceseze contrul bancar.” (www.jurnalul.ro, 02.05.2017, Ce
informații nu este deloc indicat să dezvăluiți pe rețelele de socializare) , time- out.
În categoria anglicismelor denotative se înscriu termeni de specialitate care nu au
echivalente în limba română, deoarece denumesc realități apărute recent în diverse domenii ale
culturii materiale și spirituale. Putem spune că acest adoptarea acestora are și câteva avantaje:
facilitează sensului, dar și scurtimea. Printre cuvintele care au cunoscut un aplomb în presă, dar
și în limbajul standard curent, se numără: bar, best-seller, broker, business, cameraman, candy-
bar, computer, fan, flash „Am ascultat ultima melodie și dintr-o dată a fost ca un flash și un
bang apoi fum" (www.jurnalul.ro, 24.05.2017, Stat Islamic aruncă în aer copii, în Manchester),
hobby „hobby util comunităţii” (www.adevarul.ro, 29.04.2017, Afacerea unui român, declarată
în Olanda hobby util comunităţii şi scutită de taxe. În România, a trebuit să renunţe la firmă),
job, jogging „sesiuni de jogging” (www.adevarul.ro, 05.05.2017, Cum facem jogging în mod
corect. Sfaturi pentru sedentarii care au decis să iasă din casă), hit, lider, manager,
management, marketing „conceptele teoretice de marketing şi management şi competenţele
IT” (www.adevarul.ro, 03.05.2017, Aur pentru studenţii români la o competiţie internaţională de
marketing, management şi IT), shop, show, snack, sponsor, story, stres, team „Team
managerul de la Regal Ferdinand” (www.sport.ro, 19.05.2017, Ei pot fi "noua Steaua".
Jucatorii antrenati de Raducioiu in liga a patra, doriti de Lacatus in curtea CSA ), thriller, top,
workshop „workshop de ikebana” (www.jurnalul.ro, 26.04.2017, Zilele culturii japoneze, la cea
de-a șaptea ediție) , week-end. Prezența acestora în presă demonstrează că acestea au depășit

8
granițele strictei specializări și tind să pătrundă, iar unele chiar au făcut-o, în varianta standard a
limbii, fapt pentru care unele dintre ele nici nu au pătruns în dicționarele românești de
neologisme, poate pentru că definițiile lor nu (mai) corespund sensului actual sau sensului cu
care este utilizat în limba română.
Anglicismele denotative nu au, în general, echivalente în limba română, întrucât
denumesc realităţi apărute recent în diferite domenii ale culturii materiale şi spirituale.
Caracterul internaţional al anglicismelor denotative motivează folosirea lor în forma
originară (tocmai pentru a fi un ,,instrument” facil de comunicare între specialişti şi nu numai).
Ele nu se vor adapta niciodată, tocmai datorită acestui caracter: brandy „„Brandy obţinut după
metoda Cognac” (www.adevarul.ro, 03.03.2017, Coniacul Drobeta: istoria unui brand de succes
din România comunistă. Ce s-a ales de vinarsul de Severin), hobby, ketchup „tipuri de ketchup”
(www.adevarul.ro, 20.04.2017, De ce ar trebui să nu mai consumi ketchup), lobby „activitatea
de lobby” (www.adevarul.ro, 24.04.2017, Legea lobby-ului, iniţiativă discutată în Marţea
Neagră, amânată de deputaţii jurişti. Specialişti: Portiţă pentru traficul de influenţă), thriller,
western etc.
Anglicismele conotative sau stilistice sunt cele care dublează un cuvânt românesc
preexistent, cu scopul de a dezvolta anumite nuanţe stilistice: happy-end pentru „sfârşit fericit”,
live pentru „în direct”, party „pentru petrecere”, penalty pentru „lovitură de la 11 metri”
(„centralul a dictat penalty pentru henţ” – www.prosport.ro, 16.04.2017, Victorie importantă
pentru Anderlecht ), summit pentru „întâlnire la vârf” („summit NATO” - www.jurnalul.ro,
20.05.2017, Donald Trump, în vizită la Riad, capitala Arabiei Saudite), weekend pentru „sfârşit
de săptămână”.
Cum filmele americane au cunoscut și cunosc un succes în rândul țărilor europene și în
special în România, nu au întârziat să apară și împrumuturi din engleza americană, cunoscute sub
denumirea generică de americănisme. Se diferențiazăde anglicisme prin faptul că sunt utilizate
fie cu sens peiorativ (boss), fie în limbajul argotic.
Test a pătruns mai întâi în limba română ca termen tehnic, cu sensul de probă prin care se
verifică unele aptitudini psihice și fizice ale unei persoane. De-a lungul timpului, termenul a
căpătat și accepția de material prin care se face această probă (fișe, scheme, ...), fapt pentru care
a pătruns cu ușurință în domenii precum: învățământ, sport, cercetare. Prin extincție, test a
înlocuit, treptat, românescul „examen”. Motivul l-ar putea reprezenta faptul că e un cuvânt scurt,
ce are o largă cuprindere semantică, ceea ce a dus și la crearea unor derivate, ce au intrat cu
ușurință în expresii uzuale: „Han a atras atenția ca ultimul test lansat de regimul nord-coreean a
reprezentat un succes.” (www.stirileprotv.ro, 17.05.2017, Ultima racheta nord-coreeana a fost
detectata de scutul antiracheta THAAD. Controversele uriase izbucnite dupa instalarea lui).
Substantivul top a pătruns recent în limba română cu sensul de „clasament”. Domeniul în
care îl întâlnim cel mai des este cel artistic (top filme, melodii,...) și, adesea este însoțit de un
numeral (top 10, 30, 40... 100 cei mai bogați), „topul celor mai difuzate 100 de hituri in
Romania” (www.kissfm.ro), „Top 10 genți cool pentru acest sezon” (www.elle.ro, 09.05.2017).
Rapida adaptare și faptul că se află „în topul preferințelor” printre anglicisme, este motivată și de
numeroasele sinonime din limba română: vârf, culme, creastă, coamă, pisc. Top este utilizat și în
domeniul vestimentar, dar cu sensul preluat din limba franceză, „piesă vestimentară scurtă,
asemănătoare corsajului, care acoperă bustul.” „Pantaloni cu talie înaltă şi cropped top”
(www.one.ro, 18.05.2017, 7 ţinute care te vor ajuta să obţii efectul de alungire al picioarelor).
Lumea modei a cunoscut o dezvoltare în ultimele decenii, iar din acest motiv, un alt
anglicism a pătruns cu rapiditate în limba română și a devenit „la modă”, am putea spune, tot

9
datorită scurtimii. Este vorba de trend (tendință, orientare, direcție) „Un nou trend în materie de
îngheţată” (www.one.ro, 09.05.2017, Îngheţata neagră, apariţie unică din Los Angeles).
Cuvântul este utilizat însă și în alte domenii, adică oriunde există o mișcare sau o evoluție.
Pachet este utilizat cu un sens calchiat după engleză (package), în sintagme proprii
domeniului juridic-administrativ (pachet de legi economice), financiar „un pachet de 4,2
milioane de acţiuni CEON” (www.zf.ro, 25.05.2017, Acţiunile Cemacon Cluj au urcat cu 22% în
trei zile după ce Dedeman şi-a majorat participaţia cu încă 3%).
Sub influența englezescului „project”, substantivul proiect a dobândit sensul de program
(social, administrativ, artistic) „proiect de lege” (www.zf.ro, 24.05.2017, Emmanuel Macron
cere prelungirea stării de urgenţă în Franţa până la 1 noiembrie)
Free-lancer („colaborator extern la un ziar, post de radio sau TV”). Acestui cuvânt, unii
lingviști cred că i s-a acordat cu ușurință statutul de anglicism, deși este un împrumut neasimilat.
„Unul din cinci va fi freelancer în online” (www.jurnalul.ro, 26.04.2017)
Cei mai mulți termeni au pătruns în limba română din/în domeniul sportiv, dar s-au extins
și spre alte domenii, în diferite contexte (politic, social, economic). Fault are sensul de
„infracțiune constând în împiedicarea unui adversar dea acționa în câmpul de joc”: „un fault
urât la Veltman” (www.prosport.ro, 24.05.2017, Triumful experienţei!). Substantivul apare însă
și cu un sens metaforic „faulturi democratice”. Upercut („lovitură la box care se aplică de jos în
sus, plasându-se sub bărbie și la abdomen”), apare cu sens figurat în contexte cu caracter politic.
Joker („cea mai mare carte la unele jocuri de noroc; balador”) dezvoltă un sens metaforic bazat
pe un sem neenunțat explicit în definiția românească (comportament imprevizibil și rău-
intenționat), dar prezent și în limba engleză, ceea ce ne trimite cu gândul și la un calc semantic.
„joker medical” (www.prosport.ro, 15.04.2017, Rugbistul Ovidiu Toniţa revine în activitate ca
„jocker medical” la US Carcassonne)
Un alt substantiv „americanizat” prin adaos semantic este locație. Ca mulți alți termeni
din limbajul administrativ-juridic, și acest substantiv a ajuns la noi prin franceză, cu sensul de
„închiriere”, „contract de închiriere”, „sumă plătită pentru anumite lucruri luate în folosință
temporară”, „amendă”. Se înțelege că locație avea o zonă restrânsă de circulație, limitându-se la
niște împrejurări bine precizate, cunoscute ca atare de cei interesați. Prin engleza americană s-a
strecurat în română locație înrudit etimologic, dar cu o semantică mai stufoasă și cu un indice de
frecvență mult mai ridicat, care poate indica:
a) Poziția spațială, în sensul cel mai general (zonă, sector, punct local)
b) Amplasamentul pentru o construcție, un dispozitiv etc. „o locaţie situată în
apropiere de Pukchang” (www.jurnalul.ro, 21.05.2017, Coreea de Nord a lansat un
'proiectil neidentificat')
c) O clădire (grup de clădiri) cu destinație publică
d) Domiciliul, sediul etc3, „Sărbătoarea pregătită cu atâta efort şi bucurie
găseşte Teatrul Nottara la el acasă, adică în sediul pe care îl ocupă de decenii. Doar că
recuperarea locaţiei pare iluzorie ” (www.adevarul.ro, 16.05.2017, Nottara 70, singur
printre ruine)
Succesul lui locație în limba română își poate avea explicația în faptul că acesta are o
„rudă” etimologică mai veche, moștenită la noi din limba latină. Este vorba de substantivul loc.
Ca expresie sonoră și grafică, locație este, pentru vorbitorii de limbă română, mult mai adecvat

3
G. Gruiță, Moda lingvistică actuală. Norma, uzul și abuzul, ediția a II-a-a, revăzută, Editura Paralela 45, Pitești,
2011, p. 20;

10
pentru noul conținut, pe care îl sugerează prin rădăcina sa (loc), decât pentru sensul mai vechi. El
satisface preferința vorbitorilor pentru ceea ce specialiștii numesc transparență, motivația
semnului lingvistic.
Terminologia economică, financiară, comercială, tehnică și a profesiilor a fost și ea
asaltată de numeroase împrumuturi din limba engleză.
Termenul banner a fost utilizat mai întâi în cronici sportive, iar apoi a pătruns și în
domeniul politic și cel publicitar, păstrându-și sensul din limba de origine, „fâșie lungă de pânză
pe care este scris un mesaj, un slogan”. „în spatele unui banner pe care era scris...”
(www.jurnalul.ro, 01.05.2017, Franţa: Ciocniri între manifestanţi şi poliţişti în timpul unei
defilări de 1 Mai la Paris).
Broker și dealer („intermediar”). În presă însă, apare cu sensuri specializate și
diferențiate. Broker (operator pe piață în numele clientului) „broker imobiliar”
(www.adevarul.ro, 10.05.2017, Cum să vinzi mai repede o locuinţă la un preţ cât mai bun ),
dealer (cel care face tranzacții în nume propriu).
„A fi blogger, copywriter, webdesigner sau specialist în SEO” (www.jurnalul.ro,
26.04.2017, Oportunităţi pentru promovarea pe internet)
Drive-in: la origine, în engleză, este verb. În limba română a fost tradus cu un substantiv,
„cinematograf în aer liber în care se intră cu mașina”. Cuvântul a cunoscut o extincție,
„restaurant sau loc unde se mănâncă și unde se poate intra cu mașina”.
În privința termenului master, care este folosit în limba română cu două sensuri, unul
provenit din franceză și altul din engleză, Adriana Stoichițoiu-Ichim aduce câteva lămuriri.
„Pentru a avita ambiguitatea pe care o poate genera temenul master cu ambele sensuri,
considerăm necesară adoptarea perechii masterat (prin analogie cu doctorat) – perioadă de studii
după obținerea licenței - , echivalent cu studii aprofundate și master – titlu obținut la absolvirea
ciclului respectiv de învățământ - .”4
Rating este utilizat în domeniul economic și de către publiciști cu un sens restrâns fața de
cel din limba de origine („categorie, clasificare, clasă, rang”) „O mărturisire cu mare rating”
(www.adevarul.ro, 19.05.2017).
Tour-operator este un substantiv care s-a impus în domeniul turismului, păstrând același
sens cu cel din limba engleză („companie care se ocupă cu organizarea și vânzarea de vacanțe
prin intermediul unui agent turistic”). În română există și o formă calchiată a cuvântului:
„turoperator”. „turoperator de turism” (www.jurnalul.ro, 20.04.2017, Vacanţele-cadou, la
modă ca dar de Crăciun)
Voucher este un alt termen des întâlnit în domeniul turismului, deși sensul acestuia nu
este unul restrâns, care să limiteze utilizarea lui („document care poate fi folosit, în loc de bani,
pentru a achita ceva”). El este asimilat și cu sensul de reducere. „Voucherele de vacanţă”
(www.jurnalul.ro, 20.04.2017, Voucherele de vacanţă pentru bugetari au fost reduse)
Walkman (casetofon portabil cu căști, la care pot fi ascultate, din mers, înregistrări
muzicale). Astăzi, cuvântul nu mai este folosit având în vedere rapiditatea schimbărilor care apar
în domeniul tehnologiei. Am putea spune că acesta a fost înlocuit cu MP3 Player care, la rândul
său a fost substituit cu smartphone (telefon inteligent). „Sony Walkman WH - evoluţia MP3
playerului în era smartphone-ului” (www.adevarul.ro, 25.05.2017)

4
Adriana Stoichițoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale, Editura BIC ALL, București, 2007, p. 89;

11
 Există o listă de împrumuturi inutile care cuprinde împrumuturi pentru cuvinte care aveau
deja un corespondent în limba română: advertising (publicitate), agreement (acord
financiar/comercial), backing vocal (acompaniament al solistului), band (trupă, orchestră,
formație muzicală), casting (selectare a actorilor pentru anumite roluri), exit-poll (sondaj la
ieșirea alegătorilorde la secțiile de votare), fashion (modă), glamour (farmec, atracţie), gloss
(strălucire, luciu) , hackeri (pirați informatici/ spărgători de coduri), lifting (operaţie de chirurgie
estetică pentru reîntinerirea pielii), make-up (farduri), marketing manager (director comercial),
modeling (meseria de manechin), outfit (echipament), part-time (angajat pe durată limitată, plătit
cu ora), press release (comunicat de presă), romance (film de dragoste), showroom (magazin-
expoziție), snacks (gustări, aperitive), staff (personal angajat, colectiv de lucru), store, shop,
shopping, super-/mini- market, talk-show (masă rotundă), toast (pâine prăjită crocantă), topknot
(coc strâns în vârful capului), training (pregătire, instruire profesională), t-shirt (tricou),
vocațional (profesional).

c) Ortografie și ortoepie

În ultima perioadă se manifestă o tendință de păstrare a împrumuturilor din engleză într-o

formă cât mai apropiată de cea din limba sursă. Se întâmplă acest lucru pentru că unii vorbitori
vor să demonstreze cât de buni cunoscători de engleză sunt, iar pe de altă parte, se manifestă o
tendință de uniformizare a limbajului, în special în domeniul tehnologiei și telecomunicaților. De
altfel, unii termeni sunt păstrați neadaptați în limba română, deoarece prestigiul și sonoritatea
cuvântului englezesc constituie, de cele mai multe ori, atuul lor.
În unele cazuri, în reclame sau în cronici ale unor evenimente artistice ori mondene, se
revine la ortografia etimologică a unor împrumuturi care erau deja adaptate în limba română, atât
sub aspect fonetic, cât și grafic.
Adaptarea fonetică şi grafică depinde de mai mulţi factori: momentul intrării în limbă,
conştiinţa lingvistică a vorbitorilor (cunoaşterea sau necunoaşterea limbii engleze).
Cuvintele preluate din limba engleză în limba română vorbită de mai mult timp, datorită
uzului, se ortografiază fonetic: badigard „Badigardul” Oprea şi antemergătorii săi cu picioarele
înainte (www.adevarul.ro, 26.04.20 17), bady, bax, bișniță, blugi, brifing, chemping, exceingi,
ful, planing, racheți, sprei.
În ceea ce privește scrierea anglicismelor, observăm că de multe ori există oscilații:
bypass/baipas (grafie etimologică/fonetică), hooligan/huligan (grafie etimologică/fonetică),
offside/ofsaid (grafie etimologică/fonetică), staff/staf (grafie etimologică/fonetică), benăr/bener
(ambele variante sunt ortografiate fonetic), hamburgher/hamburgăr (ambele variante sunt
ortografiate fonetic), bodyguard/badigard/bodiguard (grafie etimologică, fonetică și mixtă).
Cele mai multe probleme de adaptare le ridică compusele englezești cu cratimă sau fără
sau folosirea cratimei în cazul cuvintelor articulate enclitic, derivate sau flexionate (businessmen-
ii/bisnismenii, skate-board/skateboard, work-shop/workshop).
De altfel, remarcăm și ortografia neunitară a anglicismelor în cazul articulării
lor: glossurile, outfiturile, dar şi peeling-ul, must have-ul, „angajaţii dealer-ilor STIHL”
(www.zf.ro, 15.05.2017, Stihl România investeşte 6 milioane de euro în extinderea spaţiului
deţinut în Otopeni); „dealerilor de autovehicule” (www.adevarul.ro, 25.04.2017, Programele
Rabla CLASIC şi Rabla PLUS au fost aprobate)

12
 O altă dificultate este reprezentată de pronunția anglicismelor și vorbim aici de
modificările accentului des întâlnit în special în rândul omografelor: non-prófit, sex-sýmbol, top-
módel. În română, acestea cunosc accentuare pe alte vocale din alte silabe: profít, simból, modél.
Anglicisme adaptate în limba română:
Angro se pronunță și se scrie conform pronunțării, iar varianta etimologică engros este
considerată învechită. În această categorie se înscriu: miting, staf.
Bișniță este dubletul etimologic, adaptat, al anglicismului business, dar în timp ce
împrumutul neadaptat are un sens obiectiv, neutru din punct de vedere stilistic (afacere), bișniță
are conotație negativă (afacere măruntă și necinstită). De la acestea au apărut și derivatele,
businessman, respectiv bișnițar. „numeroşi bişniţari” (www.adevarul.ro, 04.05.2017, Preoţii şi
bişniţarii şi-au împărţit târgul de la Prislop).
Body, care apare și sub forma românizată bady. Cuvântul este preluat din engleză, dar cu
sensul din franceză („obiect de lenjerie feminină”). Astăzi el este folosit în special cu referire la
un obiect de vestimentație pentru bebeluși („hăinuță din bumbac, care are un sistem de închidere
cu capse”). „body dantelat” (www.elle.ro, 26.04.2017, TOP 10 cele mai seducatoare body-uri
din dantela);
Lap-top a fost adaptat ortografic în română, laptop, păstrându-i-se sensul din limba
engleză (calculator portabil).
«Mass-media este un anglicism adaptat fonetic, dar neadaptat morfologic: cuvântul este
substantiv neutru plural, defectiv de singular, de articulare și de cazul G-D (formele mass-medie*
N-A sg. neart., mass-medii*, pl. și G-D sg. neart. mass-mediei* G-D sg. art. și folosirea cu
determinante feminine la nr. sg. – de tipul toată mass-media*, mass-media românească*- nu sunt
literare). Cuvântul înseamnă „mijloace de [comunicare sau informare în] mase”, componentul
media fiind pluralul substantivului latinesc medium, „mijloc”, deci îmbinarea mijloace mass-
media* este pleonastică, iar folosirea eliptică a lui media* cu sensul compusului este improprie,
întrucât media singur are, de fapt, numai sensul de „mijloace”.»5 În DOOM2 este admisă, în
acord cu forma și în conformitate cu trecerea unor plurale neutre latinești, la origine feminin,
singular, folosirea anglicismului mass-media ca feminin singular cu G-D articulat, mass-mediei.
Cel mai des întâlnit pleonasm lexical, în ciuda numeroaselor semnalări rămâne mijloace mass-
media.
Fotbal, denumit și sporul rege, asta pentru că a pătruns cu ușurință în cultura sportivă a
fiecărui stat, este un anglicism adaptat. Din sfera acestui provin foarte multe cuvinte englezești,
multe dintre ele adaptate: corner (lovitură de la colțul terenului), goalkeeper (portar)
„goalkeeperul iberic” (www.digisport.ro, 22.04.2017, Mourinho e gata să renunțe la De Gea,
dar vrea în schimb doi jucători de la Real Madrid), out, transfer, offside, care a cunoscut o
adaptare grafică, offsaid și a pătruns și în alte domenii. Alte exemple: „Al doilea penalti solicitat
(...) două penaltiuri neacordate” (www.prosport.ro, 09.03.2017, "Nu căutăm scuze..."
Preşedintele lui PSG a intervenit după umilinţa trăită pe Camp Nou. Ce a declarat Nasser Al-
Khelaifi); „a deschis scorul din penalty”, „etapa a noua din play-off și play-out”, „derby-ul
Moldovei” (www.digisport.ro, 26.05.2017, Andrei Cristea, cel mai bun jucător al etapei a 12-a
din play-out, la ”Fotbalistul lunii”); „biletele la derbi vor fi puse în vânzare” (www.prosport.ro,
19.04.2017, Cel mai ieftin bilet la meciul Dinamo - FCSB costă 10 lei); finish/finiș „gazdele au
avut un finiş irezistibil” (www.prosport.ro, 26.03.2017, Dumanska show!); game/ghem
„indiferent ce s-ar întâmpla în acel ghem” (www.prosport.ro, 20.04.2017, Mergea şi Bopanna au
învins un Murray); Game-urile au devenit din ce în ce mai lungi, semn că miza este una foarte
5
Mioara Avram, Cuvintele limbii române între corect și incorect, Editura Cartier, 2001, p.162.

13
mare. Irina reuşeşte să obţină break-ul şi va servi pentru meci. (www.prosport.ro, 23.04.2017,
Simona şi Irina au făcut România mare cu britanicele!); „recordman naţional”, „recordmen
mondial” (www.prosport.ro, 23.04.2017, Anişoara Cuşmir a realizat analiza atletismului
românesc în 2016); „şalanger de rang înalt” (www.prosport.ro, 23.04.2017, Mesajul lui Lucian
Bute către lumea boxului: ”M-am întors!” ); „turneul challenger de la Sarasota”
(www.prosport.ro, 20.04.2017, Momente hilare la un meci de tenis); „mingea s-a dus în aut”
(www.prosport.ro, 06.04.2017, FCSB - Astra 3-0. Alibec a “omorât” meciul în doar jumătate de
oră pe Arena Naţională!); yachting/iachting/iahting „vicecampioane olimpice la iahting”
(www.prosport.ro, 23.04.2017, Hannah Mills şi Saskia Clark, jefuite la Rio de Janeiro);
„Capacitatea sălii este de 7.227 locuri pe scaune și poate găzdui următoarele sporturi: baschet,
handbal, volei, futsal, gimnastică, scrimă, box, karate, judo, aikido, tir cu arcul, badminton,
tenis de câmp și tenis de masă. ” (www.clujeurogym2017.ro, 23.04.2017, Sala Polivalentă);
Site (spațiu/pagină pe Internet) a cunoscut în limba română și o adaptare grafică,
respectiv sait: „administrare a unui sait” (www.jurnalul.ro, 26.04.2017, Cât de sigură e parola ta
de internet?)
După gradul de adaptare a cuvintelor de origine engleză în limba română conform
normelor lingvistice, vom observa că tendinţa generală a limbii literare actuale este de a păstra
împrumuturile din engleză într-o formă cât mai apropiată de cea din limba sursă.
Încadrate în sistemul lingvistic românesc, inovaţiile lexicale devin veritabile unităţi
structurale şi funcţionale, însă multe anglicisme rămân neadaptate fonetic şi morfologic la
structura limbii române, unele dintre ele lipsind chiar în lucrările lexicografice. Printre
anglicismele neadaptate grafic se numără: badminton, base-ball/baseball, bingo, blog, blush,
boarder, bowling, boyband, brandy, bridge, briefing, casual, chat, Charleston, chatch, cherry,
chewing-gum, cool, cover, dancing, drive, e-mail, fairplay, fitness, flash/flashback, flipper,
fresh, fulltime, glamour, gloss, groggy, hair-style, happy-end, hobby, horror, jogging, joker,
indoor, laptop, leasing, live, mall, management, market, modeling, must have, office, offline,
online, open, outfit, pager, party, partytime, pick-up, play-back/playback, quiz-show, rafting,
rap, rating, remake, review, rock, scrabble, service, shop, show, skate, skateboard, skeet, snow-
board, speech, soccer, stand-by, stick, summit, surf, swing, talk-show, target, thriller, twist,
upercut, voucher, walkman, web (fără corespondent românesc), weekend, western, whisky,
workshop (împrumut inutil), writing. „ Liga Americană de Base-ball” (www.prosport.ro,
20.04.2017, Cazurile de dopaj din anul 2014: Asafa Powell, Tyson Gay sau Roman Kreuziger,
printre sportivii sancţionaţi); „Federaţia Română de Baseball şi Softball” (www.prosport.ro,
16.04.2017, Meci de baseball eveniment între militarii americani şi echipa naţională a
României); „poziţia de outsider” (www.prosport.ro, 23.04.2017, Anul TIGRULUI! Planurile
CSM Bucureşti pentru 2017 după un sezon de excepţie, care va rămâne memorabil în istoria
sportului românesc. Cristina Neagu este pe listă); „cele multi-way oferă o varietate de opţiuni,
pentru orice tip de decolteu sau decupaje” (utilizat cu sens pleonastic) (www.one.ro, 25.04.2017,
Seducţie pură: Cum porţi piesele cu spatele gol); „duty free-urilor din aeroporturi”
(www.one.ro, 25.04.2017, Vacanţa perfectă, fără grija cadourilor); „câteva facelift-uri ”
(ww.one.ro, 15.02.2017, Cum arăta Aishwarya Rai înainte de operaţiile estetice)

14
 CONCLUZII

Deși suntem în era globalizării, nu ar trebui să permitem pătrunderea masivă a unor

cuvinte/expresii preluate din limba engleză, atâta timp cât există în limba română corespondentul
acestor termeni. Limbajul presei scrise actuale este „invadat” în exces de anglicisme, ceea ce
duce la îngreunarea receptării mesajului de către public și poate avea o gravă consecință:
mutilarea limbii române vorbite și scrise.
Realităţile actuale impun folosirea unor astfel de cuvinte, care sunt preferate
echivalentelor româneşti, care reprezintă, în multe situaţii, perifraze. Anglicismele trebuie
folosite însă în mod adecvat şi cu măsură.
Prin urmare, putem spune că există avantaje (au contribuit la permanenta înnoire şi
reconstrucţie a limbii române, la nuanţarea ei semantică şi stilistică, la modernizarea lexicului.
Adoptarea în vorbire a acestor termeni corespunde unor necesităţi de expresie atât culturale, cât
şi sociale - apariţia unor realităţi extralingvistice noi, determinată de fapte ce ţin de progresul
umanităţii - , cât şi funcţionale - necesitatea existenţei în limbă a unor termeni care să desemneze
aceste realităţi noi din viaţa oamenilor), cât și dezavantaje (nesiguranţă de adaptare, crearea de
forme inculte sau forme hipercorecte, riscul pleonasmelor) în utilizarea anglicismelor.

BIBLIOGRAFIE

 Academia Română „Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicţionarul

ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2005. (DOOM 2005);
 Adriana Stoichițoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale, Editura
BIC ALL, București, 2007;
 Avram Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti, Editura
Academiei, 1997;
 Avram Mioara, Cuvintele limbii române între corect și incorect, Editura
Cartier, 2001;
 Florin Marcu, Maneca Constant, Dicţionar de neologisme, ediţia a III-a,
Bucureşti, Editura Academiei, 1978;
 G. Gruiță, Moda lingvistică actuală. Norma, uzul și abuzul, ediția a II-a-a,
revăzută, Editura Paralela 45, Pitești, 2011;
 Sextil Puşcariu, Limba română I. Privire generală, Ed. Minerva,
Bucureşti, 1976;
 Valeria Guţu-Romalo, Corectitudine şi greşeală, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,
1972.

15