Sunteți pe pagina 1din 11

Scrierea anglicismelor in limba romana

1.1 Definirea anglicismelor


Influena limbii engleze este un fenomen internaional nu doar unul european, ci i mondial. Invazia anglicismelor a luat amploare odat cu progresul anumitor domenii ale tehnicii, a rspndirii industriei cinematografice. Invazia anglicismelor nu este doar o trstur a unei perioade de tranziie, ci reprezint manifestarea unui fenomen lingvistic internaional. Mioara Avram meniona: Influena englez nu este un fenomen n sine negativ, nu are de ce s fie mai periculoas dect alte influene stine, afirmnd n continuare: Cunoscut fiind marea ospitalitate a limbii romne, dublat de capacitatea ei de asimilare/integrare a mprumuturilor [], este de presupus c anglicizarea va fi depit, aa cum au fost depite n timp slavizarea, grecizarea, rusificarea, italienizarea sau francizarea (Avram (1997): 9). Inovaiile lexicale ncadrate n sistemul lingvistic romnesc devin veritabile uniti structurale i funcionale , ns multe anglicisme rmn neadaptate fonetic i morfologic la structura limbii romne unele din ele lipsind chiar din lucrrile lexicografice: boarder, boyband, blog cover, college-shirt, challange, fresh, roll on, review, modeling, office, hair-style, maxi-single, track, nick-name, outfit, fulltime, partytime, songwriter, laptop, target, t-shirt, shaping, stick, up-grade, writing, online, offline. Prerile lingvitilor n privina acceptrii sau respingerii anglicismelor sunt mprite. Cei mai muli (Mioara Avram, tefania Isaac, Georgeta Ciobanu, Adriana

Stoichioiu-Ichim .a.) au manifestat mai curnd permisivitate n recomandrile lor normative, ns opteaz pentru impunerea unor tipare stricte de adaptare morfologic a acestor cuvinte. O opinie contrar este cea a regretatului senator i lingvist George Pruteanu care afirm c Ceea ce pretind, e ca noile cuvinte repet: binevenite! s fie scrise romnete. Nu putem scrie nici franuzete, nici ungurete, nici englezete limba romn. Atta timp ct va exista, limba romn trebuie scris romnete. n toate cazurile n care e posibil fr pierderi semnificative, orice cuvnt nou-preluat trebuie integrat sistemului, asimilat, autohtonizat, conform regulilor de scriere i de pronunie ale limbii romne. n era globalizrii, pe care o trim acum, acest lucru trebuie s se petreac mult mai prompt, mai rapid, i un rol serios l joac, pe de o parte, presa, pe de alta, lucrrile normative, dicionarele. Dac ele nc propun, din inerie sau timiditate, s scriem, n romglez, lookul sau site-ul, ele fac un deserviciu limbii romne. O limb nu se mbogete cu xenisme, cu cuvinte care rmn strine. Nu se poate ca zone ample din limba romn s fie, grafic, colonii. Potrivit DEX1 : anglicismul reprezint o expresie specific limbii engleze, cuvnt de origine englez mprumutat, frn necesitate, de o alt limb i neintegrat n aceasta (DEX s. v.). n DN32 apare definit ca :expresie proprie limbii engleze, cuvnt de origine englez, mprumutat de o alt limb, nc neintegrat n aceasta (DN3 s. v.). Mioara Avram, spune c anglicismul este un tip de strinism sau xenism, care nu se restrnge la mprumuturile neadaptate i/sau inutile i este definit ca: unitate lingvistic (nu numai cuvnt, ci i formant, expresie frazeologic, sens sau construcie gramatical) i chiar tip de pronunare sau/i de scriere (inclusiv de punctuaie) de origine englez, indiferent de varietatea teritorial a englezei, deci inclusiv din engleza american, nu doar din cea britanic. (Avram 1997:11). Adriana Stoichioiu Ichim, folosete termenul anglicism pentru mprumuturi recente din engleza britanic i american, incomplete sau deloc adaptate (ca atare, ele se scriu i se rostesc n romn ntr-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de origine) (Stoichioiu Ichim 2001: 83).Tot ea realizeaz o delimitare precis ntre anglicisme (cuvinte n curs de asimilare): supermarket, racket,

1 2

Dicionarul explicativ al limbii romne, Bucureti, editura Academiei, 1975 Florin Marcu, Maneca Constant, Dicionar de neologisme, ediia a III a, Bucureti, Editura Academiei, 1978

master etc i xenisme (cuvinte neadaptate, numite i barbarisme): cash, jogging, show, summit, trend etc. Calificarea de anglicism, spune Adriana Stoichioiu Ichim; ni se pare nepotrivit n cazul unor mprumuturi deja asimilate i frecvent utilizate, inclusiv n limba vorbit, precum: fan, job, hit, star, stres, ort, top. Carmen Vlad, consider anglicismele cele mai recente mprumuturi, care se disting prin slaba adaptare la sistemul morfologic i fonologic al limbii romne i care prezint fluctuaii n grafie i pronunie (Vlad 1974: 34). n majoritatea lor, aceti termeni, de origine englez nu au echivalente n limba romn, fiind mprumutai odat cu realitile pe care le denumesc. n studiul de fa vom exemplifica doar o parte din anglicismele care circul n limba romn; numrul lor fiind foarte mare n toate domeniile. Apariia anglicismelor n limba romn a fost determinat de necesitatea de a desemna realiti extralingvistice noi. Termeni precum software, hardware, mouse, computer, chat,e-mail, au ptruns n sfera lingvistic datorit faptului c, n domeniul informaticii, nu s-a produs traducerea lor. Alte domenii precum sportul i economia, au impus de asemenea, folosirea i adaptarea unor termeni englezeti precum: fotbal ,baschet, tenis, supermarket, management, marketing. Se poate vorbi astfel despre conturarea unui fond de cuvinte comun, care nsumeaz totalitatea cuvintelor din limba englez i care desemneaz realiti lingvistice din diferite domenii de activitate, Exist ns pe lng necesitatea fireasc de folosire a anglicismelor i unele tendine ale unor categorii sociale, care utilizeaz, n mod voit, cuvinte englezeti, n ciuda existenei traducerii lor n limba romn. ( job pentru slujb, party pentru petrecere, look pentru nfiare.) Invazia anglicismelor este un fenomen existent n toate domeniile de activitate, nu doar n sfera lingvisticii ,avnd n vedere c se poate vorbi despre universalitatea limbii engleze. Evidena creterii influenei limbii engleze n limba romn a fost consemnat odat cu nregistrarea anglicismelor n dicionarele romneti ncepnd din 1970. Aceste

dicionare includ lucrri de aa natur ca : Dicionarul explicativ al limbii romne ( DEX 1 i DEX 2), dicionare de neologisme (DN3) i nregistrri de noi cuvinte .3 Apariia cuvintelor englezeti n limba romn a fost perceput ca o invazie i o ameninare, printre adepii acestei idei numrndu-se de altfel i Geo Dumitrescu, Octavian Paler, Eugen Simion. Octavian Paler se ntreba n 1997 : mai vorbim noi astzi romnete?" i rspundea : eu cred c nu, eu cred ca vorbim o limb n care exist ni te ni te amestecuri foarte bizare, ba de rumegu al limbii de lemn, ba de jargon anglo-romn, ba de preioziti ridicole prin care diveri semidoci au vrut s-i dea un fel de lustru cultural dup decembrie '89."

1.2 Clasificarea anglicismelor


Potrivit motivaiei i funciei mprumutului n raport cu specificul unui anumit stil sau registru al limbii, Sextil Pucariu clasific anglicismele care apar n presa actual n: necesare sau de lux. 1. mprumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau uniti frazeologice care nu au un corespondent n limba romn sau care prezint unele avantaje n raport cu termenul autohton. n acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al brevilocvenei i nu, n ultimul rnd, al circulaiei internaionale. Ele sunt motivate de noutatea referentului. 2. Anglicismele de lux sunt mprumuturi inutile, care in de tendina de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic n acest mod. Asemenea termeni nu fac dect s dubleze cuvinte romneti, fr a aduce informaii suplimentare. Dei anglicismele sunt termeni neadaptai sau incomplet adaptai la sistemul limbii, studiile specializate au pus n eviden faptul c, datorit utilizrii lor frecvente, pot fi considerate ca avnd caracter de norm (fonetic, ortografic, morfologic Cercetnd gradul de adaptare a cuvintelor de origine englez n limba romn conform normelor lingvistice, am observat c tendina general a limbii literare actuale este de a pstra mprumuturile din englez ntr-o form ct mai apropiat de cea din limba surs. n
3

Dimitrescu 1982, 1997: Dicionar de cuvinte recente- DCR1 i DCR2

acelai timp, la nivel morfologic, o consecin a ptrunderii masive a cuvintelor din englez ar putea fi subminarea caracterului flexionar al limbii romne prin creterea numrului adjectivelor invariabile i tergerea granielor dintre prile de vorbire. Iar potrivit normei lexico-semantice, definirea sensului mprumuturilor se face, n general, printr-un sinonim sau o expresie echivalent romneasc. n funcie de criteriile de baz, anglicismele pot fi clasificate dupa cum urmeaz: Dup scopul folosirii lor ( necesitate sau mod) anglicismele sunt : -denotative sau necesare ; acele cuvinte care nu au traducere romneasc, folosirea lor fiind necesar ( tenis, nailon, sendvici ) -conotative de lux, sunt cuvintele cu traducere romneasc, ce prezint o explicaie n plus la nivel semantic. Folosirea lor nu este una strict necesar avnd loc din raiuni stilistice ( living-room / camer de zi, talk show/ mas rotund, weekend / sfrit de sptmn ) Exist cuvinte care i-au lrgit aria semantic prin dobndirea unui al doilea sens preluat din limba englez, de exemplu: A nominaliza cu semnficaia : a indica, a denumi, a specifica ( DEX, ediia a II a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 1998) este utilizat cu sensul preluat din limba englez de a desemna pe cineva pentru un anumit scop. Audien cu semnificaia: ntrevedere acordat unui solicitator ( DEX, ediia a II a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 1998) este utilizat cu sensul: public. Exist i anglicisme crude , neadaptate care nu-i schimb forma ( sexy, cool, trendy, bye-bye, beep) Dup structura i alctuirea lor vorbim despre: -anglicisme frazeologice, alctuite dup modelul topicii englezeti, ce conin elemente de abreviere sau de compunere de sintagme ( CV, Diesel Club) -anglicisme alctuire prin derivare cu sufixe/ prefixe ( superstar, megastar,jumboconcert).

1.3 Domenii de utilizare a anglicismelor


Domeniile n care anglicismele sunt utilizate sunt diferite : 1.Terminologie economic, financiar, comercial i a profesiilor: staff s. m. pl. staffuri : grup de persoane cu o anumit misiune, de conducere sub direcia unui ef; stat major. management s. n. : arta de a conduce; tiina organizrii ntreprinderilor, a valorificrii eficiente a resurselor umane, financiare i material ale unei organizaii. Lobby s. n.: sal de ateptare a cldirii unei bnci, unde se fac operaii bancare; tranzacie fcut n aceast sal. discount s. n. pl. discounturi :reducere de pre care se acord unui anumit client, n anumite condiii de achiziionare a mrfi. dumping s. n. pl. dumpinguri: vnzare a mrfurilor pe piaa extern la preuri mai sczute dect acelea de pe piaa intern i de pe piaa mondial, practicat de unele ri pentru a elimina concurena. brand s. n. pl. branduri :marc, firm. broker s. m. pl. brokeri: agent care vinde sau cumpr pe comision;intermediar. dealer s. m. pl. dealeri: distribuitor. manager s. m. pl. Manageri: cel care conduce o antrepriz, care genereaz interesele unui sportiv sau ale unei echipe care se ocup cu organizarea i cu chestiunile financiare ale competiiilor, impresar. 2.Terminologie informatic site s. n. pl. site-uri: spaiu pe internet, spaiu n care sunt situate informaii pe reeaua de internet. mouse s. n. pl. mouse-uri , articulat mouse-ul :dispozitiv la computer, calculator, periferic cu care se poate deplasa cursorul pe ecranul unui computer.

chat s. n.: discuie amical, o discuie care se face prin schimbarea mesajelor electronice. desktop s. n. pl. desktopuri: ecran. display s. n. pl. display-uri, articulate display-ul:dispozitiv de vizualizare folosit ca periferic la calculatoare. hard disk s. n.: disc magnetic de mare capacitate, pentru stocarea datelor la computer. software s. n.: ansamblu de activiti (codificare, organizare, analiz, programare) pentru calculatoarele electronice, soft. joystick s. n.: manet care controleaz micarea imaginilor pe un ecran electronic sau la jocurile mecanice. e-mail s. n. pl. e-mailuri: scrisoare n format electronic, mesaje. on-line/online loc adj., loc. adv.: echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor conectate direct la calculator. off-line/offline loc adj, loc adv.: echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor neconectat direct la calculator. 3.Terminologie muzical play-back sn; pl. play-back-uri: redare a unei nregistrri pe band electromagnetic sau pe disc; tehnic invers dublajului, prin care nregistrarea sunetului precede pe aceea a imaginii. single s. n. pl. single-uri :cnd se vorbete despre un disc de muzic, avnd cte o singur melodie pe fiecare fa. hit s. n. pl. hituri: cntec de succes, lagr. blues s. n. pl. bluesuri:melodie lent. live s. n., adj. invar., adv.: despre concerte i spectacole; care este nregistrat pe viu; spectacol radio difuzat sau televizat, transmis n timpul realizrii lui nu ca o nregistrare ulterioar. background s. n. pl backgrounduri:fundal sonor (melodie, armonic, ritmic)care susine i completeaz partea solistic, instrumental sau vocal.

4.Terminologie sportiv bowling s. n.: joc de popice practicat pe o pist modern, cu dispositive automatizate. body building s. n.: culturism. badminton s. n.: joc sportiv asemntor cu tenisul. baseball s. n.: joc sportiv (la americani) ntre dou echipe a cte 9 juctorii, asemntor cu oina. bungee-jumping s. n.:denumete un sport extrem; sritura cu coarda. fitness s. n.: condiie fizic bun, sntate. jogging s. n.: alergare uoar n scopul meninerii sntii. derby s. n. pl. derby-uri, articulat derby-ul :ntrecere sportiv de mare importan. 5.Terminologia produselor alimentare i a buturilor hamburger s. m. pl. hamburgri. hotdog s. m. pl. hotdogi. fast-food s. n. pl. fast-fooduri: local n care se servete mncarea standardizat, preparat i servit rapid. cheeseburger s. m.: sandvici cu brnz. chips s. n. pl. chipsuri: cartofi prjii (denumire comercial). cornflakes s. n. floricele de porumb. brandy s. n. pl. brandy-uri, articulate brandy-ul: butur alcoolic, coniac. whiskys. n. pl. whisky-uri, articulate whisky-ul: butur alcoolic. ketchups. n.: sos picant din suc de roii, oet i mirodenii. 6.Terminologia din mod i produselor cosmetice look s. n. pl. lookuri, articulate lookul :nfiare,aspect. lifting s. n.: operaie estetic care const ntr-o incizie ce scurteaz pielea pentru a face ridurile invizibile. make-up s. n. pl. make-upuri, articulate make-upului machiaj. fashion s. n. mod.

design s. n. creaie vestimentar. gloss s. n. luciu de buze. eye-liner s. n. tu. office s. n. mbrcminte pentru serviciu. casual s. n. mbrcminte de zi. Foarte muli dintre aceti termeni sunt nregistrai i n noul DOOM4: staff / pl.staffuri; management, lobby / art. loby-ul, high technology, discount / pl.discounturi; dumping / pl. dumpinguri, art. dumpingul; brand / pl. branduri, broker / brokeri, dealer / dealeri, manager / manageri, site / pl. site-uri, art. site-ul,chat / art. chatul, desktop / pl. desktopuri, display / pl. display-uri, art. display-ul,hard disk / pl. hard diskuri, software, on-line / online, off-line / offline, e-mail / pl.e-mailuri, art. emailul, play-back / pl. play-backuri, art. play-backul, single / pl.single-uri, art. single-ul, hit / pl. hituri, blues / pl. bluesuri, live, background / pl. backgrounduri, body building, badminton, baseball, windsurfing, jogging, derby / pl. derby-uri, derby-ul, surfing, hotdog / pl. hotdogi, hamburger / pl. hamburgeri,fast-food / pl. fast-fooduri, cheeseburger / pl. cheeseburgeri, chips / pl. chipsuri,cornflakes, icetea / art. ice-tea-ul, ketchup, whisky, look / pl. lookuri, lifting, make-up / pl. makeupuri, make-upul, fashion, design. Alte anglicisme nu sunt nc n noul DOOM : mouse, joystick, bowling, bungeejumping, fitness, gloss, office, casual .Foarte multe persoane i n special tinerii folosesc frecvent n limbajul de zi cu zi cuvinte de origine englez n locul cuvintelor romneti, pentru a fi la mod. Este normal ca vocabularul unei limbi s se mbogeasc frecvent cu termeni noi; ns importul masiv de neologisme poate crea dificulti i poate duce la alterarea limbi noastre. Desi anglicanismele sunt termeni neadaptati sau incomplet adaptati la sistemul limbii, studiile spcializate au pus in evidenta faptul ca, prin caracterul lor regulat si repetabil, pot fi considerate ca avand caracter de norma(fonetica, ortografica, morfologica).

Dicionar ortografic,ortoepic i morfologic al limbii romne, Bucureti, editura Univers Enciclopedic, 2005

1. Normele ortografice si ortoepice Tendinta generala a limbii literare actuale este de a pastra imprumuturile din engleza intr-o forma cat mai apropiata de cea din limba sursa. Pastrarea aspectului din limba de origine reprezinta si o conditie a fortei de sugestie (presa si limbajul tinerilor). In cazul revenirii la scrierea etimologica a unor imprumuturi vechi, perfect similare sub aspect fonetic si grafic reprezinta o dovada de snobism. Exemple clare intalnim in presa: leaderul, meeting. Tot in presa actuala intalnim tendinta de imitare a manierei anglo-americane de scriere cu majuscule a cuvintelor din componenta titlurilor (exemplu: Produse Lactate De Cea Mai Inalta Calitate). Probleme de scriere apar adesea in cazul scrierii compuselor englezesti cu sau fara cratima, dar si in utilizarea cratimei in cazul formelor articulare enclitic, flexionate sau derivate. Exemple: skateboard si skate-board; work-shop si workshop; punk-ist si punkist 2. Normele morfologice O consecinta a patrunderii masive a cuvintelor din engleza ar putea fi subminarea caracterului flexionar al limbii romane prin cresterea numarului adjectivelor invariabile si stergerea granitelor dintre partile de vorbire. 3. Norma lexico-semantica Definirea sensului imprumuturilor se face, in general, printr-un sinonim sau o expresie echivalenta romaneasca. Anglicanismul mai poate fi introdus in text dupa echivalentul sau romanesc sau, intr-o maniera jurnalistica, prin alternarea termenilor sinonime in titluri si subtitluri. In asimilarea anglicanismelor putem intalni diferite capcane: falsi prieteni, constructii pleonastice, termeni prost formati. Falsii prieteni desemneaza termeni straini cu forma identica sau foarte apropiata, dar cu semnificatie distincta fata de corespondentele lor romanesti. Exemple: -a acomoda si to accomodate(a asigura cuiva cazarea) -agrement si agreement(acord) -audienta si audience(public)

-a observa si to observe(a respecta o lege, o traditie) -suport si support(sprijin financiar). Necunoasterea sensului unor anglicanisme, neatentia, graba sau neglijenta genereaza in presa constructii pleonastice. Exemple: -leadership-ul american la conducerea treburilor parlamantare (alaturarea unui anglicanism si a echivalentului sau romanesc) -mijloace mass-media -hit de mare succes -conducerea manageriala a unitatii Parerea mea in ceea ce priveste aceasta avalansa a termenilor din limba engleza este ca nu trebuie sa ne lasam in totalitate influentati de mass- media preluand fara a cerceta termeni straini inutili. Bucurandu-se de un mare succes in fata publicului larg, mass-media pune in pericol limba romana prin introducerea de termeni inutili, fara nicio necesitate. In concluzie, asistand la o dezvoltare tehnologica fara precedent, la o interculturalitate in plina dezvoltare, nemaiintalnita pana azi, facilitata de numeroasele canale de comunicare si raspandire a ideilor, a cuceririlor stiintifice, a modelelor comportamentale, a tiparelor culturale, atat oamenii de cultura, cat si cadrele didactice trebuie sa intervina pentru protejarea limbii romane. Un articol privitor la protejarea limbii romane a fost publicat in ziarul Romania Libera din 16 septembrie 2007 cu titlul Proiect de rezolutie privind protejarea limbii romane, la Parlamentul European. Indiferent de numele initiatorului, o lege pentru protejarea limbii romne este, cu siguranta, necesar. Evident, imprumuturile vor continua sa intre in limba romana, insa suntem datori sa ne informam in ceea ce priveste utilitatea lor si sa ne limitam la cele ce faciliteaza relatiile dintre oameni pentru un schimb mai bun cultural, sa facem uz , nu abuz si sa NU le utilizam doar pentru ca sunt la moda.