ASPECTE LEXICO-SEMANTICE ALE ÎMPRUMUTURILOR ENGLEZEȘTI

Victor AXENTII, dr. conf. univ.,

Catedra de filolgie română

O contribuţie valoroasă la îmbogăţirea şi nuanţarea limbajului o are procesul de împrumut

al cuvintelor noi şi adaptarea acestora la sistemele limbii. De-a lungul istoriei, limba română a
suferit diverse influenţe (slavonă, turcă, rusă, franceză, engleza) care s-au manifestat în mod
diferit şi care au fost acceptate fie cu entuziasm, fie cu reticenţă.

Este un fenomen de actualitate pătrunderea masivă a anglicismelor în limba română în

ultimul timp, număr care continuă să crească într-un mod foarte rapid.

E de remarcat că influenţa engleză are repercusiuni nu doar asupra limbii române, ci și

asupra majorității limbilor europene – fenomen internaţional numit și globalizarea lingvistică. Ca
şi în celelalte ţări, şi la noi persistă unele păreri care critică împrumutul de cuvinte englezeşti
motivând că ar putea deveni un pericol pentru integritatea limbii române.

este și faptul că unii vorbitori exagerează rolul anglicismelor în discursul lor și le utilizează
foarte des.
Pentru alții, fenomenul utilizării anglicismelor este considerat în general unul abuziv care
ar trebui să ne îngrijoreze.

Deși fenomenul e vădit pronunțat, nu avem motive să-l considerăm ca fiind un pericol
pentru limba română. Or, funcția principală a limbii este comunicarea eficientă, însă nu putem
comunica eficient având un lexic sărac. Scopul nostru este să utilizăm un vocabular cât mai
variat şi mai bogat.

Atunci când un cuvânt englezesc își găsește drumul său într-o altă limbă, de regulă, el
păstrează doar una sau câteva din semnificațiile individuale. După ce procesul de împrumut a
avut loc, cuvântul poate pierde sau modifica sensul său, sau să dezvolte sensuri noi în limba
receptor.

În procesul de adaptare semantică, primul pas este traducerea termenilor străini, care își fac
loc în limba română.
1. Bunăoară, la astfel de cuvinte: closing price („preţ de închidere”), strategia win-
win (“câştig-câştig”),  dead-lock  („impasuri”), hardship  (“clauza de impreviziune”)e traducerea
este practic explicativă și sunt utilizate în condiții deosebit / strict specializate, care sunt în
proces de definire în text.
2. Ca variantă de traducere poate fi utilizată explicația sinonimică, ca în: brokeri (misiți,
samsari, curtieri) etc.
Când traducerea se face literalmente, pot apărea cazuri de ambiguitate sau de inerție
stilistică, de exemplu, „furtuna creierelor”, ca o redare absurdă de brainstorming (pentru care
cea mai bună variantă posibilă este, desigur, asalt de idei / metoda asaltului de idei). În mod
evident, astfel de traduceri neglijente trebuie evitate.
E de remarcat că aspecte mai puţin studiate sunt cele semantice şi calcurile gramaticale 1.
Aspectele semantice sunt relevate de A. Stoichiţoiu, Ş. Iliescu ş.a., în articole şi emisiuni de
radio şi de televiziune. Autorii s-au referit, mai ales, la două fenomene:
1
Avram M. Anglicismele în limba română actuală. București: Editura Academiei, 1997.
 a. pleonasmul (de tipul bord de conducere, conducere managerială, hit de succes, mijloace
(de) mass-media sau mijloace media, publicitate de reclamă sau reclamă publicitară, summit la
vârf) şi
b. sensurile noi explicabile prin categoria „falşilor prieteni” sau a „rudelor înşelătoare”.
Acestea din urmă sunt numeroase la diverse părţi de vorbire; de exemplu,
la substantive: audienţă „public, auditoriu” („declaraţia a fost făcută unei audienţe formate
din tineri”.
la adjective: confortabil „convenabil” (în îmbinări ca „preţ confortabil’), decent
„acceptabil, pasabil” (în îmbinări ca „(nivel de) trai decent”sau „preţ decent”), domestic „intern,
naţional”; la verbe: a agrea „a fi sau a cădea de acord”(„au agreat să constituie o societate pe
acţiuni.

După cum consideră unii lingviști1, elucidarea sensului împrumuturilor se face, de regulă,
printr-un sinonim sau o expresie echivalentă românească, urmând în context: „hacker (spărgători
de coduri) sau „piraţi ai informaticii”; un killer(un ucigaş cu simbrie); „casting-ul(proba de
selecţie propriu - zisă).
Mai rar, anglicismul este introdus în text după echivalentul său românesc: „mese rotunde
(talk-show,adică)”; „banii din plastic (plastic money)”; „un băiat de viaţă”, un playboy cum se
spune acum.

Comparând sensurile din presa actuală ale unor anglicisme cu definiţiile lor de dicţionar
(reprezentând norma lexicală) se pot evidenţia principalele direcţii ale dinamicii sensului:
- extindere de sens;
- restrângerile de sens;
- înnobilările de sens;
- deprecierea sensului;
- sensurile figurate.

Dintre ultimele lărgiri de sens, am dori să menționăm enunțul: câini de pază ai

democraţiei (engleză watchdogs), referindu-ne la mass-media și profesioniștii din mass-media,
cei care servesc ca păzitori sau protectori împotriva deșeurilor, pierderilor, sau practicilor ilegale,
în timp ce sensul principal din engleză („un câine dresat să păzească oameni sau proprietatea”)
este lăsat deoparte.
Extinderea sensului cuvintelor este un fenomen mai frecvent. Se manifestă adesea la
sensuri apropiate din limbajul de specialitate, din limbajul de zi cu zi sau din cel stilistic.
De exemplu, cuvântul lider este înregistrat atât în DN cât și în MDN cu semnificațiile
stabilite de domeniul politic (conducător), precum și în cel al sportului (sportiv sau echipa aflată
în fruntea unui clasament).
În prezent, acest termen este folosit în mass-media într-o mare varietate de domenii:
politic („lider PL”, „liderul de la Casa Albă”),
sindicat comercial (liderul Ligii Sindicatelor),
divertisment (liderul grupului Acord), religie (lider spiritual suprem al talibanilor).
De asemenea, extinderea de sens, poate avea conotație negativă: liderul rețelei de
traficanți, lider mafiot, cu o gamă largă de sinonimie contextuale: boss / lider / şef de clan, lider
local (corupt) – baron local; preşedinte / lider; lider al ţiganilor / bulibaşă, lider / prim-ministru
etc.2
Cel mai frecvent întâlnite sunt extinderile de sens asociate, în cazul termenilor specializaţi,
cu procesul de de terminologizare.

1
Stoichițoiu-Ichim A. Aspecte ale influenței engleze în română actuală. București: Editura Universității, 2007.
2
Smântână, D. Problema anglicismelor în limba română actuală. Chișinău, În: Revista Limba română, 2008, nr. 5-
6, p. 21-23.
 Pe lângă lărgirile de sens, regăsite în DCR-2 (de exemplu, în cazul termenilor bodyguard,
jack pot, pedigree, team) şi în afara celor menţionate supra, presa actuală oferă o gamă largă de
alte exemple:
- best-seller, înregistrat în DCR, ca substantiv, cu sensul „carte, lucrare care are un mare
succes (de vânzare)”, a dobândit semnificaţie generică de „marfă foarte bine vândută”. Este
folosit, de regulă, ca substantiv „Imprimările sale disco- grafice, adevărate best-seller-uri,
cuprind numeroase arii şi recitaluri” 1.
- poster, înregistrat în DN3 ca termen livresc, cu sensul „afiş care se vinde publicului,
reprezentând, de regulă, portretul fotografic al unei personalităţi”, se utilizează în presa actuală
cu o semnificaţie mai largă, corespunzătoare celei din engleză şi franceză. Astfel, poster poate
desemna afişe decorative „un poster cu peisaje exotice” , tematice „Profesorii au îndrumat copiii
la realizarea posterelor pentru Ziua Pământului”.
- recordman - pseudoanglicism, înregistrat în DN3 cu sensul „sportiv care deţine sau a
realizat un (nou) record” - este utilizat cu sensul generic „deţinător al unui record ” (negativ, în
contextul dat): „Moldovenii - recordmani la intrarea clandestină în Austria”2.
- top, înregistrat în DCR2 cu sensul „clasament al preferinţelor, în special pentru
spectacole, muzică etc.”, este folosit în presa actuală cu sensul generic „clasament”, indiferent de
domeniu: „topul preţurilor”; „topul infracţiunilor”. Anglicismul poate fi întâlnit cu o frecvenţă
care frizează abuzul în denumirea unor emisiuni de radio sau televiziune: „Autohton top rock şi
pop”, „Top 15 - noutăţi de discotecă”, „Video Top Music” [ibidem].
Opinia Mioarei Avram3 despre extinderea sensurilor la anglicisme este diferită, ea
consideră că adaosul de sens nu duce numai la încărcarea cuvintelor în cauză, ci pune probleme
de receptare corectă a vorbitorilor nefamiliarizaţi cu limba engleză, cu atât mai mult cu cât
uneori sunt dezacorduri între sensuri opuse, ca în cazul adjectivului şi adverbului formal (la cele
două sensuri opuse ale acestuia - 1. „de formă”, 2. „categoric” - se adaugă acum al treilea:
„protocolar, solemn, oficial”, foarte folosit în sociologie; de remarcat însă diferenţierea
antonimelor neformal şi informal.
Restrângerile de sens sunt mult mai rar întâlnite:
- building,având în engleză sensul generic „clădire, construcţie”, a suferit în româna
actuală o modificare semantică atât în plan denotativ (în DCR2, glosat prin „zgârie-nori, clădire
foarte înaltă”), cât şi conotativ (prin „înnobilarea sensului” ca în următorul context: „Ziariştii din
Istanbul lucrează în nişte buildinguri [„clădiri înalte şi luxoase”] pe lângă care sediul futurist al
Bancorex de la Snagov pare o glumă proastă”, (A, 23.06.1999, p. 7).
- trend, înregistrat în DCR2 (p. 240) cu sensul din engleză („tendinţă”) este atestat în
presă îndeosebi în context economico-financiar: „Alro a intrat pe trend descrescător, ajungând la
65.581 lei” (A, 9.06.1999, p. 5).
- know-how(considerat în engleză „informat” şi înregistrat în BBC, cu sensul general
„cunoştinţe tehnice sau ştiinţifice”) şi-a restrâns sensul în română la „transfer de tehnologie”.
Înnobilările de sens se realizează prin apariţia unor conotaţii favorabile, conferite de
prestigiul socio-cultural al limbii de origine. Este elocvent în acest sens comentariul ironic al
unui publicist (Constantin Pavel) privind diferenţele mai puţin semantice, şi mai ales socio-
psiholingvistice dintre loc de muncă şi job: „Azi, în anul de graţie 1999, românul se gândeşte
mai mult la un job decât la un loc de muncă. Locul de muncă pare ceva static, o închisoare pe
viaţă din care poţi evada numai în sus, ierarhic [...] .Jobul este altceva. Jobul este cumva exotic
(puneţi-i pe bunici să vă explice ce face un asistent de manager sau un sales manager!), este o
fereastră spre o lume curată, ecologică chiar, sclipitoare, deşi dură, jobul pare continuarea pe

1
apud Novotna, J. Anglicisme în limba română contemporană. In: Primul simpozion internațional de studii
românești din Cehia. Praga, 23-24 noiembrie 2005, p. 130-133
2
Tălmăcian, E. Aspects of anglicisms in the Romanian academic language. În: Revista Synegry, vol. 9, nr. 1/2013,
p. 46-55.

3
Avram M. Anglicismele…1997.
bani a unui joc gratuit, el nu are cenuşiul meseriei pe care o porţi cu tine toată viaţa” (A,
26.03.1999, p. 3).1 Anglicismele de acest tip (second-hand, call-girl, topless etc.) pot fi asimilate
eufemismelor. Ele se întâlnesc mai ales în anunţurile de mică publicitate.
Deprecierea sensului este evidentă în cazul termenului bişniţă (forma „românizată” a
engl. business) şi al familiei sale lexicale (din care, cel mai frecvent întâlnit este numele de agent
bişniţar). DN3 înregistrează numai termenii business şi businessman cu sensurile „afacere
dubioasă, necinstită” (exprimate în limba actuală prin bişniţă), respectiv „om de afaceri
american”. în DEX apar exclusiv formele „românizate”, calificate ca „familiare”: bişniţă
(„afacere necinstită, măruntă, găinărie”) şi bişniţar („persoană care practică afacerismul,
realizând profituri personale pe căi necinstite, meschine”). În mod surprinzător, DCR, nu
înregistrează termenul bişniţă, deşi derivate ale sale (bişniţar şi a bişniţari) sunt prezente, cu
menţiunea „colocvial, peiorativ”.
Calcurile semantice după engleză pot afecta nu numai neologisme înrudite, ca în
exemplele anterioare, ci şi cuvinte mai vechi din română. Oricât ar părea de bizară încadrarea lor
la anglicisme, substantivul calup, de origine turcă, adjectivul participial ţintit, cu rădăcina de
origine slavă centa, şi adjectivul cumsecade, compus românesc din elemente latineşti moştenite,
intră în categoria anglicismelor semantice prin folosirea celui dintâi cu sensul „set, ansamblu”
(deci sinonim cu pachet, de care am vorbit) în îmbinări de tipul „calup de filme”, a celui de al
doilea în „programe ţintite, de interes regional sau judeţean”şi a ultimului, la concurenţă cu
decent, în reclamele care oferă „calitate la un preţ cumsecade”.

În asimilarea anglicismelor ne putem ciocni cu diferite probleme: „falși prieteni”, termeni

prost formați, construcții pleonastice.
Falșii prieteni denumesc termeni străini cu forma identica sau foarte similara, dar cu
semnificație distinctă față de corespondentele lor în limba română.
De exemplu: a acomoda și to accomodate (a asigura cuiva cazarea);
agrement și agreement(acord);
audiența și audience (public);
a observa și to observe (a respecta un obicei, o lege);
suport și support (sprijin financiar).
Necunoașterea sensului unor anglicisme, neatenția, graba sau neglijenta generează in presă
construcții pleonastice. De exemplu:
- mijloace mass-media;
- conducerea manageriala a organizației;
- hit de mare succes;
Termeni prost formați sau formulați greșit: stripteuz, bisnitman, hipermarket (nefolositor
deoarece dublează sensul americanismului supermarket).
Să încercăm să stabilim sensul și definițiile unor anglicisme din domeniul sportului cu
ajutorul DEX-ului și DOOM- ului: badminton (substantiv, neologism) - joc sportiv asemănător
cu tenisul; bowling (substantiv, neologism) - joc de popice practicat pe o pistă cu dispozitive
automatizate; body building (substantiv, neologism) - culturism; bungee-jumping(substantiv,
neologism) - săritura cu coarda; baseball(substantiv, neologism) - joc sportiv între două echipe a
câte 9 jucătorii, asemănător cu oina; fitness(substantiv, neologism) - condiţie fizică bună,
sănătate; jogging(substantiv, neologism) - alergare uşoară în scopul menţinerii sănătăţii;
Utilizarea lor canyoning - sport extrem constând din coborârea pe văile unor torenţi din
munţi” (Ant 1, 28.03.2015); playoff este utilizat în română cu un sens identic cu acela din
engleză („joc suplimentar pentru a decide ordinea finală în cazul unor competitori aflaţi la
egalitate”, BBC, p. 843): „După disputarea partidelor din playoff, numai 10 formaţii
1
Adevărul, nr. 2003, 1/1, 2000
reprezentative se vor califica la turneul final al Campionatului European din anul 2000” (A,
31.05.1999, p. 11); Skateboard (trunchiere a compusului englezesc skateboarding „sportul
practicat cu ajutorul planşei pe role”, BBC, p. 1052) circulă în presă (şi în limba vorbită) cu două
accepţii. El desemnează, corect, planşa („Fericiţi că şi-au confecţionat skate-board, doi copii au
ajuns sub roţile unei Dacii”, A, 29.06.1998, p. 16) şi, în mod impropriu, sportul respectiv („Se
vor instala rampe pentru skateboard”, A, 5.02.1999, p. 8).
În încheiere menționăm că cea mai importantă categorie de cuvinte împrumutate conform
studiului lexicologic (și lexicografic) este, fără îndoială, formată din termeni a căror prezență în
vocabularul contemporan (fie el unul strict specializat sau nu) este pe deplin justificată, evitând
astfel statutul de barbarisme / xenisme.
Unele împrumuturi par să aibă o șansă reală de a intra în vocabularul activ. Astfel de
cuvinte reușesc să fie semantic utile dacă sunt suficient de informative și, prin puterea lor de
desemnare semantică, evita sa fie simple cuvinte parazite, precum dublete de termeni deja
existente. Cu toate acestea, redundanță informativă uneori poate fi detectată, de exemplu: barter,
pentru care echivalent în româna poate fi cu siguranță schimb de produse, și chiar termenul vechi
troc.

Dicționare
1. Dicționarul limbii române contemporane. Breban V. Editura științifică și enciclopedică, 1980.
2. Dicționar de neologisme. Marcu F., Maneca C., Bucureşti: Editura Academiei, 1986.
3. Oxford English Dictionary. Oxford University Press, 1989.
4. DCR2 – Dicţionar de cuvinte recente (ediția a II-a), Dimitrescu Florica. Bucureşti:
EdituraAlbatros, 1982.
5. DN3 – Dicționar de neologisme (ediția a III-a), Florin Marcu, Constant Maneca, București: EAR,
1986.
Izvoare
1. Adevărul, nr. 2000, 2003.
2. România liberă, nr. 1996, 1997, 1998, 1 999, 2000, 2001.