PORTOFOLÌU

EVALUARE FINALÅ

Modificări în DOOM 3
INTRODUCERE

Necesitatea reglementării modului de exprimare este un proces firesc în evoluția

unei limbi. Or, după expresia „uzul determină norma”, stabilită încă de Marcus
Terentius Varro (cca 30–100 d. Hr.), care afirma că „uzul (uzus, consuetudo),
întrebuințarea concretă a limbii este acela care determină acceptarea sau
respingerea unor forme”, este necesar ca gramaticienii, lingviștii să intervină cu
modificări în schimbările care se produc atât în vorbire, cât și în scris pentru a le
consemna în norme și a le răspândi publicului larg.
Apariția DOOM 3, la doar șaisprezece ani de la DOOM 2 (între DOOM 1 și DOOM 2
a fost o distanță de douăzeci și trei de ani), aduce mai multe modificări în limba
română, care s-au produs pe fundalul unor spectaculoase transformări sociale,
politice, economice, culturale etc., dar, în primul rând, tehnologice, care, în
definitiv, le determină pe cele enumerate supra. Răspândirea pe larg a internetului
și a consecințelor acestuia prin numeroase și diverse modalități de comunicare
umană a condus la schimbarea la față a lexicului, în primul rând, precum și la
răspândirea cvasigenerală a unor forme care, până odinioară, aveau statut de
normă în limba română. „Ediţia a treia a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi
morfologic al limbii române este doar oglinda realităţilor lingvistice de la acest
moment şi utilizarea corectă a limbii române este expresia respectului faţă de
această moştenire spirituală şi faţă de noi înşine”, se spune într-un articol
pe destepti.ro (DOOM 3 2022) cu referire la necesitatea apariției dicționarului.
Totodată, trebuie să menționăm că schimbările efectuate în noul dicționar nu
presupun o reformă ortografică, ortoepică sau morfologică, ci doar ajustarea la
noile realități: „Nu este vorba de o reformă ortografică, afirmă coordonatoarea noii
ediții a DOOM, normele de bază nefiind modificate, ci, în general, de modificări
punctuale, afectând, este drept, uneori, și anumite serii” (Ofițeru 2021).
După apariția DOOM 2 a urmat o reacție mai mult de condamnare a noilor
modificări, deși și atunci, ca și acum, acestea au fost făcute sub presiunea uzului și
a consecințelor evolutive ale limbii. Chiar și cei care sunt departe de domeniul
lingvistic și-au spus punctul de vedere, adesea bazat pe zvonuri sau pe o
cunoaștere aproximativă a normelor limbii. Evident, au fost și unele critici
justificate, pe care, în noul dicționar, autorii le-au luat în considerare, după
observația lingvistei Rodica Zafiu: „Autoarele (...) au ținut cont de reacțiile apărute
între timp, de observațiile critice, întrebările și sugestiile cititorilor, de studiile
specialiștilor asupra dinamicii limbii, bazate pe chestionare și statistici” (Zafiu
2022: 22).
Așadar, ce presupune noua variantă a DOOM față de cea veche, din 2005? În primul
rând, este vorba de introducerea a 3 600 de cuvinte noi, marcate cu semnul plus
(+), care astfel pot fi ușor delimitate, și a circa 3 000 de modificări, marcate cu
semnul exclamării (!). O noutate în ediția actuală a dicționarului respectiv, față de
cele precedente, este faptul că au fost eliminate multe variante ale cuvintelor,
întrucât, așa cum relevă Ioana Vintilă-Rădulescu, coordonatoarea ediției în cauză,
„tendința este către o limbă cât mai normată; lumea vrea să știe cum se spune exact
așa, și nu altfel. Și atunci am eliminat foarte multe dintre variante. Unele de grafie.
De exemplu, unele scrise fără cratimă: „binevenit”, „offline”, „online”. Sau la
variantele de pronunțări/accentuări am păstrat o singură formă ca „antic”,
„profesor”, deși vechile accentuări erau „antic”, „profesor”. Asta nu înseamnă că ce
nu este în DOOM nu poate fi folosit” (Ofițeru 2021). De asemenea, au fost introduse
multe împrumuturi, în majoritatea lor fiind anglicisme, dar sunt prezente multe
alte elemente lexicale derivate, create pe teren propriu. Totuși, și de această dată,
cu referire la elementele străine, au fost diverse critici, considerându-se,
nejustificat, că este trădată limba română. „Din nou, reacțiile cele mai zgomotoase
din mass-media au accente negative, observă Rodica Zafiu. De data aceasta, știrea
preferată de jurnalismul tabloid – șoc și groază! – se referă la invazia de anglicisme.
În articole, dar mai ales în comentariile cititorilor, apar cuvintele-cheie ale
reacțiilor naționaliste, ale emoțiilor față de presupusele suferințe ale limbii:
epidemie, batjocorire, stâlcire, mutilare, masacrare. Față de anul 2005, reacțiile
din 2022 au căpătat și note politice, cu aluzii la opoziția între naționalism și
globalizare, între păstrătorii tradiției și trădătorii de neam: hipsteri, corporatiști
etc.” (Zafiu 2022: 22).
Astfel sunt introduse multe împrumuturi, destul de frecvente în uzul oral, în
primul rând, dar și în cel scris, cu precădere în mass-media, care, se știe, sunt un
vehicul perfect de răspândire a tot ce este nou în limbă. Desigur, așa cum era de
așteptat, cele mai multe neologisme/împrumuturi sunt de origine engleză, cele
care reflectă domenii precum tehnologiile informaționale: delete, e-mail,
audiobook, bitcoin, selfie, a updata, a upgrada, hacker, browser, cookie etc., modă,
turism și alte segmente ce țin de aspectul social, economic, cultural: hairstylist, low
cost, brand, shopping center, showbusiness, voucher, take away, best of, fast-food,
fresh, check-in, cache, Black Friday, hand-made, bullying, antibullying etc., precum
și multe cuvinte noi din domeniul mijloacelor de informare în masă: blog, blogging,
breaking news, fake, fake news, flyer, news alert etc. Deși relevăm preponderența
împrumuturilor din engleză, sunt și împrumuturi recente din alte limbi: „există,
chiar dacă mai puține, și noi împrumuturi din alte limbi, ca franțuzescul „fondue”
(preparat culinar), cu pl. fondue-uri, germanul „röntgen” (unitate de măsură),
italianul „tiramisù”, „pizzer”, „badantă”, spaniolul „gazpacho” (un fel de supă)...”,
remarcă I. Vintilă Rădulescu. Cu referire la împrumuturi, coordonatoarea
dicționarului atenționează asupra faptului că aceasta „nu înseamnă că
recomandăm toate anglicismele înregistrate în DOOM ediția a treia, mai ales când
dublează cuvinte sau expresii românești. Le-am inclus, susține cercetătoarea,
pentru a consemna grafia lor corectă, precum și pronunțarea lor cu mijloacele
limbii române, dar cât de cât apropiată de cea din engleză” (Ofițeru 2021). Pe lângă
împrumuturile directe din diverse limbi, sunt introduse și multe cuvinte create pe
teren propriu, prin derivare sau compunere, care țin de limba standard sau o
depășesc: biosecuritate, bioterorism, antivaccinist, HoReCa, agropensiune etc.
sau făloșenie, a găta (pop.). Multe cuvinte au fost create și, apoi, introduse în
DOOM 3 în perioada pandemică, căci, în viziunea I. Vintilă Rădulescu, ar fi fost și
greu să nu fie remarcate „niște «cuvinte ale pandemiei», fie românești, ca abord,
anticorpi monoclonali, autoizolare, autocarantinare, betacoronavirus,
comorbiditate, contacți, coronasceptic, coronavirus, intubare, noninvaziv, fie
străine, ca lockdown, green pass, sau chiar abrevieri pronunțate ca în engleză,
precum PCR, pronunțat «pisiar»”.
În ce privește modificările de tip normativ, putem evidenția câteva aspecte ce
vizează cele mai frecvente forme din uz. În primul rând, așa cum citam mai sus,
este vorba de eliminarea mai multor variante ale cuvintelor sau ale formelor
gramaticale cu scopul decongestionării acestora, „a căror prezență în număr mare
era resimțită ca un neajuns de către utilizatori (lingviști și mai ales nelingviști,
inclusiv profesioniști din edituri, învățământ, mass-media etc.)” (Murgoci 2022:
13). Așadar, dicționarul, în noua lui ediție, recomandă o singură variantă din două
sau mai multe: a) de accent: colaps, mijloc, intim, precaut, prognostic, penurie,
profesor, trafic etc.; b) de flexiune: se acceptă numai formele cu alternanță la unele
adjective sau substantive: analoagă; g.-d. îmbrăcăminții; c) de grafie: ortografia
abrevierilor formate din majuscule doar fără punct (NATO, USM, ASEM, UNESCO),
dar, prin tradiție, au fost păstrate punctele la abrevierile din latină (P.S., P.P.S.); d)
dintre variantele cu -a (din registrul popular) și cele fără -a (literare) ale unor
adverbe sau pronume au rămas, în unele cazuri, doar cele fără -a (nimic,
atunci în loc de nimica, atuncia).
O altă modificare ar fi schimbarea ordinii unor variante, de exemplu, a birui: să
birui/să biruie; a se îngâmfa: să mă îngâmf/să mă îngâmfez. De asemenea, au fost
adăugate totuși unele variante la anumite substantive nume de ocupații terminate
în -loga din registrul colocvial: filoloagă, astroloagă, la unele substantive
neologice terminate în -a sau -ia (care creează impresia ca ar fi articulate): și o
variantă cu finala adaptată -ă, respectiv -ie, ca formă nearticulată: salsa/salsă;
mass-media/mass-medie, și unele dublete lexicale,
precum greier/greierul și greier/greierele, cu pluralul
comun greieri/greierii; ansamblu/ansambluri (tehn.) ansamble; astru (s.m).
/ aștri; astru (s.n.) / astre (Murgoci 2022).
Semnalăm și modificarea altor forme gramaticale, precum pronumele și
locuțiunile pronominale de politețe. Întrucât în ultima vreme sunt tot mai prezente
în limbajul standard formele domnia-sa, domnia-lor, domnia-ei, domniile-lor în
locul pronumelor percepute ca învechite și chiar cu nuanțe ușor depreciative
(dumnealui, dumneaei, dumnealor), în DOOM 3 au fost operate modificările
necesare. Astfel, noile pronume de politețe se scriu cu literă mică și se utilizează
cratima: domnia-sa (dânsul, dumnealui) pr., g.-d. domniei-sale; domnia-
voastră (dumneavoastră) pr., domniei-voastre; domnia-lui (dânsul, dumnealui)
pr., g.-d. domniei-lui, pe când locuțiunile tradiționale de politețe, ortografiate cu
majusculă la ambii termeni presupun un singur sens, cel de adresare sau
comunicare către/despre un domnitor sau boier (Domnia Sa (despre un
domnitor, boier), Domnia Voastră (către un domnitor, boier), Domnia
Lui/Ei (despre un domnitor, boier). Putem vorbi și despre renumitele deja forme
de plural, recomandate de DOOM 3: croasant/croasante (în DOOM-2 era
„croasanți”); ecler/eclere (în DOOM-2 era „ecleruri”). La cuvintele de
proveniență străină neadaptate grafiei românești, articolul hotărât enclitic se
leagă astfel: - la cuvintele terminate
în „w” pronunțat „v”, „k” pronunțat „c” și „y” pronunțat ca „i”, articolul hotărât
enclitic se leagă (fără cratimă): basedowul/ basedowuri, drinkul/ drinkuri,
bodyuri; - la cuvintele a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare
(bleu/ bleu-ri), articolul hotărât enclitic se leagă cu cratimă în următoarele
situații: cuvinte cu finala „w” pronunțată „(o)u” (show-uri); - combinații străine
de litere: chardonnay-ul/ chardonnay-uri, display-ul/ display-uri, flash-ul/
flash-uri, scotch-ul/ scotch-uri, speech-ul/ speech-uri. De altfel, aceste reguli, în
mare parte, au fost atestate și în DOOM 2 (Murgoci 2022).
Din seria modificărilor ce privesc încadrarea lexico-gramaticală, le considerăm
demne de luat în seamă pe următoarele: a) interpretarea drept cuvinte compuse
și ortografierea cu cratimă a expresiilor: două-puncte, punct-și-virgulă (ca
semne de punctuație); b) schimbarea calificării din categoria numeralelor
colective în categoria pronumelor/adjectivelor pronominale: amândoi,
amândouă, tustrei, tustrele (DOOM 3 Notă: 15).
În concluzie, considerăm că majoritatea schimbărilor, modificărilor efectuate în
ediția nouă a DOOM reflectă o situație reală a dinamicii limbii, a uzului, în general
și le recomandăm spre a fi utilizate și respectate. Într-un interviu acordat înainte
de apariția dicționarului, Ioana Vintilă Rădulescu, coordonatoarea grupului de
lucru asupra acestei ediții, menționa: „Eu cred că există șansa să vorbim și să
scriem mai bine, dar numai dacă se schimbă măcar puțin condițiile actuale, adică
dacă se îmbunătățește calitatea învățământului, implicit a profesorilor, și dacă se
citește mai mult decât deloc” (Ofițeru 2021).
S-au adãugat cuvinte strãine mai ales din limba englezã care sunt utilizate deja in
vorbirea curentã ,chiar daca au corespondent în limba romanã :all -inclusive,fake
news ,take away ,breaking news selfie (substantive neutru ,cu pluralul selfi-
uri),afterschool,like,gay,fake,fresh,cool,etc.
A fost introdus adjectivul ¸¸remedial´´,cu sensul ¸¸care remediaza.´´Adjectivul a
intrat in limba romanã din limba englezã .
Unele cuvinte nou introduse sunt neologisme care au primit ¸¸o formã ´´
romaneascã.
Exemplu: a accesoriza, acidifiant ,adresabilitate.
 Modificări în privința pronunțării corecte și în privința
scrierii corecte a cuvintelor

analog2 s. n., pl. analoguri

balot s. n./s. m., pl. n. baloturi/m. baloți (~ de paie)

biscuit s. m., pl. biscuiți

casierie (desp. -si-e-) s. f., art. casieria, g.-d. art. casieriei; pl. casierii,
art. casieriile (desp. -ri-i-)

doctoriță (femeie medic) s. f., g.-d. art. doctoriței; pl. doctorițe

feribot s. n., pl. feriboturi
föhn (germ.) [pron. fön] s. n., (aparate) pl. föhnuri (desp. föh-nuri)

grizonant adj. m., pl. grizonanți; f. grizonantă, pl. grizonante

ketchup (engl.) [pron. kečap] (desp. ke-tchup) s. n., art. ketchupul
kitsch (germ.) [tsch pron. č] s. n., (obiecte) pl. kitsch-uri [pron. kičurii]
laitmotiv (desp. lait-) s. n., pl. laitmotive

DOOM3: !acatist s. n., pl. acatiste

DOOM2: !acatist/acatist s. n., pl. acatiste/acatiste

DOOM3: ad-hoc (lat.) adj. invar., adv. (divanuri ~, a se reuni ~)

DOOM2: ad-hoc (divan ~)/(lat.) ad hoc adj. invar., adv.

DOOM3: adjuvant (medicament secundar) s. m., pl. adjuvanți

DOOM2: adjuvant s. m./s. n., pl. adjuvanți/adjuvante
DOOM3: advertising (engl.) [pron. edvărtaĭzing] s. n.,
art. advertisingul [pron. edvărtaĭzingul]
DOOM2: advertising (angl.) [pron. advertaĭzing] s. n.

DOOM3: amanet s. n., (obiecte) pl. amanete

DOOM2: amanet s. n., (obiecte) pl. amanete/amaneturi

DOOM3: antet s. n., pl. anteturi

DOOM2: antet s. n., pl. anteturi/antete

DOOM3: astronoamă s. f., g.-d. art. astronoamei; pl. astronoame

DOOM2: astronomă (rar) s. f., g.-d. art. astronomei; pl. astronome

DOOM3: astru s. m./s. n., art. astrul; pl. m. aștri/n. astre, art. m. aștrii/n. astrele
DOOM2: astru s. m., art. astrul; pl. aștri, art. aștrii

DOOM3: !mănăstire s. f., g.-d. art. mănăstirii; pl. mănăstiri

DOOM2: mănăstire/mânăstire s. f., g.-d. art. mănăstirii/mânăstirii; pl. mănăstiri/mânăstiri
 CUVINTE MODIFICATE

!ablație (astr.; med.) (desp. a-bla-ți-e) s. f., art. ablația (desp. -ți-a), g.-d.
art. ablației; pl. ablații, art. ablațiile (desp. -ți-i-)
!acatist s. n., pl. acatiste
!alică s. f., g.-d. art. alicei; pl. alice
!agreement (engl.) [pron. ăgrimănt] s. n., pl. agreementuri [pron. ăgrimănturi]
!aerofagie s. f., art. aerofagia, g.-d. art. aerofagiei; pl. aerofagii,
art. aerofagiile (desp. -gi-i-)

!așeza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. așez, 3 așază/așează; conj. prez. 1 sg. să așez, 3 să
așeze; imper. 2 sg. afirm. așază/așează
!azil s. n., pl. azile

!amalgam s. n., pl. amalgamuri

!babysitter1 (engl.) [pron. beĭbisităr] s. f., g.-d. art. babysitterei [pron. beĭbisităreĭ];
pl. babysittere [pron. beĭbisităre]
!bain-marie (fr.) [pron. bẽmari] (desp. -rie) s. n., art. bain-marie-
ul [pron. bẽmariul]
!bluejeans (engl.) [pron. bluğinz] (desp. blue-) s. m. pl.
!cofeină s. f., g.-d. art. Cofeinei
!croasant (desp. croa-) s. n., pl. croasante
!derby (engl.)/derbi (cursă de călărie; întrecere sportivă) s. n., pl. derbyuri/derbiuri
!ecler (desp. e-cler) s. n., pl. eclere
!fierăstrău s. n., art. fierăstrăul; pl. fierăstraie

!filozof/(livr.) filosof s. m., pl. filozofi/filosofi

!greier/greiere s. m., art. greierul/greierele; pl. greieri

!hobby (engl.) s. n., pl. hobbyuri
!înșela (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înșel, 3 înșală/înșeală; conj. prez. 1 sg. să înșel,
3 să înșele
!jacuzzi® (engl.) [pron. ğekuzi] s. n., pl. jacuzziuri (desp. -zi-uri)
!spray (engl.) [pron. spreĭ] s. n., pl. sprayuri [pron. spreĭuri]

EXEMPLE DE CUVÌNTE NOU-INTRODUSE

+abera (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. aberez, 3 aberează; conj. prez. 1 sg. să
aberez, 3 să abereze

+aceea (după ~) [pron. ačeĭa]/(în tempo rapid) dup-aceea loc. adv.

+afterschool (engl.) [pron. aftărskul] (desp. after-school) s. n.,

pl. afterschooluri [pron. aftărskuluri]
+alcooltest s. n., pl. alcoolteste

+alergologic adj. m., pl. alergologici; f. alergologică, pl. alergologice

+all-inclusive (engl.) [pron. olinklusiv] (desp. -in-clu-) adj. invar. (vacanțe ~)

+ambulanțier (desp. -ți-er) adj. m., s. m., pl. ambulanțieri; adj. f., s.
f. ambulanțieră, pl. ambulanțiere
+anavirus s. n., pl. anavirusuri
+anginos adj. m., pl. anginoși; f. anginoasă, pl. anginoase
+anorexic (desp. a-no-/an-o-) adj. m., s. m., pl. anorexici; adj. f., s. f. anorexică,
pl. anorexice
+antemergător1 adj. m., s. m. (persoană), pl. antemergători; adj. f., s. f. sg. și
pl. antemergătoare
+antemergător2 (obiect) s. n., pl. antemergătoare

+ante-mortem (lat.) adj. invar., adv. (examen medical ~, a examina ~)

+antepreșcolar (desp. -te-preș-co-/-pre-șco-) adj. m., s. m., pl. antepreșcolari; adj.

f. antepreșcolară, pl. antepreșcolare

+antepronunța (a se ~) (desp. -pro-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă antepronunț, 3 se

antepronunță; conj. prez. 1 sg. să mă antepronunț, 3 să se antepronunțe; imper. 2
sg. afirm. antepronunță-te; ger. antepronunțându-mă
+antibullying1 (desp. -ly-ing) adj. invar. (măsuri ~)

+antibullying2 (desp. -ly-ing) s. n., art. Antibullyingul

+anticoronavirus adj. invar. (medicamente ~)

+antiperspirant adj. m. (+ s. n.: stick ~); f. antiperspirantă (loțiune ~),
pl. antiperspirante
+antivaccinist (fam.) adj. m., s. m., pl. antivacciniști; adj. f., s. f. antivaccinistă,
pl. antivacciniste
+bodaproste2 (pop.) (rar) (desp. -da-pros-) s. n.

+bodaproste (de ~) (pop.) (desp. -da-pros-) loc. adj., loc. adv. (haine ~, a da ~)

+booking (engl.) [pron. buking] (desp. boo-) s. n., art. bookingul [pron. bukingul]
+brand2 (marcă) (engl.) [pron. brend] s. n., pl. branduri [pron. brenduri]
+breaking news (engl.) [pron. breĭking nĭuz] loc. s. n. pl.
+browser (engl.) [pron. braŭzăr] s. n., pl. browsere [pron. braŭzăre]
+buy-back (engl.) [pron. baĭbek] s. n., art. buy-backul [pron. baĭbekul]
+car-wash (engl.) [wash pron. ŭoș] s. n.

+CAS [cit. čease] s. n., art. CAS-ul [cit. čeaseul]

+cash and carry (engl.) [pron. keșendkeri] s. n.

+cashflow (engl.) [pron. keșflăŭ] s. n., art. cashflow-ul [pron. keșflăul]

+catwalk (engl.) [pron. ketŭok] s. n., pl. catwalkuri [pron. ketŭokuri]

+challenge (engl.) [pron. rom. čelenğ] s. n., pl. challenge-uri [pron. čelenğuri]
+deadline (engl.) [pron. dedlaĭn] s. n., pl. deadline-uri [pron. dedlaĭnuri]
+hairstyling (engl.) [pron. herstaĭling] s. n., art. hairstylingul [pron. herstaĭlingul]
+joystick (engl.) [pron. ğoĭstik] (desp. joy-stick) s. n., pl. joystickuri
+leadership (engl.) [pron. lidărșip] s. n., art. leadershipul [pron. lidărșipul]
+PC (engl.) [pron. pisi] s. n., pl. PC-uri [pron. pisiuri]
RMN [cit. remene] s. n., pl. RMN-uri [cit. remeneuri]
+scaner (engl.) [pron. skenăr] s. n., pl. scanere [pron. skenăre]
+selfie (engl.) [pron. selfi] (desp. sel-fie) s. n., pl. selfie-uri
+shake (engl.) [pron. șeĭk] s. n., pl. shake-uri [pron. șeĭkuri]
+smart (engl.) adj. invar., adv. (telefoane ~, a se comporta ~)

+smartphone (engl.) [phone pron. fon] s. n., pl. smartphone-uri

+smoothie (engl.) [pron. rom. smuti/smusi] s. n., pl. smoothie-

uri [pron. smutiuri/smusiuri]
+tag s. n., pl. taguri
+transdisciplinar (desp. trans-dis-ci-pli-) adj. m., pl. transdisciplinari;
f. transdisciplinară, pl. transdisciplinare
+USB [cit. usebe] s. n., pl. USB-uri [cit. usebeuri]

Modificări normative

• Normele ortografice, ortoepice şi morfologice de bază nu au fost

modificate în DOOM³: S-au făcut însă, punctual, unele recomandări
normative noi. Cele peste 3.000 de intervenții care privesc într-un fel sau
altul normarea cuvântului-titlu sau a unor forme din interiorul articolelor,
dar şi descrierea/interpretarea lor gramaticală (inclusiv adăugarea sau
eliminarea formelor articulate, a unor forme flexionare sau a unor
variante, modificarea reprezentării accentului la compuse ş.a.) sunt
marcate (ca şi în DOOM³) prin semnul! înaintea intrării de dicționar¹.

2.1. Tratamentul variantelor

• Problemele cele mai complexe le-a pus tratamentul variantelor unor

cuvinte-titlu şi ale unor forme flexionare.

2.1.1. Reducerea variantelor

• Cele mai ample modificări cu efect normativ efectuate în DOOM³

constau în eliminarea, la multe cuvinte sau forme, a unor variante, a
căror prezenţă în număr mare era resimțită ca un neajuns de către
utilizatori (lingvişti şi mai ales ne lingvisti, inclusiv profesionişti din edituri,
învățământ, mass-media etc.). Toţi utilizatorii sunt interesați să se indice
precis, ca în dicționarele limbilor normate, cum trebuie să se scrie, să se
spună şi să se folosească din punct de vedere gramatical fiecare cuvânt
sau formă.

• Selecția variantelor s-a realizat după diverse criterii, enumerate aici în

ordine alfabetică: concordanţa cu anumite forme şi reguli, etimologia,
frecvența (criteriul cel mai important, dar neaplicat mecanic). tradiția. S-a
apelat și la consultarea unor vorbitori – lingvişti şi nelingviști, inclusiv
editori, elevi, profesori, redactori, specialişti din diverse domenii.

Prin reducerea semnificativă a numărului variantelor se corectează și

imaginea asupra românei ca limbă insuficient normată, cele eliminate
neîncadrându-se printre recomandările academice.

Aceasta nu înseamnă însă că folosirea variantelor care nu se regăsesc

în DOOM³ ar fi total inacceptabilă: unele pot fi utilizate în anumite
contexte și în diverse scopuri.
• În DOOM³ se recomandă câte una singură dintre mai multe variante: i.
accentuale, ca: ! acatist, !anost, !axilă, !colaps, !dihor, intim, !mijloc¹2,
!penurie, !vector:
ii. de formă, ca: !apocalipsă (,,sfârșitul lumii”), !ghimbir, !mănăstire,
!percheziție, !sarsana, !tăieței;
iii. flexionare, precum, la adjectivele ca lanalog¹, numai formele cu
alternanță, de tipul analoagă; la unele substantive feminine, câte o
singură formă de GD sg. art. şi de pl.: !îmbrăcăminte, g.-d. art.
îmbrăcăminții; pl. îmbrăcăminți;
iv. grafice: scrierea abrevierilor formate din litere mari numai fără puncte
despărțitoare: !NATO, !ORL (dar, prin tradiție, cu puncte, a abrevierilor
din latină P.S., P.P.S.):
v. lexico-gramaticale:

2.2.1. generalizarea ataşării fără cratimă a articolului -(u)1 și a

desinenței de plural -uri şi la împrumuturile terminate în -y pronunțat ca
un i (deoarece y este recunoscut ca literă a alfabetului limbii române):
art. bodyul: pl. bodyuri; de altfel deja DOOM’ recomandase scrierea
pl. hobbyuri, sprayuri, whiskyuri;
2.2.2. grafii: !carismă:
2.2.3. pronunțarea cu diftong și despărțirea corespunzătoare a
adjectivelor ne ologice terminate în -uu de tipul !ambiguu [guu pron. gun]
(desp. guu), a adv. lin continuu și a s. Ireziduu (alături de care se
păstrează, pe locul al doilea în ordinea preferințelor, variantele cu hiat):

2.2.4. scrierea cu literă mică a noilor pronume de politețe din seria

+domnia-sa, în contrast cu locuțiunile pronominale din seria !Domnia Sa;
2.2.5. scrierea cu literă mare la toate componentele unor substantive
proprii

compuse: !Război Mondial (Primul/Al Doilea ~); 2.2.6. scrierea legată a

unor compuse considerate sudate: !binevenit (oportun: agreat),
!întrucâtva adv.
2.3. unor paradigme

• La anumite cuvinte s-au adăugat forme flexionare, în măsura în care

sunt justificate de sens şi atestate în dicționare, pe internet sau în uz: –
forme de gen sau/şi număr la adjective care erau considerate defective,
exemplificându-le prin substantive pe care le pot determina: lalcalino-
pământos adj. m. (piroxen), pl. alcalino-pământoşi; f. alcalino-
pământoasă (sticlă ~), pl.

!retrovers adj. m. (+ s. n.: uter): f. retroversă (poziție). pl.

retroverse; !viran adj. m. (+ s. n.: teren -); f. virană (zonă ~), pl. virane;

– (cel mai frecvent) forme de plural la substantive compatibile cu ideea

de pluralitate, uneori cu precizarea sensurilor la care apar, acordându-se
atenție mai ales unificării, pe cât posibil, a unor (mini)serii care
denumesc: – animale, plante: pl. lupii-bălții;

– boli: (cazuri: forme) pl. angiocolite;

– nuanțe de culori: pl. bejuri;

– proceduri medicale: pl. rahianestezii, termoterapii;

– produse variate şi/sau porționabile: (porții: sorturi) pl. ginuri

– nativi dintr-o anumită zodie: pl. Săgetători:

– altele: pl. jacuzziuri.

• Nu s-au înregistrat toate pluralele posibile, chiar dacă se pot

întâlni/folosi în anumite contexte/situații.
2.4. modificări

• Alte intervenții asupra unor norme privesc:

– descrierea explicită ca (formal) articulate a unor substantive proprii, cu

adăugarea, eventual, a formei nearticulate: !Anul Nou s. propriu m. art.,
neart. An Nou (~fericit!): !Dobrogea s. propriu f. art., neart. Dobroge
(întreaga~); !Evul Mediu s. propriu n. art., neart. Ev Mediu (intunecatul).
Cu observația că numele proprii (multe împrumutate) feminine, ca şi cele
comune, terminate la NA sg. in -a, care dau impresia că sunt articulate,
admit, ocazional, forme nearticulate: România: Pentru noi e o singură
Românie. Absența, respectiv prezența articolului la forma-tip distinge,
printre altele, numele zodiilor de cele ale corpurilor cerești provenite de
la același substantiv comun: +Arcaş (zodie) s. propriu m., !Arcaşul
(constelație) s. propriu m. art.:

– încadrarea lexico-gramaticală, şi anume:

– considerarea ca reflexive inerente a unor verbe care în DOOM²

apăreau numai implicit ca active: lîmpletici (a se ~), !lăcomi (a se sim)
!resemna ( a se sim) -interpretarea drept cuvinte compuse și scrierea cu
cratimă: !două-puncte, !punct-şi-virgulă (semne de punctuație):

– schimbarea calificării din numerale colective în pronume/adjective

pronominale: !amândoi, !tustrei (descrierea lor morfologică fiind pusă în
DOOM³ în concordanță cu GLRG):

– pronunțări modificate în serii: ! bestseller (engl.) [er pron. ăr], !pulover

[er pron. ăr]

– renunţarea la menționarea formei de plural articulat în-(le)le la

substantivele feminine terminate la singular în -a, -ea şi la plural în -le,
de tipul cafelele, sofalele.
3. Intervenții care nu afectează norma

• Modificările care nu privesc norma nu sunt marcate în Dicționar, fiind

identificabile de cei interesați prin compararea cu DOOM². . Cele mai
multe astfel de intervenții reprezintă adaosuri de informații la cele peste
6.500 de verbe (deoarece flexiunea verbală fusese prezentată în
DOOM², ca şi în DOOM¹, mai succint decât cea nominală), prin:

– adăugarea persoanei I la verbele personale (ca în majoritatea

dicționare lor), deoarece, din indicarea numai a persoanei a III-a la verbe
în DOOM¹, conser vată în DOOM², nu reieşea dacă verbul este personal
sau impersonal: abandona (a ~)vb., ind., conj. prez. 1 sg. (să)
abandonez;

– adăugarea, alături de sincretismele caracteristice, a unor forme care

pun diverse alte probleme (privind alternanțe fonetice, despărțirea la
capăt de rând, mobilitatea accentului, scrierea cu cratimă): abrevia (a
sim) (desp. a-bre-vi-a), ind. prez. 1 sg. abreviez (desp. -vi-ez), 3
abreviază, 1 pl. abreviem; conj. prez. 1 sg. să abreviez, 3 să abrevieze:
ger, abreviind (desp. -vi-ind); abstrage (a sim), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl.
abstrag, 3 sg. abstrage, imperf. 1 abstrăgeam: conj. prez. 1 sg. să
abstrag, 3 să abstragă; ger. abstrăgând: part. abstras; apăsa (a^ sim ),
ind. prez. 1 sg. apăs, 2 sg. apeşi, conj. prez. 1 sg. să apăs, 3 să apese;
imper. 2 sg. afirm. apasă: resemna (a se ~), ind. prez. 1 sg. mă
resemnez, 3 se resemnează; conj. prez. 1 sg. să mă resemnez, 3 să se
resemneze; imper. 2 sg. afirm. resemnează-te: ger. resemnându-mă;

Alte intervenții:

-adăugarea unor abrevieri/coduri de monede/simboluri la sfârşitul unor

articole: informatică abr. (fam.) info: balboa (moneda panameză) simb.
B. B: leu (leu românesc [nou]) L (cod RON);
-adăugarea unor contexte pentru adjectivele invariabile/locuțiunile
adjectivale și pentru cele care sunt şi adverbe/locuțiuni adverbiale (şi
care, pentru economie, nu formează intrări separate, neavând forme
flexionare distincte): mono adj. invar. adv. (discuri – a înregistra -); pas
(la -) loc. adj., loc. adv. (mers ~, a merge -);

– adăugarea unor exemple de expresii (dacă numărul celor în care intră

cuvântul-titlu nu este prea mare); morțiu (in: a urla a-/a fluiera a ~);

– adăugarea unor glosări, mai ales pentru justificarea semantică a

pluralului: scorbut, (cazuri) pl. scorbuturi:

– adăugarea unor indicații de registru: abraș (reg.), sagace (livr.): pe

baza volumelor DELR şi DLR apărute după 2005, care aduc mai multe
precizări, în DOOM³ s-a înlocuit la unele cuvinte mențiunea (pop.) cu
aceea, mai exactă (reg.): căiţă (reg.):

– aplicarea, convențională (cu excepţia cazurilor în care a trebuit marcat

accentul secundar), a principiului un cuvânt – un accent la cuvintele
compuse (indiferent cum se scriu), inclusiv la nume proprii, notându-se
numai accentul compusului (chiar când cade pe un component
monosilabic), nu al fiecărui component: Alba Iulia, dacoromân, două-
puncte, argint-viu, două sute;

• Dar în locuțiuni și în grupuri de cuvinte, accentul este marcat la fiecare

component plurisilabic: două puncte num. + s. n. pl.

– adăugarea pronunțării la pluralul cuvintelor la care nu este marcat

accentul la cuvântul-titlu: PIB, pl. PIB-uri [pron.pibur]: T-shirt, pl. T-
shirturi [pron. tişărtur]; – introducerea unor indicații de frecvență la forme
flexionare: ravagiu s. n.. (mai frecv.) pl. ravagii:
– semnalarea în Dicționar, potrivit cerințelor legale, a cuvintelor
identificate ca mărci înregistrate: adidas® (Încălțăminte);

– renunţarea la distincțiile de tipul anglicism – cuvânt englez: aftershave

(engl.) [pron. aftărşeiv], all right’ (engl.) [pron. olrait].

4. Îmbunătăţirea organizării informației

• Pentru uniformizarea, pe cât posibil, a tratării locuțiunilor adjectivale și

adverbiale s-a optat, convențional, pentru plasarea celor în care cuvinte
semantic pline sunt precedate de prepoziții la locul alfabetic al întâiului
cuvânt semantic plin care urmează după prepoziție: prim (de ~
ordin/rang) (chiar dacă și această soluție este discutabilă²); rezultă
astfel, de cele mai multe ori, o prezentare con trastivă, prin raportare la
cuvinte înrudite.

Prin excepție, locuțiunile, foarte numeroase, care incep cu de-a (dintre

care multe cuprind cuvinte/forme inexistente şi independent: de-a-n
boulea) au fost plasate toate la D.

• S-a extins prezentarea contrastivă a unor reguli, precum scrierea cu

literă mare la inițială a cuvintelor din componența unor denumiri cu statut
de nume proprii, neintroduse ca intrări separate, ci incluse în paranteză
la sfârşitul artico lelor privitoare la numele comun corespunzător: luteran
(dar: Biserica Luterană s. propriu f.).

•S-a introdus termenul (desp….) înaintea recomandărilor privind

despărţirea la capăt de rând: efectua (a) (desp. -tu-a).

. Când la un cuvânt se indică mai multe sensuri sau domenii, ele se

despart prin virgulă sau punct-şi-virgulă: !ablație (astr.: med.): aer
(amestec de gaze: aspect: atitudine: obiect de cult), ajutaj (tub, duză).
5. Îmbunătățirea corelațiilor

• În Dicționar s-a îmbunătățit și unificat transcrierea fonologică, prin

folosirea consecventă a unor semne precum č, ğ, k, k’ și prin marcarea
devocalizării lui (pseudo) -i final: backgrounduri [pron. bekgraundur],
campinguri [pron. kempingur], digesturi [pron. daigestur], EEG-uri [cit.
eeg’eur].

• S-au eliminat câteva cuvinte-titlu a căror includere în DOOM² era

insuficient justificată: nume proprii cărora nu le corespunde un nume
comun în Dicţionar sau care nu pun probleme proprii de scriere ori de
pronunțare: Appassionata, Asterix, Buftea.

•S-au corectat greşeli de bătaie¹, omisiuni sau scăpări privitoare la

cuvântul-titlu sau la forme flexionare (!nonstop, !roșiatic, Isimediană) ori
la despărțirea la capăt de rând; astfel, s-a păstrat numai despărțirea
după pronunțare și s-a eliminat cea după structură la cuvintele din seria
!decastil (templu cu zece coloane) sau din familia lui !folclor (întrucât
elementele -stil ,,coloană” şi folc- nu au existență în limba română).

•S-au revăzut integral, s-au adăugit considerabil şi s-au reorganizat în

parti introductive şi finale ale lucrării şi s-a adus la zi bibliografia. S-a
reelaborat capitolul despre despărțirea la capăt de rând și s-au tratat mai
pe larg ori separat secțiunile privind conversia unor sisteme de scriere,
literele şi semnele diacritice, folosirea cu rol ortografic a unor semne de
punctuație etc.