1

Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii

române, ediția a III-a ( DOOM3 )- între teorie și practică

I. Premisă
Apariția în 2021 a DOOM3 ne pune în situația de a actualiza informațiile privind
exprimarea corectă în limba națională și de a transmite elevilor noștri modalitățile prin care pot
evita formele greșite ale unor cuvinte, astfel încât să îi determinăm să adopte numai acele
cuvinte, structuri, pronunții menite să îi califice drept persoane instruite, cu un bogat material
lingvistic utilizat într-o exprimare corectă, clară, coerentă. Se cuvine, așadar, o analiză a
principiilor ce stau la baza elaborării noii ediții a dicționarului.
II. Principii generale
La pagina 38 a DOOM3, autoarele menționează principiile generale ce au fost aplicate în
organizarea materialului. Aflăm, pentru prima dată, poate, că ,,Normele privitoare la limbă nu
sunt la fel de stricte ca legile din științele exacte. În funcție de context și de situația de
comunicare, unele forme sunt acceptabile chiar dacă nu se prevăd în mod expres în norme.
Uneori nu se pot da reguli cu valabilitate generală, ci numai descrie manifestări ale uzului,
marja de aplicare a normelor putând fi în unele cazuri laxă și admite o variație liberă.”
Ne aflăm în situația de a nu mai folosi criteriul conform căruia dacă un cuvânt nu este
inclus în DOOM nu este corect, mai mult, de a accepta că, deși sunt incluse în actualul dicționar,
unele forme nu sunt considerate corecte sau nu sunt recomandate: ,, DOOM3 cuprinde și
cuvinte/forme/ variante nerecomandate de norma academică, care figurează în dicționar numai
în scopul de a consemna scrierea, pronunțarea și flexiunea lor pentru cazurile în care ar putea fi
întâlnite sau folosite în anumite texte sau situații. Neconsemnarea altora nu înseamnă neapărat
că toate acelea nu sunt admisibile sau posibile, ci că au utilizări limitate la anumite
împrejurări.”
Se pornește de la principiul că ,, DOOM3 nu este (și) un dicționar corectiv al greșelilor
de limbă, al căror caracter este implicit, fiind deductibil din consemnarea formelor corecte;
unele abateri de la normă sunt semnalate în Studiul introductiv. Acestea au un grad de
tolerabilitate diferit, situat între forme strident incorecte și deci nepermise și variante
acceptabile în anumite condiții.” Acest principiu ne obligă la o mai atentă studiere a părții
introductive pentru a putea discerne care dintre variantele înregistrate sunt nepermise, care
tolerabile și în ce situații.
Un alt principiu face trimitere la cuvintele străine a căror pronunție recomandată în
dicționar nu este întotdeauna coincidentă cu pronunția din limba de origine. Se subliniază ideea
că DOOM nu este un dicționar etimologic. ,,Pronunțarea lor conformă cu acest statut,
consemnată în DOOM3 cu ajutorul semnelor minimale adoptate, nu trebuie interpretată ca
indicație a rostirii în limba de origine: ea reflectă, mai ales în cazul sunetelor care nu se regăsesc
ca atare în limba română, diferite grade de românizare= de adaptare( parțială), în uz, la
posibilitățile oferite de aceasta. Cuvintele-titlu la care nu se indică pronunțarea se rostesc cum se
 2

scriu, potrivit regulilor de citire în limba română. Variantele la care nu se indică limba sunt în
română.” O precizare importantă este aceea conform căreia ,,Includerea unor cuvinte străine ăn
Dicționar nu înseamnă că ele au devenit cuvinte ale limbii române și că DOOM3 recomandă
folosirea tuturor, cu atât mai puțin a celor pentru care există în română cuvinte sau expresii cu
sensuri asemănătoare ori chiar aproape identice.”
Comparând cu precizările din DOOM2, constatăm o oarecare schimbare de perspectivă
dinspre norme stricte către norme interpretabile: ,,Aceste norme sunt obligatorii- impunând sau
interzicând anumite forme- sau facultative.”( DOOM2, pag.XXV)
III. Introducerea de articole
În DOOM3 sunt peste 3600 de articole noi, marcate prin semnul ,, +” înaintea intrării
în dicționar. Dintre acestea unele sunt:
- abrevieri devenite cuvinte: +ARN;
-locuțiuni - adjectivale: +ce fel de; adverbiale: +șleau (pe-); conjuncționale: +astfel
că; interjecționale: +ei bine; prepoziționale: + stânga (în/la -); pronominale: +cine țtie
ce/cine”etc.
-membri ai unor (mini)serii (astronime, denumiri ale instrumentelor muzicale și ale
instrumentiștilor respectivi din orchestră- în ,,jargonul” profesional al acestora- și alți termeni
muzicali, nume ale unor substanțe, ale zodiilor, ale zonelor geografice, termeni gramaticali ș.a.):
+Rac ( zodie), +Racul ( constelație);
-nume proprii, în măsura în care au legătură cu substantive comune din DOOM 3 și se
scriu, se pronunță sau/și se comportă din punct de vedere gramatical diferit de acestea: coulomb
(unitate de măsură); simb. C; +Coulomb(fizician francez);
-omografe ale unui cuvânt-titlu existent: +marker2 (genă) alături de marker1(creion);
-paronime: +hiatus (discontinuitate), alături de hiat (lingv.);
-perechi de cuvinte scrise cu/fără cratimă ori/și cu literă mare/mică la inițială:
+domnia-voastră (dumneavoastră) pr., alături de Domnia Voastră (înv.) loc. pr.;
-substantive feminine, în special nume de ocupații, atestate, dar încă rar folosite:
+dramaturgă, alături de dramaturg;
-verbe cu valoare reflexivă sau/și impersonală care implică și diferențiere semantică:
+înnopta2 (a se-) ,,a se face noapte”, alături de înnopta1 (a-) ,,a petrece noaptea”.
Cuvintele aflate în uzul actual, oral și scris, incluse în DOOM3 față de DOOM2 sunt în
majoritate neologisme, care au dobândit în ultima vreme o circulație tot mai largă, chiar de
ultimă oră, precum +abord (abórd s. n. 1. abordare. 2. (chir.) cale de acces la un organ. (< fr.
abord), +comorbiditate ( neinclus în DEX, dar cu sens dedus de ,,boală asociată”), +digitaliza
(a-) (DIGITALIZÁ, digitalizez, vb. I. tranz. (Inform., Electron.) A transforma semnalele
analogice în semnale digitale. – Digital + suf. -iza. sursa: DEX '09 (2009) ), +informatiza
(INFORMATIZÁ vb. tr. 1. a folosi informatica în rezolvarea unor probleme. 2. a dota cu
mijloace de informatică. (< fr. informatiser).
În ceea ce privește cuvinele străine de diferite origini, folosite în enunțuri românești,
s-au adăugat mai ales cuvinte din engleză cum ar fi +fake news. Folosirea unora dintre ele e
justificată de realitățile noi pe care le denumesc, altele au corespondent în limba română și ar
trebui înlocuite pe baza unor liste atent redactate de termeni recomandați.
 3

Printre termenii adăugați se află și o serie de cuvinte din fondul vechi al limbii folosite
mai ales în registrul familiar: +făloșenie (pop.), +găta (a-) (reg.) sau expresii +dus și întors
(cu-).
IV. Abordări ale variantelor
IV.1. Cele mai multe modificări constau în eliminări ale unor variante.
Astfel, se recomandă câte una singură dintre mai multe variante:
a. accentuale: !acatist, !anost, !axilă, !colaps, !dihor, !intim, !mijloc, !penurie, !vector;
b. de formă: !apocalipsă (sfârșitul lumii), !ghimbir, !mănăstire, !percheziție, !sarsana, !
tăieței;
c.flexionare, precum la adjectivele ca !analog1, numai formele cu alternanță de tipul analoagă;
la unele substantive feminine, câte o singură formă de GD sg. art. și de pl.: !îmbrăcăminte, g.-d.
art. îmbrăcăminții, pl. îmbrăcăminți;
d. grafice: scrierea abrevierilor formate din litere mari numai fără puncte despărțitoare: !NATO,
!ORL ( dar, prin tradiție, cu puncte, a abrevierilor din latină P.S., P.P.S.);
e. lexico-gramaticale:
- dintre variantele cu ,,a” ( considerate populare) și cele fără ,,a” ale unor adverbe sau pronume
au rămas cele fără ,,a”: !nimic, ( dar… acum/(pop.,fam.) acuma);
-dintre diminutivele feminine (inanimate) în -ea/-ică s-au păstrat mai ales cele în –ică: !
cărticică, !floricică și, adesea, doar una dintre formele de DG sg.art. și de pl.: ! legăturică, g.-d.
sg. art. legăturelei, pl. legăturele;
- dintre formele de feminine în –ea/-ică ale adjectivelor/substantivelor cu masculinul în –el s-au
păstrat numai cele în –ică: !sprintenică, ! tinerică;
-dintre formele de plural ale unor substantive neutre a rămas una singură: !lighean, pl. ligheane;
-dintre variantele de indicativ prezent ale unor verbe, conform tendinței din uzul actual, s-au
eliminat formele cu augmentele (sufixele morfologice) –esc/-ez, rămânând: !bocăni (a-) (să)
bocăn, !rășchira (a-), (să) rășchir, !ciocăni (a-), (să) ciocănesc,! înveșmânta (a-), (să)
înveșmântez.
f. În cazul neologismelor, s-a optat pentru variantele în curs de adaptare, avându-se în vedere
unificarea seriilor:
-dintre substantivele feminine în –a/-ă s-a optat uneori pentru cele în –ă: !pumă;
-dintre substantivele neutre în –o/-ou, s-au păstrat în unele cazuri numai variantele în –ou: !
(anti)halou, ! chimonou, !delcou;
-dintre variantele de plural ale termenilor medicali în –om, s-au păstrat cele în –oame:
! mielom, pl. mieloame.
g. Unele variante tratate în DOOM2 în articole diferite au fost unificate sub una dintre
forme: !bretea (detaliu de îmbrăcăminte; rețea feroviară sau rutieră”), în dauna formei
etimologice ,,bretelă”.
h. În câteva situații în care varianta inclusă în DOOM2 nu s-a impus s-a revenit la forma
anterioară: !corvoadă, !molibden, !muschetar.
IV.2. S-au păstrat totuși variantele acolo unde nu s-a impus niciuna dintre ele:
-cuvinte-titlu: cocktail (engl.)/cocteil, pampas/ (sp.)pampa;
-forme flexionare: căpșunii/căpșunei, cireșii/cireșei; pl. căpșuni/căpșune, cireși/cireșe;
- variante ale unor cuvinte-titlu care nu aparțin limbii literare: acum/(pop.,fam.) acuma, !
mămucă (reg.), g.-d. mămucăi/mămuchii.
 4

IV.3. În privința despărțirii la capăt de rând a cuvintelor cu structură

(semi)analizabilă, variantele bazate pe structură sunt menționate după cele întemeiate pe
pronunție: idiostil (stil individual) (desp. –di-os/-o-stil).
IV.4. Schimbarea ordinii unor variante
În unele situații, s-a schimbat ordinea de preferință a variantelor: !birui (a-), (să)
birui/ (să) biruiesc; !germene/germen.
IV.5. Adăugarea de variante:
În câteva situații s-au adăugat variante la unele cuvinte-titlu și, prin urmare, și la
formele lor flexionare:
-cuvinte cu uz oscilant: !greier/greiere;
-nume de ocupații în –logă: și varianta cu diftongare: !filologă (livr.)/(colocv.) filoloagă;
-la unele substantive feminine împrumutate în –a/-ia ( care dau impresia că ar fi articulate) s-a
adăugat și varianta cu finala adaptată –ă/-ie, ca formă nearticulată: !addenda (lat,)/adendă, !
mass-media (engl.)/mass-medie, !salsa(sp.)/salsă;
-la anumite neologisme, alături de păstrarea lui s etimologic se adaugă varianta cu sonorizare z
( după modelul termenilor mai vechi bazin, viteză): !disertație/(colocv.) dizertație, !disident/
(colocv.) dizident;
-se adaugă varianta conservatoare cu s în familia lui !teozofie/(livr.)teosofie, după modelul lui
filozofie/(livr.) filosofie.
La unele cuvinte s-au adăugat variante de forme flexionare:
-de plural (și de gen) la unele substantive: !reactor s.n./s.m., pl.n. reactoare/m. reactori, !
suport1 (obiect) s.n./(tehn.)s.m., pl. suporturi/suporți ( în concordanță cu tendința extinderii
masculinului la termenii tehnici);
-la verbe: !exceda (a-), (să) exced/ (să) excedez, răzui (a-), răzuiesc/răzui.
La unele substantive comune învechite, populare sau regionale s-au adăugat noi
variante de GD analitic cu lui (paralel cu păstrarea, dar uneori cu eliminarea unor forme
sintetice) la substantive masculine terminate în –acă, -ică: !babacă ( înv., reg.), !bădică (reg.), !
vlădică (înv., pop.), g.-d. art. și: lui babaca, lui bădica, lui vlădica.

V. Modificarea altor norme

V.1.Se generalizează atașarea fără cratimă a articolului ,,-(u)l” și a desinenței de
plural ,,-uri” și la împrumuturile terminate în y pronunțat ca un i (deoarece y este recunoscut
ca literă a alfabetului limbii române): art. bodyul, pl. bodyuri, hobbyul, hobbyuri etc.

V.2.Grafii: !carismă, față de charismă în DOOM2;

V.3. Pronunțarea cu diftong și despărțirea corespunzătoare a adjectivelor neologice terminate în

-uu de tipul !ambiguu [-guu pron. guu] (desp.-guu), a adverbului !încontinuu și a substantivului
!reziduu ( alături de care se păstrează pe locul al doilea, în ordinea preferințelor, variantele cu
hiat)

V.4. Scrierea cu literă mică a noilor pronume de politețe din seria !domnia-sa, în contrast cu
locuțiunile pronominale de politețe din seria !Domnia Sa
 5

VI. Prevederi privind includerea în bibliografie a DOOM3 la evaluarea națională,

bacalaureatul și admiterea la facultate din anul 2022

1. Potrivit unor recomandări ale Centrului Național de Politici și Evaluare în

Educație pentru cei care vor susține Evaluarea Națională 2022,

„Deși în 2022, s-a publicat ediția a treia a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic
al limbii române (DOOM3), variantele de subiect vor fi proiectate în așa fel încât să fie
valorificate experiențele de învățare ale elevilor, prin aplicarea normelor ortografice, ortoepice
și morfologice ale limbii române din DOOM2, publicat în 2005. Subliniem faptul că evaluarea
lucrărilor absolvenților de clasa a VIII-a se va face ținând cont de cele două ediții ale acestei
lucrări normative (DOOM2 și DOOM3), fără a fi vizate elemente tratate distinct”, se mai arată
în recomandare.

( Sursa: https://www.edupedu.ro/evaluare-nationala-2022-recomandarile-pentru-elevii-de-
clasa-a-viii-a-la-limba-romana-de-la-institutia-care-face-subiectele-de-examen-nu-sunt-
obligatorii-conectorii-de-tipul-in-primul-ran/)

2. Facultatea de Drept, București - 2022

 3. Bibliografie:
 - Programele școlare și manualele de Limba română pentru clasele a V-a, a VI-a, a VII-a
și a VIII-a, precum și cele de Limba și literatura română pentru clasele a IX-a, a X-a, a
XI-a și a XII-a, oricare dintre cele avizate și aprobate de Ministerul Educației,
disponibile (și) on-line: https://manuale.edu.ro
 - Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), Editura
Univers Enciclopedic Gold, ediția a III-a revăzută și adăugită, 2021 – pentru
ortografie, ortoepie, punctuație și norme morfologice.
 - DEX - Dicționarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers Enciclopedic,
2016 – pentru aspecte lexico-semantice.
 4. Precizări:
 ! Elaborarea și corectarea subiectelor de gramatică se va face cu respectarea programei de
limba română în vigoare în perioada în care absolvenții de liceu din acest an au parcurs
materia și, deci, au asimilat teoria și practica analizei gramaticale.
 ! În raport cu Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române
(DOOM3), vor fi avute în vedere modificările (recomandările noi) privind normele
ortografice, ortoepice și morfologice, însă nu și articolele (elementele) nou-introduse.
 Sursa: https://drept.unibuc.ro/dyn_doc/admitere/zi/Drept%202022%20Limba
%20romana.pdf

3. Academia de Poliție- 2022

1. Programa și manualele de Limba română pentru clasele V‒VIII, toate/ oricare dintre cele
avizate și aprobate de Ministerul Educației pentru perioada 2014-2018 în care candidații au
 6

parcurs, în școală, gramatica limbii române (deoarece morfosintaxa propoziției și, respectiv,
sintaxa frazei se studiază exclusiv la nivel gimnazial)

2. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, în vigoare;

3. Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), ediţia a III-a, Editura Univers Enciclopedic
Gold, Bucureşti, 2016;
4. Dicționar actualizat de neologisme (DAN), ediţia a III-a Florin Marcu, Editura Saeculum
I.O., București, 2019.

Sursa: https://academiadepolitie.ro/wp-content/uploads/2022/02/Regulament-admitere-licenta-
2022.pdf

Bibliografie
1. DOOM- Dicționarul ortografic, ortoepic și
morfologic al limbii române/ coord: Ioana Vintilă-
Rădulescu, - Ed. a 3-a rev. și adăug.- București, Univers
Enciclopedic Gold, 2021
2. DOOM- Dicționarul ortografic, ortoepic și
morfologic al limbii române/ coord: Ioana Vintilă-
Rădulescu, - Ed. a II-a rev. și adăug.- București, Univers
Enciclopedic Gold, 2010
3. https://dexonline.ro/

Selecție realizată de prof. Silvia Mărunțelu, Colegiul

Național ,,Alexandru Lahovari”, Râmnicu Vâlcea
7