Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DOOM3
Notă: Textul este preluat din DOOM3, coordonat de Ioana Vintilă Rădulescu, editat de Institutul de
lingvistică din București.
I. CE E NOU ÎN DOOM3
1. Introducerea de articole
În DOOM3 sunt peste 3.600 de articole noi, marcate prin semnul + înaintea intrării de dicționar[2].
Cuvintele aflate în uzul actual, oral și scris, incluse în DOOM3 în plus față de DOOM2 sunt în
majoritate neologisme, inclusiv elemente din anumite terminologii (informatică, medicală etc.), care au
dobândit în ultima vreme o circulație tot mai largă, chiar de ultimă oră, precum: +abord, +comorbiditate,
+digitaliza (a ~), +informatiza (a ~). DOOM3 nu poate însă, evident, ilustra toată bogăția extraordinară a
vocabularului limbii române de azi, care sporește continuu, astfel încât dicționarele nu pot ține pasul cu
această dezvoltare.
Nu s-au introdus toate cuvintele rezultate automat din alte clase lexico-gramaticale (precum adverbe
provenite din adjective sau participii, substantive din verbe la „infinitivul lung” și invers) sau
prin derivare cu mijloace productive, ele putând fi oricând recreate.
În ceea ce privește cuvintele străine de diverse origini folosite actualmente în enunțuri românești, s-
au adăugat mai ales elemente din engleză, care sunt utilizate tot mai frecvent, inclusiv în vorbirea curentă,
chiar dacă unele au corespondente în limba română: +fake news, +take away.
Dincolo de modă și de imitația facilă, multe dintre acestea denumesc realități noi, îmbogățesc limba
cu sinonime și au adesea și avantajul conciziei și al univocității; pe de altă parte, ele prezintă anumite
probleme de grafie, de pronunțare sau/și de comportament gramatical. Pentru a contracara excesul de
anglicisme ar trebui să se elaboreze liste de termeni românești recomandați în locul acestor împrumuturi –
întreprindere care nu se află însă printre menirile prezentului tip de dicționar. DOOM 3 nefiind un dicționar
explicativ, ele nu au putut fi însoțite de indicarea sensurilor, care trebuie căutate în alte surse.
S-au adăugat în DOOM3 și unele elemente depășind sfera limbii standard actuale, care sunt mai
mult sau mai puțin frecvente sau cu privire la care s-au primit întrebări din public: +făloșenie (pop.), +găta
(a ~) (reg.). Printre acestea se numără și o serie de cuvinte și expresii frecvente în vorbirea familiară, tot mai
des întâlnite în spațiul public, ca +dus și întors (cu ~), +habarnist.
Pe de altă parte, unele cuvinte sau forme care nu se regăsesc în DOOM 3 nu sunt neapărat greșite și se
pot totuși întâlni/folosi în anumite tipuri de texte/situații.
2. Modificări normative
Normele ortografice, ortoepice și morfologice de bază nu au fost modificate în DOOM 3; s-au făcut
însă, punctual, unele recomandări normative noi. Cele peste 3.000 de intervenții care privesc într-un fel sau
altul normarea cuvântului-titlu sau a unor forme din interiorul articolelor, dar și descrierea/interpretarea
lor gramaticală (inclusiv adăugarea sau eliminarea formelor articulate, a unor forme flexionare sau a unor
variante, modificarea reprezentării accentului la compuse ș.a.) sunt marcate (ca și în DOOM 2) prin
semnul ! înaintea intrării de dicționar[5].
Problemele cele mai complexe le-a pus tratamentul variantelor unor cuvinte-titlu și ale
unor forme flexionare.
Cele mai ample modificări cu efect normativ efectuate în DOOM 3 constau în eliminarea, la multe
cuvinte sau forme, a unor variante, a căror prezență în număr mare era resimțită ca un neajuns de către
utilizatori (lingviști și mai ales nelingviști, inclusiv profesioniști din edituri, învățământ, mass-media etc.).
Toți utilizatorii sunt interesați să se indice precis, ca în dicționarele limbilor normate, cum trebuie să se
scrie, să se spună și să se folosească din punct de vedere gramatical fiecare cuvânt sau formă.
1. accentuale, ca: !acatist, !anost, !axilă, !colaps, !dihor, !intim, !mijloc1-2, !penurie, !vector;
2. de formă, ca: !apocalipsă („sfârșitul lumii”), !ghimbir, !mănăstire, !percheziție, !sarsana, !
tăieței;
3. flexionare, precum, la adjectivele ca !analog1, numai formele cu alternanță, de tipul analoagă;
la unele substantive feminine, câte o singură formă de GD sg. art. și de pl.: !îmbrăcăminte, g.-d.
art. îmbrăcăminții; pl. îmbrăcăminți;
4. grafice: scrierea abrevierilor formate din litere mari numai fără puncte despărțitoare: !NATO, !
ORL (dar, prin tradiție, cu puncte, a abrevierilor din latină P.S., P.P.S.);
5. lexico-gramaticale:
o dintre variantele cu -a (considerate populare) și cele fără -a (socotite literare) ale
unor adverbe sau pronume au rămas, în unele cazuri, ultimele: !nimic1;
o dintre diminutivele feminine (inanimate) în -ea/-ică s-au păstrat mai ales cele în -ică: !
cărticică, !floricică, și, adesea, doar una dintre formele de GD sg. art. și de pl.: !
legăturică, g.-d. art. legăturelei; pl. legăturele (formând paradigme neregulate);
o dintre formele de feminin în -ea/-ică ale adjectivelor/substantivelor cu masculinul în -el s-au
reținut numai cele în -ică: f. sprintenică, tinerică;
o dintre formele de plural ale unor substantive neutre a rămas una singură: !lighean s. n.,
pl. ligheane;
o dintre variantele de ind./conj. prezent ale unor verbe, conform tendinței din uzul actual, s-
au eliminat formele cu augmentele -esc sau -ez, dar și unele fără acestea, păstrându-se
numai: !bocăni (a ~) (să) bocăn, !rășchira (a ~) (să) rășchir, respectiv !ciocăni (a ~) (să)
ciocănesc, !înveșmânta (a ~) (să) înveșmântez.
dintre substantivele feminine în -a/-ă s-a optat în anumite cazuri pentru cele în -ă: !pumă;
dintre substantivele neutre în -o/-ou, s-au păstrat în unele cazuri numai ultimele: !(anti)halou, !
chimonou, !delcou;
dintre variantele de plural ale termenilor medicali în -om, în acord cu uzul specialiștilor, au rămas
numai cele în -oame: !mielom pl. mieloame.
Foste variante tratate în DOOM 2 în articole diferite au fost unificate sub una dintre forme: !
bretea, reunind sensurile „detaliu de îmbrăcăminte” și „rețea feroviară sau rutieră” (în dauna
formei etimologice, bretelă). În același sens s-au tratat și cuvinte asemănătoare nou-introduse.
În cele câteva cazuri în care una dintre soluțiile recomandate în DOOM 2 nu s-a impus, s-a revenit la
opțiunile anterioare: !corvoadă, !molibden, !muschetar.
Întrucât diversele considerente nu au înclinat hotărâtor balanța în favoarea uneia sau a alteia, în
DOOM3 s-au păstrat totuși unele variante:
ale unor cuvinte-titlu, la elemente literare, inclusiv la împrumuturi (relativ) recente
neadaptate/adaptate: cocktail (engl.)/cocteil, pampas/(sp.) pampa s. n./s. f.
ale unor forme flexionare (deși contestate de unii): g.-d. art. căpșunii/căpșunei,
cireșii/cireșei; pl. căpșuni/căpșune, cireși/cireșe; g.-d. art. mass-mediei/mass-media;
ale unor cuvinte-titlu sau forme flexionare la elemente care nu aparțin limbii
literare: acum/(pop.; fam.) acuma; !mămucă (reg.), g.-d. art. mămucăi/mămuchii.
În unele cazuri s-a schimbat ordinea de preferință a variantelor păstrate: !birui (a ~) (să)
birui/(să)biruiesc, !germene/germen, !îngâmfa (a se ~) (să) mă îngâmf/(să) mă îngâmfez.
la câteva cuvinte cu uzul oscilant s-a introdus câte o variantă (atestată în texte): !greier/greiere;
la numele de ocupații în -logă: și varianta cu diftongare: !filologă (livr.)/ (co- locv.) filoloagă (cu
completarea unor serii, chiar dacă deocamdată cu existență virtuală);
la unele substantive feminine împrumutate în -a sau -ia (care dau impresia că ar fi articulate): și o
variantă cu finala adaptată -ă, respectiv -ie, ca formă nearticulată: addenda (lat.)/adendă, !mass-
media (engl.)/mass-medie, !salsa (sp.)/salsă;
la anumite neologisme, alături de variantele cu păstrarea lui s etimologic: și cele, devenite uzuale,
cu sonorizare (în spiritul evoluției care se impusese la alte cuvinte, ca bazin, viteză), în familiile
lui disertație/ (colocv.) dizertație, disident/ (colocv.) dizident;
varianta conservatoare, cu s, în familia lui !teozofie/(livr.) teosofie, după modelul
lui filozofie/(livr.) filosofie.
de plural (și de gen) la anumite substantive: !reactor s. n./s. m., pl. n. reactoare/m. reactori, !
suport1 (obiect) s. n./(tehn.) s. m., pl. suporturi/suporți (în concordanță cu tendința extinderii
masculinului la termeni tehnici);
cu augmentul -esc, -ez, conform tendinței, la verbe la care se dădeau numai forme cu sufix: !exceda
(a), (să) exced/(să) excedez, !răzui (a ~), (să) răzuiesc/(să) răzui.
La unele substantive comune învechite, populare ori regionale s-au adăugat noi variante de GD sg.
art. analitic cu lui (paralel cu păstrarea, dar uneori cu eliminarea unor forme sintetice) la substantive
masculine terminate în -acă, -ică: !babacă (înv.; reg.), !bădică (reg.), !vlădică (înv.; pop.), g.-d. art. și: lui
babaca, lui bădica, lui vlădica.
2.2.1. generalizarea atașării fără cratimă a articolului ~(u)l și a desinenței de plural -uri și la
împrumuturile terminate în -y pronunțat ca un i (deoarece y este recunoscut ca literă a alfabetului limbii
române): art. bodyul; pl. bodyuri; de altfel deja DOOM1 recomandase scrierea pl. hobbyuri, sprayuri,
whiskyuri;
2.2.4. scrierea cu literă mică a noilor pronume de politețe din seria +domnia-sa, în contrast
cu locuțiunile pronominale din seria !Domnia Sa;
2.2.5. scrierea cu literă mare la toate componentele unor substantive proprii compuse: !Război
Mondial (Primul/Al Doilea ~);
2.2.6. scrierea legată a unor compuse considerate sudate: !binevenit (oportun; agreat), !întrucâtva adv.
La anumite cuvinte s-au adăugat forme flexionare, în măsura în care sunt justificate de sens și
atestate în dicționare, pe internet sau în uz:
forme de gen sau/și număr la adjective care erau considerate defective, exemplificându-le prin
substantive pe care le pot determina: !alcalino-pământos adj. m. (piroxen ~), pl. alcalino-
pământoși; f. alcálino-pământoasă (sticlă ~), pl. alcalino-pământoase; !retrovers adj. m. (+ s.
n.: uter ~); f. retroversă (poziție ~), pl. retroverse; !viran adj. m. (+ s. n.: teren ~); f. virană (zonă
~), pl. virane;
(cel mai frecvent) forme de plural la substantive compatibile cu ideea de pluralitate, uneori cu
precizarea sensurilor la care apar, acordându-se atenție mai ales unificării, pe cât posibil, a unor
(mini)serii care denumesc:
o animale, plante: pl. lupii-bălții;
o boli: (cazuri; forme) pl. angiocolite;
o nuanțe de culori: pl. bejuri;
o proceduri medicale: pl. rahianestezii, termoterapii;
o produse variate și/sau porționabile: (porții; sorturi) pl. ginuri;
o nativi dintr-o anumită zodie: pl. Săgetători;altele: pl. jacuzziuri.
Nu s-au înregistrat toate pluralele posibile, chiar dacă se pot întâlni/folosi în anumite
contexte/situații.
Modificările care nu privesc norma nu sunt marcate în Dicționar, fiind identificabile de cei interesați
prin compararea cu DOOM2.
Cele mai multe astfel de intervenții reprezintă adaosuri de informații la cele peste 6.500
de verbe (deoarece flexiunea verbală fusese prezentată în DOOM2, ca și în DOOM1, mai succint decât cea
nominală), prin:
adăugarea persoanei I la verbele personale (ca în majoritatea dicționarelor), deoarece, din indicarea
numai a persoanei a III-a la verbe în DOOM1, conservată în DOOM2, nu reieșea dacă verbul este
personal sau impersonal: abandona (a ~) vb., ind., conj. prez. 1 sg. (să) abandonez;
adăugarea, alături de sincretismele caracteristice, a unor forme care pun diverse alte probleme
(privind alternanțe fonetice, despărțirea la capăt de rând, mobilitatea accentului, scrierea cu
cratimă): abrevia (a ~) (desp. a-bre-vi-a), ind. prez. 1 sg. abreviez (desp. -vi-ez), 3 abreviază, 1
pl. abreviem; conj. prez. 1 sg. să abreviez, 3 să abrevieze; ger. abreviind (desp. -vi-ind); abstrage
(a ~), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. abstrag, 3 sg. abstrage, imperf. 1 abstrăgeam; conj. prez. 1 sg. să
abstrag, 3 să abstragă; ger. abstrăgând; part. abstras; apăsa (a ~), ind. prez. 1 sg. apăs, 2
sg. apeși, conj. prez. 1 sg. să apăs, 3 să apese; imper. 2 sg. afirm, apasă; resemna (a se ~), ind.
prez. 1 sg. mă resemnez, 3 se resemnează; conj. prez. 1 sg. să mă resemnez, 3 să se
resemneze; imper. 2 sg. afirm, resemnează-te; ger. resemnându-mă;
Alte intervenții:
Prin excepție, locuțiunile, foarte numeroase, care încep cu de-a (dintre care multe cuprind
cuvinte/forme inexistente și independent: de-a-n boulea) au fost plasate toate la D.
S-a extins prezentarea contrastivă a unor reguli, precum scrierea cu literă mare la inițială a
cuvintelor din componența unor denumiri cu statut de nume proprii, neintroduse ca intrări separate, ci
incluse în paranteză la sfârșitul articolelor privitoare la numele comun corespunzător: luteran (dar: Biserica
Luterană s. propriu f.).
Când la un cuvânt se indică mai multe sensuri sau domenii, ele se despart prin virgulă sau punct-și-
virgulă: !ablație (astr.; med.); aer (amestec de gaze; aspect; atitudine; obiect de cult), ajutaj (tub, duză).
5. Îmbunătățirea corelațiilor
În Dicționar s-a îmbunătățit și unificat transcrierea fonologică, prin folosirea consecventă a unor
semne precum č, ğ, k, k' și prin marcarea devocalizării lui (pseudo) -
i final: backgrounduri [pron. bekgraŭnduri], campinguri [pron. kempinguri], digesturi [pron. daĭğesturi], EE
G-uri [cit. eeg'euri].
S-au eliminat câteva cuvinte-titlu a căror includere în DOOM2 era insuficient justificată: nume
proprii cărora nu le corespunde un nume comun în Dicționar sau care nu pun probleme proprii de scriere ori
de pronunțare: Appassionata, Asterix, Buftea. S-au corectat greșeli de bătaie[8], omisiuni sau scăpări
privitoare la cuvântul-titlu sau la forme flexionare (!nonstop, !roșiatic, !simediană) ori la despărțirea la
capăt de rând; astfel, s-a păstrat numai despărțirea după pronunțare și s-a eliminat cea după structură la
cuvintele din seria !decastil (templu cu zece coloane) sau din familia lui !folclor (întrucât elementele -
stil „coloană” și folc- nu au existență independentă în limba română).
Nu s-a preluat secțiunea 6. Câteva norme morfologice din DOOM2 (p. LXXXIX-XCVI), care a fost
înlocuită cu 6. Câteva observații și recomandări.
În DOOM3 s-a păstrat aproape integral inventarul de cuvinte din ediția precedentă. Astfel, pe lângă
cuvintele care aparțin limbii literare actuale (care se recunosc după faptul că nu sunt marcate
prin restricții de uz) și sunt supuse normării academice, numeroase cuvinte care aparțin limbii române în
ansamblu, dintotdeauna și de pretutindeni, marcate în special ca învechite, populare sau regionale, au
fost păstrate din DOOM1,2 deși nu se pot norma în același fel, dar pot fi folosite/întâlnite în diverse tipuri de
texte sau pentru a produce anumite efecte. S-au conservat, de asemenea, în
mare, structura secțiunilor introductive, precum și majoritatea principiilor și a convențiilor de
redactare din corpul DOOM2 enumerate acolo în NOTA ASUPRA EDIȚIEI (p. XI-XVII), care nu se reiau
aici.
DOOM2 a fost elaborat de Cristiana Aranghelovici (literele Q-Z), Jana Balacciu Matei (literele E-L),
Mioara Popescu (litera D), Marina Rădulescu Sala (literele M-P) și Ioana Vintilă-Rădulescu (literele A-C,
secțiunile introductive, coordonarea și revizia).
Referentelor științifice ale DOOM2 – Monica Busuioc, Gabriela Pană Dindelegan, membru
corespondent al Academiei Române, și Rodica Zafiu – li s-au adăugat pentru DOOM 3 inițial Ana-Maria
Barbu și Emanuela Timotin. Fiecare a primit spre analiză o porțiune echivalentă din Dicționar și tot Studiul
introductiv. S-a apelat de asemenea la/s-au oferit să facă observații la DOOM 3 Adina Dragomirescu (mai
ales cu privire la transcrierea din Dicționar și la Studiul introductiv), Camelia Stan (cu atenție specială
privind raportul rostire – scriere în tot Dicționarul) și Raluca Brăescu (pentru Studiul introductiv). Ion
Giurgea a citit majoritatea cuvintelor la care este indicat statutul de element străin și a făcut observații.
Toți provin din Secția de filologie și literatură și din Comisia de cultivare a limbii ale Academiei
Române, din Facultatea de Litere a Universității din București și din Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan –
Alexandru Rosetti” al Academiei Române.
Adresăm în mod deosebit mulțumiri și lui Marian Bolea, redactor-șef la Partea a II-a – Dezbateri
parlamentare – din Monitorul oficial al României, care a citit cu maximă atenție, pro bono, Studiul
introductiv, făcând observații utile.
Exprimăm tuturor colegilor recunoștința noastră pentru osteneală și pentru sugestiile făcute. Prin
observațiile punctuale ale unora, de care s-a ținut seama, DOOM 3 a devenit într-un anume sens un fel de
lucrare colectivă a Institutului. El a fost avizat de Consiliul științific al Institutului de Lingvistică „Iorgu
Iordan – Alexandru Rosetti” și de Secția de filologie și lingvistică a Academiei Române.
Mulțumim tuturor persoanelor care ne-au transmis reacții la ediția precedentă sau ne-au oferit
sugestii pe probleme punctuale și cerem scuze celor, prea numeroși, pe care nu i-am putut menționa.
Nu în cele din urmă, mulțumim Editurii Univers Enciclopedic Gold, în special directorului ei, Vlad
Popa, pentru aportul la apariția și a DOOM3 în cele mai bune condiții.
Răspunderea pentru toate neajunsurile rămase revine, evident, autoarelor, și în primul rând
coordonatoarei. Invităm pe toți utilizatorii la noi observații pe adresa inst@lingv.ro.
21 iunie 2021