FLC R IC A D IM ITRESCU

.9

de cuvinte
recente

1/VJ EDITURA A LB A TR O S
FLORICA DIMITRESCU

DICŢIONAR
de cuvinte
recente
S U P P A C O P E R T A : G H . M A R IN E S G U

r e f e r e n ţ i ş t i i n ţ i f i c i .*

a c a d . AL. G R A U R

c o n f . u n 'v . dr. i H E O D O R H R l 3 T c .A

BU C U R EŞTI o 1932
 Lui A d r ia n ,
'Vstâturl cJ« o a r e e c r o s c u t a o o o t d l c t l o r w
 PREFAŢĂ

0. In cele de mai jos ne propunem să înfăţişăm concepţia care

a stat la baza elaborării acestui Dicţionar de cuvinte recente al
limbii române (DCR), precum şi structura articolelor cuprinse
tn el.
1.1. Pornim de la principiul că, pentru a răspunde extraordi­
narei înnoiri lexicale de astăzi, este necesar să se consacre un
dicţionar special cuvintelor apărute şi/sau (mai frecvent) folosite
în ultima perioadă în limba română; acestea, în marea lor majo­
ritate, reprezintă realităţile şi ideile cpocii noastre, etapă istorică
marcată de o largă difuzare a noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii,
de amplificarea raporturilor internaţionale şi, deci, de extinderea
contactelor dintre diversele limbi. Pe plan lingvistic, toate acestea
se traduc, pe de o parte, prin creşterea forţei interne de creaţie a
limbii române şi, pe de altă parte, printr-o serie de împrumuturi.
Considerăm că este necesar ca această dinamică a vocabularului
să fie urmărită sistematic şi înregistrată în lucrări de specialitate.
Desigur că memoria prezentului reţine cu mai mare exactitate
decît ar putea să determine o cercetare ulterioară împrejurările în
care s-au format în limbă anumite cuvinte şi expresii, sensurile
caracteristice cu care acestea sînt folosite, influenţele ce au impus
împrumuturi lexicale din alte limbi etc.
1.2. Ce se înţelege prin c u v î n t r e c e n t ? Vom porni de
la sensul cel mai general, care are în vedere trei accepţii:
a. formaţiile noi din demente preexistente în limbă;
PREFĂ ŢĂ 8

b. împrumuturile din alte lim bi;

c. sensurile adăugate reccnt la cuvintele mai vechi ale limbii.
Am înglobat toate aceste sem nificaţii ale cuvîntului recent,
tntrncît am considerat că DCR va trebui să devină un instrument
practic de informare curentă pentru un public foarte larg în care
acesta să găsească explicate cît m ai exact, şi în acelaşi timp mai
accesibil, cuvintele (şi unele sintagme) noi apărute masiv în
ultima vreme în limba română.
în plus, aşa cum vom avea prilejul să subliniem şi m ai departe,
acest dicţionar va putea îndeplini un rol ştiinţific-documentar,
urmînd să fie utilizat ca un instrument de lucru de către specia­
lişti, ca izvor de material lexical pentru dicţionarele cu alt specific
ale limbii române (generale, explicative, normative ele.), ca şi
pentru o scrie de lucrări din domeniul lexicologiei.
în mod deliberat am evitat termenul n e o l o g i s m , mai
frecvent utilizat, şi aceasta pentru că, de obicei, la noi, neologismul
are — fie în dicţionare, fie în alte lucrări de lingvistică — un sens
temporal vag, înţelegîndu-se p rin neologisme cuvintele împrumv
tate sau create în limba noastră începînd cu sfîrşitul secolului aI
X Y III-lea , aşa îneît se ajunge ca cele mai vechi neologisme să aibă
o Vvîrstăa de aproximativ 200 de ani, ceca ce, evident, este destu/
de mult. Concepţia potrivit căreia se înregistrează neologismt
începînd cu secolul al X V III-lea stă — p e bună dreptate, fiind
vorba de un dicţionar g e n e r a l de neologisme — de exemplu.
Iu baza Dicţionarului de neologisme (D N ) elaborat de Florin
Marcu şi Constant Maneca ( ediţia a I l I - a , 1978; <>. Prefaţa,
P'
1.3. In cazul nostru, perioada de timp la care ne vom referi
este relativ redusă şi foarte apropiată de mom entul, actual
pornind de la un material lexical recoltat în ultimii 20 de ani.
Desigur că acest interval de timp este arbitrar ales, dar trebuie
adăugat că lingviştii sînt da acord asupra faptului că lexicul se
transformă în chip sensibil în aproximativ 10 ani1.
1 J . Rcy-Debove, liindc Ihiguistique ef scwiotigue des dictio'ivalres
franrais contcmporahis, L a Haye. Mouton, 1971, p. 41.
Y PREFĂ ŢA
înregistrate fiind într-untim pJ i in i i a /, cuviniclc din DC Ii
vor .fi datate, acesta devenind primul dicţionar (datat. al limbii
române contemporane. ‘ S —^
1.4. O primă caracteristică a t unei astfel de lucrări constă,
aşadar, în unitatea de timp. ^4ici însă trebuie făcută o precizare:
în privinţa datării, este posibil ca termenul respectiv să fi aparţinui
şi limbii de dinainte de 1960, dar să nu fi . fost înregistrat de alte
dicţionare, chiar de cele recente, de exemplu DEX sau DN3 cu
care am comparat cuvintele cuprinse în dicţionarul nostru. Evi­
dent că noi explorări pot corecta datele noastre, atît in intervalul
celor 20 de ani, cit şi în afara acestora, mai precis, se pol întilni în
anii prccedind idtimcle două decenii•termeni înregistraţi de noi
ca aparţinînd perioadei de după ’60, ,
1.5. în plus, caractcrul unitar al lucrării sedaloreşie corpusului
saa constituit din limba prezentă în p r e s ă. Pentru excerptarea
materialului lexical ne-am adresat presei pentru că ea este printre
primele canale care, prin intermediul cuvîntiilui scrisv aduce la
cunoştinţa maselor noutăţile din diverse domenii, surprinde „pe
viau schimbările în limbă; presa mînuicşte un limbaj extrem de \
receptiv (deci deschis inovaţiilor) menit şă reflecte^ realitatea lin-
gvistică actuală; în plusaceasta are calitatea de a influenţa în
gradul cel mai înalt limba vie de astăzi1. .
Trebuie menţionat imediat că, în afară de materialul oferit
de presă, din dorinţa de a cuprinde cit mai mult din limba vie.
a epocii noastre, am consemnat şi unele cuvinte aparţinînd limbii
vorbite, unele din limba auzită la emisiunile de radio sau de tele­
viziune — deci din presa vorbita — altele din limbajul familiar,
din cel argotic etc. ^ ..
1.6. Ce dimensiuni are DCR, cît de cuprinzător este? Conside­
răm că în acest dicţionar trebuie introduse şi explicate cuvintele
necesare pentru înţelegerea lexicului limbii curente, cu noutăţile
• 1 Al. Graur, Tendinţele actuale ale limbii române t Bucureşti, Ed.
ştiinţifică, 1968, p. 285; I. Iordan în „Limba română.'1, nr. 3,1968,. p. 202.
pr efă ţă 8

sale cele mai recente1. Afirmînd acestea, sîntem conştienţi de carac­

terul totdeauna ..deschis11 al unui dicţionar ş i de faptul că nici o
operă lexicografică nu poate f i „completă", că numărul cuvintelor
titlu din acest dicţionar nu corespunde cu numărul cuvintelor
răspîndite recent în limba actuală.
Trebuie precizat că In DCR se înregistrează atît cuvintele care
au, de pe acum, şansa să se impună în limbă ( sau care în perioada
respectivă s-au instalat definitiv, circulînd curent în vocabular),
cît şi acelea care nu au căpătat o consacrare, dar care circulă în
limba scrisă sau în cea vorbită şi pun probleme pentru buna înţe­
legere a semnificaţiei lor. Am acordat atenţie acestor cuvinte
încă fă?ă nn statul slabii în limbă, pentru că nu considerăm
cxclus ca în istoria unui termen, după înregistrarea prezenţei
sale efemere, uneori de „hapa%“, să urmeze o perioadă de non-utili-
zare, iar după o serie de ani, ciivîntul respectiv să se încetăţenească
in limbăs. Din acest punct de vedere se poate afirm a că lucrarea
de faţă are mai puţin specificul unui dicţionar lucrat după o
tehnică lexicografică instituţionalizată şi este mai curînd ceea ce
în lingvistica germană se numeşte un W o r t r e g i s t e r .
Evident că în dicţionarele normative ş i explicative ale limbii
va trebui să se manifeste multă exigenţa, faţă de cuvintele recent
introduse3, să se vegheze cu grijă asupra destinului lim bii, sepa-
rîndu-se cuvintele noi necesare de împrumuturile şi inovaţiile de
lux, superflue, de xenisme.
_ J-7- Lucrarea prezentată astăzi publicului larg are particula­
rităţile unui dicţionar descriptiv. Desigur, de la caz ta caz, se
va consemna specificul cuvintelor respective fm edical, tehnic, fa ­
miliar^ argotic ele.). Caracterul uzual al dicţionarului este expri-

* Aceasta atitudine apare într-nn dicţionar relativ recent al

limbii franccze, Dictionnaire du fran ţais vivant de M. Davan, M. Co-
hen, M. Lallcmand, Paris, Bruxelles, Montrcal, 1972.
agenţia acordată s o a r t e i cuvintelor, im plantării lor
te lim ba, v. G. Mator6, în „ L c fra n fa is m odem e", nr. 2, 1952, p. 8 8 —9 2 1
A .j. Grcixnas, în „Cabiers de lexicologie", I, p. 60 fui.
? Thecdor Hristea, în .L im b a romană", nr. 3, 1972, p. 185 ş.uj
9 prefaţă

mat prin indicarea'pronunţării şi a accentuării termenilor de ori­

gine s h ă n ă , a scrierii cuvintelor şi prin definirea acestorat.
l.S. DCR ca funcţiona ca sursă lexicografică, ca fi un
. r e z e r v o r - din care celelaltc dicţionare a h limbii eu un profil
diferit îşi pot extrage materialul earc. Ic interesează, deci trebuie,
subliniată valoarea sa p r a g m a t i c ă , pentru aduccrea fa zi
a dicţionarelor generale ale limbii noastre2. El va reprezenta, în
acelaşi, timp, o oglindă a realităţii lingvistice din perioada ultimelor
două decenii — şi, din acest punct de vedere, va fi nn numai un
instrument de. lucru, ci, sperărit, şi unul de cultură — şi va rcflecla
concret rata da creştere a tezaurului lexical al limbii române.
1.9. Nu trebuie neglijat nici a s p e c tu lş tii n l i f i c al pro­
blemei pentru o viitoare i s t o r i e a v o c a b u l a r u l u i
r o m â n e s c: reflex al evoluţiei ştiinţifice, tehnico, culturale etc.,
acest dicţionar va deveni un izvor de studii lingvistice privind
diferite faţete ale noii structuri lexicale, în- primul rînd, dar şi
morfologice, sintactice etc.
1.10-. în concluzie, iată clementele distincte ale dicţionarului
nostru:
— este primul dicţionar datat al cuvintelor noi din limba
romât.ă;
— este primul dicţionar care.reflectă vitalitatea şi dinamica
vocabularului limbii române dintr-o perioadă bine determinată
Intr-unu! din stilurile cu cea mai largă circulaţie — stilul presei.
Alcătuit, după principiile expuse mai sus, DCR dovedeşte puterea
creatoare a limbii române în epoca istorică circumscrisă (ultimele
două.decenii): C -in •'
— DCR pune în evidenţă accentuarea c a r a c i e r a l u i
i n i c r n a ţ i o n a l al dezvoltării vocabularului actual al limbii
române şi aceasta nn numai prin împrumuturi lexicale din limbih
1 Pentru accasta problemă, v. J . c t CI. Dubois, Introdudion â (a
Icxicografltic, Paris, Larousşe, 1971.
2 Un exemplu: P. Gilbert, Diclionnaire ăcs tnots nouveaux (1971) a
fost utilizat dc B . Quemada îu volumele recente din M afM aut pcur
l’histoire dit vocabiilairc jranţais. Paris.
PR EFÂ ŢÂ 10

de largă circulaţie, ci şi prin form area, pe leren propriu , dar cu

procedee şi elemente folosite şi de alte limbi — ne referim aici, în
primul rînd,, la elementele formative de origine greacă şi latină1 —
a unui număr considerabil de cuvinte.
1.11, Un astfel de dicţionar care cuprinde şi surprinde o parte
a vocabularului nostru î n m e r s , pentru a nu rămîne izolat,
va trebui să se continue. O soluţie economică şi, deci, practică,
este completarea anuală printr-un supliment publicat ca o fasciculă
aparte ce va conţine atît cuvinte noi, înregistrate pentru întîia
oară în acel an, cît şi rectificările aduse unor elemente privitoare
la datările propuse în anul sau anii precedenţi, la etimologie
etc. Aceste elemente pot constitui începutul unei Arhive lexicale
a limbii române actuale2, rod al colaborării tuturor factorilor
interesaţi.
2.1. S t r u c t u r a a r t i c o l e l o r . în DCR există două.
tipuri de articole pentru cuvintele-titlu:
A. A r t i c o l e l e p r o p r i u-z i s e sînt alcătuite din :
1. cuvîntul-titlu;
2. indicaţii gramaticale;
3. „marca de utilizare“ care precizează domeniul de activitate
(biol., chim. etc.) şijsau caracterul cuvîntului (franţuzism,
argotic, rar etc.);
4. definiţia;
5. exemplificare prin c i t a t e din presă şi foarte rar, în cazul
cuvintelor argotice, fam iliare etc., prin exemple sim ple care ne

_x Vezi Al. Graur, L a rom âniţi du rom nain, Bu cu reşti, 1965,

p. 65; FI. Dim itrescu, Quelques observations sttr Ier6le des a ffix es grecs
dans la fovm ation des nonveaitx termes du roum ain liiteraire, in „ B ei-
trâge zur Rom anischen Philologie", Berlin, 1971, H eft 2, p. 370 —381.
*A şa cum, de pildă, în Franţa, sub îndrumarea lui B . Quemada,
s-au înfiinţat, în 1964, „Archives du franţais contem porain" (v. „Lan-
gue franţaise", nr. 2, 1969, p. 56 ş.u.). De m en ţion at că în banca de
date fono-m orfo-sem antice a lim bii române (BA N D A SEM ) inventa­
rierea are în vedere întregul lexic al lim bii rom âne cuprins în diverse
opere lexicografice (vezi Ion D ănăilă si Radu Michăescu în L R 5/1980,
In special 4.4. si 4.5., p. 473)
 F.REFA ŢÂ

aparţin, şi prin t r i m i t e r i care sînt de două feluri: la

alte cuvinte cuprinse în DCR şi jsan ia sursele indicate din presă;
6. trimiterea la altjalie surse din presă şijsau la alt/alte cit-
vtnt(-inte) din DCR;
7. indicarea pronunţării;
8. indicarea unor variante;
9. etimologia;
10. indicarea unor lucrări româneşti de lingvistică în care a fost
discutat cuvîntul;
11. în cazul împrumuturilor, indicarea unor dicţionare străine
In care este înregistrat (şi, de obicei, datat) cuvîntul;
12. indicarea dicţionarelor curente româneşti de specialitate
(L T R , DM, DC etc., menţionate mai ales pentru cei interesaţi
să capete informaţii suplimentare de specialitate) şi generale ale
limbii române (DEX, DN3) în care .este înregistrat cuvîntul.
Dintre aceste 12 puncte, în mod o b l i g a t o r i u un articol
proprin-zis trebuie să conţină punctele 1, 2, 5. Absenţa celorlalte
puncte este lesne de înţeles.
B. A r t i c o l e l e - t r i mi t e r e, variante ale articolelor
propriu-zise, sînt alcătuite din:
1. cuvîntul-titlu;
2. indicaţii gramaticale;
3. data primei atestări;
4. marca de utilizare (v. articolele propriu-zise);
5. definiţia; :
6': trimiterea la un alt (alte) cuvînt (-inte) din DCR;
7. trimiterea la alte surse din presă;
8. indicarea pronunţării;
9. indicarea unor variante;
10. etimologia;
11. indicarea unor lucrări romaneşti de lingvistică în care n
fost discutat cuvîntul; ■,
■ 12. (în cazul împrumuturilor) indicarea unor dicţionare stră­
ine în care este înregistrat (şi, de obicei-, datat), cuvîntul;
PREFĂ ŢÂ 12

13. indicarea dicţionarelor curente româneşti de specialitate

(L T R , DM, DC etc.) şi generale ale lim bii române ( D EX, D N 3)
tn care este înregistrat cuvîntul.
Dintre aceste 13 puncte în mod o b l i g a t o r i u un articol-
trimitere trebuie să fie alcătuit din punctele 1, 2, 3, 5, 6.
2.2. Una dintre problemele cele mai dificile ale alcătuirii unui
dicţionar — şi D C R -u l nu a putut constitui o excepţie! — este
aceea a stabilirii „n o m e n c l a t u r i i“ sale, a a n s a m b l u ­
l u i d e c uv i n t c - t i t l u care nu poate f i decît rezultatul
unei selecţii.
2.2.1. în cazul dicţionarului de faţă, care este o prim ă încer­
care de a determina, măcar şi foarte aproximativ, vocabularul
rccent ăl limbii române din ultimele două decenii, un criteriu al
tetaşării dintr-un fişier foarte bogat a cuvintelor pentru DCR a
fost acela al eliminării cuvintelor care au circulat şi înainte de
1960. Pentru aceasta un ajutor preţios ne-a adus DN apărut în
1961; cuvintele din fişierul nostru prezente în DN, deci cu o
atestare anterioară epocii p e care ne-arn propus s-o urmărim, au
fost înlăturate. De asemenea au fost eliminate din DCR cuvintele
cuprinse în D LR cu atestări anterioare anului 1960. Aici trebuie
făcute însă două precizări:
a. în dorinţa ca acest dicţionar să devină o sursă pentru dic­
ţionarul tezaur al limbii române şi pentru alte dicţionare am consi­
derat util — în măsura în care am dispus de citate pentru ele —
să înregistrăm şi cuvinte despre care avem certitudinea că au cir­
culat tn perioada premergătoare anilor ,6 O, dar care — deşi uneori
au fost semnalate in reviste sau în dicţionare de specialitate înainte
de această dată — nu au fost înregistrate nici în DN, nici în alte
dicţionare curente ale lim bii române.
b, au fost reţinute unele cuvinte care apar în DN dacă tn
contextele din ultimele două decenii prezintă sensuri noi, de exem­
plu impact, realiza etc.
2.2.2. Al doilea criteriu al selecţionării termenilor pentru
DC R a fost acela a l r â s p î n d i r i i cuvintelor în limba rom ână;
13 PREFAŢĂ
pentru aceasta am admis in DCR cuvintele pentru care au existat
în fişierul nostru minimum două citate, socotind că, daca din
presa excerptată -de o singură persoană s-au extras două contexte
cuprinzînd uh anumit cuvînt, acesta poate fi, de fapt, un semn că
termenul rcspcctiv este mai bine reprezentat, fie in presă, fie chiar
în aspectul vorbit al limbii.
2.2.3. în. unele cazuri ani inserat totuşi în DCR cuvinte
ilustrate printr-un singur citat. Este vorba de situaţii foarte
diferite:
— cuvinte care apar înregistrate în DEX sau în DN3, deci
care au o anumită poziţie în limbă, dar care în dicţionarele men­
ţionate nu sînt însoţite de exemplificări (de exemplu: ciberne-
tiza, decontracturare);
— cuvinte uzuale care reprezintă realităţi ale vieţii de toate
zilele şi care, întîmplător, nu du fost înregistrate de m i în contexte
mai numeroase: ciorap-pantalon, externare. In situaţia aceasta
se află şi unele cuvinte recente alcătuite din abrevieri ( B T T ,
IN C R E S T );.
— cuvinte care denumesc tipuri de activităţi sau de profesiuni
noi ( arliitect-decorator, cineast-reporter, dactilografă-seoretară);
— cuvinte care dehumesc noi cuceriri , ale ştiinţei şi tehnicii
(crenoterapie, criobiologie);
— cuvinte care reprezintă unele denumiri comerciale noi
(cazeocaroten);
— cuvinte care apar în contextele ilustrînd uncie cuvinte-titlu
din DCR (de exemplu discofil v: hobbyst, filamentar v. eardat).
212.4. în general, tn categoriile de mai sus credem că sînt
cuprinşi — cu toate rezervele impuse de astfel de „pronosticuri“ —
termeni care vor rezista timpului. Altele însă sînt cuvinte cu o
existenţă efemeră sau care denumesc realităţi de pe alte meridiane,
dar cuvintele respective apărînd (des, unele dintre ele) în presă,
socotim că trebuie explicate şi ilustrate în DCR pentru a ajuta la
înţelegerea, lor de un public cititor cît mai larg. Am procedat în
acest fel întrucît am pornit de la principiul că acest dicţionar are
menirea să conscmncie, uneorifihm ai t r e c e r e a prin limba
 PR EFA ŢĂ 14

română a unor împrumuturi sau a unor creaţii pe teren românesc

(p. şi 1.6.).
2.3.1. în DCR d e f i n i ţ i a cuvintelor s-a dat cit mai
simplu, prin sinonime cunoscute sau prin explicaţii menite sa
lămurească sensul/sensurile pentru masele largi de cititori. Uneori,
cînd sensul reiese cu claritate din citat, acesta suplineşte în mod
practic orice definiţie (v. conductorină, gazokol).
2.3.2. Sensurile diferite ale aceluiaşi cuvînt sînt numerotate.
Nu trebuie totuşi să ne surprindă împrejurarea că numărul sen­
surilor este relativ redus şi că cei mai numeroşi termeni sînt mono*
semantici în D C R ; aceasta se explică prin timpul prea scurt
care a trecut de cînd sînt folosiţi în lim bă, timp în care, cu rare
excepţii, nu şi-au putut încă dezvolta semnificaţiile virtuale.
2.4.1. în DCR am pornit de la principiul verificat de practica
lexicografică după care tăria unui dicţionar constă nu atît în
definiţii, care pot fi de diverse. tipuri, se pot m odifica, se pot
rafina, cît în citate, într-o bogată ilustrare1. Înîr-adevăr, realitatea
limbii epocii se păstrează prin contextuljcontextele cuvîntului-titlu.
De aceea am căutat ca în articolele propriu-zise să ilustrăm sensu­
rile cu exemple extrase din presă. Pentru a se distinge creaţiile
efemere de cele cărora li se poate prevedea o viaţă mai lungă,
este clar că numărul citatelor poate avea un mare rol.
2.4.2. Citatele sînt înregistrate cu un dublu scop: în prim ul
rînd, de a exemplifica semnificaţiile cuvintelor recente şi de a
oferi exemple ilustrînd diferitele combinaţii sintactice în care
poate fi utilizat termenul respectiv şi, în al doilea rînd, de a prezenta
o imagine a lim bii actuale pentru că la un moment dat se pot
considera toate citatele ca aparţinînd unui unic „text“, avînd ca
„iautor“ o colectivitate, interesant sub raport sintactic, morfolo­
gic etc.
2.4.3. In mod intenţionat, pentru a putea cuprinde în DCR un
număr mai mare de cuvinte şi pentru a ne păstra în limitele

1 „II n ’y a pas de vdritable dictionnaire sans exemples" (Le Petit

Robert, Paris, 1978, p. X V ). Să nu uităm că pentru V oltaire „un dic­
ţionar fără exemple este un schelet1'.
15 PREFĂ ŢĂ
impuse, fiecare cuvînt esle ilustrat prin maximum trei citate
extrase pe cit posibil din perioade de timp diferite. Ca regulă
generală, primul citat reprezintă prima atestare, al doilea estx
mai recent, unnînd ca al treilea să aparţină ultimilor ani. Aceasta
pentru ca reţeaua citatelor, să poată întări ideca c i r c n l a ţ i e i
in t i m p a cuvîntului, deci, in foml, im p .l a n t a r e a sa
în limbă. Evident, aceasta este situaţia ideală, dar uneori ne-aih
oprit la o singură atestare pentru unele cuvinte (v. 2.2.3.). Am
căutat ca, in general, citatele să fie scurte; lungimea unora se
justifică prin împrejurarea că în ele apar cuvinte pentru care.
într-alt loc în DCR se face numai o trimitere (v. de exemplu
chip, containerizare etc.).
2.4.4. Nu am considerai ca avem de-a face cu două ocurenţe
în cazul cînd un termen apare, în acelaşi context — uneori la forme
gramaticale diferite — de două ori. de exemplu: ludotecă.
magnet odiaflux.
2.4.5. Citatele, date între ghilimele, sînt urmate de indicarea
exactă a sursei. In situaţii excepţionale s-a indicat f.d. (fără
dată), eventual f.p. (fără pagină), f.z. (fără zi). Toi in cazuri foarte
rare, pentru cuvintele neîntîlniţc în sursele curente, dar cunoscute
din vorbirea zilnică, am alcătuit exemple simple (v. 2.1.):
Pentru a nu încărca în mod inutil dicţionarul, am selectai
din citatele avnle la dispoziţie mimai strictul necesar bunei înţe­
legeri a sensului, noiîndu-se prin semnele de suspensie (...) omi­
siunile din text. în acelaşi scop, la numele proprii am lăsat numai
iniţialele; nu am recurs la prescurtări insă în cazul unor nume de
personalităţi ale vieţii politice, ştiinţifice, artistice; de asemenea,
dacă trimiterile se fac la aceeaşi sursă, nn am repetat siglele aceste­
ia, ci exclusiv ziua, anul şi pagina (v. cinecenaclu). Menţionăm
că in citatele folosite nu. am intervenit în scrierea cuvintelor,
atitudinea noastră faţă de scrierea corectă a cuvintclor se mani­
festă în forma cuvintelor-titlu.
2.5.1. înregistrate fiind intr-mi răstimp limitat, cuvintele
cuprinsa în DCR sînt datate. Datarea este indicată în trei feluri:
 PREFĂ ŢĂ 16

1. prin data existentă la prim a atestare a cuvîntului-titlu

din articolele propriu-zise;
2. prin anul notat intre paranteze la una dintre trimiteri in
cazul acelor cuvinte-titlu în care citatul/citatele nu reprezintă
prima atestare (v. de exemplu, microanchetă, LP etc.) şi
3. prin anul notat după cuvîntul-titlu al articolului-trimitere.
2.5.2. Trebuie însă imediat subliniat că data prim ă menţio­
nată la fiecare cuvînt nu trebuie absolutizată: este vorba exclusiv
de o prim ă a t e s t a r e cunoscută, supusă — desigur — relati­
vităţii generate de carenţele cunoştinţelor noastre şi de inexistenţa
anor preocupări anterioare consecvente de datare a cuvintelor
româneşti.
> Evident,/ considerăm aceste datări exclusiv ca un
început de drum.
2.5.3. Un caz special îl constituie o serie de cuvinte care există
şi în alte limbi (de exemplu în franceza, engleză), dar care în
română sînt atestate înaintea acestora. De exem plu:
modernitate rom. 1967 f r . 1968
fototelegrafic rom. 1964 fr. 1968
fotocoagulare rom. 1963 engl. 1967
în toate cazurile similare nu am m ai considerat că este vorba
de împrumuturi, ci — pînă la proba contrară — de „form alii“
paralele, ivite independent, prin derivare sau prin compunere.
2.6. Cuvintele de origine străină care prezintă o pronunţare
diferită de cea corespunz&toare aspectului scris al cuvîntului au
fost însoţite de indicarea pronunţării, notata intre paranteze drepte.,
tn partea fin ală a articolului. Din dorinţa de a da posibilitatea
tuturor celor care folosesc acest dicţionar să înţeleagă, fără dificul­
tăţi, pronunţarea cuvintelor străine, am adoptat o notare sim pli­
ficată, cu grafeme cunoscute în general de orice vorbitor al limbii
române.
2.7.1. Deşi nu este un dicţionar cu specific etimologic, am
considerat că, în măsura posibilului, indicarea etimologiei în DCR
te impune. Am precizat „în măsura p o s ib ilu lu ip e n t r u că, tn
special in cazul împrumuturilor, dar uneori şi în acela al cuvin­
telor create p e teren românesc, în rezolvarea etimologiei am întini-
n PREFĂ ŢĂ
pinat multe şi mari dificultăţi. Un exemplu: planet oi d apare
atît în franceză, cit şi în engleză, dar am considerat că termenul
românesc are ca etimon cuvîntul francez, deoarece numai în fran­
ceză am găsit atestat sensul din limba română. în cazul unor
cuvinte nu am putut furniza nici o indicaţie etimologică, iar în
altele am dat exclusiv o d e s c r i e r e a formaţiei cuvîntului
(de exemplu minicopter: din mini- + [AeZîjcopter) fără a putea
preciza în ce limbă a fost creat sau alcătuit cuvîntul respectiv. în
acest caz explicaţia etimologică este cuprinsă între //...//•
2.7.2. Etimologia cuvintelor formate în cadrul limbii române
s-a rezolvat, în general, pornindu-se de la cuvintele înregistrate
anterior în dicţionarele curente.
2.7.3. Uneori a fost foarte greu de decis dacă un cuvînt s-a
format pe teren românesc sau este împrumutat ca o formă alcătuită
într-o altă limbă. Evident, dacă modelul străin al unui cuvînt
este cunoscut, a fost notat ca atare%de exemplu cosnionavă, după
rus. kosmokorabli, fr, cosmonef.
2.7.4. Desigur, contextul poate furniza unele indicaţii asupra
limbii de origine, dar nu asupra etimonului precis. De exemplu,
contextul indică originea americană a invenţiei numite magneto-
plan, dar cum nu întîlnim acest cuvînt într-un dicţionar al limbii
engleze (americane), în spaţiul rezervat etimologiei am notat cuv.
engl.; în cazul cînd contextul indică apartenenţa unui termen
la o anumită zonă lingvistică şi cînd cuvîntul respectiv este
alcătuit din elemente reperabile în română, am notat „probabil
după m odă..*) de exemplu miniecran, din mini- + ecran,
probabil după model engl.
2.7.5. în DCR cuvintele de origine străină prezente în lexicul
românesc actual au fost clasate în trei categorii:
a. împrumuturi propriu-zise, cuvinte cu circulaţie în limba
română în general sau în unele sectoare de activitate, de exemplu
medicina; acestea au notată etinvologia la sfîrşit. De menţionat ca,
potrivit principiului etimologiei multiple, pentru unele cuvinte
tntîlnite în mai multe limbi am indicat mai multe surse posibile;
PREFĂ ŢĂ 18

b. împrumuturi cu o sferă mai redusă de circulaţie şi care

poartă, la înccput, m paranteză indicaţia f r a n ţ u z i s m , .
a n g l i c i s m ele. Şi la accstea etimologia este notată la sfirşit.
c. xenisme, cuvinte de origine străină neadaptate sistemului
limbii române. Cum etimonul este identic cu forma din text, am
considerat suficient să notăm în paranteza iniţială cuv. fr., cuv.
engl., cuv. it. etc., indicaţie care exprimă de fapt atitudinea noastră
faţă de cuvîntul respectiv, faţă de caracterul ,,extern“ al acestuia.
2.7.6. Este ştiut că „frontierele“ vocabularului (total) al
unei limbi sînt imprecise, mobile, contestabile, ceea cc eşte valabil
pentru ziua de astăzi na era valabil ieri şi, cu siguranţă, va fi
altfel mîine. Şi dacă există un mare număr de emani e despre
care se poate afirma cu certitudine că aparţin, astăzi, lim bii
române, — nu toate întregii lim bi române, ci numai unor vorbitori,
după specificul ocupaţiilor lor — există alţi termen i, şi ei numeroşi,
asupra cărora ne vine foarte greu să nc pronunţăm. în această
categoric intră, de exemplu, cuvintclc ,,dc. ultimă oră“, despre
care nu avem nici o siguranţă că au un „viitor“ de stabilitate,
creaţiilc „de m o m en tcu v in tele argotice chiar şi uncie cu specific
tehnic, dar cu o slabă circulaţie, denumirile unor produse etc..,
etc. Aici trebuie incluse şi cuvintele dc origine străină neintrate
încă într-un circuit mai larg (trecute în DCR în categoria b.)
sau, pu r şi simplu, cuvinte străine (categoria c ), cxprimînd de
cele mai multe ori realităţi inexistente la noi. Desigur că multe
dintre cuvintele din aceste ultime două categorii vor f i date uitării,
dar pentru cititorii de astăzi care le întîlncsc în paginile ziarelor
dc exemplu, ca şi pentru istoria vocabularului acestei perioade ele
trebuie consemnate şi exemplificate într-un dicţionar cu profil
preponderent descriptiv ca DCR.
2.S.I. O caracteristică a acestui dicţionar constă în trimiterea,
în paranteza finală, la o serie de lucrări anterioare în care s-au
discutat ori s-au menţionat unele dintre cuvintclc prezente în DCR.
R cfcn n a se face în special la volume, de sinteză ccle m ai multe,
consacrate problemelor de lexic, de formare a cuvintelor sau dc
etimologic, hi plus, an fost puse la contribuţie şi informaţiile
19 PREFAŢĂ
cuprinse într-o serie de articole relativ recente semnate de F\ Asan,
M. Avram, A. Beyrer, E. Carabulea, F* Ciobanii, II. Constantin
nescu,:M. Gheorgliiu, 1. Ghelie, AL Graur, V. Guţu Ro?nalof
Th. Eristea, L Iordan, î l . Maneca, L. Mareş, E . Mirska,
M. Popescu^Marin, A. Rudeanu, L . Seche,. T. Şandru-OUeanu,
FL Şuteu, EL Toma, L. Vusiliu, ca de autoarea acestui dicţio­
nar. Informaţiile culese din lucrările citate au fost folosite pentru
stabilirea etimologiilor şi, mai ales, pentru unele pre-datări (s-a
indicat între paranteze anul înregistrărilor anterioare la cuvintele
cu atestări mai recente în exemplele aduse de noi),
2.8.2. Ori de cîte ori cuvintele cuprinse în DCR apar în DEX
şijsaa în DN3, am menţionat acest lucru. Dacă însă un cuvînt din
BCR apare lucrat şi în Dicţionarul limbii române, red. resp,
lorgu Iordan, AL Graur şi I. Coteanu, Ed. Acad. R.S.R. (DLR ),
n u am indicat aceasta, deoarece DLR, cel mai cuprinzător dicţionar
al limbii române de plnă acum; nu este la.tndemîna maselor de
cititori, cum este DEX-uL DN3 a fost utilizat pentru că are un
profil asemănător pînă. la. uri punct■— cu DCR, mai bine
spus, BCR poate reprezenta o secţiune din DNS, dicţionar care
cuprinde şi neologisme din perioade mult anterioare anului 1960
In plus, DCR-ul cuprinde şi formaţii româneşti noi, unele forme
argotice, familiare etc. care nu-şi găseau locul în DN3.
2.8.3. De asemenea, efectuîndu-se o comparaţie între DCR şi
dicţionare străine recente, consacrate în mod special cuvintelor noi
din franceză şi engleză s-a indicai, acolo unde' este cazul, prezenţa
(datată, de cele mai multe ori) a acestora în limbile respective. De
prisos să mai amintim că alunei cînd în dicţionarele străine
utilizate unii termeni sînt înregistraţi fără a se preciza nici o
daiăr aceasta nu are cum să apară în paranteza finală a terme-
'nilor. corespunzători din; română (de exemplu: multivision).
De ineriîionatxă am înregistrat dicţionarul care dă cea mai veche
atestare (de exemplu) pentru mescdlinsi PR, care indică 1950,
şi nu DMN care dă anul 1 9 0 ) ; în caz că data este aceeaşi tn
două dicţionare ale aceleiaşi limbi am indicai numai unul dintre
ele. Pentru franceză ne-am adresai în special lucrărilor Diction-

2*
PREFAŢĂ 2D

naire des mots no ave au x de P. Gilbert, 1971 (D M N ), la care

ura adăugat datele recente cuprinse în Dictionnaire des motş
contemporaines de P. Gilbert, 1980 (J)M C ) şi Petit Robert,
1978 ( P R ) , iar pentru engleză lucrării The Barnhart-Dictio-
n&ry of New English since 1963 de Clarence L . Barnhart,
Sol Steinmetz, Robert K . Barnhart (B D ). Aceste dicţionare
ne-au fost utile de cele mai multe ori în operaţia de stabilire a
etimologiilor cuvintelor româneşti şi — de multe ori — în eviden­
ţierea rapidităţii11 cu care româna a împrumutat sau şi-a creat
un termen p e baza elementelor sale, în interiorul lim bii române.
De asemenea, aşa cum am arătat m ai sus (2.5.3.), dicţionarele
străine citate ne-au dat prilejul să constatam pre-înregistrarea în
limba română a unor cuvinte (este preferabu să vorbim, despre
pre-înregist-rare ş i nu despre pre-existenţa cuvintelor în limba
română, pentru că esjte foarte probabil că înregistrarea în dicţio­
narele străine respective să f i fost lacunară).
2.8.4. în plus, p e lîngă alte dicţionare lingvistice, am utilizat
o serie de dicţionare de specialitate, dar trebuie menţionat că,
uneori, acestea nu conţin noii termeni specifici disciplinei respec­
tive, fiind vorba, în cele mai multe situaţii, de metode noi, desco­
perite şi aplicate recent. Pentru a ne limita la un singur caz, vom
lua ca exemplu Dicţionarul medical, Bucureşti, 1969, în care nu
am întîlnit cuvinte precum : cardiomiopatie, endodonţie, cndocine-
matograîie, electroacupunctură, electrotermocauterizare, elec-
îrooftalm, electronografie, fibroscop — toate înregistrate în
DCR —, unele, de exemplu, fibroscop, încă din 1964 (Dicţionarul
medical apărînd în 1969 ar f i fost fircsc să-l consemneze) .
3.1. în concluzie, acest dicţionar nu reprezintă decît un
î n c e p u t şi nu are nici p e departe pretenţia de a f i cuprins
în întregime lexicul românesc recent. Fişierul existent, rod al (
muncii unei singure persoane, însumează, în mod normal, numai
o parte din ceea ce există ca nou în vocabularul actual şi din ceea
ce ar f i putut f i extras de un colectiv numeros.
3.2. De aceea, înainte de a încheia trebuie subliniat că sîntem
conştienţi de lipsurile acestei lucrări (nu am cuprins şi alte cuvinte
21 PREFĂ ŢĂ
poate cel puţin la fel de importante ca cele incluse tn DCR; nu
aia putut furniza o datare mai veche pentru unele din cuvintele
inserate, nu am avut elementele necesare pentru a stabili unele
etimologii, nu am înregistrat toate locurile unde specialiştii au
semnalat şi au discutat un cuvînt recent) şi că vom fi bucuroşi
de sugestiile şi îmbunătăţirile care ne vor f i propuse atît ae
specialişti, cit şi de cititorii nespccialişti tn mina cărora va intră
această lucrare de pionierat, orictnd ameliorabilă.
3.3. în încheiere, ţinem să aducem mulţumiri călduroase cole­
gilor şi prietenilor noştri, Matilda Caragiu-Marioţeanu, Carmen
Dumitrescu, Theodor Hristea, Coman Lupu, Marga \Lotreanu,
Mihai Marta, 1Aurel Nicolescu,| Maria Rădulescu, Luiza Seche,
Elena Tonia, Claudia Tudose şi în mod special lui Alexandru
Ciolan, care şi-au manifestat interesul pentru această lucrare şi,
In diferite faze ale elaborării ei, ne-au fost alături şi ne-au acordat
ajutorul lor. Gindurile noastre recunoscătoare se îndreaptă de
asemenea către referenţii lucrării, acad. Al. Graur şi conf. dr.
Th. Hristea, care ne-au făcut importante observaţii şi sugestii.
Şi, last but not least, exprimăm viile noastre mulţumiri Editurii
Albatros prin directorul ei, Mircea Sântimbreanu,şiprin redac­
torul cărţii, N. Iliescu — care au înţeles semnificaţia şi importanţa
publicării acestui dicţionar într-o colecţie adresată atît specialiş­
tilor, dt şi marelui public, în special tineretului.

FLORICA D1M1TRESCU
Mihăieşti, 18 august 1979
 A BREV IERI

adj. — adjectiv electr. — electricitate

agr. — agricultură electron. — electronică
alim, — alim entaţie engl. — engleza
americ. — (engleza) americană etim. — etimologie
amerind. — amerindian ex. — exemplu
apic. — apicultură expr. — expresie
arg. — argotic farm. — farmacie
astr, — astronauticâ f. — feminin
astron* — astronomie fig- ~ figurat
av. — aviaţie filoz. — filozofie
biol. biologie fin. — finanţe
bot. botanică fîz. — fizică
bulg, bulgară fizioV — fiziologie
cf. confer form. — form aţie
cliim. chimie foto. — fotografie
cib. — cibernetică fr. — franceză
cinem.- — cinematografie geogr. — geografie
circ. *— circulaţie geol. — geologie
colocv. — colocvial germ. — germană
com. — com erţ gosp. — gospodărie
constr. — construcţii gr. — greacă
cont. — contabilitate hidr. — hidraulică
cosm. — cosmetică iht. — ihtiologie
cuv. — cuvînt, -inte ind. — industrie
der. regr, — derivat regresiv inform. — inform atică
ebr. — ebraică inv. — invariabil
ec. pol. — economie politică ît — italiană
23 a b r e v ie r i

înv. — învăţămint polit. — politică

jap* — japoneza pop. — popular
jur. — juridic port. — portughez
lat. — latină pron. — pronunţat
lb. — limbaj psih. — psihologie
lg- — lingvistic refl. — reflexiv
lit. — literar rom. — română
livr. — livresc rus. — rusă
loc. — locuţiune s. — substantiv (al)
m. — masculin scand. — scandinav, limbii®
magh. — maghiară scandinave vechi
mar. — marină sg. tant. — singulare tantum
mec. — mecanică sint. — sintagmă
med. — medicină, medical sp. — spaniolă
meteor. — meteorologie sued.- — suedeză
mineral. — mineralogie suf. — sufix
moţ. — moţional supli — supliment
muz. — muzica s.v. sub voce
n. — neutru şt. *— ştiinţific
nav. — navigaţie ş.u. •— şi următoarele
neol. — neologism tehn; *— tehnică
n. loc. — nume de localitate tel. telefonie, telecomn*
n. pr. — nume propriu nicaţdi
nr. — număr text. ^ (industrie) textili
ol. — olandeză topogr. — topografie
opt. — optică V. — vezi
peior. — peiorativ var. — variantă
pict/* — pictură vb. — verb
pl. tant. — plurale tantum zool. — zoologie
pol. — poloneză zoot. — zootehnie
 SURSE

Ahn. Sa. — „Almanahul Scînteia" [Bucureşti].

Cinema — „Cinema", Revistă lunară de cultură cinematografică
[Bucureşti]. - ”
Cont. — „Contemporanul". Săptămînal al Consiliului Culturii şi Edu­
caţiei Socialiste [Bucureşti].
Cronica — „Cronica". Săptămînal politic, social, cultural, editat de
Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă Iaşi.
Dobrogca — „Dobrogea nouă". Organ al Comitetului judeţean P.C.R.
şi al Consiliului popular judeţean Constanţa.
D; um nou — „Drum nou". Organ al Comitetului judeţean P.C.R. şi al
Consiliului popular judeţean Braşov.
Echinox — „Echinox". Revistă studenţească de cultură, organ al
Comitetului U.T.C. şi al Consiliului U.A.S.C.R. al Universităţii
Babes-Bolyai din Cluj.
Fam . — „Familia".
-
Revistă lunară de cultură, Oradea.
-f ■»
Fi. — „Flacăra", Săptămînal editat de Frontul Democraţiei şl Unităţii
Socialiste [Bucureşti].
Forum — „Forum". Revista învăţămintului superior, editată de Minis­
terul Educaţiei şi al învăţămintului [Bucureşti].
Gaz. lit. — „Gazeta literară". "Organ săptămînal al Uniunii scriitorilor
din R .S .R . [Bucureşti].
I.B . — „Informaţia Bucureştiului". Ziar al Comitetului municipal P .G .R .
şi al Consiliului popular al municipiului Bucureşti [Bucureşti].
2L — „Lumea". Săptămînal de politică externă editat de Uniunea
ziariştilor din R .S .R . [Bucureşti].
Lug. — „Luceafărul". Săptămînal editat de Uniunea scriitorilor dia
R .S .R . [Bucureşti],
SURSE
■ - - - *"*■ •" - ■■ ■ ---- ■■ ■ >■ — — - ■ ■■ » . — — I

M. — „Munca". Organ al Consiliului Central al Sindicatelor din R .S .R .

[Bucureşti].
Mag. — Magazin". Revistă săptăm înală editată de Frontul Democra­
ţiei şi U nităţii Socialiste [Bucureşti].
P .N . — „Presa noastră". R evistă lunară a Uniunii ziariştilor din
R .S .R . [Bucureşti].
P r. R . TV. — Programul „R ad io-tv". E ditor Radioteleviziunea R o ­
m ână [Bucureşti].
Rev. de rejerate şi recenzii — „Revistă de referate şi recenzii. Lingvistică
şi filologie" [Bucureşti].
R.l. — „Rom ânia liberă". Cotidianul Consiliului N aţional al Frontului
Democraţiei şi U nităţii Socialiste [Bucureşti], -
R. Ut. *— „Rom ânia literară". Săptăm înal editat de Uniunea scriito­
rilor din R .S .R . [Bucureşti].
Săpt. — „Săptăm îna". Revistă editată de Comitetul pentru Cultură
şi Educaţie Socialistă al municipiului Bucureşti [Bucureşti].
Sc. — „Scînteia". Organ al Comitetului Central al Partidului Comunist
Rom ân [Bucureşti].
Sc.t. — „Scînteia tineretului". Organ al Uniunii Tineretului Comunist
[Bucureşti].
SeG.c. — „Secera şi ciocanul". Organ al Comitetului judeţean P .C .R ,
şi al Consiliului popular judeţean Argeş [Piteşti].
Sec. 20 — „Secolul 20". Revistă de literatură universală editată de
Uniunea scriitorilor din R .S .R . [Bucureşti].
Sp. — „Sportul". Ziar al Consiliului naţional pentru educaţie fizică
şi sport [Bucureşti].
Sp. iehn. ~ „Sport şi tehnică". R evistă lunară a Uniunii de cultură
fizică şi sport din R .S .R . [Bucureşti].
Şt. şi iehn. — „Ştiin ţă şi tehnică". R evistă editată de C.C. al U.T.O
şi U .A .S.C .R . [Bucureşti].
T.N. — „Timpuri noi".
Trib . Rom. — „Tribuna Rom âniei". R ev istă ed itată de A sociaţia
„Rom ânia" [Bucureşti].
V. rom. — „V iaţa rom ânească". Revistă a Uniunii scriitorilor din
R .S .R . [Bucureşti],
V. stud. — „ V ia ţa , studenţească". Revistă a Uniunii Asociaţiilor.
Studenţilor Comunişti din Rom ânia [Bucureşti],
 LUCRĂRI, DICŢIONARE, REVISTE

AD — J , Kleczek, Astronomical Dictionary, Praha, 1961.

AUB — Analele Universităţii Bucureşti, Bucureşti.
BD — Clarence L. Barnhart, Sol Steinmetz, Robert R . Barnhart,
The Barnhart Dictionary oj new English since 1963, Bronxville,
New York, Evanston, San- Francisco, London, 1972.
CD — College Dictionary, Editor in chief JLaurence Urdang, based os
The Ranăom House, Dictionary oj the English Language, Ne\r
York, 1972.
CO — The Concise Oxford Dictionary oj current English , Oxford, 1954.
D.Am. — Florin Ionescu, Dicţionar de americanisme, Bucureşti, 1972.
DC — Dicţionar de chimie, coord. d r.. Gr. Bâlănescu, Bucureşti, 1974.
DE — Romulus Vnlcănescu, Dicţionar de etnologie, Bucureşti, 1979.
DEA — Dicţionar dc economie agrară, -coord. dr. ing. S. Harţi a, Bucu­
reşti, 1969.
D E I — Carlo Battisti, Giovani Alessio, Diziunar io etimologica italiano,
Firenze, 1950.
D F — Dicţionar de jizică, Bucureşti, 1972.
D. Filoz. — Dicţionar de Jilozojie, Bucureşti, 1970.
DFMÎf — Â. Manuila, L. Manuila, M. Nicole, H: Lambert, Dictionnairs
jranfais de midicine ct de biologie, 3 voi., Paris, 1970.
DG — V. Bacăuanu, I. Do nisă, I. Hârjoabă, Di cţionar'geomo rJologi$t
Bucureşti, 1974.
D J — M. Berindei, Dicţionar de jazz, Bucureşti, 1976.
D L Î — Giacomo Devoto, Carlo Oii, Dizionano dellă linguaitaliana,
Firenze, 1971.
DM — Dicţionar meditai, red. resp. dr' P. Simiti, Bucureşti, 1969.
DMA — Dicţionar de mecanică agricolă, Bucureşti, 1972.
LUCRĂRI, DICŢIONARE, R EV IST E __________

OMC — P . Gilbert, Dictionnaire des mots contemporains, Paris, 1980.

O.Min. — Dicţionar poliglot de mine , geologie şi petrol extracţie , coord.
prof. dr. ing. Popa Aron, Bucureşti, 1964.
©MM — Dr. Virginia Cartianu, dr. Eugenia Farca, ing. Adrian Popescu,
Dicţionar de management şi marketing , Bucureşti, 1973.
©MET — P . Gilbert, Dictionnaire des mots nonveaux , Paris, 1971.
©.Muz. — losif Sava, Lum iniţa Vartolomei, Dicţionar de muzică,
Bucureşti, 1979.
DP — Dicţionar politie, Bucureşti, 1975.
©.Pisc. — E. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican, Dicţionar piscicol,
Bucureşti, 1978.
©T — Dicţionar tehnic român-jrancez, Bucureşti, 1973.
£>TA — P. Cristea, C. Szabados, Dicţionar tehnic auto , Bucureşti, 1975.
©TL — Dicţionar de termeni literari , coord. Al. Săndulescu, Bucureşti,
1976.
5)TM — Dicţionar poliglot de termeni tehnici şi m aşini termice, coord.
prof. dr. doc. ing. B azil Popa, Bucureşti, 1975.
£>TP — Dicţionar tehniG poliglot , Bucureşti, 1963.
£>. Tr. — Dicţionar poliglot de transporturi terestre, navale şi aeriene,
. coord. ing. C. .Avram, Bucureşti, 1974.
© T R — Dicţionar tehnic de radio şi televiziune, red. coord. ing.
V. Văcaru, Bucureşti, 1975.
£>Z — Dicţionar de zootehnie şi medicină veterinară, coord. conf. dr.
doc. Eugen Paştea, Bucureşti, 1969.
ER — Etudes romanes dediies â Iorgu Iordan , Bucarest, 1978.
F — Der Grosse Dnâen Fremâ-Wdrterbuch, Mannheim, 1966.
FC I — Fulvia Ciobanu, Finu ţa Hasan, F orm area cuvintelor în limba
română, voi. I. Compunerea, Bucureşti, 1970.
FC I I — Form area cuvintelor în limba rom ână , voi. al II-lea. P rejixelc,
red. resp. acad. Al. Graur şi Mioara Avram, Bucureşti, 1978.
Giurescu M .C. — Anca Giurescu, Les mots coniposis dans Ies langues
romanes , The Hague-Paris, 1975.
Ec. Goga Lex. — E c. Goga, Lexicologie rom anică (lexic profesion al),
Bucureşti, 1976.
29 LUCRĂRI, DICŢIONARE, REVISTE

Graur C .— Alexandru Graur, „Capcanele" limbii romane, Bucureşti,

1976. . f
Graur T. — Alexandru Graur, Tendinţele actuale ale limbii române,
Bucureşti, 1968.
V. Guţu Romalo C.G. — Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală,
Bucureşti, 1972.
GWDS — Duden, Der Grosse Worterbuch des deutsche Sprache in 6
Bănden, I, Î966, Manriheim.
Th. Hristea P.E. — Theodor Hristea, Probleme de etimologie, Bucu­
reşti, 1968.
& — Lcxis, Dictionnaire de la langue franţaise (Direction do Jean
Dubois), Paris, 1975.
LGG — Lexicon, geologie, geografie, mine, petrol, coord. conf. ing.
N. Mihăilescu, Bucureşti, 1975.
L I — Marius Sala, Dan Munteanu, Valeria Neagu, Tudora Şandru-
Olteanu, El lâxico indigena del espaîiol americano, Academia
Mexicana, M6xico-Bucarest, 1977.
L II — Larousse illustrated internaţional, Encyclopedia and dictionary,
Larousse, Mc Graw-Hill International Book Company, 1972*
L L — Limbă şi literatură, Societatea de ştiinţe filologice din R.S.R»,
Bucureşti, din 1955.
L R — Limba română , Editura Academiei R .S .R ., Bucureşti, din 1952.
LRC I I — I. Coteanu, A. Bidu-Vrânceanu, Limba română contempo­
rană, voi. II, Vocabularul, Bucureşti, 1975.
L T R — Lexiconul tehnic român , coord. acad. Remus Răduleţ, voi/
I-X V III, Bucureşti, 1957—1966.
O SR I — OrfograficesM slovar russhogo iazika, Moscova, 1973.
P R —‘'Paul Robert, Le Petit Robert, Paris, 1978.
R R L — Revue Roumaine de Lhtguistiquei Ed. Academiei R.S.R.,
Bucureşti, din 1956.
SC — Gheorghe I. Tohăneanu, Teodor Bulza, 0 seamă de cuvinte
româneşti, Timişoara, 1976.
6CL — Studii şi cercetări lingvistice, Editura Academiei R .S .R ., din
1950.
SG — Studii de gramatică, Academia R .S .R ., Bucureşti, din 1956*
LUCRĂRI, DICŢIONARE R EV IST E 3(f

SMFC — Studii şi materiale privitoare la form area cuvintelor în lim ba

rom ână, voi. I —V I, Bucureşti, din 1959.
T D E — Peter Neidhardt, Tehnical Dictionary o f eleclronics, Berlin,
1967.
T D T F — R . Korner, Tehnical Dictionary, Textile Finishing, Berlin,
1966.
V L I — Nicolo Zinagarelli, Vocabolario ăella lingua italiana, ed. a V I II -a #
Bologna, 1959.
VRC — Vasile Şerban, Iv a n Evseev, Vocabularul românesc contempo -
ran, Timişoara, 1978.
W — Webster’s New International Dictionary o f the English Language,
ed. a IlI-a , 1958.
W N — Webster's New World Dictionary o f the Am erican Languaget
Cleveland — New York, 1966.
W T — Web ster9s Third New International Dictionary oj the English
Language unabridged, London, 1961;
 DICŢIONARELE ALBATROS
abajur-glob s.m — Abajur în
formă de glob— „Lămpile de
masa... [au] aceeaşi şi aceeaşi
banală tijă metalică*şi abajur-glob
pictat sau nu cu floricele." Sc.
8 I I I 64 p. 2 (clin abajur -f glob).
abonatîî£nt-legiiîmâ{îe s.n. — Le­
gitimaţie ' care, în schimbul unei
sume de bani, permite posesoru­
lui să călătorească cu * anumite
mijlpace de transport — „ I.T .B .-
ul va pune învînzare şi noul tip
de abpnament-lcgitimaţie cu durata
nelimitată (pînă la pierdere sau
deteriorare). R .l. 12 X 77 p. 5
(din abonament -f- legitimaţie),
ti ' Schimburile comerciale sînt în
aburomobil s.n. — Automobil cu
aburi — „Englezul E .K . a con­
struit un automobil cu două
locuri pus în mişcare de un motor
cu aburi de tipul celor ce se fabri­
cau prin anul 1911... Aburomo-
bihtl cîntăreşte 500 kg/* Sc. 23 I I
74 p. 6 (din abur*-\- [auto']mobilt
probabil după model engl.}/
acomerclăl, -ă adj. „Brînza ames­
tecată •;cu scrum de ţigară şi
mezelurile mirosind a cCarpaţU,
cLitoral a sau cSnagova... pot
recomanda mustrarea unui vîn-
zător,..iar în timp..* îndreptarea
acestei stări de fapt, s-o numim...
acomcroială (adică în afara comer­
ţului civilizat)" L B . 11 I X 71 p. 5
(din a - -f comercial).
ac6rd-cădru s.n. — înţelegere la
nivel general, care serveşte drept
cadru .pentru convorbiri ulteri­
oare — ifAcord-cadru pentru
colaborarea ştiinţifică şi tehnică.
continuă creştere. Avem cu Româ­
nia un acord-cadrtt pentru co­
laborare ştiinţifică şi tehnică."
Sc. 7 I X 66 p. 6. „Acorduri-cadru
de cooperare." Sc. 9 X I I 73
p. 3. „Acord-cadru între socialiştii
şi comuniştii spanioli." Sc. 6 IV
79 p. 4 (din acord + cadru; cf. fr.
accord-cadre; DMN 1950).
acromanţie
acrom anţie s.f. „Capitala elenă
numără nn mai puţin de 12 000
de prezicători, magi, cartom an-
cieni, astrologi, pretinşi experţi în
chiromanţie (ghicitul în palmă),
cristalom ânţie (ghicitul după mo­
dul de cristalizare a anumitor
substanţe), acromanţie (ghicitul
după conform aţia norilor), xilo-
m anţie (ghicitul în... lemn) şi o
puzderie de alte practici oculte,
cu nume to t a tît dc pompoase."
Sc. 23 I I I 77 p. 5 //din gr.
akros „în cel m ai înalt grad,
6uperior" + gr. mantei a „pre­
vestire"//.
act6r-cîntăr£ţ s.m. — A ctor care,
în timpul unei reprezentaţii, cîntă
din gură sau dintr-un instrum ent —
..în activ itatea teatrului există
căutări... spre o formare mai
complexă a unui actor-cîntâreţ sau
cîntăreţ-actor, spre profesionali­
zarea interpreţilor." Sc. 31 V II
86 p. 4. „în interpretarea artişti­
lor argentinieni «Scara de mă­
tase » s-a derulat într-un diapazon
ce oscila între suavitate şi can­
doare, cu o frapantă galerie de
actori-cîntâreţi capabili de reflecţii
pătrunzătoare asupra psihologiei
personajelor." Cont. 2 V I I 73 p. 11
(din actor + dn iâreţ ; F I. Dimi-
trescu în SC L 3/70 p. 326).
&ct6r-dansatâr-cîntăr6ţ s.m. — Ar­
tist care în tim pul unei repre­
zentaţii dansează, cîntă din gură
sau dintr-un instrum ent; artist
total — „Echipa form ată din in­
terpreţi — toţi — «totali» se miş­
că ca un mecanism superb, din
eare iese din cînd în cînd... R.M .,
32
actor-dansator-cîntăreţ ..." Cont. 18
V I I 69 p. 5. „E xcelen ta coregrafie
a spectacolului era pusă în v a­
loare de o echipă foarte bună de
actori-dansaiori-cîntăreţi ." R . lit.
28 I I 74 p. 28 (din actor + dansa­
tor + cîntăret; FI. Dim itrcscu în
SC L 3/70 p.' 333).
act6r-mînuit6r s.m. — A rtist spe­
cializat în m înuirea păpuşilor (în
special la teatrele pentru copii) —
,,în toate cele trei spectacole,
actorii-m îm iitori ai teatrului au
dem onstrat o m are putere de
dăruire, pasiune şi energie." Sc.
16 V 73 p. 6. „Curs" seral de iniţiere
în A rta actornhii-m înuitor.“ I.B .
I I I 74 p. 3. „L a unele reprezen­
taţii îşi dau concursul 25 de
aciori-m îm iitori; una din piese
este prezentată de un singur
mînuitor de m arionete." R .l 31
I I I 79 p. 6 ; v. şi I .B . 12 I 76 p. 5
(din actor + mînuitor).
act6r-prezentat6r s.m. — A rtist
(profesionist) care face compera-
jul la un spectacol, la televiziune
etc. — „Nu ştim sub imperiul
cărei magii, actorii-prezentatori...
îşi pierd în fa ţa camerelor de tele­
viziune orice urm ă de umor şi
spontaneitate." R .l . f.z. I X 66 p. 2 ;
v. şi Cont. 29 V II 67 p. 4 (din
actor + prezentator ).
act6r-scrHt6r, v actriţă-scriitoărc
s.ra.f. — A ctor autor de litera­
tu ră — „Piesa, cu acest titlu , de
actom l-scriitor A .L., seamănă
m ult cu «Hotelul Astenicilor
Cont. 20 V II 73 p. 4. „Actorul-
cititor ca şi actoriil-scriitor sînt.
33
?*şadar, creaţii ale literaturii, ale
aiarilor sentimente/1 R. lit. 29
HI 73 p. 2. „în vîrstă de 54 de
*ni, actriţa-scriitoare vădeşte. în
cartea ei aceeaşi «clasă» ca şi în
existenţa ei cinematografică şi
teatrala/* R. lit. 15 II 79 p. 23
;din actor 4- scriitor, actriţă
scriitoare ).
ictâr-vedătâ s.m. — Actor drama­
tic de mare vogă — „Actorii din
institut, attorii-vedetă ai şcolii
pot arăta exact că sînt un real
talent/' Sc. 22 K.I 64 p. 4. „Perso­
najul principal, actorul-vedetă( C.B.,
fîste victima şi autorul propriei
sale degradări morale/' R. lit. 23'
V 73 p. 9; v. şi Cont. 16 V II 71
p. 9 (din actor 4“ vedetă).
acuarelizât, -ă adj. — (Despre cu­
lori) Care este diluat în apă,
pastelizat — „Totul este fals în
filmul lui Zeffirelli. De pildă,
culoarea. în loc de culoarea
aceea plină, grea, saturată a lui
Quattrocento, avem o coloratură
spălată şi acuareîizată/* R. lit.
4 I II 71 p. 24 (din acuarelă).
acumulat6r-attto s.n. (tehn.) — A-
cumulator pentru autovehicule —
„La întreprinderea «Acumula­
torul »"din Capitală s-a trecut la
realizarea unor noi tipuri de
acumulatori-auto ." Cont. 10 I I I
62 p. 2 (din acumulator -f- auto /
FI. Dimitrescu in LL X/65 p.
232).
ecvacultriră s.f. — Creşterea unor
specii de faună şi floră marină în
vederea comercializării — „în
3 *— D icţionar de cuvinte recente
acvapl&i
cadrul dezbaterilor «Oceanul, sur­
să inepuizabilă de hrană?» ce au
avut loc la Paris, a fost abordată
şi problema acvaculturii. După
datele disponibile, producţia anu­
ală de peşte obţinută prin acva-
cultură nu* atinge decît 300 000 —
350 000 tone din totalul de 7 5 —78
milioane tone peşte prins anual/1
R .l. 21 IV 75 p. 6. „E momentul
ca omul să treacă de la stadiul
«culesului şi vînătorii», depăşite
pe pămlnt de 5 000 de ani,# la
stadiul «culturii». Astfel e pe cale
să se nască «acvacultura». Se pre­
vede că acvacultura va constitui
în viitor una din principalele
industrii alimentare/' Cont. 10
I I I 78 p. 5; v. şi R .l. 14 I 78 p;
6, 14 IV 80 p. 2 [var. acviculhiră]
(din fr. aquaculture, aquiculture j
D. Pisc. \ DN3).
acvanaut s.m. — Scafandru, cer­
cetător al profunzimilor submari­
ne — „Platoul continental este
deschis acvanauţilor.u Şt. şi tehn.
7/67 p. 36. „Record acvanautic.
Un grup de acvanauţi britanici şi
americani au stabilit un nou re­
cord mondial de scufundare/'
Sc; 8 IV 76 p. 4. „Acvanauţi po­
lari la lucru." Sc. 28 II 79 p. 5j
v. şi I.B . 17 II 72 p. 1, R .l.
23 V 73 p. 8, 13 X II 77 p. 6 (din
engl. aquanaut, fr. aquanautej
P R 1967, BD 1968; FC 1 141,
284, Graur C. 20; DN3),
acvanautic, -ă adj. 1976 — Care
se referă la acvanauţi — v. acva­
naut (din acvanaut + -ic).
acvaplân s.n. (mar.) — Un tip
anum it. de ambarcaţiune — „O
acvapîân
flotilă de 30 de acvaplanuri ,
avînd propulsie cu reacţie sub­
m arină, va fi pusă în serviciu.
Lung de 30 de m etri, cicvaplanul
cfectuează naveta între cele două
maluri, transportînd la fiecare
traversare 300 de persoane." I .B .
27 I 73 p. 4 (din fr. aqu aplan e;
DM N; D E X , DN3 - a lt sens).
acv an st s.m. — Persoană care se
ocupă cu creşterea vieţuitoarelor
dr acvariu — "„Noutăţi pentru ac-
vurişti" R .l . 21 X I I 66 p. 2.
„în atenţia acvariştilor. N A TU RA
publica în numerele 5 şi 6 din
arest an un ciclu de articole
pentru iniţierea celor ce au preo­
cupări de acvaristică." I .B . 8 X
70 p. 2 ; v. şi R .L 1 V II 73 p. 3
(din acvariu + -ist ; cf. germ.
A quarist; D. P is c .; DN3).
acvarlstică s.f. — Ram ură a ac-
vaculturii care se ocupă cu tehno­
logia creşterii vieţuitoarelor în
acvarii — „Zilele trecute, în incin­
tei halelor Obor, la eta j, s~a
deschis un magazin de acvaristică.
Am atorii p ot găsi aici acvarii,
peşti, hrană pentru peşti, vege­
ta Vie, precum şi aparatură pen­
tru acvarii/' L B . 24 I X 68 p .l .;
v. si a cv ari st {din germ. A quaris -
tih ; DN3).
ecvasâl s.m. (chim.) „Pentru a
pune capăt acestei controverse,
inventatorul spray-ului cu aero­
soli, americanul R .A ., a pus la
punct un nou tip de recipient cu
lacvasoli» care foloseşte ca «vehi­
cul antrenant * un am estec de apă
şi butan/1 Sc. 19 V II 77 p 5
//din a cv a- -f sol, după modelul
lui aerosol]!.
adolescentin, -ă adj. — Dc ado­
lescent — „Cursa cu m aşina plină
de năzdrăvănii şi de închipuiri tipic
adolescentine /' Cont. 3 I I I 61 p. 3 ;
v. şi băiet ism (din adolescent +
-in, probabil după fr. cnjantin ; cf.
it. adolescentino; FI. Dimitrescu
în L R 2/62 p. 132; D E X , DN3).
adolescent ism s.n. — C alitatea de
a fi adolesccnt — ,,Adolesccnlis ~
mul lui este evident pe afară, dar
nu pe dinăuntru, im atu ritatca lui
nu-i a tît de limpede pe cit dă
impresia/' R . lit. 2 V 74 p. 17;
v. şi Luc. 14 X 78 p. 2 (din
adolescent + -ism).
adr£să-cerere s.f. „Abonamentele
de transport cu autobuzele I.T .A .
Craiova... se eliberează pe baza
unei adrese-cerere din partea în­
treprinderii unde lucrează cel
care solicită abonam entul şi a
unui tabel/' Sc. 6 V II 74 p. 2
(din adresa cerere ).
adr£să-deîegâţîe s.f. — Act oficial
prin care cineva este desem nat ca
delegai — „în cabină, mai mulţi
salariaţi ai u nităţii: ce-i drept, cu
forme in regulă, cu tabel şi
adresă-delegaţie aprobată/' R .l .
1 V I I I 73 p. 1 (din adresă -f- dele­
gaţie).
aerobiosc6p s.n. (tehn.) „Cerce­
tătorii de la Institutul de protec­
ţie a muncii şi igienă rurală din
Lublin au pus dc curînd la punct
un zaerohioscop selectiv», aparat
care determină rapid şl fără greş
35
— în orice fel de condiţii — gra­
dul de poluare a aerului, natura
elementelor poluante şi cantitatea
microorganismelor care pătrund
în plămînii oamenilor şi ai anima­
lelor/* Sc. 11 IV 75 p. 4 ; v. şi R .l.
16 IV 75 p. 6. //din aero-
+ -scop//.
aerob tiz s.n. (av.) — Avion —
„Asaltul aerobuzelor” Şt. si tehn.
6/67 p. 30. „în U .R.S.'S., s-a
construit macheta în mărime na­
turală a unui aerobuz care va
transporta 350 de pasageri, cu o
viteză maximă de 950 km pe oră."
Sc. 29 V II 75 p. 8. „De aici, o
competiţie acerbă pentru impu­
nerea pe piaţă a aerobuzelor anilor
’SO." Sc. 12 X 78 p. 6; v. şi R .L
20 X I 75 p. 6 (din fr. aSrobus; cf.
engl. atrbus; Graur C. 19: „Nu
ştiu dacă există aerobuz, dar nu
m-aş mira prea tare dacă l-as găsi
undeva"; DN3)..
aeroclub s.n. (av.) — Club în care
se reunesc cei ce se ocupă cu
aviaţia — „De curînd a fost în­
fiinţat la Piteşti un aeroclub
pentru tinerii amatori de cunoş­
tinţe aeronautice/1 R .l. 13 I I I
p. 2 (din fr. airo-club; FC I 24,
L. Seche în L R 1/74 p. 77 ; D E X ,
DNo).
aeroctfsmic, -ă adj. — Care se
efectuează în aer cu ajutorul unei
rachete — „La centrul de cerce­
tări ştiinţifice aerocosmice de pe
lingă Universitatea din Tokio
a fost lansată sîmbătă, cu succes,
o rachetă: cu trei trepte de tip
«Kappa-10-S-1*/' Sc. 19 V I II 65
p. 1 //din aero- -J- cosmici/.
3*
aerogara
a erod ii ci s.n. — Conductă speci­
ală pentru a înlesni pătrunderea
Perului în încăperi, instalaţii sub­
terane etc. — „în uzina pe'care a
construit-o la 300 metri sub
pămînt în Alpii de Jos, perul e
dus prin aeroducie şi se respiră
remarcabil, e frumos şi luminos
ca în plină vară/' Cont. 2 I X 66
p. 10 (din aero- + duet, după
modelul lui apeduct; cf. it. aero-
dotto, engl. air-duci; FI. Dimi­
trescu în R R L 1/69 p. 4).
aerofotogrâîic, -ă adj. 1976 — Re­
feritor la aerofoto grafie — v.
aerojoiograjie (din acrojoiograjie
aerofofograffe s.f. — Fotografie­
rea unor obiective de la bordul
unui avion — „Aerojotograjia şi
protecţia plantelor. Un grup de
cercetători italieni a efectuat în-
tr-o zonă de litoral a* Mării Tire-
niene un şir de experimente
avînd drept scop descoperirea şi
tratarea la timp a bolilor diferi­
telor plante. Pentru aceasta au
fost făcute o serie de lucrări
aerofotografice, folosindu-se peli­
cule speciale color/1 Sc. 28 V III
76 p. 6; v. şi spectrozonal (1965)
(din fr. airophotographie ; D E X ,
DN3).
aerogâră s.f. (av.) — Ansamblul
clădirilor dintr-un aeroport — „O
nouă aerogară proiectată special
pentru avioanele-gigant «Boeing
747» şi «Concorde»/' Sc. 16 X I
68 p/6. „în curînd vor începe
lucrările de ‘ construcţie a unei
noi aerogăn cu care va fi dotat
aeroportul londonez Heathro^'/*
aerogara 36

I .B . 3 I I 7 7 :'p. 4 (din fr: aârogarej " legrafie şi carturi (etapa pe ju~

DMN 1950; Graur T . 124, 147,
L . Seche în L R 1/74 p. 77, L R C
I I p. 2 0 3 ; D .T r .; D E X , DN3).
aeroglisfir s.n. (av.) „De cxirînd
a fost lan sat la apă, în apropiere
do Coweste (Marea B rita n ie), ae -
roglisoriil SR N -4, o navă de tip
special, cu perne de aer şi mai ' rîndu-se astfel zborurile dus şi
m ulte elice, capabil să dezvolte o
viteză de aproxim ativ 110 km/
oră/* R .l . 13 I I 68 p. 4 ; v. şi
v aviplari (din fr. aâroglisseur ;
invenţia, de origine engl., denu­
m ită iiozvcrcrafi, datează din 1959;
P R 1964; D E X , DN 3).
aerolfig s.m . (av.) — Specialist în
probleme de statică, dinam ică şi
term odinam ică în atm osferă li­ • 30 V I I I 78 p. 6 (din fr. aâropor -
b e r ă — „A erologii se pregătesc să
lanseze o radiosondă în strato-
sferă/* Sc. 6 I 62 p. 6 (din fr.
aerologitc, it. aerologo; F I. Dimi-
trescu în R R L 1/69 p. 5 ; DN3).
aeronavâl, -ă *.a d j. (av.) — R ela­
tiv la aviaţie şi la m arină —
„ U tev a avioane #aparţinînd for­
ţelor ăeronavale am ericane, prevă­
zute cu un sistem electronic
perfecţionat, au reuşit să desco­
pere...*-urm ele unor "vechi civili­ i pulsată în zăpadă sau pe gheaţă
zaţii indiene în desertul sudic al
Californiei/1 R . l . 3 IV 74 p. 6
(din fr. aâronaval/'P'R 1964; D E X ,
D\T3).
aeroriâvofachetomodfil s.n. (av.)
„Pentru Elevii din învăţăm în tul
generali, concursul şi expoziţia
«Minitelmicus» (etapa pe ţara),
între 7 — 30 aprilie; concursul de
acro-navo-rachetomodefe, radiote- cu in stalaţii speciale, noua m aşină
deţ).“ R .l . 23 I I I 74 p. 5 (din
aero - + navă + rachetomodel). *
aerop6rt-releu s.n. (av.) „Repre­
zentanţii societăţilor [aviaticei
s-au pronu nţat pentru folosirea
unor aeroporturi-relexi unde avioa­
nele şi-ar putea face plinul, asigu-
întors fără riscul de a ajunge în
pană de combustibil/* I .B . 10 X I
73 p. 4 |jdin aeroport - f rclcn \\.
aeroportuar, -ă ad j. — R elativ la
aeroporturi — „[Avionului Con­
corde] i s-a refuzat m ult tim p
avizul oficialităţilor aeroportuare
am ericane, sub p retextu l produ­
cerii de p rea' m ult zgomot/*. R . 1.
tu aire; P R ).
aerosănie s.f. „Aerosania, acest
vehicul fo lo s it. în nem ărginita
întindere de zăpadă a A rcticii şi a
Siberiei nordice, a început * să
preocupe lum ea proiectanţilor/*
Sp. tehn. 1/63 p. 7. „O aerosanie
a fost experim entată recent, cu
rezultate bune, pe pîrtiile de la
Păltiniş. E ste vorba de o sanie
m etalică, cu tălp i de schiuri, pro-
de o elice am plasată în spate, cu
diam etrul de un m etru şi d otată
cu un m otor ce-i asigură circa
3 000 de ture pe minut../* R .l .
11 I I I 78 p. 2 (din aero - + san ie ,
probabil după uq model rus.).
aerosânle-amîible s.f. „N. A. Tu-
polev a creat o maşină originală
— acrosan ia-am jibie . P revăzută
S7
ee poate deplasa atît pe zăpadă,
cît şi pe apă, fiind o combinaţie
schiuri-barcă/* Sc. 7 I 64 p. 3
(din aerosanie + amfibie , proba­
bil după un model rus.).
aerospaţiâl, -ă adj (av.) — Referitor
la spaţiul aerian extraterestru —
„în viaţă, în cea pămînteană,
ca şi în scurta dar epocala dv.
viaţă aerospaţială , ce v-a impre­
sionat în cea mai mare măsură?**
Cont. 27 II 70 p. 12 (din fr.
ahospatial ; DMN 1960; DN3).
aerotâxi s.n. (av.) „Un tip de
avion utilitar cu întrebuinţări
multiple, în special agricol, aero-
taxi sanitar/* R .l. 16 X 66 f. p.
«Astfel, a fost inaugurată... prima
şosea din Amazonia peruană... le-
gînd între ele localităţile Merced
şi Sătipo, între care, anterior,
comunicarea se făcea prin aero-
taxiuri/*. Sc. 25 I I I 74 p. 4. „Com­
pania TAROM a fost dotată cu
un nou tip de avion, aerotaxiui
BN 2, produs în România, în
cooperare cu firma Britten Nor-
man Bemridge din Marea Brita-
nie... Plafonul de zbor, între 50 şi
4 000 m, face din acest avion un
mijloc de transport adecvat pen­
tru plimbările de agrement. În­
cepînd cu sezonul de vară, TA­
ROM va pune la dispoziţia celor
interesaţi, la cerere, prin închiri­
ere, acest nou tip de avion pentru
curse charter/* R .l. 17 V 77 p. 5;
v. şi Săpt,. 16 I I 73 p. 5. (din
aero- + taxi, după modelul engl.
air-taxi; BD).
aerot£rmă s.f. (tehn.) — Aparat
electric de încălzire — „în inte­
afiş-reclâm â
rior, pe placa de peste subsol, au
fost instalate arzătoare şi aero-
terme care degajă căldură în
incinta construcţiei/* I.B . 17 X II
62 p. 1. „Pe podium se vor expune
produse destinate copiilor — mo
bilier mic, jucării (căluţi-balan-
soar, de pildă), măsuţe-baruri pe
rotile, zeci de modele de oglinzi,
rame şi produse de sticlărie,
taerotermă» pentru încălzirea lo­
cuinţelor, aparat pentru umidifi-
carea aerului din încăperi../* I.B .
23 I X 70 p. 1. „Există sute dc
mii de cetăţeni care folosesc în
aceste ore radiatoare, aeroterme
şi alte surse, foarte multe impro­
vizate, de puteri mari de 3 pînâ
la 5 kW fiecare/* R .l. 21 X I 78 p.
5; v. şi Sc. 31 X 65 p. 2 (din fr.
a&rotherme; DN3).
aerotrta s.n. — Vehicul terestru
monorai pe perne de aer (în
stadiu experimental încă în anul
1971) — „Ultimele încercări de
viteză ale <<acrotrenuliii» francez/4
Sc. 9 X II 67 p. 16 (din fr. airo -
train; cf. it. aerotreno, engl. air-
train ; DMN 1965, BD 1966;
DN3).
afiş-cataI6g s.n. „Afişul-catalog edi­
tat de I.M. la expoziţia revistei
ARTA («Lemn — expresie si teh­
nologie,)/* I.B . 29 V III 72 p. 2
(din ajiş -f catalog).
afiş-pan6u s.n. — Afiş de dimen­
siuni mari — „Ajişeie-pqnou rea­
lizate de Pavoazarea Capitalei/'
Sc. 11 I 62 p. 1 (din ajiş- f- fanou)
afiş-reclâmă s.n. — Afiş cu rol
de reclamă — „Privind ajişele-re-
aîiş~rec!âm ă
clamă pentru filmul «Alba ca
zăpada şi cei şapte saltim banci»...
eşti te n ta t să crezi că o vei vedea
doar pe Caterina Valenţe/' Cont.
2 I X 66 p. 5 ; v. şi Sc. 16 X I 64
p, 4 (din afiş + reclamă ).
âfro ad j. in v., adv. (lb. co-
locv.) — Coafură cu părul foarte
în creţit, după model african —,
„A m atoare... de coafură afro” R .l.
6 V I I 81 p. 2 ; v. şi Săp t. 28 V I I I
81 p. 8 (din engl'., fr. a fr o ; B D
1970, P R 1972).
aîter-shave s.m. (cuv. englez)
— Loţiune folosită după ras; aici
„(om) proaspăt bărbierit şi dat
cu loţiune după ras" — „[Actorul]
introvertit, nedormit, neras (inci­
dent rarissim pe platourile noas­
tre, in care stilul ajtershave se
practică frecvent la orice oră din
zi şi din noapte) în pofida unor
excese lirice, este foarte convin­
gător../' R .l . 2 X I 77 p. 2 [pron.
djtăv ştiv\ (cf. fr. ajicr shave; DMN
1960).
agrienergfe s .f — Energie ex tra­
să din plante — „Se vor putea
cultiva plante cu scopul unic de a
extrage din ele energie. Ameri­
canii au şi creat un term en nou
— «cnergy-farm ing» — în acest
sens, termen care ar putea fi
tradus prin agrienergie . Agriener-
gia va putea furniza, pornind de
la plante sau alge supuse unui
proces de ferm entare, biocombus-
tibili din cei mai preţioşi: alcool,
metanol, m etaiL" Sc. 25 I I I 79
p. 5 (calc după engl. energy-jar-
toting)
38
agroalim entâr, -ă adj. „Se lucrea­
ză la ream enajarea halei din piaţa
a gro aliment ară a oraşului R o ­
m an." I.B . 8 V I 76 p. 5 ; v. şi
gospodar ie- anexă (1974), micro -
com plex , textile-galanterie-tricotaje
(din agr o- + alim entar ; cf. fr.
agiv-aliment ai r e ; DMN 1971; FC I
185, 191; VRC 2 7 3 ; DN3).
agroencicîopedie s.f. — Emisiune
de ştiinţă şi practică agricolă —
„ Agroencicîopedie /' P r. R .T V . 2
V I 74 p. 13; v. si Pr. R .T V .
15 —21 X I I 74 p. 8 (din agro- -fc-
+ enciclopedie).
agroindustrial, ~ă adj. „Un nou
tip dc lic e u : agroindustrial. în
noul an de învăţăm înt, reţeaua
şcolară, care cuprinde 1 060 de
licee, are în componenţa ei 91 de
licee agroindustriale , create în
urma m ăsurilor de îm bunătăţire
a învăţăm intului agricol." R .l .
22 X I 75 p. 5. „Consiliile unice
agroindustriale în faţa primului
exam en — cam pania agricolă de
prim ăvară." Sc. 21 I I 79 p. 1; v.
â 9 X I 78 p. 3 (din agro - -p-
indu strial; cf. fr. agroindustriel /
DMN 1970; FC I 190).
agrom eteorol6gic, -ă adj. — P ri­
v itor la condiţiile m eteorologice
în care se dezvoltă agricultura —
„întreţinerea culturilor în actu a­
lele condiţii agro-meteorologicc /'
JL 1. 22 V ’ 78 p. 7 ; v. şi Cont.
14 X I I 79 p. 8 (din agro - + meteo­
rologic; V R C 273).
aide-m&noire s.m. (franţuzism)
— Sch iţă (scrisă) prezentînd ele­
mentele esenţiale alo unei discuţii—
33
„A fost semnat un aide-mi»
moire privind dezvoltarea în con­
tinuare a colaborării şi cooperării
dintre cele două ministere." R .l .
10 VI 77 p. 5; v . şi Sc. 26 I 60
p. 5. [pron. cd-memoâr'] (din fr.
aide-mimoire).
airbus s.n. (av.; franţuzism)—Ae­
robuz — „Este vorba de proiectul
unui uriaş -avion de pasageri, de
300 de locuri. încă nu se reuşise să
fie studiat cu atenţie acest proiect
şi, la Londra, au început să vină
oferte pentru un tairbus » ameri­
can." Sc. 4 I X 67 p, 1. „Avion de
tipul celor cu raza lungă de
acţiune, la construcţia căruia au
participat mai multe ţari vest-
europene, aşa-numitul «airbus* a
parcurs, fără escală, distanţa din­
tre Paris si New York în 8 ore/'
Sc. 20 X I 75 p. 4 ; v. si R .l. 21
I I I 74 p. 6, 30 V III '7 8 p. 6.
[pron. ârbils'] (din fr., engl. air­
bus; DMN 1965, B D 1970).
aiurisânt, -ă adj. (franţuzism)
— Stupefiant, surprinzător — „Şi
totuşi mă întorc şi zic că această
teribilă viitură care s-a abătut
azi peste cinematografia fran­
ceză n-ar trebui să fie atît de
aiurisantă pe cît ne apare, aici,
la Milano, cînd operatorul ne
anunţă ca mai are în cabină un
singur film.’4 R.lit. 14 X I 75 p.
24 (după fr. ahurissant).
ajutfir-programatGr s.m. 1975
— Programator adjunct — v. ana­
li si-programator (din ajutor
programator).
alb-Iăptfo
Alaln Dclon s.n. (modă) — Tip da
haină de piele îmblănită — „în
curînd, prin grija clubului de
fotbal din Oradea, mai toate
echipele noastre de fotbal vor
purta îAlain Deloiib-isri. Mulţu­
miri si atentie că arbitrii cam
dîrdîie." Săpt. 31 X I I 76 p. S;
v. şi 29 I I 80 p. 3 [pron. Âti
Doimi] (din n. pr. Alain Dclon).
alb-argintiu, -fe adj. — Alb bă-
tînd în argintiu — „De aici de
sus, oraşul are aspectul unei
cetăţi străjuite în cele patru zări
de crenelurile alb-arginiii ale şi­
rurilor de blocuri din cele mai noi
eaxtiere-oraş." I.B . 7 V II 73 p. 4
(din alb -J- argintiu).
alb-îvorîu, -le adj. — Alb bătînd
în culoarea fildeşului — „Pe faţa­
dele înconjurate de schele se
aştern cărămizi ceramice alb-ivo-
ni." Sc. 14 V 61 p. 3 (din alb f
ivoriu; . cf. germ. elfenbein
( w eissj; PI. Dimitrescu în L R 4/62
p. 39S, FC I 168).
alb-lâptăt, -ă adj. — Alb opac —
„Stelele Kremlinului sînt prevă­
zute cu geamuri rubinii şi albe-
lăptate, între care se află cristal
transparent." I .B . 26 I 61 p. 3
(din alb "-ţ- luptat; cf. germ. milch-
weiss; FI. Dimitrescu în L R
4/62 p. 398, FC I 173).
alb-lăpt6s, -oâsă ad j.— Alb opac—
„Trei mari măcelării sînt în car­
tierul Drumul Taberei. Toate au
tras cu înverşunare peste ferestre­
le mari, dinspre laboratoare, per­
dea de vopsea aib-lăptoasă .“ I.B .
alo-lăptos
• K 70 p. 3 (din alb lăp tos / cf.
germ. m ilchw eissj F I. Dim i­
trescu în L R 4/62 p. 398).
alb-lum ina zilei adj. „Lam pa alb»
lum ina zilei , cu o culoar© apro­
piată de lum ina natu rală a zilei."
Sc. 3 I I 61 p. 2 (din alb $ h m in a
zilei / cf. germ. weiss tageshell;
FI. Dim itrescu în L R 4/62 p.
398).
albâstru-argintlu, -Ie adj. — Al­
bastru bătînd în argintiu — „ S tîl-
pil şi pereţii au o culoare plăcută,
albastru-argintiu* Sa. 20 V 61 p.
1 (din albastra argintiu / ci.
germ. silberblan f F I. Dim itrescu
in L R 4/62 p. 398).
albăstru-ellctric, -ă — Albastru
aprins — „Lum ea ecranului, se
pare, sprijină Iniţiativa miresei-
colorate. Revistele publică foto­
grafii de la recăsătoria lui A .H .,
îm brăcată — ce-i drept — nu în
albasiru-electrio , nn în roşu-cad-
miu, nu în verde-veronez, «1
intr-o n uanţă de tran ziţiei tran ­
dafiriu/' Cont. 21 I I 69 p. 6
//din albastru 4* electrici/.
albSdo s.n. (tehn.) „Aceste gea­
muri lasă să trea că totul i razele
directe ale soarelui, soarele difu­
zat prin nori şi clliar scforele re­
flectat de suprafaţa solului, mâi
ales după ce a căzut zapada.
Specialiştii numesc acest fenomen
aîbtdo, ceea ce înseam nă coefici­
entul de reflectare a solului care
*6 adaugă rezervelor directe sau
difuze". Cont. 25 I 74 p. 10 (din
ti. albâdo , • engl., germ., rus.
M ed oi D T P ) DE38, DN3).
40
albtim -cafaltig s.n. „Reproducem
cîteva din crochiurile selectate de
p ictor pentru a ilustra albumul»
catalog ed itat cu prilejul vernisa­
ju lu i expoziţiei." R .lit. 10 IV 75
p. 24 (din 'album catalog).
alcoolem ie s.f. „E ste vorba do
W .S ., actualul prim ar din Coburg
şi autor al legii relative la alcoole­
m ia la volan." R .l . 18 V I I I 77
p. 6. „ în F ra n ţa a fost pus la
punct un dispozitiv electronic
pentru controlarea gradului de
alcool din sînge (alcoolem ia).
Dispozitivul funcţionează pe bază
de cristale lichide (ca şi ceasurile
cu afişaj digital), care/ în funcţie
de ca n tita tea de alcool din sînge
conţinută în răsuflarea celui în
cauză, se colorează în m ai multa
feluri/' Sc. 26 55 78 p. 5 (din fr.
alcooU m iet P R 1960, DMC 1950 j
DN3).
alcoolsc 6p s.n. — Instrum ent
pentru exam inarea can tităţii de
alcool din sînge — „T.C. n-a fu­
git, ci a încercat o a ltă ieşire: a
b ău t benzină. A stfel că în mo*
m entul în care a fost testat,
fiola alcookcop s-a înnegrit/* R .l .
24 X I 75 p. 6 //din alcool + gr.
-scop „care priveşte, care exam i­
nează"//.
alcoolsc6plc, -ă adj. — Cu alcool-
scopul — „... este te sta t alcool -
scopic . Fio la se înverzeşte/' R .l .
1 V I I I 73 p. 5 ; v. şi S c. 10 X I
181 p. 5 (dfn alcoolsGop »ic)t
alcooltSst s.n. — A parat pentrti
determ inarea can tităţii de plcool
din sînge — „După introducerea
41
în Anglia a alcooliestului, numărul
accidentelor de circulaţie între
orele 2 2 —01 a scăzut la Londra
cu 42 la sută/1 I.B . 14 X I I 67 p.2.
„Lordul G.B., fostul ministru de
externe al Angliei, a fost supus
marţi la o probă de... alcooltest,
la un comisariat de politie din
Londra/1 R .l. 15 V I 72' p. 6.
„Datorită noilor cercetări, există
perspectiva ca în unele ţă ii clasi­
cul aleooltest să fie completat cu
un «marijuana-test», menit să-i
demaşte pe cei ce-si conduc prost
maşina..." R .l. 4 î 78 p. 6 (din
fr. alcooltest; DMC 1960).
aleatorîsm s.n. — Hazard — „Din­
tre numele citate mai sus într-un
aproximativ aleatorism al vîrstei
nu pot lipsi..." R .l. 17 X 78
p. 22 (din fr. aUaiorisme* DN3 —
alt sens).
alegorizâ vb. I — A da un sens
alegoric —* „Mărunta istorie a cu­
plului ce se izolează de lume
într-0 carapace a falsei bunăstări
alegorizează hipertrofierea egois­
mului." R . lit. 6 X I 75 p. 23
(din fr. alUgorisen DN3).
alergotâgiCj -ă adj.(med.) — Speci­
fic, stărilor de alergie — „Se aduce
la cunoştinţa că serviciul de con­
sultaţii de tratamente atergologice
de la. Policlinica Colţea va func­
ţiona... la Spitalul Clinic Fun-
denî." I.B . 23 I I I 61 p. 4 (din fr.
alîcrgologique; FI. Dimitrescu în
L R 2/62 p. 132).
aliteratârfi s.f. — Literatura elibe­
rată de elemente estetice super­
flue — „Camil Petrescu teoreti­
am artizâ
zează «aliferaiu rai înainte cu
treizeci de ani de a se folosi ter­
menul ca atare." R. lit. 10 IV 75
p. 9 ; v. si Sc. 15 I I I 81 p. 4
(din fr. atiiteraiure; DMN 1958).
alunizâ vb. I — A lua contact cu
Luna venind de pe Pămînt —
„... pentru a alumza la punctul
cel mai puţin accidentat." Sc. 21
Ani 69 p. 6 (după fr. aluniri
FI. Dimitrescu în L L X/65 p.
239, V. Gutu Romalo C.G. 234,
FC I I 34, 36; DMN 1959; D E X ,
DN3).
alunizâre s.f. — Faptul de a alu-
niza — „Ca cel mai adecvat loc
pentru alun?zare autorul citea/a
(cmările» lunare." Sc. 28 I I 62
p. 4. „Radarul de alunizarc a
fost pus în funcţiune." Sc. 21 VI I
69 p. 6 (din aluniza; cf. fr. alu-
mssage; DMN 1958; D E X , DN3).
amakudărî ş. 1974 —* „Paraşuta-
re" a unui funcţionar (japonez) de
stat într-un post important pen­
tru monopoluri — v. post-chete
(cuv. jap.).
amarâre s.f. — Legare a unei nave
de alta printr-un cablu — „Luni
Ia 7,09 (ora Moscovei), relatează
agenţia TA SS, nava <?Soiuz-25 *
a început să se apropie, în regim
automat, de staţia cSaliut-6», iar
în momentul în care distanţa
dintre ele s-a redus la 120 metri,
s-a procedat la operaţiunea de
amarare„ “ Sc. 11 X ' 77 p. 2
(din am ara / DN3).
am artiză vb. I — A lua contact
cu planeta Marte venind de pe
amartizâ
Păm int — „Unde va amartiza
«V iking-l»? Cea de-a dona zonă
fleasă pentru am artizarea sondei
spaţiale «Viking-1 j> pare utiliza­
bilă — anunţă conducătorii misi­
unii." R .l . 2 V II 76 p. 6 (din a- +
Marte 4- -iza după modelul lui
a h m iz a ; FC I I 11).
sm a rtizâre s.f. — Acţiunea de a
lua co n ta ct cu planeta Marte
venind de pe P ăm în t — „Anima­
rea am artizârii sondei spaţiale
« V i k i n g - 1 R . l . 28 V I 76 p. 6.
„E xperţii NASA urmează să de­
cidă miercuri dacă vor utiliza
yau nu a doua zonă de amartizare
pe planeta M arte..." R .L 30 V I
76 p. 6 ; v. şi amartiza (din am ar­
ii za).
am bientâl, -ă adj. — Caxe ţin e de
am bianţă — „Spre asta tind. Spre
o sculptură am bientală , făcută din
mai m ulte piese care să creeze
sau sa sugereze un spaţiu spe­
cial." R .lit. 24 I X 70 p. 26.
* Astfel au fo st concepute, proiec­
tate şi construite în ateliere ale
IC P IL , primele două remorci-
dormitor, pentru brigăzile de lu­
cru de pe şantierele de construcţii
forestiere... totul într-un cadru
ambiental atrăgător, realizat cu
tapiţerii moderne." R/l. 15 I I 72
p. 2 ; v. şi op (din fr. ambiental,
it, am bientale; DN 3).
amblofonie s.f. (tehn,). „Tetrafo-
nia sau cvadrifonia sau am biofonia
este o nouă tehnică bazată pe
folosirea a patru surse acustice...
Se pare că tetrafonia, care creează
o am bianţă sonoră m ult m ai bo­
gată, v a înlocui rapid stereofo-
42
n ia." M. 28 V I 75 p. 7 (din fr.
ambiophonie).
am elîe s.f. 1979 (med.) — Ano­
malie congenitală constînd în
absenţa to tală a m em brelor —
v. jocom clie //din a- 4 gr. melos
„ e x tre m ita te "; DM//.
am erizare s.f. — Acţiunea de a
ameriza — „Film ul pasionant al
am erizării şi recuperării". R .l . 25
V I I 69 p, 1 (din am eriza; V. Guţu
Rom alo C.G. 2 2 5 ; D E X , DN3).
ambuteiâ vb. refl. I (fig.) — A se
încrucişa, * a se îm piedica — „Cei
trei autori sînt veterani într-o
v iaţă publică extrem de tum ul­
tuoasă. Carierele lor s-au cum ulat, .
s-au înstrăinat, <ts-au ambuteiatd
f.d. (din Ir. em bonteiller ; P R sec.
X X ).
am buteiaj s.n. (circ.) — Blocarea
circulaţiei — „Dezorganizarea cir­
culaţiei creată prin am buteiajul
fără precedent şi datorită ciocni­
rilor succesive a sporit şi mai
mult/ în urma sosirii camioanelor
cu nisip." R .l . 14 X I 75 p. 6 (din
fr. embouteillage; D E X , DN3).
atnidazină s.f. (farm.) „Am idazina
este numele noului m edicam ent
românesc cu acţiune tuberculo-
sta tică." Cont. 1 I X 61 p. 7 (din
(imidază + -m a sau din am idazin ;
ţ i , Dim itrescu în L R 2/62 p. 132)
DC).
amplitudine s.f. (impropria)
— Amploare — „Unii dintre luptă-
tpri mor In această încleştare
fm ală (tragismul capătă amplitu ­
43
dine căci pînă Ia Berlin mai sînt
doar 38 de km, 38 de km pînă la
victorie...)/' f.d. (din it. amplitu­
dine; cf. fr. ampliiude; V. Guţu
Romalo C.G. 167; D E X , DN3).
nnabazfn s.n. — Substanţă utili­
zată pentru a ajuta creşterea
plantelor — „Extras dintx-o plan­
ta sălbatică ce creşte în Asia
Centrală; anabazinul' a dovedit
calităţi deosebite: stimularea res­
piraţiei şi accelerarea procesului
de creştere a bumbacului." R .L
31 X 77 p. 6 [var. anabasittă] (din
fr. anabasine; DN3 — s.f.)
analist-prograniatdr s.m. (tehn.)
— Tehnician care analizează pro­
blema ce va fi rezolvată de un
computer — „A fost elaborată o
monografie a profesiei de analist
programator, lucrare care oferă
totodată o metodologie de analiză
psiho- tehnică privind rezolvarea
unoi teste de aptitudini. Specia­
liştii lucrează de asemenea la
definitivarea monografiilor de
ajutor-programator, operator la
caku»ator, precum şi operator-
perforator de cartele/' R .l. 11
V ili 75 p. 2 (din analist -f* pro­
gramator, după fr. analyste-pro-
grammeur; DMN 1966).
analegism s.n. — Analogie, echi­
valez ţâ — „Analogismc bucureş-
bene" (Titlu de articol, in care se
dau exemple de genul: blocuri
noi — emblema Bucureştiulni,
stopul = halta pietonului.} I.B .
13 1 62 p. 2 (din fr. analogismc;
FI. Dimitrescu în L L X/65 p. 239;
DN:* — alt sens).
anestezioldg
anafomopatoltfg s.m. (med.J —Spe­
cialist în structura patologică
a .. organelor corpului — JtAnato­
mopatologii au arătat, de aseme­
nea, că stomacul gol, zbîrcit şi
pipernicit, al puiului indica faptul
că el nu mincase nimic cit va
timp înainte de a muri.” R .l. lfi I
79 p. 6 (der. regr. din anatomopa-
tologie; DN3). "
andocâre s.f. — Acţiunea de a
urca o navă pe un doc plutitor şi
rezultatul ei — .„în vederea creă­
rii spaţiului necesar construirii
unui nou bazin de andocarc
la Frederikshaven (Danemarca),
trebuia ca edificiul existent în
acea zonă să fie strămutat Ia o
distanţă de 300 m/1 R .l. 29
V I II 75 p. 6 (din andocd; DN3)<
anestezic-reanimâre s.f. (med.)
—Specialitate medicală de graniţă
în care se practică anestezierea şi
reanimarea pacienţilor — „J'inîn-
du-se seama de complexitatea şi
dificultatea unor specialităţi me­
dicale — chirurgie cardiacă, neu­
rochirurgie, chirurgie urologică,
chirurgie oftalmologică, chirurgie
toraco-pulmonara, cofo-chirurgie
şi ane stezie-reanini a re — respecti­
vul personal va beneficia de retri­
buţii tarifare majorate." I.B . 18
IV 74 p. 4 (din anestezie -f reani­
mare).
anestezlolog s.m. 1967 (med.)
— Medic sau asistent medical caro
practică anestezia; anestezist —
v. psihosomatic (der. regr. din
an este zîologic ; P R 1973).
•nesteziologie
anestcziologfe s.f. (med.) „Noua
ramură a ştiinţelor medicale —
unesteziologta — are sarcina nu
numai de a insensibiliza organis­
mul la durere, ce se realizează
astăzi relativ uşor, ci şi de a
legla diferitele funcţii ale acestuia
tn timpul diverselor tratam ente
sau intervenţii chirurgicale, pre­
cum şi în perioada im ediat urm ă­
toare operaţiei, cînd organismul
încă se mai resim te". Sc. 17 I X 67
p. 4 ; v. şi R .l. 6 X I 80 p. 5 (din
fr. anesthisiologie ; P R 1953; DN3)
anestezfst-reanimatâr s.m. (med.)
— Medic sau asistent medical
care practică a tît anestezia, cît şi
reanim area bolnavilor — „Misi­
unea medicului anestezist-reani-
mator era să asigure rezistenţa
organismului." Sc. 7 IV 63 p. 2 ;
v. şi R .l. 12 X I I 80 p. 2 (din
anestezist + reanim ator ; DM).
angiofluorografie s.f. (med.)
— Studiu radioscopic sau radiogra­
fie al vaselor sanguine cu ajutorul
fluorului — „Un grup de medici
oftalmologi, în colaborare cu ingi­
neri şi tehnicieni de la unităţi
industriale din Bacău, a realizat
un ingenios aparat pentru efectu­
area angiofhiorografiei vaselor re-
tin ale." R .l. 8 X 77 p. 5 //din
angio - ^ fhtorografieU .
angiomicroclnematograffe s.f.
(med.) — Prezentare cinem ato­
grafică a vaselor capilare — „R e­
publica Socialistă Rom ânia a
prezentat film ele... «Polenizare»
şi «A ngi o m ier o ci nem a tografi a »."
Sc. 1 X 62 p. 1 //din angio -
micro- ^ cinematograjie/l.
44
nnim alt6că s.f. „L a Richm ond în
S.U .A . s-a deschis prim a anim al-
tecă, de unde copiii pot împrumu­
ta peşti roşii, şoareci albi, porci de
India sau reptile inofensive."
Săpt. 4 V I 73 p. 2 (din anim al +
tecă, probabil după model engl.).
animator s.m. (cinem.) — Creator
de desene anim ate — „Regizorul
elveţian E .A . consideră că anima­
ţia v a fi com plet independentă
cînd va deveni un m ijloc de re­
flectare a problemelor epocii noas­
tre. «Va deveni un spectacol in­
dependent» — declară pictorul şi
anim atorul român Sabin B ălaşa."
S c .t. 25 V I 68 p. 3 (din fr. an i -
v iateu r; DN, D E X , DN3 —
alte sensuri).
anim aţie s.f. 1968 (cinem.) — Gen
al filmului cu desene anim ate —
v. anim ator (cf. fr. an im ation ;
DN, D E X — alte sensuri, DN3).
anistft s.n. — B ău tu ră preparată
din anason — „S-au încheiat toa­
te probele noului produs «Mento-
v i t », aflat acum în faza de omolo­
gare. A ceastă băutură, ca şi cea
denum ită «Aniset » (în fază d e !
încercări în prezent) sînt realizare
pe bază de arome de plante şi
fructe." I .B . 10 I 74 p. 3 ; v. şi
cico-cola (din fr. aniselte).
an-lum fnă s.m. (astron.) — Uni­
tate de măsură pentru distanţele
m ari echivalentă cu distanţa stră­
b ătu tă nde lum ină într-un a n —
„Radio-nastronomii .de la O bserva­
torul din Pulkovo au confirm at
ipoteza că o parte însem nată a
radiogalaxiilor coincide cu locul
45
pe care se află pe cer obiectele cu
o luminozitate excepţional de
mare şi care se află la o distanţă
de cîteva miliarde ani-lumină ."
Cont. 7 X 66 p. 8 (din an +*/«-
mină, după fr. annâc-lumiere;
PR 1946; FC I 45, 48, 57, 58;
DEX).
an-record s.m. „Se apropie sca­
denţa unui an care n-a fost deloc
nşor pentru constructorii de lo­
cuinţe, un an-record de lucrări, un
an-examen pentru capacitatea lor
de a se organiza/* R .l. 12 X I I 70
p. 3. „Amd-rccord la taifunuri în
regiunea tropicală a Oceanului
Pacific este 1967..." Sc. 31 X 75
p. 2 (din an + rcoord),
antamâ yb. I (franţuzism, în
Ib. colocv. în special) — A începe,
a deschide — „Nicu a antamat
o discuţie vie cu Florentina." (din
fr. cnlamcr).
antecalculât, -ă adj. — Calculat
dinainte, prevăzut — „Care sînt
economiile antecalculate la cele 26
de inovaţii acceptate pînă în pre­
zent?" Gaz.lit.^ 6 IV 61 p. 3 ; v. şi
I.B . 14 X 63 p. 10 (din antecdlcuî/
FI. Dimitrescu în L R 2/62 p.
132; fC I I 47, 49, 50).
antenatăl, -ă adj. 1979 — Ante­
rior naşterii, prenatal — v. $u-
praadăugat //din ante* -f natal//.
anteprogramăt, -ă adj. — Progra­
mat dinainte — „Teleghidat sau
(micprogramat, robotul, utilizat cu
cele mai diferite aparate, poate
realiza fotografii şi hărţi marine,
prelevarea unor probe de apă â
anti-antirachefă
sol etc. «Pinguin» este legat de
vasul-mamă printr-un cablu
lung de 1 000 metri/' R .l. 27 I i i
73 p. 6 //din ante- 4* programat//.
antiacadlmic, -ă adj. — Care nu
recunoaşte principiile academice —
„N-a apărut oare un acade­
mism al teatrului anii academic r1'
Cont. 30 I X 66 p. 4 (din anti- -f-
academic).
antiaccid£nt(e) adj. „Automobil an-
tiaccident In ţările cu o mare
producţie de automobile se între­
prind cercetări pentru dotarea
autovehiculelor cu un sistem
complex de caracteristici tehnice
menite să reducă riscul pierderii
vieţilor umane, în caz âe acci­
dente grave." FI. 14 I 67 p. 20.
„în caz de pericol, se declansea/a
un semnal optic şi sonor. Se
consideră că dispozitivul respectiv
— radar anti-accidenie— v a pu­
tea fi îmbunătăţit în viitor, iu
sensul acţionării’ directe asu p ra
sistemului de acceleraţie sau frâ­
nare ? vehiculelor." R .l. 31 X 7/
p. 6 //din anti- 4* accidcntij,
antiâlgic, -ă adj. (farm.) — C o n ­
tra durerii — „îşi găseşte utili/aie
în sindroamele dureroase, ovilind
cu succes abuzul de medicamenu
antialgice, atît de_ vătămătoau-
bolnavului/1 IJ3 . 23 V II 69 p. :*
//din anti- 4- algic/f.
anti-antiracli6tăţ adj. — (Despre
rachete) Care preîntîmpina 'efec­
tele rachetei antirachetă — „Mai
mult, Pentagonul.... consideră că
momentul este propice să scoată
cfiii hiftV «Planuf cşnstructiei unei
anti-antiraclietă
soi rachete de tip ofen siv», ■ra­
cheta anti-anti-rachetă, care — do­
ta tă cu multiple focoase indepen­
dente — ar putea reduce în pro­
porţie decisivă eficienţa reţelei
antirachetă, anulînd deci efortul
financiar si tehnico-stiinţific inci­
pient." R .l. 4 X 6 7 p. 4 (din
ayiii- + antirachetâ, probabil după
Diodei engl.).
antiartă s.f. — A rtă lipsită de
conţinut — „Alegînd antiaria —
căci ce este un concert m ut dacă
au antiaria — ei nu fac dovadă
nici m ăcar de in ven tivitate." Gaz.
iit. 2 I I I 61 p. 8 (din fr., engl.
cn ii-art; B D 196S, DMN 1969;
Ft. Dim itrescu în L R 2/62 p. 132,
FC I I 51, 53, 55, 266 — atestări
din 1959).
antiartistic, -ă adj. — Care are
caracter opus celui artistic —
^Pe afişele anunţînd un «concert»
kiacă o asemenea m anifestaţie
m ii artişti că îşi m erita numele de
concert) ei anunţau ca «atracţie
a serii» o...ghilotinare pe viu ."
Sc. 9 X I 78 p. 5 (din anti- 4*
artistic ).
antibacterian, -ă adj. — Care se
opune bacteriilor — „L a Centrul
de cercetări ştiinţifice din New
Orleans, S.U .A ., se află în curs de
elaborare o tehnică specială pen­
tru fabricarea de ţesături antibac -
ttriene destinate confecţionării
lenjeriei de p a t din spitale, pansa­
mentelor, h alatelor personalului
medical ş.a." Sc. 23 I 76 p. 4
(din anti- + bacterian, probabil
după model engl.).
40
antibronşîtic, -ă adj. 1977 (farm.)
— îm p otriv a b ron şitei—v. tusigen
(din anii- 4 bronşiiic).
anticâncer adj. inv. — îm p otriv a
cancerului — „Coaliţia anti-cancertM
Cont. 4 X I 66 p. 10 (din anti-
cancer).
anticârie adj. inv*—(Su b stanţă) ca­
re acţionează îm potriva cariilor
dentare — „Bom boane anticarie.
Adaosuri de fluor la apa potabilă,
la p asta de dinţi sau apa de gură
aii dus, în Suedia, la reducerea
cariilor dentare/' Sc. 23 X I I 73
p. 6. „Gumă do m estecat anti -
carie ... Noul produs conţine sub­
stanţe care protejează dantura
îm potriva cariilor/' Sc. 11 I 77
p. 5 //din anti - + carie//.
anticinematogrâîic, -ă adj. —Care
nu se pretează transpunerii
într-un film — „Ceea ce s-ar pu­
tea spune despre ea (piesa de
teatru) la prim a vedere e că ar fi
com plet anticinem atografică : în­
treaga incursiune în conştiinţele
celor* aflaţi în sufrageria fam iliei
B ., pe care o efectuează inopina­
tul personaj, este un model dra­
m atic, prin excelenţă scenic."
R .l . 21 I I 67 p. 2 (din anti- 4-
cinem atograjic ).
anticipativ, -ă adj. — Care antici­
pează — „Călătorie aniicipativă
după viitorul mers al trenurilor.
V ă invităm , împreună cu ingine-
n il R .S . din Regionala C F R
B ucureşti, la o călătorie cu an tici­
p a ţie..." I .B . 3 I I 77 p. 3 (din
fr. an ticip atij; DN3).
47
antlcolcsiertfl adj. inv., s.n. —(Sub­
stanţa) carc arc proprietatea d e. a
scădea colesterolul — „Se pare că
soia deţine ideale calităţi anii cole­
sterol” Sc. 25 II 77 p. 5 (din anii-
4 colestcroî).
*anticomerciâl,-ă ad j.—Care nu co­
respunde cerinţelor comerţului —
„Oare nu este aniicomercial ca un
spaţiu de comerţ, dotat cu insta­
laţie frigorifică, * să fie scos din
circuitul lui firesc, indiferent de..;
moliv?" Sc. 27 V III 67 p. 2 ; v :
şi I.B . 26 V III 62 p. 1 (din anti- +
conic? ci al).
antidoping adj. inv. — Contra
dopingului — „Dificultăţi de in­
terpretare a regulamentelor Anti-
Doping. Comisia medicală inter­
naţională creată pentru a examina
«cazul Mcrckx&... şi problemele
dopingului în general, s-a întrunit
în oraşul Hulpe../' Sc. 25 I I I 74
p. 4. „Termenul dopaj nu se
cunoşlea încă şi nu existau reguli
a n tid o p in g I.B . 17 IV 74 p. 4 (din
engl. antidoping; cf, fr. anţido-
page; DMC 1960: II. Constanti-
nescit in L R 1/73 p. 27 — atestare
din 1969; DN3).
anltâcxânt s.n. (chim.) 1977
— Produs utilizat la fabricarea
cauciucului sintetic — v. Jitosani -
tar.
antîdr6g adj. inv. — Contra
stupefiantelor — „Poliţia vamală
italiană a capturat o cantitate de
120 litri ulei de haşiş... Aceasta
operaţiune este apreciată ca tina
dintre celc mai importante reali­
zate în Europa în ultimii ani,
antifonic
în cadrul luptei anti-drog Sc. 7
I I I 75 p. 6. „Inspectorii brigăzii
anti-drog au reuşit să descopere
la Terremolinos sediul unui labo­
rator clandestin în care erau
fabricate diferite narcotice/* R .l.
19 V 75 p. 6; v. si Sc. 1 V 74 p. 4,
2 I X 75 p. 4, R .L 10 X I 75 p. 6,
Sc. 28 X I 75 p. 6, R .l. 14 V II 80
p. 6; snpcrmarket (din fr. antidro-
gne; DMN; FC I I 151, 281).
antidumping adj. inv.— Care esto
împotriva dumpingului — „Adop­
tarea măsurilor antidumping ar
putea să dăuneze poziţiei SUA la
viitoarele tratative privind tari­
fele vamale/* Sc. 15 Y 63 p. 4
[pron. antidâmping\ (din fr. anti­
dumping; P R ; FC. II 51, 53;
D E X , DN3 s.n.).
antielectrdn s.m. (fiz.) — Ele­
ment constitutiv al corpurilor
încărcat cu electricitate pozitivă,
pozitron — „Electronului îi cores­
punde an tielectronul, cu aceeaşi
masă, dar cu sarcină electrică po­
zitivă şi nu negativă," Sc. 14 X I I
63 p. 4 (din ir. antiâlectron ; D F i
D E X , DN3).
antiîflm s.n. 1963 — Film lucrat
după alte reguli decît cele obiş­
nuite filmului v. antiroman
//din anti- + film ; LRC II 200,
FC II 51, 53//.
antifonic, -ă adj. — Care apară de
zgomot — „Un nou tip de cască
antifonică au elaborat specialiştii
Institutului de cercetări si pro­
iectări din Cluj. Destinata mun­
citorilor care lucrează în medii
unde frecvenţa sonoră este ridi­
*ntiî6nic
cată, noua cască antifonică are o
eficienţă dublă, în com paraţie cu
tîpul care se fabrică în prezent.0
R .l. 24 V I 75 p. 5 (din anti- ^
fo n ic; D E X , DN3 — a lt sens).
antifurt adj. inv. — (Dispozitiv)
«are dă alarm a pentru a sem nala
« ten tativ ă de fu rt — „Progrese
uimitoare face telinica anti-furt în
fctatele Unite/' Sc. 31 X 75 p. 2.
, !n U lster au fost furate, în
tursul anului trecut, 6 674 de
automobile. în vederea com bate­
rii acestei practici, posesorii de
automobile vor trebui să-şi echi­
peze maşinile cu un sistem anti­
furt^ R .î . 12 X I 75 p. 6 (din it.
m tifu rto; cf. fr. an tivoh P R
1948; DN3).
*ntigăng(ster) adj. inv. 1.
-C a r e este prevăzut cu o instala­
ţie specială îm potriva hoţilor —
.N -a fost expus ghişeul anti-
ţangster inaugurat la B a n ca An­
gliei." Cont. 2 8 X 66 p. 10/2. —Care
este îndreptat îm potriva gangu­
rilor, a bandelor de hoţi — „C ri­
minalul J.M . ~a fost îm puşcat,
/ineri, la Paris, în cursul unei
icţiu n i a brigăzii «antigang», la
care au participat 50 de poliţişti/'
Sc. 4 & I 79 p. 6 (din anti- 4*
*ang\ster) ; cf. fr. anhgang DMN
1966 • brigade antigang DMC
1973).
AfltlgânS s.f. (biol.) — Su bstanţă
care poate provoca form area anti­
corpilor — „ în ceea ce priveşte
celălalt tip de hepatită viroticâ,
provocată de virusul (3, transm is
prin liljecţii sau transfuzii de
tînga, care este id entificat prin-
4»
tr-un fel de flurmă» — antigena
«Australia» — prof. H illem an a
a ră ta t că vaccinurile fabricate
din această antigenă au fost deja
experim entate pe cimpanzei' şi se
va trece la teste pe oameni."
Sc. 26 X I I 74 p. 6 (din fr. antiglne /
anti- este aici prescurtarea s.pl.
anticorpi;. DM N ; FC I I 5 2 ; D E X ,
DN3 — antigen).
antigrfndină adj. inv. — îm potriva
grindinei — „Sistem antigrindină.
P rin tre noutăţile Salonului inter­
naţional de invenţii, deschis re­
cen t la Geneva, s-a num ărat un
original sistem de prevenire a
grindinei, de fabricaţie italiană."
Sc. 17 I 76 p. 6. „L a T ito vo -U jiţe
a fost creat un centru pentru
lupta îm potriva grindinei. în ju ­
rul oraşului au fost instalate pes­
te 100 de dispozitive speciale
pentru lansarea rachetelor anti-
grindină “ Sc. 3 IV 77 p. 4 ; v. şl
17 X I 79 p. 5 //din anti - 4
grindină//.
antihistam inlc s.n. (med.) — Sub­
sta n ţă ' m edicam entoasă folosită
contra excesului de histam ină
din organism — „Spre deosebire
de antihistam inicele existente, in­
d icate în stări alergice, noul
antihistam inic nu are acţiune som­
niferă." I .B . 9 I I 61 p.' 1 (din fr.
ontihistam inique; P R 1954; FI.
Dim itrescu în L R 2/62 p. 132 j
D E X , DN3).
antiinflaţionist, -ă adj. —
triv a inflaţiei — „Buget anliiii-
Jlaţionist în Irlanda." R .l. 28 X 177
p. 6 (din fr. anti-inflationnistej
P R 1959).
49
antiliteratură s.f. — Formă de
creaţie literara în care nu se ţine
seama de procedeele artistice tra­
diţionale — „Ajunşi la antipoezie,
la antiteatru, la "antiroman, în­
tr-un cuvînt la antiliteratură, ce
avem de făcut, ce ne mai rămîne
de făcut?" R .l. 28 I I I 74 p. 13;
v. si Săpt. 29 I X 78 p. 2 //din
anti- + literatură; LRC I I 200//.
antilum e s.f. „Antilumea — o
certitudine fizică, antipămîntul
— o probabilitate. Stupefacţia
provocată de ştirea obţinerii pe
cale experimentală a antimateriei
n-a încetat; ... se comentează,
încă, viu, performanţa savanţilor
sovietici care au creat artificial
antimolecule, cu ajutorul gigan­
ticului accelerator de particule de
la Serpuhovo/' I.B . 24 X 73 p. 2
(din anti- + lume, după engl.
antiworld; B D 1970).
antimatGrie s.f. 1973 (fiz.) — Sub­
stanţă ipotetică alcătuită din an­
tiparticule — v. antilume; v. şi
R .l. 19 X 79 p. 6 (din anti- -f-
materie, după fr. antimatilre; în
fiz. se foloseste din anii 40; P R
1958; D F, D. Filoz.; D E X , DN3).
antjm elodrâină s.f. — Lucrare
dramatică opusă melodramei —
„Antimelodrama este perfectă,
tocmai fiindcă distruge melodra­
ma cu însesi anexele ei/' Cont. S
I I 63 p. 5; v. şi I.B . 13 I X 66 p. 2
(din anti- -f- melodramă).
antim em ârii s.f. pl. tant. „[Pompi-
dou] şi-a propus să citească Anti­
memoriile colegului său Andre
Malraux/1 Cont. 25*V III 67 p. 8;
antiplesă
v. şi 29 I X 67 p. 3 (din fr. anti-
mâmoires; cf. engl. antimcmoir;
BD 196S).
antîmolcculă s.f. 1973 (fiz.) v.
antilume //din anti- -f- molcculă!/.
anti61 s.m. (farm.) „Iată-ne aşa­
dar, după un an şi jum ătate de !a
apariţia articolului precedent, din
nou pe urmele «medicamentului
pentru tratamentul intoxicaţiilor
cu alcool*> ... între timp,* aşa
cum aţi putut observa, medica­
mentul’ respectiv a mai primit o
denumire prin comprimarea cu­
vintelor anti şi alcool: Antiol."
FI. 16 V I 66 p. 22 (din anti- 4-
[alco]ol),
antiorâş s.n. „în unele zone su­
prapopulate oraşul-centru, împre­
ună cu periferiile sale denumite
anti-oraşe, se desfăşoară pe ze i
de km/‘ Sc. 14 I X 65 p, 4 //din
anti- -f oraş//.
antiparticulă s.f. (fiz.) — Parti­
culă elementară cu trăsături opu­
se celor ce caracterizează atomii
elementelor chimice — „Antipar­
ticulele au caracteristici exact
contrare particulelor, în ceea ce
priveşte sarcina electrică, cîmpul
magnetic, sensul de rotaţie etc/'
Cont. 11 X 63 p. 7 ; v. şi Sc. 22
I 63 p. 2 (din fr. antiparticule;
P R 195S; FC I I 51, 53, 54; D F ;
D E X , DN3).
antipămînt s.n. 1973 v. antilume
//din anti- + pămîntl/.
antipi€să s.f. 1963 — Piesă de
teatru scrisă fără a se ţine seama
a ntipîesă
de procedeele artistice trad iţiona­
le, parodie a unei piese — v.
antiroman (din fr. an tipîece; DMN
1958, dar apare, în 1948, ca subti­
tlu la Eugen Ionescu: „ L a canta-
trice chauve", anlipibcc).
antip6dic, adj. — Care se află
diam etral opus unei alte persoane,
lucru, acţiune — „Pe cît de
antipoâice au fost cele două inter­
pretări, pe a tît de unitar s-a
arătat publicul în sim patia sa."
Cont. 7 I '62 p. 6. „Cît de aniipo-
dici ar fi ei, între ei, prin o mie
şi una de trăsături, regăsesc în
poeţi moderni ca E . J . si N .S. ...
paradoxala, fulguranta anulare a
antiteticelor categorii/' Cont. 4
X I I 70 p. 1 (din antipod -f- -io).
antipoem s.n. 1963 — Poem
scris altfel decit după regulile
obişnuite ale unui poem — v.
antiroman //din anti- + poem//.
antipoezie s.f.- 1974 — Poezie
scrisă fără a se ţine seama de
procedeele artistice tradiţionale —
v. antiliteratură //din a n i i - ^
poezie/J.
antip6îio(nUelîtic, -ă) adj. (med.)
— Lr1:ilizat îm potriva poliomieli­
tei — „S-a in iţiat [în Cuba] atunci
o veritabilă campanie — la înce­
put trei mii de persoane au fost
şcolarizate, fiind instruite în do­
meniul vaccinării anti-poîio /' R .l .
16 IV 76 p. 6 ; v. şi prim ovaccinare
(abreviat din fr, antipoliom iâli -
tiquc; P R 1950; D E X , DN3).
aţitipoluânt, -ă adj. — (Orice m ij­
loc) folosit îm potriva poluării —
50
„La al 17-lea Salon anual auto-
m obilistic de la Tokio an fost
prezentate cîteva modele antipo­
luante ca Nissan electric şi Toyota
Com m uter." S c.t. 6 X 70 p. 4.
„Anti-poluare. Începînd cu I oc­
tom brie, în ţările membre ale
Pieţei comune se vor aplica noi
norme tehnice privind controlul
anti-poluant al autovehiculelor/'
R .l . 25 I I I 75 p. 6 ; v. si Sc.
19 I X 79 p. 5, R I 24 V I 8 0 'p . 5;
silenţios //din anii- -ţ- polu an t;
DN3 //.
aiitipoluâre s.f. — Acţiune împo­
triva poluării — „Poluarea este
asemenea unei boli, poate fi
cronică... sau poate interveni ac­
cidental, cînd e nevoie de o
«reanimare t> urgentă şi în acest
caz e mai eficace şi mai economic
un dispozitiv mobil de an ti-po­
lu are!1 Mag. 4 V I I I 73 p. 5. „ E x ­
perţii şi lucrătorii în domeniul
anti polu ării s-au bucurat nespus
dc m ult considerlnd apariţia so­
monului drept o dovadă a rezul­
tatelor, bune obţinute în , efortu­
rile de depoluare a Tam isei, care
au costat milioane de lire ster­
line." R .l . 20 X I 74 p. 6; v. şi
antipoluant (din anti — p olu are;
cf. fr. avîipollu tion ; DMC 1970).
antiporno adj. inv. — Care este
îm potriva pornografici — „ Anti-
porn o . Presa franceză începe a f i .
to t mai preocupată de amploarea
pe car£ o ia coborîrea gustului
public prin distribuirea ele filme
pornografice/' R .lit. 17 V I I 75
p. 23. „Lady Antiporno — asa . a
fost denum ită iu presa britan ică
51
D .S.f o femeie în vîrstă de 49 de
ani, căreia i s-a încredinţat con­
ducerea brigăzii de combatere a
pornografiei din cadrul Scotland-
Yard-ului. Ea a fost desemnată
în acest post după o succesiune
de procese intentate şefilor brigă­
zii «aniiporno i> care i-au prece­
dat/* Sc. 11 I X 77 p. 5 //din
anti- -f porno[grajie]j/.
antiprotân s.m. (fiz.) — Particulă
elementară opusă protonului —
„Protonului îi corespunde anti-
protonul, tot cu sarcină negativă/'
Sc. 14 I 63 p. 4 (din fr. antifro -
ton ; P R 1956; D F ; DN3).
antipsoriâzis adj. inv. (med.)
— (Remediu) împotriva bolii
numite psoriazis — „Am scris
în această rubrica despre un
medicament antipsoriazis “ R.l.
1 IV 75 p. 5 //din anti- -f pso­
riazis) j.
anlipublicitâr, -ă adj. — Care lu­
crează conform unor reguli con­
trare publicităţii — „Campania
antipublicitară va ataca succesiv
toate tipurile de anunţuri." Cont.
24 X I 67 p. 10 //din anti- 4* pu­
blicitar//.
antiracliltă adj. inv. 1967— Care
preîntîmpină efectele unei rachete
— v. anti-antiracketă; v. şi R.1.
5 I I I 81 p. 6 (din anti- + rachetă,
după fr. antiengin, antimissile ;
P R 1967.
«ntîreclâmă s J . „Această parodie
de publicitate, această antirecla-
mă a fost difuzată duminică 5
noiembrie/4 Cont. 24 X I 67 j).
10. „Un exemplu unic de canft-
antiromăn
reclamâ & este E.C. din Montreal,
Canada, proprietarul unei lăpta­
rii înfiinţate în 1889. La împlini­
rea vîrstei respectabile de 97 de
ani, C. a fost întrebat de ziarişti
cărui fapt îi atribuie longevitatea
sa. Domnul C. a răspuns că nu a
consumat niciodată lapte, caro
nu-i prieşte/* Cont. 17 X 69 p. 10.
„E absurd să crezi că cineva,
oricît de nepriceput sau de nein­
spirat, poate face o astfel do
reclamă care nu numai că nu
foloseşte produsului dar îl şi
deserveşte. Şi totuşi, fenomene do
antireclamă apar/*' R .l.20 I I I 71
p. 2 //din anti- -f- reclamă//.
antiromăn s.n. — Gen de roman
apărut, după 1950, în cadrul
noului val al literaturii franceze,
care preconizează construirea unei
lumi mai „imediate**, prezentînd
realitatea nudă — „O noţiune
foarte curentă, investită şi cu
prestigiu prezumtiv, mai cu sea­
mă în lumea snobilor — deopo­
trivă autori şi cititori — dar nu
fără semnificaţii, e aceea de antii
antiromanul, nume dat de J.-P .
Sartre literaturii romaneşti ce a
urmat după «Străinul» Iul
A. Camus, antiteatrul, antipoemul*
Pronunţindu-se împotriva feno­
menului ^ a n tir o m a n e lo r «anti-
filmelor» şi «antipieselor*, P,
si-a explicat nemulţumirea în
legătură cu actuala situaţie a li­
teraturii şi dramaturgiei engleze."
Cont. 13 X I I 63 p. 2. «Cara­
pacea» de C.S., un antiroman T
Luc. 21 IV 79 p. 2 j v. şi Cont
13 V II 63 p. 8, 22 V 64 p. 8j
antiliteratură t antiteatru (din
antiromăn
an tirom an ; cf. engl. an tirom an /
DMN 1949, BD 1968) DTE,,
DN3).
antiseismic, -ă adj. — Împotriva
cutrem urelor — „Casă antiseis­
m ică . Prototipul unei case «sus­
pendate» ad aptată regiunilor cu
în altă seism icitate a fost realizat
la Aşliabad, în R .S . Turkm enă.
C a sa # este m enţinută deasupra
solului cu aju torul unor suspen-
soare din oţel d otate cu arcuri
la ambele extrem ităţi. E ă a
rezistat unor seisme cu am plitudi­
nea de şase grade pe scara R icli-
ter/‘ Sc/ 3 I 76 p. 4. //din anii - ^
seisinicjl .
antistatizâre s.f. — A cţiunea de a
îm piedica electrizarea m ateriale­
lor din fibre sintetice — „Aflăm
de la Ministerul Comerţului In te ­
rior că au fost introduse de curînd
în circuitul com ercial produse
pentru întreţinerea vestim en ta­
ţie i: «Prim ăvara» pentru autista -
Uzarea ţesăturilor de fibre sinte­
tice (foloseşte la îndepărtarea
efectului de încărcare cu electri­
cita te statică)/' R .l . 16 V. 78 p. 5
//cf. anti - + staticii .
antisubmarin, -ă ad j. — îm p otriv a
acţiunii submarinelor — „ L a nord
de insula H onsin s-a prăbuşit în
luna mai un avion antisubmarin
al forţelor m aritim e m ilitare ja p o ­
neze/1 Sc. 8 Î I 62 p. 6 (cf. fr.
anti-sous-marin; P R 1946; DN 3).
antitabâc ad j. inv. — îm p otriv a
tutunului — „Cam panie anîirtabav
Ij&psată de guvernul fî^nCe5;.a
L B . 18 1 X 75 p. 4. jjESpsa ţigărilor
de pe m asa de şedirtţe de la Elysde
n
nu a fost o omisiune a persona­
lului de serviciu. A fost vorba de
o m ăsură lu ată în cadrul cam pa­
niei anti-tabac lan sată m arţi in
întreaga ţa ră din in iţiativ a Mi­
nisterului Săn ătăţii al F ran ţei.*
R .l . 18 I X 75 p. 6 (din fr. anti*
tabaGi DMN).
antitabâgic, -ă ad j. — îm p otriv a
tutunului — „Ofensiva antitaba-
g ic ă r Sc. 10 X 75 p. 6 (din
anti- 4- tabagic).
antiteătru s.n. — Curent modern
în teatru care încearcă să reducă
dram aturgia la elem entele ei esen­
ţiale — „Ceea ce era de prevăzut
s-a în tîm p lat; după anti-rom an,
anti-teatm , an ti-joc, anti-public,
precum şi alte antism e binecu­
noscute nouă pentru com batcreâ
cărora (curentele pro-anti fiind,
după cum se ştie, ispititoare) s-au
ivit, la rîndu-le, o seamă do
anti-antisme/* Cont. 8 I I 74 p. 1J
v. şi antiroman~ (1963), antili­
teratură (din fr. antitM âlre ; DMN
1965; L . Seclie în L R 1/60 p. 5 8 1
D T L ; DN 3).
a n titlh n ic, -S adj. — îm p otriv ă
tehnicii — „Cei ce răspîndesc
absurdităţi antitehnice în numele
unor «valori u m an e» nebuloaso
trebuie în treb aţi despre care ((fiin­
ţe umane» este vorba 1“ Cont.
22 I I I 74 p. 10 (din anti - - tehniG).
antitrust ad j. inv. — Care estQ
îm potriva creării sau dezvoltării
unui fru st — „Sen atu l am e­
rican a aprobat un p roiect de
l^ge care stabileşte sancţatitol, spo­
rite pentru viblarea fegislapei
53
antitrust” I.B . 11 X I I 74 p. 8
(din engl., J r . antitrust; PR 1950,
DMN; DN3).
aniltusfv s.n. (farm.) — Medica­
ment contra tusei — „Faţă de
produsele similare existente în
prezent, antitusivul elaborat de
institut este aprcciat ca unul
dintre cele mai bune medicamente
de acest gen folosite în terapeu­
tica mondială/' I.B . 9 I I I 61 p. 1
(din fr. antitussif; P R 1970;
FI. Dimitrescu în L R 2/62 p. 132;
FC II 52).
antlvedltă s.f. — Artist care nu
are veleităţi de vedetă — „Casele
de modă cumpără costume uzate,
dar — atenţiei uzate «autenticj>,
antivedetele se plimbă în fuste
gitane, model petec de petec.
Spre seară, lîngă palat, cîţiva
hippies desculţi bat o tamburină
şi fac chetă ca să plece nici ei nu
ştiu unde/1 Cont. 1 VI 73 p. 5
(din anti- -1- vedetă după engl.,
fr. anti-star, în care star „vedetă";
DMN 1968).
antlvjrăl, -ă adj. — Care distruge
acţiunea virusului — „Specialiştii
Institutului de igienă şi sănătate
publică au experimentat un nou
dezinfectant antibacterian şi an-
tiviraî ce poate fi utilizat în spă­
lătoriile spitalelor, cantinelor, ho­
telurilor şi internatelor." R .l.
15 IV 76 p. 5; v. şi interferon (din
engl., fr. antiviral; BD 1969).
antlvirin s.n. „La Institutul de
microbiologie al Academiei de
Ştiinţe a l: R.S. Cehoslovace a
fost obţinută o nouă substanţă
antologi
menită a fi folosită în combaterea,
maladiilor virotice, denumită în
mod provizoriu *Anlivirint“ Sc.
11 V I 75 p. 6 //din anti- 4- &’»*[*«]
4 -*«//.
antizg6mot adj. inv., s.n. „Aero­
portul internaţional «Schiphol *
de lînga Amsterdam va rărnîue
închis în cursul nopţii... pentru
avioanele care nu posedă certifi­
cate care să ateste că nu aduc
prejudicii prin zgomotul produs
la operaţiunile de aterizare. Avi­
oanelor care nu prezintă garanţia
anti-zgomot le este rezervată o
singură pistă." I.B . 5 V II 72 p. 4.
„Gard anti-zgomot. Pentru a-sl
proteja căminul de zgomotefe
străzii, un locuitor din oraşul
Bremen (R.F.G .) a avut o idee
originală: a ridicat în jurul casei
sale un gard alcătuit din... ghivece
uriaşe de flori suprapuse." Sc. 26
I 77 p. 5. „Prototipul unui nou
tip de cască de protecţie împotri­
va zgomotului a fost realizat în
Anglia. Un dispozitiv montat în
cască înregistrează intensitatea
zgomotului şi dă naştere unui
mntizgomot » *egal ca intensitate,
dar cu o altă lungime de undă.
în acest fel undele sonore se
anihilează reciproc, realizîndu-se
liniştea dorită." Sc. 11 I 78 p. 6;
v. şi R .L 17 V 74 p. 6, 11 II 77
p. 2, Cont. 11 V 79 p. 5 (din
anti- + zgomot, după fr. anti-
bntii; P R 1972).
antologâ vb. I (livr.) 1. — A
întocmi o antologie, a alege pie­
sele pentru o antologie — „Piesele
antologate... sînt grupate pe crite­
antologâ
riul tem atic/' Cont. 22 I I I 63 p.
3. 2, (fig.) — A reţine — „Volu­
mul lui D.A. e sărăcu ţ; poetul
ierborizcază plat, narativ, stări
oarecari. Antologăm doar trei ver­
suri../' R .l . 1 V I II 74 p. 2 (der.
regr. din antologic; DN3).
antologabil, -ă adj. — Care m erită
să figureze într-o antologie —
„Mature şi candide, grave, ver­
surile lui D .R . ... — eterogene şi
încă nu întotdeauna în m atcă
proprie, sînt antologabile ." R. lit.
14 VI 73 p. 11 (din antologa +
-bil).
antologîe-spectâcol s.f. „Cel
de-al treilea recital din antologia -
spcctacol (Creşterea limbii româ­
neşti şi-a patriei cinstire» se va
desfăşura luni, ora 18, la sediul
Muzeului de istorie a municipiu­
lui." I.B . 23 I I I 74 p. 2. „Am
sublinia, în continuare, antologia-
spcctacol ((Creşterea limbii româ­
neşti şi-a patriei cinstire >>." Sc.
12 IV 74 p. 4 (din antologic + spec­
tacol).
antrenorăl s.n. (s£>ort) — C alita­
tea de a antrena sportivi, funcţia
de antrenor — „Iar nivelul medio­
cru al fotbalului nostru actual şi
clasamentul primelor 18 arată
limpede că unii dintre aceşti
proaspeţi antrenori îşi fac uceni­
cia pe seama echipelor care-i
acceptă. Antrenoratvl nu este di­
letantism ." V.stud. 17 X 73 f.p.
(diri antrenor -|- -at). * riei." R .l. 8 X 77 p. 6 ; v. si Sc.
âtîtropo — Elem ent de compune­
re savant, cu sensul „referitor la
— „Profesorul C.T. are mai
multe pasiuni: filatelia, numis­
m atica, exobiologia, arta popu­
lară, iar cea mai recentă este
paleoastronautica. Cercetînd, în
ultim a vrem e, diferite zone mon­
tane, el a descoperit adevărate
chipuri de p iatră cu aspect mn-
trop o » sau «zoomorf»." R.l.
10 X 75 p. 5 (din fr. an th ro p (o) l
D E X , DN3).
apartam6nt-eta!6n s.n. — Aparta­
m ent care serveşte drept model —
„Aşa a apărut în practica muncii
pe şantiere apartamentul-etalon,
ca o necesitate. Ca o m ostră a
ceea ce au de gînd să construiască
oamenii pe şantier. Ca un model
pe care întreprinderea îl supune
discuţiei tuturor celor interesaţi/1
Sc. 18 V 62 p. 2 (din apartament
etalon).
apartheid s.n. — Politică de segre­
gaţie a populaţiei băştinaşe din
Africa de Sud şi din alte ţări —
„A partheidul, adică «dezvoltarea
separată» a grupurilor etnice,
cum o., numesc eufemistic autori­
tăţile de la Pretoria — în fapt
discriminarea rasială şi dominaţia
unei m inorităţi de origine euro­
peană asupra populaţiei de cu­
loare care constituie marea m ajo­
ritate a populaţiei, şi-a pus am ­
prenta pe toate laturile vieţii din
această ţa ră ." Sc. 24 IV 74 p. 8.
„ A partheid’id din Republica Sud-
Africană, un anacronism al isto­
5 V I I I 77 p, 6, R .l. J2 J I 7 7 'p . 6;
bantustanizare [pron. apartheid]
(cuv. afrikaans pătruns prin engl.,
fr. apartheid; Th. H ristea în
55
R.lit. 31 V 79 p. 8 ; DMC 1950j
D P ; D E X , DN3).
apendîcectomle s.f. (med.)—E xtir­
pare chirurgicală a apendicelui —
„Excesiva uşiirinţă cu care se
practică apendicectomia în Italia
va fi tema unei dezbateri multi-
disciplinare care se va ţine la
Milano." R .l. 13 VI 77 p. 6 (din
fr. appendicectomie; DM; DN3).
apltcrapie s.f. (med.) „Am citit
nota apărută în cadrul rubricii
«Alo» privind apiterapia” R .l.
17 I II 75 p. 5. „La Volgograd s-a
deschis de curînd un cabinet
medical profilat pe aplicarea unor
tratamente cu... înţepături de
albine. Apiterapia — cum a fost
denumită noua metodă — se ba­
zează atît pe proprietăţile tămă­
duitoare ale veninului de albine,
cît şi pe efectul excitant produs
în unele puncte sensibile din
organism sau în terminaţiile ner­
voase din piele." R.l. 23 IV 77
p. 6; v. şi I.B . 15 X I I 75 p. 6,
Sc. 8 X 76 p. 4, R .l. 8 IV 78
p. 5, Cont. 6 VI S0 p. 11 //din
api - „albină" + terapie//.
apologîzâ vb. I — A lăuda exce­
siv — „ «Manechinul ca sculp­
tură v, «păpuşa ca sculptură» par
să apologizez'e posibilităţile arte­
factului utilitar, determinat prin
voinţa artistului care-1 alege ca
exponent al sensibilităţii sale."
Cont. 22 I I I 74 p. 7 (din apologie
4* - iza).
apoteâtic, -ă adj. şi substantivizat
— De apoteoză — „Final apoteo­
tici «Se ivesc zorile unei noi
aprozăriţă
vieţi»." I.B . 4 V II 72 p. 2. „...unul
din acele finaluri care nu pot
încolţi decît pe teritoriul filmului
adevărat, pentru că refuză con­
venţia apoteoticului şi aşază, încâ
o dată, întreaga curgere a fapte­
lor în matca vieţii obişnuite."
I.B . 27 X I I 77 p. 2 (din apoteoză
apunfâ vb. I 1976 — A ateriza po
puntea unui portavion — „Un
avion militar de tip «F. 14 Tom-
cat» nu a reuşit să apunieze
duminică pe port-avionul ameri­
can «Enterprise» şi s-a scufundat
în mare/' Sc. 21 X I I 76 p. 6 ţdiu
fr. apponter: P R 1948; D EX ,
DN3).
apuntare s.f. — Acţiunea de a
apunta — „Pistă de apuntare"
(la televiziune si radio în iulie
1969) (din apunta; SMFC IV p.
310, V. Guţu Romalo C.G. 235,
FC I I 34, 35, 36, 2S1; D E X , DN3).
apuntizâre s.f. — Acţiunea de *
apuntiza — „Imediat după apttn-
tizare (termen tehnic care indici
aterizarea pe puntea portavionu­
lui), cei trei membri ai echipaju­
lui «Apollo-11» trec în interiorul
cabinei mobile de carantină, unde
rămin timp de 40 de minute." Sa
25 V II 69 p. 6 (din punte).
aprozăriţă s.f. — Persoană de sea
feminin care serveşte într-un
aprozar — „La o curbă laproză-
rfţa» [care conducea un autotu­
rism] s-a pomenit în gardul unul
gospodar pe care l-a făcut arşice,
far maşina... varză." Sc. 20 V 7S
p. 2 (din aprozar -ifâ).
araceiîn
araccUn s.n. 1977 f - S u b sta n ţi
cleioasă cu care se lipesc obiec­
tele din diferite m aterii — v.
prenadez (din . araoet -in).
areâl s.n. (biol.) — Arie de răspîn-
dire a nnor plante sau anim ale —
„D intre cele aproxim ativ 4 000
specii de plante sălbatice cu
flori din ţa ra noastră, m ajoritatea
tiu o răspîndire la rg ă a tît la noi,
cit şi în a lte regiuni ale globului.
Se zice despre ele ca âu un areal
mare de răspîndirei" Sc. 21 VTÎ
62 p. 4 (din germ- Areal, it.
arealej D E X , DN 3).
arhcoc^im ie s.f. — Disciplină a
cliimiei în slujba arheologiei —
„Pînă de curînd, în identificarea
acestor «pietre de gătit t paleon­
tologii trebuiau să se bazeze, în
m are măsură, pe presupuneri.
D ovada certă, în acest caz de
ordin chim ic, a furnizat-o vest-
germanul R .R . de la U niversita­
tea din Tiibingen, în cadrul căreia
funcţionează unul din puţinele
laboratoare de m rheoclm m e t din
lum e." Sc. 23 V I 78 p. 5 //din
arheologie*] ■$- chim ieJ /.
«rlieogrâf s.m. „Spre deosebire de
arheolog, arheograful culege re­
licvele trecutelor civilizaţii nu
din scoarţa terestră, ci... din
casele oamenilor. E s te vorba de
m anuscrise şi cărţi vechi, predate
din generaţie în generaţia sau;
pur şi simplu, ră tă cite de-a lun­
gul vrem ii. Mal m ulte mii de
Oameni participă la recuperarea
acestor tezaure. Sc. 4 I V 74 p. 6
//din arheo[log ] ■$- -g raf //.
61
arheol6g-scafândru s.m. „Arheolo-
ii-scajan dri în adîncurile Mării
f„Arheologii-scafandri
fegre/' Mag. 11 V I I I
an
73 p. 1.
descope­
rit în largul coastei ligurice, în
fa ţa lo calităţii Diano Marino,
epava unei nave com erciale ro­
mane din primul secol aî erei
n oastre." Sc. 21 I 77 p. 5 (difl
arheolog scafandru ),
arlţit£ct-decorat6r, arhit£ctă-deco-
ratoâre s.m . f. — A rh itect care
se ocupă cu decorarea clădirilor
sau Cu scenografia — „T ran sm i­
tem opinia arhitcctei- decorata are
V .C ." Sc. 18 I 67 p. 2 (din arM-
tecl\a] -f- dccorafor[-toare)).
arhit6ct-şef s.m. — Persoană res­
ponsabilă cu arliitectura în tr-e
întreprindere, un oraş etc. —
„...Su praîncărcarea cu sarcini ca­
re nu îi sînt specifice face — de
cele mai m ulte ori — din activi­
ta te a arhifecţului-şef de oraş e
m uncă leg ată de birou, necrea­
toare/' Sc. 9 X I ' 66 p. 2 (din
arhitect + şef ) .
aripioară s.f. (tehn.) „Cu puţin
tim p în ain te de efectuarea m ane­
vrelor pentru ven irea pe sol, o
m rip io a rd » — piesă m etalică
lungă de şase m etri şi la tă de
1,50 m etri' care serveşte la diri­
ja re a aeronavei pe v e r tic a lă -s -a
desprins de aparat/' R .l. 19 IV
75 p. 6 (din a rip ă -ty -ioară,
dupa fr. ailetle / D .T r .j D E X ) ,
ţrm ă-jucărfe s.£ — Ju cărie îu
form ă de arm ă — „P oliţia din
L ocam o... a co n statat dk s-au
înm ulţit cazurile în care riu fă că -
 57
toni şi-au ameninţat victimcle cu
arm e-jucării” I.B . 1 I I 67 p. 4,
„Poliţia din oralul Barry (Cana­
da), anunţată ca se va comite o
spargere la banca centrală, a
ajuns la timp pentru a-i prinde
pe infractori. Toată povestea fu­
sese înscenată în chip de reclamă
pentru armele-jucării produse de
fabrica respectivă/* Cont. 18 II
77 p. 2 (din armă 4 jucărie).
ârmstrongft s.n. (mineral.) „Arm-
sirongitul. Este numele conferit
de savanţii sovietici unui mine­
reu rar, necunoscut pînă în pre­
zent, în cinstea astronautului
american Neil Armstrong, primul
om care a păşit pe suprafaţa
lunii. Mineralul, maron deschis cu
aspect mătăsos, face parte din
familia compuşilor zirconiului şi
a fost găsit recent în sudul deser­
tului Gobi/‘ R .l. 12 V 73 p. 6
//de la n. pr. Armsfroug/f.
aromograîi'e s.f. „Aromograjia . Ori-
cît de sensibile ar fi papilele
gustative ale omului, d e nu au
totuşi decît o capacitate limitată
de identificare a diferitelor arome.
Metodele analitice ale chimiei
moderne reuşesc, în schimb, acolo
unde nîci ceî mai fin degustător
nu mai face faţă. Astfel, la
Institutul federal’ de cercetări
viticole din Landau (R.F.G .) au
fost descoperite cu ajutorul cro-
matografiei în gaze aproape 400
de arome diferite ale vinului,
multe aproape insesizabile omu-
liji. Aromograjia, denumirea dată
acestei aplicaţii ştiinţifice, are un
scop practic: îmbunătăţirea soiu­
artist-cetăţeân
rilor de viţă/* Sc. 30 V 74 p. 6
//din aromă 4 grafiei/.
arlicol-progrăm s.n. — Articol
care exprimă un program — „A r-
ticolul-program redat parţial/’
R .lit. 13 X I 69 p. 2. „în ultima
instanţă, ancheta stă sub sein
nul unei fraze de sinteză diu
articolul-program /' Cont. 15 1
71 p. 5 (din articol -f program;
H. Mirska în SMFC I, p. 172;
D E X ).
artist-afişist s.m. — Artist specia­
lizat în a lucra afişe — „Realiza­
rea primei expoziţii personale a
unui artisi-ajişist este pentru mine*
o satisfacţie de breaslă/1 Cont. 25
V 62 p. 2 (din artist 4* 4
-ist).
ariist-amat6r s.m. — Persoană cu
o anumită profesiune care în
timpul liber se ocupă cu teatrul,
pictura etc. — „După ce, timp
de şase ani, şi-a avut destinul ci.
fiind reprezentată de artişti-ama -
ton, de teatrul studenţesc şi
premiată de Uniunea Scriitorilor,
lucrarea «A opta zi dis-de-dimi-
neaţă» prilejuieşte, acum... debu­
tul * profesionist al lui R.D ."
R .lit. 23 V 74 p. 18 (din artist
4 amator).
artist-cetăţeân s.m. „Costică Ca-
ratase, Actorul, este justificat de
existenţa lui Constantin Tănase .
personajului principal i s-a crcat
astfel biografia unui artist-ectCi­
teau, luptător împotriva tarelcu
societăţii capitaliste, iubit de ma­
rele public." Săpt. 24 I 75 p. 4.
„Toma .Caragîu intră în istoria
artist-cetăţeân
ocenei naţionale ca un simbol. Al
marelui artist-cetăţean, al forţei
biruitoare a artei care înfruntă
timpul şi îl supune/* Săpt. 11 I I I
77 p. 4 ; v. şi carmenist (1966) (din
artist -f- cetăţean; L R C I I 215).
artist(ă)-coregrâî(ă) s.m .f. „Para-
frazîndu-1 pe marele pictor, artistul-
coregraf poate spune: «Nu, bale­
tul nu este făcu t pentru a decora
sce n a ...»“ Sc. 11 V I 74 p. 4.
„Creatoarea spectacolului... este
o artistă-corcgrafă care arde şi se
consuma pentru fiecare secundă
din spectacolele ei" R .l . 12 V I 76
p. 2 (din artist[a\ + coregraJ{a]).
artîst-îotogrâî s.m .f. — Fotograf
care face fotografii artistice —
„Cunoscutul artist-fotograf ne ofe­
ră o «Rom a» de buzunar/* Săpt.
3 V II 70 p. 3. „O uim itoare
colecţie de imagini fotografice
ale Bucureştiului din 1856, culese,
unele, din colecţia v estită a în­
drăzneţului şi originalului repor-
ter-fotograf C .P., altele din crea­
ţiile unor artişti-] olografi am a­
tori/* R .lit. 20 I I I 75 p. 16; v.
şi Sc. 7 I I 75 p. 4 (din artist +
fotograf).
artist-patri6t s.m. — A rtist cu un
inalt sim ţ patriotic — „... perso­
nalitate com plexă, ar tist-pair iot!*
Sc. 15 I X 67 p. 1. „25 de ani de
la m oartea lui Ciprian Porum-
bescu. Un mare artisi-patriot /'
R .l. 14 X 78 p. 2;< v. şi Săpt.
24 1 75 p. 4 (din artist -f- p a ­
triot).
artot£că s.f. „în cadrul librăriei
municipale din Koln, a lu£.t fiinţă
58
un nou serviciu de un fel deose­
bit. E ste vorba de o m rtotecă%
adică de o secţie de îm prum utare
acasă a unor tablouri şi diverse
alte obiecte de artă.** R .l . 12 X I I
73 p. 6 (din artă + - tecă , după
modelul lui cinem atecă; L. Seche
în L R 3/77 p. 271).
arţâr-platân s.m. (bot.) — Specie
de arbore — „Muncitorii şi tehni­
cienii din cadrul Adm inistraţiei
Parcurilor de pe lîngă Sfatu l
Popular al oraşului Bucureşti vor
planta — în zilele urm ătoare — o
nouă v arietate de arţar-ptatan,
denum ită «acer pseudopiatanoi-
dea»/' R .l . 12 I I I 67 p. 3 (din
arţar + platan ).
aselenizare s.f. — Acţiunea de a
aseleniza — „Cu o oră înaintea
aselenizării oraşele am ericane ară­
tau ca părăsite/* Sc. 22 V II 69
p. 6. „Agenţia T A S S anunţă că,
la 10 februarie, «Lunohod-1 » se
afla lji o distanţă de 578 de metri
de treap ta de aselenizare a staţiei
autom ate «Luna-17».“ Sc. 11 I I
71 p. S. „Amplasarea cu ajutorul
unei imense m acarale a modulu­
lui pe păm înt apare mult mai
dificilă decît aselenizarea propriu-
zisă." Sc. 30 V I 79 p. 5 (din
aseleniza; FC I p. I X , V. Guţu
Rom alo, C.G. 2 3 4 ; D E X , DN3).
aselenizâbil, -ă adj. — Care asele-
nizează — „Crearea de staţii au­
tom ate m ultivalente, care să fie
capabile să îndeplinească func­
ţiuni de seleno-sateliţi, aparate
aselenizabile, si cercetători ştiin­
ţifici/* R .l . 13 X I 70 p. 6* (din
aseleniza + -biî).
5fl fistronaâiâ

aslncrân, -fi adj. — Asincronic — zaharina, şi, în fine, finonellina

pPriu reproiectarea motoarelor de 3 000 de ori mai dulce decît
asincrone pentra schelele petrolie­ zaharina 1" Sc. 13 IV 77 p. 6
re, consumul specific de materie (cuv. engl., probabil din asparta *
rimă a fost redus pe fiecare ză; LTR).
ucată cu circa 2 0 % ." Sc. 28 V II
63 p. 1] v. şi gabaritic (din fr. aspersâre s.f. — Acţiunea de a
asynchrone/ FC I I 40 > L T R ; stropi cu un lichid — „Profesorul
D E X , DN3). vestgerman H.G.M. experimen­
tează, din 1970, diferite metode
aslavUâl s. (farm.) „Elaborarea de risipire a ceţei. Cel mai eficient
produselor Gerovital şi Aslavital dintre ele pare a fi ^vaccinarea»
reprezintă un domeniu de primă bancului de ceaţă cu zăpadă
dimensiune al contribuţiilor ro­ carbonică sau aspersarca de bio­
maneşti." Cont. 15 V I 79 p. 7. xid de carbon lichid în apropierea
„Prof* dr. Ana Aslan a aplicat pistei de aterizare- în această a
lA slavi tal id a în tratamentul de doua variantă, cu ajutorul unoi
recuperare a unor copii deficienţi instalaţii de aspersarc de mare
mental." FI. 2 V III 79 p. 8 (din capacitate, în cel mult o oră şi
n.pr. [Ana] As1a\iî\ + iritai). jumătate un aeroport poate fi
făcut practicabil/* Sc. 16 X II 75
aspartâm s.n. — Tip de edulco- p. 6 (după fr. asperston).
rant — „Studiind noi metode de
tratament al ulcerului stomacal, aslroclub s.n. — Club in care se
cercetători de la laboratorul far­ studiază astronomia — „în ju ­
maceutic G.D. Searle & Co. din deţul Prahova s-a constituit re­
Chicago au descoperit întîmplător cent un astvoch'b, primul dr
— prin asocierea a doi aminoacizi acest fel din judeţ şi al doilea
care se găsesc în mod obişnuit din ţară. Membri fondatori: 30
în proteinele naturale, acidul l^as- de entuziaşti ingineri, econo­
partic şi L-fenilamina — un mişti, cliimişti, lăcătuşi etc., de
înlocuitor nesintetic al zahărului. la întreprinderea «Dero>>, dor­
Denumit aspartam, noul edulco- nici să exploateze tainele uni­
rant este de două sute de ori versului şi să le facă cunoscute
mai dulce decît zahărul şi aproape şi altora. * R.l. 27 X II 76 p. 5
total lipsit de calorii." Cont. 12 (din astro- -f club).
IX 75 p. 5. „Producţia de înlocui- astronaută s.f. — Femeie cosmo­
tori ai zahărului s-a diversificat. naut — „12 astrotiaute. în labora­
Succcsorul cu cele mai multe toarele NASA a început testarea
şanse este substanţa denumită unui prim lot de 12 femei, în
taspariam t. Alte substanţe avute vederea lansării în spaţiul extra­
în vedere sînt: «naringina**, fabri­ terestru a unei echipe de astro-
cată din coajă de grapefruit, de naitic." R .l. 4 X I 73 p. 6. „Nu
1 000 de ori mai dulce decît se pune problema unei pregătiri
tstronaulă
mai îndelungate a astronautelor...
d a realizării unor nave spaţiale
uşor m odificate, în concordanţă
cu specificul fem inin." R .l . 3 X I
75 p. 6 ; v. şi Cont. 14 X 77 p. 4
(din astronaut + suf. moţ. -ă ;
B D 1970; E c. Goga L e x . 51).
fctefiâr-şcoâlă s.n. — A telier şco­
lar în care se efectuează practica
productivă a elevilor — „în
lielierul-şcoală... privirile mi-au
fost atrase de sertarele cu scule/'
Sc. 12 X I I 63 p. 1. „Realizarea,
tn cadrul atelierelor-şcoală, a mi-
croîntreprinderilor de prodticţie
şcolară şi a m icrocooperativelor
agricole de producţie şcolară, a
onor produse în valoare de
3 500 000 lei/' Sc. 16 I 73 p. 4.
-In acest scop se v a continua
acţiunea de înfiinţare a atelierelor
tn toate şcolile, se va intensifica
dotarea acestora şi va fi organi­
zată mai bine instruirea în ate -
lirele-şcoalâ, ferm e-şcoală, loturi
experim entale, ma’gazine-şcoală,
nti ere-scoală si altele/1 R .l .^
r V II 73 p. 2 ; v. si V.stud. 26
X I I p. 5, S c , 19 X '7 4 p. 4, 29 I
75 p. 1, 10 V I I I 75 p. 4, I.B . 10
KI 75 p. 4 (din atelier + şcoală).
•teiiuatâr s.n. (tehn.) — Dispozi­
tiv care serveşte pentru micşora­
rea zgomotului — „Cu atenua­
torul de zgomot lucrurile stau
*şa... Atenuarea despre care vor­
besc, experim entată la fabrica
iŢesătura» — Iaşi, a redus zgo­
motul la jum ătate/' R .l. 10 VI
73 p. 8 (din fr. atthm ateur , engl.
ras. ati&nuator; P R 1950; DN3);
w
ATM s. 1960 — A sociaţia oar
m enilor de teatru şi muzică — v.
condert (-spectacol) — concurs , re-
veion a; v. şi Săp t. 30 X I 79
p. 3 (abreviere din A [so ciafia) oa­
m enilor de] T\eatru şi] M [uzică]f.
atom oeflctric, -ă adj. (fiz.) — R e­
feritor la electricitatea produsă
cu ajutorul energiei -atomice —
„în Iugoslavia a început construi-
rea primei centrale atomoelectri -
ce." Sc. 25 I I 71 p. 8. „Uzine
atomoelectrice în largul mării. în
Statele Unite se preconizează
construirea a 16 uzine atomoelec-
trice în largul m ării." Sc. 16 I I I
74 p. 8 (din fr. atomoâlectrique ;
D E X , DN3).
atom oterapîe s.f. (med.). „ Atomo -
terapie. C ercetările efectuate la
Academia de ştiinţe a R .D . Ger­
mane fac posibilă aplicarea, în-
tr-o măsură to t mai mare, a
izotopilor radioactivi în diagnos­
ticare şi terapie." Sc. 30 V I I I 75
p. 6 (din atom -f- terapie , probabil
după model germ).
atracţiâs, -oâsă adj. — Captivant,
atrăgător, a tr a c tiv ; — „Repre­
zentaţia ansamblului pe gheaţă
din Budapesta e, în principal,
atracfioasă prin sine însăşi/' Sc. 8
V II 63 p. 2. „«Alcor şi Mona» —
în ciuda unui final discutabil, un
muzical atracţios si de bun gust/'
I.B . 22 I I 71 p. 2 ; v. şi Săpt. \6
V 69 p. 2 (din atracţie + -os;
M. Avram în SM FC IV p: 107,
Th. H ristea P :E . 35, V. Guţu
Romalo C.G. 212, 236; Al. G raur,
ne Instiinteazâ că l-a auzit- in
1930; DN3). ‘
 6a
attosecundă s.f. „Biroul american
de standarde a publicat propune-
- rile sale privind termenii meniţi
să defincască, în secunde, toate
măsurile dc timp posibile de la
10 la puterea minus 18 şl pînă
Ia 10 la puterea 18. tn cazul în
care propunerile vor fi omologate,
miliardul de miliardime de se­
cundă se va numi atfosecunda.
Zece secunde vor căpăta numele
de decasecundă, 100 secunde dc
hectisccundă. Pentru un miliard
de miliarde de secunde — care ar
echivala cu 317 secole — se pro­
pune folosirea termenului de’ exa-
* secundă/' R .L 20 X I I 76 p. 5;
v. şi subnuclcar (1964) //din engl.
aito- „10 la j puterea minus 18"
4- secundai/.
audîocarte s.f. „O noutate — au-
dio-cărtilc. în librăriile şi maga­
zinele dc discuri din Italia vor
apărea, zilele acestea, primele
audiocihii. Departe de a constitui
o simplă înregistrare a unui text
scris, audio-carica este un fel dc
spectacol sonorizat original. O
ăudiocarte comportă 6 0 —90 mi-
mite de înregistrare pe bandă,
avînd un tiraj iniţial de 8 500
exemplare fiecare/' Sc. 16 X 76
p. 6. /.în rafturile librăriilor din
Italia îşi vor face în curînd
apariţia "primele audio-cărft. <xAu-
dio-eart€a — declară editorul Mon-
dadori — este cu precădere un
spectacol cu o punere în scena
originală care merge mult dincolo
de simpla înregistrare a operei
scrise.»“ R.lit. "28 X 76 p. 23
(din aîtdio -f- carie, după it. audio-
Ubro).
audiovizuăl
audiofonologfe s.f. „La Paris s-a
desfăşurat un colocviu interna*
ţional dc audiojonologic, dublat do
o reuniune consacrată protezelor
auditive. Aceste manifestări s-au
încadrat într-un program de ac­
ţiuni iniţiate cu prilejul Anului de
luptă împotriva surdităţii orga­
nizat în Franţa în 1977.“ R .L 22
X I 77 p. 6 (din fr. audiopiionolo-
gic)-
audioşăh s.n. „ « A t i d i o ş a h nn
este vorba de casete cu înre­
gistrări muzicale, ci de benzi pe
care sînt imprimate texte privi­
toare la jocul de şah. Audioşahul
— cum sînt numite aceste casete
— oferă ascultătorului posibilita­
tea de a audia prelegeri despre
partide de şah, anecdote şahiste,
descrierea unor partide comen­
tate, de a rezolva probleme şi
studii, precum si alte exerciţii
şahiste/ R .l. 15 VI 77 p. 6. //din
audio 4 şah//.
audiovizual, -ă adj. — (Despre
mijloacele dc comunicaţie, si in­
formaţie), Care utilizează în spe­
cial auzul şi văzul — „Regizorul
J.M .Ş. propune ca supliment la
program un teatru-imagine, o
.suită de proiecţii fixe sonorizate.
Nu e vorba de un jurnal luminos,
explică regizorul, ci de un spcc­
tacol audio-vizual." Cont. 7 I I I 69
p. 4. „ cînvăţămîntul audiovizual >.
Va să zică, aceasta este denumi­
rea generică pentru magnetofoa­
nele, difuzoarele, tabla rulantă,
cabinele de ascultat, ecranul,
aparatele de proiecţie — pentru
diafilnie de 8 mm, dc 16 mm —
au d iovizu ăl
pentru com plicatul ap arat la care
m ă u it cu respect şi aflu că-1
cheam ă « r e tr o p r o ie c to r R .l.
22 V 71 p. 1. „ în liceul din Covas-
na a fost dat în folosinţă un
laborator audio-vizualy cu 36 de
locuri, folosit pentru predarea
lim bilor străine." R . l . 4 X I I 75
p. 5 ; v. şi I .B . 8 X I I 70 p. 1, Sc,
19 X I 75 p. 4 ; laserium, mass-me~
dia, preînregistrat (din fr. audio -
visueî; P R 1947; D E X , DN 3).
augurâ vb. I — A da semne de
bun augur — „Nu vrem să ne
ream intim cum şi cînd şi-a înce­
put Teatru l N aţional stagiunea
anului trecu t, dar anul acesta o
recuperează în ritm năvalnic;
ia tă -1, în m ai puţin de două săp-
tăm îni, la a treia premieră, pri­
mele două fiind ale unor drame
rom âneşti de actualitate. Angu -
rînd astfel, să sperăm, pentru
întreaga stagiune." R .l . 7 X 77
p. 2 (din it. augur a r e ; DN3).
autism s.n. (med.) „Autismul,
maladie psihică ce se m anifestă
sub form a unei grave dereglări
de com portam ent — bolnavii
trăiesc «închişi în sine» (de unde
şi numele maladiei, de la. greces­
cul au tos = însuşi), fără un con­
ta c t psihic norm al cu lum ea în­
conjurătoare — a fo st considerat
m ultă vreme ca o boală nevinde­
cabilă." Sc. 6 I 7 6 p. 4 (din fr.
autism e; D E X , DN3).
au tist, -ă s.m .f., adj. (m ed.)—(Per­
soană) care suferă de o maladie
psihică m anifestată prin grave
dereglări de com portam ent —
62
„După o foarte interesantă de­
m onstraţie prin prezentarea fil­
mului «Ce gam in -lâ», consacrat
T entativ ei Deligny, adică proce­
sului de autoform aţie a unui grup
de copii aautişti » (consideraţi ca
arieraţi, inadaptabili, m uţi sau
suferind de anum ite boli m inta­
le), Pierre Em m anuel a com entat
deosebit de sugestiv această —
răbdătoare şi ingenioasă — expe­
rienţă." R . lit. 18 X 79 p. 24 (din
fr. autiste, autistique; DN3).
auto1 — E lem ent de compunere
cu sensul „de la sine, pe sine" —
(din fr., it. au to ; D E X , D N 3)3
auto2 — Elem ent de compunere
cu sensul „autom obil" sau „auto­
m at" — (din fr. auto\jnobile] ; L.
Seche în L R 1/74 p. 7 7 ; D E X ,
DN 3).
auto3 adj. inv. — De automobil —
„Firm ele auto îşi desfăşoară
a ctiv itatea sub la itm o tiv u l: «Ne
aşteaptă o toam nă dificilă»." Sc.
2& V I I 74 p. 6. „L a Secţiunea
financiară a sectorului IV din
C apitală, la ghişeul m u ta », cu o
cerere de radiere-înscriere auto­
turism , cu o zi în urm ă." R .l . 6
V 78, p. 5 ; v. si minimcişină
(electronică) (1960), aiitobalsam,
autocoloană, beton-auto ,- controlor
încercător , desfacere-transport (din
fr., it., germ. au to ; D E X , DN3).
a u to a c u z ă vb. refl. I — A se
acuza pe sine însuşi — „R . s-a
d eclarat gata să se autoapuze ."
Sc. 7 X 66 p. 6 (din auto1- -ţ-
acu za; DN3).
63
atifoacuzâţle s.f. 1978 — Acţiunea
de a se autoacuza — v. autode­
nunţa (din auto1- + acuzaţi-e; cî.
fr, aulo-accuşntion).
auioadaptâ vb. refl. I — A se
adapta prin eforturi proprii —
„Maşinile electronice de calcul
pot ’să prevadă timpul probabil,
sâ întocmească rezumatele unor
cărţi, sa compună muzică, precum
şi sa înmagazineze experienţe noi,
adică se pot autoadapta şi auto­
educa/* Cont. 17 V III 02 p. 7
(din nuia1- -ţ- adapta )♦
autoapreciere s.f. — Judecată,
analiză a propriei persoane —
„Iată două tulburătoare auto-
âprrcicn [ale lui Th. Manii] despre
: (tMnntcle vrăjit»/* Cont. 6 I X 63
p. 3 (din autol-+ aprecicre; DN3).
autobalsâm s.n. „în magazinele
I.D.M .S. au apărut noi articole
dc cosmetică auto: cleaner spe­
cial, claskon, pcrmosal, autopo-
lish. au lob als am, soluţie grafi ta ta
«Globo»/' R .l. 9 IV 77 p. 5
(din *7rr/o2--f- balsam).
autobasculantă s.f. — Autocamion
cu benă basculanta — „Ultima şi
cca mai grozavă ispravă a lui I. G.
a pornit de la ideea de a vîna
iepuri da farul maşinii». Şi cum
ideea i-a surîs şi prietenului său
I.M.. şofer pe autobasculanta 31-
TR-247, au plecat cu hardughia
sa cutreere cîmpia de la Cîlniştea,
după urechiati/* Sc, 27 X I 73 p.
2 ; v. şi R .l. £8 V III 79 p. 2 (din
a u t o -j- basculantă; FC I 139;
D .T r.; D E X . DN3).
au (ocara vână
autobuz-dormit6r s.n. „Penlru ca­
zare, în afară de căsuţe, ei au la
dispoziţie şi zcce.., autobuze
Scoase din uz, ele au /ost amena­
jate chiar de părinţii copiilor, în
timpul lor liber, în tot atîtea
dormitoare crehete. Atit de muh
le plac pionierilor autobuzele-dor
mito arc, îneît cu greu se las;
convinşi cei care epică» la sorţ:
în căsuţe/* Sc. 5 V III 75 p. 5 (difi
autobuz + dormitor).
autobtfz-şcoâlă s.n. „Pentru supli*
mentarea parcului dc autobuz»
(de pe liniile centrale, în special,
I/T.B. a luat măsura de a intro
duce în traseu, în orele dc viii
60 de autobuze «şcoala ». Sînt con
duse chiar de Instructorii şcolii «ir
şoferi profesionişti din I.T .B
R .l. 20 X I I 77 p. 5 (din autobui
-f şcoală).
autoc£meră s.f. (foto.) „O premie­
ra: auto-canzera, o maşină a care
caroserie a fost astfel transîot
mată, îneît pe ea să poată fi in­
stalată o cameră de luat vede:
pivotantă, capabilă să filmezt
sportivii mult mai îndeaproape ş
in bune condiţiuni." R.l. 15 VI)
76 p. 6 (din auto2- -f camera \dt
filmat]).
auto caravană s.f. — Autovehicul
special amenajat, care dă repre­
zentaţii cinematografice in dife­
rite locuri — „D.C., circulînd cu
aiitocaravaua 53 294 B . s-a anga­
ja t în depăşirea unui autocami­
on/* Sc, 28 V II 66 p. 2 [dir
auto2- -j- caravană).
a u to cla v iz â t
a u to cla v iz â t, - ă ad j. — .T ra ta t cu
aburi sub presiune — „Mai uşor
decît apa, betonul celular auto -
clavizat are proprietăţi superioare
de izolator term ic si fonic." Sc.
I2 V 64 p. 1; v . ş i'R .l. 1 V I I 81
p. 1 (din autoclavă).
a u to c o lo â n ă s.f. „Caravană auto
spre Irak . V ă am intiţi, desigur,
dc autocoloana rom âneasca cc a
inaugurat traseul R om ânia-L a-
hore-P akistan." R .l . 19 X I I 74
p. 5 (din auto2- + coloana).
au to co n d tîceres.f. — Conducere
a a ctiv ită ţii economice, sociale
ctc. de către com unitatea, respec­
tivă — „Gospodarii unităţilor
teritorial-adm inistrativc din ’ ju ­
deţul Ilfov au în vedere, aşadar,
a tît cerinţele im ediate, cît şi cele
de perspectivă, autocon ducere a şi
autofinanţarea dovedindu-se sub
acest aspect drept căi sigure care
duc la propăşirea tuturor locali­
tăţilor patriei, a întregii popu­
laţii." R .l . 5 IV 79 p. 5 ; v. şi Sc.
5 I X 79 p. 1 (din auto1- -f- condu­
cere , probabil după un model
străin ; cf. fr. auto gestion ; DMC
1960; D P ; D E X , DN3).
a u to c o n tâ in e r s.n. 1 9 7 7 — A uto­
vehicul d estinat transportului
containerelor — v. aiito stropi -
toare (din auto'1- container).
a u to co n te m p la vb. refl. I — A se
contem pla pe sine însuşi — „ R e­
traşi în tain a căminelor sau în
larm a veselă a vreunui restau­
rant, N .R . sau C .F ., D .B . sau
M .P. se’ autocontempla în secven­
ţele realizate în prealabil/' R .l .
64
3 I 67 p. 3 (din auto1- + contem­
p la ; cf. fr. autocontem pler; DN3).
a u to c o n te m p lâ re s.f. — Acţiunea
de a se autocontem pla — „E v i­
dent, ca lita tea m ultor pelicule e
discutabilă, dar lucrul acesta ră-
mîne valabil — păstrîndu-se pro­
porţiile — pentru am bele părţi.
In tr-o astfel de com paraţie însă,
aiitocontemplarea de pînă acum
trebuie sa lase locul autoexigen-
ţei." Gaz.lit. 16 I I 67 p. 7 (din
'autocontempla; D N 3).
s.n .. — O peraţia de
a u to co n tro l
control asupra propriei activ ităţi —
„Ş tiţi că nu se mai spune
autocontrol? D at la nichelat, te r­
menul a căp ătat acum un luciu
proaspăt. A scu ltaţi.. cu m su n ă:
seif control. S ă-ţi muşti lim ba de
plăcere, nu £alta! Mîine-poimîine
o să ne şi self-depăşim ." I .B . 1
V I I 71 p. 3 (din auto1- + control
sau calc după engl. seif-control; cf.
fr. autocontrole; DMN; D E X ,
DN3).
a u to c u ltu ra liz â re s.f. — Culturali­
zare prin forţe proprii — „L a
punctul d o i: isprăvirea (anul aces­
ta) a seralului. Punctul tre i:
auto-culturalizarea." G az.lit. 29
X I 62 p. 6 (din auto1- + cultura­
lizare)..
autocuşetă adj, „Pînă acum existau
în F ra n ţa numai trenuri auto-cuşete
de noapte, în care m aşina şi stăpî-
nul ei mergeau în acelaşi tren pînă
la destinaţie, acesta din urmă [stă-
pînul] dormind în cuşeta vagonu­
lui de dorm it." Sc. 9 I X 67 p. 6
(din fr. auto-couchette; P R 1968).
05
autodefini vb. refl. IV — A se
caracteriza singur — «Cel care se
autodefineşte: «Eşti tot numai
răspîntii şi drumuri fără-ntors»
(împăcârej, proiectează o acută
dezbatere filozofică pe fundalul
unei naturi încrîncenate, spasmo­
dice, halucinante/' Cont. 16 IV
65 p .l. „Acum şi-a schimbat
maniera. De această dată, încas­
trează chitarc, clarinete, violon­
cele şi alte instrumente muzicale
— rupte, sparte sau arse — în...
blocuri de beton. «Seamănă cu
nişte epave eşuate într-o mare de
lavă», îşi autodefineşte «artistul»
opera/' Sc. 20 I I 75 p. 4; v. şi
Cont. 14 X I I 79 p. 4 (din aiito1--^
defini ; DN3).
autodefinfţle s.f. — Caracterizare
a propriei persoane — „Tuturor
şi în primul rînd lui Rochester li
se potriveşte o autodefiniţie scum­
pă lui Green: «în mine e un alt
om care e supărat pe mine »/*
R. lit. 17 X 74 p. 22 (din auto1- ±
defini(ic).
autodenunţă vb. refl. I — A
aduce la cunoştinţa unei autori­
tăţi o infracţiune săvîrşită de
propria persoană — „Deşi izbu­
teşte să se autodenunţe înainte dc
armuri, "măcelul nu este oprit/'
Cont. 19 IV 63 p. 5. „îh plin
război, la 13 mai 1943, în Bucu­
reşti, un anume B.C .I. dc profe­
sie actor sc autodenunţă ca «au­
torul a trei asasinate o şi «vechi
membru al unei organizaţii ger­
mane de spionaj». Cercetările în­
treprinse de Siguranţă nu con­
firmă însă spusele ciudatului per­
| — Dicţionar de cuvinte recente
autodumper
sonaj ; interogatoriile şi torturile
nu-1 pot determina să-şi schimbe
cu o iotă depoziţia. B .C .I. îşi
menţine ferm (si foarte argu­
mentat) autoacuzatia..." R.lit.
23 I I 7S p. 10 (din’ auto1- + de­
nunţa; cL it. autodenunziare;
FC I 213; DN3).
autodezagregâbH, -ă adj. — Care
se dezagregă singur — „Ciment
auto dezagregabil. în R FG a fost
creat un nou lip dc ciment, a
cărui particularitate constă Î&
faptul că — după întărire —
rezistenţa sa se menţine un anu­
mit timp, după cave ea începe să
se reducă treptat pînă la completa
anulare/' R .l. 13 I 67 p. 3//di»
auto1- + dezagrcgabil//.
autodldaxfe s.f. 1965 (Iivr.) —A u­
toinstruire — v. autoinstruire
//din auto1-] pentru partea finală
cf. gr. didaskein „a învăţa"//-
autodiscipHnă s.f. 1976 — Disci­
plină pe care şi-o impune cineva—
v. form al (cf. fr. autodisci pline,
it. autodisciplina ; P R 1946; DN3).
autodocum entâ vb. refl. I — A
se informa singur — „Varietă­
ţile [emisiune a televiziunii] au
devenit lucide, au început să
se autoobscrve, să se autodocumen-
teze, să-şi aprecieze limitele/' Cont,
11 X 63 p. 5 (din auto1- 4 - docu­
menta).
autodum per s.n. — Autocamion
cu cupă metalică basculantă —■
„După un chef zdravăn, G.N. s-a
urcat pe audodumper şi a. început
fă alerge cu ditamai namila de
au tod u m p er
m etal după cetăţen ii care m er­
geau pe şosea." Sc. 6 X 73 p. 2
(din engl. autodumper, germ. Auto-
D um per; D .T r).
autoechilibrâre s.f. „Auioechili-
brarea roţilor de autom obil. O
firm ă din Brem en (R .F .G .) a
construit un dispozitiv din m ate­
rial sintetic cu ajutorul căruia se
produce o echilibrare autom ată
a roţilor de automobil. Dispozi­
tivul se intercalează; la m onta­
jul roţilor, între ja n tă şi butuc."
Sc. 30 X 77 p. 6 //din auto - 2 -fc-
echilibrare! j .
fcutoecranizâre s.f. — Ecranizare
după o lucrare proprie — „Aşadar,
cu «Străinul», Titus Popovici
este la a doua auto ecranizare!'
Gaz. lit. 5 I X 63 p. 6 (din autol- +
ecr ani zare).
autoeduca vb. refl. I — A se
educa pe sine însuşi — „M ultila­
teralitatea se deprinde prin expe­
rienţă şi de la alţii (şcoală, loc
dc muncă etc.) dar, mai ales, se
autocducă. Cine îşi pretinde prea
puţin, sub posibilităţile sale, iz­
buteşte şi mai p u ţin !" I .B . 9 V I I I
75 p. 2 ; v. şi autoadaptd (1962)
(din auto 1- + edu ca ; cf. it. auto­
educ a r e ; DN3).
autoeducâţie s.f. 1965 — Educa­
ţia prin sine însuşi — v. auto-
insiruirc (din auto1- -f edu caţie;
DN3).
autoexigenţă s.f. — Pretenţie faţă
de propria persoană — „Autoexi­
genţă condiţie determ inantă a
actului de creaţie." Sc. 15 V II
66
66 p. 4. „Nu-i rămîne actorului,
drept etalon [valoric], decît auto-
exigenţa ... — Am putea vorbi,
în ceea ce v ă priveşte, despre o...
autourm ărire continuă şi siste­
m atică a creşterilor profesionale ?"
I .B . 5 I 74 p. 2 ; v. şi Cont. IOV
74 p. 4; autocontemplare (1967)
(din auto1- + exigenţă; D E X ,
DN3).
a u tc îo r m ă ţîe s.f. 1979 — Educaţie
prin sine însuşi — v. autist //din
auto1- + form aţie/ j.
autoîreză s.f. „Pentru redarea
acestor drumuri în circulaţie, au
fost m obilizate toate m ijloacele
m ecanizate disponibile — auto -
freze, autogredere, buldozere, tra c­
toare — şi se acţionează în coope­
rare cu com andam entele locale
pentru deszăpezire." R .l . 18 I
77 p. 3 ; v. şi autogreder (1975)
(din auto 2- -f- *frez ă ).
s.f. „Autoftiraj arca
a u to îu ra jâ re
crescătoriilor de peşte." R .l . 27
X I I 73 p. 3 (din auto1- + fu r a ­
jare).
a u to fu rg o n e tă s.f. 1969 — A uto­
vehicul mai mic decît camionul
folosit pentru transportul de măr-,
furi — v. gestionar-rem izicr; v. si
R .l . 28 V II 79 p. 2 (din auto*- +
fu rgon etă; D E X , DN3, m enţionat
la furgonetă ).
a u to g e stîu n e s.f. — Gestiune prin
m ijloace proprii — „Autogestiunea
impune întărirea răspunderii pen­
tru cheltuielile de producţie la
fiecare loc de m uncă" Sc. 24 IV
79 p. 6 ; v. şi 29 V I 79 p. 3,
07
5 I X 79 p. 1 (din auto1- + ges­
tiune; cf. fr. autogestioni DMN
1960).
atitogâl s.n. (sport.) — Gol în
propria poartă (la fotbal) — „în
minutul 69 [înaintaşii] au reuşit
să reducă scorul de pe tabela de
marcaj printr-un... autogol/' Sc.
19 X I 62 p. 3. „Dar — culmea
ironici! — autorii autogolului se
bucură . de| aceeaşi publicitate,
aproape de aceeaşi glorie, ca şi
ceilalţi autori de goluri. Chiar
gafind, au ieşit din anonimat/'
Cont. 5 X I I 69 p. 2 (cf. fr. autogoal;
DN3).
autogospodărîre s.f. — Gospodă­
rire prin mijloace proprii — „A uto-
gospodănrea — expresie a inte­
resului cetăţenilor pentru dezvol­
tarea edilitar-urbanistică a tutu­
ror localităţilor" Sc. 4 V 79 p. 2
(din auto1- + gospodărire).
autogrdder s.n. (tehn). — Greder
autopropulsat — „Văzînd ca a
dat prea tare cu oiştea în zid, a
părăsit cît a putut de repede locul,
cu autogreder cu totl" R .l. 3 II
73 p. 2 . „în zonele afectate de
zăpezi, un număr de 124 auto-
freze, autogredere, buldozere ş.a.
acţionează continuu pe drumurile
naţionale pentru a preîntîmpina
blocarea lor/ 1 R .l. 25 X I 75 p. 2;
v. şi autofreză (din auto2- -f- gre­
der; cf. rus. avtogreidcr; D T;
DN3).
auto grifă s.f. (med.) — Autoplas-
tie — „Autogrefele dermo-epider-
mice, cu ţesut din marele epi-
ploon dau rezultate surprinză­
5*
autohtoniza
toare intr-o serie de afecţiuni/'
(f.d.). „La spitalul de cordioîc^ic
din Lyon, dr. G.D. a realizat o
intervenţie chirurgicală în pre­
mieră mondială: auîogreja val­
velor inimii. Pentru prima dală
la o asemenea operaţie de înlo­
cuire a valvelor bolnave, medicul
francez a utilizat valve «fabri­
cate» din ţesutul propriu al
pacientului prelevate din zona
pericardului. Spre deosebire de
practicile actuale ale altor specia­
lişti, bazate pe homo-grefe (ţesut,
prelevat de la un om decedat)
sau heterogrefele (ţesut prelevat
de la porc sau viţel), care pre­
zintă riscul alterării rapide ime­
diat după implant, metodă D.
oferă un şir de avantaje: înlătu­
rarea riscului fenomenului res­
pingerii şi integrarea firească,
perfectă a implantului în ţesuturile
organismului. Semnificativ este
că asemenea valve-autogrefe reali­
zate la copii continuă să crească
odată cu organismul pacientului."
Sc. 19 II 78 p. 6 ; v. şi microcu-
rent (1977) (din fr. autogreffe i
DMN; DM; DN3).
autogunoieră s.f. — Vehicul pen­
tru transportul gunoiului —„Auto-
gunoier a 31-Gj-615 a plecat deu­
năzi într-o cursă mai puţin obiş­
nuită, pe traseul Tg. Cărbunesti
- Tg. Jiu ." R .L 18 IV 75 p .'5
(din auto s- + gunoi + - icră ).
autolitonizâ vb. refl. I — A căpăta
un caracter autohton, a se acli­
matiza — „Nemulţumit de rezul­
tatele pecuniare ale «vizitei
domnu’ doctor şi-a continuat
a u to h to n iză
cterenul». în tli a trecu t pe la o
grădiniţă de copii din str. Amurgu­
lui. în tre tim p, se autohtonizase .
îl chem a acum «dr. Cri st eseu de
la judeţeană))." I .B . 1 I I I 74 p. 2
(din autohton H— iz a ; cf. it. autoc-
tonizzare; DN3).
au tolnirin,-ă adj. (med.) — Care
prezintă im unitate prin sine
însuşi — „Se consideră că imu-
nocliimia poate aduce o im portan­
tă con tribuţie la rezolvarea pro­
blem elor transplantării de organe
ale bolilor autoimune si canceru­
lui." Sc. 28 X I 64 p / 4 (din fr.
autoim m un; DMN).
autoinccndiâ vb. I „In primele
cinci luni ale acestui an, aici au
izbucnit 5 200 de incendii. In ­
vestigaţiile în curs relevă că
30 — 40 la sută din acestea au fost
provocate d elib erat!... în fie­
care zi în Statele U n ite sînt
auto-inccndiate, în medie, 139
uzine sau fabrici, 215 magazine,
restaurante sau clădiri pentru
birouri, 216 blocuri dc locuin ţe..."
Sc. 7 X 75 p, 6 (din auto1-
incendia).
autoincendilrc s.f. — Actul de
a-şi da foc — „ Autoinccndierca ,
m ijloc de protest al budistilor
îm potriva regimului Ngo fainii
Diem, sc răspîndeştc şi în E uropa."
Cont. 20 X 63 p/ 8 (din auto 1- ^
incendiere).
s.f. — A cţiunca de
a u to in stru ire
îm bogăţire a cunoştinţelor prin
efort personal — „De fapt nu
numai despre autoediicaţie ara
v re a vorbim aici, ci şi despre
68
autoinstruire . Sau — cu un cuvînt
mai puţin folosit — autodidaxie.
în tre autoeducaţie şi autodida-
xie (autoinstruire) c o strînsă
legătu ră." Cont. 9 V II 65 p. I
(din autoinstrui; DN3).
a u to in titu la vb. refl. I — A sa
denumi singur — „Aşa se înfă­
ţişează aceste a şa-zise «drame
de tip n o u », care se autointitu­
lează <de avangardă »“. Sc. 7 I 62 p.
3. „«Dosarul Moro» a fost dat pu­
blicităţii la Rom a, la cererea
forţelor politice. Acesta este. un
document însumînd 50 de file
dactilografiate găsit de . poliţie
la una din bazele de la Milano
ale organizaţiilor teroriste auto­
intitulate «Brigăzile roşii»." Sc.
20 X 78 p. 6 ; v. şi RA. 4 V I I
79 p. 6 (din auto1-'-{-intitula; FI.
D im itrescu în L L X/65 p. 236 j
DN3).
a u to iro n ie s.f. — Ironie îndrep­
ta tă asupra propriei persoane,
opere etc. —„Această anchetă din
care a lipsit numoi simţul auto­
ironiei." Cont. 11 I I I 66 p. 5..
„Ar fi fost dc dorit, poate, mai
m ultă autoironie ." R . lit. 17 X I I
70 p. 25 (din auto1- •£* iron iej
FC I 142 ; DN3).
a u to iro n iz â vb. refl. I — A zefle-
misi propria persoană — „Varie­
tă ţile au început... să* se pri­
vească cu ochi critici, să se auto­
ironizeze ." Cont. 11 X 63 p. 5 j
v. şi Sc. 12 X I 66 p. 2 (din auto 1-
4 - * iron iza; DN3).
au to fcărt(In g ) s.n., ad j. „Noul k art
rom ânesc. A ceasta este tem a con­
«9
cursului de proiectare şi con­
strucţie iniţiat de A.C.R./Federa­
ţia dc auto-karting, în colaborare
cu U.T.C." Mag. 23 I I I 74 p. 8.
„Aflăm de la A.C.R. Bucureşti
că probele de control ale sporti­
vilor auioliart se vor da în zilele
dc 21 şi 22 martie a.c/' R .l. 21
I I I 78 p. 5 (din auto2- -f kart[ing\).
au tolaborat6r s.n. — Laborator
instalat într-un autovehicul —
„Indicativul de circulaţie «31»
glăsuieşte de la sine că autolabo -
ratorul 31 D J-8592 condus de
f oferul D.G. nu este economicos
a fi folosit ca autoturism/' R .l.
15 V II 7S p. 3 (din auto2- fa&o-
rator).
autolibrărfe s.f. — Librărie mobi­
lă instalată într-un autovehicul —
„ îAutolibrăria », un autobuz spe­
cial amenajat, este înzestrată cu
rafturi, bănci, masă dc prezen­
tare a noutăţilor editoriale etc/ 1
Sc. 1 2 X 6 2 p. 1; v. şi I.B . 17
V 62 p. 3 (din au/o2- + librărie).
tu tolu m ln atâr, -o â re adj. „Gea­
muri autoluminatoare. Laboratoa­
rele Universităţii de electronică
din Riga sînt de pe acum utilate
cu ferestre ale căror geamuri îşi
schimbă culoarea la diferite ore
ale ^'ilei, după intensitatea lumi­
nii/* I.B . 18 X I I 63 p. 3 (din auto1-
4 - luminator).
au to macari s.f. — Macara mon­
tată pe autocamion — „O auto-
macara de la Întreprinderea de
construcţii metalice şi prefabri­
cate din Bucureşti a pornit la
drum cu o bandă transportoare
autom cdicâţie
spre un punct de lucru/' Sc. 29
X 75 p. 4. „Automacaraua mili­
ţiei a ridicat 17 autoturisme sta­
ţionate în locuri interzise do
pe arterele Capitalei/ 1 R .l. 6 III
77 p. 5 (din auto2- -f- macara ,
după germ. Autohran, rus. avto-
kran; Th. Hristea P./T. 16S;
O S R I; D .T r.; DHX, DN3).
auto magazin s.n. — Magazin mo­
bil, instalat într-un autovehicul —
„Automagazinul, în B alta Albă...
în urmă cu cîtva timp, pe poarta
uzinei «Autobuzul »f a ieşit un
autobuz deosebit de celelalte.
De fapt, era un ... magazin cu un
profil bine determinat, menit sâ
se deplaseze din loc in loc, acolo
unde reţeaua comercială nu putea
asigura o deservire în condiţii
optime/' I.B . 13 IX^ 66 p. ’l.
„Mobilitatea presupusă a carac­
teriza activitatea comercială ar
impune amenajarea unor chioşcuri,
trimiterea unor automagazine/*
I.B . 24 X I 71 p. 3 (din auto2- -f
magazin).
au tom ăturătoâre s.f. — Vehicul
pentru măturatul şi curăţatul
străzilor — „Alte treizeci de
maşini (aut omăt uratori) au cu­
răţit zăpada de pe principalele
artere/' I.B . ÎS X I I 61 p. 1
(din auto2- + măturătoare; FI.
Dimitrescu în L L X/65 p. 236;
Graur T. 26S).
autom cdicâţie s.f. „Semnificaţia
cuvîntului automcclica[ie este cla­
ră: a lua medicamente din pro­
prie iniţiativă, fără prescripţie me­
dicală." Sc. 5 X I I 71 p. 1 (din
automedicâţle
auto1- + m edicaţie, după engl. seif-
rncdication ) .
automoto-kârtings.n., adj inv. „Au-
tom obiliştii băim ăreni dispun, de
cîteva zile, de un club dotat
cu m aterial docum entar de teh ­
nică auto, turism rutier şi sport
auto-vioto-karting.<t R .l. 3 I I I 77
p. 5 (din auto 2- -f moto- -|- kar-
ting).
automâto-velo s.n. „Pentru am ato­
rii de aiito-nioto-velo. pe lingă noua
m otoretă «Mini-Mobra», se vor
mai prezenta la Tîrgul de m ostre
noile tipuri de biciclete «Pegas
18 B a si «Standard B » / ‘ R .l.
10 V I II 77 p. 2 ; v. şi 1 V I I I 80
p. 5 (din auto2- + - moto + - velo ).
autoobservâ vb. refl. I 1963 — A
se observa pe sine — v. auto do­
cument a (din auto1- + observa;
ci. fr. avtoobscrvcr ; D N 3).
aiitopastişâ vb. refl. I — A-şi
copia procedeele (artistice) pro­
prii — „E oare firesc ca un foarte
tînăr poet (evident talen tat) să
se autopastişeze ?“ Gaz.lit. 19 1
61 p. 2 . „Tînărul critic conchide
că ccea ce ar caracteriza poezia
actuală ar fi «autopastişa »: «Ccea
ce era spontan, la nn m om ent
dat... a devenit normă, şablon.
S-a îndepărtat de firesc pentru
a-şi rafina exccsiv un stil. Im i­
taţia îşi pierde în acel punct
sen.sul individual. Poezia se auto­
pastişează ».(< R .lit. 7 11 74 p.
13 (din autol - -f- p astişa; E l.
Dim itrcscu în L R 2 '6 2 p, 132;
D E X , DN3)
a u to p a s tişa s.f. „La rîndul său,
N ichita Stănescu... nu poate con­
tinua experienţa din cele «11 ele­
gii » fără riscul de a transform a în
m anieră, adică în autopastişa, o
form ă care../' Gaz.lit. 2 I I I 67
p. 7 ; v. şi autopastişa (din auto1--fa
p astişă ; DN 3).
a u to p e rfe cţio n â re s.f. — Tendin­
ţa .spre propria desăvîrşire —
„Talentul adevărat nu-i lipsit
niciodată de sim ţul autoperjcc-
ţionării continue/' Cont. 3 IV
64 p. 1 (din auto1- + perfecţio­
n are; DN3).
auto perie s.f. 1970 — Vehicul
pentru curăţatul străzilor — v.
să rărită (din auto2- + perie).
auto pro c la m ă vb. refl. I — A se
investi pe sine cu anum ite titlu ri —
„E ste, după părerea mea, un
exemplu cr re ilustrează tendinţa
de a se auioproclam a ei înşişi
«vîrfuri» ale ştiinţei contem pora­
ne/' Sc. 24 X I 66 p. 4. „După ce
s-a încercat de către cîţiva autori
obişnuiţi să facă m ultă gălăgie in
ju rul numelui lor, să se auto-
proclam e valori supreme... poe­
ţii s-au întors... la uneltele spe­
cifice. tradiţionale ale poeziei/'
R .L 29 I X 75 p. 2 ; v. şi I .B .
5 I 74 p. 4 (din auto1- + procla­
m a ; DN3).
a u to p ro te c t6 r, -o a re adj. — Care
se protejează pe sine — „Noul
tip de televizor foloseşte un tub
cinescop aut oprotector, *deci ecra­
nul nu mai are geam protector/*
I .B . 12 I X 66 p. 1 (din autox- +
protector).
 71
autoprotejâ vb. refl. I — A se
proteja prin mijloace proprii —
„Cercetările ştiinţifice efectuate
asupra faunei marine caracteris­
tice apelor din preajma Arcticii
şi Antarcticii au dus la identifica­
rea mecanismelor naturale prin
care diversele vieţuitoare se auto­
protejează împotriva frigului/* Sc.
2 III 77 p. 6 (din auto1- -f- proteja).
autoprotejât,-ă adj. —Protejat prin
el însuşi — „Oferim un aparat de
concepţie românească — E 59
«Dacia» — avînd diagonala ecra­
nului de 59 cm şi... tubul kinesco-
pic autoprotejai (sticla nu acoperă
toată faţa aparatului, ci doar
tubul)/' Sc. 7 V II 65 p. 1 (din
fr. autoprotâgâ; cf. [tube âlectro-
nique~\ autoproiegâ; DMN).
autoradiogrâfic, -ă adj. — Privitor
la imaginea radiografică a unui
organ conţinînd un produs ra­
dioactiv — „O chimistă de Ia
Centrul spaţial din Houston, B ar­
bara S. Asking, a fost desemnată
ca «inventatoarea anului» de Aso­
ciaţia americană pentru promova­
rea invenţiilor şi inovaţiilor. E a a
fost aleasă pentru că a pus la
punct un procedeu autoradio -
grajia.de ameliorare a imaginilor
care foloseşte un compus radio­
activ, «thiourea-sulphur — 35 ».
Procedeul permite o utilizare op­
timă a clişeelor subexpuse şi
aplicaţii în domeniul radiografiei
medicale../* R .l. 31 I 79 p. 6
(din autor adiograjie -f- -ic).
autoreclâm ă s.f. — Reclamă a
propriilor realizări — „Aceste
autorutier
însemnări nu au intenţia să se
constituie în autoreclama turneu­
lui pe care T.L .B . l-a efectuat
peste hotare/* Cont. 13 I 67 p. 4
(din fr. autordclame; DN3).
au torefractâr s.n. „Aatorejracto­
rul — aparatul pentru examinarea
automată a vederii... Este indicat
pentru examene în şcoli, uzine,
ca şi pentru pacienţii dificili —
copii foarte mici, bătrîni etc/* Sc.
22 X I 74 p. 6 IIdin auto2- 4- rejrac-
tor//.
au torelaxâre s.f. — Stare de
relaxare prin resurse proprii —
„Opusă administrării de calmante
şi barbiturice, noua metodă constă
în autorelax are. E a se însuşeşte
prin antrenamente dirijate "la
început printr-o înregistrare pe
bandă de magnetofon a princi­
palelor instrucţiuni: poziţie rela­
xată, repetarea în gînd a anumi­
tor fraze/* Sc. 22 V 77 p. 6 (din
auto1- + relaxare).
auto respect s.n. 1970 — Respect
faţă de propria persoană — v.
peliculă-documeni (din auto1-
respect).
autoridlcătoâre s.f. — Tip de
vehicul — „în perioada cînd
trebuiau predate cele două plat­
forme autoridicătoare pentru şan­
tierul de la Porţile de Fier... aveau
loc convorbiri-fulger, în care oa­
menii erau încunoştinţaţi de sta­
diul lucrărilor. ** Sc. 23 X 65 p. 1
(din auto2- ridicătoare).
autorutier adj. în sintagmele
trafic , buletin autorutier — Reia-
a u to ru tie r
tiv la transportul auto pe auto­
străzi şi şosele —• „Dărrnţ ascultă
buletinul autorutieru (din fr.
autoroutier; P R 1957).
autoscâră s.f. — Autovehicul cu
un schelet în form ă de turn cu
scară — „A ajuns, a sunat la
uşă, dar văzînd că nu i sc răspunde
a u rcat din nou la volanul mito-
scării hidraulice, a făcut o m ane­
vră, a accelerat..." Sc. 12 V 77
p. 2 (din auto2- + sca ra; cf. fr.
camion â âcJielle; D .T r., L T R ).
au toscop îe s.f. — Observaţii asu­
pra propriei persoane — „După
această autoscopie în cea mai bună
tradiţie folclorică, poetul intro­
duce brusc nn m otiv grav. . / 1
Cont. 24 V 63 p. 3 //din auto1-
-scopicjj.
a u to se rv i vb. refl. I V (lb. vorbită,
pleonastic) — A sc servi singur —
„Pot să ma autoservesc?” (din
autoservire;. Tli. H ristea P .E . 190).
au to serv ices.n., adj. (anglicism)
— Sta ţie de întreţinere a auto­
vehiculelor — „Paralel cu ex tin ­
derea reţelei, unităţile autoservi ce
au fost d otate cu numeroase
maşini, u tila je şi in stalaţii de
înaltă teh n icita te: compresmetre,
instalaţii pentru verificarea di­
recţiei." R .L 29 I 77 p. 5. „ în ora­
şul Tul cea sc construieşte o sta­
ţie autoservice în regia proprie
a cooperativei m eşteşugăreşti
«P restarea& din lo ca lita te/ 1 R ,l .
U V 79 p. 5 [pron. autoservis]
(din engl. aiito-scrvicc; N. Gheor-
lihiu in L R 2/68 p. 131, M. Avram
in SC L 3/72 p. 2 9 0 ; D N 3)j
71
s.f. (1966) — Acţiu­
a u to se rv fre
nea de a se servi singur — v*
superm agazin, inscripţionare , ceai-
nărie-cofetclrie , lacto-bar (din auto1
+ servire, după rus sam oobshi -
jivan ie , engl. self-service; Th.
H ristea P .E . 1 8 9 - 1 9 0 , FC I
131; D E X , DN 3).
a u to sif6 n s.n. „Industria locală
din regiunea B a n a t a avut ini­
ţia tiv a de a fabrica faruri cu două
faze pentru biciclete, rîşniţă din
masă phistică pentru "cafea şi
piper, aprinzătoare de •aragaz,
un aut o sifon — aparat cu care
se poate pregăti sifon la domici­
liu / 4 Sc. 28 V I 64 p. 2. „L a Rm .
Vîlcea, , capsulele pentru auto -
sifoane au dispărut din luna oc­
tom brie a anului trecut/* R .l .
30 X 78 p. 5 (din auio1- + sifon /
cf. fr. au iosiphon ; DN3).
au to sp e cia lă (-frig id er) s.f. — Au­
tovehicul cu destinaţie specia­
lă — „Jucîndu-se dc-a v-aţi as-
cunselea pe străzile oraşului Brad,
fraţii F . si T .G . dădeau "roată unei
autospeciale-frigider . în tr-u n mo­
m ent cînd nu-i putea observa
nimeni au in trat pe o uşă des­
chisă în cam era frigorifică/* Sc.
30 I 71 p. 4 ; v. si 9 X I 75 p. 2,
16 1 X 7 5 p. 5, R .l . 2 S V II 79 p. 2
(din auto 2 -specială ( + frig id er )\
cf. it. au tospeciale; DN 3).
au to stâ ţie s.f. — S taţie de auto­
buz — „Autosiaţia IR T A de la
Casa Scintcii s-a mutat.** I .B . 21
IV 61 p. 1 (din auto2- - f staţiei
F I . Dim itrescu in L R 2/62 p .
13 2 \ DN3).
73
aulostlvuitoâre s.f. — Macină cu
ajutorul căreia sc fac stive —
„Munca grea a docherilor c tot
mai mult despovărată astă/i...
prin folosirea macaralelor, ben­
zilor transportoare, a autostivui-
toarelor." Sc. 17 I 63 pl. 1 (din
auto-- 4* stivuitoare).
autostop s.n. 1. — Procedeu cons-
tind în a opri 1111 automobilist
necunoscut pentru a-i cerc să te
ia (gratis) în maşina — „Auto­
stopul ar putea deveni în curînd
o activitate recunoscută oficial
in Dclgia.'* Sc. 15 II 75 p. 6. 2.
—Mecanism dc oprire automată —
„Combina ultramodernă, stereo,
(National Panasonic*, semipro-
fesională (casetofon-radio-picup-
ampli ficat or), boxa 2 x S,5 AV,
automatic, autostop, posibilităţi
quadrofonic..." R .l. 21 X I 77 p.
5; v. si Săpt. 1G II 73 p. 16 (din
fr. autostop; L. Scchc în L R 1/74
p. 77; DMC 1952, P R 1953;
D E X . DN3).
autostopist, -ă s.m.f, — Persoană
care face autostopul—,.La un mo­
ment dat S.F ., amintindu-şi că
mai arc dc făcut o «cumpărătu­
ră i-a încredinţat, pentru cîtc-
va îlTinntc, consătcnci sale, servie­
ta. Nici n-a apucat bine S.F. să
plece, că un tiuercl de alături,
tot (autostopist )>, i-a spus lui
LC;....“ Sc. 27 X I 73 p. 2; v. şi
R.lit , ÎS V II 74 p. 14 (din auto-
stop -ist, probabil după mode­
lul fr. auto-stoppeur; DMN 1950).
autostropitoare s.f. — Vcliicul
folosit pentru stropitul şi spăla­
aufotrâiler
tul străzilor — „Pe uncie străzi
trec autostropitoarcle.” R .l. 18
V II 75 p. 3. „Deşi avea în primire
un autocontaincr SR 14, revizo­
rul G.Gli. i-a (dat liber * cu auto-
stropitoarea dc tip ROMAN Die­
sel.4* FI. 19 V 77 p. 22 (din aut<f2- -J*
stropitoare, după fr. automobil9
d’anossage ; DT, D.Tr.).
autosupravegheri vb. refl, I — A
da atenţie propriei comportări —
„A cduca înseamnă si a te auto-
supraveghea." Sc. 28 I X 66 p. 4
(din auto1- -f supraveghea).
autoşasfu s.n. — Tip dc autove­
hicul cu şasiu — „La volanul unui
autoşasiit ROMAN şoferul LL.
a provocat o tamponară în urma
căreia a fost grav avariat atît
autoşasiul pe carc-1 conducea,
cît si un alt autovehicul." Sc. 30
I 75 p. 2 (din auto-- + şasiu).
autotaxâre s.f. — Compostarea
biletelor valabile pentru o anu­
mită călătoric dc către pasagerii
din tramvaie, autobuze etc. —
„Sistemul dc autot axare va fi
extins în curind pe autobuzele
carc circulă pc alte trasee." Sc. 11
IV 63 p. 1. „Călătoriile cu auto-
taxare. Î 11 prezeut acest sistem
este extins in 25 dc judeţe."
R. 1. _4 X I 77 p. 5; v. şi R .l / 13
V 75 p. 5 ; preorăşenesc (din
auto1- taxare).
autotrâiler s.n. — Vehicul folo­
sit pentru transportul pieselor
grele — „U11 taximetru gonea ca
un bolid pc şoseaua Olteniţei din
Bucureşti. Pe acccasi sosea sta­
ţiona un autotrailer. Tamponarca
a u to trâ lle r
n-a putut îi ev ita tă / 1 Sc. 12 X I I
75 p. 4 (din auto 2- + trailer).
nuiotransportor, -oâre s.m.f. —Per­
soană care lucrează pe o m a­
şină de tran sportat m ateriale —
„Maria e fruntaşă în muncă, auto-
transportoare.“ Sc. 12 X I I 61
p. l* (d in auto2- + transportor;
ci. it. autotransportato-re; FI. Di­
mitrescu în L L X/65 p. 236;D N 3).
autotratam £nt s.n. — T ratam en t
r^cdical aplicat fără o indicaţie
medicală autorizată — „Ne refe­
rim la abuzul sau chiar la feti­
şi zarea unor m edicam ente, la
tendinţa spre autotratament ..."
R .l. 17 I 77 p. 5 (din auto1- +
tratament).
autotren s.n. — Autovehicul cu
Tina sau mai multe remorci — „La
uzina constructoare de maşini din
Mtisei a fost realizat prototipul
unui puternic autotren cu descăr­
care autom ată/' Sc. 22 V 64 p. 3.
„Colectivul uzinei «Automecanica»
din Mediaş a început fabricarea
în serie a autotrenului destinat
transportului lichidelor petrolie­
re." R .l . 22 I 72 p. 1 (din auto2-
-f tren ; cf. it. autotreno; D .T r . )
DN3).
autoturism -ateliSr s.n. „A fost
înfiinţat un serviciu de reparare
!a domiciliu a aparatelor de ra­
dio şi televizoarelor, precum şi a
obiectelor de uz casnic de folo­
sinţă îndelungată. A cest nou ser­
viciu este încadrat cu cei mai buni
specialişti şi dotat cu un auto­
turism^ atelier.” Sc. 19 I X 76 p. 5
(din autoturism + atelier).
74
autoutiiitâră s.f. — Autovehicul,
de obicei de capacitate mică,
folosit pe trasee scurte pentru
necesităţile întreprinderilor etc. —
„... a văzut în faţa hotelului
autoutilitara 21 P H —3097 (apar­
ţinînd cooperativei agricole Bu-
cov), al cărei şofer îşi lua micul
dejun la restau rant!" R .l . 18
V II 79 p. 2 ; v. şi Sc. 18 X I I
79 p. 2 (cf. it. auto utili ta r ia ;
D E X , DN3).
auto utîlâre s .f.—Autodotare—„A u-
toutilarea îşi confirmă marea însem­
n ătate econom ică." Sc. 23 IV 75
p. 2. „Instalaţia, în întregime româ­
nească, realizată prin autoutilaret
contribuie cu 20 la sută la creş­
terea capacităţii de uscare a
cherestelei pentru fabricarea mo­
bilei." R .L 14 I 77 p. 5 (din
auto1 - 4- u tilare; DN3).
av£n s.n. (geol.) „E . M. şi A.M.,
cei doi speologi francezi' care...
şi-au propus să studieze un aven
(puţ adînc, cu pereţii abrupţi) nu
departe de Grenoble." R .l . 12
I X 75 p. 6 (din fr. aven; D E X
DN3).
avenida s.f. — Stradă mare,
bulevard (în Spania, Portugalia,
Am erica Latină) — „E x isten ţa
acestei citadele incaşe care, po­
triv it legendei, ar fi fost împodo­
b ită cu magnifice palate şi «ave-
n id a s » pavate cu aur şi argint,
ar părea să fie confirm ată de
tradiţiile orale ale indienilor Mas-
heguengasm, care locuiesc în re­
giune." R .L 27 X I I 78 p. 6 (cuv.
sp.; DN3).
75
aven fu s.n. (arg.) 1979 — Bule­
vard — v. italienist (din fr. ave-
m ie).
avlâr, -ă adj. — De pasări — „Cer­
cetătorii au reuşit să producă
vaccinuri antipestoase aviarc cu
o bună eficacitate, care feresc
de îmbolnăvire atît păsările
tinere, cît şi pe cele adulte." Sc.
6 II 63 p. 1 (din fr. aviairc; DN3).
aviocâr s.n. „Atunci unde să
mergem ? în Piaţa Unirii, la
«Luna-Parc*, să vizităm ultima
noutate lansată în acest sezon,
adică aviocaruî. Mă veţi întreba
ce e aviocaml? Ei, asta mai zic
şi eu distracţie. Te urci frumuşel
în avion şi un scripete ingenios
te catapultează în nişte loopin-
guri acrobatice." R .L 26 V 71
p. 2. „Realizarea parcului va
începe încă din acest an. în jur
vor fi ciclodromul Montagne Rus-
se, o pistă de <OBaby-cart»...
Acest prim centru va fi comple­
tat de utilaje de distracţie; avi o-
cant? pentru adulţi, un manej
acvatic pentru copii... Cei mici
vor putea face o călătorie în
junglă, cu ajutorul unui Safari-
Trik-Ride — o pista cu maşinuţe
care se vor plimba pe un traseu
în care nu vor lipsi animalele
junglei din... cauciuc." I.B . 29
V 74 p. 2 (din tf:7o[w] -j- car).
aviochfmlc, -ă adj, (în sintagma
tratament a viochi mic) — Trata­
ment modern al plantelor cu
substanţe chimice, efectuat din
avion — „Un colectiv de tehni­
cieni si ingineri a aplicat în pădu­
rile din raza ocolului silvic Ploieşti
avî6n-Iabora(6r
tratamente aviochimice pentru
combaterea paraziţilor vegetali.
S-au folosit prăfuiri din avion
cu sulf." Sc. 23 VI 61 p. 3 (din
avio[n] -p chimic; DN3).
avi6n -carg6u s.n. „în vara Iu!
1968, un pilot american, R.B.,
ce se afla la bordul unui avion-
cargou, nu departe de coastele
Floridei, deasupra regiunii maM-
time de la nord de insula And ros
(arhipelagul Bahamas) a obser­
vat în apă nişte formaţiuni cu­
rioase." R.lit. J 4 I I I 71 p. 31
(din avion -f* cargou, dupâ fr.
avion-cargo; DMN 1965; DT).
avl6n -cist6rn ă s.n. „Puternicul
foc... a fost stins pînă la urma.
Dar numai după mai multe ore
în şir, timp in care 21 unităţi de
pompieri ajutate de patru avioane-
cisterne au actionat cu hotărire."
R .L 15 V II 74 p. 6. „P cde altă
parte, perioada de secetă a deter­
minat apariţia unor focare dc
incendiu în mai multe regiuni
forestiere din sudul ţârii, dar
intervenţia promptă a avioanelor-
cisterna, special pregătite pentru
stingerea incendiilor, a dus la
prevenirea extinderii acestora/'
Sc. 5 V III 75 p. 6 (din avion
-f cisterna, după Ir. avion-ciier-
ne: DMX 1966; DT).
aviân-taborator s.n. ,.3S de va­
poare, 13 avioauc-lcxbarator şi cel
puţin doi sateliţi vor culege date
asupra straturilor atmosferice,
asupra asa-numitului profil ver­
tical al temperaturilor s a.m.d."
Sc. 28 I 74 p 4. „Sule de staţii
ftvion-laborator
meteorologice situate pe cele două
ţărm uri ale Atlanticului şi pe
insule, 35 de staţii dc nave ştiin­
ţifice, 15 avioane-laborator , zeci
dc geam and uri meteo ancorate
sau în derivă şi cîţiva sateliţi,
dintre care unul geostaţionar,
vor sta la dispoziţia observatorilor
în cursul experienţei/* I .B . 1 I I I
74 p. 4 //din a v io n la b o r a to r jf.
avi6n-m aşînă s.n. „O nouă formă
de turism (Fly and Drive) avion -
m aşina, va fi organizată dc Auto-
mobil-Clubul Rom ân, în colabo­
rare cu TA ROM şi cu o serie de
alte companii aviatice. în noua
formulă de turism organizat,
excursioniştii... vor avea la dispo­
ziţie maşini, fără şofer, pc aero­
portul ' internaţional Otopeni."
R . 1. 29 I 71 p. 5 (din avion + m a­
şină, după engl. F ly and Drivc).
ayi6n-pirât s.n. — Avion cu in­
tenţii piratereşti — „Unul din
ccîc peste 1 (>00 avioane-pirat."
Se. 16 X I I 66 p. 6 (din avion -fc*
pirat).
avîon-rachctă s.n. „Cînd vom
avea gala sistemul de lansare
bazat pe avion itl-rachetă , aseme­
nea cerinţe vor fi atenuate, se
va putea lucra în luiinc obişnuite,
despic mediul în care se desfă­
şoară activ itatea ştim de acum
destule. Ca parte a programului
shuttle sc arc in vedere transpor­
tarea pc orbită chiar a uuor per­
soane care nu fac operaţii de
zbor, ele urmînd să participe la
experienţele ştiinţifice planifica­
te, cum ar fi cele biologice/' Sc.t.
76
18 IV 74 p. 6 //din avion -j- rache -
tc'll■
a v i6 n -sp î6 n s.n. „Agenţia Cliina
Nouă anunţă că, la 12 m artie,
a fost pus în libertate J.T .D .,
spion al Agenţiei Centrale de
Investigaţii a S.U .A ., arestat
după doborîrea avionul ui-spion
la bordul căruia la 29 noiembrie
1952 a pătruns în spaţiul aerian
al R .P . Chineze/ 1 R .l . 13 I I I
73 p. 6 (din avion -1- sp io n ; cf.
fr. avion esp ion ; DMN 1969).
a v to lc t s.n. — Automobil zbură­
tor — „Avtolct-ul e un automobil
fără roţi/' Sc. ÎS I I 63 p. 6 (cuv.j
rus.).
a y a to la h s.m. — Şef al sectei
mahomedane şiite „ Jo i s-a
reîntors în Iran aiatolahul Iv.,
liderul opoziţiei siite iraniene/'
Sc. 2 I I 79 p 6. „ în tr -un interviu
difuzat de postul de radio fran­
cez «Europe— 1», primul ministru
al guvernului iranian, S .B ., a
declarat că va rămînc în funcţie,
deşi liderul opoziţiei şiite, ayato­
lahul K ., i-a cerut să demisioneze/'
Sc. 3 I I 79 p. 6 „A ten tat terorist
în Iran . Postul dc radio Teheran...
a an un ţat că în capitala Iranului
a fost asasinat ayatolahul M.M.
în memoria ayatolahului a fost
proclam ată o zi de doliu naţio­
nal/' Sc. 3 V 79 p. 4 (cuv. persan,
in tra t în rom. prin fr., engl).
azzuro s.m. (sport) — F otb alist
din echipa Italiei — „ Azzurii con­
duceau cu 1 —0../' R .l . 23 V 78 pi
5 [pron. adziiro] (cuv. i t ) .
 DICŢIONARELE ALBATROS
baby-baselict s.m. 1976 (sport)
— Baschct simplificat — v.
mixi-basckct [pron. bebibdschet]
(din baby 4- baschct).
baby-cart s.m. 1973 (sport) — Cart
pentru copii — v. mini-avion, avio-
car [pron. bebiedrtj (clin b a b y c a r t).
baby-skillît s.m. (sport) — Ski-
lift dc proporţii mai mici — „Ză­
pada abundentă i-a găsit pc orga­
nizatorii activităţilor sportive din
Abrud, judeţul Alba, cu toate
pregătirile încheiate. Prin grija
comitetelor sindicatelor şi a aso­
ciaţiilor sportive locale, a fost
montat un ibaby-ski-Ufl », s-au
procurat 120 perechi noi de sclii-
uii, echipament si bocanci, an fost
verificate si marcate pîrHile de
fond si probe alpine/ 1 M. 19 X I I
73 p. ; v. si iclccabină [pron.
bebischilifr (din baby + skilifl).
bnc-donnîttfr s.n. 1963 — Bac cu
funcţie dc dormitor — v. şalupă-
auiomolil (din bac -f- dormitor).
bndmînton s.n. (sport) — J^«
sportiv, înrudit cu tenisul, prac­
ticat cu o minge mică prevăzuţi
cii pene sau cu un fel dc aripioara
dc plastic, care sc aruncă cu
racheta — „Un sport mai puţin
cunoscut: bachninton/' Pr. R.TV.
11 I I I 78 p. 14 [pron. bedinijifoiî)
(cuv. engl.; cf. fr. badminio»)
DN3).
b alcrin -co rcg răf, -ă s.m.f. — B a le ­
rin care creează un balet — „Cu­
noscut cuplu dc balerini-core-
grafi I\I.C. si Gh. C. cvolueazi
în aceste ;:ilcla Santiago dc Cliilc/"
Cont. 11 11 72 p. 6 (din balerin ♦
coregraf).
balic s.m. (arg.) „...Ca lntr-u*
studiu etnografic, el îşi grupează
obscr/aţiilc în jurul unor moment»
specifice ale existenţei (popu­
laţiei»' investigate: examenul de
admitere, trăit ea o <>z\ fatală
primul curs, balul bobocilor (al
sbalicilon după o expresie mal

«modernă *>../' Sc. 30 X J 77 p. 4
(probabil din bal).
balistocardiogrâm ă s.f. (med.) „Cu
ajutorul sistem elor biotelem etrice
fiziologii sovietici au reuşit să
înscrie o balistocarăiogram ă , adică
o diagramă care reflectă efectul
mecanic al contracţiilor cardiace/'
Sc. 29 I I I 61 p. 4 (din fr. ballisto-
cardiogram m c; FI. Dim itrescu în
L R 2/62 p. 133; DN3).
baHză-îar s.f. 1979 — B aliză cu
rol de far —• v. minigcnerator
(din baliză + far).
baIneoîizioterapeiJtic,-ă adj. (med.)
„La Rîm nicu-V îlcea a fost în­
fiinţată o secţie 'de recuperare
balneo-fizio-terapeatică, d otată cu
bazine cu apă term ală, aparatură
electro-fizio-terapeutică." R .L 4
X I I 75 p. 5 (din balneo - + fizio-
ter apetiţie).
balneokîneoterapîe s.f. (med.)
„B alneokineolerapia — tratam en ­
tul prin mişcare în mediu balnear
— este o form ă m ai complexă, de
tratam ent, de care pot beneficia
a tît oamenii bolnavi, cît şi cei
sănătosi, în scopul prevenirii unor
boli/* Sc. 13 V I I I 78 p. 2 (din
balneo - + kineoterapie).
baJ6n -s6ndă s.n. — B alon liber
echipat cu o radiosondă, utili-
ra t în meteorologie — „El a
exclus, de asemenea, posibilitatea
interceptării unui balon-sondâ sau
a unei paraşute meteorologice/'
R .l. 8 I I 74 p. 6. „Cu aju to ­
rul unui balon-sondă, cercetători
de la Institutul Max P lanck
78
şi de la U niversitatea din Tiibin-
gen au descoperit o stea cu cel
m ai puternic cîmp m agnetic cu­
noscut — 4,6 m iliarde de Gaussi."
Cont. 12 V I I I 77 p. 5 ; v. şi
I .B . 4 X 74 p. 4 (din fr. ballon-
sonde , germ. B allon son dc; D T P ,
L T R ).
balotâ vb. I. (tehn.) —•A strîn g ela
un loc în baloturi — „De regulă p a­
iele ce răm în de la recoltatul griului
pot fi valorificate la un preţ bun.
L a cooperativa agricolă din H a-
gieşti-Ilfov s-a găsit o soluţie
«originală» : au fost arse pe loc.
în felul acesta s-a renu nţat la
balotatul paielor de pe 137 ha.
H alal gospodari!" R .l . 28 V II
73 p. 5 (din [a fa c e ] balot).
bâncă s.f. (în sintagmele bancă
de date , de transpl antologie, de
in form aţii , de organe, de cuvinte)
— Organism unde se centra­
lizează şi se conservă inform aţiile
prelucrate cu ordinatorul, organe
ale corpului omenesc, fişe de
cuvinte etc. — „ B an ca de trans-
plantologie; Clădirea Institutului
de biostructură al Academiei de
m edicină din Varşovia adăposteş­
te B an ca centrală naţională de
ţesuturi — cea mai mare institu ţie
de acest fel de pe continent şi’ a
doua din lume, după cea din
Maryland, S.U .A . Ţesuturile des­
tin ate transplanturilor — grefe
de oase, cartilaje, meninge, ten­
doane, nervi periferici, piele
— sînt preparate pe baza unei
tehnologii moderne/* Sc. 6 X I
77 p. 6. „Proiectul prevede ca
personalul medical să aibă acces
79
la banca de informaţii a unui cal­
culator I.C.L. 1904 prin interme­
diul a 80 de displa}'uri — echi­
pament terminal asemănător unui
ecran dc televizor cu ajutorul
căruia se poate dialoga cu compu­
terul/' R .l. 14 I 78 p. 6. „O co­
misie do experţi a Pieţei comune
a întreprins o inedită investiga­
ţie în problema transplanturilor
de organe, care se izbeşte, adesea,
de lipsa organelor înlocuitoare
compatibile biologic cu organis­
mul persoanelor ce ar trebui să
le primească. <*Băncile de oigane»
create în diferite ţări nu fac întot­
deauna fată împrejurărilor." Sc.
22 IT 79 p. 5 ; v. si R .l. 14 T 78 p. 6 ;
telcmatică, teletexi (după fr. ban-
qitc de clonnâes, d'infonnations,
d'organes, dc mots etc.; cf. engl.
dafa-barih; P R 1949, BD 1970).
b&ncă-pupilru s.f. — Bancă com­
binată cu o masă de scris — ,pO
bancă-pupitru , masa-birou de
studiu etc/' Mag. 7 I 67 p. 6
(din bancă -}- pupitru).
bandă rtilânlă-şcoâîă s.f. „Bandă
rulantă-şcoală. Recent, la fabrica
«Flacăra Roşie» din Capitală a
început organizarea unei benzi
rulante pe lîngă scctorul încăl-
ţămlhte, care va servi drept
şcoală în vederea ridicării califi­
cării muncitorilor/' I.B . 3 X 61
p. 1 (din bandă rulanta -f şcoală;
FI. Dimitrescu 111 SCL 3/70 p.
331).
bantustan s.n. „Mamele şi copiii în
bantustane, Autorităţile sud afri­
cane au dispus strămutarea în
bar-discot £.
bantustane a unui număr de 60 dc*
femei dc culoare, împreună cu
copiii lor, din suburbia Johannes-
burgului, Devon/f Sc. 23 I X 76 p.
6. „Este de asemenea semnifica­
tiv faptul că bantustanele, fai­
moasele rezervaţii pentru afri­
cani, create de către autorită­
ţile din Pretoria «scapă puţin citc
puţin de sub controlul autorită­
ţilor»" (f.d.). „Romanul surprinde,
prin prisma unui caz particular,
mai toate racilele tragice ale se-
gregaţionismului — dezmembra­
rea forţată a familiilor, transmu­
tarea cu sila în bantustane, bruta­
litatea poliţiştilor;./' Sc. 19 I 79
p. 3 (din engl. bantustown).
bantustanizare s.f. — Trecere
într-o rezervaţie, intr-un regim
dc apartheid — „Farsa bantus­
tanizării. Săptămînalul «Time*
despre încercările regimului de
la Pretoria de a perpetua politica
de apartheid." Sc. 23 X I I 77 p. 6
(din bantustan).
bar-cafeneâ s.n. — B ?r în care se
bea cafea — „ Barul-cafenea spre
exemplu, a fost desfiinţat. Acum
unitatea desface specialităţi ele
bombonerie si băuturi pentru
acasă." I.B . 5 VI 72 p. 2 (din
bar -r cajcnea).
bar-dîscot£că s.n. — B ar cu spe­
cific de discotecă — „Anul acest a
complexul vine cu noutăţi: uu
camping cu 13 căsuţe cochete,
suspendate pe stîlpi, un bar-disco-
tccă, al cărui program a debutat
s îmbăta cu muzică excelentă,
stereofonică şi cu orgă de lumini/*
b a r-d isco te că
I .B . 9 V II 73 p. 3 (din bar +
discotecă, după fr. bar-discoiheque ;
DMC 1968).
barâcă-dorm îtâr s.î. — B aracă ce
serveşte drept dorm itor — „Din
plăcile aglom erate se vor face şi
cabane turistice, b ar aci-dor mit oy
în pădure, solarii etc.“ Sc. 14
V I I I 62 p. 3. „Asediind barăcile -
dormitor din localitate, forţele de
ordine au arc5;tat 22 de persoane,
conducîndu-Ie spre o destinaţie
necunoscută în vederea expulză­
rii/' Sc. 1 V I 77 p. 4 (din baracă -\r
dormitor ).
bas-barfton s.rn. (muz.) — Voce
bărbătească interm ediară între
cea de bas şi cea de bariton —
* V ocea sa gene roasă de ba s-bari­
ton a sunat la sfîrşitul spectacolu­
lui to t a tit de odihnită şi de proas­
p ătă ca şi Ia început". I .B ; 26 I
61 p. 2 ('din bas + bariton;
FC I 5 3 ; D.Muz.).
basm-comcdfe s.n. — Comedie
în formă de basm — „ «Dragonul»,
basm-comcdie în trei acte de auto­
rul sovietic E .S / ' Cont. 19 V
67 p. 4 (din basm + comedie ).
bctcij s.n. 1.97S (tehn.) — U tilaj
folosit în filatură — v. m ing;
v. şi R .i. 13 V I I I 80 p. 3 (din fr.
baltage; D T P ).
batîscâf s.n. (mar.) — Subm arin
folosit pentru explorarea marilor
aam eim i — „Un exerciţiu de sal­
vare subm arină a fost realizat
cu succes de m arina franceză in
rada portului Borm es-les Minosas,
cu participarea batiscafului cAr-
80-
him ede» şi a farfuriei-plonjanto
«Cî'ana»."’ R.I. 5 V I 74 p. 6,
„Centrul N aţional francez pentru
studii asupra oceanelor a anunţat
trecerea «în rezervă operaţio­
nală» a batiscafului «Arliimede»/'
R .I. 5 IV 75 p. 6 (din fr. bathy-
sca p h e; D E X , DN3).
b â z ă s.f. (în sint. a avea la
bază^ din argoul elevilor) „Elevii
dacă vor să spună că-s bine pregă­
tiţi, se folosesc de expresia a
avea • la bază (am la bază , „ştiu,
am în v ăţat"). R .lit. 19 V II 79
p. 9.
bâză-magazfn s.f. „P oate că ar
trebui lu ată în scam ă ideea Înfi­
inţării de baze-magazin pentru
unităţile de cercetare şi înv ăţă-
m înt, de unde să se poată procura
rapid şi în ca n tită ţi strict nece­
sare diverse m ateriale şi piese do
schimb/' I .B . 1 IV 72* p. 3 (din
bază -f- Magazin).
băieţfsm s.n. — Specific al carac­
terului de b ăiat întiln it la o fată —
„ în gama v ariată a rolului într-o
dram ă puternică, n aiv itatea de
idilă reţinută, uimire, eroism,
băieiism . ’ fem initatea uşor ado­
lescentina/' Luc. 15 V 62 p . 9
(din băiat 4- - ism ).
b ă itttiră -d în a m ftă s.f.
— B ău tu ră
foarte taro — „Din com erţ au
dispărut aproape com plet acele
băutiiri-dinamită, fabricate pe b a­
ză de esenţe şi culori, num ite
popular <<Secărică/>, «Adio m am ă»
etc/‘ R .I. 19 I I 67 p. 3 (din biw*
tură dinam ită).
$1
beat s.n. (muz.; anglicism) — Stil
modern dc muzicii uşoară şi
jaz — „Georgie Famc este un
amalgam rar înt'ilnit — vocalist,
instrumentist şi compozitor do
raloarc, aflat la intersecţia beat­
ului cu jazz-ul si blues-ul/*
6ăpt. 22 I I I 74 p. 13; v. şi 2 X I
T9 p. 7 [pron. bit] (din engl., fr.
beai; P R 1966; D J ; DN3).
beatnic s.m. 1967 (anglicism)
— Tinăr din occident care, prin-
tr-o ţinuta total neîngrijită, işi
afişează protestul faţă de socie­
tatea de consum — v. halucino­
gen [pron. bîtnic) (din engl., fr.
beatnic; SI. Glieorgliiu în L R
2/68 p. 131; P R 1959; DAm;
t>N3).
feeefalo s.m. (zool.) „Fermiera
elveţian F .S . a reuşit, pentru
prima oară pe continentul
nostru, să încrucişeze bizonul
cu vaca. în S.U.A. a fost
nevoie de 75 de ani dc cercetări
şi experimente pentru a obţine
acest hibrid pc carc (americanii
II numesc cbccfalo\) (de la buf-
falo — bivol, bizon şi beef —
carne dc vită)*' Sc. 16 V I 79 p.
5 [pron. blfăhit] (din engl. anicric.
bcefalo),
i•
belbtir s. „Specialiştii Academiei
de ştiinţe din Biclorusia au
elaborat procedeul fabricării unui
nou produs foarte rezistent, de­
numit îBclbor » a cărui duritate
este comparabilă cu cea a dia­
mantului.. / 4 Sc. 19 V 77 p. 4.
mQ invenţie, în curs de brevetare,
aparţinînd unui colectiv de oa­
meni de ştiinţă din R .S .S . Bielo­
best-s6Her
rusă, rezolvi problema prelucră­
rii de înaltă precizie a pieselor
din oţeluri călite. Este vorba de
realizarea unui material extradur,
denumit * Bclbor » care poate fi
comparat numai cu diamautul
şi prezintă calităţi superioare
la acţiuni termice ridicate/ 4 Sc.
3 V III 77 p. 6 (cuv. rus.).
benefic, -ă adj. (livr.) — Favora­
bil, binefăcător, plăcut — „Am
putea spune, poetizînd, că în
aceste zile, percv.ii cSimezci’) au
fost incendiaţi de Dipşe. Dar
incendiaţi bene fie, feerie/ 4 Sc.
1 V II 75 p. 4 (din fr. b'Jnefiquc;
cf. it. bcncjico; D E X , DX3).
berărîe-plăcintărfe s.f. 1969 — Be­
rărie în care se consumă şi plă­
cintă — v. intimizare (din beră­
rie + plăcintărie ).
bestlr s.m. (zool.) „O nouă spe­
cie dc peşte va îmbogăţi bucătă­
ria sovietică. Este vorba dc aşa-
numitul abesten, rozul ta hi l în­
crucişării unei specii de moruni
mari de sule de kilograme cu
cega/* Sc. 22 IV 75 p. 6 (cuv. rus.
compus din b e j uga] „morun*'
slcrjiad'] „cegă').
best-s6Iler s.n. (anglicism) — Car­
te, lucrarc caro are un mnre suc­
ces (de v în zare) — „Succesul pe
caro l-a avut la începutul acestui
an în Japonia filmul realizat după
cartea lui Sakio Ivonat.su <Siîr-
şitul Japoniei) (un best-sclicr şi
ca) se explică tocmai prin fap­
tul că cineastul, ca şi scriitorul,
arată ce s-ar intimpla cu viaţa*
©amenilor dacă s-ar produce o
best-seller
mare' catastrofă seismică/'- Cont.
30 IV 74 p. 10. „Un best-seller
în Ungaria. Unul din cele mai
mari supcese de librărie din ulti­
mii ani în U ngaria este volumul
«Ars M ath em atica»." Cont. 10 V
74 p. 9 ; v. si Săp t. 5 V I I 75 p.
4, Sc. 17 V II 74 p. 6, 27 X 74 p. 6,
R .lit. 10 X 74 p. 22 (din engl.,
fr. best-seller; DMN 1954; D .A m .;
DN3)
bita-and orfină s.f. 1976 (med.)
— Tip de hormon — v. protidic,
sufierm orjină [şi betta-andorjina]
//din beta + an dorjin ă)I.
beton-auto — M aterial de cons­
trucţie rezu ltat din presarea auto­
vehiculelor vechi şi am algam area
cu beton — „Beton auto. Sculpto­
rul german G .E . este autorul unui
brevet care propune o soluţie
ingenioasă pentru valorificarea
caroseriilor autovehiculelor scoa­
se din uz. P o triv it procedeului
său, «epavele» auto sînt presate
şi apoi se toarnă peste ele beton.
T31ocurile astfel realizate pot fi
folosite la ridicarea digurilor,
barajelor şi altor construcţii si­
m ilare/ 1 Sc. 14 V 73 p. 4 (din
beton + auto).
bibliof iSistic adv. „B ibliofilisfic,
varianta gălăteană prezintă une­
le particu laritaţi. Manuscrisul este
încadrat în chenar de a u r..." Sc.
29 UT 72 p. 4 (din bibliofil +
-istic ).
biblîolecă-vitrină s.f.. — Piesa
de mobilă ce cuprinde o biblio­
tecă şi o vitrina- — „[Camera]
cuprinde, între altele, o biblio ­
82
tecă-vitrină , avînd un loc special
prevăzut pentru pic-up şi magne­
tofon." Sc. 2 V I 62 p. 2.\,Nu este
cu putinţă să nu doriţi a vă trece
palm a peste furnirul de înaltă
calitate, peste bronzurile fin cize­
late, peste incrustaţiile în «bis-
cuit» al unei superbe biblioteci -
vitrina de cel mai autentic stil
«Em pire»; sau poate v ă atrage
mai curînd asprim ea aparentă
a malionului din care este cons­
tru ită această comodă-scrin, piesă
funcţională de mare efect." Săpt.
14 X I I 73 p. 8 (din bibliotecă -fr
vitrină).
bic s.n. — Instrum ent de scris
alcătu it dintr-un tub de pastă
colorată cu o m ică bilă în v îrf;
pix — „Prefer să scriu cu bicxil
decît cu stiloul." (din fr. b ic;
P R 1950).
bicicletă-skî s.f. „Un original vehi­
cul, aşa-num ita bicicletă-sliit rea­
lizată din ghidonul unei biciclete
şi un ski, apărută în anul acesta
pe pîrtiile din Alpii elveţieni."
Mag. 29. X I I 66 p. 3 (din bici­
cletă + schi , probabil după model
fr.).
bidonvîl s.n. — Cartier de locuinţe
foarte sărăcăcioase, de obicei im ­
provizate la periferia marilor o-
raşe — „Oferise propria sa locuin­
ţă din bidonvil unei biete văduve,
m am ă a patru copii, expulzată
de tui proprietar necruţător."
R .I. 3 V 74 p. 2. „C.C. a fost
violată în două rînduri. Prim a
oară, în august trccu t, de către
14 tineri de la periferia Romei,,
63
dintre cci care sînt numiţi acolo
fborpatari >> şi trăiesc îngrămădiţi
în mizeria lor in bidoniiluri..." R.I.
25 IV 77 p. 6 ; v. şi Cont. 31
V III 79 p. 6 ; sxtbmarginol [şi bi-
donviile] (din fr. bidonviîle; cf.
engl. bidonviîle; P R 1950, BD
1970; DN3).
BIG s.n. 1975 — Unitate comercia­
lă de mari proporţii, supermaşa-
zin — v. tmitatc-eUilon; v. şi Săpt.
7 X II 79 p. 6 (abreviere din ini-
ialele cuv. B[ăcdnie], l[ndustria-
Îe], G[ospodina]).
bikini s.n. (moda) — Costum de
baie feminin foarte redus, alcă­
tuit din două piese — „în această
teribilă vară, costumul de baie
lansat cu tamtam, cu reclamă
publicitară de cea mai profundă
rezonanţă, este costumul dintr-o
singură piesă, dar care nu sc
ştie prin ce miracol al croielii,
este chiar mai insignifiant decît
bikiuiî'rile anilor trecuţi/' Săpt.
17 V 74 p. S; v. şi 6 VI SI p. S
(din ensrl.» fr. bikin i; P R 1947;
D E X , DN3).
biklniân.-ă s.m.f. — Locuitor al
insulei Bikini — „Primii 97 de
bikijiicni carc au revenit acum la
caselc* lor privesc încă cu suspi­
ciune perspectivele insulei lor/ 4
R.I, ÎS X II 74 p. 6 (din Bikini +
bilharzî6ză s.f. (med.) „Apa din
anumite regiuni ale globului...
poate să pună 111 pericol, 111 spe­
cial în ţări mai puţin dezvoltate
din Africa, sănătatea oamenilor.
Este vorba despre răspândirea
6*
Dioccrâinfc
bilhavziozci, maladie infecţion?â
implacabilă care ameninţă ’ sute
de milioane de oameni... în
apa dulce a riurilor din aceste
regiuni există o lan/ă microsco­
pică care... poate invada treptat
sistemul digestiv, ficatul, rini­
chii/' R.I. 9 I 77 p. 6 ; v. şi Sc.
11 VI S0 p. 5 (din fr. bilhaizio -
sc; DM).
bioastro nautică s.f. „Institutul de
medicină aeronautică din Polonia
— primul de acest fel din Europa
— îşi serbează zilele acestea a
50-a aniversare. Institutul 111-
tîmpină jubileul desfăşurind o
activitate prodigioasă pe tărî-
mul bioastronauticii — un nou
domeniu al cercetărilor biologice
şi medicale. Această nouă disci­
plină îşi propune ca obiectiv
principal să ferească pe ora de
factorii care-i dăunează sănătăţii
în timpul zborurilor cosmice/*
Sc. 3 X I 7S p. 5 (din germ.
Bioasironciutih, fr. bioastrenauti-
quc; DMC 1966; DN3).
biobucătarie s.f. „Aşa cum s-a
anunţat, la bordul lui <*Soiuz —
13» funcţionează o «biebucâtâ-
ric ». producînd albumină ce poa­
te servi ca aliment/' R.I. 22 X II
73 p. 6 //din bio- -f- bîtcJfJtie/l .
biocerâmîc, -ă adj. „Specialiştii
din R .F.G . au pus la punct un
material care dă rezultate deose­
bit de bune ca substituent al
materialului osos. Este vorba do
un tip de argilă pe bază de oxid
de aluminiu pur, care se deose­
beşte de masele plastice şi meta-
biocerâmic
lele folosite pînă î n . prezent în
protezele dc os prin faptul ca
esle suportat mai bine de ţesu­
turi, neiiind descompus sau a ta ­
ca t prin coroziune. Proteza bio -
cer am ică poate fi grefată fără a sc
recurge la cim entul dc os, care dă
deseori naştere la com plicaţii/'
Sc. 5 X 74 p. 6 (din bio - + ccrcl­
inic, probabil după model germ.).
biocombustîbîl s.m. 1979 — Com­
bustibil de origine biologică — v.
a ^rienergie //din bio- + combus­
tibil lkf.
bîoconipatîbn,-ă ad j. (med.) —Com­
patibil cu organismul uman —
„Pentru prinderea oaselor în caz
dc fractură se folosesc adesea
ştifturi m etalice. Scoaterea lor
din os, după sudare, nccesită
însă o operaţie suplimentară.
Pentru a ev ita această a doua
intervenţie, specialiştii sovietici
în domeniul tehnicii medic ide
au propus confccţionarea ştiftu-
riîor din polimeri biocom paiibili.
Asemenea ştifturi... prezintă m a­
rele avantaj" că se resorb cu timpul
în organism, fără nici un fel de
efecte dăunătoare/' R .l. 29 V I I I
77 p. 6 (din Ir. biocompaiible).
biocurGnt s.m. (liz.) — E lcctricita -
tc de origine anim ală — „ L a bor­
dul navelor era in stalat un apara-
ta j . suplimentar pentru măsu­
rarea conductibilităţii electrice şi
a biocurenţilor creierului." Sc.
23 X 62 p. 4 ; v. si R .l. 13 X I
79 p. 6 (din bio- + careu l; cf.
it. hiocorrcnic; V R C 2 7 1 ; D E X ,
DN3),
84
biodegradabil, -ă adj. — Care sr
degradează sub acţiunea uno;
factori biologici — „în tratarea
glaucomului, afecţiune ocu lari
gravă, dc exemplu, o m inuscul',
pastilă este inserata sub pleoapa
inferioară; eonfccţionată dintr-ur;
m aterial plastic biodegradabil.
pastila distribuie trep tat, tim p
de mai m ulte zile, medicamentul ~
Sc. 26 IV 74 p. 6 . „Îiîtr-o anumită
perioadă dc tim p, masele plas
tice sînt convertite de bacteri*
în apă, bioxid dc carbon şi liumu^
obişnuit. Descoperirea a fost v a ­
lorificată de firm a engleză «CoU>
roii L td .» care a şi pus în vînzare
diverse obiecte realizate din plas
tic biodegradabil /' Sc. 12 IX
75 p. 6 ; v. şi 36 V SO p. 5 (cf
fr. biodâgradable , engl. biodegra-
dable; DMN 1966," B D 1968)
bioenergie s.f. (liz.) — Energie*
de natură organică — „ în a n ii
2000 în ansam blul balanţei encr-
getice m ondiale: petrolul v a cons­
titu i 30 la sută din aceasta balanţă
cărbunele şi derivaţii 13 h*
su tă; energia nucleară — 12
su tă; liidroencrgia şi energii
polară — cîte 5 la su tă; bioener
gia, 2 piuă la 5 la su tă; geo
term ia — 2 la sută şi energia
eoliană — 1 la su tă/ 1 Sc. 3 I I 78
p. 8 . «Bioenergia » deschide larg)
perspective. Organismele vii -
sursă inepuizabilă de produs*1
cncrgetice. Microbi «dresaţi», de
poluează mediul înconjurătoi
•produc hrană şi biopcsticide, v ac­
cinuri si hormoni/' Sc. 11 13
78 p. 5 ; v. şi R .l. 17 V 80 p. 6
jl din bio - + energiei].
S5
blofilmograîfe s.f. — Activitatea
şi viaţa cineaştilor — „Printre
autori sînt prezenţi, 111 afară dc
Clair, Gance, Mouicelli şi alţii.
Deosebit de interesante sînt fişe­
le introductive, care prezintă 111
mod succint biofilmograjia auto­
rilor." I.B . 7 I I 67 p. 2. „în Franţa
a început o nouă industrie: de
Ia «film» la «carte», în sensul
editării unor somptuoase volume
cu prefeţe, note şi dosare critice,
biofilmografie de autori si de in­
terpreţi." R. lit. 20 I I I 75 p. 22
//din bio- *rfr film ogrăfie/f.
feiofttotrtin s.n. (tehn.) „Primul
biofitoiron românesc. Construcţia
la care vă referiţi este u11 bioji-
totron. Dcoarece acest termen 1111
a intrat încă în vorbirea curenta,
mă simt obligat să dau cîteva
explicaţii. Cuvîntul «fitotron» este
derivat din două cuvinte greceşti:
«pliytonj>, care înseamnă plantă,
şi «tron» care însemnează maşină,
unealtă. Accastă denumire se fo­
loseşte pentru a desemne un
sistem de sere, camere sau dula­
puri de creşterc a plantelor, utili­
zate în scopul efectuării dc cer­
cetări aprofundate asupra orga­
nismelor vegetale în cadrul unor
programe ce impun dirijarea fac­
torilor* de mediu în totalitate sau
parţial" R.I. 21 I I I 75 p. 2 (din
bio-’ + fitotron).
blogâz s.n. — Gaz degajat de
deşeurile de substanţe organice —
mBiogaz . în perimetrul întreprin­
derii agricole Mcdlin din apro­
pierea Varşoviei a inceput cons­
truirea primei instalaţii de pro­
bîogJâss
ducere a gazului biologic de pc
teritoriul Poloniei." Sc. 2 X I
78 p. 5. „ Biogazul, o posibilă
sursă dc energic." K.l. 27 111 79 p.
3; v. şi 17 VI S0 p. 6 (din germ.
Biogas; 1)N3)
bîogcncrat6r s.m. (fiz.) „Noi ti­
puri de biogcncraîori. în Anglia se
acumulează anual circa 60 milioa­
ne tone de reziduuri agricole.
Aceste resturi organice pot cons­
titui o preţioasă materie primă
pentru fabricarea de... gaz metan,
în scopul valorificării lor au fost
create două modele de biogencra-
tori de gaze, cu un volum de
227 litri şi, respectiv, 1 362 litri.
•Confecţionate din cauciuc, aceste
rezervoare sc umplu a i gunoi
de grajd. Prin fermentarea aces­
tui gunoi se dezvoltă bacterii
care produc apoi gazul metan.4'
Sc. 14 I X 76 p. 6 (din bio-
generator, probabil după model
engl.).
bioglâss s. (tehn.) „«Bioglass > c.cte
numele unui material foarte ase­
mănător cu sticla, realizat dc
curind dc un cercetător dc la,
Universitatea din California şi
care, potrivit specialiştilor, va
permite evitarea a numeroase
amputări chirurgicale. Experi­
mentat asupra animalelor, noul
material a dat rezultate deosebit
de bune în protezele maxilar©
femur etc. Conţinind elemente si­
milare celor care alcătuiesc osul
natural, «bing!ass:‘J * asigură o
sudare rapidă." Sc. ÎS VI 76
p. 6 (cuv. engl.).
b io g ra fia
biograîiâ vb. I — A scrie o bio­
grafie — „ [I.B .] biografiază me­
todic, ca un astronom, pe fiecare
dintre m em brii acestei constela­
ţii." Luc. 27 V 67 p. 3 (din bio­
grafie).
bioindjcator s.m. „Dacă pe de o
parte, sub form ă de m aterie
prim ă pentru industria ţigărilor,
tutunul contribuie la poluare, pe
de altă parte el este apreciat de
specialiştii germani ca un bio -
indicator deosebit de fidel, care
v a perm ite efectuarea unor măsu­
rători precise asupra poluării a t­
mosferice din fostul oraş olim pic."
Sc. 21 X I 74 p. 6 //din'bio- + in ­
dicatori/.
bioingîner s.m. — Specialist în
bioinginerie — „ B ioin gin erii şi
gama aparaturii medicale rom â­
neşti." R .l. 1 I X 78 p. 2 (der.
regr. din bioin gin erie; cf. engl.
bioengineer; B D 1970).
bioinginerie s.f. — Ştiin ţă de
graniţă între biologie şi ştiinţele
tehnice — „Se form ează o ple­
iadă de electronişti specializaţi în
■■astfel de aparate, punîndu-se ba­
zele unei noi profesii de mari
perspective: bioin gin eria . Un cerc
studenţesc de bioinginerie ... acti­
vează în prezent la In stitu tu l
politehnic în strînsă legătură şi
colaborare cu In stitu tu l mcdico-
farmaccutic* din C luj-N apoca."
R.l. 1 I X 78 p. 2 (din bio- + ingi­
neri ct după engl. bioenginecring ;
Tn. H ristea în R .lit. 17 I 80
p. 9 ; B D 1969; DN3).
85
b io lig -p rc te c ţîo m s f s.m. „Nu vreau
să spun vorbe m ari, dar prevăd
că în viitorul cel mai apropiat
v ia ţa va impune apariţia unei
noi m eserii: cea de biolog-proîcc-
ţionist. P oate că nu-i va zice chiar
aşa, dar oricum se va numi, va
fi' nevoie de oameni specializaţi
în păstrarea echilibrului ecologic."
R .l. 12 X I 75 p. 2 (din biolog +
protecţionist ).
b io lu m in csce n t, -ă adj. — Care
are proprietatea de a em ite lumi­
nă — „Oamenii de ştiinţă de
pe o navă de cercetări a marinei
am ericane au capturat, în largul
insulei Hawaii, un rechin de un
tip necunoscut pînă acum. Botul
său suscită în mod deosebit in te­
resul specialiştilor. P revăzut cu
o lim bă mare şi groasă şi cu şirul
de colţi extrem de ascuţiţi (în
afara dinţilor obişnuiţi), acest
bot este acoperit cu substanţe
bidlum inescente/( Sc. 29 X I I 76
p. 5 (din fr. bioluminesoent; DN3).
b io n iâsă s.f. — C antitatea de
m aterie vie pe u nitatea de supra­
fa ţă — „în procesul de obţinere
a album ine i rolul principal îl
are bacteria denum ită Methylo-
monas Clara, care se hrăneşte
cu m ctilalcool, un produs al
ţiţeiului. «Bine hrănită», bacteria
creşte si se înm ulţeşte foarte
repede, astfel că, în decurs de
cî te va ore, ca îşi dublează biom asa,
odată la 2 sau 3 zile putînd fi
recoltată." Sc. 12 V 78 p. 6.
„Ga/, metan clin biom asa ." R .l.
2 IV 79 p. 3; v. şi Sc. 21 V 80
87
p. 5 (clin fr. bioniasse; DMC
1978; DM, LGG ; DN3).
blomatcmâtlcă s.f. „ Biomatema -
tica — tînără ştiinţa de contact
născută din asocierea biologiei
cu matematica — cunoaşte de
pe acum o scrie de realizări intere­
sante." Cont. 18 III 66 p. 8.
„Dr. T.P., cercetător la Institu­
tul de statistică matematică, a
plecat în Anglia unde va urma,
timp de 6 luni, un program de
specializare în domeniul bioma -
t e m a t i c i i I.B . 22 I 72 p. 3 ; v.
şi Fl. 9 I I I 78 p. 11 inter di scipli-
naritate (din fr. biomathâmatiquci
Th. Hristea în R. l i t 11 X I 76
p. 9 ; DM; DN3).
biomateriâl s.n. (med.) „ Biom a-
teri alele sînt produse care servesc
la restaurarea sau înlocuirea unor
ţesuturi vii care au avut de sufe­
rit din diferite cauze. Ortopedia
este principala beneficiară a unor
asemenea materiale, dar ele sînt
utilizate, de asemenea, în chirurgia
vasculară.1' Sc. 11 X 77 p. 4
//din bio- 4 - material//.
blomediclnă s.f. — Ştiinţă de
graniţă între biologie şi medi­
cină — „în zilele de 26 şi 27 februa­
rie, la 'Washington a avut loc o
conferinţă româno-americană în
problemele biomedicinei." Sc. 28 I I
79 p. 2 (din engl. biomedicinei
BD 1970).
bl6n!că s.L t>Bionica: ştiinţa
sistemelor al căror principiu este
sugerat de sistemele naturale."
R. lit. 1 X 68 p. 23. „De fapt ce
este bionica ? întreabă autorul
biuplâst
P.R . în introducerea articolului.
Această ştiinţă ambiţioasă, pa­
sionantă — răspunde el ~ vrea
să fie o tentativă de apropiere a
disciplinelor biologice şi fizico-
matematice. Ea ar putea fi defi­
nită şi ca «arta de a utiliza cunoaş­
terea sistemelor vii pentru a găsi
soluţii problemelor tehnice*." Sc.
25 X II 77 p. 5 (din fr. bioniqKt,
engl. bionics; P R 1958; bionica
s-a născut oficial în 1960, cf.-
DMN; BD 1966; D.Filoz.; D EX ,
DN3).
bîopatologfe s.f. (biol.) — Ştiinţă
de graniţă între biologie şi pato­
logie — „în Bucureşti a fost înfiin­
ţat Institutul de biologie şi patolo­
gie celulară. în cadrul noului
institut, subordonat Ministerului
Educaţiei şi Învăţămîntului. se
vor efectua" cercetări privind bio-
patologia celulară şi moleculară
a ţesuturilor funcţionale." Sc. 7
V 78 p. 5 //din bio- patologic//.
biopesticid s.n. — Pcsticid produs
de un organism viu — „Există
microbi care fabrică pe cale natu­
rală biopesticide deosebit de efi­
ciente." Sc. 11 I I 78 p. 5; v. şi
bioenergie //din bio- -ţ- pcsticidf/.
bloplâst s.n. „O firmă din Londra
a fabricat un material plastic
degradabil. Noul produs, denu­
mit «bioplast )>, este obţinut prin-
tr-un procedeu special din poli­
meri şi amidon. Acesta din urmă
intrînd în compoziţie în propor­
ţie de 40 la sută, face materialul
atacabil de microorganismele din
sol, astfel că îngropat In pănv'nt,
bioplâsi
bioplashtl se descompune în de­
curs de cinci ani. în acest fel,
încetează de a mai fi poluant/'
R .l. 23 X I 75 p. 4 (cuv. engl.).
biopreparât s.n. (biol.) „O vizită
1a. In stitu tu l de cercetări v ete­
rinare şi biopreparate «Pasteur»"
Sc. 6 I I 63 p. i //din bio - -f pre­
p a r a i; cf. rus. biopreparat//.
bioritm s.n. (biol.) — Cadenţă
ech ilibrată a activ ităţii organis­
mului — „Gcroigicna înseam nă
în primul rînd planificarea mo­
dului de v ia ţă a fiecărei zile şi
apoi a săptăm înii, anului etc.
BioriUmirile trebuie rcspcctate
dacă dorim să răm inem oameni
echilibraţi fizic şi psihic/' Sc.
2S I I 76 p. 2 ; v. şi bioritm ogram ă
(din engl. biorhyîhm ; B D 1966;
DM).
btorihnogrăm ă s.f. (biol.) „În pro­
gramul universităţilor din S.U .A .,
Canada precum şi dintr-un num ăr
de ţări din Europa occidentală a
fost introdusă ca ob iect de studiu
teoria biori imurilor. P o triv it a-
ccstei teorii, v ia ţa oricărui indi­
vid este reglată, chiar din mo­
m entul naşterii, de trei ritm uri
biologice: fizic, em oţional şi in­
telectu al... Se alcătuiesc, cu a ju ­
torul com puterelor, aşa-num itcle
bioritmograme, care oferă indicii
utile pentru planificarea activi-
tă tii individuale/' Sc. 14 V I
79 p. 5 ; v. şi R .l. 19 I I 81 p. 2
//din bioritm -J- -gram ajj.
biosatelii s.m. — Sa telit lan sat în
cosmos avînd la bord bacterii,
animale — „Alţi specialişti au afir­
SG
m at că B on n y a fost expusă unoi
«condiţii extrem e», după cum
reiese din afirm aţia făcu tă în
ziua lansării bio satelitului (28 iu­
nie) că dacă «m aim uţa-as tronau t»
supravieţuieşte 15 zile efecte­
lor im ponderabilităţii experienţa
poate fi considerată drept un
succes/' Cont. 11 V I I 69 p. 9
(din engl. biosatellite ; B D 1964;
M. Glicorghiu în L R 2/68 p. 133 j
DN3).
biospeologie, - ă adj. — R eferitor
la biospeologie — „O curiozitate
a naturii, un fenomen biospeologie
considerat unic la noi în ţa ră şl
printre foarte puţinele din E u ro­
pa, «Peştera lui Adam» dc lîngă
B ă ile H erculane a atras aten ţia
specialiştilor, fiinjl studiata în
am ănunţim e." R .l. 15 V 75 p.
2 ; v. şi 13 X I I 77 p. 5 (din
biospeologie; DN3 ).
b io stim u latiirs.m. — Produs,
substanţă care stim ulează creş­
terea — „în cadrul fabricii de
antibiotice a început organizarea
şantierului dc construcţie a unui
pavilion în care sc vor produce
biostimxilatori, pentru creşterea şi
îngrăşarea anim alelor." # R .l. 6
I X 66 p. 2 ; v . şi parodonioză (din
£r. biosiim ulaieur; DN3 ).
b io stim u lattiriu , -le adj. — C a re
a ju tă la regenerarea ţesu tu rilor —-
„ în sectorul cosm etic, aten ţia
pentru înfăţişarea omului se îm ­
pleteşte cu g rija pentru sănătate/
U n exemplu din numeroasele
care se p ot c ita : crem a pentru
b ă rb ierit bio stimulat orie sem igrasă
conţine vitam ina F , alantom ă.

unt de cacao/' Cont. 28 I X 62 p. 2
(din bio - + stimulator iu).
b lotelem ttric, -ă adj. (biol.) — Ca­
re ţine de biolclemetrîe — „Cu
ajutorul sistemelor bioielcnidrice
fiziologii sovietici au reuşit să
înscrie o balistocardioLTamă/' Sc.
29 III 61 p. 4 (din bioiclcmclrie
-K - ic ; ci. engl, biotdcmclritj
BD 1969).
biotelenntrîe s.f. (biol.) — Ramu­
ră nouă a biologiei care sc ocupă
cu studierea de la distanţă a
organismelor vii — „Ziarul <Eko-
xtoiniccskaia Gazeta» subliniază
cîi. experienţa bogată acumulată,
dc bioiclcv-iztyie — o noua ramură
a ştiinţei — a avut un rol impor­
tant cu prilejul zborului lui Iun
Gagarin."' Sc. 18 V II 61 p. o
(din fr. biotelâmetrie; ci. engl.
bioiclcmcirv ; BD 1966; FI. Dimi-
trescu în L R 2/62 p. 133; DM).
blotftp s.n. (biol.) — Mediu lim itat
cu condiţii speciale de viată —
„Silvicullorii şi vînătorii braileni
şi-au propus protejarea migrat iii or
naturale, precum şi colonizarea
unor fonduri cu specii de vînat.
De o protecţie deosebită se bucură
biotopul «Yilcini\ ioc unic în
Lunca ‘ Dunării, în care vînatul
aripat se buciiră de liniştea nece­
sară cuibărihilm." R.I. 5 V 7S
p. 5 (din fr. bioîope: P R 1947]
biotr6fic. -ă adj. (med.) — Rela­
tiv la nutriţia ţesuturilor — „O
altă^ cale este terapia bioîroficâ
după metoda Aslan, carc a fost
şi este utilizată cu rezultate con­
biovlt
firmate în întreaga luine ca o
terapie cc intervine in restabilirea
ccliilibrului ncuro-psihic, a stării
fizice, ca factor antidepresiv şi
de regenerare, cu eficienţă maxi­
mă în prevenirea fenomenelor dc
imbătriuire precoce." Sc. 30 X I
75 p. 2 (din bio - -f- -trojic).
biotr6n s. (med.) „Un complex de
săli climatizate, destinat diferi­
telor tratamente medicale, a fost
construit în apropierea Moscovei,
în momentul dc faţă, acest centru,
denumit bioiron, se află în prob©
tehnologice... Bioironul este con­
struit dintr-o cutie metalică de
mari proporţii, acoperită cu un
strat gros de beton. Pereţii celor
două saloane ale sale, avînd con­
tact permanent cu pămintul, re­
prezintă un fel de ecrane protec­
toare împotriva cîmpului electro­
magnetic/ 1 Sc. ÎS V 78 p. 5
//din bio- + -tron „instalaţie" j
probabil cuv. rus.//. ^*
bîovit s.n. „Un colectiv dc ca­
dre didactice de la Facultatea
dc industrie alimentară a Univer­
sităţii din Galaţi a realizat un
nou produs alimentar denumit
tBiov-if* obţinut prin valorifica­
rea superioară a germenilor de
griu. Bogat în vitamine, grăsimi
si proteine şi avînd un gust plăcut
este recomandat ca fortifiaut şi
stimulator în hrana copiilor şl
convalescenţilor/ 1 R.I. 17 VI 76
p. 5. „Biovit (făină de germeni de
griu) este noul produs alimentar
care se recomandă gospodinelor
pentru prepararea Îngheţatei şi a
diferitelor creme pe bază d«
fcîovit
lap te." R .l. 29 V II 77 p. 3 (din
hio- vit[amină]).
bipârk s.n. „Dispozitivul «Bi-
frarh », realizat în Fran ţa, permite
pararea a două autovehicule în
locul destinat pentru unul singur.
Primul din vehicule este garat
!a nivelul solului, iar celălalt pe
o platform ă superioară." Sc. 25
X I 75 p. 6 (din fr. bipark).
bir s.m. „E tiop ia are o nouă mo­
nedă naţională «6z>» în locul (do­
larului etiopian»" R .l. 11 X 76
p. 6 (cuv. etiopian).
bîsSrică-cetăte s.f. — B iserică
întărită ca o cetate — „O alta
lucrare a academicianului G.O....
este studiul monografic consa­
crat bisericilor-cetăţi din Ardeal."
Cont. 18 I 63 p. 2 (din biserică
+ cetate).
b îsS rică-m on uinS n t isto ric s.f. „în
perioada 29 octom brie — 9 noiem­
brie, o echipă de specialişti... a
execu tat la biserica-monument is­
toric de la B oian a (ridicată în seco­
lele X —X I I I ) lucrări de desali­
nizare a picturii m urale printr-o
metodă originală... [care] constă
in folosirea fenomenului electro-
osmotic şi a efectului de pertur­
bare term odinam ică." R .l. 11 X I
72 p. 6 ; v. ş iR l. 13 X 81 p. 1 (din
biserică + monument istoric).
bis£rică-necr6polă s.f. „S-a ter­
m inat restaurarea bisericii-necro -
pole a lui Ştefan cel Mare şi
construirea unui muzeu care v a
adăposti o valoroasă colecţie de.
90
artă m edievală." R .l. 26 X I I 75
p. 5 (din biserică + necropolă ).
bîstrâ s.n. — Mic restaurant,
circium ă — „în badinena de
bistro care se consumă pe scena
Teatrului de Comedie, ecoul grav
al piesei ... are o rezonantă vă­
tu ită ..." R .lit. 15 I I 79 p. 16
[var. bistrou] (din fr. bistro[t];
DN3).
bişniţar s.m. (colocv.) — Aface­
rist — „Ne-a acostat cu vorbe
şoptite printre dinţi: «Am un
ceas, chilipir, îl vînd ieftin...»
«Cum vă num iţi ?» îl întrebăm
pe bişniţar . « I .B .», zice el, ară-
tîndu-ne un act de identitate
şi... rupînd-o la fugă." I .B . 22 I
75 p. 6 (din biş7iiţă + -a r ; Graur
C. 3 9; D E X ).
biter s.n. — (Mai. ales în sintagr
mele biter-citro , biter-tonic) Tip
de băutură alcoolică am ară —
„Sortim ente noi de băuturi răco­
ritoare, realizate de I.P .A . B ucu ­
reşti în acest sezon: biter-citro ,
biter-tonic , m andora." R .l. 23 V
77 p. 5 [scris şi bitter ] (din germ.
B itter; cf. fr., engl. bitter; D E X ,
DN3).
bîtocrât, -ă adj. (form aţie iro­
nică) „Mastacan,. trăind o v ia ţă
întreagă în ideile «bîtocrate », se
descoperă singur umilit, neputin­
cios, într-o lume a omului, a cărui
arm ă cea mai de preţ este puri­
ta te a morală, dem nitatea." Cont.
15 IV 62 p. 4 (din bîtă + -crat,
după tipul autocrat; FI. Dim i­
trescu în R R L 1/69 p. 5).
 Dl
blazcr s.n. — Veston din stofă
(flanelă) de obicei de culoare
închisă — „ Blazcrcie, pardesiele şi
pelerinele vor fi din nou în actua­
litate." Săpt. 2 I I I 79 p. 8. „...Am
avea nevoie de încălţăminte pen­
tru femei şi pentru bărbaţi cu
caracteristicile pantofilor de pri­
măvară... de pardesie, trencli-uri
şi blazcre, de costume, sacouri şi
pantaloni, de o mulţime de acce­
sorii care se combină cu nn veş­
mânt sau cu un altul." Săpt. 23
I I I 79 p. 8 ; v. şi roclrie-furou
(1972) [pron blâzăr] (din -engl.,
fr. blazcr; DN3).
bloc-cămîn s.n. — Bloc special
amenajat pentru a servi .drept
cămin (studenţesc, muncitoresc) —
„în Bucureşti a apărut un
adevărat •cartier al studenţilor.
Aici se înşiră unul lingă altul
blocurilc-căminc care asigură stu­
denţilor cele mai bune condiţii
dc viaţă şi de studiu." I.B . 1 X I
61 p. 1 . „Este de vizitat un bloc-
cămin pentru 225 de locuri des­
tinat muncitorilor nefamilisti. In
apropiere :se vor ridica alte blocuri
- cămin în care vor fi cazate
circa 3 000 de persoane." R.I.
13 X I 69 p. 3 (din bloc -f cămin;
El. Dimitrescu în LL X/65 p. 232).
bloc-lâmă s.n. — Bloc înalt, para­
lelipipedic, cu lăţimea foarte rnică
în raport cu lungimea sa — „Îutre
pilonii de înaltă tensiune şi dealu­
rile vechi ale Clujului, silueta
cîtoTva din M ocniile-lama » ale
cartierului Grigorescu." Sc. 20 III
65 p. 3 (din>bloc- -ţ- lam a; FI. Dimi­
trescu în SCI. 3/70 p. 326).
blue-jean(s)
bIoc-opcrat6r s.n. (med.) — An­
samblul camerelor si instalaţiile
unui centru chirurgical — „... a-
paratură medicală fabricată la
«LO.R, p, printre care bloo-ope-
rator, bloc de sterilizare, instru­
mente pentru sălile de reanimare
şi de -urgenţă otc." Sc. 15 IV 75
p. 6 (după Ir. blec-opSratoirc;
DM).
bloc-turn s.n. — Clădire înaliă
destinată locuinţelor, în formă de
turn — „[Vrei să fii] ca o mare
poposind în munţi ori ca pe o
stradă un bloc-turn" Gaz. lit.
23 II 61 p. 1. „Zgîrie stele. Un
grup de arhitecţi americani a
elaborat proiectul unui bloc-turn
cu înălţimea de peste 11 500 in/*
Săpt. 16 I I 73 p. 14. „...imobilul
central al întreprinderii — un
bloc-turn cu 31 de etaje..." Sc.
13 I 77 p. 4 ; v. şi 29 III 75
p. 6 (din bloc -f turn, după fr.
imcubîe-tour; DMN 1965; FI. Di­
nii trescu în L R 2/62 p. 133.
FC I 44, 48, 55, 5S, 237).
blond-platinât, -u adj. — Dc cu­
loarea blond cu reflexe argintii —
„Xeluînd în seamă şi latura edu­
cativă în prezentarea şi ţinuta
păpuşilor, 1 .1 .S. uArădcanca» îşi
prezintă modelele cu o coafură
loarte em o d e rn ă în care abunda
culoarea blond-platinat." R.I
2S I X 66 p. ’2 (după fr. blond-pla*
tine).
bluc-jea u(s) s.ra. pi. (america­
nism) — Pantaloni confecţionaţi
dintr-nn material special foarte
rezistent, la modă înccpînd cu
anii *60, purtaţi inai ales de
b lu c-jeaiî(s)
tineri — „P arcă altfel port abktc-
jeans))- ii cum păraţi din banii mei,
parcă altfel este m icro-bicicleta
pe care m i-am cum părat-o din
m unca m ea." S c.t. 23 V II 73 p. 6 .
*S în tc m in toxicaţi, în schimb,
cu o mulţim e de contrafaceri,
dintre care cele mai invadatoare
>ar a fi nenum ăratele feţe şi
5 aţete pe carc le capătă blue-
jean s- ii cu prescurtarea franceză
«le je a n » .“ Săpt. 26 V I I 74 p. 8.
*Cei de aici, din sud, seam ănă
mai curînd escliimoşilor, dar n-au
seninătatea de blînde făpturi a
acelora. îm b răcaţi în blue-jeans,
dar fără să ştie englezeşte, stînd
pe la colţuri de barăci, în grupuri,
vorbind în lim ba lor, par cu toţii
dezmoşteniţi şi d eclasaţi." R .lit.
19 X I I 74 p! 23 [pron. bluglii]
(din engl. americ. blue-jeans: P R
1950; D .A m .; Al. Niculescu în
L L 4/1973 p. 7 -8 ; D E X , DN3 -
blugi).
blues s.n. (m uz.; americanism)
— Cîntcc popular al negrilor din
Am erica şi dans în ritm ul acestei
muzici — „Noi vă aducem exube­
ran ţa jazzului, extazul cîntecelor
«ale spirituale şi v ra ja întunecată
& bluesului. Ca în această «Suită
de blu esu ri », b ucată coregrafică
a tît de colorată şi de expresivă."
Sc. 6 V I I 74 p*. 4. „ în primul
articol din seria B lues , pu blicat
tn numărul trecut, clasificările —
aproxim ative, ca toate clasifică­
rile artistice — se refereau z la
blues- ul originar — cel negru.
De fapt, din «nj3W-generation
blues », de care am inteam în final,
fac parte şi interpreţii albi."
92
Săp t. 19 IV 74 p. S ; v. şi
5 V I I 74 p. 5 ; beat , blucsm an ,
psychedelic [pron. blnz] (din engl.
am eric., fr. blues; DMN 1964 j
D.Am ., D J ; D E X , DN3 ).
b lu csm a n s.m . (m uz.; am erica­
nism) „Blues-ul nu poate fi com­
p a rat cu o poveste înflorită,
com plicată «literară». Nu. E l
povesteşte o «story» (zice B .
B . Ivihg). Nu o story fab ricată,
ci reală; fapte, evenim ente. De
fapt, blitesm am d îşi povesteşte
v ia ţa ; fără amor propriu, fără
m ilă de sine, fără sentim ente
false." Săp t. 19 IV 74 p. S [pron,
bluzmân ] (din engl. am eric. blucs­
man ).
bobfir s.m.. — Persoană care prac­
tică sportul num it bob — „Cea
mai in teresantă evoluţie în străi­
n ătate a schiorilor şi a boberilor
rom âni este, fără îndoială, aceea
de la ln n sb ru ck." Sc. 10 I 64
p. 3 (din engl. bobber; D E X .
DN3).
b o m b asticfsm s.n. — Exagerare —
„Singura anomalie e absurditatea
titulatu rii cu bombasticismele des­
pre im ortalitate şi m obilitate."
Sc. 27 V I 72 p. 6. „I.M . realizează
un tip de eseu lucid fară teribi­
lisme sau b o m b a s t i c i s m e Cont.
19 I 73 p. 3 (din bombastic - f -ism).
boom s.n. (econ.; americanism)
— P rosperitate rapidă, de obicei
de scurtă durată — „în schimb se
poate vorbi de un «boom» al
studiourilor de imprimare, exage­
ra t de numeroase actualm ente,
dar utilizate la nivelul tehnicii
93
mondiale (24 de piste)/' Sc.
28 YI 74 p. 8. „Acest boom al
corespondenţei este explicat dc
faptul ca, incepînd de la 17 martie,
scrviciilc poştale din Marca B ri­
tanic se vor scumpi cu 50 la sută/'
I.B . 17 I I I 75 p. 4; v. şi Sc.
20 X 77 p. 6 ; hcliotehnică [pron.
(din cnsl. amcric., fr. boom;
DMN 196S; D.Am., DI»; D E X ,
DN3).
borgâta s.f. (cir/, ii.) „La Roma,
in perioada postbelică, au apărut
o sută de borgatc (locuinţe gru­
pate în mici aşezări, ridicate fără
permis de construcţie, în zonele
agricole dc Ia periferia oraşelor)/'
Cont. 31 V III 79 p. 12.
borgatur s.in. 1977 — Locuitor al
unui cartier mărginaş (borgata) —
v. bidonvil (din it. borgaia 4* -or).
bors£tă s.f. (italienism) — Geantă
foarte mică pentru bărbaţi —
„Pierdut borsefă albastră." Sc.
11 VI 80 p. 2 (din it. borscita;
V L I; Th. Hristea ia R. lit.
25 X 79 p. 8).
bos(s) s.m. (americanism) — Pa­
tron; căpetenie, iniţial in Ame­
rica — lingă frontiera cu Franţa
s-au depistat cîtcva reţele cu largi
ramificaţii la New Yorli- si Marsi-
lia, au fost închişi ciţiva renumiţi
<fooss$ ca G.B., G.A. sau L.L. ...
Recent s-a semnalat chiar un gen
de activitate mafiotă, aşa-numitul
«rackct delle braccia Este vorba
dc comerţul clandestin c.u mînă
dc lucru/' I.B . 6 IV 74 p. 6.
„După moartea lui G.G., «capo
di tutli capi > (boşul boşilor) îşi
bowllng
disputa postul doi candidaţi: C.G.
şi A .D/‘ Sc. 20 V 77 p. 5; v. ri
I.B . 28 X II 74 p. 4; interpol
(din engl. americ., fr. boss; D. Am*
D P ; D E X , DN3).
boutique s.n. (frânţiizism) — Ma­
gazin mic în care se dcsfac con­
ic cţii, dc obicei dc scrie mică --
„Suflarea feminină a căutat, a
sondat, a defrişat magazine şi
adecvate/' Săpt. 31 X 75 p. 8
„O parte din modelele prezentate
.
boutiquc-xivi întru aflarea lenjeriei
vor fi puse în vînzare la ebotiti-
qifcy>~vl «Moda*, al Centrului de
îndrumare a producţiei şi creaţiei
dc confecţii, tricotaje şi încălţă­
minte al cooperaţiei meşteşugă­
reşti, un mic magazin dc prezen­
tare a creaţiei dc gen a meşteşu­
garilor/' R. 1. 15 I I I 76 p. 3 ; v.
si Cont. 14 V 71 p. 6, I.B . 19 V II
79 p. 2, R.l. 12 V III S0 p. 3
[pron. buiic; var. f. buiioă] (dim
fr. boutique; DN3).
bowlîng s.n. (sport* americanism)
— Jo c dc popice automatizat —
„Aici va fi plantată o adevăraţi
pădure dc arbori şi vor funcţiona
terenuri dc sport, pistă de cârtind,
bording:' I.B . 28 V 74 p. 1.
„28 aprilie — 2 mai, minr/acanţi
la marc. în acestc zile vă stau la
dispoziţie piscine acoperite cn
apă de mare încălzită, luna-
parfcuri, bo:clingf plimbări cu va­
poraşul pe lacul Siutghiol/' R .l.
24 IV 74 p. 4; v. şi Sc. 7 IV 75
p. 3; minigolf (1973) [pron. bdu-
ling) (din engl., fr. bowling) 1P31
1950; DN3).
box-ofnce
box-office s.n. (anglicism) — T ota­
lita te a încasărilor pentru o carte,
un film etc. — „Domnia sa
[Diirrenm att] nu fuge cu to t
dinadinsul de avantajele unui bun
box-ojjice în lumea librăriilor/ 1
Săp t. 22 I I I 74 p. 6. „G .G . a
ieşit din spaghetti-western şi acum
pozează în actor serios, frumos şi
cu box-ojjice." Săpt. 4 I I 78 p. 4.
„... e bine să facem coproducţii.
O şcoală naţională de film nu
se poate clădi decît pe propriile
sale filme, dar o cinematografie
lucrează şi cu muzele şi cu
box-ofjice- ui/' R .l. 31 V 79 p. 2 ;
v. şi Cont. 1 X I I 78 p. 10 [pron.
boxojis] (din engl., fr. box-ojjice;
DMC 1974; DN3).
boy s.m. 1979 (anglicism) — Servi­
tor indigen din colonii (mai ales
în hoteluri) — v. supercivilizaţie
(din engl. b oy ; DN3).
boz6n s.m. 1979 (fiz.) — P articulă
nucleară elem entară al cărei spin
se m ăsoară cu numere întregi —
v. spin, superparticula (din fr.
boson; P R 1950; D T, D F ).
bradisi'sm s.n. (geol.) „Palatul
Ju stin ian din V eneţia v a fi salvat.
Noul p alat din zona lagunei
Veneţia va fi rid icat pentru a se
preveni scufundarea lui definitivă
din cauza terenului, fenomen cu­
noscut sub numele de bradisism.
Proiectul prevede înălţarea, cu
ajutorul m ijloacelor hidromeca­
nice, a Palatului Justinian/* Sc.
18 I X 74 p. 6 (din it. bradisism o;
VIA).
94
b ra ilîo g râin ă s.f. — Comunicare
transm isă pentru nevăzători uti-
lizînd sistemul B raille — „ J.W .,
orb din W ashington, a prim it la
sfîrşitul săptănunii trecu te prima
«braillogram ă » din istoria tele­
comunicaţiilor, ca urmare a ini­
ţiativei companiei «Western Uni­
on». Aceste abraillograme)\ vor
putea fi,' în curînd, difuzate pe
întreg teritoriul S.U.A/' R .l. 27
V I I I 75 p. 6 //din braille +
-gram ajj.
b ra in -d ra în loc. s. (americanism)
„Ţările în curs de dezvoltare...
sînt pe cale de a lua măsuri
serioase, în propriile ţări, pentru
reglementarea problemelor care
apar drept cauză a fenomenului
de brain-drain /' Sc. 6 V II 77
p. 5. „în acest cadru devine şi
mai îngrijorător fenomenul pro­
fund nociv al «transferului de
tehnologie în sens invers», atra­
gerea de cadre de specialişti din
ţările în curs de dezvoltare în
tarile industrializate (brain-
drain)." Sc. 16 X I I 77 p . M5.
„Brain-drain -ul constituie, fără
îndoială, unul din factorii care
alim entează dezvoltarea inegală
a economiei mondiale." Sc. .17 II
79 p. 6 [pron. brein-drein] (din
engl. am eric., fr. brain -drain ;
DMN 1966, B D 1968; DN3).
s.n. (psih.; angli­
b ra in sto rm in g
cism) — Stim ularea d irijată a
creativ ităţii prin «asaltul creie­
rului» — „Com puterul-translator,
controlînd un fişier bilingv (fran-
co-englez), a răspuns im ediat la
întrebarea ce este cuvîntul «brain -
95
stormhig», indicînd conţinutul a
noua fişe pe care le are în me­
morie." R.l. 16 I X 75 p. 6 [pron.
breiustorinitîtf] (din engl., fr. brain-
stonning: P R 1950; Th. Hristea
în R. lit. 15 V 80 p. 9; DN3).
brasmc-tcrăsă s.f. — Braserie
amplasată pe terasă — „La Piatra
Craiului sc construieşte o 6rosc-
ric-taasă , iar la Izvorul Crişului,
un bufet-terasă." Sc. 13 X I 63
p. 1 (din braserie -f- terasă).
bras ist s.m. — înotător speciali­
zat in stilul bras — „Un brasist
al ţării se pregăteşte — şi cu des­
tulă perseverenţă — să devină an­
trenor de mina întîia." Sc. 6 X I 60
p. 5 (clin bras + -ist: FI. Dimi-
trcscu în L R 2/62 p. 133; D E X ,
DN3)
brazdometru s.m. 1960 (formaţie
glumeaţă) — Stinghie de lemn
gradată cu care se măsoară adîn-
cimca arăturii — v. ochiomctrit
(din brazdă -f metru).
breakfast s.n. (anglicism) — Micul
dejun — „Existenţa celebrului
<«breakfast » este ameninţată, se­
rios... O anchetă întreprinsă ...
dovedeşte cu prisosinţă că obi­
ceiurile* alimentare sînt pe cale
de a'-se schimba. Porridge-ul în­
locuieşte din ce in ce mai mult
ouăle cu şuncă, cîrnăciorii conser­
vaţi şi carnea proaspătă/' R.l.
13 V III 75 p. 6. „Ironiile la
adresa propriilor dimensiuni
^supraponderale... uesfîrşita in­
ventariere a dejunurilor, break-
jastiiruor , ciuclor ingurgitate, apoi
însăşi ţesătura faptelor fac din
bridgeîst
acest volum o rescriere, cu alv,
termeni şi altă plasare în spaţiu,
a celorlalte două/* R. lit. 29 X 76
p. 10; v. şi Sc. 22 V 77 p. 6
[pron. brâc/ăsf] (din engl. break­
fast; D E X , DN3).
brctelă s.f. (circ.) 1. „Concomitent
cu dezvoltarea economico-social":
şi urbanistică sporeşte şi numărul
oraşelor care dispun de şosele
ocolitoare (numite şi centuri sa:.
bretele). Utilizarea acestor arter**
permite evitarea tranzitării pen-
metrelor centrale ale oraşelor, cu
tot cortegiul lor de intersecţii,
semafoare, treceri de pietoni
oferind condiţii pentru realizarea
unei circulaţii mai rapide şi mm
cursive." (f.d.). 2. „Noi zone cu si a
ţionare limitată — timp de dou:'i
ore, în cursul zilei — au
fixate pe «bretelele $ din faţa magu
zinclor cUnic», «Polar», «Eva *
etc." I.B . 11 I 74 p. 3; v. *
R.l. 31 X 79 p. 2, 17 V II 80 p. -
[şi bretea] (din fr. bretclle; DMN
1964; D E X , DN3 — al t sen O*
briant, -ă adj. 1969 (franţuzismj
— Strălucit(or) — v. şfinită-fi di-
une; v. si Sc. 30 1 X 7 9 p. 4 (din f ;.
briliant; D E X , DN3).
brîânţă s.f. (franţuzism; livr.)
Strălucire — „Andrei Bacalr
[este] inteligent cu măsură (iată <»
suprema probă de electrificare
interioara: să înţelegi şi că uneori
prea multă briantă strică)." Cent.
3 X I 78 p. 8 ; v. şi R.l. 17 IV So
p. 2 (din fr. brillanec).
bridgeîst s.m.L — Jucător de
bridge — „Reccnt A.C.R. a orgu-
bridgeist
nizat un reuşit ■wcekend-brid-
gc-istic la Mamaia, turneul fiind
cîştigat de P.M.-M.C. P ă ca t că
d ata aleasă nu a coincis cu anco­
rarea în portul C onstanţa a pache­
botului «Regina Prim a » care efec­
tuează o croazieră avînd la bord
t n m are num ăr de bridgeişti care
ar fi pu tu t lu a parte la turneu/'
Eăpt. 5 V I I 74 p. 7 (din bridge +
•ist).
b rid g e fstîc,
- ă adj. — Care se
referă la bridge — „L uaţi cunoş­
tin ţă şi de cum trebuie să vă
drăm uiţi timpul liber, Ia anul,
pentru a putea participa la cît
mai m ulte m anifestări bridgeis -
tiee.” Săpt. 26 X I I 75 p. 7 ; v. şi
bridgeist (1974) (din bridge 4?
•istic).
b rizu ră s.f. (alim.) — Sfărîm ătură
a unui alim ent) — „L a B ră ila a
iost realizat un nou sortim ent de
pîine cu am estec din făină de
orez. E ste înlocuită, astfel, făina
de cartofi cu cea de orez, obţinută
prin m ăcinarea brizurii rezu ltată
de la prelucrarea orezului jcu m
se ştie, la B ră ila funcţionează cea
mai m are secţie de d ecorticat din
ţară)/' R .l. 16 IV 77 p. 2 (din fr.
brisure ; D T , D T P ; DN3).
b ro k er s.m. (cuv. engl.) „Profitînd
de criza de carburanţi, toate
aceste pretinse persoane onorabile
sînt de fap t nişte infractori care
au form at peste noapte categoria
clandestină a broherilor (interm e­
diarilor) de petrol/' Sc. 9 I I I 74
p. 6 [pron. b riu că r ].
90
b ro n ch o sc6 p s.n. 1964 (med.) —
A parat medical cu ajutorul căruia
se. văd şi se cercetează bronhiile —
v. esojagoscop (din fr. broneho-
scope: FI. Dim itrescu î n R R L 1/69
p. 5 ; Th. H ristea ne înştiinţează
că îl cunoaşte din 1948; D T j
D E X , DN 3).
b ro n z â j s.n. — Bronzare — „R a­
zele .ultraviolete v ă asigură hron-
zajul în toate sezoanele în salonul
de cosm etică Venus." R .l. 30 X I
74 p. 6 (din fr. bronzage; DN3).
broştiră-ghfd s.f. — Ghid redus, în
form ă de broşură — „Populariza­
rea sa vine de la centru, prin
broşnrile-ghid“ Sc. 25 I 65 p. 3
(din broşura + ghid).
b ru n -ro ş i6 iic ,-ă adj. — N uanţă de
m aron — „Începînd cu 1969, anul
cînd au apărut prim ele simptome
ale catastrofalei secete din Africa,
în Am erica Centrală şi de Nord
au fost înregistrate particule de
praf brun-roşictic de provenienţă
sahariană — fenomen pus în legă­
tură de către specialişti cu serioa­
sele perturbări clim atice/' Sc.
29 X I I 74 p. 5 (din brun
roşietic).
B TT s.n. 1975 — Oficiu care se
ocupă cu excursiile tineretului —'
v. navă-dormitor (abreviere din
B îironl pentru ] thirism al] tfine -
rehilui]).
bucătărfe-tip s.f. — Mobilă do
bucătărie, care poate servi drept
etalon — „D otarea unei bucătării -
tip necesită un elem ent m asă-
dulap şi două clem ente suspen-^
17
date/' Sc. 16 X I I 62 p. 2 (din
bucătărie + tip).
buclâj s.n. 1976 — (Despre lînă,
stofe) Faptul de a fi buclat — v.
voluminositate (din fr. boitclagef
D E X — alt sens, DN3).
bucI6 1. adj. inv. — (Despre
lînă) Care are mici excrescenţe —
„Ca urmare s-a contractat un
număr de 800 mii bucăţi de trico­
taje fabricate din fir buclâ, foarte
mult cerute de cumpărători pen­
tru sezonul cald/* Sc. 12 I 78
p. 5. 2. s.n. „Noile modele dc îmbră­
căminte tricotată sînt realizate
din fibre naturale în amestec cu
fibre cliimicc, din fire cu efecte
speciale {bttcleuri, nopeuri, fla-
meuri ctc.), precum si din alte
tipuri de fire/' R.l. 30 V II 80
p. 2 (din fr. boucU).
buftt-bar s.n. — Bufet la care se
servesc băuturi — „O altă nou­
tate: bufetuUbar modem amenajat
pe un vagon întreg (autorapidul
«Săgeatad dc pe linia Bucurcşti-
Eforie Sud) şi bujetul-bar instalat
pe o jumătate de vagon (la acce­
leratul Bucurcşti-Timişoara)/' R.l.
8 I X 67 p. 1/„Clădirea autogării
«Griviţa» cuprinde şi un bufet-bar
pentru răcoritoare şi gustări/*
R.l. 11 X I 75 p. 3 ; v. şi Sc.
14 I 71 p. 5 (din bitjet + bar:
FI. Diniitrescu în SCL 3/70 p.
326).
bufit-braserle s.n. 1967 — Bufet
cu specific de braserie — v. cajâ-
bar (din bujet + braserie).
j — Dicţionar de cuvinte recent*
buletin-ancli£tă
buflt-cabână s.n. — Bufet amena­
ja t într-o cabană — „Vă indicăm
următoarele unităţi: Stîna şi bufe­
tul Hişeşti, bujctul-cabană Rădă-
şeni, restaurantul Vatra Moldo-
viţei/* Sc. 11 X I I 67 p. 2 (din
bufet + cabană).
buflt-clăsă s.n. — Bufet amenajat
în interiorul unui vagon clasă —
„De asemenea, s-a luat măsura
amenajării de bufete la vagoane
clasă, în spaţiul a două comparti­
mente: astfel de bufete-dasă func­
ţionează în rapidul «Traiano de
pe linia Bucurcşti-Timişoara/*
R.l. 8 I X 67 p. 1' (din bufet +
clasă).
bufdt-terâsă s.n. 1963 — Bufet am­
plasat pe o terasă — v. braserie-
terasă (din bufet + terasă).
building s.n. (constr.; anglicism)
—Zgîric-nori, clădirc foarte înaltă—
„Cu toate acestea, americanizarea
oraşului Quebcc este vădită în
cartierele lui noi, cu buildingnri
impozante/* R.lit. 23 X 75 p. 24.
„Acumularea ororilor: buildings
incendiate, ferestre sparte deschise
spre vid, rînduri întregi de case
abandonate distrugerii, magazine
goale, arse." Cont. 30 I II 79
p. 6 [pron. bilding] (din engl;
building; cf. fr. building; D.Arn.i
DN3). ;
b ulctfn-anchltă s.n. — B u letîa
prin care se efectuează o anchetă—
„în numărul dc mîine al ziaru­
lui nostru va apărea un buletia-
anchetă, la care sînt invitaţi s i
răspundă spectatorii cuplajului
Interbucureştcan de x n ie rc o ii/
buletin anchetă
I.B . 13 I i i 67 p. 4 (din buletin +
anchetă).
bun, -ă adj. — (în expresia arg. „pe
bune") Adevărat, serios — „Dacă
recitim ultimele programe săptă-
m inalc apare o întrebare firească:
de ce din trei filme, nici unul,
dar nici unul nu a fost o come­
die... opc btm e r» cum se zice?"
Săp t. 29 .IA7 77 p. 6 ; a f i p e bune
(cu ci iî cv a), a se înţelege bine
(cu cineva): „Adrian -este pe bune
cu Dragoş şi cu Mi hai".
bimrâîui s. 1974 — Teatru tradi­
ţional japonez de m arionete — v.
skam isen ; v. si R.l it. 9 IV SI
p. 2 2 (cuv. ja p .; ci. engl.
b u n raku ; B D 1968).
b u rsie r, -â ad j. — R eferitor la
bursă — „Se pare că la originea
acestor dificultăţi bursiere, cu m
le num eşte ?Neue Zuricher. Zei-
tu n g* ar sta o ştire din San Jo se,
capitala Republicii Costa R ic a ,
potrivii căreia compania. « S ta n ­
dard ’F ru it» îşi va înceta, în
ciirjnd. a ctiv ita tea în această
tară." I.B . 18 V I 74 p. 4 (din fr.
hou rsicr ; D E X . DN:>).
98
burtă s.f. (lb. vorbită) — E xcres­
cenţă, lungime (nedorită) —
„«Scrisori de vacanţă» (roman
epistolar, apărut în E d itu ra Cartea
Rom anească) de T.C. conţinînd
nu puţine pagini de epică izbu­
tită , dar şi unele aburf i » ale
textu lu i." Săpt. 6 V 77 p. 8.
„... ccea ce nu insea*nnă că filmul
nu are şi cîteva «burţi» cum se
zice în jargon, meandre cum s-ar
zice . mai poetic." R .l. 16 .11 78
p. 2 (de la hurta „abdomen", prin
analogie de formă).
buton s. „Un preparat realizat
în Uniunea Sovietică de către
cercetătorii de la secţia de spaţii
verzi a Academiei «K. P am filo v »
prelungeşte. însă pentru mai multă
vreme prospeţim ea florilor. Cîteva
tablete din acest preparat denumit
«Buton» menţin pînă la o lună
calităţile florilor tăiate. Mai .mult,
el are şi rol de conservau! . 11 Sc,
9 TX 77 p. 6 (din rus. buton).
buwiplâst s:n. „B iiîfi-plast este
un nou produs destinat lustruirii
pardoselilor din m aterial plastic "
R .l. 25 V II 77 p. o (format cu
-pîast •„plastic").
 DICŢIONARELE ALBATROS
cabalerîe s.f. — Unitate de mă­
sură agrară din Cuba şi Porto
Rico — „Înccpînd din 1968, nu
mai puţin de 5 000 de cabalerii
(unitate de suprafaţă egală cu
13,-43 ha) au cunoscut astfel largi
metamorfoze înnoitoare: de cu-
rind, planul respectiv a fost ex­
tins. înglobînd încă 900 de caba­
la ii." Sc. 25 I II 74 p. 4. „Cea
mai mare reţea de irigaţii din
Cuba se află în curs de construcţie
în provincia Guantanamo... cana­
lul principal va iriga peste o mie
.dc icabaleria » (1 cabaleria =
13,43 .ha) de plantaţii de trestie
de zahăr/* Sc. 26 IV 77 p. 4 (din
sp. caballeria).
cabână-dormit6r s.f. „Un colectiv
de specialişti a proiectat şi con­
struit un nou tip de cabanâ-dor-
milor pentru lucrătorii de la
construcţii. Cabana are o capaci-
tatc de 32 locuri/* Sc. 28 X 66
p, 3 (din cabana + dormitor).
cabână-hot6I s.f. „în primele zile
ale acestui an s-a dat în folosinţă
o cabană-hotel la Peştera-Padina
(Dîmboviţa), avînd restaurant,
bar de zi, iar în imediata vecină­
tate, terenuri de sport/* R.l.
12 I 79 p. 5 (din cabană -f- hotel).
cabână-restaurânt s.f. — Cabană
care conţine un restaurant —
„Duminică la cabana-restaurant
«Izvorul rece» de lîngă Sinaia/*
Sc. 17 V III 64 p. 2 (din cabană 4 *
restaurant).
cabină-mamă s.f. (astr.) — Cabina
principală intr~o navă cosmică —
„Collins... va rămîne singur la
comanda cabinei-mamă.” Sc. 21
V II 69 p. 6. „Admiţînd că o
nouă defecţiune a dispozitivului
de cuplare a survenit la întoar­
cerea lui S. şi M. de pe Lună — a
precizat F. — situaţia va fi grea,
dar nu dramatică, fiind asigurate
atît mijloacele necesare revenirii
lor în condiţii de securitate în
 caMnă-mâmă
interiorul cabinei-m am ă, cît şi m a­
terialii] selenar/' I U . 3 I I 71 p. 6
(din cabină -{- m am ă , după fr.
eabine-m cre; DMN 1969).
cacaorfe s.fv 1973 (form aţie glu­
m eaţă) — Întreprindere în care
sc fab rică produse cu cacao — v.
ciocoi ai cric (din cacao t după m o­
delul lui lă'piăric).
cache-radiator s.n. (franţuzîsm)
•— Mobilă care ascunde calorife­
rul —"„Posibilităţi noi de utilizare a
ceramicii în interioare: cachc-ra-
diatoarc , paravane/ 1 Cont. 3 IV 64
p. 2 [pron. caş-radiaior ] (din fr.
căche-radialeur ) .
cateâ-dtilciiiri s.f. — Tip dc m aga­
zin alim entar profilat pc vin zarea
cafelei şi a dulciurilor — „Pe o
d istan ţă’ foarte scurtă, patru m a­
gazine dc ca fca-dulciuri din centrul
Bucurcstiului sînt închise în fie­
care luni/'• R .l. 3 V I I 74 p. 5
(din cajca + dulciuri).
caîea-îiltru s.f. — Cafea prepa­
ra tă cu ajutorul filtrului — „ în
Tîrgovişte s-a deschis o u nitate
tip «Express» destinată consuma­
torilor dc cafea. Nu sc poate însă
servi cajc a-filtru , aşa cum ar fi
norm al, chiar dacă noua u nitate
este d otată şi cu aparat modern
d estinat acestui .scop. Aparatul
în cauză este folosit drept... oală
-pentru în călzit apă. şi nicidecum
pentru prepararea cajclci-filim .
•Cu apa încălzită în aparat se
prepară însă ncs-cafc/' R .l. 5 I X
7 5 ^p. .5 . (din fr., engl. cttje-filirt j
1970),
IOD
c a K -b a r s.n. — Local unde sa
servesc cafele şi băuturi alcoolice —
„R eţeau a com ercială din car­
tierul Drumul Tabcrii sc v a m ări
cu încă patru u nităţi ce urmează
să se deschidă în complexele nr. 4
şi 11. E ste vorba dc un cafe-bar,
de magazinul universal «Favo­
rit», de o cofetărie si de un bufet-
bro scrie/' I .B . 3 V 1 JI 67 p. 3. „O
scurtă cscală la cafe-bantl «Car-
paţi». Şi, pentru rcconfortarc, un
«Sintonie» cu gheaţă/' I .B . 22 V
74 p. 6 ; v. şi R .l. 17 X 70 p. 1,
Sc. 25 I I I 74 p. 4 (din caje[nea}-*>
b a r ; M. Avram în SC L 3/72
p. 297).
s.n.
c a î£ -c o n c £ r t (franţuzism)
— Spcctacol muzical dat intr-ţin
restaurant — „ în 42 de restau-
r rante au debutat orchestre ; da
caje-conccri /' I .B . 6 V I I 74 p. 5*
„Pentru această parte a restau­
rantului a fost prevăzut, în locul
* unei orchestre, un pianist car#
v a susţine un program de cajt-
-con ccrir R . l ; 3 X I I 77 p. 5 (dia
fr. capo-concert; DN 3).
ca?e-?rap p £ s.n. — B ău tu ră pre­
p arată din cafea rece cu înghe­
ţa tă , friscă şi, eventual, alcool —
„Considerabil vor creşte, a tît can-
• tita tiv , cît şi sortim ental, spe­
cialităţile dc "îngheţată... 17 cofo*
tării ale IC R 1 ... şi-au adăugat
sortim ente noi, ca poheiuri cu
lă m îie ,. mazagran, cajâ-jrappi»
com poturi pasate/' I .B . 9 V I 73
p. 2 (din fr. cajâ-Jrappl).
c a g u lă s.f. . Glugă —: „Castelul
Korm an din Scoţia a sărb ătorit
 101
«a 500-a aniversare a fantomei
castelului»; participanţii aveau
costumaţia dc rigoare — halatul
alb, lung, şi cagula — dar consu­
maţia n-a fost deloc simbolică/'
I.B . 10 TV 74 p. 4; v. şi Luc. 13
K 79 p. 8 (din fr. cagoule; D E X ,
DN3).
calacfst s.m. (sport) — Sportiv
care participă la întrecerile dc
caiac — „Caiaciştii şi canoiştii
români învingători în Danemar­
ca/* Sc. 24 V II 67 p. 1; v. şi R.l.
.3 0 V II 80 p. 5 (din caiac -f -ist;
D E X , DN3).
cai£t-catal6g s.n. — Catalog de
expoziţie, sub formă dc caiet —
wCu acest prilej, Casa Scriitorilor
& editat un elegant caiei-catalog
cuprinzind: un comentariu plas­
tic, reproduceri dc lucrări expuse,
poezii inedite, şapte portrete de
G.P." Gaz.lit. 9 II 67 p. 2.
.Această apariţie ne rememorează
icaictul-catalog* editat cîndva de
revista oSccolul 20»/' R.lit. II
I 73 p. 26 (din caiet -f* catalog).
. endocrine este strîns corelat cu
ca!6t-progrăm s.n. — Program (de
spectacol) sub forma unui caiet — 74 p. 4 (din engl. calcitonin; BD
„Pe canavaua unei farse-balet (de
tip molieresc, se pretinde în
taictitUprogram) s-a brodat un
pretext de relaxare cu totul
neaşteptat dc periferic/' Sc. 1 II
71 p. 2. „Am alcătuit caictc-pro-
gram cu conţinut mai general, în butoane. Mai multe ecrane lumi­
fiecare număr prezcntînd actori,
.regizori şi scenografi/' I.B . 10 IV
74 p. 2; v. şi Cont. 24 X I 61 p. 4
(din caiet -f program/ FI. Dinii-
calculatdr-ceas
trescu în L L X/65 p. 232; FC I
48, 65).
calam ftât, - i adj. — Care a sufe­
rit dc pe urma iniei calamităţi
naturale —•„S-a adus sămînţă dr
porumb timpuriu... pentru a se
face imediat rcînsămînţarea su­
prafeţelor c a l a m i t a t e Sc. 21 VI
63 p. 3. „Ca urinare a măsuriloi
întreprinse de organele sanitare,
a fost prevenită epidemia în
zonele calamitate /* R .l. 23 IV 79
p, 8 (din calamita\ V. Guţu
Romalo C. G. 2 1 7 -2 1 8 , 220;
DN3).
calcitonfnă s.f. (med.) — Hormon
tiroidian — „Relativ recent, oda­
tă cu lucrările lui C şi H., s-au
acumulat dovezi că tiroida secre­
tă un hormon, care a fost denu­
mit calcitoninâ (sau tirocalcito-
nină) cu rol în scădcrea nivelului
calciului sanguin, deci opus intr-o
anumită măsură para tiroidei. Me­
canismul de apariţie al unor
afecţiuni osoase (ca osteoporoza
şi osteopetroza) sau unele boli
efectele calcitoninci." R .l. 10 VI
1970; DM).
calculat6r-ceas s.n. „Minicalcula-
tor. în Franţa a fost deja anun­
ţată apariţia unui calculator-ccas
cu brăţară. Pe un pătrat cu
latura dc 4 cm se găsesc 20 de
noase permit afişarea rezultatelor
dc ordinul a 9 cifre. Cind calcula­
torul nu este folosit, aparatul are
rol de ceas/' Sc. 4 X 74 p. 5,
mCalculator-ceas. Casio Computer
calculator-ceas
Co va pune în vînzare, cu înce­
pere din luna iulie, un aparat
electronic cu funcţii multiple. E l
va putea fi folosit, după nevoie,
atît ca m inicalculator, cit şi ca
ceas/' R .l. 12 V I 76 p. 6 //din
calcula for -f- ceasff.
calm-plat s.n. (nav.) „Beneficiind
de- condiţii favorabile de concurs,
fără a exista însă acel calm-plat
(apă absolut liniştită, fără vint),
concursul de canotaj s-a bucurat
de un real succes/' Sc. 3 V II 61
p. 3 (din fr. calm e-plat; FI. Dimi-
trescu în L R 2/62 p. 133; DT,
D .Tr.).
cnloriîerîst s.m. — Persoană care
sc ocupă cu reparaţiile de calori­
fer — ,.L’ n caloriferi$1 refuză bac­
şişul umilitor pe care i l-a oferit
povestitorul/' Cont. 5 X 62 p. 3;
v. şi I.B . 21 V 64 p, 4 (din calo-
tiţer -j- - is i; DN3).
c a m c ra m â n s.m. — O perator cine­
ma lo^r.afic sau de televiziune
care manevrează cam era de lu at
vederi — „A fost a ju ta t de un
excelent şef de imagine, F.M. ...
şi de cam eram a m ii R.C/' Săpt. 7
I II 75 d. 4 (din ei ml., fr. cam cra­
n ian : DN3).
câmeră-birou s.f. — Tip de mobilă
care dă unei încăperi aspectul şi
folosinţa exclusivă de birou, ca­
meră de lucru (studiu) —- „Acti­
v itatea de proiectare a mobilelor
a fost îndreptată .spre acele tipuri
de mult solicitate, cum ar fi
biblioteci com binate, camcrc^bi-
roii complete, dulapuri com bi­
n ate." Sc. 27 1 62 p. 2. ,,Q cavieră-
102
birou stil cubist, compusă dîn
birou masiv cu u.şi laterale, biblio­
tecă cu patru uşi — cele exteri­
oare în b lat masiv, cele interioare
cu cristaluri — piesă solidă, de
mare c a lita te ; un scaun-fotoliu,
cu tapiseria în ton roşu, armoni-
zînd ansam blul: 11 00(5 lei/' Săpt.
30 I I I 73 p. 8 (din cameră -}- bi­
rou ; FI. Dimitrescu in L L X/65
p. 232).
c â m e ră -d e p o z it s.f. — Cameră uti­
lizată ca. depozit — „U nităţile
vor dispune de încăperi spaţioase
pentru recepţii ră şi laborator,
cam ere-depozit etc., toate doi ale
cu mobilier si aparatură moder­
nă/' I.B . 18 X 65 p. 1 (din
cameră + depozit).
câine ră-dorniît6r s*f. — Cameră
de dormit — „Schem a sa cuprinde
o- cameră de zi şi 4 camcrc-dormi-
tory desfăşurate pe o suprafaţă de
aproape 80 mp/* R .I . 24 IV 73 p.
1 (din camcră -f dormitor).
c â ir.e ră -la b o ra iâ r s.f. — Cameră
în care este in stalat un laborator —
„C onstrucţia... cuprinde camc-
re-laborator\ depozite etc/' Cont.
1 ITT 63 p. 7 (din camcră +
laborator)-.
c«uneră-stil6u s.f. (cinem.) — Stil
cineuiatografic care utilizează
spiritul şi tehnica reportajului,
a rom anului — „La frumuseţea,
im aginilor, în sfîrşit,film u l adaugă-
pe acecca a unui adm irabil ritm
interior. Teoreticianul camcrci-sti­
lou transform ă ritm urile com­
poziţiei în. m ontaj îutr-o frazare
sobră/' G az.lit. 6* TX 62 p. 3 ;
103
-v, şi P.N. 5/67 p. 18 [şi stilou-
cameră, v. Sc. 5 I I I 81 p. 4] (din
fr. camira-stylo).
camcrunSz, -ă adj. — Din Came­
run — „Tot o glumă, dar de
această data a radiodifuziunii
camcnmcze, i-a făcut pe amatorii
de sport din Yaounde să meargă
în număr foarte mare la aeroport
pentru a-I intimpina pe cclcbrul
boxer Cassius Clay. Spre a afla
că în acea zi, de 1 aprilie, nici
un avion nu sosea de peste
ocean." R.l. 3 IV 74 p. 6; v. si
Sc. 30 V III SO p. 1. (după fr.
camerounais; D EX ).
ci\mi6n-cisternă s.n. — Camion
care serveşte la tr?nsportul unor
anumite lichide — „Un camion-
cisternă conţinînd 22 500 litri de
whisky a fost furat la Montreal,
în timp ce şoferul vehiculului
dormea \ntr-\\n motel/* R.l. S I II
67 p. 6. „Un camion-cistemă,
transportînd 20 000 litri metapa-
raerezol, un produs toxic pe bază
de fenol, alerga cu viteză pe şo­
sea/* R.l. 23 X I 72 p. 8. „A fost
nevoie de 19 ore de efort deosebit
din parlea pompierilor... pentru a
transborda conţinutul vagonului
deteriorat în camioane-cistcme."
R.l. 3 VII 76 p. 6; v. si I.B . 13
VI 73 p. 4, R.l. 16 V 74 p. 6,
12 V II 7S p. 6 (din camion +
cisterna, după fr. camion-citeme;
PR 1949; FC I 47; DT).
cam i6n-p1at!6rm ă s.n. — Camion
cu partea din spate alcătuită
dintr-o platformă — „Recent, a
fost înccrcată rezistenţa Podului
cam ping-caravaning
Lukeukiao... din timpul dinastiei
Kin (1115 —1234). Mai întii l-a
traversat un cavii on-platfor mă cu
o încărcătură de 400 de tone/*
R .l. 30 V III 77 p. 6 (din camion 4*
platjormă , după fr. camion â
platcjorme; DT).
camî6n-şccâlă s.n. — Camion ca­
re serveşte drept şcoală (la şcoala
de şoferi) — „Au do:sit camionul-
şcoală într-un boschet şi au înce­
put să-şi facă cplintil k într-un
tîrziu s-au urcat la volan şi au
făcut cale întoarsă/' Sc. 26 V 77
p. 2 (din camion -f şcoală).
camping s.n. — Tabără de turişti —
„Minighid. La Eforie Nord
(lîngă complexul sanatorial) s-a
dat in folosinţă un camping model
cu I 500 locuri şi un teren in
care se pot monta pînă Ia 500 de
corturi/* I.B . 13 V II 74 p. 6.
„Minifrigider (frigidere mici, des­
tinate cnni/îniîT-urilor, autovehi­
culelor etc.)." R.l. 1 VI 74 p. 5;
v. şi casă-camping (U-69) [pron.
chcmping"} (din engl., fr. camping;
II. Constantincscu în L R 1/73
p. 26; D E X , DN3).
cam pîng-caravanlng s.n. „Auto­
mobil Clubul Român pune la dis­
poziţia turiştilor, din ţară şi peste
hotare, cupoane hoteliere sau
tcamping-caravaning*, in baza că­
rora pot să-şi stabilească itine-
rariul şi programul de concediu.
Fiecare cupon dâ dreptul Ia 5 li­
tri benzină gratuit, cazare în
hoteluri şi locuri de popas — şi
jumătate de pensiune." R.1. 26
IV 77 p. 5 [pron. chimping-cara*
canipîng-caravaning
lăv.ing] (din cam ping + *r - cara-
vaningl care este un fals angli­
cism. v. DMN s.v. caravcm[nMng!
DMC 197S).
campus s.n. (americanism)
— Aşezare în care (în special în
S/U.A.) este am plasat nn in stitu t
de învăţăm în t superior cu toate
anexele sale — „ în strînsă legă­
tură cu prim a problem ă, [Bcllaw ]
a la c ă t o critică indircctă vieţii
artistice am ericane, pe care o vede
am eninţată de nn foarte grav
«paroliialism ». într-ad ev ăr, prin
sistemul «-\vritcr in rcsidcnce»
(mot~ă~mot, scriitor în reşedinţă)
o mulţime de scriitori mi mai Iac
un pas dincolo dc v iaţa campus-
ului, şi experienţa lo r ’ c lim itată
fatal la specia umană universitară
şi la evenim entele interne ale
universităţii care, oricît do inte­
resante, sînt si specioase, si previ­
zibile." R .lit: 28 I I I 74 p. 32.
,.Asupra lor [cărţilor]- se. reped nu
•numai studenţii' din cam pusuri ,
ci şi gospodinele adepte ale m a-
triarliatuiui conjugal/* Cont. 16
III 79 p. 8 (cuv. lat., transm is
.prin engl. am eric. cam p u s; c:f.
! r. cam p u s; DMN 195S; 13. A m .;
DN3). ; şi cel mai constructiv messianic»,
canabicult6r s.m. „O mie cinci
sute de hectare cultivate cu
can abis sau «cînepă indiană», din
care sc extrage m arijuana, aii
îost descoperite în provincia; co-
lumbiauă G uajirâ... P otriv it m ăr-
’vuri sirii oi cclor arestaţi, peste
MOO dc <'.canabievit or /» sin't anga-
iaţi' în aceasta activ itate în penin­
sula Guajira, cui tivind o suprafaţă
ionsiderâbilă/' R .l. 26 Y
(din can\ji\abi\_s] + [agricultor,
probabil după model sp.).
can(n)âbis s. — Stupefiant ex­
tras din eînepă indiană — „E xper­
ţii italieni au declarat că este
vorba dc un nou tip de drog,
care se prezintă sub forma unui
lichid concentrat, obţinut în labo­
rator prin sinteză, după un pro­
cedeu asem ănător distilării can-
nabisuhti." R .l. 24 I I 75 p. 6,
„Trei contrabandişti au fost con­
dam naţi ieri dc un tribunal din
Londra pentru culpa dc a fi in­
trodus în Anglia importante- can­
tită ţi dc cannabis ,■ disimulate în
contcincre destinate deşeurilor ra­
dioactive." R .l. 26 X I 75 p. 6.
„În tre «mărfurile» descoperite se
află nu mai puţin dc două tone
dc 'canruibis, peste o sută de
kilograme dc cocaină şi 50 kg de
heroină pură, precum şi 8 200 de
doze de L .S .D ." R .l. 3 1 1 79 p. 6 j
v. şi 14 V II 80 p. 6 ; canabicuitor
(din fr., engl. cannabis).
cancaniSr, -ă adj. (franţuzism)
— B irfito r — ,,Nu către spiritul
cancanicr mă îndrept eu în ce-1
priveşte <<pc cel mai puţin teatral
cum îl numeşte Călin eseu, referi n-
du-se la grupul paşoptist care
avea să joace rolul a tît dc mare în
zbucium ata noastră istorie..." R .l.
14 I 77 p. I (din fr. cancan ier /
DN3J.
cancer s.n. (fig.) — Flagel —
/,Cancerul scepticismului.’" R .l. 11
V 78 p. 1; v. si dop are (1963) (din
fr. cancer; -DMN 3966; DN,
D E X , DN3 — alte sensuri).
105
cancerigCn, -ă adj. (med.) 1962
— (l'i.ctoi; rare provoacă sau
favorizează apariţia cancerului —
v. foliuiictn (din fr. cancâ-
r i f h n ^ P l i 1946; DM; D E X ,
DN3).
cancerogencză s.f. (med.) — Ori­
ginea (si cauzele) cancerului —
„Miercuri [la Congresul interna­
ţional de oncologie] a :fost luata
în discuţie, printre altele, pro­
blema canccwîicnczci.'* Sc. 26 VJJ
62* p. 6 //din canccr 4 gniczu ;
I'l. Dinii trescu in R R L 1/69
p. 5//.
cano ist s.m. (sport) 1967 — Spor­
tiv cave participa la întrecerile de
canec * v. cai acisi; v. .şi R.l. 30
V ii 80 p. 5 (din canoe ~j- - isi;
cf. fr. cum*isic; D E X , DX3).
canifită-oratoriu s.f. (muz.)
— Compoziţie voeal-iristrumentală
în mai multe părţi, avind la baza
un libret c u o dcsfaşurarc drama­
tica — ..Nu departe ca sferă emo­
ţională (dc unde o anume mono­
tonie a programului) s-a aflat
cantata maior iu «Miliai Viteazul*
de A .11.“ Sc. 29 X 78 p. 4 (din
cantată motoriu; D.Muz.).
cantautor s.m. — Cîntărcţ care
isi compune singur textele —
r A.l5. mărturisea nn de mult ca
se socoteşte pe sine iu calitate dc
caatattioi." R.lit. 4 .11 71 p. 5.
rNu mai puţin dc 4 cantautori
— M.l\. M.C., M.S; în
top.". Săpt. 10 1.1.1 72 p. IX.
„Printre succesele sale, multe,,
diaţfc e'Y: compoziţii proprii (avem,
capsulă
de-a face deci cu un ccanlauter »>);
amintim../' Săpt. 31 V 74 p. 7
(din it. cant autore; DLI).
cantînă-restaurant s.f. „ Cantinele-
restaurant se înfiinţează şi so
organizează pnn decizii ale comi­
te teloi executive ale consiliilor
populare orăşeneşti; municipale
sau judeţene/* Sc. 25 111 71 p. 2.
„La începutul lunii februarie c.
va avea loc o consfătuire cu res­
ponsabilii tuturor cantinclnr-rcs-
iaurant din tară/' R.l. 13 I 75 p.
5; v. si 1.13/ 11 11 75 p. 1, Sc. 6
X I I 75 p. 2 (din cantină + res­
tauraţii).
cap s.n. (arg. sport.) „Umot
macabru (si, fireşte, involuntar)
la Radio, miercuri după amiază,
în cadrul transmisiei unei partida
dc fotbal: capul lui Aclam —
zicea emoţionat crainicul — a luat
o traiectorie ciudată... (petitru
persoanele mai sensibile: «cap*
în argoul fotbalistic înseamnă lo­
virea mingii c.u capul dc un jucă­
tor)". Cont. 21 V 74 p. 11 (lat.
capul; DîvX — cu alte sensuri),
caprolaciama s.f. (cliim.) — Mo*
nomer diu care se obţin materiale
plastice — .....sc zămisleşte ma­
teria primă a fibrei dc reloup
caprolaciama .“ Cîa/.lit. 23 II 61
p. 4 (din fr. capn 'tacta m c germ.,
rus. Kaprolaktam , engl. caprolac-
tam; 1’1. Dimitrescu în LR 2/62
p. 133; LTR, D T P; D E X , DX3).
capsula vb. I — A pstup? cu o*
capsulă — „în fotografie: un til-
tim progres , al sticlelor de suci:
maşina de -capsulat.,r 1.13.-2 I I I
cap su lă
62 p. 1 (din fr. capsu ler; F I. Dimi-
trcscu în L L X/65 p. 2 3 9 ; D E X ).
c a ra g iâ n adj. — De tipul celui al
artistului Tom a Caragiu — „...ge­
niul unui <ctor tînăr-tinerel poate
face faţă crocodilianului umor
carag ian !1 R .lit. 9 I 75 p. 17
(din numele ’ actorului [Toma]
Caragiu + -ian).
caram elâj s.n. 1976 —<Produs cu
(zahăr) caram el — v. ciocolaterie
(din caram el + - a j ).
carb o cro m S n s. (farm.) „Un
produs nou: carbocromen, necesar
fabricării medicamentului cu ace­
laşi nume. E ste o substanţă
realizată la întreprinderea «Tera­
pia» din Cluj-Napoca. Medicamen­
tul este indicat cu prescripţia
medicului în tratam entul insufi­
cienţei cardiace/‘ R .l. 24 I I 77
p. 5.
ca rb o g a z â s, -o â s ă adj. „O nouă
linie tehnologică s-a dat în folo­
sinţă la F ab rica de băuturi răco­
ritoare din Mangalia (1 500 sticle
pe oră). Aici se produce Quick-
cola, suc de fructe şi ape carbo -
gazoase “ R .l. 9 V II 74 p. 5 (din
carbo- -}- gazos).
carb o g61 s. „Specialiştii suedezi
au descoperit un procedeu de
transform are a «rocii negre» în-
tr-o gelatină care, în timpul arde­
rii, nu mai poluează aerul. Denu­
m it «carbogel », acest produs se
obţine prin concasarea cărbune­
lui,' am estecarea sa cu apă (30 la
sută) şi cu o su bstan ţă chim ică
ce-i conferă consistenţă de pastă/*
106
Sc. 17 X 78 p. 3. „în Suedia a
fost produs un com bustibil sub
form ă de jeleu care prin ardere
nu poluează. N um it carbogel, com­
bustibilul se produce prin m ăci­
narea cărbunelui în particule fine/*
R .l. 17 1 79 p. 6 (cuv. sued.).
c a rd â t, -ă adj. (text.) — Scărm ă­
nat (despre ţesături) — „Pe linia
înnoirii şi reproiectării articolelor
din fabricaţie curentă, întreprin­
derea tim işoreană a trecu t în
acest an la producerea de fire
cardate cu conţinut de m elană...
precum şi la realizarea de ţesă­
turi pentru costume cu poliester
filam entar — ceea ce conferă noi­
lor contexturi rezistenţă m ărită
la p u rtat şi un grad sporit de
neşifonabilitate." Sc. 20 V I 74 p.
2 (din car d a ; D E X ).
ca rd io m io p a tie s.f. (med.) ^ B o a ­
lă a muşchiului inimii — „în pre­
zent în v îrstă de 20 de ani, D. a
suferit intervenţiile chirurgicale
la centrul m edical Stanford din
Palo Alto, California, ca remediu
la cardiom iopatia sa. în to t timpul
scurs de atunci el a fost obligat
să ia doze mari de steroizi pentru
a preveni reacţia de respingere
din p artea organismului a inimii
tran sp lan tate." R .l. 21 V i l i 78
p. 6 //din cardio - -f- tniopatie/j;
ca rd io m o b il s.n. (tehn. med.) „în
R .F .G . a fost pusă la punct o
am bulanţă specială pentru car­
diaci, cardiomobilul, dotat cu toa­
te in stalaţiile necesare pentru a
se da primul aju to r pentru acci­
dentele cardiace: in farct, pertu r-
 107
"ban dc ritm, opriri subite ale
bătăilor inimii etc/' Sc. 29 I 73
p. 1. //din cardio + [nutopnobil//.
cardiotahom£tru s.n. (tehn. med.)
— Aparat care înregistrează bă­
tăile inimii—-„în R .S. Cehoslova­
că a fost construit un cardiota-
komctm pe bară dc transistori."
I.B. 18 1 61 p. 3 //din cardio - -f
lahomctru; FI. Dimitrescu în L R
-2/G2 p. 134//.
^carent, -ă adj. — Insuficient,, cu
lipsuri — „Apreciind regia tine­
rească (D.M.% strădaniile de omo­
genizare a imaginii (nu şi sune­
tul, în general varent, confuz),
este de salutat eu satisfacţie
noua rubrică (‘R evista literară»
T.V/‘ Sc. 3 I I 73 p. 6 (din carenţă ,
prin substituţie de sufix -entj
-enţ<i) .
. carenţârc s.f. — Înrăutăţire, ca­
reul ă — „In plus, un asemenea
om alterează climatul .necesar
educării copiilor» constituie un
exemplu rău pentru ei, împiedică
dezvoltarea lor normală — deci
produce o caraifare integrală a
vieţii de familie/* RJ1. 19 I I 67 p.
3 (din caren{ă -f -are).
carmen ist s.m. — Cântăreţ in co­
rul bucureştean «Carmen? —
„Trei generaţii de cîntăreţi (nn a
lipsii mei nu carmen?st-> chiar
dacă unii — ca profesorul N .B. —
an depăşit vîrsta de 90 xle
anii) an ţinut să evoce amintirea
dascălului Kiriac, făuritorul de
inimos, artistul cetăţean care a
făcut totul cnumai din ^irag
pentru popor 9/' I.B . 19 X I I 66
carte-docum ent
p. 2; v. şi Săpt. 4 IV S0 p. 6 (djn
Carmen [numele unui cor bucu-
reştean celebru] -f -ist).
carnal, -ă adj. — Cu came —
„Dacă însă acestui regim carnat
i-am adăuga... produse derivat©
ale laptelui sau compoturi şi dul­
ceţuri, am da organismului nos­
tru toate principiile alimentaro
necesare." Sc. 1 I 61 p. S (din
ca m c ; cf. fr. carn i; FI. Dimi-
trescu in L R 2/62 p. 134).
carnet-bonîer s.n. — Carnet caro
serveşte drept bonicr „... Ca
urmare, responsabilii şi casierela
din asemenea unităţi au în pre­
zent la îndemînă carncte-bonier
pentru eliberarea mărfurilor în
cazul defectării caselor de mar­
cat." I.B . 12 X I 64 p. 2 (din
carnet -f bonicr).
cart s.n. (sport) — Tip de mi«
automobil simplificat, dc obiceî
folosit de copii în jocuri sportive—
„Iniţiativa elevilor de la Li­
ceul mecanic nr. I de a înfiinţa
nn club de car ting a fost bine
primita de către colegii lor din
oraş. Noul club îşi propune să
introducă pe elevi "in tainele mo­
torului de automobil, să-i înveţe
Tegulile de circulaţie auto şi,
deocamdată, să experimenteze to­
tul pe cele 50 de carturi “ R.l. 3
IV 75 p. 2 ; v, şi Qeronm'eracheto-
wodel (1974) {din engl., fr., germ.,
it. K art; II. Constantinescu în
L R l p 3 p. 26; DN3).
cârte-âoctiiu£nt s.f. — Carte, ca
valoare de document — „Q carit-
. document despre Eminescu/4 -RJ*
că rte -d o cu m e n t
1 V I J I 74 p. 1 ; v. si Săpt. 10 I I
78 p. 3, Sc. 18 VI '8 0 p. 4 (din
şarte - f document, după fr. livre-
docum ent; D:\1C 1975).
c,ârtc-filin s.f. „tn F ra n ţa a înce­
put o nonă industrie: de la (‘film»
la «carte», în sensul editării nnor
somptuoase -volume... cu prefeţe,
note şi dosare critice, biofilmo-
grafic de autori şi de interpreţi,
liste iniţiativa casei de cultură
B alland , care a lansat deja o
.primă serie din a c e s te . cărti-jihne
din opera cinem atografică a unor
mari realizatori precum Carne
.(:«V izitatorii de scară» sau «Copiii
paradisului»), Renoir ( «Marea ilu­
zie»), C odard..." R .lit. 20 I I I 75
.j>. 22 (din carte + Jilm , după
rbodel fr.).
cartclât, ~ă adj. — R eunit într-un
cartel — „... rolul ju c a t de această
asociaţie cîupă reccnta lovitură
-de teatru de la Rom a, cînd s-a
declarat de partea grupării W .T .T .
(inter-oraşe), care pentru o clipă
a în tă rit — aparent — a tît de
m ult poziţia celor două grupări
.ale promotorilor, acum «carte­
la te » — W .C/f. (cu turnee în
curs de desfăşurare pînă la 14
m ai) şi W .T .T . (cu turnee între
,15 mai şi sfîrşitul lui august),
•incît la 1111 m om ent dat s-a crezut
xcă, într-adevăr «Marele premiu»
v a deceda." Mag. 23 111.74 p. 8
(din cartela).
c a rte lîz â re s.f. — Folosire pe
bază de cartelă — „Consiliul de
•miniştri al Italiei se v a întruni,
astăzi, pentru a lua în dezbatere
108
planul privind raţionalizarea con­
sumului. de produse petroliere.
P o triv it presei italiene, planul
prevede «cartelizarea » com busti­
bilului au to." I .B . ÎS I I 74 p. 4
(din cartelă ).
ca rti6r~orăş s.n. — Cartier cu o
m are extindere — „ Costier-oraş .
De ce oraş ? Pentru că noul
cartier v a fi, ca număr de ap arta­
m ente, c ît un oras, de pildă c ît
Sibiul/ 1 Sc. 23 I I ' 62 p. 3. „La
Suceava, numele de «Arini» defi­
nea o m aliala insalubră. «Arini»
este astăzi numele unui cartier -
oraş , al unui spaţiu urban de cea
mai aleasă m odernitate/' Sc. ' 2
IV 75 p. 2 ; v. şi alb-argintiu (din
cartier + o ra ş; FI. Dim itrescu în
L L X/65 p. 232).
c a rtiS r-s a te lît s.n. — C artier mai
mic, an exat unuia mai m are —
„Blocuri înalte... construcţii în­
conjurate de cartiere-satelit." Sc.
21 X 62 p. 4 (din cartier + sate­
lit; FI. Dim itrescu în SC L 3/70
p. 325).
cârting s.n. (sport) — Sport p racti­
ca t cu cartul — „O ultim ă
întrebare privind dezvoltarea
sportului au tom obilistic: Cînd v a
lua fiinţă Fed eraţia rom ână de
automobilism şi kartin g ?“ I .B .
.19 IV 74 p. 3. „Se subliniază
faptul că «marele as al volanu­
lu i » s^a rem arcat m ai întîi câ
alergător şi .constructor de har-
t i n g Sc. 8 X I 74 p. 5 ; v. şi
bowling , cart [scris şi lzarting'] (din
engl. carting, fr. karting; P R 1955,
B D 1965; II. Constantinescu In
109 câsă-muz^n

L R 1/73 p, 26 — atestare din casă-caniplng s.f. ,XTu nou tip dr

1969. Tli. Hrisiea în L R 3/73 p. casă-camping . îu cadrul Comple­
1S6, L. Seche în L R 2/75 p. 176; xului pentru industrializarea lom*
D F X , D_\'3j. nului din Comăneşti s-a realizat
un nou şi interesant tijD de casă
cartodr6m s.n. — Loc special destinata a Ut campingurilor mon­
atrienr.jat pe::.tru sportul cu câr­ tane, cît şi cclor de pe litoral/
ti-ri — Car led tonuri pionierilor. Sc. 29 X I 69 p. 5 [pron. casă*
Un teren viran din apropierea châmping'] (din casă + camping).
gării din Baia Mare... a constituit
o «pistă ele încercare* a forţelor câsă-îaborator s.f. — Casă în dare
copiilor băhnăreni. Pentru că se fac lucrări practice, care ser­
accştia au hotarît, cu sprijinul veşte drept laborator *— „Pe
edililor locali, să-l transforme loturile demonstrative ale < scgs£-
iritr-un cartodrom" Sc, 2 X I 73 lor•^laborator» urmăresc compor­
p. 2 . ..în incinta cotiodromului tarea diferitelor soiuri, experi­
pi Gineri)c-T din Baia Marc a fost mentează variante de culturi cu
amenajat un parc-şcoală dc cir­ doze diferite dc îngrăşăminte chi­
culaţie, dotat cu toate tipurile de mice şi naturale." Sc. 27 V III 66
marca ie .si 70 dc semne de circu­ p. 2 ; v. şi 14 I 62 p. 1 , Cont.
laţie."’ U.I. ÎS X I 76 p. 2 (din I I I I 63 p. 1, Şt. şi tehn. 6/67 p.
cart 4- - d r e v i după modelul lui 36 (din casă -j- laborator; FI. Dl*
aerodrom}. mitrescu în SCL 3/70 p. 325).
cartofulg s.m. 1979 — Produs ali- casă-m onum ent s.f. — Casă con­
îiîentar din cartofi deshidrataţi — siderată monument istoric sân
v. grisper*: din (din cario~f]'-f- julg). artistic ~ „La m\ 24 * există o
casă-monumcut de trei caturi.*
cartom anciâny -ă s.m .f. 1977 Sc. 2;l VI 64 p. 4; v. si R.l. 25
— Persoana care practică carto- X I 66 p. 6 (din casă + monu­
mariţia — v. acromanţie (din fr. ment).
caiiomcrncien, -cnne; L.).
câsă-muz6u s.f. — Casă a un«î
Carură s.f. ffig.) — Calibru, anver­ personalităţi în care s-a deschis
gura ,,1'roducţiile '74 —‘75 siut un muzeu consacrat acesteia —
din ce în c'e mai puţin producţii „în cadrul acţiunilor organizate
şi^ din ce iii ce, mai mult filme. la casa-muzcu II.C. Andersen,
Nu .filme .de aceeaşi contră,'n u Ion Pas, traducătorul în limba,
filme de egal impact, dar filme româna "al povestirilor lui Ander­
închegate, cu relief, "cu idei topite sen, a citit povestirea «Straiel*
în emoţii, filme dintre cârc multe noi ale împăratului»." Sc. 5 IV
pot fi trimise peste graniţă." 63 p. 3. „După ce elevii au aflat
Sc. 4 I ii 75 p. 4 [pron. şr canuu] despre biografia şi opera baco-
(din fr. carrurs; P R ; D!N3 — viauă au , mers la casa-mitzcu a
alte sensuri}., . poetului, .pentru a vodca locul
câ să-m u zeu
în care a creat artistul m elanco­
lic/' Sc. 14 X I 74 p. 4. „Şi aşa
cum stau pe bancă în ograda
casei-muzca, înconjurat de pomi
şi flori, în zumzetul dulce al albi­
nelor, glasul lui Toader H rib sună
ca un te x t de cronică şi am sen­
tim entul că sînt m artorul unei
clipe de istorie/' Sc. 10 X 7 6 p. 1;
v. *şi Mag. 7 I 67 p. 4, R .l. 24 I 73
p. 5 (din casă + muzeu).
câsă-rem 6rcă s.f. „Reghin face
cîtcva sugestii constructorilor de
maşini. Prim a, crearea unei mi-
croinstalaţii de încălzire centrală
pentru clădirile mici. Cea de-a
doua, fabricarea de case-remorci
pentru autoturisme/* R.L 18 X I I
66 p. 3 (din casă + remorcă).
căsă-restaurânt s.f. — Casă în
care s-a deschis un restaurant —
„în sfîrşit, în spatele casei-restaa-
rant s-a* am en ajat şi o grădină de
vară, dom inată de um bra părului
sub care au stat adesea la un
pahar Em inescu şi Creangă/* Sc.
29 X I I 65 p. 4 (din casă +
restaurant ).
câsă-reşedînţă s.f. — Casă în care
locuieşte sau a locuit o personali­
tate — „La 3 km sud de Rîm nicu
Vîlcea se află complexul muzeis­
tic Magheru. Aici se poate vizita
casa-reşedinfă a generalului Ma­
gheru/ 1 R .l. 1 I X 77 p. 5 (din
casă + reşedinţă).
cascadâr, -oare s.m .f. „O profesie
originală: aceea de înlocuitor al
vedetelor ecranului în turnarea
scenelor care cer un curaj şi o
indemînare în afară din comun
110
— profesie cunoscută în lumea
filmului sub denumirea de casca­
dor .** Mag. 21 I 67 p. 4. „ Cascado­
rul urcă într-un vehicul auto
— aparent clasic — accelerează,
urcă spre 100— 140 km pe oră,
după care, de la înălţim ea unei
tram buline speciale, se lansează
într-un veritabil salt mortal/*
Mag. 28 I X 74 p. 6. „în Fran ţa,
sindicatul lucrătorilor din cinem a­
tografie a recunoscut ca atare
profesiunea de cascadoare. Asta
de la em anciparea femeii se
trage../* R .l. 20 I X 76 p. 2 ; v. şi
Săpt. 20 V 77 p. 2 ; cascadoriccsc ,
moto-rachctă (din fr. cascadenr;
Th. H ristea în L R 3/72 p. 188;
D E X , DN3).
c a s c a d o ric e s c adj — De cascador—
„Crede, în mod fals, că a risca
este un atrib u t cascadoricesc. Pen­
tru un cascador autentic riscul
este foarte redus." Săpt. 29 I 72
p. 7 (din cascador + -icesc).
c a s c a d o r ie s.f. 1. — Profesiunea
de cascador — „De fapt, la noi,
cascadori a a început de curînd â
deveni profesie, sau mai bine zis
e pe cale de a deveni, riscurile
fiind dintre cele mai m ari." Mag.
22 X I 69 p. 5 .2 . — F ap tă tem era­
ră — „Cascadorie fatală. Vrînd să
facă o «surpriză» unei cunoştinţe
de a sa ce locuia la etaju l 8 în
str. V alea Călugărească nr. 15;
S.N .S . ... a încercat să coboare
— cu aju to ru l unui furtun de cau­
ciuc — de pe terasa blocului în
balcon. Im prudenţa i-a fost fata­
lă/* I .B . 2 IV 75 p* 7 ; v. şi R .l. 10
lia
IV 75 p. 6; talkie-ivalkie (din
cascador -ţ- -ie; DN3).
cascadorfsm s.n. — Faptă teme­
rară, de cascador — „O a doua
calitate: interiorizarea. Cînd
scriu acest cuvînt mă gîndesc la
meritul autorilor de a mnta mai
în adine clocotul din arsenalul
pe cît de uzat, pe atir de gustat
al ciocnirilor exterioare (pistoale,
revolvere, cuţite, şişurL urmăriri
frenetice, acrobaţii ameţitoare,
cascaderiswt, trapezisme etc.)."
R.L 27 I X 7S p. 2 (din cascador-\-
- isui).
caser6lă s.f. 1976 — Recipient
din material plastic -utilizat pen­
tru alimente — v. ie.rmositdabU
(din fr. casseivle; L T R ; D E X ,
DX3 — alte sensuri).
casctă s.f. — Cutie de material
plastic conţinînd o bandă magne­
tică, care, utilizată într-un mag­
netofon special, Înregistrează sau
reproduce-sunetiă — „Casete mu­
zeale duminicale comcntaie dc
G.C.-31" Pr. R.TV. 12 X I 78 p.
3; v. şi vidcoviagnctofon (1970)
{din fr., engl. cassetie: P R 1960;
BD 1970; DN, D E X , DX3 -
alte sensuri).
casStă-servîclu s.f. — Casetă care
conţine un serviciu util in gospo­
dărie — ,,Trimestrul I I a. fost-de
asemenea bogat în noutăţi; între
aceslca: cascfc-scrvicii ae ceai,
garnituri complete pentru aperi­
tive, maşină de răzuit'legume/*
L B . 30 V î 76 -p. 2 fdm vasetâ
[care conţine un] serviciu).
castel-cetâie
casetofon s.n. — Magnetofon cu
casete — „Casclofoane italieneşti
în raliurile lor cu iubite platina­
te/ 1 Sc. 24 IV 74 p. 6. „Pentru a
permite abonaţilor telefonici care
lipsesc dc acasă să ştie de cine
au fost căutaţi în lipsă, societă­
ţile do telecomunicaţii din S.U.A.,
Japonia şi alte cîtcva ţări an pus
la punct dispozitive bazate pe
cuplarea unui casetofon la apa­
ratul TC-spediv de telefon/* Sc. 24
X I 7S p. 5. „Casetofon auto
stereo Sanyo, nou, r.n bo^e." R.l.
3 V II 78 p. 4. (Abreviat c ^ .în
lb. arg.) „Unii dispun de un mag
— magnetofon sau dc un c-as —
casclofon.'' R.lit. 19 V II 79 r>. 9;
v» .şi L B . 9 V 74 p. 1, Sc. 28 11 75
p. 3, aittosfO’P (din casetă -f~ [mag­
ii cfoîfon).
casetot£că s.f. — Depozit de
casete cu benzi niagneticc —
„Alături de bibliotecă, discotecă,
caseioUcă sonoră,* şi-a făcut apa­
riţia de. curînd vidcoteca — la
dispoziţia publicului larg.. La
Stockbolro a fost inaugurata de
curînd o primă mostră a acestu;
gen de cinematograf, care dispune
de filme înregistrate pe videoca-
sete, spectatorii alegînd ei înşişi
programul dorit." Sc, 26 X I I 74
p. 6 (din fr. casscttothe-que: DTWC
1972).
cast£l-cetâte s.n. — Vec-hi castel
întărit ca o cotatc — ,,Din Gilău,
localitate cu uu vechi custcl-octalc
(scc. XV ) sc poate ajunge urmînd
drumul de pe Valea Someşului
Rece, la cabana cu acelaşi nume.
situată la 27 km distanţa/' LB-
castel-cetite
8 I X 67 p. 2. „ în ultim ii <uii l-a
covirşit o criză de mizantropie.
S-a /ecluzat intr-un fel de castel-
cetate din apropierea oraşului Las
V egas." Cont. 10 X I I 70 p. 9
(din castel + cetate).
cast6I-m u z6u s.n. — Castel folo­
sit ca muzeu — „ în mod deosebit
spărgătorii sini atraşi de zecile de
castcle-muzcu presărate în regiu­
nea oraşelor Koblenz şi Bingen
din Renania si în landul I-Iessen/ 1
I .B . 3 X I I 70 p. 4 (din castel
muzeu).
c a ş e râ t, -ă adj. „Ceea ce stîrneşte
curiozitatea este provenienţa m a­
terialului, un am estec ingenios de
tricot şi buret. — Din ce sînt
confecţionate ? [vestele] — Din-
tr-uu m aterial caşerat. încep să
m ă dumircsc. Term enul, adoptat
— se pare — după verbul francez
cachcr (ascunde), se referă la
spuma poliurctanică «îngropată»
între trico t şi căptuşeală, care
face ca vestele să fie uşoare, co­
mode la p u rtat şi foarte căldu­
roase/' I .B . 5 X I I 67 p. 3 ; v. şi
tetrapak (cf. fr. caclicr; DN 3).
cataclism ic, -ă ad j. (rar) — Ca­
tastrofal — „Totul a plecat de la
erupţia cataclism ică care a avut
loc pe insula T h era." Sc.. 14 X I
70 p. 6 (din fr. cataclism ique /
DN3).
ca ta d l6 p tru s.m. (opt.) „E ste vorba
în primul rînd de utilizarea cata-
dioptrilor («oclii de pisică») de
dimensiuni şi modele am eliorate,
cu calităţi reflectorizante supe­
rioare care se ataşează căruţelor,
m
bicicletelor, pe ghiozdanele şcola­
rilor..." R .l. 27 X 77 p. 5 (din îrg
catadioptre; FC I I 6 1 ; DN 3).
catalog-albiim s.n. — Catalog do
expoziţie sub formă de album —
„Se găseşte un catalog-album cu
ilustraţii în culori/ 1 Sc. 16 X I 67
p. 4. „O lucrare somptuoasă, pri­
leju ită de un eveniment" — catalo -
giil-album Brâncuşi, sem nat de
P.O . — urm ărită scrupulos de
autor pînă la ieşirea de sub tip ar."
I .B . 29 V I I I 72 p. 2 ; v. şi Luc.
18 I I 67 p. 8 (din catalog aU
bum).
cat(h)ărsfs s. sg. tan t. (livr.) — Pu­
rificare — „Mai întîi trebuie să
excludem povestea cu «misterul
artei». Foiletonul de sîm bătă sea­
ra nu se fabrică în vederea cathar -
sis- ului./' Cont. 15 X I 74 p. 9 (din
£r. catliarsis; DN 3).
catârtfc, -â adj. — Care purifică —
„Desigur că autorii acestor peli­
cule au avut în vedere efectul
eliberator, catartic al coşm arului/ 1
Săpt. 3 V I I 70 p. 2 (cf. fr. cathar -
tiqu e; DN 3).
catastroffsm s.n. „ Catastrofismul .
A cesta este termenul p e . care,
prezentînd ultimele noutăţi edi­
toriale, «Le Nouvel O bservateur»
îl foloseşte pentru un nou roman
de science-fiction... E vorba de o
invazie a unor extraterestri sanr
guinari/' R .l. 6 I I I 75 p/ 22. (din
fr. catastrophism e; D E X , DN3 —
a lt sens).
catifclin adj. — Cu calităţi şi as­
pect de catifea — „Şi o piatră
11S
din Bicaz mă-nvaţă cît un cer de
mai, catifelin" Gaz. lit. 23 I I 61
p. 4 (din catijelat, prin substituţie
de sufix, -a//-m; FI. Dimitrescu
în L R 2/62 p. 134, Tk. Hristea
P .£ . 33).
eazân-turn s.n. (tehn.) „La Rovf-
nari a intrat în probe tehnologice
primul din cele patru cazanc-turn
de 1 035 tone aburi pe ora ale
termocentralei de aici... Cazanul
are înălţimea de 92 metri şi cîn-
tăreşte peste 12 000 de tone. Ca o
particularitate, toate agregatele
sale auxiliare — preîncalzitoarele,
ventilatoarele de aer şi de gaze,
precum şi electrofiltrele — sînt
asamblate în partea superioară/'
R.l. 4 I X 75 p. 5 (din cazan &
turn).
cazein&t. s.n. (alim.) „Specialiştii
de la întreprinderea de industria­
lizare a laptelui din Brăila... au
realizat un nou produs alimentar:
iCazeinatul de sodiu &, realizat
din lapte smîntînit cu o excepţio­
nală valoare nutritivă şi multiple
întrebuinţări în numeroase pro­
duse alimentare/' R.l. 27 IV 77
p. 3 (din fr. caseinate; DT).
caze0caî0t6n s.n. „O gamă sporită
de produse este destinată şi ali­
mentaţiei copiilor, din care men­
ţionăm: sCaseocar eternii» pe bază
de caseină şi adaos de morcovi/'
R.l. 28 V II 78 p. 2 [scris şi caseo-
caroten] (din caze[ină] -}- carot\a]).
cazeolâct s.n. „Cascolactul este de
fapt un medicament-aliment, un
sort de lapte special din care
lipseşte lactoza. în conţinutul lui
c ă m f n -h o f ft
In tră‘ .în schimb proteine din
lapte şi soia, un complcx de 10
vitamine, substanţe minerale şi
aromatizante/' Sc/22 I I 74 p. 5.
„Zilele acestea va apare în far­
macii noul produs hiperproteic
tCa$eolacti>. <tCascolact »-ul este
primul hidrolizat proteic româ­
nesc de mare utilitate în patologia
digestivă şi nutriţională a tuturor
vîrstelor." R.l. 27 X I 76 p. 5 ; v.
şi 6 V I 75 p. 2, 21 IV 76 p. 5
[scris şi caseolact, cazoiact'] (din
caze\ina] - Iad ).
caz-lfm ită s.n. 1973 — Caz ieşit
din comun — v. elev-problemă
(din caz limitai cf. fr. cas-li­
triite).
căfăuzUr s.m. — Călăuză — „ Că-
lăuzientl nu mai poate să tragă şi
cere ajutor de la cîţiva marinari.
Scafandrul simte şi el primejdia."
R.l. 8 ££ 70 p. 3 (din călăuză ^
- ier).
cămăşu(re s.f. (constr.) — Acope­
rirea cu un strat de beton — „în
fig. B — consolidarea unui stîlpi
faza iniţială, cum arată acesta
după decopertarea betonului pî­
nă la armătură, precum., şi după
cămăşnire/' R.l. 22 I I I 77 p. 2.
„La parter au început şi lucrări
de cămăşnire a unor stîlpi." R.U
7 IV 77 p. 1 ; v. şi 20 IV 77
p. 1 (din cămaşa).
cămîn-hotGl s.n. „Se construîeso
încă 6 cămine-hotel pentru 1 000
tineri mineri/' Sc. 14 I 61 p. 1
(din cămin + hotel; FI. DimL
irescu în L R 2/62 p. 134)*
că m in hotel
căm'n-splt&l s.n. — Cămin (de obi­
cei de bătrîni) în care se acordă
asistentă sanitară — „Din 1961
mă aflu in tern at în sanatoriul
Tulgheş, raionul Glieorghieni. Mi
s-a recom andat să intru într-un
căm in -sp ital“ Sc. 6 V I I 66 p. 2.
„Celălalt com partim ent are profil
de căm in-spital, unde bolnavii vor
bcncficia a e asistenţă, medico-so-
ciâlă. A fît în secţia de post-acuţi,
cîl ş[ în cam m ul-spital vor putea
fi internaţi, în funcţie de solici-
tări, bolnavi cronici."" R .l. 15 V 74
p. 1 ; v. şi Sc. 5 X I 65 p. 2 ,
16 V 80 p. 5 (din cămin -f* spital).
căm iiiizâ vb. I — A caza în că­
min — „Studenţii se căminizează
în două locuri: pe str. Ştefan
Furtună şi Ia Grozăveşti/' (din
cămin -f -iza).
căpitân-ne Jucător s.n. (sport.)
„Fostul campion d e tenis al
S.U .A ., D .R ., în v îrstă de 31 ani,
a fost reconfirm at căpitan-ncjucă -
tar al echipei S/U. A. pentru noua
ediţie a tCupci Davis»/' M. 19 X I I
73 p. 5 (din căpitan - f nejucăior).
c ă ră m iz i vb. refl. IV — A deveni
de culoarea cărăm izii — „[Algele]
au căp ătat o culoaxe... roşiatică.
De aici şi apa lacului de acumn-
larc ei început să se vcurămi-
zeasoă ». D rep t care, ţ>rin partea
locului a şi început sa circule o
nonă denum ire: «Lacul Roşu...
B i c a z * S c . 21 V I 7 4 p . 4 (din
cărăm izia sau din cărăm idă -i).
că su iă -ca m p ln g s.f. „M icro-staţiu-
n ea balneară V alea Stelîi din
114
B ă ic o i (jud. Prahova) se dezvoltă,
devenind nna din cele mai cochete
de pe V alea Prahovei. S-a deschis
la 1 mai — dispune de... 20 căsuţe-
camping cu cîte două paturi.“ R .l.
11 V 73 p. 2 [pron. căsx'tţă-chcm-
ping ] (din căsuţă + cam ping ).
căsiîţă-Iitorâl s.f. — Casă special
concepută pentru a fi utilizată
pe lito r a l'— „în anul urmă toi
întreprinderea v a introduce în
fabricare noi tipuri de prefabri­
cate, printre care căsufc-lLtoral şi
cabane pentru brigăzile dc m eca­
nizatori." R .l. 23 X I 66 p. 1
(din căsuţă -f; [pcntrul litoral).
căsuţă-tîp s.f. — Căsuţă construita
Ia fel cu altele, folosită mai ales
pe lito ral — „în actualul cincinal,
pînă în 1970, se vor mai adăuga
litoralu lu i circa 32 000 de? locuri,,
dintre care... 9 500 în căsuie^ti'p
cu p arter şi e ta j, avînd instalaţii
sanitare şi un confort sporit."
R .l. 21 I X 66 p. 4 (din căsuţă -j-
iip).
ceaiflăriercaîeneâ s.f. „O ccaină--
ric-cafenea ; a fost deschisă în
câtim i complexului comercial
«F ortu n a» din P iteşti." R .l. 14 I X
7 6 p. 5 (din .ceainăria + cafenea).
ceainărfe-coîetărfe s X „ în locul a
13 bufete şi bodegi, am înfiinţat o
Ceainârie-cofctăric , 2 iaurgerii, 2
restaurante cu autoservire, 2 b u ­
tur*, 1 restaurant-pensiune^ o p a­
tiserie ş.a." I .B . 14 V I 75 p. 4
(din ceainărie -(- cvjetărie).
115
ceas-brich€tă s.n. 1965 — Ceas cu
formă (şi funcţie) de brichetă —
v, ceas-broşă //din ceas-{'brichetăH.
ceas-br6şă s.n. — Ceas care ser­
veşte drept broşă — „Am văzut
ceasuri cu care poţi înota liniştit
la o adîncime de 200 m ; ceasuri-
pandantiv şi ceastiri-broşă; cea­
suri ultraplate înalte numai de
3 mm; ceasuri-calendar şi ceasuri-
brichetă; ceasuri pentru navigaţia
aeriană, care indică simultan
timpul mediu şi unghiul orar
corespunzător timpului sideral/'
Sc. 8 V 65 p. 4 //din ceas -f
broşâ//.
ceas-calendâr s.n. 1965 — Ceas
care indică zilele săptămînii — v.
ccas-broşă //din ceas -f- calendar//.
ceas-pandantiv s.n. 1965 — Ceas
care serveşte drept pandantiv —
v: ceas-broşă //din ceas + pandan -
tiv//.
ceasoficâre s.f. „Ceasojicare ? Nu
ştim în ce măsură cuvîntul ceaso-
jicare este acceptat de lingvişti,
dar el există şi înseamnă dirijarea
centralizării celor 73 de ceasuri
publice../* I.B . 29 VI 74 p. 2
(din ccast după tipul radio jicare).
cedâr s.n. „în S.ILA. s-au creat
în acest sens produse care imită
perfect — cel puţin din punct de
vedere al aspectului — diferite so­
iuri de brînzeturi, cum ar fi
«clieddar » sau «mozzarellaD — pe
bază de ulei de bumbac, porumb,
cocos sau soia/' Sc. 11 I I 77 p. 5
[scris şi cheddar] (din fr., engl.
cheddar).
8*
cehiHtă
ceh oviză vb. I „Trebuie să subli­
niez încă o dată că în «adaptarea»
lui Osip, traducătoarea-adapta-
toare afirmă, faţă de celelalte
versiuni, un merit cehovian de
reală adîncime: mujicul rudimen­
tar, bruta primară, pe care cei­
lalţi adaptatori au ?daptat-o tale
quale din proiectul abandonat
de Celiov, a fost cehovizat îa
sensul unei complexiuni nobile/'
R .l.’ 16 II 67 p. 2 (din numele
scriitorului [A. P.] Cehov -f- -iza).
celofanâre s.f. — Acţiunea de a
acoperi cu celofan — „Linia de
la fabrica de ţigarete este prevă­
zută cu dispozitive moderne pen­
tru : confecţionarea ţigaretelor,
ataşarea filtrelor... şi celofanarea
cutiilor/' I.B . 15 I 63 p. 1 (din
celojana).
celulă-cobâi s.f. (biol.) „Celulele
cobai. Mai mulţi oameni de ştiinţă
francezi au propus efectuarea ex­
perienţelor biologice pe culturi
de celule şi nu pe animale sau
subiecţi umani voluntari, cum
este practica în mod curent... Prin
recurgerea la ucehile-cobai» spe­
cialiştii speră, de asemenea, să
descopere cauzele mai multor
maladii, p©rnindu-se .de la consi­
derentul că celulele reacţionează
mai puternic decît corpul întreg/'
Sc. 1 V 77 p. 5 //din celulă ^
cobai//.
celuHtă s.f. (med.) — Inflamaţie a
ţesutului adipos subcutanat —
„Obezitatea, celulita, spondilozele,
tratează specialist autorizat prin
metoda electromasoterapiei. Pro-
celu lita
gramări 51 40 76/' R .l. 15 Y Î J 74.
p. 4 (din fr. ccViuliie; D E X , D X 3).
ce n a c lîs t s.m. — Membra al
unui cenaclu — „Spre scara intil-
nesc doi cenciclir,îi dc la «Lucian
B lag a >." R . iii. 5 X I 70 p. 2 ;
v. si R .l. S IV S0 p. 2 (din ccnaclu
centid s.m. „O adevărată panică a
stîrn it la Birm inghain difuzarea
tinni aşa-zis «document o ficia l»
ar.unţînd introducerea, de la 1 ia­
nuarie 1975, a «timpului m etric»
în Anglia: un minut urma sfi fie
alcătu it din 10 secunde, o oră
— din 10 m inute, o zi — clin 10 ore.
Glasurile timpului şi-ar fi schim bat
si ele denum irile: secunda — mi-
lizi, minutul — ccv.tizi, ora —
decizi, anul — kilozi." Cont. 13 X I I
74 p. 12 //din cenţi- „o sută"//*
CEPfiCA s. „ în urmă cu zece ani
s-a Înfiinţat la ]->ucurcşti Centrul
de perfecţionare a pregătirii ca­
drelor dc conduccrc din econo­
mie si adm inistraţia dc sta t
(C E P E C A ):* R .l. 29 'V III 77
p. 6. „Lucrarea «Plani fication par
la metltodc du cliemin criticjuc:>,
Paris, Dunod 1967, se află la
biblioteca C E P E C A .“ R .l. 10 X I
75 p. 3 (abreviere diu Cc[nirui de]
pe{rJeclioiiarc «1 ca[clrclor], exis­
ten tă din 1907 cînd s-a înfiinţat
in stitu ţia; FC 1 152, 15S)..
cepiiîre s.f. — Tăierea crăcilor
pom ilor; ccpuit „Celelalte ope­
raţiuni, cum ar. Ii cepuirea, coji-
rea, iasonarea m aterialului lemnos
pc tipodimcnsiiini, potrivit, sorti­
m entelor prevăzute; în; plan, lega-,. ..însuma in creaţie valori, de accea-
iii
rea în snopi a crăcilor şi a cojilo»
au loc ojos»... in depozitele d^
preindustrializarc/' Sc. 28 I I I 7*
p. 5 (din ceb u i; L T R ).
ceraco!6r s.n., adj. — B atoan e co
iorate pe bază dc ceara; lucrat
cu acest tip de batoane — „L^
Aecademia di Rom ania din capita
la Italiei a avut ioc o m a n ifesta i
consacrată împlinirii ă 50 de a r
de la m oartea scrii torului lo a r
Slavici. Cu aceasta ocazie a foş’
prezentat filmul «Moara cu noroc?
şi a fost inaugurată expoziţia
ceracolor a pictorului Gh. C.^
Sc. 10 X 75 p. 6 //din ceară -+
colori j.
cerciiIsi s.m., adj. — Membru aţ
cercului literar de la Sibiu —
„Ş t. Aug. Doinaş publică dou*
balade: «Jucătorul cîc şah» (nr. 3
1 943) si «La porţile oraşului <
■ (j)r. 5, 1S>43). Un fragm ent dit.
prima defineşte faza baladist-ser-
chistă a lui Doinaş.11 Luc. 15'V II
p. 7. „Despre piesa «Anton Pann *
‘ un cerci:ist ' spune altu ia: «Vezi
de-1 citeşte şi in a: corectează-1
Luc. 1 8 'X l 78 p. 3 (din cercţul
de la Sibiu'] -p -ist).
cerealicultură s.f. — R am ură a
ştiinţei care sc ocupă cu cultura
cerealelor — „A sosit la.P ale rm o
la in v itaţia institutului de cerea
li cultură si culturi erbacee, dele
gaţia de agrobiologi rom âni." I . B
) 9 I X 62 p. 3 (din fr. cerâalicui-
tiire).
cerebraHsm s.n. — R aţionalism
exagerat — „La noi., efortul, de a
117
tuată luciditate — la scriitori ca
G.C., C.P., la pictori ca P., TI.C.
$i: la alţii — este de obicei ferit
ae ameninţarea cerebralismidui
steril. Exemplul unui Brâncuşi
care chintesenţiază formele cu
mare rigoare intelectuală... ne
învaţă ce este marea plenitudine
creatoare/* Gaz.lit. 29 X I I 66
p. 8 (din cerebral + -zsw).
cha-cha-cfilst,-ă, s.m.f. 1974 (for­
maţie ocazională; peior.) — Per­
soană care degradează capodope­
rele — v. cha-cha-chisa [pron.
ceă-cea-cist] (din cha-cha-cha -f
-ist).
ch a-ch a-ch îza vb. I (peior.) — A
transforma în dansul modern
cha-cha-cha, a degrada — „Arti­
colul lui Pierre Petit e o mică
piatră azvîrlită în obrazul celor
ce cha-cha-chizeazâ sistematic —
în muzică, teatru sau balet —
capodoperele lumii. Cha-cha-chiş-
tii pretind a fi combatanţi pentru
libertatea creaţiei, în vreme ce
glasurile care apără dreptul lui
Bach şi Shakespeare la existenţă
liberă şi securitate estetică sînt
stigmatizate ca duşmani ai cul­
turii/' Cont. 10 X 74 p. 11 [pron.
cea-cea-cizd] (din cha-cha-clia 4 *
-iza).
chaplînesc adj. — Ca al lui Char-
lie Chaplin — „Jocul chapiinesc,
diabolic sincronizat, al celor 30
de băieţi şi fete/' Cont. 25 V III 67
p. 4 [pron. ceaplindsc] (din numele
actorului . [Charlie'] Chaplin 4*
-esc).
chîmîofcrapîe
cliartcr s.n. — Tip de contract
care asigură transportul naval
sau aerian la \\n preţ redus (cu
condiţia să se completeze un anu­
m it număr de locuri) — „Avionul,
un DC-8, aparţinînd societăţii de
charicr olandeze «Martin Air»),
avea la bord 1S2 de pasageri
venind din Indonezia/' R.l. 6 X I I
74 p. 6. „La originea aecidcniului
unui avion al companici dc charter
♦Invincita»... se află o triplă
eroare: cea a piloţilor, a aparaturii
de bord şi a turnului de control/'
(f.d.). „între ţările de unde sosesc
turişti în cadrul zborurilor Charter
se numără unele din cele mai
cunoscute pentru frumuseţile tu­
ristice proprii: Marca Britanic,
Spania, Finlanda, R .F. Germa­
nia/' R.l. 2 VI 79 p. 5; v. şi
aerotaxi [scris şi cearicr; pro-
nuntat ceârter] (din engl. charter/
cf. fr. charter; P R 1950; DN3).
cliewing-giitnni s.n. (anglicism)
— Gumă de mestecat — „Mestecă
chcwing-gumm, răsfoieşte Play-
Boy." Sc. 24 IV 74 p. 6 [pron,
ciuingam'] (din engl. chewing-
gumm; DN3).
chieî s.m. 1979 (cuv. engl.)
—Şef, conducător — v. stajf [pion.
cif).
chimioterapie s.f. (med.) — Tera­
pie prin substanţe chimice —
„Cercetătorul californian dr. A.M.
a prezentat o nouă metodă de
administrare a medicamentelor,
menită să revoluţioneze, potrivit
specialiştilor* chimioterapia. în loc
de a fi înghiţite saa injestate,
ciiîm ioterapie
m cdiram cntcle vor fi aplicate sub
fonii ă de «timbre», direct pe
piele, la locul afecţiunii. Prin
aceasta metodă au fost obţinute
rezultate rem arcabile în tratarea
unor maladii ale pielii si ochilor.
Îm potriva răului dc marc sau de
avion, «timbrul», im pregnat cu
scopolamină, m edicament adm i­
nistrat de obicei prin in jecţii, este
lipit pe încheietura m linii cu
cîteva zile înainte de efectua rea
călătoriei/' Sc. 26 IV 74 p. 6
(din Ir. c h iw io t h t r a p u DM ; D E X ,
DN3).
c(h )in o I6 g ic, -ă adj. — Care se
referă la cîini — „A sociaţia chino-
logica a Municipiului Bucureşti
organizează o expoziţie canină
care va avea loc la Bucureşti la
4 iunie 197S pe stadionul Olim ­
pia/' R.l. 20 IV 78 p. 5; v. şi
R .lit. 29 X SI p. 9 [şi cinologic]
II din gr. Itynos -|- logic //.
chintesenţiâ vb. 1 1966 — A sin­
tetiza — v. cerebralism (din chin­
tesenţă -{- "K'tf)*
chip s.n. (cib.) „M inicaîculatoarele
în telecom unicaţii. A ceasta a fost
tema «Zilelor telecom unicaţiilor»,
care s-a desfăşurat recent la F lo ­
renţa... Principala condu zic: da­
t o r ia m iniaturizării, ca urmare,
în spec.al, a introducerii- aşa-nu-
m iţelor pastile ( «chips a) cu cir­
cuite integrate, in faţa telecomu­
n ica ţii or se deschid perspective
nebănuite, ne fiind departe ziua
cînd un abonat telefonic va putea
obţine, practic, instantaneu, leg ă ­
tura cu orice punct al ■globului/'
Sc. 28 X 76 p. 4. „Ca urmare a
perfecţionării continue a micro-
circuitelor, procesul dc m iniatu­
rizare a ordinatoarelor este in
plină desfăşurare. De unde, la
început, pe o suprafaţă de nn
centim etru p ătrat erau reunit*
cîteva sute de interconexiuni sar
inform aţii, în prezent numărul
lor a ajuns la 25 000, ceea ce
duce si la o scădere vertiginoasa
a preţului de cost. Introducerea
m icrocircuitelor — cunoscute în
term inologia de. specialitate şi
sub numele de te hi ps » (pastile) —
are ca rezultat scăderea cu 99
la sută a preţului «unităţii dc
m em orie* în raport cu preţul
u nităţilor de memorie ale tranzis-
toarclor clasice." Sc. 29 IV 78
p. 6 [pron. cip] (din engl. ch ip :
B D 1970).
choreaut6r s.m. 1978 (livr.)
— Autor de dans, balet — v. esen­
ţiali sare //cf. gr. khcrcia „dans“ -ţ-
au iorfl.
clb ern etîzâ vb. I — A aplica ciber­
netica şi metodele ei — „Ne-am
văzut cu ochii noştri pe Lună si
ne-am trimis cercetaşi si prin
multe alte părţi ale galaxiei,
ne-am cibei'iîciizal şi computerizat,
am d etronat —.m etaforic vorbind
— («idoli» şi nc-âm făurii alţii/'
I .B . 21 IU 74 p. -4 (din fr. erber-
nâtiser; DMN 1964; DN3).
cicîâ re s.f. 1971 (înv.) — Inte­
grare intr-un ciclu dc înv aţă jn m l
unde se predau cunoştinţe ju di­
verse specialităţi — v. pust-wiî-
versitar (din ciclu).
119
clclodrâm s.n. 1974 (sport)
— Teren amenajat pentru curse şi
concursuri cu biciclete — v. avio-
car //din cicîo + -drom, după tipul
aerodrom//.
cicîotur fst, -ă s.m.f. (sport) „Pădu­
rea Ceala — o 000 de ciclo-turişti
la o serbare cîmpeneasca." Sp.
7 VI 73 p. 3 (din fr. cyclotouriste;
DMN 1965; D E X , DN3).
cfco s.n. — Tip de băutură răcori­
toare — „întreprinderea de pro­
duse alimentare (IPA) şi-a extins
gama sortimentelor de răcori­
toare. Se produc curent, în afară
de Ci-cot Quic-cola (sic), Mentovit
şi Sintonie, răcoritoare pe bază
de arome de fructe (zmeură, fragi,
trandafiri; vişine, citro si verrau-
tină)/' I.B . '26 V II ; 75 p. 4.
„Patiseria din piaţa Chibrit (Bucu­
reşti) «beneficiază» de un fel de
inovaţie în materie de comerţ:
aproape întreg spaţiul interior
este transformat într-o magazie
de... răcoritoare (pepsi-cola, ci-co
şi altele) păstrate în navete care
se înalţă în stive pe mai bine de
doi metri/* R.l. 10 X 78 p. 5;
v. şi Sc. 12 VI 79 p. 2 (din
ci[tric] co\Jd\).
cfco-cola s.n. — Tip de băutură
răcoritoare — „Iată-ne în postura
de controlori de calitate la secţia
♦■Citroa din str. Avrig a în ­
treprinderii de produse alimentare
(I.P.A.), Aici se produc «Sin­
tonie >', «Anisct <>, «Mentovit *>,
«Cico-Cola b şi alte băuturi răco­
ritoare/* I.B . 11 V 74 p. 2 (din
cico -f- cola}.
cineamator
ciîră-rec6rd s.f. — Cea mai mare
cifră, la o anumită dată, într-un
anumit sector — „Şomajul în
S.U.A. a atins o cifră-record /' Sc.
7 I I I 61 p. 4. „Numărul total al
persoanelor care au vizitat în
cursul anului 1972 muzeele, gale­
riile şi amplasamentele arhitecto­
nice din întreg cuprinsul Italiei
se cifrează la 20 028 929. Cijrâ-re-
cord ce înregistrează un spor de
aproximativ 1 300 000 faţă de
numărul vizitatorilor din anul
trecut." R.l. 15 V 73 p. 6. „Cu
acest prilej, s-a comunicat că
producţia de şampanie italiană,
deosebit de apreciată pe piaţa
mondială, a atins anul trecut
cijra-record de S0 milioane sticle/*
Sc. 27 X 76 p. 5; v. şi 4 II 75
p. 6, 12 IV 79 p. 4; sejur (din
cifră -f record, după fr. chiffre
record; DMN 1969; FI. Dimi­
trescu în L R 2/62 p. 134j.
cim entfst s.m. — Muncitor care
lucrează intr-o fabrică de ciment —
„Realizări ale cimcntiştilor tur-
deni." Sc. 23 I 61 p. 1; v. şi
30 I I I 64 p. 1 (din ciment -ist;
cf. fr. cimeniier; FI. Dimitrescu
în L R 2/62 p. 134; DN3).
cîm etedină s.f. 1977 (farm.)
— Produs farmaceutic utilizat în
tratarea ulcerului — v. neuro-
transmiiător.
cineam aldr s.m. — Amator de fil­
me — „Revista cuprinde rubrici
permanente consacrate cineama-
torismului (ţie, cineamatonde) şi
universităţilor populare de cul­
tură cinematografică." Cont. 17
dneamafdr
X I 61 p. 5., 5 X 79 p. 11 (din
cine- -j- am ator , după Ir. cinâphile;
FC 1 139; FI. Dim itrescu în L L
X/65 p. 233, L. Mareş în SM FC V
p. 67, L Iordan în SC L 4/70
p. 3 9 ; 1)N3).
c in e a m a io rism s.n. 1 9 6 1 — Interes
pentru cinem atograf m an ifestat
de ciucam atori — v. cine amator
(din cm c amator + -ism ; L . Mareş
în SiUFC A7 p. 67, I. Iordan in
SC L 4/70 p. 3 9 3 ; D N 3 ).
cineast.» -ă s.m.f. — R ealizator sau
autor dc filme — „Pentru că fie­
care dintre noi avem acasă cîtc
nn Naică, cîle o V cronică sau
cile c> Cătălină, care sc bucură.,
aşa cum mimai copiii ştiu să o
facă. dc cine-mării.şoarclc talen ­
tatei noastre cineaste.**-.LB.- 29 -II
72 p. 2 ; v. si Cont. 1 V I II 67
p. 5, R .lit. .1 3 X I 75 p. 17;
cincccnaclu, tel cast (1966) (din fr.
cine asie: cf. it. c inc asta ; VI. Şnteu
3i3 .IAN. 5/67 p. 27. I. Iordan în
SCL 4/70 p. 393. L . Mares în
s\ j:ix: v p. 66, f c i 2 1 ; D k x ,
DN3).
cîncasi-rcporlct s.m. — Cineast
care transpune cinem atografic re­
p o rtaje -- „loau Grigorcscu are
un simt deosebit al actuali ta lii, e
un mare reporter si la acest nivel
se ridică Virgil Calotescii, si el
nn m are ci ncast-rcporter ." Se.
33 X 75 p, 4 (din cineast re­
p orter: cf. fr. cini-reporter; DiVIN
1966).
cinecejiâclu s.n. „Un cincccnaclu?
Da. adică tin a telier de creaţie al
cineaştilor am atori, izvorî t, cre­
120
dem,^ din necesităţile actualc ale
m işcării dc cinc-club de o am­
ploare fără precedent, azi, în con­
textu l stim ulativ al Festivalului
naţional C întarca României.*'
Cont. 10 I I 7S p. S. „Su bstanţiala,
interesantă, dezbaterea din cadrul
cincccnachilui «Contemporanul i
dc vinerea trecută/' Cont. 24 X I
78 p. S ; v. şi 5 X 79 p. 11 (din
cine- + cenaclu).
cincclub s.n. „ Cinecluburile — a-
ccste m iui-case dc filme răspîndite
pc o v astă arie geografică, însu­
m ează nu numai o cxcclen tă apa­
ratură tehnică şi săli dc proiecţie
moderne, dar şi o m are can titate
dc . pasiune../ cinem atografică."
Cont. 2 X I 73 p. 8. „S-a încheiat
Festivalul cinecluburilor , desfăşu­
ra t anul acesta la H iişi." R .l.
19 X I 75 p. 2. „Am şi am intit In
trea că t un reper isto ric: 1957,
anul dc aia stere a m işcării cine-
cluburilor “ R .l. 11 I I I 78 p. 2 j
v. şi cinccenacht , fihn-pocm (din
fr. cinâ-chtb; L, Seclic în L R 1/60
p. 59, I. Iordan în SC L 4/70
p. 393, FC I 139; D E X , D N 3),
cinecîuM st s.m. — Persoană care
activează în cadrul u n u i cin©-
clul> — „P rin ir-o scrisoare, cine-
chibişiii ne inform ează asupra
planurilor lor/‘ Cont. 1 X I I 61
p. 5 (din cincclub + -is t; FI. Dim i-
trcscu în L L X/65 p. 2 4 0 ,1. Iordan
în SC L 4/70 p. 3 9 3 ; DN3).
cinepromătic adj. — R eferitor la
cinccrom atică — „Brazilianul A .P.
j;. a prezentat prim ult .ap arat
cinecrom aticr care — pc 1 baza a­
■121 cinem atecă

samblării — proiectează pe un e- 1 75 p. 14 (din cine- -f ghicitoare j

cran forme colorate în mişcare/' cf. fr. cintnigme).
Cont. 26 IV 63 p. 6 (dei\ rcgr.
din ci nccrom atica). cîneldle s.f. — (Titlu de rubrici ■
în revista „Cinema") Idee utili­
clnecrom atică s.f. — Cromatica zată în cinematografie — „Cro­
mişcării — „Expresie a secolului nica cine-idcilor“ Cinema 9/66
vitezei, cinccrov.iaiica c Imn fi pen­ p. ÎS ; v. si 12/72 p. 6 (din cint-
tru oamenii obsedaţi dc mişcare, 4- idee; L. Mares în SMEC V p.
pentru care ca nu mai e un mijloc, 68, I. Iordan în SCL 4/70 p. 393).
ci un scop in sine/* Cont. 26 IV 63
p. 6 //din cine--]- cromatica; I. Ior­ cineîinib&j s.n. 1975 — Limbaj
dan în SCL 4/70 p. 393//. special al cinematografiei — v4
cine-limbă (din cmc - limbaj).
cincfâg s.m. (peior.) — Consuma­
tor de filme cinematografice — cinei im bă s.f. — Limbaj special
„Cinefagii/' Cinema 6/74 p. 10. al cinematografiei — „Studenţii
„Nu vă transformaţi din cinefili regizori de la Institutul de artă
în ci ne fagi !" lv.lit. 3 I 74 p. 21. teatrală si cinematografică au
cind nu e cincfag, telespectato­ dovedit, pcutru moment, că ştiu
rul roman este cinefil — şi vice­ Stt facă uz de cinclimbct; urmează
versa../' Cont. 5 V 78 p. 9 (din să demonstreze ca au dc ce si c©
cine- -j- -fag). să comunice prin intermediul
acestei limbi, bine învăţate/' Luc.
clnefjcai, -ă adj. — Care intră în 2 X II 67 p. 10. „Prima lecţie do
reţeaua cinematografică — „Ra- cinclimbaj. Eram un ţînc p«
'ioane cincJicafc.“ Sc. 20 V III 62 care taică-său abia iJ dusese la
p. 2 (dcr. regr. din cincficarc). primul meci de fotbal, cînd — tot
cu tata — am văzut ce înseamnă
cinefil ie s.f. — Interes, dragoste limbaj intr-o sala dc cinema. (E
pentru cinematograf — „Din cine­ ceea ce azi critica evoluată nu­
fil ic, recunosc, mi-ar fi făcut o meşte foarte f nun os — cinciim -
marc bucurie ca discuţia1 aceasta bă /)" R.lit. 20 II 75 p. 17 (din
să-iscoa^ă de pe pinză şi pe eroii . cine- Umbd; 1.. ^Taroş în S.MEC
fără soclu ai acestui film ."'Cont.-• V p. 69. I. Iordan în SCL 4/70
o I I 67 p. 5 (din f T.t cincpJtilic;.
DMX 1965: 1:1. Dimitrescu în p. 393).
R liL 1/68 p. 4 ; D E X , DN3). cinem atecă s.f. — Instituţie în
cave se proiectează, filme (dc cali­
cîneghicîloâre s.f. — Titlul unei tate) — „Cinema fcca cubană . a
emisiuni TV în care sc pun între- prezentat... la Havana filmul lui
bărr-ghicitoare despre filme,- ac­ I. Popescu-Gopo «S-a furat o
tori ctc. •- „Virstcle peliculei. Por­ 'bombăm." Sc. 20‘ I I I 64 p. 4.
tret-serial ; Yves Montând ; Ci- ‘„Fondatorul .dneniatecii francezo
n c g h i c i t o a j v :P r: R.TV. 1 2 ^ 1 8 “şi una dintre personalităţile pro­
cinematecă
eminente ale cinem atografiei mon­
diale, Henri Langlois, a în cetat
din v ia ţă la Paris în urm a unei
crize cardiace/' Sc. 15 I 77 p. 5
(din fr/ cinim athhque; cf. engl.
c i n e m a t h e q n e B D 1968; F I. Di-
m itrescu în R R L 1/69 p. 5,
Th. H ristea în L R 3/72 p. 190,
L . Seclie în L R 3/77 p. 2 7 0 ;
D E X , DN 3).
cin e m a to g râ f-a d e v a r s.n. „De cu­
rînd, cei mai de seamă repre­
zentanţi ai cinem atografuhii-ade-
văr s-au în tîln it la Lyon, pentru
a dezbate problemele acestei a tît
de interesante şi rodnice tendinţe
apărute în m işcarea cinem atogra­
fică în ultim ii ani, cinem atografie
ce caută să îm părtăşească adevă­
rul/' Cont. 12 V 63 p. 5. „Film ul
«Cazul S» ... dezvoltă cu m ijloa­
cele «cinematografului-adevăr» fi­
rul unei anchete sociale/' Sc.
16 V II 66 p. 4 (din 'cinematograf +
adevăr , după fr. cinS-verite ; DN3
cine-adevăr).
cin em ato g râf-d o cu m G n t s.n. — P e­
liculă cinem atografică cu rol de
docum ent — „Film ul se adaptează
tonului polem ic impus de acest
nou gen al cinematografului-docu­
ment care face din ecran o tribună
de dezbatere şi invită publicul să
fie judecătorul suprem nu numai
al operei de artă, ci al realităţii
însăşi. Aici, al realităţii medicale
din ita lia de azi/' Cont. 2 X I 73.
p. 5 (din cinem atograf + docu­
ment).
cinem atogrâf-estrâdă s.n. — Cine­
m atograf conţinînd elem ente spe­
cifice estradei — „ S-a spus «Lan­
122
terna-m agică este un cinemato­
graf-estradă »/' Cont. 22 V 62
p. 4 ; v. . şi 18 I X 64 p. 2 //din
cinem atograf + estradă] j.
c in e p a n o râ m ic s.n.
— Cinemato­
graf cu. ecran la t panoram ic —
„C inepanoram inti de la P a tria ."
Sc. 27 X I 62 p. 1 (din fr. cin i -
pan oram iqu e; DN3).
cineram a s.f. — Procedeu cinema­
tografic de proiecţie pe mai multe
ecrane m ari juxtapuse — „Mai
m are decît cineram a, . sistemul
cinem iracol (cinemiracle) v a fi
inaugurat la Paris în Sala E m -
pire/‘ Cont. 2 I I 62 p. 5 (din it.
cin eram a; cf. fr. cin tram a , engl.
amer. cin eram a ; FC I 135, 139,
Al. Graur în L R 2/58 p. 2, C. 19,
L. Mares în SM FC V/67, L. Seche
în L R 4/78 p. 3 3 9 ; L T R , D .A m .;
D E X , DN3).
c in e re s ta u r â n t s.n. „Un cinerestau-
rant în care, fără a se întrerupe
dejunul sau cina, poţi vedea ulti­
mele film e." Cont. 2 X J I .60 p , 5
(din fr. cin ere st aur unt; FC I 139,
FI. Dim itrescu in L R 4/1962
p. 3 9 8 ; DN 3).
ci ne ro m â n s.n. — Operă cinema­
tografică b azată pe o operă lite­
rară — „Intitu larea (cine-roman
după Eugen B arb u realizată de
I.M .) se poate ju stifica prin aceea
că scenariul este extras din rom a­
nul «Şoseaua N ordului»/’ Cont.
25 I I 66 p. 6. „Un cine-roman de
Eugen B arb u , care foloseşte o
bogată inform aţie de epocă în
dorinţa de «a da au ten ticitate
 123
faptelor dcscrisc»>.“ R.l. 29 X II 75
p. 2 „...lipseşte R.N., semnatar
a trei cărţi, imul cîintre puţinii
care au abordat c in e -ro m a m tl *1
Săpt. 9 VJ 78 p. 3 ; v. si
5 VII 74 p. 3, 22 V II 74 p. 2
(dm fr. c in t-ro m cm ; cf. it. cinc-
rom anzo).
ci ne m iracol s.n. 1962 (rar) — Pro-
ccdcu cinematografic de proiecţic:
de tipul cinerama — v. cincrama
(din ir. cinimiracîc).
cînc-vcrilc s.n. (cinem.; franţu-
zism) — Cinematograf-adcvăr —
„Deşi multe cuvinte din off nu sc
desluşesc, sensul aecstor crtmpeîc
gen ci\\â-v{riii pare uneori mai
plin decit textul din prim plan."
R.l. 7 I 78 p. 2. „Dczvoltînd în
chip personal formula cint-veri-
//-uhii, (Cinema A ction» a adus
pc ecran crîmpeie <rpe viu * din
viata şi lupta socială.** Sc. 17 X 78
p. 5. „Este desigur un serial. Şi
este un cui£-v£rifiF. Tipic." R Jit.
17' H I 77 p. 17 [pron. siiiâ-vcritâ]
(din ir. cini-veritt; cf. engl. cinâ-
vCritt: DMN 1964, BD 1968).
cîocolaterfe s.f. — întreprindere
îir care se fabrică produse cu
ciocolată — „Pe şerveţelele de
hîrtie... întreprinderea braşoveană
îşi face reclamă, dar nu oricum,
ci oferintî consumatorilor produse
de ciocoUităric. P c bună dreptate,
cititorul uosmi se întreabă pe
cînd produse de cacao-rie sin
cme si ic ce fel de ...ric." FL 4 VCII
73 p- '>3. „în afara unor noi pro­
duse de ciocelcitcric% caramela].
jeleuvi £tc. se ver introduce şi
circuinlunâr
extinde in fabricaţie noi grupe
de produse cum sînt: budincile
şi crcmele de tip fin stan t >•, praful
de ciocolată solubil/' R.l. 10 VI 76
p. 2 [şi ciocolataric] (din ciocolată,
după modelul lui lăptihic).
ciocolatier s.m. — Muncitor <lin-
tr-o fabrică de ciocolata — „O
întreagă pleiadă dc specialişti,
muncitori... au fost calificaţi de
dînsul îu meseria dc ciorofntict /'
Sc. 11 X I I 60 p. 2 (chipă fr.
chocolaîicr ; Ti. Dimitrescu in LR
2/62 p. 134; DN3).
ciorâp-pantalon s.m. — Ciorap
lung, continuat cu pantaloni —
„Se găsesc costumaşi ursuleţ,
traminguri pentru toate vîrstele.
jachete cu glugii, ciorapi-Nmiit-
îoni, paltoane din stofei ori blană
tricotată, blănuri de la măsura 30
Ia 40 etc." Sc. 11 X I 64 p. 1 (din
ciorap -f pantcJon; VI. Dimitrescu
în SCL 3/70 p. 325).
circâr s.m. — Membru al unet
trupe de circ — ,.Actor, înainte
însenina a fi undeva in marginea
societăţii, clovn, ci rea r, saltim­
banc/' Gaz.lit. 16 H 61 p: 1
(din circ -f- -ar; H . Dimitrescu
in L R 2/62 p. 134).
circuni lunar, -ă adj. — Care în­
conjoară Luna — >Tln afara roinv-
ţilor depuşi pc. solul lunar. se
prevede amplasarea unor sateliţi
eircitmlunari; asemănat ori cu tei
circmntcreştri/' Cont. fi X fiS
p. 7 ; v. şi L B . 28 X 60 y.
planetoid (din fr. circtnnîunaire;
DMN 1966; FC TI 63. 271. 231;
DN3).
circumterestru
c irc u m te re s tru , -ă adj. — Care în­
conjoară Păm m tul — „L a 11
august 1962, ora 11,30 (ora Mos­
covei) în U .R .S .S . a fost plasată
pe o orbită circnmtcrcstră nava
cosmică satelit «Vostok 3»/' Sc.
12 VTII 62 p. 1. ,,N aveta spaţială
am ericană destinată misiunilor or­
bitale circumterestrc a efectu at
zilele trecute ultimul din cele
patru zboruri de probă de lungă
durată/' Sc. 23 X I 77 p. 6 ; v.
şi circitmlunar, gcosincron (din fr.
circmvJcrrestre, it. circumierrcstre;
DMN 1967; FC I I 63, 2 7 1 ; D E X ,
D N 3).
cîreşâr s.m. „ Sîn t copii între 12
şi 14 ani şi li se spune «Cireşariib
— nu după titlul unei cunoscute
cărţi pentru tin eret — ci după
ocupaţia po care au adoptat-o în
timpul liber: sînt cîntăreţi din
coajă de cireş, obicei larg răspîn-
dit prin partea locului/' R .l.
7 IV 73 p. 2 (din cireş + -a ri
D E X — cu alte sensuri).
citâbil, -ă adj. (livr.) — Vrednic
de a fi citat, de a fi am intit —
uCitabile în *acest sens sînt şeză­
torii e organizate de revista Lucea­
fărul/' Luc. 15 I 61 p. 6 (din fr.
eitablc; D E X , DN3).
citlt6r-în casat6r s.m. „într-u n a
din serile trecute, G.M., cititor-în -
casator la exploatarea energo-
energetică Botoşani, se întorcea
de la serviciu spre casă/' Sc.
19 X I I 72 p. 2. „L.C-. era... cititor-
încasator la întreprinderea de re­
ţele electrice M aram ureş." So.
124
19 I I I 74 p. 2 (din cititor -J- înca­
sator).
cito sc6 p s.n. (med.) 1964 — Apa­
rat cu care se exam inează celu­
lele — v. csofagoscop //din cita -
„celulă" + -scop//.
cfto sp e ctro fo to m e trie s.f. (fiz.) „Ct-
tospcctrofotomctria este una dintre
m etodele fizico moderne care per­
m it investigarea fină a celulelor
şi structurii celulare." Cont. 27
V I I I 65 p. 8 //din cito- „celulă" -Jr
spectrojotomciriejJ.
cîtro s.n. 1974 — B ău tu ră răcori­
toare pe bază de citrice — v.
cicot cico-cola (prescurtare din
citrice).
citrtfla s.f. — Tip de băutură răco­
ritoare — „L a magazinul «D elta i>
s-au pus în vînzare, în afara unor
noi sortim ente de îngheţată, şi
numeroase sortim ente de băuturi
răcoritoare, denumite «C itrola »,
«Zmeurata»." R .l. 16 X 75 p. 5
(din citro- + \c\olat după modelul
lui coca-cola).
c itro lin ă s.f. „ nCitrolinci> ar putea
fi un nou com bustibil eficace
pentru autovehicule, afirm ă un
expert din P anam a." R .l. 27 V I I I
79 p. 6. „P otriv it directorului
companiei de sta t «Citricos de
C hiriqui», din Panam a, alcoolul
extras din resturile do portocală,
denumit «citrolină », s-a dovedit
a fi un carburant eficace. E l a
fost testat* cu succes pe un auto­
turism «Volkswagen»." S c .. 30
V I I I 79 p. 4 (cuv. sp.).
 125
cltro-qtfick s.n. „Combinatul in­
dustrial «Progresul» din Ploieşti
anunţa două produse noi: băutu­
rile răcoritoare «Mero» şi kCitro-
quich*, bogate în vitamine şi
zahăr/* R.l. 23 IV 75 p. 5; v. şi
I.B . 26 V il 75 p. 4 (din citro 4'
' engl. quich).
ciuciuîiăa s. „Unii cercetători
opinează că aciuciunaa)), care în
multe privinţe poate fi comparat
cu omul primitiv «ycti» din Hima­
laia, este de fapt cel mai primitiv
palcoasiatic din Siberia, care s-a
retras în munţi odată cn venirea
unor oameni ajunşi la un grad
de dezvoltare^ şi civilizaţie mult
mai ridicat. în sprijinul acest ci
ipoteze vine şi-faptul că 111 limba
:-ia]rută cuv în tul wiuGiiinaa » în­
seamnă «fugar»/* Sc. 4 I I 78
p. 6. „v.. în Iakuţia (în răsăritul
* Siberiei) ar mai trăi urmaşii unor
formo umanoide timpurii. Popu­
laţia- localnică cunoaşte aceste
fiinţe sub numele dc cauciunaa »,
care înseamnă, dc altfel, <Jugar
izgonit»/' Sc. 21 V I 79 p. 5
(cuv. iakut).
cîine-explorai6r s.m. — Cîine folo-
* sit în «jiverse explorări — „In Ca­
nada... dinii vor fi folosiţi pentru
* explorarea unor zăcăminte dc
minerale utile. Î 11 prezent, o
’ echipă de biologi face experienţe
cil un grup de asemenea cîini-ex-
-ploraiori/* Sc.- 13 X I 72 p. 4
//din ciine + exploratori/.
cîniăr^ţ-acior s.m .-1966 — Cîntă-
reţ-cu .calităţi, sccnice — y. =actor-'
clâsă-laboratdf
chită reţ (din chita ret 4- actori
H . Dimitrcscu în SCL 3/70 p .328)f
riniăr£ţ-artîst s.m. — Cîntărcţ d#
marc calitate — „N. Sccărcanu j
Chiiărc\ul-artist." Cont. 5 X I 61
p. 6 (din cîntărcţ + artist),
clntăreţ-autor s.m. — Cîntăref
care compune muzica/texiul cîn-
tecelor .interpretate de el —
„Despre acea faimoasă «întoarce
re la romantism», despre fracţiu­
nea intelectuală a muzicii uşoare,
despre cintărctii-filozoli şi des­
pre cînfărclii-aviori" Cont. 20 I
67 p. 5 (din chităref autor,
după it. cant autore).
cîntăreţ-coinpozitfir s.m. — Cla-
tăreţ care compune muzica p#
care o interpretează — „N-am
uitat nici pe LTdo Jtirgcns, tin-
tărctul-com pozitor“ Sc. 9 I I I 69
p. 4 (din cîntărcţ -f compozitor).
clandestinitate s.f. — Caracterul a
ceea ce este clandestin — „De
atunci, vinul dinspre zori, intrînd
în ' clandestinitate, se bea retra»
în cămăruţa dosnică a vestitd
pi vuiţi." R .lit. 13 X I I 73 p. 7
(cf. fr. danăcstinite; D E X , DN3)
clăsă s.f. — (în expresia a dm
clasă;. lb. arg.) A învăţa pe cineva^
de obicei pc un coleg — „Valcn*
tin ştie la italiană şi dă clasâ.*
(formal din fr. classe).
clâsă-lab orat6r s.f. — Clasa î*
care este amenajat un •labora­
tor — „Prima clasă-laborator. P#
linia continuei perfecţionări şt
modernizări a procesului de învi-
c lâ să -la b o ra to r
ţăm în t se înscrie şi punerea în
funcţiune a prim ului laborator-
clasă din regiunea Cluj am en ajat
în in cin ta liceului din lo calitate.
Sala-am fiteatru ce adăposteşte
elasa-ldborator este înzestrată cu
40 de sem icabine fonice, m icro­
foane, difuzoare/' * R .l. 9 X I I 66
p. 1 (din clasă + laborator).
claustrom ăn s.m . — Om care se
izolează de societate — „Dar
cum sîn t în realitate oamenii de
care s-au îndepărtat, pe căi dife­
rite, intelectualii claustromani din
Copiii Soarelui ?" G az.lit. 28 I
62 p. 7 (din claustro - + - m an ,
după tipul m elom an; FI. Dim i­
trescu în R R L 1/69 p. 5).
cla viol in ă s.f. (muz.) „Claviolina,
un nou instrum ent m uzical con­
stru it de industria franceză, per­
m ite reproducerea pe cale eJec-
tron ică a tim brului tuturor in­
strum entelor unei orchestre sim­
fonice/' Sc. 18 I 66 p. 6 (din fr.
clavioline ).
clăd ire-m o n u m S n t s.f. — Clădire
cu valoare de m onument (istoric,
de artă) — „Polonia este bogată
în dădiri-m onum ente istorice." Sc.
23 V 63 p. 5. „Vizavi de. clădirea
veche, clădirea-monument de artă
a Şcolii superioai*e de arhitec­
tu ră ." I .B . 10 I I I 78 p. 1 (din
clădire + monument).
s.f. — B lo c foarte
clă d ire -tu rn
înalt — „E ste realizabilă construi-
irea unei dădiri-tu rn de 4 000 m
înălţim e, d estiilată unui m ilion
de locuitori?" Sc. 2 X I 70 p. 4.
„Tehnicienii de la Consiliul naţio­
120
nal al cercetării din Canada pro­
pun un procedeu, pe care l-au
pus de curînd la punct, pentru sal­
v area — în caz de incendiu — a
locatarilor clădirilor-tnrn . " R .l.
22 I I 74 p. 6 (din clădire + turn).
cleaner s. 1977 (cuv. engl.) — Tip
de articol de cosm etică (auto) —
v. autobalsam [pron. clinăr].
c lim a tiz â t,-ă ad j. — Care asigură
clim atizarea — „A stfel, faim oa­
sele cariatide ale porticului ori­
en ta t spre sud al Ereh teionu lu i...
au fost scoase şi am plasate sub o
cupolă de plexiglas clim atizată ."
R .l. 10 I 77 p. 6 ; v. şi biotron (din
clim atiza).
cliniatizârc s.f. — Realizarea în­
tr-un spaţiu a unei tem peraturi
şi um idităţi potrivite — „Fab ri­
cile au staţii de condiţionare şi
clim atizare cu ventilatoare foar­
te puternice care absorb aerul din
afară, îl umezesc, îl aduc la o
tem peratură dată, îl introduc în
secţiile de prelucrare." R .l.
10 V I 73 p. 8. „...nu în­
chid televizoarele sau in stalaţiile
de clim atizare atunci cînd ies
din cam eră etc/' R .l. 28 V I I 79
p. 6. „...să se micşoreze sau chiar
să se anuleze solicitarea in stala­
ţiilor de clim atizare [în Jap on ia]".
R .l. 9 V I I I 79 p. 6 (din clim atiza;
cf. fr. clim atisation ; P R 1950;
L T R ; D E X , DN3).
clim atologi'e s.f. (meteor.) — Stu ­
diul climei — „Cînd va lua sfîr-
şit seceta care s-a ab ătu t de doi
ani asupra Californiei ? Pentru a
răspunde la întrebare, O .G ., un
m clovnesc
specialist iu climatologic de la
Universitatea di a Berkeley, a re­
curs la serviciile unui computer,
cu care a făcut un studiu statis­
tic asupra datelor meteorologice
din regiune din ultimii 100 dc
ani.'* R J. 24 V 77 p. 6. „Congre­
sul internaţional de dimaiologic,
caro s-a încheiat zilele trecute
în localitatea Nice din sud-estul
Franţei, a analizat un şir de ipo­
teze interesante cu privire la
viitorul clinici pe Terra/* Sc.
22 X 78 p. 5 (din fr. dimaiolo -
gic ; LTR).
clişeîzat, -ă adj. — Transformat
în clişeu — „Şi auiîndoi ar cădea
în dizgraţie dacă s-ar transforma
în ««clasici», învăţaţi pe dinafară
pînă la saturaţie, pe fragmente
comentate, dişrizaie.“ Luc. 22
.IV 72 p. 7 (din clişeu).
cloning s. (cuv. engl.) „Obsedat
de ideea morţii, un milionar ex­
centric din. California concepe
proiectul fantastic de a deveni,
într-un anumit sens, «nemuritor»)
cu ajutorul ultimelor-cuceriri, ale
biologiei. Este vorba de aşa-nu-
mita ipoteză acloning* — opera­
ţiune prin care nucleul unui ovul
prelevat dc la o donatoare este
înlocuit cu nucleul tinei celule
provenind din organismul altei
persoane; prin reîmplantare în
organismul donatoarei s-ar pro­
duce un nou individ, identic din
punct dc vedere genetic cu per­
soana caTe a furnizat noul nucleu/'
Sc. 21 J1 I 78 p. 3 [pron. clovn ing]
(BD 1971).
d o ra t6 rs.n. (chim.) — Reci­
pient pentru clorurare — „Con­
centratul dc minereu polimeta-
lic este introdus în instalaţia
numită adorator» în care se insu­
flă clor la o temperatură de 700 —
800 de grade/' R.l. 8 V III 64 p. o
(din rus. clorator; DTP).
clou s.n. (franţuzisra) — Punct de
atracţie, de interes — „Cbu-n I
acestui •spectacol este un rccil;d
Georgo Miliăiţă şi nu pot decît
să-l felicit din toată inima pe
acest tînăr/1 Săpt. 7 IU 75 p . -4.
„Pentru construirea bizonului
electric, care va constitui udoul *
filmului, a fost nevoie de mai
bine dc două luni." Sc. 3 V I1
77 p. 6. «Cloni » tîrgului l-a
constituit, fireşte, concursul
«Cupa de aur>> pentru cea mai
bună îngheţată/' Sc. 16‘ 11 7S
p. 5; v. şi R.lit. 10 V 79 p, 23:
tdenoapte (1971) [pron. d\C\ (din
fr. d o u ; I. Gheţîe în LR 4/57 p. 2 H
clovnerie s.f. — Bufonerie -
„Curînd cei doi se despart: Dean
Martin pe drumul vrajei senti­
mentale, Jerry Lewis pc calea
dovnerid. Personajul său cons­
tant este un August Prostul ci:
inima tandră." R.l ii. 13 1.1.1 75
p. 16 (din fr. do^ncric; D E X ,
DN3).
clovnesc adj. — Dc clovn —
„Negustorul darnic, realizat de
J.V ., c dovncsc la un mod spiri­
tual/' IU it. 14 I 71 p. 25. ,.Un
trio dovncsc — grotesc: V . S
LX*., I.B . — nu ne-a făcut să
rîdem atît cit ne-a făcut sa plVn-
clovnSsc
'e m de m ilă componenţilor/' R .l.
? 8 V I 74 p. 2 (din clovn + -esc).
clu b -b ar s.n.
— Club în care se
consum ă băuturi — „Un club-bar
v a fi constru it cliiar pe plajă/'
Sc. 30 X I 62 p .l. „Student-club
barurile cîştigă teren ... L a Aca­
dem ia de Ş tiin ţe Econom ice din
Capitală' clubul-bar este în p reaj­
m a inaugurării/1 R .l. 16 X 68
p. 3 (din club - f b a r ; F I. Dim i-
trescu în SC L 3/70 p. 325).
co a fe z ă -to a lS tă s.f. — Piesă de
m obilier cu rol de toaletă — „Ce
vinde bucureşteanul: vitralii se­
colul X V I I I sau : vînd coafeză-
toaletă stil Ludovic X V de epocă,
candelabru mare, lam padar şi
saltea/' Săpt. 7 V I 74 p. 2
(din coafeză + toaletă).
c o â jă de ceap ă sint. s. (1b. arg.)
— Bluze uşoare din m aterial plas­
tic (tip w ind -jack; ja ch etă etc.) —
„Numite coji de ceapă (!) cu
inscripţii celebre internaţionale."
R .lit. i9 V I I 79 p. 9 (din coaja
4* de + ceapă).
co c s â res.f. — Transform are în
cocs — „Combustibil m enajer
fără fum. După cum relatează
agenţia «Novosti», procesul de
obţinere a com bustibilului res­
pectiv se bazează pe cocsarea
continuă a cărbunelui în paralel
cu piroliza de oxidare." Sc. 25
I I I 74 p. 4 (din cocs + -are).
c o îe tă rîe -c e a ln ă r îe s.f. „ Cofetăria -
ceainărie «A lbina», deschisă re­
cent la Ploieşti, îşi ju stifică pe
deplin numele." Aici] consumatorii
128
găsesc uri bogat sortim ent de
prăjitu ri, care sînt pregătite pe
bază de miere de albine; de ase­
menea, ceaiurile m edicinale, bău­
turile răcoritoare sîn t îndulcite
to t cu... m iere." Sc. 22 I I I 74
p. 2 (din cofetărie -Jr ceainărie).
co fo ch iru rg ie s.f. (med.) „Metoda
Gofo chir urgiei (utilizată în com ­
baterea surdităţii) nu e statică,
ci dinam ică." Cont. 17 V I I I 62
p. 7 ; v, şi 1 V 65 p. 7 ;
anestezie-reanim are (din fr. copho -
chirurgie; D M ; DN3).
c o in c u lp â t, - ă s.m .f. (jur.) — In ­
culpat împreună cu alţii pentru
acelaşi delict — „Recunosc că
am p articip at împreună cu coin-
culpatul la două furturi, dar eu
mă consider nevinovat, de­
oarece furturile au fost savîrşite
fără ştirea m ea..." Sc. 7 I V * 74
p. 4 (cf. fr. coinculpâ; DN3).
c o jo c ă rie -b lă n ă rîe s.f. — U n itate
care se ocupă cu prelucrarea piei­
lor de anim ale — „L a unitătile
de cojocărie-blănărie din B râila
nu se mai primesc comenzi pen­
tru căciuli pînă după Anul Nou."
R .l. 25 X I 75 p. 5 (din cojocărie
+ blăn ărie , probabil form aţie mai
veclic).
co k ta iliz â vb. I (rar) — A ames­
teca, a com bina — „La Mircea
Dinescu, de pildă, aerul candid
constituie dominarea unor poe­
me holteie, cochtailizînd replici
de stradă şi frînturi existenţiale,
surprinse ca din joacă.", Săpt,
19 X 79 p. 2 (din cochtail -iza).
 129
colâ vb. I (franţuzism) — A
combina, a asorta — „Admira­
bil în comportamentul modiş-
tilor este faptul că, teoretic, di-
recţionează strict moda, dar zeci­
le şi sutele de modele demon­
strează că ei au şi gînduri şi inimi
generoase, lăsînd libertate tutu­
ror stilurilor, colind volane pe
modele sport, nasturi de metal
pe voal, catifea cu piele, pătrate
cu puncte, reuşind prin nu ştim
ce aport extraterestru să reali-
ecze armonii vestimentare care
convin tuturor. Ca noutate, to­
tuşi, au apărut printre modelele
verii un fel de poncliouri din voal,
mătase sau catifea, practicabile
deasupra oricărei îmbrăcăminti."
Săpt. 22 I I I 74 p. 16; v. şi R.lit.
17 IV 80 p. 17 (din fr/ colier;
DMN 1968; DN3 — alte sensuri).
c6Ia s.f. — Tip de băutură răco­
ritoare — „Bea cola şi recita
versuri preferate/' R.l/ 24 VI
80 p. 6 (din fr. cola; DN, D E X
— alte sensuri, DN3).
coI6ct!e-niuz£u s.f. — Muzeu ca­
re cuprinde o colecţie de artă —
„La Fălticeni... a fost deschisă
colecţia-muzeu a sculptorului Ion
Irimescu,. artist al poporului/'
R.l. 14 I I 75 p. 2 (din colecţie
<J- muzeu).
coHder s.m. — Lider împreună
cu altcineva — „Robert Mugabe,
co-llder al «Frontului Patriotic»,
6C va referi la instaurarea unei
încetări a focului în Rliodesia."
Sc. 13 X I 77 p. 6 //din co- + lider//.
9 — Dicţionar de cuvinte rcccnte
columînîzăt
co(o)He s.m. „Unul din ziare po­
vesteşte despre un c-coolie» —
trăgător de ricşă — care fusese
amendat pentru că refuzase să
plece într-o cursă. Argumentul
prezentat de colic (sic!), că pasa­
gerul este prea greu — 90 kg. —
nu l-a salvat dc o amendă/' R.l.
15 X I I 77 p. 6 [pron. cult | (cuv.
bindu; cf. engl., fr. coolie).
colînâr, -ă adj. — De coline —
„în zonele colinarc ale judeţului
Neamţ vor fi valorificate toate
locurile pentru creşterea păstră­
vului, existînd posibilitatea să se
obţină 100 tone la hectar prin
creşterca lui în incinte flotabile."
R.l." 17 X II 75 p. 5 (din colină
+ -ar).
coloram s.n. „Chioşcul I.L .F . din
cartierul «Cotorom *> din Codlea a
fost preluat de Gostat..." R.l.
23 V 77 p. 5. „«Terocel» este un
nou colorant, fabricat în diverse
game coloristice de către tColo-
rom » Codlea. Este folosit cu suc­
ces în amestecurile de fibre sin­
tetice si bumbac." R.l. 17 I 78
p. 5 (din color -f* rorti[ânescj).
colposcopic s.f. 1962 (med.)
— Examinare a colului uteriii —
v. precanccros (din fr. colposcopic;
L ; DM; D E X , DN3).
colum înizât, -ă adj. „La fabrica
«Tînăra gardă h a început pro­
ducţia articolelor (jachete, scam-
polouri, bluze) din Relontex, adică
din •fire dc relon cohuninizate,
rezistente, cu tuşeu mătăsos, foar­
te atrăgătoare/* 1.13. 8 VI 65
p. 1.
coiumnist
coium nist s.m. (cuv. am eric.) „Nu
am u ita t articolul acela pentru
că nu cred sa m ai fi c itit altul la
.fel: în rubrica sa săptam înală din
«Newsweek» S.A., unul dintre
cei cîţiva m ari ai profesiunii re­
geşti de coiumnist (termen traduc­
tibil doar printr-o perifrază stîn-
gace, de pildă «com entator cu
rubrică perm anentă»; care nu
redă nici prestigiul, nici autori­
ta te a cvasipontificală, nici. aura
de in am ovibilitate im plicate de
term enul am erican), lăsa brusc
deoparte tem ele politice la zi
pentru a face cea mai intim ă
confesiune." R ; lit. 20 X I I 73 p. 30
[pron. colâmnist] (D. Am .).
c o m a n d â i, -ă adj. (constr.) — (în
sint. camere comandate) Camere
care com unică în tre ele, sistem
vagon — „Sch im b ap artam en t
două cam ere, com an d ate*' R .l,
15 I I 78 p. 4. „A partam ent, trei
cam ere, com andate , M ihai B rav u ,
pentru ap artam en t două cam ere
decom andate, etaj inferior." R .l.
2 V II 79 p. 4 (din fr. comm ander ,
ci. pieccs com m an dies; com unicat
de M. Avram ).
co m â n d ă -p ro g râ m s.f. 1966 — Sis­
tem de comandă folosit în au­
torii alică — v. electrotelefer //din
comandă -f program )/.
com an d o s.n. — Grup de per­
soane a n tren a t în vederea unor
acţiu ni prim ejdioase . — „Pe de
a ltă parte, 12 m ilioane de dolari
vor Ii destinaţi procurării de m a­
teria l şi arm e pentru poliţie.
iComandouI an iirăp iri» a fost tre ­
130
cu t sub com andam entul unic al
Departam entului adm inistrativ al
secu rităţii. în 1977, 80 de per­
soane au fost răpite în Columbia,
dintre care 12 în ultim ele două
săp tăm în i." R .l. 6 I 78 p. 6.
— „ G rănicerii zambieni au in ter­
cep tat o u n itate rhodesiană de
com ando care se pregătea să
arunce în aer un pod de pe flu­
viu l Zam bczi." R .l. 17 I 79 p.
6 : v. şi Sc. 19 V I 79 p. 4 [şi co-*v
mandoii] (cuv. port. transm is
prin fr. com m ando; cf. germ.
K om m an d o; P R 1943; D P ;D E X ,
DN 3).
c<5mă s.f. (lb. arg.) (în expr. de
comă) „Nu trebuie u itată expresia
de com ă — extraordinar, nemai­
pom enit (cf. [este] de com ă , [esteJ
m ortal — este foarte bun, frumos,
in teresan t." R .lit. 19 V II 79 p. 9
(din fr. com a)
c o m e d ie -p a m île t s.f. — Comedie
cu elem ente de pam flet — „... o
com edie-pam flet sau, mai bine
spus, o tragicom edie scrisă cu
m ult . um or." Cont. 2 I I 62 p. 4
(din comedie + p a m flet; FI. D i­
m itrescu în L L X/65 p. 233).
s.f. — Comedie
c o m e d îe -re v îs tă
sub form ă de revistă — „ Come -
dia-revistă pe care o lucrez pentru
Teatrul muzical «C. Tănase» se
află într-un stadiu av ansat." Cont.
7 I 65 p. 4 (din comedie + revistă).
co m ics s. (cuv, engl. americ.)
— B an d ă desenată — „Graficianul
am erican M.A. a dat m area lovi­
tură a vieţii sale, lan sin d un
roman în desene1 inspirat din
biografia lui E lv is P rcsley, fostul
131
idol de muzică rock. Presley-
comics-ul apare simultan în S.U.A»
Anglia şi Australia. La rîndul
său, tatăl lui Elvis, în vîrstă de
62 de ani, şi-a anunţat intenţia
de a face un turneu de concerte,
în repertoriul cărora va figura un
ciclu de «Gospel-uri pentru fiul
meu, Elvis».11 R.lit. 13 X 77
p. 23; v. şi Sc. 20 I 81 p. 4 (cf.
fr. comics,'’ D.Am.; P R 1949).
comicolâg s,m. — Specialist
în arta comică — „Coca An-
■droiiescu — Mişu Fotino, Dinică
— Moraru etc. au, datorită ştiin­
ţei dc a provoca rîsul (ei sînt
adevăraţi acomicologid ai timpu­
lui), posibilitatea să comande cu
efieienţă reală naşterea cuvintelor
şi imaginilor necesare." Săpt. 2S
IX 74 p. 4 (din comic 4-. -log,
după tipul jilolog),
com6da-scrin s.f. 1973 — Scrin cu
funcţie de comodă — v. bibliotecă-
vitrină (din comodă + scmi).
coir>pnctizăre s.f. — Condensare —
„în unele state de pe coasta de
est se află într-o fază destul de
avansată proiecte pentru constru­
irea unor fabrici de compactizare
a gunoiului şi folosirea calupurijor
rezultate •la -construcţia de dru­
muri." Sc. 5 'X II 74 p. 6 (din
compact).
competitiv, -ă adj. — Capabil de
a suporta concurenţa — „Produ­
sele româneşti — tot mai compe­
titive pe piaţa mondială." Sc. 23
V II 72 p. 10; v. şi 26 I X 79
p. 3; competitivitate, pop (din fr.
compâtitij, engl. competitive; P R
compllu
1950; M. Avram în S jVIFC IV p*
105; D E X , DN3).
competitivitate s.f. — Calitatea
de a fi competitiv — „Cerinţele
competitivităţii." R.L 4 I 67 p. 8.
„ Competitivitate. în timp ce ţările
industrializate din Occident fac
presiuni considerabile asupra J a ­
poniei pentru a-şi reduce expor­
turile ae produse industriale pe
piaţa occidentală, o serie de
producători japonezi au venit cu
un nou articol care, după apre­
cierea presei japoneze, va putea
inunda cii succes şi în mod com­
petitiv piaţa occidentală neindus­
trială: este vorba de pepenele pă­
trat." R.l. 12 VI 79 p. 6; v. şi
Sc. 7 V II 63 p. 3 (din competitiv -f-
-■itate; cf. fr. 'comp&titivitâ; P R
1960; I. Iordan în SCL 3/63 p.
301 — atestări din 1961, Th. Hris-
tea P.jE. 3 5; D E X , DN3).
competiţiORâMuristic, -ă adj.
■— (Formă de turism) care are
şi caracter .de competiţie —
„Raliul turistic «Sud-vestul ţării t>,
formă . comp etitiţional-turistica de
masă, se va desfăşura pe tra­
seul: Bucureşti — Rîmnicu Vil-
cea..i" R.l. 15 VI 77 p. 5 (din com­
petiţie + -onal [+ turistic]; I. Ior­
dan în SCL 4/64 p. 411; DN3).
complSu s.n. (franţuzism) — Cos­
tum alcătuit din două/trei piese
asortate — „La copii, linie sport
(cu garnituri de şireturi), com-
pleuri ." R.l. 31 I II 74 p. 7. „S-au
mai produs, de asemenea, noi
modele de taioare şi compleuri
din ţesături gen gabardină, ţesă­
 conrpteu
turi fantezi etc/' R .l. 29 X 75
p. 2. „M ult pu rtate în toam na ce
vine vor li com pleurile , fustă în
cute şi bluză... şi ea realizată din
c u t e ,#pe bust, ' spate şi m îneci,
căm aşă din acelaşi m aterial cu
fusta/" Săpt. 13 "V II 79 p. 8
(din fr. complet).
co m p le x s.n. — Ansamblu de uni­
tăţi (comerciale, sportive, *indus­
triale) grupate teritorial — „ în
oraşul Cîinpia Turzii se v a construi
un com plex de alim entaţie publică
cu braserie, restaurant, cofetărie/1
Sc. 18 X I 7S p. 5 ; com plex turis­
tic (v. cramd-rcstaurant, 1976),
com plex âe vaci şi p ăsă ri (v.
crcscător-higrijiior ) , com plex co­
m ercial (v. ccainăric-cafenea) (din
fr. com plexe; P R 1950; DN , DN3
— alte sensuri, D E X ).
c o m p o rta m e n tis t, - ă adj. — Caro
derivă din teoria com portam en­
tului — „ S ă nu ni se spună, că
F ra n cisc Munteanu face proză • tier-filozofi O m ." Săp t. 21 I V 73
com portam cniistă ." Cont. .3 X I 62
p. 3 (din comportament + -ist; c f4
it. comportamentist a ; DN 3).
c o m p o z it6 r-in ic rp r6 t s.m. — Cîn-
tă re ţ autor — „Din sum ar: com -
pozitori-m terpreţi prezintă m elo­
dii !n prim ă au diţie: F lo rin B o -
gardo." P r. R .T V . 21 IV 72 p.‘ 12.
„Compozitorul-intcrprct englez E l-
ton jo lm se v a m uta în Califor­
n ia ; m otivul? fiscul britanio bumerang. U n bumerang din m a­
îşi doreşte partea Icului din cele
8 m ilioane pc care starul le-a
prim it în urm a noului con tract
cu casa MCA/' Săpt. 5 V I I 74
j . 6. „Parisul oboseşte pe P .G .
132
din cauza căldurii, zgomotului şi
aglom eraţiei. Ia tă de cc compo­
zitorul-mtevpret s-a m u tat la ţa ­
ră/' Săp t. 21 V I 74 p . . 5 (dia
compozitor + interpret ).
com pozit6r-pianfst s.m. — P ian ist
care compune — „Grupul de
artişti români, compus de C.H .
soprană, D .P . violonist, Gli. C.
com pozitor-pianist a dat un recital
în cadrul festivalului muzicii de
la Shiraz - Ira n ." R .l. 2 I X 67“
p. 4 (din compozitor pian ist ).
com pozitâr-poft s.m . — Compozi­
tor care scrie tex tu l cîntccelor —
„L -am în treb at ce părere are
desgre form ula compozitor-poet şi
a răspuns că i se parc form ula
ideală pentru succesul m uzicii."
Sc. 3 I I I 71 p. 6. „Preferinţele
cititorilor noştri instalau pc pri­
mul loc în referendumul anual
«Săptăm îna Top '71 j> pe A lexan­
dru Mandy. Compozitor-poet , te x -
p. 15 (din compozitor ^ poet).
comptiter s.n., s.m. — C alcu lătoi
electron ic— „Aceste aspccte ale
m uncii care nu ţin do creaţie
p ot fi încred in ţat c computerelor “
I .IÎ . 5 X I 70 p. 2. „B u m eran g u l...
optim izat. Cu aju toru l unei m a­
şini electronice do calcul, în
A u stralia a fost determ inată for­
m a geom etrică optim ă pentru
terial plastic, con fecţion at după
datele furnizate de computer , se
întoarce negreşit în 99 dc cazuri
din 100 la locul lansării, indiferent
de distanţa, înălţim ea sau unghiul
133
dc înclinaţic sub care a fost
aruncat/' * Sc. 24 IV 74 p. 8.
„Sîntem informaţi că a sosit şi
petrolierul «Dacia >>. Motiv să
continuăm prezentarea altor ca­
racteristici ale acestor giganţi
româneşti care circulă pe mările
lumii: au o capacitate dc 87 000
tdw; sînt înzestraţi cu computeri
carc rezolvă, în numai 15 secunde,
complicate procedec dc navigaţie
sau dc încărcare-descărcarc." Sc. 5
X I 74 p. 2. „ Computerul stabileşte
instantaneu speciile de arbori şi
rezervele dc lemn din parcele/'
Sc. 20 I I I 75 p. 6; v. şi 24
IV 74 p. 8, 14 II 75 p. 4, 15 II
75 p. 6; microprelucrător, ordina­
tor (din engl. computer; DMN
19G6; Th. Hristca în L R 3/72 p.
î 94-195 — atestări din 1968;
D E X , DN3). '
com puterizâ vb. I — A prelucra
cu ajutorul computerului —‘
„France Pressc sc computerizea­
ză . France Pressc intenţionează
să treacă la o metodă revoluţio­
nară de lucru: maşiuile dc scris
şi teleimprimatoarele urmează să
facă loc aşa-numiteior «console
vizuale», prevăzute cu o clavia­
tură şi un ecran electronic."
Sc. 10 . I I I 75 p. 4 (din engl.
amcric. to computerize; BD 1965;
D.Am.).
coniputerizât, -ă adj. — Echipat
cu computer, automatizat — „Un
sistem computerizat de control al
cantităţii dc zaliăr din sîngele
suferinzilor dc diabet a fost reali­
zat de medici americani si cana­
dieni/' R.l. 13 I X 74 p. 6. ^Biblio­
concenlraţionâr
grafic computerizata. La Biblio­
teca Naţională din Paris au fost
inaugurate instalaţiile electronice
carc vor permite «fişarea:) tuturor
cărţilor ce sc publică în Franţa
(circa 23 000 dc titluri anual)/'
Sc. 2 III 75 p. 6; v. şi conjmufa,
ordinator, sensor (după engl. corn-
puterised).
Coinsât s. (cuv. engl.) „Poşta
americană intenţionează să expe­
rimenteze transmisia electronică
a unui curier internaţional prin
satelit. Contractul încheiat cu
societatea dc comunicaţii prin
satelit «Comsat» prevede tocmai
punerea în aplicare a unui sistem
experimental timp dc o lună în
februarie viitor." R.L 18 IV 78,
p. 6 [pron. câmsct] (abreviere din
engl. comUinications\ satiellite];
B D 1968).
concasâre s.f. 1966 — Acţiunea
dc a concasa. şi rezultatele ei —
v. prcsortarc (clin concasa; cf. fr.
cvncassage; D.]\lin>, L T R ; D EX,
DN3).
concenlraţionâr, -fi adj. — Privi­
tor la lagărele de concentrare —
„Citind ultimele două articole
publicate la această rubrică, cine­
va a avut ghidul minunat de
a-mi împrumuta volumul «Poe­
zia concentrat ion ară — Chipul o-
mului în lagărele naziste, 19-10 —
1945 ;>, antologie alcătuită în
1975/' R .lit. 1 IV 76 p. 23. „Dum­
neavoastră, Mikis Tkcodorakis,
ce proiecte de viitor aveţi? Fe­
cundă, creaţia de pînă acum
denotă şi diversitate... o primă
conctnlrsiicnâr
» 134
simfonie compusă in spaţiul con -
centralioiiar al lagărului din insula
Makronissos, apoi autor de ba­
lete." R .l. 20 X I 78 p. 6 (din fr.
concentrationnaire; PR 1946;
DN3).
coficert-coî<5cviu s.n. „Sala mică
a Palatului va găzdui miercuri 19,
ora 19, primul concert-colocviu
din cadrul ciclului «Concertc-co -
locvii asupra principalelor forme
de expresie ale muzicii de cam e­
ră », avînd ca tem ă «Liedul >•."
Săpt. 14 X I I 73 p. 12 (din concert
+ colocviu).
c o n ce rt (-s p e c ta c o l)-c o n c iirs s.n.
„La Curtea de Argeş a fost
organizat un concert-concurs al
corurilor caselor de cultură din
jud.* Argeş, la care au participat
şase formaţii orăşeneşti." R .l. 28
X I I 76 p. 2. „A.T.M .-ul a pregă­
tit pentru sezonul estival un
conccri-speciacol-conciirs cu solişti
înd răgiţi." Cont. 12 V I I I 77
p. 6 (din concert + [spectacol + ]
concurs ) .
conc£rt-dczbâtere s.n. — Concert
urmat de o dezbatere — „Adop­
tarea conccrtuhii- dezbat ere in viaţa
noastră m uzicală înseam nă deo­
dată două lucruri." R .lit. 23 I X
72 p. 23. „[RadioteleviziurîSă]
să-si dezvolte în a cest an, cu
acelaşi curaj, ciclurile de tribune
şi conccrte-dczbatere prom ise şi
să răm înă, aşa cum ne-a obişnuit,
în fruntea in iţiativelor, sprijinind
muzica tîn a ră ." R . lit. 11 I 73
p. 22. „Concert ele-dezbat ere nu vor
mai avea loc doar în studioul
8, ci la Clu]-Napoca, Iaşi, Tim i­
şoara, Craiova; vor fi in vitate să
participe si form aţii locale." Sc. 12
X I 75 p. £ ; V . si R . lit. 27 X I I 73
p. 23, 30 I 75 p. 19, 26 V I 75
p. 18, 22 X I 75 p. 10 (din concert -f-
dezbatere).
conc6rt-evenih:ent s.n. — Concert
de m are valoare, care constituie
un evenim ent — „Valoarea incon­
testabilă a Missei de Mozavt a
creat premisele unui concert-evc - °
n im en i .“ Cont. 3 X I I 65 p. 6.
„Oare cînd vom vedea din nou
sala Radioteleviziunii arhiplină?
Cînd vor redeveni concertele săp-
tăm înale eoncerte-eveniment ?'* Sc.
29 X 78 p. 4 ; v. şi Săp t. 23 V I
78 p. 8 (din conceii -|- eveniment).
concert-16cţie (d e ' balet) s.n.
— Concert organizat special pentru
a servi ca lecţie pentru persoanele
care vor să se iniţieze în proble­
mele muzicii/baletului — „Astăzi
după-amiază (ora 16) Filarm onica
organizează un concert-leciie ." I .B .
20 V I 61 p .l. „La Opera română
se preconizează organizarea unor
coji cert e-lcci ii de balet pentru pu ­
blic, în special pentru studenţi şi
elevi. Se va încerca, astfel, p re­
zentarea, pe scena primului te a ­
tru liric al ţării, a evoluţiei bale­
tului de-a lungul tim pului, prin
com entarii si dem onstraţii p rac­
tice." I .B . '22 X I 73 p. 2
(din concert + tec fie [de balet];
F I. Dim itrescu xîn L R 2/62 p. 134).
co n cert-sp ectA co l s.n. — Concert
la care se prezintă şi numere de
spectacol — „Secţia de estrada a
135
Teatrului Regional Bucureşti în­
treprinde între 5 aug. şi 10 sept.
1962 un turneu în ţara cu concer-
tul-spectacol *Din toata inima»."
Sc. 18 V III 62 p. 2. „Nu e revistă,
cum nu e concert-spectacol, nu e
un music-hall. Va fi un spectacol
neîncadrat în formule." I.B . 12
III 75 p. 6; v. şi Sc. 24 IV 66 p.
4, 22 II 67 p. *5 (din concert +
spectacol).
con ccrtât, -ă adj. 1976 — (Plan)
organizat şi executat de comun
acord — v. şarpe monetar; v. şi
Luc. 12 V II 80 p. 6 (cf. fr. con-
ccriâ; DMN 1965).
concJuzionâ vb. I — A trage con­
cluzii, a conchide — „Concluzio­
nau!, G.I. .face o analiză mai
largă, arătînd că cele două moda­
lităţi poetice relevate în şedinţa
cenaclului sînt în egală măsură
posibile şi necesare." Cont. 9 X II
66 p. 3. „Din aste semne şi din
altele se concluzionează, de către
cei care au darul şi harul de a
trage concluzii, că iarna a tre­
cut." Săpt. 24 I 75 p. 8. „Rezul­
tatele studiului fdublu orb», con­
cluzionează colectivul de cercetă­
tori, arată că primul lot a înre­
gistrat progrese semnificative."
FI. 2 V III 79 p, 8 (din [a trage]
concluzii -f - ona; V. Gutu Romalo
C.G. p. 230, Th. Hristeâ R £ .1 4 0 ,
Th. Hristea in AUB 1/73 p. 146;
DN3).
concrescut, -ă adj. (mineral.)
— Care a crescut împreună —„Un
grup de specialişti din cadrul
Institutului de cercetări miniere
cOnductor-arhitlct
a -realizat un procedeu original
pentru prepararea minereurilor
complexe, fin concrescute, cu con­
ţinut ridicat de cupru." I.B . 5
X II 70 p. 3 (după germ. Zusant-
mcnwuchs; D. Min.; D E X , DN3).
concreteţe s.f. — Caracterul a
ceea ce* este concret — „în
sfîrşit, Poşta teatrului radiofonic
a evidenţiat ecoul altei iniţiative
a redacţiei: aceea de a transmite
cît mai multe scenarii-document,
incitante prin concreteţea, dar şi
valoarea lor de simbol." R. lit.
IT IV 74 p. 17 (din concret 4*
-eţe; cf. it. concretczza; D L I; D EX ,
DN3).
condens s.n. (constr.) — Procesul
prin care se trece din stare de va­
pori în stare de lichid, igrasie —
„Am în faţă un dosar din care
rezultă că la blocul M 5, din
Bulevardul Păcii nr. 19, aproape
zece familii, pe care în ‘bună
parte le-am vizitat, nu-şi pot
folosi apartamentele, unele' total,
altele parţial, din cauza fenome­
nului de condens." FI. 22 VI 78 p.
11 (der. regr. din condensa).
conducat<5r-auto s.m. — Persoană
care conduce un vehieul — „Pa­
sagerii au suferit vătămări uşoare
iar conducătorul auto, rănit ceva
mai grav, a fost internat in
spital." Sc. 19X1 75 p. 2 (din con-
ducător + auto).
conduct6r-arh itlct s.m. —Tehnician
arhitect care a absolvit trei ani
la Institutul de arhitectură —
„Posesoare a unei diplome de
conductor-arhitect, repartizată la
conductdr-arliitect
Slatin a, proaspăta absolventă a
reuşit să construiască în cîtcva
luni un spectaculos sofism de
tipul cercului vicios: se prezintă
la post ca să ceară negaţie/* Şc.
20 I I I 7 4 p. 1 (din conductor +
arhitect ).
aclj. f. (biol.) „ F e­
c o n d u c to rin ă
m eile con du dorin e> adică acelca
care conţin factorii ereditari nu­
mai intr-unui din cei doi cromo­
zomi sexuali X , prezintă deja o
m are sensibilitate alergică la pri-
m aquină sau a lţi derivaţi ai
chininei/* Sc. 13 X 66 p. 4. ‘
con fecjion fr, -ă s.m .f. 1 9 7 3 — Mun­
cito r specializat în confecţio­
narea unor piese — v. scalcr-via-
irifer (cf. fr. conjcctionncur; D N 3
— a lt sens).
conferînţă-K cţie s.f. — Conferinţă
organizată special pentru a servi*
drept lecţie — „Problem ele ex­
puse cursanţilor sub form ă de
conjcrinIc-lecţii suit problem ele
generale ale artei, istoriei, teoriei
şi practicii filmul ui/' Cont. 15 I I I cultate, o problemă) — A avea
67 p. 5 (din confcrh:[ă + lecţie).
co flîe siv , -ă ad j. (livr.) — Cu
caracter de confcsiune — „ în
seria articolelor confcsivc semna­
lăm crcdo-ul lui Gheorglic Tom o-
7ci «Pentru cine scriu»/* Luc. 15
72 p. 3 (din confcsihine] + -iv* «Financial Tim es» a h o tărît sa
I. Iordan în SC L 2/60 p. 182
— atestări din 1960, SC L 3/61
î>. SOS, M. Avram in SM FC IV
p. 104; DN 3).
€ofl?<5x s.n. (com.) „ L a Moscova,
întreprinderea rom ânească de co­
130
m erţ exterior «C on jex » a inau­
gurat, într-unul din pavilioanele
din parcul «Sokolski», expoziţia
«Moda-1977»“ R .L 15 X 76 p. 6
(abreviere din conj[ecJii pentru
comerţul] ex'Jcrior ]).
co n fia t, -ă adj. (dctcrminînd
subst. fructc) — Muiat într-o
soluţie de zahăr — „Chec de 500
grariie: cu fructe conjiaie şi raliat."
I.B . 6 V II 74 p . 4 ; v. şi cremă-
pastă (form at greşit după fr.
[jniits] conjits , pentru că -at no
trim ite la fr. conjiu „încredinţat" \
Al. Graur ne-a com unicat că îl
cunoaşte de circa 50 de ani).
conîlictttâl adj. (jur.) . — Care so
află în c o n flict.— „Al treilea, lin­
gă cei doi soţi confUchiali, era
băiatul lor, adolescent/* Sc. 17 22
66 p. 1 (cf. fr ’ oonjlictucl; it. con-
jlitiu a le ; I. Iordan în SC L 4/64
p. 411, V. Gutu Rom al o C G.
2 0 7 ; P R 1950, D L 1 ; DÎ\T3).
confruntă vb. refl. I ( ~ cu o difi­
obligaţia de a face faţă unei
greutăţi, probleme etc. — „Ca
editor, sînt :obli gat, cotidian, să
m ă conjrm ii cu serii şi serii de
probleme.** Cont. 3 V I I I 73 p. 1.
„C onjm utată cu grave dificultăţi
financiare, d irccţia cotidianului
instaleze un sistem com puterizat
dc paginare/* Sc. 17 V I I 75 p. 4.
„D intre to ate problem ele cu care
sîn t conj m uiate ţările în curs de
dezvoltare, foam etea constituie
în perm anenţă una din ed e mai
dureroase carenţe/* Sc. 10 X I 78
137
p. 6; v. şi problană-chcie , rulmenţist
(clin fr" eonjronter; DMN 1959;
D E X , DN3 — alte sensuri).
congr£s-adunâre-plenară s.n.—Con­
gres cu caracter de adunare
generală — „Va lua parte la cel
de al X X -lca Congrcs-A dunarc-
Pîcnarâ al Comisiei internaţionale
pentru exploatarea ştiinţifică a
Mării Meditcranc." Sc. 17 X 66
p. 3 (din congres + adunare ple­
nară; 1;1. Dimitrescu în SCL
3/70 p. 330).
conjuncfurnlîsm s.n. — Tendinţa
dc a utiliza diversele împrejurări,
dc obicei urmărind satisfacerea
intereselor personale — „Nu în­
cape îndoială că politicianismul
şi conjuncturalismuî lipsit dc prin­
cipii... constituie un fenomen ti­
pic dc falienare» a personalită­
ţii." V. rom. 2/1963 p. 137. „Am
terminat, pentru Teatrul Naţional
din Bucureşti, i Camera de* ală­
turi t... care discuta despre —
dacă sc poale spune aşa — liber­
tatea de spirit vis-ă-vis de conjune-
t i i r a l i s m Cont. 25 ATI 69 p. 4
(din conjunctură! + ’-m;h).
conjuncturisi, -ă adj. — De con­
junctură — „ fCaloianul ? e roma­
nul «mii om mereu disponibil,
unui scriitor conjuncturist, unui
spirit egoist şi las, subiect pretext
pentru a prezenta o epocă si o
profesiune din interiorul ei." Săpt.
18 ATI 75 p. 3 (din conjunctură -ţ-
-ist; cf. Ir. conjoncturisic; P R
1960).
consanguîr.îtâtc s.f. — Comuni­
tate dc singe — „Ideea majoră a
constnribfl
consanguinitătii materiale a Iu*
mii." Săpt. 6 X 67 (f.p.)
consangvinitate) (cf. fr. consangui•
nitâ; D E X , DN3).
consemnatîv, -3 adj. (hVr.)
— Cu caracter dc consemnare —*
„Stilul e consemnaţii', medical..;
coborînd pc alocuri în cfuzhino
sentimentală, mai ales in momen­
tele în care R. îşi notează simpte*-
mele propriei boli." R.lit. 6 X I I
73 p. 9 (din conscmnat 4- -«*/
cf. it. consignativo; I. Jordan în
SCL 3/63 p. SOS, atestare dia
1960; DN3).
construcţie-ancNă s.f. — Construc­
ţie care se adaugă alteia dej»
existente — „La Piatra-N cam ţo
con strucţ ie-a 7iexă va suplimenta cxs
114 locuri capacitatea dc cazare a
hotelului «Central/>.“ R.L 17
X I I 77 p. 5 (din construcţie +
anexă).
constriîcfie-in ontâ] s.f. „Minîst©-
rul Construcţiilor industriale a
realizat volumul producţiei de
vonstrucţii-montaj pe întregul cin­
cinal." R.l. 9 X 70 p. 4. „Strada
noastră a ajuns să fie prilej de
discuţie... Trustul dc construcţii-
montaj începuse s-o moderni ze/o
anul trecut prin aprilie." R.L 17
IV 75 p. 5; v. şi 1 11 /5 p. o (dia
constructic -p montaj).
construibil, -ă adj. (Folosit mal
ales în sînt. perimetru constmibilt
zonă construibilă). „în zona c<m-
struibilă din perimetrul Bănca>a,
clădirile vor avea nn stil aparte.4*
(din construi -biPj.
co n su lta n t
consultant s.m. 1. (din anii ’60)
— Profesor universitar pensionar
care ţine cursuri (facultative),
are ore de consultaţie şi, de obi­
cei, conduce doctoranzi — „Pro­
fesorul X a răm as consultant la
F acu ltatea de istorie-filozofie."
2. (1973) — Tip de specialist —
v. consultantă (cf. fr. consultant ,
rus. konsultant; D E X , DN 3).
consultanţă s.f. — A ctiv itate de­
pusă de un specialist, de un con­
sultant —'„Spre deosebire de alte
profesii, specialistul în consul -
lan iă pentru problemele organiză­
rii şi conducerii dispune de pregă­
tirea şi com petenţa necesară pen­
tru a investiga şi identifica pro­
blemele referitoare la obiectivele,
procedeele şi metodele conducerii
u nităţii economice. Deci, în mare,
acesta este portretul-cadru al
profesiei de consultant/' Sc. 11
V I I I 73 p. 1 (din consultant).
s.f. — Luare de
co n ştie n tiz a re
cunoştinţă, faptul de a face, de a
deveni conştient — „D ar, scrie
«Le Monde», pentru că e prea'
cineast,- pentru că e prea nesigur
cînd trebuie să abordeze idei
generale, Louis Malle nu se arată
capabil să facă din filmul său un
instrum ent al conştientizării /'
Săp t. 19 IV 74 p. 10. „Pe baza
m ultiplelor însuşiri atribuite zei­
ţei Shakti, au apărut to t atîtea
ideologii şi rituri shaktiste. M ij­
loacele practice indicate adepţilor
pentru conştientizarea identificării
fiinţei lor cu fiinţa veşnicei Sh ak ­
ti../' Cont. 13 X i l 7 4 'p . 4. „ Con­
ştientizarea conceptuală a realis­
130
mului avea deja în spate realizări
artistice rem arcabile." Cont. 16
I X 77 supl. I I I (din conştientiza ,
după fr. conscientisation; DMN
1968; A. B ey re r în SC L 5/76 p.
5 3 7 ; DN3).
contactă vb. I — A stabili legă­
tura cu cineva — „Specialiştii
interesaţi pot contacta direct con­
ducerea institutului fără anunţ
prealabil... în celelalte zile, con­
ducerea institutului poate fi con­
tactată cu program are prealabi­
lă ." R .l. 12 V I I I 75 p. 4 (din fr.
contacter; cf. engl. to contact; P R
1940; DN3).
co n ta in e riz â re s.f. — Folosirea
containerelor în tehnica transpor­
tului — „ S -a preconizat ca —
începînd de la 1 mai a.c. — Com­
binatul de industrializare a cărnii
— Bucureşti să treacă, in mod
experim ental, la containerizarea
produselor..." R .l. 11 IV 7 2 p . 3.
„Paletizare ş i . contqinerizare. T er­
menii sînt din ce în ce mai des
utilizaţi. Se vorbeşte chiar de o
revoluţionare a transporturilor
d atorită cont am erizării. Prin pale­
tizare se înţelege tehnica de
transport, manipulare şi depozi­
tare a produselor cu ajutorul
unor platform e fără pereţi, aşa-
num itele p alete; pachetizarea este
operaţia de transport a mai
m ultor produse legate între ele
sau grupate pachet (cărămizi,
table, lam inate e tc .); containeri-
zarea este operaţia în care este
folosit containerul, adică un am ­
balaj de diferite dimensiuni şi
caracteristici unificate pe plan
139 contralnterogaî6rîu

mondial, care circulă ca o mare nim însă asupra unui aspect pc*
carcasă metalică, ermetic îrichisă care l-am discutat adesea, c
şi în care produsul este introdus drept, într-o altă contextualitaii
ca atare sau cu un ambalaj in­ şi cu alte exemplificări." R.Iic.
termediar, şi care este prevăzut 20 I I I 75 p. 17 (din context).
cu posibilităţi de trecere de pe un
vehicul ce altul/1 R.l. 18 IX 75 „ contlîlux s.n. „ aConiifhtx & se nu­
p. 3. „In continuare, Comitetul meşte maşina destinata fabricării
Politic Executiv a analizat raportul brinzei telemea direct din lapte.
guvernului cu privire la modul în Este o* premieră absolută in
care ministerele au realizat obli­ materie, realizată în acest an de
gaţiile ce le reveneau în perioada uzina «Tehnoutilaj & din Odor-
1971 —1975 în domeniul paletiză- heiui Secuiesc." R.l. 21 V III 73
rii, pacheti zării, eoni amerizării şi p. 5 (probabil din conti^nmi] -fr
transconteinerizării/' Sc. 2 X 76 flux).
p. 2 [şi conteinerizare] (din conici-
ticriza; cf. fr. containârisation, contorizâre s.f. — înregistrare»
engl. containcrization; DMN 1967, rin contor — „Totodată, din
BD 1967; DN3).
contergăn s. (farm.) „După cazul
E anda aparatului înregistrator se
poate vedea — în cazul necfec-
tuării unei convorbiri — numai
teontergan» în R .F. Germania, numărul format pe disc, neînsoţit
medicamcnt a cărui administrare însă de steluţa de contorizâre,
la femeile gravide a avut drept ceea ce înseamnă că nu s-a aplicat,
consecinţă naşterea unor copii cu în acest caz, nici o taxă." R.l.
malformaţii grave, după boala 15 I I 72 p. 3 (din contor +
«miamata» din Japonia, provo­
cată prin intoxicarea cu mercur, contrâct-angajamSnt s.n. — Con­
după nenorocirile cauzate la Se- tract cu funcţie de angajament —
i/cso (Italia) de poluarea atmo­ „Extinderea acordului global pe
sferei cu substanţe toxice — şi bază de contracUangajamcnt; exe­
S.U.A. se află acum*în faţa unei cutarea de îmbrăcăminţi asfaltice
catastrofe ale cărei proporţii nu uşoare la 15 lcin de drumuri peste
pot fi încă detenninate." Sc. 12 I prevederile de plan." R.l. 26 1 71
77 *p. 5; v. şi thalidomidă (din p. 5 (din contract + angajament).
germ. Cotitergan / GW DS; LTR).
conitx s. 1974 (text.) — Tip contra interogatoriu s.n. —Interoga­
toriu luat pentru a se verifica un
dc material suplu — v. lactojiltru interogatoriu anterior —„în cursul
(abreviere din con[Jecfic] + [din]
contrainterogatoriuhii luat
tex[tile]; cf. engl., fr. contexturc • magistratul de
TD TF; CD). B.A., el s-a dovedit
mai puţin categoric." Sc. 12 I I !
conte xtuallfâte s.f: (impropriu) 64 p. 6; v. şi 18 V 61 p. 6
—împrejurare, contcxt — „Reve­ (din fr. ccntre-intcrrogatoire/ FL
 co n tra in tcro g a to riu
Dim itrescu în L R 2/(52 p. 135;
DN3).
eo n trap itn cflc, - ă adj. (livr.)
—1Conceput după regulile contra­
punctului — „în acelaşi mod
contrapunct ic e concepută şi piesa
eAna» care face parte de ase­
menea din spectacolul nostru/*
Sfipt. 21 I I 69 p. 2. „Titlul caii-
caturilor — în balans contra -
puneţi c... cu dateJe spectacolului
ia care se referă — alcătuieşte
o unitate sugestivă şi foarte
adesea definitorie/' I.B ! 24 V II
69 p. 2 (cf. fr. contra buntique /
DN 3).
c o n fra ttiră s.f. — Tură efectuată
în contratim p cu altă tură — „L a
cererea lui Gh. T ., şoferiţa E.M .
a fost repartizată în contra-hiră
cu el, pe aceeaşi basculantă.
Fiecare îngrijeşte cu schimbul de
fetiţe/1 Sc. 7 ' X 78 p. 4 (din
contra + tură ).
cofltrol-depănât s.n. (te x t.) — Sec­
torul de control al depănării corec­
te a firelor — „Pe tîn ăra munci­
toare I.C. de la control-depănat o
întîlneşti des pe aici/* Sc. 20 V
61 p. 1. (din control + depăn at/
FI. Dim itrescu în L R 2/62 p. 135).
control6r-înccrcăt6r s.m. — Pilot
de încercare — „Li se spune...
controlori-încercători. Eu le-aş spu­
ne mai degrabă medici pentru
maşini. Nişte «medici» cu o pre­
gătire com plet deosebită: m eca­
nic auto şi şofer... L a sfîrşitul
«consultaţiei» se com pletează fişa
tehnică a maşinii, se trece diag­
nosticul «bună» şi şoferul-încer-
140
cător îşi iscăleşte apăsat numele.
«Dacia" 1300», însoţită de fişa
tehnică, ia drumul clienţilor/4
R .l. 26 X I I 71 p. 3 (din controlor
+ înccrcator).
c o n v e i6 r s.n. (tehn.) — B an d ă
rulantă — „Pînă în prezent, la
U N IO au fost introduse în fa­
bricaţie de serie separatoarele
electrom agnetice pentru tratarea
nisipurilor de turnare, instala­
ţiile de tra c ta t vagoane, conveioare
speciale pentru linii de m ontaj,
precum şi alte pFoduse destinate
industriei chimice româneşti/'
R .l. 29 X I I 77 p. 5 [şi conveier ]
(din engl. conveyer , rus. honveierţ
cf. fr. conveycur; Th. H ristea
P .E . 127; D T , L T R ; D E X ,
DN3.)
♦
convorbfre-fulger s.f. — Discuţie
rapidă — „în pauza de m asă
aveau loc convorbiri-fulger." Sc.
23 X 65 p. 1 (din convorbire
fulger).
coordonată s.f. — Reper, situ aţie—
„Documentul prevede, între alte­
le, vizite reciproce de scriitori,
traducători, jrcdactori, pentru cu­
noaşterea coordonatelor actuale ale
vieţii social-cuiturale româneşti şi
bulgare." Sc. 14 II 77 p. 5. „B a-
cfciu: coordonate edilitare moder­
ne** R.l. 19 1 78 p. 1 (cf. fr. coor-
donnâe; V. Guţu Rom alo C.G.
175 — 176 — citate din 1969;
DN, D E X , DN3 - alte sen­
suri).
c o p e rtin ă s.f. (constr.) — E le­
m ent de construcţie care acoperă
de obicei o ieşire — „Plafonul
141
holului şi al foaierelor este rea­
lizat cu nervuri modelate după
un deseu structural şi decorativ,
care sc continuă 111 exterior cu
consolc ce susţin copcrtina-sixcar
şină." Cont. .9 V II 71 p. 4 ; v. şi
6c. 25 X II 79 p. 2 (din it. coper­
im a; DL1; D1£X, DN3).
copn?nct6r s.m. — Copil care
joacă un rol intr-un spectacol —
#tCopii-actori au apărut la fereas­
tra televizorului rostindu-si re­
plicile." Mag. 12 X I 66 p. l\
v. şi Cont. 15 I 79 p. 4 (din copil
-ţ- actor).
cop fi-mi mine s.m. — Copil cu
calităţi deosebite (de obicei ar­
tistice) — „Bclle, ni se spune
în pnmul episod, a murit. E
adevărat, probabil. Cariera cli­
nilor-vedetă este încă şi mai
scurtă dccît cca a copiilor-
minune" Săpt. 1 X 71 p. 12»
v. şi Cont. 15 I 71 p. 4 (din copil
4- minune, după fr. cnfanl pro-
dige; [formaţia aceasta sc folosea
la începutul anilor '40 în legătură
cu actrita copil Sbirley Temple] 1
H. Mirska în SMEC I, 172,
I C I, 32).
copîI-m6nstru s.m. — Copil năs­
cut tu anomalii fizice — „O li-
nără americană explică ziariş­
tilor situaţia sa dramatică. Con-
sumîud mari doze de «Thalido-
midă» în timpul sarcinii, ca este
îngrozită la giridul că ar putea da
naştere unui copil-monstru." Sc.
18'■V III 62 p. 4 ; v. şi T.N.48/1962
p, 22 (din copil + monstru; El,
Dinii trcscu in SCL 3/70 p. 329).
cordon sanităr
Copil6t s.m. — Pilot auxiliar —
„Cei doi cosmonauţi, W .S. şl
copiloinl L.S. vor cfectua dife­
rite manevre." I.B . 19 X 65 p. 4«
„...zborul este asigurat dc un
echipaj feminin, din carc fao
parte S.E . comandant de bord,
Ivaren S. copilot şi T.A. .stewar­
desă." R.l. 26 I I I 79 p. 6 (din fi,
copiloie; P R 1960; DN3).
copolinilr s.m. (chim.) — Tip
dc polimer — „în Uniunea Sovie­
tică s-a realizat un nou produs
care constituie un concurent
pentru aliajul de metal: copoii-
mcrul cu compoziţie «AT»\" I.B .
2S I I 63 p, 3 (din fr. copolymcrt,
engl. copoi 17770', rus. kopolimcr)
P R 1960; DC, D T P ; DX3).
copreşedinte s.m. — Preşedinta
care îndeplineşte această funcţie
împreună cu un altul — „Cei doi
copreşedinţi, Sir 13. J . şi prof.
univ. C.I., au subliniat impor­
tanţa colocviului pentru dezvol­
tarea relaţiilor culturalo romano-
britauice.M R.l. 10 IV 73 p. 5
(după fr. cofirâsident; DAIX 19651
D E X , DX3).
cord-plămîn artificial s.n. (tehn.
med.) — Aparat destinat să
suplinească pentru un timp limi­
ta t întreruperea circulaţiei cen­
trale — „Prima operaţio dc cord-
phlmtn artificial ." Cont. 27 I 61
p. 1 (din cord + plamin artificial ,
după fr. co&ur-po'iimon artîficidj
DMN 196S).
cordGn sa n ita r sint. s. (med.)
— Pază sanitară organizată în
jurul unei anumite zone — „în
cordon sanitar
tim p ce m ilita rii realizau cordonul
la n iia r de-a lungul a m ulţi km
cît m ăsoară perim etrul interzis
al lo ca lită ţii Seveso, cei 300 mun­
citori - şi tehniciexii p a rticip a n ţi
la operaţiunile de decontam inare
au organizat o acţiu ne de p ro test
îm potriva lipsei unui sistem de
protecţie fa ţă de riscurile pe care
le com portă intervenţia lor." Sc.
23 I I 76 p. 6 (din fr. cordon san i -
taire; DMN 1968).
coregiz6r -oăre s.m .f. — Regizor
care participă la realizarea unui
spectacol împreună cu un altul —1
.....N aşterea unui actor, autor şi
coregizor (profesorul M.T.) care,
cu piesa sa «Copacul a lb », a
obţinut premiul I I I la F estiv a ­
lul teatrului de am atori/' Sc.
26 X 76 p. 4 (din co - + regizori
FC I I 69 ; D E X , DN 3).
coregra?i[z]â vb. I — A crea dan­
suri, b alete — „ E frumos că m ul­
tor străini li se oferă posibilitatea
de a vîna la noi m istreţi, de a-1
vedea pe zeul B ach us călare pe
un butoi, mîncînd sarm ale, şi pe
zeul Neptun coregrafiind într-un
bar înconju rat de vestale în cos­
tume de baie." I .B . 5 V 73 p .l.
„Cele două piese coregrafizate de
M .R, ... au fost viu aplaudate/'
Sc. 8 I 77 p. 4 (din co-regraj rfr
corclatr6n s.m — Tip de m aşină
de calcul specializată — „Pentru
efcctuarea marelui volum de cal­
cule necesare, un colectiv al ate­
lierului de aparate electronice a
realizat o maşină de calcul spe­
142
cializată num ită corelairon. Maşi­
na preia autom at datele de la
aparatele de m ăsură şi efectuează
în mai puţin de o oră munca a
doi calculatori pe tim p de două
săptăm îni." Sc. 18 I 66 p. 7
(probabil din corela 4* -tron „in­
stalaţie").
cornoplăst s.n. — Tip de m aterial
plastic — „ în prezent nasturii
sînt fabricaţi şi din cornoplăst
‘şi m etacrilaţi/' Sc. 18 V I I I 62
p. 4 (probabil din corn + - plast ,
după tipul leucoplast; F l. D im i­
trescu în R R L 1/69 p. 5).
corporâtle-m am iit s.f. —■ Corpo­
raţie foarte dezvoltată — „Corpo-
raţia-m am ut «International Tele-
graph and Telephone»." Săpt. 24
I I I 72 p. 7. „Ofensiva corpora -
ţiilor-m am ut . în lu p ta inegală
de concurenţă dispar to t m ai1
m ulte firm e m ici. 245 000 decla­
raţii de falim ent într-un singur
an ." Sc. 9 IV 76 p. 6 //din corpo­
r a ţ ie ’ mamut ]/.
co rt-u m b r61ă s.n. „Cort-umbrelă.'
P en tru , a înlătura principalul in­
convenient al corturilor obişnui­
te — durata necesară instalării
lor — un producător francez de
um brele a conceput un sistem
ultrarapid (50 de secunde) de
«desfăşurare)) a cortului după
principiul deschiderii um brelelor."
Sc. 27 IV 78 p. 6. „ Cort-umbrelă .
U n co rt ce se deschide ca o um ­
brelă şi care p oate fi in sta la t m ai
simplu şi m ai repede decît ce­
le obişnuite a fost realizat în
F ra n ţa !" R .l. 5 X 78 p. 6 (din
143
cori -f umbrelă, probabil după
model fr.).
cosmeto!6g s.m. — Specialist în
cosmetologie, cosmetician — „Per­
soanele care se exprimă tot timpul
în limba engleză riscă să se rideze
mai devreme, susţine cosmetolo-
gul peruan E .S. Sunetele stridente
ale limbii engleze obligă la mişcări
rapide şi intense ale muşchilor
feţei, ceea * ce provoacă apariţia
ridurilor/' Sc. 25 X I 78 p. 5 (der.
rcgr. din cosmeiologie; cf. fr. cos-
mitologii e ; DMN 1966).
cosmodepanatârs.m. (rar) „O navetă
spaţială americană, a cărei orga-
nizarc este proiectată pentru 1977,
va folosi la remorcarea şi apro­
vizionarea sateliţilor artificiali.Iată
o nouă meserie pe cale de apariţie:
cosmo-depanator/' Săpt. 1 X I
74 p. 2 (din cosmo- -f- depanator)
cosmodrtfm s.n. — Teren special
amenajat pentru aterizarea şi
decolarea navelor cosmice ~
„Iuri Gagarin lingă pătuţul fetiţei
sale. Şi de aici, din camera
copiilor, direct la cosmodrom
T.N. 30/1961 p. 3L. „...alocarea
de resurse pentru construirea
unui cosmodrom “ Sc. 3 VI 79
p. G; vr. şi 11 IV 79 p. 6 (din rus.
kosviodrom, f-., engl. cosmodrome ;
DMN 1961, BD 1970; FI. Dimi-
trescu in L R 2/1962 p. 135 si
LR 4/1962 p. 398, Th. Iiristea
P.E. 114, FC I 141, 150, 284,
Graur C. 21; D E X , DN3).
cosmoîog, -ă s.m.f. — Specialist in
cosmologie — „Dar viziunea omu­
lui asupra L-niversului s-a schim­
CGsmonâvâ
bat radical. Cosmologii şi astrono­
mii au stabilit o legătură între
globul de energie şi gaz existent
la crearea sistemului solar şi
realitatea de astăzi de pe Pămînt.v
Sc. 10 IV 74 p. 5 (din fr. cosino-
logue; D E X , DN3),
cosmonaut, -ă s.m.f. — Astro­
naut — „A fost efectuată ateri­
zarea navei-satelit avînd la bord
pe pilotul cosrnonmzt, maiorul
Iuri Alexeevici Gagarin/' I.B .
7 V III 61 p. 1; v. şi Sc. 6 IX
62 p. 4, I.B . 8 VI 65 p. 4; apare
în combinaţii cu alte cuvinte:
„Amintirea cosmonautilor-eroi va
rămîne de aceea neştearsă in
memoria omenirii/* Sc/ 1 V II 71
p. 6. „Viitoarele cosmonaute sînt
antrenate de un centru de medi­
cină spaţială, fiind supuse unor
încercări identice cn cele ale
cosmonaut ilor-oameni“ Cont. 22
V 64 p. 7. „Pilotul Vladimir
Remek, cosmonaut-cercetătort ca­
re a efectuat primul zbor spaţial
în cadrul programului «Inter-
cosmos» cu nava «Soiuz-2S»/'
R.l. 11 I II 78 p. 5 (cf. rus. fros-
monavt, fr. cosmonaute, engl. cos­
monaut; DMN 1961; L. Seche
în L R 1/1960 p. 60, FI. Dimitrescu
în L R 2/1962 p. 135 si 4/1962
p. 398, Th. Hristea P.E. 114,
Graur T. 44, FC I 141, V. Guţu
Romalo C.G. 234; D E X , DN3).
cosmonâvă s.f. — Aparat con­
struit special în vederea zboruri*
lor cosmice — „G. a comentat
noile proiecte de protecţie a
cosmonavci rontra meteoriţilor/*
I.B . 17 IV 61 p. 3; v. şi radio-
cosmomivă
com plex (din cosmo - + navă,
după rus» kosm ohorabh , Ir. cos -
m on ef; DMN 1963; F I. Dimi­
trescu în L R 2/1962 p. 135 si
L R 4/1962 p. 398, Tli. H ristea
P .E , 168. FC I 149; D E X , DN3).
cosm ov lziu n e s.f. — Transm iterea
im aginilor televizate din cosmos —
„în zilele zborului cosmonauţilor
A .S.N . şi P .P .P . televiziunea so­
v ietică a transm is m ulte aspecte
ale acestui zbor. De atunci a
ajrârut un nou term en tehnic —
cosm oviziiinea“ Sc. 6 I X 62 p. 4 ;
v. si I .B . 8 V I 65 p: 4 (din cosmo-
viziune, probabil după rus.
kosmoviâenie).
costier, - ă adj. (mar.) — De coas­
tă — „înseam nă, deci, că în
an tich itate prezenţa stridiilor nu
influenţa asupra m alurilor şi a
golfurilor, conturul fran ju rat al
ţărm urilor se p ăstra astfel îneît
corăbierii puteau p ractica în rela­
tivă siguranţă n avigaţia costieră ."
Mag. 11 V I I I 73 p. 2 (după fr.
tOticr ; D E X , DN3).
co siu n i-taifir s.n.
— Costum de
femeie compus din ja ch etă şi
£ustă din acelaşi m aterial —
^Deosebit de interesant, sînt
croite costum cle-taior“ Cont. 8 I I I
63 p. 2 (din costum taior, după
(r. costume taillcur).
costiîm-uniî6rmă s.n. — U nifor­
mă pentru elevi — „La magazi­
nul «Rom arta copiilor» din Capi­
ta lă se probează un costurn-uni-
Senin T." R .l. 5 I X 64 p. 1 (din
( ostum ţJ- uniform ă ).
144
c o s tu m â r, - ă adj. — De costum —
„«Secolul m ărgăritarelor» este nu­
m it veacul şaisprezece în cartea
celor «Cinci secole de istorie cos­
tumară rom ânească» a lui Al.
A lexianu." Săp t. 22 X I 74 p. 8
(din costum -+ -ar),
coşgSier s.m. (sport) —' B asch et­
b alist care înscrie cele mai multe
puncte — „Coşgeterul echipei ro­
m âne a fost C.C. autorul a 28 de
puncte." R.L 23 X I I 77 p. 5
[şi coşgheter] (din coş, după modelul
lui golgheter; DN 3). *.
co şn iar^ sc, - ă adj. (livr.) — De
coşmar — „ Ia r lovitura de gra­
ţie pe care Gheorghifă şi cu mai-
că-sa o pregăteau ucigaşului era
apariţia neaşteptată, coşmarescă
a clinclui lui Lip an." Cont. 5
K I I 69 p. 5 (din coşmar + -esc).
c o t6 n -c o n fe c ţie s.n. (text.) — Con­
fecţie din bum bac — „N .B. din
secţia coton-confeclii a fabricii
«Tiiiăra G ard ă», aplicînd garni­
turi la confecţiile pentru femei si
b ă rb a ţi." I .B ! 11 V I I 66 p. 9
(din coton confccfie).
coitpSs. (franţuzism; te a tr.)—Spec­
tacol de teatru alcătuit din mai
m ulte piese scu rte — „Despre cou -
pâ-ul M acedonski — Cine aiurează,
nu oftează I — s-a scris în aceste
p ag in i." R . lit. 19 I V 79 p. 16
«Iadeş» şi «Unchiaşul Sărăcie»
de A lexandru M acedonski (cou pe;
clasa San da Mânu şi G e tta An-
gheluţă, sem n atare şi ale regiei).
Cont. 6 V I I 79 p. 9. [pron.
cupe] (din fr. coupd).
145-
covcr-glrl s X — Persoană femi­
nină care pozează pentru co­
pertele revistelor. — „Cîţi săraci
din lume ar putea trăi dintr-o
singură fotografie făcută bine
[âe Bella) cbvcr-girl-xiiui J crr)T
Hali. 10 000 franci pe zi înseamnă
ceva I" FI. 22 VI 78 p. 23; v. si
R.lit. 28 V SI p. 23 [pron.
eâcergăl] (sint. engl.; P R 1946).
crâmă-restaurânt s.f. —* Restau­
rant prevăzut cu cramă — „în
pivniţele complexului turistic
«Mincrva» din Craiova s-a des-
chis o craniă-restaurisnt de 400 de
locuri." R.l. 31 V 76 p. 5 (din
crama -f* restaurant).
cranîometrfe s.f. 1970 — Ştiinţă
care se ocupă de dezvoltarea ca­
pului la om — v. Jotostercotomic
(din fr. crâuiomâtrie; D E X , DN3).
cr£mă-pâslă s.f. — Cremă de
consistenţa unei paste — „înce-
puid din aceste zile vom putea
găsi în magazinele de profil noi
produse de specialităţi de cioco­
lată realizate la întreprinderea de
produse zaharoase: «Brio» —
bomboane cu interior din crcmă*
pastă de caise, *Bolcro* din cre­
mă fondant cu cacao şi lapte
concentrat, «Cvartet*, cu umplu­
tură din crcmă de ciocolată şi
fructe confiate, alcoolizate." I.B .
7 II 75 p. 2 (din crcmă + pastă).
crenoterapîe s.f. (med.) „în cadrul
unui simpozion care a avut loc
la Luchon (Franţa), medici de
specialitate O. R.L. au prezentat
noi tehnici de combatere a unor
curdităţi premature... s-a vorbit
li
crim incsîât
de sonomanometrie, metodă* care
permite să se realizeze presiunea
necesară pentru a deschide trom­
pa; ... de tratamentul prin ape
minerale fcrcnoterapie)t conside­
rat ca cel mai eficace mijloc pen­
tru a evita o surditate prematură."
Sc. 6 VI p. 6 (din fr. cr<*noti:£-
iapic ; L T R ; D EX , DX3).
crescăt6r-îngrijlf6r, -oare s.m .f.
— Persoană calificată in creşterea
şi îngrijirea animalelor — ^Prin­
tre proaspeţii absolvenţi ai cursu­
rilor de un an se numără şi cîteva
femei: 14 (dintr-un total de 45)
s-au calificat în meseria de crescă-
tor-higrijitor de porcine, 9 (din
26) în aceea de crescăter-ingnji-
tor de taurine, 75 la sută din absol­
venţii cursurilor pentru lucrătorii
din complexele do vaci şi pasări
au fost femei." Sc. 15 IV* 77 p. 3
(din crcscător îngrijitor).
crSşă-grădinîfă s.f. — Instituţie
care funcţionează ca creşă şi ca
grădiniţă — „Construcţia crcşci-
grădiniţe din cartierul Titan avan­
sează într-un ritm rauid." 1.13.
14 I X 71 p. 1. „în* perioada
1975—77, cu contribntia si parti­
ciparea cetăţenilor ciin *judeţul
Mehedinţi, au fost construitc S4
săli do clasă, 20 ateliere-şcoală,
nouă cămine culturale, nouă dis­
pensare şi 19 grădiniţe sau crcşc-
grădiniţe * pentru copii." R.l. 19
X 77 p. 5; v. şi 27 X I 76 p. 5
(din creşă -f grădiniţa).
crlminosidt s.n. tCrhnhiosiat t.
Este vorba de un sistem informa­
tic elaborat in cadrul poliţiei
crîoturbogenerator
franceze şi care are sem nificaţia
de «criminalogie statistică». Cu
ajutorul unor programe executate
pe calculatoare electronice sînt
studiate structurile diverselor fe­
nomene crim inale şi evoluţia lor
în F ran ţa, în scopul găsirii celor
mai eficace m ijloace de com batere.
R .l. 28 V I 76 p. 6 (cuv. fr.).
crioblologfe s.f. (biol.) — Studiul
efectului frigului asupra fiin­
ţelor — „ S -a născut ştiin ţa cryo -
biologiei — biologia tem peraturi­
lor scăzute/' Gaz. lit. 13 IV 67
P j 8 [şi cryobiologie ] (din fr.
cryobiologie; cf. engl. cr'yobiology;
B D 1967, DMC 1970; D N 3 )..
criogenie s.f. (fiz.) „ C riogenia ,
Sub acest num e... se înţelege
într-o accepţie mai nouă m etoda
îm bălsăm ării prin îngheţare, fie
la minus 79 de grade, cu ajutorul
zăpezii carbonice, fie la minus
196 grade, cu ajutorul azotului
lichid. E ste o m etodă folosită
în ultim ul tim p, în special în
S.U . A. unde s-au si creat locuri spe­
ciale, aşa-num iteie «cryotorium s»
pentru depozitarea, în recipiente
speciale, a corpurilor neînsufle­
ţite îngheţate." Sc. 15 I I 78 p. 5 ;
v. şi 3 IV 80 p. 5 (din fr. cryo -
g cn ie; cf. engl. cryogcny; P R
sec. X X ; D E X , DN3).
criologîc s.f. (fiz.) — Tehnica
îngheţării organismului — „Medi­
cii apreciază că experienţa — cir­
cumscrisă unei ramuri noi a
ştiinţei, crionica sau criologia —
poate avea .o m are im portanţă
pentru m ediemă." Sc. 26 I I I
.146
77 p. 5 ; v. şi crionică (1974) (din
fr. cryologie; L T R ; D E X , D N 3).
cri6nică s.f. (fiz.) „P u b licitatea a
avut succes; în mai m ulte ţări
au lu at naştere cluburi ale adep­
ţilo r «crionicii b. sau «criologiei»
(de la grecescul lcryos — rece)
cum a fost denum ită tehnica
îngheţării organismului." Sc. 26
V 74 p. .5; v. şi crioîogie (cf. engl.
cryon ics; B D * 1968; DN3).
crioş6c s.n. — Şoc prin frig —
„Albine care fuseseră învăţate
să recunoască parfumul de roz­
m arin cu care era îm bibată o
b u cată de zahăr, «uitau» aceasta
lecţie în urm a aplicării unui crio•
şoc î n . zona de creier unde sînl
localizate percepţiile olfactivc -
fără a fi distrusă însă, în feluî
acesta, capacitatea de memoriza­
re". Sc. 10 I X 76 p. 6 //din m p-
+ ŞoeH.
criotitrbogeneral6r s.n. (tehn.) „Un
grup de specialişti sovietici a
realizat un generator de curent
electric care funcţionează pe baza
fenomenului de supraconducti-
b ilitate în condiţiile unor tem pera­
turi extrem de joase. în acest* crio -
hirbogcneralor — m aşină de o
construcţie principial nouă *— în
locul obişnuitului rotor se află
un vas m etalic cu un bobinaj
care, răcit cu heliu lichid avînd
o tem peratură de minus 269 gra­
de, se com portă ca un supracon-
ductor." Sc. 20 I I I 76 p. 4 (din
crio - -f ti trbogenerator, probabil
după ni odei rns).
 147
cristalomanţie s.f. 1977 — Ghicitul
în obiecte de sticlă sau de cris­
tal — v. acromanţie (din fr. ciistal-
lom an d e ; L).
critic-arbîtru s.m.. — Critic ce
joacă rol de arbitra — „ V R . a
adoptat poziţia elegant detaşată
a istoricului literar, sau a criticu-
’ lui-arbitni, a cercetătorului care
respectă faptele." Luc. 8 X I I 73
p. 6. „Publicul, sînt încredinţat,
ar urmări cu sufletul la gură
prăbuşirea lui Truman Capote
de pe I pe X I II , derby-ul Faulk-
ner — Heming^vay, deciziile, în­
totdeauna contestabile ale cri-
ticilor-arbiiri, faulturile comise de
autorii «noului roman» asupra
prozatorilor «clasici » sau *car­
tonaşele roşii» atribuite, în semn
de eliminare, scriitorilor care în­
calcă regula jocului/' Cont. 15
X I 74 p. 11 (din critic -f arbitru).
critlc-poăt s.m. — Critic care scrie
sau are preocupări de poet —
„După cum nu vom putea
confunda emoţiile şi aşteptările
acestuia din urmă cu acelea ale
profesionistului literar, mai mult
sau mai puţin afirmat, ce se în­
cearcă pentru prima oară intr-un
gen nou, cazul criticilor-poeţi
(sau măcar al redactorilor-poeţi şi
al poeţilor-critici fiind parţial —
cel mai des întîlnit)." Sc. 7 X I 73
p. 6. „Despre efemerul veşnic a
vorbit critical-poet Dan Hăulică."
Săpt. 21 V I 74 p. 7; v. şi R. lit.
16 X 75 p. 16; v. şi poet-critic
(1971) (din critic + poet).
10*
crcmofologîe
crocodittân,-ă adj. 1975 — De
crocodil — v. caragian (din cro­
codil -f -tem).
croldx s.n. „Unităţi care confec­
ţionează îmbrăcăminte de coman­
dă fără probe, numai pe bază de
mulaje. Pînă în prezent asemenea
unităţi denumite «Crolux» s-au
organizat pe străzile Franklin,
13 Decembrie." I.B . 2 I I I 72 p. 1.
„Pentru mulţi, cuvîntul «Croluxv
nu mai constituie o ... enigmă.
Este vorba de o nouă metodă de
confecţionare de comandă a l o ­
bi ăcămintei: după efectuarea mă­
surătorilor singurul drum pe care
îl mai faci la croitorie este în
ziua stabilită pentru a-ţi ridica
noua toaletă." I.B . 31 V II 74 p. 3
(abreviere din cro\itorie de] lux).
crom atograffes.f. 1974 (chim.)
— Procedeu de separare a compo­
nenţilor unui amestec de sub­
stanţe — v. aromografie (din fr.
chromatographic; P R 1949; DT,
L T R , DC; DN3).
cromosîtric, -ă adj. (astr.) — Pri­
vitor la cromosferă — „Sînt aşa-
numitele erupţii cromosferice, care
au influenţă şi asupra anumitor fe­
nomene de pe Pămînt." ' Sc. 16
X I I 63 p. 3 (din fr. chromosphe-
riqtte, it. cromosjcrico; AD; LTR,
•D E X , DN3).
cromotologfe s.f. — Studiul culo­
rilor — „Universitatea tehnică
din Miinchen a luat în consideraţie
înfiinţarea unei catedre de «cro-
motologie fundamentală şi apli­
cată». J.H ., inginer specialist în
industria colorpuţilor, motivcr.^1
cromolologîe
necesi'taica sprijinului universitar
în lu pta pentru o lume mai bogata
£n culori, snsţinînd ca nu există
aproape nici un domeniu al vierii
in care culoarea să nu joace un
rol. Deşi nevoia dc o am bianţă
estetică" se afirm ă to t m ai insis­
ten t, în Republica Federală nu se
găsesc decit cel m ult 40 de desi-
gneri com petenţi în a cest sector/'
Cont. 24 V 74 p. 5 (din fr. chromo -
tclogie).
eromozomiaV -ă adj. (biol.) 1979
— R eferitor la cromozomi — v.
v iral; v. si Cont. 15 V I 79 p. 7
(din cro?;w;:o?]i[i] + - a l; I. Iordan
în SC L 4/64 p. 4 1 1 ; DN 3).
CT0îîaxin î6iru s.n. (med.) — Apa­
ra t de m ăsurat proprietatea muş­
chilor de a se con tracta — „L a
L T .M . s-a introdus în fabricaţie
de serie cronaxim clrul electronic
«Sigm atron» cu aju toru l căruia
se stabileşte diagnosticul în infec-
ţiunile neuro-mtisculare/' Sc. 17
I I 62 p. 4 (din fr. chronaximbtrc;
F I. D im itrcscu în R R L 1/69 p. 5 j
D T ; D X 3).
cronică vb. I — A scrie cronici
(literare), a recenza — „O m are
preţuire i se a ra ta profesorului
AI.' D ., care execu tă o critică de
direcţie, şi lui V .R ., 'volum ele
cronicaie atesiînd la cel din urm ă
o armonizare a «esteticului» cu
«culturalul»/' Săp t. 11 V I 71 p. 6
(din cronică 4- -a).
eronîch£tă s.f. — Cronică neîn­
sem nată — „Piesa, aşa cum de­
ducem din cliiar cronicheta res­
pectivă, nu sc bucură de prea
140
m ulte calităţi/' Gaz.lit. 21 X I I
61 p. 7 (din fr. chroniquettc ; FI.
Dim itrcscu în L L X/65 p. 243,
Al. Graur în SM FC I V 8 6 ; D N 3).
cryotârium s. 1978 — L oc special
am en ajat pentru conservarea ca­
davrelor îngheţate — v. criogenie <
(cuv. engl.).
culoâr s.n. (circ.) — Spaţiu deli­
m itat (pe uscat, apă, în aer)
rezervat unor vehicule — „T ot*’
mai m ulte oraşe — printre care
Chicago, D envcr — au în fiin ţat
culoare speciale pentru circulaţia
bicicliştilor." Sc. 5 X I 74 p. 6.
„Al patrulea culoar este rezervat
petrolierelor încărcate şi navelor
cu produse nocive ce se îndreaptă
sp^e porturile din zona M inerii."
R .l. 16 I 79 p. 6 (din fr. couloir /
DMN 1966; D E X , DN3 - cu
a lt sens).
culoăre-lum fnă s.f. 1. — Culoare
de o m are lum inozitate — „ în -
crîngăturile culorii-lum ină recon­
sideră... tehnici şi m otive a căror
putere eruptivă — cum ulată în-
tr-un figurativ nostalgic ori polo-
m ic — îşi a testa perenitatea."
L uc. 18 I I 67 p. 8 . 2. — Procedeu
folosit de pictori — „Mijlocul
nou de lucru (acest term en devine
impropriu) al pictorului este ga­
m a proiectoarelor cinem atografice
a tît p en tn i ecrane plane cît* şi
pentru cele adînci. Noul m aterial
se cheam ă culoarc-lumină, cu o
gam ă şi cu o putere incompara­
bile. M aterial extra-uşor, uşor de
m înuit, pe care îl dilatezi, îl
comprimi şi 51 ştergi după voie."
149
R.lit. 11 X 73 p. 28; v. şi Cont.
4 V III 67 p. 6 //din culoare -fc-
luminăj/.
culpabllizâ vb. I —~~~A face pe
cineva vinovat — „Pe scurt,
semnatarul articolului ^«Evidenţa
inadvertenţei» încearcă să mă
sulpabilizeze după ţin procedeu
arhicunoscut. El alcătuieşte un
dosor, scoate la iveală fişe dove­
ditoare, citează dintr-un articol
din 1965, face referiri la biografia
mea/1 R.lit. 6 X I I 73 p. 8 (din
fr. culpabiliser; D^tN 1966).
cuîturâl-artfstic, -ă adj. — (Ac­
ţiune) cu specific cultural şi ar­
tistic — „însoţind elevii pe itine-
rariul cultural'artist ic al vacan­
ţei/* I.B . 24 X I I 70 p. 1. „La
Sarmizegetusa a avut loc o nouă
etapă a ştafetei cultural-artistice
devenită tradiţională în judeţul
Hunedoara/' R.l. 1 6 IV 75 p. 2. „în
cel de al 24-lea an de activitate,
Casa pionierilor din Constanţa
funcţionează cu 44 de cercuri
ştiinţifico-tehnice, cultural-ariis-
îice , sportiv-turistice etc." R.l. 25
I I I 76 p. 5 (din cultural + artis­
tic).
culturism s.n. (sport) — Tip de
sport cu greutăţi — „Concepute
în afara aspiraţiei spirituale, po­
ziţiile şi respiraţiile degenerează
într-un «culturism» nu numai
banal, dor şi funest: absenţa
acelei perspective ascensionale po
care indienii o indică prin etapele
detaşare - concentrare - meditatie-
extaz/* Sc. 22 I I I 71. p. 1 (din'fn
culiurisme/ P R 1965; DN3).
cupt6r-tun61
cupajâre s.f. (tehn.) „Cazane în
care se efectuează citpajarea —
amestecul siropului cu concen­
tratul de citrice/* FI. 1 V II 72
p. 25 (din citpaj; D E X , DN3).
cupI6t-pamfl€t s.n. — Cuplet con-
ţinînd un pamflet — „Acestei
tradiţii îi sînt proprii caracterul
deschis, incisiv al satirei, demas-
cînd racile şi năravuri de odi­
nioară, alternarea feeriei cu sarea
unui cuplct-pamflet." Sc. 31 VII
66 p. 4 (din cuplet -f pamflet),
cupolltă s.f. — Luminator de
dimensiuni reduse — „Iată
un grup de produse reali­
zate din înlocuitori de metal,
pentru ‘ diferite sectoare indus­
triale: — element de acoperiş
frontal pentru locomotive de
3 500 CP realizat din PAS, care
înlocuieşte 180 kg metal/bucată.'
Economie anuală de 360 000 Iei;.
cupolei ă-luminvdoT pentru liale in­
dustriale cu degajări de gaze
acide. Este de două ori mai.
uşoară decît construcţia echiva­
lentă din materiale tradiţionale.1*
R.l. 10 I 77 p. 3 ; v. şi prccompri-
viat (din it. cupoleita).
cupt6r-lun£I s.n. (tehn.) — Cuptor
continuu construit dintr-un tunel—
„Alături, la celălalt cupior-tu-
ncl lucra F.Ţ. Ecliipcle celor două
cuptoare erau în întrcccre." Sc. 3
V III 62 p. 2. „Acestca vor fi
realizate în urma solicitării con­
sumatorilor şi co urmare a. intrării
în funcţiune la întreprinderea
amintită a trei noi cuptoarc-tunel
de capacitate sporită, cu un înalt
cuptor-tunSl
grad de mecanizare, în care pro­
dusele de patiserie se coc în
cîteva minute/' FI. 1 I 74 p. 25;
v. si cuptor ar (din cuptor + tunel j
L T R ).
cuptorar, s.m. — Persoană spe­
cializată în lucrul la cuptoare —
„Au sărit să dea o mînă de aju tor
si alţi muncitori de la prese, de
fa mori, de la magazie. D ar
nefiind dr. meserie cuptorari , aceş­
tia n-au fost lăsaţi să intre «în
cuptorul-tunel »/f Sc. 3 V I I I 62
p. 2 (din cuptor + -ar).
curătătorîc-boiangerîc s.f. — A te­
lier în care se curăţă şi se
vopsesc diverse obiecte — „La
Dragăneşti (Olt) se va da .în folo­
sinţă o baie populară amplasată
într-o clădire în care va mai
funcţiona şi o secţie de cu raţa to-
ric-boiangcrie şi covoare/' R .l. 11
V I II 77 p. 5 (din curci(atoi ie -J-
boinngcric).
CLirăiit6r-sab1at6r s.m. — Munci­
tor carc curăţă şi netezeşte piesele
mecanico cu un je t de nisip —
„Dc asemenea, angajează oţelari,
forjori, term işti-tratam entişti, tur­
nă t ori-formatori, strungari, fre­
zori, rectificatori, cu răfiiorisa-
blo.to) i, vulcanizatori, ungători,
ascuţitori scule, debita tor m ate­
riale, maşinist i pod rulant cu
autorizaţie I.S .C .I.R ., sculer
S.D .V ., zidari şamotori, primitori
diMribuilori/' I.B . 16 I i i 74 p. 4 ;
v. si turndtor-fnrmator (din cura­
ţilor sahlator).
c u r e n t o m â i m s. n. ( hi dr . ) — A p a ­
r a t p'*ntp.i m f m n i r c a i n t e n s i t ă ţ i i
150
curenţilor — nCurcntomctrcle auto­
m ate înregistrează, la orice adin-
cime, direcţia şi viteza curenţilor
m arini." Sc. 8 I X 62 p. 4 [si
curcntmetru* (din fr. courentomk-
tre; FI. Dimitrescu în R R L 1/69
p. 5 ; D T V D N 3 ).
cursă contracronomGtru sint. s,
1972 (sport) — Cursă care se
cronometrează pentru fiecare con­
curent în parte — v. superm ara -
ton (din cursa + contracronome-
tru, după fr. [course] contre la
mont re).
cutie ncftgră sint. s. 1. (av.)
— Aparat electronic de la bordul
autovehiculelor — în special al
avionului — destinat să se con­
troleze â posteriori desfăşurarea
deplasării în spaţiu *— „O invenţie
destinată să înlesnească circulaţia
rutieră. E ste vorba de o «cutie
neagra », denumită «Trafikon i
care serveşte pentru fixarea pe o
bandă m agnetică a datelor m aşi­
nii — încărcătura, distanţa par­
cursă, combustibilul consumat
etc. — ca si pentru stabilirea cir-
cumstanţefor unui eventual acci*
dent." Sc. 15 II 78 p. 5 ; v. şi
tahograf (1971). 2. (fig.) v. pace-
maker (1974) (din cutie -f- neagră ;
sens 1, după fr. boite n oirej
DMN 1969).
culîe-scrtdr s.f. — Cutie cu rolul
de sertar — „Completarea piese­
lor principale ale mobilierului cu
cutii-sertare din m aterial plastic
sau faianţă pentru condimente/'
Sc. 16 x i l 62 p. 2 (din cutie -f
sertar).
O
151
cuvertâi, -a adj. — Acoperit —
„Napolitane, din foi tort speciale,
cuvertaie cu umplutură de cacao"
(pe unele ambalaje de napolitane)
(cf. fr. coitvert -f - ai ).
cuvînt-ch£ie s.n. — Cuvînt de
mare importanţă — „ Cuvîntul-
cheie al politicii externe franceze
este independenţa." R.l. 22 I 67
p. 6. „La New York a apărut al
doilea volum al unei biografii
acrise de L.S. Primul volum,
publicat în ÎS68, se numea «O’Ne-
P, fiu şi dramaturg». Volumul
hI doilea se numeşte «O’Neill, fiu
artist». Cuvîntul-cheie este, în
ambele titluri «fiu»." R.lit. 21
;ff 74 p. 30; v. si L. 27 V 67 p.
Cont. 16 II 73 p. 11, 2 1174
o. 10, R. lit. 23 V 74 p. 18 (din
Kitvint -f cheie, după fr. mot-clef ;
DMN 196S).
cuvînt-problămă s.n. „ T itlu l
acestui volum nu este întîmplător.
O r ic in e şi c e v a , ortografiate
majusculat şi omniprezente sînt
cuvintele simboluri, cuvintele-te-
mă, cuvintele-problemă ce conferă
si asigură cărţii unitatea regis­
trului." R.lit. 14 X II 72 p. 9.
„Pină acum semnalările «Dicţio­
narului» au obiectat mai toate
nMipra listei articolelor, preconi­
zată şi recunoscută, dealtfel, de
au torul însuşi «nicî completă,
nici definitivă», cuprinzînd în
f;:pt «idei-cheie», tcuvinfe-proble-
n:es>, cuvinte-eseuri." R.lit. 15 II
74 p. 4 (din cuvînt problemă)
i’iivînt-tftUi s.n. —Cuvin t-vedetă—
..Rod al unei munci îndelun­
g i^ şi migăloase, întîiul tom din
cvadruplu
Lexiconul literaturii universale,
apărut anul acesta sub îngrijirea
Editurii Academiei din "Buda­
pesta, cuprinde 4 519 cuvinte-
titluy R.lit. 15 X 70 p. 2 (din
cuvînt -f- titlu).
cvadriî^nic, -ă adj. (tehn.) — Privi­
tor la cvadrifonie — „De la carillon
la discul cvdărifonic." Pr. R.TV.
9 IV 76 p. 13 (din cvadrifonie 4*
-ic).
cvadrifonie s.f. 1975 (tehn.)
—* Tehnică de înregistrare şi redare
bazată pe folosirea a patru surse
acustice — v. ambiofonie (din fr.
quadriphonie).
cvadruplet s.m. — Fiecare dintre
cele patru fiinţe născute deodată
de aceeaşi mamă — „Pentru a
doua oară consecutiv, o tînără
femeie din Nigeria a dat naştere
la cvadrupleli — s-a anunţat sîm-
bătă la Lagos. După cum s-a
făcut cunoscut, primii cvadrupli
au murit la scurt ' timp dupa
naştere." R.L 23 1 78 p. 6 (din
cvadruplu + -et, după dublet).
cvadruplu s.m. „în intervalul
amintit, 1882 — 1972, în Bulga­
ria... 92 de cazuri s-au născut
quadrupli." Sc. 15 X 78 p. 5. „O
tînără studentă din oraşul Val era,
situat în Anzii venezucleni, a dat
naştere joi dimineaţa la patru
băieţi. Potrivit medicilor această
naştere a unor cvadrupli este un
caz deosebit datorită faptului c;l
tînără se află la prima sarcină."
R.l. 10 X I 78 p. 6; v. şi cvadru­
plei (din fr. quadritple, lat. quadru-
plus; D T ; .D EX , DN3).
cvasidocumcntăr
cv a sid o cu m cn tă r, -ă ad j; — Cu
caracter aproape documentar —
„Procesul dc la Verona, recon­
struirea cvasi-do cum cutară a eve­
nim entelor." Săpt. 6 X 67 p. 3.
„A .F., născut la Middlcburg, în
A frica de Sud, a scris piesa
«Depoziţii după o arestare pe
baza legii contra im oralităţii».
Ju c a tă cu succes pe cîteva scene
din Europa, piesa prezintă, într-o
forma cvasi documentară, un episod
al realităţii sud-ofricanc." Sc. 15
K 74 p. 6 (din cvasi - + documen­
tar).
cvasUndesclîrâbll, -ă adj. — A-
proapc indescifrabil — ,,lin plan
general quasiindcscijrabil /' Cont.
25 I I 66 p. 6 (din cvasi- -J- indes­
cifrabil).
cvasîinsiantantfu, -fc adj. şî adv.
197S — Aproape instantaneu —
v. vidcodisc (din cvasi- + instan­
taneu).
cvnsîm onopfil s.n. — Monopol
parţial — „Obiectivul urm ărit de
^Concorde» este să răpească ame­
ricanilor cvasi'monopolul asupra
avioanelor de transport trans­
atlantice/* Sc. 9 X I I 63 p. 4. „Crea­
rea unor cooperative agricole pen­
tru apărarea-intereselor producă­
torilor care suportă consecinţele
unui cvas-imonopol al Mafiei asupra
comerţului cu legume si fructe/'
I .B . 7 I I 76 p. 4 //din cvasi-+
monopol}f.
cv asip artîcu lă^ s.f. (fiz.) — Tip do
particulă — „ în tre altele ei au
ajuns la concluzia că dimensiunea
ta atinge o zecime dc micron (un
152
micron — a zecca mia parte din­
tr-un centim etru), ceea ce pentru
lumea m icroparticulclor consti­
tuie o mărime colosală. Aşadar
noua cvasipariiculă ar putea fi
observată şi cu ajutorul puterii
m ăritoare a microscopului obiş­
nuit." IU . 14 X 66 p. 3 (din
engl. qu a sip arii ele ; B D 1969).
cvasîsteâ s.f. (astron.) „Spre sfîr-
şitul acestui an, uriaşa reţea de
oţel din fotografie va forma unul
dintre cele mai mari radio-tele-
scoape din lume. Avîrid forma
unei cruci ale cărci braţe vor
avea o lungime dc 1 600 m etri,
cl va fi in stalat în Australia, şi va
fi destinat studiului radiaţiilor
omise de aşa-nurnitele «cvasiste­
le», corpuri cosmice formate, du­
pă cît se crede, din pulbere ato­
m ică." Cont. 11 VI 65 p. 8 //din
cvasi- -f stea //.
cvasistelăr, -ă adj. — A lcătuit
din cvasi stele — „Un grup do
oameni dc la Laboratorul italian
dc radioastronomic a reuşit să
captczc pentru prim a oară undelo
radiofonice extrem dc slabe, pro­
venind dc la corpuri ccrcşti si­
tu ate la depărtări dc miliarde de
ani-lumină şi aparţinînd unui
tip de galaxii pînă dc curînd
necunoscute, aşa-n urnitele «gala­
xii cvasislclarc î>’** Sc. 15 X 63 p. 3
(din engl. quasistellar [o b jccf]; CD]
B D 1968).
cv a slto tâ l, -ă adj. — Aproape
total — „Un foarte marc număr
din răspunsurile formulate de
tineri denotau o cvasitotală necu­
noaştere a crimelor şi ororiloz
153
săvîrşite de nazişti/* R.l. 13 A7! 77
p. 6 "(din cvasi- + total),
cvasitotalitâte s.f. — Cantitate
aproape totală — „Hotărîrea Mu­
zeului Metropolitan din Nev.' York
do a oferi spre vînzare cvasifotali-
tatea colecţiilor sale numismatice
— în ansamblul lor 6 664 de pie­
se — a produs spectaculoase osci­
laţii pe piaţa monetclor antice/1
R.L 21 X I 72 p. 6 (din cvasi- -Jr
totalitate; FC 1 142; DN3).
cvasiunanim, -ă adj. — Aproape
total — „De la Hegel, care arăta
că scopul final al artei e (deter­
minarea imanentă a obiectului
însuşi», la E.A. Poe, Mallarm6
sau Vatery, s-an afirmat periodic
— într-un consens qitasi-wianim
— drepturile «lucidităţii», în opo­
ziţie cu somnul creator/* R.lit..
-181 73 p. S [scris şi quasi-uiiGnini]
(din cvasi- -f unanimi FC I 169,
170, 189, 23S).
c}!clon£t
cvasiunanimitate s.f. — Aproape
totalitate — „Dorinţa de a se
distinge, ede a nu sem ăna' cu
cvasi unanimitatea vorbitorilor
este aşa de puternică îneît împie­
dică intervenţia, fie şi pentru o
clipă, a unei simple judecăţi.*
L R 1/1961 p. 45 (din cvasi-
unanimitate; cf. it. cvasi imani»
mita; FI. Dimitrescu in LR 2/62
p. 135: lrC I 142; D E X , DN3).
cycîonM s. (liz.) „Este vorba de un
dispozitiv, realizat de specialişti
francczi, destinat recuperării pe­
liculei dc hidrocarburi formate pe
suprafaţa mării. Conceput pe
principiul separării lichidelor do
densităţi diferite, aCycIonct>
care poate fi montat în mai
puţin de o oră pe orice ambarca­
ţiune, recuperează 100 metri cubi
ele hidrocarburi pe oră/1 L B . 9
K II 75 p. 4 (cuv. fr»),
 DICŢIONARELE ALBATROS
da vb. I L (în sint. a se da mare
— lb. vorbită) — A-şi da aere, a
se crede superior — „Am mai
întrebat în dreapta, am mai
întrebat în stîriga şi am aflat că
respectivul C.A. se dă mare şi
intangibil. Cum nu-i plac ochii
cuiva, fie că e vorba de o femeie
de serviciu, fie că e vorba de un
-turist, mai mereu mahmurul A.
ameninţă/' R .L 18 V II 79 p. 5;
V. şi 22 V I 81 p. 2. 2. (în sint. a
sc da de gol, dare de gol, dai de
%ol [pîneî-n Dumnezeu] — lb.
arg.) „ Ş tiţi ce este un dai de
%ol ? E ste i:n om de nimic,
lipsit de cultură, de dorinţa de a
munci, care face din îm brăcă­
mintea modernă un acoperăm înt
^1 nulităţii. Altfel spus, un com­
promis. Fentru ei [tinerii serioşi]
" o astfel de tînăr ase dă de golt>t
compromite», se descoperă a
n i fi altceva decît un manechin
care îşi plimbă îm brăcăm intea
ultra-m odernă. Cite unul dintre
eh care nu este numai leneş şi
incult, dar şi prost — o «culme»
de incultură şi de prostie — este
considerat a fi dat de gol pînă-n
Dumnezeu! De aici, prin extensie,
orice prostie, gafă, stîngăcie, a
devenit o dare de gol /' R .lit.
19 V II 79 p. 9 (formal din lat.
dare ) .
dactiloî6n s.n. „Un profesor de
fonetică de Ja o universitate pari­
ziană a pus la punct primul
aparat portativ care permite o
sinteză a vorbirii. Aparatul, de
proporţii reduse, este menit să
înlesnească posibilitatea de comu­
nicare a celor lipsiţi de darul
vorbirii. Denumit daciilofon, el
are o claviatură cu 30 de clape,
dintre care 26 corespund unor
litere sau sunete, numărul lor
fiind suficient pentru a sintetiza
orice frază în lim ba franceză/'
R.L 5 V 78 p. 5 (din fr. dactylo -
phone).
dactilogrâîă-secretâră s.f. — Dac­
tilografă care lucrează şi ca se­
155
cretară — „Satira la adresa ipo­
criziei feminine din epoca victo­
riană, în persoana dactilografei-
secretare Prosy/‘ R.l. 8 II 67 p. 2
(din dactilografă -f* secretară).
dactilogrâtnă s.f. — Text bătut
la maşină — „Mai tîrziu, cînd
parcurgeam dactilograma primu­
lui volum din «Un om între
oameni», am rămas uimit de
acuitatea observaţiei lui Camil
Petrescu." Săpt. 5 IV 74 p. 5
(din fr. dactylogramine; DMN
1955; FC I 140, M. Popescu
Marin în L R 2/77 p. 142; D E X ,
DN3 — alt sens).
dansatoâre-stea s.f. — Dansatoare
de prima clasă — „Partener ire­
proşabil al acestei «dansatoare-
stea », cu-care alcătuieşte un cuplu
fericit, N.F. se distinge prin...'1
Cont. 4 V 62 p. 6 (diii dansatoare, -f
stea, după fr. danseuşe Stoile).
danturâre s.f. * (tehn.) — Tăierea
dinţilor unei roţi cu o f^eză spe­
cială — „Am văzut adaptat la o
morteză un dispozitiv automat
pentru daniitrarea roţilor de la
mesele de foraj/' Sc. 16 V II 61 p . l ;
v. şi 12 X I 78 p. 3 (din dantura;
FJ. Dimitrescu în LR 2/62
p. 135; L T R ; D E X , DN3).
Davis-coupman s.m. (sport.)
— Jucător de tenis care ia parte la
Cupa Davis — „Şi-a făcut debu­
tul ca Davis-coupman Glieorghe
Lupu/'Sp. 13 X 71 p. 3. „De la
primul Davis-cup-man din Româ­
nia şi pînă. Ia Ilie Năstase şi Ion
Ţiriac/* I.B . 12 X 72 p. 3 [pron.
diiviscapmen; scris şi daviscup-
decasecândă
man, davis-cup-man] (probabil
din fr.; I. Gheţie în L R 4/57
p. 21, atestări din 1956 —1957,
11. Constantinescu în LR 2/1973,
p. 110, Th. Hristea, în L R 1/74
p. 65).
debusolât, -ă adj. (livr.) — Dez­
orientat — „Mulţi din cei pe care
«societatea de consum» îi aruncă
în braţele mizeriei şi disperării,
mulţi din cei debit solaii, tineri şd
vîrstnici lipsiţi de orice perspec­
tivă în viaţă, fiinţe omeneşti
ajunse pe treapta cea mai de jos
a decăderii fizice şi psihice, nar­
cotici, alcoolici, îşi găsesc refugiul
pe Bowery..." Sc. 22 V 77 p. 6;
v. si 16 X I 79 p. 4 (cf. fr. debous-
solâ; P R 1961; DN3).
dccadâl, -ă adj. —Care se repetă la
zece zile — „Dezvoltarea puilor se
controlează prin cîntăriri deca-
dale /' Sc. 10 I I 61 p, 1 (din engl.
decada!r; I. Iordan în SCL 4/64
p. 411, FI. Dimitrescu în LL X/65
p. 240; DN3).
decapotabîlîtâte s.f. — Calitatea
de a fi decapotabil — „Avînd în
vedere condiţiile deosebit de difi­
cile ce trebuie înfruntate, maşi­
nile au fost concepute cu insta­
laţii de răcire şi dublă filtrare a
uleiului, ferestrele din material
flexibil poliglas, o decapoiabilitate
sporită, prelată împotriva furtu­
nilor dc nisip." R .l. 7 X I 70 p. 2
(din decapotabil -J- -itate).
decasecundă s.f. 1976 — Unitate
de timp echivalentă cu zece
secunde — v. attosecundă //din
âeca- sccundă//.
dccimalist
de clmal ist .s.m. — Partizan al sis­
temului dccimal — „Dccimaliza-
rc. Introducerea sistemului deci­
mal în Marca B ritan ic a provocat
diverse reacţii. Printro cele mai
hazlii este socotită opinia lansată
de «Liga dccimaliştilor *> din B ir-
mingliam care anunţă introduce­
rea sistemului şi in măsurarea
timpului. Astfel, minutul va fi
compus din 10 secunde, ora din
zece minute, ziua din zece ore/'
I .B . 22 I 75 p. 8 (din decimal +
-ist, după model engl.).
decimalizâre s.f. 1975 — Acţiunea
dc a introduce sistemul decimal —
v. decim al ist (din fr. decimal isa-
tion, engl. decim alization; DMC
3967).
declarâfie-progrâm s.f. — Decla­
raţie care conţine un program (de
obicei cu caracter politic). — „De­
clarat ia-program a guvernului
grec/' Sc. 1 IV 64 p. 4. „Decla­
rat ia-program a guvernului R .S .
Cehoslovace/' R .l. 18 X 69 p. 6.
„Dcclar a ii a-program scrisă dc mi­
ji ă şi im prim ată po hiriie de îm­
pachetat, sună asa...“ R .l. 22 V
75 p. 4 ; v. şi Sc/ 29 X I ‘62 p. 3,
R .l. 24 X I I 76 p. 6 ; dcmocrat-
crcsiin (din declaraţie + program ;
FI. D im itrcscu în SC L 3/70 p.
325).
decodur s.n. (tehn.) — Piesă la
aparatele dc radio stereo — „Po­
sesorii de radio tip M acstro-Ste­
reo ne-a u sesizat că nu găscsc în
magazine piesa num ită decodor /'
R .l. 8 I I I 75 p. 5 (din fr. deco-
deur, -eiise; D T R ; L).
156
d e c o lm a tă rc s.f. (tclin.) — Dezni-
siparc — „La sistemele de irigaţii
existente s-au curăţit aproape
30 000 ml de canale şi s-au făcut
decolmatări pc al ti 15 000 ml/'
R .l. 29 I 75 p. 1; v. şi 26 X I I 79
p. 2 (din dccolm ata; Dj\\3).
-ă ad j.
d e c o m a n d a t, (constr.)
— (Despre un apartam ent) cu
cam ere care nu com unică între
ele — „Sch im b ap artam en t trei
cam ere, com plet decom andat /' R .l;
3 V II 79 p. 4 ; v. şi 15 I I
78 p. 4 ; comandat (din dc- -f-
cor.iandat; v. comandat, com u­
n ica t de M. Avram ).
d eco m p re stirîz â re s.f. 1979 (tehn.)
— Scoatere de sul) presiune — v.
presurizat //din de- + com-
presurizare) ).
d eco m p rim âre s.f. — Acţiunea do
a decomprima şi rezultatul ci —
„Crupul de invervenţii sul) maro
(G IS M E R , Franţa) a reuşit per­
form anţa de a sta, fără echipa­
m ent special, tim p de 20 de zile
la «cota» de —300 metri. «Cobo-
rîrea» (punerea sub presiune) a
durat circa 24 ore, iar «urcarea»'
(decom prim area) peste 9 zile/'
Cont. 3 X I 78 p. 5 (din decompri­
m a ; L T R ; D E X , DN3).
d c c o n ta m in ă rc s.f. (fiz.) — Acţiu­
nea dc înlăturare a unui factor
contam inant — „Din motive care
nu au fost încă dezvăluite, apa
radioactivă de la centrala nu­
cleară W aterford din Connccticut
a fost d irijată spre locurile do
deversare obişnuite, în loc să iie
îndreptată spre bazinul de dccon -

tavrinare." R.l. 3 IV 75 p, 6. „De
asemenea, 900 de militari, spe­
cialişti în decontaminări radioac­
tive* au venit în atol şi lucrează
în echipe, cîte 12 ore pe zi/1 R.l.
23 X I 7S p. 6 „Decontaminarea
reactorului accidentat al centra­
lei nucleare de la Three M ie
Island va dura conform declara­
ţiilor' oficiale aproximativ trei
ani/' R.l. 19 V II 79 p. 6; v. şi
cordon sanitar (după fr. diconta-
minaiion; P R 1961; D T ; D E X ,
DN3).
decontracturfire s.f. (med.) — De-
contractare — „în secţia dc galva­
nizări, faradizări şi decontraciurări
o sora face un masaj electric unui
copil/1 Sc. 4 X I I 61 p. 1 (din
dcconlractura; FI. Dimitrescu în
L L X/65 p. 240, FC I I S6; DN3).
flecopettâ vb. I (constr.) — A
dcsfacc un element acoperitor
dintr-o construcţie — „în partea
de bloc care va fi consolidată, so
dccopcrtcazu grinzile/1 I.B . S IV
'77 p. 2.
flecopertâre s.f. (constr.) — Des­
facerea elementului acopcritor al
unei construcţii — „Nu sc anali­
zează numai elementele care evi­
denţiază avarii ci întreaga rezis­
tenţa a imobilului. Pe de altă
parte, trebuie cunoscută structura
accstei case, ceea ce se poate afla
în cazul blocurilor vechi — doar
prin dccopcrtcirc." R.l. 20 IV 77
p. 1; v. şi cămăşuire (din dcco-
peria).
decoraţivfsm s.n. — Exces de
ornamentale — „Fără să se sal­
decrdt-l6ge
veze întru totul dc un anume
decoraiivism în care stilizările de
arhitectură populară, de crestăm
tură şi de covor, sau, în altă
parte, sugestia unor cumpene de
fintină rămîn uneori exterioare/'
Cont. 11 X 66 p. 6 (din fr. dico-
ra îi visin e ; DN3).
decorsetâre s.f. — Relaxare —‘
„Talentul lui A.B. ar putea lucra
spre paguba nimănui şi spre
profitul tuturor în direcţia unei
— cum să-i spun ? a unei anumite
decrispări, dccorsctări a invitaţilor,
pentru că oricît de notorii ar fi
aceştia şi oricît de mare autori­
tatea lor profesională, în faţa
camerei cu becul roşu academici e-
nii încep să cunoască tracul
actorilor debutanţi." Cont. 16 123
77 p. 1 (după încorsetare, cu schim­
bare de prefix).
decr£i-16ge s.n. — Decret cu pu­
tere de lege — „Un decret-lege cu
privire la crearea unei Curţi
constituţionale superioare federa­
le şi im acord asupra atribuţiilor
preşeclinteliii Adunării Federale
au fost adoptate dc către cea de-a
patra reuniune a Consiliului pre­
zidenţial al Confederaţiei Repu­
blicilor Arabe." Sc. 25 VI 72 p. 6.
„La Atena a fost dat publicită­
ţii un decret-lege care stabileşte
data de 29 iulie pentru organiza­
rea referendumului asupra modi­
ficării Constitutiei greceşti din
1968." I.B . 13 V I 73 p. 4.'„Toate
dccrctele-lege care vor fi emise de
guvern vor fi supuse aprobăiii
Camerei Deputaţilor." R.l. 24
O I 76 p. 6; v. şi 5 V 75 p. 6,
decret-16ge
Sc. 7 II 76 p. 8 ; prc autonomie
(din decret + lege? FC I 48, 58;
DN3).
decrispăre s.f. 1977 — Deconec­
tare — v. decorsctare (din de- +
crispare; cf. fr. dâcrispation / DMC
1975).
dedurizârc s.f. — Micşorarea du­
rităţii apelor industriale — „Pină
în anii trecuţi existau 15 tipuri
de staţii de dc duri zare a apei/'
I.B . 21 I 63 [f.p .] (din deduriza ;
L T R ;DN3).
defifcrâre s.f. — Acţiunea de a
transform a în fibre — „Un colec­
tiv de la catedra de tehnologia
pielii şi înlocuitorilor de piele,
din cadrul Facu ltăţii de chimie
şi tehnologic textilă de la In sti­
tutul politehnic din Iaşi* a reuşit,
prin dejibrarea deşeurilor de piele
ce rezultă din croirca feţelor de
încălţăm inte, să obţină un produs
nou sub forma unei mase fi­
broase/' R .l. 18 IV 78 p. 5 (din
dcf i b r a ; L T R ; D E X , DN3).
dcîîiîisâbil, -ă a d j. — De definit —
„Ceea ce ne-a oferit aseară
teatrul C .I. N ottara, dealtfel spre
plăcerea tuturor, e foarte greu
dcfinisahil /' R .l. 3 I I 67 p. 2 (din
fr. dcfinissahlc).
tiefclclcrizâi,-ă adj. — Lipsit de
specific folcloric — „Cadrul fol­
cloric c*5;tc aproape dcjolclorizat.
scenografia dramei, în acelaşi
timp realistă, este clădită . din
detalii neutre/' R .l. 29 I I I 73
p. 22 (din de- fol ciori za).
158
deîoliânt, -ă adj., s.u. (chim.)
— (Substanţă) care serveşte pentru
defoliere — „Cel de al doilea ra­
port publicat de Academia N aţio­
nală de Ştiinţe dezvăluie, după
trei ani de cercetări, că arm ata
am ericană, utilizînd substanţe de -
foliante, a produs în V ietnam
dezastre ecologice ale căror efecte
se vor resimţi .cel puţin un secol/'
Sc. 30 I I I . 74 p. 7. „Defoliantul
poate declanşa maladii derm ato­
logice, neoplasme, afecţiuni re­
nale şi m alform aţii congenitale
pentru copiii celor care au fost
expuşi." R .l. 26 I X 79 p. 6 (din fr.
dtfolian t: P R 1966; DN3).
deîrînâ vb. I — A scoate din
frîne, a elibera — „ F o c! O prit de
flăcări să coboare pe scări, un
locatar de la etajele superioare
fixează un cablu de calorifer, de
perete sau de o uşă şi încalecă fe­
reastra, pentru a se aşeza pe uri
mini-scaun fix at de acelaşi cablu.
Cu aju torul unei m anete care îi
permite să defrîneze scaunul, lo­
catarul coboară lin din clădirea
incendiată/' R .l. 26 I I I 76 p. 6
(din de- + jrin a).
deghizam£nt s.n. — Deghizare —
„Dar, deşi nu cheamă în ajutorul
său degliizamenhtl cornut al ani­
malelor, Moliere acuză tocmai
prin am plificarea trăsăturilor ne­
umane ale eroilor săi principali/'
Gaz.lit. 15 I I I 62 p. 7 (din
deghiza; cf. fr. digaisem ent; DN3).
dejâ-spus s.n. — Spus, cunoscut
dinainte — „Ce ar fi acest concept
de ironie? Se merge la persiflarea
159
truismelor de toate genurile, la
bombardarea tabuurilor, la dina*-
mitarea dsja-spusuhti." R.l. 7
V 74 p. 2 (din deja -f spus; ci.
fr. deja-vu).
d£lco s.n. (tehn.) — Cap distribui­
tor de curent — „Accesorii auto.
Printre acestea se află numeroase
sortimente de garnituri din cau­
ciuc, cum ar fi burdufaş planetar,
plăci pentru pedale, role schim­
bătoare de viteză, fişe delco,
inele pentru cilindru-frină sau
baie de ulei e tc " I.B . 10 I I I 72
p. 3 (din fr., engl. delco; DTA-
D E X , DN3). ' mandjaro şi, de ' acolo, ~ de la
delesîâ vb. I (fig.) — A elibera, a
epura — „Acum, prin gîndirea
regizorală şi interpretarea extra­
ordinară a personajului Satin de
către Toma Caragiu, care detes­
tec~â celebrul monolog de orice
patetism, tema omenie are o
vibraţie cu totul nouă." R. lit.
1 V 75 p. 16 (din fr. dilesier; D T;
DN, D E X , DN3 - alt sens). .
tielfinâriu s.n. — Bazin în care se
ţin delfinii — „Am făcut primul
pas pe şantierul ăelfinarnilui ...
.Este vorDa de un bazin cilindric
din ,beton, legat printr-un canal
de alt bazin mai mic. Primul, în­
conjurat de tribune încăpătoare,
întocmai ca o arenă de circ, este
rezervat spectacolelor, al doilea
este docuinţa actorilor», inteli­
genţii şi jucăuşii delfini/' R. lit.
15 V 70 p. 2; v. şi R.l. ÎS VI 80
p, 5 (din delfin -f -arin, după
moderni Iui acvariu: DN3).
demipensiGne
deltanaut s.m. (sport) — Zbură­
tor cu deltaplanul — „Vinturile
au fost Ia un moment dat potriv­
nice deltanaut ului, dar el le-a
depăşit, convins, în fiecare episod
al odiseii lui, că va birui/' I.B . 6
X 76 p. S (din delta -f -naut, după
modelul lui cosmojiaut).
deltaplân s.n. (av.) — Aparat
individual de zbor, pe principiul
planorului, cu aripile în forma
literei greceşti delta — „Un pilot
s-a încumetat să urce împreună
cu o echipă de admiratori şi re­
porteri pe vîrful muntelui Kiîi-
înălţimea de 6 010 m pe un
delta-plan , să se avînte intr-un
zbor pe distanţa de 22 kilome­
tri/' I.B . 6 I X 76 p. S. „în fine,
doi dintre participanţi vor efec­
tua o coborîre cu cîte un delta-
plan ... de laS 000 metri altitudine
pînă la tabăra de bază". Sc.
23 I I I 77 p. 5. „O spectaculoasă
cursă Londra-Paris a fost anga­
jată zilele trecute intre două
deltapiane cu motor.'* R.l. 30
V III 79 p. 6; v. şi 12 V III 77
p. 6, Mag. 26 V 79 p. S (din fr.
deltaplan; DMC 1975).
deltaplanorism s.n. — Sportul prac­
ticat cu deltaplanorul — „Cei
care doresc să afle mai multe
detalii tehnice sau informaţii pri­
vind înfiinţarea unor noi* secţii
de deltaplanorism , 'sînt. rugaţi .să
ne scrie pe adresa redacţiei/',
Mag. 26 V 79 p. S; v. şi R.l. 6 I II
SI j>. 2 (din deltaplanor + -ism).
demlpensîUne s.f. — Pensiune
parţială, cu o singură masă pe ?l —
demîpensiune
„Oficiul dc turism al niunici-
piului Bucureşti a pus în aceste
zile la dispoziţia bucurcştcnilor
amatori locuri 111 serii de 10 zile
la Mamaia cu cazare în corturi de
2 persoane si asigurarea denii-
pensiunii .“ R .l. 9 V II 77 p. 2.
„în pitoreasca staţiune Poiana
Braşov, în lunile aprilie şi mai se
asigură cazarea în hoteluri cu
în alt nivel de confort la tariful
de 25 lei pe zi de persoană, iar
masa în restaurante moderne la
tariful de 50 de Ici pe zi de per­
soană (pentru pensiune completă)
£au cu 30 lei pe zi de persoană
(pentru denii-pensiune) “ Sc. 12
IV 77 p. 2 (din denii- -f pensiune ).
d em îtizâre s.f. — Acţiunea dc a
demitiza — „An apărut în ultim a
vreme în arta spectacolului o
eerie dc term eni c a : «suprarcgic»,
«spectacol total», «actor total»,
edemitizare ».“ R .l. 11 I X 66 p. 2
(din dem itiza; cf engl. demythici-
t e ; 13D 1970; DN3).
tfem ixfâ vb. I (înv.) — A despărţi
In şcoli sau d ase deosebite fetele
pi băieţii — „în anii trecuţi d a ­
cele au fost dcniixta(e<( (din de- -r
vu xt -j- ~rt).
tfe m o crâ t-cre ştin s.m ., a d j.— Mem­
bru al unei form aţii politice
din străin ătate care vrea să aplice
în politică principiile creştinismu­
lui — „Premierul Mariano Rum or
a prezentat joi după-amiază de­
claraţi a-program a noului guvern
dc centru-stînga, form at din de-
mocrafi-crcştini, socialişti şi so­
cialişti dem ocratici." Sc. 22 I I I 74
160
p. 6. „El [dosarul] conţine rezul­
tatele («interogatoriilor» la care a
fost supus fostul lider democrat-
creştin , răpit şi asasinat de «Bri­
găzile r o ş i i #Sc. 20 X 78 p. 6)
v. şi R .l. 1 V I 79 p. 6 (din demo­
crat + creştin; cf. it. democris -
tiano).
dem oscopfe s.f. — Cercetare a
opiniei publice p**in statistică —
„D em oscopia şi econom etria cere­
rii." Cont. 1 I X 67 p. 8 (din
germ. D em oskopie, fr. dcwoscopic /
El. Dim itrcscu în R R L 1/69 p. 5 j
DN 3).
d cn io tik fs. „Din acest an, în
Grecia, m anualele şcolare u tili­
zează, în locul limbii aşa-zis
literare, «katliarevusa •>, pe care
de fapt nu o mai vorbeşte nimeni,
lim ba v orb ită cotidian, ademo-
tilii» “ Sc. 15 X 76 p. 5. „Guvernul
grec a pus capăt unei dispute
lingvistice datînd de 150 dc ani
şi a d eclarat greaca modernă,
cdhimoiiki)), v orb ită de popor şi
cu ltiv ată de poeţi ca lim bă obli­
gatorie în şcoli, universităţi şi
instituţii publice. înfrm tu a ieşit
greaca veche, «katharevousa »,
lim bă pe care învăţaţii greci au
reluat-o din documentele ân ti-
cliitătii şi au dcclarat-o lim bă
oficială în 1921.“ Sc. 26 V I I I 77
p. 4 [şi dhim otihi ] (cuv. gr.).
d cn ico tin iz â re s.f. — Acţiunea do
a dezvăţa de fum at — „A fost
surprins în tim p cc se introdusese
prin efracţic într-un debit de tu­
tun dc unde încercase să sustragă
sumele provenite din încasări,
..ui
161
Va urma,, evident, o cură de
cdenicotinizare».” I.B . 31 V II 74
p. 7 (din denicotiniza ; D E X ,
DN3 — alt sens).
densiîicâre s.f. — Acţiunea de a
densifica — „Pentru Francisc
Munteanu «Tunelul» este o ex­
perienţa în plus, superioară faţă
de ultimele sale realizări pe
linia densificării limbajului cine­
matografic." Cont. 11 X I 66 p. 5
(din densifica; DN3).
denuclearizât, -ă adj. — Fără
arme nucleare — „Zonele denii-
clearizate — pas practic spre de­
zarmare/1 Sc. 3 IV 62 p. 4 (din
dcnucleariza; D E X ).
ticodorizâre s.f. 1978 — Acţiunea
de suprimare a mirosurilor neplă­
cute — v. detartrant (din de- -jr
odorizare).
deontologie s.f. — Ştiinţă care se
ocupă cu normele şi cu obligaţiile
etice specifice fiecărui domeniu
de activitate — „Ce propuneri
6-au făcut?... Un cod al profesiei,
o deontologie modernă a criticii
teatrale, cu definirea meseriei, a
drepturilor şi obligaţiilor fiecărui
critic faţă de arta teatrală a
ţării sple şi faţă de programul
teatrului în lume." R. lit. 26 V I
75 p. 24. „Deontologia medicală
l-a fost toată viata o vie credin­
ţă/' Trib. Rom. ’l X I I 78 p. 5
(din fr. deontologie; D E X , DN3).
depoluâ vb. I 1978 — A înlătura
poluarea (apei, aerului) — v. bio­
energie (din îi. depolluer\ P R 1970;
D E X , DN3).
11 — Dicţionar de cuvinte recente
depozit-tnagazfa
de poluant, -ă adj., s.m. — (Mijlos)
care serveşte pentru depoluare —
„Depoluantul «Petroabs», bazat
în întregime pe o tehnologie ro­
mânească — şi-a dovedit pe
deplin eficacitatea atit în acţiu­
nile de depoluare a apelor marine,
cît şi a bazinelor portuare, apelor
rxurîlor şi lacurilor, zonelor de
activitate a platformelor de foraj
marin etc/1 R.L 3 V II 78 p. 5
//din de- + poluant; cf. fr. dâpoU
lueiir; DMC 1957; DN3).
depoluâre s.f. (telin.) — Acţiunea
de a depolua, epurare — „Socie­
tatea Bertin, în colaborare cu
Elf-Erap, a pus la punct un pro­
cedeu mecanic de depoluare şi re­
cuperare a lichidelor plutitoare
pe suprafaţa apoi." Cronica 19/
70 p. 11. „Laserul în strategia
depoluării/' Sc. 31 X I 78 p. 4;
v. şi R.l. 26 I I I 79 p. 6, aniipo-
luare, bioenergie, depohiant (din
depolua; cf. fr. dâpolluiion, engl.
depollution; P R 1961, BD 1968)
L. Seclie în L R 2/75 p. 176]
D E X , DN3).
depozit-magazm s.n. — Depozit
cu rol de magazin — „Crearea de
depozite de circulaţie (nu de
stocaj). Este vorba de depozite-
magazin de tipul celor din Bucu­
reşti ale întreprinderii de difuzare
a * materialelor sportive/' I.B .
10 X I I 66 p. 2. „Pentru o mai
bună prezentare şi desfacere a
mobilei, în acest an s-au deschis
5 depozite-magazin pe lîngă între­
prinderile producătoare din ţara/*
R.l. 27 X I I 76 p; 5 (din depozit^
magazin).
depresurât
depresurai, -ă adj. 1974 — Despo­
vărat, eliberat — v. respzro.
deproteinlzât, -ă adj. 1975 — L ip­
sit dc proteine — v. parodon-
toză (din dc- proteinizat).
dermas în s.n. ,,0 noutate în do­
meniul pielăriei: dermasin, Este
un m aterial special, obţinut chi­
m ic." R .l. 15 X 77 p. 5 (din gr.
ierm a „piele" -f sinUctic]).
dermopunctură s,f. (mod.) „Sa­
vanţii americani propun term e­
nul ndcnnopuncfurd » pentru a
desemna o nouă metodă tera­
peutică înrudită cu tradiţionala
acupunctura chineză, dar mai
simplă (40 dc puncte in loc dc
800) şi, pretind ci, mai explica­
bilă din punct de vedere anato­
m ic." Cont. 24 V 74 p. 5 (din
engl., fr. dcrmopuncturc [denno-
ponciurc]; P R 1974).
desalinizare s.f. — AcţUmea de
extragere a sării (din apă, petrol
etc.) — „Cea mai mare si cea
mai modernă bază de prelucrare
a peştelui din hune, supertraulc-
rul «13-670 >>, denumit şi «loca-
îiVate-oceanică >\ arc 178 metri
lungime şi 24 metri lăţim e, iar
«locuitorii» sînt în număr dc
400. O Instalaţie specială de
desalinizare a apei marine va
asigura zilnic 400 tone apă pentru
necesităţile industriale şi pentru
toate vasele dependente de «nava-
niam ă».'f Sc. I UJL 7S p. 5 ; v. şi
6 X I 79 p. n (din desaliniza;
cl. eugl. dcsalinizalion, fr. dâsali-
iiisuJt&n ; DT, D. M in.j D E X ,
]) \
1G2
descaladărc s.f. — Reducere —
„Puternica dcscaladarc- a taxei dc
scont în Olanda... fapt cave arc
drept consccinţă sporirea investi­
ţiilor." Sc. 16 I X 67 p. 6 (cf.
engl. dc-cscalaiion ; B D 1967).
descarbonlzâre s.f. (tehn.) — Ac.-
ţiuuca de a scoatc cărbunii din
motor — ,.B. a lucrat 22 de
orc în şir la dcscarbonizarea m oto­
rului ((vaporului Sc. 12 I X 62
p. 2 (din des - -f carbonizare ).
desccrnelizâie s.f. (tehn.) — înde­
părtarea din m aculatură a cer­
nelii in vederea refolosirii mate-
rialului fibros — „După un tra ta ­
ment special realizat cu ajutorul
instalaţiei dc dcscci'nclizarc, in sta­
laţie ce va funcţiona în cadrul
fabricii dc hîrtic Buşteni, zia­
rul sau coala de hîrtic scrisă
revine la ceea ce a fost ini­
ţial, luînd dc Ia capăt ciclul
menirii sale: de a fi utilă, ser-să."
R .l. 11 I 74 p. 3 (din dcs--\-ccrnealâ
+ -izarc; L T R ; SM FC TV p. 312,
FC fi S4).
desciorcJiiiiător s.m. (telin.) - A-
parat care picia ciorchinele stru­
gurelui — „Strugurii sînt luaţi în
primire de cele două m acarale
automate şi duşi la zdrobitor.
Din zdrobitor mustuiala cade în
cupa unui cintar, de aici la
desciorchindlor şi mai departe."
Cont. 20 1 (>1 p. 2 (din des - -b cior-
chinc -}- -lor; FI. Dimitrcscu in
L R 2/62 p. 136).
dcscîntot6că s.i. „A apărut de
curînd Desciuiotcca lui Marin So-
rcscu, volmn rare este-, credem.
163
un test edificator al nivelului
foarte înalt atins de acest poet/'
R J. 24 I I 77 p. 5 (din descînt\ec] +
-iecă, formaţie glumeaţă după
modelul lui cinematecă; L. Seche
în L R 3/77 p. 27).
desen-proiect s.n. — Desen cu
caracter de proiect — „In faţa
fiecăruia dintre ei se află un
formular, în care se înscriu notele
acordate deseneîor-proiecte pe care
le prezintă diferite fabrici textile
din ţară pentru felurite ţesături/'
Sc. 24 I 64 p. 1 (din desen -}-
proiect).
desenatâr-proiectânt s.m. — De­
senator care face proiecte — „Era
o absolventă a şapte clase elemen­
tare care reclama cu insistenţă o
funcţie... de desenator-proiectanta
Sc. 10 V 73 p. 1 (din desenator
-j- proiectant).
desfâcere-transptirt s.f. — Activi­
tate comercială de vînzare şi
transport — „în sectorul desfa­
ceri-transporturi — total 93 de
lucrători auxiliari, din care: 5
primitori-distribuitori, .9 condu­
cători auto, 2 lăcătuşi-garaj, 3
motostivuitori, 8 lucrători pentru
reparat mijloacele de transport
intern, 6 primitori-distribuitori
cu gestiune de produse finite; 20
de sortatori, 38 de mahipulanţi
pentru incărcări-descărcări." Sc.
27 V II 77 p. 1 (din desjacere -f-
transport).
dcsfiâ vb. I (jur.) — A declara
nulă o înfiere — „Elucidînd, însă,
acest caz, am discutat cu mai
multe persoane, între care şi tatăl
n*
design
adoptiv. Regreta. Ce ? Că nu a
avut posibilitatea legală să o
desf ieze. Doar atît. Nici un gră­
unte de remuşcare pentru trau­
mele provocate în viaţa fiicei
sale." I.B . 6 VI 75 p. 2 (din des-
+[îwT)fta; cuvînt cel puţin de 40
de ani în lb. rom., comunicat de
Th. Hristea).
design (anglicism) 1. s.n.—Este­
tică industrială moderna: dis­
ciplină de artă care urmăreşte
îmbinarea frumosului cu utilul in
industrie > - „Regele
american, R.L., cel care a inventat
rubanul de celofan al pachetelor
de ţigări, va lucra pentru a da o
nouă haină automobilului sovie­
tic Moskvici." Săpt. 1 X I 74 p. 2.
„Design-ul —- o problemă socială,
într-una din sălile U.A.P., la
Galeria Nouă, s-a deschis o expo­
ziţie complexă, cu machete, stu­
dii de ambianţă, studii de obiecte
utilitare şi decorative realizate
de secţia de design a Institutului
de Arte Plastice «N. Grigores-
cu». Este o expoziţie care ambi­
ţionează o concluzie asupra rezul­
tatelor acestei secţii, a maturităţii
cu care tinerii absolvenţi şi stu­
denţi pot face faţă exigenţelor
industriei noastre." Cont. 28 VT
74 p. 11. 2. adj. inv. — Modern,
elegant — „Sînt foarte frumoase'
fetişcanele detaşate pe Lună şi
foarte; ftdesign » costumele şi deco­
rurile, dar poveştile lor ne fac de
multe ori să credem că este mal.
plauzibil un basm.", Săpt. 12 IX^
75 p. 6 [pron. dizdin] (din engl..
design; cf. fr. design; P R 1965J '
L. Seche în L R 2/75 p. 176,
design
Gli. Săsărm au 111 Cont. 29 11 7 8 j
D:\~3j.
dtsîgner s.m. (anglicism) — Crea­
tor In design — „ în complcxul
expoziţiei există pavilionul cu
produse prezentate dc industrie
dar si unul al artiştilor plastici.
P rin tre aceştia, întilnim şi tipul
nou dc plastician — design cr-u\
(cuvînt inexistent în Micul dic­
ţion ar enciclopedic); în expoziţia
din fa ţa Casei Scvntcii, numai
designerii D .I. si C.M. apar în
două ipostaze." 6ăpt. 11 V I I I 78
p. 5 ; v . şi Cont. 26 X 79 p. 8 ;
cromoiologic (1974) [pron. dizâi-
wrr] (din cnsfl. ăesigner; cf. fr. desi-
gn cri DMN 1965; DN3).
desîncronizăre s.f. — Ieşire din
sincronie — „Cel dc-al doilea capi­
tol cuprinde operele capitale, co­
respunzătoare m aturităţii, dintre
care cel puţin «Moara cu noroc.»
fi «Maraî» sînt cadopopcrc, iar ccl
dc-al treilea to t ce a u rm at; în
fond sc dă aici o cxplicaţic desin-
ironizării cstctice a operei/* Sc.
28 X I I 77 p. 4 (din de- -4- sincro­
nizare),
desjuntizâtc s.f. „După epurarea
principalilor colaboratori ai fostei
ju n te m ilitare, guvernul a trecut
acum la elaborarea şi aplicarea
. eşalonată a unui program dc reor­
ganizare a întregii administraţii.
Proccsnl udcsfuniizar ii j>, cum este
num it aici, este extins şi în dome­
niul sindical." Sc. 8 I I 75 p. 4
[pron. şi deshuntizdre] .//din des-
+ juntă 4- - izarc/j .
164
desoîisticâre s.f. (livr.) — Simpli­
ficare, eliminare a elementelor
căutate — „D csojisticarca (feno­
men în sine salut cir) a prozei sale
a dus însă din păcate la un pscudo-
rcalism simplist şi stîngaci, foarte
dispus să accepte... clişccle şi
schematismul unui tip de litera­
tură do m ult compromis." R . lit.
8 IV 76 p. 11 (din dc[s]~ ± sofisti­
care).
d e so n o riz ă n t, - ă adj. „ în Polonia
a înccpu fc produc (ia unui nou
tip tio sticlă desonorizaniă , for­
m ată din două straturi termoizo-
lantc. Proprietăţile dc absorbţie a
zgomotelor sînt; similare celor alo
unui perete de cărăm idă cu o
grosime dc 6 cm ." R .l. 24 X 78
p. 6 (din 4- sonoriza ^
-ani).
d e sp ăcă lf vb» IV — A readuce la
realitate — „Ca în oricc poveste
artisticeşte reuşită, ca, adică, în
orice poveste adevărată, avem
accle indispensabile două etap e:
faza în care personajul se Snşală
cumplit, şi faza cînd el (şi noi
împreună cu el) se dczînşală (scu­
zaţi barbarism ul), sc d'cspăcălcş-
te r R . lit. ] X I 73 p. 21 (din
des- -f- păcăli).
d e sp ă c ă lfrc s.f. 1975 — Readucere
la realitate — „în tii, două crime
care încep prin a sc arăta încăr­
cate dc motive personale, în­
curcate şi verosimile toate. Apoi
(dczpăcălirc dc un tip foarte neo­
bişnuit) aflăm că nici una din
cclc două crime nu aveau vreo
legătură cit de m ică cu viaţa
personală, cu sentimentele, cu
165
biografia actuala a victimelor,
ci cu trecutul vinovaţilor." R.lit.
18 X I I 75 p. 17 (din despăcăli).
despecializâre s.f. (form. glu­
meaţă) — Faptul de a-şi pierde
specializarea, c a l i f i c a r e a „ S p e ­
cialiştii şi paradoxul... despecia-
lisării ." R.l. 19 X 76 p. 3 (din
.4- specializare),
desugrum âre s.f. (circ.) — Deta­
şare, eliberare — „Degajarea cir­
culaţiei a devenit o problema
acută odată cu revărsarea fluviilor
de automobile pe marile artere
ale turismului. «Desvgrumarea»
podului Coulonvreniere din Gene­
va nu s-a putut realiza decît prin
construcţia ţinui alt pod..." Sc.
19 V II 69 p. 8 //din de\s] - sugru­
mare/j.
deşlriic, -ă adj. — Ca^e aparţine
deşertului — „Uriaşele rezervoare
de apă îngheţată — icebergurile
— ar putea constitui o sursă de
alimentare cu apă potabilă a
regiunilor ăeşertice sau secetoase
— scrie publicaţia «Earth Science
Reviews»." Sc. 12 X 70 p: 4.
„K. a denumit acest platou de-
şertic «cea mai mare carte de as­
tronomie a lumii.»." Sc. 5 IV 74
p. 5; v: şf 27 I X 79 p. 6 (din
desert 4- -ic ; cf. fr. desertiquej
DN3). ' de ordin . toxic
deşerţi îi căre s.f. — Transformarea
unei regiuni în deşert — „L ’Uni-
tâ. Acolo unde dispar pădurile se
instal ează deşertul... «Deşertijica-
t e a » — un fenomen de ample
proporţii." Sc. 5 X 77 p. o (din
detoxlficâre
deşert; cf. fr. deşerţif i cat ion; P R
1960).
detarirânt s.n. (ind.) — Substanţă
cu proprietatea de a înlătura
tartrul — „Ministerul Comerţului
Interior informează că în circuitul
comercial s-au introdus recent
noi produse pentru întreţinerea
curăţeniei: «Demar» — detergent
pentni curăţatul şi dezinfecta tul
vaselor şi obiectelor sanitare (băi,
chiuvete etc.); «Lux» pastă pen­
tru curăţat şi lustruit obiecte
metalice, • inclusiv din argint;
eNufor» produs cu care se curăţă
găleţile din bucătărie şi avînd
efect de dezinfectare şi deodori-
zare, ambalat în doze spray;
«Nufăr» detartrant (scoate piatra)
de pe obiectcle sanitare din fa­
ianţă." R.l. 28 IV 78 p. 5 (din
detaiira -f- - aut).
detectivfst,-ăadj.—De detectiv —
„împletirea acestor grupe de
probleme, facilitată de dimensiu­
nile reduse ale capitolelor, este
însoţită de relatarea, intr-un stil
vioi, captivant, aproape detecii-
vist, cu replici scurte şi intervenţii
parantezate." R. lit. 15 V II 74 p.
9 (din detectiv -f- -ist; DN3).
detoxlficâre ş.i. (med.) — Acţiu­
nea de neutralizare a produselor
„Conţinutul
mare în vitamine, săruri minerale
şi apă, cantitatea redusă de sare
şi absenţa proteinelor duc. la
creşterea ’ diurezei, la retragerea
edemelor (umflăturile), la detoxi-
ficarea organismului suferinzilor
renali." Sc. 31 V II 77 p. 2 [şi
deloxiîicâre
deioxij icre] (din dtioxijica; L T R ;
DN3).
detribalizăre s.f. — Ieşirea din
starea tribala — „Actualul preşe­
dinte al Gabonului, Albert Bon-
go, cunoaşte foarte bine mecanis­
mul adm inistraţiei. E l este foarte
conştient dc faptul că «dctribaliza­
rea >) este procesul ncccsar prin
care ţara sa, ca şi Africa, în
general, poate ajunge la nn nivel
superior/' Sc. 29 V I 67 p. 6 (din
de- -{- tribal -}- - izarc).
devâns s.n. — Devansare —
„Termenul de dare in folosinţă:
octombrie 1974. Constructorii
s-au angajat însă să înceapă
predarea — în mod eşalonat —
din prima zi a lunii august.
Dcvansnl va însuma 30 de zile/‘
I.B . 22 V 74 p. 1. „Magazinele
I.D .M .S. livrează in devans auto­
turisme DACIA 1300;.." R .l. 17
K I 78 p. 4 (der. re^r. din devan­
s a i DN3).
dezabil s.n. (franţuzism) — Ves­
m inte lejere purtate (de femei) £n
casă — „Alteori ceea ce se vede
pare microscopic. De pildă, con­
flictul sclieciului Tango, care pînă
la urma rămîne un pretext pentru
a-1 vedea pe F .P . cu- papion
violet şi pe A.S. In dezabic ." R.l.
15 1 77 p. 2 (din- fr. deshabiltS).
dezaburizâre s.f. — înlăturare â
aburilor — „«Dacia- 1301-'»... mai
dispune de geam-lunetă cu insta­
laţie de dczabarizarc ." Sc. 19 I
77 p. 2 ; v. şi R.l. 13 X I 79 p. 5
(din dez- + abur).
1G6
deznetnalizâ vb. I — A deveni
perim at, inactual — „tn secolul
al X lX -le a şi îa începutul seco­
lului al X X -le a era suficientă o
enciclopedic la o generaţie, adică
la 20 —25 dc ani. Azi, o enciclope­
dic se dczactualizcazd mult mai
repede, trebuind reelaborată şi
reeditată Ia 7 —8 ’ ani, fie în între­
gime, fie prin publicarea unor
volume suplimentare/' Cont. 10
XTI 65 p. 8 (din dez- -{- actualiza),
dezale.rgizâre s.f. (liv r.; fig.)
— Descătuşare, eliberare — „Evo-
luînd m spaţiul dintre contem­
plaţia sentim entală şi cea proble­
m atică, poezia Constanţei Buzea
rămîne elegiacă, oferind tandreţea
unei feminităţi grave, o nostalgic
a unui clasicism intangibil, o
formă de dezalergizarc a liricii."
Luc. 28 V II 73 p. 7 (din dez- +
a Urgie).
dezasortâre s.f. (corn.) — Lipsa
de sortim ente variate — „O
altă cauză a dezasorUxrii era
aceea că. în livrările cătrc: bazele
com erciale nu se urmărea în­
deajuns formarea sortim entului
com ercial." Sc. 4 V II 69 p. 2
(din dez- -f asortarc; DN3).
dezbalotâre s.f. — Desfacere —
„Vitele în ferme sînt fu rajate
după principii moderne, numai că
baloturile de furaje sint legate cu
sîrm ă; la dczbalotare , din negli­
jen ţă, uneori sîrma nimereşte în
tocătoare şi de aici, tăiată mărunt,
ca nişte ace, ajunge odată cu
lirana animalelor în stomacul şi
intestinele acestora..." R.l. 26 IU
74 p. 2 (din dez- balot arc).
167
dezcroizâ vb. I — A înlătura
caracterul croic — „Columbo re­
prezintă şi el un progres în
direcţia apropierii artei dc adevăr.
El dezeroizeazâ cu o anumită
violenţă eroul clasic al mitologiei
amcicano/' Cont. 10 VI 74 p. 10
(dcr. regr. din dczcroizarc; V. Guţu
Romalo C.G. 204).
dezeşuâ vb. I (mar.) — A repune
în funcţiune o navă eşuată — „în
jurnalele de bord dc la căpitănie
a fost înscris un fapt notat laco­
nic: oEşuat un cargou la mila 31,
ora unsprezccc... La ora cincispre­
zece dezeşitat*“ R.l. 21 I 71 p. 2.
„In portul nostru maritim o navă
a eşuat pe stincile din dreptul
localităţii Agigea, la circa 1 km
in larg. încercările echipajului de
a dezeşna vasul cu forţe proprii
au rămas fără rezultat/' Sc. 13
III 72 p. 2 (din fr. discchouer).
dezînhibârc s.f. (livr.) — Lipsă de
inhibiţie, de prejudecată — „Ori­
cum, c o lucrare care impune
prin seriozitate, competenţă, inge­
niozitate şi e demnă de sublimat
dczinhibarca faţă de vreo preju­
decată literară curentă în ce
priveşte limba/' R. lit. 14 I 71 p.
22 (din dez- -ţ- 7fi/;/&a»r).
dezînşolâ vb. 1 refl. 1973 — A (se)
readuce In realitate — v. despă-
cali (din dez- -f înşela).
deznavetâre s.f. 1972 — Acţiunea
de extragere a obiectelor din na­
vete — v. î vnavetarc (din dez- -f
-f. - arc).
diamantât
dezosât, -ă adj. — (Despre carne)
Din care s-a scos osul — „Carnea fi­
ind dezosatâ poate fi pusă direct la
fript sau prăjit." M. 7 I I I 61 p. 5
(cf. fr. dîsossâ; FI. Dimitrcscu in
L R 2/62 p. 136; DN3).
diafragmă s i. (constr.) — Plan-
şeu, placă — „Pentru prima
oară in oraş, apartamentele au
fost proiectate pe două niveluri,
cu scări interioare, sistem duplex.
Blocurile cu 11 nivele sînt con-
struite din diajragmc de beton
armat, turnate.în cofraje meta­
lice plane universale." R.l. 25 IV
77 p. 5 (din fr. diaphragv.it;
DT. L T R ; DN. D E X , DN3 -
alte sensuri).
dialoghi'st, -ă s.m.f. — Autor de
dialoguri (pentru filme) — „Care
e «legea <> unui diahghist ? — Să-i
cunoască bine pe actori înainte
de a le scrie dialogul. Eu ţin
întotdeauna să-i fac pe actori să
vorbească în ielul lor obişnuit/*
Cont. 20 I X 68 p. 5 (din fr.
dialogicisle; P R 194S; DN3).
diamantât, -ă adj. (tehn.) —.Pre­
văzut cu diamante — „PU BLI-
COM, Agenţie de publicitate pen­
tru comerţ exterior, 'invită spe­
cialiştii interesaţi să viziteze E x ­
poziţia specializată de diamante
industriale, scule diamantaic, scule
şi plăcuţc aşchietoare." R.l. 1 X
7 6 p. 4. „întreprinderea sovietică
de comerţ exterior 32/34 Smo-
lenska Sennaia, .Moscova G-200
invită specialiştii români intere­
saţi să viziteze Expoziţia de
scule diamantatc şi din belbor
•pentru prelucrarea metalelor, sti­
diamaniâi
clei şi marmurei deschisă la B ucu ­
reşti “ R .l. 22 X I 78 p. 4 (din
diam ant - f -cit).
dîaproiectâr s.n. (tehn.) „Gam a
produselor foto a fost com pletată
prin asimilarea în fabricaţie a
dia proiectorului «Diaclar» — apa­
rat de proiecţie sem iautom at pen­
tru diapozitive încasetate şi dia-
filme produse de studioul «Ani-
mafilm»/' Sc. 6 X 76 p. 5 (din
d ia p o z itiv j proiector j L ± R ]
DN3).
dictaîon s.n. — Magnetofon care
serveşte la dictarea coresponden­
ţei — „Se pot admira, totodată,
cele mai diverse maşini electro­
nice dc calcul, instalaţii de multi-
viziune, radiotelefoane, videote-
lefoane, autom ate cu felurite în­
trebuinţări şi alto m ijloace mo­
derne de telecom unicaţii. Un spa­
ţiu aparte a fost rezervat bunu­
rilor de larg consum: radiorecep­
toare m iniaturizate sau nu... dic-
tafoanc , magnetofoane, ceasuri."
Sc. 12 X 70 p. 3 ; v. şi 17 I I 80 p.
5 (din fr. dictaphone; cf. engl.
americ. dictaphone; CD; L T R ,
D. A m .; D E X , DN3).
d âd âcH c-exp erlm cn til, -ă , ad j. „A u
iost înfiin ţate staţiuni didactice -
experimentale pe lînga Institu tele
agronomice din B ucureşti, Cluj-
Napoca, Iaşi, Tim işoara şi Craio-
va/T R .l. 30 I 75 p.5 (din didac­
tic experimental ).
di?iculi6s, -o ă să a d j. (livr.) — Difi­
cil — „Veşnicele întrebări dificul­
toase din interviurile gazetarilor...
Sper că voi avea curînd — după o
163
sistem atică organizare a activ ită­
ţilor melc directoriale — toată li­
niştea necesară activ ităţii melc
solistice, dirijorale/* Cont. 30 X I
73 p. 6 (din fr. difficuU ucux/
D E X , D X 3).
diîur s.n. „Consemnăm, totod ată,
contractarea — pe lingă elegan­
tele haine din piele şi m ateriale
sintetice tip sihir şi difur — a
numeroase articole dc maVochine-
ric/r R .l. 7 X 7 6 p. 3.
dig-batard6u s.n. — Tip dc dig
carc închide sau abate apa —
„ Digul-baiardou care va separa,
în albia Dunării, incinta desti­
nată construcţiei centralelor elec­
trice şi a barajului dc versor,
obiective componente ale Siste­
mului hidroenergetic şi dc navi­
gaţie «Porţile de E icr I I a
in tra t în etapa finală dc execu­
ţie/1 Sc. 16 X I 78 p. 1, „Pe
şantierele sistemului hidroener­
getic şi de navigaţie «Porţile
de Eicr-2» constructorii au repur­
ta t un nou şi semnificativ suc­
ces: închiderea diguliii-batardou /*
R .l. 9 V I 79 p. 3 (din dig - T
bat ar don )»
dlgicas£tă s.f. „Digicasetofon. -La
P aris a fost prezentat prototipul
unui aparat care perm ite citirea
şi ^scrierea 111 alfabetul Braille.
big icascta , cum sc numeşte apa­
ratul, este asemănător unui casc-,
tofon obişnuit şi conţine o cla­
viatură de comandă cu zece clape
pentru scrierea în ' B raille, pre­
cum şi un mic tablou dc afişaj
în care apare în relief -tex tu l
scris sau citit' Digicaseta poate fi.;
mo
cuplată cu un calculator dc buzu­
nar, ceea cc oferă posibilitatea
efectuării unor calcule dc la ccle
mai simple Ia cele mai compli­
cate/* 3 0 . 19 VI 75 p. (5 (diu Ir.
digicusscttc).
dIgicaseloî6n s,n. 1975 — Caseto-
fon cârc* poate fi utili/al de ne vă­
zători v. digicasctă (din Ir.
digicasscti >/-honc).
digiscfip s.n. „Aparatul numit
idigisccp' a fost produs dc o
firmă suedeză si îndeplineşte func­
ţia a... cinci crouomclrc. Avînd
încorporate minuscule unităţi dc
memorie, el poate îmegistra, de
pildă, concomitent, timpurile ob­
ţinute dc cinci participanţi la un
concurs de atletism. în acelaşi
timp, este posibilă intcrconecta-
rca a două. trei sau patru «digis-
Cpapc astfel că se j>ot omologa
simultan timpurile realizate la 10,
15 sau 20 de sportivi/* R.l. 9 X
76 p. 6 //diu engl. digi[i] -j- gr -scop
„care examinează"//.
digli&l adj. (telm.; cib.). — Calcul,
cod care utilizează numerotai ia
binară — „Ceasul este de tip
digital, ca dealtfel şi calendarul,
care indică nn numai ziua, dar si
luna sta n u l..în partea dreaptă a
instrumentul ni sc află ţin mini-
calculator.cn patru operaţiuni/*
R.l. II VI.U 77 p. 6. „Sc pnnc
problema unei sdnmbări radi­
cale a tel micii dc conservare a
peliculei cinematografice — fie
prin transferi narea imaginilor în
semnale video înregistrate- pc
bandă magnetică, fie prin descom­
punerea lor iu semnale digitale
diminutiv
care pot fi rccompuse cu ajutorul
unui fascicul laser." Sc. 10 3 78
p. 4. „Ceasurile dc mină dc tip
nou cu afisaj digital — o inovaţie
considerată revoluţionară în tcli­
nica construcţiei ceasornicăriei,
mecanismele clasice fiind înlocuite
prin circuite electronice, minu­
tarele prin cifrele care indica
orele, minutele si secundele". Sc.
2 31 78 p. 5; v. si alcoolcmie
(din engl., fr. digital; PR 196S,
CD; DT, TDE).
dllcmâtic, -ă adj. — Care pro­
voacă nedumerire, dc dilemă —
„Moartea survenită brutal nu
constituie doar o împlinire a
visului^ profetic, ci aruncă un
tulburător semn dc întrebare,
mcuţinînd. caracterul dikmatic ;d
întregii naraţiuni: vis sau reali­
tate?" R. lit. 11 IV 71. p. 3.
„Cartea este, dc fapt, o istoric
dilema Hal a literaturii drama tu r-
gicc romaneşti dc-a lungul unui
secol (1S16—1913). Oscilaţia pro­
teică între clasicism şi romantism
este urmărită prin secţionarea
repetată a materialului drama­
turgie din perspectivele multiple
ale accsLui proces dialcctic." I.B .
30 X 73 p. 2 (din fr. dilâmviatiquc/
DX3).
diminutiv s.n. — Rlomcnt distinc­
tiv — „Doctorul U.S. arată apoi
un buletin de analiză ieşit dc la
laborator, în carc sc demonstrează
uegru pc alb că două şarje de
«Siipco* (fidea, cu pui) avind
di'.uiuutivul de fabricaţie 25 ,IV3 .
si 26 B3 — au — coiiform expre­
siei iu vigoare — proprietăţi orga*
diminutiv
noleptice modificate/* R .l. 14 IV
73 p. 2 (din fr. dim in u tif; DN,
D E X , DN3 — alte sensuri).
di6dă-tunel s.f. (tehn.) „Academia
i-a decernat premiul C. Miclescu
conf. dr. G.C. de la In stitu tu l de
fizică al Academiei, pentru cerce­
tările sale asupra diodelor-tunel!*
Cont. 17 I I 67 p. 8 (din diodă +
tunel).
dioxină s.f. (chim.) — Substanţă
chimică — „Biroul internaţional
al muncii (B .I.T .) a com unicat că
înainte de binecunoscuta dramă
petrecută la Seveso, în Italia,
au fost înregistrate mai multe
accidente provocate de dioxină
în Europa." Sc. 19 X I 77 p. 5; v. si
23 I I 76 p. 6, 19 X 79 p. 6 [şi dioxin]
(din engl. dioxin; B D 1970, DC).
diplomat adj. inv. — (Despre
serviete, valize) De tipul celor
purtate, la origine, de diplomaţi —
„Frum oasa servietă «diplom at »
aparţinea nimănui altuia decît
celui care întrebase. Păgubaşul/*
Sc. 28 X I I 75 p. 4. „E controlat
portbagajul. Aici o valiză diplo­
mat nou-nouţă." Sc. 19 X I 78 p. 2 ;
v. şi Săpt. 28 I X 7 9 p . 6 (din ser­
vietă , valiză [ca de] diplom at; DN,
D E X , DN3 — alte sensuri).-
directete s.f. — C alitatea de a fi
direct — ,,Directeţea textu lu i."
Cont. 28 V 71 p. 9 (din direct +
- eţe ).
dircctitâte s.f. — Sim plitate —
„Fraza e stăpînită, articulată
exact, în repezi căderi ce sînt
expresive prin directitate şi lim ­
170
pezime." R . lit. 28 X I 73 p. 12
(din direct + -itate; L. Seche în
L R 1/60 p. 60; L R C I I 177).
dirSctcr-actâr s.m. — Director de
teatru şi în acelaşi timp actor —
„Directorul-act or K .E . şi tinărul
regizor principal K .K . împreună
cu toţi membrii trupei, moşesc
cu rîvnă la naşterea dramaturgiei
maghiare contem porane." Cont. 28
V II 67 p. 4. „Ziceam amindoi că
un director-ador poate fi ten tat
sa-şi croiască repertoriul pe talia
proprie şi de aceea aţi hotărît
să vă refuzaţi acestor ispite."
Cinema 4/74 p. 13 (din director +
actor ).
direcţiona vb. I 1974 —A orien ta—
v, cola (din direcţie + -o n a /
DN3).
direcţionare s.f. — Stabilirea unei
direcţii, a unei orientări — „în
direcţionarea repertoriului." R .l.
5 X 67 p. 2 (din direcţiona ).
din'g, -ă s.m.f. (lb. arg. al elevilor)
— Diriginte, dirigintă — „Ce pă­
rere are... diriga?“ Sc. 15 V I I I 76
p. 4. „în tre ei [elevii], profesorul
este numai proful (sau profa),
diriginta este diriga sau dirigid.
evident pornind de la abrevieri."
R. lit. 19 V II 79 p. 9 (abreviere
din dirig\inte\ dirig\int]ă; VRC
279, Th. H ristea, în R . lit. 26 I I I
81 p. 8).
disc-jokey s.m. (americanism)
— Prezentator de muzică pe discu­
ri, de obicei intr-o discotecă—„...în
incinta ştrandului studenţesc Tei
şi-a început activ itatea o altă
1711
discoteca, susţinuta — muzical,
bineînţeles — dc cătrc disc-jokcy-
nl B .L ." I.B . 4 VI 77 p. 5." «Ru­
găciune pentru un ăisc-jokcy* dc
Dumitru Radu Popcscu." R. l i t
23 X I 78 p. 17; v. şi Săpt. 19
IX 75 p. 7, pop [pron. disc-giâ-
clici] (diu engl. americ. disk-jo-
hcy; DMN 1965; D. Am.).
disc-lccfic s.n. — Di.sc care con-
ţine o Iccţie — „Mapele celor trei
disem i-leefii vor fi Însoţite dc
ilustraţii, explicaţii şi note." I.B .
14 X I 62 p. 1 (din 'disc -f lcc(ic).
dlsc-nicdali6n s.n. — Disc repre­
zentativ pentni un eîntăreţ —
„Acum pregăteşte un disc-mcda-
lion ce va înregistra piesele sale dc
succcs." Săpt. 14 X I 69 p. 3.
MPe A.]\I. nu l-am găsit încă pe un
disc-medalion (pe care îl vom
avea totuşi, in accst an)/' Săpt.
21 IV 72 p. Io (clin disc -f meda­
lion }k
disco .s., adj. inv. (muz.) — Gen
dc muzică modernă, dc dans, în
discoteci — „G.D. — steaua cea
mai strălucitoare a muzicii in­
terpretative româneşti, tip disco,
iicopcră cîtcva secvenţe antre­
nant încântătorii/' Luc. 10 I I 79
p. 4. \\Avcm nevoie, uneori, si
de puţin divertisment ritmic —
si o doză de muzică disco ne
bine dispune oriclnd." Săpt. 22
VI 79 p. 7 ; v. şi R.l. 19 IV 79
p. 7 (din engl., fr. disco; DMC
1978).
discocnciclopcdle s.f. — Titlul
unei emisiuni radiofonice muzica­
lo — ,. Disro -c;:cicloprd ic — pre­
discotil
zintă Florian Pitiş/' Pr. R.TV*
10 X I 75 p. 4. „uiscocnciclope -
dic. Prezintă F.P/‘ Pr. R.TV. 11
IV 7S p. 6 (din disco -f cncicîops-
dic).
discoffl, -ă s.m. f. 1979 — Colec­
ţionar (amator) dc muzică înre­
gistrata pc discuri — v. hobbyst
(din fr. aiscophilc; D E X , DN3).
disco jet s.n. (av.) „Discojct. Aces­
ta este numele unei mini «farfurii
zburătoare)', construită dc profe­
sorul P.M. şi destinata transpor­
tului dc persoane pe distanţe
scurtc... Capacitatea «disco jet­
ului» este de două persoane/'
R .l. 24 II 75 p. 6 [pron. tfiscoşr/J
//din disc + engl. americ. jet/j
dîsco-gI|id«r6ck s.n. „Dc curînd a
apărut, în cadrul Editurii Muzi­
cale, remarcabila cartc Diseo-ghid-
rock de Daniela Cararuan Fotea
şi Floriau Lungu. După cum
mărturiseau dotaţii autori, com­
partimentul ro ci tinde să devină
un apelativ al contextului mu­
zicii uşoare contemporane, spre
a o deosebi dc muzica uşoară dc
factură tradiţională," Săpt. 10
11 78 p. 7. „Daniela Caraman
Fot ca, Florian Lungu. Disco -
ghid-rock, ed. a H-a revăzută si
adăugită." Cont. 31 X I 79 p. 8
(din disco + ghid -f- rock).
discorâl s.n. (tehn.) „*Discora?uh.
Un atelier din Grenoblo a anunţat
că va îiicepc aplicarea descoperirii
inginerului franccz R .F . Este
vorba de un mic aparat numit
(■discorâl *>, care aplicat la carbu­
ratorul automobilului asigură 9
 iîscorâl
economic de benzină de 11 la
«ută. Principiul aparatului este
urm ătorul: eJ opreşte debitul de
benzină ori de eîte ori conducăto-
-rul auto ridică piciorul de pe
«accelerator/* R .l. 7 X I 76 p. 6
(cuv. fr.).
discotecă s.f. — Loc în care se
ascultă (şi sc dansează după)
-muzică modernă înregistrată —
..„Vizitatorii găsesc reîntinerit şi
Cazinoul din Mamaia, care a fost
supus unor lucrări de ream enaja-
re, adăpostind in prezent o beră­
rie cu 115 locuri, o cofetărie cu
•120 de locuri, o discotccă cu 140
de locuri/* R .l. 5 V 79 p. 5 ; v. si
; P r. R .T V . 16 X I I 78 p. 14,
m axi-şah (1970), disc-johey , mini-
vacanţă (din ir. discolhZque, it.
discotccă, engl. discotlieqiic; 13D
1966; L. Seche în L R 3/77 p. 270,
atestare din 1969; L T R ; DN —
alte sensuri, D E X , DN3).
disc-recîiâl s.n. — Disc care
conţine un recital — „O îndră­
gostită de folclorul oltenesc, cin-
tăreaţa I.P ., a im prim at recent,
,1a «Electrecord » al treilea disc-re-
Qital, intrat zilele trecute în m aga­
zine/* I.B . 28 I 74 p. 2. „Un nou
disc-rccital de arii din opere .îmbo­
găţeşte seria celor apărute ante­
rior şi dedicate vîrfurilor scenei
lirice 'româneşti/* I .B . 27 I I I 78
p. 5 (din disc + rccital).
s.n.
d is p cn sâ r-sta ţio n â r-s a lv â re
— Stabilim ent medical cu dispen­
sar, staţionar şi staţie de salvare
— „...avea la dispoziţie o mare
•antină-restaurant cu săli de mese
172
în anexele sociale ale halelor,
cămine pentru tineret, un club şi
un dispensar-stationăr-salvare!'
Sc. 21 1 7 8 p. 1 (din dispensar
+ stafionar + salvare ).
display s.n. (tehn.) „Ieri, pentru
prima dată am ju ca t şah la tele­
imprimator, îm potriva unei m a:
sini... electronice de calcul «Va-
rian-72i>. D e ‘ dimensiunea unui
dulap mediu, avînd alături un
teleim prim ator term inal... avea
deasupra sa un display — un fel
de ecran T V care înfăţişa tabla
de joc/* R.L 27 V III 75 p. 5.
„Compania Philips a realizat o
maşină de scris electronică «W.P.
5001» care oferă o serie de avan-:
ta je în raport cu maşinile obiş­
nuite. Textul dactilografiat apare
pe display — un ecran asemănă­
tor celui de televizor.** R.L 30 X I
77 p. 6 ; v. şi bancă (de inform aţii),
jofozaţ [pron. displei] (din engl.
d isp lay ; T D E ).
d isp roteinem fe s.f. (med.) „Dere­
glarea echilibrului proteinic, adi­
că instalarea stării de disproteine- ‘
m ic , are loc în anumite stări
fiziologie.** Cont. 10 X I 61 p. 7
(din fr. dysprotâinem ie; FI. Dimi-
trescu în L L X/65 p. 238; DN3).
d isto n o câlm s.n. (farm.) „Ulceta-
mid este un nou medicament
original românesc, realizat de
prof. dr. doc. D .D ., autor şi al
produsului Distonocâlm . Medica­
mentul, a cărui fabricaţie indus­
trială v a fi asigurată de în tre­
prinderea de medicamente Bucu­
reşti, este indicat în tratamentul'
173
ulcemîui pavîric si al ulcerului
duodenal." R.l. J l '3 78 p. 2 (din
disfonţicj ,.tulburare de tonus" 4-
cahn[ani\),
dîvizionârfi s.f. 1975 (sport)
— Echipă caic activcază in una
dintre divizii — v. nicci-şcoalâ
(formal din îs. d/xisioanairc; DN,
DEN, DN3 — alte sensuri).
documentarist, -ă s.m.f. 1, — Per­
soana care sc ocupă cu informarea
ştiinţifică intr-un anumit dome­
niu — v. L. Seche în L R 1/1960
p. 61. 2. — Autor dc filme docu­
mentare — ,,A.P. este o docu-
wcntariită convingă, arc încrederc
in forţa document ai a a realită­
ţii.1' Cont. 3 X I 78 p. 6 (din
doGinr.cntar 4 -ist; ci. fr. docu-
nxcniarisic-; P R Î9 4 9 ;D E X , DN3).
dopâj s.m. — Administrarea unor
substanţe cliimicc stimulatoare
carc dau o forţă provizorie —
„IVactica dop ajutui este pusă în
afara regulamentelor sportive.11
Sc. 12 1\I 64 p. 5. „Pentru prima
oara Ln isteria acestci competiţii
s-a înregistrat vin singur caz dc
dopaj: cel al jucătorului J . J .
(Ilaiti), suspendat pe un an."
K J. VI VII 74 p. 5 ; v. si I.B . 17
IV 74.p . 4, autidefing, doping (din
fr. dopage; P R 1954; D E X , DN3).
dopfint adj. 1975 — Stupefiant —
v. tc.v:ccr,:a:::e (din fr. dopa ni;
DMi\T 1955).
dopfirc s.f. — Administrarea unor
substanţe chimice stiinulatoaro
cârc dau o forţă provizorie —
^Dcpurca (stimularea artificială
dovădă-tip
a organismului prin intermediul
unor medicamente) este ceea ce
«L'Express i> numeşte «cancerul
sportului?, Sc. 29 V II 63 p. 3
(din dopa; D E X , DX3).
d6p]ng s.n. — Administrarea u u o t
substanţe cliimicc stimulatoare
carc dau provizoriu forţă — ,.La
actualclc campionate mondiale dc
hochei din Finlanda, două rezul­
tate au fost anulate, ca urmare
a faptului că doi jucători au
folosit dopajul. Cu accst prilej s-a
reamintit uu caz, în carc s-a
vorbit dc un doping iosit din
comun.” I.B . 17 IV 74* p. 4.
„Ravagiile dopingului In lumea
ciclismului profesionist:/4 Sc. 8
X I I 78 p. 5; v. .si toxicomanie
(din engl., fr. doping; DMX 1965;
II. Constautinescu în L R 1/73 p.
27 — atestare din 1969; DN — alt
sens, D E X , DX3).
dorsfl s. (telm.) „Autostrăzi din
sticla. Multe autostrăzi din Mos­
cova au o culoarc mai deschisă
dccît cea obişnuită. Aceasta sc
datoreşte dorsilnlni — nn mate­
rial din crislalc dc sticlă introduse
sub formă dc granule în asfalt,
în loc dc pietriş/* Sc. I I X 77 p. 5
(probabil cuv. rus.).
dovâda-tip s.f, „După 30 septem­
brie autovehiculele rin vor avea
drept dc circul a jic fără prezen­
tarea, la cc.rcrca organelor de
control, a dovezii-tip carc atestă
executarea verificării/' L B. 23
I X * 70 p. 1 (din dovadă
m-
dozimetru
dozimdtni s.n. (tehn.) „Un nou
tip de dozimetru pentru măsura­
rea zgomotului în industrie a fost
pus la punct în Suedia. Noul
dozimetru , care cântăreşte 13,5 g.,
are forma unui arc de cerc şi se
adaptează la urechea purtătoru­
lui. P lasat astfel foarte aproape
de canalul auditiv, instrum entul
poate înregistra zgomotul la care
este supus purtătorul său." R .l.
19 X 77 p. 6 (din fr. dosimbtre;
D T P, L T R ; DN, DN3 - alte
sensuri).
drâgăraspiratoâre s.f. (tehn.)
— Dragă cu funcţie de aspirator —
„O dragă-aspiratoare, capabilă să
aspire cîteva tone de nisip pe
oră.“ I.B . 7 V I I I 67 p. 4 (după
fr. dragite aspirante / aspiratrice;
D. Tr., D T P).
d rag o r s.n. 1974 — Navă speciali­
zată în căutarea şi ridicarea
minelor submarine — v. port-eli-
Qopîer (din fr. dragtieiir; D T P,
L T R ; D E X , DN3).
drajefi&t, -ă a d j. (farm.) — înve­
lit în glazură — „Un a lt medica­
m ent natural este polenul «drajefi -
at» care prin caracteristicile sale
curative este întăritor, recoman­
dat atît copiilor cît şi adulţilor."
R .l. 2 V III 77 p. 5 ; v. şi
13 V I II 77 p. 5 (din drajejia).
dram a liirg -a ct6 r s.m. — Dram a­
turg care este în . acelaşi timp
actor — „O piesă istorică şi un
dram aturg-ador ." Mag. 29 X 66
p. 5 (din dramaturg + ador).
174
drâmă-spectâcol s.f. — Drama
reprezentată într-un spectacol —
„Vom începe cronica de librărie
anunţind apariţia, în Ed. Em i-
nescu, a volumului lui Mihnea
Gheorghiu: «Teatru » ( «Capul»,
«Zodia Taurului») reunind două
dintre dram ele-spedacol ale unui
autor îmbinînd cu subtilităţi
rafinamentul informaţiei şi adresa
socială, în evocări cu timbru
personal." Luc. 6 V I 75 p.
3. „Spectactorul [este] im plicat
direct în desfăşurarea acestei «dra -
m e-spedacol» propuse unei re­
prezentări după formula teatrului
în teatru;" Sc. 16 I 76 p. 4 (din
dramă -f- spedacol).
dres s.n. (anglicism) — Ciorap-
pantalon — „Sondajul făcut nou­
lui nostru articol, şosete supra-
extensibile folosite deopotrivă de
femei, copii şi bărbaţi, firul pre-
zentînd o elasticitate m aximă,
s-a bucurat de m ult succes. P re­
gătim un nou fir care v a conferi
dresurilor o elasticitate sporită."
I.B . 27 IV 74 p. 3 (din engl.
dress).
drisdalit s.n. (geol.) „Un nou
minereu căruia i-a fost atribuit
numele de «drisdalit » a fost
descopcrit de cercetătorii de la
F acultatea de ştiinţe naturale
din Praga, în colaborare cu cei ai
Institutului geologic din capitala
Cehoslovaciei. Minereul [a fost]
sem nalat de o expediţie de spe­
cialişti, în Zâmbi a... Atribuirea
numelui a fost aprobată de comi­
sia Asociaţiei intern aţi o aale de
175
mineralogie/1 Sc. 28 V 74 p. 6
(probabil cuv. ceh).
drlvc-ln s. (cuv. engl. americ.)
— Cinema, bar etc. în aer liber, în
care sc intră cu maşina — „încă
în cursul acestui an, în Polonia,
pc autostrada care ducc spre
NVrocîaw îşi va deschide porţile
un aşa-numit vdrive-in » — cine-
matograf unde spectacolele sînt
vizionate în automobil. în acest
cinematograf în aer liber îşi vor
găsi loc aproximativ 120 de auto­
mobile/' Sc. 25 X 74 p. G [pron.
ârdiv-in] (PR 1953; D. Am.,
DTA).
drog s.n. — Stupefiant — „Toate
drumurile duc la Roma. chiar şi
acela al drogurilor." Sc. 1 V 74 p.
4. „în Canada, muşte din specia
drosophila urmează să fie folosite
pe aeroporturi pentru a depista
arme încărcate cu explozibil şi
droguri. în acest fel vameşii vor
să aplice în practică cercetările
geneticianului japonez T.N. care
a reuşit să obţină muşte dfn
specia amintită extrem de sensi­
bile la mirosurile emanate de
asemenea obiecte/1 Sc. 17 VII //
p. 4; v. şi inter bol, speeâ (din fr.
drogitf.: DMN 1965; DN, DN3 -
alte sensuri, D EX).
drosoîfla s.f. (zool.) „în lupta
împotriva contrabandiştilor şi a
piraţilor aerieni, canadianul Rcit
propune utilizarea unor rauscu-
îiţc drosofilc , aşa-numitelc muşte
dc o ţe t.' Proccdeul are la bază
descoperirea geneticianului japo­
nez N., care a obţinut mutaţii de
muscnliţe sensibile la anumite
dudâin
mirosuri/' Sc. 10 I X 77 p. 5; v.
şi drog [scris şi drosopJiilo] (din
fr. drosophilc; D E X , DN3).
drugstore s.n. (cuv. engl. americ.)
— Magazin unde sc vînd articole
dc farmacie, cosmetice, cărţi, În­
gheţată etc. — „Pictorul Ben a
împins metoda pînă la ultimele
consecinţe, prezentînd mai deu~
năzi un magazin întreg: e vorba
dc prăvălia sa proprie (tm mic
<■:drugstore» cu de toate) pe care a
reconstituit-o întocmai la muzeul
Gallicra din Paris/* Cont. 25 X
74 p. 11. „Păstrîndu-şi sîngele
rece, J.K ., in vîrstă dc 87 de ani,
proprietara unui târugstorc* din
localitatea Des Moines (Ion-a)
L-a atras atenţia celui de al 59-lea
răufăcător, care încerca să-i prade
prăvălia, că are ghinion/' R.l.
31 I II 74 p. 8 [pron. drdgstor) (cf.
fr. drugstore; PR 1939; D. Am.;
D N 3).'
diiblu-orb sint. ?. (med.) — Proce­
dură medicală experimentală in
care se alternează un medicamcnt
şi un placebo — „Astfel, in urma
a cinci serii dc verificări, efectuate
prin metoda pdublului orb \ toate
probele de sînge recoltate de la
pacienţii neoplazici au dat rezul­
tate concordant pozitive, neexis-
tind nici un rezultat fals negativ.'"
R.l. 10 IV 78 p. 5. „Se organizează
o nouă cercetare prin metoda
«dublului-orb*'* PI. 2 V III 79 p. 8
(după engl. americ. double-blind
[test, procedura], fr. double ave ţi­
gle; P R 1965, BD I96S).
dudăin s. (bot.) „Dudainuî — o
varietate salbatică dc pepene.
dudâin
este un duşman de tem ut al
întinselor culturi dc bumbac,
cfcclă şi sparanghel din Califor-
» ia .“ Sc. 21 X I I 74 -p. 6 (din
engl. dudain m elon ; W T).
dulâp-bîbHotccă s.n. „Dintre aces-
tca amintim cam cra «Lămiiţa»,
compusa din opt piese cu func­
ţiuni diferite: un diilap-bibliotccă
form at din trei corpuri separate..."
6c. 18 I I 67 p. 2. „Canapeaua
pat, încadrată intr-un ansamblu
d c dulapuri-bibliotcci, permite am­
plasarea în •orice spaţiu/' I.B .
E5 I 73 p. 5 ; v. şi Sc. 18 X 70 p. 2
(din dulap + bibliotecă).
<ulăpi<5r-îarm acie s.n. — Dulăpior
eu cele strict necesare pentru
primul aju tor — „Bărbatul des­
chide duiăpioruUfarmacie plin de
flacoane/' Cont. 24 X I 67 p. 1
(din dulăpior -ţ-j farmacie).
s. pl. tan t —
fu lc iu ri-ră c o rito â re
U nitate comercială unde sc vînd
dulciuri şi răcoritoare—„Vom amin­
ti, printre ele, dc marele magazin
de mobilă din Titan, de centrul
com ercial A 15 bis din acelaşi
cartier, avînd magazin alim entar
eu autoservire, unităţi de legume-
fructe, m erccrie-galanterie-parfu-
merie, dulciuri-răcoritoare, spălă-
torie-curâţătoric, confecţii şi în­
călţăm inte, coafură etc/' L B . 7
I I 74 p. 1 (din dulciuri răcori­
toare).
iulglîer-sclţelâr s.m. — Dulgher
care lucrează schele — „T.A.,
m
dulgher-scheler la o întreprindere
dc construcţii* din Capitală/' Sc.
14 I I I 73 p. 5 (din dulgher -+•
schelă + -ar).
-ă adj. — Cu
d u o d îm en sîo n ăt,
două dimensiuni — „Preferind
omuleţul duoâim ensionat al lui
Gopo, cinem atografia trăieşte
prin dinamica interioară a vieţii
pe care o oglindeşte prin gîndire."
Cont. 3 V I I I 62 p. 5 (din diio-
•£- dimensionat).
d upât s.n. „O altă piesă m ultifunc­
ţională este denum ită «du pat »:
un dulap şi un p at intr-un singur
corp de mobilă. Patul se foloseşte
la nevoie prin rabatare. Dulapul
este în interior, cu un canat
pentru haine, iar deasupra are un
corp separat pentru lenjerie/* Sc.
10 V 74 p. 4 (din du[lap] + pat).
dtipîex s.n. (constr.) — Aparta­
m ent (de obicei de lux) construit
pe două nivele — „Locuinţe
unilam iliale (du plex) în centrul
istoric al oraşului de reşedinţă/'
Sc. 27 X Î I 77 p. 3 ; v. şi diafrag­
m ă (din engl. americ. duplex
[iapartment\ fr. du plex; DMN
1960; D. A m .; DN, D E X , alte
sensuri, DN3).
d u ro flex s.n. D u roflcx » este o
nouă talpă de cauciuc neted,
care are o mare rezistenţă la
uzură., e flexibilă şi uşoară/1 Sc.
29 V 62 p. 2 (din 'dur[abit]
flex[ibilj).
 DICŢIONARELE ALBATROS
ebenistică s.f. — Tîmplăric dc
marc fineţe, dc obicei cu intarsii —
«P.R. a obţinut în 1952 ccr ti fi­
catul dc aptitudine profesională,
în 1967 şi-a deschis un atelier şi
din 1969 a predat, ca profesor, la
şcoala Boulle, cclcbră în dome­
niul cbcnisticii franceze.4' R.l. 17
I I I 79 p. 6 (din ebenist; cf. fr.
ibJnistcric).
ccatdx s.n. „E*afox. Este numele
unei soluţii care sc foloseşte la
stropitul pomilor, pentru a-i feri
dc atacul dăunătorilor." Sc. 29
VI 75 p. 3 //probabil diu cca[rlat]
4- tOAţic]//.
echlgravisf£ră s.f. (astron.) „Nava
depăşise la ora 13,53 (ora Bucu­
reşti ului) eckigravisfcra — linia
imaginară ce delimitează zona în
care forţele gravitaţionale ale
Lunii şi Pămîntului so anihilează
reciproc — intrînd în sfera de
atracţie a Pămintului/' R. lit.
23 X I 69 p. 6. U...uava spaţială
12
Apollo-14 depăşeşte limita cchi-
gravisfcrci — punctul echidistant
dintre Pumînt şi Lună, undo
forţa dc atracţie a color doi
aştri se anulează rcciproc — îna-
intînd cu o viteză de peste 5 200
kin pe oră/' R.l. 3 IL 71 p. 6
//din cchi- „ogar' 4- a>:i[taiic] +
sforul/.
ccliinocţiăl, -ă adj. (în sin i
punct cchinoctial; astron.) — Fie­
care dintre cele două puncte do
intersecţie ale elipticii cn ecuato­
rul ceresc în care sc află Soarele
la ecliinocţiu — „Acest loc de in­
tersecţie a elipticii cu ecuatorul
— numit punct vernal — a fost
stabilit ca punct cchinoctial de
primăvară. Practic, dc acum în­
cepe primăvara astronomică, caro
îşi va lua rămas bun la 21 iunie
ora 14 şi 14 minute, cînd va avea
loc solstiţiul de vară/' I.B , 21 I I I
71 p. 6 (din cchinocfiu , după fr.
âquinoxial: D X — alt sen*, D E S #
DN3).
echipaj
echipaj s.n. — Grup, alcătuit de
obicei din trei* elevi, care participă
(a nn concurs, roprezentînd şcoa­
la, un sector, oraşul etc. — „Echi­
paju l liceului «f. Creangă)) s-a
clasat primul la concursul de
istorie pe sector în aprilie 7 9 “
(din fr. cqu ipagc ; DN, D E X ,
DN 3 — a lt sens).
eduzist, -ă s.m .f. — Muncitor
la ecluză — „Pe fe tiţă o cheamă
Lotrina. (S-a născut la L otru !)
Ş tie că ta ta e «ecluzist ca si
m am a»." Sc. 15 I I I 79 p. 2
(din edu ză -f -ist).
ecocinemato grafie s.f. „ Ecoci -
7 icinatografic . în localitatea ita ­
liană Rovigo a avut loc cea de a
şasea ediţie a expoziţiei cinema­
tografice internaţionale «Natura,
omul şi mediul înconjurător»/'
R .l. 18*1 77 p. 6 //din eco{logic] +
d ?/e m aiografie / j .
ecoîiim s.n. „Ecofilm 74. Primul
festival al filmului ecologic, în
iunie în Cehoslovacia/' Cont, 24
V 74 p. 11 //din eco[logic] -f
'film//.
ecogrâmă s.f. (med.) — Diagramă
obţinută la ecograf — „După
această ecogramă, medicul poate
să diagnosticheze, de pildă, o
boală a tît de periculoasa ca stra­
tificarea retinei, să determine
locul şi dimensiunile form aţiuni­
lor patologice din ochi, să contro­
leze rezultatele tratării lor, să
depisteze în timpul unei operaţii
corpurile străine din ochi." Luc.
10 X I [ f.a.] p. 3 ; v. şi R .lt 21 IV
178
81 p. 1 (din fr. âcogram m e•
L T R ; DN3).
ecol6gic, -ă adj. — P rivitor la
ecologie — „Ca orice semnal de
alarm ă privind echilibrul ecologic
al planetei noastre, acesta şi-a
avut valoarea sa, aşa cum con­
tinuă să aiba şi după instituţiona-
lizarea apărării mediului/1 Cont.
22 I I I 74 p. 10. „Planta-petrol
prezintă şi un avantaj ecologic:
ea absoarbe bioxidul de carbon
pe care arderea cărbunilor şi pro­
duselor petroliere îl împrăştie în
atm osferă.” Sc. 12 I 78 p/ 6; v.
şi defoliant , ecojihn, ecomodel . vi­
ral (din fr. âcologique; cf. engl.
ecological; DMN 1968, B D 1970;
Th. H ristea în L R 3/72 p. 193;
D E X , DN3).
s.n. „Cercetările... vor
eco m o d el
fi axate pe exam inarea la lupă a
unor modele ecologice tip, a
raporturilor dintre clementele lor
componente (vegetaţie, animale,
resurse etc.)... Pentru term inarea
unor asemenea «ccomodelc »> s-au
ales 18 regiuni de studiu." Sc*
21 X I I 78 p. 5 //din cco[logic] +
model //.
eco!6t s.n. — Sondă electronică —
„Ecoloturile noastre înregistrează
adîncimile de pe to t parcursul/*
Sc. 8 I X 62 p. 4 (din germ.
Echolot; L T R ; DN3).
e co n o in e tn e s.f. 1967 — Studiul
proceselor economice pe baza
datelor m atem atice — v. demos-
cop ie; v. şi R .l. 4 I I 72 p. 3 (diu
fr. iconom itric; P R 1950; Th.
179
Hristea in L R 3/72 p. 186; D E X ,
DM3).
cconomlcitâte s.f. — Economisire,
grad dc economie, rentabilitate —
„[Apartamentele] nu erau prea
spaţioase pentru o familie obiş­
nuită, dar era evidentă grija
pentru economi citatca spaţiului,
pentru calitatea finisajului.'* Cont.
16 X II 60 p. 2. „V-aş ruga sâ
faceţi o apreciere generală de
economicitatea acestor resurse.**
R l. 25 X I 73 p. 3 ; v. şi Sc. 4 X I I
63 p. 4, R.l. 5 I I I 71 p. 3 (din
cconomic 4- -itatc; FI. Dimitrescu
în L R 2/62 p. 136; D E X , DN3).
ccon6mIco-sociâI, -ă adj. „Un rol
major în îndeplinirea marilor
obiective ale dezvoltării economi-
co-sociale a ţării.** R.l. 31 X 7S p.
3; v. şi cndcmiciiate (1973) (din
cconomic social; LRC I I p.
215).
cconomîzatâr s.n. — Economizor —
„Dacă gospodina respectivă nu
are dc spălat decît o cantitate de
rufe rcprezentînd jumătate din
capacitatca maşinii, e de ajuns
să apese pc un buton pe care
scrie «cconomizator Sc. 27 X II
77 p. 5 (probabil din economizor,
prin îAibstitruţie de sufix).
ecopedologîe s.f. — Studiul carac­
terelor somatice determinate de
factorii ecologici — „JEcopedologie
de G. Cliiriţă." Cont. 1 IX 79 f.p.
//din ecorJogic] -f pedologielj.
ecoscâp s.n. „Specialiştii austra­
lieni au construit un nou aparat
căruia i-au dat denumirea de
12*
editor-crîtic
tccoscop*. Noul aparat este folo­
sit pentru obţinerea pe ecranul
dc televiziune a imaginii copilului
încă înainte de a se naşte.** Cont.
27 I X 63 p. 7 //din eco- -f- -scop
„privire**, „cercetare**; FI. Dimi-
trcscu în R R L 1/69 p. 5//.
ecosistem s.n. — Unitate ecolo­
gică de bază — „Vineri diminea­
ţă, în aula Institutului dc învă-
ţămînt superior din Constanţa
s-au deschis lucrările simpozio­
nului «Protecţia ecosistemelor şi
folosirea raţională a erbicidelor *0'
Sc. 25 X I 78 p. 5; v. şi R.l. 5 III
81 p. 6 (din fr. icosysthnc , engl.
ecosystem; DMC 1960; D. Filoz.;
D E X , DN3).
ccosdndă s.f. (mar.) — Sondă
electronică cu ecou acustic —
„La Institutul maritim de pescuit
din Gdynia a fost pus Ia punct un
procedeu hidroacustic de studiere
a fundului marii. Măsurarea coefi­
cientului de reflexie a energici
acustice cu ajutorul unei cccsonde
permite determinarea reliefului
submarin, a grosimii sedimente­
lor şi a aduicimii.** I.B . 9 X II 75
p. 4 (din fr. ichosonde; D E X ,
DN3).
edilitâr-gospodăr6sc, -eâscă adj.
— Privitor la întreţinerea şi în­
grijirea clădirilor — „Primăvara
a declanşat în toate oraşele şi
comunelc ţării largi acţiuni edi-
litar-gospodăreşti R.l. 25 I I I 76
p. 5 (din edilitar -f gospodăresc).
cd Jt6r-critîc s.m. — Critic care
conduce o editură — „Aşadar, nu
editor-critic cu orice preţ, ci un
edftor-criflc
editor cultivat, onest şi cu auto­
ritate profesională în meseria pe
care o exercită." R .l. 15 V I I I 77
p. 2 (din editor 4" critic ).
edîjîe s.f. — Serie dc m anifestări
artistice, ştiinţifice, sportive etc.
care se repetă periodic; etapă —
„Mîine, de la orele 19, în sala
Clubului Sindicatelor din învăţă-
m int din B d . Gli. Glicorghiu-Dcj
nr. 32, v a avea loc cea de-a
doua ediţie a fcstivalului-concurs
de muzică uşoară dotat cu pre­
miul «Lebăda de argint»." I .B .
9 X 70 p. 2. „P isa: Cursurile inter­
naţionale dc lingvistică la a doua
ediţie." R . lit,, 12 X 72 p. 31.
„A flat la cea dc-a V il- a edific a
sa, festivalul «Craiova m uzicală »
v a avea loc între 18 şi 25 noiem­
brie." R .l. ÎS X I 7 8 p . 5 ; v. şi
Sc. 11 I I 71 p. 6, ecocincinaîografic
(form al din Ir. edition , it. căizion c;
A. B ey rcr în SCL 5/76 p. 53S;
D'iSi, D E X , DN3 — în sport).
ediţie-pirât s.f. — E d iţie clandes­
tina, ilegală — „Pc piaţă apăru­
seră edilii-pirat ale aceluiaşi tra ­
ta t de cliimie anorganică." F I. 7
1 67 p. 23. „ E d iţii-p irai . Am fost
spoliat — a declarat ziariştilor
cunoscutul rom ancier american
J.D . Salinger. în librării din
S.U .A . circulă «Colecţia com pletă
de nuvele inedite ale lui J .D .
Salinger — voi. I şi I I & despre
a cărei apariţie . autorul afirm ă
cu n-a avut habar. în culegere
iigurcază' schiţe şi nuvele scrise
cîndva pentru magazine sau. pro­
ducţii din tinereţe caro «nu meri­
tau să vadă lumina tiparului a.
199
A cestea au ajuns, nu se ştie cum,
să fie sustrase şi tipărite în aşa-
numite cdiţii-pirat , cărţi neau to­
ri zatc de autor." Sc. 24 X I 74
p. 6 ; v. şi R .l. 28 X I I 66 p. 6 (di*
fr. âdition-pirate ; DMN 1966).
educatfv-estG tic, -ă adj. — Cu rol
dc educare în domeniul frumosu­
lui — „Acuin şase ani, Uniunea
compozitorilor a in iţiat... o acţiu­
ne cducativ-estetică cu profil d#
stagiune, purtind simbolic num©-:
le de «Clubul prietenilor muzi­
cii»/1 I .B . 17 X I 72 p. 2 (dia
educativ + estetic).
efem erizăre s.f. — Trccere rapidă—
„Astăzi, actualizarea pe care •
presupun mass-media tinde să
creeze un fenomen dc efemerizar$
pe care nu trebiiio să-l considerăm
după nume, fenomen pur nega­
tiv/' R . lit. 14 V I 73 p. 29 (dia
efemer).
eîask6n s.n. 1977 — Articol da
cosmetică auto — v, autobalsam *
e le ctro a cu p u n cttiră s.f. (med.) „O
interesantă, realizare a unor me­
dici din R .P . Chineză care, într-o
perioadă de 18 luni, au tra ta t 110
bolnavi de cord prin electroacth
piinctură. în cadrul acestui tra ta ­
m ent, ci au u tilizat opt noi puncte'
dc acupunctura, ficcarc din acele
folosite primind o seric de impul­
suri electrice — variabile ca tărie
şi durată." R .L 31 X I 77 p. 6 ;
v. şi 21 V I I S I p. 3 //din eîecira -
4- acupuncturajj .
- ă . adj.
e lc c tro a c u s tic , 1 93 3
— Care priveşte elcctroacustica —
m elecfrodrenâre
v .’ înscctofoii (din fr. dlcciro-acous-
tique; PR 1948).
elcctroancstczfe s.f. (med.)
— Producerca anesteziei pe calc
electrică — „în locul bombarda­
mentului cu medicamente pe ca-
rc-1 pretinde a/i pregătirea preo-
peratoric şi anestezia în sine, o
echipa de medici francezi propune
electroancstezia, mai puţin trau­
matizantă pentru organism." Mag.
11 V III 73 p. I (din fr. âlcctroancs-
thisic; DMN 1966).
electrobuz s.n. — Vehicul dc
transport 111 comun cu motor
electric — „Pe străzile oraşului
japonez Nagoya a început să
circule un electrobuz dc pasageri,
care foloseşte energia unor baterii
dc acumulatoare.'4 I.B . 14 III 73
p. 4 (din germ., rus. Jllektrobus,
ir. âlcclrobus; DTP, D .Tr.; D E X ,
DN3).
e1ectrocal6rîc, -ă adj. — Privitor
la cald ti na absorbită prin trecerea
curentului electric — „La Milano
veţi putea vedea clădirea admi­
nistrativă a unei mari întreprin­
deri industriale carc îşi schimbă
coloritul faţadei dc cîteva ori pc
zi. Aceasta sc realizează printr-un
Ingenios sistem electrot alo* ic co­
nectat la tăbliile dc metal care
îmbracă faţada clădirii ca nişte
solzi.44 Sc. 19 V III 62 p. 3 (din
fr. Mccirocaloritjne; cf. germ. elec­
trokalorisch; D E X , DN3).
elcctrocdr s.n. — Platformă ac­
ţionată de acumulatori, folosita
pentru transportul dc materiale
In gări, ateliere etc. — ^Trebuie
să ştiţi că electrocarul este o nuci
platforma pc patru roţi căreia
constructorii nu i-au prevăzut
niciodată un viitor artistic.44 Sc.
16 XI 60 p. 1; v. si 1.13. 18 I 61
p. I, Sc. 29 V. 80 p. 5, cleclroldcjcr
(din engl. electrocar; cf. germ.
li!el; bocan cii; FC I 139; DT,
L T R ; D EX , DX3).
electrocarist s.m. — Lucrator p*
electrocar — „în perioada califi»
carii, muncitorii sint: rclribuiţi ca
retribuţia de muncitor necaii ficat,
fochist i autorizaţi, elcctroca) işti
R.l. 26 VI 75 p. 4 (din electrocar
-{- -ist; I. Moisc in LIC 6/78
p. 5S6).
cleclrocasnic, -ă adj. — (Aparat
electric) utilizat în casa; clectro-
menajer — „Nici un aparat: clco
trocasnic să nu funcţioneze pesto
strictul n c c e s a r R .I . 17 XI 78
p 5. „Fiecare cetăţcau este dator
să folosească cu maximum de
zgîrcenie aparatele dccirocasnicc
şi ceilalţi receptori dc energie în
aceste orc." R.l. 21 XI 78 p. 5]
v. şi 1 VI TI SO p. 5 (din elretro- -(►
casnic, după fr. elcct rome nager,
ilcctrodomcstiquc; P R 1949).
clcctrodinâmic, -ă adj. — Privitor
la clcctrodinamică — „La staţiile
C .F.R. Sibiu şi Sighişoara au
fost date în exploatare două insta­
laţii electrod inamice!* Sc. 5 I 62
p. 1 (din fr. dectrodynamiquej
FI. Dimitrcscu în LL'X/65 p. 236 j
DT, L T R ; DI*X, DX3).
elcclrodrcnârc s.f. „O mare firmă
britanică a cumpărat, acum doi
aiii, brevetul acestei invenţii in
ttectrodmiâre
scopul asanării prin eîcclrodrcna-
re ... Aş vrea să adaug că, în
ultim ni timp, am reuşit să punem
la punct noi ccrcetări care vin în
com pletarea invenţiei de bază,
cea mai im portantă fiind metoda
de imperm eabilizare a construc­
ţiilor prin clcctrodrcnarc /' Sc. 30
X II 73 p. 3 //din elcctro- + dre-
ncirtf/.
ctectroenergetic, -ă adj. 1972
— Privitor la enerşia electrică —
Y. cititor-m casat or //din elcctro- +
energetic / DN3//.
electroh'ltru s.n. — Filtru acţio­
nat electric — „L a fabrica dc
ciment «Temelia» dii^B raşov s-a
pus In funcţie tin ehctrofiltru de
captare a prafului." Sc. 26 V II
62 p. 1 . „L a B istriţa a in tra t în
fabricaţie cel mai mare elcctrofil-
iru românesc/* R .l. 19 X I 74 p.
5; v. şi 18 V I 74 p. 3, cazan-
turn (din fr. âlcctrofiltre ; cf. engl.
elcctroJiltcr; B D 1970; D T, L T R ).
clectroîizioterapeiitic, -ă adj. 1975
(med.) — T ra ta t prin procedee fi­
zice acţionate electric — v. bal-
Heofizioterapcutic //din elcctro-
4- f i zio- + terapeutic//.
tîectroîon s.n. (muz.) — Patefon
electric — „La Tokio a fost
prezentat în premieră un sistem
raedit de reproducere sonoră.
Este vorba despre un nou electro-
fon care utilizează o rază laser
In locul capului clasic de lectu ră/ 1
R.l. 27 X I 77 p. 6 (din fr. âlcciro-
phone I P R 1950; L T R ; D L X ,
DN3).
182
electroîoregrâm ă s.f. (med.) „în
schimb, protcinograma sau clec-
trojoregram a , adică diagrama elec-
troforctică a tabloului proteinic
din plasma sîngelui, reprezintă
valorile can titative ale diferitelor
fracţiuni ale albuminelor şi globuli-
nelo’r sangvine/' Cont. 10 X I 61
p. 7 (din fr. ilectropliorâgramme;
F I. Dimitrescu în L L X/65 p. 236;
D F M B ; D X 3).
electroîoretic, -ă adj. 1961 — Care
produce electricitate prin influ­
enţă — v. dcctroforegram ă (din
fr. âlcctrophorctiquc; cf. erigl. imn-
n odecirophorctic; B D 1970; LTR)*.
electroîorcză s.f. (fiz.; med.) „Cer­
cetătorul american B .G . este
creatorul unui aparat despre care
se afirmă că va putea sluji la
identificarea persoanelor după o
ca n titate oricît de mică de sînge.
O peraţia se bazează pe d e ctrofe­
re ză, proces prin care se înţelege
deplasarea spre electrozi a parti­
culelor d intr-o soluţie col oi dală,
în cazul de faţă minusculele
componente ale sîngelui/* Sc. 24
X I I 77 p. 6 (din fr. âlectrophoresc,
cf. engl. dectrophorcsisy rus. clcc-
troforez, germ. Elcctrophoresc; P R
1948, B D 1969; D T P , DM, L T R
D. M in.; D E X ; DN3).
electroîtâlm s.n. (med.) „Oculistu*
polonez profesor W . St. a con
stru it un aparat, aşa-numitu
elcctroftalm cu 80 de canale pen
tru suplinirea vederii la orbi/
Cont. 3 I X 63 p. 7. „Oculistu
polonez prof. W. St. a prezenta
un aparat — pe care l-a denumi
clcctvojtahn #— menit să ofer
1fl3
nevăzătorilor posibilitatea percep­
ţiei vizuale. Principiul aparatului
constă in faptul că imită forma
obiectului aflat în faţa nevăzăto­
rul ui cu ajutorul unor pulsatoare
— acţionate de numeroase canale
emiţătoare de impulsuri — plasa­
te pe fruntea acestuia. Cu cit arc
mai multe canale — sc preconi­
zează realizarea unui clectroftalm
chiar cu 3 000 de canale (primul
avea doar (300) — cu atit mai
exacta este percepţia." I.B. 16 III
74 p. 6 ; v. şi 30 X 69 p. 4,
R.l. 1 X I 75 p. 6 (din clcctro- -f
oJtal*n[ologic], după model pol.).
clcctrogcolcrmic, -ă adj. „Vorbim
de centrale clectrogcotcnnicc. Dar
rezervele noastre de ape termale
nu depăşesc 90 de grade Celsius/'
R.L 25 X I 73 p. 3. „Prima cen­
trală clcctrogcotennică din lume va
intra în funcţiune anul viitor în
Japonia/' Sc. 9 VII 76 p. 6 //din
clcctro- -f- gcotcrmic//.
eleclroftfdraufic, -ă adj. — Care
funcţionează prin presiunea unui
lichid determinată dc curentul
electric — „Nava arc o maşină de
cîrmă clcctrohîdr aulică." Sc. 14 IV
66 p. 1 (din engl. clcctrohydraulic;
BD 197.0).
clcctromasotcrapfc s.f. 1974 (med.)
— Terapie prin masaj electric —
v. cciulită //din clcctro- -f
4- icrapicfl .
elcctronienajtfr, -ă adj. — (Aparat
electric) utilizat în casă — „Tele­
vizorul, telefonul si majoritatea
aparatelor clectromcnjere emit
cîmpuri clcctromagnetice/ 4 Mag.
eleclronograKe
23 III 74 p. 5. „Expoziţie de
echipament electron:, najrr." I.B.
7 VI 74 p. 3; v. şi R.l.' 12VI 79
p. 6 (din fr.{lectromJnaşcr ; PR
1949).
electrometrie s.f. 1977 — Tota­
litatea metodelor pentru măsu­
rarea diferenţelor dc potenţial —
v. scientolcg (din fr. electronittne;
DN3).
electroniobfl s.n. — Automobil
pus în mişcare de un motor
electric — „Producţia in serie a
clcctroinobihthii va incepe în anul
viitor/ 4 Sc. 2S X II 73 p. 6. „Mo­
delul experimental al primului
clectromobil din R.D.G. a parcurs*
deja 20 000 lcm.44 Sc. 25 I I I 74
p. 4; v. si 24 I X 74 p. 7, 19
I 79 p. # 3, 29 VI 79 p. 5,
microelectrohuz (din germ. Elck-
tromobil, fr. t'lcctrotr.obile; GWDS
196S; DT, D. T r.; DN3).
elcctronîtufre s.f. — Nituire cu
ajutorul electricităţii — „Printre
ccle mai recente [procedee] se
află şi clectronituirea. Acest pro­
cedeu se aplică la îmbinarea
tablelor normale sau profilate cu
ajutorul punctelor sudate prin
topire/ 4 I.B . 7 VI 62 p. 1 (din
clcctro- -f nituire),
elcctronogrnîfe s.f. (med.)
„Această metodă a permis evi­
denţierea, pentru prima oară, a
cimpurilor electromagnetice ale
corpului uman, precum şi a modi­
ficărilor acestora, ce* se produc in
condiţii de boală. Mare interes
prezintă clcctronografia mai ales
in diagnosticul unor afecţiuni
 «lectronograîie
interne, şi îndeosebi în eviden­
ţierea prim elor modificări care
apar în boala canceroasă/* R .l. 17
SM 75 p. 5 (din engl. clecirono-
g raphy; B D 1970).
clectronoopiic, -ă adj. (opt.) „ B i­
ne cin de noapte. E ste vorba dc
un aparat com plicat, de fapt, un
binoclu destinat piloţilor, creaţie
a specialiştilor din Los Angclcs,
care nu m ăreşte imaginea, însă
perm ite observarea obiectclor lu­
m inate doar dc licărirea stelelor.
Transform atorul electronoQptîc
m ontat in aparat măreşte in ten ­
sitatea luminii de 15 000 dc ori/'
I .B . 10 X I 75 p. 8 . „Prelucrate
cu concursul instalaţiilor clcctro-
Moopiice, inform aţiile’ au fost de
un ~rczil folos pentru stabilirea
unor noi detalii de tip geologic/ 4
I .B . 25 IV 77 p. 2 (din clcctrono-^r
optic , probabil după model engl.;
si. ir. fteciroopîiquc; DKNH3).
electronv61t s.m. (fiz.) — U nitate
de energie folosită în fizica atom i­
că — „Acum este însă vorba, du­
pă cum relatează China Nouă, de
• m aşină gigaut de cîteva zeci
de G E V (miliarde do electro
volii)!' Sc. 4 I I I 78 p. 5 ; 'v . .şi
28 V I 77 p. 4 (din fr. elcctron-voit\
engl., rus. cIcctrcn-i'olt; P R 194S;
FC 1 4 S ; D T P , L T R ; D E X ,
D X 3 ).
riectroosm otic, -ă adj. 1972
— Privitor lă clectroosmoză — v.
biseî'ică-monurueht (din fr. i'tcc-
troosrtwtique; L ; DN3).
184
electropalăn s.n. 1966 — Tip do
electrocar — v. elcctrotelcjcr, sub-
ansambhi //din clcctro- - f palan jji
electropluş s.n. „Pălăriile din pri­
m ăvara lui 1975. Aflăm din expo­
ziţia deschisă Ia sediul cunoscutei
fabrici din Tim işoara: alături de
m aterialele tradiţionale (lină, păr
dc iepure) sc folosesc şi m aterii
prime noi (pluşul, clcctrop lu şa i)*
R .l. 16 1 75 p. 5 //din clcctro- ^
pilişij.
electropluşât, -ă adj. „Fabrica
Adesgo din capitală a prezentat
19 modele noi dc articole printre
care şi bluze dc trico t din relon
cu desene clcctropluşate" Sc. 15
X I 60 f. p. (din clcctrophiş).
elecfropneumâfîc, -ă tad j. „Produ­
sele pe carc lc fabricăm în mo­
mentul dc faţă., cum ar fi: venti­
latoru l clcctrop;:comaţio cu dia­
m etral 400, trolinl T .P . — 1../*
R .l. 31 111 74 p. 3 (din îr.~ clccirch
pncw naiique ; DM X 1970).
electrosolăr, -ă adj. — Care se.
referă lâ electricitatea obţinută
prin folosirea energici solare —
„Prim a centrală chctrosolară din
F ra n ţa — denum ită «Tliem is* —
v a fi construită in zona Pirincilor
orientali, s-a anunţat la P aris/ 1
Sc. 17 I X 77 p. 6 (din clcctro- -{*.
solar, după fr. hâlio-Slcctrique/
L 1960).
electrostimulăre s.f. (med.) — U ti­
lizarea impulsurilor electrice pen­
tru stim ularea ţesuturilor vii —
„Elcctrosfi mulai ca nu. este o idee
nouă. Medicina o foloseşte dp
103
muitfi vreme. Arcastă metoda a
contribuit la realizarea grefelor
dc inima/* Sc. 4 1 78 p. ît (din
elcctro- -| stimulator, prin substi­
tuţie du sufix, -tor j -arc).
clcctrostivuiftir s.n. — Stivuitor
acţionat electric — „Cu clcctrosti-
vuitoarele s-a cheltuit mai mult.
Imediat ce .s-au achiziţionat, s-au
apucat să le repare capital/' Sc.
i) 11 71 p. 6 : v. şi R.l. 10 V II 80
p. 5 //din clcctro- -f slnuitvrjj.
cîec!roicîeî6r s*n. — Teleferic ac­
ţionat electric — „Vom cntuncra
[diu exponatele bulgare] electro­
carele dc diferite tipuri, marca
d3alc.ancan\ clcct) deleterele ca-
ractcri/ate prin construcţia sim­
pla, soliditate si comoditate la
manevrare, clcctropalanelc cave
pot funcţiona cu coinanda-pro-
gram sau niotoearclc moderne../*
R.l. 18 IX 66 p. 1 //din elcctro- -J-
tclefcrjo}lJ.
clectrotennocautcrîzârc s.f. (med.)
— Cantori zare prin mijloace elec­
trotermice — „Secţia dc eh ir urgie
este înzestrată cu aparate mo­
derne dc sterilizare, clcclrotcrwo-
cautcrizarc şi reanimare, o camera
dc prcânestcric etc/' Sc. 24 XIT
66 p. 2 //din clcctro- .-f termo- +
carieri zarc/f.
elcctrovCsta s.f. „« îllcctrovcsta*
este nu lip îml>unătăţit dc maşină
cu cuptor pentru bucătării, cu nu
consum mai mic dc energic elec­
trica/' R.l, 22 I I 78 p" 5 (din
elcctro- 4 vesta „numele unui tip
de * maşină de gătit").
el6v-probl£mă
clcîanUn, -ă — Dc elefant — „Doza
chjantinu. Pentru a-1 face inofen­
siv [pe elefant], au fost dizolvate
111 apă o mic de tablete calmante,
porţie care a liniştit elefantul'*.
I.B. 23 I 74 p. 4 (din fr. âlâpha*-
DX3).
clcuterococfc s. (bot.) „La combi­
natul dc zahăr dc la Ussuriisk
(U .R.S.S.) a fost elaborată o
metodă dc fabricare a zahărului
rafinat artificial, in componenţa
căruia intră extracte dc anumite
plante medicinale ce cresc în
taiga, între care şi clcuterococccuU*
Sc. 4 X I I 76 p/ 6 (cuv. rus).
el6v-muncit6r s.m .—Muncitor caro
continuă paralel cu activitatea
productivă pregătirea şcolară —
„Cazuri ca acela al lui Smimoy
sînt nenumărate în uzinele sovie­
tice. în anul şcolar 1971/1972 şi-an
ridicat calificarea profesională
3 9S-1 000 studcnţi-muncitori ««
2 SSS 000 clci'i-immcîtori. Activi­
tatea dc producţie şi cea dc ridi­
care a nivelului dc pregătire a
cadrelor sc îmbină atlt dc strict
încit aici sc vorbeşte cu temei
despre «Uzina-aulu universi­
tară Sc. 1 V 73 p. 8 „[Progra­
mul artistic] este realizat de
dci'i-inuncitori dc Ia secţia serală
sub îndruma rea profesorului A.D".
R.l. 18 I 75 p. 2 (diu elev +
muncitor).
cl6v-probî6mă s.m. — Kiev car*
constituie o problemă pentru
şcoală — „Aproape în fiecare
scoală există aşa-zişi *clcvi-pfo-
(>ley,ul\ dar, din "păcate, modul de
rezolvare a cazurilor-limită diferă.
elev-problemă
prea puţin ... de la caz la caz."
I.B . 14 I I I 73 p. 1; v. şi R .l.
11 X I I 80 p. 2 (din elev + pro­
blemă) .
elicopterist s.m. — Conducător de
elicopter — „E ste adusă bolnava.
E ste învelită în şubele elicopieriş -
i i l o r R .l. 19 I 72 p. 5. „Deodată,
deasupra capetelor, naufragiaţii
au auzit zbîrnîitul unui elicopter,
în c ă o dată, elicopteriştii s-au
dovedit la înălţim e." Sc. 2 V I
75 p. 4 (din elicopter + -isi).
elicoptSr-macarâ s.n. — E licop­
ter cu funcţie de m acara — „Eli-
copier-m acara. în U .R .S .S . a fost
construit un elicopter special des­
tin a t şantierelor de construcţii...
«Elicopternl-macara» va fi produs
în curînd în serie." Sc. 5 V I 76
p. 8 (din elicopter + m acara, pro­
babil după rus. vertolet-kran).
elipticitâte s.f. (livr.) — Caracte­
rul a ceea ce este eliptic — „Vor­
beam de discreţia, elipti citat ea
stilului din acest scenariu." R . lit.
18 V I 74 p. 17 (din eliptic +
-itate; DN3 — a lt sens).
elitâr, -ă adj. (livr.) — De elită —
„[ «N unta»] era pentru tineri o
operă m oartă, o operă de învăţat
la şcoală. Or, ei au descoperit
deodată, pe ecran, personaje vii,
discutînd probleme arzătoare. F il­
mul a revitalizat piesa, sfărîmînd
grupul wlitar)) care se formase în
jurul ei." Cinema 4/74 p. 9 ; v. şi
R .l. 7 V I 80 p. 2 (din elită + -ar,
după fr. elitaire ; P R 1968).
elitîst, -ă adj. (livr.) — De elită,
c a r e . favorizează elita — „Publi­
186
cul nu mai admite viziuni elitiste,
nu-i suportă pe «perfecţi», nu
are ce învăţa din cartea unui
autor care este, în chip afişat, un
«reuşit»/' R .lit. 15 VI 73 p. 6
(din fr. âlitiste; DMN 1968).
elongâţie s.f. 1977 (med.) — în ­
tindere terapeutică a unui mem­
bru al .corpului — v. kinetoterapie
(din fr. âîongation , germ. Elonga-
Hon, rus. elon gaiiia , engl.. elonga-
tion; D T P ; DN — alt sens, D E X ,
DN3).
eloxâre s.f. — (Despre aluminiu)
Tratare contra oxidării — „S-a
degradat aspectul obiectelor de
aluminiu din gospodăria dvs?...
U nitatea din str. Bujoreni nr. 21
a cooperativei «Metalo-casnica >>
şi-a am enajat nn laborator spe­
cial unde se execută cloxări
I .B . 29 V I 74 p. 2 (din elox a;
D T P ; D E X , DN3).
eloxât, -ă adj. — Despre alumi­
niu) T ra ta t contra oxidării — „A
doua zi i s-a şi prezentat la uşa
Galeriei de artă un camion de
aluminiu «eîoxat » (se pare că
aceasta înseamnă lustruit) pentru
a transporta cele 40 de tablouri
pînă la B a ri." Săpt. 22 I I I 74 p. 5.
„întregul plafon a fost realizat
din tablă eloxatâ de culoare gal-
ben-aurie." R .l. 2 V II 79 p. 5 (din.
elox a ; cf. fr. eloxâ; DN3),
emisie-vecGpţie s.f. (A parat de
emisie-recepiie) — Em iţător-recep -
tor'de radio-jportativ. — „Persoane
aflate una fa ţă de alta la distanţe
de sute de kilom etri şi disputând
de m ici aparate de em isie-receptie
1!!?
( «Wallcie-talkie ) vor putea dis­
cul a, tliri casă sun dc pe st radu,
prin intermediul unui salelil."
Sc. 28 X II 77 p. 5 (din an i sic -f
rcccj'lic).
cmisiune-anclitftft s.f. — Emisiune
în cart* se efectuează o ancheta ~
„«Vă cunoaşteţi copilul?»» (emi­
siune ancheiu J.“ Sc. 2 11 67 p. 2
„Publicul francez a urmărit* cu
stupe fac (ic po ecranele, televizoa­
relor cîteva emisinni-anehefa in
care toxicomanii erau filmaţi în
plina criza." Sc. 22 1 72 p. 6 (din
emisiune ancheta).
cmisiuuc-concurs s.I. — Emisiune
în care arc Ioc un concurs —
„Sînt la moda em isiunileccunos.
Pcnlru ca .suscită ateuţia, antre­
nează concurenţi, ascultători,
specia lori; pentru că, în general
vorbind, oriei*, dispută pasionea­
ză." I.B. 1 11 67 p. 2 . „fcmis.iunc-
coacurv pentru tineri interpreţi
de mu zică populară.*’ Pr. K.TV.
13 IV 7*1 p. 1:<; v. .«si 26 l 67 p.
8 (din emisiune -}-
cmîsluue-Iccţlc s.f. — Lecţie trans­
misa prin radio sau televiziune —
Kmi::ii:ni-fee{it pentru lucrătorii
din agricultură." Sc. 14 T 71
p. 5. „Vor fi difuzate astfel
[la rad io] cwisiuni-lccfii la: filo­
zofie si socialism .ştiinţific, litera­
tură romană si biologie." Pr.
R. TV. 28 HI 3 IV 71 p. 6
(din emisiune -f Icefir).
cmlsiunc-mamut s.f. — Emisiune
dc foarte mari proporţii — „Ne
gîndim în primul rind Ia emisiir-
uitr-nuimuf ( tTolcenciclopodia \
cndociiicni.itogralfe
«•Post meridian ♦Promenadă du­
minicală *) unde titlul general, cu
vagi şi lapidare sxibtitluri. ne
face imposibilă desprinderea sec­
venţei preferate/* 17I. 1 VII 72
p. 18 (din emisiune }- mnmul).
cnccfalină s.f. (biol.) ..Doi biochi-
mişli britanici, J.H . si U.K. do
la Universitatea din Aberdeeti. au
descoperit în creiernl unor ani­
male de experienţă o proteină
care exercita asupra organismului
o influenţă asemănătoare ru a» ee;t
a morfinei... Sc consideră câ
encefafina — cum se numeşte
această proteină — are ofe: te
calmante probabil prin blocare»
unor zone rcccploare din creier
(unde se formează senzaţiile ele
durere)/* Sc. 8 I 77 p. G; v şl
cndorfimi [scris şi t'nhcjctlin'C //din
enceful -inăfj.
cndeuiicitâtc s.f. (med.) — Etido-
mie, boală specifică într-o re­
giune anumita — „Gradul de
cnthmi citate şi gravitatea acestei
boli infecţioasc şi contagioase
[traliomulj, cunoscută încă din
antichitate, sîut invers propor­
ţionale cu nivelul de dezvoltara
economico-socială a popoarelor.^
R.l. 14 IV 73 p. 6 (cf. fr. endfmi­
ci t t : DM; DN3).
endocinoniaiograHe >A. (med.)
— Tehnica înregistrării şi a repro­
ducerii imaginilor din interiorul
corpului omenesc sau al anima­
lelor — „Endoscoapclc modern©,
utilate cu lămpi electronice caro
furnizează o lumină foarte inten­
să, îngăduie endofotografierea în
culori, obţinîndu-se imagiiv cart
endocinemato grafie
redau cu m ultă fidelitate şi fineţe
porţiunea studiată. A lt pas îna­
inte s-a realizat prin iutroducerca
endocinematografiei, obţinîndu-se
secvenţe de 16 imagini pe secun­
dă, pe filme de 8 — 16 m m ." Sc.
4 I 64 p. 2 ; v. şi endotcleviziune
//din endo- „înăuntru" cine-
matograf ie) /.
cndod6nţie s.f. (med.) „Prof. P .F .,
saembru’ al Academiei naţionale
&2 chirurgie dentară din F ran ţa,
a pus la punct o nouă tehnică în
domeniul conservării danturii (ra­
mură a medicinii cunoscută sub
numele de endodonţie sau endon-
tologie) pe baza folosirii oxidului
greu de calciu sau <(liexocalex »-
ului, cum mai este cunoscut."
Şc. 16 V II 77 p. 5 (din fr. endo-
io n tie ; D FM B ).
cndoîotograîiSre s.f. 1964 — F o ­
tografierea interiorului corpului
omenesc- sau al animalelor cu
ajutorul endoscopului — v. endo -
cinematografie //din endo - „înăun­
tru" + fotografiere!/.
endoinorîină s.f. (med.) „E ste
vorba de descoperirea unor sub­
stanţe din clasa proteinelor de­
clanşate de creier în .‘condiţii de
stimulare dureroasă şi care au
fost denumite endomo-rfine. S-a
con statat astfel că una dintre
acestea . eliberată de liipofiza
posterioară — şi care :a fost urm ă­
rită prin identificarea, ei cu sub­
stan ţă radioactivă, se aşază pe
anumiţi centri nervoşi blocînd
senzaţia de durere. E a are deci o
com portarc asem ănătoare cu mor­
fina." FI. 14 IV 77 p. 19 //din
endo- „înăuntru" + m orfină //.
e n d o n a z â l, - ă adj. (med.) — Care
are în vedere mucoasa dinăuntrul
nasului — „Dr. S. efectuînd
vaccinarea prin pulverizaţii endo -
nazale cu vaccinul sovietic tip
A-2 ." Sc. 9 X I I 61 p. 1 (din fr.
endonaşal; F I. Dim itrescu în L L
K/65 p. 236, FC I I 104; DN3).
endontologîe s.f. ^ 1977 (med.)
— Tehnica păstrării danturii —
v. endodonţie //cf. endodonţie
- logie //.
en d o p ro teză s.f. (med.) — Proteză
folosită în interiorul corpului —
„După două luni de imobilizare
în ghips, s-a produs o anchilozare
a muşchilor, iar oasele piciorului
au început să se decalcifieze. F .B .
a fost reinternat la Spitalul Co-
lentina, unde i s-a efectuat o nouă
operaţie. I s-a aplicat o proteză
to tală dintr-un oţel special —
această endoproteză constituind o
premieră în m aterie de ortope­
die. " IU . 26 X I I 75 p. 2 ; v. şi
2 6 IV 80 p. 2 II din endo- „înăuntru"
proteză ; DM//.
endorîină s.f. (biol.) „Aproape
concom itent, oameni de ştiinţă
diîi Miinchen (R .F .G .), P alo Alto
(S.U.A.) şi Aberdeen (Marea B ri- .
tanie) au* izolat din creierul şobo­
lanilor şi porcilor un număr de
substanţe analgezice, denumite
endorfine ." Sc. 19 X 77 p, 5.
>;Dr. G. îşi consacră aproape în
exclusivitate lucrările endorfinelor
şi enkefalinelor." Sc. 19 I 78 p. 5;
v. şi 22 X I I 79 p. 5.
103
endofclcvîzitînc s.f. — Televiziune
utilizata în cercetarea cavităţilor
interne — „Dalele obţinute prin
cndocincmatograîic şi cndoteicv:-
ziunc sîtit importante nu mimai
pentru precizarea diagnosticului
unui anumit caz, ele" au şi o
incontestabila valoare ştiinţifica/'
Sc. 4 I (>l p. 2 //din £mfo-„tnăuji-
tru“ + televiziune}
encrglzânl, -ă adj. (med.) — Carc
dă energie — „S-a constatat că
acest leac străvechi [ceaiul dc
muşc ţel] arc ncbăuuitc cfcctc
cv.crgtzdiilc, înlăiurind oboseala
şi creţuri cicliştilor impresia că
dobindesc «picioare noii*/' Sc. 10
V III 77 p. 6 (din fr. fncrgisanl
calchiat după engl. cncrgizing*
P R 1970).
cngrAniă s.f. (livr.) — Urmă
lăsată in sistemul nervos dc o
anumită întîmplarc — Jingramc
este titlul urnii volum dc critică
literară do I. Xcgoiţcscn, 1975
(clin fr. cagrcnnvic; P R 1951;
l'C U 102).
epilog»!, -ă adj. 1972 — Cu ca­
racter dc epilog — v. intja (din
epilog -\~ -«0 *
eplsdd-cltlic s.n. — Episod dc
marc importanţă — „Jîpisoadc-
ehcicy verificatc dc documente,
sint reproduse cu exactitate/'
Sc. 27 X 65 p. 2. „Ei, legionarii,
sînt sălbaticii, ucigaşii în solda
naziştilor, evocaţi ca atare în
cîteva dintre cpisoadelc-chcic ale
acestui film/' Sc. 23 I 75 p. 2 ;
v. şi R.l. ÎS 1 G7 p. 2 (din episod -f
ckcic).
erDiciaare
cpopfrc, -ă adj. (livr.) — Do
epopee — „Permancnja vocaţiei
epopeice/4 R.l. 16 III 76 p. 1,
„Văzut ca parte a întregului,
romanul (împăratul norilor * adau­
gă încă o pagină importanta
masivului epopeic la carc s-a
angajat autorul/' Sc. ÎS X II 76
p. 4 (din it. cpopcico! D ESl,
DX3).
epoxfdlc, -ă adj. „Zona lipită [a
clădirilor avariatei devine mat
rezistentă dccit betonul însuşi.
Eolosirca unor astfel dc răşini
este un procedeu v erificat#in
timp; el a fost folosit dc circa 20
dc ani şi cu mult succes în Italia,
Guatemala şi S.U.A., în Califor­
nia. Răşinile cfoxidiec sînt rezis­
tente şi la agresivităţi chimice,
ceea ce" facc ca scara lor dc utili­
zare să fie foarte larpă/' R.l. 26
IV 77 p. 3 (cf. engl. c-poxy [resi ii] /
erbicîdă vb. I — A aplica crbicid©
pc un teren — „O maşină dc erbi-
ci dat, două combinatoarc şi două
semănători stăteau pe terenurilo
din itfauasia, din cauză că pe
cimp nu sosise cistcrna cu apă.
Dcci nu sc poate cibicUIa, nici
combiiiatoarelc nn pot intra in
lucru şi nici scmăuătorilc/' R.L
17 IV *76 p. 5 (din abicid -f -a).
erbicidârc s.f. — Aplicarea do
icrbicidc pe un teren — „...am
plantat viţă nobilă; am deprins
icrbicizavea şi fertilizarea ogoare­
lor... şi aşa am ajuns să stringem
la porumb, în medic, 5 500 kg
boaoc la hcctai*/' Sc. 1 V II 75
p. 4. „Umiditatea ridicată din so]
 erbicidâre 190

va favoriza a tît dezvoltarea cul­ rială/* R .l. 7 X I 78 p. 5 (din fr.

turilor, cît şi a buruienilor. în ergotamine; D FM B , DM).
aceste condiţii apare şi mai evi- ♦
dentă im portanţa ce trebuie acor- vi e rg o terap ie s.f. (med.) — Tratarea
dată erbicidării tuturor suprafe­ unor boli prin m unca —•„Noua
ţelor stabilite." Sc. 13 IV 79 p. 5 unitate este dotată cu... ateliere
[scris si ierbicizare ] (din erbicida; unde se aplică procedee fiziotera-
DN3)/ peutice (ergoterapie, terapie fizică
si ocupatională — tesut, croito­
l
\j eredobiologie s.f. (biol.) — Ram u­ rie)". I.B . 11 V I 74 p. 1 (din fr.
ră a biologiei interesată de pro­ ergoilierapie ; P R 1961; DM ; D E X ,
blemele eredităţii — „Orientarea DN3).
biochimică actuală a eredo-biolo - I e rg o to x in ă s.f. 1978 (farm.)
giei înseamnă, în primul rînd, — Amestec de trei alcaloizi izolaţi
situarea în centrul atenţiei a din secara cornută —• v. ergota-
caracteristicilor chimice, m eta­ m ină (din fr. ergotoxine; D FM B ,
bolice ale organismelor/' Cont. 5 DM ; DN3).
IV 63 p. 7 //din eredo- + biolo­
gicii- ' e ritro p o e tin ă s.f. (farm.) „Prof.
dr. docent I .B ., membru al Aca­
ergonomie s.f. 1974 — Disciplina demiei de Ştiinţe Medicale, a
\J care studiază condiţiile de mun­ reuşit cu sprijinul colaboratorilor
că — v. projcsiologie; v. si Pr. săi de la Institu tu l de medicină
R .T V . 22 V I 80 p. 2, R .l. 8 V II şi farmacie din Cluj, să obţină m -
80 p. 2 (din fr. ergonomie; cf. tropoctinâ înalt purificată/* R.1.
engl. ergonomics; DMC 1949; 28 I 75 p. 5. „Profesorul I .B .
L . Seche în L R 2/75 p. 176; se numără printre primii în lume
D. Filoz., D E A ; D E X , DN3). care, pe baza unei metode ori­
ginale, a extras eritropoetină , un
xl ergotamfnă s.f. (biol.) — Alcaloid hormon care ia naştere în sînge
izolat din secara cornută — „Spe­ şi care are o deosebită impor­
cialiştii Institutului pentru con­ ta n ţă în practica medicală, ser­
trolul medicamentelor şi cercetării vind la explorările funcţionale
farm aceutice din Bucureşti au ale măduvei osoase, studiul ane­
reuşit să extragă din secară m iilor etc/' Cont. 20 V II 79 p. 8
ergoîamina, substanţă ce contri­ [şi eritropoietină] (din gr. erytros
buie la diminuarea excitabilităţii ,,l(globule) roşii" + po[i]etis „pro­
sistemului nervos simpatic, folo­ ducere'1; DM).
sită în obţinerea unor medica­
mente, între care Bergofenul. S-a erotizâ vb. I (livr.) — A face să
realizat şi ergotoxina, din care se devină erotic —• „N-ar fi exclus
produc o serie de derivaţi cu ca Matei Car agi ale să fi erotizat
efect terapeutic în tratarea ’ afec­ aşa personajele în dorinţa de a
ţiunilor de hipertensiune arte­ avea dccor de contrast/ 1 L u c.
191
29 V II 67 p. 7 (din fr. croiiscn
DMN 1968).
eruditisim adj. (livr.) — Foarte
erudit — „Literat eruditisim , fa­
vorit al principilor italieni şi
francezi din împletirea secolelor
X V I şi X V II, prinţ el însuşi al
poeziei, cavaler rafinat şi volup-
tuos, Marino s-a născut la Napoli
în octombrie 1569." R. lit. 11
X. 73 p. 27 (din it. entditisssima!
VL1).
escaladare s.f. — Extindere, in­
tensificare (a războiului, a în­
armărilor) într-o anumita zonă —
„Escaladarea violenţei în Ir­
landa de nord a fost calificată dc
şeful poliţiei locale drept «o
tragedie umană şi un afront adus
conceptului de societate civili­
zată»/' Sc. 15 V III 75 p. 6
(din cscaladc; V. Guţu Romalo
C.G. 202, M. Gheorgniu în L R
2/68 p. 132, Graur C. p. 25 —
atestare din 1967, L. Seche în
LR 2/75 p. 176; D P ; D E X , DN3).
escaladă s.f. — Ascensiune, creş­
tere rapidă — „Unde duce escala -
da proietlionismului." Sc. 16 II
77 p. 6. „Escalada pornografiei
în filmVil italian este o realitate
care a cuprins ca o plaga toate
genurile cincmatograficc." Cont.
I X II 78 p. 10. „La optsprezece
ani, după escalada din drog în
drog, din ce în ce mai dure, s-a
fixat la heroină în 1962/* Cont.
II V 79 p. 4 (din fr. escalade,
adaptat după enul. americ. esca-
îation; P R 1964, BD 1966; M.
esofagoplastie
Glieorghiu . în I>R 2/68 p. 132 x
D. Am.j D E X , DN3).
csenţâr s.n, — Vas special pen­
tru prepararea esenţei (de ceai
etc.) — „N-a fost îndeplinit cum
trebuie nici angajamentul de a
reproduce o serie de sortimente
noi cum ar fi: strecurători de
legume, escnţarc, omlcticre/ 1 Sc.
25 X I 62 p. 2 (din esenţă 4 - -ar /
FI. Dimitrcscu în ‘ LL X/65 p.
240; DN3).
esenţializârc s.f. (livr.) — Ac­
ţiunea de a csentializa — „Din
meiapoezie — poezia despre poe­
zie, despre materia sa. cuvintele
— Nicliita Stăncscu extrage
nelinişti metafizice, şi dintr-un
instrument, cugetarea asupra
limbajului sc transformă în chiar
substanţa gîndirii poetico. Pro-
ecs de abstractizare şi dc esen-
{ializavc caracteristic întregii poe-
zii moderne/' R. lit. 8 X 7 0 p. 21.
„Recenta premieră dc la Operetă
reconfirmă ca. tinerii eboreautori
pot îndreptăţi speranţele puse
în ci. M.A. demonstrează apti­
tudinile ei dc csenţializare a dan­
sului în «Nesfirşit, zborul Măies-
tre i» pe un libret dc G.M/‘ Săpt.
S I II 78 p. 6 (din csentializa/
V. Gntu Romalo C.G. — atestări
din H)<39; DN3).
esofagoplastie s.f. (rned.) — Res­
tabilire a continuităţii esofagu­
lui printr-un proces reparator fo­
losind tegumente — „Dr. G.D.,
creatorul esofagoplastiei româ­
neşti/ 1 Sc, 24 X I 66 p. 4 //diu
esofag 4- plastic; DM //.
 esofagosctip
esoîagosctfp s.n. (med.) — A parat
cu care se exam inează esofagul —
„în prezent există endoscoape
specializate pentru m ulte organe
Interne: esojagoscop , gastroscop,
bronlioscop, laparoscop, rectoscop
fi citoscop/' Sc. 4 I 64 p. 2 (din
fr. oesophagoscopc ; F I. Dim itrcscu
în L R 1/69 p. 5 ; D T, DM ; DN3).
cstab lîsln nen t s.n. (cuv. engl.)
— Instituţie,- grup de persoane
puternice care îşi apără privile­
giile şi interesele — „Potenţaţii
am ericani sînt cuprinşi în cunos­
cutul ((establishment)).' D ar acest
iestablishm ent » îi lasă liberi pe
artişti pentru a le risipi energiile,
pentru a-i decontracta/' Cont.
22 I I I 74 p. 8. „Păpuşile doamnei
W arren nu erau de "a ră ta t nici
în lume, nici în familie, ci numai
secretul ruşinos al burgheziei bo­
gate, al desfrîului aristocratic,
al ipocriziei clericale, într-un cu-
v în t al {iestablishment în
toată descompunerea lui aurită/*
R .l. 4 I I 75 p. 2 [pron. istăbliş -
fnent] (cf. fr. establishm ent; B D
1967, DMN 1968).
e s tr a d îs tic ,-ă adj — Care apar­
ţine estradei — „Apariţiile uşor
tstradislice au vitregit darurile
comice ale autorilor/' Sc. 30 V
63 p. 2. „D .S., cîntăreţ onorabil,
© pus să exceleze într-un rol
«!e nuanţă actoricească iar N .F .,
Actriţă de dramă, e d irijată spre
falsă exuberanţă estradistică
. tin. 18 I 71 p. 2 ; v . : şi Sc.
81 V I I I 66 p. 4 (din estradă
-ist ic).
• şan tio n âj s.n. — Cercetare prin
•şantioane, sondaj — „Primele-cer­
192
cetări nivometrice sînt dezvol­
ta te într-o zonă de eşantionaj
în care in tră bazinele Tiurilor
Topolog, Argeş, Vîlsan, Rîul
Doamnei/' I.B / 25 IV 77 p. 2
(din fr. ichantillonnage ) .
c ta n 6 I s.n. 1974 (cliim.) — Alcool
etilic — v. radiospectroscopic;
v. şi R .l. 20 X I I 79 p. 6 (din fr^
Sţhanol; cf. engl.. ethanol, germ.
Ăthanol, rus. etanol; F . Ciobanu.,
!n SM FC V 6 2; D T , D C ; D E X ,
DN3).
e ta n ş (e îz )â re s.f. — închidere
erm etică — „ în preajm a noastră
se găseşte şi meşterul V.M ., omul
care are în atenţie îm bunătăţi­
rea m icroclim atului în secţie prin
etanşarea instalaţiilor şi o venti­
la ţie corespunzătoare/' R .l. 22
X I 69 p. 2 . „...cam de m ult no
promite «M etalocasnica» din B ucu ­
reşti noile activ ităţi de m ontat
vizoare la uşi, îm puşcat cuie în
pereţii apartam entelor, etanşei-
zarea ferestrelor şi uşilor." R .l.
15 X I I 75 p. 5. „Pentru etanşei-
zarea rezervoarelor şi canalelor
care alcătuiesc sistemele de iri­
gare, deosebit de valoros s-a
dovedit un nou izolator univer­
sal denumit «Flexoplast», produs
în R .P . Bulgaria/' Sc. 7 I I I 78,
p. 4 (din ctanş[eiz]a ; D T P ; D E K ,
DN3).
etap izâ vb. I — A îm părţi în
m ai m ulte etape — „Dar a
întinde şirul discuţiilor -ani şi
ani de zile, a «etapiza » nişte dez­
bateri care nu se dovedesc, prin
ceea ce ni se arată; deci t>-a**fr s te -
193
rile, este cel mai nepedagogic
sistem utilizat de pedagogi/' R.l.
19 X I 70 p. 2 (din etajă + - izd).
etapizâre s.f. — împărţirea în
mai multe etape — „Au fost tot­
odată stabilite criterii de ale­
gere a unităţilor, etapizarea ac­
ţiunii, măsuri pentru asigurarea
unei furajări . raţionale." Sc. 4
V II 69 p. 5 (din etapiza).
etnofolcldrity-ă adj. — Privitor
la- etnofolcJor — „Am întllnit, de
pildă, un glas bun, foarte bun,
un tînăr dintr-o comună aflata la
interferenţa dintre două zone
bine determinate din punct de
vedere etnofolcloric.11 Sc; 10 I X
78 p. 14; v. şi R.l. 16 X 81 p 2
(din etno- -ţ- joîcloric).
elnomuzlcoldg s.m. — Specialist
în muzica 'tradiţională a diver­
selor popoare —* „Prof. univ.
E.C., etnomuzicolog." Sc. 31 V
77 ,p. 4. „în faţa unui juriu, alcă­
tuit din folclorişti, etnomuzico-
logi, compozitori, şi a unui public
exigent, au evoluat tinere talen­
te din 11 ju d eţe" R.L 17 V II
78 p. 5 (der. regr. din etnomuzi-
coîogie; cf. fr eihndmusicologue,
engl. ethnomxisicologist; BD 1968).
etnomuzicologfe s.f. — Cerce­
tarea tradiţiei muzicale a diver­
selor ^popoare — „în 1970 este
numit profesor la Conservatorul
«Ciprian Porumbescu» din Bucu­
reşti şi director al Laboratorului
de etnomuzicologie, care a de avertizare, stadiul evaporaţici
luat fiinţă odată cu instalarea
sa aici." Săpt. 2S IV 78 p. 7;
v. si R.l. 27 V 81 p. % (din fr.
ethnomusicologie; cf. engl. ethno-
— Dicţionar de cuvinte recent*
evaporâţîe
musicology; P R 1955, B D 1967;
Th. Hristea în R. lit. 11 X*f 76
p. 9; D. Muz.; DE).
eurocomunfsm s.n. „întrebare i
Cum apreciaţi dvs. aşa-numitul
curocomunism din ţările occiden­
tale? Răspuns: După cum este
cunoscut, această noţiune de eu-
rocomunism este destul de nouă
... Am înţeles şi înţeleg că prin
adoptarea acestei noţiuni de eu-
rocoimmism , anumite’ partide co­
muniste din ţările occidentale
doresc; să sublinieze faptul că,
în activitatea- lor, trebuie să
ţină seama de realităţile istorice,
economico-sociale din’ ţările res­
pective." R.l. 15 V III 77 p. 3
(din fr. eurocommv.nisme; DMO-
1975).
eurodolăr. s.m. 1975 — Dola?»
american depozitat în băncile^
centrale europene — v. petro- •
dolar (din engl., fr. curodollar/!
P R 1965, BD 1970; DN3).
evaporatâr s.m. — Muncitor car«
lucrează la aparatul de evapora­
re — „Muncitorii I.H ., cuapdrator,
P.G., fierbător, au început al
doilea an de muncă." Sc. 2 I
61 p. 1 (din evapora -f -tor; DN
— alt sens, D E X , DN3).
evaporâţîe s.f. — Evaporare —
„Zilnic, specialiştii de la I.E .L .I.F .
Brăila • determină, la punctele
apei din sol pentru a stabili
programele de udări/* R.l. 18
V II. 77 p. 3 (din fr. âvaporaiionj-
DN3).
evap orim etru
evaporintetru s.n. •— Instrum ent
pentru m ăsurarea vitezei de ev a­
porare a apei — „La staţia de
avertizare, cercetătorul N .G . face
observaţii cu ajutorul evapori-
metrelor în scopul stabilirii nece­
sarului dc apă al diferitelor cul­
turi irigate." FI. 15 I 72 p. 8
(din fr, Svaporimeire , rus evapo-
rim ei r ; D T P , L T R ; D E X , DN3).
evenim ent s.n. (circ.) — Acci­
dent — „Automobiliştilor, mem­
bri ai Automobil Clubului R o­
mân, caTe de-a lungul unei pe­
rioade de 5 ani — de la 1 sep­
tem brie 1969 — n-au avut aba­
teri de la regulile de circula­
ţie — înscrise în permisul de
conducere — li se vor acorda di­
plome de «Automobilist fără eve­
nimente »." I .B . 19 IV 74 p. 3.
„După scoaterea vagonului din
garnitură,, fusul de. osie, care
produce flacăra, s-a rupt. A fost
ev itat — cum se spune — un
rav eveniment feroviar/', Sc. 29 V I
f 5 p. 3. „Evenimente rutiere."
R .l. 4 I I 76 p. 5 ; v. şi 26
K I 76 p. 5, Sc. 4 V 79 p. 5 . (for­
mal. din fr. cvtnemeni ; DN, D E X ,
DN3 — alte sensuri).
evenim enţîâV ă adj. (livr.) — Care
bc mărgineşte . la descrierea
evenim entelor — „Situ at între
rom anul-reclicrche şi rom anul-
histoire, cunoscută operă a lui
Eugen B arbu, «Groapa», are prin
excelenţă stru ctu ra unui. roman-
evcnimcnţial ." Săpt. 28 X I I 73
p. 4. „Concepţia m ea despre
istoria lite ra lă este diferită, în
lensul că eu introduc în cîmpul
istoriei literare factori care nu
sînt neapărat şi în mod esenţial
numai factori * evenirnmţiali, ci,
în acelaşi timp, factori structu­
rali profunzi, în funcţie de care
am Încercat să abordez istoria
literatu rii." R . lit. 7 I I 74 p. 32
(din fr. ivin em en iiel; P R 1959).
e x a s e c u n d ă s.f. 1976 — U nitate
de tim p echivalind cu un miliard
de miliarde de secunde v.
aitosecundă //probabil din liexa- -£•
secundă//.
e x c e p ţie s .f. (în constr., devenită
clişeul de excepţie) — E xcep ţio­
nal — „Minimalizat, uneori ignorat
de-a binelea, fiindu-i mereu pre­
ferate voci <>de excepţie » (oribilă
expresie!), care însă, iarăşi me­
reu, uită să confirme opinia
critică, poetul acesta se află... în
primele rînduri ale poeziei ro­
m âneşti de azi." Cont. 20 VII
79 p/ 10. „Nu mi se pare astfel
deloc hazardată încercarea de a
apăra şi unele din pieţele nobile,
şi unele din patrulaterele de
excepţie ale Capitalei noastre..." •
I.B. 2 VIII 79 p. 2. „Un violo­
nist de excepţie: M.C." Săpt.
17 V in 79 p. 5 (cf. fr. d'excep -
Hon).
e x e m p la rita te s.f. (livr.) — Carac­
terul a ceea ce este exem plar —
„D intre ultim ele premiere radio­
fonice, «Eclipsa» de Leonida Teo-
dorescu... reţine aten ţia nu numai
prin exem plaritatea ’ distribuţiei,
dar si prin virtutile textulu i."
R. lit. 26 I I 76 p. 17 (cf. fr.
exem plaritâ; D E X , DN 3).
195
^xiitfn s.n. (fiz.) „Avînd «func­
ţii » extrem de importante în
cristalul de semiconductor* cxi-
tcnul este nn cuplu neutru legat
prin forţe electrice. E l este alcă­
tuit dintr-o particulă încărcată
negativ — electronul — şi alta
încărcată pozitiv/* R.l. 14
66 p. 3.
exobiologie s.î. (biol.) „Exobio -
logicu Ramură a ştiinţei care
studiază prezenţa şi particula­
rităţile formelor de viaţă în afa­
ra Pămîntului, în spaţiul cosmic,
pe planetele sistemului solar/'
Sc. 19 V III 61 p. 4 ; v. şi antropo,
extraterestru (din fr. exdbiologie,
engl. cxobiology ; BD 1969; FI.
Dimitrescu în LH 2/62 p. 136;
D E X , T>NS).
expancât, -ă adj. (chim.) — Spon­
gios, dilatat — „Tălpile din
PVC expandat cu structuri celu­
lare şi din fibre poliuretanice...
conferă încălţămintei o linie con­
formă cu modernele şi rapidele
cicluri ale modei internaţionale/'
R.l. 21 I I I 75 p. 3. „Sculptorul
elveţian J.G ,... este autorul unei
statui... realizată -din material
expandat, cu o înălţime de opt
metri si cu o greutate de 15 tone/*
R.l. !21 X Q 77 p. 6 ; v. şi
28 X I I 74 p. 3, fonoizoloLte (1974),
grifpandin (din engl. to expand ).
experi£nţă-pil6t s.f. — Experien­
ţă importantă — '„Un om de
afaceri foarte bogat şi-a permis
o experienţă-pilot/' Cont. 28 X
66 p. 10. „Lacul trebuie re-oxi-
genat. “Şi jpentru că «bolnavul»
are proporţii mici, «mcdicii» lacu­
13* 22
exploatabilităte
rilor intenţionează fă Iaca aici
la Nan tu a, o expcrientă-pilot. La
una din marginile lacului se va
construi un fel de sifon capabil
să creeze un curent dc aer artifi­
cial care să pună în mişcare apele
stătătoare de la fund, să le
oxigeneze/' I.B , 27 X 70 <p. 4
(după fr. dxpârience-pilote; DjMN
1965).
experimSnt-lfnrîtă s.n. — Expe­
riment ultim — „împrumutul
străin, clişeul sec, cxpcrimenUd-
limită care, în loc să afirme ori­
ginalitatea tînămlui creator, îl
înfeudează nnor formule de mult
perimate." Cont. 2 X I I 66 p. 3.
„O expoziţie bienală de stat,
s-a spus adeseori, nu poate fi
doar rezultatul vectorilor celor
mai decis orientaţi către expert-
meniul-limită, chiar dacă în mul­
te ateliere individuale stadiul
actual de evoluţie al artistului
n-ar putea fi ilustrat prin alt­
ceva decît prin exclusivismul
gustului său specializat/' Sc. 7
I 71 p. 4 (din experiment + limi+
ta).
expertiza vb. I — A face o ex^
pertiză — „în ceea ce priveşta
construcţiile cu o înălţime sub
4 nivele, din această catcgorie au
fost expertizate 35 000 imobile,
constatîndurse că 6 .700 au nevoie
de consolidări." R .l. 19 V 77
p. 2 (din fr. expertiser ; DT/
DN3).
exploatabilităte s.f. — Calitate»
unui bun de a putea fi exploatat—
„Tocmai aceste diverse aspec­
te ale problemelor complcxe pri-
exp lo atab iiitâte
vind «Exploat abilitatea zăcămin­
telor m etalifere» sînt tra ta te în
lucrarea prof. ing. dr. M.M. — a-
păru tă de curînd în E d. Tehnică."
Sc. 15 I 71 p. 4 (cf. fr. exploi-
ta b iliti; D E X , DN3).
6xpo-eI6vl s.f. — Expoziţie a
elevilor — „Contemporanele noas­
tre. Din cuprins i Casa cu 60
de prim ăveri. Perform anţe la
şcoala rom ânească de ceram ică.
Ştia ţi că... Expo-elevi. P ractica
elevilor de la Liceul nr. 15 din
Capitală." P r. R .T V . 2 1 - 2 7 V II
74 p. 9. „ tExpo-elevi * deschisă
în localul liceului de filologie-
istorie nr. 1 (Bd. Dim itrov nr. 91)
se distinge de cele anterioare prin
diversitatea mai m are şi origina­
lita tea exponatelor." Sc. 26 V
79 p ..4 ; v. şi micro-întreprindere
(din expo[ziţie a ] elevi[lor]).
6xpo-parc s.n. „Din această pri­
m ăvară, cartierul B ucu reşti din
P iteşti v a îm brăca o haină flo­
rală deosebită. Colectivul admi­
nistraţiei serelor, pepinierelor şi
parcurilor pregăteşte aici un ori­
ginal <(E x p o-p arc » pe o suprafaţă
dc 15 000 m p." R .l. 8 IV 71 p. 2
(din expo\ziţie în] parc).
exporillm n s.n. „Rom ânia este
reprezentată de întreprinderea
Tehnoforestexport si E xport -
lem n :9 R .l. 16 X I 68 p. 1 (din
export [de] lemn).
ixpo-şcoâlă s.f. „Expo-şcoalâ este
firm a unui nou magazin din B îrlad
care expune şi desface obiecte
lucrate în atelierele şcolilor şi
liceelor din localitate."" R .l. 9 I
190
75 p. 3 ; v. şi Sc. 21 V I 80 p. 4
(din expo\ziţie de] şcoală).
e x p o t l x t s.n. „La Timişoara s-a
înfiin ţat un nou tip de maga­
zin, «E xpotext » (o abreviere a
cuvintelor: expoziţie textilă)."
R .l. 19 X I 72 p. 5 (din expo[zi~-
ţie] text\ilă]).
expozfţie-dezbâtere s.f. — E xpo­
ziţie în care se organizează discu­
ţii — „O expoziiie-dezbatere în
care sînt expuse diferite articole
de uz casnic, precum şi schiţele
unor ustensile destinate uşurării
muncii în gospodărie s-a deschis
în ziua de 16 m artie la galeriile
«Art T n d .»“. Sc. 18 I I I 73 p. 1.
„Această revelaţie m i-a fost ofe­
rită de expoziţia-dezbatere deschi­
să la galeriile bucurestene «Art
'In d ».“ Sc. 19 I I I 74' p. 1 (din
expoziţie + dezbatere).
e xp o z îţie -sim p 6 z io n s.f. — Expo­
ziţie prezentată cu prilejul unui
simpozion — „L a Institutul cen­
tral de cercetări agricole s-a
deschis joi o expoziţie-simpozion
pe tem a «Folosirea maselor plas­
tice în agricultură»/' R .l. 18 X I
66 p. 5. „E xtinderea relaţiilor
com erciale est-vest... constituie
una din preocupările principale
ale firmei «The Singer C o .» care
între 5 şi 8 noiembrie v a organiza,
în colaborare cu întreprinderi ro­
mâneşti de com erţ exterior, o
expoziţie-sim pozion la B u cu reşti..."
Sc.t. 1 X I 73 p. 6 (din expoziţie
+ simpozion).
e x p o z fţie -te st s.f. —. Expoziţie
în care se prezintă m ostre pen­
197
tru testare — „Filiala din Cluj-
Napoca a Asociaţiei Române de
Marketing a organizat o expo -
ziţie-test, în cadrul căreia zeci
de creatori din întreprinderile şi
instituţiile municipiului au pre­
zentat mostre de obiecte de uz
casnic, articole de îmbrăcămin­
te../' R.l. 9 I 76 p. 2. „Răspuns
la o expoziţie-test." Sc. 28 I I
76 p. 3 (din expoziţie -f test).
expozfţîe-tîrg (internaţlonăl) s.f.
— Expoziţie cu caracter de tîrg
internaţional — „Sîmbătă dimi­
neaţă s-a deschis în pavilionul
noului combinat apicol de la
Băneasa prima Expoziţie-tîrg in­
ternaţional de apicultura/' Sc. 29
V III 65 p. 1. „Expoziţia-tîrg de la
Halele Obor/' I.B . 2£ I X 66 p. 1.
„Peste 400 din cele mai frumoase
şi mai productive animale din
rasa bruna de Maramureş au
fost prezentate la cea de-a 8-a
ediţie a expoziţiei-iirg anuale de
la Sighetul‘Marmaţiei — «Bruna
de Maramureş»/' Sc. 1 V II 75 p.
5 ; v. şi I.B . 18 V II 67 p. 1, R.1.3
I X 78 p. 2 (din expoziţie 4- tîrg
[internaţional]).
expoziţionâl, -ă adj. „încercarea
fotoreporterului nostru de a cu­
prinde <tdintr-o singură privire»
complexul expoziţionâl de la Piaţa
Scînteii... nu putea avea mari
şanse/' R.l. 8 X 70 p. 1 (din engl.
expositional; F. Ciobanu în SCL
4/75 p. 351).
expr€s(o) s.n. 1. — Aparat de pre­
parat cafea filtru — „Cu acelaşi
prilej s-a stabilit ca in marile
restaurante şi în principalele ma­
extraatm osîeric
gazine alimentare ale Bucureştiu-
lui să se instaleze încă 35 de
rotisoare, 50 de expresouri de
cafea etc. "Rl. 11 IV 72 p. 2 0 .2 .
adj. (în sint. cafea expres) —
Cafea preparată într-un aparat
special, la vapori — „Brîndusa
bea cafea expres." (din it. \caff£[
espresso; cf. fr. express; PR 1950).
externă vb. I (med.) — A scoate
din s p it a l„ S u g a r ii, copiii nou-
născuţi şi leliuzele nu vor fi
externaţi "decît dacă sînt asigu­
rate condiţiile de transport şi de
locuit corespunzătoare." R.l. 13
I I I 73 p. 3; v. şi 13 X I 76 p. 3
(din extern , după modelul lui
interna [în spital]).
externare s.f. (med.) — Scoatere
din spital a unei persoane, do
obicei cînd starea sănătăţii s-a
îmbunătăţit — „împotriva opu­
nerii categorice a medicilor, se
face externarea din spitalul spe­
cializat din Capitală, pacientul
fiind transportat la spitalul din
Leordeni, Argeş." Sc. 19 X I 78
p. 4 (din externa).
e x tra a tm o sflrlc, -ă adj. ~
Aflat
în afara atmosferei — „Grupul de
lucru al Comitetului O.N.U. pen­
tru folosirea spaţiului extraatmo~
sferic în scopuri paşnice şi-a înce­
put activitatea." R.l. 10 I X 66 p.
4. „La Palatul Naţiunilor Unite
din New York se desfăşoară
lucrările Comitetului O.N.U.pen-
tru utilizarea paşnică, a spaţiului
extraaimosjeric.u R.l. 14 VI 75
p. 6. „Odată cu revenirea pe
Terra a navei cosmice cSoiuz-28i
s-a consumat un episod important.
 extraataiosferic
s-a inaugurat o etapă nouă a co­
laborării în cadrul programului
«Intercosm os» pentru explorarea
fl folosirea spaţiului extraatmo -
sferic în scopuri paşnice." Sc. 11
I I I 78 p. 2 (din fr. extra-aimospJU -
rique; DMN 1966).
extracorporâl, -ă adj. — în afara
corpului — „Operaţia şi circulaţia
exiracorporalâ a fost condusă în
aşa fel încît pacientul s-a trezit
la term inarea operaţiei." Cont. 27
I 61 p. 1; v. şi Sc. 28 X I 64 p. 4
(din extră- „afară [de]" + — Persoană care aparţine unei
corporali FI. Dim itrescu în L R
2/62 p. 136, FC I I 112; D E X ,
DN3).
extradtfr, -ă adj. 1977 — F oarte
rezistent — v. bclbor; (din extra-
„foarte" du r; cf. fr. exlra-fort).
extragalâctic, -ă adj. — Care se
află în afara galaxiei —„ Trec prin
faţa lor [a cursanţilor l galaxiile ne-
'buloaselor extraglactice!* Sc. 11
K I 61 p. 1. „Alcătuirea unui ca ta ­
log de radiosemne exiragalactice!*
Cont. 7 X 66 p. 8 ; v. şi Sc. 17
V II 62 p. 4, radioundă ' [scris şi
. exir a galaxie] (din fr. extragalacii-
que , engl. cxlragalaciic / P R 1950;
FC I I 112, 114; D T P ; DN3).
extrasezdii s.n. — Tim pul din
afara sezonului de v ară — „ E x ­
perim entul din v acan ţa de p ri­
m ăvară a dovedit că litoralul
;poate fi o gazdă perfectă şi în
exirasezon!* I .B . 17. X I 73 p.
4. „P reţuri avantajoase de ex-
trasezon [1 —4 mai la m are]."
198
R .l. 29 IV 75 p. 4 (din exir a-
„afară [de]" sezon).
extraterestru, -ă 1. adj. — E x is­
ten t în afara globului păm întesc—
„Probabil şi fiinţele raţionale
extraterestre, dacă ele exista, pro­
cedează la fel/- Sc. 6 V 61 p. 5.
„Chestionat de curînd asupra
viitorului exobiologiei (studiul
vieţii extraterestre) cunoscutul as­
tronom C.S. a făcut următoarele
aprecieri." Cont. 24 X I 78 p. 5 ;
v. şi astronaut, cola. 2 . s.m.f.
civilizaţii din afara T errei—v.
m ixare *(1974), catastrofism, (din
fr. extraterrestre; cf. engl. exir a -
terresirial, B D 1966; FI. Dimi­
trescu în L R 2/62 p. 136; FC I I
113; D T ; D E X , DN3).
eye-liiie(r) s.n. (cuv. engl.)
— Creion de m achiaj .al ochilor,
produs de m achiat pentru ochi —
„Tot ei au decretat reîntoarcerea
în arena modei a eye-liner- ului
pentru conturarea precisă şi pu­
ternică a ochilor... Cu toţii sînt
însă de acord că trebuie eviden­
ţia tă strălucirea fiecăreia, ceea ce
ar însemna dispariţia makeup-
ului." Săpt. 21 I I I 75 p. 8. „Au
fost înlăturate din trusa de ma­
chiaj, definitiv şi fără drept de
apel, rosurile mai aprinse sau mai
pale care, întinse pe pomeţi,
colorau şi optimizau frumoasele
figuri... au fost excluse, de ase­
menea, eye-line- urile de culoare
neagră sau brun în ch is...".' Săpt.
,21 I 77 p. S [pron. aildhia]
(cf. fr. ‘eye-lin erj P R 1962).
 DICŢIONARELE ALBATROS
fâctor-clieie s.m. — Element de
mare importanţă — „Acţionează
maistrul ca factor-cheie în angre­
najul complex al producţiei ?' Sc.
9 X 70 p. 1. „Am publicat aceste
rînduri .din dorinţa de a atrage
atenţia celor responsabili, indi­
ferent că răspund sau nu de
magazme-etalon, asupra unor
factori-cheie care asigură succesul
oricărei unităţi comerciale/' Sc.
9 V I 74 p. 2 ; v*. şi productivitate
(din Jactor «4- cheiej.
fair-play s. (anglicism) — Accep­
tare loială a regulilor (într-un
sport)—„în marele fotbalist eu nu
văd doar fenta vrăjită a lui S. M.,
vigoarea şi fair-play -ul lui H.,
perspicacitatea si elanul Iui B.C."
I.B . 12 IV 7 4 'p . 3. „N.V., un
tînăr ciclist, nu lipsit de valoare,
este, din păcate, certat cu ja ir -
play- ul/' I.B . 30 IV 74 p. 3.
„Rugbi şi fair-play la Timişoara/'
Sc. 29 IV 74 p. 3 [pron. fer-pleî]
(din engl. fair-play; II. Constan-
tinescu în LR 1/73 p. 29, L. Seche
în L R 2/75 p. 176, Th. Hristea
în L R 3/73 p. 186 —187, cu
atestări din 1969; D E X , DN3).
farttascientist s.m. (italienism)
— Autor de lucrări de ficţiune
ştiinţifică — „Şi iată pe cine am
găsit la locurile lor şi ale altora j
trei anodini cîştigători ai premi­
ilor de debut aie editurii Eminescu
(F.B., D.D.), pe fantascicniistul
M.O., pe duiosul I.L ." Săpt. 9 VI
78 p. 3 [pron. faniaşicnilst] (cf. it.
faniascicniista).
fantascienza s.f. (cuv. it.) — (Des­
pre cărţi, filme) Ficţiune ştiinţi­
fică — ,]Fantascienza la Palermo."
R. lit. 14 X I I 78 p. 24 [pron.
fantaşienţd ] (DLI).
fantast! înţă s.f. 1975 — Ficţiune
ştiinţifică' — v. voyerism (calo
după it. fantascienza).
îantaştiinţîîic, -ă adj. 1975 — Cu
caractcr de ficţiune ştiinţifică —
fan taştiin ţific
v. voyerism (din fanta[scicnză ] -fr
ştiinţific).
fantază vb. I ~ A-şi imagina, a
broda despre — „Şi Godard fa n -
tazează în «A lp haville» asupra
viitorului cu aju torul unor vedete
foarte păm întene." Cont. 9 IV 66
p. 19 (cf. germ. phantasieren;
F ; Th. H ristea P .E . 128, atestări
din 1957; DN3).
farfurie zburătoâre sint. s. 1974
— OZN — v. ozenist, discojet,
UFO (după engl. fly in g soucer,
fr. soucoupe volante, it. disco
volante; P R 1947).
fârsă-vodevfl s.f. — F arsă cu carac­
ter de vodevil — „E ste o f a r să-
vodevil cu atm osferă post-cara-
gialescă." Mag. 24 I X 66 p. 5
(din fa r s ă 4^ vodevil).
fatlgabilitâte s.f. (franţuzism)
— (înclinaţie spre) oboseală —
„Maşina nu trebuie condusă în
stare de fatigabilitate ." (cf. fr. fa ti-
gabilitâj Th. H ristea în PN 3/76
p. 20).
faunfstic, -ă ad j. (zool.) — Refe­
ritor la faună — „Zonele dunelor
de nisip de pe m alul m ării ascund
o mare bogăţie fau n isticâ şi flo­
ristică rară/' Sc. 26 V I I I 62 p. 2
(din fa u n ă + -istic; c f. fr. fau n is -
tigue; F . Ciobanu în SC L 4/75
p. 3 5 2 1 DN3).
favllă s.f. „Film ul care tratează
v iaţa lui P el6, începînd cu copilă­
ria sa grea într-o «favei a » (cartier
al mizeriei) din Rio şi pînă la
consacrarea sa ca «cel m ai bun
200
ju căto r de fotbal al tuturor tim ­
purilor» este realizat de cunoscu­
tul regizor F .R ." Sc. 12 IV 77
p. 6 ; v. si Cont. 31 V I I I 79 p. 12,
Sc. 6 I V 80 p. 6 (din port., engl.
fa v ela ; B D 1970).
fazanărfe s.f. — Crescătorie de
fazani — „Puii de fazan au înce­
put să apară pe... bandă. F a z a -
n ăria «Transilvania» (Ocolul Sil­
vic Cluj) a atins în acest an recor­
dul de 6 000 de pui." R .l. 18 V I
73 p. 5. „ în acest an faza n ă ria
Lăpuşel din judeţul M aramureş a
crescut şi lan sat în pădurile
fondului de vînătoare peste 1 1 000
de pui de fazan." R .l. 11 X 78
p. 5 [şi fazan erie ] (din faza n +
arie / "cf. fr. fa is a n e r ie; D E X ,
DN3).
febricitâte s.f. (franţuzism) 1 .
(med.) — Caracterul a ceea ce
are febră — „Febricitatea bolna­
vului este îngrijorătoare." 2 . (fig.)
— Căldură, aderenţă afectivă —
„... [un] intim , care l-a surprins
[pe N. Iorga] în to ate ipostazele
m ultiplelor lui activ ităţi şi i-a
lu at pulsul febricităţilor , de-a lun­
gul întregii sale v ieţi." . R . lit.
18 X 79 p. 7 (cf. fr. febricita).
feed-back s. (cuv. engl. americ.)
1 * (cib.) — Acţiunea de control la
întoarcere; retroacţiune — „Un
rol din ce în ce mai im portant îi
revine noţiunii cibernetice de
«feed -back » (bucla de reacţie de
la ieşirea sistemului considerat la
intrare), prin interm ediul căreia
un fenomen îsi reglează dezvol­
tarea/' Cont. 21 V I 74 p. 5. 2.
201
— (Extins la alte domenii) în ­
toarcere, revenire — „Păşind îna­
poi (feed-back) omul verifică şi
corectează ceea ce vede în numele
a ce visează. Ironia în acest sens
este feed-back, este însăşi demas­
carea generală/' Echinox 6 —7/78
p. 26; v. si Cont. 8 IV 77 p. 2,
15 VI 79 p. 7. [pron. fid-bâc] (PR
1950, L I I; D. Am., D. Filoz.,
D. Tr.; DN3).
Îelicitâre-mărtiş6r s.f. — Plic cu
o felicitare conţinînd un mărţi­
şor— „Ieri a început producţia de
felicitări-măr(işoare contractate
pentru această primăvară/' I.B .
5 II 74 p. 1 (din Jelicitare -f- măr-
Uşor).
fellow s.m. (cuv. engl.) — Mem­
bru — „Este o mare onoare
pentru noi — a încheiat preşedin­
tele institutului — să vă acordăm
titlul de «Fellow» al Institutului
Regal de Chimie şi să vă prezen­
tăm Diploma de #(tFellow»" R.l.
15 VI 78 p. 4. „Titlul de <iFellowf>
al Institutului Regal de Chimie
reprezintă o nouă şi importantă
recunoaştere a meritelor dum­
neavoastră ştiinţifice." Sc. 18 VI
78 p. 4 [pron. fâloii],
fem6ie-agron6m s.f. — Femeie
care a îmbrăţişat meseria de
agronom — „De la femei mergînd
supuse în spatele bărbatului — la
primele femei-agronom.,t Cont. 21
I X 62 p. 5 (din Jemeie *f agro­
nom).
fem^ie-artfst(S) s.f. — Femeie
care a îmbrăţişat meseria de ar­
tist (plastic etc.) — „Expoziţie a
femeie-chî east
femeilor-artiste/' Sc. 9 III 63
p. 4 (din femeie + artist).
fem6ie-astronaut(ă) s.f. — Femeie
care a îmbrăţişat meseria de as­
tronaut — „Ânul viitor N.A.S.A.
va recruta primul lot de 43 de
femei-astronaute. Dintre acestea
se va alege prima echipă care va
fi lansată în spaţiu în anul 1979."
R.l. 8 X I 76 p. 6 //din jemeie r|>
astronaut; cf. fr. femme-cosmo-
naute; DMN 1967//.
femlie-autoâre s.f. — Scriitoare —
„Cunoscuta scriitoare engleza Aga*
tha Christie, prima fem eie-au­
toare de romane poliţiste, şi-a
marcat evenimentul celei de-a
80-a aniversări a naşterii prin
publicarea celei de-a 80-a cărţi."
I.B . 16 I X 70 p. 4 (din jemeie -fc
autoare; cf. fr. femme-auteur /
DMN 1966).
fem€ie-aviat6r s.f. — Femeie caro
a îmbrăţişat meseria de aviator —
„Iar femeile... nu-s cu nimic mai
prejos decît noi — bărbaţii — în
atîtea şi atîtea domenii de acti­
vitate umană. Să amintesc de
fe?neile-aviator, de femeile-marinar
(ca sa mă refer doar la profesi­
unile ieşite din comun.)" I.B . 6
X I I 72 p. 3; v. şi Sc. 6 I 82 p 1
(din femeie + aviator).
femlie-cineâst s.f. — Femeie caro
a îmbrăţişat meseria de cineast —
„ «Sambi’zanga» — producţie a stu­
diourilor franceze, regizată de
angoleza S.M., prima femeie-ci•
neast africană." Sc. 15 IV 74 p. 2
(din femeie + cineast; cf. fr.
femmc-cinâaste; DMN 1967).
 fem eie-clow n
îemeie-clowîî s.f. — Fem eie care
a îm brăţişat meseria de clcrwn—
„L a Budapesta sînt pe cale de
calificare şase jem ei-cl 0 x1 1 1 “ Săpt.
7 V I 74 p. 2 (din fem eie + clown).
femSi<î-compozit6r s i . — Femeie
caie a îm brăţişat meseria de
compozitor — „M.M. a fost dis­
tinsă în cadrai celui de al V-fca
concurs internaţional pentru /&-
inei-compozitori de la Mannheim/'
Cont. 4 X I 66 p. 7 (din fem eie
compozitor).
îemGIe-copîl s.f. —. Fem eie cu as­
pect şi atitudini de copil — „Cîtă
sălbatică energie si ce disperată
hotărîre în aceasta firavă fem eie -
copiii" Cont. 24 I I 67 p. 4. „ în tre
1950 — 1970, to t ceea ce ţinea de
civilizaţia ochiului a in tra t în­
tr-un fel sau altul sub magia
unui adorabil clişeu afemeia-co -
pili>“ Cont.. 26 I I 71 p. 7 (din
fem eie + copil).
îem £ie-detectîv s.f. — Femeie
care a îm brăţişat m eseria de
d etectiv — „Oprit la ieşirea din-
tr-un magazin londonez" de o fe -
mcie-detcctiv , a lovit-o si a încer­
cat să fugă.1' R .l. 28 V I I I 75 p. 6 ;
v. şi karaU (1974) (din fem eie +
detectiv; cf. fr. fenim e-detective;
DMN 1966).
femeie-doctor s.f. 1966 — Docto­
riţă — v. jem eie-profesor (din f e ­
meie + doctor).
fem eie-forjfir s.f. — Fem eie care
, a îm brăţişat meseria de forjor —
„Tot într-o scrisoare, un cititor
202
din Bucureşti îm i atrage atenţia
ca am numit-o pe eroina reporta­
jului lui AL Stark femeie-sudor
în loc de fem eie-forjor" R . lit. 28
I I 74 p. 26 (din jem eie -J- forjor).
îem 6ie-gonţ!cli6r s.f. 1974 — F e­
meie care a îm brăţişat meseria de
gondolier — v. fem eie-toreador
//din fem eie + gondolier//.
îem £ie-ingîn6r s.f. — Femeie care
a îm brăţişat meseria de inginer —
„A vem trei secţii în afara celor
şase u nităţi integrate, toate coor­
donate de către femei. F em ei-in -
g in cr“ R.L 6 I 74 p. 3. „Fam ilia
anunţă cu profundă durere îm ­
plinirea unui an de la decesul
m ult iubitei lor ing. E .Z .-L .,
prim a fem eie-in giner" R.L 2 X I
74 p. 4 ; v. şi fem eie-m edic (din
fem eie + ingin er; cf. fr. fem m e-in -
gânieur; DMN 1967).
femSie-m âmă s.f. 1. — Femeie în
calitate de mamă — „Am fost
m işcată de rîndurile scrise în
ziar despre fem eia-m am ă." Sc. 7
X I I 66 p. 2. „ în proiectele de
statu t şi-au găsit precizarea sar­
cinile sindicatelor în domeniul
aplicării cu stricteţe a prevederi­
lor legislaţiei muncii în ce pri­
veşte ocrotirea femeii, a fem eii -
mame în special, uşurarea condi­
ţiilor ei de muncă şi de viaţă."
Sc. 26 I I I 71 p. 4. „Sănătatea
fem eii-m am e — obiectiv cotidian
de m axim ă im portanţă al activi-
tătii medicale/' Sc. 2 I I I 75 p. 4 j
v. 'si Luc. 2 X I I 67 p. 1, Sc. 9 X I I
73 p. 2, R.L 4 V II 73 p. 2, 26
I X 75 p. 5, fcmeie-medic. 2.
203-
— Gravidă — v. tkaUdomidă
(1972) (din femeie 4- mamă).
îemâîc-manechin s:f. — Femeie
care a îmbrăţişat meseria de
manechin — „Cea mai frumoasă...
este fcmeia-manechin, drapată în
rochie neagră, fără spate, cu o
simplă bentiţă care-i întunecă
pielea, cu voaletă violet, punc­
tată în argintiu, * care-i acoperă
toată faţa/* Săpt. 7 VI 74 p. 8
(din jemeie + mancchin).
fein6ie-inarînăr s.f. 1972 — Fe­
meie care a îmbrăţişat" meseria
de marinar — v. femcic-aviator;
v. şi Sc. 19 X I I 79 p. 1 (din
femeie + mariîiar).
fem6ie-niatad6r s.f. — Femeie
carc a îmbrăţişat meseria de ma­
tador — „A/T. este prima fem eie -
matador din Spania care a bene­
ficiat de prevederile legii din
August. Zilele trecute ea a intrat
pe jos in arenă (pînă acum femeile
se puteau măsura cu taurul nu­
mai călare), participînd la o
corrida Ia Guadalajara/' R.l. 25
X 71 p. 6 //din femeie mata­
dorii.
Iem6ie-m£dic s.f. — Doctoriţă —
„Destoinica muncitoare,' harnica
ţărancă, iscusita cercetătoare, fe-
meia-inginer, femcia-mcdic, fe-
meia-profesor şi, în acelaşi timp,
femeia-soţie şi mamă, în toate
aceste ipostaze, femeia din ţara
noastră se face preţuită şi respec­
tată./ Sc. 7 I I I 76 p. 1 (din
femeie medic; cf. fr. femme -
mcdccin; DMN 1961).
îemeie-pictor
fem£ie-miliţiăn s.f. — Femeie care
a îmbrăţişat meseria de miliţian —
„Un pilot american a ’ fost
capturat şi este păzit acum, în
drumul prin junglă, de către o
femcie-miliţian /' RJL. 13 I 67 p: 6
(din fem eie + miliţian).
îem£ie-obiect s.f. — Femeie re­
dusă la starea de obiect de plăce­
re— „Bărbatul nu mai e în exclu­
sivitate «acel care alege». Lîngă
«femeia-obieci), .apare «bărbatul-
obiect»." Cont. 25 X I I 70 p. 6.
„Femeile sînt îmbrăcate, decorate,
stilizate de gustul masculin, în
vederea consumului masculin, şi
această situaţie e acceptată şl
chiar dorită, nu numai la nivelul
femeilor-obiect, dar şi la nivelul
femeilor emancipate/' Cont. 21
V 71 p. 6 ; v. şi 9 'VI 78 p. 9
(din femeie -f obiect; cf. fr. /cm-
mc-objet; DMN 1965).
femeie-om de ştiinţă s.f. „Urma
de obicei un interviu cu o femeie-
om de ştiinţă!' R. lit. 2 X 69 p. 28
(din jemeie -f om de ştiinţă; FI.
Dimitrescu iu SCL 3/70 p. 331).
femeie-ostaş s.f. — Femeie caro
luptă ca ostaş — „«Femeia-
ostaş»/' Gaz. lit. 20 I X 62 p. 8
(din jemeie -f- ostaş; cf. fr. femme -
soldat; DMN 1968).
femeic-pîctor s.f. — Pictoriţă —
„A şasea ediţie a VSăptăminilor
internaţionale ale femeii», desfă­
şurată Ia Cannes, a prilejuit o
confruntare între femeile-pictori
şi sculptori din diverse ţări."
Cont. 6 VI 69 p. 7 (din femeie ^
fem eie-p ictor
pictor; cf. fr. fenime-peintre ; DMN
Î967).
Teîii&e-pil6t s.f. — Fem eie care a
îm brăţişat meseria de pilot —
„E a este prim a fem eie-pilot care
soseşte la Londra conducînd un
avion de pasageri de cursă lungă."
I.B . 2 X 65 p. 4. „Fem ei-pilot la
încercări de autoturisme. R ecent
conducerea întreprinderii de au­
toturism e P iteşti a lu at iniţiativa
pregătirii, la locul de muncă, a
unui însem nat număr de femei în
meseria de pilot la încercări de
autoturism e.' Sc. 18 X I 73 p. 2.
„ S .Y ., o tînără libaneză de 22 de
ani, este prim a fem eie-pilot din
Liban şi dealtfel şi din întregul
Orient arab/' Sc. 5 I 74 p. 6 ;
v. şi Mag. 15 V I I 67 p. 3, R .l. 3
V I II 67 p. 3 (din fem eie + p ilot;
cf. fr. fem m e-pilote; DMN 1967).
TcmGie-pofit s.f. — Fem eie care
scrie (şi publică) poezii — „E ra
cit pe-aci să m ă mohorăsc cu
bilanţul făcut de M .B. în ((Con­
temporanul» din 4 iulie crt. din
care urm a să rezulte c ît de puţin
încăpătoare a răm as literatu ra
pentru fem eile-poet. şi femeile-pro-
zator şi m ă cîiinuiam straşnic să
fac în m intea m ea dreptate aces­
tei urgisiri/' Cont. 18 V II 69 p. 3
(din fem eie 4 * Poet ; cf* fr. fem -
m e-poite; DMN 1966).
fem lie-prim âr s.f. — Fem eie cu
funcţia de prim ar — „Film de
actualitate, reliefînd momente
din v iaţa unei fem ei-prim ar în­
truchipate de M argareta Pogo-
nat/' I .B . 3 X 75 p. 2 (din fem eie
<or prim ar).
204
fem6ie-profes6r s.f. —Profesoară ~
„Pentru acostator... nu există
nici fem eie-profesor , nici femeie-
doctor, nici fem eie-ţesător." Sc.
14 X I I 66 p. 1; v . şi fem eie-m edic
(din fem eie + p rofesor; cf. fr. un
professeur fe m m e ; P R ).
femlie-prozatâr s.f. 1969 — Fem eie
care scrie (şi publică) proză —
v. fem eie-poet ^din fem eie + pro­
zator ).
fem£ie-r£ctor s.f. — Femeie ce de­
ţine funcţia de rector — „După
700 de ani de dominare şi condu­
cere necontestată a Universităţii
Cambridge de către bărbaţi, a
fost aleasă ca rector Alice M.
E ste prima femeie-rector\u Sc. II
V I I 75 p. 6 (din fem eie -f* rector ).
Îem6ie-regiz6r s.f. — Fem eie carc
a îm brăţişat m eseria de regizor —
„ E x istă prejudecata că regia e
o profesie rezervată bărbaţilor.
P reju decată ce se menţine, prin­
tre altele, şi datorită faptului ca
nici o fem eie-regizor încă nu şi-a
înscris numele în istoria acestei
activ ităţi, de dată relativ recen­
tă, printr-o înscenare excepţio­
nală/' R.L 14 X I I 72 p. 2 (din
f e m e ie '+ regizor).
îem£îe-savânt s.f. — Femeie care
creează în domeniul ştiinţei —
„Cînd în m arile laboratoare ale
ştiinţei o fem eie-savant îşi face
apariţia, nu mai surprinde pe
nimeni." Sc. 7 I I I 78 p. 1 (din
fem eie + savant).
fcmSie-scriitoâre s.f. — Scriitoare—
„Mai tîrziu, cînd şi-a început
205
activitatea literară; a simţit din
nou aceeaşi opresiune din partea
editorilor. Ei respingeau femeile-
scriitoare, refuzîndu-le textele,
după ce în prealabil reţineau...
ideile/ 1 Săpt. 28 II 75 p. 5 (din
femeie scrii forare; ci. fr. fem-
me-icrivain; DMC 1967).
femlie-sctilptor s.f. 1969 — Sculp-
toriţă '— v. femeie-pictor (din
femeie -j- sculptor).
fetn6ie-sociol6g s.f. — Femeie ca­
re â îmbrăţişat meseria de socio­
log „Toate femeile care s-au
încumetat să desfăşoare o nouă
activitate, specifică bărbaţilor,
s-au declarat extrem de mulţu­
mite de noua lor muncă. Şi o
ultimă precizare: raportul a fost
întocmit *de trei femei-sociologi.
R.l. 1 I X 75 p. 6 (din fem eie 4-
socioîog).
Iem€le-soţfe s.f. 1976 — Femeie
măritată — v. femeie-medic; v. şi
Săpt. 4 X I I 81 p. 1 (din femeie
-f* soţie).
fem£ie-sud6r s.f. 1974 — Femeie
care a îmbrăţişat meseria de
sudor — v. femeie-forfor (din f e ­
meie -f sudor).
femSle-şerff s.f. — Femeie care de­
ţine funcţia de şerif — „K.C.
este prima, femeie-şerif din statul
nordamerican Ohio." Sc. 5 I 77
p. 5 //din fem eie -{- şerifjj.
fem£ie-toread6r s.f. — Femeie
care.a îmbrăţişat meseria de to­
reador — ,Fem'ei-toreador au exis­
tat în Spania şi în trecut/* Mag.
29 X I I 66 p/ 3. „După prima
fcrmă-etalon
femeie-toreador, acum a apărut
şi prima femeie-gondolier. Este
vorba de veneţiana L.B ., în
vîrstă de 22 de ani/* Săpt. 4 X
74 p. 5 //din fem eie 4- toreadorjj.
fem6îe-ţesăt6r s.f. 1966 — Ţesă­
toare — v. femeie-profesor (din f e ­
meie -f ţesător).
femtosecUndă s.f. 1964 (fiz.) — A
trilioana parte dintr-o secundă^
v. subnuclear.
fenobâc s.n. (chim.) trFenobac.
Această denumire desemnează un
nou preparat chimic destinat
combaterii mediului cu petrol sau
cu diferite reziduuri organice to­
xice şi netoxice/ 1 Sc. 23 I I 77
p. 5.
feralummiu s.n. — Aliaj de fier
şi aluminiu — „O nouă tehnologie
pentru producerea de tabla din
feraluminiu a fost elaborată de
cercetătorii polonezi." Sc. 19 V
77 p. 4 [şi fero aluminiu; cf. DN3]
(din fier -f aluminiu , după fr.
ferro-aluminhim; LTR).
ferîb6t s.n. (mar.)—Tip de navă—
„Pentru asigurarea unui trans­
port rapid între porturile Napoli
şi Tunis, societatea italiană «Ti-
renia t> a furnizat mai multe
ferry-boat-uri care vor acoperi
această distanţă în 2 1 de ore."
I.B . 12 VT 74 p. 8 [scris şi ferry-
boat] (din engl., fr. ferry-boat;
DTP, D .T r.; D E X , DN3).
f£rmă-etaI6n s.f.—Fermă model —
„în acest an, de pildă, inginera
V.D. a mers la ferma-etalon de la
ferm ă-etăloii
Urecheşti, unde a făcut o tăiere
dem onstrativă a viţei de vie (o
tehnologie m odernizată)/' Sc. 1
IV 76 p. 1 (din ferm ă etalon).
f£rmă (experim entâlă)-pil6t s.f.
— Ferm ă model — „Cercetătorii
de la Staţiunea experim entală
agricolă din Geoagiu au conceput
şi organizat ferm e experimentale
pilot în unele cooperative agricole
fi întreprinderi agricole de stat.
Pe parcursul a cîtorva ani, spe­
cialiştii staţiunii vor urmări în
dceste ferm e pilot aplicarea tehno­
logiilor moderne de lucrare a
pămîntului si rezultatele obţinu­
te/' R .l. 3 I I I 75 p. 2 (din ferm ă
[experimentală] 4 - p ilot; cf. fr.
ferm e-pilote; DMN 1962).
fermentoterapfe s.f. (med.) „La
[nstitutul de fiziologie al Acade­
miei de ştiinţe a R .S .S . Armene
a fost pusă la punct o metodă
care se numeşte o fermentoterapie
complexă... Metoda perm ite li­
chidarea cicatricei, deschizînd ca­
lea refacerii funcţiilor de bază
ale celulei. Pentru aceasta sînt
utilizaţi fermenţi/* R .l. 3 IV 78
p. 6 (din ferm ent terapie, după
model rus.).
ferm i6n s;m. (fiz.) „Particulele al
căror spin este un număr semi-
Intreg, 1 /2 , 3/2, 5/2... se numesc
«ferm ioni » şi nu este posibil ca,
simultan, două dintre ele să
ocupe acelaşi spaţiu." Gont. 12 I
79 p. 5 ; v. şi spin, superparticula
(de la numele fizicianului it. JB.
Fermi, fr. ferm io n ; P R 1955;
DT, L T R , DC; DN3).
206
feronerie s.f. 1974 — Lucrare arti­
stică din fier — v. velurat; v. şi rR .l.
21 X 80 p. 3. (din fr. feron n erie/
D T ; DN3).
fersmanît s.n. 1965 (geol.) — Spe­
cie de minereu — v. landauit (de
la numele savantului Fersm an ).
îestlvâl-coriciîrs s.n. „Miercuri a
început la Tîrgovişte cea de a
treia ediţie a popularului festivaU
concurs de rom anţe «Crizantema
de aur»." Sc. 29 X 70 p. 3. „La
Suceava se desfăşoară cea de a
treia ediţie a festiv alului-concurs
de etnografie şi artă populară...*
R .l. ,22 V I 74 p. 2. „S-a încheiat
cea de a treia ediţie a festivalului -
concurs «Voroneţiana»." R .l. -26
VTI 78 p. 2 ; v. si I .B . 9 X 70 p. 2,
Săpt. 5 V II 74 p. 7, 21 V I 74 p .
7, R .l. 14 X I I 74 p. 2 (din festival
concurs).
festivalier, -ă a d j.—De festival —
„Agendă festiv alieră" R .l. 6 I X
67 p. 3. „Cele două melodii ale
lui G.G. (Premiul II) confirmă
ceea ce scriam şi după alte ediţii i .
el este un maestru al scriiturii
muzicale festiv a l i e r e R . lit. 7
V I I I 75 p. 18 (din fr. festivalier j
DMN 1965; DN3).
festivalist s.m. — P articip an t la
un festival — „Iată, azi, instan­
ta n ee surprinzînd activ itatea de
ieri.., festivalişti aplaudînd un
spectacol român într-unul din
parcuri." Sc. 4 V I I I 62 p. 4 (din
festival -ist).
festJvîsm s.n. (peior.) — Carac­
ter prea festiv — „Cînd festivis-
207'
m u l dă mîna cil mulţumirea de
sine/' Sc. 13 X 65:p. 2. „Festivismul
diminuează eficienţa, muncii, ppli-
tice de masă." Sc.. 31 VH .73‘pv 2 ;
v. şi R.l. 8 1 7 5 p. 1, Săpţ. II V
79; p. 7 (din festiv -{- -ism).
fe&iiv-fsf, -ă adj. (peior.) — Cu
caracter festiv — „Tomul lui nu
e festivi st, ci numai sărbătoresc."
Gaz. lit. 5 X 67 p. 1. „Incongru­
enţa trebuind ai fi pedepsită, adio
material «tocit» de-acasă, adio
etalare de cunoştinţe cfestiviste &
— atenţia şi datele unei culturi
generale medii rămîn aici singu­
rele de rigoare." R. lit. 4^ I I 71 p.
27 (din festiv -f- -ist; V. Guţu
Romalo C.G, 215).
fetomatSrn, -ă. adj. 1978 (med.)
—Privitor la fetus şi la mamă—v.
perinalal //din fetus + maternii.
fiabilitate s.f. (tehn.) — Capaci­
tatea unui aparat, a unui. sistem
de a funcţiona fără incidente un
timp dat — „Cînd Armstrong a
coborît. pe Lună, pipăind,; cu
prudentă, praful din ograda necu­
noscuta, inima lui batea cu 156
pulsaţii pe minut. Era mult, dar
fenomenul: acesta de tahicardie
nu se datora fricii, nici cel puţin
îngrijorării, deoarece sentimentul
dominant, în toată această- călă­
torie fascinantă, a fost fiabilita­
tea.” Cont. 26 V II.69 p. 10. „în opi­
nia, cercetătorilor de lâ «Duke Uni-
versity,- Medical Center» din Dur-
ham (Carollna de Nord) unde a
fost verificată f iabilitatea apara­
tului, invenţia permite repararea
promptă: a unui electrod dcfcct."
Sc. 18 IV ' 78 p. 6; v. şi 16 X II
fibroscop;
70 p. 6, R.l. 10 I I I 79 p. 6, fono-
cardiograf (cf. fr. fiabilitd; DMN»'
1950; LRC II- 105; L. Seche ’în
L R 2/75 p. 177, A. B ej’re r în
SCL 5/76 p. 537, Fi. Suteu îm
L R 5/80 p. 557-558; DT;* DN3).
fianît, s. (geol.)- „în laboratoarele*
Institutului de fizică al- Acade­
miei de Ştiinţe a U .R .S;S. a fost
obţinut,, prin sinteză, un soi nou
de mono cristale, denumite f i anii,,
care se aseamănă,; a tît prin aspec­
tul lor cît şi prin unele însuşiri —
între care * duritatea şi transpa­
renţa — cu diamantele naturale."
R:l.* 29 X I 75 p. 6 (cuv. rus).
flbrinactiv s. „Singelui luat pen­
tru analiza i se adaugă un polies-
ter denumit afibriv a c t i v care
permite separarea sîngelui în fi-
hrină, ser şi globule roşii, fără a
fi necesară scurgerea intervalului
pentru coagulare.” Sc. 3 VI 78
p. 6 jj din fibrinâ -f activ//.
îîbrolemnâs, -oâsă adj. — Alcă­
tuit prin împîslirea şi presarea
fibrelor, de lemn. — „De aprecieri
deosebite s-au bucurat piesele de
bucătărie şi cuierele de vestibul
executate cu plăci; fibro-lemnoase
melaminate." I.B . 6 I 62 p. 1.
„Vreau să vă anunţ o veste:
pentru prima oară în ţară, fabri­
căm — după o tehnologie proprie
— plăci fibro-lcmnoase mulate/*
R.l. 5 I I 75, p. 3 ; v. şi P F L (din
fib ră \_de lcmn~\ + lemnos; FI. ;
Dimitrescu în LL 10/65 p. 233;
DN3).
fibroscop s.n. (med.) — Instru­
ment pentru studierea cavităţilor1
fibrosc<5p
interne — „R ecent s-a introdus
în cercetare un nou tip de endo-
scop — fibroscopal — form at din-
tr-un tub flexibil cu diametrul
de 1,2 cm, constituit din 150 000
— 200 000 fibre fine de sticlă,
fiecare fibră avînd diam etrul de
1,5 microni. Fiecare din aceste
fibre transm ite cîte un elem ent al
imaginii alcătu ită astfel din m ulte
mii de imagini parţiale/' Sc. 4 I
64 p. 2 //din fib ră + - scop ; FI.
Dim itrescu în R R L 1/69 p. 5//.
fibrospdng s. (med.) „Efortu ­
rile depuse de specialiştii români
în vederea găsirii unui procedeu
de corecţie a acestei infirm ităţi
[heinofilia] s-au soldat cu succes.
E i au realizat un produs num it
nfibrospong » preparat sub form a
unui burete din fibrină, cu aju to ­
rul căruia se obţine coagularea
sîngelui in timpul intervenţiei
chirurgicale." R .l. 27 I I I 76 p. 5
(din fibr[ină] + spong[ios~\).
îibrotext s.n. „Fibrotextid , un de-
şeu rezultat la fabricile de încăl­
ţăm inte, a devenit, ca urmare a
unei fructuoase colaborări a spe­
cialiştilor din industria uşoară şi
a celor din construcţiile de m a­
şini, un m aterial util, fără să fie
nevoie de investitii suplimentare/'
R .l. 18 X I 78 p. 5 (din fib r ă +
textttlă]; cf. engl. fibrotex iile;
T D T E ).
fidel ist adj., s.m. „ în ultimul
timp. cci nemulţumiţi [de regimul
din Panama] sînt denumiţi şi
nfidelişti » (sim patizanţi ai regi­
mului Fidel Castro)/' Sc. 16 V II
61 p. 4 (de la n. pr. F id el [Castro]
208
+ -ist; cf. engl .fid e lis t; B D 1963;
FI. Dimitrescu în L R 2/62 p. 137).
fidelitate s.f. (muz.; în -sint. m are ,
înaltă fidelitate ) — Reprodu­
cere fidelă a sunetului — „Reper­
toriul muzical a fost îm prospătat
cu cele mai noi şlagăre româneşti
şi străine care sînt. transm ise de o
staţie de' m are fid elitate /' R .l. 1
V I I I 79 p. 5 (după engl. americ,
high fidelity [hi-fz]).
fierb ăttir1 s.m. 1961 — Muncitor
care execută operaţiile de fierbere
în Gadrul prelucrării unor m aterii
prime — v. evaporător (din fieybe
+ -[ă]tor; D E X ).
fierb ăttir 2 s.n. (gosp.) — Mic. apa­
rat care, introdus în apă şi pus la
priză, face să fiarbă apa —
„Daniel şi-a preparat cafeaua
cu ■fierbătoruL" (din fierbe +
~[a}tor; D T ; D E X ).
fier-bet<5n s.n. „Specialiştii In sti­
tutului de construcţii ’ H arkov
au elaborat o originală m etodă
de. tăiere' a fier^betomilui prin
topire cu ajutorul arcului vol-
taic/' Sc. 26 V I I I 77 p. 6 ; v. şi
fierar-betonist (1961) (din \fier +
•beton;- D T).
fierâ r-b e to iifst s.m. — M uncitor
care se ocupă cu' executarea arm ă­
turilor elementelor de construcţie—
„Brigada de 'fierar-betonişti con­
dusă de D .D . a execu tat m ontarea
fierului-beton la 4 blocuri cu dîte
9 etaje, realîzînd economii de 15
tone fier-beton/' Sc. 7 X 61. p. 1;
v. şi I:B . 2 I I I 62 p. 1 (din fie ra r
 209
+ betonist; ¥\. Dimitrescu în L L
10/65 p. 233; D TP; D EX).
fi£s*ta s.f. — Festival (la origine
religios), sărbătoare, petrecere în
ţările de limbă' spaniolă, apoi
extins — „Premierea solilor Ro­
mâniei socialiste s-a transformat
într-o veritabilă' fiesta mexicană :
form aţii-de omariachis *>, cu in­
strumentişti îmbrăcaţi în pito­
reşti costume mexicane purtînd
mari sombreros, se dezlănţuie în-
tx-o suită de cîntece' populare
mexicane si româneşti/* Sc. 10 VI
75 p. 2; v.' şi 1 ‘X I.80 p. 4(d in sp .
fiesta; cf. fr., engl. americ;fiesta;
DMN 1964; * E l. Toma în * E R
p. 476; D .A m .; DN3).
fllamentâr, -ă adj. 1974 — Care
are filamente — v. cardat (din
filament 4 * -ar).
filariâzis s. (med.)—Elefantiazis—
„'Bolile tropicale mai fac rava­
gii în vastele regiunii ale Africii,
Asiei şi Americii. Latine. Potrivit
datelor furnizate. de ‘ Organizaţia
Mondială a •Sănătăţii •(OMS)...
schistosomiasis, o - boală purtată
de şerpii de apă, care atacă
ficatul, splina, intestinele şi inima,
infectează, circa 200 'de -milioane
de persoane; filariosis- ul, cauzat
de mai multe specii rde viermi
-.paraziţi, produce desfigurări,: in­
flamări ale braţelor si picioarelor
- .şi •orbire." R .l.- 21 •'fal 78 p.- 6
(din fila r ia ; cL it. filariosi,
■ fr. filariose; DM; D E X , DN3).
/fildeşul, re. adj. — De culoarea
fildeşului — „IVI^am găsit în faţa
unui bărbat cu părul foarte că­
film-antologie
runt, cu tenul fildeşiu, profund
oriental/' R. lit. 28 I I I 74 p. 32
(din fildeş + -in ; D EX ).
film s.n. — Desfăşurare (a unei
manifestaţii, vizite, curse etc.) —
„Iată pe scurt filmul' cursei/* Sc.
9 V 61 p. 5; v. şi R.l. 24 X I I 19
p. 1 , R. lit. 26 VI 80 p. 8, ameri­
zare (din fr. film ; DMN 1965;
FI. Dimitrescu. în L R 2/62 p. .137;
DN, D E X , DN3 — alte sensuri).
film -anchetă s.n. — Film cu
caracter * de ancheta — „Celălalt
film-anchetâ «Mîine începe azi*
este un film despre tinerii' din
zilele noastre/ 1 Sc. 18 V II 65
p. 2. tJFihnul-anchetă xîBrazii t>,
realizat de T.U. la Grupul de
şantiere de pe Someş../* S c . '17
IV 74 p. 2. „Este necesar, deci,
ca strădaniilor pasionate, concre­
tizate adesea în certe reuşite ale
creatorilor , de la studioul • «Al.
Sabia», să li şe răspundă prin
stabilirea, în planul tematic, a
ponderii justificate de importanţa
filmuhri-anchetâ /* Sc. 14 X I 75
p. 4; v. si Cont. 17 I X 65 p. 6,
•R.l. 24 V II 69 p. 2, I.B . 8 X 70
p. 2, Cont. 2 X I 73 ,p. 5, I.B . 18
IV 74 p. 2, Săpt. 26 V I I -74 p. 6
(din film 4 * anchetă; cf. fr . film-
enqvAte; DMN 1966; FI. Dinii-
trescu în B R P h 1/69 p. 166).
filni-antologfe s.n. 1 . — Film
antologic — „Acest film-antologie
trebuie văzut nu numai, pentru
că noi o cunoaştem deocamdată
foarte puţin pe cea căreia îi e
dedicat/* Cont. 29 . X 65 p; 4; 2 .
— Film cu caracter antologic -
fihn-antologie
„«Aşa se distra lum ea» este
subiectul film ului-antologie reali­
zat de cunoscuta casă Metro-Gold-
win-Mayer pentru a m arca îm pli­
nirea unei ju m ă tă ţi de secol de
existenţa/ 1 Sc. 11 V I 74 p. 6 ; v.
ţi Cont! 29 V 64 p. 4 (din film -{r
antologie; F I. Dim itrescu în B R P h
1/69 p. 166).
fllm -avertlsni6nt s.n. — Film care
&re rolul de a atrage aten ţia
asupra unor fenomene — „ « B ră ­
ţara de bronz»" este, evident,
drama dezrădăcinării. D ar este,
în acelaşi tim p, un fUm-mărturie,
nn fihn-averîism ent în probleme
care au încă o pondere,., deloc
neglijabilă în procesul prefacerilor
sociale din ţa ra sa/' Sc. 23 IV 76
p. 2. „Pe toate ecranele din ţa ră
va fi prezentat, în deschiderea
programelor obişnuite, un film -
avertisment de âouă m inute şi
jum ătate, alcătu it din scurte sec­
venţe din cîteva din cele mai
celebre filme produse de-a lungul
anilor în Franţa/' Sc. 4 I I 78 p. 6 ;
r . şi R .l. 25 X I 78 p. 2 (din film
avertisment).
fllm-balGt s.n. — B a le t film at —
„Film ul-balet «Carmen» cu M.P.
în coregrafia cubanezului A*A."
R . lit. 20 X I 69 p. 27. „După
o seamă de reuşite la televiziune,
In primul rînd cu un b a let «Masa
tăcerii» pe muzică de M .L., apoi
cu un film -balet «tv» pe muzică
de Becaud, a scris şi înscenat
partitura coregrafică a#unei piese
de Stravinsîd/' Săpt. 4 X I I 70
p. 3 • v. şi I.B . 12 I 7 6 p. 6 (din
film 4r balet).
210
film -catastr6îă s.n, Film care
are ca tem ă o catastrofă (cutre­
mur, inundaţie etc.) — „Psiholo­
gii explică moda film elor-catasirofâ
ca o form ă de consolare: un sis­
tem inventează o condiţie apoca­
lip tică pentru ca, în com paraţie
cu ea, realitatea să apară mai
bună si mai potrivită, mai supor­
ta b ilă / 1 R . lit. 3 IV 75 p. 23. „Se
pare că genul film elor-eatastrofă
s-a în cetăţen it definitiv odată cu
celebrul «Păsările» al lui H itch-
cock/' R .l. 25 X I 78 p. 2 //din
film -)- catastrofă //.
îilm -com ândă s.n.. 1 . „Aceste as­
pecte ale muncii — care nu ţin
de creaţie — pot fi încredinţate
com puterelor. Concepţia autoru­
lui este d ictată maşinii prin
calcule m atem atice, iar film area
rezultatelor date de maşină se
face autom at. în felul acesta, un
film -com an dă, pentru a cărui pre­
gătire şi film are m anuală erau
necesare opt ore de lucru, poate
fi term inat în cinci m in u te!'4 I.B .
5 X I 70 p. 2. 2s „L a noi, «telmo-
filmele» in tră în vastul recipient
al aşa-num itelor «film e-com andă ».
M inisterele, instituţiile, marile
u n ităţi industriale sau comerciale
sau culturale au posibilitatea să
«comande »." R .l. 14 X I I 71 p. 2
//din film + comandai/.
film-dezbâterc s.n, — Film cu
caracter de dezbatere — „Indife­
rent de cum o să-l numim, ne
aflăm în fa ţa unui film -dezbatere
şi caracterul acesta se citeşte de
la început în form ula scenariului :
procesul." Sc. 15 I X 65 p. 2.

„Drumul unui anumit tip de
film-dezbatere, drumul unui anu­
mit tip de «policier », drumul
unui anumit tip de comedie civi­
că/* R.l. 16 I I 7S p. 2 (din film ^
dezbatere; FI. Dimitrescu în B R P h
1/69 p. 167).
Silm-document s.n. — Film cu
caracter de document — )tFihm ă-
document MONDO CANE/* Cont.
13 I 67 p. 2. La lim ita între film -
document şi film-ficţiune se gă­
seşte... “R/lit. 9 X 69 p. 24. „ «Cazul
Mattei» nu este un film de fic­
ţiune, nu este nici ceea ce
numim de obicei un documenar.
Este ceva mai mult. Este un
film-document al epocii sale, un
film-documcnt al Italiei de azi/*
Cont. 1 X I I 72 p. 5 ; v. si R. lit.
25 I I I 71 p. 27, I.B . 17 X I 72
p. 2 (din film + document).
îilm-fluviu s.n. — Film de o
lungime neobişnuită — „ «Ziaris­
tul » a fost -un* adevărat film -fhi -
viu, avînd două serii a cîte două
ore fiecare/* Cont. 21 V II 67 p. 5.
„Un film-fluviu s-a vărsat într-o
mare de emoţie destul de greu de
înţeles de «cineva din afară»/* R.l.
3 I 78 p. 6 ; v. şi Cont. 1 X I I 78 film -m am ut s.n. — Film de maro
p. 10 (din film -f~ fluviu; cf. fr.
film-fleitvc; DMN 1966).
fihn-gigănt s.n. — Film dc o
lungime neobişnuită, cu foarte
maTe figuraţie — „Se turnează
filme-gigant de 3 —4 ore în care tice ni se înfăţişează ca o reconsti­
apar mii de figuranţi/* Cont. 22
I I I 63 p. 5. „După «Căderea brei bătălii purtată de celebrul
Troiei», «Ultimele zile ale oraşu­
lui Pompei», primul film-gigant
li*
film-mamut
apare deja ca un matur super-
spectacol/* Cont. 4 V II 69 p. 5
(din film + gigant).
îfim ic, -ă adj. — Referitor la
film — „Ca să fiu mai explicit,
ar trebui să recurg la un cores­
pondent cinematografic al terme­
nului consacrat, în literatură, de
clivresc». Filmic înseamnă alt­
ceva, aşa câ m-aş opri simplu,
prin analogie, la «filmesc»/* Luc.
11 I I I 67 p. 8 ; v. şi Cont. 25 V III
67 p. 5 (din film + -ic; cf. fr.
film ique; I. Iordan în SCL 4/64
p. 418, exemple din 1962; DN3).
film ist s.m. (formaţie ironică)
— Creator de filme — „Românul
nu-i născut doar poet ci şi sinop-
sist, scenarist şi chiar 'filmist.n
Cinema 4/74 p. 11 (dinfilm + -isi).
Îilm-Ucţie s.n. — Film cu caracter
de lecţie — „D.P. nu a făcut un
film-lecţie despre viaţa şi opera
lui Ţuculescu şi nici n-a încercat
o cercetare exhaustivă a creaţiei
acestuia/* Cont. 23 I X 66 p .*5j
v. şi R.l. 12 X I 66 p. 6 (din film
4 lecfie; FI. Dimitrescu în BR P h .
1/69 p. 167).
amploare — „Cheltuielile acestui
film-mamut ating suma de 90
milioane de franci/* Cont. 16 X II
66 p. 5. 9fFilm-mamut realizat do
către producătorul D. de L.,
împreună cu Studiourile sovie­
tuire *istorică de amploare a cele­
geniu militar: Napoleon/* R .l%
26 X I I 71 p. 2 //din film -,-f mo­
fHm-mamât
m ut; F I.Dim itrescu în BRPh
1/69 p. 167).
film.ograîie s.f. 1* — Colecţie de
filme reunite pe baza unui criteriu
(regizor, actor, tem ă etc.) — „Cu­
noaştem 11 încercări de alcătuire
a unei fiim og rafii cuprinzînd adap­
tările după Shakespeare." Cont.
22 V I I I 61 p. 5. 2. T o talitatea
filmelor interpretate de un actor
sau regizate de un regizor —
trFilm ografia lui J . Gabin cuprinde
un număr, impresionant de .fil­
me/' (din fr. film og rap h ie; cf.
engl. film og raphy; BD 1970,
FI. Dim itrescu în L R 2/62 p. 1 3 71
DN3).
film -polm s.n. — Film cu calităţi
de poem — „Film -poem asupra
generaţiei revoluţionare de după
război/" Mag. 16 V I I I 67 p. 5.
„Cineclubul televiziunii franceze
a program at duminică 2 1 octom ­
brie straniul film -poem «Testa­
mentul lui Orfeu» realizat în
1960 şi considerat de critici drept
un adevărat testam ent al artis­
tului/' Cont. 2 X I 73 p. 10; v.
şi Cinema 4/74 p. 9, R .l. 27 X I I
77 p. 2 (din film + p oem ; cf. fr.
film -poem e ; DMN 1969).
fîîm-portret s.n. — Film în care
se schiţează portretul unei per­
sonalităţi — „ «Cimarron » este un
film -poviretr I .B . 10 X I I 66 p. 2.
„«Singurătatea unui cîntăreţ de
fond» este titlul film u lu i. portret,
cum îl denumesc ziarele franceze,
pe care regizorul C.M. l-a consa­
crat lui Yves Montând// L B . 11
I I 75 p. 4. „Un film -portret: por­
212
tretul unui om al zilelor noastre/'
Sc. 30 I 76 p. 4 ; v. si Săpt. 28 I I
69 p. 1, I .B . 18 I V ' 74 p. 2, Sc.
12 V I 74 p. 6, videocasetofon (din
film + portret ; cf. fr. film -p or -
tră it; DMC 1974).
film -rc c îfâ l s.n. — Film cu valoa­
rea unui recital actoricesc —
„Adaugă palmaresului Michelei
Morgan o reuşită m em orabilă în
acest fiim -recitai.” R .l. 14 I I 67
p. 2; v. şi Mag. 18 I I 67 p. 5
(din film + recital ).
îiîm -scheci s.n. — Film alcătu it
din mai m ulte părţi distincte —
„Acesta este u n . film -sketch (cu
trei povestiri) pe care-1 turnează
acum în Ita lia trei m ari cineaşti."
Mag. 12 X I 66 p. 4 ; v. si Cont.
28 I I 69 p. 5,. 14 X I 69 p. 5
[scris .şi film -sketch] //din film +
scheci; FI. Dim itrescu în B R P h
1/69 p. 167//.
îilm -spectâcol s.n. — Spectacol
ecranizat — „Folclorul muzical al
nordului îndepărtat, într-un film -
spectacol /' R .l. 24 X I 75 p. 2 (din
film + spectacol; cf. fr. film -spec-
ta cle; DMN 1969).
îilm -şcoâlă s.n. 1. — Film exem­
plar — „în tr-o sală, pe ju m ătate
plină cu bulevardişti../ a ru lat —
o singură dată — «Intoleranţă»,
film -şcoală care ar trebui proiec­
t a t zilnic în toate locurile pe unde
mişună cinefilii." Cont. 23 X 70
p. 2. 2. — Film .prin care se predă
un obiect de învăţam înt — „Scri­
itorul O .S s-a decis, să facă filme.--
cărţi, fihne-şcoală , «un_ curs de -
alfabetizare fundam entală» prin
213
intermediul filmului/* R. lit. 13
I I I 75 p. 22 (din film 4- şcoala ).
fttoftâs adj. (text.) — Aţă cu
efecte speciale — „Colectivul fa­
bricii de aţa «9 Mai o... a livrat
comerţului aţă de bumbac 55/3,
aţa Perla pentru brodat şi aţă
filoflos destinată broderiilor pe
ţesături de mătase/' I.B . 6 I 66
p. 1 .
filozdf-polt s.m. 1978 — Filozof
care scrie poezii — v. poet-filozof
(din filozof + poet).
filtrare s.f. 1974 (circ.) — Filtru —
v. filtru total (din filtra).
filtru totâl sint. s (circ.) — Con­
trol multilateral al situaţiei circu­
laţiei efectuat de către organele
de resort —. „«Filtru toiaH. O
vastă operaţiune de «filtrare» a
fost lansată sîmbăiă şi duminică
de poliţia italiană în regiunile
Torino şi Val d'Aosta în scopul
prevenirii unor delicte..." R.l. 2
V II 74 p. 6. „Ni se mai spune că
filtrele totale vor continua să
"funcţioneze cu aceeaşi exigenţă."
LB. 25 IV 75 p. 4'. „Un filtru
total organizat recent de Ser>riciul
de circulaţie al Inspectoratului
judeţean de miliţie Olt a scos în
evidenţă faptul că încă sînt des­
tule autovehicule cu defecţiuni
tehnice, care continuă să circule
pe drumurile publice." R.L 19 X I
75 p. 2 (din filtru -f total; cf.
engl. total fUter; DN, D E X , DN3
— alte sensuri).
'fin&l (în loc, adv. în final) — La
sfîrşit — „Primii locuitori ai
îitosanitâr
cartierului se vor muta în casă
nouă la mijlocul acestui an. în
fin a l , noul cartier va găzdui 3 700
de familii." Sc. 11 V 74 p. 2.
„Am răcit apa -introdu cînd-o în­
tr-un circuit închis care, în final,
însemna utilizarea celor 14 grade
care prisoseau la tratament, la
preîncălzirea apei calde." R.l.
14 X I 75 p. 2 (din în + final).
Îlflls6r-asamt>lat6r s.m. „Printre
astfel de meserii se numără i
bobinator de maşini electrice rota­
tive, montator aparatură optică,
prelucrător fire şi fibre sintetice,
finisor-asamblator de obiecte din
mase plastice, administrator de
hotel, peisagist-floricultor etc.a
R.l. 7 V III 75 p. 3 (din finisor
asaviblator).
finistir-spălătâr s.m. „întreprin­
derea Integrată de Lînă Constan­
ţa primeşte înscrieri pentru uce­
nicie la locul de muncă, la urmă­
toarele meserii: .. .fini sori-spălă­
tori..." Dobrogea 7 V III 73 p. 4
(din finisor -f spălător ).
firavitâtc s.f. — Caracterul a
ceea ce este firav, slăbuţ — „1 1 -
nărul actor T.N. ne-a deconcertat
prin stîngăcia şi firavitatea cu
care şi-a debitat rolul." Luc. 30
I X 67 p. 8 (din firav - itate).
îitosanitâr, -ă adj. (biol.) — Care
priveşte tratamentul plantelor —
„în acest an, industria cliimică a
realizat peste 250 produse noi.
Iată cîteva: antidoxant (utilizat
la fabricarea cauciucului sinte­
tic), hîrtie tip «decalcomanie a,
substanţe fitosanitare /' R.l. 14 3
îitosanitâr
77 p. 5 (cI. fr. p hytosan itaire ; P R
1950).
fltotrdn s.n. (biol.) — Instalaţie
specială pentru experim entare (cu
plante de pe to t globul) — „La
Institutul unional de sclecţie ge­
netică din Odesa a fost inaugu­
rată o staţie de clim ă artificială,
în serele şi camerele clim atizate,
selecţionerii pot lu cra to t tim pul
anului, fitoU'omil asigurînd la co­
mandă o m are v arietate de' con­
diţii m eteorologice." Sc. 8 X I I 78
V. 5] v. şi biofiiotron (1975) (din
fr. phytotron, germ. P hylotronj
P R 1960; D E X , DN3).
fiz ic iâ n -a s tro n a u t s.m. 1972 (astr.)
— Cosmonaut specialist în fizică —
t . pilot-cistronaui (din fizician
astronaut).
fiziobalneoterapeutic, -â ad j. „Pes­
te 1 ,2 m ilioane consultaţii şi
11 m ilioane tratam en te fizio-b a l -
neo-tcrapeutice au fost acordate
oamenilor muncii veniţi în anul
1975 la tra ta m en t în staţiunea
O lăneşti-V îlcea." R .l. 19 I I I 76
p. 5 //din f iz lo - + balnco- -f tera­
peutic//.
flacon-spray s.n. — Flacon care
conţine un spray — „O serie de
produse farm aceutice, utilizate în
tratam entul unor afccţiuni ale
epidermei, vor fi livrate în f i a -
coanc-spray de fabrica bucureş-
ireană «B iofarm »." R .l. 5 IV 73
p. 5 [pron. flacvn -sprci ] (din
flacon + spray).
flash s.n. 1. — B litz — „La capă­
tul acestui efort sincretic, Xeria-
214
kis concepe polytopul cu acţiuni
de sunete şi lumină, f l as Intri elec­
tronice, raze laser şi benzi magne­
tice pe multe piste." R . lit. .27 I I
75 p. 24. „O abundentă şi bună
recoltă de spirit critic, com bativ,
justiţiar,\ în acord perfect cu
opinia telespectatorilor, aduc pe
ecran emisiunile «Teleobiectiv»,
«F lash » .(daţi-i a lt n u m e!) şi
la loc de vîrf «Direcţia Mişcării
H îrtiilo r»." R . lit. 18 X I I 75
p. 16; v. şi Cont. 22 V I 79 p. 17.
2 . (presă) — Ştire scurtă tran s­
misă cu prioritate — „Te înfioară
trepidaţia şi vuietul maşinilor
pe şoseaua tra sa tă chiar pe' buza
Coliseumului — arena antică cu
peste 80 000 de locuri. După
cîtva tim p aveam să păstrez cu
imensă satisfacţie un fla sh trans­
m is de o agenţie de presă străină
anunţînd interzicerea circulaţiei
rutiere în proxim itatea monu­
m entului." R .l. 2 V I 80 p . 6
[pron. fîeş si fla ş] (din engl., fr.
f la s h ; DMN 1959, CO; DT,
D .A m .; D E X , DN3).
flashback s.n. (lit., cinem.) — Sec­
v en ţă in tercalată într-un film
sau o operă lite rară pentru a in-
-troduce un episod' anterior —
„Vrlnd probabil să imprime un aer
de seriozitate, au torii au op tat
pentru form ula nu prea fericită
a film ului-proces, depoziţiile m i­
cuţului inculnat fiind ■ f lash b ack -
uri'." R .l. 7 X 7 3 p. 2. t,Flashbacku
R . lit. 20 V I 74 p. [pron, fleşbec]
(cuv. engl., cf. fr. flashback;.
Th. H ristea în L R 3/73 p. 187,
atestări din 1966; P R 1966,
CO; D .A m .; DN3).
215
flauroscdp: s.n. (med.) „Dr. C.A.
Macleod a decis introducerea,
prin piciorul pacientei, a., unei
sonde cu diametrul redus, străbă­
tută de un fir ce se termină cu o
buclă, pe care a reuşit să o facă
să avanseze încet de-a lungul
venelor, fiind urmărită pe par­
curs cu ajutorul unui flauroscop.
în cele din urmă,, resturile tubului
au fost agăţate de bucla firului
aidoma unui lanţ şi extras pe
aceeaşi cale/' R.l. 14 IV 77 p! 6.
flauşat, -ă adj. — (Despre ţesă­
turi) Scămoşat, păros — „Vîn-
zătorii recomandă cumpărătoa­
relor un nou model de palton
pentru femei, confecţionat din
stofă puţin f l a t u ş a t ă Sc. 11 X I
64 p. 1 (din fla iisa ; M. Glieor-
ghiu în L R 2/196S p. 106; DN3).
flautfn, -ă adj. — De flaut —
„Versurile sînt de o limpiditate
flau iin ă /' Cont. 8 I I I 63 p. 2
(din flaut + -*’«)•
flexibil, -ă adj. (constr.; în sint.
apartament flexibil) — Variabil —
„Apartamente flexibile. Institutul
nostru realizează în prezent pro­
iecte de execuţie a unor blocuri
ce qyprind apartamente cu struc­
tură variabilă, sau apartamente
flexibile cum li se mai spune... în
interiorul apartamentului se vor
monta nişte pereţi PVC, adică un
material de tip celular uşor şi bun
termo- şi fonoizolant... Practic,
aceşti pereţi nu au sarcină de
rezistenţă, ci doar funcţia de a
despărţi încăperile." R.l. 14 I I
75 p. 5 (din/fr. flexiblc, lat.
fluidizare
flexibilis; D E X , DN3 — alte sen­
suri).
flexoplâst s. 1978 (chim.) — Tip
de material plastic — v. etanşei-
zare //din Jlex(ibil) -j- piast(ic)JJ.
flop s. (anglicism) „Un spor «pe
verticală» impresionant, dkcă se
ia în considerare că, în perioada
1960—72, creşterea în talie a
omului, în general, a fost de
aproximativ 1 cm. De menţionat
că de la această tendinţă au
făcut excepţie două categorii de
atleţi: săritorii în înălţime, care
au avut numai partea superioară
a corpului mai lungă, fapt ce s-ar
datora renunţării la stilul «clasic *
ventral, în favoarea aşa-numitulul
tflo p » (saltul pe spate) şi sări­
torii cu prăjina." Sc. 30 I X 76
p. 6 (din engl. flop).
flotâre s.f. — Devalorizare — „De
la începutul anului s-au înregis­
trat vînzari masive de tablouri,
mulţi dintre cei ce consideră ope­
rele de artă ca «valori-refugiu»
nemaiaşteptînd flotarea francului
pentru a efectua noi achiziţii."
1.B. 23 I 74 p. 4 (din fio la ; D EX ,
DN3 — alte sensuri).
fluidizare s.f. 1 . — Acţiunea de a
se fluidiza — „Se amenajează în
prezent o instalaţie specială pen­
tru valorificarea gudroanelor prin
fluidizare /' Sc. 15 X I 61 p. L
2. (circ.) —Degajarea circulaţiei —
„Pentru fluidizarea circulaţiei.
Pentru a se uşura circulaţia la
intersecţia sos. Bucureşti cu Aleea
Privighetorilor în zilele de sîmbă-
tă după amiază, duminică şi sar-
fluidizare
bătorile legale se interzic în acest
loc virajele la stînga." R .l. 20 V
71 p. 3. „Concom itent cu progra­
mul de modernizare a arterelor
rutiere, se vor extinde şi lucrările
de flu id izare a traficului, prin
introducerea dirijării circulaţiei în
sistem de undă verde pe axa
Nord-Sud, între P ia ţa Victoriei
şi P ia ţa Şincai." R .l. 11 V I II 75
p. 3 (din flu id iz a ; cf. fr. flu id ifi-
cation, engl. flu id ization / DMN
1969; CD; FI. Dim itrescu în L L
10/65 p. 240- D T P ; D E X , DN3
— sensul 1 ).
foâle de ceâpS sint. s. (lb. arg.)
— B lu ze subţiri (tip w ind-jack)
din m ateriale plastice, la modă la
tinerii din anii ’70 — ’80 — „Cristi
vrea să-şi cumpere o fo a ie de
ceapă." (din fo a ie + de -{- ceapă).
foccmelie s.f. (med.) „După doi
ani de talidom idom anie... Anglia
este invadată de «fo cornelie ». în
doi-trei ani s-au născut mai m ult
de două mii de copii fără braţe
şi fără picioare, m alform aţie soco­
tită în medicină un fel de «tară»
inexplicabilă." Săpt. 18 V 73 p. 5.
„în special după Contergan s-au
născut copii cu anomalii ale
scheletului: fie absenţa com pletă
a membrelor (şi acest fenomen
s-a num it amelie), fie o dezvoltare
redusă a membrelor superioare
sau inferioare (ca nişte bonturi
6emănînd cu picioarele de focă,
de unde si denumirea de focom e -
lie).{i Cont. 16 I I I 79 p. 5 ; v. şi
R.l. 26 I 79 p. 6 [scris şi phocome -
lie] (din fr. pliocom ilie; L ; DM ;
DN3).
210
foiletonistică s.f. — T otalitatea
foiletoanelor din ziare, reviste
etc. — „Foiletonistica din diver­
sele publicaţii, spectacole de estra­
dă, varietăţile televiziunii ne aduc
din cînd în cînd în faţă crîmpeie
din cotidiana îndeletnicire a cum­
părătorilor." Sc. 22 I 67 p. 1
(din foileton .+ -işţicâj Th. H ris­
tea P .E . 5 5 —56, atestare din
1966; DN3 — a lt sens).
folclorizâ vb. I „E ste limpede că
un poet contem poran nu poate
avea o viziune vetustă, nu poate
folclorizâ în poezie." V . rom. 2/63
p. 150 (din folclor -f- - iza ).
îolclorizât, -ă adj. — Influenţat
de folclor — „Din plutonul de
artişti folclorizaţif L .I. se numără
într-adevăr printre cei care au
renunţat la «zelul etnografic »,
căutînd să se plaseze pe coordona­
tele unui stil." R . lit. 10 V I 71
p. 26 (din folclorizâ).
f61ie s.f. — Foaie subţire (de
policlorură de vinii, din m etal
etc.) — „Privirile îţi sînt atrase
de nişte m ateriale fine, transpa­
rente/ opace sau diferit colorate,
în funcţie de m ateria primă
utilizată. Din aceste {folii »— cum
sînt denumite de specialişti —
m uncitoarele execu ta pelerine,
glugi, umbreluţe pentru ploaie,
şorţuri de bucătărie." I .B . 31 I I I
61 j>. 1 . „O fo lie izolatoare spe­
ciala, avînd proprietatea de a
reduce pierderile de căldură din
încăperi, a fost realizată în B e l­
gia.^ Sc. 11 V 79 p. 5 ; v. şi
16 V I I 61 p. 1, inscripţionare ,

împîsliturâ , lactofiltru (din germ.
Folie , it. foglia ; FI. Dimitrescu
în L R 2/62 p. 37; DTP, L T R ;
D E X , DN3).
folk s.n. — Curent în artă (în
special în muzică) care propagă
revenirea la tradiţiile populare —
„Concepţia /o/&-underground pe
linia deschisă în urmă cu cîţiva
ani de bucureşteanul M.P." Săpt.
22 I I I 74 p/ 13. „Dacă printre
versuri inspirate lansam în emisie
muzică marginală (oricît de
«folk » am numi-o) paguba e
suportată de versuri, pe nedrept."
R. lit. 13 I I I 75 p. 16; v. şl
Pr. R.TV. 23 I I I 79 p. 12 (din
engl. fo lk / CO; DN3).
folkfst, -ă s.m.f. — Cîntăreţ de
muzică folk — „A.C. pe care nu
ştiu cum să o calific: solistă,
actriţă, folhistă , compozitoare sau
altceva." Săpt. 16 I 76 p. 7 „în
acest caz se va prezenta cu un
minishow rock care va cuprinde
şi cîteva prime audiţii. Folkiştii?
nu ne-am hotarît încă." Săpt. 8
X I I 78 p. 7 (din folk + -ist).
fondu s.n. (cinem.; cuv. fr.)
— Procedeu prin care o imagine
apare sau dispare lent — „Este
pur şi- simplu figura acestei fer­
mecătoare făpturi, nu în prim sau
groplan, ci oarecum în plan total
căci este un portret imens care
umple tot ecranul, •întîi în stop-
cadru, apoi topindu-se în «fondu*
prelungit." R. lit. 26 II 76 p. 17
[pron. fondu ] (L T R ; DN3).
îonoabsorbânt, -ă adj. — Care are
proprietatea de a absorbi sunete­
fonoconfort
le — „Plăcile fonoabsorbcinie au
domenii largi de utilizare în
combaterea zgomotului." Sc. 29
X 63 p. 1 „Geamuri fonoăbsor-
bante. Locatarii din casei**, situate
pe marginea autostrăzi! ce con­
duce la Ziirich, deosebit qc zgomo­
toasă, vor putea să doarmă, în
curînd, în condiţii mai bune,
datorită măsurilor luate recent
de municipalitate de a monta la
ferestrele apartamentelor încă un
set de geamuri, dintr-o sticlă
specială, care poate absorbi 50 la
sută din vibraţiile zgomotelor."
Sc. 5 I I I 76 p. fe; v. şi 12 I I 63
p. 1 (din engl. phonoabsorbant).
fonocardiogrâf s.n. (med.) — Apa­
rat care înregistrează grafic bătăi­
le inimii — „La catedra de tehnică
electronică şi fiabilitate din cadru]
Facultăţii de electronică a fost
realizat de curînd prototipul unul
fonocardiograf fetal destinat diag­
nosticării maladiilor cardiace încă
din faza intrauterină." Mag. 4 X
75 p. 3 (din fr. phonocardio-
graphe; DM5 D E X , DN3).
!onocon?6rt s.n. 1966 ■ — Ansam­
blul condiţiilor care fac o locuinţă
comodă din punct de vedere
fonic — „Deşi tema discuţiei
noastre vă este cunoscută din
vreme, am dori să clarificăm de
la început... coordonatele pînă la
care ne propunem să dezbatem
noţiunea pe care noi am numi-o
ufonoconfort». Nu vrem să înţe­
legem prin apartament un studio
de televiziune, izolat astfel îneît
să nu pătrundă în interiorul lui
nici cel meii mic zgomot..." R.l.
fonoconîovt
23 X I 66 p. 3 (din engl. phonocom-
fort ; M. Gheorghiu în L R 2/68
p. 132; DN3).
îon oîjîm s.n . — Film pentru orbi —
„E ste vorba de fon ofilm c înso­
ţite de albume cu ilustraţii reali­
zate după m etoda proiecţiei ver­
ticale (întrupare plastică a obiec­
telor în trei dimensiuni) / 1 Cont.
12 I 62 p. 5 Hdin fo n o - + f i lm ; FI.
Dimitrescu în L L 10/65 p. 237//.
îonoizolănt, -ă adj. 1975 — Care
izolează fonic — v. flex ib il //din
fon o- -f- izolanljj .
îonoizolâre s.f. — Izolare fonică —
„Mochete cu suport din p .v .c.
expandat şi ţesătură de fibre
polimerice, care au un înalt grad
de f o n o i z c l a r e I .B . 11 V 74 p. 4
//din fon o- + izolare ]/.
forioiingvisiic, -ă adj. — (Labo­
rator de învăţare a lim bilor
străine) care utilizează m aterial
audio (vizual) — „R ccen t, liceul
fLudwig R o t h » din Mediaş a
devenit beneficiarul unui labora­
tor fono-lingvisiic, gen am fitea­
tru, cu cabine am en ajate în cea
mai m are parte prin forţe proprii."
R.L 4 IV 74 p. 2 //din fo n o -
lingvistic! /.
fonomtfrse s.n. — Telefon pentru
surzi — „Prin însăşi natura sa
telefonul este inaccesibil persoa­
nelor lipsite de simţul auzului.
Dar acest handicap v a dispărea
în curînd datorită aparatului /<?-
nomorse creat de italianul
Pentru folosirea lui nu este nevoie
«iecit să sc cunoască alfabetul
■ai*
morse." Sc. 21 V II 73 p. 6 //din
fon o- + morse!].
fonotecăt, -ă adj. — Selecţionat
pentru fonotecă — „Or, în timp
ce L .P .-u ri Electrecord ... nu
sînt fonctccate în întregime, sau
discuri întregi nu se transm it pur
şi simplu de loc... se rulează
cîntece dfe care lum ea s-a cam
plictisit." Cont. 7 X I I 73 p. 6
(din fonotecă + -at).
îooting s. (cuv. englez) — Plim ­
bare în pas alergător în scop
higienic — „O femeie care n-are
tim p dim ineaţa să facă oră de
footing — ca eroina lui Mazurski
— v a privi întotdeauna cu neîn­
credere «singurătatea» accstor
sclipitoare stele." Cont. 9 V I 78
p. 9 [pron. futing] (L II).
îorâj-extrăcfie s.n. (ind.) — Foraj
com binat cu cxtracţie — „La
schela Ţicleni, din cadrul Trustu­
lui de foraj-extracţie Tg. Jiu , de
pildă, fenomenele de coroziune
m anifestate la staţia de epurare
a apelor reziduale au fost tratate
ca m anifestări de coroziune inte­
rioară, fără a se semnaliza feno­
menele de eroziune care facilitau
această stare a m etalului." Sc. 28
V I I I 66 p. 1 (din fo r a j ■$-’ extrac -
ţie).
form ăl, -ă adj. — Ceremonios,
solemn — „Ea, Nadia, a fost
întrebată de ce a fost a tît de
form ală la Jocu rile Olimpice şi a
răspuns că autodisciplina şi con­
centrarea au fost a tît de mari
îneît nu-şi putea îndepărta.,gîn-
durile de la activ itatea ei nici
219
măcar pentru un timp scurt.*
R.l. 17 X I 76 p. 5 (din engl*
form ali CO, DN, D E S , DN3 -*
alte sensuri),
formularfstîcă s.f. — întocmirea
de formulare (de obicei exagerat) —
„Să contribuim la înlăturarea
farmularisticii inutile 1" I.B . 28
V-73 p. 1 (din fonm ilar .-$• -istică;
DN3).
forum s.n. (fig.) — Adunare, co­
locviu, simpozion — „Mîirie, în
Capitala ţarii se deschid lucrările
Forumului tinerei generaţii, eve­
niment politic cu ample semnifi­
caţii în viaţa societăţii noastre."
Sc. 4 V 80 p. 1. „Forumul stu­
denţesc de la Iaşi a reunit cercu­
rile ştiinţifice ale studenţilor din
întreaga ţara/' Sc. 29 VI 80 p. 6
(clin fr., engl. forum ; P R 1955j
CO; DN, D E X , DN3 - alte
sensuri).
îosfenă s.f. (med.) „La rîndul lor,
electrozii transformă impulsurile
în aşa-numitele fosfent (punctele
luminoase pe care le putem vedea
cu ochii închişi dacă apăsam cu
degetele globii oculari). în felul
accsta, orbul capătă o imagine
punctată a obiectului respectiv.
Pentrii cei 15 milioane de nevăză-
tori din întreaga lume/ cneuro-
proteza» este menită şa aducă în
sensul propriu al cuvîntului o
rară de lumină/' Sc. 2S I I 74 p. 8
(din fr. phosphcne; DM; D E X ,
DN3).
fotoactualitâte s.f. ,,Foto-actuali-
ta ie . Paris. Gara Saint-Lazare pa­
ralizată de greva. Afişele anunţă
îotocoagulafdf
întreruperea traficului ferovîai**
Sc. 8 X .7 6 p. 6 //din fo t o - +
actualitate//.
îotoancftStă s.f. — Anchetă es
fotografii — „Foto-anchetă în fg-
deţul Prahova" Sc. t. 18 VEtl FS
p. 3. ,J?oto-anchctă realizată &
I.B . şi I.M." R.L 15 V II 7$ jx *
//din foto - ancheta/j.
îotocerâmică s.f. — Imprimanta
pe ceramică a imaginilor fotogra.
fice — „Primele zece articole oj
namentate cu ajutorul foto-ter*
micii au şi fost trimise la comisit
mixtă de" avizare a ii i ni stârnire'
industriei uşoare." Sc. 27 IU &
p. 2 (din fr. photoctramique, mz.
fotoheramika / FI. Dimitrescu £»
L L 10/65 p. 237; D T P j D E S ,
DN3).
foto club s.n. — Club fotografic —
„Se va deschide, în curini,
cea de-a 14-a Bienală *intemaţ;o-
nală dc artă fotografică a Fot adu -
bului medicilor din România."
Sc. 23 X I 78 p; 4 //din fo to -^
dubli .
îotocoagulâre s.f. (med.) — Coa­
gulare prin raze laser — „ A p a ra ­
tul modern de fotocoagulare p er­
mite tratarea unor afecţiuni alt
globului ocular fără intervenţia
chirurgicală." Sc. 26 I 63 p. .2 :
v. şi R.L 29 vH 81 p. 6 (din fm*,-
4 - coagulare; cf. engl. photocoagu-
laiion; BD 1967).
fotocoagulatfir s.n. (med.) „Foto
coagulograful. Specialiştii Acade­
miei de Medicină din (Cracovia au
construit un aparat pentru măsu­
rarea continuă şi înregistrarea
fotocoagu lalor
autom ata a coagulării serului şi a
ajţor componente ale sîngelui, a
formării şi dizolvării cheagurilor
etc. Foiocoagulatorul, cum se nu­
meşte acest aparat, se compune
In principal dintr-o celulă foto-
^Iectrică... şi dintr-un term ostat."
R.l. 17 I X 74 p. 6 (din engl.
photocoagulator ; B D 1967).
îo to co ag u lo g râf s.n.
1974 (med.)
- A parat pentru m ăsurat coagu­
larea sîngelui — v. fotocoagulator
//din foto- + coagula[re] + -grafU .
Jotocoltif s.n. — Fotografiere în
culori — „Eu socot că fotocolorul
nu înlesneste fotografului să facă
artă." Cont. 1 V I II 67 p. 10
//din foto - + colorj /.
fotocompozfţîc s.f. — Compoziţie
\n fotografie — „Printre ultimele
apariţii ale aceleiaşi edituri am in­
tim Fotocom poziţia de E .I . în
carc autorul, pe lîngă expunerea
principiilor fotocom poziţiei , caută
să clarifice, pentru fotografii aina-
iori, noţiunea de stil modern în
fotografie. "Cont. 21 X 66* p. .7 (cf.
fr., engl. photocomposition; P R
1967, CO; DN3).
fotocondkcttir, -toâre adj. — V a­
riabil la conductibilitatea electrică
a unor substanţe sub efectul
radiaţiilor — „Aceste m ateriale
plastice conţin în special clor şi
simpla radiaţie ultravioletă a
soarelui în cursul zilei este sufi­
cientă pentru a le f a c fotoconduc-
toare în întreaga lor m asă în
cursul nopţii." I .B . 18 X I I 63
. p. 3 ; v. şi pasphil (din fr. photo -
conducteur; P R 1950; D T ).
220
- ă adj. — Care îşi
fo to cr6 tn ,
schim bă culoarea sub influenţa
luminii — „Firm a britanică «Ap­
plied Rhotophisic Lim ited» a
reuşit să elaboreze un m aterial
plastic de mare sensibilitate la
efectele luminii, m enit să înlo­
cuiască cu succes sticla fotosensi-
bilă — mai precis, fotocromă.
— care se colorează în raport cu
intensitatea lum inii." R .l. 6 X I 76
p. 6 //din gr. photos-rgT. klirom ai
DN3 //.
fo to c ro m ă tic , - ă adj. „Ochelarii de
soare fotocrom atici , ale căror len­
tile — în funcţie de in tensitatea
luminii — fie că se închid la
culoare, fie că se deschid, consti­
tuie, p otrivit părerii unor savanţi
englezi, cauza unor grave acciden­
te de circulaţie." Sc. 5 V I 76
p. 8 (din fotocrom .+ -atic).
!o to c r 6 n ic ă , s.f. — Cronică foto­
grafică — „Fotocronică industri­
a lă." I .B . 19 I I I 62 p. 1 (diri
foto - + cronică , după it. fotocro-
n a ca ; FI. Dimitrescu în L L 10/65
p. 2 3 7 ; D E I ; DN3).
fo to d o c u m ln t s.n. — Docum ent
fotografic — „ în album vor fi in­
cluse o serie de foto documente
despre v iaţa piloţilor-cosmona-
u ţi sovietici." Sc. 17 I I 64 p. 4 ;
v. şi fototecă (din fo to - + docu­
ment \ cf. fr. photodocum ent; DMN
1966).
fo to d o cu m e n tă r, -ă adj. „Miercuri
la amiază s-a deschis în Capitală...
expoziţia itin erantă foto-docu­
mentară «Arta Oceaniei» realizată
201
de UNESCO." R.l. 15 I X 77 p. 5
(din‘ foto - 4- documentar).
fotoelasticim ltru s.n: „în foto­
grafie, cu ajutorul fotoelasticime-
truîui se determină cantitatea
tensiunilor în obiectele de sticlă/'
I.B . 14 X II 67 p. (din fr/ photo-
dlasticimitre / L ; DN3).
fotoenergătică s.f. „Fotoenergetica
— o nouă ramură ştiinţifică. Me­
nirea ei constă în a cerceta influ­
enţa energiei radiante a soarelui,
într-o gamă largă de lungimi de
undă, asupra activităţii vitale
a organismelor vegetale şi ani­
male." Sc. 25 V II 61 p. 3 (din
fr. photoânergitique / FI. Dimi­
trescu în L R 2/62 p. 137; D E X ,
DN3).
fotoes£u s.n. 1974 — Eseu foto­
grafic — v. fotoreportaj //din
foto - + eseul/.
fotoexpozitie s.f. — Expoziţie
fotografica — „Sîmbătă după
amiază la Muzeul militar central
din Capitală a avut loc deschide­
rea unei foto expoziţii, organizată
cu prilejul celei de a X X -a ani­
versări a eliberării Cehoslovaciei
de sub jugul fascist." Sc. 9 V 65
p. 3 (din foto - + expoziţie; L.
Seche în L R 1/74 p. 77).
foto film otecă s.f. — Filmoteca
de fotografii — „Membrii cine-
clubului care funcţionează pe
lîngă Casa de cultură a tineretului
din Iaşi şi-au propus să întoc­
mească" o fotofilmotecă a oraşului.
Primele 400 de fotografii, cuprin-
fotografiedocuim 'nt
zînd imagini din toate domeniile
vieţii economice şi social-cultu-
rale, au şi fost clasificate şi
catalogate." R.l. 11 I I 75 p. 2
(din foto- -f- filmotecă).
fotogeologie s.f. (geol.) — Cerce­
tare geologică pe baza fotografi­
că — 3rFotogeologie. Zăcămintele
metalifere, spre exemplu minereuri
de plumb sau de zinc, pot fi
depistate printr-o nouă metodă —
fotografică — implicînd cerceta­
rea unor anumite plante." R.l.
25 V II 74 p. 6 //din foto - 4- geolo-
gielh
fotogrâf-artist s.m. —* Autor de
fotografii artistice — „în cele
două ocazii ale turneelor lui S.C.
la Bucureşti, un fotograf-artist,
pasionat la maximum de subiec­
tul său, E.T., a realizat cîteva
filme exemplare." Săpt. 2 VI 78
p. 6 (din fotograf 4- artist).
fotografie-documSnt s.f. — Foto­
grafie cu caracter de document —*
Colografiile-document pe care le
înscrie genericul ca şi cele cîteva
secvenţe de la început şi din
final, extrase din vechi jurnale
cinematografice — autentice măr­
turii ale epocii — nu modifică
nici ele factura acestei pseudo-
cronici istorice." Sc. 27 V III 65
p. 1. „Este vorba de două foto -
grafii-doeitment, una înfăţişînd
explozia unei bombe atomice (Bi­
kini 1946), alta lagărul de con­
centrare de la Dachau." R. lit. 13
V 71 p. 9; v. şi R.l. 13 IV 79 p. 6,
JJN IC E F //din fotografie 4- docu-
ment/l.
ÎOtOgîT.îiSîfl
Sotografism s.n. (livr.) — Curent
în artele plastice care vrea sa
redea natura exagerat de fidel —
„Fotografismul cîştigă teren, se
creează pînă şi piesa de teatru-
document." Alm. Sc. 67 p. 364
(din germ. Photographism ns ; cf.
■fr. photo gr aphism e; DMC 1966;
DN3).
fotogrammetrie, -ă adj. (topogr.)
—Care priveşte iotogram m etria—
„Sectorul de fotogram m etrie a
Întocm it, în numai 4 ani, pe cale
fotogrammetrică , planuri de evi­
denţă funciară pentru aproxim a­
tiv 40 la sută din suprafaţa ţă rii."
Sc. 25 I I I [f.a.Jp. 1 (din fr. photo-
ţram m etrique; DMN 1966; L T R ;
D E X , DN3).
fotograminetrist s.m. (topogr.)
- Specialist în fotogram m etrie —
#Pentru ca h arta să capete grai,
(otogrammetristul trebuie să sta­
bilească ex a ct toponim ia." Sc. 25
I I I 64 p. 1 (din fotogram m etrie &
-ist).
îototntrerupăt6r s.n. „Fotoîntre -
' upător . O societate britanică a
realizat un dispozitiv minuscul,
«are, acţionat p rin variaţiile de
•ntensitate ale luminii naturale,
«.prinde sau stinge becurile pen-
cru ilum inatul public." Sc. 16 I I
78 p. 5 //din fo to - întrerupă-
lor//.
fotom ultiplicat6r s.n. — A parat
care amplifică curentul creat de o
■<ursă luminoasă într-un elem ent
fotoolectric — „Secţia de astrofi-
alcă a Observatorului astronom ic
222
din C apitală a construit un foto-
m etru cu foiom ultiplicatori de
m are precizie, m on tat pe un
telescop cu un diametru de 50
cm ." Sc. 11 X I I 65 p. 6 (din fr.
photomiiltiplicateiir / P R 1957 j
D T , L T R ; D E X , DN3).
fotopicttiră s.f. „După şapte ani
de încercări, un fotograf britanic
susţine că a pus la punct o teh­
nică specială, care permite copie­
rea perfectă a picturilor. E l a
prezentat 30 de reproduceri foto
Tedînd cu fidelitate tablourile
originale, im plicit textu ra pîiizei.
Aceste fotopiciuri p ot fi expuse
în locul originalului pentru a-1
feri pe acesta de acte de vanda­
lism sau de sustragere." Sc. 13
X I I 75 p. 6 //din fo to - + pictură //.
fotoreportaj s.n. — Reportaj ba­
zat pe fotografii — „După fotoe-
seu, fotoreportaj ... Responsabilul
cineclubului, studentul M.L., ne
asigură că în aprilie studenţii
A rhitecturii vor scoate o nouă
ediţie a, expoziţiei cu tem a <cRer
portaju l fotografic»." V. stud.
3 IV 74 p. 14 (din tus. fotorepor­
ta j; L. Scche în L R 1/74 p. 7 7 j
DN3).
fotoschemă s.f. — Fotografie lua­
tă din avion a unei regiuni — .
„Din cauza deformărilor datorate
perspectivei, a modificărilor de
scară pricinuite de oscilaţiile avio­
nului etc., «fotoschema,))" obţinută
astfel reprezintă doar o hartă
aproxim ativă a zonei cercetate."
Sc. 6 X I 65 p. 4 //din foto - $
schemă//.
223
fptostereot6mic,. -ă adj. „Aceasta
e simpla recuzită necesară aplică­
rii metodei fotostc?vofomice... E ti-
miolagic exprimată, metoda este
cfoto î> pentru că operează cu
fotografii, este «stereo» pentru că
redă. dimensiunile reliefului corpu­
lui supus măsurătorii în trei di­
mensiuni, avind însă. la îndemînă
o simplă imagine plană, şi este
«tomică» deoarece pe clişeu apar
intersecţiile, unor plane. Metoda
aceasta, a fost pusă la punct de
dr. C.R. şi ing. C.P. încă. din
1959> fiind publicată în 1960 în
documentele Congresului inter­
naţional de antropologie de la
Paris. A fost aplicată în ţara
noastră: prima oara în domeniul
craniometriei, pentru reconstitui­
rea, după fosile, a capetelor
oamenilor primitivi/' I.B . 28 X 70
p. 1 (din foto - siereo- -f -toniic).
lotostereotomfe1 s.f. — Metodă de
cercetare în antropologie bazată
pe fotografierea în trei dimensiu­
ni — „Este fotosiei'cotomia, elabora­
tă de dr. C.R., renumit antropolog,
cercetător ştiinţific principal la
Institutul «Victor Babeş», şi ing.
C.P., cercetător la Laboratorul
de antropologie aplicată din Cen-
tralia industriei confecţiilor.,.
Noua metodă are avantajul că
este riguros;ştiinţifică, că prezintă
exactitate mult crescută în măsu­
rare, că oferă; posibilitatea de a
determina orice cotă sau perime­
tru al corpului în trei dimensiuni,"
R.l. 25 I I I 75 p. 2 . (din foto -
fotoxerogrâlfîc
fototecă s.f. — Colecţic de foto­
grafii sau fotograme — „Fototeca
oraşului Marburg (R.F.Cr.) — cea
mai mare arhiva foto consacrată
culturii şi artei mondiale — îşi
va transpune întreaga colecţie,
cuprinzînd peste o jumătate de
milion de clişee, pe microfişe de
mărimea unei cărţi poştale/' Sc.
23 X I 76 p. 5/ „Aproximativ
400 000 de clişee de format mare
se află în posesia fotoiccii germane
din Dresda, considerată cea mai
mare instituţie de acest gen din
Europa. înfiinţată acum 25 de
ani, cu un fond iniţial de 25 000
de fotografii, fototeca s-a transfor­
mat intr-o instituţie centrală cu­
prinzînd fotodocumente din viaţa
politică, cultnral-artistică, ima­
gini din natură ş.a." Sc. 14 I 77
p. 5 (din fr. phototheque ; P R 1950;
b . Seche în L R 3/77 p. 271,
atestare din 1973; DT, L T R i
D E X , DN3).
fototelegrâfic, -ă adj. — Care se
referă la fototelegrafie — „între
Moscova- şi Antarctica a fost sta­
bilită penlzu prima oară legături
fototelegrafică . Transmiterea pri­
melor fotografii spre Mirnîi a reu­
şit pe deplin." So. 23 iS 64 p. 4
(cf. fr. phototâUgrapliique; DM27
1963).
fotot£xt s.n. „nFoio-tcxtiT, text
legendă la cîteva. instantanee*
R.l. 25 IV 78 p. 2 (din foto- +
text).
fotoxerogrăfic, -ă adj. „Va fi pre­
zentat ca o noutate a tehnicii
rapide de multiplicare! U -B IX -u l
fot x e ro g ra fii
Mark I I — aparat capabil să re­
producă prin procedeu foto-xero-
grafic 750 copii/oră pe hîrtie nor­
mală şi cu posibilitatea de redu­
cere în trepte de la form at A 2
pînă la form at A 4 ." I.B . U X I I
63 p. 3 //din foto- + xerograficjj.
fotozâţ s.n. (poligrafie) — Zaţ
obţinut prin fotoculegere — mirea . d ată acelei lim bi franceze
„B ărbatu l din fotografia de mai
:>us nu este program ator sau
analist la un centru de calcul, ci
uu... ziarist care-şi ^crie a rti­
colul pentru gazetă. în loc să-l
dactilografieze la o m aşină de
scris obişnuită, redactorul îl bate
la o consolă specială cu un
display — un ecran asem ănător
celui de la televizor... Printr-o
apăsare pe un buton, articolul se
transform ă în cartele perforate
sau benzi m agnetice care, într-o
faza ulterioară, devin foto zaţuri,
şi sint introduse autom at în
pagina de ziar." R .l. 6 1 7S p. 6
//din foto- + zaţ//.
fovfst s.m. (pict.) — P icto r apar-
ţimnd fovismului — „Pictori ca
aceştia, întîlnindu-se cu foviştii
(fanves) francezi îşi revoluţiona­
seră viziunea şi lim bajul crom a­
tic." Cont. 25 V I I I 67 p. • 7
[scris si fau visf] (din fr. fau v iste;
D N 3).'
Vrâuciiun s. (chim.) — E lem ent
chimic radioactiv — „Două echipe
tic fizicieni au reuşit recent la
separatorul de izotopi al Centru­
lui european de cercetări nucleare
(C. E.R .N .) de la Meyrin-Geneva
să realizeze prim a observare a
224
unei radiaţii optice a elementului
nfrancium »." Sc. 24 I I I 78 p. 6
[var. fran citi ] (din fr., engl. fran -
cium, germ. F ran ciu m ; P R 1948,
CO; L T R ; D E X , DN 3).
fra n g l£ z ă s.f. I. „ In tr a tă d eja în
literatură, inai m ult pe latu ra ei
anecdotică, «frangleza* este denu­
care foloseşte foarte m ulte cuvinte
engleze, fără încercare de asimi­
lare a lor şi fără ca ele să fi deve­
nit necesare d atorită absenţei
unui echivalent în lim ba fran­
ceză." Sc. 14 V II 64 p. 3. 2.
(impropriu) „Acţiunea lingvişti­
lor de com batere a ceea ce ei nur
mese «franglezăi ), un lim baj alam ­
bicat, care tinde să se extindă ca
urmare a invaziei terminologiei
tehnice." Sc. 4 V 74 p. 6 (din fr.
fran glais, răspîndit prin titlu l
cărţii lui R . E tiem ble, Parlez-vous
fra n g la is? ; DMN 1959). *'
-ă adj. 1973 — Cu
fr a n ju r â t,
franjuri — v. costier (din fran ju ri).
fra p â re s.f. (tehn.) „Un nou sis­
tem de fabricaţie a discurilor de
fricţiune destinate tractoarelor cu
şenile, sistem denumit « fra p a re »,
original şi eficient, prin care,
printr o operaţie de presare după
sinterizarea pieselor, se elimină
rectificările pe ambele feţe, ceea
ce înseamnă, practic, 1,4 milioane
lei economie." Sc. 11 X I 74 p. 1
(din f r a p a ; DN, D E X , DN3 —
alte sensuri).
s.f. — Frază de o
Îrâ z ă -ch 6 ie
mare im portanţă pentru înţele­
gerea unui tex t, a uiiei comuni-
 225
cari — „Se spune [în film]: .«Tu
nu eşti la fel cu ceilalţi bărbaţi»...
frază-cheie care ar vrea să explice
succesul instantaneu al doctorului,
în faţa femeilor/1 Gaz. lit. 17 V III
61 *p. 7. „Tot filmul este numai
asta. înaintarea, pas cu pas,
între două fraze-cheie“ R. lit. 7 II
75 p. 17 (din frază + cheie, după
fr. phrase-cle; DMN 1966; FI. Di­
mitrescu în L R 2/62 p. 137).
fregâtă-şcoâlă s.f. — Fregată cu
rol de şcoală — „Naufragiul
fregatei-şcoală vest-germane «Pa-
mir» a stîrnit un puternic ecou
în întreaga presă a timpului."
Sec. 20 10/63 p. 2 1 0 //din fregată
-f- şcoalăU*
fre6n s.n., (chim.) — Compus or­
ganic al fluorului folosit ca agent
frigorific — „Descoperirea unor
concentraţii de gaz freon în zăpe­
zile antarctice a intrigat mult pe
cercetătorii continentului alb/1 Sc.
19 X II 75 p. 6. „Un raport al
Centrului pentru cercetări atmo­
sferice din Boulder, statul ameri­
can Colorado, confirmă justeţea
temerilor exprimate în jultimul
timp de unii oameni de ştiinţă
în legătură cu riscul pe# care
f r eonii» — gazul utilizat în obiş­
nuitele spray-uri — îl prezintă
pentru pătura de ozon din atmo­
sferă/' (f.d.) (din ii. fr Son, engl.,.
rai!.freon, germ. Freon; P R 1950;
CO; LTR, DC; DN3).
frescMst s.m. — Creator de fre­
sce, — „Se cer deopgtrivă relevate,
virtuţile . de meşteşug, excepţic^
nalâ rezistenţă la intemperii a
X5 — Dicţionar de cuvinte recente
picturilor exterioare care nu poate
fi explicată decît recunoscînd că
şcoala de pictură din Moldova
deţinea secrete necunoscute chiar
celebrilor freschişti." Sc. 17 I X 67
p. 4 (din frescă + -isl).
frezor-rabotdr s.m. „Povestirea s©
numea «Moartea de seara a şarpe­
lui... » A apărut în coloanele revis­
tei însoţită de fotografia pe care
am desprins-o atunci pe loc, fără
remuşcări, din legitimaţia de mun­
citor calificat, meseria frezor-rabo-
lor . La cîteva zile, revista Orizont
îmi publica altă povestire../' Luc.
12 V 79 p. 3 (din frezor -f- rabcn
tor).
Frîgocflm s.n. „Numele întreprin­
derii este el însuşi semnificativi
((Frigocom ». Frig pentru cerinţele
comerţului." Sc. 14 I I I 63 p! 1
(din frig -f com[e)f\).
front s.n. (arh.) — Plan vertical
care coincide cu alinierea căii de
circulaţie — „La parterul blo­
cului din calea Victoriei 60 —64
se asigură—prin reamenajare — un
front atractiv de expunere a sto­
felor de calitate superioară, trico­
tajelor şi lenjeriei fine, articolelor
de marocliinărie." R.l. 20 V III
77 p. 3. „Imaginea globală ce se
va realiza va fi aceea a unui
sistem de străzi de mare capaci­
tate (35—80 m- între fronturile
construite) cu legaturi funcţionale
clar conturate." R.l. 10 X 78 p. 2
(din ir. front; L T R ; D E X , DN3).
îrotS adj. inv. (text.; franţuzism)
— Care absoarbe apa—„Este vorba
frote
fle şosete, ciorapi trei sferturi din
ţesătură frotâ din bum bac, p.n .a,.
lină pură/' L B . 30 I V 74 p. 3
(din fr. froite).
îrotir adj. înv. (text.) „Ţesături
frotir... sînt ţesături speciale din
bum bac c a re ’au proprietate de a
absorbi apa. E le sîn t folosite în
ipecial pentru prosoape, h alate
de baie/1 Sc. 29 V 62 p. 2 (cf. fr.
froite ) .
frucâdă s.f. — B ău tu ră răcoritoa­
re — „Băuturile denum ite Frn co­
la şi F n ica ăa, produse ale în tr e ­
prinderii industriale locale din
Braşov. Fru cola conţine printre
altele cafeină, fo sfo r'şi vitam ina
C. J Frucada este un extras din fructe
citrice care conţine in treag a grupă
de vitam ină C." Sc. 6 I X 66 p. 2
din fruc\f] + -adă, după modelul
(ui citronadă; Graur C. 63).
Irucola s.f. 1966 — B ău tu ră răco­
ritoare — v. fru c a d ă ; v. şi Sc. 19
II 81 p. 2 (din frulct) -f cola,
după modelul lui coca-cola).
frusteţe s.f. — Sim plitate — „Sen­
tim entul pur, care vibrează în
lucrările sale uneori cu gingăşii şi
tim idităţi sufleteşti autentice, al­
teori cu frusteţi şi decizii -?ag-pe-
dagogice." Cont. 4 V I I I 67 p. 4
(din frust -f- -e(e; DN3).
funcţionalitate s.f. — însuşirea de
& fi funcţional — „O m enţiune
specială pentru funcţionalitatea
«xpresivă a decorului." Cont. 6
IV 62 p. 4 (din fîtncţicnal 4*
-tlaie; T h . H ristea în BÎT 3/76
f . 2 0 —21).
22G
îtinky s. 1979 (m uz.; cuv. engl.)
— S til „neîngrijit" de interpre­
tare instrum entală a blues-ului,
apărut pe la m ijlocul anilor
'50 - v. soul (B D 1959; D J ) .
fu rajă vb. I 1974 — (Despre
animale) A hrăni cu furaj — v.
ăezbalotare (din ft ir a j; V. Gutu
Rom alo C.G. 2 3 2 ; DN3 — alt
sens).
fiistă tub sint. s. „Prim a şi cea
mai im portantă relatare ă revis­
telor de specialitate se referă la...
fuste, dar nu la orice specimen
din această foarte largă scrie de
produse vestim entare, ci doar
la aceea denum ită fu stă tub. Se
numeşte în acest prozaic fel pen­
tru ca este dreaptă, are forma
unui burlan, după cum se exprim ă
în mod tendenţios m aeştri ai
pixului cu pastă*; femeile" slal>e
folosesc modelul fustă-Uib strînsă
în talie doar cu u n elastic."
Săpt. 26 X I I 75 p. 8 (din fu stă +
tîib).
fuşerăi s.n. — înşelare, faptă
ilicită — „Observînd fa p ta ilicită
a lui Gh. T ., C .S., un a lt munci­
tor, în loc să denunţe ilegalitatea,
şi să ia atitudine fa ţă de abaterile
acestuia, s-a oferit sa-i ia c ă rost
de un nou client pentru viitorul
<(fuşerai»... E i bine, la întoarcere,
unii se dovedesc foarte «strîngă-
to ri» ; aproape Silnic aduc cu ei
cîte cev a: un cărucior de aragaz
sau o jardinieră, xxn to c de u şă
— da, da, nu v ă m iraţii un
transform ator, o ram ă de acvariu
sau, pur şi simplu, o foaie de
227
tablă. Sînt «fuşerate», cum se
mai spune. Lucrări executate... în
întreprinderile în care lucrează
cei cîţiva «strîngători &, materiale
scoase ilegal din unităţile îţi
cauză." Sc. 5 I X 75 p. 2
(cf. germ. Fuschelci, Phiischerî
GWDS; A. Beyrer în SCL 5/76
p. 537).
fuşerâ vb. I 1975 — A lucra
ilegal — v. fuşerai (din fuşerai).
fuşerî vb. IA7 — Frunzări — „O
nouă carte ce nu se poate fuşcri,
ea cerîndu-se citită cu creionul
în mînă../* Săpt. 1 X I I 78 p. 10
(din fu§erai).
futurologie
futurologie s.f. „Se naşte sub
ochii noştri o nouă ştiinţă —
— ştiinţa previziunii, ştiinţa vii­
torului (fuiurologia) — s^inţa
despre legile şi metodele progno-
zării sociale." Cont. 2 I I 6S p. 1,
„O nouă ştiinţă; fuiurologia. în
nnele ţări, au luat fiinţă institute
pentru cercetarea sistematică &
condiţiilor tehnologice şi econo­
mice din următoarele două ultime
decenii ale secolului X X . Fuiuro­
logia , ştiinţa prevederii progre­
sului ştiinţific, cîstigă tot mal
mult teren." R . lit/26 I I 70 p. 23
(din fr. futurologie, engl. fu iu ro-
logy, germ. Futurologie; BD 1968,
DMN 19GS; Th. Hristea în LH
3/72 p. 191; DN3),
 DICŢIONARELE ALBATROS
G
gabarftic, -ă adj. — In ceea ce
priveşte gabaritul — „F oarte
greu sesizabilă, diferenţa gabari-
tică între m otoarele din imagine
(asincrone de 3 kw şi 3 000 turaţii/
min.) există/* R.l/ 13 I 77 p. 3
(din gabarit + -ic)>
gâdget s.n. — O biect mic, amu­
zant şi, uneori, p ractic — „Nu­
mărul gadgets-urilor de speciali­
tate sporeşte ceas de ceas şi în
proporţie geometrică/1 Cont. 27
X I 70 p. 5. „R ev ista a găsit o
formulă publicistică inedită, fie­
care număr oferind un aşa-num it
gadget, un dispozitiv-surpriză, pe
care cititorii urmează să-l mon­
teze singuri, stim ulîndu-li-se ast­
fel pasiunea pentru tehnică/* Sc.
7 I 76 p. 6. „...decorurile (N .E.)
cu odăi subtil particu larizate —
«grangurele» cu sufragerie flo­
rentină şi fotolii de piele «garni­
tură de ocazie»; gadgeturile, bor­
cane de iaurt şi răvăşeala din
odaia băieţilor; posterul şi fara-
fastîcurile din odaia tinerei bla­
zate/* R .l. 3 IV 78 p. 2 ; v. şi
Cont. 29 X I 68 p. 11, story, $u-
perm an (din engl., fr. gadget;
P R 1946, L I I ; DN3).
gafâ vb. I — A rata, a face o
gafă — „Dem. Rădulescu ne-a
oferit o m ostră de felul cum se
poate g a fa chiar şi la examenul
de actorie al oricărei şcoli popu­
lare de artă pentru amatori/* Sc. t.
11 I 72 p. 4. „Răducanu
gafează cu im atu ritate inadmisi­
bilă în situaţii cînd nimic nu-1
justifică/' Luc. 18 X 78 p. 7 ; v.
şi autogol (1969) (din fr. gaffer),
gagarinit s.n. (mineral.) — Specie
de mineral — „De curînd un co­
lectiv de geologi sovietici a desco­
perit un nou m ineral, care conţine
elem ente din grupa păm înturilor
rare (ceriu, erbiu, lan ten, eu r opiu)
existente în can tităţi infime. Geo­
logii au h otărît să dea noului
mineral numele de gagarinit, în
229
cinstea primului cosmonaut, Iuri
Gagarin." Sc. 19 V III 61 p. 3
(din rus. gagarinit; FI. Dimitrescu
în L R 2/62 p. 137; DN3).
gâlben-roşî6tlc, -ă adj. — Galben
cu reflexe de roşu — „într-unul
din cartierele Hollywood-ului a
fost construit un turn de oţel
galben-roşieiic avînd înălţimea de
65 de picioare." Mag. 12 X I 66
p. 4 (din galben -J- roşielic).
gale s.n. 1976 — Vas de flori
ornat după stilul Liberty de la
începutul secolului al X X -lea —
v. hochemail v. şi R.l. 24 I X 79 p. 4
[scris şi galii; pron. şi galeii]
(cuv. fr, de la numele lui E.
Galle, pictor de vase cu flori în
stilul Liberty).
galoşât, -ă adj. — Asemănător cu
galoşii — „Din păcate, ghetele
galoşate pentru femei nu puteau
fi procurate decît de cumpărătoa­
rele care purtau numere pînă la
38." I.B . 22 X 75 p. 2 (din galoş-*r
-a/).
gamaglobuHna s.f. (biol.) — Pro­
teină din plasma sanguină a per­
soanelor imune — „Medicii aştep­
tau reacţiile — febră, schimbarea
coloritului pielei, tulburări diges­
tive etc. — şi începeau «trata­
mentul »: injecţii, în doze variate,
cu gama-globulină. Comportarea
organismului copiilor-cobai era
înregistrată cu maximum de ri­
goare ştiinţifică." I.B . 31 V 67
p. 4 ; v. şi R .l. 2 X I 79 p. 6 (din
fr. ganwiaglobuline; P R 1959;
DZ; D E X , DN3).
gangsterlsc
gâtnă s.f. — Ansamblu de elemen­
te de aceeaşi natură sau cu aceeaşi
destinaţie — „Produsele cosmetice
din gania «Bellatrix » [sînt] realizate
după o formulă originală româ­
nească." R.I. 3 I I I 77 p. 5. „Alte
noutăţi: gama de cosmetică deco­
rativă «Ada», conţinînd fond de
ten, tuş de pleoape, ruj de buze în
25 de nuanţe, gama de cosmetice
pentru bărbaţi «Farmec-Select»
care cuprinde creme de ras, apă
de toaletă, deodorante, loţiuni,
apa de toaletă supraconcentrată
«Revin»." R.l. 3 V III 78 p. 5; v.
şi linie, sinterizat, tipodimensiitne
(1967) (din fr. gamme; DMN
1959; DN, DN3 — alte sensuri,
D E X ).
gang s.n. (americanism) — Bandă
de răufăcători — „Tot ea a fost
amantă de şef de gang (Robinson
din «Kid Galhad»), dar şi fată
de milionar." R. lit. 23 X I 78
p. 17; v. şi 1 X I 79 p. 17 (din
engl. americ. gang; cf. fr. gang;
DMN 1964, CO; D.Am.; DN3).
gangsterGsc, -ă adj. — De gang­
ster — „Este filmul unui regizor
care îşi iubeşte concetăţenii fle­
cari şi gălăgioşi, naivi şi uşor
ridicoli în patetismul lor agresiv,
copii teribili ai unui oraş pestriţ
si colorat; comici în veleităţile
lor agangstereşti»." Cont. 20 1X 68
p. 5. „Ziarul «Mainichi Shimbunt
relevă... că în Japonia acţionează
2 700 de bande gangstereşti, cu un
«efectiv» de circa 150 000 d e’
oameni." I.B . 6 V II 74 p. 8 (din
gangster ^ -55c).
g ara jist
g arajist s.m. — P roprietarul uimi
g a ra jj specialist în repararea au­
tom obilelor — „O fetiţă dintr-o
fam ilie de garajist versaillez ;a
fost răp ită." R . lit. 21 X 76 p. 22
[scris şi gar.agist] (din fr. garagis-
te).
gastarbeiter s.m. (germanism)
— Muncitor .(în R .F . G.}~de origine
străină — „Nimic m a i jaln ic
decît promenadele gastarbeiterilor
prin faţa lungilor şiruri de vitrine
ale Frankfurtului." F I. 19 V 77 p.
20; şi -Sc. 18 I I I .'81 p. 6 £pron.
gastarbdiiăr'] (din germ ., engl. Gast-
arbeiter; B D 1970, G W D S :1975).
gastroenterol6g s.m. 1977 {med.)
— Specialist în gastroenterolo­
gie — v. nctirotmnsmiţător (din fr.
-gastro-en tSrologue ; P R 1 9 5 0 ;
DN3).
«;astrosc6p s.n. 1964 (med.)
— A parat cu ajutorul căruia se
exam inează stom acul — v. eso -
fagoscop (din fr. gasfroscqpe ; FI.
Dimitrescu în R R L 1/69 p . 5 ;
CO; DM, D T ; D E X , DN 3).
gatopârd s.m., (zool.)— Ghepard —
„ în grădina zoologică . se .aş­
teaptă trei pui „de galopară veniţi
la noi dc curînd." Cont. .26 IX"*74
■p. 2 (din it. gattopardo; D E I ) .
gautisţ, -ă a d j.— P artizan al
doctrinei generalului de Gaiille —
,,1 ntreba r e : D ac ă con sider a ţi,
domnule -preşedinte, că democra­
ţiile occidentale se află ‘i n tr-o
criză şi dacă ~putem conta pe o
dezvoltare în sensul gaîtlist?" Se.
230
23 I I I 74 p. 5 [scris şi gaullist/
pron. golist] (din fr." gau llisie;
P R 1945).
gaură neagră sint. s. (astron.)
„Printre -sursele de raze X figu­
rează quasarii (aştri ^gigantici ce
em it o ca n tita te cie energie echi-
v âlen tă cu cea *a mai m ultor sute
de galaxii), puls arii (resturi ale
unor stele neutroni ce), şi aşa
numitele găvri negre (corpuri ce­
reşti masive, invizibile, cu o forţă
de gravitaţie a tît de “m are, îneît
ea absoarbe şi lu m in a);" R .l. 14
X I 78 p. 6 (din gau ră + neagră ,
după engl. blach fo/^; B D 1970).
gavâj s.n. — H rănire cu ajutorul
sondei gastrice — „La secţia de
im aturi, copiii sîrrt alim entaţi
prin g av aj ... (lapte de m ama
introdus în stom ac cu ajutorul
unor sonde su bţiri)." Sc. 12 I I I
•*61 p. 2 (din fr. gavage; F l. Dimi­
trescu în L R 2/62 p. 137; D M ;
DN3).
gazoanalizatdr s.n. (tehn.) — Apa­
ra t care are proprietatea de a
analiza gaze — „Ing. ’T. cerce­
te a z ă proprietăţile unor gaze la
gazoanalizator — aparat care se
fabrică în serie la X eningrad."
Luc. 15 X I I 60 p. 12 (din gazo-
+ an alizator; :F C I 135, 136; F l.
L>iruitrescu în L R 2/62 p. 137-
T>N3).
gazohâl s. sg. ta n t. „Peste şase
milioane de automobile sînt ali­
m entate în această ţară [Brazilia]
seu gazohdl — u n nou com bustibil
alcătu it din 85 .de 'p ărţi benzină
231
şi restul alcool etilic." R.l. 28 V II
79 p. 6; „De la whisky la gazol"
R.l. 18 V I 80 p. 5 [şi gazol] //din
gaz + [alco\]iolll'.
gazonât, -ă adj. — Acoperit cn
gazon — „Pe terenurile gazonate
de la «Ivooyong Park» din Mel-
bourne au început întrecerile cam­
pionatelor internaţionale de tenis
ale Australiei." R.l. 28 X I I 74
p. 5 (din gazona; D T ; D E X ).
gărâr s.m. — Susţinător al clu­
bului sportiv Rapidul; rapidist —
„O armată de gărari s-au dus
pe Giuleşti sa aplaude cu palmele
înmănuşâte." Cont. 22 I I 63 p.
2; v. şi#Luc. 26 V II 67 p. 2 (din
gară + -ar).
găsdlniţă s.f. — Situaţie de efect,
folosita de obicei într-o operă
literară — „Aşa că toate găselni­
ţele stilistice sînt vînate din zbor
şi întrebuinţate în serie epide­
mică. A bîntuit cu frenezie gripa
«exhaustivului ». E la modă acum
cuvîntul «încărcătură». Nu mai
există articol lipsit de această
încărcătură." Săpt. 2 I X 71 p. 14.
„Vă recomand să ascultaţi cu
atenţie, la radio sau la televiziune,
cîntecul «Ce vrei. să faci din
mine?» interpretat alarmant de
des, c? o piesa de mare «găselniţă
cum zic unii textieri." Săpt. 19
X I I 75; p. 7 (din găsi 4- -elniţă;
cf. fr. iroitvaiUe; Graur Ci 43;
Al. Graur ne-a comunicat că a
fost folosit pentru prima oara de
Barbu Lăzăreanu acum circa 50
de ani).
geocoroână
geam-Iuncfă s.n. 1977 — Geam
din spate la automobile — v.
dezaburizare (din geam + lunetă;
cf. fr. lunetie „vitre arriere d’une
automobile; P R sec. X X ).
g£menî-duM6fi s. pl. tant. — Ge­
meni pereche — „Conform acestor
date, în intervalul amintit 1SS2 —
1972, în Bulgaria s-au născut
peste 30 000 de gemeni-dubleţi,
peste 4 000 de gemeni-tripleţi şi
92 de cazuri s-au născut qua-
drupli." Sc. 15 X 78 p. 5 (din
gemeni -f- dubleii).
gemeni-tripleţi s. pl. tant. 1978
— Trei gemeni — v. geme ni-du­
bleţi (din gemeni 4* iriplcii).
geocancerologie s.f. (med.) „Geo-
cancer ologi a. Ultimul număr al
revistei «Impact», editata de
UNESCO, prezintă o nouă disci­
plină ştiinţifică — geocancerologia
şi primele rezultate obţinute de
specialişti în acest cîmp de preo­
cupări. Numeroasele studii asupra
evoluţiei cancerului au pus în
evidenţa interdependenţa care
există între această boală, modul
de alimentaţie şi climă... Astfel,
a apărut geocancerologia, în al
cărei domeniu continuă stadii şi
cercetări asidue." R.l. 12 I 77 p. 6j
v. şi Sc. 23 I X 80 p. 5 (din fr.
giocancirologi e) .
geo coroană s.f. (astron.) — Co­
roana pămîntului — „în timpul
zborului rachetelor cosmice so­
vietice a fost descoperită <ţgeoco-
roanat> ionizată a Pămîntului.'
g eo co ro ân ă
Sc. 18 I I I 64 p. 3 //din geo-
coroană//,
geodiflfimic, -ă adj. (geol.) — Care
aparţine geologiei dinamice —
„Oceanologii sovietici care au
studiat vrem e de cîţiva ani zona
nordica a A tlanticului — în
cadrul programului internaţional
«Proiectul geo dinamic))... au ajuns
la concluzia că fundul Oceanului
A tlan tic... reprezintă un fost con­
tin en t." Sc. 8 X I 74 p. 6 . „Im ­
plicaţiile tehnicii plăcilor sînt de
o covîrşitoare im portanţă teore­
tică şi practică, ultimul aspect
fiind subliniat de descoperirea
unor strînse relaţii între fenome­
nele geodinamice preconizate de
noile teorii şi acumularea de hi­
drocarburi şi zăcăm inte m etali­
fere." Cont. 10 I I 78 p. 5 (din fr.
glodynam iqnc , engl. geodynam icj
CO; L T R ).
geoecologfe s.f. — Ecologia pă-
mîntului — „E suficient să enu­
măr tem atica acestui a tla s: geolo­
gie, clim ă, ape (ape subterane,
lacuri ş.a.m .d.), soluri, vegetaţie,
faimă şi geoecologie; istorie, topo­
nimie, etnografie." Sc. 23 I I 75
p. 1 //din geo - - f ecologie //.
geografie-biologfe s.f. — Geogra­
fie şi biologie — „Toate sînt
construite în atelierul şcolii de
către elevi şi m aiştri, sub îridru-
marea profesorului de geografie -
biologie S.V .Z . R ezultatele obţi­
nute de micii cercetători ai cer­
cului de geografie-meteorologie
n-au întîrziat sâ depăşească gra­
232
niţele şcolii." Sc. 2 X 73 p. 4 (din
geografie + biologie).
geograf îe-meteorologfe s.f. 1973
— (Cercetare de) geografie şi me­
teorologie — v. geografie-biologie
(din geografie -$• meteorologie).
geomagnetic, -8 adj. — Care
aparţine geomagnetismului —
„Astronomul sovietic E.M . a emis
ipoteza că schim bările de presiune
atm osferică pot fi prevăzute pe
baza furtunilor geomagnetice ." R .l.
12 I 78 p. 6; v. şi 30 X I 79
p. 6 (din fr. gâomagnitique , engl.
geom agnetic; P R 1962, CO; L T R ;
D E X , DN3).
geometrizâ vb. I — A da o formă
geometrică — „Sîn t foarte curios
să văd, peste un an-doi, dacă
M.M. va mai semăna aşa de exas­
perant cu M.C. cum seamănă azi
(Vînătoare de urşi), dacă M .P.,
ieri geometrizînd pe romburile
pălim arelor olteneşti, va mai pas­
tişa nudurile lui M ." Cont. 17 II
67 p. 7 (cf. fr. gâometriser; engl.
to geometrize; DN3).
geometrizâre s.f. (fig.) — Aran­
ja re geometrică — „Regizorul
M.M. împreună cu trei tineri
absolvenţi ai I.A .T.C . au gîndit
piesa lui R .S . într-un sens ritu a­
lic, al unei geometrizări pregnante
a tensiunii dram atice." Luc. 23
I X 78 p. 4 (din geom etrizâ; DN3).
geo-oceanografîe s.f. (geol. m ar.)
„Cu ocazia vizitei sale în. ţara
noastră, oceanograful L .D ., că­
ruia i se atribuie inventarea ter­
233
menului de gco-oceanografie, a
răspuns solicitării.noastre de a ne
vorbi despre unele probleme gene­
rale legate de cercetările de geo­
logie marina." Cont. 21 V 71
f.p. (din fr. gâo-ocianographie).
geosincrân, -ă adj. „Heliocentra-
leîe circumterestre prezintă un
deosebit interes în condiţiile ac­
centuării crizei energetice la nivel
mondial... Satelitul plasat pe o
orbită geosincronă, staţionară în
raport cu Pămîntul, ar produce
energie electrică din razele solare
recepţionate. Energia va fi trans­
misă pe Terra sub formă de
microunde, către un receptor spe­
cial, cu un diametru de circa 11
km, care are rolul de a reconverti
undele în electricitate." Sc. 23 II
78 p. 6; v. si R.l. 29 VI 81 p. 6
(din engl. geosynchronous [orbit];
BD 1968).
geostaţionăr, -ă adj. (astr.)
— Cure se roteşte odată cu Pămîn­
tul — „La 16 mai urmează a fi
lansat, la Cape Canaveral, primul
satelit meteorologic geostaţio-
R.l. 10 V 74 p. 6. „Trans­
misiunea a avut loc cu ajutorul
satelitului geostaţionar american
1 ntelsat I.V.A." Sc. 8 V I 78
p. 6. „Să ne imaginam o staţiune
spaţială care funcţionează pe o
orbită geostafionară, cu alte cu­
vinte la o distanţă de 35 800 km
de Pămînt." Sc. 29 I I I 79 p. 5;
v. şi avion-loborator» (din fr. gio-
siationnaire; cf. engl. geostationary;
PR 1966, BD 1968; DN3).
geriatrie
geotlhnic, -ă adj. 1979 — Privitor
la stabilitatea şi la rezistenţa
terenurilor — v/ vibroforcză (din
fr. giotechnique; P R 1967; DN3).
geotlrmic, -ă adj. (geol.) — Care
aparţine căldurii din scoarţa pă­
mântului — „înseamnă că foarte
aproape există surse geotermice —
pe care trebuie să le identificăm
şi să le folosim. Nu neapărat
pentru centrale electrice, dar ne­
apărat pentru încălzit." R.l. 25
X I 73 p. 3. „Energie gcotermică.
Căutînd petrol, sondorii din Da­
nemarca au descoperit o altă
preţioasă resursă: apă caldă de
peste 80°C." Sc. 2 X I 77 p. 6.
„Comisia pentru energie electrică
din Mexic a anunţat începerea
exploatării unei zone cu potenţial
geotermic, descoperită recent ’ în
statul Michoacan." R.l. 3 V II 79
p. 6; v. şi Sc. 21 X I I 78 p. 6,
geotermometru (din fr. gâothermi-
que, engl. geothermic; CO, DMC
1964; D .'M in.; D EX).
geotermometru s.n. (geol.) „Insti­
tutul de geologie şi geofizică a
realizat «geotermometrul» GTE-40
d, un termometru electronic, cu
citire directa, portabil, destinat
prospecţiunii geotermice de mică
adîncime. Utilizarea aparatului a
dat rezultate bune în investigarea
directă a zonelor geotermale cu
manifestări de suprafaţă." R.l. 28
I I 78 p. 5 (din geo- -f- termometru).
geriatrie s.f. (med.) „Geriatria, sau
într-o accepţiune mai largă, geron-
tologia clinică, se ocupă cu pre­
venirea, terapia, supravegherea
g e ria trie
continua şi readaptarea la viaţa
socială a vîrstnicilor şi bătrînilor"
Cont. 15 V I 79 p/ 7 (din fr.
geriatrie; P R 1961; D E X , DN3).
geroîgiSnă s.f. (med.) — R am ură a
medicinei care se ocupă cu mo­
dul de v ia ţă raţional al b ă trîn i­
lor. — „ F a ţă de eforturile din ce
în ce m a i’ m ari pe care le fac
statul şi partidul nostru în dome­
niul profilaxiei şi terapiei îm bă-
trîm rii, cred că "trebuie să acor­
dăm, în activ itatea de educaţie
sanitară, mai m are atenţie pro­
blemelor de geroigienă. Organiza­
rea unor «sfaturi de geroigienă »
ar Ci o cale dintre cele mai bune
pentru a da indicaţii şi a prescrie
tratam entul individual necesar."
Sc. 28 I I 76 p. 2 ; v. şi bioritm
//din gero - „bătrîn" + igienâJJ.
gerontolfig s.m. 1978 (med.)
— Specialist în gerontologie — v.
vasopirină (din gfr. gironiologtie;
P R 1965).
gerontol6gîc, adj. (med.) — De
gerontologie — „ în cursul experi­
m entelor efectuate la In stitu tu l
gerontologie din K iev s-a reuşit
înlăturarea din m olecula complexă
a. acestui hormon a unui amino-
acid." Sc. 9 X I I 78 p. 5 (din
gerontologie -f* -ic).
gerovital s.n. (farm.) „Gerovital şi
A slavital reprezintă un domeniu
de prim ă dimensiune al contri­
buţiilor româneşti/1 Cont. 15 V I
79 p. 7 ; v. şi Sc. 1 X I I 79 p. 3
(din gr. geroh + - vital ; cf. engl.
gerovital; B D 1970; L T R ; cuvîntul
este mai vechi)»
234
gerovitalizât, -ă adj. — T ratat
cu gerovital — „Profesoara Aslan
nu consimte să dea decît numele
unuia dintre iluştrii săi pacienţi:
Miguel An gel Asturias, laureat al
Prem iului Nobel de literatură,
care a autorizat-o să-l citcze.
Celelalte •celebrităţi «geroviiali -
zate » sîn t însă adesea evocate de
ziarişti şi în je t society, unde,
cum ' to ată lum ea stie, se vor­
b eşte..." Cont. 1 I I I 74 p. 11 (din
gerovital).
gestionâr-coniâbi!, -ă adj. — R e­
feritor la gestiune şi la contabili­
ta te — „Celor care gospodăresc
averea obştească li se cere să
m anifeste exigenţă, com petenţă
şi răspundere. De aceea nu putem
trece cu vederea multe nereguli
ce există în ţinerea evidenţelor
gestionar-contabile privind masa
lem noasă rezultată la exploatare,
abuzurile ce-şi fac loc cu prilejul
valorificării producţiei obţinute."
R .l. 14 X I I 71 p. 2 (din gestionar
+ contabil).
gestionâr-depozit s.m. — Gestio­
nar de depozit — „în sectorul de
aprovizionare — total 30 de lu­
crători auxiliari, din ca re : 8
gestionari^depozite, 10 m anipulanţi
de m aterii prime ş.a." Sc. 27 V II
77 p. 1 (din-gestionar [de] depozit).
gestionâr-îndruniătfir s.m. — Ges­
tionar cu funcţia de îndrum ător —
„Fostul gesiiondr-îndnimâtor la
întreprinderea de plante medici­
nale Oradea este chem at în faţa
ju stiţiei pentru delapidare prin
fals a peste 200 000 lei." R .l. 7
235
VIJ 71 p. 2 (din gestionar -f în­
drumător).
gestionâr-remizier s.m. — Gestio­
nar carc ia în remiza o unitate
comercială — „Dirccţia dc poştă
a municipiului Bucureşti anga­
jează factori distribuitori de presă
pe autofurgonete ale G ETA X
şi gesîionari-remizieri la chioşcu­
rile de difuzare a presei/' I.B .
23 V II 69 p. 3 (din gestionar -h
remizier).
gestuâl, -ă adj. — Care se face
prin gesturi — „Fotoliul, cînd ne­
gru in lumină, cînd unicul lucru
luminat în întuncric, se opunea,
prin imobilitatea lui, mobilităţii
exprimate gesiual si verbal şi, în
acelaşi timp, o potenţa, o reliefa
sensibil/4 Cont. 4 V ili 67 p. 6 (cf.
fr. gesturi; P R 1945; DN3).
getaxist s.m. — Şofer de stat,
conducător de vchicule GETAX —
„AI doilea şofer s~a consultat
cu al treilea. Nu ştiau. Au inter­
venit şi alţi geiaxişti." Sc. 4 VI
63 p. i (din get ax -ist).
gheriser s.m. — Persoană care
exercită profesiunea de medic
fără a avea studiile necesare;
tămăduitor — „Anunţind public
aceste constatări, profesorul P.M.
de II» Universitatea Louvain a
adăugat că dacă în medicină
i'ghcriscrii» sînt şarlatani, în ilu­
zionism sînt în schimb maeştri
cu totul remarcabili/* R.l. 21 X II
76 p. 6 (din fr. guârisseur).
ghtd-interpr£t s.m. —Ghid care asi­
gură şi traducerea explicaţiilor —
gigantism
„Concurs pentru selecţionarea
de ghizi-interpreţi/' I.B . 31 I 73
p. 3 (din ghid -f- interpret; cf.
fr. guide-inierprete; DMC 1973).;
ghiurza s. (zool.) „în mica loca­
litate Badhîz din Ivirghizia s«
află una din fermele de şerpi ves­
tite din Uniunea Sovietică. Aici
sînt îngrijite circa 250—300 do
cobre şi un soi special de năpîrcl
extrem de otrăvitoare, denumite
ghifirza:* Sc. 16 X I 75 p. 6 (cuv*
ld r glii z).
giăcă s.f. „Pornind de la tradiţio­
nalul jeons — ei vor realiza/pa
lîngâ veste, fuste, salopete, giace,
short-uri etc., alte noi vestminte
variantă-jeans pe care deocam­
dată le ţin secrete şi din motive
de business şi pentru că le voy
lansa într-o paradă-mamut,
carc, după spusele lor, va eclipsa
tot ce se cunoaşte a Si fost vreo­
dată paradă de modă/' Săpt. 10
I I I 78 p. 10; v. şi R.l. 9 I 81 p. 4
[şi geacă] (din it. giacca; Tli.
Hristea în R. lita 25 X 79 p. 8),
giga fân s.n. (fiz.) — Difuzor
foarte puternic — „...participanţii
la trafic se vor orienta şi vor
respecta semnificaţia indicatoa­
relor rutiere, a luminii semafoa­
relor electrice, a indicaţiilor şi
recomandărilor pe care agenţii de
circulaţie le adresează prin giga -
foane.“ R.l. 22 I I 78 p. 5 (din fr%
gigaphonc; L T R ; DN3),
gigantism s.n. — Caracterul a
ceea ce este gigantic — „După ce
marile şantiere navale ale Înmii
gigaiitism
s-au m olipsit de gigantism , au
început să fie lansate la apă nave
uriaşe." R .l. 22 IX 67 p. 6 (din
fr. giganiism e; DMN 1966; DEX,
DN3).
gîfân, -ă adj. 1973 (livr.) — De
ţigan, ţigănesc — v. antiveâetâ;
v. şi R . lit. 25 X 79 p. 22 (din fr.
gitân, sp. gitano; DN, D E X —
a lt sens, DN3).
g iu v aerg ereâsă s.f. — Fem eie care
se ocupă cu arta giuvaergeriei —
„Ca G .R . trad iţia a fost călcată
(prima ghivaergereasă).“ I.B . 4 X I I
65 p. 1 (din giuvaerger\ie\ +
- e a s â ; term enul este probabil
m ai vechi).
gîvrât, -ă adj. — Ca acoperit cu
gheaţă — „ E x istă pentru geamu­
rile givrate o gamă întreagă de
desene £i culori... în realitate însă,
aici găseşti doar verde cînd ţie îţi
trebuie alb si dincolo are doar
geamuri în patrătele cînd tu vrei
model «gheaţă»/7 R .l. 13 X I 75
p. 2 (cf. fr. givri ).
gîtufre s.f. (circ.) — îngreunare a
circulaţiei publice — „ în fiecare
dim ineaţă e aşa. S în t gîtuiri pe
linie. în treb a ţi pe controlorii de
la capetele de linie/' Sc. 3 X I 78
p. 4 (din gîtu i; cf. fr. embou-
teillage).
g lacio lâgs.m. — Sp ecialist în
studiul gheţarilor — „P e drumul
înzăpezit înainta un «vezdehod»
îndrum at de glaciologul A .K .“ Sc.
37 I I 62 p. 4, v. şi 2 X I 79
p. 5 (din fr. glaciologue; P R 1950;
236
FI. Dimitrescu în L L X/65 p*
2 4 0 ; D E X ).
glacionaiit s.m. — Navigator
printre gh eţari; specialist în gla-
cionautică — „A ctiv itatea ştiin­
ţifică a glacionauţilor va consta-în
studierea gheţarului, efectuarea
de fotografii şi filme, de m ăsură­
tori ale radioactivităţii, prelevarea
de eşantioane si înregistrări so-
nore/‘ Sc. 4 X I 72 p. 6. „Trei
tineri francezi consideraţi primii
nglacionauţi » fac o interesantă
experienţă într-o fisură a gheţa­
rului Argentiere din Alpii fran­
cezi. Argentiere a devenit leagă­
nul unei profesiuni ştiinţifice —
glacionautica/' Mag. S I 74 p. 3
//din glacio- + - nautjj .
g la c îo n a u tic ă s.f. 1974 — Disci­
plină care studiază gheţarii — v.
glacionaut // din glacionaut
-icăjj.
glicer61 s.n. — Glicerină — „Dr.
J.D . de la U niversitatea din
Illinois, a an un ţat că a descoperit,
o legătură dintre substanţa denu­
m ită glicerol — un alcool dulce
care se găseşte sub formă naturală,
în m ici can tităţi, în componenţa
sîngelui — şi fenomenul m etabo­
lismului/' Sc. 28 X I I 77 p. 5
(din fr. g lycirol; DM, D C ; DN3).
glîniGe s. pl. ta n t (geol.) „Glimee
este un termen ştiinţific pătruns în
toate atlasele de geomorfologie din
lume. E l a fost propus pentru prima
d ată de geograful român Tiberiu
Morariu, la New Delhi, [1967], în
cadrul lucrărilor Comisiei interna­
237
ţionale de studiul versanţilor.
Glimee înseamnă dîlme, văluriri
de teren şi acoperă ca sens ştiinţific
o descoperire românească de excep­
ţie: terenurile provenite din alu­
necări pot prezenta stabilizări cu
valoare economică certă.1‘ Cont.
6 V II 79 p. 5. (cuv. pop. din fa­
milia s. gilmâ devenit ştiinţific).
glucolâct s. „Şi cum întrebarea dv.
a vizat grupa produselor pentru
copii, aş vrea să amintesc ră la
cele două sortimente noi de pro­
duse lactate — gluvilact (ghicoză
şi vitamine) şi glucolâct, apărute
în magazine în luna septembrie,
se va adăuga în curînd laptele cu
dextromaltoză în două variante,
destinat copiilor care nu suportă
laptele de mamă/' R.l. 27 X II 77
p. 2 (din gluco[ză] + lact).
glumotecă s.f. — Colecţie de glu­
me — „S. din Dresda, de 25 de
ani, colecţionează anecdote şi
caricaturi din întreaga lume. Re­
colta cu care se poate mindri
după un sfert de veac — o
motecă » constînd din 400 000 pie­
se clasificate ştiinţific, pe teme şi
subteme." Sc. 19 I 78 p. 5; v. şi
Săpt. 12 V 78 p. 2 (din glumă 4-
-tecă, ca în cinematecă, după un
model germ.).
gluvilâct s. „Colectivul fabricii de
lapte praf din Remetea, judeţul
Harghita, a realizat şi iţvtrodus
în fabricaţie noi produse lactate
destinate in special copiilor. aGlur
vilactul»—lapte praf pentru sugari
—este unul dintre aceste produse
mult solicitate". R.l. 27 X II 77
gonflâbil
p. 2 ; v. şi glucolâct (din glu\coză]-\~
vi\ţamina] + -lact).
gnotobio!6gic, -ă adj. (med.) „La
catedra de chirurgie infantilă a
Institutului de medicină nr. 2 din
Moscova s-a construit acum o
aşanumită cameră gnotobiologică
— un izolator în care nu pătrund
microbi, operaţiile putîndu-se ast­
fel efectua în condiţii de totală
asepsie. în cameră se pompează
aer trecut prin filtre speciale,
antimicrobiene. întregul personal
care participă la efectuarea inter­
venţiilor chirurgicale poartă cos­
tume speciale gnotobiologice%care,
de asemenea, acţionează ca o
barieră izolatoare." Sc. 7 V II 78
p. 6 (cf. engl. gnotobiologp/ BD
1970).
gol nlgru sint. s. 1977 (astron.)
— Corp ceresc cu o mare forţa
de gravitaţie — v. quasar (din
gol -f- negru, după engl. black hale;
BD 1970).
gondolă vb. refl. I — A se mişca
unduindu-se — „Dar ideea unei
slujnice îmbrăcate ca la revistă,
gondolhidu-se ca la şantan, făcuid
echivoc cu ochiul este sub orice
critică." R.l. 5 X 77 p. 2 (din
gondolă 4- -a ; DN3 — alt sens)
gond61ă s.f. (com.) — Mobilă
care serveşte Ia prezentarea măr-
furilor intr-un magazin cu auto­
servire — „în acest magazin
gondolele sînt cam înghesuite"
(din fr. gondole).
gonîlâbil, -ă adj. — Care se poate
umfla — „Casa gonflabilă . în
gonîlâbil
Japonia a început producţia în
serie a caselor confecţionate din­
tr-un m aterial p la s tic " gonflabil.
Casa se poate m onta în timpul
record de cinci minute, prin
umplerea cu aer a spaţiului din­
tre pereţi, plafon şi podea." Sc.
4 I X 75 p. 4. „Cateterul are o
extrem itate în form ă de balon
gonflabil care, la o presiune între
6 şi 8 atmosfere, se um flă lărgind
diametrul interior al vaselor san­
guine, pentru a perm ite o mal
bună circulaţie a sîngelui." R .l. 11
I I 78 p. 6 .’ „Cupolă gon flabilă"
Sc. 16 I I 79 p. 5 (cf. fr. gonflable /
DN 3).
gorcpirgesc, -ă adj. — Ca a lui
Gore Pirgu, erou al lui Matei
Caragiale — „Un Thom as Mann,
vorbă gorepirgească, are, de, cali­
tăţile lui/1 R . lit. 12 X I 70 p. 12
(din n. pr. Gore Pirgu -esc).
gospodărie-anGxă s.f. „înfiin ţarea
unor gospo dării-anexe pe lîngă
cantinele întreprinderilor craio-
vene facilitează aprovizionarea cu
legume şi alte produse agro-ali-
m entare a acestora." R .l. 28 IV
74 p. 5. „Creşterea numărului de
gospodării anexe, în vederea asi­
gurării aprovizionării cantinelor-
restaurant. cu carne, legume şi
zarzavaturi din resurse proprii."
R .l. 5 I 78 p. 5 (din gospodărie
-f- anexă).
gospodărie-etalon s.f. 1967
— Gospodărie model — v. sta­
ţie-pilot (din gospodărie etalon).
238
g râ îic -c â d ru s.n. — Grafic cu
rolul de cadru general — „Perioa­
da de practică de patru săptă-
mîni, care se efectua în timpul
vacanţei de vară, acum e s te in­
clusă în cuprinsul anului şcolar.
Au fost aplicate, în acest" sens,
graficele-cadru elaborate de Mi­
nisterul Educaţiei si Învătăm în-
tului." I .B . 4 X 7 6 p. 1 (din
grafic + cadru).
g râ fic-p ro g râ m s.n. — Program
sub form ă de grafic — „Fructele
— munca în livezi după grafice-
program " Sc. 13 X 7 6 p. 3 (din
grafic + program).
g r a f itâ t, - ă adj. 1977 (Acope­
rit) cu grafit — v. aiUobalsam
(din grafit + -ai).
g ra m in â re s.f. „De curînd s-a
pus la pu nct procesul de sidefare
(gr am in are) a plăcilor de m eta-
crilaţi." Sc. 18 V I I I 62 p. 4
(DC).
s.
g ra n d -g u ig n o l (cuv. fr.)
— Teatru de marionete — ce
fără glagorie pare acel boiernaş
care, tam -nesam , pune m îna pe
puşcă şi trage-n oameni ca-n ciori
şi ce figuri de grand-guignol tre­
buie să facă acest a tît de talen tat
M .P. în secvenţele în care aschi­
modia în criză dă foc conacului."
R .l. 7 IV 7 8 p. 2 . „Metafizicul
n-are m ulte asemenea «numere»
în care să se lăbărţeze în kitsch
si grand-guignol ." R . lit. 19 V II
7 9 p. 17 [pron. gran ghinioT\. '
g ra n o d in s.n. „Agricultura noas­
tră foloseşte un nou produs pen­
239.
tru combaterca in aiurii la grîu —
g r a n o d in u î Sc. 22 V II 62 p. 1
(din gran[ulă]).
granulopintorelicf s. "(pict.) „în
holul hotelului «Riviera» din
Mamaia s-a dcschis o expoziţie
de decoraţiuni interioare reali­
zata de G.B., după un procedeu
artistic numit «granulo-pinto-re-
l i e f R.l. 8 1 X 7 7 p. 5. „Granulo-
pinto-rclicf, adică pictura în re­
lief cu granule de marmură, gra­
nit, calcar, etc., constituie o
tehnică plastică cu o prezenţă
relativ insolită pe simezcle expo­
ziţiilor noastre." Cont. 15 VI 79 p.
15 (din£ram//£+ + relief ).
gravitfno s. (fiz.) „Gravitiiio are
masa de repaos nulă şi e cuplat
cu alte particule doar'prin forţa
gravitaţională." Cont. 27 IV 79
p. 7; \\ şi snpcrgravitational.
grădînă-imizcu s.f. — Grădină cu
funcţie dc muzeu — „Mai fiecare
teatru se putea revendica drept
autor (chiar dacă în colaborare)
al unei asemenea manifestări, fie
că aceasta avea loc la Monumen­
tul Eroilor Patriei, sau la Curtea
Vechej 'în grăăina-muzeu «Enes­
eu la Rotonda scriitorilor din
Cişmigiu etc." I.B . 9 V III 75 p. 5
(din .grădină 4* muzeu).
grădină-resiaurânt s i . — Restau­
rant amenajat într-o grădina,
restaurant cu grădină — „în tim­
pul verii c nevoie la Sulina de cel
puţin încă o grădină-restaurant."
grişpandifl
Sc. 26 V III 62 p. 2 (din grădină^
restaurant).
grăniceri vb. IV — A păzi graniţa —
„Jurăm că vom grăniceri..."
emisiune TV din 31 I I I 74 (din
grănicer + -*).
greţuri s. pl. (în sint. a nu avea
grefuri; arg. elevilor) „Elevii noş­
tri n u au probleme, altfel spus,
nu au greţuri, atunci cînd cunosc
bine o* lecţie si pot să răspundă
mulţumitor." 'R. lit. 19 V II 79
p. 9 (din greu + -cată).
gri-argint adj. inv. — De cu­
loare gri carc bate în argintiu —
„Noapte ca stofa gri-argint” Gaz.
lit. 19 V II 62 p. 6 (din gri +
argint).
grM um urhi, -fe adj. — Gri cu
nuanţe fumurii — „Se recomandă
ochelari cu rame subţiri, meta­
lice şi cu lentile gri-fmnuriu —
descins." Săpt. 23 IV 76 p. 8 (din
gri -f fu mur iu).
grile s. pl. tant. (alim.) — Prăji­
turi preparate din cocă şi miere,
alcătuite în formă de #grilă —
„Grilele sînt foarte gustoase."
(formal din fr. grilîe; DN, D EX ,
DN3 — alte sensuri).
grişpandîn s.n. „Se vor produce
de asemenea noi prodnse expan­
date, cum ar fi cartoful gul, griş-
pandinul , rizofulgul simplu sau
cu lapte, experimentîndn-se in­
troducerea mâl aiului instant," R.l.
20 I 79 p. 1 (din griş [ej j
pandlat] + -/»).
g room
groom s. 1979 (cuv. engl.)
— Servitor tînar, în hotele mai
ales — v. supercivilizaţie [pron.
gnwi]
grosplân s.n. (cinem.) — Prezen­
tare cinem atografica detaliată —
„ E primul D a pe carc zugrăvit
în gros-plan , îl vedem în această
tandra si nobilă poveste." R . lit.
4 I 79 p. 17; v. şi Cont. 2 X I 79
p. 19, fon du (1976) [şi gropi an]
(din fr. gros-plan ; DMN 1964).
grupâj s.n. — Ansamblu, grup —
„Un grupaj de povestiri consem­
nează momente din viaţa şi
lupta revoluţionară a tineretului
înainte de eliberare." I.B . 14 V 61
p. 2. „Un grupaj de patru studii
închinate aniversării a 700 de
ani de la naşterea lui Dante
Alighieri." Sec. 20 6/66 p. 18;
v. şi Sc. 16 V 61 p. 2, R .l. 28 I X
78 p. 2 (din grup + - a j ; cf. fr.
groupage; FI. Dim itrescu în L R
2/62 p. 138, I. Iordan în SCL
4/64 p. 40 5 ; D E X , DN3).
guesf-sfars.n. (cinem., teatru ; cuv.
engl.) — Actor in v itat — „Vom
asista la.,, mici medalioane, ade­
vărate bijuterii oferite de «guest-
staru ri ». Mai întîi Radu Beligan
spunînd inegalabil «Angel ra­
dios...» etc., Al. Giugaru, ascul-
tînd «Vocea patriotului naţiona­
le», Ion F in teştean u ". Sc. 16 I I I
79 p. 4 [pron/ ghest-stâr].
guler-glrigă s.n. — Guler din care
se dezvoltă o glugă — „Revenind
240
la genul popular al hainelor de
blană, la scurte, trebuie am intit
că gluga sau gulerul-glugâ, este
m ult utilizat. De asemenea utili­
zate sînt com binaţiile cu piele
sau skay, la manşete, buzunare
sau la încrustaţii orizontale/'
Săpt. 22 X 76 p. 8 (din guler
glugă).
gurii s.m. „Ceva interm ediar între
preot al diverselor secte hinduse
şi preceptor — sau chiar judecă­
tor — guru este o prezenţă pito­
rească între Indus şi Gange...
Guru mai este considerat şi un
intermediar sacru între Dumne­
zeu (Hari) şi oameni. De aceea
cuvîntul giirului este socotit drept
«Adevăr ab so lu t», iar persoana
lui este divinizată." Cont. 13
X I I 74 p. 4 ; v. şi 1 6 X 8 1 p . 12
(cuv. sanscrit; cf. fr. gourou , engl.
guru; P R 1960, B D 1966). ‘
guruism s.m. „Guru-ismul este
doar una din căile pe care se
revarsă azi în Occident o întreagă
avalanşă de curente şi şcoli mis­
tice orientale." Cont/ 13 X I I 74
p. 4 (din guru + Asm).
guvernorât s.n. — Regiune (în
Tunisia) — „Tovarăşul Nicolae
Ceauşescu şi tovarăşa E lena
Ceauşescu şi-au consacrat după-a-
miaza zilei de vineri cunoaşterii
activ ităţii unor principale u n ităţi
economice tunisiene din guverno -
raiul B iz e r ta " Sc. 19 IV 75 p. 2
(din fr. gouvernorat).
 DICŢIONARELE ALBATROS
H
hadr6n s.m. (liz.) — Particulă
elementară — „Recenta descope­
rire vine în sprijinul teoriei privi-
. toare la existenţa particulelor
quarq, •elaborată în prima peri­
oadă a anilor '60. Această teorie
susţine că atomii sînt compuşi
din particule denumite hadroni
caTe, la rîndul lor, sînt Aormaţi
din particulele quarq. Particula
descoperită deţine, totodată, pro-
. prietatea analoga sarcinii elec­
trice, pe care fizicienii presupun
că o vor găsi la unul din cele
patru tipuri de particule, quarq ce
ar putea exista. Proprietăţile par­
ticulelor subatomice n-au putut
fi îrisă constatate în natură/* Sc.
11 VI 76 p. 6; v. şi Cont. 26 V II
80 p. 5 (din engl. hadron; BD
1971).
hadrosâur s.m. (zool.) „Paleonto­
logul american K.H. a anunţat
descoperirea rămăşiţelor unui
cuib de pui de dinozauri, în
apropierea unei ferme din nordul
statului Montana. Fosilele identi­
ficate arată că în cuib trăiau 15
pui de dinozauri, dintr-o specie
denumită «hadrosauri» care popu­
lau regiunea în urmă cu 7 0 —75
milioane de ani/' R.l. 17 V III 78
p, 6 (din engl. hadrosaur; WT).
haiku s.n. — Poezie de tip clasic
japonez, extrem de scurtă — „La­
conismul, economia extremă a
haiku -ului nu poate fi comparata
cu nici o virtute asemănătoare a
vreunei specii lirice europene/'
R. lit. 12 X I I 74 p. 20. „Putem
vorbi despre noi, aşadar, în gra­
iul desenat al unui mare pictor
japonez. Ca în haiku -urile tălmă­
cite, în pendulările cărora legăm
două lumi cu aceleaşi fire ascunse,
din desenele lui I.M\ se poate citi
o poezie a locului şi fizionomiilor
româneşti/' R. lit. 10 IV 75 p. 1;
v. şi 4 X 79 p. 21 (cuv. jap .;
cf. "engl., fr. haîku ; CD; DTL).
hai6s, -oâsă adj. (arg.) — Gro­
zav, nemaipomenit — „Dacă ami-
haios
cu' de la Constanţa are vreo
poantă nouă, te snn din nou şi
ţi-o spun, că stii ce «Jiaios» e
tip u V Sc. 10 X I I 75 p. 2 (din
hai, cf. a fa c c hai de cineva, „a
lua peste p icior"; M. Popescu-
Marin în SC L 3/79 p. 275).
hâldă s.f. — Loc unde se depozi­
tează sterilul — „Anual trebuiesc
scoase din circuitul agricol cîte
patru hectare de teren pentru a
face loc haldelor de cenuşă piri-
tică... şi batalelor de fosfogips."
Sc. 28 V 74 p. 2. „Realizarea de
noi m ateriale tex tile neţesute
pentru însăm înţat tal uzuri, tere­
nuri erodate şi hat de de steril."
R.L 7 I I I 78 p. 3 ; v. şi F l. 2 V I I I
79 p. 9 (din germ* H ald e; D T,
D G ; D E X ).
halfîe s.f. (sport) — F u n cţia de
m ijlocaş —• „ E apreciată drept
mai bună activ itatea form aţiei
din prim a repriză cu halfi a Du-
m itru -B alaci." Sc. 23 I 74 p. 7
(din h a lf - -ic).
haî6n s. (chim.) „A fost brevetat
un nou tip de extinctor, bazat pe
un gaz de curînd descoperit, nu*
m ith a lo n — 1301... H atom ii — 1301
este incolor, inodor şi rău con*
ducător de electricitate/ 1 Cont.
5 V I I I Ti p. 5 //din gr. hals,
halos „sare*1 -<?;///»
s.n. — Substanţă
h alu cin o g en
care produce halucinaţii — „Am­
biţia beatnicilor de a surprinde
sub imperiul halucinogenilor : mes-
caline, pe}rotl, m ariju ana etc.
«mesajul a u t o m a t C o n t . 6 I 67
242
p. 2 ; v. si Alm. Sc. 1967 p. 364,
Cont. 14 X I I 79 p. 4, LSD ,
psihotrop (din fr. halhicm ogene;
PR 1955; F I. Dimitrescu în
R R L 1/69 p. 5 ; D E X , Di\T3).
hamburger s .m. (alim.) „Prepa­
ratul de bază al alim entaţiei
rapide în S.U .A . îl constituie
{(hamburgcriil», chifteaua p răjită
servită caldă într-o chiflă tăiată
în două." >Şc. 28 I I I 78 p. 5 [pron.
hdm burgăf\{ din engl. americ.. fr.,
hamburgcr [steakl; DMC 1964; D.
A m .; DN3).
Itantâ vb. I (livr.) — Chinui, ob­
seda — „Mă întreb doar care sînt
numele, încă nedivulgatc de tele-
aşti, aflate pe etichetele aşezate
sub capetele de cerbi ce '«han-
teazch) somnul lui Belphegor."
Săpt. 5 IV 74 p. 7 (din fr. lianter).
hâppening s.n. (americanism)
— Spectacol spontan, im provizat—
„Unii îm i povestesc ce i-a impre­
sionat îndeosebi. î i impresionează
m ai a le s. ceea ce se numeşte
nhappening »-urilc, m anifestării e-
spectacol, care, de fapt, nici nu
ţin de a rtă ." Sc. 21 X 69 p. 4.
„ în istoria teatrului, dc la începu­
turi, au ex istat nenum ărate spec­
tacole lipsite de un te x t iniţial şi
bazate în foarte m are m ăsură pe
im provizaţie, după cum cunoaş­
tem şi în zilele noastre forme ale
teatrului — happening~u\, de pil­
dă — în care spontaneitatea jo acă
rolul hotărîtor/' Cont. 22 I I I 74
p. 4. „Trupa «Le T h 6atre de
Silence»... a contat â priori, la
festival, pe o reacţie negativă a
243
publicului la ch a p p en in g — spec­
tacol ce şterge total deosebirea
dintre creator şi public/' Cont.
1 X I 74 p. 4 (din engl. americ.,
Jtctppeniug; cf* fr. happening; P R
1964,B!D 1966; D. Am.).
happy-end s.n. (anglicism) — Sfir-
şit fericit — „Din aceste două
arhetipuri a ieşit în tele-noaptea
do miercuri un suspens de toată
frumuseţea: englezii au condus
cu 1 —0, a lor era viaţa, ca-n
film, cînd totul e O.K., cînd
totul merge spre liappy-end/' R. lit.
27 V 71 p. 27. „Agapă fără
happy-cnă." I.B . 21 X I I 74 p. 3.
„Binele triumfă. Iar acest happy-
end... nu era numai o concesie
făcută publicului elisabetan, ci şi
expresia unei credinţe în şansa
forţelor binelui, frumosului şi
adevărului/' Sc. 19 I 77 p. 4 ; v.
şi Cont. 15 X I 74 p. 9, I.B . 24 X
75 p. 2 [pron. hepicnd] (din engl.
happv end; cf. fr. liappy end;
P R 1947; a fost utilizat şi înainte
de 1960, în special relativ la
filme; D TL; DN3).
hartfback s. (cuv. engl.) — Ediţie
scumpă, cartonată — „De la
«ha^dbach» la fpaperback». Tre-
cînd în revistă, în «Le Monde»
din 3 I 1975, iniţiativele britanice
în domeniul literaturii pentru
copii, D .E. ...relevă faptul ca
Editura Collins a lansat între
colecţiile sale cartonate («hard-
back &) pe cea intitulată «Leul»
pentru copii între 6 şi 13 ani/'
R. lit. 23 I 75 p. 22; v. şi
9 X 75 p. 22 [pron. hdrdbcc] (WT).
hasdeiân
ftard-rock (and roii) (muz., angli­
cism) — Gen de muzică — „Iar
piesele vor fi, cum spuneam, ceva
mai grele, mai hard-roch and roii
cu influenţe din soul. Ca şi în
cele două melodii amintite, voci­
le... vor fi mai aspre, dar ca o
principală caracteristică va ramî-
ne melodicitatea/' Cont. 26 IV 74
p. 6. „A nu se confunda hard-roch
cu aşa-numitul curent punkl Pu­
tem fi liniştiţi/' Săpt. 6 I 78 p. 7.
„Hrişcu, Popovici şi Sălăgean
sînt bine mersi şi-au clat-o rău pe
hard-roch/' Săpt. 8 X II 78 p. 7 j
v. şi Pr. R.TV. 29 X I 78 p. 9
[pron. hdrdroc] (din engl. hard-
roch; BD 1968).
hârtă-mach€tă s.f. — Hartă cu
rol de machetă — „Pe mesele
lungi ale centrului de coordonare
şi calcul, sub cristale, erau expuse
numeroase hărţi...; alături se afla
o hartă-machetâ indicînd ampla­
sarea numeroaselor staţiuni care
urmăresc zborul navei Vostok 2 .
La centru s-au aflat hărţi-scheme
cu traseele de mişcare şi locurile
de staţionare a acestor nave ( =
de măsurători)/' R.l. 18 V III 61
p. 4 (din hartă -f- machetă; Fl.
Dimitrescu în L R 2/62 p. 13S).
hârtă-$ch£mă s.f. 1961 — Hartă
care cuprinde o schemă — v. liar-
iă-machetă (din hartă + schemă).
hasdeiân, -ă adj. — Care aparţine
lui B .P . Hasdeu — „Iniţiativa
Editurii tineretului de a publica
în anul viitor o «Literatură ro­
mână veche a, reconstituită din
studii şi fragmente hasdeicne, va
hasdeîân
constitui, cred, o revelaţie/* Sc.
16 X 68 p. 4 (din n. pr. al scriito­
rului [B ,P .]H ascleu + -icm)*
h e c tis e c â n d ă s.f. 1976 — Timpul
scurs în Î00 de secunde — v. atto-
secundă (din hecti- + secundă , du­
p ă model engl.).
h elicostât s.n. „H elicostat ...E ste
vorba, în fapt, de o îm binare
între elicoptere şi baloane dirija­
bile. Aparatul este compus din
două baloane legate printr-un
cadru m etalic, pe care se află şi o
cabină cu elice de elicopter,
acţionată de două motoare/' R .l.
28 I I I 77 p. .6 [scris şi elicostat ]
(din fr. hilicostat; DN3).
h e lico t€că s.f. — Colecţie de
imagini film ate din helicopter —
„O «helicotecă» . E vorba de aproxi­
m ativ cinci sute de ore în avion;
de trei mii de ore în helicopter;
de 13 ani de v iaţă — petrecuţi
filmînd o ţară întreagă: Fran ţa.
Serialul, in titulat «Franţa văzută
din cer» i-a adus autorului acestei
iheîicoteci » 12 premii internaţio­
nale, două Oscar-uri şi alte vreo
40 de distincţii/* R . lit. 20 11 75
p. 22 (cuv. fr.).
h e lio ce n lrâ lă s.f. 1978 — Centrală
care produce energie electrică
din razele solare recepţionate —
v. geosincron (din fr. hlliocentrale /
DN3).
heliofizîoterâpic, - ă adj. (med.)
„E ste ştiu t că numeroşi pacienţi
pleacă la mii de kilom etri pentru
a ajunge la Alina A ta, unde
244
funcţionează un sanatoriu helio-
fizioterapie în vederea unor şedin­
ţe de «terapie solară». Pentru a
evita această lungă deplasare,
heliotehnicianul B .P . a proiectat
şi construit, în apropiere de
Moscova, un dispozitiv experi­
mental care a trecu t cu succes
încercările. Dispozitivul cuprinde
un reflector-oglindâ de dimensiuni
impunătoare (2/1,4 m etri), insta­
la t într-o ramă specială şi care
poate efectua cu uşurinţă mişcări
oscilatorii.** Sc. 19 I I I 74 p. 6
//din helio- + fizioterap ie //.
h e lio m a r in , -fi adj.
1977 (med.)
— Care utilizează acţiunea simulta­
nă a razelor solare şi a aerului de
m are — v. talasoterapie (din fr.
h iliom arin ; P R 1948).
hefiot£hfiică (electr.) 1* s.f.
„Boom-ul heliotehnicii. în cadrul
preocupărilor pentru economisirea
combustibililor clasici, în S.U .A .
se extinde utilizarea instalaţiilor
care folosesc energia solară/* Sc.
29 X 77 p. 6. „Heliotehnica spo­
reşte randamentul plantelor/* Sc.
25 X I 78 p. 5 ; 2 , adj. „Dispoziti­
vele heliotehnice le furnizează ener­
gia necesară pentru iluminat/*
Sc. 14 V 80 p. 3 (din fr. hili-
oteehnique; L 1962).
heliotelifiiclân s.m. 1974 — Spe­
cialist în utilizarea energiei so­
lare — v. helio fizioterapie //din
helio - 4 * tehnician /[.
helip6rt s.n. — Aeroport pentru
helicoptere — „L a heliport se
245
afla adunată aproape întreaga
suită pentru Texas, împreună cu
c iţi va membri ai personalului din
aripa de vest, veniţi să-şi ia
rămas bun şi să ureze călătorie
plăcută/' L. 16 I 67 p. 25 [scris
şi eliport] (din fr., heliport; P R
1952; F. Hasan în L R 2/77
p. 1 3 3 -1 3 4 ; DT).
hemobiologfe s.f. 1978 (med.)
— Biologie a sîngelui —v. perinatal
//din hemo- „sînge" + biologie!/.
hemodialfză s.f. (med.) — Trece­
rea sîngelui printr-o membrană
semipermeabilă — „La Cluj-Na-
poca a fost inaugurat Centrul de
hemodializă din cadrul clinicii
mcdicale nr. 1/' R.l. 2 X I 78 p. 5
(din fr. himodialyse; P R 1947;
OM).
hemoperfuzle s.f. (med.) „Hemo -
perfuzia. Datorită colaborării
fructuoase dintre medici şi spe­
cialişti din Grecia, Canada, S.U.A.
Anglia şi R .F . Germania, s-a
reuşit să se iniţieze o tehnică
nouă, prin care au fost salvaţi,
pentru prima oară, bolnavi care
au fost victime ale unor grave
intoxicaţii, după consumarea de
ciuperci otrăvitoare. Noul trata­
ment, denumit <shcmoperfnzie t>,
constă în purificarea sîngelui în
afara organismului şi restituirea
lui prin transfuzie/ 1 Sc. 16 I X 76
p. 6 //din hemo- „sînge" + perfu -
zieU.
hemoragie s.f. (fig.) — Curgere,
pierdere (de altceva decît de
sînge, în special dc capital) —
Iieroinoniân
„Ministrul trezoreriei, E.C., a
declarat că aceasta măsura s-a
dovedit necesară pentru a opri
hemoragia de dolari pe care Banca
Italiei era nevoită să o angajeze
spre a susţine cursul lirei/ 1 Sc.
22 I 76 p. 6 ; v. şi 14 I X 79
p. 5 (din fr. liemorragie; DMC
1962; DN, D E X , DN3 - alt
sens).
hepatectomfe s.f. (med.) „...I-a
uimit pe colegii de breaslă din
nordul Europei, efectuînd o hepa-
teciomie (extirparea unei porţiuni
din ficat) în numai 4 minute si
30 de secunde/' Sc. 30 X I I 77
p. 6 (din fr. hdpateciomic; L. 1962;
DFMB, DM, DZ; DN3).
heroină s.f. — Tip de stupefiant —
„[în S,U.A.] a fost pus la
punct un nou preparat pentru
tratamentul toxicomanilor care
se droghează cu h e r o i n ă R.l. 17
I X 76 p. 6. „Poliţia americană a
reuşit să dezmembreze o reţea
internaţională de traficanţi de
heroină, reţea ce utiliza Olanda
ca placă turnată." R.l. 1 I I 79
p. 6 ; v. şi morfină-bază (1973),
canfatfabis, marijuana [scris şi
eroină] (din fr. hSroîne; F. Hasan
în L R 2/77, p. 133; DM, DT,
LT R , DC; D E X , DN3).
heroinomân, -ă s.m.f. — Toxico­
man care foloseşte heroina —
„Noul medicament s-a vădit a fi
mai eficient decît methadona
folosită pînă în prezent pentru
dezintoxicarea heroinojn anilor ."
R.l. 17 I X 76 p. 6. „Numărul
heroinomanilor din R .F.G . a eres-
heruinomân
cut de la peste 2 000 în 1972 la
25 000 în prezent, p otrivit datelor
oficiale/* Sc. 31 V 77 p. 6. „Să-i
vadă pe heroinom ani , care toţi,
dar m ă-nţelegi, toţi, au început
cu haşişul ! E teribil !,r Cont. 27 I X
78 p.* 12 (din fr. hvrohiomane ;
DN3).
hexocâlex s.n. 1977 (chim.) —
Oxidul greu de calciu — v. endo-
âonţie (probabil din hexa- „şase"
-f calciu ).
hibfscus s. 1974 (bot.) — Arbore
tropical — v. hen af (din fr., engl.
hibiscu s; DN3).
hîdro aciîstic, -ă adj. 1975 — Pri­
vitor la hidroacustică — v. cco-
sondă (din engl. hydroacusiics ).
hidroameliorâre s.f. — Ansamblul
lucrărilor hidrotehnice de amelio­
rare agricolă, hidroam elioraţie —
„în regiunea Tim işoara au fost
efectuate în ultim ii "ani im portan­
te lucrări de Uidroameliorare . S-au
săpat zeci de kilom etri de canale
pentru evacuarea apelor ce b ăl­
teau în cîmpia bănăţean ă/ 1 Sc.
16 X I I 60 p. 2 //din hidro - +
am eliorare; F L Dim itrescu în L R
2/62 p. 138; FC I 139//. -
-ă adj. 1967
b id ro a m elio rativ ,
— P rivitor la ansamblul de lucrări
hidrotehnice de ameliorare a solu­
lui — v . terasicr //din Jiidro - -f-
am etiorativjj.
hidrobicicletă s.f. — Am barcaţie
de agrem ent cu m ecanism cu
pedale care circulă pe apă — „ în
larg, oameni cu bărci şi hidro­
246
b iciclete“ Sc. 16 V I I I 79 p. 4 ;
v. şi R .l. 16 V I I 79 p. 5, m ini -
vacantă (1975) (din hidro - +
bicicletă; FC I 2 0 ; D E X , DN 3).
liîdrocutâre s.f. (med.) „Doctorul
francez L. consideră că înecul
este datorat cel mai des contac­
tului cu apa rece, care produce
un şoc fiziologic, pe care îl
numeşte hiărocutare /' Săp t. 9 X I
73 p." 2 (după fr. hydrocution;
P R 1950; DN3).
hidrocnergle s.f. 1978 — Energia
produsă de apă — v. bioenergie
(din fr. hydroinergie).
hidrofiîîăre s.f. — Operaţie de
eliminare a sulfului — „Comple­
xul de reform are catalitică a
benzinei şi d e^hidrofinarc a m oto­
rinei de la B ra z i/ 1 I .B . 17 I X 62
p. 1 (cf. engl. hydrofining; D E X ).
hîdroîobîzâţ, -ă adj. — Impermea-
bilizat — „Specialiştii din sectorul
lînci aii si făcut probe de stofe...
hidrofdbizatc . Aceste ţesături, deşi
permeabile la aer, nu vor permite
trccerea nici unei picături de
ploaie/* I .B . 23 X I I 61 p. 1 (din
hidrofob; FI. Dim itrescu în L L
X/65 p. 237).
hidrometeorft s.m. (meteor.) „Un
glob de gheaţă, de mărimea unei
mingi de fotbal, a căzut «din cer»
în curtea unei case din oraşul
B ou rbon-L an cy... După descrie­
rea neobişnuitului fenomen şi a
caracteristicilor globului dc ghea­
ţa , ci nu exclud că a putut fi un
aşa-num it Indrometeorit, form at
din pietre dc grindină şi fragmen-
247
ie de gheaţa, contopite la înălţimi
foarte mari/ 1 R.l. 5 I 77 p, 6
(din hidro- -f meteorit, după fr.
hydromâtiore; L ).
hidrometeoro!6gic, -ă adj. (me­
teor.) — Referitor la apă şi la
fenomenele atmosferice —’ „în
condiţii hidromeicoroîogicc extrem
de grele au fost parcurse 5 200
mile/' Sc. 2 I X 61 p. 4. „Cea mai
nordică staţie hidrometcorologică
din lume se află în insula Heis,
din Arhipelagul Franz Josef."
R.L 15 IV 77 p. 6 (din fr. hydro-
mâtiorologiqitc ; Fl. Dimitrcscu in
L R 2/62 p. 13S; D E X , DN3).
liidrominerâl, -ă adj. — Relativ
la apele minerale — „Zona văii
Iaîdonuliii reprezintă un teritoriu
foarte bogat în zăcăminte hidro-
minerale şi de gaz terapeutic/'
R.l. 24 II 77 p. 4 (din fr. hydrcmi-
r J r a l).
hidroplân s.n. (av.) — Submarin —
„Specialiştii sovictici au con­
struit prototipul unui shidroplan »
submersibil care a fost experi­
mentat într-o zonă a Oceanului
Pacific. Nava automată se depla­
sează, .sub apă în direcţia stabilită
şi, cu ajutorul unor dispozitive
speciale, culege datele dorite de
cercetători privind compoziţia
apei oceanului, fauna şi flora
acestuia. Din secundă în secundă
informaţiile se transmit prin ra­
dio la nava-bază unde se înscriu
pe bandă/*: I.B . 13 VI 74 p. 4
(din fr. hydroplane, engl. hydro-
[air]planc; L, CO; D. Am.; DN3).
higroscGpicităte
hidro pneumatic, -ă adj. s.n. (me-
can.) — (Aparat) care funcţionează
cu ajutorul apei — „La secţia de
hidropnciimaiice a întreprinderii
«Balanţa* din Sibiu a fost realizat
un nou tip de panou hidraulic
pentru maşini-unelte." R.l. 21 X
75 p. 5 (din fr. hydropneiimaiiqite i
DN3).
hidrop6nic, -ă adj. „Printr-o ino­
vaţie adusă metodei hidroponice
(înlocuirea pămintului cu o soluţie
nutritivă) de cultivare a legume­
lor, specialiştii bulgari de la sta­
ţiunea experimentală din Plovdiv
au obţinut o creştere considera­
bilă a randamentului plantelor."
Sc. 12 V III 78 p. 6 (din fr. hydro-
ponique, engl. liydroponic ; L 1950 j
CD; D E X , DN3).
hidropfdr s.n. 1979 — Vapor care
survolează apa — v. vapor zbură­
tor (din hidro- -f [cIico]pter, după
model engl.).
hi-îi adj. inv. (muz.; americanism)
— Reproducere fidelă a sunetului,
unei înregistrări muzicale; înaltă
fidelitate — „Expansiunea indus­
triei muzicale este stînjenită de
preţurile ridicate ale aparaturii
hi-fi şi discurilor/' Săpt. 28 VI 75
p. 8 ; v. şi R.l. 18 VI 80 p. 5
[pron. hdift] (abreviere din engl.
americ. hi[g)i) fi[delity]; cf. fr. hi-fiţ
P R 1956, BD 1970; D.Am.).
higroscopicitâte s.f. 1965 — Cali­
tatea substanţelor de a absorbi
umiditatea din aer—v. viiîdiograf
(din fr. hygroscopicitâi DTP,
L T R ; DN3).
himeră
himeră s.f. (biol.) „Specialiştii
vienezi care au făcut descoperirea
presupun că neobişnuita m am ă
este un caz rar de «h im eră »
(fiinţă form ată prin am estecarea
celulelor a doi embrioni diferiţi)
în âle cărei celule au fost incorpo­
rate celulele unei surori gemene
neidentice (a cărei evoluţie ulte­
rioară, mai puţin favorizată de
şansă, a fost oprită). Copiii ar
perpetua gene ale acelei mă tu şi
nenăscute/* Cont. 30 I I I 79 p. 5
(cf. fr. chimbre , it. c h i m i a ; DN,
D E X , DN3 - la plante).
h ip e rd e n s ,-ă a d j.— Foarte dens —
„Cercetările au confirm at din
nou ipoteza că toate corpurile
cereşti au, probabil, un «întemeie­
tor de dinastie », adică o aşa-numi-
tă substanţă hiper densă prestelară
care prin diviziune în diferite
epoci stelare a d at naştere gala­
xiilor şi stelelor." Sc. 23 X I I 78
p. 5 "(din fr. liy per den s; DMN
1966).
hîperdezvoltât, -ă adj. — E xtrem de
dezvoltat — „Donald-răţoiul,
Mickey-şoricelul şi alte personaje
din desenele anim ate ale lui
W alt Disney au fost excluse din
m aterialul didactic al grădiniţelor,
de copii din statul australian
Queensland, cu explicaţia că aces­
tea ar fi nişte «personalităţi
hiper dezvoltate »." Cont. 23 X I I
77 p. 4 //din hiper - + dezvoltat//.
h lp er6n ic,
-ă adj. 1962 (fiz.)
— Privitor la particule elem entare
cu o masa mai mare decît a proto­
248
nului — v. prestelar //din hiperon
+ -ic/l.
h iperproteic, -ă adj. 1976
— Foarte bogat în proteine — v.
cazeolact //din kiper - + proteic/j.
h ipersensibilizăt, - ă adj. — E x ­
trem de sensibilizat — „R eacţio­
nează acut la cea mai mică ofensă,
fiind hiper sensibilizaţi, în sfîrşit,
îi privesc pe adulţi cu superiori­
tate.-' Gaz. lit. 6 X 66 p. 2 (din
hiper - + sensibilizat).
hipertermâl, -ă adj. — Cu un
grad înalt de căldură — „Execu-
tînd trei foraje de adîncime,
specialiştii întreprinderii de foraj
şi lucrări geologice au pus la
dispoziţia edililor oraşului noi
surse de apă hiperterm alâ ... utili­
zate experimental la încălzirea
unui sanatoriu şi a 12 aparta­
mente/' R.l. 11 I I I 74 p. 7 (din
hiper- + term al; cf. fr. hyperther-
male ; DMC 1969).
h ipobâric, -ă adj. — Cu o presiune
scăzută — „Barocam era hipoba-
ricăt realizare a specialiştilor din
Cluj-N apoca." R.l. 1 I I ' 79 p. 1
(din engl. hypobaric; W T).
hipodermic, -ă adj. (med.)
— Subcutanat — „N-am făcut nici
o baie vreme de un an de zile
şi nici nu mi-am schim bat hai­
nele. Nici m ăcar nu mă mai
dezbrăcăm, decît ca să înfig din
oră-n oră acul siringii hipoder­
mice!' Cont. 16 V 75 p. 11 (din
fr. hypoderm ique; D E X , DN3).
249
hipoklnezfe s.f. (biol.) „Reflecţia
coincide cu noţiunea de hipohinc-
zie, termen ştiinţific de circulaţie
relativ recentă ce tinde să înlocu­
iască, într-un anume sens, expresia
binecunoscută de sedentarism.
Starea de hipokinezie semnifică
un mod de viaţă redus ca mişcare,
un mod de viaţă determinat de
mecanizarea şi automatizarea atît
a producţiei cît şi a activităţilor
din timpul liber al omului mo­
dern/' Sc. 7 V I 71 p. 1 [scris şi
hipochinezie] (din germ. Hypoki -
nese; GWDS; FC I I 119; DM,
DZ; DN3).
liipotermfe s.f. (biol.) „Dacă am
spitaliza pacientul îndată după
accident, dacă s-ar respecta în
ambulanţă condiţiile de hipoter-
mie (răcire) a suprafeţei trauma­
tismului şi dacă, în fine, am putea
interveni fără întîrziere, rezul­
tatele obţinute ar fi mai presus
de aşteptări/' Sc. 4 I 78 p. 3;
v. şi 22 I f l 81 p. 4 (din fr. hy-
pothermie; DM, DZ; DN3).
hippy s.m., adj. (pl. hippies[-ii ],
Iiipis, hipişi ; anglicism) — Nume
dat tinerilor boemi şi nonconfor-
mişti care se opun societăţii capi­
taliste" de consum încercînd un
protest naiv, lipsit de orizont
— „S.A. a continuat declarînd
că tot ea l-a ucis... pe instru­
mentistul G.H., crimă de care a
fost acuzat un alt membru al
«familiei» de hippies, R.B/f Sc. 11
II 71 p. 7. „Psihologii prin feno­
menul hippy in legătură cu difi­
cultăţile complexe pe care le
ridică viaţa modernă... După ei
hîstoacrfl
hippjrsmul nu poate afccta dec.ît
pe tinerii fragili sufleteşte şi
impresionabili, pe cei puţin re­
zistenţi la rigorile malaxorului
social al societăţii de consum/'
Cont. 26 IV 74 p. 10. „în centrele
universitare hippics-u s-au de­
monetizat/' R.lit. 20 VI 74 p.
17; v. şi antivedctă, tranzistor
[scris si liipî\ (din engl. americ.
hippy: BD 1950, P R 1967;
M. Avram în SCL 4/75 p. 319 —
324; DN3).
hîppysm s.n. 1974 — Fenomenul
hippy — v. hippy (din engl.
kippyism, fr. hippy[i]sme; DMN
1967, BD 1970).
hlroştmă s.f. „Cea mai nouă
«achiziţie» a terminologiei sui
generis ce îşi propune să exprime
potenţialul destructiv al armelor
nucleare: o ihiroşimă » este egală
cu o capacitate de distrugere
echivalentă cu cea abătută asu-
p-a Hiroşimei." Sc. 16 V III 75
p. 8 (din n.pr.jap. Hiroşima).
histoacryl s. (med.) „în cadrul
Tîrgului Internaţional de articole
medicale organizat de curînd la
Diisseldorf în R ,F. Germania
interesul specialiştilor a fost stîr-
nit de un adeziv destinat a sutura
ţesuturile umane. După cum pre­
cizează firma producătoare, sub­
stanţa adezivă denumită Histo-
Acryl este perfect sterilă şi lipeşte
în fracţiuni de secundă marginile
oricărei răni sau tăieturi, ca a
doua piele." Sc. 9 I I I 79 p. 5
(cuv. germ.).
Ristoplasmoză
histoplasmâză s.f. (med.) „...sînt
socotite răspunzătoare de propa­
garea histoplasmozei — gravă
maladie pulmonară/' Sc. 1 7 I I . 7 6
p.. 4 (din fr. histoplasmosc ; D FM B ,
DM).
Irit s.n. (muz.; anglicism) — Şla­
găr, cîntec pe primele locuri
într-un top. — „D acă n-ar fi fost
decît acest hit m ondial şi «para­
da» n oastră ar fi justificată/*
Săpt. 28 V I 74 p. 7. „Albumele
urm ătoare m enţin cota, fără însă
a o forţa, iar hit-urile curg, liniş­
tite/* Sapt. 29 IV 77 p. 7 ; v. si
20 I I 75 p. 8, Cont. 16 I I I 79
p. 8 (din engl. hit).
hdbby s.n. (anglicism) — Ocupa­
ţie favorită a cuiva, în afara
profesiunii — „Un club al colec­
ţionarilor de curiozităţi există de
mai m ulta vreme la Casa. Centrală
de Cultură a Feroviarilor ceho­
slovaci. Astăzi acest* club numără
peste o mie de colecţionari care
se consacră thobby »-ului lor, în
peste 200 de «specialităţi», repar­
tizate în 13 secţii." R .l. 26 V 74
p. 6. „Pentru persoanele avute
care îşi fao un ahobby » din stu­
diile universitare la bătrîneţe,
s-a creat o modă. de cursuri
aşa-numite «trendy » (sofisticate) :
parapsihologic, fenomene «para­
normale», curs de construcţii de...
cam ere pentru păpuşi/* Săpt. 6 I
78 p. 6. „Nu-i uneşte un ideal
estetic, nici m ăcar un Jtobby
comun, o pasiune nevinovată
cum ar fi pescuitul, filatelia,
arta abţibildurilor/' Luc. 19 V I I
79 p. 3) v . şi Săpt. 15 I I I 74
250
p. 14, 3 1 7 5 p. 7, R.L 8 I I 75 p. 6,
Cont. 9 II.'D 79 p. 8 [scris şi koby ]
(din engl., hobby; cf. fr .'h o b b y ;
P R 1950; DN3).
hobbyst s.m. — Persoană care are
un hobby — „ E x istă bibliofili, fi-
latelişti, discofili etc. care* îsi
consumă u til orele libere. I*e
lingă hobby-ş tii de perform anţă
există şi anonimi/' Săpt. 23 I I 79
p. 5 (din hobby + .-ist).
ho eh em ail s.n. „Pictorii întreprin­
derii au asim ilat liochem aihd , un
pigment folosit cu succes în
picturile în relief, şi un auxiliar
pentru decorurile din sticlă, pisa­
tă, denumit «Eis», producînd
obiecte de galvanoplastie şi ga-
leuri (sticlă suprapusă)/' R .l. 23
X I 76 p. 5 [pron. hohem âil ] (din
germ. H o chem ciil).
hold-up s.n. (cuv. engl. am eric.)
— A tac arm at — „Aducînd la
cunoştinţă măsurile lu ate de au­
torităţi, el a. scos în evidenţă
faptul că, în 1973, 185 de autori
ai hold-up -urilor au fost arestaţi,
iar în ianuarie 1974, alţi 30’/ '
L B . 22 I I 74 p. 4. „Hold-ufi într-o
bază N :A .T;0/* I .B . 26 V I I 75
p. 8 . „ R .B ., principalul organiza­
tor al atentatului, trăieşte în
Brazilia, fiind singurul - dintre
participanţii la hold-up aflat în
libertate/* ’ Sc. 12 V I I 75 p. 6
[pron. holddp] (cf. fr. ’ hold-up;
W T, L I I ; DMC 1950; D .A m .);
Holocaust s.n. — Acţiunea de
exterm inare a evreilor de către
nazişti în ultim ul război mondial —
„O psih iatră canadiană care a

studiat copii 'ni supravieţuitorilor
•holocaustului, -la Montreal, a ajuns
la concluzia că mulţi dintre.ei ;dau
vieţii lor sensul rancd misiuni/'
R. lit. 13 I X 79 p. 2 2 ; v. şi 1 X I
79 p. 23 (din fr. holocaustc, engl.
:H olocaust; BD 1967^ X . Seche
în SCX 4/75 p. 426, F. Hasan în
L R 2/77, p. 33; DN, D E X , DN3
— alic sensuri).
holodentografle s.f. 1974 (med.)
— Fotografierea tridimensională a
cavităţii bucale — v. holografic
//din gk Jiolo-.„intreg" -lat. deni-
„referitor la dinţi"+ [fotografic ]).
holografic, -ă adj. 1977 — Care
aparţine holografici — v. hologra­
fic (din fr. holographiquc; DN3).
-holografie s.f. „Holografia în sto­
matologie. Fotografierea tridi­
mensională a cavităţii bucale,
sau «holodentografia», prezintă
un şir de -avantaje in comparaţie
cu metodele radiografice practi­
cate în prezent, înlesnind diagnos­
ticarea mai precisă a afecţiunilor
dentare/' Sc. 26 V 74 p. 6. „Holo­
grafia este tm procedeu tle înre­
gistrare a imaginii .spaţiale -a
unui obiect, folosind lumina lase­
rului fn hologramele înregistrînd
amplitudinile undelor luminoase
carc vin de la obiect şi fazele
acestor unde. Specialiştii brita­
nici au demonstrat că hologra­
mele înregistrează nu numai am­
plitudinile foarte rapide... ci şi
cele extrem de lente. In acest fel,
criminaliştii britanici au intrat
în posesia unei camere hologra­
fice a cărei greutate este de 18 kg
şi care slujeşte la descoperirea
hoineosiazifc
urmelor lăsate dc răufăcători pe
covoarc sau alte ţesături groase."
Sc. 12 X 77 p. 5; v. şi Mag. 22
VI 74 p. 1, holograma (din fr
holographic; cf. engl. liolographyj
P R 1947, BD 1968; D T; D EX .
DN3).
'hologramă s.f. — Fotografie tri­
dimensională a unui obiect —
,/Holografia permite automatiza*
rea operaţiei de depistare a celu­
lelor canceroase... Specialiştii
vest-germani au realizat o insta­
laţie cu ajutorul cărcia p rob a
este comparată de -calcul aloi.
prin intermediul hologramei, cu
celule canceroase aflate in di le­
liţe stadii ale patogenezei: rezul­
tatul este obţinut instantaneii
Cont. 26 X I I 75 p. 5. „Carte*
de credit [în S.U.A.] este p re v ă ­
zută cu o hologramă carc rep ro ­
duce amprentele digitale ale po­
sesorului/' R .l. 14 V III 78 p. 6.
„Pinzelc, sculpturile, piesele ât
metal preţios, porţelanurile, trans­
puse în limbajul tridimensional
al hologramei, constituie o adevă­
rată îneîntare pentru vizitatori,
dlndu-le impresia că sint reale/
TL lit. 30 V III 79 p. 23; v.
holografie (din Ir. hologramme;
cf. engl. hologmm; BD 1968 \
D T ; D E X , DN3).
homasc6n s. (telrn.) „«Homat -
con » este denumirea unei invenţu
româneşti: o freză cu ascuţir#
continua." R.l. 5 I X 75 p. 5
homeostazfe s.f. (biol.) „Orice
organism posedă o multitudini
de mecanisme carc-i menţin cod -
Iiomeostazie
stan ţa (aşa-zisa «Iiomeostazie »),
structuri specializate în a primi
şi a stoca energia şi informaţna,
aparate cu care se reproduce
etc/' Cont. 26 V 78 p. 5 (din fr.
homâostasie , engl. hom eostasis;
P R 1959; DM, D Z ; D E X , DN 3).
hormonoterapîc s.f. (med.) — Te­
rapeutică bazată pe utilizarea
hormonilor — „Aceste cancere
hormonale, * dependente, p ot fi
tratate cu succes prin adm inistra­
rea unor doze mari de hormoni,
horm onoierapia reprezentînd as­
tăzi o im portantă m etodă a ju tă ­
toare în tratam entul cancerului/*
Sc. 9 I I 63 p. 4 (din fr. hormono-
tH ra p ie; P R 1940; D Z ; D E X ,
DN3).
h 6tă s.f. — In stalaţie deasupra
unei sobe prin care se evacuează
gazele, aburii — „P ractic, hota ab­
sorbantă a fost transform ată în
depozit de lemne, iar ventilaţia
;n piesă d ecorativă/ 1 I .B . 15 I I I
74 p. 2 (din fr. hotte; L T R ; D E X ,
DN 3; cuvîntul este mai vechi în
limbă).
hot-dog s.m. (a lim .; americanism )
„Pe str. Brezoianu a început să
funcţioneze şi un punct de comer­
cializare a "crenvurştilor ( hot-
252
d o g s )r I .B : 9 X 7 5 'p. 2 . „Unele
restaurante erau astfel proiectate
pe planşetele arhitecţilor, îneît să
semene cu tradiţionalii hot-dogs
(crenvurşti într-o chiflă caldă).*'
Sc. 2 IV 76 p. 4 (din engl. ame­
ric., hot-dog; cf. fr., it. hot-dog;
DMC 1950, B D 1966; D.Am .).
liot61-restaurânt s.n. — Hotel în
care se află un restaurant — „în
jurul pieţii au fost construite
birourile unor instituţii, un hotel-
restaurant , un teatru şi o sală
destiuată expoziţiilor industriale
şi com erciale (tîrguri)/< R .l. 1 I
67 p. 3. „Vila «9 Mai» se reame-
najează pentru gradul de confort 1 .
L a sfîrşitul lunii iunie, va de­
veni hotel-restaurant cu 90 de
locuri/* R .l. 5 IV 74 p. 5 (din
hotel + restaurant , după fr. h6tel-
restaurant ).
hunting s.n. „Denumirea unui
nou sortim ent de piele pentru
încălţăm inte. Se aseamănă cu
antilopa, dar are spicul mai lung.
Pantofii din hnnting îi puteţi
cere, în magazine, din primele
zile ale anului 1961/' I .B . 31
X I I 60 p. 2 [pron. hănting\ (din
engl. hnnting; W T ; FI. Dimi­
trescu în L R 2/62 p. 138; D E X ,
DN3).
 DICŢIONARELE ALBATROS
I
lâhtlng s.n. (sport.) — Concurs de
iahturi — „ «Aţi rezistat bine,
n-aţi avut rău de mare». Şi mă
invită la balcaniada de yahting
din toamnă." R.l 17 VI 74
p. 5. ,....specificul competiţiilor
transoceanice dziahting au fost ma­
rile dccalaje de ordinul zilelor —
şi al sutelor de kilometri — care-i
separau adesea pe participanţi."
Sc. 20 X II 78 p. 5. „Documenta­
riştii francezi au realizat o peli­
culă cu subiect inedit: cursa de
Va/ifnj£ în jurul lumii efectuată
anul trecut." Sc. 22 I I 79 p. 5
[scris si iachting, y/t ating] (din
engl., fţ\ yachting; I. Gheţie în
\ L R 4/57, atestări din 1956 —
\ 1957; Tli. Hristea în L R 3/72
p. .186, L. Seche în L R 2/75
p. 176; DN3).
I.A.T.C. — Instituţie de învăţămînt
superior artistic — „Aceste patru
litere care înseamnă «Institutul
de artă teatrală şi cinematogra­
fică» au intrat de mult în con­
ştiinţa nu numai a profesionişti-
lor, ci şi a publicului." I.B . 19
IV 74 p. 2 ; v. şi geometrizare
(abreviere din i[nstitutul de]
A[rtă] T[eatrală şî\ Cinematogra­
fic a ] ; FC I 158).
iatrogSn, -ă adj. (med.) — Caro
este produs de medic sau de
medicamente — „Medicii şi-au
îmbogăţit vocabularul cu un* nou
cuvînt: maladia «terapeutică»
sau maladia «iatrogenă s>, provo­
cată de medicamentele luate pen­
tru a combate o altă maladie."
Sc. 24 I 75 p. 5 (din fr. iatrogenet
PR 1970; DZ; DN3).
iaurgerie s.f. 1975 — Locul unde
se prepară şi (sau) se consumă
iaurt — v. ceainărie-cofetărie (din
iaurgiu -f- -ărie; D E X ; probabil
formaţie mai veche).
ibetSxt s.n. (text.) „La întreprin­
derea «Industria Bumbacului»
din capitală au fost puse în
funcţiune utilaje pentru obţinerea
Ibetext
anor tex tile neţesute, denumite
Ibetext" Sc. 28 I 63 p. 1 (abreviere
lin I[ndustria ] B[timbacttlui ]
Texl[ile]).
Id6e-clţ£ie s.f. — Idee de o mare
im portanţă — „D acă am putut
smulge m ateriei adevărul ei spi­
rttu al, şi să-l cuprind în acea
idee-cheie... am aflat şi calea spre
cugetul şi sensibilitatea aceluia
care contem plă sculpturile m ele/ 4
Gaz. lit. 12 X 67 p. 6 ; v. şi
luvînt-problemâ (din idee + cheie ,
”.pă fr. id ie ele; DMN 1970).
Id£e-î6rţă s.f. — Idee de o mare
Im portanţă — „Trebuie să-i gă­
sim neapărat o idee-forţă de la
care se reclamă/* R . lit. 26 I I 70
11. „Crearea unei noi ordinip. 1 (din igieniza).
economice mondiale — necesitate
mperioasă a progresului contem ­
poran, idee-forţă de amplă rezo­
nanţă internaţională." Sc. 19 X
75 p. 6. „Idei-fortâ ale politicii
-xtern e a României/' R .l. 19 X I
77 p. 6 ; v. şi 18 X I 77 p. 6
din idee + forţă, după fr. idee-
force; DMN 1965).
<ena s.f, (De obicei în sint. sticlă , fr., it., engl. ikeb an a; B D 1966;
vas de iena) — S ticlă rezistentă
la foc — „ în In stitu t a fost
asim ilată tehnologia de fabricaţie
a sticlei tip iena şi pyrex din
care se produc sortim ente m ulti­
ple de baloane, vase şi a lte usten­ m entelor violente efectuate asu­
sile necesare chim iştilor ce lucrea­ pra populaţiei, civile de aviaţia
ză în laboratoare. Turdaterm ,
cum a lost denumit acest tip de
sticlă (se produce într-o secţie
specială creată la fabrica de
sticlă din Turda), este un exem ­
254
plu reuşit de colaborare între
cercetare, proiectare şi produc­
ţie/' R .l. 8 X I 75 p. 3 [scris şi
je n ă ] (din n. loc. germ. J e n a ; DC).
Igienizâ vb. I — A face să devină
igienic — „E ste nevoie de o dispo­
ziţie de. suspendare a activ ităţii
pentru ca magazinul să fie igieni­
z a t?“ I .B . 22 X I I 71 p. 1 (din
igienă + -iza).
igienizâre s.f. — Acţiunea de a
igieniza — „Pentru a asigura o
bază ştiinţifică acţiunii de moder­
nizare şi, mai ales, de igienizare a
încălţăm intei astfel îneît aceasta
să corespundă în mai mare măsură
cerinţelor cum părătorilor../' R .l .
9 V i i 71 p. 5 ; v. şi Sc. 26 I X 79
ikebana s.f. — A rtă japoneză de
a aran ja florile — „Popularitatea
to t mai mare de care se bucură
în lum e ikeban a — a r t a ; florală
japoneză. Peste patru milioane
de niponi p ractică ikebana în
cadrul a patru scoli mai impor­
ta n te." R .l . 6 V I 79 p. 6 ; v. şi
11 I X 79 p. 6 (cuv. ja p .; cf.
DN3).
im â g in e -d o c u m e n t s.f. — Im a­
gine cu forţă de document ~
„Imagini-docmnent ale bonţbardar
S.U .A ." R .l. 27 V I 72 p. 6.
„Ostaşi, adevăraţi eroi fără somn,
fără oboseală, au fost prinşi... în
extraordinarele imagini-document
ale acestor zile de luptă/' II. lit.
255
10 V II 75 p. 16 (din imagine +
documait).
imdgine-simtrfl s.f. — Imagine cu
rol de simbol — „Şi parca pentru
a o preveni, filmul c traversat de
imaginca-simbol a unui grup de
copii jucîndu-se cu mulajul de
gliips al corpului omenesc. L. 29
IV 72 p. 8. „Imagini-simbol în
ţara Kalevalei/* Sc. 6 X I I 73 p. 7.
„Imagini-simbol ale Siriei con­
temporane/' Sc. 22 X I I 76 p. 6
(din imagine -f* simbol).
Imipramină s.f. (med.) — Substan­
ţa cu acţiune antidepresivă —
„Turipramiha — cea jnai puter­
nică substanţa radioprotectoarc/'
R.l. 18 X I 66 p. 3 (diii Ir. hni-
pvamine; DM).
Imobilism s.n. — Atitudine de
nemişcare — „în faţa măsurii
abuzive a patronatului’ sindicatul
piloţilor n-a depus armele şi
solicită cu insistenţă reluarea
dialogului. Situaţia nu poate con­
tinua prea mult fără să degenereze
intr-o gravă criză economică, pen­
tru cele trei companii. După
primele 48 de ore de imobilism,
dialogul încă n-a început." Sc.
24 M 71 p. 7 (din fr. immobilismc;
D EX, DX3).
impâct s.n. 1. (fiz.) — Fenomenul
de intrare în contact a. două
corpuri dintre carc cd puţin unul
este în mişcare — „După toate
probabilităţile, fenomenele amin­
tite au fost rezultatul impactului
dintre un meteorit gltţant şi Lu­
nă/* Sc, 28 X 76 p. 4 ; v. şi 24
VI 79 p. 6, R X 10 I I I 80 p. 6.
Impâct
2. — Ciocnire (neprevăzută) —
„V-aţi aflat în situaţii-liinitâ,
tovarăşe Caragea? în ce’mod v-a
ajutat * experienţa să ieşiţi din
impas ? — în sensul că în secunda
impactului cu neprevăzutul, am
ştiut ce să fac..." R.l. 15 VI 74 p. 2.
„Unul din ci [dintre critici]
trăieşte dircct impactul cu crite­
riile neadormite încă ale glieris-
mului reactivat prin pana lut
H .S." Luc. 16 X I I 78 p. 1; v. şl
Sc. 31 V 79 p. 5, R.l. 23 VI 79
p. 6, 3. — Relaţie, întilnirc —
„«Furtuna» la «Bulandra» îu
regia lui Liviu Ciulei este un
eveniment nu numai prin perfec­
ţiunea artistică pc carc o atinge,
ci şi prin impactul cu publicul]
identificarea condiţiei actorului
cu cca a spectatorului/' Sc. 7 II
79 p. 4 ; v. şi Luc. 21 IV 79 p. 2.
4. — Şoc, surpriză — „în schimb
C.G. la început timidă, şovăiel­
nică, în efort vizibil dc colorare
a personajului are în încheierea
destinului său momente de impact
emoţional/* R l . 18 I I 75 p. 2j
v. şi 3 I 7S p. 6. 5. (în lb. vorbită,
grcşit) — Conflict — „Oameni în
impact cu legea/' 6. — Contact —
v. song (1979); 7. — Influenţa,
efect — „Imensul impact actual
al matematicii asupra întregii
vieţi sociale../' Cont. 10 I 79 p. 2 j
v. si Sc. 4 I I 75 p. 4, R L 13 VI
79 p. 6. 8* — Prezenţă —
L P (1974). 9. -r^Emportanţă — v.
carură (1975) (din fr., engl. im­
pact; DMC 1950; C D ; FL Dim i-
trcscu în L R 3/80 p. 2 1 0 - 2 1 4 )
DN, D E X - sens 1, DîsT3 -
sensurile 1 —2 ).
Împlânt
împlânt s.n. (med.) — Introdu­
cere în corp a unor ţesuturi înlo­
cuitoare, a unor aparate cu rol
medical etc. — „Un capitol nou
în cercetarea medicală. Im plan tu l
de radiostimulatori/* Sc. 4 I 78
p. 3 ; v. şi autografă (din fr.,
ongl. im plan t; P R 1962; CD,
DM, D Z ; D E X , DN3).
împlântă vb. I 1973 — A intro­
duce, a fis a — v . person aj simbol,
microecran, pace-m aker (din fr.
im planter; DMN 1950; FC I I 137,
138, 3 0 8 ; D E X , DN3).
implantâre s.f. 1. (med.) — R eali­
zarea unui im plant-----v. p aro-
dontozâ (1975). 2 . — A cţiune de
plasare în spaţiu (a unei clădiri),
am plasare — „O puternică im ­
plantare de cinem atografe, locuri
dc întîlnire şi dezbatere, muzică,
teatru, expoziţii/' Cont. 26 X 79
p. 12 (din im plan ta; cf. fr.
im plantat io n ; DMN 1965; DM ;
D E X , DN3).
Implementare s.f. (livr.) — înde­
plinire, realizare — „Flexib ilitate
în gîndire şi acţiune pentru im ple­
mentarea progresului tehnologic/*
R .l. 23 V I 78 p. 5; v. şi C o n t 18 X I I
81 p. 11 (din im plem enta; DN3).
Impresariâl, -ă adj. — De impre­
sar — „ F a ţă de autorul cu ta len t
im p resariat care îşi clădeşte suc­
cesele, pe prezenţa unor stele cu
cucces la public, L . îşi exprim ă
preferinţa pentru curajoşi de felul
lui O 'N eill." Luc. 18 X I 67 p. 7
(din im presar - f -ial).
25G
impuls s.n. (telef.) „ în telefonia
urbană, o convorbire este egală
cu un im puls , indiferent de dura­
tă. în ceea ce priveşte convorbi­
rile interurbane prin autom at,
înregistrarea şi tarifarea este dife­
rită : zona 1 / pînă la 100 km —
un m inut egal cu 7,5 im pulsuri,
adică 1,50 lei../* R .l. 11 V I 74 p.
3 ; v. şi p refix , telet'ax (1973) (din
engl. 'im pidse; cf. it. im pu lso;
D E X , DN3 — alte' sensuri).
iinputrezibil, -ă adj. — Care nu
putrezeşte — „Din «mogno» —
o esenţă mai preţioasă chiar
decît lem nul de jacaran d a — im -
putrezibilâ şi indeform abilă... o
firm ă p rivată nord-am ericană fă­
cea traverse de cale ferată/' Sc.
26 I 67 p. 5 (din in- + putrezibil;
cf. fr. impiitrescible ).
îm undicitâte s.f. 1972 (livr.)
— Murdărie, im p u ritate—v. sinis-
tritate (din im u n d; cf. fr. immon-
dice).
înumoclUnife s.f. 1964 (chim.)
— Disciplina care studiază imuni­
zarea prin m etode chimice — v.
imunologie , interdisciplinaritate
(din fr. im m unochim ie; P R 1959,
DM C; D C ; DN3).
Imiinodlîuzie s.f. (med.) „O per­
fecţionare a acestei metode este
im unoelectroforeza, o combinare
între electroforeză şi imunodifu-
zie.“ Sc. 28 X I 64 p'. 4 (din engl.
im un odiffusion ; B D 1969).
Imunoelectroforâză s.f. 1964
(med.) — A daptarea tehnicii elec-
troforetice pentru imunizare — v.
257
imunoâifiizic (din engl. imviuno-
clectrophoresis; BD 1969; DM).
imunologfc s.f. (med.) — Ştiinţă
ce sc ocupa cu studiul imunităţii —
„La rindul ci, imunologia, o
ramură a mcdicinii, recurgînd la
metodele biochimici, a dat naştere
imunochimici." Sc. 28 X I 64 p. 4;
v. şi interdisciplinaritate (din fr.
immunologie; cf. engl. imunology;
P R 1953; CD, DM, DZ; D E X ,
DN3).
Imunopaiologie s.f. (med.) — Dis­
ciplină de graniţă între imunolo-
gie şi patologie — „în zilele urmă­
toare se vor desfăşura în Capitală
lucrările Simpozionului «Proble­
me actualc în imunopatologie»/*
Cont. 30 X 78 p. 7 //din imuno-
-f patologiclj.
itmmoterapfe s.f. (med.) — Trata­
ment prin anticorpi — „Imuno-
terapia cancerului tinde să lămu­
rească de ce organismul... «tole­
rează» ţesutul canceros/' Sc. 9 II
63 p. 4 (din fr. immunothdrapie;
cf. cnţjl. imunoradiothcrapy ; PR
1952, BD 1968; D EX , DN3).
Inosortâbil, -fi adj. — Care nu
poate fi asortat cu ceva—„Aceleaşi
forme, aceleaşi culori fade, in-
asortabile cu interioarele moderne/*
Cont. 13 X II 63 p. 2 (din in- +
asorta + -bil),
inaudfbll, -fi adj. — Care nu poate
fi suportat de auz, lipsit de armo­
nic — „Ne oferă o muzică inatidi-
bită.“ Cont. 13 X 67 p. 10 (din
Ir. inaudiblc; DN3).
17 — Dicţionar de cuvintc recento
Indcformăbil
în cli s, (anglicism) — Unitate pen­
tru măsurarea lungimilor — „A
apărut [in Anglia] este drept,
sistemul metric, dar yardul sau
inchul nu s-au lăsat cu totul
învinşi... Cea mai dîrză rezistenţă
0 depune însă pintul (unitate
pentru măsurarea lichidelor, ega­
lă cu 0,57 litri), care n-a făcut
încă nici o concesie litrului/* I.B .
7 VT 76 p. 8 [pron. inci] (din
engl. inch).
in citat îv, -ă adj. — Provocator —
„[Scaunul electric] stă paşnic şi
candid în vitrina expoziţiei Wes-
tinghouse, cu braţele desfăcute
incitativ spre stradă/* Gaz. lit.
1 III 62 p. 5 (cf. it. incitativo;
DN3).
lnconf6rt s.n. — Lipsă de confort,
neplăcere — „în destule cazuri,
astfel de spaţii verzi au rămas
cîmpuri goale,' devenind surse de
in confort.41 R.l. 6 V 74 p. 3. „...Te­
rasele respective vor fi la dife­
rite niveluri, ridicate faţă de ori­
zontala străzii şi ca atare ferite
de acel inconfort al indiscreţiei,
al aglomeraţiei../* I.B . 10 I I I
78 p. 2 (din fr. inconfort).
INCR6 ST s . 1978 - Institutul
naţional pentru creaţie ştiinţifică
si tehnicăl— v. i>rei>rint {abrevie­
re din I\iistitittul] n\aţional pen­
tru] cre[aţie] ştiinţifică fi] t[chni-
ea]).
indeîormâbll, -ă adj. 1967 — Care
nu îsi schimbă forma — v. hnpit-
trezioil (din Ir. indiformablc ;
DN3).
indexă
indexare s.f. — Acţiunea de a
alcătui un index — „Organizarea
muncii intelectuale de documen­
tare prin rezumări de teixte sau
in d ex ări » bibliografice... sînt to t
atîtea domenii larg tributare noi­
lor metode de cercetare/* C on t
10 X I I 65 p. 8 (din in d ex a;
cf. fr. in d e x a t io n P R 1948; DN3).
indiferentism s.n. — Atitudine de
nepăsare — „Să nu fim.indiferenţi
faţă de... indiferentism /' Sc. 16
X I I 78 p. 7 (din fr. indiffdrentis -
m e; D E X , DN3).
îndosatrice s.f. (cuv. it.) — Mane­
chin — „ F a ta era subţire şi
înaltă. E ra manechinul casei de
modă Serii din Napoli... Şi acasă
lucrase în acelaşi domeniu. E ra
indosairice de cînd împlinise vîr-
sta de paisprezece ani/' R . lit. 28
I X 78 p. 15. [pron. indosatrfce],
inform aţional, -ă adj. — Care se
referă la inform aţie — „în faţa
secolului nostru ultracom plicat,
în faţa bombardamentului in for­
maţional şi a marilor aglomera­
ţii. Sc. 7 1 X 67 p. .1 (din engl.
inform aţional , fr. inform ationnel ;
DMN 1970; I. Iordan în SCL 4/64
p. 410, 413; D E X , DN3).
ingineră s.f. 1976 — Femeie
avînd specialitatea de inginer—v.
fcrmă-etalon (din inginer).
mimă-plămîn (artificial) s.f.
(med.) „Un aparat inim ă-plăm în
artificial care poate îndeplini timp
de 1 —2 ore funcţia inimii şi a
plămînilor/* Cont. 27 I 61 p. J ;
258
v. şi inhibă (din inim ă - f plăm în
[-f- artificial ], după fr. coeur-pou -
m ont DMN 1968; FI. Dimitrescu
în L R 2/62 p. 138).
îninteligGnţă s.f. — Lipsă de inte­
ligenţă — „O compoziţie de zgo­
m otoasă ingeniozitate nu poate fi
ju stificată ca un împrumut făcut
inteligenţei... din contră, dove­
deşte ininteligenţă /' Cont. 25 X I
60 p. 6 (după fr. inintelligencc;
FI. Dim itrescu în L R 2/62 p. 138,
F I. Ficsinescu în SMFC IV p. 8 ;
D E X , DN3).
iniiiâtic, -ă adj. — Ezoteric —
„Poezia sa cu marile teme lirice
dintotdeauna nu devine mai lesne
de pătruns, dimpotrivă, rămîne
iniţiaţi că, son dabilă numai prin
afinitate spirituală, dar niciodată
descifrabilă/' Gaz. lit. 25 V II 68
p. 7 (din it. in iziatico; cf. fr. ini-
tiaiiqne , DMN 1950; DN3).
inscripţionare s.f. — înregistrare,
înscriere — „Am introdus în
producţie, pentru prim a oară în
ţâră, folia term ocontractibilă din
policlorură de vinii. E ste vorba
de o peliculă foarte subţire de
circa 50 de sutimi de milimetru
care se mulează perfect pe fructe
şi legume... constituie o condiţie
obligatorie pentru dezvoltarea
comerţului modern de autoservire
şi în supermagazine; permite por-
ţionarea, am balarea şi inscripţio­
narea preţului înainte de a fi
introduse produsele în rafturi
pentru vînzare." R .l. 25 V i l 73
p. 3 (din inscripţio „înregistrare").
259
însectlcld-spray s.n. — Insecticid
sub formă de spray — „In secii-
c i d c - s p r a y R.l. 20 X I 73 p. 3
[fron. insccficId-sprJi] (din insec­
ticid + spray).
insccio!6n s.n. „Specialiştii im­
puri au pus la punct o metodă şi
un aparat menite să detecteze
contaminarea silozurilor. Apara­
tul, denumit insectofon, transfor­
mă în semnale electrice zgomotele
provocate de organismul insecte­
lor şi perccputc mai întîi dc cap-
toarc electroacustice." Sc. 29 X I I
78 p. 5 (din inscctă -f- 'fon, pro­
babil după model magh.).
ins onor, -ă adj. — Care amorti­
zează sunetele — „Scena este ul­
tramodernă, fiind suficientă o
simplă apăsare pe un buton spre
a o transforma de aşa manieră
îneît să formeze un gen dc ecran
in sonor.1' Cont. 4 X I 55 p. 7 (din
fr. iu so n o rc; DT; DXo).
Insonorizănt, -ă adj. — Care nu
are calitate dc a transmite undele
sonore — „Aceste podele sînt al­
cătuite dintr-un strat insonori-
zanl de tablă, un strat de bitum
şi unul dc seîndură." I.B . 29 V IU
67 p. 2. „Începînd cu anul viitor,
>e arterele celc mai circulate ale
Îocalităţii se vor amenaja din
resturi menajere rambleuri înalte
dc 10 —12 metri, formînd bariere
insonorizaute'1 Sc. 22 X 73 p. 4
(cf. fr. insonorisaiion).
nstaldjie-pi)6t s.f. — Instalaţie
experimentală model — „Cerce­
tătorii din laboratorul nostru
17*
Intersîonîst
stabilesc tehnologiile de sinteză,
le experimentează pe instalaţii••
pilot, caracterizează diferiţi poli­
meri." Sc. 15 X I 70 p. 3. Insta­
laţia-pilot poate trata 500 kg
concentrat." Cont. 12 V III 77 p.
5. „Trebuie să mă duc la una din
instalaţiilc-pilot să verific nişte
rezultate.*' R.l. 8 I II 78 p. 3 ;V .
şi Sc. 9 V III 79 p. 5 (din instala­
ţie -f- pilot).
Instânt adj. inv. 1976 — Instan­
taneu,' rapid — v. ciocolatcvie,
grişpandin (din engl. instant; cf.
fr. instantanâ ; BD 1969).
instituţionalizărc s.f. — Acţiunea
de a instituţionali za — „Se preco­
nizează şi o institnţionalizarc a
«Casandrci», în sensul cîştigării
unei independenţe, a unui profil
mai apropiat de’ cel al teatrelor
profesioniste/* Cont. 25 V II 69
p. 4 (din insiituţionaliza, după fr.
institutionalisation; DMN 1956;
DN3).
intarsiăt, -ă adj. (fig.) — Învîrstat,
umplut — „A ales jurnalul şarjat,
montindu-şi impresiile despre
America intr-o pastă epică, ijitar-
swtă cu date, cu reflecţii grave,
dar şi cu lucruri uşoaro şi senza­
ţionale fără dc care America nu e
America." Săpt. 29 I X 78 p. 2 ;
v. şi probtematic (din intarsie).
Intarsionist s.m. — Persoană care
împodobeşte obiectelc de lemn apli-
cind plăcuţe din os, sidef etc. în
crestături făcutc special — „Nu
vrem sa încheiem acest reportaj
fără a spune cîteva cuvintc des­
întarsionist
p re sculptorii în lemn şi intarsio -
ni şl ii de la secţia de aria/' Sc. 5
I I I 65 p. 2 (din intarsie; I. Moise
în L R 6/78 p. 587 atestă form a
intarsier, -ă).
intelsât s. (cuv. engl.) „Firm ele
americane nu au dorit ca aceşti
doi sateliţi să reprezinte un con­
curent pentru sateliţii din reţeaua
«In teîsat » dom inată în exclusivi­
ta te de aceste firme. Concluzia a
fost lim pede: doar atunci cînd
Europa occidentală v a fi în stare
să lanseze cu propriile rachete
sateliţi geostaţionari, ea va fi
în situaţia de a trece la exploa­
tarea com ercială a acestora." Sc.
16 V I I I 77 p. 5 ; v. şi R .l. 6 X I I
80 p. 6 (abreviere engl. din
In[iernationaQ Tel[ecommnnica-
tion ] Sat[ellite Consortium] ; B D
1968).
in ten ţio n a litate s.f. — Intenţie —
„Im aginea serveşte în intenţio­
nalitate , în form a... şi în mişcare
sensul mai ales liric al operei/'
Cont. 10 I I I 67 p. 5 (din fr.
intcntionaliti ; DN3).
in te rc o n d iţio n â re s.f., — Stabilirea
unor raporturi complexe de inter­
dependenţă — „Analiza intercon-
diţionării factorilor naturali, eco­
nomici, demografici, sociali si
tehnici." Sc. 11. X 67 p.. 1; v. şi
Mag. 26 V 79 p. 2 (din inter - +
condiţionare ; cf. rus. vzaimoo-
buslovlennosti; E l. Carabulea în
SM FC I I I p. 3 5 —3 8 ; DN3);
I n te r c o n e c t a t, - ă adj. — Care sta­
bileşte conexiuni între mai multe
elemente — „Dispeceratul cen­
260
tral al sistemului energetic inter­
conectat!1 Sc. 22 I 63 p. 3 (din
interconecta + -ai).
in te r c o n e x iu n e s.f. 1978 — In ter­
conectare — v. chip (din fr.
interconnexion; DMC 1970; D E X ,
DN3).
in terdiscîp lin arîtâte s.f. — Carac­
terul a ceea ce este interdiscipli-
nar — „în aula U niversităţii din
Bucureşti au început sîm bătă
dim ineaţă lucrările celui de-al
doilea Colocviu naţional de peda­
gogie, cu tem a «Prognoză, ino­
vare si interdisciplinaritate în în-
v ă ţă m în t»." R .l. 3 X I I 72 p. 5.
„Cum aţi caracteriza, din punct
de vedere ştiinţific şi endocrino­
logie, realizarea Rosalynei Y . ?...
— O admirabilă reuşită a inter -
d isciplin arităţii : radio-imuno-do-
zările (şi ro ste sc. acest cuvînt
răspicat şi evidenţiindu-i compo­
nentele) care reprezintă rezulta­
tul colaborării imunologiei clasice,
a imunochimiei, a radiochimiei, a
biom atem aticii." F l. 9 I I I 78
p. 11 .(din fr. inter d is cip lin a rii:
DMN 1968).
in terfâz ic, -ă adj.— Dintre faze
— „Prin reorganizarea fluxului
la secţia bibelouri s-au elim inat
complet transporturile încrucişate
şi s-a redus parcursul iniţial
interfâzic al produselor cu circa
200 m etri." R .l, 6 I 78 p. 1
(din engl. interfâzic; W T).
i n te rfe ro m e trie s.f. (fiz.) — T o ta­
lita tea metodelor de măsurare
bazate pe fenomenul de interfe­
renţă — „Tehnica interferometrici
261
cu mai multe aparate — folosită
în radioastronomie, pentru obser­
varea radiogalaxiei, quasarilor şi
nucleelor de galaxii — a sugerat
astronomului francez A.L. cupla­
rea unor telcscoape optice/ 4 Cont.
1 V III 75 p. 5 (din fr. interfâro-
mttrie; P R 1950; D T; D E X ,
DN3).
Intcrrer6n s. (med.) „Rezistenta
la mai mulţi viruşi era consecinţa
elaborării de către celulele orga­
nismului a unei substanţe proteice
susceptibile de a se întrepătrunde
(interfera) cu acţiunea altor viruşi
— respectiva substanţă fiind de
aceea denumită tinterferon*/* Sc.
13 V 77 p. 5. „Un alt exemplu de
asemenea «medicamente de tip
nou» îl constituie interfcronul, un
agent an ti viral eficace împotriva
a diferite tipuri de viruşi/' Sc. 25
III 79 p. 5; v. şi viral (din fr.
interfir on y engl. interferon; P R
1952, BD 1969; DM).
Intcrf6n s.n. (telef.) — Instalaţie
telefonică ce permite convorbiri
între posturi interioare — „Aer
condiţionat, televizor, telefon,
magnetofon, interfon, bar." Cont.
16 X 70 p. 9. „Autorul interfonu-
lui cu patru posturi, C.B., este
doar în clasa a IV-a la Liceul
D. Bolintineanu." I.B . 9 VI 75
p. 2. „La întreprinderea minieră
Hunedoara s-a introdus un inte­
resant sistem centralizat de ur­
mărire şi organizare a producţiei,
prin interfoane şi comenzi auto­
mate de la distanţă." R.l. 23 -V II
77 p. 2 ; v. şi 10 I II 79 p. 6
(din fr. interphene; cf. engl.
interpr6t-traducă(or
interfhone; DMN 1952; D.Am.,
D T; DN3).
In te rg a lâ ctic,
-ă adj. (astron.)
— între (dintre) galaxii—„Cronolo­
gia viitoarelor întilniri interstelare
sau intergalactice." Gaz. lit. 24 I
63 p. 8 (din engl. intergalactic, fr.
intergal acti que; cf. germ. interga•
laktisch; GWDS; DT, AD; DN3).
înterp61 s.n. — Organism inter­
naţional de poliţie criminală —
„Interpolul e deseori imaginat ca
un corp de superdetectivi, o
ultrapoliţie atotputernică." Sc. 6
X 73 p. 6. „După cinci ani de
cercetări, în care au colaborat
carabinierii şi poliţia financiară
italiană, Interpolul şi F .B .I., s-a
ajuns la depistarea unei organi­
zaţii dominate de Mafia şi avînd
printre liderii ei pe celebrul G.B.,
«boss<> renumit în rîndul trafican­
ţilor de droguri." Sc. 1 V 74 p. 4.
„Dosarele negre, analizate în ca­
drul dezbaterilor Adunării gene­
rale a Interpolului... pun în lumină
statistici revelatoare cu privire la
efectele luptei coordonate..." Sc.
22 X 78 p. 5; v. şi Cont. 14 X II
79 p. 4 (abreviere din engl.
International Criminal] Pol[ice
Organization], care datează din
1956; cf. fr. Interpol; L. Seclie în
L R 2/75 p. 177; CD; DP; DEX,
DN3).
Interpret, (-ă) -Ira d u că t6 r, (-oare)
s.m.f. — Persoană aptă să des­
făşoare atît activităţi de inter-
pretariat cît şi de traducere —
„De asemenea, noile descrieri
sînt folosite... în laboratoarele
interpret-traducător
de limbă,, mai ales în cel organi­
zat cu sprijinul U N ESCO şi
destinat trad u cerilo r simultane
şi altor tipuri de lu cră ri desfăşu­
rate în secţia, de ihtcrpreţi-tra-
ăucători a facultăţilor de lim bi
străine din Biicureşti/' Sc 17 I I
74 p. 4 (din interpret -fr traducă -
iov).
interpreiariât-tradticere s.n. — Ac­
tiv itatea celui care este interpret-
traducător — „Dealtfel, în noile
planuri1 de1 învăţăm înt,. am. propus
ca după: trunchiul com un (anul I
şi II) studenţii să se speciializeze
în literatură, în lim bă sau: în
interpretariat-traducere; în funcţie
de viitoarea lor profesiune." Sc.
17 I I 74 p. 4 (din. interpret aricit
-fr traducere ).
inie rum ân> -ă adj . — Dintre
oameni — „Acum lucrează la
prima peliculă... în care este
vorba despre'stabilirea unor.bune
relaţii intcrumanc, în lum ina nor­
melor ju rid ice' şi morale contem­
porane/' R .l. 17 I Y 75 p. 6 (din
inter- -\- uman).
interviator,-oâre s.m.f. — Per­
soană care . ia interviuri — „în
foarte utila, serie în lim ba română
a editurii K riterion. a apărut, cu
citeva luni în. urmă', o culegere, de
«convorbiri cu 56 de scriitori
despre relaţiile literare româno-
m aghiare» sem nată de B .G ., car­
te purtînd un titlu sugestiv;
«Fără interpret». F ă ră interpret
— a r însemna, mai întîi, că inter -
vi atonii — el însuşi un cunoscut
scriitor, ziarist şi traducător... nu
262
a .în tîm p in at dificultăţi. în. munca
sa/" Luc. 14 I V 73 p.. 1 (din
intervia -fr -tor)\
Intervievare s;f‘ — Luarea unui
interviiv — „Admirabilă', sub acest
raport, intcrvi'evarea Ym A.C., m ar­
to r al cvasitu tu ror etapelor db
dezvoltare* pe caTe Ie-a parcurs
muzica românească/' R . lit. 13 IV
72 p. 12 (din intervieva)*
înterviu-fiilger s.n: — Interviu
luat: rapicli — „..Je-au . consemnat
într-u n intervin: f u l g e r Cont. 1
I X 67 p. 7'. „Un- iirterviii-fulger
cu conducătorul expediţiei/' R .l.
1.0 II! 74 p: 3- (din* interviu -fr
fu lger ; după fr. intercveiu-âdair ;
DMN 1970»; A. Giurescu' M.C\ 33).
întervizitine s.f. 1963 — Sistem
de- transmitere: a programelor de
televiziune între ţările socialiste, —
v. radio-releu //.difr inter- -fr
\ieie\viziunelj\.
intim izâ vb. I — A crea un mediu
intim — „A lăturat citeva. v itri­
ne... iniim izează atm osfera..."
Săpt. 9 I I 73 p^ 8 (din intim -fr
- iza ).
intim izâre s.f. — Acţiunea de*, a
crea un mediu, intim. — „Ar
trebui să găsim c it mai, repede
modalitatea! de- a folosi, cît mai
raţional şi mai. eficient localurile
m ari. în. acest. sens,, se. poate
interveni, după. pâr.erea mea, pe
mai multe că i: prin. intimizarea
localurilor (compartimentarea
lor), prin reprofilare* etc.. Noi ne
gîndim, de exemplu, să. facem
din «Mediaş»... berărie-pLăcintăr
263
ric'" Sc. 7 TI 69 p. 2 (din intivii-
za).
întradcrniîc, -ă adj. 1977 (med.)
— Situat în .dermă — v. mezo-
terapie (din fr. intradcrmiquc,
engl. intradermic CD; DZ; DN3;
cuvin tul este mai vechi în limbă).
inlrannzâl, -ă adj- (med.) — In­
trodus prin nas — „Vaccinarea se
execută prin pulverizare pc calc
intrau azală cu vaccin .de tip
A II şi !B " Sc. .1.7 I 61 p. 1 .(din
fr. iniranasal! *F1. Dimitrescu
în L R .2/62 p. 139,; FC TI 129.;
D EX , DN3).
Intruziune s.f. — Pătrundere,
introducere ilegală :în... —.„«Nim­
fa dc aur» a fost cîştigată dc
( ătre emisiunea canadiană (Viaţa
particulară'», un tulburător pro­
test... împotriva intruziunii nc-
justificate *şi abuzive a aparatelor
tranzistorizate in existenţa de zi
cu zi a oamenilor." Cont. 5 IV 74
p. 10 (din fr. inlntsion; “D E X ,
DN3).
întubn vb. I,(med.) — A,introduce
(medicamente, mîncarq) ;cu ?ajuto-
inii unui tub — „[Omul] ;a lost
introdus într-un plămîn artificial,
i .s-au intubnt -lichide calde ;în
stomăc şi, treptat, inima pacien­
tului a început să rbată.*' R.l. >22
l 77 p. 6 v(din îii- + tub + cf.
it. intubarc; DN3).
In uit s. „Adevăratul nume al
eschimoşilor este murit» şi ci
doresc să nu mai fie denumiţi-cu
primul termen, care înseamnă
«Mîncători de carne crudă», ter­
men ce le-a fost dat dc iezuiţi în
îramplasâbil
secolul al XV I-lea." R.l. 7 VI 79
p. 6 (cuv. -eschimos).
InuktHut. s. „Limbajul din regiu­
nea canadiană, denumit de eschi­
moşi nnulxutut»# este vorbit în
cîteva dialecte. Folosirea mai
multor forme de scriere a îngreu­
nat contactele dintre comunită­
ţile de eschimoşi situate la mari
distanţe unele de altele." Sc. 30
I X 76 p. 6 (cuv. cschimos).
învoi vâ vb. I (anglicism; lb.
colocv.) — A introduce — „Nu
sînt invoîvat în această proble­
ma." (din engl. io involve; comu­
nicat de M. Caragiu-^Iarioţeanu).
invlnticâ s.f. „Am aflat cu sur­
prindere, tov. prof. dr. docent
Ion Curievici, că sc vorbeşte
mult aici despre o şcoală de
invcniica ieşeană, care ar fi func­
ţionat anul trecut. — "Nu trelroic
să vă surprindă: pe plan mondial
este recunoscută existenţa inven-
ticii ca .aceea a unei noi speciali­
tăţi ştiinţifice. — Există temeiuri
pentru :o’ asemenea terminologie?
— E o disciplina psihologică cc
are m ai anult scopul dc a dcscifra
mecanismul psihic al invenţiei:"
R I . 26 X 78 p. 3 '(din inventa +
-ică, după tipul informaticăS Tli.
Hristea în R. lit. 11.X I 76 p. 9).
fPA s. 1974 — întreprindere dc
produse alimentare — v. -cico-co-
la, cico (abreviere din I[nti-cpn'li­
dere dc\ -plroduse] a[7ni:cîifcnr]).
îramplasâbil, -ă adj. (franţuzism;
livr.) „Iramplasabilul realizator
pare a fi asimilat aforismul cu o
iranipiasâbil
triplă doză de luciditate/' Cont.
5 V I II 77 p. 9 (din fr. irrempla-
gable).
îrecuperâbil, -ă adj. — Care nu
poate fi recuperat — „Ceea ce
este irecuperabil /' Sc. 12 I I 67 p. 1
(din fr. irricu pirable ; DN3).
iritiotâg s.m. (med.) — Specialist
în iridologie — „O metodă nouă
de depistare şi diagnosticare a
unui mare număr de boli se
anunţă a fi iridologia (examinarea
irisului şi a pupilei). Micile pete
de culoare închisă, în form ă de
boabe de piper, constituie, potri­
v it iridologilor , indicii ale unui
proces canceros în organism."
Sc. 28 X I 74 p. 6 (der. regr. din
iridologie).
Iridologie s.f. 1974 (med.) — Me­
todă de diagnosticare prin cerce­
tarea irisului şi a pupilei — v.
iridolog (din it. iridologia , fr.
iridologie ) .
ir o n ist,-ă s.m.f. — Persoană
(scriitor) care practică ironia —
„Presupun că nici lingviştii nu
pot uita urm ătoarea lecţie prim ită
de la un mare ironist /' Cont. 26
I I I 71 p. 8 (din fr. iron iste; DN3).
Isterigen, -ă adj. — Care produce
isterie — „Concert isterigen“ (ti­
tlu de articol despre muzica
însoţită de urlete a unor tineri
din Paris). Cont. 15 X I I 61 p. 8
(din fr. kysU rigene; F I. Dimi­
trescu în L L 10/65 p. 242; DN3).
264
is t r a t i â n , -ă adj. — Care aparţine
lui P. Istra ti — „E ‘ drumul pe
unde odinioară, cu m ult succes au
trecu t... şi personajele istratiene “
Gaz. lit. 16 X I 67 p. 8 (din n. pr.
al scriitorului [ P an ait ] Istrati +
-ian).
Italien ist s.m. (în lim bajul tine­
rilor, peior.) „ Italienist , tînăr îm­
brăcat la ultim a modă, în anii
'70, dar care pierde vrem ea pe
ştrase, pe aveniu (adică pe bule­
varde), nici muncind, nici culti-
vîndu-se/' R . lit. 19 V II 79
p. 9 (din italian + -ist; D E X ,
DN3 — a lt sens).
i v o r iâ n ,-ăadj. — R eferitor la
Cote d ’Ivoire (Coasta de Fildeş)
— „Deschiderea primei sesiuni a
m arii comisii m ixte de cooperare
Tomkno-ivoriene” R .l. 24 V I 78
p. 5 (după fr. \C6te d f]Ivoire +
- ia n ; cf. fr. ivorien ).
i z o m e râ z ă s.f. (biol.) „în urmă cu
10 ani un savant japonez a desco­
perit o enzimă denum ită <nizome-
rază)) care poate transform a glu­
coza în fructoză/' R .l. 31 X I I
76 p. 6 (din fr. izom irase; D FM B).
izovit adj. (tehn.) „Geamul izovit.
L a întreprinderea de geamuri din
Buzău a început fabricaţia unui
nou tip de geam cu proprietăţi
izolatoare, fonic si term ic, deose­
b ite. . / 1 R .l. 12 i V 77 p. 3 //
probabil din izo[lator} -|- fr.
vit[rc]//.
 DICŢIONARELE ALBATROS
I
îtnpîslltură s.f. — Ţesătură —
„Tot aici sînt expuse impîslitura
din fibră de sticlă, foliile de alu­
miniu bitumateşi nebitumate, pro­
duse din PVC fabricate la Buzău,
toate modelele de tapete realizate
la Turda sau gama articolelor
sanitare produse la noua între­
prindere de ceramică fină pentru
construcţii din Cluj* Toate aceste
exponate au largi aplicaţii în
construcţiile industriale, hidro-
tchnicc şi civile, fiind termofonoi-
zolatoare sau îndeplinind diverse
alte funcţionalităţi." R.l. 14 V 74
d. 1 (din impîsh -f* -tură cuvînt
probabil mai vechi în limbă).
tmpomâ vb. I — A planta cu
pomi — „Dealul e acoperit cu
pomi tineri. A fost impomat la
propunerea mea/' Gaz. lit. 4 V
61 p. 3 (din în - -f- pom + -a ; FI.
Dimitrescu în L R 2/62 p. 13; FC
II 135).
împuşcă vb. I 1975 — (în sint.
a împuşca cuic) A introduce
cuiele în pereţii de beton (prefa­
bricaţi) prin împuşcarea cu un
aparat special — v, etanşei zare
(din în -f* puşcăt).
încastrâre s.f. (constr.) — Acţiu­
nea de a încastra şi rezultatul ei —
„în marea lor majoritate casele
s-au deteriorat la primele nivele,
în zona ^încastrării *> cum o nu­
mim noi specialiştii, numeroase
lucrări trebuind a fi atacate de la
fundaţie.” R.l. 19 V 77 p. 2 (din
încastra; D E X , DN3).
încifrât ,-ă adj. — Cu caracter
secret — „Mesajul ei [al prozei lui
Eminescu] apare deseori mai inci-
frat prin intermediul fantasticului
de tip romantic..." Sc. 28 V 64 p.
2 (din în- -f cifra).
îngrijit6r-mulgăt6r s.m. — îngri­
jitor de vite care se ocupă şi cu
mulsul — „Cel mai vîrstnic îngri-
jitor-mulgâtor din judeţul Sibiu,
dar şi cel mai bun, are 70 de
ani." ’ R.l. 28 X 76 p. 5; v. şi
îngrijit6r-mulgăt6r
recordist (din îngrijitor mulgă­
tor).
înnavetâre s.f. — Operaţia de a
încărca şi transporta cu navetele
— „Toate aceste operaţii; des­
cărcare din camion, depaletizare,
deznavetare, spălarea navetelor
şi a sticlelor, controlul sticlelor
goale, umplerea şi capsularea
sticlelor, controlul sticlelor pline,
pasteurizarea, îm iavetarea, pale-
îi zarea... sînt m ecanizate si auto­
m atizate " F l. 1 V II 72 p. 24
(din în- navetă + -are).
adj. — Care
î n s ă n ă to ş it 6 r ,-o â r e
însănătoşeşte — „Ursul învesteşte
o veche practică medicinală popu­
lară cu atributele unui sim bol:
apăsarea însănâtoşitoarc a fiarei
carpatine semnifică infuzia de
v ita lita te pc care o aduce contac­
tul nem ediat cu viaţa, cu reali­
ta te a ." Sc. 9 X 70 p. 4 (din
însănătoşi + -tor).
în tîln îre-d ezb âtere s.f. ~ Întîlnire
la care se dezbat anum ite proble­
me — „De curînd, Mediaşul a
găzduit o interesantă înlilnirc-
266
dczbatcrc a teatrelor populare,"
Sc. 26 X I I 73 p. 6. „Din iniţiativa
unui grup de foşti luptători în
rezistenţa franceză, a avut loc la
Paris o întîlnirQrdezbatere pe tem a:
«Spania astăzi»." R .l. 4 V I 76 p. 8
(din întîlnire + dezbatere).
Învăţăt6r-educat6r s.m. — în v ă ţă ­
to r care este şi educator — „Pos­
turile-de educatoare şi învăţători-
educatori din municipiul Bucu­
reşti... se ocupă fără concurs/'
I.B . 25 I I I 74 p. 5 (din învăţător
+ educator ).
inzidire s.f. — Introducere a unui
dulap, p a t etc. în zid — „Pentru
dulapuri este recom andată înzi-
ăirca lor/' Cont. 19 IV 63 p. 2
(din în zid i; D E X ).
înzldit, -ă adj. — Zidit în perete
— „De asemenea, s-a cerut ca
apartam entele noi să fie prevă­
zute, mai ales în bucătării si
holuri, cu dulapuri înziăite, m ă­
sură ce v a contribui la sporirea
gradului de folosire “a spaţiului
construit/' Sc. 30 X 76 p. 1 (din
înzidi).
 DICŢIONARELE ALBATROS
J
jacarânda s. 1967 — Esenţă pre­
ţioasă de lemn — v. imputrczîbil
(cuv. amerind.; din fr., engl,
jacaranda; L .I. p. 81).
jamahirfe s.f. — Democraţie mu­
sulmană — „Ziua naţională a
Jam ahirici Arabe Libiene Popu­
lare Socialisto" Sc. 1 I X 77 p.
5; v. şi R.l. 7 I X 79 p. 5 (cuv.
arab).
jazfstie,-ă adj. (muz.) — De jaz —
„Un madrigal în limbajul mu­
zicii uşoare, cu accente jazzisti-
cc..." Sc. 29 X 78 p. 4 (din jaz
+ -istic; DN3).
jazman s.m. (muz.; anglicism).
— Interpret dc jaz — „în
cadrul schimburilor culturale
S.U.A. —România este progra­
mată în luna decembrie o vizită
la Bucureşti a unor jazzmcni de
marcă." Săpt. 5 V II 74 p. 7.
„La Nisa sc va desfăşura, între
6 şi 16 iulie, cea de-a 5-a marc
paradă a jazului, la care vor
participa 250 dintre cei mai
celebri jazmeni din lume." Sc. 24
VI 78 p. 6 [pron. jăzm en; scris şi
jazzm an; pl. jazmejt], (din engl.
jazzman: P R 1952, DMN 1969;
D J ; DN3).
jean s.m. pl. jeanşi (americanism)
— Pinză groasă, de obicei al­
bastră, din care se confecţionează
în primul rînd pantaloni — „Se
pare că jeam tl revine cuminte şi
pocăit la propria-i matcă, la forma
Iui aceea zisa clasică pc care au
purtat-o şi viguroşii tex a ni şi
alţii din vccliilc continente...4*
Săpt. 22 IV 76 p. 8. „Pantaloni...
piraţi. în R .F . Germania, Olanda
şi Elveţia an fost descoperite în
ultimele zile importante cantităţi
de pantaloni <geans% purtind
mărci care imitau pe cele aplicate
pc produsele fabricate dc o casă
dc mode din San Francisco.**
R.l. 23 V III 77 p. 6 ; v. şi ginea
[pron. gin; scris şi gcan'j (din
 jean
engl. amer. \blue\jeans; cf. fr. jean
( s ) P R 1950; Al. Niculescu în L L
3/73 p. 4 9 7 —498, M. Avram în
SC L 4/75p. 3 2 2 —atestări numai la
pl. din 1973).
jeep s.n. (anglicism) — Maşină
mică de campanie — „Inevitabil,
'.primul plan era ocupat de maiorul
de Coverley, înfruntînd m arţial,
într-un jeep îm prum utat cine
ştie de unde, focul m itralierelor
duşmane/' R . lit. 26 X I I 74 p. 22 ;
7 . şi radio comandat (1962) [pron.
g ip ; var. jep ] (din engl., fr. je e p ;
P R 1942; D E X , DN3).
jet s.n. (a v .; americanism.) — A-
vion cu reacţie pentru pasageri —
„Cronicile mondene fac de obi­
cei publicitate celor ce sosesc
seara cu «jet ))-uri personale —
clienţii elegantelor hoteluri, ma­
gazinelor de bijuterii, ai cluburi­
lor de noapte/' Sc. 22 V II 77 p. 6
[pron. get] (din engl. americ., j e t ;
cf. fr. j e t ; P R 1955; D E X — a lt
sens, DN3).
jetfoîl s. (av.; am ericanism .) „P ri­
mul «jetfoih> (navă cu aripi por­
tante, propulsate de către reac­
toare, pe apă) folosit în Europa a
stabilit zilele trecute un record
de viteză, acoperind d istanţa din­
tre Stavanger (Norvegia) şi Aber-
deen (Scoţia) în şase ore." R .l.
27 IV 77 p. 6 [pron. gâtfoiT] (din
engl. americ. jeţfoil).
Jet-socîety s. (cuv. engl.) — T ota­
litatea persoanelor care circulă cu
je t ; societatea în altă — „Bom ba
trebuia să explodeze la miezul
nopţii, adică la sfîrşitul ultimei
proiecţii, la spectacolul cu «ţinută
de seară obligatorie m, proiecţia
rezervată pentru jet-society ." R .
lit. 2 V I 77 p. 22. „Se dezvăluie
fiorul iubirii, repede înecat în
unda unor convenienţe, a unor
prejudecăţi curente în aşa-zisa
înaltă societate («jet-society») si-
ciliană../' Sc. 4 V I 78 p. 4 ; v. şi
gerovitalizat (1974) [pron. get-să-
sâiăti ] (DMC 1975).
job s.n. (anglicism) „Studenţii
americani vor să obţină cît mai
repede cu pu tinţă un «job», un
serviciu salariat şi totod ată să
aibă asigurarea de a nu fi ame­
ninţaţi cu şomajul/' V. stud. 6 I I
74 p. 12 [pron. giob] (din engl., jo b ;
cf. fr. jo b ; DMN' ‘1949).
joc-rctu r s.n. (sport) — Jo c (spor­
tiv) care se practică în a doua
parte a unui cam pionat — „în
jocurile-retur din optimile de finală
ale turneului de fotbal pentru
juniori la Viareggio s-au înregis­
tra t rezultatele../' I .B . 1 I I 67
p. 1 ’ //din jo c - f retur jj.
jo c - ş c o â lă s.n. .— J o c (sportiv) cu
caracter de şcoală — „Astăzi va
avea loc ultim a partidă de verifi­
care a lotului reprezentativ. Sin­
cer vorbind,: acest joc-şcoalâ nu-şi
poate pune am prenta pe alcătu i­
rea naţionalei." I .B . 9 A 69 p. 3.
tfJoc-şcoalâ al lotului reprezenta­
tiv ." Sc. 8 V 75 p. 4 ; v. şi I.B .
5 IV 74 p. 3 (din jo c + şcoală).
jo gging s. (cuv. engl.) — Aler­
gare în scop higienic — „Adu
face jogging în fiecare di­
269
mineaţă." [pron. giâghing] (cf.
fr. jogging; DMC 1978).
jo j6ba s. (bot.) „Jojoba. Este
vorba de un arbore, originar din
Mexic, cu numele ştiinţific de
Simondsia chinesis. Specialiştii
au constatat că din seminţele de
jojoba se poate extrage un ulei cu
aceleaşi proprietăţi valoroase ca
ale uleiului de caşalot." Sc. 10
X 78 p. 3; v. şi Sc 19VII81 p. 5
din fr. jo jo b a ; (cf. sp., amerind.
jobo; L .I. 83).
JoriSrl s. 1974 — Naraţiunea în
teatrul de marionete japonez —
v. shamiscn (cuv. jap.).,
Jota s.f. — Dans popular spaniol —
„Un balet-pretext pentru mari
trupe ale lumii de a demonstra
eleganţa cu care îşi poate permite
un stil de dans clasic să absoarbă
frumuseţea violenta, orgolioasă a
unei jota aragoneze, a unui zapa-
teado andaluz, a unei seguidilla."
Săpt. 14 II 75 p. 5 [pron. hota]
(cuv. sp.; cf. fr. jo ia ; DN3).
Jucâbil, -ă adj. — Uşor de jucat,
de reprezentat — „Cea mai bună
piesă din volum este şi cea mai
jucabilă , cea mai dramatică, cea
mai scenică/' Luc. 29 IV 72 p. 8
(din juca -f- -bit),
]u că t6 r-re z£rvă s.m. — Jucător
care poate înlocui pe altul, indis­
ponibil pentru o competiţie —
„[Numele] unui jucâtor-rczcrvă [la
fotbal]" I.B . 9 X I 66 p. 4 (din
jucător [de] rezervă).
Judocan s.m. (sport) — Sportiv
care practică luptele judo — „în
juvakril
faţa unor adversari de valoarea
celor prezenţi pe saltelele insta­
late în sala Floreasca, judocanii
români şi-au etalat calităţile/*
Sc. 29 I 73 p. 2 [pron. iudocăn]
(cuv. jap.; cf. fr., judoka;
P R 1950; D E X , DN3).
Julce s.n. (lb. vorbită) — Băutură
răcoritoare — „Ionuţ a băut un
juice în gară." [pron. gius] (din
engl. ju ice; BD 1968).
junlorât s.n. (sport) — Perioadă
cînd un sportiv face parte din
echipa juniorilor — „Baschetul,
după cum se ştie, a atins un
grad înalt de tehnicitate, jucăto­
rului nemaifiindu-i suficienţi anii
junioratului spre a cîştiga virtuo­
zitatea necesară marilor între­
ceri." R.l. 12 II 67 p. 5 (din
junior + -at; D EX).
junocratfe s.f. 1969 — Dominaţia
tineretului — v. teenager (din
jun\e] + -craii e, după tipul de­
mocraţie) .
Juvakril s. „Juvakril este numele
unei pietre semipreţioase obţinută
pe cale artificială dintr-un* poli­
mer şi care rivalizează în frumu­
seţe şi calitate cu malahitul şi
jaspul/' Sc. 24 X 75 p. 6. „O
nouă piatră semipreţioasă obţi­
nută pe cale artificială de cătrc
oamenii de ştiinţă de la Institutul
de chimie al Academiei de ştiinţe
din Ucraina, pe numele său
juvakril , va da farmec multora
din frumoasele noastre femei/'
Săpt. 31 X 75 p. 2 (cuv. ucrai­
nean).
 DICŢIONARELE ALBATROS
karat£ s, (sport) — Metodă
japoneză de luptă care face apel
exclusiv la m ijloace naturale a tît
1 a atac, c ît şi la apărare — „O
iem eie, bineînţeles, o femeie-de-
tectiv, avînd grenade... înspăi-
m întîndu-şi adversarii la barate,
vorbind cu ei autoritar, iar cu
prietenii, iubiţii şi şerifii — femi­
nin şi m îngîietor." R . lit. 18 I V
74 p. 17. „Ofensivă, îm potriva
cui ? îm potriva im aginarilor R .P .
si T . b ătu ţi m ăr în şedinţele
â c k a ra ţi" R .l. 6 I I 79 p. 2 (cuv.
ja p .; din fr; karatâ, engl. karatc;
DMN 1960, B D 1968; DN3).
karting v.- earting .
katharevtisa s.f. 1977 — Greaca
literară — v. ăem otiki (cuv. gr.).
kenâf s. (bot.) — P la n tă din estul
Indiei, bogată în fibre — „Spe­
cialiştii am ericani afirm ă că au
dcscoperit o p lantă care ar putea
contribui la lichidarea crizei de
hîrtie. E ste vorba de kenaf, din
fam ilia liibiscus." Sc. 6 V I I 74
p. ‘6. (cuv. en gl.; W T ; L II).
kepI6n s. „Su b denumirea de
kcplon o firm ă japoneză a lansat
mn conservant pentru .produse
alim entare de o factură cu totul
nouă. Principalul său a v a n ta j
asupra conservanţilor convenţio­
nali constă în faptul că perm ite
m enţinerea calităţilor originale
ale alim entelor." R .l. 14 V II 75
p. 6 (cuv. jap .).
ketchup s.n. — Sos picant £ e
bază de bulion de roşii—„Andrei
a cum părat o .sticlă d o fcctehup"
[pron. chdciap ] (din fr., engl., iţ.
ketchup] D N 3).
kStering a d j. „ în ce priveşte
realizarea semipreparatelor, se-
m iindustriâlizatelor şi produselor
tip ketering (conservate prin frig)
am intesc două măsuri im portante
lu ate cu cîteva zile în urmă/'
I ,B . 4 V 74 p. 1 ; v. şi mostră -
etalon .
271
kidnapâ vb. I (americanism) — A
fura un copil; (prin extensiune)
a fura orice persoană (în scopuri,
poli ti cc sau pentru răscumpărare)
— MUu neurolog clin Casalc-
Monfcrrato continuă sa-i im­
plore zadarnic pc răpitorii fiului
său Fabio, kidnapat în urmă
cu cîteva săptămîni, sa-i dea
drumul." (f.d.) „în «Stare dc
asediu s toată naraţiunea sc reduce
la duelul dintre guvernul unei
republici latino-amcricanc şi miş-
carca de rezistenţi ilegalişti carc
kindnapascră pe un personaj mis­
terios trimis de guvernul State­
lor Unite să reorganizeze poliţia”.
R. lit. II X 73 p. 21. „Copilul
comisarului, kidnapat dc legio­
nari, va fi ucis sub ochii tatălui
său/', R. lit. 15 I X 7S p. 17 (din
engl. amcric. io kidnap, cf. Ir.
kidnappcr ; DMC 196S).
kid nâpîn g s.n. (americanism)
— Răpire (la origine de copil) —
„Sub pretextul «apărării»), mii
dc copii sud-vietnamezi sint
răpiţi, dezrădăcinaţi de ţară şi
duşi aiurea» viitori pribegi prin
lume. De fapt este vorba de un
ckidnaping )» de masă." Sc. 9 IV
75 p. 6 (din engl. amcric. kid-
napping ; cf. fr. kidnap ping\
DMN' 1964; DN3).
klldd s.m. 1974 — Anul in siste^
inul decimal englczcsc — v.
ccntid] v. şi Sc. 4 X I 79 p. 6.
kilot6nă s.f. — Unitate de măsură
dc 1 000 dc tone (la explozivele
atomice) — „Odată 'terminată,
această bombă ar putea avea o
kitsdi
putere echivalentă a trei kilotonc
dc explozibil/* R.1. ÎS V 77 p.
6 ; v. şi Sc. 4 X I 79 p. 6 (din fr.
kiloionnc; cf. engl. kiloton: PR
1960; FC I 140; DX3).
kfna s. „Citind o publicaţie ce
apare la Sydncy, cotidianul «Le
Monde» relevă că apariţia îu
Papua-Noua Guinee, a unei noi
bancnote dc 20 kinas (moneda
oficială în această ţară) a suscitat
vii discuţii/' R.l. 13 V II 77 p. 6.
klnetoicrapfe s.f. (med.) — Tera­
peutică prin mişcare — „La
sanatoriul balnear Grand, din
staţiunea Eforie Nord... s-a inau­
gurat o modernă secţie de kincto-
tera pic.,. Aici s-au construit, tot­
odată, un puţ pentru elongaţii
subacvalc, două bazine indivi­
duale dc kinetoterapie... precum
şi două săli pentru masaj uscat/*
R.l. 18 V III 77 p. 5; v. şi scripc-
ioterapie (1975) //cf. gr. kinctos
„mobil" -|- thcrapcia „tratament";
DM; DN3//.
kitscll s.n., adj. (germanism) L
„Nu putem ocoli, totuşi, obser­
vaţia că mijloacele comunicaţiei
de masă manifestă o afinitate
faţă dc k i t s c h Cont. S I I 74 p. S
„liit$ch-u\, atît de răspîndit azi
în lumea apuseană, defineşte un
fenomen cc s-a impus pc primul
plan al discuţiilor estetice —
creaţia de nivel scăzut, arta dc
prost gust. Termenul este german
şi a apărut acum un secol, la
Miinchen, în cercul pictorilor aca-
demişti; semnifica, iniţial, în mod
univoc, schematizarea, ceva ce
kitsch
nu era finisat. Astăzi el desem­
nează pseudoarta, a rta com ercia­
lă, cea de un gust dubios/*
Cont. 1 X I 74 p. 4 ; v. si Cont.
22 I I I 74 p. 4, R .l. 7 'V I 80
p. 2 , grandguignol, kitschizare
(1974), 2. ad j. inv. (rar) — Slab,
neconcludent — „A o vedea pe
Gina Lollobrigida în, poate, cea
mai kitsch postură a sa ca actriţă,
mi se părea un lucru cu totul
captivan t." R . lit. 4 I 79 p. 17
[pron. chici] (din germ. K itsch ;
cf. fr. kitsch, engl. kitschy, B D
1969, P R 1969; DN3).
fcitsclţizăre s.f. — Vulgarizare —
„Apare posibilitatea kitschizării
climatului estetic* subiecţii res­
pectivi găsindu-se dezarm aţi în
faţa noii realităţi estetice şi m a­
ni festînd spontan tendinţa unei
percepţii simplificatoare. Defor­
mării gustului estetic îi urm ea­
ză, ca un inevitabil complement,
producerea de obiecte kitsch/'
Gont. 8 I I 74 p. 8 [pron. chicizâre]
(din kitsch + -izare).
kness£th s.n. „ în cadriil vizitei
pe care o întreprinde în Israel,
preşedintele Egiptului, Anwar E l
Sad at... a lu at cuvîntul, duminică,
în Knesseth (parlament)/' R .l.
21 X I 77 p. 6. „Alegerea a fost
făcută de mem brii Knesseth- ului
(parlamentul israelian)." R .l.
20 IV 78 p. 6 ; v. şi Sc. 4 V I 80
p. 6 [scris şi Khesset] (cuv. e b r.;
cf. engl. K nesset; C D ; DN3).
kogâi s. „A ceastă nouă form ă de
democraţie pe care o constituie
272
mişcările de cetăţeni [în Japonia]
este în fap t legată de un singur
cu v în t: kogai (poluare). Din 19/0,
acest cuvînt este prezent pe
prima pagină a tuturor ziarelor,
în tim p ce cu un deceniu mai
înainte nu figura decît în dicţio­
narele de specialitate." Sc. 26
X I I 74 p. 3 (cuv. ja p .; cf. engl.
kogai ; B D 1970).
krill s. (zool.) „Specialiştii presu­
pun că un m ic crustaceu din
apele antarctice, aşa-numitul
<'mrill», v a permite, * dacă nu
eradicarea subnutriţiei din lume,
cel puţin atenuarea considerabilă
a acestui flagel." Sc. 20 IV 75
p. 5. „Nu mai puţin im portante sînt
resursele piscicole, şi în primul
rînd aşa-numitul «krill » suficient
să asigure dublarea a ceea ce se
pescuieşte acum anual la scara
întregului glob." Sc. 31 V II 77
p. 6. „Roiurile de krill... s-au ex­
tins considerabil." Sc. 4 I 78
p. 3 ; v. şi 7 X I 75 p. 6 (din
engl. kr ill; CD).
krugelrând s.n. „Cu prilejul perche­
ziţionăm autoturismului, au fost
găsiţi — în roata de rezervă —
1 500 de «krugelranzi », monede
sudafricane al*că ro r im port este
interzis de legile engleze." R .l.
5 V I I I 75 p. 6.
kurnakovft s. 1965 (geol.)’ —
Specie de mineral — v. landauit
(cuv. rus., de la numele savan­
tului Kurnakov )
 DICŢIONARELE
L
labirintic,-ă adj, — Cu caracter
de labirint — „P. are o viziune
labirintică a lumii/* Gaz. lit.
5 X 67 p. 8. „Labirintică este şi
tabla de materii a ultimei cărţi:
criticul scrie despre Rilke şi
losif Vulcan, despre Petofi şi
Andr6 Gide../‘ R. lit. 3 X II 70
p. 14. „Taumaturgia epică se
cristalizează labirintic în «Istorii a."
Cont. 7 V II 78 p. 10; v.
şi R. lit. 22 X 70 p. 25, 18
X 79 p. 7 (din fr. Idbyrinthique;
D EX , DN3).
lac-flxatfv s.n. — Soluţie care,
pulverizată pe păr, îl întăreşte —
„Se produc rujuri de buze, lac-
fixativ pentru menţinerea coa­
furii/* Sc. 24 II 63 p. 2 (din
lac -f fixativ)>
lâcfo-bar s.n. — Local de consum
public cu specific lactat — „în
săptămînile care urmează, alte
bufete vor fi reamenajate şi
transformate în unităţi lacto-bar
şi cofetării, iar un bufet «Expres»
ALBATROS
cu autoservire va fi lărgit cu o
secţie «Gospodina»/* Sc. 15 VI
74 p. 2 (dm lacto- -f* bar),
lactoduc s.n. — Conductă spe­
cială pentru lapte — „Agenţia
France Presse relatează că în
localitatea vest-germană Wesel
a fost inaugurat primul lactoduc.
Conducta, care are o lungime de
un kilometru şi jumătate, a fost
instalată de agricultori ale căror
ferme se află prea departe de
centrul de predare a laptelui/*
Sc. 10 I I I 65 p. 3 (din fr. lactoduc,
DMN 1966).
la c io filtru s.n. (tehn.) — Dispo­
zitiv pentru determinarea im­
purităţilor din lapte — ,,Ele se
cheamă laciofiltru, Contex II,
Liatex F I. Laciofiltrul este des­
tinat echipării instalaţiilor din
industria laptelui, iar Contex II,
obţinut dintr-o folie de spumă
poliuretanică consolidat cu un
strat fibros adecvat, este un
material suplu... Realizarea în
lactoîîltru
iară a laciofiltr uliii şi a Liatexului
F I, pînă în prezent im portate,
înseamnă totod ată im portante
economii valutare/' R .l. 18 V II
74 p. 3 (din fr. lacto-filtre\ L T R ;
D E X , DN3).
landauît s.n. (geol.) „Geologii
din Moscova au descoperit în
Siberia răsăriteană un nou mine­
ral, pe care, în cinstea cunoscu­
tului fizician sovietic Landau,
l-au numit landauit. Noul mine­
ral a fost predat colecţiei muzeu­
lui dc mineralogie al Academiei
de Ştiin ţe a U .R .S .S . în colecţia
muzeului există lomonosovit,
mcndelevit, kurnakovit, fersma-
nit, denumite astfel în cinstea
reputaţilor savanţi Lomonosov,
Mendeleev, Ivurnakov, Fers-
man/‘ Sc. 27 I 65 p. 3. „Unui
nou mineral descoperit in U .R .S .S .
i s-a dat numele de landaudită,
în cinstea fizicianului sovietic
Lcv Landau/' R .l. 23 I X 66
p. 3 [var. landaudiiă] (cuv. rus,
de la n. savantului L an d au ).
lansare s.f. — Prezentarea unui
volum recent apărut în cadrul
mici scurte ceremonii (la o libră­
rie, la o şcoală, la o instituţie
etc.) — „Lansări de noi volume.
La librăria „M ikail Sadoveanu»
din Capitală a avut loc lansarea
romanului../' R . lit. 1 I I 79
p. 2 . „Se vor in iţia seri literare,
vor avea loc conferinţe, prezen­
tări şi lansări de cărţi/' R . lit.
16 V I I I 79 p. 23 (din lansa)
Gh. Tohăneanu, T. Bulza S .C .
7 1 - 7 2 ; D E X , DN3).
274-
laparosc6p s.n. 1964 (med.)
— Aparat cu care se ccrcetează
abdomenul — v. esofagoscop (din
fr., engl. laparoscope\ B D 1970;
F I. Dimitrescu în R R L 1/69 p.
5 ; D M ; DN3).
lapidarltâte s.f. — Conciziune —
„Im presia stilistică dominantă pe
care opera lui Caragiale o sugerea­
ză, în mod curent, e — fără
îndoială — extrem a ei conci­
ziune, lapidarii atea ei strictă."
Cont. 11 V 62 p. 3. „Marele poet
am biţionează uneori să se exprime
filosofic, şi atunci enunţurile lui
sînt m a i* puţin coerente decît
oricînd, cliiar dacă impun unui
exeget avizat, ca G T ., prin
lapidaritate /' R . lit. 3 I I 72 p.
13 (din lapidar + -ita te; cf. it.
Japidarictă ).
laringofon s.n. — Microfon apli­
cat în dreptul laringelui (utilizat
mai ales în transm isiile din avion
şi din tanc) — „(Vînd) laringofon,
Fran i, calorifer electric." R .l. 28
V II 78 p. 4 (din. fr., engl. la-
ryngopJione, rus. laringofon ; L ;
L T R , D T P ; D E X , DN3).
lâser s.n. (fiz.) — Amplificator
de radiaţii electrom agnetice folo­
sit în telecom unicaţii, m etalur­
gie etc. — „D acă se ia un cris­
tal alo cărui particule sînt astfel
tratate, ele pot iradia cuante
(picaturi de energic) sub forma
unor puternice impulsiuni elec-
troenergetice de o anum ită frec­
venţă. U n asemenea generator
de lumină este cel care a primit
numele de la s e r ” Sp. Tehn.
1/63 p. 7. „Pînă la sfîrşitul lunii
275
in curs, în Japonia urmează să
intre în exploatare cel maî marc
tclcscop cu laser din lume." Sc.
23 IV 75 p. 6.. „Recent la Lodz
a fost realizat primul telefon pe
bază dc laser..* Sc. 15 VI 75 p.
6 ; v. şi digital, clectrofon, holo­
grafie, 3 la scriu vi, microcxplozie,
micropuncfic, nanosecimdă. Apa­
re în combinaţii precum laser-
diagnostic (Sc. 26 X 76 p. 5),
lascr-âiagnostician (Sc. 14 I X
76 p. 6), lascr-traducător (Sc.
26 X 76 p. 5 şi 14 I X 76 p. 6),
lascr-translator (Sc. 14 I X 76 p.
6), lascr-grddinar (Sc. 10 X 78
p. 5) (din engl., fr. laser, abre­
viere din L[ight] Am plificat ion
by) S[timulatcd] E[mission of]
R[aâiations); P R 1960, BD 1963;
LTR, D T P; DEX, DN3).
1as6r]uni s. „Lascriuni este nu­
mele unei forme inedite dc spec­
tacol andiovizual creat în Marea
Britanic; pe o cupolă închipuind
Calea Lactee, cu diferitele ci
constelaţii, so produc, cu ajuto­
rul unui fascicul laser, efecte
multiple dc lumină, în funcţie
dc inflexiunile unei benzi sonore
de acompaniament." Sc. 1 I I
78 p. 6 (cuv. engl.).
lavalieră s.f. (tclcv.) — Microfon dc
formă alungită carc sc ataşează
persoanelor care participă la c-
misiuni organizate dc televiziune,
fie agăţîndu-se la gît, fie într-un
buzunar dc la piept — „Aţi pus
participanţilor la discuţie lava­
liera?" (dc la lavalieră, prin analo­
gie dc formă)’.
18*
lăcaftfş-sudor
lavot6rp s. (telin.) „Un colectiv
de specialişti dc Ia Borzeşti a
realizat nn produs nou, deosebit
dc util şi cu o marc eficienţă
economică, denumit t lavotcrp*.
Este un detergent special folosit
la spălarea motoarelor, pieselor
auto şi altor agreeate../' R.l.
12 X I I 73 p. 3 H format din lat.
lav [nrc] „a spăla'' //.
lăcătuş-garâî s.m. 1977 — Lăcă­
tuş carc lucrează intr-un garaj —
v. dcsfaccrc-transport (din lăcătuş
[Vfc] garaj).
lăcăttiş-montatâr s.m. — Tehnician
care se pricepe atît la lăcătuşeric,
cît şi la lucrări dc montare —
„Deveneau necesare noi cunoş­
tinţe tcorctice şi deprinderi prac­
tice, dar chiar însuşirea dc noi
meserii ca, dc pildă, cea dc lăcă-
tuş-montator, pe care vechiul pro­
fil al întreprinderii nu le cerea../'
Sc. 17 X I 63 p. 1 (din lăcătuş -f
viontator J.
lăcătuş-scullr s.m. — Tehnician
care sc priccpc atit la lăcătusrrie
cît şi la confccţionarea sau la
repararea sculelor — „P.I., lăcă-
tuş-sculcr din R.P- Ungară, este
inventatorul unei maşini dc şle­
fuit pneumatice." Sc. 3 111 62
p. 4 (din lăcătuş -f sculer; Fl.
Dimitrescu în LL 10/65 p 233;
DTP).
]ăcătuş~sud6r s.m. — Tehnician
care se pricepe atit ia lăcătuşeric
cît şi la sudură — „Lăcătuş-
sudor, calificat, caută Adminis­
traţia bazelor sportive şcoiarc."
lăcătu ş-su d or
I.B . 20 V I 61 p. 4 (din lăcătuş +
sudor ).
leadership s .— Funcţie, poziţie
de lid er— „ «15 ani de cinema mon­
dial». E vorba de studiul lui
G.H. care, sub acest titlu, în
cele 432 de pagini,... demonstrează
ca, odată cu anul 1960, a început
«contestarea modelului dominant
pe plan cinem atografic» j — altfel
spus, anul cînd începe să apună
suprem aţia hollywoodiană, lea -
dersliip- ul am erican." R . lit. 3
V I II 75 p. 23 [pron. Uderşip ]
(cuv. engl.; cf. fr. leadership ;
DMN 1966).
lectura vb. I. 1. (semidoct) — A
citi — „ Lecturez ". Cont. 8 I I
74 p. 1. 2 . — (în sistemul edito­
rial) A citi un manuscris pentru
a-1 pregăti pentru tipar — „Re­
dactorul a avut de lecturat un
manuscris încărcat." (din a da]
fa ce lectură; V. Guţu Romalo
C.G. p.) 229, atestări din 1970;
DN3).
lecturare s.f. (semidoct; aici iro­
nic) — Lectură, citire — „Ce
enciclopedişti mai frecventaţi în
Icctarările dum neavoastră?" Săpt.
12 I I I 71 p. 14; v. şi Luc. 20 X
79 p. 1, videocasetă (din lectura ;
DN3).
le gitIm âţie -ab on am £ n t s.f. — A ct
care serveşte a tît ca legitim aţie
cît şi c a ' abonam ent — „La
recentul turneu internaţional de
box, unuia dintre fotoreporterii
noştri, deşi a .prezentat legitimaţia -
abonament de intrare, eliberată
de U .C .F .S., nu i-a fost, pur şi
276
simplu, permis accesul pe stadio­
nul Republicii." I .B . 6 I X 66 p. 3
(din legitimaţie r{- abonament).
le giim ă-îrijn zăs.f. — Legume
cultivate pentru frunzele folo­
site în alim entaţie — „ Legu -
mele-frunze (păpădia, pătru nje­
lul, urzicile)... sînt bogate în
fier." Sc. 15 V I 63 p. 4 (din
legumă + fru n ză ).
legtim e-îrtîcte s.f. pl. tant. — Ma­
gazin specializat în .desfacerea
legumelor şi a fructelor. — „Uni­
tă ţi de legume-fructe." Sc. 6 I I
74 p. 6. „Un punct com ercial care
cuprinde un magazin alim entar
cu autoservire, un magazin de
legume-fructe şi o mercerie-par-
fumerie etc." Sc. 17 X I 78 p.
5. „Magazin alim entar cu auto­
servire, pîine, lapte, carne, galan-
terie-parfum erie, mercerie, far­
macie, legume-fructe, sifoane."
R .l. 15 X I I 78 p. 5 ; v. şi dul-
ciuri-răcoritoare , microcomplex
(din legume - f fru cte).
lejerlfâte s.f. — U şurinţă —
„Ne-a plăcut de data aceasta D.
în mare formă, scoţînd baloane
grele din cadrul porţii cu o leje-
ritate pe care nu i-o cunoşteam ."
Luc. 12 X I 66 p. 2 ; , v. şi
13 X 79 p. 4 (din lejer + ritate,
după fr. Ugbrett).
le n tlţe s.f. — în cetineală —
„O a,nume lenteţe ... dă eroilor
răgazul de a m edita asupra fap­
telor lor." R . 1. 24 V II 69 p.
2 (din lent + -eţe).
iix
IcntHă dc conlâct sint. s. (med.)
„Lentilele dc contact, carc sc aplică
direct pe globul ocular, încep să
cîştigc teren în detrimentul clasi­
cilor ochelari/ 1 Sc. 6 V 78 p.
6 (din fr. lentille dc contact;
cf. engl. contact lcns\ CD; DM).
Icntoârc s.f. (franţuzism) — în­
cetineală — „O lume cu date
biologicc şi sociale normale pare
privită prin lentile carc îi de­
plasează contururile fireşti. Mjş-
carca capătă o lentoare nefirească/ 1
Cont. 23 I II 73 p. 5 (din fr. len­
te ur; DN 3).
Icplân s.m. (fîz.) (în sint. lepton
greu) „Lcptonxd greu. O echipă
de experţi vest-germani au de­
monstrat practic... existenţa clep-
tonilor grei» — particule atomice
elementare considerate a fi mai
mici decît clectronii şi identi­
ficate în teorie pentru prima dată
in 1975 dc fizicieni americani/*
Sc. 12 I I I 77 p. 6 (din fr., engl.,
rus. lepton, germ. Lepton ; DTP,
LTR).
leuc&nla s.f. (bot.) „O plantă
miraculoasă, leucanea, creştc în
Mexic sub formă dc tufiş sau ca
arbore cc poate atinge 20 de
metri* Sn 6—8 ani... Leucanea se
prezintă sub forma unor arbuşti
şi poate fi cultivată pe soluri
şi în climate puţin favorabile
culturilor tradiţionale/ 1 R.l. 17
I X 77 p. 6 (cuv. sp).
Ieunap6r s. „Colcctivul uzinelor
chimice Leu na din R.D. Germană
a elaborat un nou gen de piele
sintetică pe care o denumit-o
librărie-papetarie
deitnapon>. în comparaţie cu
sorturile de piele sintetică de
piuă acum, la producerea «lettna-
porului t> sînt eliminate mai multe
faze tchnologicc.^, Sc. 4 X 77 p.
3 (cuv. germ., din Leuna).
lexicotlcâ s.f. — Colecţie de
dicţionare — „După tipărirea
şi difuzarea... celor 20 dc volume
din lexiconul Brockliaus şi a
celor 25 dc volume din lexiconul
Mayer, editura Bertelsmann din
R.F.G . va tipări în cursul acestui
an o lexicotecă, îusumînd trei
grupe de informaţie../* R. lit.
23 III 72 p. 31 (din germ. Lexi -
kotek; GWDS).
llatGx s. 1974 (tehn) — Dispo­
zitiv tehnic — v. lactofiltru.
Ubrâr-edit6r s.m. — Librar carc
este şi editor — „Fondată în mar­
tie 1895 do către D.S., scriitor
şi folclorist, şi C.M., librar-editor,
«Biblioteca pentru to ţi» s-a im­
pus unui mare public cititor din
ţara noastră/* Luc. 7 IV 73 p.
9. „Familia îndurerată anunţă
încctarea din viaţă a celui ce a
fost G.N.C., fost librar-editor din
Braşov/* R.l. 11 VI 74 p. 4.
(din librar -f- editor).
librărfc-papetfirfe s.f. — Librărie
cu un raion de papctăric — „Tot
aici se va dcschide în curînd o
librărie-papetărie/' I.B . 3 X II
70 p.l. „Tot în acest complex
s-a deschis şi o librărie-papetărie/1
R. 1. 15 V II 78 p. 5 (din librărie
+ papctăric).
îîbrărie-pilet
lîbrărfe-pîlfit s.f. — Librărie ex­
perim entală model — „Ce este
si ce-şi propune o Hbrărie-piîot :
♦Cartea Rom ânească»/' R .l. 15 I
72 p. 2 (din librărie + pilot).
Iiceu-pîl6t s.n. — Liceu în care se
fac experienţe metodologice,
ştiinţifice etc. pentru a servi
drept model pentru alte licee —
„Misiunea liceelor-pilot ar fi să
ajungă în ultim ă instan ţă la alcă­
tuirea unor programe şi manuale
care... să conducă pe elevi la a
descoperi în efortul intelectual
aceeaşi plăcere ca şi în efortul
fizic de tip sportiv/* Cont. 12
X I 65 p. 6 (din liceu + p ilo t­
ei. fr. lycâe pilote', DMN 1960).
liîtâ vb. I (fig.) — A sîcîi, a
„juca" pe cineva — „Dacă mă
mai liftezi m ult după fiecare
întrebare, prevăd că nu plecăm
la 3, ci o să rămînem în prelun­
giri". R .l. 22 V II 74 p. 2 (din
engl. io lift ; cf. fr. lifter ; DN3 —
cu alte sensuri).
lignoplâst s.n/ 1966 — Tip de
m aterial plastic — v. paspliil
//din ligno - „lemn" + -plast
„m odelat"; p l. Dimitrescu în
R R L 1/69 p. 5//.
liliputanîzâre s.f. — Micşoiare
exagerată — „Dim potrivă, epo­
cile de criză, de inhibare a crea­
ţiei, de liliputanizare a staturii
creatorului — mai pe româneşte,
de închircire a sufletului creator
— sînt epocile de amurg istoric."
R.l. 21 V 77 p, 1 (din liliputan).
278
linie s.f. — Gamă do produse, în
special cosmetice — „Aceeaşi
geneză o are lin ia de produse
«H erba», destinată bărbaţilor,
gama «B ioton », cu extracte
vegetale şi animale, care însu­
m ează pleiada unguentelor pentru
îngrijirea tenului, lin ia «Ada»,
în curs de lansare, cuprinzînd
accesoriile pentru m ach iaj." R .l.
5 V II 77 p. 6 ; v. şi 3 I I 81 p.
5 (din germ. L in ie, fr. ligne;
DMC 1970; DN, D E X , DN3 -
alte sensuri).
linoplăc s. „Linoplacul şi panou­
rile pentru pereţi despărţitori
din m aterial plastic. Primul repre­
zintă o inovaţie a colectivului de la
întreprinderea «Marmora» din
Bucu reşti: din bucăţele de m ar­
mură cu dimensiuni reduse se
realizează, prin îm binarea cu aju ­
torul unei răşini poliesterice, plăci
de dimensiuni mari — cu o
rezistenţă mai mare decît a plă­
cilor monobloc — m aterial care
poate fi folosit pentru elemente
prefabricate. " R .l. 16 V 74 p. 3
(probabil din lino[leum ]+ plac[a])'.
lioîilîzâre s.f. (tehn.) „Una din
metodele cu cele mai mari per­
spective [de conservare şi păstrare
a produselor] este liofilizarea.
Noua metodă constă în uscarea
produselor alim entare la o tem ­
peratură sub zero grade." Sc.
1 I I 62 p. 3. „Carne, fructe,
legume şi leguminoase conservate
prin supunerea prealabilă în vid,
la tem peraturi scăzute de pînă
la minus 70 grade C. Alimentele
tra ta te prin acest proccdeu, de­
279
numit Uofiîizarc, îşi menţin timp
îndelungat principalele calităţi:
pustul, mirosul, culoarea". Sc.
7 V II 77 p. 5 (din liofiliza ; cf.
fr. lyopliilisation; PR 1953; Fl.
Dimitrescu In LL 10/65 p. 240;
DC, D T; D E X , DN3).
lipicîozitâtc s.f. „Uscarea pe im­
primate este corespunzătoare. Cer­
neala nu mai prezintă fenomenul
de lipiciozitatc" Sc. 5 X 68 p.
3 (din lipicios + -itaic).
lîstă-monhi s.f. — Listă pe carc
sc află meniul într-un restaurant
— „Pc lista-iucniu a restauran­
tului «Europa» din Eforie Nord
se poate citi...'4 R.l. 10 V 74 p.
5 (din listă + m aiiu).
Hteri vb. I — (în telefonie) A
pronunţa nume străine sau mai
neobişnuite prin litera iniţială
a unor cuvintc obişnuite, dc obi­
cei nume proprii: S-Sanda, A-
-Ana, I-Ioana etc. — „Să vă
lifcrez numele Saint-Exupcry".
(din litera + -a ).
Hteratiîră-docuro6nt s.f. — Lite­
ratură cu caracter documentar —
„... a apărut cartea dc <ţlitera-
tură-documcnt» a unui aprcciat
profesionist." Sapt. 22 I I I 74
p. 4. „Este vorba dc o slitcratură-
d o c w n c n t după afirmaţia auto­
rului însuşi, bazată pc întîmplări
reale, în carc doar numele perso­
najelor au fost uneori schimbate/*
R. lit. 18 IV 74 p. 9 (din litera­
tură -f documcnt).
Hteraturltdtc s.f. (livr.) „Sc vor­
beşte tot mai mult în Franţa
locuinţă-tip
şi aiurea de starea de literatură
(Ia litt&raturitl), dc starea dc
poezie, de starea dc artă, de sta­
rea dc muzică ctc. Literaturita-
tea, ca descoperire : esieticie-
nilor contemporani, nu este decît
0 problemă de formulare, pentru
că starea de literatulă a fost
sesizată cu mult mai înauitc de
germani şi chiar de români”.
Săpt. 7 II 75 p. 2 (din fr. litte-
1 aturitâ).
Hving-room s. (in lb. colo cv.
prescurtat liviug) (cuv. engl. amc­
ric.) — Cameră dc zi — „în
fiving-room contemplu pentru a
treia oară imaginile acestui para­
dis". Cont. 9 I I 79 p. 4. „[Vîndj
două camere, liv-ing, 56 m.p.,
dependinţe spaţioase." R.l. 14
X 81 p. 4 [pron. liting-ruvi] (cf.
it., fr. living-room ; PR 194S;
D. Am.; Th. Hristea în LR 6,77
p. 592; DN3).
lock-out s. (cuv. engl.) — închi­
dere dc către capitalişti a între­
prinderilor pe un timp pentru a nu
satisface' revendicările munci­
torilor — „Lock-oiti- ul anunţat
de patronat... poate duce Suedia
spre un grav conflict social si
politic/' R.I. 20 V 77 p. 6....... în
loc dc lock-out patronal, a avut
loc un lock-out muncitoresc." Sc.
20 V 77 p. 6 v. şi 24 IV S0 p.
6 [pron. locaui] (cf. fr. lock-out;
DMN 1966; D P ; DN3).
locuînţă-tip s.f. (constr.) — Lo­
cuinţă alcătuită după acelaşi plan
cu altele — „Ministerul Indus­
triei Materialelor de Construcţii
locuinţă-flp
a in iţia t un interesant experiment,
constînd în construirea unei lo -
cuinţe-tip pentru inginerii şi ca­
drele tehnice ale cooperativei...
E a este clădită din prefabricate,
m ateriale de construcţie noi, cu
însuşiri termoizolante şi termo-
acustice superioare/' Sc. 4 X
71 p. 2 (din locuinţă + tip)*
s.n. 1966
lo m on o so v it; (geol.)
— Specie de mineral — v . landauit
(cuv. rus, de la numele savan­
tului [M. F.] Lomonosov).
lot-mod61 s.n. — Serie de obiecte
fabricate cu deosebita îngrijire —
„în ultim a vreme s-au introdus
în fabricaţie «loturîle-modeH . E le
sînt într-adevăr excepţionale din
punctul de vedere al calităţii/'
Sc. 25 X I 60 p. 2 (din lot m odel /
F I. Dim itrescu in L L 10/65 p.
233).
Iotizâre s.f. — Acţiunea de a îm­
părţi terenul în loturi — „S-a
lu at măsura să se facă o lotizare
clară în fiecare comună a jude­
ţului/' R .l. 26 X 78 p. 2 (din
totiza; D E X , DN3).
love-story sint. s. engl. — Po­
veste de dragoste — „De fapt,
pelicula lui I.M . este u n . fel de
Love Story localizat şi apoi îm ­
bibat de retrăiri şi de tonuri ale
((Trecătoarelor iubiri))... Nu doar
prezenţa interpretului principal
G.M. sau evadarea pe litoral sau
vizita în sat stabilesc legătura cu
«Trecătoarele iubiri», după cum
nu doar m oartea prem atură a
eroinei am inteşte de «lovesto-
rysm », ci şi alte elem ente." Sc.
280.
19 X I 77 p. 4. „Nici idila Victor-
Despina nu ajunge să fie love-
story /' Luc. 7 IV 79 p. 4. «Poveş­
tile cu orfani care-şi părăsesc
traiul beduin pentru a intra în
oraşele Sodoma şi Gomora, love-
stories-urile orientale — ea cu
feregea, el fără căm ilă, aţîţă o
atenţie pînă acum inexistentă/'
Cont. 13 V I 80 p. 8 [pron. lâv-
stori] (din titlu l filmului şi al cărţii
Love Story, în vogă în anii '70).
lovesto ry sm s.n. 1977 — Melo­
dramă — V; love story [pron.
lavstorism] (din titlul filmului
şi al cărţii Love Story + - ism ).
- ă adj. — Melodra­
lo v e sto rist,
m atic — „... pentru a-şi portretiza
eroii, regizorul a lăsat preponde­
rent în prim plan latu ra «love-
storistâ ».“ R .l. 18 V II 75 p. 2
[pron. lav stor ist] (din titlul fil­
mului şi al cărţii Love Story + -ist)..
LP s.n. (anglicism; muz.) — Disc'
mare de 33 cm — „ «Selec­
tiv itate» este cuvîntul-cheie în
planificarea viitoarelor apariţii de
L P -u ri." Cont. 2 I I 74 p. 10.
„Pe lîngă impactul minor al
numelor străine în topuri mai
observăm două caracteristici ale
vieţii muzicale franceze: discul
mic (single) şi nu L P -u l este
u nitatea «regină» a comerţului."
Săpt. 28 V I 74 p. 8 ; v. şi 29 I X
78 p. 6, fonotecat (1973) [pron.
elpi ] (abreviere din engl. L[ong]
P{lay\).
LSD s.n. „Poliţia londoneză a
descoperit, într-un imobil din
sud-vestul capitalei britanice,' o
' 281
labrică clandestină de tablete
LSD, despre care sc afirmă că
este cel mai mare laborator din
lume pentru producerea acestui
deosebit de nociv halucinogen/'
R.l. 3 II 78 p. 8. (fig.) „Cine să
fi permis oare acestor fiinţe
întrucitva asemănătoare nouă,
dar sărace cu duhul, să plăsmu­
iască tot felul de LSD-uri muzi­
cale şi deci nocive pentru firile
umane../' Săpt. 17 V III 79
p. 7 ; v. şi caii ( n )cibis (abreviere
din germ. Ltyserg] Sfajfre]
Dlicihylamid]; cf. engl. americ.,
fr. LSD\ DMC 1965).
lucerntfră s.f. — Spaţiu care este
plantat cu lucernă — „O cireadă
dc j vinici... a pătruns într-o lu-
canicrâ, fapt ce a condus la
sacrificarea a 18 animale." R.l.
18 V III 78 p. 5 (din htcernă -fr
-icră ).
Iuchlân!c,-ă adj. — Ca al(e) lui
Lucliian — „... coloritul florilor
şi naturilor luchianice..." R.l. 9
Vi 77 p. 14 (de la n. pictorului
Lvchiav -fr -ic).
ludotlcă s.f. — Colecţie de jucării
şi jocuri — „Copiii din Onex
(Elveţia) vor putea să împrumute,
pe termen de 15 zile, jucării şi
jocuri cu caracter educativ de la
noua (iludotccă » deschisă în aceste
zile în acest oraş. «Ludotccilc»
înfiinţate în Franţa, ţările scan­
dinave, Canada, India, Brazilia
se bucură dc o deosebită atenţie
din partea copiilor." Sc. 29 X I
75 p. 6 (din fr. ludothdquc\ L.
1970).
lu niinolor
lumea a patra sini. s. — Populaţia
foarte săracă din ţările dezvoltate
— „în mijlocul «societăţii de
consum» o veritabilă tlttmc a
pai)a» condamnată la existentă
în cercul vicios al sărăciei." R.l.
7 IV S0 p. 6 ; v. şi 24 X JI 79 p. 6
(după fr. quart-monde; DMC 1965)
lumea a treia sint. s. — Denumire
generică dată ţărilor în curs de
dezvoltare — „Presa şi *lumea a
treia »/* Cont. 6 V II 79 p. 12.
„Necesitatea eliminării obsta­
colelor din calea exporturilor ţă­
rilor «lumii a treia*" Sc. 16
X 79 p. 4 ; v. şi 12 X 79 p. 5
(după fr. ticrs monde; cf. cnsl.
Third World\ P R 1952, BD 1966
— aici se arată că în fr. este folosit
din 1940; DP).
lumlduct s.n. „Pînă la sfirsitul
secolului s-ar putea să fie con­
struite oraşe în care soarele va fi
«transplantat» spre locuinţe, spre
centre comerciale şi chiar locuri
de agrement subterane, prin
dumiducic», un fel de tuburi
speciale, avînd calitatea de a
reflecta lumina. Această perspec­
tivă a fost prezentată la Congre­
sul International ce are loc acum,
la Paris." R.l. 4 VII 73 p. 6
(din htmi\ixă\ -fr -duci% după
model fr.)
lumlnoî6r s.m. — Substanţă cu
proprietăţi de luminescenţă —
„Desigur că unui ochi neavizat,
luminojorul care seamănă cu o
banală pulbere albă ce sc fixează
pe faţa interioară a tuburilor de
sticlă, nu-i vine a crede că acesta
este esenţialul, acel cceva»' fără
luminoîor
dc carc tuburile fluorescente nu
ar putea da acea lumină «de
zi»/' I.B , 9 I 74 p. 1 (din fr.
htminophorc, engl. luminophor ,
perm. Lum inophor , rus. htmino-
fo r ; W T ; L T R , D T P ; D E X ,
DN3).
lu n a m ob il s.n. (astr.) — Vehicul
lunar — „ S ta ţia a aselenizat
lin pe fundul unui vechi crater
şi, în decursul primei saptămîni
de activ itate, lunamobihil «Luno-
hod-1 & a efectuat urcări şi cdbo-
rîri pe pantele interioare ale
craterului." Sc. 23 X I 7 0 p. 4
(din Tună + m obil , după model
rus).
lunaut s.m. (astr.) — Persoană
care alunizează — „La bordul
ci se află trei astronauţi veterani
aspiranţi la ademenitorul
titlu de «lunaut»" Mag. 26 V II
69 p. 3 (din lună - f - naut , după
modelul lui cosmonaut ; cf. îr .
lunaute, engl. hm an au t ; B D lf>67,
DMN 1969; V . Gutu Rom alo
C.C. 233, Graur C .’ 2 0 ; DN3).
282
1unoh6d s.n. 1970 ţastr.) — 'Vehi­
cul pentru cercetarea tftiinjilică
a Lunii — v . hinam obil ; v. şi
;Sc. 8 V S0 p. 5 '(din rus. lunohoil)
cf. engl. iMno'k’h od.; B D }1970).
lupăra s.f. „Unul din cei mai
-celebri bandiţii .sicilieni, A.iL., a
lo st găsit (ucis cu lovituri de
hipara (flintă):" RJL 19 I X 75
p. 6 {din it. lupar.a)-
Iristră-candelâbru s.f. ;— Lustră
în form ă de candelabru — „Zecile
d e .tipuri dc histre^candclabre,
lăm pi dc m asă, .aplice... sint
doar cîteva din produsele carc vor
Întruni,, fără îndoială; ;aprcciori
p ozitive". Sc. 7 X i61 $>. 4 (din
lustră -f- jcan.delabm ) .
1ti x om ât s . „ «L-itxo \nal» os t e :den u-
m irea -dispozitivului <elcatranic dc
aprindere şi stingere a ilumina­
tului public în oraşe, localităţi
,şi 'unităţi «economice/ brevetat de
angincnii jorăderii C .K . şi JF.N."
R .l. '20 I X 77 <p. 15 ^probabil din
h i * "lum ină" ’ 4}- ^aîito]mntj.
 DICŢIONARELE ALBATROS
M
niacarâ-glgănt s.f. — Macara dc
mari proporţii — „Silueta zveltă
a acestei construcţii domina îm­
prejurimile, secundata, ca de o
rampa, dc lansare, dc contnml
elastic al «macaralci-gigant I.B .
18 IV 74 p. 1. „Cadre spectacu­
loase ce pun în valoare impresio­
nanta siluetă a unei nave sau a
macaralei-gigant" Sc. 30 I 76 p. 4
(din macara: -f gigant),
tnacaragfţă s.f. — Muncitoare la
macara — „în portul Galaţi 25
de femei; îndeplinesc funcţia dc
macaragiţâ. Ele fac* parte din
primul lot de femei care s-an
calificat în1 această meserie cu un
an în urma.*" R.L 11 I I I 76 p. 5
(din macaragii? + -iiâ ; D E X ).
macară-turn s.f. — Macara care
poate* fi folosită la mari îKălţimi —
„A fost terminat un nou tip de
macara-fttrn cu un braţ afc 2,3
tone şi; 24 m." R X 11 X 67 p. 4.
„Cînd însăşi macaraua-tttrn devine
catarg al nepăsării." Se.t; 1 X r
73 p. 3. „Specialiştii sovietici au
pus la punct proiectul unei maca-
ralc-turn cu telecomandă." R.l.
11 V II 78 p. 6 (după fr. gruc (l
tour, engl. ioircr cranc, germ.
Titrmkran ; FI. Dimitrescu în
SCL 3/70 p. 325; DT; DTP).
maclietfst s.m. — Persoană care
alcătuieşte machete — „N.A.,
I.D ., C.C., L.P. sînt doar ciţiva
din machetişiii îndrăgostiţi de
meseria lor." Mag. 3 X II G6 p. 2
(din fr. maqiicttistc; cf. it. mac-
chcttista; P R 1950; DX3).
macrofibră s.f. 1979 — Tip dc
fibră textilă — v. îhinsulatc //din
macro- -f- fibra/f.
mafiot adj. — Membru al Mafiei —
„...parodia gangsterilor mafioţi
cară nu prea ne inspăimintă..."
R.l. 6 I I 79 p. 2 (din m afie; cL
i t , engl. m afioso; BD 1964;
L. Seclie în L R 2/75 p. 176;
D E X , DN3).
inaîist
m affst s.m. — Membru al Mafiei —
i;D acă cineva încearcă să-şi con­
struiască o casă fără să plă­
tească un fel de bir cerut de
mafişti, riscă să-şi vadă locuinţa
distrusă/* Sc. 28 V I I 63 p. 4
(din m afie - f -wJ).
m ag s.n. 1976 (arg. tinerilor)
— Magnetofon — v. casetofon;
v. şi Sc. 15 V I I I 76 p 4 (din
magnetofon , prin abreviere; cf.
engl. mag).
m agaz fn -d e p 6 zit s.n. „La Buzău
au fost organizate recent patru
expoziţii de mobilă cu vînzare,
din care cea mai mare suprafaţă,
dc 500 m.p., o deţine magazinul-
depozit din cartierul Sim ileasca."
R .l. 12 X 77 p. 5. „în zona cen­
trală sau în centrele ' comerciale
pentru mai multe ansambluri de
locuinţe de la oraşe se vor con­
strui magazine-depozite de mobi­
lă .” R .l. 4 I 78 p. 1 (din m agazin^
depozit).
m a g a z f n - e ta !6 n s.n. „Magazinele-
etalon sînt u nităţi model, pe care
lc deschide Ministerul Comerţului
în m ajoritatea oraşelor ţării/ Sc.
15 I 62 p. 2. „Începînd de ieri,
I.C .S. «Com alim ent-Bucureşti» a
organizat prim irea de comenzi
prealabile la magazinele-etalon de
produse alim entare «Modern» şi
« B ito lia » " R .l. 25 X 73 p.^ 3.
„Şi n-aş vrea să închei fără a
menţiona, din seria noilor uni­
tăţi, şi magazinul-etalon «Tele-
rom», deschis nu de m ult in stra­
da Lipscani 102." Sc. 10 X I I 7.5
p. 2 ; v. şi Mag. 2 9 . X 66 p. 6 ;
284
factor-cheie (din magazin -f etalon;
F l. Dim itrescu in L L 10/65 p.
234).
m agaz fn -e xp o z îţies.n. — Maga­
zin în care se expune şi se desface
o anum ită m arfă — „S-au aranjat
şi sînt în curs de deschidere şi
alte magazine-expoziţie de mobilă
în care cumpărătorul îşi alege ce-i
place şi aşteaptă acasă piesele
însoţite, unde e cazul, de tîm plari-
m ontatori." Sc. 19 X I 64 p. 1.
„Un magazin-expoziţie de mobilă
de cca. 1 500 m .p.“ R .l. 14 I I 77
p. 5. „Întreprinderea organiza­
toare preconizează deschiderea,
în curînd, a unor astfel de maga-
zine-expoziţii si în alte centre
din ţa ră / 1 R .l. 13 IV 77 p. 3 (din
magazin + expoziţie ).
m agazfn-m od61 s.n. „Ce înţelegeţi
pri n magazine-model ? — Magazine
care — prin concepţia construc­
tivă şi gradul lor de dotare, prin
modul lor de organizare şi folosire
raţională â spaţiului comercial,
prin fondul de m arfă destinat, cît
şi prin formele moderne de co­
m erţ practicate — asigură un ni­
vel ridicat de servire pentru un
număr mare de cum părători şi,
im plicit, realizarea unor indica­
tori economici superiori." R .l. 19
I I I 74 p. 1 (din magazin + mo­
del).
m a g n e t o c a r d i o g r â m ă s.f. (med.)
„înregistrarea curenţilor produşi
de muşchii inimii, prin interm e­
diul potenţialelor ce apar la
suprafaţa pielii, furnizează o elec­
trocardiogramă, iar a cîmpului
 205
magnetic în jurul
torsului o
magitctocardiogramă, respectiv
magrietoencefalogramă/' Cont 28
V 77 p. 5 (cf. engl. magnetocar-
diogram; BD 1966).
magnetodlatlux s.n. (tehn.) “[Apa­
ratul] aducea mai degrabă cu
partea de comandă a binecunos-
, cutelor aparate Rontgen. Crea­
torii lui l-au denumit «Magneto-
diafluxt>, pentru că produce unde
clectromagnctice. «A/agnetodia-
fluxul* a fost întrebuinţat pentru
prima dată în medicină, la trata­
rea diferitelor afecţiuni/' Sc. 24 I
65 p. 1 ; v. şi Sc. 4 X I 81 p. 6
//din magncio- -f dia- -f fluxjj
magnetocnceîalogrâmă s.f. 1977
(med.)—Encefalogramă înregistra­
tă pe baza cîmpului magnetic
— v. magnciocardiogramă //din
magncio- -f encefalogramă//.
magnctogrâmă s.f. — Diagramă
obţinută cu ajutorul unui magne-
tograf — „înregistrarea «magne-
tograinclor t> necesită un izolament
cu totul special: pereţii încăperii
din fotografie conţin cinci stra­
turi de aluminiu şi aliaje de alu­
miniu, bune izolatoare magneti­
ce/* Cont. 28 X 77 p. 5 (din fr.
inagnâtogrammc, rus. magniiogram-
mat engl*. niegnctogram, germ.
Maşnctogrammc; L, O SR I; LTR,
LGG, D T P; DN3).
magnetopîân s. „Oamenii de ştiin­
ţă dc la Institutul tehnologic
al Universităţii Massachusetts
(S.U.A.) au proiectat un tren al
viitorului cârc va putea atinge o
viteză maximă de 800 km pe oră,
denumit miagnctoplan ». Acest
magnitudine
tren urmeazn să se deplaseze
în1r-un tunel, ermetic închis, sub
influenta unor cîmpuri magne­
tice/* Sc. 18 X 74 p. 6 (cuv. engl ).
magnetosflră s.f. — Partea exter­
na a atmosferei terestre în care
cimpul magnetic exercită o acţiu­
ne preponderentă — „în Uniunea
Sovietică a fost . elaborat nn
program de studiere a maiiucto-
sferei terestre/' Sc. 26 V 77 p. 4
(din fr. magnttosphcrc, engl. mag-
neiosphere; DMN 1966, BD 1967;
LGG; DN3).
magnetot£eă s.f. — Colecţie de
benzi magnetice înregistrate —
„Pentru a nu lăsa să se piardă
tradiţia obiceiurilor caracteristice
vieţii la ţară, oficiul cultural al
mijloacelor audiovizuale din Fran­
ţa a hotărit crearea unei «woshc-
toteci naţionale». Este vorba de
înregistrarea pe bandă de magne­
tofon a relatărilor orale ale unor
ţărani bătrini despre specificul
unor străvechi îndeletniciri/' Sc.
14 IX 79 p. 5 (din fr. magnetothb-
quc;D MC 1970).
magnezftic*-ă adj. 1975 — De
magnezit — v. nnerouzină (din
magnezit -f -ic).
magnitudine s.f. — Grad de
intensitate (a unui cutremur de
pămînt) — „Magnitudinea cutre­
murului, după scara Richter, a
fost estimată la 7,3/' Sc. 6 III 77
p. 2. „Şocul principal, de magni­
tudine 7,4 grade... nu s-a inai
repetat/' Sc. 10 III 77 p. 5. „în
ziua de 9 martie 1979... s-a produs
în regiunea Vrancea... un cutre­
m agnitudine
mur cu magnitudinea de 4,4
(scara R ichter)." R.l. 10 I I I 79
p. 5 ; v. şi Sc. 17 IV 79 p. 6 (din
Ir., engl. magnitude\ L T R , L G G ,
D T P ; DN, D E X - a lt sens, DN3).
magât s.m. 1979 (zool.) — Specie
de m aim uţă din nordul Africii şi
G ibraltar — v. pop-corn (din fr.
niagoî; D E X , DN3).
Majilfs s. „Clădirea M ajilisuîui
(Camera deputaţilor), sediul gu­
vernului, şi alte clădiri importante
din Teheran au fost trecute sub
controlul «forţelor revoluţio­
nare»/' Sc. 13 I I 79 p. 4 ; v. si
R .l. 13 I I I 79 p. 6, 29 V 80 p. 6
(cuv. iranian).
m a j u s c u l ă ! , ~ă adj. 1972 — (Scris)
cu m ajuscule — v. cuvint-proble-
mi 1 (din m ajusculă + -a/).
m a k e -u p s. 1975 (co sm .;cu v . engl.)
— M achiaj al feţei, fard — v.
cycAiner [pron. viei cap] (cf. fr.
w akc-u p ; DMN 1968).
m a l a x â r e s.f. — Acţiunea de a
m alaxa şi rezultatul ei — „Scoar­
ţa de răşinoase şi de fag poate
avea un excelent îngraşămînt
pentru agricultură. După m alaxa -
re şi ferm entare cu uree şi super-
fosfaţi, coaja devine un compost-
îngrăşăm înt cu calităţi deosebite
şi foarte ieftin/' R .l. 1 X 77 p. 5
(din m a la x a ; L T R , D T ; D E X ,
D N 3).
m a l n u tr fţic s.f. — N utriţie insu­
ficientă — „ S ta tistici date recent
publicităţii de către F.A .O . pun
din nou în lumină o dureroasă
286
realitate: existenţa, în unele zone
ale globului, a w alnuinfiei.4' R.l.
28 V 77 p. 6 (din fr. malnuUition ;
P R 1950).
nialţât, -ă adj. „Un loc im portant
în bucătăria celor mici îl deţine
făina m alţatâ , fabricată din făină
albă de griu gris?tă si extract de
înalţ/* Sc. 4 V i l 69 p. 5 (din
ma!( -f- - at ).
m anâgement s.n. (anglicism)
— Ştiin ţa organizării şi conducerii
întreprinderilor — „La invitaţia
Camerei de Comerţ şi Industrie a
Republicii Socialiste Rom ânia,
zilele acestea ne-a vizitat ţara o
delegaţie a Centrului de studii
internaţionale de management —
care a reunit reprezentanţi a 15
m ari firme americane cu sediul
la V ie n a " Sc. 31 X 75 p. o.
„Rezultatele acestui test au fost
evocate într-un artirol... sub sem­
nătura publicistei G .S., specialis­
tă în probleme de management /'
R .l. 11 X 76 p. 6 ; v. şi marketing
(din engl., fr. m anagem ent; DMN
1965.; D P , DMM; D E X , DN3).
mân ager s.m. — Impresar, orga­
nizator, exponent — „De ce toc­
mai unităţile cooperaţiei de con­
sum trebuie să se transforme în
manager al prostului gust?" R .l
21 X I I 77 p. 2 ; v . şi scientologic
(din engl., fr. m anager; DMN
1950; DN — .alt sens, DEX,
DN3).
m and ora s.f. 1977 — Tip dc bău­
tu ră răcoritoare — v. biter tonic
(probabil din it. m anăorla „mig­
dală").
 207
mancvrabllllâte s.f. — însuşire a
unei nave, a unui vehicul de a fi
manevrat — „Am enumerat po
scurt doar unele din numeroasele
dispozitive atît de variate care
asigură manevrabilitatea apara­
telor si navelor cosmice, care le
asigură, posibilitatea dc a manc-
, vra cu siguranţă. în întinderile
ncsfîrşito ale Cosmosului/' R.l.
16 X 69 p. 6. „Nava... poate
acosta în orice loc fără. să fie nevoie
do amenajări speciale şi are o
marc capacitate dc manevrabili­
tate:' R.l. 4 V III 77 p. 5; v. şi
vibroforeză (cf. fr. manoeuvrabilt-
U; D T; D E X , DN3).
manevridr s.m. (livr.) — Persoană
care ştie să manevreze cu abili­
tate (în politică) — „D.V., rccen-
tul biograf şi comentator al lui
Miron, so arată mirat de sciziu­
nea dintre caracterul cronicaru­
lui, mare manevrier politic, şi
accîa al operei, a unui moralist
impresionant/ 1 R. lit. 16 V III
73 p. 6 (din fr. manocuvrier;
DX3 — alt sens).
manicrizâre s.f. (livr.) — Folosi­
rea mecanică şi abuzivă a ace­
luiaşi procedeu, tipar etc. —
„Mergînd* împotriva unei înde­
lungate manieri zări, D.T. a sem­
nalat cu discreţie drama degra­
dantă a acestei femei <descurcă­
reţe»". Gaz. Ut. 29 X I 62 p. 7
(din manieraF).
maracăs s. (muz.) — Instrument
muzical alcătuit dintr-o nucă dc
cocos în care s-âu introdus pie­
tricele sau nisip — v. om-ovehestrâ
marijuana
[si maracase] (din sp. maracas ;
D J; DN3).
marâl s.m. (zool.) — Specie de
ccrb care trăieşte în Tian-Şan şi
munţii din sudul Siberiei — „In
unităţile zootchnicc ale regiunii
autonome sovicticc Altaiul Mun­
tos se desfăşoară recoltarea...
coarnelor dc *tnarah, mîndrul
berbec de munte (sic!)“ Sc. 9
X I 75 p. 3 (cuv. turcic).
marSe neagră sint. s. — Pinză
de petrol care pluteşte pe supra­
faţa mării, rezultată din acci­
dente ale petrolierelor — „Calcu­
latoarele şi mareea neagra. Pro"-
nozarea evoluţiei pînzei de peii*>\
a permis evitarea unor costisi­
toare şi inutile mobilizări a mij­
loacelor de protecţie de-a lun­
gul coastelor (care nu au fost
atinse de cleioasa pecingine nea­
gră)../' Cont. 16 I II 79 p. o.
„Portul Marsilia a fost dotat cu o
navă destinată luptei împotriva
unareelor negrei)." R.l. 11 VI 79
p. 6 ; v. şi pol mar (1978) (după
fr. mărie noire; cf. engl. black
Ude; P R 1967).
marijuana s.f. — Tip dc stupe­
fiant — „Ei s-au făcut vinovaţi
dc introducerea în Suedia a unor
masive cantităţi dc haşiş, mari­
juana şi cliiar heroină/' Sc. 12
V II 77 p. 6; v. şi Cont. 14 X II
79 p. 4, eanabicultor, halucinogen
(1967) rpron. marihudna] (din
sp., fr., engl. marijuana; DMN
1950; D. Am; El. Toma în
E.R. p. 472—473, T. Şandm
m a riju a n a
Olteanu în SCL 5/78 p. 609 — 6 1 0 ;
D E X , DN3).
marlmba s.f. (muz.)^ —■ Instru­
ment muzical asemănător xilo­
fonului — „Detaşamente de para-
şutişti în uniforme de gală, pre­
zintă onorul la trecerea maşinii
prezidenţialei în tim p ce orchestra
de «m arim bas » (instrumente tipic
mexicane) execută melodii fol­
clorice, pline de ritm şi culoare."
Sc.. 10 V I 75 p. 2 [şi m arim bo;
v. R .l. 17 I 81 p. 6] (cuv. sp.; cf.
engl. m arim ba; D J ; DN3).
m arinâr-pescâr s. m. — Marinar
specializat în pescuit — „Ne cere
grabnică asistenţă medicală pentru
nn m arinar-pescar care a suferit
un accident grav." Sc. 11 X I I
65 p. 1 (din m arinar - f pescar ).
marinâro-perscărSsc, -ă adj. — Cu
elemente de m arinar şi de pes­
car — „Un a lt aspect al colecţiei
sînt modelele marinaro-pescăreş-
ii... veşm inte pentru strălucitoare
recepţii, dar şi pentru orele plim­
bării * cu coşniţa într-o m înă."
I.B . 28 I I 75 p’. 8 (din m arinar
+ pcscăresc ).
m arinărfţă s.f. — Fem eie care a
îm brăţişat meseria de m arinar —
„La bordul şalandelor «Razelm»
şi «Gîrliţa» ... pot fi întîlnite
şi nişte fete frumoase, ca toate fe-
tele/Cele trei — Rodica, Marinela
şi Lucreţia — sînt primele fete...
marinâriţe din portul C onstanţa."
R . 1, 1 X 75 p. 2. „« M ărin ăriţe *.
Scriam nu de m ult în rubrica
noastră despre primele tTei fete
de la serviciul «Căi navigabile»
288
al portului Constanţa, care au
devenit marinari pe o salandă.“
Sc. 16 X I I 75 p. 2 ; v. şi 19 X II
79 p. 1 (din m arinar + -iţă).
m a r in s o r c s c lâ n , -ă adj. „Pentru a
ne lăm uri asupra unui surprinză­
tor spirit m arinsorescian la D .V .,
criticul leagă prin fatalistul «sau»
două cita te." Săpt. 11 V I I I 78 p. 3
(de la numele scriitorului M arin
Sorescu + - ian ).
m ârketing s.n. (anglicism) — Dis­
ciplină care studiază nevoile cum­
părătorilor pentru a le satisface —
„ în cadrul Facu ltăţii de studii
economice a U niversităţii din
Craiova s-a . deschis cel de-al
doilea curs special de m arketmg -
m anagement internaţional." R.l.
21 V 77 p. 5. „Ieri, în aula Insti­
tutului de îrivăţăm înt superior din
B a ia Mare a început a l: IX -le a
curs internaţional de m arketing
şi m anagem ent." R .l. 6 V 78 p. 5;
v. şi expoziţie-test (1976) (din engl.,
fr. m arketing; P R 1959; Th. Hris­
tea, în L R 3/72 p. 1 9 3 - 1 9 4 ,
atestări din 1970; DMM; D E X ,
DN3).
m arşâ vb. I (franţuzism ; lb. cul­
tă colocv.) — A fi de acord — „Te-
leobservatorul, ca şi telescpecta-
torul, poate să creadă sau să nu
creadă în buna-credinţă a celor
doi soţi «care nu s-au lăsat nici­
odată exam inaţi de o comisie I
ştiinţifică», poate să «marşeze »
sau să nu marşeze ." Cont.. 3 X I
78 p. 8 (din fr. marcher).
marşrutizâre s.f. — Asigurarea
itinerariului trenurilor de marfă —

„Centrala noastră, împreună cu
Ministerul Transporturilor şi Tele­
comunicaţiilor, a stabilit ca în
accst an să sc treacă la marşrttfi-
zarca transportului pe calca fera­
tă in aproape toate fabricile. Ce
înseamnă aceasta? Prin măsura
adoptată sc asigură aproviziona­
rea In flux continuu a fabricilor
cu sfeclă do zahăr proaspătă, evi­
tarea staţionărilor în vagoane..."
R.l. 21 V III 78 p. 4 (din marşrut;
D E X , DN3).
manibo s., adj. inv. — Numele
unui tip dc indigeni din Peru —
„Este a treia oară cînd expedi­
ţiile organizate de FUNAI sînt
ata^ato dc indienii marttbo, unul
din triburile cele mai ostile pre­
zentei omului alb în această zonă
a Aiua/omoi." R.l. 10 X I 75 p. 6
(cuv. amerind).
inasă-birtiu s.i. 1967 — Masă care
serveşte drept birou — v. bancă-
pupitru (din masă -I- birou),
mâstt cMdă sint. s. — Masă, tej­
ghea încălzită po dedesubt, pe
care stan mîncărurile calde gata
dc scr/it — „în localul actualului
depozit dc vinuri din Gal. Gri vi­
ţei nr. 112 va funcţiona un lac-
to-bar cu masă caldă. La 13 ma­
gazine vom instala mese calde
pentru produse de patiserie."
I.B . 14 VI 75 p. 4. „La capătul
mesei scalde* am zărit casieriţa
care şi-a înăbuşit pe loc un
căscat/' Sc. 5 V 78 (f.p.) (din masă
-f caldă, probabil după it. tavoîa
calda).
19 — Dicţionar do cuvlntc rcccnte»
nidscă
mâsă-duîftp s.f. — Masă carc ser­
veşte ca dulap (pentru radio, tele­
vizor etc.) — „în lista noilor
sortimente se numără: mese a
scaune pentru balcon, fotolii de
răchită, uiasă-dulap pentru radio
şi televizor." Sc. 30 V 63 p. 4
(din masă -f dulap).
inâsiî rotundă sint. s. — Reuniune
politică, ştiinţifică etc. bazată pe
principiul egalităţii între parti­
cipanţi — „Rdactorni -şef ... este
invitat să participe la o’dezbatcre-
masă rotundă cu tema../' Cont.
26 V 67 p. 4. „Sceneta a şi prins,
un număr de critici Srau şi grăbit
să aştearnă lungt foiletoane .şi să
organizeze intime mese rotunde-
triunghiulare, în carc să laude cu
glas înalt cursele salvării." Luc.
19 V II 79 p. 3 ; v. şi R.L S IX
79 p. 2 (după Ir. 'table vov.de;
cf. engl. rouiid table rcv.ee];
PR 1955).
maseară s.f. (cosm.) — Fard pen­
tru gene, rimei — „Despre machia­
jul toamnei se spune că va folosi
cu precădcro, mascaraua.,. Sc
mai spune că din trusa de machiaj
va dispărea, nu se ştie pentru cît
timp, creionul dermatograf, fie el
negru, maro, verde sau altfel. In
compensaţie se va folosi, cu multa
dexteritate, mascaraua. Talentul
fiecăreia va fi dovedit de lungi­
mea genelor. Lungimea ajutată
de conţinutul obiectului sus-nu-
mit/f Săpt. 24 I X 76 p. 8 ; v.
si 21 I 77 p. 8 (din it. masca­
r a ; D E I).
mâscă s.f. — Dispozitiv care
peră sau protejează un-obiect
m ască
„M atriţa pentru in je c ta t m asca
televizorului «Tonitza» şi cea
pentru in je c ta t m asca- ornam ent a
radioreceptorului «Delta»/* I.B .
14 X 63 p. 1. „Cumpăr urgent
m ască şi ornam ent fa ţă F ia t 125
S " R .l. 2 V II 79 p. 4. „Am cumpă­
ra t o m ască pentru chiuveta din
bucătărie/* (din fr. masqne , germ.
M ashe, rus. m aska; D E X , DN3).
mass-media s. (anglicism) —T o ta­
lita tea m ijloacelor moderne de
comunicare în masă a inform a­
ţiilor — „...realităţii sau imaginii
lor, se substituie în mod progre­
siv puterea semnelor şi a simbo­
lurilor difuzate prin m ass-m edia“
R . lit. 14 V 73 p. 29. „Este regre­
tabil... că în anumite ţari mass-
m edia acordă mai m ultă atenţie
faptelor criminale decît acţiuni­
lor sociale de prevenire." Cont.
10 X 75 p. 12. „Cartea, ziarul,
radioul, cinematograful şi tele­
viziunea au devenit to t atîtea
componente ale universului audio­
vizual, to t atîtea surse de infor­
mare şi cunoaştere, denumite dc
specialişti «mass-media»" Sc.
25 X I I 75 p. 2 ; v. şi efemerizare
(din engl. mass [communicatioji]
m ed ia; cf. fr, m ass-m ediq; P R
1965; Th. H ristea în L R 6/77 p.
592, V RC 278, Mihnea Gheorghiu
în Luc. 14 V I I 79 p. 1; D P ;
D E X , DN3).
m a ş î n i s t - a c t 6 r s.m. — Maşinist
la teatru , care facc figuraţie —
„Menţionez, cu preţuire, jocul de
scenă al m uzicanţilor şi deopcK
trivă pe acela al maşinişiilor -
actorit admirabili în costum area lor
290
de cadru, în mişcarea lor sincro­
nizată cu aceea a actorilor pro-
priu-zişi." Cont. 9 X I I 66 p. 4
(din maşinist - f ador).
m aterno-inîantil, -ă adj. Pen­
tru mamă şi copil — „Ceea ce ve­
deţi desenat pe calc va fi «mîine &
Centrul m aicnio-infantil , in stitu ­
ţie m edicală reprezentativă, cu
sarcini de asistenţă medicală, de
metodologie şi îndrumare teritoria­
lă, de cercetare aplicativă si de
învăţăm înt." I .B . 16 I I I 7 4 'p . 3
(din materno - + infantil).
m âxi adj. inv. 1974 (modă)
— (Despre fuste, paltoane, otc.)
Foarte lung, pînă aproape de vîr-
ful piciorului — v. m ini (din fr.,
engl. m a x i; P R 1966, B D 196S).
m axigheâtă s.f. 1967 — Cizmă
foarte înaltă — v. m inijupă //din
m axi- -f gheată]/.
m axîrec6îfă s.f. 1972 (formaţie
ad-hoc) — R ecoltă foarte mare —
v. m icrocoopcrativă (din m axi- +
recoltă).
maxipaltfin s.n. — P alton foarte
lung — „Lollobrigida, nu ştiu
dacă ştiţi, a apărut la Londra" cu
o serie de m ax ip a lio a n e” Cont.
27 I I 70 p. 6 (din m axi - -f- palton ;
cf. fr. m axim anican , encrl. m axi-
co aî; DMN 1970, B D 1971).
m axlşâh s.n. (sport) „Alte nou­
tă ţi ? Un bar de noapte şi un c l u b
cu specific englezesc pe m a l u l
lacului Siutgliiol, cinci terenuri
cu m axişah... trei discoteci cu
săli de audiţie în Mamaia, 10
201
mjnibowlinguri, noi terenuri dc
sport, alic 25 jocuri mccaniccin
cluburilc dc distracţii ctc/' R.l.
15 V 70 p. 2. „Maxişahul este o
noua formă dc agrement cu carc
amatorii sportului dc inteligenţă
vor facc cunoştinţă în accst sezon
pc litoral. Tubla dc şah este re­
produsă la dimensiuni foarte mari,
pc un teren spccial amenajat, iar
piesele dc şah sînt dc asemenea
realizatc la proporţii — circa ju­
ma tate^dc metru/' R.l. 4 VI 71
p. 3. „în staţiunea Ncptun iubi­
torii jocului cu 64 do pătrate au
posibilitatea să practice... maxi-
şahul." IU . 9 V III 77 p. 5 (din
maxi- -|- şah).
ninxitâxl s.n. — Mijloc dc trans­
port în comun de tip taxi mare,
cu 16 locuri — „Experimental,
I/r.B. a introdus de iori micro­
buzele dc tip urban maxilaxi:'
R.l. 19 V III 77 p. 5. „Radiotele­
foane au fost montate şi pc două
maşini maxilaxi, prin clc anunţîn-
du-se cu rapiditate orice dcfccţiunc
tehnică sau pană dc cauciuc/*
R.l. 26 X I I 77 p. 5. „Noi trasee dc
maxilaxiuri “ R .l.12 V II 7S p. 5;
v. şi 23 X II 77 p. 5 (din maxi-
+ iax i; cf. fr., engl. maxi-iaxi;
DMN* 1969, BD 1970).
mănuşă-răzătofirc s.f. (gosp.)— Tip
dc mănuşă cu dosul aspru,
carc funcţionează ca o rozătoa­
re — „Lista noutăţilor e atit dc
lungă: mdmffMifottoarc, carc cu­
răţă cartofi noi. " Cont, 2S X 60
p. 10 (din mănuşă + râzătoare).
19*
tueeişcoâlă
măsuţă-jardinitră s.f. „Pentru ca­
mere luminoase, sc poate propune
o_ măsută-jardinicră Sn mijlocul
căreia, intr-o tăietură spccial prac­
ticată, punem un recipient dc
tablă umplut cu pămint dc flori şi
plantat in consecinţă/* Mag. 22
X I 69 p. 6 (diu măsuţă jar -
di ni era).
s.n. (sport) ^— Meci
m c c i-c h £ ic
foarte important — „în etapa
viitoare, două mcciuri-chcic in
Capitala/ 1 Sc. 21 X I 75 p. 3.
„Azi un meci-chcic al competiţiei.**
1.13. 13 111 76 p. 7 (din meci
cheie).
m eci-d erbi s.n. (sport) — M ed
între principalii pretendenţi la
titlu — „Din programul finalelor
nu va lipsi, fireşte, obişnuitul
mcci-dcrbi al categorici uşoare,
C .C .-I\D /‘ Sc. 9 X 74 p. 5.
„în )wcf/“rîrr&i se i n t iln c s c echi­
pele bucurcstcnc Steaua şi Dina-
îuo". R.l. 15 IV 76 p. 5. *Mcciul-
derbi al diviziei A la handbal
carc a avut loc. la Baia Mare nu
n o a prilejuit o nouă surpriză."
Sc. 10 X 7S p. 5 //din meci -J»
deibi/l.
n ie ci-şco âlă s.n. (sport) — Meci
cu rolul de şcoală, de pregătire —
„După tiu stagiu dc pregătire do
trei zile la Poiana Braşov... în
care va avea loc un mcci-şcoală,
cchipa va pleca joi... spre Copen­
haga." I.B . 1 X 71 p. 1 . „ Sim b u tă,
pc stadionul Steaua, «tricolorii»
au susţinut un mcci-şcoală in
compania divizionarelor C/* R.l.
14 X I I 75 p. 5 (din mcci 4 - şcoală).
medaltfbll
medaliâbil, -ă adj. (livr.) — Care
poate primi o medalie — „Au
fost îm puşcaţi mai mulţi m istreţi,
de la care au fost recoltate mai
multe trofee mcdali abile" E m i­
siune de radio 2 I I I 74 (din me­
dalia + -bil).
m 6 d îc -c e tă ţ6 a n s.m. — Medic
interesat de activ itatea obşteas­
că — „Medic-cetăfean" (titlu de
articol dedicat doctorului I.B .
propus candidat al F .D .P .) Sc.
14 I 61 p. 5 (din medio + cetăţean ;
FI. Dim itrescu în L R 4/62 p. 367).
m egatână s.f. — U n itate de măsu­
ră pentru exploziile atom ice —„în
fiecare zi arsenalele nucleare spo­
resc cu o megatonâ, adică cu echi­
valentul a 1 milion tone de trini-
trotoluen, explozibilul «clasic»
cel mai puternic/' Sc. 16 V I II 75
p. 6 ; v. şi R.L 6 X 81 p. 6, su -
pragenerator (1967) (din fr. miga-
tonne; engl. am eric. m egatoni
P R 1950; D .A m ;. DN3).
m ela m în â t,-ă adj. 1962 (chim .).
— Care aparţine răşinilor mela-
minice — v. fibrolem nos (din
m elam ină + - a t; FI. Dimitrescu
£n L L 10/65 p. 241).
melamfniCy-ă adj. (chim.) — Care
provine din melamină — „înnobi­
larea [lemnului] se face prin...
acoperirea cu fibre decorative din
hîrtie specială şi răşini melamini-
ce" Sc. 12 I I 63 p. 1 (din mela­
m ină + -ic).
tnelănă s.f. (text.) — F ib ră sin­
tetică tex tilă asemănătoare cu
Viruz — „Noua fabrică a uzinei
292
din Săvineşti va produce anual
5 000 tone fibre sintetice m elană .
M ei ana îşi va găsi întrebuinţarea
1? stofe de paltoane şi costume, la
covoare şi blănuri artificiale/*
Sc. 15 X I 63 p. 1; v. şi I.B . 11
V I II 80 p. 2, car dat (din meltan]
+ lat. la n a ; FC I 152; DC; D E X ,
DN3).
melancolizâ vb. I (livr.) — A se
face sau a deveni melancolic —
„Boierim ea cu işlic şi giubea, con-
versînd şi melancolizînd comod pe
sofale/* Sc. 2 I I 78 p. 4 (din fr.
m âlancoliser; DN3).
m elcatrîn s. 1976 (apic.) — Pro­
dus apicol — v. polenapin (din
lat. mei „miere").
m elciuî vb. IV (formaţie ocazio­
nală) — A dansa făcînd o mişcare
asemănătoare aceleia a melcului —
„Sîrba oltenească are o formă
specială. Ce face ? M elciuieşte: la un
cap se strînge, la altul se de.strînge.
Ca un melc. în Bucovina nu mei-
ciuieşte, ci şerpuieşte/* Conl. 25
X I 66 p, 9 (din [a face ca] melcii
+ -ui).
me1odiasc6p s. (muz.) „Scriitorii
şi experienţa lor de viaţă:
Thonias Mann. Melodia scop."
Pr. R .T V . 29 X I 77 p. 6. „Nou
sub soare (rubrică de noutăţi),
M elodiascopul emisiunii*'. Pr. Ti.
TV. 8 II 78 p. 6 ; v. şi 9 VI 80
(din melo[die] + diascop ).
melodîcitâte s.f. (1974 (muz). —
Caracterul a ceea ce este melo­
dios— v. hard-rock (din melodic +
-itate; DN3).
293
melodratnatism s.n. — Exprimare
exaltată, uneori artificială, a sen­
timentului — „Batalov joaca
scena admirabil, fără urmă de
melodramatism” Cont. 7 I X 62
p. 5 (din melodramatic, prin
substituţie de sufix: -ic / -ism ;
DN3).
mcmoriâl s.n. — Edificiu ridicat
în amintirea unui eveniment sau
a unui personaj de seamă — „S-a
vorbit mult despre construirea
unui muzeu în memoria lui John
Kennedy, care să adăpostească
arhiva fostului'preşedinte al S.UA.
A fost cliiar întocmit proiec­
tul memorialului, conceput sub
forma unei piramide de sticlă
înaltă de 25 de metri/' Sc. 5 I II
75 p. 6; „«Palatul internaţional
al gloriei spaţiale» este numele
unui memorial inaugurat în lo­
calitatea Alamogordo, din New
Mexico (S.U.A.).“ Sc. 7 X 76 p. 4
(din .germ.,* engl., Memorial, fr.
mtmorial; DN, D E X — alte
sensuri, DN3).
mcndclevft s.n. 1965 (geol.) — Spe­
cie de mineral — v. landauit (cuv.
rus de la n. savantului Mendeleev).
menfii-pensiunc s.n. „O reclamă-
invitaţie, cît uşa la un local piteş-
tean: «Restaurantul lacto-vege-
tarian vă oferă următorul meniii-
pensiune, compus din felul I,
supă sau ciorbă; felul I I, mîncare;
felul I II , desert»/* R.L 19 V III
73 p. 5. „Iniţiativa servirii meniu-
rilor-pensiune pentru elevi, expe­
rimentată iniţial la un singur
restaurant, s-a extins cu repezi-
metabolff
ciuno/* I.B . 11 I I 75 p. 1 (din
meniu pensiune).
mentovit s.n. 1974 — Tip de
băutură răcoritoare pe bază de
mentă — v. aniset, cico (din
meni[a] -[- vit[amină]).
mercerie - (galanterie -) parfumerie
s.f. 1974—Mercerie în care se vînd
produse de parfumerie (şi galan­
terie) — v. dulchiri-răcoritoare,
legume-fructe (din mercerie [+£<£-
lanteric] -|- parfumerie).
mescaHnă s.f; 1967 ~ Substanţă
halucinogenă — v. halucinogen;
v. şi Cont. 14 X I I 79 p. 4 (din fr.
mâscaline, engl. mescaline ; P R
1950; CD; D E X , DN3).
metaârfă s.f. „Multă lume manipu­
lează •azi cuvîntul melaartă; în
afară de modă, acest fapt arată
năzuinţa spre considerarea artei'
de pe o platformă superioară;
este subînţelea.să afirmaţia: <da-
ţi-mi un punct de sprijin şi vă
voi mişca pamîntul»... în cazul
acesta trebuie să acceptăm că
aspectul metaartistic este mereu
prezent în artă măcar în stare
difuză sau ca simplă aspiraţie."
R. lit. 21 I I I 74 p. 22 (din meta- +
artă, probabil după model fr.).
metaartfstîc, -ă adj. 1974 — Pri­
vitor la metaarlă ^— v. metaartâ
(din meta- rfr artistic).
ttietabolft s.m. (biol.) „... metabo-
liţi, adică produşi de descompu­
nere rezultaţi din diverse reacţii
chimice/* FI. 30 I 71 p. 18 (din
m etabolit
fr. mât abolite; P R 1950; DM,
D T, D Z ; DN3).
m etacinem â s.sg. tan t. „Deosebi­
rea nu stă în cinema, în fizica
şi m işcarea imaginii, ci în meta
(pcst c)-cinema, în m eta-fizică.
D iferenţa dintre un K o ja k şi un
Melville porneşte de la calitatea
privirii..." R . lit. 14 IV 77 p. 11
(din meta- + cinema, probabil
după model Ir.).
metamtîzică s.f. „ în oraşul vest-
german Munclien a apărut o
carte in titu la tă «I\Ietamuzica ».
E ste vorba de studiul psihiatrilor
M .L.P. şi E .V . referitor la in­
fluenţa prim ejdioasă a muzicii
aşa-zise experim entale asupra să­
n ătăţii interpreţilor." Sc. 28 IV
74 p. 6 (din meta- + muzică,
probabil după model germ.).
metanobactSrie s.f. (biol.) „Un
grup de cercetători am ericani
de la U niversitatea din Illinois
au anunţat descoperirea a ceea
ce ci consideră că este o nouă
form ă de v ia ţă : un m icroorganism
denumit metanobacierie, care ar
putea fi cel mai vechi dintre orga­
nismele ce vieţuiesc pe T erra..."
Sc. 4 X I 77 p. 4 (cuv. engl.).
metapoezle s.f. „Din mclapoezic
— poezia despre poezie, despre
m ateria sa, cuvintele — N ichita
Stănescu extrage nelinişti m eta­
fizice, şi dintr-un instrum ent,
cugetarea asupra lim bajului se
transform ă în chiar su bstanţa
gîndirii poetice." R . lit. .8 X 70
p. 2 1 //din meta- + poezie] ].
294
m e t a r o m â n s.n. „E un fel de roman
al romanului, în care «cronic?ral*
iese la ram pă. A cest metaroman
se reducea în «Lumea în două
zile» la o anchetă şi avea un sin­
gur protagonist." *R . lit. 9 I I
7S p. 9 //din meta- + rom an/],
m 6teo adj. inv. — Meteorologic —
„ în baza raportului în ain tat de
L e Verrier lui Napoleon al I lI -le a
în anul 1S56, s-a liotărît crearea,
pe teritoriul francez, a unei reţele
de staţii meteo , care s-a extins
apoi în Anglia, Germania, Aus­
tria, R u sia etc." Mag. 11 X 75
p. 8 . „24 de directori ai servi­
ciilor meteorologice din diferite
state s-au în tîln it la Geneva pen­
tru a începe pregătirile în vederea
«operaţiunii! meteo mondiale», ce
se v a desfăşura în 1978—79."
Sc. 8 VI. 77 p. 5. „Satelitii meteo ."
R .l. 25 IV S0 p. 6 ; v. ’şi 26 IV
75 p. 6, 25 X 75 p .6 (din mcteoWo-
logicr ie); cf. fr. m eteo; DN3).
m e te o in îo rm â ţie s.f. — Inform aţie
meteorologică — „M elcoinfor maţii.
în faţa unui pupitru lung de peste
trei m etri, conducătorul Centrului
de meteorologie spaţială urmăreşte
indicaţiile cronometrului electro­
nic: pe cadranul luminos cifrele
se succed rapid." Şt. şi tehn.
6/67 p. 19 (din mcieo - + infor­
maţie, probabil după model engl.).
m etcopatfe s.f. (med.) „Se ştie că
o schimbare bruscă a vremii in­
fluenţează starea generală a unor
persoane, sensibilitate cunoscuta
sub denumirea de meteopatie!%
295
Sc 12 V 78 p 6 //din meteo- +
-palie „boala, suferinţă"//.
mcteorutiSr, -ă adj. — Informaţii
privitoare la starea vremii şi a
drumurilor — „Buletin meteo-
rutier." R.L 24 X I 75 p. 5. „Ra­
diojurnal. Buletin meteo-rutie/1
Pr.R.TV. 29 X I 78 p. 8 ; v. şi Sc.
10 X I 81 p. 5 (din meteo- -ţ- rutier).
metrol s. (telm.) „Materialul plas­
tic stratificat, rezistent la acţiu-
nca focului, care a fost realizat de
specialiştii praghezi urmează să fie
u tiliz a tîn premieră, la construirea
metroului din capitala Cehoslo­
vaciei. Denumit <tMctroh, el va
fi folosit la fabricarea unor ccrane
protectoare, rezistente." I.B . 19 I
76 p. 8. „Datorită unei substan­
ţe ncinfl am abile denumite une-
troîi>, realizată] de specialiştii
cehoslovaci, riscul incendiilor * la
vagoanele de metro şi de cale
ferată) va fi mult diminuat."
Sc. 11 I I I 75 p. 4 (cuv. ceh).
mezaliâ vb. refl. I (franţuzism)
— A face o mezalianţă — „în
genere, simpatia integrală a po­
vestitorului înclină către mama
lui şi mai puţin către tatăl său,
care se ainezaliase», ol, avocat
şi fiu* de boiemş, cu fata unor
clăcaşi." R. lit. 9 I I 78 p. 7 (din
Ir. mâsaUier).
mezoscăf s.n. (mar.) — Navă
specială asemănătoare cu batisr
caful — „Mezoscaful elveţian A.
P. — primul submarin turistic din
lume — ... a început un drum
lent/', Sc. 15 IV 66 p. 5 (din fr.
microagtSrtf
mSsoscaphe; Fl. Dimitrescu în
R R L 1/69 p. 5; D E X , DN3).
mczotcrapfe s.f. (med.) „Mczo-
terapia . Această metodă terapeu­
tică este încă puţin cunoscută,
deşi se poate afirma că prin in­
termediul ei se pot trata aproxi­
mativ o sută treizeci de afecţiuni
...Terapia constă în injectarca pe
cale intradermică, în zona dure­
roasă, a unor doze infime de solu­
ţii pe bază de procaină, prin inter­
mediul unui injector cu multiple
ace extrem de scurte." R.L 28
I V 77 p. 6 //din mezo- 4- -terapiei/.
mczotcrmăl, -ă adj. 197S (geol.)
— Care se referă la stadiul depu­
nerii mineralelor din soluţii fier­
binţi — v. sapropdic; v. şi Sc.
1 X I I 79 p. 3 (din fr. mesother-
mal / L ; L TR , LGG; D EX,
DN3).
micro s. — Cartier nou dc rnict
proporţii, microraion — „Soli­
citanţii care au încheiat contrac­
tele de construcţie la blocurile...
Drumul Taberei micro 5 se pot
prezenta la C.E.C. pentru a în­
cheia contractele de împrumut."
I.B . 6 X I I 72 p. 3 (din micro-
[raion, cartier] ; D E X , DX3 — alt
sens).
microagent (de clrculâjle) s.m. — .
Elev însărcinat cu supraveghe­
rea respectării regulilor de circu­
laţie în preajma şcolii — „Pe pri­
mele locuri s-au elasat micro*
agenţii de la şcolile generale nr,
41, 25, şi 39." L B t 30 V 73 p.'
3. „Micromiliţienii £n acţiune*
m icro a g e n t
Ieri, cu ajutorul unor lucrători
de la circum scripţia 10 , micro -
agenţii dc circulaţie dc la şcolile
generale nr. 100 şi 109 au su­
pravegheat respectarea de către
pietoni a regulilor de traversare
pe Calea V ăcăreşti/ 1 I .B . 2 IV
75 p. 7 (din micro - -fr agent [de
circulaţie]).
m i c r o a g e n ţie s.f. (De obicei însoţit
de de voiaj) — Agenţie (de voiaj),
mica. aflată într-un cartier nou —
„în curînd, în cartierele Drumul
Taberei, Bucureştii Noi şi Pante-
limon se vor deschide noi micro -
agenţii de voiaj C .F .R ." R .l. 10
X 75 p. 5 (din micro - -fr agenţie
[dc voiaj]).
m l c ro a n c h S tă s.f. — Anchetă de
mici proporţii — „Microanchetă
la librăria M. Sadoveanu." I.B .
26 V II 67 p. 2. „Em isiunea va
mai cuprinde: Şcoala părinţilor.
Minciuna la copii. M icroanchetâ:
în căutarea unor articole pentru
copiii mici/' P r.R .T V . 2 4 —30
I I I 74 p. 15. „Trei generaţii.
E tic a străzii — microanchetâ cetă­
ţenească". P r R .T V 10 X I 76 p. 8 ;
v. şi Luc. 23 IV 67 p. 2, micro -
antologie (1966) (din micro - -fr
anchetă; I. Iordan în SC L 4/70
p. 395).
s.f. — Antologie
m lcro an to lo g fe
de m ică întindere — „Punctul de
atracţie îl constituie Antologia
lirică franceză (de fap t o micro -
antologie, cum o caracterizează
O v.S. Crohmălniceanu în Cu­
vîntul său introductiv)." Cont.
12 X I 65 p. 3. „La televizor, mi-
296
croconcert, micro antologie. Una
voia un micro reportaj, cealaltă
îmi cerea un microfoileton. Cîţiva
contau pe sprijinul meu în alcă­
tuirea unei micromonografii. Dacă
voiam, puteam să prezint m ate­
rialele sub forma unor microeseuri.
Chiar şi o m icroanchetâ . ... Mi
se pare că săltăreţul micro a înce­
put să devie un prefix şablon. Şi
atunci de ce s-ar mai tipări trei
fişe pentru trei publicaţii cînd
s-ar putea, foarte bine, concepe
un microfişier corespunzător ?"
Gaz. lit. 10 II 66 p. 4 ; v. şi I.B .
4 X II 65 p. 4 (din micro- -fr anto­
logie; 1 . Iordan in SCL 4/70 p.
394).
m icro au to m o b ils.n. — Auto­
mobil de dimensiuni mici — „M i­
cro automobil" Mag. 10 IX 66 p.3.
„Pentru uzul celor ce vor poposi
în capitala Poloniei, vor li puse
în circulaţie, în chip de taxiuri,
nn număr de m icroauiom obile elec­
trice/' Sc. 1 V 74 p. 6 . „Acest
microautomobil consumă aproxi­
mativ un litru de benzină la
suta de kilometri şi costă 250
de dolari... A fost construit de
American Motor Co. pentru expe­
rim entări..." R .l. ,25 I X 75 p. 6
(din micro- -fr autom obil; DT).
m lcrobactSrie s.f.(biol.) — B a c­
terie extrem de redusă ca dimen-
siuni — „Bacteriologul dr. N.M.
de la clinica de ftiziologie din
C luj... a descoperit şi sludiat a
doua microbacterie patogenă pen­
tru om şi anim al." Mag. 28 1
67 p. 2 (din micro- -4 bacterie;
cf. engl. m icrobacterium ; CD).
297
microbaterie s.f. — Baterie elec­
trică minusculă — „Ştiaţi că
microbateria cu discul cît o piu-
nezâ şi avînd grosimea de un mi­
limetru produce energie electrică
timp de 5 ani?" R.l. 30 IX 62
p, 4 ; v. şi Sc. 16 X 29 p. 3 (din
micro- 4 - baterie [elşitrică]).
mîcroblcicl£tă s.f. 1973 — Bici­
cletă de proporţii mici — v.
blue-jcans (din micro- -fr bici­
cleta).
mîcrobicfd, -ă adj. (med.) — Care
distruge microbii — „Ţesut mi-
crobicid. tn Bulgaria a fost creat
un ţesut microbi ci d destinat uti­
lizării in chirurgia plastică/* Sc.
11 II 79 p. 5 (din fr. microbicide;
cf. engl. microbicide; DZ; DN3).
microbilă s.f. — Bilă extrem de
mică — „Este vorba de cartea
realizata de editori britanici, inti­
tulată «Aniversarea bunicii ursoai­
ce». Pe suprafaţa hîrtiei se află
miliarde de microbile conţinînd
concentrat de parfum — 10 —12
sorturi diferite. Este suficient să
atingi suprafaţa desenului pentru
a distruge cîteva din aceste bile
şi să se elibereze, astfel, un anumit
fel de parfum/* R.l. 13 X I 71 p. 6.
„Microbilele reflectorizante — un
nou produs reali/at de industria
locala maramureşeană/* R .l..22 IV
76 p. 5; v. şi Sc. 16 V 80 p. 5
(din micro- -fr bilă, probabil după
model engl.).
mlcrobfograffe s.f. — Biografie
sumară, de mici proporţii — „Al.
Piru, Liviu Rebreanu fmicro-
biografie)“ Cont. 6 II 65 p. 3.
m icrocalculator
„Concepută ca o suită de microlno-
grafii romantaţe, colecţia cu acest
nume a Editurii Militare se bucură
de mult interes/' I.B . 12 I 74
p. 2. „Album duminical. Din cu­
prins: Debut TV — Formaţia
Rod; Desene animate; Micro-
biografie lirică — Dorina Dră-
ghici/* Sc. 23 I I 75 p. 3 (din
micro- -fr biografie ; I. Iordan în
SCL 4/70 p. 394).
microbrigâdă s.f. — Brigadă alcă­
tuită din puţine persoane — „Ca­
sa de cultură a organizat microbri-
găzile ştiinţifice, o formă nouă,
capabila să vină în întîmpinarea
nevoii de cunoaştere a oamenilor/*
Cont. 17 X I 72 "p« 6. „Alamarul se
construieşte prin munca patrioti­
că a microbrigăzilor,• alcătuite
din muncitori, tehnicieni, func­
ţionari../* I.B . 26 V II 74 p. 4
(din micro- -fr brigadă).
microbtiz s.n. — Autobuz cu
capacitate mică de pasageri —
„Aşadar, cu litoreta (aceasta e
denumirea surprinzător de muzi­
cală, pe care constănţenii au dat-o
elegantului microbuz românesc)
să pornim mai departe spre sud/ 1
Sc. 16 V 62 p. 1 (din fr. micro-
bus; PR 1950; I . Iordan în SCL
4/70 p. 395; D .T r.; D E X , DN3).
microcalculator s.n. (inform.)—Cal­
culator de mici proporţii —
„...un aparat complex, dotat cu un
regulator electronic şi un micro­
calculator." Cont. 18 X II 70 p. 10.
„Razele reflectate acţionează un
microcalculator electronic care mo­
difica automat acceleraţia/ 1 .Fî.
30 I 71 p. 8. „Un colectiv de spe­
m icro ca lcu la to r
cialişti de la F ilia la din Cluj-Na-
poca a Institutului de cercetări
pentru tehnica de calcul a conceput
şi construit microcalculatorul
S.M .P. —80 cu utilizări în proiec-
tarea echipam entelor periferice ba-
zate pe m icroproccsoare." R .l. 28
V i 78 p. 5 (din micro - - f calculator ,
după fr. m ini calculat cu r ; I. Io r­
dan în SC L 4/70 p. 395).
tm crocantină s.f. — Cantină de
mici proporţii (de obicei din în­
treprinderi) — „Găseşti la g araj...
o microcantină in care poţi lua
un ceai fierbinte, o cafea sau o
gustare la orice oră din zi şi
noapte." Sc. 7 X I 75 p. 3. „ în
municipiul Ploieşti, întreprinderea
cu cele mai multe mi crocant ine
este «1 Mai»." R .l. 17 I I 75 p. 2.
„Multe secţii de fabricaţie au
m icrocantinc“ Sc. 9 X I 78 p. 3
(din m icro - -f cantină ).
micro casă de comanzi sint. s.—Casă
de comenzi mică, in incinta
miei întreprinderi — „D ar cu
microcasclc de comcnzi din cadrul
sectoarelor.ce se mai aude?" R .l.
3 X J.I 71 p. 2. „M icrocasă de co­
menzi în întreprinderi" I .B . 25 I
73 p. 4. „Cu trei ani în urmă, în.
Întreprinderea «Partizanul» lua
fiin ţă prima microcasă' dc comcnzi
din municipiul B a că u ." R .L 7 X
76 p. 2 ; v. şi Sc. 19 I V 74 p. 2
(din micro - casă dc comcnzi).
micro casetă s.f. — Casetă de
magnetofon m iniaturizată — „ P ri­
mul ap arat diutr-o nouă generaţie
m iniaturală — num it SD -2 — a
fost prezentat zilele trecute pe
piaţa franceză. E ste vorba de un
m agnetofon cu microcascte ." K.L
29 I I I 79 p. 6 ; v. şi 20 I I I SI p.
6 (din micro - -j- casetă; cf. fr. mini-
casscite; P R 1968).
m icro ch iru rg icâl,, -ă
adj, (med )
— P riv itor la microchirurgie —
„Un grup de chirurgi dc la sp i­
talu l din Slianghai au efectuai
o grefă reuşită de genunchi: în­
treaga articulaţie a fost transplan­
tată-, cu sutura micro chirurgicala .
a nervilor şi vaselor de singe.”
Cont. 16 I I 79 p. 5 (din micro -
chirurgie ).
microcliirnrgie s.f. (med.) — Chi­
rurgie p racticată pe porţiuni mi­
nuscule ale corpului — „Opera­
ţia [transferării unei porţiuni du
creier de a lb in ă ] s-a.efectuat prin
m icrochirurgicy C on t 3 X I 78 p.
5. „El subliniază im portanţa
operativităţii în conservarea mem­
brului am putat şi marile avantaje
ale m icrochir urgiei, care permite
conexiunea nervilor, vaselor şi
ţesuturilor rupte." Cont. 26 1
79 p. 5 (din Ir. m icroclim a gic ;
F R 1950).
m l c r o c o m p le x s.n. — Complex
com ercial de mici proporţii — „în
cadrul microcomfilexiilui comercial
situ at la parterul blocului 5 de
pc soseaua Pantelim on (în supra­
fa ţa <le peste 1 500 m.p.) şi-a
început activ itatea şi un modern
magazin de legume-fructe. Pe
lîngă diferitele produse agroali-
m entare specifice, cumpărătorii
găsesc aici un bogat sortiment dc
conserve de fructe, semiindustria-
 29f
lizate, vinuri îmbuteliate, came
preambalată.n I.B . 30 I 75 p. 1.
„Se va amenaja un micivcomplex
de alimentaţie publica care
va avea şi o secţie «Gospodi­
na». ° I.B . 8 IV 77 p. 1 (din
micro- 4- complex / I. Iordan
m SCL 4/70 p. 395).
; mIcroconc6rt s.n. 1966 — Concert
i de scurta durata — v. microanto-
îogic (din micro- 4* concert; I.
Iordan în SCL 4/70 p. 395).
ţ microconîcrfnţă s.f. ^ — Confe-
. rinţft de scurta durata — „Micro-
confcrinja lui R.V. despre para-
doxe a avut şi cuprinderea isto­
rică şi concizia pe care o cere ru­
brica." Cont. 18 I I 66 p. 6 ; v.
şi 9 X I I 66 p. 4 (din micro- 4-
confcrinţă; I. Iordan în SCL
4/70 p. 395).
mîcrocooperatîvă (agricolă) s.f.
„Maxi-rccolta minicooperatorilor.
Toamna trecută, pionierii din co­
muna ju c- Herghelie (Cluj) au
hotă rit să înfiinţeze o micro-
cooperativă agricola, după modelul
celei mari, existente în localita­
te.0 Sc. 30 X I 72 p. 2. „în micro-
cooperativa agricolă/* Sc. 3 X 74
p. 4. „Microcooperativa agricolă
a Şcolii generale Comeşti (Dîm­
boviţa) se dovedeşte a fi o ade­
vărată şcoală a vredniciei/' Sc.
14 I 76* p. 5; v. şi R.l. 15 V II
72 p. 5, atelicr-şcoală (din micro-
-f cooperativă [agricola])-.
Hilcroctirăţătorlc i(chîmică) s.f. —
Curăţătorie, chimică de mici pro­
porţii — ^Nufărulţ-a*înfiinţat pri­
ma -'microcurăţăioric chimică din
mîcrodelfă
Bucureşti. Funcţionează pe
Bd. Muncii 1 0 2 “ R.l. 12 V 75
p. 5 (din micro- 4 . curăţătorie
[chimică]).
microcur£nt s.m. — Curent de
mică intensitate — „S-a pus la
punct un aparat electronic por­
tativ care poate fi folosit la sti­
mularea cu microcurcnţi a pro­
cesului de consolidare a osului,
fracturat." R.l. 19 X I 75 p. 2.
„O premieră românească în do­
meniul ortopediei a fost reali­
zată de dr. l.S . în colaborare cu
un grup de ingineri, el a pus la
punct un aparat electronic por­
tativ care poate fi folosit la sti­
mularea cu microcurcnţi electrici
a procesului de consolidare a osu­
lui fracturat. Noua metodă a dat
rezultate bune la bolnavii supuşi
autogrefelor osoase/* R.l. 31 X
77 p. 5 //din micro- 4 - curent
[electric]//.
microcutr&nur s.n. (geol.)
— Cutremur de grad mic — „Os­
cilaţiile permanente ale scoarţei
pămîntului generate de micro-
cutremurele continue ce parvin din
lăuntml globului terestru/' Mag.
29 X I I 66 p. 4 (din micro- 4- cu­
tremur).
microdSItă s.f. — Deltă în minia­
tură — „S-a definitivat, de ase­
menea, proiectul .pentru amenaja­
rea, încă din acest an, a unei
micro delte în preajma lacului Tă-
băcărie, unde vor fi expuse în pli­
nă stare de libertate o serie de
păsări caracteristice regiunii de
la vărsarea Dunării în mare/*
Mag. 11 I I 67 p. 2. „Miere-
mlcrod&tă
delta Bîrladului. I ii pitorescul
parc natural de cultură şi odihnă
din B îrlad s-au am enajat două
lacuri, care au fost populate cu
păsări din mirifica D eltă a Dună­
rii/' Sc. 24 V 77 p. 5. „Microdelta
este de fapt o mare expoziţie
naturală a florei şi faunei din
aceasta parte a ţării/' R .l. 17
V 78 p. 5 ; v. şi 10 V I 72
p. 3 (din micro - + deltei).
microdl6pozltîv s.n. 1976 (tehn.)
— Piesă foarte mică — v. ullra-
perfeefionat (din micro- + dispo­
zitiv).
mîcrodiir s.n. „Printre noutăţile
prezentate la contractări se afJă
încălţăm inte cu talpă de microdur
(un nou înlocuitor de talpă re­
zistentă, uşoară şi flexibilă)/'
Sc. 18 X I 62 p. 1; v. şi R .l. 18 I
63 p. 1 (probabil din micro[poros]
-\- dîir\abiT); I. Iordan în SCL
4/70 p. 395).
mîcroecrân s. n. „Unul din cele mai
reuşite aparate destinate aju to ­
rării orbilor este «Aparatul de
vedere artificială» creat de In sti­
tutul de construcţii mecanice
biomedicale de la U niversitatea
Utah (S.U .A .). în orbita ochilor
persoanelor respective se im plan­
tează un micro ecran, care ţine
locul retinei şi poate fi orientat
după dorinţă cu ajutorul muş­
chilor ce dirijează globii oculari/'
Sc. 28 I I 74 p. 6 (din micro - -fc
ecran, după model engl.).
s.n. „L a poligo­
m icroclsctro biîz
nul de încercare din Moscova a
efectu ai primele curse de încer­
300
care un microelectrobnz ... Este
primul electromobil proiectat
pentru producţia de serie in
U .R .S .S ." Sc. 27 I X 75 p. 5 //din
micro - -J- electrobuzjj.
microenclclopedfe s.f. — Enciclo­
pedic de proporţii reduse — „Cînd
vor fi gata micro enciclopediile..!'
R il. 22 I I 67 p. 2. „M P. poate să
susţină o adevărată microenci-
clopedie a cîntecului." Săpt. 28
I I 69 p. 3. „«Dicţionarul dc psiho­
logie» reprezintă o solidă con­
tribuţie la viaţa ştiinţifică româ­
nească. E ste o microenci clopedie,
nu numai o orientare asupra folo­
sirii termenilor, dar şi o cheie,
o schemă logică, condensată, carc
perm ite intrarea sigură intr-un
univers vast/* R. lit. 26 X 78
p. 19 (din m icro - -\- enciclopedie /
I. Iordan în SC L 4/70 p. 3 9 5 1
DN3).
mlcroexplâzîe s.f. — Explozie de
mici proporţii — „A îndreptat
fasciculul instalaţiei sale laser
spre capul «în suferinţă» al unei
statui marine ce împodobea una
din pieţele V eneţiei: mai întîi
s-a produs o m icroexplozie , du­
pă care, în locul vizat, s-a con­
tu rat o m ică suprafaţă de mări­
mea unei monede com plet curată/ 1
Sc. 31 V I I 77 p._ 5 ; v. şi mini-
explozie (1975) (din m icro - +
explozie; cf. engl. microexplo-
sion ; B D 1970).
m icroexpozîfic s.f. — Expoziţie
de mici propoT^ii — „Apollo —
6 microexposiţii" R . iit. 13 X I
69 p. 26. „ în cadrul unei micro-
301
expoziţii, întreprinderi româneşti
şi firme străine de specialitate
prezintă diferite instrumente orto­
pedice." R.l. 16 X 75 p. 5. „La
acelaşi muzeu a fost organizată,
in ciclul «Opera zilei», o micro-
expoziţie..." R.l. 17 IX 76 p. 5;
v. şi Sc. 26 X II 73 p. 6 (din micro-
4 - expoziţie).
microf âbulă s.f. —Fabulă scurtă—
„Microfabula lui are
ca eroi nişte cleşti/' Cont. 19 III
65 p. 5. „Şapte microfabale, fie­
care cu morala de rigoare, ne-au
înfăţişat un Gopo în căutare fe­
brilă de idei." Cont. 1 VII 66 p. 4;
v. şi II X I 66 p. 2 (din micro-
-f- fabulă).
microflrmă s.f. — Fermă de
mici proporţii lucrată de eievi,
studenţi —'' „Cei de la Naturale,
muncind în propria microfermă,
au adus Institutului un venit de
69 000 lei prin vînzarea recoltei
de plante medicinale/' V. stud.
3 IV 74 p. 5. „Ca director de şcoală
a organizat două microferme. Una
de legumi cui tură, unde de pe o
suprafaţă de numai 600 mp a
obţinut in acest an un venit de
aproape 8 000 lei, şi alta de ie­
puri de casă. porumbei şi fazani/*
R.l. 29 X II 75 p. 5. „Profesorii
de la şcoala. generală din Bîejoi
(jud. Prahova) au înfiinţat o
microfermâ pentru şcolari, pe o
suprafaţă de un hectar." R.L
17 VI 77 p. 2; v. şi 12 III 76
p. 5 (din mic*o- -f fermă).
microfibră s.f. (text.) 1979 —, Tip
de filnă textilă — v. thinsulate
//din micro- -j- fibră //.
niicrofoiiefâii
microîilmâre s.f. — Acţiunea de
a face microfilme — „Obiectivul
aparatului de filmat însă a văzut
şi a memorat pe peliculă tot prin
intermediul procedeului tehnic al
microfihnărilor “ I.B . 7 III 63 p.
2; v. şi Cont 19 X I 65 p. 9 (din
microfilma ; D T; D E X , DN3).
microîîltru s.n. (circ.) — Filtru
(de circulaţie) de mai mică am­
ploare — „Cu ocazia filtrelor şi
microfillrelor organizate au fost
controlate ieri în Capitală 3 259
de autovehicule." R.l. 26 III 77
p. 5 (din micro- -|- filtru):
microffşă s /. 1. Fotografie de
proporţii reduse — v. fototecă
(1976). 2. — Fişă sumar alcă­
tuită — „Nedumereşte caracterul
expediat, extrem de sumar al
celor 17 microfişe reunite sub
titlul derutant •«■Eseu asupra cri­
ticii literare))../* Sc. 25 I 79 p. 4 ;
v. şi 20 X I 79 p. 5 (din fr. micro-
fich e; PR 1950; DN3 — sensul 1).
microfişî£r s.n. 1966 — Fişier de
proporţii reduse — v. microa'nto-
logie (din fr. uiic+ofichier; DN3).
microfoilettin s.n. — Foileton de
proporţii reduse — ,*Sub acest
titlu [«Echilibristica pe o singură
roată»] a apărut în ziarul nostru
nr. 5447 microfoiletonul ce satiri­
zează atitudinea lucrătorilor de la
secţia moto a cooperativei «Soli­
daritatea» Rîşnov, faţă de clienţi/'
Drum Nou 5 V III 62 p. 4.
„Microfoileton.*' Cont. 17 V III
62 p. 2 ; v. şi micro antologie (din
micro- -}- foileton ; I. Iordan în
SCL 4/70 p. 395; DN3).
microfosflă
m icrofosflă s.f. (g eo l) „ în labo-
ratorul de micropaleontologie cer­
cetătorul principal G .B . exam i­
nează o probă de viicrofosilâ
Mag. 29 X I I 66 p. 4. „M icrofosilele
din «Sistemul S'vvaziland». Doi
cercctători am ericani... au desco­
perit într-un sediment din zona
geologică sud-africană num ită
«sistemul Swaziland» fosilele
microscopice ale unor forme de
v iaţă socotite drept cele mai veclii
cunoscute pînă în prezent/* Sc.
22 X I 77 p. 5 (din fr. micro -
fossile , engl. micro/osii, germ.
M ikrofossil: W T ; D. M in.; DN3).
m icroîulger s.n. (meteor.) — Fu l­
ger de m ică intensitate — „Spor­
tiv a a aterizat pe o p ajişte în apro­
pierea localităţii Altenburg. L a
aterizare s-a con statat că are pe
corp m ai m ulte arsuri provocate
de microfulgere # ceea ce a necesi­
t a t internarea sa în spital/' Sc.
80 V I I 75 p. 4. „Aceste insecte
posedă o p articu laritate intere­
san tă: aceea do a provoca descăr­
cări de electroni ce ionizează aerul,
dedanşînd astfel un microfulger
albăstrui, vizibil la o distanţă de
6 metri/' Sc. 17 I 79 p. 5 (din
micro - + fu lg er; cf. engl. micro-
fla s h ; W T).
s.f. — Gală de mici
m i c r o g ă lă
proporţii — „[Andei Gălugărea-
nu] i s-au scris cîtcv a numere
foarte bune, dintre care s-a deta­
şat «Portocala» din microgala
lui Alexandru B ocăn eţ şi Ovidiu
Dumitru/' Cont* 4 I 74 p. 6.
.O aspeţii sîn t in v itaţi la o m ic r o -
302
g a lă j> a muzicii uşoare/' Sc. 21
K .II 77 p. 4 (din micro - *£■ gală).
microgără s.f. — Gară de pro­
porţii reduse, staţie mai mare —
„Nu de mult, I.T .B .-u l a reuşit
să smulgă cetăţenilor exclam aţii
de adm iraţie pentru reuşita cons­
trucţiei <miicrogării'b din P ia ţa
Scînteii/' Sc. 1 X I 65 p. 1 (din
m icro - gara).
mlcrogrădînă (botânică) s.f. —
Grădină botanică de mici pro­
p orţii — „L a microgrădina boîa~
nică din Parcul pionierilor din
C onstanţa se v a strînge, în cu-
rînd, a doua cultură din acest
an de la bananierii cultivaţi
aici." R .l. 1 X I I 76 p. 5 (din
micro - grădină \bolaiiică}).
microgrădinîţă s.f. — Grădiniţă
cu un număr restrîns de copii
„O fetiţă de vreo patru ani, cu o
păpuşă în braţe, îi spune buni­
cului: «Hai mai lepede, tată-m a-
le, că întîlziem la m icloglădim fă 1»
B ătrîn elu l îşi^ corectează nepoţica
q.M icrogrăăiniţă; ia mai spune o
d ată o/' I .B . 28 I I I 74 p. 2. „La
cerere, cooperativa oferă copiilor
de v îrstă preşcolară m icrogrăâi-
niţele sale din toate sectoarele
C apitalei." R .l. 28 I 75 p. 4 (din
m icro- <}r grădiniţă).
mîcrogrup s.n. — Grup mic do
oameni — „Casele de cultură, clu­
burile tineretului au introdus de
cîţiva ani în nomenclatorul lor
de lucru o noţiune nouă: acţiunea
cu microgmpul. De fapt, nricro-
gmpiil p articip an t la o dezbatere
se referă la cîte o categorie omo­
 303
gena de oameni, reuniţi pe cri­
teriul afinităţilor de virstă, pro­
fesiune, preocupări profesionale."
I.B . 13 III 74 p. 2. „Microgru-
purile — obiect dc cercetare şti­
inţifică." Pr. R.TV. 13 IV 74
p. 13 (din micro- + grup] DN3).
\ microhâfă s.f. — Hală de pro­
porţii reduse — „La inspectoratul
silvio Vaslui... au construit şi
dat în funcţiune două originale
microhalc de incubat si crescut
puii de fazan." R.l. 29 VII 78
p. 5 (din micro- 4- hala).
microftîdrocentrălăs.f. (tehn.) —Hi­
drocentrală de proporţii reduse —
„Să mă. abat şi pe Ia microiri-
droccntrckle de pe Bistriţa/* R.l.
3 I 67 p. 3» „în orele sale libere,
P.L., şei de brigadă în parchetul
«Lighidi:!) din cadrul U .F.E.T.
Bozovici (Caras-Severin), a con­
ceput şi construit... o microbidre-
ccntrală. Şi, în ciuda aparenţelor...
lucrarea a fost, pentru el, foarte
simplă. Pe un pîriiaş de munte
a amenajat un jgheab de anve­
lope uzate, o turbină din tabla
şl dintr-o roată de bicicletă fără
cauciuc, o curea şi două dina­
muri. Rezultatul ? Cabana fores­
tierilor de la «Ligliidia» are acum
r lumina electrică. Sc. 20 VI 73 p.
6. tiMicrohidroccntrala de la
- Sălatrac." R .l. 18 X 78 p. 1 ]
v. şi 11 V III 67 p. 3, 12 V II
78 p. 6 (din micro- hidrocen­
trală; î. Iordan in SCL 4/70
p. 3Î)5).
microîtrstalâţic &f. 1966 —. Instar
talaţis de mici proporţii — v.
microlânie
casă-i-emorcă (din micro- -$• insta­
laţie).
microinterviu s.n. — Interviu
de mici proporţii — „Primul
nostru microinterviu este consa­
crat acestui eveniment/' Cont.
2 X 64 p. 7. „Microinicnduri pe
teme de economii." I.B . 15 X I 69
p. 3; v. şi Cont. 26 I I 65 p. 7, 1 1
VI 65 p/4 (din micro- -f intervin j
1. Iordan în SCL 4/70 p. 395,
FC I 131, 142, FI. Dimitrescu
in SMFC VI p. 140; DN3).
microintreprindere s.f. — între­
prindere de mici proporţii in care
lucrează elevi — „La Dărmă-
neşti a fost organizată o
mi’cro-înircprindere a elevilor. Re­
unind toate atelierele-şcoală din
comună, noua unitate îşi propune
să-i deprindă pe elevi cu spiritul
de muncă in colectiv, cu disci­
plina de producţie/* Sc. 21 X I
72 p. 5. „Un număr de 200
dintre pionierii dc aici lucrează
intr-o «microîntrcprindere >> rezul­
tată din asocierea a patru cercuri
pioniereşti... Se produc bunuri
de larg’ consum, care urmează
să Ge desfăcute prin magazinul
«Expo-elevi»." I.B . 13 VI 74 p.
2. „Elevii care lucrează în acesto
ateliere — S90 dc tineri — au
desemnat, dintre colegii lor, con­
ducerea microîntrc prinderii: direc­
tor, inginer-şef, contabil-şef etc.*
R .l. 11 I I # 75 p. 2\ v. şl
6 X I I 74 p. 2, 15 III 75 p. 3,
atelier-şcoală (din micro- 4 * .între~
prindere ).
microlume s,f. 1. Lume micro­
scopică — „O microlume ascunsă
niîcrolânie
ochiului liber prinde sub lupa
microscopului contururi to t mai
definite/' Cont. 17 I I 67 p. 9.
2. — Univers restrîns — „Au
trecut ani şi ani... în oraş s-au
ridicat cartiere întregi de blocuri
noi; alături, pe Olt, s-a înălţat
o hidrocentrală. Numai în micro -
lumea lor, a cclor doi fraţi ajunşi,
prin moştenire, megieşi, nu s-a
găsit calea îm păcării. Procesele
*lăstăreso> înainte/ 1 Sc. 28 X I I
75 p. 2 (din micro- -f hu n e; cf.
ungi. micro world; B D 1970).
micromagazni s.n. — Magazin de
mici j)rop orţii. — „O atenţie
sporita s-a acorcîat extinderii co­
merţului strada^ prin tonete mo­
bile şi puncte volante de vînzare...
Aceste micromagazine dispun de
o suprafaţă utilă de 50 — 80 mp,
îiecare, permiţînd desfacerea în
condiţii foarte bune a m ărfurilor
nealim entare/ 1 Sc. 17 V 77 p. 5
(din micro - + m agazin).
m icro m e tco rit s.n. (astron.) — Me­
teorit de mici proporţii — unui... ac cu gămălie, deoarece e
„Unele din aceste probleme —
pericolul radiaţiilor, al microme -
teoriţilor etc. — an fost studiate
sistem atic cu sateliţii seriei (Cos­
mos»/' Sc. 12 V I I I 62 p. 4. „Ur­
mele lăsate pc Lună de paşii se-
lenauţilor Armstrong şi Aldrin
vor dăinui peste 500 000 de ani,
deoarece practic nu există feno­
menul eroziunii... Dwpă scurgerea
acestui tim p se prevede că vor li
acoperite de pulberea micrometeo-
riţilor" Sc. 26 V II 69 p. 6.
„Aparatele pentru înregistrarea
microraeicoviţilor“ Sc. 17 V III
304
79 p. 6 ; v. si R J . 30 I X 62 p. 3,
Sc. 18 I I I (?4 p. 3 (din fr. micro -
metâoritet engl. micrometeoHte , rus.
m ikrometeorit; C D ; DMN 1966;
A D ; I. Iordan în SC L 4/70 p. 395;
D E X , DN3).
microni ctrâu s.n. 1973 — Metrou
cu traseu scurt — v. winhnetrou
v. şi Sc. 9 V II 81 p. 5 (din micro -
+ #metrou , după model fr.).
tnicromiliţiân s.m. — Elev însăr­
cinat cu supravegherea respectării
regulilor de circulaţie (în preajm a
şcolii) — „Film e de scurt metraj
pe ecranele Capitalei: Gloria:
Aii cromiliţ ic n ii“ Sc. 7 V I 71 p. 2;
v. şi niicroagent (de circulaţie)
(din micro - + m iliţian ; V. Guţu
Rom alo C.G. 222).
m icromînîatiiră s.f. — Miniatură
la scară redusă — „ A licrom inia -
turi. O tablă de şah, pe carc figu­
rile reproduc fa'za finală a fai­
moasei partide dintre A.A şi R.C.
de la campionatul mondial din
1927; totul — susţinut în vîriul
vorba de o micronii m atură expusă
la Muzeul politehnic din Mos­
cova/ 1 Sc. 16 X I 76 p. 5 (din
micro - -f- miniatură, probabil
după model rus.)
niJcromlniaturlzâre s.f. — Redu­
cere Ia dimensiuni extrem de
mici — „Alt avantaj este că de
la miniaturizarea aparaturii elec­
tronice se poate trece la micro -
miniaturizarea ei." Sc. 17 I I I 62
p. 4. „Printre invenţiile în do­
meniul microminiaturizărn pre­
zentate recent la Tirgul interna-
305
ţîonal de la Hanovra, un interes
aparte a stîrnit aşa-numitul
f<«pix-electronic »... Transmiţătorul
desenează cu «pixul electronic»
pe o foaie aşezată pe o placă cera­
mică piezoelectrică schiţa solici­
tată la celălalt capăt al telefo­
nului. Impulsurile piezoelectrice,
retransmise prin telefon, sînt re­
cepţionate dc aparatul. interlocu­
torului şi retranspuse sub forma
unui desen identic." Sc. 16 V II
75 p. 6 ; v. şi R .l. 23 I X 66 p. 3,
Mag. 11 I I 67 p. 2, micromodid
(din microminiaUiriza; cf. fr. mi-
crom'mi aiurisafian, engl. micronii-
niaturization ; DMN 1966, BD
1971; FI. Dimitrescu în L L 10/65
p. 237, I. Iordan în SCL 4/70 p.
395; D T; DN3).
mîcromodu! s.n. (electron.) — Cir­
cuit miniaturizat al unui calcula­
tor electronic — „Această tehno­
logie modernă perm*te realiza­
rea... unor fine imprimări micro­
scopice, aşa-numitele micromo-
dule utilizate în nu*cromimaturi­
zare." R.l. 23 I X 66 p. 3 (din fr.
microniodule; DMN 1964; DN3).
mîcromotâr s.n. (mec.) — Motor
de putere mică — „în acest an
va trebui să producă circa 20 000
microî.noîoare.** Sc. 21 X 67 p. 1 .
„Ce reprezintă de fapt aceste
micromotoare ?“ R.l. 16 X 69 p. 6
(din fr. micromqtcur, it. micro-
moiore; I. Iordan în SCL 4/70
p. 399; L ; L T R ; DN3).
micromuzC'U s.n. 1971 — Muzeu
de mici proporţii — v. muzeobiiz
(din micro- -ţ- 'muzeu).
niicroportr6t
micropalcontologîe s.f. 1966 — Ra­
mură a paleontologiei care se
referă la studiul microfosilelor —
v. microfosilă (din fr. micropaUovr
tologie; LTR , LGG ; DN3).
niJcropartîculă s.f. 1966 (fiz.)
— Particulă elementară — v.
cvasi p ar ticidă (din engl. micro-
particle; BD 1969; DN3).
micro poros s.n. „Un . sortiment
nou de cauciuc produs de Combi­
natul de cauciuc Jilava. Destinat
pentru încălţăminte, noul «micro-
poros 1) produs în toate culorile,
este mai uşor, mai rezistent decît
talpa obişnuită." I.B . 31 X I I 61
p. 2 ; v. 'şi. R-î- 20 IV 81 p. 5
(din fr. 'microporeiix , engl. micro-
porous; FL Dimitrescu 111 LR
4/62 p. 387, I. Iordan în SCL
4/70 p. 395; D T; D EX , DN3).
microportret s.n. — Portret de
dimensiuni extrem de reduse —
„Pietonii H.B. din llo] s tein
(R.F.G.) a bătut recordul în do­
meniul picturii în miniatură. El
a pictat pe cpînză* cu dimonsiu-
nile sub l : mm un portret al lui
Dantc, care nu poate fi recunos­
cut decît cu ajutorul microscopu­
lui. Microportretid este executat
în roşu, verde, negru şi alb, fiind
rodul unei munci de şase luni."
Sc. 1 6 I I 67 p. 6 ,;în chip de
introducere la săptămîna regiei
tinere, publicăm microportreteh
celor mai tineri dintre regizorii
români." Cont.. 3 V 69 p. 4 (din
m icro-p o rtret*, I. Iordan în
SCL 4/70 p. 395, FI. Dimitrescu
în SMFC VI p. 140).
niicroprelucrăior
micropreîucrăt6r s. (inform.)
„Ocupînd un volum minuscul şi
disponibil la un preţ redus, ordi­
natorul m iniaturizat sau umi-
croprelucrătorul» poale li astfel
cuplat fie la o inaşină-unealtă,
fie 1 a o maşină de birou, asigurînd
automatizarea operaţiunilor res­
pective." Sc. 29 1Y 7 6 p. 6. „Pe
aceasta bază s-a creat, în 1971,
aşa-num itul micro prelucrător, un
minuscul computer, m ai m ic decît
o bucăţică de zahăr, dar de aceeaşi
capacitate ca şi EN IA C-ul din
1946, ce cântărea 30 tone/* Sc.
18 V I 76 p. 3. (din micro - -f
prelucrător ; probabil după model
engl.).
microprocestir s.n. (pl. micropro­
cesoare), s.m . (pl. microproccsori)
(inform.) — Calculator specia­
lizat pentru o arie foarte strictă
de procese — „Sc aşteaptă ca
apariţia viicwproccsorilor să aibă
efecte din cele m ai spectaculoase
şi în viaţa cotidiană — de la pro­
gramator pentru m aşinile de gă­
tit şi de spălat, pînă la controla­
rea atm osferei în oraşele din ce
In ce m ai poluate/* Sc" 31 X I I 76
p. 6. „ « 2 -X L » este numele robo­
tului din im aginea alăturată, o
jucărie vorbitoare construită cu
aju toru l unor microproccsoarc /*
R .l. 17 V I I 78 p. 6. „Funcţiona­
rea propriu-zisă este destul de
simplă, v.n m icroprocesor preluînd
sarcina coordonării imprimării/'
Sc. 19 X I I 78 p. 3 ; v. şi R .l.
14 X I I 7 6 p. 6, Px. R T V . 1 X I I
77 p. 10. microcalculator (cuv.
engl.).
306
m icro p rod u cţie s.f. — Producţie
la o scară relativ restrînsă, —
„Am dori să vă referiţi, în primul
rînd, la avantajele care au făcut
ca microproducţia să sc extindă
într-un număr destul dc mare de
unităţi de cercetară şL'inţjfică/*
Sc. S X I 70 p. 4. „Noţiunea de
micro producţie dezvoltă, în ulti­
mul tim p, noi accepţii, alături de
construcţii şi te stă ii ele x^roto­
ţi puri înscriindu-se realizarea pe
bază dc contract a unor produse
necesare ?ndustriei/‘ I .B 12 I I I
75 p. 4. „La Institu tu l politehnic
din Cluj se produc term islori de
foarte m ici dimensiuni. Aceştia
pot înlocui clasicele termocuple
sau pot fi utilizaţi ca termometre,
avînd o excepţională sensibilitate
şi stabilitate. M icroproducţia de
term istori este realizată in între­
gime dc un grup de studenţi şi
de cadre didactice/ 4 R .l.. 25 I X
75 p. 5 ; v. şi Sc. 31 V 80 p. 3,
silcjîfialor (clin micro--\- producţie ).
m icrop iîn ctie s.f. (med.) — Func­
ţie la nivelul celulei — „Laserul,
procedeu al electronicii cuantice,
cu largi aplicaţii în domenii va­
riate de cercetare, permite micro -
puneţi a celulei printr-un fascicul
de raze. Modificările celulare care
apar pot fi apoi studiate cu aju­
torul cinematografiei, după încor­
porarea unei substanţe marcate/*
Cont. 26 I I I 65 p. 7 (din micro -
4 - puncţie, probabil după model
engl.).
mîcroraifin s.n. „M icroraiomtl este
o unitate stru ctu rală a oraşului
care urmăreşte asigurarea unui
307
confort mai sporit locatarilor/'
Cont. 2 I I 62 p. 6. „La Brăila,
la curăţătoria chimică a micro-
raionului «Hipodrom», pentru
pardesiilc cu două fete se percepe
taxă dublă/* R.l. 19 X I 75 p. 5;
v. şi Sc. 22 X I 61 p. 3 (din rus.
microraion ; FL Dimitrescu în L L
10/65 p. 237, I. Iordan în SCL
4/70 p. 395, FC I 130, Th. Hristea
P .E . 131 —132, VRC 237; L T R ;
D E X , DN3).
microrecitâl s.n. (muz.) — Rccital
cu un program scurt — „Două
microrcctialuri de muzică uşoară/'
I.B . 23 V II 69 p. 2. „Universitatea
populară Bucureşti a organizat'
în sala Dalles un microrecitâl de
epigrame si caricaturi prezentate
de A X ." 'R.lit. 26 VI 75 p. 2 ;
v. şi 1 X I 79 p. 6 (din micro-
-fr recital).
niîcroreportăj s.n. — Reportaj
scurt — „Microrcportaj" Luc. 19
VI 65 p. 3. „Două microreportaje
de D.M.L" Gaz. lit. 21 I X 67 p.
3; v. şi Pr. R.TV. 6 X I 79 p. 6,
microantologie (din micro- -fr re­
portaj) FI. Dimitrescu în SMFC
VI p. 140).
microretrospectivă s.f. — Retro­
spectivă de mici proporţii — „Au
început să apară microrctrospcc-
tlvc aparţinînd unor micropoeţi.”
Gaz. lit. 5 1 67 p. 2. „încheiem
accastă mic* o retrospectivă a între­
cerilor turului celui de-al 56-lea
campionat naţional de rugbi/*
V. stud. 23 I 74 p. 16 (din miere-
• fr retrospectivi)*.
20*
mîcrosegtn£tti
microrevistă s.f. — Spectacol de
revistă de proporţii reduse —
„Teatrul satiric-mu zi cal «C. Tu­
nase') va prezenta 20 de specta­
cole cu microrcvista «Şapte note
potcovite */' I.B . 20 X I 61 p.
1. „Despre partea a doua a repre­
zentaţiei sMicrorcvista cu lilipu­
tani» de Ia Circul Mare din Mos­
cova, în numărul viitor." Săpt. 21
X I 75 p. 4 (din micro- -fr revistă)
FI. Dimitrcscu în L L 10/65 p. 242).
microromân s.n. — Roman de
mici proporţii — „Un microioman
(de 170 pagini) despre tineret."
Mag. 3 X I I 66 p. 4; v. si Sc. 11
X I I 66 p. 4, Cont. 1 V III 67 p.
3 (din micro- -fr roman) FI. Dimi­
trcscu în SMFC VI p. 140).
microseciindă s.f. — Unitate de
timp egală cu a milioana parte
dintr-o secundă — „Ca să nu mai
pomenim de microsccundă, al
cărui echivalent spaţial îl pre­
zintă aproximativ treimea de mi­
limetru." Mag. 29 X I I 66 p. 4;
v. şi subnudear (1964) (cl. germ.
Mikrosecnnde, rus. mikrosecunda,
fr. microsecondc, engl. microsc-
cond; I. Iordan în SCL 4/70
p. 395; TD E, D T P; DN3).
micro segm6nt s.n. „Pentru reali­
zarea unei astfel de bibliografii
o lucrare ştiinţifică este descom­
pusă în microscgmente (textoizi)
relativ unitare semantic, car©
primesc fiecare o feti chetă» nu­
mită descriptor (cuvînt care re­
zumă conţinutul textoidului res­
pectiv/* Cont. 23 V I 78 p. 9 //diB
micro- -rfr segmentjj.
m icrostagiu n e
microstagiune s.f. ~ Stagiune de
teatru scurtă, de obicei in depla­
sare — „O generoasă «microsta-
giitne» s-a deschis pentru bucu-
reşteni o datâ cu inaugurarea
seriei turneelor de vară." Cont.
4 V I 65 p. 4. „Studenţii Conser­
vatorului «Ciprian Porum bescu»
din Bucureşti vor desfăşura prac­
tica de vară susţinînd microsta-
giuni estivale în mai multe zone
ale ţă rii/ 1 Cont. 13 V I I I 73 p. 7 ;
v. şi 16 I I I 65 p. 4, Sc. 17
I X 67 p. 4 (din micro- + sta­
giune; cf. it. microstagione;
1 . Iordan în SC L 4/70 p. 395,
V. Guţu Romalo C.G. 222, Fl. Di­
mitrescu în SMFC V I p. 140).
m icrostatistică s.f. — Statistică
de proporţii reduse — „O recentă
vizită la Muzeul Satului din Capi­
tală ne-a prilejuit următoarea
m ic r o s ta tis tic ă Sc. 25 X I 69 p. 2.
„La m ijlocul anului, o microsta­
tistică radiofonică: 133 transmisii,
dintre care 26 premiere, 6 seriale/*
R . lit. 29 V 75 p. 17. „M icrosta­
tistică com crcială." I .B . 13 IX
77 p. 2 ; v. şi Săpt. 5 V il 69 p.
3 (din micro- + statistică).
microstaţiune balneară sint. s. —
Staţiune balneară de capacitate
redusă — „Pentru începui, noua
microstaţiune balneară dispune de
un pavilion cu 30 de locuri pentru
cazare şi tot atîtea băi cu cadă/'
R .l. 8 V I II 7 5 .p. 5 ; v. şi căsuţă-
camping (1973) (din micro - -f- sta­
ţiune balneară).
microundă s.f. (fiz.) „La Muzeul
Vaticanului se v a aplica un ori­
308
ginal procedeu pentru protecţia
operelor de artă. Sistemul preco­
nizat va permite ca, permanent,
tablourile şi statuile expuse să fie
apărate de o «perdea» de micro­
unde radar/ 1 R .l. 19 V I 73 p. 6.
„D atorită marilor avantaje pe
care Je prezintă, metoda compa­
rării ceasornicelor «prin micro -
tinde » a fost preluată în întreaga
lume/' L B . 17 V I I I 73 p. 4. „Un
grup de medici din Varşovia pro­
pune utilizarea în lupta împotriva
cancerului a microundelor (radia­
ţii electrom agnetice aflate în spec­
trul frecvenţelor intre undele de
televiziune si razele infrarosii)."
Cont. 18 II 77 p. 5 ; v. şi 'R . 1.
8 V I I 80 p. 6, geosincron (din it.
micro-ttnda, fr. micro-onde] I. Ior­
dan în SCL 4/70 p. 39 5 ; L T R ,
T D E , A D ; DN3).
microunivSrs s.n. — Univers de
mici proporţii; microcosmos —
„Cu ochii vom alege un microuni-
vers.“ Gaz. lit. 7 I I I 63 p. 8.
„Altfel spus, dramaturgul con­
struieşte un microunivers ale cărui
date exterioare ţin, m ajoritatea,
de comedia pură." Cont. 12 1
79 p. 6 ; v. şi 25 VI 65 p. 5,
Sc. 29 I I I 63 p. 3 II din micro -
+ univers; DN3//.
m icrouzînă s.f. (tehn.) — Uzină
(şcoală) de proporţii reduse — „O
microuzină şcolară la Grupul şco­
lar de chimie Turda. Elevii au
reuşit să realizeze în staţii le-pilot
trei tehnologii de noi produse:
plastisolul (pastă adezivă pe bază
de PVC, cu rol protector şi anti-
coroziv în băile galvanice), pro-
309
corul (pasta de acopcrire a părţilor
inferioare ale autoturismelor) şi o
soluţie de ciment magnezitic/'
R.l. 31 III 75 p. 5 (din micro- -f
uzina; I. Iordan în SCL 4/70 p.
395; DN3).
mlcrozonâre s.f. „Aceasta acţiune
de cercetare ştiinţifică va avea
ca finalitate elaborarea unei meto­
de româneşti de interpretare sta­
tistica a fenomenelor seismice, de
estimare a intensităţii seismului
şi, pe această bază, o microzmiare
mai realistă. Ancheta-sondaj în­
treprinsă va furniza date pre­
ţioase" R.l. 26 IV 77 p. 3 (din
micro- + zonare).
mîcrozână s.f. — Cartier de pro­
porţii reduse — „Amplasată în
imediata vecinătate a întreprin­
derilor <uVIoldova i) şi '(Ţesătura
noua unitate a industriei uşoare
va lărgi microzona textilă a ora­
şului.11 Mag. 21 1 67 p. 1 (din
micro- -J- zonă; I. Iordan în SCL
4/70 p. 395; DN, D E X , DN3 -
alte sensuri).
niîdl adj. inv. şi s. 1974 (moda)
— (Despre fuste, paltoane etc.)
Lungime intermediară între mini
şi ma^i, aproximativ la jumătatea
gambei — v. minigolf (din fr.,
engl. m idi; BD 196S, DMN 1970).
mildîogrâf s.n. (tehn.) „Construit
în vederea determinării infecţiilor
cu ciuperca ce produce mana viţei
de vie, aparatul înregistrează
automat temperatura, higroscopi-
citatea si durata prezenţei pica­
turilor de apa pe organele verzi
ale plantei. Pentru realizarea mii-
mlmânt
diografului, ing. C.R. ... a fost
distins recent cu premiul Trai an
Săvulescu al Ac. R.P.R/* Sc. 23
II 65 p. 4 //din fr. mildiou, engl.
mildcw „numele unei boli cripto-
gamicc care atacă plantele" -f-
-graf] Fl. Dimitrescu in R L L 1/69
p. 4//.
milieu s.m. (cuv. fr.) — Grup
social format în special din hoţi;
bandă — „Borfaşul, poliţistul,
delatorul, femeia (privită cu acel
misoginism al milicuhii), un bar,
un pian, o colivie, devin obiecte
de studiu şi de urmărit doar cînd,
în faţa acţiunii, sînt cuceriţi şi
cucerire de neliniştea gestului şi
înfăptuirii/' R. lit 14 IV 77 p. )1
[pron. milio] (DEX, DN3 — alt
sens).
milioâne (în sint. adj. de milioana
lb. colocv.) — Excepţional —
„«Oameni de milioane* cunoscuţi
într-o zi obişnuită la Săcde/*
Sc. 13 X 7S p. 1; v. şi 17 I II SI
p. 2 (din fr. million).
mllisecundă s.f. 1964 (îiz.) - A
mia parte dintr-o secundă — v.
subnudear (din engl. mitlisscond,
fr. miUisecondc; L T R ; DN3).
mhnânt s.m. 1. (spect.) „Pc sche­
mele instituţiilor teatrale, miman-
fii , denumiţi şi figuranţi, sau corp
de ansamblu/ au atribuţii speci­
fice. Fără să fie actori sau balerini
propriu-zişi, ei participă la acţiu­
ne, figurează în spectacol, mi­
mează prin gesturi, contribuind
la crearea atmosferei dorite do
regizor/ 1 L B . 18 X I I 71 p. 5.
2. — Persoană care mimează o
m im ân t
anumită atitudine, cultură — v.
sfcrio doct (1971)(din m ima -fr
-ant).
m im -artîst s.m. — Mim devenit
un adevărat artist — „Cîtcva
nume de mimi-artişti, care s-au
impus prin talentul şi m atu rita­
tea lor artistică pe plan interna­
ţional sîn t..." Sc. 1 I I I 65 p. 4
//din mim -fr ariisi/j.
niim-regiz6r s.m. — Mim care se
ocupă de regia spectacolelor (sale)
— „Spectacolele m imul ui-regizor
N.W. ... m erită o discuţie aparte."
Cont. 3 V 79 p. 4 //din mim -fr
regizor]/.
mimodrâmă s.I. — Pantom im ă —
„ Jean-Louis B a rra u lt creează cîte­
va mimodrame care au servit ca
model celor ce i-au u rm at." Sc.
11 I I I 65 p. 4 (din Ir. m im odram e;
D E X , DN3).
m im oplâstic,-ă adj. — Care ţine
de plasticitatea mimului — „An­
samblul polonez de la AVroclaw,
condus de PI.T. ... atinge un nivel
rar intilnit în arta reprezentări­
lor mimoplasticc.,( Sc. 11 I I I 65
p. 4 //din mim -fr plasticiitatc])//.
m lnam âta s.f. (med.) — Otrăvire
prin m ercur — „B oala M inam ata
— reprezentlnd în esenţă o dere­
glare gravă şi ireversibilă a sis­
temului nervos în urm a consu­
m ării de peşte contam inat cu
mercur — a" provocat, pînă în
prezent, în Jap on ia m oartea a
peste 150 cîc persoane." Sc. 25 X I
7 o p. 6. „2 S la sută din peştii
prinşi ia Rin conţin mercur...
310
(Se ream inteşte în acest tim p ce
s-a întâmplat la M inam ata , în
Japonia, unde s-au în reg istrat
107 m orţi, 800 de bolnavi şi
cazuri grave dc malformaţii la
nou-născuţi în rîndul populaţiei
carc sc alim entează cu peşti din
golful cu acelaşi nume, poluai
cu m ercu r..." Sc. 7 I X 77 p. 6 ;
v. şi R :i. 30 X 75 p. 6, 24 X I 75
p. 6 (din engl. m inam ata . de la
n. loc, jap . M in am ata; B D 1971).
m înă-pll6t s.f. (tehn.) — Mină
care serveşte ca bază dc experi­
m entare — „Au fost atacate şi
lucrări dc bază la o m ină-pilot .
Aici se v a experim enta şi stabili
tehnologia unui nou proccdeu de
extracţie a sării." R .l. 13 X 66
p. 1. „S-a întocm it şi este în
curs de aplicare un program de
cercetări miniere const/nd din des­
chiderea unei m ine-pilot unde
se vor experim enta tehnologiiJt*
de extracţie adecvate pentru ex­
ploatarea straturilor groase." Sc.
23 I I 74 p. 1 //din m ină -fr pilot]j.
im nă-şcoâlă s.f. (teh n ) — Mina
în carc lucrează elevi sau studenţi
minieri — „ P e lîn g ă Grupul şcolar
minier de la Motru, jud. Gorj,
â fost construită o mină-şcoalâ
carc a fost dotată si am enajată
după cele mai noi tehnologii ale
acestui bazin minier, cu meca­
nisme în funcţiune, inclusiv un
complex m ecanizat de avansare,
tăiere şi susţinere." R .l. 13 V I 73
p. 2. „Mina H crja, draga noastră
mină-şcoală, lucrează din plin."
V. stud. 26 X I I 73 p. 1 2 ; v. şi
311
R.l. 9 IV 80 p. 2 felin mină -j-
fcoala ).
mineralier s.n. (nav.) — Vas pen­
tru transportul minereurilor —
„Construcţia primului vas mine­
ralier." Sc. 14 IV 66 p .l. „Patru
noi nave, intrate în dotarea
flotei noastre maritime comer­
ciale, efectuează In prezent pri­
mele lor curse pe mările şi. occa-
ncle lumii: mineralierul «Borsec»,
nava «Felix»... cargourile (Pre­
deal» şi «Curtea de Argeş»/' R.l*
17 V 78 p. 5 (din fr. mineralier;
D T ; D E X , DN3).
ming s.n. (telm.) „Sint viitori fila­
tori, acum elevi practicanţi. Zilnic
cîte o grupă dc 70 din aceşti ti­
neri montează utilaje — mihguri,
flevere, bataje — sub conducerea
directă a directorului întreprin­
derii, inginerul G.D." R.l. 11 V II
7S p. 5.
mfnf adj. inv. şi s. U (modă)
— (Despre fuste, paltoane) Scurt,
deasupra genunchiului — „De la
Casa de mode din Bucureşti am
aflat cc vom purta în 1974.
cil.//«/'» şi wtaxi» au pierdut
teren. Se poartă rochiile cu lun­
gimea sub genunchi la 5 cm-"
R.l. 31 I I I 74 p. 7 ; v. şi Săpt.
28 I X 79 p. 6. 2 . — (De obicei
adăugat la mărcile de maşini)
Tip mic — „Noul automobil
tmhii» italian este «Bianchi-
Baby», denumit pe scurt BB-112.
Din desenul de mai sus se poate
vedea că w£m-ul italian.., este
într-adevăx un «babyo în familia
automobilelor/* 3Iag. 15 X I. 69
miniaragâz
p. 8 (din fr., engl. mini; PR J965,
BD 19GS; L. Sccho in SMIC V
p. 76, atestări din 1967).
miniacord s.n. — Acord dc mică
importanţă — „Astfel, mtîlnirea
de la Basel s-a soldat... fără a
lua nici o hotărire de fond. De
aceea, agenţia France Pressc îl
denumeşte mini acordui de la Ba­
sci." Sc. 11 II 69 p. 6 (din fr.
miniaccord ; DMN; IT. Dimitres­
cu în SMFC VI p. 139).
mlniaparâi s.n. — Aparat de mid
proporţii — „'Mini-aparaiul de
televiziune în culori, cu ecran do
34 cm/‘ Cont. 29 X I 6S p. 11.
„Un nou domeniu dc aplicare a
electronicii: miniaparate cc pst-
gură traducerea in diferite litnbf
străine a unor cuvinte din fondul
lexical principal." Sc. 6 IV 79
p. 3. „S.G. din Varşovia, pilot,
funcţie 111 care a efecUiat nu mal
puţin de şase mii dc ore de zbor,
arc o a doua pasiune: colccţionea-
ză aparate miniaturale. E l este
deţinătorul unei bogate colccţiî
de miniaparaic de zbor/' (f*i)
//din mini- 4- aparat; Fl. Dimi-
trcscu în SMFC VI p. 138//.
mîniaragâz s.n. — Aragaz dc mid
proporţii — „Cooperativa «Teli-
nomctalica) din Bucureşti, va
rtaliza, in curind, un nou produs
pentru turişti. — mi:iiaragazul*
Acesta va putea fi transportat,
fără inconveniente, in rucsacul
iubitorilor de drumeţie/' R,l. 29
I I 72 p. 5. „Un miniai'agaz, un
aragaz: cu patru ochiuri (cuptor
cu termostat): 80 modele de cor­
mlnlaragâz
puri de ilum inat... unicate de
menaj şi uz gospodăresc [au fost]
create de studenţii facultăţilor de
arte plastice/ 1 R .l. 20 I I I 73 p. 5
(din m ini - + aragaz).
m îniaspirat6r s.n. — Aspirator de
proporţii reduse — „întreprinderea
«Ambalajul m etalic» şi întrep rin ­
derea poligrafică «Banat» au
produs noi modele de ju cării elec­
trom ecanice şi de cartoane —
autoturism e şi avioane, com an­
date de la baterii, m ini aspiratoare
şi ventilatoare, albume cu povesti
etc ." R .l. 20 X I I 77 p. 5 (din
m ini- + aspirator; cf. fr . m ini-
aspirateu r; DMN).
m lniateli€r s.n. — Atelier în care
lucrează copii — „M ini atelier ele
preşcolarilor brăileni sînt organi­
zate pe profile: tîm plărie, croi­
torie, pirogravură, ţesut la
gherghef etc." R .l. 14 I 77 p. 3
(din m ini- + atelier; DN3 — a lt
sens).
m iniaturîzâ vb. I — A reduce di­
mensiunile unui obiect — „Polua­
rea atm osferică face ravagii nu
numai asupra omului, anim ale­
lor, vegetalelor şi clădirilor. Mate­
rialul tehnic este şi el supus
acestui fenomen, care îi accen­
tuează uzura. E ste vorba mai
ales de m aterialul electric şi elec­
tronic, din ce în ce mai m inia­
turizat, mai com pact, cu func­
ţiuni din ce în ce mai complexe şi
deci extrem de sensibil la polua­
rea aerului..." Sc. 4 VI 74 p. 6.
„Pentru a reduce costul aparatu­
lui său, inventatorul a sim plificat
considerabil circuitele şi a m inia­
312
turizat ordinatorul de recunoaş­
tere a vocilor/' I.B . 28 I I I 74 p. 4
(din fr. m iniaturiser , engl. to
m iniaturize; P R 1960; D T ; D E X ,
DN3).
m in ia tu riz â re s.f. — Acţiunea de
a m iniaturiza şi rezultatul ei —
„Specialiştii unei fabrici de ceasuri
din Geneva au reuşit să obţină
un record de m iniaturizare a
ceasurilor cu cuarţ... «Shadow
Quartz», mezinul ceasurilor auto­
m ate, este alcătu it dintr-o cutie
care adăposteşte o m inibaterie cu
v alabilitatea de un an, o bară de
cuarţ, un circuit integrat, un
m icromotor şi un rulment cu
bile." Sc. 2 V 75 p. 4 ; v. şi Cont.
14 X I I 79 p. 5 (din m iniaturiza;
cf. fr. m iniatarisation, engl. mi­
niaturizai ion ; P R 1960; D E X ,
DN 3).
m iniautodr6ni s.n. — Autodrom
pentru copii — „Miniautodrom ul,
actu alitate de v acan ţă: piua la
20 aprilie mai funcţionează...
autodromul electric şi caruselul
pentru copii din piaţa B IG —
B ercen i..." I.B . 4 IV 77 p. 1
(din m ini - + autodrom ).
miniautomobi'l s.n. — Automobil
de mici proporţii — „Salonul
autom obilistic 1970 prezenta
într-un stand o rudă săracă, mi­
ni automobilul electric." Cont. 16
X 70 p. 9. „M iniautomobilele în
avans/' Sc. 14 IV 74 p. 6. „Iată
în imagine un m iniautomobil ce se
alim entează cu energie dc la o
simplă lampă de birou." I.B . 7 11
76 p. 4 ; v. şi Sc. 5 III 73 p. 4,
 313
R.l. 22 I II 74 p. 6, Sc. 27 X I
76 jj. 5, 30 I II 79 p. 5 //din
wmi- 4* automobil; L. Seche în
SMFC V p. 72, atestare din
1967; DN3//.
mlniautofurism s.n. — Automobil
de mici proporţii — „La viitorul
salon internaţional de automobile
de la Bordeaux va li prezentat
un miniautoturism considerat ve­
hiculul cel mai lejer pentru oraş/'
I.B. 14 X II 67 p. 4. „Pe străzile
Parisului a apărut miniautoturis-
mul «Flipper» care are lungimea
de 2 metri si cîntăreste numai
149 kg.“ R.l.' 10 IV 78 p. 6
(din mini- -fr autoturism, după
model fr.; FI. Dimitrescu în
SMFC VI p. 138).
miniavl6n s,n. — Avion de di­
mensiuni reduse — «Luna Park»
din staţiunea Saturn este luată
cu asalt de cei mici. Miniavioa-
ncle, miniscuterele, baby-carturile,
minicaruselul le stau numai lor
la dispoziţie.” R.l. 26 V II 73 p. 5.
..Mini avion . în Anglia a fost
construit un avion cu un singur
lot, care este oferit cumpărăto­
rilor Ia un preţ de cost mai mic
decît al multor tipuri de automo­
bil/' Sc. 9 XJ1 78 p. 5 //din
mini- -f •avion; DN3//.
ai ini baschet s.n. (sport) — Baschet
practicat de copii — „Aşa s-a
născut minibasohettil, un baschet
simplificat, cu un regulament
acordat la accesibilitatea şi par­
ticulari tâfile copiilor între 8 si
12 ani.“ R.l. 12 II 67 p. 5. „La
Şcoala 69 sportul nr. 1 e basche­
minibombă
tul... campionate interne de bas­
chet, minibaschct şi (o noutate)
babjr-basclict, sportul-mezin al
baschetului rezervat copiilor din
clasele I - I V " I.B . 12 I 76 p. 7 ;
v. şi Sc. 19 VI S0 p. 5 (din ir.
minibashet; DMN 1967; L. Seche
în SMFC V p. 72, M. Gheorghiu
în L R 2/68 p. 133; VRC 273;
v m ).
mlnlbaschetbalîst s.m. (sport) —
Copil care joacă baschet — „Fede­
raţia de baschet a programat
demonstraţia minibaschcibalişti-
lor piteşteni în sala Floreasca."
Mag. 18 II 67 p. 8 (din mini- +
bascket[baî]+ -ist).
minlbaterfe s.f. — Baterie de
proporţii reduse — „O minibaterie
pentru cel puţin 10 ani. Utiliza­
rea tot mai recomandată a stimu­
latoarelor cardiace pare să fi
readus în atenţia specialiştilor
problema realizării unei baterii-
liliput în stare să funcţioneze un
timp nelimitat." Mag. 28 VI 75
p. 6. „O minibaterie care folo­
seşte şi aerul pentru obţinerea
de energie şi care are o durată
de funcţionare dublă faţă de ba­
teriile obişnuite." R.l. 16 I 79
p. 6 ; v. şi Sc. 25 V 80 p. 5,
miniaturizare //din mini- -fr ba­
terie//.
minibâmbă s.f. „Ca urmare a în­
mulţirii atacurilor împotriva pie­
tonilor paşnici, în Franţa a fost
pusă la punct o umbrelă prevă­
zută cu o minibombă defensivă.
Minibombă, umplută cu gaz lacri­
mogen, este încorporată în mine­
minlbombă
rul umbrelei/* Sc. 30 X 72 p. 4
(din m ini- + bom bă , probabil
după mdel f r .; L . Seclie în SM FC
V p. 72, 79, atestare din 1968).
minibrâd s.m. „B razi în m inia­
tură. H orticola «1 Mai» pune în
vin zare prin unităţile sole, la
începutul acestei săptăm îni,
15 000 m inibrazi frumos împo­
dobiţi, pentru Anul nou/* I.B .
15 X I I 75 p. 6 (din m ini- -r
brad) .
minibuget s.n. „jUinistrul b rita ­
nic al finanţelor, A .B ., a prezen­
ta t în Camera Comunelor detalii
asupra «minibitgctului1> pe 1974,
carc com pletează drasticele m ă­
suri economice anunţate jo ia tre ­
cută de primul m inistru E.H/*
R .l. 18 X I I 73 p. 6. „[Guvernul
Angliei] v a prezenta astăzi, în
Camera Comunelor, o serie de m ă­
suri cu caracter financiar, apre­
ciate de observatorii de la Lon­
dra, graţie rolului şi efectelor
scoutatc, ca un mini-bugct /' I .B .
22 V II 74 p. 4 (din mini-
buget, probabil după model
engl.).
mînibtîz s.n. — Autobuz dc di­
mensiuni reduse — ,.[Trei tineri]
au început o expediţie la bordul
unui m inibuz , prin centrul Ame-
ricii de Sud/* I U . 23 I I 73 p. 6.
„Societatea de transporturi din
oraşul francez D ijon v a pune în
circulaţie, cu titlu experim ental,
două tipuri de minibuze, destinate
transportului în comun/' Sc. 23 V
74 p. 4 (din fr., engl. m în ibn s;
DMN 1965, B D 1968; D .T r.; DN 3).
314
m i n i c a b â n ă s/f. — Căsuţă con­
stru ită în scop turistic — „Nu
credeţi că aceste căsuţe, cum le
num iţi dum neavoastră, pot fi
transform ate în miniccibane tu ­
ristice?" R .l. 4 V I I 73 p. 5 (din
m ini - b a n ă ).
i
m i n i c a lc u îa to r s.n. (inform.) — Cal­
culator de m ici proporţii —
„Ccrînd unui număr de persoane
să p oarte cu sine, tim p de patru
zile, un m ini calculator, o societate
de asigurare japonezii... a efec­
tu a t un original sondaj.** R.I.
31 I I I 74 p. S. „Cu minicalcnla-
toare. După cum anunţă ziarele
japoneze, industria japoneză pro­
ducătoare de calculatoare elec­
tronice de buzunar se află de
cîtv a tim p sub puternica ofen­
sivă a concurentei am ericane."
R .l. 22 IV 76 p / 6 ; v. si Sc.
27 I I 76 p. 4, 8 X n 74" p. 4,
R .l. 25 X 75 p. 6, chips, ordi­
nator, superminiaturizat (din fr.
m inicalcnlatcur ;T>MN; D T ; DN 3).
m l n î c ă m e r ă s.f. (tehn.) — Cameră
de televiziune realizată la dimen­
siunile unui aparat de fotogra­
fia t — „Copiii vor trebui să înveţe
folosirea aparatului de fotogra­
fia t şi a m inicam crei de 8 m m ."
Sc. 23 V I 72 p. 4 //din m ini-
- f cam eră; L. Seche în SM FC V
p. 72, atestare din 1968//.
m i n i c a m p io n a t s.n. — Campionat
la care p articip ă un num ăr re­
dus de echipe — „Azi începe în
oraşul iugoslav B ito lia «Trofeul
Iugoslaviei j>, un veritabil m ini­
campionat do handbal masculin/'
315
I.B. 26 VI 73 p. 3. „Un mini­
campionat mondial/ 1 L B . 6 V II
74 p. 6 (din mint* -fr campionat).
minicâr s.n. „Aparate electronice
fnpderne, cum ar fi avioane^ .para­
şute, cartinguri, mîmcamrin. un
tclesclii pe... lac/* 1 3 . 10 V 74
p, 1 . „Minicaruî veseliei. în fie­
care zi, din •centrul Olteniţei
pleacă spre plaja şi ştrandul dc
pc malul Dunării un* convoi de
mi ni rcmorci auto fn care încap
.40 ele persoane." R.l. 4 V II
74 p. 2 ; v. şi 10 K 7&~p. 6 //din
vii ni- 4 * car//.
minicardiogrâî s.n. (med.) „Mini-
cardiograf. în S.U.A. a fost creat
im electrocardiograf de buzunar,
care oferă persoanelor suferinde
posibilitatea de a-şi controla sin­
gure, oricînd şi oriunde, funcţio­
narea cordului/' Sc: 27 I I I 11
p. 6 (din mini- 4- cardiografy
după modei engl.).
minicarusGl s.n. 1973 — Carusel
de mici proporţii — v. ininia-
vion //din imni- -fr caruscl//.
miniere s.n. — Cec cu valoare
foarte redusă — „De mal mulţi
ani, Italia resimte o mare lipsă
de monede mici... Spre a rezolva
această problemă, banca italiană
a emis minicccuri dc 50, 100,
150 lire universal acceptate." R .l.
1 I I 77 p. 6. „Minicccurilc şi-au
reluat circulaţia o dată cu fişele
de material plastic utilizate "cu­
rent în supennagazme/* Sc. 11 I I
77 p. 5 (din mini- + cec, după
it. miniassegno).
miiiidevalorizâre
mifllcSfltru s.n. — Centru (de
curăţătorie chimica) de mici pro­
porţii — „Vor lua fiinţă 8 —10
ffiini-centre «Nufărul», într-o pri­
mă etapă în Drumul Taberei,
Bd. Păcii, Parcul Tineretului."
R.l. 14 I 77 p. 3 (din mini- -fr
centru). >(
mitiîcooperat6r, -toâre s.m.f. 1972
—Elev cooperator —v, micro-
cooperativă (din mini- -fr coope­
rator).
mlnicopt£r s.n. (av.) ,>0 uzină din
Worcester (Africa de Sud) fabrică
elicoptere pentru o singură per­
soană. Ele sînt mult apreciate de
medici, geologi şi pompieri, deoa­
rece minicoptcrele reprezintă un
foarte util mijloc de transport iu
Africa." Sc. 16 I I 65 p. 5 //din
m im - [hclijcopterff.
mlnicrâter s.n. (geol.) — Crater
de mici proporţii — „Armstrong
semnalează că a descoperit în
jurul modulului o mulţime de
vninicraiere t> pe care le compară
cu găurile făcute de gloanţele unei
arme cu aer comprimat/ 1 Sc. 22
V II 69 p. 6 (din mini- rfr crater,
probabil după model engl. j
F l. Dimitrescu în SMFG VI p.
139).
mlnidevalorizare s.f. — Devalo­
rizare de mici proporţii - - „Deva­
lorizare. Moneda peruană — sol-ul
— a io st din nou devalorizată, la
4 ianuarie. Aceasta este a 22-a
minidevalorizarc de la . 19 septem­
brie anul trecut/* Sc. 6 I 77 p. 6.
utn Urnguay a intrat în vigoaro
niîn id cvalorizăre
cea de-a patra m ini-devalorizare,
do 0,26 la sută, operată de auto­
rităţile financiare din Montevideo
de la începutul anului şi pînă în
prezent/* R .l. 16 I 79 p. 6 //din
m ini - -|- devalorizare //.
m iniecrân s.n. — E cran minia­
turizat — „Institu tu l de cercetări
Stanford (S.U .A .) a realizat un
telefon conceput special pentru
surzi. A cest telefon este prevăzut
cu un miniecran pe care sînt
proicctatc cuvintele interlocuto­
rului/* Sc. 15 I I 79 p. 5^ (din
mini" + ecran , probabil după mo­
del en gl.; L . Seche în SM FC
V p. 80, a testare din 1968).
minienclclopedfe s.f. — Enciclo­
pedie de proporţii reduse —
„M inicnciclopcdia Larousse/*
Cont. 19 I I I 71 p. 10. „Unde
este sumara m ini-enciclopedie care
să ne am intească cel mai lung
fluviu din lume, sau c ît repre­
zintă în sistemul nostru m etric
o milă marină?** Cont. 14 X I I 73
p. 7 //din mini- + enciclopedie;
L. Seclie în SM FC V p. 73,
;ttestare din 1967; I. Iordan în
SCL 4/70 p. 396//.
miniexpl<5zie s.f. — Explozie de
mici proporţii — „Microexploziile
nucleare îm potriva cancerului. O
nouă terapie a cancerului se află
în curs de experim entare la Uni­
versitatea nord-am ericană Stan ­
ford din California. E ste vorba
de un tratam en t prin m ini explozii
nucleare, tehnică încercată actual­
mente pe anim ale... Terapia con­
stă în bom bardarea cu ■particule
31G
subatomice, produse de un accele­
rator, a ţesuturilor bolnave. Pri­
mind aceste particule, celulele
canceroase explodează <rîn formă
de stea», autodistrugîndu-se**. Sc.
28 I 75 p. 6. „Prin sugerea
bomboanei, gazul este eliberat
sub forma unui şir de m iniexplo -
zii, .care produc, 'potrivit reclamei
făcute noului produs, to t atîtea
înţepături plăcute cavităţii bu-
cale/* Sc. 3 I I 78 p. 8 (din m ini -
+ explozie; cf. engl. micro -
explosion ; B D 1970).
m ln ifâ tă s.f. 1979 — F o tă foarte
scurtă — v. m inijupă (din mini-
-}- fo ta ).
m inif6tbal s.n. (sport) — Fotbal
p racticat de copii — „Dar ieri
am con statat că o «mină» de
bun organizator poate face ca
activitatea sportivă în aer liber
să nu cunoască întreruperi de se­
zon. Un aprig cam pionat de mini-
foib al anula frigul.** I.B . 12 I 76
p. 7 ; v. şi sportiv-turistic (1974)
(din m ini - + fo tb a l; FC I 139,
L. Seche în SM FC V p. 73, ates­
tare din 1968, VRC 27 3 ; DN3).
m inifuslă s.f. — F u stă foarte
scurtă — „M inifuste. — De ce
plîngi, D aniela? — Mămica mi-a
lu at fustiţa aia nouă/* I .B . 2 I X
67 p. 1. „Desigur, şi la Paris
există «Le Mus6e Gr6vin», unde
poţi adm ira... pe Generalul de
de Gaulle în uniformă de gală şi
pe B rig itte B ard ot în m im fustă /*
R . lit. 17 V II 75 p. 23 (din mini-
-f- fustă, după fr. m inijnpe ; DMN
1966; M. Gheorghiu în L R 2/68
 317
p. 133, FC I 139, 149, 150,
L. Seche în SMFC V p. 73.
FI. Dimitrescu în SMFC VI p. 141,
VRC 273).
mlnlgenerat6r s.n. — Generator
de mică putere — „Minigenerator
solar. Specialiştii Institutului ro­
mân de fizica şi tehnologia mate-
1 rialelor au realizat un minigene-
rator termoelectric solar care poate
echipa balizele-far autonome de
pe mări şi oceane, punctele turis­
tice şi construcţiile de interes
vînătoresr, silvic etc.11 Cont. 22 VI
79 p. 5 (din mini- + generator).
tnînlghfd s.n. — Ghid de proporţii
reduse — „Mini-ghid" I.B . 15
VII 72 p. 3; v. şi R.l. 28 V 80
p. 2 (din mini- -f- ghid).
minig61f s.n. (sport) — Joc de
golf practicat pe un teren de di­
mensiuni reduse — „Am mai aflat
că în incinta ştrandului vor mai
li amenajate. in curînd, «arene»
\le mini golf." LB. 8 IV 72 p.
5. „...bowfingurile, centrele de
jocuri uKViinice, Luna Parlc...
minigolfurUvr LB. 30 VI 73
p. 3. „Minigolful este o boală in­
ternaţională: bintuie şi pe lito­
ralul nostru. Şi pentru că nn este
o boală mortală... s-au inventat
tot soiul dc vesuiinte prin care
ca să fie propagata în mase:
...fuste albe midi si tot felul.de
şepcuţe.“ Săpt. 24 V 74 p, 8
(din engl.. fr. mi nigolf; L. Seche
in SMFC A’ p. 73, atestare din
1967. FC l 139. L Iordan în
SCL 4/70 p. 396. atestare din 1969;
DMN).
ininiinfemu
mini grădiniţă s.f. — Grădiniţă cu
un număr mic de copii — „în
prezent, zeci de copii din Capitală
beneficiază de îngrijirea unor
cadre calificate care activează ca
pedagogi Ia minigrădiniţele de
cartier." R.L 2 II 74 p. 3. „Fiecare
minigrădiniţă are maximum zece
copii preşcolari." R.l. 11 I I I 78
p. 5 (din mini- -f grădiniţă ).
minihotll s.n. — Hotel cu un
număr mic de paturi — „Hotelul,
de fapt un «mi ni hotel dispune
doar de cinci garsoniere cu cîte
două paturi." I.B. 5 X I I 67 p. 4.
„Aflăm de Ia directorul Halelor
centrale din Ploieşti, tov. I.L.,
că s-a dat în folosinţă un mini-
hotel pentru producătorii veniţi
pentru mai multe zile pe piaţa
ploieşteană." R.l. 26 I I I 76 p. 5
(din mini- -f hotel; FI. Dimitrescu
în SMFC VI p. 139, 140),
miniinsulă s.f. — Insulă de mici
proporţii — „Aldabra, Fărquhar,
Seychelles, Diego Garda, Co­
cos... Denumiri cu rezonanţă exo­
tică. Un şirag de miniinsule care
se înlănţuie la mari depărtări de
orice ţară locuită, pierdute unde­
va în Oceanul Indian." Sc. 2 V III
67 p. 3 (din mini- -f- insulă; L.
Seche în SMFC V p. 73, I. Ior­
dan în SCL 4/70 p. 386).
miniinterviu s.n. — Interviu de
mici proporţii — „Miniinterviu
cu G .S " Luc. 14 X 67 p. 3 (din
mini- -f interviu; M. Gheorgliiu
în LR 2/68 p. 133» FC I 139, 142,
L. Seche-în SMFC V p. 73, VRC
273; DN3).
miniînsemnăre
miniînsemnârc s.f. — însem nare
mică, notiţă — „De asta şi încerc
această m iniînsem nare" Cinema
12/70 p. 41 (din m ini - -4- însem­
n are; L. Seche în SM FC V p. 73/
atestare din 196S).
m inijupât,-ă adj. — Cu m inijupă—
„Fete minijit p a l e Em isiune
Radio 10 I I I 74 (din m inijupă -f-
-at, după fr. m inijitpâe; DMN
1969; L . Seche In SM FC V p. 80,
atestare din 1968).
minijupă s.f. — Fu stă foarte
scurtă, la modă în anii '60 — „ Ju ­
decind după instantaneul surprins
de fotoreporter, m inijupele şi ma­
xi ghetele sînt prim ite do reticenţă
de trecătoare." R .l. 11 I I I 67 p. 4.
„Cînd erau la modă m inijupa şi
coafura înaltă, masivă, interpre­
tele foloseau şi ele m inifotc şi
coafurile la modă/'. R .l. 26 I I I 79
p. 2 ; v. şi Cont. 25 V I I I 67 p.. 8,
teenager (din fr. m in iju p e; DMN
1966; M. Ghcorghiu în L R 2/68
p. 133, FC I 139, L. Seche în
SM FC V p. 73, F l. Dim itrescu
in SM FC V I p. 141, V RC 27 3 ;
D E X , DN3).
m inilaborat6r s.n. (med.) — Apa­
ratură carc stabileşte într-un
timp foarte scurt, pe bază elec­
tronică, rezultatul unei analize —
„M inilaborafonii stabileşte can­
tita tea dc hcmoglobină şi numărul
globulelor roşii în numai un m i­
nut/' Sc. 7 'V I I 79 p. 4 //din
m ini - -j- laborator ]/.
minhnagazfn s.n. — Magazin de
proporţii mici, chioşc — „ în tre ­
prinderea de confecţii «Steaua
313
R o şie» din Sibiu a lu at in ijiativ a
valoroasă de a instala şi descliide
în incinta m arilor unităţi econo­
mice din municipiu... chioşcuri dc
desfacere a produselor sale. Sînt
un gen de m inimagazinc de pre­
zentare cu vînzare, ce oferă
oam enilor... ultimele noutăţi în
m aterie de confecţii/ 4 R .l. ÎS X I
76 p. 2 (din m ini- -f- magazin).
minimal, -ă ^adj. (în sint. artă
minim ală) „în 1968 am văzut
în Statele U nite primele manifes­
tări ale artei m in im ale; mari
cuburi de lemn în chip dc statui,
pînze uriaşe acoperite cu cîteva
culori, compoziţii muzicale reduse
la cîteva sunete. Ceea ce impre­
siona în toate acestea ora nu
abstracţiunea, ci încercarea de a
atinge formele cele mai elemen­
tare ale artoi. Prin aceasta, arta
m inim ală fascincază/' R . lit. 23
V 74 p. 16 (din engl. m inim al art;
germ. M in im al A rt; B D 1967;
GW D S ; DN, D E X , DN3 - alt
sens).
minimaşfnă (electronică) s.f.
— Automobil de mici proporţii —
„M inim aşina electronică corespun­
de unei profunde m utaţii tehno­
logice — suprimarea mecanicii —
în istoria auto/' Cont. 1 1 X 68
p. 8 (din m ini- + m aşin ă; cf. fr.
m inivoiture; DM N ; L. Seche în
SM FC V p . 74, atestări din 1964,
F l. Dim itrescu în SM FC V Ip . 139).
minimaşină de gătit sint. 6 .—
Maşină de g ătit de voiaj — „Am
solicitat nn costum dtfening»,
un tennos, nn şezlong, * trusa
pentru alim ente, o m in im aşin ă
319
de gătit cu spirt, o geantă de
voiaj." I.B . 8 V II 74 p. 1 (din
mini- -fr maşină d£ gătit).
minimaşînă de spălat sint. s.
— Macină de spălat de mici
proporţii — „Noutăţi la coopera­
tiva «Hlectrobobinajul» din Bucu­
reşti: minimaşină de spălat
rufe, cască de uscat părul, bigu-
diuri electrice." R.l. 13 I X 77 p. 5
(din mini- -fr maşină dc spalăt;
cf. fr. mînimachinc ă
niinimctr6u s.n. — Metrou, cu
traseu scurt — „La Lille (Fran­
ţa) a intrat în funcţiune un
\minimctrou*, unic în lume prin
originalitatea sa... Micromctroul
are o capacitate dc transport dc
6 000 pasageri pe oră şi circulă
timp de 20 de orc zilnic." Sc. 5
X I 7 3 p . 4. „Minimetrou. Şi pentru
că circulaţia devine tot mai difi­
cilă, edilii din Nisa au hotărît
să construiască un minimetrou
a cărui lungime totală va fi de
25 de kilometri." Sc, 6 I I 74 p.
6 ; v. şi 16 I I 80 p. 5, 14 I I I
79 p. 5 (din fr. minimeiro; D^IN).
minimicroscGp s.n. „Minimicro-
scop. Un grup de specialişti bri­
tanici a realizat un microscop de
buzunar a cărui greutate nu
depăşeşte 225 g, dar măreşte de
400 ori." R.l. 22 X I 74 p. 6. „în
India a fost construit un minimi-
c-roscop care poate încăpea cu
uşurinţă intr-un buzunar." Sc. 2
II 75 p. 4 (din mini- + micro­
scop , după model engl.).
minim mă s.f. „Cîtcva sute de
militari americani caută de luni
miiiiorăş
dimineaţa aproximativ 6 000 de
minimive (mine miniaturale) care
au căzut accidental dintr-un avion
militar ce zbura deasupra Flori­
dei dc nord." I.B . 18 Vi l 67 p. 4
//din mini- -fr minălj.
minimodel s.n. „Tehnicianul P.L.
din Galaţi arc o colecţie inedită do
vreo 500 de minimodcîc: autotu­
risme, autocamioane, tractoare,
avioane, trenuri, casc, gări..."
Sc. 5 V III 75 p. 5. „Să mai
menţionăm că P.L. a mai creat
— cu aceeaşi migală, iscusinţă
şi răbdare — nu mai puţin dc 300
de astfel de minimodclc, între
care şi autoturisme, vagoane,
locomotive, casc..." Sc. 4 1 78 p.
3 (din mini- -fr model).
ttiinimotoretă s.f. — Motoretă da
mic litraj — „Un «amănunţi
care a scăj^at posesorilor do
minimotorcic dMobra»: înmatricu­
larea lor la serviciul circulaţiei,
susţinerea unui examen teoretic
şi practic de conducere auto." R.L
21 V 77 p. 5 (din mini- -fr moto­
retă).
miniobscrvat6r s.n. (astron.)—Ob­
servator de mici proporţii — „Mi-
niobscrvatorul plasat pc Lună do
echipajul astronavei «Apollo-16*
a înregistrat pe peliculă o bandă
aurorală în jurul Pămîntului"
I.B . 13 V 72 p. 6 (din mini- -fr
observator, după model engl.).
mlnîorăş s.n. — Oraş de mici
proporţii — „Cartierul sc împli­
neşte,. deci, pe zi ce trece, dever
nind un adevărat mini oraş" I.B .
3 X 73 p. 2. „Cînd ieşi diu Cairo
miniorâş
:iprc a te îndrepta spre Suez,
dramul trece prin modernul car-
«ior Nasser, un miniorâş construit
în anii din urm ă." S c.t. 11 IV 74
p. 6 (din m ini - + orciş).
miniordlnatfir s.n. (inform.)
— Ordinator de mici proporţii—(,O
parte din m aterialele folosite la
construcţia robotului provin de
la un vechi automobil şi de la o
maşină de spălat, la care s-au
adăugat un m iniordinator , un
magnetofon../' R .l. 5 X I 75 p. 6.
„Sistem ul [francez] denum it DA-
TA PA D este constitu it dintr-un
m iniordinator central legat cu una
pînă la opt staţii de scriere a
textelor — aflate la o distanţă
do pînă la 300 m de ordinator/'
Sc. 21 X I I 77 p. 5 ; v. şi teleca -
meră (din fr. m iniordinateur; L
1970).
mini pairul;! s.f. — P atru lă de
circulaţie alcătu ită din elevi —
„S-a a iîa t care-s cele mai bune
m inipatruh de circulaţie din Bucu­
roşii: cele dc la şcolile generale
m\ 114, 170 şi 9 ." ' R .l. 20 V I 72
p. 5. (din m ini- + patrulă ).
ntlnipflă s.f. (clcctr.) — P ilă elec­
trică de mici proporţii — „Cerce­
tătorii britanici au realizat o
m inipilă atom ică, capabilă să
asigure funcţionarea neîntrerup­
tă, tim p de 20 de ani, a unui
regulator cardiac/' Sc. 17 I X 76
p. 6 (din m ini - -f- p ilă , după
model engl.).
niiniplanetârlti s.n. 1972 — P la­
netariu de mici proporţii — v.
puzzJe II din m ini- -f- planetariu)/.
320
m lnlpianltă s.f. (astron.) — P la­
netă de mici proporţii — „Presu­
pusa coliziune a m ini planetei Icai
cu Terra să nu aibă loc cind cele
două corpuri cereşti se vor apro­
pia unul dc celălalt, la 15 iunie
1968." R .l. 21 X I 67 p. 1 ; v. şi
26 X I I 77 p» 6 //din m ini - +
plan etă; I. Iordan în SCL 4/70 p.
396//,
mlnlrachâtă s.f. (astron.) — R a ­
chetă de proporţii reduse — „ I.R .
(profesor de fizica; campion mon­
dial la m inirachete, conducătorul
cercului de rachctemodeiism al
elevilor de la Liceul «Gr. Alexan-
drescu» din Tîrgovişte şi redac­
tor şef al revistei locale «Astro-
nautica»))/' Sc. 7 X 76 p. 6 (din
m ini - -J- rachetă ).
m în ire ccp t6 r s.n. — Receptor do
mici proporţii — „Poşta britanică
intenţionează să introducă un
serviciu special de m inireceploare ,
care avertizează pe purtători,
printr-un semnal sonor, că sînt
solicitaţi de urgenţă la instituţiile
respective/' Sc. 11 IV 75 p. 4.
„U ltim a noutate în m aterie de
tranzistori: pentru a se putea
urm ări în orice moment emisiu­
nea favorită, uncie firme occiden­
tale au creat un mini receptor.,.
care se poate purta la gît ca un
m edalion." Sc. 28 V 7S p. 5 ; v .;
şi R .l. 1 V I I I 75 p. 6 //din m ini-
+ receptor f după model engJ.;
L . Seche în SM FC V p. 75, ates­
tare din 1967//.
m l n l r e m â r c ă s.f. 1974 — Rem orcă
de mici proporţii — v. minicar
(din m ini- ~J- rem orcă ).
321
ininirobdt s.n. — Robot de buca-
tărie dc mici proporţii — „în anul
viitor va fi livrat .•în magazine
un minirobot dc bucătărie, avînd
funcţiuni de. ventilator, dc aspi­
rator pentru curăţirea mesei...14
R.l. 29 X I 76 p. 3 (din mini- -fr
robot).
nilnirok s. (zool.) „Agroenciclo-
pedia. ’ Emisiune de ştiinţă si
practică agricola. Mintrokul ro-
uiâncsc — un nou liibrid de pă-
sări de talie mică." Pr. R.TV.
15—21 X II 74 p.8 //din mini- -fr fr.
rotih] „rasă de pasări"//.
nilnîriigbi s.n. (sport) — Rugbi
jucat dc copii - „Un mcci de
rugbi, disputat la Lccds, Anglia,
fost prcccdat dc o demonstraţie
interesantă: o partidă dc «mini-
tngbi» in care s-au întilnit două
formaţii dc elevi în vîrstă dc 11
şi 12 ani." R.l. 12 X I I 73 p. 6
(diu mini- -fr rugbi, probabil după
model engl.).
niiuirulHdfi s.f. — Ruladă de
dimensiuni mici — „Pe ambalajul
ruladelor de format mic apare
scris wituiruladă'si" (din mini-
-fr ruladă; FI. Dimitrescu în SMFC
VI p. 139, 141).
tn!nisc&f s.n. (mar.) —Ambarcaţie
mică — „R.B., un inginer din
Geneva, a pus la punct un
tniniscaf, care pornii tc la două
persoane să se plimbe la o adîn­
cime dc 1,50 m sub apă şi să
admire peştii şi unele vietăţi
subacvatice!" Mag. 21 I 67 p. 3
//din mini- -fr scaf „barcă"; FI.
Dimitrescu în R R L 1/69 p. 5//.
2} — Dicţionar dc cuvinte rcccnte
fliinltcâtni
minlsciHer s.n» 1973 — Scuter do
dimensiuni reduse ~ v. tnitii-
avion //din mini- + scuterlj.
niînistibmarfn s.n. (mar.) —' Sub­
marin dc mici proporţii — „Mini-
submarin american împotmolit pe
fundul Atlanticului." I.B . 18 VI
73 p. 3. „Minisubmarin 111 loc de
scafandn:. Doi colaboratori ai
Universităţii din Edinburgh (Ma­
rea Britanic) au construit aparatul
cAngus*, un mini submarin eu
comandă automată." Sc. 25 I I I
74 p. 4. „Compania britanica
«Peninsular and Orient»... a cerut
ajutorul marinei militare pentru
degajarea minisubmarinuhti." R.l.
11 I I I 78 p. 6 ; v. şi 7 X I I 79 p. 6
(din mini- + submarin, după engl.
minisnbmarinc; BD 1966; L. Se-
clic în SMFC V p. 75, atestare
din 1968).
tninişâh s.n. (sport). „Vienezul
N.E. a întreprins o tentativă, de
reformare a jocului de şah. Mini-
şahul inventat dc el nu arc 64
dc pătrăţele, ci numai 34. Se
joacă cu cîte patru figuri mai
puţin: în loc dc 8 pioni, fiecărui
jucător îi stau la dispoziţie doar
4." Sc. 25 X II 76 p. 6 //din
mini- -fr şah//,
minitcâtru s.n. 1 . — Teatru In
carc se ioacă piese scurte — „Sub
titlul <aMiniteairnf> se reproşează
teatrului experimental ţAteliert>
din Iugoslavia că a adoptat
piese dc teatru miniaturale." Luc.
26 A7! I I 67 p. 6. 2. — Teatru cu
capacitate mică; club teatral —
i,Miniicatrul—Club ieşean a dat*
un spectacol-lectură." R; Kt. 13
niiitileâiru
X I 69 p. 25 (din fr. m i n i- t h c â t r c ;
L. Scche în SM FC V p. 75,
I. Iordan în SCL 4/70 p.J 396;
DN 3).
m initchniciân, -ă s.m .f. — Tehni­
cian mic, dc obicci elev — „Din­
tre creaţiile m iniiclm icienihr clu­
jen i..." R .L 22 IV 75 p. 5 (din
m ini- + tehnician; V. Gutu Ko-
malo C.G. 122, L . Sed ie în SM FC
V p. 75, atestare din 1968; DN3).
mînitclevizor s.n. — Televizor de
dimensiuni reduse — „S-au găsit
la cl 9 verighete gravate din aur
de diferite mărimi, un inel de aur
în forma de colac, un m i n i tr ie r i zor
m arca «Universum » cu radio,
suma de 17 000 lei etc." Sc. J 8
VIT 73 p. 3. „Firm a japoneză
«So n y » a construit un m in i tele­
vizor în culori, ecranul avînd
diagonala dc numai 13 cm ." L B .
8 111 75 p. 6. „ ? J i n i telev izor.
Televizorul în m iniatură — care
va puten fi purtat la mînă ca un
ceas. a intrai în domeniul realu­
lui/ 4 Sc. 13 I 7 6 p. 6 ; v. si R.L 28
VI 7m p. G (din m i n i - televizor,
probabil după model engl.;
AL Glienrghiu în L R 2/68 p. 153,
L. Seche în SMFC V p. 75, VRC
273, atestare din 1967).
inîiiîtelex s.n. „O firmă vest-ger-
mauă a realizat de curind un
teJehoM cIeim prim ator d estinai
surzilor. Aparatul — un m ini telex
cu (.3a vi a tură — poate fi conectat
îa telefonul obişnuit, tconvorbi-
it,V ' fiind afişată sub forma unui
t'-xl dactilografiat/' K .l. 3 V 7S
p. (> //din uriiii- -f iticxjj.
minitermometru s.n. „ M initenno -
metrii. Specialiştii sovietici au
construit nn term ometru mai
mic dccit o boabă dc mac/' LiB
25 T 73 p. 3. „Gam a de m ăsură­
tori a minilcrmomct-nthti este ma­
rc — dc la tem peraturi deasupra
lui zero pînă aproape de zero
absolut/' Sc. 29 I X 76 p. 4
//din m in i - *f termometru//.
m initobîscop s. (med.) — Aparat
de mici proporţii întrebuinţat
în acupunctura — „Minitobisco-
piti croat de doctorul sovietic
G. în colaborare cu ing. B.M .
are aspectul unui stilou cu pasta
şi este superior tuturor tconfra-
tilor» săi din toate punctele de
vedere/ 1 I.B . 28 V il 67 p. X
(cuv. rus.).
tninitransfer s.n. „în perioada
15 decembrie — 8 ianuarie (m ini -
transfer) s-au efectuat pînă acum
cîteva m utaţii notabile. D .S .,
cunoscutul internaţional al lui
O .F .K ., a semnat pentru Steaua
Roşie, iar Dinamo Zagreb, după
cc 1-a pierdut pe R . (a trecu t la
Feycnnoord) şi-a întărit lotul cu
foarte talentatul portar M." Sp.
28 X I I 73 p. 4 (din mini- -jf-
transfer).
m inum ilate productivii sint.
„Conducerea cercului — o m ini -
imitate productivă riguros orga­
nizată — o asigură elevii aleşi'm
adunarea generala a membrilor,
cercului/ 1 Sc. 15 ILI 7 5 p. 1 (diu
mini- -|- imitate productiva).
mini vacanţă s.f. „Mini'i'aeawfci*
(V acanta de la 1 la 4 mai) Jvnvi-
323
siuiiea dc televiziune «Album
distractiv » din 2 V 73. „ Miniva-
canţă pc litoral. 1—4 mai, mini-
vacanţă pc litoral... Multiple posi­
bilităţi tiu distracţii în restaurante
şi discotcci. Plimbări dc agrement
cu vapo-aşe, yole, barei, hidrobi­
ciclete, şalupe’." R.l. 29 IV 75
p. -I; v. şi bowling (din m in i-+
vacanţă).
tiiînivclt îctil s.n. — Vehicul de
mici proporţii — „Un minivehieul
urban, conceput de fraţii Jarrct.
Doua locuri, trei roţi, fără volan,
fără pedale." Cont. 11 X 68 p. 8
(din fr. mini-vthieule; DMN; FI.
Dinu trescu în SMFC VI p. 139).
mi ni vulcan s.n. (geol.) „Un profe­
sor din Neapole a avut năstruşni­
că idee de a confecţiona o mache­
ta a Vezuviului conţimnd sub­
stanţe explozive. în momentul
punerii în activitate a «minivnl-
co.iîitliti *>, substanţele aflate înăun­
tru an produs o puternică explo­
zie, cu un deznodămînt tragic:
nouă elevi au fost răniţi, iar
profesorului a trebuit să i se
amputeze o mină." Sc. 28 X I 76
p. 6 (din mini- -f vulcan, pro­
babil dnpă model it.).
minutâj s.n. — Număr de minute
(acordat), orar precis al desfăşu­
rării unei competiţii, ceremonii
ctc. — „La radio, cine parcurge
programul tipărit va fi uşor
mirat; vedetele nu apar uneori
deloc citate, iar alteori sînt puse
Ta un loc cu tot felul ude nome
minore, acordîndu-li-se un mintt-
tifj egali" Cont. 12 X 73 p. 6
21*
m îxtâ
(din fr. minutare; I. Iordan In
SCL 4/64 p. 405).
miocllctric, -ă adj. — Care folo­
seşte curentul electric produs de
contracţiile musculare — „Mîna
mioclccfrică, cum este numită
proteza pc care o poartă fetiţa...
a fost .realizată la Departamentul
de neuro-fiziologic al spitalului
regional din Obrero, Suedia, şi
este acţionată de un motor elec­
tric extrem dc mic." R.l. 22 X I
7S p. 6 (din engl. mxoclccUicţ
BD 1971).
inisfit s. (cuv. engl.). „Unde sînt
temele grandioase ale lui Ivra-
mer: rasismul... sau ferocitatea
americanului mijlociu... care so-
coate <fmisfitst>, adică ««neispră­
viţi», pc toţi acei care nu sc ali­
niază la dezolanta mediocritate
a lui (average american »• şi cere
ca accstc (-rebuturi «> să fie arun­
cate sau măcar izolate in rezer­
vaţii închise." R. lit. 7 UI 74
p. 2 1 .
mixare s.f. — Acţiunea de a mixa
şi rezultatul ei — „O glumă — li
se explică extraterestrilor intr-o
povestire ştiinţifico-fantastico-
umoristică a volumului — este un
precipitat rezultat din mixarea
unei observaţii penetrante, a unei
intebgenţe mobile, a unui spirit
alert, a unui dar de a sesiza
contradicţia dintre ccea ce pare
si ceea c’c c.“ R. lit. 1 1 'V il 74
p. 6 (din m ixa; D EX , DX3).
mixta vb. T (inv.) — A alcătui,
în şcoală, o clasă in care fetele
sînt împreună cu băieţii — „Vom
1111 A ic i
.mixta . clasclc mici" (din . m ixt +
-a).
mGbîlă-tftplţcric s.f. - — U nitate
uncie se lucrează mobilă şi tapi­
ţerie — „Cooperaţia meşteşugă-
jrcasca inaugurează in aceste zile
la Bucureşti, pc Bd. B ab a Novac,
un nou complex. L a ..parter,
centre dc reparat obiecte optice,
o unitate « T r i c o t e x t i l u n i t ă ţ i
de marochineric, m obila-topiferic ,
încălţăm inte şi reparaţii/' K .l. 10
1 7 5 p. 5 (din m obilă + tapiţerie ).
mobiUzâ vb. I (med.) — A puric
(un bolnav) să umble, să sc
mişte — „Bolnava trebuie mobi­
lizată cît mai repede după opera­
ţie." (formal din fr. m obili ser;
DN, D E X , DN3 — alte sensuri).
s.m .f. — Creator de
m od elă r, - ă
modele — „Tov. E caterin a M.,
m odelară dc la laboratorul de
creaţie al fabricii Adesgo." I.B . 7
I I 61 p. 1 (din model - f -a r ; F l.
Dim itrescu în L R 4/G2 p. 387).
tnoderat6r s.m. — Persoană carc
conduce sau îndrumă o discuţie,
dc obicei publică, la Radio sau
la '(elevi'/.iune, pe un anum it fă­
gaş — „Bacalu este un cunoscut
moderator al meselor rotunde
ştiinţifice ale televiziunii/' (din
engl. moderator; cf. fr. m oââratatr
— alte sensuri; C D ; DN, D E X ,
D.\T3 — a lt sens).
modernîtftte s.f. — Caractcrul a
ceca ce este modern — „Sensurile
m odernităţii" Sc. 28: V I II 67. p. 1
(din modern -|- -itate; cf. fr. mo-
ăcrnV J; DMN 196$; D E X , DN3).
modfst s.m. — Creator, .carc dă
linia in modă — „Cîţiva modişti,.„
au inventat moda africană cu
turbane Înalte fi înflorate/' Sapt.
16 V I 72 p. 16. „Dar mc di ştii
nu-s de ieri, dc alaltăieri pc lu­
mea asta şi miile Cc modele dc
taioarc pe carc ci le-au confec­
ţionat ne vor da şi nouă destule
dureri de cap../* Sapt. 27 IV 79
p. 8 ; v. şi cola , panty (din modă- j-
-ist).
modiil s.n. 1. (astr.) — Fiecare din
părţile detaşabile ale unei nave
cosmicc — „Spacelab va avea
doua elem ente; inoditlul-la.hoxa.tor
pentru echipajul uman, în care
cercetătorii pot lucra în haine de
stradă, şi platform a suport pen­
tru instrum entele dc măsura şi
control dc cercetarc," V. stud.
20 I I I 74 p. 10; frecvent în
sint. modul lun ar; v. şi Sc. 7 ATI1
69 p. 4, minicratcr (1969), na-vă-
mamă (1969). 2« — Parte detaşa­
bilă dintr-un ansamblu (clădiri,
mobile etc.) — „Primul vmoduhy
a fost livrat în ziua deschiderii
celui dc-al X l-Jc a Congres al
partidului. Acum, (lin secţia a
şasea a I.P .B . ies pe bandă
urm ătoarele «bucăţi de clădirc»:
bucătării, sufragerii, dormitoare
-j- hol -j- baie, camere de tineret,
casa scării." Sc. 3 U I 7G p. 4 ; v.
şt p. 1. „M odalul de 1 000 de
apartam ente conceput de I.C .I.M .
Braşov, ne spune şeful de proiect,
ing. I.B ., înseamnă 2G 000 ele­
mente spaţiale, carc m anul 1979
vor fi integrate în patru tipuri
dc casc." R .l. 17 I I I 79 pf 3 ;
v. şi Sc. 5 IV 74 p. 1; modulai
325
(din engl., fr. module, germ. Mo­
dul, rus. modul: sensul 1 din-engl.
amcric. lunar module; BD 1966,
DMN 1966; D.Am., D TP; D EX,
DN3).
modiit&t, adj. — Lucrat din
mocnii — „Camion modulat. Con­
structorii do maşini din'Varşovia
an conceput şi brevetat un origi­
nal model dc camion mont abil,
din trei segmenţi sau moduli.
Primul segment- c:uprjndc cabina
şoferului şi cele două roţi din
faţă, cel «lin mijloc partea prin­
cipală a benei şi cel dc-al treilea
partea ultima a acesteia, motorul
si perechea roţilor din spate../'
Se. 4 V 79 p. 5; v. şi 24 II 81
p. 5 (din modul: DEX — alt
sens).
mogno s. 1967 (bot.) — Arbore
tropical din familia mahonului —
v. iwf>:itjt'zibil (cuv. amerind.).
inoniciit-chcic s.n. — Moment ex­
trem de important — „Radu Be-
ligan r.-a concentrat asupra unor
momcnte-chcic, lucrîndu-le cu mi­
gală» şîcfuindu-le cu minuţiozi­
tate si intensitate." Sc. 19 1 77
p. 4 / „Stilul ales este realismul,
însoţit de o teatralitatc robusta,
cu o ‘exploatare abilă a tuturor
mont c;?fcto)-r Aere ale conflictului."
R. lit. 11 X II 78 p. 16; v. şi I.B .
10 j II 75 p. 3 (din moment -f-
chcie).
mondoramă s.f.. „Monrforawa
ştiinţifico-tclmică". Pr. ^R.TV-29
V 80 p. 10. Titlu dc rubrică în
revista Luccafărul (v. Luc. 24
VI 78 p. 8, 16 X II 78* p. 8 ctc.)
m onografii
(din mondo- -{- -ramă; L. Scclic în"
L R 4/78 p 341).
monellfnfi s.f. 1977 — Substanţa
de 3 000 de ori mai dulce decît
zaharina — v. jspurta:n.
moiiltiSr s.n. 1975 (tehn.) 1. — A-
parat dc control carc urmăreşte
imaginea proiectată de aparatele
de hiat. vederi — v. prcsclccţie.
2. (In silit. s. monitor cardiac;
med.) — Aparat automatic care
supraveghează activitatea cardi­
acă — „Scrviciilc. moderne de
reanimare sînt înzestrate cu mo­
nitoare." (din engl. monitor; cf. fr.
moniteur, germ. Monitor; LTR,
DTP; DN — alic sensuri, DEX,
DN3— sensul 1).
tnonolddc adj. inv. — Alcăhiit
dintr-o singură bucată — „A avut
loc ieri Ja Craiova inaugurarea
celui mai mare spital monobloc
din ţara noastră cuprinzînd l 620
de paturi pentru bolnavi." R.l.
14 III 71 p. .7; v. şi linoplac (din
fr., engl. monobloc, rus. monobloh,
germ. Monobloc';; DMN 1970;
FC I 139; D T P ; DN - alt sens,
DKX, DN3).
monodiă .vb. I — A cin ta pe
o singură coardă — „Voievodul
(V. J.) lustruind versu­
rile. Scena finală, culminantă,
parc operctistică." R. lit. 6 IV 72
p. 20 (din monodie -f* -a).
monograîfâ vb. I — A cuprinde
într-o monografic — „Uneori uşor
polemice, întotdeauna sinteticc,
opiniile lui Ov. S. Crohmalniceanu
monografi aza nn autor, dar sur­
m o n o g rafia
prind şi în cadra rea materiei tra­
tate intr-o suită, intr-o ordine
istorică/ 4 Săpt. 16 1 76 p. 2 ;
v. şi 5 X 79 p. 2 (din monogra­
f i c + -a).
m onografist s.m. — Autor de mo­
nografii — „M anifestată a tit de
divers şi plenar, vocaţia scriitoru­
lui e surprinsă în feluritele ei
ipostaze de biograf şi monogra­
f i st, dc teoretician literar, de
poet şi prozator/' Sc. 13 II 67 p. 4;
v. şi Săpt. 5 X 79 p. 2 (din
monografie 4- ^ st; cf. it. mono­
g r a fic a ; D N 3).
monoluni 1. s.n. —■ Costum de
baie de femeie, alcătu it numai
din slip — „Organizatorii festiva­
lului pregătesc pentru duminică
o bălaie cu flori. Păzitorii ordinei
şi bunelor moravuri organizează
vinătoarea purtătoarelor de mo-
n o h in ir Cont. 21 V 65 f.p. 2 . s.f.
— Fem eie care poartă acest cos­
tum — „Acum vreo cinci ani mu­
nicipalitatea îşi mobilizase servi­
ciile dc ordine in faim oasa cam­
panie an t \-mov.okini, dar azi, ‘l a
Car] ton, In acelaşi hol în carc o
umonokînii) apărea călare, asis­
tam la alt spcctacol la fel dc
extravagant/' R . lit. 2 V I 77 .p. 24
(din fr., engl. m onohini; DMN
196-1, B l ) 1965).
m o n o m o t 6 r a d j.# s.n.
— (Despre
avioane) Care arc un singur
motor — „Un monoplan, irwno-
n:vior «dc buzunar» — aşa poate
fi descris noul aparat american
tFI om lei 160» care sc demontează
In numai 10 -minute.;/* -RA. 31
V III 79 p. 6 (din fr. mouomotcur •/
D K X , DN 3).
nionop61 s.m. (In sint. monopol
magnet ic) „A fost descopcrit «mo­
n o p o lu l» magnctic ? Un grup dc
savanţi americani a reuşit, se
pare, să observe pentru prima
oară particula — cunoscută sub
numele de m onopol m agnetic —
care s-ar afla la baza fenomenului
magnetismului şi a cărei existenţă
n-a fost încă dovedită../' Sc. 16
V IU 75 p. 6. „Nu demnii, presa
din întreaga lume anunţa desco­
perirea de către cercetătorii din
Berkcley (S:U .A .) a in o n o -p o h th ti
m agnetic, «cărămidă» elementară
a magnetismului — asemeni elec­
tronului pentru electricitate/*
Cont. 7 X I 75 p. 5 (din mono-
-|- po l, probabil după model engl.;
D K X , DN3 - alt sens).
ntonorâi s.n. ,tJ\Ionorai ~ cale de
rulare terestră sau, mai ales,
suspendată, alcătuită dinlr-o sin­
gură şină.“ I.B . 16 1 62 p. 2 ; v.
şi tren-avion (din fr., engl. mono-
r a il; F l. Dim itrcscu în l/L 10/65
p. 23 7; D .T r.; D T P).
m ontâj-sonorizâre s.n. (cinem.)
„La Casa de filme 2 se află in
faza dc montaj-sonorizarc pelicula
«Filip cel Bun L B . 26 V II 74
p. 2. „Filmul se află in fază de
mont aj-son ori zare /’ R .l. 8 11 7-8
p. 5 (din montaj + sonorizare).
moonist, -ă a d jM s.m .f. — Adept
al-doctrinei religioase a lui Moon,
sectă din anii '70, în O ccident —
„în felul lo r — rccunoaştc mi
deputat din regiunea Rhonn1ni,
327
carc a avui de-a face în circum­
scripţia Ini cu afacori dc racolare
a tinerilor dc către moonişti... —
accstc credinţc s-au născut ca o
rcacţie Împotriva cinismului socie­
tăţii noastre/' Sc. 13 X I 77
p; 5 [pron. mirnist) //din n.pr.
Mootr -J- -istjl,
morîmă-bâză s.f. — Morfină bru­
tă., înainte dc purificare — „în
timp ce dccupa o maşină veche
tip Ford, un fierar din Aix-cn-
Provcnce (Franţa) a avut sur­
priza să dcscopcrc in caroseria
mîncată dc rugină... 16 kg de
moifinii-baza.“ R.l. 4 V II 72 p. 6.
„Două fapte par să pledeze în
favoarea primei ipoteze: uciderea
lui A.13., 62 dc ani, cunoscut de
poliţic pentru activitatea sa ca
traficant de droguri, şi descoperi­
rea unui . laborator în care se
transforma morfina-hazd în he­
roină/' R.l. 3 IV 73 p. 6. „...cea
pe care o preferă şi o foloseşte
cel mai adesea este morfina-bază
pe care si-o injcctează singur de
mai mul le ori pc zi...“ Cont. 11
V 79 p. 4 ; v. şi I.B . 15 III 74 p. 4
(din fr. morfhinc-base).
mortal, -a adj. 1979 (arg. tinerilor)
— Fxlraordinar, nemaipomenit —
v. coma. „Ceasul lui Dănuţ este
mortal.'' (din lat. mort afiş, it.
mintale).
mostră-dalon s.f. — Eşantion-
model — „Acţiunea iniţiată în
cadrul întrecerii... pentru obţi­
nerea de produse la nivelul mos-
hei-ctalon.44 Sc. 17 IV 62 p. 1.
w[Se constată] diminuarea calită­
m o t o c u s i to â re
ţilor iniţiale ale unor produse ale
industriei alimentare faţă de mo.s-
tra-ctalon, diversificarea prea len­
tă a unor sortimente ce pot fi
folosite rapid in bucătărie (semi-
industrializatele, ketering ctc.)../*
I.B . 6 V 74 p. 1 (din mostră -f-
etalon).
motel s.n. „De-a lungul auto-
stradei (în Moscova) din loc în
loc vor lua fiinţă moteluri, adică
moto-liotcluri, unde şoferii vehi­
culelor în tranzit se vor putea,
odihni, maşinile lor primind între
timp îngrijirea necesară/* Sc. 6
X I 60 p. 3; v. şi camion-cistemă
(din engl. americ. m[ptor -f liotei;
cf. fr. motel; DMN 1950: D. Ani.,
DT: FI. Dimitrescu în LR 4/62,
p. 188; D EX , DN3).
motcli£r, -ă adj. — De motel —
„în bătrîna Grădişte ar putea fi
amenajat un complex motelicr,
devenind astfel zonă turistică/'
R.l. 7 XL 77 p. 3 (din motel -f*
-ier, după modelul lui hotelieri
DX3).
m6to adj. inv. 1962 — Care se
referă la un vehicul motorizat —
v. mior o f oi leton (abreviere din
motorizat]).
motocositoarc s.f. „După luni de
investigaţii şi an clic te, după in­
terogarea a 10 martori, nwtocosi—
toarea Secţiei de întreţinere, repa­
raţii şi siguranţa circulaţiei Bucu­
reşti Sud a fost descoperită în
incinta întreprinderii, acoperita,
cu o “rogojină/* Săpt. 5 VI! 74
p. 2 ; v. şi R.l. 14 VL1 SI p. 5
(din moto- -{- cositoare).

motocrtis s.n. (sport) — Cursă dc,
motoci dism pe teren accidentai
— „Comisia ,de specialitate din
cadrul C E F S Bucuroşii v a orga­
niza in acest an raliuri, motocro
sur:, concursuri de viteză, .înde-
minare si regularitate, cxcursii-
raliu etc/' . R .l. 7 IV 74 p. 5 (din
fr., engl. moto-cross; DMC 1959,
B D 1960; FC I 141, L . Seche în
L R 2/75 p. 177; D .T r. D E X ,
DN 3).
tnotodr6in s.n. — Autodrom —
„De aceea, to ţi interlocutorii noş­
tri au in s is ta t asupra necesităţii
de a se am enaja un motodrom .
P c un astfel de motodrom... ar
putea li reproduse m ulte clem en­
te dc dificultate a le ' circulaţiei —
pante, curbe, porţiuni acoperite
dc m îzgă." Sc. 8 X I 67 p. 2 //din
moto - -j- - drom ; DN3//.
m otoîurgonStă s.f. ■— Vehicul mo­
torizat, cu ajutorul căruia se
tran sportă bagaje, alim ente —
„D istribuirea laptelui la domici­
liu cu ajutorul motofiirgoneielor
intr-unui din cartierele Capita­
le i/ 1 Sc. 26 I I I 62 p. 1 (din
moto- -\-furgonctă; F l. Dimitrcscu
în L L X/65 p. 234, Al. Graur
în SM FC IV p. 8 3 ; DN3).
motoholGî s.n. 1960 — Motel —
v. motel (din moto- + . hotel;
cf. engl. motor hotel; B D 1965).
m otonăvă-şcoâlă s.f. (mar.) — Mo­
tonavă cu funcţia de şcoală —
„Pentru perfecţionarea pregătirii
cadrelor necesare flotei noastre
comerciale, cu începere din anul
viitor, în registrele navale ro­
32C.
mâne v a fi înm atriculată- prima.
r.wtonavă-şcoalâ /* R :l. 31 X 75
p. 5 (din motonavă -f* şcoală).
inotoplantfr s.n. (av.) „Industria
aeronautică rom anească a in tro­
dus anul acesta în fabricaţia dc
serie un nou gen de aeronavă —
m otoplanom l , aparat carc îm bină
calităţile dc planare ale planoa-
relor cu cele de decolare şi zbor
independent al avioanelor uşoa­
re/* R .l. 29 V 78 p. 5 (din moto-
-}- planor).
motopompist s.m. — M uncitor
care lucrează cu o raotopompă —■
„Continuînd in iţiativa organizării
unor cursuri d e ’calificare a elevi­
lor în meseria dc m etopom pişti ..."
R .l. 13 IV 77 p. 2 ; v. st 9 V il
80 p. 1 , 13 V IU 80 p. 4 (din
m otopom pă -ist).
u io to r a c h e tă s.f. — M otocicletă
prevăzută cu paraşută — „Duj^ă
Shalce R iv cr Canyon, celebrul
cascador am erican, L .K . ar putea
încerca în viitorul apropiat să
sară peste Tam isa cu motor a clici a
sa/* R .l. 9 I 75 p. 6 (din moto +■
rachctă, probabil di'.pă model
engl.).
îu o to sctiter s.n. — Vehicul asemă­
nător m otocicletei — „Trustul dc
cofctăîii şi răcoritc arc nr. 2 caută
conductori metoscvAerc eu carnet
dc conduccre cat. 1 . bărbaţi sau
femei/* I .B . 29 .1 62 p. 4 (din fr.
motoscootcr , engl. motor sc ooter; Fl.
Dim itrescu în L L 10/65 p. 2 37;
D. T r .; DN3),
523
moU>turbop6mpă s.f. — Agregat
dc pompare constînd dintr-o tur-
bina acţionată dc motor — ,;Prin-
tr-o inovaţie realizată dc el —
modificarea unei viototurbopompc
— s-a izbutit în 1959 să sc dea in
luncţic noua fabrică dc amoniac
înainte dc termen/' Sc. 13 I I 61
p. o (din moto- 4 : turbopompă;
J;i. Dimitrescu în L R 4/62 p. 388).
mov-ndgru, mov-nefigră adj.
— Nuauţă dc mov foarte închis —
„Printre mulţimea dc flori de
nici şi-au dcschis petalele nu mai
puţin dc 40 dc varietăţi dc lalele,
in cele mai diverse culori şi
nuanţe, do la alb imaculat pînă
la mov-negru." Sc. 7 V 74 p. 2
(clin viov -fr negru).
luozzarclla s.f. 1977 (cuv. it.)
— Un tip dc brînză nefermentată,
preparată din lapte de bivoliţă —
v. dud ar [pron. moţarâla] (DZ).
niultint]6n s.n. (sport) — Complex
sportiv alcătuit din mai multe
probe — „Învingînd pc I.V. la
mulţi atlon, S. a realizat 192, 167
puncte/ 1 Sc. 7 II 63 p. 5 (diu
mv.lti- -fr gr- athlos „luptă",
după pentatlon).
niuIUdiinensionalltfite s.f. — Ca­
racterul a ccea ce arc mai multe
dimensiuni — „Afirmăm, într-
un cuvînt, mulţi dimcnsionalitatea
structurală a poeziei/* Gaz. lit.
3 X I 66 p. 10 (din multidimensio­
nal -fr -itatc).
nrultidîsclpllnâr, -ă adj. 1977
— Cârc aparţine la mai multe spe­
cialităţi — v. apn:âiccclomic;
muttiutflltfr
v. şi IU . 19 X I 79 p. 4, 8 X 81
p. 1 (din /r. mulUdisciplinairc;
cf. engl. muUidiscipîinary; P R
1950).
multldocumentât, -ă adj. — Do­
cumentat multilateral — „Dc
exemplu, reportajul despre corn-
da, mttitidocumcntat şi nu în
afara unei secrete înfocări, sus­
ţinut de N .I." Cont. 3 I I 67 p. 5
(din mulţi- -fr documcrJai).
multlfunc}l6na!, -ft adj. 1974
— Care arc mai multe întrebutn-
ri — v. opaîizat ; v. şi R J.
rX 81 p. 3 (din mulţi- -fr fu n cţia
nat; DN3).
înultilateralltâtc s.f. — Caracterul
a ceea cc este .multilateral —
„Multilateralitate" Sc. 1 X 66 jp.
1 ; v. şi autoeduea (din multila­
teral -fr - ita tc ;c i . fr. muli Hatcraii-
tf, it. multilateralitâ; DMN 1968;
£>EX, DN3).
mult lin £tru s.n. „Personalul medi­
cal va avea la dispoziţie, înccpind
cu anul viitor, un aparat cu
ajutorul căruia va putea efcctua
măsurarea simultană a rezisten­
ţei clcctricc, tensiunii clcctrice
şi temperaturii din orice punct al
corpului omencsc. Mulţimetrul
fiziologic faccasta este denumirea
aparatului) brevetat de curînd
şi construit pe baza unei lucrări
dc diplomă susţinută de studen­
tul V.N." Mag. 4 X 75 p. 3 (din
fr. multimttrc; L T R , DT).
muItiutUitâr, -ă adi.— Cn posi­
bilitatea de a fi utilizat în multo
situaţii — „I.A.T. 823. Un avion

mulţi-utilitar, modern. uşor şi
robu sl..." R. lit. 4 l*X 75 p. 16
//din umili - -J- utilitar//.-
mulţivision s. „Spectacol în mul-
tivisiou . Sub egida Asociaţiei ar­
tiştilor fotografi... duminică va
avea loc la Ateneul român un
spectacol în m ultivision . E ste
vorba de un proccdcu prin care
sc proiectează pe trei ecrane
separate trei imagini diferite cu
ajutorul a sase proiectoare/'
I .B . 20 Vr 68' p. 1; v. şi dicta-
fon [pron. multiviziu/i] (din fr.
muttivision ; DMN).
m ultivitam inizât, -ă adj. — Carc
con ţine multe vitam ine — ,,Se va
pune în vinzare miere multivila-
minizatd cu polen recoltat dc
albine, produs care conţine între-
ui complex de vitamine/* I.B .
2 V ff 61 p. 4 (din mulţi- +
vitumiuizat; Fl. Dimitrescu în
L R 4/62 p. 388; DNH).
nnmcitor-constructor s.m. — Fun-
citor cart' lucrează la construc-
ţii — ..Omul nostru — fost ţăran
patruzeci de ani şi muncilor-cou~
strncinr douăzeci şi doi de ani —
în ci te/a luni şi-a ridicat o căsuţa/'
Sc. 15 Y 7-1 p. I (din muncilor -j-
Cou.<îi v.rinr ) ,
îttuucitor-eiev s .m . — M u n c i t o r
c a r c îşi c o m p l e t e a z ă s tii d iiU \ . fă r ă
a ieşi din p r o d u c ţ i e — „ J a t ă - i p c
c î ţ r / a d i n t r e nim icitoriieleni, f r u n ­
taşi la î n v ă ţ ă t u r ă , r e p e ti n d u şi
le c ţi il e iiiainte de a i n t r a la
c u r b u ri." S c, 12 I X (îl p. î ; v. şi
24 1 63 p. 2 . îd4n muncitor
330
clev; Fl. Dimitrc.scu în L R 4/62
p. 3SS).
num citor-ingintr s.m. — Muncitor
cu studii superioare — „Un nou
tip de mu noi tor şi-a făcut apa­
riţia în întreprinderi: muncitorul-
inginer /* Sc. 13 X 61 p. 3 (din
muncilor + inginer; F l. Dimitrescu
în L L 10/65 p. 234).
m uncitor-sortat6r s.m. — Munci­
tor cc sortează şi triază m ateria­
lele şi produsele dintr-o fabrică,
uzina etc. — „E i au fost observaţi
de un grup de muncitori-sartatori
dc la ciurul mecanic/' Sc. ÎS IF 63
p. 1 (din muncitor -|- sorlalor).
muppet s. (cuv. engl.) „Noul serial
săptăm înal de televiziune din
Anglia, The Mnppcts, a totalizat
în decurs de zece săptătnîni şapte
milioane de spectatori... Cuv in tul
«Muppcl .»>rej^rezintă o combinaţie
între marionetă şi păpuşă şi de­
semnează asemenea personaje hi­
bride, bizare, puţin groteşti sau
chiar monstruoase/' R. lit. 28 L\r
77 p. 22 [pron. mdpit].
muscaci'd s. ( c h i m . ) „Muscacid —
d u p a c u m a r a t ă şl d e n u m i r e a ,
e s te o s u b s t a n ţ ă c o n t r a m uştelor/*
R.l. 20 X I 73 p. 3 ( d in musca +
-cid ).
musieal s.n. (anglicism) — Spec­
tacol de muzică şi dans, comedie
muzicală — „ <«St:udentul-ccrşctor»,
unul din mu$ical-\\r\lc. de mare
succes dc pc J3road\vnv/' Cont.
8 1)1 74 p. J 0 ; v. şi R .l/ 17 I X 74
p. 4, Sc. 7 J X 70 p. 4 [pron.
mi /cio ri] (din en^I. m usieal \co-
331
mcdv’): cf. fr. musical; DMN 1966;
DN3.
mutaţie s.f. — Schimbare radi­
cala, transformare — „'Mutaţii
semnificative pentru o .societalc
al cărei ţel suprem este omul."
R.l. 3 X II 79 p. 3; v. şi viral
(din fr. mutatioii; DMN 1955;
D P; DN — alic sensuri, D EX ,
DN3).
muze obuz s.n. „Începînd de la
6 noiembrie piuă la slîrsitul lunii,
şapte comune din regiunea pari­
ziană sînt vizitate, rînd pe rînd,
de nn... muzeu pc roţi. E vorba
dc aşa-numitul «wwrca&M- >>, o auto­
duba încăpătoare şi aspectuoasă
în care sînt expuse, ca Lntr-o
fnică sală dc muzeu, 19 din cclc
inai renumite opere (tablouri în
ulei, desene şi guaşe) ale pictorului
francez Fcrnand Legcr (18S1 —
1955). Turneul — deocamdată
experimental — al accstui micro­
nul zeu mobil face parte dintr-o
acţiune../' R.l. 19 X I 71 p. 6 (din
fr. tmtsfobtts; DMC 1970).
muzlcAl-corcgrâHc,-2 adj. — (Spcc­
tacol) care conţinc muzică
^i dans — „Spectacolul mu zical-
corcgrafic dedicat zilei de 8 Mar­
tie.*' Sapt. 28 .II 69 p. 3. „ Spec­
tacolul literar Muzical-coregrafic
muzicoferapie
«Vestitorii primăverii*." Sr. 12 IV
74 p. A (din muzical + ouezrafic:
FC I 172).
niuzician-compozH6r s.m. — Mu­
zician care compune muzică —
„Ziarele engleze amintesc cu acest
prilej că muzicicnii-compozilori şl
dirijori trăiesc, mult. Astfel, Igor
Stravinski şi Richard Strauss
complineau si după ce împliniseră
80 de ani/1' LB. 4 VI 74 p. 4
(din muzician -fr compozitor) .
nmzîciăn-dîrijâr s.m. 1974 —Mu­
zician care dirijează —* v. mxtzi-
ci a n-compozitor (din muzician -fr
dirijor ).
nuizicott‘ca s.f. — Colet ţie dc
piese muzicale — „18.30. Muzi-
cotcca pentru toţi. Emisiune de..,."
Pr.R.TV. 7 X 79 p. 3; v. şi
Sc. 25 IV S0 p. 4 (din fr. wusico-
fltcqnc; DMC 197S).
înuzicoterapie s.f. (med.) — Tra­
tament al unor boli nervoase cu
ajutonfl muzicii — „E necesară
şi o sumrră pregătire — acolo
unde sc simte nevoia — privind
hiuzi cotcrapi a, această ramura ti
terapeuticii situată la graniţa
dintre medicină si muzică/* Săpt.
13 V I 75 p. 4 ; y. şi Sc. 19 X 80
p. 5 {din fv. mnsicrjlhrrnpic; D E X ,
DN3).
 DICŢIONARELE
N
n a n o s c c u n d ă s.f. — O miliardime
dc sccundă — „Cercetători dc Ia
In stitu tu l Max Planele din R .F .
Germania au term inat de curind
construcţia unui laser cu iod
cane dezvoltă tim p dc 0,5 nano-
secun-de (o ju m ătate de m iliar­
dime de sccundă) o putere dc un
miliard dc kilowaţi (un tcra'vvat)."
Cont. 15 IV 77 p. 5 ; v. şi sub-
nuclear (1964) (din fr. nanosc-
condc; DMN 1968; D T ; DN3).
napodez s. sg. tan t. (chim.) „N a­
podez este denumirea noului pro­
dus pentru lipit, fab ricat de
întreprinderea «Napochim» din
C luj-N apoca." R .L 6 X 77 p. 5 ;
v. şi prenadez (probabil din
Napo[chir,i\ [a]^fcr[*Vj).
n a ro o m â n , - ă s.m .f. 1977 — Sufe­
rind dc narcom anic — v. narco-
r.Kinic, v. şi Cont. 14 X I I 79
p. 4 (din fr. narcom anc ; DN3).
narcom an îe s.f. — Obişnuinţa
♦Je a sc droga — „Raportul semna­
a lbatro s
lează, do asemenea, o creşlerc
«fenomenală.) a folosirii stupe­
fiantelor şi o răspîndire alarm an­
tă a narcomaniei în Vietnamul fie
Sud.14 L B . 22 I I 72 p. 4. „ Navco -
m anie . Un reprezentant al Ofi­
ciului danez pentru com baterea
drogurilor a declarat... că în
Danem arca abuzul de stupe­
fiante a dobîndit proporţii alar­
m ante. Numărul narcomanilor din
această ţară este estim at la
aproxim ativ 5000/' I .B . 2 X I
77 p. 8. „Creşterea îngrijorătoare
a narcomaniei în rîndul copiilor
şi tineretului din ţările occiden­
tale/' R.L 3 I V 79 p. 6 (din fr.
n arcom an ic ; DN3).
n a r i n g m ă s.f. 1977 (chim.) — Subs­
ta n ţă dc 1000 dc ori mai dulce
decît zaharina — v. asparlam
(din. fr. naringinc; D FM B ).
NASÂs. „N . .S .A . (Administraţia
naţională pentru problemele aero­
nauticii şi cercetarea spaţiului
cosmic) a 'a n u n ţa t că sc studiază
OoiP
în prezent construirea unui instru­
ment numit pcnctromctru, carc
ya permito 9ă se afle dacă cosmo­
nauţii vor putea să sc deplaseze
în siguranţa pc suprafaţa Lunii/'
Sc. 26 II 65 p. 3. „Cercetătorii
N.A.S.A. propuu folosirea dc
combustibili gazosi pentru cen­
tralele nuclcarc/' Sc. 11 V 75 p.
4. „... doar unul dintre aceştia
sc va urca la bordul laboratorului
orbital Spacclab pc carc Agcuţia
spaţială, europeană il va lansa Ia
?;firşitul anului r980 în colaborare
cu ArASA't Sc. 27 X II 77 p.
5; v. şi plane tai d [scris si Ar./I.S.*4.]
(abreviere din enşl. N[ationaT\
A\crcnautics and] .S[/><7rc] A\dmi-
T i{? 1 tatin ;i]; D.Am.).
uatisit s.n. (geol.) „Oamenii de
ştiinţă sovietici au dcscoperit
m Peninsula Kola un nou mineral
pc* caic l-au numit natisif. El
sc compunc din natriu, titan şi
siliciu/* R.l. 14 I 75 p. 5 (cuv.
rus abreviat din na[triu] -f-
ti[tan] -j- si[liciu] + -it).
nâvil-bază s.f. (mar.) — Navă
auxiliară care serveşte drept bază
de aprovizionare — „O navă-
bază pentru traulcrclc dc pescuit
în largul oceanului a fost conce­
pută la şantierele din Gdanslc
(Polonia)./, această insulă pluti­
toare va servi o flotă formată
din 40 dc traulcrc dc mare capa­
citate/* Sc. 15 X 76 p. 5; v. şi
hidrcpîan (1974) //din navă +
bază: D.Tr.//.
nâvă-cabottfr s.f. (mar.) — Navă
carc navighează între porturile
de pe coastă — „Printre victimele
ftivS-mâmfl
probabile ale furtunii puternice
carc a bînliiit sap tâ mina trecută
deasupra Mării Nordului se nu­
mără şi nava-cabolicr vest-ger-
mană «Antjc Janscnr»/' R.l. 14
X II 73 p. 6. „La scurtă vreme...
două clicoptcrc ale portavionu­
lui franccz «Focii» i-au salvat
pc cci opt membri ai echipajului
navci-caboticr sub pavilion hon-
durasian <cSylviai>, carc a nau­
fragiat în apele Mcditeranei/*
R.i: 23 V 77 p. 6; v. şi Sc. 4
X I 79 p. 6 (din navă -f- cabctier,
după fr. navirc caboUur; DTP),
n&vă-donn2t6r s.f. (mar.) „în apro­
pierea digului a*i acostat două
navc-dor7nilor.,t R.l. 14 V II 75
p. 5. „BTT Tulcca dispune do
17 pontoane-dormitor cu cito
42 dc locuri, o navă-dormi* or
cu 80 de locuri/* I.B . 9 V III 75
p. 6 (din navă -f dormitor).
nâvă-expozîfic s.f. (mar.) — Navă
pc care este dcschisă o expoziţie —
„întreprinderile francczc vor
avea posibilitatea să-şi prezinte
realizările în alte ţări, într-un
palat plutitor. Vasul achiziţionat
şi transformat în navă-cxpoziţie
a fost denumit în mod simbolic —
^Mesagerul ft/‘ R l . ÎS I 73 p. 6
(din navă -}* expoziţie, probabil
după model fr.).
n âvă-m âm ă s.f. (astr.)— Navă-
bază —1. „Ei au anunţat că modulul
lunar cu carc se vor coborî pe
satelitul natural al Pămîntului
va purta denumirea codificată
cEaglcd (Vulturul) iar nava*
mamă va rămînc pc orbita lunară
oâvăm âm ă
pentru a aştepta reintoarrcrea/'
Sc 7 V IJ 69 p 4 ; v. şi recu plate.
2. (ma»*) „Noua m utate do pes-
k-'iri va fi dotata cu un elicopter
pentru survolarea marii, depistarea
haneuriJor de peşti şi asigurarea
legaturilor intre nava-mam a şi
flotila sa dc 'pescadoare.4' Sc.
Mi V 78 p. 5 ; v. şi desalinizare
ţdin nava -{- mania, probabil
după model engl.).
nâvfi-pirât s.f. (mar.) — Navă
rare cutreiera mările pentru a
ataca şi jefui alte nave — „îm po­
triva cargoului «Baku care
transporta zahăr, nava-pi rai a
tras cîteva salve cu tunuri de
20 mm si a deschis foc de m itra-
li.-ră." Sc. 30 I I I 63 p. 6. (din
navă -f p i ral , după fr. haleau-
p ir ale ) .
nâvă-rcm orcher s.f. (mar.) — N a­
vă care remorchează am bar-
caţii fără propulsie proprie —
„E xistă cîteva proiecte dc remor-
care a aisbergurilor cu ajutorul
unor navc~rcmorcJicr. Unul dintre
cJe prevede transportarea unui
bloc dc gheaţă plutitor din Arc­
tica spre coastele de nord-vest
ale A ustraliei, l^entru aceasta
va fi suficient un vapor rem or­
cher care se va deplasa cu o v i­
teză ceva mai mică dc un km pe
oră/ 1 Sc. 12 JX 70 p. 4 (din navă
4 - remtr/cke?, după fr. navire-
rem nrqacw ) .
nâvă-satelît s.f. (astr.) - .Navă
cu rolul de satelit cosmic —
„Au apărut narile-satelit, vesti­
toare ale pătrunderii omului însuşi
334
în Cosmos/ 1 J.B . 4 X 62 p. 3.
„Se procedează la readucerea
la sol a navelor - satelit'*
Sc. 26 V II. 69 p. 6 ; v. şi
22 IV 66 p. 6, pilot-cosm onaui
(1961) (din navă -|~ satelit, după
rus. /corăbii sputuik sau fr.
vaisseau sat cili te; Th. H ristea
P .E . 169).
nâvă-spităl s.f. (mar.) — Navă
am en ajată ca spital — „Nava-
spital ' «Britanuicu.s» a fost tor­
pilată de germani iu 1916/* K .l. •
24 X I 76 p. 6. „Primele două
filme înfăţişează peregrinările sca­
fandrilor de pc *Calypsoi> pe
nava-spital «Britanic» scufun­
dată în 1916/' K .l. 4 I 78 p.
6 ; v. şi 29 X I I 77 p. 6. Sc.
ÎS X 77 p*. 5 (din navă -f spital ,
duj>ă fr. n avi re-ho pi ta l; LTP).
năvă-şcoâlă s.f. (mar.) — Navă
pe carc sc face ucenicia m arina­
rilor — „i\rava-şcoală Mircea s-a
înapoiat în portul C onstanţa/ 1
Sc. 25 V II 69 p. 5 (din navă +
şcoală, după fr. navire-ccole;
D .T r., D T ).
nâvă-uzînă s.f. (mar.) — Navă
special am en ajată pentru a pre­
para peştele — „A liată în largul
m ărilor şi oceanelor, narca-uzinâ,
aprovizionată continuu de pcsj
carii de pe 1 1 traulcre norvegiene,
prelucrează anual 200 000 tone
de peşte (în condiţii igicnicc ex­
cepţionale, ţinînd seama dc
abundenţa de apă şi înalta teh­
n icitate a instalaţiilor), transfor-
mîndu-lc în 45 000 tone dc pro­
duse sem ifinite/ 4 K.l. 17 X 70
335
p. 6. „Fundaţia «Grccnpcacc*
a anunţat... ca va lansa o noua
campanie în Oceanul Atlantic,
împotriva pescuitului dc balene...
Membrii fundaţiei au indicat că
vov folosi următoarea metodă: la
bordul unor bărci pncumaticc, sc
vor interpune între cetacee şi
navclc-ttzină, ce au ccliipamcnt
special dc vînarc a balenelor/'
K.l. 6 VI 78 p. 6 (din navă -f
iizină, după fr. navirc-usinc;
»MN 1965; D .T r.; £>T).
navetă s.f. 1978 — Tip de ladă
carc serveşte la transportarea
unor produse alimentare — v.
Cicoi v. şi R.1. 27 X I I 79 p.
2, 19 IV 80 p. 2 (formal din fr.
navcttc; D E X , DN3).
navâtă (spaţială) s.f. (astr.)
— Vcliicul care asigură regulat şi
frccvent legătura în spaţiu; nava
reutilizabilă — „Vineri a fos*t
experimentat cu succes primul
zbor liber al navetei spaţiale
americane «Enterprise» alcătu­
ita din avionul purtător, un Bo­
eing 747J şi naveta propriu*zisă."
Sc. 13 V III 77 p. 6 ; v. şi 14 V III
77 p. 6, R.l. 26 I I 79 p. 6, cir-
atmfcrcsfrti, Spacclab (din fr. na-
vcttc [spaţiale] DMC 1970; DN,
D E X , , DN3 — alic sensuri).
naviplan s.n. (av., mar.) — Vcliicul
amlibiu — „N-102-C csle marca
ultimului tip dc naviplan lansat
la apă în Franţa/ 1 Sc. 14 X I 70
p. 6. „Nu departe de Bordeaux,
cel mai marc naviplan franccz
a fost complet distrus, în urma
unui incendiu, provocat dc explo­
zia accidentală a unui aparat
ncdisemlnâre
electric." R.J. 5 V 77 p. 6 (din
Ît. naviplan; DMN 1965).
navomodcl s.n. — Macheta unei
nave — „în cinstea zilei marinei
se va desfăşura tradiţionalul con­
curs republican de navotnodclc,
la carc vor lua parte reprezen­
tanţi ai secţiilor dc navomodeJism
din Întreaga ţară." Sc. 29 VII
61 p. 3 (din -{- model;
D E X , DN3).
n avo modei Uni s.n. 1961 — Tehni­
ca construirii navomodeîcJor;
concurs dc navomodclc — v.
tw vomodcl (din navomodcl -f-
Asm; D E X , DN3).
navomodelist s.ui. — Constructor
de navomodclc — „Pe malul
lacului Băneasa şi-au dat iutii-
nire navomodcliştii-cnpn şi ma­
turi din întreaga Capitala."
Pr. R.TV. 13 VI 63 p. S (diu na­
vomodcl -ist; D EX , 1)N3).
nămolotcrapîe s.f. (med.) „O ;dtă
procedură cu caracter terapcntic
este nămoloterapia practicată Ja
Tccliirgliiol sau în lacuri cu pro­
prietăţi similare. Ea constă din
aplicarea unui strat subţire dc
nămol (cu carc sc unge tot cor­
pul) după o prealabilă încălzire
la soare, iar îndepărtarea se face
prin baia in ghiol. Atit heJio-
terapia cît si talasotcrapia acţio­
nează pozitiv asupra întregului
organism prin mecanisme com­
plexe." Sc. 7 V III 77 p. 4 (din
nămol -j- -terapie).
nedisentinâre s.f. (în sini. nedi-
semina^r a armelor atomiccjnu-
nedîseminâre
cleare) — Nerăspîndirc — „ E ste
necesara netezirea drumului prin-
ţr-o serie de măsuri tranzitorii,
parţiale, . intre care se află şi
m ult controversata problem a a
ncrăspindirii armelor mici carc.
Intr-adevăr, problem a unui tr a ­
ta t dc ncdiscm inarc a arm elor
vmcleare a rid icat în fa ţa tuturor
statelor posesoare sau. nu de
bom be atom ice, o serie de proble­
me. . / 1 Sc. 27 V II 67 p. 4. „T ra­
ta t dc nedi sem inare •a arm elor
atomice/' Em isiune T V 16 V I I I
79 (din ne- + disem in are; D EX»
DN3).
nectlucogSn-'ă adj. . — Care nu
reuşeşte să dea o educaţie b u n ă—
„Sa simţim, nu numai să
înţelegem cc înseam nă o familie
necducogenă, dc cc m w bine să
laşi copiii pc m îna unei familii
needucogcne /' Cont. 22 V I 73
p. 5 //din ne- -f educogciijj.
n e cta u ş e itâ te s.f. — Defectul dc a
nu fi etanş — „Specialiştii au
realizat un nou aparat «Ilalodet
02 d estinat detectării şi locali­
zării hceta-nşeilăţilor la instalaţiile
carc lucrcază sub presiune sau
în vid." R .l. 26 I 77 j>.'5 (din
nc- -f etanşeitate, după fr. ndn
[in} âtan ch iiti; D T).
n egâţle s.f. (înv.) „Din păcate
însă, acordul dc principiu pentru
schim barea repartizării ( m ega-
ţ i a », cum i se mai spune), ca şi
« o f e r t a d e a l t f e l , se prom m ţă
•336
uneori cu o * surprinzătoare uşu­
rin ţă ." Sc. 21 I I I 74 p. -4; v . ' şi
F i. 1 1 X 79 p. 15, condiictor-
arhitect (formal din fr. n ig aiion ;
DN, D E X , DN3 — alte sensuri).
nfegru-aban6s adj. — D e culoarc
negru ca * abanosul — ,*,Aici se
vor ridica hale pentru ădaposti-
rea a 10 000 de nurci, îndeosebi
d in v arietăţile topaz; 'negru-
abanos şi alb." R .l. 5 V I I I 67
p. 1 (din negrn 4- aban os),
neocolonialîsm s.n: — Form ă de
colonialism care urm ăreşte men­
ţinerea fostelor colonii, devenite
independente, în situ aţia dc anexe
economice —* „Poziţiile-ciieic pe
care puterile occidentale şi în
special SUA le deţin în aparatul
executiv al ONU au permis ca
operaţiunea ONU din Congo să se
transform e într-un instrum ent de
m anevră al ncoeoloniahsm ului"
Cont. 18 X 62 p. 8 ; v. şî Sc.
11 X I 79 p. 6 (din fr. nSocolo-
malisnw, engl. * neocolonialîsm ;
DMC 1950; FC 1 139; D P ; D E X ,
DN3).
ncoplâzic, -ă, adj. 1978 (med.)
— Care sc referă la neoplasm —
v. dublu orb; v. şi R .l. 27 VT
80 p. 5 (din fr. nâoplasiquc;
D Z; D E X , DN3).
nescafS s;n. 1947 — Cafea pulbere
solubilă — v. cajca-filtru, ope­
raţional [scris si ne$-caf6] (din
fr. n csca fi: P ft 19*12; DN3).
337
neşlfonabUltâte s.f. 1974 - Cali­
tatea dc a nu se şifona •— v.
car dat {din ncşifonabil ritate;
DN3).
ncşIfonnhlHzârc s.f. — Calitatea
dc a nn sc şifona — „Eforturile
specialiştilor sînt îndreptate acum
spre obţinerea unei neşifonabiH-
Ziiii'1 Ma". 12 X I t)6 'p. 6 (din
ncşifonabil).
netropicalizAt, -ă adj . — Nesu­
pus acţiunii dc a deveni insensi­
bil la un climat tropical — „Un
Fiat 1300 netropicalizai". Se.
30 VTll 66 p. 3 (clin no + tropi-
calicit),
netirocndocrin,-fl adj. 19G9 (med.)
— Privitor la relaţiile, dintre
sistemul nervos şi cel endocrin —
v. stimnîotcra pic (ef. fr. ticitro-
cndoc-rinicn: DFMB, DM).
ncurolimfă s.f. (med.) — Lichid
cefalorahidian — „Se parc că
memoria este transmisă prin
#;ciuliim fj." Cont. 3 X I 7S p. 5
(din fr. ncitrol ym phe; DM; DN3).
ncuroprot6ză s.f. 1974 (med.) —
Microordinator carc înlocuieşte
nervul, optic — v. fosfata // din
ncttw- -f- proteză//.
ncurotransird|;1t6r s.n. (chim.)
„La recenta intîlnirc de Ia Nichat
a gastroentcrologilor francezi
s-a semnalat ivirea unei noi spe­
ranţe în tratarea radicală a ul­
cerului prin elaborarea dc către
hiodiimişti a unui nou produs.
nevăzător
cimetcdina. -Este vorba de o
moleculă menită să «înşele») m o
canismul secreţiilor acide carc
lezează mucoasa stomacală, pro-
vocînd ulcerele. Ţiriind seama de
faptul că sccrctarea dc acid clor-
hidric este controlată de »m
nciirotransmiţâtor — liistamina —
specialiştii au pus la punct moîc-
culo analoge înstaminei/* Sc. $
X I 77 p. 5 (din neuro- -u trans-
inifător, după engl. neurotransmit-
ter; BD 1971).
netitrfno s. (fiz.) — Particulă
electrică neutră foarte uşoară —
„în Uniunea Sovietică, prinde
viaţă un important proiect* as­
tronomic — o static ncutrino.
într-un tunel uriaş săpat în
muutc se va instala un puternic
telescop neutrinomczonic, insta­
laţie unică in lume pentru înregis­
trarea particulelor ncutrino** R.l.
5 II 77 p. 6 (din fr., it., engl.
ncutrino; D TP; D E X , DN3).
ncutrlnomcztinîc, -ă adj. 1977
— Carc foloseşte particulc electrica
neutre si mezonice — v. ncutrino
//din ' ncutrino -f- niczonicjj.
nevăzător, «toâre s.m.f., adj. — Om
lipsit dc vedere, orb — „La
căminul de nevuzatori se învaţă/'
Sc. 13 I 61 p. 2 . „Profesorul do
limbă română I.V. dc ta Grupul
şcolar de fete mvăzăioarc din
Arad, se gîndea dc mulţi ani la o
maşină la care să poată lucra şi
cei lipsiţi de vedere/* R.l. 7 III
n e v ă z ă to f
79 p, 5 ; v. si Sc. 26 IV. 80 p. 6,
.clccirofiahn , fosfcn ă (din nt-
văzător).
tilawâi s.m. „ în cursul unei con­
ferii! t/c dc presă ţin u tă la Lim a,
cl a prezentat fotografii şi a dat
explicaţii asupra modului de
viaţa şi obiceiurile niawailor, lo­
cuitorii unei regiuni neexplorate,
unde se află şase triburi de indieni,
descendenţi ai unei civilizaţii veclu
de 40 de secole. " Sc. 28 V I I I
77 p. 6 (cuv. amerind).
nivel s.n. (constr.) — E ta j —
„Blocul in care locuieşte Vlad arc
zece nivele /' (din fr. niveau;
DMN 1965).
nîvel-rcc6rd s.n. — Nivel foarte
înalt — „Londra: preţul aurului
la un nivcl-rccord /' I .B . 28 I
72 p. 4. „Inflaţia tinde spre
nivcluri-rccord." Sc. 31 V I I 74
p. 6 ; v. şi I.B . 8 V I 74 p. 8, R .l.
31 V il i 79 p. 6 (din nivel + re­
cord, după fr. niveau-record ; DMN
1969).
nivometric, -ă adj. 1977 — Cu
aivoiuetrul — v. eşantionaj (diu
tuvomctvu + -ic).
nonauttir s.m. — Autor lipsit to ­
tal dc calităţile cerute unui scrii­
tor — „K cccnt, revista «Times t>
a publicat un articol foarte caus­
tic cu privire la ceca cc ea denu­
meşte non-cărţi, scrise dc non*
autori, pentru non-oameni/' Cont*
16 I X 60 p. 6 II din non -J- avtor;
FC I I 169, 170 1[.
noncârte s.f. 1960 — Carte lip­
sită de orice substanţă, dc orice
valoare artistică — v. non-auior
//din non + carte; FC I I 169,
170//.
nonfim s.m . — P ersoană lipsită de
calităţi umane — „Pe această
pînză s-ar întîlni escrocii care
distrug cîţiva oameni, cu bes-
ţnle care distrug mii de oameni.
Sîn t non-oameni care populează
filmul lui W eiss." Gaz. l i t 17
V I I 61 p. 7 ; v. şi nonautor (1960)
II din non + om ; FC I I 170//.
nonst6p adj. in v .# s (anglicism)
— Fără întrerupere — „După 267
de zile cît a durat călătoria sa
non-sfop în ju ru l lum ii... naviga­
torul solitar japonez K .II. a
revenit recent în portul Osaka."
R . lit. 13 V 74 p. 6. „Program ul
m agazinului: 7 —21, non siop“
R .l. 23 I X 75 p. 4. „Non-sfop
la Voinicelul/* I .B . 12 I 76 p.
7 j v. şi sex-magazin (din engl.,
fr. non -sfop; FC I I 16S, 170,
265, 276, 280, 291; DMC 1960),
nucleoitd s.n. (biol.) „Una dintre
marile descoperiri ale biologiei
contemporane o constituie faptul
că genele, care asigură legătura
genetică dintre generaţii, sînt
constituite din acizi nucleici,
substanţe chimice macromolecui-
larc alcătu ite din unităţi mai
Ş30
mici, denumite nuclcotidc, al câror
nu mar de secvenţa varia/.â tic îa o
seric la alta," Sc. 4 X 78 p. 4
(din fr. n n et c o t i dr.; cnjjţl. tutclco-
tide ; L. \VT. Dl-MH; DC. .DM).
ntifar s. IJ)7S 1’md us cii c a rc
si' r u r a l a obiectele sanitare - din
faianţa v. dr/iiihitnl (probabil
din n n / a r ) .
miinflr-record s.n . — N u m ă r foar­
te marc* „In teligen ţa lui t a c ­
tica si, mai alrs, o ştiinţă a p lasa­
număr record
mentului. il prezentau inir-un
lutuu'tr-i rcutd d c poziţii dc m a r ­
care.'* Sp. II 1 1 71 p. 3. Japonezii
au fabricat in cursul lunii s e p te m ­
brie a.c. un nitanh record dc a u t o ­
vehicule : <v>4 210.*' I.lî. 21 X
7 5 p. I. „In teresul m anifestat
faţa dc viitoarele J o r u r i Oîirupice
sc v a m aterializa prin tr-un r>w-
mîir-rccord dc t r l c s p e c t a t o r i . " R.l.
7 I I 7 7 p. 5 (din mimtir -f record,
dup a fr. tioinhrc-rccord ; DMN
HKŞK).
 DICŢIONARELE ALBATROS
O
oâlă-mlntîne s.f. (gosp.) „Prin­
tre ustensilele moderne cu care
tehnica a înzestrat căminele noas­
tre sc află şi oala de fiert sub
presiune. Un veritabil (.vas-mi-
nune», care reduce considerabil
durata preparării m încarurilor...
A ltm interi, «oala-minune d îşi
pierde atribuţiile moderne, deve­
nind oală banală ca toate oalele."
Sc. 7 IV 78 p. 2 (din oală + mi-
juma, după germ. W undcrtopf).
obscurlzâ vb. I 1979 — A face
obscur, a întuneca — v. subprodus
(din obscur 4- -iz a ; cf. fr. obscur-
cir ; DN3).
obsesionâî, -ă adj. — Care ţine
dc obsesie, obsesiv — „însăşi
noi iii nea de talen t sc asociază
în m intea noastră cu o doză
dc «misionarism», o stare obse -
slonală a omului pentru a crea
anumite valori." Sc. 21 V 69 p.
5 (din fr, obscssionnel; P R 1952;
DN3).
oceauonaut s.m. — N avigator care
explorează străfundurile ocea­
nelor — „Şase occanonauli a
căror vîrstă medie era dc 26 dc
ani au petrecut 22 zile la 100 metri
adîncim c." R .l. 19 X 66 p. 1
(din occan -}- -naut , cf. engl.
occanautc, fr. ocâanaute; DMN
1964, E D 1967).
oceanol6g-biol6g s.m. — Oceano-
log specialist în biologic — „Eroul
filmului, occanolog-biolog , în tre­
prinde cercetări asupra com porta­
mentului afectiv si social al del­
finilor." R .l. 31 I I I 75 p. 2 (din
occanolog -|- biolog).
occlă s.f. (biol.) „S-a pus din non
în discuţie ipoteza emisă de J .R .
că pielea omului ar conţine an».,
m ite dispozitive şi structuri dc
ordin m icroscopic — ocele —
care perm it perceperea obiectelor
exterioare fără in tervenţia reti­
nei. Fiecare occlă poate să formeze
o imagine grosolană." Sc. 16.11
341
65 p. 4 -[şi occl] (din fr. occllc;
.DEX, DN3).
oc1iiom(tric adv. — (Măsurat)
din ochi — „Bucătarul nu cu­
noaşte cuvîntul reţetă: el proce­
dează... ochiomctric." R.l. 28 I I
79 p. 2 . (din ochiometnt -h -ic).
ochîomMru s.n. — Ochiul con­
siderat ca instrument dc apreciere
a măsurii — „ «Brazdomctrul »>
c. un cuvînt încă necunoscut şi
rare, de fapt, nici nu arc un înţeles
bine definit. Aşa au numit trac­
toriştii, mai* mult în glumă,
stinghia dc demn gradată cu
oare sc măsoară adîncimca ară­
turii. Trebuia şi un instrument
dc control. tOckiosuctntl * te în-
şală, a spus dircctorul, trebuie
să găsim altceva." Sc. 21 I X 60
p. 2 . „în cazul in carc un parcurs
cerut dc un călător [cu taxiul]
nu este prevăzut în tabel, costul
sc calculează după cochioir.cint >>.
Do unde tocmeli interminabile."
Sc. 26 X II 7*1 p. 2. „în unele auto­
baze şi unităţi dc transport,
verificarea autovehiculelor din do­
tare sc mai facc încă empiric,
rudimentar, cu wcliiomctnitu,
fără aparatură şi instalaţii dc
specialitate." Sc. 16 IV 75 p. 4;
v. si rcstanrant-zciJiana (din ochi
-metm; FC I 142).
octuptât s.m. — Ficcare din -cele
opt fiinţe născute deodată dc
aceeaşi mamă — U0ctuple{>. O
femeie din Neapolc... a născut joi
opt gemeni — trei băieţi şi cinci
fete... Medicii formulează rezerve
serioase în ce priveşte şansele de
odorologîc
supravieţuire ale ociitplcţilor." Sc.
17 V III 79 p. 6 (din octubht
-el; cf. engl. octupl:i: CD).
octuplu s.m. — Fiecare din cele
opt fiinţe născutc deodată de
aceeaşi mamă — „Ultimele tre;
supravieţuitoare ale naşterii de
ociv.pli de la Milano...' sc află
în condiţii staţionare şi s-au în­
grăşat foarte puţin." R;l. 29 V III
79 p. 6 ; v. şi 5 I X 79 p. 6 (din
fr. octupic; M. Ghcorghiu în
LR 2/68 p. 133; DN3).
ocupaţiondl, ră adj. (med.) — (Te­
rapie) care are în vedere o
anumită ocupaţie pentru ficcare
bolnav san bătrin — „în timpul
internării, bolnavii beneficiază şi
de o terapie ocitpaţională, di­
ferenţiată după aptitudinile fie­
căruia şi sub controlul unui per­
sonal calificat." Sc. 16 II 70
p. 2. „[Terapia] ompuţior.alu este
o calc dc a avea o viaţă plină de
satisfacţii pină la adinei bătrîncţi;
aceasta înseamnă ocupaţii care
să dea fiecăruia sentimentul uti­
lităţii, al unei împliniri." Sc.
30 X I 75 p. 2; v. şi ergoterapie
(din engl. occnpatioiial [(herapy) ;
fr. occiipjiiouncl; DMC 1964;
CD).
odorologîc, -ă adj. „Crimiiiriliştii
au crcat expertiza odorologică;
eşantioane dc ser conţituiul miro­
sul caracteristic unei persoane
pot fi conservate într-un reci­
pient special timp de doi ani
şi pot servi la nevoie ca un fel de
«amprenta. 9, pc baza căreia un
cîine poliţist să descopere pc cel
odoTologic
in cauza/ 1 R .l. 19 IA7 78 p. 6
//din lat. odor „miros" -logic/j.
ofî adv., adj. inv. (cincm.,
teatru) — (Vocc) din afara scc-
nui, ccranului — „Rem arcabilă
sccna In carc Gino apelează la
foruri superioare pentru a i se
face dreptate şi dialoghează des­
perat cu voci din «off»" Sapt.
19 X 73 p. 12. „Acest rol c îmbu­
că lă ţit în m om ente cînd eroul
îşi povesteşte în gînd to t ce
vede, aude şi socoatc, pentru ca
brusc vocea o ff să sc oprească şi
personajul să vorbească norm al,
ca toti ceilalţi." R . lit. 20 X I
75 p. 17; v. şi Cont. 14 X I I 79 p. 8
(cuv. engl.; cf. fr. o ff; P R 1950).
ofiţer-piloi s.m. — Ofiţer aviator —
,Un purtător dc cuvînt m ilitar
american a declarat că un prim
bilanţ al exploziilor arată că 21
de ofiţeri-piloţi am ericani... au
fost ucişi/' Sc. 17 V I 65 p. 4
(rlin ofiţer -|- p ilot).
OK adv. 1971 (am ericanism ; co-
locv.) — De a cord !; (foarte)
bine — v. happy-en d; v. şi R . lit.
27 X I I 79 p. 15 [pron. ochci]
(din engl. americ. OK, abreviere
din all eorrccl; Al. Graur în
SCL 3/69 p. 349; v. şi
Milmca Gheorghiit în Luc. 14 I I 81
p. 1 , din „Old Ivinderhook";
D.Am.).
olăriţă s.f. — Fem eie carc.se ocupă
cu confecţionarea oalelor. „Dc
pc acuin, fata dc la. roata ola­
rului îşi «modelează» Ţin stil
propriu... În tru cît v eţi mai auzi
dc această volârifă*, rcjin cţi-i
348
num ele: L O ." Sc. 24 I I I 77 p.
2 (din olar -iţa ; D K X — a lt
sens).
oleoduc s.n. — Conductă dc pe­
trol — „I-Iotărît lucru, faimosul
olcoduc transalaskan arc ghinion...
Un cam ion a lovit olcodncnl,
provoclnd fisuri si scurgcri dc
petrol/* R .l. 21 V I I 77 p. 6.
„Oleoducul Trans-A laska a fost
închis luni seara ca urmare a
unei scurgcri de petrol observate
la una din siatiilc dc pom pare."
R .l. 18 V I I I 77 p. 6 (din fr.
oUoduc ; P R 1950; Th. H ristea
în L R 3/72 p. 196, atestări din
1970; DN3).
oligoelement s.n. (fiziol.) — E le­
m ent chimic care intervine foarte
rar îu m etabolismul fiinţelor, dar
e necesar dezvoltării lor — „Lăs­
tarii îu v îrstă de un an pot fur­
niza interesante indicii în cc pri­
veşte poluarea solului şi a vegeta­
ţiei cu oligoelemenie minerale.
L â această concluzie au ajuns
un grup de biologi, chimişti,
agronomi şi inform aticieni din
Ciuj-Napoca şi Baia-M are." R i .
15 V I 77 p" 5 (din fr. oligo-
iU m cnt; P R 1948; L T R , DZ,
D T ; D E X , DN3).
Oltcd s.n. „Pc platform a
industrială dc est a Craiovei a
avut loc vineri inaugurarea lu­
crărilor de construcţie a între­
prinderii societăţii m ixte «Oltiii#
dc autoturism e de m ic litra j,
rod al colaborării româno-fran­
cezo." Sc. 18 V I 77 p. 5. „P ri­
mim la redacţie întrebări din

partea a numeroşi cetăţeni carp
sc intereseaza. dc autoturismele
*Olicit*“ Se. 2 IV 78 p. 5. „Plan
şi stadii dc execuţie pe şantierul
iOltcit».“ Pr. R.TV. 26 II 79
p. 4 [pron. Ol(t)sft] (abreviere
din O/ti cit ia] -}- Cit[rocn^; VRC
281).
om-broâscă s.m. 1. (creaţie ad-
hoc) — Om cu aspect dc broasca
— „Maryan pictează oameni-
broasca, cu tichie ca a măscărici­
lor şi a nebunilor din evul mediu,
cn clopoţei/* Cont. 19 X 62 p.
5. 2. — Tehnician carc lucrează
sub apă ca un scafandru — „Oa­
meni i-broască pot coborî in a-
dineuri pentru a studia sedimentele
de pe fundul mării, pot executa
prospecţiuni gcologice, studii de
inginerie şi arheologic/* Sc. 21
I X 75 p. 4 ; v. şi 15 VI 80
p. 6 (din om 4* broască ; sensul
2 după fr. homme-şrcnouiUc, it.
uomo-rana ; L 1955; DT).
omlcticră s.f. 1962 — Vas special
pentru prepararea omletei —
v. esenţar (din omletă -ieră).
om-maimuţa s.m. „Un .om-mah
mitţa in Spania zilelor noastre ?
Locuitorii satului Villen din re­
giunea Alicante au prins, la
poalele'inuntilor Sierra del Aguila,
o creatură dotată cu o putere
musculară deosebită, înalt de
1,25 ni. Nu vorbeşte, se hrăneşte
cu ierburi si rădăcini ele plante
şi'•‘d oarme 111 pomi/* K.l. 11 IV
72 p. 6. „Graficianul 13.11. a fost
calificat do o revistă franceză ca
«al doilea ta tă al lui Tavzan >.
o t n -p â s ă r t
II. este cunoscut pentru pasiunea
cu ('are s-a dedicat ani dc zile
ilustrării aventurilor trăite dc
omul-maimuţă** R.l. 4 VI 74
p. 6 (din om -\- maimuţă),
oni-orchcstră s.m. L — Om
complcx, cu preocupări foarte
diverse — „ X . sc şi lansase ca
profesor de filosofic, pianist, zia­
rist, dramaturg, eseist şi roman-
cier. Dc la un asemenea om-
orchesthl nc-am fi aşteptat la o
simfonie de idei." Caz. lit. 5
IV 61 p. 8. 2. — Om carc ciută
la mai multe instrumente —
„ U 11 om-orchcstră: maracasse.
chitară, saxofon, muzicuţă, voce
- M . ( ; / ‘ R.l. 30 I 75 p. 4 ; •/.
şi Sc. 29 l 80 p. 5 (din om -f
orehestră, după fr. ftomme or-
chestie; PR 1964).
oinozukâi s. 1974 (cuv. jap.).
— .Mintiilor principal în teatrul
cu marionete japonez — v.
shamism,
om-pâsăre s.m. 1. — Om care
încearcă să /.boare cu aripi im­
provizate — „Clubul oamenilor-
pasăre.,. Cu toate că numărul lor
nu este mare, membrii acestui
club sînt foarte activi şi au luat
parte Ia numeroase demonstraţii
dc. zboruri cu aripi improvizate/*
R.l. 3 1 7 4 p. 6. ..Omid pasare.
Francezul B.13. a creat ingeniosul
dispozitiv din imagine, prevăzut
cu nn m«»tor si cu pinze, caro
permite omului să zboare aidoma
unei păsări, insă numai deasupra
unei suprafeţe plane, fără obsta­
cole." Sc. 15 X 7S p. 5 ; v. şi
o m -p â să re
R .l. 26 I I I 74 p, 6. 2. - Zburător
la circ — „Vom pătrunde sub
cupola circului, îu lu m ea-acelo r
cnebitni sublimi», cum le spunea
cu drag Chaplin, a (<oamenilor -
p ăsări cum i-a num it de-a
lungul anilor circul — zburăto­
rii/* I .B . 10 I V 74 p. 3 (din om
p a să re).
Oin-punte s.m. „Artistul este, prin
participarea sa la marile expe­
rienţe ale um anităţii, ca şi prin
m ijloacele de comunicare şi dc
expresie de care sc slujeşte,
omul-punte. M ijlocitor între tre-
cu t şi prezent, între prezent şi
v iitor, între trăirile individuale
şi experienţa socială". Sc. 5
X I I 73 p. 4. „ în v iaţa popoarelor...
poeţii sîn t cu adevărat oamenii-
pîinte, purtători de cuvînt, maTii
m ijlocitori ai gindirii şi sim ţirii,
cei carc reprezintă chipul însuşi,
multiplu, al naţiunii lor, în
faţa altor naţiuni/' R .l. 3 IV
77 p. 2 (din om + punte).
o m - re c îâ tn ă s.m. — Om caro
poartă reclam e a tît pc spate,
c ît şi pe piept — „Oin-sandviş.
Strada aleargă înaintea omului-
sandviş. Cu priviri obosite, el
priveşte vitrinele îngheţate...
Omul-reclamă se grăbeşte." G az.lit.
16 I I 61 p. 5 //din cm + recla­
mă jj.
om-sdndvlş s.m . — Om care
poartă rcclam c a tit pc spate cît
şi pc piept — „Cariera nocturnă
a clinilor ce dau tîrcoale omului -
sandvwch". R .l. 14 X I I 78 p.
2 ; v. şi Sc. 19 I 61 p. 3,
344
om-reclamă (1961) [scris şi om-
sandwich]- (din fr. homme-sand -
w ich; •cf. engl. sandxvich-man ;
L ; FC I 46).
o n clio c ercâ zS s.f. (med.) „îm po­
triv a oncltoccrcozci... E vorba dc
măsuri pentru com batcrca unei
grave boli dc ochi, foarto răspîn-
dite în bazinele m arilor fluvii din
A frica şi Am erica dc Sud, caro
duce la orbire m ilioane de oam eni;
dc aici şi denumirea dc mai largă
circulaţic de «orbire flu v ial㻓
R .l. 11 I I 75 p. 6 [şi oncoccrcoză]
lin fr. onchocercose'; L ; D FM B ,
S M, DZ).
o n e -(w o )m a n -sIio w sint. engl. —
Persoană carc susţine singură* uu
spcctacol — „A ctriţa arc încli­
n a ţii accentuate pentru aceste
cone-iuoman-shoîv dram atice carc
Cer calităţi dc gîndirc şi sensibili­
ta te nu la îndemîna oricui/*
R .l. 21 X 77 p. 2. „Lucrarea are
aspectul unui adevărat onc-man-
show al unui edificiu cu mai
m ulte nivele, subtil asam blate/ 1
Luc. 19 V I I I 78 p. 5 [pron. oan (u )
'men-şău'} (cf, fr. onc r,ian show;
P R 1964).
o n o r a n t, - ă adj.
— Onorabil —
„Pentru o gimnastă care nu a
mai apărut la concursuri oficiale
de foarte m ultă vreme, rezulta­
tele obtinute la Strasbourg sînt
onorante/* R .l. 31 X 78 p. 5 (din
onora + -a n t; Tli. H ristea în
L R 3/72 p. 197; D E X , DN3).
op adj. inv. (arte; anglicism)
— Care se bazează pc reacţii
345>
optico — „Acclaşi mi mc este ex­
celent. intr-un proiect figurativ
.si fad, impersonal înlr-o lucrarc
cu caracter ambiental-dcco-
rativ/' R.lit. 11 I I I 71 p. 29 (din
engl. offjiccil art}: BD 1065).
opacl/.ât, ă adj. — Lipsit de trans­
parenţă — „[Fabricile] au început
sft producă" cămăşi din rclon
opaci za tcJ* Sc. 13 VI 63 p. 1
(diu opaciza).
opnlizftt, -ă adj. — Care are apa-
reiiţa opalului — „Un _ paliar
cu picior; un bol opalizat; o
vază irizată; ceramică în culori;
servicii moderne; piese multi­
funcţionale/* I.B . 29 IV 1\ p. 2
(din opal , după fr. opalisâ).
op-ârt loc. s. (arte; anglicism)
— Curent în arta plastică mo-
clrrnă in care sc pune accentul pc
doctei c optice — „R.W ., cu
mijloacele op-artului, sau J.R .
aduc paralel imagini în care rit­
ul iţi linear preponderent demons­
trează o experienţă vizuală în­
temeiata pe o bună cunoaştere a
unora dintre curentele artistice
mondiale.” Sc. 18 I 75 p. 4;
v. şi Săpt. 2 X I 79 p. 3 (din
engi. cp art; DN3).
open adj*, s.n. (sport; anglicism) —
Competiţie dc tenis la carc par­
ticipă profesionişti şi neprofesio-
nisti — ,, Adunarea generală
F.t.L-.T. din acel an pune în
discuţie problema turneelor
wpen ■' (deschise profesioniştilor)/’
Mag. 23 I II 74 p. 8 [pron. ot:păti]
(din engl. open; II. Constanti-
tfperă-con cert
nercu în L R 1,73 p. 32. atestări*
din 1969).
operat6r-rftd!o s.m. — Operator
specializat în transmisiile dc ra­
dio — „Misterul sunetelor cart-
de mai bine dc o decadă intrigă
pc oceanografi şi creează, adesea,
dificultăţi opcratoiilvr-radio pc
nave, a fost descifrat/* R.l. 15
V 74 p. 6 (din oj'craicn [r/Vl
radio).
0peraf6r-reglz6r s.m. — Operator
(cinematografic) carc lucrează şi
in calitate dc regizor. „Opcrato-
rul-rcgizor M.T. a realizat...
un documentar despre o călătorie
la Polul sud/ 1 Cont. 21 IX 62
p. 5 (din operator 4- regizor).
operaţional, -ă adj. — Carc poato
fi folosit, practic ‘ — „Miiloa'C
operaţionale pentru studierea ca­
racteristicilor/' Cont. 1 3X 67 p. 8.
„Curios, dcfectclc aparatelor devin
însă, cîteodată, operaţionale; adică
furnizează totuşi apă caldă, dar
numai pentru..' ncscafe. Chestie
dc preţ?" I.B . 17 X 74 p. 2;
v. si R.l. 12 V III 80 p. 6 (din
fr. opt'ralivmm ; DMC 1065; D E X .
DN3).
operă-concSrt s.f. — Operă pre­
zentată sub formă dc concert —
„Orchestra Cinematografiei îşi
propune sa continuo, în noua sta­
giune. iniţiativa opcrcla-cenc-ni
cu WozzecU dc Al bau Bcrg,
Walkiria si Sicgfricd dc Kichard
Wagner/' Cont. 8 X 65 p. 6.
„Picne Coloml>o nu a creat
vreun dezacord cu maniera diri­
jorilor amintiţi, in prezentarea
opera con ecrt
de operc-conccrt." Săp t. 19 IV
74 p. 6 (din opera + concert).
6peră-rocU s.f. — Opera cu melodii
rock — „în prezent a fost lansat
pe piaţa un disc cu opcra-rock
♦Hitlcr* superstar». Şaizeci de
muzicieni au participat^la această
înregistrare care evocă naşterea
nazismului/' Sc. 2S V I I I 77 p. 6
//din operă rochi/.
o p cretîstic,-ă adj. 1. (muz.)
— Dc operetă — „Duetul operetis-
tic snstim it de către M .R. şi
R .Z ." R . lit. 2 I X 76 p. 16; v.
şi monodia. 2. — De caracter
facil — „Pericolul cel mai marc
prevăzut, dealtfel, de regizor, acela
al căderii în parodie involuntară
şi opcrctistică, nu a putut fi
ev itat cu nici un chip, m ontaica
suferind mereu în acest sens/*
Cont. 21 I 72 p. 6 (din it.
opcrcttisiico; Th. H ristea P .E .
123; I. Iordan in SCL 4/64 p.
419, atestare din 1960; DN3).
optimiza vb. I — A îm bunătăţi —
„Cc sc poate anticipa asupra
stadiilor-tip prin care de regula
trec muncitorii de provenienţă
rurală în procesul adaptării lor
la munca industrială, pentru a
optimiza această integrare?" Sc.
21 X I 69 p. 4 ; v. şi computer >
cye-Iincr, sitpcrfini sare (din fr.
optim iscr , engl. (o optim ize; DMN
1960 ; DN3).
optimizare s.f. — îm bunătăţire,
Ameliorare — „O problem ă de
optimizare a amestecului de ‘ pro­
duse petroliere/' J.B . 9 X I 66 p.I.
..Cc măsuri se iau în transporturi
pentru optimizarea circulaţiei şl
economisirea carburanţilor" R .i.
28 V II 79 p. 2 (din optim iza ;
cf. fr. optim isation; DMN 1967;
SM FC IV 314, L, Seche în L R
2/75 p. 176 ; D T ; D E X , DN3).
s.n. — Oraş cu
o râ ş - c a p i tâ lă
funcţie de capitală a unei ţari —
„Ne-a prezentat fotografiile «din
copilărie» ale oraşulni-capitală la
rubrica «Bucurestiul necunoscut»)/'
R . lit. 20 I I I 7£> p. 16. „Nici unul
din aceste locuri nu mai poate
răspunde astăzi, cu demnitate,
noului^ profil al oraşuhti-capUală."
Sc. 27 IV 77 p .L (din oraş -|r
capitală ).
o râ s-d o rn iit6r s.n. „Zeci de familii
părăsesc zilnic cartierele în care
locuiesc, în care s-an născut, au
copilărit, au m uncit, populînd
oraşele-sateli.t din jurul Capita­
lei, aşa-mm utele «oraşc-donni-
toare», lipsite dc infrastructura
comercială şî culturală care con-
feră Parisului specificul şi far-
mccul său." Sc. 26 X I I 75 p.
4 (din oraş -f- dormitor , după
fr. viile [citâ] dortoir ; P R 1955).
oraş-crou s.n. — Oraş ai cărui
locuitori s-au com portat v ite­
jeşte (în timpul războiului) —
„Zi dc zi, lcningrădcnii adaugă
frumuseţilor oraşului-cron perle
ale viitorului." Sc. 10 I 63 p.
3. „Preşedintele R .S .F . Iugosla­
via, I.B . Tito, a înm înat, în ca­
drul unei ni ari adunări populare,
ordinul de oraş-crou localităţii
D rvar din Bosnia/' Sc. 6 V I
7*1 p. 6 ; v. şi 28 V II 63 p. 4
 347
(din oraş - f erou, după rus.
gorod-gheroi / O SR1).
orâş-Rlgftni s.n. — Oraş dc mari
proporţii — „Dară mai dorini ca
pădurile si cîmpiile» ixiiciîc oră-
I şclc istorice si v e c h ii cartiere
I. cic locuit să rămînă Pc locurile
, lor... dacă nu vrem să ^ «oraş-monumenta Leningradul esto
oraşc-gigant întinse pe 500 de
mile, oraşe fără început şi *ară
sfirsit, a{nnci ieşirea este una
singură../* I.B . l i VI 7^ V- 4.
„Oraşc-gigant. Ciudad dc Mcxico
va fi oraşul cel mai popu^* *n
anul 2000, cu 32 milioane dc *0’
cnitori/* Sc. 5 I 77 p. 5 (din ora? +
gigant).
oraş-grădînă s.n. — Oraş plin
de verdeaţă, ca o grădină —
„în mine creste tot mai puternic
sentimentul dc mîndric pentru
oraşelc-grădini din patria mea."
Gaz.lit. 23 II 61 p. 8. „La Nash-
viile m-am întilnit deodată cu
un ora ş-gradina." Sec. 20 6/66
p. 187. „Cald omagiu adus ora-
şuhti-grâdină, filmul capătă în
ccle din urmă atributele unui
poem scris intr-o frumoasă clipă
dc inspiraţie/* I .B . 5 111 75 p.
2; v. si Sc. 27 V 63 p. 6, Cont.
20 VI 69 p. 4, Sc. 13 X I I 75 p.
4 (clin oraş gradină).
orâş-niamiît s.n. — Oraş dc mari
proporţii — „...a vizitat rccent
New Yorlvul. A dorit, fireşte, ca
in limita timpului fixat să cu­
noască cît mai mult oraşul-ma­
mutr FI. 4 V il 70 p. 32. „Sc
apreciază că pe harta acestci re­
giuni vor apă rea adevărate oroşr-
o r a ş port
niaiiiut, cu populaţii de pinii la
40 milioane de locuitori/’ Sc.
19 X 75 p. (din oraş m am ut)%
oraş-monunicnt s.n. — Oraş cu
numeroase monumente; oraş Yarc
prin el însuşi e^te nn monument —
„Cu tot caracterul sftn do
mereu tinar/' Sc. 6 X I 63 p. 3.
„Oraşc-tnon uir.cn te... monumen te
ale civilizaţiei umane; Persepo-
lis şi Veneţia." I.B . 22 1 72 p.
2 (din oraş -f monument).
orâş-muz6u s.n. — Oraş ciT nu­
meroase instituţii dc interes ar­
tistic, istoric etc.; oraş care prin
el Însuşi este nn muzeu — „Un
oraş-nntzeu" [A’iena] Sc. 14 X I
62 p. 3. „Am avut sentimentul,
dupâ ce am vâzut castelul dc la
AVawel diu Cracovia şi apoi ve­
chiul colegiu, că mâ aflu intr-un
mare oraş-muzeu în carc istoria
apasă implacabil pc ziduri." K.l
20 VII 74 p. 6. „Oraşe-muzctt:
Ncapolc". Pr.R.TV. S: I 77 p.
22; v. si Cont. 2S I X 67 p. 5,
27 V III 73 p. 12, R. lit. 11 VII
74 p. 24, Sc. 18 I 75 p. 6, 23 (
75 p. 4, 12 V II 75 p. <3 (din oraf
-}- muzeu, după fr. riUe-v,ms'c\.
oraş-port s.n. — Oraş carc tră­
ieşte mai ales prin portul său. -
„Miercuri, oraşttl-j'ori Genova a
rămas paralizat dc greva gene­
rală." Sc. 7 X 66 p. 6. „Am colin­
dat marile oraşe-portn*i Li vorno
şi -Marsilia, în carc se între­
pătrund vechiul şi modernul."
L B . 5 1 71 p. 4. .,60 dc piese d«
o inestimalriHî valoare au fost
o râ s-p o rt
donato rcccnt muzeului din B o m ­
bay de către serviciul vamal al
marelui oraş-port" Sc. 23 I X
76 p. 6 ; v. si Cont. 21 X I 69 p.
10, Sc. 29 I 73 p. 4, I.B . 18 IV 74
p; 4, R .l. 7 V 74 p. 2, 15 V I 74
p. 2 (din oraş port).
oraş-satelit s.n. — Oraş nou» cre­
at. lingă a lt oraş mai măre, me­
nit să-l descongestioneze pe aces­
ta din urmă — „[Krinkovo] pri-
mul .oraş-satelit al Moscovei'* I.B .
20 VI 61 p. 3. „Oraşul H alle-
W est, carc urmează să organi­
zeze în viitor zona de locuit afe­
rentă celei industriale, poate con­
stitui un exemplu dc or aş-satelit
cu rol strict funcţional." Cont.
8 V II 66 p. 6. „Zilele trecute a
Just dat în folosinţă primul bloc
♦lin oraşnl-saiclit Colibasi/' Sc.
26 I II 74 p. 2 ; v. şi I.B'. 20 V I
r3l p. 3, Cont. 17 X I I 65 p. 10,
Sc. 9 I I I 67 p. 6, cartier-oraş ,
or aş-clovmitor (din oraş sa­
telit, după fr.. ville-satcllilc\ cf.
engl. lown satcllite , germ. Satel-
Utcnstadt, rus. gorod-saiellit; B D
1967; D T P).
o râş-slaţiu n e s.n. — Oraş care
este o staţiune balneară — tează cursul au posibilitatea de
MFlorile oraş ului-sia ţin ne V atra
Do ni ei" Sc. 24 I V 76 p.' 4. „Dacă
treceţi prin V atra Dornei nu se
poate să nu v ă opriţi pentru cî-
1.07 a clipe şi în frumosul parc al
nu mai puţin frumosului oraş -
staţiune" Sc. 3 V 79 p . 2 (din
oraş + staţiune).
— Oraş în carc
o râ ş-şa n tl£r s.n.
se construieşte intens — „Oraşul-
348
şantier , îm brăţişat de grija pro­
tectoare^ a statului socialist, a
ţării, trăieşte durata cu o inten­
sitate a muncii../' Sc; 4 X ,70
p. 1 . „Cehn-Silvanici,- un oraş-
şantier “ R ,l. 6 I I 79 j v 5 (din
oraş şantier).
o r a t o r i i i , -ă adj.
— Cu specific
dc oratoriu — „M.M. evoluează
spic stilul orator ial, cu linii so­
nore sigur conduse; M.C. nu pierde,
avantajul frumuseţii glasului şi
dc o ^particularitate tim brală po­
triv ită nu numai lui W agner, cj
şi maestrului vienez/\ Săp t. 19
IV 74 p. 2 (din oratoriu -«/).
o rd in a to r s.n. (inform.) — Calcu­
lator electronic foarte puternic* —
„Trei restaurante din Moscova
se servesc ac un ordinator capabil
să întocm ească meniuri formate
din 10 000 de feluri de înlncare."
Sc. 25 I I I 74 p. 4. „Pacienţii com­
puterului. L a U niversitatea AL
berta din Canada a fost inaugurat
un curs de 20 de ore dc cardio­
logie computerizată. D atorită
unui program special elaborat cu
sprijinul «Fundaţiei canadiene a
inim ii», studenţii care frecven­
a vedea, pe un ecran terminal al
ordinatorului , corpul unui om
accidentat/' R .l. 18 V II 74 p.
6. „W illiclm Tell, un minicalcu-
lator elveţian carc a lu at parte
anul trccu t la primul cam pionat
mondial al ordinatoarelor jprogra-
m ate să joace şah." R .l. 2o X 75
p. 6 ; v. şi m iniaturiza (din fr.
ordinateur; DMC 1954; D T ; DN
- a lt sens, D F X , DN3).
1349
l orîcvru s.m; — Creator <de obiecte
■dc artă aplicată de marc fi-
j nete, din metal preţios; (fig.)
j artist subtil — „în txaduccrea
\liricelor lui Robert Sabatier, Taşcu
î Ghcorghiu sc dovedeşte acc-
laşi admirabil o r fa n i,' aceeaşi
j conştiinţa subtil adaptabila la
i dubla existenţă a poeziei originale
hpc care o tălmăceşte şi la Poc-
,‘ zia pur si simplu/' R. lit. 9 V
74 p. 21 #(din fr. orfîvrc; DN3).
ornltoptlr s.n., (av.) „Un gmp dc
ingineri sovietici a pus la punct
■prototipul unui aonutopter», avion
. carc zboară bătînd din aripi ca
păsările/* Cont. 15 V G4 p. 8
(din fr. orniihopthc, engl. orni-
thoplei-; D.Tr., D T; D E X , DN3).
ort6ptJcă s.f. (med.) — Ramură
a oftalmologiei care sc referă la
educarea vederii — „Secţia dc
orlepticâ a clinicii pc carc o con­
duce profesorul Sachscnweger
este una dintre cclc mai bine do­
tate din Europa/* Sc. 17 I X 67
p. 4 (din fr. orikoptiqvx\ DMN
1971; DM).
ortosiatfşm s.m. — Poziţia ver­
ticala a corpului- — „Dacă vrei
să fii cosmonaut... proba în centri­
fugă. proba de ortostatisin ■ (des­
tinată să verifice rcacţiilc cardio-
vasculari' la presiuni diferite),
testul dc verificare a’ integrităţii
sistemului respiratoriu../* R.l. Î8
II 7S p. 6 (din fr. ertkestatismc;
DZ; DN3).
O
ossldlnta s.f. „ <Ossidcnia apa
de gură medicinală realizată după
brevetul dr. Osipov-Sincşti, a
out-sider
fost i>usă în vînzarc la magazinul
dc prezentare al fabricii «Miraj
R.l. 29 V III 77 p. 5 (probabil dui
Oslipov] -f- Si[ncştt) -f- denta\J)).
osicopetrâzft s.f. 1974 (med.) —
Boală a oaselor — v. ccilcittnună;
(din fr. cstcoptlrosc; DFMB, DZ);
ofosclcrflză s.f. (med.) „Oiosclc-
roza limitează vibraţiile şi împie­
dică auzul. Otcsclcroza c o for­
maţiune patologică osoasă... caro
se exprimă prin ancliilozarca (Scă­
riţei »/' Cont. 17 V III G2 p. 7
(din fr. otosclc'rosc; DFMB, DM;
DN3).
ou-îosflâ s.n. — Ou păstrat ca
fosilă — „Oul din imagine... are
respectabila vîrstă dc... un mi­
lion dc anii Dată fiind valoarea
deosebită a acestui ou-fosHci, mu­
zee din numeroase ţări ale lumii
şi-au exprimat dorinţa să intre
in posesia lui/' R.l. 2 IV 71 p. G.
„De curînd, un grup de arheologi
au descoperit în Madagascar, in
timpul unor săpături, acest gi­
gantic ou-fosilă carc cintârcste
5 kg/* Sc. 23 V I 73 p. 5 //din ou +
fosila/f.
out adv., adj. inv. (cuv. engl.)
— Exclus — „Fumatul osie cu
totul wut* în cercurile ameri­
cane care. sc vor de avangardă
— anunţă marele cotidian [The
New York Times]/* ColU. 2G
X I I 75 p. 4 [pron. ciur. (cf. fr.
cut; P R 1966).
out-stder s.m. (anglicism; mai
ales în sport) „Pc lingă Coca An-
dronescu şi Mihai Fotîuo, sc i t -
o u t-sîd er
marcă prin citeva puncte înscrise
la momentul potrivit wut-si-
Const. Diplan/* Cont. 2:1
VIL 72 p. 4-. „Out-sidcrii, cum li sc
zice în lim baj sportiv jucătorilor
a i şansa a doua, s-au prezentat
pe teren fără a lua în conside­
raţie pronosticurile, invingînd ast­
fel adversari superiori/* Sc. 20
V II 74 p. 4 [pron. liul-saider sau
duî-sider; scris şi antscidcr] (din
engl. outsidcv: 1 . Glieţie în L R
£/57 p. 21, atestări din 1956-
11)57; II. Constantinescu în L R
1/73 p. 3 2 ; D E X , DN3).
oxenocardîogrâf s.n. (med.) „La
Wrocla'vv (R .P . Polonă) a fost
construit un aparat — oxcnocar-
dingraf — care poate înregistra
activ itatea inimii cu ajutorul a
patru curbe/' Sc. 18 V III 64
p. 3 (probabil cuv. pol.).
o zii n ist, -ă s.m.f. „ «Oza iiştii * din
Văleni. Zvonul că Ia Vălenii de
Munte ar fi fost zărit, cu cîteva
luni în urină, un O.Z.N., a stîr-
nit marc emoţie şi un viu interes
în rîndul populaţiei din oraş, dar
mai ales printre şcolari. E i au lio­
tă rit, nici mai mult nici mai pu­
ţin, să înfiinţeze un cerc O.Z.N.
Micii ccrcctători nu-şi propun să
caute pe ccr «farfurii zburătoare»,
ci studiază dc zor astronautica/*
Si:. 15 V 74 p. 2 (din OZN +
OZN s.n. — Denumire dată obiec­
telor zburătoare neidcntificatc —
350
„A.D., soţia unui vînzător de
peşte din Geneva, a adus la cu­
noştinţa autorităţilor locale că
un obiect zburător ncidentifi-
cat a «coborît», luni seara, în
curtea locuinţei sale. O.Z. AT.-ul
care, potrivit spuselor femeii, a
«staţionat» circa 10 minute şi
a rămas im obilizat la o înălţime
de un metru deasupra solului,
ţ:>roducea un zgomot ascuţit, ase­
menea unui scrîşnet." R .l. 21
1-1J 74 p. 6. „Un O.Z.N. am fi bic
a fost observat in largul coastelor1
regiunii Algcsiras zburînd peste
stnm toarea Gibraltar/* R .l. 18
IV 74 p. 6. „Cei doi b iolog...
susţin existenţa unei strînsc le­
gături între , semnalarea, în peri­
oada anilor 1965 —68, a unor
obiecte zburătoare neidentificatc
(O.Z.N.-uri) în statul am erican
Utah şi apariţia în acelaşi timp
a unor enorme roiuri de fluturi
din specia Epicca. Un singur
fluture din această spccic degajă
o lumină clcctrică vizibilă la 6
metri, iar roiurile de Epicea pot
atinge proporjii imense/* Sc.
11 XT 78 p. 5 ; v. si Săpt. 18 Vir
75 p. 8, R J . ÎS V I7 I 80 p. 2,
ozenist [pron. ozend; scris şi
O.Z.N.] (abreviere din 0[bicct ]
Zburător] N[cidcntificat], după
engl. XJ1:0 — U[indcntifică]
r\lyiiig] 0[bjccl], „obiect zburător
neidenti fic a t"; FC I 156; D E X ,
DN3).
 DICŢIONARELE
hf&ce-mnker s. (med.) „Am mai
; scris în această rubrică de aşa-
| numitul <apace-?nafccr % aparat
caic, implantat în corp, are ro­
lul dc stimulator cardiac/' Sc.
20 X I 74 p. -6 . „Aparatul «pace-
mukcr*t după denumirea sa cngle-
rcască este un fel dc «mica cu­
tie neagră* pc carc bolnavul de
inimă o poartă asupra lui spre a
Fii mula, la caz de nevoie, -acti­
vitatea cardiaca/' Sc. 5 VI 74 p.
6; v. si 19 V I 74 p. 6 [pron.
pcis-intHkă] (cuv. engl.j cl. fr.
parc-mahcr\ DMN 1960; DAI).
pachciizâre s.f. — Aranjare în
pachete „Este vorba dc un
nou procedeu dc lucru... anume:
pncJictizarcn chcrcstelci de ruşi­
noase, un sistem modernizat de
ambalare şi încărcare mecani­
zată." R.l. 6 VII 73 p. 3; v. :şi
coiitaiucrizarc, palrtizarc (din pa-
ch't).
pachctirat,-* adj. — Aranjat în
pachete — „Astld, manipularea
ALBATROS
chcrcstelci pachclizatc permite me­
canizarea operaţiilor dc descăr­
care şi încărcare în tonte mijloa­
cele dc transport.“ R.l. 6 VII 7 3
p. 3 (din pachet).
palcobotanist s.m. — Spe­
cialist in palcobotanică — „Lu­
crătorii carc au demolat un zid
al bisericii au descoperit o nişă
datînd din 1120 , in carc sc
afla un trandafir uscat cu dia­
metrul de 4 centimetri. Pat ro­
bot ani stiii chemat special de lă
Londra pentru a scoate floarea
din nişă fără a o deteriora a avut
nevoie de 4 orc pentru aceasta
operaţiune. Trandafirul desropc-
rit la Romsey este cel mai vrehi
spccimcn botanic identificat ]>e
teritoriul Europei/' Sc. 14 4î
76 p. 6 (din fr. pjlcoholoiti&c.
engl. p'tlccbofunisf: DN").
palcospcol6g s.m. „Atenţi la fru­
museţea straturilor, pairrsj>rc!o-
gii, categoric dc cercetători ai isto­
rici peşterilor, fac săpaturi, iau
p ale o sp e o lig
probe, scot la iveală resturile sche-
Ictice ale unor animale dc m ult
•dispărute." Sc. 24 V I -64 p. 1 // din
p jfeo- speologii.
palelîzâre s.f. (com.) — Metodă
dc manipulare a m ărfurilor prin
folosirea paletelor (platforme spe­
ciale) — „Acum to t mai multe
mărfuri sînt m anipulate in tehno­
logii dc transport moderne (pachc-
ti zări, paktizuri, containere
e tc .).n K.l. 3J X 78 p. 5 ; v. şi
hwavcLirc (1972), containcrizare
(cf. fr. palcltisation; DMN 195S;
A. }3evrcr în SC L 5/76 p. 537;
D X 3 )/
panacort6r s.m. — B ru ta r oare
lucrează cu panacodul — „în
fotografie — şeful echipei con-
stănţene M.P. sc consultă cu cocă-
torul Y .G . asupra calităţii pîinii.
Alătur i - N . Z., •«panacodor Sc.
9 V I] 6 ] p. 1 (din panacod +
-or).
p a n c h a y â t a s.f. „Ceremonia în­
coronării regelui Bircndra B ir
Dikram Sliah Deva a avut loc
luni la K atm andu. L a ceremonia
încoronării au participat membri
ai guvernului şi panchayatclov
•{adunări 1ocale) ." Sc. 25 I I 75
p. 6 (cuv. hindus).
pancul s.n. „Aţi auzit dc aPan -
co l a? E ste denumirea unui nou
pansament, realizat de specia­
liştii Institutului dc cercetări
pielărie, cauciuc, mase plastice
Bucureşti... O bţinut pe bază dc
colagen din piele animală, aPan-
c o l « prezintă o seric dc avantaje
faţă do pansamentele textile obiş­
352
nuite." (dini panlsam cnt diti) c o * *
p a n o r a m ă vb. I. — A descrie pc
larg ; a relata — „Aşteptăm să
se panorameze şi alte meridiane."
R .l. 12 I I 67 p. 4. „Romanul său \
«Jean fiul lui Ion» panoram ează \
— cu realism — asupra vieţii dc ■
familie şi dc uzină." Sc. 6 X 78
p. 6 ; v. şi R . lit. 26 V I 75 p.
24, Săpt. 2 X I 79 p. 3 (din pano-.i
ra m ă ; cf. germ. pan oram ic)cn ; ;
F ; DN3).
panoramic (cinem.) 1. s.n.
—Cadru larg în film, televiziune —
;,Film ul * sc 'deschide cu* un larg
şi dezolant panoram ic asupra gră­
mezilor fumegînde dc moloz si
dc fier." Sc. 12 I 62 p. 2 . 2. adj.
(Pe lîngă ecran, uneori în compu­
nere cu stereofonic) — Ecran
semicircular foarte la t — „Ce
se mai aude cu [filmul] MiJiai
V iteazul?... — Prem iera va avea
loc în lim a ianuarie, pc ccvan
panoramic~stcTGoiomc“ Con t. 8
I 71 £>. 5 (din fr. panoram iquc;
P R sec. X X ; DN — alte sensuri,
D E X , DN3).
pantaI6n»tr£nJng s.in. ’ — P an ta­
loni de flanelă-folosiţi la 'sp o rt —
„U nităţile comcrciale primesc în ■
cur.sul trim estrului IV cu 15 la ‘
sntă mai multe treninguri, o can­
titate dublă dc pantaloni-trcning
I.B . 6 X I 65 p. 1 (din pantalon
[dc] trening). ■
pantal6n-tub s.m. — Pantalon
în formă dc tub — „ PantaUmii-
tub, iată o ultim ă noutate a mo­
dei. Nu au un nume prea frumos,
 353
dar denumirea lor pare a fi expli­
cită ţi elocvcntă. î j cheamă pan-
tahm-tub pentru că sînt drepţi,
cliiar puţin strîmtaţj tn partea dc
jos a piciorului." Săpt. 21 I 77
p. 8 (din pantalon -|- tub).
pantof-sandâ s.m. — Pantof de­
coltat — „Pantofi-sanda albi sau
1 bleumarin cu talpa dc pluta, tur­
banul în culoarea închisă a com­
binaţiei si o floare în piept com-
plc tea/.a ' ţinuta." Supt. 30 J 11
73 p. JG. „Sc revine ia încălţă­
mintea clasică pentru femei.
Pantof-sa nda, culoare bej, ba reta
caro susţine pe aceia foarte decol­
taţi/* Săpt. 31 V 71 p. 8 (din pau­
lo/ -|- sanda).
punly s.n. (anglicism) — Ciorap
panta li ui - „Dacă aţi şti că ne
bate r;indul să vă zicem din
nou, a cita oară, despre defectele
ciorapilor, />iui/y-iiri!or pe care
magazinele Ic comercializează,
probabil nenumăraţi ochi vor
pierde iradierea dc bună dispozi­
ţie../' Săpt. 11 VII 80 p. 8 (din
eujţl. panty; cf. fr. pantv; CD;
ÎXUX 1.0(57).
papâin s.f.„Suculentul fruct
pap.iia, originar din I\laîayczia
si lăspîndit in India, Antilc şi
Africa, a produs o adevărată sen­
zaţie intr-un spital din Anglia/ 4
Sc. 30 IX 77 p. 5 (cuv. amerind;
cf. it. papaia, fr:•* papaye', L I;
J)K X , DN3).
paperback s. 1975 (cuv. engl.)
Ediţie ieftină — v. hardbach
jpr»Mi. ptipărbcc] (CD).
23 — Dicţionar do cuv tuto recea te
paralitcraturu
papctâr,-ă adj. — Carc se folo­
seşte în fabricarca liîrtici — „Lem­
nul acestui arbore (oţctarnl) are
calităţi papctarc surprinzătoare.
Chiar la vîrsta dc un au, tulpi-
nelc tinere (care ajuns 1~2 m
înălţime) au un randament în
pasta papclară dc circa 45 la
sută." R.l. 26 I I 74 p. 5 (doi4,
regr. din papctdric; cf. fr. pa-
petier; D JiX, DN3).
pnracivlllzăţle xA. (livr.) — Stavc
opusă nivelului de dezvoltare a
societăţii moderne — „Viaţa sc
desfăşoară intr-o ario de paraci-
viiizaţic, răinînînd circumscrisă
la rudimentele formelor ei ori­
ginare/' Cont. J5 X I I 6 ) p. J
(din para- -1- civilizai ic ; FC II
17G, 177, 181; DN3).
paradei xă vb. J — A recurge la
paradox -* „ «Nesfirşitclc pri­
mejdii') e un roman conceput ca
un joc -secund sau ca un refren
inteligent asupra unei realităţi
sccunde. Puradoxijid, an torul a-
junge, în acest prim roman al
său, la o teorie specifică a roma­
nului modern/' Săpt. 26 V 78
p. 2 (din paradox).
paraUtcrăr,-ă adj. — Privitor la
lucrările aJut urate celor propriu-
zise literare — „în cadrul acele­
iaşi dezbateri F.N. condamnă
«meşteşugurile» paraUtcrarc, carc
transformă romancierul intr-un
funcţionar sub nivelul literelor/ 4
Cont. 10 I II 67 p. 10 (din fr.
parai ittcrairc ).
paralitcratură s.f. — Pe lingă / în
afara literaturii propriu-zise —
p a ra lite ra tiiră
„Micul preambul teoretic de
mai sus, a cărui idee centrală o
vom repeta pînă la ruinarea de­
finitivă a prejudecăţii «science-
fiction-ul este pcir aii tevatură », ni
s-a părut nim erit în contextul
discutării romanului lui C.C.,
autor ten ta t de re-figurarea unor
m ituri livreşti." R . lit. 22 11 79
p. 9 (din' fr. paralitterature;
P R 1960).
paranormal, -ă adj. — Care este
în marginea normalului — „F ie­
care demonstraţie a lui pe care
am putut s-o cercetez în detaliu,
avea o explicaţie norm ală care
era mai probabilă decît cea p ara­
normală... Uri Geller îndoaie obiec­
te de metal — linguriţe, chei,
cuţite — fără să le atingă, doar
prin concentrare psihică... este,
cu alte cuvinte, un medium ex­
traordinar, expert în psihokine-
zie, telepatie, clarviziune, tele-
portanţă, previziune ş.a.m .d."
Cont. 1 V III 75 p. 5 (din fr.
paranorm al; P R 1950).
parantezâtj-ă adj. 1974 — Care
se află între paranteze, în subsi­
diar — v. detcctivist (din paran ­
teză) .
paraoptîc, -ă adj. — Situat în
afara organului de sim ţ al vederii—
„Supusă unui control ştiinţi­
fic la clinica din Harkov s-a con­
sta ta t că ea poseda o vedere para-
optică şi mai perfectă decît R.Iv.,
că recunoaşte fără greşeală lite ­
rele şi culoarea lor." Sc. 16 I I
65 p. 4 //din p ara - -}- opilcjj*
.353
parapsihologic s.f. — Studiul fe­
nomenelor metapsihice —
rapsihoîogia şi problemele ei r>
Vorbeşte prof. univ. P au l Po-
pescu-Neveanu." Pr. R .T V . l i
V I 7S p. 5. „Nostimă a fost pro­
punerea comitetului fondator ai
«Institutului' psihoenergetic» din
Brooklin-M assachusetts — insti­
tuţie de parapsihologic şi ştiinţe
oculte — care a cerut ca toţi
oamenii să sc oprească o clipă s;
să gîndcască instantaneu şi in
tens la satelit." Sc. 8 V il 79 p. t»
(din fr. parapsychologie; P K
1950).
paratcatrâl, -a adj. „El vorbea
despre noul stadiu al experien­
ţelor sale şi le scotea din sfera
teatrului, nnmindu-lc aparatca-
irale »." R . lit. 26 VI 75 p. 25
//din p ara- -|- teafraljj.
parăuniversîtar, -ă adj. 1971
— Din afara universităţii — v.
post-miiversitar (din fr. păraiim -
versitairc; DMN 1968).
parc-(auto-)şcoâlă s.n. — Spaţiu
am enajat pentru a .învăţa regu­
lile de circulaţie — „Fundcniui
nu v a mai fi un parc obişnuit,
ci un «parc anto-şcoală » pentru
elevi... In foarte scurt tim p (2-3
săptămîni) copiii vor putea
veni să înveţe să conducă, să în­
veţe regulile de circulaţie/* I.B .
29 X 73 p. 3. „Ieri, în cartierul
Colentina-Fundeni, a fost inau-
gurat primul parc-şcoala de cir­
culaţie pentru elevii din Capi­
tală." Sc. 29 IV 74 p. 2 ; v„ şi
L B . 10 V 72 p. 1, cariodrom {din
355
paie [+ auto] -f- şcoală; cf. fr.
farc-autos ; DMN 1961).
pârching s.n. — Loc de parcare
pcutru maşini — „Tournais-ul
este un burg nu prea mare din
sudul Belgiei, un orăşel curai,
cu mireasmă istorică, centrat ca
de obicei împrejurul unei catedrale
monumentale şi al unei pieţe
graţioase devenită parking /* R. lit.
*11 II 75 p. 24 [scris şi parking ]
(din Ir., engl. parking; P R 1945;
CD; Th. Hristea în L R 1/74 p. 61;
D.Am.; D .Tr.; D E X , DN3).
parcomctru s.n. — Aparat de
taxare într-un parcliing — „Nu­
mărul purconictrclor va ajunge la
300 în zonele magazinelor Eva
şi Unic../' R.l. 29 1 77 p. 5; v.
şi 28 X I I 79 p. 5 (din Ir. parco -
mcire; P R 1960).
parcurs (In loc. adv. pe parcurs)
— Din timpul, între timp —
„Cîteva dintre cele mai amuzante
incidente dc pe parcursul repe­
tiţiilor cu recentul succes «Viaţa
e ca un vagon» de Paul Everac/ 4
J.B . 2 111 74 p. 2. „Toate mi-au
fost executate pe parcurs, cu
excepţia vizorului care nici acum
nu este. montat/ 4 R.l. 5 I X 79
p. 5 (fr. parco urs; V. Guţu
Romalo C.G. 242, atestări din
1971; D E X , DN3).
pa rod ontologie s.iP(med.) — Ra­
mură a medicinei care sc ocupa
cu bolile de dinţi — „Centrul de
parodoniologie «Bucur» îşi înccpe
activitatea de luni 16 iulie, într-un
nou local, la Centrul metodolo­
gie de parodoniologie al Spitalului
particularism
clinic «Bucur» /4 R.l. 13 V II
79 p. 5; v. şl parodontoză (1975)
(din fr. parodoniologie ■ L 19/0).
parodontopatfe s.f. 1975 (med.)
— Modificare patologica privi­
toare la fixarea dinţilor în osiil
maxilar — v. parodontoză (diu
fr. parodontopathie; DFMB, DM;
DN3).
parodont6ză s.f. (med.) „în Ca­
pitală... funcţionează, primul cen­
tru de parodontotogie din ţară.
Şase medici stomatologi şi cadre
medii de specialitate Asigură efec­
tuarea ţratainentuluj contra pa-
rodontopatiei şau, gunî mai este
cunoscută, pafodântozei (boală a
gingiilor, car6 (âSb î? timp,
dinţii să devină mobili si sa cada).
Tratamentul, rod al unei îndelun­
gate cercetări, constă în implan­
tarea iiiior biostimulutori de os
uman deproteinîzat (denumit <<os-
minerale») în seprurile osoase
intermediare/ 4 R.l. 14 X I 75
p. 5 [var. paradcntozeC] (din fr.
parodontosc, germ. Parodonlose;
cf. it. parodontosi, rus. ftarodon-
ioz; L ; Th. Hristea P.is, 133;
Th. Hristea în R. lit. 5 VI S0
p. 8; DZ, DM; DN3).
parohialism s.n. 1974 —Provincia­
lism — v. campus (din engl,
par ochi aii sm; CD).
particularism s.n. (livr.) —* Carac­
terul a ceea ce este specific —
„Particularism şi universalism/'
Gaz. lit. 15 IV 66 p. 4 (din parti­
cular + -ism ; cf.fr. particularismt t
DEX - alt sens, DN3). A
p a rtid ă m a ra to n
partidă marattin.. s.î. (sport)
P artidă; care * durează foarte m ult
'•— „Q partidă maraton V ă dispu­
t a t între P .G . (S .U .A .)' si E .M ."
R .l. 2 6 -V I 75 , p . , ;3 .-WB .G . l-a
întrecut... ‘ pe LN . după o partidă
wwraioîi care a durat aproape trei
ore şi ju m ătate." R .l . 2 V I 75 p.
5 (din partidă - f m araton).
partun s.m. (fiz.). „Particule mai
■mici decît protonii,şi neutronii au
fost descoperite la acceleratorul
liniar din Standford, în Califor­
nia. Aceste particule, denumite
«partoni », au fost descrise intr-un
studiu apărut recent în revista
«Scicntific American)»." R .l. 18
V I 71 p. 6 ; v. şi qiiarh (din engl.
parton , abreviere din par[ticle
-r pro\ton\ B D 1969).
parţializnt>-ă adj. — P arţial —
„E xistă o primejdie ca elevii să
posede la absolvirea şcolii gene­
rale o privire de ansamblu părţi-
aîizată asupra noii literaturi."
Cont. 19 X I 65 p. 9 (din parţial).
pasphil s.n. — Specie de m aterial
sintetic — „Un produs sintetic
cu însuşiri d os bite, ca pasphilul
de pilda, se îm bină foarte solid
cu metalele, piatra, betonul, lem ­
nul etc. Terturanul, un nou ma­
terial plastic cu calităţi neobişnu­
ite, p o a te' fi acoperit* astăzi cu
metal pe cale galvanică. Dorlos-
ţanul, la rîndul său, se distinge
prin extensibilitate şi elasticitate,
dovedindu-se excelent pentru pro­
ducerea de ţesături, costume de
baie, ciorapi etc. Teflonul, im po­
limer fluorurat, serveşte astăzi la
356
producerea de piese speciale de
echipam ent industrial... Noul po­
lim er pyrrona prezintă calităţi
semiconductoare şi fotoconduc-
toare; o gamă - întreagă de alte
produse ca: lignoplastul, sticlo-
plastul şi a lte . m ateriale termo-
plastice . si-au făcut debutul in­
dustrial."- Sc. 3 X I I 66 p. 5
[pron.- pasfzT}.
passing-shot s. (cuv. engl.; sport)
— (La tenis) Minge rapidă dată
în diagonală sau în lungul liniei
care trece de adversarul v en it-la
fileu — „De cealaltă parte a te­
renului, N ăst ase greşeşte din ce
in ce mai mult, ratează servicii...
passing-shoturi sau yoleuri." R .l.
20 V il 74 p. 5 [pron. pdsinşotj
(cf. fr. passing-skoi; . DN3).
pastifiânt s.n. — Care permite
obţinerea unei paste — „Printre
acestea [sortimente noi]-se numără
un nou p aşiifian t utilizat în pre­
lucrarea maselor plastice, hipocio-
râtul dc sodiu." Sc. 15 X I 61
p. 1 (d,in p âslă , după modelul
lui p lastifian t; DN3).
pastilă s.f. 1. (circ.) — Refugiu în
m ijlocul unei pieţe, a unei străzi
largi etc. —.„ în P iaţa Operei sînt
mai multe p a s t i l e 2 , 1976 ' (in­
form.) — Microcircuit — v. chip
(formal din fr. pastille: sensul 2
traduce engl. chip; DN, D E X ,
DN3 — alte sensuri).
pa tată s.f. (bot.) „Se înregistrează,
ca efect prelungit al erbicidelor,’
scăderea m asivă a recoltelor de
paiaţe (cartofi dulci), soia, orez
357 peisajgr
şi nuci dc cocos/' Sc. 30 I I I 74 p. păr-caucîtic s* „S-a pus la punct
7 (din fr. -potaie; DN3). o tehnologic prin care se obţine
părul-cauciuc, un material care,
pâtl-t>ar s.n. — B ar cu specific pentru calităţile sale deosebite,
de patiserie — „Aprecierile sînt poate fi utilizat la tapiţeria mobi­
întru toiul valabile şi în cazul lei şi autovehiculelor, ca izolant la
pati-barurilor aparţinînd între­ instalaţiile termice, la filtre de
prinderilor dc panificaţie"; I.B . aer etc/' R.l. 28 IV 75 p. 5; v si
17 I II 7(5 p. 4 (din paii\serie] -|- I.B . 11 V III 80 p. 2 (din pâr
bar). + cauciuc).
patinâj-v]t£ză s.n. — Patinaj de părpl&st s. „Realizări de presti­
viteză — „Campionii Capitalei Ia giu, cum este valorificarea restu­
patinaj-viteza “ Sc. 15 I 61 p. 3 rilor dc păr dc animale, o resursă
(din patinaj viteză, după fr. secundară complet inutilizabilă
palinage de vitesse). într-un produs cu caracteristici
superioare, «părplast», mai bun
patîo s. 1979 — Curte interioară chiar
a unei caso (spaniole) — v. sa- decît buretele de poliure-
ioon (cuv. sp.; cf. fr., engl. pa- tan." R.l. 29 X I I 78 p. 3. „Prin-
tio; D.Am; T. Şandru-Olteanu tr-un proccdeu chimic original,
brevetat... se obţine un pro­
în SCL 5/78 p. 609, LI. Toina în dus nou de mare valoare econo­
E R p. 473).
mică, denumit părplast, cu me­
patronâl,-& adj. . 1977 — Care nirea de a înlocui poliurctanul
aparţine patronatului — v. loch-' şi 15 X R.1.
(burete)/' 25 I 79 p. 3; v.
77 p. 5 (din păr rjr
out (din fr., engl. patronal; D EX , piast[ic]).
DN3 - alt sens).
păşunc-mod61 s.f. — Islaz care
patronat s.n. 1971 — Ansamblul poate servi drept model — „Tran­
conducătorilor dc întreprinderi în sformarea acestora [a 866 ha] într-o
societatea capitalistă — v. imo­ păşitne-model/' R.l. 8 I I I 67
bilism, îock-out (din fr. patro­ p. 3; şi emisiune radio din 5
nat; D P; DN3). V 74 (din păşune rf- model).
padure-parc s.f. — Pădure ame­ peisagist-floricuitâT s.m. 1975
najata ca un parc — „în oraşul — Specialist care se ocupă cu aran­
Iaşi, pe o suprafaţă de 20 hec­ jarea plantelor ornamentale în
tare teren degradat s-a amenajat parcuri, grădini — v. finisor -
o padure-parc “ -'Sc. 16 V II 61 asamblator (din pdsagist + flori -
p. 2. „în pădurea-parc «Lunca cititor; DN, D E X , DN3 - pei-
Jiului;) din municipiul Craiova sagist cu alt sens).
an înflorit cîteva pilcuri de po­
rumbari." R.l. 15 X I 76 p. 5 peîsajciyă adj. — De peisaj —
(din pădure -f- parc). „în acord cu aceste principii mo­
p eisajer
dei;nc. ale arlii tec tarii peisajere
an fost proiectate cele mai noi.
grădini, si parcuri,,din ta ra noas­
tră/'. Cont. 5 IV 63 p. 2 (din fr.
p a y sa g er; D N 3)..
peJiculâr,-ă adj. (chim.) — Care
formează o peliculă — „Păi
află dumneata că după metoda
aia mai veche trebuia să pui un
strat de protecţie de 9 — 12 mm
grosime.. Un strat, gros, dur; ca­
sant, etc. Or eu îţi vorbesc de un
strat p;eli citi ar pulverizat sub pre­
siune../' R J . 10 I 78 p. 5 (din fi*.
p elliculaire; L T R ; D E X , DN3).
peliculă-docunmit s.f. — Film
cu valoare de document «7- „O
pcliculă-dociimcnl care a adus
mărturii de netăgăduit privind
încălcarea sancţiunilor economico
impuse regimului ras:st rhode-;
sian/â R.l. 8 X. 67 p. 6. „Emisiu­
nea literară de joi seară... — alt
motiv de autorespect; Zaharia
Stancu, citind poezii din ultimul
său volum «Voci 111 şoaptă», a
realizat aici o nouă- peliculâ-do -
cttwent." R. lit. 17 I X 7 0 . p. 27
(din peliculă -|~ document).
peIictilogen,-ă adj. — Care for­
mează o peliculă — . „S-au in­
trodus în fabricaţie curentă, la
«Azur» Tim iroara, substanţele pe-
liculogcne acrilice pentru oglinzi/'
R .l. 26 I i 77 p. 5 (din fr.
pcllicitlbgcnc; L T R ; D EX', DN3).
penetrometru s.n. 1965 (tehn.) —
Aparat - care permite să se afle
duritatea unui corp, prin pene­
trare — v. AVJ.SV.Î; v. şi R .l. 5
358
I I I 81 p, 3 (din fr. pânâtrombtre>
engl. penetrometer, rus. penetro
metr, germ. Peneirom eter; P R
1950; L T R , D T P ; DN3 - a lt
sens).
peptidă s.f. (chim.) „Savanţii/de­
semnează prin numele dv pepti.de
aceste substanţe hormonale; a
căror sursă a devenit în prezent
cunoscută’: hipofiza, hipotalam u-
sul şi talam usul, glande situate
la baza- creierului/' Sc. 19 I 78
p. 5 (din fr. peptide; DM, L T R ;
D T ; D E X , DN3).
perdâfit,-ă adj. — (Persoana) car©
pierde-(intr-o competiţie) — „Prin­
cipalii per danii sînt John ISIeAv-
combe şi Tom Okker. Primul este-
învins dc fostul as australian
Fred Stoile/' Sp. 6 I X 73 p. 3.
„Abjurarea lui Auden a însem nat
o mare pierdere literară, princi­
palul mperdant'» . fiind însuşi poe­
tul/' Luc. 17 X I 73 p. 10; v. ş i
underilog (din fr. perdant).
periclitate s.f. 1972 (livr.) — Ca­
racterul a ceea ce este pus în-,
pericol — v. sinistritate (din.
periclita ).
periculozitate s.f. — însuşirea de
a fi periculos „Căderile de zăpa­
dă au m ărit periculozitatea circu­
laţiei rutiere, crescînd num ăra!
accidentelor/' R .l. 4 X I 69 p. 6 ;
frecvent 111 sint. s. spor de peri­
culozitate (din periculos + - itatc ;
cf. it. pericolosiiă; LR C I i 134;.
D E X , DN3).
perinatâl, -ăadj. (med.) — Caro
se referă la circum stanţele, unei
359
naşteri, are loc în jurul unei naş­
teri — „Un grup de cercetători
de la Centrul dc hemobiologie
perinatală din Paris a pus la
punct un nou tratament pentru a
soluţiona problema unor grave
incompatibilităţi sajguiue leto­
ni a terne." R.l. 12 V II 78 p. 6 (din
fr. pSrinatal, P R 1970; DMN
1971; L. Seche în SMFC VI 26,
FC 11 15 4 -1 5 5 ).
pcrniosal s. 1977 — Articol de.
cosmetică auto — v. autobalsam.
pcrmutajionâl, -ă adj. — Caic se
referă la pennutaţic — „Sabin
Ştefânuţă, pictor şi grafician,
preocupat la această oră de pro­
cedeele arici perm ntation ale Cont.
10 V ili 73 p. 7 (din engl. permuta-
tionul; DXo).
pernă de aer sint. s. — Curent de
aer aflat între două suprafeţe şi
carc serveşte ca lubrifiant — „A-
vitm pe pernă de aer. Autovehicu­
lul din imagine, care se poate de-
pkisa la fel de bine în aer, pe apa
şi pe pămînt^a fost creat in R .F.
Germania... In caz de necesitate,
avionul devine vehicul terestru
sau barcă pe pernă de a e r .Sc.
17 V 78 p. 6 ; v. şi acroglisor (1968)
(după .fr. ctmssin d'air; cf. engl.
air-cuskion, germ. Lufifcdcrnng;
DMN 1965, \VT; D.Tr., D TP;
D EX ).
-pcrsonâj-clieie -s.n. — Personaj
foarte important — „ Personajele-
chcie din «Demonii» sint (dacă
sc poate spune astfel) creaţii ale
hii Nikolai Stavrogliin." R. lit.
27 J 7J p. 5. „Un talentat inter­
perspectogrâf
pret al acestui personaj-cheie.",
Sc. 21 II 75 p. 4. „Demonstraţia
deplină a artei retribuţiei sc face
însă prin ccle trei personaje fe-
mininc-c/fc/V, trei actriţe din trei
generaţii." Săpt. 20 V 77 p. 6;
v. şi R.l. 2S V III 75 p. 9, Sc.;
5 I 76 p. 5 (din personaj -j- cheie).
personâj-sinibol s.n. — Personaj
cu valoare de simbol — „Din gru­
puri se detaşează, pline de ener­
gie, două personajc-simbol: co­
munistul şi logodnica lui." Sc.
6 V II 72 p. 4. „Un personaj-
simbol de alt regn estetic deci, in
abstractizări exprese, ar fi părut
aleatoriu şi suprapus dacă autorul
nu l-ar fi implantat, cu forţa şi
originalitatea personificării, in sis­
temul constituit de celelalte."
R. lit. 21 VI 73 p. 2 (din personaj
4- simbol).
personâj-surpriză s.n. — Personaj
literar cu o comportare surprin­
zătoare — „în «Oamenii înving*
(M.B.) este un personâj-surpriză:
îşi reneagă idealurile umanita­
riste." Cont. 29 I I I 63 p. 4. „în
rolurile lor, E .B . şi O.T (un per­
sonaj-surpriză) aduc un aer stra­
niu." Cont. 7 X I 75 p. £ {din per­
sonaj -f* surpriză).
perspectogrâf s.n. (telm.) „Mărtu­
rie elocventă stă acordarea a trei
medalii peirtru cele trei invenţii
expuse dc arh. E n e: Aur -pentni
«Perspectogrâf.■> (aparat pentru
construirea mecanică a imaginilor
perspective); Argint pentru <Ha-
şurator» (aparat pentru măsura­
rea desenelor.)" I.B . 16 11 74 p. 5
(din fr., engl. perspectographe,
peispectogrâî
germ. Perspehtograph, rus. pers-
pehtograf ; D T P ; D E X , DN3).
p escar ie-mod61 s.f. 1972 — P es­
cărie care poate servi drept mo­
del — v. semiconservă (din pescă­
rie model),
petroâbs s.n. „Prin m ăcinarea an­
velopelor (ca şi a altor deşeuri de
cauciuc) se obţine o pulbere. A-
ccastă pul bere’ am estecată cu o
substanţă activă din sulfura de
aluminiu şi alţi ingredienţi,. dă
ceea ce se cheamă «pctroăbs »-ul...
adică iui praf negru care absoarbe
cu (-lăcomie* reziduurile petroli­
fere." Sc. 20 I I I 75 p. 2 ; v. şi
dcpcluant (din p etrolifer ] + ab-
s[crbimt]).
petro dolar s.m. „Ca şi «eurodola-
rii* la timpul lor, «petrodolarii »
reprezintă o noţiune nouă în
vocabularul de specialitate, în
ambele cazuri-fiind vorba despre
dolari S.U.A . ieşiţi din ţara de
origine şi care s-au acum ulat în
mari can tităţi; într~o regiune sau
alta a globului: eurodolarii — în
cîteva ţări din Europa occiden­
tală, petrodolarii — în ţările
exportatoare de petrol." Sc, 11
I I 75 p. 5. „Dicţionar. Ce sînt
«petrodolarii >>?" Pr. R .T V . 16 —
22 I I 75 p. 8. „Au fost timpuri în
care moneda de schimb era un
drob de sare. Sau o aşchie dintr-o
piatră rară, sau un colţ de rcchin,
sau o mărgică. Părăluţele au
venit mai tîrziu, ca şi hîrtia-
monedă şi to t ce a mai urmat, cu
îm bogăţirile şi falim entele lor,
pînă la upetrodolaruh) din bidcnul
360
de benzină." R.L 13 I X 75 p. 6 ;
v. şi R . lit. 22 V 75 p. 14 (din fr.
petrodollar; P R 1974).
petroHSr-glgânt s.n., adj. — Pe­
trolier de mare tonaj — „Era
petrolierei or-gigant" I.B . 29 V III
72 p. 1. „Tancuri peiroliere-gigant.
Consiliul consultativ al Ministe­
rului nipon al 1 ransporturilor
a aprobat proiectul construirii de
tancuri petroliere cu un deplasa­
m ent de î milion tone.“ I.B . 13
X I 73 p. 4. după 25 zi ic regiu­
nea Ekofisk va arăta ca după
scufundarea . unui marc tanc pe­
trolier, iar după 75 de zile ca şi
cum s-ar fi scurs ţiţeiul din-
tr-un peirolier~gigant.fi' R .l. 27 IV
77 p. 5 (din petrolier -j- gigant),
peyotl s. 1967 — Tip de halu­
cinogen — v. halucinogen (cuv.
am erind.; ci. fr* peyotl).
PFL s.n. „ P .F .L . sînt iniţialele
binecunoscute: plăci fibrolem-
noase. Sîn t prezente în casele
tuturor mai ales sub form ă de
m obilier." R .l. 5 I I 75 p. 3 ; v.
şi Sc. 26 IV 80 p. 3 [pron. pefele j
(abreviere din p[lâci \ 4- fUbro]
l[e7nnoase]; FC 1 155, 164).
pho cornelie v. focom elie.
plîonodactilografie s.f. „ Phono -
dactilograf ie — cea mai modernă
metodă mondială de înlocuire a
stenografiei cu aparate electro­
n ice Philips." I.B . 18 X I I 73 p. 3]
v. şi R .l. 13 I I I 76 p. 4 //din
phono- 4r dactilograf iejj ,
361
phonotlp s.n. 1973 — Aparat care
transformă sunetele în semne gra­
fice —v. (descriptor [pron. fonotip]
(din engl. pkonot-ypc).
picklcs s. — Conservă de legume
în oţet ; murături — „Am cumpă­
rat un borcan de pichles/' (din
engl. picklcs; cf. fr. picklcs).
plcosecundă s.f. 1964 (fiz.) „O
picosccundă este pentru o se­
cundă ceea ce o secundă este pen­
tru o perioadă de 30 de ani."
R.l. 24 V II 79 p. 6 ; v. şi 6 I I I
S0 p. 6f submtclear(1964) (din
fr. picosccondc, engl. picosecond ;
PR 1960, BD 1967).
pictor-ceramîst s.m. — Pictor
specializat în arta ceramicii —
„Ceea ce â făcut M. este operă de
pic-tor-ccramist" Cont. 17 Anii
62 p. 6 (din pictor + ccraniist).
pîctor-decoratâr s.m. — Pictor
specializat în decoraţiuni — „Fra­
ţii C. şi V.L., pictori-decoratori
fruntaşi, discutînd asupra unor
noi .modele." Sc. 10 X I 61 p. 2
(din pictor -f- decorator).
pictor-graîlcîăn s.m. — Pictor
specializat în grafică — „Lucrări
remarcabile, dintre care o buna
parte aparţin pictorilor-gr oficierii."
Cont. 2 V 69 p. 7; v. şi R.l. 11 X II
79 p. 4 (din pictor V grafician).
pîctor-grav6r s.m. — Pictor spe­
cializat în gravură — „O echipă
de desenatori condusă de picto -
rid-gravor italian Giannini a rea­
lizat un album puţin obişnuit/*
piesă-basm
R.l. 31 V III 79 p. 6 (din pictef ±
gravor).
pfetor-ţărân s.m. — Ţăran caro
pictează — „Satul pictorilor —
Kovaciza este un sat din Serbia,
Iugoslavia, renumit pentru faptul
că numără printre locuitorii săi
nu mai puţin de 17 pictori-ţărani.
Neavînd nici o pregătire specială
în domeniul artei penelului, aceş­
tia practică, în perioadele de răgaz
aşa-numita pictură naivă/* Sc.#
31 V 74 p. 6. „Comentariul, dar
mai ales ilustraţiile sînt deose­
bit de interesante, de la «Vame­
şul » Henry Rousseau, la pictorii-
ţărani germani." R. lit. 10 IV 75
p. 22. „E în stilistica acestui por­
tret amintirea unei viziuni stră­
vechi a pictorilor-ţărani din arta
românească/' R.l. 27 I I I 79 p. 2
(din picior + ţăran).
picurătâr s.n. — Mic dispozitiv
utilizat în băi şi bucătării — „Prin­
tre acestea se află că zile de baie
albe şi colorate... rezervoarele din
porţelan, spălătoarele emailate cu
suport (picurător) pentru bucă­
tării... etc." R.L 5 V 77 p. 5 (dm‘
picura + -ător; DTP, LTR).
pierslcărie s.f. — Livadă de pier-
sici — „Piersicaria de la Gospo­
dăria de Stat Şimleu a intrat în
acest an pe rod." Sc. 30 Anii 62
p. 1 (din pier sică -f- -ărie).
piesa-basm s.f. 1967 — Basm
transpus într-o piesă de teatru —
v. suspans (din piesă ^ basm)»
pî^să-gigant
p?6să-gîgânt s.f. — Un o b icct
f o a r t e m a r e sa u o p a r t e d in t r - u n
m e c a n ism fo arte rnarc — „ S a la
d e n u m i s m a t ică a M u z e u lu i d c
a n t i c h i t ă ţ i n a ţ i o n a l e d in S t o c k -
h o l in s-a î m b o g ă ţ i t cu 5 noi
e x e m p la re d in cele m ai m ari
m onede fab ricate vreodată în
această ţa ră ... A c e s t e piese-gi-
gani, r e a l i z a t e d in 'a rg in t şi c u p r u ,
st; a p r o p i e de d i m e n s i u n i l e p e c a r e
I c a v e a u , la a c e a v r e m e , l i n g o u ­
r i l e din m e t a l e l e r e s p e c t i v e . " K . l .
3 0 I 7 5 p. 6. „ P r o t a g o n i ş t i i , d o i
ş o fe r i ce i a u s t a r t u l în tv -o cur.să
d i f i c i l ă , t r a n s p o r t î n d o piesă-gi-
gant a i n d u s t r i e i n o a s t r e s p r e o
urJuă în d ep ărtata a ţării, fa c
p a r t e d i n t r e a c e i e ro i c e-ş i i g ­
n o ră «bravura». “ Sc. 26 X I I 75
p . 2 (d in piesă + gigant).
pK* s a - r a d io s.f. 1 9 7 3 — P i e s ă (de
s c h i m b ) p e n t r u r a d i o — v . scule.r-
matriter (d in piesă rLpcnlni\ radio).
pi& să-unicât s.f. — O b i e c t de
v a lo a r e a f l a t în t r - u n sin g u r e x e m ­
p l a r — „ O d a t ă cu r e d e s c h i d e r e a
acestei secţii a m u z e u l u i ' (in
c u r s u l t r i m e s t r u l u i l 1 9 7 2 ) , c e le
d o u ă piese-uni cat v o r c o n s t i t u i
noi p u n cte dc a tr a c ţie a t ît p en tru
s p e c i a l i ş t i , c ît şi p e n t r u v i z i t a ­
t o r i . 1' S c . 5 X I I 71 p. 2. „ C o l e c ­
ţ i o n a r u l m a i a r e 3 0 0 de e m b l e m e ,
s c r i s o r i, p l i c u r i , i l u s t r a t e , şi t i m ­
b r e de la aceşti n e în fric a ţi c u c e ­
r i t o r i a i C o s m o s u l u i . I n t r e ele, o
p i c s ă - u n i c a l S c . 2 2 X 7 4 p. 2
{din piesă + unicat).
ţvîctortâl, -ă adj. — Care aparţine
pietonilor — „Lucrările pasajului
362
p i clon al d e l a C a s a S c î n t e i i se
ap rop ie dc s fîrş it." I . B . 24 V I I
6 9 p. 1. „ U n d e , în z o n a c e n t r a l ă ,
ar pu tea b u c u r e .ş t c a n u l să se
p l i m b e , c e s p a ţ i i pieton ah a n i m a t e
şi d e m n e îi o f e r ă p l a n u l d e s is ­
t e m a t i z a r e ? " S c . 8 1 71 p. 2.
„ T r o tu a r in t e r c o i n u n a l ! I a t ă per­
f o r m a n ţ a l o c u i t o r i l o r d in S ă c ă -
şen i, j u d . ' S a t u j\Iare c a r e p r i n
m u n c ă - v o lu n ta r ă au a s fa lta t d ru ­
mul pietonal p î n ă in c o m u n a
î n v e c i n a t ă . 1' R . L 2 X L I 7 2 p. 5 ;
v . şi 17 .111 71 p. 7 (din pic--
ion -p -a l; cf. fr. pietonii ier;
m \ C 1965).
p î e z o e l e c t r î c , - ă a d j . (tiz.) — P r o ­
p riu p i e z o e l e c t r i c i t a ţ i i — „E ste
v o r b a de t r a n s f o r m a t o r i d in c e r a ­
m i c ă piezoclcctrică p e n t r u m ă s u ­
rarea v ib r a ţiilo r c a rc s e a m ă n ă ca
a s p e c t cu n i ş t e p a s t i l e cu d i a ­
m e t r u l de 8 m m şi g r e u t a t e a de
ap ro x im a tiv 5 gram e/ 4 Sc. 29 V I
7 9 p. 5 ; v . şi microniiniaturizare
(1975) (d in fr. piczoclectriquc ;
L T R ; D E X , D N 3).
piUYt-astronaiit s .m . — Conducă­
to ru l u n e i n a v e c o s m i c e — „ î m ­
p re u n ă cu J . K . f iz ic ia n -a s tr o n a u t,
si P . W . , pilot-astrouaut , C. va
p e t r e c e la bo rd u l la b o r a t o r u lu i
a p r o x i m a t i v 2 8 d e zile.*' R . L 2 0
I 7 2 p. 6 //din pilot -ţ- astronaut ; /.
p ilo t-co m a n d a n t s .m . — C o n d u c ă ­
t o r de . a e r o n a v e — , , l ) i n p a n e a
e c h i p a j u l u i ’ se c e r e o s t r i n s ă c o l a - ,
b o r a re în tre pilotul-comandant,
secun d , n a v ig a to r, rad ioop eraxor
d e b o rd şi m e c a n i c . ' ' S c . 12 X (S2
p. 2 //din pilot + comandant ij.
m p ip i
pil6t-cosmonaut s.m. — Conducă­
torul unei nave cosmice — „A
fost efectuata aterizarea navei-
satelit avînd la bord pe pilotul-
cosmonaut, maiorul Iuri Alexee-
vici Gagarin." I.B . 7 V III 61
p. 1. „Comitetul Central al
P.C.U.S. si Consiliul dc Miniştri
al U .R .S.6. au liotărît formarea
unei comisii guvernamentale pen­
tru elucidarea cauzclor morţii
tracice a piîotilor-cosmonaufi
Sc."l V II 71 p. 6; v. si 17 I I 64
p. 4, fotodocument (dili pilot +
cosmonaut, după rus. liotci'k kos-
monavt; Th. Hristea P.E. 160;
FC I 64).
pilulizâ vb. I — A transforma în
pilule, a reducc — „Cronometrul
ne spune ca Harnlet, jucat inte­
gral şi cu pauzele de rigoare, du­
rează" cinci ore. Regele Lear. cam
tot pe atît. Aceste realităţi ire­
conciliabile ne pun în faţa unei
dileme: jucăm textul integral cu
sala goală sau îl ypilulizâm » ca
să nn pierdem publicul?'* R. lit.
2S X 71 p. 21 (din pilulă -f - iza).
pl-mezon s.m. (fiz.) — Tip de
particulă subatomică — „Dr.
H.Y., laureat al premiului Nobel
(1949) a demonstrat matematic
existenţa particulelor energiilor
înalte, <fp i - m e z o n i Sc. 24 X II
75 p. 6 (din 7?j>i) + mezon, după
engl. phi weson; cf. fr. tneson
BD 1971).
plnt s. 1976 (anglicism) — Uni­
tate pentru măsurarea lichidelor
— v. incit- (din. engl. pini; D.Am.).
pî6n s.m. (fiz.) — Tip de particulă
subatomică — „O nouă metodă
de luptă împotriva cancerului va
fi supusa în curînd primelor ex­
perimente clinice. Este vorba de
iradierea celulclor din tumorile
maligne cu «pioni >>, particule
subatomicc, ce au proprietatea
de a descărca energie asupra unui
punct precis." Sc.^17 V 79 p. 5i
v. şi spion (1965) (din engl.
pion; cf^ fr. pion; P R 1957; DTj
DN, D EX, DN3 - alte sensuri).
pioniâr-biolog s.m. — Pionier
interesat de biologic — „De fie­
care dată în tolba lor de vacanţă,
echipajele «Cutezătorilor * au a-
dus şi adevărate unicate ştiinţi­
fice, a căror valoare a fost confir­
mată de specialiştii în materie»
Aşa, bunăoară, pionierii-geologi
au" semnalat depozite de mica
in munţii Coziei, pi oui cri i-b iologi
au reperat buretele parazit din
Delta Dunării, carc distruge scu­
lele pescăreşti, iar pionie»ii-speo-
logi au descoperit o peşteră ne­
cunoscută şi au cartat alte 12."
Sc. 14 V il 74 p. 4 (din pionier -fr
biolog).
pionier-geol6g s.m. 1974 — Pio­
nier interesat de geologie — v.
pionier-biolog (din pionier + geo-
fog).
pioniSr-speolog s.m. 1974 — Pio-*
nier interesat de speologic — v,
pionier-biolog (din pionier + speo-
fag)- 4-
pî-pa s. „Sînt 40 de mici ariiştj
[din Nanldnl, ştiu să minuiasci
pl-pa
tobe şi săbii, ştiu să cînte la pi-pa,
instrum ent tradiţional chinezesc/'
Săpt. 11 V I I I 78 p. 4 (cuv. chinez).
plpc-Hflc s.n. .1974 (anglicism)
— Conductă pentru transportul
nlateriilor fluide—v. transrncditcra-
tiecm [pron. pdiplain] (diu engl.
p ip e-lin e; B D 1970; Tli. H ristea
în L R 3/72 p. 196, atestări din
1970; L . Seclie în L R 2/75 p. 176;
D E X , DN3).
pîsiceâlă s.f. — Alintare — „De­
sigur, este numai o pisiccală
plictisită şi languroasă po carc
o practica v itejii fii ai lui Adam/'
Sc. 1 X I 74 p. 8 (din p i s i c i - c a l ă ) .
pisici vb. refl. IV „Jocu l tinerei
actriţe este pe to t parcursul sa­
b otat de tendinţa de a sc copilări,
de a se pisici, a se alinta, deci. de
o stare de im atu ritate vocală/'
R .l. 7 1 78 p. 2 (din pisică + - i ;
D E X ).
pistârd* s.m . (sport) — Ciclist
specializat în concursuri pe piste —
#lPe velodromul Dinamo pis-
târzii au prim it vizita alergătorilor
din P .P . Bulgaria/' Sc. 8 V II
63 p. 3 (din fr. pistard; D E X ,
DN3).
pistolar s.m. — T răg ător abil cu
pistolul (mai ales în filme wes­
tern) — „O. regie suspectă de .a
transform a eroii în gangsteri din
Chicago localizaţi la Bucureşti
sub pălării c ît roata carului,
pistolari şi mardeiaşi, intr-o in­
ven tată dispută ideologică/' Săpt.
14 I X 79 p. 6; v. şi polic-ier (1974)
(din pistol -a r ; D E X , DN3).
pizza s.f. — Mîncare italienească
pregătită (la cuptor) din aluat
garnisit cu peşte, şuncă, ciuperci,
sos picant ctc. = „D iverse qlte
produse alim entare,- de la pi­
can ta pizza şi pînă la fripturi la
tav ă cu cartofi prăjiţi/' Sc. 6
V 79 p. 5 [pron. p lţa ] [(din it.
p izza; I3N3).
pînzulfţă s.f. (telin .) „Şlefuirea
«pînziiliţci », a porţiunii de talp ă
ce îm bracă tocul, va* fi făcută
m ecanic." I .B . 23 X I I 60 p. J
(din pînză + -u liţă; L T R ; DT).
plactfbo s.sg.tant. (farm.) „Este vor­
ba despre n,ş&-ziscle «placcbo», adică
medicamente care acţionează asu­
pra psihicului individului/' Sc.
24' I 75 p. 5. „S-a vorbit deseori
de rolul autosugestiei în medicină.'
S-au făcut clii ar experienţe pe
unii pacienţi ce se plîngcau de
diferite afecţiuni, cărora le-au fost
adm inistrate m edicam ente... fic­
tive —• aşa-numitele placebo , care
nu au nici un fel de efect tera­
peutic." Sc. 5 X I 75 p. 6 (din fr.,
engl. placebo; P R 1945, B D
1967; DM).
planetoîd s.n. (astr.) — Satelit
artificial — „Lansarea planetoidu -
lui «Explorcr 49». L a Centrul
spaţial de la Cape Ivennedy
a avut loc duminică la ora 14,13
G.M.T. lansarea satelitului «Ex-
p lorer-49», care urmează să se
înscrie, peste cinci zile, pe o orbi­
tă circumlunară. N .A .S.A . a pre­
cizat că acest planctoid ... va efec­
tua cel mai aprofundat studiu
întreprins vreodată al semnalelor
radio provenind din galaxia; noas-
365 plasmosferă

tra, din afara ci, dc pe Pămînt R.1. 12 I 71 p. 5 (din planşă +

şi de pe Jupiter." Sc. 11 VI 73 hartă).
y. 4 (din fr. planitoîde ; L TR ,
DT; DN, D E X , DN3 - alt pl&ntă-m&mă s.f.. (bot.) — Plantă
sens). cultivată pentru a genera alte
noi plante — „Cercetătorii cu­
planetr^n s.n. „Ştiţi ce sînt plane- treieră pădurile şi aleg de acolo
(renurile ? Savantul american R. S. speciile cele mai valoroase. Ele
a prezentat... proiectele îndrăz­ sînt aduse Ia staţiune şi devin
neţe care, în aparenţă, par a plante-mamă/' Sc. 14 V #63 p. 1
ţine dc domeniul utopiei privind (din plantă -f mamă).
construirea, spre sfîrşitul primului
sccol al mileniului următor, a pl&niă-mârtor s.f. 1977 (bot.)
unor trenuri planetare care să — Plan tă care serveşte ca termen
circule în tuneluri subterane, ope­ de comparaţic, ca reper — v. (în)
raţiunile de foraj fiind asigurate principal (din plantă -p martor).
cu ajutorul unor dispozitive spe­
ciale laser. Aceste «plan ciremiri* 'plasmocitiml(v»ă adj. — Care apar­
ar urma să circule cu viteze de ţine plasmochimiei — „Un pro­
2 500 Ian/h." Sc. 10 V 7S p. 5; cedeu plasmcchimic care a con­
v. şi Fl. 22 W 75 p. 23 (cuv. dus la aplicaţii industriale este
eugl. americ.). transformarea metanului în ace-
tilenă, într-un je t de plasma de
p1an-pH6t s.n. — Plan dirigui­ hidrogen/1 Cont. 3 X I I 65 p. 8
tor — „Visam că realizăm pen­ (din plasmochimie + -ic).
tru muncitori nivelul de viaţă
prevăzut de plamil-pilot” Cont. plasmochinife s.f. — Ramură a
31 I 64 p. 6. „...trăieşte în cadrul chimiei — „La noi în ţară, cer­
nşa-numituluij plan-pilot şi altul cetările din domeniul plasmoehi-
in cele opt oraşe-satelit/‘ I.B . 16 mici au condus la elaborarea unui
VII 74 p. 4 //din plan -}- pilot)j. procedeu industrial de producere
a acetilenei folosind plasma ar­
planşa-hartă s.f. — Planşă con- cului electric/' Cont. 3 X I I 65 p.
•ţinînd'hărţi — „Printre ultimele 8 (din fr. plasmo-cMmie ; DN3).
achiziţii ale Muzeului marinei
romă ne din Constanţa se numără plasmosîeră s.f. „în prezent, o-
o valoroasă lucrare editată în menirea dispune de numeroase
anul 1684 la Veneţia, cuprinzînd date privind componenţa atmos­
40 de planşe-hărţi în care se de­
scrie cursul superior al Dunării, ferei terestre, cunoaşte centurile
cu date despre navigaţia fluvială de radiaţie ale Pămîntului, cen­
în acea vreme. Preţioase informaţii tura de plasmă a Terrei (plasmo-
ştiinţifice prezintă şi harta-mer- sfera)." R. 1. 12 IV 74 p. 6 (din
câtor întocmită în anul 1628." engl. plasmosphere; BD 1971).
flasmotroii
flasm otron s.n. — Generator de
plasmă utilizat pentru tăierea
rapidă a m etalelor — „Instala­
ţiile realizate în ţara — plasm o-
iroanele — se situează în privinţa
performanţelor la nivelul celor
îabricate în ţări cu tradiţie teh­
n ică avansată/' Sc. 9 X I 67 p. 4.
.„■S-a reuşit măsurarea tem peratu­
rii unor fluxuri de gaze încălzite
in plasmotroavc pînă la 1 200 de
grade/* Sc. 22 I I I 74 p. 6. „Spe­
cialiştii sovietici au construit
«plasm oirom th > — maşină auto­
m atizată destinată să secţioneze
term ic produse laminate/* Sc.
8 VI 77 p. 5 ; v. şi R .l. 4 V I I I 79
p. 6 (din fr. plasmotron ; D T ;
D F X , DN3).
plasttn s.n. 1967 (chim.) — Tip
de m aterial plastic — v. iextin
(din plasl[ic] + -in).
plast-sticlă s.f. „« Piast-sticlă » s-ar
putea denumi noul m aterial care
îm bină calităţile sticlei şi ale ma­
terialului plastic, . realizat de
oamenii de r ştiinţă din S.U .A .
E ste vorba, de fapt, de un m ate­
rial plastic, transparent, acoperit
cu o pelicuLa extrem dc subţire
(0,075—0,25mm) de sticlă/* Sc.
3 VI^ 76 p. 6 (din plasî[ic\ -f- sti­
clă, clupa model engl.).
plat s.n. (franţuzism) — Fel de
m încare — „...ne întîlnim . de
două ori pe lună şi atunci îi
prepar, plat~\xl preferat: spâghet-
ti/‘ Săpt. 7 V II 78 p. 5 (din fr.
plat),
ţ;Jatf6rmă s.f. — Suprafaţa de
teren pe care se ridica noi con­
366
strucţii tehnice şi culturale— „In­
trarea în funcţiune a noii unităţi
m archează aici debutul celei mai
tinere platforme a industriei noastre
electrotehnice/' R .l. 17 IV 75 p. 1.
„Adunarea are loc pe platform a
de la Politehnică**; v. şi Oltcit,
spălător ic-c\irătător ic (din fr. plate -
fo r m e ; D E X , DN3).
p Ia tî6 n n ă -a e ro d r6 m s.f. — Ram pă
de lansare — „Dc pe o platform ă-
aerodrom tocmai sc înalţă eli­
copterul cu peşte.** Sc. 28 V III
65 p. 6 //din platform ă -ţ- aero -
dromjj.
p lay -b ack s.n. (cuv. engl.) — In ter­
pretare m im ată a unei înregistrări
anterioare ~ „...nu o dată am
remarcat: defecte de sonorizare a
play-bade-uhu." Sc. 22 I I I 74
p. 4 [pron. pUibcc\ (cf.fr. play-
back ; P R 1944; VRC 278; D J \
DN3).
p lay -b o y s.m. (cuv; engl. americ.)
— Tinnr bogat care-şi . petrece
v iaţa în distracţii — „Academicie­
nii par dttseori şomeri şi piay-
bow-ii — miliardari/4 Cont. 25
V I 71 p. .6. „I'lorin Piersic a pus
toată nestinsa lui strălucire exte­
rioară îm potriva încăpăţânării
unora sub înfăţişarea de nplay-
boy».“ R .l. 17 I 75 p. 2. „Templer,
K ojak, Columbo erau convocaţi
săptămînal să perforeze enigma.
Fiecare o făcea în felul său; unui
în stil play-boy flegm atic, altul
în stil bonom popul ist, altul în
stil nonsalaiit-intelectual/' Cont.
23 V I 78 p, 9 ; v. R . Ut. 14 X I
74 p. 24 [pron. pUiboi ] (cf. fr.
play-boy; P R 1960; D .A m .; DN3).
367
pleblscitât, -ă adj. — Supus
plebiscitului — „Plcbislicată atît
de englezi cît şi dc francezi ea a
obţinut, în 1962, premiul naţional
al discului francez.“ Cont. 14
II 64 p .. 6 (din plcbisciî -{- -ai).
pleistânlc, -ă adj. (zool.) „Nu­
mai organismele plcistonice, adică
celc care trăiesc la suprafaţa apei,
pot suporta variaţii ale mediului."
Sc, 9 I II 63 p. 4 :
plenar, -ă adj. 1967 — Deplin,
total — v. monografist; v. si
R l. 23 X I 79 p. 4, 24 VI 80
p. 5 (din lat. plcnarius; cf. fr.
ph'nicv; DN — alt sens, D EX).
plenitudînar, -ă adj. — Total,
plenar — „Din toată distribuţia
se impun pleniiudinar doar doi
actori." R. lit. 9 I I 7S p. 6 (din
plenitudine -f- *^r).
pliogrfp s. — Tip de adeziv —
„Experţii afirmă, totodată, că
sistemul de adezivi bazat pe
compuşi dc urce, realizat în ulti­
mii ani şi denumit} cpliogrip »,
face cu putinţă asamblarea pie­
selor de fibra de sticlă ale caro­
seriei/' R.l. 13 I X 77 p. 6.
plombă s.f., adj. (constr.) (şi în
sint. construcîic-plombă, bloc-plom-
bă) — Imobil construit în spa­
ţiul viran dintre alte două imo­
bile — „Sistematizarea trebuie
să-şi propună într-un asemenea
caz construcţii -plombă, redistri­
buirea unor spaţii." Sc. 15 I
67 p. 2, „Dc foarte mult interes
s-n bucurat proiectul Consiliului
popular al Capitalei legat dc cre­
poet-adfir
area unor «plombe».“ R.l. 19 X I 75
p. 9; v. şi Sc. 17 IV 80 p. 2 (for­
mal din germ. Plombe; DN — alt
sens, D EX , DN3).
piieunioencefalograf/e s.f. (med.)
— Metodă neuroradiologică de
diagnostic în care aerul este folo­
sit ca mediu de contrast — „Un
aparat modem, denumit scan-
ner, este utilizat de puţină vre­
me, în cîteva spitale din Anglia
şi S.U.A., pentru realizarea ra­
diografiilor creierului. Aceste
adevărate «hărţi ale creierului»,
pe lîngă faptul că pot fi realizate
rapid, fără spitalizarea bolnavu­
lui, prezintă avantajul unei exac­
tităţi mult superioare rezultatelor
obţinute prin pnamwcncefalo-
grafie ." I.B . 27 IV 74 p. 4
Sdin engl. pncuniocnccphalography,
r. pncumocncâphalographic ; WT,
DFM B; DM).
poesif£r, -ă adj. — Care este plia
de poezie — „Eu am să izolez,
pentru a demonstra existenţa în
culegerea <tLa echinox dc toamnă»
a unor zone pocsifcvc, alte texte/'
Cont. 23 X I I 77 p. 6 (din pocsie,
după tipul aurifer).
po6t-acior s.m. — Poet care este
în acelaşi timp şi actor — „întil-
niri — la graniţa dintre arte — cu
poctul-aclor Emil Botta, cu scri­
itorul-sculptor şi poet Ion VIasin,
cu pianistul-poet Virgil Gheor-
ghi\i.“ Săpt. 1 9 I X 69 p. 3. „Şi i-am
recunoscut, erau, fără îndoială,
discipolii poetului'actor care, la
înccputul secolului trecut, colin­
da oraşele şi satele cîntînd.patria,
şo6t-actfa
dragostea, natura/' R . lit. 11
V II 74 p. 24 (din poci actor).
poSt-cărturâr s.m. — P oet eru­
dit —■ „ Poct-căriurar, Vasile Nico-
lescu nu este însă un poet livresc,
nu este nici un poet descriptiv, ci
un liric cutrem urat de spectacolul
firii-si înfiorat de misterul vieţii."
R .l. 16 V 77 p. 2 (din poet -f
cărturar ).
p o 6t-crîtIc s.m. — P oet care se
ocupă şi cu critica literară —
„Desigur, F.M . axe dreptate, op­
ţiunea poeiidui-crilic este mai
strictă, mai severă decît a criti-
cului-poet, şi deci în mai mică
măsură un produs al culturii."
Cont. 4 V I 71 p. 3. „Luzi intră
în caicgoria. marilor poeţi-criiici,
în spiritul tradiţiei lui Val6ry
sau Macliado." R . lit. 6 I I I 75
p. 2 2 ; v. şi critic-poei (din poei,-'r
critic).
poet-ertfu s.m. — P oet care a
căzut ca nn erou — „Cititorul va
găsi în cartea Elenei Gronov cam
to t ce s-ar putea spune despre
biografia poelnkii-crou Miliail Său-
lescu." Cont. 8 I 71 p. 3. „ Poetul -
erou Const. T. Stoika. " R . lit.
31 I 74 p. 7 (din poet + erou).
p o cM ilo s6î s.m. — Poet avind o
activitate filosofică notorie —
„Va trebui să descopere im aginea
adevărului, aşa cum spunea cîndva
poetul-filosof Lucian B lag a." Cont.
30 I X 66 p. 5. „Lucian B l a g a —
filosoful-poet, poetiil-filosof J mi
se pare o apariţie deosebită."
Luc. 29 IV 78 p. 4 (din poet +
filo s o f).
S68
p o in tl-sciilp fu ră s.f. (arte) „Tî­
năra artistă M.C. (Fran ţa) exe­
cută portrete folosind, în loc de
tradiţionalul penel şi nu mai puţin
tradiţionalele culori, un m aterial
neobişnuit: cuie minuscule. Folo­
sind această tehnică .inedită, pe
care a botezat-o «pointi-sculpfu-
răi>, ea a realizat unele lucrări...
apreciate drept reuşite/' Sc. 27
X I I 77 p. 5 [pron . ' poânti-sculp­
tură] (din fr. pdinti[llâ] + sculp­
tură, după model fr.).
poieni ol6g s.m. — Cercetător al
războiului — „Cu un veac şi
ju m ătate în urmă, K arl von
Clausewitz, celebrul polemolog , lan­
sase acea nu mai puţin faim oasă
decît prim ejdioasă definiţie a
războiului, declarînd că nu-i alt­
ceva decît... «continuarea politicii
prin alte m ijloace»/' R .l. 2!
V I II 73 p. 1; v. şi R .lit. 3 X I I
81 p. 3 (der. regr. din polcniologie).
polemologic s.f. — Studiul ştiin­
ţific al războaielor — „Polc molo -
gia reprezintă un «capitol ai
sociologiei» de dată relativ re­
centă." Sc. 12 I 78 p. 4 ; v. şi
Cont. 10 I I I 78 p. 2 (din fr.
poUmologie, engl. polem ology;
DMN 1949, B D 1968; Th. Ilris-
tea în R . lit. 11 X I 76 ţ). 9 ;
D. F iloz.; DN3).
polenapm s. (apic.) „Combinatul
apicol Covasna prezintă cîteva
noi produse: melcatrinul — cu o
acţiune stim ulatoare şi regenera­
toare asupra sistemului nervos,
a ju tă la calcifierea oaselor; po-
lenovitalul, care se prezintă cu
rezultate deosebite în stările ■de
3G9
oboseală şi surmenaj; polenapi-
nul, folosit în afecţiuni hepatice,
gastrice, anemii;vitadonul, care
este un alimentdietetic forti-
fiant". R.l. 30 V I 76 p. 4 (din
polen -j- ap[icol] -in).
polcnovitâl s. 1976 (apio.) — Pro­
dus apicol — v. polcnapin (din
polen -|- vital).
pollacrllnltrfllc, -ă adj. — Care
aparţine unei specii de iuaterie
plastică — „La toarcerea firului
se folosesc două tipuri de fibre
poliacrilnitrilice (care imită lîna).“
I.B. 23 X I I 61 p. i //din poli- +
acriij>]nitril -|- -icjj.
policaliîîcâre s.f. — Calificare în
mai multe activităţi — „Cine
posedă o policalificare arc o poli-
şansă dc a răzbi mai bine în
viaţă/' Săpt. 12 I II 71 p. 4.
„ Policalificarea — un răspuns
la cerinţele legării iuvăţămln-
tului dc viaţă/* Sc. 10 X II 74 p. 4;
v. şi R.l. 30 X 79 p. 5 (din poli- 4-
cahficare; DN3).
poticnii îi cat, -ă adj. — Calificat
in mai multe activităţi — „Mun­
citori poli calificaţi pentru între­
ţinerea locuinţelor/' I.B . 3 X I
71 p. 1. „Vom organiza un număr
(le 10 echipaje de control cu
personal policalificat/' R.l. 2 V
74 p. 3 (din poli- -ţ- calificat).
policardîochinetogrâî s.n. „Un
aparat pentru înregistrarea func­
ţionării sistemului cardiovascular
şi nervos a fost construit de doi
colaboratori ai Institutului de
cercetări medicalc din Plovdiv-
poHcltemîe
Bulgaria. Policar diochinstograful,
cum a fost denumit aparatul,
este o maşină tranzistorizată cu
ajutorul cârcia sc poate stabili
diagnosticul, precum şi gradul de
îmbolnăvi re/* Sc. 5 X 70 p. 4
(probabil cuv. bulg.).
policler s.n. (franţuzisin) — Film
(roman) poliţist — „<UTn comisar
acuză» se recomandă ca un bun
policier, in care protagonistul
işi conduce actele sale justiţiare
pînă la ultimele lor consecinţe,
neutralizhid una ciic una verigile
bandei criminale, ccea ce nu în­
seamnă că Moldovan este nnmai şi
numai un epistolar fr/' Cont. 5
IV 74 p. 5. „Un «policici •> naiv,
aşadar, minunai făcut in naivi­
tatea lui, mut, cu desăvirşiro
mut, rapid/' R. lit. 20 X I 75 p.
17. „în cazul policicndiii pornit
ue la cartea lui N.M. «Cercul
magic» dispune de relaţii umane
mai bogate, mai drainatice prin
complexitatea lor, decît multe
alto surori întru gen." Sc. ÎS
X I I 75 p. 4; v. si Cont. 26 X I I
75 p. 7, R.l. 17 I V 80 p. 17,
film-âczbatcre, scicncc-ficiion [pron.
poli si (din ir. policicj-; DMN
1968)."
policitemie s.f. (med.) — Boală
caracterizată prin creşterea numă­
rului de globule roşii" — „Potrivit
unui studiu publicat într-o revista
americană, tutunul este, fără în­
doială, principala cauză a unei
maladii a sîngelui, pol ici temi a ,
ce se manifestă prin puternice
dureri de cap, oboseală şi chiar
leşinuri/' R J. 7 1 7S p. 6 (din
p o lk iten iîe
fr. pol yc vthânric; L; DM, D Z;
D E X ).
policlinîcâ-spitâl s.f. — Spital
carc funcţionează şi ca policlinică
— „Poli clini ca-spii al are un labo­
rator si o farmacie/' Sc. 24 X I I
66 p. 2 (din policlinică -|- spital).
poliecrân s.n. „Poli ccranul con­
stituie un m ijloc sigur de a reflecta
concom itent toate dimensiunile
vieţii interioare., ca şi ale acţiunii/1
Cont. 22 V I 62 p. 4. „Policcranul,
supraimpresiunca — procedee că­
rora nici în stadiul dcmiurgic al
tehnicii dc azi nu li s-au găsit
funcţiuni cu mull superioare m eta­
forei’ mecanice — au fost intro­
duse încă in 1924.“ R . lit. 25
X I I 75 p. 17 Ijd in p oli- + ccranjj,
poliesteric,-ă adj. (chim.) — Dc po-
liester — „Folia pol ies ten că se fa­
brică pentru prima dată îu ţară si
are utilizări multiple în industria
electrotehnică şi în alte domenii/'
R .l. 9 IV 14 p! 3 ; v. şi reper (din
fr. pol) 'csterique ).
poliîizlogrâf .s.n. (med.) >,În tre ­
prinderea experim entală pentru
telm ică medicală din Lodz (Po­
lonia) a început să producă aşa-
numite polifiziografe , aparate
care slujesc la Înregistrarea pro­
ceselor elementare biologice şi
fiziochimice care se produc in
organismele vii/' Sc. 9 I I 78 p.
6 fl din poli- + fiziografH .
poliglas s. 1970 (chim.) — Tip
de m aterial flexibil — v. decapo-
iabilitaie //probabil din poli - -j-
germ . gfass „sticlă"//.
370
poliglic6l s.m. (chim.) — Sub­
stan ţă chim ică lichidă, incoloră —
„în pîinea care se vinde la Milano
au fost descoperiţi poliglicoli cu
efecte cancerigene/' Sc. 26 X
62 p. 3 //din p oli - -|- glicol//.
poliglot ie s.f. — Situaţia celui care
cunoaştc mai multe lim bi —
„Lanson spunea că personajele
vorbesc, fiecare, altă Jimbă, po­
triv it caracterului lor moral. în
filmul nostru vedem cum această
poliglot ic poate proveni nu numai
din caracter, care c ccva fix, dar
şi din biografia anterioară/*
R . lit. 1 VI 75 p. 17 (din poliglot +
-ic).
poligân s.n. — Teren pe care se
deprinde conducerea autovehi-
culelor — „în şase ani, poligonul
Şcolii de şoferi am atori din Cluj
a fost m utat dc cinci ori/' R .l.
23 IV 75 p. 5 (din fr. polygone ,
germ. P olygon; DN3 — alte
sensuri, D E X ).
poliprismâiic, -ă adj. — îu formă
de prismă m ultiplă — „Reflector
laser poliprism atic1 Cont. 23 I I
73 p. 9 (din poli - + prism atic}.
polişânsă s.f. 1971 (formaţie ad-
hoc) — Şansă mare, m ultiplă —
v. policalificare (din p oli -
şansă ).
politologic s.f. „Noţiunea poli -
tologie şi-a făcut intrarea în voca­
bularul ştiinţific de-abia dc apro­
xim ativ două decenii şi este folo­
sită pentru a denumi în mod
abreviat „Ş tiin ţa politică», în
sensul de ştiinţă despre politica."
371
.Cont. 2 I X 77 p. 11 (din fi\ poli-
iţic]ologic; PR 1957; Th. Hristea în
L R 3/72 p. 192, atestări din
1969; DP, D.Eiloz.; DN3).
poliurctân s. Î97S (chim.)
— Tip dc polimer utilizat ca mate­
rial plastic — v. păr plus/; v. şi
R.l. 12 X II 79 p. 3, 11 V II
SO p. 3 (din fr. polyurâthan,
engl. polyurethan, germ. Polyure-
thmie, rus. poli urctan ; DMC
1960, O SR I; DTP, LTR, DC).
poIiurctânlc,-ă adj. (în sint.
spumă poîiurclanică) 1967 (chim.)
— Alcătuit din poliuretan —
v. caşc.rut, laciofiîtru; v. şi R.l.
30 V il 80 p. 6 (din poliuretan
+ -ic).
pol mar s. „în vederea opririi
«mareei ne^re» a fost creat un
vast dispozitiv, deuumit polmar
(prescurtarea cuvintelor «pollli-
tion maritime» — poluare mari­
timă)/' Sc. 25 I I I 78 p. 6 (abre­
viere fr.)
poltrom'sni s. (livr.) — Laşitate —
„Ni sc vorbeşte despre ('ob­
sesia analizei ce migrează non­
şalant pînă spre cele mai ascunse
interstiţii ale operei»... este in­
ventat cuvîntul «poUronism >>.“
R. lit. 25 IV 74 p. 11 (din pol­
tron -f- -ism).
poIuânt,-ă adj. — Carc infestează
aerul, apa etc. — „Preocupările
pentru preservarca mediului na­
tural înccp să joace un rol din
cc în ce mai mare în adoptarea
sau respingerea unor proiecte
legate de activităţile poluante,/'
pomivttfceT
R.l. 29 VI 74 p. 6. ,, Maşina nu
răspîndeşte gaze poluante în a t ­
mosfera/' Sc. 25 X I 75 p. 6; i .
si aerobioscof\ bioplast (din fr.
polluant; DMC 1965; D EX, DN3).
poluâre s.f. — Acţiunea de a in­
festa (apele, acrul etc.) — „ Polua­
rea apelor marilor şi oceanelor
este atît de avansată îneît viaţa
submarină a dispărut intr-o pro­
porţie de 40 la sută." Sc. 18 I X
70 p. 6. „Cel dc-al S-lca simpo­
zion organizat de Comisia pentru
eoni baterea poluări}' mediului de
pe lîngă Academia Republicii
Socialiste Romania se deschide
Ia 25 noiembrie/* . R.l. 2*1 X I 75
p. 2. „Guvernul francez a adoptat
o «Cartă a calităţii vieţii», care
cuprinde măsuri destinate menţi­
nerii echilibrului ecologic, prccuin
şi o serie de prevederi privind
limitarea poluării sonore 111 dife­
ritele localităti din tară/* R.l.
6 1 7S p. 6; *v. şi 9 V ili 75
p. 6, 1.13. 20 X II 75 p. 6, acro-
bioscop, bogat, zonă-chcic (diu
polua; M. GJieorghiu 111 LR 2/68
p. 134; D TP; D EX , DN3).
pomâto s. (bot.) „Oamenii de
ştiinţă dc la Centrul de cercetări
Carlsberg din Danemarca nu- ştiu
ce nume să-i dea noului hibrid
de roşie şi cartof — totayto sau
pomato (combinaţia cuvintelor en­
glezeşti tomato şi potato)/4
R.l. 21 V II 78 p. 6 (abreviere
engl.).
poniivilicol, -ă adj. — Care apar-
ţine pomiculturii .şi viticulturii —
Sfatul popular regional Argeş, a
luat initiativa amenajării unui
poniivlticol
muzeu pomiviticoly pe o supra­
faţă de 5 ha." R .l. 20 I X 66 p. 3
{din pom i - + . viticol; FC I 188,
atestare din 1962).
ponipierîilie s.f. „P om pierfilia- I I .
Deşi mai puţin prezentă în em i­
siunile poştale, tem atica «Pom­
pieri» a stîrn it în 1974 interesul
iiiateliştilor." Sc. 10 I X 76 p. 4.
„De două zile Muzeul pompierilor
este -gazda celei de-a doua ediţii
a expoziţiei filatelice «P om pier -
f i i i a I I »“ I .B . 14 I X 7 6 p. 2
(probabil din pom pier + [maxi-
m a]filie ) .
p o m p ie ristic,-ă adj. — Care apar­
ţine pompierilor — „Necazuri
pom pieristice“ Sc. 10 I X 67 p. 2
(din pom pier + -istic).
p oncho s.n. — Tip de veşmînt
pu rtat la origine în Am erica de
Sud — „Ponchouri subţiri, ase­
menea brodate." Săpt. 26 IV 74
p, 12. „Unul dintre veşm intele
vedetă ale sezonului este pon­
cho- ul/‘ Săpt. ^ 5 V II 74 p. 8.
„Se anunţă că la mare se va
purta short, că la m unte v a fi
invazie de poneho-vxi caleidosco-
pic colorate." Săpt. 2 V 75 p. 8
[pron. poncio'] (din sp. pon cho;
cf. engl., fr. pon cho; D. A m .; T.
Şandru-Olteanu în SC L 5/78
p. 609 — 610; DN3).
p o n to n -d o rm it6r s.n. — Ponton
pe care e am enajat un dorm itor —r
„N A VROM -Galaţi pune la dis­
poziţia colectivelor din întreprin­
deri şi institu ţii, în vederea orga­
nizării de excursii pe cursul
Dunării şi în Deltă, nave cu 300
372
şi 600 locuri şi un ponton-dormiior ,
cu o capacitate de cazare de
40 locuri/* I .B . 9 V I I I 75 p. 5 ;
v. şi navă-dormitor (din ponton +
dormitor).
pop s., adj. (m uz.; americanism)
— Form ă de muzică modernă
inspirată din muzica folclorică —
„Valoarea popului muzical actual
românesc este nu numai o dovadă
a progresului muzical actual, ci
demonstrează elocvent standardul
său competitiv/' Săpt. 19 I X
75 p. 7. „Pe m ăsuţa de alături, un
magnetofon urlă în permanenţă
muzică pop “ Cont. 11 V 79 p. 4
(din engl. fr. pop\music\; DMN
1955, B D 1968; D E X )/
p o p -â rt loc.
s. (cuv. engl; artă)
— Form ă a creaţiei plastice care
constă în reunirea unor obiecte (res­
turi) cotidiene — „în ceea ce pri­
veşte pop-art- ul, m odalitate de
sorginte populară cultivată de o
seamă de artişti, reprezintă, în
realitate, o artă inspirată de
gustul estetic periferic considerat
«popular»" Sc. 25 X 78 p. 4 ;
v. şi Săpt. 2 X I 79 p. 3 (cf. fr.
p op -art; P R 1955, B D 1969;
DN3).
pop-corfl s. (cuv. engl. americ.)
— Floricele de porumb — „Ma-
goţii, care trăiesc în sem ilibertate,
se hrănesc cu iarbă şi fructe,
primind şi un supliment de pro­
teine sub forma pop-corm dui pe
care sînt autorizaţi să li-1 ofere
numeroşii vizitatori ce se perindă
prin rezervaţie/' R .l. 25 V 79 p. 6
(cf. fr. p o p -co m ; P R 1954; D. Am.).
373
pdrno adj. inv. 1979 — Abreviere
pentru pornografic, -ic — v. shop
(din pornografic]).
ptirno-magazfn s.n. — Magazin
unde se vind obiecte pornogra­
fice — „în Paris, porno-magazincle
sc înmultosc." Sc. 14 X I 70 p. 6;
v. .si 24 V II -7 7 p. 6 (din
p.omo- + magazin, după model
fr.).
porridge s.n. 1975—Fel dcMnîncare
din fulgi do ovăz spccific 111
Anglia — v. brcakfast [pron.
porigi] (cuv. engl.; DN3).
portbagâj-auto s.n. — Portbagaj
pentru automobile — „Amatorii
do excursii vor găsi corturi, port-
hagaje-aulo ctc/* Sc. 7 î 67 p. 2
(din portbagaj -{- auto).
porf-dcbarcadcr s.n, — Dcbarca-
der de unde pleacă vaporaşele de
agrement — „Pc Herăstrău, FJo-
reasca, Tei-şi alte lacuri din Capi­
tală navigliează zilnic zeci dc
ambarcaţiuni care pornesc din
«porturilc-debarcader»:4 Sc. 28 V II
61 p. 1 (din port -f- debarcadcr)a
portclicoptlr s.n. — Navă carc
permite gararea elicopterelor —
„în vederea începerii lucrărilor,
prevăzută pentru sfîrşitul lunii
curente, aici au sosit, din Anglia,
o formaţie de dragoare dc mine
şi un contingent de experţi ame­
ricani cărora li sc va adăuga, 111
curînd, portclicoptcrul «Iwo
Sc. 24 IV 74 p. 8 (din
fr. portc-hSUcopilre; PR 1960).
portr£t-fol)6t
portoclieiâri s.m. — Toc din piele,
metal ctc. în carc se păstrează
ochelarii — „Nişte poriochelari
din piele semănau mai curînd a
cărţi dc. joc." Cont. 15 I X 61 p.
2 (din port- + ochelari; DIIX).
portpros-6p s.n. — Suport pentru
prosoape — „S-au instalat cuiere,
port-prosoapc şi alte articole din
materiale plastice/1 Sc. 2 IV 62
p. 3 (din port- -f- prosop; cf. fr.
porte-scrvictles ).
poriret-eâdru s.n. — Portret schi­
ţat în linii mari pentru identifi­
carea unei persoaue — „Potrivit
diverselor descrieri, cercetătoarea
franceză a făcut un portret-cadru
al enigmaticilor X, cuin i-a denu­
mit ea/‘ R.l. 2 X I 78 p. 5; v.
şi consultantă (1973) //din portret
4- cadru]j.
portr£t-rob6t s.m. — Portret re­
construit arbitrar pentru a iden­
tifica pe cineva (ceva) — „După
ce presa britanică i-a publicat
{'portrciiil-robot}), accst păianjen
de dimensiuni neobişnuite pe con­
tinent a fost observat în mai
multe rînduri in centrul Basildo-
nului../' R.l. 14 I X 77 p. 6.
„Totodată, organele de anchetă
au publicat duminica portretele-
robot a trei persoane bănuite că
fac parte din grupul care a răpit
pe liderul politic italian/' R.l. 20
I II 7S p. 6. „ Portretitl-robot al
telespectatorului nu se poate face
pentru... că în faţa micului ecran...
nu există un public, ci publicuri."
Cont. 5 V 78 p. 9; v. şi R.l.
1 X II 79 p. 6 (din fr. portrait-ro-
bot; DMN 1950; DN3).
jrorteki
pDriskl s.n. — Dispozitiv care
ajută la transportarea sldnrilor —
„Cooperativa «Deservirea » din
Miercurea Ciuc a început confec­
ţionarea dc port-skiuri care se pot
monta deasupra autoturism elor."
R.l. S I I 77 p. 5 (din port- + sh i)
porţionat, -ă adj. — Tranşat dina­
inte în porţii — „îng heţata por-
JionatcY' (afişe, în interiorul cofe­
tăriilor) (din portion a).
porumb-siloz s.n. — Porum b care
este folosit pentru hran a anim a­
lelor—„Sîn t de recoltat încă supra­
feţe însemnate cu porumb-siloz ."
Sc. 24 I X 62 p. 1 (din porumb
siloz ).
postaciit>-ă adj. 1974 (med.)
— (Stare) dc după starea m ala­
diva critică — v. cămin-spital
(clin post- -)- acut).
post-cheje s.n. — Runcţie foarte
importantă — „P ractica «ama-
kudari», carc constă în a «para­
şuta» un funcţionar de sta t într-un
post-clieie de larg interes pentru
monopoluri, este curentă în. J a ­
ponia — informează ‘ ziarul
>Âsahi»."_Sc. 16 I I I 74 p. 8 ; v. şi
scitler-şef (1969) (din post + chcie,
după fr. poste-cle\ DMN 1966).
posteurativ, -ă adj. (med.) — De
după cură — „Direcţia sanitară
a luat in iţiativa înfiinţării pe
lingă Spitalul judeţean a unei
secţii de pediatrie po'sfcurativa. în
Accasţă secţie vor fi in tern aţi
copiii ţa vederea consolidării lor
după, externarea din spital." R.L
33 iXX Ţ& p: 3 (din post- -|- cura -
• rală şi de* specialitate, şcoli pro­
postoîră s.f. (med.) — în g rijire
m edicală dupa un tratam en t —
„ în m ijlocul unui parc secular din
comuna Avrig (Sibiu)... şi-a des­
chis porţile sanatoriul de post cură
pentru boli profesionale." R .l. 26
V I I 77 p. 5 (cf. fr. post-cure; P R
1948).
poste6ra s.f. „Postcora. în P olonia
a fost realizată o substanţă care
neutralizează petele de petrol de
pe m ări şi oceane. Produsul nu
este toxic şi nu in tră în reacţie
chimică cu apa, se menţine la
suprafaţă şi poate fi uşor îndepăr­
ta t." Sc. 6 V I I I 77 p. 5 ; v.. şi
R .l. 8 X I I 78 p. 6 (cuv. pol.).
poster s.n. — Afiş pus în vîn-
zare — „Copilă, mama dormea
cu poza lui Mojoukhine sub
pernă. în ain tea logodnei, «pos­
ter »-ul ei, ascuns to t sub pernă,
era V alentino." R .lit. 7 V I 79 p .17)
v. şi gadget (1978) (ţdin engl.
poster; cf. fr. poster; DMC 1965)
postîaţât,-ă adj. — (aici) U rm at «—
„Nu cred că mai este necesar
să aduc argumente în sprijinul
organizării unor spectacole de
teatru prefaţate, sau mai bine-zis,
posifafatc dc un dialog viu, direcţi
între scenă şi public." Cont. 1 11
75 p. 2 (din postfaţă + -af)'.
postgencrâl,-ă adj. (înv.)— (Şcoa­
lă) care urmează, şcolii gene­
rale — „Dintre absolvenţii- de.
âhul trecu t a i şcolii generale, 62:
Ta sută in tră acum în şcolile
Şostgencraîe (licee de cultură^gpno
375
fesionale şi tehnice)/* Cont. 15 IX
67 p. I. „A apărut programa
concursului de admitere în învă­
ţa ni în tul postg e n e r a l I.J3. 20 I
72 p. 1 (din post- -f general; 1:C
11 191).
postsincrun s.n. (cinem.) — înre­
gistrarea sunetului (dialog, zgo­
mote etc.) Iu imaginea deja fil­
mata — „La, un film cum e
«Codin*» postsincronul implică, de­
sigur, dificultăţi. Mai ales că esie
vorba de o înregistrare a dialo­
gului in română şi dc o al (a în
franceză." Cont. 2S X .î I 62 p. 5;
v. şi Săpt. 8 II 80 p. 9 (post verbal
de la postsincroniza; cf. fr. post-
synchrouisation ; P R 1940).
posttraumâtic,-ă adj. (med.) —
(Boală) care este consecinţa unei
lovii uri, a unui traumatism —
«Aceste rezultate, obţinute ca
urmare a cercetărilor clinice efec­
tuate in boli neurologice', reuma­
tismale şi posttraumaticc, demons­
trează eficienţa .metodei." Cont.
10 II 61 p. 7 (din post- ~|- trau­
matic; cf. germ. post-tra uniaţiscit;
postuniversitar,-^ adj. — De după
studiile universitare — „Concursul
de admitere m anul I la învăţă-
niîntul postuniversitar de ingineri
economişti .se va tine în ziua dc
10 nov. I960/* Sc.* 25 X 60 p. 3.
„Statul nostru adoptă ideea edu­
caţiei permanente, a reciclării
profesioniştilor şi a ciclării ama­
torilor in cicluri pa ra-u ni verşi tare
sau postuniversitare iu toate mesc-
riile/* Sc. 7 1 7 1 p. 4 (din
preanesfezie
universitar; cf. fr. post-miiver-
sita/re; DMC 1968; PC Ii 191.
VRC 27;?; D E X , DX'*).
p0 2 jţie-clicic s.f. 1962 — Poziţie
strategică foarte im portantă — v.
ncocolonialisia (din poziţia -*r cheie:
cf. fr. position-cle; DAIX 1966).
pm cticâljîl,-ă adj. 1 . (impropriu)
— P ractic, uşor de p u r ta t —
„Ghetele sint m ai uşoare dccît
bocancii şi practicabile.“ I.B . 16
X I I 60 p. 2 ; v. şi cola. 2 . 1964
(teatru) — Elem ent de decor
constiud dintr-un podium mobil
— v. hietajat (diu germ. prak-
tibabei; cf. fr. practicable; Di?
— alt sens, D E X , D N 3).
prcalbire s.f. — Albire preala­
bilă — „L a fabrica de celuloză a
fost d ată în funcţiune cea de^a
doua linie a instalaţiei de preeS^
birc a celulozei/' Sc. 12 X I I 63
p. 4 (din pre- -f- albire).
preambalarc s.f. 1975 — Ambalare
prealabilă — v. tamocontraciabtl
(din pic- -ţ- ambalare; cf. Ir.
ptcamballage; DMC 1974).
prcam balât,-ă adj. 1975 — C are *
fost am balat anterior — v. micro-
complex (din pre - -j- ambalai}
PC II 26, 1 9 2 ; D E X ). •
preancsteric s.f. l^ 6 (S (med.) ^
Adm inistrare a unor modicauient*
liniştitoare înaintea rsnei operaţii
sau a unei anestezii — v. elcctro-
tcrmocautcrizarc; v. iii K.l. 12
X J 1 S0 ţp. 2 (din fr. pâanteihisiss
L 1960; J)M ; D l-M li).
preaulononiîe
preautonomie s.f. — Autonomie
prealabilă — „ în Buletinul oficial
al Spaniei au fost publicate cele
două decrete-lege care prevăd
acordarea preautononiiei Ţ ă rii
Bascilor/* Sc. 7 I 78 p. 6. „Pro­
vinciile spaniole Asturias şi Mur-
cia au obţinut statutul de preau -
tonomie /' R .l- 28. V I I I 78 p.
6 //din pre - + autonomie !/.
precancer6s, -oâsă adj. (med.)
— Din perioada de dinaintea insta­
lării cancerului — „Pentru a veni
în ajutorul acţiunii de depistare
a stărilor precanceroasc, Ed. Me­
dicală pregăteşte un atlas de
colposcopie." Cont. 25 V 62 p. 7
(cf. fr. prâcancâreux; D F M B ;
DN3).
precolu m b iân , - ă adj. — Dinain­
tea venirii lui Columb (în Ame­
rica) — „O echipă de arheologi
ecuadorieni a descoperit recent...
ruinele unei aşezări datînd din
mileniul I I I î.e.n. ce aparţine
civilizaţiei «Valdivia» din perioa­
da precoîu m bian ă“ I.B . 9 X I I
75 p. 6 (din fr. prâcolombien ;
DN3).
precomjpetitionâl, -ă adj. (sport)
— De dinaintea unei com petiţii —
„Ce s-a petrecut la Steaua într-un
răstimp a tît de scurt, ce anume a
schim bat aproape com plet faţa
acestei ecliipe? F ă ră îndoială nu
este vorba de nici o minune, ci
de cele m ai obişnuite «întîm-
plări»: o perioadă precompeti -
ţionalâ judicios folosită a rolurilor
din echipă." Sc. 7 V I 71 p. 3.
„Nu împărtăşesc d&ci ideea fot­
balului în sală decît cel mult în
perioada p r c c o m p e t iţ io n a lă I.B .
6 X I I 72 p. 3 (din prer + compe -
titional; I. Iordan în R R L 5/70
p. 4 7 2 ; FC I I 193).
precomprimâre s.f. (tehn.) — Ac­
ţiunea de a comprima efectuată
asupra betonului arm at — „Am
execu tat o serie de hale industriale
din ca re : una în soluţia de sheduri
turnate m onolit pe cofraje mo- .,
bile iar altele în soluţia de pre­
fabricate (arce prefabricate din
beton arm at asam blate prin pre -
com prhnare , plăci term oizolante).“
Sc. 12 X I I 63 p. 3 (din p re - +
com prim are; cf. fr. precontrainte ,
ţrecom pression; L T R , D T ; D E X ,
precomprimât, -ă adj. — Care
a fost supus operaţiei de pre-
comprimare —. „[S-au realizat]
kilom etri de tuburi din beton
precomprim at, mii de stîlpi elec­
trici şi altele/' I .B . 14 X 63 p. 3.
„Cupoletele din masă plas­
tică... elementele curbe din be­
ton precom prim at contribuie la
reducerea de greutate a con­
stru cţiei." R .l. 10 I 77 p. 3 ; v.
şi subtraversa (din pre - + com­
p rim at; cf. fr. precontraintt beton
arme prâcontraint; I. Iordan în
R R L 5/70 p. 472, SM FC IV
319, FC I I 193; D E X ).
preconferfnţă s.f. — Conferinţa
prelim inară a unei conferinţe de
m ai mare im portanţă — „Această
preconferinţă are menirea de a
netezi divergenţele/' Sc. 27 I 61
p. 4 //din pre - + conferinţă /

L. Iordan în R R L 5/70 p. 472,
FC îi 193; PK3//.
preconsultâre s.f. — Consultare
politică prealabilă unui eveni­
ment — „Preşedintele republicii,
Giuscpne Saragat, a şi îiiceput
dcaliiel ceea cc au fost denumite
prcconsidtări în vederea formării
unui nou guvern/1 R.l. 16 X I
68 p- 6 //din pre* -f consultare//.
pre contract s.n. — Contract prea­
labil - „Cetăţenii carc au încheiat
prccciitractc pentru blocul din
sts\ Colroceni 5 —7, sînt anunţaţi
cfi... va începe contractarea defi­
niţi/«V1 I.B . 2 X II 67 p. 2 (din
pre- contract; cf. engl. prccon-
tract).
prccor.tractuâl, -ă adj. — Dc
dinaintea efectuării contractu­
lui — ,.Sc pot prezenta, la datele
stabilite, solicitanţii care au în­
cheiat angajamente precontrac-
iuah' pentru blocurile din Drumul
Taberei/' I.B. 7 X I 66 p. 1 (din
pre- 4* contractual; cf. engl.
precontractual'; I. Iordan în R R L
5/70 p. 472, FC II 193).
prccum părăt,-ă adj. (în sint. s.
bile titichet prccumpărat) — Cum­
părat în' prealabil — „Pe această
1 n e biletele precum pârâte (tiche-
icle) nu sînt valabile/' R.l. 9 IV
71 p. 2. „Tichetele (biletele pre -
cumpărate de 0,50 lei) nu sînt
valabile pe această linie/1 R.l.
27 V.1I 72 p. 2. „Tariful este unic,
de 0,65 lei; tichetele (biletele
precumpăratc dc 0,50 lei călătoria)
nu sînt valabile/' I.B . 1 I I I 75
p. 3 (din pre- -{- cumpărat).
pregeneric
preechîpă s.f. (sport) — Echipă
din care se selecţionează pentru
nu meci — „Pre echipa sc stabi­
leşte în cantonament... dc unde
cei selecţionaţi vor şi pleca la
Bucureşti/' Sc. 3 X 69 p. 3 //din
pre- + echipă}}.
preîerenţiât s.m. — Preferat —
„Aceoaşi «maladie poate fi intil-
nită si în alte magazine. La
cel cu* autoservi re din str. Mihai
Eminescu nr. 100, nici mai mult
nici mai puţin decît 6 000 kg de
făină de calitate superioară este
«păstratăj> pentru preferenţiaţi“
I.B . 6 ArI I 77 p. 4 (format din
preferenţial, prin substituţie de
sufix: - alt-at).
preîlnâl,-ă adj. — Penultim —
„Explozia de exuberanţă din scena
prefinală ni s-a părut însă nefi­
rească, exterioară/' Gaz. lit. 29
X I 62 p. 7 (din pre - -f- fin a l/
I. Iordan în R R L 5/70 p. 472 j
FC I I 193).
prefix s.n. (tel.) — Indicativ
telefonic — „Din aceasta zi, un
nou prefix — 84/' I.B . 20 X II
73 p. 3. „Puteţi vorbi telefonic
şi cu Sinaia formind înaintea
numărului dorit, prefixul 973/*
I.B . 6 V 74 p. 3. „Impulsurile
electrice pentru convorbirile tele­
fonice interurbane cu prefix se
înregistrează de acelaşi contor/'
Sc. 10 X I I 75 p. 2 ; v. şi I.B .
30 IV 74 p. 1 (formal din fr.
prefixe; D T P; DN, D E X - alte
sensuri, DN3).
pregenSric s.n. (cinem.) — Cadru
de film care apare înaintea gene-
ipregendric
ricului — „P regencriciil a fost
conceput de Ciulei ca o suită de
imagini reprezcntînd coloane de
ostasi în m arş." Cont. 27 X I I 63
p. 5 ; v. şi Ti I X 64 p. 5 //din
pre - + g en eric; I. Iordan în
R R L 5/70 p. 472, FC I I 103//.
preind ustrî alîzâre s.f. — Prelu­
crare prim ară a m ateriilor prime —
„Lingă noi — nn reprezentant
al consiliului popular municipal
şi directorul întreprinderii D.C.A.
(actualmente întreprinderea pen­
tru preindustrializarea şi v alori­
ficarea am balajelor)." Sc. 4 V I
74 p. 2. „Atunci cum se explică
fm untele» din vecin ătatea ora­
şului de care mi s-a vorbit la
Centrala de p r cin diistri aii zare şi
achiziţii a Ministerului Industriei
Uşoare ?" R .l. 10 I I 78 p. 3 ;
v. şi ce p u i re (după fr. prâ-indus-
irialisalion ; FC I I 193; L T R ;
DN3)i
preîncălzfrc s.f. — Acţiunea de a
preîncălzi şi .rezultatul ei — „Unde
poate fi aplicat sistemul ? L a
cuptoarele de otel (preîn că lzirc ) “
R.l. 11 IV 72 p. 9. .„Am gene­
ralizat o m etodă experim entală
cu bune rezultate, anul trecu t:
am endarea unor in stalaţii de
preîncălzirc a vehiculelor garate
pe platform ele exterioare." I.B .
23 I X 75 p. 3 ; v. si R .l. 14X 1
75 p. 2, 19 V I S0' p. 1, fin a l
ti!in preîncălzi ; cf. fr. prechauffage;
DMN 1969; FC 11 193; L T R ,
D T P ; D E X ).
p F e S n c ă t e it a r s .n . 1 9 7 5 — I n s t a ­
l a ţ i e c a r c sery c ţrt» I a p r e î n c ă l ­
378
zire — v. cazan-turn (din preîn ­
călzi + -tor; cf. fr. [îour de\
prâchaitffage, engl. prcheater, germ.
Vorw ărm cr ; L T R , -DTP; D E X ).
preînrcgîstrât,-ă adj. — înregis­
tra t în prealabil — Difuzarea
m esajelor preînregistraie. Sistemul
poate inform a în mod autom at
pasagerii cînd anume trenul se
apropie de o staţie, cînd trece pe
lîngă locuri de interes istoric sau ..
turistic." I .B 8 XI^ 69 p. 3. „O
firm ă vest-germană a realizat
primul sistem comercial dc video-
discuri din lume. E ste vorba de
un dispozitiv audiovizual denu­
m it T .E .D ., carc, conectat la un
televizor, permite proiectarea pe
ecranul acestuia a unor filme
preînregi straie pe disc." Sc. 15 X
75 p. 6 //din pre- + înregistraţij.
prelegerc-audiţic s.f. — Audiţie
muzicală precedată de o prele­
gere — „«Lim bajul muzicii şi
tainele Iul» — acesta este titlul
ciclului de prelegcri-audifii care
se va desfăşura, sub auspiciile
Filarm onicii bucurcştene, începînd
din 22 aprilie 1974." Cont. 19
IV 74 p. 6. . „Devenite a tît de
cunoscute, prelegerile-audiţii pe
tem a «Muzica şi omul», continuă
şi miino, ora 19, la Ateneu." I.B .
28 I i 75 p. 2 ; v. si Cont. 30 IV
74 p. 6, L B .’ 7 V 74 p. 4, R .l.
10 1J. 75 p. 5 (din prelegere -f-
aud.it ie ) .
prelimina vb. I (cont.) — A cal­
cula anticipat, a prevedea —
„Datele statistice prelim ina că în
noul centru comercial vor fi adă­
 379
postite circa 16 000 dc* persoane
— salariaţi, personal dc deservire,
locatari.". I.B . 27 X I 73 p. 4.
,>Accstc unităţi şi-au realizat pla­
nul dc export, preliminind depă­
şirea sarcinilor anuale." Sc. 20
X II 73 p. 4. „Sc prelimina că
populaţia totală a Romanici va fi
încă la sfîrşitul acestui sc col dc
aproximativ 30 dc milioane* dc
1 locuitori." R.l. 13 1 75 p. 3
(form. regr. din preliminar ; DEX
— alt sens, D X 3).
preliminare s;f. (cont.) — Pic-
! vedere, calcul anticipat — Ml''ornie
avansate dc comerţ. O prelimi­
nare semnificativă: aproape 1 mi­
liard de lei desfaceri in anul 1977."
R.l. 17 I 77 p. 5 (din prelimina;
DN - alt sens, D E X , DX3).
premergăt6r s.n. (bot.) — (Plantă)
care sc cultivă pe nu teren
înaintea alteia — „Cele mai bune
premergătoare pentru griu sînt
acelea caic au fost strinse în
prima parte a verii şi anume legu­
minoasele pentru boabe (mazăre,
fasole etc.). în cadrul acestor
categorii dc premergătoare sc vor
prefera acclc tarlale care au fost
fertilizate In anii prcccdenţi."
R.l. 14 Y l l l 76 p. 3 (din pre- -|-
mergăton- DN, D E X , DN3 -
alte sensuri).
premieră s.f. — Activitatc încer­
cată pentru prima dată, nouta­
te — „Premieră aviatică. Primul
avion propulsat cu energie solară
a efectuat, joi, pc aeroportul din
Lcsham (sudul Angliei) un zbor."
Sc. 16 VI 79 p. 5. „O premieră
preolunjrfc
pe ţară: recondiţionarca arborilor
coti li la motoarele Diesel." K.L
3 V II 79 p. 3 ; v., si contiflu*
(1973), auiocameru,.jmCtrol%micro-
curent, solit nar , icleşcoală (din
fr. premiere; DMN 196S; DN,
DN3 — alte sensuri, D EX).
preino(lern,-ă adj. — Aparţinînd
epocii carc o precede pe c£«i
modernă — ,,[C. Conaclji c] re­
prezentativ pentru faza premo­
dernă a literaturii române." ConL
25 X 63 p. 3 (din pre- -f modern;
cf. fr. premoderne; D]MN 1967;
I. Iordan în R R L 5/70 p. 472*
l'C II 193).
prenadez s.sg.tant. (chim.) „îa
comerţ se găsesc dale dc linoleum,
în diverse culori. Tehnologia d*
lipire este cu produsul prenadez.
Numai că în comcrţ nu se vindt
prenadez." R.l. 23 V il 77 p. 5.
„în magazinele specializate s*
găsesc însă flacoane cu «arace-
tin»... produs carc întruneşt*
aceleaşi propricăţi de lipire ca
prenadezuL'1 R.l. 7 X 77 p.. 5.
„Aflăm dc la «Napochim» Cluj-
Napoca, că a înccput fabricarea
unui produs de lipit, cleiul raapo-
dcz*. Noul produs arc practio
acclasi domeniu de utilizare caş!
«prenadez* sau « a r a c c t i n R J L
22 X 77 p. 5 (format cu - adezjv ]).
preolnnpic,-ă adj. (spori) — Canv
precede perioada întrecerilor olim­
pice — „îu accst an p) colinipi
(de dinaintea olimpiadei) cei mal
buni sportivi români au partici­
pai sau vor lua parte la 11 cam­
pionate mondiale." Si. 24 VIL
preolfnipic
63 p. 3. „Schiorii sovietici an-do­
m inat probele de fond la 15 km
din cadrul «Săptăm înii preolim pi-
co') de la Sap p o ro " Sc. 11 I I 71
p. 7. „Turneul preolim pic de. po­
lo pe apă dc la M ontreal a fost
cîştigat de ccliipa U .R .S .S ." R .l.
11 V I I I 75 p. 5 ; v. si Sc. 21 I I
63 p. 5, 25 X I I 63 p. 3 (din fr.
prâolym piqiic; FC I I 193, 198;
DMiSr 1967; D E X ).
p reom ologăre s.f. — Faza prelim i­
nară omologării — „Colectivele
consultative din. com erţ participă
la consultările, ce au loc în faza
de preomologare a ^ produselor/'
Sc. 19 V 64 p. 1. „ în săptăm îna
aceasta vor fi prezentate la preo -
7nologare internă primele modele
de pantofi de^damă" I.B . 22 I I
71 p. 3. „ în preomologăre la
«Didactica», un set de planşe —
proiector cu disc/' 1.J3. 23 V II
73 p. 1 (din pre - om ologare).
prcopcrai6riu,-e adj. 1973 (incd.)
— Care precede o operaţie chirur­
gicală —v. eleciroanestezie ; v. şi R.L
12 X I I 80 p. 2 (din pre- + ope­
rat oriu ; cf. fr. pr&operatoire ; FC
I I 195, atestare din 1968; DN3).
prcorăşen£sc,-eâscă adj. — A flat
în apropierea oraşului -tt „ în to c ­
mirea proiectului dc sistem atizare
a zonei preorăşeneşti a Bucurestiu-
lui." Cont. 10 I I 61 p. 7 / „ în
teritoriul preorăşenesc al marilor
oraşe pot fi am plasate aşezări
urbane de tip «satelit» care au
rolul de a descongestiona oraşul."
Cont. 11 I I I 66 p. 6. „Începînd
cu aceste zile, secţia transporturi
380
preorăşeneşti de Ja A utobaza 3
C ălători Bu cu reşti introduce autcv-
tâxareă/' R .l. 5' V 78 p. 5 ; v. si
I .B . 16 I X 70 p. 1, R .l. 17 m
74 p. 3, 7 I I 75 p. 2 (din pre—}-
orăşenesc; FC I I 193).
preprint s.n. —T ext tip ărit separat
înainte de apariţia sa într-o pu­
blicaţie — „Institutul naţional
pentru creaţie ştiin ţifică şi tehnică
(IN C R E S T ) publică p'reprinturi ,
cu rezultatele cele m ai proaspete;.,
specialiştii din alte ţări iau im ediat
cunoştinţă de ele." Cont. 26 V
78 p/4 (din engl. preprinl).
prerafînârc s.f. — Acţiunea de
rafinare prealabilă — „Acidul uzat
la rafinarea benzinei grele... este
acum întrebu inţat la prerafinarsa
«white-spirit »-iuui sau ca acid la
rafinarea petrolului." Sc. -3 X I
63 p. 1 //din pre - + rafinare //.
prerepartizâre s.f. (inv.) — Repar­
tizare prealabilă — „în ultim ii
ani de studii se v a face pvere-
Partizarca tuturor studenţilor/'
K .l. 8 V I I 73 p. 2 (din pre- +
repartizare ).
prcsalârlu s.n. — (în unele ţări
occidentale) Alocaţie acordată ab­
solvenţilor unei facultăţi pe timpul
cît nu sînt an gajaţi şi deci nu
primesc un salariu — „Peste
600 000 de absolvenţi ai facultă­
ţilor sînt în căutare de lucru, «/w-
salarhil» de 100 000 de lire pe lună
acordat unui student din trei
este o indemnizaţie de şomaj în
to a tă regula." Sc. 31 I I I 77 p. 6
(din fr. p resalaire ; P R 1950).

presci£nt,-ă adj. (livr.) — Dotat
cu capacitatea dc a şti dinainte
cc urmează, prevăzător — „Un
Agamemnon prescieni dc soarta
cc îl aşteaptă si înfruntînd-o cu
bărbăţie." R .l / 10 X I I 75 p. 2
(diu engl., fr. jwescient).
: prcsefsiîiic,-ă adj. — Care prcccde
»mişcările seismice — „în U .R .S.S,,
; îii regiunile scismicc recenzate,
sînt instalate seismografe dc aler­
tă cc înregistrează unele semnale
presei smicc1'. Cont.. 11 VI 65 p. 6
<//din pre- -)- seismic)!.
preselectare s.f. — Acţiunea dc a
preselccta — „Indicatorul de
prcsclcclarc de pc strada Barbu
Văcărescu ar trebui amplasat
ceva mai înapoi: acum, fiind tn
imediata apropiere a staţiei I.T .B .,
este adesea mascat dc troleibu­
zele oprite." I.B . 13 I X 75 p. 3
(diu prcsclccta; DN3).
preselectât,-ă adj. —Ales dinainte—
„Cele 29 melodii prcselectate
(iniţial) de către juriu s-au bucu­
rat dc o bună interpretare." I.B .
15 V III 66 p. 2 (din preselccta).
presetScţie s.f. — Selecţie sta­
bilită în prealabil — „Cronicari
dramatici- şi oameni de teatru
operează o pre select ic.:t Săpt, 6 X
67 p. 4. „Va fi suficient să se
apese pe unul din butoanele de
presdcciie ale televizorului pentru
a face să apară, între două
imagini de film, răspunsul ordi­
natorului." Sc. 2 IV 74 p. 6.
„Au fost stabiliţi monitorii de
sclii printr-un test de presdecjic."
R.l. 22 X I 75 p. 5 (din fr. prâ -
presing
sclcction, engl. prcccleciion ; cf.
germ. Vorsclcklion, Vom ai:!; P R
19ÎS; D TP; DN3).
prcselecţîortâre s.f. — ^ Selcctic
stabilită In prealabil — „în cursul
anului care precede concursă! de
admitere la institutul v.ostru, sa
aiba loc o preseiection are a candi­
daţilor din punct de vedere al
aptitudinilor artistice." Sc. 24
VI 65 p. 4 (din pre - -f selecţio­
nare , după fr. prtstkclion).
pres trie s.f. (com.) — Produs în
număr limitat înainte dc a trece
la producţia în serie — „Alt tip
(«Concorde*, din presai a 01, ur­
mează să fie oferit societăţii aero­
nautice Duxford." R.l. 1 X I 75
p. 6 (din fr. prescrie; P R 1960).
presesiune s.f. (inv.) —Sesiune care
o precede pe cea propriu-zisă —
„între 9 — 14 deccmbrie 1975
va avea loc o presesiune de trans­
ferări în învăţămînt pentru pos­
turile din municipii si oraşe."
R.l. 24 X I 75 p. 5 (din pre-' +
sesiune ).
presez6n s.n. — înainte de sezon —
„Tot^in stadiul de bune intenţii
au ramas şi alte activităţi... expo­
ziţii cu produse refuzate la con­
tractări, lansarea noutăţilor în
presezon..." I.B . 8 X I 72 p. 3
(din pre- -}- sezon).
presing s.n. (sport) — Sistem de
ioc bazat pe folosirea apărării om
la om pe tot terenul; presiune
exercitată asupra adversarului —
„Dar, din minutul 36, studenţii au
înscris din nou, scor favorabil
prdsing
(.60 — 59) pc care l-au m enţinut
pînă la înclicierea celor 40 de
m inute de joc, în ciuda unor mo­
mente dram atice, în ultim ul m i­
nut, cînd steliştii au aplicat uri
«p resin g » disperat/' Sp. 25 I I I
74 p. 2. „M cnotti a dem onstrat că
ire şi forţă atunci cînd e nevoie.
Presing nccruţător pe to t terenul,
iuţeală în execuţii/' R .l. 27 V I 78
n. 2 (din engl. pressing; 11. Cons-
tantincscu în L R 1/73 p. 32;
D E X , DN3).
p rcso rta rcs.f. — Acţiunea de a
sorta îu prealabil — „Prevăzută
cu staţii moderne de sortare, pre -
sortare , concasare şi spălare a
m aterialului, această balastieră
va livra anual şantierelor de con­
strucţii../' R .l. 20 X I I 66 p. 1
(din pre - + sortcH'e).
p rcsp ălâre s.f/ — Spălare preala­
bilă — „Este bună doar pentru^a
spăla praful de pe maşini. în
rest, sîntcm obligaţi să executăm
o prcspălâre , în rampă, afară."
L B . 3 V I I I 67 p. 1 (din : pre- +
spălare; cf/ fr. prâlavage; P R
1960).
(în sint. materie
p rc s te la r,-ă adj.
prestelară) — M ateria din care se
nasc stelele — „Stelele şi nebu­
loasele apar simultan, din m ateria
prestelară de origine liiperonică."
Sc. 17 V I 62 p. 4 ; v. şi hiperdens
(din engl. prcstellar matter, fr.
matiere prâstâllaire, it. m ateria
prestellare; A D ; I. Iordan în
R R L 5/70 p. 47 3 ; FC I I . 193).
gşrcsurizâre s.f. (av., , tehn.)
— F ap tu l de a presuriza — „în
332
cursul verii... Armstrong şi Al-
drin au trecu t la presurizarea
(m ărirea presiunii) «Vulturului»,
pentru prima dată de la lansare."
Sc. 19 V II 69 p. 8 (din presuri­
z a ; cf. fr. pressnrisaiion ; DMN
1953; D E X , DN3).
presurizat, -ă adj. — Căruia i
s-a asigurat o presiune normală —
„Principalele dificultăţi pe care
le întîm pină'om ul în cursul z b o -««
rurilor spaţiale sîn t: 1) costumul
presurizat ..." Sc. 26 V II 69 p. 6.
„ Sera se construieşte din polieti­
lenă transparentă sau dintr-un
m aterial întărit cu fibre de sticlă
presurizat de o serie de v en tila­
toare interioare. în scopiil decom-
presurizării, se prevede închide­
rea perimetrului serei cu tuburi
din plastic umplute cu apă".
R .l. 9 I I 79 p. 6 (din presuriza)..
prcşccUntc-director gen6ral s.m.
— Preşedinte care îndeplineşte
funcţia * dc d irecto r general —
„Preşedintcle-di rector general al
societăţii producătoare de filme
Gaumont, Je a n Leduc, a în-
m înat «Legiunea dc onoare» cele­
brei actriţe Michele Morgan."
Cont. 14 I Î I 69 p. 10. „Acuzatul
principal J.V .R ., preşedinte-direc-
tor general al societăţii «Matesa»
este pasibil..., de o pedeapsă .de
1290 ani închisoare." Sc. 5
IV 74 p. 6. „E l este preşedinte-
director general al, unei com­
panii." Cont. 12 IV 74 p. 10
(din preşedinte + dircctor gene­
r a l după fr. prdsident’directeur
gân iral; DMN 1966).
 3C3
preştanţât,-ă adj. — Ştanţat in
prealabil — „Teri a început pro-
cluccrca «mii prim lot dc proto­
tipuri modele dc încălţăminte
bărbăteasca, cu tălpi din trans­
lucid p r e ş t a n ţ a t R.l. 4 X 67
p. 3 (din pre- -j- şianjai).
pre(cnsionât,-ă adj. (constr.)
* — Carc a fost supus pre tensionării
— „Bolta sc sprijină prin peste o
mic de armături prdensionate ...
’ care au fost fixate în pereţii
stincii." LB. S IV 72 p. 6 (din
pretcnsionarc; D E X ).
pretiirnât,-ă adj. — Turnat di­
nainte — „La execuţia noilor
drumuri constructorii au folosit
larg elemente prefabricate şi dale
prci uniate din beton." Sc. 22
X II 63 p. 1; v. si 2 V 61 p. 1. (din
pre- -f turnai).
prcţ-rec6rd s.n.. —* Preţ foarte
ridicat — „O statuetă de bronz
suflată cu aur, găsită dc un fer-
mici englez, a fost vîndută cu un
pret-record: 36750 lire.4* Sc.
18 X II 72 p. 4. „La o licitaţie ce a
avut loc la galeriile <<Cliristic’s »
din capitala britanică, un vas
chinezesc din secolul 15 a fost
achiziţionat la preţul record de
1S'.< «80 dolari.*' R.l. 15 VI 75
p. 6. ,/fabloul «Hina Naruru*
de l ’aul Gauguin a atins la lici­
taţie la New York preţul record
dc 1,9 milioane mărci/* R. lit.
17 VII 75 p. 22; v. si Sc. 28 V
74 p. 6, R.l. 28 III 74 p. 6 (din
preţ -f record).
prcuscârc s.f. — Uscare preala­
bilă — „La întreprinderea de
prezent îsna
prelucrare a lemnului Satu Mare
a fost pusă în funcţiune prima
instalaţie de prcuscârc a cheres­
telei pentru mobilă/* R.l. 14 I
77 p. 5 (din pre- -1- uscare (
cf. fr. presfehage; DT).
pre viziona vb. I — A prevedea —
„Nu e adevărat că artistul nu
previzioncazii în nici un fel opera."
Cont. 29 I X 67 p. 6 (din pre - -\-
viziona, probabil după fr. pri -
voir; DX3).
previzional,-ă adj. — Referitor
la previziune — „Costul învăţă-
mîntului în perspectivă previzio­
nalii" Forum 10/74 p. 37; v.
si pros pedologie (1970) (din fr.
prfvisionncl; DMX 1950;* DX3).
previzionâre s.f. — Prevedere —
„Ccea cc deosebeşte această clă­
dire de celelalte edificii de pe
bulevardul * Soare Apune* din
Hollywood este firma de neon
agăţată deasupra intrării: cStu-
dioul de prcviziotiarc a reclame­
lor» proprietate a Companiei de
studiere a reacţiilor publicului".
Sc. 19 1 74 p. 6 (din prevszlnnat
DX.Î).
!,*
prezentîsm s.n. (filo/.) — Ten­
dinţă care neagă posibilitatea uneî
cunoaşteri istorice obiective —
„Viitorismnl, milenarist sau uu,
este însă la fel de dăunător ca şi
prczentisnnth Nu numai prezentul
trebuie să dea diu ce în cc mai
mult viitorului, dar si viitorul
trebuie îă dea mereu mai mul%
prezentului/* Cont. 24 V 74 p.
4 (din ^rczcMt -f- -isin; DN3J*
primaquma
p rim aqufna s.f. 1966 (farm.)
— Tip de m edicam ent con tra palu-
dismului — v. condnctorină
[scris şi prim achind ] (din fr.
pvh) iciqi lin e ; D F M B ; DM ).
jirhnît6r*iHstrîbuitor s.m. — Ocu­
paţia celui care prim eşte şi dis­
tribuie o anum ită m arfă — „M.D.
şi C.G. — foşti prim itori-dis­
tribuitori (gestionari) ai în tre ­
prinderii Industria laptelui Ilfov,
au delapidat, în num ai două luni,
suma de 159 247 lei." Sc. 4 I I
71 p. 1. „ în tre atribuţiile dc ser­
viciu, în calitate de prim itor -
distribuitor la întreprinderea de
reţele electrice Sibiu, S .S . o
avea.şi pe aceea de a ţine evidenţa
bonurilor dc benzină prim ite şi
a *can tităţilor d istribuite." Sc.
13 I I I 74 p. 4, „32 de lucrători
auxiliari, din care: 1 arhivar, 1
tclcxist, 1 parchetar... 3 pHuli­
tori-distribuitori s.a.“ Sc. 27 V II
77 p. 1; v. şi R .l/ 13 V I I I 80 p. 4,
desfaccre-transporl, turnător-for­
mator (din prim itor + distribui­
tor).
p rim o v a c c in a re ‘s.f. (med.) — P ri­
ma adm inistrare a vaccinului —
„Acţiunea de prim ovaccinare anti-
poliom ielitică... Primpvaccinarea
constă în adm inistrarea sub
formă de picături pe cale bucală
în două reprize, în ianuarie şi
martie, a vaccinului antipolio-
m ielitic triy alen t com pensat."
Sc, 16 I 76 p. 5. „Ministerul
Săn ătăţii aduce la cunoştinţă
că între 1 5 —25 se p te m b rie'1977
se desfăşoară în întreaga ţa ră
acţiunea de primovaccinare anti-
- -«04 '•
variolică." R .l. 17 I X 77 p. 4
//din p r i m o + vaccinare//.
princfpâl adj. (în sint. în prin-~
cip al) ' — îii special, m ai ales —
„Cursurile se vor desfăşura ini­
ţial în complexele O N T de 'la
Sinaia, Posada şi Şnagov — în
p rin cip al — pe baza programelor-
tip elaborate de Biroul interna­
ţional al m uncii." Sc. 8 X I *70
p. 5. „Descoperirea a fost con­
firm ată cu ajutorul unei metode*
devenite clasică în depistarea
m aladiilor vegetale. K a constă din
inocularea unor plante m artor
sănătoase cu seva plantelor in­
fectate şi observarea aten tă a
simptomelor provocate, în prin ­
cipal f rina rea creşterii ţ)lantei şi
leziuni ale frunzelor." Sc. 22
V II 77 p. 6. „De data aceasta*
fondurile strînse prin organizarea
loteriei internaţionale vor fi folo­
site, în principal , pentru popu­
larizarea * olimpiadei." Sc. 1 0 -X I
78 p. 5 ; v. si 11 V 74 p. 2, R.l.
17 X I 76 p. 6, Sc. 29 IV 79
p. 8, foiocoagulator (din în + prin­
cip a l; V. Guţu Romalo C.G.
2 4 0 —241, atestări din 1960).
p rio rita r, -ă adj. — Care are prio­
ritate — „Adevărata perform anţă
în ciclismul de şosea presupune
etape cu profil cît mai variat,
«muntele» avînd oricum o pon­
dere prioritară ." Sc. 7 V II 69 p.
3. „V-am ruga... să prezentaţi-
problemele prioritare înscrise pe"
agenda Automobil Clubului K o-.
m ân." I .B . 19 IV 74 p. 3. (cf,
fr. prioritairc; D T ; DN3).. <
385 ^ ..
problemâtic,-ă adj *^ Care consti­
tui c/pune o ‘problemă; cu proble-"
m c; privitor la o problemă
„[Ecatcrina Oproiu] dă «Contem­
poranului» nota .de feminitate
problematică, graţios-savantă, dar
de ar fi trăit în timpul primului
«Contemporanul o, aveam un *Do-
1brogcanu-Gherea retoric, păti­
maş şi un tribun de sex slab/1
6apt. 16 I I 73 p. 6. „«Apărarea
lui Galileid e cea mai unitară pe
planul construcţiei, trădînd o
modalitate de roman posibil şi
prcfaţînd (poate} evoluţia prozei
lui Octavian Paler, o prbzâ pro­
blematică, intarsiată de - incitaţii
rafinate." Săpt. 19 I 79 p.
v. şi Luc. 12 V 79 p. 6, dezaler-
gizare (din problemă, după mode­
lul lui programatic; I. Iordan în
Omagiu Al. Rosetti, Buc. 1965,
411, L R 3/68 pi 204, 205, ates­
tări din 1962; DN — alt sens,
D E X , DN3).
problematlzâ vb. I — A sistema­
t i z a pe probleme — „Nu se
poate nega, desigur, intenţia auto-
- rului de a problematiza..." Sc.
18 X I 75 p. 4 (din problematic
- iza; DN3 — alte sensuri).
problematizare s.f. 1. — Sistema­
tizarea, . unor probleme - impor­
tante — nIntcrpretarea: lor [a
datelor comunicate de istorie]
în lumina rolului avut. Dar. mai
cu seamă, problematizarea lor.
PunereaT adică, în ecuaţie a fap­
telor/' R. lit. 26 V I 75 p. 5. „Nega­
ţia e înlocuită cu tonul apodictic,
iar problematizarea cu şiru l aser­
ţiunilor/^ Luc. 9 V II 79 p.
25 — Dicţionar de cuvinte, recente
pfocir
2. 2. — Metodă de învăţiimînt
care foloseşte iutrebarca-problema
in scopul dezvoltai ii gîndirii crea­
toare a elevilor, studenţilor —Y
„în şcoală şi facultăţi problema-
Uzarea â devenit un imperativ
actual." (din problematiza; DN3
.— .a lt sens).
probltmă-ctţlie s.f. — Problemă
foarte importantă, — „Cu ce
problemă-cheie se -confruntă, în
momentul, de-, faţă, întreprinde­
rea dv.?“ I.B . 26 II 73 p. 2.
„O problcmă-cheie: măsuri con­
crete, efective de dezarmare, şi
dezangajare militară pe conti­
nente." Sc. 8 VI 77 p. 6. „Redu­
cerea bugetelor militare — pro -
blemă-cheie a unui autcntic proccs
dc dezarmare." Sc. 7 X I I 78 p. 6
(diii problemă . + cheie; cf.fr..
probleme-cle; DMN 1964).
procafnă s.f., 1977 (farm.) — Novo-
caină — v. mezoterapie' (din
fr. procahie; cf. £ngl. procaine;'
E ; DFM B; DM, LTR, DZf
DN3).
procesomân s.m. (ironic) — Per­
soană’ care intentează acţiuni
de proces, fără sa aibă motive
serioase, care are mania procese­
lor — „N.C.* e. un procesoman şi
un zurbagiu fără pereche/'; Sc.
20 I X 61 p. 2 ; v. şi 17 V 81 p. 2
(din proces + -niari; Th. Hris­
tea P.'E. 57, FC I 140; D E X r
DN3).
proctir s. 1975 — Tip de pastă
cu care se acoperă părţile in­
ferioare ale autoturismelor —.
v. micrauzină.

procustâ
procusiâ'vb. I (iivn) — A aran ja,
a lungi saii a scurta după.îm pre­
ju rări — „A cţiunea nu trebuie
rotu n jită şi procastată spre a
deveni rom an cu tip are didac­
tice/* Săp t. 15 I I I ^4 p. 4*
„Ne întrebăm de ce trebuie în
tnod necesar să procustăiii ca rtea ../*
Săpt. 12 V I I I . 72 p. 2 (de la
n. pr. Procustj DN 3).
producăttiţ-deleg& t s.m , (ftn em ,).
„D esp re fu n c ţia de producător -
delegaţi la în ce p u t, cîn d a fo s t
in v e n ta tă ,^ n o i c re d e a m c ă p ro­
ducătorul-delegat V a i i u n ie i dp
c o n trp lo r, d e in sp e c to r.. M i*anl
■d a t s g a m a c ă , d im p o triv ă , p e n tru
n oi a { o s t y n cdlabor&trij: a te n t/*
S ă p t. 1 9 I v 7 4 p . 6 . „ Pro ducăto­
ri tf-Selega t a l film u lu i ft^aştâ-
doriîiil, t o v . M~M., p ro n o s tic a s e
în .se a ra p re m ie re i u n fru m o s
su cces de c a s a film u lu i/* S ă p t.
'2 L - Ş I 7 5 p. 4 ; v . ^ C i n e m a 6 /7 4
p . 7 , S ă p t. â l K 7 5 p . 4 (din
producător ^ f delegai ) .
i proî,~ă s.m .f. 1979 (aig. eîeyilos)
productivitate s.f. — Randam ent,
eficienţă — „ Productivitatea mun­
cii factor cheie/* Sc.: 2 4 ' V
75_p. 2 . „La cinci luni de la pre­
m iera -cu Osînda, Sergiu Nicor
; -:}aescu apare cu Accident, o pro­
ducţie â Casei de film e 5. R iţm -
' record, productivitatc-TecoTd"
R J . 11 U / 7 p. 2 ; v.. şi producţie -
m arfă (1974) (cf. "fr. producti -
iiiitj DM M ; D T P ; D E X , 1 )N 3).
producţîe-mârîă s .f: (ec. pol.)
—‘P roducţie sub form ă de m arfă —
„Volum ul prodiicfiei-m arfă croşte'
cu 24 la sută fa ţă de anul trecut,
,
386 :
productivitatea m uncii sporeşti;
cu 17 la: sută/* Şc. 24 X I I 7 4 'p/v
2. „Realizarea suplim entară... a
unei producţii~marfă în valoare
de 12 milioane../* $ 0 ,-2 7 X I 75
p. 2. „Ponderea produselor noi
şi reproiectate — 60 la suta din
valoarea proâuc\iei-marfâ.„t% So»
9 I I I 78 p. i '(din producţie .ri?-;.
m a r jă ; probabil form aţie mâi '
Veche),
*/■ -
prodticţie-rerârd s;f. — Producti
ţie foarte m are ' „ Productiv -
tecord la Hunedoara/* Sc. *21
V i i i 7 3 “ p . L „ In iţia tiv a colec­
tivului'. io s t r u : «Zece zile de
j>roducfie-recordi>“ I .B . 29. V 7 4
p. i . „In stitu tu l naţional ş l cafe­
le i â anuAJaţ ^ Mexictil a pbţimrt
o produclie-rscord de 1/5 milioane
saci de cafea/* R .l. 7 V I I I -75
p, 6 ; v. ş i Sc. 2 I V 74 p. 2
(din producţie + w cords cf. fir.
'pro&iction-record'; -DM N 1968;
DMM). '
—Profesor, profesoară ^ . v . dirig
(din profesor, profesoară, prin
abreviere •. cf. engl., fr., it/, germ.
c o lo cv . p rof;: V R C 279).
profesio gram ă s . t — Elaborarea
surselor de rezistenţă în legătură
cu o profesiune — ,iP e. baza
pfofesidgravielor întocm ite, por-
iiind de la /stabilirea efortului
fizic şl ;>psihic pe care îl necesită
una sau a lta d in tr e , activ ităţile
profesionalei am făcu t propuneri
care urmează, să fie aplicate
pentru corecţiile necesare ;m aşi-
387
□ilor." Sc. 4 I 74 p. 2 (din germ.
Profcssiogramm; F ; DN3).
proteslologfe s.f. — Studierea
surselor de rezistenţă în legătură
cu o profesie — „S-âu întocm it
ample studii în ijorneniul pro-
fesiologici medicale şi ergonomiei
: pentru industriile uşoară, con­
s tru c ţii do maşini, dectronică."
Sc. 4 I 74 p. 2 // din profesie ^
-logie/J*
profcslonallzâre s.f. — Faptul de a
căpăta un caracter dc prolesiune— .
„Pentru că oricît. am lupta
împotriva profesionali sării, există
totuşi o profesie de scriitor/*
Luc. 15 I 61 p. 5 (din profesio­
naliza; D E X , DN3).
profesor (-o âră)-arffst (-ă ) s.m .f.
— A rtist (plastic, de teatru
ctc.) carc este profesor — „Cei
mai tineri artişti, vegheaţi regi­
zoral de unul din cei mai auten­
tici şi mai experim entaţi pro-
jesori-artişti, Moni G heleiter... au
compus minuţios universul gor-
kian, în linii simple şi clare/1
R. lit. 17 V 73 p. 20. „ Profesoara-
artistă. L a casa de cultura a sin­
dicatelor din Sibiu a avut loc un
eveniment artistic deosebit, pri­
leju it de-expoziţia artistei O .A.S.,
profesoară în Satu M are." R .l.
10 I 78 p. 2 (dm profesor ^
artist).
p roîlsor (-oâră)-com an d ân t s .m j .
— Profesor care conduce activi­
tatea detaşamentului de pionieri
— „Projesorul-comandant devine
un participant electiv şi afectiv la
munca elevilor şi pionierilor, to-
K*
proîesor-oâspcte
varăşul lor mai mare, exemplul
lor/' Cont. 23 X I I 66 p. 8 (din
profesor + comandant).
profesor (-oâră)-dirlginte (-ă) s.m.f
— Profesor care îndeplineşte
funcţia de diriginte — „Faptul că
în prezent projesorul-diriginte este
şi conducătorul detaşamentului
ae pionieri a dus la înlăturarea
paralelismului în munca educa­
tivă/1 Cont. 23 X I I 66 p. 9.
„Cunoscînd din vreme preferin­
ţele tem atice ale profcsorilor-di-
riginţi şi ale elevilor, specialiştii
muzeului pregătesc si pun la
dispoziţia acestora cele" necesare
desfăşurării orelor de dirigenţie".
R .l. 20 I I I 71 p. 2 (din projesor
diriginte).
proftsor (-oar&)-logoptd s.m.f. —
Profesor care se ocupă cu proble­
mele tulburărilor de vorbire a
copiilor — „ Profesoara-logopcd
D .V. a vizitat apoi şcolile de 8
ani, a ascultat cum vorbesc
copiii/’ Sc.. 1 I I I 64 p. 3 (din
profesor + logoped) .
prof*sor-oâspetc s.m. — Profesor
universitar in v itat într-o altă
ţară pentru a ţine cursuri —
„Dan Grigorescu, profesor-oas-
pete la Departamentul de L itera­
tura comparată al Universităţii
-Washington din Seattle." Cont.
12 I I I 71 p. 10. „Eugenia Popcscu-
Ju d eţ, profesor-oaspete dc la
U niversitatea din Pittsburg, a
prezentat creaţia m uzicală can-
temirească în istoria muzicii tur­
ceşti/1 Sc. 29 X 73 p. 6 ; v. şi
R . lit.. 27 X I I 73 p. 31 (din pro*^
 profesor-pâsiiete

••fesor r}-. oaspete-, după- germ . program at6r,-tdăre^^;s.ih.i •|i a d j.’;

G astprofessor; ' cîi engl.j visiting (inform .) l . — P erso a n ă -îilsarcin a-'
.p ^ o fesso r). t ă cu prog ram area (la co m p u ter)
„C iteva , ţin e re . program atoare
profil s.n . — S p e cia lita te , spe­ —cu copii m ici - şi-au i n s t a la t ;
cific ,.U nele' m ici m od ificări - î n cam ere ech ip am en te term in a le
în m a teria ce ru ta ' la concurs, p en tru ...ea, după: ce-şi adorm
fa ţă de anul' 1973, sîn t p re zen te copiii, rşă jp b â tă in tr a în le g ă tu ră )
în profilelc: biologie, farm acie../ 1 cu calcu la to a rele în v ed erea te s -'
Sc! 24 I I I Z4 p. 4. „Salo n u l şi ta r ir u nor program e/1 R .l. 15
te ra sa de la p a rte r' în su m ează V I I -76 p. 6. „ P ro g ram area unui
circa 400 de locu ri de m ese, ctt calcu lato r este o s p e c ia lita te -a im -"
p rofil de berărie/* I .B . 22 V I I I m e . D a r care programator şă fi
7 9 p . , 7 ; y. şi Sc. 10 V I I I 79 p; \t fă c u t tre a b a a s ta p en tru . n oii
i nstiiufidn a Uzare[, lâcă tuş-montator fă ră să^cunoască ce are de fă c u t •
(1963)! m ini atelier, prioritar (fo r-“ in s ta la ţia n o a stră ?“ S c. 2 0 V
m al din *îr. p r o fil; D N , D E X , 7 9 p, 2 ; v.'şifotozaf. 2. ~ M eca-
D N 3 — a lte sensuri). , nism de p rog ram are —. ;îy .
"microprocesor (1976) (din* fr. pro-
profiterol s.n . — P ră jitu ră cn gram m [at]enr, it. program m atorej
crem a, cu în g h e ţa tă şi cu frişca — DMN 1950; D T ; D E X , D N 3 —
ifConî:razicîndu-şi d enum irea, co ­ sens 1).
fetăria* «Casata)) din cen tru l
B u cu re ştiu lu i nu m ai oferă de l a progrăm -câdru s.n. ~ P ro g ra m
uh t i m p . cu m p ărăto rilo r d ecît un ela b o ra t în _ lin ii generale —
singu r so rtim e n t de în g h e ta tă : „ ProgramiiUcadru, un- in stru m en t
profiterol" R .L 21 I I I 74 p. 5 e ficie n t d e d e sfă şu ra re a a cţiu n ii/ 1
(din fi;. profM role ; D E X , D N 3). J ;B . 18 V 72 p. 1. „C om isia P ie ţii
com une a ela b o ra t un program -
progircozâirc — P reved ere — cadru p riv in d politica* e n e r g e tic i
- „Or r e ţe a de asem enea p u ţu r ip e r - ’ a co m u n ităţii/ ' R ;l. 22 V I I 74 p 4
- m iţe-'nu n u m a i prognozarea ,• ci şi 5 (din p rogram . ca d ru ).
^ localizarea cutrem urelor/- C ont,
3 X I , 78 p. 5 ; v. şi maree neagră progrâm -tip ,s.n. 1970 — P ro g ra m
(din~ prognoză), stand ard v . p rin cip a l (din
piogrăm . 4? ţip)»
=■:prognoz&t?-ă a d j. — P re v ă z u t —
„ E v o lu ţia bru scă a ce n trilo r de proîecl^tîp s.n. / — P ro ie c t sta n -
acţiu n e atm o sferică d in E u rp p a a dard 1 —f „ M in iste ru l; ;PeN ţrolului^ a
d eterm in at, o1- sch im bare a. v r e m ii- în treb u in ţa t,./ u n proiect-tip " Sc»
în\ ţa r a '-n o a s tră , d ife rita de- .ce a • 27 1)67 p. 1 ; 2VC-1961') ■
progn ozaiăf ‘ Sc.„ .1 'I I 7 2 p^ 2 (din proiect f a prajet
(din prognoza 1 0 e ; D T ). v*v./> ‘ ^
 989
prolectint-Hrhlttct s.m. — Proiec­
tant în arhitectură — „... Parti­
cipa la o discuţie pe care arh.
D. o poarta cu protecianiii-arhi-
tcclir Pr. R.TV. 28 X I - 5 X I I
70 p. 14 (din proicctant arhi­
tect).
prop6Jîs s. sg. tant. (apic.) „Apl-
terapie. Mai concret: tratînd cu
propolis (produs biologic de apă­
rare a vieţii în stup, sau cleiul de
albine — cum i se mai spune în
limbaj popular) afecţiuni tiroi-
: diene, am obţinut următorul re­
zultat../1 R.l. 15 I I I 75 p. 3.
;,în magazinele . «Apicola» din
ţară s-au pus 'în v în zare cremele
dc propolis şi miere superioară
dc pădure, cu calităţi terapeutice
deosebite.1* Sc. 18 X 77 p. 5j
v. şi R.l. 2 V III 77 p. 2 (din frt
propolis; DZ; DN3).
prospectă vb. I (com.) — A
cerceta cercrea şi oferta de măr­
furi pc piaţa comercială — „Ce
poale face un editor pentru a
prospecta mai bine gustul real âl
publicului ?... El îmi spune lucruri
orientative... De exemplu îmi
spune că nu sc vinde la un stand
cartea scumpă/* R.l. 23 IV~74 p. 2 j'
v. şi 13 VI 80 p. 6 (din fr.
prospcctcr; cf. engl. io prospect;
' DT, DMM; DN — alt sensj
DEX/ DN3).
prospectologfe s.f. — Ştiinţa care
sc ocupă cu studiul perspecti­
velor de viitor — Succesele
mondiale înregistrate de prospcc-
-tologic ilustrează eficienţa ei prac­
tică. în numeroase ţări... se dez­
./
proteînogirâmă
voltă programe previzionale. E x­
perienţa arată că aceste' preocu­
pări sînt deosebit de eficiente."
Sc. 29 X 70 p. 3 //din prospect +
•logici/.
prostagîandfnă s.f. (med,)
„Prostagiandinele sînt foarte abun­
dente în sperma umană, precum
şi în cea de maimuţă şi de mici.
fele se găsesc, de asemenea, în
cantităţi apreciabile în unele or­
ganisme -marine şi în corali,
care ar putea să devină furnizori
ieftini de pro stagiandine/* Fl. 30
I 71 p. 18 „Un şir de substanţe,
denumite prostaglandine, sînt pe
cale să revoluţioneze farmacologia
modernă. Aceşti «super-hormoni i
sînt cele mai puternice substanţe
active din punct de vedere bio­
logic/* Sc. 13 V 77 p. 5 ; v. şi
mpracongclat (1971) (din fr. pros-
taglandine, engl. prosiaglandiuj
BD 1969, DMN 1970).
prot£ic,-ă adj. 1977 (biol.) — Care
se referă la proteine —
v. interferon (din fr. protcîque;
D E X , DN3).
protelnemfc s.f. (med.) — Canti­
tatea de. proteine din . singe—
„Acest-echilibru proteinemic —
denumit cu un termen uzual
proteincmic — este menţinut cons­
tant faţă de mediul interii sau
extern/* Contr 10 X I 61 p. 7 (din
fr. protemâmie ; DFM B; DN3).
protcinogrâniă s.f. 1961 (med.)
— Diagrama proteinei din sînge —
v. clectroforegramă (din fr.
prottînogrammei L> D FM Bj D ifj
DN3). *
prbtidic
p ro tîd îc,-ă a d j. (biol.) — C are
co n ţin e p ro tid e — „ A fo st des­
c o p e rită ; o s u b s ta n ţă protidicâ
(id e n tifica tă l a că m ile ) d e n u m ită
« b e tta a n d o rfin ă » c a re a re - o
fo r ţă a n a lg e z ică (îm p o triv a sen­
zaţiei de d u rere) de 3 0 o ri m ai
m a rc d e cît m o rfin a (cînd e ste
in je c ta tă în c re ie ru l u n o r an i­
m ale de la b o ra to r) şi c a re v a
p u te a a d u ce se rv icii e n o rm e n eu ­
ro lo g iei..." S c. 13 V 7 7 p . 5 (din
fr. proiidique; P R 1 9 5 0 ; D E X ,
D N 3).
p ro to cro n ie s.f. (liv r.) „O v. S.
C ro h m ă ln ice a n u : T o v a ră ş u l U n -
gheanu v-a. p ro p u s d o u ă sen su ri
ale term en u lu i protocronie, . e x ­
tra se din c a r t e a d v . U n u l în-
sem nînd' •o rig in a lita te sim u lta n ă ,
altu l în sem n în d a n tic ip a ţie . E .
P a p u : U n a [o d efin iţie] o im p lică
pe c e a la l tă ." L u c . 15 X 7 7 p .
3 (din jproto- - f -cronie, d u p ă m o ­
delul lui sincronie),
p ro to cro n ism s.n . — P r io r ita te a
unei idei, a u nei te m e e tc . —
„ D e -m u ltă v re m e o ‘ c a r te de c ri­
ti c ă nu a tu lb u ra i a p e te .p r e a
lin iştite » ale v ie ţii n o a s tre lite ­
rare ca a c e a s tă «Din cla sicii
n o ştri », cu su b titlu l «C o n trib u ţii
la id eea ’ u n u i protocronism ro m â ­
n e s c ^ se m n a tă , de E d g a r P a p u .,."
V,— n u -m i p o t re v e n d ic a d e cît
-p a te r n ita te a fo rm u lei de prokh
cronism ro m â n e sc, gîridit in opor
ziţie cu id e e a sin cro n ism u lu i,.."
L u c . 1 I X 7 9 p. 3 ; v . si S e c - 2 0
5 - 6 / 7 4 , 6/7.6, R . l i t : 2d X 7 9 p.
8 , S ă p t. 7 X I I 7 8 p . 3 (din prvto-.
& on ie: 4- -ism ).
p ro to c ro n is t- s .m . ~ A d e p t al
p ro to cro n is m u lu i — proto->
cronişiii. re p lica u , de cele m ai
m u lte o ri, cu a rg u m e n te şi e x e m ­
p le p e re m p to rii." L u c . L I X 7 9 p.
; 3 (din protocronie -1- -ist). '
p ro to n eg o ciŞ re s.f. — A c tiv ita te
p re a la b ilă n eg o cierii — „O p a rte
in te r e s a n tă a c ă r ţ ii e s te co n sa ­
c r a t ă a sa -n n m ite lo r <sprotonego-
cieri\ c a re se d e ru le a z ă fă r ă con ­
ta c tu l p ă r ţilo r şi und e co m u n i­
c a re a se re a liz e a z ă p rin o b ser­
v a r e a r e c i p r o c ă /1 S c. 7 X 7 2
p. 5 -//d in « proto- -f* negociere//:
p ro to p Ian S tă s.f. (a stro n .) „A s­
tro n o m i de la" O b s e rv a to ru l din
S to c k h o lm co n s id e ră a fi d esco ­
p e r it în s te a u a R U L u p i un sistem
p la n e ta r în fo rm a re . C o n d en sarea
d a t o r a t ă p ro p riilo r f o r ţe g ra v ita -,
ţio n a le a r p u te a tr a n s f o rm a norii
o p a c i de pulbere, d in ju ru l n u cleu ­
lu i fie rb in te al. stelei^ în bulgări
denşi de m a te rie (protoplanetc) "
/C o n t. 8 X I .7 4 p'. 5 (din engl.
proioplan eţ fr. protoplancte^ rus.
protoplaneta, g e rm . P iv topi and.
[Urplan-etj; A I ), D T ), v
p rc z a ic itâ te s.f. — -P la titu d in e ,
p ro z a ism — ^Prozaicii aica .evir
d e n tă e a ici a sc u n să d e un
v ă l d e p se u d o p o e z ie / în fond d e un
re to ris m fă ră ; a c o p e rire ." C o n t.
1 I V 6 3 p. 3 (din procaic -itatz'l
D N 3 ).
p roza izâre s .i. ~ A c t iu n e a .d e a
p xo z a iz a şi re z u lta tu l ei — „D e­
n u n ţa re a e ro rii: m itice , în prim ul
c a r , se p ro d u ce s u b sem n u l <#>ro-.
Mizării * p re te x tu lu i m itologic, (în
391
sensul um anizării Iu i)/' L u c. 30 I
71 p. 2 (din prozaiza; DN3)i
pr6zft s.l.. (acum des la pl.)
— Scrierile artisticc în p ro z ă ale
unui au tor — „în ain te de orice,
prozele lui R .P . sînt «exerciţii de
stil» si m ai ales de com poziţie."
C o n t / 12 I X 75 p . 10 (din fr.
proze, it. proza; V. Guţu Rom alo
C.G. 87, atestare din 1971; DN —
alte sensuri, D E X , DN 3).
pseudopoczfe s.f. 1969 — Poezie
lipsită d e -ca lită ţi — v. prozaici-
tate (din pscudo- 4* poezie).
psihcddlic, -ă adj. (m uz.; angli­
cism) — In sp irat de efecte vi­
zuale sau sonore produse asupra
omului de droguri — „Valurile
stîrnite p e .c o a s ta de vest a S ta­
telor Unite de că tre noul curent
al muzicii psyţhidelice nu reu­
şesc să clintească pilonii blues­
ului b ritanic/* S ă p t 25 X 74 p.
7 ; v . şi raletiti [scris şi psyche-
delic] (din engl. psycliedelic, fr.
psychidilique, it. psichedelico ; BD
1964, DMN 1 9 67; DN 3).
pslhogralle s.f.. „E ste de fap t
un lab orator în care sute de oa­
meni sint analizaţi cu de-am ă-
nuntul .în cadrul unei noi ştiinţe
num ite aici «psihografie». E s te
v o rb a de o com plexă com binaţie
între psihologie, sociologie, s ta ­
tistică, m atem atică şi prognoză/*
Sc. 19 I 7 4 p. .6 (din fr. psycho-
graphie; F C I 1 3 9 ; DN 3).
psihoInTornttrttst s.n. „ E ste vorba
de un apa:rat de verificare şi
m ăsurare a atenţiei 'şi operativi­
pşihosomâtic
ta te a deciziei. Cu alte cuvinte,
iPsilioinformatcst o realizează un
exam en au to m at al caracteris­
ticilor psihice ale persoanelor tes­
tate/* R .l. 2 6 IV 74 p / 5 //din
psih o rf inform a[re] 4- test/l.
psihokinezfe s.f. 1975 — Miş­
care com andată psihic — v.
paranormal (cf. ,fr. psychokinise j
D F M B ). 1
psihoprofesiogrâmfi s.î. „Cerce­
tările întreprinse pînă acum au
permis .. întocm irea m ai 'm ultor
*bsihoprofesiograme » — diagram e
ale caracteristicilor psihice nece­
sare candidatului într-o anum ită
profesie/* I .B . 18 X I 66 p. 1
DN3) ^ i>syc^0'‘Pr0^ess^°^ram^ne 1
psihosoclologfe s.f. — Studiul
psihologic sd faptelor sociale —
„Psihosociologia organizării/* C o n t
3 I I 67 p. 8 (cf. fr. psychosocio-
logie; P R 1 9 5 0 ; D E X , DN3).
pslhosom âtlc,-S adj. (med.)
— (P rivitor la medicina) care stu­
diază bolile legate de cauze psi­
hice — „Cu cîţiv a ani în urm ă,
peste 500 de specialişti — medici
psihiatxi, anesteziologi, chirurgi,
psihologi — întruniţi în primuj
Congres internaţional de hip­
noză şi., medicină psihosomatică
de la P aris au d ezbătut aspecte
ale acestor fenomene a tit de dis­
c u ta te /' *Sc._ 9 I X 67 p. 6 ; v.
şi scientolog, stresant (din fr.
psychosomaiiquc, engl. psycho*
somatic; P R 1 946; .DN3).
 p slh o tr6p ,-ă a d j. şi s .n .v (m e d .)
,,S u b egid& G N U , l a în ce p u tu l'
anului 1971 se; v a în tru n i o co n ­
fe rin ţa a p le n ip o te n ţia rilo r s ta te - ; in d u lg e n ţa /sa f a ţ ă de. puriştii; din . <
..lo r m em b re şi a i altor,* s ta te , cu
scopul de a a d o p ta uri P ro to c o l
a su p ra su b sta n ţe lo r psihotrope
(h alu cin ogen e, stu p e fia n te e t c . ) / '
C on t. 2 7 I I 7 0 p . 12. „A b u zu l de
psihotrope (m ed icam e n te ce a c ­
ţio n e a z ă a su p ra eie^ului) co n ­
s ti tu ie , p o tr iv it O rg a n iz a ţie i M on-'
diale a S ă n ă tă ţii, cel m a i g ra v
' d in tre ien om en eie de su p raco n su m
m e d ic a l/' S c. 11 V I 7 4 p . 6 .. v si qitasar, radioimpuls (clin.
* T r e i-: la b o ra to a re cla n d e stin e
ca re p ro d u ceau m ilio an e de pilule
psihotrope d e stin a te «p ieţii» din
S ta te le U n ite , iau fo s t d esco p erite.; D N 3 ).
de p o liţia d in M e x ic /' , R . l / 12
V II* 7 8 p . 6 (din fr. psychotropej
P R 1 9 5 0 ; K M ; D N 3 ).
ps3ftovigiH zânt,-ă a d j. (m ed!)
„ S u b sta n ţe le psihovigilizante, ce
în tre ţin şi stim u le a z ă s ta r e a de
vegh e, s în t f o lo s ite -d e s în c h ia r - n u m ăru lu i îl co n stituicV sp oved ania'
a c e a s tă perioada'. S tu d e n ţii, -au
e x a m e n e ; a b so lv e n ţii de lice u la
fel. E , p e rio a d a cîn d a c e ş tia b eau
ca fe a în c a n tit ă ti m a r i /- c î n d / s o ,
c u m p ă ră fiole d e c o fe in ă /' R .l;
8, V I I 7S p . 5 IIdin psiho- ^
vigilizăntll.
ipub6îă: s.f.- R e c ip ie n t. p o rta b il
p e n ţrji gunoi — „ A m r e l e v a t şi
in iţisftiv a I . S ’B .-u Iu i s ă in sta le z e
î n ; lo c u r i ân iim ite din p r e a jm a '
b lo cu rilo r ~ co n tein e re şi pubele.
•speciale, în ca re p o p u la ţia sa
p o a tă -.d e p o z ita h ir t ia -d in go sp o ­
dăriile* p ro p rii. " I .B . 9 , Y 7 4 p -,
S (din îu ,'poiibelle! D N 3 ),
p u cîst is;m.: P a rtic ip â riţ I a 'u n
p u ci „ A c e s t trib u n al. :.m iliţa r.
;ş i7a ; c u c e r it- o.; t r is tă ' 'fa d m a ^ p rih ‘
a p rilie 1961 d in - A lg e ria .'; S c .,
11 I 6 2 p . : 6 (din g erm . >Putschist,
fr. putschiste; D M N 1 9 6 4 ; D N 3 ).
p u lsâ r s.n . „ Pulsarele, şe .ş tie ,
sîn t a ce le o b ie cte c iu d a te c a re
e m it p u lsa ţii -radio în tr-u n r itm
e x tr e m de r e g u la t (cu p rin s î n t r e j
0 tre iz e cim e de se cu n d ă *: şi 3 ;7 ^
s e cu n d e )." C o n t. 18 V I I 6 9 p . 9 j
en gl. a m e ric., puls[ating radio
sourcel + [qnaslar, fr. pulsart'
C D ;" D M C *1960, BD 1969]
p tm c t-clţiie s.n , — E le m e n t ; fo a r­
te im p o r ta n t „ O b s e rv a to rii
p o litici d in R o m a c o n s id e ră .,(c a
ele nu a f e c te a z ă 'pimcţele-cheie
ale C o n co rd a tu lu i." I .B . , 1 5 :>:XL;
6 9 p . 6. ;>Dar punctubclieie al
d r a m a tic ă a lu i P a n a i t Is trk ti
din «U ltim e c u v in te f> scris ă , la
1 ian* 1 9 2 1 ." R . lit. , 4 I I I 71. p 4*
12. „ In g in e ru l aju n sese cu i s t o - :.
risire a în pnnciul-cheie a l în tîm --
p lă r ii/' S c. 6 V I ;;7 5 p . : 4 ; Vv. şi L i
3 X I I 7 0 pv 2 6 .(din punct ,-f- cheie!
cf. fr. p o m i cU i D M C . 1 9 7 0 ). ;*
p u n clifică re s.f. (sp o rt) — T ra n s -,-
fo rm a re a în ţr-iin ^punct a unei
s itu a ţii sau , faze fa v o ra b ile .a
m eciu lu i : — „ T re b u ie su b lin ia tă
e v o lu ţia buiiă a - cu plu lu i n o s tr u ..
c a şi p wictifi care a cu m ul t ap lo m b •
a ; s itu a ţiilo r fa v o ra b ile ." S pi; 2 2
^ V I I 7 4 p . 2 (din'£im crt ^ -ificare).
393
pu n k s. şi adj; „tPim h* se nu-
mcau prostituatele în Anglia se­
colului XV. în - jargon american
termenul este o insultă: nenoro­
cit, .ratat, stîrpitură. Astăzi îşi
spun 9pim?:si> grupurile dc ti­
neri americani care sc cliinuic
să imite formaţiile Soncsc, Who,
Animalş. Sint a patra generaţie
a roclc-ului." Cont. 27 V 77 p.
6. „Cuvîntul tpunh » provenit
din limba engleză însemna în
sccolul al XVI-Ica vagabond,
haimana sau dacă sc aplica unei
femei, prostituată. în limbajul
argotic american este echivalent
astăzi cu «epavă umana»,, «ra­
tat», «putreziciune», «fiinţă mi­
zerabilă vrednică de plînş». As­
tăzi fenomenul «punli-roclit, care
a mocnit mai bine de un dece­
niu, răbufneşte... ca un animal
sălbatic, în multe din capitalele
occidentale.'* Sc. 17 VI 77 p. 6.
„Moda punh şi-a făcut apari­
ţia şi în capitala Italiei. La Koma,
un oarccarc M.C. a organizat
chiar un /w/i/r-party, avînd grija
să sugereze cum trebuie să fie
îmbrăcat şi machiat un autentic
punh pentru a fi intr-adevăr
«oribil)'.'* Cont. 14 X 77~p. 4;
v. şi Sc. 29 VII 77 p. 6, hard-
rock (pron. pane] (cuv. engl.
americ;’ D.Am.).
pusher s.in. (cuv. engl.) „Trafi­
canţii — aşa-nuriiiţii «pushcrsi*
-rj atrag pe naivi, ofcrindu-lc, la
îiiccput gratuit, o ţigară saii un
pfTtx:
pliculcţ dc praf feu drog]." So.
16 V II 76 p. 6 [pron. ’pdşer}.
puştfsm s.n. — - Comportament
caracteristic vîrstei copilăriei —
„La un moment dat însă... puş-
tismclc au încetat să-ţi mai şadă
bine/1 Sc. 9 X 66 p. 4 (din
puşti ^ -i$m).
pitzzle s. (cuv. engl.) „Cel mai mia
tren din lume.:, "un mini-plane-
tariu, o mini roată şi un puzzte
(joc dc răbdare) cu 3 000 dc picso
componente — acestea sînt'doai
cîtcva din noutăţile prezentate,la
cel dc-al 23-lea tîrg internaţional
desfăsurat recent la Niirnberg
(R.F.G.).fl I.B . 1 IV 72 p. 6.
„Am amintit d e" toate accstca
(carc nu răpesc cititorului nimio
din plăccrca vizionării sale vii­
toare, căci interesul rămînc acel
al trebii dc dctcctiv şi al reconsti­
tuirii unui puzzlc) — pentru a
marca originalitatea «cazului ».*
R. lit. ÎS X I I 75 p. 17* „T.G.-
reconstituie ca într-un joc do
puzzlc avatarurile Cetăţeanului
Kanc." R. lit. 3 V III 78 p. 9
[pron. pazl\ (cf. fr. puzzlc i P R j
DN3).
PVC s. 1974 (cliim.) — Tip da
material * plastic — v. fonoizo-
larc (abreviere engl. din Pîoly ]
' l^iiirl] C[hIoricFj).
pyrcx s. 1975 —’ Sticlă rezistenta
la foc — v. iena (diu fr. pyrcx /
DN3).
 DICŢIONARELE ALBATROS
quark s.n. (liz.) „Experienţele de
ciocnire proton-proton la foarte
mari energii au fost de curînd
interpretate... cu ajutorul unui
model term odinam ic. Lucrarea
pune sub semnul incertitudinii
existen ţa partonilor sau quarku -
rilor (ipotetice particule din care
ar fi alcătuite particulele elemen­
tare)/* Cont. $ X I 74 p. ,5. „Un
succes care îndrituieşte optimism
este regăsirea de către Gell-Mann
a unor p ro p rietă ţi ale quarhurilor
ca, de exemplu, sarcina -lor frac-
ţionară." Cont. 27 IV 79 p. 1;
v. şi Jiadron [pron. cudrd] (din
engl., fr. qu arh; P R 1967, B D
1970; DN3).
s.m. (astron.) „[Radio-
,q u a sa r
telescopul] v a .fi destinat studierii
quasdrilor, galaxiilor, planetelor şi
atm osferei terestre/' R .l. 17 IV
74 p. 6. „Astronomii australieni
au an unţat descoperirea/ unei noi:
superstele — quasar /' Sc. 9 X I
7o p. 5. „Studierea unora dintre .
cele m ai m isterioase obiective
din U nivers pul sării, quasarii,
sft elele în explozie şi golurile
negre — aceasta v a fi misiunea
noului satelit ştiin ţific Heao-1
pe care N .A .S.A . îl v a lansa astăzi
la Cap Canaverâl/' R .l. 15 IV
77 p. 6 ; :v. si interferometrie
[pron. cuasdr] (din engl. am eric.
quas[i steil]ar .[object] ; cf. fr#
qu asar; »DMN 1961, B D 1969; .
DN3). .
quebecoas a d j. (cuv. fr.) — Din
Qu6bec — „Fiecare s ta t federal
păstrîndu-şi simbolul aparte —
crinul, în , cazul, steagului' quebe­
coas.“ R . lit. '23 X 75 p. 24 [p ron..
chebecoâs ] (P R 1965).
7. v '
quetzal s. ,>Statu ia zeului focului
şi -cununa îm păratului Monte- .
zum a, făcu tă din pene de que­
tzal, pasăre care simbolizează do-'
395
rinfa dc libertate/' I.B . 9 VI
75 p. 4 [pron. chefdl] (cuv. amerind;
cf. sp., fr. quetzal; L I 115; DN3
alt sens).
qulk-c6Ia s.f. 1974 — Tip do
băutură răcoritoare — v. car-
bogazos, cico (din engl. quick-
cola).
qtUnoa s.f. (bot.) „Quinoa — o
superccreală .a viitorului ? O cerea­
lă uiai puţin cunoscută — qui-
noa — de provenienţă sud-ameri-
qulpre
cană, ar .puteu constitui,,, o
sursă extrem de promiţătoare
de hrană." Sc. 28 V II 77 p. 6
[pron. cliinâă] (cuv. amerind. J
cf. fr. quirioa).
quipre s. „Incaşii foloseau pentru
a înregistra evenimente, date
statistice, cantităţi dc bunuri,
un şnur, aşa-numitul «quipre *
pc care făceau noduri de forme,
culori şi mărimi diferite/' ,£>c.
9 II 78 p. 6 [pron. chipre] (cuv*
amerind.).
\
 r&cîiefo'ttiodll s:n. #— Model dc. racolâ vb. I* — A atrage * prin
rachetă de iniei dimensiuni care promisiuni, presiii.ni etc. — „Pe c
.zboară fără pilot — „Dintre cei plantaţie lîngă •Brişbane (Aus­
28 astronauţi potenţiali, doi fraţi, tralia) a fost descoperit un mare
juniorii E . . şi V. S., deţin întîie- lagăr de concentrare cu zeci de
ţ â ţi naţionale de rachetomoăele oameni puşi la m uncă iorţată
ci elicoptere cu m otor de cau- de stăpînul^plantaţiei. A n cheta, a
, ciiic," Sc, 20 i n 71 pv; 1 (din dezvăluit că este vorba de şomeri
■racheta + . model, după’, aero* şi oameni fără ocupaţie care erau
hiodel;-; DN3). ; racolaţi -din diverse oraşe austra­
liene', cu promisiuni ; de munca
fachetom odeîîst s.m. — P er­ şi /apoi re ţin u ţi. cu forţa în
soană ’care se ocupă cu racheto- ‘ condiţii de veritabilă sclavie : pe
snodelismul „Şcolarii : de la :t această p la n ta ţie ."; R .l. 3 ; •X I
Sfeâieşti' (Dolj) sîn t cunoscuţi ca 77 p. 6. „305^ 000 de cadre cm
activ i. fachetomodeUşti" R.l* 11 • în a ltă c a lific a r e ^racolate^ în_ ÎS
I i i 78 p: 5- (din răohetomddel .^Jr . ani din ţările în; curs ’ de dezvol-
^ ;;D N 3 ) V \tare7? Sc. ,17 . I I 79 p. 6 ; vV s:
6 V 77 p. 6, 1 3 'X I 77 p. 5 (dir
ra c k e t s.n.-; (cuv. en g l.a m e ric.,) fr. racolerj F C I I ; ; 2 0 9 ; : DN3),
■/•.'--7' Asaciaţie de bandiţi care
N storc bani prin violenţă —: „F.:; F . racblâre s.f. (fig,): — R ecn itare r-
i a 'lă /rînd; ;toate arach'et »-urile, ^Cunoscînd- «racolările * to t ‘ mâ;
v toate soiurile de . tîrguri, •-toate
frecvente pe care •le face... . ciclo-
tertipurile' şi demonstrează, că
oamenii de afaceri pot face orice." turişm ulr"iâtă, •deocamdată/ două
Rv. lit. ; 7, IV ,77. p. 22 jprpii. - adrese pentru . repararea-între^
făcliei] ’( cf/ - fr. răcketj D,x4jh). ^ţijiereă biciclfcţelor şi; motociclete:

lor/1 I.B . 3 IV 74 p. 3; v. şi
moonist (din racola). •
ridîo- Element de compunere
avînd semnificaţia: 1. frclativ la)
emisiunile dc radio. 2. (relativ la)
aparatul de radio. 3. (relativ la)
undele electromagnetice. 4. (rela-
lativ la) energia radiantă şi ra­
diaţii. 5. staţie dc crnisic radio,
(din fr., engl., it., radio-; D E X ,
DN3).
radioactualitâte s.î. „Aplauze —
radioactualitatc muzicală româ­
nească/' Pr. R. TV. 8 I I 78 p.
8 (din radio-1 •+ actualitate).
rad!oastron6m s.m. 1966 — Cer­
cetător In domeniul radio-astro-
nomiei — v. an-htmină (din fr.
radioastronome; P R 1950).
radlocabinlt s.n. — Cabinet de
informare prin radio. — „Radio-
tabinet dc informare si documen­
tare" Pr. R.TV. 6 X 76 (din
radio-1 + cabinei).
radiocâlcîu s.n. — Calciu radioac­
tiv — „S-a studiat, cu ajutorul
radiofosforului si a radiocaîchthti,
depunerea fosforului şi a calciului
In Jrsuturile şi organele găinilor
ouatoarp, •în scopul măririi pro­
ducţiei dc ouă". Cont. 17 V III
62 p. 7 (din radio-* '-p calciu).
radlocăric s.f. ;,La festivalul in­
ternaţional al cârtii, deschis zilele
accstea la Nice (Franţa), a fost
expusă prima cradio-catle*. Fie­
care exemplar, prezentat sub
forma unei cărţi legate, conţine
• casetă şi o broşură/* Sc. 17
radiochlmfe
V 78 p. 6. „O ştire recentă ne in­
formează că acum, în preajma
verii, la Festivalul internaţional
al cărţii dc la Nisa a fost expusă
prima radiocartc.1* R. lit. 25 V 78
p. 17; v. şi R.l. 12 V II 78 p. 6
(din radio-1 carte, după Ir*
radio-livre). «
radiocasetofdn s.n. — Aparat
muzical conţinind un radiorecep­
tor şi un casetofon ~ „Radw-
casctofonul umplea văzduhul cu
muzicile sale, iar posesorul lui il
purta peste tot/* R.l. 12 VI 80 p.
2 ; v. şi Sc. 11 VI 80 p. 2 (din
radio-2 + casctofon).
râdio-ceas s.n. „Un radio-ceas,
de o concepţie originală, a fost
realizat de către colectivul condus
dc prof. dr. docent G. Cartianu...
O staţie dc emisie transmite, pe
baza unul cod, anumite impulsuri,
receptoarelor dc unde radio, carc
sînt, dc fapt, ceasornicele pro-
priu-zise/L R.l. 1Ş V I 75 p. 5
(din radio-l ceas).
radioccnâclu s.n. „In 1972, pos­
tul dc radio îşi propune îmbunătă­
ţirea şi lărgirea emisiunilor exis­
tente. Apoi, un radio-ccnaclit al
tinerilor inspiraţi publicaţi sau
încă nu/* R. lit. 24 I I 72 p. 24
(din radio-1 ccnaclu).
radiochlmfe s.f. 197S (chim.)
— Ramură a chimiei carc studiază
modificările cliimicc provocate de
radiaţiile ionizate —. v. inter-
disciplinantaic .(din fr. radio-
chimie; cf. engl. radiochcmistry/
DT, DM; D E X , DN3).
 radiocoâstă
radlocoăstăs.f. S ta ţie de trans­
misie şi de_ recepţioriare, situ ata
, pe coasta unei:m ari, a unui ocean,
cu fiincţiâ ; de dispecerat -r
.X a sta ţia radio coastă a ■ ,■portului
Constanţa s-an recepţionat sem­
nale SOS/4 Sc. 1 X I I 63 p. 3 ;
v. şi R .l. 31 X I I 80 p. 5 (din
radio -5 coastă).
radiocomandât,-ă ad j. — D irija t
cii ajutorul undelor electromag-,
netice — „P oliţiştii din camioanele
şi jepurile radiocom andate, neli->
niştiţi, aşteaptă mom entul . să
intervină/ Sc. 19 V I I I 62 p. 3.
MPrintre creaţiile prestigioase ale
micilcu* electronişti de aici se
numără* robotul '«Hie» şi auto­
mobilul radiocom an date R .l. 25
I I I -75 p. 2 (din radio -3 4- co­
m andat; D T )..
radiocompISx s.n. — A paratar
de emisie şi recepţie cu ajutorul
undelor electrom agnetice — -„Din
radiocom plexiil celor două cos-
monave făcea parte aparataju l
pentru trei lin ii bilaterale, de
telecom unicaţii radiotelef ornice;"
S c . '23 X ' 62 p. 4 II .din radio-* -£•
coniplex//. '
radiocronologfe s.f. — R am ură a
ştiin ţe i: care efectuează datări
cu ajutorul C. 14* izotopul radio-
activ, al carbonului — ,,D atările
c o r e c te , făcute în ' prezent cu
'a ju to ru l,, radiocronologiei p e r m it.
să se afirme că... abia astăzi se~ radioheHogrâf s.n. — In stalaţie
pun bazele ştiinţifice ale preisto­
riei şi istorieiA fricii/ ' Sc. 4 y 65
p. 4 II din: radîo-* ^ cronologie/fi. '„Rădioheliograful ■■■■din'• Culgood."
398-
radlofonorâtnă Js.f. — T itliil unui
ciclu- de em isiu n i; mu zicale la
radio —, „R adiofohoram a ■. In te r­
preţi români de muzică uşoară/'
Pr. R . T V ; 5 - 1 1 1 75 pv 5. ^21,00;
R a d io f onor am a , (stereo)." Pr.
R .T V . 12 -VIII 76 p.. l i . ,-Radio-
fon oram a " .' Pr. R . Tv. 29 I X 77
p. 11 (din rrddio-1 + fono-' + -ram ă;
L. Seche în SC L 2/76 p. 202, L R
4/78 p. 341). '
radlofonotScă s.f. — Titlul unei
emisiuni radiofonice — h R adio-
fonotecă pentru tineret/4 Pr.
R .T V . 29 I X 77 p. 11. „14,30. ‘
Radiofonotecă şcolară." P r. R .T V .
29 IV 78 p' 14- (din radio-*
4* fon otecă; t . Seche în SC L
2/76 p. 202, L R ' 3/77 ’ p.V 272,
atestare din 1976).
radiof6sî or s.n. 1962^ Fosfor
radioactiv — v; radiocălciu' (din
engl. r^tdiophosphoms ; -:W T ).
radîogalaxîe s;f. „De :ex> aşâ-
numitele radiogălaxii, deci acele
galaxii care em it unde radio
anorm al’ de puternice (de aceea
sînt şi num ite radiogălaxii);^ de
sute de î^iii de: ori-m ai puternice
decît galaxia noastră." Sc.; 17
V I 62 p. 4. r;M ajoritâtea: radio~
galaxiilor au o: structură \ fi­
broasă." Cont. 7 X 66 p. 8 ; y.
şi interferometr ie, ^radioimda (din
engl. radidgăiaxy, fr. radiogalaxiey
B D 1968).
tehnică pentru înregistrarea^ .unor
im agini', ale activităţii^Vşolate.-vrr?.;
300
R.l. 5 X 67 p. 6 //probabil din
radio-z + hcliografl/. *
radioimptils s.n. „A fost captat
«glasul* pulsarilor. Oamenii de
ştiinţă... din Ucraina au izbutit
să capteze... si să înregistreze
pentru prima (lată radioimpulstt-
rilc accstor corpuri cereşti pe
frecvenţa dc 10—25 mcgahertzi"
Sc. 22 I 75 p. 6. IIdin radio-* -*•
impulsii.
radlolmunodozârc s.f. 1978
— Disciplină de graniţă In case
colaborează imunologia, imuno-
cliimia, radiochimia şi biomatema-
tica — v. intcrdisciplinantatc //din
r a d i o + imuno + dosare//.
radiolocatfir s.n. Instalaţie
radar — „Specialiştii Japonezi
au construit un radiolocator cu
ajutorul căruia pot 11 depistate
Unncurilc de peşti". Sc. 11 X I I
77 p. 5 (din rus. fadiolohatoi\
engl. radiolocator: Th. Hristoa
P.'E. 127; O S R I; D T P ; DEX/
DN3).
radiomctcorol6gIc, -ă adj. —Care
transmite date meteorologice prin
unde electromagnetice •.— „Statii
radi omctcorologice In derivă/' Sc.
3 X I: £2 ,p. 3 IIdin radio-2 +
meteorologiei/.
radioolhnplâdă .s.f. — Tip de ac­
tivitate (pionierească) transmisă
prin xadio — „îu -zilele vacanţei,
pionierii bucurcşteni vor jparti-
cipa la o scrie de activitaţi cu
profil telmico-aplicativ, dintre
care menţionăm: <rPadiooJim-
radforeporfăj
iada pionierilor»..." I.B . 18 X II
5 p. 1 (din rMio-1 + olimpiadă).
radiooperat6rrtoâre s.m.f. 1962 —
Operator radio, de obicei pe o
navă — v. piîot-comandant (din
engL radio operator; D.Tr., DT|
radîo-pirât s. — Post de radio
clandestin — „O nouă staţie dc
radio-pirat... va intra in curînd
în funcţie în larg." R.l. 1 X 66
p, 4 (din fr. radio-piratc; DMIN
1966).
radloprogrâm s.n. — Program de
radio — „Radio programul dimi­
neţii*' Pr. R.TV. 2 2 - 2 8 X I I
7.4 p. 5. „Radioprogram' mariria!".
Pr. R.TV. 1 V I 11 p. 9. „Radio-
programul satelor. Pr. R.TV.
11 V I 78 p. 2 ; v. şi Sc. 25 IV
Ş0 p. 4 (dm radio-* -f program;
L. Seche în SCL 2/76 p. 202;
DN3).
xadlorellu ş:n. — Instalaţie care
permite realizarea unei comuni­
caţii făr|l fir prin intermediul
Raţiilor intermediare — „A fost
construită si dată .în exploatare
nona lin ie #radio-rclcu Moscova-
Bucureşti. S-a creat astfel posi­
bilitatea conectării televiziunii ro­
mâne la sistemul dc «Intcrviziu-
ne» din care fac parte TJ.R.S.S:.
şi R .P . Polonă." Sc. 2 I I 63 p. I
(din radio-2 + >releu; cf. engl.
radio-rclay, rus. radrorcle; VRC
273; L T R , D T P ; D E X , DN3).
radioreporiâj s j i . — Reportaj
transmis prin radio — „înfrăţiţi
în muncă şi în idealuri — radio-
 râd1oreportăj
reportaj în . co m . T in c a -B ilio r"
P r , R .T V . 11 V I 7 8 p .; 2 (d iu
fr. radioreportage ; D E X ,. D N 3 ).
rad io s£m n s.n . 1 9 6 6 . — S e m n a l re-^: -
la t iv la ra d ia ţiile e le tro m a g n e tice
d in a fa r a g a la x iilo r — v . extra-
galactic (din radio-î + semnl
cf. e n g l: radio signal, fr. signal
radio-ilectrique/ D .T r .).
rad ib sIm p6zion s .n ; — S im p ozion
p r e z e n ta t în ca d ru l em isiu n ilo r
rad io fo n ice — . „Raăiosimpozion:
R e c e p tiv ita te l a n o u /' S c. 4
I X 6 7 p . 2 . „ A m fite a tru p o litic o -
id eolo gic. Raăiosimpozion/ ' P r .
R .X V . 14 V I 7 8 p . 9 ; v . şi
1 5 -2 1 X I I 7 4 p . 3 , 10 V I I I . 7 7
p . 9 ' (d in radio-\ ^ simpozion).
rad losp ectro scd p lc, - ă .a d j . C are
sc efectuează, cu a ju to ru l ra d io -
sp e ctro şco p ie i ~ „ C u . a ju to ru l
an alizei radio-spcctrdscopicey, ce r­
c e tă to r i de l â u n o b s e r v a t o r , din
A rizo n a (S.TJr .j a u d e sco p e rit
c ta n o l (alcool etilic) sau alco o l
- j u r . în tr -u n i m e n s n o r / d e . g aze
Ain sp aţiu l' i n t e r s t e l a r /' S c. 7
K I 7 4 p. 6 //d in radio-z spec­
troscopie//.
fa d îo s te â s.f. (is tr o n .) — .:R a d io -
-ţu r ş ă de d im en siu n i fo a r te m ici —
^A stro n o m u l: s o v ie t ic S. a d e te r­
m in a t d is ta n ţa l a c a re se .află c e a
in ai în d e p ă r ta tă radiostea: ' zece
in iliard e de arii lu m in ă ." * S c.
1 6 X 1 6 3 p . 3 (din .radio-*,.
s.iiea, . d u p ă ^ fr. rqdioâloile, en gl.
fadio siar y g erm . Radiostern, ru s.
rM ioh ezd a ;% , ~W T,v O S R I ; A D i e
VRC .273; LTR, D E X ). ^
radiostlreo s.n . — Ţ ip d e ra d io •*'
cu re p ro d u c e re a s te r e o f o n ic ă ' a
s u n e te lo r — „U z in e le «Rblls-^
R o y c e » a u t r e c u t l a p ro d u c ţia ,
u n u i n ou m o d el de a u to m o b il d e , :
l u x ... C a ro se ria e ste c o n fe cţio ­
n a t ă d in alu m in iu p ro d u s de
M a re a B rita riie , ia r 'a p a ra tu r a
radid-stereo e s te de fa b ric a ţie veisi-
g e rm a n ă ." S c. 7 I I I 7 5 p..’ 6 / / d i n ’
radio-2 -}f stereo//. >
radiostlmulâre s.f. — M e to d ă do
stim u la re a c re ş te rii (p lan telo r) —.
„O m e to d ă m u lt u tiliz a tă . .în
p r a c ti c a agricola* e s te .ce a . %
. răăio-
stimulării . s e m in ţe lo r ' în a in te de
In s ă m în ţa re ." C o n trlV . y iI I 6 2 p .
7 (cf. fr. radiosUpiulaiion; D N 3 );
T a d lo tfh n ic ^ ă -a d j.^ 1 9 6 2 ~ . P riv i-
' t o r ^la ra d io te h n ic ă — v. radio-
telemetrie (d in fr. radiotechmque/
T D E \ D E X , D N 3 ). *V %;
rad iotelcfd fl s.n. — R a d io e m iţă to r
c a re lu c re a z ă f ă r ă fir — ^ C on vor­
b iri ra d io te le fo n ice cu navă
« V o sto k » -3 .;. O c o n v o rb ire p rin
rădiotelefon cu co sm o n a u tu l m a ­
io r N ." S c. 12 V I I I 6 2 & 4.
« ... p rin radiotelefoniil in s ta la t în
m a şin ă a fo s t s o lic ita tă o . a lia
a u to s a n ita r ă ; c a r e s - a în d re p ta t^
im e d ia t sp re c o m u n a V ., aco rd în d
p rim u l - a ju to r p a c ie n tu lu i. - R .l.
10 I I 67 p . ; 3 ; r v . şi dictafon,
maxi-taxi, taxifurgonetă (d in fr.
radiotiUpkoney <ru s ; _ rădiotelefon ;
,.c f .’ engl.' radioteleSJiony/ Î)M N
1 S 65, O S R I i D ;T r : ; D E X # D N 3 ) .;
.401 raid-anch£ti

radlot«leMnlc,-ă adj. 1902 - Pri- radloundă s.f. — - Undă electro­

vitor la radiotelefonie — v. magnetică — „Radiottndele spa­
radiocotnplcx, radiotelcfon (din fr, ţiale se vor reflecta la un singur
radioUlâphonique; L ; DN3). post de recepţie... Acest uriaş
radiotelescop va servi la rezol­
ratfloteleghfdit, -ă ad j.— Tele­ varea mai multor probleme impor­
ghidat prin unde elcctromagne- tante ca, de exemplu: formarea
ticc — „Un dirijabil radiotcîc- universului, astronomia extra-
ghidat destinat fotografierii de galaxică, natura radiogalaxiilor."
la mari înălţimi a fost pus la Sc. 12' X I 64 p. 6 (din radio-'
punct de compania niponă «Fudzi + undă . [electromagnetica], după
Seisalcusc&.** R .l. 8 . X I I 75 p. engl. radio waves, germ. Radio•
6 //din radio-* + teleghidat//. wellcn; AD; DT).
radloteîem£trlc,-ă adj. — Care
aparţine radiotelcmetriei — „La ragazza s.f. 1979 (cuv. it.)
bordul satelitului «Cosmos 5» — Fată (vînzătoare) — v. superci­
a fost instalat un sistem radio- vilizare (pron. ragdja].
telemetrie cu mai multe canale
şi dispozitive radioteliriice/* Sc. ragtîme s.n. (muz.; cuv engl.
29 V 62 p. 4. „La Havana a fost americ.) — Tip de dans inspirat
inaugurată o staţie radiotelemc- din muzica negrilor americani —
trică destinată recepţionării in­ „Un roman al vremii cînd erau la
formaţiilor ştiinţifice culese de modă ragtimc-urile sincopate ale
sateliţii artificiali ai Pămîntului/* lui Scott Joplin, iRagiimeb evocă
Sc. 18 X I 76 p. 6 (din radio- perioada premergătoare celui din-
telemetrie/ cf. fr. radiotâlimc- tîi război mondial. Este, în saga
(riqttc, it.- radiotclemetrico; DN3). în curs de constituire a Bicente­
narului american, un capitol ori­
radioteodoHt s.m. — Radiogonio- ginal, în care probleme sociale
metru care serveşte la* reperarea serioase sînt tratate într-un stil
îu înălţime — „La observatorul jucăuş.../* R. lit. 8 IV 76 p. 20
din Constanţa; se instalează un - [pron. regtdim] (cf. fr. ragtimei
radiotcodolit destinat cerce­ D.Am.* D.Muz.).
tării straturilor' superioare ale
atmosferei/1 Sc. 12 III. 6 4 'p. 5 răld-anchltS s.n. — Anchetă efeo-
(din germ. Radiothcodolit; L T R ) tualu în diferite întreprinderi, lo­
DN3). calităţi etc. — „ Raid-anchctâvim
cooperativele din regiunea Cluj."
radlotransmîslonfst s.m. — Per­ Sc. 27 I 67 p. 3. „Raid-anchctâ
soană care asigură radiotransmi- în cîteva oraşe/* Sc. 28 I 75 p. 2 j
Eiunea — „Alături de v el .se v. şi 29 I 6 7 -p. 3 (din raid
âflâ... radiotransmisionistul...“ Pr. anchetă; FC I 48, H. Mirska
R.TV . 9 V 63 p. 16 (din radio-5 •£? în SMFC I 172, L. Seche în
* tra>ismisionist). SCL 2/76 p. 204 i D EX)*'
ralanti <402^

ralanti s.n. (cinem.) * >— P roiecţie răzătoâre-strecurătoăre s.f. (gosp;) ;

în care m işcările apar m ai lente O biect de u z , casnic, qe ;
decît în realitate ^ "... vivaci­ serveşte a tît ca râzătoare, cîfc ,j
tatea film ărilor, ingeniozitatea şi ca strecurătoare — . „ P riv iţi,.
unghiurilor de film are, folosirea de pildă, răzătorile-strecurători
inspirată a stop-cadrului, a ra- din ta b lă albă." I .B . 8 I X 67 p, 1
îentiuhii, g, film ărilor com binate, (din râzătoare - f - strecurătoareJ.
a com binării de culori Cu exu­
beranţe psihedelice e t c ." %R .L 20 feabîlitâre : ,s.f. (arg. elevilor)
V 77/p. 2 [scris Şi ialentî] (din „[Elevii spun] în lo c de reexam l-v
. fr. ralenti / D E X — . a lt : sens, •nare, atunci cînd notei insufi­
DN3). ciente îi urmează altă n o tă buna/
reabilitare (eşti reabilitat) , “ R . lit.
râm u ră -ch ^ îe ^ f. » - S e c to r (in­ 19 V II 79 p. 9 (formal -din fr.
d u strial) fo a r te im p o r ta n t rehabiliter ) .
.a c e a s tă ramtiră-cllŞie â d e z v o l­
reacllm atizâ vb. I — 1*1 aclim a­
t ă r ii in d u s tria c â n s tru c to a r e
tiz a din n ou 1' — : ,r$e studiază/ ;
d e -m a ş in i.11 I J B , 10 X 7 0 : p . j .
t''____i ___ de asemenea, p o sib ilitatea oa
Animalele născute hi *cap tiv itate .
sa fie re aclim atizate în -p ă d u iile
fam ttrijor in d u s lx ia îe - chz'ie<“ Ş c.
bnde au tră it străm o sii lor,"
V .78 p. 6 (din ram ură 4- r im e ) .
{ BA: 2 0 X I 7 5 p. ;6 (din re-
•aclhndtizai D K 3 ). r' " v
rarid s.m; — U n itate m ouetară
în . Republica Sud-A fricapă realegere s .f — A cţiunea de a v
„Salariul m inim al al aiiicanilpr feâlege şi rezultatul ei —• . ,;Un
S6 situează între -6 s i l l .r m z i § ' s in ăg ar com prom ite alegerile . din -
lună;" ■R j . 31 X i i p. 5 ; v. şi San SGguel-dcl Tigre (Columbia) j
Sc. 10 IV SI p. 4 (din fr. ra n ă j i i i tim p ce comisia niimăxa bule­
L j DN3). tin ele d£\>vot, patrupedul bagă
/capul pe fereastră şi, plăcmdu^î •
ranger s.m; (cuv. engl.) — J a n ­ culoarea roz a buletinelor d e v o t,
darm — „Escaladarea fortifica­ le m ănîncă . p c aproape to a te ...
ţiilor de la Pointe du H oc.d e că­ A cu m -, e : nevoie de realeg eri" ;;
tre o ?unitate de w'angers:)>“ R .l. Săpt. '30 V3 72 p; 2 (din rcdlkgei
7 V I 74 p. 6 [pron. r&i\ D E X , DN3). '

/Tappy s. „P otrivit;; docum entelor realiză ,v b .: I . 1, A lucra, a

"existente in cancelaria comunei^
.pentru prinderea unui şoarece
" au torităţile \ plăteau 1 0 J'appy
" (veche m onedă elveţiană)/' * Sc;
2 I I 77 p :5 ,
-înfăptui,, .a efeoifcaa'\— ;„Unv :grup /
de cercetăto ri fra n ce z i'■>ş i Ta ;.pro- '
pus construirea u n u io r a ş în; :mi- :
m atură in ‘bare t o i t e velemeritele,;
^ M B ; )reaIizaie p e %ază de m ate­
riale ^ plastice/1 Sc. V3 X Î I >66
403 rcbusist

p. 4. „La noi s-a organizat o reţea tru o jumătate de milion lire

oncologică şi priri intermediul ei sterline.'- R l . 5 V II 79 p. 6.
se realizează depistarea precoce a 9. — A concepe, a imagina — v.
celor bolnavi/' FI. 2 V III 79 $itografie ( 1975). 10. — A scrie —
p. 9; v. şi afiş-panou (1962), v. reportaj-anchetă (1972). 11.
jotodocumcntar, recuplare, construc- — A înţelege — „Abia noaptea, în
fic-montaj, corelatron. 2. —A pro­ tăcerea hotelului, putem realiza
duce, a fabrica, a confecţiona — locul înalt şi incomparabil pe
„La labrica dc încălţăminte şi care l-am cercetat/* R. lit. 10 V
mase plastice «Victoria » din Timi­ 79 p. 24. tJRealizam că acţio­
şoara sc realizează un variat naseră cu bună-credinţă şi nu
sortiment de produse/' R l . 7 X I I înţelegeam de ce erau reduşi la
66 p. 1; v. şi terilen(ă) (1960), tăcere/* FI. 2 V III 79 p. 9 (din
metrol, piesă gigant, termistor, fcr- fr. rialiser; sensul 11 calchiat —
mocontractabil, rotisor, rclotin. 3. şi în fr. — după engl. to realize;
— A alcătui, a elabora — „Emi­ FI. Dimitrescu în R R L 4/75 p.
siune concurs realizată de Redac-. 333—336; DN, D E X , DN3 -
ţia pentru tineret** Pr. R.TV. unele sensuri).
4 ^ 1 0 V II 71 p. 7; v. şi pnenmo-
cnccfalografie. 4. — A stabili — realizat6r,-toâre s.m.f. — (In
„La Opera din Bucureşti comuniu­ special la radio, TV, film, tea­
nea dintre public şi scenă se tru) Persoană care* conduce ope­
realizează încă de la primele *arii/' raţiile de pregătire şi de înfăp­
Cont. 10 X I I 65 p. 7. 5. - A tuire a unui spectacol, a unei
publica — „Se va edita un ghid emisiuni etc. — „ Realizatorul-
ol oraşuluî Bucureşti şi se vor actor va dubla vocile lui Don
realiza materiale de populari­ Quijote şi Sancho Panza/' Cont
zare a obiectivelor importante din 30 I X 66 p. 5. „Şi după ce rea­
acest punct de vedere/* I.B . 18 lizatorii principali ai programului
X 66 p. 3. 6. — A duce la capăt, .r. şi-au petrecut nopţi întregi
a duce la bun sfirşit — „Propu- pe, platouri, alături de alţi rea­
nindu-nc tema acestei anchete, lizatori, după ce alţi zeci de inter­
am bănuit de la început dificul­ preţi au cîntat, dansat şi spus
tăţile . de a o realiza: vastitatea bancuri «vesele», venim noi...
ariei 'sociale şi bogăţia practic şi începem disecarea/* Săpt. 10 I
inepuizabilă a aspectelor con-
cretc/* Sc. 30 X I I 65 p. 7. 7. 75 p. 6; v. şi Cont. 22 I I I 74 p.
—A lua—v. reportaj-interviu (1974). 10, 14 I X 79 p. 4, carte-film (din
8. — A picta — „La Londra, la fr. rialisateur; DN — adj., D E X ,
galeriile Sotheby's, Picasso a în­ DN3 — alte sensuri).
registrat.. un succes personal —
natura moartă: «Sticla de vin», re bus ist,-ă adj. — Referitor la
realizată in 1925, a fost. adjudecata rebus — „49 expoziţii rebusiste
de un cumpărător elveţian, pen­ vizitate de 16400 persoane."
 vfebusîst
-R .l. 13 IV;. 7 7 p . 5. (din ■'rebus
- ist).
re ca lifică v b . I — A se jp re g ă ti
în v e d e re a u n ei noi c â lific a ri p ro ­
fesionale — „ R e c ic la re , re c a lifi­
c a re , p o licalificare.,. M eserii, a p a r,
d ispkr, se tra n sfo rm ă ,, slu jito rii
lo r 'se., recălijică, p e n tru a ţin e
p asu l cu e v o lu ţia ş tiin ţe i şi te h ­
n icii." *S ă p t. 12 I I I 7 1 p . 4 . (din
re- + califica; S M F C I I 7 4 , F C Î I
2053 . D E X , D N 3 ).
re ca lifica re s;î. 1 9 7 1 — P re g ă tir e
în v e d e re a o b ţin e rii urieiC noi
c a lifică ri — V; recalifica (din
recalifica; -D E X , D N 3 ).
recesitîn e s.f. — S ta g n a re , s c ă ­
d e re : te m p o r a ră - a p ro d u c ţie i, a
v in z ă rii e tc . — „ P e rio a d a de
recesiune p rin c a re tr e c e în p re z e n t
e co n o m ia a m e ric a n ă â r u r m a s a se
p re lu n g e a scă ; . p în ă la ; m ijlo cu l
an ului v ii to r ." S c. 8 X I I 7 4 p.,
4 . „ F e m e ile co n tin u ă s ă ră m în ă
p rim ele v ic tim e a le - recesiunii ."
S c. 5 I I 7 7 p . 6. „ î n t r e a c e s te
fen om en e [n u m e ro a se sin u cid eri]
şi recesiunea “e c o n o m ic ă d in J a -
1p o n ia e x is t ă o ş trîn s ă le g ă t u r ă ."
S c. 7 1 7 8 p : 5 ' (d in ,fr . recession,
en gl. recession; P R 1 9 5 9 ; D .A m .j
D M M ; D E X , D N 3 ).
re ciclâ re sdAl* — .'P e r f e c ţio n a r e a '
p re g ă tirii .sp ecialiştilo r fo rm a ţi in ­
tr -o p e r io a d a . a n te rio a ră p e n tru a
se a d a p ta - ce rin ţe ld r a c tu a li tă ţii
'teh n ip o -şţiin ţifice — „Reciclarea
r e a d a p t a r e a : o rg a n iz a tă a ., c u ­
n o ştin ţe lo r d e s p e c ia lita te în ?-xâr“
'p o r t cu n e co n te n ite le p ro g re s ă '
ale ş tiin ţe i, te h n ic ii şi ctritu rii
c o n te m p o ra n e (iiu ,; n e -ă m p e r m i t ■■
sa p ro p u n e m o : d efin iţie, ci d o a r ,
s ă în c e rc a m , e x p lic a r e a iâcestei
( n o ţiu n i)9 — a ' d e v e n it ; .o .^ n ecesi­
t a t e o b ie c tiv ă în o rice ţ â r ă / d a t
m a i a le s î n ţ r r u n a . cu u n r i t m -'
de d e z v o lta re T.a tîţ d e a c c e l e r a i
cu m e s te . R o in â n ia ~ s d c m lis tă .*
R .l. •? I I 71 p . l ; , v . şi C o n t,"
5 X ; 7 9 p . 3> postuniversitar
recalifica. 2 . „Reciclarea a u to ­
m o b ilelo r. î n c o n d iţiile p e riu rie u
de m a te rii p r im e ; «reciclarea*;
re s p e c tiv re in tro d u c e re a în" c i r ­
c u itu l p ro d u c tiv a a u to m o b i­
le lo r u z a te , s -a d o v e d it o b u n ă
m e to d ă de R ecuperare a u n o r
im p o r ta n te c a n t i t ă ţ i de d ife rite
m e ta le ../* S c , 2 9 I I I 7 7 pi 8^
„Reciclarea (r e in tro d u c e re a în .
ciclu l p ro d u c tiv a d eşeu rilor)^ a r
tre b u i s ă d e v in ă u n p rin cip iu
a x ia l a l e co n o m ie i." S c. 7 X (7 8
p . 5 ; v . şi R :l . 14. y I I I 8 0 \ p .,
(din recicla; cf. fr ; râcyclage
en gl. .rccycle, recycling; D M N
sensul 1, 1 9 6 0 , D M C .sensul 2 ,
1963, BD, sensul 2, 1970;
D T , D M M ; D E X , D N 3 - sensul
.1 )., v V ^ -
r c c itâ l-s p e c tâ c o l s.n . — ; S p e c ta c o l
c o n s titu it' d in tr-u n r e c ita l; „ în
a c e a s tă s e a ră , la B u z ă u >v a a v e a
lo c o 'm a n if e s ta r e , a stu d io u lu i de
p oezie d in lo c a lita te . E s te v o rb a
d espre retitalul-spectacbl.;«S în t su-y.,
fle t d in b i l e t u l .n e a m u lu i.. m e u » ."
S c. 2 9 ; X I 7 1 p . •2.. (diii recital ^
spectacol). : ; v " '- v
recognoscîbn,-ă .'adj. — Cara^;
poate/ii recunoscut; — .: V,Eşcher/
şe bazează jpe; un; principiu
 400
rativ abstract, dar. concretizează
şi tn araţi vizează»... compoziţia,
folosind clemente figurative, Sti­
lizate, to tu şi recognoscibile" R. lit.
2 V 74 p. 21 (cf. it. riconos-
€ ib iîe;p m ).
reconverslrine s.f. (ccon.) - - Adap­
tare la noile condiţii economice —
MRcconversiunc. Arabia Saudită,
ţara care posedă cele mai mari
rezerve petrolifere din lume, sc
gîndeşte încă de pe acum cum să
economisească aceste rezerve/'
Sc. 22 IV 75 p. 6 (din fr. ricon-
Version, engl. rcconvcrsion; P R
1945; D T ; DMM; D E X , DN3).
rcconvcrtî vb. IV 1978 — A
retransforma — v. geosincron
- (din fr. reconvertirj P R sec.''X X ;
D T;.D N 3). - + cuplaje / cf. fr. rattachementj
rec6rdlng s.n. (tehn.) — înregis­
trare fonografică — „Se poartă'
moda trecording »." Săpt. 5 X I I
75 p. 8 (din engl. recordttig; DN3) ~
- % •
recordlst,-! adj. — Care dă o
producţie record —- „I.B. este
îngrijitorul-mulgător al unui
lot de 1 2 v a ci record iste. in acest -
lot.sînt şi vacile Ada (cu o pro­
ducţie record de 12 056 litri lapte
la-lactaţia a^doua), Nina (8 401
litri la prima lactaţie). R.l;
...21.11 77 p .-5 (din record -ist)*
rcctosc6p s.n.» 1964 .(med.)
Aparat cu care se examinează
rectul — v. csofagoscop (din fr.
rectoscopc; DM; DN3).
recuperabllitâte s.f." — Caracterul
- a ccca ce este Trecuperabil —
redlnienslonire
„Datele' indică printre materialele
cii indicii- de ~*rcciiperabilitate t
cele mai ridicate — prin,prisma
valorii nete ce se obţine la tona de
deşeuri — metalele neferoase, >
hîrtia de calitate superioară, cau­
ciucurile..." Sc. 18 I X 11 p. 5
(din recuperabil + -itate).
recuplârc s.f. (Despre navele cos­
mice) „Ora 23,35. Rcciiplarca a
reuşit perfect! L a centrul de la
Houston au fost însă cîteva
minute de «suspense», datorită
faptului că joncţiunea s-a reali­
zat în timp cc modulul şi nâvâ-
mamă se aflau în partea invizi­
bilă a Lunii, ceea ce .a provocat
deteriorarea comunicaţiilor ra­
dio." Sc. 22 V II 69 p. 6 (din re-
DT).
redăcfor-îemăle s.f. — Redac­
toare — „Scrise numai de reda*-
tori-femei, cele două noi reviste
vor da prioritate informaţiei,
comentariilor, anchetelor şi in­
terviurilor cu şi despre femei.*
Sc. l IL 78 p. 6 (din rcdactor Ş-
fem eie).
redecontamînâre s.i. — Acţiu­
nea de eliminare repetată, a radio­
activităţii unui material — ( R e)-
decontaminarea n avei' astroriau-v
ţilor/' Emisiune radio,- 24 _VII
69 (din re- decontaminare ).
redinienslonâre s.f. — Acţiunea
de a redimensiona şi rezultatul
ei — „Colectivele de muncă din
Alexandria 'desfăşoară o: intensă
activitate de rediw.ensionarc ’ »
 //,

redJm ensionâre 406

unor produse... R .l. 24 I I 77 p. bilă, reflectoriza . (din reflectoriză /

5 (din redimensiona ; DN3). 'D E X , DN3).
rcdingotât,-ă adj. — E v a z a t — , reflectoterapfe s.f. (med.) — ‘Tip
„Croiala lor [a paltoânelor] v a d e-m etod ă terapeu tică ba;zat _pe
fi uşor redingotatâ “ Mag. 29 X 66 utilizarea anum itor reflexe —
p. 6 (din redingotă -fr -a t). „După cercetările efectuate la
reîerât-sint6ză s,n. — R eferat In stitu tu l pentru reflectoterapie
care sintetizează — „[Editorii] din Moscova s-a ajuns la conclu­
an întocm it un refer at-sinteztz. zia că acupunctura poate consti­
Gaz. lit. 6 I V 67 p. 6 (din referat -fr tui un mijlop eficient bentru
sinteză).' com baterea fumatului.'.' Sc: 27
V 78 p. 5 (ci. ir. rSflexothirapie]
vreflectorîză vb. I (circ.) — (Des­ D E X , D N 3 — teflexbterapic).
pre lumină) A se răsfrînge —
„B u ton reflectorizan t cu şurub refIexog£fl,-ă adj. (med.)
pentru fixarea numerelor de cir­ — Care determ ină sau. intensifica
culaţie. A cesta reflegtorizeăză pu­ un reflex — ^ „S tim u lo -te rap ia
ternic orice fascicol dle lum ină, cu tan ată — cunoscuta sub denu­
contribuind la siguranţa circula­ m ire a de acupunctura — este o
ţiei/* R .l. 3 I I I 71 ,p . 4 (din m etod ă vde tratam en t care obţine
engl. to reflectorize). efectul dorit prin irita ţia anum itor
puncte şi zone reflexogene ale
reflectorizânt,-ă (circ.) — Care pielii. E fectu l , şe obţine printr-o
are proprietatea de a reflecta serie de reacţii nenro-endocrine
i humoralo, tinzînd să resta-
lum ina — „ în b ă ta ia farurilor,
semnul de circulaţie capătă o
strălucire neobişnuita.... Secretul
? dlească ‘echilibrul funcţional ral
organismului dereglat de boală,"
semnalului lum inos? "UnT m aterial I .B . 23 V I I 69 pV: 3 r(diri fr : ri- -
plastic pe suprafaţa semnului, de flcxogbn e; D Z ; D E X , DN3).
circulaţie, devenit ~_jpentru a 0
folosi term enul de . specialitate — rcfolosîW i;-ă a d j. — Care poate
«indicator ru tier reflectorizant»" fi u tilizat d iir noii — „Pentru
Sc. 21 I X 65 p : 1. „Verificări şi la popularizarea unor proiecte-tip
claxon, faruri, ..cap acitatea de fefolosibile etc., a r . fi bine .s ă ...se
în că rc a re a bateriilor de acumular editeze un buletin..'/' Sc. ' 26 X
toare, existenta • triunghiului ?v- 61 p. .3 -(din re- 4* folosib il). ,
flc â o r iz a n tr L B .' 12 IV 74 p. 3.
.iar. m arcajul de cel m ai refântă s.f. Yfranţuzism) —, R efa­
'modern şi eficient tip (cu rn^cro- cere — „ÎMu era nevoie de o
bile reflectorizante) s-a extins pe refbntă , deoarece In versiunea ei
circa 14000 kilom etri." . R J . in iţială .dram atizarea, este- rem ar­
10 I I ,77 p ; l i v.v şi Cont. 1 V III- cabilă/' ,R :l - 2 5 V I I 75 p .;2 (d ia .
67 p. .9; v v şi câtadioptru , m icro - ix.^îcfonte). ' ^:r::
407
rcfrlşâ vb. I (franţuzism) —
A împrospăta — ateliere pen­
tru rcfrişat îmbrăcămintea, căl­
cat pălării ctc." R.l. 24 I 73
p. 5 (cf. fr. rafraîchir).
regâl s.n. (livr.). — Cadou —
„Cu greu se pot găsi cuvinte de
mulţumire şi apreciere pentru
cci ele la televiziune care duminică
între orele 18 şi 19 au oferit celor
mici un adevărat «regal » telel"
Săpt. 2 IV 76 p. 6 (din it. regaloj
cf. fr. rigal; DN — alt sens,
D EX, DN3).
rcgîzor-act6r s.m. — Actor care
face regie — „Stimularea acto­
rilor spre regie, promovarea de
regizori-actori cît mai numeroşi/1
R.l. 8 II 67 p. 2. „... un regizor
devenit regizor-actor, un regizor-
actor scenarist../* R.l. 11 I I 77
p. 2 (din regizor + actor).
regfzor*art(st s.m. — Regizor
de înaltă calitate — „Cel dintîi
. act de. creaiie care îl validează pe
regizorul-artist este selecţia inter­
preţilor/* Cont. 17 I I 67 p. 5.
„Aici sc vede clar că a lucrat
şi gîndit un regizor-artist/' R. lit.
14 X I 74 p.. 16 (din regizor rj?
artist), i.
regfzor-auttir s.m. — Regizor
care scrie texte literare (drama,
tice) — „Nimeni nu-1 înţelege pe
băiat, nimeni riu încearcă să s6
apropie de el (nici chiar regizoruU
autor) şi el rămîne singur, sin­
gur/* R.l. 7 X 73 p. 2 (din regi-
tor + autor).
regfzor-producător
regfzor-culfse s.m. — Regizor de
culise^ — „Teatrul C. Nottara
anunţă concurs pentru un .post
de regizor-culise.'* I.B . 1 X I 61
p. 4 (din regizor [de] culise).
ţegfzor-fem^Ie s.m. — Regizoare —
„La Paris a avut' loc primul
festival al filmelor realizate de
regizori-femei/' Cinema 4/74 p.
17 (din regizor + fem eie).
regfzor-operatdr s.m. (cincm.) —
Regizor care este şi operator al
filmului — „Regizorul-operator
D.T. face prin acest film încă o
dată, şi dovada calităţilor care
l-au consacrat, colaborînd aicî
cu operatorul M.P.“ Cont. 26
V 78 p. 8 (din regizor -|- operator).
rcgfzor-pedag6g s.m. — Un regi­
zor cu calităţi de pedagog —
„Aici e cît se poate de necesar
acum regizorul-pedagog sosit, nu
pe fugă, ci cu intenţia de a lucra
realmente cu colectivul în bună
parte rutinizat.** Cont. 11 X I 66
p. 4. „Fără îndoială, piesa de rezis­
tenţă a colectivului continuă să
fie «Azilul de noapte», specta­
col creat acunf mai bine de 15
ani de cunoscutul regizor-peda-
gog L .S. Vivicn/' Cont. Io X I
74 p. 9 (din regizor -f- pedagog).
reglzor-producjit6r s.m. — Produ­
cătorul de film, care semnează şi
regia filmului — „Filmul pe care
îl pregăteşte acum regi zorul-pro-
ducător St. Kramer se inspiră din
...** Cont. 2 X I 62 p. 5. „Producă-
torul-regizor şi regizorii-producă-
tori.*' Cont. Io X I I 70 p. 5 (din
regizor -ţ- producător).
 regizor-scenâirişt
re gîzor-s een arist s.m. —; Regizor
care semnează scenariul unei piese
- de rteatru, unui film eţc. — „In^
ten ţia regi zorului-scenarist- A .S.
•a fost aceea de a; crea m ai de­
grabă o comedie am ară decît
una p lăcu tă." Cont. 12 IV 63 p.w
5. „Coincidenţă ? Reproducere in­
voluntară din p artea regizoruhii-
scenarist? P robabil şi una şi
alta. V iaţă şi ram pă 'se împle­
tesc,. ; se întrep ătru nd ." R . lit.
21 X 7 6 p. 17 (din Vegizor
scenarist).
fegîzor-scenogrâi s.m. — R egi­
zor care se ocupă şi cu scenogra­
fia — „E ste adm irabil d irija tă
punerea în scenă a regi zorului-
scen-ograf român L i viu Ciulei."
R .l/ 4 V I 74 p. 24 (din regizor -Jr
scenograf ) ;
regulanicnt-câdru s.n. — Regu­
lam ent cu caracter general
„Rcgulamcntul-cadrxt privind răs-‘
punderile; organizarea, funcţio­
narea şi dotarea cluburilor de.
perform anţă." Sc. 22 X I I 77 * p.
5 (din regulament + cadru).
.-s.XI 70 p; 20. „ Ju n u l premiului
rehidiratâre s.f. — R eechilibrarea
substanţelor lichide într-un orga­
nism d esh id ratat— „Grupa san­
guină nu a pu tu t fi însă stab ilită,
.fie din cauză că substanţele care o
determ ină dispăruseră, fie c ă a u
fost îndepărtate prin procesul de; „M.D. tîştigă la relcctură, senzaţia,
rxhidr a t a r e Sc; 21 V I I 73 p; 6 ~ prospeţimii -se păstrează in tactă."
(din re- hidratare ; DZ).
rejucăre s.f, (în sint. meci reju-
care; sport) — P artid ă -ju cata
in întîlnirilc de cupă în cazul în. m irea 'ţesătu rii destinată •=unor
care echipele au term in at, un
meci; anterior îa / e g a lita te / '--''
„ în meci 'rejucare contînd pentru
optim ile de finală ale «Cupei"
ligii engleze» la fotbal, echipa
Tottenham H otspur a ; învins cu
scorul de 2 - 0 . " R .I. 26 X I 75 p. 5 :
(din re- + jucqre'r) . :-
relăţie s.f. 1977 (circ.) — Traseu — .
v. v îrf (formal din fr; relation,
it.. relazione ; DN, D E X , DN3
alte sensuri).
reIaxog£n,-ă adj. 1979 (med!)
— Care. produce relax are — v,
stimuloterapie //dihv relax, &
-gen//.
relecturâ vb. ‘I (semidoct) —‘ A
reciti — „A relecturâ \istoria, a
aflai în faptele ei ideile -scrierii
unor noi opere, înseam nă... pre- ~
ţuire fa ţă de paginile inspirate,
nem uritoare ale înaintaşilor."
I .B . 19 1 7 6 p. 5 (din W + lec­
tu ra).
relecturâ s.f. — R ecitire, a două
lectu ră — „G .S . mi-a,Vprdmis o;
relecturâ atentă.../;-.. R . lit.^ 5
anual pentru roman Goncburt
s-a reunit la 1 ~octom brie după
ce s-au făcu t «lccturile de vacan^
ţă>>, în to ta l 174 de roma:ne.
S-au alies 24 de cărţi' pentru
«relcctură»;' R r l it . 17 X 74 p ,2 3 ;
R . lit: 20 V I I 7 8 ; .p; 2 (din re-
lectură; cf. ;f r . rtlccture ).
reHiî ş.ri. (text.) „R elih e s te rdenu­
astfel de* huse, realizate din fire
 rentabilizare

de in şi de relon, rezistenta, neşi- rativ al stagiunii s-a manifestat

fonabilă şî cu un aspect plăcut/' in cele două cicluri magistrale
E U .24 X I 66 p. 4 (din rc![o)î] caro au travcrsat-o: Variaţiuni
+ .**})• pe aceeaşi temă (... remahc-\\Y\)
şi Premiile de la Cannes/* R. lit.
re!6n.s.n. 1960 (text.) — Tip de 13 I X 79 p. 17; v. si 11
fibră* sintetică — v. clcctropluşat, V III 75 p. 3, 20 X I 75 *p. 17,
reţin, rclotin (după nailon, cu Cont. 31 X II 76 p. 12 [pron.
iniţiala de la Rom ânia; L TR , rirnâic] (din engl., fr. remahej
DC; DN3). P R 1945; DN3). *
relon ist s.m. (text.) — Lucrător remantadîn s. (farm.) „In
la fabrica de relon — „Oraşul R.S.-S. Letonă a fost creat şi
rcloniştihr." Sc. 15..X I.JS0 p. 1 experimentat un nou medicament
(din rclon -f -ist; DN3 ) ' contra gripei. Folosit în scopuri
-profilactice în anul 1976, medi­
retonitx s.n. (text.) „Au început camentul, care a primit numele de
sTi sc producă la fabrica «Tînăra - Rcmantadin , a permis evitarea
Gardă» bluzele, scampolourilc, ja ­ epidemiei de gripă 111 republică."
chetele* şi cămăşile bărbăteşti Sc. 13 IV 77 p. 4 (cuv. leton).
din rclontcx, un fir sintctic, sub­
ţire, vopsit în tonuri calde/' remorcâbll,-ă adj. 1970 — Caro
Sc. 16 X I I 65 p. 5 (din relon 4* sc remorchează — v. sară rifă
Ux[til]), (din rcmorca +
retotfn s.n. (text.) „Colectivul remorcă-camping s.f. — Vehicul
fabricii Pavel Tcacenco din Capi­ pentru camping, tras de un vehi­
tală a realizat noi modele de cio­ cul cu motor — „Coop. Prceizia
rapi din -rclotin (combinaţie de din Arad a început construcţia
fire'.relon şi bumbac mercevizat)/* unor rcmorci-camping, atasabilc
Sc. 22 1 61 p. 1 (din rclon; L T R ; la autoturismele de tipul şi mă­
DN3). rimile existente în ţara noastră/*
Sc. 7 I I 67 p. 2 [pron. remorcă
remake s. ri. (cincm. j anglicism) — chfmpir.g] (din rcmorcâ 4- cam-
Ecranizare nouă a unui film -tur­ pingt după fr. rcmorqitc de . cam­
nat mai demult -- . „Industria ping; D.Tr.).
mondială a filmului practica, pe
scară largă, crcmalc o-uri după renegoeltfre s.f. — Negociere repe­
opere sau scenarii'de prestigiu/* tată — „Cartea Albă privind
’Sc. 28 "IX 74 p. 4. „«Regina rcncşocicrca aderării Angliei la
africană frumosul film al lui C.E.E/‘ Sc. 28 I I I 75 p. 6 (din
Hoiiston închinat curajului şi rc- 4- ucgocicrc).
speranţei, va fi sursa unui rcmakc
pentru televiziune/' I.B . S IV rentabilizâre s.f. — Acţiunea de a
11 p; 2. „Adevăratul zel compa* face rentabil — ^Întrunit ieri
rentabiHzăre
după am iază, C olegiul: lărg it ’ al
Ministerului Comerţului a a n a l> '
zat modul în care s-a desfăşurat
ptnâ acum în întreprinderile din
subordine acţiunea de rentabili­
zare." R .l. 8 I I I 67 p. 3 (din
rentabiliza; cf. fr. rentabilisaiion /
DMN 1969; DN3).
Teologie s.f. (fiz.) „Reologia stu­
diază deformarea şi curgerea unor
m ateriale care au proprietăţi com­
plexe; de exemplu, în anum ite
situ aţii ele se com porta ca un
corp solid, iar în alte situ aţii ca
nn corp fluid." Sc. 30 X I 63 p. 4
(din fr. rhâologie; ci. engl. rea-
logy, germ. Rheologie, rus. reo-
log h iia; P R 1943; O S R I ; L T R ,
DC, D T P ; D E X , DN3).
reomStru s.n. (fiz.) — Instru ­
m ent pentru m ăsurarea proprie­
tăţilor teologice ale m aterialelor;—
„A vantajele invenţiei: > [vis-
. cozimetrul «Lari »] elim ină to ta l
im portul de rheometre, poate fi
u tilizat direct la sonde..." R .l.
2 IV 74 p. 5 [scris şi rheometru]
(din fr; rhiom tire; cf.: engl.
rheometer, germ. Rheometer , rus.
reom etr; D T P , L T R ; D E X , DN3).
repansât s.n. (text.) —^ R ep ara­
rea: defectelor la ţesături — „ în
atelierele de repansai abia ai loc
să calci din cauza valurilor de
ţesături." Sc. 26 I I I 61 p. 3.
reper s.n. (tehn.) — fieca re"d in tre
elem entele componente aîe unui
obiect tehnic complex — „Un
mare număr de* repe4'e care se Tea-*
lizează din mase de presare polies-
'410'
ten ce (sikirex-prem ix), fab ricate;
pentru industria constructoare de:
m aşini, electrotehnică, tra n s p o r ­
tu ri etc., .m aterializează cerceta- .
rea ştiin ţifică rom ânească în do* ?
meniul înlocuitorilor." R .l. 11 I I
7 6 p. 3 ; v. şî 3 IV 81 p. 5 (din fr.
repere , rus. rep er; D T P , L T R ;.
DN, D E X — alte'sen su ri, DN3).
re p e rto ria l,-ă adj. (teatru )/
— P riv itor la repertoriu — „Am
adresat cîteva întrebări cu pri->,
vire la programul artistic al ;
teatrului, criteriile selecţiei reper­
toriale . .." Sc. v14 X I 70 p .; 4.
„Selecţia repertorială, apelul la ;
partituri celebre a dovedit că
interpretări de elită... întrunesc /
întotdeauna adeziunea .? unanimă --
a publicului." Sc. 2 I I I 71 p . 7.
„Teatrul «Ion V asilescii» ridică
ştacheta repertoriala p rin ; ase­
menea piese care nu m erita să ,;
rămînă doar am in tiri." Cont/ .18 .^
I 73 p. 4 (din engl. repertorial
V. Gutu' Rom alo C.G. 2 0 6 —2 0 7 ,4
237, I.’ Iordan în SC L 4/64 p.
4 1 3 ; DN 3). > \ V
re p e rto riz â Vb. I — A înscrie în- r
tr-un repertoriu, a înregistra — .
„Un ap arat destinat să weperlo-
rizeze », pe cale m atem atică, atît
culorile cîţ şi nuanţele lor, a foist,
prezentat l a salonul 'de inovaţii
«Inova '73> de la P aris". R .l.
22 V I 73 p . 6 (din repertoriu -f
:-iz a ; c f. fr. rip erto rief),
rep lică s.f. 1* (artă) — Copie,
reproducere a .unui original —/
„Statu ile respective urmează sâ. -
f ie înlocuite cu ţep ii ci ~~în cu rs .
de realizare în atelierele din
411
Londra ale lui British Muscum,
utide sc âeţln mulaje ale origina­
lelor...*' Sc. 23 X 76 p. 5; v. şi
R.l. 15 X II 80 p. 6. 2. (geol.)
„[Cutremurele] au fost urmate dc
rcpîici în general slabe, rcplici
care s-au înregistrat şi dc această
dată în noaptea dc 4 spre 5
martie/' Sc. 6 I I I 77 p. 2. „ Re -
plicilc — mişcări tectonice ulte­
rioare acestor seisme de marc
adîncime şi foarte puternice —
apar la “scurt interval, în succe­
siune, avînd o mica* intensitate/'
Sc. 10 I I I 77 p. 5. „în urma prin­
cipalului cutrcmur înregistrat du­
minică dimineaţă au avut loc
rcplici cu intensitate dc poste 5
grade pc scara Mercalli pînă \n
dimineaţa zilei dc 16 aprilie/'
Sc. 17 VI 7 7 'p. 6; v. şi R. lit.
16 VI 77 p. 8 (sensul 1 din jr .
râpliquc, eugl. rcplicaj D E X , DN3
— sensul 1).
fiplică-chtie s.f. — Rcplică foarte
importanta — „O rcbUcă-chcie
a lui Branqoveanu." R. lit. 13
X I 69 p. 25. „Două rcpliei-chtic
pentru înţelegerea lui Play Strind-
berg..." Cont. 11 I I I /I p. 4.
„Nu putem şti totdeauna, sub
specia vieţii, cinc c locatar prin­
cipal şi cine tolerat — spune una
din rcpUcilc-chtic ale piesei/' Sc.
28 1 77 p. 4 (din replică chcic;
A. Giurescu ilf.G. 33).
feţortâj-an chlti s.n. — Repor­
taj sub formă de anclictă —
„Remarcăm, dc asemenea, pagi­
nile memorialistice- semnate de
M.P...* si re'Portajitl-ancJtclâ re.
-alizat de S.P." Cont 24 I I I 7 2 .
reporWJ-po£m
p. 3. „Următoarea rubrică, o
rubrică menită să ne dea spe­
ranţe... în cea mai marc parte
realizabile' aşa cum am putut
constata urmărind report ajitl-an*
chctă al emisiunii Magazinul fe­
meilor." Săpt. 27 VI ‘75 p. 6.
„Cc e nou in salonul dc pictură
şi sculptură al municipiului Bucu­
reşti — report aj-anehetă dc R.G/*
Pr. R.TV 13 I 77 p. 10; v. şi
Săpt. 26 I I I 76 p. 5, reportaj-in-
terviu (din reportaj anchctă)i
reportâj-estfu s.u. — Reportaj
cu calităţi de eseu — „Povestirea
este mai mult un reportaj-cseu
Cont. 25 VI 62 p. 3; v. şi repor-
taj-interviu (din reportaj -f eseu).
rcportâj-inlerviu s.n. „Unul din
ultimele numere ale revistei
«Esquircfc publică... un tepotiaj-
interviu cu prolificul scriitor ame­
rican Tennesscc Williams/' Cont.
17 X I I 71 p. 10. iugoslavul
B.TC, membru în biroul F.I.D .E .,
a realizat un reportaj-interviu
în care cpersonajul central K...
face unele mărturisiri intere­
sante !>/' Săpt. 15 III 7*4 p. 14.
„Reportajul-poem si reportajul-
monografic, reportaj ul-eseu şi re­
portajul anclictă, reportajul-cvo-
carc şi reporta iul-dialog, repor-
tajul-'intcrviu şi reportajul socio­
logic, iată numai citeva din ti­
purile dc reportaje prezente/*
R. lit. 2S X I 74 p. 17 (din repor­
taj + interviu).
reporiâj-poeni s.n. — Reportaj cu
calităţi de poem — „Marile rc-
fortajc-pocnie [ale lui Geo Bogza]/*
 feportă]-podm
C o n t - 18 I X 64 p. 3 p v '- ş i &epof-
taj-interviit (din. reportaj' 4 :
repCfter-îotogrâf s.m .,1975 — R e ­
p o rte r care execu tă fotografii —
v . artist-fotograf (din reporter
foto g raf).
rcp6rter-operat6r . s.m. (cincm.)
— Reporter căre este şi operator —‘
. „LenatT şi -Banatul. 175 ..de ani
de la naşterea poetului. Documen­
ta r în colaborare cu F .L . şi N .B .j
reporter-operator I .E ." Pr. R .T V .
12 V I Î I 77 p. 12 (din reporter
operator)\ '
repfirter-prozatfir s.m. — Repor­
ter care scrie proză — „Proza­
tori reporteri şi reporteri-proza-
tori scriu pagini :de notaţie di-,
rectă sau divaghează inspirat în-
ţr-o eseistică de bună c a lita te ."
R .l. 18 l i 67 p. 2 (din reporter ^
prozator).
" reportofon s.n. — Magnetofon
„ al. reporterului — „Tovarăşe Lau-
renţiu Fulga, ce părere aveţi
de film ul lui Mitiu fa ţă în fa ţă
&u cartea dv. ? L âuren ţiu ’ Fulga,
jfefuzînd reportofonul: oferit, ^pre­
f e r a să-ini dea., răspuns scris."
Şăpt. 28 I X 75 p. 4 //din repor-
[fer] [magneto]fonl/.
reprint s. (cuv. engl.) — R etîp ă-
jfire - ■■„A început publicarea iinui
treprini », şi anume. Cartea cu
;sâ
poze pentru copii, ap a n iţă la ;
W eim ar, îri vrem ea "lui Godthe." •;-vâreava două organizaţii reâ tţib -:
fGârit., 10. I I I : 7 8 p . , 12;i [prbn. ynare dfti această ţară. E ste vorb?7:
Jitiprlhf}*
reprograîie s.f. (t6hn;) ,
grafia în ;pericol; Âu trecu t paje^
vremurile; Jmrie- a le . tehnicii  ei
rfotocopiat acte'?... •:Prin generali-
zarea folosirii acestei descoperiri,
uriaşa industrie a «reprografieix:
(ştiinţă sau ie h n ica reproducerii).
este ameninţată^ -cu .d isp ariţia. •
L a prim ă Vedere pare surpririza-;
t o r , că tetinica 'anticopie a:' fo st:
pusă la punct tocinai de - către
«Râiik X ero x >>; societatea căreia'
îi revin 60 la sută' din profiturile
industriei mondiale a reproducerii-
docum entelor." . Sc; 14 X I 74 p:
6 (din fri r&prographie, . erigl.;
reprograptiyi DMN 1963; B D
1967). j
reptilă monetâră sint. s- 1976
ţfec. 'pol.,- .fin-.)' — L im ită- a fluc­
tuaţiei cursului bancar pentru
un ansamblu anum it de monede^—
v. şarpe monetar //din reptilă 4
tnoitetară//.~
reradiâ vb;.;I~-A retransm ite (sem­
nale radio sau de televiziune) —v
.„ Sem nalele ‘;de .televiziune emise::
de staţiu nea din Andover v\(sta-,
tu l Mame, ŞTJÂ) au fost .recepţic> :
n a te -p e satelit; şi,î după :p preav'
lab ilă '' am plificare, /"ele :\au iosV
reradiate catre .'staţiile cbrespon-
dente din r Europă." . S c . " 4 V ii )
62 p ...3 (ă m :{ fe- ^ r a d ia ) :*
resortisănt.Silii, (jur.) •Persoana
căreia un>ştat; pe- b^
internaţional,- îi acordă protecţia
„A u tbriţăţile guyernamenf
ta le âle Lăos-ullii au dispus dizo)-
de aşa=■iiumita, «asociaţie^

i tisan(ilor chinezi», fondată. în
'1 9 5 2 dc interpuşi ai regimului din
Ţaiwan,-şi de aşa-zisa <funiune a
. asociaţiilor Jaoţicnc*/ 4 Sc. 24
, VI 75 p. 6 (din fr. ressortissant/
, D EX, DN3).
i*
^respiro s. sg. tant. (livr.) 1.
. —. Relaxare, repaus — „în genere,
»; fiua dc. odihnă este un eficient
trespiro* pentru toţi membrii
.caravanei despresuraţi de grijile
* presante ale programului zilnic/'
R.l. 17 VI 74 p. 5; v. şi Sc. 19
> X II 79 p. 1. 2. (impropriu)
V^- (Ultimă)* oră — „Ştiri de ultim
" respiro "referitoare la mode/*
; Săpt. 23 I 76 p. 8 (din it. respiro).
f: rcspiromltru s.n. (med.) „Prof.
.£ E.W.13. dc la Universitatea din
v Columbia Britanică (Canada) a
j : pus la .punct un «respirometru t>,
r aparat care permite modificarea
artificială a presiunii atmosferice
pentru adaptarea atleţilor la. alti­
tudini mari/4 Sc. 4 I I I 67 p. 7
II probabil din respiro «£* - metru,
după model engl.//.
restaurânt-berărie s.n. — Restau­
rant in care (ca băutură) sc ser­
veşte mai ales ori exclusiv bere —
„In -1955 — 1956 acest restaurant-
ibcrnric a fost in întregime reno­
vat." Cont. 10 I I I 67 p.. 7 (din
restaurant berărie).
ţestaurânt-cabână s.n. — Restau­
rant amenajat intr-o cabană —
„Avem un rcstaurant-cabauă în
pădurea Adîncata care este nc-
rentabil." Sc: 11 X I I ,67 p. 2 '
.(din restaurant cabană ) %
reslaurint-hoteişcoâii
restaurânt-cantfnă s.n. — Restau­
rant cu profil dc cantină —
„TAPL Bucureşti nc-a anunţai
ieri ca a deschis in localul fostului
rcstaurant-cantină din str. Lipscani
un nou restaurant cu autoser­
vire, prevăzut cu o linie modernă".
R.l. 24 I I 67 p. 3. „Ar fi mult mai
nccesarc restdurante-caniint" Cont.
26 I I 74 p. 9 (din restaurant
cantină ).
restaurănt-chcrhană s.n. — Res­
taurant cu spccific dc cherhana —
„Dc curînd, pe malul lacului
Siutgliiol s-a deschis acest nou
rcstaurant-chcrhana” R.l. 25 V II
69 p. 2 (din restauran t + chcrhana)M
restaurânt-crămă s.n. — Restau­
rant cu'' spccific dc cramă —
„La subsol se va amenaja un
rcstaurant-cramă cc va fi legat do
un alt restaurant care va func­
ţiona la parter". Sc. 2 IV 7S p : 5
(din restaurant -fr cramă).
rcstattrănt-grădină s.n, — Restau-'
rant cu grădină — „La cunoscu­
tul, greoiul şi ctc., ctc. restau-
rant-grădina * «Mioriţa *, cînd o
sare nu-i mălai../' Sc. 11 V III
67 p. 2 (din rcstaura)tt ^ &r&m
dină ).
restaurânt-hotcl-şcoâîă s.n. — Re­
staurant şi hotel cu rol do
şcoală — „«înfiinţarea complexului
ircstaurant-hotcl-şcoală Viilor» are
un scop foarte precis: practica
elevilor să se desfăşoare sub
supravegherea instructorilor, ih
c o n d iţii identice cu Cele existente
în reţeaua dc deservire/' I.I3. 5

X I I 67 p. 4 (din restaurant 4-
hotel, •+* şcoală)r
re s ta u râ n t-o s p ă tă rfc s.n . — R e s ­
ta u r a n t cu ' sp ecific d e b ir t ' —
„ L a C ă lă ra şi şi A le x a n d r ia s -a
d esch is cîte u n restaurant-ospă-
tărie“ S c. 8 V .62 p . 1 (din restau­
rant 4*- ospâtărie).
restaurânt-jp en sltin e s.n . — R e s ta u ­
r a n t cu sp ecific de p en siu n e —
„ U n e le resţaitrante-pensiune re fu z ă
s ă s e rv e a s c ă e le v ilo r m a s a de
p rîn z ." I .B . 2 0 X 69 p . 1 ; v . şi
cedinărie-cbfetărie. ' (din restaurant
& pensiune).
restaurânt-terâsă s.n . — R e s ta u ­
r a n t p e te r a s ă — „ L a p u n c te le de
îm b a r c a re au fo s t c o n s tru ite d o u ă
restaur ante-terasu de t o a t ă fru ­
m u se ţe a , din s tic lă şi m a s ă p la s ­
t i c ă ." ’ S c. 2 4 V I I 6 3 p . 3 ; v . şi
I .B . 19 V 6 7 p . 1 (din restau­
rant +♦ terasă).,
r c s ta u r ă n t-z a h a n ă s.n . — R e s ta u ­
r a n t cu sp ecific de z a h a n a ; —,
„ L a reştaicraiitul-zahana r .« B u m -
b e şti» ain f ă c u t c u n o ş tin ţa cu
c îte v a in o v a ţii (nu p re a n o i, e
d re p t) în m a te r ie d e ' m ă s u ră :
co n ia cu l — c î n tă r it - c u ... o ch io -
•m e tru l." I .B . 13 X I I 7 3 p . 3 (din
restaurant + zahand).
re ş a p â t,-ă a d j. 1 9 7 5 — (D esp re c a u ­
ciu cu ri, an v elo p e) C are a fo st
su p u s r e ş a p ă r i i ' v . 4ipodiinen -
siunti V." şi C o n t. 31 V 8 0 p . 1 0
(d in fr. rech a p i; -D N 3).
r£ tro ad j. in v . —1 C a re m a rc lie a z a
o în to a r c e re (relu în d sau im itîn d
1 % fv’
un s til m a i . y e ctii) ^ . „M odar
«Retro ».. S o c ie ta te a a - c a lific a t i
d re p t r e tr o g r a d ă p r e z e n ta re a c o - J
le c ţie i l u i ; D .S . c a r e , în c e a rc ă s ă :
la n s e z e o m o d ă «retro » a; p ă lă riilo r
şi co a fu rilo r ad u cîn d în c ă am inte^
d e m o d a a n ilo r d in a in te de p rim u l
ră z b o i m o rid ia l/r R .l. 15 V I I 7 5 p ;
6. „A a d o p ta s tilu l retro, în con-*
c e p ţia lo r, în s e a m n ă "a d a lib e r- ;
t a t e a s ă se fo lo se a scă to a t e fo r­
m ele, sch e m e le , co m b in a ţiile ., c a r e '
d e -a ' lu n g u l a n ilo r au p rin s la '
p u b lic, au f ă c u t v în z a re , a u ^ a v u t
s u c c e s /' S ă p t. 3 X I ,7 8 jp , 8 . :
„ P a rfu m u l «retro» a l s tr ă z ilo r /
c a fe n e le lo r b u c u re ş te n e . i .“ S c: 2 2
I I 7 9 p . 4 (a b re v ie re d in fr. re-
tro[grade] ; D M C 1 9 7 3 ; L . S eche
în S C L 2 /7 6 p . 2 0 2 ). "
r e tr o p r o ie c t6 r s.n . 1 9 7 1 ' (te h n .)
— Tip"',de a p a r a t de p ro ie c ţie
audiovizual (d in fr. retroph'ojec-
teivr; D M C 1 9 6 5 ).
reţrq p ro iS cţle s.f. (fig.) - - P r o ­
ie c ta r e în ap o i -în tim p »P o r­
tr e te le sa le cu p rin d * n o tiaţii^ ale
«psih ologu lu i m o r a lis t... dar şi
re fle c ţii a le c riticu lu i c a r e . p ro ­
ce d e a z ă l a No retroproiecţie a opie-y
re‘i în - e x iste n ţia . a u to ru lu i e i."
L u c . 8 X I I 7 3 p . .6 ; (cf.7 fr. retro-
projection;-FC I I 2 1 4 , 2 1 5 ; D T P j
D N 3 ?. —*■ a l ţ se n s).
re v a n ş îs m s.n . >(p o lit.) — S p irit
de r e v a n ş ă — „ ita lie n ii .începi
să în ţe le a g ă d in ce în ce m a i b in e .
r e a l ita te a p erico lu lu i revanşis-
mulţii şi a l ^ m ilita rism u lu i v e s t-
r g e rm a n şi .c h i a r c o n s e c i n ţ e l e ' p e .
c a re le a re ,în p ro p ria ‘ţ â r ă ^ ’
 4JL5
lfcl. 16 I X 61 p. 4 (din germ.
Rcvansehismus, fr. revanchismej
P R 1950, F ; D E X , DN3).
‘revcionâ Vb. I (rar) — A petrece
revelionul — „Împreună cu alţi
colegi de-ai mei, de la Teatrul
Naţional şi de la alte teatre, voi
revcionâ la ATM.” I.B . 31 X I I
60 p. 1 (din fr. râveillonncr ; DN3).
revlgorâ vb. I (franţuzism) — A
înviora — „Ştiu Insă.că fumătorii
oare renunţă la fumat se nasc a
doua oară, organismul lor se
revigorează ca prin miracol/ 1 L B .
4 I 74 p. .1. „La Anticariat deo­
camdată nimic nou; poate at
trebui întreprins ceva spre a fi
revigorate Anticariatele. Săpt.
24 I 75 p. 3 (din fr. revigorer; A.
Beyrcr în SCL 5/76 p. 537; DN3).
rcvlgorâre s.f. — înviorare —
„Prin publicarea acestor teze de
doctorat se poate observa o
revigorare a criticii de tip univer­
sitar/' Argeş 9/73 p. 5. „... o
binevenită (cliiar dacă nu sufi­
cient încă) revigorare a intere­
sului pentru dramaturgia inter­
belică/' Cont 9 V II 76 p. 9 (din
revigora; T)N3).
.fevistoCd,-ă adj. (peior.) — Cu
caracter dc revistă — „în 1932,
într-un *film revistoid de jn in a a
patra^ o . debutantă so afla înţe­
penită în centrul unui ccran gol
v şi negru/*“I.B . 11 I V 73 p. 2 (din
urevistă + -oid).
rtyiz6r-contabH s.m, — Contabil
care îndeplineşte munca do revi­
zor — 4,Cîna revizorul-contabil
rlîf
M.I. a venit să controloze uni­
tatea din str. B re roi an u nu s-a
descopcrit mare lucru." Sc. 18
'I I 67 p.- 1 „Sînt promovaţi în
funcţia de revizor-contabil înce­
pători lipsiţi de pregătire/' Sc.
29 I I I 71 p. 2 {din revizor 4? con-
tabil)%
revopsfre s.f. 1975— Acţiunea de
a vopsi din nou — v. zebră (din
re- + vopsire).
rezultativ,-ă adj. — Care aducc
un buri rezultat — „Dealtfel, ma­
joritatea pugiliştilor sovietici au
vădit înclinaţii către un stil
de box clasic şi foarte rezultaii v
(8 semifînalişti, 6' finalisti, 5
campioni)." So. 16 X I 7(5 p. 3
(din rezultai; cf. fr. râsultafif.
rus. rezultativrii; L Io rd an .în
SCL 2/60 p. 183 —184, 3/63 p.
310; DN3).
rozultât-surpriză s.n. (sport) —
Rezultat care provoacă surprin­
derea — „N-a lipsit mult ca
meciul de aseară dintre «Poli-
telmica Bucureşti * şi «Politeh­
nica* Braşov sa se încheie cu
un rczultat-surpriză.** Sc. 26 X II
70 p. 7. „ Rczultate-snrpriză şi
cîteva modificări în clasament/'
Sc. 2 1 X I 75 p. 3. „Scoruri mari,
rczultatc-surpriză, interes sporit
pentru viitoarele etape./* R-l.
23 V 77 p. 5 ; v. şi Sc. 10 iy 76 p.
5 (din rezultat surpriză).
rlccleln s. 1976. — Produs bogat
în proteine — v. sitperproieic.
rift s.n. (geol.) „Rifturilc repre­
zintă manie rupturi ale scoarţei.
 uri' fel ’ de ferestre -deschise în r o b b t o l o g f c ^ l ^ r i i c a coiP)
carapacea ; solida; ia globului sp re; ştruirii roboţilor ■.••iridustrialr'^-1
m isterele‘‘^ih'iantâlel superioare?' „Lucrările c e le id e -a şaptea' reu­
Cont. JO .1 1 7 8 p. 5 (din fr., efigl. ni n n i .< internaţionale "consacrate
.rift [iialley ]; P R 1959, B D 1970; „ roboţilor industriali..v a âvuţ. loo
L G G , f ) G ; DN3). “ ',1a Tokio şi a p rileju it o analiză a
actualului stadiu al «robdlologieib*-
rigldizâ vb. I — A face sa devină R .l. 4 I I 78 p. ' 6 (din .robot ^
rigid , sau m ai rigid —, „Mai ne­ - logie)."
p otrivită este aplicarea^ unei. sin­
gure metode, fie şi h celei/compa­ rocărfe ,6.f. (geol.) — 'T eren plin
ratiste, ceea ce * rigidizează , din de ' pietre, roci* stînci ^ — „în
"păcate, structura că rţii." R . lit. afară de aceasta, parcul v a mâi
.26 :I I 76 p. 8 (din rig id . + - i z a i a v ea ca elem ente decorative : per-
cf. fr. rig id ifier; .DMC 1950; gole, ziduri şi rocăriiV “R .l: 27 X I
DE2fl. ^ a lt seris).N 76 p. 4 (din" rocă + -ărier; c f .f r ^
'rocaille).
rizofulg s.m. 1979 — Produs a li­ r6ch !e-fu r6irs.f. — Rochie dreap­
m entar din orez — v.' grişpandiri tă, în ..formă-de furou; — ^Blazers
(probabil din fr. Hz „orez" + ... rochia de seărn-furou, * fărâ:
fu lg , după mpdelul lui cartofulg), spate, drapată după legile artei
statu ilor." Săpt. 12 V 72 p. ; 16.
robotiza vb. refl; I —. A deveni — R och iile de c a să , au decoltee
un (fel de) robot — „Cîntăreţii au asemenea rochiilor ~de seară...
; trebu it să renege totul, şă •intre, Sînt. sim ple. rochii-furdu , ; lu n g i,
întrrun «tipar»; să se supună brodate cu paiete sau .purtate cu
,«echipei)>, să-şi schim be numele, o floare ’ inare roşie. 'Săpiţ. 4 .
să s e - r o b o t i z e z e Cont. 16 I I 73 V I I 75 p. 8; (din rochie +, fu ro u ;
ip. 1 1 : (din robot -iza» cf. fr. s .'xîupă fr. ^robe -fo u n ea u ), -v
robotiser ; J >MC 1960).
r6chîe-tub s .f:’ -A- -Rochiţe dreaptă,
robotîzăre. s.f. „Condiţia succesu­ în ..formă, de. tu b „Rochiile-
lui 1 •— robotizarea —; intrarea tub în culorile toam nei; s u b . im.-
într-uh . «tipar.»" .ţQ il u s t r a ţ i e la p'erm eabile. _ şi paltoane lungi,
a rtic o lu l «'«R eţeta >peiitru - fabri­ aceasta este recojnandareia caselor
carea unui -•c în tă re ţ»)' Cont. 16 d e 'm o d ă : p a riz ie n e / 'S c . ;."18 T V
I I 73 p. 11 „Hie N ăstase este con­ 75 p. :2 ;(din rochie + *tub ).
siderat ,ca unul din u ltim ii oameni
de geniu, :din acest sport, to ta l /rock s.m. (muz.; anglicism)
— Melodie tip ică : dansului'roclk,.
ojpus tendinţei de robotizare a an d 'ro ii —: ,;în vacarm ul' care; s-a:
sportului cu .racheta; _R. lit. iscat*„ c u t ii: de conserve.,şi ; sticlei
10 V I I 7 5 ' p. 22 (din robotizai de bere au fost lan sate îm potriva
cf* £r. rob otis aii on y' " P R 1965). agenţilor, ' în tim p ce ‘form aţiile;de
417
muzică rock continuau sa cîntc
suprasolicitând aparatura dc am­
plificare, pentru a acoperi striga­
tele/* R.l. 30 IV 74 p. 6. „Regele
rocrt-ului, Elvis Prcslcy, si-a
schimbat total modul dc viaţii..."
Săpt. 14 I I I 75 p. 5; v. şi 14 II
75 p. 4, comics, disco-ghid-rock,
rock and rol?, sfress (din engl.
rock; ci. fr. rock; DMN 1957; DN3).
rock and roll s.n. (muz.; anglicism)
— Melodia unui dans modern* —
„Supunînd un număr dc plante
unor «doze» apreciabile dc «roch'n
rolfa , s-a observat o încetinire a
creşterii acestora../* Sc. 30 V I
74 *p. 6. „Tot în Bucureşti sc
află şi A.U.: sc parc că va impri­
ma l a . Electrccord un disc cu...
rocA’-uril Nu-i cam marc distanţa
.dintre jaz şi rock and rollP,‘ Săpt.
.5 V II 74 p. 7; y. şi wcck-cnd
[pron. rokenfd )r6T] (din engl. rock
and roll; cf. fr. rock and roll; P R
1957; D J; DN3).
rodopsfn s. (biol.) „Specialiştii
sovietici în domeniul oftalmolo­
giei au descoperit că ochiul uman
transformă energia luminii în
enerşie electrică cu ajutorul al-
bummei carc sc găseşte în retina
ochiului... Albumina respectivă,
denumită wodopsin i>, face, în
prezent, obiectul unei cercetări
atente pentru a i se stabili struc­
tura". R.l. 6 X I 77 p. 6 [şi rodop-
sinâ] (din fr. rhodopsinc; P R 1950;
D T ; LTR).
roîotlpfe s.f. „Rofotipia şi tinerii
săi adepţi. Cc este rofotipia?
Un procedeu nou dc multipli­
27 — Dicţionar dc cuvlntc rcccnto
român crtinică
care a lucrărilor grafice mono- sau
policrome. Sub acest titlu proce­
deul a fost brevetat în anul
1963 şi oferit Uniunii artiştilor
plastici de autori, N.R. .şi A.D."
Sc. 12 VI 73 p. 4 (probabil din
/?o[uiu;u'a] -r fotografic] -tipic).
rol (în sint. s. guler rol) — Guler
în formă dc rulou — „Linia ac­
tuala: rochii şi fuste mai lungi,
dc format tubular, mîneci că­
zute, guler rol foarte pronunţat;
care poate servi drept glugă"
R.l. 27 X I 75 p. 3 (după Ir.
[col] roulâ; DN, D EX , DN3 -
alte sensuri).
roI-ch£Ie s.n. 1977 — Rol dc mare
importanţă — v. rutin (din
rol + cheie).
român-bîografîe s.n. — Roman în
carc se porneşte dc la o biografie
reală — „ Roman-biografie, aseme­
nea «Intrusului» (chiar dacă aici c
vorba doar dc un fragment bio­
grafic)/* Sc. 4 VI 72 p. 1. „Un
roman-biografic [Paul Georgcscu,
«Doctorul Poenaru »].** Cont. 31
X I I 76 p. 10 (din rouzaji + bio-
grafic).
român-cr6nîcă s.n. — Roman sub
formă dc cronică — „în cc pri­
veşte modalitatea romanului-cro-
nicâ, putem depista rădăcinile
pină la Neculce/* Luc. 3 V III
67 p. 9. „Scriitorul îşi propune,
aşadar, .să realizeze un roman-
cronică, o radiografie cit mai exac­
tă a evenimentelor, a comporta­
mentului uman în faţa unor eveni-
mcntc-limită pline de tragism../'
R. lit. 3 X 74 p. 4. „ Romanul
roinâii-crdnicS
cronicăV R. lit. 17 V I U 78 p.
9 ; v. şi Săpt, 28 X I I 73 pv 4 ,
R.l. 21 I I 75 p. 2 (din roman
cronică).
român-epopie s.n. — Roman: care
evocă fap te eroice şi glorioase —
„Articolele Iui I .I . aduc elogii
succeselor repurtate de rom amtl-
cpopee din. proza realism ului socia­
list." Gaz. lit. 16 X I 61 p. 2.
„ în rom am il-epopee cC entenniaî»
... filonul indian este prezent în
genealogia m ar fiecărei fam ilii
americane/r R . lit. 3 V I I I 75> p.
22. „Un rom an-epopee de <3-.K/*
R. lit. 21 V I I I 75- p. 22 (din
roman + epopee}.
roniân-fr£scă sin. — Rom an care
prezintă amplu o epocă — „ în
cadrul discuţiilor despre proză...
a 1arm area, iritarea şi furia m ulto­
ra a fost rom anul-frescaJ r Gaz. li't
16 X I. 61 p. 2. „Succesul ra~
m anulm -frcscă al Iui' G. se dato­
rează p re z en tă rii. la televiziunea
franceză a serialului/* Cont. 18
X I I 70 p> 10. „R'omamiV-frescă
«Timpul şi furtunile» noi e lip­
sit de* momente dinamice ş l nici
chiar de episoade palpitante, pre­
cum... a c â a al asasinării minis­
trului de interne Banciu,. £n care
n aratorul introduce ş l îhtretine cu
iscusinţă suspens-ul.“: S c. I3r I IT 78
p. 4 ;; v; si Sec. 20 3/62 p. 185,. Sc.
31 I 63 p. 4, L nc. 10 X 70 p. 4*
22 I I 75' p. 4>; R I . 12 H I 75\p. 2
(din roman -fr frescă}.
român-medifâţie s.n, — Roman
în care predomină m editaţia —*
„E un roman-roman, adică 'viaţă,
acţiune; psihologie, dramă, t r a ­
gedie, a b su rd , g ro te s c , u m o r; a d ic ă -
t o t ce i n t r ă în' re g is tru l e x is te n ţe i
e te r n e a v ie ţii;.. D e s ig u r e s t e şi
un? rom an-m editaţie * dar. n u u n
ro m a n d iz e rta ţie , d e c ît d a c ă p re*
su p u n e ţi c ă romanul? m eu nu: e
b u n ..." R .l. 2 3 ' V 7 7 p . 2 ; „ S ă
a v a n s ă m ,, d e o ca m d a tă ;, c î t e v a re ­
fle c ţii d esp re d o u ă rmnane-me^
ditafii, căci^ ^Galeria/ cu v i ţ ă
s ă lb a tic ă » şi « R a cu l d iferen ­
ţ i a t e c a expresie,-. îşi. a p ro p ie
v o cile , to tu ş i, în s lu jb a a c e lu ia şi
d ia lo g d e sp re O m în r e l a ţiil e c u
S o c ie ta te a ,, d espre; t e m p o r a r şi
e t e r n i t a t e /' R . fit. 19' V 7 7 p. 6
(din rom an + m ed ita ţie i
ro m â n -p a m fiâ t s.ir. — R o m a n cu
c a r a c t e r de p a m fle t: — am p le
Tom anerpam flet m e n it e sSf înfă>
ţise z e p& o' o s a tu ră d e fa p te ' realev
nu fictiv ei, p eisaju l p o litico -s o c ia l
a l e p o cii m o n a r h ic e /1 R . l i t
2 5 H I 71 p. „ î n 1937,. L ib n
F e u c h ţw a n g e r a b o rd a , rom am d
p a m f l e t R .l. 2 0 .1 7 5 p. 2 [din
romani pam flet}..
w>mâii-re,portâ| s.n.. — R o m a n
c u c a r a c t e r det re p o rta j) — MjaOa>
m e n i cai zeii* e un, romanrrepor^
taft' C o n t. 6 H 6 5 pi. 3 . „JEui c re d
c ă n iş te b u n e romane-reportaje
in d ife re n t de. c î t de. d u ra b ile sîn t,
n -a r s tr ic a d e lo c ." K* l i t ; 25- I I
7 1 p* î l .;, v : şi- C o n t . 21. X . 6 6 p . 2
(din roman + - reportaj^),.
rfiflgo-rdflgo s. I9T4 — ŢQg de
s crie re din In su le le P a ş te lu i — v ;
tokapu.
r6 ş u -c a r m în a d j.. in v . — R o şu
a p rin s — „ F lb r ile ^ s M r m â r i-
419
şoarc... alcătuite clin cinci petale
lato, dc culoarc roşit-carmin."
Sc. 21 V II 62 p. 4 (din roşit
4 - carmin).
r 6 şu-cărăniiziii,-îc adj. — Roşu
carc bate in cărămiziu — „Dar, dc
fapt, accst sol roşu-cărămiziu...
c un sol foarte prielnic bananie­
rilor/' Sc. 19 II 67 p. 5 (diu roşu -f
cdrâniiziu).
rulotă-dormitor
posibile de trandafiri." R J . 15
IV 74 p. 5 (cf. fr. locairr, iU
rosario; D X 3 — alt sens).
roz-clccfric adj. inv. — Dc
culoarc roz ap rin s— „în materie
dc culori predomină cclc pastel
sau acide: portocaliu, mov, roz-
clcctric-. ro.şu-mov. roşu-fluores-
ccn t." R.l. ÎS I 67 p. 5 (din
roz -ţ- chcliic).

râşu-H uoresctut adj. inv. 1967 roz-orănj adj. inv. — Nuanţă,

— Kosu aprins — v. roz-cîcdric dc roz care bate în portocaliu —
„S ain t-L au rcn t prezintă fuste
(din roşu -f Jluorcsccnt).
negre, drepte... sau vesta roze-
orange, violet, verde-iarbă, cu
r 6 şu-iîiov adj. inv. 1967 — Kosu
eşarfe şi pălării a so rtate." Săpt.
bâtind în mov — v. roz-electric
ÎS V III 78 p. 8 [scris şi rose*
(din roşu + mov).
orange] (din roz -f oranj).
râşu-orănj adj. inv. — Roşu carc rubân s.n. 1974 (franţuzism)
bate în portocaliu — ,,în cursul — Panglică — v. design (din fr.
căderii a trecu t dc la un albastru ruban).
clar la roşu-oranj şi, în accl
mom ent, a înccput să se dezin­ rulm cntist s.m. — Muncitor în-
tegreze." R .l. 13 V II 79 p. 6 tr-o fabrică de rulmenţi — r,Şi
(din roşu -f oranj). iata-ne azi confruntaţi cu proble­
mele com plcxe ale unui nou
rotîs 6 r s.n. (franţuzism) — G rătar cincinal, cu crcştcrca tinerei gene­
pentru fripturi, clcctric sau cu raţii dc rulmcntişti m oscoviţi."
va/c infraroşii — „Ne-am propus Sc. 24 X II 75 p. 5 (din rulment 4#
d<* asemenea să realizăm în anul - 15/;.
viitor alte utilaje clectrocasnicc
apreciate dc gospodine ca, de ru!6ta-dorm it6r s.f. — Rulota
exemplu, rotisoarc pentru frip­ am enajată ca dorm itor — „Este
turi (de cap acitate mi< ă, pentru o vorba de rulota-dormitor «Al­
familie)." 1.13. 29 IV 74 p. 4 ; bina» cu 10 paturi, in stalată
v. si expres (1972) (cf. fr. rotis- pc şasiul unui autocam ion (fiind
sotre; DN3). scm irem orcată) carc asigură con­
# diţii confortabile dc locuit si
re zări u s.n, — Loc 111 carc sc plan­ odihnă lu crătorilor dc pc şantie­
tează trandafiri — „Va înfiinţa rele de drumuri naţionale.4* Sc.
la Baldovincşti şi un rozariu, 25 V II 75 p. 5 (din rulotă dor*
care va cuprinde toate speciilc mitor).
Irîimanîţă
rumanîţă s.f. „Chihlim barul de
C olţi (Buzău), cunoscut şi sub
numele de rumâni fă , este consi­
derat ca deosebit de frumos/'
R .i. 17 I 76 p. 5 (probabil ‘din
rom an ifăt „floare de culoare gal­
benă").
rutierist s.m. — T ractorist care
are dreptul de a conduce pe şosele
şi în oraşe— „Trustul construcţii-
m ontaj m inereuri... cau tă pentru
provincie asfaltatori, dulgheri, mo­
zaicari, calorifcrişti, rutieri şti!'
L B . 21 V 64 p» 4. „ I F . , tractorist
'420
la S.M.A. B ăileşti, a fost oprit
şi am endat în'" comuna Negoi
(Dolj) pentru că circula pe o
şosea naţională- fără permis de
rutieri st “ R .l. 28 X 76 p. 5 (din
rutier + -ist).
rutîn s. (farm.) „Cei doi cerce-»
tăto ri au con statat că această
substanţă, o proteină denum ită
rutin, acţioncază asupra unei com­
ponente a sîngelui ca~e jo aca un
rol-cheie în form area cheaguri­
lor/' R .l. 20 I X 77 p. 6 [si rutinei]
(din fr. rutine; D F M B ; L T R ; DC),
 DICŢIONARELE ALBATROS
s
saehet s.n. 1961 (franţuzism) —
Pung uliţă, săculeţ — v. tcimo-
plastic [pron. (din fr. sachct).
sacraîîtMe s.f. — Caracterul a
ceea cc este sacru — „Naturali-
latca în sculptura este gindirc
alegorică, simbol, sacralitaic sau
căutarea esenţelor ascunse în ma­
terial, şi nu reproducerea foto­
grafică a aparenţelor exterioare/'
Luc. 5 V III 67 p. 10 (din sacral +
- itatc).
sa Târî s,n. — Expediţie de vînă-
toarc în Africa — „Din cînd in
cînd, pentru divertisment, vinăto-
rii cu casca albă dc plută organi­
zau ‘ Safari- uri. Oamenii hăituiau
şi vinau lei şi tigri, pantere şi
antilope." Sc. 25. III 79 p. 6.
„Agenţia kenyană dc informaţii a
folosit cu succes mai mulţi po­
rumbei călători pentru a trans­
mite ştiri despre desfăşurarea
întrecerilor automobilistice cc au
avut Ioc in cadrul coiupctifiei
tsafati raly*." R.l. 23 IV 79 ţ .
8 ; v. şi aviocar (1974) (cuv. afri-
cau; cf. fr. safari; P R 1950; DN3)
săga s.f. inv. — Povestire, cro­
nică — „Trilogia face parte,
probabil, din acea saga proiectată
în nouă volume sub titlul ‘*0
cronică, românească a secolului
X X ^ I.B. 27 X I I 75 p. 5. „O
saga a societăţii moderne/' R. lit
30 V III 79 p. 22; v. şi ragUnu
(cuv. scand.; cf. fr. sagar germ.
Saga; PR 1949; D T L ; DN, D E *
— alt sens, DX3).
sahariană s.f. — Haină sportivă
foarte uşoară, de vară, cu mîncci
scurtc — „în uzajul, deci şi î»
asentimentul tinerelor femei* dai
şi al frumoşilor bărbaţi se afla
sahariana, acea haină trei sfer­
turi, sau ceva mai scurtă, împo­
dobita cu două buzunare pe
piept, cu două buzunare sub
talie/' Săpt. 23 I 76 p. S (din
fr. saharicjinc; P R 1949).
saheî
saîi£I s.n. „Sah-chil, c u v în t' de
origine arabă, care înseamnă
«brîu, margine, centură» şi care
desemnează zonele de la marginea
Saharei cuprinzînd m ai multe
state, între care M auritania, Mali,
Niger, Senegal, Ciad, V olta Su­
perioară etc., trebuie să se aştepte
la noi perioade de secetă la fel de
pustiitoare ca cele care au m arcat
ultim ii ani." Sc. 13 I 78 p. 5 ;
v. si R .l. 7 I I 80 p. 6 [si shakeî]
(din fr. sah eî ; D E X , DN3).
sâSă-studi6 s.f. — Sală de teatru
de obicei de proporţii m ici care
serveşte drept atelier de expe­
rienţă al anum itor piese, expe­
rim ente regizorale etc. — „Noua
sală-stnăio cu 200 locuri a In s ti­
tutului dc teatru din Tg. Mureş."
Sc. 21 X I 62 p. 2 ; v. şi Cont,
16 I X 66 p. 4 (din sală + studio) .
saleduct s.n/ —Tip de conductă —
„Muncitorii l.C .S.M . din oraşul
Gheorghc Glicorgliiu-Dej au în ­
ceput construcţia unui salcâucl
pentru transportul saram urei de
la salina T g . Ocna la Combinatul
chim ic clin B u cu reşti." R .l. 2 0
X I 66 p. 1 (din la t. sal „sare" +
[c'0n\duct; M. Glicorghin în L R
2/08 p. 133; DN3).
snlldîuretlc .s.m (lann.) Tip dc
diurctic — „L a ,83 de persoane
atinse de ateroscleroză... c a n tita ­
tea de sare din xhrană a ifost
redusă, admi&istrmdn-li-.se în plus,
săptam înal, un saUdiwetiG“ K J
10 X I I 7 6 vp. 6 .//din l a t soi?
„sare" ^ -diuretici].
422
saloon s.n. (cuv. ■'engl. americ.)
—Circiumă (în film ele western, în
special) — „ în m ica localitate
Pawder V alley soseşte un pseudo-
crescător de oi, mr. J . S . : intră
în saloon , cumpără un trabu c
şi începe b ăta ia ." Săpt. 19 IV 74 p.
6. „Curţile interioare, pavate cu
lespezi colorate, sîn t autentice
patios hispane; cofetăriile, restau­
rantele, cluburile de noapte, unde
cîntă în stilul dixiland trei sau
patru negri, sîn t concepute în
stilul de saloon am erican." R . lit.
22 I I I 79 p. 24 {pron. sahln]
(cf. fr. saloon ).
salvam âr s. 1978 — Serviciu (pe
litoral) care se ocupă cu sal­
varea celor în* pericol de in ec ţ>e
mare — v . salvamarist (din
salva\rej -f- war[et -m a)].
salvam arist s.m .—; iPersoană care
se ocupă cu salvarea icelor in
pericol de Înec p e m are — „Sal-
ixamariştii patnipezL O şcoală
specială sahram ar funcţionează
în orăşelul francez Gram at, de­
partam entul L ot. Cursanţii săi
sîn t c îin i“ >Sc. 21 X 78 p* 5.
„Cei 24 de tu rişti şi patru ssal-
v am ar işti* au fo st readuşi da
ţărm ” . Sc. 16 V I I I 79 p . 5 ((din
salvom ar + -ist):,
salvam 6nt sl — O rganizaţie care
se ocupă cu salvarea celor rătă­
ciţi pe m unte, celor .surprinşi .de
viscole, avalanşe etc. — „Trei
ore a m u n cit edhipa •Salvam oni
să -l transporte la sp ital..." M. ilO
I V 73 p . 1. „Acţiuni Salvarnont"
5U . 11 I X 79:p. ^:(d^^afoc[r^3 4-
423 satirîzâbil

salvaniontfst s.m. — Persoană saprop£lic,-ă adj. — Bogat in

sau animal carc salvează pe cei substanţe organice aflate în dife­
rătăciţi pc munte, pe cei sur­ rite stadii de descompunere —
prinşi dc avalanşe, viscole ctc. „Proprietăţile, le-aş numi unice,
— „Alarmă pentru salvamon- ale nămolurilor sapropclicc din
tişti..." R.l. 26 VI 79 p. 2 ; v. şi lacurilc Amara şi Tecliirşhiol sînt
20 III 81 p. 5 (din salvamcnt -f folosite cu mare eficienţă in
-ist). «Pell* Amar.' şi «Pelox&. R.l.
16 V 74 p. 3. „Posibilităţi tera-
salvărlum s. (ilit.) „O specie dc peuticc de întărire a sănătăţii:
posti pcriculoşi, ale căror muşcă­ băi cu apă mezotcrmală sulfu­
turi pot provoca moartea sau roasă şi împachetări cu nămol
paralizia parţială, a fost dctcctata t s a p r o p c l i c Sc. ÎS VI 7S p.
pe mai multe plaje ale litoralului 4; v. şi 1 X II 79 p. 3 (din fr.
spaniol. Este vorba dc o spccie sapropL'lique; D EX , DN3).
numită isalvariitmt carc trăieşte
"m special in zonele adinei ale sarif(ă) s. „Lutul crăpat dc soare âl
mării.'* R.l. 17 V III 78 p. 6. isarifclor •> — bordeiele de trista
amintire, a făcut loc pietrei şi
salvasptfu s. „E.C., maestru betonului." Sc. 28 I X 74 p. 4.
emerit al sportului, pregăteşte o sat-pil6t s.n. -r- Sat modern —
cchipă de salvatori în peşteri, „Preşedintele Houari Boume-
dintre alpiniştii care au şi preo­ dien a inaugurat un nou sat-pilot
cupări spcologicc. O astfel dc algerian, în localitatea Ras-Boui-
echipă, de specialişti în solvjspcu , ra. Zeci dc alte aşezări rurale de
este necesară în zonele acciden­ acest fel, moderne, sînt în curs de
tate, deoarece salvările în peşteri amenajare." R.l. 19 V III 73 p. 5.
sîn t anevoioase." R.l. 31 III 74 „Oficiul general pentru locuinţe
p. 7 //din -f- gr. speo al Libiei a semnat cu o întreprin­
„peşteră*'//. dere dc construcţii un contract.,
privind construcţia unor sate-
sânic-flmfftiic s.f. „A fost realizată pilot ” I.B . 2S X I I 76 p.4; v. şi
o Siinit'-amfibic, înzestrată cu un 1J3. 26 I I I 74 p. 4, Sc. 2 VI 74 p.
motor dc 350 CP. Vehiculul 6, 13 I II 75 p. 6/1 din sat -f pilot,
poate... circula pc oricc teren — după fr. village-pilolc; DMN
pc zăpadă, in mlaştini sau în 1966//.
alte zone greu accesibile." Sc.
2S 111 7S p. 6. „La biroul efe pro­ satirîzâbil,-ă adj. — Care poate
iectări «Tupolcv* din Moscova a fi satirizat — „Mă duc frumuşel la
fost realizata o sanic-amfibtc, doctor şi-i cer să-mi facă şi mie
înzestrată- cu motor de 350 C.P." cîtcva radiografii satirice, să ştiu
R.l. 12 IV 78 p. 6 II din sanie + eu ce e salirizabil in mine,"
umfibic, probabil după model I.B . 4 VI 77 p. 6 (din satiriza 4
rus//.
savânt-atomîst
savânt-atom îst s.m. — Om de
ştiin ţa specialist în probleme ato­
m ice’ — „[Un film] închinat
savaniilor-aiomişii din Uniunea
Sovietică/1 Sc. 5 I 62 ,p. 3 //din
savant ^ atomist-//.
savănt-patri6t s.m. — Om dc
ştiin ţă p atrio t — „ Savant-pa -
triot’ acad. H oria H ulubei a
contribuit la eroarea şi dezvol­
tarea prim elor u nităţi dc cerce­
tare din domeniul fizicii în Rom â­
nia/' Sc. 24 X I 72 p. 7 (din sa­
vant + patriot).
sSptămînă-recârd s.f. — Săp tă­
mână foarte im portantă dintr-un
anum it punct de vedere — „în
cadrul saptfnnînii record a m uncii
patriotice*., principalele obiective
vizează înfrum useţarea străzilor
pi bulevardelor/' I .B . 1 I I 75 p. 1.
„Luni, în numeroase întreprin­
deri din Capitală, a început o
săpfchnîria rccord a a ctiv ită ţii pro­
ductive." R .l. 8 V I I 75 p. 4 ;
v. si 4 X I I 79 p. 1 (din săptă -
mînă + rccord).
sărărîţă s.f. „Pe porţile celor trei
garaje I .S .B . au început să iasă
m aşinile' de îm prăştiat sare şi
nisip cu în c ă rc a re f m anuală, la
care s-an adăugat, pentru prim a
dată anul acesta, 5 «sărurile »
(dispozitive m ecanice’ rem orca-
bile). După acestea au pornit
autopcriilc." I.B , 22 X 70 p. 1.
*L a ora 2 si ju m ătate noaptea
a u ' apărut 14... sărărife (u tilaje
care îm prăştie sarea)/' R . lit.
13 I I I 73 p. 4 (din sare.& -a ri/ă ).
424
sărăturât,-ă adj. — (Despre pă-
mînt) îm b ib a t cu săruri vătăm ă­
toare pentru plante ~ „Prim ii
paşi au fost destul de grei, din
cauza părerii înrădăcinate din
m oşi-străm oşi că solurile săm -
furate sîn t «blestem ate», că nu se
poate creşte pe ele nici o plantă
folositoare/' R .l. 8 I I I 67 p. 3 ;
v. şi 10 IV 81 p. 5 (din sără*
tură).
scafândrurlriolfig s.m. — Biolog
care lucrează sub apă, ca sca­
fandru — „O serie de specii de
m ici v arietăţi m arine, descrise
în urmă cn 7 b —80 de ani şi care
nu m ai fuseseră studiate în tr e .
tim p... au fost redescoperite de
scajandrii'biologi “ Sc. 12 IV 65
p. 1 (din scafandru biolog).
scânner s. (med.) — A parat medi­
cal modern — „Un scanner ultrar
sonic ce perm ite m ăsurarea adîn-
cim ii unei arsuri; cu ajutorul*său
se poate da un diagnostic mai
precis şi eyentual sc poate in­
terveni m ai rapid chirurgical."
R .L 16 I 79 p. 6. „Scanncnil din
imagine!., poate realiza, o sec*-
ţiune anatom ică a întregului
corp uman în numai 20 secunde."
.Cont, 9 X I 79. p. 4 ; v. şi R .l.
3 V II 81 p. 6/ \pncmnoence-
fa lo g ra jie (1974) (cuv. en gl.; B D
1966 s.v. photoscanncr ).
scâun-balansoâr s.n. — Scaun
funcţionîrid ca un balansoar
„Se propun jocu rile Păcălici, Ţ in ;
ta r, un scaun-balansoar, nn colţ.
a l poveştilor etc/ \ Sc. 29 I 63 p.
. 1. „Magazinul prezintă, în special,
produsele cooperativei «Metalo-

casnica-*: piese dc m obilier —
bibliotci i, baruri. fotolii, scaune-
bcihmuuir, canap e le." Sc. 7 1 71
p. 2 (diu îCiîtfis biu un soar).
scâtm-ctnlfm s.n. — Scaun dc
un anumit tip — „Anul acesta,
fabrica dc mobilii curbată din
cadrul C.l î„ Comancşti producc
650 000 dix Sc.
18 X I p. 5 (din sejitiî -j du !ai).
scfiuiMotnliu s.n. — S caun îu
formă dc fotoliu -- ..S alonaş
cu şa <• sc:i:a:c-fi ,V,7: şi cu o
rnîbuţă la mijloc." K.l. S X I 07 p.
1; v. şi i ' > : (din scuun j-
seftunâr s.m. ( fo rm a j’c ironică)
— Wr^oană c a rc ^e ac:.iţă de s c a u ­
nul (fum ţ ia) său — „Chestiunea
se com p lică cînd îu spatele unui
b i r o u . s e a sa za în scaun ci nev a.
Despre scaune şi scanr.nri s-au
scris num eroase p a m flete." K.l.
18 IV 71 p. li (din şcuiix j- -n r ).
sccnAriu-docmtilni f .n. — S ce n a ­
riu cu va lo a re d o c u m e n ta r ă —
„ (Vocile independenţei ♦> sc in­
titu le ază scaiiiriitîfdocy.xicnt pus
pe d i s , .“ K’.l. U H 7 8 p. li.
„( \l i t de ap roap e de stele \
sc( ;jfp hi dc
S ăpl. *10 ]|] 7 8 p. 6 ; v. şi con-
O i M ; ’ (! f>7-4 j (diu s c a n a i i i 4~
J v t UMU Hi }.
scfnft-chtfic s.f. — Scena dc marc
importanţă îulr-nn spcctacol —
„Spectacolul debuteară pulcnue.
si se continuă pe (sic!) cîteva
sefur rheier Cont. 11 Y113 (vi p. 4.
.Yaîoaiea unui film stă in cali­
sriiîppo
tatea şi cantitatea detaliilor, a
unor scaic-cfidc" Cont. 10 X II
70 p. 5. „Trebuie citată, de ase­
menea, Ct.M.. emoţionantă intr-o
$eci;ă-cJ;cic.“ K.l. 2 YJ 75 p. 6j
v. si Cont. 3 X I 62 p. 5, K. lit.
12 II 70 p. 21, Cont. 26 IV 74 p. 5
(din srtiîiî ehtic: 11. Diini-
tvesLU în LU *1/62 p. 3^2).
sccuctistîc,-a adj. — De (pentrn
o) scenetă — ..Cînd ai la-ndcmîuă
o< campioană ca Tamara lînciu-
ceanu, o pui să suie Ceahlăul,
nu să bată şotionul. J)ar textele
sccr.rt:<f!cc au devenit o puvc.sic
cu cocoşul roşu." Cont. 9 (11 79 p,
8 (din scc udă “isiic).
scepticoid,-ff adj. (formaţie p£-
ior.) — l'Iiu de supticisiu —
„Unele lucrări afişează un aer
de7abu?rat, sccpticvid, binhiit
amarnic dc fantoma proieseu­
lui." Sc. 2.S VI 71 p. -1 (din sccp-
tic -otel).
schiliît s.n. — Instalaţie pentm
transportul schiorilor pe vîrful
unei pîrtii — ..Amatorii de schi
vor păsi la Sinaia un nou rcJ::-
lift." Sc. 12 X IJ 61 p. 1. „Piuă
la Dilea-lac. situată Ja pesto
2 000 m altitudine, nude so
afla cele donă sc>:: -///?:/?K.l.
3 III 77 p. 5 (din cn ij. sullljtj
DN*»;.
fichlppo 5?. (cuv h.) ..Femeile
nu mai îndră/ne-'C să iasă sin­
gure pe stradă cu o "canta 5n
mina. Klc sint sistematic atacate
de motocielişli care practică aşa-
n a - ( si cî ) (sm u i^ c­
 schîppo
rea genţii... din zbor)." R.l.' 3 V I
77 p. 6. [pron. şipo] (în it. scippo).
, sch istoso n iiâzis s.n.
1978 (med.)
— Tipde boală parazitară — v.
filariozis (cf. fr . schistosom iase ;
D F M B ; DM).
science-jiction s. şi adj. inv.
(cuv. engl.) — Opera literară sau
film care axe ca subiect o aven­
tură cu caracter ştiinţifico-fan-
fastic — „S-a subliniat’ in repe­
tate rin duri (inclusiv in numărul
special consacrat de «Viaţa Rom â­
nească» literatu rii ştiinţifico-fan-
tastice) că valoarea artistică a ''p en tru că lumea noastră e şMt
unei cărţi, a unui film , a unei
piese de teatru încadr abile în
genul science-fiction stă nu a tît
în precizia datelor tehnice... ci
în abordarea unor adevărate
preocupări^. speranţe, tem eri şi scientoî6g san. — (Aici) Vraci cu
aspiraţii umane." Cont. 30 IV 74
p. 10. „De la science-fiction-vl
liric «Comedie fantastică» pînă
la science-fiction-vl cu pretenţii
filosofice «H yperion» sau pînă
la policier-ul fă ră p reten ţii «Cer­
cul m a g ic» — film ele s-au adresat
spec t atoni or p e p artitu ri de ge­
nuri foarte diferite." Cont. 26
X I I 75 p .-7. „Printre ştirile care-au nevre frauduloase pentru a genera
cutreierat globul p e teleim prim a­
toarele agenţiilor de presă figu­
rează una care, deşi pare de do­
meniul science-fiction-'ului, ne in­
teresează în cel m ai înalt grad:
duminică seară, sonda spaţială
«Voyager-I » a atins punctul cel
mai apropiat de p lan eta Ju p iter."
R .l. i3 I I I 79 p. 1; v. si R H it.
24 I V 75 p. 22, ,22 V 75 p. 22, 22
I I 78 p. 9, 14 X I I 78 p„ 2 4 ;
426
v. şi catastrofism , paraliteraturâ
thriller, voyerism [pron. sdiăns -
flcşăn\ (cf. fr. science-fiction /
DMN 1950; DN3).
sci£ntică s.f. „Scientica este toc­
m ai această disciplină apărută
cu drepturi autonome prin dece­
niul al treilea al sec. X X , caxe
studiază ştiin ţa, colectivul ştiin­
ţific, p e omul de ştiin ţă." Mag.
11 X 79 p. 6 //din lat/ scien iia;
D F ; DN3//.
scîentizât,-ă adj. — P ătru n s de
spirit ştiin ţific — „Poate tocm ai
de scientizată, de specializată,
soluţiile sim plităţii credinţei
prind foarte repede." Cont. 22
H I 74 p. 8.
pretenţii de cunoaştere ştiin ţi­
fică — „După cum a arătat în
rechizitoriul său substitutul pro­
curorului R epublicii Franceze,
«şedinţele de mărturisiri)?/ psiho­
terapia, •electrometria, Teţetele de
vindecare psihosom atică şi alte
asemenea procedee la care recurg
«scientoîogii » nu sînt decît m a­
o falsă speranţă în TÎndurile celor
împinşi pe panta desperării de
racilele sociale." Sc. 21 I I 77 p. 5
(din scientologie ; cf. engl. scien-
lologi s t ; B D 1970).
#
sciento!6gic, -ă adj. — (Aici)
De v raci — „în realitate — scrie
Stern — falşii profeţi ai sectelor
lum ii ide -azi se aseamănă m âi
degrabă , cu managerii unor xon-
427
cerne riguros administrate. E i
se pricep nu numai la treburile
supranaturale, ci si la contabili­
tate şi finanţe. Organizaţiile lor
storc * milioane din «consultaţii
spirituale* («Biserica scie7ifoîogi-
căî>).‘1 Sc. 23 I X 79 p. 6 (din
scientotog + -ic\ DN — alt sens).
scientologîc s.f. „Revista de
Ştiinţe sociale editată de Acade­
mia de Ştiinţe a U .R .S.S. a con­
sacrat un număr aproape întreg
scientologiei, ca teorie generală a
dezvoltării ştiinţei." Cont. 1 X I
74 p. 10 (din engl. scicniology; BD
1968; D F ; DN3).
scintnâţie-traiecfdrie s.f. (fiz.) „Un
grup de fizicieni gruzini au reali­
zat o camera de scintilatie-traieG-
ioric cu care urma unei particule
elementare poate fi fotografiată
în cinci sutimi de milionimi de
secundă." Sc. 28 X I 63 p. 5 //din
scintilaţie -f trai'cctoricjj ~
scopotfţrome s. (cinem.; cuv. fr.)
„Datorita unui procedeu pus la
punct de cineastul francez Jacques
Taţi (procedeu denumit zscopa-
chrome * filmele vechi in alb-
negru vor putea rula ca produc­
ţii în culori." Sa 6 XH 64 p. 3
[pron. scopocrdm].
SCopolamină s.f. 1974 (mecL)
—Medicament înrudit cu atropina —
v. chimioterapie; v.. ş i IL L
12 X 79 p. 6 (din fr. scopolamine;
D T, L TR . DZ; D E X , DN3)\
scor-fluvlu s.n. (sport) — Scor
foarte mare — „U-.X.A. a suferit
o înîringere la- un scor-flttviu"
scribofonic
Sc. 3 X I 69 p. 3. „Am jucat în.
două partide încheiate cu sco-
rwi-fluviu" I.B . 15 X 73 p.
3. „Fotbaliştii români şi-au dat
seama destul de repede că pot
realiza un scor-fInviu.“ R.l. 12
V 75 p. 5 (din scor fluviu).
scor-1 imită s.n.* (sport) —Scor mi­
nim—„La prima vedere, elveţienii,
după scorul-limită. din faţa echipei
vest-germane, par a fi mai redu­
tabili decît francezii." Sc. 2S II
70 p. 7. „14 [meciuri] s-au încheiat
cu sccruUlimită de 1—0." I.B.
5 X 70 p. 4 (din scor -f* limită):
scotch1 s.n. — Whisky scoţian —
„Asociaţia producătorilor de whi­
sky scoţian se plînge că de la in­
trarea Angliei în Piaţa comună
s-au înmulţit discriminările parte­
nerilor europeni faţă de «scotch » u
Sc. 18 II 75 p. 6 [pron. scoef}
(din engl. scotch [whisky*; cf. fr.
scotch ; P R I950-; D E X — alt sens,
DN3).
scotch2 s.n. — Bandă transpa­
rentă adeziva — „Am lipit foile
cu scoicii" [pron. scwi] (din engl.
scotch (tape) cf. fr. scotch ; P R
1950; D E X , DN3).
scriboî6n s. „S'crîbofon- este nu­
mele unui aparat electronic care
permite scrierea: prin telefon şi
care. este introdus experimental
saptamlna aceasta în premieră
mondială." R.l. 27 I X 78 p. 6;
v. sisci'ibofoiiic fjdiii lat. scn6[ere]
-r gr- -‘/o»//.
swlbof6fliC,-ă adj. — Care apar-
ţine unui scribofon — „Primul
gcrlboîonic
Ecribofon, aparat de comunicare
la, d istanţă ce perm ite scrierea
prin telefon, a fost recent prezen­
ta t în Olanda. Prezentarea pri­
mului aparat de acest fel a coincis
cu inaugurarea primei lin ii scribo - .
fon ice care arc un caracter expe­
rim ental şi leagă Olanda cu
Indonezia/' Sc. 27» I X 7S p. 5
(din scribofon + -ic ).
scriHor-diplomăt s.m. „ Scriitori -
diplom aţi. Inaugurăm cu acest
■număr rubrica «S criiiori-diplo­
m aţi », care îşi propune să înfă­
ţişeze în cîteva trăsături pe cei
n/ai ilu ştri şi m ai interesanţi
scriitori din toată lum ea şi din
.toate tim purile care au avut de
îndeplinit misiuni diplomatice sau
au fost diplomaţi de carieră/'
L. 30 V I 66 p. 24 (din scriitor
diplom at).
scrîit6r-ţărăfl, -toăre/-că s.m.f. —
Ţăran care scrie opere literare —
„100 de ani de la naşterea scrii -
torului-} ăr an M .K ." Sc. 29 X I I
71 p. 4. „Scriitoare-fârancâ“ R .l
14 X I 75 p. 2. „[La Arad] prima
întilnire a scriitorilor-ţărani din
Rom ânia... Întîln irea a reunit
22 scriitori-iărani din 15 judeţe
ale ţării/' R .l. 3 X 76 p. 2.
„R ecent a avut loc la Arad cea
dc-aj doua întilnire a scriitorilor-
. jav an i din România/* Cont. 24
X I 78 p. 8 ; v. şi R .l. 11 I I I 76 p.
2 (din scriitor [-toare\ -\- ţărasi[că]).
scripetoterapfe s.f. (med.) — Tip
de terapie folosită pentru recu­
perare —' „Piscina are o capaci­
ta te dc 7 000 litri apă şi este do­
428
ta tă cu in stalaţii de scripeto­
terapie, baie, scări, un panou
de baschet. Tratam entul este con- ■
tin u at în sala de kinetoterapie.*
R .l. 21 I I 75 p. 5 //din scripet
- terapie //.
s c u l6 r-m a triţ£ r s.m. — Sculer care .
este şi m atriţer — „Discutînd
despre emisiunea «Seară pentru
tin eret j>, sculerul-matriţer Vasile
C., D aniela T ., confecţioneră de •
piese radio, s-au referit la caracte­
rul neconvingător al unora din­
tre rubricile acestei emisiuni.*
Sc. 27 I I I 73 p. 4 ; v. şi R .l. 12
V il 79 p. 6 (din sculer matri-
ţer).
s.m. — Şef . al unei
scu l£ r-şe f
echipe/secţii de sculărie — „Unii
dintre aceştia deţin chiar posturi-
cheie în diferite sectoare ale
uzinei: doi m ecanizatori de agri­
cultură coordonează producţia de
locom otive electrice... . inginerul
m inier e scicler-şef *etc." Sc.
12 X I 69 p. 4 (din sculer + şef).
sculpto-pictură s.f. „Nu este, de
fapt, pictură. Ci «,şciilpto-pic-
tură». Acest «Marş al omenirii»
este un fenomen de combinare
a două forme de artă." Cont.
8 X I I 67 p. 10 (din sculpt[ură ] 4*
pictură)*
6ctilptor-grav6r s.m. — Sculptor
care este şi gravor — „Fiecare’
medalie este opera unui sculptor r
gravor, reprezentînd ea însăşi .o *
valoare artistică." R .l. 23 X I 76
p. 5 (din sculptor + gravor).

sectorizât,-ă adj. — Divizat,
împărţit pe sectoarc — „Peste
două treimi din numărul expozi-
ziţiilor colective au avut loc la
tîrgnri specializate si sectorizate,
în scopul promovării exportu­
rilor noastre de produse/1 Sc. 20
K II 73 p. 3 (din sector).
sectindă s.î. (în sin t secundă
atomicăIastronomică ) „Secunda
atomică, noul etalon oficial de
măsurare a timpului introdus în
U .R.S.S., permite o creştere a
preciziei de 30 de ori — informează
agenţia T.A .S.S. Ca unitate de
măsură a fost luată perioada tre­
cerii dc la un nivel energetic la
altul a unui atom de cesiu.
Pînă acum, etalonul de măsu­
rare a timpului îl constituia a
86 400-a parte din perioada de
rotaţie a Pămîntului în jurul axei
sale. — sccundă astronomică."
R.l. 29 I 77 p. 5 (din fr. seconde),
sedârc s.f. (med.) — Liniştire,
sedaţie — „Grupa culorilor albas­
tre face să scadă tensiunea arte*
rială, încetineşte ritmul cardiac şi
respirator, provocînd scdarca sis­
temului nervos central şi redu­
cerea oboselii/* R.l. 30 X I 77 p.
6. (din seda fie, prin substituţie
de su fix :‘ -JîcJ-re).
seguldilla s.î. 1975 — Dans po­
pular spaniol — v. joia- [pron.
scghid'Hia] (din sp. scgmdilla ; cf.
fr. sâgucdiUc; T. Şandru-Olteanu
în SCL 5/78 p. 610, El. Toma în
E R 472, 4 7 4 -4 7 5 ; D. Muz.j
DEX/ VN3)t
selenaiît
6elsmotect6nic,-ă adj. (geol.)
— Privitor la mişcarea scoarţei
pămîntului — „Modul în carc s-au
produs cele două cutremure arată
că activitatea seismotccîonică a
intrat în normal si deci nu există
'pericolul de producere a unor
şocuri cu o magnitudine egală
sau mai mare/1 Sc. 22 IV 77 p. 5
//din scismo- 4- tectonic//.
sejtir s.n. — Vacanţă organizată
printr-o instituţie de turism in­
tr-o staţiune, pe' un itiqerar turis­
tic etc. - „O .J.T. şi I.T.H .R.
Bucureşti asigură sejururi în ho­
teluri şi vile din staţiunile Sinaia,
Predeal, Poiana 13raşov, Buşteni/'
Sc. 11 I 77 p. 4. „Iată doar cîteva
din încercările lucrătorilor din.
reţeaua turistică a judeţului Ti­
miş de a oferi miilor de vizita­
tori ai acestor străvechi melea­
guri româneşti un sejur cît mai
plăcut/1 Sc/ 9 , V II 77 p. 5.
„[3 000 000 de vilegiaturişti]. O
cifră record în ce priveşte seju-
ratrile pe riviera romanească/1
Sc. 12 IV 79 p. 4 (din fr. sâjourj.
Th. Hristea în L R 3/72 p. 1861
D E X , DN3).
selenaut s.m. (astr.) — Astro­
naut carc călătoreşte spre / pe
Lună — „Aşa arată costumul în
care cei doi" sclenaufi Armstron"
si Aldriîi vor păşi pe Lună.
fee. 19 V II 69 p. 8. „A fost urmă­
rit cu emoţie mesajul transmis
selenaut ilar de către preşedintele
Nixon/; Sc. 22 .V II 69 p. 6.
„Primii sclenaufi nu au reuşit
să viziteze nici măcar im hectar
din suprafaţa Lunii/' Sc. 26
selenaiît
V II 69 p. 6 ; v. şi Cont. 25 V II
p. 10, micromcteorit , telebas -
culă (din gr. sele[ne] + - naut ,
după tipul cosmonaut; FC I 156,
284, V. Guţu Rom alo C.G. 233,
Al. Graur in R . lit. 30 şi 35/69,
FC I 2 8 4 ; DN3).
sellno-satelft s.m. 1970 (astr.)
— S atelit trim is către Lună — v.
aselenizabil //din gr. sclene +
satelit; cf. fr. satellite lunaire,
engl. lunarjmoon satellite, germ.
M ondsatellii; AD//.
self-contr6l s.n. 1971 (anglicism)
— Control asupra faptelor proprii
— v. autocontrol (din engl. s e if
control; cf. fr. seif control; DN3).
sc!f-m ade-m an (loc s. engl.) — Om
ajuns întj>o situaţie bună prin
forţe proprii — „Nu vreau să ţin
isonul acestui self-made-man care a
început cărînd cabluri şi reflec­
toare, iar acum, la 40 de ani, are
la activul său 22 filme regizate şi
foarte m ulte film e produse." Cont.
9 V II 78 p. 8 [pron. selfm iidm en ]
(cf. fr. self-m ade-m an; DN 3.)
silvă s.f. (geogr.) — Pădure ecua­
torială în bazinul Amazonului —
„ J.A . acaparase o întreagă zonă
din selva (junglă) situ ată pe malul
fluviului P u tu m ay a." Sc. 28 X I I
75 p. 4 (din sp., port. selva , fr.
selve; E l. T o m a în E R 4 7 3 —4 7 4 ;
D E X , DN3).
semaforizare s.f. (circ.) — R e ­
glem entarea circulaţiei cu aju ­
torul semaforului — „Deseori, la
intersecţia podului G rant cu calea
Griviţei se produc blocări de
480
m aşini; traficul este deosebit de
intens. O soluţie o reprezintă
sem aforizarea zonei." I.B . 11 X
74 p. 3. „D irecţia domeniului
public ne informează că se vor
lua urm ătoarele m ăsuri: sema­
forizarea trecerii de pietoni, dis­
tanţarea staţiilo r." R .l. 11 V II
78 p. 5 (din sem afor),
sem aforizat,-ă adj. (circ.) — R e ­
glem entat cu ajutorul unui sema­
for — „Noi intersecţii semaforizate '
în Bucureşti între străzile..." R .l.
7 V I I 77 p. 5 (din sem afor ).
semiarid, -ă adj. (geol.) — (Des­
pre o regiune, un ţinut) Carac­
terizat prin ploi foarte rare —
„H .L, consideră că . terenurile
scm iaride situate la vest de m eri­
dianul 100, ce taie Statele Unite
în zonele oraşelor Dodge City
(statul Kansas), şi Abilene (sta­
tul Texas) cunosc de secole, la
intervale regulate de circa 20 de
ani, perioade de 'secetă/' Sc.
19 X I 75 p. 4 (din senii- + .arid,
după fr. sâmi-aride, engl. americi
sem i-arid; D .A m .; DN 3).
sem icâblnă (fânîcă) s.f. 1966
— Pupitru cu echipam ent audio­
vizual — v. clasâ-laborator (din
semi- + cabin ă).
sem icentrâ!,-ă adj. — S ih ia t în
apropierea centrului unei loca­
lită ţi m ari — „Pentru unităţile
semicentrale şi periferice magazi­
nele vor avea acelaşi orar ca şi
al magazinelor alim entare gene­
rale." I.B . 17 X I I . 61 p. 2 (din
sem i - + central; DN3).
431
semicomantiât,-ă adj. (constr.)
— (Apartament) din care o ca­
meră are o intrare separată şi
prin ccalaltă se trece — „Ofer
apartament două camere seini-
comandate confort I..." R .l. 23 V
78 p. 7 (din semi- -f comandat).
* ele [chioşcurile] pot fi uşor trans­
semicons€rvă s.f. — Conserva
sterilizată parţial, cu o durată de
păstrare tn general scurtă — ,^Am
mutat ccntml investigaţiilor pe
şantierul Fabricii de semicon-
se?ve de şuncă." Sc. 25 V II 69 p.
3. „ cNeptun *, socotit ca o pescă-
ric-model, va oferi cumpărători­
lor diverse sortimente de peşte
conservat prin frig, semiconserxe
pregătite în secţia de semiindus-
trializare a întreprinderii ş,a~"
I.B . 5 VI 72 p. 1- „Magazinul
staţie-pilot de testare a preferin­
ţelor, îndeosebi faţă de semi-
conservele şi conservele de peşte
care au o * însemnată pondere în
activitatea întreprinderii/1 L B ,
8 I I I 75 p. 6 (din scuti- -f conseivă,
după fr. simiconserve; P R 1950 ;
L T R ; D E X , DN3).
semicâsmicră adj« „Avioanele
«semicosmice» vor folosi drept
combustibil anumite compoziţii
din care *va face parte oxigenul
acumulat din atmosferă." Sc.
13 I 63 p. 3 //din semi- 4- cos­
mic//.
semlcristâl s.n. — Cristal de cali­
tate inferioară — „Vor fi produse
noi modele de servicii de tort,
dulceaţă, compot etc. din semt~
crisfal" Sc. 28 V I 61 p. î //din
semifinit
semi- -f cristal; FI. Dimitrescu
în L R 4/62 p. 3S2//.
semidemontăblIf-ă adj. — Pe
jumătate demontabil — „Dato­
rită greutăţilor reduse, cît si
faptului ca sînt seini-demoniabile.
portate." I.B 21 I 63 p. 2 ; v.
şi R. 1. 31. I I I 81 p: 6 (din semi- +
demoniabil),
semideştrt s.n. — Regiune de
trecere între stepă şi deşert —
„Perspectivele de dezvoltare ale
unei regiuni de semidsşert" R.l.
8 I I I 67 p. 5 (cf. it. semidescrio.
engl. semidesert; CD; LGG, DZ;
D E X , DN3).
senrîdeş6rtic,-ă adj. — Alcătuit
din semidesert — „O importantă
descoperire" arheologică a fost
făcuta în stepa semideşertică din
Turkmenia sovietica." S a 26 X II
74 p. 6; v. şi RX 15 V III 80 p. &
(din fr. scmi-dtsertique; DMN 1966).
semîdactism s.n. 1969 — C-ul-
tură superficială, stare de semi­
doct. — v. sfertodoctism (din
semidoct -j- -ism ; DN3).
semiîinîsât7-ă adj, (ind., ec. pol.)*
— Care nu este definitivat pentru a
fi pus în funcţie sau în vînzare —
„în prezent, prin folosirea, panou­
rilor masive», a cofrajclor glisante,
construcţia bruta, sau semifinit aiă
se execută într-un timp foarte
scurt." S a 16 V 63 p, 3 (din
semi- 't finisat).
sem innit,-ă adj. 1970 (ind.,eapoL)
— (Despre un produs) Care nu-
semifinit
este prelucrat definitiv peiitrn a fi
com ercializat — - v. navă-azină
(cf. fr. sem i-fin i; P R 1964; DN3).
gcm igârsoni6răs.f.,(constr.) — Gar­
sonieră foarte m ică — „Ofer
semigarsonierâ u ltracen trală pen­
tru garsonieră bloc nou." R .l.
4 I 67 p. 4 (din semi- •£• garso­
nieră ) .
s e m ita s.n. „Ţesăturile de in şi
sem iin (în am estec cu bum bac)
datorită calităţilor lor sîn t m ult
apreciate de cum părători." R .l.
16 I X 61 p. 1 (din semi- + in ;
F l. Dim itrescu în L R 4/62 p. 392).
vb.
sem iin d u strialîz ă I 1974
— A transform a p a rţia l în produs
industrial — v. sem iindustria-
lizare (din semi- - f industrializa).
fcmiLndustrializâre s.f. — Trans­
formare p arţială în produs indus­
trial — „L a B o ten i (Argeş) vizi­
tăm m ai întîi Centrul de sem iin-
dustrializare condus de ing. C.L.
E ste d^ept că fructele şi legumele
aduse aici se sem iin d u striali-'
zează, dar ele ar m erita o soartă
mai bună." R .l. 16 X I 74 p. 3 ;
v. si scmiconservâ (1972) (din
temt- industrializare).
se m H n d u strta liz â t,-ă ad j., s.n. 1974
— P relu crat p arţial în produs
industrial — v. m ostră-etalon; v.
şi k etering, m icrocom plex (din
tem i- + industrializat; cf. fr.
scm i-industrialisi; DMN 1966).
tem ifnim ă artificială s.f. (med.)
„Pînă acum s-au im p lan tat cu
vucces unor anim ale ju m ă tă ţi de
inim ă artificială, ventricul i fa­
b ricaţi în laborator, care au permis
m enţinerea în v iaţă şi însănăto­
şirea unor inimi bolnave. O ast­
fel de sem iinim â artificială i-a
permis doctorului M.D. de la
Iiou ston să salveze v iaţa unui
tîn ăr m exican ." Cont. 18 X I I 70
p. 10 //din sem i - + inim ă artifi­
ciala, probabil după model engl.//.
sem îm anuâl^ă adj. — Lucrat
p arţial cu m îinile — „Industria
noastră posedă, pe lîngă imprimare
sem im am iaiă * cu planşe, maşini
m oderne..." Cont. 3 V I I I 62 p. 2
//din semi- + m anual //.
sem iinât,-ă adj. — Aproape m at —
„Culori, culori, culori! incor­
porate în glazuri strălucitoare ori
sem im ate ... cromatismul aleargă
cu un fel de libertate pe materie
sugerind simboluri posibile." Cont.
3 I I 67 p. 7 (din engl.) senii-
m at; W T).
sem im îlenâr,-ă adj. — ;Care
datează de 500 de ani — „O
întreprindere sem im ilenară .>. Ce­
hoslovacia posedă cea m ai veche
fabrică cu acest profil [sticlărie]
de pe con tin en t." Sc. 19 111 78 p. 6
//din semi - -f m ilenar//.
semimonop61 s.n. — . Monopol
p arţial — „Mult tim p domeniul
unei m inorităţi căreia instituţiile
îi rezervau un sem im onopol , cu­
noaşterea avea un circu it închis."
R . lit. 14 V I 73 p. 29 //din semi-
+ monopol//.
semiopacitâte s.f. — C alitatea a
ceea ce este p arţial opac —„Caii-
433
tăţiîe acestui material la un aii
de la uscare: suprafaţă marmorată,
luciu de lac incolor, scmiopaci-
taie etc. " R.l. 26 V III 73 p. 2
IIdin semi- + opacitate[/.
semi6ptic,-ă adj. (med.) — Care
nu ajută decît parţial la vedere —
„Se produc, în fabricile de
sticlă tehnică... sticla optică şi
s e m i o p t i c ă Sc. 2 I I I 64 p. 3
//din semi- + opt ic)/.
semipiramidă s.f. -- O jumătate
de piramidă realizată printr-o
secţiune transversală — „Oraşul
olimpic din Montreal va fi alcă­
tuit din doua structuri în formă
de piramidă, divizate, la rîndul
lor, în patru semipiramide, fie­
care cu 19 etaje.14 R.l. 16 V II
74 p. 6 //din semi- + piramidă ] ! .
semirecitâl s.n. — Recital alcă­
tuit din două părţi, fiecare sus­
ţinut de o altă persoană — „La
sala Studio a Ateneului, pianista
C.I.R. şi violoncelistul A.C. ...
susţin cîte un semirecitâl.“ I.B .
17 1 72 p. 2. „De un real interes
semirecitalul sopranei V.M., cu-
prinzînd lieduri româneşti." Săpt..
19 V 72 p. 7 //din semi- + reci-
MII-'
semiremorcât,-ă adj. ^ 1975 —
Remorcat cu o singură osie —
v. rulotă-dormitor (din semire­
morcă -{--at).
semiscufundât, -ă adj — Pe jumă­
tate scufundat — „Noua .dragă,
denumită «Stevin-80», este cea
mai mare din lume... E a lucrează
'semiscitfundată, putînd fi anco­
28
semistâbulâţie
rată pŢ*intr-un sistem de picioare
mecanice, care se extind pînă la
fundul mării şi cu ajutorul cărora '
se poate deplasa în funcţie de
mersul lucrărilor". R.l, 21 I I I
79 p. 6 //din semi- + scufundat//.
semisil6z s.n. (zoot.) „Este un mare
cîştig, deoarece prin conservarea
ierburilor sub formă de semisilcz
pierderile de substanţe nutritive
sînt cu peste 50% mai reduse în
comparaţie cu uscarea pe brazde 3
fînului pe vreme ploioasă." Sc.
13 V I 71 p. 4. „Am introdus în
alimentaţie un semisiloz, un tip de
furaj preparat din porumbul si­
loz pe care îl recoltăm doar atunci
cînd este uscat pe [jumătate/'
Sc. 10 I I I 78 p. 3 //din semi- -4r
siloz//. .
semîsîmf6nic, -ă adj. — (Despre
o orchestră) Care are în compo­
nenţă şi instrumente specifice
orchestrelor de estradă — „Pe
lîngă casa raională de cultură
din Cîmpulung-Muscel... a luat
fiinţă o orchestră semisimfonică “
Sc. 15 I I 63 p. 5. „Aici e cazul
să se organizeze o stagiune de
concerte simfonice, ori se mi si m-
jonice ." R. lit. 29 X I 73 p. 17;
v. şi Cont. 1 I X 67 p. 7 //din
semi- + simfonic , probabil for­
maţie mai veche//.
semistâbulâţie s.f. (zoot.) — Pro­
cedeu de creştere şi întreţinere a
vitelor prin menţinerea lor aproape
tot timpul în şrajd — „Extin«
derea sistemului de semistabida-
ţie la bovine şi la ovine în zonele
de cîrnpie necesita o scrie de
sem istabitlâţie
m ăsuri." Sc. 10 V H 64 p. 2
//din semi- + stabulaţie; DEA//.
şemisubtnersibH,-ă adj. —^ Scu­
fundat p arţial în apa — „N atura
dezlănţuită din M area Nordului
afectează în mod serios lucrările
de prospectare a ţiţeiu lu i: din
decembrie bîntuie fă ră întreru­
pere furtuni puternice... m ai multe
platform e semi submersibile de fo­
raj fiind avariate sau scoase din
uz." Sc. 2 I I 74 p. 6 //din sem i - +
subm ersibili /.
scm isticul6nt,-ă adj. — De o
suculentă m edie — „Strugurele
de m asă «Roz românesc)) (rezis­
ten t la ger şi secetă, cu bobul
mare, sem isuculenf...) “ ILL 23
I I 78 p. 5 (din sem i - + suculent),
sem itelecom andăt,-ă — Pe ju m ă­
ta te telecom andat — „A fost pus
la punct, un cleşte sem iteleco
mandat ." Sc. 20 I 64 p. 4 //din
semi- + telecomandatj f\
semitîrît6r,-toâTe adj. (bot.)
— (Plantă) a cărei tulpină se întinde
parţial pe păm îrtt — „A ceasta
[volbura de nisip, m aritim ] este o
plantă semitlrltoare şi cu rizom
foarte lung, care fixează nisipul."
Sc. 21 V II 62 p. 4 (din semi-* -ţ?
tir ii or).
sem itratisparSnV ă adj. 1978 — A-
proape tran sp aren t — v» stereo -
dcular 1/din senii - - f transparent ! /.
senâj s.n. (zooL)- „Inutil să ape­
laţi la dicţionare! Cuvîntul senaj
— uu termen folosit îrt prezent
to t ra«i m ult îs p ractica zooteh­
nică — n-a fost încă preluat de
lingvişti. în fond1 este v orb a de
un n u treţ conservat printr-o irft>
todă nouă, care constă în însilo-
zarea plantelor verzi la umidi­
ta te redusă (5 0 —65 la suta)
fără să se adauge substanţe ce
stim ulează ferm entaţia Iacii că."
R.L 6 V I 74 p. 3.
sensitometru s.n. (med.) — Instru­
m en t pentru m ăsurarea pulsu­
lui — „Acest laborator (de tipul.
K TD ) asigură, . printre altele:
m ăsurarea pulsului cu ajutorul
unui sensitometru special, deter­
m inarea timpului de reacţie la
stiinulenţi acustici şi lu m in o şi.."
Sc. 19 I I I 78 p. 6 (din fr. sensi -
Unnetre; D T P* L T R ; D E X ; DN3
— a lt sens).
s€nsor s.m. (fiz.) — Dispozitiv
care sesizează un anum it fe­
nomen — „A u torităţile din capi­
tala. Japoneză au dispus introdu­
cerea a ceea ce se apreciază a
fi cel m ai av ansat sistem de diri­
ja r e com puterizată a traficului
ru tier din lume. O reţea de 2 000
sm sorî ultrasonici m on tată dea­
supra m agistralelor pentru înre­
gistrarea vitezei de deplasare şi a
numărului de maşini ce trec,"
Sc. 20 VT 74 p . ' 6 (din engl.
se7tsor; W T);
s e ra lls t, -ă s.m.f. — E lev , stu^
dent care urmează *cursul serai,
care so specializează la locul de
producţie — „Com plicatele în­
lăn ţu iri a le form ulelor chim ice au
fo st scrise*., pe o prozaică, b ucată
de tablă. Ceea ce mi-x împiedica
 435
însă pe «seraliştii » de la matriţerie
să descifreze cu aceeaşi pasiune,
ca într-o sală de curs, sensurile
unei formule.0- Sc. 28 VI| 63; p.l
(din seral + -ist),
* seră-combinât s.f. — Seră mare cu
caracter de combinat — „Am
intrat împreună într-o seră-com-
binat unde ne-a întîmpinat o
căldură de 40 de grade". Sc. 24
VI 63 p. 3 (din seră -f- combinat) .
serial s.n., adj. — (Roman, film,
reportaj) apărut în presă sau
prezentat la radio sau.televiziune
în fragmente — „In curs de reali­
zare se află un serial- de zbatere
publică la teatrul «Tănase».“ IJ3 .
10 I 74 p. 2. „Serialul care s-ar
putea numi al «anti-neglijen­
ţei or» dă prilej televiziunii să
obţină succese de calibru. Aţi
înţeles că numim «serial » repor­
tajele nn serie» care imortali­
zează, pe cîţiva metri de peliculă,
isprăvi absurde, neglijente peni­
bile..." R . lit. 23 X 75 p. 16.
„Film serial: Dalias — Compania
petrolieră E^ving. Episodul 3."
Pr. R .T V . 8 I X 79 p. 14; v. si
Pr. R.TV. 20 IV 79 ,p. *13;
roman-frescă (1970), cină-veritâ,
muppet, telcecmniza (din engl.
serial '[story]; cf. fr. siriei, it.
seriale ; D E X , DN3).
serodiagnostic s.n. .(med.) — Diag­
nostic serologic — „Vineri, la
Institutul oncologic din Bucu­
reşti a. avut loc conferinţa pu­
blică şi demonstraţia practică
de serodiagnostic al "bolii cance­
roase, susţinute de ing. chimist
28*
sex-dub
N.I.-D/* R i . 15 IV 7S p. 4;
v. şi R.l. 27 V I 80 p. 5 ; (din fr.
sârodiagnostic; DM, DZ; D E X ,
DN3).
seroreâcţie £.f. (med.) — Reacţie
serologică — „Testarea posibili­
tăţilor reale ale serorcacţiei de
diagnostic s-a efectuat pe sute
de probe de sînge integrai a cîte
5 ml fiecare/1 R.l. 10 IV 78 p. 7
(din fr. siroreaction; L ; DN3).
serpeniârlum s.n. —" Grădină zoo­
logică (rezervaţie) cu şerpi. —
„Un crocodil... dintr-o grădină
zoologică cu şerpi şi alte reptile
din Miami, a" omorît un băieţel
de 6 ani, al cărui tată, imprudent,
îl lăsase .singur pe un zid... Pro­
prietarul serpentariumuhd a îm­
puşcat crocodilul şi a închis gră­
dina sa zoologica/* R.l. 7 IX
77 p. 6; v. şi Sc. 10 IV 81 p. 3
(din engl. americ. serpentarîum;
WN). •
serviciu de politeţe sint. s. „...în
fine, voi menţiona că staţiile
au fost dotate special jpentru
aşa-numitele <iservicii de poli -
teîe î>, curăţirea parbrizelor, a fa­
rurilor şi stopurilor în timpul
alimentării maşinilor la pompe**.
R.1. 21 V.77 p/5 (din serviciu 4?
politeţe),
sex-club s.n. „Industria sexului —
cărţi, reviste, filme... fotografii,
discuri, sex-cluburi, afişe, săptă­
mânale specializate — a reali­
zat în 1969 în S.U..A. o cifră de
afaceri de 2 miliarde dolari/*
Sc. 14 X I 70 p. 6 //din sex +
chtbjj.
 sex-magazin
8£X-magazIn s.n. „De pe urma
sutelor dc m ilioane de reviste
tip ărite anual şi ale celorlalte
«produse» pornografice, desfăcute
în uscx-mcigazinc)} cu autoservire
şi program non-stop... se reali­
zează profituri fabuloase la adă­
postul lib e rtă ţii individuale." Sc.
24 V I I 77 p. 6 (din sex + m agazin ,
după engl., fr. sex-shop; P R 1970).
s*x p 6 rts.n. „Numai scxporktl
(se numeşte ^ astfel exportul de
pornografic) a adus, anul trecu t,
afaceriştilor danezi, v alu tă forte
echivalînd cu 600 milioane fra n ci!"
Sc. 14 X I* 70 p. 6 // din sex
[exipoiij/,
• se x y adj. inv. (cuv. engl. americ..}
lb.. vorbită) — A trăgător — „Un
spectacol foarte scxy.u v. si Săpt.
4 X I I 81 p. 8 (cL fr. se x y ; P R 1954).
*ez6n alb sint. s. — Iarn a — „în
m tîm pinarca sezonului alb ■se fa6
intense pregătiri în to ate sta*-
ţiu nile m ontane de odihnă şi
sporturi dc iarn ă". R .l. 20 X I
78 p. 5. „ L a M angalia, în «se*
zonal alb Sc. 6 X I I 78 p. 2
„Cele trei renum ite staţiu ni mon­
tane pot prim i de-a lungul în­
tregului sezon alb peste 100 000
de v ilcg iatu rişti." Sc. 21 X I I
7S p. 4 (din 'sezon aib).'
ad j., s.m .f. — (Om)
s !e r lo d 6 c t,-ă
care se crede cu lt dar are cunoş­
tin ţe superficiale, m ai puţine decît
un scm idoct — „U ltim a carte
pe care a citit-o ... a fost un
alm anali vechi u itaţ. dc un călă­
tor într-un tren dc cursă lungă.
M knaatul nostru nu-i nici măGai
'438
un semidoct. E v en tu al un sferto -
ă o e tr I .B . 18 X I I 71 p. 1, „Vă
m ărturisesc că tonul scrisorii dv.
mi m i-i pe plac. Asemenea ton
e înd rep tăţit num ai cînd c vorba
să fie a ta ca t , un sfevtodoct cu
fumuri, carc sei v ira unde nu-i
fierbe oala." ii . lit. 14 I I 74
p. 2 5 ; v. şi R .l . 1 9 X 71 p. 1 (din
sfert + '•'doct, după modelul lui
scmidoct ).
sîertodoctîsm s.n. „Scm idoctism ul,
dacă nu cliiar sfcrtodoctismul,
an^cninţă întotdeauna afirm area
unei stiin te la m odă." Sc. 21 X I
69 p. 4 i v. şi 17 V I I I . 80
p. 2 (din sfertodoct - ism ).
sgubilitic,-2 adj. (arg. elevilor/
peior.) „ Sgubilitic , excentric, de­
osebit printr-o com portare proprie,
ciudată. Term enul, prin struc­
tu ra sa fonetică şi accentuală,
trim ite la p aralitic c tc., cu u ti­
lizare hazlie evidentă." R . lit.
19 V I I 79 p. 9.
sliaktîst s.m ., adj. 1974 — Adept
al cultului zeiţei Sh aliti (în hin­
duism) *— v. conştientizare, [pron.
şaclîst ] (din n. pr. S h akti)
sham îsen s. „Bunraku — teatrul
dc m arionete, constituic unul
din aspectele ccle m ai interesante
ale artei dram atice japoneze. E l
are trei clem enţe de bază: «jo-
ruri *> — naraţiunea, «shantîscnd
— m uzica unui instrum ent cu
coarde originar din Okinawa, şi
m arionetele... Mînuitorul prin­
cipal, denum it «Omozukai?,. face
să funcţioneze mîria dreaptă a
m arionetei şi susţine cu braţul
437
sting întreaga greutate a. aces­
teia (cam 19 kg.)‘* R-l- 1 V III
74 p. 6 [pron. şamisen] (cuv. jap.).
shed s.n. 1963 (coustr.) — Tip
de formă de acoperiş — v. pre -
comprimare [pron. şed] (din engl.
shed; L T R ; DN3).
shoking adj. înv. (anglicism) —
Şocant — „Ultima ediţie a Invi­
taţiilor Euterpei... a programat o
emisiune cu un titlu menit să
intrige, cu o uşoară tentă sho-
king: «La mulţi ani, Antonio
Vivaldi»/* Săpt. 9 VI 78 p. 6
[pron. şoching] (din engl. sho-
king; Th. Hristea în L R 3/72
p. 186; D E X , DN3).
shop s. (anglicism) 1. — Magazin
în care se vînd mărfuri, de obicei
de lux, pe valută — „Hotel
«Continental» din Calea Victorici
56, cu 180 locuri, de categoria I,
cu restaurant, grădină, snack-
bar şi shop /* I.B . 18 V 74 p. 6.
„Pc Calea Victoriei s-au deschis
mai multe shopitri/' 2. — Maga­
zin în care se vînd mărfuri de
obicei de lux (în alte ţări) —
„Explozia publicitară pe care
Festivalul a cunoscut-o în ultimii
ani, tendinţa spre gigantism, in­
flaţia,. competiţiile paralele, ava­
lanşa dc interese nonartistice
(vezi secţia porno care la un mo­
ment dat transformase cîteva
săli în sexy -shopuri) umflau nes­
perat cifra de afaceri a Festiva­
lului, dar subminau considerabil
prestigiul lui cultural/' R. lit.
17 V 79 p. 24; v. şi supercivilizaţie
[pron. şop ](din engl. americ. shop;
D.Am.; DN3).
show-business
short s.n. (anglicism) — Pantalon
de sport foarte scurt — „Toată
lumea este de acord că va fi o
vară albă, pentru că taiorul-pan-
talon, short urile, rochiile de plajă,-
dar si cele ale oraşului... toate
vor fi albe, " Săpt. 17 V 74 p. 8;
v şi giacă , poncho [pron. şort]
(din engl. short; D EX , DN3).
show s.n. (cuv. engl.) — Tip de
spectacol de varietăţi, muzică
uşoară, susţinut de un singur 1
actor/cîntăreţ sau de o formaţie —
„O comună olandeză, Melick-
Herkenbosch, numărînd vreo
6 500 locuitori, şi-a construit prin
«autofinanţare » un studio de tele­
viziune. Programul... neglijează
meciurile echipei Ajax şi show-
urile lui R.C. în favoarea' specta­
colelor de păpuşi, a emisiunilor
de informaţii locale de politică/*
Cont. 22 I I I 74 p. 10. „în Japonia
a avut loc ceea ce pare să fie
unul din cele mai lungi programe
TV din lume: un «show » care a
durat 25 de ore!" R.l. 15 IV 75
p. 6. /„Cel mai atractiv show vizio
nat pînă acum la noi — cel al
formaţiei OMEGA/* Săpt. 16
V 75 p. 7. „Un show cu formaţia
ABBA şi alte recitaluri ale unor
interpreti cunoscuţi/' Cont. 31
V III 79 p. 8; v. şi Sc. 31 V II 75
p. 4, telenoapte (1971), surclasa
[pron fo«] (cf. fr. show; PR
1954; D E X , DN3).
show-business loc. s. (engl. .ame­
ric.) —* Industria spectacolelor t-
„Ca aproape tot ce s-a scris desT
pre scurta existenţă a uneia din
cele mai mari celebrităţi ale fii-.
 show-buslness
inului, * Marilyn Moiiroe, piesa
tratează despre gloriile si decă­
derile show-biisiriess-vlm.-f* R. lit.
23 V 78 p. 23 (pron. şâubiznis]
(cf. *fr. show-busincss; DMC 1960).
showman s.m. (cuv. engl.) —Au­
tor de show-uri — „D ealtfel,
regizorul Alexandru B ocăn eţ fu­
sese un incom parabil organizator
de spectacole T .V ., un foarte
„ ta len ta t «showman*." R. lit. 29
V 77 p. 17 [pron. £0z/m£j7] (DN3 —*
alte sensuri).
slîuttlc s. (a str.; anglicism )—N avetă
spaţială —„Avem în fază de proiect
noul concept de zbor spaţial, cu a ju ­
torul vehicolului shuttîeycu caracte­
ristici deosebite — lansare ase­
meni rachetei, revenire din cos­
mos si aterizare sim ilar aeropla­
nului.*" S c .t. 18 IV 74 p. 6 ; v.
şi avion-rachctă [pron. satf] (din
engl. [.space ] sJmttle; Bfc> 1971).
sibîocârd s. (farm.) „Institutul
unional de chim ie farm aceutica
din U R S S a pus la punct o
substanţă, sibîocorâul , sub form ă
de pastile, care a ju tă la stim ula­
rea memoriei.” S a 28 I 77 p. 5
(cuv. rus.).
sigilografic,-ă adj. 1979 — P rivi­
tor la sigilografic — v. sigilogra­
f i c (din fr. sigiliographiqite; D E X ,
DN3).
6igilografie s.f. „ în tre 27 si 29
septem brie v a avea loc la 6 u cu -
rfcşfci reuniunea Com itetului in­
ternaţional de sigilografic . Orga-
xusm creat p e lingă Consiliul
International al Arhivelor, Corni*
438
tetul orientează cercetările ca şi
acţiunile practice privind con­
servarea şi valorificarea sigiliilor."
Cont. 22 I X 78 p. 11. „ în lum ea..,
sigilografici . Cei ce păşeşte în
aceste zile pragul Muzeului" Arhi­
velor din Bucu reşti pătrunde în-
tr-o expoziţie de o factură aparte,
într-o lume a rarităţilor şi curio­
zităţilor... sigilografice." * Sc. 6
IV 79 p. 4 (din fr. sigillographic;
D E X , DN3).
sîlenţlat6r s.n. (tehn.) — Amor­
tizor de gaze — „O invenţie
brevetată de In stitu tu l naţional
pentru creaţia ştiin ţifică şi’ teh ­
nică din B ucureşti a început să
fie m aterializată în atelierele de
m icro-producţie. E ste vorba de
silenţuitoarelc ... pentru expânsii
de gaze şi aburi/ R .l. 14 I I ’7 5 p . 6
(din it. silcnzi'aiore; DN3).
silenţios,-oâsă adj. — Care nu
face zgomot, tă cu t — „L a Albina
e .ventilator de vreo treizeci de anL
L a «Unic» şi «Turist» nu funcţio­
nează deloc,, fiindcă nu erau
silenţioase /' Sc. 1 2 * 1 67 p. 2,
„[Motoreta E lm o este] un m ijloc
de transport silenţios şi an ti­
poluant/* R L 11 IV 75 p.' 5.
„Aceste tipu ri de întrerupătoare
an fost înlocuite.., cu alte tipuri
(cumpănă) m ult m ai silenţioase
şi cu perform anţe superioare I n .
exploatare/' R .L 26 I I I 7 6 p. 5
(cf. it. silenzioso , fr. si lei ici cu x;
D T M ; D E X , DN3).
silenţiozitâte sS. — C alitatea unu1
aparat tehnic sau a unui vehicul
de a nu face zgomot, caracterul a
439
ceea ce este silenţios — „Silen -
(iozitatea, o componentă a ocrotirii
sănătăţii publice*' Sc. 21 I I 67
p. 2. „Inginerii de la firma bri­
tanică «Fodens Ltd» au construit
un camion de 32 tone care nu va
produce un zgomot mai mare decît
un autoturism obişnuit. Aceste
performanţe de silenţiozitate au
fost obţinute prin efectuarea unor
modificări la motor../* R.L 29 I II
79 p. 6 (din silenţios -f - itate;
cf. it. silenziositâ; M. Gheorghiu
în LR 2/68 pr 134; D EX, DN3).
silipâr s. (constr.) „Un nou mate­
rial de construcţie cu performanţe
care întrec pe cele ale produselor
de origine minerală utilizate pînă
în prezent a fost realizat de ingi­
nerii sovietici. Denumit... «silipor »
(silicat poros), acest material,
foarte uşor, are proprietăţi ter­
mice deosebite.*' Sc. 6 IV 78 p. 5
(cuv. rus.)
si!isi6r s. „Inventatorul francez
A.B. a elaborat un dispozitiv
electronic universal — silistorul —
care poate fi utilizat, după caz,
ca baterie, element fotosensibil,
transformator de curent con­
tinuu, acumulator de energie,
condensator electric etc. ** Sc.
6 IV 65‘p. 4 (cuv. fr.).
silu etâ.v b . I (teatru, film) — A
interpreta un rol — „Mihai
Berechet l-a siluetat în creion pe
doctorul Caius." Cont. 20 I X 63
p. 4. „Mihaela Juvara a siluetat
cu duritate şi simţ al proporţiilor
o femeie-fiară/* R. lit. 2 V 74
p, 17; v. şi 1 X I I 79 p. 6 (din
slmultân
siluetă ; cf.fr. silhouetter; DN3 —
alte sensuri).
siitir s.n. 1976 — Tip de material
sintetic — v. âifur (probabil din
sil[en] + \dif]itr).
silurSx-premfx s. 1976 (chim.)
— Tip de material plastic — v.
reper.
simetrizâre s.f. — Stabilire de
simetrii — „Dignitatea cri­
ticii nu poate veni din si -
metrizarea abuzivă a unor do­
menii distincte — artă şi ciber­
netică, arta şi structurile limba­
jului etc;, ci din puterea lăun­
trică de a depăşi disparitatea unei
epoci fărîmiţate analitic/* Sec.
20 12/66 p. 28, 29. „Grupul este o
entitate structurată Intr-un mod
armonios, posedîrid un înalt grad
de simetrizâre/* Luc. 21 I 67 p. 7
(din simetrie).
sim£ză s.f. 1979 — Panou într-o
galerie de tablouri — v. granulo^
pv.tio-relief; v şi numele unei
galerii de arta* din Bucureşti
(din fr. cimaise; DN3).
simigerfe-patiserfe s.f. — Pati­
serie in care se produc şi se vînd
covrigi — „De asemenea, în trei
dintre spaţiile existente se vor
amenaja simigerii-patiserii “ Sc.
17 I I 78 p. 2 (din simigerie +
patiserie).
slmultân s.n. (sport) — Joc al
unui şahist cu mai mulţi adver­
sari — Au loc simultane datfe
de marii maeştri G. şi O... şi
turnee după sistemul elveţian/*
sîm ulîâii
R.L 26 X I 76 p. 6 (din germ.
S im ultan; cf. fr. sim u ltan i; DN
— alt sens, D E X , DN3).
sîm u îtan eîzâ vb. I ’ — A face să se
petreacă în acclaşi tim p — „Ace­
laşi mod de a fractura scheletul
naraţiunii, de a am estcca planu­
rile, ele’ a dispersa episoadele po­
veştii, de a simitllcinciza momente
consumate la m ari distanţe dc
tim p, de a asam bla im agini deru­
late in spaţii diferite/' Cont. .12 I X
75 p.10 (din simultan -f- - iz a ;
DNo).
sin crofazotrG n s.n. (fiz.) — Tip
de accelerator ^ciclic pentru p arti­
cule grele — „în tr-u n v iitor apro­
piat, in stalaţia «Foton» v a fi u ti­
lizată într-o serie dc experienţe
la sincrofazctronul institu tu lu i."
Sc. 19 I 75 p. 4 (diii fr., engl.
svncJircphasotron ; Al. Graur în L R
2/58 p. 3, FC I 135; D T P , DC;
D E X , DN3).
s.f;
g in cr6 n o -cln e p ro i6 cţie(ci­
nem.) — P roiectarea unui film
concom itent cu spectacolul pro­
priu-zis — „ Sincrono-cincproicc -
ţio, ia ta ce ,aducc nou L anterna-
magică/' Cont. 22 V I 62 p. 4
Hdin sincrona - -f- cincproicc{iej j .
8 În cro ir6 n s.n. (fiz.)— Acce­
lerator foarte p u t e r n i c -----
„Spre deosebire de acceleratoa­
rele existente... noul sincrotron
va avea un cîmp m agnetic cn
autoreglare/' Sc. 8 I I 62 p. 5
(din ‘ fr. ’s ynchrolronc; P R 1950;
L T R , D C ; D E X , DN3). •
440
sinerdol s. (farm.) „Cel m ai nou
produs purtînd emblema fabricii
de antibiotice din Iaşi se numeşte
<(Sinerdol » — medicament ce ac­
ţionează cu eficienţă deosebită în
tuberculoza ' pulmonară, în spe­
cial la formele cronice/' R .l . 13
I I I 76 p. 5.
single. adj., s.n. (anglicism) t •
(muz.) —Disc cc conţine cîte o sin­
gură piesă pc ficcare’ faţă — „Anul
trecu t în Statele U nite au fost
decernate 189 . «discuri de aur»:
117 pentru albume, 72 pentru
singlc.u Săpt. 22 I I 74 p. 13.
„Din colaborarea sa cu poetul
Adrian Păuncscu rezultă cîntece
ca : Dulcc Rom anic, Făt-Fru m os,
E roii, U n om' ps nişte scări,
Păm întui deocamdată, Mielul ctc.
(ultimele- două înregistrate la
Electrccord pentru un single) “
Săpt. 12 X I I 75 p. 7. „ «Roxanne*
şi «Can't Stand Losing Y o u *
n-au fost scrise pentru acest
album ci au existat ca single- uri,
fiind incluse u lterior..." Săpt,
27 V I I 79 p. 7 ; v. şi L P .. 2.
(turiştii) — Cameră, cabină de
wagou-lit ocupată de o singură
persoană — „ în călătorie, Dom-
nica a. lu a t un single în tren/4
[pron. singl] (din engl. single /
DN 3).
s.f. — Caracterul a
sini st rit ăte
ccea .ce este sinistru — „Term enii
im undicitatc, periclitate şi sinis-
tritate nu există în vreo a ltă
lim bă, din carc autorii pasajelor
respective să-i fi pu tu t lua. De
asemenea, lim ba, română hu cu­
noaşte ad jcctiv clc: imuiidic, periei
Ml
$i sinistr din carc, cu ajutorul
lui -itate, să poată fi obţinute
substantivele imundicitate, peri­
clitate şi sinistritate" I.B . 25 I
72 f.p/ (din sinistru -f -itaic
Th. Hristea P .E . 34, I. Iordan
ta L R 3/62 p. 228; DN3).
slnterlzSt,-ă adj. (tehn.) — Care
a fost legat numai prin încălzire
şi presare, fără ajutorul unui
liant — „Lagărele sintcrizaic, rea­
lizate prin presare în matriţe a
pulberilor metalice, şi-au îmbu­
nătăţit caracteristicile telmico-
(uncţionale/' I.B . 13 I 62 p. 1.
„Este vorba despre producerea
'unei . game de piese... pentru
industria automobilului, piese din
pulberi metalice presate, sau, în
termeni de specialitate, sinte­
tizate." Sc. 11 X I 74 p. 1 (din
ti utcriza; LTR).
6int6n!c s.n. 1974 — Tip de bău­
tură răcoritoare — v. cafe-bar,
cico, cico-cola (probabil din sin­
tetic] -j- -tonic).
sir s.m. — Titlu englez care
precedc numele cavalerilor şi al
baronilor — „După cum s-a
relatat/ Charles Chaplin a primit
titlul de asin pentru meritele sale
artistice deosebite/* R.l. 14 I I I
75 p. 6;' v. şi copreşedinte (1973)
[pron. sor] (din engl. sir; D E X ,
DN3; cuV este mai vechi în rom.)
ătrecârd s. (med.) „Sircc ard. Un
nou aparat destinat să readucă la
normal, intr^un timp record, bătăi­
le inimii' îh caz dc accidente,
do încetinire sau accelerare a
pvilsului, a fost realizat de firma
sltuâţie-test
vest-germană Siemens". Sc. 20
V II 75 p. 6 (cuv. germ.)
sjtâl s.n. (chim.) „Noul material
sintetic <<sitah>. Acest material
compus din sticlă şi cristale se
obţine dintr-o materie primă ief­
tină, zgura/* Sc. 18 I 63 p. 3
//probabil din si[ntctic] 4- [cris]taîj/.
sitograîîe s.f. ,/Un colectiv de la
întreprinderea sigliisoreană a pus
la punct un nou procedeu de
sifografic. Ca urmare, cele mai
dificile desene sc pot imprima
pe vasele de faianţă în mod meca­
nic cu ajutorul unei maşini rea­
lizate tot de ei/* R.l. 28 I 75 p. 3
//probabil din sită (folosită in
acest procedeu) -grafic/{.
sltuâtîe-limită s.f. — Situaţie ex­
cepţională — „Autorul alege o
formulă dramatică prin firea ei
cxplicită, relcvlndu-şi eroii, am
spune, în situaţii-limită" Cont.
15 V 64 p. 4. „Preluînd schcma
literară a nuvelei «medievale*;
M.L.C. încearcă şi reuşeşte, în
fond, nişte foarte largi portrete
surprinzînd... caractcrelc umane
~într-o situaţie-test, sau după un
termen de mult acreditat, situa-
ţie-livriiă." R.l. 8 X 72 p. 2|
v. şi Luc. 11 I I I 67 p. 20, Mag.
4 I I 67 p. 5, Cont. 9 VI 67 p. 5,
impact2 (din situaţie -f- limităj
cf. fr. situat ion-limite; DMN 1965]
FC I 65, A. Giurcscu M.C. 35).-
situâţîe-test s.f. 1972 — Situaţie
care poate ser/i drept test —
v. sitnaţie-liiniiă (din situaţie ^
testJ.
situationăl
t 442
situaţionâl,-ă adj. — Care este
legat de o anum ită situaţie —
„în «Princepele» se folosesc cără­
m izile factuale şi situaţionale ofe­
rite de tex te literare şi documente
mai mult sau mai puţin cunoscute".
R . lit. 1 I I 79 p. 4 (cf. engl. si -
tiiational , it. situazionale ; CD;
D E X , DN3).
6kai s.n. 1976 (chim.) — Tip de
piele sintetică — v. guler-glugă
[scris si scai ] (din fr. sh a i; P R
1955; D E X ).
skylab s. (astr.) — Laborator
spaţial american lansat în 1973 —
„Scopul unei noi vizionări a
sta ţiei orbitale de către astro-
nauţi l-ar constitui, în primul
rînd, recuperarea unei capsule
lăsate în interiorul său de ultim ii
săi «locatari», G.C., E .G . şi W .P.
(Shylab I I I J , capsulă ce con­
ţine diferite tipuri de unelte,
produse alim entare... şi... textul
unor m esaje transm ise prin teleim ­
prim ator". R .l. 23 I V ,'74 p. 6.
„Skylab la a doua num ărătoare
inversă." Sc. 11 V 79 p. 5. „Din
cele 4 600 obiecte cosmice lansate
pînă acum de om, vreo 3 000,
însumînd o greutate c ît 65 de
Skylaburi, au şi căzut înapoi pe
Păm înt fără să provoace cuiva
vreun cucui sau vreo zgîrietură."
Sc. 8 V II 79 p. 6 [pron. scăilăb\
cuv. engl. am eric. din shy +
ab[oratory ] ; B D 1970).
slalom ist, -ă s.m .f. 1. — Sportiv
(schior) care participă la un sla­
lom — „Cei m ai buni slalomişti
ai noştri, D.C., G.V. si V ;B ."
Sp. 12 IV 71 p. 3. 2 / (fig .) -
Şofer care conduce m aşina în
zigzag — „în că un am ănunt:
afum atul ^ aslalomist », pe nume
V .P ., nu poseda permis de con­
ducere." I.B . 10 I 74 p. 3 (din
slalom -ist; cf. it. slalom ista,
fr. slalom eur; L ; DN3, sensul 1).
slapstick s* (cinem.; cuv. engl.)
— Tip de comedie bazată pe
gaguri ieftine — „Fac eforturi,
spune Edwards, să ridic nivelul
slapstick-iilxii şi să simplific — *
mergînd pe linia naturalului —
ceea ce este sofisticat." R .l. 8 I
75 p. 2 [pron. slepstic] (DN3).
m
slirrcline s. (cuv. engl.) „«Sfanline».
Societatea britanică «Arc Con­
crete » a pus în fabricaţie conducte
rezistente de beton arm at cu
fibre de sticlă pentru sistemele
de canalizare şi transportul apei
la suprafaţă.- Compoziţia acestor
conducte, denumite «S lim lin c »
este de 99 la sută beton de înaltă
rezistenţă şi 1 la su tă fibre de
sticlă, ceea ce le face imune la
mediul alcalin." Sc. 8 X 77 p. 5
[pron. slim lainj.
sloop s. (m ar.; cuv. e n g l.)— Am­
barcaţiune mica de tipul cu-
terului — „D.C. ... a părăsit,
duminică, portul Toulon, la bor­
dul unui «sloop » de opt metri,
pentru a încerca să traverseze
solitar oceanul A tlan tic." R .l.
8 IV 75 p. 6 [pron. slup] (D .T r.j
DN3 — slup).
slum s.n. (cuv. engl.) — Cartier
(casă) insalubru/ă şi foarte sără-
căcios/oasă — „30 —50 la sută
din populaţia urbană a ţărilor
f .
443
sărace trăieşte la ora actuală în
«s/tfjtts s-uri/ în condiţii înspăi-
mîntătoare/* Sc. 2 X I 75 p 4.
„Este porecla pe care localnicii
|au dat-o sfr/ws-ului Nishinari,
j cea mai mare aglomeraţie de co-
jcioabe din Japonia încă de acum
j 50 de ani. Avind o suprafaţă de
f0;62 km ©pătraţi, shims-ul se în­
tin d e în sud-vestul oraşului Osa-
j-.ka,\ Sc. 8 V II 76 p. 4. „[Imaginea]
h-slwnszihit din New York.'1 R.L
130 VI 80 p. 6 ; v. şi Sc. 26 X I I
>75 p. 3 [pron. slam; scris şi
\shtms, pomindu-se, greşit, de la
fpl. engl.] (DN3),
’smeceâ vt>. I (sport) — A face un
isxneci — „După trei schimburi,
1 Năstase smecează/' R X 22 V II
'74 p. 5 (din sm eci; cf. engl. to
|smash, Ir. smasherj DN3).
f smecî s.n. (tenis) — Lovitură
f puternica executată deasupra ca-
l pului prin care mingea este tri-
j misă la pămînt şi făcută sa sară
vdeparte de locul ^unde se află
l adversarul „Aici are loc primul
•dintre cele cinci seriale «snicci-
î -lob* ale medului, in care atît
[ Năstase cît şi Ţiriac au creat
ţ momente de m ari emoţii." R-L
! 22 ATI 74 p. 5 “[pronunţarea
i corecta este smeş, dar se pronunţă
smcci sub influenţa lui meci]
(din engl., fr. sm ask; Th, Hristea
; m L L 4/72 p. 5 9 6 -5 9 7 , Al.
I Graur în R . lit* -12 X 7 2 ; D E X ,
’ DN3).
smog soi. (anglicism) „Pe măsura
! agravării smogului (ceaţă combi-
I dată cu fumul industrial) umani-
[ tatea risca să lic constituită cu
socloMologfe
preponderenţa din femei/’ R.l.
7 X 74 p. 6. „în mai multe pre­
fecturi din Japonia, smogul aduce
daune tot mai mari plantelor/'
Sc. 20 VI 75 p. 6. „Municipali­
tatea din Tokio a recomandat ca
uzinele şi fabricile din perinicirul
oraşului să-şi rcducă cu 40 la sută
consumul de combustibil din
cauza gradului înalt de poluare a
aerului, care a condus la formarea
unui strat gros de «smog*" K.l.
17 V II 75 p. 6; v. si R. lit.
8 V I 71 p. 4, I.B . v28 l i 75 p. 4,
Luc. 6 X 79 p. 3; v. şi Smog,
titlul volumului lui M. Constanti-
nescu, ed. C. Rom. 1971 (din
engl. smog; P R 1962; D EX , DN3).
snack-bar s.n. (anglicism) — Bniet
expres — „într-un sncick-bar diu
New York au năvălit ieri noapte
trei tineri înarmaţi/* R .l. 9 X
74 p. 6. „în corpul c B », cumpăi â-
torii vor avea la dispoziţie, foarte
curînd, un restaurant.) cofetărie,
un snach-bar/'. Sc. 14 X II 75 p. 3;
v. şi shop [pron. sncc-bat7} (dhr
engl. siiack-bar; cf. fr. S)iack-barj
DN3).
snobît,-ă adj. — Persoană care
capătă obiceiuri dc snob — „Pe
ici, pe colo, observatori snobiii
şi acri au miriit că filmul e prea
simplu/* I.B . 5 IV 74 p. 1 (din
snobJ.
socîctizâre s.f. — Integrare în
societate — „Socddizarea indivi­
dului prin educaţie." R lit. 23
X I 78 p. 8 (din soridaic).
sociobiologic s.f. ,rSociobiologia. în
dispută. Numeroşi biologi s-au
constituit într-un aşa-numit' *So-
soctobiologîe
ciobiology Study Group») (Grupul
de studiu al sociobiologici) pen­
tru criticarea bazelor ideologice
ale noii direcţii de studiere a
societăţilor anim ale şi umane,
prom ovată de profesorul W ilson
ca nouă disciplină universitară."
Cont. 23 X I I 77 p. 4 ; v. Sc. 8
I I 81 p. 5 (din engl. Sociobiology)*
adj. — Care se
s o c îo g 6 n ic ,-â
referă la originea şi evoluţia so­
cietăţii — „Poemul clasicului
literatu rii maghiare este o amplă
şi b originală sinteză a două
dintre m arile sugestii rom antice:
poemul sociogonic şi poemul faus-
tic ." Cont. 6 I I 65 p. 3 (din fr.
soczogoniqite ; D N 3).
s o d 6 m o -g o m 6 ric ,-ă adj.
— D ecă­
zut ca în Şodoma şi Gomora —
„Nu voi spune ca a căzut, că s-a
prăbuşit în-ir-un mediu sodomo-
gem orte" Gaz. lit. 29 I X 61 p. 6
(din sodom\ic\ + ' gom oric; FI.
Dim itrescu în L R 4/62 p. 393).
soîrolog s.m. 1974 (med.)
— Specialist în sofrologie — v.
sofrologie (der. regr. din sofrolo -
gie)-
sofrologie s.f. (med.) „O nouă
disciplină m edicală a căp ătat în
ultimul deceniu largă extindere:
«sofrologia », de la grecul sos
phren «echilibrul spiritu lu i». Gra­
ţie anumitor exerciţii, organismul
uman poate fi adus în tr: o stare
de to ta lă relaxare fizică şi psi­
hică, după care se acţionează
asupra, subconştientului pacientu­
lui, respectiv, "fie pentru a-1 vin­
deca, de o. maladie, fie pentru aTi
da încredere în forţele sale etc.
după^ caz. Sofrologii... citează
cazuri de hipertensiune, asini,
migrene, boli de piele în care
tehnica relaxării si-a dovedit efi­
cien ţa." Sc. 15 ^ 74 p. 6 (din
it. sofrologia).
s o ftw a re s. (cib .; cuv. engl. am e­
ric.) „Program area calculatoru­
lui, ad ică; «softwarea», reprezintă...
chiar 9 0% din valoarea u tilaju ­
lui." R .L 9 1 76 p. 1 [pron.
sâftuer ] (cf. fr. softw are; DMN
1965; D .A m .; TD K . DN3).
sol s.m. 1977 — Monedă naţională
peruană — v. minidevaîorizare
(din sp. s o l ; cf. fr., engl. so l; P R
1961; D E X , DN3).
s o l-ă e rlo c . adj. (m ilit.) — R ach etă
lansată de la sol îm potriva unui
obiectiv aerian — „O experienţă
încercată cu o rach etă am ericană
«sol-aer » de tip Nikezeus... a
eşuat miercuri seara." Sc. 26 X 62
p. 6 ; v. şi R *l. 18 X I I 81 p. 6
(din fr. so l-a ir; P R 1954).
S 0 lă r,-3ad j. — Care utilizează
energia solară — „Viîă solară.
Prim a locuinţă din R .F . Germania
alim en tată cu energie solară a
fost inaugurată nu de m ult în
lo calitatea A achen." R .l. 20 .V I
75 p. 6. „ în 1976-77 s-au realizat
şi s-au dat în funcţiune primele
case solare sistem pasiv şi activ
la Cîmpina." R .l. 26 V I 79 p. 6.
„Televizor alim entat de o baterie
cu pilă solară (SU A )." R .l. 26
V I 79 p. 6 (cf. fr. solaire; DMC
1970; DN, D E X , DN3 - a lt.
sens).
445
soîarnioliil s. „Asociaţia pentru
protecţia mediului înconjurător
şi a naturii.din Freiburg (R.F.G.)
â prezentat la o expoziţie de meca­
nisme acţionate cu energie solară
un tip de bicicletă numit (Solar-
mobil». Este vorba de prima
bicicletă din Europa care funcţie^
:nează cu' energie solară captată
‘de o instalaţie fixată deasupra
•cadrului." Sc. 10 V I 7S p. 5.
■„Solarmobil. Un ingenios vehicul
alimentat cu energie solară... a
fost prezentat recent în R .F.
: Germania de către un inginer
electronist." Sc. 4 V III 78 p. 5
(cuv. germ,)
soldâf-pîcfor s.m. 1977 — Pictor
care este militar — v. soldai-
.poet (din soldat rf picior).
soldâi-po£t s.m. — Poet care este
militar — „A fost un sol dat-poci
care a cîntat patria şi poporul şi
tot ce. n-a reuşit să# spună prin
mijlocirea versului a spus prin
sacrificiul suprem în vara lui
1916." Săpt. 18 V II 75 p. 3.
,/Un soldat-pictor şi un soldat-
poci mărşăluiau în toamna anului
1§44 într-o coloană militară spre
Clujul eliberat..." Sc. 1 I X 77 p. 1
(din soldat poci).
solilocvâ vb. I (livr.) — A mono­
loga — „Ne-am întrebat vreodată,
soliiociînd, cîtc... momente unice
do spiritualitate romanească îşi
mai aşteaptă în noi exploratorul ?“
IU . 22 I I 73 p. 5. [var. solilccd]
(din îr. soliloqucr; DN3).
Solit6n s. (fiz.) „Rezultatele re-
ccntc sînt apariţia în teorie a unei
song
noi particule, soliionul." Cont.
27. IV 79 p. 7 //format cu -on,
după modelul lui electronii.
solunâr s. ,.Sohmar este un cea­
sornic de mînă, de precizie, fabri­
cat la Bicnne (Elveţia), care
afişează timpul solar şi timpul
lunar, indicînd totodată, în pre­
mieră mondială, fluxul şi refluxul
marin cotidian, cu două săptămîni
înainte." I.B . 10 I I 76 p. 4 (cuv.
fr.).
soluiie-fip s.f. 1977 — Rezolvare
geAerală — v. subranxură (din
soluţie -f tip).
somatosfatînă s.f. (biol.) „Insu­
lina este cel de al doilea hormon
sintetizat printr-un proccdeu de
<;rccombinare-geneticâ )>, cel din­
ţii fiind somatostafina... (un hor­
mon care regularizează creşterea
la om)." Cont. 14 V II 78 p. 5;
SOflât, -ă adj. (lb. vorbită)
— Zăpăcit, trăsnit — „Fata asta
este cam sonatăt‘ (din it . 'sonato,
fr. somkJ; Th. Hristea în Iv. lit.
25 X 79 p. 8 ; DN3).
sondăr s. (cuv. engl.) „Şi tot
radarul uimitorului liliac este la
originea unei alte invenţii engleze,
osondarithy, care permite orbilor
să sc deplaseze, ocolind obsta­
colele întîlnite pe drum." Sc.
25 X I I 77 p. 5.
song s.n. (anglicism) 1 . — Clntec —
„Ne reţine atenţia limbajul
cinematografic al acestui film-
soiig, film-balâdă de un farmeo
ciudat şi captivant," Luc. 13 I
SGiîg
73 p. 8. 2. — .Numele unui ansam ­
blu m uzical de tin eret — ,/Este
vorba dc form aţia Song alcătu ită
din studenţi de la toate facu ltăţile
bucurestene." Cont. .28 V I I 78
p. 8. „In urmă c u . cîţiv a ani am
rem arcat o form aţie ce abia se
afirm a. :Se num ea «Song». A m
avut atunci .discuţii lu n gi cu
ceilalţi m em bri;ai juriului ce ;nu
suportaseră im pactul cu noutatea*'
Săpt. 31 X 79 p. J3 (din engl.
song; Th. H ristea în L R 3/72
p. 186; DN3).
sonogrâmă ,s.f. „P ed iatrii fin ­
landezi pun mare p re ţ pe... ^gla­
sul noilor născuţi. De-a lungul a
două decenii de cercetări, ei au
pu tu t izola o 'serie 'de aşa-mumite
sonograme —* înregistrări ale pro­
filului vocii/1 Sc. 1 X 7 8 ţ . 5
// din iso7îo- -g ram aj/.
sonom anom etrie s i . 1976 (med.)
— Metodă u tilizată în operaţiile
pe ureche — v. *crenoterapie...
sorbit 61 s. (farm.) .„Sectorul /de
produse zaharoase a introdus în
iabricaţie, îneepînd din aGest an,
două sortim ente de ciocolată
cu un înlocuitor de zahăr :numit
sorbitol“ R<1. :5 .IX .79 p . .5 i(din
ir. sorbitol; P R 1 949; L X R , i-XG).
soresciân^ă ,adj. — Specific ^crea­
ţiei scriitorului Marin .Soxescu —
„Poezie-parabolă tipic soi'escia~
nâ /' Luc. 30 I 71 p. 2 (din n. pr.
Soreseu + -dan). ;
sortat-am balat s.n.. — ^Seqţie în
care) se sortează .«i s e ,am balează —
^A telierul de ’soxi ai-am balat (al
întreprinderii «Apollo»/* I .B . 11
V 74 p. 3 (d in :sortat rf- am balat )i
s o rtim e n t# !, -ă adj. — R eferitor la
sortim ent — „ Ita lia a adus fl a
B ucu reşti o v a ria ta p aletă sorti­
mentală a industriei sale construc­
toare de m aşin i." I .B . 23 X ‘70
p. 3. „Din scrisoare aflăm că,
pentru anul 1975, .sint create
condiţii ^pentru diversificarea
stru ctu rii sortimentale (pantofi,
sandale etc.) şi culori/' R .l. 4
V I 74 pi 2. „Colecţiile pentru
viitorul sezon... oglindesc în mai
m are m ăsură *preocupările pentru
diversificarea gamei sortimentale "
R .l. 29 X 75 p. 2 (din sortiment -£•
- a l’, DN3).
soţie-m âm ă s.f. — Soţie care are
copii — „ T .J . a in terp retat rohfl
zgomotoasei, vcertăreţei .şi văică-
reţei soţii-m ame a fam iliei italiene
de oiiare sărăcie/' .IIJ. 7 I V 71 p. 2.
,/Ce m a i -putea face LM . ? ,Să-.şi
asocieze pentru .rolul soţîei-mame
D in terp retă fină, in teligen tă si
sensibilă, ca O .T ." TLl. T4 l î î
74 p. 2 (diii soţie m a m ă j.
so u l .s. 1974 .(muz.) — T ip '.d e
m nzică m odernă — „Form aţia
vocal-instrum entală <(Eruption» în
concerte extraordinare de m uzică
.soul, funky, disco/' .11.1. 11. V I
79 {p. 4; v . şi fliârM-.rock (1974)
[pron. săiă] t(din engl. so.ul[m%tsic\;
B D 19.69:; D J ) .
«Spacelab s. ,(astr.) „Două serii de
Tepet'iţii vor fi realizate în *cuxsul
urm ătoarelor zile în S.U.A. pen­
etrai pregătirea .zborurilor .la'bora-
"toruliii european ^Spacelab % -ce
44T spărgător de gheâţă-înstîtut
va fi trimis în. spaţiu în 1980 cu de spălare-gresare si mici inter­
ajutorul navetei spaţiale/4' R.L venţii în Capitala şi în alte
18 V 77 p. 4. „[Experienţe] ce oraşe mari din ţară/'* R.l. 21 'V
urmează a fi efectuate, în 1980, 77 p. 5 (din spălare + gresnre).
la bordul laboratorului spaţial
tSpacelabb" R.l. 26 V 77 p. 6; spălăt6r-angăt<5r aiîto s.m. — Per­
v; şi Sc. 27 X I I 77 p. 5, modul soană încadrată pentru a spăla
(1974),: NASA [pron. speislăb] şi gresa maşinile „Banca Na­
(din engl. americ. spacelab). ţională a Republicii Socialiste Ro­
mânia... încadrează mecanic auto
spagliettMvestern s.n- 1978 (ci­ si spălător-ungăior auto ." R.l. 27
nem,). — Western uşor, de t*ţ> X I I 77 p. '4 (din spălător -f- ungă-
italian — v. box-office. [pron. tor auto).
spagh&i-u tsten 2] (din. fr. spaghetti-
vjcsttr?t; DMC 1968). spărătorie-curăţătorie s.f. — Uni­
sparring-parinet s.m. (cuv. engl.) tate comercială unde sc spală si
— Partener de antrenament — pe se curăţă hainele — „Vizităm
„Gazdele merita felicitări pentru platforma Militari cea mai
modul în care au evoluat* amin- mare unitate de spălăiorie-curăţă-
tindii-ne şr de faptul că în octom* torie din ţară." R. 1. 20 I I 75 p/ 1;
brie s-au. dovedit foarte bine aleşi v. şi dulciuri-răcoritoare (1974) (din
ca span-ing-barineri ai naţio­ spălătorie curăţătorie).
nalei. I.B* Io I I 74 p. 3. „Adver­
sarul său -de ieriK S.B ., a dovedit Spălîtorferfuîger s.f. — Spălătorie
raţidă — „Cooperativa «Si'r-
frumoase calităţi... fiind un ex­ guinţaj) a înfiinţat o spălători c-
celent sparring-paiiner.tr I.B* 13 fniger, cn cîteva centre’ de primire
V II 7 4 p. 7 ; V.-' şi* Săpt. 22 H I a rufelor." Sc. 21 X 63 p. 2 (diu
74 p~ 1X> [pron. sparinpdrUicr] spălătorie -f fulger}.
(cf- fi*. spcm'ing-partner; L
GTictie în LR' 4/57 p. 21, ates­ spărgător de gheâtă-Institut s.n.
tări din 1956-195/)^. „Spărgător de gheaţă-institut Deo­
spaUalităte s.f. 1964 — Lărgime; camdată, un asemenea ('institut
spaţiu* «desclirs — „Conceput pe plutitor !>se află abia in stadiul de
spatialitate... spectacolul tragic se proiect." Sc. 6 X I I 77 p. 5. „Un
desfăşoară într-un. cadru cu totul spărgător de gheaţă-institut, pri­
deosebit.^ Sc; 12 I U 64 p. 2 mul- de acest fel din lume; va fi
(cf. fr; spati<df(6, it. spazialită; construit în curînd în Uniunea
DN3); Sovietica." R l . 20 X I I 77 p. 6
(din spărgător de gheaţă -f insti*
spK& re-gresâresi — Activitatea tict; probabil după model^ ins;
d&spălareşi gresare(a maşinilor);— spărgător dc gheaţă, după fr.
„Cu titlu de* exemplu amiutim brise-glace[s]9. engl. ice w-saher,
aid crearea unor staţii: sezoniere ger nL Ezsfoxthcrf DTP, LTR),
sp eak er
sp eak er s.m. (cuv: engl.) „... m arţi
a sosit în Capitală lordul cancelar
Ehvyn Joh n s, speaker-vii Camerei
Lorzilor din Marea B rita n ie ."
R .l. 15 I X 76 p. 5. „O recepţie
oferită în cinstea solilor poporului
^omân, la P alatul W estm inster,
sediul parlam entului, de către
speaker -ul (preşedintele) Camerei
Comunelor, G .#Thomas/' Sc. 15
V I 78 p. 1. „ S-a procedat la
alegerea preşedintelui (speaker)
camerei/' R .l. 11 V 79 p. 6
[pron. splcher , greşit şpicher] (CO;
Th. H ristea P .E .' 136, Graur T.
291, Graur C. 15; DN, D E X
— a lt sens, DN3).
sp e ci6 s, -o â s ă adj. (impropriu)
—Deosebit, special, specific— „Co­
le cţia sau seria nu înseamnă
întotdeauna şi tira j mare, aşa
cum se crede de obicei. O carte mai
specioasă , dintr-o colecţie, poate
avea tiraju l unei cărţi dc poezie/'
R .l. 17 I I 73 p. 2. „ în aceste zile,
pereţii «Simezei» au fost incen­
diaţi de Dipşe.^ D ar incendiaţi
benefic, feeric! în tr-u n roşu do­
m inant, căruia, pentru că-nu ştim
să-i zicem pe numele lui specios
(dacă v a fi existînd vreunul), îi
vom spune «roşu de Maramureş))/'
Sc. 1 V I I 75 p. 4 ; v. şi campus
(din fr. spâcieux , legat de rom. spe­
cial prin etim . pop .; Graur C. 55,
Th. H ristea în Sc. 13 1 76 p. 4 ;
DN, D E X DN3 — a lt sens).
s p e c tâ co l-co lâ j s.n.
— Spectacol
alcătu it din multe bucăţi legate
tem atic sa u p rin autor. — „Istorie
iabuloasă a fabulei... constituie
un , fo a rte . reuşit spectacol-colaj '/'
448
V. stud. 27 I I I 74 p. 14. „Ultimul
spectacol vizionat la Taganka a
fost un spectacol-colaj cu textele
lui N .O." R . lit. 25 I X 75 p. 24
(din spectacol + colaj).
sp e ctâ c o l-co n c u rs s.n.
— Specta­
col în cadrul căruia are loc un
concurs — „Trei autori vor în­
cerca în spectacohil-concurs «Se
caută o vedetă», pe care Teatrul
«C. Tănase» îl organizează l a .
Sala Palatului... să găsească ve­
dete de «varietăţi şi de muzică
uşoară» din rîndul publicului."
I. B . 28 X 70 p. 2. „Pe lingă £/>ic-
tacolid-conciirs vor avea loc şi
recitaluri extraordinare de muzicii
cultă şi dans clasic." R .l. 14 X I I
74 p. 2 (din spectacol + concurs).
s p e c ta c o l-co u p t s.n.
— Spectacol
alcătu it din fragm ente, piese di­
verse — „Colectivul teatrului orga­
nizator a prezentat... spectacolul-
coupâ «Tipuri şi tertipuri >> cu-
prinzînd selecţiuni din creaţia
lui Caragiale." R .l. 31 I 77 p. 5.
„Teatrul Giuleşti a prezentat în
premieră... un spectacol-coupi alcă­
tu it din piesele «Rochia» de
Romulus Vulpescu şi «Autogra­
ful» de Paul E v erac." R .l. 15 X I I
78 p. 5 [pron. spectacol-cu pi]
(din fr. spetiacle-coupe).
sp ectâco l-d ezb âtere s.n. — Specta­
col cu caracter de dezbatere —
„«După cădere» — un spectacol-
dezbatere; publicul devine parti-
-cip an t la confesiunea dram atică
asupra unei realităţi occidentale."
Săpt. 10 X I 72 p. 7. „«Apostolul
b ătu t în cap fr, ‘ «Fratele A iioşai

şi «Ascensiune pe Fudjiama >> —
sint toate ... spcciacolc-dezbaicri,
spectacole de cugetare filozofică/'
R. lit. 29 m 73 pi 3 2 ; v. şi I.B .
10 IV 74 p. 2, 13 I X 75 p. 2,
l9 I 76 p. 5, Sc. 12 V II 74 p. 4,
2l H 75 p. 4, R .l. 14 I I 77 p. 2
(din spzct-acol -f- dezbatere).
\spectâcol-divertisment s.n. — Spec­
tacol uşor, de varietăţi — „Am
impresia că va li nn aspectacol-
divertisment a/* Cont. 31 X 69
p. 4, „Dar se pare că acest adevăr
a fost nitat chiar de libretist,
principalul autor al spectacoluhii-
divertisment." Sc. 4 IV 75 p. 4 (din
spccfacol - f diveiiismait).
spect5col-cveniment s.n. — Spec­
tacol de mare importanţă, consti­
tuind un eveniment artistic —
„Dar, cu toate că în această sta­
giune au lipsit ^spectacole!e-eve-
niment», publicul continuă să
vină la teatru/* Săpt. 3 V III 73
p. 7. „Moni este autorul unor
spectacole-evcnimcnt, momente de
culme ale artei noastre teatrale/'
Fl. 13 I 77 p. 18. „Un spectacol-
eveniment, «Răceala» de Marin
Sorescu, la Teatrul cBulandrae/*
R. lit. 10 m 77 p. 16 (din spec­
tacol + eveniment).
spectâcol-lectura s.n. — Spectacol
care constă din lectura artistică
a unui text literar — „Ideea orga­
nizării unui ciclu de spectacole-
lectură la Teatrul Alic s-a născut
din necesitatea de a confrunta cu
publicul o seamă de texte drama­
tice care deocamdată nn intră în
repertoriul curent al acestei in­
stituţii/1 I.B . 16 I X 66 p. 1.
29 — Dicţionar de cuvinte recente
spectacol-proces
„Săptăiuîna Teatrului «Xottara»,
din programul căruia spicuim:
avanpremiera de luni cu spec-
tacohil-Ieciurâ cOratoriu pentru
Dimitrie Cantemir»." Cont. 8
I I 74 p. 4 ; v. şi 23 IV 65
p. 4, R .l. 1 I 67 p. 2, Cont. 10
I I 67 p. 4, I.B . 10 IV 74 p. 2,
Sc. 29 X I 75 p. 4 (din spectacol
lectură).
spectacologie s:f. — Totalitatea
spectacolelor — „Creaţia Valeriei
Seciu constituie un moment anto­
logic în spcctacologia ultimelor
stagiuni/* Cont. 1 X I I 78 p. 12
(din spectacol -f- -logie).
spectacolograffe s.f. — Palmares
de spectacole — „Absolventă a
Institutului de teatru din Tg.
Mureş (1965), M.S. nu are o spec­
tacolografie specială../* Cont. 25
X I I 70 p. 4 (din spectacol -gra-
fie ).
spectâcol-oratâriu s.n. — Spec­
tacol în cadrul căruia se inter­
pretează un oratoriu — „Spec­
tacol-oratoriu* Cont. 12 X I I 69
p. 4. „Am avut prilejul să vad
la Budapesta un spectacol-oratoriu
cu trei piese într-un act..." R . lit*
31 X I I 70 p. 25 (din spectacol ^
oratoriu ).
spectâcol-procls s.n. — Spectacol
în cadrul căruia are loc o dezba­
tere etică, nn proces — la un
spectacol-broces cum a fost
CHARLY/* Cont. 12 X I I 74 p.
9. „ fPragul conştiinţei civice»
de I.D .S. este un spectacol-proces.
Proces la propriu. O mamă care
odinioară spălase pe la caselo
spectacol-proces
altora pentru ca să-şi poatâ ridica
copiii la rosturile v ieţii este ne­
v oită să-i clieme pe aceştia în
fa ţa in stan ţei de ju d ecată pentru
a le ream inti, spre stupoarea
lor, că există." Sc. 25 X 78 p. 4
(din spectacol <£■ proces) .
spect&col-recltăl s.n. — Spectacol
susţinut de un singur interpret
sau în care se evidenţiază un
anum it in terpret — „ Spectacolul -
recital de actor." Cont» / I 66 p. 2,
„Agenda jprem ierelor din această
săptăm îna consemnează două
spectacole-reciial dedicate ani­
versării semicentenarului U .T .C ."
I.B . 13 I I I 72 p. 2. „Teatrul
«MIhai Em inescu» din Botoşani
[a fost prem iat] pentru specta -
colul-recital cV iaţa unei fem ei»
de A. B aran g a." Sc. 17 V 78 p. 5 ;
v. şi 26 I 67 p. 4, L B . 3 X 75
p. 2 (din spectacol 4* recital).
sp ect& col-reco n stitu îre s.n. — Spec­
tacol care are ca obiect reconsti­
tuirea unui evenim ent din tre­
cut „Teatrul cManuscriptum »
debutează în această stagiune cu
un spectacol-reconstituire în titu la t
«Dosarul unei crim e politice:
N. Io rg tu ," R . lit. 14 X I 74 p .2 .
„Teatrul Muzeului lite ra tu rii ro­
mâne «Manuscriptum », în cola­
borare cu Teatru l clon Creangă»,
prezintă spectacohd-reconstihrire
«Cişmeaua R oşie»." R .l. 2 2 V 7 5
p. % v şi I .B . 21 V 75 p. 5
(din spectacol -}- reconstituire)>
sp ectâco l-şco ălfl s.n, 1* —Spectacol
model, cu rol de şcoală — „Unul
din cei m ai m ari regizori am atori
ai teatrului românesc, autorul
450
unor spectacole celebre, spectacole -
şcoală pentru generaţii întregi
de actori nu şi-a sem nat niciodată
operele regizorale de un prestigiu
unanim recunoscut: P. G uşti."
Luc. 14 I 67 p. 8. 2. — Spectacol
d at de o clasă a Institutului de artă
teatrală şi cinem atografică — ,,în
măsura în care spectacolele «Ca-
sandrei» sînt spectacole-şcoală în
primul rînd, cel cu «Diavolul alb»
si-a atins scopul." Cont. 22 I 71
p. 4 ; v. şi Sc. 22 X I I 63 p. 2
(din spectacol + şcoală).
sp e c ta c o l tă iâ t s.n. —
Spectacol
a lcătu it din fragmente, piese di­
verse — „Regizorul spectacolului
tăiat de la Bulandra, D.M ., nu
l-a u ita t m ăcar în ceea ce priveşte
Conul Leonida fa ţă cu reacţiunea,
rezultatul fiind un spectacol bun."
R .l. 26 I X 79 p. 2 (din spectacol
+ tăiat, după fr. spectacle-coupi).
s p e c tr a n a litic ,-ă adj. (fiz.) — Care
u tilizează analiza spectrală —
„Laboratorul de Chimie F i­
zică de la Muzeul Regional
W iirtem berg din S tu ttg a rt stu­
diază obiectele de aur preistoric
după o m etodă spectranalitică*1
Luc. 15 X I I 73 p. 9 //din
specir[aT\ + analitic )/.
adj. „ în ultim ii
s p e c tro z o n â l,-ă
ani, aerofotografia a fost m ult
perfecţionată. U tilizarea unor
film e de diferite sensibilităţi, de
film e color, de film e spectrozonale ,
Care recepţionează numai anu­
m ite culori, perm ite identifica­
rea a m ult m ai m ultor amănunte
ale solului." Sc. 6 X I 65 p. 4
(din spectru zonal).
 451 spin

speed s. (cuv. engl.) — Tip de speoţerapeutică s.f. „Speologii şi

halucinogen — „Poliţia canadiană medicii se gîndesc la o colaborare:
a confiscat, într-o fermă izolată speoterapeutica ; s-a constatat că
din regiunea Toronto, o cantitate în subteran se pot trata cei sufe­
de 45 kg methamphetainină. rinzi de astm, reumatism, gutu­
Comercializat la bursa neagră, rai cronic etc/1 R.l. 18 X I 75
drogul — cunoscut şi sub numele p. 5 // din speo - -f- terapeutică)j.
de aspeeds> — ar fi adus trafican-
I ţilor cîştiguri evaluate la peste spe(le)oierapie s.f. (med.) „ Spc-
13 milioane dolari/1 I.B . 23 I X leoîerapie. în Grota Păcii, de
j 75 p. 4 [pron. spid]. lîngă Josvafo (Ungaria) a început
să se practice tratamentul trahei-
speleotlmă s.f. (geol.) — Con- tei, al bronşitei cronice şi afec­
creţiune specifică peşterilor, for­ ţiunilor astmatice. Se studiază
mată prin precipitare fizico- posibilităţile extinderii sbcleotero-
chimică — „în «Sala roşie» din piei şi la ’alte grote." I.B . 23 X I
Peştera Muierii există o serie de 72 p. 4. „Eficacitatea tratării
sfeleoteme curioase, de mare va­ unor forme de astm în minele dc;
rietate coloristică, care disto­ sare. «Speoterapia », cum a fost
nează cu formaţiunile concreţio- denumit acest tratament, a fost
nare caracteristice peşterii../* R.l. experimentată în Polonia si în
27 I 75 p. 5 (din engl. speleotheme). U .R .S.S." R.l. 1 I I 78 p. 6 //din
spe(le)o terapie; DN3//.
speospârt s.n. (sport) — Adunare
anuală a speologilor sportivi din spin s.m. (fiz.) „Particule al căror
România, cînd axe loc şi etapa spin se măsoară cu numere în­
finală a campionatului naţional tregi, 0 , 1, 2 ... se numesc «bo-
de speologie — „Speo-sport. O zoni» şi au proprietatea că pot .să
acţiune reuşită. Zeci şi zeci de se suprapună oricîte în aceeaşi
oameni pătrund în peşteri, atraşi stare/' Cont. 12 I 79 p. 5. „Spin
de liniştea tainică a adîncurilor
pămmtului." R.l. 6 I I 74 p. 5. pnomentul cinctic intern)... Par­
„La tradiţionala întîlnire cSpco- ticulele avînd valori fracţionare
spart '75» desfăşurată între 2 —5 ale spinului (numite fermioni)
noiembrie la Leşu Baraj (Vedea se distribuie astfel îneît să nu
Iadului, Munţii Apuseni) au par­ existe două într-o aceeaşi stare
ticipat 26 de cercuri de speologi energetică, pe cînd particulele cu
amatori." R.l. 8 X I 75 p. 5. spinul întreg (numite bozoni)
„în staţia Criva, pe malul lacu­ pot exista oricîte în aceeaşi
lui de acumulare Birzava (Caraş-
Severin), a avut loc la sfîrşitul stare." Cont. 27 IV 79 p. 7:
lunii octombrie cea de-a V-a edi­ v. şi spion (1965), supergravila-
ţie Speo-sporf." R.l. 14 X I 77 fiojial, sitpcrparticulă (din engl.,
p. 5 (din speo[I-ogic] -f spori). fr. spin; LTR , D F ; D E X , DN3).

89* 1Q
_spion
spion s.m. (fiz.) „Ultim ul num ăr
(4) din BuW tinul de inform are
pu blicat de institutul de fizica
atom ică din B u cu reşti anunţă,
printre a lt e le ,: descoperirea unei
noi particule nucleare, num ite
spion (de la spinning pion, adică
o particulă avînd m asa apropiată
de cea a particulei denumite
pion, dar avind spin)/* Cont.
14 V 65 p. 7 (din engl. sp\inning]
p io n f.
spîtâl-policlm ică s.n. — Sp ital
în care funcţioneză o policlinică —
„La H îrşovâ s-a d at în folosinţă
un nou spital-poîicKnică /' Sc,
24 E l i 66 p. 2 (din spîial poli -
clin ică).
spînzurâ vb. I (în com binaţie cu
ban i, parale , chenzină etc. * lb.
colocv.) — A cheltui — „Am
spînzurat to ţi banii în magazinul
ăsta.® (Comunicat de M. Caragiu-
Marioţeanu; probabil din lat.
*expcndiolare ) .
spondîlârd,-ă s.m.f. — Persoană
bolnavă de spondiloză — „Cei­
lalţi, colegii lui de serviciu, dor­
meau bine, în cam ere aerisite,
pe paturi comode, în afară de doi
spondilarzi, care dormeau pe scîn-
dură, ca să-şi m enţină dreaptă
şira spinării/' R . lit. 20 X I 69
p. 16 //din spondiloză] - ard/j .
8port-r£ge s.n. — Sport de mare
popularitate; fotbal — „Nu sînt
microbist, nu m ă ocup cu pro­
blemele diverse şi complexe pe
care le ridică sportul-rege, n-am
mai fost pe un stadion de ani de
zile." I .B . 5 X I I 73 p .l. „Această
anchetă este binevenită în rîri-
452 ,
durile am atorilor sportuhii-rege /'
I .B . 19 I I I 74 p. 3 (din sport
rege).
adj. — Cu
s p o rtfv -tu ris tic , -ă
caracter sportiv şi tu ristic —
^Calendarul spovtiv-ticrîstio cu­
prinde de asemenea m anifestări
în cadrul cCupei cu tezătorilor»
la m inifotbaL" R .l. 9 V n 74
p. 5 ; v. şi cultural-ariisfic (din
sportiv + turistic).
Spot soi. — Scu rt anunţ, la radio
sau la televiziune, folosit în spe­
cial pentru reclam e com erciale
— „S-a calcu lat că săptăm înal,
în medie, un copil urm ăreşte nu
m ai puţin de 55 de s p o t u r i »
(mici film e publicitare care în­
deamnă p e cei m ici să cumpere
dulciuri, ju că rii etc.)/r Sc. 26
I 79 p. 5 ; v. şi 3 V I I I 80 p. 2
(din engl. spot; cf. fr. sp ot; CD;
DMN 1968; DN , D E X , DN3 -
a lt sens).
spray s.n., adj. — Lichid (parfum,
dezodorizant) p ro iectat în pică­
turi fine de atom izor; atom i zor —
pSă am intim dintre ele cele trei
sortim ente insecticide — spray,.
detergenţii lichizi «Devalco» si
«Dero >>.“ RJL 16 V 74 p. 3. „îk
ultim ii ani au apărut diverse
substanţe lichide am balate în
flacoane tip sp ra y : deodorante,
insecticide, diverse fixativ e etc."
R .l. 13 X I 75 p. 2. „întreprinderea
«Nivea» din B raşov v a lansa în
curînd în com erţ: spray -uri
«Confort» şi «Moldi» pentru gea­
muri, parbrize etc. ... şamponul
«Irinel»,.." (f.d.); v şi freon
[pron. ' sprei, greşit şprai, şprei]
453
(din engl., fr., it. spray ; P R 1964 j
Graur G. 15; DN3).
squatter s.m. (cuv. engl.) „Nouă
din cele 29 de ateliere aflate în
asa-numitul «Cit6 fleurie», de pe
bulevardul A. din Paris, sînt
ocupate de «sqttaticrs*. Termenul
— englez — defineşte o întreagă
categorie socială, care, din lipsă
de locuinţe, se instalează în clă­
dirile abandonate ce urmează să
fie supuse demolării. în Anglia,
fenomenul «squatterismului» a
devenit, de zece ani încoace,
0 amplă mişcare socială." Sc.
1 X I I 76 p.# 6. „S-au instalat
fără autorizaţie în acest imobil
rămas neocupat de doi ani de
zile, în aşteptarea demolării. Aşa
a devenit •«squatter», nume dat
celor ce ocupă, fără aprobare,
locuinţe neutilizate." Sc. 5 V I
77 p. 6. „La Londra ca şi în multe
din marile oraşe industriale din
Marea Britanie există între 35 000
—40 000 de asemenea chiriaşi
ilegali denumiţi squatters, dor­
mind cîte 7 într-o cameră." Cont.
31 V III 79 p. 12 [pron. scuotăr]
(cf. fr. squatter; P R 1948).
squatterism s. 1976 — Starea de
squatter — v. squatter [pron.
scuoterism] //din squatter - isvi//.
staff s. (cuv. engl.) — Grup
de persoane conduse de un
şef — „Boema artistică a fost
înlocuită... de un staff, mai bine
zis de nn trust de staff-uii
multinaţionale, compuse din per­
soane care n-au ochi nici pentru
marca de azur şi, într-o oarecare
star
măsură, nici pentru steluţele în
căutarea şansei." R. lit. 2 VI 77
p. 24. „Expertul manipulîndu-şi
cliief-ul, chief-ul manipulat de
staff, staff-vi manipulînd elec­
torii, bancherul manipulînd po­
liticienii." Cont. 16 I I I 79 p. 8
(cf. fr. staff/ P R 1950; DN3).
stagflâjîe s.f. (ec. pol.; america­
nism) „Stagfia tia va fi Ia ordinea
zilei în Europa occidentală în
1974. Acest termen economic,
relativ nou, denotă o îmbinare
între stagnarea producţiei şi in­
flaţie." Sc. 26 I 74 p. 6. „«Uitaţi
inflaţia, deflaţia şi stagflafial >,
îşi îndeamnă clienţii, într-o re­
clamă apărută în «Le Monde»,
cu litere de-o şchioapă, agenţia de
voiaj franceza «Jet Tourst." Sc.
7 X I 76 p. 5 (din engl. americ.
stagtnatioti} -f- [iiijflation; cf. fr.
stagflation / DMC 1960, BD 1971).
stalactitic,-ă adj. — Referitor la
stalactite — „Peştera Polovraci,
cu bolţi imense şi remarcabile
formaţiuni stalactiiice." So. 18
V III 62 p. 4 (din stalactită -ic)i
sţanding s. (cuv. engl.) — Po­
ziţie socială, economică înalta,
confort, lux — „Casa da centrul
devenea o firmă şi o condiţie
exterioară a s/aHtfmg-ului cetă­
ţeanului." R.l. 25 V 78 p. 2
[pron. stduding'] (cf. fr. staiidingj
DMN 1950, BD 1965).
star s.n. (anglicism) 1. — Stea
(de cinematograf, în muzică,
în presă etc.) — v. compozitor-in-
terprel (1974); 2, — Personalitate
fem inină puternica — „Se poate
vorbi despre E ca terin a Oproiu
ca despre un «sta r » al presei
actuale." R .l. 24 I I 75 p. 2
(din engl. s ta r; cf. fr. sta r; Th.
H ristea în L R 3/72 p. 187, 188,
atestare din 1970; Graur T.
90; DN - a lt sens, D E X , DN3).
starletă s.f. (cinema) — Debu­
ta n tă în cinem atograf — „Starle-
lurile (un fel de vedetă în ou, un
fel de pui care la anul vor deveni
poate celebre) sîn t prezente la
toate ~ reprezentaţiile de gală."
Cont. 19 V 61 ’p . 5. „Adio cu
Cannes-ul starletelor şi al b ă tă i­
lor cu garoafe." R . lit. 17 V 79
p. 24 (din engl. starlet, fr. star -
lette; F l. D im itrescu în L R 4/62
p. 393).
star-sist£m s. (anglicism) — Orga­
nizare a producţiei şi a comerţului
vcinematografic bazat pe publici­
ta te şi pe cultul vedetei (staru­
lui) — „Specificul acestui nou tip
de superproducţii pune un ac­
cent im p o rta n t’ pe star-sistemul
incrim inat pînă nu demult.". R . lit.
3 IV 75 p. 23. „Un Cannes de-
bucolizat, renunţînd la circul
star-sistemuhii si la .naive euforii
cinefile." R , lit. 2 V I 77 p. 24
(din engl. star-system ; cf. fr. star -
system ; DMC 1950).
stâţie-pilfit s.f. — S ta ţie model,
etalon — „Gospodăriile etalon
au menirea ca în lin ii generale să
îndeplinească în reţeaua G ostat
funcţiile unor s t a ţ i i - p i l o t R .l.
9 I I 67 p. 1. „ în lum e şi la noi
lucrează pentru pielea sintetică
o serie de st aiii-pilot, modelul
de atins fiind v irtu ţile pieilor
natu rale." R .l. 4 V Î 74 p. 3.
„Ultim ul obiectiv al vizitei de
lucru l-a constituit statia-pilot
pentru realizarea de apartam ente
din elem ente spaţiale prefabricate
din b eton." R.l/ 4 I 77 p. 3 ;
v. şi Sc. 22 V 74 p. 4, R .l. 17
I I 75 p. 1, 21 I I I 75 p. 3, 22 I I I
75 p. 2, 21 V 77 p. 3, 11 V I I I
80 p. 3 ; v. şi semiconservă ,
microuzinâ (din stajie + p ilo t;
cf. fr. station-pilote;' DMN 1966;
A. B ey rer în SC L 5/76 p. 537).
stâţie-pirât s.f. — S ta ţie radio­
fonică clandestină — „Lupta între
a u to rităţile britanice şi staţiile -.
p irat se apropie de confruntarea
fin ală." R .l. 1 X 66 p. 4. „... V ă
aduceţi am inte probabil de cazul
staiiilor-pirat organizate în lim i­
tele apelor teritoriale engleze T
Săpt. 1 X 71 p. 1 (din staţie +
p ir a t; cf. fr. station [de radio ]
p irate; DMN 1969).
stâţle-relGu s.f. „Pentru recepţio-
narea şi vizionarea în condiţii
îm bu nătăţite a program elor Stu ­
dioului central de televiziune,
în cursul acestui an urmează să
fie date în funcţiune noi statii -
releti de tran slaţie." Sc. 7 Î I I
75 p. 5 //din staţie + releiijj •
stea-roentgen s.f. (astron.) „Oame­
n ii de ştiin ţă din R .S .S . Azerbai-
d jan ă au in firm at opinia potrivit
căreia aşa-num itele stele-roentgen
se sting şi dispar după o perioadă
de strălucire." R .l. 4 V I I 78 p. 6
[pron. stea rântghcri] //din stea ■£
roentgen]}.
455
stea-trlunghi s.f., adj. inv. (tehn.)
— Comutator care permite ca la
tensiunea trifazica să se treacă
dc la legătura în stea la legătura
în triunghi — „în fotografie...
noul tip al comutatorului auto­
mat stea-iriunghi de 25 A, reali­
zat în întreprindere." Sc. 26 I 61
p. 1 //din stea -f- triunghi: FI.
Dimitrescu in L R 4/62 p. 393//.
stek s. (anglicism) — Friptură la
grătar — „Stek este numele unui
sortiment deosebit de gustos pre-
y>arat, la cerere, de personalul
de servire al vagoanelor restau­
rant Romvared." I.B . 17 I II
76 p. 2 (clin engl. steah; cf. fr.
steak ).
steUloprofilU s. (constr.) ,.în
construcţia unei noi întreprinderi
clin oraşul Gorki s-a renunţat la
terestre, dcoarece pereţii clădirii
sînt alcătuiţi dintr-un nou mate­
rial de construcţie, care permite
trecerca luminii, denumii ste-
kîoprofiUir Sc. 31 111 65 p. 6
(cuv. rus.)
stelfst s.m. (sport) — Sportiv
aparţinînd clubului „Steaua" —
„Stelistul N. priveşte cu încredere
spre... titlul de golgeter.“ I.B .
ÎS V 74 p. 7. „La antrenamentul
stiliştilor" I.B . 31 V II 74 p. 7;
v. şi Săpt. 8 II SO p. 7; v şi
presing (din Steaua -f- -ist;
LRC II 162).
stereo adj. inv. — Stereofonic —
„Ministerul Comerţului Interior
ne informează că, începînd din
acest trimestru, magazinele de
specialitate vor primi şi vinde
stereorâmă
aparate radioreceptor «Bucur»
stereo cu care se pot recepţiona
şi emisiunile stereo de pe programul
3.“ R.l. 5 V 77 p. 5; v. şi autostop
(din fr. stireo; DMC 1950;
L. Seche în SCL 2/76 p. 202;
FC I 25; L T R ; D E X , DN3).
stereofonic,-ă adj. — Bazat pe
stereofonie — „O bancă din
S.U.A. a cumpărat de la o com­
panie de radio 48 de ore de emi­
siune, dar în acest timp nu s-a
transmis nici un singur sunet.
«Antiemisiunea» a fost prece­
dată de următorul anunţ: «Cele
48 de ore de linişte stereofonică
destinată dv., care vor urma după
acest* anunţ, au fost plătite de
banca X »." Cont. 19 V il 68
p. 10 (dinfr. s t & r e â p h o n i c 1949;
D EX , DN3).
stereooculâr s.n. — Ocular mul­
tiplu — „O firma americană a
început producţia unor micro-
scoapc carc permit examinarea
unor preparate simultan de că­
tre cinci persoane. Sistemul op­
tic, care constă din prisme şi
oglinzi semitransparente, «mul­
tiplică» imaginea trimiţind-o în
cinci stereQOculare." E.i. 9 X I
78 p. 6 //din stereo- -f ocular//
stereorâmă s.f. — Titlul unei emi­
siuni stereofonice trausmise la
radio şi televiziune — „Stereo-
raiJiar 'Pr. R.TV. 29 V 77 p. 3.
„Stercorarna. Tonomat melodii."
Pr. R.TV. 4 III 79 p. 3 //din
stereo + -rama; L. Seche in
LR 4/78 p. 341, atestări din
1976; .DN, D E X , DN3 - alt
sens//.
stereoteleviziune
stereoteleviziYine s.f. „La E xp ozi­
ţia realizărilor economiei, naţio­
nale a U .R .S .S . din Moscova este
prezentată o in stalaţie de stereo-
televiziune cu două canale. D ato­
rită unor efecte speciale, telespec­
tatorii devin parcă participanţi
nem ijlociţi la acţiunea prezen­
tată pe ecran." £>c. 11 X I I 64
p. 3 //din stereo + televiziKne//.
sterlmobfl s. (tehn.) „O între­
prindere belgiană a realizat o
instalaţie, num ită sSterimobiH,
care poate furniza dona elemente
din cele m ai susceptibile să lip­
sească în zonele afectate de vreo
calam itate — apa p otabilă şi
electricitatea. Cum arată şi nu­
mele, in stalaţia este mobilă. Sis­
temul său special de filtre, îm­
preună cu dispozitivul cu raze
ultraviolete pentru distrugerea
bacteriilor purifică şi sterilizează
în in terval de o oră 2 500 1 de
apă". R .l. 27 I I I 77 p. 6 (cuv.
fr.).
sterindl s. — Specie de dezin­
fectan t — „Spălarea mîinilor
chirurgilor, a pereţilor sălilor de
operaţii cu asterinol $ are un
pronunţat efect an tibacteric." Sc.
2 IV 62 p. 2 (din sterină -ol),
gterlortd s. (bot.) DCea mai
dulce plantă din lum e este ste-
rioridxd, o buruiană din Am erica
de Sud." I .B . 25 H I 61 p. 3
(Fl. Dim itrescu în L R 4/62
p. 393).
sterofd s.m. 1978 (chim.) — Sub­
stanţă în stru ctu ra căreia in tră
« a eterol — v. cardiom iopaiie
45 G
(din engl. sfcroidc, fr. si eroi de ;
P R 1950; L T R . D C ; DN 3).
siicloplâst s. sg. tan t. — Specie de
m aterial plastic — „Ce este
siicloplashtl ? Un m aterial care
poate fi asem ănat cu betonul
arm at. î n sticloplast, rolul bare­
lor de oţel îl joacă fibrele de sticlă,
iar rolul betonului, m aterialul
plastic." Sc. 4 X I I 65 £ . 4 ; v. şi
I.B . 21 I 63 p. 2, pasp h il //din
sticlă + -plast, după tipul leuco­
plast/j.
s tilis t s.m; „E nesăbuită nădejdea
că intr-o bună zi vom avea şi
noi un stilist , adică un fel de
sculptor al m ateriei v ii ? Un
m odelist, care v a lu cra cu cei
care apar m ai des la televizor,
îi v a înv ăţa ce îi avantajează
şi ce nu, v a povăţui femeile cum
să-şi pună în valoare calităţile."
Cont. 20 V I 69 p. 5 ; v. şi Săpt.
27X 181 p. 8 (din fr. styliste; DMC
1950; DN, D E X , D N 3 - a l t sens).
stim abiiiiâte s.f. — Caracterul a
ceea ce este stim abil — „Princi­
piul ştim abilităţii (cu cele două
altern ative extrem e: adm iraţia
şi desconsiderarea) este prefăcut
în regim de existentă a criticei
sale." Luc. 7 IV 7â p. 2 (din
stim abil ^ -itate).
s.f. (med.) „ Sti -
s tîm u lo tcra p îe
m ulo-terapia cu tan ată — cunos­
cută sub denumirea de acupunc-
tură, este o m etodă de tratam en t
care obţine efectul dorit prin iri-
ta ţia anum itor puncte şi zone
relaxogene ale pielii. E fectul se
obţine printr-o serie de reacţii
 457
neuroendocrinc şi humorale, tin-
zmd să restabilească cclrilibrul
funcţional al organismului dere­
glat de boală." I.B . 23 V II 69 p. 3
//din stimulo- + terapie//.
itfplex s. sg. tant. (chim.) — Com­
binaţie între sticlă şi plexi-
glas *— „Nasturi fantezi fabricaţi
din s t i p l e x I.B . 21 I X 62 p. 1;
* v. si Sc. 18 IV 67 p. 1 (din sti[clă)
-f ' pic x[iglas]; D E X , DN3).
stop-câdru s.n. (cinem.) — Ima-
’ gine asupra căreia se opreşte
aparatul de filmat — „Şi filmul
se slirşeşte cu un emoţionant
stop-cadru al celor doi îmbrăţi­
şa ţi" R. lit. 10 II 77 p. 17.
*„Stop-cadru... cu Romulus Vul-
pescu şi Benedict Gănescu." Săpt.
17 V III 79 p. 5; v. şi fondu (1976),
ralanti //din stop • -f cadrul).
story s. (cuv. engl.) — Povestire,
poveste, istorisire — „Decorul
lui V.M., inteligent şi la obiect,
reuşeşte să confere «Oraşului»...
un aer de autenticitate care nici
în story nu prea există." Săpt.
21 X I 75 p. 4. „Luînd drept
pretext cunoscuta poveste tCapra
cu trei iezi», V .I., autoarea scena­
riului, a actualizat-o cu imagina­
ţie, prjopunînd un alt story, în
care lupul a devenit un răufăcă­
tor al timpului nostru." Sc. 1
X II 7 7 :j>. 4. 7,înscris în categoria
subiectelor neştiinţifico-fantas-
tice, s/oor-ul devine antrenant,
mai ales datorită simpatiei con­
tagioase răspîndite de protago­
nist şi strălucirii oligofrene a
bandei de piraţi ai acrului prevă­
stresânt
zuţi cu tot felul de gadgeturi ş?
fulare dc mătase." R.l. 6 IJ 79
p. 2 ; v. şi 7 I 7S p. 2, Sapt. 29
I X 78 p. 2, blucsman (1974)
(Th. Hristea in L R 3/72 p.
187, atestare din 1970; DN3)^
stradal, «ă adj. 1977 — Care
aparţine străzii — v. microni a -
gazin (cf. it. stradale; D E X ,
DN3).
strâdâ-muz6u s.f. „Strada-muzcn
oferea privirilor cîteva opere re­
prezentative semnate Zadkine,
Okamoto, Sclioffer şi alţii." Sc.
19 V I 71 p. 6. „Cracovia: O
stradă-muzeit. în curînd, la Craco­
via urmează să înceapă realizarea
unei operaţii unice în felul ei,
prin amploare şi caracter. Esto
vorba de un program de restau­
rare a străzii principale de accca
spre cunoscutul castcl de pe
colina Wawel, în prezent trans­
format în muzeu." I.B . 10 I 74
p. 4. „Stradă-muzeu. Municipali­
tatea Parisului a hotărît să trans­
forme celebra stradă Grande
Arm£e într-un original muzeui
Astfel, în vitrinele magazinului
auto de pe această stradă au fost
expuse piese vechi de automobile,
în cele ale magazinului de obiecte
radiofonice — tipuri dintre cele
mai curioase aparate ieşite din
uz." I.B . 10 I I 76 p. 4 //din
stradă + muzeul/.
stresânt,-ă adj. — Care provoacă
un ^stress — „Ei [literaţii] sînt
mai puternici în faţa situaţiilor
stressante din viaţă şi apăraţi
de eventuale boli psihosomatice
care pot lua naştere pe această
gtresânt
cale." Cont. 15 X I 73 p. 12.
„După cum au evidenţiat son­
d ajele, zgomotul deţine primul
Ioc în rîndul factorilor stresanţi “
R .l. 17 V I I I 78 p. 6 ; v. şi Cont.
14 X I I 73 p. 1 [scris şi stressant;
pron. greşit ştresant] (din fr.
stressant; DMC 1960; Th. H ristea
în L R 3/72 p. 197; DN3).
s tre ss s.n. (med.; anglicism) 1 .
— Nume dat oricărui factor care
provoacă organismului uman o
reacţie anorm ală — „Stress -ul
modern... P sih iatri de seamă,
doctori şi psihologi... vor exa­
m ina probleme ale com baterii
sfress-ului modern/' I .B . 13 V I
74 p. 4. 2 , — Şoc, traum atism —
„Cîntăreţul rege al rock-ului, ca
să scape de s/ms-ul modului de
v ia ţă am erican, s-a decis să cum­
pere o proprietate la distanta
de 385 000 km/' Săpt. 20 X I I
74 p. 5. „A lături de nicotină,
alcool, stress si grăsimi, zahărul
constituie unuî din cei m ai peri­
culoşi factori de risc ai bolii car­
diace/* R .l. 11 I X 75 p. 6 [scris
şi stres; pron. g r e ş i t pres] (din
engl. stress; cf. fr. stress; P R
1950; Th. H ristea în L R 3/72
p. 197, atestare din 1971; DM ;
D E X , DN3).
strîp p in gs. (med.) — Metodă
chirurgicală de extragere a vari-
celor — „Doctorul român H.A.
a făcut operaţii dem onstrative
la clinica universitară din oraş
şi a prezentat •filmul «Chirurgia
varicelor fără stripping^J* R .l.
17 X 78 p. 6 (din engl. strip p in g ;
ci. fr. stripping; P R . 1950).
458
strîp tis s. (anglicism) — Spectacol
de cabaret în cadrul căruia una
sau m ai multe femei se dezbracă
progresiv — „Fiindcă această
actriţă este la antipodul soliste­
lor de striptis şi de muzică uşoară,
mulţi spectatori bucureşteni o
socotu rîtă, anostă si n etalen tată.a
R . lit. 10 X 74 p. 17 (fig.) „Varza
este o legumă care face... strip -
tease /" Săpt. 17 V 74 p. 8 [scris
şi strip-tease ] (din engl. strip -
tease ; cf. fr. strvp-tease; P R 1950;
Th. H ristea P .E . 1 3 6 -1 3 7 ,
V RC 2 7 8 ; D E X , DN3).
stro b o s c 6 p ic ,-ă adj. (fiz.) — P ri­
vitor la observaţia corpurilor
aflate într-o mişcare periodică —
„Dispecerul de serviciu al ate­
lierului A .C .R . ... ne-a răspuns
că «aici nu se pot face asemenea
verificări şi reglaje, neexistînd
— sau fiind defecte — lampa
stroboscopică , testerul electronic,
analizatorul de gaze...))/* Sc. 23
V I 79 p. 5 (din fr. strobosco­
p i c e ; L T R , D F ; DN3).
s.f. — Muncitoare
s tr u n g ă r îţă
care a îm brăţişat meseria de
strungar — ,’,Trim estrial con­
ducerea întreprinderii se întîl-
neşte cu aceste fete, care for­
mează prim a promoţie de strun-
găriţe a uzinei/* R .l. 14 X I 75
p. 2 ; v. şi suâoriţă (din strungar +
-iţă ; E c. Goga, L ex. 5 4 ; D E X .
— a lt sens)..
s.m. — A ctor re­
s tu d 6 n t-a c t6 r
cru tat dintre studenţii In stitu ­
tului de teatru, sau chiar al altor
institu te de învătăm înt superior —
« în «Anna C hristie» studenţii-
459 subansâm blu

actori nu imită pe nimeni." Cont. stuficol de la Brăila." Sc. 15 IV

5 II 65 p. 4. „Remarcam cu sa­ 61 p. 3 (din stuf 4- -icol; Graur T .
tisfacţie numărul mult sporit de 268, FI. Dimitrescu în LR 4/62
studenţi-actori care, încă de pe p. 393; L T R ; D EX, DN3).
băncile institutului, au fost soli­
citaţi şi au jucat anul acesta pe stuficultură s.f. (bot.) — Culti­
scene profesionale sau în filine.“ varea şi exploatarea stufului —
Cont. 16 V II 71 p. 8; v. şi I.B. „Stuficultură — valorificarea com­
5 X I 62 p. 2, studcnUregizor (din plexă a inepuizabilei bogăţii du­
student 4- actor). nărene." Cont. 10 X I 61 p. 2
(din stuf 4- cultură; L T R ; D E X ,
stud6nt-arhit£ct s.m. — Student DN3).
la Institutul de arhitectură —
„Organizat de teatrul «Ion stufozitâte s.f. — încărcătură
Creangă», spectacolul va fi reali­ inutilă — „Pe alocuri, cititorul
zat de studenţii arhitccţi G.T. şi întîlneşte un exces de aglomerări
D .I." Cont. 19 V II 6S p. 4. descriptive, episoade inutile..,
„T.C., student-arhitcct din Cluj." stufozităţir Sc. 9 IV 71 p. 4
Săpt. 24 V 74 p. 7 (din student + (din stufos 4- -itate).
arhitect). subacvatic,-ă adj. 1967 — Care
student-club(-bar) s.n. 1968 trăieşte / se petrece sub apă —
— Club (bar) al studenţilor — v. v. miniscaf (din sub- -f- acvatic,
club-bar (din student 4- club după fr. subaquatique; DMN 1966;
[4- bar]; M. Avram în SCL D E X , DN3).
3/72 p. 2 8 9 -2 9 3 ). subansâmblu s.n. (pl. - e , -uri)
studdnt-rcgiz6r s.m. — Regizor — Parte dintr-un ansamblu care
provenit din rîndul studenţilor — apare de sine stătătoare într-un
„între catedra şi scenă. Urmărind proces — „Stănică voia să înlo­
o promoţie dc studcnţi-rcgizori." cuiască nituirea manuală la unele
I.B . 24 I X 69 p. 2. „Spectacolul subansamble... cnnituirea pneu­
— pus în scenă de un student- matică." I.B . 21 IV 61 p. 1.
regizor şi încercînd să reînvie ceva „Organizarea unor fluxuri de mon­
din verva şi puterea de improvi­ taj pentru electropalane, căru­
zaţie a «Commediei deirartc& cioare, reductoare şi subansamble
— a oferit unora dintre tinerii export." R.l. 31 I I I 74 p. 3.
studenţi-actori ^posibilitatea să-şi „S-a redus durata prelucrării unor
demonstreze din plin capacitatea piese si subansambluri." R.l. 14
inventivă." Sc. 27 VI 75 p. 4; IV 79 p. 5; v. si Sc. 10 V 65 p. 2,
v. si I.B . 15 X I 62 p. 2, Luc. 4 V II 69 p, 3, Luc. 4 X I 78 p. 5
22 f i 75 p. 5 (din st-udciit+regizor). (din sub- 4- ansamblu; după fr.
sous-enseynblc; P R 1950; FC I I
„tuficol,-ă adj. (bot.) — De stuf — 230, 231, 234. FI. Dimitrescu
Asm vizitat marele combinat în L R 4/62 p. 393; D E X , DN3)a
"lu b atitrep ren o r
subantreprenfir s.m. — A jutor dc
antreprenor — „De multe ori,
mormanele de păm înt provin
din neglijenta sub antreprenorilor
L H .C .F ., care execută term ofi-
carea." Sc. 20 V 62 p. 3 (din
sub - + antreprenor , după fr.
sous-eîitreprencur, sons-traitant /
FC I I 230).
su b c e lu lâ r,-ă adj. (biol.)
— P ar­
ticulă inclusă în celulă — „Cer­
cetătoarea C.S. pregăteşte o ex­
perienţă în vederea separării par­
ticulelor subcelulare ." Sc. 7 X I I
62 i. p.//din sub - celularf /.
6itl?ditnensionăt,-ă ad j. — Dimen­
sionat (greşit), sub normele obiş­
nuite — „Ciiiar linguriţa de lem n...
se lucrează uneori' neîngrijit
la întreprinderea I .R .I .L . B is­
triţa (cu căuşul de o grosime ne­
uniformă şi subdim ensionată) .“
Sc. 28 V 64 p. 4 //din sub -
dim ensionai; FC I I 230//.
su bexp tin ere s.f. 1972 (foto)
— Expunere la lum ină a m ateri­
alelor fotosensibile un tim p m ai
scurt decît cel necesar obţinerii
unei im agini clare — v. supraex-
punere (din sub- . expunere,
după fr. sons-exposition; FC I I
230, 2 3 1 ; D T P , L T R ; D E X , DN3).
su b fu rn iz6r s.m. — Furnizor se­
cund — „R itm icita tea este posi­
bilă. Din nou despre furnizori
şi. subfurni zori" R .l. 9 V 79 p. 1
(din sub - -f- fu rn izor)
su b lim in al,-ă adj. (psih.) — Care
este inferior pragului conştiin­
460
ţei — „Fotografiile subliminale
sînt im agini proiectate cu o
viteză m ai m are decît poate
percepe spectatorul, dar care se
pot fix a în subconştientul său."
R .l. 17 X I 76 p. 5 (din fr. sub­
lim in al; P R 1950; D E X , DN3).
subliterâr,-ă adj. — Care nu are
calităţile unei bune literatu ri —
„ în Am erica este la modă genul
siibliterar al falselor romane, al
romanelor p retex t care au meni­
rea de a susţine argum entat o
anum ită teză. R . lit. 4 IV 74
p. 22. „...să cazi în extaz în faţa
penibilului subliterar, a m acula­
tu rii." Cont. 13 V I I 79 p. 2
(din sub - -Jr literar),
subliteraiură s.f. — L iteratu ră
de calitate inferioară — „Este
oricum uim itor cum criticul trece
cu seninătate prin faţa acelor
m ostre de subliteraiură ce tind
să devină coşmaruri ale librarilor."
Săpt. 28 I I 75 p. 3. „Tinînd
seama de funcţia educativă a
radioului (inclusiv o educaţie es­
tetică) semnalăm producţiile de
subliteratură în speranţa că, to ­
tuşi, ceva se v a îndrepta." Luc.
11* X I 78 p. 5 (din sub - + lite­
ratură, după fr. souslitterature;
DMN 1968; FC I I 231).
8ubmarginâl,-ă ad j. — Mai mult
decît m arginal, inferior — „In ­
echitatea fundam entală a unui
sistem social care perm ite forma­
rea, fiinţarea şi perpetuarea aşa-
num itei «civilizaţii sub-margi-
nale f>, «civilizaţiei" gliettourilor»,
«civilizaţiei b i d o n v i î l e C o n t ,
461
30 I II 79 p. 6 //din sub- + mar­
ginalii .
subnicdiocritâtc s.f. — Lucrare,
persoană ctc. lipsită total de
calităţi — „Se încearcă solidita­
tea opiniilor estetice cu săgeţile
boante ale submedioorităfilor în
genul «Mongolii I.B . 2 V III
62 p. 2 (din sub- mediocritate).
submedi6cru,-ă adj. — De cali­
tate inferioară — „A mai apărut
pe ccrancle noastre în unele
producţii anoste, submediocre.“
Gaz. l i t 28 X I I 61 p. 7, „O carte
submediocră din punct de vedere
artistic." Sc. 2 IV 63 p. 2; v. şi
Cont. 9 VI 67 p. 5, R.l. 3 V III
67 p. 2 (din sub- 4* mcdiocrui
FC II 230, 231).
submiUniCtric, -ă adj. (liz.) —
Privitor la lungimi de undă mai
mici de un milimetru — „In­
formaţiile referitoare la radiaţi­
ile sub milimetrice ale atmosferei
terestre permit identificarea exis­
tenţei şi deplasării unor zone
active de umiditate sporită." R.l.
23 II 78 p. 6 //din sub- 4* mili-
mctricH.
subnormâl,-ă adi. — Cu dezvol­
tare intelectuală întîrziată —
„Eroul este un băiat internat în­
tr-un institut pentru copii sub-
normali." Cont. 12 V II 63 p. 5
(din sub- + normal, după fr.
sous-normal; FC I I 230).
subnucleăr,-ă adj. (fiz.) — Care
se referă la substructurile exis­
tente în particule — „Pentru
multe procese carc se desfăşoară
subprodus
în lumea particulelor subnncharc,
o secundă reprezintă o veşnicie.
Unităţi de măsură cum sint
milisecunda şi microsecunda încep
să devină incomode în calculele
specialiştilor. Prea mari se dove­
desc a fi de asemenea nanose-
cunda si picosecunda, prima repre-
zentîna a miliarda, iar cea de a
doua a bilioana parte dintr-o
secundă... Astfel, a trilioana parte
dintr-o unitate de măsură se va
numi fcmtosecunda, iar a qua-
drilioana parte — atiosecunda."
Sc. 13 V I 64 p. 4. „Pină în prezent
au fost identificate în lume mai
mult de 100 dc particule sub-
nucleare." Sc. 8 VI 77 p. 5; v. şi
sîibstructură (din engl. subnti-
clear / cf. fr. subnuciSaire; BD
1967; DT).
subponderâlj-ă adj. (med.) —Care
are o greutate inferioară celei
normale — „Din 100 de copii
latino-americani, 40 sint subpon­
derali, din cauza proastei ali­
mentaţii." Sc. 19 IV 78 p. 6
II din sub- 4- ponderal; FC II
230; DM; D E X , DN3//.
subprodtis s.n. — Produs de tip
inferior — „Arta decorativă e
considerată adesea ca un sub­
produs al artei majore." Cont.
13 X I I 63 p. 2 „Acesta este cazul
filmului «Torino negru»; un fa­
bricat oarecare, un subprodus
artistic." Săpt. 7 X I I 73 p. 6.
„Dificultăţile în receptarea dra­
maturgiei ca literatură provin,
desigur, şi din cantitatea relativ
mare de subproduse şi chiar de
maculatură care obscurizează pei­
sajul." R. lit. 22 111 79 p. l j
subprodus
v. si Cont. 14 V 73 p. 5, 18 V II
75 p. 12, Sc. ÎS V I 75 p. 4, 11
X I 79 p. 5 (din sub - -f- produs,
după fr. son s-pro du it; FC I I
230, 231, 232, 265, 2 6 8 ; DN, D E X ,
DN3 — alte sensuri).
subrâmură s.f. — Sector de a cti­
v ita te care nu are independenţă —
„Soluţii-tip, specifice fiecărei
subramuri." R .l. 7 X I 77 p. 3
(din sub - + ram ură , după fr.
sous-branche ; DMN 1959; FC
I I 230).
şubredâcţie s.f. — R ed acţia locală
a unui ziar, reviste etc. cu redacţia
principală în Capitală — „La
subredcicţia din Ploieşti am fost
v izitat de octogenarul T .D ." R .l.
15 V 70 p. 2. „Am prim it scri­
soarea dv. prin care solicitaţi
un sprijin din partea subredcicţiei
ziarului «Scînteia» din Oradea/*
Sc. 13 X I I 75 p. 3 (din sub- +
redacţie; FC I I 230).
subsolâj s.n. (agr.) — Tip de
lucrare agricolă prin carc se scor­
moneşte păm înt ui la arat sub
adîncimea la care ajunge plugul ■—
„Arătura la cormană cu sub-
solaj ... a dat sporuri şi m ai mari/*
Sc. 22 I 63 p. 1 (după fr. sous-
solage; D E X , DN3).
substructură s.f. (fiz.) — Stru c­
tură a m ateriei din interiorul
particulelor — „Descoperirea şi
cunoaşterea tainelor nsnbsirne­
ţurilor » existente în interiorul
particulelor formează obiectul
unei noi ramuri a fizicii, care a
prim it denumirea de fizică sub-
462
nucleară/* Sc. 5 I 78 p. 6 (din
engl. substructure).
subtSmă s.f. — Tem ă care derivă
şi se subordonează unei teme mai
m ari — „Aceeaşi tem ă, a dublei
coincidenţe, cu subtema ju stiţiei
im anente, ar fi de cău tat în
folclor, în basme/* R . lit. 3 I
74 p. 7 //din sub- + tem ă; FC
I I 230//.
s u b tra v e rsâ vb. I
— A traversa
pe dedesubt — „Conducta de
tuburi de beton precom prim at...
a subtraversat pînă acum 6 căi
ferate/* Sc. 16 X I I 65 p. 4 ; v.
şi R .l. 15 V II 80 p. 5 //din
sub - + traversall.
su b u m a n , -ă a d j. — Care nu cores­
punde omului, anim alic— „ E x a lta ­
rea v ieţii umilitoare, subumane , din
lagăr.** Gaz. lit. 14 I I I 63 p. 7 ;
v. şi Sec. 20 6/66 p. 165 (din
sub- -j- um an, după fr. sous-
hu m ain; DMN 1964).
s u d o n ţă s.f.
— M uncitoare spe­
cializată în lucrări de sudură —
„Cele peste 300 de sudorii e, strun-
găriţe, electriciene fac treabă
buna.** Sc. 21 X I 75 p. 6. „Cu
două săptăm îni în urmă au venit
două fete: sudor iţe" Sc. 19 IV
80 p. 1 (din sudor -f -iţă ; D E X ).
sufletfsin s. 1979 (lb. fam.) — A cţi­
une generoasă, entuziastă — v.
sufletist (din suflet + -isrA; Al.
Niculescu în R. lit. 4 X 79 p. 8).
s.m.f. (lb. fam.) —
s u fle tfs t,-ă
Generos, entuziast — „Sufletis­
tul echivalat de autoare ca anim a­
tor... a devenit, astfel, autorul
4G3
unui act de suflctism/* Cont.
14 IX 79 p. 9 (din suflet -f -ist;
V. Guţu Romalo C.G. 193 —194,
Al. Niculescu în R. lit. 4 X 79
p. 8; folosit din 1944 — comunicat
de Al. Graur).
sulcidologfe s.f. „Specialiştii fran­
cezi folosesc tot mai des cuvîntul
suicidologie, care desemnează un
ansamblu de căutări originale
avînd ca obiect sinuciderea/* Săpt.
26 II 71 p. 2 (din fr. suicidologic;
cf. engl. suicidology; BD 1971).
suniă-reedrd s.f. — Sumă extrem
de marc — „O performanţă în
domeniul vinzărilor la licitaţie:
la Londra, un vas de porţelan
chinezesc... a fost plătit cu suma-
record de 210 000 guinee/' R.l.
23 VI 72 p. 6. „«Negresa blondă»
a lui Brâiicuşi... a fost vîndută
cu suma de 750 000 dolari...
Este vorba de o sîona record —
cea mai mare plătită în ultimii
ani pentru o sculptură/1 Sc. 20
V 75 p. 2. „Sumă-rccord. în cadrul
unei licitaţii desfăşurate la Ham-
burg un timbru suedez a fost
achiziţionat cu un milion de
mărci vest-germane, un rccord
în materie/* R.l. 19 X 78 p. 6;
v. şi 22 V I 73 p. 6 //din
siojitf rccordj/.
6upco s.n. 1973—Tip de supă praf
în plic — v. diminutiv (probabil
din sup[ă] + co[nccntraia\).
superautomobîl s.n.- „Supcrauio-
mobil. Un autocamion gigant —
destinat transportului de căr­
bune, avînd capacitatea de 240
tone“. R.l. 13 I 67 p. 3. „După
supercarburânt
nouă ani de existenţă, Can-Am,
campionatul «superautomobilelor»
în care se confruntau «mon­
ştrii» a căror capacitate cilindrică
depăşea 8 000 de cm cubi, nu va
mai avea loc.** Sc. 21 X I 74 p. 6
//din sitper- -J- automobil//.
supercâmeră s.f. (foto) „Cea mai
mare camcră de luat vederi din
lume, de tip «Polaroid», se află
expusă la Muzeul artelor frumoase
din Boston (S.U.A.). De dimen­
siunea unei încăperi... ea a fost
construită în mod special pentru
fotografierea color la scară 1:1,
a unui celebru goblen vechi de
500 de ani. Pentru a evita necla­
rităţile de detaliu, inerente teh­
nicii fotografice curente de mă­
rire a imaginilor, a fost aleasă
soluţia acestei supercamere." Sc.
9 I II 78 p. 5 //din super- -f ca-
meră/j.
supercarapIân,-oână s.m.f. (sportj
— Campion de prim rang — „La
capătul unui «maraton» trans-
continental dc aproape 3 000 de
kilometri, căţeluşul «Whisky» a
ajuns, după nouă luni, într-un
loc situat la 250 km de casă.
Aici supercampionul canin, com­
plet epuizat, a fost observat de un
prieten al stăpînului său, care
recunoscîndu-1, l-a readus cu ma­
şina la «domiciliul» său." Sc. 19
V II 74 p. 6. „Nadia Comăneci,
supcrcampioajiâ de gimnastică la
15 ani neîmpliniţi** Sc. 22 V II 76
p. 5 (din super- -f- campion, după
fr. superchampion; P R 1950).
supcrcarburant s.m. — Carburant
cu calităţi superioare — „în
stipercarluiîânt
Fran ţa, de pildă, este com ercializat
irn «supercarburant», aşa-numi-
tul «Eifmoin», conţinînd nn adi­
tiv care perm ite o* reducere cu 6
la sută a consumului de benzină."
Sc. 8 I 78 p. 6 (din fr. supercar -
burant).
supcrcenfrâlă (electrică) s.f.
—Centrală (electrică) de m are ca­
p acitate — „Păm întul — o super -
centrală electrică . Prim ele calcule
arată că utilizarea numai a unei
m ici p ărţi din energia electrică
născută în nucleul lichid al P ă ­
mîntului ar fi m ai m are de 2 000
de ori decît toate centralele elec­
trice existente în lum e." Sc. 5 X I
77 p. 6 //din super - -£■ centrală//.
supercereâlă s.f. 1977 — Cereală
foarte productivă — v. quinoa
//din super - cereală//.
sttpercinerâmă s.f. — Cineramă
pe ecran foarte larg — „ «O lume
nebună, nebună, nebună», co-,
medie în culori şi pentru super -
cineram ă ." Cont. 6 X I I 63 p. 5
//din super- -(r cineram ă//.
supercivilizâţie s.f. — Civilizaţi©
superioară — „E l nu renunţă,
însă, deocam dată la presupune­
rea că aceasta ar putea fi şi res­
tul unei supernove. D r. ’ N .K .
este adeptul părerii că a fost
descoperită o s u p e r c iv iliz â ţ ie So.
14 I v 65 p. 4. „Ifosele şi excres­
cenţele supercivilizaţiei (espla­
nade, piscine, groom-ul de. la
recepţie, boy-ul de la lift, ragazza
de la shop, cadînele de la bar)/'
R .l. 6 I I 79 p. 2 //din super - -£>
civilizaţie; FC I I 234//.
464
superconducttfr s.n. (electr.) —
Conductor electric de m are capa­
citate — „Detaliu dintr-un super-
conductor pentru energetica de
mîine, m ărit de cîteva sute de
ori. Cele peste 3 000 de fire, reali­
zate dintr-un aliaj de niobiu-ti­
tan, se află în interiorul unui
cablu cu grosimea de un mm/'
R.1. 31 X I I 76 p.6 (din engl.
superconductor ; CD).
supercofip adj. inv., s.n. —Cu carac­
ter de magazin universal coopera-
tiv ist — „ în numeroase comune
au fost în ălţate magazine uni­
versale moderne, tip m tp ercoop »,
în care sătenii găsesc o gamă largă
de produse, de la cele alim entare
şi de uz casnic pînă la aparate
de radio şi televizoare, biciclete,
m otociclete, mobilă/' Sc. 31 I
75 p. 5. „ în ultim ul tim p, într-o
serie de comune, cooperaţia de
consum vrînceană a construit
u nităţi m ari de tip asupercoop»,
«supermagazin» şi magazine uni­
versale modeme/* Sc. 12 I I I 75
p. 4} v. şi 8 V I I I 75 p. 2
(din super-[magazin] + co-
op[erativis£]; FC I I 6, 234, 235,
236).
supercoroână s.f. (astron.) — Ne­
bulozitate în ju ru l coroanei so­
lare — „Lucrările în domeniul
cercetării supercoroanei solare pre­
zintă o m are însem nătate prac­
tic ă pentru studierea continuă a
sistemului solar." Sc. 4 I I I 63 p. 4
//din super- coroană//.
superdetectiv s.m. — D etectiv fo ar­
te dibaci — „Cartea «Ultima enig­
mă») este considerată cîntecul de
4C5
lebădă al celei carc l-a plăsmuit
pc super detectiviiI Herculc Poi-
rot." Sc. 19 I X 76 p. 6; v. şi
interpol (1973) //din super- 4-
ăctcctivjj.
superexprăs s.n., adj. — (Tren)
extrem de rapid — „La începutul
accstei săptămîni a avut loc
inaugurarea liniei ferate super-
expres... care asigură ultrarapid
legătura directă între capitala
niponă. Tokio, şi oraşul Hakata/'
R .l. 14 I I I 75 p. 6. „Acţionat de o
locomotivă electrică de 8 400 kw,
supercxpresul acoperă distanţa
dintre cele două oraşe [Moscova-
Leningrad] în trei ore." Sc. 2
VI 77 p. 6. „Trenurile sup&rex-
prese care circulă pe accastă
magistrală feroviară... ating o
viteză de peste 200 km la oră."
R .l. 9 X I 78 p. 6 (din fr. super-
express; DMN 1968).
superfî6rt,-îtârtă adj. „în Oceanul
Pacific, la vest de Ecuador, au
fost luate de la adîncimea de 3 000
metri primele probe de «apă
superfi artă După cum se ştie,
aici, fundul oceanului este brăz­
dat de o imensă crăpătură prin
care apa, în contact cu magma,
atinge temperaturi superioare
gradului* ei de fierbere în condi­
ţiile de la suprafaţă." I.B . 30
I I I 77 p. 8 //din super- ± fieri/J.
superflnisâre s.f. (tehn.) — Ac­
ţiunea de a netezi asperităţile
unor piese sau organe de maşini
— „Un reşiţean — dr. ing. I.L .
— a studiat modul în care s-ar
putea optimiza operaţia de su­
pe)finisare a tinor piese de la
30 -
supergreu
motoarele termice." R.l. 11 X îî
78 p. 5 (din superflui sa ; FC
11 235; DN3).
superîtîlger s.n. (fiz.) „Descăr-
cînd fiecare o energie de un milion
waţi-secundă (un watt-secundă
reprezintă a 3,6-a milioana parte
dintr-un kilowatt-oră), ele sînt
de o mie de ori mai puternice
decît fulgerele obişnuite... în-
tr-un inter/al de 40 de luni au
fost înregistrate 17 superfulgere.*'
Sc. 22 X I I 77 p. 5. „Şi mai inte­
resant este faptul că aparatele
instalate pe sateliţi au înregistrat
aşa-numite superfulgere." Sc. 17
VI 78 p. 6 Jj din super- -f- fulger //.
supergravitâţie s.f. (fiz.) „Cum
va arăta în viitor peisajul ener­
getic al omenirii, atunci cînd
supergravitafia _şi transformarea
de supersimetrie vor fi folosite
pentru a ne satisface necesităţile
de deplasare în spaţiu V Cont.
12 I 79 p. 5; v. şi supersimetrie
//din super- 4- gravitaţie/l.
supergravitaţionâl,-ă adj. (fiz.)
— Relativ la supergravitaţie —
„N., F., G. ... au generalizat
teoria lui Einstein construind un
cîmp supergravitafional în cadrul
căruia regăsim teoria relativi­
tăţii generale, dar care prezice
prezenta unei noi particule, de­
numita gravi tino si avînd un
spin de 3/2." Cont. '12 I 79 p. 5
//din supergravitaţie 4- -onal//.
supergr6u,-n adj. (fiz.) „Elemente
svpcrgrele? în natură ar fi exis­
tat elemente cu mult mai grele
decît acelea pe care omul a fost
siapergrett
capabil să le obţină cu aju toru l
unei tehnologii costisitoare/' R .L
31 I I I 72 p. 6 //din super - +
greu //.
supergrîu s.n. (bot.) „Pe un te ri­
toriu de peste 500 000 ha ... se
cultivă anul acesta «supergrîulj>
triticale — obţin ut prin încruci­
şarea griului din specia «Triticum »
cu secara/' Sc. 19 I I 74 p. 6
//din su per— \- griu//,
s.m. 1977 (biol.)
su p erh o rm ân
— P uternică su bstanţă activ ă
din punct de vedere biologic —
v. prostaglandinâ //din super- +
hormon //.
su p erîn gtîst, -ăadj. — E xtrem
de îngust — „Prin introducerea
peliculei superînguste de 8 mm
alături de pelicula clasică de 35 mm
şi a celei înguste de 16 mm,
tehnica filmului este pe cale de
a suferi o adevărată revoluţie/*
Sc. 11 V II 74 p. 6 //din super- -f-
îngustj] .
su p erlon gadj. inv. (cuv. engl.)
— E x trem de lung -- „Ce se
mai găseşte prin unele din magazi­
nele C apitalei: Haiduc tzuika-spe-
cial... am balată în cutii cilindrice
din tablă s u p e r l o n g Săpt. 31
V 74 p. 2. „O ţigară c ît se poate
de «superlong » în colţul gurii/'
I.B . 6 V I 74 p. 1 (cf, fr. super -
longue; DMN 196S).
su p erm ag azin s.n. — Magazin
(universal) de mari proporţii —
„în cartierul Berceni-Sud din
C apitală este în construcţie un nou
tip de unitate com ercială, aşa-
466
numitul supermagazin — îx* ca­
drul căruia se v a organiza desfa­
cerea a tît a mărfurilor alimentare,
cît şi nealim entare prin sistemul
autoservirii/' Sc. 5 I 66 p, 3.
„M. a fugit de la locul accidentu­
lui şi a izbit şi alte automobile,
pînă a trecu t prin v itrin a unui
superm agazin /' R .L 12 V II 75
p. 6 ; v. şi inscripţionare, super -
coop, m inicec (din super - +
magazin, după engl. supermarket,
fr. superm archâ; DMN 1960; FC -
I I 2 3 5 —236, A. B ey rer în SCL
5/76 p. 5 3 7 ; DN3).
su p e rm a g n £ t s.n. — M agnet foarte
puternic — „Super magnet. De
dimensiunea unei mici monede
(în greutate de un gram), un
m agnet «reţine» o greutate de două
kilograme. A ceastă perform anţă
a fost realizată de către un grup
de savanţi' sovietici. " Sc. 2 I I I
75 p. 6 (din super - 4- magnet,
după model rus.)
su p e rm a n s.m. (cuv. engl.)
— Om cu calităţi deosebite, su­
praom;— „E foarte clar că autorii
acestui Sherlock Holmes [Co­
lumbo] vor să construiască un
detectiv care să întoarcă pe dos
m itul... detectivului superm an:
memorie electronică, ţintaş-com -
puter, poliţistul gadget etc/*
F l. 19 V I I I 76 p. 18; v. şi I .B .
26 I I I 81 p. 4 [pron. supermSn ]
(cf. fr. su perm an; P R 1950).
su p e rm a ra tâ n s.n. (sport) — Mara­
ton lung şi dificil — „Faim oasa
cursă contra-cronom etru B or-
deaux-Paris (un supennaraton al
ciclismului, aproape 600 km par-
467
curşi fâră escale)/* I.B . 23 X I
72 p. 3. „K.B. a închciat unul din
cele mai originale şi dificile super-
maratoane atletice/* R.l. 2 IX
75 p. 6. „Supermaraton . Irlande­
zul T.M. a realizat un neobişnuit
rccord, la alergare, parcurgînd
în 53 de zile distanţa de 3 046
mile dintre New York şi San
Francisco/* Sc. 29 X 77 p. 6;
v. şi 12 VI 80 p. 5 //din
super- -f maratonH
supermarket s.n. (cuv. engl.
americ.) — Magazin universal
dc man proporţii — „La o expo­
ziţie din străinătate, am văzut
odată tineri artişti vînzînd trăs­
nete de carton, fulgere, nori şi
fulqi de zăpadă într-un «super-
market» al lor/* I.B . 25 IV 74 p. 1.
„Brigada antidrog a poliţiei ita­
liene a dat peste un «supermarket»
al automobilelor furate la Roma/*
R.l. 1 111 78 p. 6 (D.Am., DMM;
DN3).
supernilcroscâp s.n. — Microscop
dc mare precizie — „Oamenii de
ştiinţă dc la Universitatea japo­
neză Kyoto au construit un
supermiscroscop electronic cu care
sc pot distinge combinaţiile de
atomi din majoritatea molecule­
lor. ** Sc. 1 V 75 p. 6 //din super-
-1- niiscroscop; FC I I 235; DN3//.
superminiaturizât,-ă adj. — E x ­
trem de mic — „Un grup de
ingineri japonezi a realizat o
maşină electronică de calcul su-
perminiaturizată care a putut fi
plasată în corpul unui stilou
de dimensiuni obişnuite. Mini-
30*
supem 6vă
calculatorul... este manevrat cu
ajutorul unui inel rotativ şi al
unui buton terminal/* Sc. 8
X I I 74 p. 4 (din super- -f- minia­
turizat, după fr. supenniniatu-
risi; DMN 1965).
supermorfină s.f. (biol.) „O echipă
de medici de la Institutul de cer­
cetări clinice din Montreal a des­
coperit că una din glandele endo­
crine, hipofiza, secretă un hor­
mon natural, supermorfină —
un alcaloid asemănător morfinei...
Efectele secundare ale hormo­
nului, denumit ştiinţific beta-an-
dorfină, sînt mai puţin pericu­
loase decît cele produse de mor­
fină/* R.l. 22 X I I 76 p.0 //din
super- + morfină1/.
supernâvă s.f. — Navă de tonaj
foarte mare — „O supernâvă cu un
deplasament de 265 000 tone va
fi construită la şantierul naval
(«Ulianik» din Pola* R .S.F. Iugo­
slavia/* Sc. 29 I I I 71 p. 4. „Pro*
totipul unei super nave de pescuit
... a fost realizat la un şantier
din Gdansk.** Sc. 5 V I 79 p. 3
(din super- -j- navă, după fr.
super-navirc; DMN 1969).
supernovă s.f. (astron.) „Super­
novele sint stelele care explodind
au o strălucire si mai mare decit
novele/* Sc. l4 X I I 63 p. 4.
„O supernovă (un astru iu explo­
zie) a produs probabil o puter­
nică impresie unui indiaii pri­
mitiv din Bolivia acum 10 000
sau 20 000 de ani, detemiinîn-
du-1 să reproducă această rară
catastrofă cosmică sub forma
su p ern ovă
u mii desen săpat în stiucă/*
Cont. 21 X I I 73 p. 10. „Săptă-
mîna trecu ta un grup de cerce­
tători au observat explozia unei
supernove cu ajutorul satelitului
artificial «IU E ».“ R .l. 8 V 79
p, 6; v. si Sc. 14 IV 65 p. 4, 27 V I I I
75 p. 6' supercivilizâţie (din fr,,
engl. supernova, germ. Super -
nova; P R sec. X X ; A D ; FC I I
2 35; D E X , DN3).
superoţSl s.n. — Oţel foarte rezis­
tent - '„La in s titu ţii de cercetări
în domeniul -fierului şi oţelului
de pe lîngă U niversitatea din
Tokio a fost elaborat un csuper-
oţel ». C alitatea principală a aces­
tui nou oţel japonez — care nu
are structură cristalina — consta
în rezistenta sa neobişnuită la
rugină/* R .l. 28 V II 74 p. 6
//din super - + oţeljj.
superparticulă s.f. (fiz.) „Prin
analogie cu ((simetria izotopică»
care corelează particule cu aceeaşi
valoare a spinului, s-a introdus
o «supersimetrie » care corelează
particule cu valori diferite ale
spinilor (adică ferm ionii şi bozo-
nii), acestea putînd fi privite ca
stări ale unei îsuperparticule 1>
ipotetice." Cont. 27 IV 79 p. 7
//din super - particulă //.
superpetrolier s.n. — Petrolier
de m ari proporţii — „Strîm -
toarea M alacca poluată de nau­
fragiul unui superpetrolier “ R .l.
8 I 75 p. 6. „Un superpetrolier
de 540 m ii tone a fost lan sat
în noul port francez Antifer/* Sc.
26 V I 76 p. 6. „Două super petro­
463
liere s-au ciocnit în apropiere
de Trinidad şi an lu a t foc/'
Sc. 21 V II 79 p. 6 (din fr. super -
pStrolicr; DMC 1960).
superplâstlc,-ă adj. „Noul Centru
al artelor în curs de realizare
pentru U niversitatea Angliei dc
est va fi prim a clădire din lume
îm brăcată în panouri din aluminiu
super plastic. N outate în domeniul
construcţiilor, acest m aterial, că
aspect foarte plăcut — în lim ­
baj tehnic «Supral» — este un
aliaj pe bază de aluminiu cu
ca lită ţi . deosebite/1 Sc. 27 K1
76 p. 5 (din engl. suberplastic /
B D 1968).
superproducţie s.f. (cinem.)
—F ilm de mare anvergură — „Se
programează pe ecranele a opt
cinematografe superproducţia
pseudoistorică — Mongolii/' Gaz.
lit. 26 V I I 62 p. 7. „« Superpro­
ducţie inteligentă», «mare tele­
viziune de tip francez» şi alte
asemenea expresii punctează elo­
giile criticii/* Cont. 17 X I 78 p. 11
(din engl. am eric., fr. superpro -
duction; D .A m .; D E X , DN3).
su p erp ro tS Ic^ ă adj. „Aliment
superproteic . Un nou produs bogat
în proteine — «Ricetein» — a
fost pus la punct, după patru ani
de cercetări, de către două mari
companii alim entare mondiale/*
Sc. 22 I X 76 p. 6 //din super -
proteicjj.
superrezist6nt,-ă adj. „Geamuri
superrezistente. Un geam special
de o mare rezistenţă la diferite
şocuri a fost fabricat de specia-
 469
listii din Esscn (R .F.G .)" Sc.
li IV 79 p. 5 (din super- -\- rezis­
tent, probabil după model germ.)
supcrsliow s.n.(anglicism) — Spcc­
tacol de mare amploare — super st ar; cf. fr. superstâr; D^IN
„Despre ansamblul specta col ului,
nu vom spnne: «Tliat’s entertain-
ment» (Aceasta-i distracţie, nu
1 glumă!) — căci nu este nici
ţsupcrshoiv'b nici «all stars out»,
ci pur şi simplu, vers şi vis..."
R. lit. 24 X I 77 p. 17. \,în sti­
lul său caracteristic, Cassius Cla3T,
alias Moliammad Aii, a declarat
că va anunţa retragerea sa din
activitatea competiţională în ca­
drul unui supcrsJtow televizat."
R.l. 3 I I 79 p. 6 [pron. superşoii]
(din engl. supershow).
supersimetrie s.f. (fiz.) „Se constată
că prin supersimetrie apare în mod
natural gravitaţia în teoria cuan­
tică. Se întrevede unificarea în­
delung căutată: teoria a fost
botezată supergravitaţie si descrie
relativitatea generalizata în ter­
menii teoriei cîmpurilor." Cont.
27 IV 79 p. 7 ; v. şi superparticulă,
supergravitafic //din super- -fr
simetriejj.
superspectâcol s.n. — Spectacol
de mare ‘amploare — „Ceremonia
(— constînd dintr-un superspee-
tacol în beneficiul UNICEF —
va avea loc la Euroviziune la
Teatrul «Fonti»." R.l. 24 I I 77
p. 5; v. şi film-gigant (1969) (din
super- -J- spectacol, după engl.
super-show).
superstâr s.n. 1976 (anglicism)
— Vedetă celebră (dc cinema, în
eupertrust
sport) — „U .P .I.: NadiA Comănec*
a devenit primul sisper-star al
celei de-a 21-a ediţii a Jocurilor
Olimpice." Sc. 22 V II 76 p. 5;
v. şi 28 V III 77 p. 6 (din engl.
1967; FC II 2 3 5 -2 3 6 ).
supersteâ s.f. 1976 (astron.)
— Tip de stea — v. quasar //din
super- + sfeaj/.
superiâfic s.n. — Petrolier de
mare capacitate — „Supertanc
petrolier vîndut pe... un franc.“
Sc. 26 V III 77 p. 6 (din engl.,
fr. supertanker; CD, P R 1964)
supertrâulcr s.n. — Trauler de mare
capacitate — „SupertrauîcnO
«Bistriţa ^ a ancorat de curînd in
portul Sulina." R.l. 8 I I 77 p. 5;
v. şi desalinizare //din super- -fr
trauler/].
superirSn s.n. — Tren extrem de
rapid — „într-una din zilele tre­
cute, supertrenurile care asigură
legătura între Tokio şi Osaka
au trebuit să rămînă în gară,"
R.l. 23 I X 74 p. 6. „ Supertrenul,
comparabil cu o rachetă, va
dezvolta viteze de pînă la 2000
km/h şi se va deplasa pe unde
electromagnetice în interiorul
unui tunel cu vid." Sc. 3 V III
76 p. 6 1/din super- -fr tren/j.
supertnist s.n. (ec. pol.)
— Trust care cuprinde întreprin­
derile dintr-o ramură de producţie
din mai multe ţări capitaliste —
„Arbitrariul supertrusturilor în
atenţia forurilor internaţionale."
Sc. 27 I I I 73 p. 6. Supcrtrustid
supertrust^
născut din fuziunea puternicei
«United F ru it Company» cu cel
mai mare producător de carne al
Statelor U nite, «United Brands
C om pany»." Sc. 27 X I I 75 p. 6;
v. şi Cont. 16 I I I 79 p. 8 (din
engl. supertrust; FC I I 235 —
236, V RC 2 7 3 ; D E X , DN3).
suplînitoriăt s.n. — Statutul profe­
sorului suplinitor — „ Suplinito-
natul este, pe alocuri, o problemă
încă nere zoi v a tă ." Cont. 17 I I I
7 2 p. 2 (din suplinitor),
supraadăugât,-ă adj. — Adăugat
peste altceva — „Copilul se
naşte cu o boală... pe care el a
doblndit-o antenatal. în funcţie
de existenţa supraadăugatâ a unui
fond m oştenit de la părinţi,
bolii congenitale i se poate asocia,
în mod inconstant şi o compo­
nentă ereditară patogenică."
Cont. 16 I I I 79 p. 5 (din supra -
+ adăugat; FC I I 237, 239, 265).
su p ra a g lo m e ra re s.f.
— Aglome­
rare foarte m are—„U ltim a noutate
în domeniul cercetărilor legate de
navigaţia aeriană a viitorului:
hidroavioanele-gigant pentru tran ­
sportul de călători. Scopul: evi­
tarea supraaglom erării aeropor­
turilor../' Sc. 21 I 77 p. 5 (din
supraaglom era; D E X ).
supraalbfrc s.f. — Acţiunea de a
face ca un m aterial (stofă, pînză
ctc.) să devină de un alb strălu­
citor — „Vitrinele magazinelor
vor prezenta în curînd o noutate:
«ţesătura su p raalbită». Cum se v a
realiza snpra-albirea? Cu aju to­
rul apei oxigenate/' I.B . 31 X I I
470
61 p. 2 (din supra - + albire; FC
I I 237, F l. Dim itrescu în L R
4/62 p. 393).
supraalbit,~ă adj. 1961 — D evenit
foarte alb — v. supraalbire (din
supra - + albit; F l. Dim itrescu în
L R 4/62 p. 393).
s.f.
s u p raco n d u ctib ilitâte (fiz.)
— Proprietate a unor m etale
aflate la tem peraturi scăzute de
a-şi pierde rezistenţa electrică —
„Siipraconduclibilitatea a fost
astfel denumită datorită faptului
că unele m etale se «metamor­
fozează» brusc cînd sînt supuse
unei anum ite tem peraturi cri­
tice, caracteristică fiecărui m etal,
pierzînd orice rezistenţă la curen­
tul electric, pentru a deveni con­
ductori ideali, «supraconductori»,
de unde si numele fenomenului/'
Sc. 9 I 74 p. 7 ; v. şi crioturbo-
generator (din fr. supraconduc -
tib iliti; D F , L T R ; DN3).
ad j., s.m.
s u p ra c o n d u c t6 r,-to ă re
(fiz.) — Care prezintă supracon-
ductibilitate — „Specialiştii ame­
ricani au realizat o sîrmă de
niobiu-staniu cu proprietăţi su-
praconductoareJ ' Sc. 5 X I I 64
p. 4 ; v. şi supraconductibilitate (din
fr. supraconducteur; D T , D F ,
L T R ; T )E X , DN3).
s u p ra co n g e lâ tj-ă adj. — Conge­
la t foarte puternic — „în 1956 dr.
B . reia studiul asupra acestei
chestiuni şi descoperă că se poate
extrage pVostaglandină (la acea
epocă nu se cunoştea decît un
singur tip) din glandele de m iel
471
supracongclatc" FI. 30 I 71 p. 18
//din supra- + congclal/j.
supraconsum s.n. — Consum exa­
gerat — „Un semnal de alarma:
supraconsumul de medicamente."
Sc. 24 I 75 p. 5; v. şi psihotrop
(1974) (din supra- -+■ consum,
după fr. sur-consommation ; P R
1955).
supradimcns!onât,-ă adj. — Di­
mensionat Ia o scară înaltă —„Nu
vrem să înţelegem izolaţia fonică
a apartamentului ca o izolaţie
supradimensionată, în stare să
atenueze orice stridenţe/1 R.l.
23 X I 66 p. 3. „Supradimensio­
natul cămin culhiral/' R.l. 19
IV 74 p. 3 (din supradimensiona ;
cf. fr. surdimensionnâ; DMN
1966; FC I I 238).
Supradozâj s.n. — Doză exagerat
dc mare (de droguri) — „Folosirea
heroinei administrată pe cale
intravenoasă este însoţită dc grave
probleme de sănătate — hepa­
tite şi decese in urma suprado-
zajetor/' Cont. 11 V 79 p. 4 (din
supra- -f dozaj, după fr. sur-
dosage; PR 1964).
suprad6ză s.f. — Doză exagerat
dc mate (de droguri) — „Cu
ultimele resurse băneşti pe care
le-au avut, au închiriat o cameră
fa liotei şi şi-au cumpărat medi­
camente în supradoze nocive.
Le-au ingorat si urmarea se cu­
noaşte." R.l. l' VI 77 p. 6; v.
şi Sc. 25 X I I 79 p. 5 (din supra- +
doză, după engl. ovcrdosc; cf. fr.
surdosage; P R 1964).
supraexpiînere
supractajâre s.f. I. (constr.)
— Acţiunea de a supraetaja —
„Acest apartament s-a construit
prin supraetajare." 2. (rar)
— Extindere de sens — „Macrocu-
vintele au acest privilegiu că
implica în bogăţia lor o multipli­
citate dc nuanţe, o supraetajare
mirifică, îmbietoare, prin carc,
lăsînd în urmă schema, putem
pătrunde în miezul viu şi delicat
al modulaţiilor noastre/' Cont.
9 VI 67 p. 9 (din supraetaja;
D E X , DN3).
supraetajat,-ă adj. t. (constr.)
— Construit deasupra unei clădiri
existente — „Un apartament
supraetajat." 2. (rar; glumeţ)
— Suprapus — „Un bărbat înalt,
voinic, de 36 dc ani, ţinută ultra-
bulevardistă, frizură supraeta­
j a t ă I.B . 6 I 62 p. 2 (din supra­
etaja).
supraexploatâre s.f. — Exploatare
neraţională, exagerată — „în
prezent au loc o supracxplou tare
a zonelor de pescuit şi o enormă
risipă a avuţiilor ihtiologice."
Sc. 27 I I I 79 p! 3 //din supra - +
exploatare//.
supracxpuncre s.f. (foto) — E x­
punere îndelungată la lumină a
emulsiei fotografice — „Subcx-
puncrca sau supraexpusaea ,
două procedee în fond similare,
deşi atit de voit extreme, stabi­
lesc un punct de coincidenţă
căzut găunos în afara artei."
Luc. 15 I 72 p. 6 (din supra - 4-
cxpuncre, după fr. surex-bosition /
L T R ; D EX , 33X3).
su p raexp u s
supraexpus,-ă adj. (foto) (Des­
pre m aterialele fotografice) — Ca­
re au fost supuse unei supra-
expuneri — „P arca niciodată
ca la film ul «Cowboy» copia n-a
fost a tît de m izerabilă. Supra­
expusă, probabil, aceasta copie
ne-a dat ocazia să vizionăm un
film fără a distinge, de m ulte ori,
cliipurile protagoniştilor, aflate
intr-o perpetuă umbră/' Săpt.
13 IV 73 p. 15 //din sttpra-
ex p u şii .
suprafluitiitâte s.f. (fiz.) — Pro­
p rietatea unor lichide de a-şi
pierde vîscozitatea la tem peratura
foarte scăzută — „Academ icia­
nul Landau a dezvoltat teoria
macroscopică a fenomenului su-
praflu idiiăţii heliului lichid/' Sc.
2 X I 62 p. 4 (din supraflivid
-itaie; FC I I 2 3 8 ; DN3).
suprageneratfir s.n. (fiz.) — Gene­
rator care produce m ai m ult com­
bustibil decît consumă — „Acest
reactor, num it suprageneraior , dez­
voltă o putere de 20 m egatone."
Sc. 30 I 67 p. 4. „Se estim ează
că n ocivitatea plutoniului rezul­
ta t din funcţionarea m ipragene -
ratoavelor » atom ice este a tît de
puternică încît «doza m ortală»
pentru întreg păm întul ar putea
in tra intr-o minge de m ărim ea
unei portocale/' Cont. 13 iX II
74 p. 5 (din supra - 4* generator,
dupafr. surginirateur ;T>MN 1966).
supraim presîonât,-ă ad j. (foto) —
Supus fenomenului de supra-
impresiune — „Chipul T atian ei S.
este supraim presionat pe ecranul
oscilografului catodic, cu linia
472
fosforescentă a fluxului de elec­
troni desenată pe ecran/' Cont.
8 X I 63 p. 8 (din supra - -}- im­
presionat; cf fr. surimpression t
D T P).
suprainfectâre s.f. (med.) — In ­
fectare adăugată alteia — „Bron­
şite acute sau pneumonii viro-
tice care devin apoi «m ixte»
prin suprainfectare cu bacterii
patogene/' Sc. 19 I 67 p. 2 (din
supra - + infectare , după fr.
surinfeciion ).
suprainformâţie s.f. — Inform aţie
bogată, abundentă care depăşeşte
posibilităţile de asimilare — „Cum
s-ar zice, se iveşte o criză de snpra-
informaţie , care afectează negativ
personalitatea Hnărului în dezvol­
tare." Cont. 11 X I 66 p. 4 ; v. şi
Sc. 27 I I I 64 p. 3 (din su pra - +
infovmatie , după fr. sur informa-
Hon; DMN 1969).
supraînsămmţâre s.f. — în să-
m înţare suplim entară — „S-au
făcut supraînsăm înţări cu seminţe
de ierburi, graminee si legumi­
noase." Sc. 10 V II 64 p. 2
II din supra - ^? însăm înţare/l .
suprâl s. (fiz.) „ «SupvaH — alia­
ju l miraculos. E ste numele pe
care cercetătorii englezi l-au dat
uimi nou aliaj to t a tît de uşor ca şi
masele plastice şi foarte rezistent,
care poate fi produs sub formă
de tablă/' Sc. 25 V I 77 p. 5)
v. şi superplastic (1976) (din
engl! supral).
supranorm ativ,-ă adj. — Care
depăşeşte un normativ, în afara
473
normei — „IPCR Griviţa Roşie a
redus stocurile supraiiormathclor
dc material cu 103 000 lei.
I.B . 22 V II 61 p. 1. „Stocurile
supra normative pot fi ^lichidate
prin întărirea disciplinei in apro­
vizionare/1 Sc. 29 V 79 p. 2
(din supra - -f- norm ativ; PC II
238; FI. Dimitrescu în L R 4/62
p. 393; D E X , DN3).
suprapoluât, -ă adj. Extrem
de poluat — „Autorii respec­
tivei invenţii i-au hărăzit un
dublu scop: curăţirea apei supra-
poluate şi recuperarea... petro­
lului provenit din scurgerile tancu­
rilor petroliere/* Sc. 6 X II
73 p. 6 // din su p ra - -f poluai[/.
supraponderabiliiâte s.f. (fiz.) —
Starea unui corp a cărui greutate
a crescut în urma unei forţe gra­
vitaţionale sporite — „Sol cau-
ciucat, spongios şi elastic, care
îi obligă la un fel de mers de
astronauţi, dar nu în impondera­
bilitate, ci în supra ponderabili­
tate.'' R. lit. 10 V 74 p. 2 //din
supra - -ţ- ponderabilitatejj.
supraponderal,-a adj., s. „Prima
anchetă arăta un procentaj im­
portant de copii rahitici, cea de a
doua... semnala un procentaj de
40 la sută de elevi atonici şi
supraponderalii (adică cu o greu­
tate peste media normală)." Sc.
7 VI 71 p. 3 ; v. şi 30 X I 7S
p. 5, breahfasi //din supra- 4-
ponderaljj .
supraputernic,~ă adj. — Carc are
o mare capacitate — „Noile
termocentrale supraputcrnice vor
supraucidc
fi dotate cu turbine cu o putere de
500 000—800 000 KW/1 Sc. 30
X 62 p. 4 (din supra- -f puternic,
dupâ fr. surpuissanl; PR 196S).
suprarapîd,-ă adj. — Extrem de
rapid — „Reţeaua de linii pe
care circulă trenurile suprarapide
(cu viteza de la 130 pînă Ia 200
lan pe oră) urmează să fie extinsă,
în următorii ani, în Japonia/*
Sc. 31 V II 77 p. 6 //din supra-
-f rapid/f.
suprarezistenf, -ă adj. — Extrem
dc rezistent — „Cartofi suprarezis­
tenf i... ? Pînă în prezent... specia­
liştii au descoperit două varietăţi
care rezistă la temperaturi ridi­
cate, la ploi şi la insecte caracte­
ristice zonelor tropicale/* Sc. 3
I 76 p. 4. „A fost nevoie de 12
pompieri şi de o targă specială
pentru a-1 scoate din casă şi de
improvizarea la spital a unui pat
suprarezisterU/' Sc. 2 IV 78 p. 6
(din supra- -j- rezistent, după
fr. surrâsistant; DMN 1969).
supratraversa vb. I — A traversa
(un drum, o gară etc.) pe deasu­
pra — „Pentru îmbunătăţirea
circulaţiei pe Podul Grant, se
prevede începerca în anul viitor
a construcţiei unui pasaj rutier,
paralel cu actualul pod, care va
supratraversa atit pachetul de
linii de cale ferată cît şi Calea
Griviţci/' R.l. 11 V III 75 p. 3
II din supra- traversa jf.
supraucide vb. I I I — A ucide de
mai multe ori — „Acest inci­
dent este relatat de fizicianul
american R.L. într-o carte inti­
su p rau cîd e
tulată <sA ucide şi a supYcmcidc))".
Sc. 23 X 62 p. 4} //din supra- +
probabil după model engl//.
supraucigâş s.m. — Ucigaş per­
fecţionat, de m are clasă — „Scri­
itorul american I.L . şi-l im agi­
nează pe sadicul doctor conti-
nuîndu-şi experienţele, de data
aceasta pentru a crea o rasă de
suprancigaşi ." Sc. 28 I I 78
p. 4 (din su pra- + ucigaş, pro­
babil după model engl.).
surcîaşâ vb. I (franţuzism) —
A depăşi — „... m ai îndrăgit ^chiar
decît A !F . de la K iss (să nu uităm
ca acesta din urmă împreună cu
form aţia sa i-a cam surclasat pe
m ulţi tita n i, la capitolul show...)."
Săpt. 15 IV 77 p. 7 (din fr. sur-
classer; FC I I 2 4 3 - 2 4 4 ; DN3).
surdină vb. I — A diminua —
„Eduqaţia profund creştină îi
surditiează impulsurile brutale."
R .l. 1 X 68 p. 20. „Clay a pierdut
într-adevăr şi credem că îl va
face sa mediteze ]a croşeul stîng
f l lui Frazier, surdinhid fanfa­
ronada sa un pic medievală."
R . lit. 18 I I I 71 p. 27 (din fr.
sourdincr ; L ; L. Vasiliu în SMFC
I I I 116).
surdinizâre s.f. — Atenuare —
uUn fel de voită impersonali zare
sau m ăcar de snrdim zare a emo­
ţie i." R . lit. 24 I I 72 p. 4 (din
surdiniza ),
Burdobarocâmeră s.f. — Cameră
rezistentă la presiuni m ari cu
izolaţie fonică perfectă — „Pe
474
ecran apare un om nebărbierit de
mult. Abia a ieşit din surdo-
barocameră. E ste o lume a tăcerii
absolute, asemenea celei ce-1 aş­
teap tă în Cosmos. Cînd a in trat
în cameră, el nu ştia cîte zile o sa
stea în această lin işte absolută,
izolat complet de to t ce e viu.“
T.N . 30/1961 p. 3 0 ; v. şi Cont.
29 I X 61 p. 5 // din surdo
[camera] -j- barocam cră; F l.
Dim itrescu în L R 4/62, p. 393;
DN3 //.
surî s. (sport; cuv. engl.) — Tip
de sport nautic pe o planşă plu­
titoare (acvaplan) — „Canalul
Mînecii a fost trav ersat în fel
şi chip — nu însă cu piciorul.
Această realizare aparţine engle­
zului J.W . de profesie pilot.
Nu este vorba de nici o minune,
el avînd sub picioare, totuşi,
ceva solid — seîndura de usurfi".
Sc. 20 I 78 p. 5 [pron. sărf] (cf. fr.
su r/; P R 1 9 3 9 -1 9 6 3 ; DN3 -
a lt sens).
suspans s.n. — (într-u n film,
spectacol) Moment de aştep­
tare încordată, care produce
teama — „Bine construită, cu
momente de em oţie şi de astis-
p en se » care m enţin trează atenţia
m icilor spectatori, piesa nu depă­
şeşte totuşi nivelul mediu al unor
piese-basm cunoscute." Sc. 22
I 67 p. 4. ,,Un suspens realizat
cinem atografic din tăietu ri ner­
voase." Luc. 15 I X 79 p. 6 ;
v. şi happy-end , recitplarc , ro-
m an-frească [scris şi suspens, sus-
pense] (din engl., fr. suspensc;
DMN 1955; DN3).
475
syspiinl6rm s. „Un înlocuitor de
pieJc umană facilitind îndeosebi
tratarea arsurilor grave a fost
pus la punct pentru prima dată
in Europa de un grup de ccrcc-
tători din R.D.G. Supranumită
syspurderm
<'syspurderin >\ această piele reali­
zată dintr-o ţesătură sintetică
permite acoperirea şi protejarea
dc infecţii a porţimiilor afectate do
arsuri/' Sc. 22 V 79 p. 5 (cuv,
germ.).
 DICŢIONARELE ALBATROS
ţalânger s.m. (sport) — Sportiv
care, după o întrecere prelim inară,
are dreptul de a disputa un tith*
de campion d irect cu deţinătorul
titlului — „Forem an este apt
să-şi apere centura la 30 octom brie
în fa ţa şalangeruhii său oficial,
Cassius Clay." Sc. 9 X 74 p. 5
(din engl. challenger, fr. challen-
geur; DMN 1966; II. Constanti-
nescu în L R 1/73 p. 34, atestări
din 1969; D E X , DN3).
ţalSu s.n. (franţuzism) — ^ V ilă
în stil elveţian — „ în im aginaţia
noastră, portretul lui Chaplin
nu se decupează pe un «şaleu »,
ci într-o cabană, la o m asa de
scîndură negeluită, unde Charlot
îşi devorează şireturile de la
ghete../' Sc. 27 X I I 77 p. 3
[scris si chalet ] (din. fr. chaletj
DN3). '
şaltipă-automobil s.f. — Şalupă
care îndeplineşte rolul de auto­
m obil (în Deltă) — „Vor exista
(în Deltă) şalupe, remorchere,
bacuri-dorm itoare elegante şi con­
fortabile, şalupe-automobile şi bărci
cu motor/' Cont. 28 V I 63 p. 7
(din şalupă *£• autom obil).
ş a n tie r is t, -ă^ s.m.f.
— Persoană
care lucrează pe un şantier —*
„în tr-o altă povestire/ «Mini!e»,
un tîn ăr şantierist îşi măsoară
can titatea de existenţă după mo­
dificările de dimensiune, culoare
şi asprime ale mîinilor/* R . lit.
25 IV 74 p. 11. „Fiind la Turnu
Măgurele, am în tîln it un fost
şantierist , un om pe care îl cu­
noscusem în primele mele dru­
muri de reporter pe cînd săpa o
groapa pe malul Dunării/' Sc.
21 X 78 p. 2 (din şantier + -ist/
L. Seche în L R 1/60 p. 64).
şantifir-şcoâlă s.n. — Şa n tie j
unde lucrează elevi/studenţi —
„L a Pietroasele, în judeţul B u ­
zău, s-au deschis două noi şan­
tiere arheologice:. Gruiu-Dării,
şaniier-şcoala, unde lucrează stu-
 477
dcnţi ai Facilitaţii (lc istorii* de
la Universitatea Bucureşti...” R.l.
22 M I 75 p. 5 (din şaitiier -u
şcoala).
lărpe monctâr sint. s. (cc. pol.,
‘ lin.) — Lim ită a fluctuaţiei
cursului bancar pentru un an­
samblu anumit de monede —
. „Agenţia Franco Prcsse transmite
' numeroase reacţii faţă de retra­
gerea francului din sistemul mo*
’ netar al flotării concertate... Co-
; misia C.E.E., întrunită luni la
Bruxelles, a luat în dezbatere
problema retragerii francului din
îşarpelc monetar»/' R.l. 17 I I I
76 p. 6. „Este semnificativ că
în R .F.G . cercuri fnflucnte se
pronunţă tot mai limpede în
favoarea renunţării la «şarpele
monetar *, menţinerea lui deve­
nind prea costisitoare pentru eco­
nomia vest-germană... Ziarul
tLes Echos? consideră că preocu­
parea principală nu trebuie să
constea în a salva ceea ce comen­
tatorul numeşte ccelebra reptilă
monetară» ci"de a se trece la o
veritabilă reformă monetară/'
R.l. 20 X 76 p. 6. „Suedia a
anunţat devalorizarea coroanei
cu 10 la sută şi ieşirea din acor­
dul «şarpele monetar» vest-euro-
pean, acord destinat să repre­
zinte prima etapă a unei Uniuni
monetare si cconomice vest-euro-
pene." R.l. 30 V III 77 p. 1\
v. şi Sc. 12 I 77 p. 6 (calc după
fr. serpent monctairc; P R 1972).
şerpâş s.m. — Membru al unui
trib din India, Nepal ctc. care
însoţeşte expediţiile pe H im alaia
ştergătâr (de parbriz)-stropitoâre
cfirind poverile ~ ţfig.) „Ce vă
fac şerpaşii, tovarăşe inginer?
Aşa lc spune el celor din colectivul
de proiectare: şerpaşii." R l . 15
VI 79 p. 4; v. şi 25 X II 79 p. 6
(din engl. sherpa , pl. slurpas/
D EX ).
şlem s. (sport) „Lavcr, noua sa
achiziţie, cîştigător al eMarelui
şlan », semnase contractul tre­
cerii la profesionism în schimbul
unei sume uriaşe pentru acea
vreme/1Mag. 23 I II 74 p. 8. „Prin
această decizie, cei doi şi-au vă­
zut compromisă şansa de a mai
izbîndi în tentativa de cucerire
a marelui tşlem j>, care în limbajul
tenismenilor se traduce prin cîşti-
garea în cursul aceluiaşi an a
turneelor de la Jlelboume", Roland
Garros, Wimbledon si Forest
Hills/1 I.B . 8 VI 74 p. 7 (din
fr. cJiclem, schelcm, germ. SchJemm!
cf. engl. slam; F, CD).
şoîeriţă s.f. 1978 — Femeie con­
ducătoare de automobil — v.
contrahtră (din şofer 4-
D E X , DN3).
şoîer-încercăt6r s.m. 1971 — Şofer
care încearcă autoturismele înain­
te de a fi vîndute — v. controlor-
hiccrcâtor (din şofer -f incercător).
ştergător (de parbriz)-sfropI-i
toâre s.n. „Ştcrgătoare de parbriz-
stropitori. O companie suedeză
de maşini a găsit o soluţie origi­
nală pentru a îmbunătăţi*sistemul
de curăţare automată a parbri­
zului. Astfel, în locul obişnuitei
pompe care stropeşte geamul,
s-au introdus sfcrutltn-irr.-stmhim
y»V« g m u t Vu ^ | ia iu u / .;^ u u p u o a r e
tori ale căror cauciucuri au fie­
care opt orificii prin care apa
curge, la com andă." R .l. 19 IV
74 p. 6 (din ştergător [de parbriz]
-1- stropitoare).
ştiin ţă-flcţitin c s.f., adj. — (Film ,
scriere) care are caracter ştiin-
ţifico-fantastic — „Am cunoscut
şi străm oşii italieni ai film elor de
aventuri/ ai film elor de ştiinţă -
ficţiu ne, ai comediei briante si
absurde." Cont. 4 V I I 69 p. 5.
„Editura Calm ann-Levi, în cadrul
scrierilor ştiinţă-ficţiune, a tip ărit
volumul... " I .B . 2 X I I 74 p. 7
(din ştiinţă -y ficţiune, după engl.,
fr. science-fiction; PR 1950).
adj. 1974
ş tiin ţîîic o -îa n tâ s tic ,-ă
— (Despre film e, scrieri) Cu
caracter de ficţiune ştiin ţifică —
v. science-fiction (din ştiinţific
•fK fan tastic ; FC I 188, 193).
adj. 1976 —
şiîin ţf?ico -teftn ic,-ă
Cu caracter ştiin ţific şi tehnic —
v. cultural-artistic (din ştiinţific -jr
tehnic; FC I I 172).
ştliîcăs.f. (lb. vorbită) ! . — Pantofi
cu vîrful foarte ascu ţit — 7, Sandu
a fost sfătuit de croitor să-şi co­
4T8
mande la prietenul de vis-â-vis...
şi o pereche de ş t i u c i Sc. 7 I 61
p. 2. 2. — Şofer care efectuează,
ilegal, curse de taxim etru cu
maşina proprie — „Dana şi Magda
au . venit de la Gară cu o ştiucă "
(prin asemănare cu ştiuca, un tip
de peşte; F l. Dimitrescu în L R
4/62 p. 394).
şubât s. „ în peninsula Mangîşlak
de la Marea Caspică (Kazahstan)
a lu at naştere prim a fermă m eca­
nizată de "cămile. Ferm e asemănă­
toare urmează şă fie organizate
acum în apropierea unor centre
industriale din republică. E le
vor produce aşa-numitul «şubat »
— un fel de lap te b ătu t — extrem
de hrănitor." Sc. 20 V I 75 p. 6
(cuv. cazah).
şuetârdj-ă adj. (formaţie peior.)
— Palavragiu, care se ţine de
şuete — „ în faţa unor asemenea
m uncitori, «plimbăreţii» şi «şue-
târzii » pe care i-am în tîln it ar
avea toate m otivele să roşească/1
Sc. 12 V I 74 p. 4. „Mahomed,
tiran inteligent şi brutal, poet
orgolios şi strateg intuitiv, şue-
tarâ amuzant si ucigaş cu sînge
rece..." R . l i t / 31 I i i ' 77 p. 16
(din şuetă + - ard).
 DICŢIONARELE ALBATROS

tâbără-curs s.f. — Tabără în pete împotriva mucegaiului. Po­

carc se ţin cursuri de specializare trivit noii metode de depozitare,
— „în aceasta vară Societatea de «tablete dc prospeţime* se introduc
ştiinţe naturale şi geografie va în lăzile cu legume sau fructe,
organiza pentru profesorii care care se aşază în încăperi frigori­
predau geografia şi ştiinţele na­ fice/' Sc. 11 V 78 p. 3 (formal din
turii în şcolile generale şi licee fr. tablette; DN — alte sensuri,
iabuT-curs, cu program de geo­ D E X , DN3, sensul 1).
grafie şi biologie/* I.B . 28 II 67
p. 2; v. şi Sc. 8 I I I 67 p. 4, tabloid adj. — Referitor la o
16 V II 68 p. 2 (din tabără + publicaţie al cărei format este
curs), jumătate din formatul folosit
obişnuit pentru ziare — „Locui­
tabl£tă s.f. 1. — Articol (de gazetă) torii Parisului au la dispoziţie un
foarte scurt — „M. J . a încredinţat nou cotidian, «LTmprâvu», con­
Editurii Eminescu volumul de dus de M.B. şi B.H .L. Noua pu­
poezii «Arena»... cu o tabletă blicaţie, de format tabloid■, are
prefaţă de Geo Bogza." R. lit. 16 pagini şi... va fi un ziar al
25 IV 74 p. 2. „Mai puţin întîlnit stîngii populare/1 Sc. 28 I 75 p. 6
pînă acum, Fănuş Neagu e redu­ (din engl. tabloid , fr. tabloidei
tabil si-n tabIeta-v>oem„/* Săpt. P R 1950; CD).
21 IV ' 77 p. 3. 2. (în sint. s.
tabletă de prospeţime) — Preparat taciturn fe s.f. — Starea celui
contra mucegaiului — „Prin des­
compunerea "lor treptată, table­ care este taciturn — „Nu este
tele etnană o cantitate mică dc vorba dc taciturni a lui Brâncuşi/*
gaz cu conţinut dc sulf, care pro­ Sc. 21 X 67 p. 5 (din taciturn
tejează legumele şi fructele proas­ -ic).
tagald g
tag alâgad j., s. „Guvernul se stră ­
duieşte, în prezent, să creeze o
lim bă unică filipineză pe baza
unei lim bi m ai răspîndite în
arhipelag — lim ba tagalog /' Sc.
16 V I I I 79 p. 5 (cf. fr. tagaJ
„lim ba m alaio-polineziană").
fa h o g râ f s.n. (tehn.) „ în legătură
cu rem arca cititorului R .G . din
Cluj-Napoca privind inutilizarea
tahografelor, aparate care^ urmă­
resc şi controlează circulaţia auto­
vehiculelor, furnizînd date impor­
tante, Centrala de Transporturi
Auto ne comunică... " R .l. 12 I I
77 p. 5. „T aho graful . — «cutia
neagră», cum i se m ai spune —
înregistrează sub forma de dia­
grame un mare număr de date
privind conducerea maşinii/' R .l.
31 X I 77 p. 6 [şi tahigraf ] (din
germ. Tachograpti; cf. fr. tachy -
graphe ; DMC 1970; L T R ] D E X ,
DN3).
taino s.t adj. „Sîn t 450 de piese
excepţionale, vestigii ale culturii
taino care a înflorit între anii
600 şi 1492 pe teritoriul de astăzi
al Republicii Dominicane. E cul­
tura populaţiei băştinaşe a aces­
tor meleaguri, populaţie pe care
Cristofor Columb a găsit-o cînd
a debarcat pe respectiva insulă
a A ntilelor Mari... şi care l-a
prim it pe corăbierul * spaniol cu
ospitalitate şi bunăvoinţă (într-o
traducere aproxim ativă taino în­
seamnă dealtfel «om bun j>).“ R .l.
26 V II 77 p. 6 (cuv. amerind. j
cf. engl. taino - L I 120).
taifir-p an taîon s.n. — Costum de
damă alcătu it din ja ch etă asor­
480
ta ta cu un pantalon — „Voi opta
pentru m area reîntoarcere la tai'l-
leur, taillenr-pantalon, ce a cîş-
tig a t unul dintre primele locuri
pe podiumul fem inităţii/' Săpt.
16 V I I 71 p. 26. „Taioare-panta-
lon, în variante albastru-m arin şi
alb, evocă ţin u ta sportivilor ce se
vor alinia la defilarea prileju ită
de deschiderea Jocu rilor Olim­
pice." R .l. 27 I 72 p. 6 ; v. şi
short [scris şi tailleur-pantaloi
(din fr. tailleiir-pantalon).
ta la so te ra p ie s.f. (med.) — T rata­
m ent m edical în clim at marin,
prin băi de m are în special —
„Regizorul francez A .J . turnează
în momentul de fa ţă , pe malul
A tlanticului, «Tratam ent de şoc»
film în care se preconizează" un
tratam en t al m aladiilor psihice...
talasoterapiay Cont. 17 X I 72
p. 5. „ în talasoterapie rolul prin­
cipal revine băilor de mare,
dar desigur acestea sînt com binate
cu helio- şi aeroterapia, care la
un loc constituie complexul bine­
cunoscut sub denumirea de cură
helio-marină/* Sc. 7 V I I I 77 p. 4 j
v. şi năm oloterapie [scris şi
talazoterapie\ (din fr. thalassotM -
r a p ie ; DMC 1950; D E X , DN 3).
ta lk îe -w a lk ie s. (cuv. engl. ame­
ric.) — A parat portativ de radio
emisie-Tecepţie — „... gangsteri
v eritab ili în autoturisme Dacia,
cascadorie pe două ro ţi, pe o
roată, printre vestigii istorice,
peste capete de turişti, aparate
talkie-walMe, whisky/* Săpt. 9 I I
79 p. 4 ; v. şi em isie-recepţie
[pron. to k i’ â k ij var, walkie-tal-
401
kic] (cf. fr. iaViic-ivalkic; DMN
1954, B D ; D.Am.; D N 3 -I vălkie-
talhic).
taluzăt,-ă acM. — Pietruit, bine
•tasat — „tfialiluiulo şerpuieşte
elegant printre maluri taluzate,
mărginite de arbori proaspăt
plantaţi/' Cont. 23 I I I 62 p. 1
"din taluza).
.tanc petrolier s.n. — Vas care
transportă petrol — „Tanc pe­
trolier — spărgător de gheaţă.
Ingineri norvegieni au elaborat
proiectul unui spărgător*de ghea-
ă, destinat transportării petro-
Jului extras din zăcămintele arc­
tice/' Sc. 4 VI 76 p. 8 //din
tanc -f- pcirolierU»
tardt,-ă adj. — (Despre pui)
Mic, sub o anumită greutate, de
obicei de circa 500 gr. — „Am
cumpărat doi pui t a r a ţ i (pro­
babil din tara „greutate" -f- -at,
sau din tarat» care are tare"; DN,
D E X , DN3 - alt sens).
toşlst,-ă adj. (pict.) „Dar, cău-
tînd mijloace noi, V. Şt. ne-a în­
făţişat o expoziţie de pictură
n ta ş is tă adică de pete de culoare,
pe care le foloseşte mai mult
pentru un efect decorativ/' Sc.
16 XII»*65 p. 4 (din fr. tachistej
DN3).
taxicamiân s.n. — Taxi marc, cu
funcţie de camion — „Ştim că
30 de taxi-camioane nu pot face
totdeauna faţă cerinţelor/' Sc.
7 V II 63 p. 2 (din taxi -{- camicrn).
taxîfurgonStă s.f. — Taxi în care
se încarcă mobilă, mărfuri ctc. —
31 — D icţion ar dc cu vinte recen te
teafrotlci
„In staţia de taximetre din faţa
complexului eBucur-Obors din
Capitală s-a înfiinţat şi o staţie de
taxifurgonetc.u R.l. 17 X II 75 p. 5,
„Aflăm de la tov. A.V., şeful auto­
bazei de taxifurgonete din I.T .B .,
că pe încă 20 de maşini au fost
instalate staţii de radiotelcfon."
R.l. 26 X I I 77 p. 5 (din taxi
furgonetă; Fl. Dimitrescu în LR
4/62 p. 39; FC I 48).
taximctrîst s.m. — Şofer de taxi­
metru — „La o răspintie din
Cluj-Napoca, taximctrîst ui H.G. a
observat un cetăţean făcîndu-i
semne disperate/* Sc. 24 X II 74
p. 2. „în punctele de aglomeraţie
din marile oraşe apar adesea
taxi met rişti de ocazie, adică in­
divizi care îşi transformă auto­
turismele personale in maşini
de piaţă." R.l. 5 V 79 p. 2 (din
taximetru -f- -ist).
taxof6n s.n. „în Franţa a fost
introdus în exploatare un aparat
de telefon denumit itaxofon * care
stabileşte automat legătura in­
terurbană, după introducerea
unei monede/' Mag. 29 X I I 66
p. 4 (cuv. fr.).
team s. (cuv. engl.) — Echipă
(mai ales în sport); prezidiu —
„Zoe Dumitrescu-Buşulenga a
fost activă în fraw.-ul de conducere
al congresului..." R .. lit. 6 IX
79 p. 24; v. şi Cont.. 19 X I I fcO
p. 9 [pron. tini] (cf. fr. tea m )%
teatrot£că s.f. „La Paris a luat
fiinţă o «tcatrotecâ un teatru
carc va reprezenta în suită cele
mai mari succese ale sceneloi
 teatrot£că
pariziene din ultim ul* sfert dc
secol." Cont. 27 I X 63 p. 5 (din
fr. tMatrotMquc; L. Seclie îu
L R 3/77 p. 272).
featru-Iaboralor s.u. — Teatru
e x perim ental (de-tinerei:) — „T ea­
trul laborator al studenţilor bucu-
reşteni, <d?odul», îşi reia activi-
la le a ." Cont. 15 J 71 p. 4: „Tea­
trul viu (Living Theaire), cea mai
cunoscută grupare dc avangardă
din S.U.'A., s-a afirm at la New
Y ork şi a fost stim ulai de modelul
Teatruhn-laboraior al iui Jc rz y
_ Grotowski." (f.d.) (din teatru +
laborator ).
teenager s. (cuv. engl.) Ado­
lescent de la i o la 19 ani ~ „ Juno-
craţia. De citi va ani moda sc află
sub tutela unui despot tîiiar.
Tecnager -i an impus m inijupa."
Cont. 4 VT1 69 p. 6 [pron. tlnei-
glier] (cf. ir. tecii ag er ; DMN 1962).
teîl6n s.n. . — Tip de m aterial
plastic — „Tigaie de ieflon în
care se prăjeşte fără grăsime."
Mag. 9 I I 77 p. 5 ; v. şi. R .l. 28
I X 79 p. 4 ; v, şi pasphih (1966)
(din fr. 16j Ion ; cf. engl., rus
tefIon; P R 1948; E l. Carabulea
în L R 3/74 p. 188; L T R , D T P ;
D N 3).
tefjonât, -ă adj. — (Despre vase)
Acoperit cu tcflon — „La fel şi
pentru vasele teflonate , cunoscute
,şi apreciate deja dc cum pără­
toare pentru dublul av antaj ce-1
.prezintă: de a fi curăţate uşor
şi a se putea p ră ji fără grăsim e."
I . B . 3 IV 78 p. 4 (din ieflon- +
-a i; cf. fr. iefloniso; P R 1963).
482
tclm o6xpo s.n. — Expoziţie teh ­
nică internaţională — „Începînd
de ieri, ''C apitala-1■găzduieşte o
noua com petiţie internaţională
a progresului tehnic, o largă con­
fruntare deschisă unora dintre
cele m ai moderne creaţii contem-'
porane dintr-o serie de ramuri de
larg interes ale construcţiei de
maşini,, toate reunite sub gene­
ricul «Telm ocxpo ’/ J» ." K .l. 13
X 75 p. 1. „De duminică, 12 oc­
tom brie, Capitala ţării noastre
este gazda primei ediţii a expo­
ziţiei tehnice internaţionale «Teh-
noexpo *75». Sc. 14 X 75 p. 1;
v. şi I.B . 9 X 75 p. 1, T I B (din
teh n o + cxpoijlţie ] ) .
tehno-film s.n. 1971 — Film cu
caracter tehnic — v. fllm -co-
m andă 2 // din tehno-. + film jl.
tele1 — Abreviere pentru tele­
viziune — v. regal (1976) (cf, fr.
UU; DMN 1959; L . Seche în
L R 1/74 p. 77).
telc2 — Prefixoid cu sensul „de­
parte" - (FC I, V LII, 25, I.
Iordan în R L R X X X I 1967
p. 247; L. Seche în L R 1/74*p. 77).
ţeleanchetă s.f. — Anchetă a
televiziunii — „Spicuim cîteva
ru brici: «iele au cheta» (trei în tre­
bări si fireşte... trei răspunsuri)."
Pr. R .T V . '8 I I I 62 p: 8 (din
tele-1 + anchetă; F l. Dim itrescu
in L R 2/70 p. 143).
teleâst s.m. 1. — R ealizator sau
autor de emisiuni de televiziune —
„Un term en nou trebuie in­
trodus In vocabular, pentru că
 483
din cc în cc m ai des v a trebui sa
numim pc acci pionieri care fac ca
această a rtă nouă să-şi ocupe locul
ci sub soare. F o a rte , foarte cu-
rînd va trebui să spunem telcast,
cu uşurinţa cu carc rostim celă­
la lt cuvînt al culturii moderne:
ouieast." Cont. 30 X I I 66 p. 4.
„Ioan Grigorescu subliniază cum
rom ânii — co n stru cto ri, arheo­
logi, tclecişti — v o r avea o con-
‘ tribuţie su b stan ţială." Sc. 4 IV
79 p. 4 ; v. şi Cont. 10 II 67 p. 5,
L u c. 27 V 7S p. 4, hanţa. 2.
— A m atur de program e serioase dc
televiziune — „A ltm interi, ador
televiziunea, dar 1111 sint tcîcast,
ci telcvizorist, adică îmi place
să mă şi distreze ceea ce văd ."
Sapi. 2 11 73 p. 6 (din fr. iclcaste;
D.MN 1^63; FC I ,V 21, FI. Suteu
în K K L 1/69 p. 2 1 - 2 2 , F . Hasan
în LK 3 /74 p. 195. A. Giurescu
M .C. 4 1 ; D N 3).
tclebasculă s.f. — Cintar folosit
111 cosm os — „G reutatea totală a
probelor de rocă se ridică la 54,4
kg. Calculul a p u tu t fi rapid efec­
tu a t cu ajutorul unei «telcbasculc >>
carc face p arte din echipam entul
sclen::ul.ilor. Rocile strînse se de­
pun pc un cin tar special, conceput
pe baza raportului dintre forţele
de gravitaţie ale Lunii si ale
Terrei (1 :6 )." Sc. 7 II 71* p. S
(din tclc- 2 -f basculă, probabil
după model engl.).
telcbatosc 6 p s.n. „ Tclcbatoscop
este numele unui a p a ra t nou,
conceput de tehnicienii sovietici,
în colaborare cu medicii. A cest
ap arat este destin at d etectării
31* 16
telecâmeră
corpurilor străine din ţesu tu ri."
Mag. 12 X I 66 p. 3 (cuv. ru s; FI.
Dimitrescu în L R 2 /7 0 p. 142).
felebilânţ s.n. „ Telebilanţ" [titlu
al unui articol in care se face un
bilanţ al emisiunilor de televi­
ziune]. Cont. 3 I 64 p. 5. „ Tclc -
bilanţ. Cu o anum ită depărtare
în tim p, adică după trecerea unui
an ... avem senzaţia satisfăcătoare
că undele rotunde ale radiodifuziu­
nii şi rectilinii ale televiziunii nu
s-au difuzat 111 spaţiu fără urme."
R . lit. 1 1 76 p. 16 (din tclc-1 -f
bilanţ).
teleeabină s.f. — In stalaţie cu
cablu pentru tran sp o rtat per­
soane în cabine suspendate — „în
Poiana B raşov funcţionează o
teleeabină cu 40 dc locuri şi patru
teleschiuri. Cum zăpada a şi v e­
nit, s-a început m ontarea a încă
trei b aby-sch i-liflu ri." R .l. 22
X I 75 p. 5 ; v. şi iclctransport
(1971) (din it. tclccabina, fr.
telCcabine; DMC 1SG6; D X 3).
(elecăm cră s.f. — Cameră de tele­
viziune de lu at vederi — „Cuuoş-
tinţcle robotului sint depozitate
într-un m iniordinator, m o n tat in
dreptul pieptului. «V abot- 1 » îşi
serveşte creatorii cu ceai, căutînd
cu cele două tclccamcrc cc-i slu­
jesc drept ochi ceainicul, apueîn-
du - 1 şi turnînd conţinutul în
ceaşcă*'. Sc. 15 II I 77 p. 6 .
„ TcU'camcra zburătoare, care v a
fi în curînd lansată pe p iaţă în
Statele Unite, este d estinată
transm iterii dc reportaje TV,
controlului aerian al circulaţiei*"
telecâmeră
f>c. 2 I I 79 p. 5 ; v. si telecopter
(din fr. teUcamcra / DjYIN 1956).
telecârd s.n. (med.) „Telecard P P
este un aparat original, realizat
de cercetători bulgari, care per­
m ite efectuarea electrocardio­
gramelor prin telefon/* I .B . 14
K J I 74 p. 8 (din tele[fon ]
tard{iogramă], după model bulg.).
teîccasStă s.f. — Casetă care cu-
rinde un film înregistrat pe
andă m agnetică — „A pariţia
telccasetei sau videocasetei, cum
ee mai numeşte ea, v a constitui,
probabil, o revoluţie în inform aţii."
Săpt. 12 I I I 71 p. 13 //din iele -1
casetă , probabil după model
engl//.
telecintru s.n. — Centru de tele­
viziune — „Blocul redacţional de
la viitorul telccentrn ." Cont. 1
V I I I 67 p. 5 (din iele1- 4 - centru ;
FI. Dim itrescu în L R 2/70
p. 143).
telecinem â s. Em isiune de
filme transm isă prin televiziune —
„Telccinem a!1 R . lit. 25 I V 7 4 p . 17
(din fr. tilâcinâm a / L . Seche în
L R 3/65 p.' 409; D E X , DN3).
(clec6m s. „ ^Telecom-1» este denu­
m irea unui satelit francez ce ur­
mează să fie lansat pe o orbită
staţionară deasupra golfului Gui­
neei, în 19S3." Sc. 1 IV 79 p. 5
(cuv. fr.).
lele concurs s.n. — Concurs trans­
mis prin televiziune — „Să trans­
m item o suită de teleconcursnri
gen «Cine ştie, cîştigă»." Cont. 1
V I I I 67 p. 5. „ Teleconcursul
484
golea străzile." Cont. 26 I X 69 p. 5
(din iele-1 -£• concurs; FC I 140j
DN3).
teleconîerinţă s.f. Procedeu
modern de telecom unicaţii —„Au
fost confecţionate şi m ontate 4
in stalaţii de ieleconferinţcî pentru
asigurarea unei legături perma­
nente între regulatoarele de cir­
culaţie din raza D irecţiei regio­
nale! C F R Tim işoara." Sc. 2 V
64 p. 1 . „în F ra n ţa a fost con­
struită o reţea naţională de iele-
conferinţe, respectiv de teleco­
m unicaţii, care perm ite desfăşu­
rarea unor reuniuni între două
sau m ai multe oraşe fără depla­
sarea participanţilor... Se pre­
vede, de asemenea, construirea
unor săli de videoconferinţe, unde
participanţii îşi vor vedea inter­
locutorii, graţie ecranelor de tele­
viziune." Sc.’ 13 I I I 77 p. 5-
v. şi telematică (din iele - 2 con­
fer in ţă ; A. B ev rcr în SCL 5/76
p. 537).
telecopter s.n. „Telecâm eră zbu­
rătoare. E vorba de o «libelulă
m ecan ică» — un m ic elicopter,
fără cabină şi fără pilot, care
transportă o telecâm eră de lu at
vederi. în zestrat cu un m otor
în doi tim pi, aielecopterul i> are o
autonomie de zbor de peste o
oră." Sc. 2 I I 79 p. 5 ; v. şi tele­
matică (din tele\cameră'\ + * [/teii]
copier, probabil după model engl.)
telecronicâr,-ă s.m .f. — Croni­
car al emisiunilor de televiziune —
„Telecronicari şi telecronicare , as-
cu ţiţi-vă creioanele." FI. 14 I
67 p. 2. „ în curînd telespecta-
403
lorii vor averi prilejul să-şi spună
cuvîntul. Ia tă şi pentru confraţii
tchcronicari un prilej fcricit de a
privi cu atenţie o realizare am ­
biţioasă şi carc a ceru t intr-ade­
v ăr sacrificii." Săpt. 13 V I 75
p. 4 (din tclc-1 4- cronicar).
lclecrânieă s.f. — Cronică de
televiziune — „T clccroni ca.4t L u c.
26 II 66 p. 8 ; v. şi 4 II 67 p. 2
(din tclc-1 -f- cronică; L . Seche
în L R 1/74 p. 77).
teledetlcţie s.f. (tclin.) — Ştiinţa
şi tehnica detecţiei la distanţă —
„Tclcdctccfia, tehnică polivalentă
(dc ccrcetare, supraveghere, des­
coperire şi inventariere a resur­
selor pămîntului), perm ite obţi­
nerea unei can tităţi uriaşe şi
exacte de inform aţii, imposibil
dc colecţionat prin metode cla­
sico." I.B . 25 IV 77 p. 2 . „7We-
dclccţia hidrologică — O imagine
a planetei T erra ?“ P r. R .T V .
25 1 7S p. 1 0 . „Peste cîteva
săptăm îni, fotografiile sateliţilor
americani «Latidsat» dc tclcdctcc-
ţic a resurselor terestre, vor fi
realizabile în zece zile, in loc de
3 0 ." R.l. 3 V 79 p. 6 ; v . şi
31 X 79 p. 6 (din fr. tâUditcctionj
P R 1960)
teledlaI6 g s.n. — Dialog prin in­
termediul televiziunii — „ Tclc-
dialog între noi, tinerii/* P r.
R .T V . 1 2 — 18 I 75 p. 8 (din
tclc-1 -f dialog; Th. H ristea P .E.
137, PC 1 142, L . Seche în L R
3/65 p. 409, atestare din 1964).
teledirij&re s.i. — A cţiunca dc a
dirija de la d istan ţă — „Tclcditi-
teleecranizi
jarca au to m ată a traficului fero­
v iar cuprinde sectoare dc linie de
2 0 0 —300 km pe care circulaţia
se desfăşoară conform cu varianta
optim ă de scurgere a garniturilor
de tren/* Sc. 31 V II 6 6 p. 4 (din
ielcdirija ; F l. Dim itrescu în L R
2/70 p. 1 42; DN3).
teledivertlsmSnt s.n. — Emisiune
d istractivă de televiziune — „S tu ­
dioul include mai m a rca t itcU-
divcrtismcntul» în program ele de
sîm bătă si dum inică/' Cont, 18
VI 65 p. '6 ; v. şi Săpt. 1 X 71
p. 13 (din iele-1' -J- divertisment).
tele-după-amlâză (dumlnicâlă) s.f.
— Emisiune de televiziune trans­
misă dum inica după-am iaza —
„In iţiativ a diversificării teU-după-
amiczelor duminicale, astfel încit
ele să răspundă unor preferinţe
cit m ai v a ria te şi să ofere posi­
b ilitatea opţiunii, este binevenita*'
Cont. 25 V II 75 p. 5. „ «Linia m ari­
tim ă Onedin»... constituie centrul
de a tracţie şi interes al tcle-dubă-
amiczclor noastre dum inicale/'
Cont. 8 X I I 78 p. 11 (din fcfc-* *
după amiază [duminicală]).
teleecrăn s.n. — Ecran ul televi­
zorului — „Numeroasele lui spec­
tacole «de sală»... i-au asigurat
o experienţă în lucrul cu actorii,
o experienţă care, m ai ales aici,
pe tclcccran, s-a dovedit o condi­
ţie a reuşitei/* Gaz. lit. 2 II I
67 p. 2 (dm tclc-1 - f ccran; cf. fr.
tilicran — a lt sens; P R 1956)
F l. D im itrcscu în L R 2 /7 0 p. 143).
teleecranlzâ v b . I — A ecraniza
special pentru televiziune — *Se­
teleecranizâ
rialul ne-a luciit însă să ne gîndim
cu m ai avem o sumedenie de
cărţi cc s-ar putea «tclcccraniza »."
STipt. 12 I X 75 p. 6 (din telc'~\r
ecraniza).
telcetlncâţîc s.f. „Sîntcm înte-un
secol al tclccducaţici. Vrem să ne
educăm şi prin televizor." Cont.
17 X I I 65 p. 4. „Tclccducaţia
prin sa teliţi... Timp de un an,
cu •ajutorul satelitului vor li
retransm ise j:>rogramc de radio şi
televiziune — îndeosebi educative
şi în domeniul m edicinii." Sc.
7 V I 74 p. 6 (din tclc-1 + edu­
caţie; 171. Dimitrescu în L R 2/70
p. 144).
(clecm isiâne s.f. — Em isiune
transm isă ]:>rin televiziune — „Nu
vreau ca tclecmisiunilc să se
transform e în revista «Ştiinţa
şi teh n ică»." Cont. 9 X I I 66 p.
4. „Evident, o tclccmisiunc arc
coordonatele ei ample şi d irecţiile
precise im plicate dc un program
ferm ." R . lit. 16 X 69 p. 27.
„Tendinţe dc oblomovism spi­
ritual ale consumatorului mediu
de telccmisinni artistice." Luc.
21 J X 72 p. 7 (din lele - 1 -f emi­
siune ).
tclcenciclopedte s.f. — •Emisiune
de enciclopedie prezentată de
televiziune — „Unele emisiuni
noi, prim ite cu interes, dau de pc
acum semne dc oboseală — ca în
cazul aTclccnciclopcdici », care a
început să includă subiecte ne­
sem nificative, întâmplătoare."
Cont. 38 V I 65 p .*2. „ Tclecnci -
dopedia ■ este mia din emisiunile
m
cele m ai interesante ale televi­
ziunii." Cont. 18 I I 66 p. 6.
„Cel puţin toicenciclopcdia... reu­
şeşte să fie anim ată." R . lit. 3
IV 75 p. 16; v. şi em isiune -
mamut (din iele-1 enciolopedie;
L . Scclie în L R 1/74 p. 77).
telefagle s.f. „După şase ani de
tclcfagic,. viciu obligatoriu pentru
cine şc încum etă să ţin ă o cronică
T .V ., ajunsesem la satu raţie/ 1
R . lit. 31 I 74 p. 30. „Telcjagia
dăunează săn ătăţii. Cei ce obiş­
nuiesc să consacre prea m ult tim p
omisiunilor micului ecran riscă
să facă o criză cardiacă." Sc. 3
I I 79 p. 5 (din telc - 1 + gr. -fagie
„m încare", „absorbţie", după
tipul cronofagie).
tc lc filfc s.f. (form aţie glum eaţă
ad-hoc) — A taşam ent fa ţă de
emisiunile de televiziune — „Unii
au licm ofilic. Vornicu arc tclc-
filic , într-o formă rebelă si m o­
lipsitoare." Cont. 5 V I I I 7^7 p. 9
(din iele-1 -|- -jfilic, „iubire",
după tipul licmofilic),
telefilm s.n. — Film realizat pen­
tru televiziune — „Nu m ă îndo­
iesc că cei carc se ocupă de tele­
film cunosc bine diferenţa dintre
B u stcr K caton şi Louis de Funes."
R . lit. 20 V 71 p. 29. „Scenariu
devenit telefilm d atorită regizo­
rului D .N ." R .l, 5 X I 77 p. 2
(din fr. tclâ film ; L . Seclie în
L R 3/65 p.’ 4 0 9 , atestări din
1965, F . Hasan în L R 3/74
p. 195; D E X , DN3).
tclcMn-tclcimprîinatfir
s.n. 1978
—Telefon cu teleim prim ator des­
407
tina! surzilor — v. minitelex
//din telefon + teleimprimatorii.
tclcî6n-televiz6r s.n. — Telefon
dublat de un televizor — „So­
cietatea «Nippon E le c tr. Com­
p an y* a an u n ţat ieri câ a început
sa com ercializeze un tclcfon-tek-
vizor, care este primul de acest
fel din lume în folosinţă com er­
ciala. In stalaţia, denum ită «sis­
temul videofon N EC », cuprinde
un televizor em iţător şi receptor
şi un sistem au to m at de
reg lare..." I.B . 18 X 67 p. 4
//din tclcfc-n 4 - televizorj/.
tclcg cu fcră adj. — Bun pentru
televiziune, care are o prezenţă
plăcută la televiziune — „Tele­
viziunea — ne-a spus E.O . —
are nevoie dc te îcrcp o rte ri —
adică dc ziarişti care să posede
pe lingă calităţile fireşti ale semna­
tarilor de articole, cstil dicţie,
inteligenţă spontană, simţul umo­
rului, intr-un cuvînt farmec
telegenic" Sc. 13 I 66 p. 4. (im­
propriu) „O idee telegenică: emi­
siunea <360 de grade», deşi,
după ce am scris despre ea, ne-a
oferit destule inegalităţi.** Cinema
12/72 p. 44 (din fr. tih'scnique;
P R 1961; FC I 24, L . Seche 111
L R 3 /6 5 p. 409, a testări din
1964, Th. H ristea P .E . 137;
D E X — a lt sens, DN 3).
telegrădînfţă s.f. 1975 — E m i­
siune de televiziune pentru copiii
de grădiniţă — v. tclcşcoală (din
tclc1- + gtâdinifă ).
telcgrlzomelrfe s.f. (tehn.) „Pînă
In prezent, în acest scop au fost
telemâtîcă
utilizate lam pa cu flacără, apoi
grizometrul electric. A cestor m ij­
loace, cc se mai utilizează încă,
li s-a ad ăugat în urm ă cu cîţivâ
ani tclegrizomeiria: cap tatoare
instalate in punctele sensibile
carc transm it la fiecare patru
m inute inform aţii din galeriile
de fund.'* R .l. 22 X I I 77 p. 6
//din iele- 2 -f grizomctric/f.
tdeînregistrâre s.f. — în registrare
la d istan ţă — „Metoda tclcxnre-
gistrarii param etrilor biologici
perm ite cercetătorilor să studieze
com portarea organismului uman
la excitaţiile venite din mediul
înconjurător.'* Sc. 11 X I I 65 p. 6
// din telc- 2 -f- înregistrare; F l.
Dimitrescu în L R 2/70 p. 143//.
telejurnal s.n. — Emisiune de
televiziune în care se transm it
ştirile curente — „ Telejurnalul
(de ce nu «teleziaru! * ?) se pre­
zintă într-un cadru nou.** R. lit.
15 V III 75 p. 17 (din tele- 1 -f
jurnal , după modelul lui radio­
jurnal; Th. H ristea P .E . 137,
L . Seche in L R 3/6 5 p. 409,
1/74 p. 77, FC I 24, 140, VRC
2 7 3 ; D E X , DN 3).
telemâtîcă s.f. „Inform aţia etele-
m a tizată*. A u torităţile franceze
au an un ţat recent un şir de h otă-
rîri privind crearea unei vaste
reţele de «telematicâ*, tehnica
transm iterii la mare distanţă şi
valorificării inform aţiilor, care
com bină inform atica (com putere
de m ari dimensiuni şi «bănci»
gigantice de date) cu sateliţi şi
alte procedee moderne de comu­
te le m â tică
nicaţii (telefonie, telex, telecon-
ferinţă, videoconferinţă, in sta­
laţii de telecoptere, sisteme tele-
t e x t ) S c . 3 I I I 79 p. 5 (din fr.
tiUmatiqiie; DMC 1978).
felemâtic,~ă adj. — Care folo­
seşte reţelele de telem âtică —
„Annecy va fi primul oraş iele -
matic din F ra n ţa ." R .l. 12 X 79
p. 6 (din fr. 'UUmatiquei DMO
1978).
telematizât,-ă adj. 1979 — R efe­
ritor la telem âtică — v. telem âtică .
telem ecânic,-ă adj. — Care con­
trolează şi comandă funcţionarea
m ecanismelor de la distanţa —
„La Dnepropetrovsk (Uniunea
Sovietică) a fost realizată o in sta­
laţie telemecanică pentru una din
minele carbonifere ale bazinului
D oneţ." Sc. 25 I I I 64 p. 3 (din
fr. tSUmicanique / F l. Dim itrescu
în L R 2/70 p. 143; D T P ; D E X ,
DN3).
teîenoâpte s.f. — Noapte (de
revelion) cu program non-stop
ia televiziune — „A lături de
clou-ul celei m ai lungi telenopţi —
am num it «show-ul» lui A .B . —
secvenţele de teatru au pigm entat
programul cu cîteva clipe prepon­
derent vesele, aşa cum se cuvenea
in noaptea dintre an i". Cont.
8 I 71 p. 4 ; v. şi happy-end (din
iele-1 rţr noapte ) .
ieleobservâ vb. I — A observa cu
atenţie emisiunile de televiziune—
„Cineva, nicăieri nu s-a spe­
cificat cine anume (sau oare tele-
observatorul n-?* teleobservat cu
488
aten ţia cuvenită?), a scris în
sfirşit o p artitu ră, şi nu o par­
titu ră «în general», ci o p artitu ră
pentru un anum it actor." Cont.
9 I I I 79 p. 8 (din tele- 1 ^ obsemci)t
4eIeo b serv at6r s.m. — Observa­
tor aten t al emisiunilor de tele­
viziune — „ Teleobservaior ." Cont.
18 X 74 p. 6 ; v. şi teleobserva
(din tele-1 <$■ observator).
teleonomfe s.f. (biol.) „Pentru
prim a d ată noţiunea teleonomie
a fost definită de către C.S.
Pitterndrich, în lucrarea sa
«Behavior and evolution» (Com­
portare şi evoluţie), 1956, pen­
tru a desemna m ecanism ele de
reglare celulară care sîn t deter­
m inate în mod obiectiv de anu­
m ite legităţi. T o t în cadrul bio­
logiei, noţiunea teleonomie deţine
un loc central, în interpretarea
natu rii organismelor vii, la cu­
noscutul om de ştiin ţă francez
Ja cq u es Monod." Cont. 8 IV
77 p. 2 (din fr. Ule[o)piomie; P R
1972; DN3).
teleoperatfir s.n. „E ste lesne de
înţeles ce poate fi un teleoperator.
E ste un ap arat care execu tă o
6erie întreagă de m işcări dintre
cele m ai com plicate sub directa
îndrumare a omului, care se află
la m are d istanţă de mediul în
care operează aparatul, dar care
vede pe un ecran de televiziune
ceea ce are de făcu t." Cronica
5 I X 75 p. 10 (din engl. teleopera­
tor,, fr. Uleop6rateur ; B D 1970,
P R 1973).
409
teleportânţă s.f. 1975 — Purtare la
distanţă — v. paranormal //din
ick - 2 -ţ- portanta//.
telepublicitâte s.f. — Publicitate
prin intermediul televiziunii —
„Tclc publicitate?" Cont. 24 I X
65 p. 2 (din tclc-l -f publicitate).
tclcrecitâl s.n. — Recital susţinut
în cadrul unei emisiuni de tele­
viziune — Tclcrc citaiul Al. Giu-
garu dc sap lamina trecută în
carc Goldoni, Moliere, Caragiale
ne-au apărut luminaţi de rîsul
tranşant al protagonistului.4' R. lit.
21 Vi 73 p. 23. „Căci ceea ce
unifica «măştile* tclcrccit aiului dc
săptămîna trecută era tocmai
inteligenţa ca vocaţie a meseriei.'1
R. lit. 25 IX 75 p. 17 (din Uîc-1
-f- recital).
tcleredActor s.m. — Redactor al
emisiunilor de televiziune — schiuri au fost renovate şi modi­
„Telespectatorii au putut urmări
cu interes şi satisfacţie pe scrii­
torii aflaţi ia masa lor de lucru,
cărora tclcrcdactorii le-au pus în­
trebarea stereotipa dar esenţială:
ce ne veţi. da în 7 5 ?" R. lit.
9 1 75 p. 16 (din tclc1- -}- redactor).
tele rcdâcţic s.f. — Redacţie a feric pentru schiori — „Elicop­
emisiunilor de televiziune — terul francez Super-Frelon 03
„Lăudabilă intenţia de luni seara a
tclcrcdacfici literare... de a face
pe telespectatori să ridă.“ R. lit.
3 IV 75 p. 16 (din iele1- 4- redac­
ţia).
telercp6rter s.m. 1966 — Reporter
la emisiunile de televiziune —
v. telegenie (din tclc-1 -f reporter;
cf. fr. tâlc reporter; FC I 140, L.
teleschf
Seche în L R 3/65 p. 410, atestări
din 1964).
telercveliân s.n. — Emisiunea de
televiziune prezentată in noaptea
de revelion — „Toina Caragiu a
avut cîteva clipe memorabile do
haz care vor ramme în antologia
tclcrcvclioanelor." Cont. 8 I 71
p. 4. „ Tclcrcvclion. Ora 2 1 . Apăsăm
pe butonul televizorului si... în­
cepe programul festiv din noaptea
Anului Nou." I.B . 20 X II 73 p. 3.
„Apreciind cum se cuvine munca
intensa a regizorilor, redactorilor,
cîntăreţilor, actorilor, să selec­
tăm din t c lc r c v c l i o n .. f.d. (din
iele-1 revelion).
telescâun s.n. (sport) — Teleferio
cu cablu unic de care sînt ata­
şate scaune — „La Predeal, cele
două tclcscaune şi două tele-
ficate/ 1 R.l. 22 X I 75 p. 5; v. şi
iclcschi, ielciransport (1971) (diii
tclc-2 -j- scaun, după fr. tclesicgc;
DMN 1966; FI. Dimitrescu în
LR 2/70 p. 143, A. Bevrcr în SCL
5/76 p. 537).
tclcsclii s.n. — Instalaţie de tele­
a realizat recent o performanţă,
transportind de la Nisa la staţia
tclcschi din Auron (2 500 m) un
cablu de iele schi cîntărind circa
2 tone/ 1 R.l. 10 IV 65 p. 3.
„Telescaunele şi iclcschiurile de la
Cota 1400 şi Vîrful cu Dor
vor funcţiona ’ cu program con­
tinuu../' Sc. 29 X I I 76 p. 5; v.
şi mi ni car, teleeabină, tclescaun
teleschi
(din fr. UUshi', DMC 1966; F l.
Dim itrescu în L R 2/70 p. 143;
DN3).
telescopât,-ă adj. — (Obiect)
compus din elem ente care se
introduc unul în altul, devenind
foarte m ic — „A fost expusă o
colecţie de caravane şi remorci.
U nele, pliante, încap* în port­
bagaj, altele, ingenios telescopate ,
se transform ă pe loc într-un
apartam ent cu trei camere şi to t
coafortu l." Cont. 16 V 69 p. 10
(cf. fr. telescoper , engl. americ. to
(elescope; DZ).
telcscrîptor s.n. — Teleim prim a­
tor — „Un telefon obişnuit şi un
tclescriplor , de asemenea obiş­
nuit, conectatc printr-un phono-
tip — un aparat care transform ă
sunetele în semne grafice., repre­
zintă un sistem de telefon pentru
surzi, prezentat recent la Geneva."
I.B . 22 I I I 73 p. 4 (din fr. iele-
scripteur; L T R , D T P ; D E X , DN3).
ţek'spectatâsyioâre s.m .f. 1975
— Persoană care urm ăreşte em i­
siunile de televiziune — v.
fla s h 1, nuV'iăr-rccord, telecronicar
taleredactor, teleredcicţie, teleiext1,
vidcopicup (din tele- 1 + spectator /
cf. fr. tâlâspectateur ; P R 1949;
F l. Dim itrescu în L R . 4/62
p. 3 9 4 ; FC I 140, I , Seche în L R
3/65 p. 410, F. Hasan în L R
3/74 p. 195; D E X , DN3).
tclespectatori'me s.f. — Mulţimea
telespectatorilor — „Am fi vrut
să scriem despre ciocănitoarea
W oody... cioara Ink i, ursul Panda
şi alţi eroi care au cucerit iele -
spectatofim ea ." R . lit. 6 IV 78
p. 17. „ Ia tă un Je rry Lewis care,
din cîte ştiu, a făcu t să se zgu­
duie de rîs telespectalorimea de,
duminică seară/' R . lit. 14 I X !
78 p. 17 (din telespectator + -im e).
telespiclier1 s.m. — Crainic al
televiziunii — „De aceea, pronun­
ţarea incorectă a unor nume pro­
prii, m ai ‘ales la telespiclier , : îl
surprinde pe spectatorul infor­
m at." Cont. 23 IV 65 p. 2 ; v.
şi Sc. 9 X I I 65 p. 5 [pron. greşit
ielcşpicher) (din iele1- + spicher;
cf. fr. UUspcaher).
telespiclier2 s. (tehn.) — Tip de
ap arat prin care se comunică
la distanţă — „Timp de zece
zile ei «se scufundă» trep tat
la o adîncime sim ulată de 40 m e­
tri (40 de atmosfere), rămî-
nînd în to t acest tim p în legătură
cu lumea exterioară prin inter­
mediul ielespeaheruhii ." Sc. 3 IV 74
p. 6 [scris şi telespeaker; pron.
greşit telcşpicher'] (din telc-2 4-
spicher, după model engl.).
telcşcoâlă s.f. (înv.) — Em isiune
de televiziune pentru elevi care
vine în sprijinul şcolii — „E m i­
siunile de tcleşcoală sau telelec-
ţiile se vor adresa, desigur, în
primul rînd, elevilor, dar si po­
pulaţiei adulte." Cont. 1 V I I I 67
p. 5. „în prem ieră... «telegrădi-
niţa». Televiziunea şi-a inaugurat
un nou ciclu de emisiuni dedicate
celor m ai mici «elevi» — preşco­
larii. în fiecare m arţi şi m iercuri...
în cadrul cunoscut de cîţiv a ani
al rubricii «Teleşcoalâ »." Sc. 26
X 75 p. 4 (din tele1- + şco ală /
401
cf. fr. tâU-enscigncmcnt; DMC 1960;
DN3).
telelâx s. (tclm.) „Aparatul care
înregistrează impulsurile sc nu-
meste d cld a x » si este din im­
port/' I.B . 15 X I I 73 p. 3 jj din
tclc-2 -j- tax[arc]H.
teletGcă s.f. — Colecţie dc filme
de televiziune — „«Cadavrul viu»
poate fi considcrat una dintre
realizările televiziunii care merită
să figureze într-o «filmotecă»
sau ntddccă » de aur/ 4 Săpt.
18 IV 75 ţ). 6 (din fr. tâlâthcquc;
DMC 1966).
teletcxt s.n. (tehn.) 1. „Vizitatorii
[expoziţiei din Berlinul occiden­
tal] au privit cu interes sistemul
denumit <Vidcotext» sau «Tclc-
text,), graţie căruia telespectatorii
pot primi* la domiciliu «programe
de actualităţi individualizate»,
adică programe alcătuite, pc baza
preferinţelor abonatului respectiv,
comunicate prin telefon unui ordi­
nator ccntral caro dispune — în
dispozitivul său de memorizare
— dc o «banca» de ştiri privind
evenimentele zilei/' Sc. 7 V III
77 p. 6. 2. „Televiziunea daneză
a inaugurat cu titlu experimen­
tal un jiou gen dc emisiuni, denu­
mite tcldcxtc. Ele constau în
transmiterea dc informaţii scrise
pc carc telespectatorul, după do­
rinţă, lc poate face vizibile pe
micul ccran." Sc. 1 X 77 p. 6 ; v.
si R .l. 29 V 80 p. 6, tdematieu
//din tclc-2 -}- tcxtff.
tcletdp s.n. - Emisiune de tele­
viziune în care se prezintă to­
televlzionilă
purile — „Iată/de pildă, deschizi,
numai pentru o clipă, să vezi
(sTelctopu! P e n t r u ca dc multa
ori această emisiune a avut mi
spirit deosebit, constaţi că «-a
produs o schimbare/'* R. lit.
28 V II 72 p. 25. „A doua emisiuno
aflată si ea la cea de a doua ediţie
este ta ra d a cîntccului pentru
copii. N-au tinerii <<toletop », dar
bine măcar că au o astfel dc emi­
siune puştanii/' Săpt. 16 V I 78 p. 6
(din tcle- 1 -f top; D E X , DN3 -
alt sens).
telctranspârt s.n. — Transport
cu ajutorul telefericului — „Poiana
Braşov. Peste cîteva zile un
eveniment în tfeletransporturile»
montane: se fac ultimele probe
şi vor fi date în folosinţă noile
«telecabine». Traseul lor este para­
lel cu al vechilor «telescauno
duble >\ care, dealtfel, vor con­
tinua să funcţioneze/' Cont. 22 I
71 p. 2 (din tclc-2 4- transport )*
televizionîtă s.f. 1- — „Boală"
a celui care apare (prea) des
in emisiunile de televiziune —
„M.C. a fost, ca dc obicei, foar­
te plăcută, dar, cu ceva mai
mult <'botişor» şi răsfăţ bulevar­
dist: primele semne ale M evi-
zionitei», pe sănătatea acestei
talentate actriţc." R.l. 27 X I I
74 p. 2 . 2. — Obiceiul dc a privi
prea mult emisiuni dc televi­
ziune — „Consecinţele ţtclcvizi-
oniteii> la copii. Nervozitate, in­
somnie, scăderea puterii dc con­
centrare, dureri de ochi şi de
cap, agresivitate — toate acestea
constituie, conform unui studiu
telev lzio n îtă
alcătu it de „Institu tu l pentru edu­
caţie sanitară» din S tu ţtg arţ,
efectele secundare ale vizionării
excesive a emisiunilor de tele­
viziune de către copii." Sc. 12
I I 77 .p. 5 (din televiziune + -ită,
după tipul apendicită ).
televîzorist, -ă s.m .f. 19731. —P er­
soană căreia îi plac program ele
d istractiv e de televiziune — v. tele-
ast. 2. — D epanator de televizoare
— „Landa a chem at un televi-
zorist ." (din televizor + -ist).
telex s.n. — Procedeu modern de
comunicare la d istanţă — „ Telex
com ercial." I .B . 11 IV 74 p. 1.
„Spre deosebire de convorbirea
telefonică, după cum bine vă
este cunoscut, telexul are avan­
ta ju l că oferă un document scris,
înlăturînd astfel posibilitatea
eventualelor greşeli." R .l. 8 I I
75 p. 3. „Nu, spune un fost func­
ţionar la telex. , . a R .l. 14 X I I 78
p. 2 ; v. şi telem âtică, terminal 2
(din fr. telex ; P R 1958, B D 1968;
A. B ey rer în SC L 5/76 p. 538;
L T R ; D E X , DN3).
telexîst,-ă s.m .f. 1977 — Per­
soană care lucrează la telex —
v. prim itor-distribuitor (din telex
4- - ist; cf. fr. tilexiste; P R 1972).
tenorin s. (muz.) „ Tenorin , un
nou instrum ent m uzical. După
cum se ştie, violoncelul îndepli­
neşte, ca să spun aşa, funcţia de
tenor. Noul nostru instrum ent
ocupă aceeaşi întindere, şi, ca
atare, l-am num it «tenorin ». Cu­
492
tia d£ rezonanţă, însă, are o altă
formă. în plus, există un dispozi­
tiv electronic special care ampli­
fică şi modifică tim brul sunetului,
în lim ite foarte largi, producînd
efecte sonore cu totul deosebite
fa ţă de instrum entele trad iţio­
nale." R .l. 13 V I 73 p. 5. „De un
larg interes s-au bucurat şi stu­
diile prezentate asupra unui nou
instrum ent rom ânesc: tenorinul
— realizat la Reghin, după pro­
iectul unui grup de muzicologi
clu jen i." R . lit. 6 V I 74 p. 2 (din
tenor + -in ).
tensioactiv,-ă adj. — Care poate
m odifica proprietăţile unui lichid—
„Anul acesta în schelă au
fost extinse un şir d e . metode
avansate de extracţie a ţiţeiului,
cum sînt... tratam ente cu sub­
stan ţe tensio active** Sc. 15 I X
62 p. 1 (din fr. tensioactif, engl.
tensioactive; P R 1950; D. M in!;
DN 3).
tensiona vb. I — A produce în­
cordare — „D ar un jo c sim ulat,
inautenţic, un jo c ce nu decomr
prim ă, ci tensionează spiritul, o
falsă ju b ila ţie ..." R . lit. 9 V 74
p. 5 (din tensiune; V. Guţu Ro-
malo C.G. 168 — 169, atestari din
1971).
terariu s.n. 1 . „ în prezent, la
Grădina B otan ică se lucrează
la am enajarea unui terariu (stîn-
cărie) unde vor fi cu ltivate plante
ornam entale care în mod obiş­
nuit cresc în sol pietros." Sc.
10 I I I 61 p. 1. 2. — Spaţiu am e­
n a ja t pentru creşterea şi obser­
varea anum itor anim ale „Dor­
493
nic dc senzaţii tari, T.K . din
Jolianncsburg şi-a petrecut nici
mai mult nici 'm a i puţin decît
36 de zile într-un terariu, în
compania unor drăgălaşe si ner­
voase cobrc..." Săpt. 22 I I I 74
p. 2 (din lat., fr., engl. terrarium,
germ. Terrarium / Al. Graur în
LR 2/58 p. 2, FI. Dimitrescu în
LR 4/62 p. 394; DN3).
terasiiT,-ă adj. — Care ţine de
terasament — „Constructorii
Trustului utilaj terasier Bucureşti
au terminat şi dat în exploatare
primul obiectiv din cadrul Com­
plexului dc amenajări hidroamelio-
rative Albiţa-Fălciu." R.l. 29 I X
67 p. 1 (din terasa -f -ier; DN,
DN3 — alt sens).
teratr6n s. (telm.) „Recorduri...
Tcratron poate vedea prin ceaţă...
Curiosul instrument este, cum era
dc aşteptat, opera savanţilor bri­
tanici. El emite unde a căror
lungime depăşeşte lungimile de
unda ale luminii, dar este mai
mică decît cele folosite în radio-
locaţie." Cont. 10 IX 65 p. 9
(cuv. engl.).
terawat s.m. 1977 — Care are o
putere de un miliard de kilo­
waţi — v. nanosccundă //din
gr. terâs „un milion de milioane*'
+ vatll-
tercot s.n. (text.) „Impermeabile
de tcrcoi (un material indigen —
poliester de bumbac, produs la
«Dacia «-Bucureşti)." Mag. 29
X 66 p. 6 ; v. ş{ Sc. 14 I I I 81 p.
2 (din tergaî] 4- cotlon]).
termen-lîniîtă
tergâl s.n. (text.) — Tip de fibre
textile obţinute sintetic, ţesă­
tura din astfel de fibre — „Pen­
tru început, ţesătoria din Smceni
produce tergoluri, materiale pen­
tru rochii şi uniforme şcolare."
R.l. 3 I I I 75 p. 2 (din fr. tcrgalj
P R 1958; LTR , DC; D E X , DN3).
terttena s,f. (text) — Tip do
fibră sintetică în amestec cu
lina — „Nou e faptul că ţesătura
din tcrilcnă va fi realizată şi
pentru perdele." I.B . 31 X I I 60
p. 2 . „Institutul pentru protecţia
muncii din Polonia a confecţionat
pentru^ muncitorii care lucrează
în secţii cu temperaturi ridicate o
vestă-frigider clin tcrilcn. în ţe­
sutul vestei sînt încorporate ca­
nale prin care circulă aer rece."
Sc. 12 X I 67 p. 5 [si tcrilcn s.n.]
(din fr. UryUnc; P R 1950; FI.
Dimitrescu în L R 4/62 p. 3941
LTR, DC; D E X , DN3).
teritâl s.n. (text.) „Pentru prima
oară s-au produs la noi în ţară
perdele din fire de teri tal, fire
sintetice superioare." Sc. 2 X I I
62 p. 2 (din it. tcrital; DN3).
termen-1 imită s.n. — Ultimul
termen — „Patinatorii au ter-
menc-limilă de evoluţie pe gheaţă 1
o orii şi jumătate sau doua ore."
Cont. 22 I 71 p. 2. „De reţinut
că nu există un iermcn-limită de
înscriere a dobînzii. Dimpotrivă,
operaţiunile de înscriere în librete
sau de plata efectivă se fac ori-
cînd." Sc. 10 V III 75 p. 3. „Nu
se anunţă amatori dispuşi să
accepte ambele clauze, deşi ier-
mcnitl-limită pentru depunerea
termen-limită
ofertelor e foarte apropiat: 5
noiem brie/ 1 Sc. 1 X I 75 p. 6
(din termen + lim ită ).
term icem s. (tehn.) —* Tip de
lubr.efiant — „Term icem ul lubre-
fiaza pereţii interiori ai lingotie-
relor, asigurînd astfel fabricarea
unor lingouri cu suprafeţe curate,
fără defecte şi im purităţi/' Sc.
17 I I I 71 p. 6 (din termttc] +
IC E M „In stitu tu l de Cercetări
M etalurgice").
tersniciân s.m. „O profesiune nouă:
term icienii. Preocuparea to t mai.
largă pe toate m eridianele pentru
economisirea energiei şi combus­
tibilului a dat naştere la o nouă
profesie, «term icien ii ». Aceş­
tia îşi propun să identifice căi
şi m ijloace prin care să se reducă
c ît m ai su bstanţial consumul de
energie şi com bustibil în între­
prinderi ca şi în locuinţele p arti­
culare/' Sc. 31 V 79 p. 5 (din
fr. therm icien; P R 1950) .
term inal s.n. 1. — P a rtea finală
a unui organ, a unei in stalaţii,
a unui pipe-line — „Recent/ a
lu at fiin ţă în sta ţia Ploieşti Nord
un term inal — cum se spune —
de transcontainere de care vor
beneficia şi lo calităţile B razi,
V alea Călugărească, Scăieni/' Sc.
24 I I I 74 p. 5. „Regina Marii
B rita n ii, E lisab eta a I l- a , a
inaugurat, m arţi, noile terminale
de la Sf. Fergus, de pe ţărm ul
scoţian al Mării Nordului, desti­
nate recepţionârii gazelor natu­
rale exploatate la Frigg." Sc.
10 V 78 p. 6. 2. (inform.) — In s ta ­
la ţie care perm ite introducerea
494
datelor şi citirea rezultatelor la un
calculator electronic — „ T er­
m inalul cărbunelui. R apoartele
statistice prim ite de Ministerul
Industriei Cărbunelui al R .S .S .
U crainiene s-au îm puţinat con­
siderabil. E le au fost înlocuite
prin canalele de televiziune ale
in stalaţiilo r videoterm inale... C u .
ajutorul <(term inalului », cum au
denum it specialiştii acest sistem,
se poate lua legătura im ediat
cu centrul de calcul principal al
m inisterului, obţinînd pe ecran °
răspunsurile ce interesează." Sc.
23 I I 74 p. 6. „Calculatorul elec­
tronic din W iesbaden este legat
de 800 echipam ente terminale cu
afişaj luminos şi telex, instalate
pe întregul teritoriu al ţării."
R .l. 1 X 76 p. 6. „Cu ajutorul
acestuia se poate elabora un sistem
de tra sa t curbe plane folosit in
proiectări autom ate, precum şi
în realizarea unor t e r m i n a l e R .i.
15 X I I 78 p. 5 ; v. şi bancă (de
in form aţii), display,. ordinator ,
program ator, super m ini aiuri zat.
3. — Punctul final al legăturilor
cu un aeroport intr-un oraş —
„ Term inalul com paniei A litalia
la Rom a este la Stazione Ter­
m in i." (din engl., fr. term inal;
B D 1966, P R - sensul 1 - 1950,
sensul 2 — 1960, sensul 3 —*
1970; L T R , D T R ; D E X - a lt
sens, DN3).
s.m.
te r m îs t-tr a ta m e n tis t 1974
—Muncitor term ist specializat în
tra tarea ţ)lăcilor fibrolemnoase —
v. curăţitor-sablator, turnător-for~
m ator (din termist + tratamen-
tist).
495
fernilst6r s.n. (fiz.) „Termistoml.
— Nu nc-aţi spus totuşi cc sînt
tcrmistoarcle [rcalizato la Cluj].
—Nişte elemente dc circuit în
semiconductoare carc au pro­
prietatea de a-şi modifica rezis­
tenţa electrică în raport de tem­
peratură. Sc folosesc la protecţia
circuitelor şi a tuburilor clectric#,
la pornirea "motoarelor, la reglarea
temperaturii etc/ 1 R.l. 10 I 75
p. 3; v. şi microproducţie (din
fr., engl. thermistor; P R 1956;
DF, DMA, LTR, D TR, TDE,
DTM; DN3).
tcrmoacustîc,-ă adj. 1971
—Referitor la tcrmoacustică — v.
locuinţă-tip (din fr. thcrmo-acons-
tiquc; D E X , DN3).
termobiologîc s.f. (biol.) „Biolo­
gul doctor C. Picos, conferenţiar
la Universitatea din Bucureşti,
are o pasiune mai puţin obişnuită.
De aproximativ un sfert dc secol
cl şi-a consacrat eforturile ştiin­
ţifice studierii efectelor tempera­
turii asupra organismelor vii.
Ale temperaturilor ridicate şi ale
celor scăzute. Universul termo-
biologici pe care i l-a deschis acest
studiu s-a dovedit, de la început,
surprinzător." Trib. Rom. 1 X I I
78 p. 5 //din termo- -f biologic]},
termobur s. (tehn.) „tn Pamir,
ca şi în apropierea polilor Nord
şi Sud, a fost încercat nOul instru­
ment sovietic de forat gheţarii,
icrmoburul" I.B . 31 V III 73 p.
4 (cuv. rus.).
terni ocolire s.f. — Lipire (a
stofei) cu ajutorul căldurii — cei fosfatici/' Sc. 21 I I I 74 p. £
ternioîosfât
„Greutatea costumului bărbă­
tesc dc 1,8 kg a fost diminuată la
1,3 kg. Acest lucru a fost posibil
prin reducerea greutăţii ţesături­
lor şi a unor materiale auxiliare,
prin introducerea tehnologiei de
tepnocolarc în confccţii, îmbiinătă-
ţindu-se concomitent parametrii
funcţionali." R.l. 11 I 77 p. 3.
„Operaţia de tcrmocolarc se aplică
şi la costume de şcolari/' f.d.
(din fr. tJicnnocoHagc; DT).
terniocontractabl!,-ă adj. — Care
se contractă la căldură — „Pentru
preambalare, atît a produselor
legumicole proaspete, cît şi a
celor în stare prelucrată, institu­
tul nostru ... a realizat alte două
sortimente de peliculă termo-
contract abilă, de astădată din poli-
clorură de vinii." R.l. 23 X 75 p.
2; v. şi inscripţionare (1973) (di»
termo* -j- contract abil).
termoctiplu s.n. 1975 (fiz,î
— Dispozitiv folosit pentru măsu­
rarea căldurii —v.' microprodus-
iie (din fr., engl. ihcrmocoivple)
DTP, LTR , DF, TDE, DTMj
D E X , DN3).
ternioîosfât adj., s.m. „în cadrul
uneia din secţiile^ expoziţiei din
Moscova a Uniunii artiştilor plas­
tici din U .R .S .S. s -a #prezentat
un peisaj execu tatîn pastel pe o
placă de aluminiu. Este însă
vorba de un pastel Ucrmofosfats.
Procedeul constă în a înlocui
tradiţionalii fixativi organici,
care se descompun rapid, cu
fixativi minerali, ca, de exemplu,
termoîosîât
(din fr. ihennophosphafe , rus
term ofosfaiî LTR , DT, O S R I).
ierm o g răîiC j-ă a d j. Cu aju toru l
term ografului — „ în in stitu tu l
unde lucrez s-a realizat în pre­
m ieră naţională şi m ondială m ăsu­
rarea term ografică a răspunsului
tum orii fa ţă de o su b stan ţă
to x ică şi n eto x ică." F L 2 V I I I
79 p. 9 (din term ograf •=£- - ic )
DN3).
te rm o g râ m ă s.f. — Curbă de înre­
gistrare grafică a tem peraturii —
„ în m ai m ulte clinici din Moscova,
Leningrad şi K iev se utilizează
un nou m ijloc de diagnostic —
m etoda termogramei. Prim ele ex­
perienţe sîn t bazate pe proprie­
ta te a cristalelor lichide de a se
îm prăştia asemenea apei şi de
a-şi schim ba culoarea în urm a
flu ctu aţiilor de tem peratură. E le
au dem onstrat că tem peratura
pielii creşte în zona unde are loc
un proces inflam ator, sau unde se
dezvoltă o tum oră." R .L 8 X I
76 p. 6 (din fr. thennogramme ,
engl. ihermogram , germ. TJier-
inogramm ; L T R , T D E ■ DN3).
terniom inerâI,-ă adj. — (Apă
term ală) cu săruri m inerale — „ în
urma descoperirii unor izvoare cu
âpă term om inerală, în ju d eţu l
Tim iş şi B ih o r se v or am en aja
sere şî solarii calde, care vor
utiliza energia term ică elib erată
prin circulaţia apei term ale/' R .L
13 I X 77 p. 5 (din term o - -Jr
m in eralj.
termoplâsliCj-ă adj. (chim) — Care
riu-şi m odifică stru ctu ra sub
496
efectul căldurii — „Au apărut
sachetele ferm oplasficc, p erfect im ­
perm eabile, pentru bomboane/'
Sc. 7 X 61 p. 4 ; v . şi p asp h il
(din fr. îherm oplastique , engl.
tlm-moplastic; P R 1956; T D E ,
T D T F ; D E X , DN 3).
te r m o re z is te n t,-ă ad j. — R ezis­
te n t la tem peraturile în alte sau
la presiune — „Aceste ţesătu ri
sîn t neinflam abile, termorezisten -
te." I .B . 28 I I I 63 p. 3. „De rem ar­
ca t de asemenea şi noile produse
execu tate — pentru prim a oară —
din sticlă termorezistentâ cu grad
sporit de rezistenţă la şocuri pu­
ternice de la 250 ia 25 grade Cel-
sius." R .l. 3 V IU 79 p. 2 (din
fr. therm orâsisiani / P R 1968;
L T R ; DN 3).
termostidâbil,-ă — Care se sudează
prin căldură — „ în c ă din pri­
mele zile ale anului, cum părătorii
au rem arcat în m agazinele ali­
m entare... carnea în caserole de
polistiren cu folie termosudabilă
I .B . 11 I I 76 p. 1; v. şi R .l. 8 X I I
81 p. 5 (din lermo - + sudabil).
term o v izîiîn e s.f. 1 . ^ Printre m eto­
dele folosite ia reconstrucţia «ora­
şului vechi» [Cracovia] se află şi
cea care, cu ajutorul unei camere
de «termovîziune », «iluminează»
faţadele S ă d irilo r vechi. A stfel,
sînt descoperite, sub stratu l de
zugrăveală, m odificări diverse şi
răm ăşiţe ale arh itectu rii şi deco­
raţiilo r interioare vechi/' L B .
7 I I 75 p. 4. 2. (med.) „L a in sti­
tutul de oncologie din Capitală se
foloseşte de curînd, cu succes,
term ograful — iun nou ap arat pus
497
la punct dc ccrcetatori romani —
in diagnosticarea tumorilor pro­
funde. Faţă de aparatele clasice,
a>a-numitele aparate de termo-
viziwic, termograful înregistrează
nu numai radiaţiile infraroşii,
ci şi căldura în general, transmisă
de ţesuturile din profunzime."
R .l. 25 X I I 75 p. 5. 3. „ Termo-
viziune este numele procedeului
de detectare rapidă şi prevenire a
incendiilor în regiunile acope­
rite cu păduri pus la punct
în Suedia. JEste vorba de o ca­
mcră de televiziune ce înregis­
trează, dc la 200—300 metri înăl­
ţime, diferenţa de temperatură,
la sol, înccpînd cu 0,2 grade
Celsius. în felul acesta «termo-
viziunea » poate semnala din timp
cel mai mic incendiu." I.B . 7 I I
75 p. 4 //din termo--f- [telc]viziune,
după un model străin//.
lcnnoviz6r s. (med.) „ Termovi-
zorul este un aparat folosit de
institutul de chirurgie clinică şi
experimentală al Academiei de
Ştiinţe Medicale din TJ.R.S.S.
pentru diagnosticarea bolilor
vaselor sanguine/ 1 Cont. 29 X
65 p. 8.
terocll s. 1978—Tip de colorant —
v. colorom.
iertarăţi s. 1966 — Tip de mate­
rial plastic — v. pasphîl .
t£ster s.n. (tehn.) — Dispozi­
tiv de înccrcare, de probă —
„Am reţinut, de asemenea, că
I.D.M.S.-'tfl, la livrarea autoturis­
melor, asigura un serviciu nou —
verificarea maşinilor cu tester
32-
text île-galanterîe-iricotâje
electronic si reglarea acestora..."
R.l. 21 V 77 p. 5. „Unitatea
fAutoservice * din Sos. Panteli-
mon nr. 254 a fost dotată cu un
tester electronic capabil să stabi­
lească oricc defect la motor."
R.l. 29 X I 77 p. 5. „Dispecerul
de serviciu al Atelierului A.C.R.
din str. S.R. nc-a răspuns că
aici nu se pot face asemenea veri­
ficări şi reglaje, neexistina ...
testerul electronic, analizatorul de
gaze..." Sc. 23 VI 79 p. 5; v.
şi R l . 26 IV 77 p. o (din englj
tester, fr. testeur; P R 1950; L T R ;
D E X - alt sens, DN3).
tetraîonîe s.f. 1975 — Tehnică de
înregistrare şi redare muzicală
bazată pe folosirea a patru surse
acustice — v. ambiofonie (din
fr. tttraphonie; P R 1970).
tetrapâc s. „La întreprinderea de
industrializare a laptelui din Pia­
tra Neamţ a fost pusă în funcţiune
o nouă instalaţie de mare capa­
citate pentru îmbutelierea laptelui
în ambalaje nerecuperabile, denu­
mită <rTetrapac*, capabilă să li­
vreze zilnic comerţului circa 10 000
pungi din carton caşerat de 0,5
litri." R .l. 7 I X 76 p." 5. „în ulti­
mul trimestru al acestui an vom
face cunoştinţă cu cîteva noutăţi:
lapte livrat în tetrapak , un nou
tip de ambalaj gen pachet, din
carton caşerat." R.l. 30 I X 77 p.
5 [scris şi tetrapak] //din tetra
„patru" {colţuri] pac[Jicf] ;
LTR//.
textfle-f5alanterk-tricotâje s .—Ma­
gazin unde sc desfac textile,
obiecte de galanterie şi tricotaje—
textîle-galanterîe-tricotâje
„T ot a ici e x is t ă o u n ita te de
textile-galanterie-trieotaje, a l t a p e n ­
tr u d e s fa c e re a c ă rn ii, p re c u m şi
o p ia ţă a g r o a lim e n ta r ă a c o p e ­
r i t ă / ' fee. 17 X I 7 8 p . 5 (din tex­
tile + galanterie ^ tricotaje).
te x t în s. — T ip de m a te r ia l d in
c a r e se lu c r e a z ă în c ă lţă m in te —
„ î n c o le c ţia d e m o d e le p r e g ă ti tă
de fa b ricile d e în c ă lţă m in te p en ­
tru d iferitele sezo an e a le a c e s tu i
a n , u n lo c în se n in a t îl o c u p ă ce le
din iextin şi p la s tin ." S c. 13 I I
67 p . 2 (d in text[il] + -in ).
texto u l s.m . 1 9 7 8 — S e g m e n t de
t e x t m a i m ic — v . micro segment
//d in text - f -oidjf.
th a jid o m îd ă s.f. (fa rm .) „ A fo s t
e v o c a t cu a c e s t p rile j c a z u l iha-
lidom idei — u n p ro d u s v e s t-g e r-
m an c a re , c o n s u m a t d e fe m eile-
m a m e , a d u s l a n a ş te r e a u n o r
cop ii a n o r m a l i/1 S c. 3 I X 7 2 £ .
6 . „M u lte m e d ic a m e n te t r a n c h i ­
liz a n te (cu m a r fi thalidom ida
sau co n te rg a n u l c a re a fo s t u tili­
z a t în ţă r ile o c cid e n ta le p în ă m a i
a c u m c îţ iv a a n i c a a n tiv o m itiv
la fem eile în s ă rc in a te în p rim e le
lu n i de g e s ta ţie ) p o t e x e r c i t a o
a c ţiu n e n o civ ă /* C o n t. 16 I I I
7 9 p . 5. „M am ele v ic tim e lo r se
t r a t a s e r ă l a în ce p u tu l s a rc in e i
cu c o n te r g a n ; thalidom ida, u n a
d in co m p o n e n te le c o n te rg a n u lu i,
a fo s t v in o v a tă p e n tru m a lfo r­
m a ţiile c o p iilo r/' R .l. 2 6 V 7 9 p,
6 j v . şi copilrm onsini (1 9 6 2 ) [şi
talidomidă} (d in g e rm , f r ., en g l.
thalidom idcf P R 1 9 6 0 ; D C ).
493
thanatologfe s.f. — Ş tiin ţa c a u ­
zelo r şi n a tu rii m o r ţii — „ C a şi
d râgosrtea, m o a r te a e s te co n si­
d e r a tă u n s u b ie c t a c c e p ta b il n u ­
m a i în p lan u l ficţiu n ii... A ş a se
în tîm p lă şi cu thanatologia, c a r e
d e g e n e re a z ă în p ă lă v r ă g e a lă d e s­
p re c ir c u m s ta n ţe e x te r io a r e , d e s­
p r e a titu d in e a c e lo r d in ju r,
d e sp re o m ie d e p ro b le m u ţe
a d ia c e n te , d e l a p rim e le a s ig u ră ­
rilo r p e v i a ţ ă p în ă l a p o m p ele
fu n e b r e /' R . lit. 7 I I 7 5 p . 2 0
[scris si îanatologie] (d in fr . tha-
natologie; P R 1 9 5 0 ; D E X , D N 3 ) .
th in su la te s. (t e x t) „ I a m a v ii­
to a r e în J J .U . . îşi v a .f a c e a p a r iţia
p e p i a ţ ă o ţ e s ă t u r ă n o u ă , su p ra ­
n u m ită thinsulate r>. L a fel d c
c ă ld u ro a s ă c a şi cla sice le ţe s ă ­
tu r i d e s tin a te îm b r ă c ă m m ţii g ro a ­
se. d e ia r n ă , n o u a s to f ă e s te m u lt
in a i su b ţire . E s t e v o r b a d e u n
a m e s te c de m icro fib re ţe s u te cu
m a c ro fib re , s tr a tu l iz o la to r d e
a e r d in tre fib re îm jpiedicînd îm -
p r ă ş tie r e a c ă ld u rii in te r n e /' S c.
13 V 7 9 p . 5 .~ „ în S ta te le U n ite
a fo s t re a liz a tă o ţ e s ă t u r ă cu
p ro p r ie tă ţi d e o s e b i t e /A fo s t d e ­
n u m ită «Thinsulate» şi e s te p r o ­
d u să d in a m e s te c u ri d e m icro fib re
p e n tru u rz e a lă şi de m a c ro fib re
p e n tru b ă t ă t u r ă / 1 R .l. 17 V 7 9
p . 6 [p ro n . tinsuleit] (din en gl.
a m e r ic thinsulate).
th rilje r s.n . (cu v . en g l.) — R o m a n ,
p ie s ă d e te a t r u sau u lm d e g ro a z ă
— „ U n thriller nu . p o a te fi lă s a t
p e s e a m a im p r o v iz a ţie i/' C o n t.
13 I I 6 0 p . 5 . „ Thrillerul a re ,
în să ... legile lu i; tre b u ie s ă re s-
499
pccte logica şi realitatea, sau
măcar să dea o convenţie cre­
dibilă, căci altfel ajunge să se­
mene a science-fiction." R. lit.
6 VI 74 p. 16. „... cinema-ul cu­
noaşte un singur «thriller», al
lui #Russel Braddon, intitulat
«Finaliştii», in care un criminal
sc ascunde sub acoperişul Wim-
bledon-ului, pentru a ţinti spre
loja regală." Cinema 11/79 p. 17;
v. şi Cont. 14 II 69 p. 5, R. lit.
7 X I 74 p. 17 [pron. trilă\ (cf.
fr. thrilhr: DMC 1958; Tli. "Hris­
tea in LR 3/72 p. 187, atestări
din 1960; DN3).
TIC s. „Alături de Tirgul Inter­
naţional Bucureşti — T1B —
şi Tirgul internaţional de primă­
vară — TIBCO — Tehnoexpo
întregeşte programul principale­
lor reuniuni economice interna­
ţionale." I.B . 9 X 75 p. 1 (din
Târgul] I[uternaţionalj B[ncu-
rcşli]).
TÎBCO s. — Tîrgul românesc inter-
naţional de comerţ — „Construc­
torii din Piteşti şi Cîmpulung
Muscel expun la TIBCO ’IS
patru variante de automobile
Dacia 1300 — în construcţie
standard, de lux, break şi tip
camionetă." R.l. 5 V 7S p. 3.
„întro 4 si 12 mai a.c. Bucureştiul
va găzdui pentru a şasea oaia
Tîrgul internaţional de primă­
vară - TIBCO'79 " R.l. 4 IV
79 p. 4; v. şi Sc. 3 V 79 p. 3,
T1B (1975) # (din T'jrg] L[ntcr-
najionaf} E\itcurcfti dt] Cojnerf}).
tifos o s.m. (sport; cuv. it.) — Mi­
crobist — „Ziarele dc seară
32*
tiining
anunţau că Italia a jubilat după
cea de a doua victorie a echipei
sale. Parcul Borghese a fost inva­
dat de tifosi şi se semnalează
chiar un mort." R.l. 9 VI 78 p.
2; v. şi Săpt. 12 VI SI p. 8
[pron. ti/ozo].
timbral, -ă adj. (muz.) — Carac­
teristic timbrului (muzical) —
„Suita a Il-a de balet <«Daphnis
şi Chloe» de Ravcl a cunoscut ccc;>
ce se poate numi bogăţia colori.s-
tică timbrală redată in tuşe gene­
roase, inspirate, dar totodată atent
trasate: colaborarea cu corul «Ma­
drigal» a fost exemplară în ob­
ţinerea unui preţios aliaj timbral"
bc. 13 X 73 p. 6 ; v. şi oralorial
(din Umbrit -f -al).
time-out s. (sport; cuv. engl.)
— Scurtă întrerupere regulamen­
tară a jocului acordată de arbi­
tru — „Sună telefonul. tTime-
out \ pentru antrenorul N., soli­
citat de revista «Flacăra» la o
întilnire cu întreaga echipă." I.B .
13 I I I 74 p. 3 [pron. tdim-aitt]
(II. Constantincscu în L R 1/73
p. 34, atestări din 1969; DN3).
timing s. (sport;* cuv. engl.)
— Acţiunea dc a stabili- întrebuin­
ţarea timpului (de joc) — „Pres-
tînd un joc în adîncime, punînd
mingea în joc cu un «timing*
aproape fără cusur, el şi-a ţinut
adversarul pe fundul terenului
sau l-a atras la fileu pentru a-1
pasa." R.l. 20 V II 74 p. 5 [pron.
trfimhis] (cf. fr. timing; CDj
DMN 1962).
timorez
HniorSz s.m. — Locuitor al insulei
Tim or — «Sărăcia localnicilor
[din insula Tim or] şi starea de
înapoiere în care sîn t ţin u ţi îţi
sare în oclii. E ste un lucru frec­
vent ca timorezii de sub stăpînirea
portugheză să se descopere la
trecerea a lb ilo r" I .B . 12 I I I 74
p. 4 (din Tim or -ez).
tlm p -recârd s.n. — Tim p foarte
scurt — „Oamenii au fă cu t efor­
turi deosebite, s-au fam iliarizat
într-un Hmp-record cu m aterialele
inedite folosite, cu u tila jele de
în altă teh n icitate." R .l. 10 V II
69 p. 1. „R ed actarea într-un
timp-record de trei ani, sub con­
du ccrea unui «stat m ajor» alcă­
tu it din 20 de persoane, a acestui
prim volum a fost controlată în
perm anenţă de un calculator elec­
tronic." Sc. 5 I I 75 p. 6 ; v. şi
gonflabil (din timp -f* record /
cf. fr. iemps record; DMN 1969).
tineret-rezerve s. (sport) — L ot
cuprinzi na echipa a doua —
„Intenţionez sa promovez în p ri­
mul lo t pe U. şi S.N ., care s-au
rem arcat în echipa de tineret -
rezerve:* R .l. 14 X I I 71 p. 2.
pL a P iteşti L. a ju c a t la tinerei -
rezerve şi a făcut o partidă exce­
len tă." V . stud. 17 SX 73 p. 6.
„Echipa de fotbal (tineret) a
ţa rii noastre... va întîlni de la
ora 15,30 pe stadionul Dinamo
echipa de tineret-rezerve a clubu­
lui Dinam o." R .l. 9 X 74 p. 6
(din tineret ^ rezerve).
tip â t,-ă adj.
— Construit, mode­
la t după un tip fix — „Mânu, un
gangster, nu este totuşi tipat
500
după modelele lansate dincolo
de ocean. A tunci cînd îm preju ră­
rile îl aduc în preajm a unei femei
tin ere care are un copil, el dă
la iveală setea după o altă exis­
t e n ţ ă " R .l. 11 V I I I 69 p. 3 (din
tip „model, form ă" - at ).
tipodimensitine s.f. — Dimensiune
tip — „F ab rica de m aşini unelte
si agregate, de pildă, v a asim ila
în acest an 9 tipodim ensiuni de
m aşini şi agregate, din care 4
dc concepţie proprie, precum şi o
gamă de 1 1 elem ente tipizate
pentru m aşini agregate." I .B .
15 I I 67 p. 1. „La Luduş a început
să funcţioneze a p atra fabrică
de reşapat cauciucuri. Aici vor
fi recuperate şi revalorificate
50 000 cauciucuri în opt tipo di­
mensiuni:* R .l. 5 V 75 p. 5.
„Tipurile de apartam ente vor
fi altele decît cele actuale, avînd
o reglare a in stalaţiilo r pentru
lăţim i de 3 —3,60 m etri şi lun­
gimi de 5 —7,50 m etri, cu posi­
b ilită ţi de diversificare fa ţă de
aceste tipo dim en siu n i:1 R .l. 17
I I I 79 p. 3 ; v. şi Sc. 4 V II 69 p.
3, cepaire //din tipo - + dim en­
siu n e: A. B eyrer în SCL 5/76 p.
537//.
tlpotGcă s.f. „Pe lingă Im prim eria
naţională din F ra n ţa funcţio­
nează un original muzeu al carac­
terelor tipografice (cunoscut sub
numele de <(tipotecă))), care reu­
neşte seturi complete de litere şi
caractere din toate scrierile
lumii/' Sc. 14 V I I 77 p. 5 //din
tip „caracter de lite ră " ^ -tecâ,
după model fr.//
501
titrâ vb. I - A da un titlu (în-
tr-un ziar, revistă etc.) — „Cei
24 de copii sînt, cum iitrează
ziarul austriac «Volksstimme
victimele setei de profit Sc.
3 I X 72 p. 6 (din fr. titrer; DN3 -
alt sens).
tîmp1âr-model6r s.m. — Tîmplar
care confecţioncază modele —
„Vedeţi, am lucrat ca tîmplar-
modclor la turnătoria uzinelor
«Tractorul» şi am o pensie bună".
R.l. 1 IV 75 p. 2 (din tîmplar -f
modelor).
tîmpIâr-montat6r s.m. 1964 —
Tîmplar care montează mobilele —
v. magazin-c-xpoziţie (din tîmplar
-f montator).
tîrg-conctirs s.n. — Tîrg în cadrul
căruia au loc concursuri — „Se
va deschide reputatul tîrg al
olarilor, dar şi unul — în piaţa
Griviţa — de jucării şi minia­
turi din ceramică realizate de
copii, un tirg-concurs cu premii."
R.l. 31 V II 73 p. 2 (din tîrg -ţ-
concurs ).
tîrg-expozfţîe s.n. — Expoziţie cu
vînzare în cadrul unui tîrg —
„Acum cîteva zile a avut Ioc la
Sighet. primul tîrg-cxpoziţic din
rasa brună de Maramureş." Sc.
31 I I I 62 p. 1 (din tîrg + expo­
ziţie ).
tokâpu s. „Rcccnt, o comunicare
a profesorului vest-german T.B .
de la Universitatea din Tubingen
(ccl ce a descifrat scrisul rongo-
rongo al populaţiei băştinaşe din
Insula Paştclui...) repune lucru­
tomosinteză
rile în adevărata lor valoare: şi
incaşii îşi aveau scrierea lor.
Timp îndelungat, prof. B . a
studiat semnele şi desenele de pe
vasele dc lut... ajungînd la con­
cluzia că figurile geometrice poli­
crome aşezate în pătrate, cunos­
cute s u d denumirea de tokapu ,
care împodobesc aceste vestigii
ale vechii culturi precolumbiene,
sînt în realitate ideograme..."
I.B . 23 I I I 74 p. 6 (cuv. ameried.).
toki6t,-ă adj. — Care aparţine
oraşului Tokio — „Rata de creş­
tere a populaţiei tokiote ... a fost
cea mai scăzută din ultimul
deceniu." R.l. 15 IV 73 p. 6 (din
Tokio + - ot).
toinbarâlî s. pl. tant. (cuv. it.)
„Obiectele antice de mare valoare
sustrase de aceşti utombai oii »,
cum sînt numiţi profanatorii de
monumente istorice, sînt vîn-
dute la preţuri mari." R.l. 28
II 77 p. 6.
tom6ffIe s. (bot.) „Patru exem­
plare ale unui hibrid creat arti­
ficial dintr-o celulă de roşie şi
una de cartof cresc de un an
într-o seră a unui centru ştiin­
ţific de la Copenhaga. Unul
dintre (părinţii j>acestei noi plante,
profesorul V.W., a denumit-o
în limba daneză «Tom offlc » (de­
rivat din tomată şi cartof) ." R.l.
24 V II 78 p. 6 (cuv. danez).
tomosinteză s.f. (med.) „Radio­
grafii tridimensionale. O nouă
metodă de radiografie, bazată
pe ttomosinteză electronică», a
fost pusă la punct în R .F . Ger­

tomosinteză
m ania: în doar cîtev a secunde se
obţine o im agine tridim ensionalii
com pletă a organului respectiv.
Im aginile sîn t înregistrate pe o
placa video-m agnetică şi proiec­
ta te pe un ecran T V perm iţînd
astfel stab ilirea operativă a diag­
nosticului/' Sc. 21 I I 75 p. 6
//din tomo-■ „secţiune" sin­
teză/j.
ton£tă s.f. (com.) — Stand m ic
pe strad ă unde se vînd cărţi,
dulciuri etc. — „ în v ara acestui
an vor funcţiona cu aproxim aţie
150 m ai m ulte u n ităţi sezoniere
(piaţete, ftw^c-gherete, căru-
cioare-scutere, triciclete) d ecît în
vara anului trecut/' I .B . 12 I V 62
p. 1 ; v. şi micromagazin (după fr.
tofirielet;' Al. Graur în SM FC IV
82, A. B e )Trer in SC L 5/76 p.
537; DN3).
t6nic-gaî s.n. „C ercetătorii de la
F a cu ltatea de #industrie alim en­
tară din G alaţi, în colaborare cu
specialiştii de la întreprinderea de
industrie locală, au realizat un
nou tip de băutură răcoritoare:
«T on ic-G al »/' R .l. 19 V I I I 75
p. 5 (din tonic GaJ[a{i]J.
ţop s.n., adj. (anglicism) I. —
Clasam ent al preferinţelor, în
special pentru spectacole, m uzică
etc. — „U nii solişti de muzică
populară, solişti-vedete pe care
îi întîlnim în toate top -urile de
specialitate, au început s ă ' lan ­
seze în textele lor m en talităti
curioase/' Sc. 9 IV 74 p. 4.
„Clasamentul se referă la prostul
gust privind îm brăcăm intea, res­
i
502
p ectiv top -ul pe 1977 a l celor ce
d eţin palm aresul prostului gust
în m odă." R .l. 24 X I I 77 p. 6 ;
v. şi top ist 2. — V îrf, culme —
„A paratul se plim bă printre m e­
sele unui p a rty fastuos, se stre­
coară pe coridoare <dop secret»,
traversează sp aţii aparent p u stii..."
Cont. 16 I I I 79 p. 8 ; v. si Săp t,
5 IV . 74 p. 7, 28 V I p. 8,
29 X I I 78 p. 1, Luc. 16 X I I
78 p. 4, compozitor-poet (1972),
cantautor , L P (din engl. to p ;
DMC 1960; M. Avram în S(JL
3/72 p. 290, D E X , DN3).
topist,-ă s.m .f. — Persoană care
se ocupă cu clasarea preferinţelor,
în special pentru spectacole, mu­
zică etc. — „ «Poliţia m ulţu­
meşte)) in tră în to p ' direct pe
locul 6, la insistenţele top-iştilor
b u cu reşten i" Săpt. 2 J.I 73 p. 9
{din top 4 - ~ist).
topoclîmatdlogfe s.f. — ■ Ram u ră
a clim atologiei care studiază da­
tele meteorologice de lîngă sol —
„In stitu tu l de geografie anunţă
scoaterea la concurs a unui post
de cercetător ştiin ţific principal
gr. I I I la laboratorul de geografie
fizică, colectivul de topoclim a -
tologie." R .l. 30 X I I 74 p. 4 // din
gr. topos „loc" -ţ- klîm a " „clim ă"
4 - logos „ ştiin ţă "; L G G ; DN3//.
totayto s. 1978 (bot.) — H ibrid
de roşie şi cartof — v. pom ato
//din to(m a)to.
toxicoman, -ă s.m .f. 1972 — P er­
soană c a r e . u tilizează stupe­
fiante — v. emisiune-anchetă
(din fr. toxicom an e; D E X , DN 3).
! 503
toxicomanie s.f. (med.) — Obiş­
nuinţa bolnăvicioasă ae a utiliza
droguri — „E. de V., în bagajele
căruia a fost descoperit un stoc
de produse dopante, a recunoscut
că în ultimul timp nu se putea
lipsi de stimulente, implicînd şi
doi medici care i le procurau.
Unul dintre aceştia, dr. M., bine-
cunosout în cercurile sportive
cicliste ca un promotor al cam­
paniei împotriva dopingului, nu
recunoaşte să fi încurajat toxico­
mania. M. afirmă că el s-a lim itat
să ajute un ciclist aflat în <<criză
de formă»." R.l. 20 X I 75 p. 5;
v. şi Cont. 17 X 80 p. 8 (din fr.
toxicomanie ; D E X , DN3).
toxiînîecfîc (alimentară) s.f. (med.)
— Infecţie provocată dc alimente
contaminate cu substanţe toxi­
ce — „Provocînd toxiinfecţii ali­
mentare şi alte boli, aceste ani­
male [rozătoarele] constituie un
pericol pentru sănătate." I.B .
21 V 75 p. 4. „Prevenirea toxiin-
fcc( iilor alimentare în sezonul
de vară." Sc. 12 VI 77 p. 4 (din
fr. toxi-ijifcction; D E X ).
toy-terricr s. (zool.) „Cîinele de
pază absolut şi cel mai mare
concurent al legendarelor gişte ca-
pitoline este micuţul ciine din
rasa <<toy-terner ». Simţul lui audi­
tiv este atît de dezvoltat incit
simte mişcări practic impercep­
tibile pentru celelalte rase ca­
nine." R.l. 19 X 7S p. 5 [pron.
toi-icritU] (cuv. engl.).
tractorisl-rutierîst s.m. — Trac­
torist. carc lucrează pe tractoare
rutiere — „Calificat în meseria, de
tranchilizant
tractorist-rutierist, a schimbat în­
tinderea ogoarelor cu bătutul tro­
tuarelor." Sc. 27 X I 73 p. 4.
„Maiştri construcţii şi instalaţii,
muncitori, zidari, zugravi, izo­
latori termici şi hidrofugi, neca­
lificaţi, tractorist-rutierist“ I.B .
16 IV 74 p. 3 (din tractorist +
rntierist).
trage (a) Ia xSrox (1978) loc v b .—
A reproduce cu xeroxul—v. xerox.
trâilcr s.n. — Tip de remorcă fo­
losită pentru transportul piese­
lor grele — „în dreptul podul r.i
de peste Cibin, un tractorist l-a
avertizat pe şofer că podul este
mult mai îngust decît gabaritul
trailendui." R.L 21 I I I 74 p. 2
(din engl. trailer; D .T r.; DN3).
tramvâi-bibliotScă s.n. „Biblio­
tecile mobile au devenit un lucru
obişnuit în R.P. Ungară. Tram-
vaielc-biblioteci circulă la inter*
vale regulate în diferite centre ale
Budapestei." I.B . 17 V 62 p. 3;
v. şi I.B . 30 1X 64 p. 3 (din tram­
vai' + bibliotccă).
tranchilizant s.n. (med.) — Sub­
stanţă care produce o stare de
calm — „Sint pe cale tranchili­
zantele să cucerească in Occident
statutul mitic deţinut de aspi­
rină ? — se întreabă revista
franceză « L 'E x p r e s s S c . 11
VI 74 p. 6. „Totalitatea efortu­
rilor ce se fac pentru protecţia
mediului fizic extern, pentru
curmarea abuzului de medica­
mente (sedative, tranchilizante,
diferite toxice, antibiotice)... con­
verg spre eliminarea factorilor
tranchilizant
nocivi care favorizează apariţia
bolii." Sc. 19 X I 78 p / 4 . „S.N .,
28 de ani, actor la rîndul sân,
a murit, aparent accidental, din
cauza com binării alcoolului cu
un tranchilizant (valium)/' R .l.
22 X I .78 p. 6 (din fr. tranquilli-
san i; P R 1950; DZ; D E X , DN3).
transalaskân adj. 1977 — Care
străbate Alaska — v. olcoduc (din
trans - + A laska -Jr -a n ).
trans african s. — Drum care
traversează A frica — „Construc­
ţia transafricanului avansează/'
R .l. 30 V 79 p. 6 (din trans - +
a frica n ; cf. fr. transafricain i
A. Rudeanu în SM FC I I 91).
transam azoniân s. — Drum care
străbate Amazonia — „[Preşedin­
tele B raziliei] a inaugurat o
nouă rută-gigant (3 100 km) care
uneşte oraşele B elem Sao Luis şi
Brasilia, la 15 zile după darea îii
folosinţă a ir an samazoni anului /'
I.B^ 14 I I 74 p. 4. „E ste a cincea
oară cînd se întîm plă aşa, înce­
pînd din 1975, cînd s-a deschis
transam azoniahul /' R .l. 19 V I
79 p. 6 (din trans - -fr- amazo-
n ian ).
transarâbic adj. —(Drum) care tra ­
versează peninsula A rabia —
„Construirea unui drum trans-
arabic /' Sc. 13 X I 63 p. 3 (din
trans - + arabic ; cf. engl. trans -
A rab ian ; CO).
trans container s.n. — Container
de mare capacitate u tilizat în
special în transporturi interna­
ţionale de mărfuri — „Un trans -
504
Gontainer numărul 0558 se afla
încărcat cu piese de schim b pentru
m aşini agricole în gara bucureş-
tean ă «16 Februarie»/* Sc. 31 X
75 p. 4. „Mobila va fi liv ra tă prin
sisteme avantajoase (trans con­
tainere sau cu m aşini specia­
lizate) şi în am balaje cu costuri
reduse."’ R .l. 14 X 76 p. 3 ; v.
şi Sc. 6 X I I 75 p. 4 ; v. şi ter­
minal1 (1974) [scris şi trans-
confeiner ] (din fr. transcontainer /
DMN 1968).
transcontaînerizâre s.f. 1976
— Transportare cu transcontaine-
re — v. container iz are (din trans­
container).
tra n sd u ce re s.f. „Un specialist în
biologie m arină din Sydne}^ a
prezentat recent o tehnologie so-
nică pentru izgonirea rechinilor
şi p rotejarea plajelor austra­
liene... E a constă din aşa-zise
transâucen , respectiv megafoane
subacvatice plasate pe fundul
m ării şi- conectate la magneto-
foane situ ate pe ţărm /' R .l. 19
X 77 p .'"6 (cf. engl. transducer).
transeiiropeân,-ă adj. „Magis­
trală transeuropeană . î n baza unui
proiect al Programului N aţiu n i­
lor U nite pentru D ezvoltare
(P.N .U .D .) 10 ţă ri de pe con ti­
nentul nostru, între care şi
Rom ânia, au convenit să participe
la construirea autostrăzii trans­
europene N ord-Sud." Sc. 6 IV
79 p. 4 (din trans - -j- european).
transîăgărăşeân s. — A utostradă
care traversează m unţii Făgăra­
şului — „Pentru am atorii de
*03
sclii în această zonă alpină a
masivului Făgăraş accesul sc face
acum mai uşor, pe Transfăgără -
şcan, dcschis pînă la complexul
hotelier de la Bilea-cascadă/' R.l.
3 I I I 77 p. 5. „De asemenea se
reaminteşte că pe drumul naţio­
nal nr. 7 C — Transfâgărăşean ...
circulaţia prin tunel se face după
următorul program.. / 1 R. 1. 4
V III 79 p. 5 (clin trans- -f- făgără-
şcan ; L.V. în L R 1/SO p. 77).
transgresie s.f. — Trecere, aba-
teie — „Se constată o transgrcsic
dc la analiza complexelor (struc­
turilor) dc fapte sociale concrcte,
empirice, îndeosebi noi, spre ana­
lize conceptuale abstracte, de
la ontologie şi gnoseologie spre
epistemologie." Cont. 10 V 74 p. 4
(cf. fr., engl. transgression ).
transmcditeraneân,-5 adj. — Ca­
re traversează Meditcrana —
„Proicctul unei conducte trans-
mediteraneene. Firmele italiene se
pregătesc să construiască o con­
ductă de gaz de 2 500 km lun­
gime, între coasta africană şi
Sicilia. «Pipe-line &-ul ar pleca din
Algeria, ar trcce prin Tunisia şi
ar urma, de la Capul Bon, fundul
mării Meditcrane pînă în Sicilia.
Apoi traseul ar deveni din nou
subacvatic../' Sc. 3 X 74 p. 6;
v. şi 22 V SO p. 6 (din fr. trans-
mcditerrant'cn, engl. trans-mediic-
rancan, it. transnicditcrranco;
DMN 1970; A. Rudeanu in
SMFC I I 91; DN3).
transpâc s. (inform.) „Pentru sfîr-
şi tul anului 197S a fost programată
«a intre în funcţiune în Franţa
franssexuâl
reţeaua publică de transmitere a
datelor — Transpac. Spre de­
osebire dc celelalte reţele de comu­
nicaţii existente pe teritoriul fran­
cez (telefon, telegraf, telex),
Transpac permite abonaţilor
săi să dialogheze cu computere
existente în diferite centre din
ţară, să utilizeze calculatoarele
electronice şi să aibă acces direct
la un mare număr de liănci de
date." R.l. 5 I 79 p. 6 (cuv. fr.).
transplant s.n. (med.) — Transplan­
tare de organe, ţesuturi printr-o
intervenţie chirurgicală — „Con­
gresul mondial consacrat proble­
mei transplantului de organe a
reunit la New York so mi Văţi
mondiale/' Fl. 21 IX 68 p. 28;
v. şi L. 24 IV 69 p. 2 1 - 2 2 , Sc.
30 X I 79 p. 5, banca (din engl.
transplant; cf. fr. transplant:
DMC 1950; Th. Hristea in LR
3/72 p. 19S— 199; D Z; D E X , DN3;
cuvîntul a început să fie folosit
frecvcnt numai după ce la 3
X II 67 a fost efectuat primul
transplant de inimă de la om la
om).
transplanta vb. I 1973 (fig.)
— Transporta — v. lumiduct (din
fr. transplantcr; DN, D EX , DN3
— alte sensuri).
transplantologie s.f. 1977 (med.)
— Studiul organelor, ţesuturilor
menite transplantului — v. bancă
(din transplant 4- -logic).
transsexuâl,-ă adj. (med.) — Ca­
re se ocupă cu trecerea de la un
sex la altul — „Există în lume
circa 20 000 de persoane pe an
transsexaâî
care vor să-şi scliim be sexul,
nefiind n ici b ărb aţi nici femei.
E x istă şi un pionier al chirurgiei
trans-sexuale, . doctorul B . din
Casablanca, care are la activ 800
de operaţii reuşite, din 1966 cînd
a început aceste in terv en ţii." Sc.
19 IV 74 p. 2 (din fr. transsexuel ,
engl. transsexual; P R 1965, B D
1970).
tra n s v a z â re s.f. (tehn.) — T re­
cerea dintr-un recipient în altul —
„A lu at bidonul de. plastic şi a
început sa toarne benzină în re­
zervor. D intr-odată, benzina a
lu at foc... în tim pul transvazării
benzinei, prin frecare, în condiţii
de tem peratură ridicată, se creează
un cîmp electric a tît de puternic
îneît ]x>ate produce seîntei." Sc.
18 V IjlI 77 p. 5 (din iransvaza;
L T R ; D E X , DN3).
tranzistor s.n. — A parat de radio
p ortativ cu tranzistori — „Un
Mitrea Cocor, cu cinstea lui şi
curăţenia trupească şi sufle­
tească, ar face hazul noilor criti­
caştri," autori şi ei de nuvele în
care ţăranul devine un fel de
hippy pe tractor, înarm at cu
t r a n z i s t o r Sc. 24 IV 74 p. 6*
[var. transistor ] (din engl. am e­
ric., fr. transistor; P R 1953;
V. Gutu Rom alo C.G. 8 1 —84,
FC I I '246; D.Am ., L T R ; D E X ,
DN3).
tra n z is to riz â t,-ă adj. — Care func­
ţionează pe bază de tranzistori
—„ Radioreceptorul tranzistorizat
«Dunărea», staţionar, cu 3 lun­
gimi de undă (lungi, m edii şi
scurte), utilizînd schema construc­
506
tiv ă a radioreceptorului «Delta»,
v a fi prezentat într-o • casetă
furniruită/' I .B . 6 1 66 p. 1;
v. şi Sc. 2 V 64 p. 1 , intruziune ,
policardiochinetograf [v a r.. tran -
sistorizaf] (din fr. transistorisi
engl. trănsistorized, it. transisto-
risato; DMN 1968; DN3).
tranzîtâre s.f. 1974 — A cţiunea
de a tran zita — v. bretelâ (din
tranzita; D E X , DN3).
trapezîsm s.n. 1978 — A crobaţie
la trapez — v. cascadorism (din
trapez + -ism ).
tras£u-şcoâlă s.n. — Drum folosit
anume de şcolile de şoferi —
„... Suferă şi controlul pe tra-
seele-şcoală unde elevii fac prac­
tică." Sc. 24 V I 65 p. 5 (din
traseti -{- şcoală).
tras-term înât s. — Tragere la
m aşină şi încheiere (a încălţă­
m intei) — „Instalarea de benzi
rulante la secţiile de tras-terminat
la fabricile «Carmen», «Flacăra
R oşie»." I .B . 7 I I 61 p. 1 (din
tras + term inat; FI. D im itrescu
în L R 4/62 p. 394).
tratam entîst s.m. — Muncitor
calificat în tra ta rea la cald a
plăcilor de fibre lemnoase — v,
I .B . 11 V I I I 80 cp. 7 (din trata­
ment + -ist; E c. Goga, Lex.
p. 120, I. Moise în L R 6/78
p. 5 88; DN3).
trâuler s.n. 1970 — Tip de navă de
pescuit — v. navă-bază , navă -
uzină (din rus. trauler , engl.
trawler, germ. T ram ler; O S R l;
D .T r., L T R ; D E X , DN3).
 507
trAulcr-uzină s.n. — Tip (lc nava,
dc pcscuit dc marc capacitate —
„La şantierele navale din Gdansk
sc află în construcţie un nou
trauler-uzină, carc depăşeşte prin
proporţii tot ceea cc s-a construit
pîna acum 111 Polonia 111 acest
domeniu/' Sc. 16 V 78 p. 5 {din
trauîcr + uzină)*
frâvellng s.n. (cinem.) — Proccdeu
dc filmare sau de televizare folo-
sindu-se un aparat mobil —
„O aglomerare dc expresii cal-
cliiatc^ după limbajul crainicilor
sportivi dc la radio şi televiziune,
al comentatorilor insipizi de filme
* etc. Sint pline scrisorile lor de
«lovituri dc păianjen», de («fente»
şi «ofsaid-uri», dc «prim-planuri»
şi <Jravclingiui», de «secvcnţe»
şi eprotagonisme»/' R. lit. 26
V II 73 p. 8 ; v. şi iravclUng-
avant, Cinema 4/74 p" 40 [scris şi
trav(cl)ling) (din engl., fr. ira -
v d l i n DN — alt sens, D E X ,
DNof.
travestit s.m. — Homosexual,
îmbrăcat (şi fardat) ca o femeie —
„Piaţa Spaniei, cu magazinele
sale dc lux, este goală. Grădinile
Pincio sint regatul travesti] Hor
şi prostituatelor/' Sc. 15 I I 7S
p. 5 (cf. fr. travesti, it. travestito,
engl. UWnsvestist; P R 1050, BD
1967).
tr&gatorie s.f. — Locul unde se
transformă oţelul în fire de sîrmă —
„Pe o suprafaţa dc 3 970 mp
sc construieşte trăgători a de oţel
moale nr. 2 , cu o producţie anuală
de 15 00 tone sîrmă trefilata/'
Sc. 2 V 64 p. 1 (din trage -f -ătorie ).
tren-avion
frefiptă s.f. 1. (înv.) — Partea I
(ci. I X —X) si partea a Il-a
(d. X I —X II) 'a liceului - „In
acest an în sesiunea iulie, con­
cursul de admitere în clasa a X l-a
(pentru treapta a Il-a) de liceu ae
desfăsoară după următorul r>ro-
gram.'./' R.l. 8 V III 77 p. 5.
„întreprinderea de autoturisme
Piteşti-Colibaşi încadrează absol­
venţa treapta I şi a II-a de liceu
profil mecanic şi clectromccanic
în vederea calificării prin stagiu
dc practicant 111 următoarele me­
serii../' Sec. c. 10 V III 79 p. 4.
2. (lb. colocv.) — Examen sus­
ţinut dc elevi pentru a intra In
clasa a IX -a şi a X l-a dc liceu —
„Marius şi-a luat strălucit treapta
în iulie/' (din lat. trajccta; D E X
—alte sensuri).
treflă (stradală) s.f. (circ.) - P a ­
saj (denivelat), dc obicei de
forma unui trifoi cu patru foi —
„La suprafaţă, circulaţia vehicu­
lelor, în sensul Calea Moşilor —
Şoseaua Colcntina şi invers, a
fost concepută a se realiza la
nivelul rutier actual, cu posibili­
tăţi fluente de angajare în toate
direcţiile prin trefle stradale spe­
ciale." Sc. 11 I 78 p. 1 (din. Ir*
as de trefle, Groisemcntjcarrefour
cn irbile, sau, prin elipsă, trefle;
DMC 1960; DN, D E X - alt
sens, DN3).
tren*avî6n s.n. „Inginerul englez
M.B. a elaborat proiectul unui
avion. Un tren monorai (carc face
legătura îiltre oraş şi aeroport}
intră d&ccţ in fijselajul avionului
Special axUenajaţ/' Mag. Io X 66
p. 3 //diri tren (rtionfl*
tren-cisternă
tren-cist£rnă s.n. — Tren alcătu it
din vagoane care transportă, în
recipiente special am enajate, anu­
m ite lichide — „Întîln irea cn
trenul-cisternă incendiat/* Cont.
1 X 61 p. 2 (din tren + cisternă).
. fibrelor de veşm intele pu rtate
tre n -c iîrs ă s.n. „ în staţie a in tra t
apoi trenul-cursă de persoane
4371." Sc. 26 I I I 71 p. 2. „12
persoane şi-au pierdut v ia ţa şi
alte 100 au fost rănite la R io de
Jan eiro, cînd un tren-cursă.... a
deraiat de pe lin ie." R .l. 19 V I I
75 p. 6 (din tren (d e) cu rsă).
tren d yadj. inv. 1978 (cuv.
engl.) — S o fisticat — v. hobby.
tr e n -m a c a r â s.n. „Punînd în m iş­
care un tren-macara ei nu au fix a t
cum trebuie braţu l de calare al
acestuia." Sc. 1 I I 72 p. 2.
„A lertă în grupul de m uncitori
ceferişti călătorind către casă în
vagoanele unui tren-m acara /* R .l.
9 X I I 76 p. 3 (din tren + m acara).
s. (chim.) „Cerce­
tria c o n ta n â l
tă to rii de la U niversitatea din
Michigan susţin că un alcool de
origine vegetală, <4riacontanol»,
ar putea să determ ine o mare spo­
rire a diferitelor recolte/* R .l.
16 X I 77 p. 6 (L T R ).
tria l s.n. (sport.) — Meci de selec­
ţie — „Ieri a avut loc la B ucureşti
un trial pentru alcătu irea lotu ri­
lor reprezentative A, olim pic şi
tin eret." Sc. 2 I I 78 p. 5 [pron.
trdiăt] (din engl. trial [matcli];
II. Constantinescu în L R 1/73
p. 34, atestări din 1969; DMC
1970; D E X - a lt sens, DN3).
508
tribolit s. „Pentru schiori şi în
general pentru persoanele care
au de înfru n tat condiţiile aspre do
clim ă a fost creată, după un paten t
francez, o ţesătu ră specială —
tribolit... P rin sim pla frecare a
pe dedesubt se produce electri­
citate statică, care încălzeşte cor­
pul." Sc. 24 X I I 77 p. 6 (cuv. fr.).
trîb ologîe s.f. (tehm) „Tribologia
a devenit în ultim ul tim p un ■*
nou domeniu de m are impor­
ta n ţă al tehnicii avansate. E l se
ocupă cu studiul problemelor de
frecare, ungere şi uzare a m eca­
nismelor într-o * strictă interfe­
renţă cu mecanica, fizica solide­
lor, chim ia fizică, studiul lubri-
fianţilor şi al m aselor plastice
şi al rezistenţei m aterialelor."
R .l. 7 V I 79 ’p . 1 (din engl.
tribology , fr. tribologie; B D 1968,
P R 1972; DN3).
tr ic o l6 r s.m. 1975 (sport) — Com­
ponent al echipei naţionale — v.
m eci-şcoală; v. şi Sc. 1 1 X I I 79
p. 3, Săpt. 8 V I I I 80 p. 8 (din
fr. tricolore; D E X , DN3).
s.n. — U n i­
tr ic o tâ j(e )-m e rc e rîe
ta te com ercială unde se desfac
obiecte de tricotaj şi mercerie —
„ în cartierul Strungul au m ai
lu at fiin ţă un magazin modern
de încălţăm inte şi un magazin de
tricotaje-mercerie.'* Sc. 23 I I 61
p. .1 (din tricotaj[e ] . + m ercerie;
FI. D im itrescu în L R 4/62 p.
392).
tr ie ta jâ t ,-ă adj. — A lcătuit din
trei etaje — „Practicabilu l trie*
500
tajat pc carc sc desfăşoară acţiu-
nca c fără nici o ornamentaţie/'
Sc. 12 I II 64 p. 2 (din tri- -j- ciajat).
trigC*mcni s.m. pl. tant. —Cei trei
copii născuţi deodată de aceeaşi
mama — „Printre cei mai tineri
cctăţcni ai oraşului se numără
trigemenii Corneliu, Bogdan si
Viorcl." R.l. 6 X 73 p." 5 (din
tri- gemeni; DN, D E X , DN3 —
alt sens).
trîniiiionăr, -ă s.m.f., adj. —
(Aici) Care a cfectuat trei mi­
lioane de kDomctri (de zbor) —
„Tovarăşii de muncă îl felicită,
îi oferă flori, i se înmînează
insigna de tri milionar.” I.B . 20
MI 61 p. 1 (din tri- -p milionar).
trîpleti s.m. pl. tant. — Trei
fiinţe născute deodată de aceeaşi
mama — „96 triplcti la un milion
dc prunci." Sc. 14 I I I 79 p. 5
(cf. fr. triplcs, P R 1950; DN,
D E X , DN3 — alte sensuri).
tripjicitâte s.f. — Ipocrizie, făţăr­
nicie în cel mai înalt grad —
„Duplicitatea este un lucru des­
tul de rău, dar X demască... o
manifestare de triplicit ate.” L. 1
X II 66 p. 27 (din triplu , după
tipul duplicitate; DN3 — alt
sens).
f«
triplusaltist s.m. (sport) — Spor­
tiv care face triplusalt —
„Oricum, duetul Corbu-Saneev,
aceşti cei mai buni triplusaltişti
de pe continent, primeşte un nou
element de considerare prin vic­
toria sportivului nostru/' Sc. 21
II 72 p. 3 (din triplusalt + -ist).
trufâ
trireactor s.n. (av.) — Avion
propulsat de trei reactoare —
„în cîtcva minute dc la decolare
dc pe aeroportul <-Charles de
Gaulle» din Boissy, comandantul
unui trireactor gigant <DC-10»...
a auzit un zgomot surd/' R.l.
23 IV 74 p. 6 ^din fr. trircacteur/
DMC 1960).
trisonrie s.f. — Anomalie dato­
rită prezenţei unui cromozom în
plus — „Celulele care alcătuiesc
orgauismul indivizilor atinşi de
accastă tară [boala Luugdon-
Down] posedă un cromozom su­
plimentar: este trisomia 21 şi se
întllneşte la copiii dc tonte iasele".
Cont. 16 I I I 79 p. 5 (din fr. tri-
san ie; DjtfN 196S).
triticâla s.f. (bot.) „ Triticala . Este
numele unei noi cereale rezultate
din încrucişarea griului cu secara."
I.B . 11 IV 74 p. 4. „ Tritic-alc (tri-
ticum secale, adică grîu -f*
secară) este o cereală nonă, moş­
tenind calităţile de panificaţie ale
griului şi rezistenţa la frig, umi­
ditate şi secetă a secarci/' Cont.
7 V II 7S p. 5; v. şi supergrîu
[var. triticale] (din lat. triti[cuni]
+ [scjsafc).
trivaccîn s.n. (med.) — Vaccin
complex alcătuit din vaccin anti-
difteric, antitetanic şi antituse
convulsivă — „Copiilor trebuie să
li se administreze irivaccin.” (din
tri- -f vaccin; FI. Dimitrescu în
L R 4/62 p. 394; DN3).
truîâ vb. I — A umple (cu) —
„Introducerea, joncţiunea părţi­
lor şi momentelor epilogale au
truîâ
fost trufate cu citate-aforism e,
citate-m ed itaţii şi citate-lozinci."
R .l. 5 IV 72 p. 2 (din fr. tru ffer).
tru n c h i s.n. (tel.)
— Tulpină de
numere de telefon — „Trunchiul
061 al «Salvării» — ne explică
forurile de resort — cuprinde 12
lin ii. Orice apel telefonic este
recep ţion at de to ate mesele celor
12 operatoare de serviciu/* R .l.
19 X I I 78 p. 5 (prin asemănare
cu trunchiul de copac; D E X —
alte sensuri).
tsunâm i s.n. (geol:) „O serie de
valu ri seismice, cunoscute sub
numele de «tsu n am i » şi a căror
înălţim e depăşeşte adesea 30 me­
tri, ’ s-au ab a tu t m arţi . asupra
coastei de est a insulei H okkaido."
R .l. 12 V I 75 p. 6. „... în vederea
prevenirii catastrofelor prici­
nuite de m ult tem utele «tsunami »
— uriaşele valuri iscate de cutre­
m ure care, odată ajunse la ţărm ,
p so v cic*. ^rave distrugeri si m ari
inundaţii. “ R .l. 23 X I 76 p. 6
(cuv. ja p .; cf. fr., engl. tsunam i /
DN3).
-ă adj.
tu b e rc u lo s tâ tic , 1961
(farm.) — Care are proprietatea
de a inhiba înm ulţirea şi răspîn-
direa bacililor tuberculozei —
v. am idazin ă; v. şi Cont. 1 I X
61 p. 7 (din fr. truberculostatique ;
D Z ; DN3).
tiîln ică re â să s.f.
— Persoană fe­
m inină care cîn tă din tulnic —
„Răsăritul soarelui îi va prinde
pe oaspeţii tîrgului pe muntele
Găina, unde-i întîm pină cu cîn-
tec 16 tulnicârese .“ R .l. 7 V II
510
77 p. 5 (din tulnic + -ar + - easâ i%
form aţie, probabil, m ai veche).
tu p âl s. „Spaniolul J .R .P . a
pus la punct o nouă lim bă arti­
ficială — denum ită de el «tu p al » —
prin interm ediul căreia, arată
{(inventatorul», se . poate înlesni
com unicarea d in tr e ' persoane de
diferite naţion alităţi. «T u pal)> nu
seamănă, ca sistem, cu esperanto,
înţru cît se bazează pe un cod de
numere cărora le corespund 17
litere/' Sc. 5 V I 77 p. 5.
tu rb o a g re g â t s.n. (tehn.) — Agre­
gat prevăzut cu o turbină —, „Pe
şantierul C entralei' termoelec­
trice Mintia^Deva, a început mon­
tajul turbo agregatului nr. 5 de
m are capacitate/* Sc. 11 I 76
p. 1 (din turb[ină] + agregat).
turboîr6ză s.f. (tehn.) — Freză
acţionată de o turbină — „Celor
aproape 300 de u tilaje obişnuite
folosite pentru deszăpezire- li se
adaugă u tilajele grele — turbo -
freze , buldozere, ce vor fi folo­
site în cazul depunerii unor mari
ca n tităţi de zăpadă/' R .l. 18
I 77 p. 3 (din turb\ina\ -f- frez ă ).
tu rbom odel s.n. (av.) — Tip de
avion— „Noul turbomodel «AN -26»
pus în serviciul F lo tei aeriene
sovietice, poate lua la bord o
încărcătură de 5,5 tone/*, I.B .
6 X I 74 p. 8 (din turb\ina\ - f
model , după model rus).
tu rb o su îlâ n tă s.f. (tehn.) — Su-
flan tă acţion ată de turbină —
„F .D ., proaspăt absolvent âl F a ­
cu ltăţii de tehnologia construc-
 Cil tutu
1 efectuează, un turn cu-fulger prin
iilor dc maşini, este prcocupat
dc reali/arca proiectului de exa­ cîtcva oraşe ale Statelor Unite/'
men dc stat: referitor la un pro­ ft. 1. 24 iV 74 p. 6; v. si Sc.
totip de litrbosuflantă" R.l. 10 3 I 74 p. 3, 1 1 1 77 p. 5 //din tur­
111 75 p. 2 ; v. şi S X II SI p. 5 neu + fulger/l.
(din fr. Uirbosottfflante\ P R 1960;
LTR, D.Tr.).j tumCu-test s.n. — Turneu artistic
(sportiv) cu valoare dc test —
turbotrSn s.n .—Tren foarte rapid „Către ficcarc final dc stagiune
acţionat dc motoare cu turbină— Teatrul «Giulcştio întreprinde de­
„Un turhotren carc poate atinge plasări în mari centre ale ţării
viteze mai mari de 300 kilometri cu cele mai reprezentative mon­
pc oră a parcurs luni, experi­ tări din repertoriul anului. De
mental, distanta Bordeiux-TIcn- fapt, c vorba dc turnee-test, pri­
daye." Sc. 13 V il 76 p. 6 (din lejuind o atentă sondare a opi­
enijl., fr. (urboirain: BD 1966, niilor şi preferinţelor publicului/*
PR 1968). I.B . 24 V 72 p. 2. „Tnrnce-fcst..;
tuntaterm s> 1975 — Tip de sticlă in rugbyul mondial/ 1 Luc. 4 X I
rezistentă la foc produsă la Tur­ 7S p. 7 IIdin turneu test//.
da — v. i e n a (diu n pr. Tuiâa -ţ- tusîgcn,-ă adj. — Care produce
-term ,,căldură"). tuse — „Florile de tei pot fi
turnător-formator s.m. — Munci­ înlocuite cu numeroase alic specii
lor care lucrcază forme dc turnă­ cu acţiune tusîgenu, expectoranta
torie — „Dc asemenea, angajează si antibronşitică. Este vorba de
oţelari, forjori, tcrmişti-trata- cimbrişor, muguri dc plop, frunze
> men tis ti, tuinători-formato'ri, strun- de nalbă sau patlagină. " R.l.
! gări, ’ frezori, rectificatori, cu- 15 IV 77 p. o (din fr. tussizenej
' răţitori-sabîatori... sculcr S.D .V ., T>Z; DN3).
i zidari-samotori, primitori-dis­
tribuitori../' 1.13. 10 IV 74 p. 3; luşîăr s.m. (sport) — Arbitru de
v. şi R J. 12 V II 79 p. 6 ; v. şi tuşă — „Tot despre arbitri;
! curâfitor-sablatar (din turnător dc la Petroşani se reiat cază că la
foi maior), golul marcat de S. (uşierul O.S.
ar fi trebuit să semnalizeze of­
turfleu-tiilgcr s.n. — Turneu dc said." R.l. 6 X I 7S p. 5 (din
foarte scurtă durată — „Un tur­ tufi2 rf- - i e r ; D EX, DX!>).
neu-fulger prin staţiunile dc odih­
nă de la mare sau munte.'“ Cont. tutu s.n. „Azi le-au luat locul sim­
9 V il 65 p. 4. „Turneul-fulger plitatea, asceza chiar. Celebra
prin ţările membre ale Pieţei -«tutu * (fustă încreţită dc iul) e
Comune, al lui T .B ., premierul acum îidocuită cu maioul colant
Norvegiei, a luat sfirşit." Săpt. şi salopeta de lucru/' Cont. 8
14 1 72 p. 3. „Cunoscutul actor şi I I 74 p. 12 fpron. tutv~\ (diu fr,
îîntăreţ muzical Franlc Sinatra... tutu] DEX, ~DX3).
 DICŢIONARELE ALBATROS
ţâră-gâzdă s.f. — Ţ ară care găz­
duieşte un congres, o expoziţie
etc. — „R.D . Germană, ţară-
gazdă , expune într-un şir de
pavilioane un num ăr m are de
produse." Sc. 8 I I I 64 p. 4. „Cu
cei peste 800 000 de locuitori ai
săi, cu puternica dezvoltare eco­
nom ică şi urbanistică, Am ster­
damul se înscrie j e h arta ţării -
gazdă drept cel m*si m are oraş/'
R .l. 11 IV 73 p. 2, „D e-la colegii
noştri spanioli am a fla t că echipa
ţârii-gazdă se află de m ai multe
zile în cantonament/* R .l. 16
IV 75 p. 5 ; v. şi 26 X I I 74 p.
6, 25 X I 75 p. 5 (din ţară
gazdă).
ţigara adj. inv. — (Despre p an ­
talon ii la modă în ultimul timp)
Strim ţi în p artea de jo s —
„Bogdan poartă pantaloni ţigară *
(prin asemănare cu ţigara
 DICŢIONARELE ALBATROS
u
IÎFO s. (americanism) — Far­
furie zburătoare — „Am fost
minţiţii exclamă acum aceşti
ufologi, susţinînd că au pus
mina, între altele, pe mărturisi­
rile unor foşti colonei de aviaţie
martori ai prăbuşirii a «cel puţin
două farfurii zburătoare &... Mai
este, spun ei, şi povestea unui
bombardier F-4* Phantom, care
ar fi urmărit în 1976 deasupra
Iranului un UFO mare/ 1 R. lit.-
8 I I 79 p. 22 (abreviere din
engl. americ. U[iiidentified]
F[lying } 0\bjcct] „obiect zburător
neidentificat").
ufolâg' s.m. 1979 — Adept al
ipotezei existenţei UFO — v.
UFO (din ' fr. ' ufologne; DMC
1974).
ulcacetamîd s. (farm.) „ tUlcacc-
i a m i d Un nou medicament ro­
mânesc realizat de prof. dr. docent
Dumitru Dobrescu. Este reco­
mandat pentru tratamentul ulce­
33 — D icţion ar de cu vin te recen te
relor gastrice şi duodenale." K.l.
10 I I 76 p. 5; v. şi distonocalm
(din ulc[er] + acetamid).
ulcosilvanfl s. (farm.) „O altă faţă
a modestiei sale [a doctorului
Puşcaş] e numele dat medicamen­
tului descoperit — Ulcosilvanii —
şi nu o denumire care să provină
din numele său şi cu un «il» la
sfîrşit." Săpt. 20 V 77 p. 5.
„Delegaţia de specialişti români,
condusă de dr. I. Puşcaş, care a
luat parte la congres, ’a prezentat
nouă comunicări ştiinţifice pri­
vind cercetările proprii’ efectuate
la Şimleu Silvaniei. Comunicarea
privind ulcosilvanihd în trata­
mentul ulcerelor gastro-duodenale
a suscitat un interes deosebit."
Sc. 16 V I 80 p. 4 (din nlc\er] +
Silvan + -il).
ultraînâlt,-ă adj. (fiz.) „Sînt
examinate două metode de trans­
port fără fir a unor mari cantităţi
de energie şi pe distanţe lungi:
una prin raze laser, alta — poate
ultraînâlt
m ai realistă — cu aju torul radia­
ţiilo r de frecvente ultraînalte /'
Sc. 29 I I I 79 p. 5 //din ultra- -fc*
în alt; LTR//.
ultraperîecţionât,-ă adj. — F oarte
p erfecţion at — „Se lucrează la
p erfecţionarea unor m icrodispo-
zitive ’ logice capabile să efec­
tueze fiecare 10 m ilioane de ope­
ra ţii pe secundă. Se apreciază
că în acest fel la sfîrşitul anilor
'80 îşi v a face debutul un
com puter ultraperfecfionat, o ade­
v ă ra tă culme a procesului început
acum 30 de a n i/ 1 Sc. 18 V I 76 p.
3 . „Agenţiile au transm is două
ştiri: una, ca un ecou, anunţa
transferarea — : de peste ocean,
către o ţa ră din Europa occiden­
ta lă — a unui şir de batalioane
d e : artilerie ultraperfecţionată —
artilerie cu încărcăţu ră nucleară/'
Sc. 22 I 78 p. 6 (din' ultra- -f
perfecţionat , după fr. ultra-per-
fection n d ; DMN 1965)1
ultrarapfd,-ă adj. — E x trem de
repede — „Nu ştia ţi ,de m etoda de
m aturizare ultrarapidă a m iei­
lo r?" S c . . 25 X I 61 p. 3 ; v. şi
superexpres (din fr. u ltr a ra p id e ;
DMN 1965;. FC I I 249, 2 5 1 ;
D E X , DN3) . :
ultrarece a d j. ., (fiz.) „Neutronii
ultrareci au proprietăţi foarte in-*
teresan te: ei pot fi sto caţi în
butelii cu pereţi de cupru, ’beri-
liu şi chiar de .sticlă/' Cont. 12 I
79 p. * 5 //din’ ultra - -£■ rece/J.
ultrasttucttiră s.f. (med.) — Stru c­
tura intim ă a unui ţesu t, in fra-,
structură — „Dr. I.P . cercetează
514
ultrastructura unor tum ori endo­
crine." Cont. 2 I I 62 p. 7 (din
fr. ultrastructure; D T ; FC I I
2 5 0 - 2 5 1 ; DN 3).
umagânu s. (bot.) „ R .S . a ajuns
la concluzia că unele animale
sălbatice âu viciul alcoolului.
E lefan tu l, de pildă, a rată dr. S .,
consumă fru cte de umaganu —
africanii obţin din ea. băuturi
alcoolice tari — care, sub efectul
ferm enţilor din stom acul pahi-
dermului, se transform ă în al­
cool." R .l. 19 V I 74 p. 6.
um anoid,-ă adj. (livr.) — F iin ţă
cu aspect şi caracter omenesc —
„Pînă nu de m ult...: tra ta te le de.
specialitate au indicat că fam ilia
omului (aşa-n u m iţii. um anoizi) a
lu a t naştere într-o perioadă rela­
tiv recentă — acum vreo cinci
m ilioane de an i." R .l. .22 I 67
p. 5 (din fr. h u m a n o id e ; DN3).
um orâl,-â adj. — Care reflectă dis­
poziţia sufletească de ^moment ~
„ Jurnalul' e cu m ult m ai liber,
m a i1 um oral , m ai sim patic. N-a
fo s t'ţin u t la zi, nici sistem atizat
apoi, ci lă sa t oarecu m . la ; voia
întîm plării." R . lit. 16 I I I 78 p.
8 (din fr. humor al ;\ D E X ; DN3).
tindă de şoc sint. s. (geol.) - t Undă
seism ică de m are in ten sitate —
„ Unda de şoc care a avut o perioa­
dă de aproape un m inut a fost
sim ţită de populaţie." R :l,. 7 I I I
77 p. 6 (din undă + de + şoc,.
după fr. onde de choc, engl.
shock w ave; DMN . 1967; D .T r,
L T R , LG G ).
515
tindă vfcrde sint s. (circ.) — Sistem
de circulaţie care permite auto­
vehiculelor care circulă cu o
anumită viteză, constantă, să
întîlnească numai semafoare „pe
verde'* — „Anul acesta va marca
şi începerea lucrărilor pentru insta­
larea de lundă-verde* pe axa
piaţa Victoriei — piaţa Naţiuni­
lor Unite/' R.l. 11 I 77 p. 5.
„tUnda verde* dincolo de menirea
ci principală de a asigura fluxul
continuii al vehiculelor, este şi
un excelent instrument de luptă
împotriva poluării/' Sc. 22 IV
78 p. 7. „Computerul dirijează
itutda verde &/' Sc. 18 I I 79 p. 5;
v. şi R.l. 28 IV .78 ,p. 5., flu idi­
zare 2 (1975) (din undă + verde,
după Ir. onde verte, germ. griine
Welle).
underdog s.mJ (cuv. engl. americ.)
„Cea mai largă categorie socială,
aceea numită de americani
tuitderdogs* (textual: cîini în­
vinşi într-o competiţie canină şi,
prin . extensiune, orice perdant,
orice handicapat sau neprivile­
giat în lupta pentru existenţa..."
R. lit. 19 V 77 p. 2 [pron. dudă-
dog]:
underground s., adj. inv. (cuv.
engl. americ.) — Spectacol experi­
mental, de obicei de avangardă —
„A fost şocul pe care simplita­
tea şi cursivitatea melodică îl
proiectau asupra unor timpane
insensibilizate de complicate- şi
tunătoare sofisticări subterane
(vezi muderground o-ul si varian­
tele sale) / ' 1 I.B . 18 IV '7 4 p. 2.
„Domnica a văzut un spectacol
33*
rniidimensionalizâre
undergrointd") vi şi folk [pron.
dndăgraund] (cf. fr. undcrgroimd;
DMC 1965, BD 1968).
unghlulâ vb. I — A găsi un unghi
(nou, interesant,) de obicei în
arta fotografică a filmului —
„Apoi Antonioni caută pe pereţi,
în luminarea unei camere, în
trecerea unui vapor printr-un
canal, unghiulind savant, efectele
unei plastici ieşite din contextul
realismului dat de peisajul com­
plet." Cont. 17 I I 67 p. 5 (din
unghi ).
UNI CE F s. — Organizaţia
UNESCO pentru copii — „A
patra expoziţie mondială :de foto­
grafie cu tema «Copiii acestei
lumi», consacrată Anului inter­
naţional al copilului — 1979, s-a
deschis la Lausanne, sub egida
U N IC EF . Sînt prezente 515 foto-
grafii-document realizate de 238
fotografi din 94 de ţări ale
lumii." R.l. 3 V 78 p. *6 ; v. şi
superspcctacol (1977) (abreviere
din engl. U[nited] Nlaiions]
I[nternational] C[hildren’s] E{du-
cation'} F[ound]).
unidimensionâ vb. I — A face să
devină unilateral — „Astfel, alu­
necarea spre degradare a lui
A., fostul luptător, în loc să fixeze
tragicul întîmplării, se pierde în
penibil, în bună măsură şi din
vina lui M.A. care îşi unidimen-
sionează personajul/'* R. lit. 22
V 71 p. 2 (din uni- + dimensio-
nâ).
unidimensionalizâre s.f. — Ac­
ţiunea de a face să devină uni-
u n id im en sion alizâre
lateral — „A ccentuarea exclusivă
a latu rii raţional-logice a fiinţei
umane, şi m ai ales solicitarea ei
exclusiva — plnă la a transform a
şi a rta îritr-o em anaţie a ei —
este o a ltă cauză a m nidim ensio-
n a îiz ă rii » fiinţei um ane." Cont.
16 I X 77, suplim. p. I V (din
1unidim ensional ).
unitâte-etal6n s.f. — Întrep rin ­
dere cu rol de model — „ în agri­
cultura de sta t au fost stab ilite
unitâţi-etalon a tît în producţia
vegetală cît şi în cea anim ală,
care vor deveni model în întreaga
a ctiv ita te pentru to ate u nitătile
agricole/' R .l. 2 IV 74 p. ’ 5.
„ B IG B ercen i, care se v a des­
chide peste cîteva zile, se v a
num ăra printre unităţile etalon
ale Ministerului Comerţului In ­
terior." I.B . 11 I I 75 p. 1 . „Ca
unitate etalon ne desfăşurăm ac­
tiv ita tea în aceleaşi condiţii de
producţie ca oricare a lt complex
zooteh n ic. din ta ră ." Sc. 21 I 77
p. 1; v. şi R .l. 28 X I I 79 p. *5
(din unitate + etalon ) .
universîtâte-fant6m ă s.f. „ Univer -
sităţile-fantom ă care eliberează
diplome... legale. Ia tă un paradox
sem nalat pe unele m eleaguri,
prioritatea aparţinînd însă, după
c ît se pare, Angliei/' I .B . 8 X I
72 p. 1 . „Organismul de la Stras-
bourg situează S.U .A . şi Ita lia
în fru ntea listei mniversităţilor-
fanto??iă)> care fu rn iz ea z ă 'a m a ­
torilor «diplome â la m inut»,
ce pot fi chiar echivalate în dife­
rite ţă ri occidentale." Sc. 15 V I
74 p. 6 //din universitate + /an-.
516
tom ă;
cf. fr. faculte fa n to m e;
DMN 1969//.
uranif£r,-ă adj. (geol.) — Care
conţine uraniu — „Depozit ura -
m fe r . în nordul A ustraliei ....
a fost descoperit un m ăre zăcă-
m înt de minereu de uraniu."
Sc. 15 I I 77 p. 5 (din fr. tirani -
f i r e ; P R sec. X X ; DN3).
u r e c h îs t,-ă adj. (form aţie glu­
m eaţă) — (Care critică, recen­
zează) după ureche, superficial —
„Din păcate, creatorul şi scriito­
rul tîn ăr substituie din ce în ce
m ai m ult lectură; crîncenă şi
învăţarea modelelor ilustre cu
inform aţia superficială, cu m etoda
urechistă. Nu se citesc romane, se
citesc fragm ente. Nu se citesc
cărţi, se citesc articole despre
că rţi." Sc. 20 I I 74 p. 5. „Criticul
are independenţă de- sp irit pe
cînd recenzentul «wrechist », re­
m orcat, de regulă, la ’ un grup,
apreciază opera în funcţie de
criterii exterioare literatu rii." Luc.
1 V I 74 p. 7 (din -ureche + -ist).
urlătâr s.m. (muz.) — Solist
de m uzică uşoară care cîn tă foarte
tare — „E evident că D.A. şi
V .P . sîn t doi ex a lta ţi ritm ici,
sau, cum se spune — între ghili­
mele — m r l ă t o r i Luc. 29 V II
67 p. 8 (din urla + -âtor, după
it. u rlatore; D E X — a lt sens).
urm uziân,-ă adj. — C aracteristic
pentru Urm uz — „Tehnica poe­
mului e aici (şi nu num ai aici!)
urmuziană, cu .înlănţuiri logice
şocante.1* Sc. 22 X I 67 p. 4 (din
n. pr. Urmuz - ia n ).
517
uzină-pil6t s.f. — Uzină cu rol dc
model — „Prima uzină-pilot din
lume pentru transformarea apei
dc mare în apa potabilă, cu aju­
torul energiei solare, a fost inau­
gurată la Puerto Penasco, în
statul mexican Sonora/* Sc. 8 I
64 p. 3. „«Anaconda» exploatează
deja o uzină-pilot care fabrică
uzină-pilot
aluminiu din argilă/' Sc. 11 V
74 p. 6. „La Orleans (Franţa) a
fost inaugurat primul centru de
recuperare totală a deşeurilor.
Uzina-pilot este capabilă să tra­
teze două tone de resturi mena­
jere pe oră/* R.l. 20 X 77 p. 6
(din fr. usine-pilote; DMN 1968).
vagonâbil,-ă ad j. — (Despre o
c a n tita te foarte mare) Care se
tran sp ortă cu vagonul — „De la
Codlea se aduc c a n tită ţi vagona-
bile, în special garoafe/ 1 I .B .
11 IV 72 p. 3 (din vagon).
vag6n -cist6rnă s.n. — Vagon care
transportă în recipiente special
am enajate anum ite lichide (de
obicei inflam abile) — „ Vagoane -
cisternă de m are capacitate/* R .l.
12 X 66 p. 1. „ în tim pul unor
m anevre în tre înteprindere şi
gara C .F .R . Sibiu, cei doi au
ataşat la locom otiva lor un vagon -
cisternă din gara, plin cu ben-
ziuă. " Sc. 23 I I I 74 p. 2. „ în
lo ca lita tea W awely (statul Ten-
nessee) două vagoane-cisternă con-
ţinînd propan lichid au explodat/'
R .l. 1 I I I 78 p. 6 ; v. şi R .l., 21
I I 75 p. 6, 13 I 77 p. 1 (din vagon
4 - cisternă , după fr. wagon-ci-
terne; C. Maneca în SM FC I
198, FC I 45, 4 7 ; L T R ).
vag6n-plug-p£rîe s.n. — Vagon
care m ătură şi îndepărtează ză­
pada — „De la prim irea ordi­
nului, la fiecare 5 m inute, de la
depourile de tram vaie v a ieşi
cîte un vagon-plug-perie /' R .l.
13 I 77 p. 1 (din vagon + plug +
perie ).
vanaabilitâte s.f. (com.) — în su ­
şirea de a se vinde uşor — „O
contrad icţie între vandabilitate şi
inovările în domeniul form ei.".
Sc. 1 I I I 64 p. 2. „Se pare însă
că în ultim ul tim p gheaţa a fost
spartă şi că neîncrederea în
4vandabilitatea » (frumos barba­
rism, nu-i aşa ?) culegerilor de
epigrame a m ai scăzut/' Luc.
24 I I I 79 p. 6 (din vandabil -}-
-itate; cf. engl. vendability ; DMM).
v a p 6 r(a ş )-h o te l s.n.
— Vapor(aş)
am en ajat ca hotel — „Pe malul
Araguaiei ancorase un m ic vapo-
raş-hoieiy Sc. 25 I I I 67 p. 1.
„Şantierele navale Elsinore, D a­
nemarca, au an u n ţat in trarea în
519
producţie a primelor vapoare-
hotel. Noul tip de navă... va putea
găzdui pînă la 432 de pasageri."
K.l. 12 V II 77 p. 6 Hdmvapoi\aş\
+ hotel//.
vaporozltâte s.f. — însuşire a
ceea ce este vaporos — „Poate, nu
am întîlnit o anume vaporozitate,
cu implicaţiile ei diafane de le­
gendă şi transfigurare/* Cont.
8 X I I 67 p. 4 (din vaporos -f-
- itaic ; cf. it. vaporositâ; DN3).
vapâr-zburătâr s.n. „Începînd cu
această primăvară pe apele Cana­
lului Minecii circulă un nou
gen de ambarcaţiune — hidropte-
rul. Construit de societatea avia­
tică americană Boeing, acest
vapor-zburător nu glisează pe apă,
ci o survolează datorită aripilor
sale escamotabile comandate de un
ordinator." Sc. 27 V 79 p. 5
(din vapor + zburător, după engl.
flyittg boat, floatplane; CD).
vas-mâmă s.n. „Construcţia unui
tanc petrolier de un milion de
tone este destul de ingenioasă.
El se compune dintr-un vas-
mamă şi patru chesoane detaşa­
bile, care fac corp comun cu
nava/.* R.l. J 9 X I I 74 p. 6 ;
v. şi anteprogramat (1973) //din
vas 4- mamă//.
vas-mlnune s.n. 1978 (gosp.) — Vas
de bucătărie a cărui construcţie
permite prepararea rapidă a mîn-
cărurilor — v. oala-minune (din
vas + minune, după oală-mi-
nune ).
velurât
vas opreş în s. (farm.) „ Vaso-
presimţi, un spray nazal la care
lucrează compania farmaceutică
elveţiană «Sandoz», are, după
toate aparenţele, consecinţe deo­
sebit de favorabile asupra memo­
riei/* R.l. 14 I 78 p. 6 (cuv. fr.).
vasopresină s.f. (med.) „O sub­
stanţă care provoacă boli cardio­
vasculare la persoanele mai în
vîrstă este cu siguranţă şi hor­
monul cunoscut sub numele de
vasopresină. Această afirmaţie
aparţine gerontologului sovietic
dr. V .F." Sc. 9 X I I 78 p. 5 (din
fr. vaso-pressine; P R 1950; DZ;
DN3).
vegetarăm s. „Fabrica de con­
serve «Mureşeni» din Tîrgul Mu­
reş a pus de curînd la dispoziţia
cumpărătorilor un nou sortiment
alimentar. Este vorba de «vegeta-
rom » — o supă concentrată şi în
acelaşi timp o aromă vegetală,
care dă savoare aparte unor
mîncăruri." R.l. 6 V 7S p. 2
(din vegeta\Ţ\ rom[anesc\).
velo ricşă s.f. — Combinaţie între
ricşă şi bicicletă — „Veloricşe
au fost puse în circulaţie de o
întreprindere de transporturi din
marele oraş american." Sc. 3 X
72 p. 4 (din velo- -f ricşă , după
fr. velo-pousse; P R 1956).
velurât,-ă adj. — (Despre piei)
Scămoşat pe o parte — „Feronerii
şi accesorii metalice pentru mobi­
lier clasic şi stil. Confecţii din
piele velurată, brodate cu motive
naţionale din zona folclorică a
Mureşului şi Tîrnavelor." Luc.
 ■
velurât t 520
9 I I I 74 p. 9. „Pentru zilele urm ă­
toare se prevede introducerea în
fabricaţie a unor noi modele -de
încălţăm inte perforată şi ti:asata\
cu feţe de piei velur a t e “ (Sc. 3 }
IV 75 p. 2 (din velur - f -a t; D JSX;
DN3).
venezuelit, -ă adj. — Care
aparţine Venezuelei — „S.M .,
educator venezuelit" Sc. 22 I
63 p. 3 (din Venezuela + -it).
ventibiSr adj. (tehn.) „R ad ia­
torul ventibur realizat de «Elgo-
m et» Tg. Jiu şi radiatorul cu
turbină, fa b rica t de « E le ctro »
Argeş sînt două noi aparate
pentru încălziful apartam entelor."
R .l. 1 X I 75 p. 5.
venu$iăn,-ă adj. — Care aparţine
planetei Venus — „Sonda-m âm ă
sau «busul transportor», cum i
se m ai spune, cele trei sonde
m ici lansate luni ca şi o a lta
sondă m ică desprinsă / din P io-
neer-2 cu cîteva zile m ai înainte,
se îndreaptă rspre atm osferă venu-
siană." R .l. 22 X I 78 p. 6,
„Clim a venusiană pare să fie un
fel de «ciclu al sulfului», care
este elem entul com ponent predo­
m inant al norilor venusieni." R .l.
9 I I 79 p. .6 (din fr. vânusien ,
-enne ).
venusonatit s.m. — A stronaut
care explorează p laneta Venus —
„Echipam entul venusonautului
va f i :din acest punct de vedere
asem ănător cu acela al unui scu­
fundător la 1000 m etri adîn-
cim e." Cont. 14 V I 74 p. 5 (din
Vcnas + - nani , după tipul cos­
m onaut). r
ver m uiizâ vb. I - A face ca vi­
nul să capete calitatea , de ver­
m ut —' „P inot noir este foarte
parfum at, :pare a fi vermutizaţ.u
Cont. 20 I 61 p. 2 (din fr. vermou-
tliis'er.; DN3).
verniân,-ă adj. 1975 — P rivitor
la J . Verne — v. western (din n.
pr. [Ju les] Verne + -ia n ).
vernisâ vb. I — A inaugura o
expoziţie — . „în tr-u n asemenea
clim at propice vernisează peste
hotare, Ia B erlin , Paris, Tokio,
Veneţia/*' Săp t. 26 V I I 74 p. 6.
„ în aceste zile s-au vernisat num e­
roase expoziţii de rartă p lastică."
Sc. 15 X I 74 p. 6 (der. regr. din
vern isaj; ci. fr. vern ir; Graur C.
8 ; DN — a lt sens, D E X , DN3).
vestă-frîgid£r s.f. 1967 — V estă
folosită de unii m uncitori, avînd
canale prin care circulă apă rece —
v. terilenă //din vestă + f r i ­
gider//.
vetustSţe s.f., — Vechim e, b ătrî-
neţe „Unora dintre em isiu­
nile lite ra re ,, pu ţină vetustele le
sade b in e: gesturile sînt m ai în­
cete, pe degetele leneşe cad fire de
p raf." R . lit. 18 I I I 71 p. 27 (din
vetust + -eţe; ci. fr. vdtustd),
vexilogîe s.f. „ Ş tiţi ce este vexilo-
gia? P rin acest cuvînt se înţelege
ştiin ţa care se ocupă cu descrierea
şi istoricul steagurilor/' Sc. 7 . 1
76 p. 6 (cf. engl; vexilology; B D
1971).
521
vezdcU6d s. 1962 — Tip de mijloc
de tansport care poate fi utilizat
pe orice fel de teren — v. glacio-
log (cuv. rus.).
vlbrofor£z& s.f. (tehn.) „O inven­
ţie românească, instalaţia dc foraj
geotchnic prin vibraţie, avibro-
joreza o, a stîrnit un deosebit
interes în riadul specialiştilor
prin cîteva performanţe: gabarit
redus faţă dc alte instalaţii de
acest tip, greutatea mică (sub
300 kg.), manevrabilitate uşoară/'
Cont. 22 VI 79 p. 5 (din vibra\iic\
-f foreză ).
vîbromas&j s.n. — Masaj pe bază
dc vibraţii (electrice) — „Sicriul
deschis la marginea cimitirului,
ferăstrăul elcctric al medicului
legist sau aparatul de vibromasaj
al frizerului, revolverul... toate
comunică o stare de nelinişte, de
difuz, vecină cu fantasticul/* I.B .
23 X 70 p. 2 //din vibro- -{- masaj//.
vicmla s.f. (zool.) — Vigonie—„El a
adus o contribuţie deosebită la
salvarea de la dispariţia totală a
vicunci, rumegător din specia
lamei care trăieşte în zonele mun­
toase ale Americii Latine/* Sc.
18 I 76 .p. 4 [pron. vicunia] (din
sp. vicuna),
video adj. inv. — în legătură cu
sistemele de transmitere vizuală,
cu televiziunea — „Cercetătorii
societăţii nipone «Matsushita
Denky» au pus la punct un nou
sistem de reproducere a înregis­
trărilor video şi sonore, folosind
discuri din policlorură de vinii/'
R.l. 4 I 78 p. 6 ; v. şi 9 V II 80 p. 6,
— Dicţionar dc cuvinte rccenta
videocasetofdn
digital, vidcotelcfon (1974) (din
engl. americ., fr.( it. video;
DMN 1960; D.Am.; DN3).
vidcocâmeră s.f. 1978 — Cameră
pentru înregistrarea video — v.
videomagnetofon //din video- -}r
camcră//.
videocas6tă s.f. „între timp, fes­
tivalul continuă în ritm tot mai
accelerat. Pentru la anul se pre­
vede deja o competiţie marginală,
dedicată videocasetelor (filmelor
înregistrat^ pe bandă magnetică).
Fiecare îşi va alege filmul din
rafturile unui cine-magaziu, pre­
cum cărţile de la librărie." R. lit.
21 V 7 1 p. 2. „Există deja video-'
casetă — dar ea nu a justificat
speranţele, între altele fiind mult
prea costisitoare. Locul ei tinde
să-l ia discul: transparent sau
magnetic! Problemele cele mai
complicate le ridică aparatul de
decturareo... Se are în vedere un
procedeu care să permită o dublă
lectură — atit optică cît şi audi­
tivă. Deci, si videofon si picup/*
Sc. 28 I X 74 p. 6. „în Franţa a
fost creată prima videotecă. Ea
pune la dispoziţia amatorilor peste
700 de filme celebre, de la începu­
turile cinematografiei şi pînă în
zilele noastre, înregistrate pe
videocasete/' Şc. 9 I I I 79 p. 5;
v. şi 27 V 80 p. 3, caseiotecă,
tilecasetâ, vidcodisc (din engl. video
c'assette, fr. vidiocassettc ; BD,
DMC 1970).
vldeocasetoMn s.n. — Aparat de
Înregistrare/redare a videocase­
telor — „Elementele biografice,
preferinţele, interesele ş.a. sînt
vid eocasetoîon
consemnate într-o discuţie cu un
salariat al agenţiei «matrimonia­
le)); acesteia i se adaugă im fijm -
portret de .5 m inute al fiecărui
candidat în parte. De patru ani
u tiliz a t. în acest rol, videocaseto -
fom tl n-a determ inat încă reu­
nirea decît a unui număr, foarte
redus de cupluri — fa ţă de cere­
rile înregistrate/ 1 Sc.. 12 V I 74 p.
6 (din video - .+ - ccisetofon,
după un model străin).
videoconîerfnţă s.f. 1977 — P ro­
cedeu modern de telecom unicaţie —
v. t Icconferinţă , . telematieă,
(din video - + conferinţă; cf. fr.
videoconfârcnce; DMC 1979).
videodîsc s.n. „ Videodiscul con­
ceput de firm a japoneză Matsu-
shita funcţionează ca un disc
normal, dar, pe lîngă m uzică sau
te x t vorbit, conţine şi im agini
transm isibile pe ecranul televi­
zorului/* Cont. 2 IV 71 p. 9. „Penu­
ria de petrol creează greutăţi şi
î n . industria discului. M ateria
prim ă necesară, vinilit, se obţine
din petrol. Acum-, cînd se inten­
ţionează să se treacă la fabricarea
de video discuri, producţia a stag­
n at." Săpt. 8 I I 74 p. 9. „Durata*
vidcodisctilui este de o oră...
timp în care reproduce 90 000 de
im agini, ceea ce înseam nă 25
im agini pe secundă. Superiori-'
tatea pe plan tehnic a video dis­
cului în raport cu videocasetele:
constă în aceea că perm ite accesul-
cvasiinstahtaneu la oricare- din­
tre imagini/* Sc. 7 V 78 p. 5 ;
v. şi. 28 X I I 77 p. *5,;'2 7 . V .80
p. 3, 'premfegistrat, vidcopicup
522
(diii engl. videodisct fr. vzdeodisque ;
B D 1970, DMC 1970). -r
vldeoîîşă s.f. „Videofişe. .-Tone de
liîrtie ar putea fi economisite
prin în tre b u in ţa re a . sistemului
w id eofişă » de *către bănci. în
locul su lu rilo r. imense de hîrtie
care ies dintr-un ordinator, un
aparat film ează cecurile şi le
înregistrează d irect pe o memorie
sub form ă de disc sau de bandă/'
R .l. 22 V 79 p. 6 //din video - -f-
fişâH.
vîdeofân s.n. „ « Videofonul) > sau
telefonul cu televiziune* este una
din invenţiile a căror răspîndire
este aştep tată în întreaga lume —
cu un deosebit interes. In sta la ţia ...
este form ată dintr-un ap arat de
recepţie pentru televiziune, cuplat
la un telefon de un tip nou,
la care discul este înlocuit cu o
claviatură. î n prezent, în unele
ţă ri JS .U .A ., U .R .S .S .) funcţio­
nează în mod experim ental sta ţii
publice de {mdeofonie »/* Cont. 11
V I 65 p. 9 ; v. şi telefon-televizor,
videocasetă (din "engl. videophonc,
fr. videophonc; A. B ey rer în
SC L 5/76 p. 537; D M N 1955,
B D 1967; DN3).
videoî6nic,-ă adj. — P rin video-
fon — „ în cadrul demonstraţiilor,
făcute pentru vizitatori/ de cel
m ai m are interes -s-a* bucurat
pînă în prezent legătura «video -
fo n ic ă » P aris-G eneva." Sc.. 7 X
75 p. 6 //din videofon + -icjfi
videofon îe. s.f. 1965 — Transm i­
terea prin videofon — v .v id eo fo n
//din videofon + rieJI. . \
523
vidcogrântă s.f. „Fericitul autor
primeşte un fond foarte modest,
un magnctoscop portativ, ^ un
magnctoscop pentru montaj ^ şi
apoi, timp dc două săptănnni,
videograma lui este programata în
fiecare scară la videoteatrul socie­
tăţii «Vidcographe *. După aceca,
găsind u-şi loc în videoteca^ so­
cietăţii, ea este înregistrata în
nişte fise carc sînt trimise univer­
sităţilor, societăţilor de tele­
viziune prin cablu." Săpt. 1 VI
73 p. 12 (din fr. videogramme).
vldeomagnctic,-ă adi. — Care se
referă la înregistrările vizuale —
„Mijloacele mecanice si audio­
vizuale, televiziunea în circuit
închis, . înregistrările videomagne-
ticc sint numai cîteva din direc­
ţiile spre carc îşi îndreaptă acti­
vitatea centrul de la Cracovia."
Sc. 22 X 75 p. 4. „O bibliotecă
cShakesp^arc» de un fel deosebit
este pregătită în Marca Britanic.
Este vorba de înregistrarea tutu­
ror pieselor marelui dramaturg
pe benzi vidcomagncticc" Sc. 29
X 76 p. 6 ; v. si iomosinteză (din
fr. vidJomagiictiqiic; DMC 1974).
vîiîcomagnctofdn s.n. „Cunoscuta
firmă japoneză *Sony* a lansat
pe piaţă vidcomagnctofonul, un
aparat care permite proiectarea
pe ecranele televizoarelor a filme­
lor înregistrate pe bandă mag­
netică în casete." Sc. 11 II 70 p.
7. „Proiectanţii dc la Uniunea
dc producţie cKomplex » din 2\ov-
gorod (U.R.S.S.) au conceput
vidcouuigudofon ui «Electronica
videoteain
590» şi vidcocamcra «Elekiro-
nika-N-S02 o cu ajutorul cărora
se poate înregistra orice film sau
concert, oricc emisiune de tele­
viziune care pot fi apoi revăzute
la dorinţă în familie." R.l. 26
X I I 7S p. 6 //din video- -j- r,:ag-
iic to fo n l/.
videomagnetoscâp s.n. — Un tip
special dc magnetoscop — „Saltul
ei a fost ovaţionat îndelung, dar
ovaţiile s-au transformat in va­
carm la apariţia notei: 9,65i*?)
Din nou contestaţie, din nou
discuţii în faţa vidcomagucioseo-
pului, iar noua notă a fost co­
municată ahia după încheierea
tuturor întrecerilor din grupa a
3-a/* Sc. 25 X 7S p. 5 / din
video- -f- inagjicioscop/j.
videopîcup s.n. „Recent, firma
olandeză «Philips *> a prezentat
presei proiectul unui videopicup
care poate fi conectat la orice
televizor. Pe discurile sale sînt
imprimate imagini alb-negru şi
color, însoţite dc înregistrări so­
nore. Fiecare disc arc o durată dc o
jum ătate de oră... videodiscul
oferă telespectatorilor posibili­
tatea optării pentru anumite pro­
grame — filme, teatru, lecţii."
Sc. 24 V I 76 p. 6 [pron. videopi­
cap~\ IJ din video- -}- picupjj.
videoteam s. (tehn.) },<A'idcofcam
— 1000 o este un nou procedeu,
puţin costisitor, dc proiccţie a
imaginilor dc televiziune pe un
ecran de mari proporţii.“ 5c.
23 I I I 79 p. 5 [pron. 'vidcolim]
(cuv. engl.).
v id e o te â tru
vid eo teâtru s.n. 1973 — T ip spe­
cial de teatru — v. videogramâ
(din fr. videothiâtre ).
v id eotecă s.f. — Colecţie de video-
filme înregistrate pe videocasete —*
„Din videotecă televiziu nii:
Amalia Rodriguez." Pr. R .T V .
17 X I 78 p. 10. „Din videotecă
televiziu nii: Joh n n y H ollyday."
Pr. R .T V . 3 I X 79 p. 4 ; v. şi
videogramâ (1973), casetotecă , vi-
deocasetâ (din fr. vidâotheque; DMC
1972; L . Seche în L R 3/77 p. 272).
v id eotelef6n s.n. — Telefon pre­
văzut cu un dispozitiv care per­
m ite să fie văzut interlocutorul
— „V ideotelefom d este pus în
funcţiune: în fa ţa lor [a persoane­
lor] ’ — un microfon, o cam eră
de televiziune şi un televizor cu
ecran mare. Trebuie precizat...
că asemenea centrale de video-
telefon nu există încă. D ar la
sfîrşitul acestui an ele vor fi
in stalate la Moscova, Leningrad,
K iev ." Sc. 27 V 61 p. 4. „Cu
puţin tim p în,u rm ă, între oraşele
Sofia şi Varna a fost in stalată
prim a reţea video-telefon din B u l­
garia. Pentru realizarea legăturii
video se foloseşte releul de televi­
ziune Solia-V arna şi anume în accle
ore în care studiourile nu em it."
Sc. 14 V 74 p. 6 ; v. şi dictafon
(din .engl. videotelepfione , fr.
video-telephone , germ. Videotele -
phon[anlage\\ B D 1967, DMC
1970; D T R ; DN3).
adj. — Care
v id eotelef6r»ic,-ă
aparţine videotelefonului —* „în
trei oraşe din Uniunea Sovietică
— Moscova, Leningrad, K iev —
524
s-au deschis centre urbane video -
telefonice ." Sc. 14 I 62 p. 3.
.„[P articip an ţii la reuniuni se vor
află] în con tact unul cu altul
printr-un sistem m ultilateral de
.legături videotelefonice“ Sc. 6
V II 78 p. 5 (din videotelefon +
- ic ) .
v id e o te rm in â l s.n. 1974 — Tip
special de televiziune — v. ter­
m inal2 //din video - + terminal) !.
v id e o tlx t s.n. 1977 (tehn.) —Sistem
de televiziune în care fiecare
prim eşte la domiciliu un program
a lcătu it după preferinţele sale —
v. teletext; v. şi Sc. 4 X I 78 p. 3
// din video-< + textjj.
v iitorologfe s.f. — Ş tiin ţa viito­
rului — „Spuneţi, şi pe bună
dreptate, că viitoroîogia încă nu
are contururi clar definite. în
ce fel credeţi că poate contribui
sociologia, ştiin ţa an alitică a pre­
zentului (sau a trecutului istoric),
la cercetarea evoluţiilor viitoare ?"
Cont. 15 I X 72 p. 8. „Azi, îii
secolul prognozei şi al viitorolo-
giei... se cuvine *o gestiune mai
aten tă a eventualităţilor, a lu­
crului născocit firesc şi exem plar."
Cont. 23 I I 73 p. 4 ; v. si Sc. 3
I X 72 p. 3, R .l. 26 I X 79 p. 1
(din viitor + logie , după fr.
futurologie; P R 1968; D P ; D E X ,
DN3).
vik in goîH s.m. — Adm irator al
vikingilor — „Dispută aprinsă,
care aduce în 1957 vihingofililor
o categorică victorie." I.B . 21
I I I 74 p. 4 (din viking + - f i l ) %
525
vilai(t s.n. — Diviziune adminis-
trativ-teritorială din ţările musul­
mane — „Consiliul de miniştri al
Turciei a decrctat starea de
asediu pentru un interval de o
lună... în 14 viîayctc de frontieră
ale ţării." Sc. 21 V II 74 p. 6.
„O misiune de explorare a Ofi­
ciului naţional de cercetări ştiin­
ţifice al Algeriei (O.N.R.S.) a
prezentat unlayatului Ouargia pro­
iectul de realizare a unei aşezări
agricole care va folosi energia
solară pentru necesităţile gospodă­
reşti şi cele dc producţie.'1 Sc.
24* XI* 77 p. 4 [scris şi urilayat,
vilayat] (din fr. vilayet; D EX).
vflca s.f. (bot.) „Locuitorii din
Vilcombe [Peru] îşi datorează
vîrstă venerabilă unei excelente
circulaţii sanguine, care s-ar da­
tora, Ia rîndul ei, combinării
unei slabe presiuni atmosferice
cu o abundenţă de oxigen ema-
nînd dintr-o plantă, wilca%, foar­
te răspîndită în regiune şi a cărei
caracteristică este degajarea unei
cantităţi deosebit de mari de
oxigen." R.l. 1 II 78 p. 6 (cuv.
amerind.).
vinii it s. 1974 (chim.) — Tip
de material plastic — v. viăeodisc
(din fr. vinylitc; P R 1964; DC;
DTP).
vlnot£că s.f. — Colecţie de vinuri
de calitate superioara — „Com­
binatul dispune de o vinotecă
specială unde vor fi depozitate
mostre de vinuri vechi/' Sc. 7 I
62 p. 2 . „Poetul Adrian Pău-
nescu proclamă «comoară» şi
nniracol t vinul de Segarcea, după
vlrologîe
ce a cercetat vinotcca respcctivă."
Luc. 11 X I 78 p. 2; v. şi R.l.
13 V I 80 p. 2 (din vin -f-* - tecă ;
FI. Dimitrescu în L L 10/65 p.
235, Graur T. 268, L. Seche îc
L R 3/77 p. 271; D E X , DN3).
vi6dă s.f. (muz.) — Instrument
muzical din seria violină, violă,
violoncel, contrabas — „Viodcle —
invenţie a prof. univ. Ion Delu
brevetată în 1971 — au devenit
cunoscute în Anglia, U .R .S.S.,
Polonia, Cehoslovacia, Austria,
S.U.A., Franţa, Italia, Japonia.
Numeroase orchestre din ţară
folosesc viodele fabricate la Re­
ghin." R.l. 8 111 75 p. 5 (probabil
din vio\lă\ -f n. pr. Dc [ftt],)
virâl,-ă adj. (biol.) — Referitor
la un virus, virotic — „... aceste
proteine vor izbuti să stopeze
invazia virală . Pînă în prezent
s-a reuşit să se sintetizeze mai
multe forme de interfcron, una
dintre acestea fiind deja folosită
cu succes în tratarea hepatitei
virale .“ Sc. 13 V 77 p. 5 .,,... Nil
(195S) consideră că 25 la sută
dintre malformaţii apar prin mu­
taţii genetice, 20 Ia sută prin
anomalii cromozomiale, 15 la
suta prin embriopatii virale iar
restul de 40 la sută au o cauză
încă necunoscută, probabil fac­
tori conjugaţi — ereditari şi
ecologici." Cont. 16 I I I 79 p. 5;
v. şi Pr. R.TV. 20 IV 79 p. J‘J
(din fr. viral ; PR 1951; 1 . Ior­
dan în SCL 4/64 p. 414; DNo).
vlrologîe s.f. (biol.) — Ramură a
microbiologici care studiază viru­
surile — „La Institutul de viruso­
v iro lo g îe
logie «Şt. S. Nicolau» al Acade­
m iei de ştiin ţe m edicale a avut
loc şedinţa festivă de comunfcăvi
cu prilejul aniversării a 30 de ani
de la apariţia primului num ăr al
revistei rom âneşti de specialitate
— «Virologio)." Sc. 16 I I I 79 p. 5
(din fr. virologi c ; P R 1953; DN3).
virtu6z,-ă adj. — Cu c a lită ţi de
virtuoz — „Tălm ăcirea lui Mo-
zart a fost savuroasă, adăugind
fid elităţii faţă de litera textulu i o
anume exuberanţă virtuoză ." Cont.
29 I I I 74 p. 4 (din it. virtuoso ,
fr. virtuose , prin conversiunea
subst. devenit a d j.; D E X , DN3
— a lt sens).
virusologie s.f. 1979 (biol.)
— Virologîe—v. viroîogie; v. şi R .l.
15 I I 78 p. 4, Cont. 14 X I I 79 p. 5
(dinfr. virus + -logie; D E X , DN3).
visiof6n s.n. „ în F ra n ţa a fost
prezentat un nou model de visio-
fon (telefon cu im agine)." I.B .
21 VI 73 p. 4 (din fr. visiophone;
DMC 1970).
vitadon s. 1976 (apic.) — Produs
apicol — v. polenapin (din vita
„viaţă"). •••
vitezomân s.m. — Şofer care are
m ania vitezei, care conduce m a­
şina cu o viteză ex a g era tă . — „Un
echipaj al circulaţiei, ca. să-l
«tempereze» pe un vitezoniah care
circulă cu o viteză m ult peste
lim ita ad m isă'd e lege, e. obligat
să pornească la urm ărirea res­
pectivului, să circule cu viteza
celui urm ărit si chiar cu o viteză
m ai dcsro." £c- 18 V 71 p. 2.
„ în perioada 16—23 aprilie, agen­
ţii de circulaţie au depistat nu
m ai puţin de^ 3 230 de abateri
săv.îrşite de conducătorii auto.
«Recordul» e detinut de ■witezo-
m a n i » (629)." I .B . 25 IV 75 p .
3 ; v. şi Sc. 26 V I 80 p. 2 (din
viteză - f - m au , după tipul
cleptom an; A. B ey rer în SC L 5/76
p. 537).
viticotG că s.f. — Colecţie de soiuri
de y iţă de vie — „Colecţia de la
P levna, o adevărată viticotecă ,
este destinată schimbului de so­
iuri de v iţă, efectu at de cercetă­
to rii bulgari cu specialiştii din
diverse ţă ri ale lu m ii." I.B . 25 IV
74 p. 4 (din. vitico[l] . =+ -tccă).
v itrâ t^ -ă adj. — A lcătu it din
sticlă, cu geamuri — „Din sala
m are de banchet, unde se făceau
pregătiri pentru Anul Nou, ara
p u tu t adm ira printr-u n perete
com plet vitrat zecile de cupole
ale bisericilor din K rem lin." Cont.
13 I 67 p. 4. „Cele două prime
niveluri vor com unica interesant
cu strad a: vor. Ii ampiu ■■.virate,
lăsînd să se vadă şi monumen­
ta la scară de legătură între elp."
R .l. 14 X I 78 p. 3. „Nici peretele
vitrat com plet nu-i indicat, pien-
tru că vara a r fi prea cald, iar
iarn a prea frig." R .l. 11 X I I 78
p. .5 (după fr.: viiri.; DN3).
v itrîn ă -d u lâ p s.f.
— V itrin ă care
are şi rol de dulap, — ^Celălalt
nu m ai prim eşte oglinzile de la
to aletă şi des l a vitrina-dulăp"
Sc. 10 I 63 p. 2. „Te adresezi
vînzătorului care te-a convins să
cumperi (neapărat) o vitrină-chdap

văduvi tu integral dc fcristalurn."
1.13. 16 I II 72 p. 3 (din vitrină +
dulap).
vîtrinier î. adj. — Referitor la
vitrina — „Dccoratie vitriiiicvă."
Cont. 1 IX 67 p. 7. 2. s.m.
(Urmat do dccorator) — Persoană
care sc ocupă cu aranjarea vitri­
nelor de magazine — „Vitrina
rezervata confecţiilor călduroase
găzduieşte... imaginea (desenată)
a unor ’ umbrele. Pc unde or fi
mnblînd vifrinicrii-decoratori ?“ I.B
23 X 76 p. 4 (din vitrină -f- -ier
[-}- decorator"]', D E X — sensul 2,
d n :*)
viziona vb. I — 1. A vedea un
spectacol. înainte dc premieră —
2. (Prin ext., folosit impropriu,
ca sinonim mai „distins4* al lui
(T îvrfcrt) — A vedea (în general)
un film, un film la televizor —
„Ieri am vizionat, la telccinema-
teră, un film cu Jean Gabin/'
3. — A vedea o piesă de teatru —
„Vizionarea piesei le-a întregit
elevilor imaginea pc care trebuie
s-o aibă asupra dramaturgului
Miliail Scbastian." 4. — A as­
culta un recital — ,,Am vizionat
un recital sugestiv/* 5. A anul 2 000. în 1970 existau în
urmări un mcci, o partidă spor­
tivă — „Iubitorii boxului au
vizionat o gală interesantă."
6. A vedea o expoziţie — „în
1967 C. Piliuţă a vizionat nu­
meroase expoziţii din Ita lia / 1
7. — A vedea (un obiect) — „Cupa
Davis va putea fi vizionată zil­
nic între orele 9 —18/' (formal din
fr. visionner; V. Guţu Romalo,
C.i7. JSI, atestare din 1971; TU.
vîrstă a treia
Hristea în P .X . 3/76^ 2 1--22,
de unde sînt citatele fără trimi­
tere; DNf D E X , DX3 — sensuri
foarte puţine).
vîrî s.n. (în sintagmele s. pe­
rioadă, lună , ramură, oră etc.
de vîrf) — Dc mare intensitate,
trafic etc. — „Pe noua linie R I
circulă 100 de autobuze pc oră
şi sens în orele dc vîrf. Traseul arc
o lungime dc 5,2 km. în perioada
dc vîrf circulă un autobuz Ia
40 secunde... Pc această relaţie
pot fi transportaţi 200 000 călă­
tori/' R.l. 27 IV 77 p. 5. „în
plin sezon însă, în lunile dc vîrf,
cum le numim noi, litoralul
atrage In activităţile sale 30 000
dc oameni de cele mai diferite
profesii." Sc. 12 IV 79 p. 4.
„Noutăţi în ramuri dc vîrf ale
industriei noastre." R.l. 10 V
79 p. 1 (din sl. vru/iu).
vîrstă a treia sint. s. (eufemism)
— Perioada de după pensionare,
bătrîncţc—„.4 treia vîrstă. într-un
buletin consacrat vîrstei a treia,
Organizaţia Mondială a Sănă­
tăţii apreciază că numărul persoa­
nelor în vîrstă sc va dubla pînă în
lume 304 milioane de persoane
în vîrstă de peste 60 de aui."
R.L 7 V 79 p. 6. „Noi, gcrontologii
români, considerăm că metod3
esenţială dc întîrzicrc a procese­
lor degenerative dc vîrstă şi dc
evitare a fenomenelor morbide
la vîrstă a treia este profilaxia."
Cont. 16 VI 79 p. 7 [var. a treia
vîrstă] (după fr. troisieme âgcj
D^IN 1966).
vocâl-slmfânic
ad j.
v o c â l-s ln if6 n ic ,'ă (muz.)
— Care se cîn tă cu vocea şi cu or­
ch estra sim fonică — „Compozi­
toru l a fă u rit un lim baj care a
încorporat stilului vocal- sim fonic
elem entele cîntecului de m asă pînă
la fuziunea deplină/' I .B . 10 V
61 p. 3 (din vocal + sim fonic).
voceMn s.n. „Vocefonul. E ste vor­
b a de o in stalaţie electronică,
realizată în S.U .A ., cu ajutorul
căreia aparatul telefonic este pus
în funcţiune de vocea umană.
In sta la ţia este destinată m ai ales
bolnavilor sp italizaţi. L a primul
strig ăt, m icrofonul afla t în apro­
pierea patului bolnavului se co­
nectează, chemînd în acest fel
asistenta sau m edicul." Sc. 27
I X 77 p. 4 (din voce -fon,
după model engl.).
vol6t s. (livr.; rar) — P arte,
capitol — „ în cel de-al doilea
volet al că rţii, tonul evoluează
către poeticul pur şi enigm atic."
R . lit. 9 V I 77 p. 9 (form al din fr.
volet; D E X , DN3 — alte sensuri).
voItamp£rlc,-ă adj. (fiz.) — Care
se referă la voltam per — »Apa-
rate destinate înregistrării auto­
m ate a dependenţelor fun cţio­
nale a două tensiuni electrice au
fost realizate în m ai m ulte ţări.
E le pot fi folosite cu succes lâ
înregistrarea caracteristicilor
voltamperice ale lăm pilor elec­
tron ice/ 4 Sc. 5 X I I 64 p. 4 (din
voltamper + -ic).
volumetric s.f. — Mărime (ca
volum) — „O m are fîntînă deco­
528-
ra tiv a în P ia ţa : C entrală din
B is tr iţ a : volumetria fîntînii- să
a p a ră ’ din jocu ri de apă." Sc.
27 X I I 77 p. 3; v şi R I 11 X I I 81
p 5 (din fr. volumâirie; DN,. D E X ;
DN3).
voluminozltâte s.f. (impropriu)
— Caracterul a ceea ce este volu­
minos — „Pe lîngă aspectul îmbu­
n ă tă ţit al stofelor, se economi­
sesc, totod ată, pînă la 30 la sută
din firele de lînă, dat fiind că
buclajul conferă lînii volumino-
ziiate ." Sc. 1 X I I 76 p. 5 (din
voluminos + - itate).
voluntâr-patrtâtic,-ă adj. — (Des­
pre muncă) L ib er consim ţită,
execu tată gratis în scopuri pa­
triotice — „Tinerii bucureşteni
pun sem nătura generaţiei lor în
m area carte a muncii voluntar-
-patriotice ." Sc. 30 I I I 74 p. 1.
„Cetăţenii ... au construit şi
execu tat în anul trecu t prm
muncă voluntar-patrioiică am e­
najări, trotuare si alei pe 560 000
m p." R .l. 15 I I I 75 p. 3 ; v. şi
22 X I 75 p. 5 (din voluntar -j-'
patriotic ).
voyerîsit! s. (cuv. fr.) — Compor­
tare de voyeur; (aici) curio­
zitate, interes — „ E limpede că
ne aflăm în plină fan ta-ştiin ţă,
în science-fiction, numai că pe
Mihnea Glieorghiu nu-1 interesează
o asemenea incursiune decît pre-
textu al, ţelul său fiind superior,
m ai v ast. (Ceea ce nu înseam nă că,
im plicit, scenaristul n-ar măsura
şi . n-ar sublinia, cu o ironică
voluptate, tocm ai com ponentele
şi dimensiunile m ult schim bate
529
ale fanteziei actuale, puternic
influenţate, dominate chiar, de
acest fenomen contemporan al
voycrismului colectiv, care e „Nerval călătorul (mai exact fi­
cinematograful şi mai aîes tele­
viziunea.) Mihnea Gheorghiu îşi
exploatează excelenta idee fanta-
ştiinţifică în sensul unei discuţii
în jurul condiţiei umane." R.l.
23 VI 75 p. 2 [pron. voaiorlsm]
(DMN 1968).
voycur
voyeur s.m. (cuv. fr.) — Persoană
care se complace în a privi pe
ascuns un spectacol (erotic) —
gura sa mitizată), se prezintă ca
un voycur, mulţumindu-se cu
deliciile spectacularc, femeia ofe-
rindu-se sau refuzîndu-sc (o, des­
fătări ale vălului orientali) pri­
virii..." R. lit. 17 X I 77 p. 2
[pron. voaior].
watsecimdă s.f. 1977 — Subm ul­
tiplu al w attorei — v. super-fniger
(din fr. wattseconclc, germ. W att-
sclnnule; L T R ; DN3).
walkie-talkie v. talkie-ivallne .
week-end s.n. (anglicism) — Sfîr-
şit de săptăm înă folosit pentru
odihnă — „Ca să n-avem sur­
prize în iveeh-cnd, zilnic putem
obţine inform aţii despre starea
drumurilor din întreaga ta ră tele-
fonînd la ... " I .B . 22 X ’ 74 p. 6.
„în ivcek-end pînă la casa părin­
tească din A dunaţii din D eal.
Evident, în astfel de că rţi, nu
ne v a m ai surprinde faptul că
muncitorul din zilele noasfre mes­
tecă clievring-gumm, răsfoieşte
P la y B o y şi dansează la Casa de
Cultură rock and ro ll/ 1 Sc. 24
IV 74 p. 6 ; v . şi bridgeist [pron.
tHhencf] (din engl. week-end}
D E X , DN3).
'western s.n. (cinem.- americanism )
— Gen de film (roman) de aven­
turi a cărui acţiune se petrece, de
obicei, în tim pul colonizării ves­
tului Statelor U n ite — „Modelul
volum ului îl aflăm fără nici un
efort în lite ratu ra verniană, îm­
b og ăţită de experienţa ivester-
m irilor şi a literatu i'ii poliţiste/'
Sc. 14 X 75 p. 4. „Numai wes­
ternurile ieşite pe banda v estitu ­
lui com binat de iluzii de la H olly­
wood m ai întreţin panoram a popu­
la ră cu ferm ecătoare amazoane...
Sc. 13 X I 77 p. 6 ; v. şi S ă p t
19 IV 74 p. 6, I .B . 3 I I 77 p. 2
[pron. îiâsteni ] (din engl. am eric.
W estern; cf. fr. western ; P R
1950; D E X , DN3)
w Jn d -su rH n g s. (sport; cuv. engl.)
„Trei tin eri vest-germ ani au reu­
şit să traverseze duminică Cana­
lul Mînecii pe aşa-num itul m in d -
sn rjin g » — un fel de planşetă
înzestrată cu un catarg şi o m ică
velă/' Sc. 20 V 75 p. 6 [pron.
tiâind-siirfing'].
workshop s. (cuv. engl.) —* Grup
de lucru — „Sem inare şi mese
rotunde (organizatorii le-au nu­
m it worhsliop - u ri)." R . lit. 5
IV 79 p. 24 (pron. ti&rcşop].
 DICŢIONARELE ALBATROS
X
xGrox s.n. (tclm.) — Aparat de
reprodus rapid textele, desenele
etc. — „Xerox economiseşte liîr-
tia. Specialiştii firmei *Xcroxt>
au pus la punct o nouă maşină dc
copiat şi multiplicat care poate
imprima pe ambele feţe ale unei
coli, economisind astfel impor­
tante cantităţi dc hîrtic." Sc.
17 IV 74 p. 6. „Nemulţumindu-sc
doar să ţină prelegeri şi să scoată
citate sau să tragă la xerox
pagini dc carte sau dc revistă,
indiferent la ce se petrecc în jur,
el înregistrează, în fiecare oraş
în care poposeşte sau prin care
trece, cele mai diverse aspccte ale
existenţei." Sc. 8 X 78 p. 4 ;
v. şi rcprograjic (din engl. [Kant]
Xerox [Limited]; BD 1970; D E X ,
DN3).
xilomanife s.f. 1977 — Ghicitul
în lemn* — v. acromaiific //drn
gr. xtlo „lemn" manteia
„prevestire"//
 DICŢIONARELE ALBATROS
Y
yaktiza s., ad j. (cinem.) „Noul
său film , in titu la t Y abuza (cu-
v în t japonez care înseam nă gang­
ster, dar indică deopotrivă şi
film ele cu gangsteri) vine să în­
tărească dem onstraţia... Idol al
spectatorilor de film e yahuza ,
cel mai popular actor din Ja p o ­
nia, Takakura, jo a că îndeobşte
fără nuanţe/* R . lit. 7 I I 75 p. 20.
„Yahuza este un gen de filme deo­
sebit de gustate de publicul jap o­
nez. Spre deosebire de produc­
ţiile sim ilare occidentale... y a­
huza are un caracter profund
m obilizator, propunîndu-şi să de­
m onstreze că actele antisociale,
goana după înavuţire pe calea
crim ei sînt sortite eşecului.** Sc.
25 I I I 7 5 p. 6 (cuv. jap .).
y£ti s.m. „Un Yeti african ? în ­
cu ra jată de relatările unor local­
nici şi în ciuda scepticismului
oam enilor de ştiin ţă, cercetătoarea
franceză J .R .E . şi-a an u n ţat in­
ten ţia de a porni în căutarea
«omului pădurii», fiin ţă prim itivă
asem ănătoare omului/* Sc. 28 X
78 p. 5 ; v. şi R .l. 25 X I I 79 p. 6,
ciucinaa (cuv. nepalez yei teh).
y o ghin s.m. — Adept al filozo­
fiei şi al practicilor yoga — „ S .S .,
India, a încheiat cu bine una
din cele mai spectaculoase de­
m onstraţii de yoga din cariera
sa - - cufundarea într-o stare
asem ănătoare cu somnul hiber­
nal... Yoghinul a răm as în această
stare tim p de opt zile/' Sc.
17 V I 79 p. 5 (din engl. yogin;
cf. fr. y og i; DN3).
 DICŢIONARELE ALBATROS
z
zapateado s. — Dans spaniol —
v. jota [pron. sapaieddo] (din sp.
zapateado; cf. {**. zapatiado; EI.
Toma în E R p. 472, 474).
zâbră s.f. (circ.) — Marcaj de
traveisare a străzii — „Atenţie la
... semafoare şi zebrei'* R.L. 7
IV 74 p. 2. „Trec strada cu avînt
pe zebră, la mijloc mă prinde
stopul." L B . 11 IV 74 p. 1.
„Zebre din metal. Zebrele, liniile
şi săgeţile ce reglementează
circulaţia pe străzi şi şosele nece­
sita din cîud în cînd o revopsire
pentru a rămine vizibile/' Sc.
28 X I 75 p. 5; v. şi R.l. 29 V III
79 pv‘ 6 (formal din fr. zebrey
it. zebra; DN, D E X , — alt sens,
DN3).
zegism s. — Curent politic ne­
ştiinţific contemporan care con­
sideră că dezvoltarea economică
actuală va duce la mari riscuri
îu viitor — „Teoria «creşterii
zero» sau zegtsm. O ripostă ener­
gică a fost dată acestei pseudo-
teorii de primul ministru al Fran­
ţei/' Sc. 19 II 75 p. 5 (cf. engl.
Zero Economic Gronfh „creştere
economică zero"; DP).
zero-z£ro-şâpte s. (cinem.) — Tip
de film poliţist din anii '60 în
care eroul principal este agentul
007 — „Agenţii din familia 007
înmagazinează tone de cifre şi
pot reconstitui un număr de
telefon doar din zumzetul apa­
ratului: Columbo nu e nici măcar
în stare să ţină minte să-şi ia un
carneţel de notiţe. Zero-zcro-şapie
nu se despart de arma cu lunetă,
dar de Columbo se trage cu sila
ca să fie adus la poligon." Fl.
19 V III 76 p. 18 (din zero 4*
zero -{- şapte, după engl. zero-
zero-seven, fr. ziro-zâro-sept, it.
zero-zero-sette ).
zgrunţurozităte s.f. — Calitatea
de a fi zgrunţuros — „Fără sa
facă apel la nisip, ghips etc.
pentru a da pastei zgrunfurozi-
Uxte, el nu caută printre resturile
z g ru n ţu ro z itâ te
tex tile petice de sac sau alte
cîrpe pentru a lipi pe tablouri/*
I .B . 26 X 66 p. 2 (din zgrunţuros
- itaic).
zidar-şam ot6r s.m. — Zidar care
este şi şam otor — „ S în t K .A .S ....
de meserie ziăcir-şamoior" R .l.
16 V I I 79 p. 1; v. şi turnător -
form ator (1974) [scris" şi zidar -
şamoicur ] (din zidar + şam otor).
zî-grâd s.f. „E stim ările revistei
sînt bazate pc u tilizarea etalo­
nului ^zi-gradt). O uzi-grad» este
intervalul de 24 ore a cărui tem ­
peratură medic scade sub 18,3
grade Celsius — punctul la care
este considerată necesară încăl­
zirea artificială/' Sc. 28 X I I 73
p. 6 //din zi - f grad/j.
z\ record s.f. — Zi în care se reali­
zează o producţie foarte mare —
„Fiecare zi — o zi <<rccord » în
realizarea in v estiţiilo r!" Sc. 17
V I I I 73 p. L „Vă propun ca,
începînd dc săptăm înă viitoare,
zilele dc miercuri şi jo i să fie
dcclarate zile record'în realizarea
indicatorilor de yplan/' L B . 18
V 74 p. 1 (din zi + record).
zitân s. „Im itînd în condiţii de
laborator procesele din interiorul
unui vulcan, experţi vest-ger-
mani au obţinut o «piatră sin­
tetică » ale cărei proprietăţi o
recomandă pentru a fi folosită
în construcţii. D atorită structurii
sale poroase, p iatra sintetică —
denumită azilan » — este de cinci
ori mai uşoară decît betonul ar­
m at, dar este solidă şi rezistă
534
bine la um iditate." Sc. 23 I I 77
p. 5 (cuv. germ.).
zm eu râtă s.f. 1975 — B ău tu ră
răcoritoare din zmeură — v.
cilrola (din zmeură + -ala, după
tipul vişinată).
znakoplâst s. (cliim.) „Cu <c;za-
koplastt, o su bstanţă pusă la
punct la Uzinele chim ice din
Zloty Stok (Polonia), operaţiunea
destul de com plicată de m arcare
pe şosele a semnelor de circula­
ţie este m ult sim plificată." Sc.
12 I 78 p. 6 (cuv. pol.).
z6nă-cheie s.f. — Zonă foarte
im portantă — „Zone-cJieie în dra­
m aturgie." Cont. 23 I I I 73 p. 4.
„Detectoarele, am plasate în zo~
ne-cheie, furnizează date care sînt
prelucrate de un calculator elec­
tronic, program at să dea alarm a
de fiecare d ată cînd poluarea
atinge niveluri periculos de ridi­
cate." Sc. 23 V 74 p. 3 (din
zonă + cheie ).
zoo s., adj. inv. — Grădină
zoologică — „Serviciile compe­
ten te franceze au organizat un
studiu pe scară naţională privind
modul de funcţionare al grădi­
nilor zoologice: Cu acest prilej,
s-a con statat că există şi u nităţi
zoo care funcţionează în mod
clandestin." R .l. 12 V I I 75 p. 6
„Nucu merge la zoo (din fr.
zoo; D E X , DN3).
zoobotânîc,-ă adj. — Cu caracter
dublu, zoologic şi botanic —
^Grădina zoo-botanică marină. P e
insula Helgoland (R .F .G .) va
533
funr lioiia peste doi ani o crescă­
torie specială pentru vieţuitoa­
rele, animale şi vegetale din
ocean, putîndu-sc urmări prin
metode ştiinţifico condiţiile de
viajă şi dc mediu ale acestora/*
I.B . 22 V 74 p. 8 IIdin zoo- +
botanic//.
zooitistantan£u s.n. (creaţie ad-
hoc) — Rubrică TV în care se
prezintă instantanee din zoo­
tehnic — „Zooinsiantancc. Po­
rumbul fulguit şi producţia dc
lapte; şantiere zootehnice aflate
încă la temelie; metisarca — o
sarcină mereu actuală." Pr. R. TV.
11 J X 77 p. 2. ,,Zooiustan-
zugrav-vopsitor
tancc. Cum menţinem valoarea
biologică ridicată a animalelor ?“
Pr. R.TV. 29 I 78 p. 2 (din zoo-
r}- iHs/nn/flîinf).
ziickli s. „Zi:chli — zahăr sin­
tetic pentru o alimentaţie raţio­
nală. Procurat pînă acum pc
bază dc reţetă, <Ziîcltfh c un
înlocuitor sintetic al zahărului/*
Sc. 25 X I I 75 p. 6 [pron. fiitcîi]
(cuv. germ.).
zugrăv-vopsitâr s.m. — Zugrav
care este în acelaşi timp şi vopsi­
tor — „Şeful unei brigăzi de
zugravi-vopsitori lucrînd la fini­
sarea unui bloc/' Sc. 10 X I I 61
p. 2 (din zugrav + vopsitor
 Redactor: NICOLAE ILIESCU
Tehnoredactor: MARIANA PUŞCAŞU
Bun de tipar 11.XII. 1981. Apărut 1982. Co­
manda. nr. 1603. Coli de tipar 16,75.

Comanda nr. 10 220

Combinatul poligrafic „Casa Scînteii",
Piaţa Scînteii nr. 1, Bucureşti
Republica Socialista România