TEORIA TRADUCERIICourse instructor:

MASTERAT
Roxana-Cristina
Petcu
CE EST!': TRAIlUCEREA?
Dupa cum se ~tie, tcrmcnul traduccrc are mai multc inlelesuri - se poate referi
la domeniul
de studiu in sine, la produsul final, adica textul care a fost tradus, sau la pr
ocesul de traducere.
adica aqiunea de a produce un text'tradus.
Exista multe definilii ale termenului tnllJueere care aeopera parlial sau total
sensurile deja
menlionate.
I) traducere
1. aetul sau aeliunea de a traduce; 2,exprimarea
unui cuvant, discurs, carte, etc. intr-o alta limba
serisa sau orala a inlelesului
Primul sens se refera la traducere ca proces, iar al doilea la traducere ca prod
us, ceca ce
inseamna ea termenul traducere
poate fi privit din doua perspective dilerite. in cazul
primului sens. accentul cade asupra rolului traducatoruiui carc plcaca de la tex
tul sursa (TS),
sau textul original ~i-I transpune intr-o alta limba,rezultand astfel textul lin
ta (TI). A doua
perspectiva se concentreaza
asupra produsului concret, adica traducerea efectata de
traducator. Aceasta diferenla este specificata in cea dc-a doua definilie pe car
e 0 propunem.
2) traducere.
Tennen deosebit de larg ce poate fi inleles in diferite moduri. De exemplu. se
poate vorbi de traducere ca Ilrodus sau proees ~i se pot identifica diverse tipu
ri de tradueere.
cum ar fi: tradueerea literara, traducerea tehnica. subtitrarea. traducerea efec
tata de 0 ma~ina,
etc. De obicei. termenul trad ucere se refera la transpunerea unor texte scrise;
uneori, insa,
tremenul include ~i taducerea orala, adica interpretarea.
A doua definilie introduce 0 serie de variabile, de ex. tipurile de traducere, i
n care sunt incluse
nu numai tipurile clasice (traducerca litcrara ~i cca tehnica), dar ~i formele c
rcatc in ultimcle
dcccnii, dc ex. traducerile audiovizuale (adica un produs scris care sc citc~tc
asociat unci
imagini proicctata pe un ccran.Faptul ca dcfinilia face referirc la traducerea c
fectuata dc 0
ma~ina scoate in evidenlil ideea ca tradueerea nu mai este exclusiv privilegiul
omului ~i ca. in
anumite condilii, se produce 0 combinatie intre capacitatea calculatorului ca ~i
a omului de a
analiza Iimba ~i sensul pentru a determina cele mai potrivite forme de exprimare
in cealalta
Iimba.
3) traducere.

I. procedura de transfer interlingvistic ce cuprinde .interpretarea sensului unu

i
text sursa' ~i .producerea unui text linta' cu scopul de a stabili 0 relatie de
.echivalenlii' intre
cele doua texte. dar respectand atilt parametrii inerenli ai comunicarii cat ~i
constrangerile
impuse de traducator. 2. orice produs rezultatprin aplicarea acestei proceduri.3
,profesie care
inseamna transferul de idei exprimate an scris dintr-o limba intr-alta pentru a
stabili 0 relalie
de comunicare intre doua sau mai multe limbi.
Cea de-a treia dcfinilic sc refera exclusiv la traducerca de tcxte scrisc. nu im
plica de loc
interpretarca, care implica medierea exprimari orale sau gestualc.A~a cum estc d
efinit primul
sens al tcrmenului, traducerea apare ca 0 forma de ,vorbire indirecta' deoarcce
traducatorul nu
cste autorul texlUlui sursa, el doar rcda ceca ce a fost deja scrisde catre auto
r.Daca ne referim
la cel de-al treilea sens, trebuie sa menlionam cateva aspecte importante.Desigu
r, idealul ar fi
ca traducatorii Sa fi beneficiat dc 0 pcrioada de pregatirc sau ucenicic pentru
a-~i putca forma
dcprindcrile nccesare.De obicei, traducerile profesionale sunt efectuate in limb
a dominanta a

traduclltorului ~i presupun mai ales texte pragmatice, iar strategiile de traduc

ere aplicate
depind de tipul de text, de intenlia(scopul) textului dat spre traducere ca ~i d
e publicul linta.
in cazul acestor traduceri, calitatea rezultatului este evaluata conform unor pa
rametrii ce lin
de comunicare.Desigur,
indiferent de natura textului (Iiterar sau pragmatic), traducerea
profesionala are mereu acela~i scop fundamental, ~i anume sa redea conlinutul un
ei lucrari
care a fost initial redactata intr-o limba pe care publicullinta nu 0 poate inle
lege.
in lucrarea sa din 1959 intitulata ..On linguistic aspects of translation" Roman
Jakobson a
descris trei categorii de traduceri:
a) traducere intralingvistica, adica ,.reformulare", definita ca .interpretare a
semnelor
verbale prin intermediul altor semne din aceea~i limba'.
b) traducere interlingvistica,
adica ,traducerea propriu-zisa', definita ca ,interpretare a
semnelor verba Ie prin intermediul unei allei limbi';
c) traducere intersemiotica, adica .,transmutare", definita ca ,interpretare a s
emnelor
verba Ie prin semne ale sistemelor non-verbale.
Un exemplu de traducere intralingvistica ar fi reformularea unei expresii sau a
unui text in
aceea~i limba pentru a explica sau clarifica ceva ce s-a spus sau s-a scris. Tra
ducerea unui text
scris in forma muzicalA. cinematografica
sau picturala este un exemplu de traducere
semiotica.Din punct de vedere al inlelesului tradilional al teoriei traducerii ~
i al studiului
acestie discipline.ceea ce intereseazll este traducerea interlingvistica.
Elementul central al studiilor ~i eereetArilor in domeniul teoriei traducerii es
te traducerea
unui text scris dintr-o limba in alta. dar cercetarea a inclus multe alte aspect
e legate de
fenomenele lingvistice, culturale ~i ideologice implicate in actul tradueerii. D
e exemplu, cand
vorbim despre traducerea unor piese de teatru. vorbim ~i despre adaptarea spaliu
lui istoric ~i
geografic ea ~i despre adaptarea dialectuiui folosit. Fire~te, se poate pune 0 i
ntrebare legitima,
~i anume unde se trage linia intre traducere ~i adaptare? Ce se intamplA dacl\,
in timpul
traducerii, se omite 0 parte a textului original? Se denatureaza astfel natura t
extului? Nu se
poate uita contextul politic al unei traduceri. De exemplu, in ultimii ani au fo
st mult
accentuate ditcrenlcle dintre limbile sarba ~i croatA, evident din motive politi
ce, cum ar fi
separarea Croaliei de Serbia. Rezultatul este ca acum se fac traduceri intre cel
e doua limbi.
Ceea ce este important este sa definim domeniul cuprins in termenul lraduccrc
de vedere conecptual:
din punct
I. procesul de transfer al unui text scris din limba sursa in limba tinta, tansf
er efectuat de

untraducator intr-un context socio-cultural specific

2. produsul scris, adiea textul tradus ce apare ca ezultat al proeesuiui menlion
at la
punctul 1 ~i care funqioneaza in contextul socio-cultural al limbii lintil
3. fenomenele cognitive, lingvistice, vizuale, culturale ~i ideologice ce fae pa
rte
integranta din punctele I ~i 2.
TEOIUA TRADUCERII
Teoria traducerii. ca domeniu de studiu, a fost inilial definita de James S. Hol
mes in lucrarea
sa prezentata in 1972 ~i intitulata ,.The Name and Nature of Translation Studies
". Holmes
stabile~te obieetivele acestui studiu. ~i anume:
t1

a) descrierea fenomenului reprezentat de actul traducerii ~i de produsul traduce

re a~a
cum se manifesti! In experienla noastra
b) stabilirea principiilor genera Ie prin care se poatc explica sau prevedea ace
st fenomen
in studiile efecluale ulterior s-a observat faptul ca se manifesta doua tendinle
destul de
generale:
I) legea sporirii standardizari - de obicei, textele lintamanifesta mai pUlina v
arialie
lingvistica decat textele sursa
2) legea interferenlei - exsta tendinla de a copia structurile sintactice ~i lex
icale obi~nuite
In Iimba sursa, creand astfel structuri neobi~nuite In Iimba linta.
Concluzia acestor situalii este aceea ca, In general, 0 limba tradusa are unele
caracteristici
specilice, denumite universalii ale tradueerii. Ideea de baza este ca, oricare a
r Ii perechea de
Iimbi inplicate, coeziunea ca ~i gradul de explicitare (Iipsa ambiguitalii) ale
textului tradus
sunt mai mari.
De la acele prime lncercari de teoretizare pana In prezenl, teoria traducerii ~i
studiile lnrudite
au evoluat, ajungand sa fie perfect interdisciplinare. lata de ce metodele de an
aliza sunt mai
variate, In funclie de domeniile cu care exista interfele de contact, cum ar fi:
filosofia,
lingvistica, studiile Iiterare, studiile cullurale, studiile terminologice, etc.
in prezent s-au
sugerat mulle aile arii de cercetare, printre care: analiza textului ~i traducer
ea, evaluarea
calitalii traducerii, traducerea literara ~i alte genuri, traducerea multimedia,
istoria traducerii,
etica traducerii, terminologia ~i glosarele, pregMirea traducatorilor, trasaturi
specifice ale
profesiei de traducMor, etc.
SCURT A ISTORIEI A DISCIPLINEI
inca din antichitate s-a scris despre traduceri. De ex., Cicero ~i Horaliu, In s
ec. I l.H. au
scris despre practica traducerii. Cicero este el care a iniliat disculia privind
diferenla dintre
traducerea literala (cuvant cu cuvant) ~i traducerea Iibera (a sensului). Aceea~
i problema a fost
ridicata In sec.aIIV-Iea AD ~i de Sf. Jerome. Cicero ~i-a prezentat opiniile des
pre traducere In
lucrarea De optilllo gel/ere oratort/III scrisa In anul 46 lH. Cicero face consi
deratii asupra
propriilor traduceri ale discursurilor rostite de oratorii greci, cum ar fi Esch
ines ~i Demostene.
Cicero susline ca a tradus discursurile ca un orator, nu ca un interpret, deoare
ce a pastrat
ideile ~i formele, adica "figurile gandirii",dar lntr-o limba adaptata uzanlelor
contemporane
lui.Cicero nu a lacut 0 traducere cuvant cu cuvant,ci a pastrat stilul general ~
i forla de expresie
a Iimbii. Atunci cand vorbe~te despre un interpret, Cicero se refera de fapt la
taducerea
literara, pe cand oratorul lui Cicero este cel care a lncercat sa produca un dis
curs care sa-i

mi~te pe ascultatori. in anul 20 lH, Horaliu, In a sa Ars Poetica subliniaza ide

a ca scopul
traducatorului este sa produca In Iimba linta un text creativ ~i placut dpdv est
etic. Sunt opinii
care au influentat deosebit de mull secolele urmatoare.
Sf Jerome, cel mai faimos traducator al tuturor timpurilor, se refera la opiniil
e lui Cicero
~i Ie aduce ca argumente pline de autoritate pentru a-~i motiva propriile algeri
lacute atunci
clnd a tradus din greaca In latina acea parte a Vechiului Testament numta Septua
ginta. Sf.
Jerome ~i-a prezentat strategia de traducere In lucrarea intitulata De optillli
gel/ere
il/terpretal/{/i, care era de fapt 0 scrisoare adresata senatorului Pammachius I
n anul 394 AD.
Ceea ce spune SfJerome poate fi considerata drept cea mai cunoscuta declaratie r
eferitoare la
traducere, deoarece acesta se apara contra criticilor ce Ii fusesera aduse,acele
a de traducere
incoecta. Sf Jerome anunla ca nu a lacut 0 traducere cuvant cu cuvant, ci 0 trad
ucere sens cu
sens, exceplia fiind Sffinta Scriptura unde sintaxa lnsa~i conIine un mister.Sff
intul a ales
aceasta solutie deoarece traduce rea cuvant cu cuvant producea forme absurde In
limba linta ~i
filcea sensu I originalului ~imai obscur. Traducerea sens cu sens permite clarif
icarea sensului

sau continutului limbii sursa. Accasta dezbaterc intre taducerea libera vS.tradu
cerea literala
sau intre forma ~i conti nut continua sa-i preocupe pe toti cei interesa(L Refer
indu-se la aceasta
problema, Sf Jerome folose~te 0 imagine metaforica, de natura militara, adica as
emuie~te
textul original in limba sursa cu un prizonier care ar Ii condus de catre cuceri
torul sau, in mar~
forlat, in limba linta.
Disputa dintre traducerea libera ~i traduce rea literala nu s-a manifeslal numa
in Europa, ei
~i in lumea araba ~i cea chineza. unde exista tradilii puternice in malerie de t
raducerLUn
exemplu in acest sens este traducerea sutreleo bushiste din sanscrita in chinezi
l. La inceput, in
timpul dinastiei Han ~i in perioada Celor Trei Regate (sec. al II-lea -at lIl-le
a AD) traducerile
erau mai ales redari cuvant cu cuvant. cu 0 sintaxa foarte apropiata de cea a li
mbii sursa,
cauzele pumnd Ii de doua feluri - pc de-o parle abilitatea lingvistica scazuta a
celor care
filceau aceste traduceri, ~i, pe de alta parte ideea ca nu se poate inlerveni as
opra cvintelor
sacre ale i1uminatului.Ceea ce a rezultat a fost 0 redare cu 0 sintaxa chinuita
~i contorsionata
in limba (inta, folosind din plin transliteralia.in felul acesta textele erau in
comprehensibilie
pentru orice persoana filra pregatire teologica. Trecerea la traducerea libera s
-a petrecut abia
incepand cu a doua jumatate a sec.al Ill-lea ~i a continuat pana spre sf.sec.al
VI-lea.Sintaxa
textului tradus era mai aproape de ca a limbii tinta, de multe ori alegandu-se v
arianta unei
prelucrari literare exagerate a lextului sursa. in a treia faza (sf.sec.al VI-le
a - sec. al XII-lea)
se adopta ideea ca trebuie acordata atentie stilului textului sursa ~i ca nu tre
buie prelucrate
dpdv literar textele simple ~i clare.
Luerurile s-au petrecut aproape la fel ~i in lumea araba. in perioada Abasida (s
ec. al VIIIlea - sec.al XIII-lea) s-a tradus intens din greaca, mai ales texte ~
tiintilice, uneori prin
intermediul limbii siriene. Bineinteles, metoda de traducere cuvant cu cuvant nu
a dat
rezultate bune iar textele au fost revizuite folosind metoda sens cu sens.
Desigur, nici in Europa oceidentala disputa dintre traducerea literala ~i cea li
bera nu era
rezolvata, mai ales ca era yorba atat despre texte religioase cal ~i despre text
e filosofiee vazute
in eontextultraducerii
BiblieL Biserica Romano-Catolica era preoeupata in primul rand sa Ie
transmita eredincio~ilor sensul ,.corect, oficial" al Scripturii. Orice traducer
e care se abatea de
la interpretarea
acceptata
era considerata
eretica
~i putea
fi cenzurata
sau
inlerzisa.Traducatorii se puteau a~tepta la 0 soarta ~i mai rea.De ex., francezu

l Etienne Dolet a
fost ars pe rug in 1546, deoarece facultatea de teologie de la Sorbona I-a conda
mnat sub
acuza(ia ca ar fi adaugat expresia "rien du tout" intr-o traducere a unui dialog
al lui Platon, la
un pasaj in care se vorbea despre ce exista dupa moarte. Traducatorul a fost acu
zat de
blasfemie, fiind banuit ca nu credea in nemurire.
in acest context, traducerile neliterale sau cele neacceptate au ajuns sa fie fo
losite ca 0 arma
contra bisericii.Exemplul cel mai cunoscut este Martin Luther care a tradus in g
ermana Noul
Testament ~i apoi Vechiul Testament. Luther a folosit in traducerea sa un dialec
t regional, dar
mult folosit ceea ce a dus la inlilrirea acelei forme a Iimbii germane ca limba
standard. Martin
Luther a fost aeuzat ca a modificat Sfilnta Scriptura, dar s-a aparat in binecun
oscuta
"Scrisoare eirculara des pre lraducere". (1530). Ca ~i Dolet, Luther a fost acuz
at ca a adaugat
diverse cuvinte pe parcursul traducerii care modi fica sensul versiunii latine a
textului, dimd
na~tere unor implica(ii care contravin interpretarii religioase acceptate.Luther
, ca ~i sf Jerome,
respinge traducerea cuvant cu cuvant, pe care 0 considera incapabila sa transmit
a acela~i sens
ca textul sursa. Traducerea lui Luther folose~te limba oamenilor obi~nuiti ~i se
axeaza pe
limba ~i pe lextul (inta. Luther considera ca traducerea trebuie filcuta in limb
a pe care 0
vorbesc ~i pe care 0 pot intelege oamenii de rind.
Pe masura ce a trecut timpul au inceput sa se disc ute concepte cum ar fi: fidel
itate,
acurate(e, adevar, spirit, evidenttoate puse in legatura cu traducerea textelor
sfinte unde locul
cel mai important era ocupat de "cuvantul Domnului". Fiind yorba de asemnea text
e este clar
de ce s-a stabilit 0 legatura amt e stransa intre ideea de fidelitate (fali! de
cuvintele in sine dar
~i fali! de sensul lor), ideea de spirit (in(eles ea energie a cuvantului dar ~i
ca Duhul Sfilnt) ~i
cea de adevar (de fapt continutultextului).

I'rimclc inccrciiri
dc a sistcmatiza
tcuria traduccrii
Poetul englez John Dryden a tradus in englezii Epistolele lui Ovidiu ~ a scris 0
prefala la
aceasta lucrare, prefala care avea sa aiba un impact enorm asupra teoriei ~i pra
cticii traduccrii.
Dryden menlioneaza trei categorii de traduceri:
metafraza - adica traducerea ,cuvant cu cuvant sau rand cu rand', corespunzand
traducerii literale
parafraza - ,traducerea cu latitudinc, unde autorul este avut in vedere de catre
traducator,astfel incat sa nu-I piarda,dar ceca ce este urmarit mai strict este
sensul ~i
nu atat cuvintele sale'; acest gen de traducere implica schimbarea unor Propozil
ii
intregi ~i corespunde mai mit sau mai pUlin traducerii sens cu sens sau traducer
ii
fidele
imitarea - ,Iiisarea la 0 parte atat a cuvintelor cat ~i a sensului'; ceea ce co
respunde
traducerii libere ~i inseamna mai mult sau mai pUlin adaptare.
Dryden critica metafra7-:1, pe care 0 considera servila ~i literala ~i pe care 0
desconsidera
printr-o expresie celebra: "Este ca ~i cum ai dansa pe sarma cu picioarele incii
tu~ate - 0
indatorire prosteasca". Dryden rcspinge ~i imitalia, unde traducatorul folose~te
textul sursa ca
"sursa de plecare pentru a serie a~a cum crede el ca ar fi scris autorul, daca a
r ti trait in acea
epoca ~i in acea lara".Dryden susline ca imitatia il facc pe tradueator mai vizi
bil dar "face cel
mai mare rau memoriei ~i reputaliei celui mort".Concluzia este clara - Dryden pr
efera
parafraza, dar,la un moment dat in evolulia sa, vorbind despre traducerea Eneide
i lui Virgiliu,
acesta ajunge la un punct situat intrc parafraza ~i traducerea literala. ("M-am
straduit sa-I fac
pe Virgiliu sa vorbeasca engleza ca ~i cum ar ti trait in contemporaneitate".)
Dryden IIlI a fost singurul care a incercat sa teoretizeze procesul traducerii.
Etienne Dolet,
pe eare I-am mentionat dcja, a scris in 1540 0 lucrare intitulata La lIIalliere
tie biell tr{lIluire
tI'{me lallgue ell autre in care stabilqte cinci principii, prezentate in ordina
importanlei:
traducatorul trebuie sa inteleaga perfect sensul ~i materialul autorului initial
, de~i
ar rebui sa se sin1la liber sa c1arifice elementele neclare
traducatorul trebuie sa eunoasca perfect atat limba sursa cat ~i Iimba tinta, as
tfel
ineat sa nu diminueze maretia limbii
tradueatorul trebuie sa evite redarile cuvant cu cuvant
tradueatorul trebuie sa evite formele latinizate ~i neobi~nuite
traducatorul trebuie sa asambleze ~i sa lege cuvintele intr-o maniera elocventa
pentru a evita stangaciile.
Principii Ie sus-mentionate subliniaza peocuparea pentru red area sensului. dar
se pune mult
accent ~i pe forma elocventa ~i naturala a limbii tinta.

Un alt teoretician englez a fost Alexander Fraser Tytler care a publicat in 1797
lucrarea
intitulata Essay Oil the priuciples of trclll.~/atiOlr,in care define~te concept
ul de ,traducere
buna' din perspectiva unci traduceri orientate spre cititorul Iimbii linta. lata
definitia: ,,0
traducere in care meritele lucrarii originale au fost atat de bine transpuse int
r-o alta limba
incat este inteleasa ~i perceputa de un vorbitor nativ allimbii in care a fost f
iicuta traducerea la
fel de intens precum se intampla cu lucrarea in limba originala".
Tytler stabile~te trei legi sau reguli gencrale:
traducerea trebuie sa faca a transcriere completa a ideilor din lucrarea origina
la
stilul ~i maniera de a scrie trebuie sa tic similare cu cele ale originalului
traducerea trebuie sa aibe u~urinta textului original.
Prima dintre legile lui Tytler acopera primele doua principii ale lui Dolet, deo
arece se refera
la ideea ca traducatorul trebuie sa cunoasca perfect originalul, sa fie competen
t In privinla

subiectului ~i sa redea cu fidelitate sensu I ~i inlelesul autorului. Cea de-a d

oua lege, ca ~i al
cincilea dintre principiile lui Dole\, se refera la stilul autorului, dar implic
a ~i faptul ca
traducatorul trebuie sa identifice natura exacta a stilului ~i sa aibe capacilat
ea ~i guslul corect
de a-I recrea in limba linta. Cea de-a lreia lege menlioneaza "u~urinla de compo
zilie" a
textului sursa, care pare a fi cea mai dificila sarcina dinlre toate.Tytler 0 as
emuie~te cu artistul
care face 0 copie a unei picturi originale. lata de ce solulia sugerata de el es
te ca traducatorul
"sa adopte chiar sutletul autorului sau".
Primele doua legi propuse de Tytler pot fi considerate drepl esenla tidelitalii
falii de
conlinut ~i a fidelitatii fala de forma. Tytler face 0 ierarhie a legilor propus
e ~i sugereaza ideea
ca ordinea importanlei legilor poate fi folosita ca mijloc de a determina daca t
rebuie sa se faea
un sacrificiu sau nu.
Secolul al XIX-lea propune un alteoretician, de data aceasta un german, ~i anume
Friedrich
Schleiermacher care a scris un tratat despre traducere intitulat "Despre diverse
le metode de
traducere". Schleiermacher a fost teolog ~i traducator, recunoscut drept fondato
rul teologiei ~i
hermeneutieii protestante moderne.Conceplia sa despre traducere se bazeaza pe co
nceplia
romantica a simlamintelor ~i inlelegerii interioare a individului.Spre deosebire
de pedecesorii
sai, Schleiermacher face 0 distinclie intre doua tipuri de lraducatori, care luc
reaza pe doua
tipuri diferite de texte:
a) ,.Dolmetscher" - eelcare traduce texte comerciale
b) "Ubersetzer" - cel care traduce texte artistice ~i teoretice
Cel de-al doilea este considerat un creator, ese cel care insul1a limbii 0 viala
noua. De~i pare
imposibil sa se traduca textele artistice ~i teoretice, deoarece inlelesul textu
lui sursa este
exprimat intr-o limba strans legatil de un context cultural ciiruia limba tinta
nu-i poate
corespunde pe deplin, adevarata problema, dupa parerea lui Schleiennacher, este
de a-i aduce
impreuna pe scriitorul textului sursa ~i cititorul texlUlui lima. Acest teoretic
ian trece dincolo
problemele legate de traducerea cuvant cu cuvant, sau sens cu sens, sau literala
, fidela, libera.
:';Iiconsidera ca un ad eva rat traducator are doar doua posibilitali:
a) traducatorul il lasa pc scriitor de-o parte ~i il aduce pe cititor cat mai ap
roape de
scriitor
b) traduciitorul illasa pe cititor de-o parte ~i-I aduce pe scriitor cat mai apr
oape de cititor.
Schleiermacher prefera prima varianta, ceea ce presupune ca cititorului trebuie
sa i se dea
aceea~i impresie pe care el, ca german, ar avea-o citind lucrarea respect iva in
original.Pentru a
reu~i sa faca acest lucru, traducatorul trebuie sa adopte 0 metoda de traducere
de
.,instrainare",orientandu-se

in funqie de limba ~i conlinutul textului sursa. Traducatorul

trebuie Sa valorifice elementele straine ale textului susra ~i Sa Ie transfere i
n limba linta.
Aceasta abordare are mai multe consecinle:
I. daca traduciltorul cauta sa comunice aceea~i impresie pe care i-o creaza text
ul sursa,
aceasta impresie depinde de nivelul de educalie ~i inlelegere al publicului lint
a, care
este posibil sa fic diferit de cel altraducatorului
2. poate fi necesara 0 limba speciala a traducerii, adica traducalorul trebuie s
a
compenseze imr-un loc folosind un cuvant pi in de imaginalie, iar in alta parte
trebuie
Sa se mullumeasca cu 0 exprimare mai saraca ce nu poale transmite impresia creat
a in
limba straina.
Schleiermacher
numai.
a avut
0
intluenla enorma, cel pUlin asupra teoreticienilor
germani, dar nu
j

Evaluarea
traducerii
MeriUl sa vedem in ce masura tenninologia folosita la inccputurile tcoriei tradu
cerii se
regase~te in criteriile stabilite de diverse institutii pentru evaluarea unci tr
aduceri.
lata criteriile stabilite de un institut din Marea Britanie,
Institutul de Lingvistica pentru
obtinerea unci diplome in traducere:
I. acuratele - transferul corect al informatiei ~i dovada intelegerii tot ale a
textului
2. alegerea adecvata a vocabularului, a expresiilor idiomatice, a terminologiei
registrului
3. coeziunea, coerenta ~i organizarea textului
4. acuratctea punctuatiei, etc
~i a
Acuratetea este cumva echivalentul modern al fidelitatii, al spiritului sau al a
devarului.
Criteriul 2 sugereaza 0 abordare dpdv allimbii tinta, eriteriul 3 ne duce eu gin
dul catre analiza
de diseurs, etc. A~adar, aceste criterii sunt incercari de a formaliza ni~te reg
uli clare de
traducere.
Unitatca de tradllcere
Tcrmenlll "unitate de traducere" se refera la nivelul lingvistic la care TS este
recodificat in
limba tinta, eu aile euvinte este yorba despre elementul cu care lucreaza traduc
atorulin textul
sursa. Poate fi yorba despre euvinte, grupllri sintagmatice, propozitii, fraze s
au un text
intreg.Exista teoreticienii ai traducerii care s-au referit la cuvant drept posi
bila unitate a
tradllcerii (de ex. Vinay ~i Dalbcmet care s-au bazat pc conecptul sallssurian a
l scmnului
lingvistic, definit ea unitatea dintre semnificant ~i semnificat).
Ferdinand de Saussure a fost prim III care a vorbit despre semnul lingvistic ca
unitate intre
cele doua iaturi - semnificatlli, adica imaginea sonora a cllvantului ~i semnifi
catlll, adica
imaginea conceptuala a cuvintului. Saussure accentueaza ideea ca semnul lingvist
ic este
arbitrar prin natura sa, iar intelesul sau apare prin contrast cu aile semne din
acela~i sistem,
adica limba. (de ex. tree, copac, arbre). Vinay ~i Dalbemet resping cuvantul ca
unitate de
tradueere deoareee traducatorii se concentreaza mai ales asupra campului semanti
c ~i nu
asupra proprietatilor semnificantului individual. Este ceea ce Vinay ~i Dalbemel
numesc
unilatea lexicologica ~i unitatea de gandire.
Ullitatea lexicologicil
Unitatea lexicologica descrisa de V&D contine "elemcntelc lexicale grupate astfe
lincat sa
lormcze 0 singura unitate de gandire". De ex, simple soldat in fj'anccza ~i priv
ale in englezii,
sau sole/at neinslruil in romana care ilustreaza lipsa de corespondenta la nivel

ul cuvantului in
eiuda faptului ca dictionarele traditionale sunt organizate pc baza cuvintelor t
itlu ale
articolullli de dictionar, prezentate apoi pe baza diferitelor sensuri.
Unitatea de gandire
Pentru V&D unitatea de gandire este "cel mai mic scgment al propozitiei ale caru
i semne
sunt legate in a~a felincat sa nu fie traduse individual". Dc ex. un posibil anu
nt pe un aeroport

" Due to the outbreak of foot-and-mouth-disease , all passangers arriving from t

he UK and
prance are kindly requested to disinfect their footwear on the special carpet pr
ovided."
"Din cauzal Ca unnare a izbucnirii epidemieila apariliei prime lor semne ale feb
rei aftoase,
pasagerii provenili/venind
din Regatul Unit/Marea I3ritanie ~i pranla sunt rugati sa-~i
desinfecteze pantofiinncaltamintea pc covorul special pus la dispozitie."
Se pune problema echivalentilor deja existenli in limba romana pentru unele conc
epte (
outbreak, foot-and-mouth disease) ca ~i problema registrului ~i a gradului de po
litete implicat
de textul englezesc. Cu altc cuvintc, unitatca de traducere nu coincide cu nivel
ul cuvantului ci
se axeaza mai de graba pc unitati de gindire (unitali semantice).
inteles (sens) si echivalcnt,i
Teoreticienii anilor 50, 60 s-au ocupat intens de problema definirii conceptului
de
echivalenla. Yom prezenta in continuare opiniile unor teoreticieni de marca cu p
rivire la
ceasta problema.
I. Roman Jakobson - natura intelesului lingvistic si a echivalenlei
Lingvistul american de origine rusa a definit trei tipuri de trdaucere - intrali
ngvistica,
interlingvistica ~i intersemiotica. Traducerea interlingvistica se refera la tra
ducerea intre doua
limbi scrise. Jakobson analizeaza chestiunile importante legate de acest tip de
traducere ~i
anume sensul lingvistic ~i echivalenta. Urmarind relalia stabilita de Saussure i
ntre semnificat
~i semnificant, relalie arbitrara ~i nemotivata, Jakobson susline ideea ca este
posibil sa se
inleleaga ce este semnificat printr-un cuvant chiar daca nu avem experienta real
a a
conceplului sau a obiectului. De ex. ambrozia ~i nectarul, mentionate in legende
le ~i miturile
ani ice pe care cititorii nu Ie-au intalnit in viala realii.
Jakobson abordeazii apoi problema echivalentei de sens intre diferite limbi ~i a
ratA ca "in
mod obi~nuit nu exista echivalen13 totala intre unitalile de cod". De ex. unitat
ea de cod cheese
din engleza ~i branza din romana nu sunt identice deoarece tremenul romanesc nu
acopcra ~i
conceptul de collage cheese din engleza.
Dupa parcrea lui Jakobson. traducerea interlingvistica impliea ,.1nlocuirea mesa
jelor intr-o
limba nu prin unitati de cod separate ci prin mesaje complete in limba cealalta.
eu alte
cuvinte traducatorul recodeaza ~i transmite un mesaj primit dintr-o alta sursa.
Traducerea
implica doua mesaje echivalente in doua coduri diferite".
Evident unitatile de cod folosite in textul sursa ~i in textul tinta sunt diferi
te deoarece
apart in unor sisteme de semne (Iimbi) diferite care divid realitatea in maniere
diferite. (drept,
law, common law, equity). Jakobson define~te echivalenta astfel: "echivalenta in
diferen13
este problema cardinala a limbii ~i preocuparea esentiala a Iingvistici". Pentru

Jakohson.
problema sensului ~i a echivalentei se concentreaza asupra diferentelor in mater
ie de structura
~i terminologie lingvistica ~i nu asupra incapacitalii Iingvistice de a reda un
mesaj care a fost
scris intr-o alta limba.Astfel, arice limba poate exprima sensul total al unui c
oncept semantic
chair daca il rupe in mai multe concepte diferite.
Dupa parerea lui Jakobson diferenlele dintre limbi se concentreaza in jurul unor
forme
gramaticale ~i lexicale obligatorii: "diferenlele esenliale dintre limbi tin de
ceea ce trebuie sa
redea ~i nu de ce pot sa redea."' Dc ex.:
La nivelul genului. casa este feminin in Iimbile roman icc, neutru in gennana. i
ar in
engleza genul este nerelevant


La nivelul aspectului - diferenla dintre limbile in care exista aspectul progres
iv ~i
ccle in care nu exista
La nivel semantic -termenul englezesc siblings se poate traduce in romana cafra{
i
Ji sllrori sau doar frali.
Vcrbul a ji care in general este exprimat ca un singur item lexical in majoritat
ea
Iimbilor, in spaniola se exprima prin doua verbe ser ~i estar, iar in rusa nu se
folose~te acest verb explicit la timpul prezent.
lata exemple care ilustreaza difercnlele dintre limbi, dar este vorba despre con
cepte care pot Ii
exprimate la nivel interlingvistic. Jakobson considera ca numai poezia este intr
aductibila
deoarece forma cxprima sens, a~a incat traducerea poeziei necesita un gcn de tra
nspozilie
creativa.
Eugcnc Nida si "stiinta Iraduccri"
Nida ~i-a inceput activitatea ca traducator al Bibliei, iar activitatea lui prac
tica a constituit
baza teoriei traducerii elaboratA de specialistul american care s-a materializat
in doua opere
majore publicate in anii 60 - Towards a Science of Translating (1964) ~i The The
ory and
Practice of Translation (coautor Taber, 1969). Nida a incercat sa deplaseze teor
ia traducerii
ciltre 0 perioada mai ~tiinlilica incorporand cele mai recente teorii lingvistic
e. EI imprumuta
concepte tcoretice ~i terminologie de la Chomsky, din domcniul gramaticii genera
tivtransformationaliste, ca ~i din semantica ~i pragmatica.
'ida descrie diferitele abordari ~tiinliliceale sensului pornind de la noile teo
rii semantice ~i
pragmaticc. ida se indcpilrtcazi! de ideea ca un cuvant ortograliat arc un scns
lixat. EI se
indreapta catre 0 delinitie funclionala a sensu lui conform carcia un cuvant cap
ata sens din
contcxt ~i poate crea diverse reaclii in funclie de mediul cultural in care se f
olose~te.
Folosing uncle clemente din modelul Chomskian, Nida divide sensul In scnsul Iing
"istic,
sensu I rcfcrcnlial (sensul denotativ din dictionar) ~i sensul cmutiv (conotativ
). Traducatorul
beneliciazi! de 0 serie de tehnici adaptate din Iingvistica pc care Ie poate fol
osi pentru a
determina sensul diferitelor articole lingvistice. De pi Ida, sensu I denotativ
~i referential sunt
determinate prin analiza structurii cuvintelor ~i diferenlierca fata de aite cuv
inte similare din
campurile lexicale Inrudite. Poate Ii vorba despre structur:lrc:l
ierarhic,i, adica diferenlierea
unor serii de cuvinte In funclie de nivelul la carc apar ( de ex. cuvlntul anima
l - hiperomin ~i
hiponimele sale capra, caine, vaca, etc). , sau anali7.a compollcnliala
prin care se identilica
sau se delimiteaza trasilturile specilice ale unci game de cuvintc Inrudite.De e
x. termenii care
denumesc relatiile de rudenie pot Ii organizate vizual in funclie de valorile un
or trasaturi cum

ar Ii genul (masculin. feminin), generatia (aceea~i, la 0 distanla de una, doua,

trei generalii)
sau linearitatea (stramo~descendent
direct sau nul. Rezultatele unci asemenea analize sunt
foarte utile traducatorilor care lucreaza cu Iimbi care au termeni de rudenie fo
arte diferili.
o alta tehnica este analiza struclurii sem:lntice In care Nida desparte vizual d
iferite
sensuri ale cuvintului ,pirit (in engleza) - demons, angels, gods, ghost, ethos,
alcohol, etc - In
funclie de caracteristici cum ar Ii uman vs. neuman, bun vs. rau (ne bun). Ideea
de bazi! a
acestei conceptii este de a-I face pe ucenicul traducator sa Imvele ca sensul un
ui tennen
complex dpdv semantic (cun ar Ii spirit sau bachelor) variaza ~i este condiliona
t de context.
Nida subliniaza importanta contextului pentru comunicare, mai alcs in cazul sens
ului
metaforic, sau al idiomurilor culturale, undc scnsul expresiei difera de suma se
nsurilor
articolelor luate separat.
in general, analiza componenliala este folosita ca mijloc dc a c1arilica ambigui
talile,de a
arunca lumina asupra pasajelor neclare ~i de a identilica diferen\elor culturale
.

Illnuellta
III; Chumskv
Dupa cum se ~tie modelul generativ-transformalionalist
al gramaticii chomskiene analizeaza
ProPoziliile facand apel la 0 serie de niveluri rclalionate ~i guvemate de rcgul
i. lata care sunt,
prezentate foarte simplist, elementele cheie ale aeestui model:
1. regulile privind structura grupurilor sintagmatice genereaza 0 struetura de
adancime care este
2. lransformata prin aCliunea regulilor de transform are care relalioneazil un n
ivel
de structura de adancime de altul (de ex. activul de pasiv) cu scopul de produce
3. 0 structura de suprafalil finala care, la randul ei este supusa regulilor
fonologice ~i morfologice.
Chomsky considera ca relaliile structurale descrise de modelul sau constituie 0
trasatura
universala a limbii. Cele mai elementare structuri de acest fel sunl propoziliil
e numite in
engleza kernel, adica propoziliile simple, active, declarative care necesita doa
r transformari
minime.
Nida introduce triisilturi eheie ale modelului chomskian in ceca ce cl nume~te .
.~tiinla"
traduccrii. in primul rand, Nida considera ca acest model pune la dispozilia tra
ducatorului 0
tehnicii de a dccoda textul sursa dar ~i 0 proccdura de a coda textul linta,de~i
el rastoarna
modelul chomskian de analiza a TS. Nida analizcaza structura de suprafala a TS c
u ajutorul
componentelor de baza alc structurii de adancime care SUIll transferate in proce
sul de
traducere ~i apoi restructuratc scmantic ~i stilistic la nivelul structurii de s
uprafala a IT.
Astfel, Nida a conceput un sistem de traduccre cu trei etape.
B (Iimba receptorului)
A (limba sursal
(restructurare)
(analiza)
x
(transfer)
y
Nida accentueaza avantajele ~tiinlifice ~i practice ale acestei metode in compar
alie cu orice
incercare de a alcatui 0 lista completa ~i cuprimzatoare de echivalenle intre di
versele perechi
din LS ~i LT. La fel ca in mode lui lingvistic sus-menlionat Nida considcra ca e
xista elemente
structuralc dc ball! cu ajutorul drora limba i~i construie~te complicatele sale
structuri de
suprafala.Ace~ti consituenli (kernel) se oblin din structura de suprafala a TS p

rintr-un proces

de reducere a unei transformari inverse. Aceasta implica 0 analiza care folose~t

e cele patru
tipllri de categorii fllnqionale ale gramaticii generativ-transforma\ionale:

evenimente (adesea dar nu intotdeauna infaptuite de verbe)

obiecte (adesea dar nu intotdeauna infaptuite de substantive)
entita\i abstracte (calita\i ~i cantita\i, inclusiv adjective)
rela\ii (inclusiv genul, prepozi\iile ~i conjunc\iile)
De exemplu: analiza facuta de Nida diferitelor construqii
in care apare prepozi\ia of
A.

structura de suprafa\a - will of God

transformarea inversa - B (obiect, GOD) infaptuie~te A (eveniment, wills)
B.

structura de suprafa\a - creation of the world

transformarea inversa: B (obiect, the world) este scopul A(eveniment,
Nida sus\ine ideea ca toate limbile au
nivelul la care mesajul este transferat
structura de suprafa\a urmand sistemul
,transfer minimal', ,transfer literar'. lata
dupa loan:
creates)
earn 6-12 asemenea structuri de baza. acesta fiind
in limba receptoare inainte de a fi tranformate in
in trei pa~i imaginat de Nida - ,transfer literal'.
un exemplu in acest sens - un verse! din Evanghelia
Sursa greceasca:
2
Egeneto
3
4
anthropos apestalmenos
6
5
theou

para
8
7
auto loannes
omona
Transfcrul literal (pasul 1)
Becamelhappened
2
3
4
man
sent
5
6
7
8
from
God
name
to-him
John
4
5
6
7
8
Transferul minimal (pasul 2)
2
There CAME/WAS
aman
3

from
sent
God
WilDSI'
name \vas John
Transferul literar (pasul 3) (cu doua versiuni)
A.
There CAME
B.
2
3
a man
sent
4
from
5
God.
6
Whose
7
name
8
was John

2
A man.
6
NAMED
7
0
8
John
3
4
WAS SENT
BY GOD
The two variants of the literary transfer are different stylistically and syntac
tically, the first
being more formal and archaic. The reason may be the kind of equivalence and eff
ect that is
intended.
Echivalenta
formala si echivalenta
dinamica;
principiul
efcctului cchivalcnt
Nida renunta la vechii termeni precum traducere literala, libera sau fidela ~i a
dopta doua tipuri
de echivalenlii. ~i anume (I) echivalenta formala ~i (2) echivalenta dinamica, p
e care Ie
define~te astfcl:

Echivalenta formala - se axeaza asupra mesajului in sine, ca forma ~i continu!.

Preocuparea principala este ca mesajul in limba receptoare sa urmeze cat mai
indeaprope diferitele clemente ale Iimbii sursa. Astfel, echivalenta formala est
e
orientata mai ales caire structura TS, ceea ce influenteaza puternic acuratetea
~i
corectitudinea. Traducerile de acest fel sunt aproximari foarte apropiate ale st
ructurii
TS, cu bogate note de subsol care-i permit studentului sa aibe acces la Iimba ~i
obiceiurile culturii sursa.
Echivalcnta dinamica- se bazeaza pe ceea ce Nida nume~te "principiul efectului
echivalent", unde "relatia dintre receptor ~i mesaj trebuie sa fie esentialmente
aceea~i
ca cea existenta intre mesaj ~i receptorii initiali". Mesajul trebuie Sa fie cro
it pe masura
nevoilor lingvistice ~i a~teptarilor culturale ale receptorului iar scopul sau t

rebuie sa
fie completarea naturaletii exprimarii.Nida considera ca naturaletea estc un e1c
ment
cheie. Pentru el, scopul echivalentei dinamice este de a cauta "echivalentul cel
mai
apropiat ~i natural pentru mesajul limbii sursa". Este 0 abordare orientata catr
e
receptor, ceea ce presupune adaptari ale gramaticii, lexicului ~i referintelor c
ulturale
pentru a obtine efectul de naturalete. Limba IT nu trebuie sa prezinte nici un f
el de
interferente din LS, iar elementele straine din TS trebuie reduse la minim. Este
0
orientare care a fost vehement criticata mai tarziu de catre teoreticienii tradu
cerii eu
orientare cullurala.
Nida considera ca succesul traducerii depinde de obtinerea unei reaetii echivale
nte.
traducere trebuie Sa indeplineasca patru cerinte:
I.
2.
3.
4.
Orice
sa
sa
Sa
Sa

ai be sens
transmita spiritul ~i maniera originalului
aibe 0 forma de exprimare naturala ~i u~oara
produea 0 reactie similara.

Fire~te Nida are ca scop echivalenta dinamica, dar aceasta este un concept care
admite 0
gradare deoareee conflictul dintre forma ~i conti nut nu poate fi rezolvat u~or
in toate cazurile.
Pentru asemenea situatii,
ida sugereazil ca regula generala ideea conform careia
"eorespondenta de sens trebuie sa aibe priori tate fata de corespondenta de stil
" daca se dore~te
obtinerea unui efect echivalent.
Nida a jueat un rol esential deoarece a deschis drumul abaterii de la eehivalent
a stricta cuvant
cu cuvan!. Conceptele introduse de el (echivalenta formala ~i cea dinamica) au f
ost punetul de
pronire pentru promovarea unei teorii a traducerii orientata ciltre receptor. eu
toate aeestea,
conceptele introduse de Nida au fost mult criticate deoarece alti teoreticieni c
onsidera ea inca
exista 0 preocupare deosebita fata de nivelul euvantului sau se pune problema cu
m se poate

masura efectul echivalent, adica in ce masura poate un texl avea un efect echiva
lenl in doua
epoci ~i doua culturi diferite. intr-adevar, loata problema echivalenlei implica
inevitabil
judecata subiectiva a traducatorului sau analistului.
in ciuda aces tor critici, Nida a reu~it sa elaboreze 0 procedura sistematica de
analiza pentru
traduciitorii care lucreaz1l ei diferite tipuri de texte ~i i-a inlrodus in ecua
lia traducerii pe
receptorii IT ca ~i a~teptarile lor culturale.
Peter Newmark
- traducerca
semanticii
si cca cOlllunicativa
Doua dintre lucrarile lui Newmark ( Approaches 10 Translation - 1981: A Textbook
of
Translation - 1988) au fosl larg folosite la mulle cursuri de pregalire a traduc
atorilor. dar
Newmark se indeparteaza de linia adoplata de Nida, aceea de orientare catre rece
ptor.
Newmark considera ea succesul efectului echivalent este iluzoriu. Newmark sugere
aza
inloeuirea conceptelor anterioare prin eonceptele de traducere semantiea ~i trad
ucere
comunieativa.

Traducerea
eomunicativa
-incearca sa produea asupra cililoriior un efect cit mai
apropiat posibil de eel oblinut asupra eititorilor originalului. (Unele asemanar
i eu
echivalenta dinamica a lui ida)
Traducerea
semantiea - incearea sa redea sensul contextual exact al originalului cal
mai aproape cu putinla, atat cat permit structurile semantiee ~i sintactiee ale
eelei dc-a
doua Iimbi.(asemanari cu echivalenta formal1l a lui Nida).
Cat prive~te principiul efeetului echivalent, Newmark il considera inoperant ata
ta vreme cat
lextul este in afara timpului ~i spaliului LT. (De ex. traducerea poemelor homer
ice. Oricine ar
Ii tradueatorul, oricare ar Ii limba tinta in care traduce nu poale spera sa pro
duca acela~i efect
asupra cititorului IT a~a cum avea textul ascullat asupra auditoriului limbii su
rsa. Newmark
i~i deline~te eoneeptele cu care opereaza in felulurm1ltor:
Parametru
Axarea
pe
destinatar

transmilatorl
Cullura
Perioada ~i originea
Relatia cu TS
Trad uccrea seman tica
Accent
procescle
pe
gandirii transm ililtorulu i
ca individ; lrebuie doar
511-1ajute pe cititorul IT
sa
descifreze
uncle
eonotatii
daca sunt 0
parte
cscnlial1l
a
mesaiului
Se menline in interiorul
cullurii LS
Nu este lixat1l in timp ~i
spaliu; Iraducerea Irebuie
efectuala iar ~i iar cu
fiecare noua generatie
Esle
inlotdeauna
inferioara TS; se produc
pierderi de sens
Traducerea
comunicativa
Subiectiva,
accent
pc
cititorulIT,
orientat1l catre 0
limba ~i 0 cultura anume
Transfera elemente straaine
in cultura LT
inradacinata
Efemera.
in
eonlcxlul conlemporan
Poale fi mai buna deCal TS;
poale
ca~liga
forlil
~i
c1arilate
chiar
daca
se

Folosirea
sursa
fonnei
Forma LT
Adecvare
Criteriul de evaluare
limbii
normele
limbii
Daca
deviante,
sursa
sunt
aceste
devieri
atunci
trebuie reproduse ~i in
TT' , lioalitate fatii de
autorul TS
Mai complexa. stangace,
concentratii,
detaliata.
tendinta
de
suoratraducere
Pentru Iiteratura serioasa,
autobiografii,
pentru
pcntru
efuziunile
persona Ie,
pentru
poliitce
declaratiile
im nortantc
rediirii
Acuratetea
semnilicatiei TS
pierdere
de
produce
0
continut semantic
Respect fata de forma LS,
dar depa~e~te loialitatea fata
de normele LT
Mai lina, mai simpla, mai
clara ~i mai directa, mal
conventionala. tendinta de a
subtraduce
Pentru marea majoritate a
texte

textelor,
de
ex.
neliterare, texte tehnice ~i
informative,
publicitate,
tcxte standardizate, literatura
oopulara
comuniciirii
Acuratetea
mesaiului TS in LT.
Dar, dad apare un conflict intre cele douii forme de traducere, adicii daca trad
ucerea
semanticii ar avea ca rezultat un text anonnal in LT. atunci trebuie folosita tr
aducerea
eomunicativa. (Ex. anuntul Cdine "III nu poate Ii tradus semantic in engleza dre
pt Bad Dog,
ci trebuie sa se apeleze la traducerea comunicativii Beware the dog).
SeQala gcrmana
A fost puternic influentatii de pa~ii filcuti de Nida spre elaborarea unei ~tiin
te a traducerii. De
ex. Werner Koller a avut 0 contributie importanta in ceea ce prive~te delinirea
echivalentei. in
lucrarea intitulatii ..Cercctari in domeiul ~tiintei traducerii" (1979) Koller s
e apleaca asupra
eonceptului de echivalentii ea ~i asupra termenului inrudit corespondentJI. Difc
rentele dintre
eei doi termeni sunt ilustrate in tabelulurmiitor.
Domeniul
Domcniul
Lin vistica contrast iva
Corcspondcnlii
Fenomenele i conditiile Ie ate de
tiin a traducerii
Echivalcnla
Fenomcnele
de
echivalcn a

de cercetare
Cunoa~tere
Competenta
corespondenla,
ce
descriu
structurile
propozitiile
~i
corespondente dintre sistemele LT
~i ale LS
Langue
descriu ierarahia propozitiilor ~i
textelor din LT ~i din LS confonn
criteriului echivalenlei
Parole
Competenta in limba straina
Competenla de a traduce
Astfel, corespondenla
se regase~te in domeniul Iingvisticii contrastive, adica in domeniul
comparaliei dintre sistemele a doua limbi ~i al descrierii contrastive a di fere
nlelor ~i
similaritalilor. Koller se referala exemple cum ar Ii identilicarea cuvintelor c
are ne pot induce
in eroare prin asemanarea lor in cele doua Iimbi (talsc fricnds) ~i a semnelor d
c interferenta
lexicala, Illorfologica ~i sintactica.
Eehivalcnla se refera la perechile echivalente intre LS ~i LT. Dupa parerea lui
Koller,
cunoa~terea corespondenlelor indica nivelul de cOlllpetenla in Iimba straina, da
r cunoa~terea ~i
abilitatea de a gasi echivalenli indicilnivelul de compctenlil in traducere. Kol
ler descrie cinci
tipuri de echivalen\A:
a) cchivalcnta dcnotativa - legatil de echivalenla conlinutului extralingvistic
al textului,
cu alte cuvinte invariabilitatea conlinutului
b) echivalenla conotativa - se referil la seleclia componentelor lexicale, mai a
les in
silUalia in care exista cuvinte aproape sinonime (echivalenla stilistica)
c) cchivalcnla normativa a textnlni - se leagil de tipul de text, deoarece difer
itele tipuri
de texte au un componament diferit in Iimbil
d) echivalenla
Ilragmatica - sau echivalenla comunicativil, orientata ciltre receptorul
textului sau al mesajului. (echivalenla dinamica a lui Nida)
e) cchivalcnla form'll:i - legatil de forma ~i estetica textului, include jocuri
le de cuvinte
~i lrils1\turile stilistice individuale ale TS.
C um se poate ace cercetare
IIIacest

d omelllu:
Tipul de echivalenl1\
Cat de realizabil1\ este
Pe ce se axeazl\ cercetarea
Denotativ1\
Prin
analiza
corespondenlelor
a Vocabularul
~i
interacliunii dintre ele ~I
factorii textuali
Conotativ1\
Teoria trebuie s1\ identificc
conotative
dimensiunile
ale diferitelor Iimbi
N0n11ativ textual1\
Descrierea
~I corelarea
tiparelor de folosire intre
lilllbi
folosind
analiza
Dimensiuni suplimentare nivelul
de
formalitate
etc),
(poetic,
argot ie,
sociala,
originea
uzanla
geografica, efeetul stilistie
(arhaic,
Silllplu,
etc),
dOllleniul
frecvenla,
tehnic,
etc),
(gcncral,
evaluarca, etc
Analiza utiliziirii in diferite
contexte comunicative

functionala a textului
Pragmatidi
conditiilor
Traducerea textului pentru Analiza
valabile
comunicative
un public anume, depa~ind
referitoarea
Ie pentru diferite grupuri de
cerintele
receptori in diferite perechi
alte tipuri de echivalente
de limbi si texte
Formala
Analogie d eforma in LT,
folosind posibilitatile LT si
chiar creeind unele noi
Ahordiiri
de
Analiza potentialului
rllne,
echivalente
in
metafore ~i alte aspecte
stilistice
Iingvistice ale traducerii
Reprezentanti - Vinay ~i Dalbernet (1958), Roman Jakobson (1959), Catford (1965)
.
Traducerea era vazuta ca 0 serie de operalii asupra unor unitali ale limbii (voc
abular, sintaxa,
stil) penlru a transfera mesajul din LS in LT. Aceasta abordare era bazata pe do
rinta de a avea
o metoda ~tiinlificp, observabila de a justifica alegerile flIcute de traducator
flIciind aple la
strategii de transfer predictibile la nivelul semnelor lingvistice. Toti cei men
lionati mai sus
pleaca de la scrierile lui Saussure, care vede limba ca un sistem construit pe b
aza unor
interaetiuni eomplexe intre diferitele unitati ale sistemului. EI este cel care
face diferenta
dintre limbaj (eapacitatca ligvistica vazuta ca facultatea a mintii umane) ~i li
mba ca Iimba
individuala (engleza, franceza).
Vinar si Dalbernet
Com para trasaturile stilistice ale limbii in diferite contexte soeiale. analize
azii natura
diferitelor operatiuni de treducere ~i Ie descriu in funclie de categorii sau ti
puri de operatii la
nivelul unitatilor de limba. Fac diferenta dintre unitatea de limba ~i unitatea
de traducere care
funclioneaza la diferite nivele - unitatea de gandire sau unitatea conceptuala.
unitatea lexicala
sau unitatea sintaetica, toate bazindu-se pe sensul total ~i nu pe semnele const

itutivc
individuale.Unitatea de tradueere este manifestarea lingvistica a unitatii lingv
istice. dar sc
supune regulilor sistemului Iimbii respective in care trebuie sa functioneze. Ei
abordeaza pe
larg diverse exemple de tipuri de unitl\~i, aratand ea acelea~i realitati concep
tuale sunt
categorizate diferit in diverse limbi, ca rezultat al diferentelor dintre sistem
ele limbilor
respective. acest lucru depinzind de viziunea generala asupra lumii.Vinay ~i Dal
bernet se
eoncentraza asupra unor probleme cum ar fi, generalizarea ~i specificitatea refe
rintei in
diverse limbi eum ar fi franeeza ~i engleza, conventiile stilistiee, folosirea l
imbii in sensul
propriu ~i cel figurat, prezentarea obiectiva / subiectiva a informatiei, proble
mele ce pot
aparea ea urmare a folosirii de false friends sau a diferentelor sintactice.
Vinay ~i Dalbernet mentioneazii ~i conceptul de eompensare,
adica recuperarea a ceea ce nu
s-a putut traduce intr-o parte a textului in alta parte.Ei restrang aria de folo
sire a eompensarii
la textele adiacente. In sensul ca acea trasatura de compensare apare doar la ea
teva cuvinte
distanla de segmentul unde au fost probleme. Multi traducatori considera nepotri
vita ideea ca
se poate folosi compensarea ca tehnica de a mentine echilibrul textual total.
Eg. joeul de euvinte. Daca subiectul textului 11obliga pe tradueator sa ramana i
n domeniul
jocului de cuvinte ~i daca LT nu are cuvintele ce pot fi folosite in ace I joc d
e cuvinte, atunci
acesta este intraductibil.

Franceza - Le sociaJismc fran~ais cst till cada\'re exquis. Ultimele doua cu\'in
te l")t fi
interpretate literal, drept,good-Iooking
corpse', ,un cadavru arator' deoarece socialismul
francez este mort, dar ~i figurat,deoarece socialismul francez era un amestec de
tendinte
disparate. Se pare ca nu exista 0 maniera adecvata de a traduce acest joc de cuv
inte. lata de ce
s-a sugerat ca un traducator sa utilizeze un joc de cuvinte lntr-o alta parle a
textului pentru a
eompensa aceasta pierdere.
Ofera mai multe categorii de strategii de traducere:
L lmprulllutul - un tremen din LS este folosit In LT, din motive de economic sau
din cauza
unci lacune In sistemul LT, unde nu exista un termen care sa acopere precis acec
a~i
combinatie de concepte. Termenullmprumutat
se rolose~te pentru a crea un erect stilistic.
Eg. termenul sputnik pc care presa occidentala I-a lmprumutat din rusa atunci ca
nd ru~ii au
lansat primul satelit In spaliu; glasnost (openness), perestroika(recosntruction
).
nomenklatura.
Eg. marketing, leader, soft, etc
Eg. numele de marca - parfumul Bodymist lansat pc piata germana cu acela~i nume
deoarece
nimeni nu Ie-a spus producatorilor ca mist lnseamna biilcgar In germ ana.
lata de ce este necesar ca pentru numele de marca sa se ia cu marc grija decizia
de a
lmprumuta, traduce sau adapta numele.Trebuie
gasit echilibrul delicat lntre conotaliile
potrivite, nevoia de a marca nationalitatea produsului ~i nevoia de a evita cost
urile inutile
implicate de ambalaj ~i publicitate, cu loate ca mentinerea numelui din LS poate
parea un act
de imperialism cultural.
2, caleul - 0 traducere directa, cuvlnt cu cuvlnt, a unci sintagmc, In carc fiec
are cuvlnt al
acelui semn complex, adica sintagma, folosita adesea pentru a desemna un concept
specific
unci culturi este tradus literal folosind acelea~i semne ale LT. Dupa parerea lo
r, acest gen de
traducere poate opera la ni\'elul structurii sintactice, al expresiei ~i al voca
bularului. in timp
pot sa apara termeni noi In LT, lnlocuind sau co-existand cu termenul calchiat.D
e obicei
calcurile apar pentru prima data In presa sau In literatura
Eg. weekend - srar~it de saptamana; Housc of Commons - Camcra Comunelor
Skyscraper - zgarienori,
Publicitate In Iimba romana - traducerea sloganurilor publicitare din englcza pasta de
dinti - precum cerneala penetreazil creta; scutece - un copil uscat
3, traduccrca literaJa - LT traduce cuvintele din LS In loc sa foloseasca metode
de traducere
mai potrivite, deoarece nu ia In considerare creati\'italea autoruiui textului d
e a folosi limba In
mod foarte variat. Este genul de traducere care poate ajuta la identificarea fun
cliilor
comparabile ale unitalilor de sens ~i ale unitatilor Iingvistice (sintactice sau
lexicale) lntre

diverse limbi.
Eg. I have a headache - Am 0 durere de cap (de~i mai natural este Ma doare capul
)
Forma Ma doare capul este numita de Vinay ~i Dalbernet traducere
Se folose~te cand traducerea literala
.:. produce un alt sens
oblic,i sau trauspozilie.
.:. nu are nici un sens
.:. este imposibila din punctul de vedere al structurii limbii
.:. nu are corespondent lnmetaling\'istica LT
.:. are un corespondent in LT dar nu la accla~i nivcl de limba.
Transpozilia
este tehnica pe care cei doi canadieni
modificarile gramaticale In traducere.
0
folosesc
pentru
a se referi la

Eg.L'economie n'a cesse de croltre. tradus ca The economy did not stop growing.
cand ar
trebui sa lie 0 traducere cu verb ~i adverb In engleza, adica The economy grew s
teadily.
4. modulalia - varialia mesajului oblinuta prin modiliearea punetului de vedere.
Este foarte
riscanta daca nu se eunoa~te bine LT.Sc poate petrece Intre un termen abstract ~
i unul concret,
o parte ~i un Intreg. sau prin inversarea punctului de vedere (de fapt, metafora
, metonimia,
sinecdoca).
Eg. give a pint of blood - donner un peu de votre sang (abstract - concret)
Don't be a stranger - On ne se voit plus (efect- cauza)
You can have it - je vous Ie laisse (inversarea termenilor)
Don't get so excited - Lini~te~te-te (opu~i negativi)
S. cchivlIlcnlll - traducerea expresiilor idiomatice atunci cand cele 2 limbi se
refera la aceea~i
situalie in mod uri total diferite. Se bazeaza in primul rind pe buna cunoa~tere
a Iimbii . Daca
traducatorul nu-~i da seam a ea are de-a thce cu expresii idiomatice ~i Ie tradu
ce literal, avem
de-a face cu sUIJrlltrllduccrcll, cf. terminologici folosite de cei doi canadien
i. Probleme
interesante lIpar la traducerea Iiteraturii ~i a publicitalii, clnd expresia idi
omatica este motivata
dar nu are corespondent In LT. in acest caz traducatorul trebuie sa g.aseasca ca
lea de mijloc ~i
sa traduca sensu I dar ~i sa recreeze efectul stilistic al LS.
Eg. as thick as two short planks
To have jelly belly
6. lIdllptllrell - cea mai controversata dintre toate tehnicile propuse de Vinay
~i Dalbernet. Se
folose~te clnd cullura receptoare nu are respectiva realitate in experienla sa.
Eg.. white as snow - cit de absurd suna In lraducere intr-o cultura care nu cuno
a~te zapada.
Aceasta abordare incearca sa puna la dispozilia traduciltorului 0 serie de strat
egii ca solUlii
posibile pentru problemele ce apar frecvent In traducere. Autorii nu uita sa sub
linieze
importanla cunoa~terii "gramaticii ~i vocabularului, cunoa~terii tuturor nuanlel
or limbii
straine ca ~i a tuturor resurselor limbii materne." Vinay ~i Dalbernet impart st
rateg.iile de
traducere In trei categorii majore:
ccle care se refera la vocabular (aspecte ale vocabularului)
modulln care se combina cuvintele In propozilie (sinlaxa)
mesajul, care se leaga de factori cum ar li situalia, contextul, sensulln contex
t,
efectul stilistic, impactul viziunii asupra lumii ~i a diferentelor de perspecti
va
asupra structurii conceptuale ~i a prezentarii informaliei. Include de asemenea
referinlele culturale (specilicitatea lor, trasferabilitatea sau posibilitatea d
e Ie
traduce In LT)
in concluzie, cunoa~terea caracteristicilor celor doua limbi aflate In contact p
ermite transferul
mesajului din forma pe care 0 are Intr-o limbil in forma cea mai potrivita In ce
alalla limba. dar

accentueaza ~i ideea ca realitatea sau experienta va li interpretata In L2 folos

ind forme ~i
structuri diferite de cele ale Ll. Baza acestor consideralii este faptul ca exis
ta 0 realitate
comuna sau cel putin cu multe trasaturi In comun.Astfel. se deschide 0 noua pers
pectiva
asupra procesului traducerii care depinde de comparalia intre ceea ce eei doi au
tori numesc
trasaturile stilistice ale celor doua limbi aflate In contact.

Catfonl
~i transferurile(shiftsl
din tradueere
Tennenul ~hift (transfer) a aparut probabil la Catford, in lucrarea A Linguistic
Theory of
Translation (1965). Catford face 0 deosebire esentiala intre corespondenta
formala ~i
echivalenra textuala.
Corespondenta fonnala - orice categorie din LT (unitate, c1asa, element structur
al, etc) despre
care putem spune ca ocupa aproximativ in economia L'I' acela~i loc ca aceea~i ca
tegoric data
in LS.
Echivalenta textual a - orice text sau fragment de text din LT despre care se po
ate observa
intr-o anum ita ocazie ca este echivalentul unui text sau fragment de text dat i
n LS.
Astfel. echivalenta textuala este relalioanta de 0 anumita pereche din LT ~i LS,
in vreme ce
echivalen!a formala este un concept mai general, bazat pe sistemele celor doua l
imbi. Atunci
cand cele doua concepte se indeparteaza ~i se indreapta in directii divergente a
pare un transfer
legat de traducere. Cat ford define~te transferurile din traducere drept "abater
i de la
coresponden!a formala in procesul de trecere de la LS la L1"'.
Catford ia in considerare
categoric,
doua tipuri de transferuri
- transfcrul
de nivel ~i transferul
Transferul de nivel - ar fi ceva care este exprimat prin mijloace gramaticalintr
-o
Illijloace lexicale in cealalta lilllba.
de
lilllba ~i prin
Ex. conditionalul din lb. franceza tradus printr-un corespondent lexical in engl
eza
Trois touristes auraient ete tues. / Three tourists have been reported killed.
Transfer de categoric - exista patru tipuri.
a. lransferuri structurale
- cele mai obi~nuite forme de transfer, implica de obicei
de trasfer in structura gramaticala.
0
forma

Ex. structurile Su -V- 0 din englez~ ~i francezA ( I like jazz. / J'aime Ie jazz
) se traduc in
roman~, italian1\, spaniol~ prin structura 10- V - 0 (imi place jazzul. / Me gus
ta el jazz. / Mi
piace il jazz)
b. transferurile
de elasii - treceri de la
0
categorie lexical~ la alta.
Ex. medical student - etudiant en medicine, student la medieinii
e. transferuri de unitate sau transferuri de rang - echivalentul de traducere di
n LT se afla
la un alt rang in LS. Rang se refera aici la ierarhia unit~lilor lingvistice, ad
ica propozilie
(frazii), sintagm~, cuvant, morfem
Ex.
d. transferuri
intrasistem
- sc petrec atunci cand LS ~i LT au sisteme aproximativ
corespunziltoare, dar prin traducere se selecteazil un termen care nu are coresp
ondent in LT.
Ex. articolul ~i numarul in engleza ~i franceza
Advice - des conseils
II aJl!jambe casse. He has!! broken leg. (hot~rat - nehot~rat)
Concluzie - textele din LS ~i LT sunt echivalenli de traducere atllnci cand sunt
interschimbabile intr-o situalie dat~.
- nu sc traduc cuvinte sau form gramaticale, ci texte.Textele au eonlinut ~i ace
la~i
efect in LT ca ~i in LS, adic~ publicul LT va reaeliona la fel ca eel al LS.
Probleme - prea multe statistici (echivalentul de tradllccrc in englez~ al siste
mului articolelor
hotarate din france7.a le/la/les este the in prop0rlie de 65%)
- exemple decontextualizate, inventate ~i nu luate din texte traduse realmente.
Jiii Levy (eeh, 1969) porne~te de la experienta Iingvisticii structuraliste a ~c
olii de la Praga,
analizand tradueerea ea traducere a strcturii de suprafal~ a TS in TT, punand ac
centul pe
traducerea poeziei. Considera ca traducerea literal~ este 0 activitate reproduct
iv~ cat ~i 0
activitate creativ~, scopul fiind oblinerea de efecte estetice echivalente.
Face 0 lista a tr~saturilor textelor unde este nevoie de echivalenle:
.:. sensul denotativ
.:. conotalia
.:. formcle stilistice
.:. sintaxa
.:. repetiliile pe bazil de sllnete (ex. rritmul)
.:. lungimea vocalelor
.:. articulalia
Importanta acestor tr~s~turi pentru tradllcere depinde de tipul de text.De ex.,
lubgimea
vocalelor ~i modul de articulalie nu trebuie sa varieze la dublarea filmelor, pe
cata vreme,
daca este yorba despre un text tehnic, sensul denotativ este cel mai important,
a~a c~ nu

trebuie s~ varieze.
Modelul comparativ-descriptiv
Leuven-Zwart
al transferurilor din traducere propus de 0lande71l Kitl\' Van

Propune cel mai detaliat model de analiza bazata pe transferuri.

Ea porne~te de la unele
categorii propuse de Vinay ~i Dalbernet ~i Levy, pe care Ie aplica la analiza de
scriptivaa unei
traduceri. Modelul este dublu ~i cuprinde doua laturi: modelul comparativ si mod
elul
descriptiv. lata trasaturile acestor doua modele:
Modelul eomparativ - implica 0 comparalie amanunlita intre TS ~i n' ca ~i
transferurilor microstructurale la nivel de fraze, subordonate ~i sintagme .
0
clasilicare a
:. in primul rand, pasajele alese se impart in unitali textuale comprehensibile n
umite
transeme. De ex.. she sat up quickly poate Ii considerat un transem al carui
corespondent in romana ar Ii s-a indreptat de spate .
:. Apoi se delincsc arhitransemelc, adica sensul invariabil al unui transem in TS
care
se folose~te drept baza unei comparalii intre cele doua Iimbi. in exemplul de ma
i
sus, ar Ii a se ridica .
:. Se face apoi 0 comparalie a liecarui transem separat cu respectivul arhitranse
m ~i se
stabile~te astfel relalia dintre cele doua transeme. Daca ccle doua transeme sun
t intro relalie sinonimica cu arhitransemul, nu este nevoie de nici un transfer.
Upsa unei
relalii sinonimice indica aparilia unui transfer. Cele trei categorii de transfe
ruri sunt
- modulalia, modilicarea Ii lIIutalia,
.:. Modulalia
- unul dintre transeme este sinonim cu arhitransemul, dar celalat difera
lir dpdv semantic sau stilistic. Exemplul de mai sus poate Ii considerat un exem
plu
de modulalie deoarece adverbul quickly din engleza se pierde in sensul sit up .
:. Modilicarea
- ambele transeme prezinta semne de disjunc!ie (la nivel sematic,
stilistic, sintactic, pragmatic) falii de transem.
Ex. you had to cry - te-a filcut sa plangi
.:. Mutalia - nu se poate gasi un arhitransem deoarece s-a produs 0 adaugire, 0
eliminare sau 0 schimbare radicala a sensului in IT,
Ex. As to the boy - well, thank heaven, mother had taken him; he was mother's, o
r Beryl's, or
anzbod's who wanted him.
Cat despre micul
slava domnului, din fericire se ocupase mama lui de el; era al ei. al
lui Beryl, sau al oricui il dorea .
:. Transemulmother's
in TS ~i al ei in IT - se pot identilica doua microtransferuri
I) 0 modilicare sintactico-sematica - genitivul saxon din engleza devine genitiv
ul cu
articol genitival in romana
2) 0 modilicare sintactico-pragmaticaalegerea genitivului saxon mother's in engl
eza,
in loc de hers, cea ce inseamna ca cititorului englez i se of era mai multe info
rmatii
dedi cititorului roman care trebuie sa inleleaga legatura dintre al ei ~i mama.
Dupa ce s-au identilicat toate transferurile, dupa au fost clasilicate al nivelu
l microstructural,

se calculeazil numarul de transferuri din liecare categorie ~i apoi se calculeaz

a efectul
cumulativ folosind un model descriptiv.
Modelul descriptiv
- este un model macrostructural,
destinat analizei traducerilor de
literatura. Se bazeaza pe concepte provenite din naratologie ~i stilistica. ince
arca sa aduca
laolata concepte precum "nivelul discursului" (adica expresia lingvistica a lumi
i imaginare) ~i
..nivelul pove~tii" (naraliunea, punctul de vedere al naraliunii) cu trei metafu
nclii lingvistice
(interpersonala, idealionala. textuala). Teoreticiana olandeza ilustreaza aeeast
a interaqiune

cu ajulorul unei scheme complexe care imperechaza lransferurile micro ~i macro s

tructurale
cu cele lrci funqii pe nivelul discurs ~i nivelul poveste.
Ca model de analizA, a fost folosit de cercetatoarea olandeza pe fragmente de 50
00 de cuvinte,
penlru care s-au numarat apariliile fiecarui tip de transfer ~i s-au analizat mo
delele ce rezulta.
(de ex., pentru texte din spaniola traduse in olandeza se observa cu precadere t
ransferuri
semantice, dar apar frecvent ~i cazuri de specificare sau explicitare). Vanleuve
n- Ywart
considera ca cee ace propune este 0 strategie de traducere orientata spre n' ~i
ciI pune
accentul pe acceptabilitatea in cui lura linta.
Avantaje - pasul inainte spre nivelurile mai inalte ale consideratiilor
incercarea de identificare a normelor in funeliune
referitoare
la discurs;
Probleme - legate de taxonomie in general, deoarece ll10delul cOll1parativ este
foarte complex.
Modelul este alcatuit din opt categrii diferite de transferuri cu 37 de subcateg
orii, intre care
diferentcle nu sunt foarte clare. Este foarte greu sa se tina evidenta acestor t
ransferuri intr-un
text foarte lung. Folosirea arhitransell1clor este, dc fapt, 0 problema de subie
ctivitate.
Modelul american

Pe liinga tehnicile de traducere cunoscute deja, Vinay ~i Darbelnet se refera ~i

la concepte
precum ,diluarea/concentrarea'
~i ,amplificarea/economia',
ce vor fi reluate mai tirziu de
J.L.Malone (1988 - The Science of Linguistics in the Art of Translation). Malone
considera
ca asemenea tehnici ~i procedee pot srevi fie ,.drept unelte pentru a studia 0 t
raducere deja
flIcuta" (modul Analitic), fie "instrumente ajutatoare in actul traducerii" (mod
ul Operativ).
Malone descrie aceste procedee de tarducere folosind trei termeni, ~i anume un t
ermen
generic ~i doi termeni specifici.
Matching:
Substitution and Equation rimperecherca
- substituirea si egalizareal
Egalizmea (equation) este identica cu ,traducerea literala' la Vinay ~i Darbelne
t, a~a ca nu 0
vom mai discuta. Dadl. nu se poate aplica acest procedeu, alUnci se aplica Subst
itutia care
cuprinde trei dintre procedeele definite de Vinay ~i Darbelnet, ~i anume - trans
pozitia (dc ex.
o structura gramaticala din limba greaca care semnaleaza faptul ca avem dc-a fac
e cu 0
rugaciune substituita in cngleza prin forma arhaica a pronumelui thou). echivale
nta (0
cxprcsie idiomatica dintr-o limba subsituita prin expresia echivalentli din ceal
alta limba. ex.
beat somebody black and blue - a bate pe cineva mar) ~i adaptarea (de ex. un per
sonaj care in
traducere fredoneaza ceva si nu t1uiera ceva. deoarece a t1uiera nu este destul
de poetic sau de
elegant).
Procedeul generic care include cele doua tehnici sus-mcntionate
se nume~tc Matching
(imperechere) ~i imbraca doua forme:
i.
alternanta intre cgalizare ~i substituire din motive stilistice
II.
inlocuirea prin ceva care nu este nici egalizare, nici substituire
Ex. (i) variatia introdusa de traduciitor in lantul coreferential al textului
Eg. John got up early.John was going fishingJohn liked fishing.
Text scris de un copil. poate devcni diferit in traducere, mai ales daca traduce
rea este flIcuta
de un adult ce alege sa varicze referinta pentru a evita plictiseala.
John s-a trezit devreme. Urma sa se duca la pescuit. Tiinarul era un impatimit
al acelui sport.
Ex. (ii) imprumuturile (numite de Malone carry-over matching. imperechere de sup
rapunere),
calcurile, imperecherile standardizate ~i false friends.
imprumuturile funetioneaza in general din limba sursa in limba linta (Sir, Miste
r pentru ada
culoare loeala), dar problema apare cind in limba respect iva exista deja euvint
e imprumutate.
Daca asemenea teste sunt traduse in engleza, efeetul stilistie se pierde.
Ex. Am fost la un magazin second-hand sa cumpar un televizor.

imperecherile standardizate se refera la faptul ca exista deja ni~te perechi con

ventionale in
limba tinta, de ex, latinescul auri tradus in engleza ea burnisht gold, ~i nu go
ld, datorita
sensului poetic care predomina. Exista de fapt 0 tendintii spre standardizare in
virtutea eareia
uncle unitati de text din limba sursa sunt automat in loeuite prin anumite repet
itii ligvistice.
Este un procedeu care da unitate de expresie traducerilor dintr-o anum ita epoca
.
Categoria ,false friends' este oarecum deplasata in lista lui Malone deoarece su
nt de fapt
gre~eli de traducere, tiniind cont de asemanarea dintre cuvintele din cele doua
limbi. Ele tin de
sistemul limbii ~i nu de competenta traducatorului.

Ex. valor, industry. intelligence, etc.

Zigzagging - Divergence and Convergence ( zigzaguldivergenta si convergenta)
in aceastA situalie este yorba despre existenla mai multor echivalenli in limba
lintA, ceea ce
implicA buna cunoa~tere a limbii de cAIre traducAtor ~i faptul cA acesla trebuie
sA se bazeze pe
inlelegerea indiciilor lingvistice, situalioanie sau stilistice ce pot semnala s
ensul corect al
cuvanlului respectiv.
Ex. river - rau, nuviu
Malone numqte acest gen de dezambiguizare Divergenla, de~i nu este intotdeauna u
~or, cAci
diclionarele sunt de multe ori invechite sau incomplete ~i nu dau toate sensuril
e posibile ale
unuicuvanl.
situalire mai interesantA dpdv al traducAlorului este cea in care Divergenla est
e 0 alegere
stilistica a limbii sursa ce nu poate ti intotdeauna reprodusA in limba sursA. D
e ex, in presa
englezA citatele din diver~i vorbitori sunt urmate de verbe care indicA atitudin
ea autorului,
ceva de genul he stormed. he complained. he promised, pe cand in alte limbi regi
strul de
limbA ales este mult mai rezervat, adica he declared. he said. he stated ..
o
Ex. Thc Economist, March 2006
Debates don't get much more conservative than the one last week at Texas A&M
University. ,,1 will fight for traditional family values", promised Van Taylor,
an ex.marine .....
in aceste situalii traducatorul trebuie sA cunoascA foarte bine limba. Dar ~i ti
pul de publicalie
cu care are de.a face.
Divergenla poate avea efecte nedorite creeand ambiguitali cu efect stilistic ce
nu se pot
traduce in limba lintA. De ex. folosirea pronumelui us in englezA ce produce del
iberat
ambiguitate deoarece nu se ~tie cine este inclus in acesl pronume, sau folosirea
lui-.l!
impersonal in franceza.
Ex. II s'agitjuste
d'un petit test realise par Fortune
.
Faptul ca propozilia incepe cu il s'agit d'un
este un mod de a crea un fel de suspense, dar
~i 0 notA de ironie deoarece este yorba despre un test care evalueazA riscul de
a fi concedial.
DacA limba lintil nu poate rcproduce acest efect fie reformuland Propozilia (Rev
ista Fortune a
conceput acest mic test.. ...) fie foiosind 0 solulie asemAnAloare cu cea din fr
anceza (Este
yorba despre acest mic tes!... ..), efectul va ti pierdut iar test, prin diverge
nlA va ajunge tradus

ca test sau chestionar.

Malone subliniaza ~i posibilitatea ca divergenla folosirea unui termen sau a alt
uia pe axa
paradigmaticA sa tie inlocuitA de divergenla sintagmaticA prin care traducatoruu
l adunA
laolalta toate traducerile posibile, in loc de a incerca sAaleagA cea mai buna s
olulie.
Ex. Le socialisme francais est un cadavre exquis.
The mishmash that is French socialism is well and truly dead.
Tehnica opusa este Convergenla, adica situalia in care mai mulli termeni din lim
ba sursA
converg intr.un singur termen in limba lintA.

Ex. tu I vous in francezA, folosite pentru persoana a doua singular, cu scopul d

e a marca sau
nu diferen(a de pozilie sociala, pot deveni tu sau dvs in roman a, in funclie de
ce dore~te
traducatorul, adici1 sa pastreze expresia de politele din franceza sau nu.
Zigzagul este termenul generic care desemneazA divergenta ~i convergenta. Este y
orba despre
situatia in care limba sursa are dublete, doua cuvinte care au acela~i sens. une
ori cu conotalii
diferite.
Ex. maternel in franceza ~i maternell
Uneori traducatorul
genului.
motherlv in englezA
trcbuie sa aleaga intre convergenta
~I divergenta.
De ex. exprimarea
Ex. Sunt obosita. - genul este marcat in romana, dar in englezA nu - I'm tired.
Daca dorim sa marcam genul, mai ales daca aceasta este prima propozitic din text
, se
poate recurge la 0 traducere gen
I'm one very tired lady I woman.
De~i astfel se modifica intelesul destul dc c1ar.
Rescrescence - Amplification
and Reduction ( Excrescente - amplificarea
si reducereal
Amplificarea este muncie care ar trebui folosit in loc de tehnica adaptilrii pro
p usa de Vinay ~i
Darbelne\. Vorbim despre ideea de a da explicatii in loc de a folosi adaptarea c
ulturala ca
mijloc de a suplini golurile culturale anticipate in limba linta sau in ceea ce
~tiu cititorii limbii
tinta despre cultura Iimbii sursa. in ce masura estc a~ depinde dc atitudinea tr
aducatorului
fala de cititori ~i fata dc munca mai intcnsa. (folosirea notelor de subsol) Des
igur, aceasta
explicitare trebuie sa fie motivata de micro sau macro-contcxtul respectiv.
Unii traducAlori nu se dau in IAluri de la muca intensiva ~i desfl\~oara 0 inten
sa cercetarc
pcntru a-~i putea imbunatali activitatea, altii insa nu, mai ales daca sunt ince
patori sau mai
tineri.
Ex. un traducator mai tinaI' (flIra experienta) ar traduce flIra ezitare urmatoa
rea propozitie,
negandindu-se la implicatiile culturale ~i la faptul ca povestea Medusei ar pute
a sa nu
trezeasca nici un fel de amintire multoI' cititori.
It reminded many people of the Medusa story.
Malone enumereaza un ~ir de texte care, in opinia lui necesita amplificare, cum
ar fi textcle
filosofice, unde intrebarea de bazA este daca se paote gasi acel tcnncn carc sa
fic unic ~i sa

desemneze cel mai bine obiectulla care se refera.

Desigur, traducatorului ii este greu sa selecteze ce anume informatie sa Ie dea
cititorilor,
deoarece este in situatia de a evalua nivelul de cuno~tinte al cititorilor. dar
~i sa evite excesul
de infonnalie, astfel incat textul sa ramana u~or de citi\. Astfel, traducatorul
poate fin in
situalia de a nu mai lua doar decizii lingvistice, legate de solutiiJe de traduc
ere, ci ~i decizii
legate dc evaluarile culturale ~i de strategia respectivei edituri.
in asemenea cazuri, amplificarea compensatorie poate insemna doar adaugarea cato
rva
cuvinte in text ~i poate merge pana la note de subsoJ sau chiar anexe (note la s
fiir~itul
capitolului).
Ex. CGT
:...este numele unui sindicat francez, a~a cum ALFA este numele unui sindicat
din Romania, iar in traducere engleza ar trebui sa fie ceva de genul

The French trade unuion COT / The Romanian trade union ALFA
Vladimir Nabokov, de ex, a tradus poemul epic Evegheni Onegin tacand, dupa parer
ea
speeiali~tilor, 0 traducere literala ~i a avut nevoie de doua volume de note de
subsol pentru a
expl ica traducerea.
Exista situalii In care amplificarea este motivata Iingvistic, iar Malone nume~t
e acest tip de
amplificare, amplificare clasificatoare.
Ex. It was the modern version of the shipwreck storv. in traducere se poate adau
ga cuvantul
vechi (Era varianta moderna a vechii pove~ti a vasului naufragiat) pentru a c1as
ifica, pentru a
indica apartenenta la 0 categorie, de~i In Iimba sursa nu exista cuvantul old.
Ex. FR - ceratines volailles - E
curte
- some breeds of poultry - RO - unele specii de pasari de
Reducerea - omiterea infonnaliei considerata inutilii, neimportanta sau despre c
are se crede ca
nu va avea sens pentru cititorii limbii linta.
Ex. FR - les top-models, comme disent les Anglais, ultimele patru civinte nu tre
buie traduse
deoarece este evident ca avem de-a face cu 0 expresie din limba engleza care a i
ntrat deja In
Iimba ~i se folose~te ca atare.
Ex. aeronimele - explicarea acronimului
revenirea la folosirea acronimului
Eg. IRA (Armata revolulionara
cu referire la funclia instituliei
respective
apoi
irlandeza), PKK (partidul muncitorilo din Kurdistan)
Repackaging - Diffusion and Condensation IModificarea formei - lungire sau scurt
arel
Aceste doua tehnici exprima aceea~i infonnatie lntr-o fonna mai lunga sau mai sc
urta. Ace~ti
tenneni sunt oarecum oglinditi de termenii folositi de Vinay ~i Darbelnet, ~i an
ume
amplificare / economic ~i diluare / coneentrare, dar ei nu considera ea aceste p
rocedee se
refera la omiterea infonnatiei inutile pentru LT, ci sunt considerate trasaturi
specifice ale
limbilor. Dc ex. engleza este mai concisa decat franeeza In ceea ce prive~te des
crierea
realitatii, dar FR este mai rapida cand se pune problema de a serie despre intei
ect, de~i
exemplele lor nu suntlntotdeauna concludente.
Difuziunea (Iungirea fonnei) se paote produce pentru doua motive - structurale,
competenla Iingvistica ~i cele ce tin pur ~i simplu de tradueere.
legate de
Ex, Spaniola - matear - un cuvlnt pentru ceea ce In engleza se traduce printr-un

~ir de 5
cuvinte - to plant at regular intervals
Difuziunea strueturaia nu apare decat pentru motive gramaticale.
Dc ex. folosirea
conditionalului In franceza pentru a reproduce cuvintele cuiva, care In traducer
e engleza
necesita folosirea unor expresii gen It is claimed that... .. , According to
.
Ex. lis se seraient evade a huit heures du soir.
It is claimed that they escaped at 8:00 last night. / According
escaped
.
to our sources, they

Difuziunea se folose~te daca un concept exte lexicalizat intr-o limba ~i nu in c

ealalta.
Eg. Familienanschlull - termen folosit pentru a descrie atmosfera dintr-o firma
pentr care
dictionarul sugereaza definitia sau descrierea unde esti tratat ca in familie, d
ar se pot gasi
solUlii poate mai bune - ex- a friendly. caring finn.
Condensarea - mai pulin frecvcnta decat difuziunea, dupa parerea lui Malone, deo
arece, de
cele mai multe ori, traducerea este mai lunga decal originalul.
Condensarea inseamna. de ex.. eliminarea unor pasaje din text considerate plicti
sitoare,
obscene sau dificile dpdv politic.
A~adar, modificarea formei este des folosita ea tehnica de traducere ca reaetie
fata de nevoia
de furniza mai multe detalii sau de a gasi modalitati mai scurte de se referi la
anumite aspecte
evitand excesul de euvinte, sau nevoia de a evita frazele cu 0 sintaxa cOlllplic
ata, nevoia de a
incorpora figurile retorice, de a varia lanlul referential, etc.
Reordering (Illodifcarea ordinii eonstituentilor\
Malone face 0 lista a situaliilor unde este nevoie de modificarea
motive de intelegere
evitarea structurilor sintactice complexe
LS ~i LT au structuri narative ~i stilistice diferite
ordinii constituentilor
din
Eg. inversiunea pentru fonnarea intrebarilor in engleza
Where do you go every Sunday? / 'Where you go?
Dar, What say you? - fie un anacronislll ironic, fie folosit in lilllbaj juridic
, in instanta
Tenriile functionaliste
Au aparul in anii 1970, 1980 mai ales in Gerlllania:
.:. Katharina Reiss - tipuri de text ~i functiile limbii
.:. Justa Holz-J'vliinttari - teoria actiunii lranslationale
.:. Christiane Nord - 0 analiza mai in detaliu
funetionalista
a textului
ce continua
traditia

Teorii ale tradueerii

bal-ate pc analiza discursului
in anii 1990, analiza discursului a inceput sa eapete importantii in studiile de
spre traducere.
Exista 0 legaturn intre modelul analizei de tcxt a la Christiane Nord deoareee s
e faee 0 analiza
a organizarii textului dincolo de nivelul propozitiei. Dar exista ~i 0 diferenta
majora, caei prin
analiza textului in stilul Christianei Nord se deserie modul in care este organi
zat textul
(structura ProPoziliilor, coeziunea, ete), pe cata vreme prin analiza discursulu
i se releva modul
in care limba comunica intelesul ea ~i relatiile sociale ~i pe cele de putere. M
odelul de analizil
a discursului eu cea mai mare ioOuenta este modelul functional sistemic al lui H
alliday, eare
va Ii prezentat in continuare
Modelullui
"allida\'
Modelul lui Halliday se bazeaza pe ceea ce el nume~te gramatica functionala sist
emica, cu
accent pe studiul limbii ca mijloc de comunicare. Halliday regase~te intelesul i
n alegerile
lingvistice tacute de scriitor pe care Ie relationeazil in mod sistematic de cad
rul larg
sociocultural. Modelullui Halliday stabile~te 0 legatura puternica intre realiza
rile de suprafata
ale functiilor lingvistice ~i cadrul sociocultural.Astfel, genul (adica tipul de
text delinit in mod
conventional asociat unei functii de comunicare speciliee, de ex. 0 scrisoare de
afaceri) ets
conditionat de mediul sociocultural ~i, la randul sau, determina celelalte eleme
nte intr-un
cadru sitemic. Primul clement este registrul. care include trei clemente variabi
le:
.:. Domeniul (sau campul) - despre ce se scrie (de ex. 0 livrare de marta)
.:. Continulul(sensul
documentului respeetiv) - eine comunica cu cine (de ex. un
reprezentatnt de vanzari ce se adreseazil unui client)
.:. Modul- forma comuniearii (de ex. serisa)

Toate aceste variabile ale registrului sunt asociate unui filon de inteles care,
adunate,
formeaza semantica discursiva a textului ~i reprezinta trei metafunctii ale text
uiui, ~i anume
cca idcationala, cea interpersonala ~i cea textuala. Metafuncliile se ealizeaza
prin intcrmediul
lexicogramaticii, adica prin intermediul alegerilor lexica Ie ~i al celor de str
ucturi sinlactice. in
mare legaturile functioneaza astfel:
.:. Domeniul (sau campul) unui text este asociat intelesului ideational, realiza
t prin
intermediul structurilor verbale (c1ase de verbe, structuri active ~i pasive, st
ructura
argumentala a verbului, etc)
.:. Continutul unui text este asociat inlelesului interpersonal, realizat prin s
tructurilor de
modalitate, adica verbele modale ~i adverbele modale ca ~i prin vocabularul
evaluativ (adjective calificative, de ex.)
.:. Modul unui text este asociat intelesului textual, realizat prin structurile
tematice ~i
prin structura informatiei, adica ordinea ~i structurarea
constituentilor
unei
propozilii, ca ~i prin intremediul coeziunii, adica modul in care se face referi
nta in
text, inclusiv prin intermediul pronumelor, a elipsei, colocaliilor, repetitiei,
etc.
Locul central in acest model este ocupat de analiza metafunctiilor, deoarece int
re structurile
Icxicogramaticale ~i metafunctii exista 0 legatura stransa, astfel analiza struc
turilor vcrbale, de
modalitate, a celor tematice ~i de coeziune scoate in evidenla modul in care ope
reaza
metafunctiile, dar ~i modul in care se realizeaza intelesul textului. Modelul lu
i Halliday este
foarte complex, astfel ne Yom referi doar la acele elemente care sunt importante
pentru
teoreticienii traducerii.
1\Iodclul ,Julianei House
Juliane Iiouse alege drept concept central al modelului sau conceptul de registr
u. Exita
asemanari intre modelullui House ~i modelele funclionale, dar aceasta respinge .
.conceptul de
adecvare a traducerii"
in sensu I orientarii mai pronunlate
spre publicul receptor,
considerandu-I fundamental gre~it. Modelullui !louse se bazeaza pe analiza compa
rativa a TS
~i TI', ajungand astfel la 0 evaluare a calitalii traducerii prin care se scot i
n evidenta gre~elile
de potrivire ~i erorile. House include 0 serie de categorii intr-un model a la H
alliday de
analiza de registru a campului, continutului ~i modului. Modelul implica 0 anali
za sistematica
a protilului tcxtual al TS ~i IT prin intermediul unor mijloace lexica Ie, sinta
ctice ~i textuale .
:. Mijloace textuale - dinamica tematica: structura tematica ~i coeziunea
legilturile dintre subordonate: aditive (coordonare prin ~i. in
plus), adversative (dar, totu~i), etc
- legaturi icon ice - paralelismul struturilor

Functia
~
~
Campul
- subieetul
- (unetia
sociaHi
i
Rerrul
Conlinutul
relaliile intre
(,articipanli
- provenienla
~i pozitia
autorului
-atitudinea
ind~iduali\
a textului
~
Gennl
(seo(1U1generic)
1\Iodul
- mediul (simplu/eomplex)
- pa rticiparea{si m (,Iii/com plexii)

___
sociala
t
_
in modelul Julianci House, registrul cuprinde 0 mare varietate de elemente, incl
usiv unele
nemenlionate de Halliday. Campul se refera la subiect ~i aCliunea sociala ~i cup
rinde mai ales
elementele lexica Ie. Conlinutul se refera la provenienla temporala, geografica
~i sociala a
autorului (a celui ce se adreseaza publicului) ca ~i la pozilia (punctul de vede
re personal)
intelectuaili. sentimentala ~i afecticll a acestuia. Atitudinea sociala se refer
a la stil - oficial,
consultativ, neoficial.Toate acestea cuprind 0 nota de individualitate, a~a cll
exista 0 pozilie a
autorului. Modul se refera la canalul ales (scris, vorbit) ~i la gradul de parti
cipare. de relalie
intre autor ~i public (de ex. monolog, dialog, etc).
Modelul Julianei house funclioneaza in felul urmlltor:
I. se stabile~te profilul registrului TS
2. se adaugll 0 descriere a genului TS realizata pe baza registrului
3. pe baza acestor doua elememte cumulate se poate stabili funclia TS, inclusiv
componentele
idealionala ~i interpersonala a acestei funclii (adica ce
informalie este transmisa ~i care este relalia dintre autor ~i public)
4. acela~i proces descriptiv pentru TT
5. se compara profilul TS ~i cel al TS, astfel se identificll nepotrivirile sau
erorile,
clasificate cf. genului ~i dimensiunilor situalionale ale registrului ~i genului
.
Erorile de tip dimensional se numesc "erori ascunse" pentru a fi deosebite de
"erorile evidente", adica nepotrivirile denotative sau erorile prod use in
sistemui linta.
6. se poate face acum 0 evaluare a calitlllii traducerii
7. in final, traducerea poate fi inclusll intr-una din cele doull categorii - tr
aducerea
evidenta (overt) ~i traducerea ascunsll (covert).
Traducerea evidentll (overt) - un TT care nu se dore~te a fi un text original. D
e exemplu,
traducerea unui discurs politic al lui Winston Chirchill, din timpul celui de-a
I doilea rllzboi
mondial. discurs clar legat de 0 anume cultura sursa, de un moment ~i de un cont
ext istoric.
sau traducerea opere lor Iiterare ce sunt anco rate in cultura sursa. Asemenea t
raduceri
presuplln faptul ca publicul acestor texte nu este evident publicul caruia i-a f
ost adresat TS. in
aceste cazuri, House considcrll cll trcbuie cllutate echivalcnle la nivel de lim
bll!text, registru ~i
gen. Cu toate acestea. funclia individllalll a TT nu mai poate fi identica cu fu
nclia TS deoarece
lumile in care opereaza cele doua discursuri sunt diferite. Astfel, House propll
ne un al tip de
echivalenla. ~i anllme "echivalenla fucnlionalll de nivel doi" pentru ca TT sa p
ermitll accesul

la funC\ia TS, iar publicul TT sll poata trage cu urechea la TS.

Traducerea ascunsa (covert) - traducerca care, in cultura lintll.. are acela~i s
tatut ca un text
sursll original. TS nu este legat in mod deosebit de cultura sau de publicul lin
ta, atat TS cat ~i
TT se adreseaza direct publicului respectiv. De exemplu - un ghid turistic infor
mativ, 0
scrisoare a unui re~edinte de com panic, un articol dintr-o pub1icalie a unei in
stitulii
internalionalc (ONU, UNESCO, etc). Funclia unci asemenea traduceri este sll recr
eeze, sa
reproduca sau sa rcprezinte in textul tradus funclia pc care originalul 0 are in
cadrul sau
lingvistico-cultural ~i in lumea sa discursiva. Reproducerea sau reprezentarea s
e petrec tara a-I
duce pe cititor in lumea discursiva a TS, a~a ca este nevoie de echivalenla la n
ivelul genu lui ~i

al funcliei individuale a textului, dar traducatorul aplica ceea ce Iiouse nume~

te ,.filtru
cultural". modificand astfel elementele culturale pentru a da impresia ca '1'1'
este un text
original. in felul acesta se pot produce modificari la nivelul limbii/textului c
a ~i la nivelul
registrului. De exemplu, 0 scrisoare adresata de un pre~edinte de companie redac
tata in
englezil tinde sa fie mai interpersonala. a~a ca 0 traducere dintr-o alta limba
unde lucrurile nu
stau a~a trebuie sa tina cont de acest element ~i sa-I adauge traducerii. Daca g
enul respectiv al
TS nu exista in eultura tinta, scopul traduci\torului este de a realiza 0 versiu
ne ascunsa
(covert) mai degraba decat 0 traduccre ascunsa.
Modelul Mouei Baker - :1lI11lizllIII uivel pragmatic
si textual
Mona Baker (In Other Words: A Coursebook on Translation 1992) a folosit ~i ea mo
delullui
Halliday. Baker analizeaza conceptul de echivalenta la mai multe niveluri - cuva
ntul. dincolo
de cuvant, gramatica. structura informaliei (temillrema), coeziunea ~i nivelul p
ragmatic.
Structura informaliei (temillrema)
Dpdv semantic, informatia ce apare intr-o propozitie este organizata in lerna (d
espre ce se
vorbe~te in propozilie, informalia cunoscuta, theme sau topic in engleza) ~i rem
a (ce se spune
despre tema, informalia noua, rheme sau comment in englezil). De obicei, tot ce
apare pe
prima pozilie in propozitie este tema. iar ceea ce urmeaza este rema. Temele pot
fi clasificale
in funclie de natura lingvistica a constituentului ce apare in prim pozilie. Aba
terile de la
aceasta norma se numesc "teme marc ate"
Structura informaliei se realizeaza diferit in diferite limbi. Baker se refera l
a limbile cu
sisteme inftexionare bogate unde verbele pot aparea in prima pozitie in propozil
ie, adica an
pozilia ocupata de tema (informalia cunoscuta). Faptul ca multe dintre aceste li
mbi sunt prodrop creaza de asemenea structuri tematice diferite.
Ex.
I
Tema
discussed this matter in Washington.
rema
Am discutat
Tema
aceasta problema la Washington.
rema
Foisind analiza lui Halliday, in engleza pronumele in pozilia de subieet este le

ma. pc ciita
vreme in romana, fiind 0 limba pro-drop, verbul inftexionar apare in pozilia tem
ei. iar in
engleza face parte din rema. Mona Baker aeeepta aceasta situalie ~i subliniazil
modelul
alternativ de structura tematica care ia in considerare dinamismul eomunicativ.
ordinea
cuvintelor ~i eare este, deci, mai potrivita limbilor eu structura VS.
Din punctul de vedere al traducatorului, elementul cel mai important al analizei
structurii
informatiei in TS este faptul ea acesta con~tientizeaza diferentele relative mar
cate dintre ecle
doua limbi in privinla structurii temillrema. Baker considera ca astfel traducat
orul devine mai
con~tient de alegerile f1Icute de scriitor (sau vorbitor) pe parcursul comunicar
ii ~i poate hotari
daca sa traduca folosind 0 forma marcata sau nu. Evident, calchierea unei struct
uri SVO
precum cea din engleza atunei cand se traduce intr-o limba VSO sau vas nu poate
produce
deCal 0 tradueere monstruoasa.
Ex. calchierea
structurilor numite pseudo-cleft sentences in engleza

What pleases the public is to know exactly what the government

specific situation.
is going to do in each
Ceea ce face placere opiniei publice este sa ~tie ce va facc guvcrnul..
Opinia publica
guvernul..
.
cste lncantata
/ Opiniei
publice
Ii face placere
(stangace)
sa afle ce face
Coeziunea
Ca ~i In cazul structurii informatiei, ceca ce este important lntr-un text este
densitatea ~i
modul In care se realizeaza legaturile de coeziune lntr-un text. Aceste legaturi
pot fi diferite
lntre TS ~i IT, deoarece realizarea coeziunii nu este identica In toatc limbile.
Ex. traducerea din engleza lntr-o alta limba cu morfologie bogata a adjectivelor
cum se ~tie nu se acorda In engleza
care, dupa
EN: "Fat or thin?" (Intrebarea cu care lncepe piesa lui Pinter intitulata Old Ti
mes)
RO: traducerea trebuie sa expliciteze genul referentului din aceasta lntrebare
Pragmatica
si traducerea
Pragmatica (deiinitia Monei Baker) - studierea folosirii limbii. Studierea lntel
esului, nu a~a
cum este generat de sistemul lingvistic, ci a~a cum este transmis ~i manipulat d
e catre
participantii la situatia comunicativa .
:. Coerenla - depinde de a~teptarile ~i de experienla lumii pe care Ie are citito
rul
(reccptorul). Fire~te nu poate fi la fel pentru cititorul TS ~i al IT.
Ex. un paragraf despre magazinul londonez Harrods In care apar expresiile the fl
agship
Harrods ~i the spendid Knightsbridge store. Pentru a lntelege textul, cititorul
trebuie sa ~tie ca
cele doua expresii se refera la acela~i referent din lumea reala.O traducere In
Iimba unei
culturi care nu ~tie nimic despre acest magazin, coerenta se realizeaza prin rep
etitie (ex. the
main store Harrods; the spendid Knightsbridge store)
.:. Presupozilia - deductia (inferenta) pragmatica. Se refera la cuno~tintele li
ngvistice
~i extralingvistice pc care se presupune ca Ie are cititorul sau care sunt neces
are

pentru a lntelege mesajul autorului.

Ex. In 1999 -In Parlamentul Europei Comisarul Sir leon Brittan a folosit exprcsi
a
10 bananas, ceca cc implica faptul ca MPE erau com~tienti de disputa
comerciala dintre UE ~i SUA In problema importului de banane, dar un tert care a
r auzi
aceasta propozitie nu ar ~ti la ce se refera.
in aceasta situatie. traducatorul poate presupune ca cititorii IT nu au acelea~i
cuno~tinte ca
cci ai TS, fic datorita diferentelor culturale. fie pentru ca textul se traduce
dupa 0 perioada de
timp cand informatia desprc mcdiul cultural nu mai este activata prin referinta
.
Let me now tllm
:. Implicalia (im(llicature)
nu ce sp"ne.
- ce vrea sa spuna autorul sau , mai dcgraba, ce implica ~i
Maximele lui Paul Grice (19751 - funclioneaza de obicei In conversaliile obisnui
te

---.:. Maxima cantitalii - da acea cantitate de informalie care estc ncccsara; n

u da prea
multa ~i nici prea pulina infonnalie
.:. Maxima caliHitii - spune numai ce ~tica este ad eva rat sau ceea ce poti sus
tine
.:. Maxima relevanlei - ceea ce spui trebuie sa fie relevant in cOllversalie
.:. Maxima manierei - spune ce trebuie sa spui intr-un fel potrivit mesajlllui p
e care vrei
sa-Itransmiti ~i care (in mod normal) va fi inleles de rcceptor.
Exista ~i unii autori care adallga ~i maxima politetii - Iii politicos in coment
arii (Brown ~i
Levinson 1987).
Maximele sunt in general respectate sau pot fi incalcate pentru a crea un efect
umoristic.
Traducatorul are de depa~it unele probleme cand maxima manierei ~i a calitatii f
unC\ioneazA
diferit in cele doua limbi (EN ~i araba; EN ~i japoneza), ceaa ce inseamna ca tr
adllcatorlll
trebuie sa ~tie care sunt principiile operative din cele doua limbi in care lucr
eaza.
I\Imlciullui
lIatim si Mason - nhOel"1 semiotic al contc,tul"i
si discurslilui
Basil Hatim & Ian Mason - Discourse and the Translator (1990)
- The Translator as Communicator (1997)
Cei doi alltori acorda deosebit de multa atenlie realizarii
interpersonala ~i introduc nivelul semiotic al discursuilli in model.
fllncliilor
ideationala
~I

Peter Newmark
- tradueerea
semantidi
si eea eomunieativa
Doua dintre lucrarile lui Newmark ( Approaches to Translation - 1981; A Textbook
of Translation 1988) au fost larg folosite la multe cursuri de pregatire a trad
ucatorilor, dar Newmark se indeparteaza
de linia adoptata de Nida, aceea de orientare catre receptor. Newmark considera
ca succesul efectului
echivalent este iluzoriu. Newmark sugereaza inlocuirea conceptelor anterioare pr
in conceptele de
traducere semantica ~i traducere comunicativa.

Traducerea
comunicativa
-incearca sa produca asupra cititorilor un efect cit mai apropiat
posibil de cel oblinut asupra cititorilor originalului. (Unele asemanari cu echi
valenta dinamica
a lui Nida)
Traducerea
semantici'i - incearca sa redea sensul contextual exact al originalului cat mai
aproape cu putinla, atat cat permit structurile semantice ~i sintactice ale cele
i de-a doua
limbi.(asemanari cu echivalen\a formala a lui Nida).
Cat prive~te principiul efectului echivalent, Newmark il considera inoperant ata
ta vreme cat textul este
in afara timpului ~i spaliului LT. (De ex. traducerea poemelor homerice. Oricine
ar fi traducatorul,
oricare ar fi limba linta in care traduce nu poate spera sa produca acela~i efec
t asupra cititorului IT a~a
cum avea textul ascultat asupra auditoriului limbii sursa. Newmark i~i define~te
concepte1e cu care
opereaza in felul unnator:
Parametru
Axarea
pe
destinatar
transmilator/
Cultura
Perioada ~i originea
Relalia cu TS
Folosirea
sursa
Forma LT
Adecvare

formei
limbii
Traducerea semantica
procesele
Accent
pe
gandirii transm itatoru lui
ca individ; trebuie doar
sa-I ajute pe cititorul IT
sa
descifreze
unele
conotalii
daca sunt 0
parte
esenliala
a
mesajului
Se menline ill interiorul
culturii LS
Nu este fixata in timp ~i
spatiu; traducerea trebuie
efectuata iar ~i iar cu
fiecare noua generalie
Este
intotdeauna
inferioara TS; se produc
pierderi de sens
Daca
normele
limbii
deviante,
sursa
sunt
devieri
atunci
aceste
trebuie reproduse ~i in
IT' , lioalitate
fata de
autorul TS
Mai complexa, stangace,
detaliata,
concentrata,
tendinla
de
supratraducere
I'entru literatura serioasa,
pentru
autobiografi i,
Traduccrca
eomullicativi'i
Subiectiva,
accent
pe

cititorulIT,
orientata catre 0
limba ~i 0 cultura anume
Transfera elemente straaine
in cultura LT
Efemera,
inradacinata
in
contextul contemporan
Poate fi mai buna decat TS;
poate
ca~tiga
forta
~I
claritate
chiar
daea
se
produce
0
pierdere
de
conlinut semantic
Respect falil de forma LS,
dar depa~e~te loialitatea fata
de normele LT
Mai lina, mal
clara ~I mal
conventionala,
subtraduce
I'entru marea
textelor,
de
simpla, mal
directa, mal
tendinla de a
majoritate a
ex.
texte

Criteriul de evaillare
pentru
efuziunile
pentru
persona Ie,
poliitce
declaratiile
imoortante
AClIratetea
redArii
semni licatiei TS
neliterare, texte tehnice ~i
informative,
publicitate,
texte standardizate, literalurA
oooularA
comunicArii
Acuratetea
mesaiului TS in LT.
Dar, dacA apare un conflict intre cele douA forme de tradlleere, adicA dacA trad
ucerea semantic Aar avea
ca rezultat un text anormal in LT, atunci trebuie folositA traducerea eomlinicat
ivA. (Ex. anuntul Cdine
rail nu poate Ii tradus semantic in englezA drept Bad Dog, ci trebuie sA se apel
eze la traducerea
comunicativA Beware the dog).
Scoala germanii
A fost puternic influentati'l de pa~ii tacuti de Nida spre elaborarea unei ~tiin
le a traducerii. Dc ex,
Werner Koller a avut 0 contribulie importanti'l in ceea ce prive~te definirea ec
hivalentei. in Ilicrarea
intitlilatA ..CercetAri in domeiul ~tiinlei traducerii" (1979) Koller se apleaci
'l aSlIpra conceptului de
echivalenti'l ca ~i aSlIpra termenului inrudit corespondenli'l. Diferentele dint
re cei doi termeni sunt
ilustrate in tabelul urmAtor.
Domenilll
Domeniul
de eereetare
Cunoa tere
Lin visticA contrastivi'l
tiinta traducerii
Corespondenta
Eehivalcnta
Fenomenele ~i conditiile legate de Fcnomenele
de
echivalenli'l
corespondenlA,
ce
descriu descriu ierarahia propoziliilor ~i
strllcturile
~i
propozitiile textelor din LT ~i din LS conform
corespondente dintre sistemele Ll' criteriului echivalentei

i ale LS
Parole
Lan ue
in limba stri'lini'l
Com etenla de a traduce
Astfel, eorespondcnta se regi'lse~te in domeniul lingvisticii contrastive, adici
'l in domeniul comparaliei
dintre sistemele a doui'llimbi ~ial descrierii contrastive a di ferentclor ~i si
milaritAlilor. Koller se referA
la exemple cum ar Ii idenlificarea cuvintelor care ne pot induce in eroare prin
asemAnarea lor in cele
douA limbi (false friends) ~i a semnelor de interferenta lexicala, morfologicA ~
i sintacticA.
Eehivalenta sc rcfern la perechile echivalente intre LS ~i LT. DupA pArerea lui
Koller, cunoa~terea
corespondentelor indica nivelul de competenli'l in limba strAinA,dar cllnoa~tere
a ~i abilitalea de a gAsi
echivalenli indicA nivelul de competenta in traducere. Koller descrie cinci tipu
ri de echivalenla:
a) cehivalenta denotativa - legata de echivalenta conlinutului extralingvistic a
l textului, cu alte
cuvinte invariabilitatea conlinutului
b) echivalenta conotativa - se referA la seleclia componentelor lexicale, mai al
es in situalia in
care existA cuvinte aproape sinonime (echivalenla stilistica)
c) cchivalcnta normativa a tcxtulu; - se leagA de tipul de text. deoarece diferi
tele tipuri de lcxte
au un comportament diferit in limbi'l
d) cchivalenla pragmatica - sau echivalenta comunicativA, orientata catre recept
orul textului sau
al mesajlllui. (echivalenta dinamica a lui ida)
e) echivalcnla formala - legata de forma ~i cstetica textului, include joeurile
de cuvinte ~i
trAsAturile stilistice individuale ale TS.
Cum se poate face cercetare in accst domeniu:
2

Tipul de echivalenta
Cit de realizabila este
Denotaliva
Prin
analiza
corespondenlelor
a Vocabularul
~l
interaCliunii dinlrc ele ~i
factorii textuali
Conotativa
Teoria trebuie sa identilice
conotative
dimensiunile
ale diferitelor limbi
Normativ textuala
Descrierea
~i corelarea
tiparelor de folosire intre
limbi
folosind
analiza
functional a a textului
Pragmatica
Traducerea textului pentru
un public anume, depa~ind
cerinlele
referitoarea
Ie
alte tipuri de echivalenle
Analiza
condiliilor
comunicative
valabile
pentru diferite grupuri de
receptori in diferite perechi
de limbi si lexte
Formala
Analogie d eforma in LT,
folosind posibilitalile LT si
chiar creeind unele noi
Analiza potenlialului
de
rime,
echivalenle
in
meta fore ~i aile aspecte

stilistice
Abordari
Pe ce se axeaza cercetarea
Dimensiuni suplimentare nivelul
de
lormalitate
(poctic,
argotic,
etc),
uzanla sociala,
originea
geografica, efectul stilistic
etc),
(arhaic,
simplu,
domeniul
frecvenla,
(general,
tehnic,
etc),
evaluarea, etc
Analiza utilizarii in diferite
contexte comunicative
Iingvistice ale traducer;;
Reprezentanli - Vinay ~i Dalbemet (1958), Roman Jakobson (1959), Cat ford (1965)
.
Traducerea era vazuta ca 0 serie de operalii asupra unor unitali ale limbii (voe
abular, sintaxa, stil)
pentru a transfera mesajul din LS in LT. Aceasta abordare era bazata pe dorinta
de a avea 0 metoda
~tiinlificp, observabila de a justifica alegerile filcute de traducator filciind
aple la strategii de transfer
predictibile la nivelul semnelor lingvistice. TOli cei menlionali mai sus pleaca
de la scrierile lui
Saussure, care vede limba ca un sistem construit pe baza unor interacliuni compl
exe intre diferitele
unitali ale sistemului. El este cel care face diferenta dintre limbaj (capacitat
ea ligvistica vazuta ca
facullatea a minlii umane) ~i limba ca limba individuala (engleza, franceza).
Vinav si Dalbernel
Compara triisaturile stilistice ale limbii in diferite contexte sociale, analize
aza natura diferitelor
operaliuni de treducere ~i Ie descriu in funClie de calegorii sau tipuri de oper
alii la nivelul unitalilor de
limba. Fac diferen\ll dintre unitatea de Iimba ~i unitatea de traducere care fun
clioneaza la diferite
nivele - unitatea de giindire sau unitatea conceptuala, unitatea lexicala sau un
itatea sintactica, toate
bazindu-se pc sensu I total ~i nu pe semnele constitutive individuale.Unitatea
de lraducere este
manifestarea lingvistica a unitalii lingvistice, dar se supune regulilor sislemu
lui limbii respective in
3

care trebuie sa funclioneze. Ei abordeaza pe larg diverse exemple de tipuri de u

nit~i, aratand ca
acelea~i realitali conceptuale sunt categorizate diferit in diverse Iimbi, ca re
zultal al difercnlelor dintre
sistemele limbilor respective, acest lucru depinzind de viziunea general a asupr
a lumii.Vinay ~i
Dalbernet se concentraza asupra unor probleme cum ar fi, generalizarea ~i specif
icitatea referinlei in
diverse limbi cum ar fi franceza ~i engleza, convenliile stilistice, folosirea l
imbii in sensul propriu ~i
cel figurat, prezenlarea obiectiva / subiecliva a informaliei, problemele ce pot
aparea ca urmare a
folosirii de false friends sau a diferentelor sintaclice.
Vinay ~i Dalbernel mentioneaza ~i conceptul de compellsare,
adica recuperarea a ceea ce nu s-a pUlut
traduce inlr-o parte a textului in alta parte.Ei restrang aria de folosire a com
pensarii la textcle
adiacente, in sensul ca acea lrasatun'l de compensare apare doar la cateva cuvin
te distanfJI de scgmentul
unde au fost probleme. Multi lraducalori considera ncpotrivita ideea ca se poate
folosi compensarea ca
tehnica de a mentine echilibrul textual total.
Eg. jocul de cllvillte. Daca subiectul textului il obliga pc traducator sa raman
a in domeniul jocului de
cuvinte ~i daca LT nu are cuvintele ce pot fi folosite in ace I joc de cuvinte,
atunci acesta este
intraductibil.
Franceza - Le socialisme frall~ais cst Ull cadavre exquis. Ultimele doua cuvinte
pot fi interpretate
literal, drept,good-Iooking corpse', .un cadavru arMor' deoarece socialismul fra
ncez este mort, dar ~i
figurat,deoarece socialismul francez era un amestec de tendinte disparate. Se pa
re ca nu cxista 0
maniera adccvata de a traduce acest joe de cuvinte. lata de ce s-a sugerat ca un
traducator sa utilizeze
un joc de cuvinte intr-o alta parte a ICXIUluipentru a compensa aceastii pierder
e.
Ofcra mai multe categorii de strategii de traducere:
I. imprumutul
- un tremcn din LS estc folosit in LT, din motive de economie sau din cauza unei
lacune in sistemul LT, unde nu exista un tennen care sa acopere precis aceea~i c
ombinatie de
concepte. Termenul imprumutat se folose~te pentru a crea un efect stilistic.
Eg. termenul sputnik pc care presa occidentala I-a imprumutat din rusa atunci ca
nd ru~ii au lansat
primul satelit in spatiu; glasnost (openness), perestroika(recosntruction),
nomenklatura.
Eg. marketing, leader, soft, etc
Eg. numele de marca - parfumul Bodymist lansat pc piala germana cu acela~i nume
deoarece nimeni
nu Ie-a spus producatorilor ca mist inseamna balegar in germana.
lata de ce este necesar ca pentru numele de marca sa se ia cu mare grija decizia
de a imprumuta,
traduce sau adapta numele.Trebuie gasit echilibrul delicat intre conotaliile pot
rivite, nevoia de a marca
nationaiitatea produsului ~i nevoia de a evita costurile inutile implicate de am
balaj ~i publicitate, cu
toate ca menlinerea numelui din LS poate parea un act de imperialism cultural.
2. ealcul - 0 traducere directa. cuvinl cu cuvint, a unci sintagme. in care fiec
are cuvint al aceilli semn

complex, adica sintagma, folosita adesea pentru a desemna un concept specific un

ci culturi este tradus
literal folosind acelea~i semne ale LT. Dupa parerea lor, acest gen de traducere
poate opera la nivelul
structurii sintactice, al expresiei ~i al vocabularului. In timp pot sa apara te
mleni noi in LT, inlocuind
sau co-existand cu termenul calchiat.De obicei calcurile apar pentru prima data
in presa sau in
literatura
Eg. weekend - srar~it de saptamana; House of Commons - Camera Comunelor
Skyscraper - zgarienori,
Publicitate in limba romana - traducerea sloganurilor publicitare din engleza pasta de dinti precum cemeala penetreaza creta; SCUlece- un copiluscat
3. traducerca litenllll - LT traduce cuvintele din LS in loc sa foloseasca metod
e de traducere mai
potrivite, deoarece nu ia in considerare creativitatea autorului textului de a f
olosi Iimba in mod foarte
variat. Este genul de lraducere care poate ajuta la identificarea funqiilor comp
arabile ale unitalilor de
sens ~i ale unitalilor lingvistice (sintactice sau lexicale) intre diverse limbi
.
Eg. I have a headache - Am 0 durere de cap (de~i mai nalural este Ma doare capul
)
4

Forma Ma doare capul este numita de Vinay ~i Dalbernet

folose~te cand traducerea literala
.:. produce un alt sens
traducere
obliea
sau transpozitie.
Se
.:. nu are mel un sens
.:. este imposibila din punctul de vedere al structurii limbii
.:. nu are corespondent inmctalingvistica
.:. are un corespondent
Transpozitia
este tehnica
gramaticale in traducere.
LT
in Ll' dar nu la acela~i nivel de limba.
pc care cei doi canadieni
0
folosesc pentru a se referi la moditicarile
Eg.L'economie n'a cesse de croitre. tradus ca The economy did not StOD!!rowing.
ciind ar trebui sa fie
o traducere cu verb ~i adverb in engleza, adica The economy grew steadilv.
4. modulatia - variatia mesajului obtinuta prin modificarea punctului de vedere.
Este foarte riscanta
daca nu se cunoa~te bine LT.Se poate petrece intre un tennen abstract ~i unul co
ncret, 0 parte ~i un
intreg, sau prin inversarea punctului de vedere (de fapt, meta fora, metonimia,
sinecdoca).
Eg. give a pint of blood - donner un peu de votre sang (abstract - concre!)
Don't be a stranger - On ne se voit plus (efect - cauza)
You can have it - je vous Ie laisse (inversarea termenilor)
Don't get so excited - Lini~te~te-te (opu~i negativi)
5. eehivalenta - traducerea expresiilor idiomatice atunci ciind cele 2 Iimbi se
refera la aceea~i situatie
in moduri total diferite. Se bazeaza in primul rind pe buna cunoa~tere a limbii
. Daea traducatorulnu-~i
da seama ca are de-a face cu expresii idiomatice ~i Ie traduce literal, avem dea face eu
supratradueerea,
cf. terminologiei folosite de cei doi canadieni. Probleme interesante apar la
traducerea literaturii ~i a publicitatii, cind expresia idiomatica este motivata
dar nu are corespondent in
LT. in acest caz traducatorul trebuie sa gaseasca calea de mijloc ~i sa traduca
sensul dar ~i sa reereeze
efectul stilistic al LS.
Eg. as thick as two short planks
To have jelly belly

6. adaptarea
- cea mai controversata dintre toate tehnicile propuse de Vinay ~i Dalbernet.
folose~te clnd cultura receptoare nu are respectiva realitate in experien\ll sa.
Eg. white as snow - cit de absurd suna in traducere intr-o cultura care nu cunoa
~te zapada.
Se
Aceasta abordare incearca sa puna la dispozitia traducatorului 0 serie de strate
gii ca solutii posibile
pentru problemele ce apar frecvent in traducere. Autorii nu uita sa sublinieze i
mportanta cunoa~terii
"gramaticii ~i vocabularului, cunoa~terii tuturor nuantelor limbii straine ca ~i
a tuturor resurselor limbii
mateme." Vinay ~i Dalbemet impart strategiile de traducere in trei categorii maj
ore:
cdc care se refera la vocabular (aspecte ale vocabularului)
modul in care se combina cuvintele in propozitie (sintaxa)
mesajuI. care se leaga de factori cum ar fi situatia, contextul, sensul in conte
xt, efectul
stilistic, impactul viziunii asupra lumii ~i a diferentelor de perspectivil asup
ra structurii
conceptuale ~i a prezentarii infonnatiei. Include de asemenea referintele cultur
ale
(specificitatea lor, trasferabilitatea sau posibilitatea de Ie traduce in LT)
in concluzie, cunoa~terea caracteristicilor
celor douil limbi allate in contact pennite transferul
mcsajului din fonna pc care 0 are intr-o limb3 in fonna cea mai potrivita in cea
lalta limbil, dar
accentueazil ~i ideea ca realitatea sau experien\ll va fi interpretatil in L2 fo
losind fonne ~i structuri
diferite de cdc ale L 1. Baza acestor consideratii este faptul ca existil 0 real
itate comunil sau cel putin
5

cu multe trasllturi in comun.Astfel, se deschide 0 noua perspectiva asupra proce

sului traducerii carc
depinde de comparatia intre ceca ce cei doi autori numesc lrasllturile stilistic
e ale celor doua limbi
aflate in contact.
Catford si transferurile(shifts)
din traducere
Termenul shift (transfer) a aparut probabil la Catford, in lucrarea A Linguistic
Theory of Translation
(1965). Catford face 0 deosebire esentiala intre corespondenta formala ~i echiva
lenta textuala.
Corespondenta formala - orice categorie din LT (unitate, clasa, clement structur
al, etc) despre care
putem spune ca ocupa aproximativ in economia LT acela~i loe ca aeeea~i categoric
data in LS.
Echivalenta texlUala - or ice text sau fragment de text din LT despre care se po
ate observa intr-o
anumita oeazie ca este echivalentul unui text sau fragment de text dat in LS.
Astfel, eehivalenta textuala este relatioanta de 0 anum ita pereche din LT ~i LS
, in vreme ce
echivalenta formala este un conceptmai general, bazat pe sistemele celor doua li
mbi. Atunci cand cele
doua concepte se indeparteaza ~i se indreapta in directii divergenle apare un tr
ansfer legat de
traducere. Cat ford define~te transferurile din traducere drept "abateri de la c
orespondenta formala in
procesul de trecere de la LS la LT".
Calford ia in considerare doua tipuri de transferuri - transferul de nivel ~i tr
ansferul de categoric.
Transferul de nivel - ar fi ceva care este exprimat prin mijloace gramatical
mijloace lexicale in cealalta limba.
intr-o limba ~i prm
Ex. conditionalul din lb. franceza tradus printr-un corespondent lexical in engl
eza
Trois touristes auraient ete tues. ! Three tourists have been reported killed.
Transfer de categoric - exista patru tipuri.
a. transferuri structurale - cele mai obi~nuite forme de transfer, impliea de ob
ieei 0 forma de trasfer
in structura gramaticala.
Ex. structurile Su -V- 0 din engleza ~i franceza ( 1 like jazz. ! J'aime Ie jazz
) se traduc in romana,
italiana, spaniola prin structura 10 - V - 0 (imi place jazzu!.! Me gusta el jaz
z,! Mi piace iIjazz)
b, transfernrile
de e1asa - treeeri de la 0 eategorie lexicala la alta.
Ex. medical student - etudiant en medicine, student la medicina
e. transferuri de unitate sau transferuri de rang - echivalentul de traducere di
n LT se afla la un alt
rang in LS. Rang se refera aici la ierarhia unitatilor lingvistiee, adiea propoz
itie (fra711), sintagma,
euvant, morfcm
Ex.
d. transferuri intrasistem - se petree atunci cand LS ~i LT au sisteme aproximat

iv corespunzatoare,
dar prin traducere se selecteaza un termen care nu are corespondent in LT.
Ex. articolul ~i numarul in engleza ~i franceza
Advice - des conseils
II aJJ!jambe casse. He has!! broken leg. (hotaratnehotarat)
6
"j

Concluzie - textele din LS ~i LT sunt echivalenti de traducere atunci cand sunt

interschimbabile intr-o
situalie data.
- nu se traduc cuvinte sau form gramaticale, ci texte.Textele au conlinut ~i ace
la~i efect in
LT ca ~i in LS, adidl publicul LT va reactiona la fel ca cel al LS.
Probleme - prea multe statistici (echivalentul de traducere in engleza al sistem
ului articolelor hotarate
din francezil le/lalles este the in proportie de 65%)
- exemple deconlextualizale, inventate ~i nu luale din texte traduse realmente.
Jiii Levv (ceh, 1969) porne~te de la experienta lingvisticii structuraliste a ~c
olii de la Praga, analizand
traducerea ca traducere a strcturii de suprafala a TS in IT, pumind accenlul pc
traducerea pocziei.
Considera ca traducerea literala este 0 aetivitate rcproductiva cill ~i 0 activi
tate creativa, scopul fiind
obtinerea de efecte estetice echivalente.
Face
0
.:.
.:.
.:.
.:.
.:.
.:.
lista a trasaturilor textelor unde este nevoie de echivalente:
sensul denotaliv
conotatia
formcle stilistice
sintaxa
repetitiile pe baza de sunete (ex. rritmul)
lungimea vocalclor
.:. articulatia
Importanta aceslor trasaturi pentru traducere depinde de tipul de text.De ex., l
ubgimea vocalelor ~i
modul de articulatie nu lrebuie sa varieze la dublarca filmelor, pc cata vreme,
daca este yorba despre
un text tehnic, sensu I denotaliv esle cel mai important, a~a ca nu trebuie sa v
arieze.
Modelul comparativ-descriptiv
Zwart
al transferurilor
din traducere propus de olandeza Kittv Van LeuvenPropune cel mai detaliat model de analiza bazata pe transferuri.
Ea porne~te de la unele categorii
prop use de Vinay ~i Dalbernet ~i Levy, pe care Ie aplica la analiza descriptiva
a unei traduceri. Modelul
este dublu ~i cuprinde doua laturi: mode lui comparativ si modelul descriptiv. l
ata trasaturile acestor
doua modele:
Modclul comparaliv
- implica 0 comparatie amanuntita intre TS ~i IT ca ~i
transferurilor microslructurale la nivel de frazc, subordonate ~i sinlagmc .

0
clasificare
a
:. in primul rand, pasajele alese se impart in unitati textuale comprehensibile n
umite transeme.
Dc ex., she sat up quickly poate fi consideral un transem al ci\rui corespondent
in romana ar
fi s-a indrcptat de spate .
:. Apoi se definesc arhitransemele, adici\ sensu I invariabil al unui transem in
TS care se
folose~te drept baza unci compara\ii intre cele doua limbi. in exemplul de mai s
us, ar fi a se
ridica .
:. Se face apoi 0 comparatie a fiecarui transem separat cu respectivul arhilranse
m ~i se
stabile~tc astfel rclatia dintrc celc doua transcme. Daca cclc doua transcmc sun
t intr-o relalie
sinonimica cu arhitransemul, nu cste nevoie dc nici un transfer. Lipsa unei rela
tii sinonimicc
indica aparilia unui transfcr. Ccle lrei categorii dc transferuri sunt - modulat
ia, modificarca
Ii lIIulatia .
:. Modlliatia
- IInlll dintrc transcmc cstc sinonirn cu arhitranscmlll, dar celi\lat difera fi
r dpdv
semantic sail stilistic. Exemplul de mai sus poate Ii considerat lin exemplu de
modulatie
deoarece advcrbul quickly din englezi\ se pierde in sensu I sit up.
7

.:. Modificarea - ambele transeme prezinta semne de disjunclie (Ia nivel sematic
, stilistic,
sintactic, pragmatic) faIAde transem.
Ex. you had to cry - te-a Tacut sa plangi
.:. Mutalia - nu se poate gasi un arhitransem deoarece s-a produs 0 adaugire, 0
eliminare sau 0
schimbare radicala a sensului in IT.
Ex. As to the boy - well, thank heaven, mother had taken him; he was mother's,
anzbod's who wanted him.
Cat despre micul
sau al oricui iI dorea .
or Beryl's, or
slava domnului, din fericire se ocupase mama lui de el; era al ei, al lui Beryl,
:. Transemul mother's in TS ~i al ei in IT - se pot identifica doua microtransfer
uri
1) 0 modificare sintactico-sematica - genitivul saxon din engleza devine genitiv
ul cu articol
genitival in romana
2) 0 modificare sintactico-pragmatica - alegerea genitivului saxon mother's in e
ngleza, in loe
de hers, cea ce inseamna ca cititorului englez i se ofera mai mulle informalii d
ecat cititorului
roman care trebuie sa inleleaga legatura dintre al ei ~i mama.
Dupa ce s-au identificat toate transferurile, dupa au fost ciasificate al nivelu
l microstructural, se
calculeaza numarul de transferuri din fiecare categoric ~i apoi se calculeaza ef
ectul cumulativ folosind
un model descriptiv.
Modclul descriptiv - este un model macrostructural, destinat analizei traduceril
or de literatura. Se
bazeaza pc concepte provenite din naratologie ~i stilistica. Incearca sa aduca l
ao lata concepte precum
,.nivelul discursului" (adica expresia lingvistica a lumii imaginare) ~i "nivelu
l pove~tii" (naraliunea,
punctul de vedere al naraliunii) cu trei metafunclii Iingvistice (interpersonala
, idealionala, textuala).
Teoreticiana olandeza ilustreaza aceasta interacliune cu ajutorul unci scheme co
mplexe care
imperechaza transferurilc micro ~i macro structurale cu cdc trei funqii pe nivel
ul discurs ~i nivelul
poveste.
Ca model de analiza, a fost folosit de cercetatoarea olandeza pe fragmentc de 50
00 de cuvinte, pentru
care s-au numarat apariliile fiecarui tip de transfer ~i s-au analizat modele Ie
cc rezulta. (de ex., pentru
texle din spaniola traduse in olandeza se observa cu precadere transferuri seman
tiee, dar apar free vent
~i cazuri de specificare sau explicitare). VanLeuven-Ywart considera ca eee ace
propune este 0
strategie de traducere orientata spre IT ~i ea pune aceentul pe acceptabilitatea
in cullura linta.
Avantaje - pasul inainte spre nivelurile mai inalte ale eonsideraliilor
de idcntificare a normelor in funcliune
referitoare la discurs; incerearea
Probleme - legate de taxonomie in general, deoarece modelul comparativ este foar

te complex.
Modelul este alcatuit din opt categrii diferite de transferuri cu 37 de subcateg
orii, intre care diferenlele
nu sunt foarte clare. Este foarte greu sa se lina evidenla acestor transferuri i
ntr-un text foarte lung.
Folosirea arhitranscmelor este, de fapt, 0 problema de subiectivitate.
8
j

It" 7'-1 ~
(f/lfJj
I L
Pt;ry-8T)
CursulS
Traducerca textului ca semn : dimensiunca semiotica a contextului
Entitatea semiotica dintr-un text cosnla din semne discrete: poate fi reprezenta
ta prior-un
singur semn sau prin grupari de semne (propozitii, uterante) intreg~ sau chiar t
exte
intregi. Sloganuri de un rand si discursurile politice in favoarca culturii antr
eprenoriale
sunt prin ele insele manifestarca unui asemenca semn (element semiotic).
Spre deosebire de F. de Saussure, Charles Peirce (1931) considera ca plecam de l
a semne
non-lingvistice apoi identificam statutul limbii aflatin aceste semne. Este adev
arat ca
aceste semne non-lingvistice (de ex. eticheta/comprotamentul social) nu se supun
imediat
unei identificari precise, iar cand acest lucru are loc (un dans ca foxtrot sau
tango), se
pare ca nu sunt necesare implicatii pentru studierca limbii. In cadrul unei abor
dari
semiotice a unor aetivitati ca traducerea, consideram ca Peirce ofera 0 propuner
e
avansata, conform careia experienta umana este .strueturata astfel incat conduce
in mod
necesar la aparitia semnelor. Seumul este 0 relatie"triadica: ceca ce initiaza i
dentificarca
semnului (culoarca unui pachet de tigari intr-o reclama); obiectul semnului (de
ex.
modelul produsului din reclama); interpretantul sau efectul pe care semnul il po
ate
transmite (sensul semnului). Alegerea stilistica - menita sa tranSmita un mesaj
in context
pragmatic/semiotic este foarte importanta pentru tradueator pentru ca stabileste
in acest
fel valoarea semnelor in interactiune (in context situational).
Asumptiile de baza ale semioticii
Sernne ce se refera la structuri culturale
(Jakobson, 1974): every sign is an act of referral. Peirce pune insa accentul pe
referent.
Pe baza naturii triadice dintre sernn - agent interpretativ si obiect - semnele
realizeaza
mai mult decat alegerea unui simplu concept/notiune. Eco (1973) explica acest fe
nomen
in felul urmator :
Independent de modurile in care sutn folosite pentru a desemna obiecte sau stari
de
fapt, semnele se refera la sistemul unor unitati in care diversele culturi isi s
trucutreaza
propria lor perceptie despr elume... structurile culturale (felul in care 0 soci
etate anume
organizeaza lumea pe car eo percepe, 0 anlaizeaza si 0 transforma) sunt structur
i
semiotice, asadar sunt sisteme de unilati in care unityatile se pot reprezneta u

na'pe
eealalta.
Semiotica transcende limbajul
Functia logo-ului ; functia numelui de marca ; functia eticheteilmarcii - functi
i evaluative
si moraVculturale
/"
Contextul si co-textul sunt cruciale in actul semnificatiei
Mecanismele universale ale semnificatiei; modelele de manifestare; functia de
monitorizare a semnificatiei
Semiotica in procesul de traducere (Aplicatie pe un text dat)

r
I
Cursul9
Intertextualitatea
ca dimensiune dermitorie a textului tradus (text-tinta)
Intertextualitatea - fonne active si fonne pasive de manifestare
_ Formele pasive presupun ca trasatura principala a textlui - coerenta intema
(inteligibilitatelcomprehensibilitate, consecventa dicursiva si de continut ; exe
mplu de
intertextualitate pasiva sau de coerenta interna a textului (ca fir san lant coe
rent) : in
textul Studiat : poor sapconfused>>dummy>>glass eye care stabilesc continuitatea
sensului. Pentru traducator, aceeasi conexiune sau acelasi lant semantic strebui
e asigurat
si in textul-tinta. Alte forme pasive de intertextualitate : reiteratia unor ele
mente lexica1e
sau gramaticale in text; reiteratia unor sensuri in variate forme lexical-gramat
icale in
acelasi text (a se vedea citatul despre 1. Kennedy; a se vedea discursul lui Mar
k Antony
in fata romanilor din tragedia Shakespeareana "Julius Caesar" - efectul retoric
al unor
asemenea reiteratii trebuie pastrat, redat si in traducerea textului) ;
Conotatii culturale si structuri cognitive incorPorate in referentialitatea unui
text
(R Barthes, 1970: Mythologies, first published in 1957, Paris Seuil). Conform
acestei nterpretari, un text nu este niciodata suta la suta originaL,el deriva d
in alte
texte anterioare, concepute anterior in timp probabil, si in spatiu (problema
situariilloca1izariiunui text, din punct de vedere al continutului).
Kristeva (1969): ... fiecare text este construit ca un mozaic de citate, fiecare
text
este un produs al absorbtiei si transformarii altor texte .
Tipuri de referentialitate intertextuala
\
In ace1asitext ( a se vedea exemplul citat : 57 varieties) ;
Relatii referentiale intre diverse texte : texte relevante din punct de vedere i
deologic,
nonne culturale silsau de putere, nonne morale, etc.
Teme de discutie la semiriare :
In textele 7C si 7D - extrase din rapoartele ONU - ce elemente devin
recognoscibile in aceste texte astfel incat ele sa poate Ii localizate referenti
al si
intertextual ?
Cum se defIneste 0 structura ideologica intr-un text si cum se mentine ea in ace
l
text astfel incat sa-I indreptateasca pe traducator sa caute 0 versiune care sa
tina
seama de aceasta structura ideologica si sa-i asigure trasatura intertextuala in
textul-tinta ?
Care sunt relatiile intertextuale care duc la continuitatea unor institutii
socialelideologice anumite? (ONU, UE, 0 institutie guvemamentala nationala,
etc.) ; a se discuta textele 7 ClI7D.
.
*
*

*
J

Ianuarie 2005
Master de traduceri specializale si tcrminologie
TIPOLOGICA 1EXTULill
Coordonalor de curs : D. IODescu
CursullO
Discursul referential si varietatea textuala
Discursul ca notiune gener a de organizare a limbii cu scopul de a comunica un m
esaj
poate fi : referential, pers iv, Iiterar sau expresiv (cf. Kinneavy, 1972).
Fiecarui asemenea tip i se subsumeaza diferite tipuri de texte, de exemplu, disc
ursul
referential este reprezentat prin texte de presa (reportaje de stiri), texte sti
intifice de tip
informativ sau de tip exploratoriu si de speculatie (deductiv-inductiv). Compone
ntele ce
caracterizeaza textele de natura referentiala nu sunt strict delimitate, adica e
1emente de
logica, de informatie sau de explorare deductiva s epot intalni si intr-un text
de presa ca si
intr-un articol dintr-o revista stiintifica. Exista insa niste constante gramati
cale si stilistice
care sunt predominant frecvente in discursul referential, cum ar fi : aoafora ex
plicita,
folosirea timpuluLprezent silsan viitor, folosirea conditionalului ipotetic in l
imba romana
sau a modalelor epistemice (may, might, win, would, should, could) in engleza, a
dverbele
modale de tipul: presumably, hypothetically, reportedly, etc., folosirea modului
indicativ
ca expresie a factualitatii in discurs in opozitie cu non-factitivul subjonctiv,
etc.
.'
Proprietatile pragmatice ale textului referential sunt:
demonstratia - un proces de evidentiere a dovezilor care insotesc un fenomen
(foarte frecventa in rnanuale cu continut stiintitic, de anlaiza si sinteza); Lo
gica
demonstratiei, in sensul exact al dovezii eficiente pentru a proba 0 ipoteza s-a
distins de logica descoperirii (Bacon, Descartes, Newton). De fapt aceasta
distinctie este aceeasi ce se face intre textul stiintific si eel de tip explora
torspeculativ.
Demonstratia este sinonima cu confirmarea unei tcorii sau ipoteze, justificarea
sau
probarea ei si in acest sens, rapoartele tehoice sunte cele mai reprezentative t
exte
de acest gen. Cercetarea, pe de alta parte, este exploratorie prin defmitie, nu
este
pur stiintifica. Un raport de cercetare sau care rezulta in urrna unei cercetari
este
explorator, -ipotetic, discutand rezultate1e unui experiment si ofera, in ce1e m
ai
multe cazuri, 0 justificare sau 0 confirrnare a acestui experiment prin rezultat
ele
pe care Ie discuta si Ie interpreteaza. Finalitatea acestui tip de text nu este
stiintifica per se, ci mai degraba arbitrara prin prezumptiile si altemativele p
e care
Ie ofera.
Textul expozitiv sau raportul stiintific este moduil cel mai fecvent de realizar

e a
unui text stiintific de tip inforrnativ. Scrierea expozitiva este de fapt opusa
celei
narative, prin faptul ca expune in mod coerent, logic si. structurat rezultatul
asteptat de autorultextului. Tipul acesta de text este de obicei asertiv, enunti
ativ si
uneori include si 0 componenta evaluativa, care cantareste in termeni statistici
silsau sociali importanta sau potentialul rezultatului scontat pentru domeniul
respectiv. Componenta expozitiva se realireaza prin descrieri ample si
minutioase, explicatii frecvente si evaluari partiale, clasificari si reproducer
i de
fapte sau cifre. Gradul de informativitate al unui text se masoara in functie de

r
'
..
gradul de improbabiltiate aI unei propozitii. Infonnatia inseamna eeva nou, 0 st
ire
care nu a fost previzibila, care a fost asadar improbabila pana in momentul cand
a
fost cunsocuta, cand cineva a luat act de acel fapt, sau aeea informatie. Elemen
tul
de surpriza dintr-o stire constituie gradul ei de infonnativitate.
Informativitatea priveste modul cum eititorul (textului informational) se
raporteaza la lumea din jur, la realitate. Cu alte cuvinte, informatia are si 0
latura
semantica, in sensul ca daca este relevanta pentru realitate, constitue 0 infonn
atie,
daca nu este relevanta in vreun fe~ isi pierde acest atribut, devine un fapt sau
0
stire moarta , fara semnificatie in lumea reala. Daca aeea informatie este
verifieabila din punct de vedere empiric, ea isi mentine atributul de a fi
improbabila , deci 0 informatie valabila, dar in ce masura are relevanta (adica
este recunoscuta ca avand aceasta valoare) in lumea reala de cineva, acest lucru
se
stabileste numai in raport cu cititorul sau cu eel pentru care s-a creat textul
respectiv.
Asadar, in raportul autor - cititor se reconstituie graduI de informativitate al
textului, atata vreme cat vorbim de erearea textelor ca proees comunicationaI cu
un scop precis in societatea umana.
Teme pentru seminar:
a. Identificati elementele din limba (contrastiv) care exprima: stilul ipotetic,
exploratoriu-speculativ ; folositi-Ie pentru a crea un paragraf.
b. Descrieti un aparat (un storcator electric, de ex.). Ce elemente lingvistiee
folositi ? Scrieti un text expozitiv cu functie precisa (folosirea aparatului de
un
necunoscator).
c. Scrieti un text de doua paragrafe ca si cum ar fi 0 stire de ultima ora intrun ziar
de circulatie (domeniul financiar-bancar). Folositi stilul demonstrativ.
d. Cititi textele I si 2. Definiti domeniul, tipul de text, elementele referenti
ale
(dcictice) si eelelalte trasaturi specifice ale limbajului si organizarii textua
le.

Tipologia textuluil
8 mai, 2006
Cursulll
Componentele subiectivitatii in texte neliterare
Punetul de vedere, perpectiva si atitudinea fata de 0 situatie sau un complex de
situatii
intr-un text se judeca din unghiul autorului sau al participantilor la situatia
din text, al
intentiei act!stuiaJacestora de a-si exprima opinia in legatura eu 0 stare de fa
pt sau cu un
eveniment (viewpoint, perspective).
Ewresiile lingvistice ce contribuie la interpretarea subiectivitatii inr-un text
:
- Expresii evaluative si de evidentiere (adverbe, adjective, modale, epxresii al
e
modalitatii, expresii incidentale. Atitudinile sunt atribuite participantilor la
sitatia din text
si formeaza dimensiunea subiectiva a textului. Adverbele se impart in mai multe
clase
scmantice, in functie de relatia dintre situatie si vorbitor, sau dintre evenime
ntlsituaitie si
participanti. Multe adverbe evaluative si de evidentiere au corespondente adject
ivale, in
psecial _eele orientate catre vorbitor (speaker-oriented). Adverbe1e constituie
insa
intotdeauna zona de expreimare a vorbitorului (care este sursa responsabila), ex
terioara
sintactic si semantic propozitiei. Adjectivele evaluative au insa fiinctia d epr
edicate
principal in fraza si se asociaza cu cineva care experimenteaza explicit, sau im
plicit 0
anumita situatie. Aceasta interpretare duce in mod necesar la 0 sursa difertia d
e
responsabilitate. Modalele in general contribuie la randul lor la interpretarea
subiectivitatii textului. La acestea se adauga verbele de tipul: seem/appear/sug
gest,
performativele (/ declare this session closed/adjourned/open). Modale1e de evide
nta
exprima
pozitia
vorbitorului
fata
de
continutul
propozitional
al
frazeilpropozitieilfragrnentului din text analizat. Anumite modale au nastere la
0
interpretare dubla: orientata spre vorbitor sau spre participantii )a situatie (
interna), iar
verbul MUST permite trei interpretari diferite (Alfred must be unmarried):
Int. 1 - este inerna si verbul modal MUST funetioneaza ca un operator logic de n
eceistate
asupra propozitiei, nu exprima pozitia vorbitorului;
Int. 2 - este de evidenta si se poate parafraza sub forma: Deduc cu siguranta ca

Alfred
este necasatorit;
Int.3 - "Alfred is obligad to be unmarried". Cele dona interpretari corespund di
ferente10r
dintre modalitatea epistemica si cea deontica. In. Epistemica atribuie incredere
vorbitorului, este dcci subicctiva, calificand angajarea vorbitoru)ui in a enunt
a propozitia
ca Alfred este necasatorit. Int. Deontica din aceeasi propozitie este obiectiva,
indica
faptul ca exista 0 sansa matematic posibila si calculabila ca propozitia sa fie
adevarata.
Modalitatea subiectiva si obiectiva difera prin modul cum vorbitorul participa l
a evaluare.
De exemplu, asupra interpretarii lui MUST vorbitorul isi exprima angajarea fata
de
avaluarea facuta. Int. obiectiva este 0 afirrnatic factuala care exprima judecat
a
vorbito
re continutul propozitiei. Exista trei clase de modale, conform lui
erstraete (2OO1t interne, epistemice si deontice. Cele interne privesc abilitate
a si volitia
s"l'-ap-artindlfect propozitiilor exprimate; epistemicele sunt evidentiale si su
biective;
deonticele pot fi subiective san obiective, in functie de atitudinea exprimata s
i
intentionata a vorbitorului. .

r
.'
"
\

- Continutu1 mental
Expresii ale continutului mental (credinte, opinii, atitudini): verbe de tipul:
a crede, a se
gandi, a gandi, complementele acestor erbe, ca purtatori de informatie si atitud
ine pentru
vorbire indirecta si metareprezentare, elemente anaforice si logoforice, citate
(ca
elemente de vorbire directa);
- Perceptia si propozitiile de perspectiva
Expresiile lingivtice ale perceptiei pot fi direete, contextuale sau inferential
e: Cele directe
se exprima prin enunturi aSupra unor pereptii directe (verbe de perceptie: a ved
ea, a auzi,
a simti); in schimb, complementele propozitionale (cu that) ale acestor verbe ex
rpima
perceptie indirecta sau inferential a:
()
He saw that everybody was at home.
Aranjarea subiectelor (nominal sau pronominal e) este foarte importanta in inter
pretarea
gradului de subiectiVitate a propozitiilor perceptive.
(internal or external perspective of the situation, function of the use or non-u
se of the
progressive form or the perfective form of a verb):
()
Mary had .been working hard all day, now she was ready to stop.
(imperfective perspective, internal to the situation);
()
Mary had worked hard all day, now she stopped
(external perception: perfective perspective, external).
Asadar, punctul de vedere si interpretarea subiectiva a unei situatii din perspe
ctive
perceptiva implica localizarea evenimentului san a srtuatiei in timp si spatiu s
i include si
carateristicile lor aspeetuale, prin care se judeca 0 situatie ca fiind interna
san externa fata
de momentul de referinta (relatia RT - En iar timpul vorbitorulu~ prin conventie
, este
considerat prezent (ST). In acest fel se construieste subieetivitatea unui text,
in care sursa
responsabila trebuie identificata a fi autorul san unul sau mai multi participan
ti la
eveniment sau alterneaza pur si simplu, in funetie de struetura discursiva a tex
tului.

*
*
Aplicatie:

Text I: Empire - How Britain made the modem world, by Niall Ferguson:
Intorduetion, p.ll-12.
Text 2: The Economist, April, 22, 2006: Defiantly poor (p.6S);
Text 3: The Economist, Apri~ 22, 2006: Special report: America's Democrats: Happ
y
days are here again - or are they? (p. 22).
Task: Identify the subjectivity elements in each of the texts above and show in
what way
the RS and the other linguistic expressions involved in the DRTIDRS concur to
subjectivity (author, participants in the situation types, perception, point of
view, etc.).
.

r
MAlTlMATIL
Tipologia texrului
Coordonator de curs: D. lonescu
Sem. 1.,2005
Course 5: Relatia dintre autor si cititor - Tenor
TenorlIdeology in text structures: ways of detecting
ideology/message/intentionality of texts
1.0. Ideologia, tipul de text si probleme de traducere a textului cu continut "i
deologic"
Cercetarile de sociolingvistica aplicata se axeaza in prezent asupra relatiei di
ntre structura
textului si intentionalitatea acestuia, pentru a se identilica acele elemente ca
re dau masura
rclevantei si a mesajului transmis de autor. Cand vorbim de ideologic, trebuie s
a ne gandim la
maniera in care se transmite mesajul, atat la tipul de discurs cat si la genul f
olosit (genre). De
exemplu, studiile sociologice au demonstrat ca elevii care nu sunt expusi la anu
mite genuri de
texte ajung nu numai sa nu Ie inteleaga si deci sa Ie respinga (sau mai bine-zis
acestia nu pot
intclege in ce masura asemenea texte sunt relevante/acceptabile), dar nu recunos
c decat
genurile explicit demonstrativ/expozitive, unde explicatia este construita const
ant in forme
prestabilite, prescriptive de manuale, instrucitouni, ghiduri (in sensul de "ghi
d de
intrebuintare, etc.), iar poezia sua chiar si piesa de teatru ca gen literar Ie
sunt cu totul straine.
In ce priveste genul eseistic, de introspectie filozolica, nici acesta nu se stu
diaza in multe scoli
si ca atare este respins sau ramane neidentilicat si in mod frustrant si inechit
abil - nerelevant
grupurilor de cititori tineri, in prag de formare si maturizare intelectuala. In
acest fel, se
opereaza 0 (pre)selectare condusa a grupurilor sociale de citilOri care, ca oric
e asemenea
proces, duce in ultima instanta la 0 restrangere flagranta si, cum este de astep
tat, la 0 scadere
calitativa. Democratia lecturii trebuie sa se manifeste prin expuneri egale sau
echitabile ale
grupurilor diverse de cititori - la acelasi gen si tip de text pentru a se selec
ta in mod natural
cititorul real si superior din punct de vedere calitatic - fata de ceilalti. Cu
alte cuvinte, limba
poate Ii si de altminteri este implicata in folosirea unor genuri, tipologii de
discurs pentru a
deveni un instrument al puterii.
2. Analiza formelor lingvistice se poate imbogati prin analiza acelor structuri
ideologice care
se folosesc exclusiv de Iimbaj (Fairclough, 1989). Cu alte cuvinte, in spatele a
legerilor
lingvistice sistematice pe care Ie facem, exista in mod inevitabil 0 clasificare
a realitatii care
este a priori de natura ideologica. Ceea ce realizam prin folosirea limbii este
0 reflectare a
ideologiei la mai multe nivele: la nivellexical-semantic si la nivel gramatical-

sintacticl.
In actul traducerii traducatorul este obligat, in ciuda libertatii lingvistice d
e care se bucura, sa
respecte forta ideologica a cuvintelor cu care opereaza si sa transmita, de fapt
aceasta forta
existenta in textul-sursa - spre limba-tinta in care recreeaza textul. Ca 0 ilus
trare, redam mai
jos un fragment ce apart inc unui text creat de . E. Powell, asa cum este citat
in Ilatim&Mason
(1990:161-162):
" The first assumption is that the rate of net inflow continues at at present. I
t had not indeed
diminished since the estimate was made. bw I am willing to suppose that. especia
lly with the
substantially greater limitations wihich a Conservative government has undertake
n to apply.
teh rate would be markedly reduced during the period in question. For the purpos
es of
I In Hatim&Mason's
words: "The content of what we do with language rellects ideology ideology at ca
rious
levels: at the lexical-semantic level and at the grammatical-syntactic level. To
be meaningful. text features must
be viewed within the necessary social embedding of all texts, since items viewed
in isolation will inevitably lack
a significant ideological import (cf. Hatim&Mason, 1990:160-161).

~
I
argument I will suppose that it falls at a steady rate from 60, 000 in 1968 to n
il by 1985. In
that case, the total of that latter year would be reduced to about half-a millio
n, that is to 3
million.
I now turn to the second and more crucial assumption, the birthrate ... There ar
e grounds for
arguing that the immigrant birthrate is likely to rise during the next two or th
ree decades; for
instance, the proportion of females must increase as dependants join mal workers
, so that a
given total of immigrant population will yield more family units". (Enoch Powell
, quoted by
Hatim&Mason, 1990).
Analiza acestui fragment Inlvta la stabilirea relatiei dintre semnele linvistice
folosite si
utilizator, respectiv autorul textului. Selectiile lexico-sintactice capata 0 se
mnificatie
ideologica prin felul cum participa la alcatuirea sistemului pragmatic si semiot
ic.
Selectia lexical a
Putem identifica 0 serie de trasaturi lexicalc si sintactice in acest text. Stra
tegia adoptata de
autor prin care se adopta 0 lexicalizare discriminatorie se traduce printr-un le
xicon al relatiilor
familiale, prin care autorul dcsemneaza sau dimpotriva, conotcaza rclatiile soci
o-profesionale
de munca sau relatiile biologice dinte membrii unei comunitati umane mai degraba
decat
relatiile de rudenie. Mai mult decat atat, se rcmarca si tendinta autorului de a
descrie pe
imigranti si fenomcnul imigratiei folosind 0 temlinologie care priveste in speci
al obiectele
neinsufletite, cum ar fi: current rate intake, the rate of net inflow, the total
. a given total of
immigrant population, yield, family, family units.
Aceste trasaturi si multe altele privind selectia lexicala sau stratcgia de aleg
ere a cuvintelor
ilustreaza pozitia ideologica a selectionerilor. Traducatorul trebuie sa fie con
stient de toate
aceste nuante cu iz ideologic pentru a realiza aceeasi forta semiotica si in tex
tul-tinta.
traducerea cuvantului offipring trebuie sa fie adecvata lexical si socio-pragmat
ic, astfel incat
echivalentul sa aiba aceeasi conotatie ideologica: (ex. "odrasla").
Lexicon folosit in text:
Lexicon exclus:
immigrants and their offspring
the offspring of hte immigrants
immigrant offspring
children born to immigrants
children who have immigrated
Asian and West1ndian children of school agesons
females
dependants

male workers
family units
husbands
wives
mothers
fathers
parents
daughters
families
etc.
Selectia sintactica
o serie de constructii sintactice sunt folosite cu efect minimalizator asupra ca
tegoriei sociale
de imigranti. In primul rand este yorba de acele constructii sintactice care per
mit eliminarea
participantilor umani:
- coeziunea lexicala stabilita prin folosirea unot tenneni generalizanti (supero
rdinate), cum ar
fi: nurnarul, totalul, proportia, rata, substantive cu rol de subiect in propozi
tia respectiva;
- folosirea nominalizarilor cu omiterea agentului (agent deletion) - cu efect de
obiectivare a
discursului, dar si cu efect "dezumanizant"): e.g. inflow.
3. Rolul traducatorului in transmiterea laturii ideologice a textului
2

,
Din nou, daca traducatorul ignora aceste strategii discursive ina ctul de traduc
ere, risca sa
obtina un text cu 0 rezonanta diferita din punct de vedere ideologic sau social,
ceea ce ar
compromite nuanta sau intentia ideologizanta a textului-sursa. Trebuie gasiti, a
sadar
echivalentii potriviti ata la nivel lexical cat si la nivel sintactic-structural
in limba-tinta. In
luarea deciziei (traducatorul este un decident penn anent: a decision-maker/take
r), traducatorul
va delibera asupra echilibrului dintre ce se pierde si ce se castiga in alegerea
unui tennen a
unei expresii, lucru care nu cste niciodata prea simplu.
Aplicatie: a. Gasiti un text in limba romana in care sa se reflecte 0 ideologie
discriminatorie
privind forta de munca (angajatii) si angajatorii intr-un anumit domeniu (econom
ie,
marketing, relatii cu publicul, resurse umane, politica, etc.).b. Selectati acei
tenncni sau accle
sintagme
care sunt discriminatorii
si decideti
asupra
echivalentilor
in limba
engleza/franceza/ germana/maghi ara.
Cursul6
Tipologica textelor in functie de domeniu ("field")
Analiza tcxtuala pleaca de la identificarea tipului de text, pentru a se inregis
tra toate variantelc
de mod, gen si stil care contribuie la constructia textului. Componetele textual
e si
paralingvistice sunt:
1.0.
Organizarea logica a continutului de idei in text: se bazeaza pe cadrul conceptu
allexical (configurativ) si syntactic al textului (paragrafe, subtitluri, parant
eze, fotografii,
grafice, diagrame, etc.).
2.0.
Argumentarea (argumentation or reasoning): inlantuirea ideilor
3.0.
Tcrmenii specifici domeniului (glosar tematic).
4.0.
Ideologia autorului in functie de care se construieste 1.0. si care constituie l
egatura
dintre cititor/auditoriu si textul creat de autor.
5.0.
Nivelul social de reprezentare categoriala, ce detennina stilul si chiar si regi
strul
textului.
*
*
*

Gramatica textului si structura evenimentiala: 0 tipologie a evenimcntelor compl

exe pnn
fuzionare conceptual a:
Directia intr-un eveniment de miscare (Mingea s-a rostogolit in vale);
Aspectul intr-o expresie temporala (inclusive adverbele de timp, aspectuale, si/
sau
formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele exista in limba rcspectiva); : A
u
continuat sa vorbeasca/ Au vorbit intr-una; Au tenninat de vorbit, etc. (aspect
atelic/non-perfectiv vs. perfective/telic);
Un eveniment ce denota 0 transfonnare sau schimbare de stare: Lumanarea s-a stin
s;
s-a albit la fata; s-a inrosit, etc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au inteles sa piece, A
u fost
cu totii de accord cu propunerea, etc.;
Realizarea sau confirmarea realizarii unui eveniment: L-au unnarit pe hot pe str
azi.
(telicitate, dar realziata lexical, nu aspectual).
3

Cu aile cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in jurul verbului si al sa

telitilor lui
(gramatica relationala, structura argumentala a verbului).
Toate evenimentele se pot grupa in complexe evenimentiale prin fuziune (conflati
on),
stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente, legate intre ele dupa schema categori
ala a
reprezentarilor din planul cognitiv. Macro-evenimentele
sunt apoi traduse sau
reproduse in structuri sintactice proprii limbii de expresie.
Fig. I: Structura conceptual a a macro-evenimentului
Entity Causal-Chain
(Agent)
Event
S-relation
framing
Syntax
(lexical-semantics)
Motion/Path
Temporal contour
Space outline
State change
Action correlation
Real ization
Ilustrare pentru analiza:
A back door to war
Claudia Wright reveals Israelis involvement in president Reagan's military plans
in Central
America
'Americans do not support vacillation', Colonel Robert McFarlane, currently Depu
ty
National Security Adviser to President Reagan, wrote in a 1978 study a/president
ial policy in
military crises. Americans expect their leaders to lead, to be clear, forthright
and firm.
Particularly when American lives or property have been lost, the American impuls
e is toward
firmness. It must not be reflexive - a knee jerk - bill rather thought Olll and
appropriate in
strength to the task '.
Since 1981, when McFarlane joined the administration, he has been testing Olll h
is theory as
principal planner 0/ US military tactics in Central America. As the President's
newly
appointed Middle East negotiator, he will now have his chance to try Olll the sa
me methods in
another combustible area.
(New Statesman, 1983)
Conceptual frame:
traditional leadership - American leadership:
Attributes assigned to this icon:
firmness, clarity, straightforwardness
Space and event outline: This concept has been confirmed in Central America, it
must be
reconfimled in the Middle East by the same adviser, McFarlane, during Reagan's

administration;
Underlying event structure: lead, watch, impose, political and military force
Agent: US military, President, Presidential adviser(s)
Time outline: Reagan's administration: 1983;
Text tenor: the statement must be confirmed in future action
Comment (tenor): Middle East - combustible area; "a back door to war" - valoarea
metaforica
a titlului
4

,
MATr/MATrL
Tipologia textului
Coordonator de curs: D. lonescu
Sem. I., 2006
Cursul6
Tipologica textelor in functie de domeniu ("field")
Analiza textual a pleaca de la identificarea tipului de text, pentru a se inregi
stra toate
variantele de mod, gen si stil care contribuie la constructia textului. Componet
ele textuale
si paralingvistice sunt:
1.0.
Organizarea logica a continutului de idei in text: se bazeaza pe cadrul conceptu
allexical (configurativ) si sintactic al textului (paragrafe, subtitluri, parant
eze,
fotografii, grafice, diagrame, etc.).
2.0.
Argumentarea (argumentation or reasoning): inlantuirea ideilor
3.0.
Termenii specifici domeniului (glosar tematic).
4.0.
Ideologia autorului in functie de care se construieste 1.0. si care constituie
legatura dintre cititor/auditoriu si textul creat de autor.
5.0.
Nivelul social de reprezentare categoriala, ce determina stilul si chiar si regi
strul
textului.

Gramatica textului si structura evenimentiala: 0 tipologie a evenimentelor compl

exe prin
fuzionare conceptuala:
Directia intr-un eveniment de miscare (Mingea s-a rostogolit in vale);
Aspectul intr-o expresie temporala (inclusive adverbele de timp, aspectuale, si/
sau
formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele exista in limba respectiva); : A
u
continuat sa vorbeasca/ Au vorbit intr-una; Au terminat de vorbit, etc. (aspect
atelic/non-perfectiv vs. perfective/telic);
Un evenimcnt ce denota 0 transformare sau schimbare de stare: Lumanarea s-a
stins; s-a albit la fata; s-a inrosit, etc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au inteles sa piece, A
u
fost cu totii de acord cu propunerea, etc.;
Realizarea sau confirmarea reali7.arii unui eveniment: L-au urmarit pe hot pe
strazi. (telicitate, dar realizata lexical, nu aspectual).
Cu alte cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in jurul verbului si al
satelitilor lui (gramatica relationala, structura argumentala a verbului).
Toate evenimentele se pot grupa in complexe evenimentiale prin fuziune
(contlation), stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente, legate intre ele dupa
schema categoriala a reprezentarilor din planul cognitiv. Macro-evenimentele sun
t

apoi traduse sau reproduse in structuri sintactice proprii Iimbii de expresie.


Fig. I: Structura conceptuala a macro-evenimentului
Entity Causal-Chain Event
(Agent)
S-relation
Syntax
framing
(lexical-semantics)
Motion/Path Cause, effect
Temporal contour Affect, 8uildlDestroy,
Space outline dichotomies
State change
Action correlation
Realization
Liste conceptuale de verbe:
verbe intransitive cu indicarea directiei:
enter, exit, ascend, descend, pass, cross, traverse, circle, return, revolve, ar
rive,
join, separate;
Change of state, including movement: rotate,
oscillate,
local
dilation/contraction, wriggle. etc.
verbe transitive cu alternanta cauzala: a construila darama. a lauda/a
dcnigra (dichotomii);
verbe inacuzative/ergative [- cauza, - agent]: a eadea, a sosi, a ajunge, a
muri, a se naste etc.
advance,
wander,
critica, a
aparea, a
Agentivitatea si logiea ei structurala in gramatica textului
Definirea domeniului (field) si identificarea tipologiei textuiui
Criteriile de c1asificareltipologizare:
a. forma;
b. conti nut;
c. relatie autor - cititor (tenor);
d. mod de comunicare (scris/oral)
Aplicatie pentru grupa de engleza:
A se analiza urmatorul text:
A back door to war
Claudia Wright reveals Israelis involvement in president Reagan's military plans
in
Central America
'Americans do not support vacillation', Colonel Robert }vlcFarlane, currently De
puty
National Security Adviser to President Reagan, wrote in a 1978 study of presiden
tial
policy in military crises, Americans expect their leaders to lead, to be clear,
forthright
and firm. Particularly when American lives or property have been lost, the Ameri
can
2

r
l
impulse is toward firmness. It must not
thought out
and appropriate in strength 10 the task
Since 1981, when lv1cFariane joined the
his
theory as principal planner of
military tactics in Central America. As
newly appointed Middle East negotiator,
the sallie
methods in another combustible area.
(Nell' Statesman, 1983)

be rejlexive - a knee jerk - but rather

'.
administration. he has been testing out
the President's
he will noll' have his chance to tryout

us
Conceptual frame:
traditional leadership - American leadership:
Attributes assigned to this icon:
firmness. clarity, straightforwardness
Space and event outline: This concept has been confirmed in Central America, it
must be
reconfirmed in the Middle East by the same adviser, McFarlane, during Reagan's
administration;
Underlying event structure: lead, watch, impose, political and military force
Agent: US military, President, Presidential adviser(s)
Time outline: Reagan's administration: 1983;
Text tenor: the statement must be confirmed in future action
Comment (tenor): Middle East - combustible area; "a back door to war" - valoarea
metaforica a titlului

2.0. Argumentarea
a. Descrieti modul de inlantuire a ideilor in textul de mai sus);
b. Construiti un text scurt in care sa aplicati aceeasi ordine a ideilor, cu efe
ct similar, dar
imaginand un subiect/tema diferita.
3

~
I

r
MATSTTL
CURS: Tipologia textului
Coordonator de curs: Daniela (onescu
Noiembrie 2006
Cursul7
Strategia
textuala si valoare:l argumentativa
Relevanta textului
a textului
1.0. Textele sunt purtatoate de ideologii, prin aceea ca autorul unui text trans
mite, prin
intermediul continutului, 0 anumita atitudine, 0 credinta sau 0 ideologic, un su
mum de opinii
care sunt un conglomerat de pareri individuale ce capata 0 dimensiune socio-ideo
logica prin
actul crearii textului. Cititorul este asadar expus acestei ideologii, fie ca 0
accepta, fie ca nu.
Ea trans pare in mod inerent si in cazul ca textul trebuie tradus, trebuie sa se
reflecte in mod
obligatoriu si in textul-tinta, pentru a se respecta principiul fidelitatii fata
de textul-sursa.
Exista cel putin doua forme de baza de constructie argumentativa
a textului: argumentarea
propriu-zisa si contra-argumentarea.
a. Argumentarea propriu-zisa: se face 0 asertiune sau se rae mai multe afirmatii
, cu alte
cuvinte se emite 0 teza si se ofera apoi diverse fomle de substantializare a tez
ei initiale.
b. Citarea tezei unui oponent, respingerea ei si substantializarea motivelor de
respingere
eonstituie earaeteristiea textelor contra-argumentative.
In eadrul celui de al doilea format prototipic, se disting alte doua structuri:
I. tipul echi-structurat, in care autorul textului semnaleaza eontrastul intre c
eea ce se poate
interpreta ca fiind sustinerea unui punct de vedere (contrastive shift between w
hat may be
viewed as a claim) si opusul acelui punct de vedere (counter-claim/contrariul
opiniei) interpretare ce se paote face fie explicit, fie implicit (in care semna
lul adversativ este
suprimat).
2. tipul cu argumentare oblica (lopsided argumentative text), in care contrariul
propozitiei
(counter-proposition) este anticipata prin folosirea unui element concesiv expli
cit (e.g. in limp
ce, desi, in ciuda etc.).
Aceasta tipologie argumentativa se poate reprezenta schematic in figura de mai j
os:
ARGUMENT ARE
CONTRA-ARGUMENT
ECHI-STRUCTURA T
ARGUMENT PR.ZIS

ARGUMENT OBLIC
Fig. I: Tipologia textului argumentativ
Cand un autor de text opteaza pentru unul din aeeste tipuri, nu 0 face deIoc la
intamplare. Un
traducator, pin natura sa un analist de text, trebuie sa identifice modul cum se
fac aceste
optiuni, cu alte cuvinte, ce strategic argumentativa este folosita in textul-sur
sa si cum se
construieste ea in mod inlantuit/logie, la nivelul macro, adiea la nivelul textu
lui, luat ca
unitate compacta de analiza. Strategia argumentativa are intotdeauna implicatii
foarte serioase

..

in pragmatica limbajului la nivel socio-cultural si, evident, se presupune ca si

un text-tinta
trebuic sa se bucure, prin actul traducerii, dc aceleasi caracteristici lingvist
ice (stil, de registru,
lexico-semantic si pragmatic).
2. Factorii interculturali cc detemJina structura unui text argumentativ:
(sociala, economica, politica, profesionala)
politctca, puterea
Ascmenea factori, conform studiilor dc sociologie, nu sunt numai de ordin pragma
tic, ci si de
ordin socio-politic si chiar si religios. Acesti factori includ atitudinea fata
de un adevar sociocultural sau istoric, libertatea de cxpresie s.a.m.d. Mai mult
decat atat, trebuie sa recunoastem
tendinta detenninata de relatiile socio-culturale, economice, politice din anumi
te limbi si
culturi sau din cadrul grupurilor de limbi si culturi inrudite de a adopta de pr
eferinta - un stil
mai direct - argumentativ propriu-zis - si nu 0 strategie contra-argumentativa m
ai opaca prin
natura ei.
3. Text si context - cadml general de tipologizare a textelor
Clasificarea textclor numai in functie de variabile cum ar fi: domeniul de discu
rs, dcfinit ca
reprezentand subiectul in sine, a avut ca rezultat impartirea textclor in catego
rii insuficient
caracterizante, cum ar fi: text stiintific, text jumalistic, text juridic, etc.
La fel, si impartirea
textclor dupa criteriul gencral al domeniului a dus la recunoasterea texte10r li
terare,
delimitarca lor de cele neliterare, didactice (de manual, etc.). 0 perspectiva n
oua si oarecum
uniforma sau consccventa de tipologizare a textelor a intervenit cand s-a pus ac
centuJ in mod
justificat pe rolul pe care-I joaca intotdeauna eontextul in delimitarea caracte
risticilor
textua)c.
S-a adoptat 0 definitie a contextului in care categorii textuale cum ar fi regis
tml,
intentionalitatca si interculturalitatea culmineaza cu notiunea dc seop retorie
predominant.
Trebuie sa mai adaugam faptul ca textele sunt multifunctionale si ca sc pot dist
inge in cadrul
analizci, trsaturi ce apartin mai multor tipuri, mai mult intr-un text autorul e
ste libcr sa opteze
pcntru 0 stratcgie dinamica de trecere de la un tip la altul, pentru a obtine un
anumit efect dc
ordin argumentativ de cclc mai multe ori, sau pentu a creste valoarca re)evantei
in textul
rcspcctiv. Se obtinc in asemenea cazuri un fel de hibridizare a textului, in car
c nici una din
categoriilc sau tipurile dc text, oricat de riguros ar fi elaborate, nu poatc fi
considerata
Drgumental. Asadar, putcm numai sa ajungem la 0 relativizare a realitatii in pra
ctica analizei
textului (cf. B. Hatim&I. Mason: The Translator as Communicator, )997: 129).

4. Dimensiunca tipologica a textului: Drgumenta predominant (scopul retorica dom

inant,
explicit sau implicit) - in raport cu Drgumental.
Putcm interpreta tipologia textelor in functie de doua nivc)uri de baza: un nive
l static, un
prototip (norma);
nivel Drgumen - reprezentat prin diversele "abateri" sau variatii alc normei; de
exemplu,
includerea trasaturilor argumentative intr-un prototip expozitiv ar putea fi un
cxemplu de
variatie fata de norma.
In consccinta, daca scopul Drgumen este sa descriem normele dar si cxccptiile de
la norma,
tipologia de texte trebuie sa incerce sa cuprinda diversitatea scopurilor retori
ce ce se gasesc in
mod normal in orice act de comunicare.
Valorilc Drgumentative, pragmatice si semiotice trcbuie Drgumentat intr-un conti
nuum
static-dinamic de text-ill-context (ibid.: 129). In felul acesta, trasaturile ca
ractcristice ale unui
text se vor defini in secvcnte de propozitii reciproc rclevante, ce vor indica a
partenenta la un
anumil registru, 0 allumila intentiollalitate si /111 allumit domelliu de referi
llta intertextuala.
Rezultanta acestor Drgumentat se poatc numi eonfiguratia eontextuala si ea const
ituic baza
folosita in mod Drgumentati de autori in adoptarea unei anumite strategii textua
le .

I
l


Aplicatie
Retinem faptul ca scopul Drgument dominant (predominant focus) se poate defini,
in termenii
lui de Beaugrande si Dressler (1981: 162) ca fiind: functia dominanta a textului
de a
ghidalorienta situatia intr-o maniera favorabila scopurilor urmarite de autorul
de text. De aici,
restrangand cadrul Drgumen de referinta, putem vorbi de scop Drgument, urmarit d
e autor,
sau scop prin care autorul urmareste sa determine 0 schimbare in atitudinealmodu
l de a gandi
al cititorului (corespunzator fortei perlocutionare din teoria actelor de vorbir
e).
In exemplul de mai jos, textul are 0 comonenta expozitiva, dar scopul autorului
este unul
Drgument, cu alte cuvinte dimensiunea dominanta administreaza si monitorizeaza c
onstructia
textului si 0 orienteaza spre scopul final, acela de a convinge cititorul asupra
modului de
evaluare (laudativa) a unui fapt Drgument in acest text.
Teme de discutie:
I'entru grupa de engleza (argumenta MATLl
I. Jdentificati elementele
argumentative
si analizati valoarea lor: informationala,
argumentat ive/reto rica.
2. Identificati acele elemente (evenimente, stari) care contribuie la dimensiona
rea argumentala
a textului; ce procedeulstrategie foloseste autorul pentru a evalua si inculca 0
anumita
conceptie, credinta, 0 rgu si care ar fi aceea?
"The explosion lighted every peak. crevasse and ridge of the nearby mOllntain ra
nge with an
alacrity and bealily that cannot be described. It was the bealily the great poet
s dream abolil.
Then came the sting. the sllstained awesome roar thar warned of Doomsday and mad
e liS feel
that we pliny things were blasphemous to dare to tamper with the forces heretofo
re reserved
to the Almighty".
This excerpt is taken from a report on the Trinity test (the first tests of the
atom bomb
at Los Alamos). According to Lee (1992: 84), who analyses the text as an example
of
"nukespeak", this kind of writing represents a more general process involving th
e application
of religious discourses, as if the awesome power tapped by the new weapons was o
f divine
origin. The text remains expository but with a heavy admixture of evaluation.
Numai pentru grupa de franceza (MA TLl
3. Gasiti un text (ne)literar (fragment) in care sa identificati aceleasi valori
:
expozitiv+Drgumentative si analizati realizarea scopului rhetoric predominant in
acest text.
TIPOLOGIA TEXTULUI
Coordonator de curs: Daniela Ionescu
Proiect pentru masterul de traduceri

1.
specializate si studii terminologice
Analizati textul din urmatoarele puncte de vedere:
- Organizarea logica a continutuilli de idei in text: se bazeaza pe cadrul conce
ptual-lexical
(configllrativ) si sintactic al textlllui (paragrafe, subtitluri, paranteze, fot
ografii, grafice,
diagrame, etc.).
- Argumentarea (argumentation or reasoning): inlantuirea ideilor
- Termenii specifici domeniului (glosar tematic).
- Ideologia autorului in functie de care se construieste 1.0. si care constituie
legatura dintre
cititor/auditorill si textlll creat de autor.
3


- Nivelul social de reprezentare categoriala, ce determina stilul si chiar si re
gistrul textului .
I

- Grarnatica textu!ui si structura evenimentiala: 0 tipologie a evenimentelor co

mp!exe prin
fuzionare conceptuala:
Directia intr-un eveniment de miscare (Mingea s-a rostogolit in vale);
Aspectul intr-o expresic temporala (inclusive adverbele de timp, aspectuale, si/
sau
formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele exista in limba respectiva); : A
u
continuat sa vorbeascal Au vorbit intr-una; Au terminat de vorbit, etc. (aspect
atelic/non-perfectiv vs. perfectiveltelic);
Un eveniment ce denota 0 transformare sau schimbare de stare: Lumanarea s-a stin
s;
s-a albit la fata; s-a inrosit, etc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au inteles sa piece, A
u fost
cu totii de acord cu propunerea, etc.;
Realizarca sau confirmarea realizarii unui eveniment: L-au urmarit pe hot pe str
azi.
(telicitate, dar realizata lexical, nu aspectual).
Cu alte cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in jurul verbului si al sa
telitilor lui
(gramatica relationala, structura argumentala a verbului).
Toate evenimente!e se pot grupa in complexe evenimentiale prin fuziune (conllati
on),
stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente, legate intre ele dupa schema categori
a!a a
reprezentari!or din planul cognitiv. Macro-evcnimentele
sunt apoi traduse sau
reproduse in structuri sintactice proprii limbii de expresie.
Fig. I: Structura conceptual a a macro-evenimentu!ui
Entity Causal-Chain
(Agent)
Event
S-relation
Syntax
framing
(lexical-semantics)
MotionIPath Cause, effect
Temporal contour Affect, Build/Destroy,
Space outline dichotomies
State change
Action correlation
Realization
4
j

l _
Project pentru masterlll de traducere a textllll1i literar
Analizati textul din llrmatoarelc pllncte de vcdere:
Organizarea logica a continutului de idei in text: se bazeaza pe cadml
conceptual-lexical (configurativ) si sintactic al textll!ui (paragrafe,
subtitl uri, paranteze, etc.).
- Argumentarea (argumentation or reasoning): inlantuirea ideilor
- Ideologia autorului in functie de care se construieste si care constituie
legatura dintre cititor/auditoriu si textul creat de autor (tenor).
*
- Gramatica textuiui si structura evenimentiala: 0 tipologie a
evenimentelor complexe prin fuzionare conceptuala:
- Directia intr-un eveniment de miscare (Mil/gea s-a rostogolil iI/ mle);
Aspectul intr-o expresie temporal a (inc1usiv adverbele de timp,
aspectuale, si/sat, formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele
exista in 1imba r~spectiva); e.g. All COIllil/llal sa l'orbeasca! All vorbil ill
/r11110;All lermil/al de l'orbil, elc. (aspect atelic/non-perfectiv
vs.
perfective/telic );
Un eveniment ce denota 0 transformare sau schimbare de stare:
Lllmal/area 5-0 slill.,; s-a albilla/ala;
s-a il/rosil, elc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au
inteles sa piece, Au fost cu totii de acord cu propunerea, etc.;
Realizarea sau confinnarea realizarii unui eveniment: L-au
unnarit pe hot pe strazi. (telicitate, dar reaiizata lexical, nu
aspectual).
eu alte cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in juruI
verbului si al satelitilor lui (gramatica relationala, struchlra
argumentala a verbului).
Toate evenimentele se pot grupa in complexe evenimentiale prin
fuziune (conflation), stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente,
legate intre ele dupa schema categoriala a reprezentarilor din
planul cognitiv. Macro-evenimentele sunt apoi traduse sau
reproduse in structuri sintactice proprii limbii de expresie.

Fig. 1:
Structura conceptuaJa a macro-evenimentu!ui
Entity Causal-Chain
(Agent)
Event
S-relation
Syntax
framing
(lexical-semantics)
Motion/Path Cause, effect
Temporal contour Affect, BuildlDestroy,
Space outline dichotomies
State change
Action correlation
Realization
2. Strategia metaforica/argumentativa
a textuJui: modul cum se
structureaza intentia metaforica/retorica a autorului in tex{
- in cazuJ ca textul contine 0 intentie de relationare metaforica,
argumentarea
se structureaza
Ja niveJuJ figurat-literar,
nll
communicational (pragmatic)
- argllmentare propriu-zisa;
- contra-argumentare: echi-argumentare; argumentare oblica
- ScopuJ retoric predominant al textului
3. Factorii interculturali (cultural V ce determina structura textul ui
argumentativ:
politetea, puterea (sociala, economica, politica,
profesionala);
- Contextul (istoric, cultural, biografic) care determina trasaturile
textului (prezentare succinta).
In cazul in care textul contine 0 intentie de relationare metaforica, argumentar
ea se
structureaza la nivelul figurat-literar, nu communicational (pragmatic).
I
: In cazul tcxlului litcrnr. sc paotc 111
..1 in cn1cul pcntru analiZc:1 texluala - Ilumai factorii culturnli leg..1li de
crC<:lfca
tcxlului.

,
TEXT TYPOLOGY
October, 2006
Course coordinator: D. Ionescu
Coursesl,j
}
Key words: textuality, intertextuality, informativity, situationality, relevance
,
acceptability, intentionality, coherence, cohesion, textual strategies and textu
al
configuration
History of text analysis:
the oldest form of preoccupation with texts: in RHETORIC, dating from Ancient
/Greece and Rome through the Middle Ages right up to the present. (Corbett,
1971). The traditional outlook of rhetoricians was influenced by their major tas
k
of training public orators. The main areas were as follows: invention, the
discovery of ideas; disposition, the arrangement of ideas; elocution, the discov
ery
of appropriate expressions for ideas; and memorization prior to delivery on the
actual occasion of speaking. In the Middle Ages rhetoric belonged to the trivium
(Grammar, Logic, Rhetoric).
Rhetoric shares several concerns with the kind of teXt linguistics we are explor
ing
here, notably the assumptions that:
a. the accessing and arrangement of ideas is open to systematic control;
b. the transition bet, ideas and expressions can be subjected to conscious train
ing;
c. among the various texts which express a given configuration of ideas, some ar
e-of
a higher quality than others;
d. judgements of texts can be made in terms of their effects upon the audience o
f
receIvers;
e. texts are vehicles of purposeful interaction.
The domain of stylistics: Quintilian (1st c. A.D.), named four qualities of styl
e:
correctness, clarity, elegance, and appropriateness. Clarity and elegance are ak
in to our
notions of efficiency and effectiveness, respectively. The range of stylistic st
udies in
modern times has been variegated (Sebeok, 1960, Spillner, 1974). Style results f
rom the
characteristic selection of options for producing a text or set of texts. Hence,
we might
look into the style of a single text; of all texts of a single author; of a grou
p of texts by
similar authors; of representative texts for an entire historical period; and ev
en of texts
typical of an overall culture and its prevailing language. Obviously, the method
ological
difficulties increase as we move along toward larger and larger domains.
Computational linguistics and its impact on text analysis:
Statistics of occurrences (tabulation of occurrences) and their significance in
constructing
a text (Dolezel&Bailey, 1969). But an important loss occurs in this respect - lo
ss of the
context of occurrence, therefore, the current evolving of some events or states

or
situations is ruptured through statistical analysis.
Modem linguistics: largest unit with an inherent structure (Bloomfield, 1933) whether
a sentence, a paragraph or a whole text that constitute some structural coherenc
e.
4

r
Anthropological investigation - Tagmemics (K. Pike, 1967, Longacre, 1976) - a me
thod
of gathering and analysing data in terms of 'slots' and 'fillers', i.e. accordin
g to the
positions open within a stretch of text and to the units that can occupy those p
ositions.
The slot-and-filler technique, a real method of code-breaking is eminently usefu
l for
describing languages about which the investigator knows nothing in advance. Howe
ver,
the slot-and-filler technique is too rigid to encompass Textuality. The major co
ntribution
to a science of texts lies in the systematic recognition of relationships bet. l
anguage and
the settings of communication.
We must also make the distinction between the
discovery or analysis of the structures and the procedures which select and buil
d
structures.
The study of conversation - DISCOURSE ANALYSIS.
Use oflanguage - in Pragmatics - the domain of plans and goals
The procedural approach - the study of texts in communication
Discovery of units and structural patterns+operations that manipulate units and
patterns
during utilization of language systems in application. The text is the actual ou
tcome of
these operations.
Procedurally, efficiency contributes to processing ease, i.e. the running of ope
rations with
a light load on resources of attention and access. Effectiveness elicits process
ing depth,
i.e. intense use of resources of attention and access on' materials removed from
the
explicit surface representation. Appropriateness
is a factor determining the correlation
bet. the current occasion and the standards oftextuality such that reliable esti
mates can be
made regarding ease or depth of participants' processing. An interplay bet. conv
entional
and unconventional in plain use of language - to eliminate boredom
Point of termination - or coda - where the producer finds the outcome satisfacto
ry for the
intended purpose.
On the other hand: the receiver of the text: judgement of text quality
A text is a document of decision, selection and combination. - therefore, it sub
sumes
to a certain strategy and motivation, according to which a text has been created
and
used, while in operation.
(7) Constructive features of texts:
Coherence, cohesion, situationality,
informativity,
acceptability,
intertextuality,
acceptability/relevance,
intentionality (definition and discussion, illustrations)
Phases of text production: planning, ideation, development, expression, parsing
(bottomup)

(modes of text organization)

Telescoping phases - shifting among phases (e.g. development and expression may
call
forth changes in planning and ideation). The receiving of texts could be modelle
d as a
corresponding set of phases of processing dominance in the reverse direction (to
p-down
analysis) +comprehension and integration of the text is deemed satisfactory.
(7) Cohesion
5