Sunteți pe pagina 1din 64

TEORIA TRADUCERII- MASTERAT

Course instructor:

Roxana-Cristina

Petcu

CE EST!': TRAIlUCEREA?

Dupa cum se ~tie, tcrmcnul traduccrc are mai multc inlelesuri - se poate referi la domeniul de studiu in sine, la produsul final, adica textul care a fost tradus, sau la procesul de traducere. adica aqiunea de a produce un text'tradus. Exista multe definilii ale termenului tnllJueere care aeopera parlial sau total sensurile deja menlionate.

I) traducere

1. aetul sau aeliunea de a traduce; 2,exprimarea serisa

unui cuvant, discurs, carte, etc. intr-o alta limba

sau orala a inlelesului

Primul sens se refera la traducere ca proces, iar al doilea la traducere ca produs, ceca ce

inseamna ea termenul traducere

primului sens. accentul cade asupra rolului traducatoruiui carc plcaca de la textul sursa (TS),

sau textul original ~i-I transpune intr-o alta limba,rezultand astfel textul linta (TI). A doua perspectiva se concentreaza asupra produsului concret, adica traducerea efectata de traducator. Aceasta diferenla este specificata in cea dc-a doua definilie pe care 0 propunem.

poate fi privit din doua perspective

dilerite. in cazul

2) traducere. Tennen deosebit de larg ce poate fi inleles in

poate vorbi de traducere ca Ilrodus sau proees ~i se pot identifica diverse tipuri de tradueere. cum ar fi: tradueerea literara, traducerea tehnica. subtitrarea. traducerea efectata de 0 ma~ina, etc. De obicei. termenul trad ucere se refera la transpunerea unor texte scrise; uneori, insa, tremenul include ~i taducerea orala, adica interpretarea.

diferite moduri. De exemplu. se

A doua definilie introduce 0 serie de variabile, de ex. tipurile de traducere, in care sunt incluse

nu numai tipurile clasice (traducerca litcrara ~i cca tehnica),

dcccnii, dc ex. traducerile audiovizuale (adica un produs scris care sc citc~tc asociat unci imagini proicctata pe un ccran.Faptul ca dcfinilia face referirc la traducerea cfectuata dc 0 ma~ina scoate in evidenlil ideea ca tradueerea nu mai este exclusiv privilegiul omului ~i ca. in anumite condilii, se produce 0 combinatie intre capacitatea calculatorului ca ~i a omului de a analiza Iimba ~i sensul pentru a determina cele mai potrivite forme de exprimare in cealalta Iimba.

dar ~i formele crcatc in ultimcle

3) traducere. I. procedura de transfer interlingvistic ce cuprinde .interpretarea sensului unui

text sursa' ~i .producerea unui

cele doua texte. dar respectand atilt parametrii inerenli ai comunicarii cat ~i constrangerile impuse de traducator. 2. orice produs rezultatprin aplicarea acestei proceduri.3,profesie care inseamna transferul de idei exprimate an scris dintr-o limba intr-alta pentru a stabili 0 relalie de comunicare intre doua sau mai multe limbi.

intre

text linta' cu scopul de a stabili 0 relatie de .echivalenlii'

Cea de-a treia dcfinilic sc refera exclusiv la traducerca de tcxte scrisc. nu implica de loc interpretarca, care implica medierea exprimari orale sau gestualc.A~a cum estc definit primul sens al tcrmenului, traducerea apare ca 0 forma de ,vorbire indirecta' deoarcce traducatorul nu

cste autorul texlUlui sursa, el doar rcda ceca ce a fost deja scrisde catre autor.Daca ne referim

la cel de-al treilea sens, trebuie sa menlionam cateva aspecte importante.Desigur, idealul ar fi

ca traducatorii Sa fi beneficiat dc 0 pcrioada de pregatirc sau ucenicic pentru a-~i putca forma dcprindcrile nccesare.De obicei, traducerile profesionale sunt efectuate in limba dominanta a

traduclltorului ~i presupun mai ales texte pragmatice, iar strategiile de traducere aplicate depind de tipul de text, de intenlia(scopul) textului dat spre traducere ca ~i de publicul linta. in cazul acestor traduceri, calitatea rezultatului este evaluata conform unor parametrii ce lin de comunicare.Desigur, indiferent de natura textului (Iiterar sau pragmatic), traducerea profesionala are mereu acela~i scop fundamental, ~i anume sa redea conlinutul unei lucrari care a fost initial redactata intr-o limba pe care publicullinta nu 0 poate inlelege.

in lucrarea sa din 1959 intitulata

descris trei categorii de traduceri:

On

linguistic aspects of translation" Roman Jakobson a

a) traducere intralingvistica, adica ,.reformulare", definita ca .interpretare a semnelor verbale prin intermediul altor semne din aceea~i limba'.

b) traducere interlingvistica, adica ,traducerea propriu-zisa', definita ca ,interpretare a

semnelor verba Ie prin intermediul unei allei limbi';

c) traducere intersemiotica, adica .,transmutare", definita ca ,interpretare a semnelor verba Ie prin semne ale sistemelor non-verbale.

Un exemplu de traducere intralingvistica ar fi reformularea unei expresii sau a unui text in aceea~i limba pentru a explica sau clarifica ceva ce s-a spus sau s-a scris. Traducerea unui text scris in forma muzicalA. cinematografica sau picturala este un exemplu de traducere semiotica.Din punct de vedere al inlelesului tradilional al teoriei traducerii ~i al studiului acestie discipline.ceea ce intereseazll este traducerea interlingvistica.

Elementul central al studiilor ~i eereetArilor in domeniul teoriei traducerii este traducerea unui text scris dintr-o limba in alta. dar cercetarea a inclus multe alte aspecte legate de

fenomenele lingvistice, culturale ~i ideologice implicate in actul tradueerii.

vorbim despre traducerea unor piese de teatru. vorbim ~i despre adaptarea spaliului istoric ~i

geografic ea ~i despre adaptarea dialectuiui folosit. Fire~te, se poate pune 0 intrebare

~i anume unde se trage linia intre traducere ~i adaptare? Ce se intamplA dacl\, in timpul traducerii, se omite 0 parte a textului original? Se denatureaza astfel natura textului? Nu se

poate uita contextul politic al unei traduceri. De exemplu, in ultimii ani au fost mult accentuate ditcrenlcle dintre limbile sarba ~i croatA, evident din motive politice, cum ar fi separarea Croaliei de Serbia. Rezultatul este ca acum se fac traduceri intre cele doua limbi.

De exemplu, cand

legitima,

Ceea ce este important este sa definim domeniul cuprins in termenul lraduccrc din punct de vedere conecptual:

I.

procesul de transfer al unui text scris din limba sursa in limba tinta, tansfer efectuat de untraducator intr-un context socio-cultural specific

2.

produsul scris, adiea textul tradus ce apare ca ezultat al proeesuiui

menlionat

la

punctul 1 ~i care funqioneaza in contextul socio-cultural al limbii lintil

3.

fenomenele cognitive, lingvistice, vizuale, culturale ~i ideologice ce fae parte

integranta din punctele I ~i 2.

TEOIUA TRADUCERII

Teoria traducerii. ca domeniu de studiu, a fost inilial definita de James S. Holmes in lucrarea sa prezentata in 1972 ~i intitulata ,.The Name and Nature of Translation Studies". Holmes stabile~te obieetivele acestui studiu. ~i anume:

t1

a) descrierea fenomenului reprezentat de actul traducerii ~i de produsul traducere a~a cum se manifesti! In experienla noastra

b) stabilirea principiilor genera Ie prin care se poatc explica sau prevedea acest fenomen

in studiile efecluale ulterior s-a observat faptul ca se manifesta doua tendinle destul de generale:

I)

legea sporirii standardizari - de obicei, textele lintamanifesta mai pUlina varialie lingvistica decat textele sursa

2)

legea interferenlei - exsta tendinla

de a copia structurile sintactice ~i lexicale obi~nuite

In Iimba sursa, creand astfel structuri neobi~nuite In Iimba linta. Concluzia acestor situalii este aceea ca, In general, 0 limba tradusa are unele caracteristici specilice, denumite universalii ale tradueerii. Ideea de baza este ca, oricare ar Ii perechea de Iimbi inplicate, coeziunea ca ~i gradul de explicitare (Iipsa ambiguitalii) ale textului tradus sunt mai mari.

De la acele prime lncercari de teoretizare pana In prezenl, teoria traducerii ~i studiile lnrudite au evoluat, ajungand sa fie perfect interdisciplinare. lata de ce metodele de analiza sunt mai variate, In funclie de domeniile cu care exista interfele de contact, cum ar fi: filosofia, lingvistica, studiile Iiterare, studiile cullurale, studiile terminologice, etc. in prezent s-au sugerat mulle aile arii de cercetare, printre care: analiza textului ~i traducerea, evaluarea calitalii traducerii, traducerea literara ~i alte genuri, traducerea multimedia, istoria traducerii, etica traducerii, terminologia ~i glosarele, pregMirea traducatorilor, trasaturi specifice ale profesiei de traducMor, etc.

SCURT A ISTORIEI A DISCIPLINEI

inca din antichitate s-a scris despre

traduceri. De ex., Cicero ~i Horaliu, In sec. I l.H. au

scris despre practica traducerii. Cicero este el care a iniliat disculia privind diferenla dintre traducerea literala (cuvant cu cuvant) ~i traducerea Iibera (a sensului). Aceea~i problema a fost

ridicata In sec.aIIV-Iea AD ~i de Sf. Jerome. Cicero ~i-a prezentat opiniile

lucrarea De optilllo gel/ere oratort/III scrisa In anul 46 lH. Cicero face consideratii asupra propriilor traduceri ale discursurilor rostite de oratorii greci, cum ar fi Eschines ~i Demostene.

Cicero susline ca a tradus discursurile ca un orator, nu ca un interpret, deoarece a pastrat ideile ~i formele, adica "figurile gandirii",dar lntr-o limba adaptata uzanlelor contemporane

lui.Cicero nu a lacut 0 traducere cuvant cu cuvant,ci a pastrat stilul general ~i forla de expresie a Iimbii. Atunci cand vorbe~te despre un interpret, Cicero se refera de fapt la taducerea literara, pe cand oratorul lui Cicero este cel care a lncercat sa produca un discurs care sa-i

mi~te pe ascultatori. in anul 20 lH, Horaliu, In

traducatorului este sa produca In Iimba linta un text creativ ~i placut dpdv estetic. Sunt opinii care au influentat deosebit de mull secolele urmatoare. Sf Jerome, cel mai faimos traducator al tuturor timpurilor, se refera la opiniile lui Cicero ~i Ie aduce ca argumente pline de autoritate pentru a-~i motiva propriile algeri lacute atunci clnd a tradus din greaca In latina acea parte a Vechiului Testament numta Septuaginta. Sf. Jerome ~i-a prezentat strategia de traducere In lucrarea intitulata De optillli gel/ere il/terpretal/{/i, care era de fapt 0 scrisoare adresata senatorului Pammachius In anul 394 AD. Ceea ce spune SfJerome poate fi considerata drept cea mai cunoscuta declaratie referitoare la traducere, deoarece acesta se apara contra criticilor ce Ii fusesera aduse,acelea de traducere

incoecta. Sf Jerome anunla ca nu a lacut 0 traducere sens, exceplia fiind Sffinta Scriptura unde sintaxa

aceasta solutie deoarece traduce rea cuvant cu cuvant producea forme absurde In limba linta ~i filcea sensu I originalului ~imai obscur. Traducerea sens cu sens permite clarificarea sensului

despre traducere In

a sa Ars Poetica • subliniaza idea ca scopul

cuvant cu cuvant, ci 0 traducere sens cu lnsa~i conIine un mister.Sffintul a ales

sau continutului limbii sursa. Accasta dezbaterc intre taducerea libera vS.traducerea literala sau intre forma ~i conti nut continua sa-i preocupe pe toti cei interesa(L Referindu-se la aceasta problema, Sf Jerome folose~te 0 imagine metaforica, de natura militara, adica asemuie~te textul original in limba sursa cu un prizonier care ar Ii condus de catre cuceritorul sau, in mar~ forlat, in limba linta.

~i traduce rea literala nu s-a manifeslal numa in Europa, ei

~i in lumea araba ~i cea chineza. unde exista tradilii puternice in malerie de traducerLUn exemplu in acest sens este traducerea sutreleo bushiste din sanscrita in chinezil. La inceput, in

timpul dinastiei Han ~i in perioada Celor Trei Regate (sec. al II-lea -at lIl-lea AD) traducerile erau mai ales redari cuvant cu cuvant. cu 0 sintaxa foarte apropiata de cea a limbii sursa,

cauzele pumnd Ii de doua feluri - pc de-o parle filceau aceste traduceri, ~i, pe de alta parte ideea

sacre ale i1uminatului.Ceea ce a rezultat a fost 0 redare cu 0 sintaxa chinuita ~i contorsionata in limba (inta, folosind din plin transliteralia.in felul acesta textele erau incomprehensibilie pentru orice persoana filra pregatire teologica. Trecerea la traducerea libera s-a petrecut abia

incepand cu a doua jumatate a sec.al Ill-lea ~i a continuat pana spre sf.sec.al VI-lea.Sintaxa textului tradus era mai aproape de ca a limbii tinta, de multe ori alegandu-se varianta unei prelucrari literare exagerate a lextului sursa. in a treia faza (sf.sec.al VI-lea - sec. al XII-lea) se adopta ideea ca trebuie acordata atentie stilului textului sursa ~i ca nu trebuie prelucrate dpdv literar textele simple ~i clare. Luerurile s-au petrecut aproape la fel ~i in lumea araba. in perioada Abasida (sec. al VIII- lea - sec.al XIII-lea) s-a tradus intens din greaca, mai ales texte ~tiintilice, uneori prin intermediul limbii siriene. Bineinteles, metoda de traducere cuvant cu cuvant nu a dat rezultate bune iar textele au fost revizuite folosind metoda sens cu sens.

literala ~i cea libera nu era

rezolvata, mai ales ca era yorba atat despre texte religioase cal ~i despre texte filosofiee vazute

in eontextultraducerii BiblieL Biserica Romano-Catolica era preoeupata in primul rand sa Ie transmita eredincio~ilor sensul ,.corect, oficial" al Scripturii. Orice traducere care se abatea de la interpretarea acceptata era considerata eretica ~i putea fi cenzurata sau inlerzisa.Traducatorii se puteau a~tepta la 0 soarta ~i mai rea.De ex., francezul Etienne Dolet a

fost ars

Disputa dintre traducerea libera

abilitatea lingvistica scazuta a celor care ca nu se poate inlerveni asopra cvintelor

Desigur, nici in Europa oceidentala disputa dintre traducerea

pe rug in 1546, deoarece facultatea de teologie de la Sorbona I-a condamnat sub

acuza(ia ca ar fi adaugat expresia "rien du tout" intr-o traducere a unui dialog al lui Platon, la

un pasaj in care se vorbea despre ce exista dupa moarte. Traducatorul a fost acuzat de blasfemie, fiind banuit ca nu credea in nemurire.

in acest context, traducerile neliterale sau cele neacceptate au ajuns sa fie folosite ca 0 arma contra bisericii.Exemplul cel mai cunoscut este Martin Luther care a tradus in germana Noul Testament ~i apoi Vechiul Testament. Luther a folosit in traducerea sa un dialect regional, dar mult folosit ceea ce a dus la inlilrirea acelei forme a Iimbii germane ca limba standard. Martin

Luther a fost aeuzat

"Scrisoare eirculara des pre lraducere". (1530). Ca ~i Dolet, Luther a fost acuzat ca a adaugat diverse cuvinte pe parcursul traducerii care modi fica sensul versiunii latine a textului, dimd na~tere unor implica(ii care contravin interpretarii religioase acceptate.Luther, ca ~i sf Jerome, respinge traducerea cuvant cu cuvant, pe care 0 considera incapabila sa transmita acela~i sens ca textul sursa. Traducerea lui Luther folose~te limba oamenilor obi~nuiti ~i se axeaza pe limba ~i pe lextul (inta. Luther considera ca traducerea trebuie filcuta in limba pe care 0 vorbesc ~i pe care 0 pot intelege oamenii de rind. Pe masura ce a trecut timpul au inceput sa se disc ute concepte cum ar fi: fidelitate, acurate(e, adevar, spirit, evidenttoate puse in legatura cu traducerea textelor sfinte unde locul cel mai important era ocupat de "cuvantul Domnului". Fiind yorba de asemnea texte este clar de ce s-a stabilit 0 legatura amt e stransa intre ideea de fidelitate (fali! de cuvintele in sine dar ~i fali! de sensul lor), ideea de spirit (in(eles ea energie a cuvantului dar ~i ca Duhul Sfilnt) ~i cea de adevar (de fapt continutultextului).

ca a modificat

Sfilnta Scriptura, dar s-a aparat in binecunoscuta

I'rimclc inccrciiri dc a sistcmatiza tcuria traduccrii

Poetul englez John Dryden a tradus in englezii Epistolele lui Ovidiu ~ a scris 0 prefala la aceasta lucrare, prefala care avea sa aiba un impact enorm asupra teoriei ~i practicii traduccrii. Dryden menlioneaza trei categorii de traduceri:

• metafraza - adica traducerea traducerii literale

• parafraza - ,traducerea cu latitudinc, unde autorul este avut in vedere de catre traducator,astfel incat sa nu-I piarda,dar ceca ce este urmarit mai strict este sensul ~i nu atat cuvintele sale'; acest gen de traducere implica schimbarea unor Propozilii

,cuvant cu cuvant sau rand cu rand', corespunzand

intregi ~i corespunde fidele

mai mit sau mai pUlin traducerii sens cu sens sau traducerii

• imitarea - ,Iiisarea la 0 parte atat a cuvintelor cat ~i a sensului'; ceea ce corespunde

traducerii libere ~i inseamna mai mult sau mai

pUlin adaptare.

Dryden critica metafra7-:1, pe care 0 considera servila ~i literala ~i pe care 0 desconsidera

printr-o

indatorire prosteasca". Dryden rcspinge ~i imitalia, unde traducatorul folose~te textul sursa ca

fi scris autorul, daca ar ti trait in acea

epoca ~i in acea lara".Dryden susline ca imitatia il facc pe tradueator mai vizibil dar "face cel mai mare rau memoriei ~i reputaliei celui mort".Concluzia este clara - Dryden prefera parafraza, dar,la un moment dat in evolulia sa, vorbind despre traducerea Eneidei lui Virgiliu, acesta ajunge la un punct situat intrc parafraza ~i traducerea literala. ("M-am straduit sa-I fac pe Virgiliu sa vorbeasca engleza ca ~i cum ar ti trait in contemporaneitate".)

"sursa de plecare pentru a serie a~a cum crede el ca ar

expresie celebra: "Este ca ~i cum ai dansa pe sarma cu picioarele inciitu~ate - 0

Dryden IIlI a fost singurul care a incercat sa teoretizeze procesul traducerii. Etienne Dolet, pe eare I-am mentionat dcja, a scris in 1540 0 lucrare intitulata La lIIalliere tie biell tr{lIluire tI'{me lallgue ell autre in care stabilqte cinci principii, prezentate in ordina importanlei:

• traducatorul trebuie sa inteleaga perfect sensul ~i materialul autorului initial, de~i ar rebui sa se sin1la liber sa c1arifice elementele neclare

• traducatorul trebuie

sa eunoasca perfect atat limba sursa cat ~i Iimba tinta, astfel

ineat sa nu diminueze maretia limbii

• trebuie sa evite redarile cuvant cu cuvant

tradueatorul

• trebuie

tradueatorul

sa evite

formele latinizate ~i neobi~nuite

• traducatorul trebuie sa asambleze ~i sa lege cuvintele intr-o maniera elocventa pentru a evita stangaciile.

Principii Ie sus-mentionate subliniaza peocuparea pentru red area sensului. dar se pune mult accent ~i pe forma elocventa ~i naturala a limbii tinta.

Un alt teoretician englez a fost Alexander Fraser Tytler care a publicat in 1797 lucrarea intitulata Essay Oil the priuciples of trclll.~/atiOlr, in care define~te conceptul de ,traducere buna' din perspectiva unci traduceri orientate spre cititorul Iimbii linta. lata definitia: ,,0 traducere in care meritele lucrarii originale au fost atat de bine transpuse intr-o alta limba incat este inteleasa ~i perceputa de un vorbitor nativ allimbii in care a fost fiicuta traducerea la fel de intens precum se intampla cu lucrarea in limba originala". Tytler stabile~te trei legi sau reguli gencrale:

• traducerea trebuie sa faca a transcriere completa a ideilor din lucrarea originala

• stilul ~i maniera de a scrie trebuie sa tic similare cu cele ale originalului

• traducerea trebuie sa aibe u~urinta textului original.

Prima dintre legile lui Tytler acopera primele doua principii ale lui Dolet, deoarece se refera

la ideea ca traducatorul trebuie sa cunoasca perfect originalul, sa fie competent In privinla

subiectului ~i sa redea cu fidelitate sensu I ~i inlelesul autorului. Cea de-a doua lege, ca ~i al cincilea dintre principiile lui Dole\, se refera la stilul autorului, dar implica ~i faptul ca traducatorul trebuie sa identifice natura exacta a stilului ~i sa aibe capacilatea ~i guslul corect de a-I recrea in limba linta. Cea de-a lreia lege menlioneaza "u~urinla de compozilie" a textului sursa, care pare a fi cea mai dificila sarcina dinlre toate.Tytler 0 asemuie~te cu artistul care face 0 copie a unei picturi originale. lata de ce solulia sugerata de el este ca traducatorul "sa adopte chiar sutletul autorului sau". Primele doua legi propuse de Tytler pot fi considerate drepl esenla tidelitalii falii de conlinut ~i a fidelitatii fala de forma. Tytler face 0 ierarhie a legilor propuse ~i sugereaza ideea ca ordinea importanlei legilor poate fi folosita ca mijloc de a determina daca trebuie sa se faea un sacrificiu sau nu.

Secolul al XIX-lea propune un alteoretician, de data aceasta un german, ~i anume Friedrich Schleiermacher care a scris un tratat despre traducere intitulat "Despre diversele metode de traducere". Schleiermacher a fost teolog ~i traducator, recunoscut drept fondatorul teologiei ~i hermeneutieii protestante moderne.Conceplia sa despre traducere se bazeaza pe conceplia romantica a simlamintelor ~i inlelegerii interioare a individului.Spre deosebire de pedecesorii sai, Schleiermacher face 0 distinclie intre doua tipuri de lraducatori, care lucreaza pe doua tipuri diferite de texte:

a) ,.Dolmetscher" - eelcare traduce texte comerciale

b) "Ubersetzer" - cel care traduce texte artistice ~i teoretice

Cel de-al doilea este considerat un creator, ese cel care insul1a limbii 0 viala noua. De~i pare imposibil sa se traduca textele artistice ~i teoretice, deoarece inlelesul textului sursa este exprimat intr-o limba strans legatil de un context cultural ciiruia limba tinta nu-i poate corespunde pe deplin, adevarata problema, dupa parerea lui Schleiennacher, este de a-i aduce impreuna pe scriitorul textului sursa ~i cititorul texlUlui lima. Acest teoretician trece dincolo problemele legate de traducerea cuvant cu cuvant, sau sens cu sens, sau literala, fidela, libera. :';Iiconsidera ca un ad eva rat traducator are doar doua posibilitali:

a) il lasa pc scriitor de-o parte ~i il aduce pe cititor cat mai aproape de

traducatorul

scriitor

b) traduciitorul illasa pe cititor de-o parte ~i-I aduce pe scriitor cat mai aproape de cititor.

Schleiermacher prefera prima varianta, ceea ce presupune ca cititorului trebuie sa i se dea aceea~i impresie pe care el, ca german, ar avea-o citind lucrarea respect iva in original.Pentru a reu~i sa faca acest lucru, traducatorul trebuie sa adopte 0 metoda de traducere de .,instrainare",orientandu-se in funqie de limba ~i conlinutul textului sursa. Traducatorul trebuie Sa valorifice elementele straine ale textului susra ~i Sa Ie transfere in limba linta. Aceasta abordare are mai multe consecinle:

I. daca traduciltorul cauta sa comunice aceea~i impresie pe care i-o creaza textul sursa,

aceasta impresie depinde de nivelul de educalie ~i inlelegere al publicului linta, care este posibil sa fic diferit de cel altraducatorului

2. poate

fi necesara

0 limba speciala

a traducerii,

adica traducalorul

trebuie

sa

compenseze imr-un loc

Sa se mullumeasca cu 0 exprimare mai saraca ce nu poale transmite impresia creata in

limba straina.

folosind un cuvant pi in de imaginalie, iar in alta parte trebuie

Schleiermacher a avut 0 intluenla enorma, cel pUlin asupra teoreticienilor germani, dar nu numai.

j

Evaluarea traducerii

2. 3. 4. Unitatca de tradllcere Ullitatea lexicologicil Unitatea de gandire
2.
3.
4.
Unitatca de tradllcere
Ullitatea lexicologicil
Unitatea de gandire

MeriUl sa vedem in ce masura tenninologia folosita la inccputurile tcoriei traducerii se

regase~te in criteriile stabilite de diverse institutii pentru evaluarea unci traduceri.

lata criteriile stabilite de un institut din Marea Britanie, Institutul obtinerea unci diplome in traducere:

de Lingvistica pentru

I. acuratele - transferul corect al informatiei ~i dovada intelegerii tot ale a textului

alegerea adecvata a vocabularului, a expresiilor idiomatice, a terminologiei ~i a registrului

coeziunea, coerenta ~i organizarea textului

acuratctea punctuatiei, etc

Acuratetea este cumva echivalentul

modern al fidelitatii,

al spiritului

sau al adevarului.

Criteriul 2 sugereaza 0 abordare dpdv allimbii tinta, eriteriul 3 ne duce eu gindul catre analiza

de diseurs, etc. A~adar, aceste criterii sunt incercari de a formaliza ni~te reguli clare de traducere.

Tcrmenlll "unitate de traducere" se refera la nivelul lingvistic la care TS este recodificat in limba tinta, eu aile euvinte este yorba despre elementul cu care lucreaza traducatorulin textul sursa. Poate fi yorba despre euvinte, grupllri sintagmatice, propozitii, fraze sau un text intreg.Exista teoreticienii ai traducerii care s-au referit la cuvant drept posibila unitate a tradllcerii (de ex. Vinay ~i Dalbcmet care s-au bazat pc conecptul sallssurian al scmnului

dintre semnificant ~i semnificat).

lingvistic, definit ea unitatea

Ferdinand de Saussure a fost prim III care a vorbit despre semnul lingvistic ca unitate intre cele doua iaturi - semnificatlli, adica imaginea sonora a cllvantului ~i semnificatlll, adica imaginea conceptuala a cuvintului. Saussure accentueaza ideea ca semnul lingvistic este arbitrar prin natura sa, iar intelesul sau apare prin contrast cu aile semne din acela~i sistem, adica limba. (de ex. tree, copac, arbre). Vinay ~i Dalbemet resping cuvantul ca unitate de tradueere deoareee traducatorii se concentreaza mai ales asupra campului semantic ~i nu asupra proprietatilor semnificantului individual. Este ceea ce Vinay ~i Dalbemel numesc unilatea lexicologica ~i unitatea de gandire.

Unitatea lexicologica descrisa de V&D contine "elemcntelc lexicale grupate astfelincat sa lormcze 0 singura unitate de gandire". De ex, simple soldat in fj'anccza ~i privale in englezii, sau sole/at neinslruil in romana care ilustreaza lipsa de corespondenta la nivelul cuvantului in eiuda faptului ca dictionarele traditionale sunt organizate pc baza cuvintelor titlu ale articolullli de dictionar, prezentate apoi pe baza diferitelor sensuri.

Pentru V &D unitatea de gandire este "cel mai mic scgment al propozitiei ale carui semne sunt legate in a~a felincat sa nu fie traduse individual". Dc ex. un posibil anunt pe un aeroport

" Due to the outbreak of foot-and-mouth-disease , all passangers arriving from the UK and prance are kindly requested to disinfect their footwear on the special carpet provided."

"Din cauzal Ca unnare a izbucnirii epidemieila apariliei prime lor semne ale febrei aftoase, pasagerii provenili/venind din Regatul Unit/Marea I3ritanie ~i pranla sunt rugati sa-~i desinfecteze pantofiinncaltamintea pc covorul special pus la dispozitie."

Se pune problema echivalentilor deja existenli in limba romana pentru unele concepte ( outbreak, foot-and-mouth disease) ca ~i problema registrului ~i a gradului de politete implicat de textul englezesc. Cu altc cuvintc, unitatca de traducere nu coincide cu nivelul cuvantului ci se axeaza mai de graba pc unitati de gindire (unitali semantice).

inteles (sens) si echivalcnt,i

Teoreticienii

anilor 50, 60 s-au ocupat

intens de problema

definirii conceptului

de

echivalenla. Yom prezenta in continuare opiniile unor teoreticieni de marca cu privire la ceasta problema.

I. Roman Jakobson - natura intelesului lingvistic si a echivalenlei

Lingvistul american de origine rusa a definit trei tipuri de trdaucere - intralingvistica, interlingvistica ~i intersemiotica. Traducerea interlingvistica se refera la traducerea intre doua limbi scrise. Jakobson analizeaza chestiunile importante legate de acest tip de traducere ~i anume sensul lingvistic ~i echivalenta. Urmarind relalia stabilita de Saussure intre semnificat ~i semnificant, relalie arbitrara ~i nemotivata, Jakobson susline ideea ca este posibil sa se inleleaga ce este semnificat printr-un cuvant chiar daca nu avem experienta reala a conceplului sau a obiectului. De ex. ambrozia ~i nectarul, mentionate in legendele ~i miturile ani ice pe care cititorii nu Ie-au intalnit in viala realii. Jakobson abordeazii apoi problema echivalentei de sens intre diferite limbi ~i aratA ca "in mod obi~nuit nu exista echivalen13 totala intre unitalile de cod". De ex. unitatea de cod cheese din engleza ~i branza din romana nu sunt identice deoarece tremenul romanesc nu acopcra ~i conceptul de collage cheese din engleza. Dupa parcrea lui Jakobson. traducerea interlingvistica impliea ,.1nlocuirea mesajelor intr-o limba nu prin unitati de cod separate ci prin mesaje complete in limba cealalta. eu alte cuvinte traducatorul recodeaza ~i transmite un mesaj primit dintr-o alta sursa. Traducerea implica doua mesaje echivalente in doua coduri diferite". Evident unitatile de cod folosite in textul sursa ~i in textul tinta sunt diferite deoarece apart in unor sisteme de semne (Iimbi) diferite care divid realitatea in maniere diferite. (drept, law, common law, equity). Jakobson define~te echivalenta astfel: "echivalenta in diferen13 este problema cardinala a limbii ~i preocuparea esentiala a Iingvistici". Pentru Jakohson. problema sensului ~i a echivalentei se concentreaza asupra diferentelor in materie de structura

~i terminologie lingvistica ~i nu asupra incapacitalii Iingvistice

scris intr-o alta limba.Astfel, arice limba poate exprima sensul total al unui concept semantic chair daca il rupe in mai multe concepte diferite. Dupa parerea lui Jakobson diferenlele dintre limbi se concentreaza in jurul unor forme gramaticale ~i lexicale obligatorii: "diferenlele esenliale dintre limbi tin de ceea ce trebuie sa redea ~i nu de ce pot sa redea."' Dc ex.:

de a reda un mesaj care a fost

• La nivelul genului. casa este feminin in Iimbile roman icc, neutru in gennana. iar in engleza genul este nerelevant

• La nivelul aspectului - diferenla dintre limbile in care exista aspectul progresiv ~i ccle in care nu exista

• La nivel semantic -termenul englezesc siblings se poate traduce in romana cafra{i

Ji sllrori sau doar frali.

• Vcrbul a ji care in general este exprimat ca un singur item lexical in majoritatea Iimbilor, in spaniola se exprima prin doua verbe ser ~i estar, iar in rusa nu se folose~te acest verb explicit la timpul prezent. lata exemple care ilustreaza difercnlele dintre limbi, dar este vorba despre concepte care pot Ii exprimate la nivel interlingvistic. Jakobson considera ca numai poezia este intraductibila deoarece forma cxprima sens, a~a incat traducerea poeziei necesita un gcn de transpozilie creativa. Eugcnc Nida si "stiinta Iraduccri"

Nida ~i-a inceput activitatea ca traducator al Bibliei, iar activitatea lui practica a constituit baza teoriei traducerii elaboratA de specialistul american care s-a materializat in doua opere majore publicate in anii 60 - Towards a Science of Translating (1964) ~i The Theory and Practice of Translation (coautor Taber, 1969). Nida a incercat sa deplaseze teoria traducerii ciltre 0 perioada mai ~tiinlilica incorporand cele mai recente teorii lingvistice. EI imprumuta concepte tcoretice ~i terminologie de la Chomsky, din domcniul gramaticii generativ- transformationaliste, ca ~i din semantica ~i pragmatica.

'ida descrie diferitele abordari ~tiinliliceale sensului pornind de la noile teorii semantice ~i pragmaticc. ida se indcpilrtcazi! de ideea ca un cuvant ortograliat arc un scns lixat. EI se indreapta catre 0 delinitie funclionala a sensu lui conform carcia un cuvant capata sens din contcxt ~i poate crea diverse reaclii in funclie de mediul cultural in care se folose~te. Folosing uncle clemente din modelul Chomskian, Nida divide sensul In scnsul Iing"istic, sensu I rcfcrcnlial (sensul denotativ din dictionar) ~i sensul cmutiv (conotativ). Traducatorul

beneliciazi! de 0 serie de tehnici adaptate din

determina sensul diferitelor articole lingvistice. De pi Ida, sensu I denotativ ~i referential sunt

determinate prin analiza structurii cuvintelor ~i diferenlierca fata de aite cuvinte similare din campurile lexicale Inrudite. Poate Ii vorba despre structur:lrc:l ierarhic,i, adica diferenlierea unor serii de cuvinte In funclie de nivelul la carc apar ( de ex. cuvlntul animal - hiperomin ~i hiponimele sale capra, caine, vaca, etc). , sau anali7.a compollcnliala prin care se identilica sau se delimiteaza trasilturile specilice ale unci game de cuvintc Inrudite.De ex. termenii care denumesc relatiile de rudenie pot Ii organizate vizual in funclie de valorile unor trasaturi cum ar Ii genul (masculin. feminin), generatia (aceea~i, la 0 distanla de una, doua, trei generalii) sau linearitatea (stramo~descendent direct sau nul. Rezultatele unci asemenea analize sunt foarte utile traducatorilor care lucreaza cu Iimbi care au termeni de rudenie foarte diferili.

Iingvistica pc care Ie poate folosi pentru a

o alta tehnica este analiza

struclurii

sem:lntice In care Nida desparte vizual diferite

sensuri ale cuvintului ,pirit (in engleza) - demons, angels, gods, ghost, ethos, alcohol, etc - In

funclie de caracteristici cum ar Ii uman vs. neuman, bun vs. rau (ne bun). Ideea de bazi! a

acestei conceptii este de a-I face pe ucenicul traducator

complex dpdv semantic (cun ar Ii spirit sau bachelor) variaza ~i este condilionat de context.

Nida subliniaza importanta contextului pentru comunicare, mai alcs in cazul sensului

metaforic, sau al idiomurilor culturale,

articolelor luate separat. in general, analiza componenliala este folosita ca mijloc dc a c1arilica ambiguitalile,de a arunca lumina asupra pasajelor neclare ~i de a identilica diferen\elor culturale.

sa Imvele ca sensul unui tennen

difera de suma sensurilor

undc scnsul expresiei

Illnuellta III; Chumskv

Dupa cum se ~tie modelul generativ-transformalionalist

ProPoziliile facand apel la 0 serie de niveluri rclalionate ~i guvemate de rcguli. lata care sunt, prezentate foarte simplist, elementele cheie ale aeestui model:

al gramaticii chomskiene analizeaza

1. regulile privind structura grupurilor sintagmatice genereaza 0 struetura de adancime care este

2. lransformata prin aCliunea regulilor de transform are care relalioneazil un nivel de structura de adancime de altul (de ex. activul de pasiv) cu scopul de produce

3. 0 structura de suprafalil finala care, la randul ei este supusa regulilor fonologice ~i morfologice.

Chomsky considera ca relaliile structurale descrise de modelul sau constituie 0 trasatura

universala a limbii. Cele mai elementare structuri de acest fel sunl propoziliile

engleza kernel, adica propoziliile simple, active, declarative care necesita doar transformari minime.

numite in

Nida introduce triisilturi eheie ale modelului chomskian in ceca ce cl nume~te

~tiinla"

traduccrii. in primul rand, Nida considera ca acest model pune la dispozilia traducatorului 0 tehnicii de a dccoda textul sursa dar ~i 0 proccdura de a coda textul linta,de~i el rastoarna modelul chomskian de analiza a TS. Nida analizcaza structura de suprafala a TS cu ajutorul componentelor de baza alc structurii de adancime care SUIll transferate in procesul de traducere ~i apoi restructuratc scmantic ~i stilistic la nivelul structurii de suprafala a IT. Astfel, Nida a conceput un sistem de traduccre cu trei etape.

A (limba sursal

B (Iimba receptorului)

(analiza)

(restructurare)

x

(transfer)

y

Nida accentueaza avantajele ~tiinlifice ~i practice ale acestei metode in comparalie cu orice incercare de a alcatui 0 lista completa ~i cuprimzatoare de echivalenle intre diversele perechi din LS ~i LT. La fel ca in mode lui lingvistic sus-menlionat Nida considcra ca exista elemente structuralc dc ball! cu ajutorul drora limba i~i construie~te complicatele sale structuri de suprafala.Ace~ti consituenli (kernel) se oblin din structura de suprafala a TS printr-un proces

de reducere a unei transformari inverse. Aceasta implica 0 analiza care folose~te cele patru tipllri de categorii fllnqionale ale gramaticii generativ-transforma\ionale:

• evenimente (adesea dar nu intotdeauna infaptuite de verbe)

• obiecte (adesea dar nu intotdeauna infaptuite de substantive)

• entita\i abstracte (calita\i ~i cantita\i, inclusiv adjective)

• rela\ii (inclusiv genul, prepozi\iile ~i conjunc\iile)

De exemplu: analiza facuta de Nida diferitelor construqii in care apare prepozi\ia of

A.

• structura de suprafa\a - will of God

• transformarea inversa - B (obiect, GOD) infaptuie~te A (eveniment, wills)

B.

• structura de suprafa\a - creation of the world

• transformarea inversa: B (obiect, the world) este scopul A(eveniment, creates)

structuri de baza. acesta fiind

nivelul la care mesajul este transferat in limba receptoare inainte de a fi tranformate in

literal'.

,transfer minimal', ,transfer literar'. lata un exemplu in acest sens - un verse! din Evanghelia

structura de suprafa\a

Nida sus\ine ideea ca toate limbile au earn 6-12 asemenea

urmand sistemul

in trei pa~i imaginat de Nida - ,transfer

dupa loan:

Sursa greceasca:

2

3

4

5

6

7

8

Egeneto

anthropos apestalmenos

para

Transfcrul literal (pasul 1)

Becamelhappened

2

man

3

sent

Transferul minimal (pasul 2)

There CAME/WAS

2

aman

3

sent

theou

omona

4

from

4

from

5

God

5

6

name

6

God WilDSI'

Transferul literar (pasul 3) (cu doua versiuni)

A.

auto loannes

7

to-him

7

8

John

8

name \vas John

There CAME

2

a man

3

sent

4

from

5

God.

6

Whose

7

name

8

was John

B.

2

A man.

6

NAMED

0

7

8

John

3

WAS SENT

4

BY GOD

The two variants of the literary transfer are different stylistically and syntactically, the first being more formal and archaic. The reason may be the kind of equivalence and effect that is intended.

Echivalenta formala si echivalenta dinamica; principiul efcctului cchivalcnt

Nida renunta la vechii termeni precum traducere literala, libera sau fidela ~i adopta doua tipuri de echivalenlii. ~i anume (I) echivalenta formala ~i (2) echivalenta dinamica, pe care Ie define~te astfcl:

• Echivalenta formala - se axeaza asupra mesajului in sine, ca forma ~i continu!. Preocuparea principala este ca mesajul in limba receptoare sa urmeze cat mai indeaprope diferitele clemente ale Iimbii sursa. Astfel, echivalenta formala este orientata mai ales caire structura TS, ceea ce influenteaza puternic acuratetea ~i corectitudinea. Traducerile de acest fel sunt aproximari foarte apropiate ale structurii TS, cu bogate note de subsol care-i permit studentului sa aibe acces la Iimba ~i obiceiurile culturii sursa.

• Echivalcnta dinamica- se bazeaza pe ceea ce Nida nume~te "principiul efectului echivalent", unde "relatia dintre receptor ~i mesaj trebuie sa fie esentialmente aceea~i ca cea existenta intre mesaj ~i receptorii initiali". Mesajul trebuie Sa fie croit pe masura nevoilor lingvistice ~i a~teptarilor culturale ale receptorului iar scopul sau trebuie sa fie completarea naturaletii exprimarii.Nida considera ca naturaletea estc un e1cment cheie. Pentru el, scopul echivalentei dinamice este de a cauta "echivalentul cel mai apropiat ~i natural pentru mesajul limbii sursa". Este 0 abordare orientata catre receptor, ceea ce presupune adaptari ale gramaticii, lexicului ~i referintelor culturale pentru a obtine efectul de naturalete. Limba IT nu trebuie sa prezinte nici un fel de interferente din LS, iar elementele straine din TS trebuie reduse la minim. Este 0 orientare care a fost vehement criticata mai tarziu de catre teoreticienii traducerii eu orientare cullurala.

Nida considera ca succesul traducerii depinde de obtinerea unei reaetii echivalente. Orice traducere trebuie Sa indeplineasca patru cerinte:

I.

sa

ai be sens

2.

sa transmita spiritul ~i maniera originalului

3.

Sa aibe 0 forma de exprimare naturala ~i u~oara

4.

Sa produea 0 reactie similara.

Fire~te Nida are ca scop echivalenta dinamica, dar aceasta este un concept care admite 0

gradare deoareee conflictul dintre forma ~i conti nut nu poate fi rezolvat u~or in toate cazurile.

Pentru asemenea situatii,

"eorespondenta de sens trebuie sa aibe priori tate fata de corespondenta de stil" daca se dore~te obtinerea unui efect echivalent. Nida a jueat un rol esential deoarece a deschis drumul abaterii de la eehivalenta stricta cuvant cu cuvan!. Conceptele introduse de el (echivalenta formala ~i cea dinamica) au fost punetul de pronire pentru promovarea unei teorii a traducerii orientata ciltre receptor. eu toate aeestea, conceptele introduse de Nida au fost mult criticate deoarece alti teoreticieni considera ea inca exista 0 preocupare deosebita fata de nivelul euvantului sau se pune problema cum se poate

ida sugereazil

ca regula generala

ideea conform careia

masura efectul echivalent, adica in ce masura poate un texl avea un efect echivalenl in doua epoci ~i doua culturi diferite. intr-adevar, loata problema echivalenlei implica inevitabil judecata subiectiva a traducatorului sau analistului.

in ciuda aces tor critici, Nida traduciitorii care lucreaz1l ei receptorii IT ca ~i a~teptarile

a reu~it sa elaboreze 0 procedura sistematica de analiza pentru diferite tipuri de texte ~i i-a inlrodus in ecualia traducerii pe lor culturale.

Peter Newmark - traducerca semanticii si cca cOlllunicativa

Doua dintre lucrarile lui Newmark ( Approaches

Translation - 1988)

- au fosl larg folosite la mulle cursuri de pregalire a traducatorilor.

10 Translation

1981: A Textbook of

dar

Newmark se indeparteaza

Newmark considera ea succesul efectului echivalent este iluzoriu. Newmark sugereaza

inloeuirea conceptelor comunieativa.

catre receptor.

de linia adoplata

de Nida, aceea de orientare

de traducere semantiea

anterioare

prin eonceptele

~i traducere

• Traducerea eomunicativa -incearca sa produea asupra cililoriior un efect cit mai apropiat posibil de eel oblinut asupra eititorilor originalului. (Unele asemanari eu echivalenta dinamica a lui ida)

• Traducerea semantiea - incearea sa redea sensul contextual exact al originalului cal mai aproape cu putinla, atat cat permit structurile semantiee ~i sintactiee ale eelei dc-a doua Iimbi.(asemanari cu echivalenta formal1l a lui Nida).

Cat prive~te principiul efeetului echivalent, Newmark il considera inoperant atata vreme cat lextul este in afara timpului ~i spaliului LT. (De ex. traducerea poemelor homerice. Oricine ar Ii tradueatorul, oricare ar Ii limba tinta in care traduce nu poale spera sa produca acela~i efect asupra cititorului IT a~a cum avea textul ascullat asupra auditoriului limbii sursa. Newmark

i~i deline~te eoneeptele cu care opereaza in felulurm1ltor:

i~i deline~te eoneeptele cu care opereaza in felulurm1ltor:
i~i deline~te eoneeptele cu care opereaza in felulurm1ltor:

Parametru

Trad uccrea seman tica

 

Traducerea comunicativa Subiectiva, accent pc

Accent

pe procescle

Axarea pe transmilatorl destinatar

gandirii transm i liltorulu i ca individ; lrebuie doar 511-1ajute pe cititorul IT

cititorulIT,

orientat1l catre 0

limba ~i 0 cultura anume

 

sa

descifreze

uncle

eonotatii

daca

sunt

0

parte

cscnlial1l

a

 

mesaiului Se menline in interiorul

 

Transfera elemente straaine

Cullura

cullurii LS

 

in cultura LT Efemera. inradacinata eonlcxlul conlemporan

 

Perioada ~i originea

Nu este lixat1l in timp ~i spaliu; Iraducerea Irebuie

in

efectuala

iar ~i iar cu

 
 

fiecare noua generatie

   

Esle

inlotdeauna

Poale fi mai buna deCal TS;

Relatia cu TS

inferioara TS; se produc

poale

ca~liga

forlil

~i

 

pierderi de sens

c1arilate

chiar

daca

se

   

produce

0

pierdere

de

Folosirea

fonnei

limbii

Daca

normele

limbii deviante, devieri ~i in fat ii de

continut semantic Respect fata de forma

LS,

sursa

sursa

sunt

dar depa~e~te loialitatea fata de normele LT

atunci

aceste

trebuie reproduse

 

TT' , lioalitate

Forma LT

autorul TS Mai complexa. stangace, detaliata. concentratii,

Mai lina, mai simpla,

mai

clara

~i mai

directa,

mal

tendinta

de

conventionala. tendinta de a

 

suoratraducere

 

subtraduce

Pentru Iiteratura serioasa,

Pentru marea majoritate

a

Adecvare

pentru

autobiografii,

textelor,

de

ex.

texte

pcntru

efuziunile

neliterare,

texte tehnice

~i

persona Ie,

pentru

informative,

publicitate,

declaratiile

poliitce

tcxte standardizate, literatura

 

im nortantc

 

oopulara Acuratet ea comuniciirii mesaiului TS in LT.

Acuratetea

rediirii

Criteriul de evaluare

 

semnilicatiei TS

Dar, dad

semanticii ar avea ca rezultat un text anonnal in LT. atunci trebuie folosita traducerea eomunicativa. (Ex. anuntul Cdine "III nu poate Ii tradus semantic in engleza drept Bad Dog, ci trebuie sa se apeleze la traducerea comunicativii Beware the dog).

apare un conflict intre cele douii forme de traducere,

adicii daca traducerea

SeQala gcrmana

A fost puternic influentatii de pa~ii filcuti de Nida spre elaborarea unei ~tiinte a traducerii. De ex. Werner Koller a avut 0 contributie importanta in ceea ce prive~te delinirea echivalentei. in

Cercctari in domeiul ~tiintei traducerii" (1979) Koller se apleaca asupra

eonceptului de echivalentii ea ~i asupra termenului inrudit corespondentJI. Difcrentele dintre eei doi termeni sunt ilustrate in tabelulurmiitor.

lucrarea intitulatii

Domeniul

Lin vistica contrast iva

tiin a traducerii

Corcspondcnlii

Echivalcnla

Domcniul

Fenomenele

i conditiile Ie ate de

Fenomcnele

de

echivalcn a

de cercetare

corespondenla,

ce

descriu

descriu ierarahia propozitiilor ~i textelor din L T ~i din LS confonn

structurile

~i

propozitiile

 

corespondente dintre sistemele LT

criteriului echivalenlei

 

~i ale LS

 

Cunoa~tere

Langue

Parole

Competenta

Competenta in limba straina

Competenla de a traduce

Astfel, corespondenla se regase~te in domeniul Iingvisticii contrastive, adica in domeniul

comparaliei dintre sistemele a doua limbi ~i al descrierii contrastive

similaritalilor. Koller se referala exemple cum ar Ii identilicarea cuvintelor care ne pot induce in eroare prin asemanarea lor in cele doua Iimbi (talsc fricnds) ~i a semnelor dc interferenta lexicala, Illorfologica ~i sintactica.

a di ferenlelor

~i

Eehivalcnla se refera la perechile echivalente intre LS ~i LT. Dupa parerea lui Koller, cunoa~terea corespondenlelor indica nivelul de cOlllpetenla in Iimba straina, dar cunoa~terea ~i abilitatea de a gasi echivalenli indicilnivelul de compctenlil in traducere. Koller descrie cinci tipuri de echivalen\A:

a) cchivalcnta dcnotativa - legatil de echivalenla conlinutului extralingvistic al textului, cu alte cuvinte invariabilitatea conlinutului

b) echivalenla conotativa - se referil

la seleclia componentelor lexicale, mai ales in

silUalia in care exista cuvinte aproape sinonime (echivalenla stilistica)

c) cchivalcnla normativa a textnlni - se leagil de tipul de text, deoarece diferitele tipuri de texte au un componament diferit in Iimbil

d) echivalenla Ilragmatica - sau echivalenla comunicativil, orientata ciltre receptorul textului sau al mesajului. (echivalenla dinamica a lui Nida)

e) cchivalcnla form'll:i - legatil de forma ~i estetica textului, include jocurile de cuvinte ~i lrils1\turile stilistice individuale ale TS.

C um se poate ace cercetare

d

III acest omelllu:

 

Tipul de echivalenl1\

Cat de realizabil1\ este

Pe ce se axeazl\ cercetarea

Denotativ1\

Prin

analiza

 

corespondenlelor

~i

a

Vocabularul

 
 

interacliunii

dintre

ele ~I

 
 

factorii textuali

   

Conotativ1\

Teoria trebuie s1\ identificc dimensiunile conotative ale diferitelor Iimbi

 

Dimensiuni suplimentare -

nivelul

de

formalitate

(poetic,

argot ie,

etc),

 

uzanla sociala,

originea

geografica, efeetul stilistie

(arhaic,

Silllplu,

etc),

frecvenla,

dOllleniul

(gcncral,

tehnic,

etc),

N0n11ativ textual1\

Descrierea

~I corelarea

   

evaluarca, etc Analiza utiliziirii in diferite contexte comunicative

tiparelor de folosire intre

tiparelor de folosire intre

tiparelor de folosire intre

lilllbi

folosind

analiza

functionala a textului
functionala a textului
functionala a textului

functionala a textului

functionala a textului
functionala a textului

Pragmatidi

Traducerea textului pentru un public anume, depa~ind cerintele referitoarea Ie

Analiza

conditiilor

comunicative

valabile

pentru diferite grupuri de

 

alte tipuri de echivalente

receptori in diferite perechi

   

de limbi si texte

 

Formala

Analogie d eforma in LT, folosind posibilitatile L T si chiar creeind unele noi

Analiza potentialului

de

echivalente

in

rllne,

metafore

~i alte

aspecte

 

stilistice

Ahordiiri Iingvistice ale traducerii

o Vinar si Dalbernet
o
Vinar si Dalbernet

Reprezentanti - Vinay ~i Dalbernet (1958), Roman Jakobson (1959), Catford (1965).

Traducerea era vazuta ca 0 serie de operalii asupra unor unitali ale limbii (vocabular, sintaxa, stil) penlru a transfera mesajul din LS in LT. Aceasta abordare era bazata pe dorinta de a avea

metoda ~tiinlificp, observabila de a justifica alegerile flIcute de traducator flIciind aple la

strategii de transfer predictibile la nivelul semnelor lingvistice. Toti cei menlionati mai sus pleaca de la scrierile lui Saussure, care vede limba ca un sistem construit pe baza unor interaetiuni eomplexe intre diferitele unitati ale sistemului. EI este cel care face diferenta dintre limbaj (eapacitatca ligvistica vazuta ca facultatea a mintii umane) ~i limba ca Iimba individuala (engleza, franceza).

Com para trasaturile

diferitelor operatiuni de treducere ~i Ie descriu in funclie de categorii sau tipuri de operatii la nivelul unitatilor de limba. Fac diferenta dintre unitatea de limba ~i unitatea de traducere care funclioneaza la diferite nivele - unitatea de gandire sau unitatea conceptuala. unitatea lexicala sau unitatea sintaetica, toate bazindu-se pe sensul total ~i nu pe semnele constitutivc individuale.Unitatea de tradueere este manifestarea lingvistica a unitatii lingvistice. dar sc supune regulilor sistemului Iimbii respective in care trebuie sa functioneze. Ei abordeaza pe larg diverse exemple de tipuri de unitl\~i, aratand ea acelea~i realitati conceptuale sunt categorizate diferit in diverse limbi, ca rezultat al diferentelor dintre sistemele limbilor respective. acest lucru depinzind de viziunea generala asupra lumii.Vinay ~i Dalbernet se eoncentraza asupra unor probleme cum ar fi, generalizarea ~i specificitatea referintei in diverse limbi eum ar fi franeeza ~i engleza, conventiile stilistiee, folosirea limbii in sensul propriu ~i cel figurat, prezentarea obiectiva / subiectiva a informatiei, problemele ce pot aparea ea urmare a folosirii de false friends sau a diferentelor sintactice. Vinay ~i Dalbernet mentioneazii ~i conceptul de eompensare, adica recuperarea a ceea ce nu s-a putut traduce intr-o parte a textului in alta parte.Ei restrang aria de folosire a eompensarii

la textele adiacente. In sensul ca acea trasatura de compensare apare doar la eateva cuvinte

distanla de segmentul unde au fost probleme. Multi traducatori considera nepotrivita ideea ca

se poate folosi compensarea ca tehnica de a mentine echilibrul textual total.

stilistice

ale limbii in diferite

contexte

soeiale. analizeazii

natura

Eg. joeul de euvinte. Daca subiectul textului 11obliga pe tradueator sa ramana in domeniul

jocului de cuvinte ~i daca L T nu are cuvintele acesta este intraductibil.

ce pot fi folosite in ace I joc de cuvinte, atunci

Franceza - Le sociaJismc fran~ais cst till cada\'re exquis. Ultimele doua cu\'inte l")t fi interpretate literal, drept,good-Iooking corpse', ,un cadavru arator' deoarece socialismul francez este mort, dar ~i figurat,deoarece socialismul francez era un amestec de tendinte disparate. Se pare ca nu exista 0 maniera adecvata de a traduce acest joc de cuvinte. lata de ce s-a sugerat ca un traducator sa utilizeze un joc de cuvinte lntr-o alta parle a textului pentru a eompensa aceasta pierdere.

Of

era mai multe categorii de strategii de traducere:

L

lmprulllutul

- un tremen din LS este folosit In LT, din motive de economic sau din cauza

unci lacune In sistemul L T, unde nu exista un termen care sa acopere precis aceca~i combinatie de concepte. Termenullmprumutat se rolose~te pentru a crea un erect stilistic. Eg. termenul sputnik pc care presa occidentala I-a lmprumutat din rusa atunci cand ru~ii au lansat primul satelit In spaliu; glasnost (openness), perestroika(recosntruction). nomenklatura. Eg. marketing, leader, soft, etc Eg. numele de marca - parfumul Bodymist lansat pc piata germana cu acela~i nume deoarece nimeni nu Ie-a spus producatorilor ca mist lnseamna biilcgar In germ ana. lata de ce este necesar ca pentru numele de marca sa se ia cu marc grija decizia de a lmprumuta, traduce sau adapta numele.Trebuie gasit echilibrul delicat lntre conotaliile potrivite, nevoia de a marca nationalitatea produsului ~i nevoia de a evita costurile inutile implicate de ambalaj ~i publicitate, cu loate ca mentinerea numelui din LS poate parea un act de imperialism cultural.

2, caleul

acelui semn complex, adica sintagma, folosita adesea pentru a desemna un concept specific unci culturi este tradus literal folosind acelea~i semne ale LT. Dupa parerea lor, acest gen de traducere poate opera la ni\'elul structurii sintactice, al expresiei ~i al vocabularului. in timp pot sa apara termeni noi In L T, lnlocuind sau co-existand cu termenul calchiat.De obicei calcurile apar pentru prima data In presa sau In literatura Eg. weekend - srar~it de saptamana; Housc of Commons - Camcra Comunelor Skyscraper - zgarienori, Publicitate In Iimba romana - traducerea sloganurilor publicitare din englcza - pasta de dinti - precum cerneala penetreazil creta; scutece - un copil uscat

- 0 traducere directa, cuvlnt cu cuvlnt, a unci sintagmc, In carc fiecare cuvlnt al

3, traduccrca literaJa - L T traduce cuvintele din LS In loc sa foloseasca metode de traducere

mai potrivite, deoarece nu ia In considerare creati\'italea autoruiui textului de a folosi limba In mod foarte variat. Este genul de traducere care poate ajuta la identificarea funcliilor comparabile ale unitalilor de sens ~i ale unitatilor Iingvistice (sintactice sau lexicale) lntre diverse limbi. Eg. I have a headache - Am 0 durere de cap (de~i mai natural este Ma doare capul)

Am 0 durere de cap (de~i mai natural este Ma doare capul) Forma Ma doare capul

Forma Ma doare capul este numita de Vinay ~i Dalbernet traducere oblic,i sau trauspozilie.

Se folose~te cand traducerea literala .:. produce un alt sens

.:. nu are nici un sens

.:. este imposibila din punctul de vedere al structurii limbii

.:. nu are corespondent

lnmetaling\'istica L T

.:.

are un corespondent in LT dar nu la accla~i nivcl de limba.

Transpozilia

modificarile gramaticale In traducere.

este tehnica

pe care cei doi canadieni

0 folosesc

pentru a se referi la

Eg.L'economie

trebui sa lie 0 traducere cu verb ~i adverb In engleza, adica The economy grew steadily.

n'a cesse de croltre.

tradus ca The economy did not stop growing. cand ar

4. modulalia - varialia mesajului oblinuta prin modiliearea punetului de vedere.Este foarte

riscanta daca nu se eunoa~te bine L T.Sc poate petrece Intre un termen abstract ~i unul concret,

o parte ~i un Intreg. sau prin inversarea punctului de vedere (de fapt, metafora, metonimia, sinecdoca). Eg. give a pint of blood - donner un peu de votre sang (abstract - concret)

Don't be a stranger - On ne se voit plus

You can have it - je vous Ie laisse (inversarea termenilor) Don't get so excited - Lini~te~te-te (opu~i negativi)

(efect- cauza)

S. cchivlIlcnlll - traducerea expresiilor idiomatice atunci cand cele 2 limbi se refera la aceea~i situalie in mod uri total diferite. Se bazeaza in primul rind pe buna cunoa~tere a Iimbii . Daca traducatorul nu-~i da seam a ea are de-a thce cu expresii idiomatice ~i Ie traduce literal, avem de-a face cu sUIJrlltrllduccrcll, cf. terminologici folosite de cei doi canadieni. Probleme

interesante lIpar la traducerea Iiteraturii ~i a publicitalii, clnd expresia idiomatica este motivata dar nu are corespondent In L T. in acest caz traducatorul trebuie sa g.aseasca calea de mijloc ~i

sa traduca sensu I dar ~i sa recreeze efectul stilistic al LS.

Eg. as thick as two short planks To have jelly belly

6. lIdllptllrell - cea mai controversata dintre toate tehnicile propuse de Vinay ~i Dalbernet. Se folose~te clnd cullura receptoare nu are respectiva realitate in experienla sa. Eg white as snow - cit de absurd suna In lraducere intr-o cultura care nu cunoa~te zapada.

Aceasta abordare incearca sa puna la dispozilia traduciltorului 0 serie de strategii ca solUlii posibile pentru problemele ce apar frecvent In traducere. Autorii nu uita sa sublinieze importanla cunoa~terii "gramaticii ~i vocabularului, cunoa~terii tuturor nuanlelor limbii straine ca ~i a tuturor resurselor limbii materne." Vinay ~i Dalbernet impart strateg.iile de traducere In trei categorii majore:

ccle care se refera la vocabular (aspecte ale vocabularului)

modulln

mesajul, care se leaga de factori cum ar li situalia, contextul, sensulln context, efectul stilistic, impactul viziunii asupra lumii ~i a diferentelor de perspectiva asupra structurii conceptuale ~i a prezentarii informaliei. Include de asemenea referinlele culturale (specilicitatea lor, trasferabilitatea sau posibilitatea de Ie traduce In L T)

in concluzie, cunoa~terea caracteristicilor celor doua limbi aflate In contact permite transferul

mesajului din forma pe care 0 are Intr-o limbil in forma cea mai potrivita In cealalla limba. dar accentueaza ~i ideea ca realitatea sau experienta va li interpretata In L2 folosind forme ~i

structuri diferite

comuna sau cel putin cu multe trasaturi In comun.Astfel. se deschide 0 noua perspectiva asupra procesului traducerii care depinde de comparalia intre ceea ce eei doi autori numesc trasaturile stilistice ale celor doua limbi aflate In contact.

care se combina cuvintele In propozilie (sinlaxa)

de cele ale Ll. Baza acestor consideralii este faptul ca exista 0 realitate

Catfonl ~i transferurile(shiftsl

din tradueere

Tennenul

~hift (transfer) a aparut probabil la Catford, in lucrarea A Linguistic Theory of

Translation

(1965). Catford

face 0 deosebire esentiala intre corespondenta

formala ~i

echivalenra textuala.

Corespondenta fonnala - orice categorie din LT (unitate, c1asa, element structural, etc) despre care putem spune ca ocupa aproximativ in economia L 'I' acela~i loc ca aceea~i categoric data

in LS.

Echivalenta textual a - orice text sau fragment de text din LT despre care se poate observa

intr-o anum ita ocazie ca este echivalentul unui text sau fragment de text dat in LS.

Astfel. echivalenta textuala este relalioanta de 0 anumita pereche din L T ~i LS, in vreme ce echivalen!a formala este un concept mai general, bazat pe sistemele celor doua limbi. Atunci cand cele doua concepte se indeparteaza ~i se indreapta in directii divergente apare un transfer legat de traducere. Cat ford define~te transferurile din traducere drept "abateri de la coresponden!a formala in procesul de trecere de la LS la L1"'.

Catford ia in considerare categoric,

doua tipuri de transferuri - transfcrul

de nivel ~i transferul

de

Transferul de nivel - ar fi ceva care este exprimat prin mijloace gramaticalintr-o lilllba ~i prin

Illijloace lexicale in cealalta lilllba.

Ex. conditionalul din lb. franceza tradus printr-un corespondent lexical in engleza Trois touristes auraient ete tues. / Three tourists have been reported killed.

Transfer de categoric - exista patru tipuri.

a. lransferuri structurale - cele mai obi~nuite forme de transfer, implica de obicei 0 forma de trasfer in structura gramaticala.

Ex. structurile Su -V- 0 din englez~ ~i francezA ( I like jazz. / J'aime Ie jazz) roman~, italian1\, spaniol~ prin structura 10 - V - 0 (imi place jazzul. / Me gusta pi ace il jazz)

se traduc in el jazz. / Mi

b. transferurile de elasii - treceri de la 0 categorie lexical~ la alta.

Ex. medical student - etudiant en medicine, student la medieinii

e. transferuri de unitate sau transferuri

la un alt rang in LS. Rang se refera aici la ierarhia unit~lilor lingvistice, adica propozilie (frazii), sintagm~, cuvant, morfem

de rang - echivalentul de traducere din LT se afla

Ex.

d. transferuri

corespunziltoare, dar prin traducere se selecteazil un termen care nu are corespondent in LT.

intrasistem

- sc petrec atunci cand LS ~i L T au sisteme

aproximativ

Ex. articolul ~i numarul in engleza ~i franceza Advice - des conseils

II aJl!jambe

casse. He has!! broken leg. (hot~rat - nehot~rat)

- interschimbabile intr-o situalie dat~. - nu sc traduc cuvinte sau form gramaticale, ci texte.Textele
-
interschimbabile intr-o situalie dat~.
- nu sc traduc cuvinte sau form gramaticale, ci texte.Textele au eonlinut ~i acela~i
efect in LT ca ~i in LS, adic~ publicul LT va reaeliona la fel ca eel al LS.
Concluzie
textele
din
LS ~i LT sunt echivalenli
de traducere
atllnci
cand sunt
Probleme - prea multe statistici (echivalentul de tradllccrc in englez~ al sistemului articolelor
hotarate din france7.a le/la/les este the in prop0rlie de 65%)
- exemple decontextualizate, inventate ~i nu luate din texte traduse realmente.
Jiii Levy (eeh, 1969) porne~te de la experienta Iingvisticii structuraliste a ~colii de la Praga,
analizand tradueerea ea traducere a strcturii de suprafal~
a TS in TT, punand accentul pe
traducerea poeziei. Considera ca traducerea literal~ este 0 activitate reproductiv~ cat ~i 0
activitate creativ~, scopul fiind oblinerea de efecte estetice echivalente.
Face 0 lista a tr~saturilor textelor unde este nevoie de echivalenle:
.:. sensul denotativ
.:. conotalia
.:. formcle stilistice
.:. sintaxa
.:. repetiliile pe bazil de sllnete (ex. rritmul)
.:. lungimea vocalelor
.:. articulalia
Importanta acestor tr~s~turi pentru tradllcere depinde de tipul de text.De ex., lubgimea
vocalelor ~i modul de articulalie nu trebuie sa varieze la dublarea filmelor, pe cata vreme,
daca este yorba despre un text tehnic, sensul denotativ este cel mai important, a~a c~ nu
trebuie s~ varieze.
Modelul comparativ-descriptiv al transferurilor din traducere propus de 0lande71l Kitl\' Van
Leuven-Zwart

Ea porne~te de la unele

categorii propuse de Vinay ~i Dalbernet ~i Levy, pe care Ie aplica la analiza descriptivaa unei

traduceri. Modelul este

descriptiv. lata trasaturile acestor doua modele:

Propune cel mai detaliat model de analiza bazata pe transferuri.

dublu ~i cuprinde

doua laturi: modelul

comparativ si modelul

Modelul eomparativ

transferurilor microstructurale la nivel de fraze, subordonate ~i sintagme .

- implica 0 comparalie amanunlita intre TS ~i n' ca ~i 0 clasilicare a

•:. in primul rand, pasajele alese se impart in unitali textuale comprehensibile numite

•:.

transeme.

corespondent in romana ar Ii s-a indreptat de spate .

Apoi se delincsc arhitransemelc, adica sensul invariabil al unui transem in TS care

se folose~te drept baza unei comparalii intre cele doua Iimbi. in exemplul de mai sus, ar Ii a se ridica .

al carui

De ex

she sat up quickly

poate Ii considerat

un transem

•:. Se face apoi 0 comparalie a liecarui transem separat cu respectivul arhitransem ~i se stabile~te astfel relalia dintre cele doua transeme. Daca ccle doua transeme sunt intr-

o relalie sinonimica cu arhitransemul, nu este nevoie de nici un transfer. Upsa unei

relalii sinonimice indica aparilia unui transfer. Cele trei categorii de transferuri sunt

- modulalia, modilicarea Ii lIIutalia,

.:. Modulalia

- unul dintre transeme este sinonim cu arhitransemul, dar celalat difera

lir dpdv semantic sau stilistic. Exemplul de mai sus poate Ii considerat un exemplu

de

modulalie deoarece adverbul quickly din engleza se pierde in sensul sit up .

•:.

Modilicarea - ambele transeme prezinta semne de disjunc!ie (la nivel sematic,

.:.

stilistic, sintactic, pragmatic) falii de transem. Ex. you had to cry - te-a filcut sa plangi Mutalia - nu se poate gasi un arhitransem deoarece s-a produs 0 adaugire, 0 eliminare sau 0 schimbare radicala a sensului in IT,

Ex. As to the boy - well, thank heaven, mother had taken him; he was mother's, or Beryl's, or anzbod's who wanted him.

Cat despre micul

slava domnului, din

lui Beryl, sau al oricui il dorea .

fericire se ocupase mama lui de el; era al ei. al

•:. Transemulmother's

in TS ~i al ei in IT - se pot identilica doua microtransferuri

I)

0 modilicare sintactico-sematica - genitivul saxon din engleza devine genitivul cu articol genitival in romana

2)

0 modilicare sintactico-pragmatica- alegerea genitivului saxon mother's in engleza, in loc de hers, cea ce inseamna ca cititorului englez i se of era mai multe informatii dedi cititorului roman care trebuie sa inleleaga legatura dintre al ei ~i mama.

Dupa ce s-au identilicat toate transferurile, dupa au fost clasilicate al nivelul microstructural, se calculeazil numarul de transferuri din liecare categorie ~i apoi se calculeaza efectul cumulativ folosind un model descriptiv.

Modelul descriptiv

literatura. Se bazeaza pe concepte provenite din naratologie ~i stilistica. incearca sa aduca laolata concepte precum "nivelul discursului" (adica expresia lingvistica a lumii imaginare) ~i nivelul pove~tii" (naraliunea, punctul de vedere al naraliunii) cu trei metafunclii lingvistice (interpersonala, idealionala. textuala). Teoreticiana olandeza ilustreaza aeeasta interaqiune

- este un model

macrostructural,

destinat analizei traducerilor de

cu ajulorul unei scheme complexe care imperechaza lransferurile micro ~i macro structurale cu cele lrci funqii pe nivelul discurs ~i nivelul poveste. Ca model de analizA, a fost folosit de cercetatoarea olandeza pe fragmente de 5000 de cuvinte, penlru care s-au numarat apariliile fiecarui tip de transfer ~i s-au analizat modelele ce rezulta. (de ex., pentru texte din spaniola traduse in olandeza se observa cu precadere transferuri semantice, dar apar frecvent ~i cazuri de specificare sau explicitare). Vanleuven- Ywart considera ca cee ace propune este 0 strategie de traducere orientata spre n' ~i ciI pune accentul pe acceptabilitatea in cui lura linta.

Avantaje - pasul inainte spre nivelurile mai inalte ale consideratiilor referitoare la discurs; incercarea de identificare a normelor in funeliune

Probleme - legate de taxonomie in general, deoarece ll10delul cOll1parativ este foarte complex. Modelul este alcatuit din opt categrii diferite de transferuri cu 37 de subcategorii, intre care diferentcle nu sunt foarte clare. Este foarte greu sa se tina evidenta acestor transferuri intr-un text foarte lung. Folosirea arhitransell1clor este, dc fapt, 0 problema de subiectivitate.

Modelul american

Pe liinga tehnicile de traducere cunoscute deja, Vinay ~i Darbelnet se refera ~i la concepte precum ,diluarea/concentrarea' ~i ,amplificarea/economia', ce vor fi reluate mai tirziu de J.L.Malone (1988 - The Science of Linguistics in the Art of Translation). Malone considera

traducere deja

ca asemenea tehnici ~i procedee pot srevi fie ,.drept unelte pentru a studia 0

flIcuta" (modul Analitic), fie "instrumente ajutatoare in actul traducerii" (modul Operativ). Malone descrie aceste procedee de tarducere folosind trei termeni, ~i anume un termen generic ~i doi termeni specifici.

Matching: Substitution and Equation rimperecherca - substituirea si egalizareal

o rugaciune substituita in cngleza prin forma arhaica a pronumelui elegant). i. alternanta intre cgalizare
o
rugaciune substituita in cngleza prin forma arhaica a pronumelui
elegant).
i. alternanta intre cgalizare ~i substituire din motive stilistice
II. inlocuirea prin ceva care nu este nici egalizare, nici substituire
Ex. (i) variatia introdusa de traduciitor in lantul coreferential al textului
Eg. John got up early.John was going fishingJohn liked fishing.
de un adult ce alege sa varicze referinta pentru a evita plictiseala.
Ex. Am fost la un magazin second-hand sa cumpar un televizor.

Egalizmea (equation) este identica cu ,traducerea literala' la Vinay ~i Darbelnet, a~a ca nu 0

vom mai discuta. Dadl. nu se poate aplica acest procedeu, alUnci se aplica Substitutia care cuprinde trei dintre procedeele definite de Vinay ~i Darbelnet, ~i anume - transpozitia (dc ex.

structura gramaticala din limba greaca care semnaleaza faptul ca avem dc-a face cu 0

thou). echivalenta (0

cxprcsie idiomatica dintr-o limba subsituita prin expresia echivalentli din cealalta limba. ex. beat somebody black and blue - a bate pe cineva mar) ~i adaptarea (de ex. un personaj care in traducere fredoneaza ceva si nu t1uiera ceva. deoarece a t1uiera nu este destul de poetic sau de

Procedeul generic care include cele doua tehnici sus-mcntionate se nume~tc Matching (imperechere) ~i imbraca doua forme:

Text scris de un copil. poate devcni diferit in traducere, mai ales daca traducerea este flIcuta

John s-a trezit devreme. Urma sa se duca la pescuit. Tiinarul era un impatimit al acelui sport.

Ex. (ii) imprumuturile (numite de Malone carry-over matching. imperechere de suprapunere), calcurile, imperecherile standardizate ~i false friends. imprumuturile funetioneaza in general din limba sursa in limba linta (Sir, Mister pentru ada culoare loeala), dar problema apare cind in limba respect iva exista deja euvinte imprumutate. Daca asemenea teste sunt traduse in engleza, efeetul stilistie se pierde.

imperecherile standardizate se refera la faptul ca exista deja ni~te perechi conventionale in limba tinta, de ex, latinescul auri tradus in engleza ea burnisht gold, ~i nu gold, datorita

sensului poetic care predomina. Exista de fapt 0 tendintii spre standardizare in virtutea eareia uncle unitati de text din limba sursa sunt automat in loeuite prin anumite repetitii ligvistice. Este un procedeu care da unitate de expresie traducerilor dintr-o anum ita epoca.

Categoria ,false friends' este oarecum deplasata in lista lui Malone deoarece sunt de fapt gre~eli de traducere, tiniind cont de asemanarea dintre cuvintele din cele doua limbi. Ele tin de sistemul limbii ~i nu de competenta traducatorului.

Ex. valor, industry. intelligence, etc.

Zigzagging - Divergence and Convergence ( zigzagul- divergenta si convergenta)

Ex. river - rau, nuviu Ex. Thc Economist, March 2006 Debates don't get much more
Ex. river - rau, nuviu
Ex. Thc Economist, March 2006
Debates don't get much more conservative
Divergenla poate avea efecte nedorite creeand ambiguitali
traduce in limba
lintA. De ex. folosirea pronumelui
Ex. II s'agitjuste d'un petit test realise par Fortune
.
Faptul ca propozilia incepe cu il s'agit d'un
conceput acest mic test
yorba despre acest mic tes!
)

in aceastA situalie este yorba despre existenla mai multor echivalenli in limba lintA, ceea ce

pe

inlelegerea indiciilor lingvistice, situalioanie sau stilistice ce pot semnala sensul corect al cuvanlului respectiv.

implicA buna cunoa~tere a limbii de cAIre traducAtor ~i faptul cA acesla trebuie sA se bazeze

Malone numqte acest gen de dezambiguizare Divergenla, de~i nu este intotdeauna u~or, cAci diclionarele sunt de multe ori invechite sau incomplete ~i nu dau toate sensurile posibile ale unuicuvanl. o situalire mai interesantA dpdv al traducAlorului este cea in care Divergenla este 0 alegere stilistica a limbii sursa ce nu poate ti intotdeauna reprodusA in limba sursA. De ex, in presa englezA citatele din diver~i vorbitori sunt urmate de verbe care indicA atitudinea autorului, ceva de genul he stormed. he complained. he promised, pe cand in alte limbi registrul de limbA ales este mult mai rezervat, adica he declared. he said. he stated

than the one last week at Texas A&M

University. ,,1 will fight for traditional family values", promised Van Taylor, an ex.marine

in aceste situalii traducatorul trebuie sA cunoascA foarte bine limba. Dar ~i tipul de publicalie cu care are de.a face.

cu efect stilistic ce nu se pot

us in englezA ce produce deliberat

ambiguitate deoarece nu se ~tie cine este inclus in acesl pronume, sau folosirea lui-.l! impersonal in franceza.

este un mod de a crea un fel de suspense, dar

~i 0 notA de ironie deoarece este yorba despre un test care evalueazA riscul de a fi concedial.

(Revista Fortune a din franceza (Este

DacA limba lintil nu poate rcproduce acest efect fie reformuland Propozilia

fie foiosind 0 solulie asemAnAloare cu cea

), efectul va ti pierdut iar test, prin divergenlA va ajunge tradus

ca test sau chestionar. Malone subliniaza ~i posibilitatea ca divergenla folosirea unui termen sau a altuia pe axa paradigmaticA sa tie inlocuitA de divergenla sintagmaticA prin care traducatoruul adunA laolalta toate traducerile posibile, in loc de a incerca sA aleagA cea mai buna solulie.

Ex. Le socialisme francais est un cadavre exquis.

The mishmash that is French socialism is well and truly dead.

Tehnica opusa este Convergenla, adica situalia in care mai mulli termeni din limba sursA converg intr.un singur termen in limba lintA.

Ex. tu I vous in francezA, folosite pentru persoana a doua singular, cu scopul de a marca sau nu diferen(a de pozilie sociala, pot deveni tu sau dvs in roman a, in funclie de ce dore~te traducatorul, adici1 sa pastreze expresia de politele din franceza sau nu.

Zigzagul este termenul generic care desemneazA divergenta ~i convergenta. Este yorba despre situatia in care limba sursa are dublete, doua cuvinte care au acela~i sens. uneori cu conotalii diferite.

Ex. maternel in franceza ~i maternell motherlv in englezA

Uneori traducatorul trcbuie sa aleaga intre convergenta ~I divergenta. De ex. exprimarea genului.

Ex. Sunt obosita. - genul este marcat in romana, dar in englezA nu - I'm tired. Daca dorim sa marcam genul, mai ales daca aceasta este prima propozitic din text, se poate recurge la 0 traducere gen I'm one very tired lady I woman.

De~i astfel se modifica intelesul destul dc c1ar.

Rescrescence - Amplification and Reduction ( Excrescente - amplificarea si reducereal

Amplificarea este muncie care ar trebui folosit in loc de tehnica adaptilrii prop usa de Vinay ~i

Darbelne\. Vorbim despre ideea de a da explicatii in loc de a folosi adaptarea culturala ca mijloc de a suplini golurile culturale anticipate in limba linta sau in ceea ce ~tiu cititorii limbii tinta despre cultura Iimbii sursa. in ce masura estc a~ depinde dc atitudinea traducatorului fala de cititori ~i fata dc munca mai intcnsa. (folosirea notelor de subsol) Desigur, aceasta explicitare trebuie sa fie motivata de micro sau macro-contcxtul respectiv. Unii traducAlori nu se dau in IAluri de la muca intensiva ~i desfl\~oara 0 intensa cercetarc

activitatea, altii insa nu, mai ales daca sunt incepatori sau mai

pcntru a-~i putea imbunatali tineri.

Ex. un traducator mai tinaI' (flIra experienta) ar traduce flIra ezitare urmatoarea propozitie, negandindu-se la implicatiile culturale ~i la faptul ca povestea Medusei ar putea sa nu trezeasca nici un fel de amintire multoI' cititori.

It reminded many people of the Medusa story. Malone enumereaza un ~ir de texte care, in opinia lui necesita amplificare, cum ar fi textcle filosofice, unde intrebarea de bazA este daca se paote gasi acel tcnncn carc sa fic unic ~i sa desemneze cel mai bine obiectulla care se refera.

Desigur,

traducatorului

ii este greu sa selecteze ce anume informatie

sa Ie dea cititorilor,

deoarece

este in situatia de a evalua nivelul de cuno~tinte al cititorilor. dar ~i sa evite excesul

de infonnalie, astfel incat textul sa ramana u~or de citi\. Astfel, situalia de a nu mai lua doar decizii lingvistice, legate de solutiiJe

legate dc evaluarile culturale ~i de strategia respectivei edituri. in asemenea cazuri, amplificarea compensatorie poate insemna doar adaugarea catorva cuvinte in text ~i poate merge pana la note de subsoJ sau chiar anexe (note la sfiir~itul capitolului).

traducatorul poate fin in de traducere, ci ~i decizii

Ex. CGT

din Romania, iar in traducere engleza ar trebui sa fie ceva de genul

: este

numele unui sindicat francez, a~a cum ALFA este numele unui sindicat

The French trade unuion COT / The Romanian trade union ALFA Vladimir Nabokov, de ex,
The French trade unuion COT / The Romanian trade union ALFA
Vladimir Nabokov, de ex, a tradus poemul epic Evegheni Onegin tacand, dupa parerea
speeiali~tilor, 0 traducere literala ~i a avut nevoie de doua volume de note de subsol pentru a
expl ica traducerea.
Exista situalii In care amplificarea este motivata Iingvistic, iar Malone nume~te acest tip de
amplificare, amplificare clasificatoare.
Ex. It was the modern version of the shipwreck storv. in traducere se poate adauga cuvantul
vechi (Era varianta moderna a vechii pove~ti a vasului naufragiat) pentru a c1asifica, pentru a
indica apartenenta la 0 categorie, de~i In Iimba sursa nu exista cuvantul old.
Ex. FR - ceratines volailles - E
curte
- some breeds of poultry - RO - unele specii de pasari de
Reducerea - omiterea infonnaliei considerata inutilii, neimportanta sau despre care se crede ca
nu va avea sens pentru cititorii limbii linta.
Ex. FR - les top-models, comme disent les Anglais, ultimele patru civinte nu trebuie traduse
deoarece este evident ca avem de-a face cu 0 expresie din limba engleza care a intrat deja In
Iimba ~i se folose~te ca atare.
Ex. aeronimele - explicarea acronimului cu referire la funclia instituliei respective apoi
revenirea la folosirea acronimului
Eg. IRA (Armata revolulionara irlandeza), PKK (partidul muncitorilo din Kurdistan)
Repackaging - Diffusion and Condensation IModificarea formei - lungire sau scurtarel
Aceste doua tehnici exprima aceea~i infonnatie lntr-o fonna mai lunga sau mai scurta. Ace~ti
tenneni sunt oarecum
amplificare / economic
oglinditi
de termenii
folositi de Vinay ~i Darbelnet,
~i anume
~i diluare / coneentrare, dar ei nu considera ea aceste procedee se
refera la omiterea infonnatiei inutile pentru LT, ci sunt considerate trasaturi specifice ale
limbilor.
Dc ex. engleza este mai concisa decat franeeza In ceea ce prive~te descrierea
realitatii,
dar FR este mai rapida cand se pune problema de a serie despre inteiect, de~i
exemplele lor nu suntlntotdeauna concludente.
Difuziunea (Iungirea fonnei) se paote produce pentru doua motive - structurale, legate de
competenla Iingvistica ~i cele
ce tin pur ~i simplu de tradueere.
Ex, Spaniola - matear - un cuvlnt pentru ceea ce In engleza se traduce printr-un ~ir de 5
cuvinte - to plant at regular intervals
Difuziunea strueturaia
nu apare
decat
pentru motive
gramaticale.
Dc ex.
folosirea
conditionalului In franceza pentru a reproduce cuvintele cuiva, care In traducere engleza
necesita folosirea unor expresii gen It is claimed that
, According to
.

Ex. lis se seraient evade a huit heures du soir.

It is claimed that they escaped at 8:00 last night. / According

to our sources, they

Difuziunea se folose~te daca un concept exte lexicalizat intr-o limba ~i nu in cealalta.

Eg. Familienanschlull - termen folosit pentru a descrie atmosfera dintr-o firma pentr care

dictionarul sugereaza

unde esti tratat ca in familie, dar se pot gasi

definitia sau descrierea

solUlii poate mai bune - ex- a friendly. caring finn. Condensarea inseamna. de ex obscene
solUlii poate mai bune - ex- a friendly. caring finn.
Condensarea inseamna. de ex
obscene sau dificile dpdv politic.
Reordering (Illodifcarea ordinii eonstituentilor\
Eg. inversiunea pentru fonnarea intrebarilor in engleza
Where
do you go every Sunday? / 'Where you go?

Condensarea - mai pulin frecvcnta decat difuziunea, dupa parerea lui Malone, deoarece, de cele mai multe ori, traducerea este mai lunga decal originalul.

eliminarea unor pasaje din text considerate plictisitoare,

A~adar, modificarea formei este des folosita ea tehnica de traducere ca reaetie fata de nevoia de furniza mai multe detalii sau de a gasi modalitati mai scurte de se referi la anumite aspecte evitand excesul de euvinte, sau nevoia de a evita frazele cu 0 sintaxa cOlllplicata, nevoia de a incorpora figurile retorice, de a varia lanlul referential, etc.

Malone face 0 lista a situaliilor unde este nevoie de modificarea ordinii constituentilor din motive de intelegere evitarea structurilor sintactice complexe LS ~i LT au structuri narative ~i stilistice diferite

Dar, What say you? - fie un anacronislll ironic, fie folosit in lilllbaj juridic, in instanta Tenriile functionaliste

Au aparul in anii 1970, 1980 mai ales in Gerlllania:

.:. Katharina Reiss - tipuri

.:. Justa Holz-J'vliinttari - teoria actiunii lranslationale -

.:. Christiane

mai in detaliu

de text ~i functiile limbii

Nord

0 analiza

funetionalista

a textului

ce continua

traditia

Teorii ale tradueerii bal-ate pc analiza discursului

in anii 1990, analiza discursului a inceput sa eapete importantii in studiile despre traducere. Exista 0 legaturn intre modelul analizei de tcxt a la Christiane Nord deoareee se faee 0 analiza

a organizarii textului dincolo de nivelul propozitiei. Dar exista ~i 0 diferenta majora, caei prin

analiza textului in stilul Christianei Nord se deserie modul in care este organizat textul (structura ProPoziliilor, coeziunea, ete), pe cata vreme prin analiza discursului se releva modul

in care limba comunica intelesul ea ~i relatiile sociale ~i pe cele de putere. Modelul de analizil

a discursului eu cea mai mare ioOuenta este modelul functional sistemic al lui Halliday, eare va Ii prezentat in continuare

Modelullui "allida\'

Modelul lui Halliday se bazeaza pe ceea ce el nume~te gramatica functionala sistemica, cu

accent pe studiul limbii ca mijloc de comunicare. Halliday regase~te intelesul in alegerile lingvistice tacute de scriitor pe care Ie relationeazil in mod sistematic de cadrul larg sociocultural. Modelullui Halliday stabile~te 0 legatura puternica intre realizarile de suprafata

ale functiilor lingvistice ~i cadrul sociocultural.Astfel, genul (adica tipul de text delinit in mod conventional asociat unei functii de comunicare speciliee, de ex. 0 scrisoare de afaceri) ets conditionat de mediul sociocultural ~i, la randul sau, determina celelalte elemente intr-un cadru sitemic. Primul clement este registrul. care include trei clemente variabile:

.:.

.:. Continulul(sensul

reprezentatnt de vanzari ce se adreseazil unui client) .:. Modul- forma comuniearii (de ex. serisa)

Domeniul (sau campul) - despre ce se scrie (de ex. 0 livrare de marta)

documentului

respeetiv) - eine comunica

cu cine (de ex. un

J

care, adunate,

formeaza semantica discursiva a textului ~i reprezinta trei metafunctii ale textuiui, ~i anume

Toate aceste variabile ale registrului

sunt asociate

unui filon de inteles

lexicogramaticii, adica prin intermediul alegerilor mare legaturile functioneaza astfel: .:. metafunctiile, dar ~i
lexicogramaticii, adica prin intermediul alegerilor
mare legaturile functioneaza astfel:
.:.
metafunctiile, dar ~i modul in care se realizeaza intelesul
teoreticienii traducerii.
1\Iodclul ,Julianei House
analiza de registru
a protilului tcxtual
•:. Mijloace textuale - dinamica tematica:
Functia ind~iduali\ a textului
~
~

cca idcationala, cea interpersonala ~i cea textuala. Metafuncliile se ealizeaza prin intcrmediul

lexica Ie ~i al celor de structuri sinlactice. in

Domeniul (sau campul) unui text este asociat intelesului ideational, realizat prin intermediul structurilor verbale (c1ase de verbe, structuri active ~i pasive, structura

argumentala a verbului, etc) .:. Continutul unui text este asociat inlelesului interpersonal, realizat prin structurilor de modalitate, adica verbele modale ~i adverbele modale ca ~i prin vocabularul

evaluativ (adjective calificative, de ex.) .:. Modul unui text este asociat intelesului textual, realizat prin structurile tematice ~i prin structura informatiei, adica ordinea ~i structurarea constituentilor unei propozilii, ca ~i prin intremediul coeziunii, adica modul in care se face referinta in

text, inclusiv prin intermediul pronumelor, a elipsei, colocaliilor, repetitiei, etc. Locul central in acest model este ocupat de analiza metafunctiilor, deoarece intre structurile Icxicogramaticale ~i metafunctii exista 0 legatura stransa, astfel analiza structurilor vcrbale, de modalitate, a celor tematice ~i de coeziune scoate in evidenla modul in care opereaza

textului. Modelul lui Halliday este

foarte complex, astfel ne Yom referi doar la acele elemente care sunt importante pentru

Juliane Iiouse alege drept concept central al modelului sau conceptul de registru. Exita

conceptul de

asemanari intre modelullui House ~i modelele funclionale, dar aceasta respinge

adecvare a traducerii" in sensu I orientarii mai pronunlate spre publicul receptor,

considerandu-I fundamental gre~it. Modelullui !louse se bazeaza pe analiza comparativa a TS ~i TI', ajungand astfel la 0 evaluare a calitalii traducerii prin care se scot in evidenta gre~elile de potrivire ~i erorile. House include 0 serie de categorii intr-un model a la Halliday de

a campului, continutului ~i modului. Modelul implica 0 analiza sistematica

al TS ~i IT prin intermediul unor mijloace lexica Ie, sintactice ~i textuale .

structura tematica ~i coeziunea

legilturile dintre subordonate: aditive (coordonare prin ~i. in plus), adversative (dar, totu~i), etc - legaturi icon ice - paralelismul struturilor

~

Campul

- subieetul

- (unetia

sociaHi

i

Gennl

Rerrul

(seo(1U1 generic)

Conlinutul

1\Iodul

relaliile intre

- mediul (simplu/eomplex)

(,articipanli

- pa rticiparea{si m (,Iii/com plexii)

- provenienla

~i pozitia

autorului

-atitudinea

sociala

t

_

in modelul Julianci House, registrul cuprinde 0 mare varietate de elemente, inclusiv unele nemenlionate de Halliday. Campul se refera la subiect ~i aCliunea sociala ~i cuprinde mai ales elementele lexica Ie. Conlinutul se refera la provenienla temporala, geografica ~i sociala a autorului (a celui ce se adreseaza publicului) ca ~i la pozilia (punctul de vedere personal) intelectuaili. sentimentala ~i afecticll a acestuia. Atitudinea sociala se refera la stil - oficial, consultativ, neoficial.Toate acestea cuprind 0 nota de individualitate, a~a cll exista 0 pozilie a autorului. Modul se refera la canalul ales (scris, vorbit) ~i la gradul de participare. de relalie intre autor ~i public (de ex. monolog, dialog, etc).

Modelul Julianei house funclioneaza in felul urmlltor:

I.

se stabile~te profilul registrului TS

 

2.

se adaugll 0 descriere a genului TS realizata pe baza registrului

 

3.

pe baza acestor doua elememte cumulate se poate stabili funclia TS, inclusiv componentele idealionala ~i interpersonala a acestei funclii (adica ce informalie este transmisa ~i care este relalia dintre autor ~i public)

4.

acela~i proces descriptiv pentru TT

 

5.

se compara profilul TS ~i cel al TS, astfel se identificll nepotrivirile sau erorile, clasificate cf. genului ~i dimensiunilor situalionale ale registrului ~i genului. Erorile de tip dimensional se numesc "erori ascunse" pentru a fi deosebite de

"erorile evidente",

adica nepotrivirile

denotative

sau erorile

prod use in

sistemui linta.

6.

se poate face acum 0 evaluare a calitlllii traducerii

 

7.

in final, traducerea poate fi inclusll intr-una din cele doull categorii - traducerea

evidenta (overt)

~i traducerea ascunsll (covert).

Traducerea evidentll (overt) - un TT care nu se dore~te a fi un text original. De exemplu,

traducerea unui discurs politic al lui Winston Chirchill, din timpul celui de-a I doilea rllzboi mondial. discurs clar legat de 0 anume cultura sursa, de un moment ~i de un context istoric. sau traducerea opere lor Iiterare ce sunt an co rate in cultura sursa. Asemenea traduceri presuplln faptul ca publicul acestor texte nu este evident publicul caruia i-a fost adresat TS. in aceste cazuri, House considcrll cll trcbuie cllutate echivalcnle la nivel de limbll!text, registru ~i gen. Cu toate acestea. funclia individllalll a TT nu mai poate fi identica cu funclia TS deoarece lumile in care opereaza cele doua discursuri sunt diferite. Astfel, House propllne un al tip de echivalenla. ~i anllme "echivalenla fucnlionalll de nivel doi" pentru ca TT sa permitll accesul la funC\ia TS, iar publicul TT sll poata trage cu urechea la TS.

Traducerea ascunsa (covert) - traducerca care, in cultura lintll are acela~i statut ca un text sursll original. TS nu este legat in mod deosebit de cultura sau de publicul linta, atat TS cat ~i TT se adreseaza direct publicului respectiv. De exemplu - un ghid turistic informativ, 0 scrisoare a unui re~edinte de com panic, un articol dintr-o pub1icalie a unei institulii internalionalc (ONU, UNESCO, etc). Funclia unci asemenea traduceri este sll recreeze, sa reproduca sau sa rcprezinte in textul tradus funclia pc care originalul 0 are in cadrul sau lingvistico-cultural ~i in lumea sa discursiva. Reproducerea sau reprezentarea se petrec tara a-I duce pe cititor in lumea discursiva a TS, a~a ca este nevoie de echivalenla la nivelul genu lui ~i

al funcliei individuale a textului, dar traducatorul aplica ceea ce Iiouse nume~te ,.filtru cultural". modificand astfel elementele culturale pentru a da impresia ca '1'1' este un text original. in felul acesta se pot produce modificari la nivelul limbii/textului ca ~i la nivelul registrului. De exemplu, 0 scrisoare adresata de un pre~edinte de companie redactata in

englezil tinde sa fie mai interpersonala. a~a ca 0 traducere dintr-o alta limba unde lucrurile nu

genul respectiv al

stau a~a trebuie sa tina cont de acest element ~i sa-I adauge traducerii. Daca

TS nu exista in eultura tinta, scopul traduci\torului este de a realiza 0 versiune ascunsa

(covert) mai degraba decat 0 traduccre ascunsa.

Modelul Mouei Baker - :1lI11lizllIII uivel pragmatic si textual

Structura informaliei (temillrema)
Structura informaliei (temillrema)

Mona Baker (In Other Words: A Coursebook on Translation 1992) a folosit ~i ea modelullui Halliday. Baker analizeaza conceptul de echivalenta la mai multe niveluri - cuvantul. dincolo de cuvant, gramatica. structura informaliei (temillrema), coeziunea ~i nivelul pragmatic.

Dpdv semantic, informatia ce apare intr-o propozitie este organizata in lerna (despre ce se vorbe~te in propozilie, informalia cunoscuta, theme sau topic in engleza) ~i rema (ce se spune despre tema, informalia noua, rheme sau comment in englezil). De obicei, tot ce apare pe

prima pozilie in propozitie este tema. iar ceea ce urmeaza este rema. Temele pot fi clasificale in funclie de natura lingvistica a constituentului ce apare in prim pozilie. Abaterile de la

aceasta norma se numesc

Structura informaliei se realizeaza diferit in diferite limbi. Baker se refera la limbile cu sisteme inftexionare bogate unde verbele pot aparea in prima pozitie in propozilie, adica an pozilia ocupata de tema (informalia cunoscuta). Faptul ca multe dintre aceste limbi sunt pro- drop creaza de asemenea structuri tematice diferite.

"teme marc ate"

Ex.

I

Tema

discussed this matter in Washington. rema

Am discutat

Tema

aceasta problema la Washington. rema

Foisind analiza lui Halliday, in engleza pronumele in pozilia de subieet este lema. pc ciita

vreme in romana, fiind 0 limba pro-drop, verbul inftexionar

engleza face parte din rema. Mona Baker aeeepta aceasta situalie ~i subliniazil modelul alternativ de structura tematica care ia in considerare dinamismul eomunicativ. ordinea cuvintelor ~i eare este, deci, mai potrivita limbilor eu structura VS. Din punctul de vedere al traducatorului, elementul cel mai important al analizei structurii informatiei in TS este faptul ea acesta con~tientizeaza diferentele relative marcate dintre ecle doua limbi in privinla structurii temillrema. Baker considera ca astfel traducatorul devine mai con~tient de alegerile f1Icute de scriitor (sau vorbitor) pe parcursul comunicarii ~i poate hotari daca sa traduca folosind 0 forma marcata sau nu. Evident, calchierea unei structuri SVO precum cea din engleza atunei cand se traduce intr-o limba VSO sau vas nu poate produce deCal 0 tradueere monstruoasa.

apare in pozilia temei. iar in

Ex. calchierea structurilor numite pseudo-cleft sentences in engleza

What pleases

the public is to know exactly what the government

is going to do in each

specific situation.

Ceea ce face placere opiniei publice este sa ~tie ce va facc guvcrnul (stangace) Opinia
Ceea ce face placere opiniei publice este sa ~tie ce va facc guvcrnul
(stangace)
Opinia publica cste lncantata
/ Opiniei
publice
Ii face placere
sa afle ce face
guvernul
.
Coeziunea
Ca ~i In cazul structurii informatiei,
ceca ce este important lntr-un text este densitatea ~i
modul In care se realizeaza legaturile de coeziune lntr-un text. Aceste legaturi pot fi diferite
lntre TS ~i IT, deoarece realizarea coeziunii nu este identica In toatc limbile.
Ex. traducerea din engleza lntr-o alta limba cu morfologie bogata a adjectivelor care, dupa
cum se ~tie nu se acorda In engleza
EN: "Fat or thin?" (Intrebarea cu care lncepe piesa lui Pinter intitulata Old Times)
RO: traducerea trebuie sa expliciteze genul referentului din aceasta lntrebare
Pragmatica si traducerea
Pragmatica (deiinitia Monei Baker) - studierea folosirii limbii. Studierea lntelesului, nu a~a
cum este generat de sistemul lingvistic, ci a~a cum este transmis ~i manipulat de catre
participantii la situatia comunicativa .
•:. Coerenla
- depinde de a~teptarile ~i de experienla
lumii pe care Ie are cititorul
(reccptorul). Fire~te nu poate fi la fel pentru cititorul TS ~i al IT.
Ex. un paragraf despre magazinul londonez Harrods In care apar expresiile the flagship
Harrods ~i the spendid Knightsbridge store. Pentru a lntelege textul, cititorul trebuie sa ~tie ca
cele doua expresii se refera la acela~i referent din lumea reala.O traducere In Iimba unei
culturi care nu ~tie nimic despre acest magazin, coerenta se realizeaza prin repetitie (ex. the
main store Harrods; the spendid Knightsbridge store)
.:. Presupozilia - deductia (inferenta) pragmatica. Se refera la cuno~tintele lingvistice
~i extralingvistice pc care se presupune ca Ie are cititorul sau care sunt necesare
pentru a lntelege mesajul autorului.
Ex. In 1999 -In Parlamentul Europei Comisarul Sir leon Brittan a folosit exprcsia
Let me now tllm
10 bananas, ceca cc implica faptul ca MPE erau com~tienti de disputa
comerciala dintre UE ~i SUA In problema importului de banane, dar un tert care ar auzi
aceasta propozitie nu ar ~ti la ce se refera.
in aceasta situatie. traducatorul poate presupune ca cititorii IT nu au acelea~i cuno~tinte ca
cci
ai TS, fic datorita diferentelor culturale. fie pentru ca textul se traduce dupa 0 perioada de
timp cand informatia desprc mcdiul cultural nu mai este activata prin referinta .
•:. Implicalia (im(llicature)
nu ce sp"ne.
- ce vrea sa spuna autorul sau , mai dcgraba, ce implica ~i
Maximele lui Paul Grice (19751 - funclioneaza de obicei In conversaliile obisnuite

Maxima cantitalii - da acea cantitate de informalie care estc ncccsara; nu da prea multa ~i nici prea pulina infonnalie

Maxima caliHitii - spune numai ce ~ti ca este ad eva rat sau ceea ce poti sustine

.:. Maxima relevanlei - ceea ce spui trebuie sa fie relevant in cOllversalie .:. Maxima manierei - spune ce trebuie sa spui intr-un fel potrivit mesajlllui pe care vrei sa-Itransmiti ~i care (in mod normal) va fi inleles de rcceptor.

.:.

.:.

Exista ~i unii autori care adallga ~i maxima politetii - Iii politicos in comentarii (Brown ~i Levinson 1987).

Maximele sunt in general respectate sau pot fi incalcate

Traducatorul are de depa~it unele probleme cand maxima manierei ~i a calitatii funC\ioneazA diferit in cele doua limbi (EN ~i araba; EN ~i japoneza), ceaa ce inseamna ca tradllcatorlll trebuie sa ~tie care sunt principiile operative din cele doua limbi in care lucreaza.

pentru a crea un efect umoristic.

I\Imlciullui lIatim si Mason - nhOel"1 semiotic al contc,tul"i si discurslilui

----

Basil Hatim & Ian Mason - Discourse and the Translator (1990) - The Translator as Communicator (1997)

Cei

interpersonala ~i introduc nivelul semiotic al discursuilli in model.

doi

alltori

acorda

deosebit

de

multa

atenlie

realizarii

fllncliilor ideationala

~I

Peter Newmark - tradueerea semantidi si eea eomunieativa

Doua dintre lucrarile lui Newmark ( Approaches to Translation - 1981; A Textbook of Translation -

1988) au fost larg folosite la multe cursuri de pregatire a traducatorilor, dar Newmark se indeparteaza de linia adoptata de Nida, aceea de orientare catre receptor. Newmark considera ca succesul efectului echivalent este iluzoriu. Newmark sugereaza inlocuirea conceptelor anterioare prin conceptele de traducere semantica ~i traducere comunicativa.

• Traducerea comunicativa -incearca sa produca asupra cititorilor un efect cit mai apropiat posibil de cel oblinut asupra cititorilor originalului. (Unele asemanari cu echivalenta dinamica a lui Nida)

• Traducerea semantici'i - incearca sa redea sensul contextual exact al originalului cat mai aproape cu putinla, atat cat permit structurile semantice ~i sintactice ale celei de-a doua limbi.(asemanari cu echivalen\a formala a lui Nida).

Cat prive~te principiul efectului echivalent, Newmark il considera inoperant atata vreme cat textul este in afara timpului ~i spaliului LT. (De ex. traducerea poemelor homerice. Oricine ar fi traducatorul, oricare ar fi limba linta in care traduce nu poate spera sa produca acela~i efect asupra cititorului IT a~a cum avea textul ascultat asupra auditoriului limbii sursa. Newmark i~i define~te concepte1e cu care

opereaza in felul unnator:

opereaza in felul unnator:
opereaza in felul unnator:

Parametru

Traducerea semantica

Traduccrca eomullicativi'i

 

Accent

pe

procesele

Subiectiva,

cititorulIT,

accent

pe orientata catre 0

Axarea

pe transmilator/

gandirii transm i tatoru lui

destinatar

ca individ; trebuie doar sa-I ajute pe cititorul IT

limba ~i 0 cultura anume

 

sa

descifreze

unele

 

conotalii

daca

sunt

0

parte

esenliala

a

 

mesajului Se menline ill interiorul

Transfera elemente straaine

Cultura

culturii LS Nu este fixata in timp ~i

in cultura L T Efemera,

inradacinata

in

Perioada ~i originea

 

spatiu; traducerea trebuie

contextul contemporan

 

efectuata

iar ~i iar cu

 
 

fiecare noua generalie Este intotdeauna inferioara TS; se produc pierderi de sens

Poate fi mai buna decat TS;

Relalia cu TS

 

poate

ca~tiga

forta

~I

 

claritate

chiar

daea

se

 

produce

0

pierdere

de

Folosirea

formei

limbii

Daca

normele

limbii

conlinut semantic Respect falil de forma LS, dar depa~e~te loialitatea fata de normele LT

sursa

sursa

sunt

deviante,

atunci

aceste

devieri

trebuie reproduse

~i in

 

IT' , lioalitate

fata

de

 

autorul TS

   

Forma L T

Mai complexa, stangace, detaliata, concentrata,

Mai lina, mal simpla,

mal

clara

~I mal

directa,

mal

tendinla

 

de

conventionala, tendinla de a

 

supratraducere I'entru literatura serioasa,

subtraduce I'entru marea majoritate

 

a

Adecvare

pentru

autobiografi i, textelor,

de

ex.

texte

 

pentru

efuziunile

neliterare, texte tehnice ~i informative, publicitate, texte standardizate, literalurA

persona Ie,

pentru

declaratiile

poliitce

 

imoortante

oooularA

AClIratetea

redArii

Acuratetea

comunicArii

Criteriul de evaillare

semni licatiei TS

mesaiului TS in LT.

Dar, dacA apare un conflict

ca rezultat un text anormal in LT, atunci trebuie folositA traducerea eomlinicativA. (Ex. anuntul Cdine rail nu poate Ii tradus semantic in englezA drept Bad Dog, ci trebuie sA se apeleze la traducerea

comunicativA Beware the dog).

intre cele douA forme de tradlleere, adicA dacA traducerea semantic Aar avea

Scoala germanii

A fost puternic influentati'l de pa~ii tacuti de Nida spre elaborarea unei ~tiinle a traducerii. Dc ex,

Werner Koller a avut 0 contribulie importanti'l in ceea ce prive~te definirea echivalentei. in Ilicrarea

in domeiul ~tiinlei traducerii" (1979) Koller se apleaci'l aSlIpra conceptului de

echivalenti'l ca ~i aSlIpra termenului inrudit corespondenli'l. Diferentele dintre cei doi termeni sunt

intitlilatA CercetAri

ilustrate in tabelul urmAtor.

Domenilll

Lin visticA contrastivi'l

tiinta traducerii

Corespondenta

Eehivalcnta

Domeniul

Fenomenele ~i conditiile legate de

Fcnomenele

de

echivalenli'l

de

eereetare

corespondenlA,

ce

descriu

descriu ierarahia propoziliilor ~i

 

strllcturile

~i

propozitiile

textelor din LT ~i din LS conform

corespondente dintre sistemele Ll'

criteriului echivalentei

i ale LS

Cunoa tere

Lan ue

Parole

in limba stri'lini'l

Com etenla de a traduce

Astfel, eorespondcnta se regi'lse~te in domeniul lingvisticii contrastive, adici'l in domeniul comparaliei dintre sistemele a doui'llimbi ~ial descrierii contrastive a di ferentclor ~i similaritAlilor. Koller se referA la exemple cum ar Ii idenlificarea cuvintelor care ne pot induce in eroare prin asemAnarea lor in cele douA limbi (false friends) ~i a semnelor de interferenta lexicala, morfologicA ~i sintacticA.

Eehivalenta sc rcfern la perechile echivalente intre LS ~i LT. DupA pArerea lui Koller, cunoa~terea corespondentelor indica nivelul de competenli'l in limba strAinA, dar cllnoa~terea ~i abilitalea de a gAsi echivalenli indicA nivelul de competenta in traducere. Koller descrie cinci tipuri de echivalenla:

a) cehivalenta denotativa - legata de echivalenta conlinutului extralingvistic al textului, cu alte

cuvinte invariabilitatea conlinutului

b) echivalenta conotativa - se referA la seleclia componentelor lexicale, mai ales in situalia in care existA cuvinte aproape sinonime (echivalenla stilistica)

c) cchivalcnta normativa a tcxtulu; - se leagA de tipul de text. deoarece diferitele tipuri de lcxte au un comportament diferit in limbi'l

d) cchivalenla pragmatica - sau echivalenta comunicativA, orientata catre receptorul textului sau al mesajlllui. (echivalenta dinamica a lui ida)

e) echivalcnla formala

- legata de forma ~i cstetica textului, include joeurile de cuvinte ~i

trAsAturile stilistice individuale ale TS.

Cum se poate face cercetare in accst domeniu:

Tipul de echivalenta

Cit de realizabila este

Pe ce se axeaza cercetarea

Denotaliva

Prin

analiza

 

corespondenlelor

~l

a

Vocabularul

 
 

interaCliunii

dinlrc

ele ~i

 
 

factorii textuali

   

Conotativa

Teoria trebuie sa identilice dimensiunile conotative ale diferitelor limbi

 

Dimensiuni suplimentare -

nivelul

de

lormalitate

(poctic,

argotic,

etc),

 

uzanla sociala,

originea

geografica, efectul stilistic

(arhaic,

simplu,

etc),

frecvenla,

domeniul

(general,

tehnic,

etc),

Normativ textuala

Descrierea

evaluarea, etc Analiza utilizarii in diferite contexte comunicative

tiparelor

~i corelarea de folosire intre

 

limbi

folosind

analiza

 
 

functional a a textului

   

Pragmatica

Traducerea textului pentru un public anume, depa~ind cerinlele referitoarea Ie

Analiza

condiliilor

comunicative

valabile

pentru diferite

grupuri de

 

alte tipuri de echivalenle

 

receptori in diferite perechi

   

de limbi si lexte

 

Formala

Analogie d eforma in LT, folosind posibilitalile L T si chiar creeind unele noi

Analiza potenlialului

de

echivalenle

in

rime,

meta fore

~i aile

aspecte

 

stilistice

Abordari Iingvistice ale traducer;;

Vinav si Dalbernel
Vinav si Dalbernel

Reprezentanli - Vinay ~i Dalbemet (1958), Roman Jakobson (1959), Cat ford (1965).

Traducerea era vazuta ca 0 serie de operalii asupra unor unitali ale limbii (voeabular, sintaxa, stil) pentru a transfera mesajul din LS in L T. Aceasta abordare era bazata pe dorinta de a avea 0 metoda ~tiinlificp, observabila de a justifica alegerile filcute de traducator filciind aple la strategii de transfer predictibile la nivelul semnelor lingvistice. TOli cei menlionali mai sus pleaca de la scrierile lui Saussure, care vede limba ca un sistem construit pe baza unor interacliuni complexe intre diferitele unitali ale sistemului. El este cel care face diferenta dintre limbaj (capacitatea ligvistica vazuta ca facullatea a minlii umane) ~i limba ca limba individuala (engleza, franceza).

Compara triisaturile stilistice ale limbii in diferite contexte sociale, analizeaza natura diferitelor operaliuni de treducere ~i Ie descriu in funClie de calegorii sau tipuri de operalii la nivelul unitalilor de limba. Fac diferen\ll dintre unitatea de Iimba ~i unitatea de traducere care funclioneaza la diferite nivele - unitatea de giindire sau unitatea conceptuala, unitatea lexicala sau unitatea sintactica, toate bazindu-se pc sensu I total ~i nu pe semnele constitutive individuale.Unitatea de lraducere este manifestarea lingvistica a unitalii lingvistice, dar se supune regulilor sislemului limbii respective in

care trebuie sa funclioneze. Ei abordeaza pe larg diverse exemple de tipuri de unit~i, aratand ca acelea~i realitali conceptuale sunt categorizate diferit in diverse Iimbi, ca rezultal al difercnlelor dintre sistemele limbilor respective, acest lucru depinzind de viziunea general a asupra lumii.Vinay ~i Dalbernet se concentraza asupra unor probleme cum ar fi, generalizarea ~i specificitatea referinlei in diverse limbi cum ar fi franceza ~i engleza, convenliile stilistice, folosirea limbii in sensul propriu ~i cel figurat, prezenlarea obiectiva / subiecliva a informaliei, problemele ce pot aparea ca urmare a folosirii de false friends sau a diferentelor sintaclice. Vinay ~i Dalbernel mentioneaza ~i conceptul de compellsare, adica recuperarea a ceea ce nu s-a pUlut traduce inlr-o parte a textului in alta parte.Ei restrang aria de folosire a compensarii la textcle adiacente, in sensul ca acea lrasatun'l de compensare apare doar la cateva cuvinte distanfJI de scgmentul unde au fost probleme. Multi lraducalori considera ncpotrivita ideea ca se poate folosi compensarea ca tehnica de a mentine echilibrul textual total.

Eg. jocul de cllvillte. Daca subiectul textului il obliga pc traducator sa raman a in domeniul jocului de cuvinte ~i daca LT nu are cuvintele ce pot fi folosite in ace I joc de cuvinte, atunci acesta este intraductibil.

Franceza - Le socialisme frall~ais cst Ull cadavre exquis. Ultimele doua cuvinte pot fi interpretate literal, drept,good-Iooking corpse', .un cadavru arMor' deoarece socialismul francez este mort, dar ~i figurat,deoarece socialismul francez era un amestec de tendinte disparate. Se pare ca nu cxista 0 maniera adccvata de a traduce acest joe de cuvinte. lata de ce s-a sugerat ca un traducator sa utilizeze un joc de cuvinte intr-o alta parte a ICXIUluipentru a compensa aceastii pierdere.

Ofcra mai multe categorii de strategii de traducere:

I. imprumutul - un tremcn din LS estc folosit in L T, din motive de economie sau din cauza unei lacune in sistemul L T, unde nu exista un tennen care sa acopere precis aceea~i combinatie de concepte. Termenul imprumutat se folose~te pentru a crea un efect stilistic. Eg. termenul sputnik pc care presa occidentala I-a imprumutat din rusa atunci cand ru~ii au lansat primul satelit in spatiu; glasnost (openness), perestroika(recosntruction), nomenklatura. Eg. marketing, leader, soft, etc Eg. numele de marca - parfumul Bodymist lansat pc piala germana cu acela~i nume deoarece nimeni nu Ie-a spus producatorilor ca mist inseamna balegar in germana. lata de ce este necesar ca pentru numele de marca sa se ia cu mare grija decizia de a imprumuta, traduce sau adapta numele.Trebuie gasit echilibrul delicat intre conotaliile potrivite, nevoia de a marca nationaiitatea produsului ~i nevoia de a evita costurile inutile implicate de ambalaj ~i publicitate, cu toate ca menlinerea numelui din LS poate parea un act de imperialism cultural.

2. ealcul - 0 traducere directa. cuvinl cu cuvint, a unci sintagme. in care fiecare cuvint al aceilli semn complex, adica sintagma, folosita adesea pentru a desemna un concept specific unci culturi este tradus literal folosind acelea~i semne ale LT. Dupa parerea lor, acest gen de traducere poate opera la nivelul structurii sintactice, al expresiei ~i al vocabularului. In timp pot sa apara temleni noi in LT, inlocuind sau co-existand cu termenul calchiat.De obicei calcurile apar pentru prima data in presa sau in literatura Eg. weekend - srar~it de saptamana; House of Commons - Camera Comunelor Skyscraper - zgarienori, Publicitate in limba romana - traducerea sloganurilor publicitare din engleza - pasta de dinti - precum cemeala penetreaza creta; SCUlece- un copiluscat

3. traducerca litenllll - L T traduce cuvintele din LS in loc sa foloseasca metode de traducere mai potrivite, deoarece nu ia in considerare creativitatea autorului textului de a folosi Iimba in mod foarte

variat. Este genul de lraducere care poate ajuta la identificarea funqiilor comparabile ale unitalilor de

sens ~i ale

Eg. I have a headache - Am 0 durere de cap (de~i mai nalural este Ma doare capul)

unitalilor lingvistice (sintactice sau lexicale) intre diverse limbi.

4

-------'

Forma Ma doare capul este numita de Vinay ~i Dalbernet traducere

obliea sau transpozitie.

Se

produce un alt sens nu are mel un sens nu are corespondent inmctalingvistica LT are
produce un alt sens
nu are mel un sens
nu are corespondent inmctalingvistica LT
are un corespondent in L l' dar nu la acela~i nivel de limba.

folose~te cand traducerea literala

.:.

.:.

.:. este imposibila din punctul de vedere al structurii limbii

.:.

.:.

Transpozitia este tehnica pc care cei doi canadieni 0 folosesc pentru a se referi la moditicarile gramaticale in traducere.

Eg.L'economie n'a cesse de croitre. tradus ca The economy did not StOD!!rowing. ciind ar trebui sa fie o traducere cu verb ~i adverb in engleza, adica The economy grew steadilv.

4. modulatia - variatia mesajului obtinuta prin modificarea punctului de vedere.Este foarte riscanta

daca nu se cunoa~te bine LT.Se poate petrece intre un tennen abstract ~i unul concret, 0 parte ~i un

intreg, sau prin inversarea

Eg. give a pint of blood - donner un peu de votre sang (abstract - concre!)

punctului de vedere (de fapt, meta fora, metonimia, sinecdoca).

Don't be a stranger - On ne se voit plus (efect - cauza) You can have it - je vous Ie laisse (inversarea termenilor) Don't get so excited - Lini~te~te-te (opu~i negativi)

5. eehivalenta - traducerea expresiilor idiomatice atunci ciind cele 2 Iimbi se refera la aceea~i situatie

in moduri total diferite. Se bazeaza in primul rind pe buna cunoa~tere a limbii . Daea traducatorulnu-~i da seama ca are de-a face cu expresii idiomatice ~i Ie traduce literal, avem de-a face eu supratradueerea, cf. terminologiei folosite de cei doi canadieni. Probleme interesante apar la traducerea literaturii ~i a publicitatii, cind expresia idiomatica este motivata dar nu are corespondent in L T. in acest caz traducatorul trebuie sa gaseasca calea de mijloc ~i sa traduca sensul dar ~i sa reereeze efectul stilistic al LS.

Eg. as thick as two short planks To have jelly belly

- folose~te clnd cultura receptoare nu are respectiva realitate in experien\ll sa. Eg. white as snow - cit de absurd suna in traducere intr-o cultura care nu cunoa~te zapada.

6. adaptarea

cea mai controversata

dintre toate tehnicile

propuse de Vinay ~i Dalbernet.

Se

Aceasta abordare incearca sa puna la dispozitia traducatorului 0 serie de strategii ca solutii posibile pentru problemele ce apar frecvent in traducere. Autorii nu uita sa sublinieze importanta cunoa~terii

limbii straine ca ~i a tuturor resurselor limbii

mateme." Vinay ~i Dalbemet impart strategiile de traducere in trei categorii majore:

cdc care se refera la vocabular (aspecte ale vocabularului) modul in care se combina cuvintele in propozitie (sintaxa) mesajuI. care se leaga de factori cum ar fi situatia, contextul, sensul in context, efectul stilistic, impactul viziunii asupra lumii ~i a diferentelor de perspectivil asupra structurii conceptuale ~i a prezentarii infonnatiei. Include de asemenea referintele culturale (specificitatea lor, trasferabilitatea sau posibilitatea de Ie traduce in LT)

in concluzie, cunoa~terea caracteristicilor celor douil limbi allate in contact pennite transferul mcsajului din fonna pc care 0 are intr-o limb3 in fonna cea mai potrivita in cealalta limbil, dar

accentueazil ~i ideea ca realitatea sau experien\ll va fi interpretatil in L2 folosind fonne

diferite de cdc ale L 1. Baza acestor consideratii este faptul ca existil 0 realitate comunil sau cel putin

"gramaticii ~i vocabularului, cunoa~terii tuturor nuantelor

~i structuri

cu multe trasllturi in comun.Astfel, se deschide 0 noua perspectiva asupra procesului traducerii carc depinde de comparatia intre ceca ce cei doi autori numesc lrasllturile stilistice ale celor doua limbi aflate in contact.

Catford si transferurile(shifts)

din traducere

Termenul shift (transfer) a aparut probabil la Catford, in lucrarea A Linguistic Theory of Translation (1965). Catford face 0 deosebire esentiala intre corespondenta formala ~i echivalenta textuala.

Corespondenta formala - orice categorie din LT (unitate, clasa, clement structural, etc) despre care putem spune ca ocupa aproximativ in economia L T acela~i loe ca aeeea~i categoric data in LS.

Echivalenta texlUala - or ice text sau fragment

anumita oeazie ca este echivalentul unui text sau fragment de text dat in LS.

de text din L T despre care se poate observa intr-o

din LT ~i LS, in vreme ce

echivalenta formala este un conceptmai general, bazat pe sistemele celor doua limbi. Atunci cand cele doua concepte se indeparteaza ~i se indreapta in directii divergenle apare un transfer legat de traducere. Cat ford define~te transferurile din traducere drept "abateri de la corespondenta formala in procesul de trecere de la LS la LT".

Astfel, eehivalenta

textuala este relatioanta

de 0 anum ita pereche

Calford ia in considerare doua tipuri de transferuri - transferul de nivel ~i transferul de categoric.

Transferul de nivel

mijloace lexicale in cealalta limba.

- ar fi ceva care este exprimat prin mijloace gramatical

intr-o limba ~i prm

Ex. conditionalul din lb. franceza tradus printr-un corespondent lexical in engleza Trois touristes auraient ete tues. ! Three tourists have been reported killed.

Transfer de categoric - exista patru tipuri.

a. transferuri structurale - cele mai obi~nuite forme de transfer, impliea de obieei 0 forma de trasfer in structura gramaticala.

Ex. structurile Su -V- 0 din engleza

~i franceza ( 1 like jazz. ! J'aime Ie jazz) se traduc in romana,

italiana, spaniola prin structura 10 - V - 0 (imi place jazzu!.! Me gusta el jazz,! Mi piace iI jazz)

b, transfernrile de e1asa - treeeri de la 0 eategorie lexicala la alta.

Ex. medical student - etudiant en medicine, student la medicina

e. transferuri de unitate sau transferuri

rang in LS. Rang se refera aici la ierarhia unitatilor lingvistiee, adiea propozitie (fra711), sintagma, euvant, morfcm

de rang - echivalentul de traducere din L T se afla la un alt

Ex.

d. transferuri intrasistem - se petree atunci cand LS ~i LT au sisteme aproximativ corespunzatoare,

dar prin traducere se selecteaza un termen care nu are corespondent in LT.

Ex. articolul ~i numarul in engleza ~i franceza Advice - des conseils II aJJ!jambe casse. He has!! broken leg. (hotarat- nehotarat)

6

"j

Concluzie - textele din LS ~i L T sunt echivalenti de traducere atunci cand sunt interschimbabile intr-o situalie data.

- nu se traduc cuvinte sau form gramaticale, ci texte.Textele au conlinut ~i acela~i efect in LT ca ~i in LS, adidl publicul L T va reactiona la fel ca cel al LS.

Probleme - prea multe statistici (echivalentul de traducere in engleza al sistemului articolelor hotarate din francezil le/lalles este the in proportie de 65%) - exemple deconlextualizale, inventate ~i nu luale din texte traduse realmente.

Jiii Levv (ceh, 1969) porne~te de la experienta lingvisticii structuraliste a ~colii de la Praga,
Jiii Levv (ceh, 1969) porne~te de la experienta lingvisticii structuraliste a ~colii de la Praga, analizand
traducerea ca traducere a strcturii de suprafala a TS in IT, pumind accenlul pc traducerea pocziei.
Considera ca traducerea literala este 0 aetivitate rcproductiva cill ~i 0 activitate creativa, scopul fiind
obtinerea de efecte estetice echivalente.
Face 0 lista a trasaturilor textelor unde este nevoie de echivalente:
.:. sensul denotaliv
.:. conotatia
.:. formcle stilistice
.:. sintaxa
.:. repetitiile pe baza de sunete (ex. rritmul)
.:. lungimea vocalclor
.:. articulatia
Importanta aceslor trasaturi pentru traducere depinde de tipul de text.De ex., lubgimea vocalelor ~i
modul de articulatie nu lrebuie sa varieze la dublarca filmelor, pc cata vreme, daca este yorba despre
un text tehnic, sensu I denotaliv esle cel mai important, a~a ca nu trebuie sa varieze.
Modelul comparativ-descriptiv
al transferurilor din traducere propus de olandeza Kittv Van Leuven-
Zwart
Propune cel mai detaliat model de analiza bazata pe transferuri. Ea porne~te de la unele categorii
prop use de Vinay ~i Dalbernet ~i Levy, pe care Ie aplica la analiza descriptivaa unei traduceri. Modelul
este dublu ~i cuprinde doua laturi: mode lui comparativ si modelul descriptiv. lata trasaturile acestor
doua modele:
Modclul comparaliv
- implica 0 comparatie
amanuntita
intre TS ~i IT ca ~i 0 clasificare
a
transferurilor microslructurale la nivel de frazc, subordonate ~i sinlagmc .
•:. in primul rand, pasajele alese se impart in unitati textuale comprehensibile numite transeme.
Dc ex., she sat up quickly poate fi consideral un transem al ci\rui corespondent in romana ar
fi s-a indrcptat de spate .
•:.
Apoi se
definesc arhitransemele, adici\ sensu I
invariabil
al unui transem
in TS care se
folose~te
drept baza unci compara\ii intre cele doua limbi. in exemplul de mai sus, ar fi a se

•:.

ridica . Se face apoi 0 comparatie a fiecarui transem separat cu respectivul arhilransem ~i se

stabile~tc astfel rclatia dintrc celc doua transcme. Daca cclc doua transcmc sunt intr-o relalie

sinonimica cu arhitransemul,

indica aparilia unui transfcr. Ccle lrei categorii dc transferuri sunt - modulatia, modificarca

Ii lIIulatia .

nu cste nevoie dc nici un transfer. Lipsa unei relatii sinonimicc

•:. Modlliatia

- IInlll dintrc transcmc cstc sinonirn cu arhitranscmlll, dar celi\lat difera fir dpdv

semantic sail stilistic. Exemplul de mai sus poate Ii considerat lin exemplu de modulatie deoarece advcrbul quickly din englezi\ se pierde in sensu I sit up.

.:.

.:.

Modificarea - ambele transeme prezinta semne de disjunclie (Ia nivel sematic, stilistic, sintactic, pragmatic) faIA de transem. Ex. you had to cry - te-a Tacut sa plangi Mutalia - nu se poate gasi un arhitransem deoarece s-a produs 0 adaugire, 0 eliminare sau 0 schimbare radicala a sensului in IT.

se poate gasi un arhitransem deoarece s-a produs 0 adaugire, 0 eliminare sau 0 schimbare radicala

Ex. As to the boy - well, anzbod's who wanted him.

thank heaven, mother had taken him; he was mother's,

or Beryl's, or

Cat despre micul

sau al oricui iI dorea .

slava domnului, din fericire se ocupase mama lui de el; era al ei, al lui Beryl,

•:.

Transemul mother's in TS ~i al ei in IT - se pot identifica doua microtransferuri

TS ~i al ei in IT - se pot identifica doua microtransferuri 1) 0 modificare sintactico-sematica

1) 0 modificare sintactico-sematica - genitivul saxon din engleza devine genitivul cu articol genitival in romana 2) 0 modificare sintactico-pragmatica - alegerea genitivului saxon mother's in engleza, in loe

de hers, cea ce inseamna ca cititorului englez i se ofera mai mulle informalii decat cititorului roman care trebuie sa inleleaga legatura dintre al ei ~i mama.

Dupa ce s-au identificat toate transferurile, dupa au fost ciasificate al nivelul microstructural, se calculeaza numarul de transferuri din fiecare categoric ~i apoi se calculeaza efectul cumulativ folosind un model descriptiv.

Modclul descriptiv - este un model macrostructural, destinat analizei traducerilor de literatura. Se

bazeaza pc concepte provenite din naratologie ~i stilistica. Incearca sa aduca lao lata concepte precum ,.nivelul discursului" (adica expresia lingvistica a lumii imaginare) ~i "nivelul pove~tii" (naraliunea, punctul de vedere al naraliunii) cu trei metafunclii Iingvistice (interpersonala, idealionala, textuala). Teoreticiana olandeza ilustreaza aceasta interacliune cu ajutorul unci scheme complexe care imperechaza transferurilc micro ~i macro structurale cu cdc trei funqii pe nivelul discurs ~i nivelul poveste. Ca model de analiza, a fost folosit de cercetatoarea olandeza pe fragmentc de 5000 de cuvinte, pentru care s-au numarat apariliile fiecarui tip de transfer ~i s-au analizat modele Ie cc rezulta. (de ex., pentru texle din spaniola traduse in olandeza se observa cu precadere transferuri semantiee, dar apar free vent ~i cazuri de specificare sau explicitare). VanLeuven-Ywart considera ca eee ace propune este 0 strategie de traducere orientata spre IT ~i ea pune aceentul pe acceptabilitatea in cullura linta.

Avantaje - pasul inainte spre nivelurile mai inalte ale eonsideraliilor referitoare la discurs; incerearea de idcntificare a normelor in funcliune

Probleme - legate de taxonomie in general, deoarece modelul comparativ este foarte complex. Modelul este alcatuit din opt categrii diferite de transferuri cu 37 de subcategorii, intre care diferenlele

nu sunt foarte clare.

Folosirea arhitranscmelor este, de fapt, 0 problema de subiectivitate.

Este foarte greu sa se lina evidenla acestor transferuri intr-un text foarte lung.

8

j

It" 7'-1 ~

(f/lfJj

I L

Pt;ry-8T)

CursulS Traducerca textului ca semn : dimensiunca semiotica a contextului

Entitatea semiotica dintr-un text cosnla din semne discrete: poate fi reprezentata prior-un singur semn sau prin grupari de semne (propozitii, uterante) intreg~ sau chiar texte intregi. Sloganuri de un rand si discursurile politice in favoarca culturii antreprenoriale sunt prin ele insele manifestarca unui asemenca semn (element semiotic).

Spre deosebire de F. de Saussure, Charles Peirce (1931) considera ca plecam de la semne non-lingvistice apoi identificam statutul limbii aflatin aceste semne. Este adevarat ca aceste semne non-lingvistice (de ex. eticheta/comprotamentul social) nu se supun imediat unei identificari precise, iar cand acest lucru are loc (un dans ca foxtrot sau tango), se pare ca nu sunt necesare implicatii pentru studierca limbii. In cadrul unei abordari semiotice a unor aetivitati ca traducerea, consideram ca Peirce of era 0 propunere avansata, conform careia experienta umana este .strueturata astfel incat conduce in mod necesar la aparitia semnelor. Seumul este 0 relatie "triadica : ceca ce initiaza identificarca semnului (culoarca unui pachet de tigari intr-o reclama); obiectul semnului (de ex. modelul produsului din reclama); interpretantul sau efectul pe care semnul il poate transmite (sensul semnului). Alegerea stilistica - menita sa tranSmita un mesaj in context pragmatic/semiotic este foarte importanta pentru tradueator pentru ca stabileste in acest fel valoarea semnelor in interactiune (in context situational).

Asumptiile de baza ale semioticii

Sernne ce se refera la structuri culturale (Jakobson, 1974): every sign is an act of referral. Peirce pune insa accentul pe referent. Pe baza naturii triadice dintre sernn - agent interpretativ si obiect - semnele realizeaza mai mult decat alegerea unui simplu concept/notiune. Eco (1973) explica acest fenomen

in felul urmator :

« Independent de modurile in care sutn folosite pentru a desemna obiecte sau stari de fapt, semnele se refera la sistemul unor unitati in care diversele culturi isi strucutreaza

structurile culturale (felul in care 0 societate anume

propria lor perceptie despr elume

organizeaza lumea pe car eo percepe, 0 anlaizeaza si 0 transforma) sunt structuri semiotice, asadar sunt sisteme de unilati in care unityatile se pot reprezneta una'pe

eealalta.

Semiotica transcende limbajul

Functia logo-ului ; functia numelui de marca ; functia eticheteilmarcii - functii evaluative

si moraVculturale

/"

Contextul si co-textul sunt cruciale in actul semnificatiei Mecanismele universale ale semnificatiei; modelele de manifestare; functia de monitorizare a semnificatiei Semiotica in procesul de traducere (Aplicatie pe un text dat)

r

I

Cursul9

Intertextualitatea ca dimensiune dermitorie a textului tradus (text-tinta)

Intertextualitatea - fonne active si fonne pasive de manifestare _ Formele pasive presupun ca trasatura principala a textlui - coerenta intema (inteligibilitatelcomprehensibilitate, consecventa dicursiva si de conti nut» ; exemplu de intertextualitate pasiva sau de coerenta interna a textului (ca fir san lant coerent) : in textul Studiat : poor sap»confused>>dummy>>glass eye» care stabilesc continuitatea sensului. Pentru traducator, aceeasi conexiune sau acelasi lant semantic strebuie asigurat

si in textul-tinta. Alte forme pasive de intertextualitate : reiteratia unor elemente lexica1e sau gramaticale in text; reiteratia unor sensuri in variate forme lexical-gramaticale in acelasi text (a se vedea citatul despre 1. Kennedy; a se vedea discursul lui Mark Antony

in fata

asemenea reiteratii trebuie pastrat, redat si in traducerea textului) ; Conotatii culturale si structuri cognitive incorPorate in referentialitatea unui text (R Barthes, 1970: Mythologies, first published in 1957, Paris Seuil). Conform acestei nterpretari, un text nu este niciodata suta la suta originaL,el deriva din alte texte anterioare, concepute anterior in timp probabil, si in spatiu (problema situariilloca1izariiunui text, din punct de vedere al continutului).

fiecare text este construit ca un mozaic de citate, fiecare text

romanilor din tragedia Shakespeareana "Julius

Caesar" - efectul retoric al unor

Kristeva (1969): «

este un produs al absorbtiei si transformarii altor texte ».

Tipuri de referentialitate intertextuala

\

In ace1asi text ( a se vedea exemplul citat : 57 varieties) ; Relatii referentiale intre diverse texte : texte relevante din punct de vedere ideologic, nonne culturale silsau de putere, nonne morale, etc.

Teme de discutie la semiriare :

In textele 7C si 7D - extrase din rapoartele ONU - ce elemente devin recognoscibile in aceste texte astfel incat ele sa poate Ii « localizate » referential si intertextual ? Cum se defIneste 0 structura ideologica intr-un text si cum se mentine ea in acel text astfel incat sa-I indreptateasca pe traducator sa caute 0 versiune care sa tina seama de aceasta structura ideologica si sa-i asigure trasatura intertextuala in textul-tinta ? Care sunt relatiile intertextuale care duc la continuitatea unor institutii socialelideologice anumite? (ONU, UE, 0 institutie guvemamentala nationala, etc.) ; a se discuta textele 7 ClI7D.

.

*

*

*

J

Ianuarie 2005 Master de traduceri specializale si tcrminologie

TIPOLOGICA 1EXTULill

Coordonalor de curs : D. IODescu

CursullO

Discursul referential si varietatea textuala

Discursul ca notiune gener a de organizare a limbii cu scopul de a comunica un mesaj poate fi : referential, pers iv, Iiterar sau expresiv (cf. Kinneavy, 1972). Fiecarui asemenea tip i se subsumeaza diferite tipuri de texte, de exemplu, discursul referential este reprezentat prin texte de presa (reportaje de stiri), texte stiintifice de tip informativ sau de tip exploratoriu si de speculatie (deductiv-inductiv). Componentele ce caracterizeaza textele de natura referentiala nu sunt strict delimitate, adica e1emente de logica, de informatie sau de explorare deductiva s epot intalni si intr-un text de presa ca si intr-un articol dintr-o revista stiintifica. Exista insa niste constante gramaticale si stilistice care sunt predominant frecvente in discursul referential, cum ar fi : aoafora explicita, folosirea timpuluLprezent silsan viitor, folosirea conditionalului ipotetic in limba romana sau a modalelor epistemice (may, might, win, would, should, could) in engleza, adverbele modale de tipul: presumably, hypothetically, reportedly, etc., folosirea modului indicativ ca expresie a factualitatii in discurs in opozitie cu non-factitivul subjonctiv, etc.

Proprietatile pragmatice ale textului referential sunt:

demonstratia - un proces de evidentiere a dovezilor care insotesc un fenomen (foarte frecventa in rnanuale cu continut stiintitic, de anlaiza si sinteza); Logica demonstratiei, in sensul exact al dovezii eficiente pentru a proba 0 ipoteza s-a distins de logica descoperirii (Bacon, Descartes, Newton). De fapt aceasta distinctie este aceeasi ce se face intre textul stiintific si eel de tip explorator- speculativ. Demonstratia este sinonima cu confirmarea unei tcorii sau ipoteze, justificarea sau

probarea ei si in acest sens, rapoartele tehoice sunte cele mai reprezentative texte de acest gen. Cercetarea, pe de alta parte, este exploratorie prin defmitie, nu este pur stiintifica. Un raport de cercetare sau care rezulta in urrna unei cercetari este

.'

explorator, -ipotetic, discutand rezultate1e unui experiment si

multe cazuri, 0 justificare sau 0 confirrnare a acestui experiment prin rezultatele pe care Ie discuta si Ie interpreteaza. Finalitatea acestui tip de text nu este stiintifica per se, ci mai degraba arbitrara prin prezumptiile si altemativele pe care

of era, in ce1e mai

Ie of era. Textul expozitiv sau raportul stiintific este moduil cel mai fecvent de realizare a unui text stiintific de tip inforrnativ. Scrierea expozitiva este de fapt opusa celei narative, prin faptul ca expune in mod coerent, logic si. structurat rezultatul asteptat de autorultextului. Tipul acesta de text este de obicei asertiv, enuntiativ si uneori include si 0 componenta evaluativa, care « cantareste » in termeni statistici silsau sociali importanta sau potentialul rezultatului scontat pentru domeniul respectiv. Componenta expozitiva se realireaza prin descrieri ample si minutioase, explicatii frecvente si evaluari partiale, clasificari si reproduceri de fapte sau cifre. Gradul de informativitate al unui text se masoara in functie de

r

'

gradul de improbabiltiate aI unei propozitii. Infonnatia inseamna eeva nou, 0 stire care nu a fost previzibila, care a fost asadar improbabila pana in momentul cand a fost cunsocuta, cand cineva a luat act de acel fapt, sau aeea informatie. Elementul de « surpriza » dintr-o stire constituie gradul ei de infonnativitate. Informativitatea priveste modul cum eititorul (textului informational) se raporteaza la lumea din jur, la realitate. Cu alte cuvinte, informatia are si 0 latura semantica, in sensul ca daca este relevanta pentru realitate, constitue 0 infonnatie, daca nu este relevanta in vreun fe~ isi pierde acest atribut, devine un fapt sau 0

« stire» « moarta », fara semnificatie in lumea reala. Daca aeea informatie este

verifieabila din punct de vedere empiric, ea isi mentine atributul de a fi

« improbabila », deci 0 informatie valabila, dar in ce masura are relevanta (adica

este recunoscuta ca avand aceasta valoare) in lumea reala de cineva, acest lucru se stabileste numai in raport cu cititorul sau cu eel pentru care s-a creat textul respectiv.

Asadar, in raportul autor - cititor se reconstituie graduI de informativitate al textului, atata vreme cat vorbim de erearea textelor ca proees comunicationaI cu un scop precis in societatea umana.

Teme pentru seminar:

a. Identificati elementele din limba (contrastiv) care exprima: stilul ipotetic, exploratoriu-speculativ ; folositi-Ie pentru a crea un paragraf.

b. Descrieti un aparat (un storcator electric, de ex.). Ce elemente lingvistiee folositi ? Scrieti un text expozitiv cu functie precisa (folosirea aparatului de un necunoscator).

c. Scrieti un text de doua paragrafe ca si cum ar fi 0 stire de ultima ora intr-un ziar de circulatie (domeniul financiar-bancar). Folositi stilul demonstrativ.

d. Cititi textele I si 2. Definiti domeniul, tipul de text, elementele referentiale (dcictice) si eelelalte trasaturi specifice ale limbajului si organizarii textuale.

r

Tipologia textuluil 8 mai, 2006

Cursulll Componentele subiectivitatii in texte neliterare

Punetul de vedere, perpectiva si atitudinea fata de 0 situatie sau un complex de situatii intr-un text se judeca din unghiul autorului sau al participantilor la situatia din text, al intentiei act!stuiaJacestora de a-si exprima opinia in legatura eu 0 stare de fapt sau cu un eveniment (viewpoint, perspective).

Ewresiile lingvistice ce contribuie la interpretarea subiectivitatii inr-un text:

- Expresii evaluative si de evidentiere (adverbe, adjective, modale, epxresii ale modalitatii, expresii incidentale. Atitudinile sunt atribuite participantilor la sitatia din text si formeaza dimensiunea subiectiva a textului. Adverbele se impart in mai multe clase scmantice, in functie de relatia dintre situatie si vorbitor, sau dintre evenimentlsituaitie si participanti. Multe adverbe evaluative si de evidentiere au corespondente adjectivale, in psecial _eele orientate catre vorbitor (speaker-oriented). Adverbe1e constituie insa intotdeauna zona de expreimare a vorbitorului (care este sursa responsabila), exterioara sintactic si semantic propozitiei. Adjectivele evaluative au insa fiinctia d epredicate principal in fraza si se asociaza cu cineva care experimenteaza explicit, sau implicit 0 anumita situatie. Aceasta interpretare duce in mod necesar la 0 sursa difertia de responsabilitate. Modalele in general contribuie la randul lor la interpretarea subiectivitatii textului. La acestea se adauga verbele de tipul: seem/appear/suggest,

performativele (/ declare this session closed/adjourned/open). Modale1e de evidenta

exprima pozitia vorbitorului fata de continutul propozitional al frazeilpropozitieilfragrnentului din text analizat. Anumite modale au nastere la 0 interpretare dubla: orientata spre vorbitor sau spre participantii )a situatie (interna), iar verbul MUST permite trei interpretari diferite (Alfred must be unmarried):

Int. 1 - este inerna si verbul modal MUST funetioneaza ca un operator logic de neceistate asupra propozitiei, nu exprima pozitia vorbitorului; Int. 2 - este de evidenta si se poate parafraza sub forma: Deduc cu siguranta ca Alfred este necasatorit; Int.3 - "Alfred is obligad to be unmarried". Cele dona interpretari corespund diferente10r dintre modalitatea epistemica si cea deontica. In. Epistemica atribuie incredere vorbitorului, este dcci subicctiva, calificand angajarea vorbitoru)ui in a enunta propozitia ca Alfred este necasatorit. Int. Deontica din aceeasi propozitie este obiectiva, indica faptul ca exista 0 sansa matematic posibila si calculabila ca propozitia sa fie adevarata. Modalitatea subiectiva si obiectiva difera prin modul cum vorbitorul participa la evaluare. De exemplu, asupra interpretarii lui MUST vorbitorul isi exprima angajarea fata de avaluarea facuta. Int. obiectiva este 0 afirrnatic factuala care exprima judecata vorbito re continutul propozitiei. Exista trei clase de modale, conform lu i erstraete (2OO1t interne, epistemice si deontice. Cele interne privesc abilitatea si volitia s"l'-ap-artindlfect propozitiilor exprimate; epistemicele sunt evidentiale si subiective; deonticele pot fi subiective san obiective, in functie de atitudinea exprimata si intentionata a

r

"

\

.'

.

- Continutu1 mental

Expresii ale continutului mental (credinte, opinii, atitudini): verbe de tipul: a crede, a se

gandi, a gandi, complementele acestor erbe, ca purtatori de informatie si atitudine pentru vorbire indirecta si metareprezentare, elemente anaforice si logoforice, citate (ca elemente de vorbire directa);

- Perceptia si propozitiile de perspectiva

Expresiile lingivtice ale perceptiei pot fi direete, contextuale sau inferentiale: Cele directe

se exprima prin enunturi aSupra unor pereptii directe (verbe de perceptie: a vedea, a auzi, a simti); in schimb, complementele propozitionale (cu that) ale acestor verbe exrpima perceptie indirecta sau inferential a:

( )

Aranjarea subiectelor (nominal sau pronominal e) este foarte importanta in interpretarea gradului de subiectiVitate a propozitiilor perceptive. (internal or external perspective of the situation, function of the use or non-use of the

progressive form or the perfective form of a verb):

He saw that everybody was at home.

Mary had .been working hard all day, now she was ready to (imperfective perspective, internal to the situation);

( )

stop.

( )

(external perception: perfective perspective, external).

Mary had worked hard all day, now she stopped

Asadar, punctul de vedere si interpretarea subiectiva a unei situatii din perspective perceptiva implica localizarea evenimentului san a srtuatiei in timp si spatiu si include si carateristicile lor aspeetuale, prin care se judeca 0 situatie ca fiind interna san externa fata de momentul de referinta (relatia RT - En iar timpul vorbitorulu~ prin conventie, este considerat prezent (ST). In acest fel se construieste subieetivitatea unui text, in care sursa responsabila trebuie identificata a fi autorul san unul sau mai multi participanti la eveniment sau alterneaza pur si simplu, in funetie de struetura discursiva a textului.

Aplicatie:

*

*

Text I: Empire - How Britain made the modem world, by Niall Ferguson:

Intorduetion, p.ll-12. Text 2: The Economist, April, 22, 2006: Defiantly poor (p.6S); Text 3: The Economist, Apri~ 22, 2006: Special report: America's Democrats: Happy days are here again - or are they? (p. 22).

Task: Identify the subjectivity elements in each of the texts above and show in what way the RS and the other linguistic expressions involved in the DRTIDRS concur to subjectivity (author, participants in the situation types, perception, point of view, etc.).

r

MAlTlMATIL

Tipologia texrului Coordonator de curs: D. lonescu Sem. 1.,2005

Course 5: Relatia dintre autor si cititor - Tenor

TenorlIdeology in text structures: ways of detecting ideology/message/intentionality of texts

1.0. Ideologia, tipul de text si probleme de traducere a textului cu continut "ideologic"

Cercetarile de sociolingvistica aplicata se axeaza in prezent asupra relatiei dintre structura textului si intentionalitatea acestuia, pentru a se identilica acele elemente care dau masura rclevantei si a mesajului transmis de autor. Cand vorbim de ideologic, trebuie sa ne gandim la maniera in care se transmite mesajul, atat la tipul de discurs cat si la genul folosit (genre). De exemplu, studiile sociologice au demonstrat ca elevii care nu sunt expusi la anumite genuri de texte ajung nu numai sa nu Ie inteleaga si deci sa Ie respinga (sau mai bine-zis acestia nu pot intclege in ce masura asemenea texte sunt relevante/acceptabile), dar nu recunosc decat genurile explicit demonstrativ/expozitive, unde explicatia este construita constant in forme prestabilite, prescriptive de manuale, instrucitouni, ghiduri (in sensul de "ghid de

intrebuintare, etc.), iar poezia sua chiar si piesa de teatru ca gen literar Ie sunt cu totul straine. In ce priveste genul eseistic, de introspectie filozolica, nici acesta nu se studiaza in multe scoli si ca atare este respins sau ramane neidentilicat si in mod frustrant si inechitabil - nerelevant grupurilor de cititori tineri, in prag de formare si maturizare intelectuala. In acest fel, se opereaza 0 (pre)selectare condusa a grupurilor sociale de citilOri care, ca orice asemenea proces, duce in ultima instanta la 0 restrangere flagranta si, cum este de asteptat, la 0 scadere calitativa. Democratia lecturii trebuie sa se manifeste prin expuneri egale sau echitabile ale grupurilor diverse de cititori - la acelasi gen si tip de text pentru a se selecta in mod natural cititorul real si superior din punct de vedere calitatic - fata de ceilalti. Cu alte cuvinte, limba poate Ii si de altminteri este implicata in folosirea unor genuri, tipologii de discurs pentru a deveni un instrument al puterii. 2. Analiza formelor lingvistice se poate imbogati prin analiza acelor structuri ideologice care se folosesc exclusiv de Iimbaj (Fairclough, 1989). Cu alte cuvinte, in spatele alegerilor lingvistice sistematice pe care Ie facem, exista in mod inevitabil 0 clasificare a realitatii care este a priori de natura ideologica. Ceea ce realizam prin folosirea limbii este 0 reflectare a ideologiei la mai multe nivele: la nivellexical-semantic si la nivel gramatical-sintactic l .

este obligat, in ciuda libertatii lingvistice de care se bucura, sa

In actul traducerii traducatorul

respecte forta ideologica a cuvintelor cu care opereaza si sa transmita, de fapt aceasta forta existenta in textul-sursa - spre limba-tinta in care recreeaza textul. Ca 0 ilustrare, redam mai jos un fragment ce apart inc unui text creat de . E. Powell, asa cum este citat in Ilatim&Mason

(1990:161-162):

" The first assumption is that the rate of net inflow continues at at present. It had not indeed diminished since the estimate was made. bw I am willing to suppose that. especially with the substantially greater limitations wihich a Conservative government has undertaken to apply.

teh rate would be markedly reduced during the period in question. For

the purposes of

I In Hatim&Mason's words: "The content of what we do with language rellects ideology ideology at carious levels: at the lexical-semantic level and at the grammatical-syntactic level. To be meaningful. text features must be viewed within the necessary social embedding of all texts, since items viewed in isolation will inevitably lack a significant ideological import (cf. Hatim&Mason, 1990:160-161).

~

I

argument I will suppose that it falls at a steady rate from 60, 000 in 1968 to nil by 1985. In that case, the total of that latter year would be reduced to about half-a million, that is to 3 million.

I now turn to the second and more crucial assumption, the birthrate

arguing that the immigrant birthrate is likely to rise during the next two or three decades; for

instance, the proportion of females must increase as dependants join mal workers, so that a given total of immigrant population will yield more family units". (Enoch Powell, quoted by Hatim&Mason, 1990).

There are grounds for

Analiza acestui fragment Inlvta la stabilirea relatiei dintre semnele linvistice folosite si utilizator, respectiv autorul textului. Selectiile lexico-sintactice capata 0 semnificatie ideologica prin felul cum participa la alcatuirea sistemului pragmatic si semiotic.

Selectia lexical a Putem identifica 0 serie de trasaturi lexicalc si sintactice in acest text. Strategia adoptata de autor prin care se adopta 0 lexicalizare discriminatorie se traduce printr-un lexicon al relatiilor familiale, prin care autorul dcsemneaza sau dimpotriva, conotcaza rclatiile socio-profesionale de munca sau relatiile biologice dinte membrii unei comunitati umane mai degraba decat relatiile de rudenie. Mai mult decat atat, se rcmarca si tendinta autorului de a descrie pe imigranti si fenomcnul imigratiei folosind 0 temlinologie care priveste in special obiectele neinsufletite, cum ar fi: current rate intake, the rate of net inflow, the total. a given total of immigrant population, yield, family, family units. Aceste trasaturi si multe altele privind selectia lexicala sau stratcgia de alegere a cuvintelor ilustreaza pozitia ideologica a selectionerilor. Traducatorul trebuie sa fie constient de toate aceste nuante cu iz ideologic pentru a realiza aceeasi forta semiotica si in textul-tinta. traducerea cuvantului offipring trebuie sa fie adecvata lexical si socio-pragmatic, astfel incat echivalentul sa aiba aceeasi conotatie ideologica: (ex. "odrasla").

Lexicon folosit in text:

immigrants and their offspring the offspring of hte immigrants immigrant offspring children born to immigrants children who have immigrated Asian and West1ndian children of school agesons females dependants male workers family units

Lexicon exclus:

husbands

wives

mothers

fathers

parents

etc.

daughters

families

Selectia sintactica o serie de constructii sintactice sunt folosite cu efect minimalizator asupra categoriei sociale de imigranti. In primul rand este yorba de acele constructii sintactice care permit eliminarea participantilor umani:

- coeziunea lexicala stabilita prin folosirea unot tenneni generalizanti (superordinate), cum ar fi: nurnarul, totalul, proportia, rata, substantive cu rol de subiect in propozitia respectiva; - folosirea nominalizarilor cu omiterea agentului (agent deletion) - cu efect de obiectivare a discursului, dar si cu efect "dezumanizant"): e.g. inflow.

3. Rolul traducatorului in transmiterea laturii ideologice a textului

2

,

Din nou, daca traducatorul ignora aceste strategii discursive ina ctul de traducere, risca sa obtina un text cu 0 rezonanta diferita din punct de vedere ideologic sau social, ceea ce ar compromite nuanta sau intentia ideologizanta a textului-sursa. Trebuie gasiti, asadar echivalentii potriviti ata la nivel lexical cat si la nivel sintactic-structural in limba-tinta. In luarea deciziei (traducatorul este un decident penn anent: a decision-maker/taker), traducatorul va delibera asupra echilibrului dintre ce se pierde si ce se castiga in alegerea unui tennen a unei expresii, lucru care nu cste niciodata prea simplu.