Sunteți pe pagina 1din 64

TEORIA TRADUCERIICourse instructor:

MASTERAT

Roxana-Cristina

Petcu

CE EST!': TRAIlUCEREA?
Dupa cum se ~tie, tcrmcnul traduccrc are mai multc inlelesuri - se poate referi la domeniul
de studiu in sine, la produsul final, adica textul care a fost tradus, sau la procesul de traducere.
adica aqiunea de a produce un text'tradus.
Exista multe definilii ale termenului tnllJueere care aeopera parlial sau total sensurile deja
menlionate.
I) traducere
1. aetul sau aeliunea de a traduce; 2,exprimarea
unui cuvant, discurs, carte, etc. intr-o alta limba

serisa sau orala a inlelesului

Primul sens se refera la traducere ca proces, iar al doilea la traducere ca produs, ceca ce
inseamna ea termenul traducere
poate fi privit din doua perspective dilerite. in cazul
primului sens. accentul cade asupra rolului traducatoruiui carc plcaca de la textul sursa (TS),
sau textul original ~i-I transpune intr-o alta limba,rezultand astfel textul linta (TI). A doua
perspectiva se concentreaza
asupra produsului concret, adica traducerea efectata de
traducator. Aceasta diferenla este specificata in cea dc-a doua definilie pe care 0 propunem.
2) traducere.
Tennen deosebit de larg ce poate fi inleles in diferite moduri. De exemplu. se
poate vorbi de traducere ca Ilrodus sau proees ~i se pot identifica diverse tipuri de tradueere.
cum ar fi: tradueerea literara, traducerea tehnica. subtitrarea. traducerea efectata de 0 ma~ina,
etc. De obicei. termenul trad ucere se refera la transpunerea unor texte scrise; uneori, insa,
tremenul include ~i taducerea orala, adica interpretarea.
A doua definilie introduce 0 serie de variabile, de ex. tipurile de traducere, in care sunt incluse
nu numai tipurile clasice (traducerca litcrara ~i cca tehnica), dar ~i formele crcatc in ultimcle
dcccnii, dc ex. traducerile audiovizuale (adica un produs scris care sc citc~tc asociat unci
imagini proicctata pe un ccran.Faptul ca dcfinilia face referirc la traducerea cfectuata dc 0
ma~ina scoate in evidenlil ideea ca tradueerea nu mai este exclusiv privilegiul omului ~i ca. in
anumite condilii, se produce 0 combinatie intre capacitatea calculatorului ca ~i a omului de a
analiza Iimba ~i sensul pentru a determina cele mai potrivite forme de exprimare in cealalta
Iimba.
3) traducere.
I. procedura de transfer interlingvistic ce cuprinde .interpretarea sensului unui
text sursa' ~i .producerea unui text linta' cu scopul de a stabili 0 relatie de .echivalenlii' intre
cele doua texte. dar respectand atilt parametrii inerenli ai comunicarii cat ~i constrangerile
impuse de traducator. 2. orice produs rezultatprin aplicarea acestei proceduri.3,profesie care
inseamna transferul de idei exprimate an scris dintr-o limba intr-alta pentru a stabili 0 relalie
de comunicare intre doua sau mai multe limbi.
Cea de-a treia dcfinilic sc refera exclusiv la traducerca de tcxte scrisc. nu implica de loc
interpretarca, care implica medierea exprimari orale sau gestualc.A~a cum estc definit primul
sens al tcrmenului, traducerea apare ca 0 forma de ,vorbire indirecta' deoarcce traducatorul nu
cste autorul texlUlui sursa, el doar rcda ceca ce a fost deja scrisde catre autor.Daca ne referim
la cel de-al treilea sens, trebuie sa menlionam cateva aspecte importante.Desigur, idealul ar fi
ca traducatorii Sa fi beneficiat dc 0 pcrioada de pregatirc sau ucenicic pentru a-~i putca forma
dcprindcrile nccesare.De obicei, traducerile profesionale sunt efectuate in limba dominanta a

traduclltorului ~i presupun mai ales texte pragmatice, iar strategiile de traducere aplicate
depind de tipul de text, de intenlia(scopul) textului dat spre traducere ca ~i de publicul linta.
in cazul acestor traduceri, calitatea rezultatului este evaluata conform unor parametrii ce lin
de comunicare.Desigur,
indiferent de natura textului (Iiterar sau pragmatic), traducerea
profesionala are mereu acela~i scop fundamental, ~i anume sa redea conlinutul unei lucrari
care a fost initial redactata intr-o limba pe care publicullinta nu 0 poate inlelege.
in lucrarea sa din 1959 intitulata ..On linguistic aspects of translation" Roman Jakobson a
descris trei categorii de traduceri:
a) traducere intralingvistica, adica ,.reformulare", definita ca .interpretare a semnelor
verbale prin intermediul altor semne din aceea~i limba'.
b) traducere interlingvistica,
adica ,traducerea propriu-zisa', definita ca ,interpretare a
semnelor verba Ie prin intermediul unei allei limbi';
c) traducere intersemiotica, adica .,transmutare", definita ca ,interpretare a semnelor
verba Ie prin semne ale sistemelor non-verbale.
Un exemplu de traducere intralingvistica ar fi reformularea unei expresii sau a unui text in
aceea~i limba pentru a explica sau clarifica ceva ce s-a spus sau s-a scris. Traducerea unui text
scris in forma muzicalA. cinematografica
sau picturala este un exemplu de traducere
semiotica.Din punct de vedere al inlelesului tradilional al teoriei traducerii ~i al studiului
acestie discipline.ceea ce intereseazll este traducerea interlingvistica.
Elementul central al studiilor ~i eereetArilor in domeniul teoriei traducerii este traducerea
unui text scris dintr-o limba in alta. dar cercetarea a inclus multe alte aspecte legate de
fenomenele lingvistice, culturale ~i ideologice implicate in actul tradueerii. De exemplu, cand
vorbim despre traducerea unor piese de teatru. vorbim ~i despre adaptarea spaliului istoric ~i
geografic ea ~i despre adaptarea dialectuiui folosit. Fire~te, se poate pune 0 intrebare legitima,
~i anume unde se trage linia intre traducere ~i adaptare? Ce se intamplA dacl\, in timpul
traducerii, se omite 0 parte a textului original? Se denatureaza astfel natura textului? Nu se
poate uita contextul politic al unei traduceri. De exemplu, in ultimii ani au fost mult
accentuate ditcrenlcle dintre limbile sarba ~i croatA, evident din motive politice, cum ar fi
separarea Croaliei de Serbia. Rezultatul este ca acum se fac traduceri intre cele doua limbi.
Ceea ce este important este sa definim domeniul cuprins in termenul lraduccrc
de vedere conecptual:

din punct

I. procesul de transfer al unui text scris din limba sursa in limba tinta, tansfer efectuat de
untraducator intr-un context socio-cultural specific
2. produsul scris, adiea textul tradus ce apare ca ezultat al proeesuiui menlionat la
punctul 1 ~i care funqioneaza in contextul socio-cultural al limbii lintil
3. fenomenele cognitive, lingvistice, vizuale, culturale ~i ideologice ce fae parte
integranta din punctele I ~i 2.

TEOIUA TRADUCERII
Teoria traducerii. ca domeniu de studiu, a fost inilial definita de James S. Holmes in lucrarea
sa prezentata in 1972 ~i intitulata ,.The Name and Nature of Translation Studies". Holmes
stabile~te obieetivele acestui studiu. ~i anume:

t1

a) descrierea fenomenului reprezentat de actul traducerii ~i de produsul traducere a~a


cum se manifesti! In experienla noastra
b) stabilirea principiilor genera Ie prin care se poatc explica sau prevedea acest fenomen
in studiile efecluale ulterior s-a observat faptul ca se manifesta doua tendinle destul de
generale:
I) legea sporirii standardizari - de obicei, textele lintamanifesta mai pUlina varialie
lingvistica decat textele sursa
2) legea interferenlei - exsta tendinla de a copia structurile sintactice ~i lexicale obi~nuite
In Iimba sursa, creand astfel structuri neobi~nuite In Iimba linta.
Concluzia acestor situalii este aceea ca, In general, 0 limba tradusa are unele caracteristici
specilice, denumite universalii ale tradueerii. Ideea de baza este ca, oricare ar Ii perechea de
Iimbi inplicate, coeziunea ca ~i gradul de explicitare (Iipsa ambiguitalii) ale textului tradus
sunt mai mari.
De la acele prime lncercari de teoretizare pana In prezenl, teoria traducerii ~i studiile lnrudite
au evoluat, ajungand sa fie perfect interdisciplinare. lata de ce metodele de analiza sunt mai
variate, In funclie de domeniile cu care exista interfele de contact, cum ar fi: filosofia,
lingvistica, studiile Iiterare, studiile cullurale, studiile terminologice, etc. in prezent s-au
sugerat mulle aile arii de cercetare, printre care: analiza textului ~i traducerea, evaluarea
calitalii traducerii, traducerea literara ~i alte genuri, traducerea multimedia, istoria traducerii,
etica traducerii, terminologia ~i glosarele, pregMirea traducatorilor, trasaturi specifice ale
profesiei de traducMor, etc.

SCURT A ISTORIEI A DISCIPLINEI


inca din antichitate s-a scris despre traduceri. De ex., Cicero ~i Horaliu, In sec. I l.H. au
scris despre practica traducerii. Cicero este el care a iniliat disculia privind diferenla dintre
traducerea literala (cuvant cu cuvant) ~i traducerea Iibera (a sensului). Aceea~i problema a fost
ridicata In sec.aIIV-Iea AD ~i de Sf. Jerome. Cicero ~i-a prezentat opiniile despre traducere In
lucrarea De optilllo gel/ere oratort/III scrisa In anul 46 lH. Cicero face consideratii asupra
propriilor traduceri ale discursurilor rostite de oratorii greci, cum ar fi Eschines ~i Demostene.
Cicero susline ca a tradus discursurile ca un orator, nu ca un interpret, deoarece a pastrat
ideile ~i formele, adica "figurile gandirii",dar lntr-o limba adaptata uzanlelor contemporane
lui.Cicero nu a lacut 0 traducere cuvant cu cuvant,ci a pastrat stilul general ~i forla de expresie
a Iimbii. Atunci cand vorbe~te despre un interpret, Cicero se refera de fapt la taducerea
literara, pe cand oratorul lui Cicero este cel care a lncercat sa produca un discurs care sa-i
mi~te pe ascultatori. in anul 20 lH, Horaliu, In a sa Ars Poetica subliniaza idea ca scopul
traducatorului este sa produca In Iimba linta un text creativ ~i placut dpdv estetic. Sunt opinii
care au influentat deosebit de mull secolele urmatoare.
Sf Jerome, cel mai faimos traducator al tuturor timpurilor, se refera la opiniile lui Cicero
~i Ie aduce ca argumente pline de autoritate pentru a-~i motiva propriile algeri lacute atunci
clnd a tradus din greaca In latina acea parte a Vechiului Testament numta Septuaginta. Sf.
Jerome ~i-a prezentat strategia de traducere In lucrarea intitulata De optillli gel/ere
il/terpretal/{/i, care era de fapt 0 scrisoare adresata senatorului Pammachius In anul 394 AD.
Ceea ce spune SfJerome poate fi considerata drept cea mai cunoscuta declaratie referitoare la
traducere, deoarece acesta se apara contra criticilor ce Ii fusesera aduse,acelea de traducere
incoecta. Sf Jerome anunla ca nu a lacut 0 traducere cuvant cu cuvant, ci 0 traducere sens cu
sens, exceplia fiind Sffinta Scriptura unde sintaxa lnsa~i conIine un mister.Sffintul a ales
aceasta solutie deoarece traduce rea cuvant cu cuvant producea forme absurde In limba linta ~i
filcea sensu I originalului ~imai obscur. Traducerea sens cu sens permite clarificarea sensului

sau continutului limbii sursa. Accasta dezbaterc intre taducerea libera vS.traducerea literala
sau intre forma ~i conti nut continua sa-i preocupe pe toti cei interesa(L Referindu-se la aceasta
problema, Sf Jerome folose~te 0 imagine metaforica, de natura militara, adica asemuie~te
textul original in limba sursa cu un prizonier care ar Ii condus de catre cuceritorul sau, in mar~
forlat, in limba linta.
Disputa dintre traducerea libera ~i traduce rea literala nu s-a manifeslal numa in Europa, ei
~i in lumea araba ~i cea chineza. unde exista tradilii puternice in malerie de traducerLUn
exemplu in acest sens este traducerea sutreleo bushiste din sanscrita in chinezil. La inceput, in
timpul dinastiei Han ~i in perioada Celor Trei Regate (sec. al II-lea -at lIl-lea AD) traducerile
erau mai ales redari cuvant cu cuvant. cu 0 sintaxa foarte apropiata de cea a limbii sursa,
cauzele pumnd Ii de doua feluri - pc de-o parle abilitatea lingvistica scazuta a celor care
filceau aceste traduceri, ~i, pe de alta parte ideea ca nu se poate inlerveni asopra cvintelor
sacre ale i1uminatului.Ceea ce a rezultat a fost 0 redare cu 0 sintaxa chinuita ~i contorsionata
in limba (inta, folosind din plin transliteralia.in felul acesta textele erau incomprehensibilie
pentru orice persoana filra pregatire teologica. Trecerea la traducerea libera s-a petrecut abia
incepand cu a doua jumatate a sec.al Ill-lea ~i a continuat pana spre sf.sec.al VI-lea.Sintaxa
textului tradus era mai aproape de ca a limbii tinta, de multe ori alegandu-se varianta unei
prelucrari literare exagerate a lextului sursa. in a treia faza (sf.sec.al VI-lea - sec. al XII-lea)
se adopta ideea ca trebuie acordata atentie stilului textului sursa ~i ca nu trebuie prelucrate
dpdv literar textele simple ~i clare.
Luerurile s-au petrecut aproape la fel ~i in lumea araba. in perioada Abasida (sec. al VIIIlea - sec.al XIII-lea) s-a tradus intens din greaca, mai ales texte ~tiintilice, uneori prin
intermediul limbii siriene. Bineinteles, metoda de traducere cuvant cu cuvant nu a dat
rezultate bune iar textele au fost revizuite folosind metoda sens cu sens.
Desigur, nici in Europa oceidentala disputa dintre traducerea literala ~i cea libera nu era
rezolvata, mai ales ca era yorba atat despre texte religioase cal ~i despre texte filosofiee vazute
in eontextultraducerii
BiblieL Biserica Romano-Catolica era preoeupata in primul rand sa Ie
transmita eredincio~ilor sensul ,.corect, oficial" al Scripturii. Orice traducere care se abatea de
la interpretarea
acceptata
era considerata
eretica
~i putea
fi cenzurata
sau
inlerzisa.Traducatorii se puteau a~tepta la 0 soarta ~i mai rea.De ex., francezul Etienne Dolet a
fost ars pe rug in 1546, deoarece facultatea de teologie de la Sorbona I-a condamnat sub
acuza(ia ca ar fi adaugat expresia "rien du tout" intr-o traducere a unui dialog al lui Platon, la
un pasaj in care se vorbea despre ce exista dupa moarte. Traducatorul a fost acuzat de
blasfemie, fiind banuit ca nu credea in nemurire.
in acest context, traducerile neliterale sau cele neacceptate au ajuns sa fie folosite ca 0 arma
contra bisericii.Exemplul cel mai cunoscut este Martin Luther care a tradus in germana Noul
Testament ~i apoi Vechiul Testament. Luther a folosit in traducerea sa un dialect regional, dar
mult folosit ceea ce a dus la inlilrirea acelei forme a Iimbii germane ca limba standard. Martin
Luther a fost aeuzat ca a modificat Sfilnta Scriptura, dar s-a aparat in binecunoscuta
"Scrisoare eirculara des pre lraducere". (1530). Ca ~i Dolet, Luther a fost acuzat ca a adaugat
diverse cuvinte pe parcursul traducerii care modi fica sensul versiunii latine a textului, dimd
na~tere unor implica(ii care contravin interpretarii religioase acceptate.Luther, ca ~i sf Jerome,
respinge traducerea cuvant cu cuvant, pe care 0 considera incapabila sa transmita acela~i sens
ca textul sursa. Traducerea lui Luther folose~te limba oamenilor obi~nuiti ~i se axeaza pe
limba ~i pe lextul (inta. Luther considera ca traducerea trebuie filcuta in limba pe care 0
vorbesc ~i pe care 0 pot intelege oamenii de rind.
Pe masura ce a trecut timpul au inceput sa se disc ute concepte cum ar fi: fidelitate,
acurate(e, adevar, spirit, evidenttoate puse in legatura cu traducerea textelor sfinte unde locul
cel mai important era ocupat de "cuvantul Domnului". Fiind yorba de asemnea texte este clar
de ce s-a stabilit 0 legatura amt e stransa intre ideea de fidelitate (fali! de cuvintele in sine dar
~i fali! de sensul lor), ideea de spirit (in(eles ea energie a cuvantului dar ~i ca Duhul Sfilnt) ~i
cea de adevar (de fapt continutultextului).

I'rimclc inccrciiri

dc a sistcmatiza

tcuria traduccrii

Poetul englez John Dryden a tradus in englezii Epistolele lui Ovidiu ~ a scris 0 prefala la
aceasta lucrare, prefala care avea sa aiba un impact enorm asupra teoriei ~i practicii traduccrii.
Dryden menlioneaza trei categorii de traduceri:
metafraza - adica traducerea ,cuvant cu cuvant sau rand cu rand', corespunzand
traducerii literale
parafraza - ,traducerea cu latitudinc, unde autorul este avut in vedere de catre
traducator,astfel incat sa nu-I piarda,dar ceca ce este urmarit mai strict este sensul ~i
nu atat cuvintele sale'; acest gen de traducere implica schimbarea unor Propozilii
intregi ~i corespunde mai mit sau mai pUlin traducerii sens cu sens sau traducerii
fidele
imitarea - ,Iiisarea la 0 parte atat a cuvintelor cat ~i a sensului'; ceea ce corespunde
traducerii libere ~i inseamna mai mult sau mai pUlin adaptare.
Dryden critica metafra7-:1, pe care 0 considera servila ~i literala ~i pe care 0 desconsidera
printr-o expresie celebra: "Este ca ~i cum ai dansa pe sarma cu picioarele inciitu~ate - 0
indatorire prosteasca". Dryden rcspinge ~i imitalia, unde traducatorul folose~te textul sursa ca
"sursa de plecare pentru a serie a~a cum crede el ca ar fi scris autorul, daca ar ti trait in acea
epoca ~i in acea lara".Dryden susline ca imitatia il facc pe tradueator mai vizibil dar "face cel
mai mare rau memoriei ~i reputaliei celui mort".Concluzia este clara - Dryden prefera
parafraza, dar,la un moment dat in evolulia sa, vorbind despre traducerea Eneidei lui Virgiliu,
acesta ajunge la un punct situat intrc parafraza ~i traducerea literala. ("M-am straduit sa-I fac
pe Virgiliu sa vorbeasca engleza ca ~i cum ar ti trait in contemporaneitate".)
Dryden IIlI a fost singurul care a incercat sa teoretizeze procesul traducerii. Etienne Dolet,
pe eare I-am mentionat dcja, a scris in 1540 0 lucrare intitulata La lIIalliere tie biell tr{lIluire
tI'{me lallgue ell autre in care stabilqte cinci principii, prezentate in ordina importanlei:
traducatorul trebuie sa inteleaga perfect sensul ~i materialul autorului initial, de~i
ar rebui sa se sin1la liber sa c1arifice elementele neclare
traducatorul trebuie sa eunoasca perfect atat limba sursa cat ~i Iimba tinta, astfel
ineat sa nu diminueze maretia limbii
tradueatorul trebuie sa evite redarile cuvant cu cuvant
tradueatorul trebuie sa evite formele latinizate ~i neobi~nuite
traducatorul trebuie sa asambleze ~i sa lege cuvintele intr-o maniera elocventa
pentru a evita stangaciile.
Principii Ie sus-mentionate subliniaza peocuparea pentru red area sensului. dar se pune mult
accent ~i pe forma elocventa ~i naturala a limbii tinta.
Un alt teoretician englez a fost Alexander Fraser Tytler care a publicat in 1797 lucrarea
intitulata Essay Oil the priuciples of trclll.~/atiOlr,in care define~te conceptul de ,traducere
buna' din perspectiva unci traduceri orientate spre cititorul Iimbii linta. lata definitia: ,,0
traducere in care meritele lucrarii originale au fost atat de bine transpuse intr-o alta limba
incat este inteleasa ~i perceputa de un vorbitor nativ allimbii in care a fost fiicuta traducerea la
fel de intens precum se intampla cu lucrarea in limba originala".
Tytler stabile~te trei legi sau reguli gencrale:
traducerea trebuie sa faca a transcriere completa a ideilor din lucrarea originala
stilul ~i maniera de a scrie trebuie sa tic similare cu cele ale originalului
traducerea trebuie sa aibe u~urinta textului original.
Prima dintre legile lui Tytler acopera primele doua principii ale lui Dolet, deoarece se refera
la ideea ca traducatorul trebuie sa cunoasca perfect originalul, sa fie competent In privinla

subiectului ~i sa redea cu fidelitate sensu I ~i inlelesul autorului. Cea de-a doua lege, ca ~i al
cincilea dintre principiile lui Dole\, se refera la stilul autorului, dar implica ~i faptul ca
traducatorul trebuie sa identifice natura exacta a stilului ~i sa aibe capacilatea ~i guslul corect
de a-I recrea in limba linta. Cea de-a lreia lege menlioneaza "u~urinla de compozilie" a
textului sursa, care pare a fi cea mai dificila sarcina dinlre toate.Tytler 0 asemuie~te cu artistul
care face 0 copie a unei picturi originale. lata de ce solulia sugerata de el este ca traducatorul
"sa adopte chiar sutletul autorului sau".
Primele doua legi propuse de Tytler pot fi considerate drepl esenla tidelitalii falii de
conlinut ~i a fidelitatii fala de forma. Tytler face 0 ierarhie a legilor propuse ~i sugereaza ideea
ca ordinea importanlei legilor poate fi folosita ca mijloc de a determina daca trebuie sa se faea
un sacrificiu sau nu.
Secolul al XIX-lea propune un alteoretician, de data aceasta un german, ~i anume Friedrich
Schleiermacher care a scris un tratat despre traducere intitulat "Despre diversele metode de
traducere". Schleiermacher a fost teolog ~i traducator, recunoscut drept fondatorul teologiei ~i
hermeneutieii protestante moderne.Conceplia sa despre traducere se bazeaza pe conceplia
romantica a simlamintelor ~i inlelegerii interioare a individului.Spre deosebire de pedecesorii
sai, Schleiermacher face 0 distinclie intre doua tipuri de lraducatori, care lucreaza pe doua
tipuri diferite de texte:
a) ,.Dolmetscher" - eelcare traduce texte comerciale
b) "Ubersetzer" - cel care traduce texte artistice ~i teoretice
Cel de-al doilea este considerat un creator, ese cel care insul1a limbii 0 viala noua. De~i pare
imposibil sa se traduca textele artistice ~i teoretice, deoarece inlelesul textului sursa este
exprimat intr-o limba strans legatil de un context cultural ciiruia limba tinta nu-i poate
corespunde pe deplin, adevarata problema, dupa parerea lui Schleiennacher, este de a-i aduce
impreuna pe scriitorul textului sursa ~i cititorul texlUlui lima. Acest teoretician trece dincolo
problemele legate de traducerea cuvant cu cuvant, sau sens cu sens, sau literala, fidela, libera.
:';Iiconsidera ca un ad eva rat traducator are doar doua posibilitali:
a) traducatorul il lasa pc scriitor de-o parte ~i il aduce pe cititor cat mai aproape de
scriitor
b) traduciitorul illasa pe cititor de-o parte ~i-I aduce pe scriitor cat mai aproape de cititor.
Schleiermacher prefera prima varianta, ceea ce presupune ca cititorului trebuie sa i se dea
aceea~i impresie pe care el, ca german, ar avea-o citind lucrarea respect iva in original.Pentru a
reu~i sa faca acest lucru, traducatorul trebuie sa adopte 0 metoda de traducere de
.,instrainare",orientandu-se
in funqie de limba ~i conlinutul textului sursa. Traducatorul
trebuie Sa valorifice elementele straine ale textului susra ~i Sa Ie transfere in limba linta.
Aceasta abordare are mai multe consecinle:
I. daca traduciltorul cauta sa comunice aceea~i impresie pe care i-o creaza textul sursa,
aceasta impresie depinde de nivelul de educalie ~i inlelegere al publicului linta, care
este posibil sa fic diferit de cel altraducatorului
2. poate fi necesara 0 limba speciala a traducerii, adica traducalorul trebuie sa
compenseze imr-un loc folosind un cuvant pi in de imaginalie, iar in alta parte trebuie
Sa se mullumeasca cu 0 exprimare mai saraca ce nu poale transmite impresia creata in
limba straina.
Schleiermacher
numai.

a avut

intluenla enorma, cel pUlin asupra teoreticienilor

germani, dar nu

Evaluarea

traducerii

MeriUl sa vedem in ce masura tenninologia folosita la inccputurile tcoriei traducerii se


regase~te in criteriile stabilite de diverse institutii pentru evaluarea unci traduceri.
lata criteriile stabilite de un institut din Marea Britanie,
Institutul de Lingvistica pentru
obtinerea unci diplome in traducere:
I. acuratele - transferul corect al informatiei ~i dovada intelegerii tot ale a textului
2. alegerea adecvata a vocabularului, a expresiilor idiomatice, a terminologiei
registrului
3. coeziunea, coerenta ~i organizarea textului
4. acuratctea punctuatiei, etc

~i a

Acuratetea este cumva echivalentul modern al fidelitatii, al spiritului sau al adevarului.


Criteriul 2 sugereaza 0 abordare dpdv allimbii tinta, eriteriul 3 ne duce eu gindul catre analiza
de diseurs, etc. A~adar, aceste criterii sunt incercari de a formaliza ni~te reguli clare de
traducere.
Unitatca de tradllcere
Tcrmenlll "unitate de traducere" se refera la nivelul lingvistic la care TS este recodificat in
limba tinta, eu aile euvinte este yorba despre elementul cu care lucreaza traducatorulin textul
sursa. Poate fi yorba despre euvinte, grupllri sintagmatice, propozitii, fraze sau un text
intreg.Exista teoreticienii ai traducerii care s-au referit la cuvant drept posibila unitate a
tradllcerii (de ex. Vinay ~i Dalbcmet care s-au bazat pc conecptul sallssurian al scmnului
lingvistic, definit ea unitatea dintre semnificant ~i semnificat).
Ferdinand de Saussure a fost prim III care a vorbit despre semnul lingvistic ca unitate intre
cele doua iaturi - semnificatlli, adica imaginea sonora a cllvantului ~i semnificatlll, adica
imaginea conceptuala a cuvintului. Saussure accentueaza ideea ca semnul lingvistic este
arbitrar prin natura sa, iar intelesul sau apare prin contrast cu aile semne din acela~i sistem,
adica limba. (de ex. tree, copac, arbre). Vinay ~i Dalbemet resping cuvantul ca unitate de
tradueere deoareee traducatorii se concentreaza mai ales asupra campului semantic ~i nu
asupra proprietatilor semnificantului individual. Este ceea ce Vinay ~i Dalbemel numesc
unilatea lexicologica ~i unitatea de gandire.
Ullitatea lexicologicil
Unitatea lexicologica descrisa de V&D contine "elemcntelc lexicale grupate astfelincat sa
lormcze 0 singura unitate de gandire". De ex, simple soldat in fj'anccza ~i privale in englezii,
sau sole/at neinslruil in romana care ilustreaza lipsa de corespondenta la nivelul cuvantului in
eiuda faptului ca dictionarele traditionale sunt organizate pc baza cuvintelor titlu ale
articolullli de dictionar, prezentate apoi pe baza diferitelor sensuri.
Unitatea de gandire
Pentru V&D unitatea de gandire este "cel mai mic scgment al propozitiei ale carui semne
sunt legate in a~a felincat sa nu fie traduse individual". Dc ex. un posibil anunt pe un aeroport

" Due to the outbreak of foot-and-mouth-disease , all passangers arriving from the UK and
prance are kindly requested to disinfect their footwear on the special carpet provided."
"Din cauzal Ca unnare a izbucnirii epidemieila apariliei prime lor semne ale febrei aftoase,
pasagerii provenili/venind
din Regatul Unit/Marea I3ritanie ~i pranla sunt rugati sa-~i
desinfecteze pantofiinncaltamintea pc covorul special pus la dispozitie."
Se pune problema echivalentilor deja existenli in limba romana pentru unele concepte (
outbreak, foot-and-mouth disease) ca ~i problema registrului ~i a gradului de politete implicat
de textul englezesc. Cu altc cuvintc, unitatca de traducere nu coincide cu nivelul cuvantului ci
se axeaza mai de graba pc unitati de gindire (unitali semantice).

inteles (sens) si echivalcnt,i


Teoreticienii anilor 50, 60 s-au ocupat intens de problema definirii conceptului de
echivalenla. Yom prezenta in continuare opiniile unor teoreticieni de marca cu privire la
ceasta problema.
I. Roman Jakobson - natura intelesului lingvistic si a echivalenlei
Lingvistul american de origine rusa a definit trei tipuri de trdaucere - intralingvistica,
interlingvistica ~i intersemiotica. Traducerea interlingvistica se refera la traducerea intre doua
limbi scrise. Jakobson analizeaza chestiunile importante legate de acest tip de traducere ~i
anume sensul lingvistic ~i echivalenta. Urmarind relalia stabilita de Saussure intre semnificat
~i semnificant, relalie arbitrara ~i nemotivata, Jakobson susline ideea ca este posibil sa se
inleleaga ce este semnificat printr-un cuvant chiar daca nu avem experienta reala a
conceplului sau a obiectului. De ex. ambrozia ~i nectarul, mentionate in legendele ~i miturile
ani ice pe care cititorii nu Ie-au intalnit in viala realii.
Jakobson abordeazii apoi problema echivalentei de sens intre diferite limbi ~i aratA ca "in
mod obi~nuit nu exista echivalen13 totala intre unitalile de cod". De ex. unitatea de cod cheese
din engleza ~i branza din romana nu sunt identice deoarece tremenul romanesc nu acopcra ~i
conceptul de collage cheese din engleza.
Dupa parcrea lui Jakobson. traducerea interlingvistica impliea ,.1nlocuirea mesajelor intr-o
limba nu prin unitati de cod separate ci prin mesaje complete in limba cealalta. eu alte
cuvinte traducatorul recodeaza ~i transmite un mesaj primit dintr-o alta sursa. Traducerea
implica doua mesaje echivalente in doua coduri diferite".
Evident unitatile de cod folosite in textul sursa ~i in textul tinta sunt diferite deoarece
apart in unor sisteme de semne (Iimbi) diferite care divid realitatea in maniere diferite. (drept,
law, common law, equity). Jakobson define~te echivalenta astfel: "echivalenta in diferen13
este problema cardinala a limbii ~i preocuparea esentiala a Iingvistici". Pentru Jakohson.
problema sensului ~i a echivalentei se concentreaza asupra diferentelor in materie de structura
~i terminologie lingvistica ~i nu asupra incapacitalii Iingvistice de a reda un mesaj care a fost
scris intr-o alta limba.Astfel, arice limba poate exprima sensul total al unui concept semantic
chair daca il rupe in mai multe concepte diferite.
Dupa parerea lui Jakobson diferenlele dintre limbi se concentreaza in jurul unor forme
gramaticale ~i lexicale obligatorii: "diferenlele esenliale dintre limbi tin de ceea ce trebuie sa
redea ~i nu de ce pot sa redea."' Dc ex.:
La nivelul genului. casa este feminin in Iimbile roman icc, neutru in gennana. iar in
engleza genul este nerelevant

La nivelul aspectului - diferenla dintre limbile in care exista aspectul progresiv ~i


ccle in care nu exista
La nivel semantic -termenul englezesc siblings se poate traduce in romana cafra{i
Ji sllrori sau doar frali.
Vcrbul a ji care in general este exprimat ca un singur item lexical in majoritatea
Iimbilor, in spaniola se exprima prin doua verbe ser ~i estar, iar in rusa nu se
folose~te acest verb explicit la timpul prezent.
lata exemple care ilustreaza difercnlele dintre limbi, dar este vorba despre concepte care pot Ii
exprimate la nivel interlingvistic. Jakobson considera ca numai poezia este intraductibila
deoarece forma cxprima sens, a~a incat traducerea poeziei necesita un gcn de transpozilie
creativa.
Eugcnc Nida si "stiinta Iraduccri"
Nida ~i-a inceput activitatea ca traducator al Bibliei, iar activitatea lui practica a constituit
baza teoriei traducerii elaboratA de specialistul american care s-a materializat in doua opere
majore publicate in anii 60 - Towards a Science of Translating (1964) ~i The Theory and
Practice of Translation (coautor Taber, 1969). Nida a incercat sa deplaseze teoria traducerii
ciltre 0 perioada mai ~tiinlilica incorporand cele mai recente teorii lingvistice. EI imprumuta
concepte tcoretice ~i terminologie de la Chomsky, din domcniul gramaticii generativtransformationaliste, ca ~i din semantica ~i pragmatica.
'ida descrie diferitele abordari ~tiinliliceale sensului pornind de la noile teorii semantice ~i
pragmaticc. ida se indcpilrtcazi! de ideea ca un cuvant ortograliat arc un scns lixat. EI se
indreapta catre 0 delinitie funclionala a sensu lui conform carcia un cuvant capata sens din
contcxt ~i poate crea diverse reaclii in funclie de mediul cultural in care se folose~te.
Folosing uncle clemente din modelul Chomskian, Nida divide sensul In scnsul Iing"istic,
sensu I rcfcrcnlial (sensul denotativ din dictionar) ~i sensul cmutiv (conotativ). Traducatorul
beneliciazi! de 0 serie de tehnici adaptate din Iingvistica pc care Ie poate folosi pentru a
determina sensul diferitelor articole lingvistice. De pi Ida, sensu I denotativ ~i referential sunt
determinate prin analiza structurii cuvintelor ~i diferenlierca fata de aite cuvinte similare din
campurile lexicale Inrudite. Poate Ii vorba despre structur:lrc:l
ierarhic,i, adica diferenlierea
unor serii de cuvinte In funclie de nivelul la carc apar ( de ex. cuvlntul animal - hiperomin ~i
hiponimele sale capra, caine, vaca, etc). , sau anali7.a compollcnliala
prin care se identilica
sau se delimiteaza trasilturile specilice ale unci game de cuvintc Inrudite.De ex. termenii care
denumesc relatiile de rudenie pot Ii organizate vizual in funclie de valorile unor trasaturi cum
ar Ii genul (masculin. feminin), generatia (aceea~i, la 0 distanla de una, doua, trei generalii)
sau linearitatea (stramo~descendent
direct sau nul. Rezultatele unci asemenea analize sunt
foarte utile traducatorilor care lucreaza cu Iimbi care au termeni de rudenie foarte diferili.
o alta tehnica este analiza struclurii sem:lntice In care Nida desparte vizual diferite
sensuri ale cuvintului ,pirit (in engleza) - demons, angels, gods, ghost, ethos, alcohol, etc - In
funclie de caracteristici cum ar Ii uman vs. neuman, bun vs. rau (ne bun). Ideea de bazi! a
acestei conceptii este de a-I face pe ucenicul traducator sa Imvele ca sensul unui tennen
complex dpdv semantic (cun ar Ii spirit sau bachelor) variaza ~i este condilionat de context.
Nida subliniaza importanta contextului pentru comunicare, mai alcs in cazul sensului
metaforic, sau al idiomurilor culturale, undc scnsul expresiei difera de suma sensurilor
articolelor luate separat.
in general, analiza componenliala este folosita ca mijloc dc a c1arilica ambiguitalile,de a
arunca lumina asupra pasajelor neclare ~i de a identilica diferen\elor culturale.

Illnuellta

III; Chumskv

Dupa cum se ~tie modelul generativ-transformalionalist


al gramaticii chomskiene analizeaza
ProPoziliile facand apel la 0 serie de niveluri rclalionate ~i guvemate de rcguli. lata care sunt,
prezentate foarte simplist, elementele cheie ale aeestui model:
1. regulile privind structura grupurilor sintagmatice genereaza 0 struetura de
adancime care este
2. lransformata prin aCliunea regulilor de transform are care relalioneazil un nivel
de structura de adancime de altul (de ex. activul de pasiv) cu scopul de produce
3. 0 structura de suprafalil finala care, la randul ei este supusa regulilor
fonologice ~i morfologice.
Chomsky considera ca relaliile structurale descrise de modelul sau constituie 0 trasatura
universala a limbii. Cele mai elementare structuri de acest fel sunl propoziliile numite in
engleza kernel, adica propoziliile simple, active, declarative care necesita doar transformari
minime.
Nida introduce triisilturi eheie ale modelului chomskian in ceca ce cl nume~te ..~tiinla"
traduccrii. in primul rand, Nida considera ca acest model pune la dispozilia traducatorului 0
tehnicii de a dccoda textul sursa dar ~i 0 proccdura de a coda textul linta,de~i el rastoarna
modelul chomskian de analiza a TS. Nida analizcaza structura de suprafala a TS cu ajutorul
componentelor de baza alc structurii de adancime care SUIll transferate in procesul de
traducere ~i apoi restructuratc scmantic ~i stilistic la nivelul structurii de suprafala a IT.
Astfel, Nida a conceput un sistem de traduccre cu trei etape.

B (Iimba receptorului)

A (limba sursal

(restructurare)

(analiza)

(transfer)

Nida accentueaza avantajele ~tiinlifice ~i practice ale acestei metode in comparalie cu orice
incercare de a alcatui 0 lista completa ~i cuprimzatoare de echivalenle intre diversele perechi
din LS ~i LT. La fel ca in mode lui lingvistic sus-menlionat Nida considcra ca exista elemente
structuralc dc ball! cu ajutorul drora limba i~i construie~te complicatele sale structuri de
suprafala.Ace~ti consituenli (kernel) se oblin din structura de suprafala a TS printr-un proces

de reducere a unei transformari inverse. Aceasta implica 0 analiza care folose~te cele patru
tipllri de categorii fllnqionale ale gramaticii generativ-transforma\ionale:

evenimente (adesea dar nu intotdeauna infaptuite de verbe)


obiecte (adesea dar nu intotdeauna infaptuite de substantive)
entita\i abstracte (calita\i ~i cantita\i, inclusiv adjective)
rela\ii (inclusiv genul, prepozi\iile ~i conjunc\iile)

De exemplu: analiza facuta de Nida diferitelor construqii

in care apare prepozi\ia of

A.

structura de suprafa\a - will of God


transformarea inversa - B (obiect, GOD) infaptuie~te A (eveniment, wills)

B.

structura de suprafa\a - creation of the world


transformarea inversa: B (obiect, the world) este scopul A(eveniment,

Nida sus\ine ideea ca toate limbile au


nivelul la care mesajul este transferat
structura de suprafa\a urmand sistemul
,transfer minimal', ,transfer literar'. lata
dupa loan:

creates)

earn 6-12 asemenea structuri de baza. acesta fiind


in limba receptoare inainte de a fi tranformate in
in trei pa~i imaginat de Nida - ,transfer literal'.
un exemplu in acest sens - un verse! din Evanghelia

Sursa greceasca:

2
Egeneto

anthropos apestalmenos

5
theou

para

auto loannes

omona

Transfcrul literal (pasul 1)

Becamelhappened

man

sent

from

God

name

to-him

John

Transferul minimal (pasul 2)


2
There CAME/WAS

aman

from

sent

God

WilDSI'

name \vas John

Transferul literar (pasul 3) (cu doua versiuni)


A.

There CAME

B.

a man

sent

4
from

5
God.

6
Whose

7
name

8
was John

2
A man.

6
NAMED

7
0

8
John

WAS SENT

BY GOD

The two variants of the literary transfer are different stylistically and syntactically, the first
being more formal and archaic. The reason may be the kind of equivalence and effect that is
intended.
Echivalenta

formala si echivalenta

dinamica;

principiul

efcctului cchivalcnt

Nida renunta la vechii termeni precum traducere literala, libera sau fidela ~i adopta doua tipuri
de echivalenlii. ~i anume (I) echivalenta formala ~i (2) echivalenta dinamica, pe care Ie
define~te astfcl:

Echivalenta formala - se axeaza asupra mesajului in sine, ca forma ~i continu!.


Preocuparea principala este ca mesajul in limba receptoare sa urmeze cat mai
indeaprope diferitele clemente ale Iimbii sursa. Astfel, echivalenta formala este
orientata mai ales caire structura TS, ceea ce influenteaza puternic acuratetea ~i
corectitudinea. Traducerile de acest fel sunt aproximari foarte apropiate ale structurii
TS, cu bogate note de subsol care-i permit studentului sa aibe acces la Iimba ~i
obiceiurile culturii sursa.
Echivalcnta dinamica- se bazeaza pe ceea ce Nida nume~te "principiul efectului
echivalent", unde "relatia dintre receptor ~i mesaj trebuie sa fie esentialmente aceea~i
ca cea existenta intre mesaj ~i receptorii initiali". Mesajul trebuie Sa fie croit pe masura
nevoilor lingvistice ~i a~teptarilor culturale ale receptorului iar scopul sau trebuie sa
fie completarea naturaletii exprimarii.Nida considera ca naturaletea estc un e1cment
cheie. Pentru el, scopul echivalentei dinamice este de a cauta "echivalentul cel mai
apropiat ~i natural pentru mesajul limbii sursa". Este 0 abordare orientata catre
receptor, ceea ce presupune adaptari ale gramaticii, lexicului ~i referintelor culturale
pentru a obtine efectul de naturalete. Limba IT nu trebuie sa prezinte nici un fel de
interferente din LS, iar elementele straine din TS trebuie reduse la minim. Este 0
orientare care a fost vehement criticata mai tarziu de catre teoreticienii traducerii eu
orientare cullurala.

Nida considera ca succesul traducerii depinde de obtinerea unei reaetii echivalente.


traducere trebuie Sa indeplineasca patru cerinte:
I.
2.
3.
4.

Orice

sa ai be sens
sa transmita spiritul ~i maniera originalului
Sa aibe 0 forma de exprimare naturala ~i u~oara
Sa produea 0 reactie similara.

Fire~te Nida are ca scop echivalenta dinamica, dar aceasta este un concept care admite 0
gradare deoareee conflictul dintre forma ~i conti nut nu poate fi rezolvat u~or in toate cazurile.
Pentru asemenea situatii,
ida sugereazil ca regula generala ideea conform careia
"eorespondenta de sens trebuie sa aibe priori tate fata de corespondenta de stil" daca se dore~te
obtinerea unui efect echivalent.
Nida a jueat un rol esential deoarece a deschis drumul abaterii de la eehivalenta stricta cuvant
cu cuvan!. Conceptele introduse de el (echivalenta formala ~i cea dinamica) au fost punetul de
pronire pentru promovarea unei teorii a traducerii orientata ciltre receptor. eu toate aeestea,
conceptele introduse de Nida au fost mult criticate deoarece alti teoreticieni considera ea inca
exista 0 preocupare deosebita fata de nivelul euvantului sau se pune problema cum se poate

masura efectul echivalent, adica in ce masura poate un texl avea un efect echivalenl in doua
epoci ~i doua culturi diferite. intr-adevar, loata problema echivalenlei implica inevitabil
judecata subiectiva a traducatorului sau analistului.
in ciuda aces tor critici, Nida a reu~it sa elaboreze 0 procedura sistematica de analiza pentru
traduciitorii care lucreaz1l ei diferite tipuri de texte ~i i-a inlrodus in ecualia traducerii pe
receptorii IT ca ~i a~teptarile lor culturale.

Peter Newmark

- traducerca

semanticii

si cca cOlllunicativa

Doua dintre lucrarile lui Newmark ( Approaches 10 Translation - 1981: A Textbook of


Translation - 1988) au fosl larg folosite la mulle cursuri de pregalire a traducatorilor. dar
Newmark se indeparteaza de linia adoplata de Nida, aceea de orientare catre receptor.
Newmark considera ea succesul efectului echivalent este iluzoriu. Newmark sugereaza
inloeuirea conceptelor anterioare prin eonceptele de traducere semantiea ~i traducere
comunieativa.

Traducerea
eomunicativa
-incearca sa produea asupra cililoriior un efect cit mai
apropiat posibil de eel oblinut asupra eititorilor originalului. (Unele asemanari eu
echivalenta dinamica a lui ida)
Traducerea
semantiea - incearea sa redea sensul contextual exact al originalului cal
mai aproape cu putinla, atat cat permit structurile semantiee ~i sintactiee ale eelei dc-a
doua Iimbi.(asemanari cu echivalenta formal1l a lui Nida).

Cat prive~te principiul efeetului echivalent, Newmark il considera inoperant atata vreme cat
lextul este in afara timpului ~i spaliului LT. (De ex. traducerea poemelor homerice. Oricine ar
Ii tradueatorul, oricare ar Ii limba tinta in care traduce nu poale spera sa produca acela~i efect
asupra cititorului IT a~a cum avea textul ascullat asupra auditoriului limbii sursa. Newmark
i~i deline~te eoneeptele cu care opereaza in felulurm1ltor:

Parametru
Axarea
pe
destinatar

transmilatorl

Cullura
Perioada ~i originea

Relatia cu TS

Trad uccrea seman tica


Accent
procescle
pe
gandirii transm ililtorulu i
ca individ; lrebuie doar
511-1ajute pe cititorul IT
sa
descifreze
uncle
eonotatii
daca sunt 0
parte
cscnlial1l
a
mesaiului
Se menline in interiorul
cullurii LS
Nu este lixat1l in timp ~i
spaliu; Iraducerea Irebuie
efectuala iar ~i iar cu
fiecare noua generatie
Esle
inlotdeauna
inferioara TS; se produc
pierderi de sens

Traducerea
comunicativa
Subiectiva,
accent
pc
cititorulIT,
orientat1l catre 0
limba ~i 0 cultura anume

Transfera elemente straaine


in cultura LT
inradacinata
Efemera.
in
eonlcxlul conlemporan

Poale fi mai buna deCal TS;


poale
ca~liga
forlil
~i
c1arilate
chiar
daca
se

Folosirea
sursa

fonnei

Forma LT

Adecvare

Criteriul de evaluare

limbii

normele
limbii
Daca
deviante,
sursa
sunt
aceste
devieri
atunci
trebuie reproduse ~i in
TT' , lioalitate fatii de
autorul TS
Mai complexa. stangace,
concentratii,
detaliata.
tendinta
de
suoratraducere
Pentru Iiteratura serioasa,
autobiografii,
pentru
pcntru
efuziunile
persona Ie,
pentru
poliitce
declaratiile
im nortantc
rediirii
Acuratetea
semnilicatiei TS

pierdere
de
produce
0
continut semantic
Respect fata de forma LS,
dar depa~e~te loialitatea fata
de normele LT

Mai lina, mai simpla, mai


clara ~i mai directa, mal
conventionala. tendinta de a
subtraduce
Pentru marea majoritate a
texte
textelor,
de
ex.
neliterare, texte tehnice ~i
informative,
publicitate,
tcxte standardizate, literatura
oopulara
comuniciirii
Acuratetea
mesaiului TS in LT.

Dar, dad apare un conflict intre cele douii forme de traducere, adicii daca traducerea
semanticii ar avea ca rezultat un text anonnal in LT. atunci trebuie folosita traducerea
eomunicativa. (Ex. anuntul Cdine "III nu poate Ii tradus semantic in engleza drept Bad Dog,
ci trebuie sa se apeleze la traducerea comunicativii Beware the dog).

SeQala gcrmana
A fost puternic influentatii de pa~ii filcuti de Nida spre elaborarea unei ~tiinte a traducerii. De
ex. Werner Koller a avut 0 contributie importanta in ceea ce prive~te delinirea echivalentei. in
lucrarea intitulatii ..Cercctari in domeiul ~tiintei traducerii" (1979) Koller se apleaca asupra
eonceptului de echivalentii ea ~i asupra termenului inrudit corespondentJI. Difcrentele dintre
eei doi termeni sunt ilustrate in tabelulurmiitor.

Domeniul
Domcniul

Lin vistica contrast iva


Corcspondcnlii
Fenomenele i conditiile Ie ate de

tiin a traducerii

Echivalcnla
Fenomcnele

de

echivalcn a

de cercetare

Cunoa~tere
Competenta

corespondenla,
ce
descriu
structurile
propozitiile
~i
corespondente dintre sistemele LT
~i ale LS
Langue

descriu ierarahia propozitiilor ~i


textelor din LT ~i din LS confonn
criteriului echivalenlei

Parole

Competenta in limba straina

Competenla de a traduce

Astfel, corespondenla
se regase~te in domeniul Iingvisticii contrastive, adica in domeniul
comparaliei dintre sistemele a doua limbi ~i al descrierii contrastive a di ferenlelor ~i
similaritalilor. Koller se referala exemple cum ar Ii identilicarea cuvintelor care ne pot induce
in eroare prin asemanarea lor in cele doua Iimbi (talsc fricnds) ~i a semnelor dc interferenta
lexicala, Illorfologica ~i sintactica.
Eehivalcnla se refera la perechile echivalente intre LS ~i LT. Dupa parerea lui Koller,
cunoa~terea corespondenlelor indica nivelul de cOlllpetenla in Iimba straina, dar cunoa~terea ~i
abilitatea de a gasi echivalenli indicilnivelul de compctenlil in traducere. Koller descrie cinci
tipuri de echivalen\A:
a) cchivalcnta dcnotativa - legatil de echivalenla conlinutului extralingvistic al textului,
cu alte cuvinte invariabilitatea conlinutului
b) echivalenla conotativa - se referil la seleclia componentelor lexicale, mai ales in
silUalia in care exista cuvinte aproape sinonime (echivalenla stilistica)
c) cchivalcnla normativa a textnlni - se leagil de tipul de text, deoarece diferitele tipuri
de texte au un componament diferit in Iimbil
d) echivalenla
Ilragmatica - sau echivalenla comunicativil, orientata ciltre receptorul
textului sau al mesajului. (echivalenla dinamica a lui Nida)
e) cchivalcnla form'll:i - legatil de forma ~i estetica textului, include jocurile de cuvinte
~i lrils1\turile stilistice individuale ale TS.
C um se poate ace cercetare

IIIacest

d omelllu:

Tipul de echivalenl1\

Cat de realizabil1\ este

Pe ce se axeazl\ cercetarea

Denotativ1\

Prin
analiza
corespondenlelor
a Vocabularul
~i
interacliunii dintre ele ~I
factorii textuali

Conotativ1\

Teoria trebuie s1\ identificc


conotative
dimensiunile
ale diferitelor Iimbi

N0n11ativ textual1\

Descrierea
~I corelarea
tiparelor de folosire intre
lilllbi
folosind
analiza

Dimensiuni suplimentare nivelul


de
formalitate
etc),
(poetic,
argot ie,
sociala,
originea
uzanla
geografica, efeetul stilistie
(arhaic,
Silllplu,
etc),
dOllleniul
frecvenla,
tehnic,
etc),
(gcncral,
evaluarca, etc
Analiza utiliziirii in diferite
contexte comunicative

functionala a textului
Pragmatidi

conditiilor
Traducerea textului pentru Analiza
valabile
comunicative
un public anume, depa~ind
referitoarea
Ie pentru diferite grupuri de
cerintele
receptori in diferite perechi
alte tipuri de echivalente
de limbi si texte

Formala

Analogie d eforma in LT,


folosind posibilitatile LT si
chiar creeind unele noi

Ahordiiri

de
Analiza potentialului
rllne,
echivalente
in
metafore ~i alte aspecte
stilistice

Iingvistice ale traducerii

Reprezentanti - Vinay ~i Dalbernet (1958), Roman Jakobson (1959), Catford (1965).


Traducerea era vazuta ca 0 serie de operalii asupra unor unitali ale limbii (vocabular, sintaxa,
stil) penlru a transfera mesajul din LS in LT. Aceasta abordare era bazata pe dorinta de a avea
o metoda ~tiinlificp, observabila de a justifica alegerile flIcute de traducator flIciind aple la
strategii de transfer predictibile la nivelul semnelor lingvistice. Toti cei menlionati mai sus
pleaca de la scrierile lui Saussure, care vede limba ca un sistem construit pe baza unor
interaetiuni eomplexe intre diferitele unitati ale sistemului. EI este cel care face diferenta
dintre limbaj (eapacitatca ligvistica vazuta ca facultatea a mintii umane) ~i limba ca Iimba
individuala (engleza, franceza).
Vinar si Dalbernet
Com para trasaturile stilistice ale limbii in diferite contexte soeiale. analizeazii natura
diferitelor operatiuni de treducere ~i Ie descriu in funclie de categorii sau tipuri de operatii la
nivelul unitatilor de limba. Fac diferenta dintre unitatea de limba ~i unitatea de traducere care
funclioneaza la diferite nivele - unitatea de gandire sau unitatea conceptuala. unitatea lexicala
sau unitatea sintaetica, toate bazindu-se pe sensul total ~i nu pe semnele constitutivc
individuale.Unitatea de tradueere este manifestarea lingvistica a unitatii lingvistice. dar sc
supune regulilor sistemului Iimbii respective in care trebuie sa functioneze. Ei abordeaza pe
larg diverse exemple de tipuri de unitl\~i, aratand ea acelea~i realitati conceptuale sunt
categorizate diferit in diverse limbi, ca rezultat al diferentelor dintre sistemele limbilor
respective. acest lucru depinzind de viziunea generala asupra lumii.Vinay ~i Dalbernet se
eoncentraza asupra unor probleme cum ar fi, generalizarea ~i specificitatea referintei in
diverse limbi eum ar fi franeeza ~i engleza, conventiile stilistiee, folosirea limbii in sensul
propriu ~i cel figurat, prezentarea obiectiva / subiectiva a informatiei, problemele ce pot
aparea ea urmare a folosirii de false friends sau a diferentelor sintactice.
Vinay ~i Dalbernet mentioneazii ~i conceptul de eompensare,
adica recuperarea a ceea ce nu
s-a putut traduce intr-o parte a textului in alta parte.Ei restrang aria de folosire a eompensarii
la textele adiacente. In sensul ca acea trasatura de compensare apare doar la eateva cuvinte
distanla de segmentul unde au fost probleme. Multi traducatori considera nepotrivita ideea ca
se poate folosi compensarea ca tehnica de a mentine echilibrul textual total.
Eg. joeul de euvinte. Daca subiectul textului 11obliga pe tradueator sa ramana in domeniul
jocului de cuvinte ~i daca LT nu are cuvintele ce pot fi folosite in ace I joc de cuvinte, atunci
acesta este intraductibil.

Franceza - Le sociaJismc fran~ais cst till cada\'re exquis. Ultimele doua cu\'inte l")t fi
interpretate literal, drept,good-Iooking
corpse', ,un cadavru arator' deoarece socialismul
francez este mort, dar ~i figurat,deoarece socialismul francez era un amestec de tendinte
disparate. Se pare ca nu exista 0 maniera adecvata de a traduce acest joc de cuvinte. lata de ce
s-a sugerat ca un traducator sa utilizeze un joc de cuvinte lntr-o alta parle a textului pentru a
eompensa aceasta pierdere.
Ofera mai multe categorii de strategii de traducere:
L lmprulllutul - un tremen din LS este folosit In LT, din motive de economic sau din cauza
unci lacune In sistemul LT, unde nu exista un termen care sa acopere precis aceca~i
combinatie de concepte. Termenullmprumutat
se rolose~te pentru a crea un erect stilistic.
Eg. termenul sputnik pc care presa occidentala I-a lmprumutat din rusa atunci cand ru~ii au
lansat primul satelit In spaliu; glasnost (openness), perestroika(recosntruction).
nomenklatura.
Eg. marketing, leader, soft, etc
Eg. numele de marca - parfumul Bodymist lansat pc piata germana cu acela~i nume deoarece
nimeni nu Ie-a spus producatorilor ca mist lnseamna biilcgar In germ ana.
lata de ce este necesar ca pentru numele de marca sa se ia cu marc grija decizia de a
lmprumuta, traduce sau adapta numele.Trebuie
gasit echilibrul delicat lntre conotaliile
potrivite, nevoia de a marca nationalitatea produsului ~i nevoia de a evita costurile inutile
implicate de ambalaj ~i publicitate, cu loate ca mentinerea numelui din LS poate parea un act
de imperialism cultural.
2, caleul - 0 traducere directa, cuvlnt cu cuvlnt, a unci sintagmc, In carc fiecare cuvlnt al
acelui semn complex, adica sintagma, folosita adesea pentru a desemna un concept specific
unci culturi este tradus literal folosind acelea~i semne ale LT. Dupa parerea lor, acest gen de
traducere poate opera la ni\'elul structurii sintactice, al expresiei ~i al vocabularului. in timp
pot sa apara termeni noi In LT, lnlocuind sau co-existand cu termenul calchiat.De obicei
calcurile apar pentru prima data In presa sau In literatura
Eg. weekend - srar~it de saptamana; Housc of Commons - Camcra Comunelor
Skyscraper - zgarienori,
Publicitate In Iimba romana - traducerea sloganurilor publicitare din englcza - pasta de
dinti - precum cerneala penetreazil creta; scutece - un copil uscat
3, traduccrca literaJa - LT traduce cuvintele din LS In loc sa foloseasca metode de traducere
mai potrivite, deoarece nu ia In considerare creati\'italea autoruiui textului de a folosi limba In
mod foarte variat. Este genul de traducere care poate ajuta la identificarea funcliilor
comparabile ale unitalilor de sens ~i ale unitatilor Iingvistice (sintactice sau lexicale) lntre
diverse limbi.
Eg. I have a headache - Am 0 durere de cap (de~i mai natural este Ma doare capul)
Forma Ma doare capul este numita de Vinay ~i Dalbernet traducere
Se folose~te cand traducerea literala
.:. produce un alt sens

oblic,i sau trauspozilie.

.:. nu are nici un sens

.:. este imposibila din punctul de vedere al structurii limbii


.:. nu are corespondent lnmetaling\'istica LT

.:. are un corespondent in LT dar nu la accla~i nivcl de limba.


Transpozilia
este tehnica pe care cei doi canadieni
modificarile gramaticale In traducere.

folosesc

pentru

a se referi la

Eg.L'economie n'a cesse de croltre. tradus ca The economy did not stop growing. cand ar
trebui sa lie 0 traducere cu verb ~i adverb In engleza, adica The economy grew steadily.
4. modulalia - varialia mesajului oblinuta prin modiliearea punetului de vedere.Este foarte
riscanta daca nu se eunoa~te bine LT.Sc poate petrece Intre un termen abstract ~i unul concret,
o parte ~i un Intreg. sau prin inversarea punctului de vedere (de fapt, metafora, metonimia,
sinecdoca).
Eg. give a pint of blood - donner un peu de votre sang (abstract - concret)
Don't be a stranger - On ne se voit plus (efect- cauza)
You can have it - je vous Ie laisse (inversarea termenilor)
Don't get so excited - Lini~te~te-te (opu~i negativi)
S. cchivlIlcnlll - traducerea expresiilor idiomatice atunci cand cele 2 limbi se refera la aceea~i
situalie in mod uri total diferite. Se bazeaza in primul rind pe buna cunoa~tere a Iimbii . Daca
traducatorul nu-~i da seam a ea are de-a thce cu expresii idiomatice ~i Ie traduce literal, avem
de-a face cu sUIJrlltrllduccrcll, cf. terminologici folosite de cei doi canadieni. Probleme
interesante lIpar la traducerea Iiteraturii ~i a publicitalii, clnd expresia idiomatica este motivata
dar nu are corespondent In LT. in acest caz traducatorul trebuie sa g.aseasca calea de mijloc ~i
sa traduca sensu I dar ~i sa recreeze efectul stilistic al LS.
Eg. as thick as two short planks
To have jelly belly

6. lIdllptllrell - cea mai controversata dintre toate tehnicile propuse de Vinay ~i Dalbernet. Se
folose~te clnd cullura receptoare nu are respectiva realitate in experienla sa.
Eg.. white as snow - cit de absurd suna In lraducere intr-o cultura care nu cunoa~te zapada.

Aceasta abordare incearca sa puna la dispozilia traduciltorului 0 serie de strategii ca solUlii


posibile pentru problemele ce apar frecvent In traducere. Autorii nu uita sa sublinieze
importanla cunoa~terii "gramaticii ~i vocabularului, cunoa~terii tuturor nuanlelor limbii
straine ca ~i a tuturor resurselor limbii materne." Vinay ~i Dalbernet impart strateg.iile de
traducere In trei categorii majore:
ccle care se refera la vocabular (aspecte ale vocabularului)
modulln care se combina cuvintele In propozilie (sinlaxa)
mesajul, care se leaga de factori cum ar li situalia, contextul, sensulln context,
efectul stilistic, impactul viziunii asupra lumii ~i a diferentelor de perspectiva
asupra structurii conceptuale ~i a prezentarii informaliei. Include de asemenea
referinlele culturale (specilicitatea lor, trasferabilitatea sau posibilitatea de Ie
traduce In LT)
in concluzie, cunoa~terea caracteristicilor celor doua limbi aflate In contact permite transferul
mesajului din forma pe care 0 are Intr-o limbil in forma cea mai potrivita In cealalla limba. dar
accentueaza ~i ideea ca realitatea sau experienta va li interpretata In L2 folosind forme ~i
structuri diferite de cele ale Ll. Baza acestor consideralii este faptul ca exista 0 realitate
comuna sau cel putin cu multe trasaturi In comun.Astfel. se deschide 0 noua perspectiva
asupra procesului traducerii care depinde de comparalia intre ceea ce eei doi autori numesc
trasaturile stilistice ale celor doua limbi aflate In contact.

Catfonl

~i transferurile(shiftsl

din tradueere

Tennenul ~hift (transfer) a aparut probabil la Catford, in lucrarea A Linguistic Theory of


Translation (1965). Catford face 0 deosebire esentiala intre corespondenta
formala ~i
echivalenra textuala.
Corespondenta fonnala - orice categorie din LT (unitate, c1asa, element structural, etc) despre
care putem spune ca ocupa aproximativ in economia L'I' acela~i loc ca aceea~i categoric data

in LS.
Echivalenta textual a - orice text sau fragment de text din LT despre care se poate observa
intr-o anum ita ocazie ca este echivalentul unui text sau fragment de text dat in LS.
Astfel. echivalenta textuala este relalioanta de 0 anumita pereche din LT ~i LS, in vreme ce
echivalen!a formala este un concept mai general, bazat pe sistemele celor doua limbi. Atunci
cand cele doua concepte se indeparteaza ~i se indreapta in directii divergente apare un transfer
legat de traducere. Cat ford define~te transferurile din traducere drept "abateri de la
coresponden!a formala in procesul de trecere de la LS la L1"'.
Catford ia in considerare
categoric,

doua tipuri de transferuri

- transfcrul

de nivel ~i transferul

Transferul de nivel - ar fi ceva care este exprimat prin mijloace gramaticalintr-o


Illijloace lexicale in cealalta lilllba.

de

lilllba ~i prin

Ex. conditionalul din lb. franceza tradus printr-un corespondent lexical in engleza
Trois touristes auraient ete tues. / Three tourists have been reported killed.
Transfer de categoric - exista patru tipuri.
a. lransferuri structurale
- cele mai obi~nuite forme de transfer, implica de obicei
de trasfer in structura gramaticala.

forma

Ex. structurile Su -V- 0 din englez~ ~i francezA ( I like jazz. / J'aime Ie jazz) se traduc in
roman~, italian1\, spaniol~ prin structura 10- V - 0 (imi place jazzul. / Me gusta el jazz. / Mi
piace il jazz)
b. transferurile

de elasii - treceri de la

categorie lexical~ la alta.

Ex. medical student - etudiant en medicine, student la medieinii


e. transferuri de unitate sau transferuri de rang - echivalentul de traducere din LT se afla
la un alt rang in LS. Rang se refera aici la ierarhia unit~lilor lingvistice, adica propozilie
(frazii), sintagm~, cuvant, morfem

Ex.
d. transferuri
intrasistem
- sc petrec atunci cand LS ~i LT au sisteme aproximativ
corespunziltoare, dar prin traducere se selecteazil un termen care nu are corespondent in LT.
Ex. articolul ~i numarul in engleza ~i franceza
Advice - des conseils
II aJl!jambe casse. He has!! broken leg. (hot~rat - nehot~rat)
Concluzie - textele din LS ~i LT sunt echivalenli de traducere atllnci cand sunt
interschimbabile intr-o situalie dat~.
- nu sc traduc cuvinte sau form gramaticale, ci texte.Textele au eonlinut ~i acela~i
efect in LT ca ~i in LS, adic~ publicul LT va reaeliona la fel ca eel al LS.
Probleme - prea multe statistici (echivalentul de tradllccrc in englez~ al sistemului articolelor
hotarate din france7.a le/la/les este the in prop0rlie de 65%)
- exemple decontextualizate, inventate ~i nu luate din texte traduse realmente.
Jiii Levy (eeh, 1969) porne~te de la experienta Iingvisticii structuraliste a ~colii de la Praga,
analizand tradueerea ea traducere a strcturii de suprafal~ a TS in TT, punand accentul pe
traducerea poeziei. Considera ca traducerea literal~ este 0 activitate reproductiv~ cat ~i 0
activitate creativ~, scopul fiind oblinerea de efecte estetice echivalente.
Face 0 lista a tr~saturilor textelor unde este nevoie de echivalenle:
.:. sensul denotativ
.:. conotalia
.:. formcle stilistice

.:. sintaxa
.:. repetiliile pe bazil de sllnete (ex. rritmul)
.:. lungimea vocalelor
.:. articulalia
Importanta acestor tr~s~turi pentru tradllcere depinde de tipul de text.De ex., lubgimea
vocalelor ~i modul de articulalie nu trebuie sa varieze la dublarea filmelor, pe cata vreme,
daca este yorba despre un text tehnic, sensul denotativ este cel mai important, a~a c~ nu
trebuie s~ varieze.
Modelul comparativ-descriptiv
Leuven-Zwart

al transferurilor din traducere propus de 0lande71l Kitl\' Van

Propune cel mai detaliat model de analiza bazata pe transferuri.


Ea porne~te de la unele
categorii propuse de Vinay ~i Dalbernet ~i Levy, pe care Ie aplica la analiza descriptivaa unei
traduceri. Modelul este dublu ~i cuprinde doua laturi: modelul comparativ si modelul
descriptiv. lata trasaturile acestor doua modele:
Modelul eomparativ - implica 0 comparalie amanunlita intre TS ~i n' ca ~i
transferurilor microstructurale la nivel de fraze, subordonate ~i sintagme .

clasilicare a

:. in primul rand, pasajele alese se impart in unitali textuale comprehensibile numite


transeme. De ex.. she sat up quickly poate Ii considerat un transem al carui
corespondent in romana ar Ii s-a indreptat de spate .
:. Apoi se delincsc arhitransemelc, adica sensul invariabil al unui transem in TS care
se folose~te drept baza unei comparalii intre cele doua Iimbi. in exemplul de mai
sus, ar Ii a se ridica .
:. Se face apoi 0 comparalie a liecarui transem separat cu respectivul arhitransem ~i se
stabile~te astfel relalia dintre cele doua transeme. Daca ccle doua transeme sunt intro relalie sinonimica cu arhitransemul, nu este nevoie de nici un transfer. Upsa unei
relalii sinonimice indica aparilia unui transfer. Cele trei categorii de transferuri sunt
- modulalia, modilicarea Ii lIIutalia,
.:. Modulalia
- unul dintre transeme este sinonim cu arhitransemul, dar celalat difera
lir dpdv semantic sau stilistic. Exemplul de mai sus poate Ii considerat un exemplu
de modulalie deoarece adverbul quickly din engleza se pierde in sensul sit up .
:. Modilicarea
- ambele transeme prezinta semne de disjunc!ie (la nivel sematic,
stilistic, sintactic, pragmatic) falii de transem.
Ex. you had to cry - te-a filcut sa plangi
.:. Mutalia - nu se poate gasi un arhitransem deoarece s-a produs 0 adaugire, 0
eliminare sau 0 schimbare radicala a sensului in IT,
Ex. As to the boy - well, thank heaven, mother had taken him; he was mother's, or Beryl's, or
anzbod's who wanted him.
Cat despre micul
slava domnului, din fericire se ocupase mama lui de el; era al ei. al
lui Beryl, sau al oricui il dorea .
:. Transemulmother's
in TS ~i al ei in IT - se pot identilica doua microtransferuri
I) 0 modilicare sintactico-sematica - genitivul saxon din engleza devine genitivul cu
articol genitival in romana
2) 0 modilicare sintactico-pragmaticaalegerea genitivului saxon mother's in engleza,
in loc de hers, cea ce inseamna ca cititorului englez i se of era mai multe informatii
dedi cititorului roman care trebuie sa inleleaga legatura dintre al ei ~i mama.
Dupa ce s-au identilicat toate transferurile, dupa au fost clasilicate al nivelul microstructural,
se calculeazil numarul de transferuri din liecare categorie ~i apoi se calculeaza efectul
cumulativ folosind un model descriptiv.
Modelul descriptiv
- este un model macrostructural,
destinat analizei traducerilor de
literatura. Se bazeaza pe concepte provenite din naratologie ~i stilistica. incearca sa aduca
laolata concepte precum "nivelul discursului" (adica expresia lingvistica a lumii imaginare) ~i
..nivelul pove~tii" (naraliunea, punctul de vedere al naraliunii) cu trei metafunclii lingvistice
(interpersonala, idealionala. textuala). Teoreticiana olandeza ilustreaza aeeasta interaqiune

cu ajulorul unei scheme complexe care imperechaza lransferurile micro ~i macro structurale
cu cele lrci funqii pe nivelul discurs ~i nivelul poveste.
Ca model de analizA, a fost folosit de cercetatoarea olandeza pe fragmente de 5000 de cuvinte,
penlru care s-au numarat apariliile fiecarui tip de transfer ~i s-au analizat modelele ce rezulta.
(de ex., pentru texte din spaniola traduse in olandeza se observa cu precadere transferuri
semantice, dar apar frecvent ~i cazuri de specificare sau explicitare). Vanleuven- Ywart
considera ca cee ace propune este 0 strategie de traducere orientata spre n' ~i ciI pune
accentul pe acceptabilitatea in cui lura linta.
Avantaje - pasul inainte spre nivelurile mai inalte ale consideratiilor
incercarea de identificare a normelor in funeliune

referitoare

la discurs;

Probleme - legate de taxonomie in general, deoarece ll10delul cOll1parativ este foarte complex.
Modelul este alcatuit din opt categrii diferite de transferuri cu 37 de subcategorii, intre care
diferentcle nu sunt foarte clare. Este foarte greu sa se tina evidenta acestor transferuri intr-un
text foarte lung. Folosirea arhitransell1clor este, dc fapt, 0 problema de subiectivitate.

Modelul american

Pe liinga tehnicile de traducere cunoscute deja, Vinay ~i Darbelnet se refera ~i la concepte


precum ,diluarea/concentrarea'
~i ,amplificarea/economia',
ce vor fi reluate mai tirziu de
J.L.Malone (1988 - The Science of Linguistics in the Art of Translation). Malone considera
ca asemenea tehnici ~i procedee pot srevi fie ,.drept unelte pentru a studia 0 traducere deja
flIcuta" (modul Analitic), fie "instrumente ajutatoare in actul traducerii" (modul Operativ).
Malone descrie aceste procedee de tarducere folosind trei termeni, ~i anume un termen
generic ~i doi termeni specifici.
Matching:

Substitution and Equation rimperecherca

- substituirea si egalizareal

Egalizmea (equation) este identica cu ,traducerea literala' la Vinay ~i Darbelnet, a~a ca nu 0


vom mai discuta. Dadl. nu se poate aplica acest procedeu, alUnci se aplica Substitutia care
cuprinde trei dintre procedeele definite de Vinay ~i Darbelnet, ~i anume - transpozitia (dc ex.
o structura gramaticala din limba greaca care semnaleaza faptul ca avem dc-a face cu 0
rugaciune substituita in cngleza prin forma arhaica a pronumelui thou). echivalenta (0
cxprcsie idiomatica dintr-o limba subsituita prin expresia echivalentli din cealalta limba. ex.
beat somebody black and blue - a bate pe cineva mar) ~i adaptarea (de ex. un personaj care in
traducere fredoneaza ceva si nu t1uiera ceva. deoarece a t1uiera nu este destul de poetic sau de
elegant).
Procedeul generic care include cele doua tehnici sus-mcntionate
se nume~tc Matching
(imperechere) ~i imbraca doua forme:
i.
alternanta intre cgalizare ~i substituire din motive stilistice
II.
inlocuirea prin ceva care nu este nici egalizare, nici substituire
Ex. (i) variatia introdusa de traduciitor in lantul coreferential al textului
Eg. John got up early.John was going fishingJohn liked fishing.
Text scris de un copil. poate devcni diferit in traducere, mai ales daca traducerea este flIcuta
de un adult ce alege sa varicze referinta pentru a evita plictiseala.
John s-a trezit devreme. Urma sa se duca la pescuit. Tiinarul era un impatimit
al acelui sport.
Ex. (ii) imprumuturile (numite de Malone carry-over matching. imperechere de suprapunere),
calcurile, imperecherile standardizate ~i false friends.
imprumuturile funetioneaza in general din limba sursa in limba linta (Sir, Mister pentru ada
culoare loeala), dar problema apare cind in limba respect iva exista deja euvinte imprumutate.
Daca asemenea teste sunt traduse in engleza, efeetul stilistie se pierde.
Ex. Am fost la un magazin second-hand sa cumpar un televizor.
imperecherile standardizate se refera la faptul ca exista deja ni~te perechi conventionale in
limba tinta, de ex, latinescul auri tradus in engleza ea burnisht gold, ~i nu gold, datorita
sensului poetic care predomina. Exista de fapt 0 tendintii spre standardizare in virtutea eareia
uncle unitati de text din limba sursa sunt automat in loeuite prin anumite repetitii ligvistice.
Este un procedeu care da unitate de expresie traducerilor dintr-o anum ita epoca.
Categoria ,false friends' este oarecum deplasata in lista lui Malone deoarece sunt de fapt
gre~eli de traducere, tiniind cont de asemanarea dintre cuvintele din cele doua limbi. Ele tin de
sistemul limbii ~i nu de competenta traducatorului.

Ex. valor, industry. intelligence, etc.


Zigzagging - Divergence and Convergence ( zigzagul-

divergenta si convergenta)

in aceastA situalie este yorba despre existenla mai multor echivalenli in limba lintA, ceea ce
implicA buna cunoa~tere a limbii de cAIre traducAtor ~i faptul cA acesla trebuie sA se bazeze pe
inlelegerea indiciilor lingvistice, situalioanie sau stilistice ce pot semnala sensul corect al
cuvanlului respectiv.
Ex. river - rau, nuviu
Malone numqte acest gen de dezambiguizare Divergenla, de~i nu este intotdeauna u~or, cAci
diclionarele sunt de multe ori invechite sau incomplete ~i nu dau toate sensurile posibile ale
unuicuvanl.
situalire mai interesantA dpdv al traducAlorului este cea in care Divergenla este 0 alegere
stilistica a limbii sursa ce nu poate ti intotdeauna reprodusA in limba sursA. De ex, in presa
englezA citatele din diver~i vorbitori sunt urmate de verbe care indicA atitudinea autorului,
ceva de genul he stormed. he complained. he promised, pe cand in alte limbi registrul de
limbA ales este mult mai rezervat, adica he declared. he said. he stated ..

Ex. Thc Economist, March 2006


Debates don't get much more conservative than the one last week at Texas A&M
University. ,,1 will fight for traditional family values", promised Van Taylor, an ex.marine .....
in aceste situalii traducatorul trebuie sA cunoascA foarte bine limba. Dar ~i tipul de publicalie
cu care are de.a face.
Divergenla poate avea efecte nedorite creeand ambiguitali cu efect stilistic ce nu se pot
traduce in limba lintA. De ex. folosirea pronumelui us in englezA ce produce deliberat
ambiguitate deoarece nu se ~tie cine este inclus in acesl pronume, sau folosirea lui-.l!
impersonal in franceza.
Ex. II s'agitjuste

d'un petit test realise par Fortune

Faptul ca propozilia incepe cu il s'agit d'un


este un mod de a crea un fel de suspense, dar
~i 0 notA de ironie deoarece este yorba despre un test care evalueazA riscul de a fi concedial.
DacA limba lintil nu poate rcproduce acest efect fie reformuland Propozilia (Revista Fortune a
conceput acest mic test.. ...) fie foiosind 0 solulie asemAnAloare cu cea din franceza (Este
yorba despre acest mic tes!... ..), efectul va ti pierdut iar test, prin divergenlA va ajunge tradus
ca test sau chestionar.
Malone subliniaza ~i posibilitatea ca divergenla folosirea unui termen sau a altuia pe axa
paradigmaticA sa tie inlocuitA de divergenla sintagmaticA prin care traducatoruul adunA
laolalta toate traducerile posibile, in loc de a incerca sAaleagA cea mai buna solulie.
Ex. Le socialisme francais est un cadavre exquis.
The mishmash that is French socialism is well and truly dead.
Tehnica opusa este Convergenla, adica situalia in care mai mulli termeni din limba sursA
converg intr.un singur termen in limba lintA.

Ex. tu I vous in francezA, folosite pentru persoana a doua singular, cu scopul de a marca sau
nu diferen(a de pozilie sociala, pot deveni tu sau dvs in roman a, in funclie de ce dore~te
traducatorul, adici1 sa pastreze expresia de politele din franceza sau nu.
Zigzagul este termenul generic care desemneazA divergenta ~i convergenta. Este yorba despre
situatia in care limba sursa are dublete, doua cuvinte care au acela~i sens. uneori cu conotalii
diferite.
Ex. maternel in franceza ~i maternell
Uneori traducatorul
genului.

motherlv in englezA

trcbuie sa aleaga intre convergenta

~I divergenta.

De ex. exprimarea

Ex. Sunt obosita. - genul este marcat in romana, dar in englezA nu - I'm tired.
Daca dorim sa marcam genul, mai ales daca aceasta este prima propozitic din text, se
poate recurge la 0 traducere gen
I'm one very tired lady I woman.
De~i astfel se modifica intelesul destul dc c1ar.
Rescrescence - Amplification

and Reduction ( Excrescente - amplificarea

si reducereal

Amplificarea este muncie care ar trebui folosit in loc de tehnica adaptilrii prop usa de Vinay ~i
Darbelne\. Vorbim despre ideea de a da explicatii in loc de a folosi adaptarea culturala ca
mijloc de a suplini golurile culturale anticipate in limba linta sau in ceea ce ~tiu cititorii limbii
tinta despre cultura Iimbii sursa. in ce masura estc a~ depinde dc atitudinea traducatorului
fala de cititori ~i fata dc munca mai intcnsa. (folosirea notelor de subsol) Desigur, aceasta
explicitare trebuie sa fie motivata de micro sau macro-contcxtul respectiv.
Unii traducAlori nu se dau in IAluri de la muca intensiva ~i desfl\~oara 0 intensa cercetarc
pcntru a-~i putea imbunatali activitatea, altii insa nu, mai ales daca sunt incepatori sau mai
tineri.
Ex. un traducator mai tinaI' (flIra experienta) ar traduce flIra ezitare urmatoarea propozitie,
negandindu-se la implicatiile culturale ~i la faptul ca povestea Medusei ar putea sa nu
trezeasca nici un fel de amintire multoI' cititori.
It reminded many people of the Medusa story.
Malone enumereaza un ~ir de texte care, in opinia lui necesita amplificare, cum ar fi textcle
filosofice, unde intrebarea de bazA este daca se paote gasi acel tcnncn carc sa fic unic ~i sa
desemneze cel mai bine obiectulla care se refera.
Desigur, traducatorului ii este greu sa selecteze ce anume informatie sa Ie dea cititorilor,
deoarece este in situatia de a evalua nivelul de cuno~tinte al cititorilor. dar ~i sa evite excesul
de infonnalie, astfel incat textul sa ramana u~or de citi\. Astfel, traducatorul poate fin in
situalia de a nu mai lua doar decizii lingvistice, legate de solutiiJe de traducere, ci ~i decizii
legate dc evaluarile culturale ~i de strategia respectivei edituri.
in asemenea cazuri, amplificarea compensatorie poate insemna doar adaugarea catorva
cuvinte in text ~i poate merge pana la note de subsoJ sau chiar anexe (note la sfiir~itul
capitolului).
Ex. CGT
:...este numele unui sindicat francez, a~a cum ALFA este numele unui sindicat
din Romania, iar in traducere engleza ar trebui sa fie ceva de genul

The French trade unuion COT / The Romanian trade union ALFA
Vladimir Nabokov, de ex, a tradus poemul epic Evegheni Onegin tacand, dupa parerea
speeiali~tilor, 0 traducere literala ~i a avut nevoie de doua volume de note de subsol pentru a
expl ica traducerea.
Exista situalii In care amplificarea este motivata Iingvistic, iar Malone nume~te acest tip de
amplificare, amplificare clasificatoare.
Ex. It was the modern version of the shipwreck storv. in traducere se poate adauga cuvantul
vechi (Era varianta moderna a vechii pove~ti a vasului naufragiat) pentru a c1asifica, pentru a
indica apartenenta la 0 categorie, de~i In Iimba sursa nu exista cuvantul old.
Ex. FR - ceratines volailles - E
curte

- some breeds of poultry - RO - unele specii de pasari de

Reducerea - omiterea infonnaliei considerata inutilii, neimportanta sau despre care se crede ca
nu va avea sens pentru cititorii limbii linta.
Ex. FR - les top-models, comme disent les Anglais, ultimele patru civinte nu trebuie traduse
deoarece este evident ca avem de-a face cu 0 expresie din limba engleza care a intrat deja In
Iimba ~i se folose~te ca atare.
Ex. aeronimele - explicarea acronimului
revenirea la folosirea acronimului
Eg. IRA (Armata revolulionara

cu referire la funclia instituliei

respective

apoi

irlandeza), PKK (partidul muncitorilo din Kurdistan)

Repackaging - Diffusion and Condensation IModificarea formei - lungire sau scurtarel


Aceste doua tehnici exprima aceea~i infonnatie lntr-o fonna mai lunga sau mai scurta. Ace~ti
tenneni sunt oarecum oglinditi de termenii folositi de Vinay ~i Darbelnet, ~i anume
amplificare / economic ~i diluare / coneentrare, dar ei nu considera ea aceste procedee se
refera la omiterea infonnatiei inutile pentru LT, ci sunt considerate trasaturi specifice ale
limbilor. Dc ex. engleza este mai concisa decat franeeza In ceea ce prive~te descrierea
realitatii, dar FR este mai rapida cand se pune problema de a serie despre inteiect, de~i
exemplele lor nu suntlntotdeauna concludente.
Difuziunea (Iungirea fonnei) se paote produce pentru doua motive - structurale,
competenla Iingvistica ~i cele ce tin pur ~i simplu de tradueere.

legate de

Ex, Spaniola - matear - un cuvlnt pentru ceea ce In engleza se traduce printr-un ~ir de 5
cuvinte - to plant at regular intervals
Difuziunea strueturaia nu apare decat pentru motive gramaticale.
Dc ex. folosirea
conditionalului In franceza pentru a reproduce cuvintele cuiva, care In traducere engleza
necesita folosirea unor expresii gen It is claimed that... .. , According to
.
Ex. lis se seraient evade a huit heures du soir.
It is claimed that they escaped at 8:00 last night. / According
escaped
.

to our sources, they

Difuziunea se folose~te daca un concept exte lexicalizat intr-o limba ~i nu in cealalta.


Eg. Familienanschlull - termen folosit pentru a descrie atmosfera dintr-o firma pentr care
dictionarul sugereaza definitia sau descrierea unde esti tratat ca in familie, dar se pot gasi
solUlii poate mai bune - ex- a friendly. caring finn.
Condensarea - mai pulin frecvcnta decat difuziunea, dupa parerea lui Malone, deoarece, de
cele mai multe ori, traducerea este mai lunga decal originalul.
Condensarea inseamna. de ex.. eliminarea unor pasaje din text considerate plictisitoare,
obscene sau dificile dpdv politic.
A~adar, modificarea formei este des folosita ea tehnica de traducere ca reaetie fata de nevoia
de furniza mai multe detalii sau de a gasi modalitati mai scurte de se referi la anumite aspecte
evitand excesul de euvinte, sau nevoia de a evita frazele cu 0 sintaxa cOlllplicata, nevoia de a
incorpora figurile retorice, de a varia lanlul referential, etc.
Reordering (Illodifcarea ordinii eonstituentilor\
Malone face 0 lista a situaliilor unde este nevoie de modificarea
motive de intelegere
evitarea structurilor sintactice complexe
LS ~i LT au structuri narative ~i stilistice diferite

ordinii constituentilor

din

Eg. inversiunea pentru fonnarea intrebarilor in engleza


Where do you go every Sunday? / 'Where you go?
Dar, What say you? - fie un anacronislll ironic, fie folosit in lilllbaj juridic, in instanta
Tenriile functionaliste
Au aparul in anii 1970, 1980 mai ales in Gerlllania:
.:. Katharina Reiss - tipuri de text ~i functiile limbii
.:. Justa Holz-J'vliinttari - teoria actiunii lranslationale
.:. Christiane Nord - 0 analiza mai in detaliu
funetionalista

a textului

ce continua

traditia

Teorii ale tradueerii

bal-ate pc analiza discursului

in anii 1990, analiza discursului a inceput sa eapete importantii in studiile despre traducere.
Exista 0 legaturn intre modelul analizei de tcxt a la Christiane Nord deoareee se faee 0 analiza
a organizarii textului dincolo de nivelul propozitiei. Dar exista ~i 0 diferenta majora, caei prin
analiza textului in stilul Christianei Nord se deserie modul in care este organizat textul
(structura ProPoziliilor, coeziunea, ete), pe cata vreme prin analiza discursului se releva modul
in care limba comunica intelesul ea ~i relatiile sociale ~i pe cele de putere. Modelul de analizil
a discursului eu cea mai mare ioOuenta este modelul functional sistemic al lui Halliday, eare
va Ii prezentat in continuare
Modelullui

"allida\'

Modelul lui Halliday se bazeaza pe ceea ce el nume~te gramatica functionala sistemica, cu


accent pe studiul limbii ca mijloc de comunicare. Halliday regase~te intelesul in alegerile
lingvistice tacute de scriitor pe care Ie relationeazil in mod sistematic de cadrul larg
sociocultural. Modelullui Halliday stabile~te 0 legatura puternica intre realizarile de suprafata
ale functiilor lingvistice ~i cadrul sociocultural.Astfel, genul (adica tipul de text delinit in mod
conventional asociat unei functii de comunicare speciliee, de ex. 0 scrisoare de afaceri) ets
conditionat de mediul sociocultural ~i, la randul sau, determina celelalte elemente intr-un
cadru sitemic. Primul clement este registrul. care include trei clemente variabile:
.:. Domeniul (sau campul) - despre ce se scrie (de ex. 0 livrare de marta)
.:. Continulul(sensul
documentului respeetiv) - eine comunica cu cine (de ex. un
reprezentatnt de vanzari ce se adreseazil unui client)
.:. Modul- forma comuniearii (de ex. serisa)

Toate aceste variabile ale registrului sunt asociate unui filon de inteles care, adunate,
formeaza semantica discursiva a textului ~i reprezinta trei metafunctii ale textuiui, ~i anume
cca idcationala, cea interpersonala ~i cea textuala. Metafuncliile se ealizeaza prin intcrmediul
lexicogramaticii, adica prin intermediul alegerilor lexica Ie ~i al celor de structuri sinlactice. in
mare legaturile functioneaza astfel:
.:. Domeniul (sau campul) unui text este asociat intelesului ideational, realizat prin
intermediul structurilor verbale (c1ase de verbe, structuri active ~i pasive, structura
argumentala a verbului, etc)
.:. Continutul unui text este asociat inlelesului interpersonal, realizat prin structurilor de
modalitate, adica verbele modale ~i adverbele modale ca ~i prin vocabularul
evaluativ (adjective calificative, de ex.)
.:. Modul unui text este asociat intelesului textual, realizat prin structurile tematice ~i
prin structura informatiei, adica ordinea ~i structurarea
constituentilor
unei
propozilii, ca ~i prin intremediul coeziunii, adica modul in care se face referinta in
text, inclusiv prin intermediul pronumelor, a elipsei, colocaliilor, repetitiei, etc.
Locul central in acest model este ocupat de analiza metafunctiilor, deoarece intre structurile
Icxicogramaticale ~i metafunctii exista 0 legatura stransa, astfel analiza structurilor vcrbale, de
modalitate, a celor tematice ~i de coeziune scoate in evidenla modul in care opereaza
metafunctiile, dar ~i modul in care se realizeaza intelesul textului. Modelul lui Halliday este
foarte complex, astfel ne Yom referi doar la acele elemente care sunt importante pentru
teoreticienii traducerii.
1\Iodclul ,Julianei House
Juliane Iiouse alege drept concept central al modelului sau conceptul de registru. Exita
asemanari intre modelullui House ~i modelele funclionale, dar aceasta respinge ..conceptul de
adecvare a traducerii"
in sensu I orientarii mai pronunlate
spre publicul receptor,
considerandu-I fundamental gre~it. Modelullui !louse se bazeaza pe analiza comparativa a TS
~i TI', ajungand astfel la 0 evaluare a calitalii traducerii prin care se scot in evidenta gre~elile
de potrivire ~i erorile. House include 0 serie de categorii intr-un model a la Halliday de
analiza de registru a campului, continutului ~i modului. Modelul implica 0 analiza sistematica
a protilului tcxtual al TS ~i IT prin intermediul unor mijloace lexica Ie, sintactice ~i textuale .
:. Mijloace textuale - dinamica tematica: structura tematica ~i coeziunea
legilturile dintre subordonate: aditive (coordonare prin ~i. in
plus), adversative (dar, totu~i), etc
- legaturi icon ice - paralelismul struturilor
Functia
~
~

Campul
- subieetul
- (unetia
sociaHi

Rerrul

Conlinutul
relaliile intre
(,articipanli
- provenienla
~i pozitia
autorului
-atitudinea

ind~iduali\

a textului
~
Gennl
(seo(1U1generic)

1\Iodul
- mediul (simplu/eomplex)
- pa rticiparea{si m (,Iii/com plexii)

___

sociala

in modelul Julianci House, registrul cuprinde 0 mare varietate de elemente, inclusiv unele
nemenlionate de Halliday. Campul se refera la subiect ~i aCliunea sociala ~i cuprinde mai ales
elementele lexica Ie. Conlinutul se refera la provenienla temporala, geografica ~i sociala a
autorului (a celui ce se adreseaza publicului) ca ~i la pozilia (punctul de vedere personal)
intelectuaili. sentimentala ~i afecticll a acestuia. Atitudinea sociala se refera la stil - oficial,
consultativ, neoficial.Toate acestea cuprind 0 nota de individualitate, a~a cll exista 0 pozilie a
autorului. Modul se refera la canalul ales (scris, vorbit) ~i la gradul de participare. de relalie
intre autor ~i public (de ex. monolog, dialog, etc).
Modelul Julianei house funclioneaza in felul urmlltor:
I. se stabile~te profilul registrului TS
2. se adaugll 0 descriere a genului TS realizata pe baza registrului
3. pe baza acestor doua elememte cumulate se poate stabili funclia TS, inclusiv
componentele
idealionala ~i interpersonala a acestei funclii (adica ce
informalie este transmisa ~i care este relalia dintre autor ~i public)
4. acela~i proces descriptiv pentru TT
5. se compara profilul TS ~i cel al TS, astfel se identificll nepotrivirile sau erorile,
clasificate cf. genului ~i dimensiunilor situalionale ale registrului ~i genului.
Erorile de tip dimensional se numesc "erori ascunse" pentru a fi deosebite de
"erorile evidente", adica nepotrivirile denotative sau erorile prod use in
sistemui linta.
6. se poate face acum 0 evaluare a calitlllii traducerii
7. in final, traducerea poate fi inclusll intr-una din cele doull categorii - traducerea
evidenta (overt) ~i traducerea ascunsll (covert).
Traducerea evidentll (overt) - un TT care nu se dore~te a fi un text original. De exemplu,
traducerea unui discurs politic al lui Winston Chirchill, din timpul celui de-a I doilea rllzboi
mondial. discurs clar legat de 0 anume cultura sursa, de un moment ~i de un context istoric.
sau traducerea opere lor Iiterare ce sunt anco rate in cultura sursa. Asemenea traduceri
presuplln faptul ca publicul acestor texte nu este evident publicul caruia i-a fost adresat TS. in
aceste cazuri, House considcrll cll trcbuie cllutate echivalcnle la nivel de limbll!text, registru ~i
gen. Cu toate acestea. funclia individllalll a TT nu mai poate fi identica cu funclia TS deoarece
lumile in care opereaza cele doua discursuri sunt diferite. Astfel, House propllne un al tip de
echivalenla. ~i anllme "echivalenla fucnlionalll de nivel doi" pentru ca TT sa permitll accesul
la funC\ia TS, iar publicul TT sll poata trage cu urechea la TS.
Traducerea ascunsa (covert) - traducerca care, in cultura lintll.. are acela~i statut ca un text
sursll original. TS nu este legat in mod deosebit de cultura sau de publicul linta, atat TS cat ~i
TT se adreseaza direct publicului respectiv. De exemplu - un ghid turistic informativ, 0
scrisoare a unui re~edinte de com panic, un articol dintr-o pub1icalie a unei institulii
internalionalc (ONU, UNESCO, etc). Funclia unci asemenea traduceri este sll recreeze, sa
reproduca sau sa rcprezinte in textul tradus funclia pc care originalul 0 are in cadrul sau
lingvistico-cultural ~i in lumea sa discursiva. Reproducerea sau reprezentarea se petrec tara a-I
duce pe cititor in lumea discursiva a TS, a~a ca este nevoie de echivalenla la nivelul genu lui ~i

al funcliei individuale a textului, dar traducatorul aplica ceea ce Iiouse nume~te ,.filtru
cultural". modificand astfel elementele culturale pentru a da impresia ca '1'1' este un text
original. in felul acesta se pot produce modificari la nivelul limbii/textului ca ~i la nivelul
registrului. De exemplu, 0 scrisoare adresata de un pre~edinte de companie redactata in
englezil tinde sa fie mai interpersonala. a~a ca 0 traducere dintr-o alta limba unde lucrurile nu
stau a~a trebuie sa tina cont de acest element ~i sa-I adauge traducerii. Daca genul respectiv al
TS nu exista in eultura tinta, scopul traduci\torului este de a realiza 0 versiune ascunsa
(covert) mai degraba decat 0 traduccre ascunsa.

Modelul Mouei Baker - :1lI11lizllIII uivel pragmatic

si textual

Mona Baker (In Other Words: A Coursebook on Translation 1992) a folosit ~i ea modelullui
Halliday. Baker analizeaza conceptul de echivalenta la mai multe niveluri - cuvantul. dincolo
de cuvant, gramatica. structura informaliei (temillrema), coeziunea ~i nivelul pragmatic.
Structura informaliei (temillrema)
Dpdv semantic, informatia ce apare intr-o propozitie este organizata in lerna (despre ce se
vorbe~te in propozilie, informalia cunoscuta, theme sau topic in engleza) ~i rema (ce se spune
despre tema, informalia noua, rheme sau comment in englezil). De obicei, tot ce apare pe
prima pozilie in propozitie este tema. iar ceea ce urmeaza este rema. Temele pot fi clasificale
in funclie de natura lingvistica a constituentului ce apare in prim pozilie. Abaterile de la
aceasta norma se numesc "teme marc ate"
Structura informaliei se realizeaza diferit in diferite limbi. Baker se refera la limbile cu
sisteme inftexionare bogate unde verbele pot aparea in prima pozitie in propozilie, adica an
pozilia ocupata de tema (informalia cunoscuta). Faptul ca multe dintre aceste limbi sunt prodrop creaza de asemenea structuri tematice diferite.

Ex.

I
Tema

discussed this matter in Washington.


rema

Am discutat
Tema

aceasta problema la Washington.


rema

Foisind analiza lui Halliday, in engleza pronumele in pozilia de subieet este lema. pc ciita
vreme in romana, fiind 0 limba pro-drop, verbul inftexionar apare in pozilia temei. iar in
engleza face parte din rema. Mona Baker aeeepta aceasta situalie ~i subliniazil modelul
alternativ de structura tematica care ia in considerare dinamismul eomunicativ. ordinea
cuvintelor ~i eare este, deci, mai potrivita limbilor eu structura VS.
Din punctul de vedere al traducatorului, elementul cel mai important al analizei structurii
informatiei in TS este faptul ea acesta con~tientizeaza diferentele relative marcate dintre ecle
doua limbi in privinla structurii temillrema. Baker considera ca astfel traducatorul devine mai
con~tient de alegerile f1Icute de scriitor (sau vorbitor) pe parcursul comunicarii ~i poate hotari
daca sa traduca folosind 0 forma marcata sau nu. Evident, calchierea unei structuri SVO
precum cea din engleza atunei cand se traduce intr-o limba VSO sau vas nu poate produce
deCal 0 tradueere monstruoasa.
Ex. calchierea

structurilor numite pseudo-cleft sentences in engleza

What pleases the public is to know exactly what the government


specific situation.

is going to do in each

Ceea ce face placere opiniei publice este sa ~tie ce va facc guvcrnul..


Opinia publica
guvernul..
.

cste lncantata

/ Opiniei

publice

Ii face placere

(stangace)
sa afle ce face

Coeziunea
Ca ~i In cazul structurii informatiei, ceca ce este important lntr-un text este densitatea ~i
modul In care se realizeaza legaturile de coeziune lntr-un text. Aceste legaturi pot fi diferite
lntre TS ~i IT, deoarece realizarea coeziunii nu este identica In toatc limbile.
Ex. traducerea din engleza lntr-o alta limba cu morfologie bogata a adjectivelor
cum se ~tie nu se acorda In engleza

care, dupa

EN: "Fat or thin?" (Intrebarea cu care lncepe piesa lui Pinter intitulata Old Times)
RO: traducerea trebuie sa expliciteze genul referentului din aceasta lntrebare
Pragmatica

si traducerea

Pragmatica (deiinitia Monei Baker) - studierea folosirii limbii. Studierea lntelesului, nu a~a
cum este generat de sistemul lingvistic, ci a~a cum este transmis ~i manipulat de catre
participantii la situatia comunicativa .
:. Coerenla - depinde de a~teptarile ~i de experienla lumii pe care Ie are cititorul
(reccptorul). Fire~te nu poate fi la fel pentru cititorul TS ~i al IT.
Ex. un paragraf despre magazinul londonez Harrods In care apar expresiile the flagship
Harrods ~i the spendid Knightsbridge store. Pentru a lntelege textul, cititorul trebuie sa ~tie ca
cele doua expresii se refera la acela~i referent din lumea reala.O traducere In Iimba unei
culturi care nu ~tie nimic despre acest magazin, coerenta se realizeaza prin repetitie (ex. the
main store Harrods; the spendid Knightsbridge store)
.:. Presupozilia - deductia (inferenta) pragmatica. Se refera la cuno~tintele lingvistice
~i extralingvistice pc care se presupune ca Ie are cititorul sau care sunt necesare
pentru a lntelege mesajul autorului.
Ex. In 1999 -In Parlamentul Europei Comisarul Sir leon Brittan a folosit exprcsia
10 bananas, ceca cc implica faptul ca MPE erau com~tienti de disputa
comerciala dintre UE ~i SUA In problema importului de banane, dar un tert care ar auzi
aceasta propozitie nu ar ~ti la ce se refera.
in aceasta situatie. traducatorul poate presupune ca cititorii IT nu au acelea~i cuno~tinte ca
cci ai TS, fic datorita diferentelor culturale. fie pentru ca textul se traduce dupa 0 perioada de
timp cand informatia desprc mcdiul cultural nu mai este activata prin referinta .

Let me now tllm

:. Implicalia (im(llicature)
nu ce sp"ne.

- ce vrea sa spuna autorul sau , mai dcgraba, ce implica ~i

Maximele lui Paul Grice (19751 - funclioneaza de obicei In conversaliile obisnuite

---.:. Maxima cantitalii - da acea cantitate de informalie care estc ncccsara; nu da prea
multa ~i nici prea pulina infonnalie

.:. Maxima caliHitii - spune numai ce ~tica este ad eva rat sau ceea ce poti sustine
.:. Maxima relevanlei - ceea ce spui trebuie sa fie relevant in cOllversalie
.:. Maxima manierei - spune ce trebuie sa spui intr-un fel potrivit mesajlllui pe care vrei
sa-Itransmiti ~i care (in mod normal) va fi inleles de rcceptor.
Exista ~i unii autori care adallga ~i maxima politetii - Iii politicos in comentarii (Brown ~i
Levinson 1987).
Maximele sunt in general respectate sau pot fi incalcate pentru a crea un efect umoristic.
Traducatorul are de depa~it unele probleme cand maxima manierei ~i a calitatii funC\ioneazA
diferit in cele doua limbi (EN ~i araba; EN ~i japoneza), ceaa ce inseamna ca tradllcatorlll
trebuie sa ~tie care sunt principiile operative din cele doua limbi in care lucreaza.
I\Imlciullui

lIatim si Mason - nhOel"1 semiotic al contc,tul"i

si discurslilui

Basil Hatim & Ian Mason - Discourse and the Translator (1990)
- The Translator as Communicator (1997)
Cei doi alltori acorda deosebit de multa atenlie realizarii
interpersonala ~i introduc nivelul semiotic al discursuilli in model.

fllncliilor

ideationala

~I

Peter Newmark

- tradueerea

semantidi

si eea eomunieativa

Doua dintre lucrarile lui Newmark ( Approaches to Translation - 1981; A Textbook of Translation 1988) au fost larg folosite la multe cursuri de pregatire a traducatorilor, dar Newmark se indeparteaza
de linia adoptata de Nida, aceea de orientare catre receptor. Newmark considera ca succesul efectului
echivalent este iluzoriu. Newmark sugereaza inlocuirea conceptelor anterioare prin conceptele de
traducere semantica ~i traducere comunicativa.

Traducerea
comunicativa
-incearca sa produca asupra cititorilor un efect cit mai apropiat
posibil de cel oblinut asupra cititorilor originalului. (Unele asemanari cu echivalenta dinamica
a lui Nida)
Traducerea
semantici'i - incearca sa redea sensul contextual exact al originalului cat mai
aproape cu putinla, atat cat permit structurile semantice ~i sintactice ale celei de-a doua
limbi.(asemanari cu echivalen\a formala a lui Nida).

Cat prive~te principiul efectului echivalent, Newmark il considera inoperant atata vreme cat textul este
in afara timpului ~i spaliului LT. (De ex. traducerea poemelor homerice. Oricine ar fi traducatorul,
oricare ar fi limba linta in care traduce nu poate spera sa produca acela~i efect asupra cititorului IT a~a
cum avea textul ascultat asupra auditoriului limbii sursa. Newmark i~i define~te concepte1e cu care
opereaza in felul unnator:

Parametru
Axarea
pe
destinatar

transmilator/

Cultura
Perioada ~i originea

Relalia cu TS

Folosirea
sursa

Forma LT

Adecvare

formei

limbii

Traducerea semantica
procesele
Accent
pe
gandirii transm itatoru lui
ca individ; trebuie doar
sa-I ajute pe cititorul IT
sa
descifreze
unele
conotalii
daca sunt 0
parte
esenliala
a
mesajului
Se menline ill interiorul
culturii LS
Nu este fixata in timp ~i
spatiu; traducerea trebuie
efectuata iar ~i iar cu
fiecare noua generalie
Este
intotdeauna
inferioara TS; se produc
pierderi de sens

Daca
normele
limbii
deviante,
sursa
sunt
devieri
atunci
aceste
trebuie reproduse ~i in
IT' , lioalitate
fata de
autorul TS
Mai complexa, stangace,
detaliata,
concentrata,
tendinla
de
supratraducere
I'entru literatura serioasa,
pentru
autobiografi i,

Traduccrca
eomullicativi'i
Subiectiva,
accent
pe
cititorulIT,
orientata catre 0
limba ~i 0 cultura anume

Transfera elemente straaine


in cultura LT
Efemera,
inradacinata
in
contextul contemporan

Poate fi mai buna decat TS;


poate
ca~tiga
forta
~I
claritate
chiar
daea
se
produce
0
pierdere
de
conlinut semantic
Respect falil de forma LS,
dar depa~e~te loialitatea fata
de normele LT

Mai lina, mal


clara ~I mal
conventionala,
subtraduce
I'entru marea
textelor,
de

simpla, mal
directa, mal
tendinla de a
majoritate a
ex.
texte

Criteriul de evaillare

pentru
efuziunile
pentru
persona Ie,
poliitce
declaratiile
imoortante
AClIratetea
redArii
semni licatiei TS

neliterare, texte tehnice ~i


informative,
publicitate,
texte standardizate, literalurA
oooularA
comunicArii
Acuratetea
mesaiului TS in LT.

Dar, dacA apare un conflict intre cele douA forme de tradlleere, adicA dacA traducerea semantic Aar avea
ca rezultat un text anormal in LT, atunci trebuie folositA traducerea eomlinicativA. (Ex. anuntul Cdine
rail nu poate Ii tradus semantic in englezA drept Bad Dog, ci trebuie sA se apeleze la traducerea
comunicativA Beware the dog).
Scoala germanii
A fost puternic influentati'l de pa~ii tacuti de Nida spre elaborarea unei ~tiinle a traducerii. Dc ex,
Werner Koller a avut 0 contribulie importanti'l in ceea ce prive~te definirea echivalentei. in Ilicrarea
intitlilatA ..CercetAri in domeiul ~tiinlei traducerii" (1979) Koller se apleaci'l aSlIpra conceptului de
echivalenti'l ca ~i aSlIpra termenului inrudit corespondenli'l. Diferentele dintre cei doi termeni sunt
ilustrate in tabelul urmAtor.

Domenilll
Domeniul
de eereetare

Cunoa tere

Lin visticA contrastivi'l


tiinta traducerii
Corespondenta
Eehivalcnta
Fenomenele ~i conditiile legate de Fcnomenele
de
echivalenli'l
corespondenlA,
ce
descriu descriu ierarahia propoziliilor ~i
strllcturile
~i
propozitiile textelor din LT ~i din LS conform
corespondente dintre sistemele Ll' criteriului echivalentei
i ale LS
Parole

Lan ue
in limba stri'lini'l

Com etenla de a traduce

Astfel, eorespondcnta se regi'lse~te in domeniul lingvisticii contrastive, adici'l in domeniul comparaliei


dintre sistemele a doui'llimbi ~ial descrierii contrastive a di ferentclor ~i similaritAlilor. Koller se referA
la exemple cum ar Ii idenlificarea cuvintelor care ne pot induce in eroare prin asemAnarea lor in cele
douA limbi (false friends) ~i a semnelor de interferenta lexicala, morfologicA ~i sintacticA.
Eehivalenta sc rcfern la perechile echivalente intre LS ~i LT. DupA pArerea lui Koller, cunoa~terea
corespondentelor indica nivelul de competenli'l in limba strAinA,dar cllnoa~terea ~i abilitalea de a gAsi
echivalenli indicA nivelul de competenta in traducere. Koller descrie cinci tipuri de echivalenla:
a) cehivalenta denotativa - legata de echivalenta conlinutului extralingvistic al textului, cu alte
cuvinte invariabilitatea conlinutului
b) echivalenta conotativa - se referA la seleclia componentelor lexicale, mai ales in situalia in
care existA cuvinte aproape sinonime (echivalenla stilistica)
c) cchivalcnta normativa a tcxtulu; - se leagA de tipul de text. deoarece diferitele tipuri de lcxte
au un comportament diferit in limbi'l
d) cchivalenla pragmatica - sau echivalenta comunicativA, orientata catre receptorul textului sau
al mesajlllui. (echivalenta dinamica a lui ida)
e) echivalcnla formala - legata de forma ~i cstetica textului, include joeurile de cuvinte ~i
trAsAturile stilistice individuale ale TS.
Cum se poate face cercetare in accst domeniu:
2

Tipul de echivalenta

Cit de realizabila este

Denotaliva

Prin
analiza
corespondenlelor
a Vocabularul
~l
interaCliunii dinlrc ele ~i
factorii textuali

Conotativa

Teoria trebuie sa identilice


conotative
dimensiunile
ale diferitelor limbi

Normativ textuala

Descrierea
~i corelarea
tiparelor de folosire intre
limbi
folosind
analiza
functional a a textului

Pragmatica

Traducerea textului pentru


un public anume, depa~ind
cerinlele
referitoarea
Ie
alte tipuri de echivalenle

Analiza
condiliilor
comunicative
valabile
pentru diferite grupuri de
receptori in diferite perechi
de limbi si lexte

Formala

Analogie d eforma in LT,


folosind posibilitalile LT si
chiar creeind unele noi

Analiza potenlialului
de
rime,
echivalenle
in
meta fore ~i aile aspecte
stilistice

Abordari

Pe ce se axeaza cercetarea

Dimensiuni suplimentare nivelul


de
lormalitate
(poctic,
argotic,
etc),
uzanla sociala,
originea
geografica, efectul stilistic
etc),
(arhaic,
simplu,
domeniul
frecvenla,
(general,
tehnic,
etc),
evaluarea, etc
Analiza utilizarii in diferite
contexte comunicative

Iingvistice ale traducer;;

Reprezentanli - Vinay ~i Dalbemet (1958), Roman Jakobson (1959), Cat ford (1965).
Traducerea era vazuta ca 0 serie de operalii asupra unor unitali ale limbii (voeabular, sintaxa, stil)
pentru a transfera mesajul din LS in LT. Aceasta abordare era bazata pe dorinta de a avea 0 metoda
~tiinlificp, observabila de a justifica alegerile filcute de traducator filciind aple la strategii de transfer
predictibile la nivelul semnelor lingvistice. TOli cei menlionali mai sus pleaca de la scrierile lui
Saussure, care vede limba ca un sistem construit pe baza unor interacliuni complexe intre diferitele
unitali ale sistemului. El este cel care face diferenta dintre limbaj (capacitatea ligvistica vazuta ca
facullatea a minlii umane) ~i limba ca limba individuala (engleza, franceza).
Vinav si Dalbernel
Compara triisaturile stilistice ale limbii in diferite contexte sociale, analizeaza natura diferitelor
operaliuni de treducere ~i Ie descriu in funClie de calegorii sau tipuri de operalii la nivelul unitalilor de
limba. Fac diferen\ll dintre unitatea de Iimba ~i unitatea de traducere care funclioneaza la diferite
nivele - unitatea de giindire sau unitatea conceptuala, unitatea lexicala sau unitatea sintactica, toate
bazindu-se pc sensu I total ~i nu pe semnele constitutive individuale.Unitatea
de lraducere este
manifestarea lingvistica a unitalii lingvistice, dar se supune regulilor sislemului limbii respective in

care trebuie sa funclioneze. Ei abordeaza pe larg diverse exemple de tipuri de unit~i, aratand ca
acelea~i realitali conceptuale sunt categorizate diferit in diverse Iimbi, ca rezultal al difercnlelor dintre
sistemele limbilor respective, acest lucru depinzind de viziunea general a asupra lumii.Vinay ~i
Dalbernet se concentraza asupra unor probleme cum ar fi, generalizarea ~i specificitatea referinlei in
diverse limbi cum ar fi franceza ~i engleza, convenliile stilistice, folosirea limbii in sensul propriu ~i
cel figurat, prezenlarea obiectiva / subiecliva a informaliei, problemele ce pot aparea ca urmare a
folosirii de false friends sau a diferentelor sintaclice.
Vinay ~i Dalbernel mentioneaza ~i conceptul de compellsare,
adica recuperarea a ceea ce nu s-a pUlut
traduce inlr-o parte a textului in alta parte.Ei restrang aria de folosire a compensarii la textcle
adiacente, in sensul ca acea lrasatun'l de compensare apare doar la cateva cuvinte distanfJI de scgmentul
unde au fost probleme. Multi lraducalori considera ncpotrivita ideea ca se poate folosi compensarea ca
tehnica de a mentine echilibrul textual total.
Eg. jocul de cllvillte. Daca subiectul textului il obliga pc traducator sa raman a in domeniul jocului de
cuvinte ~i daca LT nu are cuvintele ce pot fi folosite in ace I joc de cuvinte, atunci acesta este
intraductibil.
Franceza - Le socialisme frall~ais cst Ull cadavre exquis. Ultimele doua cuvinte pot fi interpretate
literal, drept,good-Iooking corpse', .un cadavru arMor' deoarece socialismul francez este mort, dar ~i
figurat,deoarece socialismul francez era un amestec de tendinte disparate. Se pare ca nu cxista 0
maniera adccvata de a traduce acest joe de cuvinte. lata de ce s-a sugerat ca un traducator sa utilizeze
un joc de cuvinte intr-o alta parte a ICXIUluipentru a compensa aceastii pierdere.
Ofcra mai multe categorii de strategii de traducere:
I. imprumutul
- un tremcn din LS estc folosit in LT, din motive de economie sau din cauza unei
lacune in sistemul LT, unde nu exista un tennen care sa acopere precis aceea~i combinatie de
concepte. Termenul imprumutat se folose~te pentru a crea un efect stilistic.
Eg. termenul sputnik pc care presa occidentala I-a imprumutat din rusa atunci cand ru~ii au lansat
primul satelit in spatiu; glasnost (openness), perestroika(recosntruction),
nomenklatura.
Eg. marketing, leader, soft, etc
Eg. numele de marca - parfumul Bodymist lansat pc piala germana cu acela~i nume deoarece nimeni
nu Ie-a spus producatorilor ca mist inseamna balegar in germana.
lata de ce este necesar ca pentru numele de marca sa se ia cu mare grija decizia de a imprumuta,
traduce sau adapta numele.Trebuie gasit echilibrul delicat intre conotaliile potrivite, nevoia de a marca
nationaiitatea produsului ~i nevoia de a evita costurile inutile implicate de ambalaj ~i publicitate, cu
toate ca menlinerea numelui din LS poate parea un act de imperialism cultural.
2. ealcul - 0 traducere directa. cuvinl cu cuvint, a unci sintagme. in care fiecare cuvint al aceilli semn
complex, adica sintagma, folosita adesea pentru a desemna un concept specific unci culturi este tradus
literal folosind acelea~i semne ale LT. Dupa parerea lor, acest gen de traducere poate opera la nivelul
structurii sintactice, al expresiei ~i al vocabularului. In timp pot sa apara temleni noi in LT, inlocuind
sau co-existand cu termenul calchiat.De obicei calcurile apar pentru prima data in presa sau in
literatura
Eg. weekend - srar~it de saptamana; House of Commons - Camera Comunelor
Skyscraper - zgarienori,
Publicitate in limba romana - traducerea sloganurilor publicitare din engleza - pasta de dinti precum cemeala penetreaza creta; SCUlece- un copiluscat
3. traducerca litenllll - LT traduce cuvintele din LS in loc sa foloseasca metode de traducere mai
potrivite, deoarece nu ia in considerare creativitatea autorului textului de a folosi Iimba in mod foarte
variat. Este genul de lraducere care poate ajuta la identificarea funqiilor comparabile ale unitalilor de
sens ~i ale unitalilor lingvistice (sintactice sau lexicale) intre diverse limbi.
Eg. I have a headache - Am 0 durere de cap (de~i mai nalural este Ma doare capul)
4

Forma Ma doare capul este numita de Vinay ~i Dalbernet


folose~te cand traducerea literala
.:. produce un alt sens

traducere

obliea

sau transpozitie.

Se

.:. nu are mel un sens

.:. este imposibila din punctul de vedere al structurii limbii

.:. nu are corespondent inmctalingvistica


.:. are un corespondent
Transpozitia
este tehnica
gramaticale in traducere.

LT

in Ll' dar nu la acela~i nivel de limba.


pc care cei doi canadieni

folosesc pentru a se referi la moditicarile

Eg.L'economie n'a cesse de croitre. tradus ca The economy did not StOD!!rowing. ciind ar trebui sa fie
o traducere cu verb ~i adverb in engleza, adica The economy grew steadilv.
4. modulatia - variatia mesajului obtinuta prin modificarea punctului de vedere.Este foarte riscanta
daca nu se cunoa~te bine LT.Se poate petrece intre un tennen abstract ~i unul concret, 0 parte ~i un
intreg, sau prin inversarea punctului de vedere (de fapt, meta fora, metonimia, sinecdoca).
Eg. give a pint of blood - donner un peu de votre sang (abstract - concre!)
Don't be a stranger - On ne se voit plus (efect - cauza)
You can have it - je vous Ie laisse (inversarea termenilor)
Don't get so excited - Lini~te~te-te (opu~i negativi)
5. eehivalenta - traducerea expresiilor idiomatice atunci ciind cele 2 Iimbi se refera la aceea~i situatie
in moduri total diferite. Se bazeaza in primul rind pe buna cunoa~tere a limbii . Daea traducatorulnu-~i
da seama ca are de-a face cu expresii idiomatice ~i Ie traduce literal, avem de-a face eu
supratradueerea,
cf. terminologiei folosite de cei doi canadieni. Probleme interesante apar la
traducerea literaturii ~i a publicitatii, cind expresia idiomatica este motivata dar nu are corespondent in
LT. in acest caz traducatorul trebuie sa gaseasca calea de mijloc ~i sa traduca sensul dar ~i sa reereeze
efectul stilistic al LS.
Eg. as thick as two short planks
To have jelly belly

6. adaptarea
- cea mai controversata dintre toate tehnicile propuse de Vinay ~i Dalbernet.
folose~te clnd cultura receptoare nu are respectiva realitate in experien\ll sa.
Eg. white as snow - cit de absurd suna in traducere intr-o cultura care nu cunoa~te zapada.

Se

Aceasta abordare incearca sa puna la dispozitia traducatorului 0 serie de strategii ca solutii posibile
pentru problemele ce apar frecvent in traducere. Autorii nu uita sa sublinieze importanta cunoa~terii
"gramaticii ~i vocabularului, cunoa~terii tuturor nuantelor limbii straine ca ~i a tuturor resurselor limbii
mateme." Vinay ~i Dalbemet impart strategiile de traducere in trei categorii majore:
cdc care se refera la vocabular (aspecte ale vocabularului)
modul in care se combina cuvintele in propozitie (sintaxa)
mesajuI. care se leaga de factori cum ar fi situatia, contextul, sensul in context, efectul
stilistic, impactul viziunii asupra lumii ~i a diferentelor de perspectivil asupra structurii
conceptuale ~i a prezentarii infonnatiei. Include de asemenea referintele culturale
(specificitatea lor, trasferabilitatea sau posibilitatea de Ie traduce in LT)
in concluzie, cunoa~terea caracteristicilor
celor douil limbi allate in contact pennite transferul
mcsajului din fonna pc care 0 are intr-o limb3 in fonna cea mai potrivita in cealalta limbil, dar
accentueazil ~i ideea ca realitatea sau experien\ll va fi interpretatil in L2 folosind fonne ~i structuri
diferite de cdc ale L 1. Baza acestor consideratii este faptul ca existil 0 realitate comunil sau cel putin
5

cu multe trasllturi in comun.Astfel, se deschide 0 noua perspectiva asupra procesului traducerii carc
depinde de comparatia intre ceca ce cei doi autori numesc lrasllturile stilistice ale celor doua limbi
aflate in contact.

Catford si transferurile(shifts)

din traducere

Termenul shift (transfer) a aparut probabil la Catford, in lucrarea A Linguistic Theory of Translation
(1965). Catford face 0 deosebire esentiala intre corespondenta formala ~i echivalenta textuala.
Corespondenta formala - orice categorie din LT (unitate, clasa, clement structural, etc) despre care
putem spune ca ocupa aproximativ in economia LT acela~i loe ca aeeea~i categoric data in LS.
Echivalenta texlUala - or ice text sau fragment de text din LT despre care se poate observa intr-o
anumita oeazie ca este echivalentul unui text sau fragment de text dat in LS.
Astfel, eehivalenta textuala este relatioanta de 0 anum ita pereche din LT ~i LS, in vreme ce
echivalenta formala este un conceptmai general, bazat pe sistemele celor doua limbi. Atunci cand cele
doua concepte se indeparteaza ~i se indreapta in directii divergenle apare un transfer legat de
traducere. Cat ford define~te transferurile din traducere drept "abateri de la corespondenta formala in
procesul de trecere de la LS la LT".
Calford ia in considerare doua tipuri de transferuri - transferul de nivel ~i transferul de categoric.
Transferul de nivel - ar fi ceva care este exprimat prin mijloace gramatical
mijloace lexicale in cealalta limba.

intr-o limba ~i prm

Ex. conditionalul din lb. franceza tradus printr-un corespondent lexical in engleza
Trois touristes auraient ete tues. ! Three tourists have been reported killed.
Transfer de categoric - exista patru tipuri.
a. transferuri structurale - cele mai obi~nuite forme de transfer, impliea de obieei 0 forma de trasfer
in structura gramaticala.
Ex. structurile Su -V- 0 din engleza ~i franceza ( 1 like jazz. ! J'aime Ie jazz) se traduc in romana,
italiana, spaniola prin structura 10 - V - 0 (imi place jazzu!.! Me gusta el jazz,! Mi piace iIjazz)
b, transfernrile

de e1asa - treeeri de la 0 eategorie lexicala la alta.

Ex. medical student - etudiant en medicine, student la medicina


e. transferuri de unitate sau transferuri de rang - echivalentul de traducere din LT se afla la un alt
rang in LS. Rang se refera aici la ierarhia unitatilor lingvistiee, adiea propozitie (fra711), sintagma,
euvant, morfcm
Ex.
d. transferuri intrasistem - se petree atunci cand LS ~i LT au sisteme aproximativ corespunzatoare,
dar prin traducere se selecteaza un termen care nu are corespondent in LT.
Ex. articolul ~i numarul in engleza ~i franceza
Advice - des conseils
II aJJ!jambe casse. He has!! broken leg. (hotarat-

nehotarat)

"j

Concluzie - textele din LS ~i LT sunt echivalenti de traducere atunci cand sunt interschimbabile intr-o
situalie data.
- nu se traduc cuvinte sau form gramaticale, ci texte.Textele au conlinut ~i acela~i efect in
LT ca ~i in LS, adidl publicul LT va reactiona la fel ca cel al LS.
Probleme - prea multe statistici (echivalentul de traducere in engleza al sistemului articolelor hotarate
din francezil le/lalles este the in proportie de 65%)
- exemple deconlextualizale, inventate ~i nu luale din texte traduse realmente.
Jiii Levv (ceh, 1969) porne~te de la experienta lingvisticii structuraliste a ~colii de la Praga, analizand
traducerea ca traducere a strcturii de suprafala a TS in IT, pumind accenlul pc traducerea pocziei.
Considera ca traducerea literala este 0 aetivitate rcproductiva cill ~i 0 activitate creativa, scopul fiind
obtinerea de efecte estetice echivalente.
Face

.:.
.:.
.:.
.:.
.:.
.:.

lista a trasaturilor textelor unde este nevoie de echivalente:


sensul denotaliv
conotatia
formcle stilistice
sintaxa
repetitiile pe baza de sunete (ex. rritmul)
lungimea vocalclor

.:. articulatia
Importanta aceslor trasaturi pentru traducere depinde de tipul de text.De ex., lubgimea vocalelor ~i
modul de articulatie nu lrebuie sa varieze la dublarca filmelor, pc cata vreme, daca este yorba despre
un text tehnic, sensu I denotaliv esle cel mai important, a~a ca nu trebuie sa varieze.
Modelul comparativ-descriptiv
Zwart

al transferurilor

din traducere propus de olandeza Kittv Van Leuven-

Propune cel mai detaliat model de analiza bazata pe transferuri.


Ea porne~te de la unele categorii
prop use de Vinay ~i Dalbernet ~i Levy, pe care Ie aplica la analiza descriptivaa unei traduceri. Modelul
este dublu ~i cuprinde doua laturi: mode lui comparativ si modelul descriptiv. lata trasaturile acestor
doua modele:
Modclul comparaliv
- implica 0 comparatie amanuntita intre TS ~i IT ca ~i
transferurilor microslructurale la nivel de frazc, subordonate ~i sinlagmc .

clasificare

:. in primul rand, pasajele alese se impart in unitati textuale comprehensibile numite transeme.
Dc ex., she sat up quickly poate fi consideral un transem al ci\rui corespondent in romana ar
fi s-a indrcptat de spate .
:. Apoi se definesc arhitransemele, adici\ sensu I invariabil al unui transem in TS care se
folose~te drept baza unci compara\ii intre cele doua limbi. in exemplul de mai sus, ar fi a se
ridica .
:. Se face apoi 0 comparatie a fiecarui transem separat cu respectivul arhilransem ~i se
stabile~tc astfel rclatia dintrc celc doua transcme. Daca cclc doua transcmc sunt intr-o relalie
sinonimica cu arhitransemul, nu cste nevoie dc nici un transfer. Lipsa unei relatii sinonimicc
indica aparilia unui transfcr. Ccle lrei categorii dc transferuri sunt - modulatia, modificarca
Ii lIIulatia .
:. Modlliatia
- IInlll dintrc transcmc cstc sinonirn cu arhitranscmlll, dar celi\lat difera fir dpdv
semantic sail stilistic. Exemplul de mai sus poate Ii considerat lin exemplu de modulatie
deoarece advcrbul quickly din englezi\ se pierde in sensu I sit up.
7

.:. Modificarea - ambele transeme prezinta semne de disjunclie (Ia nivel sematic, stilistic,
sintactic, pragmatic) faIAde transem.
Ex. you had to cry - te-a Tacut sa plangi
.:. Mutalia - nu se poate gasi un arhitransem deoarece s-a produs 0 adaugire, 0 eliminare sau 0
schimbare radicala a sensului in IT.
Ex. As to the boy - well, thank heaven, mother had taken him; he was mother's,
anzbod's who wanted him.
Cat despre micul
sau al oricui iI dorea .

or Beryl's, or

slava domnului, din fericire se ocupase mama lui de el; era al ei, al lui Beryl,

:. Transemul mother's in TS ~i al ei in IT - se pot identifica doua microtransferuri


1) 0 modificare sintactico-sematica - genitivul saxon din engleza devine genitivul cu articol
genitival in romana
2) 0 modificare sintactico-pragmatica - alegerea genitivului saxon mother's in engleza, in loe
de hers, cea ce inseamna ca cititorului englez i se ofera mai mulle informalii decat cititorului
roman care trebuie sa inleleaga legatura dintre al ei ~i mama.
Dupa ce s-au identificat toate transferurile, dupa au fost ciasificate al nivelul microstructural, se
calculeaza numarul de transferuri din fiecare categoric ~i apoi se calculeaza efectul cumulativ folosind
un model descriptiv.
Modclul descriptiv - este un model macrostructural, destinat analizei traducerilor de literatura. Se
bazeaza pc concepte provenite din naratologie ~i stilistica. Incearca sa aduca lao lata concepte precum
,.nivelul discursului" (adica expresia lingvistica a lumii imaginare) ~i "nivelul pove~tii" (naraliunea,
punctul de vedere al naraliunii) cu trei metafunclii Iingvistice (interpersonala, idealionala, textuala).
Teoreticiana olandeza ilustreaza aceasta interacliune cu ajutorul unci scheme complexe care
imperechaza transferurilc micro ~i macro structurale cu cdc trei funqii pe nivelul discurs ~i nivelul
poveste.
Ca model de analiza, a fost folosit de cercetatoarea olandeza pe fragmentc de 5000 de cuvinte, pentru
care s-au numarat apariliile fiecarui tip de transfer ~i s-au analizat modele Ie cc rezulta. (de ex., pentru
texle din spaniola traduse in olandeza se observa cu precadere transferuri semantiee, dar apar free vent
~i cazuri de specificare sau explicitare). VanLeuven-Ywart considera ca eee ace propune este 0
strategie de traducere orientata spre IT ~i ea pune aceentul pe acceptabilitatea in cullura linta.
Avantaje - pasul inainte spre nivelurile mai inalte ale eonsideraliilor
de idcntificare a normelor in funcliune

referitoare la discurs; incerearea

Probleme - legate de taxonomie in general, deoarece modelul comparativ este foarte complex.
Modelul este alcatuit din opt categrii diferite de transferuri cu 37 de subcategorii, intre care diferenlele
nu sunt foarte clare. Este foarte greu sa se lina evidenla acestor transferuri intr-un text foarte lung.
Folosirea arhitranscmelor este, de fapt, 0 problema de subiectivitate.

8
j

It" 7'-1 ~

(f/lfJj

I L

Pt;ry-8T)
CursulS
Traducerca textului ca semn : dimensiunca semiotica a contextului
Entitatea semiotica dintr-un text cosnla din semne discrete: poate fi reprezentata prior-un
singur semn sau prin grupari de semne (propozitii, uterante) intreg~ sau chiar texte
intregi. Sloganuri de un rand si discursurile politice in favoarca culturii antreprenoriale
sunt prin ele insele manifestarca unui asemenca semn (element semiotic).
Spre deosebire de F. de Saussure, Charles Peirce (1931) considera ca plecam de la semne
non-lingvistice apoi identificam statutul limbii aflatin aceste semne. Este adevarat ca
aceste semne non-lingvistice (de ex. eticheta/comprotamentul social) nu se supun imediat
unei identificari precise, iar cand acest lucru are loc (un dans ca foxtrot sau tango), se
pare ca nu sunt necesare implicatii pentru studierca limbii. In cadrul unei abordari
semiotice a unor aetivitati ca traducerea, consideram ca Peirce ofera 0 propunere
avansata, conform careia experienta umana este .strueturata astfel incat conduce in mod
necesar la aparitia semnelor. Seumul este 0 relatie"triadica: ceca ce initiaza identificarca
semnului (culoarca unui pachet de tigari intr-o reclama); obiectul semnului (de ex.
modelul produsului din reclama); interpretantul sau efectul pe care semnul il poate
transmite (sensul semnului). Alegerea stilistica - menita sa tranSmita un mesaj in context
pragmatic/semiotic este foarte importanta pentru tradueator pentru ca stabileste in acest
fel valoarea semnelor in interactiune (in context situational).

Asumptiile de baza ale semioticii


Sernne ce se refera la structuri culturale
(Jakobson, 1974): every sign is an act of referral. Peirce pune insa accentul pe referent.
Pe baza naturii triadice dintre sernn - agent interpretativ si obiect - semnele realizeaza
mai mult decat alegerea unui simplu concept/notiune. Eco (1973) explica acest fenomen
in felul urmator :
Independent de modurile in care sutn folosite pentru a desemna obiecte sau stari de
fapt, semnele se refera la sistemul unor unitati in care diversele culturi isi strucutreaza
propria lor perceptie despr elume... structurile culturale (felul in care 0 societate anume
organizeaza lumea pe car eo percepe, 0 anlaizeaza si 0 transforma) sunt structuri
semiotice, asadar sunt sisteme de unilati in care unityatile se pot reprezneta una'pe
eealalta.
Semiotica transcende limbajul
Functia logo-ului ; functia numelui de marca ; functia eticheteilmarcii - functii evaluative
si moraVculturale
/"
Contextul si co-textul sunt cruciale in actul semnificatiei
Mecanismele universale ale semnificatiei; modelele de manifestare; functia de
monitorizare a semnificatiei
Semiotica in procesul de traducere (Aplicatie pe un text dat)

r
I

Cursul9
Intertextualitatea
ca dimensiune dermitorie a textului tradus (text-tinta)
Intertextualitatea - fonne active si fonne pasive de manifestare
_ Formele pasive presupun ca trasatura principala a textlui - coerenta intema
(inteligibilitatelcomprehensibilitate, consecventa dicursiva si de continut ; exemplu de
intertextualitate pasiva sau de coerenta interna a textului (ca fir san lant coerent) : in
textul Studiat : poor sapconfused>>dummy>>glass eye care stabilesc continuitatea
sensului. Pentru traducator, aceeasi conexiune sau acelasi lant semantic strebuie asigurat
si in textul-tinta. Alte forme pasive de intertextualitate : reiteratia unor elemente lexica1e
sau gramaticale in text; reiteratia unor sensuri in variate forme lexical-gramaticale in
acelasi text (a se vedea citatul despre 1. Kennedy; a se vedea discursul lui Mark Antony
in fata romanilor din tragedia Shakespeareana "Julius Caesar" - efectul retoric al unor
asemenea reiteratii trebuie pastrat, redat si in traducerea textului) ;
Conotatii culturale si structuri cognitive incorPorate in referentialitatea unui text
(R Barthes, 1970: Mythologies, first published in 1957, Paris Seuil). Conform
acestei nterpretari, un text nu este niciodata suta la suta originaL,el deriva din alte
texte anterioare, concepute anterior in timp probabil, si in spatiu (problema
situariilloca1izariiunui text, din punct de vedere al continutului).
Kristeva (1969): ... fiecare text este construit ca un mozaic de citate, fiecare text
este un produs al absorbtiei si transformarii altor texte .
Tipuri de referentialitate intertextuala

In ace1asitext ( a se vedea exemplul citat : 57 varieties) ;


Relatii referentiale intre diverse texte : texte relevante din punct de vedere ideologic,
nonne culturale silsau de putere, nonne morale, etc.
Teme de discutie la semiriare :
In textele 7C si 7D - extrase din rapoartele ONU - ce elemente devin
recognoscibile in aceste texte astfel incat ele sa poate Ii localizate referential si
intertextual ?
Cum se defIneste 0 structura ideologica intr-un text si cum se mentine ea in acel
text astfel incat sa-I indreptateasca pe traducator sa caute 0 versiune care sa tina
seama de aceasta structura ideologica si sa-i asigure trasatura intertextuala in
textul-tinta ?
Care sunt relatiile intertextuale care duc la continuitatea unor institutii
socialelideologice anumite? (ONU, UE, 0 institutie guvemamentala nationala,
etc.) ; a se discuta textele 7 ClI7D.
.
*

Ianuarie 2005
Master de traduceri specializale si tcrminologie
TIPOLOGICA 1EXTULill
Coordonalor de curs : D. IODescu

CursullO
Discursul referential si varietatea textuala
Discursul ca notiune gener a de organizare a limbii cu scopul de a comunica un mesaj
poate fi : referential, pers iv, Iiterar sau expresiv (cf. Kinneavy, 1972).
Fiecarui asemenea tip i se subsumeaza diferite tipuri de texte, de exemplu, discursul
referential este reprezentat prin texte de presa (reportaje de stiri), texte stiintifice de tip
informativ sau de tip exploratoriu si de speculatie (deductiv-inductiv). Componentele ce
caracterizeaza textele de natura referentiala nu sunt strict delimitate, adica e1emente de
logica, de informatie sau de explorare deductiva s epot intalni si intr-un text de presa ca si
intr-un articol dintr-o revista stiintifica. Exista insa niste constante gramaticale si stilistice
care sunt predominant frecvente in discursul referential, cum ar fi : aoafora explicita,
folosirea timpuluLprezent silsan viitor, folosirea conditionalului ipotetic in limba romana
sau a modalelor epistemice (may, might, win, would, should, could) in engleza, adverbele
modale de tipul: presumably, hypothetically, reportedly, etc., folosirea modului indicativ
ca expresie a factualitatii in discurs in opozitie cu non-factitivul subjonctiv, etc.

.'

Proprietatile pragmatice ale textului referential sunt:


demonstratia - un proces de evidentiere a dovezilor care insotesc un fenomen
(foarte frecventa in rnanuale cu continut stiintitic, de anlaiza si sinteza); Logica
demonstratiei, in sensul exact al dovezii eficiente pentru a proba 0 ipoteza s-a
distins de logica descoperirii (Bacon, Descartes, Newton). De fapt aceasta
distinctie este aceeasi ce se face intre textul stiintific si eel de tip exploratorspeculativ.
Demonstratia este sinonima cu confirmarea unei tcorii sau ipoteze, justificarea sau
probarea ei si in acest sens, rapoartele tehoice sunte cele mai reprezentative texte
de acest gen. Cercetarea, pe de alta parte, este exploratorie prin defmitie, nu este
pur stiintifica. Un raport de cercetare sau care rezulta in urrna unei cercetari este
explorator, -ipotetic, discutand rezultate1e unui experiment si ofera, in ce1e mai
multe cazuri, 0 justificare sau 0 confirrnare a acestui experiment prin rezultatele
pe care Ie discuta si Ie interpreteaza. Finalitatea acestui tip de text nu este
stiintifica per se, ci mai degraba arbitrara prin prezumptiile si altemativele pe care
Ie ofera.
Textul expozitiv sau raportul stiintific este moduil cel mai fecvent de realizare a
unui text stiintific de tip inforrnativ. Scrierea expozitiva este de fapt opusa celei
narative, prin faptul ca expune in mod coerent, logic si. structurat rezultatul
asteptat de autorultextului. Tipul acesta de text este de obicei asertiv, enuntiativ si
uneori include si 0 componenta evaluativa, care cantareste in termeni statistici
silsau sociali importanta sau potentialul rezultatului scontat pentru domeniul
respectiv. Componenta expozitiva se realireaza prin descrieri ample si
minutioase, explicatii frecvente si evaluari partiale, clasificari si reproduceri de
fapte sau cifre. Gradul de informativitate al unui text se masoara in functie de

'

..

gradul de improbabiltiate aI unei propozitii. Infonnatia inseamna eeva nou, 0 stire


care nu a fost previzibila, care a fost asadar improbabila pana in momentul cand a
fost cunsocuta, cand cineva a luat act de acel fapt, sau aeea informatie. Elementul
de surpriza dintr-o stire constituie gradul ei de infonnativitate.
Informativitatea priveste modul cum eititorul (textului informational) se
raporteaza la lumea din jur, la realitate. Cu alte cuvinte, informatia are si 0 latura
semantica, in sensul ca daca este relevanta pentru realitate, constitue 0 infonnatie,
daca nu este relevanta in vreun fe~ isi pierde acest atribut, devine un fapt sau 0
stire moarta , fara semnificatie in lumea reala. Daca aeea informatie este
verifieabila din punct de vedere empiric, ea isi mentine atributul de a fi
improbabila , deci 0 informatie valabila, dar in ce masura are relevanta (adica
este recunoscuta ca avand aceasta valoare) in lumea reala de cineva, acest lucru se
stabileste numai in raport cu cititorul sau cu eel pentru care s-a creat textul
respectiv.
Asadar, in raportul autor - cititor se reconstituie graduI de informativitate al
textului, atata vreme cat vorbim de erearea textelor ca proees comunicationaI cu
un scop precis in societatea umana.

Teme pentru seminar:


a. Identificati elementele din limba (contrastiv) care exprima: stilul ipotetic,
exploratoriu-speculativ ; folositi-Ie pentru a crea un paragraf.
b. Descrieti un aparat (un storcator electric, de ex.). Ce elemente lingvistiee
folositi ? Scrieti un text expozitiv cu functie precisa (folosirea aparatului de un
necunoscator).
c. Scrieti un text de doua paragrafe ca si cum ar fi 0 stire de ultima ora intr-un ziar
de circulatie (domeniul financiar-bancar). Folositi stilul demonstrativ.
d. Cititi textele I si 2. Definiti domeniul, tipul de text, elementele referentiale
(dcictice) si eelelalte trasaturi specifice ale limbajului si organizarii textuale.

Tipologia textuluil
8 mai, 2006
Cursulll
Componentele subiectivitatii in texte neliterare
Punetul de vedere, perpectiva si atitudinea fata de 0 situatie sau un complex de situatii
intr-un text se judeca din unghiul autorului sau al participantilor la situatia din text, al
intentiei act!stuiaJacestora de a-si exprima opinia in legatura eu 0 stare de fapt sau cu un
eveniment (viewpoint, perspective).
Ewresiile lingvistice ce contribuie la interpretarea subiectivitatii inr-un text:
- Expresii evaluative si de evidentiere (adverbe, adjective, modale, epxresii ale
modalitatii, expresii incidentale. Atitudinile sunt atribuite participantilor la sitatia din text
si formeaza dimensiunea subiectiva a textului. Adverbele se impart in mai multe clase
scmantice, in functie de relatia dintre situatie si vorbitor, sau dintre evenimentlsituaitie si
participanti. Multe adverbe evaluative si de evidentiere au corespondente adjectivale, in
psecial _eele orientate catre vorbitor (speaker-oriented). Adverbe1e constituie insa
intotdeauna zona de expreimare a vorbitorului (care este sursa responsabila), exterioara
sintactic si semantic propozitiei. Adjectivele evaluative au insa fiinctia d epredicate
principal in fraza si se asociaza cu cineva care experimenteaza explicit, sau implicit 0
anumita situatie. Aceasta interpretare duce in mod necesar la 0 sursa difertia de
responsabilitate. Modalele in general contribuie la randul lor la interpretarea
subiectivitatii textului. La acestea se adauga verbele de tipul: seem/appear/suggest,
performativele (/ declare this session closed/adjourned/open). Modale1e de evidenta
exprima
pozitia
vorbitorului
fata
de
continutul
propozitional
al
frazeilpropozitieilfragrnentului din text analizat. Anumite modale au nastere la 0
interpretare dubla: orientata spre vorbitor sau spre participantii )a situatie (interna), iar
verbul MUST permite trei interpretari diferite (Alfred must be unmarried):
Int. 1 - este inerna si verbul modal MUST funetioneaza ca un operator logic de neceistate
asupra propozitiei, nu exprima pozitia vorbitorului;
Int. 2 - este de evidenta si se poate parafraza sub forma: Deduc cu siguranta ca Alfred
este necasatorit;
Int.3 - "Alfred is obligad to be unmarried". Cele dona interpretari corespund diferente10r
dintre modalitatea epistemica si cea deontica. In. Epistemica atribuie incredere
vorbitorului, este dcci subicctiva, calificand angajarea vorbitoru)ui in a enunta propozitia
ca Alfred este necasatorit. Int. Deontica din aceeasi propozitie este obiectiva, indica
faptul ca exista 0 sansa matematic posibila si calculabila ca propozitia sa fie adevarata.
Modalitatea subiectiva si obiectiva difera prin modul cum vorbitorul participa la evaluare.
De exemplu, asupra interpretarii lui MUST vorbitorul isi exprima angajarea fata de
avaluarea facuta. Int. obiectiva este 0 afirrnatic factuala care exprima judecata
vorbito
re continutul propozitiei. Exista trei clase de modale, conform lui
erstraete (2OO1t interne, epistemice si deontice. Cele interne privesc abilitatea si volitia
s"l'-ap-artindlfect propozitiilor exprimate; epistemicele sunt evidentiale si subiective;
deonticele pot fi subiective san obiective, in functie de atitudinea exprimata si
intentionata a vorbitorului. .

.'

"
\

- Continutu1 mental
Expresii ale continutului mental (credinte, opinii, atitudini): verbe de tipul: a crede, a se
gandi, a gandi, complementele acestor erbe, ca purtatori de informatie si atitudine pentru
vorbire indirecta si metareprezentare, elemente anaforice si logoforice, citate (ca
elemente de vorbire directa);
- Perceptia si propozitiile de perspectiva
Expresiile lingivtice ale perceptiei pot fi direete, contextuale sau inferentiale: Cele directe
se exprima prin enunturi aSupra unor pereptii directe (verbe de perceptie: a vedea, a auzi,
a simti); in schimb, complementele propozitionale (cu that) ale acestor verbe exrpima
perceptie indirecta sau inferential a:
()
He saw that everybody was at home.
Aranjarea subiectelor (nominal sau pronominal e) este foarte importanta in interpretarea
gradului de subiectiVitate a propozitiilor perceptive.
(internal or external perspective of the situation, function of the use or non-use of the
progressive form or the perfective form of a verb):
()
Mary had .been working hard all day, now she was ready to stop.
(imperfective perspective, internal to the situation);
()
Mary had worked hard all day, now she stopped
(external perception: perfective perspective, external).
Asadar, punctul de vedere si interpretarea subiectiva a unei situatii din perspective
perceptiva implica localizarea evenimentului san a srtuatiei in timp si spatiu si include si
carateristicile lor aspeetuale, prin care se judeca 0 situatie ca fiind interna san externa fata
de momentul de referinta (relatia RT - En iar timpul vorbitorulu~ prin conventie, este
considerat prezent (ST). In acest fel se construieste subieetivitatea unui text, in care sursa
responsabila trebuie identificata a fi autorul san unul sau mai multi participanti la
eveniment sau alterneaza pur si simplu, in funetie de struetura discursiva a textului.

Aplicatie:
Text I: Empire - How Britain made the modem world, by Niall Ferguson:
Intorduetion, p.ll-12.
Text 2: The Economist, April, 22, 2006: Defiantly poor (p.6S);
Text 3: The Economist, Apri~ 22, 2006: Special report: America's Democrats: Happy
days are here again - or are they? (p. 22).
Task: Identify the subjectivity elements in each of the texts above and show in what way
the RS and the other linguistic expressions involved in the DRTIDRS concur to
subjectivity (author, participants in the situation types, perception, point of view, etc.).

MAlTlMATIL
Tipologia texrului
Coordonator de curs: D. lonescu
Sem. 1.,2005

Course 5: Relatia dintre autor si cititor - Tenor


TenorlIdeology in text structures: ways of detecting
ideology/message/intentionality of texts
1.0. Ideologia, tipul de text si probleme de traducere a textului cu continut "ideologic"
Cercetarile de sociolingvistica aplicata se axeaza in prezent asupra relatiei dintre structura
textului si intentionalitatea acestuia, pentru a se identilica acele elemente care dau masura
rclevantei si a mesajului transmis de autor. Cand vorbim de ideologic, trebuie sa ne gandim la
maniera in care se transmite mesajul, atat la tipul de discurs cat si la genul folosit (genre). De
exemplu, studiile sociologice au demonstrat ca elevii care nu sunt expusi la anumite genuri de
texte ajung nu numai sa nu Ie inteleaga si deci sa Ie respinga (sau mai bine-zis acestia nu pot
intclege in ce masura asemenea texte sunt relevante/acceptabile), dar nu recunosc decat
genurile explicit demonstrativ/expozitive, unde explicatia este construita constant in forme
prestabilite, prescriptive de manuale, instrucitouni, ghiduri (in sensul de "ghid de
intrebuintare, etc.), iar poezia sua chiar si piesa de teatru ca gen literar Ie sunt cu totul straine.
In ce priveste genul eseistic, de introspectie filozolica, nici acesta nu se studiaza in multe scoli
si ca atare este respins sau ramane neidentilicat si in mod frustrant si inechitabil - nerelevant
grupurilor de cititori tineri, in prag de formare si maturizare intelectuala. In acest fel, se
opereaza 0 (pre)selectare condusa a grupurilor sociale de citilOri care, ca orice asemenea
proces, duce in ultima instanta la 0 restrangere flagranta si, cum este de asteptat, la 0 scadere
calitativa. Democratia lecturii trebuie sa se manifeste prin expuneri egale sau echitabile ale
grupurilor diverse de cititori - la acelasi gen si tip de text pentru a se selecta in mod natural
cititorul real si superior din punct de vedere calitatic - fata de ceilalti. Cu alte cuvinte, limba
poate Ii si de altminteri este implicata in folosirea unor genuri, tipologii de discurs pentru a
deveni un instrument al puterii.
2. Analiza formelor lingvistice se poate imbogati prin analiza acelor structuri ideologice care
se folosesc exclusiv de Iimbaj (Fairclough, 1989). Cu alte cuvinte, in spatele alegerilor
lingvistice sistematice pe care Ie facem, exista in mod inevitabil 0 clasificare a realitatii care
este a priori de natura ideologica. Ceea ce realizam prin folosirea limbii este 0 reflectare a
ideologiei la mai multe nivele: la nivellexical-semantic si la nivel gramatical-sintacticl.
In actul traducerii traducatorul este obligat, in ciuda libertatii lingvistice de care se bucura, sa
respecte forta ideologica a cuvintelor cu care opereaza si sa transmita, de fapt aceasta forta
existenta in textul-sursa - spre limba-tinta in care recreeaza textul. Ca 0 ilustrare, redam mai
jos un fragment ce apart inc unui text creat de . E. Powell, asa cum este citat in Ilatim&Mason
(1990:161-162):
" The first assumption is that the rate of net inflow continues at at present. It had not indeed
diminished since the estimate was made. bw I am willing to suppose that. especially with the
substantially greater limitations wihich a Conservative government has undertaken to apply.
teh rate would be markedly reduced during the period in question. For the purposes of
I In Hatim&Mason's
words: "The content of what we do with language rellects ideology ideology at carious
levels: at the lexical-semantic level and at the grammatical-syntactic level. To be meaningful. text features must
be viewed within the necessary social embedding of all texts, since items viewed in isolation will inevitably lack
a significant ideological import (cf. Hatim&Mason, 1990:160-161).

~
I

argument I will suppose that it falls at a steady rate from 60, 000 in 1968 to nil by 1985. In
that case, the total of that latter year would be reduced to about half-a million, that is to 3
million.
I now turn to the second and more crucial assumption, the birthrate ... There are grounds for
arguing that the immigrant birthrate is likely to rise during the next two or three decades; for
instance, the proportion of females must increase as dependants join mal workers, so that a
given total of immigrant population will yield more family units". (Enoch Powell, quoted by
Hatim&Mason, 1990).
Analiza acestui fragment Inlvta la stabilirea relatiei dintre semnele linvistice folosite si
utilizator, respectiv autorul textului. Selectiile lexico-sintactice capata 0 semnificatie
ideologica prin felul cum participa la alcatuirea sistemului pragmatic si semiotic.
Selectia lexical a
Putem identifica 0 serie de trasaturi lexicalc si sintactice in acest text. Strategia adoptata de
autor prin care se adopta 0 lexicalizare discriminatorie se traduce printr-un lexicon al relatiilor
familiale, prin care autorul dcsemneaza sau dimpotriva, conotcaza rclatiile socio-profesionale
de munca sau relatiile biologice dinte membrii unei comunitati umane mai degraba decat
relatiile de rudenie. Mai mult decat atat, se rcmarca si tendinta autorului de a descrie pe
imigranti si fenomcnul imigratiei folosind 0 temlinologie care priveste in special obiectele
neinsufletite, cum ar fi: current rate intake, the rate of net inflow, the total. a given total of
immigrant population, yield, family, family units.
Aceste trasaturi si multe altele privind selectia lexicala sau stratcgia de alegere a cuvintelor
ilustreaza pozitia ideologica a selectionerilor. Traducatorul trebuie sa fie constient de toate
aceste nuante cu iz ideologic pentru a realiza aceeasi forta semiotica si in textul-tinta.
traducerea cuvantului offipring trebuie sa fie adecvata lexical si socio-pragmatic, astfel incat
echivalentul sa aiba aceeasi conotatie ideologica: (ex. "odrasla").
Lexicon folosit in text:

Lexicon exclus:

immigrants and their offspring


the offspring of hte immigrants
immigrant offspring
children born to immigrants
children who have immigrated
Asian and West1ndian children of school agesons
females
dependants
male workers
family units

husbands
wives
mothers
fathers
parents
daughters
families
etc.

Selectia sintactica
o serie de constructii sintactice sunt folosite cu efect minimalizator asupra categoriei sociale
de imigranti. In primul rand este yorba de acele constructii sintactice care permit eliminarea
participantilor umani:
- coeziunea lexicala stabilita prin folosirea unot tenneni generalizanti (superordinate), cum ar
fi: nurnarul, totalul, proportia, rata, substantive cu rol de subiect in propozitia respectiva;
- folosirea nominalizarilor cu omiterea agentului (agent deletion) - cu efect de obiectivare a
discursului, dar si cu efect "dezumanizant"): e.g. inflow.
3. Rolul traducatorului in transmiterea laturii ideologice a textului

,
Din nou, daca traducatorul ignora aceste strategii discursive ina ctul de traducere, risca sa
obtina un text cu 0 rezonanta diferita din punct de vedere ideologic sau social, ceea ce ar
compromite nuanta sau intentia ideologizanta a textului-sursa. Trebuie gasiti, asadar
echivalentii potriviti ata la nivel lexical cat si la nivel sintactic-structural in limba-tinta. In
luarea deciziei (traducatorul este un decident penn anent: a decision-maker/taker), traducatorul
va delibera asupra echilibrului dintre ce se pierde si ce se castiga in alegerea unui tennen a
unei expresii, lucru care nu cste niciodata prea simplu.

Aplicatie: a. Gasiti un text in limba romana in care sa se reflecte 0 ideologie discriminatorie


privind forta de munca (angajatii) si angajatorii intr-un anumit domeniu (economie,
marketing, relatii cu publicul, resurse umane, politica, etc.).b. Selectati acei tenncni sau accle
sintagme
care sunt discriminatorii
si decideti
asupra
echivalentilor
in limba
engleza/franceza/ germana/maghi ara.

Cursul6
Tipologica textelor in functie de domeniu ("field")
Analiza tcxtuala pleaca de la identificarea tipului de text, pentru a se inregistra toate variantelc
de mod, gen si stil care contribuie la constructia textului. Componetele textuale si
paralingvistice sunt:
1.0.
Organizarea logica a continutului de idei in text: se bazeaza pe cadrul conceptuallexical (configurativ) si syntactic al textului (paragrafe, subtitluri, paranteze, fotografii,
grafice, diagrame, etc.).
2.0.
Argumentarea (argumentation or reasoning): inlantuirea ideilor
3.0.
Tcrmenii specifici domeniului (glosar tematic).
4.0.
Ideologia autorului in functie de care se construieste 1.0. si care constituie legatura
dintre cititor/auditoriu si textul creat de autor.
5.0.
Nivelul social de reprezentare categoriala, ce detennina stilul si chiar si registrul
textului.

Gramatica textului si structura evenimentiala: 0 tipologie a evenimcntelor complexe pnn


fuzionare conceptual a:
Directia intr-un eveniment de miscare (Mingea s-a rostogolit in vale);
Aspectul intr-o expresie temporala (inclusive adverbele de timp, aspectuale, si/sau
formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele exista in limba rcspectiva); : Au
continuat sa vorbeasca/ Au vorbit intr-una; Au tenninat de vorbit, etc. (aspect
atelic/non-perfectiv vs. perfective/telic);
Un eveniment ce denota 0 transfonnare sau schimbare de stare: Lumanarea s-a stins;
s-a albit la fata; s-a inrosit, etc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au inteles sa piece, Au fost
cu totii de accord cu propunerea, etc.;
Realizarea sau confirmarea realizarii unui eveniment: L-au unnarit pe hot pe strazi.
(telicitate, dar realziata lexical, nu aspectual).

Cu aile cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in jurul verbului si al satelitilor lui


(gramatica relationala, structura argumentala a verbului).
Toate evenimentele se pot grupa in complexe evenimentiale prin fuziune (conflation),
stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente, legate intre ele dupa schema categoriala a
reprezentarilor din planul cognitiv. Macro-evenimentele
sunt apoi traduse sau
reproduse in structuri sintactice proprii limbii de expresie.
Fig. I: Structura conceptual a a macro-evenimentului
Entity Causal-Chain
(Agent)

Event

S-relation
framing

Syntax
(lexical-semantics)

Motion/Path
Temporal contour
Space outline
State change
Action correlation
Real ization

Ilustrare pentru analiza:


A back door to war
Claudia Wright reveals Israelis involvement in president Reagan's military plans in Central
America
'Americans do not support vacillation', Colonel Robert McFarlane, currently Deputy
National Security Adviser to President Reagan, wrote in a 1978 study a/presidential policy in
military crises. Americans expect their leaders to lead, to be clear, forthright and firm.
Particularly when American lives or property have been lost, the American impulse is toward
firmness. It must not be reflexive - a knee jerk - bill rather thought Olll and appropriate in
strength to the task '.
Since 1981, when McFarlane joined the administration, he has been testing Olll his theory as
principal planner 0/ US military tactics in Central America. As the President's newly
appointed Middle East negotiator, he will now have his chance to try Olll the same methods in
another combustible area.
(New Statesman, 1983)
Conceptual frame:
traditional leadership - American leadership:
Attributes assigned to this icon:
firmness, clarity, straightforwardness
Space and event outline: This concept has been confirmed in Central America, it must be
reconfimled in the Middle East by the same adviser, McFarlane, during Reagan's
administration;
Underlying event structure: lead, watch, impose, political and military force
Agent: US military, President, Presidential adviser(s)
Time outline: Reagan's administration: 1983;
Text tenor: the statement must be confirmed in future action
Comment (tenor): Middle East - combustible area; "a back door to war" - valoarea metaforica
a titlului

MATr/MATrL
Tipologia textului
Coordonator de curs: D. lonescu
Sem. I., 2006

Cursul6
Tipologica textelor in functie de domeniu ("field")
Analiza textual a pleaca de la identificarea tipului de text, pentru a se inregistra toate
variantele de mod, gen si stil care contribuie la constructia textului. Componetele textuale
si paralingvistice sunt:
1.0.
Organizarea logica a continutului de idei in text: se bazeaza pe cadrul conceptuallexical (configurativ) si sintactic al textului (paragrafe, subtitluri, paranteze,
fotografii, grafice, diagrame, etc.).
2.0.
Argumentarea (argumentation or reasoning): inlantuirea ideilor
3.0.
Termenii specifici domeniului (glosar tematic).
4.0.
Ideologia autorului in functie de care se construieste 1.0. si care constituie
legatura dintre cititor/auditoriu si textul creat de autor.
5.0.
Nivelul social de reprezentare categoriala, ce determina stilul si chiar si registrul
textului.

Gramatica textului si structura evenimentiala: 0 tipologie a evenimentelor complexe prin


fuzionare conceptuala:
Directia intr-un eveniment de miscare (Mingea s-a rostogolit in vale);
Aspectul intr-o expresie temporala (inclusive adverbele de timp, aspectuale, si/sau
formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele exista in limba respectiva); : Au
continuat sa vorbeasca/ Au vorbit intr-una; Au terminat de vorbit, etc. (aspect
atelic/non-perfectiv vs. perfective/telic);
Un evenimcnt ce denota 0 transformare sau schimbare de stare: Lumanarea s-a
stins; s-a albit la fata; s-a inrosit, etc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au inteles sa piece, Au
fost cu totii de acord cu propunerea, etc.;
Realizarea sau confirmarea reali7.arii unui eveniment: L-au urmarit pe hot pe
strazi. (telicitate, dar realizata lexical, nu aspectual).
Cu alte cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in jurul verbului si al
satelitilor lui (gramatica relationala, structura argumentala a verbului).
Toate evenimentele se pot grupa in complexe evenimentiale prin fuziune
(contlation), stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente, legate intre ele dupa
schema categoriala a reprezentarilor din planul cognitiv. Macro-evenimentele sunt
apoi traduse sau reproduse in structuri sintactice proprii Iimbii de expresie.

Fig. I: Structura conceptuala a macro-evenimentului


Entity Causal-Chain Event
(Agent)

S-relation
Syntax
framing
(lexical-semantics)
Motion/Path Cause, effect
Temporal contour Affect, 8uildlDestroy,
Space outline dichotomies
State change
Action correlation
Realization

Liste conceptuale de verbe:


verbe intransitive cu indicarea directiei:
enter, exit, ascend, descend, pass, cross, traverse, circle, return, revolve, arrive,
join, separate;
Change of state, including movement: rotate,
oscillate,
local
dilation/contraction, wriggle. etc.
verbe transitive cu alternanta cauzala: a construila darama. a lauda/a
dcnigra (dichotomii);
verbe inacuzative/ergative [- cauza, - agent]: a eadea, a sosi, a ajunge, a
muri, a se naste etc.

advance,
wander,
critica, a
aparea, a

Agentivitatea si logiea ei structurala in gramatica textului


Definirea domeniului (field) si identificarea tipologiei textuiui
Criteriile de c1asificareltipologizare:
a. forma;
b. conti nut;
c. relatie autor - cititor (tenor);
d. mod de comunicare (scris/oral)

Aplicatie pentru grupa de engleza:


A se analiza urmatorul text:
A back door to war
Claudia Wright reveals Israelis involvement in president Reagan's military plans in
Central America
'Americans do not support vacillation', Colonel Robert }vlcFarlane, currently Deputy
National Security Adviser to President Reagan, wrote in a 1978 study of presidential
policy in military crises, Americans expect their leaders to lead, to be clear, forthright
and firm. Particularly when American lives or property have been lost, the American

impulse is toward firmness. It must not be rejlexive - a knee jerk - but rather thought out
and appropriate in strength 10 the task '.
Since 1981, when lv1cFariane joined the administration. he has been testing out his
theory as principal planner of
military tactics in Central America. As the President's
newly appointed Middle East negotiator, he will noll' have his chance to tryout the sallie
methods in another combustible area.
(Nell' Statesman, 1983)

us

Conceptual frame:
traditional leadership - American leadership:
Attributes assigned to this icon:
firmness. clarity, straightforwardness
Space and event outline: This concept has been confirmed in Central America, it must be
reconfirmed in the Middle East by the same adviser, McFarlane, during Reagan's
administration;
Underlying event structure: lead, watch, impose, political and military force
Agent: US military, President, Presidential adviser(s)
Time outline: Reagan's administration: 1983;
Text tenor: the statement must be confirmed in future action
Comment (tenor): Middle East - combustible area; "a back door to war" - valoarea
metaforica a titlului

2.0. Argumentarea
a. Descrieti modul de inlantuire a ideilor in textul de mai sus);
b. Construiti un text scurt in care sa aplicati aceeasi ordine a ideilor, cu efect similar, dar
imaginand un subiect/tema diferita.

~
I

MATSTTL
CURS: Tipologia textului
Coordonator de curs: Daniela (onescu
Noiembrie 2006
Cursul7
Strategia

textuala si valoare:l argumentativa


Relevanta textului

a textului

1.0. Textele sunt purtatoate de ideologii, prin aceea ca autorul unui text transmite, prin
intermediul continutului, 0 anumita atitudine, 0 credinta sau 0 ideologic, un sumum de opinii
care sunt un conglomerat de pareri individuale ce capata 0 dimensiune socio-ideologica prin
actul crearii textului. Cititorul este asadar expus acestei ideologii, fie ca 0 accepta, fie ca nu.
Ea trans pare in mod inerent si in cazul ca textul trebuie tradus, trebuie sa se reflecte in mod
obligatoriu si in textul-tinta, pentru a se respecta principiul fidelitatii fata de textul-sursa.
Exista cel putin doua forme de baza de constructie argumentativa
a textului: argumentarea
propriu-zisa si contra-argumentarea.
a. Argumentarea propriu-zisa: se face 0 asertiune sau se rae mai multe afirmatii, cu alte
cuvinte se emite 0 teza si se ofera apoi diverse fomle de substantializare a tezei initiale.
b. Citarea tezei unui oponent, respingerea ei si substantializarea motivelor de respingere
eonstituie earaeteristiea textelor contra-argumentative.
In eadrul celui de al doilea format prototipic, se disting alte doua structuri:
I. tipul echi-structurat, in care autorul textului semnaleaza eontrastul intre ceea ce se poate
interpreta ca fiind sustinerea unui punct de vedere (contrastive shift between what may be
viewed as a claim) si opusul acelui punct de vedere (counter-claim/contrariul
opiniei) interpretare ce se paote face fie explicit, fie implicit (in care semnalul adversativ este
suprimat).
2. tipul cu argumentare oblica (lopsided argumentative text), in care contrariul propozitiei
(counter-proposition) este anticipata prin folosirea unui element concesiv explicit (e.g. in limp
ce, desi, in ciuda etc.).
Aceasta tipologie argumentativa se poate reprezenta schematic in figura de mai jos:

ARGUMENT ARE

CONTRA-ARGUMENT

ECHI-STRUCTURA T

ARGUMENT PR.ZIS

ARGUMENT OBLIC

Fig. I: Tipologia textului argumentativ


Cand un autor de text opteaza pentru unul din aeeste tipuri, nu 0 face deIoc la intamplare. Un
traducator, pin natura sa un analist de text, trebuie sa identifice modul cum se fac aceste
optiuni, cu alte cuvinte, ce strategic argumentativa este folosita in textul-sursa si cum se
construieste ea in mod inlantuit/logie, la nivelul macro, adiea la nivelul textului, luat ca
unitate compacta de analiza. Strategia argumentativa are intotdeauna implicatii foarte serioase

..

in pragmatica limbajului la nivel socio-cultural si, evident, se presupune ca si un text-tinta


trebuic sa se bucure, prin actul traducerii, dc aceleasi caracteristici lingvistice (stil, de registru,
lexico-semantic si pragmatic).
2. Factorii interculturali cc detemJina structura unui text argumentativ:
(sociala, economica, politica, profesionala)

politctca, puterea

Ascmenea factori, conform studiilor dc sociologie, nu sunt numai de ordin pragmatic, ci si de


ordin socio-politic si chiar si religios. Acesti factori includ atitudinea fata de un adevar sociocultural sau istoric, libertatea de cxpresie s.a.m.d. Mai mult decat atat, trebuie sa recunoastem
tendinta detenninata de relatiile socio-culturale, economice, politice din anumite limbi si
culturi sau din cadrul grupurilor de limbi si culturi inrudite de a adopta de preferinta - un stil
mai direct - argumentativ propriu-zis - si nu 0 strategie contra-argumentativa mai opaca prin
natura ei.
3. Text si context - cadml general de tipologizare a textelor
Clasificarea textclor numai in functie de variabile cum ar fi: domeniul de discurs, dcfinit ca
reprezentand subiectul in sine, a avut ca rezultat impartirea textclor in categorii insuficient
caracterizante, cum ar fi: text stiintific, text jumalistic, text juridic, etc. La fel, si impartirea
textclor dupa criteriul gencral al domeniului a dus la recunoasterea texte10r literare,
delimitarca lor de cele neliterare, didactice (de manual, etc.). 0 perspectiva noua si oarecum
uniforma sau consccventa de tipologizare a textelor a intervenit cand s-a pus accentuJ in mod
justificat pe rolul pe care-I joaca intotdeauna eontextul in delimitarea caracteristicilor
textua)c.
S-a adoptat 0 definitie a contextului in care categorii textuale cum ar fi registml,
intentionalitatca si interculturalitatea culmineaza cu notiunea dc seop retorie predominant.
Trebuie sa mai adaugam faptul ca textele sunt multifunctionale si ca sc pot distinge in cadrul
analizci, trsaturi ce apartin mai multor tipuri, mai mult intr-un text autorul este libcr sa opteze
pcntru 0 stratcgie dinamica de trecere de la un tip la altul, pentru a obtine un anumit efect dc
ordin argumentativ de cclc mai multe ori, sau pentu a creste valoarca re)evantei in textul
rcspcctiv. Se obtinc in asemenea cazuri un fel de hibridizare a textului, in carc nici una din
categoriilc sau tipurile dc text, oricat de riguros ar fi elaborate, nu poatc fi considerata
Drgumental. Asadar, putcm numai sa ajungem la 0 relativizare a realitatii in practica analizei
textului (cf. B. Hatim&I. Mason: The Translator as Communicator, )997: 129).
4. Dimensiunca tipologica a textului: Drgumenta predominant (scopul retorica dominant,
explicit sau implicit) - in raport cu Drgumental.
Putcm interpreta tipologia textelor in functie de doua nivc)uri de baza: un nivel static, un
prototip (norma);
nivel Drgumen - reprezentat prin diversele "abateri" sau variatii alc normei; de exemplu,
includerea trasaturilor argumentative intr-un prototip expozitiv ar putea fi un cxemplu de
variatie fata de norma.
In consccinta, daca scopul Drgumen este sa descriem normele dar si cxccptiile de la norma,
tipologia de texte trebuie sa incerce sa cuprinda diversitatea scopurilor retorice ce se gasesc in
mod normal in orice act de comunicare.
Valorilc Drgumentative, pragmatice si semiotice trcbuie Drgumentat intr-un continuum
static-dinamic de text-ill-context (ibid.: 129). In felul acesta, trasaturile caractcristice ale unui
text se vor defini in secvcnte de propozitii reciproc rclevante, ce vor indica apartenenta la un
anumil registru, 0 allumila intentiollalitate si /111 allumit domelliu de referillta intertextuala.
Rezultanta acestor Drgumentat se poatc numi eonfiguratia eontextuala si ea constituic baza
folosita in mod Drgumentati de autori in adoptarea unei anumite strategii textuale .

Aplicatie
Retinem faptul ca scopul Drgument dominant (predominant focus) se poate defini, in termenii
lui de Beaugrande si Dressler (1981: 162) ca fiind: functia dominanta a textului de a
ghidalorienta situatia intr-o maniera favorabila scopurilor urmarite de autorul de text. De aici,
restrangand cadrul Drgumen de referinta, putem vorbi de scop Drgument, urmarit de autor,
sau scop prin care autorul urmareste sa determine 0 schimbare in atitudinealmodul de a gandi
al cititorului (corespunzator fortei perlocutionare din teoria actelor de vorbire).
In exemplul de mai jos, textul are 0 comonenta expozitiva, dar scopul autorului este unul
Drgument, cu alte cuvinte dimensiunea dominanta administreaza si monitorizeaza constructia
textului si 0 orienteaza spre scopul final, acela de a convinge cititorul asupra modului de
evaluare (laudativa) a unui fapt Drgument in acest text.
Teme de discutie:
I'entru grupa de engleza (argumenta MATLl
I. Jdentificati elementele
argumentative
si analizati valoarea lor: informationala,
argumentat ive/reto rica.
2. Identificati acele elemente (evenimente, stari) care contribuie la dimensionarea argumentala
a textului; ce procedeulstrategie foloseste autorul pentru a evalua si inculca 0 anumita
conceptie, credinta, 0 rgu si care ar fi aceea?
"The explosion lighted every peak. crevasse and ridge of the nearby mOllntain range with an
alacrity and bealily that cannot be described. It was the bealily the great poets dream abolil.
Then came the sting. the sllstained awesome roar thar warned of Doomsday and made liS feel
that we pliny things were blasphemous to dare to tamper with the forces heretofore reserved
to the Almighty".
This excerpt is taken from a report on the Trinity test (the first tests of the atom bomb
at Los Alamos). According to Lee (1992: 84), who analyses the text as an example of
"nukespeak", this kind of writing represents a more general process involving the application
of religious discourses, as if the awesome power tapped by the new weapons was of divine
origin. The text remains expository but with a heavy admixture of evaluation.
Numai pentru grupa de franceza (MA TLl
3. Gasiti un text (ne)literar (fragment) in care sa identificati aceleasi valori:
expozitiv+Drgumentative si analizati realizarea scopului rhetoric predominant in acest text.
TIPOLOGIA TEXTULUI
Coordonator de curs: Daniela Ionescu

Proiect pentru masterul de traduceri


1.

specializate si studii terminologice

Analizati textul din urmatoarele puncte de vedere:

- Organizarea logica a continutuilli de idei in text: se bazeaza pe cadrul conceptual-lexical


(configllrativ) si sintactic al textlllui (paragrafe, subtitluri, paranteze, fotografii, grafice,
diagrame, etc.).
- Argumentarea (argumentation or reasoning): inlantuirea ideilor
- Termenii specifici domeniului (glosar tematic).
- Ideologia autorului in functie de care se construieste 1.0. si care constituie legatura dintre
cititor/auditorill si textlll creat de autor.
3

- Nivelul social de reprezentare categoriala, ce determina stilul si chiar si registrul textului .

- Grarnatica textu!ui si structura evenimentiala: 0 tipologie a evenimentelor comp!exe prin


fuzionare conceptuala:
Directia intr-un eveniment de miscare (Mingea s-a rostogolit in vale);
Aspectul intr-o expresic temporala (inclusive adverbele de timp, aspectuale, si/sau
formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele exista in limba respectiva); : Au
continuat sa vorbeascal Au vorbit intr-una; Au terminat de vorbit, etc. (aspect
atelic/non-perfectiv vs. perfectiveltelic);
Un eveniment ce denota 0 transformare sau schimbare de stare: Lumanarea s-a stins;
s-a albit la fata; s-a inrosit, etc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au inteles sa piece, Au fost
cu totii de acord cu propunerea, etc.;
Realizarca sau confirmarea realizarii unui eveniment: L-au urmarit pe hot pe strazi.
(telicitate, dar realizata lexical, nu aspectual).
Cu alte cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in jurul verbului si al satelitilor lui
(gramatica relationala, structura argumentala a verbului).
Toate evenimente!e se pot grupa in complexe evenimentiale prin fuziune (conllation),
stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente, legate intre ele dupa schema categoria!a a
reprezentari!or din planul cognitiv. Macro-evcnimentele
sunt apoi traduse sau
reproduse in structuri sintactice proprii limbii de expresie.
Fig. I: Structura conceptual a a macro-evenimentu!ui
Entity Causal-Chain
(Agent)

Event

S-relation
Syntax
framing
(lexical-semantics)
MotionIPath Cause, effect
Temporal contour Affect, Build/Destroy,
Space outline dichotomies
State change
Action correlation
Realization

l _

Project pentru masterlll de traducere a textllll1i literar


Analizati textul din llrmatoarelc pllncte de vcdere:
Organizarea logica a continutului de idei in text: se bazeaza pe cadml
conceptual-lexical (configurativ) si sintactic al textll!ui (paragrafe,
subtitl uri, paranteze, etc.).
- Argumentarea (argumentation or reasoning): inlantuirea ideilor
- Ideologia autorului in functie de care se construieste si care constituie
legatura dintre cititor/auditoriu si textul creat de autor (tenor).

- Gramatica textuiui si structura evenimentiala: 0 tipologie a


evenimentelor complexe prin fuzionare conceptuala:
- Directia intr-un eveniment de miscare (Mil/gea s-a rostogolil iI/ mle);
Aspectul intr-o expresie temporal a (inc1usiv adverbele de timp,
aspectuale, si/sat, formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele
exista in 1imba r~spectiva); e.g. All COIllil/llal sa l'orbeasca! All vorbil ill/r11110;All lermil/al de l'orbil, elc. (aspect atelic/non-perfectiv
vs.
perfective/telic );
Un eveniment ce denota 0 transformare sau schimbare de stare:
Lllmal/area 5-0 slill.,; s-a albilla/ala;

s-a il/rosil, elc.;

Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au


inteles sa piece, Au fost cu totii de acord cu propunerea, etc.;
Realizarea sau confinnarea realizarii unui eveniment: L-au
unnarit pe hot pe strazi. (telicitate, dar reaiizata lexical, nu
aspectual).
eu alte cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in juruI
verbului si al satelitilor lui (gramatica relationala, struchlra
argumentala a verbului).
Toate evenimentele se pot grupa in complexe evenimentiale prin
fuziune (conflation), stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente,
legate intre ele dupa schema categoriala a reprezentarilor din
planul cognitiv. Macro-evenimentele sunt apoi traduse sau
reproduse in structuri sintactice proprii limbii de expresie.

Fig. 1:

Structura conceptuaJa a macro-evenimentu!ui

Entity Causal-Chain
(Agent)

Event

S-relation
Syntax
framing
(lexical-semantics)
Motion/Path Cause, effect
Temporal contour Affect, BuildlDestroy,
Space outline dichotomies
State change
Action correlation
Realization

2. Strategia metaforica/argumentativa
a textuJui: modul cum se
structureaza intentia metaforica/retorica a autorului in tex{
- in cazuJ ca textul contine 0 intentie de relationare metaforica,
argumentarea
se structureaza
Ja niveJuJ figurat-literar,
nll
communicational (pragmatic)
- argllmentare propriu-zisa;
- contra-argumentare: echi-argumentare; argumentare oblica
- ScopuJ retoric predominant al textului
3. Factorii interculturali (cultural V ce determina structura textul ui
argumentativ:
politetea, puterea (sociala, economica, politica,
profesionala);
- Contextul (istoric, cultural, biografic) care determina trasaturile
textului (prezentare succinta).

In cazul in care textul contine 0 intentie de relationare metaforica, argumentarea se


structureaza la nivelul figurat-literar, nu communicational (pragmatic).
I

: In cazul tcxlului litcrnr. sc paotc 111


..1 in cn1cul pcntru analiZc:1 texluala - Ilumai factorii culturnli leg..1li de
crC<:lfca

tcxlului.

TEXT TYPOLOGY
October, 2006
Course coordinator: D. Ionescu
Coursesl,j
}

Key words: textuality, intertextuality, informativity, situationality, relevance,


acceptability, intentionality, coherence, cohesion, textual strategies and textual
configuration
History of text analysis:
the oldest form of preoccupation with texts: in RHETORIC, dating from Ancient
/Greece and Rome through the Middle Ages right up to the present. (Corbett,
1971). The traditional outlook of rhetoricians was influenced by their major task
of training public orators. The main areas were as follows: invention, the
discovery of ideas; disposition, the arrangement of ideas; elocution, the discovery
of appropriate expressions for ideas; and memorization prior to delivery on the
actual occasion of speaking. In the Middle Ages rhetoric belonged to the trivium
(Grammar, Logic, Rhetoric).
Rhetoric shares several concerns with the kind of teXt linguistics we are exploring
here, notably the assumptions that:
a. the accessing and arrangement of ideas is open to systematic control;
b. the transition bet, ideas and expressions can be subjected to conscious training;
c. among the various texts which express a given configuration of ideas, some are-of
a higher quality than others;
d. judgements of texts can be made in terms of their effects upon the audience of
receIvers;
e. texts are vehicles of purposeful interaction.
The domain of stylistics: Quintilian (1st c. A.D.), named four qualities of style:
correctness, clarity, elegance, and appropriateness. Clarity and elegance are akin to our
notions of efficiency and effectiveness, respectively. The range of stylistic studies in
modern times has been variegated (Sebeok, 1960, Spillner, 1974). Style results from the
characteristic selection of options for producing a text or set of texts. Hence, we might
look into the style of a single text; of all texts of a single author; of a group of texts by
similar authors; of representative texts for an entire historical period; and even of texts
typical of an overall culture and its prevailing language. Obviously, the methodological
difficulties increase as we move along toward larger and larger domains.
Computational linguistics and its impact on text analysis:
Statistics of occurrences (tabulation of occurrences) and their significance in constructing
a text (Dolezel&Bailey, 1969). But an important loss occurs in this respect - loss of the
context of occurrence, therefore, the current evolving of some events or states or
situations is ruptured through statistical analysis.
Modem linguistics: largest unit with an inherent structure (Bloomfield, 1933) - whether
a sentence, a paragraph or a whole text that constitute some structural coherence.

Anthropological investigation - Tagmemics (K. Pike, 1967, Longacre, 1976) - a method


of gathering and analysing data in terms of 'slots' and 'fillers', i.e. according to the
positions open within a stretch of text and to the units that can occupy those positions.
The slot-and-filler technique, a real method of code-breaking is eminently useful for
describing languages about which the investigator knows nothing in advance. However,
the slot-and-filler technique is too rigid to encompass Textuality. The major contribution
to a science of texts lies in the systematic recognition of relationships bet. language and
the settings of communication.
We must also make the distinction between the
discovery or analysis of the structures and the procedures which select and build
structures.
The study of conversation - DISCOURSE ANALYSIS.
Use oflanguage - in Pragmatics - the domain of plans and goals
The procedural approach - the study of texts in communication
Discovery of units and structural patterns+operations that manipulate units and patterns
during utilization of language systems in application. The text is the actual outcome of
these operations.
Procedurally, efficiency contributes to processing ease, i.e. the running of operations with
a light load on resources of attention and access. Effectiveness elicits processing depth,
i.e. intense use of resources of attention and access on' materials removed from the
explicit surface representation. Appropriateness
is a factor determining the correlation
bet. the current occasion and the standards oftextuality such that reliable estimates can be
made regarding ease or depth of participants' processing. An interplay bet. conventional
and unconventional in plain use of language - to eliminate boredom
Point of termination - or coda - where the producer finds the outcome satisfactory for the
intended purpose.
On the other hand: the receiver of the text: judgement of text quality
A text is a document of decision, selection and combination. - therefore, it subsumes
to a certain strategy and motivation, according to which a text has been created and
used, while in operation.
(7) Constructive features of texts:
Coherence, cohesion, situationality,
informativity,
acceptability,
intertextuality,
acceptability/relevance,
intentionality (definition and discussion, illustrations)
Phases of text production: planning, ideation, development, expression, parsing (bottomup)

(modes of text organization)


Telescoping phases - shifting among phases (e.g. development and expression may call
forth changes in planning and ideation). The receiving of texts could be modelled as a
corresponding set of phases of processing dominance in the reverse direction (top-down
analysis) +comprehension and integration of the text is deemed satisfactory.
(7) Cohesion