UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: STUDII DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Anglicismele în limba română(limbajul economic)

Prof.coord.: Vlad TOPALĂ

Loredana-Ionela GÎDEA

CRAIOVA
IANUARIE 2021
 Anglicismele în limba română

Înnoirea vocabularului unei limbi este un proces esențial și inevitabil, în condițiile

schimbărilor care au loc permanent în societatea noastră. Astfel, în domeniul economiei, și nu
numai, numărul termenilor împrumutați din limba engleză este din ce în ce mai mare.
Având în vedere că limba engleză a fost introdusă ca disciplină obligatorie în sistemul de
învățământ din România, limba literară, în diversele ei varietăți, înregistrează folosirea frecventă
a unor termeni de origine engleză, cuvinte care la noi poartă numele de „anglicisme”. Conform
DEX-ului, anglicismul reprezintă „o expresie proprie specifică limbii engleze, cuvânt de origine
engleză împrumutat, fără necesitate, de o altă limbă și neintegrat în aceasta”. În DN se definește
„ca expresie proprie limbii engleze, cuvânt de origine engleză, împrumutat de o altă limbă, încă
neintegrat în aceasta”. Mioara Avram, definește anglicismul: „un tip de străinism sau xenism,
care nu se restrânge la împrumuturile neadaptate și/sau inutile și este definit ca: unitate
lingvistică(nu numai cuvânt, ci și formant, expresie frazeologică, sens sau construcție
gramaticală) și chiar tip de pronunțare sau/și de scriere(inclusiv de punctuație) de origine
engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu
doar din cea britanică”.1 Adriana Stoichițoiu Ichim, folosește termenul anglicism pentru
„împrumuturi recente din engleza britanică și americană, incomplete sau deloc adaptate(ca atare,
ele se scriu și se rostesc în română într-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de
origine)”2 În studiul de față voi exemplica doar o parte din anglicismele care circulă în limba
română, în terminologia economică3:
Lobby s.n. „sală de așteptare a clădirii unei bănci, unde se fac operații bancare; tranzacție făcută
în această sală”. Conform DOOM-ului 2, lobby are forma articulată la N-A singular lobby-ul și
la G-D art. lobby-ului.
Staff s.m. pl. staffuri „grup de persoane cu o anumită misiune, de conducere sub direcția unui șef;
stat major”. DOOM 2: articulat la N-A singular: stafful, plural: staffurile, și la sg. G-D: staffului

1
Mioara Avram, Anglicismele în limba română actuală, Editura Academiei, București, 1997, p.11.
1
2
Adriana Stoichițoiu Ichim, Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență, creativitate, Editura ALL,
București, 2001, p.83.

3
Florin Marcu; Constant Maneca, Dicționar de neologisme, ediția a III-a, Editura Academiei, București, 1986.
și la pl. staffurilor.
Discount s.n. pl. discounturi „reducere de preț care se acordă unui anumit client, în anumite
condiții de achiziționare a mărfii”. DOOM 2: articulat sg. N-A: discountul și la sg. G-D:
discountului, pl.: discounturilor.
Dumping s.n. pl. dumpinguri „vânzare a mărfurilor pe piața externă la prețuri mai scăzute decât
acelea de pe piața internă și de pe piața mondială, practicată de unele țări pentru a elimina
concurența”. DOOM 2: art. sg. N-A: dumpingul, pl. dumpingurile și la sg. G-D: dumpingului,
pl.dumpingurilor.
Brand s.n. pl. branduri „marcă, firmă”. DOOM 2: N-A sg. art.: brandul, pl. brandurile; G-D sg.
art. brandului, pl. brandurilor.
Dealer s.m.pl.dealeri „dealeri”. DOOM 2: N-A sg. art.: dealerul, pl.dealerii; G-D sg.art.
dealerului, pl.dealerilor, V sg. neart./art.: dealerule, dealere, pl.dealerilor.
Broker s.m. pl. brokeri „agent care vinde sau cumpără pe comision; intermediar”. DOOM: N-A
sg.art.: brokerul, pl. brokerii și la G-D sg.art. brokerului, pl. brokerilor, V sg. neart./art.:
brokerule, brokere, pl. brokerilor.
Manager s.m. pl. manageri „cel care conduce o antrepriză, care generează interesele unui sportiv
sau ale unei echipe care se ocupă cu organizarea și cu chestiunile financiare ale competițiilor,
impresar ”. DOOM: N-A sg.art.: managerul, pl.:managerii; G-D sg. neart.: manager, pl.
manageri; G-D sg.art.: managerului, pl.: managerilor.
A. Stoichițoiu Ichim menționează în cartea sa sintagma anglicisme de lux. Acestea fiind o
marcă a mediului socio-profesional, oferă vorbitorului posibilitatea, pe de o parte, de a sintetiza
mesajul în cazul în care echivalențele din limba română sunt prea lungi, iar pe de altă parte, de a-
și întreține și extinde cunoștințele profesionale pentru contactele cu surse externe(anglicisme de
lux utile). Însă, chiar și în mediul strict profesional, cultismele care nu se pot justifica dacă ele
constituie dublete pentru cuvinte sau unități frazeologice deja existente în română(anglicisme de
lux inutile).4 Majoritatea lor o constituie substantivele și din punct de vedere morfologic, ele
beneficiază de caracteristicile acestei clase ca orice alt substantiv(ne referim la marca pluralului).
Am notat variante de ortografiere acolo unde este cazul și derivate sau compuse de la aceste
baze. 2

4
Adriana Stoichițoiu Ichim, op.cit., p.95.
 Anglicismele de lux utile sunt acele anglicisme de lux care își păstrează caracteristicile-
adică sunt neadaptate din punct de vedere ortografic, fonetic și chiar semantic- dar sunt folosite
în limbajul curent, deoarece folosirea lor este mult mai practică și eficientă. Deși poate exista o
variantă de echivalare în limba română, formele etimologice sunt preferate, deoarece implică o
mai mare acuratețe a exprimării în anumite contexte:
-resort- în DN, se definește ca „loc pentru relaxare și recreare; stațiune”. Exemplu: Sunrise All
Suites Resort este situat la 3 km spre nord de Obzor și la 450 m de malul mării.(booking.com)
DOOM: N-G pl./G-D pl. resoarte.
-board- în DN, „consiliu de conducere al unei companii sau organizații”. Conform DOOM-ului,
are forma de plural: boarduri, N-G sg. boardul și pl.boardurile. Ex.: Proiectele expuse au fost
selectate de boardul creativ DIPLOMA din peste 380 de lucrări de diplomă înscrise în secțiunile
de arhitectură, arte și design.(galasocietatiicivile.ro)
-start-up: în DN, „societate nou înființată” oferă o informație mai precisă despre stadiul
activității unei firme. Dar este folosit ca sinonim pentru business, deja asimilat sau cu afacere
dar și cu firmă, companie. Forma de plural nearticulat este startup-uri. Ex.: BT te susține în
programul Start-Up Nation.(bancatransilvania.ro)
-holding, cu forma de plural: holdinguri. DN precizează sensul: „formă de monopol care
subordonează diferite unități prin controlul participanților de către o societate anonimă pe
acțiuni”. Poate fi echivalat cu consorțiu. Ex.: IRS a preluat 49% din holdingul feroviar sârb
Friulexport.(money.ro)
-training, cu forma de plural: traininguri. DN precizează sensul de „antrenament”, „pregătire”.
De asemenea, trainer și compusul co-trainer sunt foarte frecvent folosite pentru instructor de
pregătire profesională. Ex.: În oferta noastră de training sunt prezente și cursurile pentru
echipamentele de comandă numerică SINUMERIK.(new.siemens.com)
-freelancer este o persoană care lucrează independent, care desfășoară o profesie fără un
angajament pe termen lung cu un angajator. Forma de plural este freelanceri. Sensul cu care este
folosit acest anglicism păstrează conținutul semantic din engleză(liber profesionist).
Ex.:Freelancer-ul beneficiază de mai multă libertate, dar și de mai multă nesiguranță.
(dilemaveche.ro) 3

-logo, cu pluralul logouri. DN specifică: „element de compunere care înseamnă cuvânt, vorbă,
vorbire”; „Simbol, siglă formată dintr-un ansamblu de semne grafice, care constituie marca unui
 produs sau a unei firme”. Ex.: Dacia ar putea avea un nou logo în 2021.(stirileprotv.ro)
-leadership, pluralul: leadershipuri. DN spune: „funcție, poziție de lider”. Exemplu: Esența
leadership-ului constă în capacitatea de a crea viziune, motive și elan într-un grup de oameni.
(capability-acces.eu)
În numeroase situații, termenii economici englezești, considerați „internaționali”, sunt
utilizați în paralel cu termenii românești echivalenți: cash/numerar, developer/dezvoltator,
money laundry/spălare de bani, warranty/garanție, of-shore/paradisuri fiscale, real-
estate/imobiliare. Există cuvinte/structuri care sunt folosite în română cu forma din engleză, și
care denumesc realități necunoscute în țara noastră înainte de 1990: hedging= risc valutar,
barter= comerț de bunuri și servicii fără bani, jobber= intermediar bursier, biling= facturare, off-
shore= zone cu scutire de impozite, dealer= companie sau individ care cumpără acțiuni în cont
propriu, forfeiting= cumpărarea de la alte agenții a unor promisiuni de plăți emise de importatori,
audit= examinarea actelor contabile de către un auditor pentru a stabili dacă există sau nu fraude.
De asemenea, termenii englezești care nu presupun o specializare strictă și care sunt
utilizați frecvent în comunicarea uzuală în diverse domenii, pătrund și în limba comună: boom=
avânt economic, enterprise= întreprindere, full-service= serviciu complet, payback= recuperare a
banilor, retail= en detail, provider= furnizor etc. Cuvintele polisemantice din engleză au pătruns
în română în unul sau mai multe sensuri, în funcție de domeniul de utilizare și de necesitățile de
comunicare: clearing/cliring are ca sens prim în engleză „limpezire/lămurire”, dar este
împrumutat în limbajul economic cu sensul „sistem de plată a datoriilor prin compensarea
reciprocă a datoriilor și creanțelor internaționale”, equity are ca prim sens „echitate, dreptate”,
dar a fost împrumutat ca termen economic cu sensul „capital al acționarilor”.
Analiza etimologică a unor termeni economici englezești, apăruți și în limba română,
relevă originea italiană a multora dintre aceștia: cash<it. cassa<lat. capsa; manager< it.
maneggio; discount< it. (di)scontare; risk< it. risco; insolvență< it. insolvenza, prin engl.
insolvency; termenul bursă amintește numele familiei della Borsa, o familie de mari negustori
venețieni care s-a stabilit în Flandra, iar reședința lor, Casa Borsa, a devenit sediul primei burse
din lume. Avem anglicisme recente care dublează ca omonime împrumuturi din franceză:
4 o conferință etc.) și auditor(<engl. auditor=
auditor(<fr. auditeur= cel care audiază un curs,
controlor financiar); board(<engl. board= conducere, consiliu de administrație) și bord (<bord=
fiecare din părțile laterale ale unei aeronave).(http://www.diacronia.ro, Avataruri ale
anglicismelor din sistemul financiar românesc actual, Oana Magdalena CENAC)
În limbajul economic și de afaceri, observăm prezența câtorva abrevieri preluate din
limba engleză: LC-letter of credit(acreditivul documentar), CN- credit note(o notă de credit- un
document comercial emis de un vânzător către un cumpărător), E-mail- electronic mail(poștă
electronică), ATM-automated teller machine(bancomat automat), PIN-personal identification
number(număr personal de identificare), E-cash-electronic money(bani electronici în numerar),
OLTP-on-line transaction processing(în procesarea tranzacțiilor online, sistemele de informații
facilitează și gestionează de obicei aplicațiile orientate către tranzacții), CMO-chief marketing
officer(director de marketing), POS-point of sale(punct de vânzare), TM- trademark(siglă,
marcă pentru afacere, comerț), IBAN-International Bank Account Number(un cod stabilit la
nivel internațional, compus până la 34 de litere și cifre, care ajută băncile să proceseze transferuri
în toată lumea), ATL-Above The Line(tehnica de marketing-sintagma utilizată în comunicările
de marketing-publicitate, vizând mesajele transmise prin mass-media), TCO-Total Cost of
Ownership(estimare financiară prin care se determină costurile directe sau indirecte ale unui
produs, viabilitatea unei investiții) (https:/abrevieri-provenite-din-limba-engleza.html)
În concluzie, împrumuturile din limba engleză continuă să pătrundă rapid în limba
română actuală, accelerând procesul de îmbogățire lexicală și satisfăcând nevoia socială a unor
termeni de specialitate care corespund unor concepte din societatea românească. Fiecare popor
trebuie să lupte pentru apărarea și cultivarea limbii sale atât prin crearea de cuvinte noi cu
mijloace interne, cât și prin preluarea de cuvinte din alte limbi și prin integrarea lor optimă în
sistemul său de organizare și funcționare.

5
 Bibliografie

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan- Al. Rosetti”, Dicționarul ortografic,
ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers
Enciclopedic Gold, București, 2010.
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan- Al. Rosetti”, Dicționarul explicativ
al limbii române, ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998.
Avram, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Editura Academiei Române, București,
1997.
Marcu, Florin; Maneca, Constant, Dicționar de neologisme, ediția a III-a, Editura Academiei
Române, București, 1986.
Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență,
creativitate, Editura ALL, București, 2001.

Webografie
https://www.booking.com
https://www.galasocietatiicivile.ro
https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/start-up
https://www.money.ro
https://new.siemens.com
https://dilemaveche.ro
https://stirileprotv.ro/stiri/auto/dacia
https://capability-acces.eu
http://www.diacronia.ro, Avataruri ale anglicismelor din sistemul financiar românesc actual,
Oana Magdalena CENAC
https:/abrevieri-provenite-din-limba-engleza.html
6
7