INFLUENȚA LIMBII ENGLEZE ASUPRA LIMBII ROMÂNE

STUDIU DE CAZ: LIMBAJUL INFORMATIC

Costescu Emilia-Mihaela
Facultatea de Litere, studii de Limbă şi literatură română
Anul II, Master

Introducere

Sfârșitul secolului al XX-lea a adus în limba română o invazie de împrumuturi, mai cu

seamă de proveniență engleză (în special din varietatea americană a acestei limbi) pentru a acoperi
goluri lexicale din domenii ce sunt caracterizate de un dinamism impresionant în Marea Britanie
și, cu deosebire, în Statele Unite ale Americii.
În cele ce urmează, întrucât ne vom ocupa de anglicisme recente în limba română actuală
(înregistrate sau nu în dicţionarele de specialitate), vom încerca definirea conceptelor anglicism și
americanism.
Adriana Stoichiţoiu Ichim utilizează conceptul în discuție pentru desemnarea unor
„împrumuturi recente din engleza britanică şi americană, incomplete sau deloc adaptate (ca atare,
ele se scriu şi se rostesc în română într-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de
origine)”.1 Aceeaşi autoare circumscrie în mod riguros anglicismele propriu-zise (clasă în care
include elemente lexicale în curs de adaptare) şi xenismele (categorie care cuprinde unități lexicale
complet neasimilate). Considerăm că stabilirea graniței dintre cele două tipuri de împrumuturi este
uneori dificil de stabilit. Calificarea de anglicism nu trebuie atribuită împrumuturilor adaptate din
limba engleză, care au putere de circulație semnificativă și au pătruns deja în limba comună.
Mioara Avram,2 spune că „anglicismul este un tip de străinism sau xenism, care nu se
restrânge la împrumuturile neadaptate şi/sau inutile şi este definit ca: unitate lingvistică (nu numai
cuvânt, ci şi formant, expresie frazeologică, sens sau construcţie gramaticală) şi chiar tip de
pronunţare sau/şi de scriere (inclusiv de punctuaţie) de origine engleză, indiferent de varietatea
teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu doar din cea britanică”. Neologismul
1
Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală, Bucureşti, Editura
Universităţii din Bucureşti, 2006, pag. 171
2
Avram M.,  Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti, 1997, pag. 11
anglicism, este înregistrat pentru prima dată în dicționarul CADE, unde pentru elementul lexical în
discuție, notat ca împrumut din limba franceză, se menționează două sensuri, ultimul dintre
acestea fiind cel pe care îl întâlnim în vocabularul actual al limbii române: „fel de a vorbi
particular limbii engleze”; „expresiune, construcţie proprie limbii engleze, trecută în altă limbă”3
Anglicizarea se prezintă ca o tendinţă a limbilor actuale de a lăsa să pătrundă, mai ales în
domeniul vocabularului, influenţa engleză, aceasta manifestându-se, deci, ca element de
superstrat. Fenomenul este cu atât mai interesant, cu cât are loc între limbi neînrudite genealogic;
prin faptul că acesta cuprinde astăzi un număr tot mai mare de limbi, el are tendinţa de
internaţionalizare, relevând o nouă dimen- siune a contactului între limbi. 4

2. Influența limbii engleze în limbajul informatic

Influenţa engleză în limba română, foarte pronunţată în perioada actuală şi în limbile europene, se
realizează atât prin preluarea masivă de elemente lexicale, cât şi prin atribuirea de noi sensuri unor cuvinte
din limba română sub influenţa termenilor englezeşti corespunzători. Situaţia socială şi politică actuală,
dezvoltarea ştiinţei, extinderea relaţiilor economice şi financiare cu ţările occidentale au facilitat
manifestarea acestui fenomen şi în ţara noastră, prin selectarea elementelor lexicale de origine engleză de
specialişti în diverse domenii de activitate şi de utilizatori ai englezei ca limbă de circulaţie internaţională.
Anglicismele desemnează noile realităţi în mod concis, inechivoc. Aceste calităţi şi caracterul
internaţional al elementelor lexicale englezeşti justifică afluenţa acestora în textele presei româneşti actuale.
Din punct de vedere referenţial, cele mai numeroase anglicisme aparţin sferei infomaticii şi a
comunicaţiilor (antivirus, back-up, blog, bluetooth, broadband, browser, buffer, bug, cancel, device, e-
reader, e-book, e-commerce, malware, multitouch, smartphone, touchscreen, upgrade, webcam), urmată de
cea financiară (benchmark, board, brand, branding, card, dealer, deadline, discount, infringement, low-
cost, market-share, retail, retailer, showroom, streaming, upselling).
Împrumuturile pe care le-am făcut din engleză (inclusiv din varianta americană a acestei limbi) pot
fi distribuite în mai multe clase. Astfel ele pot aparţine grupului de împrumuturi complet neasimilate
(malware, trainee), în curs de asimilare (benchmark) şi complet asimilate (musical).
În continuare, am analizat o serie de termeni care aparțin limbajului informatic și reprezintă
împrumuturi făcute din limba engleză.
3
CADE, I.A. Candrea, Gheoghe Adamescu, Dicționar enciclopedic ilustrat, Editura „Cartea Românească”,
București, 1931, pag. 56
4
Pană Dindelegan , Gabriela Pană Dindelegan, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, vol.II, Editura
Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2003, pag. 333
 Primul termen este Controller, s. n. < engl. Controller. Termenul controller desemnează
un dispozitiv prevăzut cu butoane, care este conectat la o consolă sau chiar la un calculator, care se
ţine în mână şi cu care se controlează acțiunile dintr-un joc. Acest termen este consemnat în
dicţionarele românești, sub forma controler, cu următoarele explicaţii: „1 (inf.) circuit complex și
logica aferentă operării în condiții optime a unui echipament periferic. 2 aparat electric care
permite o succesiune de modificări ale conexiunilor sau de reglaj.” 5
În plus, DN 1986, MDN 2000 atestă şi etimologia germană, germ. Kontroller, pe lângă cea
engleză, engl. controller6 (MDN 2000). În acest sens, Ciobanu7 face următoarea distincție: pentru
explicaţia 1. „aparat electric...”, oferă etimologia germană și engleză, și pentru explicaţia 2.
„dispozitiv care permite calculatorului să comunice cu un alt dispozitiv (disc flexibil, disc fix,
placă de rețea), etimologia engleză. În DCR apare o singură definiţie: „componentă de bază a unui
periferic (printer etc.) care interpretează și execută instrucțiunile venite de la computer”.8
„Controllerul Wireless Xbox Elite se adaptează la dimensiunea mâinii şi stilului de joc
(www.emag.ro/gamepad-wireless-microsoft-elite-pentru-xbox-onegwmexbone/pd/DKGL5MB/);
„Imaginile nu sunt oficiale și vin de pe Reddit, iar în ele putem admira ceea ce pare a fi o versiune
neagră a controller-ului” (http://nivelul2.ro/nintendo-nx-noi-imagini-ale- controller-lui-pentru-
noua-consola-nintendo-ies-la-suprafata/).
Un alt termen este Achievement, s. n. < engl. Achievement. Termenul achievement
desemnează o distincţie virtuală care se dă unui jucător după ce a realizat anumite misiuni într-un
joc, prevăzute de realizatorii jocului, de exemplu a terminat un capitol, a bătut un boss sau a găsit
toate artefactele de un anumit tip etc.
„Pe de altă parte, deţinătorii ediţiei complete (adică originalul + toate DLC- urile) primesc
un upgrade gratuit pe PC, cu suport pentru salvările vechi şi achievement-uri resetate”
(http://nivelul2.ro/trailer-pentru-skyrim-special-edition/); „Desigur că jocul va avea achievement-
uri și trading cards.” (http://steamgames.ro/final-fantasy-vi-apare-pe-steam-pe-16-decembrie/).
În limbajul gamerilor din întreaga lume, un termen echivalent pentru achievement este
termenul englez trophie, cu specificarea că achievementul este distincţia acordată în majoritatea
jocurilor de pe PC, consola Xbox, în timp ce trofeul este distincţia acordată în jocurile de pe
5
MDA, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Micul dicționar
academic, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pag. 655
6
MDN, Marcu, Florin, Marele dicționar de neologisme, Editura Științifică, București, 2000.
7
Ciobanu, Georgeta, Anglicisme în limba română, Amphora, Timișoara, 1996, pag. 40
8
DCR, Dimitrescu, Florica, Ciolan, Alexandru, Lupu, Coman, Dicționar de cuvinte recente. Ediția a III-a,
Logos, București, 2013, pag. 159
consola Play Station. Gamerii români utilizează termenul trofeu, provenit din limba franceză, din
fr. trophée (MDA 2003, 1003), pentru a reda termenul engl. trophie.
(Posibilă normă: achievement, achievementul, achievementuri).
„În lumea gaming-ului, interacţiunea dintre joc şi jucător se realizează prin intermediul
tandemului mouse + tastatură, controler sau joystick – performanţele acestor periferice resimţindu-
se direct în succesul in-game” (http://nivelul2.ro/aorus-thunder-m7/); „Procesul de a doborî o navă
inamică se simte la fel de captivant și interesant cum te-ai aștepta din moment ce stai într-un scaun
în timp ce mâinile tale se concentrează pe un joystick și creierul pe localizarea oponentului.”
(http://steamgames.ro/platforma-steamvr- primeste-3-noi-jocuri/).
Următorul termen supus analizei este joystick, s. n. < engl. Joystick. Termenul joystick
desemnează un dispozitiv format dintr-o parte lungă mobilă înfiptă într-o bază fixă, care se
conectează la un calculator sau la un display şi cu care se controlează anumite jocuri, de pildă
jocurile ce simulează pilotarea avioanelor, a maşinilor etc.
Termenul apare în dicţionare cu următoarea definiţie, care este valabilă pentru toate
dispozitivele de acest tip: „dispozitiv alcătuit dintr-o articulație sferică mobilă, ale cărei deplasări
unghiulare sunt transformate de un traductor în semnale electrice analogice, convertite apoi în
formă numerică, prelucrate și afișate pe ecran sub formă de punct sau cursor grafic” (DE 1993-
2009). Definiția din DCR fac referire specială la conceptul specific limbajul gamerilor: „manetă
folosită pentru controlul mișcărilor în jocurile pe calculator sau al unor aplicații grafice”.9
Termenul joystick se utilizează în limbajul gamerilor pentru a desemna și un alt concept,
joystickul, numit și minijoystick în acest caz, desemnând şi butonul mobil de pe un controller, cu
care se controlează în special mişcarea caracterului/eroului din joc şi camera:
(Posibilă normă: joystick, joystickul, joystickuri).
Termenul gaming ( gaming, s. nenum. < engl. gaming:) desemnează jucatul de (acțiunea
de a juca) jocuri video. La fel ca termenul gamer, termenul gaming figurează în DCR, unde este
definit ca: „domeniul jocurilor video sau de calculator” (2013, 260).
„Gaming-ul constituie o categorie de aplicaţii software care este destinată distracţiei”
(https://gamerii.ro/forum/index.php?; „Istoria gaming-ului din România s-a situata la 153 de
milioane de dolari în 2017” (http://e- gamer.ro/industria-gaminging-ul-din-romania-s-a-situat-la-
153-de-milioane- de-dolari-in-2017/). (Posibilă normă: gaming, gamingul).

9
DCR, Dimitrescu, Florica, Ciolan, Alexandru, Lupu, Coman, Dicționar de cuvinte recente. Ediția a III-a,
Logos, București, 2013, 309
 Alți termeni care aparțin limbajului informatic sunt:
 Site s. n. pl. site-uri „spaţiu pe internet, spaţiu în care sunt situate informaţii pe reţeaua
de internet”.
 Mouse s. n. pl. mouse-uri, articulat mouse-ul „dispozitiv la computer, calculator, periferic
cu care se poate deplasa cursorul pe ecranul unui computer”.
 Chat s. n. „discuţie amicală, o discuţie care se face prin schimbarea mesajelor electronice”.
 Desktop s. n. pl. desktopuri „ecran”.
 Display s. n. pl. display-uri, articulat display-ul „dispozitiv de vizualizare folosit ca
periferic la calculatoare”.
 Hard disk s. n. „disc magnetic de mare capacitate, pentru stocarea datelor la computer”.
 Software s. n. „ansamblu de activităţi (codificare, organizare, analiză, programare) pentru
calculatoarele electronice, soft”.
 e-mail s. n. pl. e-mailuri „scrisoare în format electronic, mesaje”.

 On-line/online loc adj., loc. adv. „echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor
conectate direct la calculator”.
 Off-line/offline loc adj, loc adv. „echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor
neconectat direct la calculator”.

Un aspect important în ceea ce priveşte adaptarea anglicismelor la sistemul românesc se referă

la acomodarea morfologică, unde se întâmpină dificultăţi relative la modalităţile de flexiune ale
limbii noastre, cauzate de diferenţele dintre sistemul gramatical românesc şi cel englezesc.
Tendinţele din scrisul jurnalistic actual încadrează un număr semnificativ de anglicisme în
categoria substantivelor invariabile. Substantivele împrumutate din limba engleză care denumesc
inanimate aparţin, de regulă, clasei neutrului românesc, formând pluralul în desinenţa -uri, un
clasificator substantival ce permite includerea bazelor în această clasă. Am înregistrat însă şi
situaţii în care acelaşi substantiv apare în textele jurnalistice actuale fie ca neutru, fie ca feminin (o
session - dintr-un session, unui story - o story). Valoarea morfologică de plural a cuvintelor
englezeşti împrumutate este adesea neglijată, astfel se ajunge, în textele mass-mediei româneşti, la
forme tautologice, de tipul: cards-uri, gadgets-uri, skills-uri sau congresmeni, chairmeni, legginşi.
Sunt frecvente formele de plural ale substantivelor din limba sursă: spre exemplu: e-books. În ceea
ce priveşte verbele recente cu etimon englezesc, acestea sunt încadrate în conjugarea I, cu sufixul
-ez la indicativ, prezent, persoana I, singular (accesoriza, customiza, restarta, upgrada),
conjugarea a IV-a este, de regulă, rezervată împrumuturilor verbale cu valoare stilistică (chatui).
Conjugarea a II-a şi a III-a sunt neproductive în presa scrisă şi în cea audiovizuală actuală.
Comparativ cu sistemul consonantic românesc, cel englez are drept caracteristică aspiraţia.
Fenomenul acesta apare la ocluzivele surde aflate la început de cuvânt, în silaba accentuată.
Rostirea românească nu poate reda această trăsătură a elementelor lexicale englezeşti. Este, spre
exemplu situaţia engl. (you)tube (pronunţat în engleza britanică [tju:b] şi [tu:b] în varianta
americană acestei limbi). În limba engleză, elemente lexicale, precum know [nau], listen ['lis.an],
part [pa:t], psychology [sai'krjl.a^i] etc., includ consoane care în anumite condiţii de proximitate
devin latente, se plasează în afara realităţii fonetice, astfel încât, în limba română (unde acest
fenomen este inexistent), sunt rostite toate consoanele (spre exemplu part time este pronunţat [part
taim] în loc de [pa:t taim]..
Anglicismele prezintă inconstanţă sub aspect ortografic în ceea ce priveşte consoanele
duble din cuvintele englezeşti împrumutate (modeling -modelling), asimilarea semnului grafic y,
precum şi utilizarea cratimei, unde am remarcat grafia dublă a aceloraşi neologisme în elemente
lexicale compuse (lowcost - low-cost) şi în cazul formelor articulate enclitic sau flexionate ale
anglicismelor simple (cardul - card-ul). În unele situaţii, se dublează nejustificat anumite litere
(forma developper pentru englezescul developer) sau apar cu o formă hipercorectă (spre exemplu:
handycraft pentru engl. handicraft, holyday pentru engl. holiday). Pătrunderea şi răspândirea pe
cale orală şi scrisă a neologismelor din engleză favorizează apariţia dubletelor (orto)grafice (de
tipul: brand sau brend).
Așadar, afluența de anglicisme prezintă beneficii în ceea ce privește lexicul românesc prin
modernizarea și internaționalizarea sa. Rolul limbii engleze în contextul lumii actuale este acela de
mijloc comunicațional pentru popoare dintre cele mai depărtate zone ale mapamondului, iar din
această perspectivă, procesul în discuție nu este unul dăunător, el reprezentând un moment
important pentru configurarea fizionomiei limbii române actuale și viitoare. Regenerarea lexicului
unei limbi este un fenomen, fără îndoială, natural şi nu poate fi înlăturat în condiţiile schimbărilor
pe care societatea le propune constant.

Concluzii

Elementele lexicale neologice de origine engleză neadaptate încă sunt utile în condițiile în
care ele umplu golurile existente în diversele sectoare de activitate. Pătrunderea lor în lexicul
românesc este generată de realitatea denumită de acestea și are motivații culturale și sociale
(nevoia de sincronizare cu tendințe internaționale, de modernizare), aspecte care conduc la
acceptarea și asimilarea lor în limbă .
Apariţia anglicismelor în limba română a fost determinată de necesitatea de a desemna
realităţile extralingvistice noi. Spre exemplu, termeni precum software, hardware, mouse, chat, e-
mail, computer au pătruns în sfera lingvistică românească datorită faptului că, în domeniul
informaticii, nu s-a realizat traducerea lor. Dome- nii precum sportul şi economia au impus, de
asemenea, folosirea unor termeni pre- luaţi din limba engleză şi adaptaţi: fotbal, baschet, schi,
fitness, tenis, marketing, supermarket, management etc. Se poate vorbi despre conturarea unui
fond de cu- noştinţe comun, care cuprinde toate cuvintele preluate din limba engleză şi care de-
semnează realităţi lingvistice din diverse domenii de activitate.
Procesul de răspândire al englezei şi al împrumutului masiv din această limbă, este unul
dinamic, aflat în plină expansiune în stilul publicistic românesc de după 1990, care s-a plasat în
centrul preocupărilor a numeroși lingviști și a cărui cercetare este imposibil de epuizat în condițiile
date. Diseminarea cu rapiditate a influenței engleze este generată de importanța sub aspect istoric,
politic, cultural și social al Marii Britanii și, al Statelor Unite ale Americii, mai cu seamă după cel
de-al Doilea Război Mondial. În textul publicistic actual, afluxul de elemente cu origine engleză se
raportează la dezvoltarea uluitoare a tehnicii și a științei, iar anglicismele desemnează realități care
necesită denumiri cu caracter monosemantic, concis și inechivoc. Caracterul internațional este un
atribut incontestabil în favoarea elementelor lexicale în discuție.
În concluzie, fiecare popor trebuie să lupte pentru apărarea şi cultivarea limbii sale atât
prin crearea de cuvinte noi cu mijloace interne, cât şi prin preluarea de cuvinte din alte limbi şi
prin integrarea lor optimă în sistemul său de organizare şi funcţionare.

Referinţe bibliografice

 Avram M.,  Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti, 1997.

  CADE, I.A. Candrea, Gheoghe Adamescu, Dicționar enciclopedic ilustrat, Editura „Cartea
Românească”, București, 1931
 Ciobanu G., Anglicisme în limba română, Timişoara, 1996.
 Corlăteanu N., Încadrarea lingvistică în realităţile europene, Chişinău, 2001.
 Dumbrăveanu A, Ion Dumbrăveanu, Considerente privind expansiunea şi utilizarea unor
anglicisme în limba română // „Limba Română”, nr. 1, Chişinău, 1999.
 Graur, Alexandru, (1937).„Neologismele”, Extras din Revista Fundaţiilor Regale, nr. 8,
1937: 4-22.
 Guţu Romalo, Aspecte ale evoluţiei limbii române, Bucureşti, Humanitas Educaţional,
2005
 Isaac Ș., Dezvoltarea competenţelor comunicative vs. Anglicismele recente în limba
română. Monografie, Chişinău, 2004.
 Pană Dindelegan , Gabriela Pană Dindelegan, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, vol.II,
Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2003
 Stoichițoiu-Ichim, Adriana, (2006). Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală,
Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti.
 Stoichiţoiu-Ichim A. , Vocabularul limbii romane actuale: dinamică, influenţă,
creativitate, Editura All, Bucuresti, 2007

Dicționare

 DCR = Dimitrescu, Florica, Ciolan, Alexandru, Lupu, Coman, Dicționar de cuvinte

recente. Ediția a III-a, Logos, București, 2013.
 DE = Popa, Marcel D., Stănciulescu, Alexandru, Florin-Matei, Gabriel, Tudor,
Anicuța, Zgăvărdici, Carmen, Chiriacescu, Rodica, Dicționar enciclopedic, Editura
Enciclopedică, București, 1993-2009.
 DEX 2009 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al.
Rosetti”, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic,
București, 2009.
 DN = Marcu, Florin, Maneca, Constant, Dicționar de neologisme, Editura Academiei,
București, 1986.
 DOOM = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,
DOOM, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a,
revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.
 MDA = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,
Micul dicționar academic, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001-2003. MDA
 2010 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Micul
dicționar academic, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2010.
 MDN = Marcu, Florin, Marele dicționar de neologisme, Editura Științifică, București,
2000.