ŞCOALA GIMNAZIALĂ ANINOASA

COMUNA ANINOASA, JUDEŢUL GORJ

TELEFON: 0253/477126

NR: _____ DIN _________

Literatură. Teatru. Film

1 oră/ săptămână – clasa a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a

Prof. Emilia Mihaela Cringus

2020
 Argument

Studierea limbii şi literaturii române în şcoală prezintă o importanţă inestimabilă,

pentru că, în primul rând “Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată,/Un şirag de
piatră rară/ Pe moşie revărsată.“, este expresia cea mai cuprinzătoare a fiinţei naţionale a
poporului român. Limba română este limba oficială a României, o necesitate în cadrul vieţii
sociale, economice, politice şi culturale din spaţiul românesc
Literatura, teatrul și filmul reprezintă forme de comunicare artistică deoarece,
asemenea obiectului estetic, sunt destinate în primul rând să placă. Pentru a-și atinge scopul,
fiecare prezintă particularități care transcend limbajul specific.
Modul de preluare a mesajului – vizual, auditiv sau audio-vizual – impus de tipul de
imagine artistică, se definește în funcție de relația cu dimensiunea temporală a receptării.
Lessing făcea o clasificare a artelor, în studiul Laocoon, publicat în 1765, în arte ale
succesiunii și arte ale simultaneității. Mesajul poetic, realizat în cod verbal, poate fi receptat
auditiv, atunci când este formulat oral, sau vizual, atunci când este transmis scriptural, cum se
întâmplă în cazul literaturii. Corelat unei imagini plastice, ca în cazul caligramei, mesajul
poetic este destinat exclusiv unei receptări vizuale; dar corelat cu un mesaj melodic, ca în
situația cântecului, este destinat receptării auditive.
Trecând la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri, capătă o
structură complexă, complicând totodată problema receptării: dacă mesajul poetic propriu-zis,
realizat în cod verbal, este receptat auditiv, mesajele complementare, care intervin prin
codurile non-verbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptării vizuale.
Vorbim așadar de o receptare audio-vizuală care, ca și în situația filmului, presupune un alt
mod de participare la actul comunicării. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau
film.
Cinematograful, arta sincretică, a făcut saltul de la imaginea vizuală statică la
imaginea vizuală dinamică. Desfășurarea vizuală a mișcării a facut posibilă o perspectivă
epică, cinematograful devenind foarte repede o modalitate de a povesti cu ajutorul imaginilor.
Noua formă de comunicare a schimbat atât structura mesajului, cât și disponibilitațile
enunțului, printr-o reorganizare a situației de comunicare. Enunțul artistic de tipul filmului a
devenit un produs colectiv, indirect și instrumental.
Cursul de față își propune analiză celor trei tipuri de comunicare artistică, întelegerea
punctelor de interferență între acestea și a modului de transmitere a mesajului sensibil.
În egală masură, urmărim cultivarea și dezvoltarea imaginației audio-vizuale a copiilor
prin oferirea unor proiecții audio-vizuale a operelor literare pe care aceștia vor trebui să le
lectureze în prealabil. Consider, de asemenea, că acest curs optional, prin felul cum este
conceput, poate dezvolta dorința elevilor pentru lectură.
 COMPETENȚE GENERALE, SOCIALE ȘI CIVICE

1. Receptarea mesajului audio-vizual în diferite situații de

comunicare

2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea

de mesaje orale, folosind o exprimare artistică

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în

scopuri diverse

4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea

de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri
diverse
 CLASA A V-A, A VI-A, A VII-A ŞI A VIII-A

COMPETENȚE SPECIFICE ŞI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. RECEPTAREA MESAJULUI AUDIO-VIZUAL ÎN DIFERITE SITUAȚII DE

COMUNICARE

Competențe specifice Exemple de activități de învățare

1.1 Identificarea informaţiilor esenţiale - exerciţii de ascultare a unor mesaje audio-

dintr-un mesaj audio-vizual vizuale diverse, cu scopul de a desprinde
esenţialul şi de a exprima acest lucru la
1.2 Înţelegerea semnificaţiei globale a schimbarea rolului de receptor cu cel de
mesajului audio-vizual emiţător

1.3 Concentrarea atenţiei pentru a recepta - participarea la interacţiuni în care să

mesajele audio-vizuale dovedească înţelegerea replicilor şi
capacitatea de continuare a dialogului
1.4 Depistarea diferenţelor dintre opera - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei
literară şi ecranizarea ei distributive şi a capacităţii de a urmări
mesajul audio-vizual
1.5 Manifestarea curiozității pentru mesajul - exersarea ascultării mesajelor orale în
audio-vizual diverse situaţii de comunicare, în scopul
formarii unui comportament de ascultător
activ
- exerciţii de selectare a unor informaţii,
idei, opinii în funcţie de substanţa
mesajelor receptate
 1. UTILIZAREA CORECTĂ ȘI ADECVATĂ A LIMBII ROMÂNE ÎN
PRODUCEREA DE MESAJE ORALE FOLOSIND
O EXPRIMARE ARTISTICĂ

Competențe specifice Exemple de activităși de învățare

2.1 Povestirea justificată şi explicativă a - situaţii diverse de dialog, povestire , relatare,

unor întâmplări personale, evenimente etc. explicare a unor situaţii şi întâmplări
personale sau pe bază de imagini sau benzi
2.2 Relatarea amănunţită sau succintă, desenate;
coerentă, prin cuvinte proprii, fără ticuri - exerciţii de dialog pe teme date;
verbale şi pauze nejustificate între cuvinte - simularea de convorbiri telefonice
şi idei - povestire în lanţ, intrare în comunicare,
2.3 Exprimarea naturală, pronunţând corect continuarea comunicării, previziunea unui
şi conştient articularea cuvintelor şi final neaşteptat;
sunetelor - exerciţii de intervenţie în convorbire
2.4 Aplicarea în dialog a salutului, a - antrenament pentru exprimarea opiniilor şi
formulelor de politeţe, toleranţă faţă de atitudinilor proprii;
părerile partenerilor - antrenament de utilizare a formulelor de
2.5 Recitarea expresivă adresare, de menţinere şi de închidere a unui
dialog ( conversaţie în grup ).

- exerciţii de exprimare a părerilor şi

sentimentelor personale;

- compararea şi clasificarea unor obiecte

prezentate în imagini pe baza unor criterii
stabilite de învăţător;
- memorarea de poezii şi fragmente de proză.
 2. RECEPTAREA MESAJULUI SCRIS, DIN TEXTE LITERARE ȘI
NONLITERARE, ÎN SCOPURI DIVERSE
Competențe specifice
3.1 Diferențierea elementelor de ansamblu
de cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2 Identificarea modurilor de expunere
într-un text epic şi a procedeelor de
expresivitate în diverse texte
3.3 Manifestarea curiozității pentru lectură
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de identificare a problemei
principale abordate într-un text literar
(identificarea elementelor descrise şi a
trăsăturilor obiectelor descrise, într-o
descriere, identificarea acţiunilor, a
participanţilor la acţiune, a timpului şi
spaţiului în care se petrec evenimentele
într-o naraţiune; identificarea ideilor
esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi
sesizarea intenţiei comunicative din spatele
acestora);
- exerciţii de identificare a caracteristicilor
operelor epice (în proză sau versuri):
naraţiunea la persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare,
momentele subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune, autor, narator, personaj;
- exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi
al descrierii într-o naraţiune; sesizarea
rolului descrierii în realizarea portretului şi
a tabloului;
- observarea rolului dialogului în
caracterizarea personajelor;
- identificarea şi comentarea rolului
figurilor de stil învăţate în diferite
texte;
 3. UTILIZAREA CORECTĂ ȘI ADECVATĂ A LIMBII ROMÂNE ÎN
PRODUCEREA DE MESAJE SCRISE, ÎN DIFERITE CONTEXTE DE
REALIZARE CU SCOPURI DIVERSE

Competențe specifice Exemple de activități de învățare

4.1 Redactarea unor texte cu destinaţii - recunoaşterea destinaţiei unui text;

diverse - selectarea informaţiei solicitate;
4.2 Utilizarea unui lexic diversificat, - structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
recurgând la categoriile semantice studiate - redactarea unor scrisori şi a unor anunţuri;
şi la mijloacele de îmbogăţire a - rezumarea, în scris, a textelor citite;
vocabularului prezentarea unor informaţii privitoare la
4.3 Înlănţuirea corectă a frazelor în textul realitatea înconjurătoare;
redactat, utilizând corect semnele - exerciţii de relatare a unor fapte/ întâmplări;
ortografice şi de punctuaţie - motivarea opiniei, pornind de la diverse teme
4.4 Rezumarea unui text literar sau discutate în clasă/ aprecieri personale
nonliterar referitoare la textele epice şi lirice studiate
- exerciţii de povestire a unor texte
narative/filme văzute etc.; exerciţii de
redactare a unor descrieri de tip tablou şi de tip
portret
- valorificarea posibilităţilor de exprimare
nuanţată oferite de utilizarea sinonimelor, a
antonimelor şi a omonimelor adecvate în
contexte date;
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a
semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
punctul şi virgula, linia de dialog, linia de
pauză) şi a semnelor ortografice (cratima,
punctul)
- exerciţii de aplicare a topicii normale în
propoziţie şi în frază;
- identificarea şi ordonare a secvenţelor
narative dintr-un text dat, în vederea rezumării
acestuia;
- exerciţii de transformare a textului dialogat în
text narativ
- rezumarea textelor narative
- exerciţii de povestire a unui film, a unei piese
de teatru
VALORI ȘI ATITUDINI

 Cultivarea plăcerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film.

 Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice, pin lectura textului sau vizionarea
spectacolului.
 Cultivarea sensibilității, prin receptarea operei artistice.
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și valorile literaturii, teatrului,
filmului.

STANDARDE DE PERFORMANȚĂ

 formarea competențelor în domeniul receptării particularităților și limbajului specific

în literatură, teatru, film.
 folosirea instrumentelor de analiză stilistică și structurală a diferitelor modalități de
comunicare artistică.
 argumentarea, în scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de
teatru sau film.
 înțelegerea fenomenului de diversificare tematică și compozițională a literaturii,
teatrului și cinematografiei;
 cunoașterea principalilor reprezentanți ai literaturii, teatrului, filmului universal și
românesc;
 formarea competenței de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo
unde este posibil, la nivelul textului original);
 compararea valorilor estetice în evolutia acestora;
 formarea capacității de a individualiza opera prin structură, temă, motiv, stilistică și
capacitatea de a stabili analogii;
 integrarea fenomenul literar în fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria
artelor (teatru, cinematograf);
 lărgirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistică prin nuanțare
filosofică;
 realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar în
celelalte arte;
 cunoașterea și întelegerea mesajului operelor literare;
 desprinderea valorilor morale care își găsesc expresia artistică în acestea;
 sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii;
 integrarea operelor artistice în circuitul valorilor naționale și universale;
 dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viață și lume;
 stabilirea de legături tematice și de idei între operele artistice studiate.
STRATEGIA DIDACTICĂ

Pentru formarea și consolidarea competențelor specifice pot fi folosite, individual și în

grupuri de lucru:
• analiza de text/ film/ spectacol de teatru
• comentarea unor informații (stiri, articole, cronici)
• simulare
• jocul de rol
• studiul de caz
• portofoliul
• brainstorming
• redactarea de articole

EVALUARE

Modalitățile de evaluare trebuie concepute în strânsă legătură cu specificul cursului

opțional propus. În acest sens se impune deplasarea de la metodele tradiționale de evaluare la
strategii de evaluare care să ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:
• ceea ce știu (ca ansamblu de cunoștințe);
• ceea ce pot să facă (utilizarea cunoștințelor ca instrumente de raportare critică la
medii).
În acest context, evaluarea vizează:
• elaborarea unor eseuri;
• realizarea unor portofolii pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbaterea unor probleme comunicaționale sesizate de elevi;
• observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor;
• autoevaluarea;
• elaborarea de proiecte pe teme date.
• transpunerea în scenă a unei dramatizari de către micii actori.
 CONŢINUTURI

Clasa a V-a

Semestrul I– 18 ore

Prezentarea programei si a obiectivelor

I. Momente si schite de I.L. Caragiale
Lectura interactiva a schitelor lui I.L. Caragiale.
Vizionarea schitelor Bubico, Vizita, Caldura mare
Dezbateri pe marginea ecranizarilor vizionate.
Dezvoltarea mijloacelor paraverbale. Improvizatia
II. Amintiri din copilarie de Ion Creanga
Lectura integrala a operei
Vizionarea ecranizarii dupa Amintirile lui Creanga
Amintirile din copilarie – Romanul copilului universal
III. Basmul
Lectura integrala a 5 basme.
Filmul de desen animat „Praslea cel voinic si merele de aur”
Ecranizarea basmului „Aleodor Imparat”
Ecranizarea basmului „Sarea in bucate”
Filmul de desen animat „Povestea porcului”
Trasaturile basmului
IV. Snoava
Lectura unor snoave avându-l ca personaj pe Păcală
Vizionarea filmului Păcală
Păcală – omul din popor
V. Romanul pentru copii
Lectura integrală a romanului Cireşarii
Vizionarea ecranizării după romanul Cireşarii
Romanul cu personaji copii

Semestrul II– 17 ore

VI. Personajul istoric
Documentarea selectivă cu privire la viata lui Mihai Viteazul
Vizionarea filmului Mihai Viteazul
Creionarea portretului eroului istoric
VII. Romanul de aventuri
Lectura romanului Toate pânzele sus
Vizionarea filmului toate pânzele sus
Realizarea succesivă a planului de idei şi rezumatului
VIII. Romanul de aventuri cu personaje imaginare
Istoria lui Pinochio
Vizionarea filmului Pinochio
Realizarea unui portret
IX. Romanul de ficţiune
Vizionarea filmului Fabrica de ciocolată
delimitarea realităţii de ficţiune

Evaluare
 Clasa a VI-a

Semestrul I– 18 ore

Prezentarea programei și a obiectivelor

I. Momente și schițe de I.L. Caragiale
1.1 Lectura interactivă a schițelor lui I.L. Caragiale
1.2 Ecranizarea schițelor „Dl. Goe”,“Un pedagog de scoală nouă”, ”Lanțul
slăbicunilor”
1.3 Dezbateri pe marginea ecranizărilor vizionate
1.4 Dezvoltarea mijloacelor paraverbale. Improvizația
II. Romanul copilăriei
3.1. Lectura integrală a operei „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
3.2. Ecranizarea filmului “Amintiri din copilărie”
3.3. Romanul copilului universal
III. Romanul universal pentru copii
3.1. Lectura romanului „Tom Sawyer”
3.2. Ecranizarea filmului „Tom Sawyer”
3.3. Rezumatul romanului
3.4. Lectura romanului „Huckleberry Finn”
3.5. Ecranizarea filmului „Huckleberry Finn”
3.6. Copilărie aventuroasă

Semestrul al II – lea – 18 ore

IV. Haiducul – personajul baladei

2.1. Lectura baladei „Pintea Viteazul”
2.2. Ecranizarea filmului „Pintea Viteazul”
2.3. Realizarea portretului haiducului
V. Fabula
5.1 Lectura selectivă a unor fabule
5.2 Ecranizarea unei fabule cu Toma Caragiu
5.3 Greierele şi Furnica, personajele fabulei universale
5.4 Dramatizare „Greierele şi Furnica”
VI. Romanul de aventuri
5.1. Lectura romanului „Toate pânzele sus” de Radu Tudoran
5.2. Vizionarea filmului „Toate pânzele sus”
5.3. Realizarea succesivă a planului de idei şi rezumatului
 Clasa a VII-a

Semestrul I – 18 ore

Prezentarea programei şi a obiectivelor

I. Povestirea în ramă
Lectura selectivă din 1001 de nopţi, aventurile Şeherezadei
Ascultarea a două povestiri
Structura povestirii în ramă
II. Romanul copilăriei
Lectura integrală a Amintirilor din Copilărie de Ion Creangă
Vizionarea filmului Amintiri din copilărie
Romanul copilului universal
III. Prietenia a doi scriitori
Întocmirea fişelor biografice pentru Ion Creangă şi Mihai Eminescu
Vizionarea filmului Un bulgăre de humă
Întocmirea fişelor bibliografice ale celor doi scriitori
IV. Personajele istorice in literatura română
Documentarea istorică despre Mihai Viteazul
Vizionarea ecranizării Mihai Viteazul
Oglindirea imaginii personajului istoric în literatura română

Semestrul al II-lea – 18 ore

Întocmirea fişei biografice a lui Ştefan cel Mare

Vizionarea filmului Ştefan cel Mare
Ctitoririle marelui domnitor
V. Lumea lui Caragiale
Lectura integrală a nuvelei Două Loturi
Vizionarea ecranizării Două Lozuri
Destinul personajelor
VI. Nuvela istorică
Lectura integrală a nuvelei Alexandru Lapuşneanu
Vizionarea ecranizării Intoarcerea lui Alexandru Lapusneanu
Oglindirea adevărului istoric în opera literară
VII. Caractere umane în literatură
Lectura nuvelei Hagi Tudose
Vizionarea dramatizării Hagi Tudose
Lectura romanului Avarul de Moliere
Văzionarea filmului Avarul
Imaginea avarului în literatura universală
 Clasa a VIII-a

Semestrul I– 18 ore

Prezentarea programei si a obiectivelor

I. Nuvela
1.1. Ecranizarea nuvelei Două loturi
1.2. Lectura nuvelei Moara cu noroc
1.3. Vizionarea filmului Moara cu Noroc
1.4. Destinul personajelor de nuvelă
1.5. Lectura nuvelei Dincolo de nisipuri
1.6. Vizionarea ecranizării Dincolo de nisipuri
1.7. Trăsăturile nuvelei
II. Literatura SF
2.2. Vizionarea filmului Eduard – Omul foarfecă
2.3. Literatura SF – literatură de anticipaţie
III. Romanul
3.1. Lectura integrală a romanului Mara
3.2. Vizionarea filmului Mara
3.3. Destinul unei femei

Semestrul I– 17 ore
IV. Romanul
4.1. Lectura integrală a romanului Baltagul
4.2. Vizionarea filmului Baltagul
4.3. Mitul Mioriţei
V. Drama
5.1. Lectura integrală a dramei Năpasta
5.2. Vizionarea dramatizării Năpasta
5.3. Ana şi Vitoria Lipan – două personaje dramatice
VI. Comedia
6.1. Lectura integrală a comediei O scrisoare pierdută
6.2. Vizionarea dramatizării O scrisoare pierdută
6.3. Personajele de comedie
VII. Personaje istorice în literatura română
7.1. Intocmirea fişelor istorice ale domnitorilor
7.2. Vizionarea filmului Mihai Viteazul
7.3. Vizionarea filmului Ştefan cel Mare
7.4. Vizionarea filmului Vlad Ţepeş

Opţionalul se propune pe durata a 4 ani de zile (un ciclu gimnazial)

 Bibliografie

1. Călinescu, G, „Scriitori străini”, Editura pentru literatura universala, București, 1967

2. Călinescu, G, „Studii și conferințe”, ESPLA, București, 1956
3. Caragiale, Luca Ion, „Teatru”, Editura Cartex, Bucureşti, 2000
4. Cristea, Alin „Postmodernismul în cinema”, Editura AquaForte, Cluj, 2001
5. Corciovescu, C., Rapeanu, V., „Cinema… un secol și ceva”, Editura Curtea Veche, 2003
6. Drimba, Ovidiu „Teatrul de la origini și până azi”, Editura Albatros, 1973
7. Dumas, Al., „Cei trei mușchetari”, Editura Corint, Bucureşti,
8. Gheorghiu, Mihnea, „Orientări în literatura străină”, ESPLA, București, 1958
9. Goia, Vistian, „Didactica limbii şi literaturii române,” Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
10. Jean Louis Leutrat, „Cinematograful de-a lungul vremii”, Editura ALL, 2000
11. Marian Tutui „Istoria filmului românesc”, în Revista filmului românesc
12. Mitchell, Margaret, „Pe aripile vântului”, Editura Univers, Bucureşti, 1970
13. Parfene, Constantin, „Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală”, Editura
Polirom, Iaşi, 1999
14. Pippidi, D.M. „Antologie de literatura universala”, ESPLA, București, 1956
15. Shakespeare, William, “Antonio şi Cleopatra”
16. Savel Stiopul „Incursiune în istoria filmului românesc”, Editura Antet, 2002
17. Vianu, Tudor „Studii de literatură universală și comparată”, București, 1963
18. *** Film critic. Revista de cultură și informțtie cinematografică