CUPRINS

1. INTRODUCERE................................................................................................................ 3
I STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERILOR ÎN DOMENIUL TEMEI
ABORDATE
1.1. Frontul de apă……………………………………………………………………...... 4

1.2. Peisaj postindustrial………………………………………………………………… 4

1.3. Analiza proiectelor de referintă și metodologi aferente tematicii proiectului……….... 5

1.3.1 Concluzii…………………………………………………………………………...... 7

II CONTRIBUTII PROPRII
2.1. Justificarea temei ……………………………………………………………………. 8

2.2. Obiectivele cercetarilor……………………………………………………………….. 9

2.3. Materiale si metode de analiză……………………………………………………….. 9

2.3.1 Încadrare teritorială………………………………………………………………… 10

2.3.2 Analiza vegetației……………………………………………………………………. 11

2.3.2.1 Vegetație forestieră…………………………………………………………………. 11

2.3.2.2 Vegetație specifică culturilor agricole și pașunilor………………………………… 12

2.3.2.3 Vegetație urbană și vegetație specifică parcurilor………………………………….. 12

2.3.2.4 Vegetație specifică zonelor postindustriale, malurilor de râu și maidanelor………. 13

2.3.3 Analiza circulațiilor………………………………………………………………… 13

2.3.3.1 Artere principale………………………………………………………………… 13

2.3.3.2 Circulație în jurul râului…………………………………………………………… 14

2.3.3.3 Tipuri de accese………………………………………………………………… 14

2.3.4 Analiza funcțiunilor………………………………………………………………… 14

2.3.5 Analiza perceptive………………………………………………………………… 15

1.1. Văd,
simt…………………………………………………………………………… 15

1
2.3.5.3 Nu văd, nu simt…………………………………………………………………. 15

2.3.5.4 Nu văd, dar simt………………………………………………………………… 16

2.3.5.5 Nu văd, dar stiu ca este acolo…………………………………………………… 16

2.3.6 Analiza sociologică………………………………………………………………… 16

2.3.6.1 Modele de chestionare aplicate în cadrul analizei sociologice…………………. 17

2.3.7 Activități pe malul râului…………………………………………………………….. 17

2.3.8 Rezultate la nivelul orașului S.W.O.T…………………………………………….. 18

2.3.9 Diagnostic. Viziune. Misiune………………………………………………………. 19

2.3.10 Alegerea sitului de interveneție………………………………………………….. 19

2.4 Strategie……………………………………………………………………………… 20

2.5 Concept………………………………………………………………………………. 21

2.5.1 Propunerea soluției generale și a detaliilor…………………………………. 22

Recomandări pentru intervenție.

Bibliografie………………………………………………………………………….......... 31

2
 INTRODUCERE

Lucrarea de faţă presupune identificarea problemelor dintre frontul de apă şi mediul

urban, totodată şi amenajarea, reabilitarea, revitalizarea unui peisaj din această zonă.

Schimbările produse în a doua jumatate a secolului XX, în urma crizei industriale, au

dus la schimbarea profilului economic și la apariția unor zone industriale abandonate.

Spaţile aflate între frontul de apă şi mediul construit au fost intotdeauna nesigure şi
hibride. Aceste spaţii vorbesc despre un trecut al producţiei industriale, dar şi despre un
prezent în care mediul urban işi arată dorinţa de legatură cu apa și cu natura.

Conversia acestor suprafețe abandonate sub forma de bunuri culturale și artistice poate
duce la crearea unor medii de viață excepționale sau pot deschide noi perspective dezvoltarii
orașelor.

În prezenta lucrare, am ales pentru exemplificarea celor menționate mai sus orașul Rm
Valcea, și mai exact partea dreaptă a Raului Olt. Un oraș care a fost și el supus efectelor
vremii, ce au lăsat în urma lor peisaje postindustriale precum cel propus pentru reabilitare,
fosta fabrica CPL.

Mergând pe premiza comform căreia Mark Rothko susține că „ arta este o aventură
într-o lume necunoscută, care poate fi explorată doar de cei dispuși să iși asume riscuri”, am
decis să finalizez acest proiect folosindu-mă de artă, considerând că ar fi cel mai potrivit
element de legatură între mediul urban și fronturile de apă, cel mai bun concept pentru un
spațiu hibrid .

Ca și cuvinte cheie în această lucrare pot menționa: fronturi de apă ,reabilitare,

reconversie, peisaj postindustrial, spații verzi si artă.

3
 I. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR ÎN DOMENIUL
TEMEI ABORDATE

1.1. Frontul de apă

Mark Twain a comparat râul cu o carte cu povești nemuritoare susținând că “fața apei,
in timp devine o carte minunată, o carte care a fost o limba moartă la pasagerii needucați”,
oferind clar secrete prețioase pe care le citești odată, iar apoi le arunci departe, o carte ce a
avut o istorie de spus in fiecare zi. ( Janne Zborowski și Susan Zidar, 2003)
Din punct de vedere istoric orașele s-au dezvoltat alături de căile navigabile datorită
apei disponibile atât pentru transport cât și pentru producția industrială, pentru aprovizionarea
cu apă. În general apa este o adevarată sursă de producție. (Marshall, 2004).
Fașcinația oamenilor pentru apă a fost mult timp un subiect de reflectare și speculare,
atât la nivel filozofic cât și în arhitectură, peisagistică și în teritoriile urbane. Ideea de fronturi
urbane ca locuri de agrement este extrem de raspandită și pare a fi înradacinată în mai mult
de o concepție ratională de “atracție”.
Regenerarea fronturilor de apă urbane este una din cheile designului urban și poveștile
de planificare ale secolului XX.
Fronturile de apă urbane au devenit o noua frontieră a orașului cu oportunități pentru
semnificative beneficii estetice, economice, sociale și pentru beneficiile mediului care sunt de
asemenea noul câmp de luptă peste un conflict între public și interesele private.
Cele mai multe terenuri de la malul apei, care devin disponibile pentru reabilitare sunt
terenurile industriale dezafectate. (Kim Dovey, 2005).

1.2 Peisaj postindustrial

Peisajul reprezintă imaginea unui întreg alcătuit din elemente dinamice sau statice,
fiecare având propria expresie și propriul rol in contextul general. Acesta este o porțiune a
teritoriului national cu o identitate bine marcată.

Peisajul se referă la orice activitate care modifică caracteristicile vizibile ale unei
suprafete de teren. Conform lui Michel Collot “ peisajul este un ținut care calatorește prin
imagini ”.

4
 Dincolo de aceste generalități se poate menționa ca peisajul postindustrial este
imaginea degradata a peisajului industrial.

Schimbarile produse la sfarșitul secolului al XX-lea in sectorul industrial, au schimbat

profilul economic si de indentitate locală, lasand in urma suprafețe distruse și poluate, parțial
sau total abandonate.

Consecințele crizei industriale sunt vizibile in intreaga lume. Astfel conservarea și

reconversia zonelor postindustriale, a particularitaților istorice provenite din aceste schimbari
industriale fac parte din noua tendință de regenerare urbană.

Din cadrul orașelor europene, treptat au început să dispară siturile industriale. Acestea
au permis extinderea și amenajarea unor noi spații de utilitate publică sau semipublică,
deschizandu-se noi perspective dezvoltarii orașelor.

1.3 Analiza proiectelor de referință și metodologii aferente tematicii proiectului

 Parcul șantier naval Zhongshan

(http://www.landezine.com/index.php/2012/07/zhongshan-shipyard-park-by-
turenscape/)
Localizare: orașul Zhongshan, provincia Guangdong, China
Arhitectura peisajului: Turenscape, Beijing
Acest parc a fost construit pe un șantier naval. Designul esplică el insuși cum arhitecții
peisagiști pot transforma un sit distrus intr-un loc frumos, semnificativ și funcțional. ( Figura
1.3, anexe)
Șantierul naval a fost construit inițial in anii 1950 și a intrat în faliment în 1999.
Acesta reflectă 50 de ani de istorie a Chinei socialiste, inclusiv revoluția culturală a anilor ’70.
Prin urmare, este un spațiu care amintește și spune povești pentru cei care nu au experimentat
această perioadă. ( Figura 1.3.1, anexe )
Funcționarea spațiului este evidențiata în: rețeaua de trasee care leagă locațiile unice și
ieșirile, reutilizarea docurilor pentru case de ceai și case de club, terasele accesibile cultivate
cu plante indigene, lumina provenită din turnul de apă, pavajul de sub copaci unde umbra
boxului poate fi practicată. (Figura 1.3.2, anexe )
Relația cu contextul urban se observă din faptul că parcul se integrează în țesatura
urbană printr-o rețea de trasee și facilitați urbane care au fost extinse în interiorul acestuia.

5
 Principiul de reducere, reutilizare, reciclare a materialelor naturale și materiale create
de om este bine urmat în acest proiect. Vegetația originală, pământul și habitatele naturale s-
au păstrat. Mașinile, docurile și alte structuri au fost reutilizate in scopuri educative, estetice și
funcționale.
Există și elemente de apă, prin intermediul corespondenței de intrare de la mare, care
fluctuează impreună cu mareele oceanice.

 Parcul Pirrama
(http://www.landezine.com/index.php/2011/03/pirrama-park-by-aspect-studios/)
Localizare: Pirrama Rd, Pyrmont, Sydney
Echipa: ASPECT Studios în colaborare cu Hill Thalis Architects, CAB Consulting
Parcul Pirrama de pe fronturile de apă din Sydney este un proiect de transformare
urbană de 1, 8 hectare. Parcul transformă o imprejmuire de beton armat postindustrial într-un
bogat și variat parc urban pe fronturile de apă. ( Figura 1.3.3, anexe)
Parcul de agrement crează oportunitați de-a lungul frontului de apă, oferind
posibilitatea de a sta jos și a atinge apa. Acest loc este ideal pentru a gazdui o gamă largă de
utilizări publice, inclusiv evenimente culturale și spectacole, întalniri, piețe, festivaluri ca și
necesitați pentru evoluția urbană a zonei.
Jocul cu elementele de apă, gresia recuperată și asezările naturale au success caterind
pentru o populație tot mai mare de familii din centrul orașului (Figura 1.3.4 anexe).

 Parcul Shanghai Houtan

(http://www.landezine.com/index.php/2011/02/shanghai-houtan-park-by-turenscape/)
(http://www.turenscape.com/english/projects/project.php?id=443)
Localizare: Shanghai, 2010 Shanghai Expo Park, China
Arhitectura peisagera: Turenscape (Beijing Turen Design Institute)
Suprafata: 14 hectare
Construit pe un camp maro al unui fost sit industrial, parcul este un peisaj viu de
regenerare pe malurile raului Shanghai din Huangpu. Zonele umede din parcul construit,
controlul inundațiilor ecologice, recuperarea stucturilor industriale și materiale precum și
agricultura urbană sunt componente integrale ale unui strategi globale de design, de restaurare
pentru tratarea apei raului poluat și recuperarea fronturilor de apă degradate intr-un mod
estetic. ( Figura 1.3.5 anexe)

6
 Acest câmp maro, deținut anterior de o fabrică de oțel și un șantier naval, a avut cateva
structuri industriale ramase și situl a fost folosit pe scară largă ca un depozit de deșeuri.
Panourile îndoite din oțel, din parc sunt utilizate pentru a incadra vederea la
orizonturile Shanghaiului și de a evidenția trecutul istoric. Materialele sunt reconfigurate
pentru a crea forme viclene, un nou pavaj pentru promenade și adăposturi (Figura 1.3.6 și
1.3.7 anexe).
Culturile și plantele umede au fost selectate pentru a crea o forma urbană care permite
oamenilor de a asista la schimbari sezoniere: flori de aur in primavara, floarea soarelui din
vară, mireasmă de orez maturat în toamnă și trifoi verde în timpul iernii ( Figura 1.3.8 și
figura 1.3.9 anexe).

1.3.1 Concluzii
Cele trei proiecte de referință se pliază tematicii proiectului. Acestea abordează
aceeași problemă și au aceeași direcție strategică. Sunt realizate pe situri postindustriale în
scopul reintegrării acestora în țesatura urbană printr-un design adecvat, estetic și funcțional
care să păstreze identitatea spațiului. Amenajările propriu – zise, din aceste proiecte sunt în
stransă concordanță cu suprafața de apă.
Designul roiectelor rezolvă într-un mod strategic situri
“Parcul șantier naval Zhongshan” beneficiază ca și proiectul în cauză de prezența unui
turn de apă.
Crerea oportunitațiilor de-a lungul fronturilor de apă și modul de aducere a apei in
interiorul siturilor constituie o altă asemanare.
Am preluat din primul proiect de referință ideea traseelor ce trec prin interiorul unor
ziduri care adapostesc porțiuni de apă.

7
 II. CONTRIBUŢII PROPRII

2.1 Justificarea temei

Am ales acest subiect deoarece fronturile de apă și peisajele post industriale

reprezintă o preocupare actuală la nivel international reprezentand o sursă importanta de
atracție. Apele sunt obiectivul cel mai interesant al unui peisaj, atat cu rol estetic cat și
funcțional. ( Anca Stanescu, 2008).

Consider prielnică abordarea acestei teme intr-un oraș ca Rm Vâlcea, deoarece acesta
este situat la confluența a doua rauri, Râul Olt si Râul Olanești, astfel imaginea acestora
devenind importantă pentru estetica orașului. Ele reprezintă un element puternic, dar
nevalorificarea lor diminuează efectul pe care l-ar putea produce acestea la nivel de harta
mentală.

Zona Raului Olt se confruntă în momentul actual cu o problemă existentă la nivel

European și mai exact cea a siturilor abandonate ce reduc atractivitatea, micșorand vizibil
potențialul fronturilor de apă.

Peisajul post industrial, al fostei fabrici de prelucrare a lemnului ce purta numele de

CPL, aduce in prim plan problema trecutului ce tinde sa se extompeze in memoria colectivă
odată cu trecerea timpului si totodată repulsia populației asupra unei zone ce candva era un
element puternic la nivel de oraș. Acestea atrag de asemenea, treptat fragmentarea urbană
prin evitarea zonei de catre populație, creindu-se o barieră între malul drept și cel stang al
râului. Astfel consider reabilitarea peisajului existent in zona Râului Olt, din Rm Valcea și
reconversia sitului postindustrial CPL, ca fiind de importantă majoră.

Această temă ofera posibilitatea aplicării cunoștințelor dobandite în cursul facultaţii.

8
 2.2 Obiectivele cercetarilor

Obiectivele cercetarilor prezentate în această lucrare au ca scop reintegrarea Râului

Olt in dinamica orașului.

Cercetarile constau intr-un studiu teoretic, dar și practic desfașurat de-a lungul râului,
în vederea realizarii unui proiect de revitalizare și amenajare peisageră a unei zone cu
potențial mare astfel încât acesta să poată fi pus în valoare.

2.3 Materiale şi metode de analiză

Cercetarea se referă la explorarea în cautarea cunoașterii. În cadrul cercetarii primare,

există diferite tipuri de cercetare, cum ar fi studii de caz, experimente de teren și experimente
formale. ( Gordon Rugg si Marian Petre, 2007).

Find vorba despre un proiect la nivel urban, menit să raspundă cerințelor orașului, a
fost nevoie de o cercetare amanunțită, astfel elaborarea proiectului a avut loc în două etape.

Prima etapă a constat în colectarea de informații și analizarea situației actuale, în

urma careia s-a putut stabili un diagnostic urmat în cele din urmă de strategia generală de
dezvoltare.

În a doua etapa a avut loc stabilirea unei zone de interes în vederea reabilitarii
acesteia printr-o propunere de intervenție.

Materialele obținute pentru elaborarea studiului au constat în :

- Consultarea documentelor oficiale PUG (Planul Urbanistic General) și PUZ ( Planul

Urbanistic Zonal )
- Căutarea şi consultarea unor proiecte care abordează probleme asemănătoare sitului

Am considerat ca fiind necesară, pentru început, incadrare in teritoriu a orașului ales.

Astfel am constatat, în ansamblu potențialul orașului la baza căruia stau două mari râuri,
Râul Olt și Râul Olănești.

În urmatoarele analize s-a urmarit identificarea tipurilor de vegetație existente,

stabilirea căilor de acces, a arterelor principale, a căilor de circulație necorespunzatoare din

9
punc de vedere estetic și stabilirea funcțiunilor existente. Analizele au fost realizate la nivel de
oraș.

O altă metodă de analiză aplicată este cea perceptivă, care are la baza procesele
cognitive senzoriale. Pentru aplicarea acestei metode s-au facut mai multe vizite pe teren în
diferite momente ale zilei și în diferite condiții climatice.

Pentru a avea un demers corespunzator și pentru o mai buna înțelegere a zonei alese s-
au efectuat chestionare pe teren în urma cărora s-a întocmit analiza sociologică, în care am
abordat problema utilizari spațiului. O altă vizită pe teren a avut ca scop identificarea
activităților desfașurate pe malul raului. Traseul parcurs desfașurandu-se pe o porțiune mai
întinsă, de-a lungul râului Olt. Toate informațiile alese au fost sintetizate și prezentate
schematic.

Analiza S.W.O.T constă în menționarea obiectivă a punctelor tari, punctelor slabe ale
zonei și în același timp stabilirea oportunitaților și amenințărilor. Acestea reies din analizele
realizate anterior. Odata stabilite problemele existente, sa considerat a fi necesar punerea unui
diagnostic.

Viziunea a fost hotarată subit ca un prim punt de soluționare a diagnosticului.

Premergator acestei viziuni sa stabilit succinct misiunea. Aceasta fiind detaliată intr-o
strategie prin care s-au hotărat concret pașii care trebuie urmați pentru realizarea celor
propuse.

1.3.1 Încadrare teritorială

Conform analizei anexate 2.3.1 ce conține date preluate de la Consiliul Județean Vâlcea,
din documentul cu numele Plan local- acțiune mediu, Municipiul Râmnicu Vâlcea, reședința
județului Vâlcea, este așezat în partea central-sudică a României, la poalele Carpaților
Meridionali, de-a lungul râului Olt, unul din principalele cursuri de apă ale României.

Oraşul se învecinează cu urmatoarele localități: comuna Bujoreni (N), comunele Daești

si Golești (NE), comuna Budești (E), orașul Ocnele Mari (V), comuna Mihaești (SV) și
comuna Vladești (NV).

10
 Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat la confluența a doua cursuri importante de apă:
râul Olt, unul din cele mai importante cursuri de apă din țară, ce traversează judetul de la
nord la sud si râul Olanești, afluent vestic ce se varsă în Olt pe teritoriul acestui oraș.

Orașul este amplasat pe terasele albiei majore a râului Olt, care sunt evidențiate mai
mult în partea de vest, deoarece în zona estică dealurile coboară pâna aproape de firul apei.
Se disting doua terase.

În trecut aglomerarea urbană era dispusă pe terasa superioară, datorită frecventelor

inundații produse de Olt. Ulterior, după amenajarea hidroelectricii aflate langa Olt, aria de
locuit s-a extins si pe treasa inferioară, pericolul inundațiilor fiind înlăturat. Partea vestică a
orașului se întinde de-a lungul râului Olănesti, majoritatea clădirilor fiind amplasate pe malul
stâng al acestui râu.

Oltul izvoraște din munții Hașmașul Mare și se varsă în Dunare, langă Turnu Măgurele.
( Studiu de fezabilitate )

2.3.2 Analiza vegetaţiei

Analiza vegetației presupune identificarea speciilor existente și a exemplarelor rare cât

și locul unde predomină acestea. Conform datelor preluate din Raport mediu -PUZ cat și
datelor obținute din studiul pe teren, redactate în analiza anexată cu numarul 2.3.2 se pot
stabili mai multe tipuri de vegetație: vegetație forestieră, vegetație specifică culturilor
agricole si pașunilor, vegetație urbană și vegetația specifică parcurilor, vegetația specifică
zonelor postindustrial, malurilor de râu și maidanelor.

2.3.2.1 Vegetaţie forestieră

Corespunzator analizezi 2.3.2.1 din anexe dealurile din jurul orașului sunt acoperite cu
păduri de gorunete, gorunete –făgete si făgete. Pădurile de gorun și fag au cea mai mare
raspandire ocupând culmile dealurilor. Pe langă speciile dominante ca fagul ( Fagus sylvatica)
și gorunul ( Quercus petraea ), apar și carpenul ( Carpianus belutus), teiul ( Tilia cordata si
Tilia platyphyllos ), jugastru (Acer campestre ), frasinul ( Fraxinus excelsior ), mojdreanul (
Frasinus ornus ), ulmul ( Ulmus minor), curpenul (Clematis vitalba ), păducelul ( Crataegus
monogyna ), salcâmul ( Robina pseudacacia ), etc. Etajul de arbuști este format din: alun (
Corilus avellana ), lemn câinesc ( Ligustrum vulgare), corn ( Cornus mas ), sânger ( Cornus

11
sanguinea ), soc ( Sambucus nigra ), clocotis ( Staphyllea pinnata) si iederă ( Hedera Helix )
ca plantă agățătoare.

Pe terenurile afectate de alunecări au fost plantați salcâmi ( Robinia pseudocacia ). În

padurile de fag cresc câteva specii de plante rare, endemice cum sunt sânzaienile ( Galium
rotundifolium ) și ciucușoarele ( Alysum linifolium ). Dintre plantele termofile amintim: coada
șoricelului ( Alchinea crithmifolia ) , plevaita (Xeranthemum foetidum ), opațelul ( Lychnis
coronaria ) s.a.

2.3.2.2 Vegetaţie specifică culturilor agricole şi păşunilor

După cum reiese din analiza anexată cu numarul 2.3.2.2 o suprafată importantă din
oraș este ocupată atat de terenuri arabile cât și de livezi, pășuni.

Vegetaţia specifică pașunilor și fanețelor o întalnim în zonele defrișate , neocupate de

culturi permanente. Aceste locuri sunt acoperite cu vegetație ierboasă perenă din care fac
parte specii ca: trifoiul alb ( Trifolium repens ) si rachitanul ( Lythrum salicaria ).

Pe terenurile arabile predomină culturile de: orz (Hordeum vulgare), grâu (Triticum
aestivum). Pe langă aceste specii dominante mai apar culturi tehnice plante medicinale și
aromatice, ect. Tot din categoria culturilor agricole fac parte și culturile din sere și culturile
pomicole.

Pe terenurile destinate livezilor se pot identifica pomi fructiferi ca: vișinul ( Prunus
Cerasus ), nucul ( Juglanus regia ), prunul ( Prunus domestica ), părul ( Pyrus communis ),
mărul ( Malus domestica ).

2.3.2.3 Vegetaţie urbană şi vegetaţie specifică parcurilor

Conform analizei cu anexele 2.3.2.3 și 2.3.2.3.1 vegetația din parcuri și oraș cuprinde:
bradul argintiu ( Abies concolor ), molidul (Picea abies ), pinul ( Pinus nigra, Pinus strobus ),
zada ( Larix decidua ), arinul ( Alnus glutinosa), plopul ( Populus alba ), salcia ( Salix
caprea, Salix babylonica ), sălcioara ( Elaeagnus angustifolia ), arțarul ( Acer negundo ),
platanul ( Platanus acerifolia ), castanul sălbatic (Aesculus hypocastanum ), liliacul ( Syringa
vulgaris ), gardul viu ( Buxus semprevirens ), arborele vieții ( Thuia orientalis ) ienupărul (
Juniperus communis ), teiul ( Tilia tomentosa ).

12
 În parcul Zăvoi se gasesc și plantele ocrotite ca monumente ale naturii sau specii rare,
cum ar fi : larix ( Larix decidua ) și Ginkgo biloba. Tot aici mai există și un lac cu nuferi
(Nymphaea alba ).

În parcurile și în numeroasele parcuri verzi abundă panseluțele, trandafirii ( rosa ),

garoafele ( dianthus ), lalelele ( tulipa ), crizantemele ( chrysanthemum ).

2.3.2.4 Vegetaţia specifică zonelor post-industriale, malurilor de râu şi

maidanelor

În zona post-industială, așa cum reiese din analiza anexată cu numarul 2.3.2.4 pe
malurile râului și pe maidane vegetația este spontană. Se găsesc arbori ca: plopul negru (
Populus nigra ), mesteacăn ( Betula pendula ), salcâm ( Robinia pseudocacia ) și sunt
prezente specii ruderale, pioniere ca: batranis ( Conyza canadensis ), coada calului
(Equisetum arvense ), stuf – trestie ( Phragmites australis ).

2.3.3 Analiza circulaţiilor

Analiza circulaţiilor are la bază date obţinute de la Primaria Municipiului Vâlcea şi

date preluate de pe site-ul turismului Vâlcea, specificat in bibliografie.

Reţeaua stradală a municipiului Râmnicu Vâlcea numără 328 de artere de circulaţie, cu

o lungime totală de 198,586 km, din care 152 km de străzi orăşeneşti modernizate. Axa
principală stradală a municipiului este orientată pe direcţia Nord - Sud.

2.3.3.1 Artere principale

În cadrul rețelei rutiere și feroviare Râmnicu Vâlcea este un loc important, fiind
amplasat pe una din principalele căi rutiere internaționale care leaga Europa Centrală de
Peninsula Balcanică, respectiv pe DN 7 Bucuresti – Pitesti – Rm.Vâlcea – Sibiu, dar și pe
drumurile naționale DN 67 Tg. Jiu – Horezu – Rm. Vâlcea si DN 64 Craiova – Dragașani –
Rm. Vâlcea.

Cele două artere principale, Calea lui Traian care strabate orașul pe direcția nord –sud
și Calea București ( DN 7) care este amplasată de-a lungul râului Olt fac legătura între oraș și
zonele exterioare ale acestuia. Ele au legatură directă prin strada denumita B-dul Tudor
Vladimirescu. (Studiu de fezabilitate).
13
 Toate aceste artere sunt un punct important de dezvoltarea economică si socială a
orașului făcând legatura cu mediul extern.

Aceste informații sunt în conformitate cu analiza circulației anexate cu numarul

2.3.3.1.

2.3.3.2 Circulaţie în jurul râului

După cum reiese din analiza circulaţiilor anexată cu numărul 2.3.3.1 circulaţiile în
jurul râului sunt aproape inexistente şi nefuncţionale, in special pe timp ploios datorită
neintegrării acestora în patrimoniul oraşului. Aceste circulaţii sunt defapt trasee umane,
realizate de către oameni în urma necesitaţilor acestora (dorinţa de a ajunge mai aproape de
râu, de a parcurge intr-un timp cât mai scurt anumite direcţii, etc. )

2.3.3.3 Tipuri de accese

Calea ferată ce strabate orașul pe directia Nord – Sud, de-a lungul râului Olt crează o
barieră vizibilă între partea dreaptă a orașului si râu.

Conform analizei anexate cu numărul 2.3.3.3 se disting trei tipuri de accese : accese
pietonale (pasaje), accese rutiere ( pasaje rutiere) și accese spre râu. Primele două sunt
destinate traversari în siguranță a pietonilor aflați în partea dreaptă a orașului către râu. În
urma analizelor și a observației spațiale rezultă un deficit al acceselor pietonale mai ales în
partea de nord a orașului. Deși există un astfel de pasaj nu este utilizat în mod frecvent
deoarece nu prezintă siguranță, find ingust, intunecat și greu de observant.

Accesele spre râu sunt și ele insuficiente; doar doua locuri permit apropiere excesivă
de apă prin cai lipsite de pericole. Digul deși conferă o protecție fața de inundații devine o
barieră între apă si om, cu toate ca în cele mai multe cazuri acesta nu reprezintă un obstacol
real pentru oameni.

2.3.4 Analiza funcţiunilor

Conform PUG și analizei funcțiunilor anexată cu numarul 2.3.4 zona centrală este
propice pentru comerț și servicii deoarece sunt comasate o serie de dotari din cele mai diverse
cum ar fi : complexe de alimentație publica și prestari servicii, etc.

14
 Locuințe individuale ( P – P + 1 ) cu gradini utilitare. Locuințele individuale se gasesc
mai mult în partea stangă a râului iar dotarile sunt reduse ( langa râu se poate specifica
existența unei biserici ) în timp ce în partea dreaptă predomină locuințele de tip colectiv.

Toate funcțiunile sunt concentrate în partea dreapta a râului în timp ce în partea stangă
doar în ultimii ani a inceput o tendintă de extindere a orașului, din pacate râul Olt
functionează ca o barieră separand orașul in două.

Zonele industriale sunt concentrate pe malul apei funcționand și ele ca o “ barieră “

între oraș și apă.

2.3.5 Analiza perceptivă

Analiza perceptivă se bazează pe procesele cognitive senzoriale conform planșei

anexate cu numarul 2.3.5 în care este evidențiat gradul de percepție al apei, de către oameni.
Aceste procese se referă la cunoașterea pe baza simțurilor și sunt primul pas în studiul
modului de funcționare a minții și psihicului uman. Întreaga percepție a lumii ce ne inconjoară
presupune cinci simțuri – vaz, auz, miros, gust, și pipait.

2.3.5.1 Văd, simt

Văzul este cel mai important simț al omului care furnizează aproape doua treimi din
toate informațiile prelucrate de creier.

Această analiză se referă atât la ceea mai concretă apropiere de râu și mai exact pe
aleile de picior de langă dig, acolo de unde poți vedea apa foarte clar, dar și la simțul tactil
care iși face simțită prezența în acele locuri care iți permit sa atingi apa. Acestea sunt în
conformitate cu analiza perceptivă, anexată 2.3.5.1.

2.3.5.2 Nu văd, nu simt

Din analiza perceptivă anexată 2.3.5.2 reiese faptul ca pe sit există si bariere.
Fronturile de case, poluarea fonică și distanța diminuează simțurile. Astfel percepția râului
este aproape imposibilă.

15
 2.3.5.3 Nu văd, dar simt

Analiza perceptivă, anexată cu numarul 2.3.5.3, nu văd, dar simt se referă la acele
locuri în care deși cel mai important simț al omului este estopat (văzul ) și nu poate capta
imaginea râului; acesta iși face totuși simțită prezența prin elemente care amintesc de el
(vegetație, poduri, tur de apă, baraj, etc). Spațiul ca atare nu poate fi perceput, putem percepe
insușirile spațiale ale obiectelor. De asemenea simțurile devin active în perceperea râului în
momentul când deși fronturile de clădiri crează o barieră, caldura si ploaia evidențiază
prezența râului prin racoare și umiditate mai mare decat în restul orașului.

2.3.5.4 Nu văd, dar știu ca este acolo

Această percepție se referă la harta mentală, harta proprie a unui individ despre lumea
cunoscută de el, orice element din spațiu poate fi un reper pentru această hartă . Datorită
văzului inregistrezi amintiri, astfel deși nu vezi râul știi ca este acolo, percepția fiind bazată în
acest caz pe imaginea din memorie. ( Cosmovici A, 1996; M. Zlate 2000)

2.3.6 Analiza sociologică

Conform analizei sociologice din anexa cu numarul 2.3.6 care cuprinde date preluate
din chestionarele efectuate pe teren, Râul Olt deși este un element pregnant rămâne astăzi în
umbra trecutului, datorită deteriorarii aspectului estetic și funcțional.
În urma studiului social se observă ca malurile acestuia sunt cunoscute de locuitorilor
orașului, ei fiind conștienti de prezența apei . În ciuda acestui fapt spațiul nu este utilizat de
oameni deoarece nu prezintă sigurantă și nu este amenajat special pentru deprinderea
anumitor activități (agreement, relaxare, etc.).
Marea majoritate consideră că o intervenție de reamenajare a zonei ar fi benefică și
susțin ca ar utiliza spațiul dacă acest lucru s-ar intampla.
În ceea ce privește rezultatul harților mentale pe care le-au desenat putem observa
impactul puternic pe care il are calea ferată la nivel mental, ea fiind strâns legată de rau în
memoria colectivă.
La intrebarea care este viziunea asupra spațiului, un număr mare din persoanele
intervievate au raspuns ca iși doresc reamenajarea , modernizarea, parcări auto, locuri de
joacă și de odihnă, iluminat nocturn, zona turistică.

16
 2.3.6.1 Modele de chestionare aplicate în cadrul analizei sociologice

Ancheta sociologică a fost realizată pe teren prin intocmirea de chestionare conform

modelelor din anexă. În timpul analizei s-au obținut informații suplimentare de la persoanele
care lucrează sau au lucrat pe malul Raului Olt.

2.3.7 Activitaţi pe malul râului

Zona râului prezintã câteva puncte de atracţie reprezentate de prezenţa apei. În prezent
pe malul apei se desfașoară activitați precum : înot, pescuit, plajă, târg, plimbare, grătare.

Înotul, deși nu este permis, deoarece Râul Olt prezintă un real pericol de înec, este des
practicat în zona de nord, dar și la Podul Goranu. Martorul accidentelor de inec în aceste zone
sunt numeroasele cruci ridicate în memoria celor decedați.

Zona preferată pentru plajă este situată în partea de nord, în interiorul digului, pe
malurile lacului de acumulare, dar și la bază sportivă şi de agrement multifuncţională,
Hidroelectrica care include teren de fotbal cu tribună, terenuri de tenis, sală de sport, piscină,
vestiare, dotări auxiliare.

O activitate care devine uneori si un element in cadrul hartii mentale este targul de
haine, ce are loc saptamanal la Podul Goranu pe malurile raului. Acest pod este utilizat
frecvent si pentru pescuit. Această activitate este practicată pe intreaga lungime a raului, dar
nu la fel de intens ca în această zonă.

Cea mai stingheră zonă ce poartă în spate un trecut industrial, este situl fostei fabrici
CPL, unde rar se zăresc oameni, la pescuit. Deși acest sit odată abandonat, când încă mai
existau halele industriale, era des impanzit de copiii din cartierele vecine, dar din cauza
faptului ca treptat locul a devenit doar mormane de materiale, de construcții aceștia au incetat
sa-l mai frecventeze.

Așadar conform anexei 2.3.7 a activităților pe malul apei, reiese ca frontul de apa este
un element puternic pe care oamenii incearcă sa-l utilizeze, deși condițiile estetice și
funcționale sunt aproape inexistente.

17
 2.3.8 Rezultate la nivelul oraşului. S.W.O.T.

Analiza S.W.O.T. se referă la concluzionarea elementelor care influențează estetica și

funcționalitatea Râului Olt, prin stabilirea unor puncte tari si puncte slabe ale zonei,
oportunitați și amenințări exercitate de elementele exterioare sitului . Dupa cum reiese din
analiza anexată cu numarul 2.3.8 se pot menționa urmatoarele:

PUNCTE TARI

- prezenta apei;

- îndiguiri;

- diversitatea peisajului de-a lungul râului;

- prezența aleilor create de oameni de-a lungul malurilor de râu;

- parcurgerea distanțelor se face relative repede.

PUNCTE SLABE

- deficit de parcuri;

- lipsa iluminatului nocturn de-a lungul râului;

- lipsa spațiilor pentru odihnă / contemplare, volum redus de spații verzi cu funcțiuni
de incoerență vizuală și spațială;

- vegetație necontrolată;

- spații nevalorificate corespunzator.

OPORTUNITĂŢI

-varietatea foarte mare de oameni (diverse paturi sociale);

- existența traseelor europene care traversează orașul, existența unui important nod de
circulatie rutieră.

18
 AMENINŢĂRI

-existența a trei staţiuni balneo-climaterice renumite în zona invecinată, Călimăneşti-

Căciulata-Cozia, Băile Olăneşti şi Băile Govora.

2.3.9 Diagnostic. Viziune. Misiune.

DIAGNOSTIC

În urma analizelor s-a constatat conform anexei cu numarul 2.3.8 faptul ca situl este
un spațiu cu potențial mare, dar din pacate nu este exploatat corespunzator.

VIZIUNE

Conform planșei anexate 2.3.9 viziunea de dezvoltare corespunde unei direcții care
ține cont de factorii de mediu si de factorii sociali. Astfel termenii prielnici pentru aceasta
sunt: urban, social, vegetație, natură, agrement, atractivitate, identitate, postindustrial,
siguranță, pescuit, odihnă, contemplare, dinamism.

MISIUNE

In conformitate cu planșa anexată ( anexa 2.4.1.1.1 ), misiunea constă în

implementarea unei strategi viabile în vederea satisfacerii necesitaților de dezvoltare urbană.
Revitalizarea sitului și reintegrarea lui în dinamica orașului.

2.3.10 Alegerea sitului de intervenţie

S-a constat faptul că peisajele existente nu au cursivitate, datorită spațiilor abandonate

și traseelor neamenajate corespunzator. Astfel am hotarat alegerea unui spațiu care sa ajute
prin reconversia lui la soluționarea problemelor actuale.

Conform celor relatate de Kim Dovey, ca cele mai multe terenuri de la malul apei,
care devin disponibile pentru reabilitare sunt terenurile industriale dezafectate, putem vorbi
despre o situație asemanatoare și în cazul Râului Olt.

După cum reiese și din anexa, 2.3.10, în partea de nord a orașului, pe partea dreaptă a
râului se poate observa un peisaj postindustrial ce cuprinde terenul fostei fabrici CPL.

19
 Informațile suplimentare obținute in urma analizei sociologice și puținele articole care
vorbesc despre istoria acestui loc trezesc curiozitate și aduc spațiului valoare.

Dupa anii ’50 pe langă fabricile de caramidă, atelierele mesteșugarilor adunate după
1948 în cooperative mesteșugarești, apare în Rm. Vâlcea o fabrică de placaje din lemn cuplată
cu una de mobilă sub denumirea de “Combinatul de prelucrare a lemnului”. După anul 1989
prin privatizare, aceasta a falimentat datorită unui management care nu a putut face față pieței,
piață în care au aparut o serie de fabrici mai mici (IMM –uri) care produc ceea ce cere
consumatorul: ceva fiabil, ieftin, etc.

În memoria colectivă imaginea acestei fabrici este încă vie sub diverse forme. Unii
oameni vorbesc cu regret despre timpurile în care existența fabricii le punea la dispoziție un
mare numar de locuri de muncă considerand falimentarea acesteia o pierdere. Aceștia nu sunt
singurii care regretă pierderea fabricii, generația recentă vorbește despre degradarea treptată a
halelor, finalizată cu dispariția acestora, susținand că acestea erau prielnice pentru petrecerea
timpului liber, reprezentand locul ideal pentru joaca și contemplare.

Deși aceste istorisiri captează atenția cel care scoate în evidență terenul dezafectat este
turnul de apă, care se poate observa încă de la distanțe foarte mari.

Arhitecții și urbaniștii, acordă o mare atenție spațiilor interstițiale considerate

“pamantul nimanui”. Acest lucru este evident în preocuparea acestora pentru elaborarea
proiectelor in zone ce se desfașoară de-a lungul fronturilor de apă.(Richard Marshall).

2.4 Strategie

Reintegrarea râului in dinamica orașului constă în crearea unui important spațiu de

agreement ce va duce la reglementari urbane și satisfacerea factorului social.

Reglementarile urbane urmeaza să contureze o identitate zonală urmarind utilizarea

spațiilor nefolosite, prin reconversia fronturilor de apă și reabilitarea sitului ales pentru
intervenție .

Conform plansei anexate cu numarul 2.4, se urmarește: realizarea unor trasee între
zona de agreement existentă și fosta fabrică CPL; valorificarea peisajului lacustru dintre cele
două zone (zona de agrement existentă și CPL); valorificarea acceselor închise si punerea lor

20
în funcțiune; restructurarea aleilor existente de-a lungul raului și crearea locurilor de
promenadă; modernizarea podului existent peste râu; realizarea unei zone de agrement, în
amintirea fostei zone industriale, reconversia zonei CPL prin crearea unui accent memorabil
care să atragă dupa sine și modernizarea celorlalte zone;

Concept

Plecând de la cele relatate anterior și în special de la faptul că ar fi necesar un accent

puternic care sa pună în valoare malurile Oltului, am ajuns la conceptual de “ Centrul celor
șapte arte” ( anexa 2.5) pentru zona de intervenție, mai exact pentru peisajul postindustrial,
CPL.

De-a lungul timpului s-a dezbatut intens problema clasificari celor sapte arte. În 1829
Georg Wihelm Friedrich Hegel în cursurile sale publicate sub denumirea de “Prelegeri de
estetică” clasifică artele astfel: arhitectura, sculptură, pictură, muzică, poezie.

In 1911Ricciotto Canudo a publicat un manifest intitulat “ Nașterea celei de-a șasea

artă”. În acest manifest afirmă că sculptura și pictura sunt complemente ale arhitecturii, ele
fiind categorii ale Ritmului Spatiului. El definește poezia ca fiind complement muzici, acestea
doua aparținând Ritmului Timpului. Ricciotto Canundo susține aici ca cinematograful este o
artă noua.

In 1919, tot Ricciotto Canudo, revine asupra clasificarii și adaugă dansul ca aparținand
ritmului timpului. Filmul devenind astfel cea de-a șaptea artă.

Orașul Rm. Valcea adapostește o incarcatură de artă. Atat în oraș cat și în preajma lui
existand licee și universitați de artă ( muzică, artă plastică, coregrafie, teatru, etc ). Din zona
sudului provin numeroși artiști: Constantin Brancuși ( Tg – Jiu), Amza Pelea ( Bailești), etc.
Datorita acestui lucru orașul necesită un spațiu dedicat artei și mai mult de atat confluent
tuturor artelor puse laolaltă. Amanejarea ar putea deveni un centru de interes al sudului și
vestului prin reunirea tuturor artiștilor, studenților, elevilor.

Acest concept este menit să aducă în viitorul apropiat noi modalități de schimb de
ideii între artiști români și chiar internaționali. Acest lucru poate fi realizabil prin worksopuri
care pot umple tot odată spațiul de culoare și dinamism.

21
 Diversitatea este cuvântul care definește conceptul. Putem vorbi atat de diversitate de
arte ,de diversitate de categori de varstă, de categori de dezvoltare artistică și diversitate de
idei .

Turnul ramas încă în picioare reprezintă un element vizual puternic. El poate fi un

centru de interes si totodată un element compozițional, așa cum la începutul secolului XX
silozul din Balcic sau turnul de la moscheea din Balcic, a devenit simbol și “muză” pentru
numeroși artiști ( Dumitru Gheata, Iosif Iser, Nicolae Darascu, Stefan Dimitrescu, etc.).

2.5.1 Propunerea soluţiei generale şi a detaliilor; Recomandări pentru intervenţie

Centrul celor șapte arte este propus pe un teren care cândva adapostea hale industriale
iar în momentul de față este doar depozit de mormane, de moloz, printre care se înalță
grandios turnul de apă și el în pericol de demolare. Se poate spune ca elementele din
amenajarea propusă sunt create de la zero.

Propunerea de amenajeare se întinde pe suprafața fostei fabrici CPL, de 22 de hectare.

Pe langă această suprafață am decis să intervin și pe terenul din interiorul digului pană la apă
și totodată și pe insulele aflate în apropierea sitului ales

Pentru functionarea spațiului recomand ca suprafața aleasa pentru amenajare să

relaționeze cu spațiile adiacente, prin traseele existente pe care le propun pentru
modernizare, dar și prin redeschiderea drumurilor închise, astfel încat acesta să fie accesibil
tuturor oamenilor. Aria propunerii extinzandu-se astfel și către aceste accese și în special catre
podul de peste Olt.

O altă recomandare ar fi pastrarea caracterului istoric prin punerea în valoare a

elementelor rămase din timpul fostei fabrici de prelucrare a lemnului ( podul de peste Râul
Olt și turnul de apă) și totodată prin folosirea în abundență a materialelor care ar putea aminti
de fosta fabrică. Materiale precum: lemnul, betonul care poate aduce aminte de halele
industriale), caramida care se regasește și în construcția turnului de apă.

Propunerea de amenajare constă în intervenții de imbinare a elementelor construite cu

cele vegetale. În compoziția aleilor s-a ținut cont de structura țesutului urban.

22
 Deoarece situl pentru propunere este plat, am considerat ca fiind necesară modelarea
acestuia prin terase astfel încat vizitatorul sau artistul să poată avea o imagine mai amplă din
diferite zone ale sitului și totodată să întrezarească râul sau să afle de prezența lui.

Apa este considerată în acest loc un element primordial datorită Râului Olt, astfel am
decis a fi necesară prezența ei și dincolo de diguri.

Amenajarea propusă include spații comerciale, de relaxare( restaurant, terase) , dar

predominante fiind cele culturare, cele care se refera la artă, constituite sub diverse forme,
inchise sau deschise. Acestora li se alatură jocuriile de lumini care dau spațiului o ambianță
nocturnă placută și de siguranță

Pentru ca spațiul sa fie atractiv în toate anotimpurile, pe langă compoziția de vegetație,

care conține o diversitate de plante, arbuști, arbori foioși și rașinoași am decis să propun o
gradină de iarnă, cat și spații în aer liber care sa aducă un plus de culoare în predominanța
nonculorilor din timpul ierni.

Deoarece consider că pe langă securitatea publicului vizitator și a artiștilor, trebuie

asigurată și securitatea amenajarii în sine, recomand ca spațiul sa beneficieze de sisteme de
pază și control contra vandalismului, asigurate de unități specializate în pază și protecție.
Calitatea și intensitatea emoțiilor noastre depinde și de acest aspect.

Soluția propusă este menită să aducă noi modalitati de schimb de ideii intre artiști
romani și chiar internaționali. Acestul lucru poate fi realizabil prin worksopuri care pot umple
totodată spațiul de culoare și dinamism.

Accese si circulații

În amenajarea propusă se poate vorbi atat de accese carosabile cat și pietonale.

Accesul auto se va face prin două strazi aflate la cele două extremitățiale sitului, unde se află
parcari cu 91, respectiv196 locuri de parcare. Pe restul strazilor ce au legatură cu orașul, prin
strada Ferdinand, va fi permis doar accesul pietonilor, al bicicliștilor și în caz de urgentă al
unitaților speciale cum ar fi: salvare, pompieri, poliție sau mașini pentru aprovizionarea
dotarilor spațiilor create și a altor utilaje pentru întreținerea amenajării.

23
 Alte intrari pietonale propuse sunt cele secundare. În partea din sud a sitului am
propus reamenajarea aleii de langă dig și realizarea unei alei paralelă cu aceasta la o cotă mai
joasă. Prima se continuă de-a lungul digului pană la podul Goronau, iar a doua face legatura
sitului cu Bulevardul Nicolae Bălcescu la intersecția acestuia cu Strada Remus Bellu. În
directia opusă acestea se continuă spre nord intersectându-se cu aleea ce duce spre drumul
international DN 7. Aceasta alee pietonală traversează râul Olt, pe podul de fier, pe care în
prezent înca se mai află șinele de tren ale fostei cai ferate. Pe de o parte și de alta a acestor
șine am propus pavarea cu lemn, pe partile destinate circulatiei pietonale.

Legatura dintre spațiul propus și spațiul de agrement existent (baza de agrement

Hidroelectrica, din partea de nord a sitului aflată în apropierea barajului, langa râul Olt
conform figurii 2.5.1) este facută printr-o alee ce inconjoară cele două lacuri tampon și se
continuă pe langă lacul aflat parelel cu aceast spatiu. De asemenea propun construirea unei
pasarele suspendate (asemanatoare podului din proiectul Long Sleeve Skywalk) care să
unească aleea aflată între baza de agrement Hidroelectrica și râul Olt de “Centrul celor șapte
arte” (Figura 2.5.1.1)

Compozitia circulațiilor din interiorul sitului este perimetrală și se bifurcă în mai

multe alei care se îmbina in puncte cheie, adapostind diverse funcțiuni. O parte din aleile
interioare străbat coridoarele cladirilor si trec prin ziduri, idee preluată din proiectele de
referință conform figurii 2.5.1.2. Scopul acestora în propunere fiind de diversificare a
peisajului și întalnirea neașteptată cu apa situată între aceste ziduri și alei.

Recomand montarea aleilor pe fundație de beton armat. La alt joc compozitional si de

texturi participă mai multe alei paralele din lemn care capată brusc o alta directie și duc spre
zone propuse pentru relaxare si delectare, zona de cinema și zona de expunere a sculpturilor.

Halele artiștilor și zonele de expunere a lucrarilor

Halele artiștilor sunt ateliere de creație ce urmaresc direcția a două alei principale ce
duc spre centrul tuturor artelor, astfel încât conceptul de unificare al acestora să fie accentuat.

Halelele artiștilor sunt de dimensiuni mari, construite din beton pentru a adaposti un
numar mare de persoane și pentru a aminti de fostele hale industrial. Acestea sunt în numar de
șapte, astfel încat ficarui atelier să îi corespundă una dintre cele sapte arte.

24
 Centrul unde se reunesc toate cele șapte arte este propus a fi un spațiu deschis, pe o
movilă de pământ modelată în terase, ce urca pana la 2, 20 m inalțime. Acesta are forma
circular si pare a fi o scena datorită materialelor folosite. Jocul de contraste între texturi pune
in evidenta spatiul atat noaptea cat si ziua. Materialele propuse sunt betonul, cimentul roșu,
geamul securizat și leduri de lumină încastrate în paviment. Geamul din centrul cercului
permite examinarea spațiului de sub, unde am propus a fi o încăpere îngropată, ascunsă de
trerasele din jurul centrului.La această încapere se poate ajunge pe o singura alee ce taie
terasele, susținute pe de o parte și de alta a aleii de gabioane. Pe suprafața acestui centru se
pot deșfaura concerte, expoziții, piese de teatru, etc. În apropiere, tot pe aceasta terasă, este
propus un loc de joacă creat din sculpturi, asemanator cu cel din proiectul Normand Park
( (Figura2.5.1.3). De asemenea pe una dintre terase am propus ziduri ce pot folosi atat ca
panouri informative, cat și ca panouri pentru expunerea lucrarilor de pictură.

Adiacent centrului, am propus un spațiu destinat realizarii sculpturilor în iarbă, precum

cele din tabăra de sculptură de la Magura (Figura 2.5.1.4). Terasele alăturate permit
vizualizarea in totalitate a asamblului de lucrari, din acest loc. Sculpturile mai pot fi expuse și
în partea de nord a sitului, intr-un spațiu pavat cu beton, la care propun să se ajungă prin
intermediul a trei alei paralele din lemn, desparțtite prin porțiuni de gazon.

Intrarea secundară din partea de sud a sitului anunță vizitatorul că intră intr-un spațiu
artistic prin pereții destinați pentru graffiti.

Turnul de apă

Recomand restaurarea turnului de apă, deoarece este cel mai grandios element din
spațiul propus pentru amenajare. Ferestrele turnului oferă, din interior, prin intermediul
scărilor încadrarea deferitelor imagini de pe sit.

Propun ca scările turnului să fie restaurate în intregime, iar pe marginea exterioară a

acestora, balustradă pentru siguranță. Acestea trebuie să permită accesul până la ultimul etaj,
care va fi zonă de belvedere, ce va avea în dotare corpuri pe care să se poată sta. De asemenea
consider necesare prezența corpurilor de iluminat, pentru ca acesta să poata fi utilizat și
noaptea. Datorită înalțimii acestuia perspectiva de belvedere va depași granițele sitului
propus.

25
 Teatrul de vară

Ideea teatrului de vară a fost propusă în urma studierii proiectului realizat de Stefan
Rotzler și partenerului sau Mathias Krebs, la fosta Bircher Benner Clinic – Zurich, care în
momentul de față aparține în întregime unei companii asigurate international ce poarta numele
de Development Center. În conformitate cu proiectul acestora “teatrul de vară”, numit de ei
„teatru speculativ” este creat din garduri vii, punctate cu ferestre stralucitoare, colorate.
(Figura 2.5.1.5) . Acestea sunt aranjate astfel încât să permită perspective alternative, invitând
vizitatorul să caute schimbarea perspectivei pentru totdeauna asupra imprejurimilor sale sau
chiar pentru a deveni parte din spectacol (Nicolette Baumeister, 2007). Am adaptat această
idee propunând ca locul să fie folosit la propriu pentru spectacolele de teatru, în special
spectacole de teatru mut (Figura 2.5.1.6). O vedere de ansamblu a acestui teatru de vară poate
fi posibilă, de pe terasele din apropiere care urcă pană la o inaltime de 2 m.

Zona de film

Zona de film este propusă în partea de nord a sitului în apropierea teatrului de vară,
separată de aceast prin vegetație.

Propunerea constă în realizarea unei zone informative, creată din doi pereți, din beton,
asemănători celor gasiți pe sit printre gramezile de moloz. Aici publicul vizitator sau artiștii se
pot informa despre filmele ce vor putea fi vizualizate in imediata apropiere pe un zid destinat
proiectarii acestora. La cele doua subzone se va putea ajunge pe alei de lem paralele,
desparțite de gazon, care adapostesc trei cladiri , dintre care două sunt cladiri ce pot deveni
terase, de unde se vor putea închiria si fotolii portabile. A treia cladire este destinată
proiectorului. Propun construcția acestor corpuri din beton cu uși glisante care să permită
cladirilor să devină un spațiu deschis. Aleile de lemn sunt prevazute cu spoturi luminoase
pentru a crea o atmosfera nocturna placută și pentru a conduce vizitatorul în siguranță catre
una din cele doua destinații.

Zona comercială

În partea de nord a sitului am propus crearea unui spațiu destinat magazinelor de artă
și altor necesitați artistice ( plotter, etc). Am considerat ca fiind necesar un astfel de spațiu
deoarece “Centrul celor sapte arte” se referă în mare parte la activități artistice, în oraș

26
existând un singur magazin de artă, în centrul orașului. Acesta fiind insuficient să satisfacă
necesitățile amenajarii propuse de mine.

Spațiul comercial artistic propun să devină mai atractiv prin creearea unor jocuri de
apă, pe înalțimi, ce țâșnesc din asfalt. Oamenii putandu-se bucura de prezența apei în modul
dorit de aceștia. Am ajuns la această idee în urma studierii proiectului de referință Parcul
Pirrama (figura 1.3.5).

Pe lângă acest spațiu am propus un altul care să fie ocupat de magazinele necesare
tuturor oamenilor (magazine mixte, librari, etc).

Alte zone comerciale propuse sunt cele destinate in special teraselor de vara așezate pe
o suprafață de teren de culoare roșie, materialul folosit fiind cimentul (detaliu material folosit,
figura 2.5.1.7). De pe aceste terase se poate privi modelarea terenului ce duce spre dig, care
presupune o imbinare de contraste între pereți din beton, din care care curge apa, și porțiuni
cu plante indigene. Țevile prin care va curge apa din acești pereți vor fi și ele decorative.
Recomand ca porțiunile vizibile de țevi să nu fie de aceeași marime. Iar restul țevilor prin care
este adusă apa sa fie ascunse în spatele peretelui.

Cele mai importante centre comerciale propuse sunt cele două mari restaurante,
restaurantul construit pe terase și restaurantul de pe dig.

Terasele care conduc către restaurant urcă pană la o înalțime de 2,50 m. Acestea
adapostesc: bazine de apă, vegetație și ziduri de sprijin, de 50 cm înalțime.. Zidul de sprijin
care susține a doua terasă este secționat astfel încât sa permită prelingerea apei pe o porțiune
de 30 cm, la baza căruia se afla un sistem de scurgere. (Figura 2.5.1.8).

Aceste terase sunt propuse ca fiind construite de-a lungul unui perete, de 6.50 m
înalțime, îmbrăcat în parthenocissus. Scopul acestuia este de a crea o barieră vizuală între parc
și oraș. Ultima terasă este destinată în totalitate restaurantului.

Restaurantul de pe dig este propus sa fie construit pe o platform de beton, ridicată pe

stâlpi de susțimere la înalțimea digului. Platforma începe din interiorul sitului și ajunge
deasupra apei. Recomand ca restaurantul sa fie încadrat pe partea din mijloc a platformei,
asfel încat în partea dinspre râu să ramană spațiu pentru terasă, lucru ce popun să fie valabil și
în partea opusă acesteia, astfel încat terasele acestui restaurant să devină și loc de belvedere.

27
 Propunerea pentru acest restaurant vizează și scari interioare ce pornesc de sub
platform de beton, din aleii și conduc catre partea de sus a acesteia.

Gradina de iarnă și spațiile materialelor

Grădina de iarnă propusă va fi un spațiu închis cu aspect de sera,cu pereti si tavan de

sticla, în care recomand introducerea mobilierului urban și a apei, predominantă fiind
vegetația constituită din: arbuști, subarbusti, bordure florale și liane. Acest spațiu va putea fi
utilizat în toate anotimpurile, dar îndeosebi iarna când peisajul din imprejurimi devine spațiu
rece. Recomand dotarea acestei construcții cu instalația necesară tuturor serelor,astfel incat sa
se poata controla temperature, pentru a proteja vegetația pe parcursul iernii. Acest refugiu de
iarnă este pus în valoare și de aleile de lemn ce se desprind ușor brusc de cele din beton,
anunțând astfel vizitatorul că în împrejurimi va descoperi un nou spațiu.

Acest gen de atracții horticole au mai fost concepute în Singapore (Gardens by the
Bay), Spania- Madrid ( Botanical Train station) și Londra (Pommery Eye Garden’s).

Tot pentru peisajul de iarnă am propus doua zone, pe care am decis sa le numesc
spațiile materialelor, deoarece recomand ridicarea unor stalpi de lemn, în care vor fi aplicate
pe alocuri, cuie îndoite, de care se vor putea prinde materiale colorate sau noncolore, în
funcție de anotimp și de atmosfera dorită. Recomand folosirea unor materiale ușoare astfel
încat vântul să contribuie prin mișcarea acestora, la crearea unui loc dinamic. Lipsa acestor
materiale nu va deteriora aspectul spațiilor propuse, simplitatea stâlpilor putand fi considerată
o creație artistică ce poate fi încadrată în minimalism. Astfel peisajul creat va fi unul variabil
ce nu va permite instalarea monotoniei.

Ideea introducerii stalpilor de lemn în peisaj, a fost preluată de la arhitectul peisagist

George Hargreaves, si adaptată spațiului propus. ( figura 2.5.1.9). Acesta a plantat o padure de
stalpi din lemn creând un spatiu bizar, Procesele naturale subliniind orografia de pe sit,
concretizate în modele datorate în special acțiunii apei și vântului (Pierluigi Nicolin și
Francesco Repishti, 2003).

Spațiile din interiorul digului

Conform analizei activitaților pe malurile de apă si analizei sociologice, spațiile din

interiorul digului, spațiile aflate langă apă, pot crea un peisaj cu multiple funcțiuni. Ținând

28
cont de această cercetare am propus aici, platforme ce pornesc de la mal și depașesc limitele
acestora.

Aleia principală propusă aici este din beton și unește aleile ce duc spre insula din
partea de sud a sitului cu partea de nord a acestuia. Platformele vor fi în apropierea aleii, dar
nu se vor intersersecta cu aceasta, pentru a permite intimidate. Aceste locuri încadrate de
vegetație pot fi un deosebit loc de contemplare, dar vor fi utilizate si pentru pescuit, plaje, etc.
De asemenea, printre aceste platforme se vor adaposti două spații cu nisip, pentru plaje, ce vor
fi ușor vizibile printre vegetație.

Insula de sub podul de fier propun sa devină sanctuar pentru pasari, un loc dedicat
naturii si celor ce o apreciază, Astfel în această insula nu sa intervenit, de asemenea aleiile de
pe malul din vecinatate ocolesc această zonă, în ideea de a conduce oamenii să își desfașoare
activitațile in alta direcție. Canalul de scurgere a apelor aflat de-a lungul unei alei din beton,
poate deveni un popas pentru contemplare, la fel ca și restul zonei.

Pe a doua insula am propus să se intervină cu aleii de beton ce fac legatura cu

malul. Tot pe insulă se vor gasi pavaje de lemn pierdute în iarba care conduc catre porțiuni
mai mari de pavaj din lemn care pot fi utilizate pentru plajă.

Recomand ca anumite portiuni din dig sa fie modelate in scari cu podeste, deoarece
panta acestuia face ca accesul spre râu sa fie dificil. De asemenea am propus amplasarea unor
balustrade paralele cu panta digului pentru ca oamenii sa scurteze traseul scarilor propus de
mine urcand sau coborand cu ajutorul acestora.

Vegetația predominantă

Ținand cont de analiza vegetației și de faptul că se urmarește prin această propunere

de amenajare reintegrarea sitului în dinamica orașului, consider că este necesar ca în acest
spațiu să se gasească specii identificate în analiză. Astfel se pote menționa urmatoarea
vegetatie propusă în sit: Populus Nigra (plopul negru), Betula Pendula (mesteacan), Robinia
Pseudocacia (Salcâm), Salix caprea (Salcia), Salix babylonica, Elaeagnus augustifolia
(salcioara),Tilia platyphyllos (Teiul cu frunza mare), Juglans sp. ( Nucul), Prunus Cerasifera
(Corcodusul), Malus sp (Marul), parthenocissus , Piceea Punges (molid argintiu), Pinus
Nigra (pinul negru), Juniperus communis (ienuparul) , Phragmites australis ( Trestie), Taxus
Bacata
29
 Compozitia vegetală este formată din masive, grupuri aliniament, garduri vi și
exemplare solitare. În dispunerea acestora s-a ținut cont de aspectul visual pe care trebuie să îl
aibă privitorul. Spre exemplu s-a propus o plantare masivă in zonele ce dau spre oras.
Frunzișul arborilor și arbuștilor aduce spațiului culoare, prezentă în tot cursul anului.

30
BIBLIOGRAFIE

Anca Stanescu, (2008), Peisagistica urbana, Printech

Astrid Zimmermann, (2008), Constructing landscape, Birkhauser, Basel, Boston, Berlin

Bruno L., P Weibel, (2005), Making things Public - Atmosfer of Democracy, ZKM-Museum
for Contemporary Art

Cosmovici A (1996), Psihologie generala, Polirom, Iasi

Gordon Rugg, Marian Petre, (2007). A Gentle Guide to Research Methods, Open University
Press

Kevin Linch (1960), The image of the city, Cambridge, Mass

Kim Dovey, (2005). Fluid City, UNSW PRESS BOOK, Australia and New Zealand

Marshall R., (2004). Waterfronts in Postindustrial Cities, SPON PRESS, London and New
York

M. Zlate ( 2000), Fundamentele psihologiei, Pro – Humanitas, Bucuresti

Nicolette Baumeister (2007), New landscape Architecture, Verlagshaus Braun

Pierluigi N., F. Repishti (2003), Dictionary of Today’s Landscape Designers, Skira, Italia

Inteligis, studiu de fezabilitate

*** PUZ Ostroveni Sud – Raport de mediu si Evaluare adecvata - Fisa standard

*** Raport mediu PUZ verdana

*** Studiu de fezabilitate

31
*** Consiliul Judetean Valcea, Plan local- actiune mediu

http://www.vinolavalcea.ro/despre/dezvoltare/86-town-development

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea

http://tow.ro/2010/05/cele-sapte-arte/

http://uac.incerc.ro/Art/v2n2a03.pdf

http://www.landezine.com/index.php/2012/07/zhongshan-shipyard-park-by-turenscape/)

http://www.landezine.com/index.php/2011/03/pirrama-park-by-aspect-studios/

http://www.landezine.com/index.php/2011/02/shanghai-houtan-park-by-turenscape/

http://www.turenscape.com/english/projects/project.php?id=443
http://www.observatorcultural.ro/*articleID_26838-articles_details.html

http://www.landezine.com/index.php/2011/09/skywalk-landscape-architecture/

http://www.landezine.com/index.php/2012/07/zhongshan-shipyard-park-by
turenscape/zhongshan-shipyard-park-turenscape-02/

http://www.landezine.com/index.php/2009/08/botanical-train-station/

http://www.landezine.com/index.php/2012/07/gardens-by-the-bay-by-grant-associates-
landscape-architecture/

http://www.landezine.com/index.php/2012/05/pommery-eye-garden-by-andy-sturgeon/

32