1 Reevaluarea Patrimoniului Industrial

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI
(RE)EVALUAREA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL
OCTOMBRIE 2016
1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE
2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL
3. PATRIMONIUL INDUSTRIAL, AZI
4. UN NOU MODEL DE EVALUARE A ARHITECTURII INDUSTRIALE
5. REGENERAREA PRIN CULTURA A ARHITECTURII INDUSTRIALE – MODELE
6. EXEMPLE DE BUNA PRACTICA
7. CONCLUZII
Procesul de industrializare - în strânsă legătură cu dezvoltarea orașului:
 Secolele XVIII-XIX: localizarea industriei influențată de resursele exploatate, prețul

scăzut al terenurilor, prezența apei și apropierea mijloacelor de transport
- Separare completă între centrul orașului și activitățile industriale
 Secolul XX: odată cu extinderea limitelor orașului, unitățile industriale au fost

încorporate în cadrul țesutului urban
- Prezența unor unităţi industriale vaste în cadrul centrelor urbane
Dacă la începutul secolului trecut, aceste complexe au fost localizate în afara centrului
orașului, odata cu extinderea granițelor urbane, unitățile industriale au devenit o parte
integrantă a organismului urban, structuând și condiționând evoluția unui vast teritoriu.
Vedere aeriană Barcelona, 1920

Vedere aeriană asupra Gazometrelor (cartierul Grasbrook), Hamburg, 1930

1960: Progresul tehnologic al ultimelor decenii a coincis cu perioada de debut a

declinului evoluției industriale și necesitatea de a periferaliza unitatile industriale.
 Proces dezindustrializare:
 colapsul unităților industriale existente, care şi-au restrâns activitatea sau au fost
închise și abandonate;
 spații industriale părăsite - fragmentarea și de-structurare a țesutului urban;
 valoarea solului a devenit direct proporțional cu gradul de neglijare a structurilor
existente - acțiuni masive de dezmembrare a unităţilor industriale și de recuperare a
terenurilor
OBIECT SINGULAR / ANSAMBLU / SIT / PEISAJ
Obiect singular: clădiri, structuri, poduri, utilaje sau echipamente, etc. izolate sau
integrate in context
Ansamblu: grup de lucrări de arhitectură separate sau interconectate
Sit : lucrari ale omului sau opere combinate ale naturii și omului
Peisaje: teritorii naturale sau urbane proiectate și create în mod intenționat de către om,
fiind un produs concret și caracteristic al interacțiunii dintre o comunitate umană dată și
un anumit set de circumstanțe naturale
Water Tower, Invercargill Fabrica de trasuri Rieber, Bucuresti

Ansamblul Fabricii de bere Bragadiru Bucuresti

Fabrica de hartie , Busteni

Bois du Luc, Hainaut

Impactul negativ al procesului de dezindustrializare asupra orasului:
 Scăderea nivelul de trai pentru comunitate, tensiuni sociale, depopulare;

 Declinul economic, creşterea șomajului, obstrucționarea activității economice;
 Deteriorarea calității mediului, contaminarea solului
 O parte semnificativă a clădirilor industriale şi-a pierdut funcția inițială, acestea fiind
abandonate și condamnate la dispariție;
 Schimbare în morfologia, dezvoltarea și funcționarea spațiului urban:
o Deteriorarea imaginii urbane si scaderea atractivității oraşului;
o Scăderea capacității operaționale a orașului – tensiuni;
o Alterarea țesutului urban: generarea de spatii reziduale, destructurate;
o Dispariția și transformarea funcțională a mediul urban;
o Obstacol în calea creșterii urbane;
o Condiționarea planificării urbane viitoare.
Bucuresti, 1897
Moara lui Assan

Uzinele Malaxa/ Republica/ Faur - Hala Laminor

Fabrica Erhardt Wolff / Uzinele Hesper (Halele Carol)

Ce a condus la abandonul unităților industriale?
Arhitectura industriala istorica nu trezeşte interesul public, aşa cum se întâmplă în cazul
altor tipuri de clădiri istorice, fiind considerate inferioare din punct de vedere al valorilor
(culturale si de utilizare) și tratate ca atare.
Fabrica de bere Luther (Grivita)

Pot fi considerate complexe industriale monumente istorice?
“Sub nicio forma. Este risipa de spatiu pentru niste cladiri fara nici un fel de valoare
arhitectonica. Nu are sens din punct de vedere economic, cultural, istoric, estetic.”
“Spatiul ocupat fara vreun rezultat de aceste cladiri, poate fi folosit in scopuri mai utile. e plin
Bucurestiul de astfel de spatii, numai bune de construit blocuri/case pe ele (Semanatoarea,
Faur), ca tot e criza asta de spatii locative.”
“Nu. Daca se poate construi ceva folositor pe terenul respectiv, de ce sa se pastreze un

morman de fiare pe care sa vina sa-l viziteze 1 om la 10 ani ? Daca vreau sa stiu ce a fost
acolo, ma uit la o poza sau la un filmulet comunist.”
“As pastra un complex-doua pe ici-colo pt ca sa mai torn un film de-al lui W. Snipes, in rest
demolate toate.»
Sondaj: NU - 22 raspunsuri / 32 raspunsuri

Pot fi considerate complexe industriale monumente istorice?
“Eu cred ca anumite complexe industriale pot fi considerate monumente istorice.“
“Mi-ar placea sa pot vizita un muzeu-fabrica de la inceputul perioadei industriale, de

exemplu.”
“ Sunt pentru pastrarea si "conversia" unora dintre fostele complexe industriale. Din pacate
pt. Romania, trebuie ceva creier pt. asta, trebuie devotament si talent si trebuie sa renuntam
la tendintele mercantiliste de a demola tot si a folosi spatiul rezultat pt. a stoarce bani.”
Sondaj: DA - 6 raspunsuri / 32 raspunsuri

Şi totuşi, de ce ignorăm moştenirea epocii industriale?
 Asocierea între fenomenul industrializării şi regimul politic determină în mentalul

colectiv o suprapunere a efectelor (în parte negative) cauzate de frecventele schimbări de
putere din România
 Unități de producţie sunt purtătoare ale unor mesaje privind controlul și exploatarea
socială
 Patrimoniul industrial devine moştenirea clasei privilegiate, bunurile epocii industriale
fiind excluse din bagajul cultural comun al membrilor societăţii
 Edificiile industriale păstrate în prezent alcătuiesc un tip prea nou de patrimoniu
 Edificiile industriale formează cadrul cotidian în care comunitatea îşi desfăşoară
activitatea, fiind totodată o arhivă a amintirilor legate de viața oamenilor obișnuiți
 Preconcepţia societăţii privind ideea de frumuseţe
 Minimizarea potenţialului lor de reutilizare atrage după sine subestimarea şi atitudinea
firească de respingere a acestui program de arhitectură
Probleme contemporane ale arhitecturii industriale:
 Lipsa de apreciere
+
 Abandonul / Lipsa unei funcțiuni
 Poziția siturilor industriale în interiorul centrelor urbane
 Ineficiența legislației în vederea protejării arhitecturii industriale istorice
 Cunoașterea și promovarea insuficientă
 Nerecunoașterea valorii arhitecturii industriale
 Specula imobiliara
 Politicile incorecte de revitalizare a siturilor industriale
ARHITECTURA INDUSTRIALĂ:
 Condiționează structura orașului, influețând evoluția urbană ulterioară

 Expresie a prosperității și a progresului începutului de sec. XX
 Mărturie a tehnologiei şi inovaţei umane
 Mărturie a diverselor etape de transformare tehnologică, economică, socială
și politică prin care a trecut societatea europeană (val. universală)
 Constituie locuri de întâlnire și schimb, în care cultura și tradițiile fiecărui
individ au evoluat diferit  implementarea unui caracter aparte
 Constituie repere pentru comunitatea locală, datorită identității vizuale
generată de imaginea distinctivă
 Evocă memoria muncii
 posedă semnificaţie culturală

PATRIMONIU • Orice bun material / imaterial ce posedă semnificaţie culturală
• este fie clasat (în Lista Monumentelor Istorice, respectiv în Categoria

Tezaur a Patrimoniului cultural mobil), fie încă neidentificat
SEMNIFICAŢIE • Valoare estetică, istorică, științifică, socială sau spirituală pentru

generațiile din trecut, prezent sau viitor.
CULTURALĂ • Semnificația culturală este întruchipată în loc, materialul istoric,
(Burra Charter, 1999) amplasament, utilizare, asocieri, semnificații, mesaje
• Locurile pot avea o multitudine de valori, ce pot fi precepute diferit de
către membrii comunităţii
(Semnificația culturală este sinonimă cu semnificația patrimoniului și

valoarea patrimoniului cultural)
MONUMENT • Constructie […] care constituie marturii cultural-istorice semnificative

din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic,
etnografic, religios, social, stiintific sau tehnic; are un statut special,
fiind supus unui regim legal de protecţie
Statutul de Monument Istoric este reglementat prin includerea obiectivului cultural in Lista
Monumentelor Istorice (LMI)
LMI = inventar
+
Sistemul legislativ adoptat in vederea protejarii patrimoniului cultural
Monumentele istorice sunt clasificate in urmatoarele grupe valorice:
• A – monumentele istorice de valoare nationala si universala;

• B – monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local
(Legea Nr. 422 /18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice)
Clasarea unui imobil se realizează în baza următoarelor criterii:
A) criteriul vechimii;
autenticitatea concepţiei, materialelor şi procedeelor de construcţie şi a amplasamentului,
invers proporţional cu vechimea imobilului
B) criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică;
stabilirea valorii imobilului din punct de vedere estetic, funcţional şi tehnic
C) criteriul referitor la frecvenţă (raritate şi unicitate);
stabilirea valorii imobilului din punctul de vedere al frecvenţei şi rarităţii imobilului,
componentelor acestuia sau a ansamblului.
D) criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică.
stabilirea valorii imobilului din punctul de vedere al simbolisticii pe care acesta o prezint
Calificativele acordate:
excepţional, foarte mare, mare, mediu, mic, inexistent
(Ordinul nr. 2260/2008 - Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice)

În vederea clasării unui imobil în grupa A a monumentelor istorice este necesară:
a)acordarea cel putin a unui calificativ exceptional, cu exceptia imobilelor incluse în

Lista patrimoniului mondial şi a celor din Lista indicativă de includere în Lista
patrimoniului mondial;
b)acordarea cel putin a calificativului mare la toate criteriile de clasare, cu exceptia

criteriului referitor la valoarea memorial-simbolică;
c)acordarea cel putin a unui calificativ foarte mare, a unui calificativ mare şi a unui
calificativ medie.
În vederea clasării unui imobil în grupa B a monumentelor istorice este necesară

acordarea a cel putin 3 calificative medie, cu exceptia cazurilor în care, în functie de
zona istorico-geografică, la criteriul vechime se acordă calificativul mică.
(Ordinul nr. 2260/2008 - Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice)
O simpla parcurgere a Listei Monumentelor Istorice releva faptul ca arhitectura

industriala istorica este insuficient apreciata: un numar limitat de cladiri si ansambluri
industriale sunt plasate sub un regim legal de protectie
Societatea românească continuă să nege valoarea şi potenţialul de reutilizare a

fostelor spaţii de producţie, dreptul comunitar fiind astfel sacrificat în folosul personal
al unora.
“ Pentru ca o operă să fie inventariată, ea trebuie să devină

“ vizibilă .[…]
Orice inventar artistic este ordonat în funcție de valori, el nefiind rezultatul unei
enumerări, ci a unui filtraj.
(Andre Malraux, 1964)

Incercari de “resuscitare” a patrimoniului industrial / activare temporara:
 Fabrica de Pensule din Cluj Napoca
 “Ambasada”- centru cultural, situat în incinta fostei Fabrici de Pălării Timisoara
 “Atelierul de Producție” şi NOD Makerspace din incinta fostei filaturi a Fabricii

de Industrie a Bumbacului
 Halele „Carol” din incita fostei Fabrici „Hesper”





SALVAREA ARHITECTURII INDUSTRIALE = O NOUA FUNCTIUNE
 Recunoasterea importantei avute de arhitectura industriala pentru comunitate
 Schimbarea perceptiei - transformarea totală a peisajului postindustrial
Abatorul, Fabrica de tigarete, Moara “Elisabeth” - Timisoara
Reutilizarea arhitecturii industriale presupune o reconciliere intre dorintele noilor

utilizatori si limitarile impuse de obiectul arhitectural.
Aprecierea unicităţii arhitecturale, împreună cu recunoaşterea valorii culturale

ataşate obiectului de patrimoniu industrial au contribuit la reconsiderarea
arhitecturii industriale şi implicit la dorinţa de salvarea a relicvelor lăsate în urmă
de industrializare.
1960-1970: Primele acţiuni de salvare a patrimoniului industrial: Statele Unite ale

Americii, urmate îndeaproape de Marea Britanie
Primele obiecte arhitecturale industriale reutilizate:

 fostele şantiere navale
 clădiri ale fabrici şi ateliere de producţie
 centrale electrice
 mori
 depozitele din interiorul centrelor urbane
 ansamblurile şi siturile extraurbane, de mari dimensiuni.
1960 – SUA (San Francisco ) – reconversia fostelor zone portuare
1962 - Fabrica de ciocolata Ghirardelli San Francisco (1893): centru comercial, hotel
1970 – proiecte asemanatoare: Baltimore, Boston, Chicago, Detroit, Cleveland, Seattle

Dupa 1970 –reconversia fostelor zone portuare in Marea Britanie
1980 – Liverpool: reabilitatea zonei portuare Albert Docks

Noile intervenţii trezesc interesul autorităţilor culturale abilitate, tot mai multe
vestigii din perioada industrială fiind propuse spre conservare.
Primele Conferinţe care dezbat problema patrimoniului industrial:

• în 1972 la Ironbridge (Marea Britanie)
• în 1975 la Brochum (Germania)
• în 1978 la Stockholm (Suedia)
• Conferința Internațională pentru Protecția Patrimoniului Industrial din 1981, la
Lyon și Grenoble (Franța).
• 2003, Moscova - în cadrul Congresului organizat de către Comitetul

Internațional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial (TICCIH) se adoptă
Carta Patrimoniului Industrial
Odată cu aprecierea crescândă a specialiștilor în domeniu faţă de această

categorie de patrimoniu, apar și primele efecte în acest sens:
Oțelăria Völklinger Hütte din

Germania este primul monument
industrial inclus în Lista UNESCO a
Patrimoniului Cultural Mondial. Situl,
închis în 1986, a trecut printr-un
proces de regenerare bazată pe
cultură, în 1999 fiind transformat în
muzeu, peste 2.5 mil. de oameni
trecându-i pragul până în prezent.
1980: Recunoaşterea potenţialului economic a făcut ca în majoritatea țărilor

europene să fie puse în practică proiecte de conservare și revalorificare a
patrimoniului industrial.
Ideea protejării si prezervării unităţilor industriale a părut mai adecvată decât

aceea de distrugere şi eliminare a urmelor lăsate de moştenirea epocii
industriale.
O serie de clădiri şi ansambluri urbane şi suburbane fiind transformate în

locuințe, școli, biblioteci și mediateci, săli de sport, birouri sau shoping-mall-uril.
 Re-structurare a unui teritoriu extins: patrimoniu industrial, ca

instrument de revitalizare economică
De ce salvăm clădirea/ansamblul industrială?
 Existenta unui stoc considerabil

 Amplasamentul - poziţia centrală în cadrul organismului urban
 Dimensiunea considerabilă a clădirilor şi ansamblurilor
 Caracterul distinctiv şi funcţia de reper clar asumată
 Structura solidă, adaptabilitatea spaţială şi flexibilitatea partiului
 Valorile culturale ataşate
 Durata procesului de interventie (reflectat in cost)
 Avantaje de ordin economic, social, ecologice
 Promovare a diversităţii culturale şi a sustenabilităţii
 Potential ridicat de reutilizare

Clădirea industrială
Funcțiunea inițială
Pierderea funcțiunii inițiale
Abandon
Introducerea unei funcțiuni
Activare temporară
DEMOLARE / PREZERVARE (Re)UTILIZARE PE

DISTRUGERE CONSERVARE TERMEN LUNG
Cum salvăm clădirea/ansamblul industrială?
Utilizare pe Refuncționalizare Funcțiuni

termen lung (reconversie) compatibile
Determinarea funcţiunilor posibile: Funcţiuni posibile:

 Amplasament  Comerciale şi servicii
 Factori sociali implicaţi  Sportive şi loisir
 Obiectul intervenţiei  Rezidenţiale
 Turism
 Administrative
 Cultuale şi educaţionale
 Mixte
 Industriale
Factori care influenteaza noua functiune
AMPLASAMENT FACTORI SOCIALI OBIECTUL INTERVENŢIEI
locaţia: mediu urban / rural Intenţiile investitorului: buget Cerinţe actuale de exploatare
alocat, profit urmărit
Proximitatea faţă de căi de Cerinţele utilizatorilor : Valori asociate

circulaţie majore număr, vârstă, ocupaţii, venit,
atitudinea
Conexiunea căilor de circulaţie Resticţii impuse de către Starea fizică a clădirii

autorităţi
Zonare funcţională Caracteristici morfo-

tipologice
Cladirea industriala - Tipologii
Clădiri cu un singur nivel:

- monoaxial - tip HALĂ
- bi-axial
Clădiri etajate:
- monoaxial
- bi-axial
Clădiri speciale:
- turn, siloz
- compuse
CLĂDIREA INDUSTRIALĂ = RESURSĂ REUTILIZABILĂ
• Arhitectura industrială cu vastele sale spații dezafectate poate fi ușor modelată,

răspunzând astfel cerințelor impuse de noul program arhitectural
• prin intervenţii minimale, spaţiile dedicate industriei pot fi adaptate în vederea

acomodării unor noi funcţiuni.
CLĂDIREA INDUSTRIALĂ = RESURSĂ REUTILIZABILĂ
“Adaptarea la noi utilizări a clădirilor (...) constituie frecvent singura cale prin care valori
istorice şi estetice pot fi salvate în condiţii economice“ – B.M. Feilden
Reconversia = introducerea unei noi destinații de folosință în cadrul unor clădiri și ansambluri
din domeniul industrial, care și-au pierdut funcțiunea originară
Din perspectiva dezvoltării durabile, reconversia se referă la adaptarea clădirilor la noile

funcțiuni impuse de societate (adaptive reuse)
Pentru a maximiza valoarea proprietății, se impune o adaptare a spațiului, printr-o serie de

modificări estetice, structurale sau de partiu, păstrând însă caracterul clădirilor și integritatea
ansamblului industrial.
PATRIMONIUL INDUSTRIAL = RESURSĂ NEREGENERABILĂ
• Valoarea culturală ataşată patrimoniului construit transformă aceste edificii în resurse

neregenerabile, pierderea componentelor valoroase din sfera arheologiei industriale
afectând iremediabil identitatea culturală.
• Adaptarea spațiului interior, printr-o serie de modificări estetice, structurale sau de

partiu, reclamă însă păstrarea caracterului clădirilor și ansamblului industrial
VALORI CULTURALE VALORI SOCIO-ECONOMICE
Identitate culturală Economice

• Istorică • Economică (Financiară)
• Cultural - simbolică • Funcţională (Uz)
• Tradiţie şi continuitate
• Memorială
Sociale
Artistice şi tehnice • Coeziune socială
• Arhitecturale • Educaţională
• Urbanistice
• Estetice
• Tehnologice şi ştiinţifice
Raritate şi unicitate
AUTENTICITATE
INTEGRITATE
(J. Jokiletho, B. Fielden,1993)
Modelele contemporane de evaluare a patrimoniului construit se concentreaza cu

precadere pe CARACTERISTICILE CULTURALE ale obiectului de patrimoniu, ignorand
aproape in totalitate potentialul de reutilizare al acestuia, conexiunea cu mediul
natural/construit si contextul social existent.
VALOAREA DE UTILIZARE ?
ASPECTE DE ORDIN ECONOMIC?
ASPECTE DE ORDIN SOCIAL?
ASPECTE CE TIN DE PROTECTIA MEDIULUI?
 RECONSIDERARE, ADAPTARE, EXTINDERE a grilei de criterii utilizate in evaluarea

patrimoniului construit
Cum se pot evalua potentialul de reutilizare a patrimoniului industrial?
Identificarea unor criterii specifice, capabile sa ilustreze capacitatea resursei patrimoniale

de a se adapta la noi functiuni
Reconcilierea nevoilor resursei patrimoniale si a celor impuse de dezvoltarea sustenabila
“Electromotor”, “Piele si Blanuri” , “Fabrica de ciorapi”, Timisoara

CRITERII:
ECONOMICE
Starea fizică / Adaptabilitate şi funcţiuni compatibile / Accesibilitate / Potenţial de
regenerare economică locală / Atractivitate
SOCIALE
 Nevoi şi cerinţe ale comunităţii locale / Calitatea vieţii comunităţii locale / Regenerare
socio-economică locală / Menţinerea populaţiei locale / Factor de coeziune socială /
Identitate comunitară şi ataşament.
CULTURALE
 Valoare de identitate culturală / Valori artistice şi-sau tehnice / Valoare de
reprezentativitate / Valoare de unicitate şi raritate
DE PROTECŢIA MEDIULUI
 Ecologie / Impact asupra mediului
CRITERII ECONOMICE
Starea fizică
Care este condiţia structurală a construcţiei? ●○○○ Precară
●●○○ Acceptabilă
●●●○ Bună
●●●● Excelentă
Care este gradul de adecvare al construcţiei la cerinţele de utilizare ●○○○ Inexistent

contemporană? ●●○○ Mic
●●●○ Mediu
●●●● Mare
Adaptabilitate şi funcţiuni compatibile ●○○○ Imposibil de realizat

●●○○ Cu mare dificultate
Este posibilă adaptarea edificiului la diverse funcţiuni compatibile, fără a fi
●●●○ Cu oarecare dificultate
distruse elemente valoroase (artisitice, istorice, tehnice)?
●●●● Cu uşurinţă
●○○○ Imposibil de realizat

Construcția poate fi adaptată la funcțiuni utile/profitabile, prin intervenții minime
●●○○ Cu mare dificultate
și cu costuri mai mici decât cele ale unei construcții noi echivalente?
●●●○ Cu oarecare dificultate
●●●● Cu uşurinţă
CRITERII ECONOMICE
Accesibilitate
Construcția este amplasată în apropierea unei zone dens locuite sau ●○○○ La mare distanţă
frecventate de vizitatori? ●●○○ La mică distanţă
●●●○ În imediata vecinătate
●●●● Inclusă
Construcția este amplasată în proximitatea unor căi de circulație importante? ●○○○ La mare distanţă
●●○○ La mică distanţă
●●●○ În imediata vecinătate
●●●● Inclusă
Construcția este accesibilă cu mijloace de transport în comun? ●○○○ Nu, deloc

●●○○ Cu dificultate
●●●○ Uşor
●●●● Foarte uşor
●○○○ Deloc
Potențialul de regenerare economică locală ●●○○ În mică măsură
In ce masura construcția poate prezenta interes turistic? ●●●○ În mare măsură
●●●● În foarte mare măsură
CRITERII ECONOMICE
Atractivitate
În ce măsură edificiul permite implementarea unor funcțiuni dorite de locuitorii ●○○○ Deloc
zonei, capabile să atragă investiții și să susțină dezvoltarea unor afaceri? ●●○○ În mică măsură
●●●○ În mare măsură
CRITERII SOCIALE
Nevoi şi cerinţe ale comunităţii locale
Reutilizarea construcției poate veni în întâmpinarea unor nevoi și cerințe ale ●○○○ Deloc
comunității locale? ●●○○ În mică măsură
Calitatea vieţii comunităţii locale
Refuncţionalizarea edificiului contribuie la ameliorarea condiţiilor de viaţă ale ●○○○ Deloc
comunăţii, la nivel de cartier sau oraş? ●●○○ În mică măsură
Regenerare socio-economică locală:
●○○○ Deloc
Reutilizarea construcției poate conduce la crearea de noi locuri de muncă, prin
●●○○ În mică măsură
dezvoltarea unor afaceri, a turismului sau a lucrărilor de intreţinere a
construcţiei reutilizate?
Menținerea populației locale: ●○○○ Deloc
In ce măsură reutilizarea vechii clădiri industriale poate contribui la menținerea
în localitate a populației legate de vechea industrie?
CRITERII SOCIALE
Factor de coeziune socială
●○○○ Deloc
In ce măsură reutilizarea vechii clădiri industriale poate contribui la creșterea
coeziunii sociale între membrii comunităţii locale?
Identitate comunitară și atașament ●○○○ Deloc

In ce măsură comunitatea locală este atașată de construcție? ●●○○ În mică măsură
●○○○ Nu
Edificiul reprezintă un reper pentru comunitate? ●●○○ La nivel de cartier
●●●○ La nivel de oraş
●●●● La nivel regional
CRITERII CULTURALE
Valoare de identitate culturală
In ce măsură construcția este semnificativă pentru istoria locală? (etapă, ●○○○ Nesemnificativă
eveniment, personalități, etc.) ●●○○ În mică măsură
În ce măsură comunitatea recunoaște relevanța construcției pentru identitatea ●○○○ Deloc

culturală locală? ●●○○ În mică măsură
In ce măsură reutilizarea construcției poate contribui la păstrarea unor meserii ●○○○ Deloc
tradiționale? ●●○○ În mică măsură
Valori artistice şi /sau tehnice
Care este valoarea artistică a obiectului arhitectural (integritate, coerenţă ●○○○ Nesemnificativă
stilistică, compoziţie de ansamblu, plastica faţadelor, detalii, etc.)? ●●○○ Medie
●●●○ Bună
●●●● Excepţională
CRITERII CULTURALE
Care este valoarea tehnică a obiectului arhitectural ●○○○ Nesemnificativă
(materiale, meşteşug, tehnici şi detalii de construcţie, etc.)? ●●○○ Medie
●●●○ Bună
Valoarea de reprezentativitate
Care este reprezentativitatea construcției pentru industria locală sau pentru o ●○○○ Nesemnificativă
etapă în evoluția industriei locale? ●●○○ Medie
●●●○ Bună
Valoare de unicitate şi raritate
Poate fi considerat obiectul intervenţiei o raritate sau un unicat? ●○○○ Deloc
CRITERII PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI

Ecologie ●○○○ Mare
Care este cantitatea de deşeuri rezultată în urma demolării? ●●○○ Mediu
●●●○ Mic
●●●● Inexistent
Care este amploarea consumului de energie şi a emisiilor de CO2 necesare ●○○○ Mare
pentru a aduce construcţia in condiţii adecvate de utilizare, faţă cele generate ●●○○ Mediu
de demolare și deconstrucţia unei clădiri noi echivalente? ●●●○ Mic
Impact asupra contextului ●○○○ Mare

Care este impactul produs de reutilizarea construcției asupra peisajului natural ●●○○ Mediu
și cadrului construit? ●●●○ Mic
5. REGENERAREA PRIN CULTURA A ARHITECTURII INDUSTRIALE
Evoluţia contribuţiei culturii în cadrul strategiilor de planificare a teritoriului a suferit

multiple transformări:
 dacă până în 1970 potenţialul economic al activităţilor culturale a fost ignorat

aporape în totalitate, odată cu mişcările sociale din mediul urban desfăşurate în anii
’80, rolul culturii a fost speculat intensiv, activităţile culturale fiind văzute ca parte
integrantă a proiectelor de dezvoltare urbană.
CULTURA  plasată în centrul strategiilor de regenerare a teritoriului
Valorile culturale integrate arhitecturii istorice devin esenţiale în procesul de

reconversie. Protejarea acestora, prin reutilizarea culturală a patrimoniului dedicat
industriei constituie o metoda optima de interventie.
SCARA INTERVENTIILOR:
 intervenţii punctuale - edificarea sau reabilitarea unor spaţii sau clădiri culturale
emblematice.
 Interventii ample (Scara urbană) - revitalizarea unui teritoriu extins, alături de

implementarea funcţiunilor culturale, noi spaţii destinate serviciilor şi loisirului
Efecte:
• Stimularea dezvoltării industriilor creative şi a infrastructurii culturale
• Transformarea imaginii oraşelor postindustriale - conservarea patrimoniului şi
revitalizarea edificiilor, dezvoltarea turismului
• Implicarea comunităţii locate în dezvoltarea proiectelor de regenerare -
accentuarea ataşamentului fata de loc
intervenţii punctuale
Tate Modern din Londra, exemplu de reconversie industrială a fostei centrale electrice Bankside
Interventii ample
Marsilia, Les docs de la Joliette

G. Evans identifică trei modele prin care cultura a fost utilizată în procesul de
revalorificare a clădirilor și siturilor abandonate:
• regenerare bazată pe cultură (culture-led regeneration)

• regenerare culturală (cultural regeneration )
• cultură și regenerare (culture and regeneration)
Cultura:
• accentuează imaginea unui oraș

• întărește identitatea sa
• crește valoarea economică a unui sit
• educă și stimulează creativitatea
• participă la crearea unei mixități și echități sociale
• contribuie din plin la dezvoltarea economică a regiunii și la reinventarea locului
Brand = produs / serviciu distinctiv prin particularitatea sa și prin poziționarea în raport

cu concurența, cuprinzând o combinație unică de caracteristici funcționale și valori
simbolice
Brand de oraș:
• totalitatea elementelor materiale sau imateriale care îl diferențiază de orice alt spațiu
urban.
• o percepţie unică despre specificul unui oraş
• A crea un brand implică realizarea de noi asociații la nivelul atributelor sale
distinctive, menite să adauge valoare locului. Brandul presupune o strategie prin care
imaginea orașului este reînnoită
CREATIVITATEA ŞI CULTURA - elemente catalizatoare în procesul de atribuire a unei noi

identități orașului post-industrial  Rebranding
Orașul creativ:
• industrii creative + un sector creativ clar definit
• spațiu public de calitate
• arhitectură cu valoare de reper (monumente industriale)
• rezidenți implicați în producerea bunurilor cu conținut semnificativ în active intangibile +
sector educațional (studenți)
• asumarea unei identități specifice și promovarea acesteia (brand)
MONS,BELGIA - una dintre cele mai importante regiuni miniere ale țării, supusă unui intens proces
de regenerare culturală, a fost aleasa Capitala Culturală Europeană pentru anul 2015
1. ECOC
MONS, 2015 LIVERPOOL
GLASGOW, 1990
LIVERPOOL, 2008
PECS, 2010
LILLE, 2004
ESSEN, 2010
PECS
2. MODELUL “BARCELONA”
ESSEN
ECOC
MONS, 2015
. La Machine à Eau, devenită muzeu memorial al oraşului Mons

ECOC
MONS, 2015
. Bois du Luc
ECOC
MONS, 2015
. Bois du Cazier
ECOC
MONS, 2015
Grand Hornu
ECOC
GLASGOW, 1990
3. AGENDA 21 FOR CULTURE
. Tramway Theater din Glasgow, fost depou de tramvaie. Transformat iniţial în sală de spectacol
ECOC
LIVERPOOL, 2008
“Regenerarea peisajul industrial este principalul obiectiv pe ordinea de zi. Cultura, cu potențialul său a
stimula atât turismul, cât și investițiile interne, dar și de a face față provocărilor enorme impuse de
regenerarea comunităților, este un instrument-cheie în această direcţie”
Albert Docks - un muzeu maritim, un muzeu de artă şi două hoteluri

3. AGENDA
Wapping 21Docks
Docks, Waterloo FOR CULTURE
- funcţiuni rezidenţiale
Stanley Dock Warehouse - piaţă comercială,spaţiu pentru evenimente culturale
. Albert Docks
ECOC
PECS, 2010
3. AGENDA 21 FOR CULTURE
Zsolnay Cultural Quarter, Pecs

ECOC
LILLE, 2004
La maison Folie Wazemmes, fosta filatură Leclercq, La maison Folie de Moulins, fosta braserie
ECOC
ESSEN, 2010
. Zeche Zollverein, proiectul emblematic de reconversie al regiunii Rhur

MODELUL “BARCELONA”
MODELUL “BARCELONA”
Factori decisivi:
 1976- adoptarea regimului democrat
 anii ‘80 - demararea planului de reconstrucţie a oraşului, iar pe de altă parte, amplului
proces de regenerare iniţiat cu ocazia găzduirii Jocurilor Olimpice din 1992
Etape:
 1976-1986: dezvoltarea infrastructurii rutiere, amenajarea spaţiilor publice şi crearea
unor noi parcuri, revitalizarea cartierelor din proximitatea centrului istoric (El Raval) şi a
zonei portuare (Port Vell);
 1986-1992: continuarea acţiunilor demarate în 1976, dezvoltarea infrastructurii
culturale, implicarea sectorului privat;
 1992-2000: lansarea unor programe culturale de anvergură („Biblioteques de Barcelona”,
“ Ciudat y Fabrica”)
 După 2000: încurajarea industriilor creative şi creative, prin implementara proiectului
22@Barcelona şi a programului “Fabricas de Creatio”
REGENERAREA prin CULTURA – efecte negative:
 Creşterea rapidă a preţurilor proprietăţilor - relocare a populaţiei şi pierdere a

diversității sociale.
 Monofuncţionalizarea - prin implementarea excusivă a funcţiunilor culturale.
 Alterarea autenticității, prin transformarea caracteristicilor clădirilor industriale.
efectele blamabile colaterale, specifice turismului cultural - scădere a calităţii vieţii
locuitorilor din zonă (nevoile turiştilor sunt deseori puse mai presus decât cele ale
rezidenţilor, populaţia locală fiind excusă pe criterii sociale şi economice
Pentru a respecta specificitatea ariei asupra căreia se intervine, în cadrul proiectelor de

regenerare trebuie acționat responsabil, prin considerarea componentelor valoroase
atașate obiectului de arhitectură industrială în procesul de creionare a proiectului de
intervenție.

1 Reevaluarea Patrimoniului Industrial

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Reevaluarea Patrimoniului Industrial

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

(RE)EVALUAREA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL

1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE

2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL

3. PATRIMONIUL INDUSTRIAL, AZI

4. UN NOU MODEL DE EVALUARE A ARHITECTURII INDUSTRIALE

5. REGENERAREA PRIN CULTURA A ARHITECTURII INDUSTRIALE – MODELE

6. EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE

Procesul de industrializare - în strânsă legătură cu dezvoltarea orașului:

 Secolele XVIII-XIX: localizarea industriei influențată de resursele exploatate, prețul

 Secolul XX: odată cu extinderea limitelor orașului, unitățile industriale au fost

Vedere aeriană Barcelona, 1920

Vedere aeriană asupra Gazometrelor (cartierul Grasbrook), Hamburg, 1930

1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE

1960: Progresul tehnologic al ultimelor decenii a coincis cu perioada de debut a

1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE

OBIECT SINGULAR / ANSAMBLU / SIT / PEISAJ

Ansamblu: grup de lucrări de arhitectură separate sau interconectate

1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE

Water Tower, Invercargill Fabrica de trasuri Rieber, Bucuresti

1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE

Ansamblul Fabricii de bere Bragadiru Bucuresti

1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE

Fabrica de hartie , Busteni

1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE

Bois du Luc, Hainaut

1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE

Impactul negativ al procesului de dezindustrializare asupra orasului:

 Scăderea nivelul de trai pentru comunitate, tensiuni sociale, depopulare;

Moara lui Assan

Uzinele Malaxa/ Republica/ Faur - Hala Laminor

1. ORASUL SI INDUSTRIA, INTRE ECHILIBRU SI TENSIUNE

Fabrica Erhardt Wolff / Uzinele Hesper (Halele Carol)

2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL

Ce a condus la abandonul unităților industriale?

Fabrica de bere Luther (Grivita)

2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL

Pot fi considerate complexe industriale monumente istorice?

“Nu. Daca se poate construi ceva folositor pe terenul respectiv, de ce sa se pastreze un

Sondaj: NU - 22 raspunsuri / 32 raspunsuri

2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL

Pot fi considerate complexe industriale monumente istorice?

“Eu cred ca anumite complexe industriale pot fi considerate monumente istorice.“

“Mi-ar placea sa pot vizita un muzeu-fabrica de la inceputul perioadei industriale, de

Sondaj: DA - 6 raspunsuri / 32 raspunsuri

2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL

Şi totuşi, de ce ignorăm moştenirea epocii industriale?

 Asocierea între fenomenul industrializării şi regimul politic determină în mentalul

2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL

Probleme contemporane ale arhitecturii industriale:

2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL

 Condiționează structura orașului, influețând evoluția urbană ulterioară

 posedă semnificaţie culturală

2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL

PATRIMONIU • Orice bun material / imaterial ce posedă semnificaţie culturală

• este fie clasat (în Lista Monumentelor Istorice, respectiv în Categoria

SEMNIFICAŢIE • Valoare estetică, istorică, științifică, socială sau spirituală pentru

(Semnificația culturală este sinonimă cu semnificația patrimoniului și

2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL

MONUMENT • Constructie […] care constituie marturii cultural-istorice semnificative

2. ARHITECTURA INDUSTRIALA / PATRIMONIU INDUSTRIAL

Monumentele istorice sunt clasificate in urmatoarele grupe valorice:

• A – monumentele istorice de valoare nationala si universala;