Prof. unlv. dr.

ANA-FELICIA ILIESCU
ARHITECTU
PEISAGER
RA
A
EDITURA CERES
BucureSti, 2003
Descrierea CIP a Bibliotecll Naflonole a Romlnlel
ILIESCU, ANA.FELICIA
Arhitecturi peisagertr / Ana-Felicia Iliescu.
-
Bucuregti:
Ceres, 2003
Bibliogr.
rsBN 973-40-0626-6
712
Lucrare apdrutd cu sprijinul
Ministerului Educaliei, Cercetdrii gi Tineretului
Toote drepturile asupra acestei edilii apa4in
tn exclusivitate EDITUEII CERES.
Redactori: Aurora Dumitru; Claudia Popa
Procesare computerizatd: Paul Marcu
rsBN 973-40-0626-6
Tiraj: 1500 exemplare
Format l6/70x100
Tiparul executat la Imprimeria,,Oltenia"
-
Craiova
B-dul Marcsal IoD Antonescu, m. 102
Comanda 104
in memoria tatdlui meu, distins silvicultor gi pedotog,
academician CONSTANTIN D. CHINTA
CUPRI NS
Cuvint inainte
1. Introducere
1.1. Arhitectura peisajului
-
o arti
9i
o qtiinld
aplicativd interdisciplinard
1.2. Importanla arhitecturii peisajului ...... .. . .... .
2. Evolufia concepliilor ln arhitectura grddinilor
2. l. Gridinile antichit[fii
2. 1. 1. Gr ddi ni l e di n Mesopot ami a . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. 1. 2. Grddi ni l e Egi pt ul ui ant i c . . . . . . . . . . . . .
2.1.3. Grldinile Persiei antice
2.1.4. GrEdinile Greciei antice
2.1.5. Grddinile Romei antice
2.2. Arta grddinilor in Evul Mediu (sec. V-XI)
2.2.1. Grddinile bizantine ... ... ...
2.2.2. Grddinlle medievale ale Europei Occidentale
2.2.3. Grddinile islamice
2.2.4. Gritdinlle arabe din Spania . ..... .. . ..
2.3. Grddinile Extremului Orient ..... ......
2.3. l. Grddinile chinezegti
2.3.2. Gridinile
j
aponeze
2.4. Arta grddinilor in perioada Renagterii gi barocului
2.4. l.Grddinile italiene ale Renaqterii
2.4.2. Grddinile gi parcurile baroce franceze
2. 4. 3. Dezvol t mea grl di ni l or cl asi ce . . . . . . . . . . . . . . . .
2.5. Grddinile peisagere
2.5.1. Grddinile engleze qi crearea stilului peisager
2.5.2. Trdsdturile compozilionale ale grddinii peisagere . . . . . ...
2.5.3. Dezvoltarea grldinilor peisagere in secolele XVII
qi XD( . . . . . . . . . . .
2.6. Stilul mixt in arta grddinilor .. . ...... ...
2.6.1 . Aparilia stilului mixt in arta gridinilor
2.6.2. Trdsdtut'.le stilului mixt
2.7. Conceplii contemporane in arta grddiniior
3. Grddinile din Rominia
3.1. Grldinile
pdnd
in secolul al XD(lea
l l
13
I J
l )
18
18
19
22
1 A
25
27
30
30
30
33
34.
36
J O
39
43
44
48
52
53
53
56
58
oz
oz
64
o4
68
68
'7
3. 2. Grl di ni l c di n scool ul al XI X-l ca
3.3. Gridinile din prirna jumdtate
a secolului al XX-lea
3.4. Realizdri din a doua
jumdtate
a secolului al XX-lea
4. Conservarea gi crearea peisajelor, parte integrantd a protecliei
mediului inconjurdtor
4.1. Conceptul de peisaj
4.2. Importanla conservdrii ecosistemelor narurale gi a peisajelor
amenaJate
4.3. Func[iile zonelor verzi
4.3.1. Func$ile de proteclie qi ameliorare a mediului ambiant ....
4.3.2. Funcliile sociale ale amenajdrilor peisagistice
4.3.3. Funclia estetici a amenajdrilor peisagistice
4.3.4. Functiile utilitare ale unor zone verzi
5 . Repartifia, dimensionare4 profilarea gi organizarea spa{iilor verzi . . .
5.1. Spaliile verzi in sistematizarea teritoriului
9i
localitdlilor . . ...
5. 1. 1. Si st emul de spaf i i ver zi . . . . . . . . . . . . .
5. 1. 2. Ti puri l e de spal i i verzi . . . . . . . . . . . . .
5. 1. 3. Di mensi onarea spal i i l or verzi . . . . . . . . . . . . . . .
5.2. Organizarca, structurarea gi dotarea amenajdrilor peisagistice ...
5.2.1. Programe specifice de arhitectura peisajului ..... ..... ....
5.2.2. Tratarea spaliilor verzi aferente dotirilor social-culturale,
locuinfelor, industriilor, zonelor de nocivitate ... . .... . ...
5.2.3. Spaliile verzi aferente cdilor de circulalie urbane
gi rutiere
5.2.4. Spatiile verzi cu profil specializat
6. Principii generale de proiectare a peisajelor
6. l. Principii funcfionale
6.2. Principii estetice-compozilionale .. . .. ... ..
6.3. Principii ecologice
6. 4. Pri nci pi i t ehni ce . . . . . . . . . .
6.5. Principii economice
6.6. Principii cultural-istorice
7. Noliuni de bazi
9i
principii de compozilie in arhitectura
grddinilor
7. l . Nol i uni de bazd. . . . . . . . . .
7.2. Principii de compozitie in parcuri
9i
grddini
8. Elementele componente ale amenajirilor peisagistice
70
t )
80
85
85
87
9l
91
100
102
103
105
105
105
107
109
110
110
128
133
137
t37
t39
r20
r39
140
r4r
r42
145
t45
151
r64 gi modul lor de tratare
ll. I . Tcrcnul
8. 1. 1. Cadr ul gener al . . . . . . . . . .
8. 1. 2. Mdr i mea qi f or ma t er enul ui . . . . . . . . . . . . . . . . . .
8. 1. 3. Rel i ef ul t erenul ui
8.1.4. Conditiile hidro-geologice gi edafice ale terenului . . .. . ..
8. 2. Roci l e
8.3. Apele
8.3.1. Importanla compozilionald a apelor
8.3.2. Crearea arlificiald a pieselor de apE . ... . . ....
8.4. Vegetalia
8.4. 1. Vegetatia lemnoasi
8.4.1.1. Calitdlile peisagistice ale vegetatiei lemnoase .... ....
8.4.1.2. Caracterele biologice gi ecologice ale speciilor
lemnoase 199
8.4.1.3. Gruparea arborilor gi arbugtilor in amenajdrile
pei sagi st i ce . . . . . . . . . 2O1
8. 4. 2. Y eget a\ i a erbacee . . . . . . . . . . 22O
8. 4. 2. 1. Pl ant el e f l or i col e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
8.4.2.2. Alte olante erbacee decorative 230
234 8.4.2.3. Gazonul
8. 4. 2. 4. Pl ant el e i nl ocui t oare al e gazonul ui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
8.4.3. Distribufia spatial[ a vegetafiei in construirea peisajelor .. . 236
8.5. Circulalia 24' 7
8.5.1. Importanta functionali 248
8.5.2. Sistematizarea circulaliei in parcuri
9i
gridini 248
8.5.3. Importanta compozilionald a aleilor
$i
integarea lor
in peisajul parcurilor
9i
gridinilor 253
8.5.4. Aspecte ale construc{iei aleilor ..... . . ... . 255
8.6. Construclii decorative gi funclionale 258
8.6.1. Terasele 259
8.6.2. Scdrile 259
8.6.3. Zidurile de sprijin 261
8.6.4. Bazinele 262
8.6.5. Pergolele gi colonadele 266
8. 6. 6. Jar di ni er el e . . . . . . . . . . . . . . . . . 267
8.6.7. Addposturile de gridind 268
8.6.8. Podurile 21O
270
()
l6(r
166
167
168
t' 77
t' 7' 7
t 8l
l 8l
182
189
189
190
t{ 7. Mobilierul de parc qi de grddini
H t{. Vasele de grddind
x
().
Piesele de artd plasticd
H. I0. Echipamente
pentru
jocuri
9i
sport ..""""
t l , l l . Accesor i i
ll. I 2. Instalatiile tehnico-edilitare
(utilitdli)
8.12.1. Alimentarea cu apd
8.12.2. Evacuarea apelor pluviale
9i
a celor uzate
8.12.3. Drenajul
8. 12.4. Instalatia electricd
tt.
Metodologla
proiectdrii peisagistice ..
""" "'
9.1. Succesiunea
gi con{inutul fazelor de proiectare
9.1.1. Studiul de prefezabilitate
9.1.2. Stud:iul de fezabilitate
9.1.3. Proiectul tehnic
ai
caietele de sarcini
Bibliografie
Anexi
-
Liste tematice cuprinzAnd specii ornamentale lemnoase
si erbacee
270
272
273
273
275
276
276
279
280
281
282
282
)9.)
283
292
29s
297
Moto:
Cine planteazd
o grddind,
planteazd
fericire.
(proverb
chinezesc
)
CUVANTINAINTE
,Adesea
trecem grdbili pe strdzi, printre
spaliile plantate
ale orasului,
pe ldngd parcuri
Si
scuaruri, aproape
fird
si ti priiim.
poate
indiferenli,
poate.prea
absorbili de treburi gi grtjite zilnice, cei mai mulyi aii*" nof
:u
ddy atenlie copacilor
S.i
oazelor de verdeald.
poate
St
pentru cd
intervine obiqnuinla;
;tim
cd sunt acolo,
formeaid
repere ale drumurilor
noastre cotidiene
Si
doar o modificare importantd o olservdm: aparilia in
zond a
.unui
loc de joacd
pentru
copii sai a unei
Jhntdni
cu jocuri
di apd,
disparilia unor zone plantate.
Si
in,locuirea cu'parcaje
sau construclii,
amputarea
drasticd a coroanelor arborilor stradili etc'.
Dar sunt perioade
cdnd peisajul
viu se
face
remarcat,
trezind inte_
resul
Si
celor mai indiferenli. Cu bucurie
Si
ihiar surprioder" sesizdm cd
a venit primdvara,
cd verdele
frunzelor
tinere
Si
cutoiile
florilor
timpurii
alungd cenuSiul trist
;i
dominant al spaliilor construiti. Vara, din nou
reintrd in atenlie haina verde a orasulii: cdutdm cu asiduitate umbra ar_
borilor, pldnuim
si,
pe mdsura poiibilttdlilor,
t"Jdptui; evaddri in par_
curi gi zonele de agrement.
!1r -cAfi
concetdleni ai no$tri iubesc cu adevdrat natura
$i
o res_
ry:td? |!fi
sunt
.con;tienli
de,binefacerile pe care le aduc spayiile ptan-
lale ambientului
tn care trdim?
Dacd
.la
noi tn
lard
populalia
incd nu se implicd (sau prea pulin)
in
1tt'oblemele amenajdrii spaliilor verzi de interei generat, acestea rdmd-
ndnd tn grua edililor
fi
specialiStilor,
in schimb se remarcd preocupdrile
t,llllt
ry
lreyea
grddinilor particulare,
pentru infrumuselarea
incintelor
(nlcrttetor
institulii
Si
ale societdyilor
comerciale
Si
chiar a zonelor af.e_
rente blocurilor de locuinte.
,
Fie-cd sunt publice,fe
private,
ariile verzifac parte din cadrul nostru
(tc
vtdla,.sunt
un_ atribut al gradului
de civilizalie. Mdsura in care sunt
ntn(
Irrotectate, de la scard teritoriald
Si
urband pdnd la cea locald, punc_
l l
Itntld, tktr
si
pritcperca cu cure sunt infiinlate, fngrijite, restaurate sau
trunsf ornnlc
.f
ac ca diJaritele categorii de peisaje sd-Si exercite bine
func-
ti ile ccologice, recreative, estetice spre
folosul
nostru.
CAfi
$ilinld Si
aplicalie inglobeazd acest domeniu al arhitecturii pei-
sujultti ?
Cunoasterea,
fe
cd este iniliere,
fie
cd este perfeclionare, este o cale
.snre mai bine.
in aceastd idee am elaborat cartea de
fald
-
Arhitectura peisagerd
-
reunind in paginile ei o prezentare concentratd a problemelor conceperii
peisajelor, cu pondere insemnatd a celor legate de proiectarea grddinilor
Si
parcurilor. Lucrarea se adreseazd atdt celor care se
formeazd
cdt
Si
celor care lucreazd tn peisagisticd
Si
in domeniile conexe, dar
si
publi-
cului larg, iubitor defrumos
Si
armonie tn spa\iile exterioare.
Sper ca acest demers editorial sd contribuie Ia conStientizarea necesi'
tdtii de imbundtdlire a relaliilor om-naturd, naturd-habitat uman, cdci ceea
ce inJdptuim astdzi pentru noi, injdptuim
Si
pentru generaliile viitoare.
Pe aceastd cale mullumesc colaboratorilor care m-au aiutat in rednc-
tarea cdrlii
Si
prelucrarea imaginilor: ing. Cristina Mdnescu, dr. ing. Mo'
nica Dumitrascu, ing. doctorand Ovidiu Petra, peisagist Salma El Shamali.
Majoritatea
figurilor
sunt preluate din bibliografia consultatd;
foto-
grafiile recente din parcurile bucureStene au
fost
realizate de arh.
cristian Endchescu'
Autoarea
Capitolul I
INTRODUCERE
1.1. ARHITECTURA PEISAJULUI
-
o ARTA
$r
O
gTilNTAAPLTCATTVA
TNTERDTSCTPLTNARA
Din vechi timpuri, oamenii au supus qi modelat natura inconjurdtoare,
la inceput pentru a-gi asigura cele necesare vielii. qi pentru a-gi crea un
microclimat mai favorabil in preajma locuinlelor.
La diferite popoare, prefuirea elementelor naturii, a pimdntului, apei
gi indeosebi a vegetatiei, ajungdnd pdnd la credinla in caracterul lor sacru,
a condus in antichitate la crearea de gridini legate de cultul religios.
Pe ldngd palate gi casele bogate au apArut qi s-au dezvoltat grddinile
laice, cu scop estetic
Ai
de desfEtare; aceste locuri privilegiate erau culti-
vate cu plante omamentale, dar
9i
utilitare, oferind plicere prin umbr5, rd-
coare, priveligti pldcute, parfumul florilor, clipocitul sau scdnteierea apei
in canale, fhnt6ni sau bazine, c6ntecul pis[relelor, fo$netul vantului in
frunzigul copacilor.
Tradilia indelungatd in crearea gridinilor a dat na$tere unei adevdrate
arte, practicatd de grddinari qi apoi de desenatori speciali. Aceastd artd a
evoluat in decursul veacurilor, folosind in esenld aceleaqi mijloace de
compunere a gridinilor: elemente naturale gi elemente construite, fie su-
puse unei discipline geometrice, fie, din contrd, aranjate dupd unele mo-
dele oferite de naturi, investite sau nu cu anumite simbolistici.
Arhitectura gridinilor a devenit o artd aplicativd, cu reguli proprii
9i
rnaniere stilistice diferite, teoretizate de diferili creatori gi concretizate in
numeroasele gridini qi parcuri realizate pretutindeni in lume pdnd in zilele
noastre.
Dar ce este arhitectura peisageri sau, mai corect, arhitectura peisa-
.jului?
Aceastd formulare a apdrut la mijlocul secolului al XD(Jea qi apar-
line
arhitectului american F. L. Olmsted (care a proiectat Central Park din
Ncw York, alte parcuri qi sisteme de parcuri din SUA in acca pcrioadir),
plorrtotor al prinrci rni;ci' iri proteclionlstc a patrinroniului natuml.
t l
irrgcnrirrtatca cclor doi tcrtleni
' -
arhitcctttt' it
9i
peisaj
-
expriml obiec-
trrl qi nrijloacclc aoestci qtiin{e: orgttniTarea
Si
construirea dupd anumite
p'incipii
Si
tehnici a spaliilor exterioare prin asocierea elementelor natu-
rule tle
lteisaj
(teren, roci, ape, vegetalie) cu elementele artificiale (circu-
Iu(ii, construclii decorative
$i
utilitare, mobilier
S.a.)
in vederea tndeplini-
rii atrumitor
funcliuni
ale acestor spalii.
Arhitecfura peisajului
-
gtiinla
9i
arta de a proiecta gi amenaja peisajul
-
isi are riddcinile in arhitectura grddinilor ins[, fald de aceasta, are o sferd
de cuprindere mult mai largd, irnpusd de necesitd{ile vielii contemporane,
diferite de cele ale perioadelor istorice precedente: tealizarea de amenajiri
adaptate unor noi cerin{e sociale (pentru publicul larg) qi de proteclie a
mediului. Cdmpul sdu de acliune se extinde de la cadrul urban la cel rural
qi regional, de la grddina privatd la vaste arii de recreare publici, de la
integrarea naturii in localit[li la amenajirile in peisajul natural.
Arhitectura peisajului este o
Stiinld Si
o profesie complexd, domeniu
de interferenld a multor specialitdli. Ea $llizeazd deopotrivd cuno$tinle
artistice, tehnice, qtiinlifi ce.
Formarea arhiteclilor peisagigti cuprinde aspecte de culturd artistici
(istoria arhitecturii qi artelor vizuale, esteticd), o anumitd pregdtire pentru
conceperea gi reprezentarea elementelor de compunere a peisajului (geo-
metrie descriptivd qi perspectivd, desen, compozi{ie, design), studiul disci
plinelor de bazd: teoria arhitecturii peisajului, istoria artei grddinilor, pro-
iectarea peisajelor, construirea (execu!ia), ingrijirea qi restaurarea peisa-
jelor;
la acestea se asociazd insugirea aspectelor fundamentale ale unor
gtiinle ale mediului (geografie fizic[, climatologie, pedologie, ecologie,
botanicd, dendrologie). Profilarea in specialitate include qi asimilarea cu-
nogtinlelor fumizate de o serie de alte discipline adaptate la specificul
profesiei: topografie, construc{ii, arhitecturd, urbanism, amenajarea terito-
riului, imbun[titiri funciare, horticultur[, silviculturd, protec{ia plantelor,
mecanizare. Arhitectura peisajului avAnd implicalii social-economice, for-
rnarea specialiqtilor peisagigti cuprinde qi o pregdtire corespunzetoare in
sociologie, economie, legislalie specific[, management, marketing.
Aceastd paletd largi de cunoqtinle este necesard intrucat in proiecta-
rea qi amenajarea peisajelor se lucreazi cu natura, cu elemente dinamice
in continud transformare, care influen{eazd mediul qi sunt influenlate de
accsta, se compun qi se construiesc spalii exterioare pentru oameni, in
strAnse raporturi cu modul de viald al acestora, cu activitatea economicd
9i
sociali, cu traditiilc culturale
l 4
1.2. TMPORTANTA ARHTTECTURi l
pEtSAJULUI
in prezent, in cele mai multe
1dri,
ajunse la un nivel dc ilrdush-ializarc,
tchnicizare gi urbanizare ftrd precedent, conservarea
;i
crearea zonekrr.
vcrzr reprezinti un mijloc important de proteclie a omului
Si
a mediulLLi
sdu de viayd.
Pddurile gi spaliile libere plantate au un esenlial rol ecologic: ele pro-
duc oxigenul necesar vielii, reduc poluarea fizicd, chimicd gi microbiani a
atmosferei, creeazd, tn microclimat favorabil, oferd addpost pdsdrilor qr al-
tor vietuitoare gi, dupd caz, prolejeazd. flora, solul, apele, amelioreazd gi
valorific[ terenurile degradate etc.
AvAnd directd legiturd cu asigurarea echilibrului ecologic al mediu-
fui, arhitectura peisajului se preocupd de conservarea
Si
dezvoltarea pei-
.sajelor
Si
a valorilor lor asociate, pentru benefciul generayiilor actuale
Si
u celor viitoare.
Ea se implicd in organizarea teritoriului gi sistematizarea localitdtilor,
in planificarea integrdrii activitAlilor umane in peisajul natural gi in cet
cultivat, in dimensionarea qi distribu{ia in oraqe qi in teritoriu a diferitelor
categorii de spalii verzi gi organizarea generald a peisajelor pentru anumi-
te funcliuni (proiectarea spaliald), in refacerea gi valorificarea peisagisticd
a unor terenuri degradate industrial gi abandonate.
Peisajele contribuie la imbundtdlirea calitnlii vielii omului gi pin
func-
tiile lor sociale: ele realizeazd cadrul gi mediul favorabil pentru recrearea
publicd sau privatd in aer liber, infrumusefeazd localitilile, locul de viati
qi de muncd, unele dintre ele avdnd importanlI culturald (grddini
-
muzeu,
grddini expozilionale, gridini istorice) sau gtiinlificd (gridini botanice,
rozaii, rezerva,tii, parcuri nalionale g. a.).
Activitdlile din sfera arhitecturii peisagere determin[ direclii de spe-
cializare a profesiei in: proiectare (birouri gi institute de proiectare), exe-
culie (antreprize de amenajiri peisagistice), managementul peisajeior ame-
najate (administrare,
intrelinere, reabilitare;. in aceste domenii lucreazd
personal cu toate gradele de calificare: specialigti diploma{i ai facultdtilor
de profil, proiectanli qi tehnicieni cu pregdtire medie, maigtri grddiriari,
muncitori.
Interdisciplinaritatea realizdrii amenaj drilor peisagistice antreneazd
gr personal profilat in domeniile conexe: arhitecturd, construclii, instalalii,
horticulturd, economie, contabilitats
$.a.
infiinlarea parcurilor, grddinilor, a tuturor categoriilor de zone verzi,
dar gi intervenliile in peisajul natural sunt un element d.inantiz.atrtr Dentru
l 5
dezvoltarea unor secloare productive
Si
de cercetare aplicativd: produciia
de material vegetal (pepiniere, gazoniere' baze floricole), produclia de echi-
pamente
9i
utilaje pentru lucririle peisagistice, crearea
9i
producerea de
materiale de construclii, mobilier gi accesorii specifice, inovarea tehnolo-
giilor pentru realizarea diferitelor lucrdri qi componente ale peisajelor de
toate categoriile
g.a.
Datd fiind recunoa$terea importanlei arhitecturii peisagere, in foarte
multe
ldri
funclioneazi organizalii profesionale
$i
institulii specializate'
La nivel eurcpean activeazd Federalia Europeand pentru Arhitectura Pei-
sajului
(E.F.L.A.) afiliatd Federaliei lntemalionale
plnlru Arhitectura Pei-
sajului
(I.F.L.A.
-
organism de categoria A al U'N'E'S'C O'); ambele au
ca scop stimularea dezvoltdrii
profesiei
9i
promovarea studiilor
9i
cerce-
tdrii
9i
a schimburilor de informalii tehnice, cunoa$terea problemelor impor-
tantegiarealizdrilor,consultiriprivinddirectivelelegatedemediulnatu.
ral
9i
lel creat de om, promovarea in
tdrile
afiliate a unui invdldmdnt adec-
vat standardului stabilit de aceste organizalii.
in ultimele decenii ale secolului XX, atenlia organismelor internalio-
naie privind protejarea
qi gestionarea patrimoniului natural
9i
cultural, a-
fn"nuiu."u teritoriului
gi cooperarea transfrontalieri in aceste domenii a
orom-ovat o serie de acte
juridice importante, printre care: Convenlia pri-
vind protejarea patrimoniului mondial cultural
9i
natural (Paris, noiembrie
l9Z2j, Convenlia privind conservarea naturii sllbatice
9i
a mediului na-
tural al Europei
(Bema, septemb tie 1919), Conventia
-
cadru europeani
privind coopirarea transfrontalierd a colectivitdlilor sau autoritAlilor teri-
ioriale
(Madrid, mai 1980), Convenlia privind diversitatea biologicd
(Rio,
iunle 1i92;, Convenlia
privind accesul la informalie, participarea publi-
cului la procesul decizional gi accesul la
justi{ie in materie de mediu
(Aarhus, iunie 1998)'
in anul 2000, statele Consiliului Europei, p(eocupate sd ajungd la o
dezvoltare durabild, bazatd pe un echilibru armonios intre necesitelile so-
ciale. economie 9i
mediu, luAnd in considera{ie faptul c[ peisajul este o
componenta importante a interesului
general pe plan ecologic, ambiental,
sociil, cultural
gi economic, au luat initiativa elabordrii Convenliei euro-
pene referitoare Ia peisaj. Aceasta are ca obiectiv promovarea protejdrii,
gestion;rii
9i
amenajdrii
peisajelor
9i
organizarea cooperdrii europene in
icest domeniu, ca o recunoa$tere a faptului cd diversitatea
9i
calitatea pei-
sajelor europene constituie o sursd comunl, contribuind la prosperarea
fiinfei umane
9i
consolidarea idcntitdtii europene'
l (r
I ' roccsul du sct t t t t i l t c l t cot t vcl rI i ci s-a t l cscl ri s l a l ; l orcrt {4, i t t oct t t t t t l l ri c
2(X)0, toatc statclc curopctlc tiincl invitatc sit atlcrc la aoest pl' ograllr'
lloniinia s-a nul.nauat priutre primcle semnatarc, urmirrd ca plin latil' i-
carea de cltre Parlament, prevederile Convenliei sd devini obligatorii pcn-
tru
lara
noastre. Ele se referi la strategiile qi mdsurile de protejare' ge'stio-
nare gi amenajare a peisajelor din intregul teritoriu: spaJiile naturalc, ru-
rale, urbane qi periurbane, spaliile terestre, apele inteme
9i
maritinre, in-
cluzind atdt peisajele obignuite cdt
9i
pe cele degradate.
in urmdtorii ani, Romdnia va trebui si puni in aplicare politicile dc
peisaj, pentru care, Convenfia prevede in Articolul 6
-
Mdsuri speciale
-
aspecte importante, intre care se inscriu: sensibilizarea societdlii civile, u
organizaliilor private
Si
a autoritdlilor publice in ceea ce priveqte valoa-
rea peisajului gi necesitatea protecliei hti,
formarea
de specialiSti in do'
meniul protejirii, gestiondrii gi amenajdrii peisajului care si activeze atAt
in sectorul public cdt gi in cel privat
9i
educarea copiilor
Si
tineretultti
prin includerea in programele de invdlimdnt qcolar qi universltar a unor
discipline in care sd se abordeze valorile legate de peisaj gi probleme re-
feritoare la protejarea. gestionarea gi amenajarea sa.
in acest context, al ultimelor orientdri gi previziuni de creqtere in
lara
noastrA a interesului pubtic
ai
privat
9i
al factorilor decizionali pentru pei-
saj, cartea de fa16,
,,Arhitecturd
peisager[", este o contribulie la literatura din
acest domeniu, orientatd mai ales citre problematica peisajelor din habi-
tatul uman.
2 Arl l i t . (. l Lrral pcrsul t (ral
( ' t t l t t t l l ul
)
EVOLUTTA CONCEPTi l LOR
i u nRHITecTURA GRADINILoR
Arta grddinilor, produs al civilizaliilor succesive, iqi pierde originea
in negura veacurilor.
Ea a evoluat in decursul timpului in funclie de dezvoltarea social-
istorica a popoarelor, particularitd{ile nalionale, tradilia qi cultura popoa-
relor, condiliile mediului natural geografic.
Crealii ale omului activ, domic sd modeleze natura gi sd se inconjoare
cu frumuselile ei, orAnduite in anumite relalii de armonie, gridinile s-au dez-
voitat pe baza unor conceplii care, de la origini pini in prezent, au evoluat
qi au involuat, au fost regdsite, s-au imbogifit, au interferat, s-au transmis
de la un popor la altul, dintr-o zond geografici in alta, dintr-o epoci in alta.
In lunga istorie parcursi, s-au conturat modalitdli diferite de compo-
zi1ie, s-au creat stiluri gi qcoli, ca gi in celelalte arte, s-au deschis noi dru-
muri, in concordanli cu noile aspira{ii gi cerinle.
Prin cunoaqterea acestora gi a realizdrilor importante care au marcat
etapele principale ale evoluliei artei grddinilor, se poate valorifica creativ
mogtenirea trecutului, preluAnd principii qi modalitdli de construire a pei-
sajului valabile gi astdzi gi integrdnduJe, cu alte coordonate, in conceplia
grddinilor prezentului gi viitorului.
2.1. GRADTNTLE ANT| CH| TAT| I
Antichitatea, prin mdrturiile altor arte gi ale vechilor scrieri, ne-a
transmis informalii asupra inceputurilor artei grddinilor. Texte istorice, pic-
turi murale, basoreliefuri, mozaicuri qi vestigii ale strdvechilor construclii
aduse la lumin[ de sdp[turile arheologice, atesti aparilia qi dezvoltarea
grddinilor mai intdi pe continentul asiatic, apoi in Egipt
9i
mai tArziu in
sudul Europei.
Primele civilizalii superioare, formate in regiunile unde s-a practicat
rnai intAi agricultura
-
vdile fertile ale fluviilor Tigru, Eufrat, Nil, Indus qi
Fluviul Galben
-
au dat naEtere qi primelor grddini.
I t 3
Nrrrrrcro: rsrrl c i rrcrrl si rrrri rt i zl rort rt cc i rl c
l xrl t ol rrckrt
i t t t t i cc, t t rt t rt l c rl c t l t t
rui rral i i srrcccsi vc i rr rroi t cl i krl i i , at r dt rs l a i rsi rrri l l rrca
; ; i
vchi cul al ca t t t t or cl c-
rrrcrrl c al c ci vi l i zal i ci pi cul t uri i dc l a un pol t or l a ul t Lt l .
$i
i n url a gri ul i ni krr,
soltirncntclc ilc plantc;i modul dc olganizarc rclcvi astl' cl dc intcrlcrcnlc.
(irirdinilc
din antichitate au avut la inccput soop utilitar, liincl con-
stituitc din plante cu rol alimentar; ulterior, ele au dobindit caractcr rcli-
1ios, dc slivire a divinit6!ilor sau de medialie. Pe mdsura dezvoltirii con-
t cp!iilol qi a tehnicilor de amenajare qi prin ldrgirea sortimentului de plan-
tc cultivate, grddinile laice s-au inmullit qi au devenit ornamentale gi rc-
clcttive, evoludnd de la cele cu caracter inchis qi acces limitat spre cele cr.r
r' uracter public, apirute in civilizaliile democratice ale Greciei qi Romei.
In
ldrile
Orientului, Mrjlociu, cele mai vechi civiliza{ii, constituitc in
Mcsopotamia gi in Egipt incd din mileniul al IV-lea i.e.n. qi apoi in Persia,
rrrccpind din mileniul al III-lea,
$i-au
datorat prosperitatea agriculturii.
h aceste zone cu climat cald qi veri toride, invecinate cu intinse deqer-
trrri, aparijia grddinilor a fost condilionatd de extinderea irigaliilor gi stimu-
lrrlir de dezvoltarea arhitecturir (crearea de palate, temple, locuinle bogate).
Se presupune cd primele grddini+au fost manifestdri destul de naivc
.rlc cultului naturii (Gromort G., 1934). Oazele qi livezile de palmieri, ttr-
rrizind dorita umbri gi pufind rdcoare, au constituit imboldul pentru crca-
rcl cle grddini pe ldngd edificiile importante, laice qi religioase.
I'reluirea multiplelor binefaceri ale apei gi copacilor s-a asociztt cu
rtlcca fiumosului
$i
incantArii. Astfel, la popoarele antice ale Orientului Mt1-
lociu, grddina devine sinonim cu paradisul terestru,loc privilegiat oferind
pliiccre prin verdeala gi umbra frunziqului gi rdcoarea apei curgAnd in ca-
rrrrl c qi al i mentAnd bazi nel e.
I / rdr 4' r i ' i r ' rrr I
, , ,
, , " , T .
" . n, . n, * " i ^ l e
2. 1, 1. GRADI I JI LE DI N MESOPOTAMI A
intre fluviile Tigru
9i
Eufrat (pe teritoriul de astdzi al kakului), in
tinrpul domina{iilor succesive ale sumerienilor, babilonienilor (akkadicrti-
lor) gi asirienilor, care populau aceste locuri, s-au constituit mari ploptic-
tili funciare
-
domenii ale regelui, ale templelor gi ale. aristocralici tlc
irra l1i functionari ai statului.
Grddindritul gi pomicultura delineau un loc important in econontiit
rrglicold. Pentru a proteja gridinile de zarzavat contra vinturilor qi at' ;;i{ci
sc plantau in
jur
sdlcii, creAndu-se astfel, pentru prima datd in istoric, pcr' -
tlclc clc protec{ie (Drimba O., 1984). Livezile de palmieri abundau, currrit-
l rrl l i i nt l
, , copacul
sf Arrt ", cu mul t i pl e ut i l i zdri .
l 9
/ \ l l l l ( l l \ ( ) t l ) ( l t t t ( l ( ' s l ) t (
i v l ( ' s ( ) pol i ut l ; t ( , t ( [ s l ) t (
o
l ' . t i t ( l l ni l
\ c l nl ( i l l l l ( )
r t l oi r r c, ceci r cc
l ) o: r l c
cxl ) l l ci t i t l ) i ul l t i t l l l t l l t l l l . . , r . i i r j r l / / r / i r ui t t l t t i " ( , , gni t l i r r t r
I - t l cnul ui " ) t ocr r ai i r r i l cost c
l i nut ur i
( r , r / l r i r r sr r r ncl i ur l - r
, st cpi r ) .
Infbnnatii scrisc amintcsc tlc
,,griulinilc suu'c" (uh:nuri) pc liingl tcnrplc.
pe tensele unor hrmuri cu etaje (zigurat) in olaqclc [,ir (nrileniul al lll-lca)
5i
As.irr (tnileniul al tr-lea i.e.n.). O fresci dcscoperitf, Ia Marl, cxister.rtir la
Luvru, infEtigeazi o ceremonie rituald intr-o astlel de "grddini sacri".
Monumentalele construclii ale palatelor gi templelor, in majoritate cld-
dite din cirdmidi nearsd (piatra era rard), cuprindeau in incinte frumoase
gradini. subordonate arhitecturii.
In secolul al Vltrlea i.e.n., regele Sargon al trlea fondeazd fastuoasa ca-
pitali a Imperiului asirian, Khorsabad, cu grandiosul sdu palat qi dispune,
conforrn unei inscriptii, crearea unui parc regal la poalele muntelui Musri;
aici el a dorit sd reuneascd toate esentele aromatice
$i
toate speciile din
1ara
hitililor (Asia Micd). Menlionate in inscripliile regale, in tratatele de magie qi
in reletele medicale asiriene, astfel de specii se pare ci au fost cedri, chipa-
roqi, diferili arbori fiuctiferi, platani, silcii, plopi, abanos, buxus, mirt q.a.
Faima grddinilor suspendate din Babilon (secolul al Vl-lea i.e.n.),
contdnd printre cele
$apte
minuni ale lumii antice, s-a pistrat de-a lungul
veacurilor (fig. 1).
20
Fi g. l . Aspect i poteti c af Gri di ni l or suspendate di n Babi l on, dupd Loxton, l 99l
: l
(
or ) l i ur ) l i r r ci r i r t I i r l r r r r r t r r I or l r r l ni zat c t l c r sl or i ci i t r r r t i ci cr r ccl c nl r i r r .
eenl c r l czvi r l t r i r i t l l r eokr l l i cc ( 1949) a pcnr r i s l cconst i t ui r cl r
l . r l i r r r r r r i l ol
r r ccs
t ol sl r i t l i ni
( Mar gLr cl i t c ( ' hi r r i l gci l t ,
I 962) ( l i g. 2) .
A
-
Sct i une pri n t crasc pl a| rl t l t r:
a carami zi nearsc; b
-
bi t um;
c
-
caramida sfiramati; d
-
dirlc:
PAI ATU I
C
-
Secfi une nord-sud:
a
-
ctudmizi nearse; b pul cu
caramizi arse; c- pdnrant vcgclirli
d
-
cardmidtr sftramattr: c
-
culour
separator; f
-
parapcl
Fi g. 2. Reconsti tui rea Grddi ni l or suspendate al e Babi l onul ui ,
dupd V. Sonea
Si
al., 1979
Incluse in palatul lui Nabucodonosor al Il-lea, ele erau de lirpt rc:rli
zato pc o construclie masivA, in terase succesive, descrescdnd czr dirrrcn-
siLrni qi atingdnd indllimea total[ de 22 m. Sprijinite pe doud laturi clc zidu-
lilc dc incintd, etajarea era vizibili dominant dinspre palat; intregul ansiul)-
blu cra suslinut de coloane rnasive, care alcdtuiau la baza edificiului l4 suli
boltitc. rdcoroase, de o parte gi dc alta ale unui culoar, de asenrenca, boltit.
l A t A
l l
-
l ' l ! ! nul grt rdi ni l or:
I
l )f rma
t erasa: 2
-
a doua l erast 3 a t rei a t erasa;
I ir
falra
tcrasf, (a
-
pufuri; b
-
parapetul polatului;
, i rrt r' l l ri l c i n sdl i l c subt eranc; d
-
pasaj i nt re curt ei r
l r ( ) DLr l ui
i i
gr l di ni )
'l'crirsclc,
pavatc cu lcspezi din piatrir dc mari dinicnsiuni (matcrial riu
;i
costisitor), izolatc cu un strat de biturn qi mai multe rdnduri de cfutn-ridir ncar-
sir, pcntru a impiedica infiltrarea apei in funda,tii, susfineau pdmdnhrl fertil age-
zat in grosimi descrescinde, de la 2 m pe prima terasd, pAnd la I m pe ultirna
terasd, avdnd la bazd un strat de drenaj din cioburi de ceramicd. Ingeniozitdlii
coustrucliei ii corespundea qi solulia tehnicd a iriglrii: se presupune c5. apa em
ridicati la indllime cu o instalalie cu lanfuri continue, prin trei puluri incastrate
in construclie gi legate de un canal alimentat din Eufrat. Apa, dirijatn printr-un
sistem de rigole,
jgheaburi,
bazine, puluri judicios
repartizate, a permis crearea
unor plantatii etajate, alcdtuite din curmali, la addpostul cirora erau plantali
plopi sau pini (pe terasa inferioard), arbu$ti diferiti
$i
flori.
Nu este de mirare ci decorul luxuriant, depigind zidurile de incintd, a
fascinat intr-at6t cllitorii ajun$i aici dupd strdbaterea
linuturilor
aride, incAt
a fost considerat, una din,,minunile" create de oamenii acelor tirnpuri.
Civilizalia Mesopotamiei a constituit baza gi modelul civilizaliei po-
poarelor vecine qi a influenlat indirect chiar gi civilizalia mai pu{in veche
a Greciei
9i
a Occidentului (Furlani G., citat de Drdmba O., 1984). Este fi-
resc deci ca aceste influenle sd se regdseascd gi in crearea grddinilor.
2,1,2. GRADINILE EGIPTULUI ANTIC
in mileniul al trI-lea i.e.n., pe cAmpiile minoase ale Nilului, strdbd-
tute de canale de irigalii, erau cultivate legume, vii, plantalii de smochini,
curmali, rodii, sicomori (o specie de Ficus), cocotieri.
Domeniile agricole ale marilor proprietari (nobili, inalfi demnitari), cu-
prindeau qi grddini de pldcere.
Reprezentdrile desenate ale acestora, gdsite in necropole din epoca
Regatului Mediu (mileniul II i.e.n.), indicd modul lor de compozilie.
Grddinile locuinlelor, reprezentale ca o prelungire naturald a clddirii,
erau de formd regulatd gi inconjurate de ziduri; desenul geometric era do,
minat de o piesi de apd
-
un bazin rectangular alungit sau in forml de T,
populat cu pegti colorali
$i
decorat cu lotugi. Mdrginit de un taluz, bazinul
apare incadrat de rnnduri de arbori (fig. 3).
Mici pavilioane sau chiogcuri cu coloane elegante erau amplasate cu
vederea spre bazin. Uneori, in grddinile mai mari sunt reprezentate pergole
cu vile
$i
compartimentEri interioare cu ziduri scunde sau cu treiaje. Plan-
taliile, in funclie de epoci, concepute ordonat, respectand cel mai adesea
o anumiti alternanla, fie, din contr6, dispuse liber in cadrul rdndurilor
(Marguerite Charageat, 1962)
-
relcvd refinamentul propriu artei egiptene,
22
Fig. 3. Cridinn egipteand, dupd Magnilio Calcagno A., l99l
De la forme mai simple gi dimensiuni mai restrAnse, gr[dinile au evo-
luat spre forme mai decorative, ocupAnd suprefele mai intinse.
Arta grddinilor in timpul marilor faraoni (Regatul Nou
-
sec. XVll
-
XI i.e.n.) se imbogileqte galie contactelor cu Mesopotamia (in urma ex-
pansiunii pAnd la Eufrat). lntroducerea de noi specii de plante, aduse clin
alte
linuturi,
ldrgeqte sortimentul vegetal. h grddina botanicd a lui Tutlnto-
sis al III-lca, cregteau aldturi de tradilionalii sicomori qi curmali, rodii, roq-
covi, sdlcii pletoase, tamarix, acacii, maci, mentd. etc., intilnite gi in catalogul
dc specii intocmit pentru aceast[ gridini
9i
reprezentate din dispozilia fh-
raonului in basoreliefurile uneia din incdperile templului de la Karnak.
in timpul dinastiei a XD(-a (Ramses I, Ramses II
-
sec. XIV-XII i.e.n.)
se dezvoltd grddinile templelor regale
funerare
qi divine, care aveau ca
picsd importantd un canal de apd terminat printr-un bazin cu dimensiuni
pcrmildnd navigalia cu ambarcaliuni ugoare.
hr interiorul palatelor, sub influenJa orientald, in urma expansiunii rirz-
boinice pdni in Mesopotamia, apar luxoase grddini patio, decorate cu ba-
zinc de api, pavilioane, voliere cu pelicani; pdtratele de verdcali erau iri-
l t al c
pri n i nt ermedi ul unor mi ci canal e.
I )orrri rurl i i l c st l i ' i l nc ci l rc s-l rt t st t ccct l rrl i t t i st ot i a l
i , gi l l t
t r l rrr, i nccl l i rrrrl
t l i n sccol ul al VI
-
l ca i . c. n.
-
pcr, si i , grcci i (Al cxarrch' u col Marc l i rndcazi r
noul Egipt
-
elenistic), apoi rornanii
-
au atlus clcntcnte noi in afia grddini-
lor gi au irnbogdlit sortirnentul ornamental.
2.1.3. GRADTNILE PERSIEI ANTICE
Persia anticd, situatd in podigul iranian, de la Tigru pdnd la lndus, a
asimilat qi, la rdndul ei, a transmis experienla istoricd a multor popoare din
jur,
crednd ea insi9i forme originale ale culturii
9i
civilizatiei
@rAmba
O.,
1984). Degi popoarele iraniene s-au aflrmat social gi cultural incd din mi-
leniul al III
-
lea i.e.n., istoria grddinilor persane este legatd mai ales de
crearea marilor palate ale puternicului imperiu care s-a format in secolul
al VI
-
lea i.e.n.
in aceste locuri, unde degertul ocupl mari suprafele, gridinile erau numi-
te,,paradis", ceea ce evoce aceeagi atihrdine de preluire a elementelor natu-
rii, cu precddere a apei gi a vegetaJiei, ca
9i
la popoarele mesopotamiene.
La Persepolis, oragul regal, palatele aparlindnd regilor care s-au suc-
cedat, Cirus, Cambise, Darius, Xerxes, Artaxerxes, erau insolite de astfel
de grddini. Dupi descrierea de cdtre Xenoph on a,, paradisului" palatului
Iui Cirus Ia Sardes, rezultd cd aceste grddini erau geometrice, addpostind
o vegetalie bogatd qi variatd, cu numeroase specii fructifere gi omamen-
tale, care beneficiau de prezenla apei in canale de irigalii. Paradisul era in-
tregit de un parc de vAnitoare populat cu animale gi pdsdri
9i
avdnd nume-
roase pavilioane. Urmdnd tradilia asiriand, animalele sdlbatice erau captu-
rate gi repuse imediat in libertate
-
sport periculos ce contribuia la presti-
giul prinlului (Marguerite Charageal, 1962).
krformatii deosebit de prefioase, figurative, le furnizeazd celebrele qi ve-
chile covoare persane cu decoruri de grddind
lesute
din mdtase
9i
fu de aur qi
omate cu perle gi rubine, comandate de regele Khosrou ai IIJea (sec.Vl e.n.).
Ele infiligeazl grddinile inconjurate de ziduri
9i
avdnd o compozilie geo-
metric[ simpld, bazati pe intersec]ia a doul axe principale constituite din ca-
nale insolite de alei, in centru fiind situatd o construclie (pavilion, mauso-
leu sau fbntdnd). Cele patru brate ale canalului, figurdnd interpretarea asia-
ticd a universului cu cele patru fluvii orientate cdtre punctele cardinale,
erau construite la nivel mai inalt decdt terenul, asigurAnd irigarea planta-
fiilor
prin inundare. Platani, ulmi, chiparogi, arbugti decorativi
-
laur, mirt,
trandafiri
-
specii fructifere
-
portocali, limdi, rodii, piersici
-
diferite flori
24
i rl arrj l rt c i rr rrri ci pl rrl crc, l ornri l u r. ul t l ccor cxrrl rcl l rrl , l rri t rrat t l c. l ct Lrri l i l i -
l i rrmc t l c apri ri t l i ci i nt l Lr-sc t l i n canak: . l , a cxt t crni t i rl i l c pcrspcct i vckrl sau
irr ccntrul con.rpozilici crau amplasatc chio;icLrri cu vcdcrca oricntatii in lun-
gul canalclor de api. Accastir conccp{ie datcazir incir clc la inccputul
;tcli-
oadei sasanide
(235
c.n. ).
Arta persani a grddinilor a inlluentat gridinile din celclalte
lirri
alc
Orientului Mijlociu pi din Grecia anticd (atAt prin cuceririle persane plinir
irr Mediterana, cAt qi mai tArziu, prin supunerea Persiei de cdtre Alexandru
cel Mare). Persanilor le revine meritul de a fi transmis numeroasc spccii
asiatice, chiar din Extremul Orient, pdnd in occident. in urma cdderii Im-
periului persan, prin cucerirea arabd gi includerea in Imperiul islamic (sco.
VII e.n.), grddinile iraniene devin gridini islamice.
2.1.4. GRADINILE GRECIEI ANTICE
inflorirea civilizaliei antice in sudul Europei s-a datorat contribr.rlici
succesive a Greciei qi Romei, care prin filosofia gi crealiile lor au influcn-
1at
profund lumea anticd gi au transmis peste veacuri Europei mogtenirca
culturii greco-romane.
Aceastd epocd de glorie a antichitdlii gi-a pus amprenta gi in artir
grddinilor.
Ca qi la alte popoare, grddinile grecilor au avut la inceput ca scop cul-
tivarea pomilor roditori, a vilei-de-vie gi a legumelor.
Aparilia gridinilor decorative este legati de cultul religios: pe lingi
temple, ele au devenit loc de desflgurare a ceremoniilor de slivire a zeilor.
Despre modul lor de alcdtuire nu existd dovezi sigure: decorul mirifio al
gridinilor evocate de Homer in Odiseea, aminteste grldinile persane, occa
ee indica influenla orientali in acea epoca.
Cert este cd au existat grddini
funerare
sau divine, pdduri sscre in-
chinate zeitdlilor (Demeter, Dionisos, Apolon).
Speciile lemnoase rituale, ca smochinul, alunul se intilneau allturi dc
chiparogi, platani, laur, mdslini, plopi, ulmi g. a.
Templele inchinate diferitelor divinitnli erau situate in peisajc rratu-
rale de o remarcabild frumusele, subordonarea operei arhitectonice f'a{r'i de
naturd relevdnd respectul creatorilor greci fald de trdsdturile ambientului.
Marile temple posedau bogate gi vestite grddini cu arbori gi arbupti sacri
(stejarul
era asociat cultului lui Zeus, laurul
-
lui Apolon, mdslinul
-
Atcnci,
rni t t ul
-
Af rodi t ei ), dar
9i
cu l i vezi qi vi i .
25
In cpocl clasioit (scc, V
-
tV i.c.n.) s-iur crcat
Si
grddini pc ltngi pa-
Iate, gimnazii, acadenii. l)c dimcnsiuni rclativ rcstrinsc, accstc grddini
aveau, se pare, un traseu mai pulin riguros fa{i dc cel al gridinilor din Persia
gi Egipt. Ele cuprindeau elemente de o mare valoare artisticd
-
pergole,
porticuli, fAntAni, statui
-
alcltuind un cadru estetic intregit de vegetalie.
Regimul democratic al acestei epoci a adus societelii umane primele
grddini destinate publicului. in afara Atenei, se aflau locurile de plim-
bare
9i
recrea{ie, parcurile gi piscinele gimnaziilor qi palestrelor (ansam-
bluri de clddiri destinate exerciliilor fizice gi sporturilor). Spre sflrgitul
sec. al IV-lea i.e.n. in aceste grddini gi-au intemeiat qcolile Platon gi Aristotel.
Vechi scrieri arat6 ce Academia platonice igi desfEgura activitatea in gr5-
dinile lui Academos, plantate cu sdlcioard, tisi, plopi cu frunze argintii,
ulmi gi platani (Dagmar Viqoiu, 2001).
Ldngd Olitnpia, localitate din Pelopones, unde se desfEqurau
jocurile
olimpice, plantaliile de pe lAngd temple fumizau gi ramurile pentru imple-
tirea coroanelor acordate invingdtorilor olimpici.
in orage, vegeta{ia era pujind gi de aceea foarte prelioasi; piala publicd
a oragului, numiti Agora
-
loc de des{Equrare a adundrilor populare qi in-
trunirilor politice
-,
era un loc privilegiat, unde erau cultivali arbori. in se-
colul al V-lea, Agora Atenei a fost plantatd cu platani; pentru asigurarea
apei de udare s-au construit canale, iar locuitorii care posedau fantani re-
buiau sd dea spaliului public prisosul de apl, dupd cum reiese din
,,Legile"
lui Platon.
in epoca elenistici au apdrut mici grddini ale locuinlelor, incluse in
construclie (amintind grddinile patio) qi decorate cu fantani arteziene,
mici canale gi statui de nimfe, aspecte relevate de sdpdturile arheologice
de la Pompei.
Pdmdntul Greciei continentale nu era propice pentru dezvoltarea grd-
dinilor mari; astfel de gridini, cuprinzdnd intinse vii gi livezi, au existat in
alte teritorii ale imperiului creat de Alexandru cel Mare
-
in Sicilia, in Asia
Micd, in Egipt. Se pare cd unele dinfte acestea aveau gi zone decorative,
amenajate ca peisaje mai naturale, cuprinzAnd qi mici temple
9i
sculpturi,
care nu mai inftliqau zei, ci abordau teme mitologice cu animale.
in grddinile locuinlelor bogate, cu4ile interioare, inconjurate de pe-
ristil, erau mai mari; aici, omamentele de artd plasticd gi arhitecturale se im-
binau armonios cu vegetalia. Pe lingi esenlele sempervirescente (chipa-
roqi, mirt, laur, buxus g.a.), se cultivau trandafiri
$i
numeroase specii de
flori, utilizate
$i
pentru decorarea interioarelor.
26
I)in cpoca alcxandrinir sc cr.lr)olt$to inrplctircir irt ghirlandc a rartturilor
arbuq;tilor (,,ghirlanclonrania alcxandrind"); tot rlc atunci datcazit introdu-
ccrca in grddini a unor inovalii hidraulicc, cilro vor fi rcclcscopclitc abia
in sec. XVI
-
XVlll e.n., dc exemplu, orga hidraulicir.
2. 1. 5. GRADI NI LE ROMEI ANTI CE
I-nformaliile privind grddinile Romei antice sunt mai numeroasc.
Izvoarele scrise gi unele vestigii arheologice atestd faptul cd amenajarc:r
gridinilor a luat avAnt indeosebi in timpul Imperiului roman, fiind inllu-
enlatd de arta gi concepliile popoarelor supuse. AtAt pe teritoriul Italiei cdt
gi in provinciile romane, arta grddinilor s-a aflat sub incidenla prepondc-
rentd a elenismului.
Grddinile s-au creat pe lAng[ palatele imperiale, pe ldng[ vilele luxoa-
se ale patricienilor, pe langd temple qi locurile de adunare.
Concepliile in arta grddinilor romane sunt rezultatul impletirii simbo-
lismului religios, gindirii filozofice
9i
literare, artelor plastice
9i
arhitec-
turii. Asimildnd arta greacd, romanii au dat mai multd importanld naturii.
Acest lucru reiese din scrierile timpului (Pliniu cel Tdndr, Ovidiu)
9i
din
vestigiile arheologice care atestA alegerea amplasamentului unor mari vilc
in situri naturale de o mare frumusefe, in zone colinare, beneficiind de pri-
veligti deosebite.
Romanii au acordat multd atenlie grddinilor locuinlelor. Villa romand
este un termen ce definea intreaga amenajare a unei proprietdli: locuinla,
grddinile, anexele.
in vilele mai mici urbane (Pompei, Roma) s-a preluat
$i
s-a amplificat
tipul elen de gridinS, inclusd in clddire qi inconjurati de o galerie de co-
loane (peristil). Decorul vegetal era subordonat aranjamentului geomctric
al construcliilor omamentale: canale qi bazin ornamental sau fdntdnir cu
joc
de apd, pergole gi coloane, vase, statui. Borduri tunse din buxus, roz-
nrarin sau mirt alcdtuiau desene in
jurul peristilului sau bazinului, trantlir-
firi, flori, busuioc, lotus aduceau culoare qi farmec acestor compozilii.
in Roma antici erau renumite vilele cu griidini ale lui Cicero, I.u
tullus, Sallustius, Mecena si ale altor nobili.
Marile vile, mai ales cele suburbane, au amplificat gridinile carc, din
,,hortus
conclusus" (gridini inchisd), au devenit uneori adev[rate parcuri,
cuprinzind diferite construclii gi amenajdri: piscine, terenuri de
jocuri, pa-
vi l i on dc odi hnd et c.
27
(' ur-uctcrizatc
prin trascc gcorlctricc, insir nu riguros srmctricc, fTrcind
lcgirtura ilitre rnai r.nulte pavilioane, gridinile erau deoorate, de asemenea,
cu porticuri, pergole, treiaje de lemn, statui, vase ornamentale, bazine, ca-
rrale. fintini.
AmplasaLrea vilelor pe pantele colinelor, in locuri unde beneficiau de
vcderi panoramice, a determinat amenajarea terenului in terase gi adop-
tarea de compozilii mai libere, in anlonie cu peisajul natural, in parle qi
sub influen{a picturii greceqti de peisaje.
Astfel de exemple sunt: vrla din Toscana a lui Pliniu cel Tdndr (des-
crisi de el insuqi) (fig. 4),,,Casa de Aur" a impdratuhti Nero (Roma), dar
mai ales vila intpdratului Hadrian amenajatd pe colina de la Tivoli, lAngd
Roma, cea mai vastd
$i
mai bogate dintre vilele imperiale.
Fi g.4. Reconsti tui rea pl anul ui vi l ei di n Toscana a l ui Pl i ni u cel TenEr,
dupd Gromort, 1934
Reconstituirea acesteia din urmi (fig. 5) pe baza vestigiilor pdstrate
pinl in zilele noastre (foto color 1), indici originalitatea qi suplejea siste-
r.r.ratizdlii generale: mai multe sectoare arhitecturale cu organizare sime-
tricii, suborclonltir unei axe dc con,pozilie generatd de cAte un edificiu (pa-
28
l at " l cnrpl u, bi bl i ot cci t , t cat f u
f . a)
sau t l c o r. orrsl rt rt l i c t l ecori rl i vi r (t ol onrrt Lr.
bazi n sau canal dc mari cl i urcnsi uni ), ct i nr cot r' l rrt c i t t t rc cl c pt i rr zort r. ' l r; r
tate liber, natural, cu grupiri qi rlase de arbori
5i
ar-bu;ti, alcirtuintl rrrr ln-
samblu unitar, adaptat formelor leliefului
;;i
priveligtilol natulalc tkrnri-
nante
(Gromort
G., 1934).
Fi g. 5. Reconsti tui rea pl anul ui vi l ei i mpi ratul ui Hadri an,
dupd Moore Ch.
Si
al., 2000
Cadrul vegetal al grddinilor romane cuprindea stejari cu frunze persis-
tente, pini, chiparoqi, tei, platani, lauri, smochini, duzi, azalee, tisi, buxus,
acant, mulli trandafiri gi diferite specii de flori, foarte indrdgite de romani.
Din timpul lui Augustus s-a dezvoltat arta tlierii arbuqtilor in dittritc
[orme (,,topiarict"), arld care va domina mai tarziu gridinile medievalc
iii
apoi va cunoagte o tradilie aproape neintrerupta.
Pe lAngd numeroasele gridini cu caracter privat, au apirut
Si
grdditti
pttblice. Primul parc public i s-a datorat lui Pompeius, apoi Caesar, Au-
gustus au amenajat qi ei gridini pentru folosinta largd a poporului. in eLr-
prinsul acestora erau incluse teatre, mai tArziu gi terme (bdi publice).
Modelul grIdinilor ron'rane a fost adoptat
9i
in teritoriile Europci Occi-
dcntale, anexate imperiului, dar acele amenajdri nu au rezistat vicisititudi-
l i l or i st ori ei .
Illementele gi concep{iile noi in compozi{ia gridinilor, introclusc dc grcci
;;i
dczvoltate apoi de romani, au influenlat profuud, peste vcacuri, aflu grirdi
nilol in cl.rocir Rcnaqtcrii europeue. Aceste trirsiituri clcfinitolii surlt: org:t-
l ()
' i i
. , j : '
: : '
: t 1
r ; / i r r ci r gcl ] cr i l l l l su[ ) or ( l ot ) i l l i i al l l l l ecl uni . l r i l l zl l i i r l nl l or ) l ol r sr - r
f i
gf a( l i l l l l
t l c l a et l i l l , . i i spl c gr i r di ni r
l ) l i n
col oni l dc,
I l or t i cur i ,
pcr gol c, i l l t r oduccl ci l
i n gn-rdi ni r r cl erncntcl or pl asti ce (statui , vasce, col oanc), i ntcgrarca armo-
rri oasi r a vogctati ci i n ansambl ul arhi tectural gi a acestui a i n cadrul natural .
2.2. ARrA GRADTNTLOR i ru eVUl MEDIU (SEC. V
-
Xr)
2. 2. 1. GRADI NI LE BI ZANTI NE
in timp ce in Europa Occidentald invaziile barbare dezagregau civili-
zalra anticd, Europa Sud-Esticd, nordul Africii qi Asia Micd, constituite in
lmperiul bizantin, au continuat sd se dezvolte in tradi{iile clasice greco-
romane, pe care s-au grefat elemente orientale.
ln Constantinopol, noua capitall, s-a plstrat interesul pcntru gridini,
acestea insolind fastuoasele palate in.rperiale, dar qi locuinlele aristocra-
1iei.
Descricrile literare din diferite epoci, prezintd in mare alcdtuirea unor
astfel de gridini. De formd pdtratd, inconjurate de un zid de nramruri, cu-
prindcau o vegetalie exuberantd, bazine ir,conjurate de statui, pufuri ro-
tunde cu coloane de piatrd coloratd gi rnarmurd, sculpturi decorative ani-
mate de anrenajdri hidraulice.
Grddinile imperiale etalau un fast deosebit, manifestare a puterii suvenr-
nului. Deccnul lor s-a iutificializat, prin folosirea oglinzilor, a arborilor auri{i,
a automatelor hidraulice, sub influenla luxului etalat de gridinile califilor.
Astfel se pare ci se prezenta qi grddina din Constantinopol a fntpdrct-
tului Theophil, conceputd pentru a incinta deopotnvi vederea, auzul gi
mirosul, pentru a stArni surpriza gi admiralia vizitatolului
-
caracteristici
imprumutate de la gridinile orientale.
2. 2. 2. GRADI NI LE MEDI EVALE ALE EUROPEI OCCI DENTALE
Decdderea Europei occidentale, urmati de intrarea popoarelor germanice
din perioadl migraliilor in noua comunitate europeani a acelor timpwi, schim-
barea rnodului de via{d in epoca feudald, au dus la un regres evident in ame-
najarea grddinilor. ln interiorul cetAlilor
$i
castelelor fortificate terenul dis-
ponibil pentru grddini era foarte limitat qi folosit mai ales in scopuri utilitare.
Tradilia cultivdrii plantelor s-a pdstrat indeosebi pe lingd mAndstiri.
Griidinile monalrule cuprindeau, in compartimente geometrice dis-
tinctc, legume gi pomi fi-uctiferi, plante medicinale gi aromatice qi cAteva
spccii de flori.
30
l ) e; t , i ncel l i i t t t l r l i t t sccol Lr l l r l X- l er r . I r r r r I r t r r I I r r r r r i r l i i et r l
Pr ol r t sc
r r
1t i dc,
ca ut ' t l arc a oruci adol or, cl rc au corrt ri t l rrl l rr i rrbouri l i l err s(, rt l rel )t u
I ui ot ' t t l urcut al cu noi speci i adusc di n Ol i crrt Lrl Mi i krci Lr (l al cl c, zrrl rbi l c.
clini, mirnozc), organizarea grddinilor a riulas tlibutalir schcnrclol utililarc.
Prcocupirile unor cdlugdri dominicani dc a elabola lucrltri scrisc rlcs-
pre agriculturd, au contribuit la rlspAndirea cunogtinlelor tehnicc
;;i
a cclor'
referitoare la modul de aranjare a gridinilor, stimulAnd qi interesul pcntlLr
cfearea acestora.
Astfel, Pietro de Crescenzi, in preajma anului 1300, L\ prezcntat rnod(-
lul programalic al grddinii medievale, care a fost ulnat timp dc pestc
cloud secole in occidentul cre$tin. Schema generali se baza pe c()ntpaltti-
mentarea in sectoare sepal' ate de culturi: grddina cu pomi fiuctif' eri, ar-
bugti gi plante omamentale, grddina de legume gi plante medicinale qi gra-
dina de flori cu flnc{ie exclusiv ornamentald (tig. 6).
_1 I
Fi g. 6. Sche| | l a gri di ni i nredi cval e, dtpi i Berctta I?., 1970
Grddinilc lot' uinlclor ntc itt' ult, irr
ltcreral
dc dinrcnsiuni rlici, uvcau
tcrcnul plan
$i
crau inconjuratc tlc zi<luri. Scctorul clccorativ crir pulin va-
riat, bazat pe o compozilie geometricir ntonotonl, din careuri egalc, delimi-
tate de alei de aceeagi litime gi decorate cu flori, trandafiri, gazon, arbuqti
t un$i
$i
gar dur i vi i t unse.
Adesea arta topiard supraincirca grddinile. ln grddinile mici, lipsa ar-
borilor era suplinitd prin imbricarea zidurilor imprejmuitoare cu plante
agi{dtoare sempervirescente, vild-de-vie gi trandafiri urciton.
In gr[dinile mai mari, organizale, de asemenea, geometric, intersec{iile
aleilor erau ornamentate cu fantani sau bazine; uneori erau prezente per-
gole de lemn acoperite cu vild, mici pavilioane de lemn; o suprafald re-
zervatd arborilor omamentali (viridariu) era amplasati in partea din spate
a terenului.
Grddinile nobililor
Si
cele regale erau mai intinse gi in general com-
paftimentate in cu4i geometrice separate prin garduri; ele cuprindeau gi
amenajdri pentru amuzament (labirint, pavilioane pentru petreceri, mena-
jerie), galerii acoperite cu plante urcitoare inconjurdnd peluzele rectan-
gulare
$i
formdnd promenade carc legau diferitele cur.ti. Renumite erau in
Franla grddinile de la Luvru
Si
Saint-Pol ale lui Carol al Vlea, realizate
in secolul al XIV-lea dupS programul trasat de Crescenzi.
Din punct de vedere al concepliei peisagistice, cele mai multe grAdini
medievale ale Europei Occidentale se puteau caracteriza ca lipsite de uni-
tatea compozilional[
$i
viziunea esteticd la care ajunsesere grddinile
antichitdlii greco-romane.
Printre
.unele
abateri de Ia modelul
formal
medieval se poate men-
liona
in Franla marele parc de Ia Hesdin (940 ha), infiinlat la sfhrgitul se-
colului al Xlfl-lea de cdtre Robert tr d'Artois, inspirat de grddinile isla-
mice; fastuos gi spectacular, cu numeroase automate hidraulice de grd-
dini, parcul a deinuit peste 250 de ani, ajungAnd in secolul a1 XV-lea un
loc de mare prestigiu
$i
centru politic de intdlnire a diferililor diplomali
din
ldrile
Europei (Margueite Charageat, 1962).
Tot in Evul Mediu a apdrut un model nou, diferit de schemele lui
Crescenzi: parcul
,,peisager", cu scene bucolice gi pitoregti
-
inovalie da-
toratd regelui Ren6 d'Anjou. La sfhrqitul secolului al XlVJea
-
inceputul
secolului al XVlea, el a creat astfel de parcuri ldngd Angers
Si
in Pro-
vence. Noul gen de amenajare a fost adoptat
$i
in Italia, de cdtre familia
Medici, dovezi fiind unele fresce
ti
picturi din acele timpurr.
Se poate conchide cd Er.ul Mediu, deqi a fost considerat ca o epoc[ de
regres fale de antichitatea grcco-romani, a insemnat pentru arta grddinilor
occi t l cnt al c o peri oadl dc acumul l ri qi i dc prcl i i l t i rc a ovol ul i ci pt ol i t nrl c i t
concep!iilor qi modurilor de expresie a accstoril irt sccolclc urnliltoarc.
2. 2. 3, GRADI NI LE I SLAMI CE
Ca urmare a cuceririlor arabe, impulsionate de noua religie, islamul,
incepAnd din secolul al VII-lea e.n., a luat fiinld un mare imperiu, din Hi-
nalaia pdni in Pirinei, dep[gind ca intindere vastul teritoriu al Imperiultti
roman din perioada sa de apogeu.
Civiliza{ia arab[ qi-a pus amprenta asupra tutuor
!6rilor
care au intrat
sub incidenla sa. In perioada secolelor VItr
-
XI, cdnd Europa incd suferea
cle pe urma invaziilor barbare, cuceritorii arabi, ajunqi in Spania
9i
Sicilia,
llu avut un rol recunoscut in Occidentul medieval european, prin dezvolta-
rea agriculturii, megtegugurilor, comerlului, gtiinlelor, literaturii gi artelor.
AsimilAnd elemente din civilizalia popoarelor supuse, arabii au pre-
luat in arta gridinilor conceplia amenajdrii gi tehnica ceramicii din Persia,
tchnica irigirii qi folosirii apei in scopuri omamentale din Egipt, cunoqtin-
lele
agricole de Ia romani.
Grddinile arabe, la inceput de influenlI orientald, predominant per-
sand, au cdpAtat apoi un specific propriu.
Tendinla islamicilor cdtre viala intimd a imprimat grddinilor lor un
caracter inchis, familial. Locuinlele mici aveau o singurd grddini, iar cele
mai mari o suitd de grddini, formind curli interioare (patio) de formd re-
gulatd qi amenajate fiecare cu fizionomia sa proprie. Sub influenfa tradi-
fiei
persane qi a religiei mahomedane, gridina era impdrlitd in patru pIr{i
cgale; dacd spaliul permitea, compartimentarea se realiza prin intretdierca
a doud canale cu ap6. De altfel, apa era nelipsiti din compozilie, fie inchi-
si in bazine, fie susurdnd in vasce sau ftntdni arteziene, toate legate intrc
cle prin mici canale de teracota sau pavate cu marmurd.
O particularitate a acestor grddini era omamentalia bogatd, strdluci-
toare din pldcule de ceramicd smdlfuitd, diferit colorat[ a vascelor, bazinc-
lor, bdncilor, zidurilor, perelilor de fundal, suplinind absenla sculpturilor',
interzise de religia mahomedani.
Desenele geometrice sau in
,,arabescuri"
ale mozaicurilor murale sc
regdseau uneori gi in decoralia vegetal| ^ grddinii, alcdtuitd din mirt
$i
altc
plante odorante.
higarea, atat de necesare in zonele toride, era asiguratd dupd modelul
gridinilor antice orientale, prin adAncirea terenului fali de nivelul aleilor
;i
canalelor, permilAnd o inundare periodicd a acestuia; diferenlele de ni-
'I
Arhitcclurd pcisagcrii 33
vcl cri ru t l i srrrrrrl l rc err l r. rrl rrrr dc l ^rxrrs si rrr t l c rrt rr. t , l rt rrsc l a u i rt i l t i nrc
corrvcrri rl l i l i .
Vcgcta{ia cuprintlca ohiparo;i, citricc, buxus, mirt, ntagnolii, a<1esea
in aranjarncnt libcr, independent dc fbrnra gcometrici a compartimcntelor.
Mici plante decorau vasele a$ezate pe parapete gi pe bordurile bazinelor;
utilizarea florilor era limitatd.
Decorul realizat constihria o ambian{d intimd, plini de farmec qi per-
sonalitate.
Pe ldngi marile palate, grddinite erau mai mari
$i etalau zustul cali_
filor pentru decorul feeric, artificializat uneori prin prezenla u-nor bazine
argintii (strilucire dati de mercur sau de staniu), arbori aurii sau argintii
(placali
cu aramd auritd sau din argint masiv), ldsAnd si tigneascd jituri
de apd sau purtdnd pisdrele aurii gi argintii, animate hidraulic. Astfel erau
vestitele grddini Alkatai de ldngl Cairo gi cea de la
,,palatul Arborelui",
la Bagdad (Marguerite
Carageat, 1962).
$i
in celelalte provincii ale Imperiului arab, pe teritoriul Africii de Nord,
mai thrziu in Spania, arta gridinilor islamice a dat na$tere la frumoase amena-
jdri,
dintre care unele, in parte reconstituite, s-au plsfat pdn6 in zilele noastre.
2.2.4. GRADINILE ARABE DIN SPANIA
in Europa medievald, cu o artA a gridinitor modestA, ftrd realjzdri re-
marcabile, grddinile Spaniei ocupi un loc aparte.
Palatele Alhambra gi Generalife (foto color 2) din Granada
Ei
Alcazar
din Sevilla, construite in secolele XItr-XIV e.n., in timpul dominaliei arabe,
uimesc
Ai
astdzi prin frumuselea gridinilor lor.
Aceste grddini formeazl, compozilii de sine stdtdtoare, pe care vizita_
torul le descoperE pe rand. Unele sunt tipice patio (cu4i interioare clddirilor);
altele, situate in afara palatelor, sunt inconjurate de ziduri gi etaleazd aranja_
mente geometrice regulate insi nu riguros simetrice, ci a.laptate formei gi
mdrimii terenului disponibil sau reliefului modelat in terase plane (fig.
7).
,
Ele impresioneazd fie prin simplitate
9i
sobrietate plini de eGgang,
fie prin farmecul rezultAnd din imbinarea mdiestritd a vegetaliei cu folosi_
rea plind de fantezie a apei, animati de jeturi
tdgnind
din fhntAni, vasce, ca_
nale sau alcdtuind oglinzi calme. Decorul personalizeazd frecare gridind.
Chiparoqi, eucalipt, palmieri, pini, magrolii, leandri, laur, agave, intr,o dis_
punere mai pulin riguroasd, sunt situali, adesea, in compartimente geo_
metnce conturate cu garduri vii din buxus tuns.
34
Fig.7. Planul grtrdinilor Palatului Generalife, dupd Moreux J.C., 1937
Cind grddinile sunt mai intinse (Alcazar) este adoptatd manicra arirtri-r
de divizare a spaliului in sectoare separate, distincte prin arajament, un(lc
compartimentlrile cu buxus au modele diferite. Aleile principalo au
l)c
mijloc canale cu apd, care reflecti siluetele chiparogilor gi palmierilor, iar
la interseclii sunt amplasate mici bazine hexagonale sau octogonalc.
Grddinile patio spaniole, deqi precedate in istorie de formele intilnitc
la popoarele orientale, la greci gi la romani, reprezinti o contribulic a Spa-
niei medievale la arta modemd a srddinilor.
35
2.3. GRADINILE EXTREMULUI ORIENT
Civilizalia strdveche a Chinei qi cea mai pulin veche a Japoniei au ur-
mat alte drumuri in arta grddinilor, dupi conceplii cu totul specifice, care,
degi s-au revelat foarte tdrziu occidentului, au avut o anumiti contribu{ie
in evolulia grddinilor din Europa secolelor XVIII
9i
XD(, dar qi in unele
aspecte compozilionale din arta modemA a gddinilor.
2. 3. 1. cRADt Nt LE CHt NEZEgTI
in China, arta grddinilor, ca reflectare pregnantX a cultului naturii, s-a
dezvoltat din vechime, in strAnsi legdtur[ cu religia. Filozofia daoistd (in-
cepind din sec. IV i.e.n.) qi mai t6rziu budismul (incepAnd din sec. I-tr e.n.)
indeamnd la reintoarcerea omului la starea naturald, in comuniune perfec-
tI cu universul, pentru dobdndirea linigtii sufletului, a pdcii divine gi atin-
gerea perfecliunii morale gi, in frnat, a nemuririi. in consecinlS, religia a
impulsionat crearea grldinilor gi gdsirea cadrului natural propice vielii
spiri^tuale in raport intim cu elementele naturii.
In timpul dinastiei Han (sec. II
-
I i.e.n.), pe domeniile impdralilor s-
au amenajat grddini de pldcere, imaginate ca paradisuri ale nemuritorilor, in
care se regdseau toate crealiile naturii
-
munfi, ape, plante gi animale
-
al-
cdtr:ind un loc al bucuriilor (plimbare, odihnd, vdn[toare). in ambianla natu-
rald a acelor parcuri antice, impdratii qi nobilii chinezi practicau exercilii
yoga gi foloseau anumite elixiruri secrete, in speranla atingerii nemuririi.
Grddinile monahale s-au dezvoltat paralel cu cele laice incd din ve-
chime. Arta gridinilor a cunoscut o mare dezvoltare pe l6ngd mdndstiri mai
ales in sec. [V, V e.n., impulsionatd fiind de noua religie, budismul. Age-
zdmintele monahale s-au ales in situri naturale remarcabile prin frumu-
se!e. Acolo s-au creat parcuri naturale, addugAnd peisajulului expresiile
simbolice ale filozofiei: un motiv al acestor amenajdri era,,coliba ermitu-
lui", un pavilion rezervat meditaliei, situat pe un mic munte, fie in pldure,
fie p^e malul unui lac
-
o expresie a comuniunii filozofului cu natura.
In secolele Vm
-
Dq perioada de apogeu a civilizaliei chineze (dinas-
tia Tang), parcurile regedinlelor imperiale
Ei
ale nobililor au ajuns la o
mare strdlucire. Munfi, lacuri, rduri, ca elemente primordiale ale naturii,
{Eceau parte din peisajul grddinii, realizat cu multd inventivitate. Crearea
muntilor gi a maselor stdncoase era legatd de conceplia filozoficd cd aces-
lea rcpteztftd, scheletul pdmdntului, dupd cum apele erau considerate a fi
arlerele pdmAntului. In consecinld, relieful gr5dinilor era variat
-
natural
36
sau modificat
-
formind coline, masive stirtooasc
(simbolizintl rnultlii)
\ii
vii; rocile cu forme bizare gi patinate de vreme, nelipsite in gridinilc clti-
neze, alcdtuiau tuneluri, grote, cascade, bordau malurile torenlilor (fig. ti).
Uneori, cAnd izvoarele naturale lipseau, albia pdrdului gi cursul de apd erau
sugerate cu ajutorul rocilor gi al nisipului.
Fig. 8. Gridini chinezeascd, dupd Sonea V. qi al ,
1979
Apa, sub formele ei peisagistice intAldte in natur6, constituia un elc-
ment compozilional de mare imporatnld, pus in valoare at6t prin alcdtui-
rea mdiestritd a reliefului, cAt gi prin dispunerea plantaliilor.
Vegetafia ocupa un rol secundar in compozilie
9i
era supusd ideii dc
simbol al relaliilor interumane sau ale omului cu natura: prunii, foartc in-
drigi{i in China, erau considera}i vestitorii renagterii naturii, pinii simboli-
za:o fofia caracterului, piersicii ornamentali
-
paradisul, bambusul
-
prictc-
nia, lotusul
-
puritatea spirituald gi indllarea sufleteasc[ etc. Dintre flon eratt
nelipsite crizantemele gi bujorii, dispuqi in grupuri mari.
Reunite in acelaqi teritoriu, dar aranjate in spaliu cu multl ingeniozi-
tate, vizitatorului i se infEliqau secvenle de peisaj care txezeat fie imprcsii
de mdretie, fie sentimente de veselie gi chiar de groazd.
Potecile care strdbiteau peisajul cu caracter natural aveau un trasctl
neregulat, care excludea linia dreapti, dar perfect adaptat funciiei de oon-
ducere de la un punct de interes la altul, pentru descoperirea treptatd a pri-
veligtilor sau scenelor "surprizd". Ele nu aveau aparenla unui desen elabo-
rat, ci se integrau perfect aspectelor gi formelor naturale.
ln cpoca lbudald, sub dinastiile Song (sec. X
-
Xn)
9i
Ming (sec.
XIV
-
XVII)
9i
pdnd in timpurile modeme, gr[dinilor li s-au addugat dife-
rite constructii de grddind ca pavilioane, chiogcuri, pagode, poduri arcuite,
galerii de trecere intre pavilioane gi chiogcuri, ziduri de imprejmuire cu
po(i omamentale (caracteristice erau cele asemlndtoare unor ferestre cir-
culare sau derlvate de la cerc, tdiate in zid, prin care se zirea ca intr-un ta-
blou, un arbore sau un grup de roci) (foto color 3).
Scrierile, picturile gi gravurile atesti frumusetea deosebiti a gridini-
lor chinezegti. Renumele lor'a ajuns gi in occident, incepAnd cu Marco
Polo (sec. XItr).
ln arta grddinilor din sec. al XVIII-lea, ca unnare a contactelor occi-
dentului cu Extremul Orient, a apirut influenla grddinilor italiene gi fran-
ceze: unele parcuri imperiale s-au amenajat in parte dupd modelul aces-
tora (parcul Palatului de Vard
-sec.
XVII) (foto color 4, tig. 9).
Degi in decursul timpuiui, in China au pdtruns elemente ale culturii gi
civilizatiei altor popoare
-
din India, Persia, lumea islamicd gi ulterior din
Europa medievald qi renascentistd
-
arla grddinilor chineze qi-a format gi
pislrat pAnd in prezent caracteristici proprii, subordonate conceptiei de
creare a peisajului dupd modele oferite de nature.
Fi g,9. Grddi na Perfectei Strtl uci ri (Yuan Mi ng Yuan), dupd Si nonds J.O., 1967
38
Ea a influentat arta grldinilor din Japonia
9i
alte
ldri
apropiate, iar in
Europa a contribuit la crearea stilului peisager al grddinilor engleze (sec al
XVIII-lea).
$i
in domeniul horticol, China a constituit sursa a numeroase specii
aduse in Europa, imbogdlind sortimentul omamental
(piersicul, portoca-
lul, caisul, ldmiiul, crizantema, camelia, azaleea, bujorul
$.a.).
2.3.2. GRADINILE JAPONEZE
Influen{a Chinei a pdtruns in Japonia incepdnd din secolul al \4llea e'n',
transmilandu-i
qi cultul gr[dinilor, care a fost asimilat
9i
apoi personalizat,
devenind o artd nalional6, cu o inconfundabild originalitate.
in capitalele
!6rii,
Nara,
9i
apoi din secolul VItr' Kyoto, s-au creat pri-
mele grddini imperiale, amintind, la scarl mai micd' conceplia parcurilor
peisagere chinezegti.
'
Siimulatd de religie, mai ales de doctrina zen, o formi a budismului
care indeamnd citre simplitate qi dragoste de naturd, arta gridinilor a cu-
noscut o mare dezvoltare
qi un mare rafinament, relevante fiind indeoscbi
grddinile templelor
(foto color 5).
in secolele XIV
-
XVI s-au construit numeroase temple ale sectei Zcn
5i
regedinle ale shogunilor, care aveau ca element preponderent peisajul
grldinii, clSdirile fiind astfel concepute incdt pdreau a fi o componentir a
acestuia
(fig. 10).
Fig. 10. C rldind
ja ponczi, dupd Nitschke C , 2003
39
Art a gri ul i ni l ol cri t guvcrt t i t l i t t l c si rnl rol i snr l rkrzol i c. I i rkrsi nrl t out c
clculontolc din naturi, ca lc sultunct anunritor rcguli compozilionalc
Ai
sensuri simbolice, legate de rnituri striveohi, dintre care unele erau pre-
luate din China.
Munli, coline, un lac cu insule, un pdrAu cu cascad5, stanci colturoase,
pietre rotunjite, nisip, pietrig, arbori
$i
arbuqti, diferite plante
$i
flori erau
folosite diferenliat (fig. 1l) fie pentru reconstituirea unui peisaj complet,
la o scard redus1, fie penfu crearea anumitor scene de peisaj: gridinl mon-
tani, grddini de mugchi, grddin[ aridn (foto color 6, 7, 8).
{/
J(
X
Fig. 11. Plan de gridind japonezi,
dupd Nitschke G., 2003
Multe din grddinile japoneze,
prin aranjamentrl apelor gi rocilot sugerea-
zd peisajul
lirii,
constihrit din insule cu munli gi oceanul care le inconjoard.
In grddinile mari (fig. 12) etau prezente qi elemente construite: po-
duri, pavilioane, lanteme de piatrd (dupd modelul corean), ansambluri de-
corative din coloane de lemn.
40
,
*k
vv
t,,
F
*K
Fig. 12. Vila imperiali Katstra, dupd Moore Ch
Si
al '
2000
Antmite grddini erau concepute
pentru ceremonialul.ritual
aI ceaiu-
Iui; mai micili mai intime, acestea sunt alcituite din mai multe sectrunr'
f.
cur" uiritoto-l le parcurge succesiv Decorul mai sobru qi special con-
stituit pentru a induci starea spirituald
pregetitoare ceremoniei cuprindc
piu"t"
'r"-p"-irescente,
roci, pietre rituale,. garduri
9i
po4i interioare; ilr
ulti.u t""1ir.n. este amplasat pavilionul tradilional-
"--^
ef"if"'fiptind, erau suplinite
prin pasaje din pietre dispuse la distanlo
convenabile.- Pietrele de pdgit, aqezate mai sus decAt terenul' pentru a J'cri
de cilcare mugchiul verde, reprczintd unul din elementele
preluate dc artir
europeand a grddinilor.
ba
9i
in-Ctrina, sub influenla
picturii, au apdrut mici grddini aridc'
desenate de artiSti de prestigiu; ele erau destinate contemplirii din intclitt-
rul clidirii sau de pe verande (grddini
',vizuale")'
Dominant alcituite din material inert, ele sugerau prezenla apci o ilr-
tindere pland de nisip alb desenat cu vdlurele, in care erau implantatc cir-
,"uu ro"i masive, crea iluzia unui lac; cu acelea';i mijloace' alte griulitti
aride puteau reda scene de peisaj montan cu pdrAiaqe sau chiar aninralc
inotand intr-un curs de apd.
Pdstrdndu-se
aceasti tradilie, astfel de compozilii se pot admtra
9i
as-
tdzi in Japonia. Unul dintre cele mai caracteristice exemple il rcprezintir
grldinile iemplu hi Daisen-in
(foto color 7), dintre care, cea mai nricir
(9 x
4,5 -1
"tt.
un tablou tridimensional cu peisaj de munte'
4l
Ana grldinilor japoneze
este guvematA de anumite principii
9i
reguli;
ea a fost practicati in decursul timpului de anumifi grddinari,
desenatori
spec^iali, unii c6lugdri Zen, devenind o meserie artisiicd.
.
In gr6dinile j
^poneze, vegetatia era perfect integrati peisajului;
ciregi
japonezi,
lega{i de cultul religios, pini, ienuperi, arbugti de ceai, camelii,
azalee, bambus (foto color 9, l0), fac parte din decorul vegetal tradilionai
aldt'ri de numeroase specii de Ilori, ferigi, mugchi. in aranjamentul spalial
al grddinilor
s-au introdus gi arbuqti modelati prin tundere
icamelii,
azalee,
buxus) ale ciror forme rotunjite, ovalizate, itajate, combinate in variate
compozitii volumetrice, sugereazd elemente inerte ale peisajului (roci,
mun!i); mase de arbugti supuse tunderii simbolizeazi formele valurilor
mirii sau peisaje colinare.
Cultul naturii s-a manifestat gi in crearea grd dinilor miniaturd, mo_
delate in cutii sau pe paltouri de bronz sau po4elan gi destinate decordrii
interioarelor.
Peisaje miniaturale erau realizate cu piitre, nisip, lut, mate_
riale artificiale picta.:e, un ochi de apd cu un pegtigoi rogu, podulele, arbori
pitici.
Gridinile miniaturale au existat cu mult inainte la persani (confeclio_
nate din cear5 pictatd)
9i
apoi la grecii antici.
Dorinta de a aduce natura in locuinle, atet de pregnantE la japonezi,
l:.g1td
li
de simbolismul religios, a determinat dezvoltarea tradiliei aranja_
rii florilor (expoziliile
Ikebana dateazd din 1425)
9i
a culturii arborilor pi-
tici (bonsai).
IncepAnd din secolul al XV[-lea crearea grddinilor
a devenit o ocupa_
lie
profesionalb
a desenatorilor gi grddinariloi
mai ares in noul orag
yJdo
(Tokyo),.
imporatart centru politic
ai
cultural. Au apdrut pimele grddini
publice (foto color I 1), caracterul general
al um"ouji.iloi fiind mii deta_
gat de semnificaliile religioase.
Abolirea feudalismului in Japonia (lg6g),
urmati de transferarea ca_
pitalei imperiale de la Kyoto la Tokyo, a dus la sacrificarea unor vechi grd-
dini pentru construirea unor clidiri administrative,
dar in acelagi timf la
crearea altora gi a cdtorva parcuri publice.
Tradilia artei japoneze
s-a p6strat, grddinile devenind insd mai func_
tionale;
in peisajul parcurilor
a apdrut gazonul,
introdus dln moda occi-
dentald.
Farmecul deosebit gi specificul grddinilor japon
eze a Irezit ecouri in
arta gridinilor din Europa, prin aparilia unor grddini sau a unor secroare
de grddind imitdnd stilul acestora; anumite elemente au fost preluate in
arta modernd a gridinilor.
42
2.4. ARTA GRADINILOR iN PERIOADA
RENA$TERII
9l
BAROCULUI
Renasterea a reprezentat o perioadd de mare inflorire a culturii
si
ci-
vilizatiei ewopene; fondatd in principal pe reluarea idealurilor antichitdlii
clasice, ea s-a manifestat in toate domeniile
-
litere, arte, arhitecturd,
$tiin-
1e.
Leagdnul Renagterii a fost Italia (secolele XV
9i
XV!' de unde a ira-
diat apoi in restul Europei.
Renagterea s-a manifestat gi in domeniul artei g6dinilor; desprinzAn-
du-se treptat de modelele Evului Mediu (fig. 13), grddinile europene au evo-
luat in direcfia reconsideririi reatizirilor civiliza]iei antice greco-romane.
dupd Fouquier M., Duchne A-, 1914
Aceastd noud orientare a ap[rut intdi in regiunea Floren]ei (Toscana)'
promovati de umanigti in cursul secolului al XVlea, culminAnd apoi in tim-
pul secolului al XVI-lea. Din Italia, noile conceplii au fost preluate in Franfa,
care ulterior gi-a creat propria arte clasicd a grddinilor. Maniera italiani ca
5i
cca francezd au revolulionat grddinile Europei, crednd adevdrate mode.
Fig. 13. GrIdinI desnati d J. V. de Vries
-
tranzitie citre Renastcr'
43
2.4.1. GRADINILE ITALIENE ALE RENA$TERII
Reinvierea tradiliilor antice greco
-
romane in arta grddinilor din Italia
se datoreazd activiteli unor literafi, arhitecli, artiqti qi teoreticieni, trans-
puse apoi in realiziri concrete.
Cele dintdi creafii ale Rena$terii in arta grddinilor (secolul al XV-lea)
au apArut in zona Florentei gi s-au datorat principilor Medici (vilele Medici
de la Carregi qi Fiesole) gi unor arhitecli aflali in serviciul acestora.
La inceputul secolului al XVI-lea, Bramante, prin sistematizarea grd-
dinii Belvedere de Ia Vatican gi apoi Raffael, prin proiectarea grddinilor
de la Villa Madama Ldngd Roma, au initiat principii arhitecturale urmate
9i
apoi dezvoltate in crealiile lor de citre numerogi arhitecli.
ReluAnd traditia vilelor romane, relevatd de textele istorice gi de ves-
tigiile arheologice, moda vilelor suburbane s-a rispAndit in intreaga Italie
gi, in consecintd, arta grddinilor s-a dezvoltat gi s-a desdv6rgit, dAnd nag-
tere la cele mai strdlucitoare crealii ale Renaqterii.
Principiile de amenajare ale gridinilor antice
-
simetria, organizarea
arhitecturalS a spatiilor, legdtura dintre cl5dire
9i
grddind prin elementele
decorative construite, prezenla sculpturilor, utilizarea vegetaliei tunse, au
fost adoptate gi recreate, inh-un stil original care caracteizeazd gredinile
italiene.
Din epoca Renaqterii secolului al XVIlea se pdstreazd gi astdzi unele
din cele mai frumoase realizlri in arta gridinilor: Villa Lante din Bagnaia
(arhitect Vignola) (foto color l2), Villa d'Este l^ Tivoli (athitect Pino
Ligorio) (fig. 16), ViIIa Medici in Roma (arhitect Ammannati), grEdina
palatului Famese din Caprarola (arhitect Vignola) g. a.
ln toate aceste grddini, cu suprafele nu prea mari, delimitate de ziduri,
clidirea principali (palatul, vila) participd la ordonarea generali a com-
pozifiei. Fiind amplasate in cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief in
pantd sau accidentat, gridinile au fost amenajate in terase succesive (opt
la Villa d'Este, cinci la Villa Lante
-
frg. 14
9i
15, doudla Villa Medici), cl
forme geometrice regulate, sustinute de ziduri omamentate gi legate prin
scdri qi rampe.
Sistematizarea etajat?i este subordonatii unei axe principale de perspec-
tivl in sensul descendent al pantei; in lungul axei qi pe terase se desfEgoard
partere decorate cu desene din buxus gi forme tunse, bazine cu
jocuri
de
api, canale, cascade, fintini, statui, vase omamentale, balusfade gi parapete
omamentale cu vasce gi statui.
44
Fig. 14. Villa Lante, dupd Beretta R., 1960
Fig, 15. Villa Lante' plan
9i
secliune' dupd Beretla R', 1960
45
Fig. 16. Vi[a d'Este _
Tivoli, dupd Magnilio Calcagno A., I983
-,, 1T.
secundare de perspectivi
sunt dirijate de_a lungul aleilor rectili_
nu, cdtre alte elemente carc capteazd intereiul
vizitatoru'iui gi aduc varie_
tate decorului. Statuile gi fhntdnile,
de cele mai.;il;,
sunt legate de
reprezentarea
alegoric5 a unor mituri antice.
.Vregetatia
este tratati, de asemenea,
arhitectural,
subordonindu_se
com_
f:'f::g:"i:ii:e:
arbori plantati
in rinte, ziaudlJ,,"*n
vii
si
bor_
111,i"i":
arbugti modelaJi in forme geometrice
alcEtuiesc
un decor ar_
monlos organlzat,
care incdntd prin jocul
de volume.
S.unt preferate
speciile cu frunze persistente,
ca pini,
chiparogi,
stejari
meridionali gi arbugti care se
p:t
modela prin t""A"*
iii.l,
buxus, mirr).
Lauri,.lEmdi,
portocali
plantali
in uur", udu" ,*.ff" i}'."f"^re
in aceste
grddini,
in care florile par
abselte.
Ele sunt concentrate
i;rr_o mrci gri_
dind
,,secretd", in vecindtatea
vilei.
, \^
V.il!: d,Est dispunerea
vegetaliei
inalte (ziduri
verzi, mase aliniate
de arbori din care se ridici zvelte silu"t"fe
"hipa.offi
ill"u.aliniile
de
4()
vedere in perspective ingustc, asigurind prin parcurgorca tlciltx.clcctul
,,surprizi"
al descoperirii treptate a detaliilor compozi{iei.
Ceea ce incdntd in mod deosebit in grddinite italiene ale Itenagtcrii
este bogdlia apelor care murmurd continuu, aduc migcare gi ricoresc at-
mosfera. Ele sunt dirijate pe pante, insotesc aleile in canale inguste sau
,,scdri
de api" (cascade cu trepte), alimenteazd fantanile, formdnd jeturi
9i
jerbe
de apd de o mare frumusete
$i
varietate, ajung in mari bazine undc
alcdtuiesc din nou cascade sau
{6gnesc
intr-o feerie de
jeturi,
cum estc
vestita orgi de apd de la Villa d'Este (foto color 13).
In secolul al XVtr-lea, grddinile renascentiste au evoluat sub influ-
enla stilului baroc, care apiruse in arhitecturd.
Principiile esen{iale de creare a gr6dinilor s-au menlinut insd in com,
pozilia arhitecturald, guvematd de echilibru gi simetrie, se observd atenua-
rea schematismului rigid, dupd criterii ortogonale, caracteristic secolului
al XVIlea. Traseele rectilinii sunt imbinate cu linii ample, curbe.
S-a renunlat la excesiva disciplinare a arborilor ldsdndu-i sd sc
dezvolte liber, ceea ce a contribuit la o mai buni legdturd cu peisajul
ambiant.
Dimensiunile grddinilor s-au mdrit, tinzAnd cEtre transformarea in par-
curi. S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participAnd in mi-
surd mai mare la organizarea compoziliei.
$i
in omamentafia grddinilor au apdrut schimbdri, reflectdnd gustul pen-
tru bogdJia decorului gi pentru efectele pitoregti gi scenografice specificc
epocii barocului. Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor
grddini au cedat locul elementelor omamentale cu contururi mai dulci. Au
apdrut glotele artificiale, {bntdnile cu stanci
9i ,,teatrele de apd,.- conr-
pozilii arhitecturale in care se asociazd statui, roci
9i
apd in migcarc (o-
curi hidraulice gi muzicale), integate intr-o construclie decorativi ou niqc
(avdnd de obicei gi funclia de zid de sprijin).
Acestei perioade ii aparlin numeroase creatii, printre care gridinilc
vilelor Doria Pamphili (Roma),
Aldobrandini (Frascatti\ (foto
color.
14), grddinile Boboli (ale palatului Pitti din Florenla), Garnbcruiu
(ldngi, Florenla
-
foto color l5), Garaoni (Collodi) (fig. l7), Isolu
BeIIa (insd6, in lacul Maggiore, amenajati in 9 terase) (foto color l(r,
l7)
9i
multe altele, impresionante prin unitatea gi armonia de ansamblu
gi prin strdlucirea gi varietatea decorului, innobilat de numeroase oncrc
de artd.
47
050
Fig. 17. Villa Garzoni, plan, dupd Beretta R., 1970
2,4.2. GRADINILE
9I
PARCURILE BAROCE FRANCEZE
Influenla grddinilor italiene s-a manifestat in Franta prin reinnoirea
decorativi
Ei
prin trezirea interesului pentru spiritul antic in arta
gredinilor.
48
Primele grddini realizate in Franla de un arhitect italian, la inccputul
secolului al XVI-lea la castelele Amboise, Blois
si
Gaillon nu au adus ca
noutdli in sistematizarea planurilor decdt terasarea terenului (cu diferenfe
mici de nivel, intrucAt relieful era mai pulin accentuat
9i
chiar plan, com-
parativ cu cel al grddinilor italiene), in schimb au imbogilit gi diversificat
omamentatia cu fhntdni de marmurd, modele noi ale parterelor.
Schimbarea conceptiei medievale a grddinilor franceze a fost iniliate
in a doua
jumltate a secolului al XVI-lea de artigti francezi, cunoscdtori ai
primelor grddini ale Renagterii italiene.
Pdnd in acea perioadA, domina incd modelul castelelor franceze cu zi-
duri de fortificalie qi canal de apd defensiv, grddina fiind situatd in incintd.
Cu timpul, dispdr6nd fortificatiile, spatiul grddinii s-a ldrgit, dar in multe
cazuri canalele s-au pdstrat, atdt cu funclie decorativi, cat
$i
utilitad (pen-
tru drenare), devenind apoi una din trdsdturile specifice parcurilor fran-
ceze ale Renagterii. Sdparea canalelor de mari dimensiuni a fumizat p6-
mAntul necesar pentru construirea de terase, ca pozrlii avantajate de obser-
vare a parterelor (Marguerite Char^gear, 1962).
Noile tendinte s-au concletizat in primele mari grddini create in seco-
lul al XVIlea de cdtre Du Cerceau la castelele Verneuil
Si
Charleval, de
la care se pdstreazd documentalia graficd qi de cdtre Delorme la castelele
Anet
si
Chenonceaux.
Coeziunea arhitectonicd intre clidiri qi grldind, sistematizarea com-
poziliei in funclie de un ax dominant reprezentat de o alee centrald' mode-
larea terenului in terase largi, cu paxtere decorate cu flori, prezenfa cana-
lelor ca elemente ale compoziliei
-
sunt cAteva trdsdturi importante carc,
ulterior, vor fi dezvoltate.
in perioada ile inceput a barocului a apdrut tipul de parter cu brodc-
rie de buxus, inlocuind desenele geometrice regulate folosite pind atunci
de maeqtrii italieni. Acestd inovalie, datoratd familiei de decoratori de grd-
dini Mollet, a fost introdusd in secolul al XVtrlea in noile amenajdri, dc-
venind apoi o trdseturi importantd in omamentalia parterelor, adoptati
$i
in grddinile italiene.
Crea{iile importante ale primei
jumdtdli
a secolului al XVII-lea sunt
cele de la castelele Tuileries, Fontainebleau, Saint-Germain Si
grddinu
Luxembourg din Paris.
Tratatele de artd a grddinilor care au apdrut in aceast[ perioad[ (Mollct
gi Boyceau), formarea de arti$ti specializati, ca qi realizdrile menlionatc,
reprczintd progrese de seamI, care au pregdtit epoca de mare strdlucire a
4 Arhitcclurtrpcisagcrtr
49
$colii
l' rancezc, a crealiilor lui Lc N0trc in timpul domniei Iui Ludovic al
XIV
-
lea.
in perioada barocd, fasatl gi strtrlucirea vielii de curte au avut drept
cadru nu numai palatele somptuoase, ci
9i
gridinile gi parcurile acestora,
care au devenit locul de desfEgurare a serbdrilor grandioase, menite sd im-
presioneze qi si reflecte mdrelia gi puterea monarhului gi ale nobilimii fran-
ceze. Artigti de seamd ai wemii
-
arhitecli, pictori, sculptori
-
au fost anga-
jati
in realizarea scenograficd a grddinilor, in crearea de decoruri bogate
pentru astfel de serbiri in aer liber. Statui, bazine, fhntdni, vase de o mare
frumusete gi valoare artistic5, create dupd teme alegorice, inspirate din mi-
tologia greco-romand, au innobilat spaliile ordonate de dispunerea geome-
tricd regulatd a plantafiilor.
Figurd proeminentd intre peisagigtii epocii
,,regelui Soare", l.e N6tre
a dus Ia apogeu grddina francezd, printr-o mare gtiinld
9i
abilitate de a mo-
dela spaliile qi de a
,pune
in sceni" perspectivele.
Principiile compozilionale ale lui Le N6tre reflectii clasicismul antic
fansformat de geniul sdu novator intr-o concepgie originali, ale c6rei prin-
cipale contribulii sunt: stabilirea unor mari proporfii ale compozitiei de
ansamblu gi ale perspectivei dominante; ordonarea grddinii dupd norme
arhitectonice, in care sunt cuprinse atdt modelarea terenului cit gi mari
volume vegetale constituite din mase de arbori; realizarea unitdtii de an-
samblu prin diversitatea gi nu prin identitatea pirtilor componente; intro-
ducerea de mari suprafele plane de apd (bazine, canale) cu funclia de re-
flectare a luminii.
Ir N6tre a crieat parcari monutnentale ca Vaux
-
Ie
-
Vicomte
(foto
color 18, 19,20), Versailles (foto color 27,22,23), Chantilly (fig. l8),
Saint
-
Cloud, Sceaw, a resistematizat grddinile Tuilleriers, Fontainbleau,
Saint-Germnin-en laye q.a., amenajdri care, cu unele schimbiri inerente tre-
cerii timpului,
$iau
pdstat ftrmusetea pdnd ln prezent (de Ganay E., 1968).
Caracterizprea stilului baroc al parcurilor
franceze
Mdrelia parcurilor franceze rezulti din tratarea arhitecturald a
compozi{iei, desfdglratd pe spatii vaste.
Capul de compozifie il constituie palatul, situat in pozitie dominanti.
Unitatea de ansamblu se realizeazd prin ordonarea geometrice a pdrfilor
componente fafd de o axd dominanti cenhald, care este perspectiva prin-
cipald, pomind, de reguli, de la palat
9i
dezvoltindu-se pe o maxe distaatd
in profunzimea peisajului creat.
50
Fig. 18. Parcul Palatului Chantilly' dzp d Pizzoni F., 1999
Perspectivele secundare, perpendiculare pe cea dominantd, devin axe
de compozilie subordonate.
Terenul este modelat in terase largi, cu deniveldri mici, insolite de ele-
mente construite specifice (ziduri de sprijin, rampe, sciri, balustrade), ra-
cordate cu suprafete plane, orizontale gi inclinate pe care sunt realizatc
compozilii geometrice. Perspectivele mdiestrit conduse gi incadrate ur-
meazi direcliile dominante de modelare a reliefului, int6lnind in zonele ori-
zontale intinse oglinzi de apd, bazine gi canale.
ln organizarea generald, simetria fald de axe se realizeud at6t prin
identitatea perfectd a elementelor care compun o anumitd
,,scen["
(de
exemplu, marile partere) cdt qi prin echilibrarea unor amenajdri diferite,
cAnd acestea nu sunt cuprinse in acelaqi cdmp vizual (de exemplu,
,,bos-
chetele" parcului), imprimAnd mai multe variatie ansamblului.
ln vecindtatea palatului spaliile sunt degajate, scotdnd in evidenltr im-
pozanta edificiului
9i
permitAnd o vizibilitate bun[ asupra gridinilor care
se desfigoard in preajma lui. Acestea sunt constituite din partere bogat de-
corate cu flori, borduri sau broderii de buxus tuns, aliniamente de arbu$ti
sempervirescenti modelati in forme geometrice, cdrora li se asociaz[ piese
5l
dccorativc arhitccturalc
$i
plasticc rcprczcntotivc pcntru ilrta baroctr (fin-
tlni, bazinc, statui, vase).
Vegeta{ia inaltd este supusi conccplici arhitecturale a parcului. Dis-
punerea regulati a plantaliilor arborescente subliniazd grandoarea compo-
ziliei. Spafiile deschise, cuprinzAnd partere decorate cu vegetatie de talie
joasd,
fac trecerea spre parcul propriu-zis, alcdtuit din mari volume vege-
tale geometrizate. Acestea ecraneazd vederea asupra sistematizdrilor inte-
rioare secundare gi lasd cale liberd perspectivei principale gi celor transver-
sale, incadrate cu aliniamente de arbori cu coroanele tunse in forme geo-
metrice sau alcdtuind ziduri verzi.
Parcul, bine arborizat, este stribitut de alei rectilinii, in retea geome-
trici, conducdnd spre amenajdri diferite ca facturd: spalii delimitate de zi-
duri verzi (,,boschetele" parcului
)
qi decorate cu spectaculoase fhntAni cu
jocuri
de ap6, rocdrii, frumoase bazine cu grupuri sculpturale, colonade,
treiaje, care le conferi eleganfd gi rafinament artistic, reprezentdnd totoda-
td nota de fantezie gi varietate a acestor compozilii maiestuos disciplinate.
Toate elementele omamentale, realizate in manierd barocd, sunt de o
mare valoare esteticd. Fald de grddinile italiene, ele sunt dispuse mai rar, in
acord cu vastitatea spaliilor, sporind impresia de miretie
Ei
fast spectacular.
2.4.3. DEZVOLTAREA GRADINILOR CLASICE
$coala
italiand a Renagterii gi apoi
Scoala francezd,
cu aportul ei
deosebit in sistematizarea arhitecturall a compozifiei gi in imbogitirea
decorului (introducerea florilor in omamentalia parterelor, a canalelor de
mari proporlii qi a oglinzilor de apd q. a.) au dus la dezvoltarea rapidi a
artei grddinilor in intreaga Europd Occidentald dupd
jumetatea
secolului
al XVtrlea.
Noile parcuri
Ei
grddini au adoptat la inceput maniera italiani, iar apoi
pe cea ftancezd. O contribulie insemnatd a avulo aparitia unor tratate asu-
pra principiilor
9i
normelor grddinii flanceze, dintre care cel mai impor-
tant se datoreaze lui D'Argenville (inceputul sec. al XVIIIIea).
Arhitecli italierii qi francezi (dintre care unii erau elevi gi discipoli ai
lui lr N6tre) au fost invitati sd conceapd gi sI amenajeze parcuri
$i $a-
dini in diferite
!6ri
ale Europei. Crealiilor lor li s-au addugat cele ale arhi-
teclilor autohtoni care au adoptat aceste maniere de compozilie.
AvAnd la bazd conceplii comune, cele doud tipuri de grddini arhitec-
turale au generat solulii adaptative, reunite sub nttmele de grddini clasice.
l {cl l i zrl ri nl ar uul )()rt l nl c al c sccol ul ut al XVI I I -l ct , adnt i rat c
$i
i t st i l zi ,
sunt :
In Gernnnia
-
purt urilc Wilhclmsh hc (lingi Kas.scl, modcl ita-
lirn), Herrcnhutscn (lingl Hunnovra, rena$tcre italiand cu influenti ba-
rocd fizrncezd) (fbto color 24), Charlottenburg (Berlin, model franccz
-
lbto color 25), Nymphenburg (Miinchen, model francez), Sanssout'i
(lrotsdam, rena$tere italiand),' tn Austrin
-
Parcul Schdnbrunn (Viena,
clasic); in Rusia
-
Parcul Petrodvorel (lingd I'eningrad, model francez
-
lbto color 26); tn Anglia
-
grddinile de la Whitehall (manieri italiand),
Saint-James Park gi grddinile Greenwich
(model francez), Hctmpton
Court (model italian gi apoi francez
-
foto color 27,28),Parcl.;J Chat:;-
worth (clasic); tn Spania
-
grddinile La Granja (l6ng[ Segovla, model
francez
-
foto color 29).
in ltalia, cu unele excepfii din nordul teritoriului, s-a menfinut tradi-
1ia
proprie: cea mai importantd crealie din sec. al XVIIIIe a este pctrcul
Reale din Caserta (ldngi Napoli).
In secolul al XD(-lea, crealiile in stil clasic au fost puline. In Anglia,
unde se instaurase stilul peisager, s-a semnalat o timidd reintoarcere la fbr-
mele derivate ale renascentismului (parcul Shrubland).
Arhitec{ii francezi au restaurat dupd iniliala lor concep}ie clasicd par-
cul Vaux
-
Ie
-
Vicomte (Franta)
9i
grddinile castelului Blenheim (in Anglia,
anterior transformate de Brown in manieri peisagerd).
2.5. GRADTNILE PEISAGERE
2.5.I. GRADINILE ENGLEZE
9I
CREAREA STILULUI PEISAGER
in Anglia, in secolul al XVI-lea, dominau grddinile de tip mcdicval,
inchise intre ziduri,
9i
abunddnd de vegetalie tunsd in diferite forme gco-
metrice sau imitand animale gi chiar oameni (influenld olandezl). Ultc-
lior, ca gi in alte
1dri,
a$a cum s-a arAtat, in noile gridini a pdtruns irtflu-
cnla italiand, apoi cea francezd.
in timp ce arta grddinilor in Europa continua s[ evolueze sub influ-
cnla stilului francez, secolul al XVIIIlea a marcat o schimbare escntiaki
in conceplia parcurilor qi grddinilor engleze.
in contextul unei largi migcdri culturale care ciuta noi forme dc cx-
primare pentru arta noii clase care se ridica la putere, incd din secolul al
XVII-lea, s-au afirmat noi pozilii, diferite de ale tradiliei f' eudalc. Sub
53
i nl l ucrt I i r l t t crat t t ri t rt oi , ci t rc pl r: rl i t pct t l t t t t ci nl ()i l rccrca l i l t l i rt t l rar, vt zi t t l l c
cxpri rnat i r rrai l l cs t l c opcra poct i cl i l l rri . l ol rrt Mi l t on (, , I )ari rt l i sLrl pi cr-
dut ") qi mai t i i rzi u a l ui Al cxandcr l t opc, i ar pc cont i ncnt ogl i ndi t i r cl o
Jcan Jaques Rousseau in romanul slu ,,La
Nouvelle Heloise", in arta
grldinilor din Anglia a apdrut o noud orientare, de adoptare a formelor
libele ale naturii sdlbatice. La aceasta a contribuit gi pictura de peisaj
(Poussin, Lorain, Salvator Rosa, Ruysdael), iar mai tdrziu influenla grd-
dinilor chineze.
O primd incercare de schimbare a aspectului formal al grddinii, impus
de tradiliile medievale qi de modelele Renagterii gi barocului, a constat in
suprimarea tunderii arborilor, mdrirea spaliului prin eliminarea zidurilor
de incintd qi inlocuirea lor cu ganfuri, permildnd astfel legarea de peisajul
inconjuritor. Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman, care a
iniliat aceste modificdri, reprezintd o etapd de tranzilre, cu pdstrarea axei
centrale dominante, dar cu atenuarea regularitdlii schemelor clasice: ab-
senla parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi, absenla canalelor gi,
mai tdrziu, introducerea de poteci neregulat gerpuitoare, cursuri de apd, gru-
plri libere ale vegetafiei.
O desprindere categoricd de traditia clasic[ a fdcut-o Kent, impulsio-
nat de poetul Pope (care
$i-a
creat prima micd grddini peisageri pentru lo-
cuinta sa, la Twickenham). Pictor gi arhitect, Kent a creat parcuri inspirat
de pictura romanticd italiand. Cele mai importante lucrdri ale sale au fost
Parcul Stowe (fig. 19)
9i
Parcul Rousham, create inilial de Bridgeman,
transformate intr-o conceplie nou[, a peisajului apropiat de naturd.
El a eliminat cea mai mare parte a formelor regulate
$i
a aranjat te-
renul in scene romantice cu chiogcuri, grote, ruine, temple, poduri. Unele
exageriri, ca plantarea de arbori uscali, in dorinta de a imita mai bine
natura (gridinile Kensington) qi abuzul de edicule (mici construclii) nu-i
scad meritul de a fi realizat primele peisaje cu caracter
,,natural",
folosind
modelarea terenului cu mici coline
9i
vdi, distribuind grupurile qi masele
de arbori neregulat, cu efecte pitoregti, pundnd in evidenli resursele peisa-
gistice ale formelor naturale ale arborilor.
Calea fiind deschisd, lui Kent i-a urmat Brown, artist de prestigiu, nu-
mit
,,capacitatea
Brown", care a perfeclionat compozilia peisagistici, qi a
naturalizat-o prin eliminarea excesului de construclii decorative. Printre
remarcabilele sale contributii in dezvoltarea stilului englez se numdrd com-
pletdrile aduse Parcului Stowe (foto color 30), transformarea peisagerd a
parcurilor Blenheim qi Chatsworth.
54
?=4.-'l
a;;-'l
i)ij'
" : ^ . - " : 4 1 ' '
Fig. 19. Parcul Stowe, plan din 1774, dupd Loxton H., 1991
in a doua
jumdtate a secolului al XVltr-lea, sub influenla unei lucrdri
publicate de lordul Chambers, care vizitase China, in unele gridini peisa-
gere engleze a aperut tendin{a de imitare a grbdinilor chinezegti, iniliatir
chiar de el insugi, prin desenele pentru gddinile Kew (Londra). S-a format
astfel un tip dparte de grddind, anglo-chine1,, caractei,zat prin trasee mai
contorsionate, conducdnd spre scene cu efect de surprizd (arbori bizari,
cascade, stAnci, grote) gi chiar amenajdri cu edicule specifice: pagode, pa-
vilioane chinezegti (Marguerite Charageat, 1962).
Dincolo de aspectele imitabile ale acestor gridini, care ulterior au fost
atenuate sau eliminate, se poate spune ci invdldmintele artei chinezeqti a
gridinilor au indemnat pe creatori spre ceutarea valentelor peisagistice alc
contrastelor, ale culorilor, ale
jocurilor
de umbri
9i
lumind, spre studierca
cfectelor oDtice.
:: -'.li':1"8
estr
-55
O inllucnttr carc a pcrsistot a cxcrcrt t-o curcntul rotllatt(ic, carc a lttl-
prirnat grtrdinilor aspccto pitorcgti, sdlhaticc gi mclancolicc inspirato dc
picturl
$i
dc literatur[.
La slErgitul secolului al XVIII-lea, Repton a adus la apogeu gridina
peisagerd. Pe tAngd activitatea sa practice, de realizare a numeroase ame-
najdri, a rimas in istoria artei grddinilor ca un teoretician de seamd al sti-
lului peisager. El a revizuit regulile de compozilie, acorddnd o mare aten-
lie
efectelor de perspective, exploatirii
jocurilor de clar-obscur, folosirii
apelor gi utilizirii diferentiate a vegetafiei in funclie de colorit, aplicdnd in
gridind legile opticii. De asemenea, a eviden{iat importanla aleilor curbe
in perceperea progresivd a peisajului. Concep,tia peisagisticd a lui Repton
a dus la simplificarea traseelor aleilor, la o mai bund coordonare a dife-
ritelor p54i ale parcului gi la o mai mare varialie a plantaliilor, conferind
grddinilor unitate gi armonie.
lnterpretarea de c5tre diferifi peisagigti a programului grddinii peisagere
trasat de Repton a generat realiziri remarcabile, dar
9i
unele mai pufin reugite.
In secolul al XD(lea, un alt peisagist englez, loudon, a publicat pos-
tum operele lui Repton, pentru a clarifica gi revigora teoria peisagerd. El
insugi a fost susfinitorul noului curent numit
,,gardenesque" ,
bazat pe apli-
carea la principiile compozilionale ale grddinii pitore$ti statrr te de Repton
a celor mai avansate cunoltinte de botanicd gi tehnici de grddindrit. In esen-
Ji,
efectelor de naturalete oblinute conform concepliilor lui Kent gi Repton
prin realizarea de plantalii asemenea pddurilor, lisate s[ creasci liber, el
opunea ideea peisajului grddin[rit, cu arbori gi arbuqti plantati la distanle
adecvate puterii lor de cregtere. El a ardtat importanla inlelegerii caracteris-
ticilor ambientului pentru a putea imita natura gi necesitatea de a se ajunge la
o unitate de expresie gi o echilibratii relafie infre elementele compozigonale,
cu o ordine clari a succesiunii scenelor, ca intr-o opera muzicali.
Cele doui curente peisagere engleze s-au contopit ulterior intr-o con-
ceplie generala care ste la baza rcalizdrii peisajelor cu caracter natural gi
care au influentat creatorii de grddini in manierl englezd din alte
!dri.
2.5.2. TRASATURTLE COMPOZTTIONALE ALE GRADtNil PEISAGERE
RezumAnd esenfialul, stilul peisager al grddinilor se caracterizeazA prin
compozilia liberd, in care elementele naturale gi cele construite sunt imbi-
nate in peisaje cu caracter natural.
Grddina peisagerd exclude simetria gi echivalenta, unitatea realizAn-
du-se prin echilibrarea gi compensarea elementelor componente.
56
Intprcsiir gcncrtlA uitc aronjilnlcntul pitorcsc sau rtcrcgularitatca cu
aspcct natural, rcunintl atlcsca in acolagi tcritoriu clcmcntc do pr:isaj pc
carc natura lc rcalizcaz[ tlisparat.
Solu{ia dc amcnajarc sc adapteazi coniigura}iei naturale a tcrcnului:
relieful este in linii mari respectat, intervenindu-se numai cu modiliciri dc
detaliu, pentru realizarea armoniei formelor terenului sau pentru crearca
unor efecte peisagistice pitoregti
-
addncirea vdiloq supraindllarea colinc-
lor, implantarea de roci, crearea de pante line, concavizarea peluzelor (va-
lonamente) etc.
Pentru impresia de naturalele, introducerea rocilor in compozilie sc
face in terenuri cu relief variat, dupi modelele oferite de naturd, prin crca-
rea de mase de roci, grote, cascade.
Apele naturale sau create asemenea celor naturale
-
lacuri, rAuri, pi-
raie, cascade
-
ocupi un loc important in compozilie; ele sunt armoniza(c
cu formele reliefului gi cu vegetatia (foto color 3 1, 32).
Plantatiile respectd formele naturale de creqtere a vegetaliei
9i
grupl-
rile naturale: mase cu conturul neregulat, pdlcuri, exemplare solitare dc
arbori qi de arbuqti sunt dispuse cu multd varietate in planuri succesivc,
echilibrdnd covoarele intinse ale peluzelor inierbate (fig. 20).
Fig. 20. Parcul Stourhead creat de llenry Hoare in sec. XVI[,
dupd Pizzoni F., 1999
57
Vct t t l : r l i l r r r r l r r r r t ' sccr r l i r csl c l r sl l cl r r r t l r r r r r l i r i t t t i i l cr cr t zi t l i nt t t l c ver l ct c
i r)t crcsi l nt c t : ri l l c t l i l cri l cl t : zorrc rrl c
l )i rr' (
ul ui
l i i
ci rt rc pci saj rrl cxt cl i or.
Al ci l e i ru un t ri rscr. l l i bcr, descnl rt i n l i l ri i si rruoasc, cont urend ari i l argi .
[]lc urrreazl fbrn.rclc relicfului
;i
sunt asttbl amplasate incdt nu se supra-
pun cu liniile de perspectivi (spre deosebire de stilul clasic, unde desenril
aleilor se impune pregnant in cadrul vizual).
In grddinile peisagere construcliile decorative sunt folosite in numir
mai mic gi intotdeauna in armonie cu peisajul creat: poduri, chio$curi,
pavilioane rustice, mici temple qi unele monumente evocatoare ale gloriei
trecutului antic (foto color 30, 31), uneori ruine, fhntani, ziduri, sciri, im-
prejrnuiri cu caracter mstic
$.a.
Acestea se intregreazd peisajelor create, fdrd
ostentalie, completdndu-le gi imprimdndu-le anumite trdsituri: romantice,
pi t oreqt i . rust i ce.
2.5.3. DEZVOLTAREA GRADINILOR PEISAGERE
iru secolele xvu
gr
xrx
in dezvoltarea grddinilor Angliei, stilul peisager a devenit tradilional
qi conceplia lui Repton s-a extins asupra peisajului rural, imprimAndu-i un
specific aparte (landscape gardening).
in secolul al XD(-lea, ca urmare a evoluliei sociale qi economice,
amenajarea grddinilor a depdqit cadrul rezidenlial, intrAnd in cel urban
prin crearea primelor parcuri pentru locuitorii oraqelor.
Londra disptnea la
jumdtatea
secolului al XD(lea de 600 ha de
grndini
9i
parcuri publice, amenajate in stil peisager, dintre care St. James
Park, Green Park, Hyde Park gi Kensington Gardens formau in centrul
oraqului un lan! de spalii verzi cu lungimea de peste 4 km qi Regent's
Park, Victoria Park gi Battersea Park erat situate in pozilie perifericd.
Noua manierd de compozilie care se impunea in Anglia a fost adop-
tat[
9i
in Franta, Germania, Italia, prin transformdri ale unor vechi grddini,
dar qi prin crearea de parcuri qi grddini noi.
De la s{hrqitul secolului al XVtrI-lea dateazd in Franla patcwile
Mereville, Ermenonville (fig. 21), Malmaison,
,,Cdtunul
din Trianon", in-
clus in domeniul Versailles, create sub influenla curentului artistic ro-
mantic.
in secolul al XD(-lea, in Franya, s-a fomrat o adevirati qcoali a stilului
peisager in arta grddinilor, ai clrei maegtri au fost Barillet
-
Deschamps,
Alphand, Andr6.
58
l l i l t l r ( ( ' l ) l l I
,
| , r I I ( I I
( )
.
, I I I
l ) t ol l t i l l t I
t l r . r k r l ; r r t . ; t I ' l t t i s t t l r t r ( l l
I ) i u
( . l l n
l l
, , r r r i l r r r i .
s l ; r l r r l i l t l c Nl r p, l r . , r r r r r l I i l l c l r . pr . r r t r c i r l i z l r r . c t r l . i uc c c \ r \ l t i t
l ) i t t ( t l
r r l t r r / i r r i r t l t l ut l t t . r i t t t , l i . t t f u Vi t t Lt t t t t t ' . t , Mr t t t t , t t t r ( t r ansl i l r . r r l r r c) ,
/ / l r t l r , , r
I I t t t t | | t t ( ) | t | ( l i g. 22) , Mot t t . t our i , s ( l i g. 23) .
Fi g. 2t. Parcul Ermenonvi l l e. proi ectat de Gi rardi n i n sec. XVIII
o roo ,*-;--fi 5oo
I'ig. 22. Parcul Buttes-Chaumont, Paris, dupd Bereua R., 1970
.59
Fig. 23. Parcul Montsouris, dupd Berettq R., 1970
Arhitectul francez Edouard Andr6 a realizat
9i
proiectul unui parc
peisager din Anglia, modem dotat pentru folosintd publici
-
Sefton Park
din Liverpool
$tg.2q.
Tot in stil peisager a fost amenajat Parcul
,,TAte
d'or" din Lyon, pro-
iectat de fratrii Biihler.
$coala
peisagerd francezd a acestei epoci a exagerat uneori stilizarea
desenului aleilor, artificializdnd intr-o anumiti misurd compozitia prin
preliozitate formelor ovale qi circulare tangente din traseul aleilor. [n
grddinile peisagere franceze florile au fost incadrate in forme eliptice,
ugor proeminente, amplasate in peluze, in apropierea aleilor, modd care,
de asemenea, a imprimat o notd de artificial.
60
0 100 500
Fig. 24. Sefton Park"Liverpool, dupd Beretta R., 1970
Stilul peisager a cAgtigat adepli
9i
in alte
ldri
ale Europei; amenajdri
integral noi qi foarte multe restructurdri ale unor parcuri mai vechi, cla-
sice, au fost proiectate dupi principiile gridinii engleze. Dintre acestea se
pot mentiona in Germania, Grddina englezd din M nchen, Parcul public
I;riederichshain din Berlin, Parcul Wilhelmsbad l6ngd Frankfurt, grddina
peisagerd din cadrul parcului Sanssouci la Potsdarn, restructureri in stil
lrcisager
ale^ parcurilor Nymphenburg (Milnchen)
Si
Wilhelmsh\he
(Kassel)
etc. In Italia au apIrut splendide vile cu parcuri romantice
-
vilrr
Mtlzi (la Bellagio), vila Carlotta (\a
Caddenabio), vila Canaresi (ht
l;rasinelli)
-
gi transformdri peisagere ale unor parcuri
-
vila Borghcst
tllonn), arli laterale ale marelti Parc Reggio (Caserta)
9.a.
iz Rusia s-a
lcalizat cel mai mare parc peisager din Europa (circa 600 ha)
-Par<.ul
l'uvlovsk, ldng[ St Petersburg
-
gi parcul englez de la
larskoe
Sclo
\,rstizi P arcu I PUS kin).
Peste ocean, tn Statele Unite ale Americii, secolul al XD(-lea a mar-
r'at o impletire a artei grddinilor cu urbanismul. Dotarea marilor orage cu
parcuri publice
$i
sisteme de zone verzi a prilejuit manifestarea stilului
t' nglcz in noile amenajdri.
6l
Pcisagistul Olnrsted a rcalizat numcroase parcuri in conceplic prcdo-
rninant peisager[, printre care Central
-
Park
Si
Prospect
-
Park din New
York, Fairmount Park din Philadelphia, South Park din Chicago, Park
-
System din Boston g.a.
2.6. STILUL MIXTiN ARTA GRADINILOR
2.6.1. APARITTA STTLULUI MIXT iN ARTA GRADINILOR
Stilul mixt, care reune$te caracteristicile gr[dinilor regulate
9i
a celor
peisagere, a aperut ca urmare a cerinlelor epocii, fErd a putea fi atribuit unui
creator anume.
Transformarea peisageri a unor vechi amenajdri clasice, cdrora nu li
s-a putut schimba in totalitate caracterul, a dus la imbinarea celor doui
metode de compozilie in cadrul aceluia$i parc. Initial aceste transformdri
nu s-au sudat intr-o compozifie unitard, dar au trezit interesul pentru posi-
bilitd{ile mai variate pe care le oferea o astfel de asociere.
Primele amenajiri mixte s-au fEcut in a doua
jumdtate
a secolului al
XVltr-lea in Franlar la Paris: Bagatelle, o creatie reugitd gi Monceau, tn
parc neunitar, cu asocierea unor elemente prea variate, care ulterior a gi
fost transformat.
CAtre sfiirSitul secolului al XD(Jea, stilul mixt incepe sd se impund.
Dezvoltarea oraqelor qi, in consecintb, restrengerea terenurilor disponibile,
a frcut necesari adaptarea compoziliei gridinilor la noua situatie. Stilul
peisager, necesitdnd spatii vaste pentru crearea scenelor de peisaj natural,
nu mai corespundea suprafelelor mai mici ale loturilor urbane ale locuin-
telor.
Pe de altd parte, nici stilul riguros geometric nu mai satisfEcea exi-
genlele de amenajare a grddinilor gi parcurilor, prea mult timp dominate
de acesta.
in Franlo au apdrut numeroase grddini mixte, amenajate de Vacherot;
tot in aceaste perioadd s-a creat Parcul Bors Renault din Paris, iar in
Gennania, Parcul Winterhud.e din Hamburg (unul dintre cele mai reugite,
datorat arhitectului Schumacher) (frg. 25\.
in Rusia au fost amenajate Parcul Petrovsk (Moscova), pddurea
Sokolniki, parcuri
Si
grddini botanice in Crimeea.
in Statele Unite, o parte din noile parcuri publice au fost concepute in
stil mixt (Sherman Park din Chicago q.a.).
62
100 200 300 400 500
Fig.25. Parcul Winterhude (Harnburg), in stil mixt, dup d Berelta R., 1970
63
2.6.2. TRASATURILE STILULUI MIXT
Stilul mixt, numit gi compozit, se caracteizeazd prin rezolvarea unor
zone ale parcului sau grddinii in stil geometric
Ai
a altora in stil natural, cu
tranzilii armonioase intre ele, alcdtuind un ansamblu unitar.
Centrele de compozitie, intririle, zonele situate in lungul unor axe prin-
cipale de perspectivd, unele interseclii importante de alei, spaliile din ve-
cindtatea clddirilor se amenajeazd geometric, iar restul ansamblului este
conceput in manierd liberd, peisagerd.
intre zonele cu rezolvdri stilistice diferite nu existl o diferenliere neti
in toate aspectele compozilionale; imbindnd unele elemente comune ame-
najdrilor peisagere, sectoarele tratate regulat se leagd firesc gi armonios de
cele libere, ordondnd compozilia intr-o manierd mai simpll. Astfel, ansam-
blurile de partere, decorate cu rabate de flori
9i
bazine geometrice pot fl
incadrate de peluze in care vegetalia arborescentd este dispusd liber: ma-
sive cu liziera neregulati, grupuri
Si
exemplare izolate repartizate in mod
echilibrat, dar nesimetric, de o parte gi de alta a parterelor.
Un parc mixt poate avea mai mult?i atractivitate, prin varietatea sce-
nelor de peisaj in care se pot imbina deopotrivd aspecte ale ordinii estetice
geometrice (pdne h exprimarea caracterului arhitectural) qi aspecte pito-
regti sau romantice; succesiunea zonelor de tranzilie stilisticd oferd, de
asemenea, moduri diferite de asociere a elementelor de construire a peisa-
jului.
Unitatea compoziliei se realizeazd prin modalitelile de organizare
spaliald, modelirile de relief
9i
aranjamentul plantaliilor.
Stilul mixt permite o mai mare libertate a solufiilor; el se adapteazi
mai bine cerinlelor de amenajare a parcurilor publice multifunctionale,
cuprinzind numeroase dotdri gi sistematizdri secundare, mai ales in cazul
suprafelelor vaste, cu o mare capacitate de primire a vizitatorilor.
2.7. CONCEpT[ CONTEMPORANE lN ARTA GRADTNTLOR
La inceputul secolului al )O(lea, revolulia industriali gi dezvoltarea
oraqelor au impus crearea de mari parcuri
Si
grddini cu
fanc(ii
igienice gi
pentru satisfacerea necesitdlilor recreative ale populaliei. La problemele
estetice gi tehnice ale artei grddinilor s-au addugat gi cele de funcfio-
nalitate, legate de includerea in parcuri a dot[rilor cu caracter social.
Aceste parcuri au oferit cadrul de manifestare deplin6 a stilului mix! care
a evoluat, inglobAnd treptat experienfa dobinditi in proiectarea peisajelor.
64
tl:;1tt' t' tcla noi in < n,un,u plunluliilor apirrutc Ia inccputul sccolului al
XX-lca in Anglia
-
glridini pc stdnclrii, alpinarii (rock
-
garden), griclini
I)c
tcrcnuri umcdc (bog
-
garden), grddini silbatice (wild
-
garden), invcn-
tarca bordurilor de flori perene ca qi mai vechea modd a plantelor exoticc
lu contribuit la diversificarea soluliilor compoziiionale ale parcurilor gi
,trirdinilor.
In/luenya cubismului din arhitecturd a adus in grddini noi forme ale
structurilor geometrice, bazate pe simetrie sau asimetrie (tig.26).
Fig.26. Gr{dinei vilei Noaills (Franfa), arhitect Guvrekian, 1926,
dupd Pizzoni F., 1999
DcAi acestea au condus uneori la scheme forfate, ele au constituit noi
t,ir$i
in glsirea unor modalitdli originale de expresie a formelor, volumelor
' ,r
sLrprafcle lor gridinii in proiectarea modemd.
Ar hrl cct uri i pci sl gcrl 65
f n cof ) ccl ) l t i r gt ; i ( l I l t l or i t u i t l ) i i t ut t ( nk, nt . \ pi t . d! ( , dt , dt r t t
l , t . ! ut .
t t t
ul t ' ; l nu' ri t . l {cl cvunt c sunt gri ' r(l i nrl c
r)rorc(
ri rt c i u l l ruz. i l i t t t l c l rrrr. l c Mrrrx
(l i rt o
cokx' -l : l ), caract cri zat c pri rr t l cscrrc gc. rrrct ' i cc
sau si nu. aso t l c t r i rr-
conlundabilir originalitatc, in carc sunt nxrdclatc ariilc dc circulalic, oglin_
zile de apd, peluzele, masele de ouloarc alc plantelor.
InJluenla grddinilor japoneze (folo color 34) manifestati la inceput
prin preluarea in compozilie a unor elemente decorative specifice, a devc_
nit ulterior mai profundi gi creativi. Studierea acestei arte atat de rafinate
a dus la cdutarea unei mai bune corela{ii intre arhitecturd gi peisaj, la in{e_
legerea gr[dinii nu ca un simplu decor, ci ca o relalie intre om gi naturd,
atent elaboratd.
Implicarea acestor tendinle qi influenle in arta grddinilor s_a realizat
in condiliile pdstrdrii principiilor generale ale acesteia, a valorificirii tra_
di!iei qi experienlei anterioare in proiectarea qi amenajarea peisajelor.
Caracteristic este faptul cd, treptat, grddinile qi parcurile conrempo_
rane s-ant eliberat de constangerile de ordin stilistic (foto color 35, 36.
37, 38), solutiile au devenit mai suple (fig.27), mai adecvate diferitelor
exigenle gi necesitdlilor practice.
Fig. 27. Grldinit pe terasa Palatului Unesco din
paris
(arhitect
Nosuchi).
dupd Bere
q
R., t970
I' ntltltnn' lr trhnnr' r' idit.tttt, d., <' .\t,(.ultt'
St
dt intrL,lintrt,,.ll ttl,;irut
ntttl(ri(tl(lor rror (br.rton, piatrir artilicialir, pliicr
iii
1rg{ulc prclabr.icatc
5.a.)
r' onst l l ui c al t c l sl t cct c cal c i nl )ucnl cazi i conccpl i a gri di ni l or nrocl crnc.
lltducrnu nxturilor tlc intrclincrc irnplicir adoptarea mocanizirrii,
r' vilarca fi-rriinr iliirii pcluzclor, sir.nplilicarca compoziliei, reduccrea pondc-
rr pluntafiilol nrodelatc prin tundere, restrdngerea decorurilor florale cos-
tisitolrc din plantc anuale, cre$terea ponderii plantelor perene.
l'xticctureu urband
Si
teritoriald au extins doneniul artei grddiniksr
trt ttttttt: .spuliile orasului
Si
in peisajul exterior- Sfera mai largd. a acestor
rrrrrcn:rjiiri, rcunite sub numele de spalii verzi, a determinat abordarea unci
t:tutt(
fburte
vustc de teme, cu numeroase
Si
variate aspecte specif.ce.
in urbanistica modemi zonele verzi trebuie contepute ca un sistunr
rrrlar, nu numai cu funclii de proteclie a mediului, ci gi cu o importantii
lunclic esteticd, de realizarc a unui peisaj urban armonios.
l)r' oiectarea qtiin{ificd a ambianfei flzice constituie obiectul unor prco-
(
lrl)ilri orientate spre gisirea relaliilor optime intre dezvoltarea construc-
lrrlor,
industrializirii, traficului, cu mediul natural, in scopul asiguririi
rlcslirSurdrii vielii umane intr-un cadru care sd ofere condiliile biologioc
,rptirnc, comoditate, reconfofiare, frumusete, ordine funclionali.
(
ul trtr ul .l
GRADINILE DIN RoMANIA
In contextul evoluliei generale a artei gridinilor care a inregistrat si-
militudini qi transfer de idei
9i
de material biologic de la un popor la altul,
Romdnia s-a aflat in calea unor interferenle ale occidentului cu orientul.
3. 1. GRADI NI LE PANAi N SECOLUL AL XI X-LEA
Degi existd unele mirturii ale tradiliei culturii plantelor omamentale
pe teritoriul
lirii
noastre incd din epoca dominatiei romane, informalii mai
precise despre inceputul grddindritului dateazi din epoca feudald.
Ca urmare a evoluliei social
-
istorice specifice, Transilvania a inre-
gistrat o dezvoltare mai timpurie a grddinilor. Tranzitul diverselor po-
poare nomade, stabilirea coloni$tilor strdini, comerlul, navigalia au prile-
juit
imbogdlirea sortimentului de plante.
in cet51i
-
formatiunile urbane feudale
-
grddinile ocupau suprafele mici
gi aveau mai ales caracter utilitar. Mici grddini decorative se giseau pe lAngd
locuintele boieriloq nobililor, meqtegugarilor instirili
9i
pe lAngd mdndstiri.
Mai tArziu, in secolul al XVIlea, grldinile s-au inmullit gi s-au dez-
voltat. Scrierile vremii semnaleazd la AIba Iulia o grddind amenajatd in te-
rase gi decoratd cu flori.
Despre grddinile existente in secolul al XVtr-lea*informaliile sunt mai
numeroase. In Transilvania, principele Gh. Racokzi
'a
dispus plantarea la
Alba lulia a unui parc cu tei
Siflori,
printre care unele aduse din alte
ldri
(lalele, narcise).
Se remarcd preocupdrile nobililor pentru amenajarea de parcuri pe
ldngd reSedinlele de
lard
(Ebesfalva, Fdgdrag, Sdn Petru g.a.). De aseme-
nea, apar amenajdrt pe hngd casele ordsenilor. Din documente reiese exis-
tenla unor grddini decorative in Siha.
Tot din secolul al XVIIlea provin primele gtiri despre grddinile din ce-
lelalte teritorii romane$ti. in impresiile de cdldtorie ale lui Paul din Alep, care
a strdbdtut
Tara
Rom0neascd gi Moldova, sunt descrise grddrn ile de pe ldngd
mdndstirile Tismana gi Cozia, gridina cu trandafiri
9i
flori de pe lingd mitro-
68
y iu din' l' i4iovtstr.l.ir /rr,rr, cl rrrcn{ioncirzil grdrlina pahtului tlorn r?sc, cu
clc;tcu, iarTrc r/rttlttl
(iultttt
grirdini cu trantlaliri, crini, garoalc, iasotnic.
Din altc inlirrrna[ii allirm dc existcnla ir Bucuresti a grdditrii dom-
nesti pe mulul drept ul I)(tnbovilei
Si
a unor frumoase grdditti cu lrutrlu-
./iri Si
lalelc, amenajatc pe malul rdului Colentina, unde se construise
l)L' n-
tru petrecerile boiereqti qi un mare pavilion.
Cdtre smrgitul secolului al XVIIlea, inflorirea arhitecturii romincgti,
consffuirea a numeroase palate gi case de mogie in
Jara
Rom6neascd, a dus la
crcarea de parcuri
9i
grddini. Palatul domnesc din Bucuregti avea in preajrtta
anului 1700 doud grddini. La Curtea Veche, ca gi la palatul Mogosouiu,
Constantin Brdncoveanu dispusese amenajarea gr[dinilor dupi moda italianl.
ln secolul al XVtrlea, in arhitectura parcurilor noi care au luat fiinlir in
Transilvania, pe domeniile unor nobili, s-a impus stilul francez. Astl'cl au
fost realizate parcurile de la Avrig
fudelul
Sibin) al baronului Bruckcntal
(fig. 28), Bonlida
Qudefitl
Cluj) al familiei Banfty, GomeSti (udeful Murca)
pe ldngd castelul familiei Telek'i Albesti (udeful Bragov) pe ldngd castclLrl
familiei Haller g.a. Dintre acestea, s-au pdstrat in wemurile noastre unelc as-
pecte din conceplia iniliali, a parcurilor de la Avrig qi de la GorneSti.
Fig. 28. Planul Parcului de la Avrig (nd. Sibitt), dupd Mqrcus R., 1958
69
l)aralcl cu dozvoltarca parourilor tlin.jurul conacclor dc mogic, carc a
luat un mare avint in aceastd pcrioadir, in orage exista, de asemcnea, o
preocupare mai suslinutd pentru grddinile din
jurul
locuinlelor.
Au apdrut gi unele amenajdri cu caracter public de exemplu in Sibiu,
pe ldngd poarta Heltau (1738); in aceste mici grddini erau incluse gi pavi-
lioane pentru distraclii (popice, cafenele, chiogcuri de muzicd). Tot in Sibiu,
cdtre sfhrgitul secolului al XVII-lea s-a amenajat o promenadd plantatd.
Influenfa englezeasci in construclia parcurilor s-a resimlit qi la noi
in
!ari.
Unele zone ale parcurilor vechi enumerate, au fost transformate in
manieri peisagerd, Ia Avrig incd din secolul al XVtrIlea (pdstrdndu-se
compozilia axiald, tratatd in stil francez), la Bonlida, la inceputul secolului
al XD(lea (modificare aproape integral[). De asemenea, au fost amenajate
qi grndini noi in aceastd conceplie: in Transiyania la mogiile din
BrdncoveneSti, Corunca, CriS, Waha, Tdrndveni, in Moldova 1a Cdiuti
Si
Comdnegti; in Bucureqti, grddina
familiei
Dudescu era, de asemenea, ame-
najatd in manieri englezeasci.
in
Jara
RomAneasci, dupd o stagnare in dezvoltarea gr[dinilor, dato-
ratd frdmdntdrilor politice gi exploatdrii turce$ti ce au urmat domniei lui
BrAncoveanu, s-a manifestat un reviriment. Citre sfhrgitul secolului al
XVltrlea, Bucureqtiul era un adevirat orag-grddin6: 80 % din suprafala
sa era ocupatd de grddini, insi foarte puline aveau un caracter orgwizai
Dintre acestea menliondm: grddina palatului Mavrogheni qi cea de l6ngi
biserica Sf. Elefterie, care avea formd dreptunghiularS, cu rond central qi
alei radiale, grddina din zona unde in prezent se afli Cercul Militar
9i
alte
grddini, al cdror amplasament se poate reconstitui dupd vechile planuri.
3.2. GRADINILE DIN SECOLUL AL XIX-LEA
Odatd cu dezvoltarea oragelor, in secolul al XD(-lea s-a impus necesi-
tatea infiinllrii sp aliilor publice pentru plimbare
Si
agrement.
in Transilvania, aga cum s-a ardtat anterior, aceste preocupdri s-au
manifestat gi concretizat incd din secolul al XVltrlea. in Claj pe locul
numit
,,Dumbrava
fumicilor", s-a infiinlat in 1838 un parc
-
promenadd
(f,9.
29), cuprinzdnd dotdri pentru distraclia publicului: cafenea, pavilion
pentru muzicd, bazin de inot, teren de sport. Acestea erau incluse intr-o
rezolvare peisageri de o parte gi de alta a promenadei rectilinii, plantatd
cu patru rdnduri de arbori ce separau circulalia pietonilor de cea a
trdsurilor.
70
Fig.29. Planul parcului-promnadi din Cluj (1838), dzpd Mqrcus R., 1958
in
Jara
Romdneascd, prima realizarc mai importantl a secolului al
XlX-lea, ca inceput al aplicdrii programului de innoiri prevdzute de Regu-
lrrmentul Organic, a fost ansamblul
Soselei
Kiseleff din BucureSti (1833'
1840). Aceasta a fost prima arter[ verde a oragului, pomind de la
,,Podul
Mogoqoaiei" (Calea Victoriei) spre pddurea Bdneasa, pentru ale cdrei plan-
latii s-au fdcut importante eforturi materiale gi umane.
Pentru amenajarea de grddini publice au fosl chemali de la Viena ar-
lritectul peisagist Carl Friederich Meyer qi grddinarul Franz Htjrer. Acti-
vitatea lor a debutat cu infiinlarea Grddinii Kiseleff
08aq
1f,9.30), de o
parte gi de alta a primului tronson dinspre ora$ al
$oselei
recent inaugu-
rirte, pe o suprafali de circa 7 ha.
l ' i g.30. Pfanul Grtrdi ni i Ki sel eff, conceput de Meyer, dupd Marcus R., 1958
7l
(
onrl x)zi l i i l gr' ar(l i l l t , i rr sl i l pcrsl rgcr, rl rrpt i currr rci cso di n pl arrul gcnc-
ral dc trncnajarc, dovcdo;to talcntLrl qi buna prcgitiro a lui Mcycr; cl a
concoput un pcisaj armonios, cu unclc modificdri de relief (dintre
care se
rnentine
$i
astdzi o denivelare pozitivi gi mica depresiune a unui fost iaz),
alei sinuoase qi grupdri pitoregti ale vegetaliei.
Tot Meyer gi Hdrer au executat grddini pentru conace la Mdgurele,
Maia, FilipeStii de Pddure
$i,
ulterior, lucrarea cea mai importantd
-
grd-
dina Cismigiu
-
toate proiectate in stil predominant peisager.
Prin crearea Grddinii Ciqmigiu, bucuregtenii au dobdndit prirna mare
amenajare pentru plimbare, odihne
$i
agrement, situatd in centrul.oragului
gi realizati dupd principiile peisagere la modd in Europa (fig. 31).
Fig.3l. Planul inilial al Grtrdinii Cigrnigiu (arh. Meyer), dap d Marcus R., 1958
Trdsifurile esentiale ale peisajului grddinii, imprimate de Meyer (la-
cul, modeldrile de relief, linia principali de vedere, devenitd ulterior axa
cu partere, parte din traseul aleilor, gnrpiri ale vegetaliei lemnoase), se
plstreazd gi astizi, cu inerentele transformdri in timp (dintre care cea mai
importanti a fost reamenajarea de cdtre arhitectul Rebhun, in primele de-
cenii ale secolului XX) (fig. 32).
t2
ir ii
Fi g. 32. Pl anul Grtrdi ni i Ci gmi gi u, reamenaj atl de Rebhun,
dupd Mqrcus R., 1958
Degi din proiectul lui Meyer (1850) nu s-a pestrat decAt partea scrisi,
aceasta, prin descrierea lucrdrilor, documentalia tehnicd gi listele de chel-
tuieli relevd atentia acordatd funcliilor grddinii, prin alegerea
$i
amplasa-
rea doterilor, grija pentru estetica peisajului, dar gi anvergua
9i
dificulta-
tea problemelor realizdrii pentru acea vreme (asanarea terenului mldgtinos
qi construirea lacului, deplasarea a mari cantitlti de pimdnt, procurarca
arborilor din pidurile din trei
judeie g.a.).
Ciqmigiul a cdgtigat in timp prin dezvoltarea vegeta{iei
9i
imbogitirca
peisajului cu noi specii qi elemente decorative, devenind grddina ernblc-
matic[ pentru capitala
ldrii.
In 1860, s-au inceput lucrdrile pentru prima grddind botanicd dil
BucureSti, realizatd de grddinarul Ulrich Hoffman, care conducea in acoa
vreme Directia grddinilor publice. Extinderea
$i
reamenajarea parcului pala-
tului Cotroceni a inclus apoi aceasti gridini. Actuala grddind botanicd s-tr
irrfiinlat in 1885 din initiativa lui Dimitrie Brdndza (frg.33, foto color 39).
Tot in aceaste perioadd s-a realizat in BucureSti prima formd a Gr7-
dinii lcoanei.
$i
in celelalte orage ale
ldrii
grddinile au evoluat gi s-au inmultit.
Fi g.33. Pl anul Gri di ni i Botani ce di n BucrreSti , dupd Marcus R., 1958
in Craiova s-a amenajat cu ajutorul unui specialist ne ml grddina lo-
goftitului Bibesc, (mo$ie ce cuprindea zone decorative cu alei geometrice,
binci, pavilioane, sere, diferite culturi, vii, livezi, addposturi pentru ani-
male, moara
$.a.).
Ulterior, prin iniliativa domnitorului
$tirbei,
mogia a fost cumpdratd
(1853)
9i
inzestratd pentru recrearea populaliei oraqului. S-au pus astfel
bazele Parcului Bibescu pe o suprafald de 125 ha.
La Briiila s-au infiinjat o grddind publicd cu traseu peisager
$i
Parcul
,,La
Monument". Vechiul plan al acestui parc, intocmit Ia sf0rqitul secolu-
lui al XD(-lea, arata conceplia acestuia in stil mixt, ceea ce dovedegte adop-
1/.
t i r l ci t t l cj i t a l cnt l t t t t cl r r r
( ur ol ) ( nc
i t t ct ci t t t ' i t
l l t t t t t t i l or l t t t bl i cc.
At r ' sl pl t l t ,
i nci r f rl nros i n l rri i
' / 0
rri st col rrl t t i t rccut ,
(l i l l
i rr pt czcnt corrrpl ct rrcgl i . j rrt ,
sc i rl punc a I i rcst l r. ri l l .
Irr .[a,sl s-iru nlonirjilt Grtidina Copol (inccputul secolului al XIX-lcit),
care a devenit locul monden de plimbare al regenilor, mai ales dupi inr-
bunitdlirile aduse in timpul domniei lui Mihail Sturza. Documentele mcn-
{ioneazi
qt grddina domneascd a lui Mihail Sturza, lAngd bariera Socolci,
ulterior dati in folosinla publicului.
In timpul domniei lui Ghica s-a realizat frumoasa promenadd tlc pc
dealul Copou (1852), cu fAqii plantate late de 50 m qi o imbinare reuqitir a
aleilor pietonale, gerpuind in mod regulat de o parte qi alta a drumulur
central al trdsurilor.
Desenele proiectului penttu grddina palatului domnesc din 1a.yi ( 1tt59)
infd{iqeazi o compozilie interesantl qi avansatd pentru acea vreme, cu tc-
rase
$i
scari monumentale cdtre pa(ea joasd
a terenului, ficdnd legiturt
cu axele compozilionale rectilinii, care se intretaie in unghi drept; accs-
tora li se subordoneazd rezolvArile peisagere care delin ponderea in anrc-
najare (lac, glup[ri libere ale vegetaliei, alei sinuoase).
In aceeaqi perioadi s-atJ rcalizat promenade la Braqov (Aleea clo sLrlr
Timpa), Arad, FdgdraS, MediaS, Dej, Oradea, Haleg, PloieSti, Giurgiu
,sr
alte ora$e.
In Sibiu s-au inceput, in 1857, lucrdrile pentru parcurile
,,Sub
urini"
si .,Dumbrava" .
in Timisoara s-au amenajat primul parc a1 ora$ului (1858)
-
cu rlc-
numirea actuala de Parcul Tineretulal (anterior
-
,,Regina
Maria",
,,I'opo
rului"), urmat mai tdrziu de Parcul Scudier (1870, in prezent,,Parcul
(' cn
tral") gi promenada cdtre Teatrul Na,tional.
La Simeria s-au pus bazele primului parc dendrologic, pe o supritlitlrr
de circa 70 ha, pe teritoriul unui parc de moqie, iar la sfdrgitul secolLrlrri
s-a inceput crearea unui alt parc dendrologic,Ia Bazos, ldngd Timigoara.
3.3. GRADINILE DIN PRIMA JUMATATE
A SECOLULUI AL XX-LEA
Inceputul secolului al XX-lea a marcat o noui etape in dezvoltarcrr
artei grddinilor din RomAnia, atAt prin crealiile specialiqtilor strdini invi.
tati in
lard
cAt qi prin contribulia unor arhitecli rorndni.
Arhitectul peisagist francez Edouard Redont, clev al lui Barillct-
l)cschamps (de Ganay, 8., 1,949), a proiectat qi realizat in Cralorti un nrllc
l 5
\ i l l . l . l ' - ' , , Cnal ov
parc
lrcisirgcr
-
I\rcul llihcscu
lultclior
nuntit
,,|'urcul
Popon ui"
,
astitzi
-
,,|' arcul
Rotnuncscu"
-
llig.34)
-
inglobind terenul fostei grddini Bibescu.
Fig, 34. Planul Parcului Bibescu' dzpd Marcus R., I958
Redont a transformat valea unui mic curs de apd intr-o succesiune de
lacuri cu niveluri diferite, cel mai mare dominind peisajul. Proiectul a in-
clus in desftgurarea pieselor de api insule, cascade, anrocamente artifi-
ciale, poduri, dintre care unui suspendat, gmpuri pitoregti de chiparogi de
baltd qi silcii.
Traseele unduitoare aleilor conexeazd diferitele dotdri
9i
amenajlri:
glorieti, chiogcuri, castel de ap[, case pentru paznici qi grddinari, hipodrom,
terenuri de sport
$.a.
Armonia compoziliei, vegetalia miiestrit imbinatd cu
formele blinde ale reliefului gi cu apele, conferd
9i
astdzi un farmec
deosebit acestui parc (foto color 40, 41).
Redont a studiat qi un plan de ansamblu pentru inverzirea Craiovei,
care prevedea crearea unui inel de bulevarde plantate, idee realizati par-
1ial.
in zona suburband el a amenajat parcul
-
pddure de pe malul Jiului,
numit mai tdrzil
,,Lunca
Mofl.enilor" .
Chemat pentru proiectarea parcului in care urma sd se organizeze
Expozilia Intemalionald de la Bucureqti, din 1906, Redont a rcalizat o
lucrare remarcabili (in prezent Parcul Carol I, fost Libertdlii) (fig. 35).
Incadrdndu-se in planul general al expoziliei intocmit de arhitectul ro-
mAn
$t.
Burcuq, acest parc, in suprafali de circa 30 ha, a fost conceput in
t6
stil mixt cu o tratirrc lnrrrrolsir qi variatrl, inthtnirtttl armonios rczolvirrilo
arhitecturalc cu ccl: pltorcqiti
Ei
rustice. Alcca principalit dc intrarc, lratatil
cu aliniamentc clo arbori gi partere cu flori cra clcmcntul ordonator al oom-
pozi{iei, conducand spre un frumos lac, de unde se dezvolta traseul peisa-
ger gi farmecul priveligtilor gi al diferitelor amenajdri romantice (grotd
artificiald, pirdu gerpuind printre roci, un tum-ruind, poteci rustice strdbi-
tAnd pantele), aspecte care s-au pdstmt qi dupi disparilia pavilioanelor
expoziliei (foto color 42, 43).
Fig. 35. Planul Parcului Carol I (1906), dupd Marcus R., )958
Tot in Bucuregti, Redont a proiectat in stil peisager Grddina loanid
(fig. 36), intr-un cartier de elitd (Bd. Dacia).
Compozilii interesante, dintre care unele foarte valoroase, se datorea-
zd arhitectului german Fr. Rebhun, venit in
tard
in 1910. Stabilindu-se in
Romdnia, el a flcut noi amenajdri qi reamenaj[ri ale unor parcuri gi grd-
dini mai vechi.
Rebhun a adus imbundtdtiri Grddinii Cismigiu, anterior realizatd de
Meyer in stil predominant peisager. Prin crearea parterelor flancate de ali-
niamente de tei cu coroanele tunse geometric, devenite axd coordonatoare
(foto color 45), a rondului
,,roman"
qi a grddinii de trandafiri, el a trans-
{brmat grddina in stil mixt (fig. 32). imbogdlirea mdiestritd a tuturor ele-
mentelor compozilionale fac qi astdzi din Grddina Ciqmigiu unul din cele
rnai valoroase gi frumoase locuri de plimbare
9i
odihnd ale capitalei.
'17
Fig.36. Grldina loanid, Bucure$ti' drtPd Mqrcus R., 1958
Tot in BucureSti, Rebhun a reamenajat Parcul Kiseleff (extinderea
$i
modificalea geometricd mai pulin inspiratd a vechii gldini peisagsre a lui
Meyer) qi Parcul Palatului Cotroceni (plan reuqit, care constituie baza
aspectului actual).
Colaborarea arhitectului romin Octav Doicescu cu Rebhun a dus la
realizarea in BucureSti a Parcului Nalional (partea sudicd
9i
estic[ a ac-
tuah:Juti Parc Herdstrdu\. ale cdrui lucrdri dateazl din 1930
-
1935.
in imprejurimile capitalei s-au amenajat de cdtre specialigti romAni
pddurile
-
parc Bdneasa gi Snagov.
$i
in alte orage ale
ldrii
au luat frinli noi parcuri
9i
grddini
9i
unele,
existente, au fost imbundtd,tite: in Buzdu
-
Parcul CrAnguI, proiectat de
Rebhun (fig. 37\ in IaSi
-
Parcul Expoziliei gi reamenajarea Grddinii Co-
pou (datorutd tot 1ui Rebhun); it CIuj
-
Grddina Botanicd (inceputd in
1923 sub condqcerea prof. dr. Al. Borza, de cdtre tehnicienii horticultori
Gurttei
si
Fitipi (fig. 38): in Timisoara
-
Parcul Tiselor (fig.39), Parcul
Rozelor, Alpinetul, Pddurea verde
si
reamenajarea
fostului
Parc Scudier
(numele actual
-
Parcul Central); la Sinaia
-
reamenajarea Parcului Cas-
telului PeleS (sub conducerea lui Rebhun); in Rdmnicu Vdlcea
-
Parcul
78
Zdvoiul; grldini in
' l' urnu
Scverin (dupd proicctul lui ltcbhun), Ourtcu dc
lrgeq
(proiectul lui ltcbhun), Galali, Brdilu, Ikntun, Suceat'a
9.
tt.
Fig. 37. Parcul CrAngul din Blziu, dupd Marcus R., 1958
Fi g.38. Grrdi na Botani ctr di n Cl uj , dupd Marcus R., 1958
'79
Fi g.39. Parcul Ti sel or di n Ti mi soara (l BSg), dupd Marcui n.,.tSSA
Notd-
Datele prezentate tn capitolele 3.1-3.3 au ca sursd principald lucrarea
,,par_
curi
Si
grddini in Romdnia' de arh. Ricd Marcus
@ditura
Tehnicd, l95g).
3.4. REALIZARILE DIN A DOUA JUMATATE
A SECOLULUI AL XX.LEA
in perioada urmdtoare celui de al doilea rdzboi mondial. crearea Dar-
curilor gi grddinilor a stagnat.
Instaurarea noului regim de
,,democralie
populard.,, eforturilb de refa_
cere a economiei
ldrii
gi trecerea la sistemul planificat au creat noi condilii
pentru dezvoltarea spafiilor plantate.
Intr-o primd etapA s-au executat de cdtre sfaturile populare unele lu_
crdri de plantare, tZrd planuri temeinic studiate, datoritd absentei cadrelor
de specialitate.
ln 1952, printr-o hotdrdre a conducerii politice gi guvemamentale
s_au
stabilit principalele obiective de perspectivd in domeniul dezvoltdrii spa_
liilor
verzi: reconshuirea gi amenajarea parcurilor gi grEdinilor existente;
crearea de noi parcuri, grddini qi scuaruri; sporirea numdrului de parcuri qi
terenuri pentru educalie fizicl
9i
sport; plantarea magistralelor, bulevar.de_
lor qi strdzilor, legarea spaliilor verzi dintr-o localitate intr-un sistem unitar
80
$r
oor)t i nrru, carc si i scrvc: rsci r t l l cpt i zvor t l c : rrl t . rrr. i rl , l oct rri rl c. j ot rci pcrr-
tru copii
;i
<lo rccrcarc
l)enlru
tinofct, atlulli qi bltriirri; inliin{arca grzirlinilor.
zoologicc qi botanicc in ciit mai multe om;c; dulimitarca urci ocnturi rlc
pdduri de reorearc in.jurul principalelor centrc populate (Mu1a S., 1984).
Ca urmare, pentru punerea in aplicare a acestor obiective, s-au infiinlat
oolective de arhitecli gi ingineri horticultori care au proiectat noile amenajlri.
Prima realizare peisagisticd importantd a fost
parcul
Sportiv
,,23 August,.
(70 ha) din Bucureqti (care include actualul Stadion Nalionaf, infiintat
pentru Festivalul Mondial al Tineretului gi Studenlilor, care a avut loc in
capitala tirii in 1953 (fig. 40, foro color 46).
Fig.40. Parcuf 23 August (in prezent Parcul Nafional), dupd Marcus R., lt)5ii
De asemenea, s-au creat noi grddini (GiuleSti, CoSbuc, Tolbuhin
5.a.1
in diferite cartiere bucuregtene, s-a restructurat
parcul
Ba2ilescu (futst
Nicolae Bdlcesar). O transformare cu efecte negative, de amputare a pci-
sajului vechii amenajdri a fost cea a
parcului
Libertdtii, unde concluccr.cu
politicd a impus construirea mausoleului. Podul-esplanada, conducind lir
scara monumentali cdtre mausoleu, a anihilat dominanla lacului gi arrno_
nia compoziliei romantice rcalizatl de Redont (foto color 441.
Experien{a dobAnditn in proiectarea gi execulia spaliilor verzi s_a rna_
tcrializat gi in alte realizdri ale arhiteclilor
9i
inginerilor romAni. in Bucuresti ir
(,
Arhi t ci i t uri l pci sagcri i
t3l
lbst rcarrrcrrigat gi anrplilicat l' urtul lltnr:;truu
llirto
color 47, 4tt, 49)
i;i
s-au
rcamenajat purcurilc
'l'ci
Si
Libcrtitii. l)c iusorncnca, s-au inliinfat Gridinile
Circului de Stat (foto color 50)
9i
a Pielei Pulatului, Grddintt Floreasctt.
Cu fiecare an, noi gi frumoase amenajdri s-au addugat celor menlionate,
sporind suprafala de spafi verzi ale capitalei: Parcal Expoziliei, Parcul Tine-
retului (fig. 41, foto color 51, 52, 53), parcurile noilor cartiere Titon (54, 55,
56), Baln Albd, Drumul Taberei, Pantelimon, Colentina, Crdngasi, numeroa-
se scuaruri. Cele mai multe dintre aceste noi parcuri gi grldini s-au realizat pe
baza proiectelor intocmite in cadrul Instinrtului
,,Proiect"
Bucuregti, de c6tre
arhitectul Valentin Donose gi colectiwl de athitec{i de sub conducerea sa.
82
Fi g.4l , Pl anul Parcul ui Ti neretul ui di n Bucureqti
it.l
' I i )t
i n l l ucurc$t r, rl ct rzrrl c dc t l crrrol t rrc i r rt t t ol i nt rcgi cl rrt i rrrc, i rrrrpl cl c
t rart sl i rrrt t i i ri ct l i l rt i rrc
l r
consl nl i rca nouht i cc: rrl ru ci vi c au l i rst i l rsol i t c rl c
irnplantarca pc hurtu olirlulLri zr noi tcritorii dostinatc si dcvinir glirclini
;;i
lrarctrri
-
I'k4u Unirii, l:utr, VicdreSli gi altclc, dintrc care nw:nai
(iridinu
I I n i ri i .tre amenajarca irrcheiati.
in toate localitililc
tirii,
tot pe baza directivelor (pind in 1989), s-lLr
rcalizat diferite categorii funclionale de spalii verzi considerate ca o collt-
ponent[ a protec]iei mediului ambiant.
Au luat frinld noi scuaruri, gr[dini publice, spalii verzi ale ansaurblu-
rilor de locuinle, artere plantate, incadrate in noile schite de sistematizarc;
totodatl au fost extinse gi refEcute vechile amenajdri.
Mari suprafele de parcuri
Si
grddini publice detin oraqele TlmiSouru,
Cluj-Napoca, Craiovq PloieSti, Oradea, Gala;i, Sibiu, Iagi, Constanla, Pitcliti.
Dezvoltarea staliunilor de odihnd gi tratament, a zonelor turisticc qi ilc
agrement, a determinat extinderea spatiilor verzi gi infrumuselarea parou-
rilor gi a grddinilor vechi din cadrul acestora.
Amenajarea a numeroase situri naturale interesante qi pdduri pcntru
agrement, crearea rezervaliilor gi parcurilor nationale in diferite zotrc alc
firii
se inscriu ca alte importante realizdi ale arhiteclilor gi ingincrikrr
peisagigti din
lara
noastrd.
Se poate spune cd strategia in domeniul spafiilor verzi prefiguratil' in
1952 a condus in deceniile 6-9 ale secolului XX la rezultate bune in dcz-
voltarea de noi amenajdri gi diversificarea profilurilor acestora.
Calitatea bund a concepliei celor mai importante realizdri peisagisticc,
datoratd colectivelor de proiectare specializate din
tard
(in primul rind rlin
cadrul Institutului
,,Proiect"
-
Bucuregti), nu a fost insd totdeauna urnratir
de un nivel corespunzS.tor al realizdii tehnice. Printre cauze se nurnirii: in-
suficienla sau lipsa de performanld a mijloacelor tehnice folosite, lucnrl
,,irr
asalt" (impus adesea de nespecialiqti, indeosebi de persoanele cu irnpor'-
tante funclii politice sau de stat), nerespectarea tehnologiilor gi chiar a pla
nurilor de executie, reducerea cheltuielilor prin folosirea in mare mtisuril ir
muncii
,,voluntare"
(necalificatd gi neretibuitd) mai ales la lucririle dc pllrr-
tare, calitatea uneori slabd a unor materiale de construclii qi a finisdrii q.a.
Aceste neajunsuri se reflectd in situa{ia actuali a celor mai rnLrllc
amenajdri peisagsitice, marcate in plus de neglijarea intrelinerii, ca ur-
mare, in principal, a insuficienlei fondurilor alocate.
Dupd 1990 s-a inregistrat o stagnare a activitdtii de amenajarc a spir-
liilor
verzi gi o avansare a degraddrii grddinilor gi parcurilor gi a altor spa-
{ii
verzi existente.
I {cv i l i rncrrt rr I s-u rrrani l est at i n pri nrrrl l i urt l i n t l orl crri rrl prrvl t (gri i -
di ni al e l ocui nl el or, al e scdi i l or cl c f rrnri r, al c l rot cl uri l or).
Pdni in 2000, realizirile de interes general au fost puline gi bazatc,
mai ales, pe remodelarea unor arii verzi restranse, devenite acum prea
,,construite",
in detrimentul spaliilor ocupate de vegetalie.
O menliune speciald meriti crearea in acegti ani a Grddinii Botanice
din Gala{i.
Se poate prevedea cd suslinerea domeniului public de citre alocaliile
de la buget se va resimli in amenajarea qi intrelinerea spaliilor verzi pe
misura redresdrii economiei generale.
In paralel sunt imperios necesare eforfuri suslinuto pentru dezvoltarea
gi modemizarea bazelor de produclie a materialului siditor, diversificarea
sortimentului, calificarea de specialiqti de nivel mediu qi superior.
I ' r t l t i t t t l t r l
. l
CoNSERVAREA gr
CREAREA
pEtSAJELOR,
PARTE
I NTEG RANTA A P ROTECTI Et M E DI U LUI iI.ICO I'I.I U RATON
4.1. CONCEPTUL DE PEISAJ
Termenul de peisaj are ca sens inilial cel folosit in picturf,, apiirrrt irr
irfta Rena$terii, definind un tablou in care natura, observati de ortr, cstc
pci' sonajul principal.
Ulterior, acest termen a fost introdus gi in arta gr[dinilor, fiilrrl llrll
utilizat mai ales din perioada credrii parcurilor peisagere engleze.
ln ultimii ani se remarci o folosire excesivi a termenului, irr siltrllri
liralte diferite, de exemplu,
,,peisaj
mediatic",
,,peisaj
publicistic",
,.1x' isrr1
industrial"
$.a.,
care nu au nimic comun cu accepliunea lui in tlorrrcrrrrrl
rrhitecturii peisajului gi al dezvoltdrii spaliale (Marica Solomon, 2001).
Conform Convenliei europene a peisajului (Florenfa, 2000), prirr
7,' ' r
.rrl se inlelege o porliune rle teritoriu a$a cum este perceputd dc ciitrr, ,,rtt
.yi ale ciirui caracteristici ren td din actiunea
Si
interacliuneu
.fitt
tttt il,tr
noturali
Si
/ sau umani.
Peisajele, fie naturale, fie antropogene, sunt foarte diferite; clc plt.zrrr
lii trisAturi spccifice in funclie de zona geograficA, clime, factorii
ltcolo
gici, hidrologici gi pedologici, vegetajie, dar gi in funclie dc anrcrnj;rrr.rr
le' ritoriului, dezvoltarea agriculturii, silviculturii, mineritului, irxhtsrrii[' r .
Lrrbanismului, transporflrrilor, turismului qi agrementului. Peisajclc curr' trr,
ol)icctul artei gr[dinilor qi arhitecturii peisajului sunt influcn.tirtc
(k.
tr;r
di(iile culturale din difelitele zone gi epoci istorice, de evolu{ia corrr.t.lr
liilor in celelalte arte vizuale, de dezvoltarea cunoa$terii, a gtiin[r' i, ;r rrrrl
loacelor tehnice qi a tehnologiilor ilr execulia qi intrelinerea antcrrl;iililoI
pci sagi st i ce.
Peisaiul, sub toate aspectele pe care le imbracd (natural gi arrthrlrir.,
irrral qi urbarr), ir.r toate modurile in care este utilizat, in toatc nrodurilt. lrr
(
urc cstc contenrplat, este o cornponentd importanti a intercsului gcncr' ;rl
(Mrrri ca Sol onron, 2002). Pe pl an ccol ogi c, ambi ent al , soci al qi cul t ul i t i eI
l i 5
col rst i t ui c o f csursi r ci rrc conl ri l )ui c l i r t i rl t l l rt cl vi cl i i oi ut t crt i l or
; ; i
carc l i r-
vorizcdr.i activitatca ccononticri;
(lc
rcor:ir prolcjitrca, antcnttjitrca
;ii
gcsl.i-
onarea lui cstc foartc importantl pcntru rlczvoltarca durabild, bazatd pe un
echilibru armonios intre necesitilile sociale
,
cconomie qi mediu.
PEISAJUL NATURAL
Zonele in care elementele naturale s-au pAstrat nemodificate de inter-
venlia omului alcdtuiesc peisaje naturale. Ele reprezintd un patrimoniu al
fiecdrei
1dri,
in care se doregte conservarea naturii sdlbatice, ca o compo-
nentd deosebit de importantA a mediului fizic.
Considerate din punct de vedere contemplativ, nenumdrate tipuri de
peisaj pe care le oferd natura posedd calitdli vizuale pe care le asociem cu
perfecliunea, le percepem ca frumoase (foto color 57).
In unele situa{ii insd, peisajul natural nu treze$te admira}ie, emolie es-
tetic[. Analizind cauzele, acestea pot fi: absenla unor elemente de varie-
tate sau, din contrd, prezerlla unor elemente distonante. De exemplu, po-
vdmiqurile dezgolite qi bdtute de vdnturi ale unor dealuri sunt mai pu{in
frumoase decAt dealurile cu pajiqti qi neregulat impddurite. Dobordturile
de vdnt sau incendiile cauzate de furhrni qi descdrcdrile electrice imprimd
aspecte nepldcute unui peisaj montan. Zonele de teren nisipos sau serdtu-
rat, cu vegeta,tia sdracd creeazd impresii dezolante, la fel cele cu alunecdri
de teren, vdi de rAuri degradate de inundalii sau eroziune. Peisajele natu-
rale, ca atare sunt puline, ca urnare a intervenliilor oamenilor prin activi-
tAlile de amenajarea teritoriului.
Integrarea crealiilor umane intr-un peisaj natural valoros trebuie sd se
facd in armonie cu acesta, sd nu-l altereze, ci sd-i dea noi valente de fru-
musele (foto color 58). De aceea este firesc qi important ca in deciziile de
transformare a unui peisaj natural sd fie implicali qi specialigtii peisagigti.
PEISAJUL AMENAJAT
Modificarea unui peisaj, ca gi crearea unui peisaj nou trebuie sd fo-
loseasc[ la maximum gi sd dezvolte trisdturile nafurale valoroase ale te-
renului gi ale peisajului existent, elimindnd trdsiturile negative gi aspec-
tele nedorite.
Un peisaj amenajat poate desdvdrgi gi corecta ceea ce a creat natura
sau poate reuni in acelagi teritoriu aspecte vizuale care in naturi se intAl-
nesc^in mod disparat.
In habitatele umane dominl peisajele complet create de om
-
parcuri
qi gr[dini urbane, spa{ii verzi stradale, peisajele rurale ale fermelor, peisa-
jul
unei autostrdzi etc.
86
i rr i rccsl ca,
l )t ot cel ; rt ci l
l l nui i rc1l t c at i t l ; urt t rt t t i rt vi zt t al i i i t cl crt t ct l t cl or
oonrponcl rt c ci i t
f i
i nl cgl i uci r at t urni t ot ' l i rncl i t rrt i , pcnt ru si t t i sf hcct ca di -
I' critclor dezidcratc lcl,alc dc lblosinla tcritoriilor rcspectivc, in oondi{iilc
const rui ri i unui pci s: rj (l c
cal i t at e.
Situarea diferitclor amenajdri in cadrul liatural, exterior oraqului, inr-
pune corelarea acestora cu trdsiturile peisajului inconjurdtor qi integrarca
aspectelor sale vizuale majore (priveligti sau perspective asupra scenelor
de interes observabile din anumite puncte sau zone ale teritoriului de amc-
najat).
AbandonAnd viziunea exclusiv elitisti a peisajului, Convenlia euro-
peani a peisajulut ptecizeazd c[, in prezent, trebuie luate in considcra]ic
de cdtre statele semnatare ale Convenliei atit peisajele remarcabile, cit
5i
cele considerate urdte.
O problemi actual6, aga cum s-a mai ardtal, este recuperarea qi lc-
fhcerea unor peisaje degradate antropic, de exemplu, teritoriile urd{itc dc
haldele de steril, de instalaliile industriale abandonate, de carierele dc pia-
tri pdrdsite etc. (foto color 59, 60).
4.2. IMPORTANTA CONSERVARil ECOSTSTEMELOR
NATUR^ALE
$I
A PEISAJELOR AMENAJATE
in condiliile contemporane, cdnd mijloacele cu care aclioneazl otnul
ii conferd o uria$d fo4d transfomatoare, el determini in intreg mediul rta-
tural rapide, ample gi profunde schimbdri: exploatarea intense a resursclor
naturale, sirdcirea pidurilor, expunerea unor mari suprafele de tcrcn la
eroziune, poluarea solului gi a apelor freatice prin agricultura intensivit,
extinderea poluirii fizice gi chimice la scard planetari (mdri, oceanc, itl-
mosfera inaltd), poluarea radioactivi, reducerea stratului proteck)r (lc
ozon etc.
froporliile
alarmante ale alter[rii mediului in
lirile
putemic industli-
alizate, agravarea crizei ecologice, au adus in prim-plan problema pro-
tecliei mediului inconjurdtor,wa din cele mai importante qi mai stringetttc
preocupdri ale societdlii contemporane, pe toate meridianele planetei.
Lumea a devenit tot mai conqtientd de consecinlele degradlrii echili-
brului natural al biosferei, care pune in pericol insdgi viala omului.
Numeroase organisme intemalionale, cele mai multe puse sub autori-
tatea
$i
prestigiul ONU, elaboreazd programe de colaborare privind ocro-
tirea naturii, organizeazd manifestdri la nivel mondial (conferinte, simpo-
81
zi oano), i nst i t ui c l i rnrhrri rl e l i nanl l rc
l )cnt nl
crcurca uoor
l )arcul l
rnt uri rl o
gi rczervalii, fbnduri pcntru oeroctiri otc.
Pe plan mondial existd diverse programe de cooperare care cuprind
mdsuri de preintdmpinare a poludrii apelor cu caracter intemalional, de
proteclie a aerului, a solului, vegetaliei, faunei etc.
ln majoritatea
lfuilor
se adoptd legislalii qi strategii guvernamentale
pentru apdrarea gi ameliorarea mediului in contextul cregterii economice;
se urmdreqte integrarea armonioasd a criteriilor economice, ecologice qi
sociale, in interesul exploatirii naturii frrd distrugerea ei in acest proces.
Deqi cadrul legal existd in Romdnia (kgea protecliei mediului nr. 137
din 1995), nu totdeauna prevederile qi ingrddirile impuse de acesta au fost
respectate, fie in mod deliberat fie din neglijenfi, incdlcdrile repercutan-
du-s-e negativ asupra calitdlii mediului ambiant.
In politica de protejare a naturii, de menlinere a echilibrului ecologic
natural, aldturi de fundamentale misuri tehnice gi economice alcdtuind
strategia dezvoltdrii, un rol important il are grija pentru peisajul natural,
pentru calitatea funclionald qi esteticd a prefacerii 1ui, pentru conseryarea
pddurilor qi a spaliilor verzi.
Habitatul uman nu poate fi desprins de problema protecliei mediului
inconjurdtor. Asigurarea calitdlii vielii in agezdrile umane inseamnd nu
numai un standard qi un confort propriu civilizafiei modeme, ci qi condilii
naturale favorabile sdnitnlii fizice gi psihice a omului.
Un mijloc important in realizarea qi menlinerea echilibrului ecologic
al ambianlei omului este reintegrarea naturii in orage gi a oragelor in pei-
sajul natural. Sistematizarea urband qi, la o scard mai larg[, sistematizarea
teritoriald abordeazd, deopotrivd, problemele ambientului peisagistic (es-
tetic
Ai
funcfional) qi ceie ale ambientului ecologic (fizic, chimic, biologic
qi psihosocial) (Muja S., 1984).
O scurtd privire asupra caracteristicilor mediului fizic de via![ al po-
pulaliei urbane permite inlelegerea importanlei funcliilor de proteclie pe
care le exercitd zonele verzi.
Oraqele mati au devenit imense concentrdri de volume
9i
spalii din
beton, ziddrie gi asfalt, cu artere de trafic trepidant, cu fabrici qi uzine,
alcituind un mediu arlificial in care natura vie este supusd unei perma-
nente agresiuni.
Putem spune ci omul modem, uitAnd uneori cd aparline naturii, gi-a
artifi,cializar in aqa misurd via{a incdt, in prezent, s-a neglijat pe sine, ca
fiin!i biologicd.
88
I n cc const at r l r; rnsl onrurr t l c rrrct l i ul t ri t l t l t t nt l
; i t
cc col t scci t t l c t t u cl c:
' 1
Mai al cs i n ori ri ; cl c nri rn,
l )roccsc
t l c t t nt : t rc cont pl cxi t at c
i ; i
t l ct crnt i -
natc dc o nrultiturlinc rlc llclori cauzcitzit inlportante modificrlri alo fitc-
torilor naturali.
Microclimatul urban se caracterizeazd prin temperaturi mai ridisalc,
uscdciune atmosfericd, reducerea curentilor de aer naturali.
Cregterea temperaturii se datoreazd atdt emisiunilor de cildtrri in at-
mosferd, generate mai ales de industrie, cdt qi inmagazinirii cdldurii in tim-
pul ziiei de cdtre volumele construite qi ariile de beton
9i
asfalt. Dil'eren-
lcle
anuale oscileaz[ intre 0,5 gi 1,5"C, dar in sezonul cald pot ajunge pii-
nd Ia l0"C in oraEe falI de imprejurimi.
Stagnarea cdldurii prin oprirea vAntului de c[tre clddiri, cu atdt nrai
rnult cu cdt acestea sunt mai inalte gi mai dese, determind gi sciderea umi-
ditdlii relative a aerului, favorizdnd maladiile respiratorii. In acelagr tintp,
reducerea ventilaliei impiedicd primenirea aerului.
Poluarea reprezinti aspectul cel mai pregnant al alterdrii mcditrltti.
cauzatd de civilizalia modemi.
Impurijicarea atmosferei oragelor gi centrelor industriale, rdspiindin
du-se gi in zonele inconjuritoare, uneori la mari distanle, are consccin{c
negative asupra omului gi a celorlalte viefuitoare.
Factorii generatori de poluare sunt termocentralele, industria (rJtirui
ci, de rafinare gi prelucrare a petrolului, metalugici, de prelucrarc a plo
duselor minerale g.a.), in mare m5suri mijloacele de transport (motoarc cu
ardere intemd), la care se adaugi qi activitatea curentd a populatici. Accs
te surse emit in atmosfera mari cantitdfi de noxe, cu consecinle ncgiltivc
directe qi indirecte asupra sdnatdlii omului qi a celorlalte vieluitoarc.
Noxele din atmosfer[ sunt sub formd de gaze, aerosoli, fum, pral,
1xu'
ticule solide. Acestea, prin intermediul aparatului respirator ajung itt olg;r
nism, putAnd caluza grave tulburdri ale fuircliilor vitale, in raport cu tlalulit
;;i
concentralia poluantului. Foarte toxice sunt unele gaze ca: hidrocarburilc
nearse, oxizii de carbon, oxizii de azot, clorul, fluorul, dioxidul dc sull,
sulfura de carbon
9.a.,
ca gi pulberile fine, ajungdnd pdni la dimensiuni rlc
aerosoli (1 milionime pini la 1/5000 mm), conlinAnd plumb, arscn, citrl
rniu g.a. (Garec, J.-P., 1989). Dar gi substanlele mai pulin toxicc, pritt
prezenla in atmosferd in mari cantitdli, sunt poluante.
Atmosfera incircatd cu impuritifi, care devin nuclee de condr:usal c,
lirrmeazd deasupra oragului o piramidd de vapori care reline o partc (lir)
lrrzele rrltraviolete
Ei
diminueazl intensitatea luminii cu p2nd la 20
-
25
' /o.
tt9
(lor)diliilc
nrctcorologicc q;i rcliclirl inl)ucnlcazit gradul tlc poluarc.
Curenlii dc aer dispcrscazl noxclc, diminulind concentralia acestora, ilar
rdspdndindu-le pe arii mai largi. Precipitaliile pot accentua efectele nocive
prin producerea ploii acide sau, dimpotrivi, pot reduce poluarea aerului
prrn antrenarea particulelor solide cdtre sol, impurifrcdnduJ indirect pe
acesta. In mediui urban, cregterea umidit5{ii atmosferice determind aspec-
te nefavorabile ca formarea celii acide, cu acumularea poluan{ilor sub for-
md de padicule solide gi aerosoli. lnversiunea termicd poate catza mai
ales in zonele depresionare menlinerea unui plafon de noxe la mici indl-
lime
fajd de sol, creand o atmosferd greu respirabili.
Poluarea atmosferei este mai mare in oraqele industriale situate
pe
vii
(aspect pregnant pdnb in anul 1994, la Reqi{a, Vulcan, Comamic, iama-
veni)
9i
in depresiuni.
In
lara
noastrd, poluarea in anumite zone s-a apropiat de limitele cri-
tice, ridicdnd probleme complexe ecologice
$i
social-economice care au
pus imperativ problema retehnologizirii gi chiar a inchiderii unor linii de
produclie gi a unor intreprinden.
Dereglirile produse factoril or fizici ai mediului in orage cuprind gi
poluarea
si
degradarea solului, impuificarea apelor naturale.
Acumularea substanlelor nocive in sol are loc atat prin preluarea din
atmosferA a poluanlilor de cdtre precipitalii, cdt
9i
prin depunerea gravita-
lionall
a acestora, la care se adaugi aportul direct al omului (reziduuri
ale
produselor petroliere, sare, var nestins, carbid, moloz, degeuri nedegrada-
bile biologic
a.a.).
Dar qi unele acliuni ca: decopertarea terenurilor de stratul fertil, um-
pluturile cu pimint necorespunzdtor (fiecvente in urma activitdfii in con-
struclii), excesul de ingrdgiminte gi pesticide creeazd condilii nefavorabile
pentru vegetalie
$i
pentru viafa organismelor din sol.
Poluarea solului, proveniti din atmosferd, din ape sau prin impurifi-
care direct[, determind reducerea capacitdtii de ameliorare a calitdJii me_
diului de cdtre vegetalia pddurilor gi a spafiilor verzi urbane; de asemenea
cauzeazd poluarea produselor agroalimentare provenite din culturile situa-
te in perimetrele urban gi suburban afectate de poluare.
Apele naturale, impurificate prin deversarea reziduurilor industriale gi
menajere, se transformd in vectori ai agen{ilor poluan}i, cu urmiri negati-
ve potenliale pentru om, animale, vegetalie gi directe pentru sistemele
ecologice acvatice.
Din vasta problemd a alterlrii mediului am prezentat, indeosebi, aspecte
direct legate de habitatul uman, de calitatea conditiilor de viald in orage,
90
irccstca intorlcrind ctr ohrcetrvclc crcitrii spu(rrlol vcrzi. Insir vialt orrrului
cstc oonditionatii dc intrcg cornplcxul cc0logic, dc intrcaga biosf' crit
9i
dc
accea, echilibrul accstciil cstc dccisiv pentru urnrnitate.
4.3. FUNCTi l LE ZONELOR VERZI
Crearea ambianlei naturale a omului se bazeazd atdt pe readucerea na-
turii in habitatul uman, cit gi pe dezvoltarea
$i
amenajarea cadrului natu-
ral exterior, din afara localitdtilor.
Diferitele categorii de peisaje amenajate indeplinesc multiple funclii;
cle iqi exercitd acliunea in acelagi timp, dar unele prevaleazd asupra altora,
ca urmare a specificului programelor peisajelor in catzd. Aceste funclii se
rnanifestd atAt in sfera ecologicd (proteclia gi ameliorarea mediului), cdt
9i
in cele sociald, culturald, istoricd gi economicd.
,,Pledarea
cauzei" privind importanla amenajdrilor peisagistice in pre-
zent
$i
pentru viitor se bazeazd pe inlelegerea deplind a principalelor ro-
luri ale amenajdrilor peisagistice in ameliorarea calitdlii vietii, ceea ce
jus-
Lifici preocupdrile gi eforturile financiare gi umane pentru prezervarea
;i
irnbundtdlirea celor existente gi pentru crearea de noi peisaje, mai perfor-
ntante gi mai adaptate cerinlelor actuale ale societdlii. Aceste roluri sunt dc
proteclie gi ameliorare a mediului, recreative, decorative gi utilitare.
4.3.1. FUNCTIILE DE PROTECTTE
9I
AMELIORARE A MEDIULUI AMBIANT
Se gtie cd dintre ecosistemele naturale, pddurile, ocupind mari supra-
lcle pe glob, exercitd cea mai importantd functie de creare
$i
conservarc it
rnediului de via{[ al uscatului; de aceea prezervare lor, gospoddrirea q;i
cxploatarea ralionald, in contextul cerinlelor tot mai mari cirora trebuie sii
lc facd fa{6, in primul rdnd ca resursd economicd, necesitd adoptarea unor
strategii speciale, fundamentate ecologic, care si asigure stabilitatea lor.
I'irdurile actuale sunt absolut indispensabile pentru menlinerea unor echi-
libre in naturi, pentru buna funclionare a intregii biosfere, condilie de ba-
z:-r a existentei in continuare a omului (Doni{n N. qi colab., 1977).
in contextul artificializirii crescdnde a mediului de viald al oamenilor,
ttrlul ecologic al zonelor verzi se situeazd pe prim-plan, decurgAnd din
rnultiple actiuni ale acestora, foarte impodante pentru habitatul uman, mai
rlcs in zonele care nu beneficiazd de apropierea pddurilor extinse pe mari
sLrnrafcte.
9l
I rurrcl i i l c zoncl or vcrzl curc corrt rrl rrrrc i n nrod oscrrl i al l a ct rl rt l rl ca nrc-
diului dc viafir in tcritoriul urban
i;i
ccl pcrrurban sunt: arncliorarczr micm-
clirnatului urban, purilicarca atmosf' crci qi atcnuarea poluirii tbnice.
AMELIORAREA MICROCLMATULUI URBAN
in oragele sirace in zone verzi gi in cele in care distribu{ia acestora
este deficitard, microclimatul se caracteizeazl,, a$a cum s-a ardtat deja, prin
regimul termic nefavorabil, uscdciunea atmosferei gi reducerea curentilor
de aer naturali.
Vegetalia lernnoasi din cuprinsul orzgelor modereazd temperaturile
excesive
$i
atenueazl varia{iile de temperaturd diume gi sezoniere. Prin
efectul de umbrire gi prin procesele de evapo-transpiralie ale maselor de
fnrnzig (pentru un gram de apd evaporatd se consumd 600 de calorii),
temperatua medie a aerului ?n zilele de vard. este cu 2
-
3,5
.C
mai scdzutd
in preajma pddurilor
$i
in interiorul spaliilor libere arborizate fa!d, de zo-
nele neplantate ale oragului
9i
cu 12
-
14
"C mai scizutd decAt temperatura
construcliilor gi a ariilor betonate gi asfaltate. in sectoarele urnbrite -e plan-
taliile de arbori, radialia calorici inregistreaz[ o scddere de pdnd la 5"C fat6
de cele umbrite numai de clddiri.
Se apreciazd ci o {hqie de vegetalie lemnoasi cu ldlimea de 50
-
100 m
poate rdcori ambianla in zilele de vard, cu pdni la 3,5
.C;
daci se ia in
considerare faptul cd temperatura coboard cu 0,5
.C
la fiecare 100 m de
cre$tere a altitudinii, atunci aceasti rdcorire corespunde unei diferenle de
nivel de 700 m (Bernatzky
A., 1966).
In timpul nopfii, vegetalia
,,absoarbe" radialiile termice infraroqii emise
de suprafelele artificiale gi naturale insolate in timpul zilei, astfel cd
9i
procesul de rdcorire noctum este mai pregnant in ariile plantate.
O anumiti contribulie la procesul de termoreglare prin evaporalie il
au apele prezente in peisaj gi solul neacoperit de materiale conshuctive
impermeabile.
Iama, in interiorul gi la addpostul plantaliilor temperatura este u$or
mai ridicatd decit in zonele deschise, ca urmare a reducerii vdntului de
cdtre arbori. O consecinld practici este utilizarea maselor vegetale cu o
anumitl pondere a coniferelor pentru proteclia nord-esticd a clddirilor qi
a incintelor; densitatsa ramurilor speciilor foioase gi frunzigul persistent
al rdginoaselor diminueazd efectul de rdcire al vanturilor aspre de iarnd.
Proteclia se resimte pe indltimi sub sau apropiate de nivelul mediu al
plantaliei.
ot
i n accl agi t i nrp ct r i rrrl rrrrri i l i i l i f oa rcgi nrul rrr t crrrri e, vcgct i rl l l t )oB, : l l i i
tlctcrnrini cre$lercd uniditilii r<' lulivc u uL' rului ctt 7
-
14
' Yo
in parcuri qi
piduri, rdstidngintlu-sc
i;i
asupra zonelor invccin to.
Planta{iile urbane, datoritd capacitd{ii lor dc umczire a atmost'crci prin
evapo-transpiralie, au rolul de a compensa reducerea aportului higrometric
al apei din precipitalii, carc, cdzind pe suprafelele construite, este in cea
mai mare parte evacuatd prin canale colectoare inchise. Se apreciazi cd un
arbore plantat pe strad[ poate evapora 5 m' apd pe an (Bematzky A., 1978).
Rezulti cd o pondere ralionald a plantaliilor din zonele construite qi o buni
dimensionare qi repartilie teritoriald a scuarurilor, parcurilor, grddinilor gi a
altor categorii de amenajlri peisagistice, prezenla apelor deschise omamen-
tale
9i
utilitare (acumuldri de apd) contribuie la realizarca unui nivel higro-
rretric confortabil al atmosferei urbane, indeosebi in timpul verii.
Spa{iile verzi influenleazd favorabil microclimatul qr prin stimularea
schimbuilor de aer.
Diferenla de temperaturd dintre zonele verzi gi aglomerdrile de con-
struc{ii sau teritoriile deschise, lipsite de plantalii, duce in perioadele de
calm canicular la formarea unor curenli de aer ce pot atinge I m/s. Aceas-
td brizd urband, cu sensul dinspre zonele plantate cdtre zona construiti in
timpul zilei gi invers in timpul nopfii, contribuie 1a schimbul caloric
Ai
la
dispersarea poludrii.
Totodati, zonele arborizate protejeazd impotriva vdnturilor putemice,
diminuAndule considerabil vileza. La o distan!5 de 30
-
60 m de marginea
pddurii viteza vdntuiui scade cu 30
-
60 7o, in \a 72O
-
200 m atmosfera
devine calmd. Proteclia tm-
potriva vkntulul se intinde
pe o distanld mai mare de
l0
-
40 ori decAt indllimea
plantaliilor. Spre deosebire
de ecranele construite, care
nasc curenti turbionari, cele
vegetale atenueazd curentii
prin filtrare in masa de frun-
ziq gi alunecare peste volu-
rnele vegetale.
Un alt element al micro-
climatului pe care il influenleazd favorabil zonele verzi este ionizdrea
dmosferei. Se gtie ci raportul dintre ionii pozitivi gi cei negativi condi-
93
{ioncazf,
sdnitatca organisrnului (pcstc nivolul 1,3:l se inrcgistrcazd stiri
dc nervozitate, oboseale, sldbirea vcdcrii, tulburdri respiratorii
;;.a. ).
ln atmost'era ora$elor ionii pozitivi se aflA in cantitili foarte mari fale
de zona rurald, ca urnare a poluerii; ionii pozitivi fiind predominant grei,
prin unirea cu nucleele de condensare, sunt atragi in numdr mai mare de
scoa4a terestrd (potential negativ), raportul menlionat putdnd ajunge de la
I,7:l la 2:1in locurile intens poluate.
Vegeta{ia, cu incircare electricd negativd, ca gi p[mdntul, retine ionii
pozitivi gi ii respinge pe cei negativi, care astfel realizeazd o concentralie
mai mare in atmosferi, de asemenea, prin emiterea de electroni sub influ-
enla luminii cu o anumitd lungime de undd, plantele determin6 imbogdlirea
atrnosferei ambiante in ioni negativi. Arborii cu frunze lanceolate gi ma-
joritatea
iaqinoaselor cu frunze aciculare oferd puncte de descircare a elec-
tricitilii solului (negativd). De acest efect beneficiazd
$i
teritoriile inveci-
nate spaliilor plantate, ionii negativi fiind transportati de curentii de aer.
Cercetdrile au scos in eviden!6 capacitatea multor specii de a genera
ioni negativi (stejarul rogu, pinul, salcia, mesteacdnul, salcAmul, liliacul,
plopul negru, molidul, tuia, cetina de negi
9.a.),
iar a altora, in numir mult
mai mic, de a diminua proporlia ionilor negativi (stejarul de baltd, teiul cu
frunze mari, nucul, cenugerul).
Aceste aspecte trebuie luate in consideralie la alcituirea plantaliilor
pentru spaiiile verzi recreative, pentru unitilile de invdldmdnt qi cele sa-
nitare, intrucet ionii negativi influenleazd pozitiv starea psihic6, activita-
tea cardio-vasculari. randamenful intelectual.
PURIFICAREA ATMOSFEREI DE CATRE ZONELE VERZI
Reducerea poludrii atmosferei constituie, a$a cum s-a ardtat, o pro-
blemd dificil de rezolvat, fiind necesare, in primul rdnd, mdsuri complexe
c re vizezdtehlologiile industriale gi procedeele tehnice pentru limitarea
emanirii de poluanti.
Un rol important in asanarea atmosferei il au zonele verzi, prin ac{iuni
de epurare fizic5, chimicd gi bacteriologic[.
Epurarea
fizicd.
Masele de verdeaJi eputeazd atmosfera indeosebi prin
refinerea prafului
9i
pulberilor. Impuritilile in suspensie, intilnind filtrele
de vegetalie se depun in principal pe frunzig. Cercetiri minu{ioase au consta-
tat cd o peluzi de iarbd refine de 3
-
6 ori mai mult praf decat o suprafald
nudi, iar un arbore matur retine de 10 ori mai multe impurititi decAt o peluzi
de mdrimea proiectiei coroanei acestuia pe sol. Depunerea gavitalionald este
inlesnit[ de incetinirea curen]ilor de aer la nivelul maselor de frunze; la
94
ircclsta s0 aclaugil lixarcir clcctrostati0d a pulhcrilor. l;runzolc itcutrtulcazit,
tlc ascmcnca, pritt atlcrcnlil, lirninginc, gutlroatto
iii
ulciuri din aorrlsolii
1: r r l uanl i .
Spdlarea frunziqului dc cltre precipitalii sau ploi artillciale gi rcitrnoi-
rca anuali a aparatului lbliar (la speciile cu frunze caduce) asigurd nrcn-
lincrea
functiei acestuia de relinere a impuritdlilor.
Capacitatea de epurare fizicE depinde de specie gi este mai marc la
arborii gi arbugtii foiogi cu suprafati foliari mare qi cu frunze piroasc
i;i
ncrvuri proeminente (ulm, tei, castan omamental g.a.).
Pe lAngd filtrarea mecanicd a suspensiilor rezultate din poluarea cu-
renti, plantatiile masive gi pddurile pot reline pi particulele radioactivo,
reducdnd radioactivitatea atmosferei cu 30
-
60 Yo fald de locurile lipsito
de vegetatie. Aceastd acliune are o deosebitd insemndtate pentru ocrotirca
snnetdlii
9i
vietii, gtiindu-se ci iradierea cu 600 doze produce la om o
rnofialitate de 100 %, in timp ce scdderea la 1/3 a sarcinii de radialie rcdu'
ce rata mortalitdtii la aproape 50 %, iar diminuarea Ia 2/3 o apropic dc
zero (Bernatzky A., 1978).
Epurarea chimicd exercitate de masele vegetale este deosebit dc inl-
portante, in primul rAnd prin consumarea CO2
Si
menlinerea echilibrului
t xigenului fn atmosferd.
Principalele surse de oxigen ale planetei noastre sunt plantele vcrz.i tc-
restre gi planctonul oceanelor. In procesul asimilaliei clorofiliene, la luntina
solard frunzele absorb dioxidul de carbon efectudnd sinteze biologicc
at
olimini oxigen gi ozon.
pilanful
zi-noapte fiind in favoarea produclioi tlc
oxigen, pddurile qi spa{iile verzi reprezintd principalele rezervoare dc ncr
curat. Un hectar de pddure produce in medie 10 t de oxigen pe an
9i
cott'
sumd 14 t CO2 pe an (Bernatzky A., 1978). Acest aport este vital, dac.l sc
ia in considera{ie consumul uriag al oxigenului de cdtre industrie, aukrnur
bile, avioane gi alte mijloace de combustie, insolit de cre$terea putcmicil it
cantit5lilor de CO2 in atrnosferi. Ludnd in consideratie numai necesarul
(lc
oxigen pentru fiinla umand, se apreciazd cd o suprafaF foliard de 25 ntp
ircoperd nevoia zilnici pentru o persoand.
in atmosfera terestrd se inregistreazd o cre$tere continui a conccntra-
liei
de gaz carbonic intr-un ritm care se intensificd atAt ca urmare a majo'
ririi emanatiilor, cit
9i
prin diminuarea consumului biologic al acestuia,
cauzatd de defriqarea pddurilor gi poluarea oceanelor. De la un conlinut dc
322 ppm in 1972 (CNST), s-au inregistrat 334 ppm in 1980, 346 ppm in
1986 cu previziunea de 379 ppmin anul 2000 (Bernatzky A., 1978).
95
La rri vcl l o<; al , i t r zi l cl c cul rrrc q; i ci i l t l rrroasc i n prci rj ma rrl i t i t t i l or i n-
dustriale
lit
pc artcrelc itrtcns circulrtc, cot)ccntratia CO2 atingc valori mai
mari, concomitent resimlindu-se insulioienla oxigenului.
In aceste condilii, se impune cu necesitate protejarea vegetaliei de orice
fel, dar mai ales a pddurilor
9i
spaliilor verzi,
9i
crearea de noi suprafele
plantate, suficient de intinse
$i
bine arboizate.
Vegetalia are, de asemenea, capacitatea de a fixa prin metabolizare gi
aTte gaze nocive din atmosferd. Date certe s-au oblinut privind anhidrida
sulfuroasd in concentralii subletale. Se estimeazd cd aerul poluat cu 0,1 mg
SO2/mc poate fi complet epurat dacd traverseazd lent (25 km/ord) un hec-
tar de pddure de fag, efect care nu este neglijabil pentru ameliorarea ca-
litdlii atmosferei. Cercetirile efectuate in zona Combinatului Siderursic
de la Regija at ardtat ci, in plin sezon de vegetalie, concentrafia de Sb2
sub coronamentul pddurii a fost cu 28- 48% mai micd fatd de concenfatia
din timpul iemii, evidenliind astfel un eficient proces de epurare a
atmosferei (Dumitriu-T5taranu,
1 980).
Este necesar sd se cunoascd faptul cd vegetalia, purific6nd aerul prin
mecanismele aretate, suferd la rAndul ei din cauza poluantilor atmosferei.
ln orage, poluarea continud, in general la concentralii sub pragul de toxi-
citate pentru plante, determind debilitarea arborilor gi arbugtilor prin
reducerea capacitelii de fotosintezd gi sensibilizarea la alti factori de stres
(secetd, agresiunea bolilor gi ddunltorilor etc.), diminuarea longevitdtii.
Acliunea antipoluantd a plantelor are anumite limite; in cazul unei im,
purificiri excesive fizice gi chimice, se manifestd fenomene de fitotoxici-
tate, aparilia de uscdturi gi chiar pieirea, fapl constatat in vecindtatea intre-
prinderilor industriale care au avut emanalii nocive (Cop$a Mice).
Simptomele de fitotoxicitate sunt vizibile indeosebi la frunze: modifi-
cdri de culoare qi texfurd, arsuri, necroze. ln mediul urban, s-a semnalat
pentru prima datd la Los Angeles, ?n 1943, poluarea fotochimici (un ames-
tec de ozon qi compugi cu azot formali prin reaclii fotochimice complexe,
in care participd hidrocarburile din gazele de eqapament); in condiliile
unei insolalii putemice gi a unei temperaturi de peste 20oC, aceasti po-
h'are determind aparilia de reflexe metalice, argintii sau bronz pe fala in-
ferioari a frunzelor qi pete punctiforme de decolorare pe fala superioard a
frunzelor, care indicd degradarea
tesuturilor
gi a funcliei de asimilalie
clorofiliand (Ganec J.-P., 1989).
Dupd studiile serviciilor de proteclia mediului din Canada (1981),
principala sursd a compugilor fitotoxici (oxidanti,
hidrocarburi, plumb)
sunt vehiculele automobile, defindnd o cotd de 39 %o.
96
l)inrinuirrct poluilrn crr irlutorul vogctttlict sc trazcltzit, irt prirtrul riintl,
pc cf' octul do nrasil al plunt
[iilor
intinse
Ei
tlivcrsilicatc (monocultura ostc
vulncrabild), clin spccii ruui rczistente la dil' critclo noxc. Acestc filtrc bio-
logice nu sunt insi intotclcauna eficiente; este necesard, in paralel, rcdu-
ccrea emisiunilor de poluanli in mediul ambiant.
Aspectelor economice care au determinat in ultimii ani inchiderea unor
rnari unitili industriale li se adaugd gi motivaliile de naturi ecologici, in ca-
zul celor care erau putemic perturbatoare ale mediului; din aceleaqi raliuni,
alte unitdli funclioneazd numai cu anumite seclii mai pulin poluante sau qi-au
rctehnologizat procesul de produclie. De asemenea, in industria de automo-
bile se profileaz[ obligativitatea echipdrii cu motoare respectAnd anumito
norme ecologice. In traficul urban se instituie reglementiri de trasee
;;i
perioade de folosire a vehiculelor poluante.
$i
in alte domenii se iau mlsuri
specifice de reducere a poludrii fizice qi chimice a atrnosferei, care sustin
aporh:l vegetafiei in realizarea unui mediu mai sdndtos.
Epurarea bacteriologicd a aerului de cdtre zonele verzi este de asc-
menea rezultatul actiunii maselor de frunze. Prin aceleaqi mecanismc tlc
captare ca pentru praf, frunzele relin microorganismele asupra cirora sc
cxercit[ acliunea sterilizatoare a radia{iilor ultraviolete gi a ozonultti
tlegajat de plante, indeosebi de conifere. La acestea se adaugd putcrcil
bactericidd a substanlelor volatile fitoncide eliminate de frunzele qi florilc
n.rultor plante. Specii de arbori ca: mesteacinul, stejarul, teiul, pinul g,u.
tnihileazi bacilii dizenteriei, difteriei, tuberculozei.
S-a constatat cd, in parcuri, concentratia de germeni se reduce progrc'
siv de la periferie cetre centru, gralie acliunii benefice a plantaliilor. Mrl-
surdtorile efectuate in marile aglomerdri comparativ cu interiorul parctr-
rilor scot mai mult in evidenld influenla pozitivi a vegetaliei privincl pu'
riflcarea microbianl.
ATENUAREA POLUARII FONICE DE CATRE PLANTATIILE
DIN AMENAJARILE PEISAGISTICE
Activitdlile cotidiene din localit5li genereazi diferite niveluri dc po-
luare sonori; un fond de zgomote continue, intretdiate de zgomote stritlcn-
tc datorate transportului, lucrului in intreprinderile industriale, construc{ii,
rllumuri etc. asalteazd permanent sensibilitatea oamenilor, accentudnd tli-
lcritele st[ri de stres. Zgomotele cele mai frecvente in mediul urban au o
intcnsitate cuprinsl intre 40
9i
80 decibeli.
Masele dense de frunzig ale arborilor gi arbugtilor intercepteazd energia
lirnici a surselor de zgomot
$i
o atenueaz[, in mlsura in care planta{iilc
/ Arhi l ccrt url l pci sat i crai 97
sunt sul i oi ont dc col nl )act c gi l t rgi . l )i n rczul t at cl c unor ccrcct i i ri . sc anrc_
ctazd cd o pcrdca dcnsi dc vegctalic lornnoasri, cu ldlimea dc 200_25d m,
poate absorbi in mare parte zgomotelc unei autostrizi, reducendu_le cu
35-45 decibeli, ceea ce echivaleazd. cu o depdrtare de 2 km faj6 de aceasta
(Cook
D.L qi Van Harerbeke D.F., 1971).
. .In
orage, plantaliile
stradale, adesea numai din giruri de arbori, nu au
nici un efect de protec{ie, iar plantatiile rare dintre blocuri gi scuarurile
cu suprafali restrdnsi reduc zgomotele numai cu 4_5 decibeli
_
efect
aproape nesesizabil. in parcuri insi plantatiile
dese, penmetrale
oferi
pentru vizitatori o proteclie antifonicd evidentd mai ales in timpul sezo-
nului de vegetatie.
Combinarea acestui efect cu cel al modeldrilor de relief gi al altor ob_
stacole nepenetrante se pot obline rezultate remarcabile de reducere a
zgomotelor. Solutii bazate pe astfel de asocieri sunt folosite in proteclia
localitdlilor sau caselor din apropierea ciilor de circulalie importante (au_
tostrazi,
$osele
q.a.), unde zgomotele pomesc de la nivelul solului. Undele
sonore, propagdndu-se
centrifug, sunt interceptate de coline plantate sau
de ziduri plantate, cu o construclie speciald.
Spaliul atmosferic, perceptibil
imediat de cdtre oameni prin microcli_
mat, calitatea aerului respirabil, nivelul zgomotelor, este numal o compo_
nentl a mediului de viali atAt al fiintei umane, cdt gi al regnului animai
9i
vegetal. Funcliile ecologice exercitate de citre vegetatia z-onelor verzi in_
clud qi alte actiuni.
PROTEJAREA
SI
AMELIORAREA SOLULUI
Plantaliile masive de arbori gi arbugti, prin intermediul slstemelor ra_
diculare favoizeazl autocurdlirea solului: ele preiau prin absorblie unele
substanle str6ine (poluanli) gi diminueazd excesul unor elemenre, conrn_
buind la echilibrarea capacitdtii de fertilitate.
^Vegeta{ia
este un factor pedogenetic: prin resturile vegetale de la su_
prafala solului (litiera)
9i
din sol (rddicini moarte), descom-puse de micro_
organisme, solul se regenereazd gi devine mai fertil. Din acest conside-
rent, indepartarea frunzelor cdzute din ariile ocupate de masive este o
practicd antiecologici.
..In
amenajdrile de spa{ii verzi pe terenuri relativ sdrace, cu timpul,
calitatea solului din ariile plantate se amelioreazi, la aceasta contribuind
gi unele lucrdri ca afEnarea, adlugarea unui strat superficial de proteclie
(mulcire)
din materiale vegetale g.a. Uneori, plantele pot modifica in sens
98
ncg, at i v uncl c ci t roct cri sl t (i al c sol ul ui , t l c cxct t t l l l t t , aci t l i l i crcrr st t l uri l ot
siracc dc cirtro conilcrc.
Pc lingi aporlul dc tttatoric organicii, vr:gctalia contribuic. lot prill
aparatul radicular, la cro;tcrca porozitd{ii solului qi implicit la capaoitatca
lui de hltrare si
sedirnentare, la activarea vielii microorganismelor carc
lac biodegradarea materiei organice qi amelioreazd fertilitatea solului' la
irnbundtdlirea capacitilii de retenlie hidricd a terenului.
in amenajdrile peisagistice cu terenuri in pantd, vegetalia permitc ll-
xarea solului, prevenirea eroziunii gi a alunecdrilor, in acest scop fiind lir-
losite specii de arbori gi arbugti cu sistem radicular bine ramificat
9i
pro-
ilnd, de asemenea specii drajonante.
FAVORZAREA DIVERSITATII BIOLOGICE
Componentele vegetale ale amenajirilor peisagistice sunt foarte vari-
ate, de la cele lemnoase la cele erbacee, reunind o gamd foarte bogatit dc
plante, atat autohtone cit qi exotice, mai ales in parcuri qi grddini. Insu-
girile biologice gi cerinlele lor ecologice condilioneazd relaliile dintrc clc.
Diversitatea biologicd conduce atdt la competilie, cit gi la favortzarc rcct-
proc5, in funclie de specii, de densitdlite de plantare, de insuqirile mctlitt-
lui fizic. Este bine ca modelul pddurilor s[ fie preiuat
Ei
adaptat in stahi'
Iirea asocierilor dintre diferitele specii lemnoase in plantaliile masivc. A-
cestea pot realiza o coeziune mai bund gi perenitatea peisajului; clc cx-
ploateazd in comun resursele mediului gi in acelaqi timp sunt mai rczis-
tente la agresiunea unor factori biotici (boli, d[undtori) comparativ ctt
planta{iile pu{in sau deloc diversificate (specie unicd).
Crearea peisajelor in interiorul localitililor asigurd addpost gi condilit
de viald pentru o multitudine de pisdri
9i
alte diferite animale vertcbrittc
(arici, veverite, cdrtite, broagte, peqti, gopdrle g.a.) qi nevertebrate (inscctc,
viermi g.a.), microorganisme.
Toate reprezentantele biosferei formeaz[ o lume vie care convlclu-
icqte qi se interconditioneazd. intrucAt in peisajele antropice nu sc poiltc
rcaliza autoreglarea specificd ecosistemelor naturale, se impune suprltvc'
gherea gi intervenlia omului pentru reglarea relaliilor dintre dileritclc
grupe de specii aflate in competilie pentru factorii ecologici vitali (dupti
caz
-
hrani, lumini, api): combaterea caracterului invadant al unor spccit
vegetale, rdrirea plantaliilor, indepdrtarea buruienilor, combaterea insoctc-
lor gi microorganismelor ddunltoare plantelor, limitarea creqterii unor
populafii de animale etc.
99
4. 3. 2. FUNCTi l LE SOCTALE ALE AMENAJARTLOR
pEt SAGI ST| CE
cREAREA UNOR AMTJTAN
fE
psrr
lol I_AxAN' t.E
Amenajdrile peisagistice sunt beneflce pentru sdndtatea oamenilor nu
numai prin crearea unui microclimat mai favorabil
si a unui mediu mai
calm, cu aer mai curat gi mai bine oxigenat, ci gi prin influenla stenici
asupra stirii neuropsihice.
Mai ales in parcuri qi grddini, unde vizitatorul pdtrunde
in mod de-
liberat pentru a se relaxa, dar
9i
in natura mai pulin cizelatd, peisajele
exercitd multiple influenle care se insinueazi in sistemul neurovegetativ
prin toate mijloacele de perceplie, independent de voinla subiectului.
Privite chiar prin fereastrd, scenele de peisaj linigtit, arborii, arbugtii,
peluzele gazonate au efect benefic, calmant, trezesc senzalia de pace.
plan_
tele sunt reperele noastrs care indicd succesiunea sezonelor: admirlm cu
pldcere desfacerea mugurilor, aparilia frunzelor, apoi a florilor gi fruc-
telor, ne incdnti cuiorile toamnei pictate de frunzigul copacilor, dar gi ar-
hitectura ramurilor rlezgolite
de frigul iemii, zdpada a$temutA sau dantela
chiciurei in coroane. in peisaj ne bucuri gi pdsnriie, cu ciripitul voios sau cu
trilurile lor muzicale, fluturii, atragi de flori, veverilele, agile gi sprintene.
Vegetalia, prin subtile mijloace
-
armonia culorilor gi formelor, parfu_
murile suave, fognetul frunziqului, gralia fragild sau trdinicia falnici, viala
pulsAnd in fiecare frunzd, floare, mlddild, dar qi efectul invizibil al cdm_
pului bioenergetic al plantelor
-
ac[ioneazd asupra sensibilitilii oamenilor,
influenldnduJe pozitiv tonusul psihic.
In pdduri, in parcuri
9i
grddini, in funclie de starea psihicd qi de ca-
racterul scenei observate, fiinla uman[ este predispusi spre calm, reverie,
vivacitate, tonifi ere, receptivitate, buni dispozilie.
Astfei, expresivitatea plasticd a coroanelor poate declanqa stdri psiho_
emofionale variate: siluetele elansate ale arborilor stimuleazd spre dina_
mism gi optimism, cele rotunjite imprimd calm gi relaxare; formele ple_
toase indeamnd spre visare, iar copacii putemici, falnici sugereazd dura_
bilitate, siguranld.
Tot aga, culorile, prin varialie qi tonuri, aclioneaz| asupra dispoziliei
psihice. Cele vii, putemice
-
rogu, portocaliu
-
iriti cdnd sunt dominante,
dar invioreazi cind sunt dispuse ca accente cromatice; verdele predomi_
nant al vegetaliei este linigtitor; nuanlele calde ale florilor (roz, galben_
auriu, crem, lila), imbinnrile armonioase ale acestora, potenlate de pre-
zenla albului, a albastrului-pal predispun la bund dispozilie, calm.
100
lrtsitqi rurttTro:ilru
' .a' t.rrtgi.rt
k ti,
llritt
caractclul sirtt, prirt stilul gcorttc
t ri z. at si t u l i bcr, pri n i t t npl rt at ca sl t u i nt i nt i t at ca cl l dl ul ui vi z. t t l t l , sc t l t t punc
llregnant
pcrcoptrcl no:rstrc,
O cornpozilio goomctricir arhitecturalir poatc trczi scntimcnte dc ad-
rnira{ie, de elan, sugcrdnd, in acelaqi tirnp, ordine gi echilibru. Grandt>a-
rea, mdrelia unei astfel de compozilii poate fi, in funclie de starea subioc-
tului, stimulativd sau, din contrd, inhibitoare, crednd o senzalie de coplc-
$ire,
de dominare. Chiar la o scard mai mici, uneori schemele geomctricc
prea rigide gi repetijia aceloraqi elemente pot conduce Ia monotonic
$l
plictiseald.
Amenajdrile libere sunt mai relaxante: armonia reliefului, prezontil
apelor in forme apropiate peisajului natural, grupdrile variate ale vcgc-
taliei, farmecul priveliqtilor
-
sunt elemente de atraclie
$i
de influenlarc
pozitivd a disponibilitdlii psihice.
Din aceste numeroase considerente, amenajarea spaliilor liberc
ltlan-
tate este indispensabild locuitorilor oragelor, ca mijloace de ocrotiro 1l sll-
ndtd{ii fizice gi psihice, de creare a ambianiei naturale, menitd sd colltracit-
reze mediul artificial, tehnicizat, cu multiplele
9i
variatele lui aspcctc nc'
favorabile fiin{ei umane.
FLNCTIA RECREATIVA A AMENAJARILOR PEISAGISTICE
Se qtie c[ sdndtatea omului este influenlatd nu numai de echilibnrl
mediului ci
9i
de compensarea efortului fizic
Ai
intelectual al muncii
Ei
:t
solicitirii nervoase pin activitdli recreative. Pentru acestea s-au dczvoltat
variate forme de recreare puse la dispozitia publicului prin unitdti spccirt
lizate gi organisme din sferele culturii gi artei, sportului, divertismentu ltr r,
turismului, domeniului public
A.a.
in alegerea formelor de relaxare intervin timpul liber disponibil, rli-
velul de trai, varsta, preocupdrile gi inclinaliile oamenilor.
Recrearea in naturd este tot mai mult adoptati, reprezentand in acclalt
timp o evadare din obignuit qi o modalitate de a profita direct de acfiunilc
binefrcdtoare ale factorilor naturali.
Pentru locuitorii oragelor, opliunea recredrii in aer liber este ctttttli'
tionatd
de timpul de deplasare necesar, de facilitatea deplasdrii, de orgarti-
zarea
$i
dotarea peisajelor amenajate, de ambianla naturald a acestora ctc.
Timpul liber zilnic fiind in general limitat, populafiei ii stau la dispo-
zilie mai ales spaliile verzi intravilane: scuaruri, grddini, parcuri, bazc
sportrve.
101
Din uncle studii sociologice, rczultl ci pondcrca familiilor carc pro-
fiti zilnic sau de mai multe ori pe siptdrnini de parcurile publice cste de
pdn1.la 25Yo, din care aproape
jum[tate
locuiesc in apropiere (2
-
l5 mi-
nute de mers pe
jos),
iar durata vizitei este cuprinsi intre trei sferturi de
ord gi doud ore.
Categoriile de vizitatori care beneficiazd mai des de parcuri in timpul
sdptdmdnii sunt tinerii, pensionarii gi copiii.
La sf6rgitul sdptimAnii,
frecventarea
amenajdrilor peisagistice se
intensificd, atdt in cadrul urban cdt gi in cel suburban (pdduri-parc, zone
de agrement), inregistrdnd, mai ales in zilele calde, un adevdrat exod cdtre
naturd. Dwata de recreare la sfhrgitul sdptdmAnii este mai lungd, indeosebi
in zonele de agrement. Amenajdrile cu posibilitili de cazarc sau camping
pot asigura petrecerea in naturi timp de mai multe zile.
Din considerentele expuse mai sus, proiectarea urband gi cea terito-
riald trebuie s[ rdspundd imperativelor sociale de echipare a localitdJilor
gi a zonelor limitrofe cu diferite categorii de amenajdri peisagistice recrea-
tive, scop in care se elaboreazd strategii, norme qi criterii adecvate.
Forma de recreare in aer liber poate fi solitari sau colectivd, pasivd
(plimbare, odihnd, contemplarea peisajului, viziondri de spectacole, lectu-
ri) sau activd (sport,
jocuri
active,
jogging, drumelie, grddindrit
9.a.).
in
funcfie de mdrimea teritoriului amenajat, programul gridinii, parcului sau
zonei de agrement poate satisface numai unele sau toate aceste posi-
bilitdli, prin dotdrile gi amenajirile specifice.
Dotdrile pentru recrearea in cadrul spaliilor verzi publice sunt: teatre
gi cinematografe in aer liber, pavilioane de expozifii, terenuri de sport gi
de
joc,
spalii de
joacd pentru copii, amenajiri pentru sporturile qi agre-
mentul nautic, restaurante, instalalii distractive, chioEcuri de parc
a.a.
Toate acestea, amplasate intr-un cadru peisagistic bogat in vegetalie
$i
armonios organizat, astfel incat formele de recreare si nu genereze con-
flicte funclionale (de exemplu, agitalie
9i
zgomot pentru cei ce opteazd
pentru calm qi relaxare pasivd), contribuie la refacerea energiei gi tonusu-
lui psihic necesar activitllilor cotidiene.
4.3.3. FUNCTTA ESTETICA A AMENAJARILOR PEISAGISTICE
Crearea ambiantei naturale a omului modem este o problemd deosebit
de complexd, care nu se dispenseazd de esteticd.
in localitdli, sunt constituite in mod special spalii libere care, pe lAngd
alte functii, au menirea de a infrumuseta qi armoniza diferitele componen-
ro2
tc alc catlrului construit; plantafiilc, pcluzclc tlc iarbti, docoralrunilc l)o-
ralc, bazinclc, fintdnile, arta monumontalir
;.a.
alcirtuicsc pcisljc irrtogratc
struoturilor urbane. Ele pun in valoare arhitcctura construc{iilor, conf' cri va-
rictate ansamblurilor compuse din elemente asemdndtoare, imprimd
,,pur-
sonalitate" oragelor, cartierelor, strdzilor.
Parcurile, gridinile gi alte amenajdri peisagistice, rezultate in urnra
unui proces creativ artistic, dupd anumite principii qi criterii, sunt cotn-
pozi!ii estetice.
Dacd contemplarea peisajului natural armonios sau a podoabelor lunrii
vegetale
-
flori, arbori, arbuqti, ierburi
-
produce incdntare, pldcere, adrli-
ralie necondilionatd, in aprecierea unei crealii de arhitecturd peisagcrl in-
tcrvin criterii aplicabile unei opere de artd; este insd o arti accesibilir, ugor
de inleles gi apropiatd tutuor, pentru ci folosegte elementele naturirlc,
care^exercitd o atraclie spontand.
Il amenajdrile peisagistice, trama organizdrii generale, func{ionalira-
tea bun6 a diferitelor sectoare, comoditatea gi accesibilitatea rezultiind
dintr-un plan bine conceput sunt strdns corelate cu rcalizare unui catlru
estetic pldcut, care se exprimd prin maniera compozilionald, prin linrbajul
grupiril,or spalial-volumetrice, al formelor gi culorilor gi prin insdEi fiu-
muselea florei cultivate.
$i
in afara localitdlilor, intervenliile in peisaje, urmdrind diferitc sco-
puri (ecologice,
turistice, economice etc.) se fac nu numai cu grija protcc-
{iei
mediului ambiant, ci gi cu aceea a ameliordrii sau pdstririi calitir{ii
estetice a peisajeior transformate.
4.3.4. FUNCTIILE UTILITABE ALE UNOR ZONE VERZI
Anumite categorii de amenajiri au ca scop proteclia unor obicctivc
speciale, a resurselor hidrologice gi a terenurilor.
In zonele industriale se prevdd plantalii speciale cu func{ia dc dirrri-
nuare a propag[rii nocivitdlilor citre teritoriile invecinate; constituitc tlin
specii rezistente la poluare, ele se amplaseazd in principal pe direcqia viin-
turilor dominante.
Unele intreprinderi industriale alimentare, cele ale industriei farma-
ceutice pentru prepzuarea serurilor, vaccinurilor gi antibioticelor, staliilc
industriale de producere a miceliului de ciuperci comestibile necesiti amc-
najarea de zone
yerzi
pentru proteclia proceselor de produclie gi evitarca
contaminirilor cu germeni microbieni pe cale atmosfericd.
t 03
De asemenea, bazinele deschise de api (acumuldrile)
din sursc de
suprafafd gi instalaliile centrale de aprovizionare cu ap[ potabild trcbuic si
dispuni de perdele de protectie sanitar[.
Pe traseele drumurilor gi goselelor, in zonele de rambleu;i de vIi a-
brupte, prin plantafii se asigurd consolidarea terenwilor gi in acelagi timp
securitatea haficului (barieri fizici,
jalonarea
traseului, protectie impotriva
vAntului in anumite sectoare etc.). In lungul autostrdzilor, uneori se dispun
perdele antifar separind sensurile de circula{ie, iar in vecinitatea locali-
tdtilor se amplaseazi perdele antifonice din vegetalie deasd, multietajatd.
Prin amenajarea de zone verzi se poate realiza imbundtdlirea gi va-
lorificarea unor terenuri neproductive sau neconstruibile; plantaliile de
arbori gi arbu$ti sunt utilizate pentru fixarea alunec[rilor de teren gi a so-
lurilor nisipoase instabile, pentru asanarea terenurilor mldgtinoase, alegdn-
du-se speciile adecvate acestor folosin!e.
Unele terenuri degradate anftopic, ca cele pe care s-au depozitat rezi'
duuri (de exemplu, haldele de steril sau depozitele vechi de degeuri mena-
jere), pot fi transformate in terenuri utile
9i
salubre prin "inverzire", cu a-
num^ite mdsuri speciale, menite sd asigure condilii pentru vegetafie.
In prezent, in lume, dar gi in
lara
noastrd, a apdrut problema dezafec-
tdrii
9i
pdrlsirii unor intreprinderi industrale care ocupd suprafele impor-
tante de teren, urdtite de
,,peisajul"
arid qi dezolant al halelor qi instalalii-
lor tehnologice in degradare. Astfel de situafii au generat in unele
ldri
di-
ferite proiecte de redare in folosinld a teritoriilor in cauzi, fie prin schim-
barea destinaliei construcfiilor pentru alte profile economice, fie prin
,,eco-
lo$zarea'' spatiilor; in acest din urmd caz sunt implicate gi amenajlrile
peisagistice, menite sd aducd elemente ale naturii vii in aceste situri moarte
gi sd atenueze impactul vizual al aglomerdrilor de conducte qi al construc-
tiilor
industriale, permi{dnd in acelagi timp gi integrarea anumitor folo-
sinle specifice spaliilor verzi (foto color 59, 60).
Acestor aspecte menfionate li se poate adduga latura utilitard a unor
zone verzi ca fumizoare de materii prime vegetale pentru industria far-
maceuticd, cosmeticd gi alimentard (situate in teritorii nepoluate)
9i
pentru
industria lemnului (numai pddurile de agrement, supuse unui anumit re-
gim de tiieri, strict controlat de autoritilile forestiere). Functii utilitare spe-
cializ te au intreprinderile de producerea materialului slditor gi a semin-
telor
(pepinierele de arbori gi arbuqti
fi
anumite baze de produclie florico-
ld), absolut necesare pentnr infiinlarea
$i
intrelinerea spatiilor verzi.
104
Capitolul 5
REPARTITIA, DtMENStONAREA, PROFTLAREA
9r
oRGANTZAREA SPATILOR VERZI
5.1. SPATilLE VERZT iN STSTEMATTZAREA
TERTTORTULUT
9r
LOCALIATTLOR
Cunoscindu-se rolul multilateral al spaliilor libere. plantate in con-
struirea ambianlei frzice a omului gi cerintele societdlii modeme fald dc
acestea, s-a conturat necesitatea adoptirii unei anumite strategii privind
integrarea lor in sistematizarea teritoriului gi localitililor.
Solutiile de sistematizare urband tind si asigure o
judicioasi
repa(i{ic
teritoriald a amenajdrilor peisagistice, o dimensionare, o profilare qi o struc-
turare corespunzdtoare a acestora, in interdependenld cu dezvoltarea ora-
gelor. Aldturi de obiective ca limitarea perimetrului construibil, realizarel.
unei densititi optime a clddirilor, organizarea zonelor functionale urbanc'
(zona de locuit, zona de industrii gi depozite, zona politico-administrativd.
dotdri or5genegti gi de cartier, re{ele stradale etc.), proiectarea urbanI arc
in vedere rezervarea unor suprafete in scopul amenajdrii de spalii plantatc.
in planurile de organizare fizicd globald (orag gi teritoriu) se urmii-
re$te crearea unui
,,sistem
verde" capabil se asigure proteclia multipl?i a
mediului, recrearea gi odihna populatiei.
s.l.1. STSTEMUL DE SPATil VERZI
Reprezintd totalitatea formatiunilor de spatii verzi urbane qi periur-
bane, cu relatii de interdependenti, tinzdnd sd constituie un ansamblu conr-
plex gi unitar.
Pentru a alcEtui un sistem, este necesar ca spatiile libere plantate str
facd parte din componenta tuturor zonelor func{ionale ale oragului, iar
cele mai importante dintre.ele
-
parcurile, grddinile, scuarurile
-
sd fie rc-
partizate echilibrat gi sd se lege atat intre ele, cdt gi cu masivele plantatc
din teritoriul periurban (Muja S., 1984).
t 05
Iu cadrul ststcnrtrlui trctruic sil sc usig,urc dinrcnsionarca ltlcr:vttii a
spa{iilor vcrzi in raport cu llncliunilc atribuite;i cu mdrimea gi
caractcris_
ticile zonelor pe care le servesc.
Sistemele de spalii verzi se pot constitui in modaliti{i diferite, in func_
lie
de condiliile topografice
$i
climatice, structura urbanisticd gi trama stra-
dald. Mai frecvent se intalnesc trei categorii de sisteme verzi: in pete,
in
fhgii gi mixt.
Sistemul in pete
-
rezulti din r6spdndirea izolatd gi neregulati a
unitdtilor de spalii verzi in teritoriul urban, in functie de disponibiliti_
lile
de teren. Elementul de legiturd il constituie plantatiile stradale. Acest
sistem este frecvent intdlnit in orage, mai ales in cele cu relea stradalE
neregulatd gi cu relief variat. Este adoptat gi in oragele mici, unde alci_
tuirea este mai simpld: o grddind sau un parc, cdteva scuaruri gi bule-
varde plantate.
Sistemul in fAgii
-
reune$te toate spatiile libere plantate intr-o relea
continu5, care poate avea dispozilie radiale, concentricd, radial-concentricd,
longitudinald, transversald sau longitudinal-transversald in functie de struc-
tura stradald a oragului. Acest si,stem, bazal pe continuitatea spaliilor verzi,
are o bunl eficien{i in exercitarea functiilor de ameliorare a microclima_
tului gi de diminuare a poluirii atmosferei, dar este mai putin favorabil
pentru indeplinirea complexi a functiei recreative, aspect care necesit[ su_
prafele mari gi mai compacte.
Sistemul mixt
-
rezultd din combinarea celorlalte doud sisteme: este
cel mai frecvent intAlnit, adaptindu-se mai bine restructurdrii localitdlilor
9i
asigurdnd o mai buni fiurclionalitate de ansamblu.
Experienla marilor orage ale lumii (Moscova -
fig. 42, Oslo, Stuttgart
g.a.) aratd cd distribulia cea mai favorabild este reunirea unitblilor mari de
spalii verzi (parcuri, grndini) prin fhgii de 200
-
500 m l6rgime, care tra-
verseazd oragul gi fac legdtura cu o zond de centurd, alcituitd din parcuri
9i
pdduri suburbane (Soulier L., 1977).
La crsarea oragelor noi, aplicarea principiilor modeme ale urbanis_
mului permite conceperea gi realizarea unui sistem eficient de zone plan_
tate, integrat structurii urbane (cum a fost, de exemplu, cazul oragului
Brasilia).
in oragele vechi, aglomerate, deficitare in parcuri qi gridini, cregterca
suprafelelor de spalii verzi se rcalizeazE mai ales in noile cartiere care se
dezvolti cdtre periferie.
106
Fig. 42. Sistemul verde al oralului M oscova, dupd Soulier L , 1977
5.1.2. TIPUBILE DE SPATII VERZI
Sistemul de spalii verzi al unui ora$ este alcdtuit din diferite categortt
rlc amenajdri, cu implasamente
gi mdrimi variate
$i
destinate indeplinirii
,rrrumitor functii.
Existd. de asemenea, zone verzi, independente de sistemul verde ur-
brur. situate la distante mai mari fa{5 de localitdti gi care au func1ii spc-
, rllc: plantaiiile cdilor rutiere gi feroviare, unele amenajiri turistice
$'a
Sia{iile verzi din interiorul locatitS{ilor cuprind: parcuri, grddini'
,,,' ^r,rri, IaSii verzi gi aliniamente stradale de arbori, planta{ii in
jurul unor
tol
t l . t i i ' i publ i cc, pl art al i rl c
t ri ' i ursarrrbruri rc
dc l ocui nl c, a. l cnl ui i . rc
r)cl sa-
gisticc din incintolc instituliilor, ?ntrcprinderilor,
unitltitor social_culru-
rale, expoziliilor, grddinilor
zoologice, plantatiile
aferenie cimitirelor, ba-
zele_de produclie
floricoli gi arboricold gi alte plantalii.
Unele amenajiri, restr6nse ca suprafaJi, au caiacter temporar, fiind
rcalizate in scop de salubrizare gi infrumuse{are,
ca etap6 de iranzilie pe
terenuri virane, dup6 demolarea unor edificii.
In cazul staliunilor turistice
.9i
balneo_climaterice,
spatiile verzi cuprind
toate zonele plantate,
situate in interiorul perimetrului
icestora.
Spafiile verzi din exteriorul locatitigilor cuprind: zone de agrement
(pdduri-parc, piduri de agrement, qtranduri
9.a.),
pLntalii
de-a lungul cailor
de transport rutier
$i
feroviar, plantalii de proteclie (a apelor, solului, loca_
litalilor, staliunilor balneo-climaterice
etc.) gi unete spalii verzl, menlionate
in categoria anterioarl, dacd sunt situate in afara tocafitalitor
lpepiniere,
spalii verzi ale unor staliuni de cercetare g,a.).
ln raport cu accesibilitatea populafiei,
amenajdrile peisagistice pot fi:
.-
publice (de folosinti generald, cu acces nelimitat)
_
de exemplu, par_
curile, gridinile gi scuarurile publice,
spatiile verzi stradale etc.;
-
cu acces limitat
-
de exemplu, parcurite gi bazele sportive, amenajd_
rile peisagistice
din incintele instituliilor, intreprinderilor,
iotelurilor gi res-
taumntelor, grddinile botanice
Ei
zoologice, spatiile verzi de pe ldngd com_
plexele de locuit, grddinile locuinlelor individuale
9.a.
UneG dintie aces,
tea au caracter privat.
Amenajdrile publice
sunt administrate de primdrii,
iar cele cu acces
limitat, de cdtre persoanele juridice
sau fizice cirora le sunt atribuite spre
folosire sau sunt administrate de cdtre proprietari.
Dupi funclii, spa{iile verzi sunt profilate diferit :
- .- lmenajdri
peisagistice
recreative: scuaruri, grddini gi parcuri publice,
pdduri-parc, plduri de agrement, spatiile verzl pentru copii
9i
tineret itc.;
. .
tloli.i verzi cu profiI specializat: gridini botanicl, grddini
9i
paicuri
dendrologice, rozarii, parcuri expozi{ionale, parcuri gi giadini zoologice,
amenaj[rile din cimitire gi de pe lingd crematoriile uman]el
-
spalii verzi de tnfrumuseyare: pe ldngi institulii administrative, cul_
turale, de invdfiment, de cercetare
9.a.,
pe ldngd intreprinderi, locuin{e,
unele spalii verzi stradale etc.;
.
-
spalii verzi de proteclie gi utilitare: plantalille
ciilor de comunicalie,
plantatii de proteclie aferente cursurilor qi acumulirilor deschise de apd,
plantalii de consolidare a unor terenuri, perdele
de proteclie, pepiniere,
La_
zele de producfie
floricold pentru plantele de exterior, gazoniere.
i 08
5. 1. 3. DI MENSI ONAREA SPATI I LOR vERZI
Suprafala totale
$i
pe categorii a spaliilor libcrc plantatc depindc dc
mdrimea tocalitAlii
(suprafald qi numdr dc locuitori), de dezvoltarea urbirnl
qi industriali, de tipurile de clddiri predominantc, dc condi[iile climatrce'
Soluliile de sistematizare adoptate trebuie sd
lind
cont de realizarea
unor indicatori globali orientativi
(norme de spalii libere plantate pentru
un tocuitor) la nivelul intregii localitdii.
Normele sunt mai mari in oraqele de cAmpie, in climat cu veri cdldu-
roase
$i
pe teritorii lipsite sau sdrace in pdduri naturale, de asemenea, in
oragele mari, caraclerizale prin densitate mare a populaliei
9i
dezvoltaro
industriald.
in
lara
noastr6, indicii globali orientativi pentu spafile verzi din perimc-
tnrl construibil al localitiiilor vari udintre 9 gi 26 mp pe locuitor (tabelul l)'
Tabclul I
Normel e de spati i verzi pe categori i de mtrri me a l ocal i ttti l or
in localitalile rurale cu perspectiva de a deveni orage, suprafelelc dc
spalii libere plantate se vor dezvolta in centrul civic, pe ldngd dotdrilc
social-culturale,
pe lengd
Scoti 9i
noile construclii de locuin{e'
in ansamblui sistemului verde urban spaliile publice au un rol foartc
important, atAt de recreare cat
9i
de protectie, de aceea dimensionarca
lor ar
trebui si respecte anumite norme, defalcate din indicele global (tabelul 2)'
Tob< lul 2
Norme ori entati ve pentru unel e spal i i verzi publ i ce di n i ntri orul orascl or
Habitatul Numirul de locuitori Indi ci de spati u verde
Localitati rurale
s.000
-
10.000
5- 7
10.000
-
20.000
8
-
l 0
Ora$e
sub 20.000
9- 13
20.000
-
s0.000
t 2- 16
50.000
-
100.000
14- 20
peste 100.000
17
- 26
Mdrimea oragului
(numdr de locuitori)
oe verzi
Fariuri,
grddini, scuaruri
Fa$i i pl antatc
9/o din s|Drafata orafului mp/locuitor
sub 20.000 9- 10
6
- 10 2
20.000
-
50.000
r o- t 2 7- t l 3
50.000
-
100.000
11- 14 8- 12 3
100.000
r 2- t 5 B
-
16 5
109
in cadrul proccrrtclor rczcrvirtc tlin srrpr.alirla oraq;uhli,
l)oll(lctca
trc-
buie sI rcvinl unitirlilor mari poisagisticc (parcuri gi gridini).
Pentru spaliile verzi publice din cxtcrionrl oragelor sc previd norme
mai mari (M.E.F.M.C.,
1980
-
tabelul 3).
Tabelul J
Norme orientativ pentru spaliile verzi din exteriorul oraselor
Mtrrimea oralului
(nr. de locuitorj)
Pddure de agrement
ha/1.000 locuitori
Ldlimea maximd a
inelului de paduri (km)
sub 20.000
15
15
20.000
-
100.000
17 25
peste 100.000
20
40
Mun. Bucure5ti
30
50
5.2. ORGANIZAREA, STRUCTURAREA gt
DOTAREA
AMENAJARILOR PEISAGISTICE
Atat in stabilirea programului
de ansamblu penfiu sistemul verde ur_
ban, c6t gi a programelor fiecirei categorii de amenajdri peisagistice, pro_
iectarea urmdregte indeplinirea cit mai bund a funcliilor aiestora.
5.2.1. PROGRAME SPECIFICE DE ARHITECTURA PEISAJULUT
._
Spaliile verzi profilate pentru recreare
-
scuarurile, gr[dinile, parcu_
rile, pidurile-parc,
zonele de agrement
-
au o tratare specificd, in care se
exprimd in modul cel mai larg principiile compozilionale ale arhitecturii
peisqjului.
In organizarea generald qi a pirlilor componente ale acestora, se urmd_
re$te realizarea unui ansamblu peisagistic armonios, in care sunt intesrate
dotdrile
9i
amenajlrile pentru activitille recreative, alese
9i
amplasate
-dupd
anumite criterii qi condilii.
SCUARUL
Scuarurile sunt grddini cu suprafafd restransd, de pdnd la 3 ha, foarte
frecvent intalnite in cuprinsul oragelor. Ele pot fi situate intre str5zi, in
cartierele de locuinfe, in pietele publice ale oragului, in vecindtatea unor
ageziminte culturale (teatre, cinematografe, case de culturd), a unor insti-
tulii administrative cu caracter public, in preajma gdrilor, autogdrilor, sta_
tiilor
de metrou.
110
Scuarul arc l' unclia dc a asigura odihna tlc sctlrtil duratil a vizitiltorilor,
tlc a farcilita circulalia pictonilor do la o stratlil la lltir printr-un cadru plan-
tat
$i
uncori de a ot' eri copiilor dc virsti nricil un loc dc
joaci. Unclc soua-
ruri au un important rol estetic-arhitectural, dc punerc in valoare a unor
cdificii sau zone urbane.
Numirul si mirimea scuarurilor intr-un oraq depind de mtrinlea aces-
tuia, apreciindu-se ci pentru un locuitor este necesari o norrni medie de
1,5-4 mp de scuar (din defalcarea indicelui mediu global al suprafelei dc
spalii verzi pentru un locuitor).
in general, scuarurile sunt amenajate cu alei, peluze de iarbd, plantalii
de arbori
$i
arbu$ti, decoratiuni florale, uneori fAntAni arteziene sau bazinc
omamentale, statui
$.a.,
alcdtuind compozilii simetrice sau libere, care trc-
buie si se integreze armonios cadrului arhitectural invecinat (fig. 43).
St r . ! d r Rr r n u l
ffi
!.rgl-t-l
Fig.43. Scuar in Timisoara, dupd Marcus R., 1958
Ca dotdri pentru odihnd, sunt nelipsite bdncile; adesea este prevlzttt
ll
niobilier frx pentru
jocuri
statice (table, qah
9.a )'
In cartierele mai linigtitc'
in scuar se poate rezer.ta o suprafald dejoaci pentru copiii de vdrsti nticl
Traseul aleilor, ocupAnd 15'20 % din intreaga suprafafd, trebuie si pcr-
rniti traversarea scuarului dupi direcliile dominante de circulatie picto-
nal5 impuse de obiectivele de interes din apropiere.
Plantatiile se concep astfel incit si ofere zone de umbrd
9i
de insorirc,
ldipost contra curenlilor de aer gi, in mdsura posibilitdlilor, proteclic fall
(lc
vccinAtatea strdzilor cu trafic important.
,
c
a.'
l i l
Scu: rnrri l o t l i rr l i rl a ct l i l i cri l or ct rl t url l c au o t ri t t arc spcct t l i l , eu un ca-
ractor dccorativ mai dcoscbit, mcniti sil scoati in cvidcnfir rrhitcctura;i
importanla clddirii respective. Mai ficcvcnt, se adoptd solutii cornpozi-
lionale
geometrice regulate, uneori chiar arhitecturale; aici, in plantaliile
omamentale ponderea plantelor sempervirescente este mai mare.
In
tara
noastrd, ca
$i
in majoritatea
ldrilor
europene, scuarul are ca-
racter public; in Marea Britanie existi qi scuaruri cu acces limitat, in folo-
sinla exclusivd a locuitorilor contribuabili ai unei anumite zone.
GRADINA (PUBLICA)
Amenajare peisagisticd cu suprafala de 3
-
20 ha, grddina asiguri odih-
na gi recrearea zilnici a locuitorilor din zona limitrofb, pe o razi de I
-
1,5 km; cuprinde importante arii plantate cu arbori qi arbuqti (30
-
60 Vo
din suprafald), contribuind astfel, in mdsurd mai mare decdt scuarurile, la
ameliorarea atmosferei gi a climatului urban.
Intrucdt depdrtarea de locuintd este un factor limitativ in frecventarea
de cdtre public a parcurilor
9i
gr6dinilor, in cadrul oragelor mari gridinile
se amplaseazi la nivel de cartier gi complex de locuit. in oragele mici,
grddina publicd indeplineqte rolul de parc.
Gridina cuprinde alei gi spatii de odihnd, locuri de
joacd
pentru copii,
unele construclii cu scopuri utilitare gi de agrement (chio9c, addpost de
ploaie, WC public, uneori restaurant sau cafenea g.a.), eventual un mic lac
(de exemplu, in Grddina Cigmigiu), locuri pentru jocuri
statice pentru
adulli
9.a.,
in functie de mirimea terenului.
De cele mai multe ori compozi{ia peisagisticb este rezolvati in stil mixt.
PARCUL
Este cea mai mare formatiune peisagistici urbani destinatd recredrii
populaliei, depdqind 20 ha.
Mdrimea parcurilor publice se coreleazd cu mdrimea zonei pe care o
deservesc
Ai
cu densitatea locuitorilor. Se consider[ cd la 30.000 locuitori
este necesar un parc sau o grddind mare de cartier, norma pe locuitor fiind
de 4
-
I 1 mp (mai mare in oragele mari). in realitate, parcurile
sult vizitate
frecvent numai.de 15
-
20 % din locuitori, de aceea se apreciazd cd unui
vizitator ii revin in medie 20
-
50 mp de parc.
Parcurile se caracterizeazd prin vegetalia bogatd, cuprinzdnd plantatii
intinse de arbori
9i
arbugti, vaste spalii gazonate, parcursuri lungi de piim-
bare. Adesea parcul are un microrelief variat
9i
include un lac, aspecte
care ii sporesc atractivitatea
9i
frumusetea (fig. 44).
t 12
Fig. 44. Parc
Public
Prin dotdrile sale, parcul ofer6 atat posibilitatea plimbdrii
9i
repausu-
lLri in aer curat, intr-un cadru peisagistic amplu gi variat, cAt
$i
exercitaroa
tliferitelor activitdli compensatoare din sfera odihnei active (sport, jocuri
in aer liber, agrement) sau a unor activitili cu calacter cultural (spectacolc,
cxpozitii in aer liber sau in pavilioane g.a.). O
funclie
recreativd comple-td
poate fi asiguratd de parcurile mari, cu suprafele de peste 30 ha (fig. 45).
l')le cuprind terenuri de
joacd
9i
jocuri
sportive pentru copii, tercnuri tlc
sport, amenajdri nautice pentru agrement
$i
sport, teatru, cinematotiral'
l'i
siili de lecturd in aer liber, pavilioane pentru muzicd ocazionald, cxpozilii,
rhtiri pentru distraclie, restaurante etc.
Parcurile mari, fiind destinate pentru reclearea unui numdr marc tlc
l)crsoane
gi incluzdnd obiective cu mare afluenld de public, se amplascazil
pi se proiecteazd
linindu-se
cont de anumire pincipii.
Astfel, dacd teritoriul urban permite mai multe opliuni pentru atnpla-
strea unui parc, se va avea in vedere situarea intr-o zone de mare dcnsi-
tltc a popula{iei, deficitard in spalii verzi publice; de asemenea' se va csti-
.nra raza de influentd qi beneficiul pentru ameliorarea calitdtii mediului ur-
han. Ca exemplu, in Bucuregti noile parcuri au fost realizate in marilo
s Afhatccturapci sagcrtr
I t - 1
carticrc nou construitc, micsorand dcficitul de spafii verzi din sutl, cst gi
vest (fig. 46).
La proiectarea unui parc se ia in consideralie tn coeficient de aglo-
merare maximd, de 300 vizitatori/ha pentru zona de odihnd activi
9i
de
160 vizitatoriAra pentru zona de recreare pasivi.
Fig. 45. Parcul Killesberg (50 ha- anul 1939), Stuttgart,
dupd Mattern H.. 1960
A
l
IT4
Fig. 46. Amplasarea principalelor parcuri ln Bucuresti,
dupd Negruliu Filoftea, 1979
Numdrul de intrdri
$i
dmplasarea lor se coreleazd cu principalclc zonc
cxterioare interesate (complexe de locuit
$i
cartiere de vile), cu structuril
stladal5 invecinatd (interseclii, artere de mare circulalie, pielc publicc)
$l
(:u
capacitatea proiectata a parcului.
In organizarea interioard a parcurilor este necesard sectorizumt
.lfunr
lionald,
pentru ca diferitele activittli recreative sA nu se contrariczc. l)c
rrccea, obiectivele care presupun o mare aglomerare a publicului
-
tcutru,
cincrnatograf, zoni de parc de distrac{ii
-
se amplaseazd perifcric, aviurtl
prcvdzute alei de acces corespunzitor dimensionate gi eventual parcljc
cx tcrioare, la limita parcului.
Dotdrile qi amenajdrile generatoare de agitalie
9i
zgomot (zonolc dc
(listraclio,
restaurantele g.a.) se situeazd in locuri ugor accesibile, insd la tlis-
trrn(ir convcnabild de scctoarele linigtite ale parcului, rezervate plirnbrlrii
;i
l t 5
t xl i hnci . I )c: *t ' rr (crcrrt rri l c
t l c sp, r' t sc al cg l . crrri pl anc, si t uat c t l c p' cl c-
rintir tot porimctral, in apropicrca utrci artcrc tlc circulatie.
Pentru fiecare parc este necesar un ,w(t(,r a.lninist rattv_gospoddresc
(sere, rdsadnile, teren de culturi omamentale, construclii diferite); acesta
se amplaseazS. fie in incinta parcului, separat de zona publici, fie in afara
lui, in imediatd apropiere.
Structura parcului se concepe astfel incAt sd asigure o repartilie teri_
toriald echilibratd a diferitelor elemente componenle. in ansamblu, se apre-
ciazd ca bune urmdtoarele ponderi din suprafala totald:
. 66
-
77 % suprafele plantate gi gazonate;
c l0
-
72 Vo alei;
. 5
-
l0 % piese de apri;
. 5
-
8 Vo terenuri de sport;
. 3
-4%o
construclii.
Zonele destinate activitllilor culturale qi distractive nu trebuie sd
depdgeasci 20% din teritoriu, cea mai mare parte
a parcului
fiind ocu_
patd de spaliul verde propriu-zis. in parcurile mari ciegte ponderea pie_
selor de apd, un lac putAnd deline p6nd la maximum 30 % din suprafata
totalA.
PADUREA.PARC
Situatd de obicei in afara perimetrului
oraqului, pddurea_parc
repre_
zintd un masiv forestier de peste 100 ha, existent in raza de foloiinld a ora_
gului gi amenajat pentru recreare. Transformarea pddurii
se face cu inter_
venlii minime asupra cadrului natural, astfel incdt amplasarea diferitelor
dotdri sd nu compofie defrigiri importante.
In cadrul unei pdduri-parc
se prevede o relea de drumuri rustice gi alei
de plimbare, nedepdgind 4 Yo din suprafald. Se impune ca parcajele
9i
c6i_
le rutiere de acces sd fie situate la limita masinrlui forestiei.
Pentru evitarea degrad[rii pddurii, func1ia recreativ[ trebuie stabilite
la o capacitate de primire de 30
-
60 vizitatori / ha.
Amenajdrile pot cuprinde addposturi de ploaie, fhntAni sau cigmele
pentru apd potabild, toalete, sector zoologic, eventual gi sector botanic, te_
renuri de sport, locuri dejoacd pentru copii, amenajdri nautice (dacd exis-
td un lac), teren de camping g.a.
Ariile de
joc
9i
sport se prevdd in spaliile degajate, nearborizate, pu-
tdnd deline pAnd la 5 % din suprafala totald.
116
l r r ci ul r r r l pl i r l t r r t l or pi r r t t l c r t t at c i t t t t t t r l cr c sc pot r r r cl t t dc
; i
i t l t c
, rrrrcrl l r. j : rri
-
t ahi ' rri i dc vi rrar
l )L' t l l ru
c(}pi i
; r
t i t t crct , ccnt ru sl )ort i v
l )cl t l t u
(
l l nt onar)l or)t , l t 0t cl , t cst at t l i ut (
-
i t r nri t st t ra i n carc pcrnt i t c vcHct i rI i i t
l i rl cst i cl i r (l a l i zi cra pi rduri i , i n zot rcl c t nai di spcrs arbol i zat c si l u nci l t -
l rol i zat c).
Dxernple dc piduri-palc sunt Bdneasa
Sr
Snagov pentru Bucurogti,
I )un truva la Sibiu, Pddurea Verde la Timigoara, Hola la Cluj-Napocl,
\/t t rt e
-
St ej dris la Braqov g.a.
Zona de agrement se constituie in afara oragului, cuprinzittll
pirduri de recreare (p[duri de agrement) qi locuri de agremcnt in situri
rurturale frumoase, pe maluriie unor ape (lac, riu), in apropicrca unrrr
Iocuri de interes istoric sau in teritorii cu functii turistice gi baltrctlc
ttig. 47).
Fig.47, Lont de agrement lingi Amsterdam, dupd Beretld R., 1970
PADUREA DE RECREARE
Depdgind in suprafali pidurea-parc, pidurea de recreare faoc pitrtc
din fondul forestier de interes social. Utilizarea in scop recrcativ, sc
I 17
l i t cc i r r cont l i l i i l c pl st l i l r i i
ncst : l r i r r r bl r t c l r sl r uct t r r i i gi cor r r pozr l r cr
; t a_
duri i , pri nt r-un
rcgi nr (l c
gospot l i i ri rc
si l vi oa, nrcni i l si I asi guro
f cr-
mancnt a vcgct at i ci
f brcst i ere. i n accl agi t i rnp se i mpune ni oderarea
expl oat dri i t uri st i ce, pent ru a nu i se al t era f rumusel ea pei sagi st i ci gi
integritatea.
Ca o consecinld a principiilor
menlionate, pe teritoriul pddurii de re_
creare se adoptd o anumitd zonare (FilofteiaNegruliu,
l9g0):
-
o zond de primire
Si
de odihnd, amenajatd pe o suprafale mici, in
mod-asem[ndtor
pddurii-parc,
cu un anumit grad de prelucrare gi de arti_
frcializarei
-
zona pentu plimbare
reprezintn 75
_ g0
% din suprafald, pe care se
pdstreazd
caracterul natural al pddurii;
-
o zond de regenerare a arboretelor, pe circa 5 % din suprafald, unde
accesul publicului
este interzis.
P6durile de recreare cuprind drumuri forestiere (3 % din suprafa{i),
parcaJe, poteci pentru plimbare, piste de cdlerie, cu parcusuri
bine studia-
te
9i
semnalizate.
Ca echipare pentru
recreare sunt prevAzute,
mai ales, in zona de pri_
mire locuri de campare, locuri pentru dejun in aer liber, amenaJdri pentru
jocuri
sportive (tenis de masd, tir cu arcul
$.a.),
locuri dejoaca pentru
copii,
eventual amenajdri pentru canotaj, pescuit.
Elementele constructive
simple, ca: refugii, addposfirri, mici cabane
cu dotdri rustice minime, mobilier rustic (bdnci,
scaune din butuci, mese),
sursele de apd potabild (izvor, ffintani)
9i
unele amenaj[ri gospodaregii
(vatri pentru
foc, groapd pentru degeuri menajere biodegradabile g.a.) se
amplaseazi cAt mai convenabil pentru a permite
o Uirna
9i
agreabild
folosire.
$trandurile fac parte din unele zone de agrement, fiind amenajate pe
maluri de cursuri naturale de api sau de lacuri; ele sunt orgaruzate pentru
plajd gi practicarea
inotului, dar gi pentru alte activitdfi (agrement,
locuri
sportive, alimentalie publicd).
In cuprinsul zonelor de agrement se are in vedere valorificarea
maximd
a valenfelor peisagistice
ale cadrului natural, armonizarea amenajdrilor
cu
condiliile
9i
fizionomia
sitului, uneori infrumuselarea
acestuia, dezvoltarea
peisajului.
Totodati se va urmdri ca amplasamentele
unor dotdri gi modul
de rezolvare gi exploatare a acestora sd restringi la maximum lmpactul ne_
gatrv asupra mediului.
118
AMl r Nni AI { l l l l ' l I SA( ; l s l l ( ' l r l ) l N Z( ' Nl 1l ' l l l t l l t l S' l l ( ' l i
Spuliilc vcrzi tlin stuliunila de odihnd
$i
trulun'e"l sc atrtcnajcazi-t
pc
, ucl oagi pri nci pi i ca; i i spal i i l c vcrzi urbanc, avi nt l i nsi t o pondcrc l l l i t l
rr r: rl c dc l nsat nbl u.
Vi l cl e, hot cl uri l c, st abi l i ment el e bal neare et c. sunt cupri nsc i n cl t -
, l rul unor vast e ari i pl ant at e, amenaj at e pent ru pl i mbare, odi hni r, cxcr-
, rlii fizice, sport, agrement. Plantaliile pot fi nou create sau rezultl tlin
' .
rstcnlatizarea
gi completarea vegetaliei existente (pidure, dumbravii)'
tlr)itdtile de cazare, restaurantele, complexele de sinAtate delin in accst
,ltlru peisagistic general qi amenajiri in administralie proprie, cu ilcccs
l l r l l l t at .
Campingurile iau o mare extindere in cuprinsul zonelor de intcrcs ltt-
rrsric, ca urmare a intensificdrii traficului auto. Amenajate in apropicrcl
Irrcalit6li1or, intr-un cadru natural pldcut, cu elemente de interes pcntrtt tlt'
tr'rite activitdli
(pidure, lac, indllimi stincoase, circuite turisticc
$
il
)'
lcfc
rrrrrile de camping se amplaseazd de preferinti pe un sol uscat' nisipos' itt
Iocuri addpostite de vint qi de sursele de zgomot
9i
poluare'
in functie de mdrime, campingurile
pot cuprinde: pavilion dc pt t
rnire, dotdri pentru cazare (c[su]e, corturi fixe), punct alimcnttr, grttlt
' lnitar, bucdidrie in aer liber, terenuri de
joc qi de sport pentru copii
ll
l rl u l l i .
iurnpa."u este fie liberd in cuprinsul terenului dispers arboriztt, lic sc
,rganizeizd pe unitdli de 100-150 mp (pentru un cort, un aut()ttrrisnr !l
rnobilier de camping sau alte variante), care se separd cu vegcta[ic arhrrs
tivd. Pentru rulote se prevede o zorrd apdrte, eventual cu facilitili dc crr
r)cctare la curentul electric.
Numirul aleilor carosabile este limitat la strictul necesar' dc ntultc ot t
l;r o singurd alee, in circuit. La intrare se prevede un parcaj.
Planta{ia este predominant atcAtuitd din pdlcuri de arbori
qi arbttSlt tltrt
vcgetalia spontane, asigurdnd o diseminare a zonelor de insorirc
;i
dc ttttt
lrra qi din garduri vii netunse, pentru compartimentarea 9i
ingritdirclr tcrc
rrului. in vecindtatea pavilionului de receplie
9i
la intrare se pot platllrl
llori gi exemplare de arbori gi arbuqti omamentali, preferabil spccii tttttolt'
l()ne adecvate condiliilor zonei'
Spafiile verzi din localiti{ile rurale
in cadrul localitililor rurale, proprietefile individuale delin pondc-
lca zonelor plantate, care au insd un caracter predominant utilitar-cctt-
Oml c .
l l 9
Sl l t rl i i l c vcl zr t l c l i rl osi rrl i gcncr. i rl a sunt nrai rcst rri nsc ei r srrpl . rrl i l i r; i
nrai sinrplc ca alcirtuiro. in cornunclc ntari, grtitlinu puhlicti
St
unul sau
citeva mici ,scuaruri reprezintd numai 5-10% din suprafala totalt a teri_
toriului planrat al localitdlii; amenajArile de pe lAngd clddirite obgteqti
ocupd 3
-
5 7o, plantaliile de pe strizi 2
-
4yo, iar perdelele de protectie
cica 5Vo.
Grddina publicd (de obicei, unici) are cel mult 3
-
5 ha, din care 70
_
75%o stnt ocupate cu plantalii de arbori qi arbugti, gazon gi floi, lO
_
L5go
cu alei, iar restul suprafeiei este afectat pentru unele dotdri (teren de sport,
loc de
joaci
pentru copii).
In plantalii predomini speciile locale, rezistente, adaptate gi care nu
necesiti ingrijiri speciale.
Florile, de asemenea autohtone, sunt adeverate podoabe ale cu4ilor qi
ale strdzilor principale, mai ales in satele gi comunele strdbdfute de sose_
lele nafionale.
5.2.2. TRATAREA SpATilLOR VERZT AFERENTE DOTARTLOR
soctAL-cULTURALE, LOCUTNTELOR, INDUSTRilLOR,
ZONELOR DE NOCIVITATE
SPATIILE VERZI DE PE LANGA INSTITUTIILE
ADMINISTRATIVE
$]
CULTURALE
Aceste amenajdri, contribuind la estetica urband, sunt constituite din
plantalii decorative care se armonizeazd cu volumele arhitecturale: peluze
de gazon, rabate de flori gi trandafiri, aliniamente, gmpdri libere sau sime_
trice de arbori qi arbugti ornamentali.
Acestea se asociazd uneori cu elemente decorative construite sau
de artd plasticd: bazine, fdntdni, corpuri de iluminat, statui, vase, jardi-
niere.
Astfel de amenajiri decorative pot fi restrAnse, pe suprafeie inguste,
adiacente clidirilor sau pot fi mai mari, incluzdnd gi
elemente de circula_
fie
pietonal5; pot fi situate atdt in zona publicd, cdt gi in incinte imprej_
muite, avdnd acces limitat.
in cadrul urban, pe ldngd instituliile administrative gi culturale sunt
adesea situate spatii pietonale cu o tratare estetice deosebitA, constituind
centre de interes pentru viala civicd (fig. 48).
120
Fi g.48. Spa{i u pi etonal pe l angi o i nsti tuti e cul tural tr'
duPdBerettaR'
1970
SPATIILE
VERZI DE PE L,ANGA INSTITUTII SANITARE $I
CURAI'IVIi
Pentru asigurarea conditiilor
prielnice de refacere a- sAnetdtii
9i
dc fc
cuperare a fo4-ei de muncd a multor categorii de bolnavi' spitalele $l
san
-
toiiile trebuie'sd dispuni de un mediu exterior mai curat' pe carc il
'()t
furniza spaliite verzi din incintd, gr[dina sau parcul instituliei respectivc'
Se considerd necesara o nolrne de10 mp/bolnav
pentru spitalele urbanc ;ii
tlc 150 mp/ bolnav pentru institu{iile curative din afara centrelor populatc'
12l
Amcnaj dri l c cupri nd spal i i pcnt ru pl i mbare
9i
odi hnal ; i , t l upi i caz,
terenuri pentru recuperare fizici, solariu, umbrar, chiosc.
Plantaliile, prin distribulia
Ei
alcdtuirea lor, sunt menite sa separe acesre
amenajiri de sursele de stres (alei carosabile, parcaje interioare, strdzi adia_
cente, vecinitAli indezirabile)
9i
s6 ofere proteclie impotriva curenlilor de
aer, sd asigure zone diferenliate ca grad de insorire, ,i ut"oo"". zgomotul
extenor.
PARCURILE SPORTryE
_
in cuprinsul parcurilor
destinate activitiilor sportive, spariile verzi
delin numai circa 30
yo
din suprafata totalA.
Sistematizarea generald depinde de amenajdrile gi construcliile incluse:
stadion, terenuri pentru diferite discipline spoitive, sili de sport, piscind in
aer liber qi acoperiti, grupuri
sanitare, vestiare, clddiri administrative
etc.
Intrdrile qi releaua de circulalie interioarE trebuie bine dimensionate, pentru
a satisface perioadele
de maximd aglomerafie, generate de competiliile de
mare lnteres.
Plantatiile sunt subordonate organizdrii
funciionale a parcului, avdnd
rol de separalie gi de creare a unor volume vegetale care echilibreazi supra_
felele deschise ale terenurilor de sport. Se utilizeazd plantalii de alinia_
ment, perdele gi ecrane verzi de separalie vizuald, garduri vii de diferite
indltimi, amenajiri decorative (la intrdri gi in veclndtatea construcliilor
lmportante).
Natura gi dispunerea plantatiilor
nu trebuie sd incomodeze activitatea
pe terenuri. Se evitd umbrirea suprafe{elor de
joc
gi ciderea de frunze
9i
fructe. De asemenea, se
line
cont de ailuenla riare a publicului
in zile de
competifii; pe traseul de acces gi evacuare se vor plania specii robuste, iar
gazonul din aceste zone se va alcitui din ierburi rezistente la cdlcare.
SPATIILE VERZI PENTRU COPII
$I
TINERET
Sunt amenajdri de diferite mirimi, de la ariile de joc
de pe ldngd lo_
cuinle, p6nd la parcuri special create.
Terenurile de joacd
din cadrul ansamblurilor
de locuinfe gi din cu_
prinsul parcurilor qi grddinilor se amenajeazd pe categorii de vdrstd.
Pentru copiii preScolari
se prevdd
unitili minime de 400 mp, dotate
cu un bac de nisip qi diferite aparate pentru joc
(leagdne,
leagine rotative
pe pivot, balansoare, spaliere, tobogane, piramide
de butuci pentru cdtdrat
etc.), servind la
joaca
simultanl a 30
_
40 de cooii.
122
hr arnpl asarca aocst ort (pozi 1i c, (f i sl rt nl c)
sc vi t
l i nc
cot t t t l c ci nct rt a-
trcir dil' critclor aparate astf' cl incdt sir sc cvitc irccirlcutitrca copiilor.
Pentrt copiii de 7
-
I0 .r/ri sunt nccesare uniti(i dc circa 1000 nrp, spl-
1iu
convenabil pentru 40
-
50 de copii, cuprinz.iind teren inierbat pcntru
locuri
sportive, aparate pentru joc
adecvate vdrstei, aparate de gimnasttcit.
Pentru copiii de I1
-
15 ani se prevdd spalii mai mari
-
unit[fi dc
, irca 3500 mp
-
care se amenajeazd pentru jocurile
cu mingea (baschct,
volei, fotbal g.a.).
Terenurile rezervate copiilor se amplaseazd la distanle qi in pozilii con-
r,cnabile fa{d de locuinfe, pentru a nu deranja prin zgomot, iar in parcuri
sc dispun mai departe de zonele dorit liniqtite.
$i
in incintele instituliilor de educa{ie qi invdldmdnt se amenajeazd tc-
rcnuri pentru recrealie gi jocuri
in aer liber, insolite de plantaJii de separa-
1ic,
de umbrire, de proteclie. Pentru crege gi cdmine este indicatA o norml
nc 20
-
25 mp pentru un copil, iar in qcoli, 5 mp de plantalii
9i
1,5 mp de
rcren sportiv pentru un elev.
Grddinile
Si
parcurile speciale pentru copii trebluie create intr-o ma-
rricrS. care sd suscite gi sd menlini interesul tinerilor vizitatori. Acestea cu-
lrlind
dot[ri foarte variate: echipamente pentru joc (similare celor men{io-
nirte mai sus), piste pentru patine cu rotile, triciclete, biciclete, carturi
9.a.,
lrrzine pentru inot, patinoar, mini-golf, terenuri de sport, sdli pentru joouri
ruccanice, instalalii electrice sau mecanice tipice parcurilor de distraclii,
tlotdri pentru activitili instructiv-educative (sdli ds lucru, sdli de expozif itr
;i
de reuniuni, biblioteci, mici grddini botanice qi zoologice
9.a.).
in parcurile speciale pentru copii, cifrele orientative pentru ocuparcil
tclenului sunt: plantalii 50%, locuri dejoaci qijocuri sportive 20 %, spalii
tczervate pentru invlfimant 5 %, spalli pentru studiul
$tiinlelor
naturii 5
'2,,
;ici 8 7o, ape 4 Vo.
Plantaliile, pe l6ngi func{iiie cunoscute, au unele particularit[li: clc
trcbuie sd creeze o ambianld de bund dispozilie (o mai mare varietato co-
Ioristicd in anumite zone gi, din contrd, un fond vegetal mai neutru pcntru
panourile gi construcliile viu colorate, arbugti tungi amintind formc tlt:
;rnimale, labirinturi din garduri vii etc.), sortimentul vegetal nu trebuic sir
rncludd specii cu organe aeriene toxice (oletar rogu, salcAm galben, tisir
1..a.);
se eviti folosirea in gardurile vii de imprejmuire a terenurilor ilc
loacd
atdt a speciilor cu ghirapi cAt qi a celor cu slabl rezistenld mecanicit
ttlc exemplu, buxus).
Terenurile dejoacd pot fi inierbate, cu incadriri din plantalii cu carac-
tcr liber (mase de arbuqti gi grupuri de arbori) sau, mai adesea, sunt orga-
123
rl i zat c po ari i bi no oont uri rt c, a$t cmut c cu pi r: t ri g sau ou ni si l t ; ; i dol i nri t at c
prin garduri vii tunse sau libere.
Releaua de alei se limiteazl la strictul necesar, copiii pref' erAnd ariile
de
joc
ai
zonele cu instalalii de distraclie. lntrdrile se proiecteazd cu asi-
gurare qi vizibilitate bund, pentru evitarea accidentelor la iegirea copiilor
in stradd.
SPATIILE VERZI AFERENTE ANSAMBLURILOR DE LOCUINTE
Cartierele de blocuri au importante suprafele de spalii verzi, care, in
mod normal, fac obiectul proiectdrii specializate gi sunt amenajate de ci-
tre administratia locali (foto color 61).
Este de dorit ca prin planurile de sistematizare a zonelor construite se
se rezerve figii suficient de largi pentru interpunerea de plantalii intre ar-
terele intens circulate gi blocurile de locuinle.
Spaliile verzi din ansamblurile de locuinte sunt organizate in confor-
mitate cu principiile esteticii urbane. Mai ales zonele de fafadd, adiacente
arterelor de circulalie impun o tratare care sd se armonizeze cu plantatiile
stradale gi care si exprime unitatea in varietate. Alegerea speciilor qi mo-
dul lor de grupare trebuie sd evite monotonia unor tronsoane prea lungi,
identice ca tratare, pdstrandu-se totugi un element unificator, de exemplu,
aliniamentul de arbori sau gardul viu.
Terenul liber de construclii dintre blocuri cuprinde suprafele plantate
qi inierbate, arii de
joaci (eventual gi de
jocuri
sportive), mici spalii de
odihn[, alei pietonale.
Amplasarea plantafiilor se face in corela{ie cu pozi}ia, orientarea gi
indllimea clldirilor, luindu-se in considerare nu numai criterii estetice, ci
gi functionale. Astfel, prin pozilionarea gi structura plantaliilor se urmd-
regte diminuarea curenlilor putemici de aer dintre aliniamentele de blocuri,
protejarea impotriva insolatiei excesive, mascarea anumitor constructii
auxiliare, separarea qi imprejmuirea terenurilor de
jo
acl, uearea de obsta-
cole fizice in scopul respectirii traseelor de circulatie pietonald (garduri
vii, eventual dublAnd garduri scunde metalice)
9.a.
GRADINILE LOCUINTELOR INDIVIDUALE
Acestea constituie o categorie aparte de amenajdri peisagistice pe su-
prafele mici, de la 40-50 mp pAnd la 400
-
600 mp, avAnd caracterul unor
spatii inchise, delimitate de imprejmuiri (figurile a9, 50).
r24
b
Fiq. 49. Grldintr
p^rtictrlar6' dupd Nourry J
-P
' l97l
a
-
PersPectivtr;
b
-
Plan
t25
Fig. 50. crtrdinl p^rti(lrlar',,
dupd Nourry J.-p.,
jg.j
Gr5dina poate fi situatd diferit, in raport cu pozitia
clddirii in parcela
respectivd.
.Grddinile
de
faladd,
atunci cdnd au garduri joase
sau penetrante
vi_
zual, pot contribui la estetica urband. Maiades"u
u.ert" grddini
sunt f69ii
destul de inguste, de aceea se alege in general o u.g.iuti.- o_umentald
de
talie micd (arbuqti,
trandafiri,
flori) giunul
sau m"ai mulie elemente
de
verticalitate
care nu incomod eaz6 pirn umbrd excesivd sau dezvoltare prea
-a1..O gridind de fa[add care beneficiazd.
de o distanli mai mare intre
"lti,
ji,
gu.g permite gi adoptarea unei solulii de .".unur" vrzuali dinspre
stradd (gard viu inalt, perdea de arbugti inalli
9.a.).
. .Grddilill
situate in spatele ctddirilor de, ce-le mai multe ori oferi in_
umlrare
$r
adapost impotriva privirilor
indiscrete (fig. 51). Ele servesc ca
loc de odihn[
9i
de exercitare.a pasiunii p"ot- gre?i"iii;
;;;d;;;
mdrime gi de dorinlele beneficiarilor,
gradina poaie
"up.ina.
o platforml
1;1T T"bitj"Tl
de grddini (foto color 62), eventual umbritd de o pergoti,
T._i11:l"li
{on,
arbugri, arbori omamentali,
bazin sau piscina,
ch]o$c
oe graclna,
mrcr parcele
de culturd pentru djferite plante,
unele amenajeri
gospoddregti
(magazie,
mini-serd, curte qi cugci peotru
"ain")
s.u.
126
i n gri ul i ni l c nri ci , cadrul vogct al sc rcal r
zcazl prcpondcrcnt cu plalttc arbust.ivc; pctttttr
rr suplini absenla arborilor sc utilizcazti plantc
lgir{itoare care inverzesc
Ai
infloresc zidurilc
;i
l i ru
duri l e.
Aranjamentul general al gridinilor locuinle-
krr individuale poate fi liber sau geometric asi-
rnetric; uneori se adopti simetria, in cazul grd-
tlinilor de faladd, cdnd intrarea in cl5dire este
situate central.
in clddirile multietajate, lipsa unei gridini
poate fi suplinitd prin amenajarea de terase-
grddind. Acestea pot fi realizate in principal in
doud modalitdli.
Cea mai simplS constd in cultivarea plante-
lor omamentale in vase, bacuri gi jardiniere mo-
bile, al ciror design, mdrimi gi mod de aranjare
permit crearea unei ambianle vegetale cu varie-
tate volumetricd qi coloristicd (foto color 63).
O altd modalitate este prevederea terasei cu
run sistem constructiv special
(etangarea plangee-
lor qi evacuarea apei in exces), care permite in-
castrarea unui strat de
9ol
gi realizarea astfel a
urror suprafele gazonate, decorate cu flori
9i
rnici arbuqti.
$i
in aceste amenaj[ri, plantele ur-
citoare detin un loc important in inverzirea pe
verticali, suslinute de pergole ugoare sau dirija-
rc pe ziduri gi pe panouri de treiaje.
in prezent, arhitecfii proiecteazd clddiri
moderne al cdror acoperig cuprinde o gridind
Fig. 51.
plan
d grtrdinil
unicd sau o serie de grddini, contribuind astfel la
partiJutartr pe un reren ingurr
zona verde a oragului (foto color 64,65,66,67).
qilung, dupd Pasquier l l , le.5 /
Grddinilc interioare. in cazul unor locuinte dar gi al unor hoteluri, irt-
stitulii
$.a.,
arhitectura clidirilor este concepute cu unul sau mai nrultc
spalii destinate grddinilor decorative (accesul luminii naturale prin plafoa-
ne, pereti, eventual hidroizola{ii speciale, incastrdri de sol).
Grddinile, in func{ie de mirime, pot fi doar contemplate sau pot pcr-
rnite circulatia interioari qi sta{ionarea.
,9r"td''"Tjlil{||L!{
-@l,flrr
t27
(i onrpozi l i a
l or poat c ol i : ri pri vi t rl rul ui
scunc dc poi snj rcal i zat c cu
rafinamcnt artistic gi ingcniozitatc: aranjanrcntc de plantc lcrnnoasc gi cr-
bacee, roci, bazin cu sau ldrd peqti exotici, sau
jeturi
de apa, vase de gri_
dind, piese de artd plastici etc. Vegetalia reune$te atat specii de exterior
adaptabile in astfel de condilii cdt qi plante de interior.
5.2.3. spATilLE VERZT AFERENTE CATLOR
DE CTRCULATTE URBANE gt
RUTTERE
Cdile de circulalie publicd din ora$e sunt de cele mai multe ori inso_
lite
de plantalii de diferite categorii, de la simple aliniamente de arbori,
pAnd la fdgii verzi cu lelimi diferite, avand rol e-ologic
Ai,
in acelagi timp,
estetic-arhitectural.
in condiliile intensificirii traficului suprateran urban, resistematizarea
arterelor de circulalie gi crearea altora noi, in cartierele nou construite,
trebuie sd prevadd integrarea de spalii plantate, in func1ie de caracterul gi
importanla strdzilor. Se apreciazi c6 oragele de cAmpie irebuie s[ aibi cel
pulin 60 Vo din strdzi plantate,
cifra fiind mai mici in cazul oraselor din
zona de dealuri inalte gi de munte (circa
40 % din strdzi).
Plantafiile de aliniament din oraSe au roluri multiple: crearea de efec_
te arhitecturale in asociere cu aliniamentele de edificii ile sn-azii. reducerea
poludrii atmosferice, ameliorarea microclimatului local (mai
ales
prin
um_
brirea de cdtre arbon a trotuarelor
9i
pa4ial a carosabilului, dar gi prin pro_
cesul de evapo-transpiralie
al maselor de frunze); la acestea se adausd im_
portanla funclionald a plantaliilor, de separare a cdilor pentru pietoni
$ia
cle_
dirilor de traficul stradal, de compartimentare transversald a arterelor mari
de circula{ie (separarea
sensurilor sau a diferitelor categorii de vehicule).
Tipul de plantalii de aliniament depinde de ldtimea
si structurarea strd_
zii,
-intensitatea
circulatiei vehiculelor, intensitatea traficului pietonal, ca_
drul arhitectural al strdzii, numdrul de etaje al clddirilor, orientarea strdzii
fatd de punctele cardinale (stizile cu dispozitia N
-
S sunt foarte insorite),
instalatiile gi construcliile subterane.
Se folosesc wmdtoarcle categorii de plantalii de aliniamenr:
-
aliniament dintr-un singur rdnd de arbori (cel
mai des intAlnit);
-
aliniamente multiple (cu 2
-
4 giruri de arbori, mai frecvent 2):
-
aliniament mixt de arbori gi gard viu;
-
aliniament de gard viu.
-
Plantatiile de aliniament por fi dispuse in mod diferit: pe ambele laturi
ale strdzii sau unilateral (c6nd trotuarele sunt asimetrice sau strada este
128
rnai ingustl,
pe strlzile cu oricntare
Li-V, ttutttitt pc laturt insoritir);
pr: la-
turi (uiul sau doua giruri de arbori insolintl l'rccatc trotuirr)
9i
pc llSii tlc
,uUiilpa+it. a arterei de circulalie
(alinianrcnt tlublu sau Inultiplu situat
centrai sau doud aliniamente simple separind trci c[i de circulafic)'
Liniile de arbori dincuprinsul
unei strezi sunt alcatuite' de regul6' din
aceeagi specie. Pe arterele lungi se admite schimbarea speciei la modifica-
rea diieciiei sau dupl intersecl-ia
cu altd stradd, iar pe arterele largi' cu mai
multe cdi, in aliniamentele centrale se poate planta o specie diferitd fali
de cele laierale. Totugi, din motive estetice, este preferabild tratarea unitaril
sau folosirea de specii asemenitoare
ca habitus, talie' forma frunzelor' dc-
but al infrunzirii. comportament
ecologic'
in cadrul aliniamentelor
se pdstreazd distanfe egale intre arbori; fac
exceplie situaliile obligate
(intr[ri carosabile, interseclii de strdzi' curbe)'
unde intervalele se mdresc pentru a se asigura vizibilitatea'
Distanta reco-
mandabili fatd de o interseclie importantd
este de 25 m'
-
DistanpL de plantare intre arbori pe rind sunt de 5
-
12 m' in func-
1ie
de puteiea de creqtere
9i
ldrgimea coroanei; mai frecvent'
pentru exem-
pfa.ae'sitoat" in arii individuale incastrate in trotuare' distanfele sunt dc 7
-
'8
m
(arbori
de mdrimea II)' Distanla fafd de clidiri este de minimum 6 nr'
iar fafi de carosabil, minimum I m'
Pentru arborii plantali pe un rdnd sunt necesare {69ii de pdmint cu
lilimea de cel pulin 1,5-2 m sau spalii individuale de-minimum
2 mp ln
cazul aliniamenteior duble de arbori, frgiile de sol trebuie si fie dc ntint-
mum 3,5 m, situalie in care cele doud
giruri se planteazi decalat' iar dis-
tanlele pe rdnd se'mdresc; distribu{ia
simetrici,a rdndurilor
paralclo nccc'
sitd un interval de minimum 4 m intre ele (fig 52)'
in proiectarea de cdre urbanigti a arterelor de circulalie modemc' tcn-
dinla este de a se asigura plantafiilor stradale spalii ca-re sd satisfactr ntai
uinl necesita6te de dJzvoltare ale arborilor
9i
sd reducd impactul ctt vcci-
nltatea imediatd a carosabilului
(generatoare de rdniri ale trunchiului 9i
ra-
murilor inferioare
9i
de poluare a solului cu substantele de deszdpez'iro)'
in Italia, Ministerul Lucrdrilor
Publice a emis in 1966 "lnstruc[tunt
p"ni- prot"j-"a patrimoniului de arbori in raport cu siguranfa circulalict
It.aaate", iniicani distantele minime, distincte
pe categorii de mlrinrc it
arborilor gi de importan|d a arterelor de circulalie' Pentru strdzilc urbattc
de mare trafic, se specifici distanlele minime fald de carosabil de l'5 nr itt
cazul arborilor mici,2 m pentru cei cu dezvoltare medie
9i
5 m pentru cci
mai putemici (Bovo G.
9i
colab., 1998)
9
.
Arhitccturd Pcisagcra
129
Tlpulde plantagl
Lillimea
fagillor
nepavale
fm)
Olatanla de pl.ntarg ps
tend intra rendurlj
(m)
Arborl pe un rend
fi {^)
+----r-:--
-T"'r
1. 1- 1- 7 5 - 8
Arbori oe doud randu
2. 5
. 4 6 . 8 4 . 6
5 - 1 0 3 . 5 . 6
F gle de arbu9u
oo doue randuri
'
t -
ac rrl t -
I
-
1. 5
1. 5
- 2
0.3
-
0.5 0.3
.
0.5
(gard vlu)
0.3
-
0.5 0.3
.
0.5
6au
1. 5
- 2
0. 5. 1
Arborl pe un rand
9l I ?
f6gle de arbugtl \..(
pe doue randurl rt..1.l r.
ee
2.4
2.4
-
3.2
Arbori pe doui randuri
9l
fagle de arbu9tl
i I i t
pe doul rrndurl T 1F -
_. t - t r _l r l l f t .
1.4 2.a
1. 4
- 1. 7 si
2. 1- 32
7
. 1 1
Arborl De trelrtndurl
14
Pentru un aliniament de gard viu, este necesare o ftgie de pdmdnt cu
ldlimea de 0,75
-
1,5 m, in functie de alcituirea plantaliei (un rAnd sau
doud de arbuqti).
La proiectarea gi realizarea plantaliilor de aliniament pe strizi se
fine
cont gi de distanlele minime fald de instalatiile subterane; ultimele reco-
manddri pentru arbori (Italia, 1998) sunt 4 m fati de conductele de apd gi
canalizare,3 m fatd de conductele de gaz de
joasd presiune, 2 m fald de
conductele de gaz de inaltd presiune gi cablurile electrice ingropate (pen-
tru cablurile electrice gi telefonice intubate nu se previd distanle obliga-
torii). De asemenea, se ia in considerare
9i
pozilia diferitelor elemente ale
instalaliilor aeriene (stAlpi, cabluri). Pentru arbugti distanta fa{6 de instala-
liile
subterane este de 1,5 m.
Aliniamentele stradale din vegetalie lemnoasd sunt insolite sau nu de
vegetalie erbacee. Fdgiile
9i
suprafelele individuale de sol pot fr bordate
cu gazon sau /gi cu flori de sezon. In situatia unui trafic pietonal foarte
intens, arborilor plantali in spalii individuale li se prevede o proteclie spe-
cial6 impotriva tasdrii solului
(implicit a sistemului radicular)
-
cu grAtarc
sau alte modalitdti.
Speciile de arbori pentru aliniamente stradale se aleg dintre foioase,
dupd anumite criterii; acestea trebuie s[ aibd talie medie, port regulat,
trunchi drept
$i
coronamentul la cel putin 2,5 m inilfime, sistemul radi-
cular dezvoltat in profunzime (gi nu trasant sau drajonant, deoarece ridicd
pavajul sau asfaltul), infrunzire de lungd dwatd, perioadi scurtd de ciderc
a frunzelor; se evitd speciile ale ciror flori gi fructe murdiresc prea mult
strada sau incomodeazi pietonii. Pe lAngd aceste cerinle, se impune alegc-
rea de specii caracterizate printr-o bund adaptare la climatul zonei gi rezis-
tenli biologicd in mediul urban, unde se poate suprapune ac{iunea diferili-
lor factori de stres: secetd, radialia calorici a asfaltului, poluarea atmoslb-
rei qi a solului. boli gi diunitori etc.
FA$IILE PLANTATE iN LUNGUL ARTERELOR DE CIRCULATII]
Strdzile mai importante pot avea fhgii verzi dispuse fie axial, dcsprir-
lind
sensurile carosabilului, fie lateral, avdnd incluse trotuarele.
Pe arterele de mare trafic, este indicat ca
fa$iile
axiale sd se proicc-
tcze cu o ldlime de 7 sau 14 m, permitAnd ulterior ldrgirea la ncvoic u
carosabilului cu cel pulin un culoar pe sens (3,5 m). Plantalia axiali poatc
Ii alcituitA in diferite moduri: aliniamente continue de arbon sau sccvcrrlu
dc aliniamente altcrn.lnd cu spatii decorate cu rabate de trandafiri; alinia-
Fi g. 52. Ti puri de pl antati i de al i ni ament
i i
di stanfe de pl antare
l i l
nl cnt c rni xt c dc arbol r
i ; i
gurt l Lrri vi i ; cort rpozi l i i gconrct ri cc si nrct ri cc sau
asimetrice din arbugti, garduri vii, trantlafiri, mai rar
i;i
flori. in funclic dc
necesitdlile perspectivei, ligia axiali poate fi amenajati numai cu plante
de talie micd pe fond de gazor,.
In cazul unor
fA$ii
laterale mai largi ale arterei de circulalie, trotua-
rele devin alei pietonale, incadrate de plantalii, care pot fi alcdtuite nu nu-
mai din aliniamente de arbori ci
9i
din grupuri de arbugti, garduri vii qi chiar
perdele de vegetalie lemnoasd (de exemplu,
$oseaua
Kiseleff in zona Mu-
zeului Satului din Bucuregti).
F6giile plantate ale ciilor urbane de circulatie de{in un rol important
in sistemul verde al oragului, fiind menite sd facd legdtura intre scuaruri,
grddini, parcuri gi alte categorii de spalii verzi, in scopul unei mai bune
funclionalitili in protectia mediului.
PLANTATIILE CAILOR DE CIRCULATIE EXTERIOARE
LOCALITATILOR
$oselele
gi autost'azile sunt inso$te de plantatii cu rol de ghidare
9i
pro-
tec{ie, al cdror mod de tratare trebuie corelat cu caracteristicile traseului:
topografie, orientare fald de punctele cardinale, conditii climatice, vecind-
tdli imediate, restriclii de circulalie, amenajdri pentru parcare qi popas, po-
duri g.a.
Plantaliile rutiere se dispun la cel putin 4,5 m fatd de carosabil, res-
pectiv 3 m de platforma drumului
-
distan{I impusd de siguranla circulafiei.
Ele pot fi organizate diferit, in func{ie de categoria de drum (9osea na-
tionald,
gosea judeleand,
autostradE), cu varialii de-a lungul parcursului, im-
puse de schimbarea caracteristicilor traseului:
-
aliniamente bilaterale din arbori la intervale de 10
-
15 m, intrerupte
in dreptul parcirilor laterale gi in zonele premergatoare intersecliilor, po-
durilor gi trecerilor la nivel peste calea feratd;
-
grupwi libere de arbori gi arbugti cu fizionomie diferitd, care se suc-
ced de-a lungul parcursului la distanle mai mari; aceastd solutie suprimi
monotonia gi ritmicitatea zonelor umbrite gi insorite, superdtoare pentru
conduc5torii auto pe unele tronsoane ale goselelor (mai ales pe cele cu
orientare SE-NV);
-
9iruri
de arbori in perdea (cu intervale mici pe rdnd, de circa 2 m)
-
se pot prevedea uneori, pe distanle limitate, fie pentru mascarea anumitor
zone, fie pentru o mai bund protectie impotriva vdntului gi depunerilor de
zdpad6;
r32
-
pcrdclc tlc protcclie;
-
plantalii do consolidarc a taluzurilor.
Planta(iile autostrdzilor pot fi dispuso atirt latcral (pc zonc limitate)
ciit qi central, separind sensurile circulaliei.
In general nu se planteazi aliniamente de arbori, acest^ea generiintl
rnonotonie gi diminuarea atentiei persoanelor aflate Ia volan. In sectoarclc
rnai expuse vdntului, in zonele laterale afectate benzindriilor, parciriklr,
unitdlilor de alimentatie public[, se prevdd perdele de protec]ie din arbori
qi arbugti, de asemenea, in vecindtatea locaiitd{ilor, pentru reducerea zgo-
motului traficului. O solulie adoptatl pe autostrdzile europene este mrxlc-
larea in coti pozitivd a terenului adiacenq sub formi de colind alungitd (a-sc-
rndndtoare unui dig de pdmAnt), plantati cu arbori gi multi vegeta{ic ar-
bustiv5, deasi
9i
suficient de inaltd, pentru o mai buni proteclie antilb-
nic5. in zonele in care terenul din proximitatea localitdtilor nu permite rc-
zolvirile menlionate, se amplaseaz[ ecrane antifonice construite, dinlrc
care fac parte gi zidurile plantate; acestea pot fl realizate in diferite moduri
care permit imbrdcarea cu plante (erbacee perene, liane, subarbu$ti
9.a.,
cu
rezistenld bund in conditiile date).
Un rol important il au plantaliile anti-far de pe mijlocul unor auto-
strizi, alcdtuite din gard viu sau aliniament dublu de arbugti inalli, bine ra-
mificali gi rezistenti la factorii de stres.
5.2.4. SPATilLE VERZ| CU PROFTL SPECTALTZAT
GRADTNILE BOTANICE
$I
PARCURILE DENDROLOGICE
Reprezinti vaste coleclii de plante, infiinlate in scopul cunoaqterii gi
studierii florei autohtone gi a globului terestru
-
fiind in acelagi timp,
laboratoare vii pentru aclimatizarea gi introducerea in culturi a noi spccii
originare din alte zone geogafice. Pe lAngd destinalia qtiinlificE, ele au gi
rol instructiv-educativ; totodati servesc
Ai
ca spalii pentru plimbarc gi
odihnd (cu acces limitat).
in grddinile botanice cu suficienti intindere, ca gi in parcurile dendro-
logice, organizarea generali rezultd din imbinarea criteriilor qtiintificc ou
cele peisagistice; dispunerea speciilor nu se mai face dupi clasificarea sis-
tematice pe familii botanice, ci in functie de zonarea geograficd
9i
ecolo-
gic6, fiind puse in evidenld asociatiile vegetale. Modul de prezentare a flo-
rei influen{eazd delimitarea diferitd a zonelor, modelarea reliefului, crot-
rea de piese de ap[, gmparea componentelor vegetatiei. Tratarea in acclaqi
I -) -)
timp peisagisticd a ansamblului, permite realizarea unei compozilii armo-
nioase gi atractive. Prezen{a unei ape gi a unui relief variat inlesnegte crea-
rea prin diferite artificii a unor ambian{e care sugereazd medii naturale di-
verse (regiune montane, pidure, lunc5, miaqtind q.a.),
9i
chiar scene de pei-
saj specifice anumitor
liri
(de exemplu, Japonia).
Grddinile botanice gi unele parcuri dendrologice au gi sector omamen-
tal, situat fie la intrare, fie in preajma clddirii principale, unde sunt reunite
specii, varietdli qi forme horticole cu caracteristici decorative ce sunt puse
in valoare prin modalitdli specifice artei grddinilor.
in
lara
noastrd, dintre cele mai importante exemple, se pot cita grd-
dinile botanice din Cluj-Napoca, IaSi, BucureSti, Craiova, parcul dendro-
logic din Simeria qr gr[dina dendrolo gicd de la Macea (ldngn Arad).
GRADINILE DE TRANDAFIRI
Rozariile sunt amenaj[ri peisagistice in care trandafirii constituie ele-
mentul dominant al compozifiei. Ele pot fi concepute ca gridini de sine
stitetoare (de exemplu, in unele
!dri,
rozarii pentru concursuri nalionale gi
intemafionale) sau, de cele mai multe ori, ca parte componentd a unui
parc sau a unei grddini botanice (foto color 49, 68).
Rozariile mari, cu caracter gtiinlific qi de promovare a noilor creatii,
sunt compartimentate in sectoare: coleclie botanicd (specii ale genului
Rosa), colectia propriu-zis[ de soiuri din diverse
]dri,
planta]ii pentru con-
curs, plantalii pentru experimentdri etc.
Maniera tradi{ional5 de compozi{ie este geometricd, arhitectural5, dar
se pot adopta gi rezolvdri modeme. Indiferent de modul general de tratare,
rozariile se amenajeazi astfel incdt si permitd prezentarea diferitelor spe-
cii
9i
grupe de soiuri, in functie de forma de creqtere naturald sau condusi
(trandafiri thrAtori, tufe, semi-urcitori, urcdtori, cu trunchi
$i
coroanA erectd
sau pletoasd) gi in diferite modalitdli de folosire peisagisticd (rabate, gru-
puri, aliniamente, exemplare solitare, pentru decorarea stdlpilor gi pergo-
lelor etc).
in compozilie pot fi introduse diferite elemente omamentale: vase, sta-
tui, pergole, bazine gi frntAni, iar in gridinile denivelate, scdri, rampe, te-
rase. Crearea unor diferenle pozitive de nivel avantajeazd vizitatorii pen-
tru cuprinderea vizuald mai largd a aranjamentului qi a paletei coloristice
a trandafirilor.
Prezentarea trandafirilor se face intr-un ansamblu peisagistic din care
nu lipsesc arborii gi arbugtii, cu care se realizeazi fundaluri gi incadrdri,
|
' 1, 4
evitdndu-se umbrirea plantaliilor de roze; garduri vii
9i
borduri tunse din
Buxus pot delimita parcelele sau soiurile; exemplare solitare sau grupuri
de conifere qi arbugti sempervirescenli contribuie la diversificarea volu-
metriei gi in acelagi timp aduc culoare in perioada sezonului rece.
GRADINILE
$I
PARCURILE ZOOLOGICE
in unele localitdli care dispun de prezenla unei zone verzi bine arbo-
rizate, inglobate in limitele construite ale oraqului (parc mare), se pot ame-
naja gridini zoologice pe suprafele mai mici, sub forma unor coleclii de
animale mai ales din fauna regionald.
Gridinile zoologice mari, care reunesc animale din diversele regiuni
ale globului necesitd terenuri mari, amenajdri gi constructii speciale, de
aceea sunt preferabil situate in zona suburband, fiind avantajoasi ampla-
sarea in cuprinsul unui masiv forestier gi in apropierea unei ape.
Dacd in grddinile restrAnse cele mai multe animale au regim de cuqcd,
in parcurile zoologice ele sunt expuse gi crescute in regim de semi-liber-
tate, fiind grupate dup[ criterii ecologice (habitat, regiune climatici). Con-
ceplia geneml[ qi amenaj[rile peisagistice au ca scop crearea unor ambi-
anle care se aminteasct unele trisituri ale zonelor din care provin anima-
lele. Se impun modeliri de relief, crearea de cursuri de apd, iazuri, plan-
ta{ii adecvate reddrii mediului ecologic natual al diferitelor grupe de ani-
male. Suprafala sectoarelor se coreleazd cu numdrul
9i
talia animalelor, iar
separarea lor se face prin plantalii
$i
garduri mascate; pentru separarea de
alei se prevdd fie ganluri adAnci qi largi, avAnd incluse gardurile de pro-
teclie, fie garduri de plasd. Ad[posturile
9i
refugiile necesare animalelor
se mascheazd cu ajutorul vegeta{iei.
intrucdt grddinile gi parcurile zoologice constituie obiective de marc
interes pentru public, mai ales in zilele libere, traseul qi l[rgimea aleilor sc
proiecteazd astfel inc6t sd se evite strangul[rile de trafic
ai
aglomera{ia itt
ariile de mare solicitare.
PARCURILE PENTRU EXPOZITN
Amenajdrile destinate expoziliilor
Si
tdrgurilor de mdrfuri se inl'iin-
lcazi
in zona perifericd a oragului. Terenul cuprinde pavilioane de cxpo-
zifie, arii de prezentare a exponatelor in aer liber, diferite dotdri utilitarc,
comerciale pi de alimentalie publici, construclii sanitare, circula{ii etc.
Proiectarca spa{iului verde se face in concordanld cu caracterul
9t
ar-
hitcctura
pavilioanclor. Alcilc dc intrare sunt rezolvatc, iIr gcncral, ctt par-
t 35
tcrc dccoratc intr-o rnanicril sirnplir, iar planta{iilc sunt in coa rlai marc
parte omogene, alcltuite din spccii ascmdnetoare ca port gi colorit. in md-
sura posibilititilor se prevdd spalii largi, gazonate.
Parcurile
Si
g rddinile expoziyionale pentru horticultura omamental[,
existente in unele
!iri,
posibil gi in Romdnia in viitor, sunt special con_
cepute pentru ^ prezenta sortimentul omamental gi variate posibilit[ti de
amenajare peisagisticd (foto color 69).
Conceplia generald este asemdni.toare cu a parcului public, dar se
acordd o pondere mai mare suprafetelor florale, atdt in diferite aranjamente
peisagistice, cdt qi sub formd de sectoare de coleclii de soiuri pentru anu_
mite specii, care pot constitui expozilii sezonale (de irigi, crizanteme, dalii
etc.). De asemenea, vegetalia lemnoasd cuprinde o mare varietate de
specii gi cultivaruri; caracterelor naturale ale plantelor li se adaugd modul
diferit de conducere in forme artistice. in dispunerea speciilor daarbori gi
arbuqti se realizeazd acorduri sezonale cu speciile floricole. O caracteris-
ticd aparte a acestor amenajiri este faptul c[, periodic, tipurile de decora-
liuni
florale se schimbd, aranjamentele qi sortimentele se reinnoiesc, pen-
tru a se mentine interesul publicului.
SPATIILE VERZI DIN CMITIRE
Amenajdrile peisagistice ale cimitirelor alcdtuiesc unui cadru sobru
9i
sistematic organizat, al cdrui centru compozi{ional il constituie construclia
principali (capela, biserica sau monumentul memorial). Zona de intrare,
frecvent rezolvatd cu una sau mai multe alei rectilinii paralele, cuprinde
plantalii dispuse regulat: aliniamente de arbori
9i
garduri vii din plante
sempervirescente, forme arbustive modelate prin tundere. Alte alei pot fi,
de asemenea, flancate de arbori sau de arbugti coniferi. Vegetalia lem-
noas[ diseminati intre parcele, in funcfie de disponibilitd]ile de spafiu, cu-
prinde mai ales arbuqti. Ciza de teren determin[ adesea limitarea zonelor
cu vegetalie in favoarea locurilor de veci. Acestea pot fi insolite de tran_
dafiri, borduri tunse, mici arbori pletogi, tufe de Buxus, dar mai ales sunt
decorate cu plante erbacee perene specifice.
Cupitolul 6
PRINCIPIIGENERALE DE PROIECTARE A PEISAJELOR
Scopul fundamental al arhitecturii peisagere este crearea de spalii or-
ganizate ale ambianlei fizice naturale, care sd permitd o integrarc antrrr
nioasd a activit[filor umane.
Conform concepliei arhitectului peisagist american J.O. Simons ( 1967),
peisajele trebuie proiectate in viziunea imbun[t[]irii relaliilor intrc ont gi
oraq, om gi circulalie, om gi om, om gi natur6. Potem completa idcilc tlc
nrai sus cu necesitatea considerlrii acestor rela{ii in perspectiva dezvoltil-
lii continue economico-sociale a societdiii, ca factor obiectiv al cvolu{r',i
civilizaliei.
Cerinlele multiple fafd de amenajirile peisagistice impun proicctarcir
acestora prin abordarea concomitentd awfir principii
funclionale,
eslctit't
tompozilionale, ecologice, tehnice, economice gi cultural
-
istorice.
Diversitatea programelor ridicd probleme peisagistice diferite, in nr-
port cu temele acestor programe.
De la proiectarea sistemului de spalii verzi p6nd la proiectarea unitdli-
lor de spaliu verde este necesari rezolvarea fiecdrei probleme, frcdnd par-
te dintr-un conceDt total. unitar.
6.1. PRINCIPII FUNCTIONALE
Atiit proiectele de ansamblu, cat
$i
cele pe obiective au ca scop, in pli-
nrul rAnd, crearea unor peisaje care sd rdspundi bine funcfiunilor atribuitc.
O condilie necesard este stabilirea folosintelor adecvate, compalibi-
litatea
funcliunilor
proiectate cu trdsdturile sitului
(^le
terenului pro-
priu-zis gi ale ambiantei acestuia). De exemplu. amenajarea unui parc,
destinat relaxdrii qi odihnei, nu este compatibild cu vecindtatea unei uzinc
generatoare de zgomot gi poluare; intr-o asemenea zond este indicatd rca-
lizarea unor plantalii de protectie. Sau: un teren ingust, situat intre strizi
de mare trafic poate fi destinat amenajirii de spalii verzi cu funclii estc-
tice qi de ameliorare a microclimatului urban, dar nu ca loc de
joaci pcn-
tru conii.
t 3' 7
Sistematizarea
fiecirui spafiu vcrdc trebuie sd satisfacd
ezideratele
funclionale
ale programului gi sd
_asigure
concordanla
orlanizdrii cu
func_
liile
pr.in aranjamentul
ra{ional al pd.1ilo,
"o-ponente,
-alege.ea
$l
dispu_
nerea logicE a dotirilor.
..
De exemplu, in proiectarea
spatiilor verzi stradale, a$a cum s_a mai
aratat, se au in vedere o serie de cerinte, depinzdnd de importanla strazii:
-
protejarea
circulatiei pietonale
de cea carosabild;
-
fluenla fluxului pietonal qi a celui carosabill
-
accesul bun in imobile qi cu4i, la trecerile de pietoni gi la stafiile
mijloacelor de transport in comun;
-
subdivizarea
traficului (pietoni,
piste ciclabile, mai multe piste ca_
rosabile).
Acestor func{ii, care derivd mai ales din aspectele constructive ale
strdzii, li se adaugi cele revenind direct vegetaliei:
func1ii ecologice (ame-
liorarea microclimatului
local
9i
diminuarea poluirii
at nosferei;, aar gi
funclia esteticd, de armonizare a arhitecturii diferite a clddirilor, de creare
a un^r.efeile
_arhitecturale
prin volumetria plantaliilor
9.a.
., ,
O
9u-n1.
uoordare a programului
de proiectar!
este conceperea
ansam_
Dlulur strazn
-
clddiri, circulalie, mobilier stradal, corpuri de iluminat, plan_
tafii, peluze -
ca un peisaj urban unitar.
LuAndu-se in consideratie gi natura traficului, caracterul
9i
indltimea
dominantd a cl5dirilor, dar qi construclia
subteranl, se stabile$te sistemati_
zarea transversal5 a strlzii gi ldlimea componentelor
sale, inclusiv a ariilor
verzi propriu-zise.
Solu{ia peisagistici
se bazeazl pe alegerea gi poziliona_
rea tipurilor de plantalii,
stabilirea indlgimilor gi formelor,
jispunerea
in plan,
aranlamentul
spa{iilor deschise (peluze,
arii de circulatie gi stalionare a
pietonilor) -
toate pentru
a rdspunde c6t mai bine cerinleior programului.
Detalierea compoziliei perfecteazl
solulia de ansamblu pnn alegerea
materialelor
adecvate, a formelor, dimensiunilor gi culorilor acestora si
pnn relevarea amEnuntelor
aranjdrii in plan.
..
In programele
specifice de arhitectura peisajului,
indeosebi in parcu_
rile
9i
grddinile publice,
funcliunile sunt mult mai complexe, de aceea se
r1pye. ca
^sr_stematizarea
organizdrii generale
sI permiti convenabilitatea
orrenteror
lotoslnle (dotdri,
activitdli variate), firi a genera conflicte intre
ele; de aici se impune necesitatea
sectorizirii funclionlale.
.
Activitelle care implicd agitalie gi zgomot (iocuri
de
joacd,
terenuri
f,:q:i
instatalii
_de
disrractie etc.) sunt-constitoit.
io ,oir" separate de
cele desttnate relaxlrii calme.
138
Rezolvarea adecvatd a func{iei recrcalivc sc rcalizcazi prin alcgcrcit
gi amplasarea convenabil6 a dotdrilor, acccsibilitatca bun[
9i
flucnla circu-
laliei, dimensionarea spafiilor, crearea ambianlci nccesare (de la cadrul in-
tim pinl la cel mai larg, potrivit colectivitililor mari).
Concordanla organizdrii cu funcfiile, aSa cum aratd O. J. Simons
(1967), trebuie elaboratd in raport cu triirea umand' in scopul realiz[rii
unui maximum de relatii armonioase, in acord cu cerinlele qi aqtept[rilc
oamenilor, pentru ca amenajdrile peisagistice sd le ofere pldcere, confort,
relaxare, dar gi frumusete gi un mediu biologic favorabil.
6.2. PRlNClPll ESTETICE
-
COMPOZITIONALE
Crearea amenajdrilor peisagistice se bazeazd pe o serie de principii
estetice
-
compozilionale, care de la inceputul proiectirii se corclcazil
strans cu cele func{ionale.
Aspectele vizuale, de altfel, sunt cele care relin mai int6i atenfia
9i
a
cdror perceptie se imbin6 cu folosintele directe qi indirecte ale ficcilnti
spa,tiu amenajat.
Atdt in cadrul urban, dominat de constructii, cAt
9i
in programelc spc-
cifice de arhitectura peisajului (parcuri, grddini
9.a.),
proiectarea peisagis-
ticd are in vedere crearea unor ambianle care sd exprime fiumuselc, or-
dine, caracteristici fizice pldcute.
Acestea se relizeazd prin: stabilirea unor propo4ii armonioase in plan
gi in spatiu ale principalelor componente, subordonarea importanlcl un()r
spatii, suprafe{e
qi volume fa@ de altele, modul general de organizarc si'
metricl sau asimetricS, geometricl sau liberd
9i
concordanla stilisticil a
elementelor de construire a peisajului, armonia
$i
contrastul formelor, vo-
lumelor gi culorilor, rezolvarea interesanti a detaliilor, toate conduciind ll
o calitate esentiald
-
unitatea compozitionald-
Principiile de compozilie se utilizeazd diferentiat in func1ie de progrtt-
mele de proiectare. Cadrul cel mai complex qi mai larg de aplicare il con'
stituie parcurile qi grddinile.
Prezentarea acestor principii enumerate mai sus se face in capitolul 7
6. 3. PRl NCl Pl l ECOLOGI CE
Proiectarea ambianlei naturale a omului este in mod firesc o pnricc
-
tare ecologicd'. se adreseazd vielii gi opereazd cu elemente naturale, dintrc
care, cele mai importante posedi viald
-
plantele.
139
I t roi cct i t nt ul
; i
nrrrcni rl i st rrl pcl si rl l t st i t r nrod nccosar rcspcct i l
; ; i
apl i ci r
o scrrc dc principii ccologicc tlintrc c:rrr: cclc rnai inrportantc sunt: coz-
servsrea nediului amhiant, protcjarau qi anreliorarea peisajclor
cxis-
tente, osigurarea conditiilor naturale atlecvate credrii noitor
jeisaje,
ln amenajarea zonelor cu potenlial peisagistic
mare, proiectarea
are in
vedere pdstrarea
trdsdturilor naturale importante, menlinerea zonelor de
interes gi de valoare ale peisajului existeni nu numai in scopul valorificdrii
compozilionale,
ci gi pentru importanla ecologicd a acestora. Astfel, in pi_
durile-parc fondul vegetal existent constituie elementul peisagistic dte bazd.,
care se pdstraza pe cdt posibil nealterat
$i
ceruia, prin organizare gi dotdri,
i se adaugi funcliile dorite, respectindu-se rolul siu princlpal,
ecoiogic.
.
Proiectantul ambiantei naturale trebuie sd cunoascd bine naturi
9i
sd
adopte soluliile sale exercitAnd controlul asupra ei, insd in armonie cu ea
(Simons
J.O., 1967).
Microrelieful, solul, subsolui, apele, condiliile climatice, tipul gi im_
portanfa vegetaliei existente sunt factori majori in proiectarea
amenajArilor
peisagistice.
in foarte multe situafii acegti factori ,*t fuufl in consiieralie
pentru alegerea amplasamentului
unor categorii de spafii verzi, in stabiliiea
anumitor func1ii ale acestora (de exemplu, agrement, camping,
$trand
etc.).
Trdsdturile naturale, in functie de caz
etrezenla
mui lu", a unor depre_
siuni, coline, a unei zone putemic arborizate
E.a.),
condilione azd organrza_
rea interioard, modelarea reliefului terenului, pozilionarea plantaliil-or,
ale_
gerea sortimentului vegetal.
_
Cunoa$terea comportamentului
ecologic al plantelor permite o abor-
dare qtiinlificd
a alcdtuirii peisajului vegelal. Se are in vede.e nu numai
satisfacerea cerinlelor vitale ale plantelor,
dar gi relaliile lor reciproce, rit_
mul de creglerg transformarea in timp a vegetafiei lemnoase, longwitatea ei.
In amenajirile nou create, efectul peisagistic qi exercitarea func{iilor
de protectie
ale plantatiilor
se dezvoltd in timp, de aceea proiectarea
tre_
buie sd asigure din start condifiile pentru realiiarea potentialului
biologic
al plantelor.
6. 4. PRI NCI PI I TEHNI CE
_
Proiectarea peisagistici
ridici o serie de probleme
tehnice specifite,
ale ciror rezolviri trebuie si fre adecvate compoziliei (vizual qi-func1io_
nal)
9i
in acelagi timp sd fie carec te din punct di veicre'ecologic.
.
Acest principiu se are in vedere atdt in apectele majore aG concepliei
peisajului,
cdt gi in cele de detaliu.
t40
Ast l i ' 1, nuxl cl i rl t ' rt t cl i t : l i t l ui , ct carr: rt l act t t i l ot , l ri rt i t t ct st t t t l cvi ct ca t t t t t t i
(:uIS (lc
upli rcclarnii solulii tchnicc (pcntnl stahilizirrca pantclor, cursolidiuca
rnulurilor, irnpcrnrcabilizarea albici unui lac, asigrrralca dcbitului dc curgcrc
;r apci ctc.) cornpatibile cu caracterul pcisajului
;i
ou oondiliile naturale.
Accste aspecte se intrep[trund cu cele vizuale. De exemplu, amcnaja-
rca unui lac pe un teren in pantd apare ca nefireascd pentru un parc; valo-
riflcarea peisagistici a luciului de apd nu poate fi decdt incompleti, vizi-
bilitatea fiind ecranat[ dinspre baza pantei cdtre digul necesar in aval;
chiar dacd lucririle de rezistenld nu sunt vizibile (taluz inierbat), prezenla
indiguirii este mai pulin estetice. Pe un astfel de mal nu se poate prevedca
vegetalia specificd, nefiind posibild crearea condiliilor edafice; de altt'cl,
ruddcinile plantelor lemnoase ar putea afecta integritatea digului (cazul
I-acului Morii din Bucuregti, din imediata vecinitate a Parcului Crdngaqi,
ca gi al altor lacuri cu funcfie de acumuliri de apd).
Tot a$a, intr-un parc nu este indicatd consolidarea pantelor prin benzi
betonate; este de dorit realizarea unor pante stabile, cu strat fertil de pit-
rnAnt, care sd permiti imbrdcarea cu vegetalie (solulii tehnice: ganpri dc
prizd pentru pdmdnt, specii fixatoare de sol, gazonarea cujet hidraulic
a.a.).
ln proiectarea componentelor circulaliei din parcuri (alei, drumuri,
sciri, poduri) se adoptd solutii tehnice care satisfac din punct de vederc al
siguranlei gi confortului deplasirii
(materiale de acoperire, pante, dimcn-
siuni ale treptelor, balustrade, ziduri de sprijin etc.), dar care in acelagi
timp, sunt estetice gi se armonizeazd cu celelalte elemente ale peisajului.
Un alt exemplu il constituie instalafiile tehnice; ele se realizeazd astfel
incdt sd nu deranjeze vizual, si nu incomodeze frzic, sd nu fie surse de
zgomot in zone dorit mai calme (in parcuri, staliile de pompare a apei in
thntdnile afteziene sau a apei de irigare g.a.).
O implicafie ecologicd a instalatiilor subterane este influenla asupra
sistemului radicular al arborilor gi arbugtilor, cu precidere prin limitarca
volumului edafic, dar
9i
prin prejudiciile cauzate de unele defectiuni; ril-
dicinile, la rindul lor, pot deteriora canalizarea apelor pluviale qi a cclor
uzate. De aceea, pozilia qi addncimea conductelor se stabilegte in corelalic
cu planul de plantare sau invers, in situalii obligate, alegerea qi amplasa-
rca vegetaliei se adapteaze in funclie de relelele subterane.
6.5. PRiNClPll ECONOMICE
Aspectele funclionale, estetice, ecologice, tehnice ale unui program so
imbini cu cele economice. Chiar de la inceput, prin modul de abordare al
t4l
proicctarii pcisrttisticc
sc .rc in vc(rerc vororiricilrca nlaximtr a posibiritii-
lilor
olcritc dc tcrcn
$i
adaptarca lirnclrunilor yi stabilirca dottrrilor in ra_
port cu acestca, aspectc carc se intrcpltrund cu organizarea compozilio_
nald gi cu rezolvdrile tehnice
O compozilie arhitecturali, chiar dacd rdspunde bine anumitor funclii,
este adesea costisitoare, necesitAnd
o modelare riguroas[ a terenului, con_
struclii omamentale mai numeroase, realizate din materiale adecvate gi cu
finisaje superioare, vegetalie condusd in forme geometrice
etc.
Soluliile peisagistice,
in foarte multe cazG, sunt alese in funclie de
posibilitdlile
financiare ale beneficiarului; limitarea fondurilor determind
alegerea
_de
variante mai pulin costisitoare pentru diferitele aspecte ale
proiectirii.
Astfel, in parcuri, pentru reducerea cheltuielilor necesare lucrdr or de
terasament, in frecvente cazuri,. modelarea reliefului respecti in mare parte
configuralia iniliald a terenului; alegerea poziliei unui lac este, din acest
punct de vedere, mai avantajoasd pe o zond cu concavititi existente: de
asemenea, un lac nu este recomandat sd se amplaseze pe un teren nisipos,
lucrErile de impermeabilizare
fiind scumpe; din contrn, amenaJarea tere_
nurilor de sport este mai indicatd pe zonell plane, orizontale, bine drenate.
In proiectarea
tutuor componentelor peisajului
se pot alege solutii de
diminuare a cheltuielilor.
Judicioasa dimensionare a aleilor
9i
a dotErilor, introducerea
in peisaj
a construcliilor
decorative in num6r mai mic, folosirea de materiale mai
putin costisitoare{de exemplu, pentru plantalii,
o pondere mai mare a pu_
ietilor tineri qi a foioaselor fErd balot de p6mdnt)
-
sunt numai cdteva din
aspectele care pot duce la un cost de realizare mai scAzut.
In proiectare
intereseazd de asemenea economicitatea exploatlrii spa-
liilor
verzi, reducerea cheltuielilor de intrelinere:
rcalizareadi peluze am_
ple' unde se poate introduce mecanizarea, folosirea decorurilor florale mai
simple, cu o pondere
mai mare a plantelor perene, limitarea modelirii prin
tundere a vegetatiei etc.
Principiul economiei trebuie insi echilibrat cu dezideratul realizirii
unor compozilii frumoase, care si valorifice superior fondurile de investi_
fie
alocate de benificiar.
6.6. PRINCIPII
CULTURAL. ISTORICE
in siturile cu importanld istorici, fie ci sunt de mult recunoscute, fie
sunt recent descoperite gi introduse in patrimoniul
nafional (gi universal)
142
rlc culturil gi civiliznlic. rcnlrzlrca arnbianlci pcisagisticc trcbuic s[ rcs-
pr:ctc t;i si conscrvc accstc villori (de cxcntplu, ansambluri arhcologicc,
cct[[i medievalc, incintclc unor palatc
A.a.).
Acest dezidcrat implictr atdt abordarea compozilionali cat
9i
sotu(ii
tchnice adecvate. Astfel, in proiectarea plantafiilor se va avea in vedere nu
numai incadrarea armonioasd a construcliilor, realizarea de accente volu-
metrice, deschiderea de perspective gi vederi cltre anumite elemente arhi-
tccturale, dar gi evolutia in timp a arborilor, indeosebi,
9i
a efectelor fizicc
ale acestora. Se va evita amplasarea arborilor mari in apropierea imediatii
a clEdirilor
9i
in vecindtatea fundaJiilor ruinelor zidurilor gi construc{iikrr
subterane istorice. Circulatia proiectatA, schimbirile de niveI ale terenului
vor avea in vedere gi conservarea arborilor venerabili din astfel de situri,
prin^prevederea unor mdsuri specifi ce.
In ceea ce piveqte parcurile gi grddinile cu valoare istoricd, cvnt
sunt: Grddina Cismigiu din BucureSti, grddina Palatului Brdncovene.tc tlc
la MogoSoaia, Parcul Romanescu (Bibescu) din Craiova
9.a.,
este inrpc-
rios necesar ca acestora si li se pistreze conceplia qi caracterul in carc au
fost realizate. in acest scop se impune existenla unor documentatii qi plu-
nuri care sd fie puse la dispozifia primdriilor, a administratorilor dirccli
i;r
a proiectantilor, in scopul respectirii acestor valori peisagistice istoricc.
Orice interventie importanti, cum ar fi lucrdrile de restaurare, noi plantlri,
unele corecturi aduse vegetaliei, defrigdri, ca gi introducerea de noi func-
liuni
/ dotbri, trebuie sd se faci in acord cu ptanurile in cauzd gi numai in
urma deciziei organelor abilitate, pe baza consultdrii cu specialigti rccu-
nosculi in arhitectura peisagerd.
Trebuie menfionat c[ in cadrul Comisiei Nalionale pentru Protcclia
Monumentelor
9i
Siturilor Istorice existd subcomisia Parcuri gi Grddini
Istorice, care are atributii in acest domeniu.
Aga cum se gtie, ca gi in arhitecturi, modemismul gi inovatia se m^ani-
festi in variate aspecte gi in proiectarea gi amenajarea peisajelor noi. Insil
caracterul specifrc al unui sit, exprimdnd anumite traditii de culturi qi oi-
vilizatie, cum ar fi, de exemplu, o zoni rurald maramureqeand sau o piafl
urband cu clddiri medievale, implici tratiiri peisagistice care sd respecte gi
sd se armonizeze cu trdsdturile definitorii ale acestora.
Este interesant de constatat cd omul modem doregte sd-gi pund am-
prenta asupra unor situri istorice exprimdnd putemic conceptiile gi atri-
butele anumitor epoci de civilizatie; mai mult sau mai putin controver-
sate, au apdrut mai ales in peisajul urban astfel de intervenlii, fie pentru
143
inlroduccrcn unor noi f' uncliuni, fic tlin dorinla schimhtrrii. Iistc suli-
cicnt sil anrintinr, la noi in
1arl,
binc ounoscuta pia1tr a prim[rici din
flragov gi un alt cxcmplu in Franla, la Paris, prezenla piramidei de sti-
cld din piala Palatului Luvru (ca rezolvare a accesului principal la mu-
zeu) qi mai noua decorare a piefei arcului de triumf Carrousel, insolitl
de modificiri moderniste in plantatiile grddinii Tuileries, din zona ime-
diat invecinatd.
('upitolul
7
NOTTUNT DE BAZA
9r
PRTNCtPil DE COMPOZTTTE
in aRnrecluRA GRADINILoR
ln arhitectura grddinilor se lucreazd cu toate dimensiunile spatiului,
construindu-se peisaje care sunt percepute atAt prin privirea de la distan1tr,
clt, mai ales, prin parcurgerea qi implicarea vizitatorilor in interiorul lor.
Ca
9i
in arhitectura constructiilor, in grddini se creeazd, se organizeazi
gi se modeleazi spalii prin intermediul formelor gi volumelor, folosindu-
se efecte de perspectivd, de contrast gi armonie, de culoare, de umbrd gi
lumind. Arhitectura gridinilor utilizeazd insd un element principal care igi
modificd in timp aspectul
-
vegeta{ia
-
iar spa}iile pe care le creeazi nu
sunt, fizic, riguros inchise gi nu au volumetria stabilS (datoriti cregterii
plantelor).
7.1. NOTTUNTDE BAZA
Pentru inlelegerea compozitiilor de arhitecturi a gr5dinilor este nece-
sard explicarea unor nofiuni firndamentale privind peisajele gi consfuirea lor.
Aspectele vizuale cele mai importante in perceperea peisajului natural
sau amenajat s\nt priveli;tile
Si
perspectivele. Exemplificdrile se referi
mai ales la peisajele parcurilor gi gridinilor.
Priveligtea este o scenA a peisajului observatd dintr-un punct avanta-
.jos.
Ea poate fi panoramicd sau un fragment dintr-o panoramd
9i
poate fi
vdzutd din variate pozi{ii: din fati, oblic, circular sau lateral.
De exemplu, o priveligte panoramici este vederea ampld asupra unui
peisaj cu lac care poate fi admirat de pe o colind; tot priveligti, dar mai
pulin cuprinzitoare, sunt imaginile parfiale care se observi din anumito
pozitii intermediare gi prin parcurgerea conturului lacului (fig. 53).
Perspectiva este o priveligte limitatd, o por{iune incadrati a unei pri-
veligti, indreptatd spre un element sau spre o ffdsAturd dominanti.
Folosind exemplul anterior, o perspectivd este imaginea de la distanld,
printr-un culoar vizual creat de-a lungul peluzelor, orientat in panti cdtrc
lac qi incadrat de plantalii care obligd privirea in sensul dorit.
l 0 Arhi tccturepei sagerd 145
Fig. 53. Modularea unei priveli$ti (panoramictr, fragmentattr,
filtrati prin vegetalie), dupd Sinons J.O., 1967
O perspectivd este alcituite din: punct de observafie, punct terminus
(obiect sau scend care trebuie vdzutd)
$i
cdmp intermediar.
Pentru orientarea dominantd a vederii, perspectiva se incadreazi in plan
vertical, inferior qi superior. Planurile verticale pot fi naturale (trunchiuri
de arbori gi mase de frunzig) sau construite (ziduri, coloane etc.). in suc-
cesiune spatiald, incadrdrile verticale pot alcetui primul plan, planurile de
mijloc, ultimul plan (figurile 54 qi 55).
Fig. 54. Perspectivi incadrati de rrbori columnari
avand ca punct terminus un monument
r46
147
Fig. 55. Perspctivi cu incadrare geometrictr orientati citre o scen!
a peisajului exterior, dup6 Tanguy Frdderique et. M., 1981
Planurile inferioare apar[in terenului gi pot fi orizontale, inclinate, te-
rasate, ocupate cu iarbd, lucii de apd, suprafele de circulalie (pavate, da-
late. asfaltate etc.).
Planurile superioare pot fi reprezentate de bollile de frunzig ale arbo-
rilor, uneori elemente construite (pergoli
-foto
color 68, poart[ etc.) sau
lipsesc (spatiu descoperit
-
cerul). Cele trei elemente ale perspectivei trc-
buie sd constituie o unitate. Dacd unul din ele existd in teren gi se menlinc,
celelalte se vor proiecta in concordantd cu el (Simons J.O., 1967).
Perspectiva poate fi proiectati crt sens direct
ti
invers; se impune insil
ca imaginea creatd sd fie diferiti, prin cel putin unul din elemente
-
ccl
terminal.
Astfel, un exemplu clasic este perspectiva principald a parcului dc la
Versailles, care are ca punct principal de observalie terasa superioard a pa-
latului, situati la nivelul corpului central al acestuia; privirea este atrasil
spre o frumoasd fhntdnl, stribate apoi in lungul unui parter de gazon in
pantd (,,marele covor verde"), incadrat de plantalii geometrizate, citre un
clcnlcnt donlir)lnt, ult t)llrc biuirr ctr grull sculJrlural ("bazinul lui Apolo"),
situat la inccputul axci mari a nrarclui canal. Priviti din acest loc in scns
invers, perspectiva oferd o altd imagine, a terenului in panti crescindd gi a
fhntdnii Latonei cdtre fundalul alcdtuit de palat (foto color 22,23).
Un exemplu din
lara
noastrd este perspectiva din
parcul
Carol (Bucu-
regti), care, in sens direct, are ca punct terminus colina cu mauzoleul, iar in
sens invers coloana de apd a unei frumoase fentani situatd in piala din fata
intr-arii in parc
@intdna
zodiacului, proiectati de arhitectul Octav Doicescu).
Elementul terminal, vizibil integral sau pa{ial, poate fi punct focal
pentru mai multe perspective.
In funclie de organizarea compozitionald, perspectiva poate
fi
arhi-
tecturald (sau construiti), cu toate elementele sale geometrizate
-
aga cum
s-a exemplificat in grddinile de la Versailles
-
dar poate avea rezolvdri mai
putin riguroase, pdnd la perspectiva cu caracter natural, cind elementele
componente au aparenfa peisajului natural (foto color 70). Un exemplu de
perspectivd naturali: culoarul vizual poate fi alcifuit din masive cu contur
ugor neregulat, dispuse decalat, dar pe aceeagi traiectorie gi incadrAnd o pa-
jigte
alungiti; prin acest culoar, privirea este condusI spre un spaliu degajat
in care domin6 un arbore solitar, remarcabil prin silueti
9i
masivitate.
Perspectivele sunt considerate statice cand, dintr-un punct fix, sunt
vizute in totalitatea lor. Mai adesea insd perspectiva se percepe treptat,
prin deplasarea privitorului spre punctul terminal prin stdmirea interesului
cdtre descoperirea detaliilor intermediare ale compoziliei qi prin atraclia
elementului terminal.
Vederea in perspectivd se caracteizeazd prin anumite efecte optite.
Unul dintre acestea este scurtarea aparentd. a distan\elor, care depinde nu
numai de depirtarea la care se afli privitorul, ci gi de unghiul lui vizual in
plan vertical (vederea
descendentd, ascendentd sau de pe acelagi nivel cu al
desfEgurdrii longitudinale a elementelor perspectivei). Totodat[, acest efect
este insolit de micSorarea aparentd a obiectelor situate la distangd
Si
de
deformarea
figurilor
(de
exemplu, observarea unui parter dreptunghiular
ca un trapez scurtat, a unui bazin circular ca unul de forma unei elipse cu
axa micd pe linia de vedere etc.) (fig. 56).
De aceea, pentru proiectarea unei perspective este necesar sA se as!
gure o profunzime mare a vederii (distanle
cdt mai lungi), iar elementele
de incadrare sd confere spatiilor un raport satisficdtor al lungimii fati de
ldlime. De asemenea, anumite elemente situate pe planul inferior trebuie
sd aibd o dispunere pe lungime: de exemplu, in cazul compoziliilor geo-
148
rnctrice, partcrole
Ei
bazincle rectangularc, tttotlclclc gcometricc din orna-
mcnta{ia imbrdcdminlilor aleilor q.a. vor li proicctate cu dominanla lungi-
milor pe direclia persPectivei.
A
/ \
-+
/.-\
t=-l
tl
t_t
TI
il
I
a
-+
->
Fig. 56. Deformarea optictr a unui parter in funclie de unghiul de observare
in tratarea perspectivelor arhitecturale se poate recurge la anumite 4r-
tiJicii de proiectare pentru alungirea distanlelor aparente
(pe terenurile cu
profunzime insuficienti) sau pentru scurtarea lor
(cind lungimea axei este
prea mare), in raport cu punctul principal de observare' Exemplul grddini-
ior arhitecturale ;ste edificator: aici' aleile au un rol important in astfel dc
rezolvdri "trompe-l'oeil". Astfel, pentru efectul de alungire 4 wvi perspc(''
tive organizate cu partere, la inceputul axei se amplaseazd un parter sau o
,...r"n1d de partere la dimensiuni
9i
proportii adecvate spatiului, succc-
date apoi cdtie fundal de partere mai inguste; aleile rectilinii laterale' la
rdndul lor, pot fi, de asemenea, mai inguste
(fig. 57).
Pentru efectul de scurtare, se procedeazi invers: in fundal partere nrat
late gi in prim plan mai inguste. Schimbarea dimensiunilor parterelor
$i
devierea tiaiectoriei aleilor mai aproape de ax pot se coincidd cu o modifi-
care de cotd sau se fac la acelaqi nivel. Efectul este amplificat de planta-
tiile de aliniament insotitoare
t49
I
I
t_
Fi g.57, Arti fi ci i
de al ungi re-(a),i
scurtare (b) opti c, a perspecri vei ,
dupd Landenne
A.. 1997
.
I Tod
similar, pentru
o perspectivd
naturald,
ingustarea
culoarului
:t:1i,"^"*
lmdaj,
prin.aprcpierea
treptat6
a maseloi vegetate,
crceazd
lmpresta
unei profunzimi
mai mari a vederii. La acest
"f""t
purti"ipa
li alegerea taliei mai mici, a unui colorit mai A*"tr"il
"
t*t"rii
mai fine a
speciilor
din planurjle
indepinare.
Cdnd se inroduce
un obiect in cdmpul perspectivei,
acesta va fi di_
menslonat
in raport cu distanla
de observare'qi
mdrimea'spaliului
in care
este amplasat;
daci obiectul
este existent (arbore,
monument q.a.),
in con_
strulrea perspectivei
se rine cont de respect*.;
;;;l;;.
distanre
care
condilioneazl
perceperea
lui.
Cdmpul
de vedere binocularl,^c^u
cqul imobil, este de 54. pe orizon_
tal[
9i
37o pe verticald,
din care 10o sub planul
"..""ii"f
vederii qi 27o
deasupra;
de aceea observarea
unui obiect in int
"gi_,
oliigd indepdrta_
rea pnvitorului
la o distanld
aproximativ
egald cuiea
mai mare dimen_
srune orizontald
sau cu dublul innllimii
obiec"tului.
Pentru
observarea
unui obieci
interesant
ioUetisc, grup statuar,
t_An_
tdnd
9.a.),
ca parte
a unui ansamblu,
air""i"
""tri"
,u?.J"."a,
atingand
de trei ori lndllimea
lui; situarea
mai indepirtat[
det"._ioa
o pierdere
a
dominatiei
vintale aobiectului,
de aceea, d;;il;;;'nct
terminus
al
unei perspective,
este necesarE
crearea unui culoar de o.i"n,ar"
a privirii,
alcdtuit din planuri
verticale
de incadrare.
150
I n pci s. rl ul urban, un cxcmpl u pozi t i v cst c St at ui a Avi at ori l or, si t uat i i
in axul Bulevardului Aviatorilor din Bucurcqti, oare este perceptibili ca
un element dominant in perspectiva creatir dc aliniamentele de arbori. Nu
acelagi lucru se poate spune despre obiectul de art[ plasticd din centrul
Pielei de Gaulle, subdimensionat qi nereprezentativ atat ca punct focal al
unor perspective importante, create de marile bulevarde ce converg in pia-
fn,
cAt
9i
fald de proportiile spaliului pielei.
7.2. PRtNCrpil DE COMpOZtTtE iN PARCURt
gl
cRADtNl
Parcurile qi grddinile sunt crealii peisagistice unitare, care, prin mij-
loace proprii, exprim[ un scop, indeplinesc anumite funclii
9i
au un conti-
nut artistic de sine stdtdtor.
Integrarea elementelor naturale gi a celor construite intr-un complcx
de spalii, forme qi volume armonioase, menite sd asigure relalii optinrc
pentru om, ca beneficiar al grddinilor, trebuie sd urmeze anumite principii
de compozifie.
Fdrd cunoagterea acestora, poate rezulta o inqiruire fird leglturd a di-
feritelor posibilitdti stilistice sau o etalare de efect a materialului vcgctal,
care treze$te interesul privitorului, dar care nu se ridici la nivelul uncr
creatii estetice.
Unul din principiile de bazd este unitatea compozifionali
-
crcitrc;r
unui ansamblu unitar bine exprimat, organizat intr-un echilibru armonios,
in care unele elemente sunt subordonate altora intr-o inldnluire logicir.
Unitatea este dati in primul rdnd de dominafia unui element principal
capul de compozilie salu centrul compozilional
-
fald de care se dezvoltri
sistematizarea intregii compozilii, prin subordonarea gradatd a tuturor clc-
mentelor constitutive. Un astfel de element poate fi o perspectivi mirjunl
naturald sau construiti (de exemplu, esplanada din Parcul Carol din llut u
refli, perspectiva principall de la Versailles), o clidire principald, o con-
struclie decorativd, o intrare principal[
9.a.
Centrul compozilional trebuie sd se impuni in planul de ansamblu
prin importanla gi situalia sa (denumirea de "centru" nu este definitir dc
geometrie, ci de concentrarea interesului pentru zona respectivd).
ln parcurile de mare intindere, unitatea ansamblului se realizeazd prirr
intermediul unui centru compozitional principal gi a mai multor centrc sc-
cundare subordonate. De exemplu, in Parcul Herdstrdu din BucureSti, clc-
mentul dominant principal este perspectiva majord, cuprinzind suita do
l 5l
l)urtcrc
po linia intrirri principalc
dc la I,iafa l)c Gaullc; conrpozilii subor_
donate, avind flecare un element unilicator, sunt zona Expoflorei, insula
trandafirilor, zona nordicd, organizatd in corelalie cu o altd intrare impor_
tanti, zona intrlrii din
piala presei.
,
In scuaruri, in gridinile
mici, centrul compozilional este unic
Ai
poate
fi reprezentat de un element omamental
-
sculpturd, bazin sau fantand cu
jocuri
de apd, un aranjament decorativ din vegetalie. Grddinile mici ale
locuinlelor, adesea, nu au un centru compozilional
bine definit, totu$i un
arbust mai deosebit, un mic arbore sau un grup de trandafiri poate inde_
plini acest rol in spaliul afectat vegetaliei; di asemenea, elementul domi-
nant poate fi peluza de gazon.
La unitatea compoziliei contribuie
9i
alte aspecte:
-
-
concordanla
de stil a elementelor de construire a peisajului (de exem_
plu, in amenajdrile rustice nu se introduc statui clasice; intr-o zond cu or-
ganizare geometricd
de partere gi bazine simetrice este nepotrivitl ampla_
sarea unei rocirii de tip peisager q.a.);
-
prezenla
unui element uniJicator al secvenlelor de peisaj care, dupd
caz, poate fi un lait-motiv al formelog o culoare dominanid, materiarul de
construclio utilizat, o specie arborescenta
dominanta sau o texfurd a ri,un-
zigului dominante etc. Repetarea formelor asemindtoare ale erementelor
sau spaliilor conduce la ordine gi unitate, gi anume
_
unitatea tn diversi-
tate. Repetarea elementelor identice, proprii mai ales amenajdrilor clasice,
constituie unitatea tn unifu rmitate.
. ..
Scara compozifionali
este un alt principiu
important prin care se sta-
bilegte amploarea unei compozilii.
Spaliile proiectate
sunt, de obicei, considerate numai in raport cu omul
sau cu functiunile omului (O. J. Simons, 1967).De aceea, alegerea anumi_
tor dimensiuni ale amenajirilor peisagistice gi ale elementllor compo_
nente ale acastora se face in concordanfi cu caracterul folosintei (publicd,
limitatd, familiaH)
9i
cu funcliile atribuite (odihnd, agremenl spoft
$.a.).
Parcurile publice destinate frecventirii de cdtre masele de oameni ne-
cesiti un cadru vast, cu zone concepute la o scard mare, in care dimensiu-
nile impun
-
alei largi, peluze vaste, piese de arhitecturd in concordantd
cu
lnrimga
z.o1ei pe care o definesc, mase mari de arbori gi arbugti etc.
In teritoriul parcurilor
sunt cuprinse zone cu ,ezolvd.i la o scard mai
micE, subordonare care asiguri unitatea compoziliei.
..
Grddinile locuintelor individuale, majoritatea scuarurilor, pirlile din parc
cirora vrem sd le conferim un caracter primitor gi linigtit se concep la o
152
scari apropiati do nrisura omului. Lirginrca alcilor dc pictoni, troptolc scl-
rilor, bdncile, elementele decorative se proicctcazi dc dimensiuni normale
pentru un numdr mic de utilizatori.
Proporfiile compozi{iei exprimd corelarea armonioasd a dimensiuni-
lor suprafetelor
Si
volumelor in ansamblul peisagistic.
Aprecierea relatiilor optime dimensionale, a propo4iilor, are ca sursd
analiza crealiilor de valoare in domeniile arhitecturii, sculpturii, picturii,
artei grddinilor gi a unor peisaje naturale armonioase.
Anumite raporhrri de mdsuri plac mai mult decit altele, conducAnd la
efecte de echilibru, armonie
$i
contrast'
incercdrile de incadrare in relatii matematice a celor mai frumoase pro-
po(ii au condus din vechime la stabilirea unor elemente regulatoare pen-
tru crealiile de arhitectwd
9i
picturd. Astfel "numdrul de aur" sau "pro-
porfia de aur" a fost consideratd 1: 1,618. In acest raport al laturilor, de
exemplu, un dreptunghi era apreciat ca cel mai pldcut vederii. Printre ar-
tigtii Renagterii, Leonardo da Vinci, probabil inspirat de gandirea arhitec-
tului roman Vitruviu
(sec.I i.Hr.), a intocmit propriul siu sistem, pomind
de la propo4iile unui corp uman frumos conformat. El a aplicat raportu-
rile clasice astfel determinate in toate creatiile sale artistice
9i
ingineregti.
Din aceste incerciri de elaborare a unei geometrii a frumuselii, care
sd conducd la efecte estetice sigure, s-au inspirat
9i
marii maeqtri ai arhi-
tecturii gr[dinilor.
Proporliile se concep mai intAi la scara ansamblurilor, in structurarca
pdrlilor acestuia gi ulterior in cadrul fieclrei pdrti.
in parcul de la Versailles, Le Notre a conceput dimensiuni indr[zne1c,
neobignuite pand atunci, ale diverselor elemente ale peisajului in scopul
ca pd4ile, ca
$i
ansamblul, sI aibd propo(ii bune.
Principiul proporliilor armonioase, folosit in mod rafional de arhitecli'
mai ales in grddinile arhitecturale, a fost aplicat, la inceput intuitiv' in
compozitiile libere, peisagere, fErI ciutarea unor relatii matematice.
Totugi, se constatd cd in orice amenajars peisagistic[ valoroasd existil
raporturi bune intre mdrimile pdrlilor gi elementelor constitutive, acesta
fiind unul dintre mijloacele de realizare a armoniei compoziliei.
Proiectantii ambian{ei fizice de azi sunt incd preocupali de gdsirea
modulului sau sistemului modular aplicabil in activitatea lor.
Conceptia grddinilor medievale europene demonstreazi faptul cd rela-
fia
de egalitate a pdrtilor componente genere.Lzd monotonie'
Cu exceptia cazului cdnd se dore$te imprimarea unui caracter de mo-
notonie, in organizarea compoziliei unei gddini se realizeazd anumite ra-
t 53
porturi intrc spalii, unelc subordonendu-sc
altora ca merime
$i
importanli;
de asemenea, se stabilesc anumite echilibre armonioase intre volumele ve_
getale, intre.acestea gi peluze, intre peluze gi circulalii, intre zonele um-
brite gi cele insorite etc.
Stabilirea proporliilor
se
face
in acord cu scara de realizare a com_
poztliei-
Astfel, intr-un scuar mic nu se poate incadra o fhntdni monumen-
tald, ci una ale cdrei dimensiuni se acordd cu cele ale spaliului. intr_rn par",
la.proiectarea_
unei intersectii de alei sub formd de pia1a, mdrimea elemen_
telor de incadrare gi a elementelor decorative interioare- se aleg propo4io_
nal cu cea a spaliului creat,
tindndu-se
cont de distanlele de peiceilie'vi_
zuall: vederea in intregime a unui obiect, plasat central sau la maiginea
pielej, necesitd o indepdrtare a observatorului
de doud ori mar mare dec6t
indl{imea obiectului.
Proporliile planului trebuie corelate cu efectele vederii in perspec-
tivd,^care sc;)rteazl optic distantele gi deformeazd figurile.
Incd din secolul al XVIIlea, claude Mollet aprecia cE aleile rectilinii
de 300 m lungime trebuie si aibd o ldlime de
g
m, deoarece perspecuva
aparent, le ingusteazd. ln
parcul
Versailles, in scopul menlinerii
fropor_
tiilor
vizuale armonioase,
,,marele covor verde", situat in axul peispicti-
vei principale,
a fost supradimensionat
in lungime deoarece, fiind vizut in
panta ugor descendentd a terenului, el apare mult scurtat, asemenea unul
parter dreptunghiular.
Armonia gi contrasful
-
reprezinti un principiu
comun tuturor arte_
lor, care exprimd relaliile de asemdnare
Si
de difeienliere intre elementele
compoziliei.
Armonia in amenajdrile peisagistice
decurge din asocierea unor for-
me asemdnitoare (ale spatiilor, suprafelelor, volumelor, siluetelor vegeta-
le), materiale cu texturi aseminEtoare,
culori apropiate.
-
Armonia se poate realiza in toate aspectele vizuale ale proiectdrii:
ar_
monia peisajului
creat cu cel in care se incadreazd, armonia formelor de
relief gi ale apelor, a acestora cu plantaliile,
u.-oniu in cadrul diferitelor
elemente ale vegetaliei, armonia traseelor aleilor etc.
Calitatea armoniei se pierde cu cdt asemindrile tind spre identitate,
care devine supdritoare gi monotond. Aspectele care deosebesc elemen-
tele care se aldturd potenleazd
armonia.
Diferenfierile
elementelor sunt percepute
simultan cu asemdndrile,
echi_
librul dinue ele avAnd un rol important estetic. Contrastul se asocrazd in_
totdeauna cu armonia; el este atractiv c6nd caracteristicile
diferite sunt com-
154
plementare (incadrarea cu pereli vegetali inalfi a suprafe(ei orizontalc a
unui gir de partere, combinarea unei pete de llori roqii pe fondul verde al
unei peluze q.a.) (foto color 7 |,72).
Contrastul poate deveni conflict cdnd diferenfele sunt foarte putemlce
gi inestetice (discordanld de stil, de textur[, culoare, formd), generind ne-
pldcere, tensiune. Asocierea simultane a mai multor caracteristici evident
contrastante gi aglomerarea contrastelor agteseazd perceplia vizuali
9i
creeazd o impresie de haos, distruge unitatea ansamblului.
Proiectantul peisagist, in cdutarea armoniei, folosegte in mod echili-
brat contrastul pentru accentuarea anumitor calitdli ale peisajului, at griia
pd"strdrii dominanlei unuia dintre elementele contrdstante.
Astfel, intr-un peisaj cu forme bldnde de retief, care se armonizeazd
cu mase vegetale cu profil ugor ondulat, relativ omogen, introducerea de
grupuri de arbori cu siluete colurnnare reprezintd un contrast plScut, care
accentueMd fondul dominant al formelor calme.
Dacd cele doud aspecte contrastante au putere egald, efectul vizual se
anihlleazd.
in alcdtuirea plantatiilor armonia gi contrastul igi gdsesc cadrul ccl
mai larg de utilizare. Impresia vizuali pldcutd a acestora se realizeaz':l
atunci cind anumite caracteristici estetice care diferd evident sunt asociatc
cu armonia altora. De exemplu, se pot asocia arbori qi arbu$ti cu colorit
contrastant, dar asemdn6tori prin habitus gi mdrimea frunzelor sau invers:
se combind specii cu culori apropiate, armonioase, care au insA siluete
$i
texturi ale frunzigului contrastante. Este de relinut insd cd efectele de ar-
monie trebuie si prevaleze asupra contrastelor; de asemenea' repetlllit
aceloragi tipuri de contraste in anumite cazuri poate deveni supiritoare.
ECHILIBRULVZUAL
Elementele unui peisaj natural sau amenajat nu sunt percepute de pri-
virea omului disparat, ca obiecte in spatiu, ci ele impresioneazd prin rcla'
liile
lor in cdmpul vizual.
Echilibrul optic este fundamental pentru o compozilie reu$itd in k)atc
artele. El presupune doud aspecte: ca elementele compoziliei sd aibi encr-
gie sau fo4d vizuald
9i
ca pozilia lor relativi sd fie apreciatd in raport ctt
un punct sau o axd optic6, care au calitatea de a atrage sau ordona elemen-
tele din vecindtate.
Cea mai simplI expresie a echilibrului este simetria bilaterald in citc
aranjamentul de o parte
9i
de alta a unei axe este identic (foto color 2(r,
28. 45) .
155
.In
natur[ insd rarcori peisajul
csto cchilibrat simetric; rmaginile vi-
zuale se caracteizeazd. printr-un
echilibru asimetric sau
.ascuns,,
(O.
J.
Simons, 1975) (foto
color 32, 48).
_._
Intr-o compozitie asimetricd stabilitatea vizuald se realizeazd prin echi_
librarea energiilor vizuale ale unor elemente diferite in rapon cu axa op_
ticn (fig. 58) sau puncul
de referinld (foto color 3g, 55).
Fig. 58. Echilibrul vizual intr_o gridintr mictr
De exemplu, un singur arbore putemic poate echilibra pozrlia
unui
grup de arbori mai mici; o construcfie in peisaj poate echilibra o proemi_
nenfd a terenului, o colind artificiali arboizati poate fi introdusd ca ele-
ment de contrabalansare
a unui deal existent
S.a. ifoto color 9).
ACCENTUAREA
Amplificarea energiei vizuale a unor elemente ale peisajului
se face in
scopul sporirii calitdfii estetice a compoziliei.
.
Astfel, efectul optic al unei forme pozitive
de teren poate
fi accentuat
prindantarea
cu arbori (fig. 59) gi/sau amplasarea unor construclii.
Margare3 intririi principale
intr_un parc prin amplasarea de po4i or-
namentale, frntAnd cu jocuri
de apd sau plania{ii
deosebite, vizibile de la
r56
tlistanli, subliniaza importanla zonei
mente care insolesc aleile de intrare:
arbori. bdnci s.a.
gi atrugc atonlia asupra altor ele-
aranjamcnte florale, aliniamente de
Fig, 59, Armonie qi cortrast, accentuare
Centrul compozilional este, de asemenea, insolit de elemente de accen-
tuare: bazine, decorajiuni florale care pot amplifica rolul estetic al unor
constructii omamentale, combinalii vegetale mai deosebite (foto color 24).
In plantatii, introducerea unui element contrastant de culoare, de formd
sau talie accentueazi, scoate mai bine in evidenld caracteristica dominanti
cantitativ (specia majoritard).
Astfel, reiese clar cd accentuarea se intrepdtrunde cu armonia, contras-
tul, echilibrul aducdnd varietate, ordine gi caracteristici fizice care plac,
incAntd.
in mod deliberat, pentru a crea senzalii opuse, se pot realiza secvenle
de peisaj haotice, in care se exprim6 energii vizuale care se contrariaz5,
genereazd o anumitd tensiune (de exemplu, pentru unele sectoare ale
parcurilor de distractii gen
,,Disneyland").
CARACTERUL CONFERIT DE MANIERA DE COMPOZITIE
Organizarea compozilionali a parcurilor
9i
grddinilor se poate realiza
pe baza unui plan simetric sau din contrd, asimetric, in functie de aspectul
dorit al ansamblului, corelat cu necesitdti funclionale.
Simetria, ordonAnd riguros compozilia, poate conferi amenajirii un
caracter monumental, majestuod, cAnd scara gi propo(iile sunt adecvate.
157
r r sl l
t l n) p i
tarc
l n
de
tarea
cu aliniament
l l u rrr
ttruol nt
tncS dl n l tnl tchrtutc, si ntctri a a dovcni t o crtrnctc_
i tri tori c a grrl tl i ni krr.
[{cna;;tcrrr gi trarocul ui , l i i nd prczcnti l
nrutt
rcplia parcurilor
ultcrior crcatc; ca rlntinc in continuarc o tra_
rfronali ce igi gdsegtc
i;i
astdzi aplicabilitate.
ile arhitecturale, pe4ile
de o regularitate
stricti sunt in.rbinatc
ce, in care liniile axiale au o deosebite importantd: tra-
cu alei care delimiteazd
o succesiune de partere,
alei
arbori g.a. (fig. 60).
)fl]
6J
'L
Fig. 60. Axe longitudinale
,i
tmnsyrsale in grtrdinile
simetric
intr-un plan simetric, axele de compozilie
ordoneazi riguros peisajul;
o axd importantE,
desfiguratd pe o distanli mare, genereaz;
o penpectivd
158
rkrrni nunt i l
i ; i
di rccl i ot t i rrcl prt t crt t i cl l t I pi gct l ri i ci l t rc t l n cl ot l )cl l t t crt t l i t t al
(carc trcbuic sil aib.I rrtr etrvrtutc
Ai
sulicicntrl cncrgic vizuall). in Iungul
;rxci, dispuncrca ritrnicil a clcnrcntclor insr4itoarc contribuie la caractcrul
rl rnanri c al spal i ul ui crcat .
Proiectarca simetrici cstc interesantd numai daci existd posibilitatea
pcrceperii ei ca o unitate, prin observarea in cdmpul vizual a ordondrii pdr-
tilor
componente gi a motivelor decorative fald de axa optici. Planul sime-
tric prea larg sau prea intins nu satisface acest deziderat. Din acest motiv,
in parcurile clasice, s-a adoptat sectorizarea compozitiei prin plantalii care
contureazd anumite secvenle ale planului simetric (parcurile Versaillcs,
I{errenhausen g.a.).
Simetria poate fi conceputd gi in raport cu un punct central, cu dcz-
voltarea compoziliei radial gi concentric.
T11
_E-
-J-.
.r.
I
Ordinea
9i
logica impdrfirii trebuie s[ fie evidente qi sus]inute de o
perfectd echilibrare a elementelor (fig. 61).
tl
Fig, 61. Simetrie rsdiali
Ritmul regiat al obiectelor gi intervalelor este o caracteristic5 a dis-
pozitiei simetrice, controlati de subimpirtjrea schemei in plan.
159
Stilul clasic, ca atare, este pulin folosit astizi. ins6 strdlucitele exem-
ple ale grddinilor italiene gi ale marilor parcuri baroce rdmin m[rturie a
mdiestriei gi inteligenlei cu care creatorii lor au manevrat elementele de
compunere a peisajului, supunindu-le schemelor simetrice
9i
tratlrii arhi-
tecturale.
Compozitia simetrich se poate adopta in prezent in variate situatii,
mai ales pe terenuri plane, fie ca amenajare unitard (unele
scuaruri, ame-
najiri de corelare a unor clddiri cu alurd
9i
pozilie simetricd), fie ca sec-
toare incluse intr-o compozilie mai ampld (parcuri).
$i
in circumstanlele
unei scdri mai mici, simetria expriml direct claritate, echilibru, unitate,
putandu-le imprima compoziliei gridinii.
Simetria poate fi tratati intr-o manieri care sd nu duc6 la monotonie;
de asemenea, ea nu trebuie si contravind folosin{elor incluse, fo(dnduJe
in scheme rigide, de dragul geometriei.
Compozilia asimetricd este mai subtili
Ei
mai reconfortantl, fiind mai
variatd gi mai flexibili. Ea poate fi organizatd geometric sau liber, unita-
tea rezultand din echilibrul gi compensarea elementelor componente (fa{i
de o axi opticd).
O compozilie geometricd asimetricd exprimd o anumitE idee artisticb
prin asocierea formelor suprafelelor (circulalii, peluze, oglinzi de apd)
9i
volumelor (terase, sciri, plantatii, construclii decorative
9.a.)
in relatii
rafinate de armonie, contrast, ritmuri variate
Gg.
62).
;
-nl
I
. :
-->-
b
. t __
6
I
i
I
g-
I
a
E&
t#
160
Fig. 62, Sector de gridintr geometrictr asimtrictr, dupd Londenne A., 1997
l l Arhi t cct urdpci sascrl
l 6l
O astfel de manierd compozilional[,
binc aplicati' sugereazi
in acc-
t,rgi iimp ordine
qi varietate; ea permite rezolveri modeme
foarte intere-
sante in situatii diferite de mdrime' formi qi relief ale terenului'
Planul geometric asimetric este mai ugor adaptabil modului de concep-
1ie ;i
de dislozilie a ansamblurilor
construite in prezent' El poate accentua
"uft,a1if"
plastice ale construcliilor
qi peisajului;.de aceea este mult folosit
i" ,piiiil,i t.t""e (piele qi strizi piLtonale, spaliile exterioare aferente di-
I'eriielor edificii
publice sau private, blocurilor de locuinle etc
)'
Compozi{iile
geometrice asimetrice
pot fi, de asemenea' moduri de re-
zolvare pentru scuaruri sau pentru anumite sectoare din cadrul unui parc'
tn tioate aceste cazuri nu trebuie neglijatd unitatea ansamblului,
prin
"*ir[niu-oo"i
element dominant, unificator, altfel geometria asimetrice
poate s[ dea o imPresie de confuzie'
Compoziliile
libere, neregulale imprimd amenajdrilor
fie un caracter
rnai na#al, fie calit[}i
plastici deosebite ale peisajului (avdnd la bazd anu-
mite idei artistice, inspirate de stilul peisager)'
Stilul peisager al parcurilor englize a generat principii compozilionale
"are
au.[mas
9I
astezi valabile in construirea
peisajelor cu trdseturi apro-
oiate de ale celor naturale. Abordarea modemd a acestor principii reprezintd
un cdmp de manifestare a creativiti{ii
peisagigtilor-contanporani
care au rea-
tizat parcuri
li
gridini caracteizaie
prin originalitatea
mijloacelor de ex-
presie, in acord cu cele din arhitectura construcllllor'
Compoziliile
libere, organizate $i
modelate in armonie cu situl' permit
o mare varieiate in aranjamentul elementelor componente'
fie in tratdri
mai apropiate de stilul peisager, fie in viziuni mai moderne'
Cinftgu.atiu
reliefului Ju utp""t mai natural sau cu onduldri artistic
claborate,-formele
sinuoase naturale sau stilizate ale apelor' traseele
gene-
,ui q".p,rito*" ale circulaliei modelandu-se
dup6 formele reliefului'
gnt-
pa.ii.-iiU"* ale vegetaliei,
punerea in valoare a calitd{ilor
peisagistice alc
lro*pon.nt"to. u"g-etu1i"i, aiimetria 9i
neregularitatea-spaliilor
sunt numai
cdteva din a.pect"ie care personalizeazd compoziliile libere'
Aleile permit o mare varietate a unghiurilor
vizuale, o perceplie com-
nleti
a obiectelor
gi scenelor
peisajului prin deplasarea.
privitorului cdtre $r
in
jurul
acestora. t r u".rt fel se exclude monotonia,
priveligtile
9i
perspec-
rivele succeddndu-se
liber, dirijate prin ample spalii sau prin strepungerr
intre masele neregulate de arbori
9i
arbugti'
in umena.ia.iie libere se poate realiza maximum dt armonie vizuali'
concomitent iu corelarea optimd a folosinlei cu situl, flexibilitatea
planu-
lui oentru introducerea diferitelor func1ii'
ln astf' cl do conrpozilii, in l' uncllc dc ntijloacele dc exprcsic lblositc,
se pot conferi peisajului caractcre dil' critc: pitoresc, rustic, elegant
-
rafi-
nat, majestuos g.a.
ln prezent, in parcuri qi grddini gi, mai ales, in amenajirile peisagistice
vaste, cu firncfii complexe, se adoptd stilul mixt, prin asocierea in acelaqi
teritoriu, intr-o compozitie unitard, a manierelor geometrice
9i
libere de
tratare a peisajului. Astfel de tratdri permit o bund adaptabilitate a planu-
lui la cerinfele funcfionale gi, in acelagi timp, prin diversitatea peisajelor,
oferi vizitatorilor impresii
$i
trdiri variate. Diferitele sistematiz[ri interi-
oare, cu rezolviri gi caractere diferite, trebuie insd reunite intr-o organi-
zare compozitionald de ansamblu bine studiatd. Regularitatea schemelor
geometrice simetrice, modelarea arhitecturali a spaliilor se aleg mai ales
pentru zonele intrdrilor principale ale parcurilor, pentru axele gi centrele
de compozilie. Printr-o tranzilie gradati, schemele geometrice cedeazi lo-
cul celor libere, in care sunt modelate celelalte zone, care, de reguld, detin
ponderea teritoriald. Se trece astfel de la caracterul ordonat, disciplinat,
uneori monumental, cu perspective de mare fo4i, spre peisaje mai putin
constranse de aranjamentul de plan, cu libertatea migcirii
9i
in care trata-
rea elementelor de compozilie pot reda mai bine armonia doriti a omului
cu natura.
Indiferent de stilul adoptat
-
geometric simetric, asimetric, peisager,
mixt, mai tradilional sau mai modem
-
in rezolvarea generald, proiec-
tantul trebuie sI anticipeze relafiile vizuale intre formele gi spatiile care
alcdtuiesc ansamblul, rispunzdnd bine, in acelaqi timp, relaliilor func-
tionale.
Compozitiile peisagistice trebuie sd aibi ordine, dar nu o ordine rigu-
ros inchistatd de o geometrie ciutati gi plictisitoare, ci o ordine funcfio-
nali atrdgdtoare, care sA permitii aparilia efectelor de varietate, interes, sur-
prizd, farmec intimpl6tor.
ORIGINALITATEA COMPOZITIEI
in crearea unui parc sau a unei gridini se pot adopta, aga cum s-a mai
ardtat, maniere diferite de compozilie, pomind de la acelagi program al
proiectdrii.
Fie cd sunt simetrice, fie asimetrice, rezolverile reugite conferd ame-
najdrilor personalitate. Vor fi apreciate acele variante care exprimi carac-
terul interesant
Si
original al realizdrii (foto color 11, 33, 37, 38).
162
Doutr crcatii in situri similare, in caro s-au aplicat acclcaEi rcguli dc
compozifie sunt diferite prin claritatca, olcgtnla sau supletea desenului,
prin volumetria creatd, folosirea abild a luminii
9i
culorii
9i
prin alegerea
vegetaliei qi a detaliilor decorurilor (dalaje, vase, mobilier, corpuri de ilu-
rni nat
$. a. ).
Proiectantul trebuie si gtie sd aleagd mijloacele de expresie cele mai
adecvate care, prin mdnuire cu gust, sensibilitate
9i
inspiralie, sd conduci
la realizarea unei compozilii originale.
( . t l t t l t i l ul
t \
ELEMENTELE
COMPONENTE
ALE AMENAJARILOR
pEtsAGtsTtcE
gl MoDUL
LOR DE TRATARE
Peisajele create de om sunt alcituite din elemente naturale gi elemente
anificiale din ale_ciror relatii de asociere rezultd aspectele vizuale gi func_
lionale
ale terenului amenaiat.
Dintre elementele
naturale unele nu se pot schimba sub intervenlia
directi a omului; ele impun anumite urp""r. .*" ."ralJi"r.-a
adaptarea
solufiilor de proiectare.
Altfll.ynt macrorelieful
(talfuritg
de munli, dealurile,
cdmpile), ele_
mentele^hidro -
geologice
(fluviile,
rdurile
9i
taiurite mari, ^ur"u, pe^.u
de apd freaticI, constitulia geologicd
a teren uhi), cinffie ae climd, suc-
cesiunea anotimpurilor g.a.
Dintre aceste trdsdfuri natuale nemodificabile,
unele au valoare direct
peisagisticd (forme
majore ale terenului, apele), iar celelalte sunt condirii
determinante pentru
natura peisajului qi pentru modul de amenajare.
Un element natural cu rol particular
este lumtna astrald
_
in primul
rind a soarelui, dar gi a lunii. Ea reprezinti un factor compozilional pe
care pictorii,
arhiteclii
9i
peisagigtii
il folosesc in creatiile lor.
.
h toate artele vizuale, observarea in plini lumind, in penumbrd gi in
u.mb1a a diferitelor pd4i ale compoziliei
influenleazd p*.p"."u
spaliilor
qi volumelor.
.in
grddini
ca qi in mediul natural, orientarea locului fatd de punctele
cardinale, latitudinea geograficd,
.anotimpurile,
timpul dium, condiliile at_
mosferice (norii, cea{a) determind caliteii diferite ir" rr,nirii in care sunt
percepute peisajele.
Intensitatea
9i
unghiul de incident5
al razelor solare
genereazd,
efecte diferite de lumind
Si
umbre, datorate componentelor
tri_
dimensionale
ale peisajului (relief,
roci, vegetafie,
."rrt-"firl,
dar gi re_
fle4iei, scAnteierii suprafetelor
de ape cah-e
$i'";d"rl; migcare sau a
zLpear.
Lumina este un factor care imprimd varietate compoziliilor peisagere.
Aceeagi scend de peisaj, vdzutd in decursul unei zile din acltagi loc, c.eea_
zd impresii diferite dimineafa, in lumina ditaze a zoniior,in
,,aburul', cetei
164
cxl c cst on)l )cazi l si l uct cl c, i n suarol c put cl rri e i rl unrrr: zi i dc vari r, i n l urrri ni r
bl i ndi a amurgul ui qi i nserl ri i qi apoi suh razcl c al gi nt i i al e l uni i .
Lumina rcgleazi perceperea culorilor
;;i
tlcopotrivd a naturii, texturii
;l
volunretriei componentelor peisajului. Unele spalii ale peisajelor sunt
intunecate, altele luminoase gi intre ele existd. zone de penumbrd, care
primesc numai o parte din sursa de lumind (foto color 73).
ln funclie de variatele aspecte generate de incidenta gi intensitatea lu-
minii sunt luate in consideralie orientarea gi organizarea perspectivelor
(de exemplu, un culoar vizual umbrit gi o zoni de fundal luminati sporesc
senzalia opticd de adAncime a terenului, de indep[rtare). Orientarea fald
de punctele cardinale are importanld in alegerea amplasamentului clddiri-
lor (mai ales pe un lot mic), in pozilionarea qi orientarea unor dotdri qi
amenajdri (foto color 74) care necesiti fie insorire continud (terenurile de
sport) fie numai dimineata sau numai dupi-amiaza, sau care pot beneficia
in plus de privelipti sub lumina lunii. in consecinld, se stabilesc pozitia
9i
densitatea plantaliilor, talia gi habitusul arborilor, ca generatori de umbrd.
Tot in funclie de lumind
9i
de cerinlele plantelor fald de acest factor
se alege sortimentul vegetal adecvat.
Elementele naturale cdre se pot modijica gi supune interesului pro-
iectdrii snnt: microrelieful, cursurile de apd, mlastinile, stdncile, solul (mo-
dificabil in anumite limite), vegetasia. Cele mai importante vor fi tratate
mai detaliat in acest capitol.
Trdsdturile naturale existente, proprii terenului, pot fi exploatate, mode-
late, completate sau corectate in scopul modificdrii sau cre6rii unui peisaj.
Dintre elementele naturale, cel mai plastic
Ai
mai manevrabil este ve-
geta,tia, nelipsitd in alcdtuirea spaliilor verzi.
Aldturi de componentele naturale, amenajirile peisagistice cuprind
9i
elemente artificiale, construite, functionale gi omamentale.. alei
Si
dru-
muri, pavilioane cu diferite destinalii, terenuri de joacd
Si
sport, instah-
lii, fdntdni,
bazine, pergole etc.
Principalele elemente materiale pe care le mdnuieqte proiectantul pci-
sagist in mod diferentiat, in funclie de programul proiectdrii gi caracteris-
ticile teritoriului sunt:
-
tefenul;
-
rocile;
-
apele;
-
vegetalla;
-
ciile de circulatie;
165
-
construc{iile gi obiectele decorative;
-
construcliile gi amenajirile utilitare;
-
mobilierul de exterior;
-
instalaliile gi echipamentele tehnico
-
edilitare.
In programele specifice de arhitecturd peisageri (parcuri, grddini g.a.)
proiectantul opereazd cu infegul complex de elemente enumerate gi
cu con_
ditiile gi relaliile pe care acestea le impun sau le creeazi.
Proiectarea de ansamblu urmbre$te reunirea lor intr-un tot unitar
$i
armonios cdruia i se subordoneazd proiectarea fiecirui component in
Darte.
8. 1, TERENUL
8. 1. 1. CADRUL GENERAL
in arhitectura peisajelor se folosegte termenul de sit prin care este de-
finit terenul gi ambianla acesfuia, cu toate aspectele complexe ca rezultat
al condiliilor naturale (climd, relief, sol, subsol, ape, vegetalie etc.) gi al con-
diliilor create de om (construclii, instalafii, poluare fizico
-
chimicd qi fo-
nici, circulalie rutieri, feroviar[, aeriani etc.).
Aga cum s-a aritat anterior, in proiectarea spatiilor verzi este necesard
armonizarea funcfiunilor stabilite cu caracteristicile sitului.
Cadrul general in care se afld terenul destinat amenajirii, de exemplu,
sit urban, sit rural, sit marin, sit colinar, sit pe malul unui lac, sit intre strdzi
cu mare trafic, sit in apropierea unui mare combinat petrochimic etc., de_
termind situalii foarte diferite, cu implicalii directe in proiectarea parcuri_
lor, grddinilor gi a altor categorii de spatii verzi.
Situl rural qi cel natural beneficiazi, de spatii ale cdror limite fizice,
de cele mai multe ori, nu impiedicd valorificarea scenelor peisajului apro-
piat sau indepdrtat.
Terenul in cadrul urban este in general inchis, limitat, nu beneficiazd
de perspective naturale exterioare. De aceea la amenajarea parcurilor gi
gridinilor urbane interesul peisagistic trebuie creat in insdgi compozilia
respectivd.
Prezenla in apropiere a spaliilor dens construite ale oragului impune
crearea unor relalii de armonizare gi de integrare functionald cu acestea.
Vecindtdlile condilioneazd organizarea interioard a spaliilor verzi. De
exemplu, intr-un parc sau intr-o gridini, amplasamentul intrdrilor se core-
166
lcazi cu structura stradal[, locurile de
joircil pcntru copii sunt situatc in
zonele mai apropiate de locuinle, o sursl dc ztiornot (artere de trafic intcns,
gcoald
9.a.)
sau de poluare reclamd crearea unci plantatii tampon; solu{iilc
pentru instalatiile tehnico-edilitare interioare sunt proiectate in legdturd cu
cele din releaua urband adiacentd zonei etc.
Toate condiliile generate de amplasamentul terenului trebuie bine cu-
noscute, in scopul folosirii creative a tuturor trdsdturilor pozitive
9i
al di-
rninuirii sau elimindrii aspectelor negative.
Terenul in sine, ca element material al spafiilor verzi, intervine in so-
lulia de amenajare prin: mdrime, formd, relief, conditii hidro
-
geologicc
si edafice.
8. 1. 2, MARI MEA
9I
FOHMA TERENULUI
Mirimea terenului condi{ioneazd tipul amenajdrii gi scara de rcali-
zare a ansamblului peisagistic.
Pe terenurile vaste se pot organiza spatii verzi cu o functionalitate c()nl-
plexd, pentru o mare afluenld a publicului, rezolvate la o scard compozi-
lionali
adecvatd (fig. a5).
Pe terenurile mici se pot realiza numai anumite tipuri de spalii vcrzi;
soluliile au in vedere o capacitate de primire restrAnsd gi o organizarc irt
concordan{d cu dimensiunile mai reduse ale teritoriului qi cu funcliilc
atribuite.
Forma terenului. Forma in plan, defrnitd de limitele terenului inllu
enleaze asupra compoziliei, mai ales cAnd dimensiunile acestuia (sau ccl
pulin una) sunt mici.
Un exemplu special il constituie fEgiile verzi stradale. Aici, lir[inrcu
mai mare a spaliului permite solulii mai variate de proiectare a circulllicr.
a elementelor decorative, a mobilierului stradal qi a plantaliilor, comparltrv
cu strdzile inguste, unde, de cele mai multe ori, complementarele circul;r'
tiei sunt numai aliniamentele de arbori.
in amenajdrile specifice de arhitecturd peisagerd terenurile lungi pr
inguste necesiti tratdri diferite fald de cele largi gi cu profunzirne rctlusii
(f i g. sl ).
Din punct de vedere al compozifiei, in raport cu direclia principalir tlc
observare, pentru o grddind micd este avantajoasd o formd a terenului cu
lungime mai mare decit lnlimea (fig. 63).
167
Fig.63. Rezolvare pentru o grildini particulari cu teren lngust,i lung
Corelarea armonioasl a dimensiunilor face posibild o structurare gene_
ra16 in care liniile principale de vedere si fie orientate pe directia celor mai
mari dimensiuni (de exemplu lungimea sau diagonala unui dreptunghi).
8.1.3. RELIEFUL TERENULUI
IMPORTANTA COMPOZITIONALA
$I
MODURILE DE TRATARE
ARELIEzuLUI
Formele de microrelief reprezintd un factor compozilional de seami
in crearea peisajului parcurilor gi grldinilor.
Terenul, prin configuratia lui, ca suport material al vegetatiei gi al ele_
mentelor construite, este determinant in ordonarea generald a compozitiei,
in orientarea priveliqtilor gi a perspectivel
or, in realizarca varietdtii spatii-
lor gi volumelor.
Pe terenul plan orizontal, volumetria ansamblului se bazeazd, in gene_
ral, pe vegetalia lemnoasi. Un teren cu microrelief mai variat oferd mai
multe posibilitdti gi efecte peisagistice stabile prin insiqi modelarea lui de
la forme arhitecturale pdn[ la forme specifice microreliefului natural. in
func1ie de caracterul compoziliei.
Acelagi teren poate cuprinde suprafete plane orizontale sau inclinate,
concave, convexe, accidentate; combinatia dintre aceste forme, propo4ia
gi armonia dintre ele imprimd caracter reliefului.
In sistematizarea verticali a terenului nu trebuie sd se contravini pu_
temic reliefului natural; se poate dezvolta gi accentua configuralia inilial[
sau se pot crea forme noi necesare pentru echilibrarea volumetricd a com_
168
pozilici. in unelc situafii, intcrvenliile fald dc rcliclul inifial pot 1i mai pro-
I'unde, insd acestea anfteneaT?- cheltuieli fbartc nrari.
Tratarea terenurilor cu vii gi coline. AEa cum s-a menlionat, astf' cl
de terenuri sunt deosebit de valoroase pentru amenajarea parcurilor'
La proiectarea microrelifului, concavitelile sau convexitilile pot fi
pdstrate, dar nu trebuie sd se piardd din vedere armonia de ansamblu a
compozitiei prin legarea formelor solului intre ele ftrd a se contraria.
Se
fine
cont de faptul cl aspectul general concav favorizeazd liniile de
vedere, pe cind convexitilile creeazi bariere vizuale.
Deniveldrile pot fi modificate (amplificate, atenuate) sau sacrificate in
interesul unei linii de vedere sau a configuraliei generale a terenului pen-
tru care bombamentele sau vdile existente ar fi inutile sau supdrdtoare
(fie. 6a).
umplutu.! do plmlnt creand movllo ln vedoBa llmlt!.ll dlstanfolor do vdore
tl
mld.ll Inteft3ulul
nlvolaJo
roprofllars pantlu a foma tundalurl glecranodo protgqla
Fig. 64. Scheme de modificare a reliefului, dupd Simons J.O., 1967
169
.
De asemenea, se pot crea noi deniveliri susfinind efectclc peisagis_
tice ale celor existente.
in,func1ie de scopul urmdrit gi de configuralia inifiald, pe diferite zone,
terenul se poate nivela in suprafele plane orizontale sau in pante regulate,
se poate modela in terase sustinute de ziduri de sprijin suo de tulu^ri.
Hn terasare reliefrrlui i se poate imprima un caracter arhitectural (grd_
dinile clasice, compoziliile monumentale)
sau mai apropiat de pitoresc
(zona Expoflorei in Parcul HerIstr6u).
,De
asemenea, relieful poate fi corectat pirn valonamenl _
model5ri in
profile larg concavizate care reunesc armonios formele convexe, plane gi
accidntate ale solului (fig.
65). Acest mod de fatare, specific parcurilor
in stil peisager, a fost preluat gi in unele situaJii ale amenaidrilor modeme.
Fig' 65. schma aprictrrii pe un teren rn panttr fie a varonamentului fie a terastrrii.
dupd Neuray G., l97j
-
Se remarcd in prezent tendinta de utilizare a microreliefului
ca mijloc
de exprimare a unei idei artistice; de exemplu, un teren inclinat poaie fi
transformat intr-o suitd de trepte apropiate, gazonate,
in care se combind
terasarea
9i
valonarea, formdnd un ansamblu armonios ce amlnteste conli-
170
guralia unui teatru antic; aici semnificatia culturull sc impletegte cu rolul
vizual, peisagistic
ai,
uneori, cu rolul funcfional, parte din amfiteatru pu-
tirnd fi completat cu banchete din lemn.
Sistematizarea verticald a reliefului este in strdnsi relalie cu orienta-
rca dominantd a perspectivelor. Acestea urmdresc linia generali a terase-
lor gi pantelor (Versailles, grddinile Renaqterii italiene, Parcul Carol gi Par-
cul Herdstriu din Bucuregti etc.), sunt dirijate prin concavizarea gi incli-
narea valonamentelor
(Gridina Circului din Bucuregti, Parcul Romanescu
din Craiova
9.a.,
fig. 66) sau sunt incadrate de forme colinare ale terenului
(Parcul Tineretului din Bucureqti). in modelarea de ansamblu a unui teren
variat ca relief trebuie sd domine formele deschise, general concave, care
oermit o bun[ orientare a liniilor de vedere.
Fig. 66, Crearea d valonamente pntru orientarea vderilor'
dupd Mattern H., 1960
Uneori, pentru echilibrarea spaliale a formelor terenului se creeazlt
coline artiJiciale, care pot constitui
9i
pozitii avantajate de observare de la
inlliime a unor scene ale peisajului parcului.
t 7l
.
Si l t r l r r ct r
t . ol r r r cl or i r ) sl ) i t l nt l r r . l r r r r l . 1. q111. 1; 11; 1 t . r r pct s; l ccl r vcl c
l l l i nci _
l ) al c:
sc ar . c i ' vct l cr c, i r r gc. cr al ,
, l r r r r yr l ; r sr r r c
l at cr al i i sa. i r r l . . t l al pcnl r u
a nuse.rcduco
rni i ri nrca
aparentri a tcrcrul .i sa' a sectorul ur
obscryabi l .
Colinele se realizeazd, mai.adcsca
cu fbrme in pl;;, ,;;;"g.,,or
suruoasc,
modelate in tuncfie de direcfiile principale
d"
"br.;;;;';;
de configuralia
celorlalte
elemente prevdzute
in proximitate
ff"",
..ii"rfl"*ale
cu o anu-
mita sistematizare
a circulatiei etc.). Volumetria
l";, il;;l; mar mulre ori,
este asimetrici,
cu o cotd p;zitivi
dominantd.
,In
unele compozijii
modeme, corine artificiale,
modelate in forme
neobiqnuite,
neplantare (foto
color 37), au rolui d;;i;.
sculpturale
care mobileazd
anumite spalii (noua.formd
de artd,pai"ia _..land
art,,).
Anumite viziuni artistice au condus la realizarea
d"'.;i;;" geometnzare,
::.:11r"
cu organizarea planurilor joase
lcircutafi, ."","-f unei piese
de apd
$.a.).
. .
Un relief variat, cu pante.naturale,
permite
o dispunere
etaJatd a circu_
laliei, cotele mai inalte inlesnind
o burrii vizibif it#ieir"
.ot"r.;our".
Uneori, este necesar5
corectarea p(mtelor
existente pentru
realizarea
unui profil
armonios, pentru
schimbdrile
de inclinare
in iazut terasdrii
9i
pentru asigurarea
stabilitllii terenului.
-
Intreruperile
de panti (mase.de
roci, ziduri de sprijin, terase) trebuie
sd se_inscrie intr-un profil general
armonios.
slstematizarea
verticald a terenului se studiazd
cu multa atentie gi in
cazul p,roiectirii
unor piese de api (lacuri, pa.ai",
"aJ".i
J. apd) pentru
o
perfectd
adaptare
a formelor reliefuiui: p"rl
fir., ,"r"ruii"nr", p.o_on_
torii, rupturi de pantd trebuie sd pund in valoare
Si,airril?." rntroducerea
acestor piese.
Ast l cl , st r pr i r l cl cl o t l r i zont l t l c pol l i st t pt t sc t i . vn nuxl L' l i r i i n pr t t l i l t
/i r?rrl c,
ascnri rni i k)aro tcrasi rl i .
Un asemenca model aj este speci l i c
Trrrrl l rr' l ttr
dttti vel ul a cl asi ce
(bl r-
lingrin) (fig. 67, foto color 29)
Asemdndtor sunt concepute parterul lntrd-
rii principale in Parcul Heristriu, cel din Gr[-
dina botanici din Bucureqti sau din Parcul Uni-
versitdlii de
Stiinte
Agonomice din Bucuregti.
Situarea parterelor in coti negativA are ca
scop acccntuarea aparenla a perspectivelor.
sublinierea caracterului monumental al unei
clddiri sau o mai bund evidenliere a aranJa-
mentului planului solului
(modele din borduri
tunse, flori g.a.).
Astfel de denivel[ri sunt adaptabile
9i
in
compoziliile asimetrice. insolite de mici taiu-
zuri sau ziduri de sprijin
5i
scdri ele aduc mai
mult[ varietate, nu numai ca priveligte, ci
9i
prin parcurgerea de cdtre pietoni a formelor
solului.
Denivelirile pot fi accentuate vizual prin
diferite modalitdli; amplasarea unei oglinzi de
Tratarea terenurilor
orizontale
destinate parcurilor gi grddinilor.
Aces_
tea, frecvent intalnite mai ales in localitdli,,"";"i;;r#;len1e
peisagis_
tice, de aceea unele deniveldri existente
;;Urr" i"ri.ii"ii
implificate.
De
liil^"11J"_llll]jf lunlrqe
se pot crea deniveldri, prin deblee
si
ram_
blee de mici propo(ii,
coietare cu ,irr.;;;;;;;;,np#ii.,
ap[ pe cota inferioard, supraindlprea ramble-
Fig.6?.
partere
bulingrin
ului cu plantalii sau cu elemente constructlve
in plan
9i
prolil
(platformd, zid cu
jardinieri, pergoli etc.).
Suprafelele orizontale pot fi in unele cazuri modelate in profle usor
valonate sau conceve: deniveldrile create prin deplasarea unor volume re-
duse de pdmdnt formeazd uqoare concavitdli
9i
convexitdli racordate pre-
lung, cu schimb[ri de cotd nesesizabile
$i
progresive.
Caracteristic zonelor de parc cu rezolvare peisagere, valonamentul
pc
teren orizontal confer[ peluzelor ample sau unui gnrp de peluze o u$oaril
formd concavd, pe direclia liniei principale de perspectivd. Acest modelai,
insolit de repartizarea vegetaliei arbustive gi arborescente pe zonele ugor rnai
indlfate, are un efect optic de alungire a liniilor de vedere
9i
inldturi mono-
tonia terenurilor plate (de exemplu, unele sectoare din Grddina Ciqmigiu)'
Crearea unei impresii de relief mai accentuat este posibile
$i
necesar'r
in cazul amenajirii unor mici rocirii. Colina proiectati pentru implantareit
rocilor trebuie insolite de un debleu care face mai fireasci prezenla el, ctl
3 niveluri diferine inlocuiesc Dlenut orizontal
Dcbleu, evnlual cu bazin
112
113
atat mai mult dace este cuprinsa intr-o modelare generall in ugor valo-
nament.
ASPECTE TEHNICE DE PROIECTARE A RELIEFULUI
Crearea gi corectarea reliefului se realizeazi prin deplasdri de pimAnt,
la care trebuie si se aibd in vedere pe cdt posibil echilibrul tntre ramhlee
Si
deblee, intrucdt lucrdrile de terasament sunt sunt foarte costisitoare.
Pe un teren inclinat, stabilirea unei suprafete orizontale (platform6, te_
rasd, belvedere) se face conform acestui principiu de echilibru. Dimensiu_
nea cea mai mare a teraselor se dispune paralel cu curbele de nivel.
lo
cazul pantelor putemice se evitd construirea teraselor perfect ori_
zontale, atat pentru economie de terasament, cdt gi pentru faptul cd inter_
vin anumite deformdri datorate privirii in perspectivi.
Observatorul plasat
in vArful pantei, privind terasa orizontal[, are senza[ia vjzuald, aunui plan
in contrapantE. Construirea terasei in plan ugor inclinat d6 impresia unei su-
prafele orizontale.
Inclindrile pantelor se vor proiecta in funcfie de unghiul de alunecare
a pdmintului,
care variazd in raport cu textura acestuia intre 30 gi 45o (va_
lori mai.m,ici pentru solul argilos, care este mai coeziv gi mai stabil).
Inclindrile admisibile ale taluzurilor se exprimi prin raportul intre
indltimea gi proieclia
taluzului. Ele sunt mai mici in cazul celor in ram_
bleu (l:3, maxim l:1,5)
9i
mai mari in cazul taluzurilor in debleu (l:1,5,
maxim l:1).
. .
tn anumite situalii obligate, pentru umpluturile pe teren in pantd tre_
buie.proiectate lucrlri speciale de consolidare (ganfuri de prizd pe curba
de nivel, cleionaje, fascine, drenuri, rigole de captare gi evacuare a ape_
Ior etc.).
,
Configuralia initiald ca qi modelarea propusi se exprimd tehnic prin
p.IanSe in plan oriT,ontal gi prin proJile longitudinale
Si
transversale; re_
darea peisagisticb
se face pirn perspeaive gi secliuni.
-
In plan orizontal, relieful este materializat pe planul general de ame_
najare prin curbe de n ivel cu echidistanta de 0,5 mlpentru relieful proiec_
tat, uneori se folosesc echidistanle mai mici, p6nd la 0,1 m); modelarea
propusi se suprapune peste curbele reliefului ini{ial.
. ,De
asemenea, se reprezinti in proieclie orizontald teraslrile, taluzurile
gi elementele construite legate de modelare (ziduri, sciri, balustrade g.a.).
Pentru o redare cdt mai exacti a sistematizirii verticale se intocmesc Dro-
fite
longitudinale
Si
transversale pe directiile cele mai i.p";;;;;;;;;;"
174
se executd, ca
$i
in alte domenii de proiectare, la o scard mdriti pentru indl-
1imi,
cu indicarea tuturor cotelor.
O corectd apreciere a relaliilor dintre formele terenului rezulti din
profilele reale, la care se ttilizeazd aceeaqi scard pentru indlfimi ca
9i
pen-
tru lungimi.
Secliunile folosesc profilele reale ale terenului, vegetafiei, elemen-
telor construite
(fig. 68).
Pe.3poctlvl
Se4luns
tr'ig. 68. Reprezentarea reliefului proiectat
-
plan, sectiune
ti
perspectivl
t 75
In proicctul tohnio sc rodau dctaliat rolicful proiectat al terenului gi
deplasirile de pimdnt ce trebuie efectuatc.
ln acest scop, se intocme$te w plan de terasamente, care cuprinde in_
dicatia zonelor de umpluturd gi de sdp[turd, cotele la schimbdrile de pantd
pentru platforme gi circulafii, pentru valonamente (punctele joase
gi cele
inalte).
Acest plan se stabilegte in func1ie de o cotd cunoscuti care se ia ca
reper in teren.
in planul de terasamente se indici atat cotele terenului finisat cat si
ale modelirii de fond sau
,'fund
de formi" (ftri umpluturile neceru.. p.n_
tru.diferitele zone care primesc alte materiale deasupra, p6n6 la cotele de_
finitive). Acestea din urme sunt terasamentele secundari pentru
incastra-
rea pdmAntului vegetal gi a elementelor construite (alei, platforme, bazine
etc.
-
fig.69).
-
020 -
030
. a
Fig. 69. Secfiune reprezentend adencimile in cm a siptrturilor
,,fund de formtr,,
pentru ptrmant vegtal
ti
alei pietonale, dupd Nourry J._p., l97l:
a
-
arbori; b
-
arbugti mari; c
-
gard viu; d
_
fl ori sau trandafiri; e, g
-
gazon;
f- alee pietonald
.
Calculul deplasdrilor de pdmA necesare se face prin metoda profile_
Ior sau a caroiajului. Se stabilesc volumele in rambleu qi in debleu, calcu_
lAndu-se apoi transporturile necesare, dupd distanlele de deplasare gi dife_
renlele de nivel, dupd felul manipulirii (manual, mecanizat,-cu roaba).
176
8.1.4. CONDITIILE HIDRO-GEOLOGICE
9l
EDAFICE
ALE TERENULUI
Fie naturale fie modificate de activitdlile umane, aceste condilii deter-
mini anumite aspecte ale proiectdrii spaliilor verzi' Astfel, nivelul apei
freatice gi natura substratului intervin in crearea lacurilor artificiale, in
amenajarea terenului pentru anumite folosinle (sport, construclii), dar
9i
in
alegerea vegetaliei; zonele inmldstinate
$i
cele umede, cu lport
freatic,
pun
probleme speciale pentru proiectare gi amenajare.
Condifiile edafice sunt determinante pentru alegerea vegetaliei, dar
9i
pentru amplasamentul anumitor dotdri sau amenajdri interioare din parcuri
(de exemplu, pentru terenurile de sport sunt necesare zone bine drenate).
Natura factorilor edafici impune uneori mdsuri speciale ameliorative (co-
rectarea texturii
9i
a pH-ului, imbundtdfirea fertilitdlii, drenarea, aportul de
pdmdnt vegetal g.a.).
8. 2. ROCTLE
Adesea, in zonele montane, rocile formeazd scene de peisaj deosebit
de interesante, care impresioneazd fie prin masivitatea gi soliditatea blo-
curilor de piatri fie prin aglomerarea neregulatd de mase mai mici, cu as-
pect silbatic sau pitoresc.
Integrarea rocilor in amenajdrile peisagistice este posibild atdt prin
valorificarea celor eventual prezente in teren cdt qi prin crearea de compo-
zilii artificiale cu roci.
PEISAJEIE CU ROCI
Masele sthncoase gi rocile mari existente trebuie exploatate vizual:
in compozitia unui parc ele pot constitui locuri atractive, gen,,surprizi",
pe care vizitatorul le descoperd in parcurgerea unui anumit traseu al circu-
latiei minore sau scene in care ele
,,atrag"
linii de perspectivd.
Scoaterea in eviden{d a volumetriei, culorii gi texturii pietrei se poatc
face prin variate modalitali: degajarea vederilor pe direcliile cele mai fir-
vorabile de observare, in func{ie de inciden{a luminii, uneori decopertarea
partiald a pbmdntului in care sunt incastrate rocile, inldturarea unor roci sau,
din contrd, completarea sau reamenajarea partiali a ansamblului, defriga-
rea unor plante insolitoare, plantarea unor specii arbustive sau arbores-
cente
$.a.
l2
-
Arhitecturd peisageri 171
I' clflrlr unnpoziliifu urtiJiciulL clr roci, cruhLrl ccl nrai atlccva( cstc tc-
rcnul cu rclicl' liiirniintat; nrai alcs in zonslc dcluroasc gi ntontanc, olc sunt
firegti
9i
par "ale locului" (foto color 75). Pentru oblinerea aspectului na-
tural al unei astfel de amenajeri sunt necesare, de cele mai multe ori, lu-
crdri de modelare a terenului, amplificarea deniveldrilor, crearea de rup-
turi de pantd.
Anrocamentele se realizeazd cu material de aceeagi naturd: calcare,
bazalt, granit
9.a.,
eventual de provenienli locald.
In functie de forma gi mdrimea rocilor se alege gi pozilia acestora pe
formele reliefului: cele neregulat ronrnjite pot fi folosite la baza gi pe coas-
tele pantelor, in rdpe; stdncile mai mari gi verticale (cu dominanfa indlfi-
mii) sunt
justificate
pe culmea unei coline abrupte, insd niciodati in pozi-
lii
joase.
Blocurile se grupeazd neregulat, in armonie gi contrast de volu-
me, majoritatea fiind implantate in teren (parfial ingropate).
Rocile pot fi introduse in compozilii
$i
in alte situa{ii, unde configu-
ralia proiectatd a reliefului se acordd cu prezenla lor: cu ele se pot realiza
scene pitoregti cu grote, izvoare, cdderi de apd, albii ale unor pdraie artifi-
ciale. Pe un teren inclinat, printre roci verticale sau peste praguri stAn-
coase poate fi creat gi dirijat un cun de apd care formeazd, cascade sau
mici cdderi receptate in bazine sdpate in pant5, avdnd peretii mascali cu
roci de aceeagi naturd; in zona de panti micd, albia in meandre a p6rdului
artificial este, de asemenea, insolitd de gnrpuri de roci. in toate aceste ca-
zuri se impune o atentd studiere a modelelor oferite de naturd gi alegerea
unor solutii care sd confere amenajlrii un aspect firesc. Tot din acest mo-
tiv, fundafiile gi consoliddrile cu beton, necesare pentru asigurarea durabi-
litdfii unor anrocamente. trebuie sd fie invizibile.
in parcurile gi grddinile contemporane, se pot realiza sectoare de pei-
saj foarte "construite" in care rocile, ca element natural, se asociazd unor
compozilii din beton cu volume foarte precise, arhitecturale, ale cdror linii
indrdznete contrasteazi cu formele rotunjite sau colfuroase ale pietrelor
(terase, gradenuri, curs de ape pe trepte din beton, bazine sau piscine cu
cascade etc.).
Sub influenla artei gddinilor j
aponeze, in amenajdrile modeme se pot
crea unele efecte vizuale deosebite prin folosirea rocilor in situatii inde-
pendente de reproducerea sau interpretarea artisticd a unei scene de peisaj
natural. De exemplu, pentru decorarea unei curfi interioare plane, roci su-
ficient de mari se amplaseazd pe suprafelele inerte (piehig, nisip, dalaj) sau
pe gazon, asociate sau nu cu plante. Ele pot insofi unele elemente con-
178
slnrilc: bltzitt,.iardittre,rit, llttttcit, scarii
5.4.
(' cl
trtitl rttlcsct cstc cxploatat toll-
tlastul intrc inrotlilitatca 5i
rnasivitatca pictrci
5i
vitalilatca, lbmia
$t
culoll-
rcu plantclor sau transparcnla
qi strdlucircir apci cahnc sau itt ntiScat c'
ALPINARIILE $I
ROCARIILE
Rocile pot determina caracterul special al unui tip de gridind, in gc-
rrcral de micd inrindere
-
grddina alpind
(alpinatiu)'
Mai adesea, alpinariile nu sunt de sine stdtdtoare, ci sunt inclusc in
|rrcuri $i
in grddini bolanice. Ele reproduc la o scard micd peisaje cu.rtlct'
"ur"
,urrt u.oiiut" cu o vegetalie specifici, sugerAnd o scend montand din-
tr-o anumiti zoni geogtaficd.
Pentru un atpinariu microrelieful este modelat cu coline inegale
9i
vdi'
permiland realiiarca de compozitii etajate, care pot cuprinde, eventual'
$i
un izvor sau o cidere micd de apd, continuatd cu un pdriiaq (apa poate fi
recirculatd prin
Pompare).
O ateniie deosebitd se acordd armoniei in volumetria ansamblului' alc-
gerii
9i
pozitionlrii rocilor. lnegalitatea reliefului este insoliti de cea a ma-
J"lor rtAn"out., in alpinariile mici, cel pulin o piesd sau un gmp de roci
trebuie sd domine compozilia. Se iau in considerare
principiile enunlatc
mai sus: folosirea pietrei de aceea$i naturd sau inruditd, dispunerea dupii
mdrime gi formi pe diferitele cote ale amenajdrii.
Fig.70. Exemple de folosire a rocilor pe pante: sus
-
compoziliecu
mici ctrdcri
de apa;jos dreapta
-
incastrarea grupatA
9i
decalatd a rocilor, cu spatir pentru plantc:
jos stanga
-
exemplu negativ, cu diseminarea rocilor pe
Panttr
t'79
(i ruprrca
roci l or sc l i rcc dupi l nnunri t c l i ni i t l i rcct oarr: , i n 0t I i I ri
ncrcgul at c, l dsi ndu-so t crase i ngust c
$i
ni $c pcnt ru pl ant arca vegct ai i ei
(fig.^ 70).
ln grddina alpini se prev[d poteci in trepte sau in serpentind pentru
accesul pe pante, iar pe cotele joase,
alei inguste, toate realizate din lespezi
necioplite;
aleile pot fi acoperite gi cu criblurd din acelaqi fel de piatrd
(foto
color 76, 77).
in cazul alpinariilor mari, cu diferenle mari de nivel, in structura coli_
nelor de pdmant se prevede
o bazl solidi de roci care previn alunecarea
terenului gi asigurd drenarea. Amenajdrile mai deosebite, cu indltime mare,
accesibild pe un traseu de potecd
,,croitd',
printre roci, necesiti uneori chiar
struchrri din beton armat pe care se construiegte colina.
Pentru stabilitatea ansamblului, rocile aparente se incastreazd in pi_
mdnt, pulin in contrapantl, nercgulat etajate; diferitele niveluri, decalate,
se sprijinr unele pe altele gi chiar se consolideazd cu beton. De asemenea.
se are in vedere inclinarea in contrapanti a felei superioare a rocilor care
sustin volumele de pdmdnt destinate plantelor,
in scopul receptdrii apei
din precipitatii
9i
pentru prevenirea
eroziunii.
.
Spatiile gi niqele pentru plantarea vegetaliei, dispuse in rrepre, se um_
plu cu plmAnt fertil de textud nisipoasi, agtemut pe un substrat drenant.
Grosimea necesari a stratului de pimAnt este de ceipulin 40
_
50 cm pen_
tru arbugti
9i
20
-
30 cm pentru plantele erbacee.
Aga cum s-a aretat mai sus, crearea unei gridini alpine impune un ca_
dru adecvat gi cheltuieli destul de importante. Mai accesibili este realiza_
rea unor amenajlri mai mici gi mai simple cu roci.
Rocdriile (stdncEriile)
se proiecteazd gi se amenajeazd dup[ aceleagi
principii enuntate mai sus.
Modelarea terenului constd atet in realizarea unei coline cdt gi a altor
denivelEri mai mici: un mic debleu in fala movilei
9i
cel pulin incd o uqoari
proeminentd,
ca un ecou al celei dintdi (fig.
71).
Rocdriile pot fi dominant alcdtuite din lespezi de piatrd sau pot im_
bina gi roci cu volume mai mari, de forme neregulate. Se cere insd o
propo4ie
armonioasi cu mdrimea colinei, de aceea rocile foarte mari si
inalte nu-gi au locul intr-o astfel de compozitie de mai mici importanld;
totugi nici rocile prea m[runte nu sunt indicate. Se eviti pozilionarea
de
pietre cu aspect piramidal, preferindu-se
cele la care domini dimensiunile
orizontale.
180
$i
la acostc arncnrrliln csto Ilcccsarl cruuta iunbianlei potrivitc in ooncor-
danld cu zona clirnaticil: nticrorclieful general al tcrenului cu unele diferentc
dc nivel, vegetalia spccificd zonei. Astfel, in regiunile de
;es
vor domina
plantele erbacee cdrora li se vor asocia unii arbugti foioqi
9i
subarbugti. Intro-
ducerea coniferelor este indicati indeosebi
pentru zonele de deal qi de munte
Fig. 71. Sectiune printr-o roctrrie
UTILIZARI COMPLEMENTARE ALE ROCILOR
in cadrul grddinilor, rocile neprelucrate prin tdiere mai pot fi folositc
pentru construirea zidurilor de sprijin, a platformelor pentru chioscuri, a
bordurilor bazinelor, realizarea de pavaje (cu lespezi de piatrS, piatri dc
rdu) g.a., contribuind la imprimarea unui caracter rustic al zonel
Tot intr-un astfel de cadru, unele roci mari, cu forme naturale adcc-
vate, pot fi transformate in
jardiniere prin excavare
Si
umplere cu pamant.
8.3. APELE
Peisajele naturale din care fac parte marea, lacurile, iazurile, rAurilc,
pAraiele, toren{ii sau cascadele prezinti o atractivitate deosebitd. Aceasta
decurge din marea varietate a priveliqtilor pe care le determind apa prin
imbinarea cu formele reliefului, rocile
Ei
vegetalia'
8.3.1. TMPORTANT,A COMPOZITIONALA A APELOR
Fiind in acelaqi timp o resursi de neinlocuit pentru via![, apa a consti-
tuit incd de la inceputurile artei grddinilor nu numai o condi{ie a existenlci
acestora, ci gi un factor compozitional de bazd.
l 8l
AdLrsi r i n pci s^j rrl cl ut rorat al gri rt rrrrrr. l rpi r | i c u l uat f t rrrrrc gl l rr(| sl . zc
intalnite in naturir, inca din timpul antichitattri chinczcgti, lic a lbst nxrdc_
latd in bazine, rigole, canale, {hntAni, de la primele gridini nresopotanrrcnc
$1
persane pAnd in zilele noastre.
Oglindirea cerului
9i
dublarea imaginilor prin reflexie (foto color 7g),
animarea compoziliei prin curgere, cd.dere sau tdgnire in
jeturi
insolite de
jocul
luminii qi sunetele specifice, modelarea in forme plastrce
cu o anu_
mitd expresivitate (atat a apei in sine cet
$i
a elementeloi naturale sau con_
struite insotitoare)
-
toate aceste insuqiri peisagistice ale apei
justificd
in_
teresul constant al introducerii lor in compozilia parcurilor gi grddinilor.
in plus, apele umezesc
ai
rdcoresc atmosf;ra, crednd un microclimat mai
plicut qi mai sinitos.
Trisituri aparte au peisajele acvatice, prin flora qi fauna specifici care
le insoJesc, contribuind la farmecul gi atractivitatea unor astfel de zone.
In cadrul acestui capitol se trateazd. nurnai apele de facturd naturald
i n amenaj dri l e pei sagi sri ce.
Prezen\a unui lac, rdu, pArAu g.a. pe teritoriul de amenajat sau ca limi_
ti naturald a acestuia conferd sitului o valoare deosebiti, ire pirn integra_
rea ca atare in peisajul proiectat, fie prin transformare
Si
supunerea Ia
anumite deziderate ale proiectdrit.
In fimclie de importanla gi caracterul piesei de apd existente, intreaga com_
pozile sau numai sectoare ale ei se concep astfel incdt sE se creeze o vedere
dominant[ qi variate priveligti asupra apei de la diferite distanle qi indl]imi.
.
ln consecinld se impune modelarea reliefului gi dispunerea vegetaliei
in concordanld cu orientarea vederilor, proiectarea traseelor de ciiculalie
citre gi in proximitatea piesei de api, eventual traversarea ei, amplasarea
unor obiective pe malul ei sau in pozilii avantajate.
Intervenliile directe asupra piesei de apd existente pot fi: corectarea
traseului malurilor, consolidarea acestora, adAncirea, dragarea, eliminarea
vegetaliei acvatice supdritoare. In anumite cazuri se
poate
schimba carac_
terul unei ape existente pe teritoriul amenajat; de exemplu, prin barare, un
pdrdu se transformi in lac.
Proiectarea aspectelor vizuale ale apetor, in mod firesc, se imbind cu
a celor func{ionale (exploatarea recreativi gi ca sursd pentru udare).
8.3.2. CREAREA ARTIFICIALA A PIESELOR DE APA
in func1ie de condi{iile de teren (mdrime,
relief, caracteristici hidro
-
geologice)
9i
de posibilitdlile materiale de finanlare gi realizare, in progra-
182
rncl o sl t cci l i cc t l c arhi t ect uri -r
l . l ci sagcri t
sc
l )orl l (
rl )el t l (l c cl oal ci l
(l c l l l c(l l l .
cursuri qi cideri de apd. Accstea
llot
oollstitLli tlllsiittlri
lltltcnlicc
lllc coltt
pozi t i ei . cu avant aj el e menl i onat e al e l pt ' krr I )i t l t l ri l l c'
-
Pentru lucrdrile de propo(ii, proiectantul peisagist trebuie sd colabo'
reze cu specialistul hidrotehnician, in vederea adaptirii solu{iei lir ccrltt'
lele
tehnice ale realizirii.
APELE CALME
Crearea intinderilor de apd prezintd un interes deosebit mai ales pctr
ru Darcun.
Lacurile gi iazurile artificiale constituie o categorie mai frecvent lirltr
sitd in amenajdrile peisagistice fald de cursurile de apd, intrucdt, aclcscrt'
au o capacitate de exploatabilitate mai. mare
$i
ofera mai multe posibilitit[t
recreative.
Sursele de spd penrru crearea lor sunt mai numeroase:
pAnza dc apir
freaticd, izvoare, bararea sau devierea unui curs de apd, apa din conductc
(solulie neeconomicd); unele dintre aceste surse pot fi complementarc'
'
La oroiectarea lacurilor se iau in considerare cateva principii generalc:
Mirimea unui lac artificial nu trebuie si depdqeascd, in general, 30')'l'
din suprafala
parcului in care este inclus.
Firma licului. intrucit forma este un eiement vizual de primir iln-
portanli, ea se stabileqte cu multd atenlie, in acord cu structurarea compo-
i4i"i. Vui adesea pentru lacurile artificiale se adoptd forme libere, cu cort-
tururi sinuoase, racordate uneori cu linii drepte, evitandu-se paralelisntrl
malurilor
(foto color 5 I
).
Raportuldintredimensiunilelaculuiesteinfluenlatdereliefulexistcrrt
qi de sursa de apd disponibild. Astfet o vaie naturald prelungd conclucc lrt
desfrgurarea in lungime a lacului. Tot aqa' lacurile provenite din bitritrcrt
unui iurs de apd sunt, in general, alungite (foto color 47); configuraliir
rrrrr
lurilor trebuie s[ corespundd curentului de primenire a apei, pentru a tttt st'
forma zone complet stagnante (golfuri prea pronunlate)'
Crearea lacurilor prin excavare pdnd la pdnza freatici permttc o ttt;tt
mare libertate in stabilirea formei. Pe terenurile mai mici ele pot li ttctc
gulat rotunjite, asemenea iazurilor naturale
(foto color 50)'
Lacuriie alungite se pot proiecta cu unele
lngustdri
qi ldrgiri incg;rlc'
cu grija dominanlei spaliilor intinse ale apei. In unele locuri, inguslrtlerr
poaie fi maximd, pentru legarea prin poduri a malurilor opuse'
Suprafelele mai mari de apd calmi sunt compatibile
atit cu firnttclt
aparent naturale cit gi cu cele foarte
,,desenate".
I lt -'1
Anumite conceptc
artistice rccurg la geometrizarea
formci, simetricd
sau asrmetricd
a lacurilor. Se pot menlioni
aici exemple
din perioada
cla_
sicd. Unul dintre acestea este
,,lacul elvelienilor,,
din itrrcut Versai,es,
care
are aspectul unui vast bazin (de
aproape 16 ha) rectangular,
cu extremi-
t5{ile rotnnjite.
Tot intr_o creatie a iui I-" Notr, F, ,"ut Soo"ritty,lacul
din
jurul
castelului
are o formi
*ua.."nua.i.d;;ff
:ff ffi:ffi
ffiffi
:1",::T:1Ti*::,Tf;;
Bucuregti (foto color 54).
Microrelieful
malurilor.
Stabilirea formei acumuldrii
de api conduce
la o anumiti modelare a microreliefului.
in r.gilil"
J"les, zona lacului se
proiecteazd
in generar
concavd,
cu maluri rin"]"*u"r"
alliver urmdrind in
ansamblu
forma lacului. in siturile cu relief mai fi.ila";." pot rntoduce
zone de mal mai inalte, promontorii,
chiar mal mai
"t*pili
,ta"".r.
Crearea insulelor
este recomandabili
pentru
lacu'rile suficient
de
mari. De form[ rotunjitd
sau ugor ah.rngitd, inruf"f"
mui.ici, imbricate
in
vegetafie,
constituie repere vizuale c-i pun in uatoa." *p.afa{a intinsd a
apei. Insulele mai mari se pot proiecta
"u
,r.tour.-ut"
.ompozr{iei (de
exemplu,
insula trandafirilor
dii
parcul
Herdstrdw
dii Bucureqti,
legatd
de, maluri. prin doud poduri)
sau pot conrine amenajiri independente
(ca_
zul insulelor
accesibile
numai cu ambarcaliuni)
Amplasarea
insulelor in cadrul lacurilor se alege in apropierea
maluri_
lor, la^ distan{e care permit
sau nu legarea prin poduri; pozitia
lor trebuie
sd se inscrie armonios in forma lacului, in coreiali"
"u
iir"cg
"
cele mai
avantajoase
de percepere
a peisajului
acestuia.
Aspecte tehnice ale proiectdrii
lacurilor
Addnc ime a alb i e i lac urii
rii: mdrime, d.,,il't;
6#'J"T;H:T:::#.Hff"r.d
ilff
j:
#f:
zarl(ji1tr;un
cr:1s de apd sau din pin za freaticd),nut
rru'riUrotut
ri.
Majoritatea
lacurilor
au o adancime
."i #;i;;;;l
ae mijloc
ai
in
preaJma
debarcaderelor
(depinzdnd
de felul ambarcaliunitg.
unU aino"
lacurile cel mai pulin
adAnci este cel din c.aJin;4,d6;"1circa
I m).
Consolidarea
malurilor
se impune mai ales in cJul lacurilor mari,
unde se pot forma valuri stdmite de vdnt su" a. u.l*"ulirioile
rapide. Con_
solidarea
esre necesard
si
pentru
diferitele
".;;Edril;;"
mal: gtrand,
debarcader,
clddiri amplisaie
la llnla aDei.
Malurile
se sprijini cu diferite materiale: pereuri
de beton, inclinate
sau verticale, piloli de lemn, uneori brduri de pietre de r6u ngrdizate in
plasi
metalicd
s.a.
t84
in majoritatea parcurilor, pentru lacurilc nrari, unde se pot forma va-
luri induse de vAnt gi de ambarcaliuni cu vitczd ulare, se utilizeazi pereuri
verticale cu grindd,,sparge
-
val". Acestea, fiind elementul vizibil de con-
tur al lacului, trebuie si fie situate la nivelul malului, pentru a se inscrie
armonios in profilul terenului. In acelagi timp se impune ca bordura si
aibi un aspect estetic corespunzdtor, fie cd este realizatl, din beton, fie cu
piatrd aparentE.
Cdnd lacul are varialii de nivel, se preferd pereurile inclinate qi racor-
darea lini a profilului malurilor.
Pentru amenajirile de lacuri mai mici, cu caracter natural, dacd este
necesard consolidarea limitelor, aceasta se face prin solulii contructive
care permit imbrdcarea malului cu iarbl sau alte plante, pdnd la nivelul
apei. Se adoptd pereurile inclinate gi profile speciale ale bordurii propriu-
zise (frg.72).
Fig.72. Consolidarea malurilor pieselor de aptr cu caracter natursl
La toate tipurile de consolidare, nivelul apei trebuie si permitE carnu-
flarea pereurilor pini la limita de siguranti.
3k6t pamad minim 5 m
185
Inpernrcubiliareu
ulhk:i sc inrpunc uncori pc terenurile cu substrat
nisipos (cu excepfia lacurilor din pdnza ficaticd). Ca metode, se pot men_
liona:
betonarea (Cigmigiu),
placarea
cu argild, iar pentru apele cu intin_
dere micd izolarea cu folii speciale din materiale sintetice.
Alte aspecte tehnice ale proiectlrii
lacurilor includ, in funcfie de si_
tualie, stivilare, uneori ecluzd (in
parcul
Herdstriu, ta timita cu parcul
Bordei din Bucuregti
),
stalii de pompare.
Acestea sunt necesare pentru re_
glarea nivelului apei.
Lacurilor alimentate din rAuri li se asigurd o scurgere lentd (vitezd de
primenire
de minim 0,3 m/s). Sciderea nivelului apei-se impune cel pulin
pentru curitirea albiei; in cazul lacurilor din pdnza freaticd acest lucru
este posibil numai prin pomparea apei in emisari exteriori (canalizare
sau
curs de apd).
APELE CURGATOARE
Amenajarea cursurilor de ap5 este posibili
numai pe terenurile incli_
nare sau pe care se creeazd panta necesard.
.
I-a realizarea unui pdrAu se
tine
cont de o serie de principii
decurgdnd
din legile fizice cdrora li se supune apa in naturl. Astfel, traseul albiei se
dirijeaz5 cdtre cotele joase
ale terenului, pe o direclie glneraU perpendi_
culari pe curbele de nivel; sinuozitilile albiei pot fi'molivate fie de inter_
punerea
unor obstacole (de
exemplu, implantarea de roci pe mal, care de_
termini devierea cursului) fie de indulcirea pantei terenului.
In cazul unor debite mai mari, albia se va realiza in
forme
naturale
care. sunt determinate de fo4a pe care o exerciti apa
9i
de depunerile gi ero_
dirile care decurg din acestea, De aceea, malurile unui pdrdu nu sunt para_
lele,
avdnd ldrgiri
9i
ingustiri succesive
|ffr1.73).
proJilul
maturilor este,
de asemenea,
modificat in dreptul sinuoziidlilor:
malul-erodat este mal inalt
gi scobit la bazi, fald de malul opus, mai lin gi cu depuneri aluvionare.
Pe o panti mai accentuata, apa poate fi insolita de roci sau albia este
construitd din roci, reproducdndu_se
configuratii naturale de pdr6u
cu sau
fErd pra,guri'
cand apa nu provine
dintr-o sursi naturard continua, ci se
recirculd prin pompare,
se impune, adesea, imperme abilizarca albiei prin
betonare, cu incastrarea de roci sau pietre de.du
"*"
mascheaza put rt aa
beton. Aceasta este in acelagi timp o metodi de consolidare care previne
erodarea traseului apei.
Trebuie menfionat faptul cd realizarea unui astfel de curs de apd cu
caracter natural implicE mult6 atenlie in alegerea qi aranjarea pietrelor,
in
186
armonizarca tuturor elementelor din sccvcn[clc dc peisaj stribitutc dc
albie. Se va evita impresia total artificiald dc briu de piatri irrtr-o peluzl
gazonatd.
E
-
Zone de eroziune
X-Y
*
Axa teoretici a albiei
A
-
Depozite aluvionare
D-D'
-
LAti mea teoreti ci a al bi ei
Fig, 73. Traseul albiei unui curs de aptr
in grddini se amenajeazd mai frecvent cursuri de apd pulin adanci,
care, in funclie de microrelief, pot avea albii mai mult sau mai pulin ger-
puitoare. Cind panta este micd
9i
cursul este lent, cu debit redus' albia
unui mic pArAu poate fi stribitutd de un pasaj de pietre care depdgesc pu-
lin
nivelul apei. Se pot folosi in acest scop
9i
lespezi de piatrd cu fala ru-
goase, nealunecdtoare, consolidate pe fundul albiei printr-o lucrare de zi-
dirie ascuns6.
Este necesar sA se asigwe o concordanle infie capacitatea albiei create,
cAt de micd, gi debitul apei:
Q=
q x v (
Q
=
debitul in mr /sec. ; I
=
sectiunea udatd inm' ;
v
=
viteza de curgere in m / sec.
).
Pentru o vitezd de curgere de 0,3-1,2 m/sec. este suficiente o pant.I
longitudinali de 0,5-l 9o.
CADERILE DE APA
Cind relieful terenului este accidentat, deniveldrile pe parcursul unui
pArdu inlesnesc crearea unor cdderi de apd sau cascade.
Apa poate fi dirijatd printr-o ingustare intre roci, rezultdnd un guvol
mai tumultos sau poate fi desfiquratii peste un prag mai larg, din roci planc
sau din trunchiuri de arbori, cdderea avAnd aspectul unei perdele de apd.
in naturd, fo4a apei, datd atat de debit cAt
9i
de inAltimea de cidcrc,
determind la baza cascadei formarea unui bazin; in consecinld, aici albia
artificiali se va adanci
gi se va consolida cu roci, inclusiv pe maluri. Zgo-
187
rnotul spocific ctrdcrilor dc apir sc anrplilicir dacl pragul ostc icgit in at' arl
(avAnd dedesubt un gol).
Pe traseul unui pareu se poate amenaja o suitd de cdderi de api, una
dintre acestea avdnd insd mai mare importanld spectaculard. Apa poate fi
receptate direct intr-un lac sau igi poate continua cursul sub formi de
paray.
In gridinile mici, unele cascade artiftciale se proiecteazd ca punct de
plecaxe al unui pdrAu, ca loc de unde izvorigte apa. ln acest caz este creatd
sau exploatatA o proeminenld a terenului, pe care se realizeazd o compozi-
fie
etajate de roci masive. Dintre ele, din punctul cel mai inalt,
,,izvorigte"
apa (conductd mascati, stalie de pompare) cdzind pe praguri in unul sau
mai multe fire, cdtre un bazin inferior (fig. 74). De aici se formeazl pirdul
care se poate incheia cu un ochi de api (mic lac), de unde, prin repompare,
apa revine la punctul de plecare prin conducte ingropate .
Fig. 74. Scheme de mici cascade artificiale
in parcurile cu relief variat, o inillime a terenului poate fi exploatad
pentru realizarea unei scenografii cu roci gi cascade de mare efect: fie
cdderi de apd de la mare inaltime, fie suite de cdderi mai mici, receptate
intr-un lac sau intr-un bazin mare (foto color 79).
Modernismul in arhitectura peisajului a generat exemple de cascade
artificiale care, in mod frecvent, sunt independente de reproducerea unei
scene naturale. Situate uneori pe terenuri plane, ele inldligeazd o construc-
188
lic
ctajatii din blocuri
$i
trepte tiiatc in granit sau chiar cxecutatc din bc-
ion, combinate cu roci nefasonate. peste carc
5i
printre care apa cadc cu
cfecte spectaculoase intr-un bazin inferior, cu sau lErd roci'
Sisiemul hidrotehnic al unei grddini poate combina diferite variante
de inserare a apelor, in func1ie de relief
9i
mdrimea terenului'
La nivelui unui mare parc, un exemplu magistral al sistemului hidro-
tehnic este cel creat la inceputul secolului al XXlea de E' Redont in
Parcul Romanescu din Craiova: captarea apei
-+
lacuri inguste pe firul
apei
-+
stdvilar
gi cddere micl de apd
-+
lac mare
-+
stdvilar
9i
cascadd
-J
pirdu cu ingiruire de mici praguri din roci, conducAnd apa in afara terito-
riului parcului.
8.4. VEGETATIA
Plantele sunt componente esenliale ale ambianlei naturale; ele con-
stituie materialul viu gi predominant verde, de o infinitd diversitate, care
imbracd solul, formele de relief, se asociazd cu rocile, apele, elementele
construite. Alcdtuind suprafele gi volume vegetale, ele dau viald
9i
dina-
mism peisajelor prin varialia sezonieri
gi evolulia in timp a acestora,
datoraid, in-principal, modifrcdrii dimensiunilor 9i
habitusului plantelor
lemnoase.
Pentru proiectantul
9i
amenajistul peisagist vegetalia reprezintd elemen-
tul cel mai manevrabil prin folosirea diferenliat[ a taliilor, formelor, cu-
lorilor
9i
texturii plantelor gi a adaptabilitdlii diferitelor specii la variatclc
condilii ale mediului, prin multitudinea posibilitdlilor de combinarc
ai
grupare a lor in plan gi in sPatiu.
Compunerea
peisajelor cu vegetafie se bazeazd pe efectele dominantc
ale arborilor
9i
arbugtilor, cdrora li se asociazd subarbuqtii
9i
plantele crbrr-
cee (anuale, bienale
9i
perene
-
flori, ierburi, gazon, plante de api
-
utili-
zate in functie de situalie).
Realizarea unui peisaj vegetal armonios, bine inchegat
9i
durabil, irn-
pune cunoa$terea calitifilor peisagistice ale plantelor
9i,
in egald mlsuril' tt
caracterelor biologice gi a cerinlelor ecologice ale acestora'
8.4.1. VEGETATIA LEMNOASA
in plantaliile unei amenajdri peisagistice, rolul primordial revine ar-
borilor prin dimensiuni
gi longevitate; aldturi de ei, un loc important il au
I 89
lrbu$til, oarc, tlc cck: nrai nrultc orr, c()nlplotcazil ansanrblrrl vcgctal croat
dc zrbori; subarbuStii participd, uncori, in componenta planta{iilor, tiind uti-
lizali in anumite situalii qi detalii ale amenajdrilor.
8.4.1.1. CALTTATTLE
pE|SAGtSTtCE
ALE VEGETATIEI LEMNOASE
Arborii
9i
arbu$tii se impun in peisaj prin mErime (talie), habitus,
frunzi$. Acestor aspecte importante care se iau in primul rAnd in consi-
deralie pentru alegerea, amplasarea
$i
gruparea lor in ansamblul peisa-
gistic li se adaugd gi efectele decorative suplimentare ale florilor, fructe-
lor, scoa4ei.
Talia
-
reprezintd indllimea plantelor in etapa de deplind dezvoltare.
Arborii frind elementele cele mai inalte, talia lor intervine decisiv in
rcalizarea volumelor plantaliei, in gradarea gi echilibrarea spatiald a com-
poziliei, in asocierea cu elementele de arhitecturl.
Sortimentul de arbori are o gamd largd a puterilor de cre$tere, incadra-
te peisagistic in trei categorii: talia I, depdgind 25 m indllime; talia a II-a,
intre 15 qi 25 m
$i
talia a III-a, intre 7
9i
15 m. Aceasti incadrare nu este
foarte strict[, intrucdt condifiile de mediu influenteazE potentialul de creg-
tere pe verticale, dar ea permite alegerea speciilor convenabile ca inil{i-
me, care si intruneascl
9i
alte caractere dorite (tabelul 4).
Din punct de vedere al taliei, arborii se ttllizeazd diferentiat, in ra-
port cu scara ansamblului
Si
propo4ia fat6 de alte elemente ale com-
pozitiei.
Astfel, in amenajirile vaste este necesard introducerea arborilor mari,
care potenleazd dimensiunile spatiului: stejar, fag, paltin, platan, ulm de
cdmp, frasin, tei argintiu, glddi{i, arborele cu lalele (Linodendron), glnkgo,
molid, brad dl:4Jas (Pseudotsuga
menTiesii), pinul de Himalaa (Pinus
excelsa) g.a.
in grddinile mici se utilizeazd arbori de talie mici: arfar globulos,
mojdrean (Fraxinus ornus), magnolli, ciregi
japonezi,
meri omamentali,
catalpe, tui columnare, soiuri de chiparos califomian (Chamaecyparis
lawsoniana) q.a. De asemenea, respectdnd proporfiile, aliniamentele de
arbori care insotesc alei inguste se alcdhriesc din specii de iniltime mai
mici etc.
190
Formcl e coroanel or $i
i ndl l i mi l t srbori krr (cxcmpl c)
Spccii, v.r ictili, cultivilllri
Talir I Talia II Talia u
pilnnridal!
'halico
Querc
us rcbur' Fastit iata' Carpinus belulus' F&rtiqiala
Ptun s serrulala
'AnwnoSawa'
Ro binia p s e udoac ac i a' M o no ph y I kt
FastiBiato'
Sorbus auc uparirt' FastiSiqla'
Juipe s virsiria@
'FostiSiaa
'Ihuja
occ identalis' Darnpie rei
Th!.ja occidentalk' Fastiqiata
l'irsmidrltr
Irrg
piramidaltr
O""ld"lI
Populus alba
'Piramidalis'
Abies sp.
Picea sp.
Pseudolsuga nenzizcii
Thuia Dlicuo
Corylus coluna
Magnolia acumir@la
C hanae c! pa i s lab,so niam
Thuja occidenulk
Chanmeayparis lawsoniarlll cv.
Thuja oienlalk
Piras slrobus
Tatodium distichtttl
Ae s c ul us hi pp o c as t anum
'Piramidalis'
JuniDenls virPiniata
Maqralia kabus
Tatus baccala
Acer pseudophtanus
F<tgus sylvatica
Ffaxinus exaelsinr
GinkSo biloba
Gleditsia tri^carthot
liriodendrcn tulipifero
Tilia Dlatvqhvllos
Betula penduh
Popuhs trenlrla
Tilia cordau
Populus si,?onii
Sorbus aria
Ovoidal
-
sferictr
Acer platanoides
Tilia tonunlosa Aesulus hippocastarum
Calpinus betttlut
Robinia pseudaaacia
'Bessoniata'
Morus alba
Sferictr Jugla$ niEra
Platanus hrbrida
Quercus
cer^
Q
ercus petraea
Quercw
rcbur
Castahca saliva
Cercis canadensis
Maqnolia r soulanSeara
Quercus
t ubra
Ac e r p latarutidc s' G I o bo s un'
Fraxinus omus
Mablt pumila
P nutus
frat
ic o sa' Gl o bo t a'
Prurus nalaleb
Robinia
pseudoacacia' Umbrac ulili r-l'
Eirlatl Populus alba
Uhrus glabra
Acer negundo
Celtis occ lentalit
Castanca saliva
Padowda tonentosa
Soohom iaooniaa
Albiaja
julibrissh
Catalry biqnonioides
Prunas seftulala
Pruaus padus
Pendultr Betula penMa
'Trittis'
Fagus sylvatica' Pendula'
Morus alba
'Pendula'
Pnnus avilm
'Pendula'
Pluias serrulala
'Kiht
Sh lare Sa|iunt
Salk babllonka
Salir alba
'Tristit'
Sophora
jqonica' Pendula'
Umus glabra
'Pendula'
Chanaecypark noot*atensis' Pendul('
' l
t ht l rt l I
191
.
Expresivitatea talici se poatc tblosi in efcctelc de perspcctivd; prim_
planurile plantate cu arbori mari gi fundalur e cu arbori mai mici su-
gereazd distanla, addncimea mai mare a peisajului.
-
Utilizarea arborilor mari, falnici, in situaiii in care se evidenliazi bine
in compozifie. di peisajului
un caracter de mirelie qi perenitate.
In mod similar, dar la o scarl mai redtsd, mdrimea arburtilor (tatrJlul
5)
condilioneazi, de asemenea, folosirea lor in diferitele comiozilii. Arbuqtii
de.talie mare (liliac, sdnger, soc, salcdm galben,
scumpie
i.a.)
participn
h
volumetria^ plantaJiilor
completdnd
9i
ecnitiUrana uoio-"I" vegetale de
arbori, fie.in- asociere cu acegtia, fie in pozilii
separate. in gridinile
mici ei
pot suplini absenla sau numdrul redus al arborilor.
-rqbetut
5
Formele de crettere
9i
ln
limite
arbugtitor (exemple)
Forma
sDecla. vaflelatea
I
3
Taratoarc
.-otoneas ter damme ri' Rad icand
Sub 0.5 m
v.!9!)m us
lo
nun e i' Rad ica n s'
I untperus hor[zontal is'Glauca'
Semitaratoare
(prostratd)
Coloneaster dammeri
Iunipe rut hoizontali s' Re panda,
lanicera pileata
Juniperus sabina' Blue Danube,
- 2m
Juniperus chinensis' Pfitzeriana Aurea'
J unip e rus c hinen s is' H e t zi i'
2- 3m
TufA erectl
(ovoidalr, sfericr,
etalatd)
Buxus sempervirens
'siniicor"'
-
Berbe s thunbergii
'Atropurpurea
Nano
sub0.5 m
Deutzta gracilis
Potentilla
frulicosa
Spiraea bumalda
Chamaealparis pisifers'
Filife ra Nana'
0. 5- l m
Chaenomeles japonica
Hydrangea macrophylla
Spiraea salicifolia
Symphoricarpos albus
Chaenonaeqpais lansoniona., Mimina Glauca,
l - 2 m
Chaenomeles lagenaia
Forsythio intermedia
Pyracantha tp,
Picea glauca'Conica'
2- 3m
Comus alba'Sibirica'
Comus
forida
Comus sanguinea
Cotoneaster bullatus
Deutzia scabra
P hilade lp hus co ro na rie s
Sorbaia sorbifolia
Spiraea varrhouttei
Syringa vulgaris
I\niDerus communis
3- 5m
t92
I : l Arhi t ccl urt rpci saScri
l 9. l
' l i
t . ' l ul 5 (. (t rt t i t t t t {t t t ' )
I
2
3
Columnara (fastigiata)
J uni , e rus comnuni s' Cun\ t rt s ut '
l m
J uniperus comfiunis' Hibe m icQ
Taxus baccota
'Fastigiata
Aurea
2- 3nr
Semipendula
Forsythia suspensa
Buddleia altemifolia
3- 5r n
Penduld
Ca tu gana arb orescetrs' P e ndula
Salit caprea
'Pendula'
Salix purpu re a' P e ndula'
1 . 5 - 2 t n
Tufa neregulate Rhus typhina' Lacini ata'
2- 3m
Urcdtoare
Clematis montana
Clematis tanPutica
2- 3r n
Clemaris
jacl@annii
Innicera heckrctii
3- 5 m
Campsis rcdicans
Wisteria sinensis
5- l 0m
Arbugtii mici gi subarbu$tii pot fi utilizati in detaliile compoziliei,
uneori in combinalie cu florile; de asemenea, se pot folosi in mase carc
decoreazd planurile inferioare, de exemplu arbuStii semitaratori
(l'onicera
pileata, Cotoneaster horizontalis, Juniperus horizontalis
9
a')
$i
cei taratori
'(Cotoneaster
dammeri radicans, Juniperus horizontalis
'Glauca'
g'a')
9i
inlocuitorii de gazon (Euonynus
fortunei
radicans, Vinca minor, Pachy'
s andra t e rminalis
g.a.).
Volumul
$i
forma variatd in profil a masivelor
$i
grupurilor de arbori
9i
arbugti rezultd, in principal, din imbinarea speciilor cu iniltimi diferite'
Aceste cateva exemple sugereazd doar multiplele posibilitdli de fo-
losire a taliei arborilor
9i
arbugtilor ca element plastic de creare a pel-
sajului.
Habitusul arborilor
9i
arbu$tilor
Dintre toate componentele vegetaliei, arborii au energia vizuall cca
mai mare, impunindu-se atat prin talie cdt gi prin habitus, fie cd sunt dis-
pu$i ca piese separate, fie cd sunt grupali.
Silietete drborilor, a$a cum le percepem' sunt o rezultantd a modului
de cregtere a tulpinii principale (trunchi unic sau multiplu, indl{imea
9i
forma trunchiului), a formei de ansamblu a coroanei
$i
a caracteristicilor
ramificirii (dispunere etajate sau altemd a ramurilor principale, unghiul
de inse(ie al acestora, densitatea ramificirii, formele qi direcliile de crcq-
tere ale ldstarilor) (fig. ?5).
.s
=t
s
W1'--
,
,.{l fL.,
-
#
p
4A
ry]P
-W
t
I:--f
'f'*"[
[*l
ffi
d
ffi
I
* W
7
F
I
t l
t l
t l
Fig. 75. Siluete de arbori (l
diviziune =
lOm)
.
Tn
variatele situalii de amplasare
$i
asociere a arborilor intre ei gi cu
alte elemente,
siluetele acestora constituie mijloace importante de creare a
anumitor efecte vizuale, care pot colferi compoziliei
caracteristici speciale.
.
Expresivitatea
peisagistici
a formelor de cregtere este diferitd: silue-
tele coiumnare (varietnlile
de foioase qi de conifere numite
,,fastigiata,,),
siluetele piramidale gi cele ovoidale, la care predomind
verticala, .*t ioi_
me dinamice; cele globuloase,
etalate (mai
largi decAt inalte), tabulare
(turtite)
$i
pletoase
sunt forme statice, sugerdni in peisaj calmul gi re_
laxarea (fig.
76).
Privite de la o anumitd disranld, ele se pot profila pe covorul de iarbi,
pe luciul
lp:lor_,
pe cer, pe fon-dul altor plantalii
sau al unor suprafele
construite (circulafii,
fafade de clidiri
9.a.).
Absenta frunzelor in sezonul rece evidenliazi mai pregnant
arhitec_
tura arborilor, creAnd adesea efecte peisagistice
remarcabiie (foto
color
80, 81) .
.
M.1
fes
in alcituirea plantaliilor
care perrnit observarea siluetelor (gru_
puri, aliniamente, exemplare
situate solitar), dar gi in asociere cu volumele
194
construite se pot realiza armonii gi oontrastc dc lirrmc, anumitc cf' cctc ar-
hitecturale
$i
aspecte distinctive ale compozilici.
Fig. 76. Utilizarea in planta{ii a diferitelor form
Si
intrllimi
de crettere a arborilor
ti
arbuttilor
Ca qi indllimea, habitusul arborilor suferd modificlri in timp, fie ca o
caracteristicd a speciilor (de exemplu, mulli pini, in tinerete ovoidali sau
piramidali, devin neregulat tabulari), fie ca urmare a condiliilor de culturil
(compactitatea plantatiilor, diminuarea sau incidenla unilaterald a lunrinii.
presiunea vAntului g.a.).
La proiectarea plantaliilor trebuie si se anticipeze evoluJia fiziono-
miei arborilor, aspect care permite atat evitarea unor gregeli (de excnrplu,
aliniamente de pini), cdt mai ales realizarea calitililor scontate ale peisajului.
De o mare varietate, habitusul arbustilor (tabelul 5), degi se cxprinul
cu mai putini energie fatd de al arborilor, contribuie, de asemenea, la rcir
lizarea caracterului dorit al compozi{iei.
195
._
ln funclie de conceplia arlistici gi unele criterii de ordin luncfional
(fixarea
terenului, ecranare. vizuali g a.) proiectantul
poate alege forme
columnare, piramidale,
ovoide, sferice, forme cu cregteri diverg-ente,
ar_
cuite gi semipendule, forme neregulate, contorsionate,
iorme pletoase,
for-
me cu trunchi gi coroand, forme prostrate (semitdritoare
Ei
tdrdtoare),
ar_
bugti urcdtori. Aceastd mare diversitate a formelor de cregtere, de indllimi
diferite, oferi variate posibilitali
de asociere a arbuqtilor atat intre ei c;t gi
cu arborii, cu plantele floricole sau cu elementele construite. Se pot
com_
pun_e armonii gi contraste, ritmuri (repetilia
aceleiagi forme sau uit"-unta
de forme), progresii (asocieri
de forme asemdn[toare,
d" -eril ;;;;;;
sau descrescAnde)
etc.
In pozifii izolate, forma de cregtere a unui arbust se evidenliazl cdnd
acesta este suficient de mare, in raport cu distanla de observare.
Calit'lile plastice ale arbugtilor
mici, ca piese individuale,
sunt folosite
T3i
ul": in rtetaliile
compoziliei,. percepribile
din apropiere: in alpinarii,
aldturi de roci, pe malul unui ochi de up1,,, lu baru unei scan, l6ngd un loc
de gedere g.a.
^
tr'runzigul
arborilor gi arbugtilor aduce peisajului
vegetal in primul
rdnd culoarea, prezenti in tot cursul anului la esenlele semiervirescente
gi
limitati la sezonul de vegetalie in cazul esentelor cu frunze caauce.
.Coloritul
frunziqului
(anexa),
cu o gamd dominanti a tonalitililor de
verde, cdrora li se adaug[ nuantele altor-culori (rogu, galben,
albdstrui, ar_
gintiu)
dispuse uniform sau variegat, marmorat, discol,or (reversul
f-runze_
to1 a3
3tta
culoare) in funclie de ipecie sau varietate, reprezrnta
o resursd
esteticd deosebita, pe care proiectantul
o poate folosi in crearea efectelor
picturale ale peisajului.
Pe l6ngi coloritul de bazq al Aunziqului,
din plin sezon de vegetalie
(foto color 82), intereseazi gi culorile
'tranzitorii
_
O" p.i_auare'gi
A"
toamnI (foto color 83), iar la unele conifere
9i
cele de iame. Nuanlele roq_
cate sau ro$ii-purpurii
la infrunzire (Acer platanoides
'schwedlerii,
Malus
nu.mi.lla
'Ni.e^dyetzkiana',
Spiraea bumalia g.a.),
cele de verde_crud (tei,
arfari, caprifoi tdtdresc, cregterile noi la molii
9.u.;
.uu verde_intens
argin_
tiu sau albdstrui (ldstarii
noi la
picea
pungens
,Argentea,,
Abies concolor
g.a.),
nuantele viorii sau brunii ale unor specii de Jonifere in trmpul sezo_
nului rece (Thuja
orientalis,
Chamaecypiris pisifura
,squarro.rc
i
aduc in
plus varietate peisajului
vegetal.
.
Compozilia
spalial-volumetrici
a plantaliilor
de talie mare, comple-
tatd de vegetafia arbustivd trebuie conceputi gi sub aspect coloristic. Ver_
196
dele, in mod firesc, este dorninant, iar frunzigul
"colorat" se utilizeazd ca
accente cromatice sau pentru efecte speciale.
in plantalia unui parc, nuanlele maselor de frunzig pot fi utilizate pen-
tru adAncirea aparenti a perspectivelor: situarea in prim-plan a esenlelor
cu fiunziq verde-inchis
qi in fundal a celor verde-deschis, cu un plan in-
termediar de verde-mijlociu spore$te senzalia de distanF.
Coloritul frunzigului se ia in consideralie, de asemenea' la gruparea
speciilor, la asocierea vegetaliei lemnoase cu elementele constructive
9i
arhitecturale, care la rAndul lor pot fi colorate.
De exemplu, fatadele placate cu ceramicd albastri-verzuie contrasteazd
pldcut cu un frunzig rogcat sau purpuriu (Prunus cerasifera var' Pissardii
sau Berberis vulgaris
'Atropurpurea'),
dupd cum fafadele in cdrdmidd apa-
renta se asociazd mai pldcut cu un frunzi$ verde care toamna devine gal-
ben qi nu rogcat.
Masele foliare ale arborilor
9i
arbugtilor participd in peisaj nu numai
prin culoare, ci gi prin gradut diferit de cornpactitate pe care il adaugi
coroanelor.
Frunzigul fin, combinat cu ramificarea mai aeratd, conferi siluetelor
semitransparenld, efecte de
jocuri de lumind
9i
umbrd (mesteacin, gld-
di!d, larice, citina roqie g.a.); frunzigul dens, insolit de o ramificare bo-
gati, determind o conhrrare putemici a siluetelor, o ecranare complet6 a ve-
derii gi umbre accentuate
(castan, tei, stejar, chiparos de Califomia' tuie,
buxus
9.a.)
Mdrimea
frunzelor
constituie nu numai un caracter omamental; aso-
ciatd altor insu$iri peisagistice ea serve$te pentru crearea efectelor de per-
spectivd menlionate mai sus. Alegand pentru prim-planuri arbori puter-
nici, cu scoarf5 intunecate gi frunze mari, verzi-inchis, iar pentru fundal
specii mai putin viguroase, cu colorit general mai palid
$i
frunze mici'
senza{ia de distanli sporegte, adAncind perspectiva.
Alte caractere ale frunzelor calorma, luciul, m$carea pot ft puse in va-
Ioare in anumite situalii care permit observarea lor: la exemplarele soli-
tare, grupuri gi aliniamente apropiate vederii.
Prin toate aceste aspecte, dar mai ales prin reinnoirea anuald
9i
prin
coloritul tranzitoriu de primdvard
$i
de toamnd, frunzigul constituie un clc-
ment dinamic al peisajului, care primegte infE{igdri diferite dupd prezenla
sau absenta sau transformirile generale ale maselor foliare.
Florile reprezintd la unii arbori gi la foarte numeroqi arbngti o caracte-
risticl omamental[ importantl, chiar dacd la majoritatea speciilor estc de
t97
scurti durattr. Unclc llori (sau inllorcsconlc) imprcsioncaztr mai alcs prin
efectul de masd, culoarea lor devenind tcmporar dominanta siluetei ies-
pective, mai ales cind apar inaintea infrunzirii depline (cireqi _
foto color
9
-
,
meri, piersici, arborele de Iudeea, magnolii, forsitie, cununitd g.a.); la
multe specii, florile sunt remarcabile
9i
prin mdrime, form6, modul de gnr_
pare in inflorescente, dispunerea pe ramuri (magnolie,
castan,
paulownia,
trandafiri hibrizi de Thea, Buddleia, hortensii, trambitd
s.a.).
Arborii decorativi prin flori (anexa), dar mai ales arbugtii floriferi se
folosesc pentru inviorarea compozitiei vegetale, cu efecte cromattce care
ajung sd ivalizeze cu cele realizate de speciile floricole. in plus, florile
loT
?lrag
prin frumusele, gingdgie gi nu rareori prin parfum. De o atenlie
privilegiati se bucuri trandafirii, cultivali special pentru exceplionalele
lor calitdli omamentale, puse in valoare prin variate moduri de introdu_
cere in peisaj (foto color 49, 68), unele dintre acestea fiind comune cu ale
plantelor floricole (rabate, platbande, pete).
In alcdtuirea plantatiilor este necesar sd se cunoascd nt ntmai culoa_
rea
florilor
speciilor lemnoase, ci
1i
epoca gi durata tnJloririi, pentru o
asoclere armonioasi a speciilor cu inflorire simultand sau pentru
esalona_
rea in timp a decorului realizat de inflorire.
Fructele gi conurile constituie la multe specii lemnoase un caracter de_
corativ suplimentar (meri
decorativi, Koelreuteria, dracile, specii de Rosa,
Cotoneaster, Thuja orientalis, tisi etc.) gi uneori chiar principal (scorug,
Celastrus, Symphoricarpos, Callicarpa g.a.) (a se vedea anexa). Abunaenla,
coloritul, mdrimea gi forma fructelor, ca gi epoca de decorafie maximi se
iau in consideralie la stabilirea planurilor de plantare. De exemplu, in
parcuri, speciile care au fructe mici se vor amplasa mai aproape de alei,
mai ales dacd culoarea lor igi pierde efectul prin distanli; cele cu fructe
mari, care eventual persistd gi dupd cdderea frunzelor (catalpE, glddi@),
pot fi situate mai departe de privitori.
Scoarfa, cu precddere la unii arbori, contribuie, de asemenea, la spori_
rea valorii omamentale. Mestecenii, platanii, unii plopi, fagii se disting de
la distantd prin coloritul alb sau albicios al trunchiurilor gi ramurilor; acesta
se evidenliazl mai pregnant in peisaj cdnd frunzele lipsesc. Tot a$a, llsta-
rii unor specii se remarcd in sezonul rece, aducdnd culori mai vii in peisaj:
nuanle de royt (Cornus alba'sibiricc', Salix alba
'Chermesina'),
galbin
(Comus
solonifera
'Flaviramea',
Salix alba
'Vitelina'),
verde deschis
(Kerna
japonica,
specii de Cytisus) (foto
color 84).
198
Observate de aproape, gi alte aspecte pot suscita interesul descopcririi
liumuselii arborilor gi arbugtilor: luciul, descncle scoarfei, modelele riti-
domului, prezenla qi aspectul spinilor, a suberului aparent etc.
O caracteristicd peisagisticd perceptibild de la o distanld variabili in
funclie de specie este textura
-
aspectul vizual al ansamblului suprafelei
vegetale a arborilor
9i
arbugtilor, datd de mdrimea
$i
aspectul frunzelor,
modul de inserare al acestora, grosimea ramurilor, aspectul scoa4ei. Se
apreciazd ca specii cu texturd
Jind
cele cu frunze mici, simple sau com-
puse, ldstari subtiri, scoa4i netedd sau cu ritidom sublire, de exemplu,
albilia (Albiuia julibrissin), mesteacinul, cdtina rogie (Tamarix sp.), Co-
toneaster sp., chiparosul
japonez (Chamaecyparis pisifera),laricele, pinul
de Himalaia
(Pinus grffithii)
9.a.
Exemple de specii cu texturd medie
sunt frasinul,
jug
astrul (Acer campestre), carpenul, magnolia, iasomia, Hi-
biscus, Ginkgo, pinul negnr q.a. Arborii gi arbugtii cu frunze mari, ramuri
groase, eventual cu ritidom gros, addnc brdzdat sunt apreciate ca specii cu
texturd grosierd: catalpa, platanul, stejuul, Viburnum rhitidophyllum,
alunul, scumpia (Cotinus) g.a.
Calitltile peisagistice prezentate permit opliuni variate pentru realiza-
rea peisajului vegetal; aceste opliuni de ordin decorativ trebuie corelate cu
alte insugiri ale speciilor.
8.4.1.2. CARACTERELE BIOLOGICE
9l
ECOLOGICE
ALE SPECIILOR LEMNOASE
Caracterele biologice ale speciilor lemnoase ca rapiditatea de crcg-
tere, longevitatea, capacitalea de drajonare, de ldstirire qi de stdnjenirc a
altor specii, toxicitatea organelor aeriene g.a. sunt aspecte deosebit dc int-
portante de care trebuie sd se
find
seama [a proiectarea gi realizarea plan-
tatiilor.
Ritmul de cre$tere depinde de specie (anexa), dar este influen{al tlc
condiliile de mediu (sol, apd, climd, poluare atmosferici).
in foarte multe cazuri intereseazd oblinerea cAt mai timpuric a unut
peisaj vegetal mai bine exprimat, astfel cA se cere introducerea de .rpct ii
repede crescdtoare (plopi, sdlcii, a4ari, mesteacdn, falsul oletar, glldilil,
brad duglas, larice, pin de Himalaia, forsitie, sdnger, Deutzia, cdtini roqic
9.a.).
Cele mai multe specii au ritm mediu, iar altele al ritm lenl de cres'
tere (stelai, tei, fag, brad, tisi, buxus, toate varietdtile pitice de arbori
i;i
arbuSti), acest caracter fiind uneori dorit (plante pentru rocdrii, pentnt bor-
duri tunse qi garduri vii scunde).
199
I nngci l ul t t t
csl c o i nsrrSt l c
nl rl rrl rl l r rr sl )ccl l l or, t l c i t scrt rcrt cl r, i rrl l rrcn-
l al i
dr: condi {i i l c t l c t nct l i u
5i
de t rrot l rl i cri ri l e
i urt ropi cc
al c accst ora, t l c i rr-
tervcn{rile
dorite sau acciclentalc
asupra plantckrr.
.
Arbori_potenliat
foarte
longevivi (peste
300 de ani) in condifii ecolo_
gice specifice sunt stejarul, gorunul,
uimul de .arop,
fiopuf
alb gi cel nc_
gn1 castanul bun, arborele
cu lalelg pinul
silvestru
9i
""t
n"gru, bradul, mo_
lidu1, chiparosul
de baltd, tisa
F.a.
Foarte."ffl
".UJ.i
p"iatinge
varste me_
dii intre I 50
9i
200
-
300 de ani, iar prinrre cei cu lingevitate
micd (50 _
100 de ani) se numdrd
mesteacinul
scoruqul,
*irii, pf"i"i
rremwator,
sal-
cimul, salcia albd, falsul o!etar,^ciregul
d, paAr.",
"Jr"oaugul,
milinul,
magnoliile,
ciregii japonezi.$.a.-in
majoritat.u
"u"urito.,
speciile exotice
au o duratd de viali mai mici fap de potenlialuf
fo. Jin
fara
de origine,
rareori fiind intrunite
toate cerinlele lor ecologice.
Arbugtii au o duratd de, viafi mai mica"fald de arbori, pu{ine
specii
depdgind 50
-
60 de ani. Arbusti
cu longevitate'de;;;;;r"sunt
Buxus gi
.;neapdnul
(pinul
de munte).
Ca4aSitatea
de dmjonare
a unor arbori gi arbugti (formarea
de ldstari
cresculi de pe rdddcini) poate
fi mai activd sau mai moderata
in funclie de
specre. Aceasti insugire
biologicd impune atenlie atat din pan"a prorec_
tantului peisagist,
in ceea ce privegte
amplasarea,
asocierea
speciilor gi
distantele de plantare
cat si din partea celor
"u."
fi.luu
ing.i;irea peisaju-
lui in cauzd. in anumite
.u^r, oru.;onu."a poate deveni un factor de stdn-
jenire
a,altor plante
din apropiere (plopui
alb, pfopui
t.".u.ator,
falsul
ofetar, ulmul de cdmp, citina de gard-uri- _
fy"i", _,
fifi""rl, oletarul ro$u
q.a.), poate cauza deteriorarea
trotuarelor,
aieilor gi a unor etemente con_
struite
-
scdri, ziduri de sorijin, tundafii _
1pf"pii, iJif.
'e"isagisrul
poate
folosi capacitatea
de drajonare
u uno..rp""ii
in scop util, pentru fixarea
pantelor,
terenurilor
erodate
$l
a nlslpuntor.
Caracterul invadant
al unor specii poate
fi datorat uneori drajonirii
excesive (de exempru,
citina de garauri;,
.ur .u, *u."otarii
naturale a
unor specii ale ciror ramuri vin in contacf cu solrtl (Coton)aster
dammeri,
t]ul")
Si
indeosebi prolificitdlii
unor liane *
"d.;;,p;nul
de pddure,
Polygonum
aubertii, vilele omamentate gortnerociisusjl'
. .
Tgxicltatea
organelor unor specii se are in u"dr;" l; ategerea fbrmu_
lelor de plantare
in grddinile gcoliior,
ceminelor p"ri*
."p,,
9i
in parcuri,
in vecinitatea
terenurilor
de joaci
pentru
copii. istfel, vir fi folosite cu
atenlie sau deloc plantele
lemnoase
care au organe toxice: tisa (frunzele),
salcdmul galben
_(scoar!a,
frunzele, fructele),
p"rurur-Iorlioc"rossas
(inflo_
rescenlele),
Daphne
mezereun (planta).
200
Cornport al ncnt ul ccokl gi c al arbot . i l or
; t
: t rl rt t ; l t l or (al l cxrl ) t rcl )ul e l l )
cgali mdsuri ounoscut
(inclusiv rezistcnla lrr boli
5i
diunltori
5i
la poluit-
rea atmosf' cricl), toate condilionind alcgerc:r
;ii
lblosirea corcctd in allrc
najdrile peisagistice.
Cenntele fa!6 de climi
9i
sol sunt factori primordiali in selectarca plan-
telor pentru constituirea unui peisaj durabil, in care diferitele specii sit-;i
poatd exprima potenlialul peisagistic.
Importurile de plante, mai ales din
ldri
mai calde sau cu climd mai
umedi qi iemi bldnde, cu o ofeftA sortimentald care vizual este foarte tcn-
tanti indeosebi pentru posesorii de grddini private, determind uneori op-
liuni
inadecvate condiliilor de mediu ale siturilor respective' Liste orienta-
tive pentru alegerea speciilor sunt prezentate in anexe.
8.4.1.3. GRUPAREA ARBORILOR 9l
ARBUSTILOR
iN AMENAJARILE PElsAGlsrlcE
Compunerea peisajelor se bazeazd uneori pe introducerea unui singur'
arbore sau arbust in cadrul vizual, si
aceasta' fie din lipsi de spaliu fie din
ra{iuni estetice sau simbolistice, cdnd elementul vegetal este menit sd dca
viali unui peisaj in cea mai mare parte alcituit din elemente inerte' Exem-
ple in acest sens le fumizeazi unele grddini
japoneze.
Cel mai adesea componentele vegetatiei lemnoase sunt grupate
$l
aso-
ciate dupi anumite criterii funciionale, vizuale-peisagistice, ecologice'
in cadrul spaiiilor verzi, arborii qi arbuqtii sunt utilizali in diferite fbr-
maliuni cantitative, care se evidenliazd ca entitSli compozilionale in peisa-
jul proiectat:
-
masrve;
-
grupun;
-
aliniamente;
-
garduri vii;
-
exemplare solitare.
Masivele sunt plantaliile cele mai mari care, in functie de intirrtlcrc,
compactitate
9i
mod de alcdtuire, se pot constitui ca:
-
pddure (arboret cu caracter natural, cu densitate
9i
alcdtuirc varia
bil6, ocupdnd o suprafate mare);
-
perdea (plantalie deasi, in bandi continud, delimitatd geonrctric, or
ganizatd in rinduri sau cu dispunerea neregulatd a exemplarelor);
2() I
-
masiv de arbori;
-
masiv din arbori gi arbugti;
-
masiv de arbugti.
.P59lI"l
cu functii de parc
sau pidurea
de recreare constrtuie
obiectul
proiectirii gi amenajdrii
silvice.
. -
?lantafiile
tip perdea
au in general
functii de prorec{re;
ele pot fi
intAlnite in cadrul urban, de exemplu, in Bucuregti,
feliiie taterale dens
9i
neregulat plantate
din lunzul
Eoselei Kisselef, piote;ana
de o parte Com_
plexul
Sportiv Iolanda Baiag S6ter gi de attu- trau"eJ Sutului; de aseme-
nea, pot fi utilizate pe ldngd intreprinderile
industriale gi in afara zonelor
locuite,. pe .ldnge pepinieri,
sere, terenurile agricole,
constructii zooteh_
nice, cdi rutiere etc.
,. .
Un
".*"rpl,
de perdea perimetrdh
de proteclie
a pepinierelor
constd
dintr-o plantalie
din 7 rAnduride
arbori qi *Uugti.u
lir;unlele intre rn_
duri de- 1,5 m
9i
0,75 m pe rnd, totalizdnd o fame ae iO,i _:
.^
-
rdndurile-l
9i
7 din plopi piramidali
altemdnd
cu arLugh
9i
din l0 in
I 0 m o specie fructiferd (zarzdr,
corcodug, mir);
-
rdndurile
2, 4, 6 din stejar brumdriu;
-
rdndunle 3 qi 4 din arfar tdtdresc, jugastru,
paltin, tei.
Celelalte
categorii de masive se inr6Lesc in iiferite'tipuri
de spafii verzi
cu suficienti intindere (zone
dg
nltec$e,
parcuri, grddini,
,ir**i
9.".;.
Masivele realizate
exclusiv
ain a.nori ieun"st rnat multe specii
compa-tibile,.
dar pe suprafele
mai mici pot fi constituiie
numai dintr_o
srngura specle. ln acest ultim caz, se urmdregt e realizarea
unor efecte ar_
l1."::.1f
sau coloristice
speciale. insd monoculturu..
uu.u,ru p" ru_
pratele
mari' fiind monotond gi, in plus,
mai vulnerabild
dm punct de ve-
dere bio-ecologic.
, ,Masivele
din arbori gi arbugti, fiind alcdtuite din amestec de specii,
dupi modelul la scard mai micd al pddurii
naturale,
"" "
rn"i bund stabili_
tate
$i
rezistenld
biologicd.
in acelagi timp, ele uu uo .[.i p"irugistic
mai
variat, de aceea sunt mai frecvent
utilizaie in parcuri
9i
alte categoni de
spalii verzi.
La proiectarea
plantatiilor
masive se au in vedere o sene de aspecte
ca: mdrirnea,
forma
in plan, configuralia
arhitectonicd,
componenla
{i
den_
sttatea masiyelor.,
corelate cu.pozitiile
9i
functiile
#Uult" io ,"ir".u g"_
nerali a amplasirii
vegetaliei
lemnoase.
,
Mirimea
yasivepr.
in spaliile verzi de mari propo4ii
masivele arbo_
rescente ocupd suprafele importante,
intalnindu-se
categorii de mirime di_
202
l.crite. cele mai man maslve sunt cele cu funclic tlc proteclie, de exemplu,
plantalia perimetrald a unur parc urban (masiv de centuri) in scuaruri 9i
qrldinile mici, in mod propor]ional, masivele sunt mai mici; in grddinile
ibarte mici masivele arborescente
lipsesc'
Forma in plan a masivelor
poate fi geometricd in compoziliile
geo-
rnetrice simetrice
(foto color 23) qi asimetrice
(plantatii cu efect arhitectu-
ral special, perdele de protec{ie) insd mai frecvent este neregulati' cu con-
i".i.i"t", tng.
77), modelatd in func1ie de necesitdfile compozilionale'
litier"lecu intr-Anduri
9i
ieqincluri determind o succesiune
de zone luminate
qi umbrite, care conferi mai mult relief plantaliei' chiar dacd componenla
acesteia este omogend.
ab
Fig. 77. Forme de masive: a
-
masive arhitectumle incadrand malele covor verde
iin perspectiva principall a parcului Versailles; b
-
masive cu formf, neregulatf,
(plan
9i
profil)
Conftgura(ia
arhitectonicd
a masivelor se proiecteazi etajatd
(cu cx-
ceplia maiivelor dintr-o singurd specie), rezultand din asocierea speciilor
cu ialii diferite, descrescdnd in general spre marginea masivului' Profilul
masivelor trebuie sd fie armonios 9i
corelat cu direcliile
dominante dc
oriui.", a" cele mai multe ori se eviti forma de dom' cu indllimea cea mai
mare in mijlocul masivului.
203
I r r r r r asi vcl c
nl i t r i , hct cr . ( ) gcnc,
concepe
i n vari atc structuri .
,,,,j0;fflJi1'ff"i'#J::;
f,::ffl?ir[:
;"T.'
(tariire
r, rr
ei
rir) pulin
Fig.28. Structura
masivetor
de arbori giarbusti,
a
-
exemplu de repanilie
a arboritor gi arbuSrlo. int un ,uliihffien
@lan 9i
profil);
b
-
amprasarea
arbustitor
numai' in liziera _";ili;;,';:;;j;:;?:a
de arbusti
in interiorul unui masiv strtrbtrtut
de o alee
,-
j1^1:Tt:,l"rdice ale plantafiilor,
arborii cei mai inal{i pot fi amplasa}i
ra marglnea
masiltlui (ca
soecii dominante gi subdominante),
astfel incit
umbra proiectatd
de coroanele
lo. urup.u ;Jr".f"i*
"i":T'ra
se reduci la
204
i rr: urj arrrcrrt ul
vcrt i cal
al spcci i l t x.
sc
rninirn (pozilia nordicd rdspunde cel mai bine aoestui deziderat); urmeazl
,,in
scari" etajele arborilor de talie medie gi mici care se succed cu intre-
ruperi, atdt din motive estetice, pentru o mai mare varietate structurali, cdt
Si
pentru a permite condi{ii mai bune de lumini pentru etajul sau etajele
de arbugti care formeazd liziera. Speciile din zona sudicd a masivului, be-
neficiind de insorire, se vor dezvolta mai putemic
Ai
vor produce flori,
liucte qi efecte de culoare mai bine evidenliate. Arbugtii, la rdndul lor sunt
dispugi dupd inilfime. nivelul cel mai
jos putAnd fr realizat din arbugti se-
uiitdritori sau subarbugti de covor (Hypericum calycinum). O astfel de
structuri a plantaliei, intrucafta asemdndtoare unui amfiteatru descrescind
citre peluzele inierbate,
qeeazd
o barierd vizuald qi de reducere a zgomo-
tului, asiguri protectie impotriva curenlilor de aer; ea poate fi adoptata atat
pentru masive perimetrale cdt gi pentru unele masive din interiorul parcului.
Alte plantalii se proiecteazi cu doui sau trei etaje de arbori, din care
speciile mai inalte formeazd fondul de bazd al masivului, iar etajele mai
_joase,
discontinue, se afld cdtre marginile masilului, urmate de etajul arbuq-
tilor. Distribulia cu intreruperi a etajelor de arbori gi ale lizierei de arbuqti
conduce la aranjamente verticale variate, astfel c6, ocazional, arbori inalli
sau de talie medie pot fi situali la marginea masivului gi in unele zone ar-
bugtii se succed arborilor de talie medie sau de talie mare; in aceste aran-
jamente
este importantd alegerea corecti a speciilor in functie de cerinlelc
fali de lumini qi ceilalti factori de cre$tere.
Componenla masivelor treb:uie sd asigure unitatea in diversitate a plan-
taliilor unei amenajdri peisagistice. Degi sunt percepute in ansamblu, in
primul rdnd impundndu-se volumetria lor in structurarea peisajului, masivelc
creeazi efecte vizuale diferite, dupi cum sunt alcdtuite
-
omogene, dintr-o
singurd specie (foto color 37), sau reunind mai multe specii
(fig. 79).
Componenla plantaliilor masive determind nu numai configuralia lor
arhitectonicd, ci gi variate aspecte de culoare gi texturd, care sunt luatc in
consideralie atat pentru diversificarea ansamblului cat
$i
pentru crcarcir
anumitor efecte optice ale unor secvenle ale peisajului. De exemplu, pc un
fbnd de plantatie mixti de foioase se poate evidenlia frumusetea unui rnl-
siv de pin silvestru; intr-o zond de munte, cu masive de molid in amcstcc
cu brad, prezenla unor mase de mesteceni este de mare efect peisagistic
prin contrastul de culoare gi prin diferenlierea net[ a siluetelor.
Prin distribulia masivelor cu anumite caracteristici vizuale in cimpul
optic al unei perspective, a9a cum s-a mai ardtat, se pot alungi sau scurtir
parcnt distantele: indlf imea marc, textura putemicd gi coloritul mai intu-
205
necat in planul apropiat privitorului
$i
funzimea peisajului.
rnvcrs pcntru fundal arrrplilicl pro-
I
Fig. 79. Masive omogene
9i
heterogene din arbori
Masivele din arbori
Si
arbuSti de mai mare intindere se proiecteazd
din cAteva specii de arbori cu afinitd{i naturale, dintre care una sau doui
domind cantitativ (in m[surd mai mare cu cdt amenajarea peisagisticd
este
mai mare)
9i
din mai multe specii de arbugti dispugi in anumite zone ale
lizierei masivului (fig.
80, foto color 52).
Fig. 80. Componenta masiylor: sus
-
masiv mixt de foioase expnmAnd
calmul in compozilie;jos -
masiv mixt de foioase qi conifere (vara gi iama)
prea variat, inducAnd neliniqte
ln cazul masivelor mixte mari, strdbdtute de alei, se poate prevedea
plantarea
de arbugti (specii de umbrl)
9i
in interiorul masivului, lhngd alei
206
(lig. Ttlc). Spccia dominantd trebuic sI sc giiscascit gi in conrponcn{a nta-
sivclor invccinate. Dispunerea speciilor in cirdrul ntasivelor he(erogenc sc
t?rce in zone care se intrepdffund, evitAndu-se iuanjzrea in mozaic (amcstcc
intim). in masivele foarte mari, in pdduri, speciile de a-mestec pot forma
,,buchete"
(20-100 mp), grupe (100-400 mp)
9i
pilcuri (400-500 mp) in
masa alcituit[ de specia majoritari.
Masivele
foarte
mici pot fi alcituite din citeva exemplare din 1-2 spc-
cii arborescente
$i
o mase de arbugti dintr-un numer redus de specii.
Alegerea speciilor pentru masive se face atat dupd criteriile peisagis-
tice amintite cAt qi dupi cele ecologice (adaptabilitatea [a condi]iile dc
rnediu, rela{iile dintre specii)
9i
functionale (plantatii de proteclie antipo-
luanti. antierozionald. antivint etc.).
intrucdt, plantaliile masive arborescente constituie baza structuririi
durabile a peisajului, in selectarea speciilor este deosebit de important ca
acestea sd corespundd condiliilor stalionale (ctimn, tip de sol, condilii hi-
drologice, poluare).
in cadrul unui parc, in componenla masivelor periferice se aleg specii
predominant forestiere. Pentru zona de silvostepd, acestea pot fi: arbori de
talie mare
-
tei gi paltin ca specii dominante (de semiumbrd), ulm, cireg
(de lumind); arbori de talie mijlocie
- jugastru, carpen (de semiumbri);
arbori de talie micd
-
a4ar teteresc (de semiumbrd), mdr pdduret, corcodug
(de lumini)
9i
dintre arbu$ti, com, pdducel, salbi moale, lemn cdinesc (spe-
cii de semiumbrd qi lumind). Un alt exemplu al compoziliei de arbori poa-
te fi: stejar brumiriu, frasin, ulm (specii inalte, de lumini), tei, paltin,
ju-
gastru, carpen (specii inalte
9i
medii, de semiumbrd).
Un masiv de mai micd intindere cuprinde un numdr mai redus de spc-
cii, de exemplu: stejar gi carpen (arbori dominanli) asociati cu
jugastru
;i
cireg, formind doud etaje neregulate de talie mare gi medie urmate dc utt
etaj de arbugti mari din alun, pdducel, soc, sdnger.
Speciilor forestiere li se pot aldtura unele specii gi varietdli omanrcn-
tale pentru realizarea de contraste
$i
accente; ponderea lor cregte in ntasi-
vele din interiorul oarcului.
in majoritatea categoriilor de spa{ii verzi, in planta{iile masive prc-
domind esenlele foioase caduce, care au sortiment foarte larg; prezcn[a
coniferelor
9i
a foioaselor cu frunzig persistent este necesard mai ales in
parcuri, cu o pondere de 25-30Yo, pentru suslinerea decorului in sezonul
rece (fig. 76). Aici rdginoasele, mai adesea, se planteazd in mastve onto-
gene nu prea mari, cu amplasamente bine alese; dar qi introduse pe lingir
207
sr)ocl rl c f t )i oasc' srrl ) ror. )ar dc
1r: i rcrrrr
st t aut c oi -rt rc nl arLl l ncar rrrasi vcr. r
l l ct crogeno'
aduc mai I nul t i i vari ct at c prl rrrt al i i ror.
r' rcbure sa sc
l i . i i
i nsi i
cont dc rapi di t at ea
d(l cregt ere. $i . dc
ceri n{el e l or f al a de l umi ni r (dc
exemplu, pinii au pretenrii
mai ridic tc, iar morizii, la
$es,
tolereazir
semiumbra).
Densitatea
masivelor din arbori gi arbugti este variabild qi rezultd din
aleger.z distanlelor
de plantare,
cu o dispunere
ne.egulatd a exemplarelor,
exceptand.
unele masive geometrice:
pintru
arborii de talia I, intervale
variabile de 4-8 m; pentru cei de talia a U_a
Si
a [I_a, 2_6 m, iar pentru
arbugti, in func1ie de dezvoltare,
0,7_1,5m.
aceste distanle permrt
o bune
evoluJie in timp a plantaliei
masive, insi din considerente
de oblinere mai
rapidi a efectului de masi, de multe ori se recurge fu ioJ.rrr",
ceea ce con_
duce Ia necesitatea
rdririi ulterioare.
Masivele de.arbugti
au, de asemenea,
mirimi gi forme vanate.
..In
anumite situalii, ele ocupl suprafele mari; dL exe.mplu, pentru con_
solidarea pantelor
se realizeazd, plantalii
'heteroiene
ain ip"c,, cu sistem
radicular
bine dezvoltat sau drajonante (salcAmu"l
pitic
_
Amorpha,
oleta_
rul rogu
-
Rhus, cdrmdz
-
Symphoricarpos _
g.a.j
9i
chiar ptantalii
omo_
gene (ienupdr
se mitl,rdtor -
)uniperus horizonnlii)-'
In compoziliile
in stil geometric,
masivele de arbugti se pot proiecta
ca mase rectangulare,
ovale, rotunde; in acest caz intereseazd
el-ectele ar-
hitecturale,
de aceea alcdtuirea
masivelor va fi deloc sau
fupn
variata.
,. .
P:n,- pAstrarea
unui aspect natural in aranjamentul
iegetaliei
din grI-
dini gi parcuri,
masivele
de arbugti se modeleale tn fo.r,"'rrnuouse,
nere_
gulat
alungite, cu ldlimi maxime nedepigina
S_S
"*".fiu..
de arbuqti.
Proiectarea
lor se face reludnd la scard mai micA:piinclpiile
menlio_
nate pentru masivele arborescente
neregulate: pot fi alcdturte dintr_o sin_
gurd specie (foto
color
g5)
c6nd masivul nu
"ri"
pr"u
mare (de exemplu,
in parcuri,
o masi de forsitie sau una de otetar rogu au un elbct vizual pu-
ternic, mai ales prir culoare); in masivele heteroiene
se asocraza cateva
specii dispuse insular, dintre care una trebuie sd d-omine cantrtativ;
cu cAt
masiwl este mai mare, cu atdt numdrul
"*"rnptu."tor-ain
aceeagr specie
este mai important (fig. gl).
Speciile se ordoneazd
dupA talie, habitus gi, in plus, dupd inflorire; ale_
gerea se poate face
lindnd
cont de egalonarea
inno;tutui
sau, din contr[,
pentru a realiza o armonie de culori intr-o perioadd
determinata.
^gi
in componenla
masivelor de arbugti f"i"$i ,"
;;;
i;;roduce
specii
cu frunzig persistent (mahonie,
buxus,
pnznns
torro*i"rur"
S.u.l.
208
ri?
lt
l-.l
f.r.
f
. L"'3
\-^4J
ilffi
ab
Fi g. 81. Masi ve de arbugl i : a
-
omogene; b
-
c
heterogene; c
-
repartitia speciilor
dintre care una este dominanta
Coniferele arbustive se pot asocia mai ales in masive apafte (omogene
$i
heterogene): plantalie de ienuperi semitirAtori dintr-o singurd specie
sau din doud specii asociate, diferind ca putere de cregtere
$i
eventual co-
lorit; masd de ienuperi tdrdtori sau semitdrdtori de talie
joasi,
imbinatd cu
arbuqti coniferi erecli (de exemplu, covor de Juniperus horizontalis
'Glauca'
combinat cu mici piramide de Chnmaeryparis lawsoniana'Minima Aurea'\.
Grupurile de arbori gi arbugti sunt formaliuni peisagistice alcdtuitc
din 2-9 exemplare.
Comparativ cu masivele, in cadrul gmpurilor, distanlele de plantare
sunt mai mari (cel pulin cdt dezvoltarea maximi pe orizontali a exempla-
relor componente), permildnd o evidenliere mai bund a siluetelor.
in compoziliile geometrice, repartitia exemplarelor grupului poate fi
echilibrati sau simetricd, aspect care se evitd in compoziliile libere. La
acestea din urmd amplasarea in plan se va face astfel incdt pe nici o direc-
1ie
de observare sd nu se suprapuni mai mult de doui exemplare.
,,s.
.,c,
h' F
/\
\t
I
A
\i,/
c4'
-\ rri
l . l Arhi l ccl rri i pci s. ri l cr: i
--Q
o'
l0()
Grupurile poL li onngcnc, alctrtuitc dintr-o singuri spccio sau ftercra_
gene, reunind,2-3 specii sau varietlfi dilbrite (fie numai arbori sau numai
arbugti, fie unul sau mai mulli arbori din aceea$i specie grupali cu caliva
arbugti).
in componenla grupurilor heterogene, speciile pot fi asociate fie in
armonie, fie in contrast de forme, talie gi colorit (frg.
g2).
W
,ffi
M-MMffi
%u
Fig. 82. Asocieri de plante lemnoase in grupuri heterogene
Combinalii interesante sunt de exemplu: salcia pletoasd gi plopul pira_
midal sau chiparosul de balt6; tuile columnare gi cell globuloase; sdlcioara
mirositoare (argintie)
9i
corcodugul rogu; buxus globulos gi yucca etc. in
general, o prea mare varialie in cadrul grupului nu este indicati.
In ansamblul plantatiei unei amenajiri peisagistice, grupurile omo_
gene
Si
cele care reunesc specii cu caracteristici apropiate (habitus,
frun_
210
zil trahuic sd prevuleze asupra grupdrilor conlft$l.tnle, daourcce o
Jtrut
mare diver.sitate altereazd unitatea.
Astfel, asocierea corcodugului rogu cu altc lbioase cu frunziq vcrdc
neutru va fi mai folositd decdt, de exemplu, combinatia lui cu a4arul ame-
rican auriu gi cel variegat sau cu silcioara mirositoare (argintie).
La gruparea rd5inoaselor, foafie bine se acordi speciile de molid (Picea\,
brad (Abies), duglas (Pseudotsaga), Tsuga, tisd (Taxus)
-
toate cu frunzc
aciculare
-
sau cele de tuie (Thuja), chiparos (Chamaecypais), ienupir
(Juniperus), caractet'izale prin frunze solzoase. AvAnd un element asemi-
ndtor
-
aspectul frunzigului
-
ele pot alcetui atat combinatii in analogie cit
gi in contrast de siluete.
Tot dupi acelaqi criteriu, se asociazd armonios speciile cu frunze pc-
nat compuse
-
salcdm
(Robinia), salcdm
japonez (Sophora), frasin (Fraxi-
nus)
-
de asemenea, cele cu frunzig mare
-
paltini (Acer pseudoplatanus,
Acer platanoides), platan (Platanus hybrida), ulm (Ulmus glabra) q.a.
Cdnd sunt situate in plan apropiat, aliturarea rdginoaselof cu foioaselc
trebuie sd evite contrastul prea mare intre frnelea ftunzigului acicular gi as-
pectul maselor foliare cu limbul mare. De exemplu, lAngd un grup de pin
de Himalaia (Pinw excelsa) sau de molid a4intiu (Picea pungau argentea)
se poate situa un exemplar de albi{ie (Albiuia julibrissin),
rezultXnd un
contrast de siluete, dar cu un anumit acord al finetei frunziqului; in acelagi
exemplu, inlocuind albilia cu o catalp6, efectul este mai pufin agreabil.
ln componenla grupurilor de rdginoase nu se vor asocia speciile cu
frunze persistente cu cele cu frunze caduce (larice
-
l,arlx, chiparos de
baltd
-
Taxodium, Ginkgo), deoarece aliturarea lor ar putea crea in timpul
iernii impresia unor exemplare uscate.
Alcltuirea grupurilor se va corela cu pozilia
9i
rolul lor peisagistic, cu
vecindtatea altor elemente (situarea izolatl in peluzd sau in apropierea ma-
sivelor, proximitatea clidirilor, a constructiilor decorative, a apelor ctc.).
De exemplu, un pdlc de mesteceni, in anumite circumstante (de cxcnt-
plu pe un fond de plantalie de culoare mai inchisd sau profilali pe o pcluzit
de gazon) poate crea o impresie peisagisticd mai putemicd decdt o asoci-
ere contrastantd de mesteac6n gi molid.
Grupurile de arbori din apropierea unui masiv pot fi alcdtuite din spc-
ciile aparlin6nd masilului, sugerdnd o detagare naturald a pdrlilor din in-
treg, specificd amenajdrilor in stil peisager.
Dupd componentd, grupurile pot exprima in peisaj fo4i (arborii pu-
ternici), dinamism (asocierea de siluete piramidale sau columnare), liristtt
2l l
(siluctc pcntlulc,
siluctc scrrritrirnsparctrlc),
vivacrtatc (silucto varratc
\ii
co-
Iorit viu), ordinc
ai
cchilibru. (grupuri
onr.,gcnc cu cxemflarc
cchidistantc,
in formalii pare -
de exemplu,
marcind.jlu.il.
un"l iiter.".1,i
in unghi
drept).
Trebuie mentionat ca un aspect negativ actuala tendlnfa
a multor an_
treprenori dar gi a posesorilor
de grddini
de u ugto."* in u"elagi cadru vi_
zual grupdri foarte contrastante
di arbori gi aibugti
"u
o.u." diversitate
de talii, forme, colorit, cu prea
multe conifere, rezultdnd
mai degrabd o ex_
pozitie
horticold decAt un peisaj
echilibrat gi
urrnonio..
- -
,.
Aliniamentele
sunt plantalii
regulate, in linie, alcdtuite
din arbori sau
din arbugti, de reguld dintr_o singurd specie gi cu ,;;;; de aceeaqi for_
md
9i
inlllime.
.in
anumite situatii, fie din considerente
estetice, fie functionale,
se pot
realiza aliniamente
mixte:
-
arbori altemdnd pe rdnd cu arbu$ti toleranli de semiumbrd;
-
linie de arbori dublat[ de aliniament
de u.tuiti;
---
-
arbori altemdnd pe rdnd cu secvente de gard viu;
-
linie de arbori asociatd cu o linie paralelid
de gard viu.
Silueta, talia gi ritmul de succesiune
u .orpon".nt"L*
unui aliniament
conduc la anumite efecte arhitecturale
importand,
"ur"
,uni fblosite in com_
poziliile
sau sectoarele cu rezolvare geometricd
uf. p*"uifo.
9i
grddinilor
gi in alcituirea plantatiilor
stradale.
In parcuri,
aliniamentele
de.arbori
*nt concepute
in funcfie de im_
portanla
aleilor, de lirgimea,
doritd a culoarului
vizual pe care il creeazd,
de proportia
necesard intre planur
e orizontale
9i
."i. uirti"ur",
de efectul
de umbrire scontat.
.. tb:.ii
pot fi dispuqi in qiru1
simple bilaterale,
care pot ajunge cu
timpul si-gi reuneascd
coroanele
deasupra ul.ii (";";p;t;;
situerele fasti_
giate
$i
cazul aleilor foarte largi). Uneori, se utiiizeaza
ailniamente
duble
in scopul sublinierii
unor axe compozilionale
tng.
S3l.
--^-
Aleile de intrare structurate
cu mai multe caiparalele pot
fi insolite de
o plantafie
cu giruri
multiple, in care unele uriniuo,"ni"-rio,pre
sau duble
de arbori separi firele de circulalie
A"r"
""i"r
-S?,'Si;l
O oirporili"
u."_
minatoll
.se
poate
adopta gi. pe unele artere importante
de circulalie
urband (Bulevardul
Unirii, Bulevardul
auluto.ito.,'go."uua
Kisselef din
Bucuregti).
Aliniamentele
multiple
sunt de reguld alcdtuite
unitar, dintr_o singurd
specie. Mai rar se intdlnesc
asocieri iu volumetrie
aife.lta, Oe exemolu
212
doutr
9iruri
ccutrale din siluete f' astigiatc
;i
tlouil latcralc din siluctc glo-
buloase (plopi piramidali
Si
tei sau stejari piramidali gi stejari rogii).
## ##
## &#
##
wffi
a
Fig, 83. Aliniamente duble de arbori: a. distribufie simetrica perfectA;
b. distribuf ie intercalati
Situarea intr-un ax compozilional a unui qir de partere poate detcr-
mina plantarea unilaterali a aleilor insofitoare, pe liniile extreme, rezul-
tAnd o ldrgire a c6mpului vinal fald de plantarea bilaterali a fiecirei alci.
Aceastd solufie se adoptd
$i
pentru o luminozitate mai bund la nivelul par-
terelor, mai ales cdnd orientarea axului este E-V. in acelagi timp, gradul
de insorire a aleilor paralele este diferit, oferind vizitatorilor posibilitatca
opiiunii.
Alegerea speciilor pentru aliniament este conditionatd de multiplo cc-
rinle: estetice
-
arhitecturale, bio-ecologice gi funclionale.
in general, atdt arborii, cdt qi arbugtii trebuie sd aibi forme naturalc rc-
gulate sau care, in anumite situalii (in parcuri) sd se preteze la modclirrcu
geometricd prin tundere (tei, jugastru,
carpen piramidal, tisd, buxus g.a.
).
In aliniamentele de arbori de pe str[zi gi gosele se utilizeazd in cxclu
sivitate esenle foioase care corespund cerinlelor
9i
conditiilor impuso accs
tui gen de plantalii (capitolul 5.2.3.).
ln parcuri qi grddini, gama speciilor folosibile este mai larg5, cuprin-
zind preponderent tot foioase
-
specii decorative prin habitus
9i
lhrnzi;
(ar!ari, fagi, stejari roqii, platan, frasini, tei, carpen piramidal, castan conrcs-
tibil, alun turcesc, Liquidambar styraciflua g.a.), dar gi unele spccii aprc
ciate pentru inflorire qi fructificare (castani omamentali, Magnoliu k n.t,
#
#,
ffi
#.
#
ffi:
#
#i
,ffi
. b
#
#
&
#
ffi
#
ffi
ffi
#
#
#
2l . l
soorusi
-
Sorbus uria
Si
uucupurkt, Mulus
.lktriburulu
g.a.);
numai in anu-
mite situafii gi pe zone restranse, se utilizeazd gi riEinoasele de talie marc
cu habitus natural regulat (brad
duglas, molid argintiu, molid). Nu sunt in-
dicali pinii, care chiar dacl in tinere{e au un port regulat, cu timpul silue-
tele lor se modificI, trunchiurile gi coroanele devin neregulate.
Pentnt aliniamentelc de arbusti se respectd criterii asemdndtoare; se
aleg specii cu portul erect
$i
frumos echilibrat, supoftend ajustarea formei
prin tdieri: Berberis sp., Ligustum ovalifuIium, Spiraea sp., Deutlia gra-
cilis, Hibiscus, trandafiri tufe sau cu coroani g.a. in zonele unde se do-
reste permanenla verdelui vegetaliei (in parcuri
9i
grddini, in spaliile verzi
adiacente dotirilor social-culturale) se aleg specii gi varietdti cu frunze
perslstente, care intrunesc qi celelalte calitlti necesare (brxus, tisi mode-
latl prin tundere, tuie globuloasd
9.a.).
Distanlele de plantare in aliniament vaiazd in firnctie de puterea de
creqtere (indllime gi diametru)
9i
efectul ritmic dorit: pentru arbori 4-8 m
in parcuri
9i
5-10 m pe strdzi. Pe gosele, distanfele sunt mai mari, 2/3 din
inlltimea maximi a arborilor.
Distantele de plantare pentru aliniamentele de arbugti sunt mai frec-
vent de 2-5 m.
in aliniamentele mixte de arbori
9i
arbugti sau arbori
9i
secvenle de
gard viu este necesard. o distanlE minimi de 1,5 m fatd de trunchiul arbo-
rilor; in fimclie de l5rgimea coroanelor, eventual se mdregte intervalul dinte
arbori (fig.
84, 85).
"
ooooo
oooo oo oo o
Fig. 84, Aliniamnte mixte de arbori
ti
arbugti:
a
$i
b
-
pe acela$i rand (vederi
9i
plan orizontal);
c
-
pe randuri distincte (plan orizontal qi vedere)
214
2t 5
Fig. 85. Aliniamente mixte de arbori
9i
gard viu:
a gi b
-
pe acela5i rAnd (vedere gi plan orizontal);
c
-
pe randuri distincte (plan orizontal
$i
vedere)
in proiectarea gi realizarea unor aliniamente de arbori sau de arbu$ti
se
line
cont qi de distanyele limitd
fald
de elementele constructive supra
$i
subterane, valabile gi pentru alte categorii de planta{ii (tabelul 6).
Tqbelul 6
Distante minime de plantare fa!tr de constructii
ti
instslatii
Elementele strizii
Distante minime pani la trunchiul
arborilor si arbustitor
(m)
Arbori Arbutti
Constructii subterane
CoDducte de saze, termoficare 2 (3)
Cabluri electrice
2
Alimentare cu aDa. canalizare 2@\ 1. 5
Cl trdi ri , garduri . drumuri
Clddiri de partea ferestrelor
|
6
|
1'5
Clddiri de Dartea
peretilor
f6rd ferestre |
5
|
l'5
imoreimuiri
pline.
cu inallimea
peste 2m 2
imprejmuiri de gridinl, cu grilaje
9i
pline,
cu lniltimea Dane la 2m
I 0,5
Borduri ale carosabilului 1( l . 5)
Borduri ale trotuarelor si aleilor d
parc 0.75 0.5-2
Piloni
9i
st6lpi fdrd instalatii subterane de
cabluri electrice
I 0,5-r
+
intre oaranteze sunt indicate distantle din normele italiene (Bovo G.
9i
al., 1998)
Di st anl cl c I af i i de i nst al al i i l c
cl cct ri cc acri cnc sunt 0, 5_2 rn dc I a co_
roanele arborilor pind la cabluri pc verticald pi 5m in lateral
G:rdurile vii srmt plantalii
de mare densitate, alcih,rite din l-3 r6nduri dc
puieti de arbori sau de arbuqti, cu creqtere liberd sau modelati prin tundere.
Ele pot face parte din componenla plantaJiilor
majoritniii spaliilor verz i,
?ndeplinind roluri diferite (fig.
86).
In parcuri
9i
grddini, gardurile vii pot inlocui sau insoli o imprejmuire
constructivd, pot delimita zone cu funclii diferite (de exemplu: locurile de
Joacd
pentru copii, spaliile pentru jocuri
statice, o grddini-iesrauranr
etc..y,
pot asigura addpost pentru b6nci, pot masca sau separa vizual anumite
sectoare etc.
larca unor specii r:u f' runze persistcntc, insolitc sau nu dc plante l)oricolc
(fbto color 88). Istoria arhitecturii gridinilor cvidcnliazd folosirea itfici
,,topiaria"
incepAnd din epoca romani pinl in prezent, {Erd intrerupere'
Parterele cu
,,broderii"
de buxus prezente in unele parcuri clasice (dc
exemplu Herrenhausen din Hanovra, Versailles, Vaux-le-Vicomte
-
fbto
co1or10; sunt relevante pentru aceast[ artd adusd la perfecliune'
Gardurile vii delin, de asemenea, un loc important in spaliile verzi stra-
dale qi in plantaliile ansamblurilor de locuinle; ele servesc pentru subim-
plrfire, pentru delimitare, pentru ghidarea circulaliei pietonale qi auto, pen-
tlu proteclie etc.
in func1ie de caracteristicile speciilor componente
(puterea de creqterc
gi rdspunsul la t[ieri), gardurile vii pot fi conduse ca:
-
borduri pAnd la 0,4 m indllime, de obicei tunse, realizate din arbugtt
pitici sau din subarbugti
prin plantare pe 1-2 rAnduri cu intervale de 15 cm
intre plante;
-
garduri vii propriu-zise
-
libere sau tunse, cu indl{ime de 0,5-2 m, in
func1ii de speciile alese, alcdtuite din 1-2 (mai rar 3) rdnduri, cu distan{c
de piantare de 0,3 m pentru arbuqti
9i
0,5 m pentru puielii de arbori;
-
ziduri verzi
-
mai frecvent tunse, cu indllimi de 3-9 m, realizate din
specii arborescente plantate la 0,8-1,5 m. Acestea sunt in prezent rar lirlo-
site in amenajdrile noi.
Alegerea speciilor pentru gardurile vii se face in funclie de rolurilc
atribuite acestora
(decorare, imprejmuire, apdrare), aspectul dorit (inirlli
me, formi, culoare, prezenla florilor, persistenla frunzigului
9'a'),
capircitir
tea de ldstlrire gi gradul de menlinere in forma datI, comportamentul cco
logic (anexa). O atenlie speciald trebuie acordatd gardurilor vii asociatc t tt
sau apropiate de arbori (condifii deficitare de lumind qi concuren{a rittltcr
nilor pentru api, nutrienli
$i
spaliu de cre$tere): se vor alege specii dc lir
ioase mai rustice, tolerante ale semiumbrei
(Buxus, Ligustrunt vttlgttrt '
Lonicera tatarica, Spiraea vanhouttei, com, sdnger, carpen
q l )'
itl ttr' t
un caz specii de Thuja, care se degamisesc destul de repede'
Exemplarele solitare de arbori
9i
arbuqti evidenliazA
pregnant cillrtrr
lile
peisagistice ale diferitelor specii, de aceea, alegerea lor se va lrtec r' tt
multi atenfie, in concordan{d cu pozilia lor
9i
efectele vizuale urrtritltlt'
(foto color 89).
Pentru compoziJiile arhitecturale se preferi formele regulate dc crcSlcrt"
chiar mo<lelate prin tundere. in cele mai multe categorii de amenajirri
'cisrr
gistice, se uttlizeazd pentru amplasare izolatd atdt albori
9i
arbu;ti ctt silttt'tc
' ) l
l
rlII
n"Ll
_r\
\ /
t_
f,
Fig. 86. Utilizlri ale gardurilor vii; u
-
O'u',u..u uno.
rurduri
construite (zid
,i
plas,
de sdrmS); b
-
imprejmuirea unei amenajdri (scuar);
c
_
impejmuirea unui loc dejoaca;
d
-
protejarea unui spa(iu pentru bdnci; e
-
modere decoiaiive in cadrur parterilor
Ad,esea, gardurile
vii tunse constituie piese artistice deosebite: ele_
mente de arhitecturd vegetald (zidurile verzi din amenajdrile clasice), an_
sambluri decorative in cadrul parterelor,
realizate prin desenul qi mode_
2r6
natuErlc rcgulatc ciit tii norcgulalc (r)lcslc ciur, gllitlilir, salcic, solbni, r(r,ry' r?t/
teria, albilie, a4arjaponez, olotar ro$u, ulun contorsionat, Pyntcuttthu
S.tr.).
Exemplarele cu caracterc speciale dccorative, care se obscrvir din apro-
piere, trebuie puse in valoare prin amplasarea lor lAngd alei sau ldng[ lo-
curile de gedere.
Situarea arborilor sau arbugtilor solitari in apropierea construc!iilor dc
gridind, a clddirilor, a altor componente ale vegetaliei (masive, garduri vii,
decoraiiuni florale) g.a. impune aprecierea corectd a rela{iilor de contrast
sau armonie cu acestea prin habitusul, talia gi coloritul general al plantelor.
Se va lua in consideralie qi evolulia in timp a exemplarelor solitare,
indeosebi a arborilor, care vor avea cregteri mai mari, beneficiind de mai
mult spaliu vital; in consecintd, se vor amplasa la distanle adecvate fali de
clddiri, bazine, masive de arbori, stabilindu-se pozitii care nu vor deranja
nici liniile de vedere, perspectivele.
Arbuqtii urcitori delin un loc aparte in vegetalia amenajdrilor peisa-
gistice. Ei servesc pentru alcdtuirea unor decoruri verticale condilionate
de existenta mijloacelor de sustinere care pot fi: arbori, suporturi special
construite (pergole, treiaje g.a.), ziduri, garduri, umbrare, chiogcuri (foto
color 49, 68).
Alegerea speciilor se face in func1ie de caracterul decorativ (frunzig,
flori), capacitatea de acoperire a suprafelelor gi de cregtere in indlfime,
eventual caracterul lor invadant asupra vegetaliei lemnoase din apropiere,
comportamentul ecologic. Se va exclude plantarea in parcuri
9i
grddini a
curpenului de p[dure, care degi este decorativ, poate fi considerat un duS-
man de temut al celorlalte plante lemnoase, prin marea capacitate de in-
mullire naturali seminald gi vegetativd gi rapiditatea cu care se intinde qi
,,sufoci"
arborii pi arbugtii din apropiere.
Foarte apreciati sunt arbugtii urcdtori floriferi, care aduc culoare gi
frumusefe aparte supornrrilor de care se prind, de exemplu, clematitele
(Clematis), glicina (Wi steria), trdmbif a (Camps is), caprifoiul (Lonic e ra
caprifolium, L. heckrotii g.a.), trandafirii urcitori. Trebuie menlionate gi
lianele care imbracd zidurile qi gardurile in frunzig permanent verde (ie-
deru
-
Hedera, mAna Maicii Domnului
-
ktnicera japonica)
sau cele ale
cdror frunze, inainte de cidere, se coloreazd in tonuri de rogu (vi1a orna-
mentald
-
P arthenocis s us).
Specii pomicole. in vegetalia lemnoasd a grddinilor sunt adesea folo-
sili pomi Auctiferi (meri, peri, ciregi, pruni, nuci q.a.) ca(e se pot introctuce
2r8
i:.:"jljJi:":^"l.iilii
r,l;iljjiliij::
illi;i:1$:':l'llil;"J;;:
"
;Ti:;
l'ructele
dorite.
a - cu dul dcui l i b-' u doul bEl c durc
Fi g. 8?. Cor oanear t i si i cedepoml f r uc| i f er i , dupdPopescuM' si al ' ' 1982
219
Unii pomi tructifbri dc vigoarc nrr.ylocic (meri, pcri) por fi conduiii in
forme artistice cu coroane palisate sau in culturi intensive sub tbnnd dc
garduri fructifere (fig.
87).
.
De
_asemenea,
speciile pomicole pot alcitui o livadi
,,peisagerd,, cu
solul inierbat, neregulat plantati cu pomi gi arbugti fructiferi qi pievdzutd
sau nu cu poteci de circulalie, bdnci, addpost de grddin[.
In grddinile particulare
in mod frecvent este folositd gi vifa-de-vie pa_
lisald pe pergole
$i
bol1i, oferind umbrd qi locuri pl[cute de gedere,
even_
tual formAnd ecrane de mascare a unor vederi. De-asemenea, in functie de
terenul disponibil, vita-de-vie poate forma in grddini parcele de produc{ie.
in majoritatea catcgoriilor de spalii vcrzi, vc8'ctillia crbacco cstc ruprc-
zentati numai de plantele floricole
9i
gazon
8.4.2.1' PLANTELE FLORICOLE
Florile, atAt de indrdgite
pentru frumuselea lor aparte, ne bucur6' ne
sensibilizeazd
gi cel mai adesea ne indeamni sd ne aproprem
pentm a le
ua.i*
qi a le simli parfumul. Gralia
9i
delicatelea unora' robustetea
9i
se-
rnl1iu uttotu, minunata alcdtuire a petalelor sau a flori^lor in inflorescente
reliefeazdcea
mai importantd insugire a lor, culoarea. In primul rdnd, prin
aceastd insuqire,
plantele floricole constituie din punct de vedere peisa-
girti. un elemenf vizual de mare atractivitate $i
varietate' care imboge-
ieqte 9i
infrumuseleazi
parcurile
Ei
grddinile printr-o inegalabili
paletd co-
ioristice
qi multipie posibititdli de design al suprafelelor.de
culoare'
Proiectarea aranjamentelor
fl orale specifice amenajdrilor
exterioare se
bazeazd pe cunoaqteiea
gi folosirea calitdyilor peisagir'ice esenliale ale spe-
"iilo,
ttuiiu
plantei, coloritul
9i
aspectul florilor, tunzigul, habitusul plan-
tei), dar gi a altor aspecte, cum sunt perioada qi durata de. inflorire' capaci-
tatea de acoperire a iolului, durata
9i
particularitdlile ciclului biologic' com-
ponamentul ecologic
(a se vedea anexa)'
"--i;ii;
putttei"o. horicole, foarte variati, este un caracter de specie
sau de soii sortimentul oferd posibilitifi de selectare de la plantele cele
mai scunde, care cresc aproape alipite de sol
(de exemplu' speciile perene
Phlox setacea si
Phtox subilata)-plnil
la cele mai inalte' ajungAnd la 2
metri (nalba de grddind
-
Althea rosea)'
tnitli-"u pla'ntelor floricole este un criteriu de alegere a speciilor
pentru
anumite tipuri de decoraiiuni florale De exemplu,
pentru arabescuri
-
desenc
in volute
ie
fond de gazon
-
se preteazd specii
qi soiuri.de talie micd
5i
uni-
fo.ma
@egonii,
crdile-pitice
q.a.) pentru gmpuri sunt- indicate plante inaltc
rsi
suficient d-e voluminoase
(bujori, nalbd de grddin[, Solidago
q'a
)'
De asemenea, indllimea plantelor intervine in asocierea speciilor
pelrtnt
realizarea diferiteior co*porilii florale mixte' Astfel, pentru un rabat din llori
-uul" dino-o combinalie de doul specii de tatii diferite, una din multiplele so-
tulii pout. fi conturarea cu o bordurd din plante mai scunde' de exemplu' pultt-
tii
[l,,srr"tu ),lobelie
(ktbelia) sau crii{e pince (Tag,etes)' a unei specii do-
minanie de talie mai inalti, ca, respectiv, salvie, guraleului sau cana
(Canna)'
in cuprinsul aceleiagi compozilii florale, se pot.alterna ritmic sau nc-
regulat spccii de inillimi diferite, cu grij a amplasdrii,celor
mai scunde in
f"ia
""loi
mai inaltc. Frumuselea unei borduri mixte din diferite specit pc-
221
ffi
ill
,s
l l
i'l
J,ilL--
c
Fig. 88. Modalitifi de conducere a
yifei-de-vie
in scop ornamntal,
dupd Dejeu L., Georgescu M., 2003
8.4.2. VEGETATIA ERBACEE
Sensibilitatea oamenilor fald de frumuselea plantelor intAlnite in na_
ture, a fAcut ca din cele mai vechi timpuri sd fie cultivate in gridind, al6_
turi de plantele medicinale gi aromatice, nenumirate specii de flori gi dife-
rite ierburi. Acestora li s-a adiugat mai tarziu covorul verde al pajigtilor,
care-a legat intre ele diferitele componente ale peisajului grddinii.
.in
prezent, gralie permanentei preocupiri a amelioratorilor de a imbogdti
sortimentul de plante de exterior, existd o mare varietate de posibilitilide
alegere gi folosire a acestora, in func{ie de diverse considerente gi criterii.
_
Vegetalia erbacee specificd amenajdrilor peisagistice
cuprinde plan_
tele floricole de gridini (cdrora li se pot adduga unele legumi decorative,
plante medicinale gi aromatice), gramineele omamentale,-ferigile,
plantele
de apd, gazonul; utilizate ?n mod diferentiat in amenajarea piisa.yelor, ele
constituie complementarele
cadrului creat de arbori si arbustr.
220
reno
$r
al l ual c rczul l nu nr. rnl ai (l I r
i [ . i {rr' l ( nl c dc cul ori al c l l or. i krr. , ci si di rr
accasti altcman(r a taliilor, carc conlcri-r va' ictatc volumctrice ansa,nblului.
Talia plantclor sc alegc
$i
in lirnclic dc pozilia stabilite a aranjamenrc_
lor llorale in cadrul amenajdrii: pentru vederile libere sunt indicate sDe-
ciile cu cregtere mai
joasd;
cdnd sunt situate in planuri mai indepirtate, pc
un fond de gazon sau de plantalii arbustive sau aranjate ldngd garduri, ii-
duri, se preferi taliile mai inalte.
Culoarea este cea mai importanti calitate peisagistici a florilor in func-
1ie
de care se aleg, se amplaseazi gi se asociazd speciile. Culorile atrag pri_
virea, invioreazd gi infiumuseleazd anumite zone ale peisajelor; imUinarite
lor mdiestrite qi asocierile cu culorile altor elemente ale peisajului inru_
desc aceastd artd cu pictura.
Gama cromaticd a florilor este deosebit de variatd, cuprinzdnd:
-
culorile
fundamentale sav simple: rogu, galben, albastru;
-
culorile compuse sau binare, din combinarea celor fundamentale
cate douA:
-
violet
=
albastru + ro$u;
-
verde =
albastru + galben;
-
portocaliu
=
galben + rqgu;
-
tonalitdli ale culorilor (intensitefl,
de la deschis cdtre inchis);
-
nuanle, rezultdnd din amestecul culorilor cu intensitdti diferite: bleu_
verzui, roz-portocaliu, rogu-coral, alb-gdlbui, roz-violaceu, galben_verzur
etc.
La acestea se adaugd culoarea albd, rezultanta combinatiei tuturor cu_
loriior spectrului.
Coloritul florilor gi inflorescenfelor poate fi unic sau poate
reuni mai
multe culori, nuante sau tonatitdli dispuse in mod diferit
iin cercuri con-
centrice, in degradd, in bordura petalelor sau florilor etc.).
Sortimentul foarte variat al plantelor floricole de grddini cuprinde
toate aceasta gamr cromaticd care permite selectarea speciilor gi soiurilor
in functie gi de alte considerente pe ldng6 opliunea de culoare.
,
Asocierea
florilor
in
funclie
de culoare in cadrul grddinilor se face
dupd criterii estetice proprii tuturor artelor vizuale. Astfel se pot realiza:
-
combinalii tn contrast, asociind culori simple intre ele sau aliturand
culorile simple gi complementarele lor (culorile compuse din celelalte doul
culori simple): rogu-verde, violet-galben, portocaliu-albastru.
Dintre multi-
plele posibilitdli de asociere, iatd citeva exemple: pentru decorul de vard
_
salvie (Salvia
splendens
-
flori roqii)
9i
lobelie (Lobetia
erinus
_
floi. al_
bastre); crdile (Tagetes patula
-
flori galbene)
9i
verbine (Verbena
venosa
_
) J)
l l ori vi ol accr); daI i roi ; i i
; i
gal benc (l )ul ru l t . r' l t rrdt t )
; ; r
prrl i rl cl i ct r l l o| t
albirstre
(,48/r.rl um mcxtcanum);
pentru decorul dc primdvari
-
pltnsclc
albastre gi galbene (Viola willrockiana) 9i
SiLene rosea (flori roz-ciclamen);
-
contiinatii tn armonie, fie aldturdnd tonaliteli apropiate ale aceleiaqi
culori, fie imbindnd nuanlele intermediare care fac legdtura intre culorile
fundatrentale
(de exemplu, galben-pai, galben-intens, portocaliu; roz' vio-
laceu pal, rogu-viginiu)
(foto color 90).
Exemple de armonie cromaticA:
'
-
pentru sezonul de vard'. Cleome spinosa
(talie circa 1 m' flori roz) pe
un fond de petunii roz-inchis
9i
roz-violet; Rudbeckia hirta
-
soi portocaliu
in asocialieiu
gilbenele (Calendula
fficinalis)
qi dalii albe;
-
penttu s"zott,ll de primdvari
-
combinalii de pansele albe, nu-md-uita
bleu gi roz (Myosotis alpestris) cu lalele roz-violaceu
(Tulipa gesneriana)'
Interpunerea culorii albe (neutrd), permite o legituri intre culori care nu
se acord; (de exemplu, roqu-aprins
qi violet)' Utilizand florile albe qi ce^r
deschis coiorate, aliturate celor cu nuanie vii, putemice, se poate realiza o
compozilie florald multicolord cu efecte simuitane de contrast
9r
arrnonle'
in toate asocierile
policrome este necesard o culoare dominantd
(ca
arie); aceasta poate fi fondul principal in care sau dfu
9:
care se dispun
alte flori diferit colorate. De exemplu, unei mase de criiie galbene i se
asociazdarii mai mici de Salvia
farinacea
(floi albastre-violacee) 9i
gura-
leului rogii-porto cal'l,i (Antirrhinum maius)'
Alegerea culorilor pentru decoraliunile florale se face
9i
in funclie de
distanlaie la care sunt privite. Culorile
9i
nuanlele cele mai vii
9i
cele mai
deschise, utilizate in mase monocrome sau in asociere de 2-3 nuanle pu-
temiccontrastante,sevddbinededeparte;culorile,,reci' ' (albastru,ittdigo'
violet) se estompeazd sau devin
$terse
privite de la distanld; chiar situate
in apropiere, ele trebuie suslinute
9i
inviorate prin aldturarea culorilor des-
ctrise
(atU, crem, galben-pal, argintiu, cenuqiu
I'a )'
O asociere interesante'
mai aparte, poate fi realizatd prin intrepdtrunderea
in desen a florilor mov
inchis de vinllie
(Heliotropium peruvianum) cu frunzigul argintiu de Cine-
raria maritima
qi begonii roz (Begonia sempe(Torens)'
Combinaliile
policrome (foto color 91) se vor situa in apropterea
prt-
vitorului intrucat distanla estompeazd diferenlele dintre culori' cu atat mai
mult cu cdt ele ocuPd arii mai mici.
Coloritul aranjamentelor
florale se alege
9i
in corelalie cu celelalte
elemente ale cadrului invecinat: gazon, frunziqul arborilor
qi arbugtilor'
piatra, nisip, beton
9.a.,
stabilindu-se relalii de armonie sau de contrast'
223
l )c^t ru rci rl i zarc* u. . r cl cct c put crrri cc qi s. brc sunt i . rl i cat c dccora-
liunile
monocromo; culoarca cea mai lirlositi cstc ro$u, complcnrcntar cu
verdele general al vegetaliei.
Fondul de culoare al frunzigului vegetaliei lemnoase necesitd acorduri
armonioase cu florile situate in apropiere: astfel, coniferele albdstrui se aso-
ciazi bine cu tonuri de portocaliu gi roz-inchis; frunzigul purpuriu_inchis
pune in valoare florile galben-deschis;
frunziqul verde-intunecat se acordd
cu florile roz, galbene, portocalii.
Frunzigul plantelor floricole are adesea o importanld decorativi apar-
te prin coloritul bine eviden{iat mai ales la speciile de mozaic
_
Colius,
Iresine,.Altemanthera,
Gnaphaliam g.a.
-
dar qi la alte specii prepondereni
decorative prin flori
-
soiuri de Begonia, de Canna indiia.
De asemenea, frunzele decoreazi prin formd, mdrime
5i
mod de dis_
punere. Ca exemple se pot aminti nemtiqorii pereni (Delphinium),
cu frunze
mari, profund divizate' crinii de toamnd (Hosta),
ale ciror frunze mari, cu
nervatiunea arcuitd, sunt verzi simple sau cu borduri alb_crem; speciile de
plante
,,gase", Sedum, Sempervivum, Echeveria avAnd o
gamd
mare de for_
me, mirimi qi culori ale frunzelor etc.
.
Habitusul, degi pe plan secundar fald de celelalte caractere peisagis_
tice ale speciilor floricole de grddind, oferd alte posibilitdti de diversifi_
care a aranjamentelor.
Speciile repente, acoperitoare de sol, pot forma frumoase covoare de
frunzig sau inflorite (de exemplu, Acaena buchanar?i, cu foarte mici frunze
argintii-cenuqii
Si
Gypsophilla repens, cu flori mici albe_rozii).
Speciile erecte igi evidenfiazd forma de cregtere numai dacd este sufi-
cient de diferenliatd pentru a nu se contopi in masa de exemplare, de exem_
plu, frunze erecte gi liniare la stAnjenei (Iris), rozete de frunze mari la cri_
nii de toamni (llosra), tufe mari, rotunjite la bujori (paeonia),
siluete zvelte
qi inguste la nalba de grddind (Althaea) g.a.
Speciile urcdtoare iau in general forma suportului, decordndul cu masa
de frunze gi flori; dintre acestea sunt adesea preferate zorelele (Ipomoea)
qi cdlgunagii urcdtori (soiuri de Tropaeolum).
Habitusul unor specii poate fi apreciat ca diferit in perioada
de inflo_
rire fald de timpul cind lipsesc florile, de exemplu la stdnjenei (Iris), nem_
ligorii
pereni (Delphinium),
crinii de vard (Hemerocallis) g.a.
SUCCESILNEA SEZONALA A PLANTELOR FLORICOLE
Epocile qi duratele de inflorire ale diferitelor specii de flori constituie
un criteriu impofiant de alegere a acestora pentru dicorarea spaliilor exte-
224
rioare. Unelc specii tru o pcrioaclit scurti dc irrllorilc: la altelc intorvtlul sc
poate extinde gralic existenlei in sortiment a soiurilor r.nai tinlpurri
;i
ntat
tardive
(de
"xJmplu
la lalele); un numdr destul de mare de specii se dis-
ting prin durata mare de omamentare
(salvie, crdile, begonii
9'a')'
"in
aranjamentele florale de exterior se urmdre$te foarte adesea contt-
nuitatea indoririi pe acelaqi amplasament, care se re lizeMd pnn succesitr-
nea diferitelor specii in func1ie de ciclul lor biologic
qi aplicarea anumitor'
tehnici de cultuid. Totodatd, eqalonarea decorului floral se poate oblinc po
amplasamente diferite fie in cuprinsul aceleiagi suprafele rezervate florilor
fiein cadrul altor aranjamente, astfel incAt gridina sau sectorul de grddinit
sd aibi o perioadd cdt mai lungd podoaba florilor'
Succesiunea sezonald cuPrinde:
-
specii cu tnflorire de primdvard: plante cu bulbi
(ghiocei' narcisc'
lalele, zambile, Ciocus, viorele
9.a.),
alte diferite plante petene (Bergeritt'
Aubrietia, Cerastium tomentosum'
Iberis sempervirens,
garofile, maci
$'a )'
plante bienale
(nu-m[-uita, pdrllule, pansele, Silene
9
a');
-
specii cu tnflorire de vard: plante perene (margarete, nemliqoti' Geun1
nudbeikia, Centianthus, Phlox g-a.), plante perene cultivate ca anuale
(da-
lii, Canna indica), plante bienale
(nalba de grddind, degelei) sau cultivate
ca bienale
(Dianihus barbatus)'
plante anuale (begonii, gdlbenele' gura-leu-
lui, Gazania, petunii, floarea de piatri, Lobelia, regina-noplii 9
a
);
-
specii iu inflorire de toamnd:
plante perene
(Asrer sp'' tufdnele
9t
unele specii de vari care igi pot continua inflorirea
-
Coreopsis lanceolala'
An"*oi"
j aponica, G aillardia lanc e olata, H elenium autumnale)'
planle
anuale cu inilorire prelungitd din vard (salvie, begonii, ctdile' verbine' Chrv'
santhemum carinaium, Coreopsis tinctoria
q'a
),
plante bienale produse tin-
puriu, vara (Pansele).
'
Decoraiiunile florale bazate pe eqalonarea
pe aceeaqi suprafald a pe-
rioadelor de inflorire de-a lungul sezonului de vegetalie conduce la aplica-
rea anumitor scft eme de succesiune tehnologicd a speciilor:
-
compozilii de primdvard: plante bienale sau plante bienale asociatc
cu flori bulboase
(lalele cu nu-md-uita sau cu pansele); flori bulboase culti-
vate ca anuale
(cu scoaterea bulbilor); dupd terminarea infloririi (luna mai)
decorul se inlocuieqte cu:
-
compozilii de vard din plante ^nuale
(Begonia, Salvia' Tagetes'
Zinnia, Petunia etc.);
-
compozilii de toamnd (tufhnele) sau de toamnd-primdvard
cu plante
bienale
(dintre care unele infloresc sporadic incd din septembrie) sau plante
bienale in asociere cu flori bulboase (cu inflorirea in primivari)'
l 5 Ar hi l cci ui i pci si l gcr i l
225
TIPURI DE DECORAI' lUNl r.LOuAr.rj t' ljNl' RU AMENAJAIT .It
PEISAGISTICE
Pe lAngd marea varietate pe care o oferd insugirile omamentale ale
speciilor de flori, dispunerea lor in diferite moduri de decorare gi asocie-
rea cu aite componente ale peisajului reprezintd o resurse de creativitate
artisticd care conduce cel mai adesea la efecte vizuale ce intregesc valoa-
rea ansamblului sau a anumitor scene ale acestuia. Contemplarea peisaje-
lor in care sunt prezente florile, mdiestrit aranjate
$i
amplasate, heze$te
pldcere, admiralie, emolii estetice.
Cel mai adesea, aranjamentele florale se sifueaz[ in peluze, pe fond
de gazon, fiind conturate in diferite forme.
ffiffiffiffi
@@@@
d
Fig. 89. Decoraliuni florale din plante anuale sau bienale; a
-
platbandd
cu desene din specii de mozaic; b
-
rabate pdtrate; c
-
ronduri; d
-
arabesc
ai
platbanda
in cadrul unui parter
Rabatele au forme geometrice regulate (dreptunghiulare, pdtrate, ro-
tunde, eliptice etc. (foto color 92) sau, uneori, geomefice neregulate sau asi-
metrice (fig. 89, 90). Un rabat sub formd de fhgie ingusti qi lungd poartd nu-
mele de platbandd
florald
(foto color 93), iar cel rotund este denumit ror?d.
226
I{abatcle pot li alcirtuitc din una sau nrai rnultc spccii, mai liecvcnt
anuale sau bienale. Dil' critele specii sau soiuri se combini fie intr-un dc-
sen geometric regulat, tie intr-un desen liber, stilizat, inscris in forma gc-
neralA a rabatului. Uneori, rabatele sunt conturate cu borduri de gard viu tuns
(intAhite in compozitiile geometrice simetrice sau asimetrice); in acest caz,
florile trebuie sd depigeasc[ inillimea bordurii de arbuqti.
Mozaicurile sunt aranjamente cu fofine regulate, alcatuite din specii
tipice de mozaic, preponderent decorative prin frunze (Coleus, Gnaphalium,
Altemanthera, Iresine, Santolina
$.a.),
asociate sau nu cu soiuri de talie
micd gi uniformd ale unor specii decorative atat prin frunze cdt gi prin flori
(Begonia) sau cu plante suculente (Sempenivum, Echeveria) (fig. 90).
ffi ffi--ffi F@ trW
ry---e-G ffi*_l lrul KF'ffi
x"ffi.m.m"m"m#
D
Fi g. 90. Decorafi uni fl oral e: a
-
aranj amente i n rabate pentru fl ori anual e sau bi crrl l L' i
b
-
mozai curi fl oral e sub formd de pl atbandi
227
Acestea se dispun in desene geometrice (tbto color 94) sau fonr.reazd
un tablou tematic (covor cu motive nalionale, emblemd, ceas de flori, com-
pozilie artisticd abstracti). inillimea plantelor tipice de mozaic se menline
egald prin tundere, pentru o buni etalare a desenului, pe tot parcursul pe-
rioadei de vegetalie.
Arabescurile sunt decoratiuni florale in combinalii de linii curbe, con-
turdnd pe fondul gazonului desene dantelate, alcdtuite din specii de talie
joasd,
viu colorate (de exemplu, soiuri diferite de Begonia semperflorens,
roz, rogii, albe). Uneori volutele de flori sunt insolite de borduri tunse din
brxus de talie micd (Buxus sempervirens
'Suffruticosa'
)
(foto color 27, 95).
Petele
florale
au m[rimi variabile qi forme diferite, rotunjit-arcuite sau
cu contur sinuos neregulat; ele sunt realizate dintr-o singuri specie sau,
atunci cdnd sunt mai mari, din cdteva specii, una fiind dominanti.
Covoarele
florale
au intindere gi ldrgime mare (peste 3 m), fiind mo-
delate de cele mai multe ori cu contururi ondulate. In limitele acestora spe-
ciile diferite ocup[ arii de forme
9i
mirimi diferite, in combinalii de desene
libere neregulate sau respectAnd o anumitd succesiune ritmici a formelor
gi culorilor. Reunesc flori cu talie apropiati (micd pAnd la mijlocie) qi cu
aceeagi perioadd de ornamentare. De exemplu, covoare de primivari se
poI realiza din specii bulboase (lalele
9i
zambile; lalele gi Muscari etc.),
din plante bienale gi bulboase (pansele, nu-md-uita gi lalele) sau numai
din flori bienale.
Cdnd florile sunt reunite pe suprafele mari se mai fillizeazd, termenul
de masiv
floral
(include gi plante de talie mare).
Bordurile
florale
mdrginesc unele alei, unele construclii decorative (ba-
zine, socluri de statui), garduri vii gi chiar zone ale unor masive de arbugti.
Ele pot fi amenajate ca Ihqii regulate gi inguste de subliniere a unui ele-
ment geometric. Cdnd rezolvarea stilisticl a zonei este peisageri, bordu-
rile florale sunt proiectate ca fbgii cu ldlimi inegale (0,5-2 m), cu limita
dinspre covorul de iarbd in linie neregulat ondulatd (fig. 9ld).
Bordurile pot fi constituite din flori anuale, bienale sau perene ale
cdror talie trebuie sd fie in concordan!5 cu rolul atribuit. De exemplu, o
bordurd florald in
jurul
unui bazin geometric se va proiecta din plante de
talie mic[.
Atunci cdnd se urmAregte regularitatea compozifiei, se alege fie o bor-
durd omogeni (specie sau soi unic), fie o combinalie de soiuri ale aceleiagi
specii sau din specii diferite, dispuse in linii paralele, eventual etajate (dacd
nu au aceeasi talie) sau in altemantd reeulatd.
228
r J l l : r
l ' : 1 t 3 :
' 4
. t - . t z
1 . . . . . ,
d
Fig. 91, Decoraliuni florale: a
-
patd mixtd de flori anuale sau bienale;
b
-
patd omogena de flori perene; c
-
pati de trandafiri; d
-
borduri mix(c
(rectilinii gi neregulate)
Pentru bordurile compuse numai din plante perene (foto color 91,
(.X1.1
este necesard o atentd elaborare a schemelor de plantare in funclie do in-
sugirile decorative ale diverselor specii (culoarea florilor, inillimea, aspcc-
tul fi:unziqului), dar gi de epocile gi duratele de inflorire; de asemenea, ttc-
buie sd se
lini
cont de faptul c[ unele specii de primdvari au ciclul dc vc-
getalie scurt, ldsAnd aparent un gol in compozilie (ghioceii, narcisele, lalc-
lele, Crocus, Muscari).
229
l Jort l t t i l t l t l -rl r' , ul ci i l ui l c rl i rt l ol l r'
(i rt ci l ori i l c
t l c
l t l i rrrt e
l l ori t ol c t l t r
parc, sunt nrai decorat i vc dcci t pl ccct l cnt cl c, ol cri ncl nrai l al gi posrbi l i t i i l i
de asociere a speciilor cu inflorire simultani
$i
o lnai bunir c;;alonrrc a
celor cu perioade diferite de inflorire de-a lungul intrcgului sczon dc
vegetalie. Florile se dispun fie in arii neregulateJ care se ilrtrepitrulrd, lrc
in mici suprafele geometrice inegale (fig. 9ld), asigurAndu-se varialia de
talie qi de colorit qi suplinirea sau mascarea celor care "dispar" din decor.
Pozi{ia acestora se va alege de preferinld in plan secund, astfel incat in
fala lor sd fie dispuse alte flori, anuale, mai inalte, care sd ascundd locr-rl
aparent gol. Eventual, pe aceste suprafele se pot a$eza plante in ghivece,
de exemplu, mu$cate. Pentru speciile bulboase este aplicabili qi o altd
solulie, care insd reclami multd atenlie, mai ales pe parcursul culturii
-
plantarea de flori anuale cu mici dezvoltare printre plantele bulboase a
cdror perioadd de vegetalie se incheie.
Grupurile reprezintd o formd de utilizare pentru speciile floricole vo-
luminoase (bujori, nalba de grddind, Doronicum, Aster de talie mare g.a.),
prin asocierea a 2-5 exemplare. Tot aceste specii, in grddinile mici, se pot
planta ca exemplare solitare.
Aranjamentele florale de grddind se aleg in concordantS. cu maniera
compozilionald adoptatd in amenajarea respectivi. De exemplu, rabatele
gi bordurile geometrice regulate, mozaicurile, arabescurile se intdlnesc in
compoziliile geometrice simetrice, iar rabatele cu geometrie liberd in cele
asimetrice; petele, covoarele, bordurile mixte sunt decoraliuni florale uti-
lizate, de obicei, in compoziJiile libere.
AIte modslitdli de introducere a florilor in omamentatia spa{iilor ex-
terioare sunt cultivarea in
jardiniere,
vase
$i
bacuri (pe lAngd ariile de sta-
lionare
in pielele pietonale, pe terase etc.)
9i
imbricarea de suporturi verti-
cale (speciile urcitoare).
8.4.2.2. ALTE PLANTE ERBACEE DECORATIVE
Vegetalia erbacee cuprinde alte nenumdrate specii de plante cu cali-
tili omamentale gi adaptdri ecologice apreciate pentru anumite utilizdri in
gridini gi parcuri.
GRAMINEELE ORNAMENTALE
Unele specii de graminee perene de talie mdre se pot folosi ca plante
solitare sau uneori combinate cu plante de talie mai micd, creand aspecte
interesante prin abundenla
Si
eleganla frunzigului liniar qi a spicelor sau
230
l ri t ni cul cl ot .
Ast l cl , srrrrt
(\ t rt ruh' ri u
urk(t t t t ' t t (i rrrl r: r rl c l )arrrl t as), Ml , rrri rr
t l t u. s. si t t t ' t t . t i . t . l ' t ' t I ni \ t ' l I nt r t l r , l t r ' r ' t t r r t i t l t s { l ol o, . { l l r r r
( } 7} .
i r r : r t t r l I t t i t c l r l l r r t i
-
mente se pot introducc
Si
alte ierburi onmnrcntale de talic nni mitit:
Festtrcct glauca, Stipa pennata g.a. Ele i$i pot gisi locuri privilegiatc in
pozilii insorite, lingd unele construclii (bazin rustic, zid de sprijin, scarh
$.a),
pe malul unei ape, in peluza de gazon, in rocirii etc., in funclic do
caracterele decorative qi cerinlele lor ecologice.
FERIGILE
Plante foarle decorative prin frunzig, ferigile fac parte uneori din sof-
timentul vegetal al parcurilor qi grddinilor, fiind indicate pentru zonele unr-
brite gi umede: Scolopendrium vulgare, Polypodium vulgare, Dryopteri,:
filix-mas.
Sunt utilizate mai ales sub formd de grupuri, in cadrul masivc-
lor, la umbra copacilor, pe lange viile pAraielor, pe malurile umbrite alc
lacurilor. Ele creeazi efecte interesante prin talie, habitus gi forma deosc-
biti a fiunzelor, atat singure cAt gi in asociere cu alte specii erbacee adap-
tate la condilii de mediu similare (foto color 98).
PLANTE AROMATICE, MEDICTNALE
$I
LEGUMICOLE DECORATIVE
Cultivarca plantelor cu proprietdli de remedii naturale
Si
a celor aro-
matice are o veche tradilie incd din antichitate. Ele au fost reunite in scc-
toare speciale in grddinile mAndstirilor medievale, modelul acestora deve-
nind apoi o temi prezentd in parcurile rezidenliale, gridinile botanice, grir-
dinile locuinlelor (foto color 99).
Frumuse{ea florilor qi frunzigului, aromele particulare, utilizirile 1ar-
maceutice gi condimentare fac ca "grddinile de ierburi" si fie qi astlzi fbar1c
apreciate. Aranjamentul tradilional geometric sau dispunerea intr-o tnir
nierd mai modemd grupeazd specii perene ca: salvia (Salvia officitruli.sl,
cimbri$or (Thymus sp.), pelin (Artemisia absinthium), coada
$oricclullr
(Achillea
sp.), sovarv (Origanum), mentd (Mentha sp.), fenicul (Focttit tt
lum sp.), coriandru (Coriandrum), Melisstt, Cimicifuga g.a. aldturi dc Lrne lt'
specii anuale: busrioc (Ocimum), rezedd (Reseda odorata)
S.a.
De cele mai multe ori micile parcele sunt conturate cu borduri din srrlr
arbu$ti cu frunze odorante: levinlicd (Lavandula), Santolina chamdc(.y1,(t
rissus, care supoftA tunderea.
Tot in mici sectoare distincte ale grddinilor sau {Er[ o dispuncre spc
ciald pot fi cultivate unele plante legumicole cu caractere omamentale. I)in
tre acestea, unele specii perene formeazd tufe voluminoase cu lrunzc nrari.
2l l
I t l t t t rrase: t cv(n(rrl (/ {/ / (t rl t nt l t t rl t t t t ut t )
1r
l rrrl , , l ri rurrci r
{( \ , t t rt rt t , t rt \ t t t t t . t
rl ccol l t rvl r
}i l )ri r)
i nl l ()rcsccr)l ul c ci rri l cr(. nst rec crr l l or. i i rl l )l srr. e), i : rr rrl t cl c
de talie mai nrici decoreazi aselnenca spcciilor Uoricole, tlc cxcmplu, ccapa
de tuns (Allium scoenoprasum) care are tufb de 1i-unze iine. tubulare si nu_
meroase inflorescenle mici sferice de culoare roz. Tot astfel, unele snecii
cultivate anual, ca soiurile de varze omamentald (Brassica oleracea vlLt.
acephaltt) este folositd gi in rabate, ornament6.nd prin culorile insolite ale
frunzelor centrale. Decorative prin frunze sunt
$i
alte specrr anuale: man_
goldul (Beta
vulgaris
'Flavescens'),
pdtrunjelul crel (petioselinum
sativum),
iar prin fructe: tdrtAculele (Cucurbita pepo), tomatele gi ardeu omamentali.
Arta grddinilor oferi un exemplu strilucit al folosirii plantelor legu_
micole in aranjament decorativ
-
parcul castelului Villandrv din Franta
(in
manierS. renascentistd) (foto color 100).
ln loturile locuinlelor, legumele gi pla'tele condimentare sunt cultivate
de obicei intr-un sector distinct (grddind utilitard
_
foto color 101), separat
de grddina omamentald prin arbugti decorativi sau specii pomicole ion_
duse cu coroane artistice palisate, arbuqti fructiferi.
PLANTELE ACVATICE
Atractivitatea gi farmecul peisajelor lacustre se datoreazd nu numai
oglinzilor de ap[
9i
malurilor unduitoare ascunse din loc in loc de pAlcuri
de silcii, ci gi prezenlei vegetaliei acvatice: mase de stufsi trestii ridicdn_
du-$i tulpinile zvelte deasupra apei, insule de frunze plutiroare presarate
cu florile de o rar[ frumusele ale nuferilor, ierburi qi flori care imbracd te_
renul umed
-
toate animate de nenumirate vie;uitoare specifice apelor.
in mod firesc, crearea peisajelor a imprumutat de ia cete naturale as-
pecte ale imbindrii apelor cu vegetalia caracteristicd acestora, selectAndu_
se plantele potrivite introducerii lor in compozilie (foto color 102).
Lacurile, iazurile gi in unele cazuri bazinele de apd pot fi decorate cu
nufei (Nymphaea,
Nuphar), stAnjenei de baltd, (Ins knempfen gi l'is pseuda_
corus), iar malurile umede ale lacurilor, rAurilor gi pAraielor pot fi plantate
cu specii ca Lythrum salicaria (richitan), Juncus effusus (pipu:ig,
Cattha
palustris (calcea
calului), Mentha aquatica (mentide
apdi, Trollius euro_
paeus (bulbuci),
Myosotis palustris (nu-mi-uita), phalatis
arund,inacea
(iarbd albd), specii de Primula g.a. Ele omamenteazd prin formele deosebite
ale frunzelor, prin habitus, prin alcdtuirea gi culorile diverse ale florilor gi
inflorescenlelor.
Alegerea speciilor se face nu numai in funcle de insugirile decorative,
ci gi de cerinlele lor diferite fald de factorul ap[ (fig. 92).
pentru
malurile
z) z
ur r r ct l c
5i
cu sl f i t t sUl ) 1l r ( ' r l t r r pl l ( ) - 10 cr r r t . ot I r A t l i l t l i g.
( ) J)
sr r t t l i r r t l i
ci rl c spcci i ctr' . l ri .r kttt' tttl l i ' ti , Mt' ttyttntl tcs tri l i l i atu, Cttl tl ta
l xtl usl ri s,
hI.ttt
sot i s pttl ust ri s, Il tttt u ttt ul u s l i l gua, Lyl l truttr sul i L:uri u'
Fi g.92. Sec{i une pri ntr-un bazi n comparti mentat
pentru
Pl ante
de ap5'
duPd Brison H.' Collin D, 1959
Pentru plantele de apd propriu-zise o condilie importantd este nivelul
apei
(sau adAncimea de creqtere a pdrfii submerse). De exemplu, pentru
ilisma plantago, Acorus calamus, Iris pseudacorus
$i
Butomus umbelh-
tas este indicatd o addncime a apei de 15-25 cm (zona B din fig' 92), pen-
tru nuferi
(Nuphar luteum, Nymphaea alba) 50-60 cm
$i
pentru sigeata
^Dei
(Sapitaria saRitifolia) o adancime de 30-60 cm (zona C din fig' 92)'
'
nceite! addncimi se realizeazd in cazul bazinelor fie prin modul de
construclie al acestora, fie prin folosirea de bacuri submerse in care sunt
cultivate speciile acvatice (fig. 93). Uneori se adoptd limitarea spaliului de
culturd cr.r roci sau cultivarea in strat de sol aqezat pe fundul inclinat al
bazinului
(fig. 9a).
sunt disPuse bacuri submerse
in general, cu exceplia lacurilor mari, nu este indicat si sc foloscascii
specii ca papura, trestia, stuful care au o mare putere invadanti'
Fi g.93. Bazi ne etaj ate cu mi ci ctrderi de api ; i n cel i nferi or
Fi g. 94. Bazi ne
amenaj ate
pentru
pl antel e
de apa
""r#tj:3if
,:iipoX,:
j:-ltntere
.
acvatice
sunt interesante
si
prdcute
cu cregteri
erecte,
ieqind
,.:Tl:t-t"
dominant'
Plantele
flotante,;"
"
;;
contrast,
p* i';.i;;";:rilJ;
ff?j}*"
apei' rormeazd
accente
car;, prin
', J; J:';:i:,lTiil;
*i,liX
ff l::,TjX[I:
de u mi d i tate vor ri, de
8.4.2.3.
cAZONUL
._ ..
Peluzele
inierbate
r.oyllll_yii
din principalete
frumusep
ale amena_ Janlor exterioare.
Covoarele
verzi leagd
intre
"i;
;;;;;.p"nentele
pei-
::.,":'H,:J:1i
#il#:
:]"t*'
vegetari
pi"'"
a" ^pil'.*ra1ii,
construclii
"'
"
tJ
Jff"i;"ll,tiii#;iXlt'i:9"::ll'"
inierbate'
ne ere plane,
orizon-
l;;.,1";;*nk;1;*.,",*"ii?ifi
.d::illffi
.,:,:L
j:T,l:lill;
spalii.
varelia
sa-;' oil.l."JlY:.' :^izolate
sau gn:purile
situate
in acesie
gazonatd
p".ur"
r" p.or,r;;;:"' '
arbore
sunt adesea
potentate
de peluza
^
r.otodate,
covoarele
de iarbi
9.:f]". ".i,*J"
picturale:
verdele
lor pune
il #jffi;:'?:H,.1iT:'.:rfl.ar
vegetaliei
t;;;;;;;'d
cu sezonur,
nuantelor
se face, aga
"u.
,-:u111
]i::1." I
fl^orilor'
imbinarea
^culorilor
qi
-'";f*ln'{ilri,,ld*l#;ffi
fri'#*il^
ff
,,,:T :::
:ff
'Jr'3],:'f,;'ff'rXl
-#:
o
tunsi
scurt
,*;;ffi
i ;; ;dtaia
vd ntu r u i,
234
Dcqi initial tcrlnenul "gazon" sc rclcrcit la
llclLtzelc
cu iltrllii llrui, Iirartc
ingrijitl, in prezent aceastd denumire se rcl' crii Ia dil' critc tipuri clc arii
inierbate avdnd funcfii diferite:
-
gazon decorativ
(in partere, peluzele grddinilor decorative
9.a
-
lbttr
col or 19, 20, 31, 103);
-
gazon pentru agrement (sport, jocuri,
odihnd pe iarbd' plajd
9.a.
foto color 53);
-
gazon pentru terenurile de sport;
-
pajiqti (in zonele de agrement);
-
gazon utilitar (de consolidare a taluzurilor, pantelor' malurilor ape-
lor, de "inverzire" a unor terenuri degradate etc.)
Compozilia gazonului. Difet'rtele tipuri de gazon sunt realizate din spe-
cii de ierburi perene, exclusiv sau predominant din graminee, ale ciror in-
sugiri biologice gi ecologice permit asigurarea aspectului dorit al suprafe-
lelor
verzi gi comportamentul adecvat variatelor condilii de mediu
9i
ce-
rinlelor de exploatare.
De cele mai multe ori gazonul se compune din amestecuri de specii,
cu precddere din genurile Festuca, Poa, Agrostis, Lolium, la care uneori
se asociazd qi alte graminee (Phleum, Deschampsia, Cynosurus
$.a.)
sau
unele specii de ierburi din alte familii (Trifulium, Arenaria, Achillea).
tn prezent, producdtorii de seminle de gazon oferd amestecuri standard
de specii qi soiuri pentru diferite folosinle, condilii de sol, climd
9i
grad de
insorire, de exemplu:
Gazon de agrement pentru soluri cu textura mijlocie"
357o I'olium
Perenne
'Belkttrix'
307a Festuca rubra rubra
'Agio'
l5%o Festuca rubra trichophylla Esticu
lsEo Poa
Pratensis
Geronimo
5Vo Agrostis tenuis
'Highland'
Gazon de agrement pentru soluri grele:
4O7o Lolium
Perenne
Master
25/o Festuca rubra rubra
'Agio'
l54o Poa
Pratensis
'Geronimo'
ljVa Festuca rubra commutata Ludivint
l09o Poa trivialis Dasas
Gazon de agrem""'o*'You:u;:"
nemorr is
JOVo Fcsruca rubra t ornmutalu
'
Enit
' v'
2. 15
l - 5' ) 1, / , i ' , r / r r r ' r r r t t I t t u I r i t I u
4t l
t t l I t r ' I \ m. . sr t r i
2O('1' Iitstrrtu rubru | ridnphylla
'llu,stitle'
l 5o/o Poa tri vi ul i s
' Dasas'
ASPECTE TEHNICE
in func1ie de condiliile de teren proiectanlii
$i
antreprenorii trebuie si
aibi in vedere modalitdlile diferite de realizare a gazonului (prin seminat
manual sau./gi mecanizat pe terenuri cu panta pind, la 30yo, prin semdnat
cu proieclie hidraulicd pe pante foarte putemice gi prin placarea cu brazde
de iarbd, pentru inverzire rapidi gi pentru pante medii peste 30%), intrucdt
implicd probleme tehnice gi costuri diferite de amenajare. Lipsa sau in_
suficienta stratului de sol fertil impune mdsuri de remediere: aport de pd_
mant vegetal pentru a se realiza o grosime minimd de sol bun de 25 im,
fertllizarea solului existent, coreclii de texturd
$i
pH. Uneori, pe terenurile
impermeabile, argiloase se impune prevederea unei instalalii de drenaj.
8.4.2.4, PLANTELE iNLOCUITOABE ALE GAZONULUI
in parcuri
9i
grddini, in ariile umbrite de arbori, gazonul nu dd rezul-
tate satisfacdtoare, chiar folosindu-se ierburi mai adaptate la deficitul de
Iumini. Mai ales de-a lungul aleilor umbrjte se por realiza covoare verzi
din unele specii de subarbugti
$i
arbu$ti tdrdtori, majoritatea cu frunze per_
sistente sau semipersistente: Vinca minor, Vinca major (ambele,
in condi_
lii
de umbri nu prea deasd, fac flori albastre),
pachysandra
teminalis, Epi-
medium sulphureum, Euonymus
fortunei
var. raclicans, Hedera hetix
(ie_
dera, in absenJa suportului vertical, devine tArdtoare, dar, intdlnind trun_
chiuri de arbori, se urci).
8.4.3. DtSTRtBUT|A SPAT|ALA A VEGETATTET
irrr cor,rstRurnEA
pEtsAJELoR
in organizarea generald a diferitelor amenajdri peisagistice
vegetalia
este o componentd a peisajului global, fiind unitar asociatA cu celelalte ele_
mente de construfue a ansamblului (relie{, roci, ape, circulafii, construclii g.a.).
Dintre componentele vegetaliei, rolul cel mai important il au diferitele
tipuri de plantalii de arbori gi arbugti prin modul de dispunere, ponderea
teritoriald, intindere, forme qi volumetrie. Aceste aspecte ale pioiectirii
plantatiilor se coreleazd cu o serie de factori ca: organizarea generald gi
modul de solulionare a diferitelor folosinfe (dotdri qi amenajdri care rds_
z-to
:il:l,1':l:':i:l'ijJlljl;lllilll;
lll;'J::ll,'jl'liJ':'l'il"*l"lil'''lll"l';j:ll
: .d";$*,ffi
i:*i'll'mry;n1iiTi,",y'
Iin,
""i
o"
*"d;,;'";.;
pot inlluenT-1-T*:.is::::uffi,il1il1i""il:.*J#;
'iJji
$':l: $htl'T":JlJ:'";;;;;';'"
"
so ru' u i e'lc )
ARANJAMENTUL
SPATIAL
AL PLANTATIILOR
""",ffi
::'$;i:'i*"::f#3;;'ii'"'JJl:q,"ifi
l#ffi:ilff*T:;
x*$rFi:#;::i*s:""tt;m41i;i1f ip'rilr"ir""':i
re^rizate
de
prantaliile
.#,
;i; ;.isaju'r
poate atinge
caracteristici
''""f
J,'"llii".$f,'i'iy5:il;HgT..;:"tri,T"1'ij:,T1,:'il'X':l'.3,
::,'J3:1'?l:#:,
JiS:'Jff ;;;;'
;;
"n'e
vizitatori
in J'pu'u"
u
"
a-
*'lx:|l'?lu"',1pozilrondndplant*il!FI{i:":.1j}l'#:H$i+*
:?,Hl,t'ii#fi
'ilf
::'-,,"il,:Xi',**fi:'illfu
,,il,l..*l,t?:
!:T:3'"il:"t"Js"i:""T:Ha#i'p"'ii"rap:i'uc'::':
;:^TkfJxj[,,:ll*iltrl":",:ru;;ftrl';ifijikn:'.,:
d. ;;;;;
u"'i;:"1,;"'il'iiil;,ll
il,flii"li,
ii';;;o
* vecindtdli
exemplu,
de o arterd
de mare '1"1""^l::-:::i"'":;"i'""
u.t"onl"""e Ei
s[ se
|:L[?"'L?:l#*mg'*lili'"1J':::':"t'T-i'^;;o-"**''
antifonic,
de reducere
a poludrii
atmosferice 9i
" lTllrl;r
din cuprinsul
iuni1ionotu",""*oi!"Ii,,:;:::,:;ii;!"f|il,'iT,o*td,decreare
unui
Parc
se tmPleteSte
o
apeisaiutui
elor vegetale
1ncle11,a;^i1];;:*?Tff;":?:
""J,"i,X!:l!i.lL:1[*ff
:;[Ttra*'"'"",""#io*,udeap6,c,i.
ffc anumite
aspecte
care
1""' """titqi"
decorativ6'
parter
$' a' )
23-t
l a
, - - - . * - - , $
[ l:1:q""r,'-'---4
-
a. Pl antel e acoperi toare de sol gi cel e scunde compun pl anul
i nferi or al soati ul ui
b. Vegetal i a de tal i e medi e poate del i rni ta un spal i u care rdm6ne vi zual
deschis pentru pietoni
c. Arbugti i i nal l i pot forma i ncadri ri l e verti cal e al e unui spa{i u
d. Masel e de arbori au rol ul cel mai i moortant i n crearea soati ul ur
Fi g.95. Rol ul vegetal i ei i n compunerea spafi ul ui , d,/pd Robi nson N., 1992
't-ipuri
de srt'lii d(linit(
t( t'cl(tuliu^!e"1""''11'.ll:l:l:lt"lc
rrtasivc 5i
parclurilc vii inalto
por trctcrr
ina
' ' puiii
i"hit"
sa: ' seniinL:hise
(stattcc)'
:il:;;;;;;;":,
int.r"rul
i' inteiioi.ei
beneficiazi
d^e proteclra
vesera-
tiei
(de exemplu,
locurile
a"' oJiftna'
locurile
pentru
jocurile statice E
a
)
(fig. 96).
{das SEeg
___J
ffiry
Fry4
:ffi_s_ffie%
&@ ffid9e
Fi g' 96' Spafi i stati ce
(a)
9i
di nami ce
(b)' dupd Robi nson
N ' 1992
Cu aceleaqi
mijloace
se pot construi
spalii mai ing":t^'';:
lun4i
(dina-
mice).
care invitd
la ti9"ut" fJ"
t*"mplu'
incadrarea
unei
alei cu masrve
'*
iHiiffi:%nsitatea
qi gradul
de continuitate.al'plantatillor
1:'t:
rn#;ii*i;" ;;ade
de ingradlre rg.
9'7)
Ei
penetrabilitate
pentru prrvrre
(fig
^98)' ' - -^rx 'l
plantatiilor se realizeazl'
spalii
alungite'
de
,r.r*il',#',',::f
,:'#:i;J#'*T"p'i'*i;arT:lL?-4(perspective)
(foto color 23, 45; sau zoni deschise^
prin care.
privirea
poate strdbate
liber,
in multiple
direclii lpet"uz' "e' i;;t
J pl":t:,.9".i' ll:l:asi)
(foto color
30, 58); acestora
li se aatt'trolite-;;;;
""
ui"ibilitutt
limitate'
ingrddite
de
masive sau incluse
in
"""J;A;;;ttplu'
spaliul
creat de un lumlniq
t"'"yr;"^;;:);'
diferitetor
spaliiare
o deosebitd
iTpo*inle'tranzilia
de la
o secvenld
la alta trebuind.s-al"itft"a
atdt funcliile'
cit
qi interesul
pelsa-
sistic. Ea depinde
de pozrlra spaliilor
qi corelalia
lor cu circulalta'
239
238
a. incadriri preajoase *
efect slab de delimitare
b. Spaliu static prea inalt
-
senzalie de apisare, uneori claustrofobie
c. Spaliu liniar prea inalt
_
dorinfd de stribatere rapidi
Fig. 97. lncadririle
spaliilor
$i
efectu I lor, dupd Robinson N., 1992
240
l 6 Arhi t ccl uri pci sagcri i 241
a. Spafiu inchis fizic
Ai
vizual
b. Spaliu inchis fizic
ai
pa4ial
deschis vizual
c. Spafiu deschis fizic qi par(ial
inchis vizual
t_,__a,__-
. - af l . t Rr .
Sl l qr
f,ffi
d. Spatiu inchis fizic
Ai
deschis
vizual
e. Spatiu deschis fizic qi vizual
Fig, 98. Categorii d spafii duptr penetrabilitatea ingrldirii
Spaliile definite de plantatii pot fi organizate in maniere diferite (Ro-
binson N., 1992):
-
dispunere tn progresie liniard, asociale cu o singurd cale de cir-
culalie care le strdbate pe rend sau din care se desprind accese laterale
pentu fiecare spaliu (fig. 99); traiectoria general6 poate fi dreaptE, in unghi,
curbd sau neregulatd. in func1ie de stilul adoptat
Si
rolurile atribuite, spa-
liile
ingiruite pot fi de aceeagi formd gi mdrime sau, mai adesea, sunt
diferite. Tratarea spatiilor extreme ale inlintuirii
-
ca inceput qi sfhrgit al
secvenfei
-
trebuie sd fie mai deosebitd. Acest gen de organizare este
foarte potrivitd pentru accederea la un loc sau o clddire importantd;
-
organizarea spaliald grupatd: fiecare spatiu este corelat cu cele din
apropiere. Spafiile pot fi ordonate simetric, dar mai frecvent
9i
mai
functional, ele sunt proiectate de mirimi diferite qi cu importanld diferitd,
unul fiind dominant. Conexarea se realizeazd printr-o relea de alei care
trebuie sd asigure, in primul rAnd, accesul in spaliile principale
9i
apoi in
cele intermediare qi secundare. Subordonarea mdrimii spa{iilor contribuie
la realizarea unitdlii compozitionale;
-
includerea unor spalii in altele mai mari; un spaliu interior poate fi
inchis sau pa(ial inchis; dupd cum este imprejmuirea sa, poate fi situat
:_"1' -1:ll
rl,:, sir)rcrfic...[
Jn cxcnrplu
l)oirlc
tj ur) rcrcrr du joac:i
pcrrrru
copii,
rnconJurat
cu plantalii
irraltc,
-in.intcriorul
ciiruia cstc inrplasat
un spa(lu
destlnat
copiilor
de vdrstd micd, la rlndul fri i""r1r."t
l",un gurd uiu.
Fi g. 99. Exempl u de corl arc a spafi i l or stati ce
l i
di nami c,
dupd Robinson N., t 992
,,- i:.lj,o^t::,,*ea.
plantaliilor
se.line cont de faprul
cd ele sunt veate atet
orn rntenorul
spatiilor
ne
care lg incadreazd,
"'a,
ii
Oi,
"f_".a.
Ele pot fi
compacte
sau mai rarefiate, pot fi constituite
ca bariere vizuale
complete
sau pot permire
diferite grade
de peneffabilirar"
u;;i;.'
asrrel,
masrvele
rarefiate.gi
a_liniamentele
d-e arbori
matun,
cu co_
roana largd, prezintl
asoecte vizuale
oif".ii" irff""iii
n
"u."
sunt pri_
vite: spa{iul
de sub bolL de frunzi$, perceput
din interior,
apare ?nchis in
plan
superior,
dar permite
cr
i,r-'aiir""*,;":il;;T:lffffi:',ffi
'J*lT,'j::ff
ffi :,?jT:Tl
reclionare
vizuald
clhe un Drnct terminus, putemic
p*.p"rd
de privitorul
;ijuat,in-ax.ut
perspectivei,
r".a poriuiiiiut.i;;;;,"JilL
se deplaseazd
lateral
sd observe progresiv
cdmpu.r perspe;,r""i
p, ."f-"".anere
arboriror.
Aceteagi planralii,
observate
de Ii aistanli, up*
"i
ouJtu"l?
u,^ur".
SISTEMATZAREA
PLANTATIILOR
iN CONSTRUIREA
PEISAJULUI
Aspectul peisajului
existent
in t.."n
li
io uiuri^".r*f"
este luat in
::1'j*l1t: ry:rru
intesrarea
in"o.po,4i"
;;;;;;#."sante
$i
a ru_
ruror elementelor
cu valoare peisagiitica.
U" .ol i;;;;;r
revrne siste_
matizdii ptantatiilor:
ete sunt mltolce
gi,.**" (di6'oi.uu."pu.ur.
a.
peisajul
exterior (natural
sau construit),
de subimpdrlire
9i
gradare
a
spafiilor,
de incadrare
a vedenror
etc.
Alegerea,
modelarea
si dir
,tao,r"lutaae;;ti;;;',lff
'::,l;Tfi
:1,'#';fJ#f;if
l?ff :;:
element
important
de construire
a peisajului.
242
.
Sistcnratizarsa plantaliilor
are caractcristici
tlitcritc itt./unclie d. ;;tilul
dc conpozilie (vezi capitolul 2).
Tratarea arhitecturald in grddinile gi parcurile
clasice se bazeazd pc
ordonarea geometrici
simetricd de masivL arborescente qi arbustive cu
yolli:tl"
geometricd
regulatl, aliniamente
regulate, ziduri verzi gi gar_
duri vii. Aceste plantalii,
dintre care unele sunt modelate prin tundere, for-
meazd spa{ii geometrice
in acord cu schema geometrici
a aleilor gi mo_
delarea regulatd a reliefului.
_we
c
Fi g. 100. Exempl e de i ncadrare cu.pl antafi i a unor veder i , dupd Baumann A., I95J:
a
-
culoar vizual; b
-
priveligte
exiitenttr; i
_
ptantalil proiectaii, legate de peisajut
exterior; d
-
plantalii fdrtr legare cu peisajul exterioi
Spatiile deschise sunt cel mai adesea organizate cu partere (peluzc gco_
metrice de gazon, omate sau nu cu flori, arinjamente de garduii vii tu;sc,
aliniamente de arbugti tungi, bazine
9.a.);
tot parterele prldomind
in alcii-
tulrea perspectivelor
principale,
incadrate fiind de vegetalie inaltd.
Tratarea liberd, mai naturald a compoziliei ,. .Jl."ia in utilizarca tlc
mase neregulate de arbori
9i
arbugti, de mdrimi diferite gi cu volunrctric
variatd, grupuri gi exemplare solitare.
! 4 1
_
ln distribulia gcncrall a planta(iilor
sc rcalizcazi spalii ncrogulatc, (lc
la larg deschise pdni la inchise, fie dctcrminind privctiqti gi pcrspective
ample (mari peluze gazonate gi cu vegetalie scundi, suprafel" i" upa;, n.
limitdnd vederile gi asigurAnd proteclie gi intimitate. Aici elementul ordo_
nator este mai pulin vizibil
9i
consti in ierurhizarea mErimii
si a modului
de tratare a spafiilor.
In construirea peisajului, microrelieful
determind aspecte variate ale
amplasdrii
Si
sistematizdrii verticale a vegetaliei
- .Masivele
de arbori inalli, situate in teren orizontal, pot fi folosite pentru
echilibrarea unei coline.
Volumetria planta{iilor poate amplifica sau atenua formele de relief
pozitive (fig. 59). Plantarea de masive de arbori sau de arbugti pe o colind
accentr.re zd vizual diferenla de nivel gi invers, cAnd plantarea
se face la
DAZA pAnter.
Vegetalia care insoleqte pantele se dispune astfel incAt, pentru privi_
torul de la inillime, sd ascrndi gi sd dezvdluie pe r6nd priveligt"u
.pi"
"o- rele
Joase.
htreruperile plantaliilor pe pante permit nu numai orientarea
privirii in sens descendent, ci qi observarea dJjos in sus, zonele inierbate
inclinate evidenliind pldcut modelajul reliefului. Impresia vizualE a unor
astfel de spa(ii este dinamicd.
Acelagi principiu al dezvdluirii gi ascunderii se are in vedere pentru
plantarea
zonelor ad.iacente apelor (foto
color 53). in anumite zoni vizi_
bilitatea asupra unui lac se lasi mai larg deschisi, in altele priveli;tea
este
ascunsd sau fragmentati. Chiar pentru vizitatorul care se deplaseazd pe aleea
de centurd a unui lac este interesante
discontinuitatea vederii, prin interpu_
nerea de pdlcuri de sdlcii, chiparogi de baltd, exemplare de arbuEi (fig. 53).
Unitatea
Si
armonia peisajului
decurge
Si
din echilibrarea volumelor
vegetale intre ele
$
a acestora cu spaliile in care se aJId sau pe care le
definesc.
_
Masele vegetale mari gi inalte, incadrlnd pe o laturd o zoni cu deschi_
dere ampld, pot fi echilibrate vintal, de cealalid parte, cu masive arbustive
sau cu grupuri de arbori.
In dispozilia spaliald a vegetaliei lemnoase din parcuri, masivele arbo_
rescente sunt piesele cele mai importante, cdrora li se aldturd grupurile gi
exemplarele solitare. Acestea din urmd pot asigura continuitatea vtzuald. a
plantafiilor, pot crea efecte de echilibru spalial, pot accentua rmportanla
unui spaliu.
Grupurile
Si
exemplarele izolate se pot amplasa in variate pozi{ii: cu
rol de punct focal pentru mai multe linii de vedere (de
exemplu, in centrul
244
unui spaliu, caro poiltc li o piall^la o intcrriccllc tlc alci) sau ca put]ct tcr-
rninus in axul unci pclsllectivc. in aranjatltr:tttclc liborc, nrai adcsca clc ' n'
tlisputt asinrctric
9i
lbarte rar central in oatlrul ul.ltlt spallu, aspcclele vl-
,uul" fiind diferitc in funclie de direcliilc dc observare' Se evitd cclriva-
lenla grupurilor in cadrul vizual (un grup de trei nu.va-fi echilibrat de unul
simili, ci de un solitar sau de un grup mai numeros); de asemenea' se evitit
repetilia aceloragi formalii
9i
combinalii de specii'
'
Grupurile
gi exemplarele solitare se pot situa in peluze' mai aproapc
sau mai departe de alei, uneori insolesc ariile de stationare' Ele reprezintit
in acelagi timp elemente de echilibrare a poziliei altor plantalii
9i
accentc
in spaliu atunci cdnd catitilile lor peisagistice atrag atentia'
Grupurile mici
9i
solitarii igi evidenliazd expresivitatea
plasticd (si-
luete, culoare, textuid) cind sunt amplasate suficient de detaqat in cadrul
spaliului (de exemplu, o peluzd dominatd de un arbore Ginkgo sau un grup
ae i Cintgo;. Dar qi in apropierea
9i
pe fondul unui masiv, dacd acesta
este neutru
qi relativ uniform, o specie deosebiti poate fi pusi in valoare
prin contrasi
(de exemplu, unul sau mai mulli rdginoqi lingd un masiv de
foioqi).
bi"a nu se doreste o relalie de contrast cu masilul ci, din contr6' o
mai mare naturalefe a plantaliei, grupuri gi exemplare solitare din aceleagi
specii cu ale masilului se amplaseazd mai aproape de acesta
(principiul
rdspdndirii
"pumnului de nisip").
O altd utilizare a gnrpurilor
9i
a exemplarelor solitare este asocterea cu
volumele construite (pavilioane, chio$curi, clidiri cu diferite func1ii
9'a ):
ele pot fi proiectate ca un complement al arhitecturii acestora' realizdn-
du-se at6t efecte de armonie cAt
9i
de contrast, mai ales prin talie qi habi-
t us
(f i g. 59, 101).
fo-z4la arborilor mari in mport cu o clddire se stabilegte in funotic do
unghiuriie de vedere avantajoase din qi spre acestea; din acest motiv nu sc
situeazd pe direclia principald de vedere, ci in general lateral'
Ptainliile de mai micd indllime
-
mase de arbugti, garduri vii' ali-
niamente, grupuri qi arbuqti izolati
-
constituie aspecte vizuale subordo-
nate celor i"ulirut" de vegetalia inaltd. in repartilia lor teritoriali se aplicrl
in linii mari acelea$i criterii, dar la o scard mai redusd' atat pe orizontalil
cdt gi pe verticald.
'Piintr-o
amplasare
gi dimensionare corespunzdtoare,
plantaliilc cottr-
pacte de arbugti pot avea diferite utilizdri: delimitarea
qi subimpd(irea anu-
mitor arii, ghidarea circula{iei, addpostirea bdncilor, camuflarea ullor irs-
245
J ) ( (
l ( ' l t ) c s l ( l r ( (
S
i r . \ r l ) u \ l l
l l ) l j l l
l ) , l r l r \
r l ) ; r 1 ) 1 l l 1 t ) r i r r f . l i t s l l r i t
l i l o r t ] l l
t t r z l r r c l r
s l l t l i l r l i i
l r c o l u l t o z i t i c i .
i l $ i l c l l l l ) s l t l t r i l l l l .
q'll,ffruo,ffl
dodillfimlf
Fi g. l 0l . Exempl u
de asoci ere
a arbori l or
cu vol ume
de arhi tecturi
^,
Plantaliile
scunde,
fiind sttuate
maj aproape
de nivelul solului,
au mai
if:'::iff:ij:1,'Ji,prin
aranjamentu
ro.metoi
in pi"', p.i'
varialia
in'-
Un loc aparte il au trandafirii,_a.
gdror utilizare
depinde
de talie, ha- bitus
si
modul
de inflorire.
rranqanLi
;"
di;;;;;
ffiere viguroasi
ei
erectd,
se amplaseazd
in srurruri gi solitari,;r;;;
iffi u.u,.,gti
mari. Ei
-::ll:yr"
anumite
spa=1ii.'rrandanrii
.;;;i;;;.;;i
gr cu inflorire
repetatd (rernontanti _
gruper_e p/
oribunda,
irr_ii"
tiir,rta qi Thea hy- Drrdal se aranjeazd
in mase care pot
fi geometric.
fpf"r,U"ra", rabate)
sau
l l l :",.:I' 0",:..
a.ci ror pozi ri e
i n d;;;rt;;;l i ;ri l 1.r,"
aseamdnd
;J;?
;'ffi :ii::$::Ti'
(roto
coror 1 04) r;"";"-n-l
cu,rrunchi
pot
airerite
volume
;;il;##p-:T:i*t1l l-
cei urcdtori pot fi dirijali
in
formdnd
;;i;;;"ffifijrlll
palsalea
pe suporturi
speciale (de
exanplu,
menta pergorele,
ur"ua.r",',."'il.;"1_
J;T:,:t:ffibuqti
urcitori, pot oma-
. ln
zole.le
de sta{ionare
,u, in
."ur.
'uii"rl
*'"r,"rl*
a vrzitatorilor
este incetinitd (prin
concentra
mentaresuntd;t;;,;J;;;,,f,
:,:i:#T:'lT,',:;ii:iiil3T::Xiit.:X_
216
zi r r r l Lr - sc l r l r r or r i r
5i
eonl r i l st c
( l c
t ext ur i , Lol or r l . l i r nt t c i t l c l i r t l t zel ol . l l o
l i l or sau l l l ct cl or.
Mase de platfie acoperitoare de sol dtr arbu$ti tAretori gi scmitiititoli
sau din subarbuqti pot fi amplasate la marginea peluzelor, in luttgul unor'
alci sau in cuprinsul ariilor de stalionare, inso{ite sau nu de accente volu-
metrice prin introducerea de plante izolate mai inalte, cu habitus sau frun
ziq deosebit. Exemple: masiv de Hypericum cctlycinum punctat de tr"rfb tlc
Yttcca, covor de Juniperus horizontalis
'Glauca'cu
exemplare de Chtunut
cyptu-is lttwsoniana
' MinimcL
Aurea' sau de Picea glauca' Conica' .
Astfel de plantalii scunde pot fi amplasate ca prim-plan al peluzclor
de gazon sau pot face trecerea spre mase arbustive mai inalte. Suprafblclc
cu plante joase pot cons^titui covoare sub arbori izolali sau in lungul alci-
lor umbrite de coroane. In unele cazuri sunt tratate ca modele introdusc in
suprafala gazonat| (sau chiar construiti), inldnJuite in anumite acorcluli
litmice (de exemplu, prin repetarea formei in
jurul
unor spalii identicc
oentru bdnci).
Aranjamentul tn plan al decora1iunilor
florale
Amenajdrile florale nu se disemineazi in tot cuprinsul unei compo-
zilii peisagistice. Ele sunt elemente de subliniere a imporlan{ei sau carac-
terului anumitor zone, impundndu-se prin formele de ansamblu ale aranja-
rnentelor gi mai ales prin colorit qi modul de dispunere a suprafe{elor clc
culoare. Amplasarea lor se face in locuri bine alese: la intrdri, ir, lur.rgul
aleilor principale de intrare, in preajma locurilor de sta{ior.rare, lAngd clir-
diri cu o anumitd importanli.
Decoraliunile florale pot fi asociate altor elemente omamentale, bazine,
fAntAni, statui, vase, ziduri de sprrjin, imprejmuiri decorative,
jardinierc.
in func1ie de structurarea fiecdrei zone, dif'eritele aranjamente floralc
pot fi situate in gazon, la marginea peluzelor, uneori lingi qi pc lirnrlul
unor plantajii de arbugti (masiv, grup sau gard viu) sau pot fi incastlirlc irr
arii de circulalie. Una din cele mai intAlnite utilizdri este in cadrul pirrlcn
lor, unde adesea sunt combinate cu garduri vii tunse.
8.5. CIRCULATIA
Peisajele pot fi privite de la distantd, perceplia lor llind lnai irlcs ,. ,,1
ten.rplativd, dar mai adesea sunt explorate complex, prin parculgcrcr tlrlr'
ritelor zone ale acestora; spre deosebile de peisa.jele niltulalc, cclc :rrrr, rrr
. j at e
pent ru f ol osi nl a cl i rect i a oameni l or t rebr-ri e si pemri t i ucccsi bi l rl rrl , rr
' , 1
i
qryrp
;t
tlcplasarca podcstri qi cu difbritc mijloacc (biciclctc, auto q.a.) in intc-
riorul amenaidrii.
8.s.1. TMPORTANTA FUNCTTONALA
Parcurile
9i
grddinile cuprind ?n mod necesar trasee de circulalie care
rdspund, in primul rdnd, unor cerinie funclionale :
-
asigurd accesul vizitatorilor prin puncte bine alese, in raport cu cir-
culalia exterioard gi cu solicitirile generate de zonele limitrofe (de
exem-
plu, densitatea mare de locuitori a unui ansamblu de locuinle din imediata
vecinetate);
-
conduc spre diferitele zone organizate pentru anumite funcliuni;
-
conexeazE obiectivele incluse
Si
toate pe4ile amenajerii;
-
asigurd fluen{a traficului gi confortul deplasdrii (inclusiv utilizarea
in condilii meteorologice nefavorabile).
Aspectele funclionale se realizeazd prin proiectarea corespunzi.toare a
densitifii relelei de circulalie, prin subordonarea importan{ei aleilor, direc-
lionarea
fireasci, alegerea dimensiunilor
9i
imbrdcdminfilor adecvate, in-
clinirile longitudinald gi transversald in func1ie de microrelieful terenului.
8.5.2. STSTEMATTZAREA CtRCULAT|Et iN PARCURt gr
cRADtNl
Circulalia in cuprinsul parcurilor
9i
grddinilor este sistematizatl in
funcgie de :
-
sttuctura stradald exterioard, care determind pozitia intrdrilor qi une-
ori direcliile dominante de circulalie interioard (in cazul scuarurilor);
-
organizarea interioard: centrul sau centrele compozitionale, ampla-
samentul cl[dirilor gi amenajirilor cu diferite destinalii condilioneazd pro-
iectarea aleilor care trebuie sd asigure o accesibilitate fireasc[, o buni le-
gdturI intre acestea
$i
diferitele sectoare ale parcului;
-
stilul de compozilie ales. Amenajarea geometricd regulatd a unor sec-
toare sau a intregului ansamblu se deosebegte net de amenajdrile libere in
ceea ce privegte sistematizarea
$i
traseul aleitor. in primul caz, terenul este
compartimentat de alei predominant rectilinii, care sunt specifice organi-
zirii arhitecturale a spaliilor; in compoziliile libere, in general, aleile sunt
sinuoase gi fragmenteazd mai putin terenul;
-
relieful terenului. in n:ncge de necesitdlile compoziliei, aleile pot ocoli
in5\imile, viile sau, din contrd, se modeleazi dup6 acestea, urmdrind con-
figuralia solului. O indllime care domind priveligtea impune accesul la ea,
248
r)cr)tru a oonstitul ull
pul)ct avantajat dc obscrvtrlic
' l' rascul.alcilor
urntca-
;;'i;il;" ;i;i"'a
pl'ia, strabat;nd oblic curtrclc de nivel' o pantd mai
Dronuntatd
tmpune un rraseu
gerpuit de-a curmezigul
ei (in serpenttnel'
intercalarea
de trepte (scdri, gradenuri);
-
prezenla apilor'peisagere'
Un lac reclamd trasee de alei care conduc
cdtre acest eiemint de mare atraclie, il inconjoari
( in misura in care acest
ir"r"
"ti"
p"tiUil), apropiindu-se 9i
depdrtdndu-se
ugor de maluri'
permit
u"."r"ifu in,i"a"."u
i" upa (pentru debarcadere'
traversarea
cu poduri)'
--'
ep.f.
""tgatoare
suni de asemenea
insolite cel pulin pe o parte de cAi
a"
"i.JuLu1i"
(ilee, potecd), mai adesea neregulat $erpuitoarc'
in funclie dc
"*ir**i*
ii
retienrt malurilor' Amenajdrile
pe malurile unei ape canali-
;;i?;;;;iu,
ia'i e"gu, in rimieoara)
pot avea promenade rectilinii'
"-"-i"t""4"f"
de orice fit impun accederea
la pozitii de unde poate fi
uarniJ utat ansamblul
tablouiui
pe care il cteeazd". cit
9i
de aproape'
;;;;;;;t";r"a
detaliilor 9i
perceperea senzoriald
a efectelor cdderii
uP"t
-
dri^"o terenului.
in parcurile vaste' releaua.de
circulalie este in-
tinsd, Je aceea sistematizarei
aleilor trebuie sd permitd o buna orrentare a
"ir1i"atif"t,
atit dupd ldrgimea lor cdt
9i
dupd direclionarea
in corelalie
cu formele naturale ale terenului 9i
obiectivele
construlte'
'-
it r"p"., cu suprafala
totald a amenajdrii'
aleile nu trebuie sd dep[-
qeascd 10-20%, in func1ie de necesitdli'
''-"in
g.aainif. mici, aieile sunt mai-putin numeroase 9i
mai inguste' Cele
*ui -fti amenajlri
-
grddinile familiale
-
au uneori circulalia limitati la
simple
poteci, in favoarea spaliului ocupat d vegetaJle'
"^-^-in
ioprinrut
parcurilor-mari,
refeaua.de
circulafie
cuprinde: intrdri'
.r.i pj"t"".i", pJteci, spalii de odihnd, piefe' alei carosabile'
alei mixtc
(|eni* pi"t"ti^
9i
vehicull),
parcaje' in grddini
9i
parcurile mici' aleilc
)"^-r"uii. i*.tsc, funclia ioi nina preluatd ocazional de cele pietonale
(f i g. 4l ).
Intrdrile sunt amptasate
la intersec{ii
de strdzi sau in puncte vizibilc'
Ca" ptitcifaf" sunt insolite de elemente
de subliniere:
un spaliu degajat
..tior'ai" fluxul de circulalie al trotuarului
strdzii' elemente decorativc
.orri.it"
(bazine, fintini arteziene, oglinzi de apd, po4i omamentale $.a )
$i
plantalii omamentale
,
Di menst onarearnranrorseproi ect eazdi nraport cui mpo(ant aaccs-
tora. Cele principale trebuie sd fie largi
9i
s[
nermlil.crearea
uner
perspcc-
i*" in irt".io-f terenului. in fiecventi cazuri, intririle sunt rezolvate
gc*
*et.ic, cu partere decorate
cu flori, incadrate de plantalii omarnentalo'
249
Alcile din parcuri
Si
gridini sun( sistcrrrirtizatc asllcl:
r ca pozi t i e i n scherna gcncral l :
-
alei de acces sau de intrare:
fl
i
I
[ )c t ercrruri l o ul i oi , al cca pcri ni ct ral i r: r gl i l t l i l ri i poat c const i t ui t rascLt l
principal de circula{ic, asigurAnd parcursul ccl mai lung
6i
cuprindcrea in
cdmnul vizual a celor mai mari dimensiuni ale terenului.
in trurnu generald a circulaliei unui parc trebuie sd se realizeze o bunl
structurare a categoriilor de alei, o direclionare
9i
dimensionare corespun-
zetoare funclionalitdlii
9i
bunei orientiri in teritoriu a vizitatorilor.
Ca forme ale traseului, aleile, fie principale, secundare sau de detaliu
pot fi rectilinii, curbe centrate sau sinuoase, asamblate in funclie de ma-
niera compozilionald adoptatd gi de conexiunile necesare.
Aleile rectilinii au in general laturile paralele. Ele pot defini compo-
zitii geometrice, pot conexa pe direclia cea mai scurti
9i
mai fluentd dife-
rite obiective din cuprinsul amenajdrii.
Aleile curbe centrate pot fi sectoare de cerc sau cercuri complete, asam-
bldndu-se fie cu alei rectilinii, fie cu alei sinuoase. Uneori, pot fi concen-
trice, organizate intr-o relea de circulalie cu structura radial-concentricd.
Aleile sinuoase au traseul in curbe prelungi, ale ciror inflexiuni se aso-
ciazd cu unele elemente care motiveazd schimbdrile de direclie: configu-
ralia terenului (microrelieful), prezenla unor obstacole naturale sau create
(vegetalie, unele elemente constructive). Pe^aceeaqi traiectorie, aleile si-
nuoase sunt mai lungi decdt cele rectilinii. In funclie de necesitdlile tra-
ficului pietonal ele se pot ldrgi gi ingusta progresiv; ldrgirile corespund cu
schimbdrile de directie sau cu zonele de stalionare pe bdnci.
in proiectarea traseului aleilor sinuoase se evitd curbele qi contra-
curbele repetate; acestea sunt necesare numai pe terenurile in pantd accen-
tuatd. Un traseu prea contorsionat nu permite o buni fluenld a circulatiei
qi in acelagi timp genereazi o stare de tensiune vizuald. Uneori, un astfel
de parcurs poate fi adoptat in mod deliberat, de exemplu in unele sectoarc
ale parcurilor de distraclii, pentru efectele
,,surprizd".
Intersecliile aleilor trebuie sd se facl sub unghiuri care nu inconro-
deazd traficul (se eviti unghiurile prea asculite).
Fiind zone de aglomerare
gi interferen![ a circulafiei, intersec]iile sc
lirgesc corespunzdtor prin tdierea unghiurilor cu linii curbe de racord, carc
asigurd o tranzilie bund de pe o alee pe alta.
Numai in anumite sectoare de compozilie geometrice, in care din rno-
tive vizuale
jocul
liniilor gi unghiurilor suprafelelor necesitd p[strarea ca
rtare, nu se recurge la racorduri curbe. Totuqi, astfel de unghiuri sunt grcu
de menlinut, existind tendinla fireasci a pietonilor de schimbare progrc-
sivi a direcliei de mers qi deci de tiiere a acestora. Solulia este introducc-
-
alei intermediare;
-
alei de cenfurd.
. ca importanld a traficului:
-
alei principale;
-
alei secundare;
-
alei de detaliu (cele
mai inguste).
I.dlimile aleilor se proiecteazl in funclie de mdrimea amenajirii qi in-
tensitatea traficului, plstrAndu-se
subordonarea de mai sus.
Aleile de acces sau de intrare fac legdtura intre intrari gi releaua inte_
rioari de circulalie. Ele pot fi rectilinii sau uneori curbe, conducAnd cdtre
un
punct
de interes al compoziliei. Ldrgim^ea lor se proiecteazi
in funclie
de importanla intrdrii gi mdrimea grddinii. in parcuriie gi grddinile publice
se asiguri o lifime minimd de 5 m.
Tn
cazul unei circulalii pietonale intense aleile principale de intrare pot
avea lirgimi care depdgesc 10 m (parcul Tineretului din Bucuregti) sau se
pot structura cu mai multe cdi paralele, de exemplu :
-
doui alei echivalente incadrind un parter sau un ansamblu de
partere:
-
trei alei separate prin aliniamente de arbori; dintre acestea, ui..u."_
dianr este mai largd, cele laterale fiindu-i subordonate (intrarea
in
parcul
Heristrdu dinspre Arcul de Triumfl.
Uneori intririle cu alei multiple sunt conflgurate divergent, asemdnd_
tor unui trident, cea din mijloc fiind principald.
Un exemplu este intrarea
in Parcul Stadionului Nalional
.'Lia
Manoliu.. din stradi Maior Coraw
din Bucuregti.
Aleile intermediare alcdtuiesc ponderea circulaliei intr_un parc. L[fi-
mea lor variazd in general intre 3 gi 6 m, dupd importanta traficului atri_
buit (alei principale
9i
secundare); acestora li se aldturd gi cele mai inguste
alei, de detaliu, a cdror lAlime minimd este de 1_ 1,20 m.
Aleile de centurd formeazd un traseu perimetral, cu funclia de a extin_
de parcursurile de plimbare qi de a reuni integral sau parfial accesele cdtre
interiorul parcului.
In general este de dorit proiectarea
unei circulalii de centuri cdreia sd i
se asigure continuitatea (circuit
complet in
parcul
Romanescu din Craiova).
In unele parcuri intinse, configuralia terenului gi a apelor, caracterul zone_
lor limitrofe nu permit totdeauna realizarea unui inel perifenc
continuu al
aleilor (Parcul
Herdstriu din Bucuresti).
250
251
rca dc obst acorc
vcgct i l rc (gart ruri
vi i . y si ru c()nsl l . ucri vc
(rncri l rrcc),
i nt c
grate compoziliei.
ln zonere de interferen^fe
a aleiror sc proiccteazi
adcsea
insurc dc trc_
vrere a traficului,
care pot
fi circulzu.e
rou
"u
fo.rn" a"riu*ana
a" la triurrghi
sau alte forme mai aerodinamrce,
care asigurd
o fluentd satislicitoare.
pielete
din parcuri
si grddini
au tuni1ia d;-;;ilfpj"*"1e,
consritu_
ind puncte
de interes la intersecfia
mai multor atei: tocurr de intAlnire gi
stalronare,
avdnd sau nu u1
lo1,_u
central omamentui (iu.in,
fhntdnd,
sta_
311,^,111?il""lt
floral).
O piali
mare, cdtre care sunt direclionate
alei
;;i::[i"
poate
tunc]iona
ca centru
compozilional,
cu o trarare
corespun_
.
Mai- adesea astfel de ple{e
au forme geometrice.
Raporturile
dimen-
:l:Llf li:i:
ldrgimea
pielei
ei
un elemenl
d";;;;;
u.prurut
central sc
stabrtesc proporfional
cu importanfa
zonei, ldrgimea gi nura-f
aleilor carc
acced in piala.
imporrant.
o:-rni
? "lem"ntulul
.""i.:"i
1r"ur1i.", ldrgime),
Iudndu-se
in considerafie
distanlele
de percepere
vizuald (aga
cum s_a mai
aratat' cel pulin
de doud ori indllimea'obiectrrri,
p""i.
a fi observat
in
?ntregime).
Intersecliile
rezolvate
ca piele pot avea gi forme
asimerrce geome-
trice sau libere; cele de mz
bdn
",,
ur
"
;;;;
; il,, ;;11 f;
".l,Hr",
:::: i"1,
jil'5:*'ut"
n,'l.ui
"u
potecite
sunt ciile pietonate
cele mai
Gr;;];:;
]
0,, rnl qi mai pi_
tore$ti, care stribat anumite
sectoare_ale
amenajdrii,
conducana
spre unele
detalii ale compoziliei
.uu
"l:T::,".d..ui
.ni.e i.po.tuila,
pturut"
in po_
ziiii mai retrase.
Traiectoriile
potecilor
pot fi a" ur"L"n"u
rectilinii,
curbe
centrate gi foarte adesea,
neregulat
sinuoase.
_,.
h u..*ujtd.le
clasice, poiecile
sunt utilizate pentru
subimp[rfirea
anu_
mrtor partere,
alcdtuind
desene omamentale
ce decupeaza
covoarele
de
gazon
ornate sau nu cu flori, borduri
de buxus, bazine.'
Spaliile
de odihnd
Fdcdnd parte
din ariile de circulafie,
acestea
trebuie totu$r fbrite de
*Y t]*1,
direcr.
Ele pot fi rezervate
chiar;"
,;;*"1;eilor,
prin crea-
rea la anumite
intervale
a unor in^tranduri
later;le g"o,*,.i"",
pentru
am_
plasarea
de b6nci individuale
sau in mici g.pu.i. p;;i;il.
,,nuour",
u."r_
::_^, -r:
p:: proiecta
ca ldrgiri
sau
,,buru,iare,., inr".iiJu-_r_
armonros
in
llnla curbi.
Spa{iile
de stafionare
se po^t rezolva gi ca arii detagate
de aleea pro_
priu-zisd,
prin intercalarea
a" mgii u"rzi ;.-;;";#,T
"plantalii
joase,
252
dcourat i vc. Mai l cri t c t l c zt ri onrot
; i
t l c rni rrr; rl i i r ci rcrrl l rl i ci srrnt spul i i l c
amenaj at c i n pozi [ i i nrai rct rasc, acccsul l i i rrt l asi gurat t l c al ci de t l cl al i u
sau poteci. Acestea pot alcirtui ambianle agrcabilc gi reoonfortante de undc
se pot deschide priveligti cdtre zonele apropiate sau, din contr[, veclsrilc
se limiteazl, conferind spafiului mai multd izolare.
Aleile carosabile, necesare pentru uz gospoddresc
Ai
pentru servirea
anumitor obiective din cadrul parcurilor, trebuie sd aibd trasee scurte
$i
dacd este posibil, separate de aleile pietonale. Ldlimea minimd este de 6 m
pentru sens dublu.
Circulalia de serviciu poate utiliza gi unele alei pentru pietoni, avdnd
in vedere frecvenla redusd a autovehiculelor (inclusiv a mijloacelor de
intrefinere a spa{iilor verzi).
Parcajele interioare, necesare in anumite cazuri in parcuri, se situeazd
cdt mai aproape de limitele terenului.
Afluenla de vizitatori care folosegte mijloace proprii de deplasare im-
pune proiectarea de parcaje in imediata vecindtate a parcului. Parcaje mari
necesitd mai ales parcurile de distraclii qi pddurile-parc.
8.5.3. TMPORTANT, A COMPOZTTTONALA A ALETLOR
9l
INTEGRAREA
LOR iN PEISAJUL PARCURTLoR
SI
GRADTNILOR
Rolul funclional al aleilor se impleteqte in mod organic cu importanla
compozi!ionali a acestora.
Parcurile
9i
grddinile, fiind alcifuite dintr-o serie de spa{ii qi scene de
peisaj, implicd migcarea, prin care imaginile in succesiune se contopesc
intr-o perceplie vizuald gradat5.
Dispozilia unui plan este rareori vizutd dintr-un punct fix, ci mai ade-
sea este perceputd dintr-un numdr infinit de puncte de observalie. De exem-
plu, o perspectivd important[ este privitd frontal in axul sdu principal, nu-
mai pentru scurt timp, cdnd pietonii se opresc din plimbare sau se odih-
nesc pe blnci amplasate special in punctul principal de observa{ie; per-
ceplia completd a perspectivei are loc prin parcurgerea aleilor care o tra-
verseazl, o incadreazd sau o subliniazd, in funclie de structurarea zonel.
in amenajdrile simetrice, aleile au un rol compozilional important,
trama lor participAnd direct la evidenlierea caracterului formal al peisa-
jului.
Organizarea geometrici a suprafelelor rezultd din desenul aleilor:
ele delimiteazd parterele, pot alcAtui axe putemice (alei rectilinii lungi, cu
qiruri de partere).
2s3
_
Compozi{iilc pot li intsgral rcirlizitlc cu o structurit gcollctrical
rcgu_
latd a aleilor sau cuprind anumite scctoarc organizate in aceasta maniorir:
in zonele de intrare, in pielele interioare sau irifala clddiriror.
. _
Dimensiunile parterelor gi ldrgimea aleilor se corcledza propo4ional
qi depind de importanla
zonei pe care o definesc.
Addncimea gi ldrgimea perspectivei
poate fi rezolvata cu grupaje
de
partere
simetrice fafd de o alee centralA sau cu partere
dispuie in axul
perspectivei,
incadrate de alei laterale.
^
Fchilibrarea
compoziliei
se rcarizeazd mai interesant cdnd varietatea
se imbind cu simetria. in mod frecvent, in parcurile
clasice o sult6 de par_
tere dispuse in acelagi ax este alcatuita din elemente echivalente,
sub for_
md de dreptunghiuri
arungite, care creeazd, un anumit ritm al succesiunii
regulate.
De multe ori este mai interesanti
asocierea de partere rnegale in lun_
grme, care se repeti intr-o anumitd ordine (dreptunghi
altemdnd cu pdtrate).
De exemplu, pentru
o suitd scurtd, ordinea
ioate-
fi: doud dreptunghiuii
avdnd intercalat un patrat
sau invers, doui pdtrate
av6nd la mijloc un
dreptunghi.
O axd putemicd,
determinatd de o alee lungi, rectilinre sau de doud
alei paralele,
este obositoare gi adesea monoind,
de aceea uneon se
recurge la expansiuni laterale
-
suprafele adiacente ldrgite, organrzate cu
arii de stalionare, fAqii verzi, partere,
bazine q.a.
O astfil de tritare, inso_
{itd
de planta}ii
de direcfionare a vederii in sens axial, permite extinderea
gi restrdngerea
succesiv[ a cAmpului vizual lateral, fEii a anihila interesul
cdtre obiectivul final (foto
color l9).
.
Compoziliile geometrice
regulate se pot baza gi pe o structurd de alei
circulare centrate. Important in acest cazeste asigurarea dominanlei
cen_
trului, ca element ordonator al aleilor concentrice qi al celor care acced in
zond, traiectoria normald a acestora fiind radiald.
Aleile rectilinii pot defini gi compozi;ii geometrice
asimetrice.
Aici
traseele de circulalie sunt adesea mai pugin precise, fiind intrerupte de schim-
bdri de unghiuri sau de intercalarea diferitelor suprafeJe geometrice.
,_^.^9110
este necesara direclionarea
clard a paicursului
pnncipal
se pro_
tecteMa o tralectone
continui sau avdnd intreruperi pulin importante,lafd
de care se dispun asimetric
suprafete inegale, deierminate
de alte alei.
In parcurile
Si
grddinile
amenajate liber (mai
aproape de stilul peisa_
ger),. aleile nu se impun vizual in aceeagi mdzurd ca in compoziliile geo-
metrice: traseul lor sinuos este parlial
disimulat cu ajutorul vegetatrei, iar
254
pcrspcct i vcl c rru coi nci d ni ci ot l at i r cu al oi l c. Ai cr i rrrport anl a pci sagi st i ci r a
rrlcilor nu ests mai micd, dar este mai subtilir. I' arcurgcrca lor, umrind
culbcle
;i
contracurbele, deteimini vizitatorului o schirnbare succesivir a
rnghiurilor qi distanlelor de vedere, o varia{ie a perceperii spaliilor qi pri-
vcl i g-t i l or i n f unc! i e de acest ea.
In general, pe parcursul aleilor sinuoase privirea nu trebuie si cu-
prindd mai mult de doud schimbdri de direclie succesive; restul traseului
cste camuflat de mase de arbusti sau arbori. eventual de forme de relief
pozitive.
in trama generald a circulajiei, aleile sinuoase divizeazd terenul in su-
prafele inegale gi asimetrice, conducdnd de la un obiectiv la altul, de la un
spaliu la altul, parcurgdnd formele de relief sau ocolindule.
Anumite sectoare delimitate de alei pot avea dimensiuni mai mici, in-
trAnd in cAmpul vizual, astfel cI aranjamentul formei suprafelelor, liniile
lluide de alei pot fi pllcut percepute.
Directionarea gi viteza circulaliei este controlatd de alura sinuozitdli-
lor, lirgimea aleilor, modelarea microreliefului, aranjamentul vogetaliei adia-
cente, formele spatiale determinate de vegetalie, amplasarea construcliilor.
in parcurile modeme, circula{ia imbind structurile geometrice de alei
cu traseele sinuoase; acestea din urm[ domind in suprafala terenului, fiind
mai ugor adaptabile poziliei diferitelor dotiri gi amenajdri. Indiferent de
rnaniera compoziiionald, aleile trebuie sd asigure tranzilia pldcutd
9i
agrea-
bil6 fizic
Ai
vizual gi rezolvarea satisfecAtoare a conexiunilor necesare in-
tre Dunctele de interes.
8.5.4. ASPECTE ALE CONSTRUCTTET ALETLOR
ivenAcAvrNlrlE ALETLoR
Aspectul aleilor este dat gi de materialele de acoperire a acestora, carc
imprimd o anumitd texturi.
In funclie de tipul traficului, panta terenului, criterii estetice gi econo-
rnice se pot alege diferite solulii. Pentru aleile pietonale se folosesc: pic-
triq, criblurd de piatrd, asfalt, uneori beton cu anumite finisaje, dale, pia-
trd, pavele.
Textura aleilor influenleaz[ viteza traficului pietonal.
Aleile agtemute cu pietrig sau dale sugereazd gi determind o plimbarc
mai lenti, suscitind interes pentru planul solului, pentru detaliile de corrr-
pozifie (vegetalie mici, aranjamente florale in combinalii de forme qi oukra-
2.55
i , i l - -n: ' : t -| "' l
5i
rrcl r' ur
, crrri t
, . cr. crrrul rc
r' . r ' r' i t r.
; ; i
rrri rr c. ' r, r. l i r' rr, ,
i rr
tl nt1rtl l cl rci i l aspcctcl c
vi zLrl l c
dc unsunrl tl u pri nrcazi r
asLrpri r cl cl al i i l or.
Imbricirninlile
areiror pot contribui
la cstetica
fi
oir' n"t,u,rut"u
unuuri_
tor zone in cadrul parcurilor.
-
Spaliile largi de circulali e cu imbrdcdminte
osfutticd
au un cororir crcs_
:]^O-:f"n"rl,,
de aceea pentru
atenuarea
a"estel imp.esii,
se recurgc
la
rnrefcalarea
de pavaje
decorative,
desene geometriceiau
libere din mar_
muri sau bazalt glefuit,
incastrate
la nivel.
Foarte decorative
sunt dalajele:
ele pot fi executate
din lespezi
natu_
rale.de piatri,
dale cioplite,-dat"
ain U"ton,
".."rf
.*i"f"
de lemn, cdri_
mizi (foto
color 105, 106, 107, 108).
Aspectul suprafe{elor,
modul divers de aranjare,
combinaliile
cu alte
materiale.(de
exemplu, pierre
rorunjite
$i
rni.i ;;;;, piuira
"uri"a
p"nt.u
pavaje, pietrig),
imbinarea
n.n*n?Tt:
sorulii care,r".:::HffiHrff::jll
"il,gazon,
constituie
Dalajele
de beron, foarre frecvenr
r"i*ir" i"l."r"ni,
r,ira mai ieftine
It ;1nu1
uS9. de procurat,
pot
fi realizate
in uuriul.-rn-oOuri
atdt ca formi
(pdtrate,
dreptunghiulare,
hexagonale,
circulare),
"at;i;;
texrurd qi colo_
:,:131"_111". 199).
Suprafata pe care se
"ur"a
pout.
n n.tedd, rugoasd,
cu
plet'$
maxe, aparent,
cu moder imprimat,
de curoarea
cimentului
sau co-
lorate diferit (verzi,
rogii, grena,
cdrdmizii
$.u.). Ai";;r"u
materialului
trebuie_ sd concorde
cu aspeorul sau caracterul
zonei de parc,
cu materia_
lele folosite gi pentru
alte construclii
funclionale
," ;;;;;^;ir;'i;;il,
ziduri de sprijin. imprejmuiri,
pavilioane.
""jU.."
",.1i
"'
Pavajele
decorative
se ulrjizeaze p.",-
"rr.i*
,ectoare ale pielelor
pretonale,
ale locurilor
de odihnl, peniru
spaliife
ornamentate
cu;ocuri
de
apd
ldenind direct din
oavai
s.a.
Eie sunt .;"i;;
i;;'l;;'pratrn
tdiatd, fie
din pietre
mici de r6u, sortlte pe dimensiuni
il"i;;;;J.blate in anu-
mite modele gi
combinatii.
. llte
pauaje
din piatia
cubicd, obignuiti,
cele din mici module de dife_
rije
formg
din beton, compacte
sau alveolate
1"*"
p"..ii
incastrarea
de
pimdnt
ei
cultivarea
gazonului)
(fig.
110), *"i;;;;;;;
pratrd
de rdu,
,r*^'l
t"r":ul
indicate pentru
ate,re. c-osauite.
"T;fit,;;
grddinile
par_
trculare,
modulele prefabricate
se. folosesc
in pr"r"ni
fi fentru
aleile in_
g:rst:r
lind
mai uqor de procurat
$l
de montat, lari ca aceasta
sd fie solutia
ideald din punct
de vedeie estetrc.
I-emnul
este un material natural folosit mai ales in grddinile particulare
(esenle
rezistente gi tratate pentru
o mai bund au.abihta'tej.
anumite
soatii
2s6
dc ci r. cul a{i c (al cr, pl i rl l i rI rrrc) srrrrt t l i rt sc; ut t l t t t t l l l ol l t l l l c
l )c
scl l cl ct l l l el i l
l i c, pe pat dl n bcl ()l l
f
. r.
Potecile pot fi rcalizate simplu, din palmiint biitut, acoperlt ctl lllslp sau
pietriq (foto color 77). Foarte decorative sunt cclc construite din dale, incas-
trate in gazon, la nivelul solului; dalele sunt fie a$ezate pe un singur rind, la
mici intervale
(foto color 103), fie dispuse ugor decalat, altemativ [a sdnga
9i
la dreapta (aqa-numitul ,,pas
japonez") (foto color 62); intervalele trebuie
sd asigure distanla medie a unui pas intre centrele dalelor
(0'65 m)'
Aleile
si
ariile carosabile din parcuri sunt, de reguld, asfaltate
qi uneori
betonate, pavate sau acoperite cu macadam.
Structura de rezistenld a aleilor se proiecteazi corespunzitor cu im-
portanla lor
9i
natura traficului
(pietonal, carosabil' mixt)'
NIVELMENTUL ALE1LOR
Comoditatea deplaslrii pe alei este, de asemenea, influenfatl de incli-
narea terenului gi de practicabilitatea traseelor dupd precipitalii' Trebuic
ficuti menliunea speciald cd ponderea traseului trebuie sd permitd qi per-
soanelor cu deficienle motorii qi adullilor care plimbd copii in cdrucioarc
sd acceadi in diferitele zone ale amenajirii.
Din aceste motive pantele longitudinale
9i
cele transversale ale aleilor
se proiecteazd cu anumite inclindri, in func1ie de relieful terenului
9i
tipul
de imbricdminte, pozilia in rambleu sau in debleu etc.
Pe terenurile relativ plane, scurgerea apelor pluviale se poate realiza
fZrd pantd transversald dacd profrlului longitudinal i se asigurd o pantd de
0,5
-
| Vo.
Pe terenurile denivelate, pantele longitudinale maxime admisibile ale
aleilor pietonale sunt :
-
5
o/o
in cazul imbricdmintilor de asfalt, beton, dale
;
-
10 7o pentru aleile
Pavate
;
-
L5 7o pentrt aieile balastate.
in cazul aleilor carosabile din parcuri limita pantei longitudinale cstc
de 1 Vo.
inclinarea aleilor se poate reduce prin stribaterea oblici a curbelor dc
nivel gi chiar prin serpentine. in acest caz, in zonele de curbur6, aleile schim-
bindu-gi diretlia, se proiecteazd ldrgiri corespunzdtoare
qi modificdri dc
inclinare transversale.
Reducerea pantelor longitudinale ale aleilor pietonale se poate face in
plus prin
.foloslre
a gratlenurilor: trepte de-a lungul aleii, la intervalc mai
l 7 n rhi l ccl uri i pci sl l Scri
251
nrari, caloulatc astl' cl incat si asigurc o cadcnlf, buni a pagilor, prin ur_
carea sau cobordrea alternativd cu piciorul stdng gi cel drept (numdr
impar
de pagi x 0,6 m).
Iltre
qepte, prin indl{imea de 10
-
15 cm a acestora, panta trebuie sd
se reduc[ la maximum 6%. Treptele pot fi din zidirie, piutia ,u,, lemn dur,
in functie de imbrlcbmintea
aleii.
Accesul pe pante sau strdbaterea unor diferente de nivel necesitd ade_
sea introducerea de scdri pe traseul aleilor (subcap.
g.O.
t.;.
Pantele transversale ale.aleilor,
necesare p"nta
"uu"u_"a
apelor
pluviale,
se stabilesc in funclie de panta longitudinald, tipul constructiv
al aleii, pozifia in rambleu sau debleu.
pe
ierenurile onzontale, aleile
inguste se proiecteazi
cu pantd transversald unicd, iar aleile mai late de
2,5 m, cu pantd transversali in doud versante (cu bombament central).
Aleile de pe terenurile inclinate se realizeazd cu panti transversald
unicd;
aceasta este orientatd spre aval, daci inclinarea ierenului este micd
$i
in
contrapante, cu gan{ de scurgere in amonte, c6nd inclinarea terenului
este mare.
Valorile pantelor
transversale penfu diferite tipuri de alei variazd astfel:
-
I-2 Vo pentru alei asfaltate, betonate, dalatJ :
-
2-3 Vo pentru alei pavate
;
-
3-5 Vo pentn alei cu balast.
Valorile mai mari se stabilesc pentru pante longitudinale
mici (sub
3 Zo),
iar valorile mai mici (minimum
t-3 V.) pentru pante longitudinale
mai
mari, care ugureazd evacuarea apelor.
Proiectarea profilului transversal al areilor se coreleazd cu modelarea
terenului, urmirindu-se
o perfecti racordare cu nivelul peluzelor.
8.6. CONSTRUCTilLE
DECORATTVE gt
FUNCTTONALE
.
Parcurile
9i
grddinile
cuprind elemente construite specifice care com_
pleteazl peisajul
sau care rispund anumitor necesitili irnclionale. Unele
construclii decorative pot constitui piese importanie de focalizare
sau
onentiue a percpectivelor (bazine,
fantani afieziene, pergole).
Altele au
in primul
rdnd^ un rol funclional, dar trebuie sd fie in aielagi timp fru_
moase
6i
si se inscrie armonios in peisaj (scdri, ziduri de sprijin g.u.j. fUa_
rimile, formele in plan gi in elevafie, materialele utilizate p.nr*
"onrt-"-
liile
de parc se aleg in concordanld cu importanla qi .u.u"t".irti"il"
zonelor in care sunt amplasate (scara, propo4iile,
maniera stilisticd,
folosin!a).
258
8. 6. 1. TERASELE
Pe terenurile care beneficiazd de dif'crcnlc dc nivel se pot proiccta tc-
rase-belvederi domindnd perspectiva sau priveligtea asupra unui lac, asupra
compoziliei peisagistice de pe cotele mai
joase.
Frecvent intAlnite in
parcurile
9i
grddinile clasice (foto color 120, 126), avdnd rezolviri stilistice
adecvate, terasele igi gisesc locul gi in amenajdri contemporane, cu o tratare
modemd. Ele pot fi insotite de balustrade, ziduri de sprijin, scdri
9i
oma-
mente arhitecturale sau de arti plasticd; uneori, cind diferenla de nivel nu
este prea mare, terasele sunt amenajate ca platforme consolidate de taluzuri.
8.6.2. SCARILE
Cdnd panta terenului este puternicd qi aleea nu se poate trata in plan
inclinat (depigind limitele menlionate anterior) scdrile apar ca elemente
necesare, funcfionale.
Scdrile de grddin[ se diferenliazd de cele ale clidirilor, deoarece trc-
buie sd se integreze fErd a intrerupe sau contraveni liniei generale de pro-
fil a terenului; de asemenea, trebuie sd fie comode, sd corespundd ritmului
de mers al pietonului gi sd asigure sigumnla folosirii (si nu fie alunecoasc
qi prea abrupte).
Pe pantele slabe, gradenurile rezolvd o deplasare fErI eforturi
(subcap. 8.5), insd pe pantele mai mari este necesare proiectarea de sciri
ale cdror trepte sunt dimensionate pentru a preveni oboseala urcdrii.
itrdltimea de 0,10-0,15 m gi ldrgimea de 0,45-0,35 m corespund mirimii
medii a pasului unui adult (se utilizeazd formula 2H + L
=
0,65
-
0'7 m).
Cea mai frecvent folositd dimensionare este 0,12 m (H) cu 0,4 m (L).
Cind terenul nu este prea inclinat, scara se poate inscrie perpendictt-
lar pe curbele de nivel, incastratd in profilul terenului. Daci inclinarca s:t
nu coincide cu cea a solului, se prevdd zidulele laterale inclinate sau l'tlo-
delate cu paliere succesive
(in trepte).
Formele scirilor sunt variate: pe lAngd cele simple
(drepte), in parctrri
se int6lnesc scdi cu acces pe mai multe laturi, scdi semicirculare
(anitclc
categorii permit alegerea mai multor directii de plecare la piciorul scirriil.
scdi tn unghi (de exemplu, pentru accesul pe o terasd) (fig. 102).
Uneori terasa poate fi mdrginitd de o scard vasti care poate suplini tlll
taluz sau zidurile de sprijin.
Terenurile prea accidentate, cu pante lungi, impun tratarea scitrilot'
mai variat6, pentru a se evita aspectul monoton al unei suite prea lungr tlc
259
tfcptc
$r
pe' t.t
r.o(' lcorca
' b.sc1ii qcrrcr^tc
rlc t' l.crcn[a tlo nrvcl,
.l.rtlttcla
se grupeazi
in suitc itttpure (pdni la .raximum ll sau l3), intrs carc sc
intercaleazd paliere ugor inclinate in sensul punt"i gl u .a.o. lungime co-
resprrnde unui multiplu de 65 cm + o ldlime de treaptd (pentru alternanla
l1lllr ]"
urcarea
-primei
trepre ale fieclrei serii). ii i"^"n"u, tror"ut
scarrr se
-adapteazd
configuraliei
terenului mai abrupt, prin schimbiri
de
unghiuri in dreptul palierelor.
Fig. 102. Model de scjlri
.. .
P: * teren in panti accentuatd,
traseul aleilor nu se proiecteazd
pe
linia de maximd inclinare,
ci oblic fajd de curbele a" niu"f (fbto color
111); de aceea, in zona sclrii este necesari
o modelare corespunzatoare
a
microreliefului,
pentru
ca ea sd se inscrie armonios in profilul
terenului.
260
--"F+;=-
____J----l
E
r"---
trP
Mat eri al e do const rucl i o l sct rri l or
Materiulela aparurtc utilizatc in construclia scirilor sc alcg in I' unr:1ic
cle aspectul ornamental dorit, de rezolvarea altor elementc din proximitatc
(cu care trebuie sd se acorde) qi de rezistenla ceruti.
Treptele pot fi: dintr-un singur bloc de piatrd tdiatd (foto color I i2); din
placaj de piatri pe contra-treaptd de beton (treapta iese in afari cu 1-3 cm);
din lespezi de piatrd consolidate cu beton (foto color 113); din lemn (mai rar,
in grddini rustice) fasonat in traverse sau rotund (foto color 114); din beton
finisat in diferite moduri sau placat cu dale din beton (foto color 115).
Suprafala treptelor trebuie sd fie suficient de rugoasi, iar pentru scur-
gerea apei, sd aibi o uqoard inclinare in sensul pantei. La sc[rile executatc
din dale, contra-treapta superioard se sprijind pe treapta situatd sub ea. DacI
necesitd ziduri laterale, acestea se construiesc cu sprijin pe trepte, marind
astfel rezistenta ansamblului.
8. 6. 3. ZI DURI LE DE SPRI JI N
in parcuri
9i
grddini, zidurile de sprijin utilizate pentru separarea supra-
felelor denivelate gi pentru suslinerea pdmdntului instabil au, de aseme-
nea, gi rol decorativ.
Arhitectura zidurilor, ca gi cea a scdrilor, se proiecteazd in acord cu
stilul gi caracterul zonei in care se includ: clasic, rustic, modern.
in general, zidurile regulate, cu aparenla putemic construitd
9i
finisaje
superioare, omamentate cu basoreliefuri, statui gi frnt6ni in niqe q.a. (foto
color 14, 17), altldati mult folosite in parcurile clasice, sunt mai pulin uti-
lizate in orezent.
in parcurile
9i
grddinile actuale sunt preferate zidurile de sprijin din
piatrd naturald: lespezi (pietre plate) suprapuse, blocuri tdiate, piatrd ne-
regulatd care pot fi asamblate in modele cu efecte decorative foarte difc-
rite
(foto
color 112).
in aceste cazuri, mortarul sau betonul utilizat pentru soliditatea ansanr-
blului poate fi complet invizibil sau aparent numai la rosturi, in func1ic rlc
aspecful dorit. Din motive estetice sunt mai indicate zidurile cu aparcnlir
integrali din piatrt naturald.
Pentru economia de material nahrral, in unele situalii se foloseso ziduli
din beton brut sau striat, in care se incastreazd ap ent pietre plate aiicz tc
orizontal, in giruri paralele distan{ate sau grupuri neregulate de pietrc surr
bolovani: coronamentul se realizeazd din dale.
201
UIr aspcct padicular
il rcalizcazi
z,idurilt htflorite
construite
nrai adc_
sea din piatrd (integral
sau doar aparentd),
cu niqe pentru pamant
vegetal
(conexate
cu volumul
de ndmdnt
susli;i,
i" ;;,;'ilinteaza
aiiarite
-rP:"ji
A" rocdrie.(fig.
t03).
Gama plantelor
poate
asigura
o paletd
coloris_
ticd interesanti gi
egalonarea
aspectului
decorativ
Aur-a" inio.,."_
Fig. 103. Ziduri inflorite
La proiectarca
zidurilor
se au in vedere cdteva reguli:
-
fundalia trebuie
sI fie mai putemica,
;; i4i;"";^;gald
cu o treime
din inillimea
zidului;
-
profilul
zidului, oentru
un[,:ui"^-a"'T&il"#",:"il#;;fiH:"jl.T1fi
:T,,il:fi
::f
;: inclinat (fata
vizibild
sau cea invizibilaj;
?ffi#;rJil;,"
proiecta
$i
?n
trepte pe latura invizibill;
-
zidurile
care suslin terenuri
umede se prevdd
cu barbacane
(deschi_
ffil1flnil1ru
eliminarea
excesului
a"
"paisi-e.iia
pentru
oprirea
8.6.4. BAZINELE
Prezenla
apei in forme construite
este posibild
gi in cele mar mici grd_
dini. Bazinele
sunt elemente (
trcd, animati
de
ieruri,
Ie"rtul::1:,
-"ttactivitate'
in care apa poate
fi sta-
ciatdcuprantea.il;;#;;ltlfi
;Tfi
#"?*:nfi :iiJ""#:J::il:
bind cu diferite elemente
arhitecturale
gi plastice
(vasce,
statui),
roci, in_
stalalii de iluminat.
262
l)inrcnsiunilc, lornra, aspcctul arhitoctural
i;i
rrrttcrialclc aparcnto alc
construc{iei bazinelor se proiecteaze in raport ou mdrirnea gridinii sau a
spaliului in care se incadreazd, stilul amenqlrii, prezenla altor construcfii
dc Darc etc.
in spaliile vaste se pot folosi oglinzile de apd
-
bazine de mari dimen-
siuni, cu functie reflectorizantd a peisajului inconjurdtor sau a anumitor
elemente arhitecturale (cl[diri, statui, coloane g.a.) (foto color 1, 15).
O compozilie aparte in gridinile clasice sunt a$a-numitele ,,partere
de
apd", cu bazine omamentale combinate cu spalii cultivate, decorate cu
desene de buxus, gazon gi eventual flori (foto color 116).
in grddinile mici, familiale, un mic bazin poate constitui un motiv
decorativ gi in acelaqi timp o modalitate de preincdlzire a apei provenite
din foraj sau de stocare a apei de ploaie (pentru speciile calcifuge).
Caracteristicile constructive ale bazinelor ornamentale
Formele bazinelor sunt variate: cele regulate (pdtrate, dreptunghiu-
lare, circulare, hexagonale, uneori stelate) sunt utilizate mai adesea in
zone amenajate geometric: la intrarea principald intr-un parc, in pielele
interioare, la interseclia axelor principale de vedere sau de circulalie, in
denivelarea negativd a parterelor bulingrin, in fala unei clddiri cdreia ii
subliniazd arhitectura, in centrul unei gr[dini patio etc. (foto color 15,
18). Bazinele circulare se potrivesc
Ai
in compoziliile libere, iar cele
rectangulare se folosesc qi in amenajdrile geometrice asimetrice (foto
color 36, I l7).
Formele libere de bazine, fie rezultind din combinatia de linii frdnte
gi curbe (foto color 118), fie avind contururi sinuoase, necesitd multd exi-
genfi in acordul cu caracterul zonei in care se introduc. Forma aleasd tre-
buie sd apard logici
9i
perfect integratd elementelor planului
9i
modeldrii
reliefului. Astfel de bazine se pot folosi: ca element de interes principal
pentru o grddind neregulatd sau pentru o zond a acesteia; la marginea unui
spaliu de odihnd, eventual in denivelare subliniati printr-un zid rustic ornat
cu plante, la baza unei rocdrii g.a. Pozilia in cotd negativd a bazinelor pcr-
mite o mai bund observare gi accentuarea aparenti a diferenlei de nivel.
Bordurile definesc forma bazinului
9i
pun in valoare apa. Ele pot li
bine evidentiate prin indllime (in general micd: 15-40 cm), ldtime
9i
mo-
dr,rl de prelucrare gi omamentare (fig. 104):
-
clasic
-
din marmurd sau piatrl, elegant gi fin tdiatd (sau doar placatc
cu aceste materiale):
26. 1
-
rustic
-
din lcspr:zi tlc piatrl,
thn cirrirnidl;
-
modcrn
-
din beton, cu finisiri cstoticc.
Adesea bazinele rustice se proiecteazl
cu bordurile la nrvel cu gazo_
nyl sau cu suprafala de circulatie; o solutie mult ageatA este conturarea ba_
zinului cu dale de piatrd.
pentru
naturalizarea comf,oziliei
se poate chiar su_
pnma bordura, adoptdndu-se
un profil special al felei supenoare a pereti-
lor bazinului care permite
mascarea cu biazde de iarba.
Bazinele decorative au in general adAncimi mici, nedepigind 40
_
50 cm.
Fig. 104. Borduri de bazin
Bazinele tn care se introduc pe;ti
ornamentali
trebuie si fie mai
adAnci.qi.si
aibd perelii inclinati, pentru
ca iarna apa sd nu inghefe in tota_
litate gi gheala de suprafald sd se poatE
dilata.
^,
Bazinele decorate cu planti.
acvatice se proiecteazd
in mod special.
It lj: 1".enea,
perelii.inclinali
9i
modalitili ae co.,struclre care per_
mu lnrroducerea pdmdntului
de culturd gi realizarea
de addncimi diferite
in functie de cerinlele plantelor (foto color l lg ):
-
-
compartimentdri
submerse,
cu niveluri diferite (fig. 92);
-
inclinarea fundului bazinului in pantd ZO U", pi cZre pamAntul
vege_
tal, agtemut in strat uniform, asigurd adAncimi progresive (fig. 9a);
-
imersia unor bacuri pentru plante.
Pdmdntul necesar fixerii
9i
nutriliei plantelor
se acopera cu nisip gi
pietrig fin, pentru ca apa sd se menlind curati.
2&
Bazinele cu
jocuri de aPd
Special concepute pentru spectacolul pc carc il creeazi apa in mi$-
care, ele pot cuprinde
jeturi fine, verticalc sau oblice, dispuse in linie, in
oerc sau in evantai,
jeturi putemice gi tumultoase, combinalii de diferite
forme gi puteri ale
jeturilor.
Bazinele cu
jocuri
de api sunt realizale in mod diferit. Unele au siste-
mul de distribulie a
jeturilor mascat de bordura bazinului
9i
de nivelul apei,
astfel ci la oprirea
jocurilor de apd preiau funcfia unor bazine obignuite'
reflectorizante.
Alti categorie sunt bazinele care asociazd
jeturile de apl cu unele ele-
mente sculpturale $i
arhitecturale. Mult folosite in gridinile clasice, ele
impresioneazd prin bogdlia decorului creat de statui (foto color 22' Il9)'
baioreliefuri, vasce q.a.
9i
prin mdiestrita imbinare cu arhitectura fluidd a
jeturilor (foto color 120). in prezent, astfel de bazine se realizeazi in forme
moderne in care elementele decorative sunt structuri arhitecturale sau de
artd plastice din piatrA (foto color 121), beton sau metal.
Jocurile de apd implicd instalalii hidraulice destul de costisitoare care
pun apa in migcare:
-
retea de
tevi
cu ajutaje speciale care determind prin tipul lor forma
jetului de api; puterea gi mdrimea
jeturilor este asiguratd de presiunea
apei;
-
vidanj de prea plin;
-
pompd aspirantd
-
refulantd, care recirculi apa.
C-6nd se proiecteazd un bazin cu
jet
central vertical, indllimea acestuia
se stabilegte egald sau mai micd decat diametrul sau axa mici a bazinului
(pentru ca apa sd recadd in bazin chiar pe timp vdntos)'
Anumite bazine rustice sau cu arhitecturd mai pretenlioast sunt con-
cepute in trepte, apa omamentand prin cidere de pe un nivel pe altul (cu
recirculare prin sistemul de pompare).
Un tip particular de bazine svr't
ihnfinile
ca apd descendentd; accs-
tea pot fi de dimensiuni mai mici, situate ca piese de sine stitdtoare sau
alipite de un zid. Ele pot ldsa apa sd curgd dintr-o
teavd
vizibili sau camu-
flatI de un element omamental
(de exemplu, un gipot iegind din gura unui
cap de leu, ca basorelief al peretelui fnntOnii). Curgerea apei poate fi mo-
deiatl gi in perdea subtire, asemenea unei mici cascade' Rustice sau Inai
rafinate, fintAnile, ca toate elementele decorative' trebuie s[ se armoni-
zeze c\ caraclerul grddinii. Unele pot fi special concepute pentru apil
ootabild.
265
8. 6. 5. PERGOLELE
$t
coLoNADELE
Pergolele
sunt construc{ii
clccorativc
sub lbnni clc pcrcchi
dc stiilpi
sau coloane reunite in partea
superioard prin elemente
u$oare de legaturil;
prin aliniere in qiruri
regulate ele alcdtuiesc gut".ii.uu
iJrt, deasupra
unor
alei sau arii de stalionare.
pergolele
,"-"r" Ju *p* p.r,- plantele
urcd_
toare, realizind
un decor vertical
9i
in acelagi timp, un anumit grad de um_
!lT:
tr:-, se folosesc pergole unilateruf"
f"u un ,ingr, ,rnd de stAlpi),
de exemplu,
mdrginind o terasd, un spaliu de gedere (foio color 122).
, !F ryr
face tranzilia inrre o clidire qi griaina,
iot
udaposti
un spaliu
de odib-nd, pot amplifica
importanla
arhitecturalr
u
'urrei
terase bervedere,
pot fi elemente
de bazd al
exemp ru, insur a trandanri,
j
:Iff :::i',*;:HJXIl1Bf
:ffi ,,llr r:l;
color 49)
9.a.
,
Alegerea poziliei pergolelor
se face in concordan{d
cu orientarea linii-
lor de perspectivd:
lateral, incadrAnd
o vedere prin.ifuia
,uu in fundal. De
asemenea,
din spaliul acoperit al pergolei
trebuie sd se deschidd priveliqti
asupra scenelor peisajului
apropiat sau mai indepdrtat.
se. folosesc
difeite tipuri de pergore,
in acord cu rezolvarea
st isticd
a zonet:
-
pergole
rustice din lemn rotund nefasonat,
cu diametrul de l0
_
15 cm;
-
pergole
din lemn fasonat.
Exemplu de pergoli
uqoari pentru
o alee in_
gustS:
stAlpi cu sectirmea de 10/12 cm
9i
ina[im-ea
A" Z,ZO
jZ,CO
-, ai"""_
la\i
la I,40
-
1,80 m (deschiderea
pergolei,
io n r"1i.-a."farg,mea
aleii); ei
suslrn grinzi de legdturd cu secliunea de
g/10
cm. Grinzile Jepegesc in mod
egal stdlpii de o parte gi alta a pergolei
cu 25 cm. Distanta longitudinald
dintre stdlpi este de 2
_
2,5 m. Feniru deschide.i rnui rnuJ ur" pergolelor,
se folosesc grosimi
mai mari atat pentru
stAlpi,
"at
;i
p;;t-
$arpanta ori-
zontald,:
.
-
pergole
cu stalpi construili din: coloane de piatri tdiatd artistic; zidd-
rie din p-iatrd,
cioplitd rectanguiar
sau placatd
*
ii"oa
".pfui;
ziddrie de
cirdm_idi.
Stdlpii, cu indllimea
minimd de 2,20 m, au r".'1iu.r.u
rotundi,
p5lrati
sau dreptunghiulard.
Grosimea lor este in'func1ie'de
muterialel"
,r"..I",'j:::.:^ll1:o:-se
stalpii prea masivi. Deschiderea
*u*irn. este de 3 m,
ru rnrervalete
orntre pergole
sunt de 2,5_3 m.
$arpanta este din lemn
lasonat.
_,,^ l:n*
ub1 -T
JTgi
se por utiliza_pergole
incomplete,
Lpsire de grin_
zrle transvenale.
Stdlpii componenli (in g-neral
"onrt-l1ij,
susltndnd sau
266
nLr cl crncrrt c rl i t t gri t rzi scurt c,
l x)t
l i rct rrri l i I ot r1i t t t t t I i I t i t I pri t t l at t l Lrri cl cco
rat i vc (t l c cxct npl u, i t r i usul a t randal i ri l ol t l i t r parcLt l l l cri st ri u t l i n Buct t -
lcati) sau printr-un zid bazal Au roluri ascmlinaltoare cu pcrgolelc in oeca
ce privegte ornamentarea cu plante urcitoare, rnai pulin umbrirea. In ra-
port cu deschiderea mai mare a aleii, coloanele pot fi mai inalte decdt alc
unei pergole tip galerie.
in multe gridini se preferd pergolele din lemn, pentru cd se incadrea-
zd mai natural in peisaj qi convin unor spalii relativ mai mici, unde stdlpii
construili au o aparenli greoaie. Pentru o mai mare durabilitate, stdlpii dc
lemn se monteazd in beton, prin interpunerea unui element metalic carc
distanleazd pulin baza fald de sol sau pavaj, evitAndu-se astfel stagnarea
apei din precipita{ii.
Un tip aparte de pergoli il constituie galeriile arcuite din metal, cdrc,
servind ca suport plantelor urcdtoare realizeazd tn spaliu umbrit gi in ace-
lagi timp aerat.
Pergolele se dispun mai adesea in sectoare cu rezolvare geometrici,
aranjate in linie dreapti, in unghi (mai adesea de 90") sau in arc de cerc,
in funclie de locul gi rolul lor in compozilie.
Colonadele, specifice stilului arhitectural, sunt ansambluri decorative
din coloane clasice (mai rar moderne), dispuse in unul sau mai multe
Ei-
ruri, uneori reunite printr-un postament comun. Ele pot contum un spaliu
geometric, pot constitui un fundal sau o incadrare pentru un monument,
grup statuar, oglindi de api, flacdr[ vegnicd etc., conferind compoziliei un
asDect arhitectural deosebit.
8. 6. 6. JARDI NI ERELE
Jardinierele pentru amenajdrile peisagistice decoreazd spalii de circtr-
lalie, terase, scdri, ziduri
9.a.,
aducdnd elementelor construite viata gi colo
ritul olantelor.
incastrate in construc{ii sau mobilAnd anumite spalii, prin mlrirnc
;ii
formd ele participd la volumetria arhitecturald.
Jardinierele sunt construite ca bazine in care se introduce pemant lcl
til, avAnd la bazd orificii sau
levi
scurte pentru scurgerea apei in cxccs.
Cele cu suprafald mare, inglobate in construclii, necesiti o inclinarc ttSoir
rd a fundului cdtre un colector de scurgere. Uneori formele construitc slu)l
false
jardiniere:
fundul bazinului lipsegte, astfel cd se rcalizeazd contar:lrl
direct cu solul (in avantajul culturii plantelor mari) (foto color 105).
) ( i I
l l t gcncl t l t rrr l i l rrrc
l l L: ont cl r' t cc
si rrrct l i cc si t t r : rsi t t t cl l i ct : . t l i rt rct t si rrrri
; i
at l i nci nri t l i l ' cri l c; sunt rcal i zat c d' r l t ct o. aparcnt , brut sau crr di l ct . i t c
finisiri sau pot fi placate cu piatrd, rnarnturi, ccramicir.
Addncimile necesare sunt 30 cm pentru flori, 40_60 cn pentru arbuqti
9i
cel pulin 80 cm pentru arbori (cu lirgimi corespunzdtoare realizirrii unui
volum edafic suficient).
.
Jardinierele situate pe suprafele deschise, plane, permit aranjamente
rnteresante, realizatea de volume in jocuri
geometrice simetrice sau asi_
metrice: aliniere in giruri, grupare de
jardiniere
cu iniltimi diferite, etajare
pnn suprapunere par,tiald etc. Solulii ingenioase pot transforma o piald in_
tr-o vastd jardinierd,
alc[tuind o mici grddini (foto color 123).
Jardinierele mai mici, mobile, pot fi realizate qi ca module (rectangu_
lare, hexagonale, circulare), care se asociazi in mod diferit: ele oeririt
schimbdri in aranjamentul spaliului respectiv pentru varia{ia decoruiui.
Proiectantul concepe ansamblul jardiniere_plante,
imbinarea formelor
construite cu anumite forme de cre$tere, talii gi culori ale florilor, arbug_
tilor^9i chiar ale unor arbori.
In parcuri, pot fi prevdzute anumite arii, limitate ca intindere, desti_
nate divertismentului prin exercilii de creativitate in amenaiarea cu nlante
a unui spaJiu pietonal; pe suprafele dure gi netede se dispun jardiniere
cu
arbuqti gi plante floricole gi containere cu arbori, dotate cu sistem de ru_
lare, ale cdror pozilii pot fi schimbate de cdtre vizitatori. Acestora li se oot
asocia gi module pentru gedere.
8.6.7. ADAPOSTURTLE
DE GRADTNA
Chioqcurile
$i
alte construclii uqoare, cu acoperig pe schelet de lemn
sau_ de metal, oferl addpost impotriva soarelui sau pioii, constituind in
acelagi timp locuri de stalionare de unde se poate admira gridina.
Chioqcurile tradifionale din parcurile
9i
grddinile publice pot addposti
temporar diferite activitdfi distractive (concerte de fanfard, jocuri
statice
etc.); acestea se amplaseazi in pielele interioare sau in alte zone mar cir-
culate. Adeposturile situate mai izolat
$i
protejate
de citre vegetalie, con_
stituie refugii pentru odihnd, lecturd q.a.
Aspectul chiogcurilor gi pavilioanelor
se concepe in concordanli de stil
cu grddina: rustic, clasic, modem.
.
Preferate sunt construcliile de lemn, cu acoperig din gindrill,
tigld
sau
olane brune. Nu sunt excluse elementele de ziddrie in astfel de consiructii.
cu condiiia sd nu le imprime un aspect greoi.
268
Arl i rprl st rr ri l e pot l i ct t rt l l l l ct dcschi sc
(l ot rt t ol rt t l 2' l ) sl t t t i l l l o
I )i l l l c
nl i ni r
(l ot o col or 125). carc rcducc si t u oprcf l c vi zi bi l i t at ca sau val nt t l l
I )c
ircea dircclic: grilaj din
Sipci
de lcmr.r (treiiri), panouri din lcrnn sau sticlit'
zid. Partea deschisi a adipostului este bine si lle orientatd spre soarc
in amenajdrile actuale, mai ales in cele din slera turismului, in parcu-
rile expozilionale, dar gi in grddinile particulare sunt utilizate
9i
adaposturi
cu acoperig din pdnzd (asemindtoare unor corturi) sau copertine din dife-
rite materiale opace sau semitransparente.
8. 6' 8. PODURI LE
Necesare pentru traversarea unei vii sau-a unei ape, podurile din
parcuri gi grddini sunt cu precidere pietonale. inil{imea
9i
lungimea unui
pod depind de configuraiia reliefului, de distanla necesari fald de nivelul
apei (mai ales in cazul circulaliei cu ambarcaliuni), iar ldiimea este direct
corelati cu cea a aleii care conduce cdtre el.
Podurile cel mai adesea sunt rectilinii
qi se realizeazd in variate
Jbr-
me: orizontale sau arcuite (foto color 48), cu sau feri trepte, suslinute pc
piloni, sprijinite doar la nivelul malurilor sau suspendate
(de exemplu' po-
dul din Parcul Poporului din Craiova).
N atura mateiialelor utilizate influenleazd fizionomia construcliei' Un
pod din piatrd are o aparenld mai masivd, care poate fi insd pldcutd privirii
prin combinalia de linii drepte
9i
arcuite, prin armonia proporliilor
9i
prin
modelarea baiustradelor
qi a pilonilor. Podurile de lemn se integreazd binc
in peisajele rustice sau naturalizate. Ele pot particulariza anumite peisaje'
DJ exemplu, in gridinile
japoneze sunt tipice podurile de lemn, gratros
arcuite
(foto
color 10).
in prezent, soluliile tehnice
9i
materialele modeme permit construirclr
de poduri frumoase
qi rezistente, fErd incdrcarea excesivi a structurii'
Betonut
9i
metalul trebuie insd sd aibd finisdri adecvate (texturA, culoarc),
iar designul balustradelor s[ reflecte bunul gust.
Punlile sunt poduri inguste, lipsite de balustrade sau cu balusttaclc
ugoare, din lemn sau frAnghie groas[; ele pot traversa o vale ingustd
;i
pulin adAncd, cu sau {Erd api, sau un bazin (foto color 98). Puntea poatc fi
din l.-n masiv, din scdnduri agezate transversal-pe un schelet metalic pu-
{in
sau deloc vizibil, sau dintr-un arc de beton. In grddinile
japoneze, trc-
cerea peste un mic fir de ap5 se poate face pe o lespede alungitl din piatrit
durd sau pe o punte de lemn cu traseu in zig-zag.
in construirea peisajului se au in vedere at6t inscrierea armoniorsi a p't-
durilor in compozilie, cAt qi priveligtile care se infitigeazd de pe acestca
269
8. 6. 9. I MPFEJMUI RI LE
in fiecventc cazuri amenajd.rilc pcisagiStice sunt imprejmuitc cu gar-
duri- Uneori, acestea doar marcheazd estetic limitele terenului, liri si lie
o barierd flzicd importanti: de exemplu, unele scuaruri sunt mdrginite de
ziduri scunde (30
-
40 cm), dublate sau nu de garduri vii. Grddinile qi par-
curile au imprejmuiri de proteclie mai inalte. Gardurile dinspre stradi tre-
buie si fie estetice sau cel pulin simple qi discrete (plasd de sArmd, vopsitd
neufu, in verde).
Se folosesc difeite tipuri de garduriz ziduri pline (in cazul unor ame-
najiri private sau cu acces limitat), ziduri de diferite indllimi cu grilaje
metalice de diferite modele. Dac[ se impune necesitatea :unor porli de
intrare (pentru restriclionarea accesului in parc), acestea sunt, de reguld,
metalice, mai simple sau cu diferite omamente, glisante sau cu doud cana-
turi acoperind lirgimea aleii de intrare.
In unele cazuri gardurile construite sunt asociate cu garduri vii: aces-
tea he le dubleazd, fie le inlocuiesc pe anumite tronsoane (mai ales la in-
trdrile principale, unde se pot obline efecte estetice mai interesante prin
combinarea de volume verzi, geometrizate).
Pentru grldinile rustice sunt indicate gardurile din lemn sau nuiele,
ale cdror modele se pot inspira din tradilia rurald.
Alte construcfii func{ionale concepute in proiectul inilial de amena-
jare,
sau adiugate ulterior, trebuie sI aibl o esteticd adecvati cadrului in
care se introduc, chiar dacd unele au pozilii mai retrase sau sunt pa4ial
mascate: debarcadere, toalete, cabine de portar, case de bilete, rezervoare
de apd, magazii, chio$curi comerciale etc.
Toate obiectivele construite, cu deosebire cele importante
-
clddiri cu
diferite funclii (restaurant, teatru in aer liber, pavilion expozilional etc.),
sunt proiectate dupd criterii care au in vedere gi aspectele vizuale ale inte-
grdrii in peisaj.
8.7. MOBTLTERUL DE PARC
gt
GRAD| NA
in majoritatea amenajirilor peisagistice sunt nelipsite bdncile
Si
scau-
nele de parc. Ele se amplaseazd de-a lungul aleilor, in pie{ele interioare
210
t l c
l l arcLt ri l or,
i n spat i i l c spcci al al t rcni r; i l t c; ; t i t t l t l t t t t ni t c punct c dc ol )scr-
varc avantajati a pcrspcctivclor
9i
privcligtilor' l:lc sc dispun atit in pozt-
tii insorite cdt qi la umbri, de cele mai multc ori avind in spate o prolcctic
(gard viu, masiv de arbu$ti, zid).
De reguld, in grddinile publice cea mai mare parte a mobilierului
pentru odihni este amplasat in pozilii fixe
9i
chiar fixat prin incastrarea
picioaretor in pimdnt sau in alee; tot a$a, scaunele
9i
mesele pentru
jocuri
itatice (qah, table q.a.). Pe terase, in chioqcuri, in grldinile familiale
9i
in
cele din domeniul turismului se foloseqte
gi mohilier ileplasabil
(mesc,
scaune, fotolii, balansoare din metal, rdchitd, lemn, material plastic)'
Tipurile de mobilier sunt variate. Spa{iile in aer liber se pot mobila cu
taburete qi bdnci iird spdtar, bdnci obignuite cu spatar, bdnci duble cu spa-
tar unic, bdnci in consold pe un zid, bdnci cu acoperig, binci drepte sau in
arc de cerc (fig. 105) (in jurul unui copac, intr-un spaliu de odihni circu-
lar sau intr-un chiosc) etc. Bdncile
9i
scaunele de parc trebuie sd fie como-
de gi frumoase, din materiale care asigurd un anumit confort termic, atat
vara cit qi in perioadele reci ale anului.
Fig. 105. Banctr circulard
Dintre categoriile de mobilier utilizarea cea mai largd o au bdncilc
;i
scaunele din schelet metalic cu blaturi sau bare de lemn. ln funclie de ca-
racterul gridinii se folosesc diferite alte tipuri: bdnci elegante, integral din
piatrd sau marmurd (foto color 126), cu forme gi omamente specilice sti-
iului clasic; binci din lemn (foto color 127), binci, banchete, scaunc
9i
ta-
burete cu schelet sau postament din beton pe care sunt prinse bare s:ttt
scinduri de lemn (fig. 106); b6nci rustice de lemn, butuci; trunchiuri dcs-
271
pl cat c pc l ung
$i
a$czat c pc but ucr . rc. l ; oi rrt c nl odcr' cst c rnobi l i crul di n
modulc de beton cu flnisdri esteticc, carc pcnnit asamblarea in mai nlultc
variante.
Fig. 106, Tipuri de bnnci
Ca gi celelalte elemente construite, mobilierul trebuie s[ se acorde cu
alte componente ale ambianlei (imbricdminlile
aleilor, zidurile de sprijin,
bazinele etc.) gi cu maniera compozilionali.
Forma, materiatete,
jriaui
de
finisare,
culoarea
-
toate pot contribui ra armonia ansamblului sau din
contri, pot s-o strice. Culorile naturale ale pietrei gi lemnului, verdele neutru,
albul sunt preferabile,
frind exclusi stridenta in alegerea coloritului mobi_
lierului de bazi al parcurilor gi gridinilor.
8.8. VASELE DE GRADINA
.
Ca obiecte decorative, vasele pentru exterior sunt de mdrimi diferite,
insi suficient de importante pentru a fi observate. Ele pot avea forme largi
272
;i
joasc,
rotunjitc sau ovale, cu ornanrcntalii satt sitrtplc, a$czato pc postil-
rncntc de in[l1imi dif' erite sau direct pc supralalt pe care o decoreazd; pot
li plantatc cu flori sau nu.
Materialele tradilionale sunt ceramica arsd, piatra, marmura, alese in
concordanld cu caracterul amenajdrii (foto color 99, 126). in prezent se
lirlosesc gi vasele din beton poros, modelate in diferite forme, simple sau
placate cu ceramicA.
Vasele pot fi dispuse pe treptele sau balustradele unei scdri, pe bor-
tlura unui bazin, in aranjamentul unui parter
$.a'
So pot menliona qi vasele
"vii". astdzi demodate, realizale din schelet metalic cu plasd, suslindnd un
runumit volum de pdmAnt care permits imbrdcarea completd cu plante de
mozaic, aranjate in diferite modele.
8.9. PIESELE DE ARTA PLASTICA
Statuile, panourile cu basoreliefuri, monumentele, obiectele de artl
plasticd in metal q.a. innobileazd adesea parcurile, grddfirile, pielele publice.
Stilul lor de realizare, de la clasic pdn[ la modem, adesea este in con-
cordanld cu caracterul ansamblului din care fac parte. Mirimea
9i
forma di-
f'eritelor piese de artd plasticd influenleazd modul lor de amplasare: cen-
tral, intr-un spaliu degajat, lateral, in fundal (in raport cu direclia domi-
nanti de vedere).
Are o deosebitd importanla corelarea dimensiunilor cu cele ale spaliu-
lui pe care il decoreazd gi cu distanla de observare (de exemplu, un monu-
ment important necesitd un cadru larg qi permite direcJionarea unor perspec-
tive mai lungi).
Unele piese de arti plasticd sunt concepute pentru a fi privite de
ju^r-
imprejur, altele numai din fald gi lateral (basoreliefuri, unele statui). In
acest din :urmd" caz, amplasarea 1or se face pe un fundal vegetal (arbori
9i
arbugti).
8. 10. ECHI PAMENTE PENTRU JOCURI $I SPORT
in spa{iile verzi cu funclii recreative, amenajarea locurilor de
joaci
pentru copii implicd dotarea cu diferite obiecte
si
instalalr'i specifice, alese
in funclie de gnrpele de varstd:
-
bac de nisip: dimensionat in raport cu m[rimea spa{iului, are forma
unui bazin cu borduri
joase
sau, preferabil 1a nivel, pentru evitarea acci-
dentelor;
t , l Arhi t cct url pcl sagcri
213
-
lcaginc-ounrptrni, dc dil' crito nuirrrni gi inilfimi;
-
leagine cu migcare pendulari, cu unul sau mai multe scaune simple sau
duble, uneori incorporate intr-rm obiect atractiv (bdrcu1d, mic avion etc.l;
-
leagdne
-
carusel (rotative)
cu scaune simple sau duble;
-
leagdn cu scaune pe punte cu balans orizontal;
.
-
leagdn
"pom" cu punte circulard atAmati de un ax in jurul
cdruia ro_
talia este liberd, apropiindu-se qi depdrtdndu-se de ax;
-
tobogane;
-
bazine de mic[ addncime (20-30 cm, pentru mersul prin api,
jucdrii
flotante);
-
constructii pentru clfdrat: "-n'rnte', din trunchiuri de lemn de diferite
inillimi, aldturate gi dispuse etajaU similar din module de beton:
-
instalalii din bare metalice pentru cdldrat, atamat, tarat etc.;
-
plste pentru patine cu rotile, biciclete q.a.;
-
panouri de beton pentru desenat cu cretAi
-
mici constructii
-
adipost (colibi, cabani) .
Toate aceste dotEri trebuie sE aibi finisare bun[, culori atractive dar
nu stridente, sE fie rezistente la folosire gi la intemperii, sd se intrelinI
ugor, sd prezinte securitate in exploatare. Dispunerea lor in spaliu se iace
in pozilii
9i
la distanle care previn accidentele ce pot fi generate de
cinematica diferitelor instalatrii.
Adolescenlii, tinerii gi adultii pot beneficia, de asemenea, de diferite
dotdri destinate recre5rii active. Pentru practicarea vnor jocuri
sportive
274
noorganizate se prcvdd in spafiul vcrdc mcsc tlc tcnis
(llxc' construito)'
stdlpi pentru instalarea fileelor (volei, badminton) 5i
coqurilor dc baschot;
piste pentru aruncarea bilelor,
linte
pentru
jocul cu arcul
9'a'
^
Terenurile de sport (tenis, volei, baschet' handbal) se amenajeazd
9i
se doteazd conform regulilor fiecdrei discipline sportive' Pentru folosinld
publicd adesea se prev[d terenuri de sport multifunclionale
(fotbal
$i
hand-
bal de amatori g.a.) cu dimensiunile de 20 x 40 m sau 25 x 50 m, terenurt
de minigolf
(cu instalaliile specifice), ziduri pentru tenis (in arii imprej-
muite sau nu), platforme pentru sport care iarna pot fi transformate in pa-
unoiue etc.
Numdrul
gi varietatea echipamentelor este mai mare in spatiile verzi
recreative ale staliunilor de odihnd, in amenajerile pentru tunsm'
8. 11. ACCESORI I
Treiajele sunt panouri tip griE, asamblate din gipci inguste de lemn
sau bare subtiri de metal incruciqate, ldsdnd spalii libere, petrate sau rom-
bice, mai mici sau mai mari.
Fig. 107. Treiaje desenAnd modele pe ziduri
Treiajele se vopsesc in verde sau alb, uneori brun-deschis' Se foloscsc
pentru decorarea zidurilor inestetice
(fig' 107)' prin aranjare in diferite nxr-
dele gi prin imbrdcarea cu plante urcetoare, cirora le servesc drept suport
275
Mont area se l ace l a 5
_
l 0
vane semipenet,un,"
o*,:,'.fl ;:::1'l,':#i;.Ii'
li"
[:;,,,",,"J'::H,r.*
mici garduri
de delimitare
a unor amenajAri
incluse in
"parcuri
etc.
In grddinile
clasice treiajele
u.u ^^t
"
f
"rg
j"flil"Uinfare
pentru
realizarea
unor construclii
decorative
Si
p*t-
?f i*ltarea
,,sdlilor de
verdeati".
Cogurile
-de
gunoi.
Obiecte foarte utile pentru pistrarea
curileniei,
acestea nu trebuie sd facd notd discordantd
"u
i-rnu.";"u
doriti a gridini_
lor
si
a spaliilor urbane.
Fie
"a
sunt cutti _ei;;;;J;-",
montate pe
st6lpi incastrafi
in beton sau_sunt
recipiente
de metal ,uu t"roo cu coguri
detagabile,
este recomandabil
sd aibd,i" a..ig" pii.ri
ij
"rorr
care le fac
observabile,
dar nu stridente.
Se amplaseazi"pr'*
"ujrin.ul
traseelor
de
alei qi
.al
ariilor- de stalionare,
in pozilii
; il ;;;;;;n percepe.ii
unor
amenajeri
sau elemente
omamentale.
Panourile
indicatoare
necesare pentru
orientarea
vizitatorilor,
cele de
::p::::
a planului.grddinii,
tdblilele cu anunlurt .ert t.ii"e erc. se supun,
oe asemenea,
criteriilor
estetice.
pozilia
lor se alege astfel incat sd fie vizi_
bile, dar sdlu d eranjeze observarea.anumitor
aspe-cte ale compozrliei.
In ambianla parcurilor
9i
gridinilor
..
"*"tul
p-Jriie putrcitare.
8.12. TNSTALATilLE
TEHNTCO-ED|L|TARE
(UT|L|TATI)
Problemele
tehnice
ale ectrjqirii
cu instalafii
edilitare
sunt de compe_
tenla compartimentului
de specialitate
respectiv,
insa proiectantut
peisagist
trebuie.sd
cunoascd
aspecteie
care condilloneara
,"ir]iii.
o" amenajare gi
sd colaboreze
interactiv
cu proiectantul
constructor pentru gasrrea
rezol_
vdrilor adecvate
8.12.1. ALIMENTAREA
CU APA
,
ln a.m^lajarile
peisagistice,
in funcfie de caz, se prevdd
instalalii
de
udare, de folosire
a apei in scopuri
omamentale (bazine,
Ientani)
$i
pentru
apd potabili.
INSTALATIA
DE UDARE
,
P-entru irigarea parcurilor
gi grddinilor
se utilizeazd
sursere posib
e:
Iac, rdu, captare de izvoare,
upi ai p.on
n"i.";i6;r;;
alimentare
cu
apd a localitdfii.
276
Necesarul de ap[ pcntru vcgetalic, calcrtlirt la nivclul consutnului dc
vard, poate fi acoperit dintr-o singurd sursi sau din surse complementarc'
Calftarea apei de udare condilioneazd viala plantelor: temperatura apro-
piatd de a mediului, oxigenare, conlinut mic de sdruri minerale' indeosebi
ie
"alca.,
absenla substantelor
poluante. Apa izvoarelor
9i
cea din foraj estc
p."u ,""" gi puiin aerate, de aceea necesitd stocarea temporard in bazine
ieschise: uneori are un exces de calcar. Apa lacurilor
9i
riurilor este mal
caldd gi mai bogatd in substanle organice: mai bine oxigenatd cea curgd-
toare, sdracd in oxigen cea stdtitoare; apa din aceste surse are adesea parti-
cule in suspensie sau alge. Din aceste motive, inainte de pomparea in insta-
latia de udare este necesard decantarea in bazinul de receptie'
Se pot adopta diferite sisteme de irigare:
-
Captarea^apei din diferite surse prin pompare intr-un rezervor situat
la indllime
gi distribuirea
gravitalionald. Rezervorul, de capacitate mare
(corelati
cu debitul necesar), este incorporat intr-o construclie de tip tum'
a cdrui arhitectonicd se va inscrie armonios in peisaj Pozilia acestuia se
alege pe o cotd mai ridicati a terenului.
-
-Construirea
de sta{ii de pompare cu hidrofor, care asigurd captarea
apei din surse naturale
9i
distribuirea ei sub presiune' Staliile de pompare
(inclusiv rezervoarele de receptie) pot fr sub nivelul solului sau exterioare'
iaz in care se prevede o construclie care addposteqte instalafiile, vizual
compatibild cu zonain cauzd.
-
Bru.r$ur"u la conductele de alimentare cu apd a localitdlii; dupd ne-
cesitdli se poate intercala stalie cu hidrofor. kigarea cu apd potabila nu este
economicb insd, uneori, este unica posibilitate (calitate necorespunzdtoare
a apei din alte surse).
Releaua de udate oupl/tnde conducte ingropate, racordun' vane oe opnre
gi de golire, guri de udaie (hidranJi) cu robinet individual' AdAncimea de
ingtof-" a conductelor este de 0,8
-
1 m pentru a fi protejate de inghe{;
in cazul golirii instalaliei este suficientd o addncime de 30
-35
cm'
Traiul conductelor se stabilegte in corelalie cu planul de amenajare
9i
planul de plantare, astfel incat sI satisfacd necesitdlile de udare a tutu-
ioi ron"lo.
qi in acelagi timp sd nu incomodeze
plantaliile
9i
sd permild
eventuale iniervenlii pentru reparare (sd nu treacd pe sub construcfii) ln
general, traseul principal se stabilegte in lungul aleilor, condilionind tlis-
ianlele de plantare gi felul plantelor situate deasupra sau in apropicrca
conducteloi. Hidranlii se amplaseazd in pozilii
9i
la distanle care asigttril
udarea intregii suprafefe: se recomandd 40 m pentru zonele cu plantaltl
1 1 7
llorale (razi
dc ac[iunc 20 m) gi pini la 100 m pcntru pcluzclc
mari tlc
iarbd.
Sistemul de udare trebuie si permitA atat irigarea prin aspcrsrune, cdt
9i
cu furhrnul (absolut
necesar pentru arbori qi arbugti).
_
EIe trebuie sA asigure un anumit debit
9i
o anumitd presiune
a apei. in
stabilirea debitului se iau in consideratie
o serie de factoii:
-
necesitetile
de udare ale diferitelor componente
ale vegetaliei (pe_
luze, flori, arbori, arbugti), corelate cu tipul de iol
9i
climatul;
-
necesarul de apd pentru igienizare (suprafele
de circulafe, bazine
9.a.);
-
modalitatea
de udare a spajiului verde: pe sectoare in succesrune sau
in acelagi timp.
Presiunea necesard depinde de lungimea tiniei de udare, de functiona_
rea simultand a mai multor echipamente
de udare qi de tipul de asper_
soare; acestea func{ioneazd,
in general,
la o presiune
de peste 2 atm. De
aceea, in cazul alimentdrii din releaua urband se impune adesea si se pre_
vadd hidrofor. in medie se apreciazd un necesar de i000 Vord.lar, cu o pre_
si unede3- 4at m.
. . ,
in sistem obignuit, aspersoarele
se instaleazi pe furhrnun conectate la
hidranli, fiind montate pe diferite suporturi deplasabile, cu indllimi dife_
rite (mai
mari pentru plantele inalte).
Pentru peluzele
de gazon
$i
pentru decoraliunile
florale de talie micd
se poate-prevedea
instalalie fixd cu aspersoare escamotabile (instalate
in
interiorul unor cutii cu capacul la nivelul solului, ele se ridicd sub presiu_
nea. apei gi revin in locaqul lor la oprirea apei; nu deranjeazd
maginile de
c.osit iarba). Proiectantul peisagist
trebuie s6
tind
cont dJ cennlele instald_
rii unui astfel de sistem, car.e_ impune anumite distanle intre conducte gi
intre aspersoare, pentru ca ariile de udare sd acopere intreaga suprafald. in
consecinld, este preferabil
ca peluzele
si fie libire Oe arbi; sau arbugti.
Se utilizeazd alte diferite tipuri de aspersoare:
difuzoare, rotattve cu udare
in cerc complet sau pe sector de cerc (pentru
colfuri), aspersoare rotatlve
cu avansare automatd, aspersoare
oscilante g.a. kigarea poate fi integral
attomatizatd,
insd investi{ia, fiind foarte costisitoar;,
este in prezent fblo_
siti in gridini mai mici, private.
In cazul instaldrii ulterioare, pe un teren deja amenajat gi plantat,
insta_
latorul trebuie sd
lind
cont de pozilia
arboriloi
9i
artugiitor
9i
de eircienla
uddrii, avind in vedere obstacolele vegetale.
Pentru economia de apd, in zonele-secetoase,
mai ales pe taluzuri plan_
tate cu arbori gi arbugti se previd instalalii de irigare prin pi"rr.u...
278
Alinrentarea bazinelor, ffintAnilor, t'uscldckrr ncccsitl o apir limpdc
Ei
curatd, atat pentru aspectul estetic cat
9i
pontru buna funclionarc a porn-
pelor
9i
ajutaj elor.
Sursa cea mai utilizate este reteaua de api potabild; consumul nu este
mare, intrucdt apa se pistreazd in bazine
9i
dupd caz, este recirculatd prin
pompare.
in unele amenajdri care beneficiazd de diferenfe mari de nivel, {hntA-
nile arteziene sunt alimentate gravitalional din bazine situate pe cota cea
mai inalti a terenului; bazinul este fie inchis, alimentat continuu prin pom-
pare, fie un canal deschis, alimentat natural de un pdrAu sau un izvor' In
acest din u.rnl caz, fdntdnile pot funcliona neintrerupt (gridinile Alhambra
qi Generalife din Granada
-
Spania, parcul din Annevoie
-
Belgia q.a.)'
Alimentarea cu api potabill se realizeazd prin sistemul urban sau
din sursd locall, folosindu-se apa subterand, de adAncime mai mare, a
c[rei calitate corespunde normelor in vigoare.
Fdntdnile de api potabild se amplaseazd pe marginea aleilor, in piele,
la intersecJii. Se utilizeazd mai ales cigmele cu
jet mic, vertical' dar
9i
fhn-
t6ni cu apd descendentd. Aqa cum s-a aritat anterior, acestea din urmd pot
fi totodatt constmctii omamentale deosebite' Sistemul constructiv este fie
cu curgere continu5, fie numai la folosire, prin aclionarea unui robinet; apa
excedentard este dirijatd in releaua de canalizare. Traseul conductelor se
va stabili pe baza planului de amenajare, pentru a se respecta anumite re-
guli (distanlele fald de plantalii, pozilionarea fati de alei etc.).
8.12.2. EVACUAREA APELOR PLUVIALE
9I
A CELOR UZATE
Suprafetele impermeabile ale ciilor de circulalie necesitd evacuarea
apei din precipitalii, pentru ca acestea s[-$i pdstreze practicabilitatea'
Aga cum s-a arltat un rol important il are stabilirea corectd a pantelor
longitudinale
$i
transversale ale aleilor. Solul gazonat sau plantat poatc
prelua o parte din apa in exces, insd sunt situalii cdnd acest lucru nu estc
suficient (alei
9i
arii largi de circulalie) sau este neconvenabil (teren itt
pantd mai accentuate, pe care scurgerile pot determina eroziune).
Sistemul de canalizare a apelor pluviale poate fi deschis, cu rigolc
pe marginea aleilor
(unilaterale sau bilaterale) sau in axul aleii, cu m<xlc-
larea corespunzdtoare a pantelor transversale. Rigolele, superficialc satr
mai adAnci
(corelalie pozitivd cu panta terenului), sunt dirijate cittrc tttt
canal colector; de aici, apa este deversatd fie intr-un lac sau riu din tcri'
27t'
klriul anrcnajat sau in afirra accstuia, lic in canalizarca ora$ului. [vacua-
rea apei de pe ariile largi de circutalic (pic{e) se re lizeaza pnn ugoare
pante ale suprafe{elor
cu orientare c5tre una sau mai multe guri di ah_
sorblie (canal).
Mai frecvent, evacuarea apelor pluviale
combind sistemul
deschis, cu rigole, cu canalizarea subterind
laddncimea de ingropare, in
general 50 cm).
Aceasta cuprinde o serie de guri de absorblie pentnr apele de supra_
fald (cdmin
cu grild qi bazin de decantare), o refia de coiducte etaige,
cu o pantd minimd de 2-3%0, pe traseul cdrora se construlesc
cdmine de
vizitare; toate conductele sunt legate de un canal colector gr acesta, la
rdndul lui este racordat fre la canalizarca de ape uzate, fte la un pu1 sau
un emisar natural. Canalizarea ingropatd este necesarE gi pentru goiirea
instalaliilor
de udare, a bazinelor, ffintdnilor gi a altor doteri care folo_
sesc apa.
Ca gi pentru alimentarea cu apd, proiectantul peisagist
trebuie si cola_
boreze cu cel de specialitatea instalalii; preluarea proiectdrii peisagistice
pe un teren deja "construit"
impune anumite restriclii in stabiliiea planului
de plantare.
8.12.3. DRENAJUL
Pe terenurile umede, cu substrat de argili, evacuarea apei in exces din
interiorul solului se face cu ajutorul sistemului de drenai.
.
Drenurile, de diferite tipuri (ganluri
umplute cu pieire, fascine, tuburi
de ce-ramicd sau plastic perforate,
conducte de ciment
ioros 9.a.;,
tbr_
meazd. o relea subterane care colecteazi apa din teren gi o evacueazd intr_
un emisar natural sau intr-un pu1 absorbani, forat pdn[ ia stratul permeabil
al subsolului. Addncimea de ingropare diferi cu natura solului, in medie
fiind de I m.
^
Drenurile se dispun pe direclia pantei maxime a terenului la distante
in general cuprinse intre 5
$i
l0 m (sub 5 m pentru
anumite terenuri de
sport), asigurandu-se
o inclinare minimi de 3 % gi mirirea progesivd
a
calibrului (8 -30
cm) pe mdsura apropierii de deversor. Lungimea unei
linii de drenuri este in medie de 50
-
60 m, dar poate ajunge la 200 m.
.
Pe lAngd drenajul general al terenurilor, in-anumiie si-itualii se impune
instalarea unor drenuri locale pentru arbori: exemplare situate in teren
umed,
-arbori
pentru plantalii_
stradale de aliniament, arbori existenli in
zona clrora s-a modificat nivelul terenului.
280
8.1 2.4. INSTALATIA ELECTRICA
Asigurarea luminii artificiale
qi funcfionarea diferitelor aparate
(pom-
pe, cosio.i electrice, aparate electrice pentru tdierea gardurilor vii) im-
pune conectarea la releaua generald de alimentare cu energie electricd'
Iluminatul are in primul rind un rol
funclional:
inlesneqte vizitarea
parcurilor gi in orele cind lumina naturald este insuficiente; in plus con-
ieri un anumit grad de securitate
pentru vizitatori
9i
pentru unele dot[ri'
in amenajdrile peisagistice, iluminatul are
9i
un rol decorativ, de prt-
nere in valoare a unor aspecte ale compozi,tiei
prin reliefare pe fondul de
penumbri sau de infunecare al altora. Proiectarea luminii pe unele clddiri'
construclii decorative,
jocuri de apd, decoraliuni florale, arbori cu frun-
zigul de culoare deschiie
I'a.,
proauce efecte estetice deosebite' in unele
cazuri se recurge la combinalii de diferite culori ale luminii, de exemplu'
oentru unele fAntani afieziene
(reflectoare submerse)'
insegi corpurile de iluminat,
prin form5, inil|ime qi mod de aranjare a
globuriloruunt ttutut" ca obiecte decorative; in plus dispunerea lor poate
Irea imagini noctume foarte atractive: aliniamente de surse luminoase la
acelaqi nivel, cu efecte de perspectiv[; cercuri de lumini, etajdri sau dis-
persie de lumini.
De-a lungul aleilor qi in piete se prevdd pe margini corpuri de ilumi-
nat inalte, caie asigurd o lumind difuzi. Cele scunde, pentru a nu fi de-
ranjante, fie orienteaz[ Iumina in
jos,
strdlucirea becului fiind ascunsd de
un;bajur, fie au globuri translucide sau becuri de mic voltaj' Pentru ilu-
minarea florilor si utilizeazd becuri cu incandescenld care nu denatureazd
culorile. sursa luminoasd fiind amplasatd la 30
-
40 cm deasupra masei de
flori, de obicei montatd pe o tijd subtire'
iroiectarea instalafiei elebtrice este de competenta specialiqtilor' Ca-
blurile electrice sunt ingropate; traseul lor, de preferinii, se alege pe cel al
aleilor, niciodati sub plantalii masive sau sub construcfii' Distanla mini-
mi fatd de arbori este de 2 m-
.
Proiectarea peisagistici
este_un proces complex de cercetare qi analizd,
de crealie estetica qi tehnicd, de planificare gi calculare tehnico
_
economlcd.
Pentru obiectivele de interes public, proiectarea
se face in institulii sau
birouri de proiectare,
conform unei metodologii gi unor norme pnvind
con-
!rn1|ul
cadru al proiectelor,
in baza Hotir6r-ii Guvemului din 9.09.1996,
publicati
in Monitorul Oficial al Romdniei din 26.09.1996.
9.1. SUCCESTUNEA gt
coNTtNUTUL
FAZELOR
DE PROIECTARE
.
Studiile gi lucrdrile pe care le implicd proiectarea
unui spallu verde se
desfEgoard,
ca gi in alte domenii de proieciare,
in mai m.,tr" etape succe-
sive, in care se intocmesc
:
-
studiul de prefezabilitate;
-
studiul de fezabilitate;
-
proiectul
tehnic
Ai
iaietele de sarcini.
Acestea sunt obligatorii pentru investiliile publice.
9.1,1. STUDIUL DE PREFEZABILITATE
.
Studiul de prefezabilitate
reprezintd documentalia
tehnico_economicd
prin care investitorur
fundamenteaz[
necesitatea qi oportunitatea
rearizdrli
spaJiului verde respectiv.
In aceasti etapd are o deosebitd importanli stabilirea programului:
alegerea_ qi definirea tipului de spaliu verde qi a destinaiier
acestuia, in
funclie de cerinlele colectivitiJii sau ale beneficiarului qi in'corelalie cu ca,
racteristicile generale ale terenului qi ale amplasamentului
acestula.
por_
nind de la identificarea
necesitSlilor,
se apreciazd natura
$i
cantltatea dott-
riloryi amenajirilor necesare, mdrimea s;u capacitatea acestora.
Evalulrile de cost care se efectueazi
conduc la estimarea mArimii in_
vestiliei; in acest scop se recurge la norme, sfudii, reglementdri gi la ana-
282
METODOLOGIA
PROIECTARII
PEISAGISTICE
l i za rr. . r rc: t l i zi i r. i si r' i l nrc. i . vcsl i krrul , i rr l i t . r' l rc t l c di sporr i bi l i t i rl i , I rl ct l -
tinc. rcduce sau nritrcgtc suma
9i,
in consccittlll, stabilc;;tc nivclul clc ckt-
tare qi cchipare a viitoarei amenajdri.
Studiul de prefezabilitate se elaboreazd de citre investitor (dacd are com-
pelenla necesard) sau de cAtre o unitate de proiectare, pe bazl de contraot
de prestare de servicii pentru realizarea investiliei. Documentafa trebuie
si cuprindd:
A. Piese scrise'.
a. Date generale: denumirea obiectivului; autorul studiului de prefe-
zabilitate; investitorul; ordonatorul principal de credite; amplasamentul
terenului; tema de proiectare, cu fundamentarea necesitdlii
$i
oportunitilii
investiliei.
b. Evaludri: valoarea estimativd a investiliei; cheltuieli pentru prolec-
tarea studiului de prefezabilitate; cheltuieli penru proiectarea studiului de
fezabilitate; cheltuieli pentru oblinerea avizelor legale necesare in primele
doud etape ale proiectdrii; cheltuieli pentru organizarea licitaliei (instruc-
liuni
pentru ofertanfi, publicitate etc.).
c. Date tehnice privind investilia
si
principalele cerinle: stprafa,la
9i
situalia
juridic[ a terenului; caracteristicile principale ale terenului; dot[-
rile
9i
principalele lor caracteristici; utilitilile
9i
modul de asigurare a aces-
tora (apd, canal etc.).
d. Finantarea investitiei
(modul de asigurare).
B. Piesele desenatez
a. Plan de amplasare tn zond (l:25O00
-
1:5000).
b. PIan general ( I :5000
-
1: 1000; pentru terenurile mici 1:500)'
Studiul de prefezabilitate, aprobat de investitor, in forma finald, cu pie-
sele menlionate mai sus, devine bazd pentru urmdtoarea etapd, studiul de
fezabl]litate. Acesta este atribuit de cdtle investitor unui proiectant (insti-
tulie sau birou de proiectare) prin licitalie publicd, in urma selectlrii mai
multor oferte. Criteriile principale sunt: competenta profesionald, costul
proiectirii qi termenele pentru lucrdrile de proiectare. Licilalia se supune
regulamentului aprobat prin H.G.'727/ 1993.
9.1,2. STUDIUL DE FEZABILITATE
Studiul de fezabilitate, ca prim[ etap[ a proiectdrii propriu-zise, reprc-
zintd o lucrare alcdtuiti din piese scrise
$i
desenate care redau solttlionarea clc
principiu a progran-rului din punct de vedere peisagistic, tehnic
ai
economic'
2u3
l i l aborarea st u<l i urrri dc f czabi ri t at c t rcbut cazi r cu. nuI i za co' rl rl cxi -r
a terenului qi a ambian{er acestuia, in scopul annonizini solutiilor tle arne_
na1are cu caracteristicile sitului
$i
cu funcliile principale ale spaliului vcrdc,
stabilite de studiul de prefezabilitate.
.,Cercetarea
terenalui
Si
culegerea tuturor informaliilor
Si
datelor
utile proiectdrii
se desfEgoard dupd o anumitd schernl logicd.
prin
exami-
nare directd gi prin confruntare cu planul general de situalie gi cu planul
de sistematizare a zonei, se analizeazd, amplasamentul, implicaliile, urba_
nistice sau de dezvoltare teritoriald, aspectele sociale din zona de influ_
enfd. Trebuie bine cunoscutd componenta gi structura zonei limitrofe, re_
laJiile optime qi aspectele determinante asupra compoziliei viitorului spa_
tiu verde.
Se culeg date privind folosinlele anterioare ale terenulur
lor in fizionomia
9i
caracteristicile acestuia.
(o
diliil( dc tlintul alc zonci.
' l' enlpcriltrlrit
tllcdic anualir, tcllrpcriltll-
rilc cxtrcr' lrc, rcgin.rul dc precipitalii, direcfia
;i
intcnsitatea viinturilor do-
nrinantc, urr.riditatea aerului qi calitatea atmosf' erci (gradul de poluare) sunt
determinante atat in organizarea compoziliei (alegerea unor dotiri qi arn-
plasarea acestora, distribuirea ptantaliilor q.a.), cdt gi pentru stabilirea sor-
timentului vegetal gi a anumitor aspecte tehnice (materiale de constnrclic,
addncimea de ingropare a instalaliilor de udare
9i
api potabild
I
a.).
Se cerceteazd, de asemenea,
/actorii
microclimatici in cuprinsul tere-
nului: pdrlile expuse curenlilor qi vAnturilor sau afectate de ingheluri, zo-
nele adipostite, pantele insorite, care se incilzesc mai repede, terenurilc
care rdmdn mai mult timp sub zdpadd.
$i
aceste aspecte influenleazi asu-
pra alegerii sortimentului qi amplasamentului vegetaliei qi chiar pentru si-
tuarea unor dotari sau amenajdri.
Deosebit de importantd este cunoa$terea condiliilor de sol ale terenu-
Iui: grosimea stratului fertil, tipul de sol, textura, pH-ul, salinitatea sau
alcalinitatea, prezenla unor eventuale depozite de materii organice in curs
de descompunere
(gunoaie), gradul de eroziune etc. Pe terenurile mari cste
necesari o cartare a solurilor, cu indicarea misurilor de ameliorare. Difc-
renlierea factorilor pedologici in cuprinsul viitoarei amenaj[ri trebuie Iua-
td in consideralie la alegerea gi amplasarea speciilor de plante.
Condilii sanitare. Se cerceteazd eventuale emana{ii nocive, natura po-
Iuanlilor, sursa, distanla, gradul de influenli; surse de anofelism etc.
Aspecte sociale. Pentnt ca spaliile verzi publice sd rdspundd necesitI-
lilor
reale ale beneficiarilor, este necesar ca documentalia proiectului si cu-
prindd informalii privind numdrul de locuitori din zona limitroll, catc-
goriile de vArstd care urmeazi sd frecventeze mai mult spaliul verde, accc-
sibilitatea terenului (strdzi, drumuri
9i
starea lor), mijloacele de transporl
Aceste aspecte intervin in dimensionarea
$i
structura relelei de circLtlalic
interioare, natura gi capacitatea dotdrilor, asigurarea parcajelor (pentru sprr
{iile
publice cu razd m^re de folosinld).
Pentru amenajdrile cu caracter privat, sunt necesare. de asetncnca. cslt
mdri privind num[rul utilizatorilor pe categorii de vArst6, eventual ccrrrrl('
speciale legate de starea de sanetate a acestora (persoane cu hatrdica;l rrl"
tor q.a.), preferinlele in modul de relaxare in grddind, numirul tlc itttlttvt'
hicule etc.
Aspecte istorice
Si
culturale. Pentru programele de amcnajitri pcis;r
cistice in siturile istorice si
in cele cu un anumit specific al tradiliilol tlc
gi influen{a
Documentalia
se sistematizeazd pentru a permite ugurinla consultdrii
datelor culese.
Topografia terenului. Se analizeazd qi se completeazi planul topogra_
fic, studiindu-se cu ate'fie reliefur terenurui
laspeitul
general gi oetaiiile;.
De asemenea, se cerceteaze elementele existente-pe teren (vegetalie,
apa, elemente decorative, drumuri, construclii, instalilii)
9i
posiUilitafle
de rnenfinere gi integrare a acestora in noua compozitie.
Ludnd in considerare multiplele aspecte legate de topografia terenului,
proiectantul
are posibilitatea
sd aprecieze potenlialul
,itrlri p"ntru p.o-
gramul proiectului
9i
sd stabileasci in principiu: poziliile de unde sunt
avantajate perspectivele,
necesitilile sau posibilitdfile
de rnodelare a
reliefului, locurile cele mai indicate pentru amplasarea centrelor compozi_
!ionale,
.zonele
cele mai potrivite pentru construclii, terenuri de sport, tere_
nuri dejoacd pentru copii, punctele cele mai logice pentru intrare etc.
Condiyiile naturale. Se analizeazd factorii eseniiali care influenleazd
soluliile de amenajare a terenului.
.
Condiyiile hidrologice
Si
hidrogeologice-
Apele naturale existente,
nivelul freatic, compozilia fizico-chimicd gi bacieriologicd a apelor, re_
gimul hidrogeologic
al terenului (zonele inundabile, nedrenate sau mldq-
tinoase), constitulia geologicd
a terenului etc., reprezintd factori impoi_
tanll pentru solulionarea unor probleme
de proiectare
ca: amenajarea la_
curilor artificiale sau corectarea pieselor de apd naturale, amenaiarea
unor compozilii specifice acvatice, folosirea apelor naturale pentru uda_
tul plantafiilor,
stabilirea unor misuri de ameliorare a terenului (dese_
care, drenaj q.a.).
284
l l i 5
ci vi l i zal i c; i cul t uri r,
(l oourncnt al i u
l rchui c si r cupri ndi r i nl i rrnra{i i pri vi nrl
aceste aspccte, in vcclorca intogrrilli irrrnonioasc
$i
rcspectarii valorilor
istorice si culturale.
Condilii tehnico-economjce. Pentru asigurarea unui cost mai scizut
al amenajdrii, se intreprind cerceteri privind posibilitdlile de racordare la
instalaliile tehnico-edilitare din apropierea terenului, se studiaza posibili-
tatea unor rezolvdri tehnice gi economice (in modelarea reliefului, crearea
pieselor de api
f.a.),
folosirea resurselor locale etc.
Analiza documentaliei scrise, examinarea repetatd a terenului gi a
planurilor de bazd, permit demararea proiectirii prin elaborarea conceptu-
lui de plan. Ca exemplu foarte instructiv in figurile 108, 109, 110, 1 I I se
prezinld, modele ale schilelor de analizi gi de elaborare a conceptului de
plan pentru campusul unui colegiu, intocmite de arhitectul peisagist ame-
rican John Ormsbee Simonds (Simonds
1.O., 1967).
AplicAnd principiile generale de proiectare peisagisticd prezentate in
capitolul 6, se studiazi compozitia de ansamblu pentru tema date.
in primele faze se concep scheme generale de organizare: amplasa-
rea pe planul de situalie a zonelor pentru componentele majore.
De exemplu, pentru un parc sau o grddind se studiaz5 dispunerea in
teren a lacului, a dotdrilor qi amenajdrilor cu anumite funcliuni, a accese-
lor (intrdri) principale, a perspectivelor importante, a centrului compozi-
lional
principal.
in fazele urmitoare se elaboreazd scheme de circulalie qi se delimi-
teazd diferitele zone, incadrdndule intr-o tratare compozilionald adec-
vatd funcliunilor gi caracterului dorit sau propus al peisajului (arhitectural,
peisager g.a.): se studiazl formele in plan gi volumetria de ansamblu (pie-
se de apd, arii de circulalie, microrelief, plantalii
$.a.).
Se propun elemente
decorative majore (bazine, fEntdni cu
jocuri
de api, partere cu plantalii
decorative g.a.).
Rezolvarea funclionald gi esteticd a programului se bazeazd pe cunoa;-
terea gi impletirea principiilor de compozilie prezentate in capitolul 7.2.
cu principiile gerierale de proiectare.
JinAnd
seama de adincirea specializdrii, proiectarea spafiilor verzi com-
plexe este o lucrare colectivd, implicdnd numeroase specialit6li. Conceplia
generald a amenajdrii este elaborati de o persoan[ sau de un colectiv restrdns
gi apoi este dati spre studiu proiectanlilor in diferite specialitdti (drumuri
gi sistematizare vertical[, hidrotehnicd, construclii, instala{ii g.a.).
286
F E R M E T
c r t a M B E c S
WE S T L ^ N
Fig. 108. Planul toPografic
287
t,/n,rlr a.!{' /1 'a--J'rit(
r' ,
(t.- .<ar -6(_ar' a+tua
,n,,k
' *4^
,*-'-.),---i
<apaor tjz 4^ .)..; ..4i
t< at,^t @F.^r 'a'.i
'
&l rl sr, ar 4 Pe4' 14
dt3Pt
t.?i tt^u at o1I.^t4 < e a
b.ttut
-. ..tu^L *io.^ (at.r
d' 4ta t+o tu.t,^s' ' {)
. - - -
' l
fao. *<4a ban^. LilE4 uitb
6o'ra.,il.
d! kJ,',n arl'e<L-|t &-.a"/a tu6ort avt; ar cLtF1 ar yte<LAt tatB-l
qr e/1t^L2^ < 4
P$- l|&t b 1'v/t/rt
t lt^' ] nL4eL (aad cu
l^.r
' ./,6
. . f
. .
P^t * ] L - +- l At r { . . a. - * t
@o4q. ' i at . ' ^ ' Pl a4r . . |
2 a|tt . P^ot a tL (4j
* Lz, or . b4. ^
, Fe! ^ - t 4
,3i.
t'"d..t-.
apd, so
.
a o P o 6 - c ^ F t A
F E M T I P E O P E ,
w,
a*-t 1e^(
pdrF
t ,
Fi g. 110. Di agrama rel ati ei construc(i e-si t
l 9 Arhi l cct uri i Pci sagcra
</',,
288
Fig. 109, Diagrama analizei sitului
I l l 9
' ' | . .
l+"-'-"'-'-
i . l
1
i\
i n urrna sol Lt l i i l or t l e pri t t ci pru l i rrni zt t e t l c i t cel t i a, ct t t t ccpt t t l t l c pl rt t t ,
i ni l i al sub 1' rrrml dc sohi {e, brui oanc, sc rrl rt cri ul i zcazi r i n pl anul gcncral
de amenajare. Acesta redd sotufia de ansaurblu pcntru tema rcspectivil lll
cazul parcurilor gi grddinilor planul cuprinde rezolvdrile pentru modclarca
tcrcnului, piesele de api, amplasarea obiectivelor (clddiri
9i
terenuri cu cli-
ferite folosin!e), releaua de circulalie, amplasamentul vegetaliei lemnoasc
(masive, grupuri, aliniamente, garduri vii), elementele principale de deco-
ralie- (constructive, uneori gi vegetale).
ln aceast[ etapi a proiectdrii se pot intocmi doud sau trei variante de
rezolvare, fiecare cu piesele scrise qi desenate, necesare.
Studiul de fezabilitate cuprinde urmitoarele piese:
A. Piesele scrise:
a. Date generale:
-
denumirea obiectiwlui de investilii, proiectantul, ordonatorul prin-
cipal de credite, investitorui;
-
amplasamentul
fiude!,
localitate, stradd);
-
tema, cu fundamentarea necesitelii gi oportunitilii investiliei, avutc
in vedere la aprobarea studiului de prefezabilitate;
-
descrierea terenului qi a cadrului general, prezentarea condiliilor na-
turale, a aspectelor sociale (eventual qi istorice), tehnice gi economice cu
implicalii in realizarea investiliei.
b. Memoriu general (expunerea qi justificarea
soluliilor generale pro-
puse)
9i
memorii tehnice pe specialitdli (sistematizare verticali, drumuri,
construclii, instalalii, spalii verzi).
c. Date privind
forla
de muncd ocupatd dupd realizarea investilici:
total personal, din care, personal de execufie; locuri de muncd nou creatc.
d,. Devizul general al investiliei
e. Principalii intlicatori tehnico-economici: valoarea totald a invcsti-
1iei,
egalonarea pe ani, durata de realizare a investiliei (luni).
f. Finanparea investiliei (indicarea sumelor pe surse de finanlare)
g. Avize
Si
acorduri, conform legislaliei in vigoare: avizul ordonatolu-
lui principal de credite, certificat de urbanism, avize pentru asiguralca uti
litd{ilor (energie electricd, apd, canal q.a.), pentru proteciia mediului rii a
apelor, alte avize de specialitate, conform dispozi{iilor legale.
B. Piesele desenate:
a. Plan de amplasare in zond (l: 500O).
b. Plan general de amenajare,la o scari convenabild prezcntilrii r:x
plicite a solu{iei: l: 500 pentru suprafele pdni la 10 ha, 1: 1000 pentru su
prafele intre l0
9i
50 ha
9i
l: 2000 pentru suprafele depigind 50 ha.
I
I
I
t
290
Fig. I I l. Varianttr a diagramei constructie-sit
l (, I
t. I' htnttt i .yi .ttr.1i ,/r,l
l )c
l ru stsl (.t l t,/l | l (.;t vr..r.l tt.trl a, (:01)sl nt(:l
, vcl i cl i l l tc.
tl . I' rrsl tt,t t i t,t' .
Studiul tie f' czabilitatc cstc supus
l)cntru
cxaurinarc
$i
aprobruc utlci
cornisii telrnice dc spcctalitate gi invcstitorului (persoanei j
uridicc achizi_
toare)l in cazul mai multor variante, se alege una, cu sau lird moclificiri.
Lucrarea definitivd, in care au fost stabilite elementele gi solutiile prin_
cipale
$i
au fost oblinute toate avizele, acordurile gi aprobirile pentru-exe-
culie, confonn prevederilor
legale (Legea finanlelor public e nt.721 1996),
constituie baza deschiderii finanl5rii.
9.1.3. PRO|ECTUL TEHNTC
Sl
CATETELE DE SAHC|NT
in aceastd etapi a proiectdrii
se intocmegte documentalra scrisI gi de-
senatd pentru care se elibereazi autorizalia de construire gi pe baza careia
se deschide licitalia pentru execulia lucrdrii.
Proiectul tehnic se elaboreazd pe baza studiului de fezabilitate apro_
bat
$i
trebuie sd prezinte clar qi complet datele tehnice, tehnologice gi ico_
nomice privind execulia lucrdrii, astfel incAt:
-
investitorul sd dispund de informalii complete privind viitoarea ame_
naJ are;
. .
-
candidalii la licitalia pentru preluarea in execulie a lucr[rii sd poati
elabora pe baza lui ofertele gi detaliile de execulie in conformitate cu pre_
vederile proiectului, propundnd
materiale
9i
solulii tehnologrce care con_
duc la o anumitd ofertd de cost.
Conlinutul proiectului
tehnic este urmetorul:
A. Piese scrise:
a. Descrierea lucrdrilor :
-
prezentarea
sitului (amplasamentul
gi caracterizarea terenului):
-
modul de prezentare al proiectului pe volume, broquri, capitole;
-_
memoriile tehnice pe specialitdli (drumuri, terasamente, construclii,
instalalii, spalii verzi
$.a.);
-
organizarea de qantier:
descriere sumard, demoldri, devieri de retele
etc.; cdile de acces provizorii, sursele de apd gi energie electrici pentru
organlzarea de gantier gi definitive, protejarea
materialelor din gantier gi a
lucrdrilor, curdlenia in qantier, serviciile sanitare;
-
programul de execulie a lucrdrilor, grafice de lucru, programul de
recep!le;
-
trasarea lucririlor;
-
masurarea lucrdrilor;
292
-
rcl t ! ri l c i Dt rc ool l t ract l l nt (ol Lrt t l l l t ), eot l st l l t : l l l t
; ; i
i nvcst i t or (pcr' -
sot na
j
uri di ci achi zi t oare).
b. Caiatele de sarcini
Se elaboreazd de c[tre proiectant pe baza plan$elor qi se grupeazd in
broguri distincte, pe specialitAli, pentru fiecare lucrare in parte. Caietele
de sarcini prezintd dezvoltat elementele figurate in plange, cu infonnalii
9i
precizdri complementare acestora. Se descriu modul de realizare a lucr,l-
rilor, ordinea de execulie, natura gi caracteristicile materialelor necesare.
impreund cu plan$ele, caietele de sarcini trebuie astfel concepute incat,
pe baza lor, sd se poata determina: cantitdlile de lucr.[ri, costurile lucriri-
lor, forla de muncd, materialele gi dotarea necesard execuliel.
Elaborarea lor se face pe baza plangelor gi a breviarelor de calcul, de
cdtre ingineri specialigti, pentru fiecare categorie de lucrare. Forma de pre-
zentare trebuie sd fie clard, concisA
$i
sistematizatd.
c. Listele cu cantitd,tile de lucrdri
in acest capitol sunt incluse:
-
centralizatorul obiectelor (elementelor
)
componente ale amenajdrii;
-
centralizatorul categoriilor de lucrdri pentru fiecare obiect;
-
listele cu cantitdJile de lucriri comasate pe capitole de lucrdri (ante-
mdsurdtori):
-
structura articolelor comasate pe capitole de lucrdri;
-
listele cu cantitilile de utilaje gi echipamente tehnologice pentm
executre;
-
specificaliile tehnice.
d. GraJicul general de realizare a investiliei pLrblice
B. Piesele desenale cuprind:
a. Planuri generale'.
-
planurile de amplasare a reperelor de nivelment gi planimetrice;
-
planurile topografi ce principale;
-
planul general de amenajare, care trebuie s[ redea amplasarea elc-
mentelor componente gi modelarea reliefului. Se indicd cote de nivel, dis-
tanle de amplasare, orientiri, coordonate, axe, repere de nivelment gi pla-
nimetrice, cotele gi distan{ele pentru drumuri, alei pietonale, platforme;
-
planurile principale privind sistematizarea verticall a terenului, in-
clusiv inscrierea pe acestea a volumelor de terasamente, sdpituri-umplLt
turi, depozite de pimint, volumul pdmantului transportat (excedcnt
;;i
tlt:'
ficit), lucrdrile privind stratul vegetal, precum qi preciziri privind utilrtielc
$i
echipamentele de lucru, alte date tehnice.
l ( ) 1
-
pl anuri l e pri nci pal e pri vi nd const ruc{i i l e subt cranc (anrpl asarc, rl i -
mensiuni, secfiuni, profile longitudinale);
-
planuri de amplasare a reperelor fixe gi rnobile de trasare.
b. Plansele principale ale obiectelor (elementelor
componente) se gru-
peazdin volume sau bro$uri pentru fiecare specialitate distinctd. Este indi-
cat ca fiecare obiect suprateran sau subteran (lac, colind-belvedere, circu-
la{ii, piese de arhitecturd, instalalii, mobilier de parc, echipamente gi ame-
najdri pentru joac[
9i
jocuri
sportive, obiecte decorative, plantalii, peluze
qi decoraliuni florale etc.) sd aibd o denumire
9i
un simbol (cod).
Plangele trebuie sd redea, dupd caz, planul individual de amplasare pen-
tru fiecare obiect, planurile de arhitecture (plan orizontal, sectiuni
$i
deta-
lii imporlante, cu precizarea cotelor, dimensiunilor, distantelor, ariilor, ma-
terialelor gi finisajelor acestora), planuri privind structura de rezistentd a
unor obiecte, planurile instalafiilor pentru unele obiecte (amplasare, sche-
me principale, secliuni, detalii cu indicarea de cote, dimensiuni, materiale.
izolalii necesare, parametri principali ai instalaliilor), planurile de dotare a
unor obiecte cu mobilier, inventar gospoddresc, paza contra incendiilor,
proteclia muncii etc., cu indicarea caracteristicilor.
Planurile de plantare trebuie sd redea exact componenta diferitelor ca-
tegorii de plantagii, numdrul exemplarelor, distanlele de plantare, lungimea
gardurilor vii cu specificarea numdrului de rdnduri etc. (foto color 128).
Ca qi studiul de fezabilitate, proiectul tehnic pentru o investitie com-
plexd se elaboreazi de citre proiectantul peisagist in colaborare cu prolec-
tanlii de diferite specialitdti, in func1ie de natura dotirilor qi amenajdrilor
incluse in viitoarea amenajare peisagisticd.
Proiectul tehnic pentru o investilie publici se verificd de citre specialigti
atestali de Ministerul Lucrdrilor Publice gi Amenajdrii Teritoriului, conform
regulamentului aprobat prin HG. w.925/ 1995, se avizeaz\ gi se aprobd de
investitor, potrivit reglementdrilor emise de Ministerul Finanlelor.
Proiectele penlru investiliile private se contracteaze diect cu proiec-
tantul sau cu antreprenorul carc poate asigura atit proiectarea cAt qi execulia;
gi in aceastd situatie se poate apela la mai mulli ofertanli, alegerea fiind, in
general, determinatd de reputalia proiectantului
Si
costul proiechni.
ln elaborarea proiectului se folose$te o metodologie asemdni.toare cu
cea prezentatA mai sus insd consultarea repetatd a beneficiarului (investi-
torului) simplificd procedurile, mai ales pentru investiliile mici (de exem-
plu, grddinile pentru locuinte),
294
BI BLI OGRAFI E
Ba rret, J.
9i
al
-
7e rrasses
jardins,
Syros Alternatives, 1988.
Baumann, A.
-
Neues Planen und Gestalten. Aachen, 1953.
Bazin, G.
-
Jardins, la recherche du Paradis perdu. Editions du Chne-Hachcttc
Li vre, 1999.
Beretta, R. Composizione e construzione dei giardini. Edagricole, Bologna, 1970.
Brnatzky, A.
-
Von der mittelalterlichen Statbefestigung zu den WalLgriinliichtn
von lrcute. Satzer. Berlin. 1960.
Bernatzky, A.
-
Klima wirkungen von GriinllachEn und ihre Beziehungen zur
Stddteplanung. Rev. Anthos, nr. 1, 1966.
Bernatzky, A.
-
Tree ecology and preservation in Developments in agricultural and
menaged
-forest
ecology. Elsevier Scientific Publishing Company, 1980.
Bovo, G., Miglieta, P., Peano, O., Vanzo, A. Manuale per tecnici del verdt
urbano. Torino, 7998.
Brison, H., Collin, D.
-
Jardins d'Agrdment. Ed. J.B. Baillidre et Fils, Paris, 1959.
Charageat Marguerite
-
L'art des
jardirs.
Venddme, France, 1962.
Chitulescu, G., Chilulescu,
'lr.
-
Sapte
monumente celebre ele
qntichitdlii.
EtJ.
Tehni ct, Bucuresti , 1969.
Chiusoli, Al.
-
Progettare giordini. Edizioni Agricole, Bologna, 1991.
le Dantec, J,-P.
-
I-s sauyage et le rtgulier. Art des jardins et paysagisme en Franec
au XXb si\cle. Groupe Moniteur, Editions du Moniteur, Paris, 2002.
Dejeu, L., Georgescu,Magdalern
-
Tdierea
si
conducerea vilei-r./e-r,re. Ed. Ceres, 2003.
Drimba, O.
-
lstoria culturii
;i
civilizaliei. Vol. I. Ed.
$tiinlifica
gi Enciclopedicii,
Bucuresti , Romdni a, 1984.
Dumitriu
-
Tettrranu, f.
ti
al.
-
S/abliea copacitdlii
frltrqnte
a pddurii
fald
de noxelc
din atmosferd
ri
mdsuri de gospoddrire a pddurii afectate.l.C.A.S, Bucure$ti, 1980.
Enge, T.O., Schriier, C.F.
-
L'arhitecture des
jardins
en Europe. Ed. Taschen,
Germani a, 1990.
Fouquier, M., Duchdne, A.
-
Des divers styles de Jardins.El. Emile Paul, Paris, 1914.
de G^nay,E.
-
Jardins de France.Ed. Larousse, Paris, 1949.
Garrec, J,P.
-
Pollution atmosfArique el milieu urban. Les effets sur les arbres. P.cv.
Forest Frangai se, XLI
-
n" sp.. 1989.
Giurgiu, V.
-
Conrervarea pddurilor. Ed. Ceres, Bucureqti, 1978.
Giurgiu, V.
-
Pddarea
ii
yiitorul.
Ed. Ceres, Bucuretti, 1982.
Gromort, G.
-
L'art des Jardins. Ed. Vincent, Fral & C'', Paris, 1934.
Heron, Marianne
-
Gardens of lreland Gill and Macmillan Ltd., Ireland 1999.
Hobhouse, Penelope- Garden designs. Henry and Co., New York, 1997.
Holden, R,
-
lzndscape design.Latrence King, London, 1996.
Iliescu, Ana-Felicia
-
Arboriculturq ornamentqld. Ed. Ceres, Bucuregti, 1998.
Iliescu, Ana-Felicia, Costea, Gabriela, Dumitraicu, Monica
-
Indrumdutr ptnttu
initierea in proieclareq peisclgisticd. AMC, USAMV, Bucuretti, 2001 .
Jenkins, Mary z,uazua
-
America's Public Gardens, National geographic Socicl)'.
usA, 1998.
Kingsbury, N.
-
?"lr e New Perennial Garder. Frances Lincoln Limited, Lcllrdort. l()()('.
Kluckert, E.
-
Erlropean Garden Design Kdnemann, Kitln, 2000.
Landenne, A.
-
lxfuiation it Ia composition des projets.I.S.l., Gembloux, tlclgi(luc, l()r) /
l ( ) 5
.
Locwcr, P.
-
Ornenc tul gt.usscr. Mcrcdi th l l ooks, l )cs Moi l cs, l owi t, 1995.
.
Loxton, H,- 7l e Garden. Davi d Bateman Ltd.. London. 1991.
o Marcus
r
R.
-
Parcuri
Si
grddini din Romdnia. Ed. Tehnic?l, Bucurcati, l9-58.
. Magnilio Calcagno, Annalisa
-
Architettura del
paesagio.
Evoluzione sk,,.i..e, Etl.
Cal deri ni , 1983.
o Mattern, H.
-
Gdnen und Ganenlandschfen Verlag Gerd Hatje, Stuttgart, 1960.
. Moorr, Ch., Mitche[, W., Ttlrnbull, W.
-
The
poetics
of Gardens. MIT he,ss, USA. 2000.
. Moreux,
J.C-
"/4rdins
d'Espagne. Jardrns-L'Architecture d'aujourd'hui, Frant4 1937.
.
Muja, S,
-
Spayiile verzi in sislematizarea teritoriului
,i
; localildtilor. Ed. Ceres.
Bucuregti , 1984.
r
M.uja, S.
-_Dezyoltqrea
spaliilor verzi in sprijinul consendrii mediului inconjurdtor.
Ed. Ceres, Bucureqti, 1994.
.
Neuray, G.
-
Architecture des
parcs
et ,lardins. Les
presses
Agronomiques de
Gembl oux, 1973.
o
Nitschke, G.
-
te jardin japonais
.'faschen, Italy, 2003 .
.
Nourry, J-P.
-
Art et technique desTbrdins. Ed. Baillidre et Fils,
paris,
1971.
.
Negruliu, Filofteia
-
Spalii verzi. EDp, Bucuretti, 1980.
c PizzonlF.
-
The Garden. AurumPress, London. 1999.
. Popescu, M. ji colab.
-
Pomiculturd generald
Si
specrald. E.D.p., Bucureqti, 19g2.
r
Preda, M., Palade,L.
-
Arhitecturq peisagerd. Ed. Ceres, Bucuregti, 1973.
o Plucknettr
Jenny
-
The Small Gard.en. Abbeydale
press
, UK, ZOO1.
. Robinson, N.
-
The planting design hqndbook. Ed. Gower, England, lgg2.
.
Rovnla, l.
-
Plante
floricole
perene de parcuri
Si
grdiini. Ed. Agrosilvictr,
Bucuresti . 1968.
o
Schaewenr von D., Val6ry, Marie- Frangoise
-
G ard.ens in France,Taschen Verlag,
Kdl n, 1977.
r
Simonds J., O,
-
Arhitectura peisajulai. Ed. Tehnicd, Bucuregti, 1967.
o
Simoninir G.L.
-
Giardini italiani.Ed. Idealibri S.p.A, Milano, 1991.
r
Solomon, Mqlica
-
Peisajul
-
instrument al calitdlii dezvoltdrii spaliale. Arhitext
desi gn, nr.5, 2002.
.
Sonea, V., Palade, L., Iliescu, Ana-Felicia
-
Arboriculturd ornamentald si
arhitectura peisajului. EDP, Bucuregti, 1979.
.
Sonea, V., Pavel, Afrodita, Ailinctri, Natalia,
$elaru,
Elena
_
Floriculturd. EDp,
Bucuregti , 1979.
o
Sonlier, L.
-
Espaces verts et urbanisme. Centre de recherche d'urbanisme,
paris.
1977.
.
Stevens, D.
-
Designing your ideal garden. Frances Lincoln Ltd., London, 2001.
. Tanguy, Fr6derique et M.
-
Le composition des espaces verts et le choix. des
vegetuux. Ed,. J.B.Bai l l i ere, Pari s, 1981.
.
Torsten, O.E., Schriir, CI.
-
Architecture des Jardins m Europe. Taschen, K<iln, 1990.
.
Vi$oiu, Dagmar
-
Istoria grddinilor
Si
parcurilor. E d. Mlrlon, Timigoara,200l.
o Websterr R.
-
Ferg Shui pentru grddind. Ed. Vox, Bucue$ti,2000.
.
Willery, D,, Garbg P.- lJn jard.in pas comme ks autres.l_:rrousse, Bordas, 1997.
***
Encyclopidie des Jerdins. Librairie Larousse,
paris,
1957.
8**
Monitorul ofi.cial al Romdniei
-
Normele metodologice privintl conlinutul cadru al
proiectelor -
pe
faze
de proiectare, septembrie 1996.
+**
Plantsforwater gardens. Dempsey Par, Bath, UK, 1999,
***Giard.ini:
Il nuovo Grend Tour. Crandi Giardini Italiani, 1999.
296
ANEXA
LISTE TEMATICE CUPRINZAND SPECII ORNAMENTALE
LEMNOASE
$IERBACEE
I. PLANTE LEMNOASE
1. ARBORI
$I
ARBU$TI PENTRU DIFERITE CONDITII
DEMEDIUDIN ROMANIA
SPECIITERMOFILE
Foioase
Albizzia
julibrissin
Buddleia davidii
Cal ycanthus
fl ori dus
Carpinus orientalis
Castanea sativa
Cercis siliquastrum
Cotinus coggygria
Euonymus
japonicus
Hydrangea macrophylla
Hypericum patulum
Hyperi cum' Hi dcote'
Ilet crenata
Magnolia stellata
Ostrya carpinfolia
Foioase
Amorpha
fruticosa
Catalpa bignonioides
Corylus columa
Cytisus scoparius
Prunus tenella
Paulownia tomentosa
Prunus l aurocerasus
Quercus
pubescens
Rhododendron sp.
Rosea thea hybrida (soiuri)
Ruscus aculeatus
Salix babylonica
Conifere
Abies cephalonica
Cedrus atlantica
Cryptomeria
japonica
Cup re s s us s emp e rv t r e ns
S e quo i adendron g i g ant eum
SPECII SUBTERMOFILE
Fraxinus ornus
Gleditsia tiacanthos
Ilex aquifulium
Ko e I re ut e ria p anic ul at a
Li gu s t rum ov al ifo I iunt
2\ ) I
Li ri o d e nd.ron t ulip
ife
r a
Lonicera pikata
Lonicera nitida
Magnolia kobus
Prunus triloba
ryracantha
crenatos errata
Robinia hispi.da
Robinia pseudacacia
Salix matsudana' To rtuos a'
Sophora
japonica
Foioase
Acer pseudoplatanus
Beula sp.
Callwavdgarts
Comus alba
Comus stolonifera
Crataegus monogyn
Fagus sylvatica
Frocinus excelsior
Laburnwn sp.
P hiladclp hu s c o ronarius
Pntnus spinosa
Populus tremula
Quercus
robur
Salix sp.
Spiraea sp.
Sorbus aia
Sorbus aucupaia
Foioase
Acer saccharinsn
Aesculus sp.
Albiuia
julibrissin
Alnus glurtnasa
298
Syrlnga vulgarls
Tamorix telrandra
Wisteria Einensis
Conifere
Calocedrus decunens
Jwtiperus virginiana
Pinus giffithii
Taxodium distichum
Thuja ortmtalis
Thuja plicata
SPECtr REZSTENTE I-A GER
Sorbus intremedia
TiJia cordata
Tattnrix sp.
Vibumun opulus
Conifere
Abies nordmaniana
Clatnae cyp ai s no otl@t ens i I
Juniperus communh
Juniperus x med.ia
Lari.x decidua
Picea abies
Pinus cembra
Pinus mugo
Phws nigra
Pinus sylvestris
Thuja occidentalis
Tsuga canadensis
SPECIIHELIOFILE
Betula penduln
Canrysis radicans
Catalpa bignonioides
Cercis siliquastrum
Cotinus coggygia
Cytisus sp.
Elaeagnus sP.
Exochorda racemosa
Genista sP.
Gleditsia triacanthos
Gymnocladus
dioicus
Hibiscus sYriacus
Ko el reut e ri a
P
ani c ulata
Kolkwitzia amabilis
Li r io dendr on nliP ife ra
Malus sp'
Paeonia sufruticosa
Paulownia tomenlosa
Perov skia atriciqlifolia
Platanus hYbrida
Populus nigra
Foioase
Acer campestre
Acer tataricwn
Ae scul u s hipP o cas t anwn
Berberis
iuliatae
Buxus semPemirens
Calycanthus floridus
Carpinus betulus
Chaetwmeles
sP.
Corylus avellnna
Euonymus sP,
Fagus sYlvatica
Heilera helix
Hydrangea
sP.
IIex aquifuliwn
Kerria
i
aPonica' Plenifl ora'
Ligustrum sP.
Ianicera sP.
SPECtr TOLERANTE
FATA DE UMBRA $I
SEMruMBRA
Pyrus sallclfolla
Roblnia sp.
Sophora
jaPonica
Sorbus aria
Spartium
iuncewn
Syringa vulgaris
Tamarix sp.
Tilia tomentua
Wisturta sinensis
Conifere
Cryptomeria iaPonica
Ginkgo biloba
Larix decidua
Pirws sp.
Thuja sp.
Cultivarui
aurii de conifere
Mahonia aquifuliwn
P achy s andr a te rmi nali s
Parthenocissus
sP.
Prunus laurocerasus
Prunus padus
Rhoilodendron
sP'
Ribes sp.
SymphoricarPos
sP.
Vibumwn sP.
Vinca sp.
Conifere
Abies alba
.Juniperus
x meilia
'Pfitzeriana'
Juniperus
horizontalis
Picea ortentalis
Tatus baccata
Tsuga canadensis
29
SPBCtr TOLERANTB
ALE TERENURILOR
I,JMEDE
Foioase
Acer negundo
Acer saccharinwn
Alnus glutinosa
Betula pubescens
Carpinus betulus
Euonymus europaeus
Euonymus
fortunei
Fraxinus excelsior
Hydrangea sp.
Ilex aquifulium
Kerria japonica
Foioase
Acer cat pestre
Acer ginnala
Acer tatarica
Ailotthus altissha
Betula pendula
Berberis sp.
Buddleia altemifulia
Caragatu arborescens
Carpinus orientalis
Cercis siliquastnnn
Colutea arborescens
Cotinus coggygria
cotoneaster sp.
Cyisus sp.
Elaeagnus angustifulia
Fraxinus ornus
Genista sp.
Gkditsia
Hibiscus sp.
Hippophae rhatnnoides
Hypeicwn sp.
Ilex crenata
300
Kerria japonica
Ko e I re ute i a p ani c ulata
Iaburnurn anagyroides
Lonicera sp.
Lyciwn barbarwn
P hy s o c a rp us op ulifu li u s
Prunus malnleb
Prurus serotina
Prunus spinosa
Prunus tenella
Pourxilla sp.
Populus alba
Populus tremula
Quercus
pubescens
Robinia sp.
Rosa pimpinellifuIia
Symphoricarpos sp.
Tatnarix sp.
Conifere
Juniperus sp.
Picea pungera
Pinw sp.
Li q u i d amb a r I ty ra c ifl u a
Prunus pad,us
Potentilla
fruticosa
Populus sp.
Rharnnus
frangula
Rhododendron sp,
Salix sp.
Sambucus sp,
Tamarix ranwsissima
Vibumwn opulus
Conifere
Taxodium. distichum
SPECtr )GROFITE (REZISTENTE
LA SECETA)
SPECtr PENTRU SOLI,.|RI NISIPOASE
Foioase
Acer campestre
Acer ginnala
Ailanthus altissima
Amorpha
fruticosa
Berbeis thunbergii
Betula pendula
Caragata arborescens
Colutea arborescens
Comus mas
Cotinus coggygria
Cytissus sp.
Elaeagnus angustifuIia
Gleditsin triacanthos
Hippophae rhamnoides
Kerria japonica
Kolkwitzia atnabilis
Laburnum anagyroides
lonicera
rylastewn
Lycium halimifulium
Philadelphus sp.
P lrys ocarpus opulifulius
Platanus lrybrida
Foioase
Acer canpestre
Beula penlula
Buddleia sp.
Catalpa bignonioides
Chacnomeles sp.
Cercis siliquastrurn
Clematis alpina
Colutea arborescens
Crataegus monogyta
SPECtr PENTRU SOLIru PIETROASE
Populus sp,
Potentilla
fraticosa
Robinia pseudacacia
Sophora
japonica
Sorbaria sorbifulia
Sorbus aucuparia
Salix alba
Spiraea arguta
Spiraea
jqonica
Symphoricarpos sp.
Tamarix sp.
Ulmus carpinifulia
Vibumum lantana
Vinca minor
Conifere
Abies concolor
Chamaecyparis law s oniana
Juniperus sp.
Picea sp.
Pinus sp.
Thuja occidentalis
Tsuga carndewis
Cytisus sp.
Elaeagnus angustifolia
Hippophae rhamnoides
Ko e I r eut e ria p ani culat a
Perovskia atriciplifulia
Populus tremula
Prunus avit*n
Prunus mahalcb
Pyracantha sp.
Ribes aloinum
301
Robinia pseudacacla
Rosa canina
Rosa rubiginosa
Rosa rugosa
Tanarix paniflora
Viburnum lantana
Conifere
Ginkgo biloba
Foioase
Acer platanoides
Acer saccharinum
Aesculus sp.
Alnw glutinosa
Berberis sp.
Betula sp.
Carpinus sp.
Chaenomeles sp.
Colutea sp.
Comus sp.
Corylus sp.
Cotinus coggygria
CoryIus avell.ana
Cotoneaster sp.
Crataegus sp.
Deutzia sp.
Euonymus europaeus
Fagus sylvatica
Forsythia sp,
Fraxinus sp.
Genista sp.
Hibiscus syriacus
Hypericum sp,
IIex sp.
Inburnum anagyroides
Ligustrum vulgare
302
Juniperus sp,
Larit sp.
Picea omorika
Picea pungens
Pinus cembra
Pinus mugo
Pinus sylvestris
SPECtr PENTRU SOLIru ARGILOASE
Liquidambar
styraciflua
Li ri o de nd r o n t ulipifu r a
Ionicera sp.
Mahonia sp,
Magnolia kobus
Malus sp.
Parthenocissus
sp.
Philadelphus
sp.
Platanus sp.
Populus nigra' Italica,
Potentilla sp.
Prunus sp.
Pyracantha
sp,
Rhus typhiru
Ribes sp.
Rosa sp.
Quercus
cerris
Qucrcus frainetto
Salix sp.
Sambucus nigra
Sorbus sp.
Spiraea sp.
Symphoricarpos
sp.
Syinga vulgaris
Tilia sp.
Ulmus laevis
Vibumu.m sp.
Weigelaflorida
Wisteria sinensis
Conifere
Abies nordmaniana
Juniperus sp.
Larix sp.
Foioase
Acer palmatwn
Amelanchier sp.
Aronia sp.
Berberis thunbergii
Betula pendulax
Betula narw
Callicarpa bod.inieri
Calhou vulgaris*
Calycanthus
floridus
Carpinw orientalis
Castanea sativa*
Cornus alba
Comus
florida
Cornus stolonifera
Cotoneaster darnneri
C ot one as t e I
f
ranc he t i i
Cytisus scoparius
Daphne mezereum
Erica camea
Exochorda racemosa
Fagus sylvatica
Genista tinctoria
Hippophae rhamnoides
Hydroryea nacrophylla
llex sp.
Magnolia sp.
P hy s o c a rp us opulifu I iu s
Populus canescens
Populus tremula
Potentilla sp.
Prunus spinosa
Quercus
petraea
Rhamnus
frangula
Rhododendron sp.*
Robinia pseudacacia*
Salk caprea
Salix purpurea
Sambucus racemosa*
Sorbaria sp.
Spiraea x vanhouttei
Symphoricarpos sp.
Vaccinium sp.*
Vibumum opulus
Viburnum rhytidophyllum
Conifere
Abies mbilis
Cryptomeria
japonica
Junipe rus chinensis' Pfitzeriana'
Juniperus communis
larix sp.
Picea abies
Pinus cembra
Pinus mugo
Pinus sylvestris
Pseudotsuga meraiesii
Taxodiurn distichunt
Plnus ccmbra
Pinus nigra
Taxodium sp.
Taxus sp,
Thuja sp.
Tsuga cana.densis
SPECtr PENTRU SOLURI ACIDE (*CALCIzuGE)
303
I'oioase
Acer sp.
Aesculus sp.
Ailanthus altissima
Berberis sp.
Buddleja davidii
Buxus sempervirens
Caragana arborescens
Carpinus betulus
Catalpa bignonioides
Ceanothus sp.
Celtis sp,
Cercis siliquastrum
Colutea sp.
Cornus mas qi cv.
Corylus columa
C ot one as t e r ho rizontalis
Crataegus laevigata
Cytisus nigricans
Deutzia sp.
Elaeagnus angustfulia
Euonymus sP.
Forsythia sp.
Fraxinus ornus
Hibiscus syriacus
Hypericum sp.
Juglans sP.
Kerria
japonica
Ligustrum sp.
lnnicera sp.
Mahonia aqufolium
Morus sp.
Amorpha
fruticosa
Caragana arborescens
Elaeagnus angustifuIia
304
I'hiludclphus sp.
Populus alba
Popul us ni gra' Ital i ca'
Potentilla sp.
Prunus seffulata
Quercus
cenis
Quercus
pubescens
Rhus typhina
Rosa sp.
Sambucus sp.
Sophora
japonica
Sorbus sp.
Spartium
junceum
Spiraea
japonica
SymphoricarPos sP.
Syringa sp.
Vinca sp.
Weigela
florida
Yucca sp.
Conifere
Abies pinsapo
Chamae cy p a ri s law s oniana
Juniperus communis
Juniperus x media
Pinus mugo
Pinus nigra
P s eudots uB a menzi e s ii glauc a
Taxus baccata
Thuja occidentalis
Thuja plicata
Thujopsis dolabrata
Svnr y ut r i c: r l t os
uI hus
' l i untri r
kl randru
IJ lmus p u nri I lu p innat o
-
ruttlo s(t
SPECII PENTRU
LITORAL
Sl ' l : ( ' l l
( ' Al . ( ' l l
j l l . l i
Ltt iunt sP
I' u I i u r u.s sP i ttu' c h ri st i
Pqx us albtt
Rhus t\' phi na
Foioase
Acer pseudoPlatanus
Acer monsPessulanum
Ailanthus
altissima
Carpinus
betulus
Castaned
sativa
Colutea
sP.
Cotuneaster
sP.
Crataegus
sP.
Cytisus
sP-
EuonYmus fortunei
EuonYmus
jaPonrcus
Fraxinus
angustifuIia
Fraxinus excelsior
Halimode
ndron halo de ndron
Hydrangea
macroPhYlla
Ilex aqufolium
lnvandula
sPica
Lonicera Pileata
Lycium barbarum
Populus alba
PoPulus tremula
Prunus avrum
Prunus cerasifera
Prunus sPtnosa
Pyracantha
sP.
Quercus
cerrts
Quercus
rubra
Que
rcus
Pe
dunc uliflora
Rosa sp.
Salix sP.
Sambucus
racemosa
Sorbus aria
Spartium iunceum
Spiraea
sP.
Tamarix sP.
Ulmus
glabra
{Jlmus p umilla P
innat o
-
ramo s a
Viburnum
sP.
Yucca
iilamentosa
Conifere
Cup r e s s o c
Y Pari
s I eYlandii
Juniperus
sP.
Pinus mugo
Pinus nigra
Pinus sYlvestris
Pseudotsuga
menziesii
Taxus baccata
Thuja
plicata
SPECII MODERAT TOLERANTE FATA DE SALINITATEA SOI-IJLUI
Gleditsia triacanthos
Hippophae rhamnoides
Ko elr eut e ria
P
anic ulat a
Arbori foioqi
Acer camPestre
Aesculus
hiqPoc astanum
Ai l anthus al ti ssi ma
Alnus sp.
20 Arhi tccturi Pci sagere
SPECTI PENTRU
ZONE INDUSTRIALE
Amelanchier
sP-
Betula
pendula
Carpinus
betulus
Catalpa bignonioides
CrataeSus
sP
. l ()s
Fugus sylvatica
Fraxinus excelsior
Gleditsia triacanthos
Juglans sp.
Li r i ode n d ro n t ul i p ife ra
Magnolia denudata
Magnolia kobus
Magnolia x soulangeana
Malus sp.
Morus nigra
Platanus hybrida
Populus sp.
Prunus avium
Prunus cerasifera
Prunus padus
Pyrus sp
Rhus typhina
Robinia pseudacacia
Salix alba
Sophora japonica
Sorbus aria
Sorbus aucuparta
Tilia x euchlora
Tilia platyphyllos
Arbu$ti
Berberis sp.
Buddleia davidii
Btttus sempervirens
Chaenorneles sp,
Colutea arborescens
Comus alba
Cornus mas
Cotoneaster sp.
Crataegus Sp,
Cytisus
Daphne mezereum
Deutzia sp.
El a e a g nus an g u s t ifo I ia
306
Euonymus
fonunei
Euonymus japonicus
Forsythia sp.
Genista sp.
Hedera helix
Hibiscus syriacus
Hydrangea
macrophylla
Hypericum sp,
Ilex aquifolium
Kenia japonica
Labumum anagyroides
Ligustrum
ovalifolium
ktnicera pileata
Lycium barbarum
Mahonia aquifuliurn
Philadelphus
Prunus laurocerasus
Pyracantha sp.
Rhus typhina
Ribes sp.
Rosa
Salit
Sambucus nigra
Sorbaria sp.
Spatium junceum
Spiraea sp.
Staphylea sp.
Symphoricarpos
sp,
Syringa vulgaris
Tamarix tetrandru
Viburnum opulus
Weigela
florida
Conifere
Abies concolor
Abies nordnwnniana
C h amae cyp a ri s I aw s o ni ana
C hatna e c y p ari s no o t knt e n s i s
Ginkgo biloba
Junlperus horlzontalis
Juniperus sabina
Juniperus virginiana
Larix decidua
Picea glauca
Picea omorika
Picea pungens
Pinw mugo
Foioase
B etula pendula' Tristis'
Buxus sempervirens
Carpinus betulus
Fagus sylvatica
Ilex aquifuIium
Liquidambar sty racifl ua
Magnolia sp.
Mahonia aquifuliurn
Foioase
Acer negundo
Acer platanoides
Ailanthus altissima
Benla pendula
Buddleia sp.
Catalpa bignonioides
Deutzia scabra
Forsythia sp.
Fraxinus excelsior
Gleditsia triacanthos
lnburnum anagyroides
Plnus nlgm
Pinus sylvcsrris
Taxodium distichum
Taxus baccata
Thuja occidentalis
Toneya califurnica
Tsuga canadensis
2. VITEZA DE CRD$TERE A ARBORILOR
$IARBU$TILOR
SPECII CU CRE$TERE LENTA
Quercus
robur
Sophora
j
aponica' P endula'
Conifere
Abies alba
Chatnaecyryris lautsoniam' Alumii'
Picea pungens
Tarus baccata
Taxodium distichum
SPECII CU CRE$TERE RAPIDA
Innic e ra
fra
g ranti s s ima
P hy s o c a rpu s opul ifu I iu s
Populus sp,
Robinia pseudacacia
Salk alba
Spiraea sp,
Tarnarix tetrandra
Conifere
Cupre s socypari s x leylandii
Iarix decidua
Pinus strobus
Pseudotsuga menziesii
307
l l vpL' ri wn qt. (VII) Muhtni u uqudttl i unt (l V)
Kcrriu juputicu (V) Porcntillu
fr'uticosa
(V-X)
kbunurn anagyroides (V) Ribas aureunr (lV-V)
Lonicera japonica (VI) Spartium
junceum (V-VI)
SPECII CU FLORI RO$II Arbori
Aesculus hippocastanum (V)
Catalpa bignonioides (VI-V
)
Cratae gus monogyna (V-VI
)
Frarinus omus (V-VI)
Malus baccata (V)
Magnolia stellata ( IIL lV
)
Magnolia kobus (IV)
Prunus avium
'Plena'
(lV-V)
Prunus mahaleb (V)
Prunus padus (lV-V)
P runus pe rs i ca' Al ba- p l e na' ( l V
-V
)
Robinia pseudacacia (VI
)
Sorbus aucuparia (V)
Sophora japonica (VII-VI il
)
Arbugti
Amelanc hier laevis ( IV
-V
)
Comus sanguinea (V)
Cornus
florida
(V)
Cotoneaster sp. (V-VI)
Cytisus praecox (V-VI)
Deutzia scabra, D. gracilis (V-V
)
Exochorda racemosa (V)
Hydrangea mac rophylla (VI LV I il
)
Ligustrum vulgare (VI I
)
Lonic e ra c ap rifu I i um ( V
-
V I
)
Ittnicera
rylosteum
(V-VI
)
P achysandra t e mtinal i s ( IV
)
P hilade lphus c o ronarius ( V I
-W
I
)
Prunus laurocerasus (V)
Prunus spinosa (lV)
Prunus tenella (lV-V)
Polygonum aube rtii ( IX-X)
Pyracantha sp. (V-VI)
P hy socarpus op ulifolius (VI
)
Rosa sp. (VI-X)
Sambucus sp. (V-VI)
Spiraea arguta (lV-V)
Spiraea prunifulia (IV)
Spiraea x vanhouttei (V-VI)
Sorbaria sorbifulia (VI-Vil)
Staphyllea sp. (V)
Syringa vulgaris (V-VI)
Vibumum opulus (V-VI)
-r. cAl t ^(: t ' t , l t {t s'
(' l
ot {NA I \ t l , : N' l ' A l , t i Al , t t At {t t ()Ru. ()R
$t
AI U t $t ' l l , ()R
CULOAREA I.'LORILOR
SPECII CU FLORI ALBE, ALBE-GALBUI
SPECII CU FLORI GALBENE
Arbori
Acer rubrum (III-lV)
Albiuia
julibissin var. rosea (VILVI
)
Aesculus x carnea
'Briotii'
(V)
Magnolia x soulangeana
'lznnei'
(lV-V)
Malus pumilla
'Niedzwetkyana'
(V)
Malus purpurea (V)
Malus
floribunda
(V)
Prunus persica
'Russel's
Red' (IV-V)
Arbugti
Chaenomeles
japonica ( IV)
Arbuqti
Amorpha
fruticosa
(VI)
Arbori
Aesculus x camea (V)
Albizzia
julibris
sin (VI I
-W
il
)
Cercis canadensis
(V)
Ce rcis siliquastrum (V
)
Crataegus oryacantha' Paul's Scarlet'
(v-w)
Malus sp. (V)
Magnolia x soulangeana (IV-V)
Prunus arnygdalus
'Rosea
Plena' (N-V)
Prunus persba
'Clara
Meyer' (IV-V)
Prunus serrulata
'Kanzan'
(IV-V)
Prunus subhirtella ( IV-V)
SPECII CU FLORI GRENA
Akebia quinata (VI)
Calycanthus
floridus
(VI-V
)
SPECtr CU FLORI ROZ
Chaenomeles lagenaria
( IV)
Campsis radicans (VII)
Clematis
'Ville
de Lyon' (V-VI)
Hibiscus syriacus
'Duc
de Brabant'
(vil-x)
Hydrangea sp. (Vil-VII I
)
Rosa sp. (VI-X)
Ribes sanguineum
'King
Edward VII'
(N-v)
Spiraea bumalda (VII)
Spiraeajaponica
'Anthony
Waterer' (VII
)
Weigela
tloida'
B n$ol Ruby' (V-VI
)
Chaenome le s la
I
enaria ( I V
)
Robinia hispida (V-VI)
Arbugti
Calluna vulgaris (VI-VI I
)
Daphne mezereum (lI
)
Deutzia rosea (VI)
Kol kw it zia amahilis ( V I
)
lnnic e ra ko ro lkowii ( V I
)
lnnicera tatarica (V-VI
)
Prunus serrulata
'Amanogawu'
(lV)
Prunus triloba (IILIV)
Prunus tenella (lV)
Rhododendron sp. ( IV-V
)
Arbori
Acer platanoides (lV)
G le ditsia triachanthos ( VI I
)
Koelreuteria paniculata (VILV I)
Liriodendron tulip ife ra (V
)
Tilia sp. (VLV
)
Arbuqti
Berberis sp. (V-VI)
Caragana arborescens (V)
308
Colutea arborescens (V-VI)
Comus mas (II-I
)
Cotinus coggygria (VI)
Cytisus scoparius (V-VI
)
Corylus avellana ( II)
Elaeagnus angustifulia (V-VI)
Forsythia x interrnedia (III-lV)
Forsythia suspensa ( IV-V)
Genista sp. (V-V I)
30(.1
Rosu sp. (Vl-X)
Spiraea billiardii (VI -VI
I
)
Spiraeu japonica (VI-V
)
Spi raea salicifolia (Vl-VlI
)
Arbori
Paulownia t omentosa ( V
)
Arbuqti
Buddleia ah e rnifulia (VI
)
Buddleia davidii (VI-H)
Clematis
jac
kmanni (VI -Vil
)
Hibiscus syriacus (VI-IX)
Hydrangea macrophylla' Bluewave'
(vrLvrrr)
'I
unutri.r pcnutulnt (VI-VIII)
'l
unrurix tetrandra (IV-\')
Wei gela
florida
(VI
-VI
I
)
P e rov s kia at ip li c ifo I ia ( V I I
-
V I il
)
Syringa josikaea (V)
Syringa vulgaris (V-VI
)
Vitex agnus-castus (VI-Vil
)
Vinca major (V-VI
)
Vinca minor (V-VIII)
Wisteria sinensis (V)
Arbugti foi ogi
Il r rhr ri s vtl
l i u
ri s' A! n' 1w 7p1171' ,,
B e rbe ri s t hunb e r gi i ' Atopurpure a
('
t t ry I t t : i t t t t t . t i t rut ' I \ t
ryut
rt u'
Cl ti nu.\
()l :Rygri u
' Rubri Jt
i us
SPECII CU FRUNZI$ ALBASTRUI
SPECtr CU FLORI MOV, VIOLET, ALBASTRE Arbuqti foiogi
lnnicera korolkowii
Sal i x purpurea' Graci l i s'
Conifere
Chamae cypai s l awsoni ana' Al l umi i '
Channecypais lawsoniana' Ellwoodii'
Chama e c ypa ri s I aw soni ana' M i n i ma
gl auca'
Chamaecypai s pi si fera' Boul evard'
Arbugti foiopi
Elaeagnus angustifulia
Hippophae rhamnoides
Pyrus elaeagrifulia
Foioase
Acer negundo
'Auralum'
G ledit s ia t iacant ho s' Sunburst'
Li g ust rum ov al i fo l i um' Aureum'
Robi ni a p s eudac ac i a' F ri si a'
Que
rcus robur' Conc ordi a'
Ul mus carpi ni fuIi a' Wredei '
Conifere
Chamaecyparis law soniana'Stewartii'
Chamae cypa ri s I aw son iana' M inima
Aurea'
Juni pe rus hori zontal i s' G l quc a'
Juni perus x medi a
' Pfi zeri ana
Gl auca'
Juniperus scopulorum
'Slq
Rocket'
Juniperus squamata
'Blue
Carpet'
Juni pe rus squamata' M eye ri '
J uni pe rus vi rgi ni ana' G l auca'
Picea pungens
P seudot suga menzie s ii var. glaucct
Conifere
Abi es concol or' Candi cans'
Pi cea pungens' Argentea'
Pi cea pungens' Kosteri '
Chamaecyparis pisifera' Filderu Artrut
Juni pe rus communi s' Depre s sa Au ra u'
Juniperus x media
'Old
Gold'
Juni perus chi nensi s' Pfi tzeri arut Att rtt'
Juni perus chi nensi s' Pl umosa Au ntt'
Taxus baccata
'Fastigiata
Aureu'
Taxus baccata'Standishii'
Thuja occidentalis' Rhe ingo ld'
Thuj a oi ental i s' Aurea'
SPECII CU FRUNZI$ ALBASTRUI-CENU$IU
Conifere Juniperus communis
'Hibernica'
Abies concolor Juniperus x media
'Hetzii'
Chamaecyparis lawsoniana' Fletcheri' Juniperus virginiana' Burkii'
SPECII CU FRUNZE ARGINTTI
Arbori foiogi
Ace r ne gundo' Aureo-vari egatum'
Ac e r p l at ano i de s' Drummondi '
Fagus sy lvatica' Ros eomarginata'
Fraxinus excelsior'Argenteovaie gata'
Liri o de ndron t ulipife ra
'Aureomarginatum'
Sophora
j
aponica' Varie gata'
Ulmus carpinifu lia' Varie gata'
Arbugti foiogi
Arbori foiogi
Acer platanoides
'Crimson
King'
Ace r pal mat um' At ropurpu reum'
310
Euonynus japonicw'Albomarginata'
Euonynus japonicus'Aureomarginata'
Hedera helLx
'Aureovaie
gata'
I lex aqufolium' Al boma rg irnta'
Ilex aquifulium' G olde n King'
I lex c rennta' Aure ovarie gata'
Li gust rum ovalifolium' Aureum'
Li g ustrurn oval ifol i wn' A r ge nt e o ma r gi nata'
Conifere
F agus sylv ati c a' At ropunic ea'
P runus cerasife ra' Pisardii'
P runus c e rasife ra' Ni g ra'
3. COLORITUL FRIJNZI$ULUI
SPECII CU FRUNZI$ VARIEGAT
SPECII CU FRUNZI$ GALBEN.AURru
Buxus sempervirens
'Aureo-variegata'
Chamaccypais pisifera
'Filifera
Aurea'
Comus alba
'Spaethii'
,
'Elegantissima'
Chatmecyparis pkifera
'Plumosa
aurea'
Comus mas
'Variegata'
Ginkgo biloba
'Vaiegata'
Elaeagnuspungens'Maculata' Thujaoccifuntalis'Albospica'
Euonymus gracilis
'Emerald'n
Gold' Thuja occidentalis
'Aureospica'
SPECII CU FRUNZI$ RO$U
. l l l
SI ' l i ( l l l
( ' t J
l r l { t . JNZ. l $
(
; Al , l l l r N- At l l t l t . l ' f OAMNA,
UNI ] LL)
$l
CU Nt r AN' l l r RO$l E] ' l cE
( i t r nus. st t r t Ti t t i r t t ' a
( n( Kr u
)
Conrus .stoltntitaru (ctlb)
Coloncasler sp. (roSu, negru)
Cotinus coggygria
Crataegus sp. (roEu)
Daphne mezereum (roEu)
Euonymus eur op ae us (r oS u
-
o ranj
)
Hippophae rhamnoides ( portocaliu)
Ilex aquifulium (roSu)
Mahonia aquifu lium ( albast ru)
Polygonum aubertii (alb
)
Arbori foiogi
Acer negundo var. violaceum
Ti l i a pl atyphyl l os' Aurea'
Ti l i a pl atyphyl l o s' Rubra'
Salb alba var. vitellina
Arbuqti foi ogi
Comus alba
'Sibirica'
Arbori foiogi
Betula pendula
Betula utilis
Fagus sylvatica
Platanus hybrida
Arbugti
B e rb e ris bttxifu lia' Nana'
Berberis julianae*
Berberis stenophylla
Berbeis venuculosa
Buxus sempervirens
Cotoneaster dammeri
I' h.t,.t t rtu r
!
t u.t r t
1
t t t I i
/i
t I i us ( rus c' t t t
)
I' .ttntunl l m .Ut. (gul bcn, onutj , ntsu)
Ilhus typhinu (roSu)
Rosa multiJlora (rosu)
Rosa rugosa (rosu)
Sambucus racemosa (rosu)
Symphoricarpos sp. (roSu)
Vibumum opulus (roSu)
Conifere
Jun ip e rus v ir gin i an a (a I b ds tr u i)
Taxus baccata(roSu)
C ot one ast e r mi c rop hy llu s
Euonymus
fortunei
Euonymus
fo
rtune i radic ans
I
Euonymus japonicus
Hedera helix
Ilex aquifulium
lnnicera pileata*
Arbori foi opi
Acer negundo
Acer saccharinum
Acer platanoides
Acer pseudoplatanus
Betula pendula
Castanea sativa
Celtis occidentalis
Fratinus excelsior
Arbori foiogi
Acer ginnala
Amelanchier laevis
Liquidamb a r s ty racifl ua
Prunus avium
Prunus serulata
Quercus
rubra
Quercus
coccinea
Arbugti foioqi
Berberis julianae
Berberis thunbergii
Cotinus coggygia
Arbori foiogi
Acer tataricum (rotu)
Ailant hus al tiss ima (rotcat)
A e s culus hipp oc as tanum
Castanea sativa
Catalpa bignonioides
Cercis siliquastrum
Fraxinus omus
K o e lreut e ria pani c ulata
M aclura aurantiaca ( galben)
- ) l z
Fraxinus americana
Gleditsia triacanthos
Juglans nigra
Li riode ndron t ulipife ra
Morus alba
Populus alba
Conifere
Ginkgo biloba
Laix decidua
SPECII CU FRUNZI$ RO$U TOAMNA, LTNELE SPECII
$I
CU NUANTE PORTOCALII
4. SPECII CU FRUCTE DECORATIVE
Cornus sanguinea
Cotoneaster sp.
Euonymus europaeus
Mahonia aquifulium
Parrotia persica
P art heno c i s sus t icuspidata
P art heno c is sus q uinquefo lia
Rhus typhina
Vibumum opulus
Conifere
Taxodium distichum
Magnolia kobus (rosu)
Malus sp. ( galben---+rosu)
Platanus x acerifolia
Sorbus aucuparia (roSu)
Arbugti foioqi
Berberis sp.
C all ic arpa bodini e ri ( mov
)
Comus alba (alb)
Comus
florida
(roSu)
Cornus mas (roSu)
5. SPECII CU LASTARI DECORATIVI PRIN CULOARE
Comus sanguinea
Cornus sangui nea' Fl avi ramea'
Comus stolonifera
Cytisus sp.
Genista sp.
Kerria japonica
Spartiumjunceum
6. SPECTT CU SCOARTA DECORATTVA
pRrN
CULOARE
Populus alba
'Nivea'
Populus nigra var. thevestina
Conifere
Pinus sylvestris
7. SPECII FOIOASE CU FRUNZE PERSISTENTE
$I
SEMIPERSISTENTf,(*)
3 1. 1
Mahonia aquiJblium*
Prunus laurocerasus
Pyracantha coccineaa
Vibumum x burkwoodii
V i b u mum r hy t i d o p hy I lum
Arbori foioqi
Cladrastis lutea
Crataegus monogyna
Gleditsia triacanthos
Magnolia denudata
Magnolia kobus
Magnolia stellata
Magnolia soulangeana
Prunus cerasifera
Robinia pseudacacia
Tilia sp.
Arbuqti
Buddleia sp.
Arbori foiogi
C e rc idip hy IIum j ap onicum
Populus balsamifera
Juglans sp.
Liquidambar stryciflua
P he llo dendron amu rens e
Salix pentandra
Arbuqti foioqi
Cotinus coggygrta
Acaena buchananii
Adonis vernalis
314
8. SPECII CU FLORI PARFI,]MATE
Subar buqt i
Calluna vulgaris
P ac hy s andra t e rminal i s
Vinca minor
Yuccafilamentosa
Buxus sempervirens
Elaeagnus angustifulia
Ligustrum sp.
Loni c e r a
fr
a g ant i s s im a
lnnicera japonica
Paeonia x lemoinei
P hiladelphus c o rona r i u s
Ptelea tifuliata
Ribes aureum
Rosa sp.
lnvandula angustifulia
P e r ov s kia aft i c ipl ifoli a
Conifere
Majoritatea, dar tn special:
Chamaecyparis sp.
Juniperus sp.
Pseudotsuga menfiesii
Thuja sp.
Arabis alpina
Aubrieta deltoidea
Bergenia crassifolia
Campanula carpatica
Cerastium tomentosum
Dianthus plumarius
Gentiana sp.
Achillea millefolium
Alchemilla mollis
Aster amellus
Astilbe chinensis
Bergeni a cordi fuIi a
Brunnera macrophylla
Campanula glomerata
Catananche coerulea
Gaillardia lanceolata
Geranium sanguineum
Geum coccineum
Acanthus spinosus
Achillea millefolium
Aconitum napellus
Anemone
japonica
Aquilegia hybrida
Aster sp.
Campanula persicifulia
Centaurea sp.
Acanthus mollis
Achillea
filipentlula
Anchusa azurea
Aruncus sylvestris
Aster novae-angliae
Helleborus purpurascens
Phlox subulata
Primula sp.
Sed.um sp.
Sempertivum sp.
Veronica prostrata
Viola sp.
30- 60c m
Gypsophyla paniculata
Hosta sp.
Iberis sempervirens
Lavandula angustfolia
Lychnis calcedonica
Papaver orientale
Salvia nemorosa
S ant olina c hamae cypa r i s sus
Stachys lannata
Veronica spicata
60
-100
cm
Centranthus ruber
D e I phinium g randiflo rum
Dicentra spectabilis
Echinacea purpurea
Hemerocallis sp.
Kniphophia hybrtda
Lupinus polyphyllus
Rudbeckia lanceolata
peste 100 cm
Delphinium cultorum
Helenium autumnale
Monarda dydima
Solidago canad.ensis
Veronica longfolia
Spartium
junceum
Syrtnga sp.
Wisteria sinensis
9. SPECII CU FRUNZI$ AROMAT
II. PLANTE FLORICOLE
SPECII FLORICOLE PERENE
I. GRUPARE DUPA TALIE
pAnI la 30 cm
Aju|a reptans
Alyssum saxatile
l l 5
2. GRUPARE DUPA CULoAREA FLORILOR
$I
TrMpuL t{FLORTRII
Flori albe
InJtorire de primdvard
Anemone silvestris
Anemone nemorosa
Arabis alpina
Bellis perennis
Convalaria majalis
Fitillaria imperialis
Galanthus nivalis
Helleborus niger
Hyacinthus campestris
inflorire de vard
Aquilegia coerulea
Astilbe arendsi
Astilbe chinensis
Achillea ptarmica
C hry s an t e mum I e u c anthe mum
Campanula glomerata
Campanula carpatica
Dahlia variabilis
Dianthus plumarius
Gladiolus hibidus
Gyp s o p h il I a p ani c ul at a
Hosta plantaginea
Iis
florentina
Inflorire de toamnii
Aster califomica
Actaea alba
Achillea ptarmica
3t6
Iberis sempenirens
Iris germanica
Iis pumila
Muscari botryoides
Narcissus poeticus
Paeonia lactiflora
Phlox divaricata
Primula auricula
Tulipa
Ibeis sempenirens
Lupinus polyphyllus
Lilium candidum
Lilium regale
Lychnis chalced.onica
Malva moschata
Malva mauritanica
Oenothera speciosa
Papaver alpinum
Phlox paniculata
P hy s o ste gia vir g iniana
Saponaria
fficinalis
Veronica sp.
Colchicum album
Dahlia variabilis
Hosta plantaginea
lnJlorire de primdvard
Alyssum saxatile
Crocus vernus
Hyacinthus ortentalis
Iris germanica
Iris pumilla
Narcissus poeticus
inflorire de vard
Achillea
fiIipendulina
Althaea sp,
Canna indica
Coreopsis grandiJlora
Dahlia variabilis
Gaillardia lanceolata
Geum coccineum
Helenium autumnale
inJtofire de toamnd
Dahlia variabilis
Gaillardia hybrida
Inllofire de primdvarii
Aster alpinus
Bellis perennis
Bergenia crassifulia
Crocus vernus
Dicentra spectabilis
F ritillaria impe riali s
Inflorire de vard
Achillea millefolium
Althaea rosea
Aquilegia vulgaris
Florl galbene
Primula acaulis
Primula auricula
Primula elatior
Primula officinalis
Tulipa sp.
Hemerocallis
flava
Hemerocallis
fulva
O enothe ra mis s ourie ns i s
Oenothera tetragona
Rudbeckia sp.
Sedum aizoon
Soli.dago canadensis
Trollius europaeus
Heleniurn autumnale
Rudbeckia speciosa
Flori roz
Helleborus orientalis
Hyacinthus orientalis
Iis kaempferi
Paeonia officinalis
Paeonia lactiflora
Phlox subulata
Astilbe chinensis
Campanula medium
Chrysanthemum roseum
317
Diunllrus plunwrius
Digitalis purpurea
Ceranium grandiJTorum
Inflorire de toamnd
Anemone japonica
Geranium cinereum
Intlorire de primdvard
Aubrieta deltoidea
Bellis perennis
Fritillaia imperialis
H e lle bo rus purpure s c ens
tnflorire de vud
Achillea millefolium
Althea rosea
Astilbe arendsii
Canna indica
Centranthus ruber
Dahlia variabilis
Dianthus deboides
Dianthus plumarius
InJlorire de toamnd
Anemone japonica
Aster novae angliae
Canna indica
I'hht.t paniculutu
I' Ity sos I c g ie v i rginiana
Sedum spectabile
Sedum spectabile
Flori roqii
Paeonia tenuifulia
Phlox divaricata
Primula acaulis
Tulipa sp.
Echinacea purpurea
Geranium sanguineum
Lilium tigrinum
Lupinus polyplryllus
Lychnis chalcedoniea
Monarda dydima
Papaver orientale
Phlox paniculata
Echinacea purpurea
Geranium sanguineum
Smecio elegans
Flori albastre- violet
Crocus vemus
Gentiana sp.
Hyacinthus orientalis
Iris germanica
Iri s punri l u
Iris sibirica
Muscari botryoides
Phlox kaempferi
Inflorire de vard
Aconitum napellus
Anemone japonica
Aquilegia vulgaris
Aster amellus
Aster alpinum
Astilbe arendsi
Aubrieta deltoidea
Campanula sp.
Colchicum autumnale
Delphinium cuhorum
Erigeron speciosus
Inflorire de loamnd
Aster alpinus
Aster dumosus
Aster novae-angliae
Aster novi-belgii
Ageratum mexicanum
Antirhinum majus
Begonia sempe('lorens
Bellis perennis
+
C alli s t e p hus c h ine ns i s
Celosia cristata
Centaurea cyanus
Convolvulus tricolor
Phktx tlivuriutu
Scilla sibiricu
Viola odorata
Vinca minor
Lwandula angustifuIia
Lupinus polyphyllus
Phlox paniculata
Polemonium caeruleum
Salvia nemorosa
Scabiosa caucasica
Trade s c antia v ir gi niana
Viola altaica
Viola odorata
Veroni ca l ongi ful i a
Veronica spicata
Colchicum autumnale
Dahlia vaiabilis
Phlox paniculata
peni la 30 cm
C hry s antemum p arthe nium
Diant hus c ary op hy llus' Chabaud'
Dianthus barbatus
*
Dimorphoteca sp.
Gazania splendens
Godetia amoena
Gomphrena globosa
Helichrysum bracteatum
SPECII FLORICOLE ANUALE
9r
BTENALE (*)
1. GRUPARE DUPA TALIE
Inflorire de primdvard
Anemone pulsatilla
Aubrieta dehoidea
Aquilegia hybida
Brunnera macrophylla
318
3t 9
I
Inryx iarr.t lxtlxutinu
Lobel i a e ri nus
Lobularia maritima
Myosotis alpestis*
Nigella damascena
Petunia hybida
Phlox drummondi
Anchusa capensis
*
Antimhinum majus
Arctotis grandis
Aster sinensis
Calendula
fficinalis
Campanula medium*
Cheiranthus cheiri
*
Clarkia elegans
Cosmos bipinnatus
Delphinium ajacis
Es c hs c hoh zi a c al
fo
rn i c a
H e li ot rop ium p e ruv ianum
Amaranthus sp.
Callistephus chinens is
Campanula medium
*
C hry s ant hemum c a r i nat um
Cleome spinosa
Cosmos bipinnatus
Delphiniunt ajacis
Digitalis purpurea
*
Ahhaea rosea+
Chrysanthemum sp.
Cleome pungens
320
I' r t rt ul rtut g rurul i .l l t trtt
llc.yarlu otlorutu
Silene rosea*
Tagetes patula
Tagetes tenuifolia
Verbena x hybrida
Viola wittrokiana*
30- 60cm
Impatiens sp-
Matthiola incana
Mirabilis jalapa
Ni coti ana affi ni s
Petunia hybrida
Salvia splandens
Salviafarinacea
Tagetes erecta
Tropaeolum majus
Zinnia elegans
Zinnia haageana
60
-
100 cm
Helianthus annuus
Iatvatera timestris
Malope trifida
Mirabilis jalapa
Nicotiana
ffinis
Rudbeckia hina
Zinnia elegans
peste 100 cm
Cosmos bipinnatus
Digitalis purpurea*
Helianthus anuus
2. GRUPARE DUPA CULOAREA FLORILOR
I I t l k: l t r y suu b r act cut unt
llIcirtu,; contntunis
Urcitoure
Ipornaen sp.
Althaea rosea*
Antinhinum majus
Arctotis grandis
Begonia semperflorens
Bellis perennis
E
C allistephus c hinens is
Cheiranthus cheiri
*
Cosmos bipinnatus
Delphinium ajacis
Gypsophilea elegans
H elio t rop ium arbo re s c e ns
Althaea rosea*
Antirrhinum majus
Calendula
fficinalis
Cheiranthus cheiri
a
C hry s ant he mum c a r inat um
Esc hs chohzia c al ifo rnica
Althaea rosea
Alyssum maritimum
Antithinum majus
Begonia sempetJTorens
Bellis perennis
4
Centaure{t moschata
Clarkia elegans
2l Arhi t cct uri r pci sdgcri i
I4lhyru.\ t,lot'utus
Phascolus coccincus
TropaeoLum majus
Flori albe
LtTvatera trimestris
Lobularia maitima
Lupinus sp.
Matthiola incana
Nicotiana alata
Petunia hybrida
Portulaca grandiflora
Pyrethrum roseum
Verbena x hybrida
Viola x wittrockiana
*
Flori galbene
Gaillardia picta
Gazania splendens
Limonium sinuatum
Rudbeckia hirtct
Tagetes sp.
Zinnia elegans
roz
Cosmos bipinatus
Dianthus sp.
Helichrysum bracteatum
Impatiens balsamina
Inthyrus odoratus
Matthiola incana
Papaver sp-
Flori
321
Pl ox dntmmondii
Petunia hybrida
Altlnea rosea
Amaranthus caudatus
Antirrhinum majus
Begotzia semperflorens
Celosia cristata
Cosmos bipinatus
Dianthus sp.
Digitalis purpurea
*
Ageratum houstonianum
Anchusa capensis
Bellis perennis
*
C al li s t ep hu s c hinens is
Campanula medium
*
Centaurea cyanus
Cosmos bipinnatus
Delpltinium ajacis
H e liot rop iunt arb o re s c ens
Ajuga reptans
Asttlbe simpliciftlia
Iris sibirica
Myosotis palustris
Acorus gramineus
Astilbe sp.
Bergenia cordifuIia
Carex stricta
322
Verbena hybrida
Flori ropii
Helichrysum bracteatum
Impatiens balsamina
Mirabilis jalapa
Pelargonium zonale
Salvia splendens
Verbena hybrida
Zinnia elegans
Flori albastre- violet
Ipomaea tricolor
lnthyrus odoratus
Limonium sinuatum
Myosotis alpestris
*
Petunia hybrida
Phlox drummondii
Verbena x hybrida
Viola x wittrockiana
*
de talie mictr (30 cm)
Lysimachia nummularia
Poligonum affine
Primula rosea
de talie mijlocie
Gentiana asclepiadea
Irts kaempferi
Lythrum salicaria
Luzula sylvatica
P lty so s t e g ia vi r giniana
T rad e s c ant ia v i r g iniana
Eupatorium purpureum
Euphorbia palustis
Gunnera manicata
Iis ochroleuca
Anemone
japonica
Armerid maritima
Aubieta deltoidea
Cheiranthus cheiri
Digitalis purpurea
Arabis caucasica
Campanula carpatica
Cheiranthus cheiri
Eschohzia califurnica
Gypsophila paniculata
Anuale
Begonia sempe(Iorens
Cleome pungens
Delphinium ajacis
Godetia grandiflora
H e I i o t o p ium p e ruv ianum
Impatiens balsamina
Bienale
Digitalis purpurea
Myosotis alpestris
Oenothera biennis
Viola x wittrockiana
Perene
Ajuga reptans
Trollius europaeus
de talie mare (peste 0,75
-
1,5 m)
Phalaris arundinacea
Rheum palmatum
Fritillaria meleagris
Osmunda regalis
SPECtr PENTRU SOLI,]RI NISIPOASE
Euphorbia myrsinites
Oenothera biennis
Sedum spectabile
Tropaeolum majus
SPECII FLORICOLE PENTRU SOLURI CALCAROASE
SPECII FLORICOLE PENTRU DIFf,RITE CONDITII Df, MEDIU
SPECII PENTRU TERENURI UMEDE
SPECII DE SEMruMBRA $I
UMBRA
Lobularia maritima
Lupinus harrwegii
Myosotis alpestris
P ot e ntila at ro sanguinea
Aquilegia x hybrtda
Aster dumosus
Astilbe x arend.sii
Astilbe chinensis
Bergenia cordifolia
Centranthus ruber
Convalaria majalis
Corydalis sp.
Dicentta spectabilis
Hosta sp,
Liriope spicata
Mimulus sp,
P hy s ost e gia v ir giniana
Primula auricula
Viola odorata
-12 -\
III. PLANTE PENTRU FOLOSINTE SPECIALE
1, SPECII PDNTRU GARDURI VII
SPECtr DE FOIOASE CADUCE
0.40 m
Berbeis thunbergii' Atropurpurea Nana' Potentilla
fruticosa'
He rsii'
Cotoneaster adpressus Spiraea albiflora
Deutzia gracilis :
Spiraea
japonica
'Little
Princess'
Ligusrrum vulSaris
I-onicera tatarica
Lonicera
ryIosteum
Malus sargentii
P hilade I phus coronarius
SPECII PERSISTENTE
$I
SEMIPERSISTENTE PENTRU GARDURI VII
0.40 m
Berberis buxifulia
'Nana'
Lavandula angustifuIia
Buxussempervirens'suffruticosa'
Santolinachamaecyparissus
Innicera pileata
Berbeis thunbergii
B e rbe ris thunbe rgii'
ltropurpurea'
Berbeis venuculosa
Berberis wilsoniae
Chaenomel'es
jaPonica :
'
Deutzia rosea
Acer campestre
Acer ginnala
Carpinus betulus
Chaenomeles lagenatia
Comus mas
Comus sanguinea
Cotoneaster bullatus
C otone ast er die I sianus
Deutzin scabra
F orsythia inte rmedia'Spectabilis'
Ligustrum ovalifulium
Ligustrum vulgare
Acer campestre
Acer ginnala
Carpinus betulus
Cornus mas
Comus sanguinea
0,40-1 m
Li gust rum vul g are' Lodens e'
Potentilla
fruticosa
Rosa nitida
Salix purpurea
'Nana'
Spiraea bumalda
'Anthony
Waterer'
Symphoricarpos sp.
l-2m
Lonicera taturtca
Lonicera
rylosteum
P hilade lphus c o ronarius
Phy s o carpus opulifu lius
Ribes sanguineum
'
Atrorubens'
Rosa rubiginosa
Rosa rugosa
Rosa spinosissima
Spiruea arguta
Spiraea vanhouttei
Symphoricarpos sp.
peste 2 m
Corylus avellana
Fagus sylvatica
Forsythia intermedia
Hippophae rhamnoides
Ligustrum ovalifulium
Buxus sempervirens
Mahonia sp.
Berberis
julianae
Berberis gagnepainii
Chaenomeles
japonica
Chaenomeles lagenaria
Co to ne ast e r die Is ianus
C o t o n e a st e r
franc
het ii
Col onaaste r mul ti fl orus
Prunus cerasifera
Prunus spinosa
Syringa vulgaris
Vibumum opulus
0y'0-1 m
Euonymus
japonicus
Tarus baccata
l-2m
Prunus laurocerasus
Chamaecyparis lawsoniana' Alumii'
Deutzia sp.
Forsythia intermedia
Hibiscus syriacus
Malus sargentii
P hilade lphus co rona rius
Buxus sempervirens arborescens Taxus baccata
Ilex aquifolium
Thuja occidentalis
Ligustrumvulgare'Atrovirens' Thujaoccidentalis'Fastigiata'
Pyracanthasp.
Thuja
Plicata
Peste 2 m
Ligustrum vulgare
'Atrovirens'
Taxus baccata
Chamaecyparis lawsoniana'Alumii' Thuia occidentalis
Cupressocyparisleylandii
Thuiaoccidentalis'FastiSiata'
Picea abies
Thuja
Plicata
P seu.dotsuga menziesii caesia
GARDURI LIBERE INFLORITE
.12.s
4, SPECII PENTRU IIOCAIIII
Potentilla
fruticosa
Prunus padus
Pyracantha sp.
Berbeis
julianae
Berbeis thunbergii
Chaenomeles sp.
Crataegus monogyna
Elaeagnus angustifulia
Gleditsia triacanthos
Hippophae rhamnoides
Arbori foiogi
Acercampesfte
,,
Acer tataicum
,
Carpinus betulus
Crataegus monogyna
Populus sp.
Prunus cerasifera
Prunus mahaleb
P runus serotina
Robinia pseudacacia
Arbugti foiogi
Amorpha
fruticosa
Caragana arborescens
Comus mas
Comus sanguinea
Corylus avellana
Allemanthera amoena
Coleus blumei
Echeveria secunda
Gnaphalium lanatum
Iresine lindenii
Spiraea sp.
Syringa sp.
P y r e t h rum p a rt he nifu I i um
Senecio bicolor
Santolina c hamae cW ari s su s
Santolina viidis
Sedum spuium
Anualey'bienalex
Aster
Cheiranthus cheiri*
Convolvulus tricolor
Es c hs c ho lt zia c alifu rnic a
Perene
Acaena buchananii
Aconitum tauricum
Achillea millefolium
Adonis vemalis
Ajuga rePtans
Alyssum repens
Arabis alpina
Armeria alpina
Aubrieta deltoidea
Aster alpinus
Aquilegia alpina
Biscutella laevigata
Campanula carpatica
C amp anula c ochleaifo lia
Cerastium tomentosum
Carlina acaulis
Dryas octopetala
Dianthus glacialis ssP. gelidus
Dianthus deltoides
Dianthus petraeus
Euphorbia cYParissias
Calluna vulgaris
Daphne mezereum
Erica sp.
Ribes nigrum
Ribes aureum
Salix retusa
Salb( reticulata
Genisla sP.
Specii floricole
Lobularia maritima
Phlox drummondii
Portulaca grandiflora
S aintv it alia
P
rocumbens
SPECII PENTRU GARDURI VII MPENETRABILE (cu spini)
Malus sargentii
Prunus spinosa
Pyracantha sp.
Rhamnus cathartica
Robinia pseudacacia
Rosa canina
Rosa rubiginosa
2. SPECII PENTRU PERDELE DE PROTECTIE
Gentiana sP.
H elianthemum c anadens e
Iberis semPervirens
LeontoPodium alPinum
Lisimachia numularia
LithosPermum sP.
Sagina subulata
Safifraga aizoon
Sedum acre, Sedum rosea
SemPen)iYum tectorum
Phlox subulata
Primula sP.
Pulsatilla alpina
Thymus sp,
AIIium sP.
Colchicum sP.
Crocus sP.
Galanthus nivalis
Narcissus sP.
Ornithogalum sP.
Scilla bifulia
Tulipa sP.
Specii lemnoase
Chamaecyparis lawsoniana' Elwood i i'
Chamaecyparis
pisife ra' Boulevartl'
Cryptomeria
i
aPonica' G lobos a'
J unip e rus c ommunis' RePandens'
Picea abies' Nidifurmis'
Pinus mugo
Pinus mugo
'Mughus'
Taxus baccata' RePandens'
Elaeagnus angustifulia
Euonynus europaeus
Hippophae rhamnoides
Ligustrum vulgare
Lonicera tataica
Innicera
ryIosteum
Prunus spinosa
Rhamnus catharticus
Rhamnus
frangula
Rosa canina
Sambucus nigra
Symphoicarpos sp.
Conifere
Pinus nigra
Pinus sylvestis
3. PLANTE FLORICOLE PENTRU MOZAICURI
32'1
5. PLANTE ACVATICE SI DE MALURI UMI,DE
Acorus calamus
A lis ma p lant a g o
-
aq uat i c a
Butomus umbellatus
Caltha palustris
Iris kaempfei
Iris pseudacorus
Juncus effusus
Lythrum salicaria
Mentha aquatica
Epimedium x rubrum
Epimedium x v e rsicolor'Sulphureum'
Euonymus
fo
rtune i v a r. radi c ans
Hedera helix
Hypericum calycinum
P ac hy s andra t e rminali s
Vinca minor
Vinca major
Acaena buchananii
Menyanthes trfoliata
Myosotis palustris
Nymphaea alba
Nuphar luteum
Phalais arundinacea
Ranunculus lingua
Sagitaria sagittdolia
Trollius europaeus
Typha minima
Ajuga reptans
Azorella trifurcata
Cerastium tomentosum
Galium odoratum
Glechoma hederacea
l nmi um macul atum' Al bum'
Li thospermum dffi sum
Lit ho sp e rmunt purpure o
-
c ae rule um
Veronica
filifurmis
6. SPECII LEMNOASE
$I
ERBACEE UTILIZATE
CA INLOCUITORI DE GAZON
F-oto 1 Vilu intpintului Hutltitn
(tlupd Pi::oni F 1999)
I , i rl o 5
(; t ' t i l i nu
ut ut i l (t l t l )l 1t
i (t l )o1t ?a.
Fl t Lt 3 SLt t ui di n
l t urt rt l
Yt t t n l i ng l i t rn
l dul t i
l l t ; i t t O. . l t )t )9)
Foto 7
-
Grddirttt din tarttplul Dui.rei-itt tilt Kare Stntsui ltrridti)
Foto 9 Gftirlint din K\oto (dupti Nitschke G.,2003)
l -ol (t l I Mi ] t i l t uru nuut t cl t ! i I . t r. j i i nt r, t ut yt rt j ul t rnt c: (t l ul t t i Ni t st l t l i ( G. , 200J)
Ibto 13 Villa d Esre
-
orgu de opti (tlupd Pi:.z.oni F, l99c))
Foto I5 Villo
(iontberura
Foto 17
' l vtl t l l el l u
r|"l; t;r, t
r --'.|I!r
I rot o 2l Punt rI Vcrvi l l cs. \ ' c(! ct c t t (t -i d t i .
l )i (l ur. i
I'oto I9
-
futt'(ul Vtux l?-Vi(d1 e, vedtre ueriund (tlup.i B(i G'' 1999)
U
o\
!*
*
Fuo 2( )
( i t , t i i t t i l L
1. , , t i t , t t t i , t . . \ l ' t t t t i t r r l ut ' t r l ' ; . t ' ' t i l : . . l t t ' t t ) '
F' on 27
(; t ri di ni l (
Ht t Dl l )t t )t t Crt t rt l , t ' t rl t rt rt cri t t t t t i
I"oto.l-l Grtitlitru LIc Rurlc ll,ltt.r (Bto-iIiu)
Fdo -l l I ' Lt i t ul . \ t t t rrl rct ul . An3l i t t (t l u1t t i
I ' i : -ot t i F, 1999)
l i ol o 37 l onnc dc rel i cl i t t r t t grLi Ll i rt t i t nrt dt rt t ri
Foto 39 Vedere cdtrc parterul deniwl.tt tlin Grdtlina Bottuticti, BucLrresti
Foto 11 Put'ctl Romanes.Lt, Craiova
Foto 15 A';tt tIe untlrt:ilie din GrtiLlirtu Cisni.qiu
43 Grot t di t t PurLul Cunt l t u , , Gi gut t i i
'
l ui Pt u i uret t i St ork i nrut l ri nl o ni nt l i i Lt rl cut i r
Foto 47
-
Vedere aeriand a
parcului
Herdstriiu in prezent
Foto 49
-
Pergole d.in insuLa trandafrilor Parcul Herdstrdu
Fot o 53 h: i soj di t t I ' t rrt rrl Ti nercl t rl t t i Bu(ut (l l i
Foto 5l Vcfure tcti(ut(i tt Puntlri Titrctcn.rlui, Btrur(ii
Foto 55
-
Peisuj din Parcul Titan, BucLlresti
Foto 57 Peisuj noturul
(cltqtti.lenkin.v M.2., 1998)
(9()61
'
l t
Dpl oH t -)l t l l , )
l )t l sl t l 1rt )(!
). t Dt t t . t t )l rt t t ). t l )P t ^. t t l ) u!
! )1D1. ! l t t t Pt t t ! )l ut )t t l
)t l D/ \
6-c
ot
l t i t l ds
19
qt oi
I ' l t t o 6J
- ( ' t t i t l i t t , t - t t
t t t . \ , 1 t t t t t t t t i I t
I
t
I t t t I t t I t I I I I
t
J t t ! ) d l l t 11, r ' t . 1. . l ( ) a' \ t
L' ol o 65
(i ni l i ni t
l c au, pt ri ;
1t c
Rot kel al l cr Cent re Nat York (dupt i I ' o. \ l t )t t l l l ' )t )l t
Ibtn 67 (irlulhti
tlc lL(.op(tit le unui restaunt t (dLlltti
Lttnrt fl., l99l)
[ \ t t o 69 Pt t rc Lrl t ol i t i ot t uI i t t Keukct t l ul , Ol arkr
Fot o 7l Art noni t
t i
(ot t t t u. \ t
i n (1) t pt ): i t i t t
l )l l t nt (t i i l or
I ot o 73 I
l i ,
t , r k l ut ui t t . t ' i t t nt l ' r , t
I ' i t l o 72 R(l t i i d( aj . nt oni . \ i (ont kt . \ t (pl at t uri
oi : ot rt ul c t , t , rt i rt rh, ,
( l ( ) t t t ' t t l ( ,
t l / l u t - t t l / ' - / , 1 . ] ) t / n t , , t , l , i t , , , 1 , , , , , t , , I
Fot o 77 Ah, i , : t t i ul r un l el et t
(u
l l ut t t Li
nkl i ( (. l uPd Loxt on H. ' 1991)
I ' i t t o 75
' At l t Lt l
ul i rt rol ut t i i t ui l rr pc
Tunt i
Foto 8l Peisti cle iurnti
lroto 79 C($cd.ld
Pe
o
P(ttltat
cLt
(nrccanrcnle de lespeai ((lul'd Jettkins M Z" l99ll)
5r
u3
T
:.rj
llJi
E
t -
1
lroto 85 Masiv orllogen d? trht!\ti
l r)i rd?u t nl nut t ?i )
Foto 83 Coktrit d( todnlttit (dLtp.i ltcrcn M.. 1999)
I , i o l l l
(
t t l ori i t t sr' --ot t rl rt ' r' t '
.tDnlo\' ).toqlv
68
otol
fu66J
'g3
.tapL4tg
''Z'O
uatsroJ pdnp)
(LltLlaB);irnqLta oyDLlJ mlnPbDJ
ln:).tDtl
u1 t-rttt1.to ap nlqnp luaLuDlullv l8
otol
j
N
!-l
,i
I
a
\]
t
,s
5
*J
j-
I
i t
e\
->- *
o\
s
::
*
S
l i ' k ' l l l l l ' t , t , / i t j u l i t , Lt
I "ot o 99
(; t . i di ui
t l : pl t t t t t e unt nt t t t i t t
l l rt pri . l Lt t l , i n: t \ l . 7: . . ,
l ()9E)
Irolo 100 Gftidinu d( l(guut? l t.al;teltrlti Vi!lundn.
, , l t t l r t l , l u t , r , , t t r , , t t l t . l , t l t t \ t / t T. l , ^ t - l
1t$r'r'7fi
'.td,.its-7"
w;
a
Foto 109
-
Al ae di n pl i rci i rtl l ute de beto
((l uPi Steretl s D ' 20Ol )
F'oto 107
-
Alae pultttti tu tdrcinild
(tlupti Stevens D , 2001)
A
-
plan
B
- profr.l
C
-
vedere
l t ol n I I L\ nt t i n? n l (t l t t a \ i i t k
(t t l nt t (t t (
t ! \ \ ' t ! (l t t l t ?
Foto 112
-
Trepte dintr-un singur bloc
de piatrti tdiatd (tlupd Stevens D., 2001)
Fot o I l J
-
Scdro
l l
t l t i I t t [ (\ l ' t ' . 1
tle piatrd (dupci Stevens l)., 2(.)0 | )
I ' i t l o I l 5 , \ at r t i i t r t t t \ l i t t l i t t l r t ' l t i t l
hl"$
I ' i t t u I I J . \ ' r t t , t t t t \ l t t t t I t t l l t l ' t ( t l i t t
l ' t t t t t t i t l l
I "ot o l l 8 I l t r. i t t nt \ t i ( t u. l i )t nt d nt (rl (, t rl t i l dt ! l )d St (rut t ). . 2ot ) l t
Fttlo 116 Portcr dt apri tlin pattul Lrntt'Iului Blenlrcint, Attgliu (tlupti
pi:-oni
E, t999)
.!
: t
,
N
s
n
;i
t
\
o
\]
9
Fot u I l 6 l J t r t t , t t r l L
t ' i t t r t t t
Iioto l)1 ,\tlti
|
) ( ) | |
- t I I t t | ) ri I t'
5 r .
I . i , k, 128 Pl n t ! r
t t l l nt rul t ), , 4t 1t
p
! rri l i rui ni cri \ i i l t ! t t \ t t i t t l t t t ri . \ t / , \ / , j t \ t )
)t )t )t l