Estetica bonsailor

Lăsand deoparte toate cunoştiintele horticole implicate, arta

bonsailor este una strict vizuală, ce are rolul de a crea o imagine în
miniatură a arborilor din natură.

Posibilităţile de modelare sunt infinite, fiind limitate doar de

imaginaţia noastră.

În zilele noastre, artiştii depăşesc imaginea acceptată de

bonsai şi creează adevarate sculpturi vii, cu multe ondulaţii, curbe şi
cu mult lemn mort.
 Spre deosebire de arborii din natură, bonsaii au o imagine mult
simplificată.

Astfel, un pin in mediul natural are în jur de 50 de ramuri, iar un

pin sub formă de bonsai are aproximativ 10.

De asemenea, şi dimensiunea frunzelor este redusă, fiind într-o

oarecare armonie cu dimensiunile arborelui.

Respectarea proporţiilor impune un numar de reguli estetice

pentru a crea un bonsai.
Proporţiile

În natură, la un arbore adult, raportul dintre

grosimea trunchiului şi înalţime este cuprins între 1/30
şi 1/40.

La un bonsai, aceste proporţii ar produce un

trunchi incredibil de filiform, de aceea, nu se depăşeşte
raportul de 1/10.

În zilele noastre, raportul a scăzut pe la 1/4,

acesta relevând o vârstă mare, favorizând o scoarţă
matură cu o textură atrăgătoare.
 Un alt factor important este înălţimea de la care porneste
prima ramură.
În mod ideal, ar trebui să apară la 1/3 din înalţimea trunchiului, însă se
acceptă şi la 1/4.

Singura excepţie o reprezintă stilul în formă de litere (bunjingi),

la care ramurile apar mult mai sus.

Foliajul a reprezentat mereu elementul de compromis, oricat de

micşorate ar fi frunzele, acestea par mereu în dezechilibru cu restul
plantei.
De aceea este recomandat evitarea speciilor cu frunzele mari, şi
alegerea celor cu frunze mici.

Această regulă se aplică în special la mame sau shohin, unde

din pricina dimensiunilor reduse, este important să se folosească specii
cu frunze mici.
Trunchiul

Trunchiul trebuie să devină din ce în ce mai subţire cu cât

urcăm spre vârful plantei.

Urmatoarea regulă este una opţională (desi e preferat să se

aplice), si anume că rădăcinile (nebari) ar trebui sa fie vizibile la baza
bonsai-ului ca apoi să intre în substrat.

De asemenea, dacă un trunchi este curbat la baza, el trebuie

să fie curbat pe toată lungimea sa, nefiind indicat să avem părţi cu
multe curbe ce alterneaza cu părţi drepte, deoarece acestea strică
armonia generală.
 Ramurile

Reguli:

a) prima ramură poate să apară fie din partea stângă a trunchiului, fie
din partea dreaptă, însă trebuie să îndreptate puţin spre privitor.

b) a doua ramură trebuie să fie pe partea opusă şi să se îndrepte tot

puţin spre privitor.

c) a treia ramura va fi orientată spre spatele bonsai-ului pentru a crea

senzaţia de adâncime.

d) ramurile cele mai groase sunt la bază şi se subţiază odata cu

creşterea înălţmii.

e) distanţa dintre doua ramuri trebuie să se micşoreze odată cu

înălţimea.
 f) nici o ramură nu are voie să se intersecteze cu alta.
Acest fapt ar crea un efect de simetrie ce nu incâtă în
examinarea trunchiului.

g) ramurile trebuie întotdeauna să se armonizeze cu

restul trunchiului, astfel, dacă trunchiul este unduit, la fel
şi ramurile, dacă este drept, şi ramurile sunt drepte.

h) daca se doreşte realizarea unei imagini de arbore

tânăr, ramurile se orientează fie orizontal fie uşor înspre
vârf, pentru a crea o imagine de arbore bătrân, acestea
trebuie orientate inspre pământ.
Stabilirea proporţiilor ideale pentru un bonsai sau pentru un peisaj miniatural se poate realiza prin
două modalităţi:
pătratul Lo-shu
şirul lui Fibonacci.

Patratul Lo-shu
Acesta este un pătrat ce a fost împărţit în 9 părţi
egale.

Centrul acestuia (5) simbolizează Raiul iar restul

cele 8 puncte cardinale.

Suma fiecărui rând sau coloană este egală cu 15.

Spaţiul reprezentat de cifra 5 marchează poziţia

bonsai-ului în vas.

Planta poate să fie poziţionată mai aproape sau mai

departe de celelalte pătrate, însă nu trebuie să-l
depăşească pe cel propriu (5).
Raportul dimensiunilor poate şi el aflat cu usurinţă.

Pentru asta se foloseşte rândul orizontal din mijloc

(7, 5, 3).

Astfel, dacă un arbore are înălţimea totală de 21 cm,

atunci diametrul coroanei trebuie să fie de 15 cm iar
înălţimea trunchiului de 9 cm.

Chiar şi dimensiunea vasului poate fi calculată pe

acelaşi principiu.

Raportul dintre înălţimea plantei şi lungimea

ghiveciului trebuie să fie 7:5.

Un bonsai de 28 cm are nevoie de un vas de 20cm.

 PROPORTIA DE AUR

Dacă împărţim un segment astfel încît raportul dintre întreg şi latura mai mare să fie
egal cu raportul dintre latura mai mare şi latura mai mică, obţinem proporţia de aur.
Aceasta e exprimată prin "numărul de aur" (f) = 1,61803398874..., cu un număr
infinit de zecimale (ca şi "p"). Inversul lui f, adică 1/f, are exact aceleaşi zecimale:
0,61803398874.
 Şirul lui Fibonacci
• Numărul de aur este strîns legat de şirul
lui Fibonacci, în care fiecare termen este
suma celor două anterioare (1, 2, 3, 5, 8,
13, 21, 34, 55, 89, 144, 233...)
• Pe măsură ce înaintăm, raportul dintre
doi termeni succesivi ai şirului lui
Fibonacci tinde spre f (de exemplu
233/144 = 1,61805...)
Bifurcaţia ramurilor plantelor respectă şirul lui
Fibonacci.

AB+BC=CD, BC+CD=DE etc

Numărul spiralelor spre dreapta şi spre stânga la capitulul de floarea soarelui sunt
termeni consecutivi în şirul lui Fibonacci.
Catedrala Notre-Dame din Paris
 Şirul lui Fibonacci
Acesta este un şir în care numărul precedent este egal cu suma celor
două numere antecedente.
Exemplu: 1, 1, 2, 3, 5 ,8, 13, 21, 34…

Pe baza acestui principiu se pot calcula cum se vor organiza “pădurile”

de bonsai.

De exemplu, daca avem o pădure de 9 bonsai, aceasta va fi aranjată în

două grupuri, unul de 5 şi unul de 4.

Daca avem una de 21 de bonsai, va fi aranjată din două grupuri, unul de

11 şi unul de 10, care la rândul lor vor putea fi împărţite în unul de 6,
unul de 5, unul de 4 şi unul de 6.

Şirul este des întâlnit şi în natură, de exemplu, un con de pin are 3+5=8
spirale într-o direcţie şi 5+8=13 spirale în cealaltă.
Alegera unghiului de vedere

Un bonsai trebuie să aibă întotdeauna un unghi principal la vedere, denumit

“vedere frontală”. de aici trebuie să fie vizibile cea mai elegantă înclinare şi
îngustarea trunchiului, aspectul atractiv al structurii rădăcinilor şi cel mai plăcut
aranjament al ramurilor.
Nivelul ochiului trebuie să corespundă unui punct de la jumătatea înălţimii
trunchiului.

Arbore şi container

se ţine cont de mărimea şi prorţiile ghiveciului faţă de arbore,

caracterul global al compoziţiei şi poziţia arborelui în container.

acesta trebuie să amplifice echilibrul înălţimii şi anvergurii

arborelui. textura şi tipul containerului trebuie să corespundă
stilului arborelui.

arborii eleganţi au nevoie de containere fine, cei robuşti, de

obicei, de ghivece întinse, grele.