Arhitectura peisager este arta de a planifica, a proiecta, a mentine, a persevera si a reabilita spatiul

verde si designul constructiilor realizate de om. Scopul profesiei include designul arhitectural,
planificarea sitului, dezvoltarea spatiului din jurul casei, protectia mediului, planificare urban
(P.U.G.-plan urbanustic general), design urban, planificarea parcurilor si a spatiilor de recreere,
planificare regional, spatii urbane si conservare istoric. Un pracitcian n domeniul arhitecturii
peisajului se numeste arhitect peisagist.

STIL DE MUNTE / GDIN CU PIETRE

Este o grdin construit din pietre i pmnt, mimeaza peisaj montan la scar mic, creat pentru
scopuri decorative, cu plante ornamentale. Grdinile cu pietre nu trebuie s conina o colecie de
plante de munte. Principalul criteriu de selecie de plante este, de obicei, din motive estetice. Pentru
a crea un loc mai natural, printre pietre poate s curg i ap. De obicei grdin cu pietre este
numai o parte din alt tip de gradin.

STIL ENGLEZESC / GRADINA ENGLEZ

In acest stil gradina trebuie se fie ca o parte din ntregul peisaj n jur. Trebuie se fie asimetrica.
Caracteristice sunt gazoanele mari i pajitele care atrag atenia la denivelrile de sol i lacuri
naturale. Pavajele se plasaz pe linie curbat, ntre pomi, arbuti i flori care conduc la locuri
ascunse n gradin i leaga pri de gradin mpreuna.Gardul este foarte bine ascuns. Se gsesc
aici locuri asimetrice cu flori, locuri cu trandafiri, tufiuri slbatice, vaze mari i ghivece decorate,
sculpturi vechi. Gradina cu pietre poate se fie amplasat, dar trebuie se fie foarte natural.
Materialele folosite n gradina sunt: lemn, pietri, caramid, piatr, porile din metal. Gasim suporturi
pentru plante, altane, pergole, din metal sau lemn. Foarte des in locuri mai linitite aezate sunt
vaze cu apa pentru psri sau fntni. Plantele trebuie se fie foarte colorate peste tot anul (roz,
violet, albastru deschis, alb, rou). Alegerea plantelor este limitat numai de soi i conditiile de
habitat (trandafiri, hydrangea, lavandula, azalea, wisteria, ierb decorativ, hedera etc.)

STIL FRANCEZ / GRDINA FRANCEZ (BAROC)

Este un stil reprezentant, bogat i eficace. Domin plantele tunse cu grij, pomii i arbuti n diferite
forme i figuri. La fel de important ca i plantele este mica arhitectur (altane, pergole, bolt, banci
etc.). Compoziia regular a gradinii face o impresie ca si cum fiecare dintre pomi, tufiuri i alte
plante au fost aezate cu rigla. Aezate in ea gsim:
- poarta de intrare,

- alea cu pomi

- curtea,

- cladire,

- salon de gradin (prelingirea salonului din cas) cu basin, fntna, niveluri care coboar
gradat sau paviloane,

- forme geometrice din grupuri de pomi.

Cadru de compoziie trebuie se fie din plante vesnic verzi care tolereaz bine taierea: cimiir, taxus,
ligustrum, ilice, ulm, carpen, dar i plante cu coroan regular ca tei, arar (Acer platanoides
Globosum), Fraxinus excelsior Nana, Robinia pseudoacacia Umbraculifera, cu coroan conic ca
Prunus serrulata Amanogavwa, Carpinus betulus Columnaris. Locurile pentru flori sunt nconjurate
de plante taiate. In mijloc n afara florilor pot fi dispuse plante pentru acoperirea solului sau ierburi
decorative.

STIL JAPONEZ / GRADINA JAPONEZ

Este o variant pentru iubitorii de elegana echilibrat, dar i pentru cautatorii sentimentali ai
frumoseii. In gradina n stil japonez se geseste linistea care duce la reflecie. Gradina aceasta poate
se fie proiectat pe spaiu mic menionnd n acelai timp cteva principii: simplitate, elegana,
asimertie, armonie, expresie a compoziiei. Stilul combin vegetaie cu materiale naturale ca pietre,
pietri, lemn i nisip. Foarte important element este apa n form de ru, pru dar i castroane din
piatr umplute cu apa sau micue cascade. Ele pot se fie inlocuite cu o pat de pietri sau un ru
fcut din pietre. Din plante caracteristice pentru stilul acesta cela mai populare pomi sunt pini, care
simbolizeaz puterea i longevitate. Din alte specii domin plante vesnic verzi ca cimiir, ligustrum;
pomi i arbuti cu flori frumoase ca visinul, magnolia, rhododendron, azalea; dar i alte specii c
bambus, arar, ginkgo, chamaecyparis i thuia.

STIL MEDITERAN / GRDIN MEDITERANEAN

Ideal pentru iubitorii de soare, care vor s se relaxeze in gradina. Este un loc perfect pentru o
relaxare nconjurat cu ierburi frumos mirositoare i plante agaatoare nflorite. Caracteristica pentru
stilul aceasta mic arhitectur: teras umbrit, (gazebo) cu multe perne i hamacei. Ca s cream
acea enclav trebuie sa avem n vedere c ea are nevoie de un loc plin de soare, este amplasat n
loc deschis, nconjurat de campii i pajiti. Gradina mediteranean este o combinaie ntre culoare i
spaiu. Culorile dominante sunt pastel, naturale i calde (portocaliu, galben, alb, albastru deschis, cu
adaos de rou, violet i roz). Suprafaa de pavaje trebuie s fie similar cu pmnt uscat ( gresie,
calcar sau pietri deschis). Elemente foarte importante sunt vaze i ghivece de diferite dimensiuni
din lut, teracot, ceramic sau lemn. Elementul tipic sunt ghivece mici puse pe pervaze sau direct pe
pereii casei. Pot fi folosite foarte multe plante care pot se fie amplasate: levnic, hibiscus, wisteria,
juniperus sau chamaecyparis cu coroan conic, pin, trandafiri, hortensia, rchiic (Elaeagnus),
budleja, buxus, lonicera, clematis, campsis, salvia, magiran, busuioc, cimbru, oregano, rozmarin,
ierburi decorative etc.)

STIL MODERN / GRDIN MODERN

Stilul acesta se asociaz cu minimalism i cu reintoarcere la forme geometrice. Compoziia este
expresiv, surprinde cu contrastul de culori, formele i materialele. Diferena ntre stilul modern i
cealalte stiluri este tratarea plantelor ele sunt amplasate aici pe aceasi loc cu elemente statice i
cea mai important este forma lor, tipul de cretere i culoarea frunzelor. Florile nu au foarte mare
importan. Favorabile sunt plante mari cu aspect neobijnuit, care ndeplinesc funcii ale sculpturilor
trebuie se socheze i sa inspire. Important este i apa n form de bazine geometrice sau
cascade moderne. Culoarea dominant este verdele sau n combinaii cu alte culorii. Foarte des
culoarea dominanta aleas ae fie nenatural, rar gsita n natur albastru intens, turquaz. Exist
multe elemente din sticl, metal, ceramic, plastic. Este unul din stiluri de gradini n care poate se fie
folosit betonul.

STIL OLANDEZ / GRDIN OLANDEZ

Distinge printr-o atmosfera densa i utilizare spectaculoas de spaiu. n ciuda similitudinii cu stilul
francez, din cauz diferenei de teren n Olanda, necesit unele modificri. Olandezii au adoptat un
sistem n care, indiferent de mrimea grdini, acesta va fi mprit n zone mai mici. Aceste locuri
ndeplinesc diferite roluri. Prima dintre zonele este desemnat pentru recreere, a doua pentru
plantare de flori, i nc altele ca zone pentru pasri salbatici. Stilul olandez se concentreaza pe
ntreaga grdin, nu numai pe elementul dominant. Se folosesc ornamente din marmur,
numeroase plantaii de flori, obeliscuri, statui i plante formate (tunse). Din cauz spatiului mic
eliminate complet sunt speciile de arbori mari. Utilizate alternativ sunt numeroase specii de plante
pitice. Un element important al peisajului este ap, care curge n canalele, mparte grdina n zone
mai mici. Fntni, sculpturi i pori sunt vopsite auriu. Aceasta este pentru a simboliza bogia i
splendoarea care predomin n Olanda.

STIL RUSTIC / GRADINA RUSTIC (DE AR)

Dominant este ca toate plantele cresc foarte apropiate una de alta, parc sunt plantate prea multe
pe spaiu mic. D impresia libertii, lipsei de griji i veseliei. Se plantaz arbuti, flori, ierburi
colorate, legume. Cel mai des inconjurate sunt cu un gard din lemn sau pietre naturale. Bncile sunt
fcute tot din lemn la fel ca i suporturile pentru plante. Apa nu este caracteristica pentru silul
acesta. Dac neaparat vrem se avem apa n gradin trebuie se fie ca o balt foart natural cu
plante n jurul iei sau ca fntna cu pomp. Gazonul este natural, cu mai multe specii (trifoi,
margaret). Important este i pazite cu multe flori. Plante folosite: salcie, mesteacan, pducel,
scoru, pin, zad, Philadelphus, liliac, trandafir, Viburnum, soc, ctin, porumbar, ienupr, bujor,
Delphinium, lupin, crin, lacrimioar, brumrele, garofia, Sedum, gladiole, muscata, nasturtium,
Matthiola, galbenele, Lathyrus, ect.

Istoria arhitecturii peisagere

Istoria arhitecturii peisagere este n stransa legatura cu istoria gradinaritului, dar nu sunt la fel de
vaste. Ambele arte sunt preocupate de compozitia plantarii, forma spatiului, apa, pavaj si alte
structuri, dar:

-designul gradinilor se ocupa n mod special cu spatii nchise, private(parc, gradina etc) -designul
arhitectural se ocupa cu spatii nchise, dar de asemenea se ocupa cu spaii deschise, care sunt
deschise publicului(scuar, parc rural, sisteme de parcuri, spaii verzi etc).

Romanii au preluat arhitectura peisajului pe o scara extensiva. Vitruviu a scris multe despre acest
subiect ce afecteaza si acum peisagistii. La fel ca si n celelalte arte, gradinaritul a fost renviat n
perioada Renascentista, cu extraordinarele exemple, inclusiv spatiile pentru recreere de la Villa
dEste, Tivoli. Gradinile renascentiste s-au dezvoltat n secolele 16 si 17, ajungnd la superlativul
grandorii, in lucrarile lui Andr le Ntre la Vaux-le-Vicomte si Versailles.

n secolul al 18-lea, Anglia a devenit punctul culminant n noul stil al Arhitecturii Peisagere.
Personalitai ca William Kent, Humphry Repton, si mai cu seama faimosul Lancelot Capability
Brown au remodelat marile parcuri din Anglia, pentru a semana cu versiune curata si ordonata a
naturii. Multe din aceste parcuri au ramas neschimbate pna n zilele noastre.

Termenul de Arhitectura Peisagera a fost folosit pentru prima data de catre Scotsman Gilbert Laing
Meason, n titlul carii sale Arhitectura Peisagera a Marilor Pictori ai Italiei(Londra, 1828). Aceasta
cuprindea tipurile de arhitectura regasite n picurile peisajelor. Termenul de Arhitectura Peisagera a
fost preluat apoi de catre JC Loudon si AJ Downing. De alungul celui de al 19-lea secol, planificarea
urbana a devenit tot mai importanta, devenind combinatia dintre planificarea moderna si traditionalul
gradinarit, ceea ce a dat Ahitecturii Peisagere concentrarea unica.

In cea de-a doua parte a secolului al 19-lea Frederick Law Olmsted, a completat o serie de parcuri,
care continua sa aibe o mare influenta asupra practicantilor Arhitecturii peisagere din zilele noastre.
Printre acestea se numara Central Park din New York, Prospect Park din Brooklyn precum si
sistemul de parcuri numite Emerald Necklace din Boston.

Arhitectura peisagera continua sa se dezvolte ca disciplina estetica, si a raspins multor miscari de

estetica si de arhitetura de-a lungul secolului 20. Astazi, continua sa se creeze o inovatie, pentru a
oferi soluii estetice competitive pentru spatiile verzi de alungul drumurilor, parcuri si gradini.
Lucrarile estetice ale Marthei Schwartz n SUA si n Europa ca Schouwburgplein in Rotterdam si la
Dutch design group West 8, sunt doar doua exemple. Ian McHarg este considerat o influenta
importanta n legatura cu Arhitectura Peisagera moderna si n planificarea particulara. Cu ajutorul
cartii Design with Nature, a realizat un sistem de analiza a fiecarei portiuni dintr-un sit, pentru
nelegerea compilata a atributelor calitative a spaiului.

Acest sistem a devenit fundatia GIS-ului(Geographic Information Systems) McHarg avea sa dea un
aspect calitativ cu aceasta tehnica stiintelor ca: istoria, hidrologia, topografia. Software-ul GIS-ului cu
ubicuitate n Arhitectura peisagera, analiza materialelor aflate la suprafata solului, similar n
planificare urbana, geografie, silvicultura, etc. (sursa ro.wikipedia.ro Multumim!)