SUSTENABILITATEA

TERMOIZOLANȚILOR ROCKWOOL
(VATĂ MINERALĂ BAZALTICA)

Profesor coordonator
Conf.dr.ing.
HEPUŢ TEODOR

Masterand
Ing.Bucerzan Marius
Anul I -IMSM

HUNEDOARA
2018
Cuprins
Introducere ................................................................................................................................. 2

Studiu de caz: Sustenabilitatea termoizolațiilor Rockwool (Vată minerală bazaltică) .............. 5

1. Siguranţa produselor Rockwool ......................................................................................... 6

1.1 Produsele Rockwool şi sănătatea ................................................................................ 7

1.2 Substanţe chimice periculoase .................................................................................... 7

Evoluţie pozitivă ................................................................................................................ 7

Prin ce se deosebeşte vata minerală Rockwool de azbest ? ............................................... 8

1.3 Reciclare ...................................................................................................................... 8

2. Mediul înconjurător global ................................................................................................ 9

2.1 Modificările de climat ............................................................................................... 10

2.2 Energia ...................................................................................................................... 11

Impactul energetic al produselor noastre ......................................................................... 11

Impactul producţiei .......................................................................................................... 12

2.3 LCA – life cycle assessment ..................................................................................... 13

3. Mediul interior ................................................................................................................. 13

3.1 Confort termic ........................................................................................................... 13

3.2 Izolaţia care respiră ................................................................................................... 14

3.3 Izolaţia Rockwool în clădiri ...................................................................................... 15

Reconstrucţia.................................................................................................................... 15

Construcţii noi.................................................................................................................. 15

Construcţii de lemn .......................................................................................................... 15

4. Îmbunătăţire continuă ...................................................................................................... 16

Bibliografie .............................................................................................................................. 18

1
Introducere
In cadrul fabricarii bunurilor de consum si industria prelucratoare, masura succesului
a fost in esenta aceeasi pentru cateva sute de ani incoace. Pentru a reusi, producatorii au
trebuit intotdeauna sa faca produse care au respectat un anumit set de cerinte functionale, au
fost accesibile ca pret si au avut un nivel anume de calitate, fiind disponibile la momentul si
locul potrivit. Aceste criterii sunt inca critice pentru succesul producatorilor din ziua de azi,
insa in ultimii ani, o noua cerinta devine din ce in ce mai imperativa si este in plina
dezvoltare – si anume impactul asupra societatii si mai ales al mediului. Astfel, din ce in ce
mai des, in decizia de cumparare intra masurarea ori considerarea angajamentului de
minimizare a impactului asupra mediului a produselelor si operatiunilor de fabricare, precum
si rolul pe care il joaca un anumit producator in promovarea bunastarii generale a
consumatorilor. De altfel, tendinta inverzirii (going green) este din ce in ce mai des
vehiculata de catre consumatori, companii, guverne, furnizori, ONG-uri si diversi alti
parteneri sociali.

Dar in timp ce atitudinile consumatorilor si politicile guvernamentale din intreaga

lume se schimba, iar asupra producatorilor se pune presiune tot mai mare pentru a reduce
impactul produselor lor asupra mediului si societatii, factorii de decizie se intreaba despre
modul in care pot satisface aceste cerinte, insa fara a sacrifica profitabilitatea. Astfel,
reprezentantii companiilor au descoperit ca adoptarea unor masuri ecologice sau a unor
practici verzi pentru imbunatatirea performantei de mediu si bunastarii consumatorilor poate
de fapt sa duca la o crestere a profitabilitatii pe termen mediu si lung si nu sa o impiedice. De
altfel, profitabilitatea economica si performanata de mediu nu sunt mutual exclusive – adica
practicarea uneia sa o afecteze sau sa o excluda pe cealalta.

Astfel, mai ales pentru companiile de productie, exista multe oportunitati de

dezvoltare si imbratisare a unor abordari noi vis a vis de proiectare, procurarea materiilor
prime, fabricarea si distributia de produse care astfel creeaza un beneficiu pentru toate partile
implicate (producator, consumator, mediu) si duc chiar la cresterea rentabilitatii si
competitivitatii. Una dintre cele mai vehiculate si deja testate oportunitati de dezvoltare si
imbunatatire este prin adoptarea unui sistem de management avansat al ciclului de viata al
produselor, principiu ce poate aduce o contributie majora a impactului asupra mediului si
consumatorilor.

2
 Asadar, companiile pot adopta o serie de strategii care servesc dublul scop al
protejarii mediului si pastrarea ori chiar imbunatatirea profitabilitatii.

1. Prima dintre strategii este adoptarea

unui management eficient al materiilor prime
prin eliminarea din utilizare a materialelor
inutile, ceea ce poate reduce semnificativ
costurile operatiunilor de fabricatie, precum si
utilizarea intr-o masura mai mica a resurselor
naturale si energiei necesare pentru a muta,
stoca, etc. Unul dintre exemplele
Fig. 1 – Ambalaje utilizate
concludente este industria auto japoneza,
care produce masini ieftine si functionale fara a tine stocuri mari de piese in fabrici si care nu
sunt echipate cu accesorii cvasi inutile ori rar folosite. Aceasta dematerializare permite astfel
sa reduca costurile cu materialul in sine, transport, manipulare, stocare si inventariere. De
fiecare data cand se elimina astfel de elemente, se realizeaza o reducere a costurilor insa se
elimina si emisiile de carbon asociate.
2. O a doua strategie, chiar mai eficienta decat prima, este folosirea materialelor
reciclate. Multe companii au numeroase oportunitati de a proiecta produsele lor utilizand
materiale reciclate, in loc de materii prime virgine. Utilizarea materialului din sticle de plastic
reciclate, anvelope, hartie, lemn, metal si alte materiale poate reduce semnificativ costurile cu
materia prima, si evident, reduce semnificativ amprenta asupra mediului inconjurator. Mai
mult decat atata, in ultima vreme s-a trecut chiar si la reciclarea ori refolosirea unor
subansamle deja fabricate si folosite in alte produse ce au ajuns la sfarsitul perioadei lor de
viata, precum unele piese electronice sau mecanice care nu sunt supuse unei uzuri excesive.
Spre exemplu, cativa producator japonezi din industria aparatelor de birotica au inceput sa
reintegreze in produsele lor mici motoare electrice, transformatoare ori alte componentre
metalice care nu sufera transformari si evolutii tehnologice majore in decursul anilor.
3. Reproiectarea produselor pentru a cantari mai putin este o a treia strategie de
atingere a beneficiilor de mediu si profitabilitatii. Numit si “lightweighting” aceasta practica
reduce costurile de transport de si uneori chiar si costul de productie in sine. Tot aici, putem
aminti si despre reducerea continutul ambalajelor. Produsele proiectate pentru a avea nevoie
de mai putin ambalaj sau utilizarea unor sisteme de ambalare mai avansate sunt solutii ce
ajuta la reducerea consumului de material si al energiei, emisiilor datorate transportui de

3
marfa precum si reducerea volumului de deseuri care trebuie sa fie reciclate ori trimise la
groapa de gunoi. Ca si exemplu de buna practica putem aminti aici ranforsariile pentru colturi
si muchii folosite in cazul cutiilor de carton. Folosind aceste accesorii, cartonul pentru
ambalare nu mai trebuie sa fie asa de gros, iar in unele cazuri polistirenul poate fi chiar
eliminat din procesul de ambalare. Un alt exemplu ar fi reluarea ori folosirea mai frecventa a
ambalajelor returnabile, considerand aici toate acele ambalaje care pot fi refolosite in mai
multe cicluri de productie precum sticlele din sticla, containerele metalice, paleti din lemn etc.
4. Cea de-a patra strategie considera modelarea impactului asupra mediului. Unele
companii de avangarda din cele mai diverse domenii, modeleaza in asa fel viitoarele lor
produse pentru a satisface cererea si conditiile anticipate. Folosind modelarea impactului
asupra mediului este o tehnica inovativa folosita de companii pentru a determina viitorul
impact asupra mediului generat de produsele lor. De exemplu, un producator de detergenti de
rufe poate modela impactul asupra mediului al produsului sau pentru a afla care va fi
impactul asupra apelor unde acesta ajunge sa se deverseze. Cu aceaste informatii,
producatorul poate proiecta in asa fel linia sa tehnologica sau schimba materialele pe care le
utilizeaza pentru a evita provocarea unei probleme de mediu care va atrage eventuale masuri
restrictive din partea autoritatiilor si supararea consumatoriilor. Alte companii evaluaza
proiectarea fizica a retelelor din lantul de aprovizionare ori locul si felul in care functioneaza
diverse instalatii industriale, avand scopul de a eficientiza si reduce amprenta asupra
consumului de resurse si implicit a mediului.
5. Cea de-a cincea strategie combina elemente legate de eficienta produsului si
angajarea impreuna cu consumatorii. De exemplu, un producator de electronice poate face ca
produsele sale sa aiba o cat mai mare eficienta energetica, sa se inchida singure ori sa intre in
modul adormire (stand by) atunci cand nu este folosit, diminuand astfel impactul mediului si
atragand stima si loialitatea consumatoriilor pentru consumul mic de energie. Pe de alta parte,
initierea unor programe de preluare inapoi
(product take-back) va stimula consumatorul sa
isi reinnoiasca produsul iar compania
producatoare va beneficia de avantajul
valorificarii prin reciclare, refolosirii unor
componente ca piese de schimb ori reintegrarii
unor parti in alte produse noi, ori chiar de
Fig. 2 – Produse reciclate
avantajul revanzarii lui pe o alta piata.

4
Studiu de caz: Sustenabilitatea termoizolațiilor Rockwool
(Vată minerală bazaltică)
Vata minerala bazaltica are ca principala materie prima roca bazaltica. Roca
amestecata cu cocs si calcar, se topeste in cuptoare cupola la tempe-raturi de circa 15000 C.

Materialul topit este dirijat catre un mecanism cu roti care produce, prin viteza mare
de rotatie fibre minerale cu un diametru mediu de 0,005 mm. Acestora li se adauga un liant ,
iar in cazul produselor hidrofobizate un adaos special, care imbraca fibrele intr-o pelicula
hidrofoba.

Produsele din vata minerala bazaltica ofera o mare eficienta termoizolanta si o buna
rezistenta la compresiune datorata orientarii fibrelor dupa o structura generala nedirectionala
majoritar orizontale iar restul predominant verticale - ce asigura rigiditatea si stabilitatea
dimensionala a materialului.
Calitățile termoizolante

Conductivitatea termica a materialului termoizolant depinde de temperatura. Vata

minerala bazaltica are proprietati termoizolante bune care raman neschimbate si in cazul unui
incendiu. In asemenea conditii termice extreme, scaderea de temperatura in cadrul stratului
termoizolant are o alura suficient de abrupta pentru ca orice material combustibil sau element
structural al cladirii, aflat de partea opusa a termoizolatiei, sa fie protejat impotriva actiunii
focului.
Rezistenta la umiditate

Spatiile capilare ale materialelor termofonoizolante nu trebuie sa favorizeze absorbtia

de apa in masa materialului. In cazul produselor din vata minerala bazaltica, impregnarea
fibrelor cu o substanta hidrofoba permite utilizarea acestora, spre exemplu, ca strat
hidroizolator pentru structuri de pardoseala.
Utilizare:

 Fonoizolare - Structura speciala avatei minerale bazaltice permite utilizarea acesteia

in scopul izolarii fonice a unei locuinte, de exemplu prin pereti dubli. Izolarea cuacest
material reduce riscul undelor sonore stationare dintre doua suprafete, iar in cazul
peretilor de compartimentare asigura o izolatie excelenta la zgomot aerian. Acest fapt
este bineinteles valabil si pentru peretii de inchidere a fatadelor si pentru zgomotul

5
 provenit din exterior. Putine materiale termoizolante au o rezistenta mare la actiunea
focului, vata minerala bazaltica se numara insa printre acestea. Suporta temperaturi de
peste 10000 C fara a se topi timp de pana la 120 minute.
 Amenajari interioare - Izolarea cu materiale din vata minerala bazaltica a
elementelor de constructie interioara, pereti de compartimentare, tavane suspendate,
asigura o buna izolatie termica si fonica, precum si rezistenta la actiunea focului.
Daca doriti sa transformati podul unei constructii intr-o mansarda locuibila, o solutie
eficienta pentru proiectul dumneavoastra ar fi sa utilizati pentru toate aplicatiile
placile din vata minerala bazaltica.
 Termo-fonoizolatii la mansardă
 Izolatii la pardoseli - Planseele de etaj, pardoselile sub sape flotante sau rosturile
structurale intre cladiri, pot fi izolate cu vata minerala bazaltica pentru o protectie
sporita la zgomotul aerian si de impact.
 Acoperisuri – terasa - Placile termoizolatoare din vata minerala bazaltica pentru
acoperisuri-terasa ofera rezistenta la solicitari mecanice, o structura stabila in timp si
asigura protectia la intemperii atat in faza de constructie cat si pe timpul exploatarii
cladirii.
 Pereti exteriori – fatade - Sistemele termoizolante pentru fatade, ca si cele pentru
izolarea si finisarea fatadelor ventilate realizate cu materiale din vata minerala
bazaltica garanteaza rezistenta la intemperii, o buna permeabilitate la vapori si
stabilitate in timp.

1. Siguranţa produselor Rockwool

Grupul Rockwool este liderul mondial în ceea ce priveşte producerea de vată
minerală bazaltică – un material ce îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi contribuie la atenuarea
problemelor de mediu, precum efectul de seră, smog-ul şi ploaia acidă. Termoizolaţia
Rockwool ne oferă un mediu interior plăcut, protejându-ne de frigul pătrunzător de afară. In
climatele cu temperaturi ridicate, vata minerală bazaltică ajută la păstrarea temperaturilor
răcoroase la interior.

Vata minerală bazaltică Rockwool este un produs care nu dăunează sănătăţii atât în
faza de instalare cât și în utilizarea finală. In plus, este probabil unul dintre cele mai testate
materialele de construcţie şi cu cea mai bogată documentaţie.

6
 Vata minerală Rockwool este produsă din materii prime minerale naturale sută la sută,
care se găsesc în mod obişnuit în natură. Se utilizează în siguranţă de mai bine de 70 de ani.
Pe lângă proprietăţile ei, adică o excelentă rezistenţă la incendiu, capacitate de izolare termică,
capacitate de izolare fonică şi întreţinere ecologică, vata minerală bazaltică este complet
nevătămătoare pentru sănătate.

1.1 Produsele Rockwool şi sănătatea

 Produsele Rockwool nu dăunează sănătăţii persoanelor care lucrează cu acestea sau
trăiesc în mediul în care au fost utilizate.
 Fibrele de vată minerală Rockwool sunt degradabile biologic, ceea ce înseamnă că, în
caz de inspirare ele nu rămân sub formă de fibre, ci se dizolvă în mod inofensiv în
corpul uman.
 In general, după instalare, produsele Rockwool nu emană în atmosferă fibre sau
particule solide. Testele au demonstrat că nivelul de fibre de vată minerală în aerul din
casele izolate este sub limita de măsurare.

Fig. 3 - Vată minerală bazaltică

1.2 Substanţe chimice periculoase

Evoluţie pozitivă
Evoluţia pozitivă a cunoştinţelor despre produsele noastre este întărită de realitatea că,
recenta hotărâre a organismelor de reglare ale UE menţionează următoarele:

 s-a demonstrat că fibrele din toate produsele Rockwool sunt degradabile biologic;
 vata minerală nu mai este considerată drept un „potenţial cancerigen”
 iritarea epidermei nu este periculoasă, atâta vreme cât produsele sunt corect
manipulate şi sunt folosite mijloacele de protecţie obişnuite (mănuşi de protecţie,
aerisire, etc.)

7
 Bineînţeles, recomandăm să se respecte indicaţiile şi metodele corecte de efectuare a
lucrării. Manipularea produselor Rockwool se face după reguli care se aplică la majoritatea
materialelor de construcţie obişnuite.

Formaldehida conţinută de liantul vatei minerale este o substanţă foarte răspândită şi

controlabilă, care se foloseşte şi în afara industriei materialelor de construcţii, iar utilizarea ei
în produsele din vată minerală este minimă în comparaţie cu cea din industria textilă sau a
mobilei. In acelaşi timp, atât mobila cât şi produsele textile care conţin formaldehidă,
îndeplinesc criterii stricte referitoare la emisiile din interiorul imobilelor. In plus, izolarea din
vata minerală nu se foloseşte niciodată în interiorul imobilelor fără bariere de vapori, prin
care nu pătrunde praful.

Prin ce se deosebeşte vata minerală Rockwool de azbest ?

Vata minerală Rockwool nu conţine azbest şi, prin compoziţia sa chimică şi alcătuirea
fizică, se deosebeşte mult de el.

 Fibrele de azbest au o structură moleculară cristalină. Asta înseamnă că se despică în

fibre subţiri, care pot pătrunde mai uşor în plămâni şi în cavitatea toracică.
 Spre deosebire de ele, fibrele de vată minerală Rockwool sunt neregulate şi de aceea
nu se despică. Fibrele de vată minerală Rockwool sunt degradabile biologic, ceea ce
înseamnă că, în caz de inspirare ele nu rămân în corpul uman sub formă de fibre, ci se
dizolvă în mod inofensiv.
 Spre deosebire de azbest, vata minerală Rockwool este clasificată ca fiind sigură în
cadrul legislaţiei chimice europene. Pe de altă parte pe lista substanţelor aflate în
atenţia ECHA, cu grad mare de risc pentru sănătate, căreia trebuie să i se acorde o
deosebită atenţie, a apărut o substanţă folosită în mare măsură în materialele izolante
din material plastic expandat (EPS, XPS).

1.3 Reciclare
Roca vulcanică diabazică folosită la produsele noastre nu se numără printre resursele
rare şi se găseşte în cantităţi mari în majoritatea regiunilor lumii. In fiecare an, vulcanii şi
activitatea tectonică a pământului produc de 38.000 de ori mai multă rocă decât se consumă
la fabricarea vatei minerale Rockwool. Dar terenul de carieră se numără printre resursele rare.
De aceea, grupul Rockwool investeşte importante mijloace în reciclare.

8
 Fig. 4 – Materie primă

In perioada actuală, gruupl Rockwool transformă 300.000 de tone de „deşeuri” într-o

preţioasă materie primă. Această simbioză industrială este profitabilă atât pentru mediul
înconjurător, pentru partenerii noştri industriali, cât şi pentru Rockwool.

In cadrul sistemului intern de reciclare al Rockwool, vata minerală reziduală şi

resturile de materiale de la alte activităţi se presează în brichete reciclabile, care se topesc şi
se prelucrează într-o nouă vată minerală.

Investiţiile în instalaţii de reciclare au atins valori importante în cursul anilor. La ora

actuală, se reciclează trei sferturi din vata minerală reziduală pe care o produce societatea
noastră. Munţii de resturi de vată minerală, care puteau fi văzuţi în apropierea fabricilor, sunt
de domeniul trecutului.

Prin introducerea tehnologiei proprii de reciclare în noile fabrici achiziţionate, s-a

produs o micşorare a cantităţii de deşeuri rezultate. In comparaţie cu anul 2001, cantitatea de
deşeuri depozitat la gropile de gunoi s-a micşorat cu 13%, iar din anul 2002 s-a produs o
îmbunătăţire cu 38%. Resturile de vată minerală se folosesc şi în alte ramuri, cum ar fi de ex.
ca material la fabricarea cărămizilor.

Numeroase analize de mediu confirmă faptul că vata minerală reziduală din producţie
şi din materialele folosite, poate fi depozitată fără probleme la gropile de gunoi obişnuite
pentru deşeuri minerale cu conţinut scăzut de substanţe organice.

2. Mediul înconjurător global

Pe perioada duratei sale de viaţă, un produs obişnuit de izolare Rockwool
economiseşte de peste 100 de ori mai multă energie decât a fost consumată cu fabricarea,
transportul şi evacuarea lui. Prin arderea unei cantităţi mai mici de combustibili fosili în

9
locuinţe şi la locul de muncă, se eliberează în atmosferă mai puţine substanţe poluante, cum
ar fi de ex. CO2, SO2 şi NOx.

Fig. 5 – Energie salvată

2.1 Modificările de climat

Viaţa pe pământ depinde de un interval de temperatură de doar câteva grade. In
fiecare an putem constata că şi cele mai mici modificări de temperatură globală duc la cel mai
drastic impact asupra climatului şi a condiţiilor de viaţă. Prin arderea unei cantităţi peste
măsură de mare de combustibili fosili se emană în atmosferă o cantitate uriaşă de CO2.

Conform Panoului interguvernamental asupra schimbărilor climatice al ONU (IPCC),

în secolul următor se va mări temperatura medie cu 1-5ºC. Încălzirea globală înseamnă
condiţii climatice extreme: creşte riscul de tornade, inundaţii, valuri de căldură şi lărgirea
spaţiilor deşertice. Gheţarii oceanici şi cei din interiorul continentelor se topesc rapid şi se
micşorează. Unele insule dispar sub nivelul mării. In alte regiuni ale globului, încălzirea duce
la propagarea malariei şi a altor boli generate de mediul umed şi cald.

Fig. 6 – Limitarea amprentei de carbon

Dacă temperatura se va mări cu „doar” 2ºC, este necesar ca până în anul 2050 să se
micşoreze emisiile de CO2 cu 60-80%. Impactul unui climat extrem pot fi distrugătoare.

10
 Izolaţia Rockwool se numără printre produsele care limitează serios emisiile de CO2.
De exemplu izolaţia Rockwool cu o grosime de 250 mm destinată izolării mansardelor,
economiseşte pe o perioadă de utilizare de 50 de ani într-o clădire daneză obişnuită de 162 ori
mai mult CO2 decât s-a folosit la fabricarea, transportul şi evacuarea ei. Balanţa în domeniul
emisiilor de CO2 se înclină în partea economiilor la numai 4 luni de la exectuarea izolării.
Cantitatea de izolaţie Rockwool vândută în acest an va economisi în decursul a 50 de ani mai
mult de 100 milioane de tone de CO2.

Conform studiului lui McKinseye/Vattenfall o mai bună izolare a clădirilor constituie

un mod eficient de limitare a risipei de energie şi de emisii de CO2 – este vorba despre o
măsură uşor de realizat.

O mai bună izolare a clădirilor vechi şi noi şi a instalaţiilor producătoare de căldură

poate economisi mai multe emisii de CO2 decât recomandă angajamentul luat de Uniunea
Europeană prin Protocolul de la Kyoto şi, în acelaşi timp, să ducă la îmbunătăţirea calităţii
vieţii.

Fig. 7 – Modificarea temperaturii globale

Clima se încălzeşte şi urmările încălzirii globale şi ale modificărilor de climat pot fi

distrugătoare. Graficul de mai sus prezintă calcularea modificării temperaturii globale în
funcţie de diferite scenarii de emisii de gaze de seră. Sursă: Universitatea din Anglia de est şi
IPCC.

2.2 Energia

Impactul energetic al produselor noastre

Izolaţia Rockwool se numără printre puţinele produse industriale care economisesc
mai multă energie decât se consumă la producerea lor. Un produs obişnuit Rockwool poate
economisi de 100 ori mai multă energie primară decât s-a folosit la fabricarea, transportul şi
evacuarea lui. Balanţa în domeniul consumului de energie se înclină în partea economiilor

11
chiar după 5 luni de la efectuarea izolării. La produsul folosit la izolarea conductelor de apă
caldă se ajunge la o economie de energie chiar la mai puţin de 24 de ore – astfel,
rentabilitatea energiei este mai mare de 10.000 de ori.

Fig. 8 – Rentabilitatea energiei

Impactul producţiei
Energia înseamnă o importantă parte a exigenţelor financiare şi ecologice ale
fabricării produselor noastre. De aceea, de mai mulţi ani principala noastră prioritate o
constituie mai buna utilizare a energiei. Rentabilitatea energetică este şi o cheie în micşorarea
altor impacturi negative ale producţiei asupra mediului înconjurător, de ex. emisiile de CO2,
NOx şi SO2.

In cadrul modernizării noilor fabrici achiziţionate, cu ajutorul know-how-ului firmei

Rockwool se obţine o îmbunătăţire de 50% în utilizarea energiei pe unitate de produs.
Rockwool Polonia a obţinut de două ori până acum premiul „Firmă poloneză de frunte” în
domeniul protecţiei mediului înconjurător.

Fig. 9 – Fabrică Rockwool

In cadrul modernizării noilor fabrici achiziţionate, cu ajutorul know-how-ului firmei

Rockwool se obţine o îmbunătăţire de 50% în utilizarea energiei pe unitate de produs.
Rockwool Polonia a obţinut de două ori până acum premiul „Firmă poloneză de frunte” în
domeniul protecţiei mediului înconjurător.

12
 2.3 LCA – life cycle assessment
O nouă evaluare în detaliu a ciclului de viaţă al produselor indică izolaţia drept o
tehnologie importantă a dezvoltării durabile.

Toate produsele de izolaţie aduc un beneficiu mediului înconjurător – economisesc

energie şi, în felul acesta, contribuie la micşorarea poluării atmosferice prin arderea de
combustibili fosili. Cea mai mare cantitate de energie se consumă în imobile – mai mult de
40% din întregul consum de energie din Uniunea Europeană. Majoritatea cantităţii de energie
(68%) consumată de o gospodărie medie din UE serveşte la încălzire. Astfel, izolaţia este o
tehnologie-cheie a economiilor de energie şi a dezvoltării permanent susţinute. Dar care este
adevăratul aport ecologic al izolaţiei ? Şi oare, toate materialele izolante sunt egale, sau unele
sunt mai ecologice decât altele ?

Fig. 10 – Ciclul de viață al unui produs

3. Mediul interior
Efecte medicale pozitive ale izolării imobilelor:

 un mediu confortabil, încăperi fără curent

 mărirea temperaturii în perioada de iarnă
 micşorarea temperaturii în perioada de vară
 pereţi calzi fără colţuri umede sau chiar mucegăite

3.1 Confort termic

Senzaţia umană de confort termic nu depinde doar de temperatura aerului înconjurător;
o importantă componentă a confortului o reprezintă şi căldura radiată de suprafeţele
înconjurătoare, pe care o percepe corpul nostru.

Pe lângă economia de cheltuieli cu energia, izolarea suprafeţelor exterioare din

încăperile şi casele noastre prezintă şi alte avantaje. Este vorba de o manieră inteligentă,
prevăzătoare şi în primul rând sănătoasă de creare a unui climat interior plăcut şi benefic
pentru sănătate.

13
 Izolarea imobilelor constituie un avantaj în lupta cu condensarea umidităţii şi apariţia
mucegaiului. Aceste probleme, care pot avea efecte negative asupra sănătăţii umane, pot fi
rezolvate cu ajutorul unei izolaţii de tipul, calitatea şi grosimea corespunzătoare. Pe lângă o
suficientă aerisire, pentru îndepărtarea acestor fenomene negative trebuie limitată apariţia
punţilor termice.

Această problemă nu se referă doar la casele vechi, ea capătă din ce în ce mai multă
importanţă şi în cazul imobilelor noi, din mai multe cauze.

3.2 Izolaţia care respiră

Indrăgita expresie de „respiraţie” pentru pereţi nu se referă la aportul de aer, ci de
umiditate (reglarea umidităţii din aer).

Pentru a ne simţi confortabil, umiditatea relativă a aerului trebuie să se găsească între

anumite limite. In casele insuficient izolate şi supra încălzite, cu o aerisire prea frecventă,
poate apărea problema aerului uscat. O ridicată umiditate relativă a aerului poate fi o
problemă mai ales iarna, dacă nu se asigură o aerisire suficientă; subliniem din nou, acest
lucru se referă la imobilele insuficient izolate, unde pot apărea locuri umede şi mucegai.

Cu toate că putem folosi un timp îndelungat cele mai diferite materiale izolante,
inclusiv materiale plastice expandate cu structură închisă (EPS, XPS), trebuie să luăm în
considerare anumite măsuri de prevenţie:

 la utilizarea izolaţiilor din plastic expandat cu structură închisă (EPS, XPS) nu se

poate înlătura rapid din clădire surplusul de umiditate apărut de exemplu în cazul unei
scurgeri locale de apă;
 calculele pentru
proiectul de izolaţie
pornesc de la o stare
obişnuită, dar în unele
încăperi există timp
îndelungat un surplus de
umiditate a aerului;
 la utilizarea izolaţiei
din plastic expandat (EPS,

Fig. 11
14
 XPS) cu o rezistenţă ridicată la difuzie la clădirile vechi, pot apărea dintr-o dată
probleme cu umiditatea pereţilor, probleme care înainte erau invizibile;
 la construcţiile noi este nevoie de suficient timp şi căi libere pentru evaporarea
umidităţii tehnologice din pereţi şi podele;
 clădirile din lemn sunt deosebit de sensibile la acumularea de umiditate în interiorul
construcţiei.

3.3 Izolaţia Rockwool în clădiri

Reconstrucţia
Este binecunoscut faptul că în casele vechi, cu probele de umiditate în pereţinu se
recomandă izolarea cu plastic expandat (EPS, XPS) cu structură închisă.

In pereţi poate fi o cantitate mare de umiditate, fără ca ea să fie vizibilă şi pe faţadă.

Ea se manifestă după închiderea pereţilor cu izolaţie din material plastic expandat (EPS, XPS)
cu rezistenţă ridicată la difuzie.

Constatarea nivelului de uscare a pereţilor este importantă nu numai din punct de

vedere igienic, dar şi pentru obţinerea unor proprietăţi optime de izolare termică.

Construcţii noi
In interiorul noilor construcţii şi în anvelopa exterioară se foloseşte din ce în ce mai
multă izolaţie. Cu toate că nu este vizibil pe faţadă, după finalizare, în construcţie rămâne o
mare cantitate de apă şi este nevoie de suficient timp şi căi libere pentru evaporarea ei.

Dar nu toate materialele de zidărie sunt sensibile în acelaşi mod la umiditate; de

exemplu, BCA-ul are alte cerinţe pentru izolaţia dinspre exterior, faţă de zidul de cărămidă
sau beton.

Prin utilizarea unor materiale cum este de ex. vata minerală Rockwool, care la
evaporarea umidităţii prezintă o rezistenţă minimă la difuzia vaporilor, se reduce substanţial
timpul de uscare şi se previne formarea unor zone umede în interiorul pereţilor.

Construcţii de lemn
Acest tip de construcţii necesită o atenţie sporită la evacuarea umidităţi din interior
către exterior.

15
 Prin utilizarea vatei minerale Rockwool se asigură:

 cel mai înalt grad de siguranţă la incendiu al clădirii

 cel mai înalt grad de confort acustic a construcţiei de lemn
 cea mai ridicată protecţie faţă de acumularea de umiditate în construcţia de lemn

4. Îmbunătăţire continuă
Programul nostru de management Lean are ca pioritate principală reducerea tuturor
proceselor care nu aduc eficienţă, indiferent că este vorba de fabricile noastre sau de birourile
naţionale. Toate aceste eforturi duc la un impact mai redus al organizaţiei noastre asupra
mediului înconjurător.

• Emisiile de CO2 per tonă au fost reduse cu 15% faţă de nivelul din 2005, ajungând în
prezent la o rată globală de 173kg per tona de producţie. Actualmente, Rockwool
emite cu 7,5 milioane de kg mai puţin CO2 pe an decât în 2005. Acesta este
echivalentul eliminării a 1 500 de vehicule din trafic, anual. (Sursa: US
Environmental Protection Agency, o maşină degajă în medie 5 200Kg CO2)
• Rockwool foloseşte în prezent cu 18,7 milioane de litri de apă mai puţin decât în 2005.
Acest lucru reprezintă o reducere a consumului cu 31,6% faţă de 2005. Cifra este
egală cu cantitatea medie consumată zilnic de 124 000 de europeni.
• Hârtia şi cartonul sunt două componente cu proporţii mari în procesele noastre de
producţie, astfel că ne străduim să folosim numai materii prime reciclate sau provenite
din surse certificare FSC. În anul 2010, Esselte a folosit în proporţie de 95% materii
prime de acest gen. Astfel, Esselte a procesat 44,8 milioane de kg de hârtie reciclată,
echivalentul a aproximativ 1 milion de copaci. (Sursa: Complete Ecology Fact-book –
17 copaci pentru 1 000Kg de hârtie)

Rockwool îmbunătățește în continuu tehnologia de

impachetare pentru a oferi avantaje distrubuitorilor si clientilor, dar si
pentru a reduce "amprenta noastra de carbon", facand parte din
strategia noastra sustenabila.

Fig. 12 - Ambalare

16
Am dat dovada de eficienta in impachetarea ecologica, dupa cum urmeaza:

 2003: Introducerea unei noi tehnologii de impachetare prin compresie, pentru a

mari volumul de vata minerala de sticla si a reduce costurile de transport si depozitare.
 2004: Folosirea unui singur strat de plastic (Durapak) pentru impachetarea rolelor, in
dauna folosirii unor straturi multiple de hartie, care infasoara rolele se sunt apoi puse
in saci de plastic si prinse cu cleme din metal.
 2004: Introducerea tehnologiei de impachetare Supakube, pentru o incarcare si
descarcare mai usoara folosind stivuitorul. Durabilitatea unui pachet facut utilizand
tehnologia Supakube face posibila depozitarea produselor in aer liber, reducand astfel
costurile de depozitare.
 2005: Introducerea tehnologiei de impachetare utilizand plastic reciclat.
 2006: Utilizarea sistemului de reciclare pentru paleti din lemn.
 2007: Utilizarea de etichete si fasii de plastic colorate pentru o identificare mai
usoara a produselor in timpul incarcarii.
 2009: Utilizarea ECOSE® Technology si a foliilor de impachetare Durapak si
Supakube transparente pentru a indeparta colorantii artificiali din procesul nostru de
impachetare.

17
Bibliografie
1. Force Technology/dk-TeKnik. Jurnalul internaţional de evaluare a ciclului de viaţă

al produselor, nr. 92004, pag. 53-56, 122-129. – Accesat la 15.05.2013

2. http://www.rockwool.ro/beneficii/sustenabilitate – Accesat la 15.05.2013

3. http://www.materiale.eu/w/Vat%C4%83_mineral%C4%83 – Accesat la 15.05.2013

4. http://www.esselte.ro/roRO/About/Sustenabilitate.html – Accesat la 15.05.2013

5. http://www.knaufinsulation.ro/ro/importanta-eficientei-energetice – Accesat la

15.05.2013

6. http://www.actionamresponsabil.ro/design-ul-produselor-pentru-sustenabilitate-si-

profitabilitate/18369 – Accesat la 15.05.2013

7. http://www.actionamresponsabil.ro/topic/blog/ – Accesat la 15.05.2013

8. http://www.actionamresponsabil.ro/sustenabilitatea-forma-fara-fond/17187 – Accesat

la 15.05.2013

9. http://www.agilemodeling.com/essays/agileDesign.htm – Accesat la 15.05.2013

10. http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cat-de-interesati-sunt-romanii-sa-cumpere-

produse-sustenabile-174406.html – Accesat la 15.05.2013

18