MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

LICEUL AGRICOL „DR. C. ANGELESCU’’, BUZĂU

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
CALIFICARII PROFESIONALE NIVEL 4

DOMENIUL CALIFICĂRII : COMERŢ

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE COMERŢ

ÎNDRUMĂTOR:
Prof. Ec. STROIE FILOFTEIA

ABSOLVENT

BALICA D. MIHAI

CLASA A XII A D

2022
1
 TEMA :
AMBALAJUL-ELEMENT AL POLITICII DE
MARKETING

2
 Cuprins
Argument…………………………………………………………………………………4
CAPITOLUL I Ambalarea marfurilor
1.1. Concepe de baza si functiile ambalajelor…………………………………………....5
1.1.1. Functia de conservare si protectia marfurilor ……………………………………..6
1.1.2. Functia de transport, manipulare, depozitare............................................................7
1.1.3. Functia de promovare………………………………………………………………7
1.2. Materiale de ambalaj…………………………………………………………………8
1.2.1. Caracteristicile de calitate ale materialelor de ambalat ……………………………8
1.2.1.1. Ambalaje din material celulozice ……………………………………………......8
1.2.1.2. Ambalaje din material metalice ………………………………………………….8
1.2.1.3. Ambalaje din sticla……………………………………………………………….8
1.2.1.4. Materiale complexe de ambalare ………………………………………………...9

CAPITOLUL II Metode de ambalare

2.1. Ambalarea aseptica …………………………………………………………………10
2.2. Ambalarea tip “aerosol”……………………………………………………………..10
2.3. Ambalarea in folii contractibile…………………………………………………......11
2.4. Ambalarea in atmosfera modificata............................................................................11

CAPITOLUL III Ambalarea produselor in relatie cu protectia consumatorilor

3.1. Ambalarea produselor in relatie cu protectia consumatorilor......................................13
3.1.1. Reglementari ale Uniunii Europene in domeniul materialelor de ambalat ..............13
3.1.2. Punctul de prospetime ..............................................................................................14
3.2 Impactul materialelor de ambalare asupra mediului inconjurator ...............................14

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ - DESCRIEREA AMBALAJULUI UNUI PRODUS

COMERCIALIZAT LA GLOBAL CASH & CARRY

3
 ARGUMENT

Dezvoltarea si diversificarea productiei si a consumului de bunuri, promovarea formelor

eficiente de comert au determinat evolutii spectaculoase in domeniul ambalajelor. Cea mai mare
parte a produselor alimentare destinate comercializari pe piata trebuie sa fie ambalate si
etichetate. Sunt insa unele produse care nu necesita obligatoriu acest lucru, cum ar fi fructele si
legumele, desi unii comercianti le ambaleaza in tavi acoperite cu celofan si pungi de plastic,
pentru a le face mai atractive. Din punctual de vedere al marketingului, ambalarea poate avea o
importanta minora ( de exemplu: produsele din carne) sau una majora (ciocolata, lactatele etc.).
Unele ambalaje, cum ar fi Coca-Cola, sunt renumite in intreaga lume si au o componenta de
marketing care se manifesta la nivel global. Multi economisti considera ambalarea ca
pe un element important al politicii de marketing al compamiilor. In ultimul timp s-a pus accent
pe imbunatatirea  proiectarii ambalajelor ca sa contina mai putin material, cu un procent mai
mare de reciclabilitate, mai usor de manevrat. Realizarea ambalajelor a devenit o activitate
importanta din punct de vedere economic si tehnic, atat pe plan national cat si international.

           Producatorii de marfuri alimentare trebuie sa cerceteze si sa fie edificati asupra naturii

ambalajului necesar si a parametrilor functionali, estetici si promotionali ai acestora. Producatorii
de ambalaje trebuie si raspunda strict nevoilor de ambalare impuse de specificul acestor marfuri
comercializate pe diferite piete. Specializarea productiei de marfuri alimentare si de ambalaje in
societai bine profilate impune producatorilor de marfuri alimentare cunoasterea comportarii
acestora pe parcursul circuitului pana la consumator, si a cunoasterii cerintelor de ambalare.

            Interfata intre activitatile de productie si activitatile promotionale il constituie ambalajul

produselor alimentare complexe. Ambalajul rezulta ca este o componenta importanta a actiunilor
de productie, comerciale atat in cadrul procesului principal desfasurat in actul de vanzare, cat si
in cadrul procesului secundar de logistica, si a actiunilor promotionale din afara unitatilor.

           In perioada actuala a integrarii in Uniunea Europeana, productia si comertul de produse

alimentare devine importanta. In general ambalarea aduce o contributie la cresterea
performantelor ambalarii produselor alimentare, de aceea perfectionarea poate sa aiba in vedere si
reducerea costurilor, atat pentru materialele de ambalare, cat si a tehnicilor de ambalare

4
 CAPITOLUL I
AMBALAREA MARFURILOR
1.1. Concepe de baza si functiile ambalajelor
Termenul de ambalaj provine din latinescul ,,condere,, care are sensul de a stabili ,a stabiliza
sau ,,prezentare stabila’’. Din multitudinea de definitii reiesite din literatura de
specialitate,consideram ca cel mai apropiat de sensul pe care il dam in acceptiunea romaneasca este:
ambalajul este un mijloc destinat sa cuprinda sau sa inveleasca un produs sau un ansamblu de
produse, pentru a le asigura protectia temporara din punct de vedere fizic, chimic , mecanic biologic
in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora in stare de livrare, in decursul
manipularii,transportului,depozitarii si desfacerii pana la consumator,sau pana la expirarea
termenului de garantie.
Ambalarea conform aceleiasi surse este este o operatie procedeu sau metoda,prin care se
asigura cu ajutorul ambalajului,protectia temporara a produsului in decursul
manipularii,transportului, depozitarii, vanzarii,contribuind si la inlesnirea acestora pana la
consumare sau pana la expirarea termenului de garantie.
Ambalajul total- notiunea de ambalaj si a modificat continutul ca urmare a utilizarii unor noi
material a caror volum si masa sunt limitate la minimum,fara ca prin acest produs sa fie afectate
functiile pe care trebuie sa le indeplineasca: ,,Ambalajul total’’ care include functia sociala si
compatibilitatea sa ambientala.
Functiile ambalajelor.
Cresterea importantei ambalajelor,a functiilor sale, a fost determinate de noutatile aparute si in
domeniul materialelor de ambalaj , a utilizarii unor noi metode de ambalare ca si adaptarea pe plan
European si international,a unor reglementari menite sa protejeze atat consumatorul,cat si mediul
ambiant de nocivitate a unor ambalaje inadecvate sau care, in procesul degradabilitatii,pot sa
constituie surse de poluare.
Ambalajul este considerat in tarile cu traditie in domeniul ambalajelor( Sua ,Franta
Japonia,Anglia) ca fiind o parte integrate a produsului de inalta calitate.
Ambalajul a devenit indispensabil in circulatia tehnica a marfurilor. Principalele functii pe
care trebuie sa le indeplineasca ambalajul sunt:
a) Conservarea si protectia produselor
b) Manipularea,transportul si depozitarea

5
 c) Informarea si promovarea produselor.
1.1.1. Functia de conservare si protectia marfurilor.
Functia de conservare si protectia marfurilor consta in protejarea continutului de influentele
mediului extern. Intre ambalaj,produs si metoda de conservare trebuie sa existe o corelare perfecta,
astfel incat produsul sa ajunga la client intr-o stare in care sa permita consumul sau utilizarea la
parametrii specificati in documentatia tehnica. Tipurile de protective pe care trebuie sa le asigure
ambalajul,sunt:
-la actiunea factorilor fizici (temperature,umiditatea relativa a aerului,mecanice,etc)
-la actiunea factorilor chimici(aer,apa,vapori ,oxygen,dioxid de carbon si dioxid de sulf)
-la actiunea factorilor biologogici (microorganism,insect,etc)
Protectia la actiunea factorilor fizici.
Protectia produsului la actiunea temperaturilor mai mari decat cele prevazute in standarde se
face in scopul evitarii deformarii produselor,a declansarii unor reactii chimice care duc la
descompunerea produsului sau la modificari psihosenzoriale (miros,gust). Pentru evitarea unor
asemenea modificari se folosesc ambalaje rele,conducatoare de caldura,precum material
plastic,lemn,sau prin folosirea unor protectii suplimentare cu folii din aluminiu.
Ambalajul trebuie sa reziste la socurile termice,la temperature scazute, atunci and
conservarea necesita asemenea temperature( policlorura de vinil nu rezista la temperature
scazute,devine fragila).
Protectia fata de actiunea luminii care produce decolorari si initierea unor reactii fotochimice.
Rolul ambalajului este de a filtra lungimile de unda,care produc deprecierea produselor sau de a opri
patrunderea luminii in ambalaj,pentru acesta,el trebuie sa fie opac.
Protectia fata de actiunea factorilor mecanici- trepidatiile din timpul transportului pot
modifica ambalajul si produsul, producand comprimarea sau tasarea produslui.
Protectia la actiunea factorilor chimici consta in evitarea contactului produsului cu anumite
agresive,precum: ammoniac,hydrogen,dioxid de sulf,etc. Pentru indeplinirea acestei
functii,ambalajul are un rol dublu: bariera la trecerea gazelor din exterior spre interiorul ambalajului
si de bariera la trecerea substantelor gazoase din interior catre exterior. In primul caz,ambalajele
trebuie sa impiedice patrunderea oxigenului si a vaporilor de apa,pentru a se evita dezvoltarea
mucegaiurilor,sau a bacteriilor aerobe.

6
In cel de al doilea caz,ambalajul evita pierderea aromelor specific,sau deshidratarea
produsului ,pierderea gazului sau amestecului gazos,care a fost introdus in interiorul ambalajului,cu
scopul de a conserva produsul (dioxid de carbon,azot).
1.1.2. Funcia de transport,manipulare,depozitare.
Pe circuitul tehnic al marfurilor producator-mijloace de transport,apar o serie de problem legate de
mentinerea calitatii marfurilor.
Cerintele fata de ambalajul de transport,sunt:
-adaptarea ambalajului la normele de transport;
-optimizarea raportului volum/greutate;
-posibilitatea de adaptare a ambalajului in unitatile de incarcare utilizate usual in transportul
principal si secundar de marfuri.
Ambalajul secundar trebuie sa faciliteze manevrarea produsului prin forma,greutatea si volumul
sau. La depozitare, ambalajul preia presiunea rezultata in urma operatiei de stivuire.De
aceea,ambalajul trebuie sa fie usor de aranjat in stiva,iar pe eticheta sa se prevada conditiile de
manipulare,rezistenta la temperature variate.
Paletizarea este o metoda care permite manipularea ,deplasarea si stivuirea usoara a unor
produse,grupate in unitati de incarcare,folosind in acest scop,palate si electrostivuitoare. Paleta de
transport permite formarea incarcaturii unitare de produse,care pot fi ambulate sau nu.
Containerul este un utilaj pentru transportul economic al marfurilor,constituit din material
rezistente,eventual usor flexibile,care sa permita plierea dupa utilizare.
1.1.3. Functia de promovare.
Ambalajul contribuie substantial la vanzarea produsului,prin informatiile pe care le ofera clientului
si prin elementele estetice: forma,culoare.
Functia de pomovare a ambalajului se realizeaza prin :
-modul in care prezinta produsul ,folosind in acest scop eticheta ,marca de fabrica sau de
comert ,precum si elemente estetice;
-volumul si precizia informatiilor prin care comunica cu clientul .
Ambalajul unitar , care este intalnit la foarte multe produse alimentare si industrial de uz casnic,
inlocuieste arta vanzatorului prin contactul direct al cumparatorului cu produsul
respective,contribuind astfel la promovarea desfacerii produselor pe piata. Pentru indeplinirea cu

7
success a acestor functii , ambalajul trebuie sa atraga atentia cumparatorului,in mod spontan ,sa fie
usor de recunoscut sis a sugereze o idee precise pentru produs.
Ambalajul trebuie sa puna in valoare caracteristicile principale ale produsului,astfel incat
consumatorii s ail deosebeasca usor, de celelalte produse similar. Ambalajul trebuie sa faca o
publicitate produsului prin care este folosit ,dar in nici un caz nu trebuie sa induca in eroare
cumparatorii . Ambalajul are rol de a comunica publicului caracteristicile produsului,in limitele
cadrului juridic si tehnic.
1.2. Materiale de ambalaj.
Clasificarea ambalajelor se face dupa mai multe criterii,si anume dupa:
-natura materialului din care sunt constituite ambalaje din hartie-carton ,sticla,metal,material
plastic,lemn textil;
-sistemul de confectionare –ambalaje fixe ,ambalaje pliabile si demontabile;
-tipul ambalajului-lazi,cutii, flacoane,pungi,etc
-natura produsului ambalat-pentru produse alimentare, industrial;
-gradul de rigiditate-ambalaje rigide,semirigide,supple;
-modul de circultie-ambalaj refolosibil, nerefolosibi.
1.2.1. Caracteristicile de calitate ale materialelor de ambalat.
Principalele material care se folosesc la ambalaje,sunt:material plastic,mateiale metalice,material
complexe,materiale textile.
1.2.1.1. Ambalaje din materiale celulozice.
Hartia si cartonul se afla pe primul loc in ierarhia materialelor de ambalaj.
Tipurile de cartoane folosite la ambalaje,sunt:duplex,triplex,ondulat. Hartia de ambalaj eco-eco
satisfice exigentele consumatorilor ,prezentand o totala compatibilitate cu produsul ce se ambaleaza
si in acelasi timp este biodegradabila.
1.2.1.2. Ambalaj din materiale metalice.
Ambalarea produselor alimentare perisabile se face,de regula,cu ajutorul cutiilor metalice,realizate
din otel,aluminiu si materiale combinate.
1.2.1.3. Ambalaje din sticla.
Sticla ocupa o pondere importanta in structura materialelor de ambalat in domeniul alimentar,desi
este concurata de materiale plastic si celulozice.

8
Avantaje:
-are proprietati de,,bariera’’foarte bune la gaze,vapori,lichide;
- nu intra in reactive chimica cu produsele alimentare ambulate;
-este un material igienic,usor de spalat si se bucura de opinia favorabila a clientilor;
-este reciclabil,nu polueaza mediul.
Dezavantajul este ca in compozitia sticlei intra si unele cantitati de plumb si cadmiu.
Ambalaje din materiale plastice: din materialele plastic,se obtin urmatoarele tipuri de produse
destinate ambalajelor: filme flexibile,folii si materiale complexe.
Filmele flexibile se obtin din :polietilena,polipropilena,policlorura de vinil,polietilena
tereftalat,poliamida.
Proprietatile principale ale filmelor flexibile folosite la ambalare,sunt:
-impermiabilitatea sau permeabilitatea in conservarea continutului ;
-stabilirea dimensionala-se folosesc PET si PP;
-transarenta pentru podusele care necesita vizualizarea;
-rezistenta la radiatii sultaviolete si infrarosii;
-sudabilitate si posibilitatea la lipire.
1.2.1.4. Materiale complexe de ambalare.
Materialele complexe s-au realizat pentru a raspunde necesitatilor clientilor de a avea produse
ambalat,a caror calitate sa fie cat mai apropiata de cea dorita.
Materialele complexe pe baza de aluminiu au un strat interior din polietilena de joasa densitate si
propilena,care este compatibil cu produsul de ambalat.
Domeniile de utilizare ale acestui material de ambalat,sunt:
-produse sensibile la umiditate;
-produse lichide si vascoase. Aceste materiale trebuie sa aiba o rezistenta mecanica buna,se folosesc
diferite combinatii intre materialele plastic care este stratul de mijloc;
-produse etanse la faz. Straturile din exterior si interior sunt din celofan,polyester si polipropilena .

9
 CAPITOLUL II
METODE DE AMBALARE

2. Metode de ambalare:
Metodele de ambalare se bazeaza pe doua principii:
-dozarea volumetrica a cantitatii de produs care urmeaza sa fie cuprinsa in ambalaj;
-dozarea gavimetrica a cantitatii de produs din ambalaj.
Ambalarea colectiva, numita si fardelare, consta in gruparea intr-o singura unitate de vanzare
a mai multor produse preambalate in hartie kraft,celofan sudabil etc.
Ambalarea portionata cuprinde o cantitate d produs care urmeaza sa fie consumata o singura data .
Acest procedeu se aplica la produse perisabile(branzeturi fermentate,unt,etc) si la produse
neperisabile(cafea,zahar,etc).
2.2. Ambalarea aspetica Presupune absenta sau excluderea
microorganismelor,garantand securitatea microbiologica a elementelor fara ca acestea sa isi piarda
caracteristicile organoleptice si nutritive. Cele mai folosite procedee de sterilizare sunt:
-HTST(high temperature short time);
-UHT( ultra hight temperature).
Procedeul HTST consta in incalzirea rapida a produsului la o temperatura cuprinsa intre 90O si
120O C timp de cateva secunde . Se aplica produselor puternic acide,care se mentin sterile la
temperaturi scazute.
Procedeul UHT consta in incalzirea produselor la temperature cuprinsa intre 135 si 150
C ,mentinerea timp de cateva secunde la aceasta temperature,urmata de o racire brusca. La
produsele cu o vascozitate mica,se utilizeaza o temperature maxima(150 C) iar la cele cu vascozitate
mare ,temperature la limita inferioara (135 C) .

10
 2.2 Ambalarea tip ,,aerosol’’ . Termenul de aerosol se refera la o dispersie de particule
solide sau lichide foarte fine,susceptibile de a ramane in suspensie timp indelungat in atmosfera.
Ambalajul tip ,,aerosol’’este un recipient rezistent la o presiune interioara data,prevazut cu o
deschidere in care se monteaza o ,,valva’ in care se asigura etansietatea si distribuirea produsului,cu
ajutorul unui agent propulsor.
Una din tendintele care se profileaza in domeniul ambalarii tip ,,aerosol’’, este sterizilarea
accesoriilor de ambalare inainte de operatia de umplere , pentru a se evita o posibila recontaminare
in timpul ambalarii.
Sterilizarea se poate face prin temperature ridicata sau cu radiatii gama, a doua metoda este mai
buna,dar mai costisitoare.
2.3. Ambalarea in folii contractibile.
Folia contractibila este din material plastic, etirata(intinsa) in momentul fabricarii, cu tensiuni
interne fixate prin racire,si care in momentul incalzirii,revine la pozitia initiala.
Materiale plastic utilizate sunt: din policlorura de vinil ,polietilena termo-condutibila ,policlorura de
viniliden, polipropilena,etc.
Sunt mai multe procedee de ambalare,precum:
- ambalarea tip ,,skin’’utilizeaza o placa suport,plana iar ambalarea se face sub vid;
-ambalarea tip blister nu foloseste vidul si are alveole termoformate,inchiderea se poate face prin
termosudare sau capsare;
-ambalarea alveolara este identica cu tipul ,,blister’’ cu deosebirea ca inchiderea se face numai prin
termosudare.
2.4. Ambalarea in atmosfera modificata.
Ambalajul se prezinta sub forma de caserate termoformate ,flexibile si acoperite cu o pelicula
multistrat tip bariera.
Factorii care determina ambalarea in atmosfera modificata,sunt:
-natura produsului si a materialului de ambalat;
-alegerea gazului sau a amestecului gazos;
-adaptarea materialului de ambalaj la tehnica de ambalare , utilizata si la masina de ambalat.
Alegerea gazului sau a amestecului gazos depinde de natura produsului si de principalele tipuri
posibile de deteriorarea calitatii produsului (cresterea microbiana,oxidarea produsului).

11
Dioxidul de carbon este un agent ,,bacteriostatic’’ si ,,fungistatic’’care poate inlocui faza de crestere
exponentiala si poate reduce viteza de multiplicare a bacteriilor aerobe si a mucegaiurilor.
Oxigenul este utilizat drept component al amestecului gazos,desi este evitat,in general,la ambalarea
produselor. Se utilizeaza la ambalarea carnii pentru a mentine culoarea rosie a acesteia.
Un factor important care influenteaza calitatea produselor ambulate in atmosfera modificata este
temperatura. De aceea temperature este controlata si mentinuta intre limitele prescrise in timpul
depozitarii pentru fiecare produs perisabil.
Proprietatile foliei complexe de ambalaj sunt: rezistenta mecanica buna,protectia impotriva
luminii,rezistenta la temperature,rezistenta buna la strapungere. Protectia la lumina este realizata de
foliile complexe care contin un strat de aluminiu. Rezistenta la temperature inalte sau joase este
asigurata de folia complexa formata din poliamida si polietilena. Materialul cel mai folosit la
ambalarea sub vid este punga cu margini sudabile,formata dintr-o folie complexa transparenta, si
dintr-o folie complexa cu aluminiu. Astfel, se asigura vizualizarea podusului si protectia fata de
lumina.

12
 CAPITOLUL III
AMBALAREA PRODUSELOR IN RELATIE CU PROTECTIA
CONSUMATORILOR

3.1. Ambalarea produselor in relatie cu protectia consumatorilor.

Ambalajul reprezinta cartea de vizita a produsului ambalat,prin intermediul caruia
consumatorul ia cunostinta de felul produsului,caracteristicile de calitate,modalitatea de utilizare si
eventuale restrictii,modul de pastrare.
La ambalajele modern functia de informare este extisna si asupra ambalajului ,permitand
consumatorului sa cunoasca din ce material este confectionat,daca este compatibil cu produsele
alimentare,daca este reciclabil,sau nu.
Ambalajele folosesc un ,,limbaj’’ format din cuvinte,cifre,imagini,simboluri suggestive legate
de cee ace vor sa comunice.
Materialele de ambalaj se impart in doua categorii:
-materiale la care migratia este nula sau neglijabila(sticla,aluminiu);
-materiale la care migratia este permanenta,independent de produsul ambalat(materiale plastice).
Datorita interactiunii dintre produse si ambalaje apar si riscurile intoxicatiilor alimentare.
3.1.1. Reglementari ale UE in domeniul materialelor de ambalat.
Datorita importantei ce se acorda relatiei dintre ambalaj si protectia consumatorilor in Uniunea
Europeana au aparut mai multe reglementari care sunt de natura sa apere interesele consumatorilor
fata de actiunea nociva a unor materiale de ambalat.
Punctul de prospetime. Grija fata de consumatori a cunoscut in tarile dezvoltate noi aspecte, printre
care se remarca si oferirea spre vanzare a produselor alimentare proaspete,refrigerate,ale caror
ambalaj este prevazut cu un indicator special timp/temperature.

13
 3.1.2. Punctul de prospetime
Se afla pe o eticheta adeziva sau se afla direct pe ambalaj si care,suferind o reactive
cromatica,arata daca calitatea produsului este sau nu corespunzatoare in conditiile respectarii stricte
a conditiilor de pastrare.

3.2. Impactul materialelor de ambalare asupra mediului inconjurator.

Pe plan mondial, se apreciaza ca fiecare consummator arunca 120/180 kg ambalaje.
La nivelul UE s-a adoptat o directictiva referitoare la ambalaje si reziduri,in care se prevede:
-promovarea ambalajelor standard pentru a facilita reutilizarea acestora;
-utilizarea cu precadere aproduselor concentrate pentru a se micsora productia de ambalaje.
Deci,volumul si masa ambalajelor vor trebui limitate la minimum,dar cu asigurarea functiilor de
conservare si protectia produselor ambulate si a acceptarii lor de catre consumatori
-eliminarea discriminarilor dintre ambalaje noi si reciclabile.
Eliminarea ambalajelor-gunoaie, in functie de natural or, se poate realiza prin:biodegradare,
fotodegradare, depolimerizare, incinerare. Metoda de ardere s-a pus la punct pentru recuperarea
energiei degajate si utilizarea ei in scopuri casnice.
Datorita diverisificarii materialelor de ambalare de nature diferite si mai ales a celor din
materiale plastic,s-a impus stabilirea unor criterii de apreciere a gradului de poluare a mediului si de
limitare a poluarii. Aceste criterii sunt:
-reducerea volumului ambalajului dupa utilizare;
-reducerea consumului de material pentru ambalaje;
-posibilitatea distrugerii ambalajului dupa utilizare;
-lipsa de nocivitate prin ditrugerea materialului;
-posiblitatea de reutilizare a materialului de ambalat.
Principalii parametrii ecologici prin intermediul carora apreciem impactul ambalajelor
asupra mediului,sunt:

14
-incalzirea globala si modificarile climatice;
-deprecierea stratului de ozon;
-poluarea aerului;
-fenimenul de ploaie acida;
-poluarea apei;
-categoriile de deseuri solide si eliminarea lor.
La distrugerea prin incinerarea deseurilor trebuie sa se tina seama de anumite caracteristici
ale materialului,si anume:
-cantitatea de reziduuri rezultate dupa ardere;
-procentul de ardere;
-nocivitatea gazelor degajate in timpul arderii.
Ambalajele din hartie si cartonau efecte negative asupra mediului,datorita compusilor
organoclorati rezulati de la albirea pastei de hartie si a cernelurilor de imprimare.
In domeniul materialelor de ambalaj,s-au conturat 3 tendinte:
-,,lasting ware’’-sugereaza prelungirea in timp a utilizarii ,or,necesitand din partea clientilor,atentie
si grija in refolosirea acestora;
-,,earthedibile’’-propune ambalaje din materiale biodegradabile,nepoluante;
-,,extremely easy to recicle’’-exprima monomaterialitate si usurinta in reciclare . Aceste
ambalaje,evidentiaza compozitia lor chimica,posibilitatea de a fi reduse dimensional,pentru a
facilita dinamica reciclarii.

15
 CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ: DESCRIEREA AMBALAJULUI UNUI PRODUS
COMERCIALIZAT LA GLOBAL CASH&CARRY SRL

Sistemul de ambalare TETRA-PAK.

   Dezvoltarea si diversificarea productiei si a consumului de bunuri, promovarea formelor
eficiente de comert au determinat evolutii spectaculoase in domeniul ambalajelor.
Ambalajul insoteste produsul in fiecare etapa a circulatiei sale, de la producator la
consumator, avand un rol important in protejarea acestuia si promovarea vanzarilor.
         Tetra Pak face parte din grupul industrial Tetra Laval, de origine suedeza, cu sediul central
in Elvetia. Tetra Pak ofera sisteme complete pentru procesare, ambalare si distribuire produse

alimentare lichide, branzeturi si inghetata. Cu sediul în Lausanne, Elveţia, Tetra Pak este o
companie ce are peste 20 000 de angajaţi în peste 150 de ţări , este una din cele trei companii
independente ce fac parte din grupul industrial privat, Tetra Laval Group.

Cu peste 50 de ani în urmă, fondatorul companiei, Dr. Ruben Rausing a început testele la o
inovaţie ce urma să schimbe total modul în care se vor distribui alimentele pretutindeni în lume.
El a dorit să producă pentru laptele şi smântâna care până atunci erau vândute în magazine la
sticlă sau vrac, un alt tip de ambalaj - practic şi optim din punct de vedere al costului.

16
 In 1961 Tetra Pak a lansat o inovaţie revoluţionară: primul ambalaj aseptic, de carton, ce
permite păstrarea laptelui sau a altor lichide perisabile pentru mai mult de 6 luni, fără a necesita
depozitarea în frigider sau adaosul de conservanţi. 
Prin formarea unei bariere din straturi de carton, aluminiu şi polietilenă de uz alimentar şi
folosind o tehnică specială de sterilizare a ambalajului, tehnologia aseptică asigură protecţie atât
conţinutului cât şi ambalajului împotriva bacteriilor dăunătoare.
  Institutul Internaţional pentru Tehnologii Alimentare a declarat tehnologia prelucrarii
aseptice ca fiind "cea mai importantă inovaţie a secolului 20 în domeniul industriei de profil. 
În ultimii 50 de ani, Tetra Pak a produs ambalaje aseptice de diferite mărimi şi forme,
dotate cu diverse metode de deschidere/închidere.
Ambalajele şi echipamentele de procesare Tetra Pak sunt folosite în întreaga lume pentru o
varietate largă de produse alimentare cum ar fi: laptele, sucurile de fructe, apa, sucul şi piureurile
de roşii, supe, budinci, îngheţată, brânzeturi şi vin.
În 2007 au fost livrate în toată lumea peste 137 miliarde ambalaje Tetra Pak, reprezentând
4344 bucăţi pe secundă.
Fondatorul companiei, Dr. Ruben Rausing spunea că valoarea ambalajului trebuie să fie
mai mare decât costul lui. ("Un ambalaj trebuie să economisească mai mult decât costă").
CE PRESUPUNE ,,AMBALAJ TETRA PACK”?
 garantarea igienei ;
 pastrarea gustului placut si a calitatilor produsului fara utilizarea conservantilor;
 posibilitatea de a fii usor de transportat;
 si usurinta in depozitare acasa;

      Principalele aplicatii pentru sistemele Tetra Pak sunt: lapte si produse lactate, sucuri, vin, apa,
supe, inghetata.Tetra Pak se afla in Romania din anul 1993, cu o companie de marketing,
comercializare si asistenta tehnica.
Sucul Tymbark Nectar piersici       

Tratamentul termic pentru sucurile ambalate aseptic si pentru alte bauturi cu aciditate mare se
numeste pasteurizare si are urmatorul principiu: temperatura ridicata timp scurt (HTST-High
Temperature Short Time).

17
     Pasteurizarea consta in incalzirea produsului pana la maximum 100 grade Celsius, mentinere
intre 15-60 secunde urmata de racirea brusca la temperatura camerei. Intregul proces se desfasoara
intr-un sistem inchis, aseptic. Produsul rezultat este stabil din punct de vedere microbiologic.

Sucul poate fi obtinut fie din fructul proaspat stors, fie din concentrat de suc.

Sucul din fruct proaspat stors nu este tratat termic, trebuie tinut la frigider si are o valabilitate
de numai cateva zile.

     Producatorii de sucuri din intreaga lume, folosesc insa concentratul de suc, ca materie prima
pentru obtinerea sucurilor, nectarurilor si bauturilor neacidulate (still drinks).Concentratul de suc se
obtine prin stoarcerea fructelor, pentru a obtine sucul, urmata de evaporare, pentru a reduce
continutul de apa din suc si a optimiza transportul si depozitarea.

      Sucul se obtine din concentrat de suc la care se adauga apa, respectand proportia pe care
aceasta a avut-o in suc inainte de evaporare. Nu se adauga zahar sau alti indulcitori. In acest fel,
continutul de suc de fruct este 100%, produsul obtinut avand consistenta si compozitia sucului
proaspat stors.

Nectarul se obtine din concentrat de suc la care se adauga zahar sau alti indulcitori si uneori
pulpa de fruct. Continutul de suc este de 25-99%, in functie de fructul din compozitie. De pilda,
continutul de suc la nectarul de portocale, pere sau mere trebuie sa fie de 50%.

      Bauturile racoritoare neacidulate  se obtin din concentrat de suc, apa, zahar sau alti
indulcitori ; uneori se adauga si arome. Continutul de suc de fruct este de maximum 25%.

     Daca nectarul poate fi considerat o alternativa mai ieftina la sucurile 100%, bauturile racoritoare
neacidulate din suc de fructe pot fi considerate o alternativa, plina de vitamine, la bauturile
racoritoare carbogazoase.

     Continutul de suc si valorile nutritive sunt specificate in mod obligatoriu pe ambalaj.

      In ultimul timp producatorii se intrec in creativitate, introducand pe piata, cu o frecventa

uimitoare, noi produse si marci. In plus, durata de viata a multor produse din gama sucurilor se
micsoreaza constant. In aceste conditii, abilitatea de a face schimbari rapide pe linia de productie
devine extrem de importanta.

18
  Pe langa experienta, Tetra Pak detine echipamente adaptate unor scenarii de productie cat
mai diversificate, atat pentru bauturi carbogazoase cat si pentru sucuri naturale, nectaruri si bauturi
racoritoare neacidulate (still drinks).

Tymbark Nectar este ambalat aseptic, prin cea mai moderna tehnologie Tetra Pak. Nectarurile
Tymbark ambalate in cutii Tetra Pak pot fi astfel pastrate si la temperatura mediului ambiant fara sa
se altereze iar dupa refrigerare, se mentin reci mai multa vreme.

Ambalajele Tetra Pak contin peste 70% carton si sunt 100% reciclabile, fibrele de celuloza
find refolosite de pana la 8 ori. In plus, forma ambalajelor, compozitia si greutatea lor redusa, dar si
eficienta in transport, depozitare si distributie conduc la un impact global de mediu (emisii de CO2)
mai redus, in comparatie cu celelalte solutii de ambalare.  La nivel mondial, numarul de cutii Tetra
Pak reciclate a crescut de la 10 miliarde la 36 miliarde in decurs de numai 10 ani (2002-2011),
cresterea depasind 1 miliard de cutii pe an.

19
BIBLIOGRAFIE:

1. Autor – prof.univ.dr Ion Stanciu, Calitologia-stiinta calitatii marfurilor, Editura

Oscar print, Bucuresti,2002.
2. Ana Lucia Ristea ,,Tehnologia Comercializarii Marfurilor", 1997, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti;
3. C-tin Tudose, Vasile Dinu ,,Tehnologia Comercializarii Marfurilor", manual pentru licee
economice, administrative, de servicii si comerciale, 1993, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti
4. Gabriela Iordache, Delia Georgescu, Valentina Capota ,,Comert si Servicii", manual
pentru clasa a XI-a, 2005, Editura Niculescu;
5. Institutul Virgil Madgearu ,,Meseria de Comerciant",1995, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti;
6. Revista Magazinul Progresiv, nr.28 iulie-august, art. ,,Despre Protectia Consumatorului",
Anca Popescu;
7. 8)***www.economist.ro;
8. 9)*** www.e-referate.ro.

20
Anexe:

21
22
Simboluri ambalaje

23
24