Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
INTRODUCERE
SCOP
DEFINITII
1. Colectarea selectiva a deseurilor urbane solide reciclabile
1.1. Aglomerari urbane si orase mici
1.2. Zone rurale
1.3. Transportul deseurilor
2. Predarea, stocarea si manevrarea deseurilor
3. Tehnici pentru sortare
3.1. Scopul sortarii
3.2. Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si
pentru fiecare sistem in parte (manual, mecanic, combinat)
4. Cerinte constructive minime
5. Exploatarea statiilor de sortare
6. Valorile limita pentru emisii si tehnici de reducere a emisiilor
6.1. Valorile limita pentru emisii/imisii in aer
6.2. valorile limita pentru emisiile in apa
7. Controlul metrologic al emsiilor
8. Valorificarea si eliminarea reziduurilor provenite din sortare
9. Autorizarea si controlul statiilor de sortare
1
INTRODUCERE
Prezenta lucrare a fost elaborata in baza contractului nr. M/6/19.04.2005 incheiat cu Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor, in cadrul fazei 6.4. denumita „Normativ pentru sortarea deseurilor
urbane solide reciclabile”.
Lucrarea a fost realizata prin studiu documentar (vezi bibliografia) si analiza modului de proiectare,
constructie si exploatare a unor instalatii existente in strainatate (Franta, Marea Britanie, Germania,
Austria) si in tara (SC POLARIS Constanta).
In cadrul normativului au fost introduse elemente privind colectarea selectiva si sortarea deseurilor din
zone urbane si zone rurale cat si elemente privind statiile de transfer.
Pentrua se putea pastra aceleasi definitii in cadrul normativului, capitolul 3, au fost folosite definitiile si
prezentate echipamentele din lucrarea „Tratarea mecanic a deseurilor”, material documentar de
prezentare realizat anterior in cadrul institutului pentru MMGA.
Conform temei-program aceasta reprezinta „prima varianta” a „Normativului pentru sortarea deseurilor
urbane reciclabile” si urmeaza a fi completata/modificata pana la sfarsitul lunii noiembrie 2005.
2
SCOP
Prezentul Normativ tehnic privind sortarea deseurilor urbane solide reciclabile se aplica in conformitate
cu prevederile OUG 78/2000 privind regimul deseurilor si Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG
78/2000 si stabileste conditiile de lucru si regimul de functionare pentru instalatiile de sortare a
deseurilor, controlul instalatiilor de monitorizare a emisiilor, precum si elemente generale specifice
activitatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (autorizare si control).
Prezentul Normativ tehnic face referire la o serie de standarde, normative tehnice si ghiduri care sunt in
vigoare la momentul aplicarii sale. Deoarece aceste documente se pot modifica, utilizatorii trebuie sa se
asigure ca aplica variantele in vigoare, asigurand astfel o calitate stiintifica unitara.
Standardele mentionate in prezentul Normativ tehnic reprezinta standarde de referinta pentru cerintele
minimale specifice domeniilor lor de aplicare.
DEFINITII
Deseu – orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa IB, din Legea 426/2001 pentru
aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor , pe care
detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;
Deseuri municipale mixte - deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care, din cauza
naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand fractiile indicate in anexa nr. 2
la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, sub numarul 20 01 care sunt colectate separat la
sursa, si excluzand alte deseuri indicate sub numarul 20 02 din aceeasi anexa.
Deseuri din comert asimilabile cu cele menajere - deseuri rezultate din activitati comerciale,
magazine, activitati de servicii publice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozit impreuna sau in
acelasi mod ca deseurile menajere in functie de tipul si cantitatea lor.
Deseuri din parcuri si gradini - deseuri de origine vegetala provenind de pe suprafete folosite la
gradinarit, din parcuri publice, cimitire si spatii verzi amplasate de-a lungul strazilor.
Deseuri periculoase - orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in anexa nr. IA la Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001.
Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din
surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol;
Deseuri reciclabile – deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si cuprind
deseuri de hartie, carton, deseuri de ambalaje, plastic sau metal.
Pre-colectarea - este activitatea care se desfasoara inaintea colectarii. Ea se desfasoara inainte de locul
de ridicare a deseurilor de catre serviciul de colectare. Precolectarea regrupeaza toate operatiunile
3
necesare pentru evacuarea deseurilor menajere din locuinte pana la locul de ridicare a deseurilor de catre
serviciile de colectare.
Colectarea deseurilor urbane - este un ansamblu de operatiuni care constau in ridicarea deseurilor si
trimiterea lor spre o statie de transfer, un centru de sortare, un centru de tratament sau un depozit.
Colectarea selectiva - este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de
origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt
recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.
Acest proces necesita o sortare “la sursa”, o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor
intr-un centru de recuperare.
Colectare “din usa in usa” (U-U) - este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de
persoane care produc deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in
imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile.
Colectarea prin aport voluntar (AP) - este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de
stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate
astfel incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile in
prealabil sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de
colectare voluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea
sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaje pentru colectarea plasticului.
Operator - orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza sau controleaza instalatia ori careia i s-a
delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica a instalatiei.
Sortare – operatiune care vizeaza separarea deseurilor de diferite categorii aflate in amestec (carton,
plastic, lemn, etc) in vederea facilitarii eliminarii acestora prin procese specifice fiecarei categorii.
Sortarea este de 2 feluri : manuala si mecanizata.
Sortarea manuala : operatiunea de sortare a deseurilor este realizata manual pe banda rulanta de catre
operatorii de sortare.
Sortarea mecanizata : presupune implicarea de echipamente mecanice in procesul de selectare
(echipamente magnetice, echipamente optice, etc). Sortarea manuala poate fi de 2 tipuri : sortare
pozitiva si sortare negativa.
Sortarea manuala pozitiva – este operatiunea de extragere a amterialului recuperabil din fluxul de
deseuri si este aruncat in sertarele corespunzatoare. Acest procedeu poate fi aplicat la toate tipurile de
fluxuri de deseuri.
Sortarea manuala negativa – este operatiunea prin care, materialele care sunt considerate impuritati si
care deranjeaza sunt extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea
dorita. Pentru optimizarea acestui tip de sortare este necesar ca fluxul de deseuri sa fie relativ curat si ca
4
materialul care ramane pe banda sa fie suficient si majoritar. Aceasta metoda trebuie utilizata in cazul
colectarii selectie a unui singur tip de deseuri si in cazul colectarii deseurilor prin aport voluntar.
Centru (statie) de sortare – instalatie care permite efectuarea operatiunii de sortare si o conditionare a
deseurilor. Obiectivul unui centru de sortare este sa obtina cantitati cat mai mari de deseuri valorificabile
si cantitati cat mai mici de refuz de sortare.
Centrele de sortare pot fi clasificate :
A) in functie de originea deseurilor sortate:
- deseuri menajere
- deseuri asimilabile cu deseurile menajere
B) in functie de capacitate si de gradul de mecanizare:
- centre de sortare de capacitate mica : populatie deservita intre 40.000 – 100.000 locuitori,
cantitatea de deseuri sortata : mai mica de 3000 de tone/an;
- centre de sortare de capacitate medie, slab mecanizate : populatie deservita mai putin de
100.000 locuitori, cantitatea de deseuri sortata : 3000 – 10.000 de tone/an;
- centre de sortare de capacitate mare, puternic mecanizate : populatie deservita peste
100.000 locuitori, cantitatea de deseuri sortata : peste 10.000 de tone/an.
Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din
surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol.
Valori limita de emisie - masa exprimata in termenii parametrilor specifici, concentratia si/sau nivelul
unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.
Reziduuri din statia de epurare a apelor - reziduurile din statia de epurare a apelor includ reziduuri de
la desnisipatoare si separatoare de grasimi, site si reziduuri de la curatarea conductelor si drenurilor.
Refuz de sortare – deseuri care nu au fost recuperate in urma operatiunii de sortare. Unele refuzuri de
sortare pot fi supuse unui tratament ulterior.
Reutilizare - orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza în
cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru
acelasi scop pentru care a fost conceput; (Legea 426/2001)
Reciclare - operatiunea de reprelucrare într-un proces de productie a deseurilor pentru scopul original
sau pentru alte scopuri; (Legea 426/2001)
Tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, în
scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea
lor; (Legea 426/2001)
5
Valorificare - orice operatiune mentionata în anexa nr. II B din Legea 426/2001 pentru aprobarea
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.
Colectarea selectiva este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine
casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt
recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.
Acest proces necesita o sortare “la sursa”, o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor
intr-un centru de recuperare.
Obiective
Efortul cerut producatorilor particulari de deseuri, prin urmare motivatia este un factor esential in
reusita colectarilor selective
Gestiune riguroasa a organizarii sistemului de colectare selectiva
• Colectarea selectiva a deseurilor “curate si uscate” (sticla, hartie, cartoane, ziare – reviste,
plastic, aluminiu)
• Colectarea selectiva a partii fermentabile a deseurilor menajere sau “bio-deseurile”
6
In functie de contextul local, activitatea de colectarea selectiva se poate realiza in doua moduri:
⇒ este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de persoane care produc
deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in imediata
vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile.
Colectarea selectiva se poate face in amestec intr-un al doilea container, sau separat in
containere diferite.
⇒ fiecare locuitor detine, in plus fata de pubela traditionala, unul sau mai multe recipiente
de colectare sau recipiente compartimentate pentru a sorta deseurile reciclabile.
Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de colectare voluntara,
fie in parcarile mari.
Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele
cu grilaje pentru colectarea plasticului.
Acest tip de colectare, mai putin costisitoare decat colectarea selectiva “din usa in usa” , face apel la
constiinta (civismul) locuitorilor, in special datorita faptului ca acestia trebuie sa se deplaseze din
proprie vointa pentru spre containerele de stocare a deseurilor.
Costul introducerii unui sistem de colectare prin aport voluntar este mai mic decat cel al colectarii “din
usa in usa”, dar gradul de participare a popultiei este scazut. Colectarea deseurilor “din usa in usa” este
mai scumpa dar gradul de participare a populatiei este mai mare.
Materialele colectate selectiv sunt dirijate spre centrle de sortare, pentru sistemele “multiflux”.
Un flux de deseuri este o parte din cantitatea totala de deseuri, separata de catre producatorul de deseuri
sau de personalul care face colectarea.
⇒ Monoflux (un singur tip de deseu) – un singur flux este colectat, de exemplu sticla sau
ansamblul de deseuri de ambalaje
7
⇒ Multiflux (mai multe tipuri de deseuri) – mai multe fluxuri sunt colectate sunt
colectate, de exemplu : sticla + (plastic si metale) + (hartie si cartoane, ziare si reviste),
dar in mod separat.
Containere colective la
Colectarea selectiva a mai multor distanta de locuinte
tipuri de deseuri prin aport voluntar
8
Elemente de comparatie a modalitatilor de colectare (sursa: ADEME)
9
1. Colectarea din usa in usa
Eficienta colectarii selective este cuprinsa intre 10 si 60 % din cantitatea totala de deseuri de
ambalaje in functie de:
• Natura deseului (eficienta este mai slaba in cazul metalelor)
• Densitatea echipamentelor de colectare voluntara
• Amplasarea containerelor (zone cu acces liber, la periferia cailor de
comunicatie, etc.)
• Comunicarea cu populatia este obligatorie, acestia trebuind sa cunoasca centrele
de colectare voluntara care exista si tipurile de deseuri care sunt acceptate.
• Putem ajunge la o eficienta a colectarii daca densitatea containerelor de
colectare este de 1 container/ 500 locuitori in zonele urbane si 1 container/200
locuitori in zonele cu habitat dispersat
Prin colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje putem recupera 3 mari tipri de deseuri:
• Sticla
• Ziare, reviste
• Ambalaje menajere
Deseurile menajere voluminoase sunt deseuri menajere provenite dintr-o activitate ocazionala care,
datorita volumului mare si greutatii lor, nu pot fi colectate printr-un sistem traditional de colectare.
10
1. Colectarea din usa in usa
• Fie in cadrul centrlor de colectare voluntara. Acestea pot fi utilate cu locuri de stocare
speciale pentru deseurile voluminoase
• Fie in containere speciale amplasate periodic in zone cu acces liber
Exemplu:
• acizi de baterie, soda caustica...
• produse de gradinarit: insecticide, ingrasaminte, etc
• solventi lichizi: detergenti, diluanti, etc
• medicamente: creme, pastile, siropuri, etc
• becuri electrice, baterii care contin mercur, etc
11
E) Colectarea selectiva a deseurilor verzi
• Colectare “ïn gramada” ; acesta este sistemul de colectare cel mai ieftin
• Colectare in recipienti speciali : este o madalitate foarte costisitoare si nu poate fi
rentabila decat la frecventa marita a colectarii
• Colectare in saci de plastic refolosibili. Daca acesti saci sunt rezistenti, ei pot fi
refolositi timp indelungat.
Statii de transfer
Tipuri de deseuri acceptate
În afara de prelucrarea amestecului de deseuri menajere municipale (DMM), unele statii de transfer
ofera programe care gestioneaza anumite materiale în mod separat, pentru a preveni evacuarea acestora
si pentru a atinge obiectivele de reciclare. Aceste materiale pot fi: deseuri rezultate în urma constructiilor
12
sau demolarilor (C&D), gunoi de gradina, deseuri electrocasnice cu potential de periculozitate sau
materiale reciclabile. Tipurile de materiale acceptate depind adeseori de locul unde este amplasata
instalatia (în mediul urban, suburban sau rural) si de proprietarul sau administratorul statiei de transfer
(daca este utilitate publica sau industrie privata).
Materiale rezultate în urma constructiilor si demolarilor (C&D). În aceasta categorie intra molozul
rezultat în urma demolarii sau construirii cladirilor, soselelor si altor structuri. În mod uzual, aceste
deseuri contin beton, caramizi, lemn, zidarie, materiale pentru acoperisuri, tencuieli si ipsoserii, metale
si bârne de lemn. Uneori deseurile C&D sunt tratate separat de DMM; alteori împreuna cu DMM.
Deseuri inacceptabile
Unele deseuri nu sunt acceptate la statiile de transfer, pentru mai multe motive, printre care:
• sunt interzise prin reglementari statale sau federale (de ex. PCB-uri, acid de baterie)
• prelucrarea lor este dificila sau costisitoare (de ex. anvelopele)
• prezinta pericol pentru sanatatea publica sau pericol de incendiu
• nu sunt primite la locul de evacuare catre care trimite deseuri statia de transfer
• nu sunt permise (în cazul în care se afla într-o încarcatura amestecata, destinata evacuarii)
deoarece reglementarile locale impun sa fie mai întâi reciclate.
Urmatoarele tipuri de deseuri de obicei nu sunt acceptate de statiile de transfer: obiecte voluminoase,
precum buturugi sau busteni de lemn, saltele sau obiecte de mobilier; deseuri medicale care prezinta
pericol de infectie; deseuri cu potential de periculozitate; explozivi; materiale radioactive; rezervoare de
carburanti (chiar daca sunt goale); aparate electrocasnice; animale moarte; azbest; lichide si noroi; etc.
Aceasta este o lista cu caracter general; unele statii de transfer pot fi prevazute cu instalatii care sa
proceseze aceste tipuri de materiale, iar alte statii pot avea o lista mai cuprinzatoare de materiale
inacceptabile.
13
1.3 Transportul deseurilor
Transportul deseurilor trebuie realizat in conditii curate, pentru a limita dispersia in aer a poluantilor.
Deseurile municipale se transporta in autogunoiere compactoare, autotransportoare cu containere,
autocamioane cu obloane, autobasculante, tractoare cu una sau doua remorci si alte tipuri de
autovehicule.
Deseurile voluminoase se transporta in vehicule speciale, unele prevazute cu instalatii de macinare si
compactare sau in containere fara echipamente de macinare sau compactare. In acest ultim caz, in statie
deseurile voluminoase sunt macinate in instalatii speciale si apoi depozitate in aceleasi buncare cu
deseurile municipale.
14
Iregistrarea deseurilor acceptate in statia de sortare se va face conform formularului de inregistrare a
transportului de deseuri prevazut in Ordinul pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al
transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, Anexa 3 (MAPAM - 2/2004, MTCT – 211/2004, MEC –
118/2004).
Se vor intocmi doua exemplare, unul pentru transportator si unul pentru operatorul statiei de sortare.
Stocarea deseurilor si a deseurilor sortate trebuie realizata in conditii care limiteaza riscul de poluare
(dispersia poluantilor in atmosfera, infiltratii, mirosuri)
15
COLECTARE
3 2 1
FLUX FLUX FLUX COLECTARE
FLUX DE
MATERIALE
RECEPTIE
STATIE DE
SORTARE
CONDITIONARE
COMPACTARE STOCARE
DESEURI
SORTATE DIRIJARE
16
3.2 Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si pentru fiecare sistem in
parte (manual, mecanic, combinat)
In tabelul urmator sunt prezentate activitatile care au loc in statiile de sortare, echipamentele folosite in
mod curent si modul de operare.
OPERATIUNI REALIZATE INTR-UN CENTRU DE SORTARE, ECHIPAMENTELE SI METODELE
CURENT UTILIZATE
17
OPERATIUNE ECHIPAMENT/METODA
RECEPTIE Cantarire simpla pe pod-bascula (camion cu dispozitiv de cantarire)
Cantarirea deseurilor Cantarire dubla pe pod-bascula
Alveole betonate
Stocare inainte de ambalare Alveole cu structura metalica
Bene de X m3
Bacuri de Y litri
Containere cu grilaj
Incarcator care impinge produsele, in dreptul alveolelor, pe banda de
Pregatirea deseurilor inainte de alimentare a presei
ambalare Vehicul care asigura manipularea benelor
Buncar de incarcare
Vrac in bene de X m3
Ambalare In baloturi de Y kg, cu dimensiuni potrivite
In pachete de Z kg
In principiu procedeele tehnice utilizate sunt : sortarea dimensionala, sortarea densimetrica, sortarea
optica, sortarea magnetica, flotarea si sortarea manuala.
18
Sortarea dimensionala
Reprezinta sistemul de sortare in cadrul caruia prin cernere se separa materiale de granulatie diferita, in
diverse clase granulometrice propuse. Acest proces se mai denumeste si clasare. Prin cernerea cu sita se
realizeaza separarea in functie de dimensiunea caracteristica a granulelor, cu ajutorul unei suprafete de
separatie, prevazuta cu orificii asezate geometric. Granulele care, la alunecarea peste sita, sunt intr-o
pozitie potrivita si au dimensiuni mai mici decat orificiile sitei, cad prin aceasta si formeaza astfel
materialul cu granulatie fina. Restul granulelor raman in sita si formeaza materialul cu granulatie mare.
Materialele cu granulatie fina, umede, fibroase si lipicioase obtureaza usor sitele. Astfel, se micsoreaza
suprafata de cernere, iar debitul de cernere scade. Pentru a evita obturarea sitelor, sunt folosite pentru
materiale greu de cernut sisteme de site speciale sau ajutoare pentru site. Cele mai importante ajutoare
pentru site sunt periile, lanturile, incalzitoarele de site, jeturile de aer si apa suplimentara pentru anularea
fortelor dintre particulele lipite una de cealalta.
Sunt folosite, in special, doua tipuri de site pentru sortarea dimensionala: site cilindrice si site cu
vibratie. O sita este considerata eficienta daca 70% din materialele cu dimensiunea particulelor mai mica
decat ochiurile plasei pot trece prin acestea.
Sita tambur
Sita tambur este o sita cilindrica; aceasta reprezinta un agregat de clasare verificat care poate fi utilizat
intr-o instalatie de preparare a deseurilor, atat in prima treapta de preparare, cat si dupa procesul de
maruntire. Debitul si performantele la separare ale unei site tambur sunt determinate de marimea
orificiilor, diametrul, turatia, elementele interiorului tamburului si inclinatia acestuia.
Dat fiind faptul ca suprafata de cernere a unei site tambur este relativ mica, se incearca prin diferite
constructii ale peretelui interior (sita poligonala) ridicarea cat mai mult a materialului de cernut pe
peretele tamburului rotativ, pentru a obtine o cernere mai eficienta.
Pentru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor, sita tambur poate avea pe peretii interiori
diferite accesorii cu ajutorul carora sa taie sacii in care sunt colectate deseurile. Astfel, sacii de deseuri
menajere colectati de agentii de salubritate pot fi desfacuti si sortati rapid si automat cu ajutorul sitei
tambur.
Sita cu vibratie
Aceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a dovedit a fi eficienta ca agregat
de cernere a deseurilor care nu se infunda.
Pentru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale plastice, montate pe un
sistem de bare care basculeaza in contratimp. Aceasta miscare de basculare antreneaza sita intr-o
miscare de tip unda, cu o amplitudine considerabila de 30 pana la 50 mm pentru frecvente de oscilatie de
600 pana la 800 /min si imprima materialului de cernut acceleratii considerabile.
Separator balistic
Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii: grea, usoara si fina.
Separatorul balistic este format din palnia de incarcare si puntea formata din mai multe benzi metalice
perforate si care vibreaza in contrasens una fata de cealalta. Puntea are o mica inclinatie pentru a
imprima fractiei grele o anumita acceleratie.
19
Deseurile maruntite, in functie de forma si greutatea specifica fiecarei particule se deplaseaza in susul
sau in josul puntei. Particulele mai grele au tendinta sa se deplaseze in jos odata cu miscarea benzilor si
astfel se separa fractia grea. Datorita miscarii de vibratie si de rearanjare continua a deseurilor pe puntea
separatorului, particulele usoare cum ar fi hartia, cartonul si foliile de plastic se deplaseaza catre
marginea superioara a separatorului, astfel formandu-se fractia usoara. Iar fractia fina reprezinta
particulele care au trecut prin orificiile benzilor metalice.
Procentajul de fractie grea si fractie usoara se determina prin modificarea inclinatiei puntei. Inclinatia se
afla, in general, intre 15-20%; aceasta inclinatie este proiectata pentru o rata de incarcare de aproximativ
10 tone/h sau 90 m3/h.
Distantele dintre aceste discuri determina marimea orificiilor de cernere ale fiecarui nivel de cernere. De
exemplu, deseurile de constructii si demolari presortate se introduc printr-un dispozitiv de incarcare
catre primul nivel de separare si sunt accelerate si separate in procesul de cernere prin asezarea
discurilor de antrenare pe arbori, precum si prin cresterea turatiei arborilor pe fiecare nivel in directia de
antrenare a materialului catre celelalte nivele de separare. Arborii rotunjiti dintre discurile de antrenare
si colturile rotunjite impiedica intepenirea materialului de separat.
20
Sortarea densimetrica
Sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe echivalenta specifica a materialelor
asemanatoare intr-un curent de aer ascendent. Acest proces se mai denumeste si clasare. Echivalenta
inseamna ca diferite particule vor atinge aceeasi viteza finala de cadere. Daca particulele sunt
echivalente, atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi conditii initiale aceeasi traiectorie, respectiv
aceeasi viteza de coborare. Sortarea densimetrica se poate realiza si cu ajutorul apei (vezi hidrociclonul).
Separarea se realizeaza in functie de viteza de cadere a particulelor. Viteza de cadere depinde de forma
granulei si de greutatea specifica a fiecarui material. Debitul este influentat de masa volumetrica, de
umiditate, de compozitia deseurilor si de maruntirea prealabila a deseurilor de sortat.
O serie de tipuri de separatoare cu ajutorul curentului de aer s-au testat in Uniunea Europeana. Din
multitudinea de instalatii de separare existente, in prelucrarea deseurilor se folosesc cu precadere 2
tipuri: separatorul cu aer rotativ si instalatia de aspirare.
Pentru a asigura un curent de aer continuu de-a lungul intregului tambur, se sufla aer suplimentar prin
baza mica a tamburului. Marimea granulatiei si selectivitatea pot fi variate prin schimbarea volumului de
aer, schimbarea presiunii aerului comprimat, prin modificarea unghiului de inclinatie al tamburului si
prin modificarea modului de incarcare a materialului maruntit.
Instalatia de aspirare
Componentele usoare din deseuri sunt aspirate de obicei de pe o banda transportoare, de pe o sita cu
vibratie sau dintr-o sita tambur si sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele usoare pot fi: bucati de
hartie, pungi de plastic, bucati de plastic, etc.
Instalatie de aspirare
21
Hidrociclonul
Separarea diferitelor fractiuni de materiale plastice dintr-un amestec de granule se realizeaza in cazul
hidrociclonului intr-un camp de forte centrifugal. Geometria ciclonului realizeaza un vartej interior
ascendent prin care este eliminata fractiunea usoara a amestecului si un vartej exterior descendent cu
ajutorul caruia se elimina fractiunea grea.
Hidrociclonul este proiectat special pentru separarea diferitelor tipuri de deseuri din plastic. Calitatea
separarii tipurilor de materiale cu ajutorul hidrociclonului sunt determinate de tipul si calitatea maruntirii
in prealabil a deseurilor din plastic.
Instalatie cu hidrociclon
Sortarea magnetica
O sortare magnetica eficienta se realizeaza atunci cand elementele feromagnetice sunt preluate de
magneti in urma unei maruntiri a deseurilor si a unei afanari, eliberandu-se astfel, de alte impuritati.
Marimea elementelor feroase nu este limitata, dat fiind faptul ca magnetii pot atrage orice fel de greutati.
Acest tip de magneti sunt utilizati in principal pentru presortarea magnetica grosiera a deseurilor
maruntite sau nemaruntite.
Separator magnetic
22
Sortarea magnetica se face in mare masura cu magneti asezati deasupra benzilor rulante de transport a
deseurilor, magneti care sorteaza materialele feroase din curentul de deseuri si le elimina ori
perpendicular, ori paralel cu directia transportorului de deseuri.
Sortarea magnetica s-a dovedit a fi mai eficienta dupa maruntire. Pana acum au esuat toate incercarile de
obtinere a unui produs feromagnetic de buna calitate prin sortarea metalelor feroase inainte de a utiliza
un agregat de maruntire. In cazul sortarii magnetice a deseurilor casnice, marimea optima a elementelor
este in jur de 10 pana la 100 mm.
Separator magnetic
Conform legilor lui Lenz acesti curenti formeaza la randul lor un camp magnetic in sens invers celui
care i-a creat. Din aceasta rezulta o forta care actioneaza asupra conductorului, accelerandu-l sa iasa din
campul magnetic initial. Prin scaderea conductibilitatii, forta asupra conductorului este mai mica. Cu
cresterea densitatii (la volum constant aceasta inseamna masa mai mare) trebuie aplicata o forta mai
mare pentru a invinge inertia mesei si a devia particula respectiva.
Sortare optica
Sortarea optica are rolul de a separa materialele valorificabile in functie de culoare, iar cu ajutorul
echipamentelor cu infrarosu se pot sorta si in functie de tipul de material din care este confectionat.
23
Lumina care trece prin materialul reciclabil este preluata de un senzor. Un conductor de lumina din
materialul plastic conduce semnalul catre unitatea de evaluare. Semnalul luminos este descompus in
culorile rosu, verde si albastru iar separarea se face dupa culoare.
De exemplu, cu ajutorul unei instalatii de sortare a sticlei se obtine o puritate de aproximativ 99,7%.
Cu ajutorul echipamentelor cu infrarosu se realizeaza forma curbei caracteristice pentru fiecare tip de
material, iar dupa evaluarea cu ajutorul unui program, urmeaza activarea mecanismului de comanda al
clapetelor de evacuare. Deseurile carora nu le sunt recunoscute curbele caracteristice sunt eliminate din
circuit. Aceasta sortare este, in principal utilizata pentru separarea diferitelor tipuri de materiale plastice:
PET, PS, PP, HDPE, LDPE, PVC, etc.
Sortarea manuala
In prezent, sortarea manuala este totusi cea mai de incredere metoda de separare voita si de foarte buna
calitate a produselor secundare dintr-un amestec de deseuri.
Din deseurile casnice sau din mica industrie, comert si institutii, dar si din fractiunile de deseuri
colectate separat, personalul de sortare poate separa diferite calitati de hartie recuperata, sticle de diferite
culori sau amestecate, folii din polietilena alba sau colorata etc, dar poate indeparta si impuritati sau
componente daunatoare.
Prin conducerea directionata a sortarii manuale se poate actiona rapid si fara interventii tehnice asupra
fluctuatiilor preturilor de pe piata materiilor prime secundare.
Datorita faptului ca sortarea manuala este foarte costisitoare, trebuie marit randamentul de selectare cu
ajutorul utilajelor speciale. Pentru a mari productivitatea sortarii manuale, materialele cu granulatie mica
sunt indepartate prin sitare. Separatoare magnetice, suflatoare, benzi inclinate, masini de impins, au toate
scopul de a pregati deseurile pentru sortarea manuala si de a mari productivitatea personalului de sortare.
Exista doua tipuri de sortare: negativa si pozitiva.
In cazul sortarii pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de deseuri si este aruncat in
sertarele corespunzatoare.
In cazul sortarii negative materialele care sunt considerate impuritati care deranjeaza sunt extrase din
fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea dorita.
Prin sortare negativa se obtin productivitati mai mari, dar de calitate mai scazuta, in timp ce in cazul
sortarii pozitive se obtine calitate foarte buna cu productivitate insa mult mai mica. Colectarea separata a
materialelor recuperabile creste considerabil randamentul operatiunii de sortare.
24
Flotarea
Sortarea prin flotatie este folosita atunci cand densitatile specifice ale unui amestec de materiale sunt
foarte apropiate.
Flotatia se foloseste la indepartarea impuritatilor din carbuni, minereuri, barita, zgura, cernelurile negre
de tipar, deseurile din materiale plastice si multe altele. Domeniul principal de utilizare este cel al
fabricarii de hartie, in care se prelucreaza prin flotatie hartia tiparita recuperata, obtinandu-se o hartie
grafica deschisa la culoare.
Statia de transfer
Stabilirea dimensiunilor si capacitatii unei statii de transfer
25
Dimensiunea fizica de proiectare a unei statii de transfer este determinata în mod uzual pe baza
urmatorilor factori:
• Delimitarea ariei de deservire. Uneori acest lucru este relativ simplu, ca în cazul “toate deseurile
produse de orasul......”, sau “toate deseurile colectate de compania.....”. Alteori, aria de deservire
este mai greu de stabilit, deoarece rolul companiilor private si publice în sistemul de gestionare a
deseurilor variaza, iar instalatiile de evacuare existente pot sa nu fie disponibile în permanenta.
• Cantitatea de deseuri generate în aria de deservire, inclusiv schimbarile preconizate cum ar fi
cresterea populatiei sau programele de reciclare.
• Tipul de vehicule care livreaza deseurile (cum ar fi automobile, furgonete sau camioane special
proiectate pentru transportul deseurilor, de obicei utilizate de societatile comerciale specializate
în colectarea deseurilor menajere)
• Tipul de materiale care urmeaza a fi transferate difera (de exemplu DMM-uri - deseuri menajere
municipale compactate sau necompactate, gunoi de gradina, C&D), tinând cont si de specificul
fiecarui anotimp.
• Graficul orar si zilnic de livrare a deseurilor aduse de clienti. Livrarile tind sa se aglomereze în
jurul orei prânzului, cu maxime înregistrate de obicei chiar înainte si imediat dupa ora prânzului.
La proiectarea unei instalatii trebuie sa se tina seama de livrarile la orele de vârf, mai mult decât
de livrarile medii zilnice.
• Disponibilitatea camioanelor de transfer, a containerelor pretabile transportului combinat, a
barjelor sau vagoanelor de tren si a timpului de încarcare al acestora.
• Anticiparea unei cresteri a tonajului livrat pe durata de viata a instalatiei. De exemplu, într-o
regiune cu o rata de crestere anuala a populatiei de 3 pâna la 4 procente, o instalatie proiectata sa
functioneze pe o durata de 20 de ani va trebui sa aiba o capacitate proiectata dubla fata de cea
care se va utiliza în primul an de functionare.
• Legatura cu alte instalatii de gestionare a deseurilor menajere, existente sau care se vor construi,
cum ar fi gropi de gunoi, instalatii de reciclare si fabrici de valorificare energetica a deseurilor
menajere.
26
• Se estimeaza ca platforma de descarcare trebuie sa aiba o suprafata minima de 1.220 m 2 plus inca
6 m2 pentru fiecare tona/zi la o inaltime maxima a deseurilor pe platforma de 2 m.
Selectarea amplasamentului
Identificarea locului ideal pentru amplasarea unei statii de sortare sau statii de transfer poate fi un proces
dificil. Locul potrivit pentru amplasare este determinat de numeroase criterii tehnice, de protectie a
mediului, de natura economica, sociala si politica. La selectarea amplasamentului, trebuie sa se obtina
un echilibru între aceste criteriile multiple, care pot fi contradictorii. De exemplu, un teren suficient de
mare pentru a cuprinde toate functiunile cerute, precum si posibilitatea de extindere ulterioara, poate sa
nu se afle în centrul zonei de unde provin deseurile. De asemenea, în zonele urbane intens populate, s-ar
putea sa nu se gaseasca locatii ideale, care sa includa bariere naturale eficiente. Locatii mai putin
27
promitatoare pot constitui totusi cea mai potrivita alegere, datorita unor consideratii de ordin economic,
din punctul de vedere al protectiei mediului sau al transportului. O alta serie de probleme care trebuie
luate în considerare tin de chestiuni de interes public sau de opozitie publica, cauzate în special de
cetatenii care locuiesc sau lucreaza în vecinatatea terenului în cauza. Ponderea relativa acordata fiecarui
criteriu de selectie a amplasamentului variaza în functie de necesitatile si interesele comunitatii
respective. Mediul în care va functiona statia de sortare sau statia de transfer (urban, suburban sau rural)
va juca un rol extrem de important în selectarea amplasamentului final.
28
vehicule au nevoie de drumuri largi, cu înclinatii si curbe gradate astfel încât sa poata manevra
eficient si în conditii de siguranta. De asemenea, statia de sortare are nevoie de spatii pentru
parcarea vehiculelor si de zone de asteptare care sa permita vehiculelor care intra si ies sa
formeze cozi, fara a bloca traficul rutier de pe drumurile publice.
• Posibilitatea extinderii. Când se alegere o locatie, trebuie sa se tina seama de posibilitatea
cresterii ulterioare a tonajului zilnic de deseuri care sunt prelucrate prin statia de sortare, sau de
sporirea capacitatilor de reciclare sau separare. De multe ori este mai ieftin sa se extinda o statie
de sortare existenta decât sa se construiasca alta noua, datorita avantajelor oferite de utilizarea
personalul deja existent, a utilitatilor, spatiilor si cladirilor administrative.
O alta categorie de criterii care trebuie luate în considerare este impactul pe care îl va avea statia de
sortare asupra comunitatii din vecinatate. Aceste criterii sunt de natura mai putin tehnica si cuprind
factori locali socio-culturali. Exemple de asemenea criterii sunt enumerate în continuare:
• reglementari legislative în privinta mediului înconjurator (de exemplu zonarea, impactul
cumulativ);
• impactul asupra infrastructurii locale;
• destinatia terenurilor adiacente, inclusiv existenta altor factori cu efect negativ asupra mediului;
• distanta fata de scoli, benzinarii, locuri de recreare si locuinte;
• vânturile predominante in zona;
• numarul de locuinte posibil a fi afectate;
• prezenta zonelor-tampon naturale;
• impactul asupra activitatilor comerciale existente;
• capacitatea de extindere;
• zone-tampon si masuri de ecranare;
• compatibilitatea cu traficul din zona;
• impactul asupra monumentelor istorice sau culturale.
Pentru mentinerea obiectivitatii în procesul de amplasare a statiei de sortare, criteriile comunitare
specifice trebuie sa fie cunoscute înainte de desemnarea terenurilor potentiale.
Amplasamentul unei statii de sortare sau a unei statii de transfer trebuie sa faca obiectul unui studiu de
evaluare a impactului asupra mediului.
29
• Drumuri interioare. De multe ori, proiectul prevede drumuri amplasate în interiorul statiei
separat pentru uzul publicului si al camioanelor grele. Proiectantii trebuie sa gaseasca o solutie
pentru a elimina curbele strânse, intersectiile si pantele cu înclinatie mare.
• Zone de asteptare. Se pot forma cozi la intrarea în cabina unde se cântaresc deseurile si se percep
taxele, la platforma de descarcare si la iesirea din cabina de cântarire si taxare. Spatiul destinat
acestor cozi trebuie bine delimitat, iar cozile nu trebuie sa ajunga pâna în intersectii.
• Cabina de cântarire si taxare. Încarcaturile care intra si ies din statie sunt cântarite si taxate.
• Functiunile principale din cladirea statiei de sortare. Acestea includ platforma de descarcare si
depozitare, halele de sortare si depozitare a materialelor reciclabile, etc.
• Cladiri. Se includ aici intrarile si iesirile pentru oameni si vehicule.
• Amenajari pentru public. În aceasta categorie intra zone de descarcare separate pentru publicul
larg, zone de depunere a materialelor reciclabile, centrul de educatie publica si grupurile sanitare.
• Spatiu destinat extinderii ulterioare a cladirii principale. Adesea, aceasta zona este delimitata cu
o linie punctata si este adiacenta cladirii principale.
• Zone-tampon. Spatii deschise, amenajari peisagistice, copaci, berme, si ziduri destinate reducerii
impactului asupra comunitatii
• Zona de depozitare. Destinata inspectarii încarcaturilor care sosesc sau depozitarii deseurilor
inacceptabile sau separarii materialelor.
In cazul unei statii de transfer amplasata in zona rurala trebuie luate in considerare elementele minime
prezentate in continuare.
Datorita faptului ca statiile de transfer din mediul rural primesc cantitati mult mai mici de deseuri si de
vehicule colectoare decât cele mari, din mediul urban sau suburban, multe din criteriile de proiectare
mentionate anterior nu se vor mai aplica.
Costul este de multe ori un factor determinant în construirea statiilor de transfer de dimensiuni mici,
situate în mediul rural, limitând astfel multe facilitati.
În consecinta, statiile de transfer din mediul rural sunt de obicei complet deschise sau numai partial
acoperite. Instalatiile partial acoperite pot fi închise pe trei laturi, cu deschidere pe partea unde intra
vehiculele colectoare, sau pot avea doar un acoperis, fara a avea pereti laterali.
Un model des întâlnit consta într-un singur camion de transfer, cu deschidere în partea superioara si
plasat sub o zona de descarcare, mai înaltata, destinata clientilor. Zona de descarcare putin înaltata
permite vehiculelor clientilor sa dea cu spatele pâna în dreptul camionului sau containerului de transfer
si sa îsi descarce deseurile direct în camionul cu container mobil. Nu se utilizeaza de obicei nici un
spatiu intermediar de depozitare. La constructia unei zone înaltate care va fi platforma de descarcare, se
pot reduce costurile daca se profita de avantajul natural al terenului. Daca terenul nu este avantajos din
acest punct de vedere, se poate construi o rampa de acces si un zid de sprijin pentru a crea structura
dorita, cu diferenta de nivel. Zona de descarcare trebuie prevazuta cu dispozitive de siguranta pentru a
preveni caderile accidentale. Se pot folosi bariere mobile cum ar fi frânghii, lanturi sau porti, care nu
împiedica cu nimic descarcarea si înlesnesc efectuarea curateniei în instalatie.
Suprafetele drumurilor ar trebui pavate, pentru a împiedica ridicarea prafului, dar în loc de a pune asfalt,
care este costisitor, se poate pune pietris care sa reziste tuturor conditiilor atmosferice, aceasta solutie
fiind mai eficienta din punct de vedere financiar. Alta metoda este de a stropi zonele cu praf în timpul
orelor de lucru. Utilizarea containerelor necesita un suport de beton sau de asfalt. Ar fi ideal ca instalatia
sa fie împrejmuita cu un gard prevazut cu o poarta. Poarta trebuie încuiata când nu se lucreaza pentru a
împiedica încalcarea proprietatii sau aruncarea ilegala de gunoaie. Gardurile sunt necesare pentru a
30
retine deseurile împrastiate de vânt. Este posibil ca instalatiile aflate la distante mari de centrele populate
sa nu aiba apa curenta, canalizare sau electricitate.
Un alt model de instalatie prevede un sistem modular complet.
Aceste sisteme sunt prefabricate si se pot instala rapid în teren. Lazile de colectare a deseurilor sunt
complet închise si nu pot fi deschise accidental de oameni sau animale. Exista doua metode de a
depozita deseuri în aceste lazi. Se poate deschide manual o usita glisanta situata pe panoul frontal a lazii,
pentru a depozita deseuri de dimensiuni mici, iar pentru deseuri aduse de camioane se poate ridica tot
panoul frontal al lazii. Ridicarea panoului frontal al lazii nu se poate face manual si necesita o sursa de
energie. Pentru locatii izolate, unde nu exista electricitate, soferii vehiculelor pot utiliza o sursa de
energie sau o conexiune hidraulica de la vehiculele de colectare pe care le conduc pentru a ridica panoul
frontal al lazii. Pentru descarcarea containerului, camionul de transfer trage lânga container, care este
ridicat, si golit în vehiculul de transfer. Si în acest caz, daca nu exista electricitate, pentru a ridica
containerul se poate utiliza energie hidraulica de la vehiculul de transfer. Aceasta caracteristica face ca
sistemul sa fie ideal pentru locatii izolate, unde nu exista personal de deservire.
In Anexa nr. 1 se prezinta tabelar diferitele avantaje si dezavantaje ale statiilor de transfer, care trebuie
luate in considerare la proiectarea acestora in corelare cu cantitatile de deseuri manevrate,
amplasamentul, utilitatile, costurile, etc.
31
Prezentul capitol cuprinde aspecte referitoare la functionarea statiei de sortare si stabileste unele practici
operationale destinate minimizarii impactului pe care instalatia o poate avea asupra mediului
inconjurator.
Problemele abordate sunt urmatoarele:
• Operatiuni si planuri de întretinere
• Programul de functionare al instalatiei
• Interactiunea cu publicul
• Trierea deseurilor
• Situatii de urgenta
• Tinerea evidentelor
32
Programul de functionare variaza de la caz la caz, în functie de circumstantele specifice locului. Multe
instalatii mari, localizate în zone industriale urbane functioneaza în regim 24 de ore, 7 zile pe
saptamâna.
Statiile de sortare care deservesc companiile de colectare a deseurilor, de obicei, functioneaza 6 pâna la
7 zile pe saptamâna.
Activitatile din statia de transfer se pot prelungi si dupa programul de “lucru cu clientii”, angajatii
încarcând deseurile în camioane, facând curatenie sau executând operatiuni de întretinere a utilajelor.
Depozitarea peste noapte a deseurilor în statia de sortare poate fi restrictionata.
Situatii de urgenta
În majoritatea zilelor, statiile de sortare desfasoara activitati de rutina. Cu toate acestea, operatorii
statiilor de sortare trebuie sa fie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa includa procedurile pentru
situatiile de urgenta în planul de activitate. Trebuie anticipate cel putin urmatoarele situatii de urgenta:
• Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor, a încasarii taxelor
si încarcarii camioanelor de transport în caz de întrerupere a energiei electrice.
• Lipsa sau defectarea cântarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta si pe ce criterii se
vor stabili taxele, în conditiile în care cântarul este defect. În instalatiile care au cântare si la
intrarea si la iesirea din statie, daca se defecteaza unul, temporar se poate utiliza celalalt pentru
ambele sensuri.
• Incendiu. Apararea împotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se refera la
incendiile declansate în încarcaturile camioanelor colectoare, încarcaturile depozitate temporar în
statia de transfer, utilajele sortare si de compactare, vehiculele de transfer sau alte locatii. În mod
obisnuit, masurile de aparare împotriva incendiilor constau în protejarea sanatatii personalului si
chemarea fortelor speciale de interventie.
• Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din vehiculele care
alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care
echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede
identificarea si localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante si metode de curatire.
Pentru scurgerile mari, planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri în
sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale.
• Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase trebuie sa prevada
metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea temporara în spatii special amenajate si
numere de telefon pentru urgente
• Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de prim ajutor,
numere de telefon pentru urgente si trasee pâna la cele mai apropiate spitale.
• Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de contact, inclusiv
numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii personalului de deservire,
echipele de interventie, clientii fideli si organismele de resort.
Tinerea evidentelor
Tinerea unor evidente detaliate permite atât operatorilor statiei cât si administratiei locale, inclusiv de
protectie a mediului, sa se asigure ca statia de sortare functioneaza în mod eficient si în conformitate cu
prevederile legale. Statiile de sortare de dimensiuni medii si mari, de obicei, tin evidenta urmatoarelor
informatii:
• Încarcaturile care intra în statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea
(vehicul încarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta încarcaturii, taxa perceputa;
33
• Încarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea
(vehicul încarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex. deseuri, materiale
reciclabile), destinatia încarcaturii;
• Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul
zilelor de lucru;
• Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si masurile
luate pentru solutionare;
• Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu
deseuri;
• Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de suprafata,
deversarile în canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot;
• Registre de întretinere: pentru utilaje fixe sau mobile;
• Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor;
• Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.
Probleme de mediu
Construirea unei statii de sortare care sa minimizeze impactul asupra mediului înconjurator implica
atentie sporita la planificarea, proiectarea si functionarea instalatiei. Prezenta sectiune prezinta
problemele legate de neplacerile cauzate mediului inconjurator si prezinta “practici de buna vecinatate”
elaborate cu scopul de a îmbunatati imaginea publica a statiei de sortare.
Se vor prezenta caracteristici de proiectare si functionare referitoare la trafic, zgomote, mirosuri,
poluarea aerului, calitatea apelor, purtatorii de germeni infectiosi si pastrarea curateniei.
Amplasarea, proiectarea si functionarea corespunzatoare a statiei de transfer poate solutiona sau aplana
impactul acestor factori asupra mediului înconjurator si a comunitatii.
Acestor probleme trebuie sa li se dea atentie înca din faza de planificare si amplasare a instalatiei, iar
dupa ce instalatia a fost pusa în functiune, aceste probleme trebuie monitorizate în mod regulat.
Proiectul statiei de sortare trebuie sa satisfaca cerintele de mediu, indiferent de amplasament sau de
destinatia terenurilor învecinate.
Statiile amplasate în zone industriale trebuie sa satisfaca aceleasi cerinte de mediu ca si statiile din zone
mai populate. Minimizarea aspectelor negative asociate acestor instalatii se poate realiza prin alegerea
unor variante de proiectare corespunzatoare.
Traficul
34
Traficul produce cel mai mare impact asupra mediului din afara perimetrului instalatiei si este specific
statiilor de sortare de dimensiuni mari. Acest lucru se întâmpla în special în cazul statiilor din zonele
urbane si suburbane, unde aglomeratia din trafic este deja o problema importanta a comunitatii.
Evaluarea traseelor de transport si impactul asupra traficul de pe acestea trebuie sa fie analizate cu
atentie în etapele de amplasare si proiectare a statiei de sortare, cu scopul de a minimiza impactul
traficului asupra mediului din afara statiei. Mai mult, accesul bine proiectat, care nu stânjeneste fluxul de
circulatie este esential pentru deservirea eficienta a clientilor si eficienta functionala a instalatiei.
În mod obisnuit, statiile de sortare pot avea un control indirect asupra traficului, prin stabilirea
programului de functionare (orele la care camioanele livreaza deseuri la statie). Putine statii de sortare
pot programa traficul de intrare (sosirile camioanelor colectoare), deoarece acestea descarca atunci când
s-au umplut, astfel încât echipele de colectare sa îsi poata relua sau încheia activitatea din ziua
respectiva. În plus, statiile de sortare si societatile colectoare nu sunt administrate de aceleasi persoane,
de aceea este dificila sincronizarea traficului.
Totusi, exista posibilitatea ca statiile de sortare sa poata programa traficul vehiculelor. Aceste statii
programeaza transporturile astfel încât sa evite traficul din orele de vârf.
Daca se formeaza cozi la intrarea în statia de transfer, acestea nu trebuie sa afecteze circulatia de pe
drumurile publice. Cozile de pe strazi pot produce probleme de siguranta a traficului, ambuteiaje si
blocarea accesului la proprietatile din apropiere iar în unele cazuri pot produce stricaciuni ale strazilor
care nu sunt proiectate pentru trafic greu.
Unele caracteristici de proiectare si functionare care ar putea reduce impactul produs de traficul în si de
la statie asupra mediului sunt descrise în continuare:
• Desemnarea unor trasee de parcurs înspre si dinspre statia de sortare care sa evite zonele
aglomerate, cartierele de locuinte sau alte zone cu probleme.
• Adaugarea, în afara statiei, a unor indicatoare, marcaje pe sosea si semnalarea intersectiilor.
• Construirea unor benzi de accelerare sau încetinire care sa permita vehiculelor intrari si iesiri line
din trafic, reducând aglomeratia si pericolul de accidente din vecinatatea statiei.
• Utilizarea virajelor la dreapta pentru intrarea si iesirea din statii si reducerea la minim a virajelor
la stânga pentru a reduce aglomeratia si pericolul producerii de accidente.
• Spatiu de asteptare în perimetrul statiei, pentru clientii si vehicule colectoare care sa stea la coada
în interiorul statiei, fara a stânjeni traficul pe drumurile publice.
• Instalarea si utilizarea echipamentelor de compactare pentru a maximiza cantitatea de deseuri
încarcate în fiecare vehicul de transfer, reducând astfel numarul de vehicule care parasesc statia.
• Stabilirea unui program de functionare, chiar impunerea unor restrictii care sa încurajeze
utilizarea statiei în afara orelor de vârf ale traficul din zona.
• Programarea livrarilor comerciale astfel încât sa se evite orele de aglomeratie maxima a
traficului.
Zgomotul
Statiile de sortare pot reprezenta o sursa permanenta de zgomot, lucru care ar putea produce neplaceri
vecinilor. Traficul de vehicule grele si functionarea utilajelor industriale mari reprezinta sursele
producatoare de zgomot ale statiei de sortare. Zgomotul produs de traficul de pe soselele adiacente
statiei va fi perceput ca provenind de la statia de sortare. Zgomotul provenind de la utilaje se datoreaza
motorului, semnalelor de avertizare (producând sunete de intermitente), unitatilor hidraulice si
pistoanelor sau lamelor utilajelor care se izbesc sau zgârie suprafete de beton sau otel. Statiile care
utilizeaza sisteme compactoare fixe sau echipament de comprimare actionat de motoare produc zgomote
suplimentare mecanice, datorate acestor utilaje.
35
Proiectarea si functionarea corespunzatoare a statiei poate reduce zgomotul produs de instalatiile sale.
Aceasta problema include urmatoarele aspecte:
• Maximizarea utilitatii zonelor tampon care înconjoara perimetrul, în special de-a lungul zonelor
unde se afla terenuri învecinate. Cresterea distantei între sursa de zgomot si receptor, sau
existenta barierelor naturale sau artificiale sunt cele mai eficiente modalitati de reducere a
zgomotului, atunci când acesta nu se pot reduce la sursa;
• Orientarea cladirilor în asa fel încât topografia locului si zidurile din zonele tampon ale instalatiei
sa protejeze vecinatatile de expunerea directa la sursa de zgomot;
• Echiparea cu materiale amortizoare de sunet a zidariei si plafoanelor constructiilor;
• Închiderea utilajelor care nu lucreaza si oprirea motoarelor vehiculelor care asteapta intrarea in
statie;
• Evitarea fluxului de trafic din vecinatatea zonelor locuite;
• Amplasarea intrarilor in cladiri astfel încât sa nu fie pe directia vecinatatilor care ar putea fi
deranjate de zgomot;
• Echiparea alarmelor care scot sunete intermitente cu becuri intermitente sau alte mijloace de
avertizare;
• Restrângerea activitatilor producatoare de zgomot în anumite cladiri sau incinte. De exemplu
unitatile hidraulice de putere ale compactoarelor ar putea fi plasate in zone speciale împreuna cu
alte echipamente care nu produc zgomot. Se poate opta, in etapa de proiectare, pentru utilizarea
unor utilaje mai silentioase;
• Întretinerea corespunzatoare a amortizoarelor de zgomot si a compartimentului motoarelor
apartinând utilajelor mobile care functioneaza în statie;
• Pastrarea cât mai multor usi închise în timpul orelor de functionare;
• Efectuarea activitatilor care produc cele mai mari zgomote la anumite ore, cum ar fi dimineata si
dupa-amiaza, când locuitorii pleaca si vin de la servici, in intervalul când locuitorii nu sunt acasa
sau când nivelul de zgomot din afara statiei este maxim.
Mirosurile
Mirosurile devin mai puternice în perioadele de vreme calda sau ploioasa. Mirosurile pot fi controlate
datorita unor caracteristici de proiectare si functionare precum cele ce urmeaza:
• Ca si în cazul reducerii zgomotelor, cresterea distantei între sursa care degaja mirosul si receptor
reduce efectiv impactul produs;
• Observarea directiei din care bate vântul în mod obisnuit, pentru a stabili orientarea cladirii si
amplasarea ei în raport cu terenurile învecinate;
• Orientarea atenta a cladirii si a usilor de acces astfel încât sa nu afecteze vecinii si închiderea cât
mai multor usi în timpul orelor de functionare;
• Crearea unor platforme usor de curatat, inclusiv a unei suprafete de beton usor înclinate, pentru a
facilita scurgerea apelor reziduale. Eliminarea intrândurilor, a colturilor si suprafetelor perfect
plate, care sunt greu de curatat, si în care se pot acumula gunoaie;
• Sigilarea suprafetelor din beton sau altor materiale semi-poroase pentru a preveni absorbtia
mirosurilor;
• Minimizarea depozitarii deseurilor în statia de sortare;
• Încorporarea unor sisteme de neutralizare a mirosurilor;
36
• Înlaturarea tuturor deseurilor de pe platforma de descarcare, din buncarele de alimentare a
benzilor transportoare, din buncarul de stocare a refuzului la sfârsitul fiecarei zile de lucru, iar
apoi curatarea acestor zone;
• Includerea unor bazine, gauri de scurgere în podele si sisteme de evacuare, astfel încât resturile
mirositoare sa nu se acumuleze;
• Tratarea periodica a sistemelor de scurgere cu substante care dezinfecteaza si neutralizeaza
mirosurile;
• Refuzul de a accepta anumite deseuri care miros extrem de urât;
• Practicarea altor masuri “gospodaresti” precum curatirea si dezinfectarea regulata a
containerelor, utilajelor si altor suprafete care intra in contact cu deseurile.
Apele pluviale
Precipitatiile si apele care se scurg de pe acoperisuri, din sosele, parcari si zonele amenajate în interiorul
statiei de sortare, ajung în final în sisteme de canalizare. Aceste scurgeri pot patrunde si în pânza de apa
freatica si pentru acesta evitarea contaminarii cu scurgeri din deseuri, namol si combustibili este foarte
importanta pentru pastrarea calitatii atât a apelor de suprafata cât si a pânzei de apa freatica. Construirea
unei statii de sortare duce la aparitia unor noi suprafete impermeabile (de exemplu suprafetele pavate)
care sporesc cantitatea totala de scurgeri si pot contribui la producerea unor inundatii.
Majoritatea statiilor de sortare evacueaza apa uzata menajera si pluviala în sistemul de canalizare
municipala.
Pentru minimizarea impactului asupra sistemelor de canalizare municipala si a statiilor de epurare,
statiile de sortare trebuie sa ia urmatoarele masuri:
• Acoperirea zonelor unde se efectueaza transferul si depozitarea deseurilor ale caror ape reziduale
sunt deversate în sistemul de canalizare. Aceasta masura reduce cantitatea de precipitatii care ar
contribui la volumul total al apelor reziduale evacuate din incinta statiei;
• Îndepartarea cât mai multor resturi de pe platforma de descarcare utilizând mijloace mecanice
(de ex. prin razuire sau periaj) înainte de a o spala cu furtunul;
• Instalarea unor grupuri sanitare, dusuri si robineti cu debite mici;
• Asigurarea efectuarii preepurarii apelor care intra în contact cu deseurile. Cerintele specifice de
preepurare variaza în functie de capacitatea canalului colector, dar pot cuprinde prevederi
37
referitoare la decantarea materialelor solide, utilizarea unor separatori de ulei/apa sau utilizarea
altor sisteme de preepurare.
Alte masuri care trebuie luate în vederea supravegherii calitatii apelor de suprafata sunt urmatoarele:
• Respectarea tuturor normelor si regulamentelor pentru gospodarirea apelor de suprafata
aplicabile în zona în care este amplasata statia de sortare. În zone unde aceste reglementari sunt
bine puse la punct, caracteristicile de proiectare si functionare trebuie sa includa si instalatii
pentru retinerea apelor de suprafata (bazine, rezervoare sau tevi de dimensiuni mari) care reduc
debitul de scurgere al apelor pâna la valoarea stabilita. În plus, reglementarile în privinta calitatii
apelor pot impune construirea unor instalatii de decantare a namolului si aplicarea unor metode
diverse de filtrare biologica, pentru decontaminarea apelor. Uneori poate fi necesara corectia
valorii pH-ului sau folosirea alte tehnologii de preepurare;
• Amplasarea statiilor în afara zonelor cu potential de inundatie;
• Minimizarea zonelor impermeable si maximizarea zonelor naturale sau acoperite cu vegetatie,
pentru a reduce volumul scurgerilor de apa;
• Limitarea depozitarii în aer liber a containerelor sau, ca alternativa, utilizarea containerelor
închise ermetic. Daca containerele pline sunt depozitate în aer liber, trebuie prevazute bazine de
scurgere, conectate la sistemele de canalizare interioare;
• Pastrarea în bune conditii a tuturor instalatiilor de preepurare a apelor uzate. Aceasta presupune
curatenia periodica si îndepartarea namolului sau a corpurilor solide din bazine si gauri de
scurgere, precum si îndepartarea uleiurilor din separatoarele de ulei si apa;
• Interventia prompta în cazul aparitiei unor scurgeri în exterior, pentru a preveni patrunderea
deseurilor în sistemul apelor de suprafata.
38
Masurile care trebuie luate sunt urmatoarele:
• Desfasurarea tuturor operatiunilor pe cât posibil în spatii închise;
• Orientarea cladirii principale de transfer în functie de directia predominanta a vântului astfel
încât gunoaiele sa nu ajunga în afara perimetrului statiei. În general latura "oarba" a cladirii
trebuie plasata în bataia vântului;
• Aplicarea stricta a prevederilor privind acoperirea camioanelor va duce la reducerea cantitatilor
de deseuri cazute din camioane. Unii operatori ai statiilor de sortare au dreptul de a refuza
acceptarea unor încarcaturi neacoperite si de a percepe taxe suplimentare pentru vehiculele
neacoperite, pentru a descuraja folosirea lor;
• Instalarea dispozitivelor paravânt, care sa devieze vântul pe alta directie decât cea a zonei de
descarcare-depozitare;
• Amplasarea usilor în zone unde nu se depun deseuri, indiferent de orientarea cladirii;
• Minimizarea bordurilor orizontale, unde se pot acumula deseuri;
• Dotarea cu mansoane (de obicei bucati late de cauciuc) care sa închida portiunea dintre marginea
de jos a toboganului si partea de sus a containerului la statiile care utilizeaza tobogane si bare de
încarcare care sa tina deseurile când sunt depozitate în camioane sau containere;
• Instalarea unor garduri si plase de sârma care sa împiedice împrastierea deseurilor dincolo de
perimetrul statiei;
• Curatirea cu regularitate a platformelor de descarcare-depozitare exterioare si interioare si
mentinerea unor practici gospodaresti eficiente. Acestea vor minimiza cantitatea de deseuri care
ar putea ajunge dincolo de perimetrul statiei.
O atentie deosebita trebuie acordata mirosului, care nu este normat la nivelul emisiilor dar este normat la
nivelul imisiilor, pentrua se evalua impactul asupra zonelor locuite. Conform prevederilor din STAS
12574/1987 – Aer in zonele protejate – Conditii de calitate, activitatea din cadrul unei statii de
sortare/statii de transfer apare genera miros neplacut care poate fi analizat sub forma indicatorului „metil
mercaptan”.
Valoarea imisiilor totale pe durata unei zile (concentratia maxima admisibila medie de lunga durata –
zilnica) nu trebuie sa depasesca 0,00001 mg/m3.
39
Daca in cadrul statiei de sortare/transfer functioneaza o centrala termica, atunci in functie de tipul
combustibilul folosit, nivelel maxime de emisii admisibile sunt cele prevazute in O.M. nr. 462/1993 –
Anexa 2.
Pentru respectarea conditiilor impuse la emisii la nivelul halelor de productie, la indicatorul „pulberi”,
este necesara prevederea unui sistem de reducere a emisiilor din halele de sortare prin filtrare.
Pentru respectarea conditiilor impuse la nivelul emisiilor din centralele termice este necesara folosirea
unui tip de combustibil cu un continut maxim de sulf de 1% (% masa). In caz contrar este necesara
prevederea de instalatii de desulfurare a gazelor reziduale de ardere.
In cazul tratarii in comun a mai multor ape uzate, se vor face masuratori separat pe fiecare din aceste
fluxuri, atat la punctul final de deversare in emisar cat si la punctele de intrare a apelor uzate in statia de
preepurare. Apoi se va calcula prin bilant de masa aportul fiecarui flux de poluanti cat si fluxul de masa
total al poluantilor la locul de deversare in emisar. Din acest flux se calculeaza concentratia relevanta de
poluanti la locul de deversare in emisar.
La locul de deversare se vor masura urmatorii parametri:
• pH;
• temperatura;
• debitul;
• materii in suspensie.
Se considera necesara masurarea continuu a valorile indicatorilor pH, debit si temperatura. Valorile
concentratiilor indicatorului materii solide totale in suspensie se vor masura zilnic. Metalele grele se vor
40
masura cel putin de patru ori pe an impreuna cu toti ceilalti indicatori prevazuti in NTPA 001/2002 sau
NTPA 002/2002 in functie de sistemul de evacuare a apelor preepurate.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de stocare este necesara a fi efectuata de un
laborator acreditat de cel putin patru ori pe an.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de transfer este necesara a fi efectuata de un
laborator acreditat de cel putin doua ori pe an.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unui centru de aport voluntar este necesar a fi efectuata
de un laborator acreditat de cel putin doua ori pe an.
41
- caracteristicile instalatiilor de sortare (incarcatoare, benzi rulante, separatoare, prese, cicloane,
compactoare, instalatii de conditionare, etc) si a utilitatilor, inclusiv a constructiilor si
instalatiilor pentru protectia mediului, protectia muncii si prevenirea incendiilor;
Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice, continue
si discontinue, prevazute a fi realizate pentru monitorizarea activitatii din punct de vedere a protectie
mediului (poluantii in aer si apa).
Daca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului, se vor include si informatii
privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice prevazute a fi realizate
pentru monitorizarea impactului activitatii asupra factorilor de mediu “sol”, “sanatatea populatiei”,
“biodiversitate”, etc.
Nota : pana la elaborarea unor normative specifice, parte din prevederile prezentului normativ se
vor aplica atat pentru centrele de aport voluntar cat si pentru statiile de transfer.
Bibliografie :
1. O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
2. O.M. nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor
3. O.M. nr. 462/1993 pentru aprobarea „Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei”
4. B.Bilitewski, G.Härdtle, K.Marek, A.Weissbach, H.Boeddicker: “WASTE MANAGEMENT” – Springer
Edition;
5. F.McDougall, P.White, M.Franke, P.Hundle: “INTEGRATED SOLID WASTE MANAGEMENT: A Life
Cycle Inventory” – Blackwell Science Edition;
6. INCDPM - ICIM Bucuresti: “Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor ”
7. ADEME/ECO-AMBALLAGES – Guide du centre de tri des dechets recyclables menajeres – 1998 – ADEME
Editions, Angiers, Franta
8. Legislation et reglementation – Elimination des dechets et recuperation des materiaux – Journaux Officiels –
2003 - Franta
42