Sunteți pe pagina 1din 41

NORMATIV PENTRU SORTAREA DESEURILOR URBANE SOLIDE RECICLABILE

CUPRINS

INTRODUCERE

SCOP

DEFINITII

1. Colectarea selectiva a deseurilor urbane solide reciclabile

1.1. Aglomerari urbane si orase mici

1.2. Zone rurale

1.3. Transportul deseurilor

2. Predarea, stocarea si manevrarea deseurilor

3. Tehnici pentru sortare

3.1. Scopul sortarii

3.2. Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si pentru fiecare sistem in parte (manual, mecanic, combinat)

4. Cerinte constructive minime

5. Exploatarea statiilor de sortare

6. Valorile limita pentru emisii si tehnici de reducere a emisiilor

6.1. Valorile limita pentru emisii/imisii in aer

6.2. valorile limita pentru emisiile in apa

7. Controlul metrologic al emsiilor

8. Valorificarea si eliminarea reziduurilor provenite din sortare

9. Autorizarea si controlul statiilor de sortare

Anexa nr. 1 - Avantaje si dezavantaje ale diferitelor tehnologii de transfer a deseurilor

INTRODUCERE

Prezenta lucrare a fost elaborata in baza contractului nr. M/6/19.04.2005 incheiat cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, in cadrul fazei 6.4. denumita „Normativ pentru sortarea deseurilor urbane solide reciclabile”.

Lucrarea a fost realizata prin studiu documentar (vezi bibliografia) si analiza modului de proiectare, constructie si exploatare a unor instalatii existente in strainatate (Franta, Marea Britanie, Germania, Austria) si in tara (SC POLARIS Constanta).

In cadrul normativului au fost introduse elemente privind colectarea selectiva si sortarea deseurilor din zone urbane si zone rurale cat si elemente privind statiile de transfer.

Pentrua se putea pastra aceleasi definitii in cadrul normativului, capitolul 3, au fost folosite definitiile si prezentate echipamentele din lucrarea „Tratarea mecanic a deseurilor”, material documentar de prezentare realizat anterior in cadrul institutului pentru MMGA.

Conform temei-program aceasta reprezinta „prima varianta” a „Normativului pentru sortarea deseurilor urbane reciclabile” si urmeaza a fi completata/modificata pana la sfarsitul lunii noiembrie 2005.

SCOP

Prezentul Normativ tehnic privind sortarea deseurilor urbane solide reciclabile se aplica in conformitate cu prevederile OUG 78/2000 privind regimul deseurilor si Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 si stabileste conditiile de lucru si regimul de functionare pentru instalatiile de sortare a deseurilor, controlul instalatiilor de monitorizare a emisiilor, precum si elemente generale specifice activitatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (autorizare si control).

Prezentul Normativ tehnic face referire la o serie de standarde, normative tehnice si ghiduri care sunt in vigoare la momentul aplicarii sale. Deoarece aceste documente se pot modifica, utilizatorii trebuie sa se asigure ca aplica variantele in vigoare, asigurand astfel o calitate stiintifica unitara.

Standardele mentionate in prezentul Normativ tehnic reprezinta standarde de referinta pentru cerintele minimale specifice domeniilor lor de aplicare.

DEFINITII

Deseu – orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa IB, din Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor , pe care detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;

Deseuri municipale mixte - deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care, din cauza naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand fractiile indicate in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, sub numarul 20 01 care sunt colectate separat la sursa, si excluzand alte deseuri indicate sub numarul 20 02 din aceeasi anexa.

Deseuri din comert asimilabile cu cele menajere - deseuri rezultate din activitati comerciale, magazine, activitati de servicii publice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozit impreuna sau in acelasi mod ca deseurile menajere in functie de tipul si cantitatea lor.

Deseuri din parcuri si gradini - deseuri de origine vegetala provenind de pe suprafete folosite la gradinarit, din parcuri publice, cimitire si spatii verzi amplasate de-a lungul strazilor.

Deseuri periculoase - orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in anexa nr. IA la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001.

Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol;

Deseuri reciclabile – deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si cuprind deseuri de hartie, carton, deseuri de ambalaje, plastic sau metal.

Pre-colectarea - este activitatea care se desfasoara inaintea colectarii. Ea se desfasoara inainte de locul de ridicare a deseurilor de catre serviciul de colectare. Precolectarea regrupeaza toate operatiunile

necesare pentru evacuarea deseurilor menajere din locuinte pana la locul de ridicare a deseurilor de catre serviciile de colectare.

Colectare - strângerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, în vederea transportului lor. (Legea 426/2001)

Colectarea deseurilor urbane - este un ansamblu de operatiuni care constau in ridicarea deseurilor si trimiterea lor spre o statie de transfer, un centru de sortare, un centru de tratament sau un depozit.

Colectarea selectiva - este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare. Acest proces necesita o sortare “la sursa”, o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor intr-un centru de recuperare.

Colectare “din usa in usa” (U-U) - este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de persoane care produc deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile.

Colectarea prin aport voluntar (AP) - este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate astfel incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile in prealabil sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de colectare voluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaje pentru colectarea plasticului.

Operator - orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza sau controleaza instalatia ori careia i s-a delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica a instalatiei.

Sortare – operatiune care vizeaza separarea deseurilor de diferite categorii aflate in amestec (carton, plastic, lemn, etc) in vederea facilitarii eliminarii acestora prin procese specifice fiecarei categorii. Sortarea este de 2 feluri : manuala si mecanizata. Sortarea manuala : operatiunea de sortare a deseurilor este realizata manual pe banda rulanta de catre operatorii de sortare. Sortarea mecanizata : presupune implicarea de echipamente mecanice in procesul de selectare (echipamente magnetice, echipamente optice, etc). Sortarea manuala poate fi de 2 tipuri : sortare pozitiva si sortare negativa.

Sortarea manuala pozitiva este operatiunea de extragere a amterialului recuperabil din fluxul de deseuri si este aruncat in sertarele corespunzatoare. Acest procedeu poate fi aplicat la toate tipurile de fluxuri de deseuri.

Sortarea manuala negativa – este operatiunea prin care, materialele care sunt considerate impuritati si care deranjeaza sunt extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea dorita. Pentru optimizarea acestui tip de sortare este necesar ca fluxul de deseuri sa fie relativ curat si ca

materialul care ramane pe banda sa fie suficient si majoritar. Aceasta metoda trebuie utilizata in cazul colectarii selectie a unui singur tip de deseuri si in cazul colectarii deseurilor prin aport voluntar.

Flux – la nivelul colectarii selective, adica la intrarea in centrul de sortare

Fractiune – la nivelul procesului de sortare, adica in interiorul centrului de sortare

Centru (statie) de sortare – instalatie care permite efectuarea operatiunii de sortare si o conditionare a

deseurilor. Obiectivul unui centru de sortare este sa obtina cantitati cat mai mari de deseuri valorificabile si cantitati cat mai mici de refuz de sortare. Centrele de sortare pot fi clasificate :

A) in functie de originea deseurilor sortate:

- deseuri menajere

- deseuri asimilabile cu deseurile menajere

B) in functie de capacitate si de gradul de mecanizare:

- centre de sortare de capacitate mica : populatie deservita intre 40.000 – 100.000 locuitori, cantitatea de deseuri sortata : mai mica de 3000 de tone/an;

- centre de sortare de capacitate medie, slab mecanizate : populatie deservita mai putin de

100.000 locuitori, cantitatea de deseuri sortata : 3000 – 10.000 de tone/an;

- centre de sortare de capacitate mare, puternic mecanizate : populatie deservita peste

100.000 locuitori, cantitatea de deseuri sortata : peste 10.000 de tone/an.

Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol.

Valori limita de emisie - masa exprimata in termenii parametrilor specifici, concentratia si/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.

Reziduuri din statia de epurare a apelor - reziduurile din statia de epurare a apelor includ reziduuri de la desnisipatoare si separatoare de grasimi, site si reziduuri de la curatarea conductelor si drenurilor.

Refuz de sortare – deseuri care nu au fost recuperate in urma operatiunii de sortare. Unele refuzuri de sortare pot fi supuse unui tratament ulterior.

Reutilizare - orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza în cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput; (Legea 426/2001)

Reciclare - operatiunea de reprelucrare într-un proces de productie a deseurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri; (Legea 426/2001)

Tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, în scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor; (Legea 426/2001)

Valorificare - orice operatiune mentionata în anexa nr. II B din Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.

1.COLECTAREA SEPARATA A DESEURILOR URBANE SOLIDE RECICLABILE

Colectarea selectiva este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare. Acest proces necesita o sortare “la sursa”, o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor intr-un centru de recuperare.

Obiective

Contribuie la reciclarea materiala si organica

Reduce fluxul colectarii in amestec pentru tratare

Factori limitativi (piedici)

Efortul cerut producatorilor particulari de deseuri, prin urmare motivatia este un factor esential in

reusita colectarilor selective Gestiune riguroasa a organizarii sistemului de colectare selectiva

Deseurile care fac obiectul colectarii selective

Se disting doua tipuri principale de colectare selectiva:

Colectarea selectiva a deseurilor “curate si uscate” (sticla, hartie, cartoane, ziare – reviste, plastic, aluminiu)

Colectarea selectiva a partii fermentabile a deseurilor menajere sau “bio-deseurile”

Alte tipuri de deseuri care pot fi colectate selectiv sunt

deseurile menajere speciale: uleiuri uzate, baterii, medicamente, etc

textile,

lemn

etc. Colectarea selectiva a deseurilor depinde de:

contextele locale : tipul de habitat, densitatea populatiei, etc

natura si numarul fluxului care trebuie tratat (partea reciclabila a ambalajelor menajere, ziare – magazine, partea fermentabila a deseurilor menajere, etc)

modalitatile de colectare usa in usa aport voluntar colectare regrupata sau colectare mixta, etc

organizarea colectarii (frecventa colectarii, echipamente de incarcare, tipurile de recipienti sau de vehicule de colectare, etc.

In functie de contextul local, activitatea de colectarea selectiva se poate realiza in doua moduri:

colectare “din usa in usa” (U-U)de colectarea selectiva se poate realiza in doua moduri: ⇒ este un mod de organizare a

este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de persoane care produc deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile. Colectarea selectiva se poate face in amestec intr-un al doilea container, sau separat in containere diferite.

fiecare locuitor detine, in plus fata de pubela traditionala, unul sau mai multe recipiente de colectare sau recipiente compartimentate pentru a sorta deseurile reciclabile.

Fiecare colectivitate organizeaza colectarea in functie de alegerile sale:

- tipul deseurilor colectate

- frecventa de trecere de la bena specifica la colectarea selectiva

- tipul de conteiner distribuit locuitorilor, etc

colectarea prin aport voluntar (AP)selectiva - tipul de conteiner distribuit locuitorilor, etc ⇒ este un mod de colectare a deseurilor

este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate astfel incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile in prealabil sortate.

Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de colectare voluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaje pentru colectarea plasticului.

Acest tip de colectare, mai putin costisitoare decat colectarea selectiva “din usa in usa” , face apel la constiinta (civismul) locuitorilor, in special datorita faptului ca acestia trebuie sa se deplaseze din proprie vointa pentru spre containerele de stocare a deseurilor.

Costul introducerii unui sistem de colectare prin aport voluntar este mai mic decat cel al colectarii “din usa in usa”, dar gradul de participare a popultiei este scazut. Colectarea deseurilor “din usa in usa” este mai scumpa dar gradul de participare a populatiei este mai mare.

Materialele colectate selectiv sunt dirijate spre centrle de sortare, pentru sistemele “multiflux”.

Un flux de deseuri este o parte din cantitatea totala de deseuri, separata de catre producatorul de deseuri sau de personalul care face colectarea.

Monoflux (un singur tip de deseu) – un singur flux este colectat, de exemplu sticla sau ansamblul de deseuri de ambalaje

Multiflux (mai multe tipuri de deseuri) – mai multe fluxuri sunt colectate sunt colectate, de exemplu : sticla + (plastic si metale) + (hartie si cartoane, ziare si reviste), dar in mod separat.

(hartie si cartoane, ziare si reviste), dar in mod separat. Diferitele tipuri de colectare sunt prezentate

Diferitele tipuri de colectare sunt prezentate in schema care urmeaza :

Colectarea selectiva a unui singur tip de deseu “din usa in usa”

Recipienti individuali sau mai multi recipienti in vecinatatea locuintei selectiva a unui singur tip de deseu “din usa in usa” Deseuri menajere Colectarea selectiva a
Recipienti individuali sau mai multi recipienti in vecinatatea locuintei

sau mai multi recipienti in vecinatatea locuintei Deseuri menajere Colectarea selectiva a mai multor
sau mai multi recipienti in vecinatatea locuintei Deseuri menajere Colectarea selectiva a mai multor
Deseuri

Deseuri

Deseuri
menajere

menajere

menajere
Deseuri menajere
Deseuri menajere
Deseuri menajere
Deseuri menajere

Colectarea selectiva a mai multor tipuri de deseuri “din usa in usa”

a mai multor tipuri de deseuri “din usa in usa” Colectarea selectiva a unui singur tip
a mai multor tipuri de deseuri “din usa in usa” Colectarea selectiva a unui singur tip

Colectarea selectiva a unui singur tip de deseu prin aport voluntar

Containere colective la distanta de locuinte selectiva a unui singur tip de deseu prin aport voluntar Colectarea selectiva a mai multor tipuri
Containere colective la distanta de locuinte

aport voluntar Containere colective la distanta de locuinte Colectarea selectiva a mai multor tipuri de deseuri

Colectarea selectiva a mai multor tipuri de deseuri prin aport voluntar

de locuinte Colectarea selectiva a mai multor tipuri de deseuri prin aport voluntar Centre de colectare
de locuinte Colectarea selectiva a mai multor tipuri de deseuri prin aport voluntar Centre de colectare

Centre de colectare voluntara

de locuinte Colectarea selectiva a mai multor tipuri de deseuri prin aport voluntar Centre de colectare

Elemente de comparatie a modalitatilor de colectare (sursa: ADEME)

 

Aport voluntar

Din Usa in Usa

Calitatea

Apropiere

Scazuta : trebuie acordata o mare atentie optiunii de implementare, amenajare, etc.

Puternica

serviciului

(vecinatate)

pentru

locuitori

 
 

Disponibilitate

Permanenta

Scazuta : ea este in functie de frecventa de colectare

 

Adeziune

Progresiva : necesita o actiune prelungita de sensibilizare deoarece adeziunea se obtine in timp

Rapide

Factori

Aglomeratie

Puternic in habitat urban dens

Temporara

limitativi de

urbanism

 
 

Disconfort

Curatarea centrelelor de colectare voluntara pentru a evita transformarea lor in depozite necontrolate si uneori zgomotul provocat de recipientii pentru sticla (protectia fonica este posibila)

Necesita adaptarea containerelor la tipul de imobil, repararea recipientilor deteriorati si acordarea unei atentii deosebite recipientilor pentru colectarea deseurilor fermantabile si orarelor de colectare

Impact

Investitii

Mai mici decat cele in cazul

Mari si variabile in functie de organizarea colectarii si sortarii

asupra

colectarii “din usa in usa” si direct proportionala cu densitatea de repartitie a recipientilor

costului

 

Calitatea

Buna

Variabila si necesita o sensibilizare puternica a populatiei

materialelor

Colectarea selectiva pe tip de deseu

A) Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje

Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje poate fi:

Din usa in usa (UinU)

Prin aport voluntar (AV)

1.

Colectarea din usa in usa

In functie de tipul de deseuri de ambalaje se poate obtine o eficienta a colectarii de la 50 % la 80 % daca campania de comunicare cu populatia este eficienta iar aceasta se implica. Deseurile reciclabile pot fi colectate:

fie separat pe tip de deseu – sticla, hartie, carton, plastic, etc

Colectarea unui singur tip de deseu in pubela traditionala este bine adaptata zonelor

unde frecventa de colectare este ridicata

fie toate tipurile de deseuri in ansamblu

Colectarea in amestec are totusi dezavantaje in sensul ca trebuie prevazuta sortarea

in “aval” (dupa colectare) pe tip de deseu Aceasta modalitate de colectare nu permite colectarea sticlei in amestec deoarece sticla sparta poate contamina celelalte deseuri

2. Colectarea prin aport voluntar

Eficienta colectarii selective este cuprinsa intre 10 si 60 % din cantitatea totala de deseuri de ambalaje in functie de:

Natura deseului (eficienta este mai slaba in cazul metalelor)

Densitatea echipamentelor de colectare voluntara

Amplasarea

containerelor

(zone

cu

acces

liber,

la

comunicatie, etc.)

periferia

cailor

de

Comunicarea cu populatia este obligatorie, acestia trebuind sa cunoasca centrele de colectare voluntara care exista si tipurile de deseuri care sunt acceptate.

Putem ajunge la o eficienta a colectarii daca densitatea containerelor de colectare este de 1 container/ 500 locuitori in zonele urbane si 1 container/200 locuitori in zonele cu habitat dispersat

Prin colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje putem recupera 3 mari tipri de deseuri:

Sticlade ambalaje putem recupera 3 mari tipri de deseuri: Ziare, reviste Ambalaje menajere B) Colectarea selectiva

Ziare, revistede ambalaje putem recupera 3 mari tipri de deseuri: Sticla Ambalaje menajere B) Colectarea selectiva a

Ambalaje menajererecupera 3 mari tipri de deseuri: Sticla Ziare, reviste B) Colectarea selectiva a deseurilor voluminoase Deseurile

B) Colectarea selectiva a deseurilor voluminoase

Deseurile menajere voluminoase sunt deseuri menajere provenite dintr-o activitate ocazionala care, datorita volumului mare si greutatii lor, nu pot fi colectate printr-un sistem traditional de colectare.

Colectarea selectiva a deseurilor voluminoase poate fi:

Din usa in usa (UinU)

Prin aport voluntar (AV)

1.

Colectarea din usa in usa

ridicarea deseurilor menajere voluminoase se poate face, in general, o data pe luna, simultan cu colectarea traditionala

sau pot fi ridicate la comanda, operatorii de salubritate putand efectua acest serviciu chiar la domiciliu

2.

Colectarea prin aport voluntar se realizeaza

Fie in cadrul centrlor de colectare voluntara. Acestea pot fi utilate cu locuri de stocare speciale pentru deseurile voluminoase

Fie in containere speciale amplasate periodic in zone cu acces liber

C)

Colectarea selectiva a deseurilor textile

Colectarea selectiva a deseurilor textile poate fi:

Din usa in usa (UinU)

Colectarea se face de catre organizatii de caritate sau intreprinderi de reinsertie

Prin aport voluntar (AV)

Colectarea se face in recipienti (containere) puse la dispozitia locuitorilor in locuri publice

D)

Colectarea selectiva a deseurilor menajere speciale

Deseurile menajere speciale reprezinta ansamblul de produse care se regasesc in pubela traditionala de deseuri menajere si care sunt de natura inflamabila, exploziva, coroziva, toxica, iritanta, etc, daunatoare pentru sanatate si mediul inconjurator.

Exemplu:

acizi de baterie, soda caustica

produse de gradinarit: insecticide, ingrasaminte, etc

solventi lichizi: detergenti, diluanti, etc

medicamente: creme, pastile, siropuri, etc

becuri electrice, baterii care contin mercur, etc

Colectarea selectiva a deseurilor menajere speciale trebuie realizata :

Prin aport voluntar (AV)

Recipienti, containere speciale amplasate la furnizori

In centre de colectare voluntara unde exista recipienti special amenajati pentru receptia acestor tipuri de deseuri

E) Colectarea selectiva a deseurilor verzi

Colectarea selectiva a deseurilor verzi poate fi:

Din usa in usa (UinU)

Prin aport voluntar (AV)

1. Colectarea din usa in usa

Colectare “ïn gramada” ; acesta este sistemul de colectare cel mai ieftin

Colectare in recipienti speciali : este o madalitate foarte costisitoare si nu poate fi rentabila decat la frecventa marita a colectarii

Colectare in saci de plastic refolosibili. Daca acesti saci sunt rezistenti, ei pot fi refolositi timp indelungat.

2. Colectarea prin aport voluntar

Se realizeaza in centrele de colectare voluntara, acest tip de colectare trebuind sa fie solutia de baza pentru toata schema de colectare a deseurilor verzi

1.1 Aglomerarile urbane si orase mici

Colectarea separata a deseurilor reciclabile in aglomerarile urbane si orasele mici se poate realiza prin

combinarea celor 2 sisteme:

- deseurile menajere biodegradabile si deseurile de ambalaje (plastic, hartie, carton, metal) trebuie colectate prin sistemul U-U;

- deseurile voluminoase, electrice si electrocasnice, periculoase, deseuri din constructie si demolari trebuie colectate prin sistemul aport voluntar

- deseurile verzi trebuie colectate prin sistemul U-U

1.2 Zone rurale

Colectarea separata a deseurilor reciclabile in aglomerarile urbane si orasele mici se poate realiza prin

combinarea celor 2 sisteme:

- deseurile de ambalaje (plastic, hartie, carton, metal) trebuie colectate prin sistemul U-U, preluate prin statii de transfer si transportate la statia de sortare cea mai apropiata;

- deseurile voluminoase, electrice si electrocasnice, periculoase, deseuri din constructie si demolari

trebuie colectate prin sistemul aport voluntar si transferate la o statie de aport voluntar din zona oraseneasca cea mai apropiata

- deseurile menajere biodegradabile si deseurile verzi trebuie colectate prin aport voluntar si valorificate

pe plan local.

Statii de transfer Tipuri de deseuri acceptate În afara de prelucrarea amestecului de deseuri menajere municipale (DMM), unele statii de transfer ofera programe care gestioneaza anumite materiale în mod separat, pentru a preveni evacuarea acestora si pentru a atinge obiectivele de reciclare. Aceste materiale pot fi: deseuri rezultate în urma constructiilor

sau demolarilor (C&D), gunoi de gradina, deseuri electrocasnice cu potential de periculozitate sau materiale reciclabile. Tipurile de materiale acceptate depind adeseori de locul unde este amplasata instalatia (în mediul urban, suburban sau rural) si de proprietarul sau administratorul statiei de transfer (daca este utilitate publica sau industrie privata).

Deseuri acceptate în mod uzual la statiile de transfer Deseuri menajere municipale (DMM) provin din gospodarii, întreprinderi comerciale, institutii si instalatii industriale. DMM-urile contin în mod uzual o mare varietate de materiale, inclusiv containere uzate, ambalaje, resturi alimentare si deseuri de hârtie. DMM –urile includ o combinatie de deseuri putrescibile (usor degradabile) si neputrescibile (nedegradabile). Trei tipuri de DMM sunt în mod uzual sortate si tratate separat:

Gunoiul de gradina de obicei include frunze, iarba, ramuri de copac si arbusti. Aceste deseuri de gradina sunt adesea triate, pentru a nu fi evacuate ci valorificate, prin transformarea în îngrasaminte sau celuloza.

Deseurile menajere periculoase (DMP). În aceasta categorie intra deseurile cu potential de periculozitate provenite din gospodarii, cum ar fi produsele de curatare; pesticidele; ierbicidele; produsele auto uzate cum ar fi uleiul de motor, lichidul de frâna si antigelul; vopselurile.

Materiale reciclabile. În aceasta categorie intra deseurile care pot fi reprelucrate si transformate în produse noi. Cele mai comune materiale reciclabile sunt hârtia, hârtia de ziar, metalele feroase, materialele plastice, recipientele de sticla, cutiile de aluminiu, uleiul de motor si anvelopele.

Materiale rezultate în urma constructiilor si demolarilor (C&D). În aceasta categorie intra molozul rezultat în urma demolarii sau construirii cladirilor, soselelor si altor structuri. În mod uzual, aceste deseuri contin beton, caramizi, lemn, zidarie, materiale pentru acoperisuri, tencuieli si ipsoserii, metale si bârne de lemn. Uneori deseurile C&D sunt tratate separat de DMM; alteori împreuna cu DMM.

Deseuri inacceptabile Unele deseuri nu sunt acceptate la statiile de transfer, pentru mai multe motive, printre care:

sunt interzise prin reglementari statale sau federale (de ex. PCB-uri, acid de baterie)

prelucrarea lor este dificila sau costisitoare (de ex. anvelopele)

prezinta pericol pentru sanatatea publica sau pericol de incendiu

nu sunt primite la locul de evacuare catre care trimite deseuri statia de transfer

nu sunt permise (în cazul în care se afla într-o încarcatura amestecata, destinata evacuarii) deoarece reglementarile locale impun sa fie mai întâi reciclate. Urmatoarele tipuri de deseuri de obicei nu sunt acceptate de statiile de transfer: obiecte voluminoase, precum buturugi sau busteni de lemn, saltele sau obiecte de mobilier; deseuri medicale care prezinta pericol de infectie; deseuri cu potential de periculozitate; explozivi; materiale radioactive; rezervoare de carburanti (chiar daca sunt goale); aparate electrocasnice; animale moarte; azbest; lichide si noroi; etc. Aceasta este o lista cu caracter general; unele statii de transfer pot fi prevazute cu instalatii care sa proceseze aceste tipuri de materiale, iar alte statii pot avea o lista mai cuprinzatoare de materiale inacceptabile.

1.3 Transportul deseurilor Transportul deseurilor trebuie realizat in conditii curate, pentru a limita dispersia in aer a poluantilor. Deseurile municipale se transporta in autogunoiere compactoare, autotransportoare cu containere, autocamioane cu obloane, autobasculante, tractoare cu una sau doua remorci si alte tipuri de autovehicule. Deseurile voluminoase se transporta in vehicule speciale, unele prevazute cu instalatii de macinare si compactare sau in containere fara echipamente de macinare sau compactare. In acest ultim caz, in statie deseurile voluminoase sunt macinate in instalatii speciale si apoi depozitate in aceleasi buncare cu deseurile municipale.

2. PREDAREA, STOCAREA SI MANEVRAREA DESEURILOR Controlul cantitativ al deseurilor receptionate trebuie realizat printr-un pod-bascula verificat si controlat metrologic. Toate utilajele care transporta deseuri trebuie sa fie cantarite in totalitate, sa aiba suficient loc pe cantarul de intrare si iesire. Cantarul trebuie sa fie accesibil, in siguranta, indiferent de conditiile meteorologice si trebuie sa dispuna de suficienta capacitate de cantarire. Utilajele trebuie sa fie dirijate obligatoriu catre cantare (prin marcarea traseului, garduri, panouri, bariere). Cantarele trebuie conectate la un sistem de monitorizare a cantitatii de deseuri care intra in statie. Calibrarea cantarului trebuie realizata in conformitate cu normele metrologice in vigoare. In apropierea cantarului se amenajeaza cabina operatorului responsabil cu preluarea deseurilor. Acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele sarcini:

- directionarea utilajelor catre cantarul de intrare sau iesire (actionarea barierelor sau a semaforului);

- controlul cantaririi complete a utilajelor (cu ajutorul unei camere video sau a unei oglinzi);

- primirea documentelor de insotire a transportului si verificarea acestora;

- verificarea organoleptica a deseurilor (control vizual si al mirosului);

- dirijarea transportului de deseuri catre zona de descarcare;

- controlul utilajelor care parasesc incinta statiei de sortare.

Expeditorul

completeaza

si

semneaza

formularul

de

expeditie/transport,

cu

urmatoarele

date

si

informatii:

- denumirea deseurilor, codificate conform H.G. nr. 856/2002;

- numarul formularului de transport;

- numele si adresa expeditorului, transportatorului, destinatarului;

- cantitatea deseurilor transportate;

- data preluarii deseurilor de catre transportator;

- tipul mijloacelor de transport. La predare se verifica documentele insotitoare ale deseurilor.

Predarea si receptia deseurilor Deseurile sunt predate si receptionate urmand urmatoarele etape:

- verificarea documentelor insotitoare;

- determinarea cantitatii de deseuri;

- identificarea deseurilor predate;

- inspectie vizuala;

- eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deseurilor care dovedeste predarea acestora;

- descarcarea vehiculului in zona indicata.

Iregistrarea deseurilor acceptate in statia de sortare se va face conform formularului de inregistrare a transportului de deseuri prevazut in Ordinul pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, Anexa 3 (MAPAM - 2/2004, MTCT – 211/2004, MEC –

118/2004).

Se vor intocmi doua exemplare, unul pentru transportator si unul pentru operatorul statiei de sortare.

Stocarea deseurilor si a deseurilor sortate trebuie realizata in conditii care limiteaza riscul de poluare (dispersia poluantilor in atmosfera, infiltratii, mirosuri)

3. TEHNICI PENTRU SORTARE

3.1. Scopul sortarii Sortarea reprezinta procesul de separare si clasare a deseurilor in functie de diferentele dintre caracteristicile lor fizice. Tratarea deseurilor reciclabile intr-un centru de sortare implica urmatoarele patru etape :

receptia la intrarea in statia de sortare, dupa colectarea selectiva;

sortarea manuala sau manuala/mecanizata, pentru obtinerea produselor valorificabile;

conditionarea si stocarea, pentru facilitarea transportului;

ridicarea materialelor sortate si transportul catre societatile reciclatoare.

In figura urmatoare este prezentata o schema de principiu care include cele patru etape.

FLUX DE

MATERIALE

DESEURI

SORTATE

COLECTARE FLUX FLUX FLUX 1 2 3
COLECTARE
FLUX
FLUX
FLUX
1
2
3
RECEPTIE SORTARE SORTARE SORTARE CONDITIONARE COMPACTARE STOCARE

RECEPTIE

SORTARE SORTARE SORTARE
SORTARE
SORTARE
SORTARE

CONDITIONARE

COMPACTARE

STOCARE

RECEPTIE SORTARE SORTARE SORTARE CONDITIONARE COMPACTARE STOCARE
DIRIJARE
DIRIJARE

SOCIETATI RECICLATOARE

COLECTARE

STATIE DE

SORTARE

RECICLARE

3.2 Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si pentru fiecare sistem in parte (manual, mecanic, combinat)

In tabelul urmator sunt prezentate activitatile care au loc in statiile de sortare, echipamentele folosite in mod curent si modul de operare.

OPERATIUNI REALIZATE INTR-UN CENTRU DE SORTARE, ECHIPAMENTELE SI METODELE CURENT UTILIZATE

 

OPERATIUNE

ECHIPAMENT/METODA

RECEPTIE

 

Cantarirea deseurilor

Cantarire simpla pe pod-bascula (camion cu dispozitiv de cantarire) Cantarire dubla pe pod-bascula

Stocare inainte de sortare

Suprafata betonata in aer liber Suprafata betonata acoperita Fosa

 

Alimentarea benzii de sortare

Incarcator cu cupa Banda extractoare supraterana si subterana Banda extractoare din buncar

Reglarea debitului

Banda cu inclinare mare Banda cu viteza variabila Automatismul incarcarii benzii Limitator mecanic al inaltimii stratului Ansamblu de 2 benzi cu viteze diferite

Separare granulometrica

Sita cu vibratie – gratar patrata sau rotunda, 2 sau 3 cai de descarcare Sita tambur (ciur rotativ) patrat/rotund de X mm Separator balistic Sita plata cu disc

PREGATIRE SI SORTARE

 

Separare morfologica si/sau densimetrica

Separator rotativ cu curent de aer Instalatie de aspirare Hidrociclon

Separarea metalelor

Separator magnetic Separator cu curenti turbionari

Sortare manuala

Pe banda rulanta Sortare pozitiva/negativa

Sortare automatizata

Banda transportoare simpla Banda transportoare dubla Ejector pneumatic dirijat printr-un detector

- de inductie

- de raze infrarosii

- de raze X

 

Stocare inainte de ambalare

Alveole betonate Alveole cu structura metalica Bene de X m 3 Bacuri de Y litri Containere cu grilaj

CONDITIONARE

(AMBALARE)

Pregatirea deseurilor inainte de ambalare

Incarcator care impinge produsele, in dreptul alveolelor, pe banda de alimentare a presei Vehicul care asigura manipularea benelor Buncar de incarcare

Ambalare

Vrac in bene de X m 3 In baloturi de Y kg, cu dimensiuni potrivite In pachete de Z kg

ELIMINARE

Stocare inainte de eliminare

Suprafata betonata in aer liber Suprafata betonata acoperita Platou

In principiu procedeele tehnice utilizate sunt : sortarea dimensionala, sortarea densimetrica, sortarea optica, sortarea magnetica, flotarea si sortarea manuala.

Sortarea dimensionala Reprezinta sistemul de sortare in cadrul caruia prin cernere se separa materiale de granulatie diferita, in diverse clase granulometrice propuse. Acest proces se mai denumeste si clasare. Prin cernerea cu sita se realizeaza separarea in functie de dimensiunea caracteristica a granulelor, cu ajutorul unei suprafete de separatie, prevazuta cu orificii asezate geometric. Granulele care, la alunecarea peste sita, sunt intr-o pozitie potrivita si au dimensiuni mai mici decat orificiile sitei, cad prin aceasta si formeaza astfel materialul cu granulatie fina. Restul granulelor raman in sita si formeaza materialul cu granulatie mare. Materialele cu granulatie fina, umede, fibroase si lipicioase obtureaza usor sitele. Astfel, se micsoreaza suprafata de cernere, iar debitul de cernere scade. Pentru a evita obturarea sitelor, sunt folosite pentru materiale greu de cernut sisteme de site speciale sau ajutoare pentru site. Cele mai importante ajutoare pentru site sunt periile, lanturile, incalzitoarele de site, jeturile de aer si apa suplimentara pentru anularea fortelor dintre particulele lipite una de cealalta. Sunt folosite, in special, doua tipuri de site pentru sortarea dimensionala: site cilindrice si site cu vibratie. O sita este considerata eficienta daca 70% din materialele cu dimensiunea particulelor mai mica decat ochiurile plasei pot trece prin acestea.

Sita tambur Sita tambur este o sita cilindrica; aceasta reprezinta un agregat de clasare verificat care poate fi utilizat intr-o instalatie de preparare a deseurilor, atat in prima treapta de preparare, cat si dupa procesul de maruntire. Debitul si performantele la separare ale unei site tambur sunt determinate de marimea orificiilor, diametrul, turatia, elementele interiorului tamburului si inclinatia acestuia. Dat fiind faptul ca suprafata de cernere a unei site tambur este relativ mica, se incearca prin diferite constructii ale peretelui interior (sita poligonala) ridicarea cat mai mult a materialului de cernut pe peretele tamburului rotativ, pentru a obtine o cernere mai eficienta. Pentru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor, sita tambur poate avea pe peretii interiori diferite accesorii cu ajutorul carora sa taie sacii in care sunt colectate deseurile. Astfel, sacii de deseuri menajere colectati de agentii de salubritate pot fi desfacuti si sortati rapid si automat cu ajutorul sitei tambur.

Sita cu vibratie Aceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a dovedit a fi eficienta ca agregat de cernere a deseurilor care nu se infunda. Pentru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale plastice, montate pe un sistem de bare care basculeaza in contratimp. Aceasta miscare de basculare antreneaza sita intr-o miscare de tip unda, cu o amplitudine considerabila de 30 pana la 50 mm pentru frecvente de oscilatie de 600 pana la 800 /min si imprima materialului de cernut acceleratii considerabile.

Separator balistic Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii: grea, usoara si fina. Separatorul balistic este format din palnia de incarcare si puntea formata din mai multe benzi metalice perforate si care vibreaza in contrasens una fata de cealalta. Puntea are o mica inclinatie pentru a imprima fractiei grele o anumita acceleratie.

Schema de functionare a unui separator balistic

acceleratie. Schema de functionare a unui separator balistic Deseurile maruntite, in functie de forma si greutatea

Deseurile maruntite, in functie de forma si greutatea specifica fiecarei particule se deplaseaza in susul sau in josul puntei. Particulele mai grele au tendinta sa se deplaseze in jos odata cu miscarea benzilor si astfel se separa fractia grea. Datorita miscarii de vibratie si de rearanjare continua a deseurilor pe puntea separatorului, particulele usoare cum ar fi hartia, cartonul si foliile de plastic se deplaseaza catre marginea superioara a separatorului, astfel formandu-se fractia usoara. Iar fractia fina reprezinta particulele care au trecut prin orificiile benzilor metalice. Procentajul de fractie grea si fractie usoara se determina prin modificarea inclinatiei puntei. Inclinatia se afla, in general, intre 15-20%; aceasta inclinatie este proiectata pentru o rata de incarcare de aproximativ 10 tone/h sau 90 m 3 /h.

Sita plata cu disc O sita cu disc este un aparat de clasare in cascada care consta dintr-un gratar de clasare cu mai multe site partiale asezate in trepte formate dintr-o multitudine de arbori paraleli plasati la distante egale unul de altul cu discuri de antrenare hexagonale. Fiecare dintre aceste discuri de antrenare se roteste in golul dintre doua corpuri de discuri invecinate.

Schema de functionare a unei site cu disc

de antrenare se roteste in golul dintre doua corpuri de discuri invecinate. Schema de functionare a

Distantele dintre aceste discuri determina marimea orificiilor de cernere ale fiecarui nivel de cernere. De exemplu, deseurile de constructii si demolari presortate se introduc printr-un dispozitiv de incarcare catre primul nivel de separare si sunt accelerate si separate in procesul de cernere prin asezarea discurilor de antrenare pe arbori, precum si prin cresterea turatiei arborilor pe fiecare nivel in directia de antrenare a materialului catre celelalte nivele de separare. Arborii rotunjiti dintre discurile de antrenare si colturile rotunjite impiedica intepenirea materialului de separat.

Sortarea densimetrica Sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe echivalenta specifica a materialelor asemanatoare intr-un curent de aer ascendent. Acest proces se mai denumeste si clasare. Echivalenta inseamna ca diferite particule vor atinge aceeasi viteza finala de cadere. Daca particulele sunt echivalente, atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi conditii initiale aceeasi traiectorie, respectiv

aceeasi viteza de coborare. Sortarea densimetrica se poate realiza si cu ajutorul apei (vezi hidrociclonul). Separarea se realizeaza in functie de viteza de cadere a particulelor. Viteza de cadere depinde de forma granulei si de greutatea specifica a fiecarui material. Debitul este influentat de masa volumetrica, de umiditate, de compozitia deseurilor si de maruntirea prealabila a deseurilor de sortat.

O serie de tipuri de separatoare cu ajutorul curentului de aer s-au testat in Uniunea Europeana. Din

multitudinea de instalatii de separare existente, in prelucrarea deseurilor se folosesc cu precadere 2 tipuri: separatorul cu aer rotativ si instalatia de aspirare.

Separatorul rotativ cu curent de aer Separatorul rotativ cu curent de aer are trei elemente principale: un tambur rotativ, o camera de separare si decantare si un sistem de aer comprimat. Tamburul rotativ este inclinat cu aproximativ 15 grade fata

de orizontala si are forma conica cu baza mare in sus.

Deseurile maruntite si deja cernute sunt transportate cu ajutorul unei benzi rulante catre partea superioara a tamburului. Prin duze de aer comprimat se sufla aerul, paralel cu axa tamburului. In acest fel materialele usoare sunt antrenate in sus catre camera de decantare. Materialul greu este transportat prin tambur in continuare si iese prin baza mica a tamburului.

Separator rotativ cu curent de aer

baza mica a tamburului. Separator rotativ cu curent de aer Pentru a asigura un curent de

Pentru a asigura un curent de aer continuu de-a lungul intregului tambur, se sufla aer suplimentar prin baza mica a tamburului. Marimea granulatiei si selectivitatea pot fi variate prin schimbarea volumului de aer, schimbarea presiunii aerului comprimat, prin modificarea unghiului de inclinatie al tamburului si prin modificarea modului de incarcare a materialului maruntit.

Instalatia de aspirare Componentele usoare din deseuri sunt aspirate de obicei de pe o banda transportoare, de pe o sita cu vibratie sau dintr-o sita tambur si sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele usoare pot fi: bucati de hartie, pungi de plastic, bucati de plastic, etc.

Instalatie de aspirare

de plastic, bucati de plastic, etc. Instalatie de aspirare Hidrociclonul Separarea diferitelor fractiuni de materiale

Hidrociclonul Separarea diferitelor fractiuni de materiale plastice dintr-un amestec de granule se realizeaza in cazul hidrociclonului intr-un camp de forte centrifugal. Geometria ciclonului realizeaza un vartej interior ascendent prin care este eliminata fractiunea usoara a amestecului si un vartej exterior descendent cu ajutorul caruia se elimina fractiunea grea. Hidrociclonul este proiectat special pentru separarea diferitelor tipuri de deseuri din plastic. Calitatea separarii tipurilor de materiale cu ajutorul hidrociclonului sunt determinate de tipul si calitatea maruntirii in prealabil a deseurilor din plastic.

Instalatie cu hidrociclon

sunt determinate de tipul si calitatea maruntirii in prealabil a deseurilor din plastic. Instalatie cu hidrociclon

Sortarea magnetica

O sortare magnetica eficienta se realizeaza atunci cand elementele feromagnetice sunt preluate de

magneti in urma unei maruntiri a deseurilor si a unei afanari, eliberandu-se astfel, de alte impuritati. Marimea elementelor feroase nu este limitata, dat fiind faptul ca magnetii pot atrage orice fel de greutati. Acest tip de magneti sunt utilizati in principal pentru presortarea magnetica grosiera a deseurilor maruntite sau nemaruntite.

Separator magnetic Sortarea magnetica se face in mare masura cu magneti asezati deasupra benzilor rulante de transport a deseurilor, magneti care sorteaza materialele feroase din curentul de deseuri si le elimina ori perpendicular, ori paralel cu directia transportorului de deseuri. Sortarea magnetica s-a dovedit a fi mai eficienta dupa maruntire. Pana acum au esuat toate incercarile de

obtinere a unui produs feromagnetic de buna calitate prin sortarea metalelor feroase inainte de a utiliza

un agregat de maruntire. In cazul sortarii magnetice a deseurilor casnice, marimea optima a elementelor este in jur de 10 pana la 100 mm.

Separator magnetic

este in jur de 10 pana la 100 mm. Separator magnetic Separator cu curenti turbionari Tehnologia

Separator cu curenti turbionari Tehnologia de separare consta in inducerea unor curenti turbionari in corpuri care conduc electricitatea, care prin acestea dezvolta forte intr-un camp magnetic.

In acest domeniu sunt mai cunoscute efectele secundare nedorite ale curentilor turbionari: franarea

datorita curentilor turbionari, levitarea sau suspensia magnetica, sau pierderile datorate curentilor turbionari din transformatoare. Dar in cazul separarii cu ajutorul curentilor turbionari, rezultatele sunt la

fel de eficiente ca si in cazul separarii metalelor feroase cu ajutorul magnetilor.

Curentii turbionari se formeaza atunci cand un conductor electric se afla intr-un camp magnetic care se

modifica in timp si spatiu, sau se misca in acest camp magnetic. Curentii turbionari curg in interiorul conductorului pe traiectorii inchise si forma lor nu este legata de forma conductorului.

Conform legilor lui Lenz acesti curenti formeaza la randul lor un camp magnetic in sens invers celui care i-a creat. Din aceasta rezulta o forta care actioneaza asupra conductorului, accelerandu-l sa iasa din campul magnetic initial. Prin scaderea conductibilitatii, forta asupra conductorului este mai mica. Cu cresterea densitatii (la volum constant aceasta inseamna masa mai mare) trebuie aplicata o forta mai mare pentru a invinge inertia mesei si a devia particula respectiva.

Sortare optica Sortarea optica are rolul de a separa materialele valorificabile in functie de culoare, iar cu ajutorul echipamentelor cu infrarosu se pot sorta si in functie de tipul de material din care este confectionat. Lumina care trece prin materialul reciclabil este preluata de un senzor. Un conductor de lumina din materialul plastic conduce semnalul catre unitatea de evaluare. Semnalul luminos este descompus in culorile rosu, verde si albastru iar separarea se face dupa culoare. De exemplu, cu ajutorul unei instalatii de sortare a sticlei se obtine o puritate de aproximativ 99,7%. Cu ajutorul echipamentelor cu infrarosu se realizeaza forma curbei caracteristice pentru fiecare tip de material, iar dupa evaluarea cu ajutorul unui program, urmeaza activarea mecanismului de comanda al clapetelor de evacuare. Deseurile carora nu le sunt recunoscute curbele caracteristice sunt eliminate din circuit. Aceasta sortare este, in principal utilizata pentru separarea diferitelor tipuri de materiale plastice:

PET, PS, PP, HDPE, LDPE, PVC, etc.

Sortarea manuala In prezent, sortarea manuala este totusi cea mai de incredere metoda de separare voita si de foarte buna calitate a produselor secundare dintr-un amestec de deseuri. Din deseurile casnice sau din mica industrie, comert si institutii, dar si din fractiunile de deseuri colectate separat, personalul de sortare poate separa diferite calitati de hartie recuperata, sticle de diferite culori sau amestecate, folii din polietilena alba sau colorata etc, dar poate indeparta si impuritati sau componente daunatoare. Prin conducerea directionata a sortarii manuale se poate actiona rapid si fara interventii tehnice asupra fluctuatiilor preturilor de pe piata materiilor prime secundare. Datorita faptului ca sortarea manuala este foarte costisitoare, trebuie marit randamentul de selectare cu ajutorul utilajelor speciale. Pentru a mari productivitatea sortarii manuale, materialele cu granulatie mica sunt indepartate prin sitare. Separatoare magnetice, suflatoare, benzi inclinate, masini de impins, au toate scopul de a pregati deseurile pentru sortarea manuala si de a mari productivitatea personalului de sortare. Exista doua tipuri de sortare: negativa si pozitiva.

In cazul sortarii pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de deseuri si este aruncat in sertarele corespunzatoare. In cazul sortarii negative materialele care sunt considerate impuritati care deranjeaza sunt extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea dorita. Prin sortare negativa se obtin productivitati mai mari, dar de calitate mai scazuta, in timp ce in cazul sortarii pozitive se obtine calitate foarte buna cu productivitate insa mult mai mica. Colectarea separata a materialelor recuperabile creste considerabil randamentul operatiunii de sortare.

Statie de sortare manuala - schema

Statie de sortare manuala - schema Flotarea Sortarea prin flotatie este folosita atunci cand densitatile specifice

Flotarea Sortarea prin flotatie este folosita atunci cand densitatile specifice ale unui amestec de materiale sunt foarte apropiate. Flotatia se foloseste la indepartarea impuritatilor din carbuni, minereuri, barita, zgura, cernelurile negre de tipar, deseurile din materiale plastice si multe altele. Domeniul principal de utilizare este cel al fabricarii de hartie, in care se prelucreaza prin flotatie hartia tiparita recuperata, obtinandu-se o hartie grafica deschisa la culoare.

4. CERINTE CONSTRUCTIVE MINIME Statia de colectare prin aport voluntar trebuie sa fie situata la o distanta de cel putin 25 metri de imobilele invecinate, trebuie izolata prin pereti despartitori rezistenti la foc si drumul de acces trebuie sa fie usor accesibil pentru masinile de pompieri. In cazul in care se receptioneaza deseuri biodegradabile distantele trebuie marite in functie de concluziile studiului de evaluare a impactului.

Statia de transfer Stabilirea dimensiunilor si capacitatii unei statii de transfer Dimensiunea fizica de proiectare a unei statii de transfer este determinata în mod uzual pe baza urmatorilor factori:

Delimitarea ariei de deservire. Uneori acest lucru este relativ simplu, ca în cazul “toate deseurile

Alteori, aria de deservire

este mai greu de stabilit, deoarece rolul companiilor private si publice în sistemul de gestionare a deseurilor variaza, iar instalatiile de evacuare existente pot sa nu fie disponibile în permanenta.

Cantitatea de deseuri generate în aria de deservire, inclusiv schimbarile preconizate cum ar fi cresterea populatiei sau programele de reciclare.

Tipul de vehicule care livreaza deseurile (cum ar fi automobile, furgonete sau camioane special proiectate pentru transportul deseurilor, de obicei utilizate de societatile comerciale specializate în colectarea deseurilor menajere)

Tipul de materiale care urmeaza a fi transferate difera (de exemplu DMM-uri - deseuri menajere municipale compactate sau necompactate, gunoi de gradina, C&D), tinând cont si de specificul fiecarui anotimp.

Graficul orar si zilnic de livrare a deseurilor aduse de clienti. Livrarile tind sa se aglomereze în jurul orei prânzului, cu maxime înregistrate de obicei chiar înainte si imediat dupa ora prânzului. La proiectarea unei instalatii trebuie sa se tina seama de livrarile la orele de vârf, mai mult decât de livrarile medii zilnice.

Disponibilitatea camioanelor de transfer, a containerelor pretabile transportului combinat, a barjelor sau vagoanelor de tren si a timpului de încarcare al acestora.

Anticiparea unei cresteri a tonajului livrat pe durata de viata a instalatiei. De exemplu, într-o regiune cu o rata de crestere anuala a populatiei de 3 pâna la 4 procente, o instalatie proiectata sa functioneze pe o durata de 20 de ani va trebui sa aiba o capacitate proiectata dubla fata de cea care se va utiliza în primul an de functionare.

Legatura cu alte instalatii de gestionare a deseurilor menajere, existente sau care se vor construi, cum ar fi gropi de gunoi, instalatii de reciclare si fabrici de valorificare energetica a deseurilor menajere.

produse de orasul

”,

sau “toate deseurile colectate de compania

”.

Aceiasi factori se utilizeaza si la stabilirea dimensiunilor urmatoarelor componente ale statiei de transfer:

Lungimea pistei de asteptare pentru vehicule (spatiu de asteptare). În orele de vârf, vehiculele sunt nevoite adesea sa stea la coada pentru a intra în instalatie. Este important ca aceasta coada de asteptare sa nu blocheze drumurile publice si nici sa nu împiedice traficul rutier sau pietonal.

Numarul si dimensiunea boxelor de descarcare si numarul corespunzator de locatii de încarcare pentru camioanele de transfer.

Zonele destinate procesarii si depozitarii pe termen scurt a deseurilor (unde deseurile se pastreaza pâna la încarcarea în camioanele de transfer)

Volumele curente, preconizate, zilnice, saptamânale si anuale de deseuri (inclusiv variatiile specifice anotimpurilor) sunt extrem de importante în etapa de planificare a dimensiunilor instalatiei. Ritmul maxim de livrare a deseurilor este un alt factor crucial. În general, cea mai indicata este construirea unei instalatii care sa poata primi volumul maxim curent, volumul maxim preconizat si fluxul înregistrat la ore de vârf, cu un spatiu rezervat, preplanificat, destinat extinderii instalatiei. Un exercitiu util este acela de a calcula ce dimensiune trebuie sa aiba

platforma de descarcare a unei instalatii pentru a putea primi, în situatii de extrema urgenta, deseurile acumulate pe parcursul unei zile întregi.

Se estimeaza ca platforma de descarcare trebuie sa aiba o suprafata minima de 1.220 m 2 plus inca 6 m 2 pentru fiecare tona/zi la o inaltime maxima a deseurilor pe platforma de 2 m.

Numarul si capacitatea statiilor de transfer Capacitatea proiectata se stabileste calculand distanta maxima de la care deseurile pot fi livrate catre statia de transfer, în conditii de eficienta economica. Zona din care se poate ajunge în mod eficient la statia de transfer determina volumul de deseuri care trebuie gestionate, care reprezinta capacitatea initiala proiectata a instalatiei. Dincolo de distanta stabilita, ar fi necesara o alta statie de transfer sau ar fi mai eficient din punct de vedere economic transportul direct la instalatia de evacuare. Statiile de transfer care deservesc zone rurale sau slab populate tind sa fie de dimensiuni mici. Amplasamentul optim al acestor statii de transfer este la o distanta rezonabila (distanta de condus cu masina) de centrul ariei de deservire, care se considera a fi locul cu cea mai mare concentrare de locuinte si centre comerciale. De exemplu, o statie de transfer din mediul rural poate fi amplasata în vecinatatea unui orasel mai mare din aria de deservire si dimensionata astfel încât sa deserveasca o zona de aproximativ 50 km. De exemplu, doua statii de transfer cu capacitati de 50 de tone pe zi ar putea sa deserveasca sase mici comunitati fiecare. În mod alternativ, se pot utiliza mai putine statii de transfer, care necesita în medie distante mai mari de parcurs. De exemplu, pentru deservirea acelorasi 12 mici comunitati, se poate utiliza o singura statie de transfer cu capacitatea de 100 tone pe zi, dar aceasta ar fi situata la distanta mai mare de comunitatile periferice. În zonele urbane sau suburbane se întâlnesc aceleasi situatii. De exemplu, un oras de dimensiuni medii (cu o populatie de 500.000 locuitori) ar putea opta pentru doua statii de transfer cu o capacitate de 800 tone pe zi fiecare. Acelasi oras ar putea opta pentru o singura statie de transfer cu o capacitate de 1600 tone pe zi, chiar daca aceasta varianta înseamna distante mai lungi de parcurs. Când se ia decizia asupra variantei celei mai bune pentru o anumita comunitate, trebuie sa se tina seama de impactul pe care statia sau statiile de transfer îl vor avea asupra zonelor învecinate, complicatiile care pot apare în privinta amplasarii, precum si costurile necesare construirii si functionarii statiei sau statiilor de transfer. Fiecare varianta are avantaje si dezavantaje, care trebuie evaluate în functie de conditiile locale.

Problema dimensiunilor terenului pentru statii de sortare Atunci când dimensiunea terenului nu este suficient de mare pentru a permite construirea celui mai bun proiect, trebuie adaugate caracteristici de inginerie si proiectare care sa diminueze potentialul impact negativ al instalatiei. De exemplu, proiectul poate prevede amortizoare de sunet pentru reducerea zgomotului produs de instalatie. O alta varianta este selectionarea mai multor terenuri, de dimensiuni mai mici, daca nu se poate procura o parcela de teren suficient de mare pentru a cuprinde instalatia ideala. Aceste parcele separate pot fi utilizate ca depozite pentru deseurile nesortate si pentru deseurile sortate si balotate.

Selectarea amplasamentului Identificarea locului ideal pentru amplasarea unei statii de sortare sau statii de transfer poate fi un proces dificil. Locul potrivit pentru amplasare este determinat de numeroase criterii tehnice, de protectie a mediului, de natura economica, sociala si politica. La selectarea amplasamentului, trebuie sa se obtina un echilibru între aceste criteriile multiple, care pot fi contradictorii. De exemplu, un teren suficient de mare pentru a cuprinde toate functiunile cerute, precum si posibilitatea de extindere ulterioara, poate sa

nu se afle în centrul zonei de unde provin deseurile. De asemenea, în zonele urbane intens populate, s-ar

putea sa nu se gaseasca locatii ideale, care sa includa bariere naturale eficiente. Locatii mai putin promitatoare pot constitui totusi cea mai potrivita alegere, datorita unor consideratii de ordin economic, din punctul de vedere al protectiei mediului sau al transportului. O alta serie de probleme care trebuie luate în considerare tin de chestiuni de interes public sau de opozitie publica, cauzate în special de cetatenii care locuiesc sau lucreaza în vecinatatea terenului în cauza. Ponderea relativa acordata fiecarui criteriu de selectie a amplasamentului variaza în functie de necesitatile si interesele comunitatii

respective. Mediul în care va functiona statia de sortare sau statia de transfer (urban, suburban sau rural)

va juca un rol extrem de important în selectarea amplasamentului final.

Criterii restrictive de amplasare Amplasarea unei statii de sortare, sau a oricarei alte instalatii în zone pentru care sunt prevazute criterii restrictive de amplasare este adesea interzisa de legislatia de mediu, si, daca totusi este permisa, impune conditii speciale de proiectare, inginerie si tehnologie constructiva. Chiar daca amplasarea în aceste zone este totusi permisa, adaosurile constructive, precum si puternica opozitie publica pot creste în mod substantial costurile de constructie. În general, este mai bine sa se evite amplasarea în aceste zone. Criteriile restrictive se refera la zone precum:

Mlastini si terenuri inundabile

Zone declarate habitat pentru plante si specii pe cale de disparitie

Locuri protejate prin lege care au valoare istorica, arheologica sau culturala

Terenurile arabile

Parcuri si rezervatii naturale.

Criterii tehnice de amplasare

A doua categorie de criterii de amplasare cuprinde parametrii tehnici care determina cele mai bune

locatii potentiale. Aceste criterii ofera indicii asupra operatiilor ingineresti specifice si a conditiilor de

transport care trebuie luate în considerare pentru a se asigura ca locatiile potentiale sunt viabile din punct

de vedere tehnic, economic si al protectiei mediului. Aceste criterii se refera la urmatoarele probleme:

Localizarea în centrul traseelor de colectare. Pentru a maximiza eficienta colectarii deseurilor, statiile de sortare trebuie sa fie localizate în centrul traseelor de colectare a deseurilor. În mod empiric, în zonele urbane si suburbane, statiile de sortare nu trebuie sa fie amplasate la distante mai mari de 50 de extremitatea tuturor traseelor de colectare. La distante mai mari, traseele de colectare ar trebui deviate pentru a asigura colectarea si depozitarea pe durata unei ture de lucru.

Accesul la principalele rute de transport. Statia de sortare trebuie sa aiba acces direct si convenabil la rutele de transport pentru camioane, la arterele principale, la autostrazi, etc. Este preferabil ca rutele de transport sa nu cuprinda zone rezidentiale, deoarece traficul generat de statia de sotare aglomereaza traficul, sporeste riscul suportat de pietoni; poluarea aerului, zgomotul si uzura soselelor si îngreuneaza pastrarea curateniei.

Cerinte referitoare la dimensiunea statiilor de sortare. Dimensiunea zonei necesare pentru constructia unei statii de sortare variaza în mod semnificativ în functie de volumul de deseuri care va fi prelucrat, de ritmul de aprovizionare al deseurilor, de operatiunile care se efectueaza în statia de sortare si de tipurile de clienti pe care îi va deservi statia. Localizarea unui teren de dimensiuni potrivite este esentiala pentru eficienta activitatilor desfasurate si pentru minimizarea impactului asupra comunitatii. Datele initiale pot stabili criteriile preliminare privind dimensiunea, pe baza unui proiect conceptual.

Spatiu suficient pentru drumuri interioare, pentru parcari si zone de asteptare. Statiile de sortare în mod uzual trebuie sa dispuna de drumuri interioare, pentru circulatia vehiculelor în perimetrul statiei de sortare. Camioanele colectoare au de obicei lungimi de aproximativ 15 –20 m. Aceste vehicule au nevoie de drumuri largi, cu înclinatii si curbe gradate astfel încât sa poata manevra eficient si în conditii de siguranta. De asemenea, statia de sortare are nevoie de spatii pentru parcarea vehiculelor si de zone de asteptare care sa permita vehiculelor care intra si ies sa formeze cozi, fara a bloca traficul rutier de pe drumurile publice.

Posibilitatea extinderii. Când se alegere o locatie, trebuie sa se tina seama de posibilitatea cresterii ulterioare a tonajului zilnic de deseuri care sunt prelucrate prin statia de sortare, sau de sporirea capacitatilor de reciclare sau separare. De multe ori este mai ieftin sa se extinda o statie de sortare existenta decât sa se construiasca alta noua, datorita avantajelor oferite de utilizarea personalul deja existent, a utilitatilor, spatiilor si cladirilor administrative.

Zonarea si cerintele impuse

Reglementarile privind zonarea de multe ori includ statiile de sortare în categoria uz industrial, ceea ce limiteaza amplasarea acestora în zone rezervate industriilor, de obicei cu conditia obtinerii unui permis

de utilizare speciala.

Utilizarea exclusiva a criteriilor predeterminate pentru destinatia terenurilor poate duce la amplasarea statiilor de sortare în zone supraaglomerate cu instalatii industriale sau poate delimita amplasarea acestora în perimetre adiacente comunitatilor sarace sau minoritare. Daca reglementarile locale privind zonarea sunt atât de restrictive încât nu permit amplasarea statiei de sortare în nici un alt loc cu exceptia

zonelor industriale prestabilite, proiectul instalatiei trebuie sa prevada facilitati suplimentare, astfel încât

sa

minimizeze impactul asupra comunitatii din vecinatate.

O

alta categorie de criterii care trebuie luate în considerare este impactul pe care îl va avea statia de

sortare asupra comunitatii din vecinatate. Aceste criterii sunt de natura mai putin tehnica si cuprind factori locali socio-culturali. Exemple de asemenea criterii sunt enumerate în continuare:

exemplu zonarea, impactul

reglementari

legislative

în

privinta

mediului

înconjurator

(de

cumulativ);

impactul asupra infrastructurii locale;

destinatia terenurilor adiacente, inclusiv existenta altor factori cu efect negativ asupra mediului;

distanta fata de scoli, benzinarii, locuri de recreare si locuinte;

vânturile predominante in zona;

numarul de locuinte posibil a fi afectate;

prezenta zonelor-tampon naturale;

impactul asupra activitatilor comerciale existente;

capacitatea de extindere;

zone-tampon si masuri de ecranare;

compatibilitatea cu traficul din zona;

impactul asupra monumentelor istorice sau culturale.

Pentru mentinerea obiectivitatii în procesul de amplasare a statiei de sortare, criteriile comunitare specifice trebuie sa fie cunoscute înainte de desemnarea terenurilor potentiale. Amplasamentul unei statii de sortare sau a unei statii de transfer trebuie sa faca obiectul unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului.

Proiectarea unei statii de sortare trebuie sa ia in considerare urmatoarele componente :

Drumuri de intrare si iesire. Aici sunt incluse benzi pentru accelerare sau încetinire pe drumurile publice si puncte de acces pentru deseurile care intra si materialele reciclabile care ies din statie.

Drumuri interioare. De multe ori, proiectul prevede drumuri amplasate în interiorul statiei separat pentru uzul publicului si al camioanelor grele. Proiectantii trebuie sa gaseasca o solutie pentru a elimina curbele strânse, intersectiile si pantele cu înclinatie mare.

Zone de asteptare. Se pot forma cozi la intrarea în cabina unde se cântaresc deseurile si se percep taxele, la platforma de descarcare si la iesirea din cabina de cântarire si taxare. Spatiul destinat acestor cozi trebuie bine delimitat, iar cozile nu trebuie sa ajunga pâna în intersectii.

Cabina de cântarire si taxare. Încarcaturile care intra si ies din statie sunt cântarite si taxate.

Functiunile principale din cladirea statiei de sortare. Acestea includ platforma de descarcare si depozitare, halele de sortare si depozitare a materialelor reciclabile, etc.

Cladiri. Se includ aici intrarile si iesirile pentru oameni si vehicule.

Amenajari pentru public. În aceasta categorie intra zone de descarcare separate pentru publicul larg, zone de depunere a materialelor reciclabile, centrul de educatie publica si grupurile sanitare.

Spatiu destinat extinderii ulterioare a cladirii principale. Adesea, aceasta zona este delimitata cu o linie punctata si este adiacenta cladirii principale.

Zone-tampon. Spatii deschise, amenajari peisagistice, copaci, berme, si ziduri destinate reducerii impactului asupra comunitatii

Zona de depozitare. Destinata inspectarii încarcaturilor care sosesc sau depozitarii deseurilor inacceptabile sau separarii materialelor.

In cazul unei statii de transfer amplasata in zona rurala trebuie luate in considerare elementele minime prezentate in continuare. Datorita faptului ca statiile de transfer din mediul rural primesc cantitati mult mai mici de deseuri si de vehicule colectoare decât cele mari, din mediul urban sau suburban, multe din criteriile de proiectare mentionate anterior nu se vor mai aplica. Costul este de multe ori un factor determinant în construirea statiilor de transfer de dimensiuni mici, situate în mediul rural, limitând astfel multe facilitati. În consecinta, statiile de transfer din mediul rural sunt de obicei complet deschise sau numai partial acoperite. Instalatiile partial acoperite pot fi închise pe trei laturi, cu deschidere pe partea unde intra vehiculele colectoare, sau pot avea doar un acoperis, fara a avea pereti laterali. Un model des întâlnit consta într-un singur camion de transfer, cu deschidere în partea superioara si plasat sub o zona de descarcare, mai înaltata, destinata clientilor. Zona de descarcare putin înaltata permite vehiculelor clientilor sa dea cu spatele pâna în dreptul camionului sau containerului de transfer si sa îsi descarce deseurile direct în camionul cu container mobil. Nu se utilizeaza de obicei nici un spatiu intermediar de depozitare. La constructia unei zone înaltate care va fi platforma de descarcare, se pot reduce costurile daca se profita de avantajul natural al terenului. Daca terenul nu este avantajos din acest punct de vedere, se poate construi o rampa de acces si un zid de sprijin pentru a crea structura dorita, cu diferenta de nivel. Zona de descarcare trebuie prevazuta cu dispozitive de siguranta pentru a preveni caderile accidentale. Se pot folosi bariere mobile cum ar fi frânghii, lanturi sau porti, care nu împiedica cu nimic descarcarea si înlesnesc efectuarea curateniei în instalatie. Suprafetele drumurilor ar trebui pavate, pentru a împiedica ridicarea prafului, dar în loc de a pune asfalt, care este costisitor, se poate pune pietris care sa reziste tuturor conditiilor atmosferice, aceasta solutie fiind mai eficienta din punct de vedere financiar. Alta metoda este de a stropi zonele cu praf în timpul orelor de lucru. Utilizarea containerelor necesita un suport de beton sau de asfalt. Ar fi ideal ca instalatia

sa fie împrejmuita cu un gard prevazut cu o poarta. Poarta trebuie încuiata când nu se lucreaza pentru a împiedica încalcarea proprietatii sau aruncarea ilegala de gunoaie. Gardurile sunt necesare pentru a retine deseurile împrastiate de vânt. Este posibil ca instalatiile aflate la distante mari de centrele populate sa nu aiba apa curenta, canalizare sau electricitate. Un alt model de instalatie prevede un sistem modular complet. Aceste sisteme sunt prefabricate si se pot instala rapid în teren. Lazile de colectare a deseurilor sunt complet închise si nu pot fi deschise accidental de oameni sau animale. Exista doua metode de a depozita deseuri în aceste lazi. Se poate deschide manual o usita glisanta situata pe panoul frontal a lazii, pentru a depozita deseuri de dimensiuni mici, iar pentru deseuri aduse de camioane se poate ridica tot panoul frontal al lazii. Ridicarea panoului frontal al lazii nu se poate face manual si necesita o sursa de energie. Pentru locatii izolate, unde nu exista electricitate, soferii vehiculelor pot utiliza o sursa de energie sau o conexiune hidraulica de la vehiculele de colectare pe care le conduc pentru a ridica panoul frontal al lazii. Pentru descarcarea containerului, camionul de transfer trage lânga container, care este ridicat, si golit în vehiculul de transfer. Si în acest caz, daca nu exista electricitate, pentru a ridica containerul se poate utiliza energie hidraulica de la vehiculul de transfer. Aceasta caracteristica face ca sistemul sa fie ideal pentru locatii izolate, unde nu exista personal de deservire.

In Anexa nr. 1 se prezinta tabelar diferitele avantaje si dezavantaje ale statiilor de transfer, care trebuie luate in considerare la proiectarea acestora in corelare cu cantitatile de deseuri manevrate, amplasamentul, utilitatile, costurile, etc.

Conditionarea deseurilor sortate in vederea depozitarii si transportului la societatile reciclatoare este, in general, urmatoarea (prescriptii tehnice minimale) :

MATERIAL

MODALITATI DE CONDITIONARE (AMBALARE)

ACCEPTAT

Otel

Pachete (densitate 1,2 – 2)

Baloturi Densitate > 0,3 si maxim 300 kg

Aluminiu

 

Baloturi

Vrac, compactat

Hartii, cartoane, ziare, reviste

Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni medii (400 – 600 kg, densitate 0,4) sau mari (600 – 1200 kg, densitate 0,5)

 

Ambalaje de produse alimentare lichide

Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni medii (400 – 600 kg, densitate 0,4) sau mari (600 – 1200 kg, densitate 0,5)

 

PVC

Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x

Baloturi de 1,2 m x 1,2

1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre

m

x1,3 m

180

si 300 kg/m 3 )

 

PET

Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x

Baloturi de 1,2 m x 1,2

1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre

m

x1,3 m

180

si 300 kg/m 3 )

 

PEHD

Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x

Baloturi de 1,2 m x 1,2

1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre

m

x1,3 m

180

si 300 kg/m 3 )

 

Sticla

 

In vrac

 

5. EXPLOATAREA STATIILOR DE SORTARE

Prezentul capitol cuprinde aspecte referitoare la functionarea statiei de sortare si stabileste unele practici operationale destinate minimizarii impactului pe care instalatia o poate avea asupra mediului inconjurator. Problemele abordate sunt urmatoarele:

Operatiuni si planuri de întretinere

Programul de functionare al instalatiei

Interactiunea cu publicul

Trierea deseurilor

Situatii de urgenta

Tinerea evidentelor

Planuri de functionare si întretinere Desi functia principala a unei statii de sortare este de a selecta, compacta si transfera spre societati reciclatoare deseurile reciclabile, succesul unei statii de sortare depinde si de executarea corespunzatoare a multor altor diferite activitati. Unele sunt de rutina, prin urmare usor de înteles, dar altele intervin mai rar si de aceea executia lor ar putea fi dificila în absenta unor instructiuni care trebuie urmate pas-cu-pas. În scopul asigurarii unei functionari corespunzatoare, statiile de sortare trebuie sa dispuna de planuri scrise de functionare si întretinere. Aceste planuri trebuie elaborate în mod special pentru fiecare operatiune în parte si trebuie sa contina urmatoarele elemente:

Programul de lucru al instalatiei, care sa precizeze zilele de lucru, orele de lucru ale fiecarei zile si sarbatorile legale;

Schema de personal, care descrie sarcinile care revin fiecarei functii în parte, numarul minim de personal si programul de lucru;

Descrierea deseurilor acceptabile si inacceptabile si procedurile pentru înlaturarea deseurilor inacceptabile înainte si dupa descarcare;

Metode operationale pentru fiecare componenta a instalatiei, inclusiv metodele de sortare a deseurilor, procedeele de cântarire a deseurilor, operatiunile executate pe platforma de descarcare, încarcarea vehiculelor care pleaca din statie, curatenia în perimetrul statiei si în afara acesteia si operatiunile specifice sistemului de colectare a apelor reziduale;

Descrierea procedeelor de întretinere ale fiecarei componente, inclusiv a cladirilor, echipamentelor mobile, utilitatilor si amenajarilor peisagistice;

Instruirea angajatilor;

Reguli si regulamente de siguranta;

Procedee de tinere a evidentelor;

Planuri de actiune pentru cazuri de urgenta, precum avarii ale vehiculelor sau utilajelor, sau cazurile când locul de evacuare nu este disponibil;

Proceduri de urgenta.

Programul de functionare al instalatiei Programul de functionare al unei statii de sortare trebuie sa tina seama de graficul de functionare al vehiculelor care livreaza deseurile la statie si de capacitatea de prelucrare a echipamentelor de sortare- balotare-manevrare. Programul de lucru trebuie sa tina cont si de amplasarea în teren a statiei, de

destinatiile terenurilor învecinate, precum si de orarul de functionare al societatilor reciclatoare care primesc materialele recilabile de la statie. Programul de functionare variaza de la caz la caz, în functie de circumstantele specifice locului. Multe instalatii mari, localizate în zone industriale urbane functioneaza în regim 24 de ore, 7 zile pe saptamâna. Statiile de sortare care deservesc companiile de colectare a deseurilor, de obicei, functioneaza 6 pâna la 7 zile pe saptamâna. Activitatile din statia de transfer se pot prelungi si dupa programul de “lucru cu clientii”, angajatii încarcând deseurile în camioane, facând curatenie sau executând operatiuni de întretinere a utilajelor. Depozitarea peste noapte a deseurilor în statia de sortare poate fi restrictionata.

Situatii de urgenta În majoritatea zilelor, statiile de sortare desfasoara activitati de rutina. Cu toate acestea, operatorii statiilor de sortare trebuie sa fie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa includa procedurile pentru situatiile de urgenta în planul de activitate. Trebuie anticipate cel putin urmatoarele situatii de urgenta:

Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor, a încasarii taxelor si încarcarii camioanelor de transport în caz de întrerupere a energiei electrice.

Lipsa sau defectarea cântarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta si pe ce criterii se vor stabili taxele, în conditiile în care cântarul este defect. În instalatiile care au cântare si la intrarea si la iesirea din statie, daca se defecteaza unul, temporar se poate utiliza celalalt pentru ambele sensuri.

Incendiu. Apararea împotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se refera la incendiile declansate în încarcaturile camioanelor colectoare, încarcaturile depozitate temporar în statia de transfer, utilajele sortare si de compactare, vehiculele de transfer sau alte locatii. În mod obisnuit, masurile de aparare împotriva incendiilor constau în protejarea sanatatii personalului si chemarea fortelor speciale de interventie.

Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din vehiculele care alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede identificarea si localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante si metode de curatire. Pentru scurgerile mari, planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri în sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale.

Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase trebuie sa prevada metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea temporara în spatii special amenajate si numere de telefon pentru urgente

Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de prim ajutor, numere de telefon pentru urgente si trasee pâna la cele mai apropiate spitale.

Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de contact, inclusiv numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii personalului de deservire, echipele de interventie, clientii fideli si organismele de resort.

Tinerea evidentelor Tinerea unor evidente detaliate permite atât operatorilor statiei cât si administratiei locale, inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia de sortare functioneaza în mod eficient si în conformitate cu prevederile legale. Statiile de sortare de dimensiuni medii si mari, de obicei, tin evidenta urmatoarelor informatii:

Încarcaturile care intra în statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul încarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta încarcaturii, taxa perceputa;

Încarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul încarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex. deseuri, materiale reciclabile), destinatia încarcaturii;

Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul zilelor de lucru;

Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si masurile luate pentru solutionare;

Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu deseuri;

Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de suprafata, deversarile în canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot;

Registre de întretinere: pentru utilaje fixe sau mobile;

Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor;

Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.

Protectia muncii si prevenirea incendiilor Toate activitatile din cadrul unei statii de sortare se executa in baza prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor. Toate persoanele care desfasoara o activitate in cadrul statiei de sortare trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. Constructiile si instalatiile, in special, cele pentru depozitarea deseurilor si a combustibililor se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.

Probleme de mediu Construirea unei statii de sortare care sa minimizeze impactul asupra mediului înconjurator implica atentie sporita la planificarea, proiectarea si functionarea instalatiei. Prezenta sectiune prezinta problemele legate de neplacerile cauzate mediului inconjurator si prezinta “practici de buna vecinatate” elaborate cu scopul de a îmbunatati imaginea publica a statiei de sortare. Se vor prezenta caracteristici de proiectare si functionare referitoare la trafic, zgomote, mirosuri, poluarea aerului, calitatea apelor, purtatorii de germeni infectiosi si pastrarea curateniei. Amplasarea, proiectarea si functionarea corespunzatoare a statiei de transfer poate solutiona sau aplana impactul acestor factori asupra mediului înconjurator si a comunitatii.

Acestor probleme trebuie sa li se dea atentie înca din faza de planificare si amplasare a instalatiei, iar dupa ce instalatia a fost pusa în functiune, aceste probleme trebuie monitorizate în mod regulat. Proiectul statiei de sortare trebuie sa satisfaca cerintele de mediu, indiferent de amplasament sau de destinatia terenurilor învecinate. Statiile amplasate în zone industriale trebuie sa satisfaca aceleasi cerinte de mediu ca si statiile din zone mai populate. Minimizarea aspectelor negative asociate acestor instalatii se poate realiza prin alegerea unor variante de proiectare corespunzatoare.

Traficul Traficul produce cel mai mare impact asupra mediului din afara perimetrului instalatiei si este specific statiilor de sortare de dimensiuni mari. Acest lucru se întâmpla în special în cazul statiilor din zonele urbane si suburbane, unde aglomeratia din trafic este deja o problema importanta a comunitatii. Evaluarea traseelor de transport si impactul asupra traficul de pe acestea trebuie sa fie analizate cu atentie în etapele de amplasare si proiectare a statiei de sortare, cu scopul de a minimiza impactul traficului asupra mediului din afara statiei. Mai mult, accesul bine proiectat, care nu stânjeneste fluxul de circulatie este esential pentru deservirea eficienta a clientilor si eficienta functionala a instalatiei. În mod obisnuit, statiile de sortare pot avea un control indirect asupra traficului, prin stabilirea programului de functionare (orele la care camioanele livreaza deseuri la statie). Putine statii de sortare pot programa traficul de intrare (sosirile camioanelor colectoare), deoarece acestea descarca atunci când s-au umplut, astfel încât echipele de colectare sa îsi poata relua sau încheia activitatea din ziua respectiva. În plus, statiile de sortare si societatile colectoare nu sunt administrate de aceleasi persoane, de aceea este dificila sincronizarea traficului. Totusi, exista posibilitatea ca statiile de sortare sa poata programa traficul vehiculelor. Aceste statii programeaza transporturile astfel încât sa evite traficul din orele de vârf. Daca se formeaza cozi la intrarea în statia de transfer, acestea nu trebuie sa afecteze circulatia de pe drumurile publice. Cozile de pe strazi pot produce probleme de siguranta a traficului, ambuteiaje si blocarea accesului la proprietatile din apropiere iar în unele cazuri pot produce stricaciuni ale strazilor care nu sunt proiectate pentru trafic greu. Unele caracteristici de proiectare si functionare care ar putea reduce impactul produs de traficul în si de la statie asupra mediului sunt descrise în continuare:

Desemnarea unor trasee de parcurs înspre si dinspre statia de sortare care sa evite zonele aglomerate, cartierele de locuinte sau alte zone cu probleme.

Adaugarea, în afara statiei, a unor indicatoare, marcaje pe sosea si semnalarea intersectiilor.

Construirea unor benzi de accelerare sau încetinire care sa permita vehiculelor intrari si iesiri line din trafic, reducând aglomeratia si pericolul de accidente din vecinatatea statiei.

Utilizarea virajelor la dreapta pentru intrarea si iesirea din statii si reducerea la minim a virajelor la stânga pentru a reduce aglomeratia si pericolul producerii de accidente.

Spatiu de asteptare în perimetrul statiei, pentru clientii si vehicule colectoare care sa stea la coada în interiorul statiei, fara a stânjeni traficul pe drumurile publice.

Instalarea si utilizarea echipamentelor de compactare pentru a maximiza cantitatea de deseuri încarcate în fiecare vehicul de transfer, reducând astfel numarul de vehicule care parasesc statia.

Stabilirea unui program de functionare, chiar impunerea unor restrictii care sa încurajeze utilizarea statiei în afara orelor de vârf ale traficul din zona.

Programarea livrarilor comerciale astfel încât sa se evite orele de aglomeratie maxima a traficului.

Zgomotul Statiile de sortare pot reprezenta o sursa permanenta de zgomot, lucru care ar putea produce neplaceri vecinilor. Traficul de vehicule grele si functionarea utilajelor industriale mari reprezinta sursele producatoare de zgomot ale statiei de sortare. Zgomotul produs de traficul de pe soselele adiacente statiei va fi perceput ca provenind de la statia de sortare. Zgomotul provenind de la utilaje se datoreaza motorului, semnalelor de avertizare (producând sunete de intermitente), unitatilor hidraulice si pistoanelor sau lamelor utilajelor care se izbesc sau zgârie suprafete de beton sau otel. Statiile care

utilizeaza sisteme compactoare fixe sau echipament de comprimare actionat de motoare produc zgomote suplimentare mecanice, datorate acestor utilaje. Proiectarea si functionarea corespunzatoare a statiei poate reduce zgomotul produs de instalatiile sale. Aceasta problema include urmatoarele aspecte:

Maximizarea utilitatii zonelor tampon care înconjoara perimetrul, în special de-a lungul zonelor unde se afla terenuri învecinate. Cresterea distantei între sursa de zgomot si receptor, sau existenta barierelor naturale sau artificiale sunt cele mai eficiente modalitati de reducere a zgomotului, atunci când acesta nu se pot reduce la sursa;

Orientarea cladirilor în asa fel încât topografia locului si zidurile din zonele tampon ale instalatiei sa protejeze vecinatatile de expunerea directa la sursa de zgomot;

Echiparea cu materiale amortizoare de sunet a zidariei si plafoanelor constructiilor;

Închiderea utilajelor care nu lucreaza si oprirea motoarelor vehiculelor care asteapta intrarea in statie;

Evitarea fluxului de trafic din vecinatatea zonelor locuite;

Amplasarea intrarilor in cladiri astfel încât sa nu fie pe directia vecinatatilor care ar putea fi deranjate de zgomot;

Echiparea alarmelor care scot sunete intermitente cu becuri intermitente sau alte mijloace de avertizare;

Restrângerea activitatilor producatoare de zgomot în anumite cladiri sau incinte. De exemplu unitatile hidraulice de putere ale compactoarelor ar putea fi plasate in zone speciale împreuna cu alte echipamente care nu produc zgomot. Se poate opta, in etapa de proiectare, pentru utilizarea unor utilaje mai silentioase;

Întretinerea corespunzatoare a amortizoarelor de zgomot si a compartimentului motoarelor apartinând utilajelor mobile care functioneaza în statie;

Pastrarea cât mai multor usi închise în timpul orelor de functionare;

Efectuarea activitatilor care produc cele mai mari zgomote la anumite ore, cum ar fi dimineata si dupa-amiaza, când locuitorii pleaca si vin de la servici, in intervalul când locuitorii nu sunt acasa sau când nivelul de zgomot din afara statiei este maxim.

Mirosurile Mirosurile devin mai puternice în perioadele de vreme calda sau ploioasa. Mirosurile pot fi controlate datorita unor caracteristici de proiectare si functionare precum cele ce urmeaza:

Ca si în cazul reducerii zgomotelor, cresterea distantei între sursa care degaja mirosul si receptor reduce efectiv impactul produs;

Observarea directiei din care bate vântul în mod obisnuit, pentru a stabili orientarea cladirii si amplasarea ei în raport cu terenurile învecinate;

Orientarea atenta a cladirii si a usilor de acces astfel încât sa nu afecteze vecinii si închiderea cât mai multor usi în timpul orelor de functionare;

Crearea unor platforme usor de curatat, inclusiv a unei suprafete de beton usor înclinate, pentru a facilita scurgerea apelor reziduale. Eliminarea intrândurilor, a colturilor si suprafetelor perfect plate, care sunt greu de curatat, si în care se pot acumula gunoaie;

Sigilarea suprafetelor din beton

sau altor materiale semi-poroase pentru a preveni absorbtia

mirosurilor;

Minimizarea depozitarii deseurilor în statia de sortare;

Încorporarea unor sisteme de neutralizare a mirosurilor;

Înlaturarea tuturor deseurilor de pe platforma de descarcare, din buncarele de alimentare a benzilor transportoare, din buncarul de stocare a refuzului la sfârsitul fiecarei zile de lucru, iar apoi curatarea acestor zone;

Includerea unor bazine, gauri de scurgere în podele si sisteme de evacuare, astfel încât resturile mirositoare sa nu se acumuleze;

Tratarea periodica a sistemelor de scurgere cu substante care dezinfecteaza si neutralizeaza mirosurile;

Refuzul de a accepta anumite deseuri care miros extrem de urât;

Practicarea altor masuri “gospodaresti” precum curatirea si dezinfectarea regulata a containerelor, utilajelor si altor suprafete care intra in contact cu deseurile.

Emisiunile atmosferice (poluarea aerului) Emisiunile atmosferice ale statiilor de sortare sunt cauzate de praful degajat din deseurile descarcate, depozitate si sortate în instalatii, gazele de esapament (în special din motoarele diesel) ale utilajelor mobile precum camioane sau incarcatoare, centrala termica, etc. Ca si în cazul mirosurilor, caracteristicile de proiectare si functionare pot minimiza emisiunile atmosferice, astfel:

Pavarea tuturor suprafetelor de trafic;

Pastrarea curateniei suprafetelor pavate si a platformelor de descarcare-incarcare si asigurarea faptului ca la operatiile de curatare a spatiilor betonate se utilizeaza suficienta apa încât sa nu se antreneze praful;

Restrictionarea accesului vehiculelor pe strazile din cartierele de locuinte;

Alegerea unor utilaje mai putin poluante (de ex, prevazute cu catalizatori);

Mentinerea motoarelor în stare buna de functionare, prin efectuarea reviziilor de rutina;

Curatirea caroseriilor si a cauciucurilor pentru a evita raspândirea murdariei pe strazi;

Introducerea unui sistem de filtrare a aerului din halele de sortare, depozitare.

Apele pluviale Precipitatiile si apele care se scurg de pe acoperisuri, din sosele, parcari si zonele amenajate în interiorul statiei de sortare, ajung în final în sisteme de canalizare. Aceste scurgeri pot patrunde si în pânza de apa freatica si pentru acesta evitarea contaminarii cu scurgeri din deseuri, namol si combustibili este foarte importanta pentru pastrarea calitatii atât a apelor de suprafata cât si a pânzei de apa freatica. Construirea unei statii de sortare duce la aparitia unor noi suprafete impermeabile (de exemplu suprafetele pavate) care sporesc cantitatea totala de scurgeri si pot contribui la producerea unor inundatii. Majoritatea statiilor de sortare evacueaza apa uzata menajera si pluviala în sistemul de canalizare municipala. Pentru minimizarea impactului asupra sistemelor de canalizare municipala si a statiilor de epurare, statiile de sortare trebuie sa ia urmatoarele masuri:

Acoperirea zonelor unde se efectueaza transferul si depozitarea deseurilor ale caror ape reziduale sunt deversate în sistemul de canalizare. Aceasta masura reduce cantitatea de precipitatii care ar contribui la volumul total al apelor reziduale evacuate din incinta statiei;

Îndepartarea cât mai multor resturi de pe platforma de descarcare utilizând mijloace mecanice (de ex. prin razuire sau periaj) înainte de a o spala cu furtunul;

Instalarea unor grupuri sanitare, dusuri si robineti cu debite mici;

Asigurarea efectuarii preepurarii apelor care intra în contact cu deseurile. Cerintele specifice de preepurare variaza în functie de capacitatea canalului colector, dar pot cuprinde prevederi

referitoare la decantarea materialelor solide, utilizarea unor separatori de ulei/apa sau utilizarea altor sisteme de preepurare. Alte masuri care trebuie luate în vederea supravegherii calitatii apelor de suprafata sunt urmatoarele:

Respectarea tuturor normelor si regulamentelor pentru gospodarirea apelor de suprafata aplicabile în zona în care este amplasata statia de sortare. În zone unde aceste reglementari sunt bine puse la punct, caracteristicile de proiectare si functionare trebuie sa includa si instalatii pentru retinerea apelor de suprafata (bazine, rezervoare sau tevi de dimensiuni mari) care reduc debitul de scurgere al apelor pâna la valoarea stabilita. În plus, reglementarile în privinta calitatii apelor pot impune construirea unor instalatii de decantare a namolului si aplicarea unor metode diverse de filtrare biologica, pentru decontaminarea apelor. Uneori poate fi necesara corectia valorii pH-ului sau folosirea alte tehnologii de preepurare;

Amplasarea statiilor în afara zonelor cu potential de inundatie;

Minimizarea zonelor impermeable si maximizarea zonelor naturale sau acoperite cu vegetatie, pentru a reduce volumul scurgerilor de apa;

Limitarea depozitarii în aer liber a containerelor sau, ca alternativa, utilizarea containerelor închise ermetic. Daca containerele pline sunt depozitate în aer liber, trebuie prevazute bazine de scurgere, conectate la sistemele de canalizare interioare;

Pastrarea în bune conditii a tuturor instalatiilor de preepurare a apelor uzate. Aceasta presupune curatenia periodica si îndepartarea namolului sau a corpurilor solide din bazine si gauri de scurgere, precum si îndepartarea uleiurilor din separatoarele de ulei si apa;

Interventia prompta în cazul aparitiei unor scurgeri în exterior, pentru a preveni patrunderea deseurilor în sistemul apelor de suprafata.

Purtatorii de germeni infectiosi Germenii infectiosi sunt organismele care pot transmite boli. Purtatorii de germeni infectiosi de la statiile de sortare sunt soarecii, insectele si pasarile care scormonesc prin gunoaie. Dintre pasari, pescarusii ridica cele mai mari probleme în zonele de costa si unele zone de uscat. Problema purtatorilor de germeni infectiosi întra în categoria factorilor care produc neplaceri, dar trebuie tratata cu mai multa atentie. Pentru reducerea purtatorilor de germeni se pot lua urmatoarele masuri:

Eliminarea sau astuparea crapaturilor sau deschizaturilor din cladiri, containere si zone de depozitare la statiile de transfer complet închise. Aceste masuri reduc sansele de patrundere a purtatorilor de germeni infectiosi, în special a soarecilor;

Luarea unor masuri de îndepartare a pasarilor, cum ar fi sârmele suspendate care împiedica pasarile sa intre în statie si eliminarea suprafetelor orizontale unde se pot aduna pasarile;

Îndepartarea tuturor deseurilor la sfârsitul fiecarei zile de lucru;

Curatarea zilnica a platformelor de descarcare-depozitare;

Inspectii de rutina ale instalatiilor pentru descoperirea eventualelor habitate pentru purtatorii de germeni infectiosi si luarea masurilor necesare, de la caz la caz;

Daca este necesar, apelarea la servicii specializate.

Pastrarea curateniei in incinta statiei de sortare În conditiile normale de desfasurare a activitatii instalatiilor, este de asteptat sa apara gunoaie în interiorul si în jurul instalatiiilor. În zone unde nu se impune transportul deseurilor în vehicule închise, problema gunoaielor apare cel mai adesea pe traseele care duc la statia de transfer. Materiale usoare si uscate, cum ar fi pungile de plastic pot sa se desprinda din spatele sau de pe deasupra camioanelor, sau de pe platforma de descarcare-depozitare, si sa ajunga în afara perimetrului statiei.

Masurile care trebuie luate sunt urmatoarele:

Desfasurarea tuturor operatiunilor pe cât posibil în spatii închise;

Orientarea cladirii principale de transfer în functie de directia predominanta a vântului astfel încât gunoaiele sa nu ajunga în afara perimetrului statiei. În general latura "oarba" a cladirii trebuie plasata în bataia vântului;

Aplicarea stricta a prevederilor privind acoperirea camioanelor va duce la reducerea cantitatilor de deseuri cazute din camioane. Unii operatori ai statiilor de sortare au dreptul de a refuza acceptarea unor încarcaturi neacoperite si de a percepe taxe suplimentare pentru vehiculele neacoperite, pentru a descuraja folosirea lor;

Instalarea dispozitivelor paravânt, care sa devieze vântul pe alta directie decât cea a zonei de descarcare-depozitare;

Amplasarea usilor în zone unde nu se depun deseuri, indiferent de orientarea cladirii;

Minimizarea bordurilor orizontale, unde se pot acumula deseuri;

Dotarea cu mansoane (de obicei bucati late de cauciuc) care sa închida portiunea dintre marginea de jos a toboganului si partea de sus a containerului la statiile care utilizeaza tobogane si bare de încarcare care sa tina deseurile când sunt depozitate în camioane sau containere;

Instalarea unor garduri si plase de sârma care sa împiedice împrastierea deseurilor dincolo de perimetrul statiei;

Curatirea cu regularitate a platformelor de descarcare-depozitare exterioare si interioare si mentinerea unor practici gospodaresti eficiente. Acestea vor minimiza cantitatea de deseuri care ar putea ajunge dincolo de perimetrul statiei.

6. VALORILE LIMITA PENTRU EMISII SI TEHNICI RECOMANDATE DE REDUCERE A EMISIILOR

6.1. Valori limita pentru emisii/imisii in atmosfera Valorile limita pentru emisiile in atmosfera in cazul statiilor de sortare ca si in cazul statiilor de transfer se refera, in principal, la indicatorul „pulberi”. Conform prevederilor din O.M. nr. 462/1993 prin care se aproba „Conditiile tehnice privind protectia atmosferei” si „Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare”, nivelul emisiilor pentru acest indicator si activitate este de maxim 50 mg/Nm 3 la evacuarea din sistemul de ventilatie a halelor de sortare (Anexa 1 – articolul 4.1). Analiza poate fi facuta in mod discontinuu iar metoda de analiza este cea prevazuta in SREN 13284-

1/2002.

O atentie deosebita trebuie acordata mirosului, care nu este normat la nivelul emisiilor dar este normat la nivelul imisiilor, pentrua se evalua impactul asupra zonelor locuite. Conform prevederilor din STAS 12574/1987 – Aer in zonele protejate – Conditii de calitate, activitatea din cadrul unei statii de sortare/statii de transfer apare genera miros neplacut care poate fi analizat sub forma indicatorului „metil mercaptan”. Valoarea imisiilor totale pe durata unei zile (concentratia maxima admisibila medie de lunga durata – zilnica) nu trebuie sa depasesca 0,00001 mg/m 3 .

Daca in cadrul statiei de sortare/transfer functioneaza o centrala termica, atunci in functie de tipul combustibilul folosit, nivelel maxime de emisii admisibile sunt cele prevazute in O.M. nr. 462/1993 – Anexa 2.

Pentru respectarea conditiilor impuse la emisii la nivelul halelor de productie, la indicatorul „pulberi”, este necesara prevederea unui sistem de reducere a emisiilor din halele de sortare prin filtrare.

Pentru respectarea conditiilor impuse la nivelul emisiilor din centralele termice este necesara folosirea unui tip de combustibil cu un continut maxim de sulf de 1% (% masa). In caz contrar este necesara prevederea de instalatii de desulfurare a gazelor reziduale de ardere.

6.2. Valori limita pentru emisii in apa La evacuarea apelor din incinta statiei de sortare/transfer in reteaua de canalizare municipala, trebuie respectate conditiile prevazute in NTPA 002/2002 iar la evacuarea intr-un emisar natural respectate conditiile prevazute in NTPA 001/2002. In general, se considera ca o treapta de preepurare mecanica (separator-decantor) poate asigura incadrarea indicatorilor de calitate a apelor preepurate in normele solicitate. Este necesara totusi o evaluare preliminara a emisiilor in apa si in functie de acesta verificarea eficientei teoretice a treptei mecanice. Daca nu este suficient se poate introduce si o treapta de preepurare biologica.

7. CONTROLUL METROLOGIC AL EMISIILOR Masuratorile concentratiilor de poluanti pentru apa si aer trebuie sa fie reprezentative. Pregatirea, desfasurarea si evaluarea trebuie facuta conform normelor CEN, daca acestea exista, sau conform altor norme internationale care sa asigure o calitate unitara stiintifica. Masuratorile se efectueaza in baza tuturor normelor existente, atata timp cat acestea asigura calitatea unitara stiintifica. Respectarea cerintelor metrologice este asigurata de conditiile din autorizatia de mediu. Corectitudinea masuratorilor se bazeaza pe o buna cunoastere si o experienta suficienta a metrologilor din oficiul de masurare insarcinat. Un sistem corespunzator de notificare si supraveghere a institutelor de verificare este inca in curs de implementare in Romania. Prevederile din UE se regasesc in EN ISO/IEC 17205.

In cazul tratarii in comun a mai multor ape uzate, se vor face masuratori separat pe fiecare din aceste fluxuri, atat la punctul final de deversare in emisar cat si la punctele de intrare a apelor uzate in statia de preepurare. Apoi se va calcula prin bilant de masa aportul fiecarui flux de poluanti cat si fluxul de masa total al poluantilor la locul de deversare in emisar. Din acest flux se calculeaza concentratia relevanta de poluanti la locul de deversare in emisar. La locul de deversare se vor masura urmatorii parametri:

pH;

temperatura;

debitul;

materii in suspensie.

Se considera necesara masurarea continuu a valorile indicatorilor pH, debit si temperatura. Valorile concentratiilor indicatorului materii solide totale in suspensie se vor masura zilnic. Metalele grele se vor

masura cel putin de patru ori pe an impreuna cu toti ceilalti indicatori prevazuti in NTPA 001/2002 sau NTPA 002/2002 in functie de sistemul de evacuare a apelor preepurate.

Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de stocare este necesara a fi efectuata de un laborator acreditat de cel putin patru ori pe an.

Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de transfer este necesara a fi efectuata de un laborator acreditat de cel putin doua ori pe an.

Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unui centru de aport voluntar este necesar a fi efectuata de un laborator acreditat de cel putin doua ori pe an.

8. VALORIFICAREA SI ELIMINAREA REZIDUURILOR PROVENITE DIN SORTARE

Rezidurile (refuzurile), cu exceptia deseurilor feroase si neferoase, rezultate din activitatea de sortare

sunt deseuri cu putere calorifica mare si este preferabila incinerarea acestora. Daca in zona nu este in functiune un incinerator, este posibila depozitarea controlata la un depozit de deseuri nepericuloase definit conform O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic pentru depozitarea deseurilor. Deseurile feroase si neferoase pot fi reciclate in industria metalurgica.

9. AUTORIZAREA SI CONTROLUL STATIILOR DE SORTARE

Prezentul normativ nu reglementeaza detaliile procedurii de autorizare, a notificarii de autorizare si a modului de control a activitatii. Totusi, din legislatia de mediu in vigoare decurg anumite obligatii. Notificarea de autorizare trebuie sa contina o lista detaliata a tuturor deseurilor ce pot fi sortate in respectiva statie de sortare. Aceasta lista trebuie sa cuprinda cel putin codurile din catalogul european al deseurilor. Notificarea trebuie sa cuprinda si principalele caracteristici ale statiei :

- amplasamentul si incadrarea in planul de urbanism zonal si in zonal si planul regional de gestionare a deseurilor;

- situatia juridica a societatilor de colectare, transport, a operatorului si a societatilor reciclatoare;

- zona deservita;

- capacitatea medie zilnica si anuala a fiecarei linii de sortare;

- capacitatea maxima de depozitare a deseurilor care urmeaza a fi sortate, a refuzului si a materialelor sortate (capacitatea maxima de depozitare a deseurilor care urmeaza a fi sortate si a refuzului trebuie sa corespunda functionarii maxime pentru trei zile in perioada de vara si pentru cinci zile in perioada de iarna); capacitatea maxima si conditiile de depozitare a materialelor sortate se vor stabili pe baza contractelor incheiate cu societatile reciclatoare;

- tipul deseurilor care nu pot fi primite in statie (ex. deseuri menajere biodegradabile, deseuri verzi, deseuri menajere periculoase, deseuri din constructii si demolari, deseuri explozive, inflamabile, radioactive, contaminate, etc);

- caracteristicile constructiilor din exteriorul si incinta statiei de sortare, in corelare cu prevederile legale privind protectia muncii si prevenirea incendiilor (ex. drumul de acces la statia de sortare sa permita ajungerea in timp util a echipajelor de interventie a pompierilor in caz de incendiu);

- caracteristicile instalatiilor de sortare (incarcatoare, benzi rulante, separatoare, prese, cicloane, compactoare, instalatii de conditionare, etc) si a utilitatilor, inclusiv a constructiilor si instalatiilor pentru protectia mediului, protectia muncii si prevenirea incendiilor;

Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice, continue si discontinue, prevazute a fi realizate pentru monitorizarea activitatii din punct de vedere a protectie mediului (poluantii in aer si apa). Daca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului, se vor include si informatii privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice prevazute a fi realizate pentru monitorizarea impactului activitatii asupra factorilor de mediu “sol”, “sanatatea populatiei”, “biodiversitate”, etc.

Nota : pana la elaborarea unor normative specifice, parte din prevederile prezentului normativ se vor aplica atat pentru centrele de aport voluntar cat si pentru statiile de transfer.

Bibliografie :

1. O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

2. O.M. nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

3. O.M. nr. 462/1993 pentru aprobarea „Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei”

4. B.Bilitewski, G.Härdtle, K.Marek, A.Weissbach, H.Boeddicker: “WASTE MANAGEMENT” – Springer Edition;

5. F.McDougall, P.White, M.Franke, P.Hundle: “INTEGRATED SOLID WASTE MANAGEMENT: A Life Cycle Inventory” – Blackwell Science Edition;

6. INCDPM - ICIM Bucuresti: “Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor ”

7. ADEME/ECO-AMBALLAGES – Guide du centre de tri des dechets recyclables menajeres – 1998 – ADEME Editions, Angiers, Franta

8. Legislation et reglementation – Elimination des dechets et recuperation des materiaux – Journaux Officiels – 2003 - Franta