PRECOLECTAREA SI TRANSPORTUL DESEURILOR

Studenti: Birzu Ioana Doaga Cristian Ionut Gruia Mihai Ionut Petrache Maria-Vanessa Tutu Ionela Vata Iulia Specializarea: I.M.E An: IV

Precolectarea si transportul deseurilor si a materialelor reciclabile

reprezinta o componenta importanta in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceasta este de cele mai multe ori subevaluata, ea reprezinta intre 60-80% din costul total de gestionare a deseurilor si materialelor reciclabile, de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest cost. Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si a transportului deseurilor si materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici de referinta: marimea zonei de colectare; structura economica a zonei; nivelul de trai al populatiei; conditii urbanistice; cerintele clientilor; alegerea sistemului adecvat de colectare.

DESEU inseamna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, sau intentioneaza, sau este obligat sa-l arunce. Conform Actului German privind Deseurile din 27 august 1993, deseurile pot fi definite atat subiectiv cat si obiectiv. Subiectiv sunt definite ca obiecte portabile abandonate de proprietar si obiectiv in legatura cu depozitarea sistematica a gunoiului asa cum este ceruta de protectia sanatatii publice si in particular a mediului. Obiectiv este un rest de material rezultat n urma fabricarii unui produs care nu mai poate fi utilizat inca o data in starea in care este pentru a mai produce inca o data produsul respectiv.

Ca rezultat al proceselor din industrie, agricultura i tehnologie, se creaza cantitati tot mai mari de noi deseuri.

Tipuri de deseuri
Dupa provenienta, pot fi deosebite urmatoarele tipuri de deseuri: A. Deseuri municipale si asimilabile, care sunt deseuri generate n mediul urban si rural. Ele sunt grupate in: A1 - Deseuri menajere, provenite din activitatea casnica, magazine, hoteluri, restaurante, institutii publice

A2 - Deseuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hartii, mase plastice, frunze, praf). A3 - Deseuri din constructii si demolari, provenite din activitatea de constructii si modernizarea si intretinerea strazilor. A4 - Nmol orasenesc, rezultat din statiile de tratare a apelor uzate si menajere

B. Deseuri sanitare, provenite din spitale, dispensare si cabinete medicale.

C. Deseuri de productie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole. C1 Deseuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifica in: Clasa 1 Deseuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest. Clasa 2 Deseuri industriale nepericuloase si netoxice. Clasa 3 Deseuri inerte, de exemplu cele provenite din constructii. Clasa 4 Deseuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive. Clasa 5 Deseuri industriale produse in cantitati foarte mari, de exemplu cenusile produse de termocentrale care functioneaz pe carbune. C2 Deseuri agro-zootehnice, provenite din agricultura si, in special, din zootehnie. C3 Deseuri speciale, categorie in care intra explozibilii si substantele radioactive.

Precolectare reprezinta operatia de strangere si depozitare pe timp limitat a reziduurilor menajere din cadrul apartamentelor, locuintelor, blocurilor de locuinte, magazinelor, constructiilor publice, etc. Precolectarea se imparte in doua faze si anume: precolectarea primara care se refera la strangerea reziduurilor si depozitarea lor in recipienti mici la locul de producere; precolectarea secundara care se refera la adunarea reziduurilor rezultate din precolectarea primara si depozitarea lor in camerele sau pe platformele de precolectare, in cadrul blocurilor sau ansamblurilor de locuinte. Colectare se numeste operatiunea de ridicare a reziduurilor de la punctele de precolectare secundara urmata de transportul lor la locul de neutralizare sau valorificare. Platforma de precolectare este o portiune limitata de teren, special amenajata pentru depozitarea recipientilor (pubele, containere, etc.) adunate de la grupurile de locuinte sau de la blocurile de locuinte in vederea transportarii lor la locul de neutralizare.

Camera de precolectare este o incapere amplasata la parterul, sau in mod exceptional la subsolul blocurilor de locuinte, cate una la fiecare tronson. Aceste camere sunt in comunicatie directa cu tuburile pentru transportul reziduurilor si contin recipienti care se incarca in mod obisnuit prin tub. Reziduurile din recipienti sunt apoi preluate de autovehicule speciale care asigura transportul reziduurilor colectate

Tubul pentru transportul reziduurilor este o instalatia cu sectiunea circulara prevazuta de regula la blocurilor de locuinte cu mai multe nivele. Aceasta instalatie se monteaza pe verticala si este prevazuta cu guri pentru introducerea reziduurilor la fiecare nivel fiind amplasata intr-un spatiu din vecinatatea pieselor de serviciu (bucatarii, oficii, scari de serviciu etc.). La partea inferioara tubul comunica direct cu camera de precolectare, iar la partea superioara se termina printr-o coloana de ventilatie asemanatoare cu ventilatiile instalatiilor de canalizare.

CANTITATEA DE DESEURI
Cantitatea i calitatea deeurilor menajere este influentata de o serie de factori cum ar fi: clima, modul de viaa, caracterul localitatii (industriala, agrara). De asemenea depinde de anotimp, zi din saptamana, etc. O influenta deosebita o are nivelul de trai, nivelul economic si cel social, gradul de civilizatie a populatiei. Reziduurile menajere la care ne referim se considera dezafectate de materiale refolosibile care sunt colectate in centre speciale. Pentru determinarea cantitatii deeurilor menajere exista doua metode : 1. Metoda indicelui mediu de producere a deseurilor menajere pe cap de locuitor si care rezulta din cantitatile produse de catre un locuitor in diferite zone ale localitatii. 2. Metoda gravimetrica ce are la baza determinarea zilnica a cantitatii deseurilor menajere prin cantarire directa. In cadrul primei metode cantitatea medie de reziduuri sau deseuri menajere produse intr-o zi este egala: Qmed / zi = NIm * 0,001 [t] Relatie n care: - N numarul de locuitori - Im indicele mediu - Im = [ kg / loc , zi ] Limitele normale ale indicilor de producere a deseurilor menajere sunt cuprinse intre 0,3-1,3 kg /loc/zi ajungand uneori 1,5. In tarile subdezvoltate valoarea lui Im poate sa scada sub 0,3. La noi in tara indicele de producere e cuprins intre 0,8-1 kg/loc/zi. In ceea ce priveste cantitatea specifica a reziduurilor menajere exista diferene mari de la o tara la alta. Spre exemplu acolo unde se utilizeaza foarte multe alimente, preparate, semipreparate creste cantitatea de ambalaje, hartie, folie, plastic, etc. si scade cantitatea deseurilor provenite din prepararea alimentara (frunze, radacini, coji). In general densitatea exprimata in kg/m3 este cuprinsa intre 200-400, la noi in tara tinzand spre valoarea maxima.

PRECOLECTAREA DESEURILOR
Ciclul sistemului de salubrizare se imparte in urmatoarele faze: Precolectarea primara a reziduurilor la locul de producere, adica in apartamente, institutii publice, magazine, alei, artere de circulatie etc. Precolectarea secundara, adica strangerea si depozitarea provizorie a reziduurilor in puncte de precolectare organizate (camere sau platforme de precolectare). Colectarea reziduurilor de catre organizatiile locale de salubritate de la punctele de precolectare secundara si evacuarea lor spre locurile de neutralizare-valorificare. Precolectarea deseurilor se refera la adunarea lor in diferite recipiente: cosuri de gunoi, pubele (pentru deseurile menajere) si containere (pentru deseurile stradale si cele produse de agentii economici). Pentru a permite reciclarea, colectarea deseurilor care contin materiale refolosibile se face separat in recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galben, rosu, verde, albastru, maro i negru antracit.Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deseuri sunt: galben (portocaliu) - materiale plastice, verdesticla, albastru - hartie, carton, maro - electrice si electronice, negru - nereciclabile, insa acestea nu sunt respectate intotdeauna. Pe recipente exista etichete care precizeaza exact ce fel de deseuri se pot pune in recipientul respectiv.

Exemple de recipiente pentru precolectarea selectiva

Cosuri de gunoi Containere

Sisteme de pubele
Pentru a facilita un sistem rational si mecanizat de colectare a deseurilor trebuie limitat numarul de tipuri si marimi de pubele,iar forma lor de executie trebuie standardizata.

Cosuri de gunoi si tomberoane de gunoi

Pentru colectarea deseurilor, drept cea mai mica unitate se utilizeaza astazi din ce in ce mai rar cosurile de gunoi cu un volum de 35-50 l din tabla de otel zincata sau din plastic.acestea sunt incomode,atat din punct de vedere a transportului,dar si din punctul de vedere al capacitatii disponibile;in cazul unor deseuri mai voluminoase,aceste costuri se dovedesc a fi neincapatoare, astfel incat deseurile trebuie depozitate langa tomberon si transportate separat.

Pubele mari si containere

Datorita cantitatii crescande de deseuri s-au proiectat containere cu volum de 660,770,1100 l din tabla de otel si pubele de 120 si 240 l, mai rar de 360 l din material plastic, care sunt utilizate in special in colectarea desurilor menajere si a materialelor reciclabile din domeniul casnic. Pentru colectarea de cantitati mici de deseuri periculoase, pubelele se produc din tabla de otel.

Pentru precolectarea deseurilor stradale, comerciale si industriale sunt folosite containere tipizate de 1,1 m, 4 m sau mai mari. Containerele de 1,1 m pot fi din tabla zincata sau din plastic. Pentru deseuri n cantitati mai mari, sau pentru deseuri industriale si din constructii sunt folosite containere de constructie metalica, de tip cupa de 4 m sau mai mari, de tip Abroll.
Container de tip Abroll Container de 1,1 m din plastic

Container de 1,1 m zincat

Colectarea propriu-zisa a deeurilor din aceste containere este efectuat de catre servicii specializate, cum sunt REBU la Bucuresti si RETIM la Timisoara. Aceste servicii dispun de utilaje speciale pentru colectari. Colectarea deseurilor din pubele si recipiente de pana la 1100 l este efectuata cu ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor si containerelor si cu instalatie de compactare.

Autogunoiera tipica

Autogunoiera cu incarcator frontal

Incarcarea unei pubele

Deseurile colectate in cupe de 4 m sunt transportate cu tot cu containerul de catre autospeciale prevazute cu instalatie de ridicat, iar containerele de tip Abroll sunt tractate , ele deplasandu-se pe rolele proprii. Autospecial pentru cupe

STATII DE TRANSFER DESEURI

In conformitate cu legislatia in vigoare armonizata cu directivele europene Romania trebuie sa se conformeze sistemului de gestionare a deseurilor general acceptat si reglementat in Europa. O piesa importanta a programului national respectiv master planurilor regionale de gestionare a deseurilor sunt statiile de transfer. Amplasarea statiilor se face in functie de mai multi factori ce alcatuiesc mediul economico-social al fiecarui judet astfel incat statia sa deserveasca un teritoriu optim bine definit care ii este arondat si sa indeplineasca functia de mediator intre fluxul de deseuri si depozitul ecologic judetean sau o statie de sortare.

Structura statiei
Avand in vedere functia acestor statii putem sa desprindem usor principalele componente ce o alcatuiesc precum si fluxul deseurilor. Deseurile colectate de la populatie fie ele presortate sau deseuri municipale amestecate sunt transportate catre statiile de transfer. Primul pas este descarcarea deseurilor in cuva de alimentare a compactorului stationar care are atasat un container de capacitate mare. Dupa ce au fost compactate si containerul este plin se va detasa de la compactorul stationar si deseurile vor fi transportate de camioanele cu suprastructura multilift catre depozitul conform.

Exemple de statii de transfer:

TRANSPORTUL
Principalele autovehicule pentru transportat reziduurile existente in tara noastra sunt: Autogunoiere; Autoplatforme pentru transport containere; Automaturatoare-colectoare pentru reziduuri stradale. Alte genuri de autovehicule ca: autoplatformele, autobasculantele si altele de acest tip, nu sunt indicate pentru transportul reziduurilor decat daca precolectarea se face prin schimb de pubele sau de saci. Schema de functionare este cea tipica pentru activitatea de exploatare a unui depozit controlat de deseuri menajere si se refera la: Modalitatea de transport la depozit a deseurilor Transportul deseurilor se va face cu autogunoiere compactoare sau cu masini deschise, in functie de posibilitatile si dotarea operatorului respectiv, dar si de natura si provenienta deseului transportat. Receptia deseurilor la intrarea in depozit Se asigura de catre operatorii PC si receptionerii care au aceasta sarcina. Controlul se face vizual, iar in cazul in care este posibil se face si o verificare a actelor insotitoare privind provenienta deseului.

 Cantarirea si inregistrarea cantitatilor de deseuri Toate autogunoierele si masinile care transporta deseuri ce urmeaza a fi depozitate se cantaresc atat la intrarea in depozit (pline), cat si la iesirea din depozit (goale). Se stabileste astfel in mod real cantitatea de deseuri adusa la depozit. Datele sunt inregistrate in computer si monitorizate de catre operatorii PC. Controlul la locul de descarcare (depozitare) La locul de depozitare un operator va dirija autogunoierele si masinile transportoare, indicand locul de descarcare si va face in acelasi timp o verificare vizuala a compozitiei deseurilor descarcate. La iesirea din depozit masinile vor fi igienizate pe rampa de spalare auto din hala de masini.

RUTE DE COLECTARE
Accesul la principalele rute de transport Statia de sortare trebuie sa aiba acces direct si convenabil la rutele de transport pentru camioane, la arterele principale, la autostrazi, etc. Este preferabil ca rutele de transport sa nu cuprinda zone rezidentiale, deoarece traficul generat de statia de sotare aglomereaza traficul, sporeste riscul suportat de pietoni; poluarea aerului, zgomotul si uzura soselelor si ngreuneaza pastrarea curateniei. Cerinte referitoare la dimensiunea statiilor de sortare Dimensiunea zonei necesare pentru constructia unei statii de sortare variaza n mod semnificativ n functie de volumul de deseuri care va fi prelucrat, de ritmul de aprovizionare al deseurilor, de operatiunile care se efectueaza n statia de sortare si de tipurile de clienti pe care i va deservi statia. Localizarea unui teren de dimensiuni potrivite este esentiala pentru eficienta activitatilor desfasurate si pentru minimizarea impactului asupra comunitatii. Datele initiale pot stabili criteriile preliminare privind dimensiunea, pe baza unui proiect conceptual.

COLECTAREA DESEURILOR DIN ZONELE RURALE

Problematica deseurilor trebuie abordata din cel putin trei puncte de vedere: 1. Deseurile depozitate in depozitele special amenajate 2. Deseurile depozitate in locuri interzise aruncate pe strada, pe malurile apelor, in ape, in zona rurala, in zone de agrement, etc 3. Deseuri depozitate in zone neamenajate ca atare dar folosite in mod traditional ca zone de depozitare ex: in mediul rural Concluzii principale: n zona urbana, unde exista servicii de salubritate, dar infrastructura este inca deficitara, predomina deseurile mici care insa prin numarul lor au devenit o problema serioasa; In zonele rurale si de agrement lipsa serviciilor de salubritate (sau operarea lor este deficitara) ducand la depozitarea in natura in locuri nepermise a diverse categorii de deseuri, cu consecinte majore asupra mediului. Inzestrarea cu servicii de salubritate a localitatilor din Romania studiu bazat pe informatiile obtinute in urma transmiterii de chestionare referitoare la serviciile de salubritate catre toate primariile din Romania. Concluzii principale: - cel putin 2.000.000 de romani traiesc in localitati fara servicii de salubritate - mai putin de 7.000.000 de romani au acces teoretic la o infrastructura de colectare selectiva dar doar 10% din deseurile de sticla, plastic si hartie generate de acestia sunt colectate selectiv n vederea reciclarii.

Solutii: Investitii in infrastructura de salubritate cu accent pe colectarea selectiva a deseurilor in vederea reciclarii sau valorificarii in alt mod. Obligarea tuturor cetatenilor si agentilor economici la plata serviciilor de salubritate (in vederea asigurarii unor venituri sigure si constante la bugetul local care sa poata fi folosite pentru implementarea / imbunanatirea infrastructurii, o serie de localitati din Romania au introdus cu mare succes taxa de habitat) Imbunatatirea cadrului legislativ prin introducerea unor criterii clare de performanta in ceea ce priveste serviciile de salubritate cu accent pe imbunatatirea accesului populatiei la infrastructura de colectare selectiva a deseurilor.

Concluzie:
Gazele, lichidele, deeurile solide, deeurile menajere i apele riziduale polueaz mediul i n unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Dac vrem s trim ntr-o lume sntoas, trebuie s minimalizm efectele reziduurilor produse de societate. Dac reziduurilor li se permite s domine mediul, echilibrul natural este pierdut i acest dezechilibrul poate avea efecte dezastruoase asupra animalelor, vegetaiei i chiar a vremii. Locurile de depozitare a deeurilor trebuie administrate pentru ca pmntul s nu adposteasc boli. Multe locuri n care au fost depozitate deeuri timp de zece ani, au fost recuperate i chiar au oferit teren de parcuri i case.

Bibliografie:

http://www.scrigroup.com/geografie/ecologiemediu/PRECOLECTAREA-COLECTAREA-SI-TR62439.php
http://www.deseuri-online.ro/new/download/Colectaretransport.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor#Colectare a_.C8.99i_transportul_de.C8.99eurilor
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/129376_proiect-colectareasi-transportul-deseurilor