Sunteți pe pagina 1din 11

De ce sa reciclam?

Reciclarea nu presupune eforturi suplimentare semnificative Fata de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din partea consumatorilor. Deseurile menajere trebuie sortate inainte de a le arunca in containere separate pe tipul de deseu acceptat (plastic, sticla, hartie etc). Deci pentru consumatorul de rand reciclarea presupune doar putina atentie la sortarea deseurilor. Aproape 45 % din deseurile casnice sunt ambalaje si materiale reciclabile. Aceasta cantitate a crescut in ultimii ani si va creste in continuare. Fiecare dintre noi, ca reprezentant al comunitatii, are puterea si obligatia de a influenta procesul de ecologizare a propriului oras sau a zonei unde isi petrece vacanta. Solutia este la indemana noastra si consta in DEPOZITAREA SELECTIVA A DESEURILOR, in vederea reciclarii/revalorificarii lor. De ce reciclarea? Reciclarea materialelor refolosibile reduce consumul resurselor naturale (petrol, apa, energie) precum si nivelul emisiilor nocive in aer. - 1 tona hartie recuperata salveaza 17 arbori maturi care produc in fiecare ora oxigenul necesar pentru 900 de oameni - 1 tona masa plastica recuperata economiseste 8 tone petrol - deseurile biodegradabile pe care le genereaza o gospodarie pot deveni pamant fertil pentru flori, gazon, spatii verzi, gradina de zarzavat sau pot acoperi ranile pamantului facute de constructii demolari, de alunecari de teren sau de eroziune. HARTIE/CARTON Hartia este cel mai frecvent deseu intalnit in mai toate sferele de activitate si constituie o importanta sursa de fibre de celoloza. Sub forme diferite (hartie de scris, hartie de ambalaj, ziare, reviste, cataloage, deseuri postale, cutii sau alte ambalaje din carton simplu si ondulat de la produsele cosmetice, electrocasnice, pentru bauturi, inclusive ambalajele de tip TetraPak, etc.), hartia ocupa aproximativ 41% din totalul gunoiului menajer pe care il producem astazi. Stiati ca - Hartia se biodegradeaza mult mai usor decat plasticul pentru ca este fabricata din celuloza? - Fiecare tona de hartie reciclata poate salva 17 copaci? - Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 pungi de hartie? - Hartia si cartonul pot fi reciclate doar de 10 ori?

- Ziarele contin hartie reciclata in proportie de 50%? - Saptamanal peste 500 000 de copaci sunt folositi pentru producerea a 2/3 din ziarele care nu vor mai fi reciclate niciodata? Materiile prime utilizate prin fabricarea hartiei sunt: lemnul, celuloza, hartia veche. Hartia reciclata permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate si a 90 % din cantitatea de apa (300 l) necesara pentru producerea a 1 kg de hartie alba. De asemenea, prin reciclarea deseurilor de hartie se elimina clorul toxic necesar producerii hartiei albe. Oportunitati de reciclare Hartia recuperata se foloseste in mod uzual la editarea de publicatii, realizarea unor produse pentru constructii, combustibili obtinuti din deseuri in amestec cu deseurile din plastic si lemn sau produse de tip asternut in crescatoriile de animale. Reciclarea hartiei salveaza un spatiu important in rampele de deseuri. Deseurile de hartie se predau in saci de plastic sau in baloti legati. Acestia pot contine toate tipurile de hartie tiparita. PLASTIC Acest produs are o pondere de folosire pe plan mondial foarte mare, datorita avantajelor pe care acesta le prezinta: pret de cost redus, greutate specifica redusa, manevrabilitate foarte mare, tehnologie de fabricatie ieftina. Plasticul reprezinta o problema foarte importanta pentru tara noastra. Stiati ca - Aproximativ 30 % din plasticul produs este folosit pentru ambalare? - Americanii arunca 2.5 milioane de recipiente de plastic in fiecare ora? - Cu fiecare tona de plastic reciclat se economisesc intre 700 si 800 kg de petrol brut? - Prin arderea plasticului se elimina substante care produc boli de plamani, iar intr-o perioada indelungata pot imbolnavi ficatul, rinichii si sangele? - Pungile de plastic nu sunt biodegradabile; ajunse in ocean, aceste pungi determina moartea animalelor marine care se incurca in ele sau le inghit? - Cerneala folosita pentru imprimarea pungilor contine cadmiu, metal foarte toxic, eliberat in aer odata cu arderea pungilor? - Recicland o sticla de plastic se economiseste energie pentru functionarea unui bec de 60W timp de 6 ore? - Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau 1 m2 de covor? - Din 50 PET-uri se poate face un pulover? Ambalajele din materiale plastice nu sunt biodegradabile. Cresterea consumului acestora, mai ales in ultimii 10 ani, a adus la sporirea alarmanta a numarului de ambalaje aruncate iresponsabil in natura. Prin colectarea si reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra mediului inconjurator.

Oportunitati de reciclare Plasticul poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%), folosite la randul lor ca materie prima pentru covoare, tapiterii, jucarii, pasle pentru industria textile, industria auto, folie industriala, chingi, benzi, noi ambalaje PET alimentare si nealimentare. Avantajele produselor realizate din plasticul reciclat constau intr-un cost de fabricatie mai ieftin fata de cele realizate din materii prime. STICLA Reciclarea sticlei este o istorie fara sfarsit. Spre deosebire de materialele plastice sau hartie sticla aruncata poate fi reciclata la nesfarsit. Stiati ca - Sticla poate fi reciclata la nesfarsit fara sa-si piarda din calitati? - Sticla ce trebuie folosita pentru recipienti noi trebuie sa fie sortata dupa culoare, sa nu fie murdara si sa nu contina agenti de contaminare? - Sticla are nevoie de 1 milion de ani pentru a se descompune in bucatele mici? - Reciclarea sticlei reduce poluarea de fabricare cu 75% si poluarea aerului cu 14-20%? - Reciclarea unui borcan de sticla economiseste energie suficienta pentru alimentarea unui bec de 100W timp de 4 ore? - Reciclarea unei tone de sticla economiseste 1,2 tone de materii prime (soda, nisip, feldspat) si energie in proportie de 25%? - Recipientii de sticla pot fi refolositi in medie de 25-30 de ori inainte de a se sparge, fiind apoi reciclati in recipienti noi, aproape la infinit? - Multi recipienti din sticla incorporeaza deja cioburi de sticla reciclata (bucati mici de deseuri de sticla), de aceea nu se poate face o comparatie intre recipientii de sticla utilizata pentru prima data si recipientii alcatuiti in totalitate din material reciclat? Sticla se produce folosind urmatoarele materii prime: nisipul de cuart, calcarul, soda (produs poluant). Reciclarea sticlei menajeaza mediul si economiseste in timp bogatiile naturale, apa si electricitatea. Sticla este 100% reciclabila, recuperarea ei salvand un volum important de resurse energetice. Oportunitati de reciclare Producatorii de recipiente din sticla prefera sa introduca cioburile in materialul brut deoarece temperatura din cuptor se reduce semnificativ. Praful de sticla care nu mai poate fi utilizat la fabricarea altor recipiente poate fi valorificat prin realizarea vatei de sticla, material foarte utilizat in izolarea termica si fonica. Sticla ce trebuie folosita pentru recipiente noi trebuie sa fie in general sortata dupa culoare si trebuie sa nu contina contaminanti cum ar fi murdarie, roci, ceramica, farfurii rezistente la temperaturi mari sau alte produse din sticla.

ALUMINIU Multe bunuri si ambalaje sunt fabricate din metale - tabla, otel si in special aluminiu. Reciclarea aluminiului salveaza 95% din energia necesara producerii lui. Stiati ca - Aluminiul este 100% reciclabil? - Un televizor poate functiona trei ore in continuu cu energia economisita prin reciclarea unei cutii de aluminiu? - Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 4 kg de chimicale si 14 kwh de electricitate? - Folia de aluminiu reciclata este folosita pentru a face diferite piese pentru masini noi? Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de bauturi din aluminiu se realizeaza noi produse cu aceeasi destinatie si cu un consum energetic incomparabil mai mic. Pentru fabricarea unui produs nou din metal reciclat se economiseste intre 74% si 95% din energia necesara realizarii aceluiasi produs din resurse primare. Daca reciclam o doza de aluminiu vom economisi energie suficienta pentru producerea altor 20 de doze reciclate.

Oportunitati de reciclare Dozele aduse la centrele de colectare sunt concasate, balotate si transportate la unitatile centrale de procesare. La instalatiile de recuperare, cutiile zdrobite sunt incalzite initial pentru indepartarea umiditatii si apoi sunt incarcate intr-un cuptor de retopire. Metalul care rezulta este transformat in lingouri care apoi sunt transferate in alta unitate de procesare si trase in foi subtiri. Aceste foi pot fi refolosite pentru diferite utilitati, in functie de necesitatile pietei. In aceste etape de obtinere a lingourilor, respectiv foilor metalice, se va reduce semnificativ utilizarea resurselor naturale.

Lectia 4Sortarea ambalajelor pe grupe de materiale reciclabile In vederea protectiei mediului, se impune educarea consumatorilor pentru colectarea ambalajelor nerefolosibile pe tipuri si depunerea lor in containere special amenajate si incurajareaconsumatorilor pentru aachizitiona mai ales produse care au ambalaje ecologice.In Germania, asociatiile pentru apararea mediului au impus simbolul grafic denumit punctulverde"(Der Griine Punkt), care indica reciclarea ambalajului. Atribuirea punctului verde" se face pe baza unuicontract si a participarii fmanciare din partea utilizatorului lui. Conditia atribuirii acestuia estecaracterulreciclabil al ambalajului. Societatile care au acceptat simbolul si nu il respecta, sunt penalizate.Statele membre U.E. au prevazut:

promovarea ambalajelor standard pentru a facilita reutilizarea lor. eliminarea discriminarilor intre ambalajele noi si cele recuperate. fabricarea de produse care permit utilizarea de ambalaje obtinute din materiale reciclate. excluderea de pe piata a ambalajelor care nu sunt recuperabile sau reciclabile.Ambalajele prezinta o serie de simboluri referitoare la protectia mediului inconjurator si deci avietii sisanatatii consumatorilor.

Tipuri de ambalaje dupa constituienta materiala Ambalaje din materiale plastice:PET polietilen tereftalat ,HDPE polietilena de mare densitate,PVC policlorura de vinil,LPDE polietilena de mica densitate,PP polipropilena,PS polistiren Ambalaje din hartie si placi fibrolemnoase:Carton ondulat,Carton neondulat,Hartie Ambalaje metalice:Otel ,Aluminiu Ambalaje din lemn:Lemn,Pluta Ambalaje textile:Bumbac,Iuta Ambalaje din sticla:Sticla incolora,Sticla verde,Sticla bruna Ambalaje din materiale compozite:Hartie si carton / diverse metale,Hartie si carton / plastic, Hartie si carton / aluminiu,Hartie si carton / tabla galvanizata,Hartie si carton / plastic/ aluminiu,Hartie si carton / plastic/ aluminiu/tabla galvanizata,plastic/ aluminiu,plastic / tabla galvanizata,plastic/ diverse metale,Sticla / plastic,Sticla / aluminiu,Sticla / tabla galvanizata,Sticla / diverse metale

AMBALAJELE TREBUIE RECICLATE

Serviciile de specialitate ne ofer posibilitatea de a recicla deeurile din plastic, hrtie, sticl i metal, prin amplasarea de containere de colectare selectiv pentru fiecare dintre acestea. Ne putem da uor seama dac un produs pe care l cumprm este reciclabil, identificnd semnul grafic specific pentru reciclare. El este format din trei sgei care formeaz un dreptunghi. Fiecare sgeat reprezint un pas al procesului de reciclare: a) colectare i procesare, b) prelucrare i c) cumprare produse reciclate. Numrul din interiorul triunghiului reprezint codul materialului iar literele de sub el, abrevierea acestuia. PLASTICUL TREBUIE RECICLAT pentru c descompunerea natural n mediul nconjurtor necesit peste 500 de ani datorit materialelor care l alctuiesc. CUM RECICLM PLASTICUL? Fiecare persoana poate stoca separat plasticul n propria-i locuin. Mai nti ele se spal de resturile coninutului i se ndeprteaz dac este cazul etichetele de hrtie sau alte pri care nu snt din plastic. Apoi, sticlele, de exemplu, pot fi turtite, iar bidoanele tiate, i stocate temporar ntr-un sac menajer sau cutie, dup care pot fi depuse n containerele de colectare a plasticului din faa blocului sau a casei. Aceste containere snt foarte uor de recunoscut dup nsemnele de pe ele. Sistemul de identificare i marcare a ambalajelor din plastic:

PET - Polietilena tereftalata: recipieni buturi, ulei etc. Cod 1. HDPE - Polietilen de inalta densitate: recipieni produse chimice (ampoane, detergeni lichizi, clor, soluii de curat etc.). Cod 2. PVC - Policlorura de vinil: dopuri, tvi, folie, evi, tuburi, mobilier uor, carduri, autocolante etc. Cod 3. LDPE - Polietilen de joas densitate: pungi, saci, folii. Cod 4. PP - Polipropilen: cutii de margarin, pahare, diverse ambalaje alimentare etc. Cod 5. PS - Polistiren: tvi, pahare de unic folosin, cutii iaurt, carcase casete i cd-uri etc. Cod 6. Alte mase plastice: Cod 7-19.

HRTIA I CARTONUL SE RECICLEAZA pentru c la tiprirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3.000 de metri cubi de lemn, adic 1.500 de arbori cu o vrst de 50 de ani. Prin reciclarea maculaturii reducem defriarea pdurilor i efectele negative asupra mediului n care trim. CUM RECICLM HRTIA I CARTONUL? Putem contribui la revalorificarea deeurilor din hrtie i carton prin stocarea lor separat n propria locuin. Ele pot fi stocate temporar ntr-un sac menajer sau cutie, dup care pot fi depuse n containerele de colectare a hrtiei i cartonului din faa blocului sau a casei. Aceste containere snt foarte uor de recunoscut dup nsemnele de pe ele.

Sistemul de identificare i marcare a ambalajelor din hrtie i carton:

PAP - Carton ondulat. Cod 20. PAP - Carton neondulat. Cod 21. PAP - Hrtie. Cod 22.

METALUL SE RECICLEAZA pentru c fabricarea unui produs nou din metal reciclat economisete ntre 74% i 95% din energia necesar realizrii aceluiai produs din resurse primare de metal. Reciclarea metalelor, pe lng conservarea resurselor naturale, reduce semnificativ cantitatea deeurilor care ajung la groapa de gunoi. CUM RECICLM METALUL? Pentru a contribui la revalorificarea deeurilor din metal, fiecare poate stoca separat metalul n propria-i locuin. Mai nti ele se spal de resturile coninutului, dup caz. Este important ca dozele de aluminiu i cutiile de conserve s fie turtite pentru a mri volumul de metal depozitat i transportat. Apoi, ele pot fi stocate temporar ntr-un sac menajer sau cutie, dup care pot fi depuse n containerele de colectare a metalului din faa blocului sau a casei. Aceste containere snt foarte uor de recunoscut dup nsemnele prezente pe ele. Sistemul de identificare i marcare a ambalajelor din metal:

FE - fier: conserve, capace de borcane, tuburi de spray, cutii cu lacuri i vopsele etc. Cod 40. ALU - aluminiu: doze buturi, folii i ambalaje alimentare. Cod 41. Alte metale: mai ales metale neferoase (cupru, alam, inox etc.) Cod 42-49.

GNDETE DE DOUA ORI INAINTE DE A ARUNCA LUCRURILE CARE NU-I MAI TREBUIE!

Unii dintre noi cred c este normal s arunce pe jos sticle de plastic, ambalaje de ciocolat sau ngheat, pungi de snacks-uri sau doze de aluminiu dup ce au consumat produsele, ns aceasta nu dovedete dect lipsa de preocupare fa de mediul n care trim. De aceea pentru a-l meine curat i sntos trebuie s urmm nite reguli: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Nu arunca nimic la ntmplare: pe trotuare i strzi, n parcuri i grdini, n ape i pe marginea apelor, pe marginea oselelor, i oriunde te recreezi n natur! Chiar dac nu gseti imediat un co de gunoi asta nu nseamn c nu este de datoria ta s ai grij unde arunci. nva sistemul de marcare i identificare a ambalajelor pentru a putea recunoate uor materialele din care snt confecionate ambalajele care se pot recicla. Ajut-i familia s sorteze pe categorii gunoiul pe care l producei. Folosete saci menajeri de culori diferite sau cutii de carton marcate astfel nct familia ta s tie unde s pun deeurile de hrtie i carton, sticlele de plastic, dozele de aluminiu, sticla obinuit i resturile organice. Respect indicaiile de pe containerele de colectare selectiv i nu amesteca materialele ntre ele. ncearc pe ct poi s turteti recipienii nainte de a-i introduce n container pentru a mri cantitatea de deeuri colectate i transportate. Nu depozita deeurile lng sau pe container, chiar dac acestea snt deja pline. Sun-i operatorul din localitate i informeaz-l despre situaia existent. Promoveaz conceptul de colectare selectiv n cercul de prieteni i la locul de munc! Educ-i copiii n spiritul acestor reguli i urmrete ca ele s fie aplicate i la coala unde nva.

Colectarea selectiv a deeurilor - impact asupra mediului


Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunitii, are puterea i obligaia de a influena procesul de ecologizare a propriului ora sau a zonei unde i petrece vacana. Soluia este la ndemna noastr i const n depozitarea selectiv a deeurilor. Mai precis, trebuie s depozitm deeurile n locurile special amenajate i, pe ct posibil, pe urmtoarele categorii: Hrtie i cartoane (ziare, reviste, tiprituri, cutii de detergeni, de cereale etc.), ce pot fi vndute la tonetele special amenajate; Ambalaje PET i alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice i de curenie etc.), ce pot fi reciclate; Sticle i cioburi; vnzarea ambalajelor din sticl la centrele care seocup cu achiziionarea acestora; Deeuri feroase (fier, tabl .a) i doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele REMAT; Deeuri umede (resturi vegetale, animale etc.). Principalul avantaj al reciclrii este dat de reducerea consumului resurselor naturale (petrol, ap, energie), precum i al nivelului emisiilor nocive n aer. Spre exemplu: Hrtia - materie refolosibil Materiile prime utilizate pentru fabricarea hrtiei sunt: lemnul, celuloza, hrtia veche. Hrtia reciclat permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate i a 90% din cantitatea de ap (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg. de hrtie alb. De asemenea, prin reciclarea deeurilor de hrtie, se elimin clorul toxic, necesar producerii hrtiei albe. Sticla - materie refolosibil. Sticla se produce folosind urmtoarele materii prime: nisipul de cuar, calcarul, soda (produs poluant) .a.

Reciclarea sticlei menajeaz mediul i economisete n timp bogiile naturale, apa i electricitatea. Reciclarea presupune separarea i colectarea materialelor n vederea transformrii lor n produse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, hrtia sau oelul folosite astzi n ntreaga lume sunt deja provenite din reciclare. Sticla i oelul pot fi reciclate nu doar o dat, ci de nenumrate ori. Reciclarea aluminiului i oelului utilizat la cutiile de buturi, a hrtiei i cartoanelor, a sticlei, precum i a anumitor mase plastice constituie peste tot n rile occidentale o industrie nfloritoare. De asemenea, reciclarea permite comunitilor s reduc costurile de depozitare a deeurilor. Consumul de energie este i el influenat pozitiv de reciclare. Se pot recicla: - recipiente din sticl transparent; - recipiente din sticl colorat; - hrtie; - ziare/tiprituri; - cutii din aluminiu pentru buturi; - plasticul. STICLA Sticla este 100% reciclabil, recuperarea ei salvnd un volum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consum mult mai puin energie dect fabricarea ei din materiile prime de baz. Sticla reciclat se folosete la fabricarea recipientelor pentru buturi sau pentru hran, precum i ca izolator n construcii. n mod normal sticla clar (incolor) recuperat servete la fabricarea produselor din sticl clar, n timp ce sticla colorat se folosete la realizarea produselor colorate. Din acest motiv unele programe de recuperare cer cetenilor separarea pe culori a sticlelor recuperate. HRTIA DE ZIAR Hrtia de ziar recuperat se folosete n mod uzual la editarea de publicaii, izolaii de diverse tipuri sau produse de tip aternut n cresctoriile de animale. Reciclarea hrtiei salveaz un spaiu important n rampele de deeuri. Deeurile de hrtie se predau n saci de plastic sau n baloi legai. Acetia pot conine toate tipurile de hrtie tiprit. ALUMINIUL Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de buturi din aluminiu se realizeaz noi produse cu aceeai destinaie i cu un consum energetic incomparabil mai mic. Se recomand ca nainte de depozitarea recipientelor n vasul de colectare adecvat, s se verifice c materialul este aluminiu cu ajutorul unui magnet. Recipientele trebuie cltite naintea stocrii pentru a nu conduce la nmulirea insectelor. Ele pot fi strivite pentru a ocupa mai puin spaiu.

Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu curat, tvile curate de prjituri, componentele detaabile din echipamentul sau mobilierul de buctrie. PLASTICUL Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite consumatorilor identificarea diferitelor tipuri de plastice utilizate n industria ambalajelor. Codul poate fi regsit pe spatele celei mai mari pri dintre containere. Dintre multele tipuri de material plastic utilizate n domeniul ambalajelor, se recicleaz n mod uzual: ambalajele de ap mineral / sucuri, confecionate din PET (tetraftalat de polietilen), materie prima reciclabila. Ambalajele se predau cltite, cu dopul i inelul ndeprtate. Etichetele de hrtie nu trebuie ndeprtate. Ambalajele de culori diferite se separ. Cele clare vor conduce la obinerea unor granule crora li se poate da orice ntrebuinare. Cele colorate se amestec i se coloreaz n procesul de topire cu diferite culori, n funcie de destinaia care urmeaz s li se dea. AMBALAJELE PET - O PROBLEM PENTRU MEDIUL NCONJURTOR Ce este PET-ul? PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat i se prezint sub forma unei rini (o form de poliester). Mai precis, polietilenul tereftalat este o combinaie a doi monomeri: etilen glicol modificat i acid tereftalic purificat. Acesta a devenit un material foarte rspndit n industria alimentar (mbuteliere de buturi rcoritoare, ap, lactate, ulei, oet) i nu numai, fiind ieftin, uor, rezistent la ocuri, reciclabil. POSIBILITI DE RECICLARE Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Creterea consumului acestora, mai ales n ultimii 10 ani, a dus la sporirea alarmant a numrului de ambalaje aruncate iresponsabil n natur. Prin colectarea i reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra mediului nconjurtor. Polietilenul tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%) folosite la rndul lor ca materie prim pentru covoare, tapierii, jucrii, psle pentru industria textil, ca izolaie la paltoane, saci de dormit, industria auto .a.; folie industrial; chingi i benzi; noi ambalaje PET alimentare i nealimentare (ex.: cartoane pentru ou, obiecte de uz casnic etc). Un alt aspect pozitiv al reciclrii PET-urilor const n reducerea cantitilor de deeuri ce merg spre gropile de gunoi; ponderea acestora a crescut nfiortor n ultimii ani, ajungnd pn la 30% din volumul total. n rile din Europa de Vest exist un ntreg sistem de reciclare. Buteliile PET sunt colectate de la agenii economici i de la populaie, sortate i transformate n noi bunuri. Din deeurile PET se produc fulgi curai care pot fi exportai ca atare (la un pre de 550-600 dolari tona) sau vndui n ar, sub form de fibre sau aliaje, industriilor prelucrtoare.

De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obine cptueala pentru o jachet de iarn, iar 35 de alte ambalaje ajung pentru realizarea unui sac de dormit. Mai mult, din PET-urile reciclate se pot obine folii pentru izolarea acoperiurilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat i altele. Metoda clasic folosit n Romnia, arderea i ngroparea cantitilor mari de deeuri urbane (umede, din plastic) n aer liber, produce emisii de dioxin, una dintre cele mai toxice substane cunoscute pn n prezent, care mai este i bioacumulativ. ATENIE! Prin arderea plasticului se elimin substane care produc boli de plmni, iar ntr-o perioad ndelungat pot mbolnvi ficatul, rinichii isngele. Mai mult dect att, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, eman prin ardere substane care produc cancer, atacnd n primul rnd sngele, care n timp poate mbolnvi toate organele corpului. Astzi exist tehnologii care, respectnd normele de protecia mediului, sunt capabile s retopeasc i s reprelucreze deeurile din plastic. Acest lucru nu se face nc n Romnia, dar exist firme romneti care adun ambalajale din plastic, le mrunesc i le export fabricilor din strintate care dispun de instalaiile necesare reciclrii lor. ntruct suntem printre ultimele ri europene care nu au un sistem public de reciclare a deeurilor, implementarea urgent i necondiionat a unui sistem public naional de colectare selectiv a deeurilor n vederea reciclrii trebuie s fie o prioritate a tuturor cetenilor! GENERAREA DEEURILOR Compoziia medie a deeurilor menajere generate n anul 2002 este urmtoarea: - hrtie i carton: 11 %; - sticl: 5 %; - metale: 5 %; - plastic: 10 %; - textile: 5 %; - deeuri organice biodegradabile: 51 %; - alte deeuri: 13 %. Deeurile menajere sunt colectate neselectiv i eliminate prin depozitare; se apreciaz c numai 5 % din cantitatea de deeuri menajere este colectat n vederea recuperrii.