Sunteți pe pagina 1din 10

*'apitolut 1.

TNTRoDUCERE iN
pREVtZtUNEA
ACTtVtrAril
ECONOMICE
Obiectivele capitolului: in{elegerea sensulr-ti gi rolulLri previzir-rnii econorrice; cleflnirea pleliz-iLrnilg,
!r.()llotttice pltnctuale ca prirn derners in investigarea viitorLrlui; prezentarea caracteristicilor fundantcntalc alc
rr.r iziunilor ecouot-nice; cunoagterea celor rnai generale principii care staLl Iabaza activitdtii previzitrnalc in
" r,lrltic: evolLr{ia detlersurilor pentrLl segmentalea previzir-rnii econor.nice; descrierea strccintit ..1
'
:r'rrl.'lr,r' prer izirrrrii ccorroruice.
1.1. Formularea problemei previziunii economice
Spccificitatea previziunii.in spetd a proglrozirii
;;i
planific[rii la nivel rnacro si nricroecorrLrnric
r : r1.'ti11qls1's, orgartiza{ie satr firn"ri). derivi clin aceea a antrciparii in general, rrotir pelrtr.u e ,n.L. :Lrnt
r,r',,' cite va precizf i prc'alabile in legitr-rrd cLt aceasta.
.)i,,'ocrrparea pentrLr tntici1ralctr ntelsullri evenintentelor ocupti Lrn loc esential, ntai trles in actrr italcl
'::rielt. lletttrll
cA ttirtteni nLr irrvestegte ctbltrrli
;i
resLlrse fhra si lc. coutpare cLl rczultlriclc
: r,ir:liiLe(llsteptate), ilt raport dc obiectivele r-rrnririte. lnrrcstigarea de orizttntur"i noi - tot ntai antltlir
-ri
11r i
ri;r c:'silicata - a cipAtat, de-a lun-uul tirlpLrlr-ri, denunriri dil'erite, unele sinonirne, altele cu sensLrri nrLi rrrLrlt
:rr i nlr i
ltrif
in apropiate.
Antploarea gi diversificarea lucrdrilor anticipati\/e. ca
$i
a terminologiei carc Ie insotregte. s-arr clorccl ir
l; rir Irz,ttltat firesc al dezvoltilii gi ramific[rii continue a gtrinfei. Printre firnctiile irlanente ale stiintci. in
-.'rl(rlrteltitt, se ittscrie gi aceea de a anticipa destinul propriilor descoperiri gi inoviri. ca qi a el-ecrelor lor'
'tl
cr,rtcliliei LItt')atle. Firra capacitatea anticipativi. o irrvestigare, oricit de soflsticatir ar fr ea. nu
Itoltic
ir', Jl: stlttul cle gtiinla, de sistetr de cunoqtinle pLrs in sluiba progresului societalii.
insLrgirea profirnda a con[inutului variabilelor cu care opereaz[ gtiin{a gi practica plcr izirrnii
Lrt .rit()lttice, in{elegerea legitalilor nrigcarii lor gi a consecin[elor dinamicii acestora reprezintii cltintc-icpllt
i,'li,irliitattii activitatrii Llmane, in spe{[ aactivitatii ecorromice
-baz-a
existenfei gi evolLrfiei societalii .
l't-cvcclereA. anticipat'e a viitorLrlui. a prcocullal onrenilea din cele rnai vechi tinrprrr i: un cur(,\.lrt
-
"t
' i t'iitorul pe c:ure tttt-l t'trnouS/ent.
\:rtlizi. clatoriti clirrallicii hlii precedent r r ieqiiLc()nonricc. a unei evolLrlii nrr doar rapicle ci yi. lrii,,,seu.
- r e irtr:ccir.tte greLl cle intaginat
;i
cuarrtificat. previziLrnilc elaborate gtiinfific sunt singLrrele rni-j loacc r)c ual.r'
;tirr:lt-r-,-crii(condLrc[torii) le ar.r la clispozi;ie pentnr asigLrnLrea Lrtilizarii la]ionale a trrtut'or t'csLrrsc-lLrr-
r
,-lrr
rizatiei.
irilcsc. artticiparea Lrnor el'olLr{ii, adeseii grerr cle inleles chiar gi dr-rpd ce au avllt loc, este to(tlc*rrnrr
, , 'ric'.iri si Itu poatc t'l lhcLrtii cu urare preoizie, dar cr-rnoaSterea, chiar irnperfecti, este plel'erabila ignortrii
l)icltt ilt'ntal'e, este greLt cle inchipLrit Lul nrauager elrcient cale sA trLr-gi analizcze cleciziile cl iptr'-1 rj;bltr
rter.sltcctivit: aceea a consecinlelor inrediate (pe ternren scLrrt) gi, conconritent,ACeca I celor'1te tenlcn ILriru.
p.irilll cr:i sttnt extrent de nut.neroase exernplele de situa{ii in care decizii cu consecinle fat,orabile pe lcriucn
scurl
llrovoc[
adevdrate catastrof-e pe tennen lung, Ia limita pLrtAnd intpinge organizafia pAni-rr praqLrl
iltir:rtctttLtltri (cazr-rrile rtttor celebre companii din industria ar-rto. dar nu nLrurai. sr-rnt bine cLuroscute).
f rrrtoagtet'ea viitorLrltti este. in acest context. o conclilie esen{iala tocr.nai a eficienlei intregultrr
llr'{)ccs
'
'r lrtctttc'rtt;i. in cottsecin{lt, ntanagerii(cel pLr}rn tcoletic) trebuie si fie preocLrpa{i perntancnl clc r iitLrr'
.\sticl.anticipalea
;i
asigtrrarea condiliilor nrateliale cle constrLrire a viitortrlLri (claca
estc c()lr\ -n1bil)
.,:r.r iic schirnbare a ltri (atLrnci cAncl nu cot'esptrncle intcreselor) sur.rt totclearrna ip ateplizr
prapagerilor'.
l1 lt,1te
l r',.'lLrliic ierarhice.
;i
cortstitLric crprcsia cea mai elocvcnti a administlirrii axate pe err-;tct.cat elrrtilrri ,r
,. ',r:ti:ntL' l.rr o|glrnizlliei.
l)r'ltcticarea r-trtei
gestiLtni
clinauricc presLlpLrne studierea "cor.rtinLr6" a tendinfelor progrestrlLr i tclrrric. a
' rircri cctttttttttice a statitlLr i prin care se poate prctiuLrr-a nrecliuljLrridic al afacerilor, a ['enontenelor strcillc
r ir'r'ct'c, preltrinle. obiceitrli cle cut.npirare gi cle consLrnr etc.), intreaga iictirritate a intleprinclcrij llinrl
'
rr:i. in acest t'el. ltrnclic cle lezLrltatele celcetiriir,iitorLrlLri. cle anticiltarea lLri.
Sc poate spLIlte. liirA tearttzt cle a gregi, ca previziunea cste un nrocl de contltortantent ciire lczitll iir
lr.:Ltr itatea ttrnani in genere
-
estc recLrnoscLrt fzrptLrl ca orrul igi reprezintZi cLr anticiltiilie. cel pLrlin ntcrtrlrl.
lriii\ ilatca
Ile
care ttn.neazd sir o desfhgoare. In{elegenr prin aceasta cii ontul s-a desprins cic. rieltcurlcntu
1,,'r'i)n(litionata fala de tnediu gi de instinctele proprii gi gi-a creat uu r.nod congtient de eristenli
5i
rlc lrctiLrnc
't
.,'.' !:tLtne nllcroec)nomtca
()ri-rr1al
sllre satisfacerea uuor aspira{ii in confbrrnitate cLr valorile
;i
scopLrri le socialc specificc oliclilci
,-iri.'i:iii'rtati
uurane organizate
Ei
dif-eritelor etape ale dezvoltarii societafii.
t-'tr alte cr-rvinte, previzir-rnea, in accepJiunea sa cea nrai ctrprinzdtoare, a insolit din totdeaLrna. nrrri rnult
i'
,r,rri
lrLrtin
elaborat gi benelic, iniliativele gi acliLrnile onrr-tlui, ca expresie fireasch a eonrpurtlrii rreu.ttrilr
. r t:,itili ral,ional.1.
Necesitatea desfhgLrrlrii cAt mai eficiente a activititrlor Llnlane a pus problema unr-ri r.nocl norr rlc
lcstionare sau administral'e a econorniei care sd inte-9reze
9i
elenente de reglare conqtientir a proecsclor'
snt'rilice. capabile sd redr-rcI arrplitudinea oscila{iilor gi sd asi-eure stabilitatea relativi a sistenrLrlLri. S-li olrlat.
r;:ticl. pentrr-r orientarea gi reglarea conqtientd a iictivitatilor econon'rico-sociale. F-orlnele cle realizale lLr lirst
,rr:r tir,rlte diterite, potrivit structurilor gi opliLrnilor econonrice clin fiecare
{ara
gi etapA.
l'er.rncnLrl
,,orientare"
a cipitat accep{iLrni diverse. r'eprezentAnd diferite fbnre de previzitrre. ilar':i rr
r l:r rrlcrrrcn{ie adnrinistrativii a statului.
. ci rrriii frecvent s-a Lrtilizat. a$a cul'u dc-ja anr precizat, terrnenLrl de planif icare, lrai alcs irr stillclc ijr
l r'r,ilslittril rrrt 5cclr,r' cr'or)or)ric
Prrle|rtic
blzlt pc p|rrP1 isl31a. socialir:irr i)ceslc slalc.[1'lr,r'ilr,r.' ;,r. r
1-r'.",
iziLrnea sau planilicarea nrtlcroecononricir.
State Ie cjezvoltate din pLrnct dc vedere econon.ric" irt care proprietatea sociala are pouderc rrai nrici, rii
ir' ii irsll penlnr alte fornre cle orientare gi reglare pentru a preintArrpina anuurite evenintente pcrlulLlal(rll'.'
,. i Ir)l genera cIize econonrice saLr
l)entl'u
a
llronlova
ntisr-rri care sI contracareze e1'ectele nc!)llli\1c
. rl- .1. irselllcllLll CliZc.
IiczLr l1ri, cl in cele de rrai sLls, cA previziLrnea estc Lln lelnren generic care sLrbsurneazl o clir,ersrlrrtc clc
rr.r:Lrrli practice gi delrersr-rri teoretiee.
l)lccuil
r ir i ic ipa t ia. pro iecf ia,progn ost icu, plo s pectrva,conj ectura, p ltin ifi carea,proguozareal prograll arce c-t c
I'r' :rr,,zarcA.planilicirrea si progranrarea sur)t considelale ca [olrrre de bazi rle prer iziLrnii ;rtrir'ritii
,,
i,,,tr)tlt ice.
i.,lLrvintuI previziune (provenit din latinescul vechi prae-visio) a apirr:t in lin-rba francezir in sccolLrl ll
.
,-,,,,tLrrea
pl'esupunc crpncitateu saLr opo|tunitatea de a Veclea in avans; faptLrl este percepLrt ca o !iltiiltlillc lr
ir r:i pLrtcri vaste asLlpra societatiiqi evoluliei sale, ca o galanlie cle a deveni stapAn al tinrpulLri.r
1 .2. Previziuni economice punctuale
i,,
:c,rnornie. sertsirl cle previz-irrne este arribtr ir ullr(lalle totclear-rna cuvinlLr lui auticipaliel. I)r'irr rrrnlrrc.
,,: ,
-ipltie
sinrpli inrpltca trei elentente clrrltli crrnt rrrnrclizlr:
,, .Ln strbiect. r'espectiv agentul carc preVizioneazi;
l, t Lrn obiect. adica vanabila saLr rnlrirrea la care se rcleri previziLrnea:
c r Lrn orizont de timp, adici momeutul saLr perioada rriitoare avr-rte in vedere.
Se lationeazi. cel nrai aclesea, ca gi curn anticiparea s-al exprima printr-o valoare cleterntinata
ItL-n1r'il
r rrrr,rilu
;i
orizontLrl in cauzi; aceasta insear.nnd deja o sirrplificere. pentlLr cli lgentLrl nu este obligar sa
r r rrlotle plecisi.
,'\ prer,eclea lucid inseanrnl mai curAnd a recuuoa$te lirptLrl cu rdrrine intotdeaLrna o nrarjd clc incl,rilria
ii, ll iiceasta provine, in special. clin incertitr-rclinrle privincl eventuala realizare a anun.ritor conditii.'in lcqirrLrri
,':r
,iirre
este irrportantd o inlorrnare corespLurzdtoare.
Se plocedeaza astfel din cel pLrf in trei considerente.
Irt prirrtul rdncl,lintitarea la astfel de previziLrni punctrrale este peutrul corroclitate: ar fi prca conrplical
-
r ': .onlirttre analiza dacl s-ar piistra o nrarji de incertitttdine cale depinde de realizarea anun.ritol eorrr.lilii.
,
,,(.irtcer'1e.
,,r ,rl tloilacr rtitttl, se proc:ccle az-l-t astfel
5i llentru
crt praclicit sonciajelor cle opinie aratli cal
ltcrst,lrnclc
: r.'rr rrr irte acceptd nrai ugor sa-gi fhcir pLrblicc previzirrnilc- sr-rb lornri procentuala gi ncconclilionallt.
Itr trl lreileo rontl. se acloptir aceastai pozilie gi pentrLr eii teoria deciziilor luate iu raport crr urr r rito
lll,:lrlirl'irr cli sens unei fbrnrule care clefinegte previziLrneu ptrnctuuld corectf,, astfel:
ir) pcntru ficcare joc cle conclilii ipotetice existl o lege de probabilitate a apalitiei valorii in catrzu.
.
.- , au prezentat pe larg asemenea opinii intr-o serie de lucrari anterioare, cea mai recenta fiind
,,Previziune econon- ci
iect'l
f ':sle
gri a Aplicalii , Editura Universitaria, Craiova, 2008, pp.i-ii
.,Anal
z5m o serie de elemente mai detaliate asupra anticipatiei in capitolul al gaselea al lucrarii.
Capitolttl 1 . lntroducere in previziunea activttatit economrce
,)i cxisti, de aset.nenea, probabilitd!i pentrLr dif-eritele.jocLrri de conclilii posibile
-
poate fl clleLilatl
legea de probabilitate necondilionatd pentru valoarea cle prevdzut].
I{a{ionatrentul pt'ezentat evidenliaz[ clar fapttrl ci definirea previziunii punctLrale nu tr.chrric sll
ir!)ir(itrca in lnod obligatoriu la neglijarea incertitr-rdinii pentnr cd aceasta din urmd igi pastrcaz:i,clesr-rr
'lr'',rr'1antltl.
'1
.3. Caracteristici fundamentale ale previziunii
irr lcsatura cLl coltceptttl cle previzirrne in sens Iarg fblosit actLralmente in econornie sc irnpLrn rlc lrr
iircL-'r)ilI
atlttlrite plecizdri, care se pot constitLti in carzicteristict flnclaprentale ale acestcia. L clc ,rlri
:, r'ii'ic'lrtive pot fi strllctulate dLrpi curr rrlnteazn:
'ir
lrl accepf iLtttca cLtretttd,
ltreviziLruea
ecorronrici. sub toate tbrnrele sale de realizarc, reprezinlli. ipaiptc
ric toate" strLtctrtrarc'a
5i
ptrrrerca in perspectii,ir n Lrr.rol infolrnafii care perntit stipilrirca nrai bLrnri rr
r iitoltrltti prirt corrstrLr irea, inraginarea gi analiza nrai nrr-rltor viitorr-rri posibilei I-.ste r,,ri,lr .lr
l-Lll'nizarea infbrnraliilor care ii pregitesc pe oanrenipentru orice evolutie inraginabilii. cLr scoprrl ilc a
controla gi a construi rrai bine viitorul;"
b) [rreviziutlea este legatd de ac]iunea care poate fi intreprinsd, astfel, cLl Lul gracl nrai r1ar.c clc
certitttditle, ctt o reactivitate Irai mare la hazarclLrrile identificate in prealabil. MoclLrl cLrsr r.u lr
trtilizat[ previziLtltea itt cauzd condilioneaza. cleci. der.nersul previzional, seleclia inlbr.nratici
1
rtr.t i nen tc
;i
i nstrLrrnenteIe
;rrevizionaIe:
'
I't'evlzitttrea irltplica lrecLtttr l. t'eslrectiv clatele clcsprc evolLrlia trecr-rti gi diaenostrcr-rl pe carc lceslcrr ii
pe|rllit
-
este vorba de ccle cloLti eletttente pe baza ciiroliL sc constril iegte r iitolLrl.T in nrorl sii1iil1..
;llezetltttl
poare f-i inlelcs ttttuai pt'in prisrra Lurei vizir-rni asLtpra viitorulLri: aceastir esre :i1Lt1.rr
rititLrdine care pclrllite selec{ia laptelor pertinente senmillcative qi interltretarea prezeltrr Irrr. l.Llrr.crr
sirnLr ltarli in cotrsicleraIie a trecLttului. prezenttrlLrr gi viitorulLri insearrni o continuitale a lrprpLr lLii'.
tlatorita acestela. orice denrers previzional (ercrciliLr cle previziune) clevine deosebit clc cleiiclt. clrrrri.
rrririectir'. irltregLrl cletttel's r'a!ional al prcviziLrnii incearc.i sd rcdLtcd ponclerea accstei sLr5iccirr irriti.
tlIirl e.rplicitarea sa. Pt'evizittnea r'[nrAne. totrrSi. o artli, in senstrl ci ntr se poate Iinrita cloar-]a rr5
rrnsanrblu cle tehnici, chiar daca nrc'todologia sa a ploglesat rnLrlt.
1.4. Principiile activitS{ii previzionale
in economie
i)t'ruersttl preVizioltal ntt este spontan. intAmplator satr haotic. Ca orice cler.lers Lrnrap ratioral. cl
,, ' rrc sli sc' clesfigoare potrivit artr-ttt'titor principii, care ii asigLrri caraoterr-rl sistentic. sistentatic si Scpcl'ic. si
'rr,:
il condr-lc spre finalitatea scorrtatd.
i ) i rrtre acestea, tre i sr-rnt sentn iflcati ve.
Itt pt'imul rdncl, exercilltrl previzional necesitit o viziLrne largi, sistcrnicd gi sisterrratic,-r 1-srrpr.rr
il,)rrrirrittlLri cercetat
-
este sittgr-rra posibrlitatc satr opoltLrnitxte pentrll a defini lirlitele cAllptrlrri cle ccr.ce 11r.e
'
'
,:rlrlt.irrlcle pc'rtitterrte perrtrLt analizL, cLr lLrarea in consiclerare a olizontrrlrr i reIi1rrt pelttLl pr.er izirrpc.
,t t; trl tlrtilctr rdrrrl. clerttersLrl
;llevizional
necesitl o ctr ltLrlu istorici solicla privirrcl cvglu!iii ecrtp6pricl si
',1,
r'eli rllecallistllelor ccOtlotllice. DelttersLtlt'csllecti\/ sc bazcazti pc trn diagnostic protirpcl al trccrrtLtlrri si
''.1'-ilitiltll
dirl pLttlctLrl clc t,eclele al trttei previziLrni. Acest obiectir,,ale intplicatii asLrpra cLrlrrt,r.ri
r,:i'rilrlallilol'rlecesarcl
se^caut.i'in rttocl special. sistenratic. indicatorl precLrrsori ai schiptbnr.ilor.(ipri ic,ri,rri
.r,r','
llrccecl
schirttblrile). In acest scop. se lolosesc. cic regLr lh, clouir tipLrri de proceclee, si nrtr-rnte:
i,
.lrrrlii
matematica a acestei legi reprezinta previziunea punctuala corecta
-
care este un echivalent cert pentru orice decizte al
., :ltrtext este simplu;in acest caz. func[ia pierderii este pitratica, iar restricliile sunt liniare.
''
i: exenrplu, gospodaria familiala care ia o dectzie privind econ0miile sale se bazeaza pe anticiparlle privind venituri e virtoai'e,
lL rrci e de gradul de incertitudine ale acestor antic pari, ea adauga economii de precau!ie mai mult sau mai pulin substanlrale pe care
."'a ca culat pornind de la previziunile punctuale asupra veniturilor.
:
i;iir urmare, in economie, iermenul previziune nu se poate reduce la simpla sa semnifrca{ie etimologica.
rr:,.'.'z
Lrnea economica nu inseamna doar anuntarea realizarii unui eveniment
*
prae-videre,
r:'
-.
l'[]nea nu poate exista fSra trecut.
,i r i.r irl[][icate conceptuala.
F r ev i z i u n e m icroeco nom ica
a) anchetele
9i
sondajele, care pemrit identificarea modificArilor de comportarnent
9i
in(elcgcrca
nrecan i sr.ne I or de antic ipare zrle agen{i I or econ onr i c i :
i,) opiniile expertrilor. in care caz se irnpune insi preciznrea ci este neccsari o l'olnraliz-arc lourte
restrictivd (constringitoare) in legitr-rri cr-r constitr-rirea cgantior.rulLri permanent (de tip pancl)
5i
cLr
colectarea clatelor, pentnr ca acest tip de rnlbrnralii sa f ie Lrtilizabil'1,.,,',
"r",.,.,p1u
sen-rnillcativ'in
acest sens este procecleLrl clenumit Delphi).
Irr trl lreilecr rtincl, o serie cle metocle statistice pot firnriza. pentru reflccfia previzionala. elcntcrrtc
'i,
: )ilSl
c1e ap|eciere sau cel prrlin Lrn pLrncl de
lllecarc.
ir'r'ccur'ge. rlai intii. la nrctode de cxtrapolare cAre
IlresLrpLln
prelLrngirea in viitor a uuor lencl intc
r ,. r.i rrr scriile cronologice curc cilractcrizetrzd evolLrlia rrnor I'enor.r'rcne pe perioacle anterioale.srr llcient rlc
in Lr ltinrLrl tinrp, s-aLr clezvoltat nLnreroase nroclelc cle previziLrne pe telnren scrrrtl0, clar aceslea nLr
:li'rtLrcazi previziLrni vcritabile
5i
nLr pot ser.r.rnala moclillcirrile conjLrnctLrrii
-
erisLA r-rn cleczrlaj corrstanl
5i
,':lrrl crr orizontul previzir-rnii iutre valorile anticipate gi cele realizate.
'l-otri5i,
in ternreni de varian{a, asenreuea rrodelc of-eri Lrn rezultat cifric lbarte apropiat de lealizililc
,'i tr..ut: cle corrpenserizir erolile asociate rrodificilrilor de tcnclin{5 cu o fiabilrtate rnai nrare cAncl evolrr(ia
.. r'. 1ltiv rrnifbrrrit.
..\scr.ttcnea procedee se adapteazd clestul de bine sitLraliilor cAncl tlebLrie plezentat pelioclic yi l'r'ccvc:nt
L:n rczultat previzional cifric pentrLl serii nLrrreroase".
(-lonstructia
unor curbe cle tendin{6 sau a unor cLrrbe infiigLrrdtoare pe tenren lbarte larg
ltelnritc"
plin
!r). I lr l)olare. del irritarea cAnrpu I Lr i evol uIi i lor posi bi le.
l)czr oltarea moclelelor econolnetrice a geuerat speranta c:l se va gisi un rdsprrns la cl if icLrltalilc
r'. ,, irririi. dar aceastii speran(a nLl s-a concretizat. Este eviclent, insI, cir imbuni.ti!irea cLluoa$tcrii caLrzclor'
r r'liLiirrlot'e'cononricc a pcrntis [ornrLrlarea mai btrnit a pleviziunilor ccononrice
5i.
se poltc spLrnc. rr
. i r lrl irrrl ircct calitatea rationanrentLrlLri previzional.
,\borclarea econornetricii srrlerA, insi, cle deficicnle nra.jore, toate Iegate cle precizia ilLrzrrric rr
r:r'.,'' rzirrnii cleclarata la lansarea nrodelulLri: incertitLrcl inea Iegatd de calitatea, a.iLlstAtii trebuie asociatti si cLr
.r'(
rir'.1
aparuta irt estit'narea plevizionald a variabilelor exogene introduse in nroclel. nLr nullai ctr irrllLrcnta
r:
,irir'r'ilrrr
acestora l'a16 de t,aloatcit rneclie. chiar
;i
in caztrl Lrnei moclelSri perfecte. exhaustivc.Asti'el,
: ,. r'r'li cr-lci Ilai bLrrte rjtrstriri ccortonretrice nLt cstc coneeputl pentrrr o
ltrevizir-rne
optirri. in ytlLrs.
rrrir'lc linvarianlii) detelrninale cu aj utclrtrl ectraliilol sale sr-urt estirrate pe baza trccrrtLrlrr i. alc clirrri
r r!lr1r- sunt preluate ca atal'e in v'iitor.
ir,lr,tlllli. irrtposibilitatclr sr.rPla(lctclrttirtirii rnoclelLtlrri per)tl'r.t a pclrnitc lcz\)l\flt'uil slr lirrritr'rrz:r
cl rastic exanrinarea ariei (cAmpului) viitorurilor posibrle doar la variabilele din prorirritatca reprodtrcerii rrrrLri
ctlr l
llorta
rrent anterior.
Moclelele sau rnetodele eoonornetrice sur.rt folosite in realitate pentnr testaren coerenlei slu il
r rt '::.itl1ii
corela{iilor (legitLrrilor) clintre dif'eritele vl.rriabile. anLlnre cele introclLrse in nroclel pcntrrr a-i
i
r
'rlir
lilcr-rlcle (nLrtnite variabile exogene sau fhctoriale)
5i
cele pe care le firrnizcazii ntoclelLt I (nLrnritc
\rl.'
crrclogene satr rezLr ItatiVe).
i) ltbordare asenrintitoat-c se regdse;te gi in consLrrrclia scenariilor, a cirol tb4[ cle corn,in.{erc rcziclil irr
,':,,;r..'A
)i
coerenla logica a inlanlrririlor ten.rporale
;i
in coercn!a globala a situaliilor finale preconiz-a1c.
I)ttnrersLll cel nrai pLrtin aclecvat este consicleraf analiza previziLrnilor anterioarc, chiar claca estc cel ntai
,.r'r,-'inic pi cel n-ttti
-generos
in iuvrilirninte peutrul aureliorarea sistemelor de previziLrne.
\Lr cste t,orba nLtt.t.uti cle anrploarea decalajultr i clirrtre previzir-rne gi realizale, fhpt care se clatorcazii
'
.irri[rlr)l' c]otri consiclcl'eltte:
1
iirtttrl. pentru ci o prer izir-lue uu poate fi nriii prccisli clecat infbrnratiile pc care se bttzew,it sair. in
.
'.
l.rcsl()l'a. clecAt prirra cstinrale e{'ectLratA inaintea rezLr llatelor clelinitivelr;
- trl doilecr, pcntru cii principala carlitatc' u unci prer iziLrni bune este de a aduce deciclentrrlrri. alulrci
crlrti acest lucru este llecesar, informa{ia peltinentA cale si-i perrnitd sa ia o clecizie corcctA, gi nLr cle a fi
jLisli
r-. rrcviziune justii, dar care tlece neobservatd saLl uu atrage ateutia decidentLrltri. este lipsita de intelcs: cste
'
.;ri,fip u semnificativ in acest sens este procedeul denumit Delphi
"
r.?
ARtvlA ARI[/A, ARCH, GARCH, de exemplu
;
!: exemplu, pentru evolutra volumulu vanzariJor sau pentru gestiunea stocurilor.
I
rlrres in considerare a mai multor variabile explicative sau mecanisme alternative
I
f s1: cazul tiprc al previzrunilor macroeconomice anuale;
Capitolul 1 . lntroducere in previziunea activitittii economice
. ; ,'ii L.,iiil r-- prei,iziune f'alsa sau exagerati. dal carc conclttce la o clecizic buna. Ilste pertinenta,'in accsi cl./.
rtil.-irai'eit ce s-ar fi intimplat claci nu ar fi eristat previzir-ure. chiar eronat5. chiar incorecli.
lntr'-o lume in evolLrtie rapicla (aqa curr este lunrea actLral[). l:azald. pe sistet.ne ect'rnon'tico-sociulc tol
,rili
conrplere gi interdependente, previzir-rnea, in pofida nea-junsLtrilor gi erorilor sale. este indisl-rc11511[il;1
,
,i rrr.'i lctiLrni. Este de prel'erat ca previziunea si lie explicita. ca graclul siLr cle certitudinc sh porti l-i
, '.
rri
;i
cliscLrtat. iar inrpncttr I siLl asullra deciziilor sa fie lizibil. Ea este Lrn instrunrent clc lirlnrare
'
t:rril si inclispc'rrsabil pcntlrr econonriSti. rnanageri saLr gestionari. solicitAndr-r-le o atenlie r it
1-..'1111.11
.'.
;ii1ornlr1ie.
pcutru seleclia lalional:i a acesteia. pentlu fortnalizarea consecirtlclor sale si pentrLi
!,i'i iiilur ea convingitoare.
GcstiLrnea. adrninistlulcll silLl uranas,ementul activititilor Lurlaue. inclr-rsiv a celor econoirice.
lt trir'n.ilzii crr a-iutorul Lrnor nrijloace existente in prezent pentILr a irupIirra r ielii ecrtnot'Iico-s0i:illli: o
rrLrir,irl-r clinamicd, potrivit scopulilor de pelspectiva. In aceste condilii. pentrLl a cxcrcita o
SusliLrnu
rirrr.lici. [urrclamentata pe baze realiste. a activitililor econor.nice. este uecesali previziunea. nrei alcs srrb
,
, i),.!rSnozrilii gi planificarii, r'espectirr anticiparea acfitrnilor gi rezLrltatelol viitoare. pe lel'nrenc cl rlii'itc.
,, lr-rn proces cle analizi retlospectiva gi prospectiva. cle cunoa$tere si clecizie.
1.5. Segmentarea previziunii economice
1'r'c'r,izir-rnea economica s-a putut clezvolta plenar nLlmai din nror.nentLrl cAucl clatele si inlirrnratiile
rrir;:.riic aLr clevenit clisponibile gi rlijloacele de preltrcrare a acestora aLr clevenit Lr;or accesibile ciatolitri
,.,,lllrlii infbrmaticii cl istribLrite
-
sintagnra.,inlblnraticu clistribtritd" se ret-erI la clcscentrir lizaleli
.
. r. i,,: clc prclLrcrare atrtonratli a clatelor prin intcrnrerl itr I r-tnor relele cle calcttlatoare cLr ptrsiirilitlti
I'cnlrrr a an'reliola clernelstrl. practicieuii din acest clonreniu au incercat sii segnrentezc in subclonrcnii
.:r,irlrirl tle aplicare mLrltitbnr al previziunii. in speran(a c1e a trata gi a pLltea cleflnr astlel ansanrblrrri ctrle sli
. L ) :.r:il-r Ll I rlrl rilrti i cJenrers trn i [brrl, rn a i contro Iabi l.
l)r'rnlr tentativir cle seqn'Ientare a fbst dif'erenlrelea previzitrnilor lLrnc!ie cle orizontul lor (nronrcnt.
':
iLir i. iur terminolouia specitica rArrAne incii prezenta
5i
este destLrl de Lrtilizata. S-a conside rat ne cesar sir
,:,r.
icr-nrer)rrl ibartc scurt (orizontLrl cle pAna la 3 ILrui. in care preponclcrentar este ponclelea lrccrrlLrlrril.
r r'ilLil scLrrt (orizont cle pinli Ia un an. nevoile prei,iziLurii anLrale). cle ternrenLrl scrrrt-rneciirr (olizont clc
.
lri. rrrioptat in nrocl cleosebit la nivel rricroeconorlic clatoriti legatLrrii
1;rrternice
cu perspectir ele clc
i,rrcslitii ctrrente), de terrrenul mediu (orizont cle 5 ani, specific planificarii de tip fi'ancez);;i cle tcrnrcnLrl
lrrirg
(orizont
de 10 ani gi n-rai r.nult, pentrr.r care pot fi preconizate rLtpturi de cornportamcnt).
i)e un interes crescLrt se bLrcLlrA etapizarea previziunilor a$a cum este prezeutatl in tabelLrl nr. l.l.
Tabeltrl rrr'. i l
St rucl u rareit re\ lirnc ic tle orizont*
Prirre il:rlele rlorrtcrrii ,t.
',lf
;r,l.l
ri:rrrt ( l-6 luni.
l.tr,l I rr, i nrLrlt1
I-l rni. adesea
,'saLr lLrni)
pe
-l'irnprrl
nccesar pentru:
- conslr'uirca unor r.roi capacitnli:
- pregirtirea resurse lor Lurane:
- crearea
5i
proiectarea unor noi produse
servicii.
- Durata de flnclionale a utila-jelor;
- Lr-rngimea dileritelor cicluri de viafa (a
prodLrselor', firnrelor etc.).
- Aprovizionare;
- Proqrar rrarea activitiiti lor:
- Planitlcarca activelor circLrl
necesatre.
Illaborarea br-rgetu I ui ;
Cestiunea
lrreviziontrlu
rsorra lLrlu i
Planiiicarea i nvcst i1i i Ior,
Lltbr)t.rtCl -llrlt..:iilor rrr':;rr i. ..';. .
PlanLrrilc cle cercetare gi ciczvolialc
panil
II lrri) - PIanit'lcarea
tehn ice,
- PIanit'lcarca
l
.l
cle
r'as u Ise
(peste 15 Durata de cxploatare a rezervelor cle
rraterii prime etc.
res Lr rse Stabilirea obicctivelor
gencr
u lr
l'lrnillcrrer stttselor
l,r'irrcil'
1." ,
rltatenl Driire.
I.-acto ri i ca rc dctcrnr i nii I u n
g
i ru c:r orizontu I u i
DLrrata firbricaliei
5i
a ciclLrlLri de nrarl<etinq
- Lrurcintea arrLrlLri financrar.
- FIuctLraliile sezoniere in activitateir
or9 an r zal lc l
[:nrilian R., ltlurketing in ulirttentoyie publicri si turi.slt. Buculesti, EditLrra ASE. 19ti-5, pag.26l
StrLrctttrat'ea prezentat,t pirea sd corespLrndii Llnor pr-eocupiri ornogene" Lluor variabile erltlicative
,
. lr,:c
;i
clriar Ltltor ittslrumcnte plevizionale cliltrenliate. Accst prinr pas clitle Lrn detlers ntai ralionlt I in
,r.rnc
si-a ar:itatt. insir. rapicl linritelc. in s;recial in ceea ce privegte Lr ltinra sa tinta
-
instlLrntcllcle
,
,..,.i1e
pL'nLrLl c'laborarea previziLrnilor,crre sc dif'erentiaLr gi lirncqie cle clonteniLr lcle aplicare.
I)r'ept cottsecinlii. s-a incelctit Lrlterior si se dezvolte o metodologie specificd firnc{ie dc donrcnirrl cic
., .:rr'!. \lttl)a ctltll prer izitttrile pt iveatt: rlrircl'oee oronriil \lu.l rnicroecorrorrril:
ge>litrrrelr
pcr'., rr:rl.rlrri.
''i,,
ri'ile. ploduc{ia saLr finanlele: un anumit sector (arrtornobile. nragini-unelte sau tertile" cle erentpiLr).
\Lr lbst
llropuse
trei clonrerrii care ar trcbrri sa tircir obiectLrl Lrnei refleclri
;i
al unLri clcntels specilic.
'
- Lrr Lrrnreazit:
, ,)t\'\'i:iuttccr tlctttogru/ir:ri. datoritir irnportan{ei gi clificrrltalii trecerii cle la inlbr-ntalii sltetirlc Itr
n lbrnraEii temporalc;
5)
l)re))izilzleo
tehnologicrT, pentru cd urnrdreste estiruarea apariliei urror produse gi telltologii:
c)
lro.spectitta,
al cdrei scop principal este si of-ere o ganra larga de alegeri (op[iLrni) irrtre dif'eririi i iirori
posibili.
.,\ccastti abordare a constituit o rer-rgiti pentru consLrltarr{i, care pLlteau vinde astf'el solufia personalizatit
i
!ir'. Lr cittttau cliert{ii lor. clar din conrpilalca acestor lucrlli nu se desprindea necesitateu trnei ir:rntclcil
. l iicri te:maticc. Irt schinrb" rcinnoirea critica a clenrersulni previzional, ilr special prin clcr:r ollalcu
,
'.'I
ric prcYizir-tlle clIc e\tc
Irrospectivu.
a srrsr'itlrt un
I)'ogfes
sLrccesil'irt ntetoclol0gia qcn,tIlt li li
lrr' iziLrnii.l'apt care perrnitc aplee iclea nrai bLrnA a valrclitritii, sentnifica{iei gi limitelor salc.
ln
ltrczent,
tot in speranla de a desconrpr-rne o problemi complexd in sr-rbproblente rnai sirnple si rrSor'
rrc:':ztllt'at. se propLllte tot nrai ll'ecvent sd se disocieze precliclia unLri evenintent cle clatarea lrccsltria.
'r.':.t.Lli
scllarat prin nretclcle specifice cle expertizi. Se poate pune intrebarea dacd I'nai este \r)lba clc
:.1
./',lit(l
l:Lrrtclte dc motlul in care sunt Ibrmulate. pler iziirnile se urupeazd in:
,,
,'',,-irrtti
lturtcluola,
itt cale estinr?trca evolLrliei r,iitoale are fbrnra rrnei evalLrirli Lrnice (dc cre nrltlLr.
ir'('\'izionarea untri
gracl
dc ocLlprrre a capacit:itii dc cazalc,intr'-Lrn anuntit an. de l(),5oA').
*
ltrct,iziuni intervul, irt care evolLrlia estitnatd a lenontenelor econor.nice stLtcliate este pl'czentirlir intrc
Itnttntite lirnite, respectiv iutr'-un anur.r.rit interval (cle exemplLr. previzionarea Lrnei t'atc a rentabilitutii. intr'-
rn rrntrnrit an, cultrinsi intre 23,5 qi29,6%).
lrrr alt detrers este de a asocia previziLrnii un gracl cie increciere in realizarea sa. Se pune problcirr clacri
.: -::i. r'orba ttrai tttLrlt cle o precaLr!ie cle olclirt ralional clecAt de Lrn scrLrpul gtiinlific,
l.rreelLrtic
ciur
I)e
r.nri1c
1
,,
-'lr.rrca impotriva LrnLri eventtral reprog de eroare (dat liind ci aceasla era cle-ja prerrizLtti).
1.6. Instrumentele previziunii economice
1,,- corrsicler-i. Lttteori. ci previziLtnea (intr'-Lrn scns
()arecrrnr
clif'erit I'a{a cle cel
ltruzentirtl
ntr ;.,
,,rte
lr
r 'rrti o stiin{i, pcnlltr cii tentativa de a clellni o ..r iitorologie" s-a inchciat li.rpicl plinrr-un cfrc.
,'ir't iziLttrea. sltle clcoscbirc cle precliclie, car.c cstc Lrazatrl
1tc
o revelalie cle nalrrrd incrtriri:rrbillr.
ir.. rrr.ci sa sc sprijine cit nrai nrLr It posibil pe instrunrcnte:;tiinlifice,cletLrrnate insa cle la Lrtilizarea lor initiallr.
Lrii r-L)l)Lt I Lrnic cle a asigr-u'a o anLtniitl reprodtrctibilitate cleuronstraliei sale. Dintre acestea se distinL,citeva
i'ir irrpuct deosebit.
. .'
'
ti.rli cirrrpLr lLti cle observalie gi in prezeutarea mecanisrnelor care coltdLrc la rezultate. E,le incleplincsc rrn
. ,scbi1 intr-o previziLrne care sc afla in t'upttrrri cLr tlecutul.
lrrtrliztr .t/crtistico;i ntoletttulicd pernrite a.justiiri ale tenci inlt-'i pe tct'nten scrrlt srr.r lr-rng. tt'atarclt scriilor'
crc,irLrlosice gi aplicarea teltnicilor de analizd a datelor.
Evolttcu'ect proces'elor auloregre.titre (AR-Lrl din clenLrmirea.,nretodelor de previziLrne pe tcrnrcn sctrrt'')
ctrt()ASte Lnt sLlcces deosebit in econornie, in pofida faptuILri ci provine din tratarea sentnalLrlr-ri ilt l'iz,iclr si cii
iru ,)r'c/intx1 in sine, r,reo valen!i previzionald.
i'.(.t)ttotttelricr a pertt.tis evidentierea gi asigLtralea progresului cercetiirii in econontie" prc.cLlll si rrn ieI
r,i:r in ccc'a ce privegte tnecanisntele lunclantcntale alc acesteial5.
'-:,r:
se nLrmeste,,moda" Se pune problema daca este si durabrlS
L- r,xceplia ajustarii unor ecuatii simple sau complexe, unice sau mu tiple
Capitolttl 1 . lntroducere in previziunea activitattr ecaitotrtce
lit,trontetricr ctytIiccrtci,li ntcttlclcrrcrz" lansate in anii
'50 ai secolului trecut prirl estirllal-ea Llllor tll'rtielc
r.lrL,rrl le ,rici. s-ar-r extins geografic;i ternatic gi au evolLrat spre tehnici de estimare rllai corllPlere.
llctlLitt
lt
,
.,r'lt irtlclegerca
9i
erplicarea n-rai br"tni a l'enollleneltlt'ecOt.tot'tlice'
,.,.:.
ittr.,talr.icr rrplictrtti lr.ateazir atAt telnrenrrl scLrrt cAt gi terrrerrul lung. atat sc'ctoarele irrriLriir.iillc
r.iiirr.irle cdt gi activitritile la nivel regional. local saLl sectorial, lluxLrrile salt sttlcLtrile aliit ilzic':
'it
-si
.r,rr ilil.-,rolretare sau Iurane. in clornenii cli'erse. precLtltl ocLlparea forlei cle t'tlrtttc:i' e citrcaiili' tlie lclc
i,r,.,.l
Lr,.clot'cle bazI" ale bLllltlt'ilor saLt scrviciilor'
iic ir,p.ne i,si;rreciznrea cA. cleclcaurdatir, ea nu r'ste olltirllizati perlt|Lr prelizitlne, chiar ciaci c1"oca
,rrril.r.rroclele
pare acu', dep[qita in favoarea modclelo'r'nici,
'nai
adaptate-problerrelor
lbrtuLr ialcr'' irr
r.r,,,,l rrr.crrizi.rii,
aceastzi sitLraiie se tracluce prin nroclelc in care irllpactul erorii itldLrse de estinlarca r ll loIilor'
,:r
i;,irile lor.exogeue t,a fi redtr.s. in limitele posibilului. prin procese de rezolvare care oleri Lrn loc illrir()r'lllrll
. i ,!stu ale stabilitalii previzir-rnii.
l'aor.itr
jOcurilctr contribLrie la analiza strateciei operatorilor priti fortllalizarea acestela :1
l)rrlr
lu,-.r.,-,,:icrea intpactLrlLri anticiparilor ralionalc sau ira{ionale. De aselllenea, aceasta pertlite explicitarel si
,i,r.r,iirllrr.ea,rai buni a originalitalii
previziLrnii intr-rru univers concr-rren{ial
gi trecerea la corlYitle.cre
;i
la
1,.,r iriite. l-a este prezentf,. cel pt,1in ilt tllocl irrrplicit, irl oIice proces cle previzir:tle'
l.trr rol i. lorr-rarea prei,iziupilor il au chiar clcz-r'oltiriie
gtrinlilice cele tt-titi recettte (teoria haosrritri si
, ,ilrlt pt'it.t retele netrrtlrlale).
-.:i5ilc
la copcliliilc iniliale este in.rplevizibiln
ltirli
la r.trl atlLltllit tL'l lllell.
i.lrtrlclut.act pt.iu relcla ttatrrotttrle, provenit6 tlin prclLrcrarea Luror clette urttneroase it't fizica alllicata'
,.,,,,-,sr-i sc aplice gi preyiziLrnii in econorrrie. pennilAncl o seleclie rapid adaptiva a experienfelor
lle|tirlellte
,:r
,
,r lir.rrtrlarea previziLrnii. nrai ales in
"or,,'l "rlisi"rrlei
Lrrlei neliniaiitali sett'ttlificativer'-'
:rici
Lrrr cler.ers cle elaborare a unei previzir-rni nLr l'ecLrrqe la totalitatea ittslruttletltelor Lliilizallilc
(ccl
,.ri| ,.rotiYe clc cost): cLt toatc acestca, cur.re1eIisticir Lrnci
ltreviziLrni
inaclecYate este- irlctltllcsllrhil-
.1 ..ir
c\cl.si'n a rrrLri singur-instnrrlent.
peutrLr ci nicj o nrc'tocla izolati rlLt poate servi la elabot'lt|elt Litrcl
:
il ri rrt irill'c ltt' fi lccltstlt.
1.7. Previziune
versus
Profetie
i)rcr.iziLrnea nrr inseanrn.i profefie. cul'Ant care estc folosit, clin cele nlai vechi tinlpLrri. irr cl ir crsc
.:. ,1.
,, ,rccc,liuuca traclilionalii. care i;i are originen in vechiLrl Testaurent, proltttrl saLl
lll'ool'ocLrl
iYllr.
1, 1.,.i)Cl a lbst trimis cle Duprpczeu sd transmita r-ru rnesa.j specific, la un tr-totrtettt clat, Lttrtti arlLlnlit urtril cit-
,.,
:,...i. l)errtru a indeplini corrcliliile cle pLrlitate ccrlltc cle [)r.rmnezeu, profetLrtr insugi trebLria si fre o pctsoatril
,r.r
liri.
,Lr.ct
cle
'ecjerc
religios gi cle o nroralitate rreincloielnica. MesajLrl profettrlr-ri erA, it.t general. itiltt i cle
.r .,rrr.l.
cl
.,,orbea
clespre iiilor arartAncl consecinlele care vor apAI'ee drcA oarllerlii vol'corltitttta slt ia irl
, i,.,;L legile lLri l)trprpezeLr
;i
nrr-;i vor schinrbtr fclLrl clc viatti. Profetttl transllitea oatlletlilor lllcsaitrl
1le
r^ clr. cle scriinclr-r-lcr rnocltr I in carc- r,a fl cl ictat viitorLrl cle cor.nportarrentltl
lor propriLl
5i
cle lrlc3.e rllc
rr ,lt)
1tc
care le liceatt.
j.
tcrurc.i ,tai populari. cuvantLrl prole(ie ilrscnlta a thce culloscLlt ceezr ce se Va itrtarllpla irr r iiti-'r
'
,rrlilc,r...t de urodul ip.care se comporta oamenii. Se poate fnce prea pu{in saLt chiar ninlic pelltrtl a scllirttba
irrr:irl c'e,i,rertelor.
iar cea rnai bun[ rititLrdine cste ca oenrenii sa fie pregatili. Un astl'el de prolet a tr:rit iil
:rrc,.riul al XVI-lea gi era urr francez cle origine provensali, nurlit Nostradaults. cat'e, itl itttcIptcta|ulr Lltltti't
.,, .,,fecialigtir8,.1.,r"ris,
pe linga mulG alte eveninrente. nrarile irttrndalii clitt New Orleans. irlciLlzirca
,
I r,ii
;r
.bclicarea regelgi.i.,.ot .ill-lea al Angliei Proleliile lLri llclgar Cayce (\511-19'15) sUnt irr lct-ea5i
t. . rccstu a
ltrezis
1.i.1li."r"n Atlanticlei, clistltrgerca Calilbrniei. ittt'ersarea polilor tnagtletici ai PiLrllrlrrttt lLri
.,,
,r
'iottit
lettit'e a lLli I-ltistosle.
., ,:ri.ler-rsiunea
marilor modele inrpiedica in\elegerea mecanismelor aflate in func[iune
. r,L Ilr cand efectele nu pot fi conslderate
proporlionale cu cauza care le provoaca
, g i,,lai-0, A/osfradamus. lt4tsterele catrenelor
pierclule. Edttura Lltera lnternational, Bucureqti, 2009
,-,,,i;ijr/e lur Nostradamus(oseleclreacelormai
incrtantepreziceri
aleprofetului inso!itedecomentarir),
subsemnatttraPameei
L.:rt .:,r aparut
gi in lrmba romanS, Editura Lltera lnterna\ional, Bucureqti 2009
.,.,' 7 t u n e fit lcroec)n0m tca
l'c liirtgit aceste fbnne de profclie eristA gi acelea cale, in mocl obignLrit, se nurnesc prediclii (1;r'cz-rceril
-\iti
rl ivrrtafii gi care, in Antichitatea clasicd, elau asociate cLt oracolele, gi, pe tot parcursr-rl isloriei. cLr
listlr logia.
LJrr element intportant in acest domeniu (al prof'eliilor) a fost introdus de tradilia (crvilizalra) nra1,a.
\
rl()rilalea Lrnei prof'e{ii aclevirate corrstd gi in misLrra in carre adauga o perspectiv:I nor-rd tradiliei dobancl itc- a
'.'..'
rtiei. nt-t nt-tt.nai in sursele de inspiralie ale profetLr ltri. in acest caz, puterea proleliei merge dincolo cle
-llrLrl aparent de atenficlnale gi transn.rite o direc!ie in senstr I n'laturitatii spirituale gi a rrodLrlLri in care sc
,'rr,:-
tlottAltcl i aceasta. O astf'el de profefie dezviltrie adeviiruri care aLl Lln caracter at6t practic cAt si
irtrrsccrtcletttal. Profe{iile llaya indeplinesc aceastd condilie. indeosebi cele cornur.ricate de profe{ii yi irrviifa!ii
trravA cotltet.nporaui, preclllrl Hunbatz Men. Profeliile rraya avertizeazd. in legdtLrri cu r.narile schintbiiri care
sunt
l)e
pLtnctltl de a se petrece gi, in acelagi timp, intdresc congtiir-r!a spiritLrald a oanrenilor'. No1 iLrnca clc
l.r'ol'e!ie
este atAt de inrdddcinatd ?n cultura gi n-rodul de viafi al civilizaliei rnaya incAt poate fl consicleratir ca
r:ll
\,
IJN sltiritLralzo.
intrebiri recapitu lative
I in cc rezida previziunea ca nrocl cle corrportarnent?
.l
('e
acceptiurri sunt asociate I'recvent terrneltirltri
,,orientale"?
-i
'. c lctivitdti, teoretice si practice,sLrbsurneazd terrlenul .,previzir-rne" ?
,ltlc sttllt cele trei sintagtne fblosite in teorizi si practica econon-ricd rontAneascA pentrLr dc-scntnarca
r, l ir itlltii previzionale'/
,'e icnrente ilrplica o anticipatie simpla?
' ,.
c inscantni a prevedea lLrcicl?
I Cc elerlente definesc o pler,iziLrne ptrnctuald corect[?
().
(-'ale
sr-rnt caracteristicile fundanteutale ale plevizir_rnii econor.nice?
l 0 L are sunt principiile activitSlii previzionale in econonrie?
i l.
r'are
sLrnt tipurile de procedee specifice actrvitltii previzionale in econornie pentru glsirea incl icrrtorilor.
'rlccrrrsori ai schimbirilor?
; .l r- e
llresrrpLul
metodele de extrapolare?
I
l.
t'c este specific ntetodelor cle previziLrne pe ternren scLrrt?
I l. L c slterante a generat dezvoltarea n-rodelelor econorletlice?
lr
.-
c aspect genereazd detlcientele majore ale aborcldrii econorretrice?
6 1)crlt'tt ce sultt folosite iu realitate rrodelele sau metodele econontetrice?
tr e e lezida lorta de cortvingere a scenariilor?
,
'r:'e
tlcnters este consiclerat ccl nrai pLrtin adecvat in activitatea plevizionald in econorlie'/
' L ir t.oi consicleretrte se clator.eazi amploarea clecalajelor clintre prei,iziune si realizale?
Ji). i'1,111 se diferentiazl previzitrnile fLrnctte cle orizontLrl lor?
,l l. L.e clontenii au 1'ost norrinalizztte pentrll a lace obiectLrl previzitrnilor?
ll. L ale sutrt clezvoltirile gtiintifice recente fblosite in florn.rarea previziLrnilor?
-
I
i'c pcrnrite teoria haosLrlui?
-l i c pcrntite rnodelarea prin relele cle neuroni?
''
|
'rrrc
cstc scopr-rl principal al prospectivei'7
Exemple de teste grili propuse spre rezolvare
i . Prat,iz.ir.trtea, cil mod rle comportonlent, re7.i.tli ?n:
a) inova{ia tehnologicd de vArf;
h') cercetarea stiin{ifica in dornenir,rl economiei inclustriale,
c) ntodelarea econot'netrici prin extrapolare;
ri) irotivitatea Ltrnanl in genere;
.' r nretoclologia cercetalrii economice
. .' ;' t i r t: t t t r l t r i,,t) r ie nl e re " ? i s t r trl ttsociule.fi.e ct)en l {tccep l i u n i crt:
r) nroclelare econontetlicir:
Lr) dif-crite [onre de previzirrne:
e I cxtrapolare pe cLrrba infisurdtoare;
-
i'i
l:rerld Benedict, Profeliile Maya pentru 2a12,F.dilura Litera, Bucuregti 2009 p 1B-20 Pentru studiulcomparativ recomandam
r,;
:rier-ltuan,
Urnatorii 100 de ani. Prevtziuni pentru secolulXXl Editura Lttera, Bucuregtl, 2009
Capitolul 1 . lntroducere in previziunea activitatii econarnrce
(i)
planificare pe terrnen scurt;
c) interventie administrativi a slatului.
.; ,
'!
i,t'ntert ttl
,,previz.ittrte"
subsunteuz.d nctivitd(i teoretice si practice precunt:
ir )
Pt
cclictie;
r )
lrlo
iectie;
:r I anticipatie;
.1 ,
e \)il.iectlil'a.
L', t()tle eele de rttai strs.
'i
. .9ittlrtsnrc[e
Jblosite
in teoriu si proctictr ecotronticti romAneuscti pentru desentnarerr octivititii
,
: :'., ; i
Lirt tr tt lc S unt:
, r , lrreviziune-previzionare gi pledictie;
r
) proiecf ie si con-iecturl;
i ) antrcipalie si prognoz5-prognozare;
cl
) con-jectur6,proiectie si prospectivd-prospectare
c) prognoz[-progrtozat'e. previziLtrte-previzionare si prospectiv6-prospectare.
.i.
()
rrrrticipotie simpld implicri:
rr) cloar agentul care previzi oneazd.;
r) rrn subiect,un obiect si r-rn orizolrt de tirnp;
. l crclLrsir,,perioada avuti in vedere;
li) cic-rlentele de la pirnctele a)
;i
c);
c) c'lententele de la punctele b). c), qid).
{t. .'l't' 7gr',,rf e lu previz,irtni economice puncluole din urnultortrele considereille:
il ) tcoria cleciziilor ltrate irt raport cu un viitor aleatoriu dri sens unei fblrlule care clefineste prc\ iziLrrrca
1rLrnctr-rald incorectd:
l,
) i iltsa de contocl itate;
;
Practica
sondajelor de opinie arat[ cit persoanele intervievate refirzii sa-si dezvnluie prei,iziupile srib
lirr n'rri procentLrali si necond itionalA;
rl) cele enLll'nel'ate la punctele a), b) gi c)
i ) cornoditate.
7. l' r't,r, i ?.i rrn eu imltlicir:
rr
) Lrecutul;
i,) r,iitorul,
.I piezentLrl;
,i) clententele de la a), b) qi c);
c
)
n icir-rnul dintre elementele enurnerate llai sLrs.
3. i)rirtcipiile nctivititii previzionule tn economie sunl:
a) cLr lturd istorica solidi privind evolr-r{ia econonticd;
b) absenta unor rnetocle statistice adecvate;
. ) r iziune larg6,sisternicii si sistentaticl;
lr t'lcrncrrtcle de la pLrnctele b) si c):
'r
rlcinentele de ia pLrnctele a) si c):
t.;
ili trlrtt grisiret indicotorilrtr precursori ai schimbirilor se.fotosesc urmdlourele tipuri de prttcctlcc:
l) anchetele gi sondajele qi opiniile exper.tilor;
b) anchetele si fiutctiile de extrapolare;
.
) soncla.iele gi functiile ecor.rornetrice;
1t sonda.jele si balanta legltLrrilor dintre lanturi;
.'r rlrciretele qi firncqiile de produclie.
; i; , !ctotlala suu ntorlclele econonretrice sunt.fttlosite in reulitute penlru:
l
)
testarea intensit5tii legatLrrilor dintre variabilele de prognozd;
b) ertrapolarea tenclintelor manifestate in perioacla trecutd;
c) testarea corelatiilor dintre variabilele exogene si endogene,
(l)
ertrapolarea pe cLrrba norutlui de puncte;
.) crtrapolarea fenonrenologicii;
t
,' )r,r'ttlrrirrl irttre previz,itrne si reuliT.ore se rlolorerq.i urtor crtnsiclerente co:
r)
l[e
ViziLrnea estiI'neazd exact evoltrlia
r,
iitoar e.
ir ) irrtrc variabile existi relatii cleterrriniste;
c) cortstatrtele firnctiilor de extrapolare sunt deteruriuate lir6 eroare;
I rcv i z i tt n e m icroeconom ica
,i) previziunea uu poate fi n-rai precis[ dec6t datele pe care se bazeazd;
c) calitatea principalS a previziunii este sd adLrci decidentului informafia pertinenti per]trlr o clecizie
corect6,t.tu de a fi justa;
12. Fttrtctie de orizorttul Ior, previ1ittnile se diferenliuzri usl.fbl;
ll)
ire
tenren scuft, foarle scurt si lung,
ir)
I,re
termen scLrrt, mediu qi ltrng;
- )
l)e
ten.uen scLtrt-nrecliu, tnedir-r
;i
lLrrtg;
.1i
l)c
tenlen nreclir-r, lLrng st fbarte scLttl;
c) pe tenlen scurt, medin-lLrng gi lung.
!-i. .,ltt
/it:tt
nonilnulizote, pentru u.fitce obiectul previz.iuuilor, urmdtortrele domenii:
ir) previziunea tehnologicd gi proieclia:
b) anticipafia,conjectura qi predictia,
c
)
previziunea derrograficS;
(ll
prospectiva qi previziLrnea tehnologica;
c) ccle enulnerate la c) gi d).
I 4. Printre dezvoltiirile stiintifice recente.folosite in
forntureu
previziunilor se inscriu:
a) uretoda aproxirririlor sr-rccesive;
t)) teoria haosulr-ri gi extrapolarea;
c) nrodelarea prin retele de ner-trot.ti si teoria haosLrlr-ri;
.l) nretoda scenariilor gi interpolarea;
. ) rrctocla arborilor de pertinenti si contparafia irttentaIionali.