Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de tiine Economice si Administrarea Afacerilor Marketing - Grupa 8113

PROIECT MERCEOLOGIE NEALIMENTAR

Verificarea calitatii spunurilor

Realizat de Petre !ianca Puia Oana Tesu !ianca To"a Cos"in

#$%#

CUP !"#

CAPITOLUL1 : Descrierea grupei de produse..............................................................................3 CAPITOLUL 2 : Procedeul de fabricaie al spu urilor...................................................................! CAPITOLUL 3: "odul de de#er$i are al carac#eris#icilor de cali#a#e............................................1% CAPITOLUL & : A ali'a pri(i d cali#a#ea produselor pe pia.......................................................1) CAPITOLUL % : Co clu'ii *i propu eri.........................................................................................22 +ibliografie................................................................................................................................... 22

CAP!T$%U%& ' (escrierea gru)ei de )roduse

%&% Istoria str'ec(e a sapunului Cea "ai 'ec(e atestare docu"entar despre fa)ricarea spunului dateaz din anul #*$$ +& ,r& -i pro'ine din 'ec(iul !a)ilon& A fost .sit/ +n.ropat +n p"0nt/ un cilindru confec1ionat din lut/ inscrip1ionat cu detalii despre fier)erea .rsi"ii -i a cenu-ii/ care con1inea o su)stan1 si"ilar spunului& 2n docu"ent e.iptean din do"eniul "edicinii/ dat0nd din %3$$ +& ,r&/ cunoscut su) nu"ele de Papirusul lui E)ers/ descrie o su)stan1 ase"ntoare spunului/ realizat prin co")inarea uleiurilor cu anu"ite sruri alcaline -i folosit pentru splat -i tratarea unor )oli ale pielii& 4ocu"entele 're"ii arat c fenicienii foloseau spun +n anii 5$$ +& ,r& pentru a cur1a l0na/ )u")acul sau fi)rele naturale/ +nainte de 1eserea lor/ iar istoricul ro"an Plinius cel !tr0n a relatat c spunul se poate o)1ine din seu de capr -i cenu- din le"n de fa./ afir"0nd -i faptul c/ atunci c0nd se adau. sare/ a"estecul se +ntre-te& 6n secolul al II lea d& ,r& "edicul Galenus a conse"nat c spunul se folosea de7a pentru splarea corpului& Alt "edic al ti"pului/ Priscianus/ a "en1ionat pentru pri"a oar ter"enul de 8saponarius9/ sau 8"anufacturier de spun9/ pentru a denu"i o nou "eserie& 4e-i )ile pu)lice din Ro"a antic erau foarte populare/ ro"anii foloseau la +nceput/ pentru a:-i cur1a corpul/ un a"estec de ulei de "sline -i nisip foarte fin/ care se +ndeprta apoi de pe corp cu un instru"ent special/ nu"it stri.il& ;punul a +nceput s fie popular +n Ro"a nu"ai +n secolele ur"toare& Le.enda spune c denu"irea de 8spun9 pro'ine de la locul nu"it 8Muntele ;apo9 din 'ec(ea Ro"/ unde .rsi"ea pro'enit de la sacrificarea ani"alelor se a"esteca cu cenu- -i cur.ea spre r0u/ atunci c0nd ploua& <e"eile care splau rufe in r0ul Ti)ru au o)ser'at c acest a"estec rezidual le cur1a rufele "ult "ai )ine dec0t o fcea nu"ai apa& ;punul este "en1ionat de dou ori +n !i)lie Iere"ia/ # ## 8C(iar de te:ai spla cu silitr -i c(iar dac te:ai freca cu le-ie/ tot ptat e-ti +n nedrept1ile tale fa1 de Mine9 -i +n Malac(i = #
3

8Cine 'a putea s sufere +ns ziua 'enirii Lui> Cine 'a r"0nea +n picioare c0nd ;e 'a arta El> Cci El 'a fi ca focul topitorului/ -i ca le-ia nl)itorului9& Cderea Ro"ei a +nse"nat intrarea +n +ntunecatul E' Mediu/ c0nd s:a +nre.istrat un declin su)stan1ial +n folosirea spunului pentru i.iena personal& Popoare +ntre.i au fost deci"ate de ciu"a iz)ucnit +n ti"pul do"niei lui ?ustinian& Lipsa i.ienei a dus la +nrut1irea situa1iei/ .ener0nd rspndirea "oli"ei& 6n secolul VII d& ,r& au aprut pri"ele )resle ale spunarilor& 6n secolul al VIII lea d& ,r& fa)ricarea spunului a renscut +n Italia -i ;pania& 6n secolul al @III lea se fa)rica de7a spun +n <ran1a/ iar %$$ de ani "ai t0rziu/ An.lia intra -i ea pe pia1a european a spunului& Fa*ricarea s+)unului ,n e)oca modern+ ;punurile pe )az de ulei de "sline produse +n ;pania/ Italia -i sudul <ran1ei erau de o calitate superioar celor fa)ricate din seu/ +n An.lia -i nordul <ran1ei& Aceste spunuri erau adec'ate splrii teAtilelor/ iar cele pe )az de ulei de "sline erau preferate pentru i.iena personal& 6n anul %5##/ re.ele ?a"es I al An.liei a acordat unui fa)ricant de spun/ contra unei su"e ec(i'alente a %$$&$$$ dolari/ "onopol pentru acti'itatea sa& Pri"ii coloni-ti a"ericani au dus spunul +n Lu"ea Noua -i/ pentru un ti"p/ au continuat s i"porte spunul de care a'eau ne'oie& A)unden1a "aterialului le"nos de pe Coasta de Est a ;tatelor 2nite precu" -i eAploatarea acestuia au produs o cantitate +ndestultoare de cenu-/ iar pri"ii locuitori ai A"ericii au +nceput s produc spun +n .ospodriile lor& Te(nolo.ia era si"pl se u"plea un )utoi pentru le-ie cu paie/ iar cenu-a o)1inut din le"n era a-ezat peste acestea& Paiele ac1ionau ca un filtru -i pstrau cenu-a pentru solu1ia final& ;e turna apoi +ncet ap peste cenu-/ iar rezultatul era un lic(id alcalin denu"it +n "od o)i-nuit le-ie& Concentra1ia le-iei se "sura cu a7utorul unui ou care era lsat s pluteasc la suprafa1a lic(idului& 4ac oul plutea/ concentra1ia era prea "are/ dac se scufund/ era prea "ic& Le-ia era considerat perfect atunci c0nd din ou r"0nea deasupra apei o )ucat de "ri"ea unui )nu1& Mai apoi/ se cur1a foarte )ine .rsi"ea ani"al/ se a"esteca cu le-ia -i se fier)ea p0n c0nd a"estecul era at0t de tare/ +nc0t un )1 introdus +n 'as putea sta +n picioare& ;punul rezultat era "oale -i .elatinos& ;area adu.at la sf0r-it solidifica a"estecul Ba-a cu" a descoperit -i Plinius cel !tr0nC&
&

La "i7locul anilor %DE$/ Ann !ra"son a scris o carte foarte si"pl/ cu titlul 8;punul cu" s:l produci -i s te )ucuri de el9 -i a dat cu"'a se"nalul pentru rena-terea producerii "anuale a spunurilor fine& Tradi1ia a continuat prin acti'itatea plin de in'enti'itate a !ar)arei !o)o +n do"eniul producerii spunurilor -i a plantelor "edicinale/ la sf0r-itul anilor F*$/ precu" -i prin contri)u1ia (orticultoarei MicGi Hu(l"ann la sf0r-itul anilor FD$/ care produceau spun natural/ fin -i relaAant/ pe )az de ulei de "sline/ parfu"at cu uleiuri esen1iale pure -i a'0nd +n teAtur diferite plante& Ce este sa)unul ;punurile precu" si deter.en1ii fac parte din .rupa su)stan1elor tensioacti'e/ adic pot"odifica tensiunea superficial de la suprafa1a unui lic(id& ;e "ai nu"esc -i a.en1iacti'i de suprafa1 deoarece prezint ur"toarele propriet1i putere de udare/ putere dee"ulsionare/ putere de spu"are -i putere de splare&Ac1iunea de splare a spunurilor -i deter.en1ilor se datoreaz structurii"oleculare asi"etrice a acestora/ co"pus din dou pr1i cu propriet1i diferite aCo parte polar este solu)il +n ap/ insolu)il +n .rsi"i -i are o .ruparecar)oAil -i un ion "etalicI )Co parte nepolar este solu)il +n .rsi"i/ insolu)il +n ap -i estefor"at dintr:un rest (idrocar)onat&A.en1ii acti'i de suprafa1 BAA;C prezint propriet1i tensioacti'e reprezentatede J puterea de udareJ puterea de e"ulsionareJ puterea de spu"areJ puterea de splare A.en1ii acti'i de suprafa1 BAA;C prezint propriet1i tensioacti'e reprezentatede puterea de udare puterea de e"ulsionare puterea de spu"are putearea de curatare

#+)unurile sunt s+ruri de sodiu sau de )otasiu ale aci.ilor grai su)eriori care seo*in )rin sa)onificarea gr+similor sau )rin neutrali.area aci.ilor grai cu "a$/ sau0$/ %&# Principalele defecte ale sapunului si cauzele aparitiei lor

a1 2nflorirea : apare datorit "i.rrii dinspre interior spre eAterior asurplusului de electroli1i Bsare/ NaClC& Procesul este fa'orizat de eAcesul de u"iditatec0nd spunul nu a fost suficient uscat& ;e "anifest prin apari1ia la suprafa1a spunului aunor pete al)e de sare& *1 3nce.irea : apare datorit oAidrii su)stan1elor .rase ne:saponificatesu) ac1iunea oAi.enului +n prezen1a lu"inii/ a "icroor.anis"elor/ a i"purit1ilor -iu"idit1ii& 4eter"in apari1ia unor pete di'ers colorate/ un "iros neplcut -i o"odificare de consisten1& Pentru e'itarea acestui feno"en tre)uie s se foloseasc"aterii pri"e de )un calitate& c1 Cliva4ul reprezint tendin1a de eAfoliere a spunului& ;e "anifest princonsisten1 necorespunztoare/ crpturi/ lipsa plasticit1ii& ;e datoreaz uneiconsisten1e necorespunztoare +n ti"pul opera1iei de pilotare/ lipsei unor a.en1i plastifian1i/ rcirii )ru-te/ con1inutului prea "are de electroli1i& d1 A)ariia de solzi -i pierderea luciului : datorit nerespectrii te"peraturiicorespunztoare +n ti"pul opera1iei de pilotare& C0nd te"peratura este prea sczut/spunul capt un aspect "at& C0nd te"peratura este prea ridicat/ spunul capt unaspect solzos& e1 5riarea se "anifest prin apari1ia unei structuri .run7oase/ datorit "alaAriiinsuficiente sau uscrii neunifor"e a spunului %&K Clasificarea sapunurilor aC4up co"pozi1ie -i consisten1 ;pun tare L o)1inut pe )az de sodiu BNaC: ;pun "oale L o)1inut pe )az de potasiu BHC: ;pun lic(id L o)1inut din spun "oale diluat cu ap -i a"estecat cu su)stan1ecare +"piedic .elatinizarea& )C 4up faza de o)1inere ;pun de clei L con1ine K*:3#Msu)stan1e .raseJ ;pun de "iez L con1ine "in&5$M su)stan1e .rase

cC 4up destina1ie spun de rufe L # calit1i L I "in&E#M s&.&L II "in 5#M s&.&N spun de toalet L # tipuri :standard Bc(eiaC :superior +n diferite 'ariante de "ri"e/ denu"ireco"ercial/ culoare/ "iros/ a")ala7& spun de ras L = tipuri Bsuperior/ cal&I/ cal&IIC "en1in +n ti"pul )r)ieritului -i s fie neutru&
,

s prezinte o )un spu"are/care s se

spunuri "edicinale L li se adau. diferite su)stan1e cu efecte fun.icide/ )actericide

4escriere 1. Spunurile tari ;punurile 1ri se o)1in prin saponificarea .rsi"ilor cu (idroAizi alcalini ;punurile de "iez& 6n aceast cate.orie intr spunurile o)1inute din solu1ie apoas prin pricipitare cu electroli1i& Aceast opera1ie se "ai nu"e-te -i salifiere -i const +n adu.are de clorura de sodiu cristalizata sau de solu1ie apoas saturat& ;punurile de "iez con1in cel pu1in 5$Macizi .ra-i& ;punurile de "iez se fa)ric prin "ai "ulte procedee/ +n func1ie de "ateriile pri"e +ntre)uin1ate pentru saponificare&C indica1ie .eneral pentru o)1inerea unui spun de "iez se descrie una din cele "ai 'ec(i -i "ai cunoscute "etode de lucru 2. Spunuri moi i spunuri lichide ;punurile "oi nu"ite -i spunuri pasta sunt +n .eneral spunuri de potasiu o)1inute din .rsi"i cu un con1inut "are de acizi nesatura1i& Ele se fa)ric +n .eneral din acizi .ra-i -i din car)onat de potasiu a'0nd un con1inut +n acizi .ra-i de circa K$M& Pentru fa)ricarea spunurilor "oi se prepar "ai +nt0i un spun cu un con1inut de acizi .ra-i de K3:K5M nu"it 8spun de )az9 acest spun este redus apoi p0n la un con1inut de acizi .ra-i e =*: K$M& ;punurile lic(ide se prepar din spunuri "oi prin diluare cu ap Bde preferin1 )ine distilatC 3. Spunuri de toalet i de rs Prin spunuri de toalet se +n1ele.e spunuri folosite la splarea -i la +n.ri7irea pielii& Ele pot fi solide/lic(ide -i +n stare de past& Pentru fa)ricarea lor se folosesc nu"ai .rsi"i de calitate superioar& Aceste spunuri sunt +n .eneral colorate -i parfu"ate/ ele se fa)ric din spunuri de 8)az9& ;e ad"it "aAi" $/%Malcalii li)ere -i $/=Msare& Prelucrarea spunului de )az& Pri"a opera1ie este uscarea&pentru aceasta/ spunul tre)uie pentru aceasta spunul tre)uie tiat +n tie1ei cu a7utorul unor "a-ini speciale nu"ite 8ra)oteze9& Tie1eii se pun +n usctoare -i se 1ine p0n c0nd spunul a7u.e la un con1inut de acizi .ra-ii de circa *$M dup uscare tie1eii se a"estec +n "alaAoare cu parfu" -i cu colorant & ;punurile de r0s se prepar de o)icei/ din sterina din ulei de cocos -i din .licerina& ;aponificarea se face cu un a"estec de solu1ii de AidroAid de sodiu -i de potasiu& La fa)ricarea acestor spunuri se d toat aten1ia alcalinit1ii li)ere/ care nu tre)uie s dep-easc $&$5M 4. Spunurile praf
-

;punurile praf sunt utilizate "ai ales la splarea rufriei fine& Ele se prepar din spunuri de "iez care se transfor" +n tie1ei se usuc -i se "acina intro "oar special& 4e "ulte ori spunurile praf se a"estec cu alte in.rediente/ +n scopul a"eliorri calit1ii lor& Astfel de eAe"pl/ ele con1in su)stan1e c(i"ice de al)ire produse sintetice cu putere "are de spu"are 5. Spunurile industriale Afar de spunurile "oi despre care s:a tratat "ai inaite/ se "ai folosesc +n diferite industrii/ +n special +n cea teAtila/ diferite tipuri de spunuri& 4intre acestea fac parte nu"ai 8spunurile cu dizol'an1i9/ care au o ac1iune de cur1ire "ai )un datorit capacit1ii lor de a dizol'a .rsi"ile -i uleiurile "inerale aflate pe fi)rele teAtile& 4izol'an1ii folosi1i +n "od curent sunt tetraclorura de car)on/tricloroetilena/ )enzin/ acetona& 4izol'an1ii se introduc de o)icei/ +n ti"pul preparrii spunurilor/ +n propor1ie de %$:3$M& 6. Spunurile medicinale ;punurile "edicinale se fa)ric +n for" de )uc1i/de past/ de praf -i +n stare lic(id& Ele au +ncorporate anu"ite su)stan1e c(i"ice cu ac1iune dezinfectant care nu sufer "odificri calitati'e +n a"estec cu spunul& ;u)stan1ele c(i"ice folosite +n "od curent sunt for"alde(ida/acidul salicilic/ ca"forul fenolii/sulful& Mai rar se folosesc -i alte su)stan1e c(i"ice&

CAP!T$%U% 6 ' Procedeul de fa*ricaie al s+)unurilor

4up cu" -ti"/ spunurile +n .eneral/ au +n co"ponen1a lor nu"eroase su)stan1eI +n cele ce ur"eaz ' 'o" prezenta pas cu pas/ "etoda prin care 'o" putea o)1ine produsul finit nu"it spun& Principalele surse de spun sunt .rsi"ile ani"ale -i 'e.etale& Consu"ul "are de spun a i"pus -i .sirea altor surse de acizi .ra-i dec0t .rsi"ile ani"ale& Astfel o parte din acizii .ra-i utiliza1i la o)1inerea spunului se o)1in prin oAidarea alcanilor superiori din petrol& OAidarea se face sufl0nd aer +n parafina topit la *$:%#$$C +n prezen1a unor catalizatori Bsaruri de "an.anC& Acizii for"a1i se separ de parafin nereactionata -i se purific& #+)unul se o*ine )rin' %& ;aponificarea .rsi"ilor -i a uleiurilor& Acesta este cel "ai +nt0lnit proces& Aceast "etod i"plica +nclzirea .rsi"ilor -i a uleiurilor -i adu.area unui alcan lic(id pentru a produce spunul& ;e adu. de ase"enea ap -i .licerina& Principala reac1ie c(i"ic a .liceridelor este (idroliza )azica care reprezint o proprietate i"portant a esterilor& Astfel/ prin (idroliza )azica a dipal"itostearinei rezulta .licerina/ pal"itat de sodiu -i stearat de sodiu& A"estecul de sruri de sodiu al acizilor .ra-i/ o)1inut prin (idroliza )azica a .rsi"ilor reprezint spunul& 4e aceea (idroliza )azica a .rsi"ilor se nu"e-te -i saponificare& #& Neutralizarea acizilor .ra-i cu alcani& Grsi"ile -i uleiurile sunt (idrolizate pentru a o)1ine acizi .ra-i -i .licerina& Acizii .ra-i se purifica prin distilare -i se neutralizeaz cu un alcan pentru a o)1ine spun -i ap& C0nd se folose-te (idroAid de sodiu se for"eaz spun OtareO/ iar c0nd se
)

folose-te (idroAid de potasiu se for"eaz cre"e sau spunuri lic(ide& <a)ricarea spunului +n "od o)i-nuit se face prin +nclzirea .rsi"ii o)1in0ndu:se o e"ulsie& 4up for"area spunului 'iteza de reac1ie cre-te )rusc deoarece spunul topit este un )un dizol'ant pentru .rsi"e -i pentru (idroAidul de sodiu& Produsul o)1inut con1ine .licerina rezultat din reac1ia de saponificare -i ap& Procesul te7nologic Procesul te(nolo.ic al spunului cuprinde ur"toarele opera1ii

%&;aponificarea .rsi"ilor const +n fier)erea .rsi"ilor cu (idroAid de sodiu& Rezult cleiul de spun/ '0scos/ de culoare +nc(isI con1ine K*:3#Msu)stan1e .rase #&Precipitarea spunului BsalefiereaC -i decantarea L cleiul de spun sea"estec cu clorur de sodiuRezult L spunul de "iez L con1ine 5$:5KM su)stan1e .raseIopera1ia se realizeaz la cald& =&Rcirea spunuluiL se realizeaz +n prese de rcire -i se o)1in plci de spunBcalupuriC K&Tierea plcilorL se o)1in )are de spun cu di"ensiunile de D$P3$ c" 3&2scareaL se realizeaz cu a7utorul unui curent de aer cald;cop Lreducerea u"idit1ii/"en1inerea plasticit1ii/ e'itarea tendin1ei defisurare -i stratificare& 5&Taierea si stantarea :au ca rol o)1inerea di"ensiunilor finale -i i"pri"area pe )uc1ile de spun a
1.

Je")le"ei productorului Jdenu"irii fa)ricii productoare J.ra"a7ului Jcon1inutului de su)stan1e .rase J;TA; Qului sau nor"ei te(nice E&A")alarea L cu (0rtie per.a"ent/ ldi1e de le"n/ cutii de carton/ +na")ala7e indi'iduale Bde prezentareC -i a")ala7e colecti'e Bde transportC& *& 4ecolorareaLare ca scop Leli"inarea e'entualelor peteL RcireaLdup aceast opera1ie se efectueaz analiza c(i"ic a spunului o)1inut care tre)uie s con1in R su)stan1e .rase saponificate L "ini" 5$M R su)stan1e .rase nesaponificate L "aAi" $/#3M L dac procentul este"ai "are/ su)stan1ele se desco"pun/ apr0nd feno"enul de rancezire cu "iros neplacut R alcalinitate L"aAi" $/%5M Ldac procentul este "ai "are rezult unspun aspru/ care irit pielea R clorur de sodiu BNaClC L "aAi" $/#M*& Tierea su) for" de ful.i -i uscarea acestora L +n ur"a acestei opera1iicon1inutul de su)stan1e .rase a7un.e la E% Q E*M prin reducerea con1inutului de ap D& MalaAareaLcuprinde ur"toarele faze Mrun1irea ful.ilor :Al)irea lor L cu oAid de titaniu:;upra:.resarea L se adau. lanolin/ 'aselin:Colorarea L cu coloran1i/ pi."en1i: Parfu"area L cu uleiuri 'olatile naturale sau sintetice:Introducerea/ dac este cazul/ a diferitelor su)stan1e "edicinale& %$&Vl1uireaL const +n trecerea pastei o)1inute printre dou 'al1uri cu scopulde +")unt1ire a plasticit1ii spunului -i distri)uirea unifor" a su)stan1elor incorporate %%&Pilotarea L reprezint co"pri"area +ntr:o "as co"pact su) for" de )arede spun care tre)uie s prezinte :Aspect nor"al:;uprafa1 neted/ unifor"/ lucioas/ fr crpturi/ solzi sau pete:;ec1iune o"o.en %#& Tierea )arelorL +n )uc1i paralelipipedice %=& Stan1areaLpresupune J<iAarea for"ei finale JI"pri"area denu"irii co"erciale JI"pri"area e")le"ei fa)ricii productoare JI"pri"area .ra"a7ului
11

aC

Materii )rime& Pentru fa)ricarea spunului pot ser'i .rsi"ile cele "ai di'erse& Grsi"ile

solide/ )o.ate +n acizi satura1iI cu" sunt seul de )ou sau de oaie/ .rsi"ile de cocos sau pal"ieri -i .rsi"ile (idro.enate dau spunuri tariI .rsi"ile lic(ide dau spunuri cu at0t "ai "oi/ cu c0t au un con1inut "ai "are de acizi nesatura1i& 2leiurile 'e.etale lic(ide se utilizeaz la fa)ricarea de spun/ de o)icei +n a"estec cu .rsi"i solide sau (idro.enate& 2n con1inut prea "are +n acid stearic BC%*C "ic-oreaz solu)ilitatea -i puterea de spu"e.are& 4i"potri'/ acidul lauric BC%#C d na-tere unui spun ce spu"e.a a)undent/ de aceea/ +n spunurile )une/ se adu. .rsi"i de cocos sau de pal"ier/ )o.ate +n acest acid& Acidul oleic da/ de ase"enea/ un spun de )un calitate& )C Fa*ricarea s+)unului& 6n procedeul o)i-nuit de fa)ricare a spunului se +nclze-te

.rsi"ea/ cu a)uri introdu-i direct/ la %$$$/ -i se adu. solu1ia de (idroAid de sodiu/ la +nceput +n "ici por1iuni/ pentru a o)1ine o e"ulsieI aceasta se saponifica "ai repede B%#:#K oreC dec0t a"estecul neo"o.en al .rsi"ii cu solu1ia apoas a +ntre.ii cantit1i de soda& 6ndat ce se for"eaz spun/ +n concentra1ie aprecia)il +n acest a"estec/ 'iteza de reac1ie cre-te )rusc/ fiindc spunul topit este un )un dizol'ant at0t pentru .rsi"e c0t -i pentru (idroAidul de sodiu -i reac1ia are loc/ ctre sf0r-itul procesului/ +n solu1ie o"o.en de spun& Produsul astfel o)1inut/ nu"it +n te(nica sapun:clei/ con1ine toat .licerina/ rezultat din reac1ia de saponificare -i "ult ap& Pentru adu.area unei solu1ii concentrate de clorura de sodiu se separ spunul "iez/ topit/ la fund r"0n0nd un strat apos/ care con1ine .licerina& BAceasta poate fi utilizat la fa)ricarea .licerinei/ dar pentru aceast fa)rica1ie este "ult "ai a'anta7oas s se fac scindarea .rsi"ii prin procedeul +n autocla'aI acizii .ra-i o)1inu1i pot fi apoi transfor"a1i +n spun prin neutralizare cu (idroAid -i c(iar cu car)onat de sodiuC& ;punul "iez con1ine 5#:5KM acizi .ra-i -i el poate fi utilizat ca spun de rufe& Pentru fa)ricarea spunului de toalet/ spunul "iez Bo)1inut din .rsi"i "ai pureC se usuc p0n ce con1inutul +n acizi atin.e *$:*3M apoi i se +n.lo)eaz un parfu" -i se preseaz +n )uc1i& cC Propriet1ile spunurilor -i a solu1iilor au fost studiate deose)it de intens/ din cauza "arelui

interes practic al pro)le"ei& ;pre eAe"plu acetatul de sodiu& Propriet1ile specifice/ de spunuri/ sunt deose)it de "arcate la sarurile acizilor stearic -i lauric& Astfel/ solu1iile de spun/ c(iar diluate/ au o tensiune superficial "ult "ai "ic dec0t ap curat& V0scozitatea solu1iilor diluate de spun nu difer "ult de aceea a apeiI ea cre-te +ns foarte "ult la solu1iile concentrate/ care pot a7un.e p0n la consisten1a de .el&
12

Aceast co"portare arata c/ +n solu1ii foarte diluate/ spunurile sunt dizol'ate su) for" de ioni indi'iduali& C0nd concentra1ia dep-e-te un anu"it pra./ anionii se iau +"preun +ns +n nu"r "are/ for"0nd particule coloidale de asocia1ie sau "iceli& 6n solu1iile concentrate de spun/ asocia1ia aceasta "er.e at0t de departe +nc0t solu1ia capta o structur fi)roasa "acroscopica Bcristale lic(ideC& ;:a putut sta)ili astfel/ de eA +n cazul oleatului -i:a laurtaului de sodiu/ ca "oleculele de acid sunt a-ezate paralel/ for"0nd straturi du)le/ cu planurile de "etil fata +n fa1 -i planurile de car)oAili +ndreptate spre ap& Mai "ult/ ase"enea structuri du)le de anioni de spun se asociaz ls0nd +ntre planurile de car)oAili straturi relati' .roase de ap/ +n care se acu"uleaz "a7oritatea ionilor de sodiu& dC Puterea de s)+lare& ;punurile se caracterizeaz prin faptul ca "oleculele lor/ de for" alun.it/ poseda la una din "ar.ini o .rup polar/ (idrofila& 4atorit acestei structuri/ "oleculele de spun/ sau "ai corect anioni lor/ au tendin1a de a se acu"ula la suprafa1 despr1itoare a solu1iei fa1 de "ediul +ncon7urtor& Aceast proprietate confer spunului puterea sa de cur1ire& Acu"ularea "oleculelor de spun pe interfa1a solutiei:aer eAplica tensiunea superficial "ic a solu1iilor de spun -i deci puterea de udare "are a acestei solu1ii& O fi)r de )u")af/ aruncat la suprafa1a unei ape curate/ plute-te "ai "ulte ore/ fiindc nu se udI pe suprafa1a unei solu1ii de spun/ ea se ud repede -i se cufunda& <or"area -i sta)ilitatea spu"ei/ se sta)ilesc datorit for1elor de atrac1ie dintre "oleculele de spun/ orientate perpendicular pe suprafa1a )-ici de spun& 4ac solu1ia de spun 'ine +n contact cu un lic(id ne"isci)il +n ap/ de eA& cu o .rsi"e lic(id/ un ulei "ineral/ etc&I "oleculele de spun se orienteaz perpendicular pe suprafa1a despr1itoare/ cu car)oAilul spre ap/ -i radicalul (idrocar)onat spre ulei& Prin acesta/ se "ic-oreaz tensiunea superficial a uleiului/ care do)0nde-te din cauza aceast tendin1 de a:-i "ri suprafa1a/ de aceea el se transfor" Bdac este a.itatC +n picturi "ici ce se +"pr-tie +n solu1ia de spunI se for"eaz o e"ulsie/ iar spunul 7oac rolul unui e"ul.ator& 6n "od si"ilar se orienteaz "oleculele de spun pe suprafa1a corpilor solizi& 4ac se a.it funin.inea cu ap -i se trona a"estecul pe un filtru ud/ apa trece lar.& 4ac se a.it funin.inea cu o solu1ie de spun/ ea for"eaz o dispersie nea.r care trece +n "a7oritate prin filtru& Particulele de cr)une ce alctuiesc funin.inea sunt "ai "ici dec0t porii filtrului& Ap curat nu le poate despr1i/ fiindc nu le ud& Moleculele de spun fiA0ndu:se se suprafa1a acestor particule/ cu restul (idrocar)onatului spre cr)une spre eAterior/ aceste .rupe se +ncon7oar cu o at"osfer de
13

"olecule de ap/ fc0nd posi)il solu)ilizarea particulei solide/ c(iar dac acesta este for1e "are& Printr:un proces ase"ntor/ spunul deplaseaz particulele de "urdrie B.rsi"i/ uleiuri/ proteine/ funin.inea/ ar.ila/ oAid de fier etc&C care ader pe fi)rele teAtile sau pe piele -i le e"ulsioneaz sau le disperseaz/ ls0nd fi)rele sau pielea curat/ dar acoperite cu un strat de "olecule de spun orientate& Acest strat se +ndeprteaz +n opera1ia ulterioar de 8li"pezire&9 Alte spunuri& Nu"ai spunurile "etalelor alcaline -i al a"oniacului sunt solu)ile +n ap& ;punul de potasiu/ utilizat +n industria teAtil este "oale& ;punurile de calciu/ sodiu -i alu"iniu ser'esc la fa)ricarea de unsori consistente& ;punurile de alu"iniu se utilizeaz la i"per"ea)ilitatea anu"itor p0nze& ;punul de plu")/ insolu)il +n ap -i lipicios/ ser'e-te la fa)ricarea de e"plastre& ;punul de sodiu nu spu"e.a +n ap 8dur9/ adic +n ap con1in0nd ioni de calciu -i "a.neziu/ fiindc se for"eaz spunurile acestor "etale/ care sunt insolu)ile +n ap& Pe acest feno"en se )azeaz o cunoscut "etod de deter"inare a durit1ii apei& Consu"ul de spun este "ai "are +n ap dur/ fiindc spunul nu:-i poate produce ac1iunea de cur1ire dec0t dup ce se precipit to1i ionii de calciu -i "a.neziu/ su) for" de spunuri insolu)ile& Factorii ce )ot influena modul de fa*ricare al s+)unului sunt ' T Te"peratura co"pozi1iei -i te"peratura "ediului& A fost o)ser'at c 'ara/ saponificarea se face "ult "ai repede dec0t iarn/ ceea ce +nsea"n c -i "ediul +ncon7urtor influen1eaz producerea unui spun& 4e ase"enea/ tre)uie a'ut "are .ri7 la ce te"perature se a"estec uleiurile cu solu1ia de soda/ pentru c de asta depinde consistenta spunului/ "ai apos sau "ai cre"os& T Perioada de izolare& ;unt re1ete de spun care necesit o perioad "ai "are de izolare/ altele "ai pu1in/ iar altele deloc& Cu alte cu'inte/ e i"portant s -ti" c0t ls" un spun acoperit -i +n'elit& 4ac e un spun .ras/ eAist riscul ca de la prea "ult izolare/ uleiul s se ridice la suprafa1/ iar dup ce se usuc/ s crape& 4ac +l scoate" de la izolare prea de're"e/ se for"eaz deasupra -i c(iar pe lateral/ o crust al)/ inestetica& T 2leiurile esen1iale& Si aici tre)uie s cunoa-te" cu" se co"port un anu"it ulei +n procesul de fa)rica1ie& 2nele uleiuri fac s a7un.e" "ai repede la trace/ altele di"potri'& 2leiul esen1ial de citrice este cel care +nt0rzie 8le.area9spunului/ deci e ne'oie s "iA" "ai "ult& T Ti"pul de "iAare& 4epinde foarte "ult de uleiuri/ de re1eta/ de uleiurile esen1iale -i de
1&

te"peratur& Este esen1ial s -ti" c0nd s ne opri" din "iAare/ c0nd s adu." uleiurile

esen1iale -i celelalte in.rediente& Mai apoi tre)uie s a'e" .ri7 -i +n ceea ce pri'e-te te(nica de "iAare I c0t "iAa"/ c0t +n'0rti" -i c(iar cu" anu"e face" acest lucru& T <or"ele de turnare& O for" plat/ face ca spunul s se +ntreasc "ai .reu dup ce l:a" scos&;e pare c nici o for" prea ad0nc nu este indicat/ pentru c procesul de saponificare +ncepe din interior spre eAterior -i +n cazul sta/ cldura de.a7at nu "ai are ti"p s se dispreseze spre eAterior/ astfel +nc0t pr1ile laterale r"0n nesaponificate co"plet& Este i"portant o propor1ie )un +ntre +nl1i"ea/ ad0nci"ea -i l1i"ea for"ei de turnare&

CAP!T$%U% 8' Modul de determinare al caracteristicilor de calitate

;tudiul sorti"entului de spunuri se face co"parati' / pentru produse pro'enite de la furnizori diferi1i / pe )aza fiselor de produs / planselor -i standardelor eAistente &;e ur"resc ele"entele :tipul a")ala7ului -i starea acestuia :tipul spunului tare su "oale Bpasta / lic(id / ful.i C :destinatia de rufe /de toaleta / pentru copii / "edicinal / )actericid -i dezodorant Cararcteristicile de calitate' Caracteristicile de calitate ale spunului sunt 'erificate prin e9amen organole)tic '
1%

Aspect Consisten1 Miros Culoare

-i analize fizico:c(i"ice Bcon1inut de ap/ con1inut de su)stan1e .rase totale/ con1inut de NaCl/ alcalinitate li)er/ etc&C& EAa"enul or.anoleptic se efectueaz cu a7utorul or.anelor de si"1/ caracteristicile or.anoleptice fiind/ +n "a7oritatea cazurilor deose)it de i"portante pentru acceptarea sau respin.erea loturilor de produse& As)ectul se eAa"ineaz 'izual pentru spunurile )uc1i -i calupuri se cerceteaz for"a/ netezi"ea suprafe1elor/ claritatea -tan1rii -i o"o.enitatea suprafe1ei sec1ionate prin tiere cu cu1itul&Pentru spunurile ful.i/ past -i lic(ide se eAa"ineaz 'izual aspectul pro)elor/ dup ce au fost introduse +n pa(are !erzelius din sticl incolor& La 'erificarea aspectului se 'or e'iden1ia -i principalele defecte +nt0lnite la spunuri r0ncezirea B"anifestat prin "iros neplcut/ pete pe suprafa1/ +nc(iderea culoriiC/ +nflorirea spunului Bapari1ia unui strat al) de sare la suprafa1a spunuluiC/ aspect "at/ cli'a7 B"anifestat prin consisten1 necorespunztoare/ apari1ia solzilorC/ .ri-area Bstructur .run1oas/ constatat -i la utilizareC& Consistena se eAa"ineaz la spunurile )uc1i -i calupuri prin pipire -i apsare nor"al a suprafe1ei cu a7utorul de.etelor/ fr fr"0ntare& ;punul de consisten1 solid nu se defor"eaz/ nu per"ite i"pri"area de ur"e sau ad0ncituri pe suprafa1 la apsarea nor"al cu de.etele& 6n sec1iune/ consisten1a tre)uie s fie o"o.en/ fr tendin1e de stratificare sau de sfr0"are& Mirosul se eAa"ineaz asupra )uc1ilor/ respecti' calupurilor ca stare -i asupra por1iunilor tiate din ele/ +nainte -i dup fr0"i1area lor +ntre de.ete& Pentru spunurile ful.i/ praf/ past -i lic(ide/ "irosul se eAa"ineaz direct +n flacoanele cu pro)e -i prin frecarea +n pal" a unei cantit1i "ici din acestea& Mirosul pro)elor analizate tre)uie s fie caracteristic/ specific "ateriilor pri"e utilizate sau su)stan1elor de parfu"are utilizate/ fr "irosuri strine Bneplcut/ r0ncedC& Culoarea -i unifor"itatea culorii spunurilor se apreciaz 'izual prin co"parare cu acelea ale "ostrelor etalon de spun& ;e 'a 'erifica unifor"itatea culorii la suprafa1 -i +n sec1iune/ constat0ndu:se unele defecte cu" ar fi eAisten1a petelor/ a punctelor ne.re sau +nc(iderea culorii& Caracteristicile fizico:c(i"ice sunt deter"inate prin analize de la)orator/ ce au drept scop e'iden1ierea 'alorilor reale pentru co"pararea lor cu specifica1iile din standarde& 6n "od o)i-nuit/
1,

la spunuri se deter"in con1inutul de ap/ con1inutul +n su)stan1e .rase totale/ con1inutul de NaCl/ alcalinitatea caustic li)er/ etc Caracteristicile de calitate ale s+)unului de toalet+ Nr&Crt % Caracteristici Aspect 4escrierea caracteristiclor ;e prezint su) for"a de )uc1i rotunde/o'ale/di'erse fi.urine/fr lic(id& # = Constistenta Culoare Tre)uie sa fie unifor"&Culorile indic folosirea unor "aterii pri"e de calitate superioar& K Mirosul Plcut/caracteristic sorti"entului si adaosurilor folosite 3 Puterea de spu"are Tre)uie s spu"eze in apa cald si in apa rece /fr s se in"oaie si fr s de'in cleios& Tare/nesfr0"icios /la spunul solid& crpturi sau solzi/cu suprafat neted/unifor" colorat&;e poate prezenta si su) for"

6:E;AME"U% F!<!C$-C/!M!C a1 (eterminarea su*stanelor grase totale Prin su)stante .rase totale se intele.e totalitatea su)stantelor .rase insolu)ile in apa / care se o)tin prin desco"punerea sapunului cu un acid "ineral puternic& se realizeaz cu a7utorul "etodeide eAtrac1ie +n parafin B"etoda turteiC&
1-

Princi)iul metodei : su)stan1ele .rase din solu1ia apoas de spun sunt puse +n li)ertate prin desco"punerea cu acid sulfuric -i apoi sunt eAtrase& Mod de lucru :+ntr:un pa(ar !erzelius de =$$ "l/ se c0ntresc 3. pro) de analizat cuprecizie de $/$%.& :;e adau. %$$ "l ap distilat -i se +nclze-te p0n la dizol'area spunului& 6n solu1ia de spun astfel o)1inut se adau. #$ c"= acid sulfuric % n -i se+nclze-te p0n la separarea co"plet a su)stan1elor .rase& :4ac solu1ia nu este li"pede-i stratul de su)stan1e .rase nu s:a separat co"plet/ se "ai adau. +nc 3:%$ c"= acidsulfuric % n& : ;e c0ntresc la )alan1a analitic =:3. parafin -i se introduc cantitati' +n pa(ar/ a"estec0nd cu a7utorul unei )a.(ete& ;e continu +nclzirea p0n se for"eaz unsin.ur strat de parafin -i su)stan1e .rase& ;e las pa(arul s se rceasc cu )a.(eta +nuntru/ p0n c0nd stratul de la suprafa1 se solidific/ for"0nd o turt care se scoate cua7utorul )a.(etei& Turta se usuc prin ta"ponare cu (0rtie de filtru/ se "en1ine la te"peratura ca"erei ti"p de #K ore -i apoi se c0ntre-te& Calculul i inter)retarea re.ultatelor con1inutul de su)stan1e .rase se eApri" procentual -i se calculeaz cu for"ula

;u)stan1e .rase U =>m&-m61?m@ 9 &AA unde "%: "asa turtei B.CI "# Q "asa parafinei B.CI " Q "asa pro)ei de spun B.C& *1 (eterminarea alcalinit+ii caustice li*ere sau a acidit+ii li*ere Prezenta alcalinilor in solutia de sapun se datoreaza reactiei de (iroliza in ur"a careia sapunurile pun in li)ertate o anu"ita cantitate de alcalini&Alcalinitatea sapunului fa'orizeaza capacitatea de spalare si de.resare si inlatura aparitia feno"enului de rancezire in ti"pul depozitarii &O alcalinitate caustic prea "are / face ca ;olutia de sapun sa atace pielea in ti"pul spalarii& Princi)iul metodei : +ncercarea solu1iei alcoolice de spun fa1 de fenolftalein dac solu1ia este alcalin se titreaz cu acid clor(idric/ iar dac este acid se titreaz cuNaO,& Mod de lucru : +ntr:un 'as conic de =$$ "l se introduc #$$ "l alcool etilic -i 3. spun& ;e adapteaz la 'as un refri.erent cu refluA -i se fier)e lent p0n la dizol'area co"plet
1!

a spunului& ;e rce-te solu1ia -i se adau. $/# c"= fenolftalein& 4ac solu1ia este alcalin Bse coloreaz +n rozC se titreaz cu acid clor(idric p0n re'ine la culoarea ini1ial& 4ac solu1ia este acid Br"0ne la culoarea ini1ialC/ se titreaz cu (idroAid de sodiu p0n la colora1ie sla) roz/ persistent un "inut& Calculul i inter)retarea re.ultatelor :alcalinitatea -i aciditatea se eApri" procentual -i se calculeaz cu for"ula Alcalinitate caustic li)erBNaO,C U VB$/$$K$ A VCP"W A %$$ unde $/$$K$ Q cantitatea de NaO, corespunztoare la % c"= acid clor(idric $/%n B.CI V Q 'olu"ul de acid clor(idric utilizat la titrare Bc"=CI " Q "asa pro)ei de spun B.C& Aciditate li)er Bacid oleicC U VB$/$#*# A VCP"W A %$$ unde $/$#*# Q cantitatea de acid oleic corespunztoare la % c"= NaO, sau HO, B.CI V Q 'olu"ul de NaO, utilizat la titrare Bc"=CI " Q "asa pro)ei de spun B.C& c1 (eterminarea coninutului de clorur+ de sodiu Clorura de sodiu" este electrolitul folosit in procesul de o)tinere a sapunului pentru precipitarea acestuia si separarea de lesia .licerinoasa& 4eter"inarea se efectueaz +n scopul sta)ilirii con1inutului procentual de NaCl +n produsul finit& Principiul "etodei const +n precipitarea ionului de clor cu solu1ie de azotat de ar.int/ iar eAcesul de azotat de ar.intse titreaz cu sulfocianur de a"oniu +n prezen1a sulfatului de fier -i a"oniu&

CAP!T$%U% B ' Anali.a )rivind calitatea )roduselor )e )ia+

1)

&:#a)un-crema (ove Fres7 Touc7

4enu"ire produs ;apun:cre"a de toalet 4enu"ire productor 2nile'er 4ept ER 4enu"ire co"ercial 4OVE <RE;, TO2C, 4enu"ire i"portator 2nile'er ;out( centraG Europe ;&R&L Adresa i"portator !d& Repu)licii#D%/ Ploie-ti/ Ro"0nia/ 1el& $#=%E=$E=$$ 4ata fa)rica1iei $EP#$$D 4ata eApirrii $EP#$%$ A")ala7ul cutie de carton de "ici di"ensiuni pentru a")alare indi'idual& A")ala7ul este intact& Nu"r de piese co"ponente % piesa Cantitate a")alat %$$. In.rediente sodiu" lauroXliset(ionate/ stearic acid/ sodiu" pal"itate/ sodiu" stearate/ aYua/ sodiu" Gernelate/ parfu"/ ca"ellia sinensis leaf eAtract/ cucu"issati'us fruit eAtract/ .lXcerin/ propXlene .lXcol/ dipropXlene .lXcol/ sodiu"c(loride/ zinc oAide/ tetrasodiu" E4TA/ tetrasodiu"etidronate/ sodiu" )enzoate/ potassiu" sor)ate/ citric acid/ )enzoic acid/ sor)ic acid/ alu"ina/ alp(aiso"et(Xl ionone/ )ensXl alco(ol/ citronellol/ li"onene/ linalool/ cl%D%K$/ clK#$D$/ clEE*D%& Anali.a sen.orial+' :Produsul se prezint su) for" de )ucat/ solid :4in punct de 'edere al aspectului/ spunul prezint o for" o'al cu ele"ente de stan1are specific "rcii productoare/ suprafa1a este neted/ lucioas iar prin tiere suprafa1a sec1ionat este o"o.ena& ;punul are o consistent solid ce nu se defor"eaz prin apsare/ iar +n sec1iune este o"o.ena/ fr tendin1a de stratificare sau de sfr0"are& Mirosul este plcut/ floral/ nu prezint ur"e de "irosuri strine r0ncede/neplcute& ;punul are o culoare 'erde desc(is/ unifor"a pe toat suprafa1a sa& ;uprafa1a nu prezint pete/ puncte ne.re sau +nc(iderea culorii& 4o'e sapun:cre"a Go <res( Touc( co")ina %PK cre"a (idratant cu eAtracte re'i.orante de castra'ete -i ceai 'erde/ pentru o piele in.r7ita -i +"prosptata
2.

Nu prezint defecte& Anali.a fi.ico-c7imic+' 4eter"inarea "asei Masa declarat de productor %$$. Masa real %$$. #+)un "ivea Creme #oft 4enu"ire produs ;apun: cre"a de toalet 4enu"ire productor !eiersdorf 4enu"ire co"ercial NIVEA CREME ;O<T/ 4enu"ire i"portator !eiersdorf Ro"0nia ;RL Adresa i"portator Calea Ser)an Vod/ nr& %== !ucure-ti 4ata fa)rica1iei $EP#$$D 4ata eApirrii $EP#$%$ A")ala7ul cutie de carton de "ici di"ensiuni pentru a")alare indi'idual& A")ala7ul este intact& Nu"r de piese co"ponente % piesa Cantitate a")alat %$$. In.rediente ;odiu" TalloZate/ ;odiu" Cocoa1e/ AYua/ GlXcerin/ Parfu"/ PrunusA"X.dalus4ulcis Oil/ Lanolin Alco(ol BEucerit[C/ GlXcerXlGlucoside/ OctXldodecanol/ ;odiu" T(iosulfate/ ;odiu" C(loride/ Tetrasodiu"Etidronate/ 4isteardi"oniu",ectorite/ !enzXl Alco(ol/ Li"onene/ Met(Xl !enzoate/ CI EE*D%& Anali.a sen.orial+' Produsul se prezint su) for" de )ucat/ solid 4in punct de 'edere al aspectului/ spunul prezint o for" o'al cu ele"ente de stantares pecifice "rcii productoare/ suprafa1a este neted/ lucioas iar prin tiere suprafa1a sec1ionat este o"o.ena& ;punul are o consistent solid ce nu se defor"eaz prin apsare/ iar +n sec1iune este o"o.ena/ fr tendin1a de stratificare sau de sfr0"are& Mirosul este plcut/ cu aro" de "i.dale/ nu prezint ur"e de "irosuri strine r0ncede/neplcute& ;punul are o culoare al)/ unifor"a pe toat suprafa1a sa& ;uprafa1a nu prezint pete/ puncte ne.re sau +nc(iderea culorii&
21

Nu prezint defecte& Anali.a fi.ico-c7imic+' 4eter"inarea "asei Masa declarat de productor %$$. Masa real %$$.

CAP!T$%U% C ' Conclu.ii i )ro)uneri

Concluzii

Pu1ine produse sunt la fel de rsp0ndite c spunul& 4in o)iect de luA/ cu" era socotit odinioar/ spunul a de'enit o)iect de strict necesitate& Potri'it unui c(i"ist din secolul al @I@:lea/ )unstarea "aterial -i ni'elul de ci'iliza1ie ale unui popor erau sta)ilite +n func1ie de cantitatea de spun folosit&6n prezent/ spunul e considerat un produs indispensa)il i.ienei -i "en1inerii snt1ii & Propuneri

6n ur"a acestui proiect c0te'a propuneri ar fi s se "en1in standardele calit1iiI s +")unt1easc in.redientele -i s eAiste c0t "ai "ulte spunuri naturale la acelea-i pre1uri cu cele eAistente de7aI s se fac pro"o1ii -i recla"e +n 'ederea utilizrii spunului anti)acterian I s introduc un produs special a")alat +n cutie "etalic u-or de folosit +n cltorii &

Bi*liografie

22

Anca Madar / Ol.a Necsulescu QIndru"ar pentru desfasurarea lucrarilor de la)orator la "erceolo.ia "arfurilor neali"entare / !raso' / %DD3 Prof&uni'&dr& Ileana RA42CAN2I Conf&uni'&dr& RoAana PROCOPIE:Merceolo.ie Andreea Neacsu / Madar Anca QMerceolo.ie neali"entara / R E P R O G R A < I A 2 N I V E R ; I T \ I I 8 T R A N ; I LVA N I A 9 4 I N ! R A S O V

23