Universitatea Politehnica București

Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

Specializare:CISOPC

Surfactanți gemini în cosmetice

Student: NEDELCU Loredana Cătălina

Prof. Coord.:Ș.I.dr. ing GAVRILĂ Adina

2018-2019
Cuprins

1. Introducere .......................................................................................................................... 3
2. Structura surfactanților gemini ........................................................................................... 4
3. Proprietățile surfactanților gemini ...................................................................................... 5
4. Exemple de surfactanți Gemini ........................................................................................... 6
5. Aplicații ale surfactanților gemini....................................................................................... 7
6. Rolul surfactanților gemini în cosmetică ............................................................................ 8
6.1. Proprietățile surfactanților gemini în cosmetică ........................................................ 10
7. Concluzii ........................................................................................................................... 12
8. Bibliografie ....................................................................................................................... 13
 1. Introducere

Surfactanții sunt agenți de suprafață sau substanțe chimice care în soluții se concentrează
la suprafata și solubilizează materiale care au o mica afinitate unele fata de altele. Surfactanții
sunt capabili să modifice puternic, chiar si în concentratii foarte mici, proprietatile superficiale
ale lichidelor in care se dizolva.

Surfactanti prezinta o structura moleculară asimetrica, compusa din două părti, cu

proprietati fundamentale diferite: o parte nepolară ( hidrocarbonata) si o parte puternic polară
(ionizabilă sau neionizabilă)

Partea polară este hidrofilă.

Industrial surfactantii se impart in patru categorii bazate pe sarcina electrica prezenta in

moleculele lor in solutii:

 Surfactanti cationici au un ion pozitiv in gruparea polară

 Surfactanti neionici nu au sarcina electrica
 Surfactanti anionici au un ion negativ in gruparea polară
 Surfactanti amfolitici au fie o sarcina pozitiva fie o sarcina
negativa in functie de PH-ul solutiei.

Acestia au fiecare cate o parte nepolara constituita dintr-o grupa hidrocarbonata.

 2. Structura surfactanților gemini

Surfactanții Gemini, numiți uneori și surfactanți dimerici, conțin două grupe hidrofobice
(uneori și trei) și două grupe hidrofile într-o moleculă conectată printr-un „spacer”, ligand
(spațiator) aproape de grupele hidrofile. Astfel, ei sunt formați din 3 elemente structurale: o
grupă hidrofilă, o grupă hidrofobă și grupa de legătură dintre ele care poate varia în funcție de
proprietățile dorite pentru surfactant.
„Spacerul” poate fi hidrofob (alifatic/aromatic) sau hidrofil (polieter), scurt (două
grupări metilen) sau lung (20 sau mai multe grupări metilen), rigid (stilben), sau flexibil (lanț
polimetilenic). Spacerul trebuie sa conecteze cele două structuri amfifile la sau în vecinătatea
grupărilor principale de cap. Dacă conectarea are loc la mijloc sau spre capătul lanțului alchil,
surfactantul devine un surfactant bolaform care are proprietăți inferioare surfactanților
convenționali.

Ei au o activitate de suprafață remarcabilă de înaltă și o CCM scăzută. Ei pot forma

“poduri” și alte structuri liotropice și termotropice. Cele mai eficiente structuri gemini sunt
acelea cu spaceri mai degrabă rigizi (decât flexibili) ce leagă structurile de surfactanți
convenționali între ele.
 Fig.1. „Poduri” schematice Gemini de micelii legate între ele

3. Proprietățile surfactanților gemini

Motivul pentru activitatea de suprafață mai mare a surfactanților Gemini în comparație

cu surfactanții convenționali este numărul de atomi de C mai mare în lanțul hidrofobic al
primilor. Cu cât este mai mare numărul de atomi de C în molecula surfactantului cu atât este
mai mare distorsiunea structurii apei a fazei apoase și tendința de a adsorbi lângă interfețele de
lângă faza apoasă sau de a forma micelii, deci activitate de suprafață mai mare.

La fel ca și în surfactanții convenționali, valorile C20 și CCM scad cu o creștere a

numărului total de atomi de C din moleculă. Chiar și așa, spre deosebire de surfactanții
convenționali, când numărul de atomi de C din lanțul alchil trece de o anumită valoare
(aproximativ 14 atomi de C per lanț, numărul exact este dependent de structura surfactantului,
temperatura și conținutului de electroliți din faza apoasă), relația liniară cu jurnalul valorii C20
sau cu jurnalul valorii CCM se „năruie”. Valorile înregistrate pentru C20 și CCM încep să se
abată din ce în ce mai tare de la această relație liniară devenind din ce în ce mai mari din cauza
scăderii activității de suprafață și tendinței de a forma micelii.
 Flexibilitatea, lungimea și hidrofobicitatea sau hidrofilicitatea grupelor de legătură
dintre cele două grupe hidrofile afectează anumite proprietăți precum C20, CCM și valorile
ariei/moleculele la interfața aer/soluție apoasă, uneori în mod considerabil. O proprietate foarte
folositoare este împachetarea lor la diferite interfețe. Împachetarea lanțurilor este atât de
apropiată în unele cazuri încât apare ca și cum s-ar fi format multistraturi. Această împachetare
apropiată face filmul interfacial al surfactanților Gemini mult mai coerent și asta se reflectă în
proprietățile lor superioare de spumare și împachetare. De asemenea, surfactanții Gemini arată
o adsorbție unică la suprafețe solide încărcate opus din medii apoase. Unul dintre efectele
acestei proprietăți este că fac solidul mult mai dispersabil în faza apoasă.

4. Exemple de surfactanți Gemini

 didoceildifenileter-disulfonate (C12-DADS) – folosit pentru prepararea emulsiilor de

tip U/A

 C2–4CH3C(OH)C≡C(OH) CCH3C2–4 – agenți de udare hidrofobici excelenți;

 {CmH2m+1OCH2CH(CH2)[OP(O)(O− Na+)(OH)]}2Y, unde Y=O(CH2CH2O)x,- agenți
de spumare foarte buni;
 bromură de amoniu bicuaternară .
 5. Aplicații ale surfactanților gemini

1.Agenți de curățare și detergenți

Ei oferă posibilitatea scăderii impactului detergenților asupra mediului, deoarece este

necesară de o cantitate mult mai mică de surfactant dimeric decât surfactant convențional pentru
a realiza aceeași funcție. Valorile mici ale CCM duc la o concentrație mai mică a surfactantului
nemicelizat, liber în soluție. Astfel asta rezultă în toxicitate și iritabilitate mai mică și o mai
mare eficiență în solubilizarea materialelor insolubile în apă.

2.Cosmetice și produse de îngrijire personală

3.Colorarea textilelor

Adăugarea de surfactanți în băile de colorare modifică parametri de colorare precum

stabilitatea băii de colorare, nivelul de colorare, rata de colorare și absorbția de culoare datorită
capacităților de emulsionare, solubilizare și dispersie a surfactantului.

4.Polimerizare

S-a studiat polimerizarea stirenului în microemulsii ternare U/A bazate pe surfactanți

gemini cationici de tipul [C12H25(CH3)2N+,Br−]2(CH2)s. Proprietățile de agregare a
surfactantului și curbura interfacială spontană au putut fi modificate ușor prin schimbarea
numărului s de carbon al spacerului. Această schimbare a influențat și formarea
microemulsiilor. Rata de polimerizare în microemulsii a fost foarte mare, rapidă datorită
structurii foarte dispersate și spațiului de reacție restricționat. Particulele foarte mici între 5-100
nm au fost preparate prin adăugarea unui agent de reticulare stirenului. S-a obținut faptul că
formularea optimă a microemulsiei ce conduce la mărimi mici ale particulelor și la greutate
moleculară mare este pentru un surfactant gemini cu numărul de carbon s al spacerului în jur
de 6. Această valoare constituie un compromis între abilitatea surfactantului de a stabiliza
picăturile de microemulsie părinte și abilitatea de a suporta procesul de polimerizare printr-o
mobilitate difuziva de schimb mare.
5.Aplicații farmaceutice și biologice

6.Chimie preparativă

-în cromatografia capilară;

-surfactanți dimerici folosiți drept catalizatori micelari;

-preparare de particule de aur anisotropice.

6. Rolul surfactanților gemini în cosmetică

Surfactanții sunt un ingredient esențial pentru cosmetice și produse de îngrijire

personală pentru îmbunătățirea performanței acestora. Surfactanții dimerici s-au demonstrat a
fi superiori în comparație cu surfactanții convenționali în toate domeniile de aplicare. Ei promit
foarte multe în folosirea în diverse formulări cosmetice pentru șampoane, loțiuni, creme sau
balsamuri de păr. Acești surfactanți Gemini posedă proprietăți de suprafață unice precum
tensiune superficială mică, micelizare unică, CCM mică, activitate antimicrobiană sau
capacitate de solubilizare înaltă. Îmbunătățesc performanțele cosmeticelor într-o manieră unică
și oferă preparate „eco-friendly” pentru epiderma umană.
Piața globală a surfactanților cosmetici a fost evaluată la aproximativ 10.5 bilioane
dolari în 2012. Această piață masivă este reprezentată în principal de cosmetice și produse de
îngrijire. Aceasta este în continuă creștere ca un rezultat al îmbunătățirii standardelor de viață.
În general, aceste produse au fost realizate din grăsimi și uleiuri, care sunt percepute ca având
avantajul de a exista în mod natural în organismul uman, prezentând probleme mai puține daca
ne referim la toxicitate sau alergenicitate. Surfactanții moderni au făcut posibil ca noi sa
obținem aceleași rezultate sau poate unele mai bune. Surfactanții dimerici au atras atenția pentru
folosirea lor în cosmetice, agenți de curățare, loțiuni și produse de îngrijire pentru a obține
rezultate mai bune în termeni de duritate, senzație de moale și iritație dermică. Proprietăți
precum blândețea, capacitatea de spumare și solubilitatea bună în apă îi fac ingrediente de
apreciat în diverse formulări ale produselor de curățare pentru corp și față. În zilele noastre, ei
sunt implicați în tipuri mixte de cosmetice, dar se verifică utilitatea lor în industriile coloranților
și textilă, produselor farmaceutice și vopselurilor. Surfactanții Gemini sunt ceruți pe piață
datorită versatilității și costului mic al acestora.

Fig.2.Reprezentare schematică a surfactanților Gemini

Surfactanții sunt utilizați în cosmetice ca agenți de udare, agenți de curățare, agenți de

condiționare, agenți de spumare, solubilizanți și agenți de îngroșare pentru creme hidratante. În
afară de aceste acțiuni, ei sunt utilizați și pentru realizarea unor sisteme disperse.
CCM este concentrația de surfactant la care începe formarea miceliilor. Aceasta este
importantă întrucât ea relevă tendința surfactanților de a așeza, asambla în apă. Wattebled și
Laschewaky au cercetat comportamentul activ de suprafață a surfactanților dimerici pe bază de
EDTA. Ei au determinat CCM a surfactantului Gemini la pF 7-8 și 12 și au obținut valori de
0,02 mmol/L la pH 7-8 și 0,03 mmol/L la pH alcalin. CCM a surfactanților dimerici este de
obicei cu un ordin de mărime mai mică decât cea corespunzătoare surfactanților monomeri.
 6.1. Proprietățile surfactanților gemini în cosmetică

Solubilizarea este un fenomen important în diversele formulări cosmetice. Surfactanții

Gemini în cosmetice (creme, geluri, loțiuni, unguente) funcționează ca un material coloidal și
îmbunătățesc solubilizarea tuturor ingredientelor în mod adecvat.

Ei sunt solubilizanți superiori datorită valorilor CCM foarte mici. Mulți compuși
organici care în mod normal sunt insolubili în apă sau doar puțin solubili, în prezența unui
surfactant micelar se dizolvă într-o măsură mai mare.
Pentru produsele cosmetice, performanța de spumare trebuie optimizată pentru ca
experiența consumatorilor sa fie una afirmativă. Surfactanții sunt ingrediente foarte folosite în
paste dinți ce produc spumă în timp de dinții sunt periați. De asemenea, ei ajută la înlăturarea
materialului dislocat la periere și ar putea avea efecte minore asupra acumulării de placă. Rosen
și al. au descoperit ca surfactanții Gemini au o eficiență mai mare de dispensare a săpunului.
Aceștia, pe baza sensibilității mici la ionii de Ca2+ și Mg2+, ar putea fi utilizați în procesul de
curățare sau alte procese industriale unde este prezentă apa dură care face surfactanții
convenționali ineficienți. Înălțimea și stabilitatea spumei inițiale a surfactanților Gemini sunt
mai bune decât a analogilor lor. S-a observat că surfactanții dimerici anionici ce au în capete
grupări carboxilat de tipul (C11H23)2C(OCHCOONa)2 spumează mai mult decât cei normali cu
structura C11H23COONa. Pinazo et al. au raportat ca surfactantul dimeric cationic pe bază de
arginină ce arată o stabilitate mare a spumei și este un stabilizator de 20 de ori mai bun decât
surfactanții monomerici cationici.
Emulgatorii sunt ingrediente vitale în fabricarea de creme și loțiuni cosmetice. Multe
produse cosmetice sunt formulate astfel încât să adauge constituenți de tip uleiuri pielii și
părului. Aceste ingrediente nu pot fi folosite în mod normal direct, deoarece au anumite
proprietăți neplăcute în starea lor concentrată, naturală. Astfel, emulsiile ce folosesc surfactanți
sunt vitale în formulările cosmetice. Emulgatorii sau surfactanții ajută amestecare și la
echilibrarea amestecurilor. J. Nowicki a observat că surfactanții dimerici neionici asimetrici
arată proprietăți bune emulsifiante și de fază, iar Qun Xu a descoperit că puterea de emulsifiere
a surfactanților dimerici este mult mai bună decât a celor cu o singură „coadă”.
Formulările cosmetice sunt dependente de metodele moderne de formulare a emulsiilor,
în special pentru proprietățile de depozitare. Aceste produse sunt în general bazate pe emulsii
de tipul ulei în apă (U/A). Temperaturile de inversie a fazei a emulsiilor și microemulsiilor sunt
descrise prin dimensiunile mici ale picăturilor care sunt constante. Microoemulsiile sunt de
ajutor pentru a crea formulări clare de U/A și mai departe de a crea produse mai puțin iritante.
Această metodă de formulare este folositoare în prepararea emulsiilor pentru deodorante.
Durabilitatea și viscozitatea emulsiilor depind de strcutura emulsiilor. Kwetkat a relatat că
surfactanții dimerici precum sodium dicocoylethylenediamine PEG-15 poate fi utilizat pentru
emulsiile U/A pentru folosirea finală a cosmeticelor și produselor de îngrijire personală (loțiuni
de față, îngrijirea pielii, îngrijirea părului, protecție solară și hidratarea pielii). Acest surfactant
dimeric este comercializat în combinație cu cosurfactanți sub denumirea de Cerulation.
Cerulation H este un amestec potrivit a surfactantului dimeric , alcool behenilic (dacosanol),
gliceril stearat și gliceril citrat. Se poate folosi pentru a face dispersii stabile de micropigmenți
precum TiO2 în apă folosită pentru cremele pentru arsuri solare. Acesta ajută pielea, stratul
lipidic natural mimând structura bistratificata a acestuia. Cerulation F este un amestec de lauroil
lactilat și sulfat de dicocoylethylenediamine PEG-15 care micșorează efectul iritant al
alchiletersulfatului. Este un produs de îngrijire pentru piele care o păstrează fină și suplă pe
parcursul iernii. Combinarea Ceralution H cu Ceralution F poate oferi un remediu eficient
pentru formulările de emulsii U/A sub formă de spray. Un patent afirma că surfactanții dimerici
au un procentaj mare de substanțe grase solide. Acești surfactanți prezintă compoziția cosmetică
a tipului de emulsie U/A propusă pentru componente keratinice de tipul piele, păr, buze și
unghii. Texturile afluente în substanțele grase solide cu viscozitate mare sunt în mod special
benefice pentru managementul sănătății pielii. De fapt, ele chiar sunt recomandate pentru pielea
uscată. Villa et al. a studiat surfactantul dimeric 2,3-dialchil-1,2,3,4-butantetracarboxilat
disodic ce este un ingredient atrăgător pentru cosmetice și produse de îngrijire.
Protecția antimicrobiană a produselor cosmetice este o îngrijorarea importantă. Este
esențial să se asigure constanța produsului pentru întreaga viață pe raft și să se evite daunele
asupra sănătății consumatorilor. S-a descoperit că surfactanții dimerici dicationici
[C12H25N+(CH3)2CH2CONH]2Y2Cl− unde Y=(CH2)4 sunt mai potriviți împotriva multor
microorganisme față de bromură de hexadecil-trimetil-amoniu (HTAB). Surfactanții
dicationici m-s-m cu un spacer scurt au demonstrat o activitate antimicrobiană care este cu 1
sau 2 ordine mai bună decât dezinfectanții cu un singur lanț (bromura de bezil-dodecil-
dimetilamoniu ). Pinazo și el. au descoperit surfactanți dimerici cationici proveniți de la
aminoacidul cisteină precum esterul diclorhidrat-N-lauril-N,N-dimetil-glicin-cistein și
diclorhidrat de N-lauril-N,N-dimetil-glicin-cistamin pot fi folosiți în cosmetice, dar și produse
farmaceutice ca agenți antimicrobieni puternici. Piera et al. au dezvoltat surfactanți dimerici pe
bază de cisteină ce au arătat o activitate antimicrobiană pentru un spectru mai mare de bacterii,
toxicitate mică și biodegrdabilitate. Aceste caracteristici și folosirea de materii naturale precum
arginina și acizi grași pentru sinteză fac surfactanții Gemini un ingredient atractiv ca antiseptic
și conservant în anumite formulări cosmetice.
Deodorantele sunt folosite în igiena personală pentru a elimina mirosurile neplăcute
datorate descompunerii bacteriene a transpirației. Mirosurile pot fi controlate prin folosirea unei
formulări care inhibă secreția de transpirație sau descompunerea ei. Substanțele active tipice
sunt clorhidratul de aluminiu sau acidul citric, dar efectul lor inhibitor este de durată limitată și
este dependent de măsura secreției de transpirație. S-a descoperit că formulele ce conțin
surfactant Gemini (alcoolsulfat dimeric sau alcooletersulfat, alcool trimeric-trietersulfat),
clorhidrat de aluminiu, un inhibitor al esterzei, un agent bactericid și unui becteriostatic sunt
extrem de eficiente. Acești surfactanți acționează asupra serin esterazelor și serin proteazelor
fără a afecta echilibrul biologic al florei pielii. De asemenea, ei îmbunătățesc compatibilitatea
dintre piele și cosmetice și inhibă activitatea enzimelor esterolitice, chiar și dacă sunt în
concentrații de tipul ppm. Pot fi de asemenea folosiți în producția de șampoane, loțiuni de păr
și spumante de baie. Eficiența formulării a fost caracterizată prin puterea de inhibare a esterzei
după15 min într-o concentrație de 100-6000 ppm, la pH=6, în comparație cu un control
neinhibat. Rezultatele au arătat o reducere a activității esterazei de la 100% la 9% la adăugarea
a 10-100 ppm sulfatalcool dimeric, pe când activitatea în prezența a 200 ppm clorhidrat de
aluminiu în absența Gemini a rămas de 100%.

7. Concluzii

Surfactanții Gemini au o capacitate excelentă de auto-asociere la concentrații foarte

micii ceea ce îi face ingrediente promițătoare pentru cosmetice și produse de îngrijire personală.
Acești compuși pot avea numeroase aplicări precum agenți de condiționare, agenți
antimicrobieni sau agenți de solubilizare. Cererea de surfactanți dimerici în cosmetică nu este
datorată doar beneficiilor pe care le aduc pielii ci și proprietăților interfaciale și de emulsionare.
 8. Bibliografie

1. Kirk-Othmer, „Chemical Technology of Cosmetics”, John Wiley & Sons, 2012

2. Rieger M., Rhein L., „Surfactants in Cosmetics, Second Edition”, CRC Press, 1997, pag.
198-199

3. Kumar N., Tyagi R., „Dimeric Surfactants: Promising Ingredients of Cosmetics and
Toiletries”, Department of Chemical Engineering, Jaypee University of Engineering &
Technology, Guna, India, 2013

4. Zana R., Xia J., „Gemini Surfactants, synthesis, Interfacial and Solution- Phase Behavior,
and Applications”, Marcel Decker, Inc., New York

5. Magdassi S., Moshe Ben M., Talmon Y., Danino D., „Microemulsions base on anionic
gemini surfactant”, Casali Institute of Applied Chemistry, The Hebrew University of Jerusalem,
Jerusalem 91904, Israel, Department of Chemical Engineering, Technion-Israel Institute of
Technology, Haifa 32000, Israel, 2002

6. FM Menger and CA Littau, J Am Chem Soc 113 1451–1452 (1991)

7. Woodruff, John Personal Care Feature: Bathroom Products, SPC 2 (2005)

9. www.wikipedia.com