Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

Facultatea de Inginerie Medicala Fizica Departamentul Editia 3: Data: 07.10.2015
de Bioresurse si Stiinta Polimerilor
Review: Data:
Subiect: Proprietati mecanice ale structurilor de tip
hidrogel. Corelare compozitie-proprietati
Aprobat de: Conf. dr. ing. Izabela Stancu Semnatura:……… Data:

Scop Aceasta lucrare practica descrie aspecte legate de proprietatile mecanice ale
hidrogelurilor in medii fiziologice simulate
Domeniul de Se urmareste crearea unei viziuni de ansamblu asupra unor metode de sinteza,
aplicatie proprietati si aplicatii biomedicale reprezentative ale hidrogelurilor. Se vor
caracteriza hidrogeluri pregatite in cadrul laboratorului de Biocompatibilitate,
se va evalua rezistenta acestora la compresiune si se va analiza modularea
acestui parametru prin compozitie + conditii de sinteza.

1. Consideratii teoretice

Sa ne amintim.....
1.1. Hidrogeluri si fenomenul de reticulare
Procesele de reticulare pot fi realizate prin metode fizice sau chimice. In urma reticularii, un polimer
hidrosolubil se transforma intr-un hidrogel devenind insolubil in apa insa manifestand o afinitate
crescuta fata de acel solvent.
Hidrogelul prezinta o gonflare crescuta in apa datorita lanturilor polimerice hidrofile dar nu se poate
dizolva datorita puntilor de reticulare care solidarizeaza catenele macromoleculare.
Structurile bicomponente supuse analizei contin gelatina si alginat de calciu.
1.1.1. Reticularea componentei proteice. Gelatina a fost reticulata chimic cu glutaraldehida (GA). Una
dintre gruparile aldehida ale GA a reactionat cu o amina primara din gelatina formand o legatura de tip
baza Schiff.
Cealalta grupare functionala aldehida interactioneaza in mod similar cu o alta amina primara, de pe alta
macromolecula. Astfel se realizeaza reticularea chimica a componentei proteice.
! GA este un produs toxic. Manevrarea sa se face numai sub nisa. Spalati-va bine pe maini dupa
pregatirea solutiilor. Produsul reticulat obtinut trebuie spalat cu apa distilata pentru indepartarea GA
neconsumate.

Reticularea proteinei cu GA

1
 Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti
Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor
Facultatea de Inginerie Medicala Fizica Departamentul Editia 3: Data: 07.10.2015
de Bioresurse si Stiinta Polimerilor
Review: Data:
Subiect: Proprietati mecanice ale structurilor de tip
hidrogel. Corelare compozitie-proprietati
Aprobat de: Conf. dr. ing. Izabela Stancu Semnatura:……… Data:

1.1.2. Reticularea componentei polizaharidice. Alginatul de sodiu este un polimer natural, o

polizaharida izolata din alge brune (se regaseste in peretele celular) si este formata din unitati de acid D-
manuronic (M) si acid L-guluronic (G). Reticularea sa s-a realizat cu o solutie apoasa de CaCl2.

Reticularea alginatului; o - ionii de calciu care interactioneaza cu gruparile acide ale unitatilor G.

1.2. Elasticitatea – proprietate importanta a hidrogelurilor

Toate materialele care contin componente hidrofile prezinta o anumita afinitate fata de apa. Aceasta
afinitate depinde de compozitia chimica a substratului si de conditiile de testare. Hidrogelurile sunt
substraturi speciale, cu structura tri-dimensionala intrinseca, datorita puntilor de reticulare dintre
diversele componente. In cazul esantioanelor gelatina-PAA, si gelatina-alginat de calciu, hidrogelurile
studiate prezinta o structura de tip retea interpenetrata (interpenetrating polymer network) – IPN.

Sa ne amintim..... Ce este o IPN?

Afinitatea fata de medii apoase reprezinta un parametru important in caracterizarea biomaterialelor si
confera hidrogelului gonflat elasticitate. Aceasta elasticitate depinde de compozitia materialului, mediul
de testare, conditiile de lucru. Elasticitatea si moliciunea hidrogelurilor face ca aceste structuri sa
reprezinte o solutie pentru sinteza de biomateriale pentru aplicatii ce se adreseaza in special tesuturilor

2
 Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti
Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor
Facultatea de Inginerie Medicala Fizica Departamentul Editia 3: Data: 07.10.2015
de Bioresurse si Stiinta Polimerilor
Review: Data:
Subiect: Proprietati mecanice ale structurilor de tip
hidrogel. Corelare compozitie-proprietati
Aprobat de: Conf. dr. ing. Izabela Stancu Semnatura:……… Data:

moi (pe baza asemanarii fizico-chimice cu matricea extracelulara). Hidrogelurile sunt o optiune si pentru
reconstructia tesuturilor dure, insa puternic reticulate si incluse in compozitii complexe de tip compozite
cu hidroxiapatita sau alti fosfati de calciu, copolimeri cu metacrilat de metil etc.

Determinarea comportamentului mecanic al hidrogelurilor se poate realiza

prin diverse metode. Testele de compresiune sunt extrem de importante si se pot
realiza cu echipamente diferite, de tip masini universale de incercari mecanice
sau analizor de textura.

1.3. Termeni:
1.3.1. Deformatia (en. Strain) - 
Modificarea pe unitate de lungime, pe o dimensiune lineara a unui esantion. De obicei se exprima in %.
In majoritatea testelor mecanice, se calculeaza in raport cu lungimea initiala.
Deformarea la rupere (En. shear strain) - modificarea unghiului dintre 2 linii dispuse initial in unghi
drept.

1.3.2. Efort (tensiune) (en. stress)

Reprezinta raportul intre forta aplicata esantionului, si aria suprafetei asupra careia se actioneaza. In
general se considera sectiunea transversala a esantionului, fara a considera deformarea acesteia in timpul
testului. Acesta este efortul conventional. Efortul real reprezinta forta raportata la aria sectiunii
transversale in momentul masurarii.

1.3.3. Modul de elasticitate (E)

- principala caracteristică referitoare la deformabilitatea
(rigiditatea) unui material, reprezinta viteza de modificare a
deformatiei in functie de tensiune (stress). Panta portiunii
lineare a diagramei tensiune-deformare. Dintre 2 esantioane
identice si solicitate la fel, cel mai mult se va deforma
materialulu cu modulul de elasticitate cel mai mic; cu cat E
este mai mare cu atat materialul este mai rigid. Cum
deformatia este adimensionala, modulul de elasticitate are
aceeasi unitate de masura cu tensiunile σ, adica [N/m2] sau
[MPa].
Exemple: oteluri turnate = 175 GPa; lemn – în lungul
fibrelor : 912 Gpa si perpendicular pe fibre 0,41 GPa.
Exista materiale care respecta legea lui Hooke (oţelurile şi lemnul), in general insa obtinandu-se
diagrame () curbilinii pe toată lungimea, de obicei lipsite de discontinuităţi până la rupere.

În asemenea cazuri se poate defini un modul de elasticitate convenţional al materialului respectiv şi care
poate să fie:

3
 Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti
Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor
Facultatea de Inginerie Medicala Fizica Departamentul Editia 3: Data: 07.10.2015
de Bioresurse si Stiinta Polimerilor
Review: Data:
Subiect: Proprietati mecanice ale structurilor de tip
hidrogel. Corelare compozitie-proprietati
Aprobat de: Conf. dr. ing. Izabela Stancu Semnatura:……… Data:

a) de tip tangent
– în origine - panta dreptei (t1)
– într-un punct oarecare M, (pe dreapta t2)
b) de tip secant – panta dreptei (Os)

Modulul de elasticitate la tractiune si compresiune sunt aproximativ egale si sunt cunoscute sub
denumirea de modul Young. Modulul de elasticitate se mai numeste modul elastic sau coeficient de
elasticitate.

1.3.4. Rezistenta la compresiune (En. Compressive Strength)

Forta maxima careia materialul ii poate rezista. Se calculeaza prin impartirea fortei maxime pe care o
suporta proba, la sectiunea transversala initiala a esantionului testat.

1.3.5. Deformare elastica / plastica

Elasticitatea:
Abilitatea unui material de a-si relua forma originala dupa indepartarea fortei deformatoare.
Elasticitatea este abilitatea de a stoca si elibera energie cu raspuns de tip arc, conform legii lui Hook.
Daca deformatia creste linear cu tensiunea deformatoare, materialul este perfect elastic. Unele materiale
(de ex. polimerii) prezinta comportament viscoelastic si de aceea dependenta tensiune-deformare nu este
lineara.

Deformatie plastica - se mentine dupa ce forta deformatoare a fost indepartata. Este o deformare
permanenta, dincolo de limita de elasticitate a materialului.

1.3.5. Moduri de deformare la compresiune

Modurile de deformare la compresiune:

“The figure illustrates the modes of deformation in compression testing. (a)

Buckling, when L/D > 5. (b) Shearing, when L/D > 2.5. (c) Double
barreling, when L/D > 2.0 and friction is present at the contact surfaces. (d)
Barreling, when L/D < 2.0 and friction is present at the contact surfaces. (e)
Homogenous compression, when L/D< 2.0 and no friction is present at the
contact surfaces. (f) Compressive instability due to work-softening material”.
2. Inainte de a lucra cu echipamentele/materialele

4
 Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti
Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor
Facultatea de Inginerie Medicala Fizica Departamentul Editia 3: Data: 07.10.2015
de Bioresurse si Stiinta Polimerilor
Review: Data:
Subiect: Proprietati mecanice ale structurilor de tip
hidrogel. Corelare compozitie-proprietati
Aprobat de: Conf. dr. ing. Izabela Stancu Semnatura:……… Data:

Actiuni
1 Se completeaza in raport:
- data
- student
- grupa
- identificarea probelor
- materiale, mod de lucru
2 Studierea consideratiilor teoretice, protocolului de lucru

3. Materiale si metode
3.1. Materiale
- hidrogeluri gelatina – alginat de calciu (Gelatina – CAi)
- analizor de textura Brookfield CT3 cu celula de 4500 g.

3.2. Metode:
a) Pregatirea esantianelor pentru determinare:
In vederea testarii rezistentei mecanice a unui hidrogel destinat aplicatiilor in domeniul ingineriei
tisulare, esantioanele vor fi aduse la grad maxim de gonflare in mediul de interes. Testarile se vor realiza
la temperatura camerei.
Inainte de inceperea testarii esantioanele vor fi scoase din mediul de incubare si sterse cu hartie de filtru,
apoi vor fi masurate (inaltimea si diametrul probelor), iar dimensiunile vor fi notate la rubrica
corespunzatoare, in softul dedicat. Datele se inregistreaza in tabelul 1.

Tabelul 1. Caracterizare mecanica a hidrogelurilor gonflate in mediul X.

Hidrogel
Gelatina Gelatina – CA1 Gelatina – CA2 Gelatina – CA3
Nr.
proba H, Ø, E, H, Ø, E, H, Ø, E, H, Ø, E,
mm mm GPa mm mm GPa mm mm GPa mm mm GPa
1
2
3

b) Pregatire echipament:
o Accesorii de testare: se aleg in functie de dimensiunile esantionului si tipul de test dorit

5
 Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti
Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor
Facultatea de Inginerie Medicala Fizica Departamentul Editia 3: Data: 07.10.2015
de Bioresurse si Stiinta Polimerilor
Review: Data:
Subiect: Proprietati mecanice ale structurilor de tip
hidrogel. Corelare compozitie-proprietati
Aprobat de: Conf. dr. ing. Izabela Stancu Semnatura:……… Data:

o Masa de testare: masa fixa (TA-BT-KIT)

o Setarile aparatului:
 Identificarea probei: se specifica numele si numarul produsului
 Dimensiunile probei: se specifica forma si dimensiunile esantionului de testat
 Tipul testului: Compresiune in regim I. static si II. dinamic.
 Obiectul testului: tipul testarii, valoarea de testare, timpul de mentinere al compresiei sau
torsiunii
 Parametrii generali de testare: valoarea de initiere a testului, viteza de testare, tipul accesoriului
si mesei de testare.
 Teste cu cicluri multiple: numarul de teste si perioada de relaxare dintre acestea.

c) Testarea propriu-zisa, inregistrarea si salvarea datelor

Se aseaza esantionul in mijlocul mesei de lucru si se porneste testul (run test).
Datele vor fi salvate in biblioteca soft-ului, prin apasarea dischetei.
Pentru fiecare raport se bifeaza rezultatele ce se doresc a fi afisate in raportul respective.
In cazul in care se doreste afisarea a mai multor serii de date pe acelasi raport, se selecteaza ”statistics
over multiple data sets”. Se apasa choose data sets si se aleg seriile de date dorite (sageata +) prin
tastarea numelui probei (product name, batch, sample), apoi se accepta (prin apasarea V verde).
La final se selecteaza view report.
Raportul poate fi salvat ca fisier .pdf, din fereastra results.
Odata terminat a inregistrarea datelor, programul va afisa automat reprezentarea grafica a acestora.
Marimile afisate pe abscisa si ordonata pot fi selectate din fereastra de sub grafic (stanga). Daca se
doreste marirea/ micsorarea graficului, acest lucru se poate realiza prin apasarea lupei +/-. Cu ajutorul
cursorului asezat pe abscisa sau ordonata se poate muta imaginea catre regiunea de interes.
Pentru a mari o anumita regiune a graficului, selectam acea regiune prin apasarea patratului punctat si
apoi imprejmuirea regiunii selectate. Se ajunge la dimensiunea initiala a graficului prin apasarea sagetii
verzi de sub grafic, in stanga. Graficul poate fi salvat ca imagine – din fereastra graph prin apasarea
dischetei. Se poate alege folder-ul in care va fi salvat.

3.3. Analiza rezultatelor

Actiuni
1 Ce se intampla la compresiune cu fiecare proba? Notati in tabel in
dreptul fiecarui esantion.
2 Observati daca si ce se modifica odata cu reticularea polimerilor folositi in
aceasta lucrare.
Ce se intampla si de ce?
3 Pe baza inregistrarilor facute, estimati valorile rezistentei la compresiune si
modulul de elasticitate pentru toate materialele. Comentati.

6
 Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti
Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor
Facultatea de Inginerie Medicala Fizica Departamentul Editia 3: Data: 07.10.2015
de Bioresurse si Stiinta Polimerilor
Review: Data:
Subiect: Proprietati mecanice ale structurilor de tip
hidrogel. Corelare compozitie-proprietati
Aprobat de: Conf. dr. ing. Izabela Stancu Semnatura:……… Data:

4 Notati in rapoarte orice observatii vi se par importante.

5 Concluzii pe baza experimentelor effectuate.

4. Incheierea experimentului
Actiuni
1 Inchideti analizorul de textura
2 Curatati sticlaria folosita
3 Aruncati esantioanele ramase conform indicatiilor profesorului.

5. Controlul calitatii si protectia muncii

1. Toate operatiunile trebuie sa respecte normele de protectia muncii si siguranta in laborator.
2. Curatati sticlaria.

Bibliografie:
http://www.instron.com/wa/glossary/;
ASM International - Society for Materials Engineers and Scientists;
http://www.mec.tuiasi.ro/rm/incercari/5.htm