Sunteți pe pagina 1din 23

Grup scolar Ovid Densusianu

Calan
Obtinerea si
sudarea fontei:
caracteristici generale si
particulare
Oglan Radu Alexandru

Cls. a XIII- a A
RP

Calan
2012
Cuprins
1.1. Fonta definitie, clasificare......................................................3
1.2. Procedee de obtinere, caracteristici ale fontei...........................3
1.3. Scurt istoric................................................................................4
1.4. Tehnologia de elaborare a
fontei...............................................5
1.5. Elaborarea fontelor in cubilou...................................................6
1.6. aterii !ri"e folosite la elaborarea fontelor in cubilou............#
1.$. Procese din cubilou la elaborarea fontei de a doua fu%iune....1&
1.#. Factorii tehnologici ce influentea%a !rocesele "etalurgice din
cubilou............................................................................................ 13
1.'. E(!loatarea cubiloului............................................................15
1.1&. Pregatirea cubiloului !entru elaborare....................................1$
1.11. Posibilitati de i"bunatatire a functionarii cubiloului.............1#
1.12. Elaborarea fontelor in cu!toare electrice cu inductie.............1'
1.13. Sudarea fontei........................................................................ 21
)ibliografie.............................................................................23
2
.. !onta- definitie" clasificare
Fierul !ur nu !re%inta i"!ortanta !ractica.*n schi"b , alia+ele fierului cu
carbonul fonta si otelul, sunt "aterialele "etalice cele "ai utili%ate in
tehnica.
!onta este alia+ul fierului cu carbonul ,care contine intre 2,&6- si
4,3- carbon ,iar otelul ,alia+ul fierului cu carbonul care contine sub 2,&6-
carbon. *n afara de fier si carbon,atat fontele cat si otelurile ,"ai contin, in
cantitati "ici ,si alte ele"ente siliciu ,"angan, sulf, fosfor.nu"ite
ele"ente insotitoare/,care nu au !utut fi co"!let inde!artate in !rocesul de
elaborare sau care au fost introduse in "od 0oit ,!entru a le conferi anu"ite
!ro!rietati .ele"ente de aliere/.
.#. Procedee de obtinere" caracteristici ale fontei
Fonta se obtine !rin to!irea si reducerea "inereurilor de fier in cu!toare
s!eciale nu"ite furnale.Fontele obtinute in furnale se nu"esc fonte
brute.1u!a co"!o%itia chi"ica se deosebesc in fonte brute obisnuite si
fonte brute aliate.Ele !ot fi folosite in2
3elaborarea otelului.fonte !entru afinare/
3turnarea !ieselor .fonte !entru turnatorie/
Fonta !re%inta ur"atoarele caracterisrici generale2se toarna bine, se
lucrea%a !rin aschiere,dar nu se !oate !relucra !lastic.nu se !oate la"ina
sau for+a/si nu se !oate suda.
Fontele turnate in piese "ai sunt nu"ite si fonte de a doua to!ire si se
obtin din fonte brute ,!rin reto!irea in cu!toare s!eciale .cubilouri/in
sco!ul inlaturarii i"!uritatilor si a obtinerii anu"itor co"!o%itii.Ele !ot fi 2
fonte cenusii,fonte nodulare si fonte maleabile.
4fontele cenusii.si"bol Fc, ur"at de cifra care ii indica re%istenta
"ini"a de ru!ere la tractiune,in da56c"2/ se toarna foarte bine si se
!relucrea%a !rin aschiere,fiind ieftine.
3
44fontele nodulare .si"bol Fn , fonta cu grafit nodular/se obtin !rin
adaugarea de "agne%iu in baia de fonta .Pre%inta !ro!rietati "ecanice la fel
de bune ca otelul si se toarna la fel de bine ca fonta cenusie.
444fontele $aleabile.si"bol F"/se obtin !rintr,un trata"ent ter"ic
s!ecial .de "aleabili%are/se !oate !relucra bine !rin aschiere ,are
!ro!rietati "ecanice a!!ro!riate de ale otelului.
Fierul to!it obtinut in furnalul inalt, 0enind in contact cu cocsul din
!artea de +os a furnalului, contine diferite !rocente de carbon di%ol0at .de
obicei 3sau 4-/, in!reuna cu siliciu, "angan, fosfor si sulf in cantitati "ai
"ici. 7ceste in!uritati scad !unctual sau de to!ire de la 1535
o
8, cea a
fierului !ur, la circa 12&&
o
8. 7ceasta fonta este deseori turnata in bare.
8and fonta se !re!ara !rin racire brusca din stare lichida, are culoarea
alba si se nu"este fonta alba. Ea consta in general din co"!usul
ce$entita, Fe
3
8, o substanta rigida, casanta.
!onta cenusie, obtinuta !rin racire inceata, consta din graunte cristaline
de fier !ur .nu"it ferita) si fulgi de grafit. 7tat fonta alba, cat si cea cenusie
sunt casante, deoarece !rinci!alul constituent al !ri"eia, ce"entitul, este
casant iar ulti"a este slabita de fulgii de grafit distribuiti !rin ea si de ferita
dura continuta.
!onta $aleabila, care este "ai dura si "ai !utin casanta decat cea alba
sau cenusie, se !re!ara !rin tratarea la cald a fontei cenusii cu o co"!o%itie
con0enabila. *n acest trata"ent, fulgii de grafit se unesc in !articule
globulare, care, din cau%a ariilor sectiunilor tra0ersale "ici, slabesc ferita
"ai !utin decat o fac fulgii.
Fonta este cea "ai ieftina 0arietate de fier, dar folosirea ei este li"itata
din cau%a re%istentei "ici. 9 "are !arte din ea se foloseste la !re!ararea
otelului iar o cantitate "ai "ica, a fierului for+at.
Fierul forjat este un fier !ur, cu nu"ai &,1,&,2-carbon si "ai !utin de
&,5- i"!uritati totale. El se !re!ara !rin to!irea fontei !e un !at de o(id de
fier intr,un cu!tor cu re0erberatie, in care flacara este reflectata de aco!eris
in "aterial !entru a,l incal%i. Fonta to!ita este agitata, o(idul de fier
o(idand carbonul di%ol0at in o(id de carbon iar sulful, fosforul si siliciul
trec in %gura. Pe "asura ce i"!uritatile sunt inde!artate, !unctual de to!ire
al fierului creste si "asa de0ine "ai !astoasa. Ea este inde!artata din furnal
si batuta cu ciocane actionate cu abur !entru a inde!arta %gura.
Fierul for+at este un "etal re%istent si dur care se !oate suda si for+a
usor.*n trecut se folosea e(tensi0e la fabricarea lanturilor, sar"ei si a altor
obiecte de acest gen. 7sta%i este inlocuit in "are "asura cu otelul aliat
"oale.
.%. &curt istoric
4
ai !resus ca orice alte "etode, furnalele stau ast:%i la ba%a elabor:rii
fontei, a!roa!e la fel ca ;i in 1'&&. Furnalele !roduc <n !re%ent 55 din cele
6& de "ilioane tone font: ob=inute <n S>7. ?i cu toate acestea furnalul ca
agregat @rege@ nu este <ndr:git ast:%i, a;a cu" nu era nici cu 6& de ani <n
ur":, cAnd editorul !ublica=iei de "etalurgie, *ron 7ge, T.B.Ci!!ert <l
caracteri%a, @un bun utila+ care "ult: 0re"e a creat !roble"e calculelor
teoretice de !e hArtie@. Dn ti"! ce @"ulte "ilioane de dolari s,au irosit !e
a;a,nu"ita reducere direct:@ ;i <n ti"! ce, a;a cu" scria <n 1'3' Ci!!ert,
@trebuie s: acce!t:" c: dac: furnalul este un fel de "onstruo%itate tehnic:,
atunci, se i"!une de ase"enea, s: ad"ite" ;i c: 0iitorul a!ro!iat nu face
nici o !ro"isiune cu" c: aceast: "etod: <n0echit: 0a fi <ntrecut: de
0reunul dintre !rocedeele de reducere direct:@1. E(ist: ce0a <nfrico;:tor ;i
teribil <n leg:tur: cu aceste @turnuri@ uria;e <n care "inereul de fier, cocsul
;i alte "ateriale !roduc:toare de fier sunt <nc:rcate, insuflate cu aer ;i
co"bustibil ;i e0acuate cAte0a ore "ai tAr%iu sub for"a unor +gheaburi
incandescente de %gur: ;i fier. Dn S>7 doar 4& dintre acestea au fost
!:strate .o %eci"e din cele 452 cAte erau <n anul 1'2&/. 7cestea <n schi"b,
!ot s: furni%e%e %ilnic de 2& de ori "ai "ult: font: decAt o f:ceau cele "ai
bune furnale acu" 1&& de ani2 de e(e"!lu, la )ETECEE SP7FF9BS
P9*5T, se ob=in '$5& tone6%i fa=: de 5&& tone <n 1'&&. *n+ec=ia de ga% ;i
c:rbune !ul0eri%at a condus la cre;terea !roduc=iei. Dn acela;i ti"! a
crescut ;i dia"etrul furnalului, de la 15 ft <n 1'&& la 44 ft .1 ft G &,3&4' "/
la aceea;i co"!anie )ETECEE SP7FF9BS P9*5T.
7u fost !use <n func=iune u%inele !entru 1F* .direct,reduced iron/ la
9FEH95 STEEC <n 1'6', la HeorgetoIn Steel <n 1'$1, iar la 7989
din Euston <n anul 1'$2. ai tAr%iu, >%inele de la 9FEH95 ;i 7989
au fost <nchise definiti0. 8ea de la HeorgetoIn a fost <nchis: <n tri"estrul 4
al anului 1'#4, cAnd !re=urile ga%elor naturale au crescut ;i sorti"entul de
!roduse al co"!aniei nu era !rea di0ersificat. Dn anul 1'#4 <ns:, co"!ania
s,a orientat c:tre !rodusele de calitate su!erioar: ;i a re!ornit cu succes
u%ina de 1F*. Dn !re%ent, fir"a 7EF*875 *F95 FE1>8T*95,
a!ar=inAnd societ:=ii "i(te HS *ndustries6)ir"ingan, din Couisiana, a
de0enit ne!rofitabil: deorece !re=urile la fier 0echi sunt sc:%ute.
.'. (e)nologia de elaborare a fontei
Fonta, !rodus de ba%a al industriei siderurgice se elaborea%a in furnal,
nu"it si cu!tor inalt.
Furnalul este un agregat co"!le( cu o ca!acitate de sute de "
3
.
Functionarea lui este neintreru!ta, cel !utin !entru !erioade de cati0a ani,
intre doua re!aratii.
5
Prin !artea su!erioara, nu"ita gura furnalului se introduc "ateriile
!ri"e2 cocsul si "inereul de fier. Sub actiunea ga%elor, !rin arderea
co"bustibilului si a caldurii, incarcatura coboara tre!tat in furnal catre
%onele de te"!eratura inalta. *n aceste %one ia nastere fonta lichida, care se
scurge in !artea de +os a furnalului nu"ita creu%et.
Jite%a de coborare a incarcaturii in furnal interesea%a foarte "ult !e
furnalisti in 0ederea diri+arii !rocesului de elaborare a fontei. 1eter"inarea
acestei 0ite%e este i"!osibil de reali%at cu alte "etode decat acea cu i%oto!i
radioacti0i.
*n acest sco! se "archea%a cate un bulgare de cocs si de "inereu de fier
cu a+utorul ca!sulelor cu i%oto!i radioacti0i si se introduc !rin gura
furnalului, notandu,se !recis ora. *n interiorul furnalului, in "ai "ulte
locuri se introduc contori Heiger,Kller inchisi in tuburi de !rotectie racite
cu a!a, !entru a nu se deteriora din cau%a caldurii. 7cesti contori
se"nali%ea%a trecerea fiolelor cu .i%oto!ul folosit/ !rin dre!tul lor. *n acest
fel se !oate trasa un grafic e(act al "ersului incarcaturii si se !oate calcula
0ite%a de coborare a "aterialului in diferite %one. Se deter"ina !rofilul cel
"ai bun al furnalului, a0and in 0edere sco!ul ca "aterialele sa aiba o 0ite%a
a!roa!e unifor"a.
Pentru a intretine si a acti0a arderea co"bustibilului, in furnal se sufla
aer cu a+utorul gurilor de 0ant. Pentru a deter"ina 0ite%a curentilor de aer
in interiorul furnalului, in aerul introdus se a"esteca un ga% radioacti0. Ca
diferite inalti"i, ga%ele din furnal sunt absorbite si e0acuate, trecand !rin
ca"ere de ioni%are unde se inregistrea%a radioacti0itatea. *n felul acesta se
!oate studia dru"ul si 0ite%a ga%ului radioacti0, deci si a ga%elor care
circula !rin furnal.
.*. +laborarea fontelor in cubilou
8ubiloul .fig 6.2'/ constituie cel "ai ras!andit agregat de to!ire folosit
in turnatoriile de fonta si aceasta datorita constructiei sale relati0 si"!le si
ieftine, usurintei in e(!loatare si !osibilitatii de obtinere a unei fonte
lichide cu co"!o%itia chi"ica si te"!eratura dorite.
6
8ubilourile se !ot clasifica du!a "ai "+ulte criterii dintre care cele "ai
i"!ortante sunt ur"atoarele 2
, du!a !rofilul interior al ca!tuselii .cilindrice, tronconice/ L
, du!a natura ca!tuselii .acide, se"iacide, ba%ice/ L
$
du!a caracteristicile constructi0e .fara antecreu%et, cu antecreu%et, fi( sau
basculant, cu aer rece sau cald, cu unul sau "ai "ulte randuri de guri de
aer/.
*n functie de !roductia orara necesara se aleg doua dintre aceste
di"ensiuni, tinandu,se sea"a ca !roductia s!ecifica a unui cubilou 0aria%a
intre 6 si # t6 "
2
h. *n tabelul 6.# se dau dia"etrul si inalti"ea cubiloului
functie de !roductia orara necesara.
.,. -aterii pri$e folosite la elaborarea fontelor in
cubilou
aterii !ri"e folosite la elaborarea fontei sunt 0ariate si anu"e 2
"ateriale "etalice, co"bustibili, fondanti, "ateriale refractare etc.
Materialele metalice utili%ate constau din fonta bruta de furnal, fonta
0eche, fier 0echi, strun+ituri, deseuri !ro!rii, feroalia+e.
!ontele brute de furnal destinate elaborarii fontelor de a doua fu%iune
sunt de doua categorii 2 obisnuite si s!eciale. 1iferenta dintre fontele
obisnuite si cele s!eciale !entru turnatorie consta in co"!o%itia lor chi"ica
.continuturi de Si, n, P, S sunt "ai sca%ute in fontele brute s!eciale/.
>neori, in 0ederea i"bunatatirii !ro!rietatilor fontelor turnate, se
foloseste in incarcatura cubiloului si fonta de afinare ce contine Si in
cantitate"ai "ica fata de cele brute de turnatorie.
#
!onta vec)e se introduce in cubilou in !ro!ortie de 2&...6&-.
co"!o%itia ei chi"ica e foarte 0ariabila , ceea ce i"!une ca ea sa fie sortata
si de!o%itata !e calitati.
Deseurile si rebuturile proprii au co"!o%itie chi"ica cunoscuta si se
!ot sorta usor.
Deseurile de otel din incarcatura !ot 0aria intre & si $&-. *n general, se
folosesc deseuri de otel carbon si se a!recia%a ur"atoarea co"!o%itie
chi"ica a acestora 2
8 G &,1&...&,55- L n G &,5&...&,'&- L Si G &,2&...&,55- L S M &,66- L P
M &,&6-.
Cocsul constituie co"bustibilul utili%atin cea "ai "are !arte !entru
to!ire in cubilou. *n tabelul 6.' se dau !rinci!alele caracteristici ale
cocsului de turnatorie.
8onsu"ul "ediu de cocs 0aria%a intre # si 16- din incarcatura.
!ondatii utili%ati in incarcatura constau, in general, din calcar. Pentru
cresterea fluiditatii %gurei se utili%ea%a dolo"ita si fluorina .8aF
2
/.
>n calcar bun trebuie sa contina "ini"u" 5&- .8a9 N g9/ "a(
&,1- S si "a( &,&2- P. 1i"ensiunile bucatilor de cocs 0or fi intre 5& si $&
"".
8onsu"ul de calcar este in "edie intre 2,5 si 4,5-.
'
... Procesele din cubilou la elaborarea fontei de
a doua fu/iune
a. Procese de ardere si de sc)i$b de caldura.
Procesele de ardere au loc in %ona ocu!ata de !atul de cocs, in ti"! ce
!rocesele de schi"b de caldura se desfasoara !e intreaga inalti"e utila a
cubiloului .fig 6.3&/. *nalti"ea cubiloului!oate fi i"!artita in !atru %one
.fig 6.31, a/ care au diferiti !ara"etri si anu"e 2 te"!eratura ga%elor .T
g
/,
co"!o%itia ga%elor .- 9
2
, -89
2
, -89/ si coeficientul de ardere .O/ .fig
6.31, b/.
7ceste !atru %one sunt 2
I 0 /ona creu/etului 1)
c
2 3
II 0 /ona de ardere sau oxidare 1)
a
2 3
III 0 /ona de reducere 1)
r
2 3
I4 0 /ona de preincal/ire 1neutra2 1)
n
2.
5ona I .%ona creu%etului/ se intinde de la 0atra cubiloului !ana la ni0elul
gurilor de aer. *n aceasta %ona are loc o reducere a0ansata a 89
2
de catre 8
1&
si deci te"!eratura ga%elor scade. 7re loc o crestere a continutului de 89
!ana la circa 34,&-.
*n /ona II decurge arderea cocsului care 0ine in contact cu aerul introdus
!rin gurile de aer.
1in fig 6.31, b se constata ca la ni0elul su!erior al %onei ** continutul de
89
2
in ga%e este "a(i" , ceea ce a dus la un O "a(i" si deci o te"!eratura
a ga%elor "a(i"a.
5ona III se intinde !ana la !artea su!erioara a !atului de cocs a0and
inalti"ea intre 5&& si $&& "".
1u!a cu" se obser0a si in figura 6.31 in aceasta %ona are loc o "icsorare
a continutului de 89
2
ica ur"are a reactiei 8 N 89
2
G 2 89, care este o
reactie aendoter"a. 7re loc o "icsorare a te"!eraturii ga%elor de la 1
6&&...1 $5&
&
8 la 1 3&&...1 42&
&
8. 8a ur"are a acestei reactii de reducere a
89
2
de catre 8, aceasta %ona se nu"este zona de reducere.
Pona *J de deasu!ra !atului de cocs se nu"este zona neutra,
deoarece nu au loc !rocese i"!ortante care sa deter"ine o schi"bare a
co"!o%itiei ga%elor. 7re loc o "icsorare a te"!eraturiiga%elor datorita
schi"bului de caldura cu "aterialele "etalice introduse in cubilou, care
intra in cubilou, care sunt su!use unui !roces de !reincal%ire.
*n functie de 0ariatia te"!eraturii incarcaturii "etalice !e inalti"ea
cubiloului se !ot distinge trei %one .fig 6.31, a/ 2
, %ona de !reincal%ire .h
!
/ L
, %ona de to!ire .h
t
/ L
, %ona de su!raincal%ire .h
s
/ .
11
1u!a cu" se !oate constata din fig 6.3&, "aterialele "etalice care intra
in cubilou si sunt su!use in !erioada cat strabat inalti"ea cubiloului la un
!roces continuu de incal%ire, ceea ce conduce la to!irea lor si
su!raincal%irea fontei lichide obtinute.
*ncal%irea bucatilor "etalice din incarcatura de la te"!eratura de
incarcare si !ana la cea de to!ire are loc deasu!ra !atului de cocs.
8onsu"ul de caldura necesara !entru incal%irea incarcaturii "etalice este
de circa $15 Q+6Qg.
To!irea bucatilor "etalice ince!e atunci cand te"!eratura ga%elor
de!aseste cu 5&...$&
&
8 !e cea de to!ire a incarcaturii "etalice.
5i0elul la care ince!e to!irea e in functie de te"!eratura ga%elor si cu
cat te"!eratura ga%elor e "ai ridicata, cu atat si to!irea ince!e intr,o %ona
su!erioara.
Prin to!ire, incarcatura "etalica se transfor"a in !icaturi de "etal lichid.
*n acelasi ti"! a!ar si !icaturi de %gura. Se a!ro(i"ea%a ca !entru o tona
de fonta lichida se for"ea%a in %ona de to!ire 2...3 "ilioane !icaturi.
12
Picaturile "etalice continua sa strabata !atul de cocs, cand are loc
su!raincal%irea lor de la te"!eratura de to!ire !ana la 1 4&&...1 5&&
&
8.
8aldura necesara !entru su!raincal%irea fontei este de 25& Q+6Qg.
!or$area /gurei in cubilou e influentata de !re%enta cocsului !e
intreaga inalti"e strabatuta de !icaturile de %gura si de te"!eratura ridicata
a ga%elor.
Princi!alele surse de for"are a %gurei in cubilourile acide sau ba%ice
sunt 2
, cenusa cocsului care contine 4&...55- Si9
2
L 22...2#- 7l293 L
2&...2$- Fe293 L
, fondatii introdusi .se introduc 2,5...4,5- din greutatea incarcaturii
"etalice/ L
, nisi!ul ra"as !e !iesele rebutate si retelele de ali"entare ce se introduc
in incarcatura L
, o(idarea ele"entelor din incarcatura.
*n total %gura for"ata in cubilou este 5...1&- din greutatea incarcaturii
"etalice.
Pgura acida ince!e sa se for"e% odata cu a!aritia !ri"elor !icaturi de
"etal lichid in %ona to!ire.
8o"!o%itia finala a %gurei 0aria%a in li"itele 2 4&...55- Si9
2
L 15...3&-
8a9 L 5...2&- 7l
2
9
3
L 3...15- Fe9 L 2...1&- n9 L &,5- g9 L 4- FeS.
Zgura bazica asigura o 0ite%a "ai "are !roceselor "etalurgice. 7re o
ba%icitate cu!rinsa intre 1,4 si 2. 8o"!o%itia chi"ica a %gurelor ba%ice de
cubilou este ur"atoarea 2 4&- 8a9 L 3&- Si9
2
L 1#...2&- g9.
b. Procese de oxidare si reducere.
*n functie de 0ariatia ra!ortului 89689
2
si a te"!eraturii ga%elor !e
inalti"ea cu0ei cubiloului, at"osfera cubiloului e reducatoare in %ona
creu%etului, !uternic o(idanta in %ona gurilor de 0ant si slab o(idanta !e
toata inalti"ea cu0ei cubiloului. *n functie de aceste caracteristici ale
at"osferei ga%oase "aterialele din cubilou !ot suferi si ele reactii de
o(idare sau de reducere.
4ariatia continutului de fier. *n %ona de !reincal%ire at"osferae slab
o(idanta, !utand sa aiba loc o o(idare a fierului confor" reactiei 2
RFeS N T89
2
U G .Fe9/ N T89U .6.3$/
*n %ona de reducere, ca ur"are a unei su!rafete de contact "are intre
!icaturile de "etal lichid si at"osfera o(idanta, o(idarea e ce0a "ai
!uternica catre !artea inferioara a %onei de reducere.
*n %ona de ardere continuturile de 892 si 92 sunt ridicate .fig 6.31/,
ceea ce conduce la un !roces foarte intens de o(idare a fierului confor" cu
reactia 2
2VFeW N T9
2
U G 2.Fe9/ .6.3#/
13
3.Fe9/ N X T9
2
U G .Fe
3
9
4
/ .6.3'/
2.Fe9/ N T89
2
U G .Fe
2
9
3
/ N T89U .6.4&/
*n %ona creu%etului, at"osfera fiind reducatoare ca ur"are a "icsorarii
!ronuntate a - 89
2
de la 21- la 2- !ot decurge reactiile de reducere
indirecte 2
.Fe
3
9
4
/ N T89U G .Fe9/ N T89U .6.41/
.Fe9/ N T89U G .Fe/ N T89
2
U .6.42/
9(idarea fierului e cu atat "ai !uternica cu cat te"!eratura ga%elor e
"ai "ica, continutul de 89 in ga%e si consu"ul de cocs sunt sca%ute.
Pierderile totale de fier 0aria%a in functie de conditiile cubiloului intre &,25
si 2,25-.
4ariatia continutului de siliciu. Siliciul, ca ur"are a unei afinitati "ari
fata de o(igen, e o(idat !e intreaga inalti"e a !atului de cocs confor" cu
reactia 2
VSiW N 2VFe9W G .Si9
2
/ N 2VFeW .6.43/
*n creu%etul cubiloului, unde fonta lichida si %gura sunt in contact cu
cocsul o !erioada de ti"!, are loc o reducere a silicei .Si92/ din %gura 2
.Si9
2
/ N V8W G VSiW N 2T89U .6.44/
.Si9
2
/ N 28
cocs
G VSiW N 2T89U .6.45/
9(idarea Si e "ai !ronuntata atunci cand 2
, continutul de 89
2
in ga%e e "ai "are L
, consu" de cocs "ai redus L
, continut de n in incarcatura e "ai redus L
, ba%icitatea %gurei "ai "are.
*n conditiile de lucru !ractice, !ierderile de Si !rin o(idare 0aria%a intre
5 si 25- la cubilourile acide si intre 25 si 5&- la cubilourile ba%ice.
4ariatia consu$ului de -n. 8a ur"are a at"osferei !uternic o(idante
din %ona de ardere are loc o(idarea n confor" reactiei 2
VFe9W N VnW G n9/ N VFeW .6.46/
*n %ona creu%etului, ca ur"are a at"osferei reducatoare, are loc o
reducere a o(i%ilor de n de catre 8 si Si din baia "etalica. 7re loc deci o
regenerare a n, confor" cu reactiile 2
.n9/ N V8W G V5W N T89U .6.4$/
2.n9/ N VSiW G 2VnW N .Si9
2
/ .6.4#/
Pierderile de n !rin o(idare sunt in functie de !ro!ortia de Fe9 din
baie, de ba%icitatea %gurei si de continutul de de Si din fonta. 8u cat - 89
2
din ga%e si Fe9 din %gura sunt "ai "ari, iar ba%icitatea %gurei si continutul
de Si din fonta "ai "ici, cu atat "ai "ari sunt si !ierderile !rin o(idare.
Pierderile de n 0aria%a intre 15 si 4&-.
4ariatia continutului de carbon. *n functie de continutul de 8 al
incarcaturii "etalice sau al fontei lichide, in cubilou !oate a0ea loc un
!roces de decarburare .o(idare/ sau carburare. Cectia de o(idare a 8 !oate
decurge confor" cu reactiile 2
14
R8 N T89
2
U G 2T89U .6.4'/
R8S N XT9
2
U G T89U .6.5&/
V8W N .Fe9/ G VFeW N T89U .6.51/
V8W N T9
2
U G T89
2
U .6.52/
Feactia de carburare are loc in "are !arte in %ona creu%etului, unde
at"osfera e reducatoare si consta in trecerea 8 din cocs in fonta !rintr,un
!roces de difu%ie.
8arburarea e direct influentata de te"!eratura fontei lichide, de gradul
de saturatie in carbon al fontei si de durata de contact dintre cocs si fonta
lichida.
4ariatia continutului de &. Proble"a sulfului in cubilou are o
i"!ortanta a!arte, datorita tendintei "ari !e care aceasta o are de a trece
din cocs sau din ga%e in fonta lichida .!rocesul de sulfurare/. 1in cantitatea
totala de S introdusa in cubilou 5&...$5- trece in fonta. Sursa !rinci!ala de
S in cubilou o constituie cocsul ca aduce intre 4& si 6&- din cantitatea de
S.
Feactiile de sulfurare !ot a0ea loc in %ona de !reincal%ire, cand
incarcatura solida sau lichida reactionea%a cu S92 din ga%e .sulfurare
indirecta/.
3RFeS N TS92U G RFeSS N RFe9S .6.53/
3VFeW N TS92U G VFeS N 2VFe9W .6.54/
*n cubilou decurge si un !roces de desulfurare, ca ur"are a actiunii
%gurei for"ate. *n 0ederea obtinerii unui continut sca%ut de S in fonta e
necesar sa se asigure o te"!eratura ridicata in cubilou si o ba%iicitate "ai
"are !rin adaos de calcar in incarcatura. Este, de ase"enea, necesar ca
cocsul folosit sa contina o cantitate de S cat "ai sca%uta !osibil.
.6. !actorii te)nologici ce influentea/a
procesele $etalurgice din cubilou
Procesele ce au loc in cubilou sunt influentate in "od deosebit de
consu"ul si calitatea cocsului, debitul, !resiunea, te"!eratura si "odul de
introducere a aerului.
*n figura 6.32 e !re%entata corelatia dintre te"!eratura fontei lichide,
cantitatea de aer si consu"ul de cocs in ca%ul suflarii de aer rece sau cald.
15
8onsu"ul de cocs al unui cubilou e e(!ri"at !rin cantitatea din !atul de
cocs si cea introdusa !entru to!ire .!ortia de lucru/.
8antitatea de cocs din !atul de cocs e deter"inata, in !rinci!al, de
inalti"ea acestuia.
1aca cantitatea de cocs !entru to!ire e !rea "ica, se obtine o fonta rece.
1in contra, daca aceasta e !rea "are, se obtine o fonta calda, dar se
"icsorea%a ca!acitatea de !roductie a cubiloului. 8a!acitatea de !roductie
a cubiloului se "icsorea%a, deoarece !entru arderea unei cantitati "ai "ari
de cocs e necesara o durata "ai "are de ti"!.
E necesar sa se !astre%e o rit"icitate de incarcare a cubiloului, ceea ce
conduce la !astrarea ni0elului o!ti" al !atului de cocs. *n acest "od se
asigura o constanta a !ara"etrilor de functionare a cubiloului, cu" sunt 2
inalti"ea %onei de ardere, a %onei de reducere, de to!ire si su!raincal%ire a
fontei.
Pe langa cantitatea de cocs utili%ata, o influenta deosebita o are si
calitatea acestuia.
16
1ebitul de aer suflat !rin gurile de aer influentea%a !uternic "ersul
cubiloului. 7cesta 0aria%a, in conditii !ractice, intre #& si 2&& "
3
6"
2
Y"in.
8resterea ca!acitatii de !roductie a cubiloului !e sea"a cresterii
debitului de aer e "ai econo"ica co"!arati0 cu cu cresterea consu"ului de
cocs.
Te"!eratura aerului suflat de cubilouri !oate fi cea a"bianta cubilouri
cu aer rece si !oate 0aria intre 25& si 6&&
&
8 cubilouri cu aer !reincal%it.
*ntroducerea aerului !reincal%it insea"na un a!ort su!li"entar de
caldura, ceea ce a+uta la intensificarea !rocesului de ardere si deci la
cresterea !roductiei s!ecifice cubiloului si a te"!eraturii fontei.
>n rol i"!ortant in functionarea cubiloului il +oaca "odul de ali"entare
cu aer. *n functie de nu"arul, "ari"ea si distributia unghiului de inclinare
a gurilor de aer se !oate asigura o unifor"itate a functionarii cubiloului.
.7. +xploatarea cubiloului
Procesul tehnologic de elaborare a fontei in cubilou cu!rinde "ai "ulte
eta!e i"!ortante. 1e "odul cu" sunt conduse fiecare din eta!ele
!rocesului tehnologic de!inde, in "are "asura, calitatea fontei elaborate.
Repararea cubiloului. Fe!aratiile cubiloului sunt de trei feluri 2
, re!aratii curente, ce se e(ecuta du!a fiecare to!ire L
, re!aratii "i+locii, ce se e(ecuta du!a 1#...2& to!iri L
, re!aratii ca!itale, ce se e(ecuta du!a o !erioada "ai lunga .2 &&&
to!iri/
aterialele utili%ate !entru re!aratii au, de obicei, aceeasi co"!o%itie
chi"ica ca si ca!tuseala refractara a cubiloului .#&...$5- nisi! de cuart si
2&...25- argila refractara/.
Se 0or inlocui du!a fiecare to!ire cara"i%ile !entru orificiul de scurgere
al fontei.
9rificiul de scurgere al %gurei se e(ecuta in acelasi "od !re%entat "ai
sus.
.8. Pregatirea cubiloului pentru elaborare.
1u!a ter"inarea re!aratiei se inchid usile de la 0atra cubiloului, du!a
care se e(ecuta 0atra. >r"ea%a a!oi o!eratia de !ornire !rin a!rinderea
cocsului din !atul de cocs. *n ti"!ul cand !atul de cocs se incal%este e
necesar ca orificiile din gurile de aer sa fie deschise.
*ncarcarea cubiloului se face !ana la gura de inacrcare in straturi
succesi0e 2 "aterialLe "etalice, fondanti si co"bustibili.
1u!a incarcarea cubiloului !ana la gura de incarcare se !orneste
0entilatorul.
1$
Pri"ele !icaturi de fonta lichida a!ar du!a 3...5 "in de la ince!erea
suflarii aerului.
1eschiderea orificiului de e0acuare se face "anual. Ca e0acuarea
continua a fontei din cubilou, orificiul de e0acuare a %gurei !oate ra"ane
continuu deshis sau se inchide !rin introducerea unor do!uri din argila.
Ca ter"inarea to!irii se fac !regatiri !entru descarcarea cubiloului,
controlandu,se ca locul unde se e0acuea%a resturile din cubilou sa fie uscat.
.. Posibilitati de i$bunatatire a functionarii
cubiloului

Sco!ul i"bunatatirii functionarii cubiloului consta in obtinerea unei
fonte de calitate su!eriaora, cresterea randa"entului ter"ic si reducerii
consu"ului de cocs. *n acest sens au a!arut "ai "ulte solutii de
i"bunatatire a functionarii cubilourilor.
Cubiloul cu captuseala ba/ica !er"ite !roducerea unei fonte cu
continut ridicat de carbon .3,'...4,2-/ si n si continut sca%ut de Si.
Per"ite, totodata, elaborarea unei fonte cu continut sca%ut de S si P in ca%ul
cresterii cores!un%atoare a ba%icitatii %gurei .Z 1,3/. Este !osibil ca
incarcatura "etalica sa fie constituita din 1&&- deseuri de otel sau fonta.
Cubiloul racit cu apa !er"ite "icsorarea consu"ului de "ateriale
refractare !rin "icsorarea u%urii ca!tuselii in %onele de to!ire si
su!raincal%ire. 7u a!arut "ai "ulte siste"e de racire cu a!a a cubilourilor.
Cubiloul cu aer preincal/it asigura !roducerea unor fonte cu
caracteristici "ecanice su!erioare, in conditiile "icsorarii consu"ului de
cocs.
Cubiloul cu insuflare de oxigen are o !roductie orara "arita si asigura o
te"!eratura a fontei lichide "ai "are. etoda nu a ca!atat o e(tindere!rea
"are in turnatoriile de fonta datorita !ericolului de e(!lo%ie, cat si din
"oti0e econo"ice. 9(igenul se !oate introduce !ur sau !rin i"bogatirea cu
9 a aerului.
Cubiloul cu in9ectie de co$bustibil lic)id .gudronul de lignit si !acura/
!er"ite cresterea !roductiei orare a cubiloului si a te"!eraturii fontei
lichide.
Cubiloul cu cox si ga/ $etan !er"ite inlocuirea a !este 5&- din
cantitatea de cocs cu 8E4 si cresterea !roductiei orare. Se obtine o fonta cu
continut de S "ai sca%ut.
*ntroducerea ga%ului "etan deter"ina o crestere a cantitatii de E din
fonta lichida si "icsorarea fluiditatii acesteia.
*n general, se constata o tendinta de crestere a !reocu!arilor !entru
i"bunatatirea functionarii cubiloului. 7stfel, in unele tari se construiesc
1#
cubilouri cu dia"etrul de !este 2 &&& "", dotate cu cele "ai "oderne
siste"e de co"anda si control a !roceselor. Proble"a care se !une este de
a se dota cubiloul cu toate i"bunatatirile necesare, !entru a ras!unde "ai
bine cerintelor tot "ai se0ere i"!use de conditiile necesare, !entru a
ras!unde "ai bine cerintelor tot "ai se0ere i"!use de conditiile de lucru in
turnatorii si de reducere a consu"ului de cocs.
.#. +laborarea fontelor in cuptoare electrice cu
inductie
8u!toarele cu inductie utili%ate in turnatoriile de fonta sunt cu creu%et cu
frec0enta intre 5& si 6 &&& E% .fig 6.33/ si cu canal cu frec0enta de 5& E%
.fig 6.34/.
Elaborarea fontelor intr,un cu!tor electric cu inductie !re%inta cate0a
a0anta+e foarte i"!ortante fata de cubilou si anu"e 2
, co"!o%itia chi"ica a fontei e "ai o"ogena si !oate fi controlata in
li"ite "ai !recise L
, fonta !oate fi su!raincal%ita !ana la te"!eraturi de 1 65&
&
8 L
, "aterialele utili%ate in incarcatura !ot fi "ai di0ersificate si "ai ieftine.
1'
7ceste cu!toare sunt destinate, in general, !entru to!ire, su!raincal%ire si
"entinere, fara a !utea efectua o!eratii de afinare ."ai !utin desulfurare/ a
baii "etalice. 1in acest "oti0, "ateria !ri"a utili%ata in incarcatura trebuie
sa fie foarte curata. Ea consta, in general, din fier 0echi, strun+ituri de fonte
sau otel, deseuri !ro!rii. *n 0ederea carburarii se folosesc diferite surse de
carbon.
2&
.%. &udarea fontei
Sudarea fontelor cere sudorului o calificare si o de(teritate "ai
ridicata decat la sudarea otelurilor. 9!eratia de sudare nu se a!lica la
i"binarea !ieselor su!use la eforturi, ci "ai "ult la lucrari de
re!aratii.defecte de turnare sau deteriorari in e(!loatare/.
Piesele din fonta in functie de "ari"ea defectului se !ot suda la rece
si la cald. Sudarea la cald se face cu !reincal%irea co"!leta a !iesei sau
nu"ai la locul de sudare,incal%ire !artiala. *ncal%irea.!reincal%irea/ !oate fi
la 2&&,3&& grade.se"icald/ sau la 6&&,$&& grade.la cald/, cand !iesa este
"are si co"!licata. Sudarea la te"!eratura de 6&&,$&& grade celsius se
face nu"ai cu flacara o(iacetilenica si "etal de adaos din fonta sub for"a
de 0ergea.
1u!a felul in care se !re%inta carbonul in fone, acestea se clasifica in 3
categorii2
a. fonta cenusie, cu "asa "etalica, in care carbonul este total sau !artial
sub for"a de grafit aran+at sub for"a unor la"ele.fila"ente/. Fontele
cenusii contin a!ro(i"ati02 3...4-8, &.5 -n, 1,5...2,5- Si.
b. fonta alba, la care carbonul este total legat chi"ic, sub for"a de
carbura .ce"entita/. Fontele albe contin2 2,'...3,2- 8, &,5...&,#- n,
1...1,5- Si.
c. Fonta !estrita este o fonta alba cu carbonul !artial se!arat sub for"a
de grafit.
Structura fontelor este deter"inata de 0ite%a de racire la trecerea in stare
lichida in cea solida si de co"!o%itia chi"ica. 5atura fontei !oate fi a!reciata
si du!a felul scanteii de !oli%or2
a. Fonta cenusie !re%inta scantei "ici re!etate, cu un 0olu" "ic de
i"!rastiere
b. Fonta alba !re%inta scantei "ai fine decat fonta cenusie, cu un
0olu" foarte "ic de i"!rastiere.
c. Fonta !estrita are traiectorii "ai lungi decat fonta cenusie, cu
scantei "ici si re!etate. 8uloarea scanteii la ince!ut !entru fontele
a si b este rosie, a!oi galben !uternic. Fonta de ti!ul c.!estrita/,
!re%inta scantei de culoare galbena.
*n sco!ul sudarii unei fisuri sau cra!aturi intr,o !iesa de fonta, in !realabil se
e(ecuta o !regatire "inutioasa a !iesei !rin !relucrare "ecanica a locului ce
0a fi sudat. For"a rostului de sudare 0a fi in >, cu o ra%a de fund "ai "are de
6 "". Se 0a ur"ari sa fie inde!artata co"!let fisura, sudura ad"itandu,se
nu"ai !e "etal curat.sanatos/.
*n ca%ul !ieselor ru!te, !regatirea locului de sudat se face in for"a de
>, !e o !ortiune de 263 din grosi"ea "aterialului. Fostul in acest ca% 0a a0ea
o deschidere la un unghi de #&...'& grade. 1e!unerea !ri"ului strat se face cu
21
electrod aliat ci 5ichel, a0and ductibilitate ridicata. 1u!a fiecare strat, sudura
se ciocaneste !entru detentionare. 1u!a u"!lerea co"!leta a rostului,
!relucrarea la radacina se afce "ecanic, du!a care se e(ecuta sudura de
co"!letare, cu aceeasi tehnologie.
Sudarea unei !iese sudate cu defecte, sub for"a de goluri "ari se face
!e !lacute de grafit, !lasate astfel ca sa o!reasca scurgerea "etalului lichid.
Placutele de grafie se !ot folosi si !entru co"!arti"entarea defectelor "ari.
Sudarea fontelor la rece se reali%ea%a cu a+utorul unor !re%oane fi(ate in %ona
rostului si cu electro%i din otel. *n acest ca%, calitatea i"binarii este inferioara
datorita diferentei de contractie dintre fonta si otel.
Pre%oanele se introduc !er!endicular !e su!rafata !relucrata in !iesa de fonta.
Pentru sudarea la rece a !ieselor ne!relucrata de fonta se folosesc
electro%i din otel cu continut foarte redus de carbon. *n acest ca% se for"ea%a
o %ona de i"binare intre fonta si otel, foarte dura si fragila.
Sudarea cu !re%oane se foloseste frec0ent la reconditionarea unor !iese ru!te
in e(!loatare.
Pentru sudarea la rece cu rost in J sau in >, se folosesc electro%i din
alia+e neferoase !e ba%a de cu !ru si nichel.alia+ "onel/. 7ceste alia+e asigura
o de!unere suficient de ductila."oale/ si !lastica, care !re%inta re%istenta
"ecanica acce!tabila si !relucrabilitate usoara !rin aschiere. 1in "oti0e
econo"ice, !entru u"!lerea rostului se folosesc electro%i din otel !e ba%a de
Fe sau FE5i.
22
:ibliografie
htt!266III.referatele.co"6referate6chi"ie6online167C*7[E,,7lia+e,
feorase,si,neferoase,referatele,co".!h!
htt!266III.referatele.co"6referate6chi"ie6online'6Feferat,des!re,fonta,
otel,referatele,co".!h!
htt!266III.referatele.co"6referate6fi%ica6online66*P9T9P*,
F71*978T*J*,,,Particularitati,ale,"etodei,trasorilor,radioacti0i,
Elaborarea,fontei,Elaborare.!h!
Studiul "etalelor Tudor 7ndrei utiu *nstitutul de cercetare si
!roiectare a!arata+ !entru instalatii si utila+e !entru constructii 1'#5
Studiul "etalelor 8onf. dr. ing. aria Fadulescu Editura didactica si
!edagogica, )ucuresti 1'#2
23