FONTA / OTELUL

Bucuresti 2003-2004
Fonta Fierul topit obtinut in furnalul inalt, enin! in contact cu cocsul !in partea !e "os a furnalului, contine !iferite procente !e carbon !i#ol at $!e obicei 3sau 4%&, inpreuna cu siliciu, 'an(an, fosfor si sulf in cantitati 'ai

'ici) Aceste inpuritati sca! punctual sau !e topire !e la *+3+ o,, cea a fierului pur, la circa *200o,) Aceasta fonta este !eseori turnata in bare) ,an! fonta se prepara prin racier brusca !in stare lic-i!a, are culoarea alba si se nu'este fonta alba) Ea consta in (eneral !in !in co'pusul cementit, Fe3,, o substanta ri(i!a, casanta) Fonta cenusie, obtinuta prin racier inceata, consta !in (raunte cristaline !e fier pur $nu'it ferita) si ful(i !e (rafit) Atat fonta alba, cat si cea cenusie sunt casante, !eoarece principalul constituent al pri'eia, ce'entitul, este casant iar ulti'a este slabita !e ful(ii !e (rafit !istribuiti prin ea si !e ferita !ura continuta) Fonta maleabila, care este 'ai !ura si 'ai putin casanta !ecat cea alba sau cenusie, se prepara prin tratarea la cal! a fontei cenusii cu o co'po#itie con enabila) .n acest trata'ent, ful(ii !e (rafit se unesc in particule (lobulare, care, !in cau#a ariilor sectiunilor tra ersale 'ici, slabesc ferita 'ai putin !ecat o fac ful(ii) Fonta este cea 'ai ieftina arietate !e fier, !ar folosirea ei este li'itata !in cau#a re#istentei 'ici) O 'are parte !in ea se folosesc la prepararea otelului iar o cantitate 'ai 'ica, a fierului for"at) Fierul for"at Fierul for"at este un fier pur, cu nu'ai 0,*-0,2%carbon si 'ai putin !e 0,+% i'puritati totale) El se prepara prin topirea fontei pe un pat !e o/i! !e fier intr-un cuptor cu re erberatie, in care flacara este reflectata !e acoperis in 'aterial pentru a-l incal#i) Fonta topita este a(itata, o/i!ul !e fier o/i!an! carbonul !i#ol at in o/i! !e carbon iar sulful, fosforul si siliciul trec in #(ura) 0e 'asura ce i'puritatile sunt in!epartate, punctual !e topire al fierului creste si 'asa !e ine 'ai pastoasa) Ea este in!epartata !in furnal si batuta cu ciocane actionate cu abur pentru a in!eparta #(ura) Fierul for"at este un 'etal re#istent si !ur care se poate su!a si for"a usor).n trecut se folosea e/tensi e la fabricarea lanturilor, sar'ei si a altor obiecte !e acest (en) Asta#i este inlocuit in 'are 'asura cu otelul aliat 'oale) Otelul Otelul este un alia" !e fier, carbon si alte ele'ente, obtinut in stare lic-i!a)1a"oritatea otelurilor nu contin fosfor, sulf si siliciu si au intre 0,* si *,+% carbon) Otelurile moi sunt oteluri cu putin carbon $'ai putin !e 0,2%&) Ele sunt 'aleabile si !uctile si se folosesc in locul fierului for"at) Ele nu sunt intarite prin calire) Otelurile mijlocii, continan! intre 0,2-0,2%carbon, se folosesc pentru fabricarea sinelor si a ele'entelor structurale $tra erse, (rin#i si altele&) Otelurile 'oi si 'i"locii pot fi for"ate si su!ate) Otelurile cu cu continut mare de carbon $!e la 0,3+ la *,+0& se folosesc la fabricarea briciurilor, instru'entelor c-irur(icale, bur(-iurilor si a altor scule) Otelurile

'e!ii si cele bo(ate in carbon pot fi intarite sau pot suferi operatia !e re enire) Otelul se fabrica in (eneral !in fier turnat prin procedeul cu cuptor cu vatra $prin care se fabrica 'ai 'ult !e 40% !in otelul obtinut in 5)U)A&, procedeul Bessemer si procedeul cu sulfare de oxigen. .n fiecare proce!eu se foloseste o captuseala ba#ica sau aci!a in cuptor sau in con erti#or) ,aptuseala ba#ica $ ar, 'a(ne#ie sau un a'estec !in a'an!oua& se poate folosi !aca fierul turnat contine ele'ente, ca fosforul, care for'ea#a o/i#i aci#i, iar ce aci!a, !aca fierul turnat contine ele'ente care for'ea#a ba#e) 0roce!eul cu cuptor cu atra La obtinerea otelului preparat in cuptorul cu atra se foloseste un cuptor cu re erberatie) Fonta se topeste cu pilitura !e otel si putin -e'atite intr-un cuptor incal#it cu (a# sau petrol) ,o'bustibilul si aerul se preincal#esc prin trecerea printr-un (ratar !e cara'i#i fierbinti intr-o parte a furnalului6 un (ratar si'ilar se (aseste in cealalta parte a cuptorului si este incal#it !e (a#elle fierbinti care scapa !in cuptor) 7in ti'p in ti'p se in ersea#a !irectia flu/ului !e (a#e) ,arbonul si alte i'puritati !in fierul topit sunt o/i!ate !e -e'atite si !e e/cesul !e aer !in (a#ul !in cuptor) 5e fac serii !e anali#e !in 4 in 4 or, iar can! tot carbonul este o/i!at, cantitatea !e carbon necesara pentru otel este a!au(ata sub for'a !e cocs sau ca un alia" bo(at in carbune, !e obicei fero'an(an sau spie(eleisen) Otelul topit este turnat apoi in lin(ouri) 5e poate obtine astfel un otel !e calitate unifor'a, !eoarece proce!eul poate fi controlat !es prin anali#e) 0roce!eul Besse'er 0roce!eul Besse'er !e frabicare a otelului a fost in entat !e un a'erican, 8illia' 9ell:, in *4+2, si in!epen!ent !e un en(le#, ;enr: Besse'er, in *4++) ,on erti#orul, !e for'a unui ou, este u'plut cu fonta topita) Aerul este suflat in lic-i! prin (aurile !e ant !e al ba#a, o/i!an! siliciul 'an(anul si alte i'puritati, iar in final, carbonul) .n circa #ece 'inute reactia este aproape co'pleta, asa cu' se e!e prin sc-i'barea culorii flacarii obtinute prin ar!erea o/i!ului !e carbon si apoi se toarna otelul) 0roce!eul Besse'er nu este costisitor, !ar otelul nu e asa !e bun ca cel obtinut prin proce!eul cuptorului cu atra) 0roce!eul cu suflare !e o/:(en 7in *<++ incoace, o 'are parte !in otelul pro!us in 5)U)A a fost obtinut printr-un proce!eu nou, proce!eul cu suflare !e o/:(en) Fierul se plasea#a intr-un con erti#or ase'anator cu con erti#orul Besse'er, !ar fara (uri !e ant la ba#a) La suprafata 'etalului se sufla o/:(en pur printro tea a !e cupru racita cu apa, pentru a o/i!a carbonul si fosforul) Tratarea unei sar"e !e +0-2+0 tone are loc in 40-+0 'inute) 0rin acest proce!eu se obtine un otel !e calitate superioara)

0roprietatile otelului ,an! otelul bo(at in carbon este incal#it la rosu si racit incet, el este relati 'oale) 7aca este racit brusc, prin cufun!are in apa, ulei sau 'ercur, !e ine 'ai !ur ca sticla si casant) Acest otel tare poate suferi feno'enul !e re enire printr-o reincal#ire, obtinan!u-se un pro!us cu co'binatia !orita !e re#istenta si !uritate) 7eseori re enirea se face astfel incat sa se lase in piesa o 'ar(ine ascutita pentru taiat, spri"inita pe un alt otel 'ai 'oale) =ra!ul !e re enire poate fi esti'at in 'are prin culorile !e interferinta ale unui fil' subtire !e o/i! for'at la suprafata poli#ata a otelului in ti'pul incal#irii6 culoarea (alben-pai corespun!e unei caliri pentru briciuri, (albenintens pentru brice(e, pentru foarfete si !alte, rosu-purpuriu pentru cutite !e 'acelarie, albastru pentru arcurile !e ceasornice si ne(ru-albastrui pentru fierastraie) Aceste procese !e intarire si re enire pot fi intelese prin luarea in consi!erare a fa#elor pe care le poate for'a fierul si carbonul) ,arbonul este solubil in fierul >, for'a stabila !e peste <*20,) 7aca otelul se caleste peste aceasta se obtine o solutie solubila !e carbon in fier :) Acest 'aterial, nu'it martensit, este !ur si casant) El confera !uritate si fra(ilitate otelului calit bo(at in carbon) 1artensitul nu e stabil la te'peratura ca'erei, !ar ite#a lui !e con ersie in fa#e 'ai stabile este atat !e 'ica la te'peratura ca'erei, incat se poate ne(li"a, iar otelul intarit continan! 'artensit ra'ane 'ult ti'p !ar atat ti'p cat nu e reincal#it) ,an! otelul intarit este supus procesului !e re enire printr-o reincal#ire lenta, 'artensitul sufera o transfor'are intr-o fa#a 'ai stabila) 5c-i'barile care au loc sunt co'ple/e, !ar in final re#ulta un a'estec !e (raunte !e fier / si carbura !e fier !ura Fe 3,) otelul continan! 0,<% carbon se sc-i'ba prin re enire in perlit,care este co'pus !in straturi alternati e, e/tre' !e subtiri, !e ferita si ce'entit) 0erlitul este re#istent si !ur) Otelul continan! 'ai putin !e 0,<% carbon $otel hipoeutectoid& se sc-i'ba prin re enire intr-un 'etal 'icrocristalin constan! !in (raunte !e ferita si !e perlit, in ti'p ce in otelul care contine 'ai 'ult !e 0,<% carbon $ otel hipereutectoid), prin re enire apar (raunte !e ce'entit si !e perlit)
Powered by http://www.referate-lucrari.com Referate,Lucrari de diploma,Licenta,Carti,Teste