Metalurgia plumbului

A. Generalitati
Plumbul a fost obtinut din minereuri si prelucrat fara mari dificultati, inca
de foarte mult timp.
Cel mai important mineral de plumb si aproape singurul exploatat pentru
obtinerea acestui metal este galena (PbS).Alte minerale continand plumb sunt:
anglezita (PbSO
4
), ceruzita (PbCO

), crocoita (PbCrO
4
), etc.
!inereurile de plumb din tara noastra sunt minereuri complexe in care
galena se afla asociata cu alte minerale: blenda, pirita, calcopirita, stibina, etc.
!inereurile se supun operatiilor de preparare in "ederea obtinerii
concentratelor selecti"e sau colecti"e, in functie de geneza zacamantului si de
posibilitatile de prelucrare ulterioara. #n acest scop, minereurile sulfuroase de
plumb se concaseaza, se macina si apoi se supun flotarii, rezultand concentrate
cu compozitii "ariate, care trebuie prelucrate pentru "alorificarea elementelor
utile. Prin flotatia minereurilor se cauta sa se obtina concentrate de plumb cat
mai curate, fara zinc si fara cupru, dat fiind faptul ca prezenta acestor elemente
in cantitati mari (zinc peste $%&', cupru peste (') produce greutati la
prelucrarea concentratelor plumbuoase pe cale pirometalurgica.
Plumbul, material foarte ductil, fiind cel mai moale dinte metalele uzuale
poate fii laminat in foi subtiri. Are o buna rezistenta de rupere la tractiune.
)emperatura de topire a plumbului este de *&
o
C, iar cea de fierbere (&4+
o
C.
,reutatea specifica este ((,4 gf-cm

. #n stare lic.ida greutatea specifica "ariaza

intre (+,/0/ gf-cm

la *&
o
C si (+,+&0 gf-cm

, la 0$+
o
C. 1a $++%$$+
o
C incepe
"olatilizarea plumbului2 tensiunea de "apori este +,$ mm 3g la 4*+
o
C si de 4+
mm 3g la (*$+
o
C. Caldura specifica a plumbului solid la (0
o
C este +,+*44
cal-
o
C
.
g, iar a plumbului lic.id este +,+4 cal-
o
C
.
g.
#n prezent, plumbul se extrage prin metode pirometalurgice si
.idrometalurgice. !etodele pirometalurgice sunt cele mai extinse si raman
actuale pentru ca asigura producti"itati mari, cu in"estitii mici si permit
mecanizarea si automatizarea a"ansata a proceselor. !etodele .idrometalurgice
sunt raspandite mai putin, din cauza solubilitatii slabe a sarurilor de plumb in
reacti"i (reacti"ii sunt puternic corozi"i) si a in"estitiilor mari.
#n baza ultimelor cercetari (bazate pe combinarea procedeelor
pirometalurgice cu cele .idrometalurgice 5 pra6irile clorurante "olatilizante
urmate de operatii .idrometalurgice), se intr"ede posibilitatea prelucrarii
minereurilor si concentratelor complexe 5 polimetalice, cu "alorificarea fierului
pentru industria metalurgica.
7intre metodele pirometalurgice (topirea reducatoare, topirea cu reactie,
topirea cu precipitare, topirea alcalina cu .idrat de sodiu, etc), cea mai
raspandita este topirea reducatoare aplicata prelucrarii oricarui fel de concentrat.
Sc.ema te.nologica de obtinere a plumbului prin aceasta metoda, aplicata si in
8omania, in cazul prelucrarii unui concentrat complex (cupro 5 plumbos), se
prezinta in general astfel ( Tabela 1 )
Prin urmare cand se prelucreaza un concentrat cupro 5 plumbos inafara de
plumb se obtine si mata, care se trateaza ulterior pentru obtinerea cuprului.
Concentratul este mai intai pra6it si aglomerat si apoi redus cu cocs (si cu oxidul
de carbon rezultat prin arderea carbonului) intr%un cuptor cu cu"a 9ater :ac;et.
!etoda de obtinere a plumbului prin topire cu reactie (la baza aceste
metode stau reactiile c.imice care au loc intre sufuri, sulfati si oxizi) se
utilizeaza mai rar, fiind in general imitata numai la prelucrarea concentratelor
bogate in plumb ( cu minimum /$' plumb) si cu un continut redus de silice
( +,$ 5 (,$ '). #n cazul concentratelor plumboase in prima faza a procesului <a=
materialul se pra6este la $++ 5 /$+
o
C,
a) < PbS > -* O
*
? PbO > SO
*
> (++0$+ cal,
< PbO > SO
*
> @ O
*
? PbSO
4
> 4/($+ cal,
iar la temperaturi mai mari (4$+ 5 (*++
o
C) urmeaza topirea cu reactie, pe baza
careia se obtine plumbul brut <b=:
b) < PbS > * PbO ? Pb > SO
*
5 $/$+ cal,
< PbS > PbSO
4
? *Pb > *SO
*
5 (++(++ cal.
)opirea cu reactie se realizeaza in cuptoare rotati"e, in cuptoare cu "atra,
electrice sau in creuzet.
)opirea cu precipitare de plumb nu prezinta interes din cauza consumului
de fier, a pierderii de plumb in mata si a consumului mare de conbumstibil.
!etoda consta in descompunerea galenei la temperaturi inalte cu a6utorul firului
metalic (PbS > Ae ? Pb > AeS > ++ cal), procesul fiind posibil deoarece fierul
are o afinitate mai mare fata de sulf decat plumbul.
)opirea alcalina, desi este o metoda noua, nu se poate aplica decat
concentratelor bogate.
Ca urmarea complexitatii compozitiei minereurilor, prin metode
pirometalurgice nu se poate obtine decat un plumb brut insotit de o serie de
elemente (Cu, Sn, Ae, Bn, Ci, Co, As, Sb, etc) care sunt eliminate prin operatiile
de rafinare2 pe de alta parte, plumbul brut contine aur si argint si din aceasta
cauza aceste elemente sunt recuperate ulterior prin operatii speciale.
#n general, metodele .idrometalurgice urmaresc transformarea plumbului
din materie prima (concentrate plumboase, mate plumbo 5 cuproase, prafuri
"olatile de la aglomerarea si topirea concentratelor plumboase, etc) in saruri
solubile (cum este clorura de plumb), cu a6utorul solutiilor calde de cloruri
alcaline, alcalino5pamantoase sau cu clorura ferica. 7in solutiile obtinute,
plumbul se precipita cu a6utorul fierului sau prin electroliza cu anozi insolubili.
Procedeele .idrometalurgice nu au putut lua o larga dez"oltare, cu toate ca
randamentul de extractie a plumbului este mare (4*54$') si se pot recupera
sulful (sub forma elementara) si celelalte metale (Bn, Cu, As, Sb, metale
pretioase, etc.) continute in concentrat.
B. Prajirea aglomerata

Concentratele sulfuroase de plumb obtinute in urma flotatiei mienereurilor
complexe, de cele mai multe ori, in afara de PbS, contin si alti compusi printre
care si sulfurile BnS, CuAeS
*
, AeS
*
, Ag
*
S, As
*
S

, Sb
*
S

, etc. .#n timpul pra6irii,

sulful se transforma SO
*
si SO

(care se elimina impreuna cu alte gaze), metalele

sunt trecute sub forma de oxizi si de sulfati, raportul dintre aceste combinatii
fiind in functie de temperatura procesului, concentratia oxigenului si a
bioxidului de sulf in gaze, "iteza de oxidare si disociere etc. . O parte din oxizii
metalelor pot reactiona reciproc sau ciu oxizii din materialul steril sin din
fondantii adaugati (inainte de aglomerare), formanad compusi complecsi de tipul
feritilor (x!eO
.
DAe
*
O

) silicatilor (x!eO
.
DSiO
*
), aluminatilor (x!eO
.

DAl
*
O

), arsenatilor (x!eO
.
DAs
*
O
$
), antimoniatilor (x!eO
.
DSb
*
O
$
) etc.

Comportarea principalilor compusi la prajire
Pra6irea aglomerata are ca scop obtinerea unui material cu proprietati
fizice si c.imice corespunzatoare operatiei de topire. Pentru a asigura, in
cuptorul de topire, desfasurarea normala a proceselor termice si c.imice este
necesar ca aglomeratul sa se prezinte sub forma de bulgari, sa fie permeabil,
rezistent (pentru ca presiunea coloanei de materiale din cuptor sa nu%l
stri"easca), sa nu se sinterizeze in timp ce coboara spre zona de topire.
Principalii compusi din concentratul de plumb in procesul pra6irii aglomerate se
comporta in mod cu totul diferit.
Sulfura te plumb (PbS) incalzita in prezenta oxigenului din aer se
oxideaza conform reactiilor:
*PbS > O
*
? *PbO > *So
*
> *+(&++ cal
*PbO > *So
*
> O
*
*PbSO
4
> (4* ++cal
Sulfura de plumb se aprinde cu atat mai usor, cu atat granulele sunt mai
mici2 pana la +,*$ mm, temperatura de aprindere "ariaza intre ++%0+
o
C. PbS
se topeste la (($
o
C si incepe sa se "olatilizeze destul de intens peste 4$+
o
C. #n
timpul pra6irii, PbS nu se oxideaza total (mai ales in cazul concentratiilor cu
cupro 5 plumboase) si din aceasta cauza in aglomeratul de plumb se gasesc oxid,
sulfat si sulfura de plumb, in cantitati "ariabile,in functie de compozitia materiei
prime si de conditiile in care s%a desfasurat procesul de oxidare. 1a pra6irea unui
concentrat selecti" plumbos este necesar ca toata cantitatea de sulfura de plumb
sa fie transformata in oxid2 in asemenea conditii reducerea oxidului la topire este
mai usoara si mai completa. Aormarea sulfatului de plumb la pra6ire este
daunatoare deoarece acesta in timpul topirii aglomeratului se reduce la sulfura
(care trece in mata) micsorand randamentul de extragerea plumbului. #n general,
sulfatul se formeaza mai isor cand pra6irea se desfasoara la temperaturi 6oase
(sub /++
o
C), in prezenta unei concetratii mari de SO

(in gaze) si a unor

catalizatori cum ar fii unii oxizi ai metalelor ( Ae
*
O

, Cu
*
O etc.). 1a temperaturi
mai mari de /++
o
C, reactia de disociere a So

( So

SO
*
> @O
*
5 *4$+ cal.)
se desfasoara de la stanga la dreapta 2 in aceste conditii, formarea sulfatului de
plumb nu mai poate fi fa"orizata.
Pirita (AeS
*
), in timpul incalzirii (++ 5 &++
o
C), in prezenta oxigenului
din aer se oxideaza cu formarea trioxidului de fier si a oxidului feroferic (Ae

O4)
care de obicei sunt continuti in aglomerat:
4AeS
*
> ((O
*
? *Ae
*
O

>0SO
*
> &4+/++ cal.
AeS
*
>0O
*
? Ae

O
4
> /So
*
> $/$4++ cal.
1a temperaturi 6oase (*++ 5 $+
o
C) in prezenta oxigenului din aer se mai
poate oxida conform reactiei:

AeS
*
> O
*
? AeSO
4
> SO
*
> *44+$+ cal.
1a incalzire, sulfatul de fier se descompune2 prin disocierea sa intr%un
curent de aer se formeaza Ae
*
O

.
Pirita (AeS
*
) ca si pirotina (Ae
&
S
0
) se caracterizeaza printr%o tensiune de
disociere mare2 la temperaturi 6oase aceste sulfuri se descompun fara mari
dificultati
AeS
*
?E AeS > S 5 (4/++ cal
Ae
&
S
0
?E &AeS > S.
Sulfura de fier rezultata prin disociere se oxifdeaza destul de usor conform
reactiilor
AeS > -* O
*
? AeO > SO
*
> ((($+ cal
AeS > $O
*
? Ae
*
O
4
> So
*
> 4(($+ cal
*AeS > &-* O
*
? Ae
*
O

> *SO
*
> *4*/++ cal.
1a dimensini mai mici ale grautilor (in 6ur de +,( mm) sulfura de fier se
aprinde in 6urul temperaturii de ++
o
C.
Oxidul de fier (AeO) care se formeaza la oxidare, in prezenta SiO
*
se
combina cu acesta formand un silicat: *AeO > SiO
*
? *AeO
.
SiO
*
> */4++ cal
(faialita).
Sulfurile de arsen si stibiu se topesc la temperaturi relati" scazute
(As
*
S

se topeste la 4
o
C, iar Sb
*
S

la $$+
o
C). Aceste sulfuri fiind usor "olatile,
se pot "olatiliza partial inainte de topire. Oxidarea lor se desfasoara conform
reactiilor:
As
*
S

> 4-* O
*
? As
*
O

> SO
*
> 4+++ cal
Sb
*
S

> 4-* O
*
?

Sb
*
O

> SO
*
> 4$+ cal.
As
*
S

incepe sa se oxideze la *($
o
C, iar Sb
*
S

la (4+
o
C. #n concentratul
sulfuros, arsenul se poate afla in stare combinata cu fierul si sulful sub forma de
arsenopirita (AeAsS), care, in atmosfera se oxideaza cu formarea trioxidului
"olatil:
*AeAsS > $O
*
? Ae
*
O

> As
*
O

>*SO
*
.
As
*
O

si Sb
*
O

se "olatilizeaza usor2 din aceasta cauza o mare parte din

acesti trioxizi sunt antrenati de catre gaze, fiind regasiti in prafurile "olatile.
Sb
*
O

(are o tensiune de "apori mai mica) se topeste inainte de a se "aporiza

intens si, din aceasta cauza, contribuie , intr%o mare masura, la aglomerarea
particulelor de minereu sau concentrat. #n prezenta unui exces mare de aer (si a
unor oxizi Ae
*
O

, Cu
*
O etc. care 6oaca rolul unor catalizatori), trioxizii de arsen
si stibiu trec in pentaoxizi care nu mai sunt "olatili:
As
*
O

> O
*
? As
*
O
$
> /*$+ cal
Sb
*
O

> O
*
? Sb
*
O
$
> 40+++cal.
Pentaoxizii au proprietatea de a reactiona cu unii oxizi ai metalelor,
formand compusi complecsi stabili:
As
*
O
$
> PbO ? Pb

(AsO
4
)
*
Sb
*
O
$
> PbO ? Pb

(SbO
4
)
*
.
Prezenta acestor in materialul aglomerat nu este de dorit, deoarece, dupa
topire, As si Sb trec in mare partein plumbul brut, pro"ocand greutati la
rafinarea termica. #n practica, adaugarea carbunelui sau a piritei la incarcatura de
pra6ire aglomerata contribuie la indepartarea arsenului si a stibiului. Prezenta
calciului (in lipsa SiO
*
) contribuie la legarea pentaoxizilor sub forma de arsenati
si antimoniati de calciu care raman in materialul aglomerat.
Argintul, care se gaseste (in incarcatura supusa pra6irii aglomerate) sub
forma de Ag
*
S, prin pra6irea oxidanta se poate transforma in argint metalic si in
sulfat de argint:
Ag
*
S > O
*
? *Ag > SO
*
> /$+ cal
Ag
*
S >*O
*
? Ag
*
SO
4
> (/*4++ cal.
Sulfatul de argint are o tensiune de disociere mare, ceea ce face ca la
temperaturi inalte sa se descompuna aproape total cu formare de argint metalic:
Ag
*
SO
4
Ag
*
O > SO
*
>(-*O
*
5 4**$+ cal
*Ag
*
O 4Ag > O
*
5 (4/++ cal.
Sulfura de zinc (BnS) este o sulfura care se oxideaza greu2 prin oxidarea
sa de pot forma oxidul de zinc sau sulfatului de zinc cand pra6irea se desfasoara
la temperaturi 6oase si in absenta excesului de aer.
Sulfurile complexe de cupru (calcopirita 5 CuAeS
*
, bornitul 5 Cu
4
AeS
$

etc.) la incalzire se descompun cu formare de Cu
*
S care se oxideaza pana la oxid
cupric sau oxid cupros:
Cu
*
S > *O
*
? *CuO > O
*
> (*$$$+ cal
*Cu
*
S > O
*
? *Cu
*
O > *SO
*
> (0*&++ cal.
Calcarul (CaCo

), in timpul pra6irii, se disociaza conform reactiei:

CaCo

CaO > CO
*
5 4*0$+ cal.
Oxidul de calciu poate reactiona cu o serie de alti compusi prezenti in
incarcatura. Cu este de dorit prezenta CaO liber in aglomerat, deoarece prin
.idratare, atunci cand aglomeratul este depozitat pentru mai mult timp, pro"oaca
descompunerea si sfaramarea acestuia. Cu cat CaO se leaga mai bine cu alti
oxizi (in special cu SiO
*
), cu atat aglomeratul obtinut este mai rezistent.
7isocierea calcarului fiind un proces endoterm, reactia este urmata de o scadere
a temperaturii, fiind astfel posibil ca in prezenta calcarului cantitatea de sulf din
incarcatura sa se mareasca fara o aglomerare prematura a materialului.
Bioxidul de siliciu in timpul pra6irii aglomerante are rolul de a reactiona
cu alti oxizi formand silicati usor fuzibili ( in special silicati de plumb cu
temperaturi de inmuiere intre &*4 si &44
o
C) care, inmuindu%se, leaga particulele
incarcaturii si contribuie la aglomerarea materialului. #n timpul procesului de
pra6ire, SiO
*
fa"orizeaza eliminarea As si Sb prin descompunerea arsenatilor si
antimoniatilor de calciu:
CaO
.
As
*
O
$
> SiO
*
? CaO
.
SiO
*
> As
*
O
$
CaO
.
Sb
*
O
$
> SiO
*
? CaO
.
SiO
*
> Sb
*
O
$
Pentaoxizii de arsen si antimoniu care rezulta se disociaza la temperatura
inalta cu formare de trioxizi usor "olatili.
Observatii:
Plumbul este un metal greu, foarte maleabil si putin ductil, usor de
laminat. Este ntrebuintat n industria chimica, n centralele atomo-
electrice, n medicina, industria electrotehnica, tuburi de protectie a
cablurilor electrice si telefonice; n aliaje (fuzibil cu staniolul) este
utilizat n tipografie. La nivel mondial cinci tari (ustralia, !"#, "$,
!anada si !hile) au realizat n %&&' o productie de '.%'(,) mil. t,
ceea ce reprezinta )*,'+ din productia mondiala. ,n anul %&&- cele
mai mari producatoare de plumb au fost. ".$.. (%.*/).((( t), !hina
()(0./(( t), 1ermania (**-.((( t), 2ranta ('&).0(( t), !anada
('3&.'(( t), 4aponia (''(.-(( t). "e adauga si alte tari producatoare
de plumb cum ar fi. 5eru, 6e7ic, "uedia, !oreea de 8ord, frica de
"ud, 4ugoslavia, 6aroc, 5olonia, #rlanda si 9ulgaria a caror productie
a fost cuprinsa n %&&- ntre %%.-(( si 3(.((( t.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate